Introducere

Lucrarea de față este o prezentare a Tipografiei și Librăriei Diecezane din Arad.

Preocuparea pentru elaborarea lucrării de față, mi-a fost inspirată de P.C. Părinte dr. P. Vesa,
care de altfel m-a sprijinit și m-a susținut pe întreaga perioadă a elaborării lucrării.
Un alt principiu care m-a determinat să realizez această lucrare a fost înclinația mea
spre istorie, îndeosebi spre istoria bisericii.
N. Bălcescu afirma despre istoria națională că este ,, cartea de căpătâi a unei nații”, dar
cartea nu poate existe fără tipografie care contribuie la multiplicarea lucrărilor. În consecință
am considerat de cuviință să purced la elaborarea unei lucrări care are ca și obiectiv
multiplicarea cunoștințelor. Această multiplicare se poate realiza în cadrul tipografiilor, iar
Tipografia Diecezane din Arad a avut un rol important în multiplicarea cunoștințelor.
Structura generală a lucrării se derulează după următorul cuprins: prezentarea
tipografiei, organizarea tipografiei, producția de periodice și de carte, iar în final este
prezentată Librăria Diecezană. Precizez faptul că periodicele sunt consemnate în ordinea
aparițiilor lor, iar cărțile sunt menționate în ordinea alfabetică a autorului. Finalul lucrării este
complectat cu câteva anexe care vin să argumenteze anumite afirmații.
Nu în ultimul rând aș vrea să precizez faptul că mi-am propus, prin intermediul acestei
lucrări să arat rolul important pe care l-a avut Biserica Ortodoxă în menținerea identității
naționale și contribuției adusă de ia la dezvoltarea culturii și învățământului românesc.

Câteva considerații privind tipografiile arădene în secolul al

XIX–lea
Meritul inventării hârtiei și al cernelii tipografice aparține chinezilor și tot lor le
datorăm primele încercări în domeniul tiparului.
„Arta artelor coborâtă din cer” și „ mama tuturor științelor” cum, pe bună dreptate, a
fost numit, tiparul datorează foarte mult lui Johannes Gutenberg, care a introdus, primul
tehnica turnării caracterelor de plumb în matrițe de metal, tipărind celebra biblie de 42 de
rânduri, în anul 1455. După acest an de referință numărul tipografiilor a cunoscut o creștere
considerabilă, iar noua tehnică s-a răspândit cu repeziciune în toate țările occidentale.
Această minunată și totodată importantă invenție a Evului Mediu a pătruns în Țările
Române în primele decenii ale secolului al XVI-lea în tipografiile de la Târgoviște
(Mănăstirea Dealu).
Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul de lângă București ( Plumbuita de astăzi) Govra,
Snagov, Râmnic, Iași, Alba Iulia ș.a. au tipărit de-a lungul anilor nenumărate cărți în limbile
slavonă și română, lucrările teologice de mare valoare și ediții integrale ale Noului Testament
( Bălgrad 1648) și ale Bibliei (București 1688) care s-au răspândit în toate teritoriile locuite de
români contribuind din plin la formarea limbii române literare.
Sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX a reprezentat pentru Transilvania,
inclusiv și pentru Arad desăvârșirile iluminismului. Aradul a reprezentat, pentru Țările
Române poarta de intrare a civilizație occidentale. Aici și-au desfășurat activitățile importante

1
personalități ale culturii românești. Este destul să menționăm pe Moise Nicoară, Dimitrie
Țichindeal, Elena Ghiba Birta, Constantin Diaconovici Loga și Ioan Slavici pentru a ne face o
imagine despre activitatea culturală desfășurată în această parte de țară.
Multiplicarea operelor acestor cărturari ar fi fost mult îngreunată dacă în Arad nu ar fi
existat preocupări tipografice.
Astfel în anul 1812 Dimitrie Țichindeal a preluat munca de „luminare” a cărturarului
Moise Nicoară1. În iunie 1814. Dimitrie Țichindeal împreună cu Samuil Vulcan au întocmit
un memoriu pe care l-au trimis Mitropoliei din Karlowitz în care se solicită numirea unui
ierarh român în scaunul episcopesc de la Arad. Rezultatul a fost constituirea unei comisii care
l-a destituit pe cărturar din funcția pe care o deținea.
Un rol important în dezvoltarea tipăriturilor arădene l-a avut înființarea unor societăți
culturale. În anul 1867 s-a pus bazele „Societății de lectură” a cărui inițiativă a avut-o Mircea
Roman2. Această societate a hotărât înființarea la Arad a unei reviste teologice. Redacțiunea
era constituită din elevii Constantin Gurban, Ioan Bocșanu, Iustinianu Cerveția și Gheorghe
Morariu3. Inițiativa aceasta a fost pusă în practică abia în anul 1869 când a ieșit de sub tipar
primul număr al revistei „Speranța” la 1 februarie.
Tot la inițiativa unor tineri teologi, a aparut la Arad, Almanahul “Muguri” în anul
1859 . Redacția publicației era formată din tineri teologi, dar și din elevii din clasele
4

superioare ale Gimnaziului de Stat din Arad. Din păcate, această inițiativă a fost nereușită, dar
din rândul redactorilor au fost recrutați viitorii ziariști ai revistei “Speranța”.
In ceea ce privește tipografiile de la Arad, care și-au desfășurat activitatea în secolul
al XIX-lea sunt menționate de revista “Biserica și Școala”, sunt consemnate două tipografii,
cea a lui Rethy și cea a lui Gyulai Ștefan5.
In cadrul acestor tipografii, erau tipărite primele încerări ale presei bisericești din
Arad. Dintre aceste două tipografii, cea mai solicitată de către presa bisericească, a fost
Tipografia condusă de Ștefan Gyulai. În cadrul acestei tipografii, s-au tipărit primele numere
ale celei mai importante reviste bisericești arădene, “Biserica și Școala”.
Facilitățile pe care le oferă această tipografie le voi mentiona în cadrul anexei 1.
Tipografia lui Ștefan Gyulai a fost folosită de publicațiile bisericești arădene pâna în
anul 1879, când I.P.S. Ioan Metianu, a inaugurat prima Tipografie Diecezană din Arad, a
cărei evoluție și activitate este tematica acestei lucrari.
Capitolul II
Tipografia Diecezană din Arad
Începuturi

Tipografia Diecezană din Arad, a fost înființată în anul 1879, cu un capital de 24.000
de coroane. Această înființare a anunțat-o I.P.S. Ioan Metianu, în cuvântul de deschidere a

1
"Biserica și Școala" 9 ianuarie 1927 an 2 I Nr. 1-2 pagina 1,2,3 "Adevărata aniversare creștină
2
Idem.
3
Idem.
4
Idem.
5
"Biserica și Școala" 3 octombrie/12 noiembrie 1893 an XVII nr. 44 pagina 350 art .

2
Sinodului eparhial din anul 18796, în care o donează Diecezei cu rezervarea dreptului de a o
conduce. Sinodul primește oferta și decide a inventa tipografia și a-i folosi veniturile pentru
completarea ei.
Întemeietorul închină venitul acestei fundații numita “Ioan Mețianu”, pentru ajutorarea
bisericilor sărace7.
Tipografia avea o piață sigură de desfacere8, cea oficială, care avea tendința de a se
extinde și asupra pieței neoficiale. În anul 1899, când și-a mutat sediul în Sibiu, I.P.S. Ioan
Mețianu a predat o avere de 89.559,4 coroane, bani lichizi, iar 12.000 coroane în casă9.
În anul 1908 s-a deschis și o librărie bine dotată, iar capitalul Tipografiei și al
Librăriei Diecezane, la 1 Ianuarie 1909, era de 72.000 coroane10.
Ramurile de ocupațiune ale Tipografiei Diecezane, sunt urmatoarele: tipărirea de cărti
bisericești, școlare și literare, precum și a formularelor oficioase, extrase de botez, matricole,
inventare, cu un cuvânt toate cele de trebuință Diecezanei.
Librăria desfăcea cărțile tipărite în Tipografie, precum și cele primite în concesiune,
dar și rechizite bisericești și școlare, etc.
Numărul persoanelor care lucrau la Tipografie era de șaisprezece iar al celor care
lucrau la Librărie era de șase.
Acesta este tabloul despre starea materială a Tipografiei și a Librariei, o stare
îmbucurătoare, vrednică de nobilele intenții ale întemeietorului și de munca cinstită a
chivernisitorului acestor instituții.
În același discurs se mai făcea următorul apel: “nu cerem de la nimeni jertfă, decât
atâta interes față de biserica mamă, ca să-și procure toate trebuințele din tipografia și librăria
diecezană, ca din dobânzile realizate să putem acoperi lipsurile bisericilor sărace, devenite tot
mai multe”11.
Aceste instituții erau considerate “băi de aur” pentru biserica noastră, iar dacă vor fi
sprijinite, banii acestor “băi de aur” vor contribui la ridicarea de biserici și ,,binecuvântat va fi
tot banul dat în folosință bisericilor, precum binecuvântat a fost dinarul văduvei”12.
Același discurs mai menționează faptul că “cele doua instituții, Tipografia și Librăria,
sunt organizate după cerințele moderne și nu este trebuință pe care să nu o poată prevedea în
cadrul Tipografiei și al desfacerii de cărti, n-are dar loc nici o scuză, afară de fatalul
indiferenței ce ne caracterizează. Închipuiți-vă numai 20% din sumele enorme câte se
cheltuiesc din casele bisericești și private în tipografiile și librăriile străine și vă veți speria de
bogăția ce o sustrageți de la mama voastră, biserica, atunci când vi-e prea greu a face un pas,
doi, mai mult pâna la Tipografia Diecezană, ori vi-e prea greu a scrie comanda de un șir,
două”13.
După cum se poate observa, din acest citat, cele două instituții, Tipografia și Librăria
Diecezană reprezentau pentru Episcopia Ortodoxă din Arad, o sursă de venituri, care puteau
6
"Biserica și Școala" 27 aprilie/10 mai 1908 on XXX" Nr. 17, pagina 12 , ort "Sinoadele " de R Cirogoniu
7
Idem.
8
Idem.
9
Idem.
10
Idem
11
Idem.
12
Idem.
13
Idem.

3
contribui la consolidarea și dezvoltarea ortodoxiei în această parte, precum și la susținerea
instituțiilor culturale, care reprezentau la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX
singurele arme pentru păstrarea identității naționale.
În sprijinul acestor afirmații, P.S. Ioan Mețianu argumentează cu următorul discurs ,,
atât ne plângem că din pricina sărăciei nu ne putem susține bisericile și instituțiile culturale și
nu dăm seama câtă risipă facem. Săraci suntem în sentimente și aceasta este sărăcia ce ne
împiedică în dezvoltare. Dacă ar fi în noi sentimentul iubirii de biserică și neam prin sprijinul
instituților cu mențiune bisericească și culturală, atunci am avea jitnițe line și n-am avea
înfățișarea unui neam de cerșători cel puțin intelectualii ar trebui să aibă aceste sentimente
pentru că ei formează piața tipografiilor și a librăriilor’’ 14, și încheie cu următoarea frază ,, nu
resursele ne lipsesc ci oamenii de inimă’’15.
Tipografia Diecezană a contribuit în mod evident la afirmarea națiunii române, nu
întâmplător Tipografia a fost înfințată la 50 de ani de la numirea primului episcop român în
scaunul episcopal de la Arad, în persoana lui Nestor Ioanovici, propus în decembrie 1828 și
hirotonit episcop al Aradului la 27 ianuarie 1829. A fost instalat ca și episcop în data de 22
octombrie 182916.
Tipografia Diecezană își are însă începutul în timpul P.S Ioan Mețianu, și prin
străduințele acestui ierarh, care în 1879 a pus temelia acestei instituții, în Dumineca Tomii17.
La începutul Tipografia avea un singur teasc, așezat în Casa Eparhiei din strada care
azi îi poartă numele, Ioan Mețianu. În 1880 Tipografia s-a mutat în casa proprie din fața
Seminorului situat pe strada Academia Teologică număru 9 și care astăzi găzduiește și
Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion Felea” din Arad. Aici și-a desfășurat activitatea
până în anul 1903, când a fost mutată în casa fericitului episcop Iosif Goldiș, dovedindu-se
astfel pentru încă odată sprijinul ierarhiei arădene pentru această instituție.
În casa ierarhului, Tipografia Diecezană a poposit doar până în 1905 când a fos din
nou mutată în casa Diecezei, care era situată pe strada Revox nr. 10, aici aflându-se și localul
Consiliului Eparhial. Aici, Tipografia Diecezană a ,,domiciliat’’ cel mai scurt timp, ea
mutându-se în strada Batyamyim 2. Acest eveniment este menționat în revista ,,Biserica și
Școala’’ din 18 ianuarie/5 februarie 1906 în nr 6 unde se precizează ,, în noul local spațios și
mult mai corespunzător, s-a instalat mașina cu motor și tot felul de aparate moderne, pentru a
se putea face lucrări artistice din domeniul arte tipografice.
Nu mai puțin s-a îngrijit pentru asamblarea sistematică a depozitului și serviciului
publicului nostru. Articolul este semnat de administrația Tipografică Diecezane.
În anul 1912, terminându-se zidirea proprie din strada Mihai Eminescu, Tipografia
Diecezană se mută aici. Tot în aceste edificiu se instalase și Librăria Diecezară care a fost
înființată în 1909, iar în 1913 se completează cu o compactorie și o croitorie.
La început Tipografiea Diecezană a fost condusă de ctitorul ei episcopul Ioan Mețianu,
care a înțeles rolul acestei Tipografii, care reprezenta, în acel contex istoric, cea mai puternică
armă a poporului român din Transilvania, care era îndemnat spre culmile civilizației acelei
vremuri.

14
Idem
15
Idem
16
M. Păcurariu Istoria Biserici Ortodoxe Române" Vol II Buc 1992.
17
"Biserica și Școala" 19 mai 1923 on III Nr. 21-22 pagina 11. at "Tip Diecezană din Arad. ”

4
 Din timpul acestui ierarh noi menționăm următoarele realizări: foaia
săptămânală ,,Biserica și Școala’’, noua clădire a Institutului Teologic, terminată în 1885,
Școala civilă de fete terminată în 1895, precum și crearea Fondului de ajutoare preotesc 18.
Din 1898 P.S. Ioan Mețeanu a fost numit Mitropolit al Ardealului. La urmat apoi ca și
administrator proferorul Lazăr Tescula, profesorul Teodor Ceontea, Ioan Simu, fost epitrop al
parohiei Arad, Cornel Popescu, Ioan Nicorescu, iar din 1903 a fost numit ca și administrator
Pr. Cornel Lazăr19.
Mersul normal al afacerilor împreunate cu susținerea și conducerea acestor
întreprinderi este asigurat prin angajarea unui personal pentru toate lucrările de specialitate,
atât pentru Tipografie, cât și pentru Librărie. Un rol important l-a avut directorul comercial,
domnul Andrei Garoiu, contabilul instituției era domnul Gheorghe Popa. Primul conducător
tehnic al Tipografiei a fost Ioan Fruja, urmat apoi de Ioan Hereș, timp de douăzeci de ani20.
În anul 1930, conducătorul tehnic era Atanasie Bogățian. Librăria era condusă de
Petru Miloș, compactoria de Alexandru Mihailovici, iar croitoria de A. Bonca21.
În privința progresului Tipografic, în decursul anilor este destul să menționăm faptul
că primitivul țeasc așezat în anul 1879 în subteranul unui local, a fost schimbat la scură vreme
cu o mașină numită ,,Renania’’ care a lucrat până în 1913.
În 1930 Tipografia Diecezană era înzestrată cu cele mai moderne mașini și amume o
mașină plană No 5 și una americană comandate de la firma Wörner I. Budapesta, una plană
No 13 tot de la aceeași firmă, o stereotipie toate în 1912, iar la un an după aceasta, mașinile
compactării la care s-au adăugat în 1930 o mașină americană care avea mai multe
întrebuințări în codul Tipografiei Diecezane.
Alături de Tipografia Diecezană a progresat librăria Diecezană, care în 1920 și-a
deschis o filială pe Bulevardul Regina Maria. Librăria desfăcea marfa produsă în Tipografia
Diecezană Arad precum și alte cărți, reviste, obiecte de cult, veșminte, necesare bisericilor
ortodoxe din eparhia Arad. Ambele instituții au contribuit efectiv la prosperitatea intereselor
materiale cât și culturale ale eparhiei noastre.
Ca dovadă este destul să amintim faptul că în Tipografia Diecezană s-au tipărit
organul eparhiei "Biserică și Școală", calendarul Diecezan și protocoalele Sinoadelor
Eparhiale, apoi manuale pentru școlile de toate categoriile, cărți literare, predici etc. Din 1916
a tipărit în cadrul Tipografiei Diecezane colecția "Biblioteca Semănătorului" care a editat
aproximativ 180 de numere. De la 1925 a tipărit în cadrul Tipografiei Diecezane și colecția
"Biblioteca Creștinismului Ortodox" care a editat aproximativ 65 de numere. Aceste colecții
de cărți erau tipărite în sute de mii de exemplare. Tot în codul tipografiei erau tipărite lucrările
literare ale P.S. Grigore Comsa. Toate acestea și alte produse grafice erau desfăcute apoi în
librăriile noastre diecezane22.
Nepieritoare merite are, în dezvoltarea tipografiei și a librăriei Diecezane și răposatul
consilier eparhial Gherosim Șerb, care și-a pus întreg sufletul său nobil în slujba intereselor

18
Idem
19
. "Biserica și Școala" 27 octombrie 1929 an LIII Nr 44 pagina 19-20 "La Semi-Cente Morul Tis Diec" de Cornel
Lozdi. Direct tip.
20
Idem
21
Idem
22
Idem

5
vitale ale ambelor instituții. Activitatea acestor intituții a fost încurajată și susținută de toți
ierarhii Episcopiei Ortodoxe din Arad. Pe lângă susținerea logistică a acesor instituții,
ierarhii Episcopiei Ortodoxe din Arad "alimentau" necontenit mașinile tipografiei cei slave
nesecate de semnate învățături.
Alături de aceste îndemnuri ierarhii locului, îndeosebi P.S. Grigore Comșa îndeamnă
și pe preoții săi la o muncă rodnică, care să ducă la promovarea și desăvârșirea înaltei școli a
bisericii.
În intervalul 1918-1943 au apărut subteascurile Tipografiei Diecezane din Arad în
număr de 189610 publicații zilnice, săptămânale și lunare și mai multe cărți didactice,
literare și religioase, în 2611845 exemplare 23. Tipografia a mai acordat ajutoare parohiilor
sărace, văduvelor de preoți și orfanilor.
În toamna anului 1943 s-a făcut ultima inzestrare a Tipografiei Diecezane din Arad.
Atunci episcopul Aradului P.S. Andrei Magieru a înzestrat Tipografia Diecezană cu o mașină
rotativă care scoate într-o ora zece mii de exemplare de ziare scrise pe 8 pagini și cu 4 mașini
de cules (linotypuri).
Totodată tipografia Diecezană din Arad a fost mutată într-un nou sediu care fusese
cumpărat cu 4200000 lei. Această locație aparținuse ziarului Aradi Közlöny pe urmă a fost
cumpărat de către societatea anonimă "Tribuna Română" pentru scoaterea ziarului cu același
nume. Cum actiunea pentru tipărirea ziarului a ajuns după câtva timp la strâmtoare,
patrimoniul tipografiei a fost cumpărat de episcop și trecut în inventarul tipografiei
Diecezane. În anul 1944 se tipăreau în tipografie următoarele ziare și reviste: ziarul "Tribuna
Română" din 1 noiembrie 1943 foaie pentru popor "Calea Mântuirii" din ianuarie 1944 și
revista "Biserică și Școală" , aceste ziare și reviste adăugându-li-se și alte publicații.
Noul sediu a fost sfințit marți 8 februarie 1944 la ora 8:00 dimineață când P.S. Andrei
Magieru a oficiat sfințirea apei, a stropit noile ateliere și apoi a rostit următoarele cuvinte pe
care le menționăm în anexă 224. În încheiere P.S. Părintele Episcop a îndemnat pe muncitori
să-și împlinească munca lor cu plăcere și atunci vor găsi în ea mângâierea pe care ți-o dă
rugăciunea. Apoi a dispus ca direcțiunea tipografiei să pună în fiecare atelier icoana
Mântuitorului și crucea care să întărească sufletele muncitorilor.
După discursul P.S. Andrei Magiene a vorbit preotul Emil Căpitan, directorul
Tipografiei Diecezane. În acel moment, Diecezana care avea următoarele secții: tipografie,
librărie și compactorie, îndeplinea toate condițiile propășirii, fiind la înălțimea cerințelor
acelor vremi.

