Sumare considerații făcute pe marginea editării de către

Asociațiunea Transilvană a Enciclopediei Române în Sibiu (1898-1904)

Menționăm că în cadrul unei ședințe a Comitetului central al Astrei din Sibiu, în 3 ianuarie
1895, Cornel Diaconovich a prezentat ,,un proiect pentru o nouă întreprindere literară din partea
Asociațiunii, în scopul lățirei științelor și artelor în cercuri cât mai largi la poporul nostru, anume prin
editarea unei encicopedii române”1. De notat și că în același an, urmare a acestui proiect, Comitetul
central al Astrei din Sibiu, accepta propunerea lui Cornel Diaconovich de a se edita în viitor o
Enciclopedie Română, de altfel, un demers de amploare, care s-a desfășurat sub redacția aceluiași
secretar al Asociațiunii, mandatat în acest sens de structura executivă de conducere a Astrei. Proiect
care s-a materializat sub forma a trei cuprinzătoare tomuri apărute în perioada 1898-1904: Encicopedia
Română. Cele trei volume menționate ale masivei lucrări coordonate de C. Diaconovici au totalizat
37.622 articole, care au fost redactate de peste 200 contributori benevoli care au provenit din toate
provinciile spațiului românesc, dar și din afara acestuia2.
Remarcăm că proiectul lui Diaconovich a fost pus în studiu unei comisii de lucru special
înființată pentru analizarea acestei propuneri a secretarului instituției. Din respectiva structură
consultativă au făcut parte arhimandritul ortodox sibian dr. Ilarion Pușcariu, secondat de Zaharia Boiu,
Partenie Cosma, Lucian Simionescu și secretarul Astrei, C. Diaconovich. În atare condiții, notăm că în
paginile oficiosului sibian al instituției, revista Transilvania, a fost publicat un prim Apel la contribuții,
intitulat în mod sugestiv Creștere și cultură, care a fost semnat de canonicul blăjean Ioan Micu
Moldovan și directorul Școlii de Fete a Astrei din Sibiu, profesorul dr. Vasile Bologa care a îndeplinit
în acea perioadă și funcția de secretar administrativ (II) al Astrei. Menționatul Apel a fost aprobat în
ședința de conducere a Comitetului central din 7 februarie 1895, în urma avizării sale favorabile de
către comisia special instituită în acest scop. Astfel că, prin intermediul revistei Transilvania, publicul
românesc a fost informat de noua întreprindere culturală la care Astra s-a angajat și care solicita
românilor din provincia habsburgică, sprijin și participare pentru materializarea acestui proiect: o
encicopedie românească, care să fie editată de Astra în Sibiu 3. Remarcăm și că ideea elaborării unei

