и. УШ. 1939 ROMÁNIA No.

433

o U M A t \ * m r n t m ^ c M m - < № & *

z íla h l W cdfcfaaX í £*, & o th J u á u í a g tiu d & íu A 2 Z ,a £ o w c # /tc c a £ < 3 ^ # kZ gbu*£l

néuodk t»fâduUe dk f r R E Z I & E N T ... — 11 " ' '■■
BEG A L PBO FESO RfC . A j ^ ţ z y
» — — ■— ■ Ь£ш
^щршя*яшШ
Шш1ятшяшвщтшЗщгщщшшш*
Ţ in u tu l B ucegi e s te cél m a i У te d in p o p u la ţ ia Ţ ă r i. pe a ceastă porţiune şi care pronuce
m a r e , c e l m a i im p o r ta n t s i c e l m a i In f r u n te a a c e s t u i m ă r e ţ ţin u i, a o grabnică ş i apreciabilă uzură a
b ú g a t d i n i r e ţi n u tu r ile tă r ii. E l s e f o s t c h e m a t la 1 F e b r u a r ie 1 9 3 9 . d . drumurilor, s ’a g ă sit soluţia cea m ai
în t i n d e d in v ă i l e O ltu lu i s i a le T i ­ p r o f . G h . A le x e a n u , a c ă r u i a c t i ­ bună ş i cea m a i econom ică pentru
m iş u lu i p â n ă în lu n c a D u n ă r ii, c u ­ v i t a t e p r o d i g i o a s ă a v e a s ă î n s c r i e acest caz de a se p ava cu « a sistem
p r i n z â n d î n t r e a g a c â m p i e m u n te a - i m p o r t a n te t r a n s f o r m ă r i în c u r s u l
de |>avaj m a i uşor, a d ică « u un
m cadam consolidat.
năi, b r ă z d a t ă d e a p e le A r g e ş u lu i, t r e b u r i l o r o b ş t e ş t i a c e l o r 10 j u d e ţ e
Lucrarea are o valoare de 7.700.000
D â m b o v i ţ e i , a le I a l o m i te i s i P r a h o ­ c o m p o n e n te . lei şi va fi term in a tă în tim p d e 5
v e i , T e le a j e n u lu i ş i B u z ă u lu i, p e n tr u In c u r s u l lu n ilo r F e b r u a r ie ş i luni. A ceastă şosea va satisface n e ­
a n u m i n u m a i p e c e le im p o r t a n te . M a r tie , p r e o c u p a r e a d - l u i r e z i d e n t cesită ţile im puse de nevoile po-pu-
In m a r g in e a d e N o r d a ţin u tu lu i s e r e g a l A le x e a n u a f o s t d e a c e r laţiu nii' a două im portante judeţe,
î n a l tă C a r p a t i i , c u c r e s t e l e lo r s t ă ­ c e ta l o c u r i ş i o a m e n i, d e a in itia ea străbată,nd regiuni petrolifere,
p â n in d c â m p ia m u n te a n ă c a ş i p e n tr u f i e c a r e a d m i n i s t r a ţ i e lo c a lă forestiere, viticole, etc., cu centrele
şesu l bra şo vea n , în tin z â n d u -s e de populaţie aglom erate.
a lc ă t u ir e a u n u i p r o g r a m d e a c t i v i ­ Tot in vederea acestui scop se
p â n ă d e p a r t e in s p r e d e a lu r il e s i t a t e c u p o s i b i l i t ă ţ i d e r e a l i z a r e i m e ­
v â lc e le le j u d e ţ u lu i T r e i-S cau n e.
urm ăreşte m odernizarea drum ului
d ia t ă s i c u p o s i b i l i t ă ţ i d e r e a l i z a r e R eginei, Predeal-R âşnov. La cererea
In a c e s t tin u t s e g ă s e ş t e c a p i t a ­ m a i î n d e p ă r t a t ă , p e n tr u c a d in a - şi cu contribuţia iocuitorilor din
la T ă r i i $i d o u ă m a r i m u n ic ip ii: c e s t e p r o g r a m e s ă s e p o a t ă a lc ă tu i Să-cele, se va pava drum ul delà D âr-
P l o i e ş t i ş i B r a ş o v u l ; în a c e s t tin u t a p o i p r o g r a m u l d e a c t i v i t a t e a l ţ i ­ ste la Satulung, drum care se va
s e g ă s e s c m a r il e e x p l o a t ă r i in d u ­ n u tu lu i s i b u g e tu l s ă u . continua apoi spre V ăleni şi care,
s t r i a l e ş i m in ie r e , c a ş i g r â n a r u l din^ cauza nenum ăratelor transpor­
I n tr îin r ă s tim p e tx r e m d e s c u r t, turi grele ce se efectuează, cu to a ­
T ă r ii .
