Arta Si Cultura Ecleziala in Timpul Sfan

Editura Cuvantul Viefii a Mitropoliei Munteniei �i Dobrogei
Arta. �i cultura ecleziala in timpul
Sfantului lerarh Antim lvireanul

E DITOR: Preot Mihail-Simion SA.sAUJAN
R EDACTOR!: Sebastian NAZARU, Monahia Atanasia VAETr�r
C oRECTOR: Preot Adrian AGACHI
TRADUCEREA
REZUMATELOR: Maria-Yvonne BA.NCILA
CoNCEP TIE GRAFICA �1
TEHNOREDACTARE: MANASTIREA STAVROPOLEOS
Ilustraria volumului a fost pusa la dispozirie de catre autori.

Ilustraria copertei: Detaliu din pisania bisericii Tuturor Sfinrilor a Manastirii
Antim
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Arta �i cultura ecleziala in timpul Sfantului Ierarh Antim Ivireanul I
carte publicata cu binecuvantarea Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romane. - Bucure�ti : Cuvantul vietii, 2016
ISBN 978-973-7866-39-4
2
Arta �i cultura ecleziala in timpul
Sfantului lerarh Antim Ivireanul
Lucrare publicata cu binecuvantarea

Preafericitului Parinte
DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
Editura Cuvantul Vietii

a Mitropoliei Munteniei �i Dobrogei
2016
Cuvint inainte
eclararea anului 2016, de d.tre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

D Romane, ca An comemorativ al Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul
?i al tipografilor biserice?ti a determinat dezvoltarea la nivelul intregii Patriarhii
Romane a unor proiecte culturale �i editoriale remarcabile.
Georgian de origine, venit dintr-o pra indepartata in Tara Romaneasd,
Antim Ivireanul �i-a gasit aici casa, familia �i turma sa duhovniceasd, pe
care a pastorit-o cu daruire exemplara, ramanand un pelerin smerit �i un
marturisitor devotat al credinfei cre�tine ortodoxe prin intreaga sa activita
te culturala si
'
bisericeasd desfasurata
'
in sluiba
:J
neamului romanesc.
A fost ierarh, tipogra£ arhitect, caligra£ gravor, sculptor, teolog, predicator
elocvent, cunosdtor al multor limbi straine, bun chivernisitor al Bisericii,
cu spirit filantropic �i aplecare spre nevoile credincio�ilor pe care i-a pasto
rit, trecand la cele vesnice
'
si primind cununa muceniciei acum trei sute de
'
ani, in toamna anului 1716.

La curtea domneasd din Bucure�ti, Antim Ivireanul a gasit un spafiu cultu
ral propice unde s-au intalnit �i au activat, sub patronajul Sfantului Domnitor
Constantin Brancoveanu, stralucifi oameni de cultura italieni �i greci, ala
turi de renumifi carturari �i ierarhi romani ortodoc�i. ,,Traitor intr-o epo
ca de stralucitoare cultura �i rafinata arta, cum a fost epoca brancoveneasd,
Antim a izburit prin talentele sale multiple �i abilitatea sa neintrecud sa joa
ce primul rol in viata Tarii Romanesti, fad. ca cineva dintre contemporani
' ' '
6
sau urma9i sa poata gandi in mod serios ca n-a meritat intregul curs al ono
rurilor prin care a strabatut"1•
in anul 1691, a ajuns condudtorul Tipografiei Mitropoliei din Bucure9ti.
in anul 1696, era egumen al manastirii Snagov, unde a intemeiat o noua
tipografie 9i a desfa9urat o bogara activitate tipografid timp de cinci ani.
$i-a continuat lucrarea tipografid in Bucure9ti, intre anii 1701-1705. in
anul 1705 a fost ales episcop al Ramnicului. La inceputul anului 1708, a
fost ales mitropolit al Tarii Romane9ti, pastorind pe credincio9ii romani
pana in anul 1716, tiparirea de drti ramanand 0 constanra a activitatii
sale drturare9ti.
in jurul tipografiilor de la Bucure9ti, Snagov, Ramnic 9i Targovi9te s-a gru
pat 9i un numar de corectori, gravori 9i tradudtori care au format o adeva
rara ,,lume a drfii", interesara in munca filologid hranira mai ales de con
fruntarea versiunilor in vederea realizarii unei corecte traduceri romane9ti
si deci in acuratetea termenilor, in viata conceptelor, formandu-se astfel o
' ' '
adevarara mi9care intelectuala.

Mare ierarh 9i om de cultura, Antim Ivireanul a reu9it ca, ,,din ostenelile sale
cele multe, din tiparitul drtilor 9i din milosteniile induratorilor cre9tini"2,
sa ridice si ,,o mareara manastire cu
' '
0 preafrumoasa biserid avand hramul
Tuturor Sfinfilor"3• Prin testamentul sau, mitropolitul a randuit 9i o inten-
sa opera de asistenfa sociala din veniturile manastirii.
La 21 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut
pe mitropolirul Antim in randul sfintilor, fiind praznuit in fiecare an in
ziua de 27 septembrie. Este considerat eel mai de seama mitropolit al Tarii
Romane9ti din toad istoria ei. Prin intreaga sa activitate pastorala, tipogra
fica 9i predicatoriala ca episcop 9i mitropolir, Sfanrul Antim a intruchipat
pe adevaratul pastor care-9i pune sufletul pentru credincio9ii sai. Viata lui
a fosr o intreaga jertfa de munca 9i de ravna pentru ridicarea Bisericii 9i
luminarea credincio9ilor. De9i strain de neam, a invafat limba romaneasd
1 Gabriel $TREMPEL, ,,Introducere" la: ANTIM IvrREANUL, Opere, edifie critid �i stu-
diu introductiv de Gabirel $trempel, Bucure�ti, Ed. Minerva, 1972, p. V.
2 ,,Hrisovul arhieresc din 20 iulie 1715", in: Arhim. Safi.an BoGHIU, Sfantul Antim Ivi
reanul ?i Miiniistirea Tuturor Sfinfilor, Bucure�ti, 2005, p. 166.
3 Anton-Maria DEL CHIARO, Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia con la
descrizione del paese, natura, costumi, riti e religione degli abitanti [ . . ], nuova edizione per
.
cura di N. Iorga, Bucarest, 1914, pp. 202-203.

7
in chip desava.r�it, lasandu-ne in tilmacirile �i prefefele sale, in didahiile �i

in sfaturile sale duhovnice�ti, eel mai frumos grai romanesc.
Prezentul volum de studii Art a �i cultura ecleziala in timpul Sfantului
Ierarh Antim Ivireanul se dore�te a fi un omagiu adus memoriei culturale a
Sfantului Mitropolit Antim Ivireanul.
Arhitectura Bisericii Tuturor Sfintilor de la Manastirea Antim este analizata
cu multi competenfa in doua dintre studiile cuprinse in acest volum. Pri
mul analizeaza biserica Manastirii Antim ca nucleu-centru al incintei mo
nahale, un centru fizic si spiritual in care se concentreaza toate functiunile
' '
pe care ctitorul le-a prevazut pentru zidirea sa. Al doilea studiu identifid
particularidfile estetice prin care Sfantul Antim a imprimat Manastirii
Tuturor Sf:.ntilor
'.J' ) configuratia unei zidiri domnesti, reusind, prin monumen-
' ' '
talitate, printr-o arhitectura aristocratid �i prin somptuozitate decorativa,

sa atinga nivelul de maretie si elegand specific ctitoriilor domnesti.
I I I I
0 aka contribufie se aplead asupra simbolicii spirituale a numerelor, a

motivelor florale �i, mai ales, animaliere ,,intrupate in piatra, in faptura
arhitectonid a bisericii Manastirii Antim, in ilustrafii de manuscrise, de
documente sau in tiparituri antimiene".
Sprijinirea Ortodoxiei de expresie araba prin tipar de dtre Sfintul Ierarh
Martir Antim Ivireanul constituie tema generoasa a unei alte contribufii.
Tiparul in limba �i alfabetul arab i�i datoreaza inceputurile Sfantului
Mitropolit Antim, care, impreuna cu ierarhul antiohian Atanasie Dabbas,
a tiparit primele drfi de cult ortodoxe in limba araba, cu litere arabe, �i a
daruit materialul tipografic necesar intemeierii la Alep, in Siria inglobad
Imperiului otoman, a primei tiparnife din Orient in care au fost imprimate
drfi de cult �i de invafatura ortodoxe in limba araba, cu caractere arabe.
Grafica Evangheliei greco-romane tiparite de Sfantul Antim la Bucure�ti, in
1693, o capodopera a artei tiparului �i a xilogravurii brancovene�ti, este
studiad din doua unghiuri de vedere: una dintre contributiile stiintifice ' ' '
prezente in volum analizeaza citeva xilogravuri care impodobesc tiparitu-

ra - cadrul foii de tidu, Sfinfii Evangheli�ti loan, Matei, Luca �i Marcu; al
doilea studiu ofera o noua interpretare prezenfei unui semn descifrabil pe
filacterele a doua dintre cele patru xilogravuri �i in unele semnaturi anti
miene, un grafism pe care mulfi cercedtori in istoria drfii il considera a fi
inif iala numelui tipografului.
Adresam mulfumiri distin�ilor cercedtori care au acceptat invitafia de a pune
in lumina contributia Sfantului Antim Ivireanul la arta si cultura ecleziala
' '
8
a epocii sale �i ii incredinfim de mare prefuire. De asemenea, aducem

multumiri redactorilor Editurii Cuvantul Vietii a Mitropoliei Munteniei si
' ' '
Dobrogei �i preacuvioaselor monahii de la manastirea Sravropoleos, care,

cu rabdare si daruire exemplari, au realizat redactarea, corectura si tehno -
' '
redactarea studiilor inrr-o forma grafica deosebiti.

Binecuvantim aceasti aparifie editoriala �i pe cititori, indemnandu-i sa iu
beasca frumosul artistic si spiritual, pentru a cauta si mai mult frumusetea
' ' '
cea negriiti a slavei dumnezeie�ti din Impirifia Cerurilor.
t DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
Tereza S1NIGALIA
Instirurul de Isroria Artei George Oprescu al
Academiei Romane, Bucurqri
Biserica - centru al spafiului monahal.
Cazul Manastirii Antim
Cuvinte cheie: Manastirea Antim, Axul lumii,

centru, Mitropolitul Antim Ivireanul, spatiu sacru
Abstract
Articolul i�i propune sa analizeze biserica T ururor Sfi.nfilor, ctitoriti de Sfanrul
Mitropolit Martir Antim lvireanul, ca nucleu-cenrru al manastirii care ii poarta
numele, intr-o ,,mahala" bine populata din Bucure�ti, ridicata in anii 1713-1715
in locul unei biserici de lemn. Prima parte a smdiului este axati pe discutarea
conceptului de ,,centru", in principal in relafie cu edifi.ciul eclezial - biserica - �i
cu semnifi.cafia teologici a spafiului sacru, constituit in jurul unui ,,ax al lumii".
Terna celei de-a doua pirfi este studierea efectiva a bisericii Tuturor Sfinfilor in
raport cu spafiul liber �i cu eel construit din jurul siu, care o izoleaza fizic �i spi
ritual de lumea din jur prin menirea monastici, dar, in acela�i timp, o atrage pe
aceasta citre Dumnezeu prin menirea misionara. Mitropolitul-ctitor, el insu�i
un artist, cunoscut tiparitor de carte de cult �i de edifi.care sufleteasci la Snagov,
Ramnicu Valcea �i Bucure�ti, �i-a manifestat intenfiile prin crearea unei opere
care valorifici exemple de arhitecturi ecleziastici din secolul al XVII-lea, dar ac
centueaza ideea Biserici-Centru prin amplasarea acesteia in chiar centrul geome
tric al unei incinte perfect rectangulare, in care singurele construqii inalte sunt
biserica �i turnul-clopotnifi, plasate strict pe axul de perfecta simetrie est-vest.
Biserica - centru al spafiului monahal 11
1. Centrul - concept peren

In frumoasa limba romaneasca a Bibliei traduse si tiparite la Bucuresti, in 1688,
' '
din inifiativa domnitorului �erban Cantacuzino, in al doilea capitol din Car-

tea Facerii, gasim primul text revelator pentru ideea care a stat la baza acestui
studiu: ,,�i rasadi iara� Dumnezau den pamant tot lemnul [pomul, in tra
ducerile moderne - n.ns.] frumos la vedeare si bun la mancare, si lemnul vietii
' ' '
in miilocul
:J gradinii, si
' lemnul a sti cunostinta binelui si
' ' '' raului" [Facere 2, 9] 1•
De la Sfinfii Parinfi pana la comentatorcii de astazi2, prezenp ,,lemnului" (pomului)

din mijlocul gradinii Raiului a fost vazuti ca o prefigurare a ,,lemnului Crucii", a�a cum
fusese interpretati analogia in
Fapte 5, 30 �i 10, 39, in Galateni 3, 13 �i 1 Petru 2, 24.
Prima observafie poarra asupra ideii de centru - ,,in mijlocul gradinii" -, iar cea
de-a doua ca intreaga creafie se afla sub ,,rarie", iar ,,taria a numit-o Dumnezeu
cer (subl ns.) [Facere 1, 9].
" .
Arita timp cit pamantul era considerat plat, cerul era conceput ca o semicupola
deasupra lui. Credinp aceasta a persistat pana in Rena�tere, iar multe popoare
au crezut ca traiesc in punctul central al pamantului, punct unit cu cerul de dea
supra printr-o Axis mundi (Axa lumii), in pofida faptului ca fiecare vedea cerul
�i relafia proprie cu acesta in alt fel, dar era sigur ca aici se afla locuinfa zeilor.
Nu altfel gandeau romanii cind au construit Panteonul, templul dedicat Tuturor
Zeilor. Pentru prima data un templu nu mai avea un acoperi� in doua ape, ci
spafiul sau interior, circular, era acoperit cu o imensa cupola, perfecta ca traseu
geometric, dar avand centrul, situat la punctul eel mai inalt, decupat ca un implu
vium, suprafafa deschisa care corespundea �i Axului lumii3, a carui extremitate
inferioara era aceea�i cu centrul cercului de baza de la nivelul pavimentului.
1 Biblia, adeca Dumnezeiasca Scriptura a Vechiului �i Noului Testament. Tipariti intiia oara
la 1688 in timpul lui $erban Yoda Cantacuzino, Domnul Tarii Romane9ti. Retipariti dupa
300 de ani in facsimil 9i transcriere cu aprobarea Sfanrului Sinod 9i cu binecuvantarea Prea
Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Bucure9ti, Ed. Instirutului
Biblic 9i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1988, p. 2.
2 Marguerite HARL, Cristian BA.murA., ,,Note la Geneza", in: Cristian BA.orurA. et al.
(coord.), Septuaginta 1, Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Bucurqti/Ia9i, Colegiul
Noua Europa/Polirom, 2004, p. 57, cu referire la .. pomul viefii" 9i la ..pomul cunoa!jterii"; Biblia
cu ilustratii, vol. I, Pentateuhul, versiune diortositi dupa Septuaginta, redactata 9i adnotati de
Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul 9i Mitropolirul Clujului, sprijinit pe numeroase alte
osteneli, Bucure9ti, Ed. Litera, 2011, pp. 28-29 (comentariu la Facerea 2, 8, 16).
3 Romolo Augusto STACCIOLI, Rome, autrefois et aujourd'hui, Roma, Vision, 2001, pp. 74-78.
12 Tereza Sinigalia
Arhitectura cre�tina, care pastrase timp de secole tradifia basilicii cu �arpantii

aparentii pentru spafiul liturgic, inoveaza de abia in vremea lui Justinian (527-
565)4, cand tradifionala basilica trinavatii prime�te, deasupra zonei centrale a na
osului, o cupola de mari dimensiuni (biserica Sfanta Sofia din Constantinopol),
a drei prezenfa va modifica intreaga concepfie spariala a arhitecturii sacre bi
zantine ulterioare �i a celei influenfate de aceasta.
Cupola, indiferent de dimensiune, devine elementul definitoriu al acestei arhi
tecturi, iar legatura celui mai inalt punct al ei cu naosul in care stau credincio�ii
este marcatii de acela�i ,,Ax al lumii", invizibil, dar, in acela�i timp, atit de pre
zent in intreaga simbolid a spafiului.
Dad absida altarului este lo cul reinnoirii J ertfei euharistice, naosul este locul
Bisericii, al credincio�ilor unifi in Duh cu Hristos. Spafiul acesta devine locul
(centrul) unui intreg sistem spiritual de comunicare intre divin �i uman, intre
cer �i pamant, intre nevazut �i vazut.
Sfantul Maxim Marturisitorul dadea doua definifii ale bisericii - laca�: ,,sfanta
biserid a lui Dumnezeu este un simbol �i numai al lumii sensibile, ca una care
are drept cer dumnezeiescul sanctuar, iar drept pamant stralucirea naosului;
dupa cum si lumea este o biserid avand asemenea unui sanctuar cerul si ase-
' '
menea unui naos ordinea impodobitii a pamantului"5•

Cel mai cunoscut comentator bizantin al Sfintei Liturghii �i al spafiului ecle
zial, Sfantul Gherman, patriarh iconodul al Constantinopolului (715-730, an
in care a fost gonit din scaun) scria: ,,Astfel: Biserica e un cer pamantesc, in
care locuie�te �i se plimba [cf 2 Corinteni 6; Levitic 26, 11] Dumnezeul eel
ceresc; reproduce rastignirea, ingroparea �i Invierea lui Hristos; e slavitii mai
presus de cortul marturiei lui Moise, in care erau altarul ispa�irii [cf Iqire 25,
17; Evrei 9, 15] �i sfintele sfintelor [cf Ie?ire 30, 29; Evrei 9, 2]; e prefiguratii
in patriarhi, prevestitii de profefi, intemeiatii de apostoli [cf Efeseni 2, 20],
impodobira de ierarhi, desavar�itii in martiri �i intronizatii in sfintele relicve"6.
4 Rotonda Sfamului Mormant �i unele memoriale dedicate martirilor aveau cupole, dar
acestea se ridicau deasupra unor structuri cilindrice, nu deasupra unor sparii rectangulare, care
necesitau introducerea pandantivilor (mai rar a trompelor de colr) pentru a face trecerea de la
patrat la cerc.
5 SF. M AX IM MARTURISITORUL, ,,Misragogia", traducere �i comentarii de Diac. Ioan lcAjr,
in: De la Dionisie Areopagitul la Simeon al Tesalonicului. Integrala comentariilor liturgice bizantine,
Sibiu, Ed. Deisis, 2014, p. 211.
6 GHERMANOS AL CoNSTANTINOPOLULUI, ,,Relatare �i viziune mistica despre biserid <�i

Biserica - c entru al spariului monahal 13
Ceea ce se intimpla la nivelul receptacolului construit al bisericii este intarit de

prezenfa picturii murale, special organizati pentru a transmite clerului inalt
sau obi�nuit, dlugarilor �i credincio�ilor, mesajul reologic-liturgic incorporat in
imaginea sacra prin intermediul a ceea ce ne-am obi�nuir sa numim ,,icoana".
Dupa triumful definitiv al cultului icoanelor (843 cl.Hr.), se starornicesc prime
le formulari de tip iconografic destinate sa decoreze interiorul bisericilor, care,
fapt demn de remarcat, au de acum inainte, in numar mare, o structura de cruce
gread inscrisa, dominati de turla de deasupra naosului acoperiti cu o cupola.
Ideea d aceasta simbolizeaza cerul este intiriti de imaginea plasati aici a lui
Hristos Pantocrator - Atotfiitorul, a Doua Persoana a Sfintei Treimi, realizati
la inceput in mozaic, apoi in fresd.7•
In plus, simbolismul Axului se ingemaneaza cu eel al Crucii, accentuand relafia
dintre Dumnezeire �i J ertfa rascumparatoare a lui Hristos.
Axul invizibil dintre cer �i pamant dobande�te astfel un accent suplimentar de
sens. Sensul acesta este intirit de pictura din absida altarului. Cum oare?
Rene Guenon incerca sa demonstreze, intr-un alt context, dar cred ca demon
srrafia sa se poate aplica �i aici, ca, in cadrul a ceea ce el studiaza, adid ,,Sim
bolismul crucii", ,,structura despre care este vorba [axa verticala - n. ns.) poate
fi realizati �i orizontal; la un edificiu de forma dreptunghiulara se va adauga o
parte semicirculara, plasati la una dintre extremitifile sale, �i anume cea indrep
tara spre zona dreia ii va fi atribuira semnificatia unei corespondente «ceresti»,
' ' '
printr-un fel de proieqie pe planul orizontal de baza; aceasra zona, eel pufin
in cazurile cele mai cunoscute, va fi cea de uncle vine lumina, adica rasaritul;
iar exemplul care se impune imediat este eel al unei biserici terminate printr-o
absida semicirculara"8•
Orizontala aceasta, virtuala ca �i verticala, trimire dtre rasarit, locul de uncle
rasare soarele �i vine prima raza de lumina, punctul de incidenfa al axei cu pere
tele estic aflandu-se la baza concii care acopera absida altarului.
Crucea astfel constituira trimite, spafial, dar �i iconografic, la dogma Intruparii:
Hristos-Dumnezeu Se intrupeaza in sanul Fecioarei, pentru ca Hristos-Omul sa
se jertfeasd pentru mantuirea omenirii. Iconografia statornicitii ind din secolul
Lirurghie>", in: Diac. I. Id.Jr., De la Dionisie Areopagitul la Simeon al Tesalonicului . .., p. 447.
7 Vezi: Robert F. TAFT, Liturghia. Model de rugaciune, icoana a vietii, trad. Cornelia Dumitru,
Tirgu U.pu�, Ed. Galaxia Gutenberg, 2011, p. 91.
8 Rene GuENON, Simboluri ale �tiintei sacre, trad. Marcel Tolcea �i Sorina �erbanescu,
Bucure�ti, Ed. Humanitas, 22008, p. 305 (,,Simbolismul bolfii").

14 Tereza Sinigalia
al IX-lea o plaseaza in aceasta cond pe Maica Domnului finandu-L pe Iisus-Copil

pe genunchi (biserica Sfanta Sofia din Constantinopol), redactare care, reluati
ca atare sau modificati formal, dar pastrand sensul originar al mesajului teologic
transmis, se perpetueaza pana astfai.
Sub nivelul punctului de incidenra al axei orizontale, ideea Jertfei lui Hristos,
reinnoiti la fiecare Sfanti Liturghie, este figurati in mod diferit. Iconografia
acestor teme, istoric-evanghelid (Spalarea picioarelor �i Cina cea de Taina) �i
euharistid (Imparti�ania cu Sfintul Trup �i Imparti�ania cu Sfintul Singe),
care apar mai tirziu in acest spafiu, singure sau in compania altora, intire�te
semnificaria liturgid a legaturii indisolubile dintre act �i imaginea care nu il
ilustreaza, ci ii dezvaluie vizual sensul mistic.
Biserica-lacas devine astfel un centru al legaturii dintre Cer si Pamant, indiferent
' '
dad este o catedrala sau o biserid de parohie din eel mai umil sat, dad este
catoliconul unei mari manastiri sau un paraclis, o capela palatina ori una privati.
In Tarile Romane numarul bisericilor in cruce gread inscrisa este foarte redus,
preferinfele ctitorilor mergand mai cu seama dtre structurile de tip triconc,
cu turla pe naos, sau, pentru anumite categorii de laca�uri ( ora�ene�ti, de curte
domneasd sau boiereasd, bolnife, paradise), dtre tipul dreptunghiular sau
mixt, la care, in lipsa cupolei de pe naos, ideea Axului care leaga cerul de pamant
implid prezenra Pantocratorului, pictat intr-un medalion in centrul bolfilor
semicilindrice. Apdar, in orice imprejurare, centrul ramane o prezenfa, chiar
dad invizibila, dar sigur spirituala.
Biserica insa nu ramane un laca� inchis in sine, ci, prin mesajul sau, irumpe in ex
terior, in primul rind dtre comunitatea dreia ii este destinati. Dad pentru o bi
serid parohiala, de pilda, locul ales poate fi aleatoriu sau determinat de condifiile
terenului, care implid �i arealul din jurul sau, mai larg sau mai strimt, in cazul
unor manastiri, lucrurile stau cu totul altfel. Evident, actioneaza si aici caracteris-
, '
ticile terenului, dar biserica (catoliconul) unei manastiri nu este libera in spafiu, ci
izolata fizic in prima instanra de mediul inconjurator. Aceasti izolare fizid este
dublati de cea mult mai semnificativa pentru tipul de a�ezamant despre care vor
bim: retragerea din lume a unui dlugar, cu toate rigorile impuse de viafa mona
hala, inseamna, eel pufin in formula cenobitid, un trai comun, intilnirea pentru
slujbele zilnice prescrise prin regula. Imprejmuirea sau zidul devin astfel o limiti
invizibila, in pofida prezenfei reale, pentru un spafiu al drui centru spiritual �i
fizic este biserica purtatoare a intregului mesaj cu care a fost investiti.
Istoria monahismului rasaritean cunoa�te numeroase solufii pentru rezolva
rea acestor probleme. La toate marile manastiri constantinopolitane, limitele
incintelor s-au pierdut. In Grecia, in Serbia, in Macedonia, pufine pastreaza

imprejmuirile originare. Manastirea Sfanta Ecaterina de la Muntele Sinai este
o exceptie datoritii situatiei sale speciale, de izolare intr-o zona muntoasa si de
' ' '
expunere la invazii, jafuri, profanari.

Mai aproape de noi geografic �i spiritual, politic �i economic prin legaturile speciale
ale manastirilor inchinate, Athosul are o situafie aparte, care, eel pufin pana la un
punct, a constituit un model de baza pentru a�ezamintele din Tarile Romane.
Pretutindeni, in fiecare dintre cele 20 de mari manastiri athonite, catoliconul
ocupa un loc central in cadrul incintei, in sensul dominarii unui spafiu liber mai
mult sau mai pufin intins in jurul sau, subliniindu-i pozifia preeminentii fafa
de restul cladirilor, chiar daca acestea sunt mai inalte (locuinfe cu multe eta
je, adaugate �i in timp, turnuri de aparare, turnuri-clopotnifa). In aceste struc
turi spafiale nu inralnim o rigoare planimetrica, incintele poligonale neregulate
urmeaza mai curand terenul �i nevoia amplificarii prin adifiune, pe masura ce
importanta asezamantului creste sau daniile se acumuleaza. Din nefericire, in
' ' '
afara de imagini spectaculoase luate din elicopter sau de excelente fotografii de

la nivelul curfilor, sintezele de istorie a arhitecturii nu cuprind decat planurile
catolicoanelor sau ale unor trapeze, dar nu au fost publicate planuri ale ansam
blurilor care sa permita evaluarea la nivel spafial a diferitelor lor componente
constructive �i a relafiilor dintre ele9•
In acest aleatoriu al amplasarii cladirilor secundare in raport cu biserica �i cu
limita incintei, s-a incercat totu�i sa descopere o anume ordine care prive�te
numai doua categorii de edificii: turnul de intrare, uneori �i cu funqie de
clopotnifii, �i trapeza, aflatii in imediata lui vecinatate. Ambele era plasate, in
masura posibilului, spre vest de intrarea in catolicon, cele trei volume descriind
in spafiu un triunghi care izola cumva zonele rezervate strict ob�tii monahale de
cele care, conform tipicoanelor, puteau primi �i hrani pelerini.
Initial, manastirile din Tara Romaneasci si
, , , Moldova respectau traditia,
, derivatii
din regula de a fi construite �i de a funqiona in locuri retrase, care sa inlesneasd o
viafa de reculegere, inchinatii lui Dumnezeu. Cele mai multe nu au fost, la inceput,
9 0 mare coleqie de documente fotografice �i desenate pentru toate construcfiile de pe Mun
tele Athos a fost realizata de Paul Mylonas, profesor universitar de la Universitatea Politehnid
din Atena, membru al Academiei Elene. Profesorul Mylonas a realizat, impreuna cu mai multe
generafii de studenfi, aceasta opera de excepfie, care, din pricina vastitafii sale �i a costurilor enor
me, nu a vazut lumina tiparului (informafii primite de autoarea acestui articol de la profesorul
Mylonas in mai multe rinduri, in cadrul unor discufii �i vizite la Atena �i in Romania).
16 Tereza Sinigalia
ceea ce am numi ,,manastiri de oras",

'
cu exceptia
, celor care functionau
,
si
, ca sedii de
Episcopie sau de Mitropolie.
In Tara Romaneasca, pentru ca la ea ne vom referi, incepand cu cea de a doua
jumatate a secolului al XVI-lea, inralnim o siruarie ,,hibrida". Manastirile mari,
domne9ti, incep sa fie construite pe dealurile care domina Bucure9tii, spre ma
lul drept al Dambovirei: Sfama Troira/Radu Voda, Mihai Voda, Mitropolia, dar
totu9i izolate de ora9ul propriu-zis.
lntr-o alta faza, ctitorii cauta insa amplasamente mai izolate, nu in centrul aglo
merarii urbane, ci la oarecare departare de acesta, de regula la o margine. Cazul
Manastirii Sfantului Voievod eagoe Basarab de la Curtea de Arge9 este notoriu 9i
Putea deveni un model: in Bucuresti,
'
se construiesc Manastirile Sarindar si
'
Sfantul
Gheorghe-Vechi - folosira 9i ca biserica mitropolitana, atunci cand mitropolitul nu
rezida la Targovi;;re, pana la ridicarea noii Mitropolii, incepura de Constantin
�erban Basarab in 1654 - spre ceea ce constituiau limitele de atunci a capitalei.
Noua formula a manastirilor mari, efectiv ,,de oras",
'
debuteaza cu asezamantul
'
spatarului Mihai Cantacuzino de la Colrea. Acesta este urmat de ridicarea Ma-

nastirii Sfantul Gheorghe-Nou de catre Sfantul Constantin Brancoveanu, eel care
reface si
'
Manastirea Sfantul loan ,,eel Mare" si
'
fosta manastire ,,a Grecilor" in
primul deceniu al secolului al XVIII-lea10•
Dupa aceste sumare observarii, ne apropiem de momentul in care Sfantul Antim
Ivireanul, vestitul tiparitor de carri necesare cultului 9i edificarii spirituale, ajuns
mitropolit al Tarii Romane;;ti in 1708, se decide sa construiasca in ora� o manas
tire inchinara Tuturor Sfinrilor, cunoscura ulterior sub numele sau.
2. Centrul - sensuri teologice si

,
realitati
,
fizice in cazul bisericii
Tuturor Sfintilor a Manastirii Antim
,
Mitropolitul Antim Ivireanul, bun cunoscator al lumii in care traia ;;i privind in
urma la marile modele monastice ale Orientului crestin,
'
daruite si
'
intarite de ctitorii
lor cu acte de fundare ample, explicite, sau cu tipicoane care stabileau regula de viara
pentru aceste a;;ezaminte, observand lipsa acestui tip de documente la noi, se decide
sa i;;i doteze propria ctitorie cu un Hrisov arhieresc 9i cu un A�ezamant, care sa amin
teasca actul sau intemeietor 9i sa reglementeze, pentru atunci ;;i pentru viitor, mo
dul de funqionare a manastirii, obligariile egumenilor ;;i ale ob;;tii, grija pentru cei
sarmani ;;i decizia de a nu deveni niciodara dependenta de vreo institurie religioasa.
10 Radu vel logoflit GRECIANU [GRECEANu], Viata lui Costandin Vodii Brancoveanu, cu note
�i anexe de �tefan D. Grecianu, Bucure�ti, Institutul de arte Grafice Carol Gobi, 1906, passim.
Spre mijlocul textului Hrisovului arhieresc, mitropolitul-ctitor menriona: ,,Ca din

tru ostenelile mele cele multe, din tiparul carfilor 9i din milostivirile induratori
lor cre9tini, ne-am invrednicit de am inalfat din temelie biserica frumoasa aici,
in Bucuresti,
, intru slava si multemita Insusi Celui ce intru Troira Se proslaveste
' ' ' ' '
Dumnezeu si intru cinstea si lauda tuturor sfintilor denpreuna, incit sa fie si sa

' ' ' '
se numeasca cinstira manastire a Tuturor Sfintilor, carora o am inchinat-o si pe

' '
numele lor am zidit-o, ca sa se praznuiasca intru ia (ea - n.ns.J cu marire 9i sa se

cinsteasd necontenit cu laude si cu cintiri ca niste priateni ai lui Dumnezeu si
' ' '
ajutatori 9i sprijinitori tuturor pravoslavnicilor cre9tini.

Zidit-am imprejur chilii destule 9i alte laca9uri pentru odihna egumenului care va
veni dupa vremi 9i a celora ce vor vrea sa aleaga viap sihastreasca (...].Inca 9i biserica
am impodobit-o 9i am infrumusefat-o cu ajutoriul lui Dumnezeu, pe dinnafara 9i
pe dinlauntru, cu multe odoara de argint 9i cu ve9minte scumpe, cu drfi de multe
feliuri 9i cu altele ce se obicinuesc a se inzestra zidirile cele cuvioase [ . ].Oat in Iulii
. .
20 dni (ziua - n.ns.J, leat (valeat, anul de la facerea lumii - n.ns.J 7223"11 (fig. 1).
In fruntea textului A�ezamantului Manastirii de el ctitorite, Mitropolitul Antim
a pus cele patru versuri, pe care le dateaza, impreuna cu intreaga scriere, ,,La leat
7221, aprilie 24, in care an s-au inceput zidirea Bisericii":
,,Toara suflarea, zice proorocul,
Cante pre Domnul peste tot locul.
�i melciul ind coarne inalfa,
Ca sa-L laudam pre tori ne invafa"12 (fig. 2).
Cele citeva excerpte din A�ezamantul compus de insu9i mitropolitul Antim 9i co
piat de monahul Nicola, ,,notare9ul Mitropoliei", rezuma in fapt materializarea
gandului lui Antim: sa aduca Slava lui Dumnezeu, sa ii cinsteasca pe Tori Sfinfii,
carora le dedica Biserica, pe care a construit-o 9i a inzestrat-o, pe care a plasat-o in
mijlocul unor chilii pentru calugari, care trebuie sa urmeze regula de el instituita
9i sa se ingrijeasca de saraci.
Tipograful care pusese in pagina atitea drfi, eel care compusese foi de titlu cu
chenare maiestrit desenate si colorate si echilibrase caracterele rosii si
, ' , negre din
,
interiorul acestora (fig. 3), a orinduit 9i propria sa ctitorie dupa legile simetriei
11 ,,Hrisovul arhieresc al lui Antim, Mitropolirul Tarii Romane�ti, prin care arara cum a
zidit Manasrirea Tuturor Sfin�ilor din Bucure�ti �i care sa fie regula de urmat in viafa, fixara de
el prinrr-un a�ezamant in 32 de capete, in Sfantul Antim Ivireanul", in: Sf. ANTIM IvrREANUL,
Scrieri, Arhim. Mihail STANCIU, Acad. Gabriel ;; TREMPEL (eds.), Bucure�ti, Ed. B asilica, 2011, p. 75.
12 Sf. ANTIM IvrnEANUL, ,,A�ezamanrul Manasririi Antim", p. 79.

18 Tereza Sinigalia
�i armoniei, dupa importanp �i funqiunea fiecarei cladiri in cadrul ansamblu

lui, nu izolara �i rupra de acesta, ci, dimpotriva, integrara unui concept spafial
unitar �i unificator.
Dupa ani consacrafi tiparirii drfilor, dupa ani de slujire arhiereasd, ca episcop de
Ramnic �i apoi ca mitropolit al Tarii Romane�ri, Anrim Ivireanul se decide sa i�i
dud la indeplinire alt gand, eel de a lasa patriei sale de adopfie �i ora�ului in care
pastorea un a�ezamant monahal mai pufin obi�nuit am spune. Evident, este o
manastire, dar actul de inremeiere �i regula pe care 0 adopra penrru funqionarea
ei ies din cadrele obisnuite ale gesturilor de ctitorire din Tarile Romane, fiind,
' '
realmente, unicate la noi, texte care trimit insa la tipicoanele marilor manastiri
stravechi ale Orientului Cre�tin. Dincolo de ceea ce este firesc in tipologia acestor
documenre de intemeiere, dteva aspecte surprind: preocuparea, pe care astazi
am numi-o ,,sociala", penrru cei nevoia�i, dar �i continuarea a ceea ce a insemnat
timp de doua decenii activiratea care 1-a impus, prin organizarea unei tipografii
intr-un spafiu din manastire �i a unei biblioteci �i, nu in ultimul rand, stabilirea
unor zile de praznuire, in afara celor orinduite in general de Biserid, al dror
obiect-memenro era o icoana ,,ce sra in strana cea mica"13, atribuira lui insu�i prin
tradifie, pe care sunt reprezentafi cei patru sfinfi care au intervenit, intr-un fel
sau altul, in propria existenfa sau in preistoria ctitoriei sale (fig. 4). Icoana ii re
prezinra pe Sfantul Alexie, ,,omul lui Dumnezeu", pe Sfantul Nicolae, pe Sfantul
Mucenic Antim �i pe Sfanta Mucenifa Agata. Prezenfa fiecaruia este explicata de
insu�i mitropolitul-ctitor �i, poate, �i pictor, care insofe�te fiecare dintre figurile
pictate in picioare cu dte o scena semnificativa din viafa fiecaruia (fig. 5), iar in
A?ezamant ofera �i explicafia pentru opfiunile sale.
Doua dintre aceste chipuri sfinte au legatura cu insa�i ctitoria mitropolitului:
acesta dispune ca in ziua praznuirii Sfantului Nicolae sa se fad danii speciale,
,,pentru dci fiind bisfrica de lemn in carea sa praznuia �i stridnd-o, am fa.cut
bisfrid intr-alra parte, pentru neindemana locului"14, iar comemorarea Sfintei
Agata, in ziua de 5 februarie, este motivara ,,pentru dci in zioa pomenirei sale,
prin dumnezeiasca descoperire, am horarat sa zidim biserica"15•
Rezulta din acestea ca inifiativa rididrii bisericii nu este simpla materializare a
unei idei, ci rodul punerii in opera a unei revelafii divine.
Observand topografia marilor manastiri domne�ti bucure�tene, constatam ca
13 S£ ANTIM IvIREANUL, A�eziimantul Miinastirii Antim", p. 88.

..
14 Sf. ANTIM IvrnEANUL, ,,A�eziimantul Maniistirii Antim", p. 88.
15 Sf. ANTIM IvrREANUL, ,,A�eziimantul Miinastirii Antim", p. 88.

Biserica - centru al spariului monahal 19
locafia primelor amplasamente a reprezentat preferinfa pentru zonele inalte,

apoi, a�ezaminte monahale construite, in momentul ridicarii lor, spre limitele
ora�ului ,,de jos'', spre nord �i spre rasarit. Restul numeroaselor biserici, de zid
sau de lemn, erau parohiale, ,,de mahala", in limbajul vremii, sintagma neavand
pe atunci conotafia negativa primiti mai tarziu16•
Una dintre aceste biserici de lemn, inchinata Sfantului Nicolae, se afla in ,,ma
halaua ce-i zice a popei Iva�cu"17, situad pe malul drept al Dambovifei, pe teren
plat, locuira in epod �i de cateva mari familii boiere�ti. Una dintre acestea, cea a
Merisanilor,
, prin Staico Merisanul,
, mare vistier, a ctitorit acest lacas18• Biserica '
de lemn exista deja in 1670, cand este amintiti intr-un document19• Merira facura
aici o observatie: chiar dad o biserid de zid, in cazul Tarii Romanesti, construi-
' ' '
ti din dramida - ,,de piatra", in limbajul documentelor - reprezenta o preferinra

a ctitorilor datoriti calitifilor �i posibilitifilor oferite de materiale, costurilor im
plicate, care dadeau masura unei anumite srari economice, un anume grad de re
prezentativitate, nici biserica de lemn nu era cu totul respinsa, presupunandu-se
asrazi ca acesta ar fost considerat un material inferior. Cazul eel mai concludent
este eel al orgoliosului domnitor $erban Cantacuzino, ctitorul impozantei Ma
nastiri Cotroceni, care a ridicat, in 1686, o biserid de lemn nu foarte departe de
Curtea Domneasca din Bucuresti20•, In acest context, faptul ca, in Bucuresti,
, un
mare boier este initiatorul unei actiuni similare devine mai putin surprinzator.
, ' ,
Mitropolitul Antim cumpara de la diferifi locuitori ai mahalalei amintite

locuri de case, unele cu pivnife �i numeroase acareturi, inclusiv locul pe care era
16 Tereza Srn1GALIA, Repertoriul arhitecturii din Tara Romaneasca.1600-1680, vol. 3, Bucure9ti,
Ed. Vremea XXI, 2005, passim.
17 T. Srn1GALIA, Repertoriul arhitecturii...., pp. 217-218.
18 Nicolae STOICESCU, Repertoriul bibliograjic al monumentelorfeudale din Bucure?ti, Bucurqri,
Ed. Academiei, 1960, p. 167, n. 1.
19 George POTRA, Documente privitoare la istoria ora?ului Bucure?ti, Bucurqti, Ed. Academi
ei, 1961, doc. 67, pp. 148-149.
20 George D. FLORESCU, Din vechiul Bucurqti. Biserici, case boiere?ti, hanuri. Dupa doua pla
nuri vechi de la sfar?itul secolului al XVIII-lea, BucureFi, Institutu! de Arte Grafice Lupta, 1935,
p. 33, s.v. ,,Biserica Magureanu", construica in 1763 de Parvu Cantacuzino Magureanu, din zid,
pe locul bisericii de lemn, conform pisaniei aflate la Muzeul Narional de Arca (cf. Alexandru
ELIAN et al. [eds.], Inscriptii medievale ale Romaniei, I. Ora?ul Bucure?ti, Bucure9ti, Ed. Aca
demiei, 1965, pp. 222-223). Biserica, aflaca pe Calea V ictoriei, aproape de Dambovip, a fest
daramaca in 1895.
20 Tereza Sinigalia
ridicara biserica de lemn21, pe care le dad.ma pentru a indeplini revelafia primita.

0 observafie importanta poarta asupra faptului relevat in A?ezamant: noua bi
serica nu va fi construira chiar pe locul celei de lemn, dupa cum se obi�nuia, caci
se pastra tradifia ,,locului sfinfit", care nu i�i putea pierde aceasra calitate, ci la
oarecare distanfa fafa de aces ta.
Acrul reparator se materializeaza in pictarea icoanei amintite �i in textul care
indica obligafiile calugarilor de indeplinit in ziua de 6 decembrie, praznuirea
22•
hramului acesteia
De ce a procedat mitropolirul astfel? Raspunsul pare a fi unul singur: el gandea
un ansamblu impunator care sa aiba in centrul sau biserica, cu un spafiu generos
in jur, delimitat de cladirile monahale. Cu siguranfa, amplasamentul vechii bise
rici nu corespundea acesrei viziuni arhitectonice, iar solufia era numai una, cea
aleasa de mirropolirul insu�i (fig. 6).
Pornirea zidirii bisericii este menfionara chiar la inceputul A?ezamantului:
,,7221 (1713], aprilie 24"23, iar savar�irea ei la finele Hrisovului arhieresc: ,,Iulii
20 dni, leat 7223 (1715]"24• Aceasra data a fost inscrisa �i in pisania de marmora
plasara deasupra intrarii in pronaos, inclusa in bogatul ancadrament sculptat al
portalului. Texrul grecesc a fost redactat in versuri 25 (fig. 7):
,,Biserica aceasta prin a�ezamantul a Tuturor Sfinfilor s-a ridicat cu incuvi
inprea Celui prin fire Dumnezeu al tuturora, in timpul lui $tefan numit
Cantacuzino �i domn stralucit al farii romanilor, prin voinfa lui Antim, arhi
pastorul Ungrovlahiei, eel din Ivir, a�a cum se vede, din temelie, ca sa fie inchinat
intr-insa Dumnezeul dumnezeilor, asa
, cum David a cantat si
' in miilocul
J biseri-
cii Sfinfilor. In anul mantuirii 1715".
La baza textului pisaniei, intr-un cerc, este sculptat in relief Melcul terestru (fig.
8), imagine-simbol aleasa de insu�i Antim Ivireanul pentru a-i servi ca un fel de
21 Tereza SINIGALIA, Repertoriul arhitecturii de zid din Tara Romaneasca. 1680-1760, in ma
nuscris. Lucrarea a fost realizata in anii 1988-1992, in cadrul planului de cercetare la Institutul
de Istoria Artei din Bucure�ti.
22 Vezi supra.
23 Sf. ANTIM IvmEANUL, .. A�ezimantul Minastirii Amim", p. 79.
24 .,Hrisovul arhieresc", p. 78.
25 Traducerea din: Al. ELIAN et al. (eds. ) , Inscriptii medievale..., I, pp. 200-201, este in
proza. Nicolae IoRGA, Inscriptii din bisericile Romaniei, vol. 1, Bucure�ti, Institutul de Arte
Grafice �i Editura Minerva, 1905, pp. 280-281, di o traducere in versuri care difera ca for
mulare de cea din Inscripfii.

blazon, investira nu cu semnificafiile obi�nuite pentru aceasra viefuitoare, ci cu

unele pe care arhiereul nu le explica, versurile citate mai SUS ramanand absconse,
dezvaluind eel mult ideea ca animalul, singurul care, dupa imprejurari, coarnele
i�i ridid �i apoi le ascunde iar in cochilia care ii apara trupul, i-ar putea purta
spre cer gandurile pioase.
Biserica a fost ridicara pe un plan triconc, care, ca �i eleva�ia (fig. 6, 9), o apro
pie eel mai mult de biserica Manastirii Cotroceni, dar �i de biserica Adormirea
Maicii Domnului a Manastirii din Ramnicu Sarat, ctitoria comuna a lui Mihai
Cantacuzino Spatarul �i a nepotului sau de sora, domnitorul Constantin
Brancoveanu, din 1690.
Pronaosul, u�or supralargit, este separat de naos prin trei arcade desdrcate pe
doua coloane elegante �i pe doua semicoloane, cu fus cilindric, capiteluri neoco
rintice �i socluri inalte, paralelipipedice, decorate in relief cu care 0 rozera invol
ra pe fiecare latura (fig.10, 11). Pridvorul arnplu, dreptunghiular transversal, are
opt coloane libere �i doua adosate, care, spre deosebire de cele din interior, sum
deosebite ca decor al soclului, la care relieful fiedrei laturi este marcat de cate
un vas de flori din care ies vrejuri bogate (fig. 12).
Arat naosul, cat �i pronaosul sunt incununate de cate o turla. Cele originare s-au
pierdut la marele cutremur din 1838. La restaurarea din 1857 a ,,arhitectului
manastiresc" Johann Schlatter, au fost refacute din lemn �i imbracate cu tabla26,
dar rezidite in forma actuala la restaurarea din 1947, derulara sub auspiciile
Comisiunii Monurnentelor Istorice27• Cu aceasra ocazie, biserica a primit �i pa
ramentul de dramida aparenra (fig. 13).
Schlatter a modificat �i partea de vest a bisericii. ivelul superior al pridvorului
a fost avariat tot la cutremurul din 1838. Schlatter nu 1-a mai refacut, transfor
mand fostul zid estic al acestuia intr-o fapda a pronaosului, pe care a prevazut-o
cu o rozasa neogotid, dreia i-a adaugar �i o arhivolra din piatra, alcatuira din
fleuroni in forrna de crin, cioplifi alrernativ pozitiv-negativ, dupa modelul porta
lului de la biserica Manastirii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arge� (fig. 14).
La refacerea acoperi�ului de deasupra pridvorului, la inceputul anilor 2000, pe
por�iunea de zid originar aflara sub invelitoare �i sub nivelul rozasei au fost des
coperite fragmente de pictura rnurala ce pareau a data din prima jumatate a
26 Horia MOLDOVAN, Johann Schlatter. Culturii occidentalii ?i arhitecturii romaneascii (1831-

1866), Bucureeyti, Ed. Simetria, 2013, pp. 138-142.
27 Institutul Narional al Patrimoniului, Arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice, Dosar
Miinastirea Antim.
22 Tereza Sinigalia
secolului al XVIII-lea. Ele au fost consolidate, dar nu s-a decis extragerea lor
pentru a fi valorificate intr-un muzeu.
Prezenfa acestor fragmente este o dovada concludenra in sprijinul afirmarii
autenticitafii imaginii, desenate in penifa, a bisericii regasite in Ms. ram. 3342,
£ 4v, de la Biblioteca Academiei (fig. 15). Coroborarea celor doua surse conduce
la ideea ca pridvorul avea inifial inalfimea pronaosului pana la nivelul arcelor
mari si ca acesta va fi fost boltit, eventual cu un semicilindru transversal.
'
Desenul care reprezinra biserica vazuta spre fapda sudid este surprinzator de
corect pana la nivel de detalii �i rezisra comparafiei cu realitatea actuala: braul
care separa fapda in doua registre, eel superior cu arcaturi in plin cintru delimi
tate de toruri, eel inferior - cu panouri dreptunghiulare tratate in acela�i sistem.
Sunt figurate nu numai marile ferestre cu ancadramente sculptate (fig. 16) din
registrul inferior, dar �i grilajele traforate care acopera golurile de aerisire din
eel superior (fig. 17).
Numai soclul are un aspect care nu a mai fost refacut la restaurarile succesive.
Desenul indid la nivelul sau un �ir de placi de piatra decorate in relief cu moti
vul rombului culcat.
Chiar dad biserica in sine nu face obiectul special al acestui studiu, ci este folo
sira numai in scopul demonstrarii ideii de centru, dteva dintre caracteristicile ei
sprijina demonstrafia noastra.
In pofida faptului ca ea nu este de dimensiuni prea mari, spafiul interior degaja o
senzafie de echilibru, lipsa unui zid desparfitor intre naos �i pronaos favorizand
nu doar comunicarea direcra dintre indperile liturgice, cei care asistau la slujbe
in pronaos beneficiind de posibilitatea de a percepe mai bine, auditiv �i vizual,
derularea acestora (fig. 18).
La capatul perspectivei interioare, iconostasul de marmora, unic in arta noastra
veche, cu o decorafie deosebit de bogara, domina de fapt naosul (fig. 19). La par
tea superioara a pila�trilor care flancheaza absidele, reliefuri de marmora alba cu
simbolurile Evangheli�tilor fin locul unor capiteluri (fig. 20 a, b).
Modelul bisericii Manastirii Cotroceni, chiar dad simplificat in anumite pri
vinfe, 1-a inspirat pe mitropolitul-ctitor in mai mare masura decat a�ezamin
tele ridicate de Sfantul Constantin Brancoveanu la Hurezi sau la Sfantul
Gheorghe - Nou din Bucure�ti. Prezenp unei a doua turle care incununeaza
pronaosul, de dimensiuni identice celei de pe naos, echilibreaza la interior �i
la exterior volumetria laca�ului. Pridvorul amplu, deschis, mai inalt la origine,
oferea un contrast interesant intre zona inferioara, deschisa prin arcade semi
circulare desdrcate pe coloana elegante, din piatra, �i cea superioara, tratara ca
un bloc, in interiorul caruia fusesera plasate bolfile, aflate deci la o inalfime mai
mare decat cele de acum (fig. 21).
Cea mai mare noutate o ofera insu�i modul in care sunt tratate coloanele prid
vorului. Fusul cilindric, nedecorat, este incununat de un capitel neocorintic �i
sprijina pe un soclu independent, decorat cu reliefuri elegante pe toate laturile
libere. Mitropolitul, primul dintre ctitori, renunfa astfel la coloanele mai scun
de, ale caror baze se sprijineau pe un soclu continuu, conferind astfel mai multa
libertate circulafiei, dar schimband in mod semnificativ raportul gol-plin in fa
voarea celui dintii (fig. 14).
Faptul acesta nu este singular in ansamblul Manastirii Antim. Laturile de sud,
est si nord, in care se aflau chilii si incaperi cu alte functiuni, au intrerupt sirul
' ' ' '
acestora prin mici portice, cu trei arcade, care, de asemenea, au coloane libere, in
torsada, cu baze pufin inalte.
Intram astfel in zona incintei, al carei centru este biserica, cea care, observam,
da tonul nu doar pentru elemente/detalii ce ar putea aparea ca fiind secundare,
ci pentru intreaga gandire a unui loc sfant, conceput �i realizat dupa un plan de
o coerenfa desavar�ira, bazat pe legile simetriei �i armoniei (fig. 6).
Asrazi ansamblul nu mai are aspectul perfect de la inceputurile sale, intrucat,
deja in 1907, s-a renunfat la o buna parte din colful de nord-vest �i la un segment
semnificativ din latura de nord, in favoarea construirii Palarului Sfantului Si
nod al Bisericii Ortodoxe Romane, in stil neoromanesc, iar in anii 1980, resrul
laturii nordice �i colful de nord-est au fost sacrificare penrru ridicarea, in imedi
ata vecinatate, a ansamblului de blocuri ce marginesc noua artera bucure�reana
care leaga Piap Unirii de Palatul Parlamentului, ridicar ca o ,,Casa a Poporului".
Spatiile construite au fost refacute, dar urmind un traseu curb si renuntandu-se
I ' I
total la refacerea bucarariei din colful de nord-esr (fig. 22).

Trasarea imaginara a doua diagonale prin unghiurile opuse de sud-est �i nord-vest
�i, respectiv, nord-est �i sud-vest pe planul reprodus de arhitectul Nicolae
Ghika-Budesti in monumenrala sa lucrare dedicara arhitecturii din Tara
I I
Romaneasca28 ne duce la un rezulrar surprinzator, dar �i cu deosebire rele

vant: punctul de intilnire al celor doua diagonale este in chiar centrul bisericii
inchinate Tuturor Sfinfilor (fig. 6). Cenrrul virtual �i spiritual poate fi ast
fel determinat �i fizic �i, in mod evident, mitropolitul Antim a beneficiat de
28 Nicolae GHIKA-BUDEFI, Evolutia arhitecturii din Tara Romaneascii. Noul stil din secolul al
XVIII-lea, [- Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 29 (1936), 87-90], Valenii de Munte,
Tipografia Datina Romaneasd, 1936.

24 Tereza Sinigalia
aportul unui arhitect ce avea bune cuno�tinfe in domeniu, cu care a colaborat

pentru a-�i pune in opera ideile.
Dar, in afara de tema centrului, problema simetriei i-a preocupat pe cei doi.
Nu este pentru prima dad cand ea se pune in arhitectura monastici din Tara
Romaneasci. Sublinierea marcati a axului est-vest al ansamblurilor nu a repre
zentat insa de la inceput o preocupare. 0 chestiune importanti a fost locul pe
care turnul de intrare, avand �i rol de clopotnifi, il ocupa in perimetrul incintei
�i, evident, in raport cu biserica. Solufiile cele mai obi�nuite constau in amplasa
rea acestuia pe una dintre laturile paralele cu biserica ale incintei29•
Odati cu ridicarea Minastirii Cotroceni, gandirea spafiala se schimba. Evident,
biserica se afla in centrul incintei, dar turnul-clopotnifi este plasat in chiar axul
acesteia, la mijlocul laturii de vest a zidului de incinti. Aceasta inseamna �i cre
area unui ax de simetrie est-vest pentru intregul ansamblu. La Cotroceni, cele
doua bucatirii ocupau colfurile vestice ale incintei �i erau legate de cate o trape
za destul de ampla, cu bolfi de penetrafie. Cate un portic cu arcade semicircula
re descircate pe coloane de piatri preceda fiecare trapeza.
Ideea celor doua spatii identice din colturi, de fapt unul servind ca bucitarie si
' ' '
eel de-al doilea ca brutirie, aparuse inci din secolul al XVI-lea, eel mai vechi
exemplu cunoscut fiind eel de la minastirea lui Neagoe Basarab de la Curtea
de Arge�, uncle cele doua inciperi cu funqiuni diferite, dar identice ca plan �i
elevafie, erau grupate impreuna in colful de nord-vest al incintei, tot in vecina
tatea trapezei30•
Pentru ctitoria sa, mitropolitul Antim alege solufia turnului-clopotnifi, avand
�i funqia de pasaj principal de intrare, amplasat pe acela�i ax cu biserica. Turnul
a fost refacut la restaurarea luiJohann Schlatter (fig. 23). Pentru cele doua spafii
cu destinatie culinari, ctitorul a considerat ca sunt mai potrivite colturile de
' '
29 Exisra �i siruai:ii care s-au schimbar in rimp. La Manastirea Dinrr-un Lemn, intrarea ori
ginara a fosr pe larura de sud a incintei, ea fiind mutatii, probabil odatii cu modifidrile aduse
bisericii de drre domnitorul $tefan Cantacuzino, in axul altarului bisericii, deci pe est. La
Manasrirea Hurezi, siruai:ia a fost exact inversa: intrarea originara in incinta se facea prin
vest, prin pasajul de sub paraclis, respecriv prin acruala trapeza, amenajara in 1712, datorira
dificulrai:ii accesului pe panra prea abrupra dinspre vest (vezi: T. SrNIGALIA, Arhitectura civila
de zid..., p. 521, n. 1714).
30 Tereza SrNIGALIA, ,,Construqii de influeni:a gotid in ansamblurile monastice din Tara
Romaneasd in secolul al XVI-lea", in: Studii �i Cercetiiri de Istoria Artei. Seria Artii Plasticii, 41
(1994), pp. 3-16.

est ale zidului de incinti (fig. 6). Langi fiecare era amplasati care o trapeza, de
asemenea previzuta cu bolfi cu penetrafii (fig. 24).
Dimre cele doua spafii culinare, dupa amputarile din anii 1980, a rimas numai
eel din colful de sud-est (fig. 25). Deasupra unui cub construit din dramida se
ridid sistemul complicat de trompe de colf, suprapuse, din ce in ce mai mici,
care lasa intre ele, liber, canalul de aerisire �i de eliminare a fumului (fig. 26).
Toate indperile de pe latura de est erau organizate ,,in oglinda" fafi de un pasaj
central, acum practic obturat. In centrul fiedrei jumitifi, doua mici indperi
patrate sunt precedate de un portic cu arcade semicirculare desdrcate pe coloa
ne scunde cu fus canelat, in torsada, cu frumoase capiteluri neo-corintice �i haze
cu decor vegetal. Aceste portice permiteau accesul in indperile laterale (fig. 27).
Acela�i tip de portice se regaseau, tot in oglinda, dar fara de axul general est-vest
al intregii incinte, pe laturile de sud �i de nord, in jumatatea lor estid.
De la acest nivel, spre vest, chiar dad ansamblul fusese conceput ca un drept
unghi perfect, cu unghiurile bine marcate �i subliniate in fiecare dintre ele de
constructii
, de plan patrat, usor decrosate fara de linia zidului de incinta, care
, ' ,
niciodata nu a fost prea inalt, simetria dispare practic, eel pufin, prin adaosuri
rarzii, de�i ea a existat la inceput, a�a cum putem deduce din planul general al
ansamblului publicat de Nicolae Ghika-Bude�ti (fig. 6).
Spre mijlocul laturii de sud, a fost construit paraclisul, probabil inceput de mi
tropolirul Antim, dar terminat de Matei Roset dtre 1750 �i apoi marit �i re
innoit de episcopul losif al Arge�ului31 (fig. 28). Nu se �tie dad acesta a avut o
rurla de la inceput. Cea acruala, ca �i rnrlele bisericii Tuturor Sfinfilor, a fost
�onstruiti in 1957.
Srarefia actuala, plasara in colful de sud-vest, pare sa incorporeze, la primul
nivel eel purin, sistemul de chilii originar: doua camere erau separate printr-o
tinda ingusti. Amplificarea a constat in dublarea practid a primului nivel, con
struirea unuia nou, previzut cu un fel de loggie de colf, cu arcade de inspirarie
musceleana (acum vitrate). In parte, starefia avea un aspect similar celui actual,
conform informafiilor din Catagrafia din 1862 a minastirii32•
Cu toate modifidrile, cu toate vicisirndinile, ansamblul Minastirii Antim a
trecut peste timp �i - ticut sau manifest - a implinit gandul ctitorului sau: sa
fie un centru de viara spirituala �i imelecruala. A fost, de la dlugarii veacului al
XVIII-lea la intelectualii martirizafi ai secolului al XX-lea, de la o biblioted
31 N. SrnrCEscu, Repertoriul bibliografic..., p. 170, n. 1.
32 N. STorCESCu, Repertoriul bibliografic. ., p. 169,

. n. 1.
26 Tereza Sinigalia
manastireasca, care pastra d.rfile romane�ti �i grece�ti ale fondatorului, pro

babil, in primul rand tipariturile care au vizut lumina in Tara Romaneasd., la
marea biblioted. din palatul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
Drumul din oras d.tre o incinti care ar trebui si astizi sa insemne desprinderea,
' '
fie �i temporari, de lumea din jur �i intrarea intr-un alt spafiu, eel al reculegerii,
29), la biserica din centrul ei,
duce de la turnul-clopotnifi, prin curtea vasti (fig.
ea insa�i un Ax al lumii care une�te Cerul �i Pamantul (fig. 30).
Summary: The Church - a center of monastic space.

