Anul U. No. 15 Alba-Iulia, 15 April 1919 Preţul 30 fii.

Abonamentul:
Pe un in î n t r e g ..............................................12 coroane
Pe jumătate a n ................................................. 6
Organ al
nationale.
IULIA
proclamării unităţii Insertimi se primesc la administraţie.
Apare in fiecare Marti.

cu stcguleţe tricolore in mâni, îţi vomă să

Rii binevenit! salt! de bucurie,că aceste mlăditi tinere
au fost aşa de iute mântuite din robia grea
Alba-Julia se ’nchinâ. aşa este, fiindcă El a adus inimile tutu­ sufletească. Se postează atât liceul cât şi
Moştenitorului R o m ( i n i e i visate— ror Românilor, şi aşa este, pentrucă Lui şcoala elementară dealungul drumului
Alba-Julia i-se închină. î-s’a hărăzit vestirea învierii noastre ce duce spre gară. In capătul căruia se
prin cuvintele profetice: înalta o poartă triumfală frumos împodo­
Când Alba-Julia, — leagănul visă­
bită cu inscripţii, steaguri tricolore şi frun­
rilor neamului românesc şi ţinta vieţii „Tu creşti acum voinic, şi Dumnezeu ze de brad. Aici aşteptă, tocmai sub poartă
care aici începându-se arătă culmile
De nu-i m âhnit pe noi ca să ne bată dd. Pr. .Ion P o p prefectul judeţului, Dr.
unui viitor strălucit,— se închină, în ţe­
Razii C i t i r ă subprefect, I)r. Camil V é ­
lege popor român, că dorul de ieri, fa p ­ Cu ce-a ştiut mai aspru El v r ’odată,
li c a n primarul, protopopii J. 'I' e c u ­
ta este astăzi. Să bai’un neam — vai neam român al le s c u şi V. U r z i c ă , preşed. tribunalu­
înţelege şi făureşte din aceasta înţe­ Imeu lui Dr. C o n s t a n t i n e s c u , O. Q r itta
legere încrederea ta de viaţă biruitoare. căpitanul poliţiei şi toţi fruntaşii oraşului
De ce chiar iu să ai o judecată
Priveşte la viitor, aşa cum au privit nostru; îndărăptul porţii triumfale stan
apostolii îndrumării tale in val-vârtejul Aşa de grea! - - de nu-i mâhnit pe noi,
damele cu coşuleţe pline de flori, îmbră­
anilor sute şi însuşeşte-ti, — in ciuda tu ­ Cu bine- Ţiva spori ’ndelung şi anii, cate în minunate costume naţionale.
turor piedicelor, — aceeaşi putere. In mulţimea nerăbdătoare apare deo­
C.u braţ voinic Iţi vei opri duşmanii
Lucrează pentru învingerea dorinţei dată un copilaş de 4—5 ani, care pretutin-
tale! Căci pe Prinţul Carol, acest în ţe­ Şi'n lupte vei conduce-ostaşi eroi.
denea împrăştia atâta veselie, bra în port
legător al tainelor vieţii şi puterii tale Visăm şi noi, de m ult visam voinicul
naţional: căciulă de curcan în cap; o
numai in urma unei astfel de lucrări în ­ Ursit să scupe-o fată de ’mpărut, câmăşuţă împodobită cu minunate cusă­
crezute l-ai putut întimpina in inima Cum Fât-frumos ursit a fost s'o scape, turi, iţari de ohabă albi ca spuma şi cu
României-Mari, in Alba-Julia. rpincuţe uşurele. Toţi îl strângeau la
El iar o să ridice-un neam furat
P opor Român! piept, îl sărutau cu căldură şi se minunau
De-ai săi duşmani şi-aproape aruncat de indrczneala şi cumenţiuea copilaşului
Zilele unirei Basarabiei şi a Bucovi­
Subt bulgării ’nmormântătoarei sape.“ Îmi venia sa'l înalt în slavă, să vadă
nei cu România mamă şi netrecătoarea
si să desfaţeze o lume întreagă în frum-
zi de 1 Decemvrie 1918, când Alba-Julia
Eât-frumos a venit să vadă fata de seţea portului românesc, ca o dovadă ecla­
a rostit cuvântul hotărît, că Românul
’m părat la treptele altarului, unde tantă de pronunţaţii! gust estetic al ro­
numai sub un stat unitar românesc vrea
m oaşte de sfinţi avem pe-un Horia şi mânului. Acest copilaş e fecioraşul d-lui
să mai trăiască, au fost primele zile ale Virgil Vlad.Nicolaie.