cu o m u n c ă s i o c e r c e t a r e a te n t ă , te reparaţiile aduse, este im practi­
D a r m a i p r e s u s d e t o a t e , în a c e s t
tin u t s e g ă s e s c m o r m i n te l e d e là
to a t e o r g a n e le a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a ­ cabil azi.
l e a u în t o c m i t p r o g r a m e d e a c t i v i ­ в . prof. Gh. ALEXIANU In dorinţa de a face ca B raşo­
A r g e ş a l e D o m n il o r d e s c ă l i c ă t o r i
t a t e p e t i m p d e c in c i a n i. vul să fie leg a t p rin tr’o arteră de
ş i i n t e m e e t o r i d e T a r ă s i a le R e ­ rezidentul regal al ţinutului Bucegi circulaţie directă cu m arile porturi
g i l o r ş i R e g in e l o r , c r e a t o r i a i S t a ­ E r a p e n tr u p r i m a o a r ă o e x a m i ­
dunărene, s ’a lu at hotărîrea să se
tu lu i R o m â n e s c , i a r la p o a le l e m u n ­ n a r e a te n t ă s i o b i e c t i v ă a n e v o i l o r Н е е s i v o m p u te a s ă s t a b il im , d u p ă deschidă un drum nou, delà -Ti-
ţilo r B u ceg i s e g ă s e ş te le a g ă n u l a d m i n is tr a ţ ie i lo c a l e s i o s e r i e r e a u n n u m ă r d e a n i, r e a l i z ă r i l e s a l u ­ noasa, prin Ojdula la Poiana M ăru­
F a m i li e i D o m n it o a r e R o m â n e . lo r în o r d in e a u r g e n te i. t a r e a le n o u lu i r e g i m . lui, unde se va în tâ ln i cu şoseaua
M u n ţii a c e ş t i a c u n u m e le lo r l e ­ A c e s te p r o g r a m e d e a c tiv ita te A c e s t e p r o g r a m e a d m i n i s t r a t i v e T u ln ici-P oian a Mărului, proiectată
g e n d a r , c a r e p ă z e s c c u o d r a g o s t e a d m i n is tr a t iv ă , p r o g r a m e a le n e ­ a u f o s t a lc ă t u it e d e o r g a n e l e n u m ite de d. rezident regal din Ţ inutul D u-
■şi o c r e d i n ţ ă n e d e s m i n ţ i t ă V l ă s t a ­ v o il o r a d m i n is tr a ţ ie i l o c a l e , m a i a u a le a d m i n i s t r a ţ i e i , în c h ip u n ita r , în nărea de Jos, pentru ca delà B ra­
r o lu l d e a n e p r e z e n t a in v e n t a r u l c a d r u l in s tr u c ţiu n ilo r d a te . şov să se p o a tă ajunge direct la
r e l e F a m ilie i D o m it o a r e c e ş i- a u G alaţi, prin valea P utnei.
î m p l e t i t în a e r u l l i m p e d e a l b r a z i ­ n e v o il o r p e c a r e le - a g ă s i t a p l i c a ­ E le a v e a u în s ă n e v o i e d e o v e r i ­
Tot în program ul de lucru s’a
lo r , v i e a t a l o r c u v i e a t a N a d e i, au r e a le g i i a d m i n i s t r a t i v e d in 14 A u ­ f i c a r e lo c a l ă ş i d e o c o n s u l ta r e o -
înscris refacerea drum ului Curtea
î m p r u m u t a t n u m e l e lo r ţin u tu lu i g u s t 19 3 8 , p u tâ n d u - s e s t a b i l i , pe b i e c t i v ă a tu tu r o r v a l o r i l o r lo c a l e de A rgeş-R âm nh ul V âlcea si Curtea
în tr e g . b a z a lo r , în f ă p tu i r il e d e c a r e a f o s t c a r e p r in s t r ă d u i n ţ e l e lo r d e a m de A rgeş-D om neşti, ca si refacerea
E r a f i r e s c c a p r o b l e m e l e a d m i ­ c a p a b ilă a d m i n is tr a ţ ia n o u c r e a t ă . d e z i l e ş i p r in m u n c a lo r d e p u s ă drumurilor ju d eţen e din jurul C a­
n i s t r a t i v e î n t r ’un tin u t a tâ t d e A v e m a s t f e l un in v e n t a r a p r o a p e s p e f o l o s j i l o b ş t e s c p u te a u s ă a - pitalei.^ pornind d elà lin ia de cen ­
c o m p l e x s ă f i e c e r c e t a t e cu o d e o ­ e x a c t a l s i tu a t iu n il o r s i li p s u r i lo r d u c ă o s i n c e r ă c o n tr ib u ţie . tură p ân ă la m arile artere n a ţio ­
s e b i t ă a t e n ţ i e p e n tr u a p r i m i s o l u ­ în c a r e l e g e a a d m i n i s t r a t i v ă d in 14 A s u p r a a c in c i im p o r t a n t e c a p i ­ nale de circulaţie.