Case study: Antim Monastery
Keywords: Axis Mundi , center, Antim M onastery,

Metropolitan Anthimus of Iberia, sacred space
The notion of Center - both as a physical and a spiritual locus - appears with
the Old Testament book of Genesis. It is associated with the concept of ,,Axis
mundi", which can be found in all civilizations in various forms. Christian exege
sis associates the Tree planted by Yahweh in the middle of Eden, with the Cross
- the instrument of redemption. In the architecture of Byzantium and the areas

within its sphere of inauence, including the Romanian Principalities, the notion
of Center is expressed by building a dome above the central space of the nave. Its
significance as a ,,Center" is confirmed by the image painted inside this cupola,
of Christ Pantocrator - the ,,Center" from which the ,,Axis mundi" originates,
uniting it with the worshippers attending the church. The form of the Cross
is suggested by a second virtual axis, perpendicular on the first, with a point

of incidence at the east, at the bottom of the vault surmounting the altar apse,
where the Mother of God and Infant Jesus are painted. A theological state
ment is thus marked: God-the Son is incarnate in the womb of the Virgin and
redeems mankind by His death. These principles are generally relevant for any
type of church, be it a monastery katholikon or a parish church, a cathedral or a
princely church, a private chapel or a metochion. W hile the church is a Center
for each of these cases, this significance is even more emphatically present with
a katholikon. The spiritual center is usually associated with the physical center
of a monastic settlement, marked by the precincts that separate it from the rest
of the different world. In Wallachia, monasteries were originally built in se
cluded places, isolated from the world. It was only in the 16th century that they
began to be constructed in the vicinity or on the outskirts of towns. Finally,

monasteries were erected within urban areas, and surrounded by the homes of
ordinary people. Such is the case of All Saints' Church in the monastery known
by the name of its founder, the Metropolitan of Wallachia, the martyr saint
Anthimus oflberia (t1716). The church was built in the neighbourhood known
as priest Iva?co', on the right-hand bank of Dambovip river, on the site of an
older wooden church dedicated to St. Nicholas and demolished - with all its
outbuildings - after the Metropolitan had purchased them from the locals. It
was erected between April 1713 and July 1715. The founder provided the mon
astery with a ,,Hierarch's Foundational Document" and a ,,Decree in 32 chap
ters". The former is a declaration for the monastery's establishment, and the
latter - a kind of typikon/will, both of them unique in the domain of monastic
regulations in 16th-18th century Romania. Anthimus chose for his church a
perfectly geometric structure, actually a rectangle with the axis of narthex vault
in its geometric center. The church is thus a physical and spiritual center, con
centrating around it all the energies of the monastery, all traditional-monastic
functions, as well as the special obligations entailed by the two foundational
documents establishing here a printing press, a library, almsgiving for the poor
and hosting for the visitors. Beside the two above-mentioned diagonals, there is
also an axis along the east-west direction, crossing the church and dividing the
building into two perfectly identical parts, each half mirroring the other. Thus,
the bell-tower and the church are placed along this axis; the eastern corners held
the two culinary areas (kitchen, bakery), refectories, porticos allowing the ac
cess to the cells on the left and right. Such porticos existed also on the southern
and northern sides. They mirrored the openings of the church porch, marking a
new void/solid proportion and relationship in Wallachian church architecture.
The aspect of the ensemble has been altered several times during its history
(1907-1909, the 1980s).
28
Ficr.
b
1. Manasrirea
Anrim. Biserica
Tuturor Sfi.nrilor
29
Fig. 2.a. Sernnarura Sf. Ierarh Antirn Ivireanul;

.,Smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei Antim"
2.b. Sterna Sf. Ierarh Antirn Ivireanul, Fig. 3. Pagina de titlu a rnanuscrisului
pusa deasupra versurilor din fruntea Chip.irile Vechii1li1i ?i Noului Testament,
A?ezamantului Manastirii Antim copiat �i decorat de Mitropolitul Antirn

30
Fig. 4. Icoana Sfinfilor Fig. 5. Icoana Sfinfilor

Alexie, Nicolae, Antim, Alexie, Nicolae, Antim,
Agata, biserica Tuturor Agata, scene din viap
Sfinfilor a Minastirii Anrim acestora (detaliu)
31
Fig. 6. Manastirea Antim,

planul ansamblului (dupa
Nicolae Ghika-Bude�ti)
32
Fig. 7. Pisania bisericii Fig. 8. Oetaliu din

Tuturor Sfi.nrilor a pisanie cu blazonul
Minastirii Antim Sf. Antim
33
)\
_,·
- 9- Manastirea Antim.
Biserica Tuturor Sfinrilor,

scqiune longitudinala
34
Fig. 10. Manastirea Antim. Biserica Tuturor Sfinfilor, peretele separator dintre naos
�1 pronaos
Fig. 11. Manasrirea Antim. Fig. 12. Manastirea Antim.

Biserica Tuturor Sfinfilor, Biserica Tuturor Sfinfilor,
soclu de coloana din pronaos soclu de la o coloana a pridvorului
35
Fig. 13. Manastirea Antim. Biserica Tuturor Sfinrilor, aspectul de dupa restaurarea
din 1957
Fig. 14. Manastirea Antim. Biserica Tuturor Sfinrilor

36
Fig. 15. Biserica Tuturor

Sfinrilor, desen din ms.
ram. 3342, f. 4", Biblioteca
Academiei Romane
37
16
17
Fig. 16. Manasrirea Anrim. Fig. 17. Manasrirea Antim.
Biserica Tuturor Sfm�ilor, Biserica Tuturor Sfinfilor,

ancadrament al unei ferestre grilaj traforat din registrul
de la absida de nord superior al bisericii
38
Fig. 18. Minastirea Antim.

Biserica Tuturor Sfinrilor,
spariul naosului
39
Fig. 19. Manastirea Amim. Biserica Tururor Sfinrilor , iconostasul (detaliu)
Fig. 20.a. Miinastirea Amim. Fig. 20.b. Miinastirea Antim.

Biserica Tuturor Sfinrilor, soclu Biserica Tururor Sfinrilor, soclu de
de coloana din pronaos la o coloana a pridvorului
40
Fig. 21. Miinastirea Antim.

Biserica Tuturor Sfinfilor,
spafiul pridvorului
41
fig. 22. Minastirea Antim,
larura de nord, reconstruira

• anii 1980
42
"'·
. �-
r� .....-.:• •• :.' .·�::: :�

..-� . .. .. .
Fig. 23. Fig. 24. Minastirea

Manastirea Antim, Antim, bolfile uneia dintre
mrnul-clopotnifi trapezele de pe latura de est
43
Fig. 25. Minastirea Antim, Fig. 26. Manastirea Antim, structura

colrul de sud-est al incintei, uneia din bucitiriile ansamblului
cu fosta bucitirie (desen dupa N. Ghika-Bude�ti)
44
Fig. 27. Manastirea Fig. 28. Manastirea Antim,
Antim, portic pe intrarea In paraclisul de pe
latura de est latura de sud

45
••
Inf. Manastirea
29. Fig. 30.
lmr · m, spariul din Manastirea Antim,

joiru bisericii-centru biserica- centru
Mihaela PALADE
Universitatea din Bucure�ti
Facultatea de Teologie Ortodoxa
Justinian Patriarhul
Randuire domneasca intr.-o ctitorire ierar.
hiceasca - particularitafi arhitecturale ale
Manastirii Mitropolitului Antim Ivireanul
Cuvinte cheie: Mitropolitul Antim Ivireanul, manastire,

biserica, arhitectura, sculptura, stil brancovenesc
Abstract
In peisajul artistic al Tarii Romane�ti, secolul al XVII-lea a adus cu sine exu
beranfa specifica lunilor de sfar�it de vara, indrcate de roade diversificate,
prevestitoare ale unor recolte �i mai bogate, veritabile sarbatori ale frumosului
manifestat cu generozitate in toate formele limbajului plastic/vizual. A fost
un secol al unor importante, de�i nu intotdeauna impozante, ctitorii dom
ne�ti, patronat inirial de viteazul Aga Matei din Brancoveni, ramas in memo
ria istoriei cu numele de Matei Basarab, urmat la ceva distanfa de acel celebru
�erban Cantacuzino, descendent al unei familii nu mai pufin celebre, dar,
indeosebi, de neporul sau, Constantin Brancoveanu, al carui nume de familie
avea sa devina emblematic pentru o intreaga epod de spiritualitate, arta �i
cultura.
Nici inceputul secolului urmator nu a fost mai pufin rodnic, primele sale decenii
inregistrand realizari cu torul excepfionale sub raportul pastrarii unei tradifii
creatoare intr-o epoca a framantirilor distrugatoare ale oricarui elan creator.
De�i moartea naprasnid a Brancovenilor ar fi putut distruge orice incercare de
manifestare a unor frumuseri durabile, actul de ctitorire al loca�urilor de cult
Randuire domneasci 47
a continuat linia fireasd, cea fixati de voievodul martir, astfel ca, la inceputul
domniilor fanariote, au rodit Manastirile Antim, Vadre;;ti �i biserica Kretzu
lescu, toate in capitala atit de incercati �i ve�nic tulburati.
Trei ctitorii, trei categorii de ctitori - un ierarh, un domnitor �i un boier de
vifa veche -, toate trei impozanre �i impresionante ca realizare, veritabile mar

turii ale unui potenfial creator. Intr-un studiu aparut in 20141, punctasem ca
teva repere stilistice ale celebrei manastiri bucure�tene, incercand surprinde
rea - parriala - a contribufiei Sfantului Anrim Ivireanul la imbogarirea do
meniului artistic romanesc. Studiul de fara i�i propune sa creioneze careva
aspecte ale statutului ctitoriei sale, prin care ctitorul ierarh a reu�it sa atinga
culmile mareriei �i eleganfei specifice domniei, lasand neamului romanesc 0
prerioasa marturie a talentului �i gustului sau remarcabil, Manastirea Antim,

in care, prin anumite particularitifi estetice, mitropolitul a imprimat o randu
ire domneasca intr-o ctitorire ierarhiceasca.
1. Profilul spiritual �i cultural al mitropolitului

Nascut 1ntr-o familie cre�tina, din parinfi purtitori de nume cu profunde
semnificafii spirituale, loan �i Maria, viitorul mitropolit Antim a ajuns 1n
Tara Romaneasd dupa ce 1nfruntase multe lipsuri �i greutifi 1ntr-un mediu
ostil credinfei ortodoxe �i valorilor morale autentice. Robit de turci, rascum
parat ulterior datoriti meritelor sale deosebite, el a aparut pentru prima data
menfionat 1n Tara Romaneasd 1n 1691, motiv pentru care se banuie�te ca ar
fi venit la noi 1ntre 1688 �i 1689-16902• La vremea respectiva, nimeni nu �i-a
batut capul cu menfionarea precisa a datei, sosirea sa aici fiind considerati un
fapt banal �i nedemn de a fi consemnat de autorii cronicilor, care, dad ar fi
banuit ca avea sa fie considerat eel mai ,,lnvapt mitropolit ce a stat vreodara 1n
scaunul Ungrovlahiei"3, i-ar fi daruit macar un dram de atenfie.
Nu lipsita de importanfa pentru creionarea profilului artistic al mitropolitu
lui este originea sa georgiana. De�i a fost pusa sub semnul 1ntrebarii, existi
1 Mihaela PALADE, .. Sfantul Martir Antim Ivireanul �i manastirea sa", in: $refan ZARA
(ed.), Spiritualitatea marturisitoare a culturii romanqti in perioada Sfantului Martir Constantin
Brancoveanu, (Srudia Academica, 1), Ramnicu Valcea, Ed. Praxis a Arhiepiscopiei Ramnicului,
2014, pp. 62-98.
2 Gabriel $TREMPEL, ,,Introducere" la: ANTIM IvIREANUL, Opere, edifie critid �i srudiu
introductiv, Bucure�ti, Ed. Minerva, 1972, p. VII.
3 G. $TREMPEL, ,,Introducere", p. V.
48 Mihaela Palade
insa doua marturii incontestabile in favoarea ei, prima fiind a lui Anton-Maria
del Chiaro, secretarul Domnitorului Martir Constantin Brancoveanu, care
1-a cunoscut personal, iar a doua, cea mai credibila, este cea a mitropolitului
insu$i, care, in lucrarile sale, indid originea sa georgiana, numindu-se ,,Antim
Ivireanul", ,,Antim, georgian de neam" sau ,,Antim ieromonahul, tipograful
din Iviria"4• A$adar, mitropolitul venea dintr-un mediu artistic familiarizat cu
acele complicate inflorituri in piatra prezente $i in arta Tarii Romane$ti ind
din secolul al XV-lea, la bisericile de la Dealu $i Curtea de Arge$5•
Odara stabilit in Ungrovlahia, Antim a deprins de la Mitrofan al Buzaului
mqte$ugul tiparului, dovedind un real talent in realizarea tipariturilor, a$a
indt, in cei 25 de ani cat a stat in Tara Romaneasd, Sfantul Antim ,,a im
primat personal 38 de drfi din cele 63 care au ie$it de sub teascurile aflate
sub conducerea sa"6, motiv pentru care se poate afirma faptul d, de-a lungul
sfertului de veac petrecut la noi, Sfantul Antim s-a identificat practic cu acest
segment al culturii universale7• Roadele financiare ale acestei activitafi aveau
sa fie folosite, ulterior, la ridicarea celebrei manastiri bucurqtene, pe care
o dorea a fi, totodara, �i un centru cultural, fiind inzestrara cu tipografie $i
biblioted.
Din pacate, fiind sub vremi, iar nu deasupra lor, mitropolitul Antim s-a trezit
prins la mijloc intre interesele noului domn fanariot, Nicolae Mavrovordat8
4 loan BrANU, Nerva Hooo�, Bibliografia romaneasca veche (1508-1830), romul I (1508-
1716), Bucure�ti, Srabilimenrul Grafic l.V. Socecu, 1903, pp. 324-326; Nicolae $ERBANESCU,
,,Antim lvireanul ripograf", Biserica Ortodoxii Romana, 74 (1956), 8-9, p. 701; G. $TREMPEL,
,,lnrroducere", p. VI.
5 Gheorghe B A L�, Influences armeniennes et georgiennes sur /'architecture roumaine, Valenii de
Munte, lmprimerie Datina Romaneasd, 1931.
6 Doru BADARA, Tiparul romanesc la sfarjitul secolului al XVII-lea ji inceputul secolului al
XVIII-lea, Braila, Muzeul Brailei, Ed. lsrros, 1998, p. 118.
7 In riparnifa care a peregrinat pe la Mitropolia din Bucure�ti, la Manastirea Snagov, apoi
iara�i Bucurqri, pe la Episcopia Ramnicului �i Targovi�te, mitropolirul a tiparit 63 de drfi
(dintre care 39 riparite personal), 22 in limba romana, 30 in gread, restul bilingve �i una trilingva
(greco-slavo-romana). Vezi: Pr. Florin $ERBANESCU, .. Sfantul lerarh Antim lvireanul", in: Pr.
Mihai HAU (ed.), Dvmnitorii ji ierarhii Tiirii Romanqti - ctitoriile ji mormintele lor, Bucurqti,
Ed. Cuvanrul Viefii a Mitropoliei Munreniei �i Dobrogei, 2009, p. 516.
8 Dupa ce, in prealabil, a domnit in Moldova, Nicolae Mavrovordat a fost numit pe tronul
Tar ii Romanqti la 5 ianuarie 1716, dad considerara a marca instaurarea regimului fanariot aici.
Randuire domneasca 49
(1715 dee. 25-1716 nov. 14), susfinut de turci, �i cele ale Cantacuzinilor �i ale
austriecilor, fiind antipatizat profund pentru ca nu 1-a urmat pe Mavrocordat
in fuga sa. Fiind banuit de acesta ca s-ar fi intors in capitala pentru a unge un
alt domn in locul sau, mitropolitul s-a vazut complet singur in fafa fanariotu
lui. Dupa marturia lui Anton-Maria del Chiaro, Sfanrul Anrim a fosr inchis
la Curte, dupa care ,,i se ceti apoi sentinp de inchisoare pe viafa in manastirea
Muntelui Sinai �i, pornit in miez de noapte cu carul, sub paza dtorva rurci,
ajunse in Galipoli, langa raul Dulcia, care trece prin Adrianopol, unde fu ucis
�i aruncat in rau"9•
Ointre contemporanii sai, fiecare a reaqionat care �i cum a purut, du�manii
bucurandu-se, iara prietenii ranguindu-se, dar amintirea sa a ramas vie, in
deosebi in mijlocul poporului caruia i se adresase cit se poate de direct in
rastimpul activitafii sale - fapt care explica ,,de ce manastirea lui a continuat
sa fie inzestrara in anii care au urmat morfii sale cu pamanruri �i acareturi �i
de ce i s-a dat cu evlavie numele ctitorului"10•
Un aspect extrem de interesant, esenfial in conturarea unui profil spiritual �i
cultural al Mitropolirului martir este faptul ca primele decenii ale �ederii sale in
Tara Romaneasca au fost inchinate exclusiv trudirii tipografice, redacrarii pre
dicilor �i a altor scrieri, precum �i rururor celor care se cereau a fi realizate �i/sau
rezolvate11, fara nici un fel de grija cu privire la locul ce s-ar fi cuvenit a-i fi spre
odihna ve�nica dupa trecerea la Domnul. Abia in 1713 a inceput ,,lucrarile pre
liminare de inalrare a cladirii"12, gandindu-se, dqi nemarrurisit, ,,ca sa-i fie ma
nastirea �i lui loc de odihna vecinica in aceasra �ara, la inilfarea careia a trudir
mulfi ani"13• Asupra acesrui monument urmea-=:a sane indrepram pa�ii in cele ce
urmeaza, precizand dintru incepur dre,·a par ic arira,i ale amplasamenmlui.
9 Anton-Maria Del CHIARO FroRE:-.-TI:-.-o. Re:·,<:.;:::: ·.;:_.;_,:ci, dupa rexml reeditat de
Nicolae Iorga, ln romine?te de S. Cris-Cristian. la�i. nsri-:nul de A r re Gralice ?i Editurii
Viafa Romineascii, 1929, p. 54.
10 G. $TREMPEL, ,,Introducere", p. XXX\·.
11 Exceptind anii 1711-1712, cind, ,,liincl preocurar c chesriuni politice ?i de necazuri
personale ce-i ameninpu scaunul mirropoli ran , n-a a\·ur ragazul �i nici rihna preocuparilor
tipogralice" (G. $TREMPEL, ,,Introducere", p. XX\'II).
12 G. $TREMPEL, ,,Frumosul a�ezamant de inchinaciune al Sfintului Antim", in: Protos.
Vicenfiu OsoROCEANU, Ierom. Antim SEc..\REANU (eds.), Sfanta Miiniistire Antim, Istorie,
spiritualitate �i culturii, 1713-2013, Bucurqri, Ed. Basilica, 2013, p. 31.
13 G. $TREMPEL, ,,Frumosul a�ezamint de inchiniiciune... ", p. 31.

50 Mihaela Palade
2. Amplasarea manastirii - pe locul vechii bisericufe de lemn a

paharnicului Staico Meri�anu
Zidirea manastirii a inceput intr-un ,,climat tensionat"14, generat de relafiile deloc
prietene�ti cu domnul rarii �i care fusesera reabilitate doar de ochii lumii15• 0 des
coperire dumnezeiasca, petrecura in ziua praznuirii Sfintei Mucenife Agata (5 fe
bruarie), 1-a determinat sa purceada construqia, iar la 24 aprilie 1713 au fost emise
primele acte - A�ezamantul cinstitei manastiri a Tuturor Sfmtilor, alcatuit chiar de
catre sfantul ctitor, �i o scrisoare a vistiernicului Dragu�in Meri�anul referitoare la
terenul pe care urma sa fie construita manastirea �i pe care il donase mitropolitului16•
Acesta aparfinuse paharnicului17 Staico Buqanu (Meri�anu), casatorit cu Ma
rica, fiica lui Diicu Buicescu, mare spatar, �i cumnat cu Draghici Cantacuzino,
dar nestatornic �i intrigant, motiv pentru care a fost spanzurat, ducindu-se pe
lumea cealalta fara de copii18• Astfel d mo�tenirea, adid locul �i biserica, a fost
preluara de fratele sau, vistierul Dragu�in Meri�anul �i, pentru d biserica se
ruinase, iar Dragu�in nu dispunea de finanfele necesare pentru a o reface sau
poate d nici n-a fost interesat in a face ceva, ,,a daruit-o cu tot locul ei lui Antim
pentru a cladi manastirea Tuturor Sfinfilor"19• A�a se face d Sfantul Antim a
decis sa-�i ridice manastirea pe locul vechii bisericure de lemn a paharnicului
Staico Meri�anul din ,,mahalaua popii Iva�cu", numita astfel dupa numele preo
tului despre care se presupune d a slujit in acea biserid20 (fig. 1).
Dar nu doar bisericura era singura prezenra sacra din acel minuscul areal, ci �i
o cruce a Doamnei Mircioaia, vaduva lui Mircea Ciobanul (1545-1552 , 1554-
1557, 1558-1559), ridicata in amintirea vreunei lupte duse de vajnica femeie
14 G. $TREMPEL, ,,Introducere", p. XXVIII.

15 Relafiile dintre cei doi mari sralpi ai fiirii, domnul �i ierarhul devenisera tensionate �i, de�i
Brancoveanu, fiind un om credincios, ,,nu s-a atins de sfinfenia mitropolitului", totu�i ,,armonia
dintre ei n-a mai fost restabilira" (G. $TREMPEL, ,,Frumosul a�ezarnant de inchinaciune...", p. 31).
16 <http://rnanastireaantirn.ro/rnonografie/>, 22 aug. 2016.
17 Funqie de searna la curtea dornneasca (Nicolae STorcEscu, Sfatul domnesc §i marii dregiitori
din Tara Romaneascii §i Moldova (secolele XIV-XVII), Bucure�ti, Ed. Academiei, 1968, pp. 273-277).
18 Nicolae STorcEscu, Diqionar al marilor dregiitori din Tara Romaneascii §i Moldova, sec.
XIV-XVII, Bucurqti, Edirura enciclopedica rornana, 1971, pp. 128-129.

19 Paul CERNOVODEANU, Nicolae VA. TA M ANU, ,,Considerafii asupra «calicilor» bucurqteni
in veacurile al XVII-lea �i al XVIII-lea. Cateva identificari topografice legate de a�ezarile lor",
Burnrqti. Materiale de Istorie §i Muzeografie, 3 (1965), p. 37.

20 P. CERNOVODEANU, N. VA.TAMANU, ,,Considerafii asupra «calicilor» ...", p. 37.
pentru pastrarea domniei copiilor ei. Crucea aceasra consriruia un reper al

hotarului Mitropoliei, ea fi.ind pomenira in hrisovul din 4 iunie 1668 dat de
Radu-Voda Leon, pe care G.I. Ionnescu-Gion o sirua undeva pe locurile bd.nco
venqti de azi21• Amplasarea ei ,,ne da dreptul sa ne inrrebam dad nu cumva pe
locul ei sau in preajma ei i�i ridicase Staico Meri�an bisericu�a de lemn pe care
Anrim a inlocuit-o cu manastirea care-i poarta numele. Locul vechii cruci facea
indicata a�ezarea unui monument religios"22•
Faptul ca nu se mai �tia nimic despre ea la 1741 se datora faprul ca noua zidire
a manastirii lui Anrim ,,�tersese din amintirea localnicilor, dupa care se pare,
orice urma a crucii ridicate de Doamna Mircioaia"23• Ipoteza, de�i greu de ve
rificat, nu este totu�i fantezisra, avand in vedere faptul biserica Spirea Veche a
fost ridicara pe locul crucii lui Alexandru Voda, iar ,,in cuprinsul Bucure�rilor
mai exisra asemenea cazuri documentate in ce prive�te bisericile Oborul Vechi,
lacat ridicat in jurul crucii lui Mogo�, �i Slobozia, langa crucea lui Leon Voda"24•
Urmand tradifia deja statornicita prin care pisaniile daltuite in piatra capatasera un
,,caracter de informare publica"25, �i biserica Antimului prezinta una ampla ca dimen
siuni, dar redactata intr-un limbaj ceva mai prozaic, strain de infloriturile predicilor
celebrului orator sau de cele sculprurale ale portalului pe care se afla amplasara:
,,Biserica acesta, prin a�ezamant a Tuturor Sfinfilor,
S-a ridicat cu incuviinprea celui prin fire Dumnezeu al tururora,
In timpul lui $tefan numit Cantacuzino
$i domn stralucit al farii romanilor,
Prin voinfa lui Antim, arhipastorul Ungrovlahiei,
Cel din Ivir, a�a cum se vede, din temelie,
Ca sa fie inchinat intr-insa Dumnezeul dumnezeilor,
A�a cum David a dntat �i in mijlocul bisericii sfin�ilor.
In anul mantuirii 1715"26 (fig. 2).
21 G.I. IoNNESCu-GION, Istoria Bucurescilor, Bucurqri, Srabilimentul Grafic I.V. Socecu,
1899, p. 9; sau, dupa cum spune mai deparre, Crucea apare clar men1ionara in ,,Ocolnica
Mirropoliei" (G.I. IoNNEscu-GION, Istoria Bucurescilor, p. 61).
22 P. CERNOVODEANU, N. VATAMANU, ,,Considera1ii asupra «calicilor»...", p. 39.
23 P. CERNOVODEANU, N. VATAMANU, ,,Considera\ii asupra «calicilorn ... , p. 39.

"
24 P. CERNOVODEANU, N. VATAMANU, ,,Considera\ii asupra «calicilorn...", p. 39, nota 5.
25 Voica Pu�cA�u, Actul de ctitorire ca fenomen istoric fn Tara Romaneasca ?i Moldova pana la
sfar?itul secolului al XVIII-lea, Bucure�ti, Ed. Vremea, 2001, p. 120.
26 ( )
Alexandru ELIAN ed. , Inscriptiile medievale ale Romaniei, Ora?ul Bucure?ti, vol. I (1395-
52 Mihaela Palade
Din moment ce A?ezamantul Manastirii Tuturor Sfi ntilor era destinat sa cuprin
da un intreg complex monahal cu toate cele necesare - chilii, magazii, grajduri,
�oproane, tipografie �i biblioted -, se impunea o suprafafa larga pe care sa se
poata desfa�ura optim anexele respective, motiv pentru care, ind din primavara
anului1713, mitropolitul Antim a extins terenul manastirii ,,in mahalaua popii
Iva�co", obfinand �i alte documente in acest scop pentru locurile daruite succesiv
de Diicul Rudeanu (17 mai 1713), Constantin Logofatul �i Sofia sa, Smaranda
(1iulie1713), Chird Rudeanu, fost mare sluger (16 februarie1715)27•
Printre manuscrisele detinute de Academia Romana, de o mare importanta este
' '
socotit a fi ms. ram. 3342, A?ezamantul Manastirii Antim, scris �i ilustrat la1713,
dupa toate aparenfele de Nicolae gramaticul, �i care ramane ,,un unicat in vechea
noastra cultura prin confinut �i arta miniaturistid"28• La f. 4 este precizat tidul:
!nvataturi pentru a?ezamantul cinstitei manastiri a Tuturor Sfi ntilor, adeca capete
32, intru carele sa coprind toata chiverniseala manastirii ?i randuiala milelor ce s-au
hotarat sa se faca pre an la saraci ?i la lipsiti din venitul casei. Acum intr-acesta? chip
1800), Bucurqti, Ed. Academiei, 1965, pp. 200-201. Cu privire la nemulrumirea exprimata cu
privire la stilul in care a fost inrocmit textul, a$ menriona faprul d traducerile inralnite difera
desrul de substanrial, dupa cum se poate vedea in: Marin DuMITREscu, Istoricul a 40 de biserici
din Romania, vol. l, Bucurqti, Tipografia Vocealnveratorilor, 1899, p. 142; Victor BRATULESCu,
,,Mitropolitul Anrim, ctitor de liica$uri sfinte", Biserica Ortodoxa Romana, 74 (1956), 8-9,
p. 818, Nicolae loRGA, Inscriptii din bisericile Romaniei, fascicula I (n-rele 1-764), Bucurqti,
Institurul de Arte Grafice $i Editura Minerva, 1905, pp. 280-281. Dintre toate acestea, am
ales spre exemplificare varianta publicara in revista Biserica Ortodoxa Romana: ,,Templul acesta
fiind a$e9at (in on6rea) Tururor Sanrilor/In realitate s'a construit cu voia D-geului tuturor./
Pre (timpul) lui $tefan cu numele Cantacuzin./Al pamanrului laturei V lahilor Domnitor de
ba$tina./De dtre archipastorul Anrim al Ungro-Valachilor./Cel din Iberia, dupre cum se
vede din temelie./Ca mijloc (loc) de inkinare a D-geului D-geilor./Dupre cum a fost mijloc
($i) acel templu al D-geuluilui David.fin anul Manruitorului 1715" (tGHENADIE CRAIOVENU,
,,Testamenrul Mitropolitului Antim Iverenu", Biserica Ortodoxa Romana, 9 (1885], 3, p. 228).
27 Arhivele Nafionale, Episcopia Arge�ului, XLVIII, 18, 20, 24; <http://manastireaantim.ro/
monografie/>, 22 aug. 2016; G. $trempel, ,,Note", in: ANTIM IvIREANUL, Opere, p. 432, nota 68;
Constantin C. GruRESCU, Istoria Bucurqtilor, Bucure$ti, Edirura pentru literatura, 1966, p. 86;
P. CERNOVODEANU, N. VATAMANU, ,,Considerafii asupra «calicilorn ...", p. 37; George PoTRA,

Documente privitoare la istoria ora?ului Bucurqti (1594-1821), Bucure$ti, Ed. Academiei, 1961, p. 361.
28 Gabriel $TREMPEL, Catalogul manuscriselor romanqti, vol. III, B.A.R. 3101-4413,
Bucure$ti, Ed. $tiinfifid $i Enciclopedid, 1987, p. 7.

a�azat in zilele prealuminatului �i inaltatului damn Io Constantin B<rancoveanu>

Basarab Voevod, de noi, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei Anthim Ivireanul,
ctitorul, la leat 7221 [1713], aprilie 24, in care ans-au inceput zidirea besericii29•
A�adar, dad. titularul documentului a trait �i s-a smerir dupa cum a socotit d.
se cuvine, in schimb, ctitoria sa a fost ganditi a fi una impresionanra, in primul
rind, prin spectaculozitatea accesului, proiectat pe sub turnul-clopotnifa, in
axul bisericii, dupa modelul unor ctitorii domnqti.
3. 0 concepfie domneasdi in structura compozifionala a

Manastirii Antim
Sfantul Antim a poposit intr-o pra care pastrase tradifia culturala �i artisrica a
unui Bizanf traitor in �i prin cultul Bisericii sale, in care se manifesta vie fascina
fia tirimurilor orientale, izvoratoare de forme decorative extrem de plastice, in
combinafii complexe �i savant elaborate. Arta brincoveneasd. rodise deja intr-o
concepfie estetid. impregnati de tradifie �i noutate, de Bizanf indreptat catre
Orient, dar �i d.tre Occident deopotriva. In aceasti std.lucid epod. artistid.,
,,minunat amestec de rena�tere �i de bizantinism, de baroc �i de orientalism,
altoit pe rominism �i crqtinism"30, inceputul secolului al XVIII-lea facea do
vada unei anume maturirifi, pe deplin manifestara in diverse domenii artistice.
Incepand cu ansamblul Manastirii Hurezi, s-a dorit promovarea unui mod
de organizare a spafiului, unul cu o incinra de forma regulara, avand acce
sul pe sub turnul-clopotnifi amplasat pe fapda vesrica �i cu biserica tro
nand in centru. Din pacate, terenul accidentat de la Hurezi nu a permis
implinirea acestui deziderat, fapt pentru care rurnul-clopotnifa a fost mu
tat pe latura sudid.31• Ideea unui acces in axa de simetrie, pe larura vesri
ca, care sa permiti perceperea bisericii in toad solemnitatea ei, nu era una
noua, ea fiind prezenti la Caldaru�ani (1637-1638)32 �i Cotroceni (1679).
29 ANTIM IvIREANUL, Opere, pp. 325-346; G. $TREMPEL, Catalogul manuscriselor romanqti,

vol. III, p. 93.
30 Lucian BLAGA, Trilogia culturii, vol. II, Spatiul mioritic, Bucure�ti, Ed. Humanitas, 1994, p.186.
31 Cu toate acestea, punctul vestic a fost marcat printr-un paraclis situat la etaj, perceput
vizual drept eel mai important accent vertical, in dialog cu turnul clopotnifii de la intrare.
32 Prin iniilfime �i masivirare, turnul-clopotnifii de la Caldaru�ani se asemiina cu cele
ale altor manastiri ale lui Marei Basarab, cum ar fi Strehaia, Brebu, Brancoveni, Comana,
Plumbuira (ConstantinjALBA, Manastirea Caldaru�ani, Bucurqti, Ed. Meridiane, 1965, p. 19),

dar amplasarea sa era cu totul alta.
54 Mihaela Palade
Mai mult, ansamblul arhitectural al Hurezilor, privit de foarte sus §i abstrac

tie
, facand de capriciile terenului, se inscrie ca ,,o constelatie
, in forma de cruce
gread"33, ingloband toate bisericile34 §i avand in mijloc, la aproximativa inter
seqie a brafelor crucii, pulsand, asemenea unei imense inimi, biserica mare35•
Astfel, ansamblul monastic de la Hurezi se remard §i prin oranduirea deosebira
a patru biserici paraclis, ,,dispuse cruciform in jurul marii lavre hurezene"36, pe
traseul celor patru puncte cardinale, fapt care transforma biserica mare intr-o
lavra athonira inconjurara de paradise ce marcheaza cele doua axe majore.
Se poate citi in aceasra ordonare riguroasa un principiu compozifional renascen
tist, intregul ansamblu fiind, ,,prin proporfii, prin jocul de volume, prin compo
zifia arhitecturala §i urbanistid, de o claritate clasid. S-a vorbit despre aspectul
renascentist al acestui stil in care tradifia bizantina se combina cu elemente de
decorafie §i de plastid arhitecturala barod. Acest «spirit renascentist» este, de
fapt, o figura de stil, exprimand calitatea clasid de coerenra §i echilibru a com
pozifiilor. Legea ordonatoare a stilului brancovenesc este o lege de echilibru, de
simetrie, de proporfie §i aceasta ii da tocmai aspectul clasic de la Hurezi"37•
Analiza elementelor specifice ansamblului de la Hurezi conduce dtre ideea ca
33 Valeriu ANANIA, Cerurile Oltului, Ed. Episcopiei Ramnicului �i Arge�ului, Ramnicu
Valcea, 1990, p. 92.
34 Dupa construirea bisericii mari (incepura in 1690, terminara de zugravit la 1694), au
urmat paraclisul de pe latura vestica (1695-1697), apoi biserica avand hramul Adormirea Maicii
Domnului (1696-1699), cunoscura ca bolnira. In latura nordica, arhimandritul loan a ridicat
schiml Sfinfii Aposroli (1698-1700), iar la apus, in vale, eel de-al doilea fiu al domnitorului,
$tefan, a ctitorit schitul Sfantul $tefan (1703). Mai jos de poarta de intrare, inspre sud, in
incinta mare a manastirii, arhimandritul loan a ridicat, la 1700, un loca� de cult destinat robilor
manastirii, biserica Sfinfii lngeri, cu un plan simplu, fara abside laterale (zugravira la 1757).
35 V. ANANIA, Cerurile Oltului, p. 92. Dispunerea cruciforma a fost remarcara �i subliniara
�i in monografia inchinara manastirii de Corina Popa �i Ioana lancovescu, unde se vorbqte
despre ,,0 imensa cruce, avand in mijloc biserica mare" (Corina POPA, ,,Arhitectura manastirii",
in: Corina PoPA, Ioana lANCOVESCU, Miiniistirea Hurezi, Bucurqti, Ed. Simetria, p. 63) sau
despre ,,crucea de biserici a ansamblului de la Hurezi" (C. PoPA, I. lANCOVESCU, Miiniistirea
Hurezi, p. 90).
36 Elisabeta NEGRAU, ,,Ctitorii brancovene�ti. Arhitectura �i pictura", in: Ctitorii brancovene?ti
- elemente de artii eclesialii medievalii (secolele al XVII-lea ?i al XVIII-lea), Bucurqti, Ed. Cuvantul
Viefii a Mitropoliei Munteniei �i Dobrogei, 2014, p. 59.
37 Ion M1cLEA, Radu FLORESCU, Hurezi, Bucure�ti, Ed. Meridiane, 1989, p. 9.

el constituie ,,punctul de confluenfa a solufiilor tradifionale ale arhitecturii mo

nasrice locale, poate alimentate �i de modelul athonit, cu arhitectura civila a
epocii brancovene�ti. Caracterul aulic al acestei manastiri se datoreaza deopo
rriva bisericii mari �i caselor domne�ti, ca �i sintezei dinrre arhitectura civila �i
cea bisericeasca, exprimara prin unitatea morfologica a elementelor de arhitec
rura: pridvoare, foi�oare, galerii de arcade, calotele din case, trapeza �i turn, uni
rare agrementata de integrarea unor elemente de inspirafie orientala (chio�curi,
decor in stuc) �i a decorului in piatra barochizant sau orientalizant"38•
Complexul de la Hurezi poate fi socotit primul ansamblu in care relafionarea
funqionala a elementelor se subordoneaza unor legi de compunere spafial-pla
nimetrica ce se refera la ordine, simetrie, axialitate, in care ritmul, accentele,
contrastul, ierarhizarea volumelor sunt puse in opera, amplasarea celor doua
elemente (o cuhnie �i o brurarie, rezolvate arhitectural identic) marcheaza colfu
rile incinrei39 (fig. 3-4), o solufie ce avea sa fie reluara la Vacare�ti, unde cele doua
cuhnii puncteaza colfurile de S-V �i N-V ale celei de-a doua incinte. Intre ele se
inrerpune, ca o medie compozifionala, structura Manastirii Antim (fig. 5-6), cu
simetria ansamblului de aici ,,sporira fafa de Hurezi, dar mai pufin riguroasa"
decat cea de pe platoul Vacare�tilor40 (fig. 7).
Asrfel, comparativ cu cele din secolele precedente, manastirile ridicate catre
sfir�itul veacului al XVII-lea �i inceputul celui de-al XVIII-lea se caracteri
zeaza prin ,,tendinp de urmarire a unor reguli de compozifie legate de dutarea
unei simetrii, a unui ritm compozifional �i a unei unidfi de stil", iar me�terii
constructori ai acestei perioade ,,nu se mai supun nici accidentelor �i nici for
melor neregulate ale terenului, ci adapteaza terenul la compozifia lor arhitectu
rala, trasara in forme regulate, cu axe vadite de simetrie. Inrreaga compozifie a
ansamblului este dominata de un spirit de ordine, reflex al �colii Rena�terii, so
sit aici cu intirziere ..."41, a�adar, o concepfie impresionanta, ce aplica principiul
atriburului imperial al oricarei zidiri eclesiale, �i anume eel al simetriei.
Indiferent la terenul accidentat, ansamblul de la Hurezi a fost deschizatorul
38 C. PoPA, I. lANCOVEscu, Miiniistirea Hurezi, p. 69.

39 Liviu BRATULEANU, ,,Cuhniile ansamblurilor civile �i religioase din Tiirile Romane",
Revista Monumentelor Istorice, 64 (1995), 1-2, p. 22.

40 Razvan TttEODORESCu, Civilizatia romanilor intre medieval ii modern, vol. II, Bucurqti,
Ed. Meridiane, 1987, p. 102.

41 Grigore loNEscu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Bucurqti, Ed.
Academiei, 1981, pp. 393-394.

56 Mihaela Palade
unui drum nou in arhitectura monastid. romaneasd., in cadrul d.ruia dimen

siunile curtii sunt in relatie cu cele ale bisericii, iar amplasarea acesteia nu este
' '
intamplatoare, ci ,,urmeaza o ierarhizare a spafiului, incepand cu accesul in in-

cinta, ierarhizare care amintqte de ceremonialul «drumului catre centrU>>''42•
Dad, din pricina terenului cu panra accentuata, in crucea spafiala, vizibila in
ceea ce s-ar putea numi ,,planul de sistematizare al Hurezilor", axa principala,
verticala crucii, susfinuta de cea a bisericii mari �i determinand intreaga struc
tura organizatorica a incintei monahale, n-a putut fi marcara de intrarea pe sub
turnul-clopotnifa43, in schimb, ideea unei axe de simetrie subliniate de acesta avea
sa se materializeze la Surpatele (1706), Antim �i, indeosebi, la Vacare�ti (1722)44•
Compararea celor doua manastiri,Hurezi �i Antim, una domneasca, cealalta arhie
reasca, conduce catre concluzia ca experienp de la Hurezi a fast reluara ,,CU respec
tarea, mai mult sau mai pufin riguroasa, a principiilor compozifionale simetrice"45
de catre me�terii care au ridicat Antimul. Majoritatea celor care s-au aplecat catre
analiza arhitecturii acesteia au remarcat faptul ca, ,,dupa toate probabilitiifile, cur
tea manastirii a fast concepura dupa calapodul adoptat pe acea vreme, cu diferenp
ca proporfiile generale par, la biserica Antim, deosebit de reu�ite"46•
Adoprand structura de forma dreptunghiulara - un ,,dreptunghiu perfect, cu �aizeci
�i noua de metri lungime pe patruzeci �i cinci de metri largime"47 (fig. 8) -, incinta
care cuprinde aceasra importanta cladire ,,i�i desfa�oara cele patru aripi ale sale
42 Radu DRAGAN, ,,Au cunoscut me�terii lui Constantin Brincoveanu secretele secriunii
de aur?", Arhitectura, 32 (1984), 3 , p. 42.
43 Valeriu Anania considera di axa maj orii este cea determinad de direqia intriirii, nord-sud,
terenul obligandu-1 pe ctitor ,,sa orienteze crucea pe axul nord-sud, spre deosebire de aceea a
planului unei biserici, care este orientat pe direqia est-vest" (V. ANANIA, Cerurile Oltului, p. 92).
44 Unde, ,,reluand planul Hurezului, constructorul manastirii Vadirqti a $tiut sa profite de
avantajul terenului plat, conferind o $i mai pregnand expresie axului de simetrie prin cele doua
turnuri-clopotnifii, care sunt, in acela$i timp, �i turnuri de poarta, ceea ce accentueaza sensul
drumului de acces'' (Vasile DRAGUT, ,,Manastirea Vadirqti $i locul ei in contexrul artei din
Tara Romaneasdi", Buletinul Monumentelor Istorice, 40 [1971) , 2, p. 36).
45 G. IoNEscu, Arhitectura . . . , p. 397.
46 G.M. CANTACUZINO, ,,Biserica Antim", in: G.M. CANTACUZINO, Izvoare ?i popasuri,
Bucure$ti, Ed. Eminescu, 1977, p. 172.
47 Nicolae GmKA-BuoE�TI, Evolutia arhitecturii in Muntenia ?i Oltenia - Partea a patra - Noul
stil din veacul al XVIII-lea, [Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 29 (1936), fasc. 87-90),
Valenii de Munte, Tipografia Datina Romaneasdi, 1936, p. 80.

Randuire domneasd. 57
in mod riguros simetric in raport cu o axa de compozirie care trece prin turnul
intrarii �i se confunda cu axa longitudinala a bisericii48, fapt cu atit mai remar
cabil cu cat principiul arhitectural respectiv nu era facil de aplicat intr-un spafiu
urban deja constituit, inghesuit intre curfi �i case, garduri �i gradini.
Ansamblul ramas din vechile cladiri cuprinde un paraclis, doua bucararii �i o
serie de chilii, majoritatea arhiteqilor remarcand dispunerea lor ordonara �i ar
monioasa. Grigore Ionescu menriona faptul ca respectivele chilii, ,,grupare sime
tric in patru unitafi distincte, fiecare cu cite patru incaperi boltite diferit, sunt
degajate, in fiecare unitate, de cite un portic compus din trei arcade de caramida
sprijinite pe frumoase coloane de piatra"49 (fig. 9-10) - formula ce reitera asrfel,
pe fiecare latura, principiul simetriei prezent la scara intregului ansamblu.
Ideea unei axialitiifi, marcate de trecerea pe sub turnul-clopotnifa, devenise o
coordonara spafiala consacrara in anumite ctitorii monahale domne�ti, jusrifica
ra �i de faptul ca amplasarea caii de acces in axul bisericii spore�te incontestabil
solemnitatea intrarii �i se inscrie firesc in actul de pregatire al parcurgerii ciiii
impiiratqti trasate de axa de simetrie a bisericii �i incununate de u�ile impara
te�ti ale iconostasului -, fenomen caruia i se cuvin a fi admirate incontestabilele
caliriifi regizorale prin dezvaluirea treptara a bisericii (fig. 11-14).
Pentru ansamblul sau, Sfanrul Antim a ales sa amplaseze intrarea pe latura
vestica, fafa in fafa cu impresionantul pridvor �i cu intrarea in biserica. Putem
presupune ca ar fi avut �i o alta varianta la dispozifie, avind in vedere faprul
ca, la vremea respectiva, accesul avea loc pe larura esrica, insa spectaculoziratea
accesului ar fi fost mult diminuara prin ignorarea efecrului regizoral al desco
peririi treptate a bisericii pe sub rurnul-clopomira - o dezvaluire ce imprima
solemnitate �i amplifica efectul specraculos al propoqiilor.
In prezenr, latura rasarireana a incinrei minas irii esre unirara, zidira compact,
dar Nicolae Ghika-Budqri, dupa ce, cu mericulozirarea-i specifica, a analizat
latura respectiva50, a remarcat fapml d ,,in axul larurii de la Rasarit se gasqte
un gang, astiizi inchis, care pare a Ji Jost pe ioremuri (subl.ns.) una din intrarile
48 G. loNESCU, Arhitectura . , p. 397.

. .
49 G. loNEscu, Arhitectura . . . , p. 397.
50 .';)i despre care sublinia d. ,.e cea mai bine conservara; ea presinta o pitoresd infafi�are,
cu cele patru grupe ind existente de mici pridvoare cu arcade pe coloane �i cu turnuleful
bucii.tii.riei din colful de la Nord. Aceastii. pane a manastirii s'a restaurat de curand prin grija
Comisiunii Monumentelor Istorice �i cu ajutorul preomlui bisericii" (N. GmKA-BUDE!j>TI,
Evolutia arhitecturii . . , p. 80).

.
58 Mihaela Palade
curfii manastire�ti"51• Nu a mers mai departe cu analiza acestui amanunt,

dar, intr-un articol al istoricilor Paul Cernovodeanu �i Nicolae Vatimanu,
am intilnit menfionat faptul ca: ,,in aceasti parte de risarit existase odinioara
vechea intrare: trebuie sa finem seama ca Garlip �i deci drumul trecea (sic!)
pe la colful nord-estic al incintei manastirii. Poarta de intrare nu era, ca astizi,
spre apus de biserica, ci in partea de risarit a incintei, a�a cum se vede �i pe
planurile Bucurqtilor ridicate de Ernst �i Purcell la finele veacului XVIII.
De altfel, a�a �i trebuia in mod logic sa fie la epoca zidirii minastirii, fiindca
intr-acolo era Podul eel mai umblat"52 (fig. 15).
Ajun�i in acest punct, putem presupune ca, pentru a pastra cutumele circulafiei
arealului respectiv, Sfantul Antim nu a desfiinfat vechea intrare dinspre rasarit,
dar a aplicat principiul compozifional al amplasarii clopotnifei pe fapda vestica,
in axul intririi in biserica. S-a remarcat faptul ca unele dintre clopotnife sunt
monumentale, iar la Aninoasa �i la Antim, peste gangul de la intrare $i spre in
teriorul CUrfii manastirii, Se afla un frumos foi$Or, formand 0 «loggia» compusa
din trei arcade pe·coloane"53 (fig. 16). Aceasti loggia, deveniti deja un element
tradifional al arhitecturii laice �i eclesiale brincovene�ti, la Antim nu este doar
un element decorativ al fafadei, ci un minunat partener de dialog spafial cu bi
serica in fap careia se afla (fig. 17).
In centrul incintei manastirii domne$te biserica, precedara de un ,,monumental
pridvor deschis"54, arhitectura ei prezentind citeva atribute semnificative pen
tru conturarea profilului estetic al acestei ctitorii ierarhice$ti.
4. Aristocratica arhitectura a bisericii Manastirii Antim, intre

temperanra �i exuberanra
4.1. Manastirea Antim in percepfia �i concepfia urma�ilor

Din picate, orice modalitate de analiza a particularitifilor arhitecturale ale
bisericii este ingreunata de faptul ca, de-a lungul timpului, ea a suferit mo
dificari majore provocate fie de factorii naturali, fie de cei antropici. In urma
cutremurului din 1838, s-au impus reparafii urgente, incredinfate ,,arhitectonului
51 N. Gm KA B u o q TI , Evolutia
- arhitecturii..., p. 80.
52 P. CERNOVODEANU, N. V.hAMANU, .,Considerai:ii asupra «calicilor»...'', p. 39.
53 N. Gtt1KA-8UDEFI, Evolutia arhitecturii. . , p. 112.

.
54 Grigore loNESCu, Bucurqti, Ghid istoric ?i artistic, Bucurqti, Fundai:ia penrru literarura �i
arra Regele Carol II, 1938, p. 220.
Ra duire domneasca 59
monastiresc" Johahn Schlatter, care, in anul 1851, atragea atenfia asupra fap
ului ca rurlele se afla ,,intr-o proasra �i ru�inoasa stare", propunand refacerea
soclului, construirea unor turle din lemn, modificarea pridvorului. Dintr-o ca-
agrafie a anului 1862 aflam ca ,,restaurarea" a avut loc in 185755 , reparafiile
radicale fiind executate pe ,,zidul eel vechi", a�a ca biserica s-a procopsit cu doua
rurle mari, ,,captu�ite cu «tincu»5 6 vopsit.. .''57• In primele decenii ale secolului
rrecut, G.M. Cantacuzino remarca faptul ca, ,,afara de turlele care s-au prabu�it
in urma unui cutremur �i au fost refacute in tabla �i lemn, biserica in exterior
ne-a ramas aproape a�a cum era la inceput"58•
Tratatele de istoria artelor remarca faptul ca mitropolitul Antim a intemeiat
.Jrumoasa �i bogata manastire ce-i poarra numele", destinata sa adaposteasca
o tipografie �i o biblioteca, dar ,,desfigurata (subl.ns.) asrazi, mai mult poate
dedt de distrugerile vremii, de reparafiile, adaosurile �i transformarile ce i-au
fost aduse incepand din mijlocul secolului al XIX-lea"59• Restaurarea a incer
cat �i a reu�it in buna parte sa dreaga infafi�area generala, numai ca se cuvi
ne a preciza faptul ca ,,aspectul monumentului dupa restaurare difera intr-o
masura insemnata fafa de infafi�area sa originara. Acest lucru se datore�te,
pe de o parte, fad. indoiala, caracterului relativ ipotetic al plasticii turlelor (al
proporfiilor, al facturii detaliilor), pe de alta parte, al ponderii pe care, sub
aspect cantitativ, o au noile materiale puse in opera (caramida aparenta.)"60•
55 In: Oana MARINACHE, Cristian GACHE (eds.), Arhiva de arhitectura 1830-1860, o colectie
w1ica de planuri ?i schife, Bucure$ti, Ed. Isroria Artei, 2015, la pp. 80-81 se af!a ,,Proiectu pentru
recladirea $i reparafia tutulor cladirii $i Sf. Biserici Antimu din capirala Bucurqti, Metohul Sf.
Episcopii Curtea de Argqu, Arh. J. Schlatter, 12 septembrie 1857".

56 Tinci - mortar pentru stratul vizibil al tencuielii sclivisite, cu grosime de max. 0,5 cm, rea
lizat cu nisip 0/1 mm �i depus pe stratul de grund al tencuielii, cu scopul de a netezi primul strat
(vezi: $tefan BALAN, Nicolae MIHAILESCU, Alexandru TEODORO (eds.), Lexicon de construcfii ?i
arhitectura, vol. III, Bucurqti, Ed. Tehnica, Bucurqti, 1988).

57 Nicolae STOICESCU, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucurqti, Bucu
rqti, Ed. Academiei, 1961, p. 169.

58 G.M. CANTACUZINO, ,,Biserica Anrim", p. 172.
59 Emil LXzAREscu, ,,Arra in Tara romaneasca de la inceputul secolului al XVII-lea pana in
primele decenii ale secolului al XIX-lea. Arhitectura", in: George 0PRESCU (ed.), Istoria artelor
plastice in Romania, vol. 2, Bucurqti, Ed. Meridiane, 1970, p. 54.

60 Gheorghe CuRINSCHI VoRONA, Arhitectura, urbanism, restaurare, Bucurqti, Ed.
Tehnica, 1996, pp. 175-176 .

60 Mihaela Palade
In cadrul lucrarilor de restaurare realizate in intervalul 1946-1947, sub con

ducerea lui �tefan Bal�, s-au pastrat o parte a modificarilor introduse de
Schlatter, cum ar fi: coborarea pridvorului, rotunjirea corni�ei de vest, rozasa
�i ffeuroanele de la corni�ele turlelor (fig. 18), fiind inlocuite insa elemen
tele degradate cu altele noi, dintr-un material durabil, dar identice formal,
respecrandu-se �i cerinp de a marca intervenfia restauratorului. Au fost re
constituite in dramida aparenti turlele, alegandu-se varianta paramentului
aparent in locul celui tencuit de pana atunci61, lasand astfel impresia ca mo
numentul, ,,tencuit la origine, ar fi fost realizat dintr-un inceput cu materi
ale aparente"62• Ce-i drept, G.M. Cantacuzino menriona faptul ca ,,tencuia
la, care de altfel se coje�te, lasa sa apara frumoasa structura de dramida a
bisericei. Grija cu care zidurile au fost lucrate, felul cum este intrebuinpti
dramida, dovede�te ca, la inceput, biserica era de dramida aparenti cu ro
sace de piatra lucrate intr-un stil ingrijit"63• Afirmaria, dad ar fi adevarati,
ar contrazice tradifia brancoveneasd, in care paramentul tencuit �i varuit
constituia regula de baza.
Totu�i, in contextul urbanistic actual, solufia aleasa de restaurator, de�i ar
putea fi socotiti o licenfa, face ca monumentul sa capete ,,o deosebita pre
fiozitate sub aspectul siluetei, culorii �i detaliilor. Pastrarea paramentului
aparent poate fi socotiti ca o intenrie de a conferi monumentului, prin re
staurare, o calitate estetica superioara"64, chiar daca este una neconforma cu
situafia tradifionala in epod.
4.2. Dimensiunile bisericii
Conform datelor indicate de Nicolae Ghika-Budqti, biserica are dimensiu

nile 32 x 10 m, masurate in exterior65, fapt care o situeaza printre cele mai
impozante monumente ale epocii (fig. 19-21), a doua dupa Sfantul Gheor
ghe - Nou din Bucure�ti �i inaintea Hurezilor (fig. 22-24) - , dupa cum se
poate vedea �i din tabloul comparativ de mai jos, in care au fost alese doar
61 G. CuRINSCHI VoRONA, Arhitect�1rii, urbanism, restaurare, p. 147.
62 G. CuRINSCHI VoRONA, Arhitecturii, urbanism, restaurare, p. 176. Solu�ia acesta a fost
adoptata in cazul paramenmlui bisericilor manasririlor Antim �i Brebu �i al palatului de la
Mogo�oaia (G. CuRINSCHI VoRONA, Arhitecturii, urbanism, restaurare, p. 177).
63 G .M. CANTACUZINo, ,,Biserica Anrim", p. 172.
64 G. CuRINSCHI VoRONA, Arhitecturii, urbanism, restaurare, p. 176.
65 N. GmKA-BuoE�TI, Evolutia arhitecturii. .., p. 78.