Cloşca. Iar ziua sosirei Lui am făcut-o
pritnăvării noastre, ea popor conştin de
praznic de logodnă, la care binecuvân Un murmur trece prin toată mulţimea,
menirea sa pe acest pământ; dar deşi tarea n'a dat-o glasul de: Trăiască! al s’a dat adecă signalul că se apropie Prin­
arborii nădejdii noastre înmuguriau în
miilor de piepturi, nici lacrimile de bu­ ţul. Intr’un nor dc praf se văd apropiindu-
muguri de flori fermecătoare şi pajiştea curie ce se furişau din ochii bătrânilor se automobilele. O furtună de urale stră ­
norocului reintănărit se’nchegu zi de zi cari n'au crezut să vadă o asemenea bate văzduhul; pretutindenea e o însufle­
putut-am oare înfrâna privirea ce alu­ ţire negrăită. Automobilul stă şi îndaită
minune, ci dorul martirilor, cari ni 1-au
necă spre munţii plini de zăpadă ai şo ­
lăsat novă moştenire. cunoaştem figura simpatică a Prinţului
văielnicei sorţi? Carol. Atunci primarul oraşului păşeşte
Ştim vorba ceea, că cu o rândunică In Alba-Julia, Alteţe! acest dor L-ai
inspirai, iar salutul nostru, salutul ace­ spre automobil şi biueventează pe A. S
încă nu-i primăvară.Şi totuşi rândunică a Carol prin o vorbire entusiastă:
primăverii noastre sosite este Principele lor eroi este, pe urmele cărora- ai venit.
Alteţa Voastră! Ziua de 1 Novembre
Carol al României. Aşa este prin faptul, Ca unui dem ult aşteptat, nu noi, ci
1598 a rămas scrisă cu litere de aur în
că venirea Sa în Alba-Julia numai în trecutul prezent, Iţi strigă: Intru mulţi
istoria oraşului Alba-Julia, când Mihai-
urma primăverii stăpânitoare se poate; mulţi ani!
Viteazul a intrat victorios în această ce­
tate. Au trecut veacuri întregi, în cari
Sosirea Prinţului Carol la Alba-Iulia neamul nostru a fost osândit să sufere, lă­
crimeze şi sângereze în lupta sa îndârjită
Ziua de 10 Aprilie a fost sfântă şi Ziua sosirii a fost atât de minunată şi .pentru desróbirea sa naţională. Furtunile
înălţătoare pentru oraşul nostru. O neţăr­ curată: un cer senin, azuriu, un soare înfricoşate au trecut şi dintre norii zilelor
murită fericire ne-a cuprins sufletele, doar strălucitor şi o atmosferă caldă, plăcută. de urgie răsare binecuvântata şi mareata
atunci am putut salută în mijlocul nostru La ora 9 satele din jur în frunte cu zi de 1 decemvrie 1918, când s’a hotărît
pe acela, la care priviam de mult ca la preoţi şi învăţători veniau grupuri-grti­ alipirea noastră la fraţii de peste Carpaţi
înfăptuitorul idealului nostru naţional. puri, strătăind văzduhul cu cântece naţio­ (Urale nesfârşite) O nemărginită bucurie
Abia cu o zi înainte am fost încunoş- nale. Toţi erau veseli şi fericiţi, că acum iie-a cuprins sufletele, când armata M.S.
tintaţi telefonic de sosirea P r i n ţ u l u i pot să-şi realizeze un dor vechiu şi fier­ Regelui (Trăiască) a intrat in oraşul nos­
C a r o l . Ştirea aceasta ne-a electrizat pe binte, de-a vedea pe „Prinţul“, de care se tru. acum bucuria şi fericirea ne-au ajuns
toţi. S’a început o mişcare, o fierbere povestau atâtea lucruri minunate. cuhnea, când Vă vedem pe Alteţa Voa­
continuă. In toate direcţiile au fost trimişi S’au prezentat bine în şiruri regulate stră. Bine-ai venit în pământul moştenirii
curieri, să ducă şi poporului dela sate băetii dela liceul „Miliai Viteazul“ sub Tale! — Corul condus de d. Erdélyi în-
vestea îmbucurătoare, care îl va face să coducerea profesorilor; şi dela şcoala ele­ bmează Imnul regal.
alerge întru întâmpinarea „Crăiişorului mentară „Avram Jancu“. Cum păşeau Răspunsul A.S. P. Carol: Vă urulţă-
tinâr“. încet şi mândrii sub flamura drapelului şi mese pentru cuvintele calde ce le-aţi ros­
 2 A L B A-l U-L I A
tit în numele locuitorilor din Alba-Julia
Cu adâncă emoţiune păşesc în acest oraş
sfinţit prin faptele lui Mihai Viteazul, prin
sângele celor trei eroi, şi m area adunare
din 1 decemvrie 1918. Vin să văd noile
oştiri române; faptul că s'au înfiripat aici
regimente româneşti e o trainică clie-
zăşie de viitorul României Mari. (Strigăte
şi urale puternice.) Doamnele şi dşoarele
aruncă din toate părţile flori, iar Olga
Teeulescu şi Nicolae- Vlad li oferese un
buchet dat de Reuniunea femeilor din loc.