1
Transilvania, anul XXVI, nr. 1, 1895, p. 31.
2
Mihai Sofronie, Activitatea editorială a Asociațiunii transilvane până la 1918, în Victor V. Grecu (Coordonator), Astra
1861-1950, Sibiu, București, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 287-293; Mircea Avram, ,,Astra” inițiatoarea primei
enciclopedii românești, în Centenarul revistei ,,Transilvania”, Sibiu, Astra, 1969, p. 21-24; Valer Moga, Astra și Societatea
(1918-1930), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 21, 23; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri,
Sibiu, Editura Salgo, 2011, p. 18; Alexiu Tatu, ASTRA-150 de ani. Din corespondența pentru ,,Enciclopedia română”, în
Transilvania, Serie nouă, nr, 10, 2011, p. 56-57.
3
Transilvania, anul XXVI, nr. 2, 1895, p. 59; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura
poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională, 1861-1950, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 209.
lucrări enciclopedice sub auspiciile Astrei, exista în mediul membrilor Asociațiunii și anterior venirii
lui C. Diaconovich în Sibiu4.
În cadrul ședinței de conducere a Comitetului central din 30 aprilie 1895, secretarul Astrei, dr.
C. Diaconovich, a anunțat că urma să încheie contracte cu librăriile sibiene W. Kraft în vederea
multiplicării lucrării în peste 3.000 exemplare și apriximativ 120 coli de tipar. De asemenea, a sublinat
și că au fost semnate contracte și cu librarul Carol Müller din capitala României difuzarea
Enciclopediei. În darea sa de seamă, secretarul Astrei a mai remarcat și de contractele care au fost
realizate cu personalități ale științei și culturii românești, deopotrivă din Transilvania, dar și din
Vechiul Regat al României, pentru ca lucrarea să fie deservită de colaboratori prestigioși în acea
epocă5. Același secretar C. Diaconovich, a prezentat în 22 noiembrie 1895 în fața conducerii executive
a Astrei din Sibiu, care era stadiul lucrărilor, cum decurgea colaborarea cu aceia care s-au angajat să
contribuie la realizarea Enciclopediei, respectiv, aprecia că în primele luni ale anului care urma se
putea edita prima fasciculă a lucrării. Menționăm că în cadrul aceleiași ședințe, Comitetul central a
decis să lanseze o circulară în atenția tuturor despărțămintelor transilvane în vederea abonării și pentru
o bună difuzare a acesteia în spațiul transilvan, bănățean, dar și dincolo de munți, în România6.
Într-o altă importantă ședință de lucru a Comitetului central, membrii acestui organism de
conducere s-au declarat pe deplin mulțumiți în 8 octombrie 1896 de felul în care progresa activitatea de
elaborare și editare a Encicopediei. Tot cu această ocazie s-a lansat un nou apel conducerilor
structurilor teriotoriale ale Astrei, dar și consistoriilor românești din Transilvania și Banat în vederea
abonării la fascicolele Enciclopediei române. De asemenea, au fost făcute recomandări școlilor
confesionale românești pentru a dota bibliotecile școlare cu această importantă operă a Astrei. De notat
printre altele și că Mitropolitul greco-catolic de Alba Iulia și Făgăraș, Victor Mihali de Apșa,
recomanda clerului unit din Transilvania, Banat și Maramureș să se aboneze la Enciclopedia pe care
redacția Astrei o edita7. Publicarea Enciclopediei române, denumită frecvent și Enciclopedia Astra, a
fost rezultatul activității celor 5 secțiuni ale Asociațiunii din acea vreme, iar demersul de adunare,
sistematizare, catalogare și avizare pentru bunul de tipar a informaților pe care le aflăm în susnumita
lucrare a românilor transilvăneni, a revenit redactorului principal C. Diaconivich, secretarul literar (I) al
instituției de la Sibiu8. Notăm și că acestă contribuție esențială a intelighentsei românești din
4
Valeriu Braniște, Amintiri din închisoare, București, Editura Minerva, 1972, p. 136; Ion Clopoțel, Amintiri și portrete,
Timișoara, Editura Facla, 1973, p. 126; Lucian Giura; Mircea Stoia, Aspecte privind viața și activitatea lui Cornel
Diaconovich (1859-1923), în Transilvania, Serie nouă, anul XXXII (CIX), nr. 9-10, 2004, p. 22-27
5
Transilvania, anul XXVI, nr. 5, 1895, p. 158; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 18-19.
6
Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 209; Dumitru Tomoni,
Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat (1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, 2009, p. 43, 52-53.
7
Transilvania, anul XXVII, Partea oficială, 1896, p. CXLIII, CLIX.
8
Corneliu Diaconovich, Enciclopedia română, în Transilvania, XXXV, nr. II, 1904, p. 53; Horia Petra Petrescu, ,,Astra”
Transilvania habsburgică, a fost prima Enciclopedie din zona sud-estului Europei și a patra lucrare de
această amploare și specialitate care a apărut în lume la cumpăna veacurilor XIX-XX9.
De remarcat, printre altele și că toate cele trei tomuri ale Enciclopediei Astra, au văzut lumina
tiparului în Sibiu garție muncii tenace a redactorului C. Diaconovich și a colaboratorilor săi. De
asemenea, în ceea ce privește vasta și intensa corespondență purtată între C. Diaconovich cu apropiații
săi, dar și cu aceia care au contribuit la apariția volumelor Encicopediei, remarcăm, amploarea, bine
documentata și migala cercetării științifice pe care o întreprind în actualitate cei doi importanți
cercetători sibieni: Alexiu Tatu (directorul Serviciului Sibiu al Arhivelor Naționale) și Vasile Ciobanu
(cercetător științific I la Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, Filiala din Sibiu)10.
Cel dintâi volum a apărut în anul 1898 în Sibiu și a cuprins peste 930 pagini, cu 1040 articole,
peste 110 ilustrații care aveau și text, 9 hărți, fiind rezultatul concret al muncii intelectuale depuse de
cei 172 colaboratori ai secretarului instituției C. Diaconovich11. Al doilea volum, a fost editat în anul
1900 în același oraș și a cuprins 974 pagini. Acest al doilea volum al Encicoplediei române însumează
8402 articole, 20 ilustrații, 2 anexe și o hartă. În procesul conceperii, elaborării și tipăririi acestui
volum, redactorul principal C. Diaconivich s-a sprijinit pe ajutorul a 121 colaboratori 12. Remarcăm că
utilitatea Enciclopediei române a fost constatată și apreciată de conducerea centrală a Astrei, dar și de
comitetele locale de conducere din despărțămintele transilvane și bănățene ale instituției 13. Al treilea
volum din masiva întreprindere culturală dusă la final de Astra, a avut 1276 pagini, 18.819 articole, 16
ilustrații, 2 anexe și două hărți. Acesta a fost editat în anul 1904 și a fost rezultatul muncii întreprinse
de 88 colaboratori ai secretarului Diaconivich în cursul anului 1904 tot în Sibiu 14. De notat că toate
studiile care eu fost trimise pe adresa redacției sibiene a Astrei au fost supuse, anterior aprobării pentru
publicare, unor minuțioase verificări care se fundamentau pe activitatea 7 revizori succesivi 15.
Remarcăm și că după mai mulți ani de muncă susținută, în 12 septembrie 1903, a avut loc în