R:lnduire domneasca 61
ctitoriile domne�ti ale Sfantului Constantin Brancoveanu sau ale membrilor

familiei sale:
BISERICA CTITORUL ANUL DIMENSIUNILE
biserica Sfantul Gheorghe - Nou Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu 1698-1701 40.00 x 16.00
din Bucure�ti
biserica Miinastirii Antim Sfantul Mitropolit Martir Antim 1713-1715 32.00 x 10.00
lvireanul
biserica Miinastirii Hurezi Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu 1690-1693 30.5 x 13.3
biserica Sfantul Nicolae din Fagara� Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu 1696 30.00 x 10.00
biserica din Ramnicu Sarat Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu 1691-1697 29.5 x 11.5
�i spatarul Mihail Cantacuzino
biserica Miinastirii Brincoveni Sfantul Voievod Constantin Brincoveanu 1699-1702 27.00 x 7.50
iserica palatului Mogo�oaia Sfantul Constantin Brincoveanu, pe 1688 25.00 x 8.00

vremea d.nd era logofat
iserica din Doice�ti Sfanrul Voievod Constantin Brancoveanu 1705-1706 25.00 x 8.00
I
Sfanrul Constantin Brincoveanu, pe 1683 24.30 x7.67
biserica palatului Podogi
vremea cind era logofa.r
biserica Miinastirii Mamu Sfanrul Voiernd Consr.an · Br.uico,·eanu 1696 20.00 x 7.00
""5.erica Miinastirii Surpatele Doamna Maria Brincm·eanu 1706 18.00 x 6.00
1 .:l'iserica Miinastirii Sambata de Sus Sfantul Voievod Consr.anrin Bcinco,·eanu 1707 18.00 x 6.00
4.3. Volumetria �i proporfiile

Biserica Manastirii Antim nu iese din riparul devenit, inrr-un anume sens,
tradifional in epoca brancoveneasca, eel cu doua turle, motiv pentru care
Ghika-Bude�ti o incadreaza ca tipologie planimetrica in ,,grupa a douazeci �i
patra. Biserici cu planul in forma de trefia w doua turle, naosul �i pronaosul cu
dte 0 turla, cu un pridvor pe sralpi"66, 0 grupa care ,,cuprinde foarte pufine
66 N. GHIKA-BuDE;>TI, Evolutia arhitecturii . . , p. 46.

.
62 Mihaela Palade
monumente, dar mari ?i frumoase (subl.ns). Ele deriva din grupa a $aptespreze
cea, din veacul al XVII-lea. Grupa se poate imparfi in doua subgrupe, care sa
deosebesc prin disposifia pronaosului: prima cuprinde numai biserica Manasti
rii Antim din Bucure$ti $i biserica Belivaca din Craiova, care par a fi inspirate ca
plan $i ca disposifii generale, afara de pridvor, de la bisericile moldovene$ti din
veacul al XVII-lea $i de la biserica Stelea"67, ridicara in cea de-a doua capitala a
Tarii Romane$ti, Targovi$te (fig. 25).
El considera ca me$terii de la Antim au adoptat o ,,formula de plastid monu
mentala asemanatoare celei a bisericii Stelea68, dar fara a prelua nimic din ele
mentele de structura sau plastid decorativa ale arhitecturii moldovenqti"69• Nu
este imposibil ca ,,biserica de impacare" a lui Vasile Lupu, domnul Moldovei
(1634-1653), cea mai ampla biserid din Targovi$te, sa-1 fi impresionat pe mitro
politul care, personal, tiparise aici mai multe drfi70•
In cadrul acestei matrice volumetrice se remard elansarea deosebira a bisericii,
unde, atit corpul propriu-zis, cit $i cele doua turle prezinta o inalfime care le
transfigureaza intr-o adevarara ruga in piatra, una cu totul deosebira prin ele
ganp marturisirii ei estetice, un elan $i o dorinfa a ctitorului de a trece de la
cele pamante$ti la cele cerqti, transpus firesc in formele arhitecturale. In plus,
chiliile dinjur, fiind proiectate cu arcade de piatra destul de joase, ,,prin contrast,
dau bisericii o insemnatate voita."71•
0 alra particularitate a naosului bisericii de la Antim sunt cele doua ferestre de
la fiecare absida (fig. 26), care se regasesc numai la bisericile cele mai mari, cum
sunt cele de la Vadrqti, Cotroceni, Mitropolia din Bucure$ti $i manastirea din
67 N. GmKA-BUDE�TI, Evolutia arhitecturii..., p. 46.

68 Ctitoria lui Vasile Lupu, ridicatii in Targovi�te in 1645, in urma impiiciirii cu Matei
Basarab.
69 N. GHIKA-BUDE�TI, Evolutia arhitecturii ., p. 35: ,,in veacul al XVIII-lea giisim �i dteva

. .
exemple de biserici cu douii rurle (Aninoasa, Antim, Hurezi, Belivaca), dar mai adeseori �i
biserici cu o turlii pe naos �i cu clopotnip pe pronaos".
70 1nviitatura bisericiascii, Targovi�te, 1710 (I. 81ANU, N. Hooo�, Bibliografia romiineascii
veche, vol. 1, p. 61); Molitvenicul (I. BrANU, N. Hooo�, Bibliografia romaneascii veche, vol. 1, pp.
541-543); SF. ANTIM IvmEANUL, Dumnezeie�tile �i Sfintele Liturghii, Tiirgovi�te, 1713, edirie
de text, introducere, srudiu filologico-lingvistic, notii asupra edifiei �i indice de cuvinte de
Alina Cami!, Bucure�ti, Ed. Basilica, 2015; Maxime ale unor filosofi vechi (I. 81ANU, N. Hooo�,
Bibliografia romaneascii veche, vol. l, pp. 489-492).
71 G.M. CANTACUZINO, ,,Biserica Antim", p. 172.

Ramnicu Sarat, Sfantul Gheorghe din Bucure$ti - a$adar, toate ctitorii dom
ne$ti sau cu implicafii domne$ti directe.
4.4. Pridvorul
De$i, in secolul al XIX-lea, a suferit transformari majore, in urma drora nu

$i-a mai ,,pastrat decat frumoasele coloane"72, toata partea superioara fiind pre
facura, pridvorul a ramas ,,larg $i monumental" (fig. 27-28), o veritabila piesa de
rezistenfa, structurat in cele noua arcade in plin cintru, rezemate pe coloane din
piatra, cu capiteluri neo-corintice, cu baze impodobite cu sculpturi cu motive
florale $i rezemand pe care un piedestal patrat, savant sculptat, $i care realizeaza
in mod firesc $i elegant trecerea dtre fusul coloanelor, a drui parte inferioara
este, de asemenea, acoperira cu motive florale simetrice. Arcadele dintre sralpii
pridvorului sum semicirculare, ca in veacul al XVII-lea73, avand, asemenea celor
din interiorul bisericilor, ,,forme similare cu acelea de la arcaturile fafadelor"74•
Este interesanra aceasra opfiune a ctitorului dtre arcul in plin cintru, $i nu dtre
eel in acolada, devenit aproape regula generala la vremea respectiva. Analiza
formelor respective dezvaluie faptul ca arcul semicircular este un veritabil re
prezentant al spiritului clasic, sobru, rafinat, in timp ce mladiosul sau concurent
se preteaza unor gusturi cu conotafii baroce, indrcate de grafia $i exuberanp
orientale, arat de familiare mitropolitului, dar care, in ciuda originii sale georgi
ene, a preferat varianta opusa, mult temperata.
Cele mai prefioase elemente ale sculpturii pridvorului - coloanele - sunt deosebit
de frumoase, cu capitelurile bogat sculptate (fig. 29-30), asemenea bazelor $i pie
destalelor pe care se afla a$ezate. Arat piedestalele sralpilor, ,,impodobite cu rose
te mari $i bogate, ca la Stavropoleos, Vadre$ti, [ . .]
. $i pridvorul mic de la vechea
Mitropolie din Targovi$te"75, cat $i bazele cu profile originale, ,,decorate cu care o
toarra la fiecare col(76 (fig. 31-33), sunt deosebit de armonios incadrate in dantela
ria sculpturala care le imbrad intr-o somptuoasa decorafie brancoveneasd, exube
ranta prin definifie, dar temperara de o rigoare tipid principiului de natura clasi
d al simetriei, care se regase$te in axa verticala a fiecareia dintre cele patru laturi.
72 N. GmKA-BuoE:;>Tr, Evolutia arhitecturii .., p. 31.

.
73 Ap cum apar �i la Hurezi, Bradqti, Sfinfii Apostoli din Bucure�ti (N. GmKA-BuoqTI,
Evolutia arhitecturii.. , p. 31).
.
74 N. GHIKA-BuoE:;>TI, Evolutia arhitecturii ..., p. 31.

75 N. GmKA-BuoE:;>TI, Evolutia arhitecturii .., p. 31.
.
76 N. GmKA-BuoE:;;rr, Evolutia arhitecturii..., p. 80.

64 Mihaela Palade
0 noti aparte a pridvorului de la Antim este data de faptul ca atit de admiratele

coloane comunica prin toate arcadele cu exteriorul, nemaifiind legate intre ele cu
balustrade din piatra sau zidarie, ,,a�a cum le gasim in marea majoritate a casu
rilor, d.nd nu sant a�ezate pe un soclu comun"77• Piedestalele coloanelor nu mai
apar ,,legate de o balustrada, ci sunt izolate, asemenea celor din interior"78 (fig.
34-35), fapt care face ca spafiul pridvorului sau sa para mult mai permeabil exte
riorului, o veritabila invitafie de a fi purtat catre intrarea in biserica (fig. 36-37).
4.5. Somp tuozitatea decorativa

0 analiza a artei brancovene�ti conduce catre afirmarea faptului ca ea ,,nu a fost
originala in formele arhitecturale sau in solufiile constructive, ci in importanp
acordati decorului, fie sculptat, fie pictat"79, in forme atit de variate, dar con
stant credincioase principiului decorativ floral. Nici biserica Antim nu a rimas
mai prejos, astfel ca armoniilor arhitecturale spafiale li se adauga bogafia sculp
turala a portalului �i a u�ii sculptate, impresionante prin ,,luxurianta decorafie
sculpturala, reprezentind motive florale cu frunze �i flori stilizate", motiv pen
tru care unii au afirmat ca aceasta ,,depa�e�te orice realizare artistica in acest
domeniu din pra noastra"80• In mod cu totul excepfional, portalul este de forma
dreptunghiulari (fig. 38), partea superioara abandonand tradifionalul profil in
acolada - un caz rar intilnit veacul al XVIII-lea81, unul impregnat de forme ori
entale destul de alambicate �i de savant combinate (fig. 40-46).
In decorafia portalului bisericii mfoastirii Antim, ctitorul, indepartind ,,re
gularitatea liniilor continue, monotonia suprafefelor plane", a folosit ,,intrefe
serea liniilor, combinafiile infinite de figuri geometrice, totul intr-un perfect
echilibru"82• Ceea ce particularizeaza acest portal este prezenfa aceluia�i dialog
antinomic dintre exuberanfa �i temperanfa pe care 1-am intilnit �i in cadrul
pridvorului. Procedeul oratoric al repetifiei, atit de elegant prezent in mai toate
77 N. GHrKA-BUDE!?TI, Evolufia arhitecturii . . , p. 31.

.
78 N. STorcEscu, Repertoriul bibliograjic. . , p. 170.

.
79 Corina POPA, Dumitru NA.sTASE, Biserica Fundenii Doamnei, Bucure�ti, Ed. Meridiane,
1969, p.10.
80 Ion NANU, ,,Un monument isroric de arta religioasa: ctitoria Mitropolitului Anrim
Ivireanul", Biserica Ortodoxii Romana, 79 (1961),3-4, p. 278.
81 Mai apare la portalul de la Cozia, refacut odatii cu pridvorul, in 1706-1707 (fig. 39).
82 Olga GRECEANU, Bucarest et ses environs, Bucarest, L'Imprimerie Cartea Medicala,
1928, p. 156.
Rinduire domneasca 65
scrierile sale83 $i remarcat atit de catre auditorii sai, cat $i de posteritate, se poate
regasi firesc in decorafia florala a portalului, in aceasta curgere ritmara, dar nu
foarce riguros aplicara, ce pastreaza naturalefea $i libercatea specifica regnului
vegetal, in partea superioara incununata de o ghirlanda de flori cu marginile
libere, neincadrate in chenar.
La prima vedere, modalitatea de rezolvare a motivelor decorative de natura ve
getala se inscrie pe linia portalurilor brancovene$ti, o increngarura savama de
vrejuri incarcate de motive florale (fig. 47-52). 0 lecturare mai atenta dezviluie
insa anumite deosebiri, intrud.t, spre deosebire de portalurile brancovene$ti, in
care, in ciuda abundenfei florale, poate fi citit ca un fir ro$u trunchiul vrejului
principal, in sinuozitatea unei linii ce nu-$i pierde continuitatea, dqi este indr
cara cu toate acele motive florale specifice vocabularului decorativ brancovenesc,
in eel de la Antim apare o variafie mult mai libera a formelor.
El vine cu o increngatura de vrejuri ce se incolacesc unele in jurul altora, se furi
$eaza, se pliaza �i se mladiaza, se suprapun, se incaleca unele peste sau sub altele
intr-un amefitor iure$ vizual din care rasare cite 0 ramura, ce zamisle�te, la d.n
du-i, alte doua sau mai multe, de sub care rasar una-doua frunze, o floare sau un
boboc (fig. 53-55). Dorinp de �ti de uncle vine aceasra schimbare a tiparului deco
rativ nu-$i poate gasi implinirea, caci intrebarea ramane fara raspuns, in acest caz
putind fi formulate doar ceva presupuneri. Lecturarea portalului de la Antim in
cheia morfologiei limbajului plastic/vizual dezviluie faptul ca formele sum inchise
�i concave, unduitoare $i fara schimbiri b�te de direqie, forme calde, curbe sau
circulare, fara unghiuri drepte sau ascupte, ceea ce le invecineaza vizual cu gra
fia georgiana (fig. 56-57), in care lirerele prezinci srrucrura formelor inchise, cal
de, lipsite de unghiuri ascurite. Am redar mai jos o o.scci de scriere georgiana:
,,'i)l::j.)�(Y}()O(J).) 8�0mo\.).)(J).) g3:)6 O:Jbo.)() Q?Y,3<XJ)0.)6 b<'1�(Y}8.)6o.)6
{).)clY).)0("}3068.)6 a88.)6 8boei0�ob a::m00 w.:JOOj<Y>.)'bob.)8.)6 8o(Y}<Y>8
OM.)J�O ao<Bo8.)6 \.).)j.)M(J)38�(Y}Ob.)a.)5 d0<Y>m�ob.) J.)bomob.) ..."84•
83 Din care reproduc aici doar un fragmem: .Pana cand nu ne venim in socoteala noastra?
Pana cind nu ne cerdm folosul nosrru� Pana cand nu ne pocaim: Pana cind nu ne ramaduim
parimile suHerului nosrru? Pana cind nu uram pacarul �i sa iubim bunatatea? Pentru ce arata de
nemuli:amitor suntem dtre Manruiroriul �i Facarori nosrru de bind..." (ANTIM IvrREANUL,

• Invai:arura pre scurr pentru Taina Podini:ii", in: Opere, p. 351).
84 Srela regelui Erekle (Heraclius) II: ,,Prin harul lui Dumnezeu, noi, cei din lesei, David,
Solomon, Bagrationi, fiu al celui uns rege Teimuraz, eu, Erekle al II-lea, rege al Georgiei,
Kartli, Kakheti...", <https://en.wikipedia.org/wiki/Georgian_calligraphy#/media/File:Royal_

66 Mihaela Palade
Supozifia de mai sus ar merita sa fie aprofundara, dar scopul �i cadrul studiu
lui de fafa nu permit acest lucru, astfel ca ea rimane o simpla ipoteza de lucru.
Cat prive�te ancadramentele ferestrelor, largi �i inalte, ele prezinra chenare bo
gate �i late, perfect dreptunghiulare �i fad. nici o arcuire a parfii superioare85
(fig. 58-60), dupa modelul u�ii menfionate, introducand astfel o structurala
temperara, menira parca a sravili excesiva exuberanfa decorativa a sculpturii.
Forma ferestrelor este similari celor de la biserica Sfantul Gheorghe - Nou,
ctitoria Sfantului Constantin Brancoveanu, unde, conform unor afirmafii, fe
restrele erau, inifial, ,,dreptunghiulare, de doi metri inalfime pe cincizeci de
centimetri lafime, dupa dimensiunile pietrelor existente �i cu chenarele sculp
tate in genul celor de la Antim"86•
Paramentul era impodobit cu ,,17 «rotogoale» din piatra sculptara"87, dintre
care, in prezent, pe fapda se mai pastreaza doar cateva88 (fig. 61). Aceste dis
curi decorative sunt socotite a fi ni�te ,,frumoase sculpturi ajurate in genul
celor de la Cozia sau de la biserica episcopala din Arge{89, fie un caz rar,
niciodara inralnit pana atunci in bisericile romanqti, amintind de ,,faianfa
hispano-maud."90•
Cat privqte tencuiala exterioari, la origine, pare sa fi fost zugrivira ,,in coloa
rea carimizii", imirand fa�iile de caramizi aparente alternate cu fa�ii tencuite,
fapt care ar constitui un caz unic al veacului al XVIII-lea. Este posibil ca
Mitropolitul Antim Ivireanul sa se fi inspirat de la bisericile Sfantului Munte,
,,unde acest gen de arhitecturi e obi�nuit, caci in veacul al XVIII-lea in arhi
tectura noastri nu se mai intrebuinfa de loc (sic!) procedeul carimizii aparen
te, care era curent in veacul al XVI-lea, mai rar in XVII-lea �i pe care il gasim
pentru ultima oari la Cornet (1661)"91•
Se pare ca a avut pridvorul pictat, dupa tradifia vremii, fapt care arunca o alra
lumina asupra acestui pridvor arat de impozant prin dimensiuni �i forme. Pe
charter_of_King_Erekle_II.jpg>, 22 aug. 2016.
85 N. GmKA-BuoqTI, Evolufia arhitecturii. . , p. 85.

.
86 N. GHIKA-BUDEFI, Evolufia arhitecturii ., p. 85.

. .
87 N. Srn1cEscu, Repertoriul bib/iografi c. ., p. 169.

.
88 Ele pot fi. vazute insa in releveul vechi publicat in Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice �i in Arhiva de arhitectura .. ., pp. 80-81.
89 N. GHIKA-BUDE!j>TI, Evolufia arhitecturii . .,p. 79.

.
90 0. GRECEANU, Bucarest et ses environs, p. 156.
91 N. GmKA-BUDE!j>TI, Evolufia arhitecturii ., p. 47.

. .
Randuire domneasd. 67
fafada nordica, se mai pastreaza fragmente de pictura cu motivele florale spe

cifice pridvoarelor brincovenqti (fig. 62-63).
Ignorind toate restaurarile �i pseudo-restaurarile suferite, dintre care unele i-au
schimbat total inflfi�area, toate aceste neajunsuri izvorind din nobile intenfii,
dar condud.nd catre modificarea infafi$arii sale $i pierderea, astfel, a armoniei
originare ca monument de arhitectura, biserica manastirii Antim ramane insa
,,unul dintre cele mai valoroase din Bucure$ti"92• Ea $i-a pastrat frumusefea,
eleganfa $i prestanfa, demna marturie a noblefei spirituale $i a gustului ales al
ctitorului, despre care se spune ca s-a implicat direct in conturarea profilului
artistic prin proiectarea $i realizarea planului $i a podoabei sculpturale.
5. lmplicarea directa a Sfantului Antim lvireanul in constitui�

rea profilului artistic al manastirii sale
De$i unii istorici sunt refinufi in a-i atribui ierarhului implicarea directl in
structurarea estetica, subliniind doar ridicarea ei ,,cu cheltuiala $i sub supra
vegherea mitropolitului Antim Ivireanu..."93, majoritatea inclina sa vada in
ctitor pe arhitectul care a proiectat $i supravegheat ducerea la bun sfar�it a
lucrarilor, din moment ce era un ,,om luminat $i inzestrat cu aptitudini in
infelegerea Artelor Frumoase"94•
Cel mai entuziasmat a ramas Nicolae Iorga, care, dupa ce a precizat faptul ca
domnitorul Brincoveanu a fost eel care a dat ,,ultima forma stralucitl a stilului
muntean, in care se unesc aratea elemente", a presupus faptul ca inspiratorul
domnului ,,poate sa fi fost acel calugar din Ivir, me$ter in toate me$tqugurile,
zugrav, sculptor, de buna seama d.ntlref, turnator, sapator in lemn, tipograf,
scriitor, cuvantltor, acel Antim care a innalfat Mitropolia ferii suind treptele
jefului archieresc"95• Iar, in alta parte, 1-a numit ,,un om de multe arte, un po
litehnic al timpului sau, care a reunit cuno�tinfele tuturor me$tqugurilor $i
le-a insuflefit cu acela$i sentiment pentru frumusefa"96, adunandu-le pe toate,
ca intr-o gradina regasitl a raiului, in remarcabila sa ctitorie, una care a reu$it
sa strapunga norii acelei epoci destul de tensionate $i infrigurate de 0 per
manentl ameninfare a du$manilor, arat ai flrii, cat $i ai credinfei sale, intr-o
92 N . SrnrCEscu, Repertoriul bibliografic .. ., p. 169.
93 G. loNEScu, Arhitectura ... , p. 397.
94 Dorica VorNESCU, ,,Biserica Antim", Boabe de grau, 4 (1933), 9, p. 539.
95 Nicolae loRGA, Istoria romanilor in chipuri ?i icoane, Craiova, Ed. Ramuri, 1921, P· 115.
96 Nicolae loRGA, ,,Un antimis al mitropolitului Luca'', Biserica Ortodoxii Romana, 53 (1935), p. 837.
68 Mihaela Palade
statornica ruga exprimati in piatri $i marturisita in $i prin viafa $i activitatea

ctitorului ei.
Intrucit de la Sfantul Antim au rimas multe marturii ale calitifilor sale artis
tice, care s-au manifestat pe varii planuri, ele au justificat acest gen de aprecieri
prin care i se recuno$teau meritele, unele care curgeau unele din altele, asemenea
unui $irag de margaritare aninat la gatul artei vremii sale: ,,muzician, scriitor,
orator, pictor, tipogra£ sculptor, gravor $i, mai mult, venit in Tara Romaneasca
din Persia, de uncle a adus influenfe artistice arabe $i persane. Inspirandu-se
din vechea arti georgiana $i studiind arta bizantina romaneasca, el reu$i sa
fuzioneze cele doua arte, creand o noti caracteristica a ornamentelor, care au
devenit faimoase"97•
Aceasti participare directa a ierarhului in configurarea unui anume profil ar
hitectural al ctitoririi sale este argumentati $i de reprezentarea bisericii pe f. 6
a A�ezamantului din 24 aprilie 1713. De$i se afirma ca ea cuprinde imaginea
Manastirii Antim98, in realitate, aici apare desenati doar biserirn, intr-o repre
zentare reluati $i pe hrisovul din 20 iulie 1715, fapt ce constituie un argument
puternic in favoarea celor care consideri ca Sfantul Antim este eel care a intoc
mit, ,,CU mana lui, planurile de exeCUfie ale intregului ansamblu manastiresc"99•
Exista o sumedenie de marturii prin care se afirma faptul ca aceasti biserica in
capatoare, atit ca plan, cit $i ca execufie arhitectonica, a fost facuta dupa mode
lul dat de inSU$i mitropolitul Antim, care nu s-a marginit numai sa ajute cu bani
ridicarea sfantului loca$, ci s-a ocupat $i ,,cu desemnarea planului, supraveghind
de aproape $i cu priceperea unui om de gust decorarea exterioari $i interioari a
bisericii ce urma sa-i poarte numele"100•
Intr-un articol publicat in Revista Romana, Alexandru Odobescu afirma fap
tul ca, ,,artist luminat $i industrios, Antim lasa in fari multe urme de talentele
$i activitatea sa. In manastirea Antimului, ce este claditi de dansul, se zice ca
U$ile de intrare ale bisericii, sculptate in lemn cu multi maiestrie, sunt lucrate
de dinsul"101, idee ce a avut mai mulfi adepfi, unii mergand mai departe $i afir
mand faptul ca ,,sculptura de la coloane $i1 mai ales, admirabilul chenar al U$ii de
97 0. GRECEANU, Bucarest et ses environs, p. 155.
98 ANTIM Iv1REANUL, Opere, pp. 325-346; G. �TREMPEL, Catalogul manuscriselor romane�ti,

vol. III, p. 93.
99 G. �TREMPEL, ,,Frumosul a�ezamant de inchinaciune. . . , p. 32.
"
100 D. VoINESCU, ,,Biserica Antim", p. 541.
101 D. VoINESCu, ,,Biserica Antim", p. 545.

la intrare este (sic!) executara dupa modelele date de Antim"102, alfii marturisind
chiar implicarea sa direcra in opera de sculprura. In cadrul porralului se remar
d u�a din stejar, uncle lemnul, in intregime acoperir cu bogare mreje sculptate,
este realizat in genul u�ilor bd.ncovenqri103 (fig. 64-66), iar rradifia ,,martu
risqte faprul d cele doua canaruri ale bisericii sum in inrregime sculprate de
mana sa"104, a$adar, 0 implicare direcca a "ralemarului criror"105•
Celebrul arhitecr Grigore Ionescu, cu roare rezervele s.ale cu privire la abilirarile
arhitecturale ale ctitorului, nu s-a purut ab�ine sa nu remarce faprul ca, dintre
elementele pastrate, ,,remarcabile din punct de vedere arrisric sum cele doua
canaturi de stejar ale U$ii principale, impodobite cu minurioase sculpruri, pe
care tradifia le atribuie mainii maestre a insu$i mitropolitului Antim; ramele de
piatra impodobite cu frumoase sculpturi din jurul ferestrelor"106•
In micul, dar cuprinzatorul sau Ghid istoric �i artistic, Grigore Ionescu con
semna faptul ca ,,remarcabile din punct de vedere artistic sunt: rama de piatri
sculptati cu motive florale care inconjoari u�a �i inscripfia - scrisa cu versuri
grecqti"107• Tot ce se poate ca broderia in piatri respectiva sa 6 fost realizata
tot de dtre ctitor personal sau, dad nu, macar sa 6 fost rodul unei implidri
maxime. Un argument in susfinerea acestei ipoteze ar putea 6 faptul d, in cazul
manuscrisului Chipurile Vechiului �i Noului Testament, fila care cuprinde dedi
cafia dtre domnitorul firii este considerata ,,un model de punere in pagina:
un chenar marginal impodobit cu un ornament floral care se repeta �i in jurul
medalionului central aflat in partea de sus a filei..."108• Or, dad Sfanrul Antim
a fost capabil sa realizeze a$a ceva, adid tocmai ceva care, din punct de vedere
compozifional $i estetic, rrimite dtre ancadramenrul de la inrrarea in biserid,
este posibil ca tot el sa 6 realizar $i modelul acesruia, unul care iese din riparele
vremii prin indrazneala �i lejerirarea elememelor ce rin de 0 morfologie aparte a
vocabularului artistic $i, mai ales, de simaxa lor complexa.
Indiferent dad a$a s-au petrecur lucrurile, imeresanra esre desenarea, chiar de
102 D. VorNESCU, ,,Biserica Amim", p. 545.

103 N. GttrKA-BUDE!?TI, Evolufia arhirecturii.. ., p. 79.
104 0. GRECEANU, Bucarest et ses em•irons, p. 1 56.
105 N. STorcEscu, Repertoriul bibliografic. .., p. 170.
106 G. loNESCu, Bucurqti, Ghid istoric ?i artistic, p. 220.
107 G. loNESCU, Bucure?ti, Ghid istoric ?i artistic, p. 220.
108 Victor BRATULESCU, ,.Antim Ivireanul, miniamrist �i sculptor", Biserica Ortodoxii Roma
na, 74 (1956), 8-9, p. 768.
70 Mihaela Palade
catre ctitor personal, a bisericii pe care dorea a o vedea ridicati in acel loc. Dubla
ei reprezentare, o data pe actul emis inainte construire �i a doua oara dupa finali
zarea lor (fig. 67), ar putea fi o intirire a dorinfei Sfantului Antim de a evidenfia
un anume model arhitectural pe care 1-a avut, de la bun inceput, bine conturat in
minte, fapt care trimite catre condifiile ridicarii cortului Vechiului Testament109•
6. Actul de ctitorire, intre motivarii spirituale �i orgolii personale ...
in mod firesc, principala motivafie a ctitoririi unei manastiri era aceea de a oferi
un spafiu benefic rugaciunii neintrerupte, un act de pietate absolut firesc in ca
drul unui popor nascut cre�tin. Chiar dad s-a afirmat ca inalfarea unei ,,bise
rici - manastireasd sau de mir, domneasca sau boiereasd - nu era odinioara,
a�a cum se crede adesea, numai un act de pietate, ci �i unul dintre chipurile in
care ctitorul i�i putea afirma pozifia in societatea vremii: insemnatatea zidirii,
frumusefea podoabei sculptate �i pictate, avufiile cu care era inzestrati, toate
acestea vadeau puterea, bogafia, gustul �i marinimia intemeietorului, sporindu-i
prestigiul fafa de contemporani �i ve�nicindu-i amintirea printre urma�i"110, to
tu�i evlavia personala ramane un factor decisiv, deloc neglijabil.
La prima vedere, amploarea Manastirii Antim, alura aristocratid, somptuo
zitatea �i prefiozitatea anumitor detalii decorative ar inclina balanp catre ba
nuirea anumitor vanitifi neconforme cu haina monahala a mitropolitului. in
plus, o rapida comparare cu edificiile ridicate de ierarhii care i-au precedat �i
i-au urmat ar da apa la moara celor care 1-ar putea banui pe mitropolitul martir
de anumite orgolii nemarturisite decat sub aceasti forma, a actului de ctitorire.
Privind in urma, in istoria arhitecturii la scara europeana, nu ne putem abfine
109 Din studierea modului in care s-au derulat lucrarile, se constara faprul di tot ceea ce
finea de cortul sfint - alcatuirea proprie, vasele sfinte, ve�mintele �i celelalte - trebuia sa fie
realizate strict numai dupa modelul pe care l-a vazut Moise. Inainte de a i se arata, Dumnezeu il
atenfioneaza pe Moise asupra respecrarii acestui model: .. Corrul �i toate vasele �i obiectele lui sa
le faci dupa modelul ce-ti voi arata Eu (subl.ns.); a�a sa le faci!" (Ie?ire 25, 9), iar, in final, ii atrage
atenfia lui Moise sa respecte intocmai modelul ce il vazuse in muntele Sinai: .,Vezi sa faci acestea
toate dupa modelul ce fi s-a aratat in munte!" (Iqire 25, 40), iar aceasta nu o singura data, ci de
doua ori: .. �i a�a sa injghebezi cortul dupa modelul care ti s-a aratat (subl.ns.) in acesr munte!"
(Iqire 26, 3 0). Iar dupa ce i-a precizar lui Moise di au fost ale�i pana �i mqterii ce urmau a
realiza roare cele necesare, Dumnezeu i-a arras ind. o dara arenria lui Moise ca tofi ace�tia sa
aiba grija ca toate sa le faca ei a?a ,,cum ti-am poruncit Eu tie" (Iqire 31, 11).
110 Emil LAZARESCu, Biserica Manastirii Argqului, Bucure�ti, Ed. Meridiane, 1967, p. 7.
de la compararea a doua uria$e eforturi de ridicare a unor laca$uri de cult,
unul menfionat in studiul de fafa, altul prezent in Europa feudalitafii cate
dralelor gotice, unde, in jurul Parisului, a aparut ceea ce scriitorul medieval
Raoul Glaber numea ,,o ninsoare de catedrale", o creafie uria$a, aproape fara
precedent avand in vedere volumul $i costurile111• Sarcina de a nuanfa ce anu
me a determinat acel efort uria$ de ridicare a unor adevarafi munfi din piatra
se dovedqte, iara$i, extrem de dificila. Ce-i drept, ,,rivaliratea dintre ora$ele
franceze in ceea ce prive$te dimensiunile $i magnificenp catedralelor !or era
fara indoiala motivara in parte $i de unele preocupari omene$ti, cum ar fi be
neficiile economice, dar adevaratele $i primele motive le constituiau credinp
religioasa $i optimismul crqtinilor"112•
in realitate, cat de greu se poate discerne intre orgoliu $i buna intenfie...
Cu toate ca a fost, inainte de toate, o ofranda adusa lui Dumnezeu, totu$i,
exisra $i ceva considerente care indreptafesc ideea ca ele au fost construite $i
pentru a satisface mandria civica. Adevarul este ca, in savar$irea unei opere de
arra cre$tina, nu poate fi pusa la indoiala intenfia, marturisira sau nemartu
risira, de a sluji Domnului. Numai ca ea este pandita de mandria care face ca
unele aqiuni sa fie motivate, mai degraba, de dorinfa de a fi ctitorul sau artistul
fara egal, iar nu de smerenia ce ar trebui sa ramana coordonata majora a crea
torului, care $tie ca nimic nu poate faptui fara ajutor de sus. in acest sens, este
semnificativa compararea Sfantului Antim Ivireanul cu abatele Suger, prove
nit din patura de jos a societafii, dar lasat de Ludovic al VII-lea (1137-1180)
sa administreze regatul in absenp regelui, plecat in cruciada (1147-1149), $i
caruia i s-a dat mana libera sa ridice abafia de la Saint-Denis. Asrfel ca, din
pacate, Suger, acest ,,cer$etor ridicat din noroi", nu a putut sdpa de pericolul
care-1 pandqte pe orice parvenit: snobismul. A$a ca el se desfara cu numele $i
titlurile regilor, prinfilor, papilor $i inalfilor ierarhi ai Bisericii care-i vizitasera
abafia $i ,,care ii aratasera stima $i afeqiunea lor. Se uita cu un oarecare dis
pref la simplii confi sau nobili, ca sa nu mai vorbim de «legiunile de cavaleri $i
111 Chartres, de pilda, apaq:inand unui ora$ de 10.000 de locuitori, a fost evaluatii prin anii
1960 la 75 mil. de dolari; dt despre volumul blocului de piatra dislocat, in trei secole Franp
a pus in mi$care mai multe blocuri de piatrii ded.t Egiptul in oricare perioada din istoria sa
(Jean GrMPEL, Constructorii goticului, traducere de Cri$an Toescu, Bucurqti, Ed. Meridiane,
1981, p. 16).
112 Albert ELSEN, Temele artei, vol. I, traducere Cri$an Toescu, Bucure$ti, Ed. Meridiane,
1983, p. 119.
72 Mihaela Palade
soldafi» care se adunaseri de pretutindeni la marea sfinfire din 11 iunie 1144;

�i, nu fara mindrie, ii aminte�te de doua ori pe cei nouasprezece episcopi �i ar
hiepiscopi pe care i-a adus laolalti cu prilejul acelei zile de neuitat: numai unul
a lipsit pentru ca fiecare din cele douazeci de noi altare sa fie sfinfit de dte un
inalt ierarh; dar, ap, episcopul de Meaux a trebuit sa slujeasca la doua altare.
Din nou, este greu sa tragem o linie apasata intre ceea ce poate fi numit satisfactia
persona/a �i cea institutionala (subl.ns.)"113•
Pe dnd, in cazul mitropolitului martir, ,,nici un orgoliu nu 1-a determinat
pe Antim sa ridice manastirea. 0 marturise�te in preambulul superbu
lui act de organizare. Totul era facut pentru slava lui Dumnezeu �i pentru
ajutorarea celor nevoia�i"114, aspect care se intrevede, de altfel, in toate de
mersurile sale ctitorice�ti, anterioare �i urmatoare. Astfel, dupa finalizarea
lucririlor, in 1715, mitropolitul �i-a intirit dispozifiile prin Hrisovul arhi
eresc al Sfantului Antim, mitropolitul Tarii Romanqti, emis la 20 iulie 1715,
in care menfioneaza ca, din moment ce �i prorocul David ne porunce�te ca
,,in biserici bine sa cuvantimu pre Dumnezeu �i sa iubim podoaba casei Lui,
drept aceea �i smerenia nostri, de vreme ce din mila lui Dumnezeu ne-am
inalpt la treapta cea inalti a archieriei �i am primit grija a pastori oile cele
cuventitore, �tiind aceste doua datorii ce sunt asupra nostra, n'am lipsit pana
acum dupa putinfa nostri a invefa turma cea cuventitoare cele de folos �i
mantuitoare �i cu laptele eel dulce al cuventului a o hrini. A�ijderea �i spre
ridicarea, adaosul �i podoaba sfintelor laca�uri multi pohti �i rivna dumne
zeiasca am avut; care rivna cu nastavul �i cu ajutoriul Datitorului de bine
Dumnezeu s'au lucratu �i la savar�ire buna au venit. Ca dintru ostenelele
mele cele multe, din tiparitul carfilor �i din milosteniile induratorilor cre�
tini, ne-am invrednicit de am inalpt din temelie biserica frumosa aici, in
Bucure�ti, intru slava �i mulfamiti Insu�i Celui ce intru Troifa se proslave�te
Dumnezeu �i intru cinstea �i lauda tuturor sfinfilor dinpreuna [...].Inca �i bi
serica am impodobit'o �i am infrumusefat'o cu ajutoriul lui Dumnezeu pe din
afara �i pe din launtru cu multe odore de argint �i cu ve�minte scumpe"115•
113 Erwin PANOFSKY, Arhitectura gotica ?i gandire scolastica, traducere de Marina Vazaca,
Bucure$ti, Ed. Anastasia, 1999, p. 44.
114 G. $TREMPEL, ,,Frumosul a$ezamint de inchiniiciune ...", p. 31.
115 $tefan DrNULESCU, ,,Vieap $i activitatea Mitropolimlui Terei Rominesci,Antimu Ivireanul
(1708-1716)", Candela, 5(1886),12, pp. 736-737; Arhim. Solian BoGHIU, SfdntulAntim Ivireanul
?i Manastirea Tuturor Sfintilor, Bucure$ti, Ed. Bizantina, 2005, p. 166.

S-a constatat faptul ca in sculpturile realizate de citre Mitropolitul Antim

se observa ,,melcul siu culbecul" la tot pasul, inclusiv pe fieraria broa�tei de
la u�a principala a bisericii116, fapt care ne determina sa credem ca ,,melcul
7
pentru Antim era un fel de emblema al cirui sens se ecsplici cu viafa lui" 11
(fig. 68). Astfel, am putea considera ca melcul ar purea fi, intr-un anume sens,
autoportretul sau implicit, a�a cum apar, in mod explicit, portrerele mqterilor
de la Hurezi, la vedere, in pridvor, sau cele ale lui Parvu Mum, mai discrete,
dar nu mai pufin dare. Sau, dad. nu autoporrrerul, amnci macar semnarura
sa (fig. 69).
Ca o explicafie a acestei alegeri, in A?ezihnant•tl din 24 aprilie 1713, considerar a
fi Testamentul Mitropolitului Anrim, celor 32 de capere, redactate cu atira grija,
le premerg versurile:
,,Toati suflarea, zice prorocul,
Cante pre Domnul, pesre tot locul,
-?i melcul ind. corne inalfa,
Ca si'L liudam pre tofi ne invafa"118•
Astfel, chiar sub schifa bisericii pe care dorea sa o ridice, apare desenat de mana
ctitorului melcul, care, interpretat ca simbol al smereniei, are coarnele scoase
pentru a percepe lumina �i caldura soarelui, asemenea brafelor omului aflat
in rugaciune119• Acest melc a�ezat atit de discret, dar destul de vizibil, undeva
aproape de temelia bisericii proiectate de Sfantul Antim poate fi citit ca o mar
turisire a evlaviei ctitorului, un model de urmat, ale cirui cornife inalpte in ruga
pot fi citite in structura celor doua turle ale bisericii, ridicate �i ele in ruga citre
Creatorul �i Artistul lumii intregi, Cel Care purtase pa�ii mitropolitului in mij
locul spiritualitifii romanqti, pe care a iubit-o �i cunoscur-o indeajuns incit sa
se adapteze complexelor situafii pe care le-a avur de srrabarut.
in plus, dqi am menrionar faprul ca rerenurile achizirionare sau primire fu
sesera derinute de reprezentanri ai boierimii, in realirate, locurile familiei
Dude�tilor, ale lui Diicul Rudeanul, ale boierilor Leurdeni sau ale familiei
116 Prima cheie a u�ii bisericii, desp e care se s une d. ar fi. fosr sculpratii de criror insu�i, are
r
tot forma melcului.
117 t GHENADIE CRAIOVENU, ,,Tesramenml Mirropolimlui Antim Iverenu", p. 229.
118 $t. DINULESCU, ,,Vieap �i acrivirarea . . . ", p. 733.
119 Proros . Vicenfiu OsoROCEANU, A�ezamanml Sfantul Antim �i faptele iubirii milostive",
..
f
in: Protos. V. OsoROCEANU, Ierom. A. SECAREANU (eds.), S anta Manastire Antim, Istorie,
spiritualitate �i cultura, p. 38.

74 Mihaela Palade
Brailoiu erau in�irate cu fafa la actuala cale a Rahovei pe o distanta de cca. 300
metri, iar fundurile adanci ajungeau pana in strada Antim �i treceau poate
dincolo de aceasra strada. In ,,fundurile acestor gradini ale caselor, raspun
zind pe ulifi secundare, locuiau �i altfel de oameni, mai nevoia? i (subl.ns)"120,
or, tocmai printre ace�tia din urma �i-a cladit Antim ctitoria, printre ace�ti
sarmani pe care nu i-a uitat nici in testamentul tau, 0 marturie a iubirii fafa de
cei pe care-i pastorise �i drora dorise a le lasa �i 0 zidire vazura, in piatra, pe
langa muntele de drfi tiparite.
Se �tie ca, pentru ctitoria lui, mitropolitul Antim ,,a capatat sau a cumparat (subl.
ns.) o serie de locuri"121, iar fondurile necesare zidirii au provenit, in principal,
din veniturile personale ale mitropolitului, fapt pentru care nu au putut acoperi
total costurile. Din acest motiv, Sfantul Antim era dator pietrarilor �i stuca
torilor cu mai bine de 2000 de taleri, dar avea acoperire �i platea regulat122,
hind recunoscut faptul ca: ,,Mitropolitul-artist jertfesce intrega sa avere pentru
Manastirea Tuturor Sfinfilor"123• Astfel, pentru el, personal, Sfantul Antim n-a
agonisit nici pamanturi �i nici alte averi, venitul realizat in urma trudei de un
sfert de veac fiind investit ,,in frumosul monument de arhitectura din Bucure�ti,
Manastirea Antim, unde ar fi vrut sa i se odihneasd trupul dupa trecerea la
«ve�nicele laca�uri»"124•
La intoarcerea Mavrocordatului inapoi in Bucure�ti, in acel dramatic sep
tembrie 1716, Sfantul Antim a fost ,,constrins, prin ameninfari, sa renUnfe,
prin scris, la arhiepiscopat", in locul sau fiind ales de dtre domn Mitrofan,
fostul duhovnic al Sfantului Constantin Brincoveanu. Abuzurile nu s-au
oprit aici. Dupa cum marturise�te Del Chiaro, Mitropolitul a fost ,,despo
pit, acuzat de vrajitorie �i in�elaciune, �i i se puse potcap ro�u in locul celui
de mitropolit. I se ridid �i dreptul de a purta numele de Antim, dandu-i-se
numele sau laic, Andrei"125•
Dad Patriarhia Ecumenid a anulat nedreapta sentinfa de caterisire data
asupra marelui Ierarh �i Mucenic Antim abia dupa 250 de ani, in 1966, in
schimb, memoria poporului nu s-a lasat impresionara de aceste fluctuafii ale
120 P. CERNOVODEANU, N. VATAMANU, ,.Considerarii asupra «calicilon>...", p. 37.
121 P. CERNOVODEANU, N. VATAMANU, ,.Considerafii asupra «calicilorn...", p. 37.
122 G. $TREMPEL, ,.Frumosul a�ezamant de inchinaciune ...", p. 32 .
123 G.I. loNNEscu-GroN, Istoria Bucurescilor, p. 172.

124 G. $TREMPEL, ,,Introducere", p. XXX.
125 Anton-Maria DEL CHIARO, Revolufiile Valahiei, p. 54.

comportamentului uman, a�a ca manastirea catre care ne-am indreptat atenfia

a fost socotita de catre tofi a fi rodul ,,pietifii invaptului mitropolit Antim",
al carui nume 11 poarta126, �i pe care poporul, ,,drept �i recunoscetor, o boteza
indati Biserica Antim"127• In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, la 1734, i
se spunea ,,manastirea Tuturor Sfinfilor din mahalaua popii Iva�co", pentru ca,
mai d.rziu, sa ajunga sa poarte numele mitropolirului Antim. La fel, �i numele
mahalalei fu trecut cu vederea, uid.ndu-se numele de odinioari al ,,mahalalei
popa Iva�cu", pe la 1745 fiind deja cunoscuti ca ,,mahalaua lui Anrim"128•
*
Indiferent de marime sau de frumusefe, fiecare monument de arhitecturi ecle

siala este unicin felul sau ...
Existiinsa unele care sunt unice purtatoare ale unor lumini estetice inconfunda
bile �i irepetabile, care le singularizeaza pe cerul bogat impodobit de varietatea
constelafiilor de biserici cu care se poate lauda arhitectura medievala romaneas
ca, printre ele numarandu-se �i ctitoria celui considerat a fi una dintre ,,cele mai
interesante figuri ale artei religioase romanqti"129, deplans de mulfi pentru ca
,,nu i-a fost dat sa aiba nici macar un mormant, ca ultimul nevoia�, necum 0
gropnifi de arhiereu"130•
Purtator, pana la sfar�itul veacurilor, al originii sale ivirene, Sfantul Mitropolit
Antim a daruit manastirii sale nu doar un alt nume, ci mai ales o incontestabila
unicitate - datorati originalei, dar, totodata, �i tradifionalei sinteze artistice a ele
mentelor arhitecturale �i sculpturale. Impresionanta sa personalitate spirituala �i
artistica, contribufia sa la zidirea �i consolidarea culturii romane�ti, faima de care
s-a bucurat ad.tin timpul viefii, cat �i dupa moarte, au fa.cut sa se estompeze din
memoria locului arat hramul vechii biserici a paharnicului Sraico Meri�anul, pe
locul careia se ridicase, sau numele ,,mahalalei popii Iva�co'', careia ii aparfinea,
dar �i eel al Tuturor Sfinfilor, carora le fuseseinchinati, dincolo de toate, purta
tor peste veacuri fiind doar numele ctitorului, daruit de d.tre posteritate ctitoriei
sale, Manastirea Antim - una in care, prin anumite particularitifi arhitecturale,
mitropolitul a reu�it a imprima o randuire domneasca fntr-o ctitorire ierarhiceasca.
126 Gr. loNESCU, Bucure?ti, Ghid istoric ?i artistic, p. 219.
127 G.I. loNNEScu-GION, Istoria Bucurescilor, p. 172.
128 N. STorcEscu, Repertoriul bibliografic. ., p. 167; G. PoTRA, Documente privitoare la istoria

.
ora?ului Bucurqti, p. 36, nota 12 (doc. 286, 12 nov. 1745).
129 0. GRECEANU, Bucarest et ses environs , p. 155.
130 G. �TREMPEL, Frumosul a�ezamant de inchinaciune... , p. 31.

.. "
76 Mihaela Palade
Summary: A Princely Configuration for a Hierarch's Foundation -

Peculiarities in the Arhitecture of Antim Monastery
Keywords: Metropolitan Anthimus of Iberia, monastery,

church, arhitecture, sculpture, Brancovan style
In the realm of Wallachian art, the 17th century brought about the exuberance
of late summer, rich in fruit and announcing even richer harvest, a celebration
of beauty generously expressed in all the forms of visual/artistic language. The
Bucharest of Brancovan era (early 18th century) received a unique monument:
founded by a bishop, it nevertheless boasts an impressive princely appearance.
Its founder is the Holy Metropolitan Anthimus of Iberia/ Antim lvireanul - a
foreigner who, once arrived in Romania, adjusted perfectly to the cultural and
artistic environment. He was extremely active in the field of printing, where he
proved to be exceptionally gifted, and issued a multitude of books. A highly inter
esting fact, which is essential in the perception of the spiritual and cultural profile
of the martyr metropolitan, is that he dedicated his first decades in Wallachia
exclusively to printing, sermons and other writings, as well as all other tasks to be
accomplished, so that it was only in 1713, following a divine revelation he had on
the feast of Martyr Agatha (February 5), that he was able to begin the construc
tion works on the site of a former wooden church of Staico Meri�anul, in the sub
urb named Priest Iva�cu's, probably after the name of the respective parish priest.
The architectural composition of Antim Monastery evinces a princely design,
previously employed as a fundamental trait at Hurezi Monastery, where space
is structured into symmetrical precincts, with the access under the bell-tower on
the western fa<;:ade, and with the church at the center. This layout was later reiter
ated at Vacare�ti; between it and Hurezi there is the harmonious composition of
Antim Monastery, with its impressive symmetry of the entrance that gradually
reveals the church, producing an outstanding scenographic effect.
The church has impressive dimensions - thirty-two meters by ten at the out
side - ranking among the largest monuments of the times, second after St George
the New in Bucharest and greater than Hurezi. The constructors seem to have
employed at Antim a monumental structure similar to that of Stelea church,
which is likely since the church of Vasile Lupu, the largest in Targovi�te, might
have impressed the metropolitan who had printes many books in that town.
Although the church underwent major alterations in the 19th century, retaining only
the pillars, its porch is still one of the most beautiful parts, with nine semicircular
Randuire domneasd 77
arches supported by stone pillars, with bases decorated with floral motifs and
square pedestals, skilfully and elegantly matching the pillar base, also covered
in symmetrical floral motifs. Remarkably, the pillar pedestals are not connected
through a balustrade, but stand apart from each other, which makes the porch
look much more permeable, inviting the viewer to enter the church.
At first sight, the vegetal decorative motifs carved in stone are similar to the Bran
covan portals: a convoluted net of stems bearing floral patterns. A closer look,
however, reveals some peculiarities: unlike the Brancovan portals where, despite
the floral abundance, the main stem can be clearly discerned, Antim has a much
greater variety of shapes. Here, stems intertwine, bend and overlap, in a dazzling
whirl out of which, here and there, emerges a branch that splits into two or several
others, bearing leaves, blossoms or buds.
Although some historians are reluctant to postulate a direct involvement of the
metropolitan as far as the monument's aesthetic is concerned, and acknowledge
him only as rhe one who had commissioned, funded and supervised the construc
tion works, many others (most notably Nicolae Iorga) tend to see him also as the
arhitect who designed and managed the works. The church is painted on Page 6 of
the Monastic Rules of April 24, 1713, as well as the Charter of July 20, 1715, which
seems to support this opinion.
At first sight rhe dimensions of Antim Monastery, its aristocratic appearance,
and the sumptuous, prerenrious decorarive derails, might suggest a presumptuous
attitude at odds with the monasric condirion of rbe metropolitan. Actually, it was
not personal pride bur spiritual morivarioa char accounrs for it.
Regardless of size or beauty, every ecdesial arcbirecrure work is unique, bur some
are unsurpassable, irrepeatable. The Holr .\terropoliran Anrhimus gave his mo
nastery not only a new name, bur an unmist ·eable si�crularirr - due to the origi
nal/traditional sy nthesis of architecture and sculpture elements. His outstanding
spiritual and artistic stature, his contribution to rhe emergence of Romanian cul
ture, the reputation he enjoyed both during his lifetime and after death, made the
old church of Staico Meri�anul fade from collective memory, as well as the sub
urb oflva�co (where it belonged), and the dedication to All Saints' feast; only the
name of the founder has survived, becoming the name of his foundation - Antim
Monastery, which by its specific elements of architecture lends a princely configu
ration to a hierarch's foundation.
78
Fig. 1. Mahalaua Antim,

1856, foto L. Angerer
79
Fig. 2. Pisania bisericii
Manastirii Antim
80
..
Fig. 3-4. Ansamblul
Manastirii Hurezi, plan
�i axonometrie
81
Fig. 5-6. Ansamblul

Minastirii Antim,
vedere aeriana �i plan
5
I:
"
3
.
I\
�I
•.
6
82
N
0
'!
, ,,,',', ,
,, ,,,,
' , ",
' ""
...
.. " """
-=,. =-=
Cllt:m: �
S: p:ll"9
1Cl!::l�
.. I
*!l!lll!l(q
1t:1. . .
.. ........ .......... 1t�: '·:-:J:J: ·:·.: .::·:.:;:::. ·J
..........li.l..1111111
Fig. 7. Ansamblul Manasririi Vacare�ti

83
"c-. 8. Ansamblul Manastirii Antim

84
Fig. 9-10 . I ncmta

. M"anasnrii
• .
Antim, co 1tu
' 1 nord-estic
85
86
11 12 13
Fig. 11-14. Dezvaluirea treptati
a bisericii Manasririi Antim
vazuti prin turnul clopotnita

87
14
88
Fig. 15. Podul Calicilor �i vecinatafile

sale in secolul al XVII-lea, cu indicarea
amplasamentului Manastirii Antim
langa Crucea Doamnei Mircioaia
89
Fig. 16. Clopotnip Manastirii Antim Fig. 17. Biserica Manastirii Antim vazuta
vazuta dinspre biserica din turnul clopotnira
��---·
��:. ..�-,. _:-_·...

