P.

CONSTANT1NESCU - IASI

NAR THEXUL
IN ARTELE BIZANTINE,
SUD SLAVE' SI ROMÎNE

:: PREFATA DE :: .-
O. TAFR ALI
:: PROFESOR UNIVER.SITAR ::

(CU 201 FIGURI IN TEXT)

.IABI TIPOGRAFIA A R T A" II MILNITZER F. REITER, STR. I. C. BRATIANU 101

I

1926
www.dacoromanica.ro
 DONATIA
' Virgil DrAghiceanu
'

19'0

www.dacoromanica.ro
 P. Constantinescu- Iai
DOCTOR IN LITERE
PROFESOR SECUNDAR

NIIRTHEXUL
in aptele bizanfine,
sudsfave j romfne
:: 0 II TEZA DE DOCTORAT II g
LA FACULTATEA DE LITERE DIN IASI.

-eca

IAL-TIP. ARTA" b. MILNITZER SI F. REITER, STR. I. C. BRATIANU 101

1926

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

D. Petru Constantinescu, cunoscut din alte lucrdri

publicate in domeniul Istoriei, ki imprimd acum teza, cu
care a luat, cu un strälucit succes, doctoratul la Faculta-
tea de Litere din Ia0.
D-sa a putut studia, atat in timpul cand era student
al nostru, cat 0 mai tarziu, cand era profesor la liceul
din Bar lad, arheologia i istoria artelor cu o ravnä i o
stäruintä cu atat mai meritorii, cu cat timpul i era dispu-
tat 0 de ocupatiunile sale in invätämant.
Lucrarea sa de fata a fost conceputd in Seminarul
nostru de Arheologie ai urmäritä, mai tarziu, in toate a-
mänuntele ei prin cercetäri fäcute atat in biblioteca spe-
ciald a acestui seminar, cat §i in cea, care imi apartine
personal. D. Constantinescu a urmärit ca un adevarat sa-
vant toate problemele i toate chestiunile in legAturd cu
subiectul ales de comun acord cu mine.
Pentru prima oard in literatura 0iintificd i artisticd
mondiald, s'a studiat de D-sa o parte esentiald a arhitec-
turii sanctuarului cre§tin din toate epocile i dintr'un vast
domeniu teritorial.
Pentru aceasta, era nevoie de cercetäri amänuntite,
con0iincioase i pdtrunzdtoare, lucru de care d. Petru
Constantinescu s'a achitat in chipul cel mai fericit.
In opera sa, dä dovadd de vaste cuno0inte in do-
meniul studiului istoric §i arheologic, cu speciald privire
asupra arhitecturii, precum 0 de o metodd stiintifica,
demnd de toatä lauda.
Unele capitole mai ales, constitue un pas inainte in
cuno0intele noastre despre evolutia stilurilor i despre in-

www.dacoromanica.ro
fluentele exercitate de diferite §coale artistice asupra al-.
tora. Ni se explica, de pilda, inraurile antichitatii §i Ori-
entului asupra artei bizantine, in deob§te i cele pe care
diferitele centre culturale le-au exercitat asupra Bulgariei,
Serbiei, Macedoniei, Greciei i prilor Romane.
In special, capitolele relative la arta arhitectonica din
Kurdistan, Armenia, Georgia, Bulgaria §i Romania ne pre-
zinta vederi din cele mai originale.
Studiul narthexului in arhitectura Tarilor Romane a
permis autorului sa faca o noua clasificare a monurnen-
telor noastre cele mai originale.
D. Petru Constantinescu a dat §i o justa definitie a
termenilor technici, lntrebuintati pentru a desernna ceeace
se numeh Inainte in mod vag i inpropriu pronaos".
D-sa a intrebuintat pentru intaia oara termenul de con-
structie introductiva", deosebind.ceeace se confunda Ina-
inte, narthexul de pridvor i propunand calificativul de
sepulcial" Incaperii dinaintea naosului, rezervata mormin-
telor. ctitorilor sau ale personagiilor insemnate ale epocii.
D. Petru Constantinescu nu neglijeaza hi studiul sau
nici partile accesorii ale narthexului, ca ui, ferestre, ele-
mente decorative, sculpturale i picturale, bolti, in sfirOt
tot ce este In legatura cu nartexul. Aceasta_denota o
grije foarte laudabila de a nu trece nirnic cu vederea §i
a trata subiectul cu cea mai desavar§ita patrundere.
Nu ma indoiesc ca lucrarea elevului meu harnic §i
Invatat va fi primita cum merita §i-i va face o deosebita
cinste.
O. Tafrali

www.dacoromanica.ro
 PRELIMINAR

Cel dintai congres de bizantinologic, fined In primavara

anului 1924 la Bucuresii, a avut meritul, Mire altele, de-a fi a-
tras atenfia marelui public cisupra unei ramuri noi stiinfifice,
mereu in curs de inchegare, bizantinologia. In Mate jörile eu-
ropene aceasta disciplina a patruns inafara cetfii universitare,
unde se bucurei de catedre speciale, prin nenumarate lucrri,
reviste, expozifii, societal/. $i la noi, a cal-or cultur e alit de
skins legate/ de bizantinism, se pare ca directive si convingeri
noi s'au accentuat in aceastä direcfie. Arta veche romineascei,
oficialel si religioasei, e un larg capitol al artei bizantine. Prin
lucrarea de fafei, am urmarit s contribuim la elucidarea unui
capitol din intreaga arta crestinei din Orient; in special la in-
tegrarea monumentelor rominesti.
Asupra narthexului nu s'a facut nici un studiu special in
istoria artei. Dac Choisy in monumentala sa lucrare (L'art
de bâtir chez les Bysantins") se ocup pe larg de alte pro-
bleme ale arhitecturii bizantine, monografistii scolilor (Strzy-
govschi pentru Anatolia si Armenia, G. Millet pentru Grecia si
Serbia) sau ai centrelor artistice (Ebersolt si ihiers pentru
Constantinopni, Diehl si O. Tafrali pentru Salonic) i-au dat o
atenfie secundara, cum nici nu se putea altfel. In linii mari
cel pufin-insuficienfd bibliografica a fost o cauzei indepen-
dentä de mine- credem sel fi determinat caracterile si evolujia
unui principal corp arhitectonic din arta bizantin-oriental, de-
terminal prin ceia ce-am infeles sub clasicul narthex', mai
exact constructia introductivá.
Maim! principal al preliminarului" a fost ins sei mei
folosesc de-un prilej nimerit petru a-mi arata sentimentele mete
de recunostinfei acelora care m'au ajutat felurit piná la cap-
tul streidaniei mele. In primul rind atenfia mi se indreaptei cake
iubitul si stimatul ineu prolesor, d. O. Tafrali, In seminariile

www.dacoromanica.ro
eruia am Mod/at llinla de-a cunoa0e adeveirul artistic i aria
de a-I redacta; care mi-a pus cu extrem bunvonlei la dis-
pozille bogata sa bibliotec i colecliile de planur4i fotografii.
Aceleai sentimente le exprim d-lui profesor I.136rbulescu, care
din primul an de universitate mi-a fost un desinteresat spri-
jinitor i ale crui invcIláturi in studiul limbelor slave mi-au dat
prilejul de-a folosi in original literatura artisticei ce mei interesa.
Distinse omagii d-lui profesor I. Petrovici, care in calitate de
prwdinte al comisiei pentru examenul de doctorat, mfra areitat
o deosebit bunvoinlá. Inchei aceste rinduri ea cele mai afec-
loase sentimente pentru scumpa mea solie, colaboratoare dis-
cret la munca de toate zilele in redactarea din urm a unei
lucrri.

1 lanuarie 1926.

www.dacoromanica.ro
 Cap. I. Introducere
In arta crestinä, dela primele manifestäri arhitectonice i pánä
la date recente, clddirele destinate cultului religios au pastrat, In mul-
timea stilurilor i evolutia formelor, unele elemente fundamentale,
Intre care nelipsttä era partea anterioara spre intrarea principalä,
orientata de obicei spre vest. Conform ritualului crestin, biserica se
ridica pe o linie dela apus spre räsdrit, unde se afla tutdeauna al-
tarul ; foarte rari cazuri cind orientarea varia. 1) In partea opusa
se afla de obicei intrarea sau o constructie introductiv spre cen-
trul bisericei. De aceasta constructie introductivd" ne vom o,.upa
In studiul de fata, cercetInd monumentele capitale ale artei crestine
dela primele cladiri durate la suprafata pdmIntului, rareori In stInca,
din veacul al IV-lea i pana'n timpurile moderne. Am mArginit stu-
diul la monumentele artei bizantine, in care am inglobat Inceputurile
arhitecturii crestine desvoltatd In Orientul european i vestul Asiei-
din Mesopotamia si Armenia päna'n Egipt si Italia-, pentrucd a
creiat un nou stil, imbogatit de monumente valoroase, cel dintdi stil
crestin. Acestei arte apartin de asemeni mai toate vechile monumente
ale tdrii noastre.
Desi am Intitulat nartex", intrucIt vom inzista asupra acestei
parti integrante bisericei, am largit continutul subiectulul accentulnd
asupra Intregei parti introductive, care variazd In elementele compo-
nente, mai ales pentru primele veacuri ale artei crestine. Ne vom
ocupa de narthexul simplu sau dublu ; de porticul la care se reduce
uneori construCtia introductivd ; de atrium sau turtea din fata infra-
rii cu elementele aflate aid, precum si de orice constructie shins le-
gatá de narthex : turnuri, clopotnite, tribune. Pentru a reda icoana
exacta a acestei constructii vom inzista i asupra podoabelor sale
decorative.
1. Definifli. In terminologia bizantina s'a intrebuintat cuvIntu!
narthex, dupa cit se pare, dela Justinian ; ceia ce-a facut pe unil
sä sustrna cá narthexul a apärut abia /n secolul VI, pánd atunci
biserica fiind dispártitä in doua. Parerea e gresitd, de oarece existá
descrierea mai veche a lui Eusebiu, care Intrebuinteazd termenul

1) Unele din bisericele Kurdistane au altarul spre nord ; bisericutele

dela Trapezita-Tirnova (Bulgaria) dela inceputul veacului al Xl1I-lea InclinA
altarul spre E. N. sau E. S.

www.dacoromanica.ro
 8

pronaos". 1) In Liber pontif." apare ardica" din narthyx" 2), dupd

acelas nume grecesc, care inseamnä tulpind de planta pivotanta sau
din care se faceau bastoane 3) ; dar mai Inseamnd i cutie pentru
a pastra märuntisuri. 4) Mai probabil cä ultima Insemnare a fost
imprumutatd de primele narthexe, inguste i lungärete, 5), din vea-
cul VI, ca niste cutii fald de restul bisericei. ") Scriitorii latini l-au
tradus prin ferula", asa cum s'a pastrat in terminologia medievala
alaturi de narthix" 7) ; in Europa occidentala denumirea cca mai
uzitata fu porticus", de unde portre. 8) In limbile moderne a fost
pastrat sub forma narthex" la Franceji, nartika" In limbile slave,
(*au preadverie" la Bulgari, tradus prin Vorhalle" la Germani.
Uneori e'nlocuit cu lermenul general de pronaos"-; dar credem cei
mai nimerit e a intrebuinla toldeauna cuantul narthex, infra
ell pronaos se aplicd si chYdirelor din alte arte. La scriitorii
romIni mai vechi gäsim nartica", la cei mai noi e o perpetud con-
f uzie, asupra cäreia vom reveni la capitolul respectiv.
In conceptia scriitorilor medievali, in deosebi eclesiasticii, de-
finitia varieaza dupd autor. Du Cange predzeazd cd este vestibulul
bisericei, portic care sta.' in fata sfintei constructii a inträrii, dar
narthexul a fOst §i inafara cládirei nu inlauntru. 7) E vorba deci de
cloud incdperi cuprinse sub aceasi denumire : esonarthex, narthexul
interior, deschis spre naos i exonarthex, narthexul exterior.
Dupd Du Cange i autorii citati de el narthexul bísericelor catolice
are corespondent la bisericele mindstiresti o veranda' (xorys), adica
prídvorul deschis. In Vita Pauli Lattensis" se vorbeste despre in-
morm intarea unui purtator de biruinta." la stinga naosului, in locul
pe care ne-am obisnuit sa-1 numirn narthex". 10) Textul ar arunca
confuzie asupra locului adevarat al narthexului, cad stInga s'ar in-
tälege partea nordicä a bisericei. Probabil c'a indicat biserica cu co-
laterali, din care pe cel nordic l-a confundat cu un. brat al narthe-
xului, intrucit de obicei narthexul servea si de camera a mormin-
telor. In Du Cange mai gäsim narthix, ferula sau asa numitul

9 Badea Cireseanu Tezaurul liturgic'. Bucuresti 1911, 11, p. 117.

9 H. Holtzinger Altchristliche Architectur", Stuttgart 1889, p. 29.
'') Xenophon si alti scriitori greci Intrebuinfeaza cuvintul cu insemnarea
de bitä (cf. B. Cireseanu, op. cit., p. 117).
4) Idem, p. 110.
8) Foarte sugestivá e forma narthexului dela St. Irena lui Justinian,
ingust si mai scund ca restul clädirei.
8) Nu In raport cu vechea nartica, cum presupune Cireseanu (op. cit.,
p. 110).
7) Du Cange Glossarium mediae et infimae latinitatis8, Lugudnum 1638
pp. 986 987 si R. de Lasteyrie L'architecture réligieuse en France a l'époque
romane Paris 1912, p. 118.
8) Ed. Corroyer L'architecture romane8, Paris, p. 53.
1 Du Cange, op. cit., p. 986.
lo) ldem, p. 987.

www.dacoromanica.ro
Sceptru al irnpära(ului 1). Este, beinuim, o aluzie la portae
regiae", acele prin care dela narthex se poate duce (n naos"
Denumirea de porfi regesti" s'a dat prin asemeinare cu cele-
lalte usi care meirginesc naosul spre altar, usile impäräteisti,
din care cea din mijloc era investit cu pinze. Bänuiala noasträ
coroboreazä cu constatarea d-lui Tafrali, care a stabilit pentru
narthex Incá denumirea de trivilon", dupá tri-velum, pInzele care
se puneau pentru a acopen hile arcadelor. 2) Se pare insä ca a-
ceastä denumire a fost folositá numai in primele timpuri ale artei
bizaritine. Cind mai tirziu planul dispärtitor dintre narthex si naos
se'nchide prin zicturile Wine, nu mai aveau nici un rost pinzele, care
au imprutnutat nit-m0e ; a cäzut deci i denumirea. La bisericele atho-
nite s'entrebuinteazä un nou termen liti" incä din secolul al XIII-Iea,
din cauza rugaciunilor care se spun acolo S'imbáta.
In stiinta curentá prin narthex se Intelege un portic interior rin-
duit la intrarea unei biserici", deosebindu-se de porticul propriu zis
prin aceia cä de end ultimul e larg deschis fnafarä, narthexul
deschis spre interiorul bisericei i Inchis prin usi i ferestre cätre
e
exterior". 3) Dupä aceastä definitie a unui specialist, 4) narthexul
este o clädire inchisä, care face parte integrantä din biseria Une-
ori insä e redus la o clädire deschisä inafark. ceia ce s'a denumit
portic, care poate fi legat printr'un zid, pätruns doar de usi, de na-
osul clädirei ; sau pot exista ambele constructii ; narthexul *litchis si
porticul deschis. In aces! caz, casi'n cazul cfnd se aflei un sin-
gur portic, suntem de prere a incetleni in nomenclatura ro-
mtneaseei cuvintul vechi pridvor". Elimologia cuantului- prid-
vor in limbele slave inseatnneling carte - ne aratei c e vorba
de o clädire in fala infrrii. Porticul (porticus, le por-
che, Kirchenhalle) poate avea si all ; cu acelas cuvint
se denumeste galeria cu coloane care'nconjoar curtea (atrium).
Dec4 (n terminologia romineascei vom intrebuinla cuvintul por-
tic-neologism in lipsa unui cuant exact orespunzátor no-
liunii-pentru colonadele curffl, iar pentru construclia dela par-
tea anterioar a bisericei, pe falada principal sau si pe laturi,
cuvintul pridvor".

1) Du Cange, op. cit. p. 987.

1) O Tafrali Mélanges d'archéologie et d'épigraphie bysantines", Pa-
ris 1913, pp. 40 $i urm. Un pasaj din Actele Sf. Dumitru" vorbe$te de o
parte a bisericei trivilon". Editorul Actelor explicA cA acesta Incepea dela
intrarea bisericel ; el se sfir$e$te cu coloane de peatrA care se gAsesc In
partea occidentalA a bisericei. Synaxarul" lui Metafrast dA aceia$1 explicare :
trivilon, al cArui Inceput este despre intrarea bisericei.
') C. Enlart Narthex" in La grande Encyclopédie" vol. 24, p. 815 $i'n
Histoire de l'art" de A. Michel, Paris 1905, 1, p. 100. Aceia$i definitie aproape
identicA la Ch. Diehl, Manuel d'art bysantin", Paris 1910, p. 162.
4) Enlart este unul din cunoscAtorii monumentelor
rat $i la admirabila lucrare Histoire de l'art" de subcre$tine, a colabo-
directia lui A.
Michel.

www.dacoromanica.ro
 10

Dui:4 Choisy narthexul este de obicei o galerie cu dublu e-

taj de-alungul fatadei principale" ') A mbele definitii gresesc prin
lipsa lor de exactitate ; caracterele generale nu sunt ca narthexul sá
fie deschis cdtre interiorul bisericei (Enlart) i sd aibd cloud etaje
(Choisy). Deseori un zid gros, sträbätut abia de-o usä, inchide pri-
virea narthexului cAtre naos, in deosebi la bisericele mai noi ; nu
totdeauna are clotiä etaje, desi uzitarea lor e frecventa. Considerind
numai primele biserici crestine Clausse defineste narthexul un tel
de vestibul deschis", 2) confundindu-I cu porticul liber, deosebit de
narthex. 2).
Deci, narthexul rämtne termenul cel mai potrivit pentru
incperea anterioarà a bisericei crestine, disprlit de naos prin
coloane sau ziduri pline, cu until sau dowl etaje,mrginit une-
ori spre exterior de-un exonarthex sau pridvor deschis.
2. Rolul. Narthexul apare la cele mai vechi monumente. Folo-
sinta lui e din ce in ce mai frecventa ; la clddirile din ultima epocd
a artei bizantine si ramurile slavo-romAne e nelipsit, dublat deseori.
Rostul pe care-I detinea in ritual Il impartea la inceput cu atrium,
care, micsorindu-se panä la disparitie in vremurile mai noi, a trecut
narthexului insarcinarea sa. Cel dintai i mai insemnat rol, pe care
crestinii Il imprumutasera sigur dela pagini accentuindu-I cu devo-
tiune, 1-a avut de-a retine pe cei ce nu meritau incd cinstea de-a
participa la cultul divin, oficiat in naos. Intre botezatii admisi in
bisericd i päginii respinsi de orice atingere, era o dubld categorie
intermediara, care cuprindea pe catehumeni, neofiti ce se pregdteau
sä imbrätiseze cultul i penitentii (flentes", prosklaiontes"), cari
pentru vinele lor erau exclusi dela cult pAnd la expiarea pacatelor.
Locul era in narthex sau In atrium 4) probabil dupd cum biserica
mai mare sau mai mica. Unii scriitori acorda narthexul numai peni-
tentilor, cdci pentru audientes" era destinat nu loc In interiorul
usilor"; 9 un loc destinat fiecarei categorii nu se putea categoric
respecta, mai ales spre vremurile mai noi, cind numärul neofitilor
scädea. Energumenii sau demonizatii i catehumenii de prima cate-
gorie, zii ascultätori" (akromenoi) asteptau aici ptnd cind dia-
conul le spunea sa iasä din bisericd. 6) Unii sefi bisericesti ingä-
1) A. Choisy ,,Histoire de l'architecture5 ll, Paris, p. 69.
4) G. Clausse Basiliques et mosa'iques chretiennes", Paris 1893, I,
p. 36.
6) Peatru clarificare am reprodus la fig. 19 trei sisteme de constructii
la partea anterioarA a bisericei narthexul redus la un portic deschis, ca
la Benian ; narthexul inchis cu ziduri pe ambele fete, strAbAtute de cite o
usA pe linia mediana, ca la Zana ; sau inchis cu totul inafarA ei deschis larg
spre interior, ca la Cuicul.
4) C. Enlart L'architecture chretienne dans l'occident" In Histoire de
Part" de A. Michel, Paris 1905, I, p. 100 ei A. Choisy, op. cit., p. 66.
5) H. Holtzinger, op. cit., p. 29.
6) DupA canoanele lui Vasile cel Mare incestuoeii de sorA eedeau cite
trei ani in atrium, trei in narthex si alti trei ca prosternatí" lingA ueile spre
naos (B. Cireseanu, op. cit. p. 115).