Intre strigătele neîntrerupte ale popo­
rului merge pe livada de după cetate
unde inspecţie»Cază armata. După defila­
rea, care a succes minunat, A.S.P. Carol
tine următoare vorbire.
Soldaţi! Am ţinut să vin în vestita
cetate alui Mihai Viteazul să salut în nu­
mele M.S. Regelui Reg. Alba-Julia. Os­
taşii din Alba-Julia sunt aceia, cari sub
drapele străine au dovedit că sunt vred­
nicii fii ai poporului roman. Reg. 50 s’a
distins în 1867 la Custozza şi în războiul
acesta mare. Acum, când purtaţi în suflet
tricolorul românesc, cred, că veţi fi fala
armatei române. Unindu-vă glasul cu
mine să strigăm; Trăiască M. S. Regele!
(Ura! Ura! Ura.)
Prinţul întovărăşit de d. Iuliu M a n i u .
d. Ion Pop, Camil Velican şi o nutnăroasă
suită aleasă cercetează catedrala r. cath
şi biblioteca Batthâny. La 1 oră a fost
prânzul la popota ofiţerilor. — După
prânz cercetează bisericile protopopeşti, şi
pleacă pela 4 ore spre Blaj, lăsându-şi
adânc întipărit în sufletele noastre chipul
său drag.
Comandantul Regimentului Colonelul
Q r i n b e r g e r , a ţinut o caldă cuvântare
omagială, spunând, că; „Ziua în care ne-
aţi onorat cu vizitarea Regimentului 91
va rămânea vecinie nestearsă în inimile
noastre.“
A.S.R. a răspuns, accentuând, că se
simte fericit, că i s’a dat prilej a veni în
vechia cetate alui Mihai Viteazul, pentru
a vizita Reg. 91 de infanterie.
„Pot să spun, că atât ofiţerii, cât şi
trupele, cari le-am văzut m’au muiţămit pe
deplin, că acest Regiment, care s’a format
din judeţele, de unde s’au recrutat vechili
regiment 50 este vrednic urmaş al înain­
taşului său glorios.“
După aceste — în urma specialei per­
misiuni a Alteţei Sale — a luat cuvântul
d. protopop Jou T e c u 1e s c u. Dânsul
din o inspiraţie momentană a ţinut un
discurs, care a frapat întreg auditorul în
frunte cu A.S., oarele adânc emoţionat a
felicitat pe vorbitor, spunându-i: „Vorbele
rostite mi s'^u dus la inimă.“ De aseme­
nea l-au felicitat d. Juliu Maniu, Gene­
ralul Boeriu pentru „fenomenalul discurs“
cum zise şi toţi ceialalţi oaspeţi.
Regrătăm că nu putem reproduce în
întregime acest discurs improvizat, de
acea ne îndestulim cu o schiţă palidă;
Binecuvânta ceasul, în care cel dîn-
tâiu Prinţ al României-Mari a călcat pe
urmele lui Mihai Viteazul; amar a trebuit
să răsplătească neamul românesc cute­
zanţa de-a îmbrătoşa pe-o clipă — înainte
cu 319 'ani — fantoma eliberării sale, ca­
lea din fulgerarea de atunci s’a înălţat ca
o stea pe cer, la care cu dor au privit
strămoşii noştri veacuri de-arândul pană
azi, când steaua din nou s’a coborît pe
pământul Alba-Juîiei, ca să-o îmbrăţoşim
pentru totdeauna. Alteţa Sa — spune — e
solul mult iubit al fericirii noastre depline
şi porumbelul trimis după potopul îngro­
zitor; reîntors, acasă să spună regescului
Tată şi Mamei cu chip de ziuă şi suflet de
înger, ceace a văzut şi simtit în clipele
astea, în Alba-Julia.
Să Le spună că a inspirat aerul, ce l’a
inspirat odată marele Voivod, a auzit şi
simţit fâlfâiri de umbre diafane de-asupra
Sa, dintre cari umbra lui Mihai, I-a atins
cu amândotie manile regescul creşţet
şoptindu-1 că azi 11 hirotoneşte în acest
loc de urmaş vrednic şi glorios. Să spună
că a atins cu picioarele glia, în care s’a
scurs ' picur de picur sângele celor trei
eroi, un fior puternic l-a cutreierat tot
corpul, cunoscând, că ce adânc a fost
păstrată dorinţa şi nizuinţa de-a înfăptui
idealul national, de nişte ţărani simpli; să
spună că a văzut şi parcurs piaţa, unde
visătorul erou Avram Janeu a fost păl­
muit de generalul acelui împărat pentru
acărui dinastie şi tron a luptat cu credinţă
A.Sa să nu caute aici palate pompoase
doar Alba-Julia e inima Ardealului, iar
inima nu se găteşte şi împodobeşte ca ce-
lealalte părţi ale corpului, ci ea palpită şi
bate necontenit.
