Anul al 50-lea Nr.
174 Joi 29 Iunîe 1933
V ia ţa politică M i r a l-iii p i. I n i » Cil i M tu
I
CE m â Tv r e a ?
-------
Ne: a îndrăgit teribil de cât
va timp un personagiu cu nu­
me simandicos dar cu antece­
dente suspecte: prinţul Sixtde
Bourbon. Din tren, ori din ae­
roplan, descinde subit princia­
rul personagiu pe pământul
primitoarei noastre ţări şi vizi­
tele lui — simplă nimereală ?—
coincid cu discutarea unor a-
făceri cari n’au nimic de a fa-
te cu nobleţă.
£ inutil să mai amintim ce
pusese la cale, în privinţa ţă­
rii noastre, nobilul voiajor care
îşi închipue că lumea nu are
memorie în ce priveşte trecu­
tul şi nu are informaţii în ce
priveşte prezentul.
Spiritul de ospitalitate al ro­
mânilor e în deobşte, cunoscut
?i îngăduinţa noastră chiar faţă
de străini suspecţi se reazimă
pe credinţa, că autorităţile res­
Op* tziţia se agită!
A ltă d a tă , la a c e a stă epocă,
s itu a ţia p o litică e ra c la rific a tă
şi V acanţa p u n e a calm şi s u r­
d in ă în lu p ţe le d in tre p a rtid e .
P e n tru că C erul a trim is m ai
tâ rz iu v ara, o ri w a t e g ru p ă rile
politice a u in tu iţia u n o r e v e n ­
tu a le schim bări, a n u l a c e sta
c a m p a n ia opozit
p lin toi.
i s t ă e în
P a rtid u l lib e r U şi-a conv o cat
p e n tru 2 Iulie u i.iite tu l ex ecu ­
tiv ce va >;h j e z id a t de d. I.
G. D uca, c a re ’ o se şte p este 2-3
zile dela P a ris; la S iiistra d. m a ­
re şa l A verescu a c e ru t ca d relo r
s ă se organizeze sp re a f i g a ta
la m o m e n tu l o p o rtu n ; la T ârgo-
v işte d. Oct-'i ia n G oga a spus
că în a in te di In g ă lb e n ire a fo i­
lo r de porum b v a fi c h e m a t la
co n ducerea fă rii; lupdştii, geor-
giştii, iu n i iştii ţ in de asem e-
Funcţionărimea şi regiile autonome
( -------
Societate/ funcţionarilor pu­
blici şi-a erbat Duminică îm­
plinirea unei jumătăţi de veac
de existe :ţă.
In legătură cu situaţia ge­
nerală a salariaţilor statului,
printre multe alte lucruri, s’a
vorbit şi despre „nedreptatea
şi inegalitatea de condiţii care
se măsoară cu distanţa dintre
cei câţiva din fruntea regiilor
autonome şi mulţimea celor a-
rin ca ţi în prăpastia cadrului
disponibil".
E o zugrăvire reală a situa­
ţiei şi vine să confirme spusele
noastre de atâtea ori repetate,
cu privire la favorizarea exce­
sivă a regiilor autonome, cari
n’au 'ost decât pretexte pentru
căpă1airea multor partizani
polii ci. Dar această constatare
nu o face vreunul din funcţio­
narii statului, sau vreun om
politic, ei n’au avut putinţa să
îndrepte răul denunţat de noi
atâta vreme. Ci cuvintele sunt
ale unui fost ministru, d. Mi­
hail Manoîlescu, căruia func­
ţionărimea pe lângă recunoş­
tinţa în desvăluirea răului îi
poate pune şi întrebarea:
— Ce măsuri aţi luat dv., pe
vremea când eraţi ministru, ca
nivelând condiţiile să supri­
maţi favorurile dela regiile au­
tonome ?
La această întrebare d. Ma-
■k
Exproprierea conductelor de petrol
Apostolii şi beneficiarii etatis­
mului devin din ce în ce mai
îndrăsneţi. Atât de înidrăsneţi,
încât au început să treacă di­
rect la acte de socializare.
După miliardele împrumutu­
lui de stabilizare învestite în
ateliere de C. F. R., şi în alte
stabilimente concurente indus­
triei private, într’un moment
când suntem ameninţaţi să nu
putem plăti salariile, furnizorii
şi cuponul datoriei publice, Sta­
tul sărac a decis exproprierea
conductelor de petrol din patri­
moniul societăţilor petrolifere,
sub pretextul de a veni în aju­
torul acestor societăţi, care în
mod formal refuză acest pre­
tins ajutor.