www.dacoromanica.ro
 1I

duiau accesul hi narthex si Judeilor, pdgánilor, ereticilor i schis-

maticilor 1).
Un a doilea rol pricipal, care a continuat cu mal multa per-
zistentä ca primul, era acel ce-I indeplinea In timpul oficiilor divine,
variind dui:id cum biserica era de mir sau catolicon mindstiresc. Era
deschis barbatilor, femeilor i clericilor pentru secularele sacre ofi-
cii". 2) Paracleticum spune : §i dupd strigare cintätn o stihanie, cu
melodie anume pentru sf Intul cdruia e Inchinatä clddirea, In narthex,
iar dupd obisnuitele cintdri inträm in naos psalmodiind". In Pente-
costarium citim : Intrám cu totii In narthex prin partea nordia ti-
nInd in miini luminärile" sau mergind preotul In frunte, portile
fiind inchise, cu sfesnice tämteazd in narthex pe tort, dupd cum e
obiceiul si se opreste inaintea usilor impärdtesti". 3) In bisericele
din Constantinopol narthexul participd la solemnitätile oficiale. Usa
principald dela Sf. Sofia era rezervatd numai cortegiului imperial 4) ;
la Sf. Maria din Blacherne astepta pe patriarh, cu care trebuia
sä infre In bisericd 5) ; la St. loan din Studios suveranii venea in
ziva de 29 August, oprindu-se mai Intai in camera din dreapta a
narthexului, unde imbrdcau hainele de ceremonie. 6).
Unele din uzantele cultuiiii concordau cu elemente de artA ; pen-
tru cintärile Inchinate patronului se zugrävea, In regulä cu totul ge-
neralä, hramul bisericei deasupra uii principale din narthex, sau din
aceastä Incdpere spre naos. La bisericele athonite niciodátd usa cho-
rului nu dä direct afard, intrarea trebue päzitä de incdperea narthe-
xului, pentru ca chorul sd fie Inchis din toate pártile, sä se bu-
cure de liniste deplind. 7) Orinduirea rituald a catoliconului impunea
aceastá conditie, care lipseste clädirelor primitive ce imitä basilica
cu porticul desçhis ; caracterul tainic al monahismului a imprimat
necesitatea.
Intre rosturile secundare amintim cä aici se spovedeau femeile
8) ; se hi-beau uneori sdracii 9) sau cersau leprosii 113 ; la minds-
tire se fAcea slujba dela miezul noptii. 11) Crestinii vechi tineau aici
agapele mai ales Dumineca ; se aduceau uneori i asternuturi, de
aceia sinodul din Laodiceia (360-375) le opri, dar rätnase de-atunci
obiceiul de a se aduce prinoase In narthex sau in bisericd. 12) Din

1) B. Cirewanu, op. cit. p. 116.

1 Du Cange, op. cit. p. 986.
1 Idem.
4) Ch. Diehl, op. cit., p. 144.
1 1. Ebersolt Les sanctuaires de Bysance Paris 1921, p. 48.
6) 1. Ebersolt et Thiers Les églises de Constantinople", Paris 1913,
p. 16.
1 H. Brockhaus Die Kunst in dia Athos Klbstern" Leipzig 1891, p.20.
6) DupA Nomocanon Cotelerianns in Du Cange, op. cit., p, 987.
Holtzinger, op. cit., p..29.
10) G, Clausse, op. cit. p. 40.
") DupA textele citate in Du Cange, idem.
") B. Cireeanu, op. cit., p. 116.

www.dacoromanica.ro
 12

cele mai vechi timpuri a servit ca loc de ingropare ctitorilor sau

diferitelor personagii in strinsä legaturä cu biserica. La inceput era
destinat pentru aceásta mai mult atrium, care tinzand sä dispará
i-a imprumutat i acest rol. Biograful lui Paul Lattensis spune :
S'a inmormantat asa dar acel trup foarte muncit si aducätor de
biruinta" In narthex" 1). La bisericele minästiresti, dud murea un
calugär, se punea mai Mai in narthex, unde se cinta anumite ruga-
ciuni; apoi era Ingropat In bisericá sau (rite() camera aläturata, dad
nu erau clädiri sepulcrale anume 2). La Athos sunt capele funerare ;
niciodatá nu se Ingropa in catolicon
deck numai ctitorii i atunci numai
in narthex 3). Si la alte biserici era
uneori obiceiul de a se aseza trupu-
rile pang la inmormantare in narthex.
1
Rolul narthexului a fost multi-
plu: locul de addstare al celor ce
abia asteptau s
li s deschid fe-
ricirea imprfsirei la sjiInta slujb
din sanctuar, casi al celor ce per-
duserá acel merit. Ram patro-
nului, cruia se aduc aid noi ru-
geiciuni sl locuinfa de veci a clito-
Wlor, narthexul pregclteste cere-
monille imperiale sau ascult psal-
modiile chinovifilor i spouedantile
celor gresifi.
3. Origini. Cele mai vechi bise-
rici crestine amintesc,planul basilici-
lor pagine romane sau helenistice, la
care se adäogará elemente imprumu-
tate clädirelor civile ce serveau pen-
tru locuit sau palatelor orientale. Pla-
nul unei basilici crestine se compunea
din trei [Atli principale : narthex,
naos si altar, la care se adäoga un
atrium si uneori un pridvor (Fig. 1).
Fig. 1 Fiecare din aceste constructii se regä-
Planul unei basilici crestine seste pang la primitivele temple pa-
One. Cortul sfänt al Evreilor se impärtea in Facia, sfinta i sfinta
sfintelor, cu aceiasi insemnare simbolicä ca la bisericele crestine 4).
S'a dat ca originá basilicei templele päglne hyptere. Aceste aveau
inaintea intrárii o curte largä aproape de aceleasi dimensiuni ca na-
osul, imprejmuitä de un portic cu colonade ; intrarea se fâcea ca si

1) Du Cange, idem.
11 G. Millet Le monastère de Daphni" Paris 1899, p. 24.
s) Brockhaus, op. cit., p. 31.
4) Badea Cireeanu op. cit., p. 110.

www.dacoromanica.ro
 13

la basilici pe partea opusä locului unde se eta statuia zeului. Un

exemplu clasic poate fi considerat templul lui Jupiter din Pompei 9

--
Basilica gread vine dela basileus ocos" (camera regelui) din ve-
chile palate regale, scoase la ivealá de sapäturile mai noi, obiceiul
trecand si la locuintele bogatilor athe-
- Ill nieni. Mai tirziu deveni clädire publici
ill pentru Iudecatä. Mare'e templu din Se-
linonte servea §i pentru nevoile religi-
oase i ca bursa, pentru multime era un
larg portic, judecatorii sedeau fie in
-1/
pronaos, fie In porticum din partea o-
pusa ; el_ are §i portic §i ceia ce mai
LJ tarziu numim narthex (fig. 2) Basilica
specialä civila se clädiste abia la Roma,
se compunea In plin plan general (fig. 3)
din portic, naos cu nava principalá §i
. 1

colaterali dispartiti prin cloud §iruri de

coloane §i un hernicicht opus inträrii 2)
1 rum ow tit Dupä triumful :-
Bisericei cultul de-
* .. - * venind public, o
1_)_
-

l l -
! grabnicä nevoe de
cläcliri Impinse pe
IP
`. !

cre§tini sd utili-
0_,_____IL_OJ
zeze basilicele ci- MP
vile. Fie din !no-
i

0 Ill
cd párintiiI

1
tivul 0 E
Fig. 2
voiau sd inclepar-
teze pe noii cre-
Marcie templu al lui Jupiter Olim-
0 R
pianul din Selinonta dinciosi de amin- cl g
tirea cultului pagtn, fie ca reunirele primilor i 0 E
crestini reclamau un spatiu mai intins,
nu s'au folosit de temple ) ci au im
prumutat casele particulare §i basil-
0 0 i
.806 rill&
cele cre§tine. Dela primele au Imprurnutat a-
trium, deia ultimele cele mai importante pärti
intre care si narthexul. Basilica romani civila JD a 0 co .,o o .0 -
are la fatada principala un portic pe toata Fig. 3
látimea frontispiciului, in dreptul impärtirelor Basilica civilA.
longitudinale se deschideau intrari,9 de obice i trei. Nu Intotdeauna
intrarea in basilicele pagine se facea pe fatada principall Dupa
descrierea lui Vitruviu se intra in basilica Fanum pe una din fetele la-
terale ; probabil ca tot astfel trebue sä fi fost §i la basilicele Iulia
1) R. de Lasteyrie, op. cit., pf63.3
') G. Clausse, op. cit., p.',3-8
') Enlart, op. cit., p. 98
4) Ed. Corroyer, op. cit.,'p._23

www.dacoromanica.ro
 14

si Ulpia1) din Roma sau la bascilele din Timgad. Sistemul duble-

lor intrAri concordd cu practica bisericelor bizantine plan cele mai
noi timpuri. Un exemplu int!resant de clädire pdgind intrebuintatd
ca biserica crestinä este basilica din Olympia (Peloponez), transfor-
matä pela 394 de Arcadius 2 ; basilica Fausta fu transformatä n
biserica St. Ambrosio (Milan).
Dad basilicele romane au servit ca model celor crestine In
general, si templele au fost folosite uneori, pentru cultul nou. Tern-
plul Venerei din Aphrodhisia serveste apoi de bisericA ; la templul
Romei si al lui August din Ankyra vechiul pronaos a servit ca nart-
hex bisericei. a) Porticele se gäsea si la alte clädiri afard de basi-
lici si temple, de unde putea asijderea sd fie imprumutat. Panteo-
nul din Roma avea un pridvor de geanit din opt coloane mai mult
cu un cardcter de decorare
(fig. 4), iar praetorium ;din

rA r7
40- M 74sk Musmieh (Syria), zidit On -
tru legiunea III-a galled, a-
vea un pridvor la intrare a-
ei .
semenea cu acel dela basi-
il
lice. Ind inaintea construirei
1 v bisericelor la suprafatá se o -

t
À 13, 40*.,
bisnuia dispdrtirea unui ves-
tibul inaintea corpului prin-
cipal, la cimitire si catacom-
be. Cimitirul Domitilla are
un vestibul exterior din se-

N 0 " colul I, din ziddrie frumoasá

t
,-...

ar
de cardmidd cu o fatadd. im-
podobitd cu cornisd si ins-
criptie 4) Cimitirul lui Pretex-
tat pe calea Appiand are un
41111 ambulacru larg de 12 in.,
sustinut de arcade din cArd-
midd si decorat cu aceiasi
cornisd de pámânt ars 5) ca
si arcadele pridvoarelor libere.
4-11 11)-- Sf. Ianuar din Neapole are
Fig. 4 ambulacre grandioase, largi
Pantliconul din Roma
de cite 5 m. la primul etaj
si de 14 m. la al doilea 9.
1) Dup5 planul careia se construesc bisericele crestine St. loan din
Lateran, Maria Maggiore, St. Petru din Vatican si St. Pavel de
peste ziduri.
1 L. Bréhier Nouvelles recherches sur 1 histoire de la sculpture by-
santine" Paris 1913, p. 12.
:1) I. Strzygovchi Klein Asien" Leipzig. 19(3, p. 44.
') Pérate L'archeologie cluetienne., Paris 1892, p. 24.
") Idem, p. 26.
19 Idem, p. 27.

www.dacoromanica.ro
 15

In Orientul creslin problema narthexului se grefeazá pe o ori-

gina arhitectonicd care se adinceste in uzantele indigene cu mii de
ani in urmä. In Syria si Asia mica narthexul are forme mult mai
variate ca in sudul Europei. Fail a inzista asupra lor, s'a recunos-
cut o tema localä realizata de hilani" dela palatele Hititilor, cei
mai veclii locuitori ai Anatoliei i Syriei de nord 9. Vechea biserica
cu douá aripi In forma' de turn la ambele laturi aminteste de tern-
plele syriene i feniciene i dovedeste ca porticul deschis, asezat
pe coloane, asemánator cu templul grec in antis, era hilani" hitit
care a fost luat de Assirieni i dus in arhilectura lor" 2). Vechiul
tip trebue sa se gaseasca mai curat In Asia Micd-centrul imperiu-
lui hitit-decit in Syria. In adevár la numeroasele basilici dela Bin-

r
birkilisse se regáseste deschisul ailam", pe care Solomon il Intre-
buinteaza la templul säu din lerusalem
In veacul al IX-lea, trecut la partea an-
terioará a templului Baalsamin din Siah,
iar In secolele 11-lea si 111-lea dupa Chris-
L 111 tos la clädirele romane din aceleasi me-
leaguri, ca la Omn- es-Zeitun. 3) Ul-
tima evolutie a chilanului se opri la nart-
hexul bizantin. Vechiul ailam se regäseste
si la palatele persane Firuz-Abad si
Servistan. Tipul monumentelor sasanide,

Do 0
infloritoare in veacurile III-V-lea, pre-
zinta la intrare un vestibul deschis pe
toata inaltimea sa, desfäsurat pe'ntreaga
fatadä, comunicind cu camerile laterale
sau precedat de un portic pe coloane
EE a a (fig. 5) 9.
E E0 In Occident narthexul putea proveni si
E IS W0 prin transformarea atriurnului. Reclamind
E CI 0 prea mutt toe curtea, a inceput sd se
Fig. 5
reduca si arhitectii sä se multameasca
numai cu o singura parte, porticul legat
Inttarea la palat sasatlid a virile,
b veslibul, c sala de audiente. de fatada bisericei. lncepu prin a se des-
membra, porticul neocupind de cit o parte a curtii - Kherbet-Hass,
El Bara-apoi un singur portic exterior sau lateral, obisnuit arhi-
tectilor bizantini din secolele X-XV-lea (Mefa-giami, Daphni, Mistra,
St. Apostoli, Trebizonda, Athos) ; In cele din urmá ceda cu totul
narthexului. 5) Cu cit ne apropiem de Apus aceastä origina este mai
pronuntatá ; exemple evidente la bisericele San Lorenzo, Santa Ma-
1) Beuoit Fr. L'arhitecture, l'Orient", Paris 1912, p. 45 ; Strzygovschi,
op. cit., p 43 si Cl. Diehl, op. cit., p. 17.
') I. Strzygovschi, op. cit. p. 43.
3) Fr. Benoit, op. cit., p. 46.
') Idetn, p. 7.
5) Millet L'art bysantin" in Histoire de l'art" 1, Paris 1905' pp.
148-150.

www.dacoromanica.ro
 16

ria In Tränstevere, San Giorgio In Velabro sau planul vechii basi-

silici St. Petru. 1).
§i locuinta bizantinä intrebuinteazd narthexul. Tipul obisnuit
comportA o fatadä cu portice i galerii, cu loggia si balcoane sau
teräse inältate pe acoperis, cu ferestre ce se deschideau intre coloane.
2). Dar pentrudt In orasele mari spatiul era pretios, curtea din fatk
obisnuitä la locuintele din Syria, dispare, iar porticele se aläturau
lungului sträzii. Tot ,ca o urmare a desfiintárii curtii apare la locu-
late un vestibul strimt, transversal pe toatä lätimea clädirei, narthe-
xul. In ruinele dela Ravenna narthexul domestic"-ca sä-1 deo-
sebim de cel bisericesc-s'engrämädeste intre portic i vasta salä
oblungä a clädirei. ln secolele XV si XVI-lea, la Fanar, narthexul
precedeaza sala unicä a mai multor case cu cupole. Vestibulul a tre-
cut si'n arhitectura monastia Dupä unele texte pare c'a existat si
la palatul imperial, ceia ce-ar fi foarte firesc.
Ori care ar fi fost origina narthexului : templul pgîn, ba-
silica helenistic i basilica dyad roman, palatul hitit sau la-
cuinfa syriand-o construclle introductiv era reclamatei de ne-
voile ftresti ale unui vestibul, prin care s se despart sanctua-
rul de atingerile profane ale lumii de toate zilele.

1) Holtzinger, op. cit., p. 28.

') Benoit, op. cit., p. 127.

www.dacoromanica.ro
 Cap. II. Arta bizantina

Din secolul al IV-lea dupd triumful Bisericei, se Incepe pentru

arta crestind o epocd noud, deosebitä de inceputurile catacombelor,
caraterizatä In arhitecturd prin formarea unui stil din Incrucisarea
artei egiptene, asiatice i grecesti ; bizantin, pentrucd a luat nastere
pe pdmintul intinsului imperiu condus de spiritul Bysantului. Noul
stil pdstreazd la inceput amintirea helenismului clasic, modificat mai
apoi de influente orientale asiatice, in urma renasterei Persiei din
secolul al Ill-lea. S'a ajuns chiar la o covirsitoare importantd a ori-
ginelor asiatice, la o disputá Intre räsdrit si Roma. 1) Arta bizantind
poartá de aceia caracterul unei arte orientale, pe ltngd acel de artá
oficia15, determinat de rolul precumpänitor pe care I-a jucat curtea
iniperiald In comandd i inspiratie. Pentru aceasta inzistdm asupra
problemei narthexului In tinuturile orientale ale imperiului mai Intai.
Dupd aparitia Arabilor tinuturile rdsäritene ale imperiului sunt per-
dute stäpinirei artei bizantine ; evolutia acesteia se restringe In
capitalä si'n tinuturile europene ; in ultimele secole cercul se restringe
si mai mult ; numai citeva centre mai intereseazd Constantinopolul,
Salonicul, Mistra, Trebizonda si Athos.

