Sunteți pe pagina 1din 9

ELABORAREA METODICA Nr.

11

Tema: Morfologia functionala a molarilor inferiori.

2.Morfologia functionala a primilor molari inferiori.

Molarul unu mandibular

Erupe în jurul vârstei de 6 ani și este primul dinte definitiv care apare în
cavitatea bucalã.Calcifierea începe în a 25-a sãptãmânã a vieþii intrauterine și
se terminã la 9 ani.Este cel mai voluminos dinte al arcadei mandibulare.

Coroana
Are aspectul unui paralelipiped dreptunghic cu diametrul mare dispus mezio-
distal,aplatizarea coroanei fãcându-se în sens vestibulo-oral. Coroana are
patru feþe laterale: vestibularã (V), lingualã (L), mezialã (M), distalã (D) și o
faþã ocluzalã (Oc).

Fața vestibularã

Are patru margini: mezialã (M), distalã (D), cervicalã (C) ºi ocluzalã (Oc),
având forma unui trapez cu baza mare situatã ocluzal.

Marginea mezialã este mai mare și mai dreaptã faþã de cea distalã; este ușor
convexã.

Marginea distalã este mai scurtã și mai convexã. Cele douã margini proximale
sunt convergente cervical.

Marginea cervicalã este uºor ondulatã, având convexitatea dispusã apical.


Aproximativ la mijloc prezintã o ondulaþie interradicularã cãpãtând aspectul
de acoladã.

Marginea ocluzalã are o formã frântã rezultatã prin asocierea a trei „V“-uri
având vârful rotunjit dispus ocluzal. „V“-ul mezial este cel mai mare, apoi cel
central, „V“-ul distal

fiind cel mai mic. Braþul mezial al „V“-ului este mai scurt, braþul distal este
mai lung.

Relieful feþei vetibulare este convex mezio-distal în treimea mezialã ºi


cervico-ocluzal

în treimea cervicalã.

Cele douã ºanþuri din treimea ocluzalã despart cei trei lobi care în ordinea
mãrimii

sunt: mezio-vestibular (MV), centro-vestibular (CV) ºi disto-vestibular (DV).


aanþul mezial se terminã într-o fosetã de descãrcare, ºanþul distal se terminã
pierdut deasupra convexitãþii maxime a acestei fețe.

Fața lingualã
Are tot patru margini, fiind asemãnãtoare la contur cu fața vestibularã în care
se poate

înscrie.

Marginea mezialã este mai lungã și mai dreaptã decât cea distalã; este ușor
convexã.

Marginea distalã este mai scurtã și mai convexã.Cele douã margini proximale
sunt convergente cervical.

Marginea cervicalã este convexã spre apex. Este aproape o linie dreaptã.

Marginea ocluzalã are forma literei „W“ cu vârfurile rotunjite spre ocluzal. „V“-
ul mezial fiind mai mare decât cel distal. ªanþul din treimea ocluzalã ce separã
lobii lingual se pierde pe faþa lingualã deasupra convexitãții maxime a acestei
fețe.Relieful feþei linguale este convex mezio-distal în treimea mezialã și
cervico-ocluzal în treimea mijlocie.

Fața mezialã

Are aspect patrulater. Are patru margini: vestibularã (V), lingualã (L),
cervicalã (C) și ocluzalã (Oc).

Marginea vestibularã este convexã, având convexitatea maximã în treimea


cervicală.

Marginea lingualã este convexã, având convexitatea maximã în treimea


mijlocie.

Marginea cervicalã este de forma unui arc de cerc, convex ocluzal.

Marginea ocluzalã are forma literei „V“ cu unghiul rotunjit dispus cervical.
Segmentul lingual al „V“-ului este mai mare decât segmentul vestibular.

Relieful feței meziale este plan convex. Convexitatea maximã se aflã în treimea
ocluzalã (la nivelul punctului de contact); devine plan spre cervical unde se
continuã cu depresiunea de pe faþa mezialã a rãdãcinii meziale.

Fața distalã
Are un aspect asemãnãtor cu faþa mezialã fiind mai micã. Are aceleași margini
și

Același relief dar mai convex.

Fața ocluzalã

Are un aspect de patrulater dreptunghic. Marginile mezialã și lingualã sunt


ușor convergente spre distal.

Marginea mezialã este mai lungã și mai planã decât cea distalã; este ușor
convexã.