Uitând prea repede soarta ce­
lor circa 4 miliarde aruncate în
portofoliile putrede, Statul este
gata să se aventureze într’un
nou dans al miliardelor pentru
satisfacţia de a-şi apropia mij­
loacele de transport ale indus­
triaşilor.
Neavând bani, exproprierea
se va transforma in confiscare
şi ce este mai trist, epilogul a-
venturii va fi scumpirea trans­
porturilor.
Tarifele vor fi urcate la ni­
velul tarifelor conductelor Sta­
tului, industriile particulare ur­
mând să suporte o nouă sarci­
nă şi un nou impozit peste a-
celea insuportabile pe care le
plăteşte azi.
Este posibilă această nebunie?
Dece nu ! Suntem o ţară in
care diriguitorii vremelnici îşi
pot permite orice fantezie, fără
ca cineva să se gândească că
loviturile date contribuabilului
plătitor a 2/3 din veniturile Sta­
tului, nu fac decât să-i dimi­
nueze capacitatea fiscală.
Apatia burghezului să nu fie
luată însă drept o infinită ca­
pacitate de plată, căci înfcrio
bună zi se va constata că a
fost pus şi el la nivelul sărăciei
generale, ’ la diapazonul Sţaţu-
luimizerie. Dar atunci va fi
prea târziu.
Se spune: „burghezul plăteşte
şi tace‘‘. Dar până când oare?
I s’au luat pământurile şl a
tăcut.
I s’a dat o rentă fără valoare
şi a tăcut.
I s'au convertit datornicii şi
a tăcut.
I se vor lua Ia alegere bunu­
pective veghează asupra activi­
tăţii indezirabililor.
Ce caută însă capii autorită­
ţilor în întâmpinarea suspec­
tului personagiu ? Ce, suntem
în Sudan ca şefii indigenilor să
se simtă onoraţi de vizita ori­
cărui voiajor comercial ?
Dar dacă guvernul are cu-
noştinţă de scopul acestei vi­
zité, în toate partidele de opo­
ziţie nu se mai găsesc oameni
rari să pună lucrurile la punct,
clar, răspicat româneşte ?
Preocuparea opoziţiei e nu­
mai puterea ? Numele, presti­
giul şi banul ţării nu mai în­
seamnă nimic ?
Iar nobilului domn un sfat
creştinesc: să caute cât mai
repede alte meleaguri mai... do­
cile. Sărăciţi, am câştigat un
lucru: experienţa!
Nu mai merge, deci, nici în
România, monsignore!
n e a în tr u n ir i p re tu tin d e n i şi
c h e am ă m u lţim ile să p ro testez e
îm p o triv a guv ern u lu i, a firm â n d
c ă rev en d ică p u te re a .
C riza econo m ică ad u c e m e­
re u pe ta p e t a lte problem e, că­
ro ra g u v ern u l n u le g ăseşte so­
luţie.
In g o an a ed d u p ă m a l bine,
m u lţim e a d o reşte o sc h im b a re
n ă d ă jd u in d o în d re p ta re a si­
tu a ţie i.
S ch im b a rea n u se a n u n ţă
în s ă şi în d re p ta re a n u se vede
G ru p ă rile m u ltip le lu p tă se p a ­
r a t şi-şi risipesc fo rţe le In în ­
tr u n ir i al c ă ro r ecou n u d u re a ­
ză 48 de ore.
C â t e de sla b guv ern u l, a re
u n n oroc: d iv iz area opoziţiei şi
lip sa ei de vig o are fo rm e a z ă a-
p ro ap e u n ic u l s p rijin a l g u v er­
n ă rii ac tu a le!
noilescu nu va avea ce să răs­
pundă, pentru că în mintea
multora dintre cei cari ne-au
condus, interesul rămânerii la
putere, trece deasupra intere­
selor generale.
Dacă ne alăturăm părerii
d-lui Manoilescu că „legile sta­
tului stau sub asaltul continuu
al intereselor politice care tind
de atâtea ori să facă din favor
şi din excepţie mijloace de
popularitate", nu putem însă
admite teoria primejdioasă ca
funcţionarul să nu execute de
căt ordinele drepte.
Ca teorie, fireşte, ar fi ceva
ideal; în practică însă care ar
fi criteriul după care s’ar con­
duce funcţionarii în subordi­
ne ? Ce disciplină ar mai domni
în complicatul aparat funcţio­
năresc dacă fiecare slujbaş ar
avea dreptul de veto faţă de
un ordin al şefilor săi.