A. Planul
Aproape toate monumentrile vechi aveau tnaintea fatadei
un narthex, care nu provenea numai de cit dintr'un portic al
galeriei atrium-St. Petronilla din Roma sau mai multe din Syria
(Hass, Kalat-Sem'an, Kherbet-Hass, EI-Barah) 2) , era o galerie
simplä cornunicInd cu exteriorul prin arcade sustinute de coloane.
La capete putea fi deschis sau îuchis cu ziduri, cum era In Apus
3); ocupa toatä lárgimea clädirei, uneori trecInd peste marginele co-
lateralilor, ca la unele biserici din Asia micd. PArtile laterale iau
uneori o importantá deosebitá patrate de forma unui turn, ca la

Discutiile numeroase, Intre care I. Strzygovschi cu Orient oder

Rom" Leipzig 1901, au lAmurit de fapt dualismul societAtii bizantine ; o pl-
turA Man, oficialA, conservatoare In culturA helenistia si masa poporului
renovatoare, vie si relnprospAtatA din traditiile locale, orientale L. Brehier
L'art bysantin" Paris 1924, pp. 15--18.
') Lasteyrie, op. cit. p. 118.
3) Corroyer, op. cit. p. 53.
2

www.dacoromanica.ro
 18

Qualb-Luzeh i El-Barah din Syria sau Diner si I3inbirkilisse din

Anatolia ; desvoltate in lärgimea clädirei, uneori perpendiculare pe
fatadä, ca la Iatagan-BegetjOcosu din Asia mica - in aceste cazuri
deasupra narthexului existd un al doileä pridvor, ca la Turmanin,
sau o terasä penfru a permite legatura dela la turn la altul,
ca la Qualb-Luzeh. La clddirele cintrate se'mbind la phrtile laterale
o absidä, ca la Baptisterul Lateran sau Mausoleul Constantia, dupä
modelul anticilor : basilica Constantina din For, basilLa lui lunius
Bassius, poligonul Minerva Medica. 1) Obiceiul absidelor e mai frec-
vent in Apus, unde narthexul putea fi uneori inlocuit in intregime
printr'o absidä ; unele biserici au cloud abside, una la est i alta la
vest, ca la basilica de lingd Orleansville, restauratä la 326. 2) Pla-
nul cu dublu absidä fu pastrat in Franta pänd'n epoca lui Char-
lemagne si'n Germania Oran epoca artei romanice. 3).
La bisericele rotonde cloud incdperi sunt pregnante absida spre
rdsärit si la partea opusä un narthex simplu sau dublu, WA' atrium
4) ; cele dintdi rotonde crestine au imitat modelul clasic al Panteo-
nului din Roma (fig. 4), cu un narthex bogat din patru rinduri de
coloane.
In fat& se deschidea uneori printr'o scard largä, peron 5) si
se terminä spre naos : printr'o balustradd, ca'n basilicele occidentale,
6) luind mai tirziu un aspect monumental prin inalfarea coloanelor ;
prin colonade cu arcade mari, ca la St. Dumitru din Salonic, Abu-
Sorgah din Cairo, catedrala din Parenzo ; sau litchis cu ziduri pline,
sträpunse de una sau mai multe usi, ca la cele mai mite din bi-
sericele orientate. Alteori narthexul era mult mai strins legat de co-
lateralii naosului, de eft de nava centrald ; pärea atunci o continuare
a lor, ca la Deir-Anba-Bishai din Egipt.
Intrarea era unicd la multe biserici, chiar cele insemnate une-
ori, mai ales cind aveau o singurä navä-Balbina din Syria, Kursun-
gin si Scupi din Asia mick-rareori la cele cu trei nävi, ca la Sa-
galassos din Pisidia. La aceste apar de obicei trei usi : una princi-
paid ca la nava din mijloc si cite una la colaterali. In Syria usa
avea inainte un mic pridvor cu coloane, ca la Ruveiha, Hass, Kelat
Sem'an, Baquza ; la altele lipseste ; Behio, Qualb Luzeh, Turmanin,
Dêr Seta. 7) Intrárile se Wean si pe laturele narthexului sau nao-
sului ; sunt frecvente in Orient, In Apus la Annuanah, Orleansville,
St. Apollinar in Classe. Intrarea principalä raminea cea opusä absi-
dei in axa mediand. Bisericele mai mari aveau trei inträri pe fata

1) Holtzinger. p. 28.
1) Eulart In Histoire de l'art", 1, P. 104
°) ldem.
4) Probabil din cauza dublärii narthexului.
7) Lasteirie, op. cit., p. 118 si Pératé, op. cit. p. 174.
4) Corroyer, op. cit. p. 53
7) Holtzinger, op. cit. p..56.

www.dacoromanica.ro
 19

vesticA ; la clädirele de primul ordin numärul ajunge la cinci, ca la

St. Petru din Vatican, sapte, ca la St. Pavel de peste ziduri, sau
nouä ca la St. Sofia din Constantinopol. Foarte rari sunt cazurile
când päretele occidental nu era sträpuns de nici o intrare, accesul
in inter,or avind loc pa una din laturi, ca la Cuicul dintre biseri-
cele cu narthex si !edikapulu din cele WA narthex.
In epoca a doua a artei bizantine, chid atrium e pe cale de
disparitie, de-alungul fatadei se intinde un narthex inchis, mai pro-
nuntat in dimensiuni, uneori un al doilea narthex exterior ; acum
se formeazA i terminologia exo-si esonarthexului. In epoca a treia
exonarthexul e Incetätenit, apare si sub forma unui pridvor inconju-
rând narthexul pe trei laturi, deschis sau zidit. La Kilisse-giami din
Constantinopol un pridvor se deschide pe fatada vesticd mai mare
cleat laturele naosului, la St. Apostoli din Salonic InconjoarA pe
trei laturi si se dubleazA la vest. La Athos narthexul e o camera
vastA care intrece uneori naosul, mai totdeauna dublat sau adäti-
gändu-i-se capele, dupä cum cerea cultul. Desvoltarea narthexului
influentä forma generalä a bisericei bizantine ; planul rayonnant"
fu irnpiedicat in aplicarea lui integralä prin triplarea absidei i cres-
terea narthexului 1)
1: Anatolia. Din primele timpuri ale crestinismului pämintul
Asiei mici a fost presdrat cu numeroase biserici, dela curioasele
monumente *ate in stincile Capadociei la multimea dela Binbirkilisse
(=o mie i una de biserici), unele urcindu-se pInd 'n secolul al
lII-lea 2) Dupd lnsemndrile lui Crow foot si ale austriacului Strzy-
govschi mai ales, Asia mica apare ca o noud tarä a artei", cu o
bogdtie de forme din care s'au Inspirat arhitectii bizantini i occi-
dentali chiar. In fata helenismului scum i idealizant se 'naltd spiri-
ritul aprins i supra-uman al orientalului, cärtfa Ii plac monumentele
Indriznete tinzând la divinizarea atotputernicului prin exagerAri gran-
dioase spre inältime. Cu aceiasi Amploare s'a rezolvit problema
narthexului.
Putine biserici se construesc fArd narthex ; unele au o sim-
pia intrare pe fatada vesticä, ca la Sagalassos din Pisidia, altele au
intrarea pe una din fetele laterale In partea vesticä inältindu-se zi-
dul de aceleasi dimensiuni ca restul clädirei, ca la ledi-Kapulu ; iar
altele cu douA intrdri, din care una vesticd, ca la Kursungin 3). Bi-
sericele cu narthex sunt de mai multe tipuri.
Clädirele dela Gill-bagce i Budrun-Kalessi din Cilicia au o
absidd rotundA i un narthex In fatA apropiindu-se de tipul syrian
adesea ori Inchis. La capetele de sud i nord apar camere
care se prelungesc peste margenile cldirei sau devanseaz
9 Benoit, op. cit. p, 150.
9 1. *trzyogovschi, op. cit. p. 170.
5) Monumentul e interesant pentruca redä unul din cele mai vechi
tipuri cruciforme.

www.dacoromanica.ro
 20

falada *i se transform in adevärate hzrnuri, ca la Derekjiji1),

la Diner din Apamea, Bejetjökosu §i Binbirkilisse. La Diner (Frigia)
marthexul e format din
trei indperi : una cen-
trala pe intinderea na-
osului cu trei intrAri la
fatadA i cloud camere
laterale peste margeni
comunicAnd prin cite o
110' cu incAperea cen-
tralA (fig. 6). LA lata-
gan-Begetjökosn came-
rile au formA lungAreatA
si perpendiculara pe fa-
tada occidentalA cu care
comunicA prin cite o
usA. La Binbir-Kilisse
diferite forme : biserica
NMI MN No. 2 are un narthex
cu trei incAperi, casi la
Fig. 5
Diner in Frkia Diner (fig. 7) ; la bi-
serica No. 3 camerile
laterale nu mai depAsesc margenile comunicind numai cu colateralii
naosului, camera centralA mai restrinsA se deschide larg spre fa-
tadA; acela plan la
altA bisericA numai crn V If
fata intrArilor laterale
sa adAugat cite un prid- EJ
vora§ (fig. 8) ; la No. 6 I

e format dintr'o IncA- 0

pere centralA, deschisä
larg spre exterior si cu
donA usi spre naos, si
dinteo singurA camerA
lateralA spre sud, ce 4 0
comunicA numai cu in-
teriorul. Cel mai amplu
narthex e la biserica
No. 32, o combinare a
celor clod sisteme ; ca-
mera sudicA mai mare
ca cea nordicA, cores-
punzind de altfel ace- a
lorasi proportii ale celor _

clod abside laterale al- Fig. 7

tarultil (fig. 9). eeded 2 din BInbirkilisse

9 §trzyogovschi op. cit. pg. 53

www.dacoromanica.ro
 21

Al doilea lip cuprinde bisericele cu un pridvor in locul

narlhexului inchis. Li Abadsa Kisle din Licia pridvorul se sustine
pe doi stilpi 1), la Termosesa
pe patru stilpi (fig. 10) ; la
Utsajak Una Ankyra s'a a-
däugat un usor pridvor din
trei coloane la fatada vechii
clädiri, care era prevAzutä
numai cu (Iota inträri. Des-
chis cu tottil este narthexul
dela Kesteli din Isauria, cu
o intrare pentru fiecare din
cele trei návi ; acest tip re-
produce mai exact vechiul
hilani" hitit in ce priveste
sala deschisä, desi It lipsesc
turnurile obisnuite primului
tip.
7 recerea dela un tip la
altul pi combinarea lor o
formeaz un grup de bi-
serici cu un narthex foarte
interesant. Basilica dela Jur-
me (Galatia), din secolul al
1V-lea, are narthexul spatios
Fig. 8
Binbirkiliase
-lung de 23,5 m. i lat de
20 m.-cu cinci usi la fa-
tada principalá i cu turnuri laterale, acoperit cu arcuri paralele
asezate unul lIngá altul.
La Tireboli, linga Tra-
pezunda, narthexul e
fiQ
dublu, until interior lit-
chis si-un vestibul des-
chis sprijinit pe patru
coloane. 2) Cel mai fru-
mos narthex, prin corn-
plicitatea i ingeniozi-
tatea asezárii tnc.iperi-
lor, prin eleganta liniilor
arhitectonice, se gäseste
la Dere-Ahsy in Cilicia .».
(fig. 11). Un pridvor din
cinci Incäperi, din care
una acoperä intrarea
principalä, se reazemä
Fig. 9
de un narthex tot atit Biserica 32 din Hinbirkilisse

1) I. Strzygovschi op.-cit. pg. 179.

') Idem p. 157.

www.dacoromanica.ro
 22

de putin tnchis, flancat de dimiä turnuri puternice ce del:Apse

latimea fatadei ca la Binbirkilisse. Probabil c'a fast unul din mo-
deleie care a inspirat pe arhiteclii St. Soli' sau ai St. Marc din
Venelia. Acest tip poate fi considerat
ca o bisericâ cu dublu narthex, unul
din cele mai vechi exemple, a§a cum
desävtrsit apare la Ephes, mal ttrz,u. 1).
Bisericele anatoliene au fost clasificate,
0.
dupti planul general, in basil.ci cu sau fard
cupola, cu cupolä pe cruce greacä §i po-
ligonale ; narthexul s'a atasat variat. Ba-
silica prezinta inaintea uii veslice un prid-
vor strimt deschiendu-se intre douA camere
inchise. 2) Se copieazi vechile cladiri pA-
gine : in agora din Pergam se vede o ba-
silicA cu treiävi, un narthex si cladirele
1
laterale ; la Kremna din Pisidia In locul
unui templu apare o bisericä cu narthex si
! atrium. 3) Narthexul plin apare la basilicele
cu cupolA, ca la No. 2 din Binbir Biubirikilisse
Fig. 10 Kesteli, Jfirme. Basilica cu cupola in cruce
Teimosesa
are totdeauna un narthex cu pridvor, ca
Tireboli, sau cel putin un narthex. La Tsanlykilisse (Akserai) o usä

Fig. 11
Dt.rf-Alls). (Cinch')

1) !titre planul dat de Rott (.1(leinasiatische Denkmallei Leipzig 1908,1. II I) t f acel dat
de Millet (Histoire de Fait. de A. Michel, I. p. 145) ex Ma urele decseb rl gentrale; la naithex
turnmile !Mettle difea pt tin min comunicatile considel ate de Rott II spre exterior, ce lipsesc la Millet.
2) Ch. Diehl, op. cit., p. 84.
3) Strzygovscht, op. cit. pp. 45, 48.

www.dacoromanica.ro
 23

principalä intre douä krestre Ingu Ste conduce la narthex, cu o a

doua intrare pe fata sudicä, uirnatä de patru rinduri de arcuri. 1)
La Trig lia in Bithynia se ridicä pela 800 o bisericä in care se pre-
supunea aparitia celui mai vechi plan in cruce greack Sf. tefan,
cu un pridvor destul de vechi la fata vestia. 2) Bisericele poligo-
nale au de aserneni un narthex, de dimensiuni mai mici. La Bin-
birkilisse este un octogon din patru diagonale i patru fete cu fe-
restre ; bratul a bell spre est serveste de absidä, la partea opusa
era intrarea cu un pridvor. Interesant e faptul cä intrarea nu se ga-
sea drept, pe axä, ci pe o fata din stinga ; coloanele i arCurde
din fata aratä ca nu era altä intrare. Pentru Strzygovschi prezintá
mare asemánare cu St. Vital din Ravenna. 5 Octogonul asemáná-
tor dela Ulu-Bunar (Isaura) In partea opusä absidei are o usä cu
pro fil foarte simplu.4)
In centrul Anatoliei s'au säpat curioase monumente in stina
mai vechi de secolul al VIII-lea ; cele mai importante se gäsesc
la Ghereme, 60 klm. vest de Cesareea i la Soghanly, 40 klm. la
sud, bi Capadocia. Pesterile dela Soanlydere au pridvoare si un spa-
tiu principal oblung 6) ; mai multe in valea Ghereme linga Urgüb.
Dela fatada impoclobitä cu arcade se dä prin usa principalä inteo
inapere de forma crucii, acoperitä cu cupola i pe care o putem
considera de narthex, cáci e urmatä de a doua inapere mai mare,
naosul, i apoi absida. Mai multe biserici cu cupolä säpate in stinca
se gäsesc ia Phrygiea. La Ajasin. cu arhitectura distinctä si la
interior, intrarea era asezata la biserica aläturata pe partea stingá a
paretelui in lungime, formatä din sernicoloane. 7) La Ilamtisch (Ky-
zyl Oren) lingä Konielt, cu a rhitectura distinctä mimai in interior,
un mic pridvor era lucrat la interior 8). La bisericele frigiene nart-
hexul era redus la un mic pridoor, pe chid la cele capadociene
se poate recunoaste corespondentul narthexului deschis dela
cele mai mile cldiri anatoliene.
Dupa regiuni se pot impärti in patru categorii : orientale, din
centru, dela sud si de pe coastele grecesti. Tipul oriental cuprinde
grupul bisericelor capadociene, lykaonice i isaurice ; au un pridvor
asezat intre douä clädiri la colturi. Bisericele din Isaura se apropie
de tipul Binbirkilisse ; la Elingirif-Dagh clädirele din fata pärtii de
vest lipsesc 9) ; la 13egetjökosu lingä usä sunt urmele unui narthex

1) Strzygovschi p. 157.
1) Diehl op. cit. p. 133.
8) trzygovschi pp. 23, 71, 108.
4) Strzygovschi, op. cit., P. 92
8) Cind se cunosc cele mai vechi picturi L. Bréhier ,.L'art byzantin" p.
195.
6) Strzygovschi op. cit. P. 151.
7) Idem p. 145.
8) Idem P. 148.
9) Idem p. 52.

www.dacoromanica.ro
 24

lungaret, probabil deschis ; 1) la Ulu-Bunar o basilica are narthexul

In pliná látime, spre a cárui 'parte nordid este o clädire patrata,
ce se crede a fi un turn 2) ; la Kesteli un pridvor larg deschis. La
Scupi (Capadocia) intrarea se face direct prin usa din mijlocul fa-
tadei occidentale Mil narthex ; in urind s'au a cläugat patru rInduri
de pilastri, care Impart bratul vestic al crucii in trei incaperi usor
dispartite (fig. 12). De-o asemanare uimitoare este biserica Pana-
ghia din Tomarza, la care se observá forma primitiva a aceluiasi
plan. Planul se regaseste la biserid din Sivir-Hisar, canna i s'a a-
daugat ulterior un narthex inchis.
Cel mai interesant grup It formeaza bisericele din Binbirkiliss
apropiate de tipul syrian :un prid-
vor mai mult sau mai putin des-
chis tntre clod cladiri de flanc ;
bisericele 22 si 32 au zidul din
fata mai inchis : 1, 6, 13 §i 15 cu
arcade deschise tntre camerile de-
la colturi. Pentru cele mai multe I I

návile laterale se deschid In came-

rile dela colturi prin cite o usa ca
la No. 3 ; nava centrali se deschide
in sala de intrare sustinuta de u-
na sau dota coloane. Exceptii fac "
citeva 3), la care fatada este intinsä
pe toata látimea celor 3 navi, sala
din mijloc comunicInd cu toate na-
vile si cu exteriorul prin trei usi ° I 1 1

arcuite. Dupá mai multe date schim- Fig. 12

barea pridvorului In narthex in- Scupi (Capadocia)
chis s'a petrecut In secolul al IV-lea la bisericele amintite 4) Pe
drumul spre Andaval biserica Sf. Constantin se aseamanä cu tipul
Binbirkilisse ; a avut un pridvor cu o usä ornamentatá, fi lipseste
clädirea in forma de turn. 6)
Bisericele depe coásta sudica se deosebesc si mai mult de ti-
pul studiat. Au un narthex fait turnurile laterale si par sA fi avut
un atrium ; la fel sunt i acele zidite in stInca6). Bisericele din cen-
trul Asiei mici sunt de tipul celor dela Binbirkilisse ; raspindite In
Phrygia si Cilicia, au un narthex mai mult inchis. Ca tip biserica
dela Diner, ce trebue sA fi avut doi colaterali in fáta celor doua usi
laterale ale WU de intrare i biserica Manaz din Cilicia.7) Tipul Di-
1) Dui:4 cercetärile lul Strzygovschi, op. cit., p. 54, nu se poate sti
sigur daca era deschis sau nu; banuiln ca era un pridvor liber
dupa caracterul general al monumentelor din regiune.
' Strzygovschi, p. 55.
Biserica No.2 sl 32 pe care Strzygovschi ultA s'o mentioneze p.22.
Idem, p. 159.
' Strzygovschi. op. cit. p. 67.
Idem p. 52.
Idem p. 52.

www.dacoromanica.ro
 25

tier (Phrygia) mijloceste Intre I3inbirkilisse i biserica din Isnyk

(Bythinia), care apartine basilice'or de pe coastele vestice. Aceste
biserici au un atrium cu sau fard narthex, ca la Trinitatea din Ep-
hes, uncle este si o bisericä mai mare din secolul VI-lea, precedata
de un dublu narthex. ').
Bisericele anatoliene au dot o importang deosebil nart-
hexului, transformindu-I uneori cu aspect de fortreal si de-
gafindu-I cu un varacter independent, liber si masiv.
2. Syria. Cea dintai tara uncle s'a intins crestinisrnul fu Syria
plina de 100 orase prospere i civilizate ; in veacurile 1V-lea--VI-lea
se desvolta o iniscare artistica cu reinvierea spiritului local, tabu-
sit de helenism. Bisericele stint basilici sau edificii cu plan central,
miiitinat combinate la St. Simeon Stilitul ; arhitectura syriana rezolva
diferite probleme, ce acea a boltii, sub influenta Persiei. Dupa cele
mai vechi tradi(ii orientate primeste i narthexul indicatiuni, care vor
creia tin tip aparte, syrian.
Tipul de bud este acel cu dotta aripi in forma de turn pe
laturele unei sáli mijlocii deschisa. 2) Cum atrium tinea prea mult
foe, basilicde syriene il desfiinteaza reducindu-I numai la pridvorul
dela fatadd care pand'n veacul VI-lea ia un aspect pitoresc : se des-
chide cu largi bai pe
arcade sentre turnuri
patrate ce sustin terase
deschise ca loggia. Nu
bode bisericele au fa-
tadele flancate de tun-
nuri. Sub aces! ra-
port se pot deosebi
dou tipuri: unul fun-
damental, care Os-
treazá clödirele inr-
ginase narthexului si
altul dintr'un narthex
mai mull sau mai pu-
fl /in deschis, desfsu-
: rihdu-se pe toat l-
jimea fa/adel.
0 DIntre putinele clädiri
care pastreazd atrium
cu narthex clam bi-
E 1
serica dela Kanavat,
care are pe langa prid-
Fig. 13
Bacquza (Syria)
vorul intern un nartex
deschis prin trei arcade
1) Diehl, op. cit., p. 94.
I) Este copia ailarn" ului dela templul lui Solomon, dui% §i mai ve-
chiul ,,chilani" hitit.