Doreşte că clipele petrecute în Alba-
Julia să fie din cele mai frumoase flori
din ghirlanda amintirilor. Goleşte păharu!
pentru M.Sa Regele, M. S. Regina, A. S
Carol şi Întreaga Dinastie. E răsplătit cu
o furtună puternică de aplauze.)
Un Nero modern.
O lume nouă se începe totdeauna cu
detronarea şi sdrobirea zeilor vechi. Isto­
ria ne-o dovedeşte aceasta pe deplin. De
câte ori se porneşte o nouă mişcare, de
câte-ori se porneşte o revoluţie sufleteas­
că, sau orice fel de revoluţie, de câte-ori
fluxul unei idei, sau al unei acţiuni îşi
ajunge culmea, urmează reacţiunea. Şi
cu cât fluxul a fost mai puternic, cu atât
mai vehement va fi refluxul. Un curent —
se poate să fie şi nefavorabil dela ’nceput
— se porneşte, creşte şi apoi degenerea­
ză. Un astfel de cult, nefavorabil de la
’iiceput, a fost în jurul fostului împărat
german. Viţelul de aur a fost sdrobit de
furia miilor, cari târziu, au băgat de
seamă prăpastia la care-i duce. E teribilă
puterea magică cu care un om poate
stăpâni mulţimea, dar vai de el când nu
le mai poate arătă semne, când loveşte
zadarnic cu toiagul în stâncă; e fără m ar­
gini furia de care mulţimea atunci e cu­
prinsă. Ga o mare turburată, ne mai cu­
noscând nici umbră de milă, ea curăţă,
şterge de pe faţa pământului pe cel care
i-a dus la rău, pe cel care i-a înşelat.
Cazul lui Wilhelm e cel mai interesant;
ne mai amintind de celelalte detronări
din timpul războiului, şi mai ales de-a
Tarului, care a stropit cu sânge cel mai
adorat tron — presupunând, riscat, că
adorarea aceasta n’a fost trezită de frica
biciului. Poet, pictor, cântăreţ, critic de
orice fel, conducător de armată, tactic-
ean şi mare strateg, figură mândră şi im­
punătoare, privire hipnotizatoare, figură
dintre cele mai expresive, ţinută, gest, şi
Marţi, 15 April 1919.
în tine tot bagajul epitetelor ce-au obosit
atâtea condeie de scriitori, dar tot ce
poate avea uii om — pardon supraom —
totul era concentrat în cel mai cuprinză­
tor craniu al ziîelor din urmă. Cam aşa
era socotit fostul împărat german înainte
de isbucnirea războiului. Şi dela isbucni-
rea lui, sdrobite au fost inii de^condeei, şi
dicând toate adjectivele în cel mai extrem
superlativ. Nu se pricepe mintea a-şi
aminti toate laudele adresate lui. Era o
curată nebunie până unde ajunsese lipsa
de bun simţ, lăudând biet muritor.
Din toate tablourile de pe front tui lipsa
figura lui înfricoşetoare, lucrări în scris
la toate liceele din toate ţările aliate pu­
terilor centrale, şi cuvântări şi predici —
obrăsnicia cea mai mare — şi ifose de
diac la „biruinţă împăratului nostru“, pe
troparul glasului cel dintâi — nici vorbă,
pe altul nici nu s'ar fi permis să se cânte
Şi toate acestea, în locul blestemelor şi
afuriseniilor, celor mai binemeritate. Far­
furii, cane, ceşti de orice mărime purtau
figura lui. alături de-a gârbovului Habs-
burg, ba chiar şi ’u locuri şi pe obiecte
mai picante, cu’n cuvânt: pretutindeni eî
şi iară El.