Organizarea și chivernisirea tipografiei Diecezane din Arad

Întemeiată în anul 1879, Tipografia Diecezană din Arad s-a bucurat de organizarea și
chivernisirea ierarhilor locali care au susținut-o din punct de vedere logistic.

23
"Biserica și Școala" 13 februarie 1944 an L X VIII Nr.7 pagina 49-50 - Sărbătoarea Diecezanei" de Pr. Ion Felea
24
Idem

6
 Nu trebuie uitat faptul că din capitalul de 2400 de coroane, care a reprezentat fondul
întemeierii tipografiei, 2000 dintre acestea au fost donate de episcopul Ioan Mețianu.
Pentru chivernisirea și destinația averilor financiare au fost constituite mai multe
fonduri din care menționam: fondul general administrativ, fondul școlar, fondul bisericesc
cultural, fondul instructiv episcopesc, fondul preoțesc de ajutoare a văduvelor și orfanilor
preoților, fondul eparhial special, fondul de depozit s.a25. Principalul fond era „Ioan Mețianu”,
care avea menirea ajutărării bisericilor sărace.
Tipografia diecezană a avut mai multe sedii în orașul Arad, până în anul 1912 când s-a
mutat în casa proprie din str. M. Eminescu.
Aceasta evoluție ascendentă s-a datorat organizării financiare progresive.
Tipografia a apărut ca și o necesitate a bisericii ortodoxe, fiind considerată de către
ierarhi ca și o armă pentru păstrarea ființei naționale române.
Încă de la începuturile ei, Tipografia Diecezană se recomandă a executa tot felul de
lucrări tipografice „ce se țin de aceasta branșă și anume”26
- opuri și broșuri, invitații, bilete de logodnă, după dorința și în culori diferite,
bilanțuri, anunțuri funerare, statute, libele, circulare, afișe, bilete de cununie, după dorința,
bilete de intrare, cărți de vizită diferite formate, plicuri cu firmă, obligațiuni, diferite tipărituri
pentru bănci, note muzicale pentru cor, care se efectuează prompt, în cel mai scurt timp și la
prețuri cuvenite.
Alături de aceste tipărituri, Tipografia Diecezna mai tiparea cărți, reviste, ziare, a
diferitelor reviste de cărți precum și a editurii diecezane. Principalele colecții de cărți care își
tipăreau lucrările erau: „Biblioteca Semănătorului” din 1916, „Biblioteca Creștinismului
Ortodox” din 1925 „Indemnuri duhovnicesti”. Biblioteca satului ortodox „Îndemnuri morale”,
gânduri creștinești. „Biblioteca Îngerașului”, ”Biblioteca Ateneului Popular” și „Biblioteca
Calea Mântuirii”. Toate aceste colecții au tipărit un numar impresionant de cărți și în tiraje
impresionante.
Tipografia Diecezană din Arad s-a remarcat, în special prin tipărirea de broșuri.
Începând cu anul 1883, Tipografia Diecezană vă tipări cu ortografia Academiei
Române, lucru ce-l vă aduce pe redactorul Mangra la divergențe cu episcopul Mețianu, care
împreună cu membrii consistoriulul eparhial s-a opus. Într-o scrisoare din 25 decenbrie 1916
pe care Mangra o adresează din Oradea lui Roman Ciorogariu la Arad, menționează că
„episcopului și consistoriului nu-i trebuiau ortografia Academiei căci lozinca era dată ca
profesorul așa trebuie să scrie cum îi poruncește acela care-l plătește. S-a zis chiar în examen,
în prezenta lui Babeș, membru al Academiei Romane”27.
Referitor la scrierea cu ortografia Academiei, în articolul ,,Steaua noastră
conducatoare”, publicat în nr.58 din 1883 al revistei ,,Biserica și Școală” Vasile Mangra
afirmă că „atât în privință limbii cât și a modului de scriere, noi ne-am conformat pe cât ne-a
stat în putință curentului binefăcător de peste Carpați”
În cele din urmă s-a ajuns la un compromis, partea oficială s-a tipărit cu ortografia
etimologica, iar cea literară cu ortografia Academiei.

25
Protocolul adunării generale eparhiale din Dieceza Arad pe omul 1879
26
"Biserica și Școala" 24 februarie 18 martie 1908 on xxx ii Nr. 8 pagina 8 . "Prezentarea ofertei" de
27
R. Cirogoniu "Din trecutul revistelor și ziarelor de la noi Speronte 1869 Lumina 1872 "Biserica și Școala 1877.
Tribuna 1884-1912", Arad 1934 pagina 15.

7
 La început Tipografia Diecezană a fost condusă de întemeietorul ei, P.S Ioan
Mețianu și a beneficiat de doisprezece persoane, iar completarea personalului se recruta prin
intermediul revistei „Biserica și Școala” în care se faceau anunțuri referitoate la recrutarea
personalului. Astfel în nr.22 al revistei „Biserica și Scoală” din 30 mai / 12 iunie 1910 în
XXXIV pagina 5 este publicat urmatorul anunț „Tipografia Diecezana din Arad angajează un
culegător si un mașinist”. Condițiile erau următoarele „ambii să fie neorganizați și muncitori.
Mașinist ca leafa lunară 160 de coroane, iar culegătorul 120 coroane. Codințiile sunt sigure
întrucât cei aplicați vor corespunde. Anticipațiunii sau spese de călătorie nu dăm”.
Ofertele cu eventualele documente sunt primite la adresa Tipografiei Diecezană din
Arad”.
Iar în aceeași revistă dar din data de 10/23 iulie 1918 an XLII pagina 4 este prezentat
urmatorul anunt:
„Pentru tipografia noastră se caută un învățăcel. Condițiunile de primire. Băiatul să
aibe două clase medii sau cel puțin cele elemantare și să fie trecut de paisprezece ani”.
Aceeași revistă, „Biserica și Școală” din 7 martie 1943 an LXVII Nr. 10 pagina 80
face următorul anunț „Tipografia Diecezană” din Arad caută spre angajare un ucenic la
secția de mașini a tipografiei. Condiții de angajare: curs primar complet și vârstă de
paisprezece ani împliniți.
Dintre personalitățile care și-au desfășurat activitatea în cadrul Tipografiei Diecezane,
revista ,,Biserica și Școala” menționează pe Eduard Ponperl, mașinist tipograf, care venise de
la Tipografia lui Rethy28 și pe Radina Ioan, tehnician de la Tipografia Diecezană, dirigent la
această tipografie.
În privința dotării Tipografice Diecezane facem urmatoarele precizari, că la început
existase un teasc, apoi o mașină numită „Renania” care a funcționat până în 1913, când
Tipografia Diecezană a fost dotată cu mașini de la firma „Wörner I” la care s-au adăugat
mașini de compactat. Din anul 1943, Tipografia Diecezană a intrat în posesia unei mașini
rotative29.
Publicațiile tipărite la Tipografia Diecezană erau distribuite prin intermediul parohiilor
din cadrul episcopiei Arad. Numeroasele apeluri și anunțuri pe care le făcea ierarhul locului,
precum și administrația Tipografiei confirmă această idee. Astfel într-un articol din revista
„Biserica și Școala” din 20 februarie/ 5 martie 1905 an XXIX Nr 8, episcopul Ioan I. Papp
precizează împortanța procurării cărților, revistelor, precum și a materialelor necesare
bisericilor direct de la Tipografie, încălcarea acestui principiu fiind considerat „un delict al
desconsiderațiunii instituției bisericești”. Articolul complet îl redau în anexa 3.
După înființarea Librăriei Diecezane în anul 1909, tipăriturile Tipografiei Diecezane
erau desfăcute în cadrul acestei librării, care la rândul ei și-a format mai multe filiale în cadrul
Episcopiei din Arad.
Tot pentru a satisface necesitățile clerului, a fost înființat un stabiliment de croitorie
pentru hainele preoțești, precum și pentru armate, recvizite bisericești, epitafe (mormântul
Domnului), epitrahile, măsae pentru tetrapod, stihare, perdele la ușile împărătești etc. Prețurile

28
Idem
29
"Biserica și Școala" 13 februarie 1944 an 2XVIII Nr. 7 pagina 49-50, Felea Sadrătorie 1943

8
erau dintre cele mai convenabile. Deschiderea acestui stabiliment este anunțată în revista
„Biserica și Școala” din 14/27 aprilie 1913 Nr. 15, pe care o redau în anexa 4.
Personalul pentru acest stabiliment era recrutat tot prin intermediul revistei „Biserica
și Școala”. În sprijinul acestei afirmații, menționez articolul apărut în revista respectivă din 29
septembrie/12 octombrie 1913 an XXXVII Nr. 39 pagina 333, care cuprinde următoarele
„Librăria Diecezană din Arad caută pentru stabilimentul de croitorie un sodal care știe și e
versat în croiul civil, iar pentru stabilimentul de compactorie un conducător (interimal sodal)
și un ucenic, precum și un ucenic pentru Tipografie. De la acesta din urmă se cere să aibe
minimum paisprăzece ani, având cel puțin două clase medii”. Articolul este semnat de
administratorii Tipografiei și Librăriei Diecezane Arad.
Alături de aceste instituții au mai fost constituite unele organizații. Astfel la
insistențele P.S. Andrei Magieru și prin acțiunea părintelui Em. Căpitan directorul
Diecezanei a început organizarea unui serviciu de distribuire a icoanelor religioase, pentru
casele credincioșilor30. Această acțiune a apărut din dorința de a oferi creștinilor obiecte
creștine. Părintele Toma Florea din Tomești a făcut această acțiune încă din toamna anului
194231 el fiind membru al Asociației clerului Andrei Șaguna secția Arad, care își propunea
înființarea în fiecare casă a unui „colț religios”, a unui Mic Altar.
În ceea ce privește tirajul tipăriturilor, executate de Tipografiea Diecezană, amintește
faptul că în cazul epuizării tipăriturilor erau retipărite respectivele lucrări: cărții, reviste,
broșuri, calendare, foi volante, invitări la cununie şi logodnă, biletele de vizită, extrase de
botez, registrele, note muzicale etc. În sprijinul acestor afirmații voi reproduce anunțul apărut
în revista „Biserica și Școala” din 11/24 decembrie 1916 an XC Nr. 50 pagina 365, în care se
menționează următoarele „Cu tot respectul aducem la cunoștință onoratului public că, trecând
ediția I care cuprindea 130.000 de exemplare din calendarul nostru diecezan pe anul 1917, am
scos de sub tipar a doua ediție în 10.000 de exemplare. Această nouă ediție este întregită și
conține tarifa nouă postală și cea a competințelor de timbru, care în ediția I nu s-a putut lua.
Prețul unui exemplar este de 60 fileri plus 15 fileri pentru porto. La comanda pentru
cel puțin 30 de exemplare, oferind 25% rabat, primindu-se și francatura.
Articolul este semnat de către reprezentanții Tipografiei și a Librărie Diecezane din
Arad.
După cum se poate observa din acest articol, se poate concluziona faptul că tipăriturile
care se epuizau erau retipărite, pentru a satisface cererile publicului doritor de carte.
Cărțile și broșurile tipărite în Tipografia Diecezană și care se epuizau erau retipărite în
mai multe ediții, ajungându-se la retipărirea acestora în patru sau chiar in cinci ediții. În
sprijinul acestor afirmații menționăm următoarele lucrări care s-au tipărit la Tipografia
Diecezană și care s-au epuizat, fiind necesară editarea de noi cărți și anume „Carte de citire”
scrisă de Iuliu Vuia și destinată elevilor de clasa a II-a. Care a fost retipărită cel puțin în cinci
ediții sau lucrarea intitulată „Carte de rugăciune și cântări bisericești” scrisă de Trifon
Lugojan și care a fost retipărită în patru ediții în cadrul Tipografiei Diecezane din Arad.

30
Idem
31
Idem

9
 Edițiile de carte care erau retipărite ulterior erau completate cu noi informații sau erau
corectate anumite greșeli, dacă era cazul, apărute în edițiile precedente fiind înbunătățite din
punct de vedere calitativ.
Este cazul lucrării intitulate „Cartea de rugăciuni” care a fost tipărită cu
binecuvântarea episcopului Andrei Magieru a cărei ediții prime era una populară fiind
vândută cu 50 de lei. A doua ediție a fost tipărită pe hârtie semi velină în doua culori, fiind
legată în pânză care era vândută cu 100 de lei. În fine, a treia ediție era tipărită pe hârtie de
lux în două culori fiind legată în întregime în pânză și care costa 200 de lei.
Alte lucrări erau completate cu noile informații apărute între timp. Este cazul lucrărilor
intitulate „Duhul Adevărului” care cuprindea 88 de Schițe și predici pentru toate duminicile și
sărbătorile de paste an, a cărui a doua ediție a fost adăugită, precum și a lucrării „Conoanele
Bisericii Ortodoxe” scrisă de Dr. Nicodim Miloș și tradusă de Unaș Kovinicici și Dr. N.
Popovici. Fondurile Tipografiei Diecezane și ulterior și a celorlalte Instituții, si respectiv
Librărie și atelierul de croitorie, care depindeau în mod direct de Episcopia din Arad, erau
votate anual. Astfel, bugetul Consistoriului român greco-ortodox din Arad pe anul 1908 arată
în felul următor.
Tipărituri pentru Consistoriu pe anul 1907 era de 2000 de tipărituri iar în 1908 are de
3000 de tipărituri, iar recvizite de scris, mobile si porto era de 1000 tipărituri în 1907, iar în
1908 de 1600 de tiparituri32.

Producția tipografică
In trecutul nostru istoric, nevoia de slovă, tipărită, a fost permanent resimțită sub
cupola adevărului că tiparul o facilitat, acumularea conștiinței naționale colective 33. Această
nevoie ,,a crescut pe mărură ce poporul nostru și-o intensificat lupta de emancipare națională,
bine știind că viața bisericească a evoluat paralel cu cea socială, culturală și politică” 34.
Evident, pe coordonatele acestei idei se situează și întemeierea tiparului românesc diecezan
din Arad. De altfel, în istoria românilor din această parte de țară, au existat mai multe
încercări de întemeiere a unor tipografii proprii dar, nici una din păcate către timpurile
moderne, nu s-a putut concretiza, condițiile istorice cunoscute împotrivindu-se unor astfel de
tentative. Iar tipografiile instalate în acest areal până la un anumit moment nu erau românești ,
„nu erau ale bisericii noastre , nici la dispoziția ei”35. Această situație nu a împiedicat biserica
ortodoxa, de pe aceste meleaguri, să fie străină de binefacerile pe care le oferea “arta lui
Guntemberg” deoarece factorii responsabili ai acestei Diecezane au apelat la serviciile altor
tipografii mai apropiate și mai îndepărtate, românești ori neromânești tutelate nu de Biserica
strămoșească.
Producția Tipografiei Diecezane din Arad poate fi structurată după cum urmează:
• Producția de periodice
• Producția de carte
Producția de periodice

32
Bugetul consistorului român greco-ortodox din Arad pe revista "Biserica și Școala" din 1/14 iunie 1908 an
XXXII 22 pagina 7
33
Marshall Mc. Luhan “ Galaxia Gutenberg Omul si era tiparului”. Traducere de de L. si P. Navodaru, Bucuresti
1975 pagina 323.
34
N. Corneanu Mitropolit “Quo Vadis”. Editura mitropoliei Banatului, Timisoara 1990 pagina 70.
35
Idem.

10
 Din rândul acestora menționări revistele, calendarele diecezane, protocoalele
sinoadelor eparhiale statutele fondului eparhiei ortodoxe române a Aradului și actele
dezbaterilor fondului preoțesc din Eparhia Aradului, anuarele școlare.
În ceea ce privește importanța periodicele facem următoarele mențiuni.
Micile publicații au mare rost în viața noastră culturală pentru că, întâi de toate cultura
nu este bine să fie monopolizată de o singură editară sau ziar. Cultura nu pornește de la un
singur centru, iar pentru a se putea răspândi, cultura nu trebuie să fie legată de un singur loc.
Nu trebuie să locuiești într-un singur oraș că să lupți împotriva egoismului, ca să înveți pe
cineva a-și înfrâna a fi cumpănit în judecata sa, a fi bun cetățean, a-și cunoaște bine trecutul
țării a cunoaște cele mai bune metode de lucrare a pământului, pentru acestea nu este nevoie
să te legi numai de un oraș central. Pentru a înțelege cât mai bine importanța periodicele
locale, facem următoarea comparație, între presa locală și cea centrală, pe deoparte și între
râurile mici și cele mari pe de altă parte .
Este adevărat că doar râurile mari pot purta corăbii dar și pârâiașele de munte
fecundează pământurile și luncile pe unde trec, în consecință nu doar râurile mari sunt de
folos. În același mod se întâmplă și cu gazetele de provincie, care aduc mari foloase, căci
conțin informații locale despre fapte și oameni cu amănuntul, care nu se trec în publicațiile
mari. O foaie provincială cunoaște mai bine pe oamenii și împrejurimile și dacă ea nu are în
vedere câștig material, va fi de mare folos pentru apărarea spiritului național și moralitatea
publică.
A face „apostolat cultural “înseamnă a exercita dragostea față de aproape prim cultură,
a-l face pe el părtaș bunurilor culturale, ori contactul zilnic cu cei mai apropriați, cunoașterea
lor te îndreptățește să le dai o haină sufletească. Și mai este ceva ori cât de mult s-ar difuza
cultura prin ziare, cotidienele, revistele din centrul țării, ori câtă putere de muncă au
conducători din centrele culturale, forțele lor nu dispensează de la activarea altor forțe. Un
ziar local poate fi un element prețios de transmisiune și infuzie în cunoștința poporului a
idealurilor morale și intelectuale. Un ziar local poate fi o tribuna a nevoilor satelor, în care se
poate arăta neajunsurile stările sanitare administrative, culturale și morale ale fiecărui sat,
arătând căile de îndreptare.
P.S Grigorie Comșa considera că un ziar de provincie, trebuie să fie o miniatură a unui
ziar din capitală cu tot felul de știri din toată țara și mai ales politice, pentru ca să fim drepți
numărul de voturi ale unui sau altui partid politic nu prea influențează cultura satelor. ,,Eu
cred - afirma același ierarh - că cea mai mare misiune are un ziar local, dacă se ocupă de
sufletul neamului, ca el să fie în continua tradiție”36.
În lumea satelor, erau citite, mai ales partea agricolă a unui ziar local. Unele ziare
aveau și o rubrică religioasă. Dar cu toate acestea , în cercurile culturale munceau doar o parte
din clasele sociale, este vorba despre învățătorii și preoții, acestia având absolută nevoie de o
ordonare în munca culturală.
Fiecare sat trebuia culturalizat printr-o acțiune sistematică bine definită. Nu ajungea o
data pe an să vină învățatorii, o dată “Astra”într-un sat ca să culturalizeze 37. Aici trebuia o
acțiune mai complexa, mai vasta pentru fiecare sat, cursuri pentru adulți, cursuri igienice

36
P.S.G Comsa articol “Ziarele pentru popor si cultura satelor” în “Evanghelia si neamul” pagina 162.
37
Idem.

11
pentru mame, cursuri agricole pentru plugari și alte mijloace pot fi aducătoare de mult
folos”38.
În lumea satelor, revistele trebuiau să învețe pe țaran să prețuiască valoarea muncii de
orice fel, iar nu numai să caute a face pe fiul său domn, adică slujbaș, sau medic, sau inginer
etc39.
Țăranului trebuia să i se spună toate sub aspectul concepției creștine, el trebuia
bunăoara să știe că și Mântuitorul putea să fie profesor învățat, plugar, om bogat, om puternic
dar a ales meșteșugul de tâmplar pentru că pe acea vreme munca de meșteșugar, munca
manuală era disprețuită.
Biserica ortodoxa s-a implicat în această muncă de culturalizare a poporului, deoarece
era convinsă că doar prin culturalizare se poate progresa, iar locuitorii doar prin cunoaștere
vor putea practica acele mijloace care vor duce la îmbunătațirea stării materiale. Această
muncă de culturalizare va putea fi ușurata de colaborarea preoților și a dascalilor.
În cadrul Tipografie din Arad, cea mai importantă revistă care s-a tiparit a fost
“Biserica și Școala” care a avut ca și predecesoare revistele “Speranța” și “Lumina”.
“Speranța” era un organ al Societații de lectura a teologilor români din Arad, fiind
tiparită la Tipografia lui Ștefan Gyulai din Arad40.
Primul număr al ziarului a apărut la 1/13 februarie 1869. Colegiul de redacție fiind
format din Constantin Gurban, Ioan Beseanu, Iustinian Cernețiu si Georgiu Morariu41. C.
Gurban era elev în anul II iar mai târziu a fost numit protopop de Ineu și Buteni, remarcandu-
se în lupta pentru drepturile națiunii romane42.
Revista era unica și prima foaie bisericească a romanilor ortodoxi din Ungaria si
Ardeal.
La sfârșitul anului 1869, revista nu mai apărea, din lipsa de abonați.
În urma donației de la Banca de asigurări “Transilvania” care oferise 10 ocții revista
“Speranța” reapare la 10/22 ianuarie 1871 sub conducerea lui Gherasim Serbu, care girează
primele trei numere, iar din februarie 1871 revista este girată de Mihail Sturza, care
îndeplinește această funcție până în octombrie 187143 când este înlocuit cu Vasile Mangra44.
Comitetul de redacție se schimba la fiecare început de an universitar, dar au existat cazuri
când au avut loc schimbări și în timpul anului academic.
Revista a fost elogiată de Andrei Șaguna, Gheorghe Borițiu și D. Onciu, ca se
menționez doar câțva cărturari de renume, iar dintr-o scrisoare (26 februarie 1871) Ioan
Slavici își manifestă satisfacția pentru faptul că Mihai Eminescu afirmase despre “Speranța”
că “e mai mult decât a crezut”45.