Funcţionărimea, de toate gra­
dele, vrea dispariţia favoritis­
mului, vrea să îi se asigure un
trai demn şi omenesc şi apre­
ciază cum se cuvine şi acţiunea
celor cari s’au îngrijit cu ade­
vărat de soarta ei şi cuvintele
măgulitoare dar ocazionale ale
oamenilor politici cari nu pun
în totdeauna în unison vorba
cu fapta.
rile despre care unii răsfăţaţi
ai burghezimei, cocoţaţi în dre­
gătorii de comandă, cred că
produc milioane — şi va tăcea.
Până când ?
Va veni o zi când atât cei
cari se joacă inconştienţi cu
focul cât şi burghezii cari su­
portă cu indiferenţă toate lo­
viturile şi deposedările vor face
cunoştinţa pragului de jos şi
atunci le vom reaminti că am
strigat ani de-arândul în pus­
tiu, că nimeni nu se joacă ne-
pedepsit cu două lucruri: cu
proprietatea şi cu creditul.
Renta Statului este la 40 su­
ta ! Creditul este la zero.
Unde voiţi să ne' mai scobo-
rîm ?
— — X O X—
Conferinţele cercului cul­
tural „Astra“ din Constanţa
Constanţa, 26 Iunie
Am arătat că după o între­
rupere mult păgubitoare pentru
massele dornice de cultură, so­
cietatea Astra Dobrogeană lo­
cală, fiică a Astrei din Ardeal,
şi-a reluat activitatea, de astă
dată purtând denumirea de
Cercul cultural ,,Astra Constan­
ţei“.
Prima şezătoare culturală a
fost organizată pentru ziua de
2 Iulie, ora 4 d. a., în sala Elpis,
cu următorul program:
D. Gh. Lunguleseu, conferen­
ţiarul Casei şooalelor, va vorbi
despre ,,Tradiţiile spirituale ale
Constanţei“.
In partea H-a programul cu­
prinde: Imnul regal, executat
de muzica marinei regale de
sub conducerea d-lui subit. Zla-
tov, „Regina Mea“, Ş’alta verde,
potpouri* naţional; canto, d. a-
vocat V. Boţea; Divertismente,
d. S. Cărpinişanu, muzică de
cameră executată de d-nii prof.
Aur. Alexandrescu, Mironescu
şi Paulman. Monoioage de C.
Niţescu. Canto: d-na Moldova
Alexandrescu; versuri: d. Di-
mitrlu-Codru.
Partea IlI-a: danţ.
Intrarea la parter gratuită.
UNIVERSUL1
*
Alaltăeri seară, un numeros
grup de prieteni şi elevi ai
d-lul Indialecio Gil y Regiero,
prof. de limba şi literatura
spaniolă dela universitatea din
Capitală, au ţinut să-l sărbă­
torească printrio masă intimă
la grădina „Luzana“, cu prile­
jul terminării cursurilor de
limba şi literatura spaniolă, ţi­
nute de sărbătorit.
In numeroasa asistenţă am re­
marcat pe d -n ii: ministru Don
Pedro le Prat y Soutzo, minis­
trul Spaniei la Bucureşti, ma­
rele rabin D’Jaen, Mosqiier a, se­
cretarul legiaţiunii spaniole,
Mariscal, consulul general al
Spaniei, Luis Beneyto, vicecon­
sulul Spaniei, alga do do San­
tos, secretarul legaţiunii bra­
ziliene ; ing. Cast:*. Ghirgiu,
magistrat cu d-na, J. Benve-
nisti cu d-ra, Jósé Almosniao,
etc.
D. ing. Castro, a deschis se­
ria toasturile, exprimându-şi
în numele spaniolilor aflaţi în
ţară, gratitudinea pentru cei 3
ani de muncă depusă de sărbă­
torit. Aduce elogii sărbătoritur
lui pentru opera sa realizată a-
tât în domeniul strângerii rela­
Grandoare care zăboveşte
La garden party-ul dat de
Regent se invită tot ce are Bu­
dapesta mai de frunte printre
civili şi militari împreună cu
tot corpul diplomatic şi este
unul din marile evenimente
ale anului. Spaţiul permite fast,
sau poate chiar îl necesită.
Au fost anul acesta 3000 de
invitaţi, şi toţi au avut onoarea
de a strânge mâna Regentului
şi soţiei sale şi a celor doi fii
care îl asistau. Este în tradiţie
şi această corvoadă e obligato­
rie. Să strângi atâtea mii de
mâini emoţionate nu-i prea
plăcut, chiar pentru un Regent.
Bărbaţii civili, în uniforma
jachetei şi jobenului, nu se pu­
teau identifica prea bine, în
caracteristici strict maghiare.