Războiul s'a ’nceput, în fruntea ostaşi­
lor întunerecului era el, nici nu se putea
altfel, doar cel mai puternic cocor sboară
’n fruntea cetei. El pretutindeni sărbăto­
rit, cu un piecior în Berlin şi cu altul în
Paris, el tună şi fulgeră, de bietul Atlas
de-abia mai putea ţinea pământul cutre­
murat din temelii. Doriai caricaturi la ad­
resa oamenilor mari ai Efitentei? Fiecare
revistă era plină de figurile — pentru ei
vrednice numai de râs — caricaturizate
ale profeţilor lumei nouă. Doriai o glumă
cu straşnică întorsătură — nici nu se
putea altcum, fiindu-ne binecunoscut mai
ales sprintenul şi rafinatul şi deliciosul
spirit al rassei turanice — la adresa vre­
unui apostol de-al Ententei? O puteai
auzi dela cel mai nepieptinat şi murdar
chelner, din cele patru împărăţii. Ba cei
mai mult! Chiar şi Bulgarii făceau spirit
şi râdeau de apostolii lumei nouă, se’nţe-
lege magnetizaţi si electrizaţi de privirea
lui. Ba nici cărţi nu mai puteai juca. decât
având pe ele pe cei 4 începători ai lumei
nouă. O clipire, din ochi, o nouă ofensivă,
un gest de prietinie şi pe linia Bagdad-
Berlin fulgeră acceleratul. In fine. nici
dela un zeu nu puteaţi pretinde mai mult
„Nu vor cădea frunzele, şi războiul se va
sfârşi!“ lată prorooia lui. Şi n’a avut voie
un geniu militar ca el, să prorociască? N’a
fost oare N a p o l e o n , pe lângă el. un
biet „parvenit corsican“ ? O tu împărat
nevrednic, care-ai aprins lumea, să vezi
cum arde, să-ţi poţi produce iluzia iadului
in care vei ajunge! O tu proroc mincinos,
care-ai monopolizat pe D-zeu poporului
tău, ce azi te afuriseşte. Unde-i mărirea
ta. unde-i fala ta? Deşertaţiunea deşertă­
ciunilor! Azi, stropit de batjocura tuto-
rora, tai lemne într'un loc, unde încă pu­
tină vreme vei mai fi suferit, azi, trăeşti
din împrumuturi. Iu, care aveai 263 de
bluze militare, grele de medalii fără de
număr, azi, negre-s buzele adoratorilor
tăi, de blesteme. Tu eşti acela, care a dat
foc lumei, şi pe vremuri, numele lui a fost
N e r o , Nero cel mai păcătos împărat al
Romanilor.
X.
Marţi 15 April 1919
De-ale noastre.
O dorinţă dreaptă.
Sub acest titlu în „Libertatea“ Nr. 3,
în cea mai răspândită şi mai iubită foaie
a poporului,' cetim câteva şire despre
oraşul nostru. „Libertatea“ sprigineşte
cererea noastră dintr'un număr trecut,
zicând, că numai să stăruim, şi reşedinţa
judeţului se va muta la noi. Autorul arti­
colului vorbeşte, că trebuie să se dea mai
multă luare aminte oraşelor cu frumos
trecut românesc, cum sunt: Alba-Julia,
Orăştia şi Zarandul (Bradul). Politica un­
gurească intenţionat a lucrat, ca oraşele
însemnate pentru Români să se scufunde
în nebăgare în seamă, ca aşa să se uite şi
marile amintiri legate de ele, scrie Liber­
tatea. Ş’apoi continuă: „Bar ocârmuirea
de azi nu poate să mai lase aşa în uitare şi
părăginire istoricul oraş Alba-Julia. De
acea, cu drept cuvânt gazeta de acolo
cere, ca începutul schimbării spre bine a
sorţii lui, să se înceapă cu aceea, că: re­
şedinţa Comitatului să se strămute din
Aiudul cel prea unguresc, în Alba-Julia
cea care prea curând va fi cu totul româ­
nească.“ Referitor la viitorul Alba'-Juliei
scrie: „noi am cerut chiar la Sibiiu la dl
şef al reportului organizării Or. .1. Suciu,
lămuriri privitor la Alba-Julia, şi dsa ne-a
spus:
„Se va da toată luarea aminte Albei-
Julia. Va fi făcută oraş al Î n c o r o n ă r i i
Regilor României, pentru totdeauna. Tn-
coronareasă nu se facă la Bucureştii, Bu­
cureştii îşi au ziua lor de mare sărbătoa­
re: 10 Maiu. încoronarea să se iacă in­
trăm oraş istoric, care nu poate fi decât
Alba-Julia, însemnată pentru acest scop
prin paşii lud Mihai Viteazul, care au dus
la dînsă! Se va da Albei-Julia un mare
M u z e u ! s t o r i c. Se va ridica aci un
Monument măreţ lui Mhiai Viteazul, mo­
nument care să fie văzut, din nălţimea din
cetate, până departe pe Valea Murăşului.
I-se yor da şcoli bogate, garnizoană ma­
re, şi fireşte, reşedinţa comitatului va fi
adusă aci.“
In jurul celor de mai sus avem încă a
mai adăuga ceva. Tot ce ne împoartă pe
noi, e: cum s’ar putea da avânt oraşului
nostru? Înţeleg , cum s’ar putea face din
oraşul nostru un centru cultural şi co-
mrcial? îmi vine în minte, că la confe­
rinţa de pace s'a vorbit şi de canalizarea
Murăşului. In orice caz, Murăşul canalizat
ar fi cel mai puternic sprijin la înaintare.
Că anume, când şi cum s'ar putea face,
nu ştim ?!
Al doilea lucru care-1 chiar pretindem,
nu numai îl cerem, e: mutarea gării dela
Teiuş şi Vinţ la noi. Vina că nu s’au făcut
gările acestea la noi, e a locuitorilor ovrei
din oraş, cari n’au dorit avântul lui — să
nu li se scumpească traiuî. N'are nici un
înţeles, ca un centru aşa de mare de căi
ferate, cum e oel din Teiuş, să fie aşezat
într’un sat, destul de primitiv. Nuri de
lipsă să mai accentuăm, că de ce un cen­
tru de căi ferate trebuie să fie un oraş?!
