Sunteți pe pagina 1din 18

Morfologia M1 superior

Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer aritmetic

Primul molar 1.6 3 6⌋ 6+


superior drept
Primul molar 2.6 14 ⌊6 +6
superior stâng
Evoluţia cronologică

Momentul debutului calcificării la naştere

Încheierea formării coroanei 3 - 4 ani

Momentul erupţiei 6 ani


Încheierea formării rădăcinii 9-10 ani
Dimensiunile medii

Lungime coronară 7.5 mm


Lungime radiculară 12 (V) - 13 (P) mm
Diametru M-D 10 mm
coronar V-P 11 mm
Diametru la M-D 8 mm
colet V-P 10 mm
Faţa vestibulară
Marginea - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet
ocluzală - “V”-ul mezial este mai mare decât cel distal
- Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari
sunt mai scurte decât cele distale
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre
distală colet
Marginea de - Aproape rectilinie, uşor concavă spre
colet ocluzal, cu o depresiune discretă în dreptul
regiunii interradiculare
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în
treimea cervicală, spre mezial
Faţa vestibulară
Formaţiuni - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul
centro-vestibular
- Şanţul centro-vestibular are o extremitate
în foseta centrală a feţei ocluzale şi o
extremitate în foseta vestibulară a feţei
omonime.
- Foseta vestibulară este situată la
jumătatea înălţimii feţei vestibulare.
- Două creste de smalţ vestibulare, ce
pornesc din vârful cuspizilor, sunt puţin
proeminente şi se termină la jumătatea
înălţimii feţei respective
Faţa palatinală
Marginea - Forma literei “W” cu deschiderea spre
ocluzală colet
- “V”-ul mezial este obtuz şi reprezintă
aproximativ 3/5 din diametrul mezio-distal
coronar
- Versantele meziale ale cuspizilor palatinali
sunt mai scurte decât cele distale
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre
distală colet
Marginea de - Aproape rectilinie
colet
Faţa palatinală
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în
treimea cervicală, spre mezial
Formaţiuni - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul disto-
palatinal
- Şanţul disto-palatinal porneşte de pe faţa ocluzală
şi după un traiect uşor curb se termină pierdut în
centrul feţei palatinale.
- Două creste palatinale puţin proeminente de
smalţ, care pornesc din vârful cuspizilor şi se
termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei.
- Tuberculul Carabelli apare cu o frecvenţă de 67%
pe cuspidul mezio-palatinal al molarului unu
superior, fără să atingă planul de ocluzie.
Faţa mezială
Marginea - Convexă, cu un maxim de
vestibulară convexitate în 1/3 de colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de
palatinală convexitate în 1/3 medie
- Cu atât mai convexă cu cât
tuberculul Carabelli este mai bine
dezvoltat
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre
ocluzală ocluzal
- Versantul vestibular este mai scurt
decât versantul palatinal
Marginea de - Convexă spre ocluzal
colet
Faţa mezială

Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea


maximă în zona punctului de contact
mezial (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi
1/3 medie, spre vestibular)
Formaţiuni - Sub zona de contact mezială se găseşte o
mică concavitate, ce se poate prelungi până
la linia de colet
Faţa distală

Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3


vestibulară de colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3
palatinală medie
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal, cu
ocluzală vârful rotunjit
- Versantul vestibular este mai lung decât
versantul palatinal
Marginea de - Mai puţin convexă spre ocluzal decât
colet marginea de colet a feţei meziale
Faţa distală

Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea


maximă în zona punctului de contact distal
(la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3
medie, spre vestibular)
Formaţiuni - În zona cervicală există o depresiune ce se
poate continua şi pe trunchiul radicular
Faţa ocluzală
Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ
vestibulară ale cuspizilor vestibulari
Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ
palatinală ale cuspizilor palatinali
- Cu lungime mai mare decât marginea
vestibulară
Marginea - Corespunde crestei meziale marginale
mezială de smalţ
Marginea - Corespunde crestei distale marginale de
distală smalţ
Faţa ocluzală
Formaţiuni  4 cuspizi (mezio-palatinal > mezio-vestibular >
disto-vestibular > disto-palatinal)
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de smalţ:
1. O creastă sagitală:
- Orientată mezio-distal
- Versantul mezial este întotdeauna mai scurt
decât cel distal
2. O creastă axială:
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe faţa
ocluzală spre şanţurile intercuspidiene
- Este perpendiculară pe creasta sagitală
Faţa ocluzală

Formaţiuni 3. O creastă vestibulară/palatinală, ce porneşte


din vârful cuspidului, este puţin proeminentă şi se
termină la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare/palatinale.
 inconstant, tuberculul Carabelli, care nu atinge
planul de ocluzie şi este cel mai redus
dimensional
 trei fosete (mezială, distală şi centrală)
Faţa ocluzală
Formaţiuni Foseta mezială este de formă triunghiulară şi
orientată cu baza spre creasta marginală mezială.
Uneori, din ea porneşte un şanţ care traversează
creasta marginală mezială şi se termină pierdut
pe faţa mezială a dintelui. Din ea porneşte şanţul
centro-mezial.
Foseta distală este de asemenea de formă
triunghiulară şi are baza orientată spre creasta
marginală distală. Din ea porneşte şanţul disto-
palatinal.
Foseta centrală are formă rombică şi se situează
la intersecţia şanţului centro-vestibular cu şanţul
centro-mezial.
Faţa ocluzală
Formaţiuni  trei şanţuri intercuspidiene: centro-
vestibular, centro-mezial, disto-palatinal.
 două creste marginale de smalţ,
orientate mezial şi distal, dintre care cea
mezială este mai lungă, mai dreaptă şi
mai subţire.
 o creastă oblică de smalţ, formată prin
unirea crestei axiale a cuspidului mezio-
palatinal cu creasta axială a cuspidului
disto-vestibular
Morfologia radiculară
Număr - Trei rădăcini, care se desprind dintr-un trunchi
comun, orientate palatinal > mezio-vestibular >
disto-vestibular.
Apexurile - Rotunjite şi uşor distalizate
Orientare şi formă - Rădăcinile vestibulare sunt efilate, aplatizate în
sens mezio-distal, pornesc divergent din trunchiul
comun şi converg uşor spre apical. Sunt separate de
o depresiune de dezvoltare care se continuă la
nivelul trunchiului comun şi poate ajunge în
apropierea coletului.
- Rădăcina palatinală este conică, aplatizată
vestibulo-palatinal şi accentuat divergentă spre
palatinal. Are o depresiune de dezvoltare în treimea
de colet
Secţiune transversală - Romboidală, cu vârfurile unghiurilor rotunjite.
la nivelul coletului
Trunchiul comun - Mai scurt decât la ceilaţi molari superiori
radicular
Canalul radicular
Număr - Trei (76.8%)
- Patru (21.1%)
- Cinci (1.4%)
- Şase (0.7%)
Camera pulpară
Aspect - Prezintă patru coarne pulpare
corespunzător cuspizilor (cinci coarne
pulpare dacă dintele prezintă tubercul
Carabelli).