t o l e , s ’a u o p r i t p r e o c u p ă r ile d - lu i
T unelul pe sub gara Ploieşti — In
ţ i i l e c e r u t e d e îm p r e j u r ă r i lo c a le , A u g u s t 1938 a g ă s i t a d m i n i s t r a ţ i a această preocupare p en tru : drumuri,
d a t f i in d c ă ţin u tu l B u c e g i J n t i n s lo c a lă ; a v e m un in v e n t a r n e t ă g ă ­ r e z i d e n t G h . A le x e a n u ş i a n u m e :
trebué ş ă m en ţion ăm şi prom ova­
p e o s u p r a f a ţ ă d e 4 0 8 7 9 k m . p ă t r a ţ i j d u it a l s i t u a ţ i e i g r a v e in c a r e ; s e drumuri, sănătate publică, învăţă­ rea u nei in iţia tiv e m a i vechi, pe
a r e o p o p u l a ţ i e d e 3 .8 0 6 .7 4 4 lo c u i- g ă s e a a d m i n is tr a ţ ia lo c a l ă în u r m a mânt, biSeridă şi ridicarea econo­ care actualul prim ar al m un icipiu ­
to r i, d e c i m a i m u lt d e a ş a s e a p x r - n e f a s t e i a c ţiu n i a p a r t i d e l o r p o l i - mică a satelor. lui Ploeşti, cu concursul Ţinutului,
o va pune de în d ată in aplicare. BUGURIJŞTI : Arcul de triumf
Este vorba de în făp tuirea tunelului

Deschideri şi modernizări de drumuri
M odernizarea, ;con stru cţia ş i re­
facerea drumurilor a fost şi este o
problem ă de prim ordin pentru ad­
m in istraţia Ţ inu tu lu i Bucegi.
B ogăţiile acestei ţări nu se pot
pune în valoare fără drumuri m o­
derne şi bune.
îndrum area produselor d iferite­
lor regiuni către pieţele de d esfa­
cere şi către diferite porturi, nu se
poate face d ecât pe căi' de com uni­
caţie m oderne.
în lesn irea cunoaşterii ţării, a m o­
num entelor noastre istorice şi de
artă şi cercetarea de către turişti
şi străin i a num eroaselor staţiu n i
b aln eo-clim atice din acest Ţinut,
precum şi a m unţilor şi locurilor
noastre pitoreşti, n u se poate face
decât p un ând u-se la dispoziţie dru­
m uri cerute de civilizaţia de astăzi.
Nu se poate concepe astăzi vieaţa
de S tat până la în ălţim ea tim puri­
lor în plină transform are, fără m o­
dernizarea arterelor principale de
com unicaţie.
Pentru rezolvarea acestei proble­
m e s ’a în tocm it un program de lu-
cări pe mai m ulţi ani, ţinân d sea ­
m a de posibilităţile finan ciare de
realizat, de nevoile tuturor judeţelor
Şi Hp irnnnrtavi
punct de vedere econom ic, taris tic
şi strategic.
în tocm irea unui program pe un
singur an şi lim ita t la posibilităţile
financiare ale unu singur buget, nu
era de natură a Păşi spre o operă de
adevărată gospodărie. în cepu tă de
noul regim dat ţării şi de a asigu ­
ra con tin u itatea în a ctiv ita tea g o s ­
podărească a Ţinutului.
Pentru această raţiune lucrările
de m odernizare, construcţii şi re­
facere a drumurilor au fost în ca ­
drate în tr’un program de lucrări pe
cinci am , p un ând u-i la bază un
plan de finan ţare care va duce si­
gur la realizarea lui.