Marginea distalã este mai scurtã și mai convexã.

Marginea vestibularã are un aspect de linie frântã cu trei lobi despãrþiþi de


douã

Șanțuri. Lobii vestibulari descresc ca mãrime spre distal: mezio-vestibular


(MV), centrovestibular (CV) ºi disto-vestibular (DV).

Marginea lingualã are aspectul de „W“ cu lobul mezial mai mare.

Relieful feþei ocluzale este cel mai complex. Are cinci cuspizi, patru ºanþuri,
cinci fosete ºi douã creste marginale.

Cuspizii în ordinea mãrimii sunt: mezio-lingual (ML), disto-lingual (DL),


meziovestibular (MV), centro-vestibular (CV) ºi disto-vestibular (DV) fiind
complet separați între ei.

șanțurile. șanțul mezio-distal (MD) are formã de zig-zag, separând șirul lobilor
vestibulari de cei linguali. Este intersectat de ºanþul centro-lingual(CL) și
centro-vestibular mezial (CVM) și centro-vestibular distal (CVD).Fosetele sunt
douã principale: mezialã și distalã și trei accesorii la intersecþia celor patru
șanțuri.

Crestele marginale sunt douã: una mezialã și una distalã.

Rãdãcina
Molarul prim inferior are douã rãdãcini dispuse una mezial și cealaltã distal,
ambele având o puternicã aplatizare mezio-distalã. Rãdãcina mezialã este mai
voluminoasã și are douã canale radiculare (unul vestibular și unul lingual);
rãdãcina distalã este mai redusã de volum și prezintã un singur canal
radicular mai larg, ușor abordabil.Ambele rãdãcini au pe fețele lor proximale
câte un șanț longitudinal.Separarea rãdãcinilor se face în imediata vecinãtate a
coletului, divergența apexurilor radiculare fiind cea mai mare la primul molar
inferior. Apexurile celor douã rãdãcini poate fi ușor înclinat spre distal; mai
frecvent și mai accentuat aceastã înclinare remarcându-se la rãdãcina mezialã.

Caracteristici clinico-tehnico-terapeutice

Volumul rãdãcinilor și calitatea osului mandibular întãrit de cel douã linii


oblice internã și externã oferã primului molar inferior cea mai puternicã
implantare de pe arcada mandibularã îngreunând extracþia acestuia.Molarul
de 6 ani mandibular are o poziþie înclinatã spre lingual și mezial. Ca toți
molarii mandibulari faþa sa ocluzalã priveºte în sus, mezial și lingual.
Asemenea molarilor primi superiori și molarii inferiori se cariazã timpuriu și
intens deseori fiind confundaþi datoritã aspectului cu molarii
temporari.Împreunã cu molarii primi superiori molarii de 6 ani mandibulari
contribuie la stabilizarea în plan vertical a ocluziei: prima înãlþare de ocluzie
și ca reper morfologic (cheia de ocluzie a lui Angle) în aprecierea în plan
sagital a poziþiei mandibulei.

3.Morfologia functionala a molarilor secunzi inferiori.


Molarii secunzi inferiori ocupă poziţiile cu numărul 7 pe hemiarcadele
mandibulare fiind vecini cu primii molari inferiori spre mezial şi cu molarii de
minte inferiori spre distal. Conform sistemului internaţional de notare,
codurile acestor doi dinţi sunt următoarele:
 3.7-pentru molarul secund inferior stâng
 4.7 pentru molarul secund inferior drept.
Molarul secund inferior erupe pe arcadă la vârsta de 11-13 ani ( se mai
numeşte şi “molarul de 12 ani”) iar rădăcinile lui vor fi complet formate la
vârsta de 14-15 ani.
Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt următoarele:
 înălţimea coroanei :7mm
 înălţimea rădăcinii :13 mm
 diametrul coronar M-D :10,5 mm
 diametrul coronar V-L:8 mm
Numărul lobilor de dezvoltare la aceşti dinţi este de 4 repartizaţi 2V şi 2L,
fiecare din aceştia având câte 3 lobuli de creştere.
Coroana molarului secund inferior are o formă cuboidală datorită diferenţei
relativ mici dintre diametrul M-D (10,7 mm) şi cel V-L (10,1 mm).