....,,
Fig. 18. Biserica Manasririi Antim, vedere fapda vestica �i sudica

90
19
Fig. 19-21. Biserica
Manastirii Antim, vedere
�i secriune
91
20
21
92
Fig. 22-24. Biserica
Minastirii Hurezi,
t vedere �i sec�iune
24
93
Fig. 25. Biserica Manastirii Srelea
Fig. 26. Absida sudica a bisericii Manastirii Antim

94
27
Fig. 27-28.
Pridvorul bisericii
Manastirii Amirn
95
28
96
29
Fig. 29-30. Capiteluri sculptate

ale coloanelor pridvorului de
la biserica Manastirii Antim,
ansamblu �i detaliu
97
30 31
32 33
Fig. 31-33. Bazele sculptate

ale coloanelor pridvorului
de la biserica Manastirii
Antim, detalii
98
34 35
Fig. 34-35. Particularitatea

spafiului liber a pridvorului
bisericii Manastirii Antim
99
* 37
�- 36-37. U�a de acces

im biserica Minastirii
A:. rim, vedere fromala

100
Fig. 38. Portalul bisericii
Minastirii Antim
101
Fig. 39. Porta!ul Fig. 40. Detaliu din porralul

bisericii Minastirii bisericii Curfii domnqti de
Cozia la Mogo�oaia
102
41
42
Fig. 41-43. Portaluri

de la bisericile
� Manastirilor Hurezi,
··� � Brincoveni �i Mamu
43
103
44
45
Fig. 44-46. Portaluri de
la biserica Manastirii
Govora, de la trapeza
Manastirii Hurezi �i
de la biserica Schitului
Sfinrii Apostoli ( Hurezi)
46
104
Fig. 47-52. Portaluri de

la bisericile Manastirilo
Hurezi �i Brincoveni,
ansarnblu �i detalii
47
49 48
105
50
51 52
106
Fig. 53-55. Portalul

bisericii Manastirii
Antirn, detalii
sculptura
53
54 55
107
57
Fig. 56-57. Literele �i grafi.a georgiana; pagina din Liturghierul

georgian aparut la Tbilisi, in 1710 (imagine pusa la dispozi\ie prin
bunavoinp Doamnei Ioana Feodorov)
108
58 59
Fig. 58-60. Ancadramentele

sculptate ale ferestrelor
bisericii Manastirii Antim
109
60
110
62
Fig. 61. Sculptura

ajurati a unei
rasuflatori de pe
fapda bisericii
Manastirii Antim
Fig. 62-63.
Fragmente de fresca
pe fa�ada nordica a
pridvorului bisericii
Manastirii Antim
63
111
•
Fig. 64-66. U�a de
stejar a bisericii
Manastirii Antim,
ansamblu �i detalii
65 66
112
Fig:. 6;-. Hr:son1 ,;rJ.ieresc din 20 iulie 1715, frontispiciu
Fig. 68. Stema Mitropolitului Antim

113
Fig. 69. Melcul integrat

in motivele florale ale
sculpturii in piatra
a portalului bisericii
Manastirii Antim
Catalina VELCULEscu I Ileana ST.ANCULEscu
Centrul de Studii Medievale al Universitafii din Bucurqti I
Facultatea de Arhitectura a Universirafii Spiru Haret
Sfantul Antim lvireanul: nu dupa slova,
ci dupa duh*
Cuvinte cheie: scriere, vizualitate,

numere, fiori, animale
Abstract
Sfantul Ierarh Antim Ivireanul ne transmite nu doar modelul figurii de sfant mar
tir, ci �i o mo�tenire culmrala complexa, comunicara adt prin arta cuvantului, cat
�i prin arta imaginilor vizuale intrupate in piatra, in faptura arhitectonica a bise
ricii, in ilustrafii de manuscrise sau de documente, in picturi, din pacate pierdute,
�i in arta tiparului. Dar arta pe care a stapanit-o mitropolitul martir mai presus de
toate �i careia i le-a subsumat pe celelalte este arta convingerii, arta de a ne chema
pe drumul Bisericii.
Cand cercetam mo�tenirea culturala pastrata de la Sfantul Antim, se cuvine a ne stra
dui sa-i respectam complexitatea �i sa incercam a 0 infelege prin interdisciplinaritate
* ANTIM Iv1REANUL, Opere, ed. critid �i studiu inrroductiv de Gabriel $trempel,
Bucurqti, Ed. Minerva, 1972, p. 142.
Srudiul de fafaa aparut cu modifidri in: Maria Magdalena SZEKELY (ed.), Lum ea animalelor.
Realita(i, reprezentari, simboluri, Ia�i, Ed. Universitafii Alexandru loan Cuza, 2012, pp.
358-390; �i cu titlul ,,Antim Ivireanul - rafinament poscbizantin al simbolicii crqtine", in:
tSEBASTIAN, Episcopul Slatinei�i Romanafilor, Dinid CIOBOTEA, IonR1ZEA (eds.), Sfantul
Constantin Brancoveanu, ocrotitorul Episcopiei Slatinei ?i Romanatilor, vol. III. Mo?tenirea
culturala ?i spirituala, Slatina, Ed. Episcopiei Slarinei �i Romanafilor, 2014, pp. 298-341.
Sfantul Antim Ivireanul: nu dupa slova 115
sau, mai corect, pluridisciplinaritate. In studiul de fara ne vom opri la dteva din
tre infari�arile pe care Sfamul Antim le di alegoriei duhovnice�ti.
Unii cerceratori grabifi au vorbit despre prezenp in lucrarile mitropolitului

Antim a unui limbaj secret, ezoteric aproape, �i despre dexteritatea intelectuala
in a manui jocurile analogice. S-a mai afirmat �i ca inclinarea vadira a carturarului
Antim catre simbolica mistica ar fi rezultatul influenfei exercirare asupra sa de
predicile lui Ilie Miniat. Dar Pr. Alexandru I. Ciurea a remarcar ca Ilie Miniar
(1669-1714) este contemporanul, nu predecesorul lui Antim, iar predicile sale
au fost tiparite pentru prima dad, in limba greaca, abia in anul 1718, la Leipzig.
Trebuie sa ne gandim, mai degraba, la influenp decisiva pe care a exercitar-o
patriarhul Dositei al Ierusalimului - bun cunoscator al interprerarii simboli
co-mistice a Sfintei Scripturi, cum ne marturise�te Sfantul Dosoftei, mitropoli
tul Moldovei - asupra formarii intelectuale �i spirituale a tinarului rob eliberat
Andrei. In plus, cum ne spun unele marturii din epoca, in Tara Romaneasca
viefuiau carturari romani care nu doar cuno�teau probleme de hermeneutica �i
de alegorie spirituala, ci aveau �i capacitatea de a discuta polemic pe marginea
lor, aparfinand poate unor direqii divergente de receptare.
Sfanrul Antim reflecteaza continuu la sensurile adanci ale celor spuse de Sfanta
Scriptura �i interpretate apoi de Sfinfii Parinfi. Adevarurile pastrate in acele
pagini le transmite catre fiii sai suflete�ti, intre altele, �i cu mijloacele alegoriei
duhovnice�ti, mijloace pe care le selecteaza pentru puterea lor de a convinge.
Numere si flori semnificative

,
Simbolica numerelor pare a-i fi fost binecunoscura lui Anrim Ivireanul. Ciram
mai jos careva fragmente ce ii aparfin.
Numere
Numarul patru il indeamna pe Sfanrul Anrim sa reflecreze la sensurile adinci
ale celor spuse de Biblie sau de Sfinfii Parinfi: ,,Patru sanr riuri denu Raiu ce
cura, I Pre cumu graia�te Sfanta Scriptura, I Patru evanghelii den Ceriu ne tu
na I �i la credinfa pre tofi aduna"1 (Noul Testament, 1703)2; ,,Sant 4 stihii dintre
1 Vezi: D. TEODOR (Damian P. BOGDAN), ,,Despre Anrim Ivireanul", Studii Teologice", se
ria a II-a, 7 ( 1955), 3-4, p. 253 (despre stihurile - in numar de 10 - inchinate domnitorului
Constantin Brancoveanu �i tiparite in Noul Testament din anul 1703).
2 loan BrANU, Nerva H o D 0 9 , Bibliografi a romaneasca veche 1508-1830, tom I (1508-1716),
Bucure�ti, J.V. Socec, 1903, pp. 448-450. Vezi: Al.I. CrnREA, ,,Antim Ivireanul predicator �i
116 Catalina Velculescu I Ileana Sranculescu
carele s-au facut omul �i toati lumea ..."3• Pe langa patru ,,bunitifi ale sufletului",
Antim menfioneaza patru ,,bunatafi ale trupului"4: ,,Pre aceste 4 bunatif, [...]
ca pre o piatra in patru fefe, care nu sa poate mi�ca, �-au zidit tof sfinfii �i
tot
' dreptii,
' ca niste
' intelepti,
' ' casa bunatitilor
' sale..."5• Sa retinem
' aceasta preci-
zare, la care vom reveni mai jos: ,,ca pre o piatra in patru fefe, care nu sa poate mi�ca".
Insa Sfanrul Antim vede infelesuri spiriruale �i in alte cifre: cele doua turturele
sacrificate la circumcizie6; cele trei fecioare salvate de Sfantul Nicolae7; posibi
litatea de a a�eza literele din numele Sfintei Fecioare - Miriam - in grupuri de
cite trei, doua sau �ase8; varsta de opt zile pe care trebuia sa o aiba Pruncul la
circumcizie �i cele opt nume pentru Iisus Hristos9•
Pentru economie de spafiu, nu continuam cu alte citate care dovedesc impor
tanta
' acordati de Antim capaciratii
' de semnificant a numerelor1°. In schimb,
orator", 74 (1956), 8-9, pp. 775-816; ANTIM IvIREANUL, Opere,

Biserica Ortodoxa Romana,
Gabriel $rrempel (ed.), Bucure?ti, Ed. Minerva, 1972. 0 noua edifie: ANTIM IvIREANUL,
Didahii, arhim. Mihail Stanciu, Gabriel $trempel (eds.), Bucure?ti, Ed. Basilica a Patriarhiei
Romane, 2010; SFANTUL ANTIM IvrREANUL, Scrieri, arhim. Mihail Stanciu, Gabriel $trempel
(eds.), Bucure?ti, Ed. Basilica a Patriarhiei Romane, 2011.
Cele patru Evanghelii sunt a?ezate alteori in paralela cu cele parru duri din paradis, conform unei
vechi tradifii, precum in cuvantul dtre cititori din Evanghelia elineasca �i rumanesca (Bucure?ti,
1693). Vezi: D.P. BoGDAN, ,,Despre Antim Ivireanul", p. 254: ,,Compara fapta lui Brancoveanu:
cele patru tipografii realizate ca un du din care au curs patru izvoare: «tiparnip romaneasd,
cea elina, cea arava ?i cea iverich -, pe care riu ii asemuiqte la randul sau cu eel din Rai din
care au pornit durile: Fison, Gheon, Tigru ?i Eufrat. «lar adaparile tiparelor carele cunoscu
incepatura din vitejeasca-fi voinfa dau pretutindeni sraratoare ?i vecinid rodire»". Vezi: Niculae
$ERBANEscu, ,,Antim Ivireanul tipograf", Biserica Ortodoxa Romana, 74 (1956), 8-9, p. 704.
3 ANTIM IvrnEANUL, Opere, p. 68.
4 ANTIM IvIREANUL, Opere, p. 47.
7 ANTIM IvrnEANUL, Opere, p. 51.
8 ANTIM IvIREANUL, Opere, p. 18. Explicarea simbolico-mistid a numelui Sfintei Fecioare
este remarcara de Al.I. CruREA, ,,Antim Ivireanul predicator ?i orator", p. 794 (p. 793, 811:
trimirere lafeni x).
10 Din numeroasa bibliografie, amintim: Heinz MEYER, Rudolff SuNTRUP, Lexikon der
Mittelalterlichen Zahlenbedeutungen, Miinchen, Wilhelm Fink Verlag, 1987. Aurorii fac parte
ne oprim la imagini pe care le cunoa�tem cu tofii, dar in graba zilnid trecem

prea repede peste ele.
De la numere la flori
La biserica Manastirii Antim observam, in exterior, 12 stilpi la pridvorul de
pe latura de vest a bisericii (fig. 1), dintre care doi sum adosafi peretelui vestic
al bisericii, de o parte �i de alta a portalului de intrare. Cei 12 stilpi prin care
ajungem in biserid sunt cei 12 Apostoli; doi dinrre aceFia srau de o parre �i de
alta a intrarii in sfantul loca� - Sfinfii Apostoli Petru �i Pavel.
Opt este numarul rozetelor exterioare (fig. 2)11; speciali�tii discura ind dad inifial
din direcria ,,mittelaltrerliche Bedeurungsforschung", organizad de prof. Friedrich Ohly la
Munster, in Westfalia. Rezultatele proiectelor de cercetare ale ..�colii Ohly" pot fi. urmarite
in studiile aparute in periodicul Fruhmitelalterliche Studien, precum �i in publicarii individuale
ale membrilor grupului. Menrionam aici cateva dintre lucrarile lui Friedrich Ohly, lucrari
pe care le recomandam in mod curent, de mulri ani, studenrilor care frecventeaza cursurile
noastre de simbolid medievala: Schriften zur mittelalterlichen Bedeutungsforschung, Darmstadt,
Wissenschafdiche Buchgeselschaft, 21983 (11977); Ausgewahlte und neue Schriften zur

Literaturgeschichte und zur Bedeutungsjorschung, Stuttgart, Hirzel Verlag, 1995. A se vedea
�i: Hans FROMM, Wolfgang HARMS, Uwe RuBERG (eds.), Verbum et signum. 2. Beitrage zur
mediavistischen Bedeutungsforschung, Studien zu Semantik und Sinntradition im Mittelalter,
Miinchen, Wilhelm Fink Verlag, 1975; Gerard-Henry BAU DRY, Simboli cristiani delle origini,
Milano, Jaca Book, 2009, mai ales pp. 60-72.
Menrionam un text rominesc ,,vechi" despre simbolica numerelor: ,,Prefap" episcopului
Amfilohie Hotiniul la Elemente aritmetice aratate .fire?ti, Ia�i, Sfanra Mitropolie, 1795. Vezi:
Ioan BrANU, Nerva Hooo�, Bibliogra.fia romaneasca 1•eche (1508-1830), tom II (1 16-1808),
Bucure�ti, Atelierele Socec, 1910, pp. 383-384.
11 Pentru istoricul monumentului, vezi: D. Vo1:-;Escc, -Biserica Anrim �. B o abe de grau, 4
(1933), 9, pp. 539-549; N. GHICA-BuDE�TI, ,,Evoluria arhirecm:-Ji i.-1 :\lumenia �i in Olrenia,
IV", Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 29 (1936), pp- 7 - 0; \'icror BRATULESCU,
,,Antim Ivireanul, ctitor de loca�uri sfi.nte", Biserica Ortodoxa RomanJ, 74 (1956), 8-9, p. 822. Ca
model, V. Bratulescu aduce in discurie Cozia �i biserici ce i-au urmar. \'ezi �i: Ion NANU, ,,Un
monument istoric �i de ard religioasa, ctitoria lui Antim'', Biserica Or odoxa Ro ma n a, 79 (1961),
3-4, pp. 279-280, 289; N. Stoicescu susrine ca, ..pe dinafara, biserica era rencuira �i vopsid
«in coloarea dramizii» (influenp arhitecturii de la Munrele Arhos: �i a\'ea 17 «rotogoale» din
piatra sculptata (sub!. n.)" (Nicolae Sro1cEscu, Repertoriul bibliogra.fic al monumentelor jeudale
din Bucure�ti, Bucure�ti, Ed. Academiei, 1960, pp. 167-170).
La turle, numarul ferestrelor a fost inifial tot 8! Vezi: I. NANU, ,,Un monument istoric ... ", p. 252.
118 Catalina Velculescu /Ileana Stinculescu
au fost opt, 16 sau 32 de rozete. Rozetele sunt originale, dar numarul �i plasarea lor
in urma restaurarilor este discutabila. Se gasesc pe miniaturile care reprezinta bi
serica executate de Antim insu�i sau sub comanda lui. Numarul opt trimite gandul
la,,ziua a opta", ziua Parusiei. La Antim gasim, in mod explicit, semnificariile amin
tite mai sus, dintre care accentuam mai ales cele opt nume pentru Iisus Hristos12•
A existat �i o stampa de epoca avand imaginea originala a pridvorului13• Pe
farada de vest a pridvorului, exista un disc purtat de doi ingeri �i inconjurat de o
decorarie florala din ipsos. Fapda de vest a pridvorului de la Bucure�ti, a�a cum
apare in stampa reprodusa, este foarte asemanatoare cu cea existenta astazi la
pridvorul bisericii Toti Sfintii din Ramnicu Valcea (1762-1765) [fig. 314].
in interior, pot fi vazuri patru sralpi interiori - am citat anterior posibile
semnificarii (fig. 4), Antim trimite in Didahii la cele patru stihii fiinriale15• Cele
patru coloane care despart naosul de pronaos au o baza cu patru fefe, fiecare
fara purtand cate un basorelief cu patru tipuri iconografice de reprezentari flo
rale (fig. 5, 5a). Antim Ivireanul aduce din patria sa fiorile larg deschise, acele fiori
liliacee cu miros atat de placut, zambilele invoalate, apoi largile fiori de apa imple
ticite ?i liniile rotunde ?erpuitoare caracteristice nu numai unui ?ir intreg de odoare
lucrate din porunca lui Constantin Brancoveanu, ci ?i unor tiparituri16• Acela�i tip
de baza a coloanelor se gase�te �i la pridvor.
Dupa unele opinii, ar fi vorba de trandafiri stilizafi inscri�i in foi de acant sau de
laur. Tot trandafiri - de gradina sau de camp - ar fi �i pe u�a de intrare in biserica
�i ,,pe cele 4 candele de argint ce se afla montate in fafa altarului" (fig. 6)17• Dupa
13 D. VorNEscu, ,,Biserica Antim", p. 545; la nota l: reproducere procurata de la Pr. P. Dumitrescu,
paroh al bisericii Antim.
14 Nicolae STorcEscu, Bibliografia monumentelor feudale din Tara Romaneasca, Craiova,
Mitropolia Olteniei, 1966, p. 338 �.u.; Vasile DRAGUT, Dictionar enciclopedic de arta medievala
romaneasca, Bucure�ti, Ed. �tiinfifica �i Enciclopedid, 1976, p. 261. Pentru imaginea pridvo
rului dinspre vest, cu discul, vezi: <http:// basilica.ro/ hramul-bisericii-toti-sfintii-din-ramnicu
valcea/>, <http:// www.panoramio.com/ photo_explorer#view=photo&position=168&with_
photo_id=52854797&order=date_desc&user=69603>, 15 iul. 2016.
16 Vezi: D.P. BOGDAN, ,,Despre Antim Ivireanul", pp. 261-262: pentru simbolul floral in
trodus de Antim Ivireanul in arta romaneascii, in motive iconografice prezente pe obiectele
liturgice, in sculptura, dar �i miniatura �i cartea tipariti.
17 I. NANU, ,,Un monument istoric . ..", pp. 270, 275. Vezi: Arhim. Mihail STANCIU (ed.),
Sfanrul Anrim Ivireanul: nu dup a sl o va 119
alte pareri, ar fi vorba de fioarea soarelui pe bazele coloanelor din pridvor �i de un

alt tip de flori pe bazele coloanelor din interior18• Noi consideram ca este greu de
precizat dad sunt trandafiri de camp sau de gradina, de�i pozifia �i mulfimea
petalelor ar sugera mai degraba varianta ,,de gradina". Pe candele sunt clar iden
tificabile fioarea soarelui �i laleaua, dar mai exisra �i o floare cu multe petale care
ar putea fi un trandafir. Oricum, sunt flori centrate, simetrice, puternic srilizate,
care sugereaza iradiere (fioare - raza)19•
La Manastirea Hurezi20, adosara laturii estice a zidului de incinra, cam in drep
tul absidei centrale a altarului, se afla un fel de fanrana (fig. 7), in jurul dreia a
fost zugravit, in secolul al XVII-lea, motivul Maica Domnului - Jantana viefii.
Sub aceasra reprezentare, exisra o friza decorativa cu motive florale; putem
identifica trandafiri, lalele, garoafe �i alte plante21•
Estetica barocului readusese in prim plan reprezentarea Fecioarei Maria asoci
ara cu simbolul floral. In acest sens, se reia �i tema Hortus conclusus22 (Fecioara
0 fiiclie de fnviere. Sfanta Miiniistire Antim din Bucurqti, Bucure�ti, Ed. Basilica, 2009; Fanny
DJINDJIHA�vru, Antim Ivireanul, ciirturar umanist, Ia�i, Ed. Junimea, 1982. Existi cercetitori
care pun sub semnul indoielii activitatea concreti a lui Antim Ivireanul ca sculptor, miniaturist
etc. Pentru studiul nostru, importanta este insa concepfia programului iconografic, iar de aceas
ta Antim nu este strain.
18 V. BRATULESCU, ,,Antim Ivireanul, ctitor...", pp. 820-821.
19 Pentru o privire de ansamblu asupra semnificariilor cre�tine ale trandafirului, vezi: Louis
CHARBONNEAU-LAsSAY, II Giardino del Cristo ferito, Roma, Arkeios, 1995, p. 235: c rinul
este perla jlorilor, iar trandajirul, rubinul. Crinul este regele, iar trandaji rul, regina incontestabild
(tr. n.); R. ScHUMACHER-WOLFGARTEK, "Rose" �i E. \\ ru..:1:--;s, .Rosenkranzw, in: Engelberr
KrnscHBAUM et al. (eds.), Lexikon der chrisrlichen Ikonagrwphie, \'OI. II , Rom, Herder, cl994,
col. 5 63-572; Lucia IMPELLUSO, La natura e i suoi simboli, _ hlano, E ecra, 2004, pp. 118-119;
Rene GuENON, Simboluri ale ?tiintei sacre, Bucure�ri, Ed. Humar1]r.as, 1 0 , pp. 9 0-95.
20 Pentru bibliografia Maniistirii Hurezi �i cladirile adlace re, ,-e::i: �icolae SrorCEscu,
Bibliograjia localitiifilor ?i monumentelor frndale din Ro111dniw, ml. I. Craiova, Ed. Mirropolia
Olteniei, 1970, pp. 369-374.
21 Corina PoPA, Ioana IANCOVESCU, Miiniistirea Hurezi, Bucur�ri. E..d. Simerria, 2009, p. 253
(pentru fandna Maica Domnului - izvorul viefii). Referindu-se la ghir ande similare cu cele care
impodobesc perefii fantanii, dar din interiorul bisericii cenrrale de la Hurez], aucoarele comen
reazii: ,,ghirlandele florale pe fond alb (...] confera luminozirate inrregului ansamblu mural �i
spafiului interior, luminat precar" (C. PoPA, I. IANCOVESCU, Miiniisrirea H u rezi, p. 154).
22 ,,Hortus conclusus", <http://en.wikipedia.org/wiki/Hortus_conclusus>, 15 iul. 2016.

120 Caralina Velculescu I Ileana Sranculescu
Maria in gradina), tema medievala in care gradina devine o gradina baroca, cu

vase de flori �i diverse plante, printre care laleaua, trandafirul �i garoafa23• In ce
masura Antim cunoa�te imagini venite din barocul apusean ramane ind sa fie
studiat, tot ap cum trebuie cercetate posibilele sugestii venite din arta georgi
ana sau chiar din arta Orientului Mijlociu, inclusiv din arta ebraica ajunsa �i
in Europa24. In primul rand, ne refin atenfia trandafirii de pe Testamentul de la
Biblioteca Academiei Romane25, flori ce trebuie infelese in contextul simbolu
rilor folosite in Didahii pentru Sfanta Fecioara (imnuri �i rugaciuni): chiparos,
crm, scara, gra"dma...
. • " 26 .
•
0 gandire teologica profunda descifram in acele imagini din manuscrisele gre

ce�ti27 �i romane�ti28 din secolul al XVII-lea care o au zugravira pe Maica Domnului
23 Alfredo TRAD IGO, Jeane e santi d'Oriente, Milano, Elecra, 2004, p. 193.
24 Gabrielle SED-RAJNA et al., Die]udische Kunst, (Ars antiqua: grosse Epochen der Weltkunst,
Supplementband), Freiburg/Basel/Wien, Herder, 1997. Sculpturi cu rozete si trandafiri in ilus
tra\iile 41, 42, 235, 245, 246, 247-257; ,,Das Erbe der Ahnen", in: Geo Epoche. Das Magazin fur
Geschichte, 20 (2005) [- Die Geschichte des]udentums], p. 109 (trandafiri ro9ii, similari cu cei desenafi
de Antim la Bucure9ti, in ilustraria unui manuscris iudaic executat in anul 1721, in ora9ul Pisa!).
Ar merita sa fie facura o compararie cu infloriturile bisericii de la Dragomirna. Seamana foarte
mu!t, iar me9terii de la Dragomirna sum de provenienra caucaziana.
25 Gabriel $TREMPEL, Catalogul manuscriselor romanqti, vol. III, BucureFi, Ed. $tiinrifid �i
Enciclopedid, 1987, p. 93: Ms. rom. 3342 (1713), f. 4v: in c:lmpul chenarului din jurul blazo
nului lui Antim lvireanul sunt reprezentate elemente vegetale de facturi barod, printre care
9i vrejuri de trandafiri (patru trandafiri ro�ii, d.te unul pe cele patru laturi ale patratului care
inconjoari blazonul. Trandafirii de pe laterale au �i c:lte un boboc).
26 G. $TREMPEL, ,,lnrroducere", in: ANTIM lvIREANUL, Opere, pp. 19-21; Alexandra
CRACIUNEscu, Prezenta rugaciunii in literatura romana veche, teza de doctorat, Universitatea
din Bucurqti, Facultatea de Limba �i Literatura romana, 2010, pp. 111-113, 141-150, 171-176.
27 ]. CROQUISON, ,,Un pontifical grec a peintures du XVII' siecle", ]ahrbuch der bstereichischen
Byzantinischen Gesellschaft, 3 (1954), pp. 123-170 (cu 24 ilustrarii); J. CROQUISON, ,,Un manuscrit lirur
gique a peinrures de la bibliotheque Gennadion", J;Hellenisme contemporain, 2-eme serie, 10 (1956), 6,
pp. 407-417. Ii mulrumim lui Ovidiu Olar care ne-a semnalat �i pus la dispozifie aceste articole.
28 Ms. 1790, f. 32'"; Ileana STANCULESCU, ,,Studiu asupra ilustrariilor din ms. rom. 1790",
in: I. STANCULESCU (ed.), Manuscris trilingv: preliminarii la o editare, Bucurqti, Ed. Paideia,
2010, pp. 113-114. Vezi �i: Catalina VELCULESCU, Ileana STANCULEscu, ,,Maica Domnului in
trandafir", in: Avram CRISTEA, Jan N1coLAE (eds.), Memoria ca arhiva culturala - Centenarul Emil
Turdeanu, Alba Julia, Ed. Reintregirea, 2012, pp. 135-145 .

Sfanrul Antim Ivireanul: nu dupa slova 121
in potirul trandafirului cu raze (un ,,rug aprins"), iar Maica Domnului Il fine
in brafe pe Pruncul Iisus, pe a drui aureola sra scris 0 wv (,,Cel Care este").
Dad exisra o tradifie bogara care atesra ca ,,Rug aprins" este considerara Sfanta
Fecioara Maria29, mai pufin frecvenra este conexiunea ,,Rug aprins" - trandafir,
29 Ene BRANI9TE, Ecaterina BRANI9TE, Dictionar enciclopedic de cuno?rinfe religioase, Caransebe;;,
Ed. Diecezana, 2001, p. 417. Vezi ;;i: M.Q SMITH, ,,Dornbusch, brenender-. in: E. KrnscHBAUM
et al. (eds.), Lexikon der christlichen Ikonographie, vol. I, col. 510-511; A. TRA DJ GO, Icone e santi
d'Oriente, pp. 74-75, 164-165. Reprezemarea spafiului din jurul Fecioarei Maria din icoana
,,Rugul aprins" ca suprapunere parfiala a doua romburi, fiecare cu care patru laruri conca\'e,
apare in programul picrurii exterioare de la Manastirile Moldovip (pererele dinspre sud, in
Imnul Acatist) ;;i Sucevip, in interior (pe bolta camerei mormimelor ;;i in naos, absida de sud)
�i in exterior, tot pe peretele de sud. Vezi: Paul HENRY, Monumente din Moldova de Nord. De
la origini panii la sfar?itul secolului al XVI-lea, Bucure;;ti, Ed. Meridiane, 1984, p. 286 (indice
iconografic); Maria Ana MusICESCu, Mihai BERZA, Miiniistirea Sucevifa, Bucure�ti, Ed. Aca
demiei, 1958 (plan�ele iconografice de la finele volumului).
De fapt, romburile cu laturi concave sum o forma stilizara a razelor. Pe patru dimre raze
sum reprezentafi cei patru Evangheli�ti sub forma tetramorfului; pe celelalte patru, ingeri,
care au fost interpretafi de bibliografia de specialitate drept ingerii din textului Apocalipsei.
For ma din jurul Maicii Domnului a fost interpretara �i ca o stea in opt colfuri, simbol esha
tologic al zilei a opta. Pemru icoana Maica Domnului a ,,Rugului aprins" din absida de sud
a naosului bisericii Manastirii Sucevip, a se vedea: Gabriel HE REA, Pelerinaj in spatiul sacru
bucovinean, Patrfofi, Ed. Heruvim, 2011, p. 114 �· u.; Kurr S OMMER, Ikoner, Stockholm,
Katolska Teologforeningen, 1983, pp. 126-127. Icoana este reprodusa la pp. 136-13 (pen
tru interpretarea stelei in opt colfuri din sparele Maicii Domnului, aurorul susfine ca tipul
rusesc al acestei icoane dateaza din sec. al X\'I-lea, dar repr nee o icoana similarii cu cea
din naosul de la Sucevip). Vezi ;;i: <http : //w »•w.cresr-inor-c

' ox.ro icoane-fucaroare-minuni/
rugul-aprins-icoana-maicii-domnului-96715.hrml>, <h-cp: "'�"'-cesrinorrodox.ro/acarisre/
acatistul-rugului-aprins-67074.hrmb, 15 iul. 2016.
Transcriem aici un citat din Al doilea paraclis al Mai i'. Domn:1lui. Cmonul de rugiiciune
ciitre Niisciitoarea de Dumnezeu al lui Iosif Imnograful: .,Moise cc:! e emul re -a inchipuit pe
tine, zicind: Rug insuflefit �i nears e�ti, Fecioara, ceea ce ai in amece focul Durnnezeirii".
Vezi: Ceaslovul eel mare, Alexandria, Ed. Biserica Ortodoxa, _OO:i, p. 3 5; ''ezi �i p. 387.
Pentru preacuviosul Iosif, vestit ,,scriitor de dntari" (Imnograful, cca 16- 6), vezi: S.
KoJUHAROV, ,,Iosif Pesnopise(, in: Donka PETKANOVA (ed.), Sraroblilgarska lirerarura.
Entziklopedieen reenik, Sofia, 1992, P· 211; G. CASTER, ,,Joseph der Hymnenschreiber (von
Konstantinopel)", in: E. KIRSCHBAUM et al. (eds.), Lexikon der cbristlichen Ikonographie,

122 Catalina Velculescu I Ileana Stanculescu
conexiune posibila tocmai prin raportarea frecventa a fiecareia dintre cele doua
imagini la Sfanta Fecioara.
Distrugerea picturii originale30 din biserica Manastirii Antim este o pierdere
imensa; am fi gasit raspunsul multor intrebari.
Animale simbolice in imagini ale artelor plastice

Melcul
Nu ne oprim acum la semnificafiile in malam partem ale melcului31, ci le amintim
doar pe cele in bonam partem32: Invierea, virginitatea, Jestina lente, prevederea,
acestea doua din urma mai ales in emblemele secolelor XVI-XVII33• Dupa une
le interpretari, melcii �i scoicile simbolizau mormintele din care, la Judecata de
Apoi, trebuiau sa iasa cei ingropafi intr-insele. Dupa altele, melcul mai inchipuie
pe calugarul care trebuie Sa Stea de veghe la intrarea in biserica a unei manastiri.
Steaua era simbolul fericirii de care cei drepfi se vor bucura in lumea viitoare34•
Melcul este prezent in imagini din cre�tinismul timpuriu, la Aquileia, de exemplu35•
La Murano, in biserica inchinata Sfintei Maria �i Sfintului Donato36, melcul este
vol. V II, col. 208-209; Wolfram H6RANDNER, ,,Joseph der Hymnograp h", in: Lexikon fur
Theologie und Kirche, vol. V (1996), col. 1007-1008.
30 Nicolae DoBRESCU, Viata �i faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungro-Vlahiei, (Bi
blioteca ,,Steaua"), Bucure?ti, lnsritutul de Arte Grafice C. Sfetea, 1910, p. 84: ,,dupa tradifie,
Anrim a fosr ?i pictor. Lui i se arribue zugraviala capelei de la episcopia Ramnicului, precum ?i
vechea pictura de la biserica Anrim".
31 Vezi: Louis CHARBONNEAU-LASSAY, Le Bestiaire du Christ, Paris, Albin Michel, 2006,
pp. 931-932.
32 Vezi: L. CHARBONNEAU-LASSAY, Le Bestiaire du Christ, pp. 930-931.
33 S. BRAUNFELS, ,,Schnecke", in: E. KrnscHBAUM et al. (eds.), Lexikon der christlichen
Ikonographie, vol. IV, col. 98-99.
34 V. BRATULEscu, ,,Anrim lvireanul, critor de loca?uri sfinre", p. 821, unde face rrimirere la:
tGENADIE CRAIOVEANU, ,,Tesramentul lui Anrim lvireanu", Biserica Ortodoxa Romana, 9 (1885),
p. 229: ,,adaugam ca in sculpturile cele ecsecurate de dtre Metropolirul Antim, dupa cum pretin
de tradifiunea, se observa melcul seu culbecul la tot pasul (...] pe fieraria broa?tei de la u?a principa
la a bisericii, care acum e la muzeul narional (subl. n.)". A?adar, afirmafia despre melcul de pe ,,fie
raria broa?tei de la UF principala a bisericii" este veche ?i nu vine din vreo cercetare a lui Ion Nanu.
35 Klaus ZrMMERMANNS, Andrea C. THEIL, Christoph ULMER, Friaul und Triest, Hamburg,
DuMont Verlag, 2007, pp. 64-73.
36 Antonio NmRo, Basilica dei Santi Maria e Donato in Murano, Padova, Edizioni G. Deganello,
Sfintul Antim lvireanul: nu dupa slova 123
reprezentat, in legarura cu semnul labirintului, pe pavimenrul navei laterale

stingi (cea de pe latura de nord a bisericii). Melcul �i alte elemente zoomorfe
din diferite versiuni de Fiziolog �i Bestiar sunt prezenre in Italia, in perioada
Rena�terii, �i pe plicufele de maiolica ce decoreaza pavimenrul unor capele la
terale, precum pavimentul restaurat al capelei Vaselli (1487) a catedralei San
Petronio din B ologna37• Exemplele de peste grani�a se pot inmul�i cu alre repre
zentiri, atit in biserici, cat �i in manuscrise.
La noi in pra, ar fi interesant dad am afla de la colegii de la Cluj in ce masuri exisra
o reprezentare in mozaic a melcului pe pavimenrul Manasririi din Bizere, plasara pe
malul Mure�ului, langa Arad, datara in secolul al XII-lea, paviment descoperir in
august 2003 de o echipa de arheologi �i istorici de arta coordonata de A.A. Rusu38•
Tot de la noi din pra, aminrim ca in biserica Manastirii Sinaia39, picrara probabil
2009. Biserica a fost construira inirial in secolul al VII-lea, cu adaugiri datand din secolul al IX-lea
�i cele mai recente din secolul al XI-lea (1040).
37 Carmen RAVANELLI GUI DOTTI , II Pavimento della Cappella Vaselli in San Petronio a Bologna,
Bologna, Grafis, 1988: Capela prelarului Donato Vaselli este a cincea pe larura nordid a cate
dralei �i este inchinata Sfantului Sebastian. P enrru dala cu motivul melcului, vezi p. 272.
38 Vezi: ,,Frumu�eni Mosaics", <https://en.wikipedia.org/ wiki/Frumu%C8%99eni_Mosaics>,
15 iul. 2016.
39 V. DRAGUT, Dicfionar enciclopedic... , p. 276: ctitorie din anii 1690-1695 a spatarului
Mihai Canracuzino. Spatarul, ,,vechi prieten �i inrim al mitropolirului", cum ii numqte Gabriel
$trempel (Antim Ivireamtl, Bucure�ti, Ed. Academiei, 1997, p. 353), avea sa susrina material
aparifia drfilor Antologhion, adeca fioarea wvintelor (1705) �i Octoibos (1706), editate la Ramnic
de Anrim, pe arunci episcop acolo. Vezi: C. Tt;DOR [Damian P. BoGDA�] • • Legarurile Tarilor
Romane cu Georgia (Anrim Ivireanul)", Studii, 4 (1951), 4, p . 131-163; D.P. BOGDA�, ,,Despre
Antim Ivireanul", pp. 236-263; N. $ERBAZ\'ESCc, .Anrim kireanul ripograf", pp. 728, 732;
•
Niculae $ERBANESCU, ,,Mitropolitul Anrim Ivireanul, 1/16 seprembrie - 1966", Mitropolia
Olteniei, 18 (1966), 9-10, pp. 780, 784; V irgil Mou� • • .Anrim Ivireanul - editor �i tipografla
Ramnic (1705-1708)'', Mitropolia Olteniei, 18 (1966), 9-10, pp. 830-832.
Spatarul era in raporturi foarte amicale cu Anrim incii de la Ramnic, unde avea o ctitorie, relafii
ce se dovedesc stranse dnd mitropolirul Anrim va inlesni spatarului Canracuzino sa obrinii
titlul de proprietate asupra terenului pe care va zidi spiralul Colrea, ceea ce predecesorul siiu,
mitropolirul Teodosie, refuzase cu toata indararnicirea. Vezi: V. MouN, ,,Antim lvireanul - edi
tor �i tipograf...", p. 830, n. 14. S-a remarcat vadita legarurii dinrre sculpturile animaliere de la
biserica spitalului Colrea, ctitoria Jui Mihai Canracuzino, �i cele de la biserica Manastirii Anrim.
Cu un air membru al celebrei familii, domnitorul $tefan Cantacuzino, amintit elogios �i in

124 Catalina Velculescu I Ileana Stiinculescu
de Parvu Mutu40, pictorul de curte al lui Brancoveanu �i al Cantacu zinilor, se

afla un melc in]udecata din urma, in scena invierii mortilor, pictati pe peretele
de vest al pridvorului, la dreapta u�ii de intrare in biserid.
Un melc mai apare pe calota pridvorului bisericii Mantuleasa41 din Bucure�ti
(fig. 8) �i, probabil, a fast pictat �i in]udecata din urma, in scena invierii mor
tilor, pe peretele de vest in pridvor, la dreapta u�ii de intrare in biserid, ca la
biserica Manastirii Sinaia, doar ca astizi fresca este foarte deteriorata �i nu
mai putem identifica motivul cu exactitate.
,,Tradifia ii atribuie mitropolitului Antim [...] sculpturile ce ornamenteaza biserica
[paraclisului Episcopiei din Ramnicul Valcea - n.ns.] in care se gase�te motivul, des
repetat, melcul, care era emblema mitropolitului, simbol al modestiei �i credinfei"12•
Este cunoscuta decodificarea pe care o da Antim insu�i in Ms. 3342 pentru mi
niatura din propria sa stema: ,,Toad suflarea, zice prorocul, I Cante pre Domnul
Peste tot locul. I Si melcul, fnca, coarne inalta, I Ca sa-L laudam pre toti ne-nvata"43•
, ' , ,
Avem in fara o modalitate comparabila cu a mitropolitului Dosoftei de a

prelua esenfa, nu doar textul Psalmilor - evident, Antim face trimitere la
Psalmul 103. Deci, mitropolitul ne indeamna sa invaram de la cele mai umi
le fapturi, nici macar pomenite in Psalmii de lauda , a-L ,,canta pre Domnul".
pisania bisericii, mitropolirul Antim avea, de asemenea, relafii foarte bune: noul domn a daruit
pentru terminarea manastirii un teren avand construqii pe el, 0 bacinie, 0 magazie cu pivnifii
�i cu toate veniturile !or. Vezi: I. NANU, ,,Un monument istoric ...", p. 227.
40 V. DRAGUT, Dicfionar enciclopedic. .., p. 236: ,,Parvu Mutu (1657-1735), zugrav �i ico
nar. Creator de �coala in epoca lui $erban Cantacuzino �i Constantin Brancoveanu. Nascut la
Campulung, s-a format ca artist in Bucovina, dar a revenit in Tara Romaneasci".
41 Biserica Mantuleasa, zidira ante 1733 (data pisaniei), dejupinifa Maria, sora lui Manta cupef,
�i de Stanca, sofia acestuia. Zugravira de preotul Bratu �i lane zugravi, pomenifi la proscomidie.
Vezi. N.STorcEscu, Repertoriul bibliografic al monumentelor Jeudale din Bucure?ti, pp. 234-235,
331; Andreea RA.sucEANU, Cele douii Mantulese, Bucure�ti, Ed. Vremea, 2009, p. 104 �.u.
42 I. NANU, ,,Un monument istoric ...", p. 291. Vezi: Emil PrcoT, ,,Notice biographique et
bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir, Metropolite de Valachie", in: Nouveaux
melanges orientaux: memoires, textes et traductions publies par les professeurs de /'Ecole speciale des
langues orientales vivantes a /'occasion du Septieme Congres International des Orientalistes reuni a
Vienne (septembre 1886), Paris, lmprimerie nationale/E. Leroux, 1886, pp. 522-523. Vezi: N.
DoBRESCU, Viafa ?i faptele lui Antim Ivireanul. . ., pp. 79-86.
43 D.P. BOGDAN, ,,Legarurile Tarilor Romane cu Georgia ... ", pp. 154-156; N. $ERBANEscu,
,,Antim lvireanul tipograf", pp. 756, 759.
Melcul apare in miniatura in Testamentul pastrat la Biblioteca Academiei44

�i in Hrisovul arhieresc pastrat la Arhivele Nafionale (fig. 9)45. In frontispiciul
hrisovului, melcul este plasat chiar sub reprezentarea bisericii, avand deasupra
emblema episcopala. Emblema episcopala - chipul Mamuitorului, coroana de
lauri finuti de doi ingeri deasupra globului pamamesc, globul pamantesc, bi
serica Antim, melcul - constituie o verticala. Aceasti linie grafica nu pare a fi
inramplatoare.
Amintim ca pe acela�i melc il vedem deasupra intrarii in biserica Manastirii
Antim, a�ezat, ca o semnatura sub pisanie (fig. 10), in friza de elememe florale
44 G. $TREMPEL, Antim Ivireanul, pp. 322 (mai ales n. 2), 326-327, 337 (mai ales n. 37) �.u.
45 Pentru istoricul cercedrii acestor doua documente, vezi: Aurelian SACERDOTEANU,
, Antim Ivireanul arhivist, bibliotecar �i topograf ", Glasul Bisericii, 22 (1963), 9-10, pp. 862-
890, �i 23 (1964), 3-4, pp. 239-243; A. Sacerdoreanu este de parere ca amandoua manuscrisele
au fost executate nu de mitropolirul lnsu�i, ci de ,,Nicola ierei, notare�ul mitropoliei"
(SACERDOTEANU, ,,Antim Ivireanul arhivist. .. (I)", p. 866, n. 19, 882-883, 890). Chiar de ar
fi a�a, avem convingerea ca autorul !or ideatic - atit pentru text, cit �i pentru imagini - este
Antim. Vezi �i: N. $ERBANESCU, ,,Antim Ivireanul tipograf", pp. 755-765 (descrierea Ms.
rom. 3342 BAR: inviifiituri pentru a?eziimiintul cinstitei miiniistiri a Tuturor Sfintilor). Ms. a fost
publicat pentru prima oara In Biserica Ortodoxii Romana, 9 (1885), pp. 163-168, 211-229, de
Ghenadie Enaceanu-Craioveanu). Vezi: I. NANU, ,,Un monument istoric. ..", p. 229, n. 25 �i G.
$TREMPEL, Antim Ivireanul, p. 322, n. 2, 385. I. NANU, ,,Un monument isroric. .. ", pp. 289-290,
315, 316-318; ANTIM IvIREANUL, Opere, pp. 325-346; Virgil C..\:-;DEA, .Melcul, raza �i steaua",
Luceafiirul, 16 (1973), 2, p. l; Maria DoGARU, ,,Antim Ivireanu er l'heraldique de la Vallachie",
Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, 14 (1976), 2, pp. 317-322; Dan CER:-.10VODEANU, �tiinta
?i arta heraldicii In Romania, Bucure�ti, Ed. $tiinfifid �i Enciclopedid, 1977, pp. 179, 434-435
(stema reprodusa pl. CXIV, fig. 5), p. 540 (bibliografia); G. $TREMPEL, Catalogul manuscriselor
romiine?ti, vol. III, p. 93: Ms. rom. 3342 (anul 1713 notat pe f. 4): inviifiituri pentru A?iiziimiintul
cinstitei miiniistiri a Tuturor Sfintilor; G. $TREMPEL, Antim Ivireanul, p. 333, n. 34: Hrisovul
arhieresc, Arhivele Narionale, fond Suluri, nr. 13.
Biserica desenad, animale In jurul stemei. Deasupra imaginii bisericii mfoastirii, doi lngeri
susrin 0 cununa, peste un glob cu 0 cruce, peste tot dominand chipul Mantuitorului. Imprejurul
acesrui medalion se afla alte opt medalioane, dintre care eel de deasupra cu stema Mitropoliei,
celelalte reprezentiiri simbolice ale literelor grecqti ale numelui Anthimos: vultur, /iliac, ?acal,
�oim (?), albinii, ?arpe, melc. Documentul este lncadrat de doua coloane de vrejuri, de o mare
varietate componistid. Documentul a fost publicat �i de A. SACERDOTEANU, ,,Antim Ivireanul
arhivist... (II)", pp. 239-242 (indicarea rururor ediriilor de text la p. 242).

care inconjoari pisania (melcul este reprezentat intr-un cerc, plasat simetric
intre doua frunze de laur). Dar mai aparea sculptat 9i pe fieriria broa9tei de
la u9a de intrare, obiect asrazi pierdut46• Iar intre imaginile paraclisului de la
Episcopia Ramnicu Valcea constituie, cum am mai spus, chiar un leitmotiv47•
Neintrebam dad pictura delanga altar din paraclisul Manastirii Antim, care aparfine
unei intervenfii recente, a preluat iconografia reprezentarilor din stratul anterior de
picturi. Deasupra catapetesmei, pe perefii de sud 9i de nord, sunt reprezentate doua
simboluri animaliere: pelicanul carei9i sfa9ie pieptul pentru a hrani puii din cuib, la sud,
9i melcul care inalfa coarnele spre o stea, plasat intre vrejuri vegetale, la nord (fig. 11).
Tetramorful
Pe consolele de la baza rurlei naosului bisericii Manastirii Antim sunt a9ezate cele pa
tru figuri ale terramorfului, respectiv simbolurile de neragaduit ale Evangheli9tilor48•
Animale simbolice din pronaos
Prezenp unui sens neindoielnic in animalele din consolele cu tetramorful din
spafiul naosului ne indreptafe9te sa banuim d 9i cele patru animale din consolele
pronaosului49 (cu stilizare 9i mod de execufie similar cu ale celor din naos) sunt
purtatoare de semnificafii, supunandu-se acelora9i legi ale ,,asemanarilor neaseme
nea" formulate de Dionisie Areopagitul.
Animalele din basoreliefurile de pe consolele pronaosului sunt: doi grifoni, in doua
46 I. NANU, ,,Un monument istoric...", p. 274.
47 ,,Tradifia ii atribuie [lui Antim - n.ns.] zugrivirea paraclisului Episcopiei din Ramnic".
Vezi: N. �ERBANESCU, ,,Antim Ivireanul tipograf ", p. 694, n. 89; I. NANU, ,,Un monument
istoric ...", p. 291.
48 Acela9i lucru se intampla 9i la biserica de la Colrea, unde apar, de asemenea, animale 9i pe
consolele din pronaos. Dar despre acestea vom vorbi in alt articol.
49 V. BRATULESCU, ,,Antim Ivireanul, ctitor de loca9uri sfinte", p. 821, consideri d modelele
ar Ii biserica Colrei, din Bucurqti, bisericup Manastirii Sinaia 9i biserica Manastirii Adormirea
Maicii Domnului din Ramnicu Sarat. Amintim d primele doua sum ctitorii ale spatarului
Mihai Cantacuzino.
NB: noi dam o a!ta identificare animalelor sculptate in pronaosul de la Antim.
Vezi 9i: I. NAN U ,,Un monument isroric ...", p. 276.

,
,,Diaconiconul 9i proscomidia au decorafii sculptate in piatri. �i aici gasim doua console sculp
tate in piatri odati cu zidirea originala. [...).Tot in altar se mai afla doua console sculptate, cu
ornamente zoomorfe". Vezi: I. NANU, ,,Un monument istoric...",pp. 259, 280. Care sunt aceste
doua console? Ce au astazi pe de? Unde sunt animalele? In urma cercetirii din toamna anului
2010 nu le-am mai putut identifica. Pur 9i simplu nu mai existi ...
reprezentari iconografice diferite (fig. 12, 13), pe latura estica a pronaosului (la
sud 9i la nord)50; un vasilisc �i o manticora (nu este vorba de leu, ci de o manticora:
chip de om, dublu rand de colfi, coada de aspida), pe larura vestica a pronaosului,
anume pe peretele de sud (manticora, fig. 14) 9i nord (vasilisc, fig. 15).
Cei doi grifoni sunt a9ezafi cum privim spre rasarit, de o parre 9i de alta, deci la
sud 9i la nord, pe consolele din partea superioara a celor doua coloane adosate din
cele patru coloane care separa pronaosul de naos. Asrfel de grifoni apar 9i in alte
biserici, intre care in programul iconografic timpuriu de la biserica Santa Maria
e San Donato din Murano (aproape de peretele de vest, in spafiul care la noi ar
putea fi pronaos, la interseqia navei centrale cu navele laterale sud 9i, respectiv,
nord). Grifonii afrontati sunt reprezentafi la Murano in legatura cu paunii care
beau sau mananca dintr-un calice (caliciu). Mai departe, cum mergem spre altar,
la intersecfia navei laterale cu cea centrala, sunt reprezentafi pe mozaicul pavi
mentar dragoni afrontafi (cu o coada incolacira)51•
Simetric, spre apus, deasupra cafasului, tot pe console, se gasesc un vasilisc52 9i - in
partea opusa - o manticora53•
Pe vremea cand Antim era episcop de Valcea, s-a copiat la Manastirea Bistrip
olteana, poate chiar s-a 9i tradus acolo in limba romana, cartea de simbolica ani
maliera numira Fiziologul de catre cerceratori54•
Cei doi grifoni, privim spre rasarit, sunt semnificanfi, ca in Fiziologul de la Bis trip,
50 Unul dintre grifoni, eel de pe peretele de sud, ar putea rrezi ideea unei apropieri de
vasilisc. Dar vasiliscul, a�a cum vedem �i in fig. 15 ( infra) , presupune in mod explicit pene,
creasrii �i cioc de coco�. Grifonilor Ii s-au dat in schimb cele mai diverse infiiri�ari, nu doar
cea de patruped cu aripi.
Bibliografia despre grifoni este imensa. Citam acum doar doua srudii recente: Alexandru SoNoc,
.,Considerations sur le motif de la bete feroce er devorarrice ainsi que sur !es representations de
l'Enfer intestinal dans le sud de la Transylvanie", in: Cristina BOGDAN, Silvia MARIN-BARUTCIEFF
(eds.), Actes du XIV'"" Congres international detudes sur les danses macabres et l'art macabre
en general, Bucurqti, Ed. Universitiifii din Bucure�ti, 2010, pp. 112-116; I. STANCULEscu,
,,Grifonul pe insula Gotland (Suedia). Abordari �i semnificafii", in: Erich RENHART et al. (eds.),
In honorem Catalina Velculescu: la aniversarii, Bucure�ti, Ed. Paideia, 2011, pp. 339-354.
51 Vezi: A. NrERO, Basilica dei Santi Maria e Donato in Murano, Padova, Deganello, 2009.
52 In bibliografie: vulrur.
53 Vezi Colrea, Manasrirea Sinaia, Manastirea din Ramnicu Sarat. I. NANu, ,,Un monument
isroric. .. ", p. 276.
54 Catalina VELCULEscu, Viorel GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, Bucure�ti, Ed. Cavalliori, 2001.
128 Catalina Velculescu I Ileana Stinculescu
pentru Fecioara Maria 9i Arhanghelul Mihail, care se roaga lui Hristos55, ,,Soa
rele eel de taina al dreptafii" - cum spune Antim -, sa se 1ndure de oameni.
Privind spre apus56, vedem manticora 9i vasiliscul, carora aici li se dadeau probabil
decodificari ,,ln partea rea", corelate cu 1ntrebarea-1ndemn din slujba Botezului:
,,Te lepezi de Satanar".
Pe Hrisovul arhieresc de la Arhivele Nafionale, 1n jurul stemei, sunt desenate:
vulturul, liliacul, �acalul, �oimul, albina, �arpele �i melcul57•
Istoricii literaturii sau ai artelor considera animalele reprezentari simbolice ale
literelor grecqti din numele lui Anthimos. S-au dat tot felul de explicafii fante
ziste despre aceste animale. Era 1nsa suficienra o consultare a unor diqionare
grec-roman 9i roman-grec. Iara lista cuvintelor ce corespund deopotriva ini
fialelor 9i 1nfafi9arii animalelor:
A--> aetos (vultur) [fig. 16];
N--+ nikterida (liliac) [fig. 17];
8/TH --> thos (9acal); ar mai putea intra 1n discufie: therio (animal, fiara);
thilastikos (mamifer); thirion (fiara, bestie); totu9i, �acal ni se pare solufia cea
mai aproape de adevar [fig. 18];
I--+ ierax (9oim) [fig. 19];
M --+ melissa (albina) [fig. 20];
0--+ ophis (9arpe) [fig. 21];
I: --+ saligkaros (melc) [fig. 22].
Remarcam ca la ultimul cuvant, de9i se refera la echivalentul grecesc, Antim
folose9te o slova chirilica, de9i s-ar putea sa fi existat �i obiceiul de a scrie astfel
in grece9te, odara ce a9a a trecut in alfabetul chirilic.
Ne-am limita la aceasra interpretare formal-filologica dad 1ntre animale nu s-ar
gasi melcul, exact ca in stema, deci 9i cu aceea9i valoare de semnificant data de
Antim. In mod logic, inseamna ca 9i celelalte animale au fost puse de Antim 1n
55 C. VELCULESCU, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, p. 124.
56 Punctele cardinale inse�i au valoare simbolica: apusul, locul uncle dispare soarele, repre
zinta un posibil sala� al Raului, iar rasaritul, de uncle vine soarele ce ne scapa de spaimele nopfii,
locul spre care se indreapra speranrele de mantuire. Din pacate, aceasta simbolica medievala,
devenira o forma mentis, a fost (�i este) nefericit �i intens exploatati politic.
57 A. SACERDOTEANU, ,,Antim Ivireanul arhivist... (II)'', p.242; G. �TREMPEL, Antim Ivireanul,
p. 333. Pentru editarea altor documente despre Manastirea Antim, din Arhivele Statului, fondul
Episcopia Argqului, vezi: George PoTRA, ,,Cateva �tiri noi �i precizari in legatura cu Manastirea
Antim", Biserica Ortodoxii Romana, 81 (1963), 3-4, pp. 347-375.

jurul imaginii bisericii sale �i a stemei de mitropolit nu dinrr-o joad. sterila de-a
literele, ci, foarte probabil, cu aceea�i intenfie cu care �i-a compus stema: sa ne
transmita convingator anumite mesaje58•
Animalele amintite se gasesc unele in textul .,vechi" al Fiziologului, altele in Pseu
do-Fiziologul lui Damaschin Studitu/59, altele in surse ind neidenrificare cu certi
tudine, dar din domeniul Bestiariilor cu circulafie in lumea bizantina.
Fiziologul ieromonahului Serafim de la Manasrirea Bisrrip olreana decodifica sem
nificafia prezenfei vulturului (revezi mai sus consola din pronaos)60, a ?arpelui61, a
58 Despre miniaturile din A,1ezamant �i din Hrisovul arhieresc, A. Sacerdoreanu afirma: ,,Aces
te miniaturi atesta o puternid infl.uenfa a barocului �i au pregname reminiscenfe ale Rena�terii
italiene, alaturi de cele bizantine" (A. SACERDOTEANU, ,,Antim Ivireanul arhivisr... (I)", p. 883).
Vezi �i: C. Sz,\sz, ,,Arhivele in slujba cercetarorilor de isrorie a arrei",Revista Arhivelor, 5 (1962),
1, pp. 57-59, precum �i I. NANU, ,,Un monument istoric...",pp. 246-247, 284.
59 Catalina VELCULESCU, ,,Ein Tierbuch aus den Jahrhunderten 16.-20. (Zwischen
Damaskenos studites und C.N. Mateescu)", Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, 39 (2001),
1-4, pp. 133-141; C. VELcuLEscu, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, pp. 79-102 (informa\ia de la
p. 11 despre o calatorie in Georgia, in anul 1657, a lui Macarie �i Paul de Alep nu corespunde
realitafii); C. VELcuLEscu, Lucia ToADER , ,,Damaschin Sruditul �i Pseudo-Fiziologul editat de
C.N. Mateescu",in: Silvia MARIN-BARUTCIEFF et al. (eds.), Texte uitate. Texte regasite, vol. V,
Bucure�ti,Fundaria Narionala pentru $tiinfa �i Arra, 2006, pp. 127-178. Pentru alte relafii cu
carfile populare, vezi: N.A. GHEORGHIU, ,,Mitropolitul Antim Ivireanul �i drfile populare",
Biserica Ortodoxa Romana, 57 (1939), pp. 321-326.
60 C. VELCULEscu, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, pp. 36, 41: ,,Pemru aceea �i d.mareful
David zice: «lnnoi-se-va ca a vulrurului tenererea ta». Pilda. Ap �i tu, oame: deaca inbatrane�ti,
sue-te in sus, adeca dtra duhovnic, �i-\ ispoveduia�re pacarele tale �i re spala cu lacra
mile tale �i te incalze�te de soare,adeca de slujba sfimei beserici, �i a�a vei seapa de pacar. ..".
61 C. VELCULESCu, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiai-, p. 40: ,,Pilda. A�a �i tu, oame: d.nd ai
venin in inima ta, lasa-1 pre el �i nu intra cu dinsul in beserica, ca sa nu manii pre Dumnezeu,�i
vei goni de la tine pre sfantul inger, pazitoriul tau. Ci te inpad cu to\i �i-\-alineaza inima ta,
apoi intra in beserid. Ca prpele,deaca vede pre om, el fuge ca sa sa ascunza unde ar putea. Iar,
deaca 1-ajunge omul, el i� infa�ura tot trupul lui �i-�-acopere capul, ca, dead ii va putea
pazi zdravan,iar sa vindeca trupul lui. Iar,deaca ii va sfarama capul lui, deaci tot trupul piiare.
A�ijderea �i tu, oame: macar �i tot trupul tau de va firanit, iar sufl.etul i\ va fiintreg �i drept
catra Dumnezeu, �i trupul tau sa va vindeca. Iar deaca i\ vei piiarde sufl.etul, mate ale tale
vor fide peire �i deacii nimic nu-\ vor folosi".
Un �arpe cu capul ridicat apare pe unul dintre sigiliile ierarhului martir, alaruri de o pland
L>O Catalina Velculescu I Ileana Stinculescu
albinei62, a �oimului, in acest ultim caz, foarte probabil, ne aflam in fap unui sem
nificant pentru a trai dupa ,,pravila besericii " �i a te nevoi ,,pentru bunararile sufle
rului tau"63• �acalul poate fi interpretat in bonam partem sau, ceea ce nu este cazul
aici, in malam partem. S-ar putea ca Antim sa fi cunoscut scrierea Stephanites kai
Ichnelates (Kalilah wa Dimnah �i Pantschatantra)64, de care nu va ram:ine strain nici
Dimitrie Cantemir. Melcul - parafrazare (in sensul din cre�tinismul primar) la
Psalmii de lauda - semnifica, a�a cum am spus mai sus: ,,invierea, virginitatea, festi
na lente, prevederea"; nu luam in calcul decodificarile negative. In ce prive�te liliacul,
mitropolitul Antim are, desigur, in minte o interpretare ,,in partea buna", poate ,,a
identificara drept papura, dar care ar putea fi aceea9i cu cea de pe stema desenara (palmier?) 9i
de doua probabile dalii (trandafiri?).
Studierea 9i interpretarea simbolicii in gandirea mitropolitului Antim se impune cu adevarat!
Vezi: A. SACERDOTEANU, ,,Sigiliile mitropolitului Antim", Mitropolia Olteniei, 18 (1966), 9-10,

p. 838. Subliniem ca nu este vorba despre un .,limbaj secret, ezoteric aproape", ci despre o pro
funda cunoa9tere a scrierilor patristice, unde simbolica 9i alegoria spirituala nu au nimic de a
face cu ,,jocurile analogice".
62 C. VELcuLEscu, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, p. 44: ,,Pilda. Ap 9i tu, oame: parase9te-te

de raorari 9i fa bunarari 9i-r-adu-aminte de ciasul morrii, cum vei raspundeJudecatorului, 9i
te podia9te mai nainte pan<a> nu sa inchid u9ile pocainrei. Ca apoi vei ramanea afara de cetate,
plangand 9i jalcuindu-te fard> de mangaiare in veci".
63 C. VELCULEscu, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, p. 41: ,,Pilda. A9a 9i tu, oame: socote9re
cum iaste viiap lor. Ca aceia a9teapta 9i cauta mortacina ca sa manance; iar tu a9teapra ciasul
morfii 9i te dia9te. Ca 9oimul aduce pietri pentru na9terea puilor, iar tu ciarca piatra, adeca:
pravila besericii, 9i te nevoia9te pentru bunatarile sufletului rau 9i miluia9re pre saraci 9i da mana
de ajutoriu mi9eilor, ca lnsu9 H<ristos>, fiind bogat, au saracit pentru noi".
Fara a detalia, amintim totu9i ca decodifidrile pot fi 9i altele, nu obligatoriu acestea. De asemenea,
nu trebuie sa ne mire saltul logic greu de urmarit in formularea acestor decodifidri. V ezi : C.
VELCULEscu, ,,Introducere" la: C. VELCULESCU, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, pp. 3-22.