Lucrările excepţionale de m oder­
nizarea şoselelor existente, şosele
din nou şi poduri m ari, precum şi
procurarea de m aşin i rutiere, cu ­
prinse în program ul de lucrări pe
cinci ani, în cuprinsul Ţ inutului B u ­
cegi şi în cadrul sum ei de 248 m i­
lioane, ceeace reprezintă 44% din
totalul bugetului rezidenţii, sunt:
Şoseaua Giurgiu—P iteşti. — Şo­
seaua jud eţană G iu rgiu-P iteşti -con­
stituind o im portantă arteră de cir­
culaţie din punct de vedere econo­
mic şi strategic intrre cele două
п Нр+.р * ЛЛ^яр.я
care să lege direct, pe sub gara de de pe aeeaştă porţitine, g desfiinţa la care •au participat reprezentanţii
Sud din P loieşti, şoseaua n a ţion ală zăgazurile -existente şi a. se "laşa -ca tuturor autorităţilor in teresate, s ’a
BucureştivPloieşti cu bulevardul g ă ­ apa sâ -şl creçzé m' houă 'albie. Dar stabilit că proiectul m inisterului
Teleorm an şi Argeş şi fiin d degra­ rii, pentru a se con tin u a apoi pe aceasta a fP s t. n um ai o. m ăsură Lucrărilor Publice să fie com pletat
dată din cauza circulaţiei intense, calea Câm pinei, drum ul spre S i­ préparatorie a m arş! lucrări de ca ­ în acord cu U z in e le , com unale B u ­
s’a că u ta t m odernizarea ei prin pa- naia. Studiul, proiectele şi devizul nalizare' ce urm ează, să înceapă. cureşti, pentru ca lucrările de ca ­
v;area cu pavele m ici pe fundaţie'de acestei im portante lucrări au fost O dată această, .canalizare făcută, va nalizare a D âm boviţei să fie p use de
beton, cu lăţim e , de 6—7 m. în tocm ite de regretatul prof. F ili- trebui să facem canale laterale p en ­ acord cu lucrările ce face U. C.
In cursul exerciţiului bugetar a c­ pescu delà P o liteh n ica din Bucu tru a drena ' şi asan a to t terenul B .-ul şi în special cu lucrările de. a -
tual se exercită o porţiune de 68 reşti; ele trebuesc adaptate cerin ­ m lăştinos din ju ru l:ca n a lu lu i p rin ­ lim entare a D âm boviţei cu apă din
km., a cărei valoare este de lei ţelor tehnice de astăzi; în cel m ult cipal, redând astfel pentru cultură Argeş.
14.600.000. o lună de zile vor fi gata spre a fi vaste întinderi de teren inundabil D. ing. Caranfil, în întrevederea
Şoseaua U rlaţi-A lbeştl. — A ceastă supuse aprobărilor cerute de lege. şi m lăştinos şi scutind populaţia de ce a avu t-o cu d. rezident A lexianu
şosea fiin d singura arteră ce leagă D. Arm and C ălinescu, p reşed in ­ flagelul m alariei. ş i-a lu a t angajam entul în n um ele
şos. n a ţio n a lă Ploeşti-M izil cu ora­ tele C onsiliului de m iniştri, ex a m i­ C analizarea D âm boviţei este în Uzinelor com unale Bucureşti, să ca ­
şul U rlaţi şi regiunea petroliferă nând această propunere, cu ocazia tot independentă de ca n a lu l n a v i­ nalizeze D âm boviţa în interiorul
Ceptura şi fiind fo a te' circulată, s ’a aprobării bugetului Ţ inutului B u ­ gabil B ucureşti-D unăre, ca n a l care m unicipiului p ână la V itán şi să a -
că u ta t m odernizarea ei prin pavare cegi, a d at întreaga d-sale adeziune; reclam ă ch eltu eli foarte m ari; da­ corde două m ilioan e pentru lucră­
cu îm brăcăm inte sém i p en etran tă cu ch ip ul a cesta se va reuşi, a se tele furnizate de sp ecialişti învede­ rile de canalizare delà Vitán la B u -
de m acadam , lucrare în valoare de­ pune în aplicare, m area d orin ţă a rează n ecesitatea de a fa ce în tâi deşti.
lei 6.860.000. M. S. Regelui, de a se în fă p tu i acea ­ canalizarea eventualul can al n a v i­
C,a urmare s ’au prevăzut în buge­
Şageaua V ăleni-B ratocea Braşov. stă lucrare de artă, care să. repre­ gabil trebuind să urmeze un alt tul ţinu tulu i sum ele n ecesare p en ­
— A vându-se în vedere circulaţia zinte deschiderea u n ei că i civili­ traect.