FAŢA VESTIBULARĂ:
Dimensiuni:-înălţimea 6,9mm
-diametrul M-D:10,7 mm

Contur:-are forma unui trapz cu baza mare ocluzal şi baza mică cervical.
a).marginea ocluzală:- este formată din două “V”-uri corespunzătoare
celor doi cuspizi, din care cel mezial este mai mare.

Relief:-convex în ambele sensuri.Convexitatea maximă este situată în 1/3


cervicală mezial.
-prezintă un şanţ vertical nu prea adânc care separă cei doi cuspizi
vestibulari ( este continuarea şanţului intercuspidian de pe faţa ocluzală) şi
care se termină într-o fosetă situată la ½ înălţimii feţei vestibulare.
-şanţul vertical separă cei doi lobi vestibulari din care cel mezial este
cel mai mare.

FAŢA LINGUALĂ:
Este asemãnãtoare fetei vestibulare; se deosebeste de aceasta
prin faptul cã santul ce
separã cei doi lobi ai marginii ocluzale se terminã pierdut (fãrã fosetã)
deasupra convexitãtii
maxime a fetei linguale situatã în treimea mijlocie a acesteia

FEŢELE PROXIMALE:
-sunt asemănătoare din toate punctele de vedere cu
omoloagele lor de la primul molar inferior dar au toate
dimensiunile mai reduse.

FAŢA OCLUZALĂ:

Dimensiuni:-diametrul M-D:10,5 mm
-diametrul V-L: 10 mm
Contur: are o formă pătrată datorită diferenţei mici dintre cele două
diametre.

Relieful:-este compus din următoarele elemente: 4 cuspizi, 2 şanţuri


intercuspidiene, 3 fosete( 2 principale şi 1 secundară), mai multe creste de
smalţ.
a).Cuspizii: în număr de 4, ei sunt repartizaţi 2 V şi 2 L. În ordinea
descrescătoare a mărimii, ei pot fi ordonaţi astfel: MV, ML, DV, DL. Când
dintele este implantat pe arcada mandibulară cuspizii linguali sunt mult mai
jos decât cei vestibulari datorită axului de implantare a dintelui în arcadă care
este mult înclinat spre lingual.
b).Şanţurile intercuspidiene:
-şanţul intercuspidian mezio-distal:-are extremităţile în fosetele marginale M
şi D. El separă cuspizii vestibulari de cei linguali.
-şanţul intercuspidian vestibulo-lingual:-are o extremitate în foseta secundară
de pe faţa vestibulară iar cealaltă se termină pierdut pe faţa linguală. Acest
şanţ separă cuspizii M de cei D. El este situat mai aproape de extremitatea
distală a feţei ocluzale.
c).Fosetele:
-2 principale, mezială şi distală de formă triunghiulară sunt delimiate de crestele
de smalţ marginale.
-foseta secundară este situată în centrul feţei ocluzale acolo unde se intersectează
şanţurile intercuspidiene.

5. Semne de diferentiere a molarilor doi inferiori de pe


hemiarcada dreapta de cei de pe hemiarcada stinga.
Dimensiuni mai reduse in toate sensurile fata de primul molar
inferior.

1. Pe fata ocluzala prezinta paatru cuspizi separate intre ei prin


doua sansturi intercuspidiene dispuse in cruce.Cuspidul mezio-
vestibular este mai voluminous decit cel disto vestibular.
2. Pe fata vestibulara prezinta un sant de descarcare care se
termina intr-o foseta la ½ inaltimiifetei vestibulare.
3. Radacinile la numar doua (meziala si distala) sunt fuzionate 1/3
cervicala, au dimensiuni mai reduse is sunt mai drepte decit la
primul molar inferior.

9.La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la molarii


inferiori.
Ecuatorul anatomic al coroanei dentare a molarilor doi este linia
care uneste punctele de maximã convexitate de pe fetele laterale (FV,
FM, FP, FD).
Traseul lui este variabil de la dinte la dinte. Ecuatorul anatomic se
stabilete pentru fiecare dinte în parte si reprezintã linia care rezultã
din unirea punctelor situate în portiunile cele mai convexe ale
dintelui. La dintii cu implantare normalã, existã un oarecare
paralelism între ecuatorul anatomic si festonul gingival
Ecuatorul indeplineste functia de protectie a gingiei si de echilibrare
a presiunii masticarorii,pe intreaga suprafata a arcadei dentare.