www.dacoromanica.ro
 26

spre atrium. FArd pridvor au rmas putine hiserici in Siria, ca la

Sakka, Tasa i Der-Seta 1) Cel mai usor tip de narthex este al bi-
sericelor care s'au mult5mit cu o said' de coloane, ca la Hass, Kala-
Sem'an, Herbett-Hss i El-Barah. 9 La exemplele aceste de adäu-
gat incA basilica cu o nava mica dela Babuda din secolul al V-lea ;
narthexul e inchis de dona rInduri de pilastri, cu o intrare mai larga
pe peretele sudic. Baquza are o
bisericd din secolul al VI-lea cu un
pridvor occidental si cu patru mici
pridvoare pe laturi (fig. 13) ; prid-
vorul e sustinut de cloud coloane
1111 la intrare i comunic5 prin cloud
usi cu nava centrala i cu cite o
Lisa pentru fiecare navd lateralä-
o inrudire cu bisericele dela Bin-
birkilisse i Kesteli. In fata portilor
laterale sunt pridvoare cu o micá
boltd, sustinute de coloane izolate
111 i I I
sau semicoloane angajate in zidul
clädirei.
Al doilea tip, acel recunoscut ca
fundamental, dar nu unicul-dupd
cum am stabilit-este acel cu nart-
hexul flancat de turnuri. Tipul va-
n riazd : dela galeria deschisa dela
Qualb-Luzeh pand la amplul nart-
I 1-ex dela Kars-lbn-Wardan. La

j
' Qualb-Luzeh o fatada artistic5 din-
tr'o said mijlocie deschisa 1nafara
i comunicind spre navile laterale ;
1111.1 la intrarile depe zidurile nordic pi
sudic erau pridvoare Mainte a) (fig.
116 Ma 14). Un narthex perfect asemäná-
Fig. 14 nator se vede la Rueiha4) din vea-
Qualh-Lunh (Syria) cul al VI-lea, cu un pridvor des-
chis larg spre exterior ; la Bacquza
fiecare din cele patru inträri laterale are cite un pridvor. Mai pro-
nuntate sunt turnurile dela Turmanin (fig.15). Se pAtrunde in nart-
hex printr'o larga bae cu arcade, Intovdrdsita de alte doua MI la-
terale mai mici ; in locul atrium-ului o scard cu 14 trepte precedeazd
intrarea. E o dispozitie originalä, pe care Corroyer o considerd ca

9 Holtzinger, op. cit., p. 28.

4) Jdem.
3) Corroyer, op. cit., p. 85.
4) Dupa numele unui mort dintr'un mormint din curte, se regaseste si
pe usa principala a bisericei.

www.dacoromanica.ro
 27

germene pentru fatadele bisericelor medievale. 9 Narthexe flancate

similare se mai gäsesc la Msabak,
Bakirha, Suveda. La Taffka o ba-
silica din secolul al 1V-lea sau al
V-lea prezintd o forma putin o-
bisnuitä : la fatada nordicd un turn
inchis, despartit in doud Inca-
peri, din care prima comunicd cu
partea anterioara a chorului ; se
pdtrunde printeo usd la vest di-
rect in naos.
La Hasr-lbn-Vardan din secolul
al VI-lea biserica are un narthex
de dimensiuni ample depasind fa-
tada ; in intreaga constructie are
mare asemdnare cu un tip obisnuit
la Binbirkilisse 2) (fig. 16). Fatada
e strapunsä de numeroase ferestre
grupate i usi care dau inteo in-
cdpere mijlocie intinsä pe fata ce-
for trei navi ; cu fiecare comunicd
prin cite o altd Lisa' ; Ia flancuri
doua incdperi cu turnuri deschise
numai spre vest si cu trepte.
Un tip aparte de narthex, mai
Fig. 15 putin obisnuit in Orient e la bi-
Tin mani (S3r ia) serica din Behio (fig. 17). E o ba-
secolul al VI-lea, cu un
narthex litchis complect sore exterior si comunicind liber cu cele
trei ndvi neegale ;
intrarea se face
prin (loud usi pela
f a ta d a nordicd,
unde se gaseste
pe toatd lungimea
ei un portic de
r
flanc.
A doua cate-
gorie de biserici
e formata de cla-
direle circulare pi
octogonale. Cele
mai vechi, dar ne-
pastrate desi cu
mare renume In Fi z. 16
Kasr-obn-Wardan (S) i a)
lu in e a crestinä,
9 Corroyer, cp. cit., p. 90.
') Diehl gase§te ca sufera influenta bizantina (?), op. cit., p: 172.

www.dacoromanica.ro
 28

erau Martyrium dela Sf. Mormint (Palestina) si rotond din Antiohia

(Asia Mica). Martyrium, zidit de Constantin cel Mare si complect
prefäcut apoi, avea un atrium Incadrat de portice cu intrarea impo-
dobita de propilee si precedata de o scara monumentalä. 1) Duna
modelul lor este rotonda dela Wiransheir, numita Constantina 2), cu
un narthex in fata intrarii vestice, patrat si flancat de douä turnuri
pe laturi, iar sus cu o loggia. Baptisterul octogonal dela Ezra, St.
Gheorghe, din veacul al VI-lea, ") are trei u§i la fatada vesticä si
dou5 pe laturi. Ace la§ plan la catedrala din Bosra, biserica din Hie-
rapolis §i Mudjeleia : un hexacr,on la care se patrunde pe una din
laturile sudice intrarea fiind pro-
teguitä de un pridvor oblic. Cele
doua planuri, basilical central, sunt
perfect armonizate inteo singura 1.1... , ,.I ., -7, 1,..
clddire la biserica St. Simion Sti- :

litul dela Kalat Sem'an, intre Alep

si Antiohia. E formata dinteo curte A ,... ' a s
..
octogonalä, din care pornesc patru
basilici cu cite trei návi ; cea esticä I e i
are trei abside, cea vesticá are un s a
I
pridvor din mai multe rinduri de .
coloáne.
In Palestina, pe Una biserica
Sf. Mormint, Constantin cel Mare I

zidi la Bethleem -biserica Nasterei,

la 326, care s'a pastrat pana azi,
cu numeroase modificari. 4) Planul 1111
triconc, cu trei trei abside si cinci
navi, are la vest un narthex litchis,
intins pe toata fatada si impártit
In trei compartimente simetrice co- Fig. 17
municind intre de. Infrared printr'o Belk (Syria)
usä larga vestica, in axa careia se
aflä alta pentru nava centrala a
a naosului ; o a doua intrare prin camera sudicä.
In general se pot deosebi tipurile de biserici si dupä regiuni
In rezolvarea problemei constructiei introductive. In Syria centralá
se repugna folosinta unui atrium, obisnuit dincolo de Jordan ; la nord
se aseazä un pridvor pe una din fetele fungi ale cladirei, 5) Mai
frecuent narthexul cuprinde falada tntreag vestic ca o cons-
trucfie auansatá, deschis sau Inchis, uneori dep4ind margenile
-elemente comune i monumentelor anatoliene.

t) Lasteyrie, op. cit., p. 8.

') Dupa ziditorul ei Constantin cel Mare.
3) Dupa inscriptia dela usa principalä (Corroyer, op. cit. p. 78).
4) Chorul triconc se datoreste lui Justinian
b)".Benoit, op. cit.,Tp. 45.

www.dacoromanica.ro
 29

3. Egiptul §i Africa. Egiptul cu Alexandria, centrul culturii

helenistice de odinioarä, reactioneazd impotriva grecismului prInteo
miscare nationalä crestinä. Din secloul al Ill-lea incepe sä se des-
volte o artä localä, coptä, care'n arhitecturd aduce mai putin nou.
S'a clädit in cloud epoci r in secolele al IV-lea VI-lea cu basilica
St. Menas, vestit sanctuar dela Abu-Mina si'n secolele VI si VII cu
basilica St. leremia dela Saqquara ; de originä foarte veche sunt pi
basilicele cu cupola' dela Anba-Senute i Biserica rosie dela Bishai.
Planul bisericelor copte era o variatie a basilicei cu trei abside, a-
trium este inlocuit printr'un narthex desvoltat, cum e cel dela Deir-
Anba-Bishai. Doud rinduri de pilastri despart numai aceastd parte
a bisericei In trei nävi, comunidnd fiecare prin cite o usä cu cho-
rul ; tot aici se gäseste un bazen lustral. CAtre exterior aspectul e
mult mai masiv, comunicd numai printr'o singurd usd. La basilica
Abu-Sorgah din Cairo intrarea este formatä dintr'un narthex lung/-

o§
05
NORM'. I/A111
%././
5

I .,

aSSO

Fik. 18
Nab bend dela Abu-Sargili din Cairo

ret, de formä obisnuitä, cu o singurd intrare dinafard, dar larg des-

chis spre exterior prin trei mari arcade sustinute de doi pilastri
(fig. 18).
Un alt colt crestin a fost Muntele Sinai, unde s'au gäsit mai
ales manuscrise religioase cu miniaturi artistice. Biserica M-rei St.
Caterina, cu mozaicuri din secolul al VI-lea, are planul basilical cu
narthex inchis. Caraclerul general al narthexului la bisericele
copte concord cu menirea lor monastica: tnchisi spatios,va
servi de model catoliconului minstirilor bizantine, Egiptul e
patria cenobifilor.
Din secolul al V-lea plan al VII-lea nordul Africei cunoaste
binefacerile civilizatiei crestine sub dorninatia bizantind, desi cresti-
nismul se rdspindise de timpuriu in aceastd regiune ; s'a dovedit cä
putitie biserici sunt anterioare;veacului al V-lea. S'au pastrat pänd

www.dacoromanica.ro
 30

azi mai multe ruini de basilici, care ne permit sd cercetam problema

narthexului in aceastd departatd regiune.
-
Aproape la toate monumentele atrium lipsea in care Benoit
vede o influentd syrianä. 1) Rareori biserica n'avea nici o construe-
tie In fatä. Din veacul al 1V-lea sunt bisericele dela Orleansville cu
intrdrile pe laturi, Djemilah si St. Salsa dela Tipassa, basilica cu
noud návi cu un narthex maret dinteun pridvor deschis cu doua ea-
rned laterale. La Timgad i Tebessa se gdsesc cele mai intacte. Bi-
serica din Tebessa apartine sfirsitului veacului al V-lea i s'a pre-
supus a fi remaniata dupa o basilicd pagîna, cind s'au addugat si
tribunele in lungul návii, comunicind i cu partea anterioara a clä-
direi. )
Ruine s'au mai pastrat la
Kherbet-Guidra, Tigzirt, Morsot,
Annuna i Siagu, lucrate in peatrd
[=] ;. maruntä, putin rezistenta.
Patem urmdri rezolvirea nart-
ALM hexului dupd patru sisteme. La
catedrala din Timgad päreteIe oc-
A_ cidental e sträpuns de o Lisa' larga,
WA' pridvor, numai cloud ziduri o
strdjuesc. La fel trebue sd fi fost
bisericele a doua, a treia si a sa-
sea, fiind cu o singurd nava. 3) La
Timgad s'au mai ridicat fried
trei biserici cu trei navi ; probabil
1

intrarea trebue sa fi fost la fel : o

usä sau trei In zidul fatadei. Al
doilea tip cuprinde bisericele cu
atrium-ul Inlocuit printr'un pridvor
w E 16 de pilastri, deschis pe toata fatada
vesticd, ca la Benian (Fig. 19 a).
La Tipassa biserica avea inaintea
fatadei un pridvor Mat la mijloc
de un culoar. 4) Cel mai rdspindit
este al narthexului masiv, cu cloud
. Fig. 19 deschideri spre exterior si naos.
lntrarilc la Ben:an (a), Zana (b) §1
Uncut (c) (Arlica). La biserica Dal-el-Kuss din Kef
narthexul se deschide prin usi spre
exterior, carora le corespund altele Cake ndvile naosului (fig. 20) ;
la biserica din Zana comunica cu exteriorul i interiorul numai prin
cite o usa (fig. 19 b). Alt tip ce se gäseste la biserica din Cuicul
(fig. 19 c.) narthexul e inchis complect spre fatada vesticä, intrarea

9 Benoit, op. cit., p. 120 si Ch. Diehl, op. cit., p. 114.

') Dupa Man si Gzell Monuments antiques (l'Algerie' Pai is 190 1
Transformarea ar fi cerut o vasta rernanicre In interior, pc care Lastcyric
ncobservind-o respinge presupunerea ei.
3) Nu slim exact din lipsa datelor ; presupunem numai dupa informa-
Vile lid A. Ballu Les ruines de Timga(l" Paris 1897, pp. 232, 234.
') Ch. Diehl, op. cit., p. 116.

www.dacoromanica.ro
 31

se face pe latura sudicd (sau nordica) i deschis cAtre naos. Al pa-

trulea tip se datoreste influtntei syriene : nartexul ca un vestibul in-
chis i flancat de doud turmiri, ca la bisericeie din Morsott 1)
Varialia tipurilor din Africa se explic prin dominalia bi-
cantina, care era preocupata de probleme arhilectonice (Were-
sante, (n curs de elaborare si solulionare. In veacurile al V-lea
§i Vl-lea'stilul bizantin tsi fixase primele forme ; raspindit In toate
regiunile imperiului, evolutia constructiei introductive se poate urmari
cronologic dupa clasicele impärtiri ale artei bizantine 2)
4) Epoca prejustinian. Constantinopolul n'adoptä toate aceste
influente orbeste ; rolul säu in for-
marea artei bizantine e mare, dqi
intr'o vreme se cäutau toate origi- ipSk
nele in Syria. Pune un gust deo-
sebit In a alege anumite solutii ar-
fist no
hitectonice, Intre altele respinge por-
ticul syrian §i-§i arata personali-
tatea artistica prin schimbarea e-
lementelor Imprumutate. Capitala a
rämas helenistica prin claritatea
planurilor arhitecturale si ordonanta
logica a clädirelor sale" (Brehier),
§i nici traditia romanä n'a uitat-o
de aici complexitatea originala a
artei bizantine.
Constantin cel Mare infrumuse-
teaza noua capitala cu mai multe
monumente intre care si citeva bi-
serici, mult transformate mai ttr-
ziu. Despre forma !or primitivä nu
se §tie de et foarte putin. Cea mai
insemnatd era S-tii Apostoli a)) de
forma unei cruci, precedatä de un
atrium cu portic ; la 546 fu refä-
cutá de Justinian, iar mai tarziu
Fig. 20
distrusli de Turci si transformatä Dal-el-Kus din Kef (Africa)
In moschee 4). La fel erau biseri-
cele Sf. uloan din Studion, zidita pe la 463 ; 5) i Sf. Sofia sub prima
ei forma, basilici de tip helenistic cu atrium. 0) Dela Sf. loan din
9 Ch. Diehl, op. cit., p. 114
') Ch. Diehl imparte in trei mari vriste de aur, Brehier iii cinci epoci
naturale, In strinsä legaturA cu desvoltarea societatii bizantine (op.,
cit., pp. 11-24).
') Cunoscutd dupA o descriere din secolul al VI-lea (Heisenberg Die
Apostel Kirche in Constantinopol," Leipzig 1908).
9 Lasteyrie, op. cit., p. 7 si Ebersolt Sanctuaires", pp. 31-32
5) J. Ebersolt et A. Thiers Les églises de Constantinople", Paris 1923
5) Sf. Sofia e atribuita de unii lui Constantin cel Mare de altii mai sigur
lui Constans, din timpul cäruia dateazA dedicatia sanctuarului, 360
(Ebersolt p. 5), refäcutà de Teodoric la 415.

www.dacoromanica.ro
 32

Studion s'au pástrat incd atrium si narthexul cu minunata sa fatadä

impodobita, cu un pridvor vestic pe coloane de marmora 1) o sime-
trie perfecta intre deschizaturile spre atrium si naosul cu trei nävi2).
Poate de aceiasi formä sä fi fost si St. Irena cea veche con-
struitä de Marcian (450-457) si St. Irena construitä de Justinian,
dar de care se spune c'ar fi avut ca prim ctitor pe episcopul Per-
tinax din veacul al II-lea 2). La St. Maria din Blacherne erau dottä
biserici : una mare ziditä de Pulcheria lui Marcian la 451 si-alta a-
daosä de Leon I (457-474). Intiia. era o basilicä cu narhex, unde
impäratul astepta in limpul procesiunei pe patriah ; a doua era cir-
culará i avea deasemeni un narthex 4). Lingä Constantinopol era
un izvor considerat ca sfint, deasupra caruia se ridicasä mai multe
biserici consecutive ; cea mai veche se datoreste lui Leon I. Avea
narthex si imprejur patru porticuri, din care cele dela est si vest
libere, iar celelalte unite de zidurile vecine ; la mijloc izvorul aco-
perit de cupola rotundei5). Narthex, combinat cu atrium se mai gä-
sea la bisericele azi dispärute St. Mocius, ziditä de Constantin cel
Mare pe relicvariile sfäntului si St. Pantelimon ce se crede de pe
timpul lui Teodosiu cel mare; din atrium prin trepte se ajtmgea la
narthex, care comunica prin usite regale cu naosul. 8)
Primul tip constantinopolitan deriv din basilica helenis-
ticd : un narthex deschis spre atrium aproape nelipsit.
Contemporane i asemänätoare mai putin cu cele din capitalä
sunt monumentele Salonicului, al doilea mare centru al imperiului
de Räsarit. Locul lui irt arta bizantind e foarte insemnat ; aici au a-
phut diversele tipuri arhitectonice si 'n deosebi a primit traditia he
lenistid räspandind-o in toatä Grecia, aláturi de influentele orien-
tale, drora le era deschis postul chalcedonic. La Salonic s'a for-
mat tipul bisericei cruciforme cu catehumene deasupra narthexului si
cu pridvor anterior sau lateral 7)
Cea mai veche clädire din Salonic este rotundä St. Gheorghe
fost hipogeu roman, seamand cu thermele din Roma ; este monu-
ment de tranziye dela originele greco-romane la arta bizantinä. Pla-
nul rotund era prevazut cu opt use pätrate in interior ; in una din
ele a fost täiatä intrarea de crestini, când au transformat clädirea
addugind o galerie circularä dintr'un portic sustinut de dota co-
loane. 8) Intrarea actualä. se face prin cloud pärti sud si vest, dar se

1) L. Bréhier, L'art byzantin p. 188.

') Cf. Ebersolt et Thiers. pl. I.
5) J. Ebersolt, op. cit, p. 13.
4) Idem, p. 49.
5) Ebersolt, op. cit, pp. 82-83
6) Idem, p. 75, 13.
7) Ch. Diehl, Saladin i Le Tourneau Lds monuments chrétiens de
Salonique" Paris 1918, pp. 244-247.
8) Data exactd cind s'a adaugat pridvorul nu se §tie. Dielil (Monu-
ments" p. 22) presupune data pe care ne-am Ins4t-o fu veacul al X-lea se
*tieigur de existenta lui (O. Tafrali Topographie de Ther§alonique Paris
1913, p. 158.

www.dacoromanica.ro
 33

poate allude c'a mai fost incä o intrare la nord astupata mai tit--
ziu ; prin porticele lor intrarile formau impreuna cu altarul o cruce. 9
Supozitia d-lui Tafrali se poate susline si prin analogia altor bise-
rici din Salonic cu intrarile pe laturi si pe fatada vestica. Transfor-
marea rotondei romane intr'un plan quasi cruciform constitue o ori-
ginalitate a arhitectului bizantin.
Toate celelalte biserici ale Salonicului sunt in plan dreptun-
ghmlar. De pe la mijlocul secolului al V-lea 2) dateaza Eschi-giuma,
identificata cu biserica St. Maria Acheiropoitos, cea dintai transfor-
matä in moschee ") (fig. 21). Este o basilica asemenea cu cele din
Roma §i Ravenua 4), cu un dublu
/ narthex : un exonarthex, Inlocuit
mai tirziu printeo clädire groso-
u6t--1 uII
riEl- * * ,
lana, si un narthex bogat de ace-
iasi latime cu restul clädirei. Infra-
d * rea principala pela vest, unde prid-
-- * 0 ; vorul se deschide prin cinci usi ;
. *. 0
PM mi
mai tärziu s'a adaugat alta pela
H sud 6). Zidul dintre narthex era
r *
I«
*
* IlflowPr sräpuns de trei deschizäturi si doua
* * 0,6,6mh, usi ca un motiv principal, apoi
1 * *
. * *
-- cloud usi pe laturi care co-
:* * * -* respund arcurilor interioare ale
* * narthexului. Spre naos se deschide
.
Jimm ' ,* sil. prin trei arcade, nu cinci cum cre-

P um si it El a ems al l
w
dea Texier, 6) comunicind cu nava
centralä si dotra usi pentru cola-
I
terali.
116._IIII L .1 islulli In cinstea patronului orasulni s'a
Fi,. 21 ridicat biserica St. Dimitrie pela
Eschi-,inma din &Ionic Inceputul secolului al V-lea, pe lo-
cul moastelor sfIntului 7) (fig. 22).
In plan basilical, pe mari dimensiuni - 33 m. lathe la naos si nart-
hex - era cea mai frumoasa basilica din Orient" (Bréhier). 8) Se

9 0. Tafrali, op. cit., p. 158.