tru realizarea acestei m ari lucrări,
destul de m are şi in special cea cu zate de com unicaţie şi să reflecteze In acest sens s’a . g ă sit la ţ i n u t . care în m ulte locuri prevede recti­
tracţiu ne m ecanică, care depăşeşte străduinţele de în ălţare ale socie­ un proiect sum ar de canalizare al ficarea cursului D âm boviţei şi d.
tă ţii noastre actuale. D irecţiunii apelor . d in • m inisterul Arm and Călinescu, preşedintele Con­
cij д т И 'pe cea cu taacţiune anim ală
Lucrărilor Publice şi o propunere siliului de m iniştri, a aprobat acest
S ă n ă ta te a p u b lic ă din , partea u nei societăţi particu­ proect, dând.u-şi în întregim e ade­
lare d e ‘ a -în to c m i proiectul şi ex e­ ziunea. Lucrarea va costa 30—40
lui rezident a prevăzut în bugetul
P entru să n ă ta tea publică, bugetul cu ta lucrarea pe aceleaşi baze s ta ­ m ilioane.
Ţ inutului’ Bucegi a făcu t : sforţări care ince-pe 32 m ilioane lei. . bilite de m inisterul Lucrărilor P u ­ ASANAREA VĂILOR: VLASIA ŞI
La capitolul sănătăţii,, asupra a
destul de în sem n ate.’ E su ficien t să două laturi de activitate s ’a stăruit blice- şi aprobate de con siliul te h ­ COCIOVALIŞTEA DIN JUD. ILFOV
arătăm că în bugetul anului tre­ n ic ’ superior în că din 1934. Lacul C ăldăruşani din judeţul Il­
cut erau prevăzute 8 m ilio a n e1pen'- in deosebi : a) con stituirea de fâ n ­ S ’a,.socotit că atun ci cân d un fov cu o suprafaţă de circa 1.550.000
tâ n i m oderne in com unele rurale
tru să n ă ta tea publică şi.c ă :a c tu a -
bântuite de an i de zile-d e febră t i­ proiect; este în tocm it de o in stitu ­
foidă; b) canalizarea D âm boviţei ţie de S ta t şi avem ingineri spe­
delà V ltan-B udeşti. C o n tin u a re in p a g . 1 4 - a
cialişti, este o datorie să se recurgă
D. gen. dr. N. M arinescu, m in is­ la serviciile lor. In tr’o con ferinţă
trul .Sănătăţii, a atras a ten ţia asu­
pra ravagiilor ce fa ce in fiecare an
febra tifoidă, în special in anum ite
regiuni, unde toate fân tân ile su n t
con tam in ate şi a ceru t să se ia m ă ­
suri de a se astupa acele fâ n tâ n i şi
a se face altele noui. D in partea
m inisterului S ăn ătăţii, d -sa a dat
ajutor de lei 1.500.000.
Cum în să fâ n tâ n ile noui, siste ­
m atic construite, acoperite şi p re­
văzute cu pom pă de m ână sau m o­
tor, acolo unde este energie electri­
că, costă destul de scum p, s ’a pre­
văzut deci în buget o în sem n ată
sum ă în acest scop.

A s a n a re a D âm b o v iţei
A doua preocupare im portantă în
dom eniul săn ătăţii, a fost aceea pri­
vitoare la asanarea D âm boviţei.
Venind la conducerea Ţinutului
Bucegi, d. rezident A lexianu a g ă ­
sit în studiu problem a canalizării
Dâmboviţei, care preocupă ad m in i­
straţia de ani de zile. Prin revărsă­
rile şi infiltraţiile acestei ape, prin
apele stagnate ce dânsa creează
prin im portantul con ţinu t de m a ­
terii impure, provenit din scurge­
rea canalelor din Bucureşti, acea­
stă apă constitue u n adevărat peri­
col pentru să n ă ta tea locuitorilor şi
anim alelor din satele ce străbate şi
este un focar perpetuu de m alarie.
In anul trecut, m inistrul S ă n ă tă ­
ţii a dat un sp rijin de 9 m ilioane
Rezidenţii regali la eşirea dcia Palatul Regal, după depunerea jurământului - Д August 11Ш pentru a se expropria morile de apă BUCUREŞTI, oraş-nou : block-uri cari se ridică