38
Idem.
39
Idem.
40
“Biserica si Scoala” 9 ianuarie 1927.an 1 nr. 1-2 pagina 1-2-3
41
Idem.
42
“Biserica si Scoala” 3 ianuarie 1937.an 2 Pagina 1 nr. 1.
43
“Biserica si Scoala” 9 ianuarie 1927 an 2 nr 1-2 pagina 1.
44
T. Botis “Istoria Scoalei normale(Preparandiei) si a Institutului teologic ortodox roman din Arad”. Arad 1922
pagina 615-619
45
Eugen Gliick, Gelu Neomte, Dimitrie Vatomaniuc “Studii de documente privind activitate lui Ioan Slavici” 1-2
Arad 1976,pagina 30-31

12
 În paginile acestei reviste au publicat personalitați de seamă ale epocii Ioan Slavici,
Ion Rusu, Iosif Goldiș, Ilarion Pușcariu, Miron Romanul și alții.
La mijlocul anului 1872, revista își încetează apariția din Arad luând hotărârea editării
unei reviste bisericești, școlistică literară si economică, purtând numele de “Lumina”.
Revista și-a inaugurat aparitiția la 1/13 august 1872 sub redacția lui Georgiu Popa care
ramâne redactor responsabil până la 3/13 mai 1873 când se retrage, fiind înlocuit cu Iosif
Goldiș care ramâne în această funcție până în anul 1874 când este înlocuit cu Vicențiu
Mangra, iar în primul număr sub conducerea sa apare la 21 februarie/ 5 martie 1874 având
numărul 11.
Din motive materiale, P.S Ioan Metianu oprește revista la data de 29 iunie/11 iulie
1875, când apare ultimul număr.
Revista avea două parți: o parte agricolă și o parte neoficială cuprinzând rubrici
consacrate științei și culturii. În mare parte avea conținut științific, erau publicate disertațiuni
din diferite ramuri ale științelor, cuvântări ocazionale, discursuri de valoare din sfera
literaturii bisericești, precum și principii ale organizarii administrației bisericești și a
școlarilor46.
Aceste doua publicații au oferit cadrul apariției revistei intitulate “Bisterica și Școala”
care era o revistă săptămânală, uneori apărea în cadrul aceleași săptămâni mai mult numere:
Aceasta datorându-se lipsei de spațiu precum și a unor evenimente care împiedicau apariția cu
regularitate a acestei publicații.
“Biserica și Școala” era o foaie bisericeasă, școlastică, literară si economică ce aparea
duminica, fiind cea mai logevivă publicație aradeană cu o apariție de peste șapte decenii.
Publicația mai apare si astăzi, dar sub un alt format.
Primul număr al acestei publicații a apărut la 30 ianuarie/ 11 februarie 1877 fiind
tipărit, ca de altfel și celelalte două publicații precedente în tipografia lui Ștefan Gyulai din
Arad47.
Din 1 ianuarie 1879 revista “Biserica și Școala" apare în editura Tipografiei Diecezane
din Arad girata de Aron Hamzea, care primise numele de calugăr Augustin.
Motivul apariției acestei publicații este menționat la 3/15 februarie 1877 de episcopul
Ioan Mețianu prin intermediul unei circulare, în care argumentează faptul că revista este
destinată pentru luminarea clerului și învațătorilor (...) dar și pentru publicațiunile oficioase
ale revistei “Am făcut această și din acel îndemn ca pre cum alții au mai în tot orașul câte una-
doua foi, 60 chiar frații noștrii din Transilvania [editează] acolo mai multe foi periodice, până
atunce noi cești din părțile ungarice și banatice, cari nu suntem nici mai puțin, nici mai răsace
(...) să nu rămânem chiar fără nici o foaie". Circulara era însoțită și de mai multe exemplare
ale revistei pe care cerea protopopilor să le distribuie preoților pentru a sprijini editarea ei48.
Publicația a primit aprobarea oficiala pentru editarea revistei la 24 ianuarie 1877 49, iar
Vasile Mangra a fost desemnat redactor-șef al acestei publicități a cărui nume a fost pus de
respectiva personalitate, menționată mai sus.
46
Gh, Perna, Carti si publicatii vechi. Primele exemplare din “Junimea” in mitropolia Banatului , an 12 (1962) nr
9-10 pagina 554
47
“Biserica si Scoala” 9 ianuarie 1927 pagina 1-2.
48
“Marturii romanesti, doc nr. 133 pagina 195-196.
49
Eugen Gliick, Nicolae Rosut “Aradul si miscarea memorandista”. Volumul 1, Arad 1974 pagina 211.

13
 În articolul de fond "Către onoratul public român! al primului numar" Vasile Mangra
în calitate de redactor scrie "Am fi dorit și ne-am bucura din inimă dacă inițiativa în această
direcțiune ar fi luat-o alții cu mai multă experiență și mai multă deprindere pe terenul social-
bisericesc și școlar; daca n-au făcut-o datoria noastră este să o facem, după ale noastre păreri,
Biserica și Școala În hoc signo vinces! iată deviza ce ne conduce. Crucea și Evnaghelia,
credința și doctrina, Biserica și Școala, nimic mai salutar si mai necesar pentru noi, într-o era
atât de molipsită decât a restabili și înălța prestigiul acestor elemente și instrucțiuni de cultură
și de viață"50.
Din anul 1883, revista "Biserica și Școala" va aparea scrisă în ortografia Academiei
Române, dar o părasește curând, din ordinul consistorial care dorea ortografia etimologică a
lui Cipariu51, aceasta ducând la înlocuirea lui Vasile Mangra cu Augustin Hamzea.
Deviza revistei era "Totul pentru națiune" iar redactorii care scriau la publicația
"Biserica și Școala" erau plătiți cu 800 de coroane pe an, iar colaboratorii de peste Carpați
scriau la respectiva revistă, fără renumerație52.
În paginile acestei foi oficiale au apărut mii și mii de articole cu caracter istoric,
literar, pedagogic, teologic, științific, economic, apoi predici, recenzii, note, știri privind viața
culturală și școlara din Transilvania și Vechia României, la care se adaugă, cum era firesc
"partea oficială", care era structurată pe concursuri pentru posturi de preoți și pe dispoziții ale
centrului eparhial53. Un rol important ocupa în paginile revistei, publicarea unor cataloage
care cuprindeau cărțile desfăcute în cadrul librăriei Diecezane din Arad și reclamele la
diferitele firme s-au produse menționate mai sus. Prima reclamă din revista "Biserica și
Școala" este consemnată în numărul 44 din 29 octombrie/10 noiembrie 1878 din cadrul
revistei respective.
Apariția Tipografiei Diecezane din Arad, în peisajul publicisticii, a fost considerată de
bun augur. Tipografia Diecezană a fost înființată în 1879 cu banii episcopului de atunci Ioan
Mețianu, care dăruiește Episcopiei Ortodoxe din Arad o sumă importantă 54. Aici se va
împrima de acum înainte "Biserica și Școala", dar și alte foi arădene, manuale pentru școlile
poporale și "Preparandiei", lucrări literare sau de alt gen, până pe la mijlocul secolului XX.
Dintre redactorii revistei "Biserica și Școala" menționăm pe Vasile Mangra, care a
condus revista în trei rânduri : 1877-1878, 1883-1884 și 1899-190055. Acesta s-a remarcat
încă de pe băncile institutului teologic (1869-1872), dând dovadă de frumoase aptitudini
științifice și publicistice. Colaborează la revista Speranța (1869,1871-1872) a cărei redactor
devine la inceputul anului școlar 1871-1872. Va redacta doar 14 numere pentru că din cauze
materiale revista își va înceta apariția. După numai un an apre revista "Lumina" (1/13 august,
1872) la care pentru început a fost numai colaborator iar din 21 februarie/15 martie 1874
redactor56.

50
“Biserica si Scoala” 1877 pagina 1.
51
“Biserica si Scoala” , 9 ianuarie 1927 art 1,nr. 1,2 pagina 1,2,3.
52
Idem.
53
R. Ciorogariu “Speranta 1869,Lumina 1877” , “Biserica si Scoala” 1877, tribuna 1884-1912 Cluj 1934 pagina 3-
15.
54
Gh. Litiu “Episcopia Aradului”. Arad 1950
55
Idem.
56
Pr.Dr.P Vesa “contexul politic, bisericesc si cultural al aparitiei revistei Biserica si Scoala si evolutia ei” in
revista “Teologia” nr. 3-4 iulie-decembrie 1997 an 1, pagina 33.

14
 Cu experiența de redactor al celor două reviste arădene, Mangra a început redactarea
revistei "Biserica și Școala" de la care se retrage în 1878. La conducerea revistei revine
începând cu numărul 6 din anul 1883, dar este nevoit să se retragă din nou în anul 1884,
datorită conflictului cu episcopul Ioan Mețianu.
La sfârșitul anului 1898, episcopul Ioan Mețianu este numit mitropolit la Sibiu, iar
noul episcop al Aradului Iosif Ioan Goldiș îi încredințează din nou la începutul anului 1899
conducerea revistei, pe care o conduce pâna în anul 1900 când este numit vicar al
consistoriului eparhial de la Oradea. Deși se mută de la Arad la Oradea, el nu încetează
colaborarea cu revista.
Al doilea redactor o fost Aron Augustin Hamzea, care a condus publicația în două
rânduri: 1879-1882 și 1884-189957. A absolvit Institutul teologic din Sibiu și facultatea de
Drept din cadrul universității din Budapesta. A colaborator al revistei Albina. Vine la Arad în
anul 1875 și funcționează ca și profesor la Institutul teologic din Arad, până în 1881 când este
asesor referent ordinar în senatul bisericesc al consistoriului eparhial. În această funcție
rămâne până în anul 1887, an în care este ales director al Institutului teologic-pedagogic din
Arad, pe care o conduce până în 1901 când se retrage la mânăstirea Hodoș-Bodrog58.
În timpul celor 26 de ani de profesorat a predat toate disciplinele teologice, și a
publicat cursuri de istorie bisericeasca românească și universală, precum și cursuri de liturgică
și pastorală.
Al treilea redactor a fost Roman Ciorogariu 1900-191759. A fost profesor și director al
Institutului teologic-pedagogic din Arad, iar ca redactor a abordat și rezolvat cele mai dificile
probleme de ordin bisericesc și național prin intermediul articolelor publicate în cadrul
revistei, în care românii erau îndemnați să susțina școlile confesionale, inclusiv prin mărirea
salarilor învațătorilor.
Roman Ciorogariu și-a desfașurat activitățile într-un moment în care autoritățile
maghiare încercau introducerea limbii maghiare în toate școlile confesionale și au adoptat
unele legi cu caracter discriminatoriu. Este vorba despre proiectul Berzevici, din anul 1904,
care prevedea predarea numai în limba maghiară în școlile în care elevii maghiari dețineau
20% din totalul celor care frecventau o școală. Proiectul nu a fost aplicat, dar a stat la baza
legilor Appony din 1907, care printr-o serie de măsuri cum sunt: salarizarea dascălilor, a
clădirilor se urmărea transformarea școlilor confesionale în școli de stat și generalizarea limbii
maghiare în învățământ.
În anul 1917 a fost ales vicar al Consistoriului ortodox român din Oradea, părăsind
revista „Biserica și Școala.”
Al patrulea redactor, în ordinea cronologică este Teodor Bortiș 1917-192160, care își
anunță preluarea revistei printr-un anunț în revista „Biserica și Școala” de la 24 septembrie/7
octombrie 1917 în numărul 39 pagina 311 și care era formulat astfel, „conform dispozițiunii
P.S. Sale Domnul episcop Ioan I, Popp, cu numărul present redactarea acestui ziar am luat-o

57
Gh. Litiu “Episcopia Aradului”. Arad 1950
58
Pr.Dr.P.Vesa”Contextul politic,bisericesc si cultural al aparitiei revisteiBiserica si Scoala si evolutia ei” in
revista “Teologia” nr. 3-4 iulie-decembrie 1997. An1 pagina 33
59
Gh. Litiu “Episcopia Aradului” Arad 1950
60
Idem.

15
asupra mea”, iar la sfârșitul articolului se semnează. Noul redactor al publicației a fost și el
profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad.
Al cincilea redactor responsabil la revista „Biserica și Școala” a fost preotul Simion
Stana 1922-193661. A fost unul dintre cei mai longevivi redactori responsabili ai revistei. În
anul 1936, la începutul lunii decembrie, Simion Stana solicita episcopului Andrei Magieru să-
i aprobe demisia, motivându-și gestul în ultimul număr al revistei (număr 51-52, pagina 18)
din 1936 an LX, în niște cuvinte simple, dar pline de recunoștință „deoarece forțele mele
intelectuale și sufletești sunt mult angajate în cadrul altor ocupații îndeplinite de mine (...)
când mă despart de „Biserica și Școala” pe care am redactat-o vreme de cincisprezece ani și în
coloanele căreia mi-am pus toată căldura sufletului, mulțumesc din inimă iubiților
colaboratori ai acestei reviste, cari m-au ajutat în mod așa de efectiv să-mi îndeplinesc
îndatorirea de redactor.”
Al șaselea redactor responsabil a fost Gheorghe Ciuhandu 1936-1939 62. Acesta s-a
remarcat încă din 1909, când a făcut o statistică în rândul învățătorilor cititori de gazetă.
Această statistică o vedem în anexa 5.
Responsabilitatea editării revistei „Biserica și Școala” i-a fost încredințată de
episcopul Andrei Magieru, care cu acest prilej, trasa câteva linii generale pe care trebuia să le
urmeze revista. În primul rând trebuia să fie o „cronică fidelă a vieții religioase-morale din
eparhie, precum și a evenimentelor religioase de interes oștesc pentru Biserica noastră”, dar și
„loc de întâlnire spirituală pentru toți cari vor să comunice sau să ceară informații de
procedură pastorală, unde experiența se va îmbina în mod armonios cu știința teologică, o
școală de gândire ortodoxă, vatră caldă duhovnicească în jurul căreia să se adune talentele din
clerul nostru înzestrate cu darul gândirii luminoase și al scrisului lămurit”63.
Tot la inaugurarea noii conduceri Dr. Gheorghe Ciuhandu definea programul revistei
„doctrină imutabilă a sfintei Biserici ortodoxe și interesele de existență și de prosperitate a
Bisericii și poporului românesc”64. El a promovat o serie de tineri teologi, în paginile revistei:
Caius Turcu, Florea Codreanu, Simion Șiclovan, Tudor Demian, Gheorghe Perva și Gheorghe
Lupșa. Noul redactor responsabil nu a căutat să promoveze doar „intelectualitatea clericală”,
ci și „preoți de la sate chiar, cari au școală și carte suficientă, dar le lipsește îndeletnicirea
scrisului (...) pe care sunt datori să încerce a și-o forma și desăvârși, pentru ca și prin
condeiala lor să intre în aceea împreună slujire curată și statornică ce o datorăm neamului nu
numai prin lucrările laice și administrative, ci și prin condeiul și cuvântul tipărit”.65
Prin întreaga activitate desfășurată la redacția revistei „Biserica și Școala”, dar și prin
experiența sa Gheorghe Ciuhandu a căutat să-i imprime revistei un conținut cât mai variat, iar
ca o primă măsură a fost reducerea extensivă a articolelor și introducerea de noi articole și
rubrici, care urmăreau cultivarea clerului și a credincioșilor.
Al șaptelea redactor al revistei „Biserica și școala” a fost Ilarion Felea. Acesta a fost
profesor la Institutul teologic și s-a remarcat prin publicarea unor valoroase cărți și broșuri cu

61
Idem.
62
Pr.Dr.P Vesa “Contextul politic,bisericesc si cultural al aparitiei revistei Biserica si Scoala si evolutia ei” in
revista “Teologia” nr. 3-4 iulie-decembrie 1997, an 1 pagina 33.
63
“Biserica si Scoala” 3 ianuarie 1937 an 2 nr 1-2 pagina 2
64
Idem.
65
Idem.

16
conținut teologic. În perioada comunistă a fost întemnițat, cunoscând astfel închisorile
comuniste.
Al optulea redactor responsabil a fost Tudor Demian, care a condus revista până în
1946, cunoscând și el încarcerarea comunistă.
Ultimul redactor responsabil al revistei „Biserica și școala” a fost Petru Deheleanu,
cunoscut și el prin numeroasele cărți pe care le-a publicat.
Astfel, la 27 iunie 1948, revista „Biserica și Școala” își întrerupe apariția, după o
perioadă de 71 de ani. Ea va reapărea în februarie 1992, dar într-o serie nouă, prin grija unui
comitet de redacție prezidat de P.S. Episcop Dr. Timotei Seviciu și care avea un format mic,
fiind formată din patru pagini.
Dintre autorii care au publicat în revista „Biserica și școala” de-a lungul istoriei
menționăm pe: Iosif Goldiș, Augustin Hamsea, Constantin Gurban, Atanasie Tuducescu,
Teodor Ceontea, Dr. Ioan Petranu, Lazăr Petrovici, Dr. Traian Puticiu, Dr. Petru Pipoș, Vasile
Mangra, Roman Ciorogariu, Augustin Bunea, Dr. Gheorghe Ciuhandu, Teodor Botiș, Dr.
Lazăr Iacob, David Voniga, Ioan Nicorescu, Mihai Păcățianu, Traian Vățian, Septimiu Sever
Secula, Ilarion Felea, Vicențiu Babeș, Ioan Mețianu, Ion Domșa, Ion Rusu, Traian Magieru,
Moise Popovici, Iosif Ioan Ardelean, Victor Stanciu, Vintilă Popescu și alții.
Revista „Biserica și Școala” avea un supliment începând cu anul 1933. Anunțul
apariției acestui supliment este făcut în numărul 1 al revistei din 1 ianuarie 1933 an LVII.
Suplimentul purta numele de „Duminica Tineretului” iar redactor responsabil a fost P.C.
Turicu.
Acest supliment se adresa, cum era firesc, tineretului, cuprinzând informații culturale
din domeniul școlar, precum și recomandări de cărți.
În cea ce privește prețul revistei și a abonamentului, acestea variau în funcție de zonă
sau perioadă. Astfel, în anul 1877 la 5 februarie în 1908 un abonament costa 10 coroane pe
an sau 5 coroane pe jumătate de an, pentru românii din Austria-Ungaria, în vreme ce pentru
românii din Vechiul Regat un aboanament era de 14 franci pe an și 7 franci pe jumătate de an.
Abonamentele se puteau reînoi înainte de expirare. Existau și cazuri în care revista era
distribuită și după ce expirase abonamentul, iar plata se făceau ulterior. Anunțurile referitoare
la abonamente sau la datoriile parohiilor față de revistă se făceau la începutul anului, dar și pe
parcursul anului în paginile publicației „Biserica și Școala” alături de aceste publicații au mai
apărut și alte reviste în raza Episcopi ai Aradului.
Una dintre aceste publicații purta denumirea de „Gura Satului”. Începutul revistei este
făcut la Budapesta, dar își continuă existența la Arad între anii 1871-1879. Apoi continuă
existența la Gherla, ca ulterior să revină din nou la Arad. Această revistă avea un caracter
umoristic. Printre redactorii revistei îl menționăm pe Ioan Russu Șirianu66.
O altă publicație înființată la Arad purta numele de „Tribuna Poporului” avândul în
frunte pe Ioan Russu Șirianu. Publicația a fost înființată în anul 1897 ca ulterior, în anul 1904,
să-și ia denumirea de „Tribuna”67. Tot în anul 1904 a apărut la Arad publicația „Românul”68.