64 Lars-Olof SJOBERG, Stephanites und Ichnelates. Oberlieferungsgeschichte und Text, (Acta
Universitatis Upsaliensis. Studia Graeca Upsaliensia, 2; Studia Graeca Upsaliensia, 2),
Uppsala, Almqvist & Wiksell, 1962; Helene CoNDYLIS-BAssouKos, Stephanites kai Ichnelates,
traduction grecque (XI' siecle) du livre Kalila wa-Dimna d'Ibn al-Muqaffa' (VIII' siecle). Etude
lexicologique et litteraire, (Fonds Rene Draguet), Louvain, Peeters, 1997 (non vidi); Loukia
STEFOU, Die neugriechische Metaphrase von Stephanites und Ichnelates durch Theodosios Zygomalas
(Inauguraldissertation zur Erlangung des Grades einer Doktorin der Philosophie am Fachbereich
Philosophie und Geisteswissenschajten der Freien Universitiit Berlin), Berlin, s.n., 2011.
vedea in intuneric", ,,a discerne'', probabil ind ceva ce ne rimane deocamdara ne
descifrabil, nu in ,,cea rea", ca in Istoria ieroglifica a lui Oimirrie Canremir.
Animale din Didahii
Analizand Didahiile, Damian P. Bogdan citeaza pasajul: "ci sa facem cum face
ariciul ca, dupa ce merge la vie, intaiu se saturi el de srruguri �i apoi scutura vip
de cad broboanele pe jos �i se tivale�te pre dansele de se 1nfig in ghimpii lui �i duce
�i puilor" �i SUSfine ca ,,Antim pare sa fi cunoscut �i acea curioasa can:e de �tiinfe
naturale numiti Fiziolog"65•
Ariciu/66 provine din Fiziologul georgian sau din foarre r.ispindira carte, mereu
retiparita, a lui Damaschin Srudirul, exarh al Parriarhiei de Conscanrinopol la
Kiev timp de aproximariv doua decenii, cunoscura la noi sub ridul de Fiziologul lui
Damaschin Studitul, legati in unele edirii de la Veneria impreuna cu Irmoloohionul.
'-" J ' 0
Alte animale amintite in DidalJii sunr: Jenixul, cainele, scroafa, balaurul, viermele,
naparca ?i scorpia (din ale caror corpuri arse se scoare praful de tiriac), corbul,
porumbelul, ,,hiarale salbatece'', pe?tii �i pasarile zburatoare.
Gandurile lui Amim se desfa�oari concordant cu una dintre afirmafiile Sfantului
Apostol Pavel din Epistola catre Romani: ,,Cele nevazute ale Lui [Dumnezeu -
n.ns.J se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din fapturi [subl.ns.J, adica vqnica
Lui putere �i Dumnezeire" (Romani l, 20).
Se pare ca, probabil in mediul de carturari din jurul patriarhului Dositei
al Ierusalimului67, Antim ar fi invapt un mod rafinat de a refl.ecta la puterea
65 D.P. BOGDAN, ,,Legaturile Tarilor Romane cu Georgia .. .", P· 147. Cu precizarea ca Fizio
logul nu este o carte de �tiinfe naturale, ci de simbolica animaliera.
66 Vezi: Demostene Russo, Studii ?i critice, Bucurqti, Institutul de Arte Grafice Carol Gabl,
1910, P· 24, n. l; N.A. GHEORGHIU, ,,Mitropolitul Antim Ivireanul �i carrile populare", PP· 321-
326; Al.I. CIUREA, ,,Antim Ivireanul predicator �i orator'', p. 811.
67 Arhim. Mihail STANCIU, ,,Descoperiri recente referitoare la venirea Sfancului Antim
Ivireanul in Tarile Romine", Ortodoxia, SN, 6 (2014), 1, pp. 132-142; SF . ANTIM Iv!REANUL,
Scrisori, pp. 7-10.

Despre discuria lui Dosirei Noraras cu Dosoftei, viitorul mitropolit al Moldovei, despre cele
,,patru infilesuri" ale Sfinrei Scripturi, vezi: DosoFTEI, Psaltirea in versuri. 1673, ed. critid de
N.A. Ursu, Ia�i, Mitropolia Moldovei �i Sucevei, 1974, pp. 17-23.
Vezi �i: Dumitru STA N I L O A E , Vi,ita �i activitatea Patriarhului Dosoftei al Ierusalimului ji le
gaturile cu Tarile Romane, Cerniufi, Insritutul de Arte Grafice �i Editura Glasul Bucovinei,
1929. Dositei Nottara a trecut �i prin Iberia (Georgia) pufin inainte de anul 1685, d.nd, mereu
dlator pe la Constantinopol, Adrianopol �i Tarile Romane, va ajunge penrru scurt rimp �i la
132 Catalina Velculescu I Ileana Stanculescu
alegoriei duhovnice�ti, mod pe care azi il putem reconstitui din scrieri cre�tine
timpurii precum cele ale lui Teofil al Antiohiei, Irineu al Lyonului, Grigorie al
Nyssei, un ,,nor" de alfi Parinfi dintre care il mai amintim aici doar pe Dionisie
Areopagitul (care pe acea vreme nu era un ,,Pseudo"): din toate lucrurile poate
cineva plasmui intuitii
, spirituale si frumoase, scotand
, JJ ' din domeniul materiei asa-
,
numitele comparafii nepotrivite (asemanari neasemenea)68•
lntr-un mediu cultural similar s-au format �i eel cunoscut sub numele de
Spatarul Milescu �i principele Dimitrie Cantemir, avand evidente intersecrari
de orizonturi culturale. Sa ne mai amintim �i ca Dositei Notaras, viitorul
patriarh al Ierusalimului, discura inainte de anul 1669 cu Dosoftei, viitorul
mitropolit al Moldovei, daruindu-i, scris �i oral, o adevarara indrumare de
decodificare duhovniceasca a celor ,,patru infalesuri" ale Sfintei Scripturi,
decodificare cu rol horaritor pentru structura Psaltirii in versuri, devenira o
adevarara ,,Psaltire tilcuira". Patriarhul Dositei a trait insa multa vreme si '
in Bucuresti, in relatii
' , strinse cu familia Cantacuzino. Asa cum am spus si ' '
mai sus, dintre Cantacuzini, Mihai Spatarul era in raporturi Joarte amicale cu
Antim inca de la Ramnic, unde avea o ctitorie, iar intre sculpturile cu simboluri
zoomorfe de la biserica Coltei, ctitoria lui Mihai Cantacuzino, si cele de la
' '
Manastirea Antim sunt apropieri evidente69•

Aparfinand aceluia�i cerc de carturari, �erban Grecianu scria in cuvantul
catre cititori din Sfanta ?i Dumnezeiasca Evanghelie aparuta in anul 1693, in
grece�te �i in romane�te: ,,Sa nu ascultafi Sfanta Evanghelie numai in biserica,
ci si
, in casele voastre sa petreceti cu osardie in cetirea ei. Caci, desi nu puteti
' ' ,
numai prin cetire sa pricepefi cele cuprinse, totu�i multa sfinfire se face [ ..]. .
Precum zice Origen ca �erpii, de�i nu infeleg vocea privighetorii, totu�i, au
zind-o, raman inmarmuriri"70•
Ceva mai inainte, in anul 1680, in Predoslovia catre cititoriu la Liturghierul
tiparit la Bucure�ti (cu tipicul tradus in limba romana, dar cu rugaciunile
in slavona), ieromonahii Inochentie-corectorul �i Chiriac-tipograful amin
tesc (polemic!) Ierarhia ingereasca a lui Dionisie Areopagitul �i fac afirmafii
Ierusalim, sediul teoretic al scaunului sau patriarhal.
68 DmNISIE AREOPAGITUL, Ierarhia cereasca. Ierarhia ingereasca, traducere ?i srudiu intro

ductiv de Cicerone Iordachescu, (Mythes et Religio), la?i, Institutul European, 1994. Pentru
mai multe detalii ?i bibliografie, vezi: C. VELCULESCU, V. GuRUIANU, Fiziolog. Bestiar, pp. 4-6.
69 V. MouN, ,,Antim Ivireanul - editor ?i tipograf...", pp. 830-832.
70 D. STANILOAE, Viata �i activitatea ... , pp. 49-50.

rafinatedetipologie biblica71• S-arpureacasemnatarii- Ioanichiqi Chiriac- sa

fi tradus integral textul prefefei lor, dar s-ar purea �i sa fi alcatuit, a�a cum
se obi�nuia, o parafrazare a vreunui model. Nu se poa e ind preciza cat
constituie partea lor originala de contriburie, dar se poa e afirma ca au al
catuit unele dintre cele mai frumoase pagini in limba romina din secolul al
XVII-lea72•
Toate acestea ne dovedesc existenp inrre carrurarii romaru nu oar a cu-
noa�terii problemelor de hermeneutid. �i de alei;,orie s iri a, Cl �1 capaci-
tatea de a discuta polemic pe marginea lor, poa re �i re-::enp unor direqii
divergenre de receptare.
Isrorici cu renume ai literarurii romane au afirmar a inclinarea vadira a Jui
Antim d.tre simbolica misrid. ar fi rezulrarul influenfei exercirate asupra sa
de predicile lui Ilie Miniar. Al. I. Ciurea inlarura aceste afirmarii prin subli
nierea faptului ca Ilie Miniar (1669-1714) este contemporanul, nu predece
sorul lui Antim, iar predicile i-au fost tiparite pentru prima dara, in limba
gread., abia in anul 1718, la Leipzig73•
In general, sunt studiate �i citate doar Didahiile, dar merira toara atenria �i Pre
Jetele74, din a dror cunoa�tere se desprinde concluzia: Sfantul Antim folose�te,
71 I. BIANU, N. Hooo�;, Bibliogra a romana veche, vol. I, pp. 235-236. Penrru activitatea
fi
lui Chiriac, vezi �i: Florian DuoA9, Manuscrisele romane�ti din bisericile Bihorului. Partea II.
Literatura medievala ?i catalogul manuscriselor, Oradea, Ed. Episcopiei, 1986, pp. 24-25.
72 Problema ii preocupa in epoca �i pe mitropolitul DosoFTEI, Psaltirea in versuri. 1673, pp.
17-23, 191-203, 319, 337-338, 357-359, 419-421, 571-573, 603-615, 621-623, 911-913, 921-925,
937, 955, plus comentariile din subtidurile la mulfi dintre psalmi.
in vremea exilului in Polonia, mitropolitul Dosofrei ,,a tradus din grece�te in sla\•o-rusa" una
dintre lucrarile fundamentale pentru alegoria spirituala (din care o pane esre tipologia biblica):
Istorie bisericeasca �i privire mistica, de Gherman I, patriarhul Constanrinopolului. Purin
mai d.rziu, in 1697, va fi tiparira, la Ia�i, Talcuirea S ntei Liturghii, ,,tradusa din grece�re in
fi
romane�te" de Ieremia Cacavela. Vezi: Mircea PACURARIU, Istoria Bisericii Onodoxe Romane,
vol. II, Bucure�ti, Ed. Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine, 2004, pp.
105, 108. in aproximativ aceea�i perioada, catre 1700, Dimitrie Canremir a\·ea sa scrie despre
Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago.
73 Al.I. CruREA, ,,Antim Ivireanul predicator �i orator", p . 798.
74 Editate de arhim. Mihail Scanciu �i G. �trempel in: SF. ANTIM Iv rR E A :-;- C L Scrieri, pp.144-
,
160. Pentru activitatea literara a lui Antim Ivireanul, vezi �i: Mario Rc-FFr:-;-r, .II merropolita
Valacco Antim Ivireanul", Oikumenikon, 3 (1966 , pp. 357-398.

)
intr-o impletire perfecta, cele doua moduri tradifionale de interpretare prezente

la Sfintii
' Parinti:
' literal-istorica si
' alegoric-mistica75•
Evenimente in istoria culturii romane vechi

Se cuvin amintite cateva evenimente culturale din perioada cand Sfanrul Antim
i�i desfa�ura prodigioasa activitate.
in anul 1700, se tipare�te, la Snagov, Floarea Darurilor, tradusa din grece�te76• Alca
tuita inifial in italiana, in secolul al XIII-lea, Fiore di virtit a devenit, odara tradusa in
limba romana, una dintre cele mai iubite drfi populare din cultura noastra (peste
40 de mss. pastrate!). in construqia bazara pe simetrii antagonice a acestei drfi se
gasesc, alaturi de istorioare ziditoare seleqionate pe principiul Albinelor (Melissa),
�i vreo 35 de animale-semnificant. De�i nu este nici carte de cult, nici carte juridica,
Antim Ivireanul trece aceasra carte din circulafia manuscrisa la raspandirea prin tipar.
in anii 1705-1708, Antim a fost episcop de Ramnic (Valcea). Candva, probabil
pufin inainte de anul 1712, ieromonahul Serafim de la Bistrip copiaza (tradu
ce?) Fiziologul in cea mai raspandira forma romaneasca77•
Aproximativin aceea�i perioada, in anul 1710, Iosiflerodiaconul a pictatpridvorul
tocmaiadaugatla bolnipManastirii Bistripolteana (jud.Valcea), conform voinfei
Andreianei, sotia
' vornicului Serban
' Cantacuzino78• Ramane deschisa intrebarea
75 Arhim. Mihail STANCIU, ,,Sfantul Ierarh marrir Antim Ivireanul - pastor al Bisericii 9i
intemeietor al limbii liturgice romane9ti", in: ANTIM IvrnEANUL, Didahii, P· 35.
76 Antim Ivireanul a condus tipografia de la Manastirea Snagov intre anii 1696-1701. Mihai
MoRARU, Catalina VELcULESCu, Bibliografia analitica a cartilor populare laice, (Bibliografia
analitica a literaturii romane vechi, 1), 2 vol., Bucurqti, Ed. Academiei, 1976, 1978, pp. 265-
3 06, 516; Pandele 0LTEANU, Floarea Darurilor sau Fiore di virtu, Timi9oara, Ed. Mitropoliei
Banatului, 1992. Sa ne amintim �i de impresionanra carte Pilde filosofe?ti, aparuta in anul 1713.
77 Catalina VELCULEscu, ,,Fiziologul de la Bisrrifa", Revista de istorie ?i teorie literara, 31
(1982), 2, pp. 209-222; Catalina VELCULESCU, Manuela ANTON, ,,Physiologus", in: Rolf
Wilhelm BREDNICH (ed.), Enzyklopadie des Marchens, vol. 10 (2002), col. 1035-1047.
78 Pentru acest �eban Cantacuzino, mare paharnic, mare vornic (?), 9i sofia lui, Andreiana
(sau Adriana?), vezi: Nicolae l oRG A, Despre Cantacuzini, Bucure9ti, Minerva, 1902, p. CXLIII;
Mihai CANTACUZINO (banul), Genealogia Cantacuzinilor, N. Iorga (ed.), Bucure9ti, Institutul
de Arte Grafice 9i Editura Minerva, 1902, pp. 109, 111; Ion Mihai CANTAC U ZINO , 0 mie
de ani in Balcani. 0 cronica a Cantacuzinilor in valtoarea secolelor, Bucurqri, Ed. Albarros,
1996: Anexa Plan?e genealogice, Tabele ?i harfi, pl. a IV-a (Valahia); Voica Pu9cA9u, Actul de
ctitorire ca fenomen istoric in Tara Romaneasca �i Moldova pana la sfar?itul secolului al XVIII-lea,
daca tot atunci a fost pictat �i exteriorul acestui pridvor, unde esre evidenra o buna
cunoa�tere a sirnbolisrnului religios bazat pe sernnificanfi din sfera anirnalelor79•
Bucure9ri, Ed. Vremea, 2001, Anexa 3, p. 551 (-?erban II Camacu=ino). �erban esre unul
dinrre fiii lui Draghici (1630-1667), fiul eel mare al posrelnicului Consramin Camacuzino ?i
al Paunei, fiica lui Diicu Buicescu; mare paharnic in 1700, d.sarn:-ir cu Adriana (Andreiana?)
Falcoianu, fara copii; mart in 1709.
Pentru bolnifa Bistrifei ?i pentru Iosif ierodiaconul, \'e=i: George 0PREscu (eds.), Istoria
artelor plastice in Romania, vol. II, Bucure?ri, Ed. Meridiane, 19/0, pp. 70-71 (Ierodiaconul
Iosif, nepotul arhimandrirului loan, esre formar in ambienrul zugravilor care au lucrar la
Hurezi- puncrul de plecare al srilului briincovenesc. Esre menfionar in conrexrul comemarii
arti?tilor zugravi familiarizafi cu arra riparirurii de carte. Activirarea lui Iosif se poate urmari
la bolnip Bistrirei - pridvor, la Schirul Sfinrii Aposroli de la Hurezi(1700), la Surparele (1706),
Govora (1711), Papu9a (1710), biserica din Alba Iulia (1716-1717) 9i, in sfaqit, i9i incheie
activitatea la Ramnic, unde ajunge condudtorul tiparnifei episcopiei. Vezi: Carmen Laura
DuM!TRESCU, ,,Picrura din secolul al XVI-lea de la bolnip manastirii Bistrip-Valcea", Studii
?i Cercetari de Istoria Artei. Seria Arte plastice, 19 (1972), 2, pp. 179-195; V. DRAGUT, Diqionar
enciclopedic .. . , p. 56; Carmen Laura DuMJTREscu, Pictura muralii din Tara Romaneasca in veacul
al XVI-lea, Bucure?ti, Ed. Meridiane, 1978, p. 10 (schimbarea pridvorului de lemn in 1710 cu
un pridvor de zid avand coloane masive ce au ingreuiat silueta bolnitei, schimbandu-i proportiile)
?i fig. 1 (penrru portrerul primilor critori ai Bolnifei, Barbu Craiovescu ?i Sofia sa, Negoslava,
care fin macheta bisericii iniriale, cu pridvorul de lemn); Andrei PALEOLOG, Pictura exterioara
din Tara Romaneasca, Bucure?ri, Ed. Meridiane, 1984, pp. 47-56; Bogdan ThARU-CAZABAN,
Gabriel H EREA, Manastirea Hurezi, Segovia, Ed. Arrec Impresiones, 2009, pp. 118-125 (schirul
Sfinfii Aposroli, cu bibliografia aferema �i reproduceri ale picrurii murale ; Corina POPA, Ioana
IANCOVESCU, Manastirea Hure:i, Bucure�ri, Ed. Simerria, _009_ \-e=i �i: Arhim. \'eniamin
M 1c L E , Manastirea Bistrifa olteami, Sfinra .\faniscire Bismp. Ed. E arh:iei Ramnicului, 1996;
Arhim. Veniamin MrcLE, $coala maniistireas -,j de/.; Biscn;� ;,, ·u ·ur..; r mcineasca, Ramnicu
Valcea, Ed. Almarom, 2004. Penrru dreva imagini , \·e=i= <hrr, : � -crescinorrodox.ro/
biserici-si-manasriri-din-romania/ 67956-manasrirea-bisrrira-bise:-i.:a-bolni ei>, <hrrp://www.
crestinortodox.ro/g1208-bolnita-din-manasrirea-bisrrira>, 13 iu . 201-1.
79 Vezi: C. VELCULESCU, Ciirti populare ?i cultura romaneasc,i, B ==-� -. Ed.. \finerva, 1984,
pp. 14-31 etc.; C. VELCULESCU, ,, Die Tiersymbolik in der \\-ancma:e:-ei der rumanischen
Lander", in: New Europe College Yearbook 1994-1995, Bucure�ri, Ed. Hur:ianiras, 1998, pp.
289-310; Cristina DoBRE BoGDAN, Imago mortis in cultura ro111,in,i t•e:he (se.:. X\ 'II-XIX),
Bucure?ti, Ed. Universidfii, 2002, p. 70; C. VELCULESCU, I. Sr.:\.:-.-cnEscc, .Tiersymbolik
in rumanischen Kirchen", Das Munster. Zeitschrift fiir christliche Kirnsc und Kunscwissrns chaft,
icolae Iorga transcrie inscripfia de deasupra u�ii bisericii bolnifei: ,,Aces

tu pritvoru zugrafitu-s-au den bun gandul dumneaei jupaneasei Andriianei
Vorniceasei a dumnealui $erbanu Cantacuzino Vel Vornicu, in zilele lumi
natului Domnu loan Costandin B<rancoveanu> Basarab Voevod, fiindu
e g umenu chiru $tefanu ieromonahu, Mai 18, 7218 [1709). Zug raf Iosif iero
monahul a fost"80•
Fara a se infelege exact unde ar fi fost pozifionate, N. Iorga menfioneaza ca exis
ra si o inscriptie
' , care atesra chipurile ctitorilor: Serban si Andriana81• Banuim ca
, '
este vorba despre dublul portret din stinga u�ii de intrare in biserica82•
$erban Cantacuzino a finanfat in anul 170283, paharnic fiind, retiparirea la
Buzau a Liturghierului editat in anul 1680 de catre mitropolitul Teodosie84• In
anul 1705, fostul mare paharnic $erban Cantacuzino a susfinut material aparifia
la Ramnic a unei alte carfi editate de episcopul, pe atunci, Antim: invatatura pre
scurt pentru taina pocaintei85•
Paharnicul $erban Cantacuzino a fost ispravnicul episcopului de Ramnic la re
facerea bisericii Manastirii Cozia, cind se adauga �i se picteaza pridvorul (1705-
1707). S-ar purea ca Antim sa-�i fi facut simfita prezenp �i la ridicarea paraclisului
din ,,colful de miazanoapte", lucrare inifiata de arhimandritul loan de la Hurezi.
55 (2002), 4, pp. 282-291; C. VELCULEscu, I. STANCULESCU, ,,Doua drfi populare prezenre
in pictura exterioara a bisericilor din Tara Romineasca", Anuarul Institutului de Etnografie ?i
Folclor Constantin Brailoiu, S .N., 21 (2010), pp. 165-176; C. VELCULEscu, I. STANCULESCU,
,,Animale inrre numere �i flori", in: MariaMagdalena SZEKELY (ed.), Lumea animalelor. Realitati,
reprezentari, simboluri, Ia�i, Ed. Universitafii Alexandru loan Cuza, 2012, pp. 358-390.
80 N. loRGA, Inscriptii din bisericile Romaniei adunate, adnotate ?i publicate, Bucure�ti, Ed.
Minerva, 1905, p. 204.
81 N. loRGA, Inscriptii din bisericile Romaniei. . . , p. 202.
82 Penrru programul iconografic al pridvorului, precum �i penrru reproducerea dublului por
tret votiv �i a pisaniei, vezi: <http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/
67956-manastirea-bistrita-biserica-bolnitei>, 15 iul. 2016.
83 I. BrANU, N. HoD01i;, Bibliografia romaneasca veche, vol. I, pp. 435-440.
84 C. VELcULEScu, ,,Ms. rom. 1790 de la Biblioteca Academiei Romane Bucure�ti", in: I.
STANCULESCU (ed.), Manuscris trilingv. Preliminarii la o editare sub egida vestigia Manuscript
Research Center (Graz), Bucure�ti, Ed. Paideia, 2010, p. 24.
85 D.P. BoGDAN, ,,Legarurile Tarilor Romine cu Georgia . ..", p. 138; D.P. BoGDAN, ,,Despre
Anrim Ivireanul", p. 241; N. -?ERBANEscu, ,,Antim Ivireanul tipograf", p. 729; N. -? ERBANESCU,

,,Mitropolitul Anrim Ivireanul, p. 781.
Sfanrul Antim lvireanul: nu dupa slova 137
Amintim ca atit in biserica manastirii, cat si

.
in paraclisul din coltul
.
de nord este
zugravit inorogul, cunoscut prin parabola inserara in romanul Varlaam ?i Ioasaf6•
Dar ce relafii duhovnice�ti aveau vornicul $erban Canracuzino 9i cu Andreiana,
soria lui, cu Sfantul Antim? Este posibil sa le fi fost duhovnic
Probleme ale gandirii simbolice

Ap-numitul gnosticism al Fiziologului se dovede�re doar o carac erizare grabira.
Prezenta animalelor ca semnificant nu este specifici doar Fiziolouului,
• 0
ci se face
simfita, ca �i alte multe simboluri, la mai rori Sfinrii Parinp·-.
Simbolurile sunt un fel de ,,cuvinte". Cu acelea�i cm·ime pori fie huli, fie lauda
pe Dumnezeu, uneori schimband numai intonaria cu care sum pronunpre. Nu
simbolurile sum ererice, ci au fosr folosire cireodara de adeViii unor ,,cristologii
parriculare". Dar au fosr folosire 9i de unii Sfinri. Sa-i amintim doar pe Sfanrul
Voievod Neagoe Basarab, pe Sfanrul Mirropolit Dosofrei �i pe Sfanrul Ierarh
Mucenic Antim.
Summary: St. Anthimus of Iberia: not according to

the letter, but according to the spirit
Keywords: writing, the visual,

numbers, flowers, animals
The Holy Hierarch Amhimus of Iberia bequeaths to us nor onl • the exemplary
figu re of a martyr saint, bur also a complex cultural leeacy, e.xpre:;sed both in
the art of the word, and in the visual art: the s one building of he church, the
86 Emil NEDELEscu, ,,Conrribu�ia lui Anrim frirea w la resu .,rea ¥ infrumuseprea
sfinrelor loca�uri din eparhia Ramnicului Noului Severin", _\foropou..; o-�niri, 1 (1966), 9-10,
p. 822. Vezi �i: V. BRATULESCU, ,,Antim Ivireanul, criror de loc�i.:ri s .:re" - miniaruri, sculpruri.
C. D. BOGDAN, Imago mortis.. . , p. 230; C. VELCULEScu, ,,Pilda · o:rogului sau pilda omului cu
urmaritori multipli in manuscrise romane�ri", Apulum. A.cw _\ f ose: :\pul�nsis. Series Historia
& Patrimonium, 51 (2014), pp. 263-309; C. VELCULESCt:, Ilea:-ia Su..\. ·cnESCt:, Iuliana
DAMIAN, ,,Grifoni �i trandafiri in vremea lui Constantin Brincove.anu ·, in: � efan Z..1.R.;;,
(ed.), Spiritualitatea marturisitoare a culturii romane§ti In perioada Sj.iw:1.ui _\forrir Consrantin
Brancoveanu, (Srudia Academica, 1), Ramnicu Valcea, Ed. Praxis a Arhiepiscopiei Ramnicului,
2014, pp. 180-181.

manuscript illustrations, the paintings - unfortunately now lost - or the art

of printing. However, the art mastered by the martyr metropolitan above all
others, subsuming all his other skills, is the art of persuasion, the art of calling
the people to the path of the Church. In studying the cultural legacy bequeathed
by St. Anthimus, we ought to acknowledge its complexity and understand it in
the light of interdisciplinarity or rather, pluridisciplinarity.
Some researchers have claimed to identify, in metropolitan Anthimus' works, the
presence of an occult, almost esoteric language, and an intellectual ability in han
dling analogies. It has also been asserted that the obvious propensity of scholar
Anthimus for mystical symbolism had resulted from the influence exerted on
him by the sermons of Elias Meniates (1669-1714). But rev. Alexandru I. Ciurea
remarked that Elias Meniates was Anthimus' contemporary, not his predecessor,
and his sermons were first printed in Greek only in 1718, at Leipzig.
A more likely influence was that of patriarch Dositheos of Jerusalem - cognizant
of the symbolical-mystical interpretation of the Holy Scripture, according to St.
Dosoftei, the metropolitan ofMoldavia - on the intellectual and spiritual formation
of the young liberated slave Andrew. Besides, according to contemporary sources,
Wallachia was home to Romanian scholars not only familiar with matters of
hermeneutics and spiritual allegory, but also able to polemize on different views.
St. Anthimus ceaselessly reflects on the deep significance of the Holy Scripture
and later interpreted by the Holy Fathers. He passes down the truths recorded in
these pages to his spiritual children, among others with the method of spiritual
allegory, which he chooses for its convincing power.
The present paper dwells on some of the elements of St. Anthimus' spiritual
allegory: significant numbers and flowers, symbolic animals in representations of
the fine arts (the snail, the tetramorph, the eagle, the bat, the jackal, the hawk, the
bee, the snake), and offers further reflections on the most important events in the
history of old Romanian culture in the times of St. Anthimus and some issues
of symbolic thinking.
139
Fig. 1. Pridvorul
bisericii Manastirii
Antim
Fig. 2. Biserica Fig. 3. Detaliu fapda estica a
Manastirii Antirn, pridvorului bisericii Tuturor
detaliu rozeta, Sfinfilor (1762-1764),
perete sud Ramnicu Valcea
* Fotografii: Ileana Sranculescu (1, 2, 4-15; 23-25), Vasile Banescu (3), Arhivele Nai:ionale (8; 16-22)
140
Fig. 4. Biserica
Manastirii Antim,
doua dintre cele patru
coloane care despart
naosul de pronaos
Fig. 5. Detalii cu sculptura Fig. 6. Biserica Manastirii Antim,

coloanelor dintre naos �i pronaos candela atarnatil. In fap catapetesmei
141
Fig. 7, 7a Fantana din incinta Manastirii Hurezi, detaliu fa!ada vesrica, partea
superioara
142
Fig. 8. Biserica
Mantuleasa (ante
1733), detaliu
bolti pridvor
143
. -.-......._,
Fig. 9. Hrisovul
arhieresc (20 iulie
1715), deraliu
Fig. 10. Biserica

Minastirii Antim,
detaliu partea
inferioara a pisaniei,
perete vest, deasupra
u�ii de intrare
Fig. 11. Paraclisul

Minastirii Antim,
detaliu interior,
perete nord, deasupra
catapetesmei
144
Fig. 12. Biserica Manastirii Antim, pronaos, detaliu perete sud
Fig. 13. Biserica Manastirii Antim, pronaos, detaliu perete nord

145
Fig. 14. Biserica Manastirii Antim, pronaos, detaliu perete sud
Fig. 15. Biserica Minastirii Antim, pronaos, detaliu perete nord

146
Fig. 16. Hrisovul arhieresc (1715), detaliu Fig. 18. Hrisovul arhieresc (1715), detaliu
Fig. 17. Hrisovul arhieresc (1715), detaliu Fig. 19. Hrisovul arhieresc (1715), detaliu
147
Fig. 20. Hrisovul arhieresc (1715), detaliu
Fig. 21. Hrisovul arhieresc (1715), detaliu Fig. 22. Hrisovul orhieresc (1715), detaliu
148
Fig. 23. Bolnifa Manastirii

Bistrifa, vedere dinspre
no rd-vest
149
Fig. 24. Bolnip Fig. 25 Biserica Sfintii imparati a
Minastirii Bistrip, Minastirii Hurezi, detaliu Psalmi
deraliu perete sudic de lauda, pridvor, calota sudica

loana FEoDOROV
Institutul de Studii Sud-Est Europene al
Academiei Romane, Bucurqti
Tiparituri antimiene pentru cre�tinii

arabi din Patriarhia Antiohiei
Cuvinte cheie: cre�tini arabi, Biserica Greco -Ortodoxa a Antiohiei, ti par arab,
Liturghier arab, Ceaslov arab, gravuri de carte, Anrim lvireanul, Atanasie Dabbas
Abstract
Studiul de fara prezinra circumstanrele conlucrarii dintre Atanasie Dabbas, mi
tropolit al Alepului aflat intre doua perioade de pastorire ca patriarh al Bisericii
Antiohiei �i Intregului Orient (1685-1694, 1720-1724), �i Sfantul Antim Ivireanul,
drturar �i tipograf de exceprie, viitor mitropolit al Ungrovlahiei, precum �i rezul
tatele exceprionale ale legaturilor dintre ei, care au condus la funqionarea primei
tiparnire de carte araba in Orient. Sum infari�ate cititorilor momentele istorice
ale relariei dintre mitropolitul Atanasie Dabbas, Sfantul Constantin Brancoveanu
�i Sfanrul Antim Ivireanul, carrile cu text arab �i grecesc tiparite pe pamant ro
manesc, ilustraria lor �i posteritatea acestei activirari, prin transferul materialului
tipografic antimian la re�edinp mitropolitana din Alep. De�i cuprinde un bogat
material specific studiilor de arabistid, textul se adreseaza tuturor celor interesari
de lucrarile Sfanrului Antim Ivireanul �i de istoria tiparului oriental.
1. Considerafii preliminare
Dupa ce ostile otomane ale sultanului Selim I au cucerit, in 1516-1517, tinuturile
' '
affare astazi in Siria si Liban, Patriarhia Anriohiei si a Intregului Orient a ramas au-
' '
tonoma printre celelalre Biserici rasaritene pana catre mijlocul secolului al XVIII-lea.
Patriarhul, ales de comunira�ile locale eel mai adesea dintre ierarhii de origine araba,
Tiparituri antimiene 151
�i-a pastrat re�edinfa la Damasc, ingrijindu-se de toate necesitifile credincio�ilor �i

ale laca�urilor de cult. Departe de capitala lumii otomane, inraisrararorii antiohi
eni au putut pasrori vreme mai indelungara decat patriarhii Constantinopolului,
care incomodau adesea Curtea otomana �i au sfar�it, unii dintre ei, in chip martiric.
Patriarhii Antiohiei Macarie al III-lea Ibn al-Za 'im (1647-1672), Atanasie al III-lea
Dabbas (1686-1694, 1720-1724) �i Silvestru din Cipru
(1724-1766) �i-au asumat
aceea�i misiune: sa pastreze viu spiritul cre�tin ortodox in expresia sa araba.
La sfar�irul secolului al XVII-lea, afinitafile cre�tinilor din Moldova �i Muntenia
cu cei din provinciile levantine ale Imperiului Otoman fineau arat de crezul 9i de
randuielile cultice pe care le imparra�eau ca mo�tenitori ai civilizafiei Bizanfului,
cat �i de suferinfele pe care le traiau �i unii, �i alfii - in grade �i forme diferite - sub
Presiunea pe care o exercita Inalta Poarra prin trimisii ei la Bucuresti si Iasi, ca
' ' ' '
9i la Alep �i Damasc. Similaritatea aspirafiilor �i a trebuinfelor se manifesta in-

deosebi in viap bisericeasd: ierarhii Bisericii antiohiene - singura Biserid din
Rasarit in care araba a fost folosita continuu ca limba oficiala - se straduisera,
de la sfar9itul secolului al XV-lea, sa inlocuiasd limba gread in cult cu limba
poporului, araba, incercand totodara sa pastreze randuielile vechi �i versiunile
scrierilor sfinte consemnate in manuscrise mo9tenite din generafie in generafie.
In aceea�i vreme, romanii se srraduiau sa infapruiasca rrecerea de la limba bi
sericeasca a inaintasilor, slavona, la limba folosira de credinciosi in mod curent,
> I
romana: 9i aici se nascuse necesitatea raspandirii scrierilor lirurgice prin drfi in

limba vernaculara. In Tara Romaneasd lumina tiparului fusese insa adusa ind
din primul deceniu al secolului al XV I-lea, iar faima tipografilor de aici se ras
pandise departe, pana in Levant. Venifi dinspre Apus, primii tipografi care au
lucrat la Targovi�te - calugarul Macarie, Dimitrie 9i Moise Liubavici - au gasit
aici libertatea de a-9i continua activitatea pe pamanr romanesc. Li se adaugasera
apoi tipografi din alte regiuni locuite de romani - Filip Moldoveanul la Sibiu,
diaconul Coresi la Bra�ov, mitropolitul Dosoftei la Ia9i.
In Rasarit, istoria tiparului in litere arabe a inceput in 1701, odara cu impreu
na-lucrarea savar�ira de Atanasie Dabbas, mitropolit al Alepului 9i patriarh al
Antiohiei (Atanasie al III-lea, aflat arunci intre doua perioade de pastorire), �i
Sfantul Antim Ivireanul, carturar �i tipograf de excepfie, care avea sa devina
mitropolit al Ungrovlahiei. Doua drfi in limbile gread �i araba au fost tipa
rite in 1701 (la Snagov) �i 1702 (la Bucure�ti) la cererea ierarhului sirian, care
nazuia, ca si
, inaintasii sai, sa ofere preotilor din Siria si din regiunile invecina-
' ' '
te drfi biserice�ti imprimate in limba poporului, araba, intocmite dupa ver-

siuni traduse din gread �i siriad, diortosite de mari drturari arabi cre�tini.
152 Ioana Feodorov
Primind in dar in 1705, la intoarcerea sa in Siria, uneltele folosite in realiza

rea acestor doua drfi, Atanasie Dabbas a continuat la Alep, intr-o tiparnifa
infiinpra de el la re�edinp mitropolitana, activitatea tipografica incepura cu
ajutorul Sfantului Antim. Se pare ca, dupa 1711, anul in care au aparut ultime
le tiparituri arabe in acest atelier, poansoanele (sau �tempii), literele �i matrifele
folosite de Atanasie Dabbas au ajuns intr-o alta tiparnifa de pe teritoriul actual
al Libanului: la Manastirea Sfantul loan Botezatorul (Mar I:Ianna sau Deyr
d-Suweyr). Carfile tiparite in acest atelier �i in altele din cuprinsul Patriarhiei
Antiohiene nu ar fi existat, a�adar, fara contribufia horaritoare a Sfantului
Antim la inifierea tiparului in litere arabe in 1701-1702.
2. Tiparul arab inainte de 1700, in ateliere occidentale

La 12 septembrie 1514 apare la Fano, in Italia, prima carte tiparira in limba
araba, cu litere arabe, care avea text vocalizat, pentru a permite citirea corectii.1•
Ea fusese pregatira la cererea papei Iulius al II-lea (1503-1513), dar dedicafia
tipografului, in limba latina, este adresara papei Leon al X-lea, succesorul sau in
scaunul pontifical. Incuviinfarea pentru imprimare a acordat-o acesta din urma,
continuator al proiectelor predecesorului �i prietenului sau Iulius al II-lea, care
incurajase �i finanpse aceasra tiparitura2•
Carrea este un Ceaslov cu tidul arab Kitab �alat as-sawa 'i (Carte de rugaciune pen
tru ceasuri), un volum de dimensiuni 5 x 11 cm, cu 120 p. nenumerotate. Ver
siunea araba aleasa, dar tiparira fragmentar, era aceea inrocmira de episcopul
'Abdallah Ibn Fa<)l al-Antaki (,,din Antiohia"), bunicul unui celebru diacon cu
acela�i nume, care a tradus Sfintele Scripturi in limba araba. Indicafia ca ruga
ciunile urmeaza randuiala arabilor greco-ortodoc�i de rit bizantin, numifi rum!,
apare la finalul Ceasurilor al II-lea, al III-lea �i al IX-lea.
Menfionat la sfar�itul drfii, tipograful, me�terul Gregorio de Gregorii, dintr-o
veche familie venefiana, cere iertare pentru gre�elile de tipar ce s-au strecurat
poate in carte. Acest tipograf lucra �i in tiparnip familiei de la Venefia, unde i�i
grava singur matrifele �i poansoanele.
Al doilea tiraj al acestei drfi, tiparit la Venefia, in 1517, cu tidul Diurnale
Graecorum Arabum, are o prefafa, in limba latina, in care editorul precizeaza
1 In scrierea araba se noteaza de regula numai consoanele, iar vocalele apar in mod
excepfional in textele religioase �i poetice, pentru a se evita orice confuzie in lectura.
2 Nascut Giovanni de Medici, ales papa in martie 1513, Leon al X-lea era fiul lui Lorenzo
Magnificul.
ca volumul era destinat vanzarii in Orient, in comunitiifile de arabi cre�tini.

Se �tie ca la Venefia au fost imprimate drfi grece�ti, in scop comercial, ind de la
inceputurile tiparului, pentru ca apoi ele sa aparii in ateliere din multe alte metropole
europene: Paris, Viena, Leipzig, Trieste, Moscova, Istanbul, Corfu etc. Nu este clar
insa de ce a fost ales pentru prima carte in litere arabe tocmai acest text, folositor doar
credincio�ilor de rit bizantin. 0 explicafie ar fi solicitarea din partea coloniilor grece�ti
stabilite pe coasta apuseana a Marii Adriatice in urma ciiderii Constantinopolului:
acestea incercau sa pastreze legaturile striivechi dintre Bisericile greco-ortodoxe
din Rasarit dupa instalarea islamului in fosta capitala a Imperiului Bizantin.
A doua nedumerire a istoricilor cirfii prive�te soarta materialului tipografic
arab, folosit aici pentru o unid tipariturii: nu se �tie ce s-a indmplat cu litere
le, poansoanele si matritele. Devenitii o carte foarte rarii, aceastii lucrare a fost
' '
descrisa de Chr. Fr. von Schnurrer3, iar apoi mai mulfi istorici ai drfii arabe au
preluat datele menfionate de el4•
Tipariturile in litere arabe au fost foarte numeroase in Italia, Franfa �i Anglia in
cepand cu secolul al XVI-lea. Dintre cele mai timpurii meritii menfionatii Psaltirea
in cinci limbi tiparita la Genova, in 1516, cu patru alfabete diferite, care includea
pentru prima oarii, pe langa versiunile Psalmilor in siriaci, gread �i ebraid, o
variantii araba, impreuna cu traducere �i comentarii in latina5• Textul arab ocupa
246 p. pe doua coloane, cu inifiale inflorate. Tipograful, ciilugarul dominican
Augustina Giustiniani (viitor episcop de Nebio, in Corsica), precizeaza in jurna
lul sau d a tiparit Psalmii in 2 000 de exemplare pe hartie comuna �i 50 pe hartie
velina, acestea din urma fiind destinate unor prinfi cre�tini �i musulmani.
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea s-a manifestat la Roma un mare inte
res pentru tiparirea de drfi liturgice necesare credincio�ilor arabi din Bisericile
3 Christian Friedrich VoN ScHNURRER, Bibliotl?eca Arabica, Hal<e, rypis et sumru I.C.
Hendelii, 1811, pp. 231-234.
4 P. Cyrille CHARON, Histoire des Patriarcats Me/kites (Alexandrie, Antioche, Jerusalem)
depuis le schisme monophysite du sixieme sieclejusqu' a nosjoi1rs, tome III. Les Institutions. Liturgie,
Hierarchie, Statistique, Organisation, Listes episcopales, fasc. I, Roma, Imprimerie du Senat, 1909,
p. 103; Georg GRAF, Geschichte der christlichen arabischen Litmlt11r, r. I. Die Vebersetzungen,
(Srudi e testi, 1 18) , Circa de! Vaticano, Biblioteca Aposrolica Varicana, 1944, p. 636, �.a.
5 Josee BALAGNA, L'Imprimerie arabe en Occident, Paris, Maisonneuve et Larose, 1984, p. 23,
nume�te Psaltirea ,,ecumenid". Vezi despre aceasra carte �i: Camille AsoussouAN, ,,A Grenade
et a Genes, au XVI' siecle, !es premiers pas de l'imprimerie arabe'', in: Camille ABOUSSOUAN et
al. (eds.), Le livre et le Liban jusqu' a 1900, Paris, UNESCO, 1982, pp. 113 -115.
154 Ioana Feodorov
rasaritene unite cu Roma. Dad in Europa Centrala �i de Est Contrareforma era

activa mai ales in finuturile locuite de polonezi, in Orient aceasra lupra se dadea
in finuturile de azi ale Libanului �i Siriei6•
Tiparul oriental a inceput in Franp odata cu prima carte imprimara aici de
Savary de Breves, care a infiinfat la Colegiul Lombarzilor o ,,Imprimerie in limbi
orientale" (Imprimerie des langues orientales). In 1614 el tipare�te la Paris, in noua
sa tipografie, o Psaltire destinara atit crestinilor levantini, d.t si orientalistilor
' ' '
europeni care doreau sa invefe araba.

Pina la primele drfi arabe tiparite in Rasaritul Europei, la Snagov �i Bucure�ti, in
Europa Occidentala au fost realizate foarte multe tiparituri arabe, atit religioase, d.t
�i laice, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, infiinfarea unei tiparnife de lim
ba araba devenise, pentru tipografii apuseni cu experienfa, o activitate relativ u�oara.
Desigur, la aceasra situafie au contribuit cu prisosinfa calugarii �i carturarii levantini,
maioritatea
:,i maroniti,
' stabiliti
'
la Leiden, Roma, Paris ori Londra. Cartile
,
tiparite aici
aveau doua destinafii precise: pe de o parte, misionarii catolici ori protestanfi care
i�i desfa�urau activitatea in Levant - �i atunci costurile tiparului erau suportate de
institufiile comanditare, precum Sacra Congregatio de Propaganda Fide, institufia
papala insarcinata cu raspindirea invafaturilor catolice, �i Societatea Tipografilor,
infiinpra de Richelieu la Paris -; pe de alta parte, piap de carte din Europa apusea
na �i de pe coastele rasaritene ale Mediteranei, unde editorii �i tipografii sperau sa
poata face afaceri profitabile - fara prea mult succes.
3. Cartea tiparita - aspiratie a comunitatilor arabe crestine

, , ,
Devenita recent o disciplina de studiu independenta.7, limba araba cre�tina contra

zice parerea comuna ca araba ar fi exclusiv limba Coranului si
' a islamului. Dad si
'
in
perioada pre-islamid existau cre�tini vorbitori de araba, dupa cuceririle musulmane
din secolele al VII-lea �i al VIII-lea arabizarea a cuprins intregul Orient Mijlociu.
In vremea expansiunii Imperiului Otoman majoritatea locuitorilor Levantului,
6 Gerald DuvERDIER, ,,Defense de l'orrhodoxie et lurte d'influences", in: C. AsoussouAN
et al. (eds.), Le livre et le Liban..., p. 265.
7 Grafie studiilor lui Joshua Blau de la mijlocul secolului al XX-lea (A Grammar of Chris
tian-Arabic Based Mainly on South-Palestinian Textsfrom the First Millenium, (Corpus Scriptorum
Christianorum Orientalium, Subsidia, 27-29), Louvain, Secretariat du CorpusSCO, vol. I, 1966;

vol. II-III, 1967) �i unor cercerarori contemporani, precumJer6me Lemin, a drui principala lu
crare a devenit o sursa de neocolit: Recherches sur l'histoire de la langue arabe au Proche-Orient a
I' epoque moderne, These d'etat, Universite de la Sorbonne Nouvelle - Paris III, Paris, 1997.
musulmani �i cre�tini, erau vorbitori de araba, cu excepfii le cunoscute: armenii,

georgienii �i comunitafile grece�ti de la Ierusalim, Alexandria ori Constantinopol.
Cel mai vechi text arab cre�tin datat este martirologiul cu titlul Parinfii care
au Jost uci�i la Muntele Sinai8, tradus din gread in anul 772. Folositi in tradu
ceri din gread si siriad ale drtilor sfinte si scrierilor parrisrice, dar si in scrieri
, , ' ,
teologice originale, araba cre�tina a dobandit statutul de limba literara dtre

sfarsitul secolului al VIII-lea.
'
Primele versiuni arabe scrise ale unor parfi din Evanghelii �i din Cartea Psalmilor
dateaza din secolul al VIII-lea, avand probabil pin a atunci circulafie orala9•
Arabii cre�tini aveau la mijlocul secolului al XVII-lea principalele scrieri lirur
gice traduse in limba lor �i transmise prin manuscrise. Trimise in dar Bisericilor
rasaritene, drfile de cult arabe care primisera aprobarea publicarii de la Sacra
Congregatio de Propaganda Fide10 erau menite sa inlocuiasd manuscrisele
vechi, folosite de generafii de preofi �i dlugari arabi.
Rezultati din traduceri vechi in araba ale Sfintelor Scripturi dupa versiuni cano
nice in gread �i siriad, pastratoare a tradifiilor lirurgice locale ale cre�tinatifii
arabe, Biblia arabica11 nu a putut fi tipariti decit la un secol de la diortosirea ei
de dtre marii drturari 'Abdallah Ibn al-Fac;ll �i Meletie Karma.
Diacon al Bisericii Antiohiei, teolog �i tradudtor activ la mijlocul secolului al
XI-lea, in vremea stipanirii bizantine asupra ora�ului Antiohia �i nordului Siriei,
8 Sidney H. GRIFFITH, ,,The Monks of Palestine and the Growth of Christian Literarure in
Arabic", The Muslim World, 78 (1988), p. 17.

9 Cea mai veche traducere araba din Biblie gasid pana azi este un pasaj din Cartea proverbelor
identificat de Joshua Blau intr-un fragment de manuscris descoperit la Geniza, langa Cairo, care
a fost datat aproximativ in secolul al IX-lea. Vezi: Sidney H. GRIFFITH, The Bible in Arabic. The
Scriptures of the "People of the Book" in the Language of Islam Uel\'s, Christians, and Muslims from
the Ancient to the Modern World), Princeton, Princeton University Press, 2013, pp. 123-124,
cirand Joshua BLAU, ,,On a Fragment of the Oldest Judaeo-Arabic Bible Translation Extant", in:
Joshua BLAU, Stefan C. REIF (eds.), Genizah Research after Ninery Years, the Case of Judaeo-Arabic.
Papers Read at the Third Congress of the Society for ]udaeo-Arabic Studies, (University of Cambridge
Oriental Publications, 47), Cambridge, Cambridge University Press, 1992, pp. 31-39.
10 Cum ar fi Catechismul arab al lui Bellarmino, tiparit pentru prima dad in 1613 �i retiparit
in 1627 de Sacra Congregatio de Propaganda Fide, prima publicarie de la infiinrarea ei.
11 G. GRAF, Geschichte . ., vol. I, pp.

. 89-90, 114-116; Juan Pedro MoNFERRER SALA,
Cre?tinatatea araba orientala, traducere din limba spaniola de Anca-Irina Ionescu, Bucurqti,
Ed. Vremea, 2016 , p. 44 sqq.

156 Ioana Feodorov
'Abdallah Ibn Fac;ll a fost nepotul unui episcop antiohian. El a primit o temei
nid. educafie greceasd. �i apoi a studiat limba araba cu celebrul poet Abu 1-'Ala
al-Ma'arri12• Versiunile sale arabe dupa texte biblice �i patristice au fost citite,
revazute �i tiparite pana in secolul al XIX-lea13•
Al doilea diortositor celebru, nascut 'Abd al-Karim Karma (1572-1635), a fost un
mare drturar, teolog �i istoric al Bisericii antiohiene. Educat arat in cultura araba,
cat �i in cea gread, el a petrecut o vreme la Manastirea Sfanrul Mihail din Ierusalim
(dependenti de Manastirea Sfantul Sava), unde a intocmit traduceri din limba
gread in araba. Ales mitropolit al Alepului, a luat numele de Meletie (1612-1634),
sub care este mai degraba cunoscut in istoria crestinatitii orientale. La putina vre-
' ' '
me dupa aceea, a fost ales patriarh al Bisericii Antiohiei �i a Intregului Rasarit cu

numele de Eftimie al II-lea (1634-1635)14• In prefara la
Ceaslovul alcatuit de el
(Kitab al-Sawa'l), Meletie Karma afirma: ,,Cea mai mare nevoie <a cre�tinilor>
este sa infeleaga rugaciunea �i sa 0 spuna"15•
Teolog erudit �i bun cunosdtor al Sfintelor Scripturi, Meletie Karma a consta
tat di textele folosite in Bisericile orientale, traduse din sau prin gread, siriad,
copra ori armeana, conrineau pasaje redate sau interpretate gre�it, lacunare ori
corupte. El a tradus �i a diortosit mai toate carrile liturgice �i de rugaciune fun
damentale pentru cre�tinul ortodox, straduindu-se sa unifice versiunile care erau
in circulafie in prima jumatate a secolului al XV II-lea pentru Liturghier, Stihirar,
Ceaslov, T ipic �i Evhologhiu (Trebnic). In vremea pastoririi sale, Evhologhiul a fost
12 Filosof �i poet arab orb, nascut in Ma'arrat al-Nu'man, Siria (973-1057), poreclit
,,Lucretius al Rasaritului". Dupa studii la Alep, Tripoli (Liban) �i Antiohia, a trait muld vreme
la Bagdad, unde a compus mai multe culegeri de poezii cu accente filosofice �i moralizatoare
apreciate in intreaga lume �i traduse, in anii din urma, �i in limba romana.
13 Cyrille CHARON, Le Rite byzantin dans les Patriarcats me/kites, Alexandrie - Antioche -Jerusalem,
Roma, Typographie Polyglotte, 1908, pp. 49-50.
14 Joseph NASRALLAH, Histoire du mouvement littfraire dans l'Eglise melchite du V a u XX'
siecle, vol. IV, t. 1, Louvain/Paris, Peeters, 1979, pp. 70-86; Carsten-Michael WALBINER,
,,Melkite (Greek Orthodox) Approaches to the Bible at the Time of the Community's Cultural
Reawakening in the Early Modern Period (17'h-Early 18'h Centuries)", in: Sara BrNAY,
Stefan LEDER (eds.), Translating the Bible into Arabic: Historical, Text-Critical and Literary
Aspects (Beiruter Texte und Studien, 131), Beirut/Wiirzburg, Orient Institute/Ergon Verlag
Wiirzburg in Kommission, 2012, pp. 55-56.
15 Ms. 46 din biblioteca Manastirii $aydnaya (Siria), citat in catalogul Dayr Sayyidat
f
$aydniiyii al-hafriyarki. Wa$ li-1-kutub wa-l-mahfufiit, Damasc, 1986, p. 48.
trimis la Roma spre a fi imprimat �i din nou in vremea dnd Macarie al III-lea Ibn
al-Za'im ocupa scaunul patriarhal. Imprimarea lui nu a fost insa aprobara, intru
dt conciliul Congregafiei a gasit in versiunea araba inadvertenre fara de Vulgata.
Dorinfa drmuitorilor �i a ierarhilor romani de a intemeia tiparnire a fost, a�adar,
una dintre rafiunile pentru care Macarie al III-lea Ibn al-Za'im 9i fiul sau, Paul
din Alep, au calatorit in Tarile Romane in anii 1653-1658. Numeroase 9i admira
tive sunt notele arhidiaconului Paul despre drfile tiparite prin grija domnitorilor
Vasile Lupu 9i Matei Basarab, despre biblioteca de la Margineni a Cantacuzinilor
ori circulafia tipariturilor la curfile domne9ti �i in mediul drruraresc al ierarhi
lor Bisericii16• In ]urnalul de calatorie in Moldova �i Valahia, inreresul lui Paul din
Alep pentru limba liturgica 9i a drfilor de cult din Tarile Romane se explid prin
similaritatea situatiei de aici cu aceea din Siria: acolo, crestinii, cu exceptia acelora
' ' '
care avusesera acces la educatia monastica, nu mai intelegeau siriaca si

, ', greaca17•
'-"
4. Tiparul in cuprinsul lmperiului Otoman

in cercetarea tipariturilor cu litere arabe trebuie sa plecarn de la realitatea ca
turcii otomani, intemeietorii unui Imperiu cu o lunga durara de existenra,
au adoptat in secolul al XI-lea scrierea araba, socotira de musulmani o scrie
re sacra, menira sa le infatiseze mesaJ· ul lui Allah cuprins in Coran, asa cum
' ' '
fusese el revelat Profetului Muhammad. Capacitatea de a reproduce textul

coranic 9i multe alte scrieri islamice prin mijloace mecanice a creat in socie
tatea otomana o mare framantare, rezolvara de-abia in 1727, la doua secole 9i
jumatate de la invenfia me9terului Gutenberg. Isroria carrii tiparite in limba
turd se imparte in doua etape distincte, in funcrie de alfabetul in care s-a
tiparit: alfabetul arab din 1727 9i pana la reforma lui Mustafa Kemal Ataturk
privitoare la alfabetul limbii turce9ti, intrara in vigoare la 1 ianuarie 1929,
iar, dupa aceasra data, alfabetul latin intr-o forma adaptad limbii turce18•
16 Vezi: Ioana FEODOROV, ,,Notes sur les livres et l'imprimerie chez Paul d'Alep, Voyage du
Patriarche Macaire III d'Antioche aux Pays Roumains, cw 'Pays des Cosaques' et en Russie", in:
Ioana FEODOROV (ed.), Actes du Symposium International 'Le Livre. La Roumanie. L'Europe',
Bibliotheque Metropolitaine de Bucarest, 4' edition, 20-23 Septembre 2011, t. III, Bucure�ti,
Ed. Biblioteca Bucure�tilor, 2012, pp. 200-209.
17 Vezi: PAUL DIN ALEP,]urnal de ciiliitorie in Moldova ?i Valahia, studiu introductiv, edifia
manuscrisului arab, traducere in limba romana, note �i indici de Ioana Feodorov, Bucure�ti/
Braila, Ed. Academiei Romane/ Ed. Istros, 2014, passim.
18 Christoph K. NEU M ANN, ,,Book and Newspaper Printing in Turkish, 18'h-20'h Century",
158 Ioana Feodorov
Tiparnirele s-au dezvoltat timp de cateva secole predominant in teritorii srapa

nite sau guvernate de puteri catolice ori protestante. La inceput, Inalta Poarra a
manifestat o oarecare indiferenra fara de circularia tipariturilor occidenrale in
teritoriile pe care le srapanea. Nascute in Apusul Europei, conflictele dintre ca
tolici �i protestanri s-au mutat apoi in Levant, unde misionarii din ambele tabere
foloseau carrile biserice�ti ca pe arme in lupta interconfesionala19• Se adauga la
aceasra siruarie complicara nemulrumirea Bisericilor rasaritene din teritoriile
srapinite de Imperiul Otoman fara de lipsa accesului la tiparul in araba, lim
ba vorbira de majoritatea cre�tinilor din Levant. Informata despre raspandirea
mare a textelor tiparite in alte limbi, Poarta a inceput sa se teama de posibilele
denaturari ale scrierilor sfinte musulmane in mainile unor tipografi lipsifi de
educarie teologica, dar �i de u�urinra cu care s-ar fi putut raspandi prin acest nou
mijloc de comunicare idei revolurionare, periculoase pentru puterea otomana20•
S-a afirmat adesea ca Inalta Poarra ar fi interzis cu desavar�ire tiparul in caractere
arabe inainte de incepurul secolului al XVIII-lea21• Mai mulri martori europeni
au susrinut aceasra opinie, incepand cu Andre Thevet, calator in Orient la 154922 ,
care afirma in notele sale din 158 4 ca sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512) emise
se un hati�erif in 1483 prin care poruncea uciderea oricui indraznea sa tipareasca
vreo carte, iar acest act a fost inrarit in 1515 de fiul sau, Selim I (1512-1520)23•
in: Eva HANEBUTT-BENZ, Dagmar GLASS, Geoffrey ROPER (eds.), Middle Eastern Languages and
the Print Revolution. A Cross-Cultural Encounter, Westhofen, \\TVA-Verlag Skulima, 2002, p. 227.
19 Triantaphyllos B. SKLAVENITis, ,,Mefiance vis-a-vis du livre imprime et emploi parallele
du manuscrit", Etudes balkaniques, 21 (1985), 1, p. 70.

20 Joseph Asou NoHRA, ,,Les origines et le rayonnement culture! de la premiere imprimerie
a caracteres arabes au Liban (1733)", in: Frederek MuRALL, Abdulbary AL-MUDARRIS (eds.),
Im Dialog bleiben: Sprachen und Denken in den Kulturen des Vorderen Orients. Festschrift fur Raif
Georges Khoury, Wiesbaden, Harrassowitz, 2011, p. 219.

21 Pentru detalii, vezi: Christoph K. NEUMANN, ,,Book and Newspaper Printing in
Turkish"; Orlin SABEV (Orhan Salih), ,,A Virgin Deserving Paradise or a Whore Deserving
Poison: Manuscript Tradition and Printed Books in Ottoman Turkish Society", in: Jaroslav
MnLER, Laszlo KoNTLER (eds.), Friars, Nobles and Burghers. Sermons, Images and Prints, Stud
ies of Culture and Society in Early-Modern Europe, In Memoriam Istvan Gyiirgy Toth, Budapest/
New York, Central European University Press, 2010, pp. 389-409.

