Sunteți pe pagina 1din 14

rec: 1 F~ cv--n::t:Ji::rc;oo L U 1~ LOR

...

Obiective Beneficiile rezultate de e . .


17 Lii ma mformafie' d' .
' ~1 IIl11nuarea /or
in acest capitol voi tncerca sa den1onstre
z urniatoar-1 ional voteaza pcntru ca el prcfcra ca 1
ra1 'd p t' a putere sa se an .
e e Pr0Po~ 1; ~ unul dmtre
1
I. Cetafenilor carora le pasa eel mai tare care di'ntr ceste part1 e. re1enn\a sa marginala est d"fi .
. . . x
alegenle au cea ma1 pufma nevoie de info
e Pan tde va ,
~. ~upa cum s-a explicat in capitolul 3; ea roO:e,,~~ebren11afilu.1 l~ler-partinic,
car~ra informaJia le folose~te eel rnai mutt nrrn atie; iar ceiac,~~iga a re se c alcu Ieaza rentab'1I'1tatea marginala a 1n t' .enc
QL(l
. ic1ul
. ID func"e ,; de
c. ves 1\1e1 m mfonnatie
u 1e Pasa . en11or Sa presupunem, deocamdata, ca exista
alegen1 e. . _ . cine c~ti . I .
voteaza; dec1 votu sau va decide ce partid va fi la un smgur cetatean
In'
care
2. Pentru foarte multi cetaferu, este iral)onal sa obt} . ga I . . putere. acesi caz.,
diferen\1a 1u sau mter-partm1c reprezinta pentru el costul d .
politice care nu sunt gratuite; Ja fel, in cazuJ na.once inforrnati . d d. I
sau. analtzan . 1n a ta perspeclJva, . e a
recompensa pentru ca a ac\10natvota gr~1t
.
,, _
infonnatia politica gratui~ chiar ~i in timpul cam~ne~ . 1llari PA!ii di~
3. .Majoritatea cetatenilor dintr-o democrati,e nu vot a : 0; electora1e 1 corect. A ,,ac \1ona .corect mseamna . aici a alege partidul care, exerc1-
tandu-~i man d_atu I~ 11 va aduce ~nd~vi~ului in unna actiunilor Jui, 0 militate
. .

