Universitatea „ Apollonia‟ din Iasi

Facultatea de Medicina Dentara 2021

Programul de studiu : Medicina Dentara

PORTOFOLIU MORFOLO

Student,
Moraru Florin,
Anul I, MD
Grupa 3

INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR - 1.1

 Incisivii centrali superiori erup pe arcada dentară la vârsta de 7-8 ani dar rădăcina lor
va fi complet edificată la 10 ani.
• înălţimea coronară: 10 mm
• înălţimea rădăcinii : 13 mm
• diametrul coronar M-D : 8,5-9 mm
• diametrul coronar V-O : 7 mm
FAȚA VESTIBULARĂ : 3 lobuli de creştere inegali la maturitate ( mezial distal si central)

FAȚA ORALĂ : 1 lob de creştere pe faţa palatinală care va forma cingulumul

1
FAȚA INCIZALĂ : • are o formă rectilinie uşor oblică în sens M-D şi incizo-cervical

2
• la dinţii cu morfologie primară are un aspect uşor crenelat cu 3 proeminenţe pe marginea
incizală care corespund celor trei lobi de creştere vestibulari. În urma procesului de abraziune
aceste proeminenţe dispar în timp.
• Formează cu marginea mezială a feţei vestibulare un unghi drept, iar cu marginea distală un
unghi obtuz cu vîrful rotunjit.

INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR - 1.2

3
 Conform acestor dimensiuni incisivul lateral superior este cel mai mic dinte de pe
arcada maxilară.
• -înălţimea totală : 21-22 mm
• -înălţimea coronară : 9 mm
• -înălţimea rădăcinii : 13 mm
• -diametrul coronar M-D: 6,5 mm
• -diametrul coronar V-P: 5 mm
Numărul lobilor de dezvoltare: -4 lobi de creştere din care 3 pe faţa vestibulară şi 1 pe
faţa palatinală din care se formează cingulumul.
FAȚA VESTIBULARĂ : 3 lobi de crestere, are o formă dreptunghiulară mai alungită
decât cea a incisivului central superior datorită diferenţei mai mari între înălţime şi lăţime.

-prezintă două şanţuri verticale ce delimitează trei lobi a căror ordine după
dimensiune este următoarea: D, M, central.
FAȚA ORALĂ : un lob care formeaza cingulum si doua ( o concavitate mai
pronuntata intre crestele marginale
4
 FAȚA INCIZALĂ – marginea incizala este neteda,cu unghiul disto-incizal mai
rotunjit decat la incisivii centrali

CANINUL SUPERIOR DREPT – 1.3

5
 Are o forma mult mai putin simetrica care se termina cu un cuspid ascutit
Este mai mare decat caninul inferior.
FAȚA VESTIBULARĂ – prezinta o creasta care uneste varful cuspidului cu
proeminenta de la colet.

6
 FAȚA ORALĂ : este foarte convexa, prezinta cingulum foarte bine dezvoltat și două
creste mezial si distal. De cingulum porneste o creasta pana la cuspid.

FAȚA INCIZALĂ – pante cuspidiene destul de evidente, panta meziala mai mare
decat cea distala.

PRIMUL PREMOLAR SUPERIOR DREPT 1.4

7
 Dimensiuni: diametrul cervico‐incizal este mai mare decât cel M‐D.
înălțime: 8‐8,2 mm lățime: 7 mm dimensiunile sunt mai reduse decât la canin în
ambele sensuri (cervico‐incizal şi M‐D)
FAȚA VESTIBULARĂ: Seamănă cu fața vestibulară a caninului dar este mai
mică şi mai rotunjită.

FAȚA PALATINALĂ: prezintă aceleaşi margini ca şi fața vestibulară dar au

8
dimensiuni mai reduse.

FAȚA OCLUZALĂ: - este format din următoarele elemente:

2 cuspizi,
2 fosete,
1 şanț intercuspidian,
2 creste de smalț marginale,
2 creste de smalț esențiale,
2 creste de smalț sagitale (ale cuspizilor V şi P). a) cuspidul vestibular: este mai
voluminos şi mai proeminent decât cel palatinal. Prezintă o creastă ocluzală
sagitală situată la 1 mm de marginea vestibulară, spre deosebire de creasta sagitală a
cuspidului palatinal care este la 1,5‐2 mm de marginea palatinală. b) crestele esentiale: se mai
numesc şi creste axiale. Au o extremitate pe vârful cuspidului (mai evidentă) şi una în sanțul
intercuspidian (mai ştearsă). Crestele ambelor cuspizi au aspectul unor segmente convexe mai
apropiate de marginea mezială. Ele separă jumătatea ocluzală a cuspidului în 2 versante:
unul M (mai mic) şi unul D (mai mare). Paralel cu crestele esențiale există şi alte creste mai
mici numite creste accesorii (creste de descărcare sau secundare). c) şanțul intercuspidian: are
forma unei linii drepte cu orientare M‐D. Este mai aproape de marginea P a feței ocluzale. d)
fosetele: sunt situate la extremitățile şanțului intercuspidian şi au o formă triunghiulară.