22 Andre THEVET, Histoire des plus illustres et savans hommes de leurs siecles, t. 2, Paris, Ed. Manger,
1671, p. 111. Thevet a fost numit istoric �i cosmograf al Cur�ii in 1588 de ditre Caterina de Medici.
23 Aceea�i interdiqie de a intemeia tiparni�e a fost evocata �i de Paul Ricaut, care s-a aflat la
Cu toate acestea, cercerarile in arhivele otomane nu au dat la iveala pana acum

nici acest hatiserif si nici vreun alt act oficial cu un asemenea continut, interdictia
' ' ' '
parand sa fie, pana la urma, pur formala. 0 opinie mai plauzibila este aceea expri-
mata de contele Luigi Ferdinando Marsigli (1658-1730), care, intors din Orient, a
scris d opfiunea turcilor pentru textul manuscris avea mai pufin de-a face cu vreo
interdictie legala si mai mult cu traditia culturala si cu multimea copistilor din
1 1 1 1 I I
lumea otomana. Mestesugul copierii de manuscrise, se temeau acestia, ar fi avut

' ' '
de suferit de pe urma raspandirii tipariturilor24, a9a cum, de altfel, s-a 9i intamplat.

Se constatase totu9i, ind din secolul al XVII-lea, d erau necesare clerului 9i elite
lor intelectuale musulmane mai multe drf i decat se puteau copia in atelierele spe
cializate. Acest fapt a dus la interzicerea exportului de manuscrise din Imperiu25•
Pentru societatea otomana, interdiqia de a tipari in limba turd (osmana) cu
litere arabe a fost ridicara oficial de-abia in 1727, in epoca sultanului Ahmet al
III-lea (1706-1730) 9i a marelui vizir Damar Ibrahim Pa9a. Tipariturile in limba
araba 9i cu litere arabe au fost posibile la Istanbul numai incepand din 1803,
cand interdiqia a fost ridicara parfial26•
Este util, in aceasta discufie, sa evoc pe scurt activitatea unui celebru tipo
graf care a inceput sa imprime in limba turd, in litere arabe, in 1729, dupa ce
tiparnip de la Alep a lui Atanasie Dabbas a incetat sa funqioneze: Ibrahim
Miiteferrika, un maghiar din ora9ul transilvanean Cluj, cazut prizonier la turci.
Susfinut de mai mulfi dregatori otomani, Miiteferrika a fa.cut inrampinari la
Inalta Poarta pana ce i s-a ingaduit sa infiinfeze un atelier tipografic pentru
carte in limba turd, cu litere arabe. Ca urmare, i s-a permis sa imprime numai
drti laice, cu subiecte stiintifice (matematid, medicina, gramatid), si harti,
, ' , ' '
adid scrieri care nu puneau probleme din punct de vedere al credinfei islamice.
Cererea de carte tiparira a fost insa redusa, astfel d tiparnip lui Miiteferrika nu
Istanbul in 1660, �i de Giovanni Donado, autorul unui studiu despre literatura turd tiparit in
1688. Informariile au fost preluate apoi de mai tofi istoricii cirfii, inclusiv in istoriografia romana.
24 Signor Conte di MARSIGLI (Luigi Ferdinando MARSILI), Stato militare dell'Impero Ottomanno
incremento e decremento del medesimo, Haga/Amsterdam, s.n., 1732, p. 40.
25 C.K. NEUMANN, ,,Book and Newspaper Printing in Turkish", p. 230.
26 A aparut in 1803 o gramatici araba, Mu'rib al-izhar, de I:Iusayn ibn Al;tmad ZaynI-Zadeh,
care a fost tiparid in noul sediu al tipografi.ei imparitqti din Oskiidar. Vezi: C.F. VoN
ScHNURRER, Bibliotheca Arabica, pp. 104-106; Dagmar GLASS, Geoffrey ROPER, ,,Arabic
Book and Newspaper Printing in the Arab World", in: E.-M. HANEBUTT-BENZ, D. GLASS, G.
RoPER (eds.), Middle Eastern Languages and the Print Revolution, pp. 194-195.
160 Joana Feodorov
a fost o intreprindere de succes. Dupa ce ea a incetat sa funqioneze, au trecut

mai multe decenii pina la infiinfarea unei alte tiparnife la Istanbul cu activitate
de durara. Societatea cultivara din capitala Imperiului, conservatoare �i circum
specta fafa de invenfiile venite din Apus, a preferat sa comande in continuare
manuscrise frumos scrise �i miniate de copi�tii �colilor renumite din Istanbul.
Carrea tiparira a devenit un produs cerut pe scara larga in Imperiu numai in
secolul al X IX-lea, odara cu modernizarea societafii �i cu trezirea sentimentelor
narionaliste ale diverselor neamuri aflate sub guvernare otomana.
Ierarhii maroniti din tinuturile de azi ale Libanului au inteles devreme avantaiele
1 I I :J
infiinfarii de tiparnife in cuprinsul eparhiilor lor, care erau supuse insa autoritafii
discrefionare a guvernatorilor musulmani numifi de inalta Poarra. La inceputul se
colului al XVII-lea a existat o tentativa de a aduce o tiparnifa in cuprinsul Imperiului,
intr-un moment de cumpana pentru Biserica maronita: intrucit rinduielile catolice
,,importate" de la Roma de fostul patriarh Yusef al-Rizzi stirnisera nemulrumirea
multor credincio�i, mari �i mici, papa Paul al V-lea ii solicitase la 10 martie 1610
noului patriarh, Mahlu£ rdntoarcerea oficiala la vechile rinduieli biserice�ti27•
Prima tiparnifa din teritoriile levantine ale Imperiului Otoman a fast pusa in
funqiune in 1610 la Manastirea maronira Sfintul Antonie din Quzl;iayya, din
nordul Libanului de azi, in Valea sfinra Qannubin (sau QadiSa, in arameeana),
langa ora�ul Ehden (ar. 'Ihdin). A�ezamint vechi, intemeiat in secolul al XII-lea,
manastirea dqinea la inceputul secolului al XV II-lea paminturi cultivate �i o
moara, iar imprejurul ei erau sapate in stand pe�teri unde traiau eremifi. Bucu
rindu-se de o pozifie retrasa din calea guvernatorilor otomani �i a o�tilor lor, dar
dutara de multi pelerini crestini, Manastirea Sfintul Antonie a dat in decursul
' '
vremii mai mulfi patriarhi �i episcopi28•

Nora de la sfir�itul Psaltirii29 ii menfioneaza ca tipografi pe Elias Ibn al-Bagg
f:Ianna, traitor in Manastirea Quzl;iayya, �i pe diaconii Yuseflbn 'Amima �i Yusef
Ibn Yunan. Toti acestia au facut parte dintr-o delegarie maronita trimisa la Roma,
' ' '
27 Wahid GDOURA, Le Debut de l'Imprimerie Arabe a Istanbul et en Syrie: Evolution de /'Envi
ronnement Culture/ (1706-1787), Tunis, Institut Superieur de Documentation, 1985, p. 59.

28 Aici au trait in sihastrie in secolul al XV-lea mai mulj:i membri ai familiei Al-Rizzi: Miha'il
al-Rizzi a pariisit manastirea pentru a ocupa scaunul patriarhal al Bisericii Maronite (1567-1581),
ca �i fratele �i succesorul sau, Sarkis (1581-1597), urmat de nepotul !or Yusef (1597-1608).
29 Publicaca de Pr. Burros Galeb in revista libaneza Al-Machreq, 22 (1924), p. 501, nota a
fost publicaca de Joseph Nasrallah, cu alfabet arab, in L'Imprimerie au Liban, Harissa/Beirut,
Imprimerie St. Paul, 1949, p. 4.

revenind in Liban in 1609. lntrucit la acea vreme in Liban era prima intreprindere
de acest fel, se poate presupune ca tot materialul tipografic necesar pentru aceastii
tiparitura a fost adus de la Roma, pus in opera �i folosit de tipografi care fie lucrau
in Cetatea Eterna, fie fuseseri instruifi acolo, revenind apoi in Liban.
Carrea cuprinde textul celor 151 de Psalmi - 150 canonici �i ultimul apocrif -, urmafi
de 10 icoase (ar. tasabih), dintre care ultimele doua numai in siriaca, apoi o ruga
ciune a Sfantului Efrem, binecuvantarea arhiereasca a arhiepiscopului de Ehden
�i o notii finala, in chip de colofon. Psalmii sunt a�ezari pe doua coloane, pe
dreapta in siriaca, in alfabet serfa (siriaca de vest), pe stinga in araba cu alfabet
karsuni. Cele doua scrieri au dimensiuni diferite de literi, cu aspect elegant,
obfinut dupa modele caligrafice deosebite.
A�adar, intenria de a tipari in Levant in vremea stipanirii otomane nu s-a putut
realiza decit aducind la Minastirea Quzl)ayya material �i me�te�ug tipografic de
la Roma. Dupa o prima tiparitura, activitatea a incetat - poate pentru ca me�terul
venit de la Roma a plecat inainte ca ucenicii sai libanezi sa-si
' fi insusit
' suficient
arta tiparului. Se constati, de asemenea, ca prima carte tipariti aici se adresa unui
public anume: cre�tinii din Biserica maroniti in comuniune cu Biserica Romei.
A�adar, de�i a fost prima tiparituri realizatii in finuturile levantine, fiind impri
mati in siriaca �i araba, dar exclusiv in caractere siriace, Psaltirea de la Manastirea
Sfantul Antonie din Valea Quzl)ayya a avut o circularie restrinsa. Ea nu a fost
o carte destinata credincio�ilor Bisericii Antiohiei, care, in epoca respectiva, i�i
doreau generalizarea limbii �i a alfabetului arab in cultura lor liturgica.
5. Antim lvireanul �i Atanasie Dabbas ingrijind primele carri

rasaritene in litere arabe
Situaria dificila a comunirarilor cre�tine din Orientul Mijlociu i-a determinat
pe patriarhii Antiohiei sa i�i indrepte privirile, cu speranra, spre Europa. Relaria
speciala cu Roma a unora dintre cre�tinii orientali, indeosebi a maronifilor, nu
era incurajatoare: autoritatea pontificala se manifesta, in primul rand, prin con
stringeri legate de ata�amentul fara de dogmele catolice. Orice tiparitura aparuta
in araba la Roma avea nevoie de aprobari indelung cumpanite, pentru a evita sa
se strecoare vreo ,,eroare doctrinari" din punctul de vedere al dogmei catolice30•
Ca urmare, din secolul al XVI-lea, patriarhii greco-ortodoc�i ai arabilor �i-au
intors privirile catre Europa de Rasarit. Raspunsul binevoitor al domnitorilor
romani i-a determinat sa plece in lungi �i primejdioase calatorii. Speranrele lor
30 G. DuvERDIER, ,, Defen s e de l'orthodoxie...", p. 265.

162 loana Feodorov
erau intemeiate pe solidaritatea religioasa �i darnicia drmuitorilor �i ierarhilor

din Tarile Romane, care au susrinut neintrerupt cre�tinatatea orientala in lun
ga perioada a dominariei otomane. Tarile Romane nu erau cu totul straine
cre�tinilor levantini: influenrele bizanrine in istorie �i cultura, spiritualitatea
ortodoxa, aspirafiile intelectuale identice, lupta pentru conservarea tradifiilor
de viafi �i a randuielilor religioase, comerful care unea interesele negustorilor
din Levant cu ale celor din Europa risariteana31, iati doar dfiva factori care ii
pastrau aproape pe romani �i pe arabii cre�tini.
Legatura romanilor cu tiparul in araba se datoreaza ierarhului Bisericii Antiohiene
Atanasie Dabbas, care a fast oaspetele domnului Constantin Brancoveanu ince
pand din anul 1700. Nascut la Damasc, Bula$ (Paul) Dabbas venea dintr-o veche
familie cre�tina din Hauran, regiune din Siria (antica Auranitis), printre prime
le finuturi din lume cu populafie majoritar cre�tina. Familia Dabbas daduse in
trecut doi patriarhi: Atanasie al II-lea (1611-1618) �i Chiril al IV-lea (1619-1628).
Educafia predominant greaci a ranarului Bula$ a cuprins �i studii de araba clasici,
siriaci, latina �i italiana. A imbricat rasa monahala la Manastirea Sfantul Sava
din Betleem, fiind ales apoi staref al acesteia. Triind in a�ezaminte manastire�ti
din Ierusalim �i din imprejurimi, a avut relafii apropiate cu monahi aparfinand
Ordinului franciscan si cu misionari catolici sositi din Occident.
' '
Ales, mai inrai, mitropolit al Alepului, s-a a�ezat in 1685 in scaunul de patriarh al
Bisericii antiohiene cu numele de Atanasie al III-lea32, fiind confirmat la 25 august
1686 de patriarhul ecumenic Dionisie al IV-lea33• Apropierea acestui patriarh de
domnul Constantin Brancoveanu sugereaza o intervenfie din Tara Romaneasci
31 Dimitrie Cantemir menfiona in Descriptio Moldaviae di intre coastele Mediteranei de Est
�i Gurile Dunarii circulau ind din secolul al XVI-lea corabii cu marfuri.
32 Unii autori I-au numit in mod gre�it ,,Atanasie al IV-lea".
33 Nascut la Istanbul, dupa srudii la Academia Greceasdi din Farrar, hirotonit episcop al
Larisei, Dionisie al IV-lea a fost intaisrararor al Patriarhiei Constantinopolului de cinci ori,
in anii 1671-1673, 1676-1679, 1682-1684, 1686-1687 �i 1693-1694. Cunoscut ca un opozant
horarat al prozelitismului protestant, indeosebi al celui calvin, cu care a intrat in conaict deschis,
a fost inchis de oromani in 1679 �i in 1687-1688. In 1694 a parasit Istanbulul, stabilindu-se
la Bucure�ti, uncle petrecuse dfiva ani dupa a doua perioada de pastorire, devenind un apro
piat al domnului Constantin Brancoveanu. A trecut la cele ve�nice la 23 septembrie 1696, la
Targovi�te, uncle se poate sa fi fost ingropat. Dupa alte informafii documentare, a fost ingro
pat la Manastirea Radu Voda din Bucure�ti, unde traise in ultimii ani. Vezi: Arhim. Policarp
CmruLEscu, Miiniistirea Radu Vodii, Bucurqti, Ed. Basilica a Patriarhiei Romane, 2009, p. 48.
Tipirituri antimiene 163
pentru susfinerea lui Atanasie Dabbas in scaunul antiohian, mergand in intam

pinarea preferinfei comunitifii din Damasc pentru un ierarh nascut in capitala
Siriei otomane34• Nefiind insa agreat de unii credincio�i ai Bisericii Antiohiei care
doreau unirea cu Biserica latina, Dabbas s-a retras temporar din tronul patriarhal
in 1694, dupa aparifia unui competitor, Chiril al V-lea Ibn al-Za'im35• Ajungand la
o intelegere cu Atanasie Dabbas, meniti sa evite scindarea Bisericii Antiohiei si a
' '
intregului Orient, Chiril al V-lea a pastorit in iulie-noiembrie 1672 �i, din nou, in
1694-1720. Acordul semnat in 1694 de cei doi patriarhi prevedea ca, dupa moar
tea lui Chiril, urma sa pastoreasd Atanasie al III-lea, care i�i pastra intre timp sca
unul de mitropolit al Alepului. Gabriel al III-lea, patriarhul Constantinopolului,
1-a numit, in 1705, arhiepiscop al Ciprului, scaun ocupat pana in 1707. A�adar,
Atanasie al III-lea Dabbas a ocupat tronul patriarhal al Bisericii Antiohiei intre
25 iun. 1685-oct. 1694 �i apoi in perioada ian. 1720-13 iul. 1724.
La 5 ianuarie 1720, Chiril al V-lea a murit, nu inainte de a semna o scrisoare de as
culrare fafa de Biserica Romei. Revenit in scaunul patriarhal, Atanasie al III-lea a
urmat calea Ortodoxiei, ale drei invafaturi le cuno�tea �i le susrinea cu �i mai mul
ti fermitate dupa �ederea de durati la curtea domneasd a Sfantului Constantin
Brancoveanu. Cu toate acestea, in 1724, indati dupa moartea sa (surveniti la
13/24 iulie), un mare numar de credincio�i au ales unirea cu Roma, dupa ani de
dispute interne. Astfel, din Biserica Antiohiei s-a despaqit o comunitate unita cu
Roma care este cunoscuti de atunci cu numele de ,,Biserica melkiti greco-catolid
a Antiohiei". Numele de ,,melkit", derivat din cuvantul siriac melek, ,,imparat" (cu
referire la imparatul Bizanfului), fusese folosit anterior pentru tofi cre�tinii calce
donieni, cu sensul denigrator de ,,slugile imparatului".
Patriarhul Atanasie al III-lea a continuat lucrarea duhovniceasd a inainta�ilor
sai Meletie Karma �i Macarie al III-lea Ibn al-Za'im, prin afirmarea �i intarirea
valorilor ortodoxe in predicile �i scrierile sale, in comentariile sale privitoare
la dinta si la marturisire, in traducerile sale din drti grecesti de dogmatid,
, ' ' '
ascetid �i polemid anti-catolid. A ramas in istoria Bisericii Antiohiene, mai

intii, prin preocuparea sa de a pastori cu infelepciune ca mitropolit al Alepului.
34 Bruce MASTERS, Christians and Jews in the Ottoman Arab World. The Roots of Sectarian
ism, (Cambridge Studies in Islamic Civilization), Cambridge, Cambridge University Press,
2004, p. 85.
35 Chiril al V-lea, nepotul patriarhului Macarie al III-lea Ibn al-Za'lm, a fost ales patriarh in
1672, la varsta de numai 15 ani, cu sprijinul pa�ei de Damasc, dar fara a fi existat un consens in
sanul comunitafii antiohiene.

164 loana F eodorov
Printre alte fapte refinute de cronicile ecleziastice este emiterea, in 1716, a unui
cod de conduira pe care 1-a a�ezat, sapat in marmura, pe zidul catedralei cu
hramul Adormirea Maicii Domnului din Alep. Acesta privea mai multe ches
tiuni administrative �i duhovnice�ti: finuta �i purtarea potrivira pentru un bun
cre�tin, astfel ind.t sa evite lipsa de buna cuviinfa �i dezmaful36; hirotonirea
numai in temeiul unor merite vadite, ,,ca sa nu se fad hirotoniri horarate prin
corupfie, simonie, proptele sau vrerea celor puternici"37; sa fie inlaturafi din
ierarhia Bisericii Antiohiei dregatorii sau slujba�ii guvernarii otomane �.a. La
o cercetare atenra a acestui cod de conduira se poate constata ca unele porunci
amintesc de invafaturile lui Antim Ivireanul din Didahii �i de preceptele etice
cuprinse de Dimitrie Cantemir in Divanul sau (v. infra).
Atanasie Dabbas este cunoscut si ca autor de scrieri si traduceri din greceste,
' ' '
texte importante pentru literatura araba cre�tina: in 1711 el a compus o ,,Episto-

la despre dinra si marturisire"; in 1715 a tradus in araba Triodul; in 1719 a scris
' '
o culegere de Predici pentru duminicile �i praznicele de peste an, iar in 1721 a tradus
fragmente din scrierea lnceputul schismei, opera a drturarului grec Ilie Miniat
(Elias Meniates, 1669-1714). Participant la Sinodul de la Constantinopol din
172 2 , el a intocmit, un an mai tarziu, o versiune araba a actelor acestuia.
�pre sfar�itul secolului al XVII-lea, in dutare de sprijin financiar �i politic
pentru credincio�ii sirieni, Atanasie Dabbas a dlatorit la Constantinopol �i la
Bucure�ti, in Tara Romaneasd, despre care aflase ca se bucura de mai mul
ta libertate ded.t finuturile levantine supuse guvernarii otomane. El �tia, de
asemenea, d.t de generos era domnul Constantin Brancoveanu cu cre�tinii din
finuturile srapanite de Inalta Poarra: printre multele sale danii, in ianuarie
1692, iscalise un hrisov prin care inzestra 17 biserici �i manastiri din Rasarit cu
0 suma totala de 109,000 bani (c. 840 taleri)38•
Dupa o vizira anterioara despre care nu se cunosc detalii39, Atanasie Dabbas
s-a aflat la Bucure�ti in martie 1700. La curtea lui Brancoveanu a fost primit
36 Bernard HEYBERGER, Les chretiens du Proche-Orient au temps de la Reforme catholique
(Syrie, Liban, Palestine, XVI'-XVIII' siecles), (Bibliotheque des ecoles franyaises d'Arhenes et de
Rome, 284), Rome, Ecole Franyaise de Rome, 1994, pp. 135, 151, 162, 533.
37 B. HEYBERGER, Les chretiens du Proche-Orient. . . , p. 92.
38 Nicolae loRGA, Studii ?i documente cu privire la istoria romanilor, t. V. Ciirti domnqti, zapise
?i riiva?e, Bucure?ti, Ed. Ministeriului de Insrruqie/I.V. Socec, 1903, p. 363.
39 Ea a fost probabil legara de ?ederea la Bucure?ti a patriarhului ecumenic Dionisie al IV-lea
in 1680-1682, dupa a doua sa perioada de pastorire.

ca un oaspete de vaza, a devenit duhovnicul �i sfatuirorul domnului, a hiro

tonit episcopi �i preofi. Cronicile romane�ti menrioneaza ca el a fost prezent,
la 12 mai 1700, la cununia fiicei domnului, Safta, cu marele logofat Iordache
Crerulescu40 �i ca a oficiat Sfanta Liturghie din ziua de 11 iulie 1703, dnd
Sfantul Constantin Brancoveanu a poruncit o mare sarbatoare pentru ca pri
mise de la Inalta Poarti hati�eriful de intirire pe viara in domnie. La 20 sep
tembrie 1702, domnul muntean a semnat un hrisov de danie catre Biserica
Antiohiei, de 500 de taleri, pe tot timpul viefii sale. Proveniti din ca�rigul mi
nelor de sare, dania urma sa fie luata anual, la 26 ocrombrie, praznicul Sfanrului
Dimitrie, de la Ocnele Mari, de un trimis al ierarhului sirian. Hotirarea dom
nului era lamuriti in hrisovul de danie astfel: ,,Auzind ca Parriarhia cea sfanra
si
' dumnezeiasca a Antiohiei [...] este slabita si' fara de veniruri si' vizand ca
Sfinfitul parinte Atanasie, care fusese mai inainte parriarh al acestei Biserici, a
venit �i a adus binecuvantare �i rugaciune pentru noi, cedndu-ne sa sprijinim
�i sa dam ceva Sfinfitei sale Patriarhii din d�tigul nosrru, [...] am facut aceasti
milostiva danie catre Patriarhie, astfel ca sa rimana tare, neclatinati �i nea
tinsa arata vreme cat domnia mea voi fi in viap1"41• izand dorinra domnului
muntean de a cunoa�te mai bine istoria cre�tinararii din Siria, Dabbas a scris,
in 1702, in limba gread o Istorie a preasfintitilor patriarhi ai Antiohiei (Evv01pu;
n Epl TWV ayuuTllTWV mnpwpxwv TTJ!; AvnoxELa�), pe care i-a dedicat-o
protectorului sau42• In acest scop, el a revizut �i a adaugit cronica patriarhilor
40 Cf. �tefan D. GRECIANU, Viata lui Costandin Voda Branco1·eanu de Radu Vel Logofat
Grecianu, Bucurqti, lnstitutu! de Arte Grafice ,,Carol Go b i ", 1906, pp. 98, 100; icolae
loRGA, Istoria Bisericii romane?ti ?i a vietii religioase a romanilor, ml. II, Valenii-de-Mume,
Tipografia ,,Neamul Romanesc", 1909, pp. 10-11; Dinu C. GrcRESCt.:, .Anarefrerul. Condica
de porunci a vistieriei lui Constantin Bd.ncoveanu", in: Studii �i 11rnreri.1le de istorie medie, 5
(1962), p. 367, passim.
41 Hrisov publicat de T.G. BuLAT in ,,Daniile lui Consranrin-rnda Brancoveanu pentru
Orientul ortodox", Biserica Ortodoxa Romana, 82 (1964), 9-10, p. 940; Condica Marii Logofetii
(1692-1714), edifie ingrijita de Melentina BA.zGAN, Bucurqri, Paralela 45, 2009, pp. 362-363.
42 Atanasie DABBAS, ,.Isroria Patriarhilor din Amiohia (Synopsis peri ton hagiotaton
patriarchon Antiocheias)", traducere de Pr. Vasile RADU �i Chiril KARALEVSKY, Biserica
Ortodoxa Romana, 48 (1930), 10, pp. 851-864, 961-972, 1039-1050, 1136-1150; 49 (1931), 2-3,
pp. 15-32, 140-160. Manuscrisul original de 46 f. (r/v) se pasrreaza la Biblioteca Nafionala
a Austriei, Vierra (Ms. Suppl. Graec. LXXXV, Coll. Kollar LXXI, col. 451-460). Prefap lui
Dabbas a fosr tradusa in limba latina �i tiparid in Kaiserlich-Ko.nigliche Hof bibliothek (Vienna)
166 Ioana Feodorov
antiohieni compusa de Paul din Alep la mijlocul secolului al XVII-lea, folosind

numeroase surse arabe, cronici prezenti intr-o prima forma in jurnalul sau
sus-menfionat.
0 aka lucrare a lui Dabbas rezultata din contactele sale cu Tara Romaneasci, '
lucrare deosebit de importanti pentru cultura romana, ca �i pentru cea araba

crestina, este traducerea in araba a cirtii lui Cantemir
' '
Divanul la numai sapte '
ani de la tiparirea ei la Ia�i, in tiparnip Minastirii Sfmfii Trei Ierarhi. Ince-

pand, probabil, pe cind se afla ind la Bucure�ti �i incheind in 1705, Dabbas a
tradus Divanul dupa versiunea greaci, cu titlul ]udecata sau disputa inteleptului
cu lumea sau conflictul dintre suflet ?i trup (KpiT17pwv 1] Llu:b-\E�L� wv Locpov f,LE
TOV K6aJJOV � KpiaL� Tf'/s 1Jlvxfj� f-LE TO LWf-UX), pe care dascilul lui Cantemir,
Ieremia Cacavelas, o intocmise dupa textul original romanesc, traducind intr-un
amestec de greaci literara �i populari, trasatura dominanta a lireraturii cretane
a vremii43• Versiunea araba a Divanului poarra titlul Mantuirea inteleptului ?i
pierzania desfranatei lumi (Salaf:i al-f:iaklm wajasad al-'alam al-d.amlm)44•
Atanasie Dabbas a avut la Bucuresti o izbanda doriti de mai multi inaintasi
' ' '
ai sai: prin bunavoinfa Sfantului Constantin Brancoveanu, ierarhul sirian a

obfinut ajutorul marelui ierarh Antim Ivireanul, eel mai iscusit tipograf �i
gravor al tiparnifei domne�ti, pentru imprimarea de drfi liturgice in limba ara
ba, cu alfabet arab. Cunoscut pentru cultura sa vasta, greaci, slavona �i romana,
hirotonit ieromonah, Antim fusese trimis, in 1696, staref al Manastirii din
ostrovul Snagovului. In atelierul infiinpt de el aici a sapat, citre 1700, litere
le arabe cerute de Atanasie Dabbas �i folosite, pana la urma, la Snagov �i la
Bucure�ti pentru numai doua drfi. Perioada de colaborare cu Atanasie Dabbas
s-a incheiat in 1705, anul cind amandoi au parisit capitala Tirii Romane�ti,
indreprandu-se citre 0 noua viafi de pastorire �i lucrare duhovniceas
ci - Sfintul Antim la Episcopia Ramnicului, Atanasie la Mitropolia Alepului.
Petri Lamhecii Hamhurgensis Commentariorum de augustissima Bihliotheca Caesarea Vindohonensi
fiber primus(-octavus) ... Editio altera. Opera et studio A. F. Kollarii, Supplementorum liher primus
posthumus (Vindobonae, 1766). Manuscrisul grec a fost descris �i pasaje au fost traduse in
romana de Nicolae loRGA, ,,Manuscripte din biblioteci straine relative la istoria romanilor", in:
Analele Academiei Romane. Memoriile Secfiunii Istorice, 1899, pp. 224-234.
43 Dimitrie CANTEMIR, Divanul, edirie ingrijita de Virgil Candea, Bucurqti, Ed. Academiei
Romane, 1974, pp. 44-46.
44 V. Ioana FEODOROV, Dimitrie Cantemir, Salvation of the Sage and Ruin of the Sinful World, text
arab, traducere engleza, note �i indici, prefara de Virgil Cindea, TSEC, VI, Brill, Leiden, 2016.
6. Carri greco-arabe tiparite in atelierele antimiene

Ap cum se poate citi in preferele primelor drfi tiparite de el, Dabbas s-a
adresat domnului muntean Constantin Brincoveanu, invodnd mai multe
rariuni pentru care cre�tinii din Siria aveau neaparara nevoie de carri tipa
rite. Ele erau similare acelora invocate in susfinerea intemeierii de tiparnife
pretutindeni in Europa: copiile manuscrise ale Sfintelor Scripturi erau pline
de grqeli de confinut �i de gramatid, textele erau deformate pe masura ce
erau recopiate, iar calitatea lor depindea de nivelul de educarie al copi�tilor,
adesea modest. A�a cum afirma Dabbas in prefara araba la Liturghierul din
1701, Brincoveanu i-a cerut Sfantului Antim ,,sa faureasd o tiparnifa araba,
cu mare ingrijire, �i sa tipareasd slujba Sfintei Lirurghii in cele doua limbi,
adica gread �i araba"45•
Potrivit marturiei lui Anton-Maria del Chiaro, secretarul italian al domnului
Constantin Brincoveanu, Sfanrul Antim avea in atelierul sau garnituri de ca
ractere pentru patru tipuri de scriere folosite pe atunci in tiparnifele europene:
,,litere arabe, grece�ti, valahe �i latine"46• Sfanrul Antim cuno�tea limba turd
�i alfabetul arab pe care aceasta il folosea la acea vreme. Ap cum a explicat dr.
Doru Badara, dupa ce Sfantul Antim crease litere grecesti,
, chirilice si latinesti, , ,
la data colaborarii sale cu Dabbas rehnica pe care o srapanea era arat de inalta
indt el a putut sapa litere arabe potrivite pentru primele drfi tiparite in Rasarit
in limba cre�tinilor din Levant47• Antim cuno�tea �i tehnica turnarii literelor
din plumb, a�a cum confirma o scrisoare a sa din iulie 1714 adresara patriarhu
lui Ierusalimului Hrisant Notaras48•
A�adar, avandu-l alaturi pe ierarhul antiohian, Sfantul Antim a desenat li
terele arabe �i a gravat poansoanele folosite pentru a tipari un Liturghier, in
1701, la Snagov (Liturgikon - Kitab al-quddasat al-talata al-ilahiyya, 252 p.)49,
45 Liturghierul, Snagov, 1701, a doua prefafa, paragraful final.
46 Pe o d.fuie din 1694, facura la cererea lui Antim lvireanul, staref al Manastirii Snagov la
acea vreme, lnsemnarea de donafie este scrisa in romana cu lirere chirilice, iar numele gravorilor
�i anul sunt scrise in litere larine.
47 Dorn BA.DA.RA., Tiparnl romanesc la sfar�itul secolului al XVII-lea, Briiila, Muzeul Briiilei/
Ed. Isrros, 1998, pp. 49-55.
48 Eudoxiu DE HuRMUZAKI, Documente privitoare la istoria romanilor, vol. XIV. Documente
grece�ti privitoare la istoria romanilor, publicate dupa originale, copiile Academiei Romane �i
tiparituri de Nicolae Iorga, Partea a III-a (c. 1560-c. 1820), Bucure�ti, s.n., 1936, p. ll5.
49 Liturghierul de la Snagov a fosr inregistrat In: loan BrANU, Nerva Hooo�, Bibliogra.fia
168 loana Feodorov
9i un Ceaslov (Horologion - Kitab al-'Urulugiyun, 731 p.), in 1702, in tiparnifa

domneasd de la Bucure9ti50•
Liturghier, Snagov, in tiparnip Manastirii cu hramul Intrarea Maicii Domnului

in Biserid, 1701
Prima carte liturgid a cre9tinilor ortodoc9i, Liturghierul (numita uneori 9i Condac,

ar. Qondaq, gr. J.{OVTaJ.{lOV), le era de stricta necesitate preofilor din Bisericile
rasaritene. Atanasie Dabbas relateaza in preferele sale faptul ca slujitorii alta
relor din finuturile levantine erau lipsifi de cele mai folositoare texte liturgice,
care circulau in manuscrise roase de vreme, cu greseli de transcriere si chiar de
' '
confinut. Primul text pe care il pregatise Dabbas pentru tipar, dupa versiuni
diortosite de mari ierarhi din Siria, era, a9adar, Liturghierul, carte menita sa-i
ajute pe preofii antiohieni sa slujeasd in limba araba urmind toate rinduielile
ortodoxe statornicite pentru Vecernie, Utrenie 9i Sfanta Liturghie. Versiunea in
limba gread preia textul Evhologhionului imprimat la Venefia in 1663. Textul
arab a rezultat din revizuirea versiunii din secolul al XI-lea a lui 'Abdallah Ibn
al-Fa<,il, intocmita in paralel cu textul grec de dtre Meletie Karma, mitropolitul
Alepului, inainte de 1612.
Tidul arab al drfii apare pe pagina 1 (fig. 1), incepind astfel: Kitab Al-Quddasat
al-talatat al-' ilahiyyat ma'a ha 'r;li/:ztiyagat 'ah_ar<;laruriyyat li-l-$alawat al-'ur1ud.uksiyya .. .
In traducere romineasd tidul arab integral este: Cartea celor trei Dumnezeie�ti
romaneascii veche (1508-1830), tomul I (1508-1716), Bucure�ti, Edifiunea Academiei Romane/
Stabilimentul Grahe J.V. Socec, 1903, la pp. 423-433, uncle prezinta un facsimil prelucrat al
foii de tidu arabe, traducerea ei, descrierea bibliologid a drfii, titulatura domnului, versurile
dedicate lui de loan Comnen, cele doua prefefe semnate de Atanasie Dabbas �i nota finala a
tipografului, toate traduse din limba gread de Constantin Erbiceanu.
50 Aceasra carte, care nu a fost menfionata de Schnurrer in Bihliotheca arahica, a fost descri
sa de Sylvestre de Sacy in Magazin encyclopedique, Paris, 1814, t. I, pp. 198-203. Ceaslovul de
la Bucure�ti a fost descris apoi de Emile Picot la p. 541 (nr. 21) in a sa ,,Notice biographique
et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir, Metropolitain de Valachie", publicad in:
Nouveaux melanges orientaux: memoires, textes et traductions puhlies par les professeurs de l'Ecole
speciale des langues orientales vivantes a /'occasion du Septieme Congres International des Orienta
listes reuni a Vienne (septemhre 1886), Paris, Imprimerie nationale/E. Leroux, 1886. El a fost
apoi inregistrat de loan Bianu �i Nerva Hodo� in Bihliograjia romaneascii veche, tomul I, la pp.
442-447 �i 539-540 (in seqiunea Adaose ?i 1ndreptari).

Liturghii, impreuna cu alte <scrieri> trebuincioase pentru slujbele ortodoxe, tiparita

acum pentru intaia oara in limbile greaca ?i araba, la rugamintea ?i cu ingrijirea
preafericitului parinte kiriu kir Atanasie, Jost patriarh al Antiohiei, cu cheltuiala
preamaritului ?i inaltului domn, cinstitul kir kir Joan Constantin Basarab voievod,
stapanitorul intregii tari a Ungrovlahiei, arhiereu fiind lnaltpreasfintitul Parinte kir
Teodosie, mitropolit al tarii mai inainte pomenite, la Manastirea Stapanei noas
tre, Maica lui Dumnezeu, numita Snagov, in anul una mie fapte sute fi unu de la
Hristos, de mana ieromonahului Antim, georgian de obcfrfie.
Titlul grecesc, tradus din araba cu reluarea, in linii mari, a acelora�i informa
fii, incepe prin cuvintele: 'f'rvrrwfh7 � tjJvxcuoE,\wrnrri ainri (sic!) "lEpa
Jlnwvpyia ...
Carrea are [14] + 96 p. + 253 p., format in 4°, cu 17 randuri pe pagina, riparite
in chenar negru, cu cerneala neagra �i ro�ie, pe doua coloane, sranga - in grea
d �i dreapta - in araba, cu excepfia textelor introductive scrise de Atanasie
Dabbas, care se prezinta in araba pe intreaga pagina. Ordinea paginilor este
aceea obi�nuira pentru drfile arabe: de la sfar�itul volumului spre incepur.
Pe versoul foii de tidu apare stema Tarii Romane�ti, o gravura de Antim
Ivireanul �i, dedesubt, in limba gread, titlul domnesc al Sfantului Constantin
Brancoveanu, urmat de o strofa scrisa de drturarul loan Comnen, doctorul
Curtii de la Bucuresti, in care explid simbolistica stemei si 11 preamareste
' , , ,
pe domn. La p. 3 (in araba) �i 4 (in gread) apare o laudatio dtre domnul

Constantin Brancoveanu.
Primul text ce urmeaza este o prefara compusa de Atanasie Dabbas in araba
�i tradusa in gread, avand in cuprins un amplu elogiu adresat lui Constantin
Brancoveanu, urmat de relatarea srarii nefericite a cre�tinilor din Siria oto
mana �i a modului cum a decurs tiparirea Liturghierului. In al doilea text,
o epistola adresara de Atanasie Dabbas preofilor din Parriarhia Antiohiei,
este laudata generozitatea domnului �i stradania lui Anrim Ivireanul, care a
confeqionat garnitura de litere arabe in tiparnip de la Manastirea Snagov.
Este pomenita �i intenfia domnului �i a ierarhului sirian de a darui preorilor
din parohiile antiohiene drfile tiparite in Muntenia.
Carrea cuprinde cele trei Sfinte Liturghii: a Sfantului loan Gura de Aur, a
Sfanrului Vasile eel Mare si
' a Darurilor mai inainte sfintite,
' sluiba
:J Vecerniei
�i a Utreniei. In Liturghia Sfantului loan Gura de Aur unele pasaje sunt ti-
parite numai in araba (rugaciunile incepatoare, inve�mantarea preotului,
proscomidia), iar altele sunt doar in gread. Al doilea text liturgic este prece
dat de icoana Sfantului Vasile eel Mare, insofita de numele sau in slavona �i
170 Ioana Feodorov
de cateva cuvinte din textul liturgic in caractere grece�ti. Urmeaza Liturghia

Darurilor mai inainte sfintite, care cuprinde �i icoana Sfantului Grigorie eel
Mare, cu numele sau scris in litere chirilice, �i primele cuvinte ale rugaciunii
incepatoare in litere grece�ti. Textul ce urmeaza, numai in araba, prezinti
rugaciunile ce se rostesc inainte �i dupa Sfanta Imparti�anie, apoi apar in am
bele limbi rugaciunea de incheiere a Sfintei Liturghii (apolysis) �i cele care se
rostesc asupra colivei la pomenirea morrilor.
Pe langa stema Tarii Romane�ti, cartea mai cuprinde urmatoarele xilogravuri:
Deisis (p. 10), Sfantul Vasile eel Mare, insemnati ,,Oimitrios, 1698" (p. 86),
Sfantul loan Zlataust (p. 96), Sfantul Grigorie eel Mare, semnati ,,Ioanichie"
[Bacov] (p. 166), Iisus Hristos, Painea vierii cea vie (p. 206), precum �i numeroase
ornamente tipografice (fig. 2-6).
La finalul celei de-a doua prefere, Sfantul Antim a inserat o insemnare persona
la, impresionanti prin sinceritatea �i smerenia care o strabat. Iara traducerea ei,
pe care am intocmit-o dupa textul arab original:
,,Carre parinfii �i frafii in Hristos care vor purcede la citirea acestui Sfant Liturghier51•
Va rog pe voi eu, smerirul care am facut aceasti tiparitura, sa ma iertafi pentru
orice gre�eala �i orice neajuns ce vefi afla in aceasta �i pentru ca nu am putut la
aceasti vreme sa a�ezam <in pagina> tanwin �i tasdid52, din pricina ca limba
<araba> este grea �i nu o cuno�team mai inainte. Caci, a�a cum se spune, «orice
inceput este greu». A�a ca o sa ma iertafi, in numele Domnului, care spune:
«lertafi �i vi se va ierta». Iar fara gre�eala este numai Domnul, a Caruia este
marirea in vecii vecilor, Amin!".
Fara indoiala, nu era u�or pentru tipografii vremii sa lucreze in limbi ne
cunoscute lor, dar harnica invafatura �i iscusinp ii ajutau pe cei mai vred
nici sa dud la bun sfar�it aceasti grea indeletnicire. Este elocvent, in acest
sens, cazul lui Mihail $tefan, ucenicul trimis de Sfantul Antim in 1709 in
pra sa de origine, Georgia, unde a fost ,,rebotezat" Mikhael Stephaneshvili
Ungrovlakheli. El a luat cu sine din atelierul antimian poansoane �i litere
turnate de Sfantul Antim in alfabetul nuskhuri, iar in anul urmator, ajutat de
ucenicii ivireni, a reu�it sa obfina litere in al doilea tip de scriere, mkhedruli.
51 In text, ar. Qundaq, ,,Condac".
52 Elemente morfologice ale limbii arabe marcate prin semne tipografice speciale, cu dificul
tate rehnid mai mare, ;>i care necesica buna cunoaFere a gramaticii arabe �i indreptarea atenta
a textului, cuvant cu cuvant. Ele sunt adesea omise arat in scrierea curenra, cat �i in tipariturile
arabe din vremea noastra.

Ceaslov, Bucure�ti, in tiparnira domneasd, 1702 (Biblioteca Academiei Romane,

cota: CRY 137)
Versiunea araba a Ceaslovului este rezultatul diortosirii de d.tre episcopul Meletie

Karma, dtre 1630, a traducerii lui 'Abdallah Ibn al-Fac;ll, comparara cu texte
vechi bizantine �i siriace53• Texrul Ceaslovului a fost trimis mai intai de Meletie
Karma pentru a fi tiparit la Roma, dar nu a primit aprobarea Sacra Congregatio
de Propaganda Fide, care a cerut modificarea lui astfel incat sa corespunda dog
melor Bisericii latine.
Titlul arab de pe prima pagina este: Kitab al-'Orulugiyun, iar ritlul grecesc
(Horologion) lipse�te (fig. 7). In traducere romaneasd, titlul arab integral este:
Cartea Ceasurilor, adica a rugaciunilor randuite ?i a celorlalte slujbe statornicite
in cursul anului, care s-a tiparit acum pentru intaia oara In limba greaca ?i araba
la rugamintea ?i cu ingrijirea preasfintitului parinte Kir Atanasie, Jost patriarh
al Antiohiei, cu cheltuiala preamaritului ?i inaltului domn, cinstitul Kir Kir Joan
Constantin Basarab voievod, stapanitorul intregii tari a Ungrovlahiei, arhiereu
fiind inaltpreasfintitul Parinte ?i mitropolit al tarii numite, Kir Teodosie, in pazitul <de
Dumnezeu> ora? Bucurqti din Tara Ungrovlahiei, in anul cre?tin una mie ?apte
sute ?i doi, de mana ieromonahului Antim, georgian de obar?ie.
Carrea are [22] + 728 p., in 4°, cu text pe doua coloane, grecesc - dreapta, arab - sran
ga. Pe versoul foii de titlu apare stema Tarii Romane�ti, aceea�i ca in Liturghierul
de la Snagov, aici - singura xilogravura. Pe p. 3 apar, de asemenea, versurile
compuse de loan Comnen, tiparite in limba gread.
In cele doua texte introductive arabe, semnate de Atanasie Dabbas �i traduse
in limba gread, se reiau acelea�i idei prezente in Liturghier. Dupa a doua
prefara, textul Ceaslovului este riparit in plina pagina, in primele 168 p. T ro
parele, la pp. 169-480, apar pe doua coloane, gread in sranga, araba in dreap
ta. De la p. 481 la p. 549 sunt tiparite adaugirile obi�nuite la Ceaslov, cu unele
texte numai in araba. Rugaciunile urmatoare, la pp. 550-578, apar in plina
pagina, urmate de Acatistul Maicii Domnului pe doua coloane, numai in araba.
Carrile antimiene sunt impodobite intotdeauna cu frumoase elemente or
namentale in cerneala neagra �i ro�ie, cu chipuri de sfinri, iniriale, che
nare, arce, ghirlande de f lori, cartu�e etc. $i cele doua volume prezenta
te mai sus se inscriu in aceea�i linie stilistica, avand un aspect estetic
remarcabil, imitat apoi de tipografii din Siria �i din Georgia (fig. 8-10).
53 C. CHARON, Le rite byzantin .., pp. 59-60.

.
172 Ioana Feodorov
La sfar�itul textului arab apare, �i aici, o insemnare a lui Antim Ivireanul in care
cere iertare cititorilor pentru gre�elile pe care le va fi facut in tiparirea drfii, caci
,,este strain de limba araba"54, �i mulrume�te lui Dumnezeu pentru incheierea
tiparirii ei.
0 intrebare importand care s-a pus cu privire la aceste drfi prive�te cheltu
ielile cerute de tiparirea lor. Raspunsul cu privire la susrinerea financiara a
acestor tiparituri a fost cautat mai ind.i in preferele lor, unde Atanasie Dabbas
ii mulrume�te domnului Constantin Brancoveanu pentru darnicie �i 11 lauda
pentru sprijinul dat cre�tinilor arabi. Formularile folosite de Dabbas sunt lim
pezi: domnul ,,i-a dat <lui Antim> mana libera la cheltuiala" pentru tiparnifa
araba, ea ,,s-a facut din porunca domnului" �i ,,cheltuiala a fost pe socoteala
Preamaritului domn". Contributia domnului este evocata si
, , in prefata la Istoria ,
preasfintitilor patriarhi ai Antiohiei, scrisa in grece�te de Dabbas in 1702: ,,Pen

tru aceasta socotesc ca priceperea Ta de sdpanitor �i luminad de Dumnezeu a
fost indemnad de propria sa bunavoinfa innascud sa faci mila �i cinste acestui
scaun, prin milostivirea Ta primid de Dumnezeu �i prin caracterele noi arabe
de ob�te folositoare, iar prin ele sa cinste�ti pe Dumnezeul �i Domnul tuturor
lucrurilor"55•
Tirajele drfilor tiparite impreuna de Antim Ivireanul �i Atanasie Dabbas nu
sunt indicate nicaieri. Se �tie ca Antim tiparea un numar suficient de mare de
volume incat sa circule in toate finuturile locuite de romani. Raspandirea acestor
caqi in rarile Levanmlui nu este cunoscud decat prin intermediul cataloagelor
de carte veche tiparite pana azi de bibliotecile mfoastire�ti �i de cele din marile
ora�e (Damasc, Beirut, Alep etc.). Virgil Candea a inregistrat dteva exemplare
in Siria �i Liban in timpul unor calatorii din anii '70 ai secolului trecut, cand a
cercetat coleqiile unor manastiri precum Deyr Sariibim �i Maica Domnului
din Saydnaya, Sfantul loan Botezatorul din Suweyr, Sfantul loan Botezatorul
din Alep, Sfanta Tecla din Ma'lula, Sfantul Elian �i Sfantul Gheorghe din
}:Ioms etc56• Cateva volume se gasesc in coleqiile Bibliotecii Vaticane. Grarie
54 In text: bi-ma 'anni garib min al-lugat al-'arabiyyat.
55 V. RADU, C. KARALEVSKY, ,,Istoria Patriarhilor din Antiohia", pp. 861-863. Vezi �i: N. loRGA,
,,Manuscripte din biblioteci straine... ", p. 234.
56 Am publicat rezultatele acestor cercetari ale sale, imbogiifite cu date noi, in capit olele
Franfa, Liban, Marea Britanie, Siria, Statele Unite ale Americii �i Vatican din lucrarea
Marturii romiine?ti peste hotare. Creafii romiine?ti ?i izvoare despre romiini in coleqii din
strainiitate: serie noua, vol. I-IV, Bucure�ti, Ed. Bibli oteca Bucure�tilor, 2010-2012, vol.
Tiparituri ant imiene 173
cataloagelor unor biblioteci din Siria �i din Liban publicate recent, �ansele de
a putea intocmi un inventar al exemplarelor pastrate pana azi par mai bune.
Iara un singur exemplu: in catalogul bibliotecii Manastirii Sfama Fecioara din
�aydnaya, tiparit la Damasc in 198657, sum inregistrate opt exemplare ale pri
melor drfi arabe tiparite cu ajutor romanesc pentru cre�rinii amiohieni.
7. Atelier tipografic la Alep cu unelte tipografice antimiene

Atelierul Sfantului Antim nu a mai produs nici o carte cu litere arabe dupa
plecarea definitiva a lui Atanasie Dabbas de la Bucure�ti in 1705. Nu avem do
cumente care sa lamureasd soarta materialului tipografic arab confecfionat de
Antim. Dupa toate datele accesibile asrazi, Dab bas a primit in dar de la Sfamul
Antim uneltele tipografice cu care fusesera tiparite cele doua drfi prezentate
mai sus. Este greu de crezut ca acesta a putut lua cu el chiar presa de tiparit.
Cuno�tinfele acumulate in atelierele antimiene de la Snagov �i Bucure�ti ii vor fi
fost insa de-ajuns pentru a crea o alra presa la Alep, la re�edinp mitropolitana58•
Aici au fost tiparite prin grija lui, intre 1706 �i 1711, cu litere arabe, opt drfi
destinate arabilor cre�tini, cateva cu edifii secunde.
Majoritatea drfilor tiparite de Atanasie Dabbas confin prefefe semnate de el
care reflecra cu claritate felurile inaintate care il insuflefeau, intre care primul
era acela de a raspandi Cuvantul Domnului cat mai departe in finuturile locu
ite de arabi. Tinand seama de necesitafile slujitorilor altarului �i ale enoria�ilor,
planul editorial gandit de Atanasie Dabbas a continuat, dupa Liturghierul �i
Ceaslovul tiparite in Tara Romaneasd, seria tradifionala a drfilor liturgice ale
Ortodoxiei: Psaltirea, Sfanta Evanghelie, Apostolul, Octoihul, Penticostarul. Toate
drfile cuprind exclusiv texte in limba araba, in alfabet arab, cu excepfia unor
cartu�e din cuprinsul gravurilor in care numele sfinfilor apar in limba gread, cu
caractere grece�ti.
Pe scurt, prima carte tiparira la Alep a fosr Psaltirea (Kitab al-Zabur al-Sarif),
care ie�ea de sub teascuri in 1706 (fig. 11-14). Alegerea ei a fost determinara de
locul special al acestei drfi sfinte in viap credincio�ilor din Levant: folosira de
slujitorii altarelor �i de comunitafile monastice, ea era �i una dintre drfile de
V-VI.1, Bucure�ri/Braila, Ed. Academiei Romane/Ed. Isrros, 2014/2016.
57 Vezi supra, nota 15.
58 Fi makan 'iqamati-hi bi-Ifalab, ,,in locul unde se af!a re�edinp sa la Alep", cf. Antoine Cesar
DABBAs, Nahle R Assu , Tarih. al-tiba'at al-'arabiyya Ji l-Mafriq. Al-Bafriyark A.tanasiyiis al-.talit.
Dabbas (1685-1724), Beirut, Dir al-nahir, 2008, p. 89.

174 Ioana Feodorov
invafatura pentru tofi cre�tinii din aceste finuturi. Tot in 1706 a fost tiparita
pentru prima data �i Sfanta Evanghelie (Kitab al-Ingil al-Sarif al-Tahir wa-l-mi$bii(l
al-munlr al-:/:ahir). In 1709 a fost necesar un nou tiraj al acesteia, ceea ce demon
streaza cererea carfii in eparhiile antiohiene. Planul editorial al mitropolitului
Atanasie Dabbas a continuat in 1707 cu Perle alese din scrierile Sfantului loan
Gura de Aur (Kitab al-durr al-muntab.ab), unde au fost incluse 34 de predici ale
acestui mare educator �i teolog nascut in ora�ul Antiohia in anul 347, unul din
tre cei mai iubifi sfinfi ai cre�tinilor antiohieni. In 1708, a doua edifie a Sfintei
Evanghelii a fost tiparita cu ajutor de la hatmanul Ivan Mazepa din Tara Cazacilor
(azi, Ucraina). Tot in 1708 sunt imprimate un Paremiar (Kitab al-nubi"/at al-5arif,
litt. Cartea sfanta a vestirilor) �i Apostolul (Kitab al-Rasa'il). In 1711, a urmat
Al-Mawa 'i? al-5arif, coleqie de 66 de predici ale patriarhului Atanasie al II-lea
al Ierusalimului, insofita de un elogiu compus de Hrisant Notaras, apoi o Omi
lie a Sfantului Ioan Gura de Aur la praznicul Sfintelor Pa�ti, Octoihul (Kitab
al-Baraklitlkl), in doua volume, �i o Scurta epistola despre cainta �i marturisire
(Risala waglza ti"u;laf:i,u kayfiyyat al-tawba) compusa de Atanasie Dabbas.
In ce prive�te materialul tipografic folosit la Alep, este limpede astazi ca Atanasie
Dabbas a luat cu el, la plecarea de la Bucure�ti, literele arabe gravate de Sfantul
Antim, pe care apoi un gravor sirian mai pufin priceput decit acesta ( poate uce
nicul 'Abdallah al-Zahir) le-a folosit ca model pentru a sapa o alra garnitura,
cu calitafi estetice inferioare. Opinia ca garnitura de litere folosira la Alep este
aceea sapata de Antim la Snagov a fost rasturnata definitiv in anii din urma de
experfi in tiparul oriental care au comparat volumele de la Snagov �i Bucure�ti
cu cele tiparite in Siria: pentru un arabist diferenfele sunt evidente. Este insa
foarte probabil ca, pe cind i�i muta tiparnifa la Ramnic, faurind acolo noi
matrife, Antim i-a daruit lui Dabbas vechile sale matrife de icoane �i elemente
decorative, caci acestea sunt prezente in unele tiparituri de la Alep.
Prefefele carfilor arabe tiparite de Atanasie al III-lea oglindesc starea comu
nitafilor cre�tine din Levant. Dabbas declara in introducerea la Psaltirea de la
Alep din 1706: ,,Fratii
, intru credinra din tinuturile arabe care si-au
, , , pastrat riv-
na se afl.a in mizerie din pricina impilarii la care i-au supus otomanii". Dupa ce
domnul Constantin Brancoveanu a fost dus in lanturi la Inalta Poarta, Dabbas
,
a pierdut speranp de a mai primi bani pentru tipar din Tara Romineasca. La 5
august 1714 el le scria din nou prului Petru I, cancelarului Golovkin �i prinfului
Dmitri Vl. Golifin, cerand ajutor financiar pentru a continua sa tipareasca la
Alep. Aceasra cerere insistenra nu a primit un raspuns favorabil, intrucit Curtea
moscovita nu dorea sa se implice in problemele ierarhilor Bisericii antiohiene.
8. Concluzii
In secolele urmatoare, lucrarea de mecenat a Sfantului Constantin Brancoveanu
a avut urmari insemnate pentru arabii crestini din Biserica Antiohiei, si nu nu-
' '
mai. Carfile tiparite de Atanasie Dabbas au fost retiparite de mai multe ori 9i
au fost luate ca baza pentru alte edifii. Dupa unirea cu Roma a unora dintre
credincio9ii Bisericii Antiohiei, atit cre9tinii ortodoqi, cit �i cei greco-cato
lici au continuat eel pufin ind un secol sa slujeasd dupa edifiile Dabbas de la
Snagov, Ia9i 9i Alep59•
Am incercat in paginile acestui studiu sa indrept citeva ,,idei primite" (idees
rerues) cu privire la parcursul tipografiei in limba 9i in alfabetul arab 9i la ro
lul romanilor, indeosebi al marelui ierarh Sfantul Antim Ivireanul, in inifierea
acestui nobil mestesug
, pe dram oriental. Pe scurt, trebuie retinut ca, desi ti-
, ' ,
parul arab a inceput in firile occidentale care adoptasera primele tehnologia

moderna dezvoltara de Gutenberg, in Rasarit primele carfi tiparite in limba
araba, cu litere arabe, au fost realizate de Sfantul Antim, impreuna cu ierarhul
antiohian Atanasie Dabbas. Prima incercare de a tipari in regiunea Levantului,
la Manastirea Sfantul Antonie din Quzl:tayya, era destinata credincio9ilor
Bisericii Maronite, unite cu Roma, 9i nu a cuprins text tiparit in litere arabe,
ci numai in caractere siriace (cu doua tipuri de scriere). A9adar, in istoria ti
parului romanesc 9i a celui arab ramane inscris faptul ca, aflandu-se in Tara
Romaneasca, mitropolitul Alepului Atanasie Dabbas a participat la tiparirea, in
1701-1702, a doua carfi in araba 9i greaca, la Snagov 9i Bucurqti, iar in 1706 el a
intemeiat la Alep, in Siria otomana, primul atelier tipografic din Orient in care
au fost imprimate in limba araba, cu caractere arabe, scrieri biserice9ti, dogma
tice 9i patristice folositoare intregii cre9tinitifi de expresie araba.
S-a remarcat faptul ca programul editorial al lui Dabbas a cuprins carfi lirnr
gice inscrise in tradifia bizantina60 care nu oglindeau nici o intenfie polemica61•
Spre deosebire de carfile tiparite pentru cre9tinii din Levam la Roma, Paris ori
Londra, destinate comercializarii 9i operei misionare, catolice ori protestante,
tipariturile arabe ale Sfintului Antim Ivireanul 9i ale patriarhului Atanasie al III-lea
59 Virgil C6..NDEA, Jn 2008 - cinci secole de tipar romanesc", in: Arhid. �tefan lLOAIE (ed.),
Logos: Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului la implinirea varstei de 80 de ani, Cluj-Napoca, Ed.
Rena�terea, 2001, p. 310.
60 B. HEYBERGER, Les chretiens du Proche-Orient... , p. 439.
61 Joseph NASRALLAH, ,,Les imprimeries melchites au XVIIIe siecle", in: Proche-Orient
chretien, 36 (1986), 3-4, p. 231, nota 4; W. GoouRA, Le Debut de l'Imprilllerie Ara be. . . , p. 146.
176 Ioana Feodorov
Dabbas au fost menite a fi daruite ierarhilor �i preofimii slujitoare, spre folosul

poporului credincios62• Unifi in aspirafii creatoare �i in viziune teologica, ace�ti
doi ierarhi eminenfi care aparfineau unor culturi arat de indepartate geografic,
dar cu radacini comune in cultura bizantina, au fost uniti
, si in ravna lor ad-
,
mirabila de a aduce credincio�ilor pe care ii pastoreau lumina tiparului, calea

moderna de raspandire a Cuvantului Domnului.
Summary: St. Anthimus' books for the Arab

Christians within the Patriarchate of Antioch
Keywords: Arab Christians, Greek-Orthodox Church of Antioch, Arabic

printing, Arabic Missal, Arabic Book of Hours, book engravings, Anthimus
the Iberian, Athanasios Dabbiis
In the Eastern countries, the history ofArabic printing began in 1701, when Atha
nasios Dabbas, metropolitan of Aleppo - then between two tenures as patriarch
of Antioch and All the East (Athanasios III, 25 June 1685-0ct. 1694, and Janu
ary 1720-13 July 1724), together with Saint Anthimus oflberia, an outstanding
scholar and typographer, the future metropolitan of Ungrovlachia, printed two
books in Greek and Arabic: a Missal in 1701, at the Monastery dedicated to the
Holy Virgin's Presentation to the Temple located on a small island in the middle
ofSnagov Lake, and a Book of Hours (Horologion) in 1702, in the printing press of
the Bucharest princely Court. The printing was made possible by St. Anthimus'
skill: he carved the Arabic characters and, assisted by Metropolitan Athanasios,
printed in a language that he actually did not know. Athanasios Dabbas secured
the support of the martyr prince Constantin Brincoveanu, having expressed his
intention to provide the priests in Syria and the neighboring regions with liturgi
cal books printed in the people's language - Arabic, translated from Greek and
Syriac versions and edited by great Arab Christian scholars.
The present paper describes the circumstances of this collaboration between two
shepherds of communities so far apart as Wallachia and Ottoman Syria, as well
as the exceptional results of their joint effort, which produced the first printing
press for Arabic texts to be disseminated in the East. It presents the landmarks
62 J. NASRALLAH, ,,Les imprimeries melchites au XVIlle siecle", p. 233; W. GoouRA, Le
Debut de l'Imprimerie Arabe.. ., p. 149.

in the relationship between metropolitan Athanasios Dabbas, St. Constantin
Brancoveanu and St. Anthimus oflberia, as well as the Greek and Arabic books
printed on Romanian territory, their illustrations and the posterity of this activ
ity, with the transfer of St. Anthimus' printing materials to the metropolitan see
of Aleppo. With its rich material of relevance to Arab studies, the text is equally
important for all those interested in the work of St. Anthimus of Iberia and the
history of Eastern printing.