în anii de după răsboiu (1918-1928), Sibiu, Editura ,,Asociațiunii”, 1928, p. 35; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană
pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 44, 210-211; Lucian Giura; Mircea Stoia, Aspecte privind viața
și activitatea lui Cornel Diaconovich (1859-1923), p. 26-27.
9
Victoria I. Bitte, Viața și opera lui Corneliu Diaconovici, în volumul: Un enciclopedist aproape uitat: Dr. Corneliu
Diaconovici, Reșița, Editura Timpul, 1999, p. 20; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 13, 18-19; Ion Onuc
Nemeș, Astra în satul meu, Sibiu, Editura Astra Museum, 2015, p. 150.
10
Corneliu Diaconovich (Coordonator), Encicopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu
colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile
Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 19-535, passim.
11
Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 210; Cornel Lungu,
Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 20-22.
12
Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 210.
13
Transilvania, anul XXXI, nr. VI, 1903, p. 177.
14
Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 210-211; Mihai
Racovițan; Pamfil Matei, Sibiul și Marea Unire, Sibiu, Cercul Militar Sibiu, 1993, p. 101.
15
Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 20.
Călimănești un festin, la care au participat o parte a contributorilor redacției lui Diaconovich și care au
serbat în mod colegial finalizarea Enciclopediei Române, văzute de ei, ca un ,,monument literar al
unității culturale a poporului român”16.
Reținem și că, apreciind valoarea lucrării care a fost realizată sub coordonarea lui C.
Diaconovich, Titu Maiorescu, în acele momente, ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor l-a distins
pe redactorul Enciclopediei în anul 1903 cu Medalia Benemerenti, clasa I, iar Academia Română, a
premiat lucrarea realizată sub egida Astrei, cu Medalia de Aur 17. Totodată, remarcăm că într-un raport
pe care l-a înaintat Comitetului central la Sibiu în 31 martie 1904, la puțin timp după finalizarea
redactării și elaborării și a celui de-al treilea volum al Enciclopediei, C. Diaconovih a apreciat, atât
meritele, cât și scăderile lucrării pe care a dus-o la final: ,,și întru adevăr, nimeni nu știe mai bine decât
mine, că mari și multe sunt scăderile ei”18. Dincolo însă de aceste cuvinte, redactorul principal al
Enciclopediei a considerat că lucrarea pe care a întreprins-o împreună cu cei peste 206 de colaboratori
este un bun început, care în viitor va putea fi dezvoltat și perfecționat conform noilor nevoi și exigențe
ale societății românești19.
De asemenea, menționăm și că între 1929-1935 s-a pus în discuție de către membrii secțiilor
reunite ale Astrei, problema reeditării Enciclopediei Române, iar filologul Sextil Pușcariu a înaintat,
atât Comitetului central al Astrei, cât și regelui Carol al II-lea, două importante memorii care priveau
felul în care era posibilă reeditarea lucrării menționate anterior. Remarcăm că atât conducerea
instituției, cât și autoritățile de stat erau conștiente că un asemenea demers era unul de amploare și care
ar fi consumat importante resurse material, iar acest deziderat al unora dintre membrii Astrei nu se
putea materializa fără o considerabilă subvenție de la bugetul de stat. În privința materializării acestui
proiect s-au angrenat universitarii clujeni Ioan Moldovan și Sextil Pușcariu, care au făcut intervenții la
Guvern, la Ministerul Instrucțiunii Publice, la unele Prefecturi în special din Transilvania, chiar și la
Rege. S-au purtat în numele conducerii Astrei și unele discuții cu reprezentanții Firmei W. Krafft din
Sibiu, s-au făcut estimări bugetare, iar profesorul universitar S. Pușcariu a prezentat în ședința
Comitetului central al Astrei din 8 decembrie 1934 un proiect de finanțare a reeditării Enciclopediei