66
“Biserica si Scoala” 30 mai 1937 an 2 nr 22 pagina 192-194
67
Idem.
68
Idem.

17
 În anul 1903, Ioan Roman înființează la Șeitin publicația „Lumină și Adevărul”, care
își continuă viețuirea la Arad, începând cu anul 190469.
Un alt ziar apărut la Arad a fost „Reuniunea Învățatorilor” sub redacția lui Iosif
Moldovan. Acesta a fost învațător, iar ulterior a devenit inspector școlar. Publicația apare
începând cu anul 190470. În domeniul literaturii amintim revista „Pagini Literare” de Victor
Stanciu71.
În anul 1912, s-a făcut o statistică, care prevedea numărul și numele unor publicații.
Această statistică poartă numele de „Publicațiunile periodice românești” fiind întocmita de N.
Hodor și Al. S. Ionescu, pe care o redau în anexa 6.
În anul 1880 și-au început apariția tot din inițiativa episcopului Ioan Matianu
„Calendarele diecezane”, în care erau publicate articole cu caracter literar și ironic, ele aveau
un rol însemnat în cultivarea maselor de credincioși din parohiile Aradului și la întărirea
conștiinței de unitate națională72.
Prețul unui „Calendar diecezan” a ajuns în anul 1907 la 40 de fileri, sau 20 de coroane,
extinzându-se pe 15 coale.
„Calendarele diecezane” erau confecționate la sfârșitul anului, ele fiind destinate
pentru anul următor. Anunțul apariției se făcea, de obicei în revista „Biserica și Școala”. În
cazul în care epuiza prima ediție a „Calendarului diecezan” se tipărea o nouă ediție.
Au existat și calendare de buzunar pentru trebuința preoților de Iosif Moldovan,
director școlar în Arad. Prețul unui calendar era o coroană.
În ciuda instaurării regimului comunist, în România „Calendarele diecezane” au
continuat să apară și după anul 1948. Astfel „Calendarul diecezan” pe anul 1951 era executat
în atelierele Întreprinderilor Eparhiale Ortodoxe Române, Dieceza Arad. Editarea era deținută
de Episcopia Aradului, iar tiparul era executat atât cât timp a existat, în cadrul Tipografiei
Diecezane.
Formatul „Calendarului diecezan” din anul 1951 era de 20,5x15cm, fiind structurat în
doua părți.
Prima parte cuprinde un îndrumător tipiconal foarte bine documentat și foarte bine
apreciat de preoții și studenți, iar partea doua era la rândul ei, împărțită pe lună, fiecare lună
având două grupe, înșirate pe două coloane. Prima coloană cuprindea explicații, iar a doua
grupă cuprindea sfaturi practice.
Începând cu anul 1956, „Calendarele diecezane” conțin și unele predici la duminicile
de peste an.
Din timpul regimului, Nicolae Ceaușescu, „Calendarele diecezane” purtau denumirea
de „Îndrumător bisericesc misionar și patriotic” având un cuprins în care îl preaslăvea pe
conducător. De astfel, portretul dictatorului la începutul acestui îndrumător.
Un alt gen de tipărituri care se executau în Tipografia Diecezană din Arad erau
„protocoalele eparhiale” care se ținea anual.
Acest gen de tipărituri era considerat ca făcând parte din publicistica minoră, dar în
realitate sinoadele eparhiale concentrau, prin votul electoratului, cele mai reprezentative

69
Idem.
70
Idem.
71
Idem.
72
Idem.

18
personalități (preoți și mireri) ale societății românești din cuprinsul diecezei. Președintele
acestor întruniri sinodale era, în general, episcopul, care era sprijinul de un notar.
Misiunea protocoalelor era de a analiza și delibera asupra celor mai importante
deziderale în buna funcționarea a organismului bisericesc eparhial cu instituțiile
aparținătoare.
Forma protocoalelor era întocmirea unor procese verbale vizând componența adunării,
participările la dezbateri, propunerile, întocmirea și adoptarea deciziilor, regulamentelor
statutelor, înstrucțiunilor și a altor acte cu caracter juridic.
Protocoalele erau structurate pe ședințe, în care erau discutate și raportate veniturile
instituțiilor care depindeau de Episcopia Arad.
Consemnările ședințelor Sinoadelor eparhiale erau tipărite atât în revista ,,Biserica și
Școala”cât și mici broșuri care aveau un format 21,5×14,5 cm.
Tot sub forma de protocol se desfășurau și adunările generale a reuniunii învățătorilor
români de la școlile poporale și confesionale. Aceste reuniuni se făceau anual fiind structurate
pe protopopiate. Deciziile luate la reuniuni erau publicate în mici broșuri de forma 21,5×14,5
cm., având un număr de peste 100 de pagini.
Cuprinsul era format din raporturile școlilor confesionale pe anii precedenți.
Un alt fel de tipărituri, executate în Tipografie Diecezană din Arad sunt ,,Actele și
dezbaterile fondului preoțesc”. Aceste tipărituri aveau forma unor broșuri de forma 20×14 cm.
fiind tipărite anual. Cuprindeau fondurile preoțești pe anii precedenți.
Ultima tipăritură periodică pe care o voi menționa în lucrarea de față este: ,,Anuar
școlar”. Această publicație cuprindea frecvența cu registrul școlarilor și programul acestei
frecventațiuni, evenimentele anuale, inspecțiile anuale școlare, evidența ordinațiunilor,
consemnarea manualelor folosite, rapoartele lunare pentru 10 luni, raportul de absențe pentru
20 de cazuri, date statistice sumare etc 73. Prețul unui ,,Anuar școlar” era de 4 coroane în anul
1906.
Apariția ,,Anuarului școlar” era menționată în revista ,,Biserica și Școala”, care
găzduia și o mică prezentare a respectivului ,,Anuar școlar” din anul 1909 și publicat în
revista ,,Biserica și Școala” o menționăm în anexa 7.
Sub aceeași firmă de publicație, era tipărit și ,,Anuarul institutului pedagogic-teologic
ortodox român din Arad”, a cărui redactor era Roman R. Cioroganu . Publicația era tipărită în
Tipografia Diecezană iar în anul 1917, avea 2 pagini ce cuprindeau activitatea institutului
pedagogic, precum și contribuția adusă institutului de către Avram Sădean.
În concluzia acestei părți aș vrea să menționez faptul că ziaristica este unul dintre cei
mai importanți factori ai educației culturale, politice și sociale e o școală puternică și extinsă,
în care toți cei chemați pot și trebuie să dea învățăturile, pe care le-a primit, spre cititori.
Ca orice instituție socială, ziaristica se naște și ea din anumite trebuințe și este mai
complicată ori mai primitivă după cum e treapta de cultură a statului sau a poporului în slujba
căruia se află. Pornind din modeste începuturi și menite a satisface mai multe clase sociale,
ziarele s-au dezvoltat cam anevoios, luptând cu apăsarea cenzurii și cu diferite alte obstacole.
Mai târziu au început a îmbrățișa din ce în ce mai multe ramuri ale muncii și a culturii
omenești, până când au ajuns a fi organisme indispensabile și factori de o importanță
hotărâtoare în viața popoarelor.
73
“Biserica si Scoala” 4/17 iunie 1906 an xxx nr 23 pag 9

19
 Producția tipografică
b) Producția de carte
Producția de carte tipărită în ,,Tipografia Diecezană” din Arad cuprinde o varietate de
domenii, desigur inegal reprezentată cantitativ și valoric care reflectă anumite opțiuni,
priorități, necesități și obiective.
Activitatea de tipărire a cărților, în cadrul ,,Tipografiei Diecezane” din Arad poate fi
structurată pe autori dar și pe discipline. În rândul disciplinelor, un rol important a revenit
tipăririi de manuale destinate învățământului religios, aceasta datorându-se faptului că la Arad
funcționa o școală teologică remarcată în întreg Ardealul care la rândul ei beneficia de un corp
profesional bine pregătit, a cărui activitate se împletea între munca de la catedră cu cea de
autor de cărți.
Producția de carte poate fi grupată în două grupe:
- tipăriri de broșuri
- tipăriri de cărți
Datorită situației geografice a Aradului și a faptului că Aradul reprezintă centrul cu cel
mai mare procentaj de confesiuni din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, este de ajuns să
amintim faptul că în Arad a apărut prima comunitate respectiv școală a comunității baptiste
iar autorul lucrării "Sectologia" P. Dehelean care și-a desfășurat activitatea în Arad,
menționează că un rol important l-a avut tipărirea unor cărți și a unor broșuri, care aveau
menirea să indemne, dar și să protejeze crestinii ortodoxi. În continuare voi prezenta carțile
tiparite în cadrul ”Tipografiei Diecezane” din Arad în intervalul de ani 1879-1948.
1.Abrudam .M “ Ecleziastul în vremuri” 1937:48 pagini, 12 lei.
Cuprinde: Cartea Ecleziastul pusă în versuri pentru a putea fi mai ușor citită de credincioși74.
2. Agârbiceanu.I “Visuri” 1925: 124 pagini: 10 lei.
Cuprinde: culegere de povestiri75.
3. Aramă “Două discursuri la solemnitatea patronului,10 coroane sau 25 bani 76.
Cuprinde: două discursuri ținute la 30 ianuarie 1878, respectib 1879 cu prilejul serbarii
patronilor insituției de către autor.
4. Ardelean I.I “Buchetul meu” 1902; 217 pagini77.
Cuprinde un volum de poezii.
5. Augstin G.H “ Discursul pronunțat la descvelirea monumentului profesorului
Teodor Ceontea” 1913: 16 pagini.78
Cuprinde: discursul ținut la 2 octombrie 1912.
6. Babescu V. “Filmul didactic” 1927, 14 pagini79.
Cuprinde “ învățături adresate elevilor”.
7. Barbu P. “Catechism” 1905 , ediția V. 72 pagini80.
Cuprinde : o carte de religie pentru scoalele paporale.

74
878 -B.M.H-B*
75
9415 -B.E.O.A**
76
4511 -BM.H.B
77
3251 -B.E.O.A
78
1357 -B.M.H.B
79
802 -B.E.O.A
80
605- B.E.O.A

20
 8. Barbu P. “Istorioare Biblice” 1921 ediția XVII 64 pagini: 5 lei81.
Cuprinde : cărți ale Vechiului și Noului Testament , însoțite de comentarii.
9. Bettex F. “ Ce ți se pare de Hristos?” :102 pagini82.
Cuprinde : învățături despre persoana a doua a lui Dumnezeu, Iisus Hristos.
10. Bilinsaky L. “Istoria universală” volumul I, tradus de Aurel B Gojia; 204 pagini
3.50 coroane83.
Cuprinde : este adresată elevilor de la Institutul pedagogic. Încadrează istoria rurală începând
cu antichitatea și până la perioada medievală.
11. Bilinsaky L. “Istoria universală” volumul I, tradus de Aurel B Gojia; 204 pagini
3.50 coroane
Cuprinde: istoria universală începând cu evul mediu și până în preajma razboaiului , adică
până în prezentul autorului84.
12. Birtolon A. “ Zootehnizarea agriculturii”, 1934.85
Cuprinde: sfaturi celor preocupați de zootehnie.
13. Boclea C. “Moise Nicoară” 1943, 456 pagini86.
Cuprinde: este structurată în doua părți în care sunt descrise viață și activitatea patriotică a lui
M. Nicoară.
14. Botiș T. și Sadean A. “Institutul pedagogic greco-ortodox român din Arad. “ Cei
dintâi ani din trecutul și viață preparandiei (Școli normale) 1912 , 194 pagini87.
Cuprinde: a fost scrisă cu prilejul împlinirii centenariului, fiind descrisă activitatea
institutului.
15. Boloșin T. “Nu vă jucați cu Credință” 1928; 26 pagini.6 lei88.
Cuprinde : îndemnuri morale adresate credincioșilor ortodoxi.
16. Barosi D. “Principiile caracterelor țării”1933 55p89.
Cuprinde :o sinteză și o clasificare a caracterelor.
17. Bosca I.B”Florile inimii 1884 –192 pagini90.
Cuprinde un volum de poezie.
18. Botto I.R “ Alfabetul muzical “ 1945: 64 pagini91.
Cuprinde un manual adresat elevilor autorului cu noțiunile de baza ale tehnicii muzicale.
19. Broseu “ Casa de la Ierihan” 1917, 269 pagini92.
Cuprinde o scurta descriere a Ierihonului precum și activitatea creștinilor din acest loc.
20. Blaga L. “ Ferestre colorate “ 1926 128 pagini 10 lei93.

81
809- B.M.H.B
82
4281-B.E.O.A
83
3549-B.M.H.B
84
3584-B.M.H.B
85
3222-B.E.O.A
86
1091-B.M.H.B
87
836-B.M.H.B
88
4137-B.E.O.A
89
5955-B.E.O.A
90
5964-B.E.O.A
91
4907-B.M.H.B
92
4305-B.E.O.A
93
3570-B.M.H.B

21
Cuprinde “ referiri ale unor filosofi despre învățătura crestină.
21. Căpitan Em. “ Cinstirea Preacuratei Fecioarei Maria”, 1927; 24 de pagini; 3 lei 94 .
Cuprinde: argumente ale cinstirii Fecioarei Maria precum și modalități de cinstire.
22. Ceontea T. “ Geografie universală “ 1895 280 pagini : 3 coroane95.
Cuprinde un manual școlar.
23. Ceontea T. “ Aritmetica generală și specială” 1899, 408 pagini96.
Cuprinde : problemele de aritmetică și rezultatele la aceste probleme.
24. Cioata R.I “ Structura morfologică și geologică o Anticlimatului”. 1938, 67
pagini .
97

Cuprinde un studiu realizat în zona Tg. Jiu dedicat geologiei românești.

25. Cioara I. “conferința ce s-a ținut cu preoții și învățătorii din protopopiotul Arad
1885”, 1886 24 pagini98.
Cuprinde: consemnările ținute la această conferință.
26. Ciobanu M. “Scrisori către eleve 1901 ediția II 114 pagini99.
Cuprinde: o culegere de texte adresate elevilor de școală.
27. Ciroionu S. “ Dor de lumină “ 1917 180 pagini, 4 coroane100.
Cuprinde: expuneri ale profesorului Ciroionu despre anumite principii morale ale
comportamentului în societate.
28.Ciroionu S. “Merinde pentru suflete Credincioase”1917, 130 pagini101.
Cuprinde “ învățături adresate credinciosilor ortodoxi.
29. Cioroionu S. “ Brazde în ogorul lui Hristos” 1918: 131 pagini, 6 coroane102.
Cuprinde: îndemnuri pentru păstrarea și răspândirea credintei ortodoxe.
30. Cioroionu S. “Cinstiți ascultati și iubiți Biserica voastră strămosească “1926: 15
pagini 30 lei103.
Cuprinde : o învățătură despre sfânta noastră Biserică.
31. Cioroionu S.” Preotul nostru ortodox creștin 1926, 18 pagini, 3 lei104.
Cuprinde o carte dedicată pastorației preoțești.
32. Cioroianu S. ,,Vorbele cele rele strică năravurile bune” 1926, 15 pagini, 3 lei105 .
Cuprinde: o broșură de morală adresată creștinilor.
33. Cioroianu S ,, Despre rugăciunile ’’ 1927, 21 pagini, 3 lei106.
Cuprinde :informații referitoare la imporața și rolul rugăciunilor în viață creștinilor.
34. Cioroianu S ,,Nu plânge’’ 1930, 222 100 de lei107.
94
4071-B.E.O.A
95
843-B.M.H.B
96
408-B.M.H.B
97
474-B.E.O.A
98
1463-B.E.O.A
99
1216-B.E.O.A
100
1208-B.M.H.B
101
1472-B.E.O.A
102
4220-B.E.O.A
103
4069-B.E.O.A
104
2120-B.E.O.A
105
4287.B.E.O.A.
106
3169-B.E.O.A
107
1471-B.E.O.A

22
Cuprinde: cuvântări funebre.
35. Codreanu F ,, Fă și tu asemenea’’ 1948; 340 pagini108.
Cuprinde predici la sărbători și duminicile de peste am.
36. Codreanu F ,, Sămânța de lângă cale ’’ 1929, 18 pagini, 3 lei109.
Cuprinde :învățături adresate creștinilor ortodox
37. Codreanu B ,,Legea de pensiune învățătorească cu explicații’’ 1893, 149 pagini110.
Cuprinde :reglementările pensionarii.
38. Codreanu F ,, Haine de nuntă’’ 1929, 32 de pagini 15 lei111
Cuprinde : o culegere de predici
39. Codreanu V ,, Legea de pensiune invatatoreasca’’ 1893, 151 pagini112.
Cuprinde : reglementările pensionarii.
40. Ciuhandu G ,, Școală noastră populară și darea culturală’’ 1918113 .
Cuprinde un raport al școalei pe anului 1917.
41. Ciuhandu G ,, Împreunarea Bisericilor ortodoxe Române de pe teritoriul
României-Mari într-o singură biserica și raportul acestei biserici față cu statul’’ 1919, 32
pagini 1,50 coroane114.
Cuprinde: a fost scrisă la cererea fraților în Hristos, inițiatori ai congresului Preoțesc convocat
la Sibiu pe 6/19 februarie și 6/9 martie anul 1919
42. Ciuhandu G. “Reorganizarea Mitropoliei Transilvaniei” 1920, 56 de pagini plus o
anexă, 14 coroane115.
Cuprinde: un proiect de reorganizare a Bisericii
43. Ciuhandu G. “Urgia unionista din județul Arad și reacțiunea ortodoxă în anii1834-
1835; 1924, 56 pagini116.
Cuprinde: consecințele aviației în secolul al-XIX-lea, pentru județul Arad și influențele
Episcopiei Greco-Catolice din Oradea
44. Ciuhandu G. “Chestiunea cultelor din România” 1924, 16 pagini117.
Cuprinde: Moțiunea votată de congresul al X-lea al Preotimei ortodoxe din Mitropolia
ardealului. Un apel la echilibru dintre culte
45. Ciuhandu G. “Înapoi la apostolie” 1924, 42 pagini118.
Cuprinde: părerea autorului care susține că viață bisericească suferă de unele efecte de
organizare și chiar de unele greșeli de concepție care trebuiesc înlăturate.