178
Fig. 1. Liturghier, Snagov,

1701, foaia de tirlu (imagine
reprodusa cu acordul Bibliotecii

Academiei Romane)
179
..
'"'.....;... �� ..,._, li.-"71"
�!G1ij
!;§�
£:! -�:..
41V.:
�"�•'-'>·
.....
po.��.:�-
. . ��.. . ...- ..-..
.,.,.---: - z-
K..
...�
Fig. 2. Liturghier, pagini Fig. 3. Litrirghier, finalul

din prima prefara (imagine prefefei 9i icoana Deisis
reprodusa cu acordul Bibliotecii )magine reprodusa cu acordul
Academiei Romane) Bibliotecii Academiei Romane)

180
:� f):.;;.; 'f]:-.r:;:.,,.r.'"•":YJ3"·� ·--.i"!."';,�1

..... .. ...
?'��A��
lt>__,.o.1.,;
'.)�Ji r:.�E.'..r..x:: - .
J')y�1._,. ,CJ';fi
1 l
-,,l.b}.,J v-s!l;
.�!,<l4.u:.\J'1.A�).'.
"' I
[
5
l if
Fig. 4. Liturghier, inceputul Fig. 5. Liturghier, inceputul
Liturghiei Sf. loan Gura de Liturghiei Sf. Vasile eel Mare
Aur �i icoana Sfantu!ui (imagine �i icoana Sfantului (imagine
reprodusa cu acordul Bibliorecii reprodusa cu acordul Bibliorecii
Academiei Romane) Academiei Romane)

181
c.JaU!LIJ.,-uo!_;'\,
·"
�,IC XC i=<�l..,._...,:.,.�
18,i.Jf!',m''-•'lt.r�'�>.i,c
4-- )
Fig. 6. Liturghier, pagini din

Liturghia Darurilor mai inainte
sfi.nrite (imagine reprodusa cu acordul
Bibliotecii Academiei Romine)
182
Fig. 7. Ceaslov, Bucure�ti,

1702, foaia de titlu (imagine

Academiei Romane)
183
�'.:1'4'lJ!: �)i/��
.;· L· · . 1.\.
�··' :�· i i, : \
¥-l\J:��"l.2-'(v..a�"1:r�..,1�o1.C:�,;��t."t
.•
,�
1-;J..\,
.. ei;M
��l) �l:-:Jlh.o �Ll.£�
L-iJ.�J� w �}t?��V-C
o la...
L....;.
Fig. 8. Ceaslov, pagina

dintr-un tropar al Utreniei
(imagine reprodusa cu acordul
Bibliotecii Academiei Romine)

184
Fig. 9. Ceaslov, inceputul

troparelor lunii septembrie
Bibliorecii Academiei Romine)

185
�l.a'Yl•l.'14.
r�.,L!!}�
Fig. 10. Ceaslov, sfaqitul

vecerniei �i inceputul utreniei
Bibliorecii Academiei Romane)
186
·�·
';,. :� i ·�
�)tr.>-·JJ �.v-�H_)j,�l
�·�_,.,.,.;. . �:.!'
c Alt._,<sJ
�
.,,\.�(�1,J:.97':-:L;_,�.o CJ�-
. .�
� f' ._b ;t�� · lt :I
'..,/ ...
"'·
'·
i)
c :;·
Fig. 11. Psaltire, Alep,

1706, foaia de titlu (imagine
Academiei Romane)
187
Fig. 12. Psaltire, icoana
Regelui David (imagine

Academiei Romane)
188
Fig. 13. Psaltire, prima
pagina a textului Psalmilor

Bibliotecii Academiei Romane)
189
mm-��». m.m
�
�;- �SJ
Fig. 14. Psaltire, icos dtre

Sfanta Fecioara Maria (imagine
Academiei Romane)
Lucian DoGAN
Universitatea din Bucure�ti
Facultatea de Teologie Ortodoxa
Justinian Patriarhul
Consideratii brahigrafice privind atribuirea
unor gravuri Sfantului Antim lvireanuf
Cuvinte cheie: carte, brahigra.fie,

diplomatica, autograf, xilogravura
Abstract
In studiul de fafi autorul i�i propune, in baza unor considerafii brahigrafice, sa
reinterpreteze un semn convenfional care a fost confundat, ind de pe vremea lui
Melchisedec $tefanescu �i a lui Constantin Erbiceanu, cu inifiala ,,K de la nu
mele ,,Antim", punct de vedere preluat ca atare de mai mulfi speciali�ti ai istoriei
drfii. Semnul acesta se poate identifica pe doua dintre xilogravurile Evangheliei
tiparite la Bucure�ti de Sfantul Antim Ivireanul in 1693, precum �i ca semn final
pe unele semnaturi antimiene, fapt ce permite o serie de confuzii in atribuirea
xilogravurilor Sfantului Ierarh.
Argumentele documentar-vizuale comparative expuse de autor demonstreaza
faptul ca semnul respectiv nu este altceva decit disimularea Sfintei Cruci cu va
loare simbolici de binecuvantare �i era frecvent folosit in diplomatid de ierarhii
vremii (ante �i post Antim). Trecerea din regimul alfabetic in regimul analfabetic
Srudiul de fafii reprezintii varianta revizuitii �i adiiugitii a unei alte contribufii: Lucian
*
OoGAN, ,,Considerafii brahigrafice privind atribuirea unor gravuri lui Antim Ivireanul",
in: Pr. �tefan ZARA (ed.), Spiritualitatea marturisitoare a culturii romane�ti in perioada
Sfantului Martir Constantin Brancoveanu, (Srudia Academica, 1), Ramnicu Valcea, Ed.
Praxis a Arhiepiscopiei Ramnicului, 2014, pp. 107-129.

Considerarii brahigrafice 191
de interpretare a semnului nu exclude calitatea de gravor a tipografului, - te
oretic o susrine mai convingator -, dar nici nu o afirma pe deplin citi vreme
documentele directe ind nu o fac.
Afirmafia secretarului brancovenesc Anton-Maria Del Chiaro din vestita lu

crare Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia prin care se arara faptul ca
Sfantul Antim Ivireanul �tia sa fad, in chip minunat, sculptura, desene �i bro
derii (,,intagli, disegni e ricami"1) este un izvor in lumina druia se vor oglindi
preocuparile cerceratorilor de a identifica in persoana ierarhului pe autorul sa
paturilor in lemn care ii infrumusefeaza tipariturile. Intrebarea imediata care
se formuleaza, dad accepram perspectiva aceasta, este cite dintre ilustrafiile
propriilor drfi il au ca autor pe insu�i tipograful Antim, avand aici in vedere
nu doar xilogravurile in plina pagina, ci �i medalioanele, frontispiciile, letri
nele �i foile de titlu? Punctele de vedere ale speciali�tilor variaza de la simple
intuifii, reflectate in atribuiri generale, pana la temeiuri destul de convingatoare,
de ordin istoric �i estetic, menite sa acorde paternitatea creatoare Sfantului
Antim Ivireanul. Dqi pentru Evul Mediu romanesc anonimatul era apanajul
monahismului, in sensul de recunoa�tere a nimicniciei omului, dupa cum se
arara �i in versetul biblic de la Joan 3, 30: ,,Acela [Hristos) trebuie sa creasd,
iar eu sa ma miqorez", totu$i observam la Sfantul Antim Ivireanul - dupa
tipicul tipografilor, in fond - cum anonimatul cedeaza locul semnaturii, dar,
aproape intotdeauna, nelipsind apelativul ,,smeritul".
Dad despre activitatea tipografid a unuia dintre cei mai insuflefifi me�teri
tipografi pe care i-a dat arta tiparului romanesc �tim destul de multe, el in
SU$i numindu-se pe sine tipograf pina la sfar�itul viefii2, despre alte calirafi
1 Anton-Maria DEL CHIARO, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Venezia,
Antonio Bortoli, 1718, p. 220. In alt loc, aurorul poveste$te ca vazuse in tipografi.a Mirropoliei
Valahiei, unde lucrau mqteri instruifi de Sfantul Antim, cli$ee in lemn ?i arama, precum $i
litere arabe, grece$ti, romane$ti $i slave (A.-M. DEL CHIARO, Istoria delle moderne ., pp. 42-43).
..
Pentru traducerea in romanqte a texrului italian, vezi: Anton-Maria DEL CHIARO, Revoluti
ile Valahiei, srudiu introductiv $i note de Arhim. Mihail Stanciu �i A.cad. Gabriel .?trempel,
Bucurqti, Ed. Basilica a Patriarhiei Romane, 2012 [republicare a traducerii lui S. Cris-Cristian:
Revolufiile Valahiei de Anton Maria del Chiaro Fiorentino, Ia$i, Viap Romaneasd, 1929].
2 In prefap Eortologhionului invaprului Sevastos Chimenirul, tiparit in grecqte la Snagov,
in 1701, Sfanrul Antim marturise$te: ,,eu nu am aid putere sa ajur aproapele decat ocupafiunea
tipografiei". Oare sa-$i fi subestimat celelalre talente, cum ar fi. cele enumerate de Del Chiaro
192 Lucian Dogan
artistice - caligra£ miniaturist, gravor, zugrav �i sculptor - trebuie sa sublini

em ca nu definem date concludente. Cu toate acestea, pe baza unor argumente
indirecte, in general, pornind de la lucrarea mai sus amintitului memorialist
italian, s-au dezvoltat numeroase teorii care caura sa-i atribuie tipografului �i
astfel de preocupari.
Pentru studiul de fafa readucem in discufie problematica autorului xilogra
vurilor din Evanghelia greco-romana tiparira in anul 1693, la Bucure�ti, in
tipografia Mitropoliei, de ,,prea micul in<tre> eromonahi Anthim de la
Iviria", cum ni se prezinra in eel de-al doilea Epilog al drfii, care, in baza unor
considerente brahigrafice, poate sa deslu�easd mai bine unele ipoteze de lucru
referitoare la acest subiect, ipoteze exprimate incepand cu jumatatea secolului
al XIX-lea �i continuate pana astazi cu tot cu o serie de ambiguitafi.
Evanghelia din 1693, lucrare de mare anvergura tipografica, arat din perspectiva
condifiilor grafice, cat �i pentru caracterul ei bilingv, confine o xilogravura pe
foaia de titlu, in chip de poarra a drfii (fig. 13), cu un repertoriu decorativ speci
fic artei brancovenqti, urmara de o a doua xilogravura, pe verso-ul foii de titlu,
reprezenrand stema Tarii Romane�ti incadrara de texte grece�ti �i romane�ti de
factura politica, patru xilogravuri in plina pagina (fig. 2-5), cate una la inceputul
fiecarei Evanghelii, patru frontispicii cu medalioane anturate de motive vegetale,
viniete �i numeroase letrine imprimate cu ro�u cinabru. Ca un detaliu semnifi
cativ, sa refinem �i lumina paginii, care este foarte generoasa in raport cu zaful
(textul), ceea ce constituie un lux in economia unei opere tipografice de atunci.
Am aratat in alta parte4 ca Liturghierul macarian tiparit in 1508 are lumina
sau nu era locul sa-�i etaleze, in smerenia sa, toate abilitifile artistice cu care fusese inzestrat
de Dumnezeur Sintagma ,,nu am alta putere" nu exclude in mod obligatoriu posibilitatea altor
forme de manifestare creatoare, ci, mai degraba, tindem sa credem ca in ,,me�te�ugul bisericesc
al tipografiei" (Gheorghe Radovici) simfea pe deplin manifestarea harului.
3 Fig. 1-7 reprezinra reproduceri din exemplarul Anticariatului Unu din Bucure�ti, iar fig. 8
din exemplarul Bibliotecii Nafionale a Romaniei, cota CR XVII V 5.
4 0 prezentare grafid a distribuirii zafului dupa regula diagonalelor a fost detaliara de autor
in lucrarea: Lucian DoGAN, Plasticitate �i materialitate in legiitoria medievalii romaneascii, teza
de docrorat, Marilena Preda Sane (coord.), Bucure�ti, Universitatea Nafionala de Arte, 2013,
p. 49 �i Anexa IV. Numeroase volume vechi nu mai pastreaza raportul acesta, intrudt la
relegare mqterii legatori raiau marginile drfii pentru a crea un aspect neted la nivelul tran�elor,
care, nu de purine ori, erau colorate, aurite sau incizate. Tran�e incizate �i aurite inralnim la
exemplarul prezentei edifii a Evangheliei ferecat in aur ciodnit, cizelat �i gravat in 1709 de
Considerafii brahigrafice 193
paginilor distribuiti in raport de aur fafa de text dupa reguli criptate (regula dia
gonalelor). Spafiul acesta marginal nescris dintre doua pagini alarurate - nu intra
in discurie aici spafiul alb dinspre cotor - genereaza a$a-numita ,,rama" (fig. 8)
despre care cercetitorul Florea Oprea spunea: ,,rama confera solemnitate tex
rului $i reproduce simbolic bariera dintre lumea sacra $i lumea profana"5• In
teoria bibliofiliei, dnd se abordeaza practici paratexruale de felul celor amintite
mai sus, care pana la o limiti sunt facultative, se invoca funcria lor de seductie
in favoarea textului de baza. Prin urmare, tipograful inifiat reu$qte sa creeze o
forma de dialog intre texrul sacru $i materialitatea care susrine un astfel de text.
Ceea ce atrage in mod special atenfia, analizand ilustraria splendidei lucrari,
de altfel, cea mai bogat ilustrati tiparirura din opera tipografica anrimiana,
este deja cunoscutul ,,semn" plasat pe filacterele a doua dinrre cele patru xilo
gravuri in plina pagina, imediat dupa inscripfia care poarta numele grecesc al
Evangheli$tilor Luca $i Marcu6 (fig. 6-7). Aspecrul grafic al semnului se diferen
fiaza mult de caracterele textului-legenda, intrudt mi$carea inscriptoare reflecti
trasaturile specifice scrierii de mana, indudnd ideea unei iscalituri transpuse in
gravura din categoria celor inralnite la Damaschin Gherbest (Apostol, Bucure$ti,
1683) $i la Dimitrios (Liturghier, Buzau, 1701).
0 incursiune rapida in bibliografia subiectului releva faptul ca unii autori dez
volti cercetarea xilogravurilor invodnd $i acest semn care poate sa contribuie
argintarul transilvan Sebastian Hann la comanda Sfanrului Constantin Brancoveanu $i daruit
de familia domnitoare Manastirii Hurezi. Azi cartea este expusa la Muzeul Narional de Istorie
a Romaniei, seqiunea Tezaur, Inv. 131522.

5 Florea 0PREA, Premisele naturale ale religiilor timpurii, Bucurqti, Ed. Muzeul Literaturii
Romane, 2015, p. 227.

6 Cele patru xilogravuri pot fi admirate, cu mici diferenfe de chenare tipografice, �i in Evanghelia
din 1697 (Snagov), ie�ita de sub tease in romanqte. Sa menfionam, in treadt, �i faprul ca placile
au fost refolosite, poate .,drese" pe alocuri, la ilustrarea mai multor edifii ale Evangheliei aparute
la Bucurqti (1723, 1742, 1750, 1760) ; la edifia din 1723, xilogravura Evanghelisrului Luca este
inlocuira cu alta placa semnara de Ursul (f. 56'), ucenic al ieromonahului Mitrofan, iar la edifia din
1760 doar Evanghelisrul Marcu se mai pastreaza din seria celor patru. Aceste xilogravuri au servit
ca sursa de inspirarie �i altor gravori, cum ar Ii. Sandul tipograful (Evanghelie, Blaj, 1765 �i edifiile
urmatoare) �i Popa Mihai tipograful (Evanghelie, Ramnic, 1784; a se vedea �i edifia din 1746) .
Xilogravurile mari din Evanghelia greco-romanii nu mai apar pe drfi amerioare anului 1693. Acest
detaliu privind circularia modelelor de la un me$ter la altul (copiere-imitare) ilustreaza o carac
teristid esenriala a artei xilografice romanqti - admirabila ei unirare srilisrid $i iconografid.

194 Lucian Dogan
la identificarea operei xilografice antimiene. Cel dintai cercetator care a in

terpretat semnul de pe xilogravuri ca fiind ,,subsemnatura in inifiala"7 a
Sfamului Antim a fost istoricul Constantin Erbiceanu, iar nu Drago� Morarescu,
a�a cum incorect i s-a acordat primatul observafiei. La foarte scurta vre
me, episcopul Melchisedec �tefanescu, in Prefata celui de-al doilea volum
al Didahiilor, publicat in 1889, in urma analizelor facute asupra textelor
manuscrise impreuna cu bibliograful loan Bianu, menfine sugestia isto
ricului Erbiceanu �i compara, la randu-i, doua semnaturi lungi de pe doua
manuscrise (1710 �i 1713), asemanatoare cu ceea ce reproducem noi mai
jos (fig. 13), cu semnul de pe legenda Evanghelistului Luca (1697), socotin
du-1 drept ,,monograma" Sfantului Antim, explicand prezenp lui acolo ca
o forma de ,,precaufiune artistica la iscalimra sa, spre a ingreuia fal�ificari
le oamenilor de rea credinfa"8• Gabriel �trempel, in edifia critica a Operelor
Sfantului Antim Ivireanul din 1972, ii atribuie acestuia xilogravura de pe foa
ia de titlu, precum �i cele ale celor patru Evangheli�ti9, iar cand comenteaza
7 Constantin ERBICEANU, ,,Descrierea manuscriptelor Mitropolitului Antim Ivireanul", in:
Biserica Ortodoxa Romana, 11 (1888), 12, p. 1020.Constantin Erbiceanu i�i prezind punctul de
vedere �i in: tANTI M IvrREANUL, Didahiile tinute in Mitropolia din Bucurqti de Antim Ivirenul,
Bucurqti, Tipografia Ciirfilor Bisericqti, 1888, pp. VII, XIII, XXXVII-XL. Erbiceanu atri
buie Sfantului Antim toate xilogravurile Evangheliei din 1697. Manuscrisul Didahiilor (I] face
parte din coleqia Bibliotecii Academiei Romane, Ms. 549.
8 tANT I M IvIREANUL, Didachiile Mitropolitului Ungro-Vlahiei Antim Ivireanul, vol. II,
Bucure�ti, Tipografia Ciirfilor Biserice�ti, 1889, pp. VI-VII. Manuscrisul acestor Didahii face
parte, incepand cu anul 1892, din coleqia Bibliotecii Academiei Romane, Ms. 525.
9 tA NT IM IvrREANUL, Opere, edifie critid �i studiu imroductiv de Gabriel$trempel, Bucurqti,
Ed. Minerva, 1972, p. 417, n. 18. De altfel, G. $trempel reia vechea ipoteza pe care o prezinta in:
tAmim IvrREANUL, Predici, edifie critid, studiu imroductiv �i glosar de G. $trempel, Bucure�ti,
Ed. Academiei Romane, 1962, p.10. G. Ionescu, el insu�i tipogra£ spune: ,,Mitrofan era tipograf
�i xilogra£ fara sa aiba toru�i obiceiul, ca �i Antim, sa-�i semneze cli�eurile" (George IoNEscu,
Ci'ilauza tipografului, cu un rezumat din istoricul tipograjiei de la inventiune �i pana in zilele noastre,
Bucurqti, Instirurul de Arte Grafice Carol Gob!, 1906, p. 142). Din pacate, autorul nu detaliaza
de unde rezulta calitatea de xilograf a celor doi tipografi. Mircea Tomescu ii atribuie poarta dr
fii tot Sfantului Antim (Mircea ToMEscu, Istoria ciir[ii romanqti de la inceputuri pana la 1918,
Bucurqti, Ed. $tiinfifid, 1968, p. 81). In favoarea ipotezei conform ciireia Sfantul Antim ar fi
autorul xilogravurilor, Doru Badara atrage atenfia asupra unui detaliu demn de refinut: atunci
dnd se mutii la Snagov, Amim i�i ia placile, refolosindu-le la edifia din 1697 (Doru BA.DARA,
ilustrafia Evangheliei din 1697 de la Snagov, consideri, de asemenea, ca

acelea�i gravuri in lemn folosite �i la imprimarea Evangheliei greco-roma
ne sunt .,lucrate de mana sa"10• Peste ani, in 1997, inrr-o monografi.e inchinara
personalitafii Sfantului Anrim, eruditul istoric �i bibliograf, comenrand iari�i
ilustraria Evangheliei din 1697, a reiterat acest punct de vedere, adaugand �i
observafia referitoare la semnul de pe cele doua gravuri, inrerprerandu-1, ,,cu
indulgenra", ca fi.ind litera ,,/\'11, gandindu-se, cu siguranfa, la iniriala numelui
Sfantului Ierarh Antim. In 1983, plasticianul Drago� Morirescu, imr-un arri
col semnat in revista Cantarea Romaniei, a�aza fara-n fara semnatura mirro
politului Antim de pe mai multe documente cu semnul grafi.c inscriprionat
pe cele doua xilogravuri, a�a cum vom face �i noi ceva mai jos in materialul
documentar-vizual, �i conchide ca semnul provine din ,,semnatura sa, ca un
sigiliu personal, dovedind indubitabil calitatea de gravor", �i, mai departe,
adauga: ,,Evangheli�tii Luca �i Marcu poseda, in fi.nalul inscripfiilor, parafa
sa gravata pe pergamentul desfa�urat ca un omagiu pentru patronul arti�tilor,
Luca, �i al celui ce ocrote�te cetatea artelor, Veneria, Marcu, semnul parand
un atribut decorativ"12• Intr-un articol din 2001, D. Morirescu revine la idee,
Tiparul romanesc la sfar?itul secolului al XVII-lea ?i inceputul secolului al XVIII-lea, Braila, Ed.
Isrros, 1998, pp. 184-185). Circularia marerialului ripografic de la un atelier la altul �i dinrr-un
ora� inrr-alrul, ca ,,drepr de proprierare" (D. Badara), ne vorbe�re despre capacitatea administra
tiv-organizarorica inconresrabila a Sfanrului Anrim , insa ramane de demonstrat ce anume din
ce a luat cu sine reprezinra lucrari personale. Asrfel, Sfanrul Anrim ia la Snagov �i alte mareriale
ripografice create, de exemplu, de Mirrofan, eel care i�i arribuie in Epilog11I Bibliei de la 1688 ,,roru
mqter�ugul Tipografiei". De altfel, vedem ca la Evanghelia greco-romiinii din 1693 (penrru rexrul
romanesc), Carte sau lumina (Snagov, 1699) �i la Noul Tes tam em (Bucure�ri, 1703) folose�re lirera
Bibliei din 1688, dar �i ornamente tipografice penrru fronrispicii �i chenare de xilogravuri.
10 tANTIM IvrnEANUL, Opere, p. 420, n. 25.
11 Gabriel �TREMPEL, Antim Ivireanul, Bucure�ri, Ed. Academiei Romane, 1997, p. 101.
12 Drago� MoRARESCU, ,,Antim Ivireanul xilograf', in: Cantarea Romaniei, 1983, 3, pp.
42-43. Aurorul ii atribuie lui Antim �i celelalre doua xilogravuri, dqi interpreteaza in partide
separate gravurile - Joan �i Matei I Luca �i Marcu - primii doi tratari sculptural, volumetric,
ulrimii bidimensional. Aceste diferenre, �i alrele, pot trada la fel de bine mana unui alt mq
ter gravor. Simbolurile zoomorfe ale Evangheli?tilor sunt tilcuite de iconograful Dionisie din
Furna in duhul dsaritean astfel: vitelul inchipuie lucrarea cea sfinriroare a lui Hristos, iar lwl
inchipuie lucrarea impadteasca a Jui Hrisros ( DwNrsrE DIN Fu RNA, Erminia picturii bizantine,
Bucure�ti, Ed. Sophia, 2000, p. 148).

196 Lucian Dogan
adaugandu-i elementului grafic explicafia ca este ,,litera A culcatii"13• Doru

Badad.14, Dan Rapa-Buicliu15, Roxana-Aurora Dufa16 �i loan $t. Lazar17 con
verg spre acela�i discurs interpretativ. Tipograful �i editorul V irgil Molin, ce-i
drept, fara a face trimitere la acest semn, face urmatoarea remarca: ,,Apare de
neinfeles de ce Antim, despre care se spune ca ar fi fost un excelent sapator
in lemn, n-a dotat totu�i tipariturile lui cu mai multa bogafie xilografica, la
sand posteritiifii macar o singurii xilogravura purrand semnatura lui"18• Ana
Dumitran, cercetiitoare la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, cu ocazia
vernisajului Evangheliei greco-romane (Bucurqti, 1693), din 2 aprilie 2013, a
precizat ca ,,autorul gravurilor este necunoscut"19•
Dupa cum vom vedea, grafismul din legendele xilogravurilor se regase�te, cu cate
va excePfii, la final in semnaturile Sfantului Amim Ivireanul, acest detaliu fiind,
in concepfia autorilor mai sus menfionafi, un argument in plus pentru a susfine
veridicitatea ipotezei lor. Prima semnaturii, nedatara20, la care facem referire
se poate observa pe f. 4' (nenumerotatii) a scrierii lui Vasile Macedoneanul cu
13 Drago$ MoRARESCU, .,Antim Ivireanul, xilograf", in: Lumina lumii, 9-10 (2001), 9-10, p. 9.
14 D. BA. DARA, Tiparul romanesc. . ., p. 184.
15 Dan RA.PA.-Buxcuu, Bibliografia romaneasca veche. Additamenta I. 1536-1830, Galari, Ed.
Alma, 2000, p. 208.
16 Roxana-Aurora Dur A., .,De la Evanghelia antimiana (1697) la Evanghelia de la Bucurqti
(1723) - o privire comparativa", in: Lumina lumii, 18 (2009), 18, <http://roxana-aurora.
blogspot.ro/2010/04/de-la-evanghelia-antimiana-1697-la.html>, 12 sept. 2014.
17 loan $tefan LAZAR, .,Sfantul Antim Ivireanul - artist brincovenesc", in: loan $t. LAZAR
(ed.), Constantin Brancoveanu - domnul faptei creatoare �i al jertfei sfinfitoare. Antologie de studii,
comunicari ii articole, (Brincoveniana, 1), Ia�i, Ed. Rotipo, 2014, p. 276.
18 Virgil MOLIN, ,,Antim Ivireanul, editor �i tipograf la Ramnic", Mitropolia Olteniei, 18
(1966), 9-10, p. 829.
19 Adina E. CuRTA, .. Evanghelia tiparira in 1693 de Antim Ivireanul este exponatul lunii
aprilie, la Muzeul , afional al Unirii", <http://alba24.ro/foro-video-evanghelia-tiparita-in-
169 3 -de-antim-ivi re anul-es te-ex p on aml-lunii-aprilie-la-muzeul-natio nal-al-u nirii-1783 09.
html>, 1 sept. 2014.
20 Semnamra incheie un text grecesc: ,,$i aceasta, printre celelalte, a ieromonahului Antim
Ivireanul tipograful. Antimos" (Livia BACARU, ,,Considerarii asupra bibliotecii lui Antim
Ivireanul pe baza unui ex libris autograf", in: Monica BREAZU, Rodica BA. N AT E A N U (eds.), Va
lori bibliofile din patrimoni�d cultural national. Valorificare ?i cercetare, vol. I, R:lmnicu Valcea,
MuzeulJuderean Valcea, 1980, p. 221).

titlul Capitole indemnatoare, Bucure�ti, 169121 (fig. 9). Semnarnra din 1698 de pe
unul dintre exemplarele22 Evangheliei de la Snagov (1697), t"iparire tot de Sfintul
Antim pe d.nd era aici egumen, se aseamana cu aceea de pe Capitole indemna
toare, anticipand cumva pe celelalte de ierarh care, de fiecare dara, devin mai
elaborate. Semnatura de episcop de Ramnic din 170723 (fig 10) deschide �irul .
semnaturilor oficiale fastuoase ce impresioneaza prin eflorescenp decorativ-ca

ligrafica, perfeqiunea execufiei �i monumentalitate. Comentand semnarura de
episcop din 1707 (fig. 10), Aurelian Sacerdofeanu subliniaza urmarorul aspecr:
,,Sa se observe mai ales semnatura ca episcop de Ramnic, unde intervine inova
fia cu doua puncte �i semnul de recunoa�tere [se refera probabil tot la inifiala A de
la Antim - n.ns.J, care se vor dezvolta in semnaturile lui ca mitropolit"24•
Pe Evanghelia georgiana tipariti la Tiflis in 170925 (fig. 11) se remarca semna
tura mitropolitului in varianta scurta, ,,Anthim", pe care o vom regasi �i in va
riantele lungi, dar foarte diferira de acel ,,Anthim" din marturisirea de credinfa
pentru Episcopia Ramnicului (1705)26 (fig. 12). Dintre variantele lungi amin
tim semnaturile de pe opera manuscrisa Chipurile Vechiului �i Noului Testament
(1709)27, de pe prima scrisoare a Sfantului Antim catre clericii din �cheii
Bra�ovului (1709)28, de pe lnvataturi pentru A�ezamantul cinstitei Manastiri a
21 Exemplar din coleqia Bibliotecii Narionale a Romaniei, cota CR V II II 18.

22 Exemplar din coleqia Bibliotecii Narionale a Romaniei (inv. 467) oferit de Sfanml
Constantin Brincoveanu, in 1698, Manastirii Turbafi de langa Bucure�ti.

23 Aurelian SACERDOTEANU, ,,Amim Ivireanul, arhivist, bibliotecar, topograf', Glasul Bisericii,
22 (1963), 9-10, p. 877 (pl. VIII, fig. 1).

24 A. SACERDOTEANU, ,,Amim lvireanul, arhivisr...", p. 8 . A se vedea despre semnele de
recunoa�tere �i: Aurelian SACERDOTEANU, ,,Imroducere in diploma ica", in: Hrisovul. Buletinttl
$coalei de Arhivistica, 1 (1941), p. 75, n. 2. Smdiul reapare sub acela�i rirlu in volumul: Aurelianu
SACERDOTEANU, indrumari in cercetari istorice, Bucurqti, Ed. Casa $coalelor, 1945, pp. 27-46.
25 Exemplarul din colecria Bibliotecii Narionale a Romaniei, coca CRV 157A.
26 tGhenadie CRAIOVEANU, Mitropolia Ungro-Vlahiei. Condica sjanta, vol. I, Bucure�ti,
Tipo-litografia Carrilor Bisericqti, 1886, p. 102. Volum riparir dupa un manuscris din colec
ria Bibliotecii Narionale a Romaniei, nr. inv. 4972; marmrisirea figureaza pe f. 28'. Vezi �i:
SF. ANT I M IvIREANUL, Scrisori, Arhim. Mihail Stanciu, Gabriel $rrempel (eds.), Bucure�ti,
Ed. Basilica a Parriarhiei Romane, 2014, p. 182.

27 Arhim. S. BoGHIU, Sfantul Antim Ivireanul. . . , p. 46. Coleqia Bibliotecii Academiei de
$tiinfe a Ucrainei din Kiev, Ms. DA 379L.
28 SF. ANTIM Iv1REANUL, Scrisori, p. 183.

198 Lucian Dogan
Tuturor Sfintilor (171329, fig. 13), de pe Hrisoavele arhiere�ti din 1714 $i din 171530
(fig. 14). Sa aducem in discufie $i observafia paleografului Emil Vartosu care ii
confera aceea$i valoare alfabetid semnului final din semnatura de pe Hrisovul
arhieresc din 1715, interprerandu-1 ca fiind ,,inifiala-sigla a lui Antim Ivireanu"31•
Semnatura mitropolitului de pe Hrisovul arhieresc din 25 martie 1714 pentru bise
rica Sfantul Dumitru din Gheorghip32, caligrafiata la o scara imensa in raport cu
a celorlalfi ierarhi semnatari, tradeaza un gest de suveranitate sau poate se inscrie
in gama aceluia$i discurs ideatic basileic, cu evident interes cultivat $i de domni
torul Constantin Brancoveanu. Infelegem $i mai clar magnitudinea protocolara a
mitropolitului dad mai adaugam $i preferinp acestuia de a-i da numele de hrisov
actului din 20 iulie 1715, termen atribuit de obicei actelor solemne domne$ti33•
In A�eziimantul din 1713 (f. sv), caracterul aulic este amplificat de intrebuinfarea
aurului coloidal in semnatura, iar emblema Sfantului Antim, inspiratii vadit din
stema Mitropoliei Tarii Romanqti, sugereaza identificarea absoluta a mitropo
litului cu cea mai inaltii institufie administrativa a Bisericii Ortodoxe Romane.
Comparand semnaturile de episcop (1707) $i de mitropolit (1713, 1715) cu
cele in varianta greceasd (Capitole ..., 1691, exemplarul Evangheliei daruit
Manastirii Turbafi in 1698, scrisoarea din 1707 dtre patriarhul Notara34
etc.) sau cu textele romane$ti, chiar $i cu cele grecqti, constatiim un contrast
arat de mare, !neat ne intrebam dad toate acestea sunt opera aceluia$i autor.
Tot acest tablou fastuos de semnaturi face trimitere la o practid specifid Evului
Mediu, unde, dupa tipic voievodal, nu emitenfii semnau documentele, ci scri
bii, dupa cum remard paleograful Damian Bogdan: ,,pe cand in A pus $i chiar
in Bizanf emitentul semna cu mana lui, ca atare subscriptio din acest punct de
vedere e autografa, in diplomatica munteana, ca $i in cele sud-slave, semnatura
autorului actului nu e autografa, ci schifatii de scribul actului"35• Punctual,
Aurelian Sacerdofeanu, cu autoritatea unui versat cercetiitor al arhivelor $i
29 Biblioteca Narionala a Romaniei, Ms. rom. 3342.
30 Documentul se af!a in patrimoniul Arhivelor Narionale ale Rominiei, Direqia Arhivelo
Narionale Isrorice Cenrrale, coleqia suluri I I 13.
31 Emil VA.RTosu, Paleografi

. a romano-chirilica, Bucure$ti, Ed. �tiinfifica, 1968, p. 138, fig. 10.
32 A. SACERDOTEANU, ,,Anrim Ivireanul, arhivisr...", p. 878 (pl. IX).
33 A. SACERDOTEANU, ,,Anrim Ivireanul, arhivisr...", p. 882.
34 SF. ANTIM IvIREANUL, Scrisori, p . 180.
35 Damian P. BOGDAN, Diplomatica slavo-romana din secolele XIV ?i xv; Bucure$tl
Imprimeria Narionala, 1938, p. 143.

Considera�ii brahigrafice 199
metodist al istoriei, este ferro convins ca majoritatea semnaturilor de mitropo

lit trebuie ,,sa le atribuim scriptorilor care le perfecfioneaza forma autentica"36•
In temeiul acestor exemple comparative, existi imboldul sa-i arribuim Sfantului
Antim Ivireanul xilogravurile, eel pufin pe cele doua, dar Inca nu ni se par con
vingatoare explicafiile semnului final, detaliu de la care se a�teapra lmr-un fel re
zolvarea problemei, intrudt a�a-zisa litera ,,Pt, considerara cu valoare de inifiala,
apreciem ca este prozaica �i nu acopera intenfia Sfamului lirropolir. Mai mult
decat atit, vom fi surprin�i sa constaram ca acela�i semn, cu ace�i dominanta
grafid, a mai fost intrebuinpt tor la sfar�iml semnarurilor �i de alre persona
litafi ecleziastice al caror nume nu au inifiala .,A". Ca arare, trebuie sa parasim
discursul interpretativ din regimul aifahetic de prescurrare �i sa ne indreptam
atenfia catre eel din regimul analfahetic. Totodata, trebuie parasira �i ideea prin
care se incearca reducerea lui la un simplu artificiu decorativ.
Pentru a iqi din zona ambiguitafii, vom interpreta semnul din perspectiva
hrahigrafiei, una dintre �tiinfele paleografiei care se ocupa cu studiul sistemelor
de abreviere atit a cuvintelor, cit �i a altor semne convenfionale. Brahigrafia chi
rilica romaneasca a identificat mai multe metode de prescurtare, dar in studiul
de fafa ne intereseaza prescurtarea prin
sigla �i prescurtarea prin semne care au un
infeles propriu, numite generic semne convenfionale analfahetice37•
Prescurtarea prin sigla o amintim numai din necesitate de metoda. Aceasta se face,
36 A. SACERDOTEANU, ,.Antim Ivireanul, arhivist ...", pp. 888 (n. 6 8), 882 (comentariu la
semnatura monocondila din Hrisowd arhieresc din 1715, pe care i-o atribuie lui Nicola). G.
$trempel atribuie caligrafierea semnaturii din A?ezamant (1713) preotului Nicola de la Manas
rirea Campulung (tA N TIM IvrnEANUL, Predici, p. 33).
37 Pe marginea subiectului, a se vedea urmatoarele repere bibliografice: Emil VA.RTOSU,
.. Din paleografia chirilica romaneasca", in: Ion loNA9cu et al., Dornmente privind istoria
Romaniei. Introducere, vol. I, Bucurqti, Ed. Academiei Romane, 1956, pp. 297-305 (a se ur
mii.ri in special punctele a-b de la p. 301), 313; E. VA.RTosu, Paleografia . . . , pp. 153-156, 179;
Traian loNEscu-N19cov, Maria SovEJA, Acte de cancelarie domneasca. Ornamente ?i minia
turi, Bucurqti, Ed. Meridiane, 1974, PP· 13-19; Damian P. BOGDAN, Paleografia romano-slavii,
Bucure�ti, Direcfia Generala a Arhivelor Statului, 1978, p. 282; Veronica VASILEscu, Aneta
Bo1ANGIU, Scrierea chirilica romaneascii, Bucurqti, Direqia Generala a Arhivelor Statului
Bucure�ti �i Facultatea de Istorie �i Filozofie a Universitii.fii Bucurqti, 1982, p. 14; Ione! GAL
et al., Dictionar al ?tiintelor speciale ale istoriei, Bucure�ti, Ed. $tiinfifica �i Enciclopedica, 1982,
p. 143 (s.v. invocatie simbolica �i s.v. invocatie verbala); Nicolae EoROIU, Scrierea chirilica roma
neascii, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2013, p. 74.

200 Lucian Dogan
in cazul numelor de persoane, intotdeauna netimbrad de titla ()]; = D<umitru>;

P = R<adu>; A= A<ntim>), a§a cum se face, de altfel, §i in scrisul contempo
ran38. Unele semnaturi antimiene sunt prescurtate printr-o sigla simpla §i una
dubla, ambele urmate de punctul corespunzator prescurtarii (A. Ug.= Antim al
Ungrovlahiei)39 (fig. 15), situafie relativ rara in sigla chirilica.
In teoria diplomaticii, cuprinsul textului se imparte in trei segmente, fiecare cu
subdiviziunile aferente: protocolul (formule de inceput), textul in sine �i eschatocolul
(formule finale - data �i elementele validarii; foxaT6Koi\.i\.oc; era in Antichitate
ultima foaie a ruloului de papirus). Unul dintre semnele de validare este semnatura
(subscriptio), care, in multe documente slavo-muntene, este precedad �i urmata de
crucea bizantina40• Yorn observa, mai ind.i, ca variantele lungi de semnatura ale
Sfantului Antim se compun, cu unele inversiuni, din patru elemente: nume - titlu
arhieresc - semn de punctuatie - semnfinal ( postpus). Semnul de punctuafie format
din binecunoscutele doua puncte (:) are rol de incadrare, delimitand corpul semna
turii propriu-zise de semnul final disimulat in cruce (t) (fig. 16). Semnul crucii, cand
este plasat la inceputul unor hrisoave, semnaturi, zapise, scrisori etc., variind de la
"
forme simplificate - ca acestea: ,,+ , ,,t'' sau in monograma lui Hristos numita chris
mon (X)41 - §i pana la forme ornamentate mai complexe, semnifica in paleografie �i
diplomatica o invocatie simbolica recunoscuta sub denumirea de: ,,Cruce, ajura-mi"
(in grece�te: ,,LlI:lXVQE f3oi]8a µol') �i pastreaza o tradifie bizantina (la noi ajun
gand datorid influenfei bulgaro-slave). Invocatia divinidfii, verbala sau simbolica,
este cunoscud tuturor paleografiilor42• Se cuvine sa evidenfiem cu acest prilej �i
prezenfa literei mari grece�ti ,,3" (Csi, cu forma mid,,�") sapad la sfar�itul titlului
38 E. VARTOSU, Paleograjia ... , p. 144.
39 SF. ANTIM IvIREANUL, Scrisori, pp. 181 (fig. 2 ), 184, 185.
40 D.P. BoGDAN, Diplomatica slavo-romanii..., pp. 64-65.
41 Nicolae A. CoNSTANTINESCU, Curs de �tiinte ajutiitoare istoriei, (Bucurqti], Facultatea de
Filosofie ?i Lirere, 1929-1930, p. 219. Vezi ?i: A. SACERDOTEANU, ,Jntroducere in diplomati
ca", p. 72. Semnul crucii antepus semnaturii nu apare la Sfantul Antim nici ca episcop, nici ca
mirropolir.
42 In paleografia larina invocafia are urmatoarea expresie: .. Christi vel SS. Triniras apellario
num racitam significant" (Martini ScHWARTNER, Introductio in Artem Diplomaticam Praecipue
Hungaricam, Pesthini, Franc. Augustini Patzko, 1790, p. 102) . De asemenea, diplomatica tur
co-osmana folosqre formula ,,d,avet" (invitafie), de origine araba, care inseamna in documente
.,chemarea in ajutor a lui Allah" (Mihail GuBOGLU, Paleografia ji diplomatica turco-osmanii. Stu
diu ji album, Bucure?ti, Ed. Academiei Romane, 1958, p. 56).

xilogravurii lui Ioanichie Bakov Iisus vorbind Samaritencei din Penticostarul tiparit
la Buzau in 1701 (£ 72r), care, atit in transliterarea moderna, d.t �i in cea clasid,
are valoare de ,,X", adica, in sens criptografic, de cruce43 (iar ,,X" chirilic are valoare
de ,,H"<ristos> ) Interesand este �i practica diplomarica romaneasci de a chema
.
in ajutor divinitatea chiar �i pe scrisorile adresate domnitorului (inlocuind adresa),

care trebuiau sa aiba pe plic cinci cruci: patru la colfuri �i una pe mijloc44, care,
unite, genereaza un ,,X", exprimandu-se astfel ,,considerarea maiesdrii �i suverani
dfii feudale drept realidfi suprapamantene, de origine, deci, mistica'45• Paleografu
SUSfin ca, la origine, iscalitura de pe documentele Statale este, de fapt, O adaugare la
cruce, iar nu crucea la semnatura (comentariu la epoca post-merovingiana)46•
Este momentul sa revenim cu detalii asupra unor semnaturi ante �i postantimiene
care confin la final acela�i semn, am putea spune chiar, in sine, perfect identic.
Dad totu�i se constata unele deosebiri, acestea pot fi puse pe seama temperamen
tului, stilului sau grabei celui care le-a plasmuit, de unde �i zicerea ,,nu exisd doua
grafisme la fel"47• A�adar, in lucrarea lui Ghenadie Craioveanu cu titlul Condica
sfanta, care, in paranteza fie spus, ar trebui reeditata �i adaugid pentru valoarea
ei documentara, intilnim la episcopul Grigorie (1669-1691) al Buzaului semnul
convenfional de invocare in doua locuri: la finalul semnaturii de pe documen
tul de numire a lui Teodosie ca mitropolit al Ungrovlahiei (fig. 17)48 �i la finalul
43 Exisd in iconografia miniamrilor bizanrine compozirii cu Evangheli�ti, cum ar fi repre
zentarea Evanghelismlui Luca pe f. 69" a Evangheliarului Mstislaw din secolul al XI-lea, care au
la sfar�iml legendei semnul de puncmarie (:) urmat de semnul crnciger, simbolizat prinrr-o linie
simpla orizonrala dreapd: ,,-" sau ondulata: .. �" (Olga Sigismundovna PoPOWA, Altrussische
Buchmalerei.11 bis Anfang 16.Jahrlnmdert, Leningrad, Aurora-Kunsrverlag, 1984, pl. 1 �i pl. 4),
adeseori inralnit �i in textele manuscriselor romanqti.
44 A.-M. DEL CHIARO, Istoria delle moderne .., p. 161.

.
45 E. VA.RTOSU, Paleograjia.. ., p.156.
46 Henri STAHL, Damian P. BOGDAN, Manual de paleograjie slavo-romana, Bucure�ti, Funda
fia penrru Literatura �i Arra .. Regele Carol II", 1936, p. 43.
47 H. STAHL, D. P. BoGDAN, Manual de paleograjie.. ., p. 29.
48 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia..., p. 26. ln alte locuri, semnamra episcopului nu are semnul
final (pp. 32, 36, 45, 46). A se vedea �i insemnarea de danie din 1670 a postelnicului Gavriil
Filip pentru Gheorghe Duca, domnul Moldovei, ctitorul Ceraruiei, locul unde, dupa mai no
ile cercedri ale arhim. Mihail Stanciu, Sfanrul Antim devine egumen (Marcu BEZA, Urme
romanqti in Rasaritul Ortodox, Bucurqti, Monitorul Oficial �i Imprimeriile Stamlui. Impri
meria Narionala, 21937, pl. dinrre pp. 32-33).

202 Lucian Dogan
juramantului depus la hirotonia sa49• Urmatoarea semnatura pe care o reprodu

cem aici este $i mai relevanta; ea se regase$te pe actul alegerii lui Ioasaf ca mitro
polit de Alba Iulia (1682) $i aparfine mitropolitului Iona al Chiosului (fig. 18)5°.
Dupa moartea lui Grigorie (1691), a fast ales episcop la Buzau renumitul
tipograf Mitrofan, ,,indrepratorul cuvintelor romanqti", eel care va organi
za noua tipografie domneasd, tipograful Bibliei de la Bucurqti (1688) $i eel
de al drui nume se leaga $Colirea Sfantului Antim Ivireanul ca tipograf51•
Pe actul de alegere a lui Mitrofan ca episcop (1691) apare, printre altele, $i
semnatura mitropolitului grec Ghenadie, fast al Dristrei (Silistra), cu ace
la$i amanunt care ne intereseaza (fig. 19)52• In fine, de acum incolo nu ne mai
surprinde dad inralnim respectivul semn la Daniil (fig. 20)53, unul dintre
urma�ii Sfantului Antim, episcop al Buzaului �i mitropolit al Ungrovlahiei,
continuator al activitafii tipografi.ce (la Evanghelia din 1723, Bucure$ti, re
folosqte placile de la ediria din 1693), la mitropolitul Neofit Cretanul54,
de asemenea, implicat cu osardie in tiparirea drfilor de cult (va edita mai
multe edifii ale Evangheliei - 1742, 1750, falosind acelea$i gravuri antimie
ne), la episcopul Merodie al Buzaului55, eclesiarhul care va redeschide tipo
grafia de la episcopie, $i, in niciun caz ultimul pe lisra, la Antim, episcopul
Buzaului56• Prin urmare, orice nume ar fi avut Sfantul Ierarh, nu ar fi. influ
enpt absolut cu nimic prezenp semnului respectiv la finalul isdliturii sale!
Pentru a cultiva rigoarea $i prudenp in interpretarea semnelor, este indicat sa
fixam pozifia grafid a expresiei: ,,Cruce, ajura-mi" (faarte apropiata de salutul
49 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia..., p. 24.
51 Pe tema inifierii lui Antim in mqtqugul tiparului, a se vedea: Arhim. Mihail STANCIU,
,,Descoperiri recente referitoare la venirea Sfantului Anrim Ivireanul in Tarile Romane", in:
Ortodoxia, SN, 6 (2014), 1, pp. 132-142; SF. A NT IM IvIREANUL, Scrisori, p. 54.
52 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia. .., p. 66. Primul registru din Condica sfanta a Mitropoliei
Ungrovlahiei mai pastreaza ind doua semnaturi ale Jui Ghenadie: una pe actul de alegere a
mitropolimlui Teofil al Transilvaniei in 1693 (tG. CRAIOVEANU, Mitropolia ..., p. 67), cealalta
pe actul de urcare pe tronul episcopiei de Ramnic a lui Ilarion, rot din 1693 (tG. CRAIOVEANU,
Mitropolia ..., p. 74). De remarcat la semnaturile reproduse �i semnul crucii antepus.
53 "!G. CRAIOVEANU, Mitropolia ... , p. 123.
55 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia ..., pp. 135, 147.
56 "!G. CRAIOVEANU, Mitropolia..., p. 177.

cre�tin ,,Doamne, ajuta!") in zona anterioari textului, fie ca facem trimitere la

textele din hrisoave, fie ca facem trimitere la semnaturi, iar semnul posterior
textului, disimulat in cruce, ca in cazul de fafi, sa fie incadrat generic in cate
goria invocatiei finale de fntarire, ca un epilog, simplificat la formula: ,,A�a sa dea
Dumnezeu!" sau ,,Slava lui Dumnezeu pentru ajutorul acordat!".
Existi insa o intrebare, legitima, de altfel: dad semnul nu este litera ,,J.:' de la
Antim, ci un semn convenfional ce fine pana la urma de un anumit canon, �i dad
a mai fost insu�it �i de alfi cirturari ai vremii, nu cumva eel care sapa placile de
lemn este un alt mqter? Dar cine sa fie acesta? In orice caz, rispunsul necesiti
prudenfi, pentru ca tentafia de a ajunge prea repede cu argumente capcana la nu
mele mitropolitului este colosala. Pe de alta parte, este cat se poate de adevarat ca
o serie de trimiteri citre acesta nu pot fi trecute cu vederea: �tim de la Del Chiaro
despre talentul sau de gravor �i ca forma ucenici in acest me�tqug; dubla calitate
de gravor �i tipograf nu este singulari (Damaschin Gherbest semneaza ca ,,tipar
nic" �i gravor in Apostolul din 1683, Bucurqti; dupa alfi autori, insu�i Mitrofan
ar fi fost gravor57); semnul convenfional de pe gravuri reapare in semnaturi ind
din 1691. Desigur, dintre toate acestea, la care se pot adauga �i altele, pana la
noi informafii documentare, semnul convenfional rimane eel mai plauzibil ar
gument pentru a SUSfine ca Sfantul Antim este autorul xilogravurilor. Numai ca
facem din nou recurs la prudenfi �i atragem atenria asupra altui semn grafic din
semnaturile antimiene ce se regase�te in alte semnaturi �i opere de copi�ti �i mi
niaturi�ti: ornamentul criptat in chrismon (X) care se continua din litera ,,r" din
,,Smeritul" (fig. 14), pastrat de la semnaturile grece�ti (fig. 9), se poate observa in
semnatura mitropolitului Eugenie Coexarhu al Mirelor din 167958, pe semnatura
lui Ghenadie, fost al Dristrei, din 169359, pe stema Mitropoliei Ungrovlahiei60,
57 G. loNEscu, Caliiuza tipografului ..., p.

142. Vezi pe aceasra rema �i: loan BrANU, ,,Mirrofan
episcopul Hu�ilor �i al Buzeului, mare ripograf, 1681-1701", in: Almanahul Graficei Romane,
Craiova, Scrisul Romanesc, 1927, p. 48; Gabriel CocORA, Tipar �i ciirturari, Bucurqti, Ed.
Litera, 1977, pp. 154-155.
58 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia .. ., p. 52.

59 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia ..., p. 74.
60 Vezi stema Mitropoliei Ungrovlahiei tiparira pe lndreptarea legii (Targovi�te, 1652), Cheia
intelesului (Bucure�ti, 1678) etc. Ornamentul se poate vedea �i pe stema Basarabilor tiparita pe
Pravila de la Govora (1640). Reapare, mult mai tirziu, intr-un exercifiu de condei pe forzaful
anterior al manuscrisului de la Kiev cuprinzand Chipurile Vechiului ?i Noului Testament, 1709,
�i in semnaturi precum aceea a mitropolitului Neofit (tG. CRAIOVEANU, Mitropolia. . , p. 130).

.
204 Lucian Do ga n
ca final de text pe Panegiricul greco-roman din 169261 (fig. 21) �i in frontispi

ciul heraldic reprezenrand emblema Sfantului Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, sub forma de �nururi incolacite pe ripida �i pe drja mitropolitana
(fig. 22) de pe f. 4v a A?ezamantului Manastirii Antim din 171362• Or, daca in cazul
semnului final din semnatura pus fara-n fara cu cele doua gravuri din Evanghelii
(1693-1697), suntem indreptafifi sa-i atribuim Sfantului Antim paternitatea
creatoare a gravurilor, mutatis mutandis, ar trebui sa funqioneze acela�i rario
nament �i in cazul scrierii Panegiricului �i in cazul miniaturilor din A?ezamcint.
Dar unii cercetatori63 au aratat faptul ca nu se pot atribui lui Antim nici copierea
Panegericului, nici miniaturile din A?ezamantul manastirii, inrudite, din punct
de vedere stilistic, cu ornamentica de inspirafie occidentala de pe Hrisovul din
1715, ci, mai degraba, s-ar indrepta atenria catre autointitulatul ,,Nicola notare
�ul", care poate trasa caracteristicile �colii de copiere din cadrul Mitropoliei de la
Bucure�ti, atit de aproape de mitropolit, �i cu care i�i poate disputa paternitatea
unor opere. ,,Sensul ezoteric al compozifiei miniaturilor ramine - apreciaza
cerceratoarea Violeta Barbu64 -, neindoielnic, aportul mitropolitului Antim"
sau, cum spune Aurelian Sacerdoreanu, el putind fi ,,numai propunatorul te
melor realizate plastic"65•
Un al doilea ornament prezent in unele semnaturi antimiene ce nu trebuie sa
para lipsit de interes este grafismul de sub litera ,,8'' din ,,Anthim" (fig. 1 1, 13,
14), menfinut in toate semnaturile lungi �i confundat de Constantin Erbiceanu
�i de Melchisedec $tefanescu cu monograma mitropolitului, ambii descifrand
in el aceea�i inifiala ,,/\' (,,numele Antim in prescurtare" )66• Evidenta confuzie a
61 Biblioteca Academiei Romane, Ms. rom. 766. V ioleta BARBU, Miniatura brancoveneascii.
Manuscrise ilustrate ?i ornamentate, Bucurqti, Ed. Meridiane, 2000, nr. cat. 6 �i fig. de la p. 63.
62 V. BARBU, Miniatura brancoveneascii ..., nr. cat. 27 �i fig. de la p. 91. Circularia acestui orna
ment inserat in construcria cuvintelor este vizibilii �i in Occident; fig ureazii pe foaia de titlu, sub
litera ,,x", a carrii lui Th. GEMINUS, Compendiosa totius anatomie delineatio aere exarate, Landini,
John Hertford, 1545.
63 V. BARBU, Miniatura brancoveneascii..., pp. 32-36.

64 V. BARBU, Miniatura hrancoveneascii.. , nr. cat. 27; fig. de la pp. 63, 91.
.
65 A. SACERDOTEANU, ,, Antim Ivireanul, arhivist. .. ", p. 883.