16
Analele Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, (în continuare se va cita prescurtat: Analele
Asociațiunii), nr. VI, 1903, p. 177; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor. Noi contribuții (1861-1950), Sibiu,
Editura Universității ,,Lucian Blaga” Sibiu, 2005, p. 78. Redactorul și secretarul Astrei, dr. Corneliu Diaconovich fiind cu
această ocazie felicitat, iar rolul deținut de el, fiind pe deplin recunoscut.
17
Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 21.
18
Corneliu Diaconovich, Enciclopedia română, p. 59-60.
19
Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 211; Corneliu
Diaconovich (Coordonator), Encicopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii,
volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și
Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 6. În mod concret pot fi identificați 208 colaboratori ai lui C. Diaconovich din
întreg arealul locuit de români.
Române. Aceasta urma să apară în 8 volume și să coste aproximativ 8 milioane lei. În perioada imediat
următoare, Suveranul român Carol al II-lea a numit o comisie de lucru care să studieze posibiolitățile
propriu-zise ale reeditării Enciclopediei, din care au făcut parte Octavian Goga, Dimitrie Gusti și Radu
Rosetti, însă, în pofida recomandărilor favorabile ale acestei comisii, nu au fost obținute sumele
necesare, nici după audiența profesorului S. Pușcariu la rege. Așadar, concluzionăm că în mod probabil
din lipsă de interes, dar și poate și datorită situației economice grave prin care a trecut România la
începutul celei de-a patra decade a secolului al XX-lea, propunerea secțiunilor Astrei pentru o reeditare
a Enciclopediei sale, nu s-au mai putut materializa20.
Remarcăm și că o serie de ofițeri români, dar nu numai, aparținând diferitelor arme, au
contribuit în perioada 1898-1904 cu articole proprii la elaborarea Encicopediei Române 21. Într-o
importantă lucrare monografică a cercetătorului sibian Cornel Lungu, care a fost publicată în anul 2011
la editura Salgo, autorul menționat a relansat ideea reeditării Encicopediei Române Astra, cu atât mai
mult cu cât în accepțiunea sa și în noile condiții tehnologice, acest important și notabil demers
recuperatoriu era mai ușor de realizat, în raport cu etapele anterioare. Poate că atenți la sfatul lui C.
Lungu, dar și pe deplin conștienți de valoarea documentară a Enciclopediei, cei de la Biblioteca
Județeană Astra din Sibiu, sub coordonarea managerului acestei importante cetăți culturale sibiene și
transilvane, dr. Silviu Borș, au editat în cursul anului 2015, îndepliniind o mai veche datorie morală
față de toți aceia care au trudit și realizat la cumpăna secolelor XIX-XX sub îndrumarea redactorului
responsabil al Asociațiunii Transilvane C. Diaconovich, Enciclopedia Română.
De asemenea, remarcăm printre contributorii, la aceste 3 volume redactate sub coordonarea lui
C. Diaconovich, pe: Grigore Antipa, Victor Babeș, Andrei Bârseanu, Ilie Beu, Augustin Bunea, Vasile
Bologa, Valer Braniște, Teodor T. Burada, Partenie Cosma, Ilie Miron Cristea, Gheorghe Dima, Mihai
Dragomirescu, Titu Maiorescu, Atanasie Marienescu, Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Onciul,
Ilarion Pușcariu, Iosif Popovici, Theodor D. Speranthia, Iosif Sterca-Șuluțiu, Petru Șpan, Nicolae
Teclu, Alexandru Dimitrie Xenopol, dar și mulți alții.
În concluzie, reamintim că din cele peste 60.000 de fișe ordonate în dulapul în care a păstrat
corespondența cu colaboratorii, notăm că numai 37.622 dintre acestea, s-au concretizat ca articole pe

20
Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale (în continuare se va cita prescurtat: S.J.S.A.N.), Fond ,,Astra”, doc. nr.
593/1935, f. 1-2; doc. nr. 885/1935, f. 1-2; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor, p. 162-163.
21
Paul Abrudan, Contribuții militare la Enciclopedia Română din 1898-1904, în Studii și Materiale de Muzeografie și
Istorie militară, București, Muzeul Militar Central, nr. 4-5, 1971-1972, p. 142-155; Corneliu Diaconovich (Coordonator),
Encicopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de
documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis,
2015, p. 156-186.
care le găsim publicate în Enciclopedia Română, ca urmare a minuțioasei lucrări a Biroului
corespondenților22.
Nr. Anul Volumul/ Total articole/ Nr. Nr.
crt. apariției Tomul hărți pagini contributori
anexe/ilustrații
1 1898 I 1040 articole 936 172
9 hărți personalități
111 ilustrații ale epocii
2 1900 II 8402 articole 974 121
1 hartă colaboratori
2 anexe
20 ilustrații
3 1904 III 18.819 articole 1.276 88
2 hărți colaboratori
2 anexe
16 ilustrații

Tabel nr. 1.
Date statistice generale privind volumele Enciclopediei Române (1898-1904)

22
Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 210; Corneliu
Diaconovich (Coordonator), Encicopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii,
volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și
Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 10.