Abia la recepţia dela preşedin­
tele Gömbös unde printre cei
2000 de invitaţi erau şi repre­
zentanţi ai provinciei se putea
căpăta o idee mai precisă de ce
obicinuit tipul magnat e arătat
cu mustăţi voinice şi cap semeţ.
La garden party-ul dela Re­
gent, uniformele îmbătrânite,
ale numeroşilor ofiţeri, trădau
ca îmbătrânit trecutul însăşi ca
şi aspiraţiile lui.
Frumuseţea femeilor maghia­
re treime descoperită şi timpul
scurt nu ne-a îngăduit-o. A fost
însă atât de mult lăudată că
trebue presupusă fără rezerve.
Caracteristica ei n’am sur­
prins-o. Eleganţa nu-i ideală
şi nu impresionează. Dar garden
party-ul în ansamblul lui im­
presionează şi întristează. Efor­
turile. acestui popor de a se
menţine în trecut şi de a_ nu
vedea prezentul e întristător.
Atâta lipsă de simţ al realită­
ţilor uluieşte. Această grandoa­
re care zăboveşte într’un pre­
zent mai modest, nu este însă
liniştitoare. Trădează o menta­
litate bolnăvicioasă, ăesorien-
tată şi inadaptabilă.
Ai impresia că propaganda
revizionistă nu se întreţine nu­
mai pe un plan extern ci şi pe
unul intern şi că recepţiile fas­
tuoase sunt îndreptate în acea­
stă direcţie cu scopul menţi­
a — B M aB — M B—
Sentinţa in procesul rebeliunii
d e la
— Generalul Gajda a fost achitat —
Praga, 26 (Rador). — Tribu­
nalul de stat din Brno a dat,
azi, verdictul în procesul celor
58 membri ai partidului fas­
cist ceh, acuzaţi că au atacat
cu armele cazarma Zidenice,
în noaptea de 22 Ianuarie.
Patruzeci şi cinci inculpaţi
au fost condamnaţi la închi­
soare, pedepsele fiind de şase
luni până la un an. Principa­
lul inculpat, locot. de rezervă
iiill_lI ............. iii «Ml I B I I I ilinimil—
Pledoariile delegaţilor români
la conferinţa inter naţională a muncii
Geneva, 26 (Rador). — D.
Constantinescu, delegatul gu­
vernului român la conferinţa
internaţională a muncii, a fă­
cut acesteia un raport cu privi­
re la nervtrivirüe semnalate de
d Mircescu între legislaţia ro­
mână şi -convenţiile ratificate.
Rapo’r tul d-lui Constantines­
cu dovedeşte că convenţiile in­
ternaţionale au fost respectate
şi că România a făcut în ulti­
mul timp mari progrese în le­
gislaţia socială.
D. Mtrescu, delegatul grupu­
lui muncitoresc, a recunoscut
caracterul democratic al legis­
laţiei sociale româneşti, datorit
ţiilor între cele două ţări su­ noastră pentru continuarea ac-
rori cât şi pe tărâmul culturii ' tivităţii sale culturale.
latine. Încheie, rugându-1 să D. ministru PratySoutzo mul­
spună în Spania că spaniolii ţumeşte sărbătoritului pentru
cari se află pe 'meleagurile ro­ munca depusă in decursul celor
mâneşti, trăesc aci tot aşa de 3 ani la predarea cursurilor a-
bine ca şi în patrie, conside­ tât la universitate cât şi la li­
rând România ca ne a doua pa­ ceul „Gh. Lazăr“. Promite că
trie.
Marele rabin al corn. isr.-spa- spaniol ca sărbătoritul sa fie
niole D'Jaen, în numele corele- retrimis la Bucureşti. Spune că
gionarilor săi, mulţumeşte săr­ nici un spaniol nu se simte
bătoritului pentru activitatea străin în această ţară, datorită
sa culturală.
D. Strajan, în numele celor poare,
cari au urmat cursurile litera­
turii spaniole, mulţumeşte d-lui României şi Spaniei.
prof. Reglero penţru sistemul
său pedagogic.
D-ra Gratiana Onlciu mul­ din această zl atât de memo­
ţumeşte d-lui prof. Reglero rabilă pentru el. Adaogă, că e-
pentru arta cu care a descria fortul său în propagarea lîmibei
frumuseţile Spaniei.
D. Ghirgiu, magistrat, aduce justifică prin faptul că românii
un călduros omagiu prof. Re­ sunt cu adevărat lacomi ai
glero pentru rodnica sa operă ştiinţii, cari primesc cu atâta
culturală desfăşurată cu atâtă entuziasm cunoştinţele privi­
dragoste în ţara noastră. Roa­ toare la Spania. Omagiul de
gă pe d. ministru Prat y Sou- astăseară se face mai mult
tzo să intervină pe lângă gu­ Spaniei şi prof. de limba spa­
vernul spaniol ca d. profesor niolă, decât persoanei particu­
Reglero să fie retrimis în ţară lare.