9
Foseta mezială este mai mare decât cea distală. e) crestele marginale (aproximale):
delimitează la exterior fosetele marginale. Ele se unesc cu crestele sagitale ale celor doi
cuspizi delimitând, astfel, depresiunea feței ocluzale.

PREMOLARUL 2 SUPERIOR DREPT 1.5

10
 Copia mai mica a primului premolar.
înălţime totală = 21 mm
înălţime radiculară = 14 mm
diametre: - coronar MD = 7 mm
- cervical MD = 5 mm
- coronar VP = 9 mm
cervical VP = 8 mm Erupe la 10-12 ani
FAȚA VESTIBULARĂ: Seamănă cu fața vestibulară a primului premolar dar
este mai mică .

FAȚA PALATINALĂ: prezintă aceleaşi margini ca şi fața vestibulară dar au

dimensiuni mai reduse.

11
 - coroana are formă paralelipipedică, cu dimensiuni mai reduse decât a primului
premolar şi cu unghiuri mult rotunjite;

FAȚA OCLUZALĂ: este bicuspidă şi are cuspizii egali ca volum şi plasaţi central;
- faţa mezială este mai convexă decât a premolarului 1;

12
 PRIMUL MOLAR SUPERIOR DREPT 1.6
Inălţime totală = 25 mm

13
 înălţime radiculară = 17 mm diametre:
- coronar MD - vestibular =10 mm
MD - palatinal = 11 mm
- cervical MD = 8 mm
- coronar VP = 11 mm
- cervical VP = 10 mm
Este cel mai voluminos dinte superior.

FAȚA VESTIBULARĂ:
Are un contur ce se încadrează într-un trapez cu baza mare ocluzal.

FAȚA PALATINALĂ:
Are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferenţă mai mare între baza mare şi
baza mică.
14
 FAȚA OCLUZALĂ:
Relieful feţei ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: meziopalatinal mai
mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca distopalatinal. Cuspidul mezio-
palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalţ - "creasta oblică de smalţ", ce
rezultă din unirea crestelor esenţiale de smalţ ale celor doi cuspizi.

PREMOLARUL 2 MANDIBULAR DREPT 4.5

. înălţime totală = 23,5 mm
15
înălţime radiculară = 14,5 mm
diametre: - coronar MD = 7 mm
- cervical MD = 5 mm
- coronar VL = 8 mm
- cervical VL =7 mm

Erupe la 11-12 ani.

FAȚA VESTIBULARĂ:
Faţa vestibulară are un contur delimitat de patru margini. Marginile proximale au
dimensiuni egale cu ale feţei vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea
distală fiind mai scurtă şi mai convexă

FAȚA PALATINALĂ:
Faţa linguală are un contur asemănător cu al feţei vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici.
Relieful are o dublă convexitate, în sens mezio-distal şi cervico-ocluzal. Convexitatea maximă

16
este situată în treimea mijlocie. Feţele vestibulară şi orală sunt convergente spre ocluzal, deci
diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală

FAȚA OCLUZALĂ:
Faţa ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite.
Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală şi, ca şi marginea linguală, reprezintă crestele
sagitale (ocluzale) ale cuspizilor

PRIMUL MOLAR MANDIBULAR DREPT 4.6

17
 înălţime
coronară = 7,7 mm
diametre: - coronar MD =11 mm
- cervical MD = 9 mm
- coronar VL = 10,5 mm
- cervical VL = 9 mm

Erupe la 6 ani.

FAȚA VESTIBULARĂ:
18
 Faţa vestibulară are contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal şi baza mică
cervical. Marginea vestibulară este cea mai mare şi prezintă două denivelări corespunzătoare
celor două şanţuri ce delimitează cei trei lobuli de creştere

FAȚA PALATINALĂ:
Faţa linguală este asemănătoare celei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse. Marginea
vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două "V"- uri, cel mezial mai mare ca
cel distal. Marginea cervicală, mai redusă dimensional, este asemănătoare celei vestibulare

FAȚA OCLUZALĂ:
Relieful feţei ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei
vestibulari şi doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-
vestibular şi centro-vestibulo-distal

19