9 De cind Diehl presupune ca dateaza mozaicurile bisericei (Monu-
ments" p. 58).
5) Dupa parerea cea mai justificata stabilita de O. Tafrali (op. cit. pp.
161-164), primita i de Diehl (op. cit., p. 37) ; inainte se credea a fi Sf.
Paraschiva (cf. Kondakov Makedonya" S. Petersburg 1909, p. 110).
4) Dupa planul general Bréhier o caracterizeaza de tip syrian (op. cit.
p. 111).
5) 0. Tafrali op. cit. p. 164.
9 Idem *i Diehl ,,Monuments" p. 39.
7) De catre prefectul Illyricului Leontius, la 412-413 ; arzind in prima
jumatate a secolului al VII-lea a fost refacuta pe urmele vechi (O. Tafrali,
op. cit. p. 171).
5) Din nenorocire un incendiu recent a prefacut-o in ruine.

www.dacoromanica.ro
 34

infra printeo u§â laterald precedatá de o mica scara ; nu poate fi

vechea intrare, cu toate cá corespundea unei u0 din narthex ce dá
In colateralul drept; fintina e prea aproape de cládire ca sa se poatá
Inchipui o u§A in axa cladirei. 9 Intrarea principald era pela sud
care existä 'Ana azi, construitá pentru a tvra accesul celor care
veneau din agora sau stadion. 2) Narthexul se deosebea printr'o
tripla deschizaturd de arcade, sustinutá de cloud' coloane ; cu nävile

E1lk.
.4 r\t.
Ilk

El IIII
II

. "
,

ki

Fig. 22.- Sf. Dimittie din Salonic

laterale se corespundea prin dotta u§i arcuite in plin cintru. 3) Up

din stinga duce la doua morminte : al St. Dimitrie i al lui Luca
Spantunis de constructie moderná 4). Anterioara veacului al VI-lea,
cu toate semnele de cáramida cu monograma lui Justinian 5), este

') Diehl, op. cit., p. 71

') O. Tairali, op. cit., p. 169
3) Ca la Eschi-giuma (Diehl, op. cit., p. 70).
') Idem, p. 75.
5) ldem, p. 130.

www.dacoromanica.ro
 35

St Sofia (fig. 23). Consideratä ca un compromis intre basilica cu

cupola i cruce greacd, 1) a fost de timpuriu transformatd in mos-
chee, and i s'a reconstituit i pridvorul de opt coloane cu arcade 2).
Clädirea bizantiná are un narthex impartit prin arcuri dublouri in
cinci compartimente, cele märginase putând fi considerate ca o con-
tinuare a colateralilor.
Cu toate cei are atrium, a resimlit influenfele orientate ;
tinpädirea in compar-
timente se aseamcYnä
cu acea dela liirme,
Dere-Alw fi Binbir-
kilisse. Cele mai vechi
111 lam &am biserici thessaloniene
P I
JI

J
aduc in construe&
narthexului o varialie
superioarö monumen-
telorcontemporane din
.
capital& lie c aceste
4 if din urm au suferit
bus ill prefaceri, care ne im-
piedic a cunoa*te
" l l 11ll Rol
41. I
primitiva lor jorm,
fie mai ales c Sa-
lonicul s'a bucurat de
i

'' 'i. I i 1;
o libertate mai male
In solufionarea pro-
l¡
blemelor artistice.
o o o o¡ 1 .0 0 o_ 2,21 Dupd triumful bi-
Fig. 23. - Sf. Sofia din Satanic sericei monumentele ie
inaltd la suprafatd nu
numai in orasele mari, ci ori unde erau asezari cu crestini numerosi.
In Peloponez, basilica pdgInd. dela Olympia, se transformá pe tim-
pul lui Arcadius (394) in biserica cu trei nävi si narthex drept
unghiular, impärtit prin coloane in nävi similare i comunicând cu
exteriorul prin cloud usi laterale. Spre nordul Peninsulei balcanice
sa gasesc mai multe urme de biserici crestine, pe care cercetatorii
lor le considera ca apartinand epocii dinainte de Justinian. Sub rui-
nele moscheei din satul Klisse-chivi din Bulgaria s'a descoperit o bi-
sericd cruciformd, putin asimetricd, ceia ce dovedeste probabil nu
nepriceperea arhitectului, ci o cerintä a terenului, (fig. 24). E o cla-
dire insemnatä judecand dupd dimensiuni - 44 m. lungime - i dupd
baptister ; are atrium si narthex care se desparte de naos prin cloud
capete de ziduri i doi pilatri, la capâtul vestic al bratului respec-
tiv. Intrarea principald pela vest in centrul narthexului si a doua la
stinga ; pe laturile narthexului cloud camere : una la sud, comunicind

1) Diehl, op. cit., p. 118.

') 0. Tafrali, op. cit. p. 168.

www.dacoromanica.ro
 36

prin cloud usi cu narthexul i naosul, se crede a fi un baptister 1) ;

alta la nord inchisä cu zid, afarä de usa ce (IA in atrium. E consi-
derata bizantinä de cercetátorul ei, care inzista asupra formei cruci-
forme putin obisrmitä In Orient - bratul vestic mai lung 2).
Narthexul insö o apropie de Orient; clódirele dela flan-
curi amintesc bisericele similare
din Syria si Anatolia, unde de
asemeni se gseste planul cu
bralul vestic al crucii de dimen-
siunele acesteia.
In apropiere se gAseste satul Pir-
dop (Sofia) cu biserica cerbului"
sau Sf. hie, consideratä ca aparti-
rind tipului bizantin de basilica
cruciformk din epoca imediat ante-
rioará lui Justinian - finele secolu-
lui al V-lea i inceputul celui ur-
mAtor 3) (fig. 25). De dimensiunt
putin mai mari ca anterioara, se
deosebeste ca plan general si la
partea introductivk Dupä cit se
pare avea atrium st narthex, de-o
formä putin neregulati : latura su-
dicä putin mai Ingustä, probabil
NE_ din cauza terenului. Narthexul, in-
chis înafarl, e despärtit In trei ridvi
corespunzátoare celor din naos, cu
I care comunica prin cite o usa, cea
din mijloc mai mare ; intrarea prin-
4 I
.
cipalá pela vest In axa usii spre
naos, care mai are 2 inträri pe la
: 1 sud. Pe flancurile narthexului sunt
-' --------------- - - - -- ----- --- -
dotiä clidiri depAsind fatada : una
Fig. 21
Basilica din Klisse-cliioi (Bul :11 ia)
nordicä de formä dreptunghiularä,
alta sudica poligonalk comunicind
fiecare cu narthexul prin cite o usk Camera nordicä la mijloc are
un stilp lungAret ce-o imparte In douá Inaperi egale ; de acest zid
se lega scara pentru care servea constructia. 4) Camera sudia e
formatä din doua incAperi : prima de lingä narthex, ca un trapez, e
despärlitá printr'un zid la apus, !hip care se \tad unrele unei alte

1) P. Mutafciev Krastovidnata tarcvna vA selo Klisse-chioi" (Biserica

cruciformä dela Klisse chioi) In Izvéstiea" V, Sofia 1915, P. 89.
2) Idem, p. 93.
3) P. Mutafciev Elenskata tarcva.pri Pirdop" .(Biserica cerbului de linga
Pirdop.), Izvistia" V 1915, p. 48.
') Idem, p.. 30.

www.dacoromanica.ro
 37

sari ; 1) a doua, un patrat, cu absida poligonala este bordurata cu

caramizi §i olane, se crede a fi servit de baptister §i apoi de parac-
lis. 2) Desi prin unele ameinunte aminteste bisericele occiden-
tale, 3) prin construe/Hie flancate ale faladei si prin despr-
firele narthexului se aprópie mai curtnd de Sf. Sofia din Sa-
Ionic si de clödirele syro-analoliene.
Basilica dela Hissar, ling& Filipopole, fu fixata in veacul al
V-lea 4) (fig. 26), Are forma unei basilici cu ?.trium si narthex, de

II
11II 111111e

,
. .
-;;P;;;;--,i--4t7K, -.-

Fig. 25
Btbcrica Corbului din Pirdop (Bulgaria)

dimensiuni putin mai mici ca anterioarele ; cu cloud abside existente

azi, dar urinele dovedesc c'a avut o forma regulata cu trei navi,
rindul coloanelor sudice astupindu-se §i colateralul raminind ca un co-
ridor. Din aceasta causa narthexul actual e dimimiat cu Incaperea
sudica ce comunica cu nava corespunzatoare ; era litchis pe ambele
fete, patrunse de cite trei u§i spre naos si atrium, nu In aceia§i axa.
In fata u§ii sudice despre atrium era o cladire patrata, ce-a servit

1) P. Mutafciev, p. 33.
9 Idem p. 34.
3) Coloane alterind en pilastri, ca la St. Clement si St. Maria in Cos-
media.
4) B. Filov ,,Hissarskata Kr(Tost va Plovdivsko i neinatä basilika".
(Fortareata dela Hissar si basilica ei"), Izvestiea" 11, 1 Sofia 1911, p. 126

www.dacoromanica.ro
 38

de locuintä phitorului 1) - practica putin uzitatä In arta bizantinä ;

intrarea principalä rärnine deci prin usa nordica, care era si mai lata.
In capitak Bulgariei exista o veche biserica bizantinä, Sf. So-
fia, datatä prin veacul al VIll-lea si pastrata panä azi cu diferite pre-
f aceri ; cercetärile lui Filov au constatat existenta a cloud basilici su-
prapuse mai vechi : o basilica sepulcralä din veacul al IV-lea mai
mica si a doua din veacul urmator. 2)
N'aveau narthex, intrarea se fácea prin-

I
ni N
tr'o singurd usä pela fatada vesticä.
..
Crestinismul pátrunsese pana'n confi-
II
11
niile w
nordice ale Peninsulei ; Dobrogea-
Scitia Minor - cunoaste ordinea religi-
` oasä din primele veacuri ; vechea colonie
. romana Tropaeum Traiani riclica mai
i
:
\
1N
multe biserici ce apartin perioadei grecc-
N
romane si artei bizantine: In interiorul
cetatei s'au gäsit urmele a cinci basilic
si un bapt:ster, toate cu variatii intere-
sante In constructia narthexului. In cen-
1 tru! orasului exista. o basitied forensis"
1 pägind "), dar care trebue sä fi fost
: utilizatá si de crestini, mai ales dupd
- ..\ . ,...
ce ajung sd aibd aici si o episcopie. Are
. un narthex litchis, cu o singurä usä cdtre
nava centrald si cu o mica absida spre
:
.. ....\
latura nordicá, intocmai ca la Capela pa-
latina din Palermo, de mare departare
A-
ca timp si loc.
. Un narthex desvoltat apare la basi-
lica fail' criptä si atrium", probabil cea
mai veche ; 4) e impärtit in trei incäperi
'- care corespund navilor din naos. Prin
Fig. 26 aceastä dispozitie se aseamditä cu bi-
serica No. 3 dela Binbirkilisse si Tur-
Fasilica din Flissar (Bul4aria)
manin la partea introductiva (fig. 27).
S'au mai adaugat citeva constructii un pridvor cu trepte ce se
crede contemporan cu biserica i a'tele in legAturä cu naosul i nart-
hexul, ce par a fi posterioare. 5) Un narthex deschis avea basilica
C. sau Cisterna", ridicata probabil de federatii gerrnano-turanici pe
temelia unei cisterne mai vechi, in a doua jumätate a secolului al
V-lea 6) (fig. 28). Arcade sustinute de pilastri trebue sä fi construit

5) B. Filov, p. 132.
2) B. Filov Sofiiskata tArcva Sf. Sofia", Sofia 1913, p. 114.
') V. Parvan Cetatea Tropaeum", Buniresti 1912, p. 112.
4) Din secolul al IV lea, dupA V. Parvan, op. cit., p. 112.
5) I(lem, p. 114.
4) Idem, p. 118.

www.dacoromanica.ro
 39

fatada vesticä, pe cind spre naos zidul era mai inchis, sträpuns de
trei usi pentru nävile naosului ; dispärtit in trei incaperi de dimen-
siuni corespunzatoare nävilor, cea sudicA avea in fata o alti tncá-
pere dispärtitä in doua printr'un zid ca la Pirdop. Acelas narthex
la basilica de marmorä", cldit inainte de Justinian si devenitA e-
piscopalä pe timpul lui. 9 Din atrium cu baptister in dreapta I cu
portic anterior se pAtrundea in narthex printeo largl bae centrald gl
doua usi laterale ; acestea mai avea
o intrare pe fata sudica, probabi
pentru legatura cu baptisterul ce
se gäsea in aceastä parte apropiat
(fig. 29) 2).
In evolutia constructiei introduc-
tive cele mai interesante rezolviri
se gäsesc l cloud cladiri, ce par
cele mai noi. Basil:ea cu dublu
transept sau basilica bizantinä"
apartine veacului al VI-lea ; are un
narthex inchis, impärtit In trei in-
caperi corespunzätoare celor trei
ndvi ale naosului (fig. 30). i dupä
aceastA forma a narthexului, nu
numai dupä planul in cruce greacä
2), se pot face apropieri de bise-
ricele syro-anatoliene. La dreapta
narthexului bisericei episcopate se
gdsea Baptisterul - Inca o dovadA
a caracterului acestei biserici. Casi
basilicele, o clädire de sine stätä-
toare, avea o constructie introduc- Fig. 28
tivd formatá dintr'un dublu napthex. Biser;ca f5ra atrium dela Tropaeum Traiani
DouA camere de dimensiuni egale
- amindoud ocupind mai mult de
jumAtate din intreg edificiu - comunicind intre ele printr'o usä largA,
aveau cite o absidA - usä la partea sudica ; o singurä intrare dea-
farA pela päretele nordic al primei incaperi i o usA la al doilea
narthex cAtre naps. De forme variate, dcschise inafar sau în-
ch masiv, cu sau frei atrium, cu unul sau dou narthexe,
construcffile introductive dela Tropaeum, aduc (n istoria arhi-

1) V. Parvan p. 106
1) V. Parvan (op. cit., p. 111) o compara cu St. Agneze ; dupa forma
narthexului se apropie mai mult de bisericele syro-anatoliene.
1) Dupa comparatia lui V. Parvan (op. cit., pp. 116-117).

www.dacoromanica.ro
 40

tecturii bizantine o nol de originalitalc putin cunoscul i con-

siderate" pn acum. ').
Cu aceste cladiri ne apropiem de prima vrista de aur a artei
bizantine. Inceputurile veacurilor IV si V au meritul de-a fi fixat et-
teva forme ale constructiei introductive : atrium cu portic helenistic
pe cale de disparitie, un narthex Inchis sau deschis, flancat sau nu
pi cel dintai dublu narthex bizantin.
5. Epoca lui Justinian. Influentele provinciale si gustul ca-
pitalei se contopesc pe timpul dom-
.:-
niei lui Justinian in monumentul
care fixeaza rezultatul celor din-
täi sfortari artistice, Sf. Sofia. Im-
päratul Justinian, puternic i ilustru
monarh, a jucat un rol insemnat in
destinele artei bizantine.; el insusi
supravegheazä lucrurile de 'naltare
a Sf. Sofii (532-Q7), aduce arhi-
tectii vestiti din Asia Mica si ma-
e teriale din toate collude imperiului.
CI Inaintea bisericei se'ntindea un a-
triurn obisnuit vechilor clädiri he -
lenistice ; intrarea se facea printeun
L dublu narthex, larg dar sumbru,
* .,
:,:i pentru ca sä se mareascä valoarea
splendorilor din naos (fig. 31).
,. Constructia iutroductivá se compu-
0: T---1 - : :.:,. -
nea din exo-narthex, care cornu-
nica inafarä prin nouä usi si era
impartit in tot atitea compartimente
. '..°E-361___111___V; si narthexul interior Impärtit la fel,
care era astfel construit ca sa des-
fäsoare liber Intreaga suprafata a
boltilor nävii centrale din naos. Toti
scriitorii descriu monumentul dupa
Fig. 28 forma lui actualá. 2) Un anonim,
Basilica Cisteiri. 'napalm Tra'ant
care scrie o carte asupra Sf. Sofii
la 995, folosind o lucrare mai veche,
vorbeste despre patru narthexe si arcade inconjurätoare bisericei.
Dupá alte pasagii rezultä ca se afla la partea de vest a atriumului,
se vede Msä din interpretare cá nu poate fi vorba de cit de nart-

1) Dupa stiinta curenta folosinta prima a dubluhii narthex este un ca-

racter al veacului al VI-lea (Ch. Diehl, Manuel" p. 163). Ant baptisterul, cit
si basilica bizantina", desi transforrnate In epoca lui Justinian, prin de-
partarea de capitala, aparind odata cu bisericele din Constantinopol cu dublu
narthex, au o valoare deosebita.
') Ch. Bayet, op. cit. p. 46 ; Corroyer, op. cit., p. 124 ; Choisy, op. cit.,
p. 50 ; Diehl Manuel" p. 144.

www.dacoromanica.ro
 41

hex ; iar prin cele patru narthexe se va fi intdles narthexul interior,

narthexul exterior si cloud camere la sudul si nordul exonarthe-
xului. 9.
Biserica Sf. Apostoli, refAcutd de Justinian la 546, era cea mai
frumoasä dupd Sf. Sofia ; avea atrium din care printeo usä larga
se intra in narthex si prin usi imperiale in naos ; inconjura tot bra-
tul occidental avind planul unei cruci. 2).
Imprejurul Sf. Apostoli erau citeva clddiri, intre care biserica
Toti Sfintii cu narthex si oratorium
Sf. Hypathios cu atrium si narthex.
La 532 Justinian Malta sau ref ace
3) Sf. Irena, aldturi de Sf. Sofia si
aproape de aceiasi splendoare (fig.
32). Narthexul era dispärtit in cinci
compartimente, cele laterale cornu-
nicind prin cloud usi cu colateralii,
la mijloc o triplä bae, o deschidere
si mai largd spre naos. Chora e
impartitä In doua spatii prin pilas-
tri grosi ; primul, boltit si larg,
poate fi considerat ca esonarthex.
Impreund cu Teodora ridica Intre
526-537 biserica S-tii Sergiu si
Bachus, cu un narthex lungäret si
mai Ingust ca fatada clädirei ; ser-
vea In acelas timp de constructie o
introductivá bisericei aldturate Sf.
Apostoli, därimatA de timpuriu. 4)
Lingá Sf. Sofia era Sf. Maria Chat-
copratia, ce se crede din secolul 0 m di
VI 5), destindtd a pastra centura
Sf. Fecioare, cu un singur narthex.
Justinian clä di peste vechea bise-
rica Sf. Maria a izvorului o noud
bisericd, 6) largd, cu'n narthex pro- Fig. 29
babil similar celorlalte ; din nou Basilica de marmora dela Tropeaum
, Traiani
zidi biserica Sf. Mihai din Sost-
hene in plan cireptunghiular si alt Sf. Mihai in plan circular, ambele
cu narthex.
Capitala lui Justinian recapt6 primal loc in atenlia ar-

1) Th. Preger Die Erzählung von Bau der Hagia Sophia" in Bysan-
tinische Zeitschrift" X, Leipzig 1901, p. 466.
1) Ebersolt, op. cit. p, 33.
5) A fost cladita fntai de Constantin (cf, Bréhier, L'art bysantin" p.
189, Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 55.)
4) Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 26-27.
5) Ebersolt, op. cit., p. 58.
5) Idem, p. 63.

www.dacoromanica.ro
 42

tistia ; o bogNie arhilectonic la narthexul Sf Sofil,sotufil ori-

ginate la Slii Sergiu si Bachus. Sf. Irena si S-fii Apostoli ;
centralizarea puterii de Justinian explicd bogNia artistic&
Al doilea centru fu Ravenna, ora cu traditie artisticA, dela
Galla Placidia la Teodoric, ale dror palate si morminte strälucesc
prin liniile constructiei §i podoabelor decoratiei. Palatul lui Teodoric,
azi in ruing, avea o fatadd luxoasä, cu o usä masivd, cu etaj §i
doud turnuri la flancuri. 9 Mormintul lui Teodoric dela inceputul
veacului al VI-lea, avea douA etaje, cel de sus inconjurat de un
portice azi disparut. 2) Lui Teodoric se datore§te biserica San Apo-
Hinare Nuovo, cu fatada re-
fAcutä in secolul al VI-lea,
asa cd nu prea §tim cum a
fost constructia introductivA
veche. Azi un narthex se des-
fAvard pe fatada vesticd,
deschis prin mai multe ar-
cade inafard, mai inchis spre
mow naos cu ale cArui navi co -
municA prin trei u§i. Mai
bine s'a pastrat San Apolli-
nare in Classe, inceputa de
11,
I MI IN
Justinian si terminatd de ar-
hiepiscopul Maximian la 549 ;
tipul cel mai perfect al ba-
silicei vechi cu intrarea pela
fa tada vesticd. In aceigi e-
pod s'enaltd Sf. Vital intrun
plan original bizantin, putin
, mai inapoiat ca edificiile con-
= temporane din capitalA 3) (fig.
Fig. 30
Basilica bizantind dela Tropaeum Traiani 33) ; un octogon cu latura
räsdriteand transformatd in
altar - absidd, la partea opusd e a§ezat narthexul. Excluzind prid-
vorul modern care i-a schimbat exteriorul, clddirea e ingenioasä prin
trecerea dela planul octogonal la circularul cupolei §i prin eleganta
alipirei de acela plan a unui impozant narthex la partea vesticA,
a§ezat in unghi cu fatada. Sub forma actualä 4) narthexul e impAr-
tit in douA incdperi comunicind fiecare cu exteriorul prin cite o usa ;
avea douA etaje si cloud turnuri la extremitdti, ca la constructiile
syro-anatoliene.