Şi acest lucru nici o clipită nu trebuie
pierdu* din vedere, el trebuie să se facă,
îndată ce se vor lămuri vremurile.
Muzeu şi bibliotecă, necercetată de
specialişti, avem, miliţie încă. Dar toate
AL B Ari U LI A
acestea nu pot porni o mai intensă viaţă
românească. Încoronarea credem că se va
face aici, şi oraşul nostru va răm ânea.tot
cel vechiu.
Eternul nostru ghinion, la mari sărbă­
tori avem oaspeţi mulţi şi ne iubeşte lu­
mea românească, încolo praf şi păiangeni,
. . . . uitare. X.
Fondul Pentru
„Monumentul Unirii“.
„Un monument al Unirii.“ Sub acest
titlu, cea mai bine îngrijită revistă literară
„Luceafărul“ (fosta revistă ardeleană, ce
apare acum la Bucureşti) in Nr 6, publică
următoarele rânduri: „Fruntaşii cărturari
din Alba-Julia publică în ziarul „Patria“
o chemare („Chemarea publicată mai în­
tâi în gazeta noastră.) pentru ridicarea
unui monument al Unirii, în inima Ardea­
lului, în cetatea care simbolizează între­
girea politică a neamului nostru.
Alba-Julia e menită să fie cetatea de
încoronare a regilor noştri, să fie oraşul
istoric, care prin instituţiuni culturale şi
muzee să arate generaţiilor din viitor
toate frământările poporului nostru pentru
unire. Un monument în stil mare se im­
pune în acest oraş. Fruntaşii cărturari
invită pe toţi Românii să subscrie la fon­
dul pentru monument.“
Cea mai bună dovadă, că chemarea
noastră n'a rămas fără ecou.
Pentru fondul monumentului am pri­
mit dela DI dr.. Virgil R a d e ş primpretor
200.— Cor. Starea fondului: 7187.58 C
ŞTIR I.
Alteţa Sa Regală Principele Carol
de Marţi (8 Apr.) începând este oaspete
Ardealului eliberat. Trecând prin Făgă­
raş a venit cu trenul princiar la Sibiiu.
unde în fruntea unei mulţimi imense L-a
bineventat Consiliul dirigent şi conducă­
torii armatei ardelene. Dupăce a petrecut
o zi în Sibiiu, însoţit de d-nii Juliu Maniu.
Aurel Vlad, general Boeriu şi Silviu Dra-
gomir, a luat drumul spre Alba-Julia, iar
de-aci în dupăamiaza zilei de Joi a plecat
la Blaj. Vineri dimineaţa, trecând prin
Alba-Julia din nou, a mers la Orăştie. In
sufletire şi ovaţii nemaipomenite L-au în-
timpinat pretutindeni.
— A doua zi de Paşti, va fi în oraşul
nostru petrecerea meseriaşilor, cu scopul
de-a incassa bani pentru „Fondul Monu­
mentului“. Pentru reuşita petrecerei se
lucrează cu multă râvnă. Invitările se vor
trimite în zilele acestea.
— 100 de ani dela naşterea Iul Aron
Pumnul. In săptămâna trecută, în Cernă­
uţi s’a serbat centenarul naşterii vestitu­
lui dascăl ardelean. Sunt cunoscute meri­
tele lui pentru trezirea conştiinţei naţio­
nale în Bucovina.
— Dumnezeu a întors roata?! Ci că
Ruşii s’ar fi săturat de aşa zisa domnie a
dreptăţii, cu care i-a înpărtăşit bolşeviz-
mul de 2 ani încoace. In zilele trecute o
mulţime mare ajutată de soldaţi cihnezi a
început atac contra bolşevicilor în Petro-
3
grad. Se simte tot mai mult că numai re­
spectarea ordinei şi legilor poate duce un
stat fa bunăstare.
— indiei rea păci nu va mai întârzia
mult. Cu cea mai mare probabilitate pre­
liminările se vor încheia pe Paşti. Reven­
dicările Franciéi şi Poloniei in ce priveşte
Germania sunt deja asigurate, iar asupra
revendicări lor Italiei, Sârbiei şi Româ­
niei după raportul consiliului de 4, comisia
de 5 va decide. După declaraţia lui LIoyd
George, puterile centrale pe începutul lui
Mai vor fi chemate la subscriere.
— Nebuniile ungureşti nu mai au capăt
Neavând pe cine să omoare, se omoară
unii pe alţii. Se zvoneşte anume, că gu
vernul revoluţionar ar fi judecat la moarte
pe foştii miniştrii unguri, Wekerle, Szte-
rényi, Szurmay, apoi pe groful G. Karo­
lyi. La o jumătate de oră după judecată
se zice, că au şi fost executaţi. Dar asta
nu e destul! Au asasinat şi pe Kulin Béla,
tovarăş odinioară slăvit al lor. Iar jidanul
Weiss Manfred, multimilionar din motivul,
că fabrica lui literă muniţie în decilrsul
războiului, s’a sinucis de bunăvoie, căci
pus la lucru de confraţii lui mai săraci, nu
putea să-şi câştige pânea de toate zilele.