UNGARIA DE AZI
ii
nerii iluziei de mărire şi gran ­
doare. Prin ele se camuflează
realitatea, şi se întreţine mora­
lul. în massa alegătorilor. To­
tul în Ungaria de azi este com­
binat în vederea scopului unic :
revizionismul.
Cine se înapoiază dela Buda­
pesta şi amăgit de aparente,
ridică elogii cu sincera speran­
ţă, că aşa va îndrepta Ungarie,
pe calea colaborării şi păcii, se
înşeală. Orice elogii se aduc Un­
gariei. acolo, este folosit ime­
diat. transmis lumei întregi, cu
explicaţii cam de acest f e l :
„Vedeţi cum ne apreciază stră­
inii ! Ei bine, acest popor cu a-
tâtea calităţi, această ţară atâ’
de civilizată şi ospitalieră, a
fost supusă unei crude nedrev-
tăţi. Trianonul trebue desfiin­
ţat. Pacea noastră trebue revi­
zuită I"
In articolele noastre am vrtp
să arătăm realitatea,, ungară
aşa cum este crispată într’un
revizionism halucinant şi fana­
tic. Am insistat asupra mani­
festărilor lui. pentrucâ este
nota dominantă a politicei Un­
gariei de azi, şi pentrucă în
lupta ce duce în acest scop, nu
se cunoaşte odihnă.
Servicii vecinilor nu se pot
face decât arătându-se deşer­
tăciunea speranţelor lor. Revi­
zuire de frontiere nu se poate
face fără război. Nici o ţară nu
va ceda o palmă din teritoriul
ei, prin hotărîrea celui de al
treilea. Dacă Ungaria nu se
convinge de acest lucru şi nu
pune capăt agitaţiei, înseamnă
că întrezăreşte speranţa că un
război i-ar folosi.
Evită să-l provoace fiind prea
slabă, dar nu dezarmează dela
acţiunea care întreţine o at­
mosferă turbure.
Iar cine scrie despre Ungaria
şi nu pune în relief pericolul
agitaţiei revizioniste înseamnă
că nu vede realitatea şi ia ilu­
ziile lui drept adevăruri ma­
ghiare. Am evitat să ne în­
scriem printre ei, renunţând la |
elogiile presei din Budapesta.
Ion Floroiu
IE M B a — jM Q B m
B rn o
Kobsinek a fost condamnat la
şase ani închisoare, iar incul­
patul Geidl, un nepot al fostu­
lui general Gajda, a fost con­
damnat la şase luni închisoare.
Aceştia doi din urmă, fiind fu­
giţi în străinătate, au fost
condamnaţi în lipsă.
Unsprezece inculpaţi, între
cari şi fostul general Gajda, au
fost achitaţi.
— IiniiIMIHI III— —
profesorului de legislaţie socia­
lă, d. D. R. Ioaniţescu, actual
ministru al muncii, căruia i se
datorează legi de cea mai mare
importanţă.
D. inginer Mircea, delegatul
patronal, luând cuvântul, a
combătut ideia economiei diri­
jate, susţinută în raportul d-lui
Butler.
D-sa a declarat că economia
iirijată este cauza marasmului
actual şi a încheiat cu o caldă
pledoarie pentru libertatea pro­
ducţiei şi a schimburilor şi
pentru liberul joc al forţelor e-
conomice,
va interveni pe lângă guvernul
afinităţilor
celor două po­
încheie urând prosperitate
D. prof. Gil y Reglero spune
că va păstra ca o comoară în
sufletul său plăcuta amintire
şi literaturii patriei sale, se
C u m tre b u e să se p o a rte
fu n c ţio n a rii fin a n c ia ri
Directoratul I regional a tri­
mis eri o circulară tuturor ad­
ministratorilor financiari, prin
care atrage atenţia şefilor de
unităţi financiare, asupra res­
ponsabilităţii ce revine orică­
rui funcţionar, în asigurarea
realizării prompte a tuturor
măsurilor ce tind la redresarea
finanţelor publice şi pentru a
determina concursul efectiv al
tuturor funcţionarilor în sub­
ordine.