1) Diehl, "Ravenne", Paris 1907, p. 44.

') Diehl, Ravenue, p. 60.
3) Idem, p. 71.
4) S'a constatat mai tirziu ca boltile vestibulului nu erau acele origi-
nale (I. Strzygovschi ,,Bysantinische Dencmaler Ill, Widn 1903, .p. XXIV.

www.dacoromanica.ro
 43

Planul bisericelor din Ravenna era deosebit de al celor din

Roma, desi apartineau tipului comun helenistic ; aceluiasi grup apar-
tine si catedrala din Parenzo, zidita de episcopul Eufrasius (539-
543), cu baptister si atrium (fig. 34). Chiar in fata inträrii un mic
baptister, de forma' octogonala, care se deschide spre o larga cons-
tructie introductiva, formatä din douA corpuri ; un portic patrat si
un narthex lungaret. Deschis inafara printr'o tripla bae, sustinuta
de doi pilastri si doua co-
loane, se'mparte in trei Inca-
-Albdlili* peri comunicind liber intre
-1 -e- ele si cu navile naosului. Bi-
C ' . serica dela Parenzo prezinta
o forma interesanta de nart-
hex, asemanátor In totul cu
acel dela Qualb-Luzeh 1).
Epocii lui Justinian s'au a-
tribuit inca alte monumente,
rdspindite in provinciile eu-
ropene ale imperiului. La 10
km. de Athena vechea mt-,
11
nästire dela Daphni are o ba-
:
silica Adormirea Maicii Dom-
Alb - nului, ce se presupune teal-
.=.74.91FiLr913.° , . .
tata sub forma primitiva cel
putin In secolul al VI-lea 2);
.1104b : urmele ei se vad inaintea fa-
tadei actuale, care trebue sA
fi fost mai lunga si sa se des-
chida tot spre vest. Cládirea
avea un etaj §i un portic
trebue sd fi decorat fatada,
41:1/1"5 64
asemändtor cu pridvorul triplu
Minas in ruinele St. Simeon
Stilltul. 3) Pridvorul se' ntindea
dela coltul nord est la est
Fig. 31 inconjurind probabil ca 6
Sf. Sofia din Constantinopol
curte dreptunghiulara mar-
ginita de portice ; la sttnga
inträrii un zid de sustinere si urme de clAdiri, alipite de pridvor, des-
chizIndu-se unele spre zid altele spre biserica. 4) La Areopagu este
o veche biserica bizantind, ce pare c'apartine aceleiasi epdci, cu hra-

1) De altfel asemanarea se poate face si pentru intreaga Kladire.

') Dupö date archeologice i istorice (G. Millet Le monastire de
Daphni" Paris 1899) p. 7.
') Millet, op. cit., p. 6.
4) Idem, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 44

mul St. Dionisie Areopagitul. 1) De dimensiuni potrivite, a avut un

dublu narthex ; intrarea unicä pela fatada vestica clä inteo singura
incapere esincl putin inafard spre latura sudice, spre narthexul inte-
rior trei usi corespunz5toare navilor din naos.
In Bulgaria se cunosc trei basilici atribuite de descoperitorii
br artei bizantine din veacul al VI-lea. In vecinetatea Hissarului se
gäseste satul Singirlii, unde se pot vedea ruinele a cloud biserici :
Basilica dela Singirlii" fu datatä
dupe material si urme din epoLa
lui Justinian - si basilica St.
Gheorghe, din aceiasi pod prin
asemanare cu prima. Basilica de
la Singirlii, de dimensiuni potrivite
are o forma basilicalä lungäreata
si-un narthex ingust In proportiile
obisnuite clädirelor bizantine ; in- ' '.
i;
i :

chis cu ziduri, intrarea principalá ,1

,¡

la vest, aläturi o usä mai mica si

alta pela sud, o singura comuni-
care cu naosul. Biserica dela vtr- c=1
is
I
'

: \
_
,, ,,
_
il ,
:
'
in

ful St. Gheorge n'are narthex . se

presupune dupä sapaturi a-1' fi .,
avut totusi. La Ciobandere se väd e 7 r- \
urmele altei basilici, anterioará vea- )
cului al V-lea 3) ; cu adaosuri pos- \, ,,.
terioare la nord si. vest. Plan ba-
silical cu trei nävi, de dimensiuni IIIIH*--*-1111
mai mari ca anterioarele, are un ,,</111,,,i,,<
i s.,''
narthex cu ziduri groase, lungá- , i ,,, ,,
ret. Spre exterior are o usa largä - A= - gilt: '
In axa ei usa are naos, de care
se desparte prin usoare elemente at
arhitectonice, ca pare o continuare
Fig.
i 32
In colaterali (fig. 35). In fate se Sf. Item. din Constantinopol
gäseste al doilea narthex, adaugat
posterior, Inchis spre vest si liber
spre sud, pe uncle probabil se comunia ; 4) adaosurile formau o ga-
lerie, In fundul räsäritean al celei nordice se afla un baptister.
i'n epoca lui Justinian evolutia constructiei introductive con-
tinua : se fixeazä ca o regula generalá Intrebuintarea narthexului

1) Gh. Sotiriu Ta ereipia ton para ton areionpagon bizantinon naon,"

In Arhailogikon Deltion", 2, Athena 1916 p. 119.
') Mutafciev P. Ndkolko WHIM za Hissari i za okolnostita mu" (Ci-
teva observatii despre Hissar i Imprejurimile sale"( IzvOstiea, III, 1, Sf. So-
fia 1912, pp. 77-79).
3) Mutafciev Basilicata otä Cioban-dere" (Basilica (lela Cioban-dere)
Izvatia" VII, Sofia 1920, pp. 17-22.
4) Idem, p. 22;

www.dacoromanica.ro
 45

simplu sau dublu, de obicei desfasural pe latimea fatadei vestice,

uneori inconjurind bratul anterior al bisericei si Inlocuind astfel tur-
nurile flancurilor.
6. Dupä Justinian urmeaza o perioada de grele lupte pentru
imperiu atacat de dusmanii noi, framIntat de miscari sociale si cearta
pentru icoane, evenimente putin favorabile desvoltarei artistice. Ico-
noclastii. cu toate meritele lor politice, au stavilit avintul pe care-1
luase arta In prima epoca de aur, reducind o la opere minore. Ca-
lugarii greci alungati
poarta cu ei Invatatu-
rile artei bizantine In
rat er 1r
.

alte tari ; acasa Insä e-

%
0 a ' -.i volutia arhitecturii stag-
neaza la formele epocii
o anterioare. In Constan-
tinopol bisericele Sf. An-
1:' .1 -'1P drei In Crisis (Mustafa
pasa-giami) si St Ma-
0
4.
2*
,
ria Diaconissa (Kalen-
,

der-giami) dela finele

veacului al V1-lea apar-
ii ...41P, . ' 1117 . 4: tin mai mult epocii lui
Justinian. Intäia e o ba-
silica cu cupola si trei
Ili : ... 00 navi putin deosebite
a intre eie ; aceiasi usoará

u- e. ip.

Fig. 33
distincti se remarca §i
la narthex, ale cdrui In-
aped marginase pot fi
considerate ca o con-
Sf. Vital dii Ravena tinuare a colateralilor
(fig. 36). Cu liniile ele-
gante, se compune dintr'un vestibul larg cu intrarea principala pela
mijlocul fatadei vestice i alta la dreapta ei in dreptul colateralului
sudic ; camera centralä, larg deschisa pe laturi, comunica printr'o
usä in axa celeilalte cu naosul. Caracteristic e bratul vestic al crucii,
despartit de centrul naosului prin doi pilastri grosi, asa ca travea
despre narthex se poate consldera ca un al doilea narthex, interior,
amintind Sf. Irena. Tipul general aminteste influente egiptene ; se ga-
seste la M-rea Sohay din Egiptul de sus, din a doua jumatate a
secolului al V-lea de unde trece la Athos si päná pe valea Rhinului
la Trier. 1) Kalender-giami, zidita sub Mauriciu la 598, are planul
asemanator ; un dublu narthex se afla la partea anterioara a cladi-
rei, cu intrarea principala la vest ; narthexul interior se deschide
larg spre naos 2).
1) 1. Strzygovschi Byzantinische Denktnaler" Ill, p. VVII.
') Diehl, Manuel", p. 313 ; Ebersolt et Thiers, op. cit., pl. XIX §i XXII.

www.dacoromanica.ro
 46

In veacul al VIII-lea nici un monument de seamd. Probabil pe

timpul Irenei s'a indite Ghül-giatni (S-ta Theodosia), tip de tranzi-
lie intre basilica cu cupola si cruce greacd ; avea doud narthexuri,
primul a fost remaniat de Turci '). Din veacul al IV-lea : M-rea lui
Manuel, generalul lui Teofil. din care nu s'a pastrat de cit refecto-
riu si Atik-Mustafa--pasa-giami, biserica fara tribune. Narthex o-
bisnuit epocii lui Justinian, impdrtit In trei incdperi comunicInd cu
nävile chorei (fig. 36). Nici Sa'onicul nu prezintd monumente de va-
loare. In veacul al VIII-lea se'naltd St. Mina,
distrusa de-un incendiu si refdcutd dupd alt o '''H "a
plan. De forma unui T, era inconjuratá pe
trei pat de un pridvor exterior din 12 co-
loane, cite patru de fie ce parte ; aminteste
forma unora din templele romane, ca acel
din Vienne (Franta) cu sanctuarul ca un
T si cu tin pridvor din cite sase coloane
pe laturi si patru la vest. N'a mai rämas
din vechea cladire decit cloua coloane an-
gajate in pridvorul narthexului.
Din Secolul al VIII-lea s'a datat vechea
biserica Sf. Sofia din Sofia, in liniile largi
arhitectonice pastrata pând azi. 2) De di-
mensiuni mari, ca planul unei basilici cu
cupold de cruce !Mina i trei ndvi, avea
4.14.
un narthex care s'a därimat la un cutre-
mur din 1858 3); urmele rämase ne pot
#
lämuri insä asupra arhitecturii sale (fig. 37).
Avea o intrare principalä la fatada vestica
§i cloua laterale, impârtit in trei comparti- # #
mente corespunzátoare nävilor, cea centrala
deschizindu-se larg spre narthex ; la flan-
curi cloud turnuri. care o apropie de tipul
syro--anatolian, desi dupa forma de cruce
latina a fost consideratd ca apar(inind mai
mult tipului occidental 4) Planul cruciform
se gäseste, chiar in forma lungareatd .dela
Sf. Sofia, la mai multe biserici din Anato- Fig. 34
lia, deci face tranzitia ¡titre cele doua §coli. Catedrala din Parenzó

7. Epoea Macedonieilor. Sub energica dinastie a Macedo-

nicilor imperiul renaste politiceste : se recuceresc teritoriile perdute,

') Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 118.

') La luceput numai narthexul fusese utilizat de Turci, apoi si restul
bisericei devine moschee.
') Kanitz vede bled urme de fresce bizantine in narthex nu mult dupd
cutremur.
') B. Filov, op. cit., pp. 47, 125-6, 131.

www.dacoromanica.ro
 47

Se impune autoritatea centralä ; economiceste prin reluarea activitätii

industriale i comerciale ; cultural si artistic : acum se fixeazd a doua
virstd de aur a artei bizantine. Caracterele generale se amplified :
alaturi de arta religioasä se desvoltd una imperiala, profand i lu-
xoasä, ce se resfringe si-asupra monumentelor arhitectonice. Vasile I -
e renumit i prin cladirea bisericelor, i se atribue vre,o 43 cu cele
renovate ; la palat se'naltd Nea, care pästreaza numai atrium, restul
e grec. In general, ba-
silicele i octogonul dis-
par, curtile vaste din
fatri îi permit sa le
'
ri pástreze numai Impara-
g
PIN - tii la constructiile lor,
, , spatiul pentru ei era
nemäsurat.
_:/;;

La Nea din Constan-

tinopol fatada fusese
alatuitd dupd exemplu
St. Sofii, un narthex
spatios deschis spre
naos, care dddea Inteun
larg atrium cu portice
Imprejmuitor. La cele-
lalte cladiri se desfá-
pail de obicei un nart-
hex inchis precedat de
un exonarthex. Tipul
cel mai vechi In cruce
greacd apare la Budrum
giami, identificatä cu
Myrelaion lui Roman
Lecapenul (920-944),
azi In ruind (fig. 38).
Fig. 35 Are un singur narthex,
Cioban-dere (Bulgaria) proportionat si original
prin sinurile circulare
usor proeminente la fatadele de sud i nord, pe unde altädatä
erau doua inträri laterale ; trei usi dau spre chord 1).
In acelas plan Kilisse-giami cu dublu narthex Inaltat in cloud
epoci - sec. Xl si XIV - (fig. 39) ; narthexul propriu zis se cuprinde
in corpul clädirei, Impártit In trei simetrice Incdperi. In fata se'ntinde
un exonarthex mutt mai mare : mai acne i depäsind laturile fata-
dei cu cloud incdperi, fiecare boltitä Inafara se deschide printr'o
usä medianä monumentalä i prin cloud bdi cu cite trei arcade,
care-i dau din aceastä parte aspectul unui pridvor fiber. La pretele

9 Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 140.

www.dacoromanica.ro
 48

interior sunt coloane, dela care pornesc arcade ce despart vestitm-

lid in trei compartimente comuni-
cind cu corespunzatoarele narthe-
xului. Elegantul narthex dela Ki-
lisse-gia mi cu pridvorul adaos la
inceputul veacului al XIV-lea 1),
prezin( un aspect aparte Intro
clödirele constantinopolitane, ear
apropiat de formele orientate ;
origina asiatic a Macedonicilor
poate fi o explicalie a acestui
caracter artistic.
Mefa-giami, identificatá cu bi-
serica Theotocos, 2). are un nart-
hex masiv (fig. 40), format din
aiduri groase ; e dispartit de naos
prin dottä picioare, care lasa trei
largi usi, in fata carora alte trei
Fig. 36
Mustafa pasa-giaini din Constan inopol
mai mici dau inafard ; totusi ar-
cadele largi sustinute de coloane
arunca in narthex o lumina abundenta.
La finele veacului al
Xl-lea Maria Ducas re-
zideste Kahrie-giami, bi-
Vie
serica M-rei Chora, in moo "
plan basilical cu cupola. / me
Un narthex masiv in- I
chide fatada vestica, 1 n
M., /1
str5punsa de-o u A /
Malta c u timpanul
!Men acoperis ; un al `,1 \
doilea narthex, frumos
impodobit, fu ad5ugat
in secolul al XIV- lea. a)
Tot atunci Eschi-Imaret
giami (Pantepoptes) cu
'un dublu narthex cit
chora (fig. 41) : exo-
narthexul e format din
trei nay! strdpunse pe
toate laturile de cite o
usa, mai scund pentru
a rasa locferestrelor kl I ;liv:
tribunelor ; exonarthe-
xul mai ingust, cu pa-
retii laterali rotunjiti
F g. 37
Sf. Sofia din Sofia
1) G. Millet L'ecole grécque dans rarchitecture byzantine", Paris 1916.
') Ch. Bayet op. cit. p. 136 ; Corroyer, op. cit., p. 127 §i G. Millet In
Histoire de l'art", I, p. 147.
°) L. Brehier, op. cit., 0.109.
www.dacoromanica.ro
 4o

numai la interior, ca la Kilisse-giami. Fenari-issd-giami (Panachran-

tos) e formatd din doud biserici
a .
in cruce greacd cu un narthex co-
mun i un pridvor pe cloud laturi,
probabil adaos ulterior. La ince-
putul veacului Xl-lea se constru-
este alt monument complex, Zeirec-
giami (Pantocrator), din cloud bi-
serici in cruce greacd i o capeld
funerard, zidite pe rind de loan
Comnen i sotia sa. Cele cloud bi-
serid au câte un narthex lungd-
ret si Ingust; unindu-se In dreptul
capelei. Inaintea actualului narthex
al bisericei nordice se afla proba-
bil un pridvor, Oran dreptul tri-
bunei numai ') ; la fatada biseri-
cei sudice, trec1nd si la capeld, un
exonarthex spatios, format din
cinci Incdperi i cu tot atitea
Fig. 39 dintre care centrala mai largd
Budnin-giami din Constantinopol
Incadratá de cloud bdi dreptunghiu-
lare. La Salonic, in 1028 2) protospatarul imperial Christofor, ridicd fru-
moasa Theotocos (Ka-
zangilar-giami), de mici
dimensiuni, dar cu plan
omogen ca o tranzitie
cdtre tipul definitiv al
crucei grecesti (fig. 42).
weiI
I -it-'
Narthexul cu ziduri ma-
sive, suficient de adinc,
e'mpártit In trei Inca-
peri comunicind prin 1111
0
usi largi, in aceiasi axd,
cu exteriorul si naosul ;
totusi insuficient lumi-
minat. a) Pe vremuri
avea i o scard din
trepte mari, din care au
mai rdmas bucdti de
marmord ; la tribune
se ducea i pe la scara
de IMO usa päretelui 114.411
sudic.Are mai multe INNriI -
variante, cea mai apro- MOM
piatd pare a fi Isakie- Fig. 39
Kilisse-iami din Constantinopol

') Ebersolt et Thiers, op. cit. p. 202,

3) Diehl (,,Manuel", p. 414) fixeaz5 1029 ; retinem 1028 ca mai nouS
(Monuments" 153).
3) Kondacov, Makedonija., p. 112. 4

www.dacoromanica.ro
 50

giami, identificatd cu St. Pantelimon (fig. 43). Originalitatea clAdi-

rei sta in galeria care 'nconjoard pe trei parti biserIca, azi dispd-
ruta, dar se mai vad pilastri esind depe zidurile actuate ale narthe-
xului i urmele boltilor ce acopereau galeriile : din legatura strinsd
cu zidaria päretelui vestic al narthexului se vede c'a fost cladit odatd
cu biserica 1). In narthex se
infra printr'o usa sub un arc
de descarcare, probabil ca
timpanul a fost altädata des-
chis ; pe laturi intrári cu un
timpan deasupra, transformat
apoi in fereastra 2).
In secolul Xl-lea sau al
XII-lea 2) se rldicd Eschi-
Serai, dupd traditie St. Ilie ;
in plan triconc, precedat de
un narthex spatios (9,56 pe
7,5 m.), aproape tit naosul
.o: (fig. 44). 4) Cu trei intrdri
pela vest, avea patru pilastri
interni care Imparteau spa-
tiul intreg In noua compar-
timente ; o mare arcadd §i
doua pasagli laterale duc la
naos. In coltul sudestic este
;
usa care duce la scara de zid
a tribunei de deasupra nart-
Fig. 40
hexului ; treptele sunt din
marmord cu inscriptii antice,
Mefa-giami din Constantinopol
au fost aduse dela o clddire
anticd. Plan& general triconc e vechi In arta crestind ; narthexul e
de formä noud, se apropie de liti athonit, 5) de relinut deci ca cel
mai timpuriu model. Din secolul al Xll-lea pare cd dateaza §i
lkiserif-giami, 6) cu planul asemdnator St. Mina : basilica in forma
de T cu pridvor pe trei laturi deschis la sud spre mare, asa cum
trebue sd fi fost i pe fatada principaia, unde se mai vad Inca urme

Diehl, Monuments, 168, 170.