108
2527-B.M.H.B
109
951-B.E.O.A
110
3783-B.E.O.A
111
7621-B.E.O.A
112
111-B.E.O.A
113
1167-B.E.O.A
114
1202-B.M.H.B
115
1199-B.M.H.B
116
2071-B.M.H.B
117
1211-B.M.H.B
118
1218-B.M.H.B

23
 46. Ciuhandu G. “Preoțimea ortodoxă din Ardeal și chestiunea cultelor” 1924 16
pagini 119

Cuprinde: Problemele cu care se confruntă preoțimea Ardeleană în lupta contra celorlalte

culte.
47. Ciuhandu G. “ Unirea și întoarcerea Galșei la ortodoxie” 1924 , 35 pagini120
Cuprinde: Referiri la credincioșii din ținutul Galșei, care erau uniiți înainte de unirea din
1918, iar după unire au rvenit la ortodoxie
48. Ciuhandu G. “ Cum mi-au răpit uniții și ungurii sufletele de la Nadaș 1925; 23
pagini .
121

Cuprinde: mijloce prin care uniții au revenit să convingă o parte din credincioșii ortodoxi să
treacă la uniație.
49 Ciuhandu G. “ Un neam și un suflet” 1925, 24 pagini, 3 lei122.
Cuprinde: un apel al autorului penru iubirea frățească atât în rândul elevului cât și în rândul
mirenilor
50. Ciuhandu G. “Cei ce strică sufletul poporului Românesc” 1926; 34 pagini123
Cuprinde: Critici aduse bisericii Greco-catolice care au dezbinat neamul românesc.
51 Ciuhandu G. “Propagandă catolică și maghiară de la Macău 1926; 62 pagini, 16
lei .
124

Cuprinde: procedeele folosite de catolici maghiari pentru a câștigă noi credincioși

52. Ciuhandu G. “Dezbinarea religioasă a Românilor Ardeleni” 1927, 64 pagini125
Cuprinde: consecințele acestei dezbinări precum și apel la înțelegerea creștinilor români.
53. Ciuhandu G. ,, Luptele iconoclastice din veacurile VIII-IX și un erou al ortodoxiei
românești din veacul al XVIII-lea’’ 1928; 28 pagini126.
Cuprinde: două conferințe religioase ținute în cadrul Societății Ortodoxe naționale a femeilor
române.
54. Ciuhandu G. ,, Patronatul eclesiastic ungar în raport cu drepturile statului român’’
1928, 220 pagini 100 lei127.
Cuprinde rezultatul procuparilor de studiu în legătură cu unele chestiuni ce avea să le refereze
autorul la consiliul eparhial
55. Ciuhandu G ,, Bălgradule românesc te chem mărturie” 1929, 29 pagini128
Cuprinde:Comemorarea actului de la Alba-Iulia
56. Ciuhandu G. ,,Uniatia și analfabetismul în eparhia Gherlei” 1929, 23 pagini129
Cuprinde: referiri la situația românilor din Gherla.

119
1344-B.E.O.A
120
6220-B.E.O.A
121
1162-B.E.O.A
122
1264-B.M.H.B
123
914-B.M.H.B
124
4086-B.E.O.A
125
1508-B.E.O.A
126
1201-B.M.H.B
127
3490-B.M.H.B
128
1476-B.E.O.A
129
1391-B.E.O.A

24
 57. Ciuhandu G. ,, Doi Ioanovici pe tronul episcopesc ortodox de la Arad” 1929, 60
pagini, 25 lei130
Cuprinde: disertația comemorativă despre P.S. Nestor Ioanovici și viață P.S. Victentie
Ioanivici.
58. Ciuhandu G. ,,Din viață lui Nestor Ioanovici” 1929, 60 pagini, 40 lei131
Cuprinde: o scurtă schița a vieții P.S. N. Ioanovici
59. Ciuhandu G. ,, Câteva momente din trecutul Episcopiei Aradului” 1929, 32 pagini,
10 lei 132

Cuprinde: conferință ținută la Șiria în martie 1924, în casa de cultură. Este întrocmită în urmă
cercetările de documente
60. Ciuhandu G. ,, Sfânta Mântuire și Sfânta Cuminecătura “1930, 38 pagini, 6 lei133
Cuprinde: învățăturile sfintei biserici, tropare și rugăciuni
61. Ciuhandu G. ,, Brașovul, cetatea Ortodoxiei românești” 1930, 32 pagini, 8 lei134
Cuprinde: este scrisă cu ocazia Congresului Preoțimei ortodoxe arădene ținut la Brașov s-au
tratat: Statutul și Biserica Neamului, Bugetul Ministerului de culte și Instrucțiune publică
(Referent Preot E. Stoica, Sighișoara): Modificarea articolului 6 din Legea pentru regimul
Cultelor(Referent Pr, Pavel Borzea, Viștea de Jos)
Reforma agrară și biserica ortodoxă (referent P.R.J. Crăciun Spiring)
Reforma învățământului teologic, Referent professor N. Olar rector Academia
teologică din Sibiu.
Misiunea culturală a preotimii (Referent I. Duma, Petrosan, Aurel Mistor, Sfântul
Gheorghe, preot I. Sudu, Prejmor).
62 Ciuhandu, G Dr. Giorgiu Popa, un om de școală și cultură 1841-1897”; 1934, 144:
100 de lei135.
Cuprinde: viață și activitatea lui Giorigiu Popa.
63 Ciuhandu, G ”Gânduri de reorganizare profesională” 1942, 99 de pagini 136.
Cuprinde: îndrumări adresate preoților.
64 Ciuhandu, O. ”O dreapta cerere către veneratul consistor român Greco-ortodox din
Arad și către veneratul sinod diecezan din anul 1914”, 1914, 64 pagini137.
Cuprinde cererile și răspunsurile primite de autor în chestiunea de drept și de beneficiu la
catedră școlii de fete diecezană.
65 Ciura A. “Frații” 1916, 78 depagini 3 coroane138.
Cuprinde un apel adresat tuturor creștinilor.
66 Clopoțel I. “Antologia” 1917, 148 de pagini 1,20 coroane139.

130
3534-B.M.H.B
131
899-B.M.H.B
132
1210-B.M.H.B
133
989-B.M.H.B
134
1204-B.M.H.B
135
1274-B.M.H.B
136
3483-B.E.O.A
137
1289-B.M.H.B
138
2039.B.E.O.A.
139
1152 B.M.H-B

25
Cuprinde: viață și activitatea unor scriitori.
67 Clopoțel I. “Antologia” 1924, 166 depagini.
Cuprinde: viață și activitatea unor scriitori de după 1921. 18 lei140
68 Clopoțel I. “Antologia” 1927, 297 de pagini 15 lei141.
Cuprinde: viață și activitatea unor scriitori români.
69 Clain S. “Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți” 1907, 160 de pagini 2
coroane142.
Cuprinde 15 predici la înmormântare.
70 Agârbicianu I. “Din viață preoțească” 1916: 88 de pagini 40 fileri143
Cuprinde: îndatoririle pe care le are un credincios. Sunt descrise anumite obicte ale cultului
creștin precum și anumite taine.
71 Ciuhandu G. “Episcopii Samuil Vulcan și Gherasin Raț, 1935: 740 de pagini144.
Cuprinde: istoria românilor din părțile Crișanei în decursul anilor 1830-1840. Înfățișează
epoca de aprige frământări din viață eparhiei Aradului.
72 Codreanu F. “Despre căsătorie” 1926: 32 pagini 3 lei145.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
73 Comșa G. “Predicile, sărbătorile bisericești” 1925: 111 de pagini, 25 lei 146.
Cuprinde predici pentru sărbătorile bisericești.
74 Comșa G. “Lupta baptiștilor împotriva preoțimii române” 1925; 16 de pagini 2
lei .
147

Cuprinde principalele mijloace pe care le foloseau baptiști pentru a denigra preoțimea

ortodoxă.
75 Comșa G. “Pastorul și turma” 1925: 68 de pagini148.
Cuprinde: îndemnuri adresate preoților .
76 Comșa G. “Credință și botezul” 1926: 16 de pagini 3 lei149.
Cuprinde: argumentul botezului de la naștere.
77 Comșa G. “Misiuni pentru popor” 1926: 24 de pagini 3 lei150.
Cuprinde: îndatoririle creștinilor.
78 Comșa G. “Combaterea catehismului baptiștilor” 1926: 62 de pagini 5 lei151.
Cuprinde: argumente ale combaterii baptiștilor.
79 Comșa G. “Veniți la Christos” 1926: 288 de pagini 100 lei152.
Cuprinde: o culegere de predici.

140
84-B.E.O.A
141
97 B.E.O.A
142
1194 BMX-B
143
3437 B.M.H-B
144
1098B.M.H-B
145
340 B.M.H-B
146
408-B.E.O.A
147
4191 B.E.O.A
148
4077.B.E.O.A.
149
4077.B.E.O.A.
150
4130 B.E.O.A
151
4131 B.E.O.A
152
1640-B.E.O.A

26
 80 Comșa G. “De la leagăn până la moarte” 1927: 226 de pagini 80 lei153.
Cuprinde: predici la diferite sărbători.
81 Comșa G. “Nouă călăuză pentru cunoașterea și combaterea sectelor” 1927: 172 de
pagini 40 lei154 .
Cuprinde: învățături de apărare și combatere a sectelor.
82 Comșa G. și Iustin Suciu “Trei sute cincizeci de pilde pentru predici și alte
cuvântări” 1928: 388 de pagini 100 lei155.
Cuprinde: o colecție de pilde pentru predici. Sunt scrise la îndemnul preoților care
argumentau că aceste pilde au un rol important asupra creștinilor.
83 Comșa G. “Memoriul conferinței mixte” 1929: 44 de pagini 10 lei156.
Cuprinde memoriul conferinței mixte întrunit la 29 martie 1929 în Timișoara sub prezidiul
P.S. Aradului și constituită din reprezentanți ai bisericii, administrație politice, școlare,
culturale și sanitare din cuprinsul Eparhiei Arad.
84 Comșa G. “Credință, morală și neamul” 1929: 88 de pagini 60 lei157.
Cuprinde: Apelul P.S. catre clerul ortodox de a depune o muncă asiduă pentru triumful
credinței ortodoxe.
85 Comșa G. “Primejdia sectelor religioase pentru sate” 1929: 29 de pagini 10 lei158.
Cuprinde: îngrijorarea episcopiei arădene pentru satele aflate în pericolulul învadării sectelor.
86 Comșa G. “Instrucțiuni cu privire la administrarea tainei sfintei mărturisiri” 1929:
20 de pagini 8 lei159.
Cuprinde: informații despre rolul și importantă tainei mărturisirii.
87 Comșa G. “Pastorația individuală și colectivă” 1929, 15 lei160.
Cuprinde modalități de pastorație.
88 Comșa G. “Pedepsirea păcătoșilor și sectelor din adunările baptiste” 1929: 15
pagini 5 lei161.
Cuprinde învățături despre dreapta judecată.
89 Comșa G. “O mie de pilde pentru viața creștină” 1929: 415 de pagini 150 lei162.
Cuprinde: învățături creștine.
90 Comșa G. “Cheile sectelor religioase” 1930: 198 de pagini 25 lei163.
Cuprinde: o parte din mijloacele folosite de sectari pentru a dezamăgi credincioși.
91 Comșa G. “Credința care lucrează: chemări către laici si fețe bisericești” 1931: 100
de pagini 30 lei164.
Cuprinde: îndeamnă fețele bisericești și pe laici la muncă sârguitoare pentru afirmarea
ortodoxiei active. Sunt tipărite și câteva predici.

153
3155 B.M.H-B
154
4143 B.E.O.A
155
32 42 B.M.H-B
156
1187 B.M.H-B
157
1181 B.M.H-B
158
6708 B.E.O.A
159
1613 B.E.O.A
160
1615 B.E.O.A
161
83 B.E.O.A
162
3523 B.E.O.A
163
3457 B.E.O.A
164
1189 B.M.H-B

27
 92 Comșa G. “Cenușa de pe capul baptiștilor” 1931: 24 de pagini 3 lei165.
Cuprinde: sunt descrise o parte din suferințele pe care le vor avea de suferit baptiști la
Judecată de Apoi.
93 Comșa G. “Acțiunea catolică și ortodoxia activă” 1931, 15 lei166.
Cuprinde: mijloacele de pastorație a celor doua biserici.
94 Comșa G. “Ura baptistilor împotriva noastră” 1932: 33 de pagini 3 lei167.
Cuprinde: mijloacele folosite de baptiști pentru a denigra ortodoxia.
95 Comșa G. “Modificarea legii de organizare a Biserici noastre” 1932: 60 de pagini
10 lei .
168

Cuprinde: probleme ivite între cele două biserici românești și chestiunea salarizării preoților.
96 Comșa G. “Brazde în ogorul ortodoxiei” 1932: 220 de pagini. 40 de lei169
Cuprinde: cuvântări și articole susținute sau scrise ocazional de P.S.
97. Comșa G. „Preotul și societatea de azi” 1932, 48 pagini, 10 lei170.
Cuprinde: o reproducere apărută în „Biserica și Școala”. Studiul acesta emană din necesitatea
imperioasă de a apăra prestigiul clerului, dar cuprinde și îndemnuri ca biserica noastră să aibe
preoți corespunzători.
98. Comșa G. ,,Ființa și necesitatea misionarismului” 1932, 32 pagini, 10 lei171.
Cuprinde: două lecții ținute la cursul misionar din Arad din zilele 22-25 februarie 1932.
99. Comșa G. „În slujba Evangheliei și neamului” 1932, 24 pagini172.
Cuprinde: Discursul P.S. la Adunarea eparhială cu prilejul aniversării ai celor 70 de ani de
viață a lui V.Goldiș.
100. Comșa G. „Tineretul României” 1933, 342 pagini, 75 lei173.
Cuprinde: sfaturi adresate tineretului. A fost premiată de Academia Română.
101. Comșa G. „Dimitrie Țichindeal, preot și dascălul român” 1933, 22 pagini, 21
lei .
174

Cuprinde: un omagiu adus lui D.Țichindeal, precum și activitatea cărturarului.

102. Comșa G. „Spre zările veșniciei” 1933, 204 pagini175.
Cuprinde: predici și cuvântări ocazional.
103. Comșa G. „Ortodoxia și românismul nostru în trecut” 1933, 227 pagini176.
Cuprinde: contribuția bisericii ortodoxe la afirmarea națiunii române.
104. Comșa G. „Interesele și drepturile eparhiale ale eparhiei Aradului” 1934, 8
pagini .177

Cuprinde: prerogativele și propunerile Episcopiei din Arad.

165
181 B.E.O.A
166
1616 B.E.O.A.
167
103 B.E.O.A
168
1182 B.M.H-B
169
1080 B.M.H-B
170
3515 B.M.H-B
171
1189 –B.M.H-B
172
1188 B.M.H-B
173
2852 B.E.O.A
174
90 B.E.O.A
175
9751 B.E.O.A
176
1356 B.E.O.A
177
5953 B.E.O.A

28
 105. Comșa G. „Aprindeți darul lui Dumnezeu” 1934, 92 pagini178.
Cuprinde: un îndemn la meditație adresat preoților.
106. Comșa G. „Darurile Duhului Sfânt” 1934, 59 pagini179.
Cuprinde: învățătura despre Duhul Sfânt.
107. Comșa G. „Icoana familiei creștine” 1934, 37 pagini180.
Cuprinde: îndemnuri adresate unei familii creștine.
108. Comșa G. „Cercetarea bisericii și intelectualii” 1934, 37 pagini181.
Cuprinde: un îndemn adresat intelectualilor bisericii creștine. Rolul bisericii și intelectualilor.
109. Comșa G. „Păcatul lipsei de prunci” 1934, 32 pagini, 2 lei182.
Cuprinde: elemente ale moralei creștine.
110. Comșa G. „Lupta împotriva indiferentismului religios” 1934, 40 pagini, 5 lei183.
Cuprinde: o comparație între indiferentism și ateism, dintre care pe primul îl consideră mai
periculos.
111. Comșa G. „Scrisori către învățători” 1934, 52 pagini184.
Cuprinde: scrisori adresate învățătorilor în care îndeamnă la conlucrarea celor două instituții.
112. Comșa G. „Dreptate către biserică și cler” 1934, 16 pagini, 5 lei185.
Cuprinde: memoriul prezentat de P.S. în conferința ministerială ținută în august 1934 la
Timișoara, în prezența prim-ministrului. Gh. Tătărescu.
113. Comșa G. „Problema religioasă în România de azi” 1935, 32 pagini, 10 lei186.
Cuprinde: este prezentată și comentată viața religioasă și raportul dintre cultură, biserică și
stat.
114. Comșa G. „Tuturor Toate Mi-am Făcut” 1935, 40 pagini, 10 lei187.
Cuprinde: expunerea sumară a ostenelilor ce le-a depus pentru ameliorarea situației parohiilor
din Episcopia Arad.
115. Comșa G. „Mântuirea prin Biserică și osânda desbinărilor” 1935, 36 pagini, 3
lei .
188

Cuprinde: acuze adrese preotului Iosif Trifa, întemeietorul „Oastei Domnului”.

116. Comșa G. „Cultura satelor noastre” 1935, 182 pagini189.
Cuprinde: referiri la mirenii din lumea rurală.
117. Comșa Gh. „Haina de nuntă” 1935, 112 pagini190.
Cuprinde: îndemnuri pentru o viață morală exemplară.
178
5255B.E.O.A
179
6741B.E.O.A
180
328B.E.O.A
181
99B.E.O.A
182
1190B.M.H-B
183
1155B.M.H-B
184
1185B.M.H-B
185
1190B.M.H-B
186
1186B.M.H-B
187
1183B.M.H-B
188
1154B.M.H-B
189
3051 B.E.O.A
190
6954 B.E.O.A

29
 118. Cazimirovici R.N. „Situația actuală de drept bisericesc a Bisericii Ortodoxe
Răsăritene” 1927, 115 pagini191.
Cuprinde: noțiuni și teme de drept bisericesc.
119. Maria Botiș-Ciobanu „Țara moților, Legende și credințe” 1928, 72 pagini, 60
lei .
192

Cuprinde: legende, credințe și obiceiuri din Țara Moților. Este dedicată populației din munții
Apuseni.
120. Crișanu I. „Repertoriu de aforisme pedagogico-științifice” 1926, 62 pagini193.
Cuprinde: învățături din domeniul pedagogiei.
121. Catârlă I. „Sfânta Cruce, Sfintele Icoane, Lumânările și Tămâia” 1929, 24 pagini,
3 lei .
194

Cuprinde: importanța acestor obiecte în viața creștinului.

122. Cristescu Gr. „Perspective sociale și culturale în lumina evangheliei” 1925, 197
pagini, 15 lei195.
Cuprinde: modalități de comportare în societate, conform moralei ortodoxe.
123. Crișmariu N. „Prelegeri istorice din istorioare biblice” 1908, 311 pagini, 30
lei .
196

Cuprinde: comentarii istorice la cărțile Sfintei Scripturi.

124. Crișmariu N. „Istorioare biblice pentru elevii școalelor primare ortodoxe române”
Ediția X 1931, 114 pagini, 22 lei197.
Cuprinde: se adresează elevilor din școlile primare; iar Vechiul și Noul Testament sunt
povestite.
125. Crișmariu N. „Istorioare bisericești pentru elevii de clasa a V-a și a VI-a, 1913,
68 pagini, 40 fileri198.
Cuprinde: Istoria Bisericii Ortodoxe Române și Istoria Bisericii Universale.
126. Dârvărescu I.N. „Feriți-vă de adventiști și de toți rătăciții” 1930, 40 pagini, 3
lei .
199

Cuprinde: o sinteză a greșelilor pe care le fac denominațiunile precum și mijloacele de apărare

împotriva acestora.
127. Deheleanu P. „Dogma haristologică a Bisericii ortodoxe orientale” 1938, 208
pagini, 150 lei200.
Cuprinde: este structurată în două părți, prima cuprinde învățătura despre harul divin în
general, iar a doua tratează aspectele și deosebirile dintre haruri.