Pentru a realiza această cola­
borare, necondiţionată, imperios
cerută de interese superioare de
stat, se va căuta — precizează
circulara — ca prin ordine
scrise şi conferinţe, să faceţi
ca toţi funcţionarii să se pă­
trundă de îndatoririle ce le re­
vin mai ales în actualele îm­
prejurări de grea cumpănă pen­
tru stat, indiferent de posturile
pe cari fiecare le ocupă şi ară-
tându-le că numai prin muncă
persistentă şi cinstită se poate
îmbunătăţi situaţia generală şi
odată cu aceasta şi situaţia
funcţionarilor publici.
De aceea este obsolut nece­
Hitt ni un fiiu l I iiii
Consulul general al României
la Geneva ne roagă să publicăm
articolul de mai jos al d-lui L.
Schwarz, vice consul al Româ­
niei în acel oraş :
S’a stins la Genova, în ma­
rele port al Italiei, un mare şi
bun prieten al Ţării noastre’:
ATTILIO BAGNARA, marele
industriaş şi comerciant geno-
vez, preşedintele, încă dela în­
fiinţare, a Camerei de comerţ
Italo-Română din Genova.
I ai săi, pilda unei vieţi exem-
I plare, ca disciplină şi hărnicie. M
ATTILIO BAGNARA
Era in 1921. Sub îndemnul iu­
bitei noastre compatrioate, d-na
Zoe Garbea-TomeUini, neobo­
sita propagandistă al idealului
şi aspiraţiunilor noastre în Ita­
lia, mult regretatul Bagnara
împreună cu un mănunchiu de
filo-români din Genova, între
cari vom cita pe d. consul gene­
ral Tomellini, Henric Schwarz,
directorul Băncei de Roma din
localitate, un ieşan, mort, din
nenorocire, prea de vreme ;
Manlio Masi, actualul director
general al Institutului de export
al Italiei, etc etc., a pus te­
melia unui puxernic organ pen­
tru activarea şi îmbunătăţirea
relaţiilor economice şi culturale
între Italia şi România.
Inaugurarea Camerei de co­
merţ şi industrie Italo-română
coincide cu conferinţa Interna­
ţională ce se ţinuse la Genova,
în primăvara anului 1922. A
fost o memorabilă serbare, sub
preşedinţia marelui şi neuita­
tului bărbat de Stat, Ion I. C.
Brătianu, în prezenţa ministru­
lui italian al comerţului, con­
tele Teofilo Rossi, un alt mare
prieten al României, a d-lui
Alex. Em. Lahovary, atunci mi­
nistru la Roma ; a întregei de-
legaţiuni române la conferinţa
internaţională cum şi a tuturor
autorităţilor politice şi econo­
mice.
Sub impulsul energic şl ac­
tiv al d-lui Bagnara, Camera
de comerţ din Genova, cu toate
piedicile şi nenumăratele greu­
5
.... «ii 'i asi mmm
s e a p r o v iz io n e a z ă c u
p a rfü m é ria cea m ai
f in ă în a in te d e p le c a ­
r e a lo r în v ile g ia tu r ă , la
P A R F U ME R I A A M B A L A JU L ^I I llg r
E L IT E I
Calea Victoriei, 39
C ei m a i v a s t a s o r ti­
m e n t de m ă rc i re p u ­
Şl TABLETELE
t a t e în p a rfu m e rie .—
P r e ţu r ile re z o n a b ile a u
p ă s tr a t re p u ta ţia m a ­
p o a r tă C R U C E A
g a z in u lu i şi i - a u a -
s ig u ra t d e v o ta m e n tu ’
c li e n t e l e i s a l e .
B A Y E R ! D a c ă v e ţ i fi a -
în
M a re a s o r tim e n t
c io r ă p ă r ie fr a n c e z ă .
t e n ţ i la a c e a s t ă m a r c ă ,
o b ţin e ţi î n t o t d e a u n a
P A R F V M E R .I A P Y R A M I D O N v e r i t a b il
E L IT E I
ş i n u v e ţ i fi d e c e p ţ i o -
Cal. V icto riei 39.
n a ţ i d e e f i c a c i t a t e a lu i
ţ la DURERI DE CAP
Ş I m ig r e n ă .
sar un tratam ent egal pentru
toţi funcţionarii în subordine,
ea ei să fie ferm convinşi că. a-
tâta timp cât işi vor îndeplini
cu promptitudine şi cu cinste a-
tribuţiile ce le revin, nu vor a-
vea să se îngrijească de soar­
ta lor ca funcţionari.
Este riecesar asemenea a se
imprima. în conştiinţa fiecăruia
dintre actualii funcţionari, că
siguranţa in drepturile pe cari
le au, potrivit legilor, nu le-o
poate asigura decât munca per­
sistentă depusă cu devotament
şi în interesul instituţiei din
care face porte.