con\ingerile lor politice reale. De aceea guven~ in funq1e de mai ma:e d~cat ?ncare alt p~1~; m hmp c~ ,,a gre~i" inseamna a alege un
~ fumj . . - .. ' area democ r alt part1d ~1 a p1erde astfel ul1htatea marginal1\ pe care i-o ofera partidul
poate e$ua 1n a za ma.Jontap.1 cetatenilor sai toate bene .. ra ica
ar fi putut fi obfjnute. ficule care eel mai bun.
in mod evident, daca un individ este indiferent referitor la partidul
4. Doar pufini cetateni pot l.ncerca In mod rational sa fl de guvemare - diferentialul sau inler-partinic este zero - el nu are nimic
r. u1 fi - . I. . . in uen1eze
! OnTI area ecare1 po 1tic1 a guvernului; pentru multi este de ca~tigal de pe um1a informarii. Daca face o greeala ~i voteaza cu
l h d ~ t' 1rat1onal
sa $tie totu c tar ~I espre iormularea acelor politici care-i afecteau partidul nepotrivit, nu va su~eri nicio . p!erdere de utilitat~. Pentru el ~u
in mod direct. exista cu adevarat un part1d nepotnv1t; a$adar, poten~1alul benefic1u
" rezultat de pe urma oricarei informa\ii politice pe care o obpne in scopul
5. In general, deciziile economice ale unui guvem rational dintr-un
sistem democratic sunt orientate ilnpotriva consumatorilor $i in exercitarii votului este zero. lnsa, din cauza ca se pierde timp pentru
favoarea producatorilor. absorbtia datelor, costul inform~rii. politice. ~u este niciod~ta _zero:
Aparent, indivizii al caror diferential 1~t~r-partm1c este ~r~ ~unt ~raponali
6. fnegalitatea puterii politice este inevitabila in orice socie1ate mare daca investesc In orice infonna\ie pohttca ce ar unna sa-1 aJute m luarea
caracterizata de incertitudine i de diviziunea muncii, indiferent de deciziilor referitoare la op\iunea de vot. . . ..
ceea ce se afirma in constitutie sau de cat de egali sunt cetatemi in Dar de unde $lie un individ care estc diferen\ialul sau mter-partuuc
oricare alte situatii. . . . ? D pentru a afia daca acesta este zero
daca nu a inveslll 1n informa\ie oar diti cntialului inter-
11
sau nu, el trebuie sa ob\ina ni$lC date. De f~pt, a. ~a ~~in a tiunii de
partinic nu difera cu nimic de luarca unc1 dec1z11 m pn \ 0 P.
..., .. vot - c o ches!iune de tcrminologic. . . rt'tudinii din modelul
I. Obtinerea
' informatiei
, necesare votaru Aici ne confruntam cu faptul ell 'in h~ndlca .1 ~~eas,upra op\1unii de vol
la luarea unc1 ec1z.11
propus, la fel ca m lumea rca ., lizata ca un proces care se
A. RoJuJ diferenfiaJuJui inter-partinic este un act dinamic. De accca trcbm~ ana . " i Primul pas este
. d' t scnc de pa~1 m1c . d'ul
dezvolla in timp $1 consta in r-0. . . . - (I) prin intenne 1
s in acest . . . l artm1c propnu. 1ic . fi 11)
est11narea d1fcren\1alulu1 in cr-p b\' c via\a de zi cu zi. e ,.
De ce voteaza individul raiiona1? Jn modelul .pro~ubun govern inforn1a\ici gratuite pe care me!VI ' r .dul 0 0 111 111
volum, exprilnarea votului este rnijlocul de afegere a ceJur mar n individ
. . A~adar
posi'b'J' d'111 rAndul partidclor aflate In compctlfte. '( ' u
305
EFECTELE SPECIFICE ALE COSTURILOR ...
Beneficiile rezultate de pe urm . .r.
a 11!JOrmar. . .a
ie1 ~ minuarea lor
. intermediul inforrna~ilor obtinute In urma une .
Pnn ' invesr ..
tacuta in acest scop. l\11 expb,. tatea y 1i va spune daca A SUS\ine \Ul nivel ridicat
Estimarea preliminara
. a diferentialului
. inter-part . ..~ Ufl~fu)ui ta branza. Este evident ca valoarea unitau" yd . sa~ ~ al
tafl . .. X . I epmde mlotalitate
bilitatea de bazii 1n funct:Je de care sunt construite c 1 tnic CSJe r.... de co t
n'inutul un1ta\11 , pentru ca daca panidul A este subversi\.
I I" d a culele ....,. .
este costul est:Jmat ~. gre$C ~1, _~?vat m. hpsa unei analize Sllbj~ .tciJe lu1
nO lI I
10 ceea ce fipnv~te tanful
- .
la branza de\m 1
ITC evante. Pnn