1)
Idem, p. 172.
3)
3) Diehl (Monuments, p. 211) fixeaza secolul al Xl-lea, Kondacov (Ma-
kedonya, p. 117) al X-lea, Tafrali (,,Topographie", P. 177) dupa secolul al X-lea.
4) Nu §tim pe ce se bazeaza Kondacov atirmind ca Sf. Me are (loud
narthexe ;de altfel si planul dat e cu totul gresit (Makedonya, p. 117).
5) Diehl (Monuments, P. 211) 11 considera dupa acest caracter din se-
colul al X111-lea.
6) D-1 Tafrali (Topographie. p. 175) o fixeaza in veacul al 1/111-lea cel
putin, de oarece e pomenita un document al vremei ; Diehl (Monuments,
p. 217) problematic in secolul al X11-lea, poate dupa pridvor, desi e posi-
bil c'acesta sa fi fost adaugat ulterior.

www.dacoromanica.ro
 51

de coloane. ') In bisericd este o criptd cu pilastri de cardmidd hi-

tirizîndu-se sub pridvorul sudic si an-
terior 2).
Därnicia imparatilor i sfetnicilor sai
editeazA monumente mOrete in toate col-
D' turile imperiului. In primul sfert al seco-
lului al Xl-lea se'naltä St. Luca din Pho-
cida, pe mormintul sfintului cu acelas
nume, unde discipolii sai ridicaserd o
basilica" Inca dela 951. Are planul in
cruce i decoratia externä caracteristica
monumentelor din epoca amintitá Si un
dublu narthex de-o cnnstructie perfectä
(fig. 45). Pe fatada occidentala un exo-
narthex de un singur etaj pe latimea
clädirei ; ") intrarea principalä la mijlocul
fatadei, incadrata de dotal ferestre tri-
lobate, si alte cloud intrári laterale mai
mici. Nart-
hexul exte-
rior e'mpdr-
tit in trei
Fig. 41 compar-
Eschf-imaret-giami din Cons-
tantinopol
timente, 18
cel din mij-
loc mai ingust, ca la cele mai vechi
cladiri orientate ; la fel si al doilea nart-
hex, considerat ca adevaratul" exonart-
hex. 4) 0 singurd usa precedatá de o
scard i flancata de doi pilatri, cloud
ferestre geminate pe peretele dispärtitor
§i alte cloud la fel pe peretii laterali lu- _

mineazá suficient vestibulul, Trei u§i,

precedate de cite o scarä, dau in bi- 111111,

sericä, cea din mijloc in nava centrald,

cdelalte in colaterali. dispärtiti prin ar-
cade ce pornesc din zidul narthexului
III 41 411
intern. Regeisim acelas caracter pe Fig. 42
Kazangslar-giami din Salonic
care I-am constatat la Mustaja-giami:
bralul yestic al crucii e dispeirlit de
naos prin patru pilastri, dela care pornesc arcuri spre zidul
narthexului si diuizat in (*lei compartimente ; aceastä purte
9 Tafrali, Topographic", p. 169.
') Diehl, Monuments", pp. 216-217.
3) Ch. Diehl, U6glise et les mosaiques de St. Luc de Phocide" Pa-
ris 1889, p. 16.
4) Diehl (op. cit., p. 17) presupune cil primul narthex e construit pos-
terior cliidirei.

www.dacoromanica.ro
 52

trebue considerat ca un al treilea narthex, desi la inceput era

exonarthexul unic, and nu se adeiugase priduorul *MM.
Impâratul Constantin Mo-
fr-s^.6,1 nomachul clade§te Nea Moni
din Chios pela mijlocul vea-
cului al Xl-lea (1042-1052),
cu planul unei basilici in
formä de cruce, In care co-
lateralii sunt acoperiti de cu-
pola (fig. 46). La fatada ves-
ticä se desfd§oarä un dublu
narthex de dimensiuni im-
punitoare 1), putin obi§nuite
monumentelor anterioare. La
vest o singura u§a In exo-
narthexul mai mare ca cd
interior. 0 forma putin obis-
nuitä In arhitectura narthe-
-.7111t_emTERIME111 xului este a§ezarea pe feu-
Fig. 43
Ifinkic-giami din Salonic rile sudicá §i nordicá a doua
abside circulare sträpunse de
cite o fereastri ; ar aminti turnurile syro-anatoliene, mai ales ca de-
pa§esc fatada ca §i la bise-
ricele orientale. 0 semiabsida
patrata Inafard se regase§te 4ir 14k
la biserica Abu-Sorgah din
Cairo (fig. 44) §i la baptis-
terul dela Tropaeum, dar
numai pe una din laturi.
Exonarthexul e fmpärtit ln trei
Incáperi, din cea mijlocie se
trece printr'o u§A in exonart-
hex, rnai fngust §i luminat
de doua ferestre ; In fatá
cladiri noi grece§ti.
Cládirea actualä dela
Daphni dateaza din veacul
al Xl-lea asemánindu-se ca
plan cu St. Sofia din Mo- 01 e
nemvasia, St. Nicodem din
Athena §i St. Teodor dela a
5
Mistra, ca narthex cu St.
Luca (fig. 47). 2) La vest ill is tor
trei intrári largi, dispártite Fig. 44
Eschi-serai din Salonic

1) I. Strzygovscki ,.Nea Moni auf Chios" in Bizantinische Zeitschrift"

V Leipzig 1896, p. 144.
') Ctitorii nouei cOidiri trebue st fi lost impttrati, clupA reprezentarile
picturale din narthex (Millet, Daphni", p. 22).

www.dacoromanica.ro
 53

prin doi pilatri, cele laterale mai Inguste ca principala ; pe lâturi

alte doua intrari modificate de calugari M secolul al XI-lea pin rl-
dicárea chiliilor. In capatul nordic al narthexului si'n cApela n. ves-
flea sunt doug morminte, probabil dela Cistercienii latini. 4) Spre naos
trei usi numai catre nava centralä - caracteristica proprie amintind
biserici anatoliene -; cu colateralii legatura se fâcea prin cloud usi
ce dAdea din prima facApere de sub bratul vestic al crucii naosului,

Fig. 45
St. Luca din Phocida

ce poate fi considerat ca un pseudo-narthex" ca la Kilisse-

giami i St. Luca. Cu toate amintirile gotice lasate la fatadd de
Cistercieni, sunt urmele evidente azi ale unui pridvor bizantin, ase-
zat posterior bisericei. 2) Pridvorul apare de mult, se gäsea si la
alte clädiri contemporane tinind loc de exonarthex ; la Daphni e de
origind occidentalä 3) sau o amintire helenisticl 4) Sub narthex era
o criptä, la care se cobora pela nord ; la vest pridvorul se deschi-
dea printr'o bae largä, marginita de alte cloud geminate ; la sud prin

9 Cind imperiul bizantin czuse sub Latini.

2) Aparatul pridvorului e din petre mid i c5rîlmizi cu paturi de calcar
diferit asezate de ale restului cladirei (idem p. 57)
3) G. Millet L'ecole grecque", p. 124.
4) Cum credem noi.

www.dacoromanica.ro
 54

cloud arcade gemine dispärtite printr'o coloanä ionica ; la nord o

arcada ce se sprijinea pe surd.
Tipul dela Daphni se repeta la Sf. Sofia din Monemvasia. ri-
dicata de Andronic II (1287-1338), basilica
cu ciipt)!d prin trompes Wangle" desävarsitá
(fig 48). Narthexul larg, desfäsurat pe intreaga
fatadä, e format dintr'o incdpere lungäreatd
cu intrarea pela vest si comunica printeo bae
larga, flancatä de alte inträri mai mici en tra
va vestica a naosului. Un pridvor inconjoará
intreaga biserica pe trei laturl, re-
construit dupä urmele vechi. 9 La Castoria
sunt trei basilici cu nava mare, lurninoasa si
boltita St. Stefan, S-tii Anarghiri si S-Iii Tax-
hiarhi din secolul al XI-lea. Sf. Stefan are un
narthex cu tribuna, dinteo singura incapere ;
intrarea principald in centrul fatadei vestice
si alta pe latura nordica, trei usi sirneti ice dau
In navile nao-
sului. Un nart-
hex :mai spa-
se desfasoard
la S-tii Anar-
.l.
ghiri, fail tri-
bune, impärtit
in trei corn-
Fig. 46
partimente din
islea-Moni dln Chios care cel mijlo-
ciu se Malta
deasupra celorlalte ca o 'lava mare
deasupra colateralelor ') (fig. 49 ; o
intrare mica la vest si trei usi, cea
wijlocie mai lunga, spre navile co-
respunzatoare. La S-tii Taxiarhi un
narthex foarte asemändtor, partea nor-
dica s'a ddrämat si lungit printr'o
constructie moderna cu totul asi-
metric. Tipul bisericei Anarghiri a fost
reprodus la St. Theodor din Arta ;
unde narthexul e acoperit cu aceiasi Fig. 47
Daphni
trava centrala si la St. Nicolai Orfa-
nul din Salonic 3) Tipul Sf. Stefan fu copiat la Blacherne din Elida
(veacul XII-lea) cu narthexul dada de Cruciati .4)

1) G, Millet Le monasU!re de Daphni", p. 58

9 Idem, L'ecole grecque" p. 29
9 !item, p. 30
4) Idem, p. 33,

www.dacoromanica.ro
 55

In Macedonia, din aceiasi epoca a) dateazd mitropolia din Ser-

res In planul bisericelor din Castoria. De dirnensiuni potrivite, are
un narthex 'putin adinc, format dinteun singur vestibul, se aseamlnä
In deosebi cu St. Stefan ;
casi acesta are cloud in-
trari la vest si sud, trei
usi spre nävile naosului.
In fata s'a adäugat un prid-
vor de lemn lungaret si
cu usi la Illiii0C, la care
se coboard prin sari se-
parate, cu coloane de mar-
mora ')- adäugat poste-
rior si refäcut rudimentar.
In regiunea Scopiei este
M-rea Nerezi din veacul
al XII-lea cu un narthex
a semän tor, intunecat Si
impodobit cu sculpturi re-
manice 3). In axa medialá
FID Ca cloud usi una intrarea
principald pe la vest, a
doua spre naos ; alte :cloud
Fig. 48 simetrice pe laturi. In Gre-
Sf. Sofia din Monemvasia cia urme de basilica ori-
entala s'au gäsit la Geraki (Lac6nia) cu un narthex lungäret din-
teo nava mica. La Athena
planul basilical cu nart-
hexul desvoltat la St. Te-
odor (1049). Mitropolia
mica, St. Nicodem si Cap-
nicareia. Si'n insule : ca-
tolicanul M-rei St. loan
din Patmos (1088) Chiti
!MO Larnaka din Cipru
(finele veacului al IX-lea)
Peristerona !MO Nicosia,
Hieroskypos lane Paphos
St. Barnaba lânga Sala-
mina. Pe malul asiatic se
tidied la Nicea In veacul
al 1X-lea biserica Ador-
mirei, plan basilical cu
cupold si narthex, impo-
dobit cu frumoase mozai-
Fig. 49.-S-tii Anarghirf din Castoria
') Kondacov (op. cit., p. 150) fixeaztí larg veacurile XI-XIIIlea.
2) Kondacov, Makedonija" p. 150.
') Idem, e. 175.

www.dacoromanica.ro
 56

curi la mijlocul veacului al XI-lea.

La St. Theodor din Athena planul e un
amestec al ambelor cruci ; are un narthex
larg format din trei incdperi cea mijlocie mai
mare. Se pâtrunde printeo usä larga pela vest
flancatd de cloud ferestre inguste ; spre naos L

deschideri largi cdtre cele trei navi - si aici

trava occidentalä mai scurtä e izolatd ?litre
cloud ziduri marcind un spatiu ca un al doi-
lea narthex. In acelas veac apare i planul
triconc, desvoltat mai tdrziu la Athos si Ma-
cedonia, la mica bisericd Cubelitissa din
Castoria (fig. 50). La partea anterioard bise-
rica se deschide foarte larg printr'un pridvor
märginit de cloud ziduri usor intoarse spre a
forma o usd largA cdtre narthex. Micul nart- Fig. 50
hex, luminat de cloud ferestre laterale, cornu- Cubelitissa din Cabtorfa
nicd printr'o usä cu naosul, mic i triconc ;
mai tirziu s'a adaugat o constructie la vest ca un brat intins al
planului triconc. In localitatea Deltion din Epir, nu departe de an-
tica Feniche, se gäseste biserica
bizantind, cu hramul Sf. Neculai
. .
(fig. 51). Planul are o forma pu-
tin obisnuitä, cu un pilastru la
. .

mijloc pe care se sprijind cele

patru arcuri ale cupolei naosu-
lui. Dei descriilorul ei susline
c nu-i din primele limpuri ale
ortei bizantine (ueacul al VI-lea),
q, dar apropiat de alunci'), cre-
dem c aparline secolelor XI-
XIllea din epoca s(pfnirei An-
ghelilor in Epir2). Pe intreaga
.
fatadd se desfAsoard tin narthex
Inchis, spre exterior si liber spre
.
naos i impârtit in trei comparti-
mente egale, particularitate putin
WIME1- . obisnuitd celorlalte biserici bizan-
tine. Intrarea mid pe la vest---mai
) j-
stint doud intrari laterale prin naos ;
- ; patru coloane care sustin capetele
.. " ,.4 pendentivelor a doud cupole, des-
Fig. 51.
DeltIon (Epir) part pridvorul de naos.
') Friderich Versaki ,,Byzantiakos naos en Delvino" in Arhailogikon
Deltion" I Athena 1925, p. 28.
') Dupa forma turlelor putin fnaltate si de circonferenta larga, dupa pig-
annul i mai ales dupa aparatul zidariei - peatra i caramida in paturi alternative,

www.dacoromanica.ro
 57

In Imprejurimele vechei capitale bulgresti dela Prés lay

s'au descoperit ruinele mai multor biserici interesante prin ar-
hitectura si mozaicurile lor bizantine, 1) pe care le fixm (n e-
poca Macedonicilor. 2) Cea mai mare e biserica die Cetatea de-
afarä", are 15,5 m. pe 12,9 m., cu zidurile groase si cu putine spar-
turi ; naos si narthex dintr'o singurä
navd, cu trei morminte. Celelalte doud
sunt mai mici, dar cu planul mai am-
plificat cu trei abside. Biserica din Se-
liste are un narthex mai adinc de et
tntaiul si mai deschis ; intrarea princi-
palä pela vest, a doua la sud si a treia
In axa primei, spre naos ; zidul nordic
din cdrärnidd cu un mormint aldturat.
Biserica din Vábiland doli (Valea izvo-
rului), la räsärit de vechiul oras, e cea
mai mica (fig. 52). Narthexul, desi mai
Tngust ca naosul, e adinc - 1/3 din lun-
gimea clädirei -, comunica prin doud
usi largi si simetrice cu exteriorul si
naosul ; se mai väli urme de coloane si
capiteluri. 3).
Fig. 52 In a cloud epoc a artei bizantine
Väbi lend doli (Pas lav) constatöm deci o crestere a valorii cons
trucliei introductive. Atriumul dispare
cu total aprind un pridvor ce'nconjoar biserica pe fret la-
turi; narthexul nu lipseste de at exceptional, bine proportional
si mereu cu dimensiuni mai mari ajungind pn la jumtate
din lungimea cldirei, uneori. Dublul narthex e obisnuit,rareori
apare si un al treilea-pseudo narthexul-din transformarea
travei vestice a naosului la bisericele cu planul in cruce. Mo-
tivele atentiei de care se bucur construe& introductiv tre-
bue de culat in desvoltarea pe care o ia Biserica asupra des-
tinelor mullimei. In tap autoriteffli imperiale, mereu sczut cu
eft Evul Media se topeste, poporul fsi cere drepturile sale, pen-
tru intia oará precizate cu succes in Comunele din Apus,
care-si creiaz stilul lor golic, cu bisericele mari ca sli de
tntruniri. Bisericele ortodoxe, chiar cele miei, primesc pe cre-
dinciosi nu numai pentru ruga ctre Dumnezeu-pentru care
s'ar fi mrit naosul-ci si pentru cunoasterea lor fntre ei si

1) Studiate de lor. Gospodinov ,,Razkopki vä okolnostita na Preslavä"

(SApaturi in imprejurimele Preslavului") in Izvestiea", VI Sofia 1919, pp.
158-159.
') In una din ele s'au emit mai multe monezi dela imparatul Joan
Zimisces (969-975) ; tipul arhitectonic seamänä cu monumentele bizantine
mai vechi ; Preaslavul fu ocupat apoi de Bizantini.
8) I. Gospodinov, Izvestiea, VI, p, 158.

www.dacoromanica.ro
 58

deslegarea inlereselor comune, pentru care Incperile cit mai

depörtale de sanctuar sunt locuri prielnice, discrete.
8. Ultima epoeä a artei bizantine. Cruciatele duc o lo-
viturd puternica imperiuiui, snit si de lupte interne, pdnd la Mimi-
tarea lui In intreaga prima jumatate a veacului al X111-lea si trans-
formarea posesiunilor europene in Imperiul latin de Rdsdrit. Forta
creatoare nu se epuizase insd ; clan centrul cade sub loviturile strd-
ine, spiritul grec renaste in provincie, reluInd cu mai multe puteri
de originalitate vechile probleme artistice. Centrele din sudul Gre-
ciei in frunte cu Mistra sau dela nord cu Athos, orasele coastelor
Asiei Mici ca Trebizonda, Salonicul dintre centrele vechi - au in-
sufletit o coald noud. Bizantul chiar pastrase renumele vechi cultu-
ral, Italia era Inca sub influenta bizantina. Arta nouä paraseste gran -
doarea epocelor anterioare, cAci ti lipsesc resursele, mozaicurile sunt
Inlocuite prin frescuri, luxul se mai pastreaza In stofe ; ea este sin-
cera tusk vie si plina de expresie. Arhitectura se schimbd mai pu-
tin, o restrIngere a dimensiunilor, monumentele Intrebuinteaza multi-
tudinea rezolvarilor obtinute In epocile anterioare ; din amestec si
reveniri se creiazd tipul athonit, cel mai rdspindit.
Constantinopolul nu mai tine primul loc ; Paleologii construesc prea
putin, restaureazd i adauga vechile cladiri. In veacul al X1I1-lea M-
alta St. Maria a Mongolilor, numita astfel dupd ctitora ei, o fiica a
lui Mihail Paleologul maritata dupd chanul mongol ; planul quatre-
feuilles" (Braier) cu cupola centrald si un narthex cu cloud mici
cupole. La 1294 protostratorul lui Andronic Il ridica Fetije-giami
(Fecioara Pumakaristos), in cruce gread, din cloud cladiri : biserica
principala i o elegantd capela funeral-A. Prima e precedatd de un
dublu narthex si flancata de dotia galerii laterale ; la captitul estic
al galeriei sudice s'a addugat capela precedatd si ea de un narthex.9
Constantinopolul propaga intrebuintarea triplului pridvor, ce se ga-
seste la mai multe monumente din provincie, sau numai pe una din
laturi, pe cealalta contrabalansind galerii i capele. Teodor Metochi-
tul adaogl exonarthexul dela Krahrie-giami, unul din Paleologi re-
staureaza narthexul dela St. Sofia (1313-1314).
Salonicul cunoaste In veacul al XIV cea mai frumoasa des-
voltare din. Intreaga istorie bizantini. 0 viata prosperd economica si
bogatd In fapte politice-ne of era un exemplu de comuna medievalä
In Orientul European 2) In arta o continuitate a planului arhitectonic
stabilit In veacurile anterioare. Iacub-pasa-giami, indentificata cu St.
Caterina, se inspira dela St. Pantelimon i anunta S-Iii Apostoli 3)
In jurul unui patrat mic în cruce greacd se desfäsoara un portic pe
trei laturi, a cdrui galerie occidentald formeaza narthexul impartit in
patru incaperi. Intrarea pela vest prin trei ui, spre naos se deschide