191
3520 B.E.O.A
192
3021 B.M.H-B
193
87 B.E.O.A
194
5275 B.E.O.A
195
1590B.E.O.A
196
5275B.E.O.A
197
1590B.E.O.A
198
5225B.E.O.A
199
1232B.M.H-B
200
1233B.M.H-B

30
 128 Deheleanu P. “Frumusețile literare în Sfânta Scriptura” 1946, 82 pagini, 6000
lei 201

Cuprinde: Este prezentată structura Sfintei Scripturi. Sunt menționate caracteristicile literare
ale Scripturii.
129 Deheleanu P “Sectologia “ 1948, 574 pagini202,
Cuprinde: prezentarea tuturor sectelor apărute în Romania. A apărut din necesitatea de a
restabili adevărul de credința în fața deformărilor sectare.
130 Demian T. „Jertfa laudei” 1945, 338 pagini, 600lei203.
Cuprinde: momentele Sfintei liturghii, originea cultului creștin, elementele Sfintei Biserici,
importanța icoanelor, cărților bisericești și cele șapte laude bisericești.
131 Dragomir G. „Manual de Teologie Morala, 1915, 180 pagini, 4 lei. Ediția II204.
Cuprinde: manual de Teologie Morala pentru institutele teologice ortodoxe, întocmit după cei
mai buni moraliști moderni ca, Simon Linsenmonn, Pruner , Voiutschii, Miculescu.
132 Cioroganiu R.R. „Anuarul Institutului Pedagogic=Teologic ortodox roman din
Arad 1917; 82 pagini205.
Cuprinde: activitatea institutului pedagogic, contribuția adusa institutului de către Dr. Șădeon
A.
133 Felea I. “Simboluri liturgice”1924, 76 pagini, 25lei206.
Cuprinde: descrierea importanței simbolurilor în practica liturgica. Menționează principalele
simboluri.
134 Felea I. „Beția din punct de vedere religios, științific si social” 1931, 24 pagini, 3
lei 207

Cuprinde: învățătura religioasă despre beție, precum și păcatul pe care îl săvârșește beția.
135 Felea L.V. „Icoane alese prin viață ortodoxiei” 1933, 120 pagini, 8 lei208.
Cuprinde: pledoaria pentru ortodoxie. Însușirile și înșiruirile domnitorilor care au luptat
pentru credința ortodoxa.
136 Felea I.V „Drumul Crucii” 1937, 64 pagini, 5 lei209.
Cuprinde: predici la cele doisprăzece popasuri ale drumului crucii.
137 Felea I.V. „Teologie și preoție” 1939, 52 pagini210.
Cuprinde: cuprinde raportul dintre știința teologiei si taina preoției. O privire sistematica a
tainei preoției.
138 Felea I.V. „Catehism creștin ortodox”. 1940, 112 pagini. 15 lei211.
Cuprinde: Învățături ortodoxe adresate elevilor dar și credincioșilor. Ne dezvăluie cum trebuie
să trăiască un creștin.

201
3037B.E.O.A
202
3524B.M .H-B
203
1243B.M.H-B
204
4428B.M.H-B
205
2026B.M.H-B
206
3904B.M.H-B
207
1128B.M.H-B
208
2258B.E.O.A
209
114.B.E.O.A
210
5821.B.M.H-B
211
5910.B.M.H-B

31
 139 Felea I.V. „Religia Iubirii” 1946; 578 pagini212.
Cuprinde: încercarea de a cuprinde în cincizeci de meditații și conferințe religioase învățătura
ortodoxă despre esența și permanența creștinismului.
140 Felea I.V „Mântuirea”, 1947, 64 pagini213.
Cuprinde: răspunsuri la problema mântuirii si mijloacele prin care se poate ajunge la
mântuire.
141 Filimon P., Protestantismul si romanic din Ardeal. Combaterea unei teorii
uniate.1938,66 pagini,40 lei214.
Cuprinde: referiri la perioada secolelor XVI-XVII. Sunt făcute referiri doar in teorie.
142 Firu N. „Date si documente cu privire la istoricul Bisericii greco-orientate
romane” 1969, 76 pagini215.
Cuprinde: importante informații referitoare la Biserica ortodoxa. Lucrarea este foarte bine
documentata.
143 Firu N. „Date si documente cu privire la istoricul scoalelor” 1910, 146 pagini216.
Cuprinde: informații referitoare la scoliile ardelene. Lucrarea este bine documentata.
144 Firu N. „Date si documente cu privire la istoricul scoalelor romane din Bihor”
1914, 148 pagini217.
Cuprinde: situația școlilor din Bihor.
145 Galaction G. „ meditare la rugăciunea domneasca, adică la Tatăl Nostru” 1927, 54
pagini, 6lei218.
Cuprinde: rugăciune în care fiecare verset este însoțit de comentariu.
146 Gan. V. „cerile pocăinței” , 1935, 144 pagini, 35 lei219.
Cuprinde: 15 predici din perioada triodului.
147 Gan. V. „Spre noul Ierusalim” 1927, 179 pagini, 45 lei220.
Cuprinde: învățături creștine
148 Găvănescu I. “Ioan Popovici-Desseanu.Viata și activitatea sa” 1932, 38 pagini, 25
lei .
221

Cuprinde: Conferința susținută de autor în amintirea lui I. P. Desseanu cu ocazia împlinirii în

1931 a 100 de ani de la naștere.
149 Găvănescu I. “Mărturii romanești din eparhia Aradului în veacul al XVIII-lea”
1940, 180 pagini; 100 lei222.
Cuprinde: o serie de scrisori romanești găsite în arhiva epohiei Arad. Publicarea
acestor acte oferă viitorilor preoți o serie de informații.

212
6915.B.M.H-B
213
4521.B.M.H-B
214
2524B.M.H-B
215
2221B.E.O.A
216
2248B.E.O.A
217
1319B.M.H-B
218
2518.B.M.H-B
219
4698.B.M.H-B
220
3049.B.E.O.A
221
894.B.M.H-B
222
7014.B.M.H-B

32
 150 Gheorghiu V. “Despre botezul cu Spirit Sfânt și cu foc și darurile harismatice”
1929, 40 pagini, 5 lei223.
Cuprinde: informații referitoare la Sfântul Botez și la felurile botezului. Sunt menționate
virtuțile creștinismului, credința, nădejdea și dragostea.
151 Gheorghiu V. “Problema mântuirii noastre” 1929, 47 pagini, 6 lei224.
Cuprinde: Învățături despre mântuire.
152 Ghibu O. “În jurul catolicismului și a unirii bisericilor” 1925, 64 pagini, 5 lei225.
Cuprinde: conținutul acestei cărți a fost publicat în organul Sfântului Sinod. “Biserica
ortodoxă română”. Este tratată problema religioasă și cea confesională din acele zile.
Problemele aveau o importantă latură culturala și politică.
153 Ghiulea N. “Școala poporului” 1926, 64 pagini, 5 lei226.
Cuprinde: dezbatea noțiunea democrației în contextul învățământului românesc.
154 Goldiș V. “Concordatul” 1927, 42 pagini, 30 lei227.
Cuprinde: reproduce memoriul despre tratativele autorului, pentru încheierea concordatului
susținut la Roma.
155 Grofsoreanu I. „scrieri pentru popor” 15 pagini, volumul II228.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
156 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul II229.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
157 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul III230.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
158 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul IV231.
Cuprinde: Învățături adresate poporului.
159 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor”, 15 pagini, volumul V232.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
160 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul VI233.
Cuprinde: invăţături adevărate poporului;
161. Grofsoreanu I “Scrieri pentru popor”; 1906, 15 pagini,volumul VII234.
Cuprinde: învăţături adevărate poporului
162. Hamsea A “Prelegeri din istoria bisericească universală” 1895, 148 pagini235.
Cuprinde: un manual de istorie bisericească universală

223
2526.B.M.H-B
224
92.B.E.O.A
225
3279.B.M.H-B
226
1279.B.M.H-B
227
5522.B.M.H-B
228
1870B.E.O.A
229
1871B.E.O.A
230
4136B.E.O.A
231
4152B.E.O.A
232
1874B.E.O.A
233
1873B.E.O.A
234
1875B.E.O.A
235
1993B.E.O.A

33
 163. Hamsea A “Discursul prezentat la dezvelirea monumentului” 1882, 16 pagini236.
Cuprinde: cuvântul de învăţătură rostit la dezvelirea de monumente.
164. Herbeiu T “Pentru străjerii credinţei” 32 pagini237.
Cuprinde: poezii religioase și patriotice 165. Iorga A.S “de chestiunea industrei noastre”1916,
80 pagini, 40 fileri.
165. Iorga A.S. ,, La chestiunea industriei noastre ”, 1916; 80 pagini; 40 fileri238.
Cuprinde: articole strânse din diferite ziare referitoare la “chestiunea industriei”. Face apel la
infiinţarea unei scoli.
166. Kazimirovici N Rodovan D “Situaţia actuala de drept bisericesc a Bisericilor
ortodoxe răsăritene” tradusă de Kovincici Popovici H, 1927,116 pagini; 45 lei239.
Cuprinde: suplimentul la Dreptul Bisericesc Oriental. In supliment se expun în capitol
separate transformările din timpul recent precum şi situaţia actuala de drept bisericesc acelor
22 de Biserici ortodoxe existente începând cu cele autocefale.
167. Iacob I” Biserica dominantă și egală îndreptăţire a cultelor” 1936, 50 pagini240.
Cuprinde: conferinţa ţinută în Arad la 7 iunie 1936 în cadrul serbărilor organizate de Fraţia
ortodoxă Română, secţia Arad.
168. Lazar Iacob“Căsătoria a doua a preoţilor” 1911, 40 pagini , 1 coroană241.
Cuprinde: chestiuni de drept canonic referitoare la a doua căsătorie a preoţilor . Motivele
folosite în favoarea căsătoriei a doua a preoţilor.
169. Lecca, IR” Hazoil” 16 pagini242.
Cuprinde: piesa de teatru în două acte.
170. Lipovan A “Cântări bisericeşti pentru toate sărbătorile de peste an” 1946, 254
pagini, volumul I243.
Cuprinde: cântările bisericeşti la vicernie, utrenie şi sf. Liturghie.
171.Lipovan A “Cântări bisericești pentru toate sărbătorile de peste an” 1946,246
pagini, volumul II244.
Cuprinde: cântările bisericești la vicernie, utrenie și sf.Liturghhie
172 Lițiu 6 “Episcopia Aradului” 1950, 56 pagini245.
Cuprinde: o schiță istorică a Episcopiei. Înșiruirea episcopilor
173. Lițiu 6 “ Episcopia eparhiei Aradului în vremea celor 70 de ani” 1947, 13
pagini .
246

Cuprinde: o bibliografie a Episcopiei Arad.

236
1877B.E.O.A
237
1366B.M.H-B
238
3458-NMHB
239
1406B.M.H-B
240
3651B.M.H-B
241
1334B.M.H-B
242
6618B.E.O.A
243
6596B.E.O.A
244
4356B.M.H-B
245
430B.E.O.A
246
5395B.E.O.A

34
 174. Lițiu “Meditații la psalmul cincizeci “, 1954,54 pagini247
Cuprinde: 12 meditaţii. Au fost rostite în Catedrala din Arad în postul Învierii Domnului.
175. Lugojan T “Cântări bisericeşti” 1927,128 pagini, volumul II; ediţia II248.
Cuprinde: cântări bisericeşti pe note .
176, Lugojan T “Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos si Paraclisul Sfintei
Născătoare de Dumnezeu pe note” 194, 63 pagini249.
Curprinde: Acatistul Domnului și Paraclisul Sfintei Fecioare pe note muzicale.
177. Lugojan T “Răspunsuri liturgice la Liturghia Sfântului Ioan Gura de Aur” 194, 51
pagini, 60 lei250.
Cuprinde: răspunsuri liturgice pe note muzicale.
178. Lungu S “Posturile și însemnătatea lor” 1926, 22 pagini, 3 lei251.
Cuprinde: învăţături despre post.
179 Lupoş I “Luptători pentru lumina” 1916, 83 pagini, 2,5 coroane252.
Cuprinde: momente din istoria românilor ardeleni. Articolele au fost publicate în ziare.
180. Lupaş I “Căzut-o cununa capului nostru” 1918, 223 pagini253.
Cuprinde: referiri la mişcarea naţională românească.
181. Lupaş I “Din trecutul ziaristicei româneşti”1916, 80 pagini, 40 fileri254.
Cuprinde: o scurtă prezentare a presei ardelene.
182 Lugojan T “Parastaşul cum se sărbătoreşte în Eparhia Aradului” 1941, 18 pagini,
25 lei .
255

Cuprinde: cântările parastasului şi rânduiala parastasului.

183. Lugojan T “ Ecteniile cu răspunsuri de la Liturghie” 1927, 32 pagini, 20 lei256.
Cuprinde: răspunsurile pe note la Sfânta sf. Liturghie
184. Lugojan T “ 24 colinde” 1940,34 pagini257.
Cuprinde: 24 de colinzi cântate de 2-3 voci.
185. Logojan T “ carte de rugăciuni şi cântari bisericeşti” 1931, 304 pagini, 30 lei,
editia IV258.
Cuprinde rânduiala Liturghiei; a Vecerniei, a Utreniei în zilele de peste sărbătoare. Sunt
menţionate şi anumite rugăciuni.
186. Lugojan T”Cântari religioase“ 1942, 144 pagini, 150 lei259
Cuprinde: cântări religioase pe note liniare aşa cum se cântă în Episcopia Arad.

247
1584B.M.H-B
248
1106B.E.O.A
249
4310B.E.O.A
250
8151.B.E.O.A
251
115.B.E.O.A.
252
2300B.E.O.A
253
4128B.E.O.A
254
3484B.M.H-B
255
5864 B.M.H-B
256
5992 B.M.H-B
257
5995 B.M.H-B
258
4506 B.M.H-B
259
1095 B.M.H-B

35
 187. Magier A “Viaţa și libertatea” 1936, 14 pagini260
Cuprinde: referiri la legăturile dintre viaţa și libertate
188 Mager C “ De ce cinstim noi icoanele şi Sfânta cruce?” 1925, 24 pagini, 3 lei261
Cuprinde: argumente ale cinstirii icoanelor şi a Sfintei Cruci.
189. Mager T “Aspecte din munţii Apuseni”. Târgul de fete de la Găina, Gretorul de la
Scărişoara 1925, 128 pagini, 10 lei262.
Cuprinde:obiectul cărţii este popularitatea şi răspândirea ideii turismului în această zonă.
190. Mager T ”Ţinutul Hălmagiului” volumul I, 1937, 178 pagini, 80 lei263.
Cuprinde: descrierea regiunii Hălmagiu de la intemeiere pâna la finele secolului XVIII.
191. Mager T. ”Ţinutul Hălmagiului” volumul II, 1937, 184 pagini, 80 lei264.
Cuprinde: descrierea rugăciunii Halmagiu de la finele secolului XVIII pâna la jumatatea
secolului XIX. Prezintă istoricul rugăciunii pe localitaţi, tratând pe rând cele 33 de comune.
192. Mager T. “Ţinutul Hălmagiului” volumul III 1937, 230 pagini, 80 lei265
Cuprinde: descrierea regiunii Hălmagiu din a doua jumătate a secolului XIX pâna la primul
razboi mondial.
193 Mager T. “Aspecte din munţii Apuseni”. Ţinutul Hălmagiului 1958,184 pagini
plus o fotocopie după un document, 80 lei266.
Cuprinde: întemeierea localitații până la revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan.
194. Maior G.“Mănăstirea Argeșului” 1926;64 pagini; 5 lei267.
Cuprinde: piesă de teatru în 5 acte.
195. Mariș T. ”Un pedagog organizator Dr.Georgiu Popa” 1934 ; 72 pagini.
Cuprinde: viața și activitatea profesorului G.Popa268.
196. Marșiu I “La mormântul Domnului 1928; 43 pagini ; 6 lei269.
Cuprinde: o reproducere a Mormântul Domnului.
197. Maior G.”Peste Golgota”1925; 83 pagini, volumul 1; 35 lei270.
Cuprinde: predici
198. Maior G. ”Peste Golgota” volumul 2,192;141 pagini; 20 lei271.
Cuprinde: predici
199. Mamgro V.”Mitropolitul Sava 2 Broncovici 1650-1680" 1906 ;181 pagini272.
Cuprinde: activitatea mitropolitului, fiindu-i descrisă și viața
200. Moriescu I.”Noe Fălcosu”1933,14 pagini ,15 lei273.
260
7579B.E.O.A
261
1574B.E.O.A
262
3689 B.M.H-B
263
6789 B.M.H-B
264
6789 B.M.H-B
265
6789 B.M.H-B
266
1801 B.M.H-B
267
1778 B.M.H-B
268
7458.B.E.O.A
269
2354.B.E.O.A
270
4648.B.M.H-B
271
2789.B.M.H-B
272
2564.B.M.H-B
273
1485.B.M.H-B

36
Cuprinde: un dialog comic și instructiv.
201. Mateiu I. “Școală și educație”1916; 112 pagini; 40 fileri274.
Cuprinde: referiri la educația copiilor din orfelinate și educația fetelor.
202. Munteanu M. ”Preotul și sfatul de înpăciuire” ;48 pagini 275.
Cuprinde: un așezământ juridic prin excelență creștin. Se oglindește cea mai pură concepție
evanghelică despre “sfânta dreptate”.
203. Meteș S. “Istoria bisericii și a vieții religioase a românilor din Ardeal și Ungariei
” 1918; 424 pagini, 10 coroane276.
Cuprinde: este dedicată fostului său profesor Nicolae Dobrescu. Este descrisă viața Bisericii
din această parte de țară.
204. Miloș N.”Canoanele Bisericii ortodoxe”. Însoțită de comentarii; volumul 1;
1930,328 pagini, 160 lei277 , tradusă de Uroș Covincici și N.Popovici.
Cuprinde: este structurată pe 3 părți.
despre izvoare
despre colecțiunea canonică fundamentală a Bisericii ecumene
cum s-a alcătuit ediția colecțiunii prezente atât de p.d.v. exterior cât și al
conținutului
205. Miloș N. ”Canoanele Bisericii ortodoxe ” însoțite de comentarii volumul 2 1936;
297 pagini278 .
Cuprinde: raporturile din cadrul Bisericii precum și administrarea sfintelor taine.
206. Morușcă P. ”Misiunile religioase pentru popor” 1929; 143 pagini, 30 lei279.
Cuprinde: misiunile religioase primite de frații preoți în congresul misionar al “Asociației
clerului Andrei Saguna”ținut în anul 1929 la Alba Iulia.
207. Morușcă P. “Cuvântul lui Dumnezeu și sufletul omului” 1926; 48 pagini; 20
lei .
280

Cuprinde: învățături adresate credincioșilor .

208. Morușcă P. “Sfânta Scriptură și Tradiția sfântă ” 1926; 32 pagini; 3 lei281.
Cuprinde: raportul dintre cele două izvoare ale creștinismului.
209. Morușcă P. ”Căsnicia creștină. Învățătura către miri” 1927; 52 pagini; 6 lei282.
Cuprinde: învățături adresate căsătoriților .
210. Morușcă P. ”Mănăstirea Bodrog” 1927; 48 pagini; 8 lei283 .
Cuprinde: o scurtă monografie a Mănăstirii Hodoș-Bodrog.
211. Morușcă P. ”Omenirea în fața Crucii” 1929; 48 pagini; 6 lei284.
274
1522.B.M.H-B
275
1491.B.M.H-B
276
2032B.M.H-B
277
3964.B.M.H-B
278
4980B.E.O.A
279
2259 B.E.O.A
280
6468 B.E.O.A
281
4070 B.E.O.A
282
3459 B.E.O.A
283
100 B.E.O.A
284
3307 B.E.O.A

37
Cuprinde: o meditație la Patimile Domnului în Săptămâna Mare.
212. Morușcă P. ”Ce trebuie să scrie mirii” 1927; 96 pagini; 10 lei285.
Cuprinde: principii morale referitoare la familia creștină.
213. Moldovan I. ”Raport despre o activitate școlară poporale din Arad” din anul
1915/1916; 1916; 19 pagini286;
Cuprinde: referiri la activitatea școlară pe anul școlar 1915/1916.
214. Moldovan I. ”Raport despre activitatea școalelor poporale din Arad pe 1917-1918
“ 1918, 16 pagini287 .
Cuprinde: referiri la activitatea școlară pe anul școlar 1917/1918.
215. Moldovan I. “Îndrumări metodice la ABC” anul 1917; 42 pagini288
Cuprinde: informații pentru folosirea ABC-ului.
216. Moldovan I. ”Din viața școlilor românești ” 1932; 15 pagini289
Cuprinde: o scurtă schiță istorică a școlilor românești .
217. Moldovan I.”Legea românească în oglinda sufletească a unui învățător bătrân ”
1936; 35 pagini290 .
Cuprinde: îndrumări adresate de un învățător bătrân referitoare la societatea românească
218. Moldovan I.”Studii de drept procesual civil” 1935; 157 pagini291.
Cuprinde: comentarii la deptul civil.
219. Mureșan C. ”Carte de religie pentru elevii creștini ortodocsi” clasa 2 primară
ediția 2 ; 1941; 80 paginii; 10 lei292.
Cuprinde: lecțiile din programa școlară .
220. Olariu Iosif “Amorul” institutului pedagogic-teologic ortodox român din Arad pe
anul 1917/1918. 1918; 56 pagini293
Cuprinde: situația învățământului din institut pe anul scolar 1917/1918.
221. Papp I.I ”Vorbirile ținute de P.S. al Aradului Ioan I.Papp la înmormântarea și
parastasul fericitului întru pomenire arhiepiscop și metropolit Ioan Mețianu” 1916 ;16 pagini
294

Cuprinde: discursul ținut la înmormântarea din 26 ianuarie –18 februarie 1916 în Catedrala
mitropolitană și la parastasul din 7/20 februarie 1916.
222. Pascu A. “Irena ” 1926 ; 190 pagini; 15 lei295.
Cuprinde.: o comedie dramatică în 3 acte. Piesa de teatru a fost premiată de Teatrul Național
din Iași.