costurilor $i beneficulor est1man1. De a1ci incolo, costu . a~ro~ r- are unitatile nu pot evaluate singular. ci trebuie luate in
uflll ' d .,, b . .
~
. . . r nle t1 I.- . COllSlu.;nue
turi. Meto a exac"'.care tre u1e folosna este 0 problema de 5,.,;.:
tuturor datelor treb u1e comparatc, 1ar intonnapa trebu 1 vt1Jc~ ca se . . . In " d . . . '"""ca
daca beneficiile ~teptate depa$esc costurile ~teptate. e exttasa ~ . u 0 pot d1scuta a1c1. Sa e a1c1 mcolo, on de cine ori ma voi referi la
~ 1 :itatc, ma voi referi la un set de urutati luate impreuna.
0 o alta dificultate este reprezentata de transformarea >alorii
B. Unitatile de informatie ~i utilizarea lor In Iuarea d ~ieptate a unei unitati. de infonna\ie in be~eficiul ~eptat de ~ unna
ft~
esteia. Tot ceea ce ~lie un votant cu ade'arat despre fiecare umtate de
Un votant rafional este interesat doar de acea info . ~c fomtatie lnainte de a o ob!ffie este (l) o lista a valorilor sale posibile. l2)
poate schimba decizia inifiala asupra optiunii de vot - deci:~~~car: ;robabiiitatea asociata fiecarei v~o~. ~i l?) ~osntl acestei~ Ac~
~rima s~ estimare p?vitoare la difere~~alul inter-partinic. ~i~~ oa~tere reprezinta un set de esttman sub1ect1\e, baza1e pe informalla
1nfonn~.tia e~te c~s~1.s1to~e, doar ace~ta 1:11~ormatie produce ~&: ~:nuta pana acwn. Din aceasta individul poate ca\cula valoarea ~leptata
termen11 ~e1 dec1z11 rnai bW?e sau .a1 une1 ~ncrederi mai mari in dttn a ~nitatii ~i variatia acesteia. pe care ~ compari cu cos~le ~ cu
actuaJa. Pnn urmare, acest tip de informape este singurul pe carr ~ difercn\ialul sau interpartinic, spre a se decide daca sa 0~cbi:iuoneie. .
Pentru a c\arifica acest proce~. sa presupunem ca cetateanul Z $1-~
rafionaJ sa-1 obtina.
estimat diferen\ialul interpartinic la 50 de unitati dupa care se confrunta
Pentru a afla daca o anumita unitate de informatie ii poate faa a
sc razgandcasca, votantul o compara cu diferenfialul sau interp<." cu o singurli unitate de infonna\ie.. . 1 al robabile:
Ob\inerea ei cos ta I0 unita\ ~ are urmato~ e.\ on p
1 1
estimat. Jnfonnatia pe care o contine unitatea poate fi transpusa ;... 0.5 probabilitatea de a fi 100.0 de ~.ti\l
schimbare po7Jtiva, negativa sau zero a venitului de utilitate pe cr.-
~teapta in unna alegerii unuia dintre partide. Aceasta scluJl'l.n
0.4 probab'.l'.tatea de fi-10.0 uni~: a
0 1 probab1htatea de a fi-l 00,0 um 11 1ns,,.,.mn3 ca este
~6 ceea ce .... .
afectev.a direct difereniialul sau inter-partinic, de vreme ce acesu A ~adar valoarea sa '*teptata esie J _ d.....sca de fapt. d1fe-
urma reprezinta diferenta dintre venituJ de utilitate ~teptat in,.- v I at sa se razl!.an """'
pu\in probabil sa-1 faca pe a eg or . . -1x 0 sansa de 10 proccnte
realegerii celor aflap la putere ~i eel ~tcptat in urma c~tigarii alegtr . va er~1e Tot~1.
rcn\ialu\ sau inter-partm1c . e\IS " artid.
' cu :>0 - de umta\1
d \ favonzarea wiui P - ~te
de ciitre opo7itie. Daca exista o ~ansa rezonabila ca diferenpalul sjU ca el sa-~i schi111bc poz1\1a e a d 'tati. As1fel. daca nu re
partinic actual sa fie anulat complet de schimbarea inclicata de~ .
1a fa\ Ortz.area .d l d ers cu :>0 e unt .
partI U UI a \ ' . . aloarea S3 este e
d fapt -\00. 'a
nort'duJ
" nnatte 1ar '
sa cumpere unitatea de 1n1 0 . : de .iode unita\1. 'o\311 y-ltatul d cu .1
unitate'.. el va achizitiona unitatea respectiva de infonnatie. b:t
f n orice caz, este extrem de dificil pentru ceta\ean sa esumezt suferi o pierdere a 'enitulu1 de uuhtlaie_ este decisi' pentru rezu
d \'otu sau
schimbare a diferentialului sau inter-partinic se poate a~tcpta de pe
v
nepotrh it (prcsupunan ca
. a11enu:io-
une1 anum1te unitati de infonnatie. Avand in vedere ca unit 1
independente uncle fata de alt~!c ordinca in care sunt obpnlf.
I ne 'ot3i
cruc1a a. De exemplu, sa presupunem ca unitatea X 11 va spu . ,11.11.~'-L---~~~-~~-~~~~----~~~---
daca partidul A este sau nu condus In secret de indivizi subH~ _
1