ELABORAREA METODICĂ Nr 8.

Tema: Morfologia funcţională a premolari superiori.

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre

morfologia funcţională a premolarilor superiori. Practic studenţii desenează în caietele de
lucrări practice un premolar superior în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a
dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau
ceară un premolar superior la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la
formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.
1.Caractere morfologice comune premolarilor superiori:
* Ambii o coroană în formă paralelipipedă sau dreptunghiulară aplatizată în sens
mezio-distal.

* Este prezent semnul unghiului la „V-ul” de pe faţa vestibulară.

* Cuspizii sunt egali ca înălţime şi volum

2. Primii premolari superiori , ocupa pozitiile 4 pe cele doua hemiaracade

maxilare fiind vecini cu caninii superiori spre mezial si cu premolarii doi superiori
spre distal. Premolarii primi superiori sunt primii dinti din grupul dintilor laterali si
fac parte din asa zisul grup al dintilor “bicuspidati”(grupul premolarilor). Acestia
sunt considerati ca fiind dintii de tranzitie de la dintii frontali la molari. . Fata
vestibulara -seamana cu fata vestibulara a caninului dar este mai mica si mai
rotunjita.

Coroana primului premolar superior are o forma paralelipipedica iar pe sectiune

arata ca un dreptunghi cu colturile usor rotunjite si turtit in sens M-D. Prezinta 4
fete laterale (V, P, M, D) si o fata ocluzala. :-prezinta aceleasi margini ca si fata
vestibulara dar au dimensiuni mai reduse. Marginea ocluzala:-are tot forma de
“V” dar este mai rotunjit decat cel de pe fata vestibulara. Palatinal pe sectiune
orizontala conturul acestei fete este de semicerc. are o dubla convexitate care
atinge maximum la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 meziala. -incepand cu 1/3 mijlocie
aceasta fata este inclinata oblic spre V in sens cervicoocluzal.
3. Premolarii secunzi superiori au o coroană în formă paralelipipedă sau
dreptunghiulară aplatizată în sens mezio-distal. Au 5 feţe: vestibulară, orală,
mezială, distală şi ocluzală. Premolarii al II-lea sunt mai mici decât primii. Feţele
sunt asemănătoare ca structură cu cele corespunzătoare a premolarului I
superior. Faţa vestibulară este delimitată tot de patru margini şi are un contur
mai rotunjit. Depresiunile şi lobulii sunt mai puţin evidente. Relieful ei este convex
în ambele sensuri, prezentând maximum de convexitate mezial în treimea
cervicală. Faţa palatinală are aceeaşi dimensiune cervico-ocluzală cu faţa
vestibulară. Este convexă în ambele sensuri cu maximum de convexitate situat în
treimea medie sau la joncţiunea acesteia cu treimea cervicală. Feţele proximale
au diametrul vestibulo-palatinal mai mare decât cel cervico-incizal. Faţa mezială
este mai mare şi prezintă un relief mai convex decât la primul premolar. Ariile de
contact sunt situate la joncţiunea treimii ocluzale cu cea medie şi la joncţiunea
treimii vestibulare cu cea medie cu menţiunea că pe faţa distală aria de contact
este situată mai spre cervical. Faţa ocluzală prezintă aceleaşi elemente
morfologice cu cele întîlnite la premolarul prim însă conturul este mai rotunjit,
cuspizii sunt egali ca înălţime şi volum, iar şanţul intercuspidian este plasat la
distanţe egale de marginile palatinală şi vestibulară.

4. Diferenţiere a premolarilor superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă. Marginea ocluzalã are forma unui „V“ cu bratul vestibular
mai mare si cel palatinal mai mic.

5. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a premolarilor :

1.Contur:-aproximativ circular cu o usoara turtire in sens M-D.

2.Relieful: -cuprinde: 2 cuspizi, 2 fosete, 1 sant intercuspidian, cateva creste de

smalt accesorii
a)cuspizii: -cuspidul vestibular este cel mai mare, el avand o dimensiune dubla
fata de cel lingual. Aceasta diferenta mare intre dimensiuni face ca fata ocluzala
sa aiba o inclinare de aproximativ 45 grd. spre lingual.
b).crestele de smalt: -cele doua creste esentiale ale cuspizilor separa fata ocluzala
in patru versante : 2 meziale si 2 distale, cate unul pentru V si L (M-L si M-V , D-L si
D-V). -creasta ocluzala a cuspidului vestibular este mai mare si mai pronuntata
decat la cuspidul lingual.
c).santul intercuspidian:-uneste fosetele meziala si distala. Este scurt si are o
forma concava spre vestibular. Este situat mai aproape de marginea linguala si
are o adancime redusa ceea ce face ca cei doi cuspizi sa para ca sunt uniti intre ei.
d).fosetele:-foseta distala este mai larga decat cea meziala.

6 Particularităţile comune a feţelor vestibulare a premolarilor :

- sunt formate din laturile proximale (meziala si distala), cervicala si ocluzala.

- convergente spre colet.
- marginile proximale: forma de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.
- marginea ocluzala: este formata din doua segmente inegale (unul mezial si unul
distal). Segmentul mezial este mai lung decat cel distal. Impreuna, cele doua
segmete formeaza un “V” mai deschis si mai rotunjit decat cel de la cuspidul
caninului.
- sunt convexe in ambele sensuri. Convexitatea in sens mezio-distal este evidenta
pe toata lungimea coroanei.
-in jumatatea ocluzala a fetei vestibulare sunt vizibile doua santuri verticale care
delimiteaza cei 3 lobi de crestere ai lobului vestibular. Lobul central este cel mai
mare, urmeaza cel distal iar cel mezial este cel mai mic.

7.La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii superiori, ce rol

îndeplineşte , La premolari, ecuatorul anatomic este situat la nivelul coletului pe
fetele laterale. El uneste punctele de maxima convexitate.

Bibliografie

1 GHEORGHE BARSA,ILARION POSTOLACHI, TEHNICI DE

CONFECTIONARE A PROTEZELOR DENTRE, CHISINAU,STIINTA 1994
2 ILARION POSTOLACHI ,PROTETICA DENTARA,CHISINAU,STIINTA 1993