Deasemenea, pentru a întări
această conştiinţă, este necesa­
ră luarea die măsuri pentru
sancţionarea exemplară şi fără
nici o excepţie a tuturor ele­ V O IA JU R IL E R E G E Ş T I-H A P A G
mentelor cari se vor abate dela de plăcere şi recreare cari au stâ rn it în toţi anii u n m are interes
îndatoririle lor, cunoscând că în în treaga lum e su n t s p re :
suntem ferm hotărţţi a aplica F IO R D U R IE E N O R V E G IE N E şl O U » U t. M ORD
29 Iunie — 19 Iu lie
cele mai severe pedepse prevă­
zute de legi, tuturor acelora F IO R D U R IE E N O R V E G IE N E şi C H P U E N O R D
cari, prin lipsă de corectitudine • 17 Iulie — 6 A u g u s t
S e O Ţ l R . IS C R N D R , S P I T Z B E R G E N , C H PU E
sau prin lipsă de diligenţă şi
susţinută activitatea, vor dăuna N O R D f i F IO R D U R 1 C E 12 Iulie - 10 A u g u st
interesele statului. S e O Ţ l R , N O R V E G m f i D M N E M R R C H 4-21 August
Prospectele şl inform aţiuni cereţi la B iroul de voiaj HAM BURG -AM E­
RIK A L IN IE, Soc. Anon.Rom . B ucureşti, Calea V ictoriei No.84. Tim i­
şoara, Str. Mercy 2, C ernăuţi, Str. R egele F e rd in an d 85, C onstanţa
Piaţa Independenţei 2, Iaşi, S tr. L ăp u şn ea n u 40, R om an, S tr. Şte­
fan cel M are 175. Brăila, Piaţa D um itra Ion eseu 10, A rad. B-dul
R egina Maria 24. 2685
2------------------------ --------------------SEE
tăţi^ a propaşit necontenit, a-
Carmen Sylva-Movilă
ducând mari servicii intereselor
economice ambelor ţări.
Recunoscută şi larg subven­
ţionată de guvernul Italian
chiar dela începutul activităţii
sale, a avut, în sfârşit, la înce­
putul anului curent, şi Învesti­
tura oficială al ministrului in­
Cea mai frumoasă plaje a Mărei Negre
dustriei şi comerţului din Ro­ Soare-Raze ultra violete-băi calde de nămol-Ghiol-
mânia.
Băi de mare.
Acest eveniment a fost sărbă­
torit, acum vreo două luni, cu Restaurant — Jazz — Dans
un banchet prezidat de d. D.
J. Ghyka, actual ministru a ţă ­
rii la Bruxelles. La această ser­ C a z i n o u l d e s c h is în p e r m a n e n ţ ă
bare preşedintele Bagnara, grav R u le tă — C ă iş o ri — B a c c a ra
minat de boala de inimă care
l-a ucis, a arătat ce a făcut Ca­
mera de comerţ Italo-română Tabăra O.N.E.F. Borsec I
din Genova, în zece ani şi [ O ficiul n a ţio n a l de E d u ca ţie f i ­
— B Ă R B Ă Ţ IE —
mai bine, pentru progresul şi zică
îmbunătăţirea raporturilor eco- | ta
a o rg a n iz a t şi în a c e st a n o
b ă ră de v a c a n ţă In re n u m ita s t a ­
ţiu n e b a ln e o -c lim a te ric ă B orsec.
NEPUTINCIOŞI
nomice şi spirituale între Ita- | Ape m in e ra le rad io a ctiv e, p ă d u ri de
lia şi România.
(IMPOTENŢI)
b ra zi şi b ă i de acid carb o n ic. C A Z I­ Slăbiţi de vârstă, exces
Attilio Bagnara s’a născut la J NOU, M U ZICA , DANS, G IM N A S ­ sau boală la orice vârstă
Sestri-Ponente, un târguşor la ; TICA , S P O R T U R I Ş I E X C U R S I-
porţile Genovei, dintr’o veche j LA U N I. G Ă Z D U IR E C O N F O R T A B I­ se vindecă repede prin
familie de mici industriaşi pă- j LA IN VILA D E Z ID 3 Ş I 4 L O C U R I
U Z M J E X T E R N
CAM ERA. H ra n ă a b u n d e n tă .
lărieri. Tatăl său, Angelo, flgu- i P e n tru 30 zile L ei 3000 : C asă, simplu cu preparatul
ră populară de self mad man, m asă şi d re p tu l de a p a rtic ip a la
om activ şi plin de iniţiativă, ] pro g ram .
dăduse acelor cincisprezece fii j în s c rie ri şi in fo rm a ţiu n i la O. N.