285
1517 B.M.H-B
286
3676 B.E.O.A
287
3675 B.E.O.A
288
4804 B.E.O.A
289
6584.B.M.H-B
290
3843 B.E.O.A
291
3258 B.E.O.A
292
3752 B.M.H-B
293
1725 B.M.H-B
294
1503 B.M.H-B
295
1702 B.M.H-B

38
 223. Păcățion M. ”Predici ” conlucrarea omului cu Dumnezeu 1916 ; 112 pagini296 .
Cuprinde.: o colecție de predici a mai multor preoți.Predicile sunt rezultatul chipzuinței
practice și a dragostei față de credincioși.
224. Perva G. “Cercetând Scripturile ” 1936 , 74 pagini297.
Cuprinde: meditații la cărțile Sfintei Scripturi
225. Perva G. "Femeia în lumina creștinismului" 1940; 48 pagini; 25 lei298
Cuprinde: o povățuire a autorului adresată femeii și mamei creștine
226. Petreuța “Rudenia spirituală” 1941; 44 pagini; 20 lei299.
Cuprinde: Prezentarea gradelor de rudenie și tipurile de rudenie.
227. Pervo.6 “Cazanii pentru azi” 1941; 171 pagini300
Cuprinde: învățături adresate credincioșilor
228. Petrila I “Elevii din tinerete” 1943.157 pagini 301
Cuprinde: un volum de versuri.
229. Petrovici L “Compendiu de pedagogie” 1880302;
Cuprinde: un manual adresat școlilor pedagogice
230. Pipoș P “Metodica școlii poporale” 1889, 161 pagini303.
Cuprinde: procedee de învățare - predare
231. Pipoș P “Istoria pedagogiei” 1892; 502 pagini 304
Cuprinde: evoluția pedagogiei de la întemeiere până în zilele noastre
232. Pipoș P “Didactic pentru elevii institutiilor pedagogice” Scolilor normale “
1905, 148 pagini 2 coroane305
Cuprinde: manual de didactică adresat elevilor.
233. Pipoș P “Dr W Reciu si activitatea sa pedagogica” 1911, 32 pagini306
Cuprinde: Viața și activitatea lui W. Reiu
234. Popa G “Fundațiunile din diecezana Arad” 1895, 24 pagini307
Cuprinde: Informații despre asociațiile culturale din Episcopia Arad
235. Popa G “Cuvântări la sfântul Botez, Cununii și inmormântări” 1913, 111 pagini308
Cuprinde: carte de predici
236. Popa 6 “Fete de mărit” 1937, 23 pagini309.
Cuprinde: Sfaturi adresate fetelor
296
6282 B.M.H-B
297
6397 B.E.O.A
298
3315 B.M.H-B
299
3314 B.M.H-B
300
293 B.E.O.A
301
5523 B.E.O.A
302
512 B.E.O.A
303
4987 B.E.O.A
304
4894 B.E.O.A
305
1722 B.M.H-B
306
5200 B.E.O.A
307
3019 B.E.O.A
308
3351 B.E.O.A
309
172 B.E.O.A

39
 237. Pop S “Frământări românești în jurul scaunului episcopesc ortodox de la Arad”
1929, 104 pagini310
Cuprinde: Scrisă cu prilejiul centenarului motionalizami scaunului episcopesc de la Arad
începând cu Nestor Ioanoviciu
238. Popescu T.M “Cum falsifică baptiștii istoria creștinismului” 1931, 72 pagini, 4
lei 311

Cuprinde: argumentele constituirii Bisericii creștine și înlăturarea minciunilor baptiste.

239. Popescu N “Sfaturi despre agricultori pe înțelesul tuturor” 1936, 336 pagini, 100
lei 312

Cuprinde: Este dedicata fraților răi Cornel și Adrian. Sunt înșirate sfaturi pentru agricultura,
cuprinzand mai multe ramuri . Se bazeaza pe studiile Academiei.
Cuprinde și ilustrații
240. Popovici D “Raport despre activitatea scoalelor poporalelor din Arad pe anul
1918-1919" 1919; 24 pagini313
Cuprinde: Situația din Arad pe anul color 2918/1919. Sunt consemnate disciplinele
procentajul de absențe și promovabilitatea
241. Popoviciu L “Taina vieții lungi” 112 pagini, 80 lei314
Cuprinde: Taina mulțumirii, păcii, și fericirii, mijloc preventiv pentru cei care încă n-au căzut
sub urmarea fireascăla a îmbuibărilor, și mijloc curativ pentru cei bolnavi și slabi.
242. Popovici M “Manual de drept bisericesc ortodox orientat cu privire speciala la
dreptul particular al Bisericii ortodoxe române” 1926, 320 pagini , 90 lei315
Cuprinde: Un manual de drept bisericesc care se adreseaza elevilor instituțiilor teologice.
243. Popovici N “Legea ortodoxa în trecutul nostru” 1925 21 pagini 3 lei316
Cuprinde: O sinteză a unei teme de drept bisericesc.
244. Popp I I “Vorbirile ținute la Adunarea națională de la Alba-Iulia" 1919, 12
pagini 317

Cuprinde: Discursul ținut de P S Popp I cu prilejul unirii Ardealului de Romania

245. Popp I I “Discursul la deschiderea Sinodului Eparhial din 4 Mai 1913” 1913, 22
pagini 318

Cuprinde: Cuvântarea ținută de P S la deschiderea Sinodiului.

246. Poscu P “Poiuri” 1944, 62 de pagini319
Cuprinde: O culegere de poeme.
247. Radavon H “Situația actuală de drept bisericesc a Bisericii ortodoxe rararitene”

310
1496 B.M.H-B
311
1559 B.M.H-B
312
1575 B.M.H-B
313
3674 B.E.O.A.
314
4557 B.M.H-B
315
6993 B.M.H-B
316
4187 B.E.O.A.
317
6052 B.E.O.A.
318
1264 B.E.O.A.
319
5495 B.E.O.A.

40
 1927¸ 115 pagini 320
Cuprinde: Informatii referitoare la dispozitiile dreptului bisericesc.
248. Radulescu N “Rataciții” 1925 29 pagini321
Cuprinde: O piesa de teatru într-un singur act.
249. Roniu I “Să se facă lumină” 1917, 64 pagini, 2 coroane322
Cuprinde: O pledoaie pentru a susține cultura natională românescă în Cadrul Monarhiei
Dualiste
250. Sadoveanu I M “Drama și teatru” 1926 256 pagini 20 lei323
Cuprinde: Clipe instrumentale din viața teatrelor bucurestene, mult încercate după oprirea
razboiului
251. Samuel V “contemporanii” 1920, 176 pagini, 12 lei324
Cuprinde: Operele a 15 scriitori
252. Sadean A “Apostotul primilor profesori ai preparandiei noastre” 1912, 32 pagini
60 lei 325

Cuprinde: Activitatea primilor Cărturari care și-au desfășurat activitatea la preparandie, Dr. I.
Iorgovici, M. Nicoara, D. Tichindeal, I. Mihut, C. Dioconovici Logo, P. Iorgovici.
253. Savonarola G. “Meditatiile lui Savonarola în temnița la Psalmul “Milueste-ma”,
48 pagini326
Cuprinde: un comentariu la Psalmul 50. A fost scris în închisoare cu mâna dreaptă “care I-a
fost cruțată, restul corpului fiindu-I torturat”
254. Siclovon S “La lupta pentru legea străbună” 1940, 72 pagini327
Cuprinde: Indemnuri pentru păstrarea fintei nationale.
255. Sara M “Carnetul unui preot de la sat” 1925, 62 pagini 5 lei328
Cuprinde: Activitatea desfășurată de un preot ortodox într-un sat românesc.
256. Stefu N “Colindele crăciunului” 1908 16 pagini329
Cuprinde: O colecție de colinde pentru seara de craciun.
257. Tichindeal D “Fabula” 1885 213 pagini330
Cuprinde: O colecție de povești.
258. Tolstoi L “Povestiri pentru popor” 1927, 122 pagini331
Cuprinde: O colecție de povestiri

320
1468 B.E.O.A.
321
4067 B.E.O.A.
322
1710 B.M.H-B
323
1690 B.M.H-B
324
1597 B.M.H-B
325
1601 B.M.H-B
326
5624 B.M.H-B
327
7470 B.E.O.A.
328
4074 B.E.O.A.
329
3771 B.E.O.A.
330
4717 B.E.O.A.
331
9451 B.E.O.A.

41
 259. Tolstoi L “Razboi și pace” tradus de Adrian C Corbul, volumul I, 280 pagini, 3
coroane332
Cuprinde: este un roman istoric
260. Tolstoi L “Razboi și pace” tradus de Adrian C Corbul, volumul II, 256 pagini, 4
coroane333
Cuprinde: Este un roman istoric
261. Tolstoi L “Razboi și pace” tradus de Adrian C Corbul, Volumul III, 169 pagini, 6
coroane334
Cuprinde: este un roman istoric
262. Tolstoi L. ,,Război și pace”. Tradus de Adrian C. Corbul, volumul IV, 160 pagini,
8 coroane335.
Cuprinde: un roman istoric.
263. Trifa I. ,,Spre Canaan” 1920, 79 pagini336.
Cuprinde: o carte de predici.
264. Turicu C. ,,Predica cateheză” 1925, 92 pagini337.
Cuprinde: o culegere de predici.
265. Turicu C. ,,Din omiletica practică” 1925, 92 pagini338.
Cuprinde: predici și cateheze.
266. Turicu C. ,,Primiți taina Sfintei Cuminecături” 1925, 23 pagini, 2 lei339.
Cuprinde: învățături despre Sfânta Cuminecătură.
267. Tripa I. ,,Poezii” 1882, 182 pagini340.
Cuprinde: un volum de poezii.
268. Sadean A. ,,Date noi despre Gheorghe Lazăr” 1914, 38 pagini341.
Cuprinde: o bibliografie a lui Gheorghe Lazăr.
269. Stanciu V. ,,Serbarea arborilor și a păsărilor” 1913, 22 pagini342.
Cuprinde: un eseu despre arbori și păsări.
270. Stejarel H. ,,Pentru țărani” 1906, 146 pagini343.
Cuprinde: un omagiu adus țăranului.
271. Suciu I.I. ,,Să ne mărturisim preotului” 1925, 31 pagini, 3 lei344.
Cuprinde: un îndreptar de spovedanie.

332
1665 B.M.H-B
333
1666 B.M.H-B
334
1665 B.M.H-B
335
1651 B.M.H-B
336
3402 B.E.O.A.
337
2980 B.E.O.A.
338
2980 B.E.O.A.
339
1475 B.E.O.A.
340
2885 B.E.O.A.
341
5851 B.E.O.A.
342
5192 B.E.O.
343
3233 B.E.O.A.
344
179 B.E.O.A.

42
 272. Variciu P. ,,Istoria naturală pentru școalele elementare” 1882, 214 pagini345.
Cuprinde: informații despre animale.
273. Voniga D. ,,Activitatea Pastorală a preotului în parohie” 1926, 116 pagini346.
Cuprinde: valori la viața publică și intimă a păstorilor de suflete.
274. Vuia I. ,,Instrucțiunea metodei vii ale lui I. Gabel” 1908, 16 pagini347.
Cuprinde: instrucțiuni ale educării elevilor.
275. Vuia I. ,,Carte de cetire” pentru clasa II. ediția V 1925, 160 pagini 348. Este făcută
în colaborare cu Sabin Evuțian și Romue Frateș.
Cuprinde: lecții din programa școlară.
276. Wieder M. ,,Convertirea Sfântului Apostol Pavel” 112 pagini, 50 lei349.
Cuprinde: un omagiu în semn de recunoștință P.S. Dr Andrei Magieru. Broșura este un prim
pas a unui convertit cu gândul, cu voința și cu hotărârea de a continua Calea Domnului.
277. Voniga D. ,,Expunerea spiritismului” 1898, 175 pagini350.
Cuprinde: metode ale spiritismului folosite în practică.
278. Blăgăiră I. ,,Gândirea copilului” 1935, 41 pagini351.
Cuprinde: o carte de pedagogie pentru educarea copilului.

Cap V Librăria Diecezana din Arad

Librăria Diecezana din Arad a fost înființată în anul 1909, în prima lună a anului.
Anunțul deschiderii noii Instituții este menționat în revista ,,Biserica și Școala” din
2/15 noiembrie 1908 an XXXII Nr. 44., pe care îi voi prezenta complet în anexa 8
Deschiderea unei ,,Librării Diecezane” era absolut necesară în cadrul Episcopiei
Aradului, deoarece obiectele sfinte, precum și cărțile sfinte erau comercializate îndeosebi de
către evrei, care erau cunoscuți pentru această îndeletnicire. Aceștia, dar și alții invadau satele
românești, mai ales după ce locuitorii satelor strângeau rodurile câmpului, știind faptul că
atunci locuitorii aveau de unde cumpăra obiecte sfinte. Uneori aceste obiecte nu erau de cea
mai bună calitate.
Cunoaștem faptul că poporul nostru, știa să sărute bănuțul când îl dă Bisericii și-l
sărută pentru iertarea păcatelor, deci se poate decide, cu multă ușurință cât de repede își
dezleagă românul ,,colțul cârpii” când vede întinzându-i-se un obiect creștin. Pentru a
argumenta această realitate voi menționa un articol din revista ,,Biserica și Școala” din 10/23
noi 1909 an XXXII Nr. 19 pagină 1, semnat de parohul Petru Popa în data de 1 mai 1909, în
care face precizarea că într-o singură zi, un agent străin a vândut într-un singur sat
următoarele obiecte creștine: ,,5 rânduri de ornate, 3 epitrahile singuratice, 2 cruci și 3
icoane”. Multe dintre aceste obiecte erau dăruite bisericilor, deoarece cel care dăruiește

345
1845 B.M.H-B
346
1819 B.M.H-B
347
1142 B.E.O.A .
348
4545 B.M.H-B
349
3339 B.M.H-B
350
2141 B.E.O.A.
351
3258 B.E.O.A.

43
bisericii un ornat, aleargă mai cu dar la sfânta slujbă, ,,să vadă tămâind pe preot îmbrăcat în
odajdiile cumpărate din sudoarea proprie”352. Existau numeroase sate în care la anumite
praznice se slujea în odajdiile dăruite de badea cutare, căci el așa dorea și așa se simțea
mângâiat.
Am înșirat aceste argumente pentru a demonstra importanța și necesitatea deschiderii
unei Librării Diecezane pentru a nu mai fi nevoiți creștinii să procure anumite produse de la
străini, cu prețuri îndoite.
Până la deschiderea ,,Librăriei Diecezane” odăjdiile, comercializate de străini erau
confecționate din diferite stofe și de coloraturi indignătoare, care atrăgeau învinuiri din partea
fraților ortodoxi din ținuturiile adevarat orientale, care îi acuzau că "își bat joc de ritul
bisericesc drept măritor"353.
Deschiderea "Librăriei Diecezane" era considerata ca o "scăpare din ghearele
hrăpăreților agenți, care alterau obiceiul, ritul și cultul nostru"354.
Mare trebuia să fie bucuria deschiderii respectivei "Librării Diecezane", pe ai cărei
steag era scris "scoaterea bisericii din vâlva speculațiilor" 355 deoarece de acum înainte de la
lingurița pentru altar și pană la odăjdiile aurite cu preț" de un mie de coroane" 356 și toate
puteau fi cumparate de la Librarie, care își deschisese ulterior și un atelier de croitorie.
"Librăria Diecezană” este susținuta de “tipografia Diecezană" ceea ce inseamnă că o
parte din veniturile acestor instituții erau acordate bisericiilor sărace de la sate.
Istoria poporului romăn păstrează o tradiție care spune că la Roma a avut loc un
cutremur în urma căreia s-a produs o prăpastie, a cărui astupare, de către locuitorii Romei nu
s-a putut realiza în nici un chip. În acest caz, locutitorii s-au îndreptat spre oracol ca să le
spună ce să facă, iar acesta le-a răspuns că trebuie să aduca cea mai scumpă comoară pe care o
au. Tot așa se va întampla și în cazul nostru, doar cumpărarea produselor creștine din
"Librăria Diecezană" va duce la constituirea fondurilor pentru ajutorarea bisericiilor.
Preotul avea o mare îndatorire în ceea ce privește lămurirea credincioșiilor de a-și
procura obiecte creștine numai de la "Librăria Diecezană". Așa după cum orașul Pompei, când
a fost incendiat, tot poporul s-a indepărtat de oraș, în afară de ostașul rânduit în post pentru
păzirea cetății, care a fost găsit sub cenușă în poarta cetății, el refuzând să părăsească locul
deși se vedea amenințat de incendiu, așa se impune și preotului ca din oștas a lui Hristos să fie
crediincios cetății, bisericilor sărace "Librăriei Diecezane" de la zidurile căreia nimic să nu se
depărteze.
Scopul acestei "Librării Diecezane" era de a pune la dispoziția cetățeniilor obiecte
creștine la un preț cât mai avantajos, iar pentru Diecezana scopul era de a obține anumite
fonduri care să fie folosite pentru ajutorarea bisericiilor sărace, spre întărirea caracterului
ortodox și folosul neamului.
În "Libraria Diecezană" erau comercializate atât tipăturiile realizate în "Tipografia
Diecezană" din Arad și în alte tipografi. Tot odată erau desfăcute obiecte pe care le voi
menționa în anexa nr. 9.

352
”Biserica şi ŞcoalaŢ 10/23 mai 1909 an XXIII
353
Idem
354
Idem
355
Idem
356
Idem

44
 Tot în sprijinul cetățenilor "Librăria Diecezană" a reușit să ia legatura cu o frabică de
lumănări ce ard fară să facă fum sau să picure. Anunțul este făcut în revista "Biserica și
Școala" din 10 aprilie 1932 an LVI nr. 15 pagina 8, în care sunt menționate următoare.
Lumănări de ceara garantată: kg, 320 lei
Lumănări cu compoziția de 50% ceară albită garantată: kg, 250 lei
Lumănări din ceară naturală de albină nealbită: kg, 250 lei
Lumănări din ceară minerală albită: kg, 150 lei
Lumănări din ceară minerală nealbită: kg, 100 lei
Lumănări din compoziție din ceară minerală albă cu 50% parafină: kg, 70 lei
Ulterior "Librăria Diecezană" și-a deschis un depozit de cărți literare și școlare în care
se comercializau și rechizite bisericești. Depozitul avea sediul pe strada Mihai Eminescu nr.
18.
Obiectele care se comercializau din aceste depozite le voi prezenta în anexa 10.
Ulterior "Libraria Diecezana" s-a extins constituindu-și o noua filială în Blv. Regina
Maria în anul 1920. Și în această filială erau comercializate produse realizate de "Tipografia
Diecezană" din Arad, cât și de la alte tipografii.
Dintre aceste două librarii, astăzi mai funcționează doar prima care este situată pe
aceeași strada dar care poartă numele de Mihai Eminescu. Librăriile se conduceau după
dictonul "Deie Domnul ca să grăiesc cele ce se cuvin mie ale grai și ție ale asculta” sau
vorbele Sf. Evanghelist Ioan " Iată stau la ușa și bat, de va auzi cineva glasul meu și va
deschide ușa, voi intra la el și voi cina la el și el cu mine " (Apocalipsa III, 20).