66 Constantin Erbiceanu reproduce in 1888 ap-zisa ,,monogramii" in: tANTIM IvrREANUL,
Didahiile . , vol. I, p. XXXVII. Melchisedec, asemenea lui Erbiceanu, invocii in eel de-al doilea
. .
volum al Didahiilor (grqit atribuit Jui Antim) prezenp acestor ,,monog rame", pe care le com
parii cu alte documente �i semniituri �tiure ca fiind sigur scrise de mana Jui Antim, ajungand
Considera�ii brahigrafi.ce 205
fost subliniata in 1962 de dtre G. $trempel, argumenrand d astfel de ,,viniete

finale" se inralnesc de zeci de ori la manuscrise copiate in secolul al XVII-lea67•
Compad.nd ,,monogramele" aduse in discufie de Melchisedec cu ,,impleticirea
a doua copci sau doi de A majusculi" din semnarura lui Sofronie, stareful
Manastirii Cozia, de pe Lexiconul lui Mardarie Cozianul (16 49), unde se rega
se$te ornamenrul, in continuarea literei ,,cp", Grigorie Crefu respinge ideea d
o asemenea decorafie poate fi identificara cu inifiala lui Antim68• Cu privire la
autenticitatea manuscriselor (Biblioteca Academiei Romane, Mss. 549 �i 525)
tiparite de Erbiceanu-Melchisedec in 1888-1889, G. $trempel a demonstrat d
Ms. 549 este o copie scrisa intre anii 1730-1740, iar Ms. 525 cuprinde o cule
gere de predici, dintre care una aparfine Sfanrului Antim69, �i a fost copiat spre
finele secolului al XVIII-lea70• In mod inevitabil, concluziile eronate ale isto
ricilor Erbiceanu �i Melchisedec, bazate pe ,,monograme" inexistente, au creat
direqii false de analiza a operelor antimiene �i pentru alfi istorici71•
De asemenea, noi am identificat semnul in multe semnaturi, dar amintim doar pe
cele mai importante: ,,Marele Logofat al Bisericii celei Mari, persoana exarhica $i re
prezentant al Intru tot Preasfinfitului loan Carnofillis" (1679)72; mitropolitul Iona al
Chiosului (1682)73 (fig. 18); mitropolitul Ghenadie, fost al Dristrei (1693)74, Neofit
al Sevastiei (1698)75, iar, dupa Sfantul Antim, amintim doar pe mitropolitul
la concluzia cii volumul esre scris de acesta (Anrim IvIREANUL, Didachiile ..., vol. II, pp. V-VI).
67 tANTIM IvIREANUL, Predici, p. 46 ?i n. 1. G. $rrempel numqte in spirit critic viniera res
pecriva ,,pseudomonograma" (pp. 47, 64, 308-309).
68 Mardarie CozIANUL, Lexicon slavo-romanesc ?i talwirea numelor din 1649, Bucurqri,
Institutul de Arre Grafice Carol Gobi, 1900, p. 8 ?i tab. IL
69 tANTIM lvIREANUL, Predici, pp. 47, 50. Vezi ?i: Pr. Al I Cn;REA, ,,Anrim Ivireanul predi
. .
cator ?i orator", in: Biserica Ortodoxa Romana, 74 (1956), 8-9, pp. 782-784.
70 Gabriel $TREMPEL, Catalogul manuscriselor romanqti, vol. 1, Bucurqti, Ed. $tiinfificii ?i
Enciclopedid, 1978, p. 133 (poz. 525). Autorul propune ridul Omilii la duminicile de peste an.
71 tAnrim IvrnEANUL, Predici, p. 51, n. 4. I. Cornoi, profesor de Noul Testament la Facultatea
de Teologie din Bucurqti, publid doua edifii (1895 ?i 1908, Bucurqti, Socec) cu extrase din
Didahiile tiparite in 1888-1889, fara a se indoi de aurenricitatea volumului al doilea. Nicolae
Iorga (edifia din 1911) ?i P.V. Hanq (edifia din 1915) evita volumul al doilea (1889).
72 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia ... , p. 51.
73 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia .. . , p. 59.
74 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia... , pp. 67, 74.
75 tG. CRAIOVEANU, Mitropolia. .. , p. 78.

206 Lucian Dogan
.;lrefan, urcat in tronul Mitropoliei Ungrovlahiei in 1732, care copiaza foarte

multe elemente caligrafice din semnatura fostului tipograf $i mitropolit76• Mai
trebuie menfionat faptul di, in comparafie cu semnul comentat anterior, acesta
nu apare in semnaturile sale ded.t foarte tirziu, in calitate de mitropolit, cand
i$i recompune, poate $i la sugestia caligrafilor bucure$teni, spectaculoasa semna
turii. Semnul este criptat $i in inifiala ,,I" din Evanghelia de la Snagov, 1697 (vezi
Viata Evanghelistului loan, f. 2r·v). Dar semnatura cea mai interesanta pentru
acest detaliu este a tipografului, zugravului $i gravorului Damaschin Gherbest
de pe xilogravura Evanghelistului Luca din Apostolul de la Bucure$ti, 1683 (f.
sv), pe care Sfantul Antim, prin natura meseriei, 0 cuno$tea foarte bine. Finalul
semnaturii de pe Capitole indemnatoare (1691) tradeaza parci ni$te imprumu
turi din semnatura lui Damaschin, colegul de breasla $i de rasa monahala.
Astfel de semne incruci$ate cu valoare de chrismon se mai intilnesc in frontispi
cii sau in finaluri de capitole (fr. cul-de-lampe) $i au valoare sacra in criptologia
cre$tina, urmand o tradi�ie veche ce atinge performan�e uluitoare in miniatura
carolingiana. Thfophile Beaudoire77, intr-un studiu aparut la inceputul secolului
al XX-lea, pleaca de la d.teva semne de baza din alfabetul fenician, daleth, yod,
teth, nun, ayin, res (resch) $i waw (cu semnificafia: poarta, mana, �arpe, pqte, ochi,
cap, cheie), din care au evoluat alfabetele grec $i ebraic, acesta din urma foarte
asemanator in perioada primara cu eel fenician, $i ajunge sa identifice 0 veri
tabila geometrie secreta a limbajului plastic cu semnificafie cre$tina criptata in
ornamentica arhitecturii, frescelor, amuletelor, marcilor tipografice, legaturilor
de carte, miniaturilor etc.
Poate nu intimplator, regasim, alaturi de semnul convenfional, aceste doua orna
mente incruci$ate in alte iscilituri din documentele mitropoliei Ungrovlahiei, in
proximitatea cirora Sfantul Antim trebuie sii-$i fi desfa$urat activitatea de copist,
tipogra£ arhivist $i bibliotecar78• Numai a$a, tred.ndu-i prin mini tot felul de za
pise, dirfi $i hrisoave, se explici influenp altor semnaturi asupra lui, cici vedem
in Condica SJanta cum aceste detalii se constituie ca un fundal, ca o constantii
pentru foarte mulfi ierarhi de dinaintea Sfintului Antim $i deopotriva de dupa.
Extinderea semnului in planul artelor decorative (xilogravurii) presupune o
noua abordare interpretativa, fara a eluda insa expresia lui solemna. Existii
76 ·j·G. CRAIOVEANU, Mitropolia. , p. 125.

..
77 Theophile BEAUDOIRE, Genese de la cryptographie apostolique et de /'architecture, Paris, E.
Campiomont et C', 1902, p. 41, fig. 51.
78 Vezi studiul: A. SACERDO TEANU, ,,Antim Ivireanul, arhivisr...", pp. 862-890.

Considera�ii brahigrafice 207
in arta miniaturii o varianta de reprezentare a Evanghelistului loan alaturi

de discipolul Prohor, druia ii dicteaza Evanghelia, inspirat fiind de Duhul
Sfant, figurat adeseori printr-o parte a sferei cere$ti din care se revarsa dintre
nori raze asupra lui (a se vedea Evanghelia tiparira la Bucure$ti in 1682) sau
printr-o mana care iese din cer ca semn al binecuvanrarii divine. In alte re
prezentari, cum este, de pilda, acuarela gramaticului Nicula de pe Tetraevan
gheliarul79 romanesc din 1686, pe arcul cerului este infafi$at simbolul lui loan
in forma de leu inaripat cu Evanghelia (conform atribuirii de dtre Sfantul
Irineu). In aceasta cheie mistid trebuie citit semnul din finalul legendelor gre
cqti: Evanghelistul, cu puterea Duhului Sfant, il inspira pe gravor. Dar sa nu
ne indeparram prea mult $i sa nuanfam gestul binecuvantarii cu mana, care,
dupa descrierea din Erminia lui Dionisie din Furna, prin pozifia degetelor,
trebuie sa formeze numele lui Iisus Hristos ,,in prescurtare" (I-C)80, iar numele
lui Hristos (chrismon-ul), $tim din criptografia cre$tina, este sinonim cu cru
cea. De altfel, conform unui diqionar de termeni speciali pentru manuscrise,
semnul convenfional cruce (t) ,,este folosit ca semn de trimitere, de invocare,
sau pentru a indica o binecuvantare intr-un text liturgic"81•
Concluzii
Problematica ,,talentelor rare" cu care a fost inzestrat Sfantul Antim Ivireanul
este una dintre parfile cele mai interesante din biografia acestei mari con$tiinfe a
Ortodoxiei, insa nenumaratele atribuiri artistice, in unele exceland performanp
improvizafiei, exprimate de personalitafi marcante ale culturii romane$ti, me
rita cu adevarat sa fie rediscutate $i, dupa caz, corectate. La finalul observafiilor
de mai sus, foarte succint prezentate, ind nu putem afirma cu certitudine dad
Sfantul Antim Ivireanul a sapat sau nu a sapat in lemn cele patru gravuri sau
macar pe ultimele doua, care fac $i obiectul adtor opinii exaltante.
Ceea ce se poate constitui totu$i ca o concluzie ferma este faptul ca acel mult
disputat grafism final din semnaturi, circular in documentele vremii, nu este
inifiala ,,/\'de la Antim, ci un semn convenfional, recognoscibil in practica
79 B iblioteca Academiei Romane, Ms. rom. 1327, £ 190'. Vezi descrierea iconograli.di a
Evanghelisrului loan cu Prohor in: DIONISIE DIN F u R NA , Erminia.. , p. 148.

.
80 D10NISIE DIN FuRNA, Erminia. . , pp. 228-229. Vezi �i: Ion D. .';)TEFANESCU, Iconografia
.
artei bizantine ?i a picturii Jeudale romane?ti, Bucurqti, Ed. Meridiane, 1973, p. 194.
81 Adrian PAPAHAGI, Vocabularul ciirfii manuscrise, Bucurqti, Ed. Academiei Romane,
2013, pp. 127, 139.

208 Lucian Dogan
diplomaticii slavo-romane, iar transpunerea lui in xilogravuri ne incredinfeaza

ca autorul, oricare va fi fost acesta, a studiat, a inteles �i �i-a asumat funcfia
lui solemna.
Ca semn final pentru studiul de fafa, asemenea Sfantului Ierarh �i Martir
Antim Ivireanul, vom spune: ,,Slava, cinste �i inchinaciune celui in Troifa unuia
Dumnezeu, Cari ne-au ajutat dupa inceputu de am ajunsu �i sfar�itul!" (din epi
logul Evangheliei de la Snagov, 1697).
Summary: Brachigraphic considerations on engravings

ascribed to St. Anthimus of Iberia
Keywords: book, brachigraphy,

diplomatics, autograph, xylography
To the researchers studying the printing work carried out by the Holy Hierarch
Anthimus of Iberia, identifying the author of each piece of xylography that il
lustrates his books is a challenging endeavor. The 1718 writing of Italian me
morialist Del Chiaro presents St. Anthimus himself as a potential author. This
major source generated a widely-spread opinion ascribing them to St. Anthi
mus, despite all the obvious stylistic inconsistencies. During the second half of
the 19th century, interest in his works acquired a scientific character; research
ers directed their attention to a particular sign found on two out of the four
xylographies in full page, immediately following the inscription with the Greek
names of Evangelists Luke and Mark. These engravings illustrate the Greek
Romanian Gospel Book (Tetraevangelion) printed at Bucharest in 1693. The sign
can also be found at the final part of several signatures of the Holy Hierarch:
the signature on f. 4r in the Exhortative chapters by Basil the Macedonian, Bu
charest, 1691; the signature of Saint Anthimus as bishop of Ramnic, 1707; his
signature on the manuscript Teachings for the Establishment of the honored All
Saints' Monastery, 1713 and so forth. Scholars specialized in the study of Ro
manian books have interpreted the sign as the initial,,/\' for Anthimus, a detail
perceived as further proof of St. Anthimus' authorship.
As far as this authorship is concerned, this grapheme is not included in the cat
egory of alphabetic signs as it does not reveal a solemn intention of its maker and,
even more importantly, the documents of the time prove that the same sign had
been employed as a symbol added to the signature by other ecclesiastic figures
(before Anthimus), although their names did not start with ,./\': the signature of
Gregory, bishop of Buzau, 1669; the signature of metropolitan Jonah of Chios,
1682; the signature of the Greek metropolitan Gennadios, former bishop of Dris
tra, 1691. Therefore, the sign should be examined according to the principles of
brachigraphy, one of the paleography branches dealing with the study of abbrevia
tion systems, and it should be interpreted not according to the alphabetical ab
breviation system, but according to the analphabetical one. Thus the conventional
sign following the signature graphically dissimulates the sign of the Holy Cross,
denoting a blessing in keeping with the Byzantine-tradition diplomatic practice.
Operating the distinction between text and graphics is not to deny the engraving
activity of Anthimus of Iberia, even though the sign does not indicate the initial
of his name; however, we cannot safely assert that the matter of authorship is
definitively settled.
210
O Q !L'5 T ,t1 ·
:-:.,
R:�v.:::1:.!:"':;.::··
�%;,)\JICT
"Sl'Wf"fL' •: �
�H� j�-� �:
Kif
.. .
hO:
SHfNttAm'l.tv .
.
f,'iltJhtt �m£1trr., •ft"p'ls·,.;t':--
t.11.:: rNo .j.!:.lil\
·-;;,..,..,_ ._ ._,"J.,.,.,�·
'
·
"I'"
··"
-�"-�'·��!.A�!_ • '�
��
Fig. 1. Foaia de tirlu.

Evanghelia greco-romana,
Bucure�ti, 1693
211
Fig. 2. Sf. Evanghelist loan Teologul Fig. 3. Sf. Evanghelist Matei

212
Fig. 4. Sf. Evanghelist Luca Fig. 5. Sf. Evanghelist Marcu

213
Fig. 6. Sf. Evanghelist Fig. 7. Sf. Evanghelist
Luca, detaliu Marcu, deraliu

214
.,
-,
,.. :.:
••
...
";..;_ , ,.
. . ..
., .;. ,. ""�
•
Fig. 8. Rama textului de

la Evanghelia greco-romana,
Bucure�ti, 1693
215
Fig. 9. Semnitura Sf. Antim. Vasile Macedoneanul, Capitole indemnatoare,

Bucure�ti, 1691, f. 4'
r I '
Fig. 10. ,,Anrhim episcop Ram", semnirura lui Amim ca episcop de Ramnic, 1707
216
Fig. 11. Semnatura in varianra scurra a Sf. Antim. Evanghelie, Tiflis, 1709, f. 3v
Fig. 12. Semnatura Sf. Antim cuprinzind invocaria verbala ,,Anthim, cu

mila lui Dumnezeu..." �i invocaria simbolica de la sfar�itul marturisirii de
credinra ca episcop al Ramnicului, 1705
217
Fig. 13 . .,Anthim al Ungrovlahiei", semnatura in varianta lunga de pe ms.

A?ezamantul cinstitei Manastiri a Tuturor Sfintilor, 1713, f. sv
Fig. 14 . .,Smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei Anhtim", cartu�ul cu semnatura in varianta lunga de pe

Hrisovul arhieresc din 20 iulie 1715
218
Fig. 15. Semnatura Sf. Antim sub forma de Fig. 16. Disimularea Sfmtei
sigle (simpla - ,,/\' �i dubla - ,,Ug".) cu puncte Cruci in semnul neautograf
de prescurtare. A cincea scrisoare catre clericii folosit de Sf. Antim. Hrisovul
din $cheii Bra�ovului, 1713 arhieresc, 1715
Fig. 17. Semnatura episcopului Grigorie al Buzaului pe documentul de numire a lui

Teodosie, 1669 (lipsesc punctele de incadrare)
219
Fig. 18. Semnatura mitropolirului Iona al Chiosului pe acrul alegerii lui Ioasaf
ca mitropolit de Alba Iulia, 1682 (cele doua puncte de incadrare se afla in
interiorul buclei mari)
Fig. 19. Semnatura mitropolitului Ghenadie, fosr al Drisrrei, pe actul de

alegere a lui Mitrofan ca episcop al Buziiului, 1691
220
Fig. 20. Semnatura lui Daniil de Aninoasa pe actul de numire a lui Ioanichie la Mitropolia
Stavropolei, 1726
Al\rl'\f 1�"1lll H
Qi .,
Fig. 21. Final de text din manuscrisul Panegiricul greco-roman, 1692, f. 71'
221
Fig. 22. Blazonul Sf. Antim.

AFzamantul Manastirii Antim,
1713, f. 4v
Anca Elisabeta TATAY I Cornel TATAI..BALTA
Universitatea 1Decembrie1918 Alba Iulia; Biblioteca Academiei Cluj-Napoca/
Universitatea 1Decembrie1918 Alba Iulia
Despre grafica Evangheliei greco ..romane
(Bucure�ti, 1693) a lui Antim lvireanul
Cuvinte cheie: Antim Ivireanul, Evanghelie

greco-romana, grav ura, cart e romaneasca veche
Abstract
Antirn Ivireanul (1650/1660-1716), personalitate de prim rang a culturii rornane�ti,
s-a aflat In atenria a nurnero�i cercetatori din trecut �i din prezent (Nicolae
Cartojan, Florin Faifer, Mircea Pacurariu, Gabriel �trernpel etc.). Xilogravurile
Cadrul Joii de titlu, Evangheli�tii Joan, Matei, Luca �i Marcu �i alte citeva lucrari
rnai rnarunte din Evanghelia greco-romana de la Bucure�ti (1693), socotite, pe
drept cuvant, capodopere ale artei brincovene�ti, de�i nesernnate, sunt atribu
ite lui Antirn Ivireanul de diveqi autori: Mircea Tornescu, Cornel Tatai-Balra,
Drago� Morarescu, Doru Badara, Ana Andreescu �.a. Pornind de la bibliografia
existenta, autorii acestui studiu �i-au propus sa ofere 0 noua interpretare xilogra
vurilor ce lrnpodobesc respectiva Evanghelie.
Antim Ivireanul, nascut dtre 1650 sau 1660 in Iviria (Georgia), drturar cu multi
ple preocupari, vine in Tara Romaneasd, din Constantinopol, la solicitarea dom
nitorului Constantin Brancoveanu (1688-1714). Activeaza ca tipogra£ ajungand
in scurta vreme in fruntea tipografiei domne�ti a Mitropoliei din Bucure�ti. Se
calugare�te, in 1705 este investit episcop la Ramnic, iar in 1708 este ales mitropoli
tul rarii.
, Incepand cu 1691, tipareste la Bucuresti diferite drti,
, , , intre care Evanghelia
greco-romana (1693) �i Psaltirea in limba romana (1694). Pune bazele unei tipografii
Despre grafica Evangheliei greco-romane 223
la Snagov (1696), unde scoate de sub teascuri drfi in mai multe limbi, indeosebi
in gread, dar 9i in romana, in slavona sau araba. Revenit la Bucure9ri in 1701, face
sa apara in doar dfiva ani cincisprezece tiparituri, cele mai multe in limba gread,
dar 9i in romana (Noul Testament, 1703), in turd 9i araba. Infiinrand tipografia de
la Ramnic (1705), patroneaza editarea aici, dar 9i la Targovi9re (din 1709), de drfi
in limba romana ori cu texte paralele slavo-romane. Asrfel, el a avut un rol insem
nat in introducerea complera 9i definitiva a limbii romane in biserid.
Prin grija lui Constantin Brancoveanu 9i a lui Antim, fervenri aparatori ai
Ortodoxiei, se intemeiaza, pentru prima dad, o tipografie araba in Asia Mid.
Cu acela9i sprijin, se deschide o tipografie in Gruzia, la Tbilisi. Avand o atitudine
antiotomana, in 1716 a fost exilat de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat.
In drum.spre Muntele Sinai, dincolo de Adrianopol, este ucis de turci 9i aruncat
in raul Marifa sau in afluentul Tungea.
Antim Ivireanul nu a fost numai editor 9i tipograf prefuit, ci 9i poliglot, tradu
dtor de scrieri de cult 9i didactico-morale, autor de didahii (predici), desenator,
caligra£ sculptor in lemn 9i piatra, pictor, miniaturist, broder 9i gravor1. Apti
tudinile sale de desenator 9i xilogravor inzestrat sunt clar exprimate de felul in
care este tiparira 9i impodobira eleganta Evanghelie greco-romanii din 1693, ca
podopera a artei tiparului 9i a xilogravurii brancovene9ti. Xilogravurile nu sunt
semnate, dar toad lumea2 recunoa9te d autorul lor este Antim Ivireanul, eel
care, de altfel, este 9i tipograful drfii.
Cadrul Joii de titlu (fig. 1) al acestei Evanghelii este un exemplu relevant al artei
brancovene9ti. In epoca lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), viap culturala
1 Vezi de pilda: Nicolae CARTOJAN, Istoria literaturii romcine vechi, vol. III, Bucure�ti,
Fundaria pentru Literarura ?i Ard ,,Regele Carol al II-lea", 1945, pp. 219-228; Florin FAIFER,
in: Gabriela DRAGO! et al, Dicfionarnl literaturii romane de la origini panel la 1900, Bucure?ti,
Ed. Academiei, 1979, pp. 42-44; Mircea PA.cuRARJU, Dicfionarnl teologilor romani, Bucure�ti,
Ed. Univers Enciclopedic, 1996, p. 219-221; Gabriel $ T REMPEL, Antim Ivireanul, Bucure?ti,
Ed. Academiei Romine, 1997.

2 Vezi de pilda: Mircea ToMEscu, Istoria celrfii romane?ti de la 1nceputuri panel la 1918,
Bucurqti, Ed. $tiinfifica, 1968, pp. 80-81, 83, 84; Corne! TATAI-BALTA, ,Jncursiune in
xilogravura romineasd. (sec. XVI-XIX)", in: Apulum, 17 (1979), pp. 455-457; Drago?
MoRARESCU, ,,Antim Ivireanul xilograf", in: Cantarea Romaniei, 3 (1983), pp. 42-43; Doru
BA.DARA, Tiparul romanesc la sfar?itul secolului al XVII-lea ?i inceputul secolului al XVIII-lea,
Braila, Ed. Istros, 1998, pp. 184-185; Ana ANDREESCU, Arta celrfii. Cartea romaneascel veche
(1508-1700), Bucure�ti, Ed. Capitel, 2006, p. 54.

224 Anca Elisabeta Taray I Corne! Tatai-Balti
romaneasca in ansamblul ei cunoa�te o impetuoasa infforire. Acest lucru este

posibil deoarece vestitul domn, abil in politica, poseda o cultura rafinara, fiind
receptiv la ffuxul de idei din Rasarit �i din Apus. Cultura affara acum sub inra
urire greceasca explica bogafia carfilor aparute in aceasta limba, dar numeroase
sunt si cele in limba romana. Totodara sunt cunoscute variatele relatii pe care le
' '
intrefinea domnitorul cu Italia. Se �tie, printre altele, ca secretarul lui Constantin

Brancoveanu pentru limbi occidentale era fforentinul Anton Mario del Chiaro,
semnatarul cartii Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia. . , Venetia, 17183•
'
.
'
Revenind la Cadrul foii de titlu (fig. 1), se observa ca acesta este echilibrat com-
pus, beneficiind de inffuenp Rena�terii, dar abundent decorat, tradand inra
urirea barocului: elemente arhitectonice - o coloana torsadara la mijloc �i doi
pila�tri laterali, pe care figureaza frunze de acant �i ffori, prevazufi cu capiteluri
compozite, ce susfin doua arce in acolada. Sus, Iisus Hristos, cu Evanghelia des
chisa pe piept, binecuvanteaza cu ambele maini, fiind inscris intr-un medali
on octogonal. Jos, Sfinfii Imparafi Constantin �i Elena, cu coroane pe cap �i
in ve�minte specifice rangului lor, susfin Crucea. In colfurile cadrului sunt re
prezentate busturile Evangheli�tilor cu simbolurile lor, cuprinse in medalioane
circulare. Finerea desenului �i a ha�urilor contribuie deopotriva la realizarea
acestei xilogravuri de excepfie.
Autori ai celor patru Evanghelii canonice, loan �i Matei au fost apostoli ai lui Iisus,
cunoscandu-1 direct pe Acesta, iar Luca �i Marcu au affat despre faptele Lui de la
Pavel, respectiv Petru4• Cele mai vechi reprezenrari picturale ale Evangheli�tilor da
teaza din secolul al IV-lea, de�i noile cercerari merg pana in secolul al II-lea. Incepand
din perioada cre�tinismului timpuriu, Evangheli�tilor li se atribuie simboluri sau
sunt identificafi cu ele, reprezentarile alaturi de acestea devenind uzuale din secolul
al V I-lea5: un om sau un inger pentru Matei; un leu, adesea inaripat, pentru Marcu;
un taur sau un bou, de asemenea uneori inaripat, pentru Luca; un vultur pentru
loan. Exisra doua surse de provenienfa pentru aceste simboluri, ambele vizionare:
Iezechiel (1, 5-10) din Vechiul Testament �iApocalipsa (4, 6-8) din Noul Testament6•
3 Vezi pencru detalii: N. CARTOJAN, Istoria literaturii romane . . ., PP· 205-213 (cap ... Epoca
lui Bd.ncoveanu").
4 Hannelore SACHS, Ernst BADSTUBNER, Helga NEUMANN, Christliche Ikonographie in
Stichworten, Leipzig, Koehler & Amelang, 1980, pp. 126-127; Gaston DucHET-SucHAUX,
Michel PASTOUREAU, The Bible and the Saints, Paris, Flammarion, 1994, p. 140.
5 H. SACHS, E. BADSTUBNER, H. NEUMANN, Christliche Ikonographie... , p. 127.
6 G. DucHET-SucHAUX, M. PASTOUREAU, The Bible and the Saints, p.140; Richard TAYLOR,
Despre grafica Evangheliei gr eco-romane 225
Fiecare dintre cele patru creaturi a fost atribuica cite unui Evanghelist in
funcfie de natura Evangheliei scrisa de el. Lui Matei i-a revenit omul/ingerul,
deoarece scrierea lui accentueaza umanitatea lui Iisus �i incepe cu o descriere
a descendenfei umane a lui Iisus. Evanghelia lui Marcu a fost gandica pentru
a scoate in evidenfa regalitatea lui Iisus �i, ca atare, i-a fost atribuit leul - rege
le animalelor salbatice. Mai mult, textul sau incepe cu vocea Sfantului loan
Botezatorul care ,,strigain pustie", la fel cum rage un leu. Boul lui Luca face refe
rire la sacrificiu,intrucit Evanghelistul trateaza aspectele viefii de sacrificiu a lui
Iisus. De asemenea, Evanghelia saincepe cu jertfa adusa lui Dumnezeu de dtre
Zaharia, tacal lui loan Botezatorul. Lui loan i-a fost atribuit vulturul, deoarece
spiritualitatea �i relatarea drfii sale este cea mai inalta �i sublima, iar vulturul,
in mitologie, este singura pasare care se poate uita direct la soare7•
Adesea, simbolurile apar in jurul Crucii Rastignirii, deoarece sunt asociate cu
regalitatea lui Iisus din centru: omul este rege al creafiei, leul este rege al ani
malelor salbatice, boul este regele animalelor domestice, vulturul este regele
pasarilor8• In pictura de carte, Evangheli�tii devin din secolul al VI-lea o tema
obligatorie. I�i gasesc locul la inceputul textului, de cele mai multe ori, pe pagi
naintreaga9• Ei pot stain picioare sau jos, scriind. Reprezentarea lor deriva din
modele antice. I�i intind mana dreapra, asemeni oratorilor greci sau romani, in
timp ce atitudinea lor meditativa provine de la aceea a filozofilor1°.
Cei patru Evangheli�ti care se succedin cuprinsul Evangheliei greco-romane, ocupand
fiecare cite o pagina intreaga, sunt redafiin picioare - �i nu �ezand, cain arta bi
zantina -in cadrul unui interior. Ei finintr-o mana o carte, iarin cealalta o pana de
scris, fiindinsofifi de simbolurile lor. Ambianfelein care sum plasafi Evangheli�tii
seinscriuintr-un oval - des uzitatin baroc -, iar acestaintr-un patrulater.
Evanghelistul Joan (fig. 2) esteinfafi�at ca un tinar zvelt cu chip delicat. Trasatu
rile sale frumoase �i efeminate, parul cirlionpt ce i se revarsain plete pe umeri
ne due cu gandul laingerii din arta italiana. Prin arcadele deschise, atit de ca
racteristice Rena�terii din Peninsula, se zarescin flancuri fragmente arhitecto
nice �i peisagistice. Intreaga scena este cuprinsaintr-un cadru baroc pretenfios,
How to Read a Church. A Guide to Symbols and Images in Churches and Cathedrals, New Jersey,
Hidden Spring, 2005, pp. 101-102.
7 R. TAYLOR, How to Read a Church .. , p. 102.

.
8 R. TAYLOR, How to Read a Church.. , p. 103.

.
9 H. SACHS, E. BADSTUBNER, H. NEUMANN, Christliche Ikonographie..., p. 128.
10 G. DucHET-SucHAUX, M. PAsTOUREAU, The Bible and the Saints, pp. 140-141.

226 Anca Elisabeta Taray I Cornel Tatai-Balti
bogat ornamentat, a�a cum 11 vom inralni �1 m celelalte trei xilogravuri.

Evanghelistul Matei (fig. 3), umanizat �i cu o finuta impozanta, mediteaza intr-un
interior indrcat. Faldurile ample �i grele ale ve�mintelor sale, ca �i cele ale dra-
periei ce ararna din tavan, isi' au originea in arta Renasterii
' si
' a barocului.
Evanghelistul Luca (fig. 4), avand o fizionomie apropiara de cea a lui Matei, dar cu
o privire mai blanda, este imaginat intr-un spafiu grandios, in care masa are pi
cioare in forma de voluta, motiv ornamental frecvent in arta barod. De semna
lat existenfa clepsidrei, care simbolizeaza scurgerea ireversibila a timpului spre
moarte. Cele doua compartimente ale ei corespund cerului �i pamantului, iar
firul de nisip este legatura dintre ele. Prin rasturnare, sensul legaturii se schim
ba, producandu-se o intoarcere la origini11•
Evanghelistul Marcu (fig. 5) este pozifionat intr-un interior cu arhitectura mai
aerisira. Cutele in unghi ascutit
' ale vesmintelor
' sale constituie o reminiscenra
'
a celor din arta de tradifie bizantina. Este interesanra ideea de a umaniza leul,
simbolul Evanghelistului, dupa cum s-a observat12•
Aceste patru xilogravuri, de o calitate artistid aparte, arat sub aspectul concepfiei,
cat �i al modului de gravare, nu sunt semnate. Drago� Morarescu considera insa
ca doua dintre ele (Evangheli§tii Luca - fig. 4 - �i Marcu - fig. 5) defin cite un
,,element grafic" - situat pe pergamentul desfa�urat deasupra celor doi Evanghe
li�ti - care ,,dovedesc indubitabil calitatea de gravor" a lui Antim Ivireanul13•
Cele patru ilustrafii atribuite, in mod justificat, lui Antim Ivireanul se repetain Evan
ghelia imprimata la Snagov (1697), precum �i in edifiile ulterioare de la Bucure�ti
ale Evangheliei: 1723 (cu excepfia Evanghelistului Luca - fig. 4), 1742, 1750.
Evanghelia de la Ramnic din 1746 poseda ilustrafii asemanatoare cu cele de la
Bucure�ti, respectiv Snagov. Una dintre gravuri este semnaci de ,,Popa Mihai tipograf'.
Evanghelia de la Blaj din 1765 este decorara cu cei patru Evangheli�ti gravafi de
,,Sandul tipograf ", care s-a inspirat parfial (este vorba de Evangheli§tii Matei �i
Luca) din Evangheliile de la Bucure�ti sau Snagov14•
Evanghelia de la Sibiu (1806) este ilustrara de loan Zugrav, acesta preluand,
la randul sau, anumite elemente, dar intr-un mod ingenios �i creator, din
11 Ivan EvsEEV, Dictionar de simboluri ?i arhetipuri culturale, Timi�oara, Ed. Amarcord, 1994,
pp. 41-42.
12 A. ANDREESCU, Arta ciirfii. .., p. 60.

13 D. MoRARESCU, ,.Antim Ivireanul...", p. 42.
14 Corne! TATAI-BALTA, Gravorii in lemn de la Blaj (1750-1830), Blaj, Ed. Eventus, 1995,
pp. 78-79, fig. 22-23.

xilogravurile celor patru Evangheli�ti existente in drfile de la Bucure�ti, res

pectiv Snagov �i Ramnic15•
Cele cateva frontispicii din Evanghelia greco-romana de la Bucure�ti (1693) -1nvierea
(fig. 6), Iisus-Copil binecuvantand cu ambele maini (fig. 7) �i Deisis (fig. 8) - se
inscriu pe aceea�i traiectorie artistid elevara. De data aceasta, simfim insa o re
intoarcere la tradifia bizantina, la acea fina stilizare a elementelor vegerale (acant
�i floarea soarelui)16•
In arealul drtii
'
romanesti
'
vechi, cuprins intre 1508-1830, centrul tipocr
I:>
rafic al
Bucure�tilor, unde au funqionat in perioada 1573-1830 mai multe imprimerii - ne
referim aici la tipografiile de la Manastirea Plumbuita, la tipografia Mitropoliei,
la tipografia ,,domneasd", la tipografia ,,noua" a Mitropoliei, la cea de la Manas
tirea Tururor Sfinfilor, la tiparnip de la Manastirea Sfantul Sava sau la cea a
,,�coalei Vadre�tilor'', la tipografia ,,greceasd", la cea de la Izvorul Tamaduirii
�i la tipografia ,,laid" de la Ci�meaua lui Mavrogheni �.a.17 -, define locul I, ur
mat indeaproape de Ia�i �i Buda18•
Astfel, in ora�ul de pe Dambovifa au vazut lumina tiparului peste 300 de tiduri,
majoritatea religioase19, impodobite cu cadre de foi de tidu, ilustrafii, frontispicii,
15 Anca Elisabeta TATA ! , Xilogravura de la Sibiu (sfiir?itul secolului al XVIII-lea - inceputul
secolului al XIX-lea), Alba Iulia, Ed. Altip, 2007, pp. 51-52, fig. 32-35.
16 D. MoRARESCu, ,,Antim lvireanul...", p. 42.
17 Dan SrMONESCu, ,,Din activitatea tipografid. a Bucurqtilor (1678-1830)", in: Bucure?tii
vechi. Buletinul Societatii Istorico-Arheologice, 1-4 (1930-1934), pp. 1 18-135 (sau in extras,
1935); Tit SrMEDREA, ,,Tiparul bucure?tean de carte bisericeasca in anii 1740-1750'', Biserica
Ortodoxa Romana, 83 (1965), 9-10, pp. 845-942; Al. ALEXIA NU, ,,Din d.r�ile vechii Mitropolii
din Bucure?ti", Glasul Bisericii, 26 (1967), 5-6, pp. 609-639; L. DEMENY, ,,Tiparnip
bucure?teana in secolul al XV I-lea", Studii. Revista de istorie, 25 (1972), 2, pp. 203-223; M.
ToMESCU, Istoria cartii romane?ti ... , passim; Dan SrMONESCU, Gheorghe BuLUTA, Scurta
istorie a cartii romane?ti, Bucure?ti, Ed. Demiurg, 1994; Cornelia PAPACOSTEA-DANIELOPOLU,
Lidia DEMENY, Carte ?i tipar in societatea romaneasca ?i sud-est europeana (Secolele XVII-XIX),
Bucure?ti, Ed. Eminescu, 1985.
18 Ambrus MrsKOLCZY, ,,Le role des publications de l'Imprimerie Universitaire de Buda
dans l' evolution de la culture roumaine de la fin du XV III' siecle a 1830", in: Peter KIRALY
(ed.), Typographia Universitatis Hungaricae Budae, 1777-1848, Budapest, Akademiai Kiad6,

1983, p. 301.
19 Pe baza lucrarilor: loan BrANU, Nerva Hooo�;, Dan SrMONEscu, Bibliografia romaneasca ve
che (1508-1830), romurile I-IV, Bucurqti, Atelierele grafice Socec & Co., Soc. Anonima Romana,
228 A nc a El isa bet a Ta tay I Corne! Tatai-Balta
viniete, litere ornate, tiparitura avuta in discufie ocupand un loc frunta�, arat
din punct de vedere artistic, cat �i editorial, liturgic.
Indubitabil, Evanghelia greco-romana de la Bucure�ti (1693), alaturi de Triodul
slavo-roman din 1700 �i Penticostarul slavo-roman din 1701, ambele de la Buzau,
artistic impodobite, reprezinra momente de varf ale xilogravurii romane�ti
vechi, care a atins apogeul in epoca lui Constantin Brancoveanu.
Summary: On the Graphics of Anthimus oJiberia's Greek-Romani

an Gospels (Bucharest, 1693)
Keywords: Anthimus of Iberia, Greek-Romanian

Gospels, engraving, early Romanian book
Anthimus of Iberia (1650/60-1716), of Georgian (Iberian) descent, arrived in

Wallachia at the request of prince Constantin Brincoveanu (1688-1714). Here
he was tonsured into monasticism, was appointed bishop of Ramnic, and in
1708 was elected as metropolitan of the principality. He had an active contri
bution to the printing activity at Bucharest, Snagov, Ramnic and Targovi�te,
issuing numerous books in Romanian as well as Greek, Slavonic, Arabic and

Turkish. With the support of prince Constantin Brancoveanu, he succeeded in
installing printing presses at Snagov, Ramnic, in Asia Minor and Georgia.
Anthimus ofIberia was not only a much-appreciated printer and typographer, but
also a polyglot and a polymath, a translator ofliturgical books and didactic-ethical
writings, an author of sermons, a drawer, calligrapher, a sculptor in wood and
stone, a painter and miniaturist also skilled in embroidery and engraving.

His talent for drawing and wood engraving is evinced by the manner of print
ing and adorning the elegant Greek-Romanian Tetraevangelion of 1693, a master

piece ofBrancovan printing and xylography art. The engravings bear no signature,
1903-1944; Daniela PoENARU, Contribufii la Bibliografia romiineascii veche, Targovi�te, Muzeul
Juderean Dambovip, 1973 �i Dan RA.PA.-Burcuu, Bibliografia romiineascii veche. Additamenta
I (1536-1830), Galari, Ed. Alma Galari, 2000, s-a ajuns la acesr numar. Vezi recent: Anca
Elisabeta TATAY, Corne! TATAI-8ALTA, Jnsemnatatea graficii drfii romane?ti vechi tiparite la
Bucure�ri (1582-1830)", in: Doru RADOSAV, Radu MA.RZ A (eds.), Societate - Culturii - Bisericii.
Studii de istorie medievalii ?i modernii. Omagiu Profesorului Avram Andea, Cluj-Napoca, Ed.
Argonaut, 2014, pp. 98-113.

but it is common knoweldge that their author is Anrhimus of Iberia, who had
also typeset the book.
The title page of this Tetraevangelion has a harmonious, balanced layout
demonstrating the Renaissance influence, on the one hand, and is richly deco
rated, evincing the Baroque influence on the other hand.
The four evangelists (John, Matthew, Luke, and Mark), who succeed one another
in the book, are each represented on one full page, standing (not sitting as in
the Byzantine art) in indoor settings. Each holds a book in one hand and a
quill in the other, and is accompanied by the respective symbol. The evangelist
representations are placed within an oval frame (a frequently employed Baroque
pattern) which in its turn is circumscribed by a quadrangle. These illustrations
evince both Renaissance elements (the open arches, the effeminate features of
Evangelist John, reminiscent of the Italian art angels) and Baroque (the ample,
heavy folds of characters' vestments, the volutes, the pretentious, ornate frame).
Drago� Morirescu's opinion is that the ,,graphic" element placed on the parch
ment scroll unfolding above the figures of Evangelist Luke and Evangelist Mark
,,proves" the autorship of Anthimus of Iberia. We note that the illustrations of
the Greek-Romanian Tetraevangelion inspired other engravers of Ramnic, Blaj
and Sibiu. The few small xylographies adorning the book evince a return to the
Byzantine tradition.
The 1693 Greek-Romanian Tetraevangelion (Bucharest, 1693), alongside the
1700 Slavic-Romanian Triodion and the 1701 Slavic-Romanian Pentecostarion
(both printed at Buzau), with their artful ornamentations, are doubtlessly mas
terpieces of old Romanian xylography, which reached its peak under the reign
of Constantin Brancoveanu.
230
-s e
�"?i,":��;1}'1 n·isrn'l�m·q
°tfffi"f:'Ar
,• _.-,:j:'i
�·m�l'frt,
TAN� i A � ;':'IJ, H�.\
{1o��l&;!¥oro 'nt,ll'�l
w� .�rb'J�.<�RfAllioilH1tU
' IAr
/pSol'Oto:i; ·cf>•'1ttln1.qr5
·ftti f1�m!�?1-";:M,mjAio_�A:s.�
Fig. 1. Cadrul foii de tit!u,

Evanghelie greco-romana,
Bucure� ti, 1693 (pagina
!ntreaga)
231
Fig. 2. Evanghelisrul loan, Fig. 3. Evanghelistul Matei,
Evanghelie greco-romana, Evanghelie greco-romana,
Bucure�ti, 1693 (pagina intreaga) Bucure�ti, 1693 (pagina intreaga)
Fig. 4. Evanghelistul Luca, Fig. 5. Evanghelistul Marcu,
Evanghelie greco-romana, Evanghelie greco-romana,
Bucum1ti, 1693 (pagina intreaga) Bucure�ti, 1693 (pagina intreaga)

232
Fig. 6. Frontispiciu
reprezend.nd Invierea,
Evanghelie greco-romana,
Bucure9ti, 1693
233
Fig. 7. Frontispiciu reprezentandu-L Fig. 8. Frontispiciu
pe lisus Copil binecuvantand cu reprezentand scena Deisis,
ambele maini, Evanghelie Evanghelie greco-romana,
greco-romana, Bucure�ti, 1693 Bucure�ti, 1693

Despre autori
Tereza S1NIGALIA, doctor in istoria artei �i conducitor de doctorat, cer

cetator principal gradul I in cadrul Institutului de Istoria Artei George
Oprescu al Academiei Romane (Bucurqti), membru in Consiliul �tiinrific
al Institutului �i director al departamentului Arte vizuale ?i arhitectura -
perioada medievala (pana in aprilie 2011), coordonator sau consultant al
mai multor proiecte �tiinrifice narionale �i internarionale. Contriburii �ti
Manastirea Probota. Monografie, Bucure�ti, Ed. Meridi
infifice (selectiv):
ane, 2000 Pu�cA�u); Mihai Viteazul ctitor,
(in colaborare cu Voica Maria
Bucure�ti, Ed. Vremea, 2001; Arhitectura civila de zid in Tara Romaneas
ca. Secolele XIV-XVIII, Bucure�ti, Ed. Vremea, 2000 (lucrarea distinsa, in
2002, cu premiul George Oprescu al Academiei Romane); Repertoriul arhi
tecturii in Tara Romaneasca. 1600-1680, vol. I-III, Bucure�ti, Ed. Vremea,
2002-2005; Manastirea Probota, Bucurqti, Ed. Academiei Romane, 2007;
Monumente medievale din Bucovina, (Vetre de lumina), Bucure�ti, Ed. ACS,
2010 (in colaborare cu Oliviu B owuRA) . Contact: istartro@yahoo.com.
Mihaela PALADE (n. 1958), profesor universitar, Facultatea de Teologie

Ortodoxa JustinianPatriarhul, doctor in Teologie Ortodoxa (Facultatea de
Teologie Ortodoxa Justinian Patriarhul Bucure�ti) �i Arte plastice �i deco
rative (Universitatea Nationala de Arte Bucuresti).
' ,
Contributii
,
stiinrifice:
, '
0 posibila erminie arhitecturala - alcatuirea bisericilor din spatiul ortodox,

Bucure�ti, Ed. Sophia, 2004; Biserica Manastirii Dealu - istorie in forme
?i culori, Bucure�ti, Ed. Sophia, 2008; Manastirea Pasarea - credinta, arta,
educatie (impreuna cu Mihai-Bogdan ATANAsrn), Bucure�ti, Ed. Basilica,
2013; ,,The Importance of the Byzantine Legacy for the Romanian Sacred
Art", in: European Journal of Science and Theology, 2 (2006), 2, pp. 25-35;
,,Limbajul arhitectural �i limbajul pictural, intre dialog �i conflict", in: Tra
ditie �i inovatie in artele decorative (sesiune de comunicari �tiintifice), Bucurqti,
Editura UNArte, 2013, pp. 126-139. Contact: palademih@yahoo.com.
235
Catalina VELCULESCU (n. 1941), profesor universitar doctor in cadrul

Centrului de Studii Medievale al Universititii din Bucuresti. Domenii de
' '
cercetare: carri populare, istoriografie, hagiografie (mai ales ,,nebunii intru

Hristos" din capodoperele bizantine din secolele VI �i X), simbolism medi
eval, simbolism animalier (Physiologus), cosmografii, documente �i manuscrise
literare din secolul al XIX-lea, relarii cultura orala - culrura scrisa - imagini
din arta plasrica. Contriburii �tiinrifice (selectiv): Carti populare �i cultura
romaneasca, Bucurqri, Ed. Minerva, 1984; lntre scriere �i oralitate, Bucu
re�ti, Ed. Minerva, 1988; Fiziolog. Bestiar, Bucurqti, Ed. Cavallioti, 2001
(in colaborare cu Viorel GuRUIANu) ; Nebuni intru Hristos, Bucure�ti, Ed.
Paideia, 2008; Arhieraticon trilingv. Ms. Rom. 1216 de la B.A.R.-Cluj, Bu
cure�ti, Ed. Paideia, 2013 (in colaborare cu Erich RENHART, Zamfira Mr
HAIL, Ileana STANCULESCU �i Ovidiu OLAR ) .
Ileana STANCULESCU (n. 1970), conferenriar universitar doctor in cadrul

Faculrarii de Arhirectura a Universirarii Spiru Haret din Bucure�ti, cercetitor
in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universirarii din Bucure�ti. Dome
nii de cercetare: reprezentiri eshatologice in ambientul culturii romane pre
moderne, simbolism animalier, simbolism medieval, relaria imagine vizuala
- cuvant scris, geografii cre�tine medievale, reprezentiri ale Fecioarei Maria
in frescele interioare din Tara Haregului, imaginea lui Alexandru Macedon
in manuscrise miniate din coleqii bucure�tene. Contriburii �tiinrifice (selec
tiv): Il Giudizio Universale nella pittura murale esterna del nord della Moldavia,
Bologna, Aspasia, 2001; Arhieraticon trilingv. Ms. Rom. 1216 de la B.A.R.-Cluj,
Bucure�ti, Paideia, 2013 (ln colaborare cu Erich RENHART, Zamfira MrnAIL,
Catalina VELCULEscu �i Ovidiu OLAR ) ; ,,Reprezentari ale Fecioarei Maria in
bisericile Streisangeorgiu, Santimarie Orlea �i Strei", in: Cinstirea sfintelor
icoane in Ortodoxie. Retrospectiva istorica, momente cruciale de stabilire a teo
logiei icoanei �i de criza majora. 1220 de ani de la Sinodul al V II-lea Ecumenic.
Sesiunea anuala a Comisiei Romane de Istorie �i Studiu al Cre�tinismului, 13-15
septembrie 2007, Manastirea Neamt, Ia�i, Ed. Trinitas, pp. 236-275; ,,Tinutul
legendar al preotului Ioan in manuscrise romane�ti", Anuarul Facultafii de
Teologie Ortodoxa Patriarhul Justinian, Universitatea Bucure�ti, 15 (2015), pp.
285-326; volume editate: Henry Mavrodin. Album monografic, Bucure�ti,
Ed. Paideia, 2014; In honorem Catalina Velculescu. La aniversara, Ed. Pai
deia, Bucure�ti, 2012 (in colaborare cu Erich RENHARDT, Arhim. Policarp
CHITULEscu, Cristina B OGDAN) Contact: stanculescuileana70@gmail.com.
.
236
Ioana FEODOROV, conferenfiar doctor, cercetator la Institutul de Studii

Sud-Est Europene al Academiei Romane, Bucure�ti (din 2005), doctor in
Limba �i Literatura araba al Universitifii din Bucure�ti (din 1998). Principa
lele domenii de cercetare: scrieri arabe cre�tine privitoare la istoria romanilor;
operele ierarhilor arabi cilatori in Tirile Romane (sec. XVI-XVIII), intre
care versiunea araba a Divanului lui Dimitrie Cantemir, publicata in 2016
la Editura Brill in edifie araba �i traducere engleza, adnotate ( DIMITRIE
CANTEMIR, Salvation of the Sage and Ruin of the Sinful World, by Ioana
Feodorov, with a contribution on the Arabic edition, and English transla
tion of Yulia Petrova, with an introduction by Virgil Candea. [Texts and
Studies in Eastern Christianity, 6], Leiden/Boston, Brill, 2016); contribufia
romanilor la inceputurile tiparului arab in Rasaritul otoman; cataloga
rea �i descrierea manuscriselor arabe medievale. Coordoneaza o echipa
iP..ternationala care lucreaza la editarea si traducerea din araba a]urnalului
1 1
cilatoriei Patriarhului Macarie al III-lea Ibn al-Za'im la Constantinopol, in

Tarile Romane, Ucraina si Rusia, scris de fiul siu, arhid. Paul din Alep. A
' '
publicat in 2014 o treime din manuscrisul arab, insofit de studiu introduc-

tiv �i traducere romaneasci adnotati (PAUL DIN ALEP,jurnal de calatorie in
Moldova �i Valahia, Bucure�ti/Briila, Ed. Academiei Romane/Ed. Istros a
Muzeului Briilei, 2014). Lucrarile sale sunt postate, in majoritate, pe pa
gina personala de pe site-ul Academia.edu (https:// unibuc.academia.edu/
IoanaFeodorov). Contact: feodorov_i@yahoo.com.
Lucian DoGAN (n. 1979), asistent universitar la Facultatea de Teologie

Ortodoxa Justinian Patriarhul din Bucure�ti, expert restaurator de carte
veche �i documente grafice �i membru in colegiul de redaqie al Revistei
romiine de conservare �i restaurare a cartii. A participat la expozifii nafi
onale �i internafionale cu proiecte privind restaurarea cirfii. A publicat
studii �i articole in volume colective �i reviste de specialitate: ,,Legatu
ra de carte - intre retorica tradifionala �i tentafia moderna"; ,,Cartea ca
opera globala din perspectiva restauririi legaturii"; ,,Funqiile legaturii de
carte in Evul Mediu romanesc"; ,,Restaurarea unor documente papetare
cu fragmentare mecanici extrema"; ,,Arheobibliologia sau fap nevizuti a
legaturilor". Contact: lukashenko _sen@yahoo.com.
Cornel TATAI-BALTA (n. 1944), profesor universitar doctor la Universi

tatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Domenii de interes: istoria artei,
237
istoria d.rtii romanesri vechi, gravura de carte romaneasd. veche. Carti pu-
' ' ._, '
blicate (selecriv): Gravorii in lemn de la Blaj (1750-1830), Blaj, Ed. Eventus,

1995; Interferente cultural-artistice europene, Blaj, Ed. Astra, 2003; Ipostaze
cultural-artistice, Alba Iulia, Ed. Altip, 2007; Caleidoscop artistic, Alba Iulia,
Ed. Altip, 2013; Xilogravura din cartea romaneasca veche tiparita la Bucure?ti
(1582-1830), Cluj- apoca, Ed. Mega, 2015 (co-autor: Anca Elisabeta TATAY).
Contact: ctataibalta@yahoo.com.
Anca Elisabeta TnAY (n. 1982), doctor, cercetator in cadrul Universira

rii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia �i bibliotecar la Biblioteca Academiei
Romane din Cluj- apoca. Domenii de interes: istoria artei, istoria carrii
romane�ti vechi, gravura de carte romaneasca veche. Carri publicate (selec
:iv): Xilogravura de la Sibiu (sfar?itul secolului al XVIII-lea - inceputul seco
'ului al XIX-lea), Alba Iulia, Ed. Altip, 2007; Traditie ?i inovatie in tehnica
;i arta ilustratiei cartii romanqti tiparite la Buda (1780-1830), Alba Iulia,
Ed. Altip, 2010; Din istoria ?i arta cartii romane?ti vechi: gravura de la Buda
�1780-1830), Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2011; Xilogravura din cartea roma
'leasca veche tiparita la Bucure?ti (1582-1830), Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2015
:co-autor: Cornel TATAI-BALTA). Contact: a ncatatai@yahoo.com.
Cuprins
Cuvant inainte 5
Tereza S1NIGALIA
Biserica - centru al spafiului monahal.
Cazul Manastirii Antim 10
Mihaela PALADE
Randuire domneascii intr-o ctitorire ierarhiceascii - particularitafi
arhitecturale ale Manastirii Mitropolitului Antim lvireanul 46
Catalina VELCULEscu I Ileana STA.NcULEscu

Sfantul Antim lvireanul: nu dupa slova,
ci dupa duh 114
loana FEODOROV
Tiparituri antimiene pentru cre�tinii
arabi din Patriarhia Antiohiei 150
Lucian DOGAN
Considerafii brahigrafice privind atribuirea
unor gravuri Sfantului Antim lvireanul 190
Anca Elisabeta TATAY I Corne! TATAI-BALTA

Despre grafica Evangheliei greco-romane (Bucure�ti, 1693)
a lui Antim lvireanul 222
Tiparul executat la Tipografia Cirfilor Biserice�ti
a lnstitutului Biblic �i de Misiune Ortodoxa,
Bucure�ti, Intrarea Miron Cristea, nr. 6, sector 4, 040162
tel.: 0213352129, fax: 0213000553
e-mail: tipografia@patriarhia.ro
www.editurapatriarhiei.ro
lSBN 978-973-7866-39-4

Arta Si Cultura Ecleziala in Timpul Sfan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arta Si Cultura Ecleziala in Timpul Sfan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Editura Cuvantul Viefii a Mitropoliei Munteniei �i Dobrogei

Arta. �i cultura ecleziala in timpul

Sfantului lerarh Antim lvireanul

Ilustraria volumului a fost pusa la dispozirie de catre autori.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Sfantului lerarh Antim Ivireanul

Lucrare publicata cu binecuvantarea

Editura Cuvantul Vietii

eclararea anului 2016, de d.tre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

ani, in toamna anului 1716.

adevarara mi9care intelectuala.

diu introductiv de Gabirel $trempel, Bucure�ti, Ed. Minerva, 1972, p. V.

reanul ?i Miiniistirea Tuturor Sfinfilor, Bucure�ti, 2005, p. 166.

cura di N. Iorga, Bucarest, 1914, pp. 202-203.

in chip desava.r�it, lasandu-ne in tilmacirile �i prefefele sale, in didahiile �i

talitate, printr-o arhitectura aristocratid �i prin somptuozitate decorativa,

0 aka contribufie se aplead asupra simbolicii spirituale a numerelor, a

prezente in volum analizeaza citeva xilogravuri care impodobesc tiparitu-

a epocii sale �i ii incredinfim de mare prefuire. De asemenea, aducem

Dobrogei �i preacuvioaselor monahii de la manastirea Sravropoleos, care,

redactarea studiilor inrr-o forma grafica deosebiti.

cea negriiti a slavei dumnezeie�ti din Impirifia Cerurilor.

Academiei Romane, Bucurqri

Biserica - centru al spafiului monahal.

Cazul Manastirii Antim

Cuvinte cheie: Manastirea Antim, Axul lumii,

1. Centrul - concept peren

din inifiativa domnitorului �erban Cantacuzino, in al doilea capitol din Car-

De la Sfinfii Parinfi pana la comentatorcii de astazi2, prezenp ,,lemnului" (pomului)

300 de ani in facsimil 9i transcriere cu aprobarea Sfanrului Sinod 9i cu binecuvantarea Prea

Biblic 9i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1988, p. 2.

(coord.), Septuaginta 1, Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Bucurqti/Ia9i, Colegiul

cu ilustratii, vol. I, Pentateuhul, versiune diortositi dupa Septuaginta, redactata 9i adnotati de

Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul 9i Mitropolirul Clujului, sprijinit pe numeroase alte

Arhitectura cre�tina, care pastrase timp de secole tradifia basilicii cu �arpantii

menea unui naos ordinea impodobitii a pamantului"5•

5 SF. M AX IM MARTURISITORUL, ,,Misragogia", traducere �i comentarii de Diac. Ioan lcAjr,

in: De la Dionisie Areopagitul la Simeon al Tesalonicului. Integrala comentariilor liturgice bizantine,

Sibiu, Ed. Deisis, 2014, p. 211.

6 GHERMANOS AL CoNSTANTINOPOLULUI, ,,Relatare �i viziune mistica despre biserid <�i

Ceea ce se intimpla la nivelul receptacolului construit al bisericii este intarit de

Tirgu U.pu�, Ed. Galaxia Gutenberg, 2011, p. 91.

Bucure�ti, Ed. Humanitas, 22008, p. 305 (,,Simbolismul bolfii").

al IX-lea o plaseaza in aceasta cond pe Maica Domnului finandu-L pe Iisus-Copil

incintelor s-au pierdut. In Grecia, in Serbia, in Macedonia, pufine pastreaza

expunere la invazii, jafuri, profanari.

afara de imagini spectaculoase luate din elicopter sau de excelente fotografii de

9 0 mare coleqie de documente fotografice �i desenate pentru toate construcfiile de pe Mun­

ceea ce am numi ,,manastiri de oras",

spatarului Mihai Cantacuzino de la Colrea. Acesta este urmat de ridicarea Ma-

2. Centrul - sensuri teologice si

Spre mijlocul textului Hrisovului arhieresc, mitropolitul-ctitor menriona: ,,Ca din­

Dumnezeu si intru cinstea si lauda tuturor sfintilor denpreuna, incit sa fie si sa

se numeasca cinstira manastire a Tuturor Sfintilor, carora o am inchinat-o si pe

numele lor am zidit-o, ca sa se praznuiasca intru ia (ea - n.ns.J cu marire 9i sa se

ajutatori 9i sprijinitori tuturor pravoslavnicilor cre9tini.

12 Sf. ANTIM IvrnEANUL, ,,A�ezamanrul Manasririi Antim", p. 79.

�i armoniei, dupa importanp �i funqiunea fiecarei cladiri in cadrul ansamblu­

13 S£ ANTIM IvIREANUL, A�eziimantul Miinastirii Antim", p. 88.

14 Sf. ANTIM IvrnEANUL, ,,A�eziimantul Maniistirii Antim", p. 88.

15 Sf. ANTIM IvrREANUL, ,,A�eziimantul Miinastirii Antim", p. 88.

locafia primelor amplasamente a reprezentat preferinfa pentru zonele inalte,

ti din dramida - ,,de piatra", in limbajul documentelor - reprezenta o preferinra

9 0 mare coleqie de documente fotografice �i desenate pentru toate construcfiile de pe Mun

Spre mijlocul textului Hrisovului arhieresc, mitropolitul-ctitor menriona: ,,Ca din

�i armoniei, dupa importanp �i funqiunea fiecarei cladiri in cadrul ansamblu

Romaneasca28 ne duce la un rezulrar surprinzator, dar �i cu deosebire rele

manastireasca, care pastra d.rfile romane�ti �i grece�ti ale fondatorului, pro

Randuire domneasca intr.-o ctitorire ierar.

vifa veche -, toate trei impozanre �i impresionante ca realizare, veritabile mar