E. F. serviciul p ro p a g a n d e i, s tra d a
„ R A D IO P H A N “
experimentat de laborato­
aior E ne 12, sa u Ia D ire cto ru l rul de stat din Berlin.
Attilio Bagnara, diplomat ex- 1 T ab erii, p ro feso r M ih a il Ionescu, Aprobat de onor Consiliu
pert contabil foarte tânăr, nu I str.D uGp ă- r Ia l IuAliengelescu 32. Buc. H .
se prim esc şi d irec t Sanitar Superior.
şi-a exercitat profesiunea şi I la Borsec, la T a b ă ră . De vânzare la Farmacii.
s’a dedicat imediat comerţului
P E N T R U LUNA IU L IE SE P R I ­
de lemnărie de construcţie : fu­ M ESC ÎN S C R IE R I PANA LA 28
sese dintre cel dintâi importa­ IU N IE A. C.
Prospect snb discreţiune.
co n tra 10 le i m ărci,
648
tori de cherestea din ţara noa­ tr im ite. Căsuţa postaiă
stră, acum vre-o patruzeci de No. 241.
ani,— de când datează marea Bucureşti I. 647
lui prietenie pentru România. S ’ A P E R D U T
Succesul întreprinderei asigu­ în R a p id u l de C e rn ă u ţi d in ziua
rat, Bagnara îşi dezvoltă acti­ de
vitatea in branşa materialelor p â n V ineri 23 e rt. d e la B u c u reşti
ă la A djud u n b rilia n t m are
rotabile, fundând o uzină pen­ c are s‘a d e sp rin s d in inel. Se
tru construcţiunea vagoanelor o feră o b u n ă re co m p en să cine-1
B L E H O B A O IA
de cale ferată şi tramvai şi va ad u ce sa u va d a ştire de el
mai târziu, în timpul războiului, la A d m in is tra ţia Succesiune!
VINDECĂ
Or. TULIU BLANC Cons.iM2,-2-8
se dedică industriei şi comer­ P rin c ip e lu i G. Ş tirbey, B u cu reşti, Str. P O P A -T A T U No. 6 lângă tismigiu
ţului fierului şi altor metaluri, Cal.
cum şi industriei bumbacului 353/C6.
şi a hoteleriei...
Din această activitate multi­
G riv iţe i No. 3, tele fo n
654 C ra tu it p e n tru săraci d ela 5—6 p. m
La cabinetul m edica! ^SALVA­
formă se vede cât de genial era
Bagnara în concepţiile sale co­ E U R O P A IN SB O R
d e M. NEGRU
TOR“, vechii specialişti din tKHl
vindecă radical şi fără durere
merciale şi industriale.
Attilio Bagnara a fost ono­ Cel d in tâ i sb o r im p o rta n t
rat, cu drept cuvânt, de toţi făc u t de u n avion ro m ân , cu CRONICA, proslatite, metri-
B L E N O R A G IA
bărbaţii noştri de S ta t: dela un ech ip aj rom ânesc, in ju ru l te, ovarite, prin curenţi electrici
Ion I. C. Brătianu, la mareşalul Europei, este descris de in iţia ­
Averescu, N. Titulescu, în urma to r cu verva pe care t-o cu ­ de Ediaterm ie <Dr. Roucayrni)
le c tr o liz e i p e n i u s tilu r ile
intervenţiei căruia M. S. Regele noaştem , a lc ă tu in d cea m al In ­ S o a ie d e PieBe şi S ifilis
îi acordase crucea de Mare O- te re sa n tă d escriere în acest
fiţer al Coroanei; N. Iorga, gen. C ontrola! diagnostirulni prin
George Brătianu, N. Xeni, Sa­ De v ân z are la lib ră rii şl ia ANALIZA SANGELUS
véi Rădulescu, etc. lib ră ria ziaru lu i „U niversul“ cu Racillie isiassermaiiii, Hec.it, seini
Camera de comerţ italo-româ­ p re ţu l de lei 30. ULTRAMICROSt ’OPIIi
nă, consulatul României, colo­ p. cnuoaşterea şancrului sifilitic
nia românească, toţi aceea care Cons. It-—! şi 6—9, tel. Wî/81
au iubit şi admirat pe Attilio C IT IT ! 9. PASAGIUL ROMAN. 9
Bagnara, pentru opera lui în fa­ In tra re discrete
voarea prieteniei italo-române,
au urmat rămăşiţele pămân­
„UNIVERSUL COPIILOR Aproape P alatul Regal Bnenreşti
teşti până la lăcaşul de veci.
Şl AL TINERETULUI“
L. Schwarz Citiţi „UNIVERSUL COPIILOR