Din parte-ne multă izbândă le dorim
şi pe mai departe.
— Gazeta „Alba-Julia caută corespon­
denţi (informatori) destoinici şi cinstiţi în
oraşele şi satele judeţului Alba-lnferioară.
în schimbul nuei bune recomense. Dori­
torii se vor adresa Administraţiei.
—Petrecere poporală în Teiuş se anun­
ţă. Invită pe toţi Românii să ia parte,
având în vedere, că suma încassată va fi
subscrisă la „Monumentul Unirei“. Lău­
dăm această faptă; locuitorii Teiuşului
sunt vrednici de cinstit şi urmat. Petrece­
rea va avea loc a 2-a zi de Paşti.
Ex prezidentul ungur. Karolyi, a fost
pălmuit, aşa se spune. Şi anume în Vdena,
de-un conte Salni, pentru nişte lucruri
politice. După altă yerziune ar fi adus
subt pază la Turnu-Severin. Socotim, că
e o mai straşnică palmă acest fapt, ca ceea
a lui Salm. Odinioară anexa el Severinul
— iar azi?!
— Suprasolviri la petrecerea Reuniunii
meseriaşilor din 1 Martie 1919.Dd.: Jonâs
G. 200 Cor., V. Vlad, Rosenbaum, J. Pap
câte 100 cor.; Dr. Pop, Frölieh, Löw E.,
S. Şiuluţiu, N. Gerasim, Dr. Medrea câte
50 cor.; A. Stoica, J. Şerban, Dr. Z. Mun-
teanu câte 40 cor.; Dn. Todo^scu, Weiss
P. câte 30 cor.; A. Cirlea, A. Vince, J. So-
caciu, Dr. Fodor, J. Câmpean, I. Baruch,
1). Morariu, Barbu, N. Debu, B. Bartha.
Iangu, S. Solomon, I. Roşea, .1. Cirlea.
N. Borza, D. Foltean, J. Cirlea, R. Mun­
tean, I. Iuca, .1. Creiţar, Dr. Dărămuş, I
Franchini, J. Pleşa, I. Toma. Dr. Patiţia
O. Gritta, A. Goldstein, V. Oltean, Dn
Sturek câte 20 cor.; M. Dosa 16 cor.;
G. Drâinberean, S. Mărginean, J. Grecu.
P. Roşea, S. Mărginean, Boldea, Svegan
Sorta, P.Murăşan, Misselbacher, F. Gatiu
F. Schâser, A. Oarga, .1. Dăian, J. Pleşa.
I. Ciuhat, A. Filipescu, P. Roşea, N. Mir-
cea, H. Teculescu, P. Cadariu, N. Sasu.
J. Hinger, O. Radeşiu, A. Miclea, S. Popa.
M. Náthán, G. Erdély, V. Gagiu, J. Csees-
kedi, J. Cricovean, E. Patachi, N. Frid-
rich, O. Bonda, A. Jacob câte 10 cor.;
 4 A L B A-I U L I A Marţi, 15 April 1919

Teculescu N. 8 cor.; C. Sava, Q. Mitro-

fan, N. Mărginean, V. Bimbea, M. Ckmcă, „l/NAI/NTA'REA“
J. Hinger, N.N., J. Radu, A. Totoian, Q BANCĂ PO PO R A LĂ D E ÎN SO Ţ IR E D E C R E D IT IN P O N O R
Pleşa, J. lioffmann câte'6 cor.; N. Moldo-
van, A. Schartiu, Q. Banoiu câte 5 cor.; Convocator.-
M. Pleşa, D. Triff, V. Man câte 3 cor.; Membrii băncei poporale „ÎNAINTAREA“ ca însoţire de credit în PONOR invită la
N. Oabor. N. Junea, S. Qroza, câte 2 cor.; a IV-a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă
N. Vasiu I cor. — Mulţumită comitetului
care se va ţinea în 14/27 Aprilie 1919 Ia 2 ore d. a. în localul şcoalei gr. ort. din loc, cu
— La cursul informativ pentru secretarii urmâtorea
comunali din orşul D e v a , se aduce la Ordine de zi:
cunoştinţa celor, cari doresc să fie pri­ 1. Deschiderea adunării, constatarea membrilor presenţi. 2. Raportul direcţiunei şi
miţi la cursul, că în caz de primire se al comitetului de supraveghere despre ghestiunea anului 1918. 3. împărţirea profiitului
aducă alimente în natură si anume: 12 curat, absolutorul direcţiunei şi al comitetului de supraveghere. 4. Alegerea membrilor în
direcţiune şi comitetul de supraveghere, o. Eventuale propuneri.
kg. fă rină de grâu, 6 kg. fârină de cucu­
ruz, 2 kg. unsoare, 1 kg. slănină, 30 oauă, P o n o r , în 31 Martie 1919.