45
 Anexa 1

Cuprinde anunțul făcut in revista “Biserica si Școala” din 23

octombrie/4 noiembrie 1877 an I Nr 40 pagina 323.
Anunciu!
Subsemnatului omu care o aduce la cunostința o venerabilului elev că
langa Stabilimentul meu de Tipografia din “strode ale bisericii” vis-
à-vis de casa postal,om orangiat unu osastiment complete in
hârtie,obiecte necesare la scrisu și desemnu,precum și totu felului de
tipărituti trebuințioase oficelor bisericești ce se puteau căpata cu
preturi foarte modeste.
Rugându-se să-mi ocordați bine voitoarea D.voastra atențiune cu
destinsa stima.
Aradu.18 octombrie 1877

Stefan Gyulai

Proprietarul tipografului.

46
 Anexa 2:

Discursul susținut de PS Andrei M. cu prilejul inaugurării

sediului Tipografiei din Arad(1944 8 martie)
“Au trecut 65 de ani de când sa infințat Tipografia”.In 1912 și-a
stabilit în locul ei propriu.Acum urmează faza înzestrarii cu rotativa
si linotypuri.Se modernizează și acum s-au sfințit.
Dece se sfintesc mașinile?Pentru ca sufletul mașinii este muncitorul și
munca lui care se binecuvantează deodata cu mașinile.
Scrisul izvoraște din sufletul autorului,trece ca o solba de margele
prin mâinile tipografiei,apoi in formă de carte sau ziar,e dat marelui
public,ca o făclie.Tipograful nu este numai un receptor mort al
scrisului,ci și sufletul lui vibrează atunci când culege,pune și el atunci
o parte din ființa lui în scris.Așa ca și el e un colaborator al autorului.
Din rândurile tipografului s-au ridicat oameni care au dus mari
sevicii publicului ca editori,proprietarii si scriitori de gazete cum au
fost cazul lui Aurel Birantau înainte de unirea cea mare din 1918.
Strămoșii ziceau: roagă-te și lucreaza .Mașinaria rotativă la care
tipograful,care muncește cu placere și dă ceva din sufletul său,face un
fel de rugăciune.
Tipografia noastră a fost totdeauna in slujba ideilor religioase si
morale si niciodata nu a fost mijloc de ațâtare la ură.Ea are patron pe
Iisus Hristos ,Care si El in tinerețe a fost un muncitor.

47
 Scrisul religios ar trebuii sa fie tipărit cu litere aurite,pentru ca
ochiul cititorului sa desprindă din ele raze de lumină ce luminează
sufletul.
Muncitorii Tipografiei și în trecut au fost cei mai apreciați,pentru
că au considerat munca lor in slujba binelui si nu ca a unor năimiți…

48
 Anexa 3
Cuprinzând articolul P.S referitor la procurarea carților si
revistelor direct de la tipografieDiecazana si publicat în
revista”Biserica și Școala” la data de 20 februarie/5 martie 1905 .
“În vederea ca deși tipariturile cerute pentru trebuințele
parohiale se prevăd din casa bisericii și a cultului,dar constatându-se
ca unele parohii procurătipărituri de la alte tipografii se pune in
dorinta fiecărui conducător al oficiului parohial ca toate tipăriturile
de lipsă sa le procure numai de la Tipografia Diecezană,a cărui venit
este menit spre ajutorul separării si edificării bisericilor din
cantoanele sărace,și astfel procurarea acestora de la alte tipografii va
forma pentru perspectivul conducător al oficiului parohial delictul
desconsiderat instituțiunilor bisericești.Eventuala scuză ca tipăriturile
le-o procurat epitropul, nu se poate considera,răspunzător este și
rămâne însuși conducătorul oficiului parohial.
Articolul este semnat la 8/21 februarie 1905 de PS Ioan Papp
episcopul tuturor oficiilor protopresbiterole si parohiale din
distinctul Consiliului Arad.

49
 Anexa 4
Anunțul privind deschiderea unui stabiliment de croitorie în cadrul
Eparhieie Arad publicat în revista “ Biserica în Școală “ din 14/27
aprilie 1913 Nr. 15 pagina 118.
Prin prezență avizăm onoratul public că la stăruința mai multor
preoți am înființat un stabiliment de croitorie pentru haine preotești,
ornate și recvizite bisericești. Ca să mulțumim pe deplin onoratului
public ne-am prevăzut cu materii de cea mai bună calitate, atât pentru
reverenzi cât și pentru ornate și recvizite bisericești, asigurând
efectuarea acelora prompt și pe lângă prețurile cele mai convenabile.
Mustre de stofe espedăm la cerere cu plăcere.
Rugând sprijinul onoratului public, semnăm cu stimă
Tipografia și librăria biecezană

50
 Anexa 5
Cuprinzând statistica din anul 1900 privitoare la învățători cititori de
gazete, realizată de Dr. Gheorghe Ciuhandu publică în revista “
Biserica și Școala “ din 1/14 ianuarie 1917 an XLI Nr. 1,2,3,4,5
pagina 1.
“ În 1909 din 392 învățați, 19,6% n-au bibliotecă de fel, 32,4% au
cărți, dar n-au scrieri pedagogice, 34,4% au cărți eventual și
pedagogice , dar n-au reviste pedagogice. “
Tot în acest an, învățătorii citesc următoarele reviste pedagogice:
- “ Cultura … 1 cetitor “
- “ Foaia școlastică “ 1
- “ Pedagogia experimentală “ 4
- “ Organul Reuniunei învățătorești “ 189
- “ Revista generală a învățătorului “
- “ Vatra Școlară “ 91

De tot 289 din 392 de învățători

51
 Anexa 6
“ Publicațiunile periodice românești “ de N. Hodoș și Al. S. Ionescu,
publicat în TOM I pagina VI. Statistica din 1912.
Menționează pentru România de atunci 598 de periodice , iar în
Ungaria și Ardeal 40 de periodice românești de tot felul, dintre care
15 politice, 11 bisericești-didactice și 14 de alt caracter. Dintre cele
26 de periodice ardelene, Aradul de atunci avea singur 4 periodice “
Biserica și Școala “ , “ Tribuna “ , “ Românul “ și “ Reuniunea
învățătorilor “.
În celelalte provincii periodicele bisericești și politice au avut o
existență efemeră, problema bisericească fiind tratată în mod
incidental și suplimentar. “ Dacia Română “ 1866 ; “ Legalitatea “
1866 – la București, “ Moldova “ 1866-1868, “ Originea “ 1867 la
Iași , care a apărut un singur an “ Vestitorul bisericesc “ la Buzău
1839. “ Ecoul ecleziastic “ București 2 ani , “ Predicatorul “
București 1857.
În 1874 se ivea “ Biserica ortodoxă Română “ care a avut o eclipsă
de 2 ani: 1878-1880.
“ Preotul “ de la Iași 1861-1862, “ Predicatorul moralului
evanghelic “ de la Iași 1864-1865, biserica românilor “ Iași – 2 luni
1867, “ Pacea oficială a metropoliei “ Iași 1868.
În Ardeal “ Telegraful Român “ Sibiu 1853.
În Basarabia “ Ziarul bisericesc “ Chișinău 1869.
Prere greco-catolică “ Sionul Românesc “ a lui Șilași Grigorie 1865-
1867 – la Viena.
“ Amvonul “ a lui Popfiu 1878 la Pesto, cuprinzând aproape numai
predici “
Foaia Administrativă “ Blaj – 1868.

52
 Anexa 7
Cuprinzând prezentarea “ Anuarului școlar “ din anul 1909, făcut în
revista “ Biserica și Școala “ din 23 august / 5 septembrie 1909 an
XXXII, 1434 pagina “ Anuarul școlar “ tiparit conform ordinului
ministerial, acomodat și școalelor ajutatoare din partea statului
conținând tipăriturile: Ziuaș de primire, Ziuaș de frecventațiune și
progres, Ziuașul materialului propus,, Ziuașul vizitațiunilor si
evenimentelor, consemnarea manualelor intrebuințate, date statistice
despre școlari, învățători și școală se află de vânzare la librăria
Diecezană din Arad.
Preț pentru 80 elevi 4 coroane, de la 80-120 elevi 5 coroane, de la
120-160 elevi 6 coroane.

53
 Anexa 8
Cuprinde enunțul deschiderii librăriei Diecezane din Arad, făcut
în ziarul ”Bisericași Școala” din 12/15 noiembrie 1908 an XXXII
Nr.44.
”Avem onoarea de a vă aviza că in luna ianuarie 1909,
deschidem în Arad, strada Deák Ferencz Nr.33 o librărie românească
care va purta numirea ”Librăria Diecezană”.
Întrând în legătură cu cele mai renumite firme din țară și
străinătate librăria noastră va fi asortată cu tot felul de cărți:
bisericești, școlare, pedagogice și literare; instrumente muzicale și tot
felul de note; rechizite de scris: hârtie, cerneală, cu un cuvânt cu toate
de aparțin unei librării bine asortate.
Aducându-vă aceasta la cunoștință ne rugăm de sprijinul D-
Voastră binevoitor.
Cu stimă

Tipografia Diecezană

54
 Anexa 9
Cuprinde obiectele comercializate în ”Librăria Diecezană” din
Arad, menționate în revista ”Biserica și Școala” din 1/14 ianuarie
1914 an XL, Nr- 1,2,3,4,5 pagina 20.
Potire de argint China cu paharul aurit 35-37 și 48 coroane din
bronz aurit. 23 1/2cm înalt 50,55 și 64 coroane din bronz paharul de
origini curat si aurit de la 250-1000 coroane. Linguriță la sfânta
cuminecătură din argint de China 12 coroane.
Disc din bronz aurit 14 coroane.
Copie cu ascuțiș de oțel 12 coroane.
Cuțitaș de argint pentru mir 4 coroane.
Candelă de argint de China sau Alpaca cu 10-14-16-18-24-28-
30-34-36-38-44-50-52-60-70-75-80-90 si 150 coroane.
Cădelniță după ritul ortodox din argint de China sau Alpaca 38-
40-44-60-85,90 coroane.
Cruci pe altar sau portative din lemn frumos lucrat 5 coroane
din argint de China cu Domnul Hristos gravat în cruce și cu decoruri
a 18 și 25 coroane din argint de China cu Domnul Hristos în email și
cu decoruri 30,50-40-45-50-80 și 100 coroane bucata.
Crucea pentru Molotvelic de argint de China cu 16-12-50
coroane iar din zink cu 7-5 coroane.
Steluțe din bronz aurit 12 coroane.
Cană pentru încălzit apa din zink 4 coroane.

55
 Vase pentru apă și vin cu tavă din zink cu 5-6-10 și 12 coroane.
Cu tavă de sticlă cristal cu 13 și 14 coroane.
Vase pentru miruit cu 20 și 30 coroane.
Ornate (odăjdii) bisericești în toate execuțiile de la 150 până la
1000 coroane. La cerere servim cu modele.
Stihare pentru preoți din giolgi de la 35 coroane in sus.
Prapori în toate mărimile și toate culorile dorite cu rude sau
fără rude 80-100, 110 până la 300 coroane bucata. Acoperitoare
pentru analogion (Tetrapod) din brocat, plus mătase de la 50 coroane
în sus.
Port copii din catifea 9 coroane.
Brâie preoțești în toate culorile 12-15 coroane metrul.
Prăznicare, execuție foarte frumoasă pictate pe lemn de tei, 13
coroane sau pe tinichie cu ramă 15 coroane bucata.
Clopotele pentru altar de la 4 coroane în sus.
Icoane sfințite picate în ulei pe pânză în orice mărime: 10-20-
30-50 până la 100 coroane.
Mormântul Domnului pe pânză frumos pictat si montat de la 70
la 300 coroane.
Stihare pentru ministranți din giolgi de la 25 coroane în sus iar
din brocat de la 45 coroane în sus.
Molitvelnic cu litere chirile legătură simplă 6-7 coroane.
Octoihul mare legat în piele 32 de coroane.
Octoihul mic legat simplu 2 coroane.
Ceaslov legat simplu 3 coroane.

56
 Liturgie legat 12 coroane.
Apostolul cu litere latine legat în pânză 15 coroane.
Evanghelia cu litere latine legat în pânză 30 de coroane iar în
piele 55 coroane.
Tipicul chemării Duhului Sfânt 30 de file cu lucrarea omului cu
Dumnezeu (predici)
HrihveiPiacătior și alți preoți din presbiteratulcorinteiului-3
coroane.
Ilustrate cu motive românești 20 fileri bucata.
La comandă mai mare 25% rabat.

57
 Anexa 10
Cuprinde obiectele comercializate din depozitul de pe strada M.
Eminescu nr.10 menționate în ,,Biserica și școala” din 12 martie
1933 an LVII nr.11. Catalog nr.40.
Ornate odăjdii, veșminte bisericești cu toate aparținătoarele,
anume: felonsvită (fără stihar) epitrahil, brâu, mânecări și 2 aere, din
brocat, mătase, catifea in orice culoare, de la 5.000 lei in sus. La
cerere îți trimitem mostre și materii.
Efectuăm și reparăm.
Prapori din damast cu icoană dublă pictată pe pânză în ulei, cu
găitane și 3 ciucuri, în mărime de 80/120 cm cu prețul de la 2.800 lei
în sus. La cerere trimitem mostre de materii. Prețurile de sus ne
înțeleg fără garnitura de metal și fără ruda praporelui. Garnitura de
metal si lustruit (cruce, două globuri, balanța și cuiul 1 costă 1.000
iar ruda în vederea spre speselor de transport să le facă acasă sau
între un orășel mai apropiat.
Tavă pentru anaforă din metal argintat 300 lei , iar din argint de
China gravate ,,Cina cea de taină”, ,,Mântuitorul” 600 lei.
Lighian (spălător cu cană) din argint de China 2.000 lei.
Calendarul pentru 36 lumini, poleit verde de bronz 15.000 lei,
pentru 16 lumini de bronz aurit frumos, 20.000 lei, pentru 24 lumini
cu prisme și mărgele de cristal 30.000 lei, pentru 16 lumini decorat cu
prisme și clopoței de sticlă 20.000 lei, pentru lumini din aramă cu
prisme și mărgele 12.000 lei, pentru 6 lumini 5.000 lei.
Cap (vârf de steag, lance) din aramă cizelată de la 400 de lei în
sus.
Brâne pentru preoti din mătase în toate culorile: roșu-vișiniu și
lila pentru arhierei si cinul călugăresc cu superior roșu pentru
protoerei și preoți distins; albastru pentru preoți și negru pentru
călugări în lățime de 5 cm/200 lei metru, in lățime de 12 cm/400 lei
metru.
Litiei (psiholembniță) din metal argintat 3.000 lei.

58
 Linguriță pentru Sfânta Cuminicătură din metal argintat 150 lei,
iar din bronz aurit 400 lei.
Copie din metal lustruit, ori argintat 150 lei, iar din bronz aurit
400 lei.
Cădelniță din metal argintat 1.000 lei, din argint de China
1.200-3.000 lei.
Cană pentru încălzit zink sau aramă 100 lei.
Căldăruță pentru aghiasmă din aramă 400 lei, tot aceeași cu
icoana Botezului Domnului pictat,800 lei iar cu Botezul Domnului,
Învierea, Nașterea și Înălțarea Domnului pictate frumos și decorate
cu invitații de pietre scrum pe 2.000 lei, tot același din argint de
China cu icoana Mântuitorului și cu Botezul Domnului gravat 1.800
lei.
Potir din metal argintat cu paharul aurit 1.000 lei, din bronz
aurit 3.000 lei, din argint China 1.500-2.500 lei iar din argint aurit
5.000 lei.
Ripizi, cruce pentru ripizi aurite frumos si ruda colorată de la
800 lei în sus.
Feșnic pentru ministranți din lemn colorat frumos 180 lei.
Feșnic înaintea altarului, din lemn trainic pentru 1 lumină de la
1.000 lei in sus, pentru 3 lumini aurite de la 2.000 lei in sus iar de
metal argintat pentru Sfânta Masă. 1 lumină 400 lei, pentru 2 lumini
600 lei, pentru 3 lumini 800 lei.
Vase pentru apă și vin din sticlă cu tavă de la 120 lei iar din
argint China 2.000 lei.
Epitaf (Plesceniță sau Mormântul Domnului) cu icoană pictată
pe pânză în ulei și încadrată cu catifea, cu gallon și 4 ciucuri aur lion
de la 3.500 lei în sus.
Cruce 24 cm 400 lei iar din argint de China 30 cm 1.500-2.000-
2.500 lei, în mărime de 40 cm cu lemn sculptat 4.000-4.500 lei iar din
lemn 25 cm, 120 lei.
Miruitor cu cuțitaș din metal argintat 500 lei.
Cuțitaș pentru miruit reparat 150 lei.
59
 Cutie pentru Cuminicătura bolnavilor din metal argintat,
prevăzut cu 2 cutioare, linguriță, potiraș și o cană pentru apă și vin
de la 1.000 lei în sus.
Candele de argint din China de la 200 lei în sus.
Cutie pentru Sfântul Botez din metal argintat prevăzut cu 2 cutii
pentru mir și Sfântul oleiu, 1 cutie pentru burete și foarfeci de la
1.200 lei în sus.
Cununi pentru miri din metal lustruit, perechea de la 700 lei în
sus.
Căptușite cu catifea de la 1.000 lei in sus.
Chivot din lemn trainic, aurit frumos în mărime de 85/120 cm de
la 5.000 lei în sus, iar format mai mic 3.200 lei.
Analagion (tetrapoce) masă pentru prăznicare, pentru litier,
lucrate artistic de la 800 lei în sus.
Acoperitoare pentru analagion, stihare pentru preoti, pentru
ministranți perdele în diferite mărimi si execuții.
Disc și steluță din metal lustruit, 450 lei, din bronz aurit 1.000
lei.
Steluță și disc cu picior din metal lustruit 600 lei.
Cruce pentru Altar din lemn 25 cm, 120 lei, din metal argintat
23 cm, 400 lei.
Cruce pentru molitfelnic din metal argintat 200 lei.
Clopoțel din metal nichelat cu un clopoțel 100 lei, cu 3 clopoței
350 lei, cu 4 clopoței 600 lei.
Prăznicare pictate pe lemn în mărime 32/24 cm de la 300 lei.
Cadru pentru prăznicare cu sticlă, de la 200 lei în sus, precum
și icoane pictate pe pânză cu o față sau 2 cu fețe pictate artistic în
diferite mărimi de la 500 lei în sus.
Icoane argintate și înrămate de la 300 lei.
Pristolnic (sigil pentru sfintele prescuri) din lemn de tei 40 lei
bucuta.
Baldachiu ( cesine) din califea roșie decorat cu beobillon cu 4
ruzi vopsite și 4 tălpi (picioare) pentru ruzi vopsite frumos, 12000 lei.
60
 Cărți rituale cu litere latine.
Apostolul legat în pânză 600 lei sau piele 800 lei.
Octoihul mare legat în pânză 600 lei.
Evanghelia legată în pânză 600 lei, piele 800 lei, catifea 2500-
4000 lei.
Evhologiu (molitfelnic) legat în pânză 500 lei.
Liturghier legat în pânză 300-450 lei.
Triod legat în pânză 800 lei.
Mineele în 12 volume pe 12 luni, legat în pânză, 6000 lei, separat
fiecare lună 600 lei.
Octoihul mic legat în 100 lei.
Ceaslav mic legat 160 lei.
Acatist legat 100 lei.
Carte de Te-Deum, legat în pânză 100 lei.
Prohodul Domnului; ce se cântă în sfânta și marea vineri seara la
privighere 10-15 lei.
Proscomidiar tablou 20 lei.
Noul Testament broșat 100 lei.

61
NOTA BENE

* B.M.H-B = BIBLIOTECA MĂNĂSTIRII HODOȘ - BODROG

** B.E.O.A = BIBLIOTECA EPISCOPIEI ORTODOXE ARAD

62