Direcţiunea.
cartofi, fasole, şi altele ce pot aduce după
putinţă; apoi tacâmuri si farfurii, albituri ACTIVE Contul £ilan( cu 31 pecem bre 1918. PASIVE
Si vesminte de pat. Să fie pregătiţi că
cursul eventual va fi prelungit Cassa — — — _ _ 1367 Părtaşii — — — — — 4504
Împrumuturi — — — — 4360 Depuneri • — — — — 20511
Cei interesaţi vor primi înconoştinţare — —
telegrafice, ori telefonice despre primere. Acţii — — — 400 Fondul de rezervă — — 185
Hârtii de Araloare — -— 500 Interese transitorie! — — 11
ori reieptare. Aiud, la 5 April Giurea sub­ Depuneri proprii — — — 14654 Venit curat — — — — 587
prefect. Scânduri — — — — — 2000
Mobilar — — — — 301
— Subscrieţi Ia împrumutul Amortizare — — — 30 271
A r d e a l u l u i : este cel mai Interese restante — -- -- 440
— — '
patriotic act şi cel mai bun -Diferiţi debitorii — 1807
plasament de bani. 25799 25799

Subsemnatul pregăteşte pentru esatnen VENITE Contul Profi şi Perdere spese

de primire la Interese după depuneri 366
Interese — — — 174
A C A D E M IE DE M U Z I C A , Provizie — -- — _ _ ! «0 Dare după interese — — 13
Venit din scânduri __ _ ; 1343 Competinţă de timbru — — 4
şi dă ore de P i a n şi c a n t, • -Porto — — — — — 8
după sistem complect de academie musi- i Amortizare din mobiliar — 30
cală. t Spese din birou, şi alte spese 569
Dr. J .Fellner profesor cvalif. de muzică Venit curat — — — — i 587
1
Alba-Julia, Strada bisericei Nr. 4. 1577 1577

S e primesc P o n o r , la 31 Decemvre 1918.

DI RECŢI UNEA:
reperaţii şi acordări Vasiiie Bocşa m. p. Victor Ciorbea m. p.
losiv Bîrluf m. p.
Qavril Gristca ni. p.
Victor Bârluţ
de piane Subsemnatul comitet de supraveghere am examenat contul present şi i'am aflat corect.
a s e adresa la adm. P o n o r , în 31 Martie 1919
George Laaar m. p. Ilie Drăgart m. p. Sântion Cioara m. p. ioachim Groza m. p.
Pe vânzare doua case Vasiiie Boian m. p. Vasiiie buca m. p.

Ospătâria ..Pomul verde“ şi casa din Caut pentru cumpărare

piaţa „St. Ştefan Nr. 10. OPURI in limba i t a l i e nă
informaţii se dau la administraţie. din scriitorii mai renumiţi. O maşină
Oferte să se adreseze Administraţiei.
de îmblătit
Caut o casă = Se caută un domn sau o domnişoară,
care e perfect în limba r o m â n ă şi
de 3 '/o PH., mai departe este una de
6 Î?H., cea din urmă cu elevator
= de cumpărat germană,
pentru traducerea lucrurilor oficiose,
amândouă în starea cea mai bună,
sunt de vânzare, se pot vedea la
H arm ath din limba română în germană.
Informaţii la depozitul de alimente şi Firma A S Z t fiY l şi BAUM Arifl,
oficiant perceptorai 3—3 filba-Iulia
manuantă (Cetate).

Atelier noui i A t e 1i e u Zg
------------------- ------------------- F. WILHELM PETRI si F II I
Dr. MÁRIA KOLUMBAN şi ŞTEFA N GÁL AGENŢIA COMERCIALĂ Şl DE COMISION £
or deschis un ALBA-1UL1A (CETATE)

ATELIERDENTIŞTII! M ijloceşte toate soiurile de vânzări şi curnpă-

rări ! Se caută spre cumpărare, case, realităţi etc.
Se efeptueşte trag eri de dinţi, m asele (fără durere),
reperează coroanele m ăselelor şi se um ple dinţii şi « Cumpără vinars în orice cvantitate şi de
m ăsele stricate după m odelu cel mai nou şi practic toată calitatea (numai producte naturale)
O rdinează dela : f i 1® p! ml Se caută spre cumpărare o maşină de scris.
!
Editor, şi redactor responsabil: Dr. Zaharie Munteanu. — Abonamente şi anunţiuri se primeec la administraţie strada
„Mibai Viteazul** (vis-a-vis de hotel „Dacia“). Tipografia Francise Schăser din Alba-Iuiia.