1 L. Brehier, op. cit., p, 190 ; Ebersolt et Tiers, op. cit. pp. 232, 236.
2 Pe larg la O. Tafrali ,,Thessalonique au XIV-a siecle" Paris 1913.
4 Kondacov (Makedonija, p. 115) o fixeazd in secolul al XIII-lea.

www.dacoromanica.ro
 59

prin cloud arcade largi i o usä mijlocie. Suiuk-su-giami, indentificatä

cu Sf. Apostoli 1) din secolul al XIV-lea2) are un plan care se in-
spill dela St Pantelimon i Iacub-pasa ; dispozitia e mai bine aran-
raid aici ; un patrat central in cruce greaca Inconjurat de un portic
de aceiasi lätime pe bate trei laturile (Fig. 53). Exonarthexul pare
addugat posterior ca i. intreg pridvorul ; a) se deschide printr'o in-
trare monumentalä : o u§d larga Intre cloud nise adânci, pe laturi ar
cade trilobate sustinute de coloane. Intreg spatiul e Impärtit in cinci
compartimente de märimi variate ; printeo u§d larga, flancatä de
cloud usi similare se Infra in narthex si prin alte cloud in porticele
laterale ; aceleasi Impärtiri §i
cornunicki I a esonarthex.
Pridvorul are deasupra usii
dela intrare o inscriptie, in lioNP atie"lair
care se pomeneste de patri-
arhul Nif on, fondatorul prid-
vorului ; acelas ca la Kilisse
giami, a cdrei copie fru-
moasá e pridvorul din Sa-
Ionic.
III

I I I
St. Neculai Orfanul e din
1111 II .4.11

secolul al X111-lea
XIV-lea cu planul unei ba-
sau al
111
al II ir If
silici cu o nava unica Incon-
juratá de o galerie Inchisä
pe trei laturi. 4) in fata nart-
IL - aria 10/11/1. -
hexului mai este un pridvor
de lemn pus de Turci, färä
b
/11 IIP1
importantä. Päretii narthexu- Frg. 53. S-Vi Apostoli din Salonic
lui sunt acoperiti cu inscrip-
tii §i picturi vechi, iar In partea dreaptä este Altarul St. Pantelimon
acoperit cu birne in sarpantä, la finele secolului al XV-lea. Dintre
multele mindstiri pe care le numära Salonicul azi a rdmas numai
Ceaus-Monastir, Infiintatä la 1380 de doi frati cretani Vlateii,
dupd numele cärora era cunoscutä la Bizantini 5). Avea planul cru-
ciform cu un pridvor pe trei laturi, ca la toate celelalte clädiri ; azi
transformatä nu pästreazd de cit partea centrald i e consacratä
Schimbärii la fatä, cu o intrare foarte larga din pridvor spre naos.
Dintre clädirele moderne biserica Sf. Teodor a fost cláditä pe rui-
1) Diehl (Monuments" p. 189) adaoga fAra dovezi prea sigure".
') Dupa numele unui ctitor, Nifon care a fost patriarh Intre 1312-1315,
aflat inteo inscriptie din narthex (Kondacov, op. cit. p. 130) ; 0. Tafrali (op.
cit. 179) aduce oarecari indoeli ; Diehl (op. cit., p. 199) pune finele secolului
X111-lea.
3) Diehl, Monuments, p. 192.
') Diehl, Monuments, p. 218 ; 0. Tafrali (op. cit., p. 182) aîirm cä e
adaugat la 1802. In planul dat de noi lipseste.
6) Am dat planul sub forma actualà.

www.dacoromanica.ro
 60

nele unei vechi biserici bizantine, in acelas plan cu un pridvor o-

obisnuit ; in exonarthex sunt citeva coloane interesante, care provin
probabil din vechea cládire, cu patronul St. Stefan la inceput. 1) FP
In Grecia narthexul nu lipseste de cit la putine clädiri, desi
nu pare indispensabil. Dintre bisericele cruciforme lipseste la : Ma-
gula, Chrysofa, Geraki, Magne, Platoniki si Sophicon. La Kaisariani
din veacul al XI-lea s'a adaugat in aceastä epoca un narthex 2) Lip-
sea de obicei la bisericele mici, ceia ce se explica prin sal-Ada in-
tregei cladiri ; la bisericele mici din Salonic s'a adaugat ulterior.
Dintre bisericele mari, lipsita complect de narthex este Morfu din
Cipru dela finele secolului al XIV-lea ; intrarea se facea direct in
naos prin trei usi pentru navile naosului
Dar si (n aces! caz apare un pseudo-
, narthex introdus In interior prin tra-
vea occidentaló a naosului. La Kato-
Panaghia din Arta, zidita de unul din
. membrii ducilor Ducas, se remarca pro-
. cedeul, mai ales ca cele trei návi ale
naosului se desfasurau in lungime, dis-
partite in mai multe compartimente de
.. opt pilastri. Doi pilastri, lipiti de zid in
dreptul locului obisnuit narthexului, in-
dica dispärtitura pronaosului in interior,
iar inafard doua frontoame la ináltimea
--------- .0. fatadelor laterale (fig. 54). La St. Ne-
culai din cimp linga lacul Copais se re-
;
produce planul de la St. Luca
dar fail narthex ; aici arhitectul intro-
Fig. 54 duce un pseudo-narthex titre coloanele
Kato-Panaghia din Arta
cupolei i intrarea principala de aceiasi
látime cu cládirea. a).
In evolulia narthexului din scoala greacá sunt cîleva li-
puri intermediare hike pseudo-narthexu, sau chidirea fárá in-
Iroducere propriu zisá si narthex. La Panaghia Aghiokalousaia
planul reduce narthexul la o inapere abia pronuntatá - intreaga
cladire e de mici dimensiuni - inainte de-a pási in naos prin doi
stilpi de zid acolati páretilor laterali sentre paretele vestic foarte
larg deschis inafara. La Christianu in Triphylia o basilica cu cu-
pola are un dublu narthex (fig. 55). Prin usa largi a unicei intrári
se infra in narthexul ce comunica fiber cu colateralii bisericei si
se'mparte in trei incaperi pu(in deosebite prin ziduri, dar deosebit
boltite. Trava occidentalá, libera de cupola centralä i dispártita In
cloud spaVi boltite, comunica deschis cu narthexul formind ca un

I) O. Tafrali, Topographies, p. 185.

') Millet, L'ecole grecque, p. 120.
3) G. Millet, ,,L'ecole grecque", p. 119,

www.dacoromanica.ro
 61

al doilea narthex, interior. La Arta vechea capitald a Epirului din

secolul al Xl ll-lea un Ducas din familia celor ce-au zidit si Kato-
Panaghia, ridicd frumoasa Parigo-
ritissa, basilica cu cupola, aseme-
nea cu Sf. Sofia din Monemvasia
(fig. 56). Casi aceasta e'nconjurata
de un pridvor shins legat de bi-
serica, a carui parte vestica for-
meaza narthexul bisericei ; se pd-
trunde printeo singurd usd vestica
in compartimentul mijlociu, pe lingá
care mai sunt cite cloud de fiecare
parte de mdrimi deosebite, dar si-
metrice si comunicind cu cele trei
ndvi i colateralii.
Un narthex propriu zis se des-
fasoara la biserica S-tii Apostoli
din Pyrgi. b singurd intrare duce
Fig. 55 la narthexul spatios, dispártit usor
Christiana (Grecia) prin doi pilastri acolati in trei
compartimente, cel mijlociu foarte
ingust -o particularitate putin obipuitg, pe care am regasit-o la
St. Irma si St. Luca din Phocida. Alt tip intermediar la biserica
Small din Messenia, cu pla-
nul in cruce greacd, LAI trei
navi si trei abside (fig. 57).
Are un narthex inchis cu
ziduri groase, impartit in trei
compartimente si un pridvor
deschis pe doud coloane si
-' )
doi pilastri ;narthexul are
cloud usi aceiasi axd.
in
Suferd influenta occidentald
') sau poate o amintire he-
lenisticd. Bine pronuntat e
4 111111

narthexul del a Panaghia

Crina din Sclavia (Chios), la
care pare cd s'a mai addil-
gat posterior un exonarthex,
judecind dupd ordonarea ne- Fig. 56
regulata a liniilor arhitecto- Parigoritissa din Arta
nice. La vest trei frumoase
inträri dau intr'o incdpere spatioasä, impartitä in trei nävi lungarete
prin capete de ziduri, cea mijlocie mai largd ; o singurd intrare in-
gustä cid accesul in naos, de care se desparte printeup zid foarte

1) G. Millet L'ecole grecque". p. 124.

www.dacoromanica.ro
 62

gros. In fatä pridvorul de aceiasi

formä iungârea i spatioasä, fdrd
ndvi, cu trei usi simetrice la vest.
Narthexul dublu se'ntinde pe fu-
- mätate din tntreaga clädire dIndu-i
un aspect alungit obisnuit monu-
mentelor din alte regiuni (fig. 58).
Acelas aspect la bisericele Pana-
ghia Sikelia si St. Gheorghe Si-
kousis (fig. E:9) din insula Chios.
La amindoud se poate distinge
folosinta unui triplu narthex, dupd
aspectul clar al celei dintdi mai
ales ; cel de-al doilea si-a perdut
acest caracter prin adäugirea nävii
nordice transformind päretele co-
Fig. 57
respunzätor al vechii ciädiri inteo
Sannari din Messcffia colonadd, de unde asimetria clä-
direi de azi. Dela intrarea unic
dela vest si pnd Ia spaliul acoperit de cupol, incáperea,
lunge:- de cloud ori cît naosul, e dis-
101: I prlit prin trei rdn duri de pieds"
droits" in trei compartimente succe-
sive, ca trei narthexe bine distincte.
Este un procedeu cunoscut arhitecji-
lor orientali ; la Scupi si Tomarzi
din Asia Mic
brajul vestic al
crcii s'a trans-
for ma t intr'un
triplu narthex
prin stilpi simi-
liar'.
In Creta ade-
sea ori narthexul
comunicd liber cu
naosul, procedeu
bizantin, cäci se
distinge nu ma i
prin structurd, dar
care ne duce spre
Orient (Capado-
rig. rs cia si Lycaonia). Fig. 59
Panaghia Curia din Chios In tuful dela SO- Panaghia Sikclia din Chit%
ghanle i Ghereme s'a säpat doar numai vestibuluri neregulate.
Un pridvor occidental se mai gäseste la Capnicarea (Athena), la

1) G. Millet ,,L'ecole grecque-, p, 120.

www.dacoromanica.ro
 63

Calabaca si Nauplia iau forma unui exonarthex inchis. 1) La u-

nele e redus numai la un portal mic In fata intrdrii : Elida, Geraki,
Magni---ceva mai masiv. 2) Pe laturi se desvoltä, afard de cazurile
amintite, la Samari din Mica si la Geraki ; uneori depäse§te laturile
ca la Meteores, frumoasa minastire din veacal al XV-lea din The-
ssalia. Procedeul fusese incetátenit de capitald, unde l'arn vazut la
Kilisse-Giami, Zeirec-Giami ; tot de aici si sistemul de-a trans-
forma pridvorul anterior in exonarthex de obicel intunecos - ca la
Kahrie-giami. Un portic lateral, mai simplu, la Kissamos in Creta ;
cloud galerii lungi §i paralele se adaogd la Nea lui Vasile 1 3), apar
si la Mistra.
In Macedonia, linga Serres doua biserici cu acela§ hram St.
Neculai, una pe locul vechii cetati, alta in satul Dutli, stint lucrate
in stilul bizantin, probabil când bizantinii reiau orasul dela Bulgari 4)
lntäia, cu planul triconc de mici dimen-
siuni, are un narthex proportionat, stri-

e vit par'd de zidäria naosului, impArtit

In trei compartimente egale, cu dota usi
mediane (fig. 60). Sf. Neculai din Dutli
e In plan basilical cu cupola centrala §i
trei navi, de§i mai mid de cit cealaltd
Nartthex n'are ; poate sä fi avut un prid-
vor, inlocuit cu altul mai mare, addogat
lush posterior si care se vede pAnd azi5)
Sau poate n'a avut deloc ca la Belovo
din apropiere. In aceiasi regiune la Me-
niklei o biserica cu hrarnul St. loan Bo-
tezätorul ridicat de Andronic 11 Paleolo-
gul, prezinta planul obisnuit §coalei gre-
Fig. 60 ce§ti din veacul al XIV-lea. Are un nart-
Sf. Neculai din Serres hex spatios si bine inchis comunicind
prin cloud usi simetrice cu naosul si
exteriorul; un caracter propriu este aparitia a cloud piedts-droits"
aproape de altar inchizând un spatiu larg ce-ar aminti procedeul
bisericelor dela Scupi si Tomarza sau dela Panaghia Sikelia. CIA-
direa veche dateaza din 1340 ; mai recent s'a zidit un narthex de
peatti la vest §i cloud galerii laterale. E posibil ca adausurile sa fi
fost zidite pe urmele vechi, de oarece reproduce porticul trilateral
asa de obi§nuit epocii si mai ales cd nu departe se construeste o
cladire per fect asetranatoare, la Orhida, St. Clement, de catre Pa-
1) G. Milet. op. cit., p, 125
') Idem, p. 120.
3) Idem, p, 124
4) Idem p. 134,
5) G. N. Bobcev ., Dve starnA tarcvA pri Serres" (Doua biseri ci vech
lingä Serres), Izvéstiea III, 1920, p. 39.
5) Idem, p. 54.

www.dacoromanica.ro
 _64

Paleologi. Este o bisericd cu plan basilica! cu narthex de aceias,

forma i dimensiuni ca la Meniklei si cu acelas portice ; se deose-
beste prin deschiderile mai numeroase, care-i dau mai multd lumiud
(fig. 61). In Ohrida s'au mai construit cloud biserici cu narthex, Sf.
Neculai i Bogoslovo ; la ultima s'a
adäugat posterior un pridvor pe
latura apusand si sudica 9, tot In
111
amintirea portice,or laterale.
11,
Spre nordul Peninsulei un
centru Insemnat bizantin a fost
Messembria, port la Marea Nea-
: gra care s'a bucurat de prosperi-
0 tate economicd si libertate politicä
chiar pe vremea atotputerniciei
Bulgarilor vecini. 2) 0 dovadd a
1 máretiei de odinioard s'a pästrat
pand azi in numeroasele ruini de
biserici bizantine, clespre care se
spune c'ar fi fost vre-o 80 îri vre-
mea splendoarei orasului.g) Cele
mai multe apartini epocii Paleolo-
0 gilor, and se refac si putinele din
Fig. 61
St. Clement din Ohrida epoca anterioard dupd sistemul bi-
zantin recent. Din timpul Ma cedo-
nicilor dateazd Mitropolia veche In plan basilical cu trei nävi i un
narthex spátios, bine luminat ; trei
usi perfect simetrice comunicd r-7-111
cu exteriorul si cu naosul (fig. 62) .

La co'tul vestic al naosului un

zid gros se sprijind de narthex
pentru a sustine doi mid pilastri,
poate urmele unei scäri. Din epoca
Paleologilor sunt prevazute toate
cu narthex simplu sau dublu. 0 1
singurd exceptie face Mitropolia
noud cu plan basilica! In trecere 1
spre cruce, reprezenta tipul prin-
cipal cu fatada simpla 4); totusi
mai tirziu, sub influenta celorlalte
L.
monumente, s'a adäugat si aici un
narthex larg, cu un pridvor des- 1
chis complect la vest cu un tern-. Fig. 62 Mitropolia veche din Messembrgi

1) Kondacov, op. cit., pp. 235-236

') Toata coasta vestica a Marii Negre a fost aproape continuu In sta-
pinirea Bizantinilor. Dela1018 nu se mai pomeneste de Bulgari ; chiar dupa
reinfiintarea imperiului romano-bulgar Bizantinii sunt stapini pantl la 1307,
T eodor Svetislav cucereste Messembria, Anchialos, Agathopolis (Slatarski
Geschichte der Bulgaren" 1908, I, p. 157):
3) N. Ghica si i G. Bals Ruinele bisericilor bizantine din Messembria",
Bucuresti 1912 si Kanitz La Bulgarie danubienne" Paris 1882 p. 482.
4) G. Millet.L'école grecque" p. 89.

www.dacoromanica.ro
 65

pin grec in antis. Sf. Ion, cu planul In cruce care se distinge bine
la fatad5, cu trei nävi si tot ati-
tea abside, are un narthex larg si
Inchis, strApuns numai de cloud
usi mediane. St. loan Aliturghios
reproduce planul lui Theotocos din
Constantinopol, cu narthexul mai
spatios i luminat ca la anterioa-
rele ; e Impârtit In trei comparti-
mente cu doua intrari : una la vest
§i alta mai largd la nord, o a treia
usa spre naos, dispärtit printr'un
zid gros cu cloud nise laterale (fig,
63). Biserica de plan basilfcal cu-
noscuta sub uumele Morcka" 1)
are un narthex mai deosebit : prin-
tr'o intrare flancata de un pridvor
lungaret se pâtrunde Inteo Inca-
pere care comunicA numai cu nava
centralá a naosului si are la sud
o camera de forma turnurilor sy-
Fig. 63 riene (fig. 64). Biserica Pantocra-
St. loan Alitorghios din Messembria torului are planul desdvIrsit in
cruce greacä si-un narthex spatios,
In care o mica' scarä duce la etajul superior ce serveste de clopot-
nitä2). Cu narthex s'au pastrat IncA
rTh bisericele St. Archangheli i S-ta
Paraschiva, mai modestá cu plan
(Q1 11 aseminindu-se cu St. loan din
Mistra 3). 0 formA originala are
Sf. Mihai cu un turn solid penta-
gonal deasupra narthexului.
Pe timpul farImitarii impe-
riului s'au creiat statulete si pe
coastele Asiei mici, ca la Niceea
§i Trapezunta. In acest din urma
oras, capitala Comnenilor detro-
nati, se 'naltä mai multe biserici
in stilul general al ultimei epoci :
Sft. Euge n, Sf t. So f i a si
Hrysokephalos. Sf. Sofia reproduce
planul general de basilica In cruce
lEi
.1 greaca, la partea anterioard cu un
Fig. 64.
Basilica Morska din Messembria
narthex Inchis i un pridvor des-
1) A. Protici Sästnosti i rezvitie na bälg. tarcovna arhitectura" Esenta
§i desvoltarea arhitecturii bulgare), Izvéstiea" I, 2, Sofia 1924, p. 188.
') Ghica §i Ba1§, p, 16
3) Idem, p. 19.
4) Kanitz, op. cit., p. 435

www.dacoromanica.ro
 66

chis numai la fata prin trei arcade, spatios dar mai ingust ca OA-
direa ; cloud portice analoage spre partite de nord i sud.1) Hrisoke-
phalos reproduce un tip putin obisnuit artei bizantine europene, e
un strälucit exemplu de bogatie arhitectonicä a constructiei introduc
tive. In plan basilica] cu trei nävi, are trei Incäperi la vest ca un
quadruplu narthex" mai mare declt naosul. Primul narthex se des-
chide prin cinci ui, dispártite de pilastri simetrici, carora le7cores-
pund tot atâtea Incäperi i alte usi spre narthexul al doiled; apoi
o a treia camera numai cu trei diviziuni i o a patra sub travd
vestica a bratului crucii. i casi cum n'ar fi fost suficiente atitea
Incäperi introductive, s'a adäugat un
pridvor helenistic sustinut de colturile -ilk
zidului i patru elegante coloáne.
Planul lungrel, generalizat mo-
numentelor din Trebizonda, este o
raritate In arta bizantin. Bréhier 2)
fl apropie de bisericele occidentale.
41 h
a4
i
Prin vecineitatea Armeniei, uncle ger-
sim biserici asemntoare, credem ca ii
in aceste regiuni a luat nastere un iiiimii4
lip alungit, cu o bogat construclie
e - 111 4
introductiv, care s'a rspindit pein 111 - 1Ir ill
'n meleagurile departate ale Moldo-
vei. Asemnarea perfect fn decora-
lia exterioar a bisericei Sf. Sofia
din Trebizonda cu bisericele armene
11I

t1 i
41.1 PI 1
este Inc o doua de1.2)
Biserica Komesis din Niceea are
narthexul din mai multe a: una
centrala cu cloud mici spatii alaturate,
la capete alte clod incáperi mai dis-
II hie 6_1
.r
Fig. 64
lirysnIcefalos din Tiehi7onda
j
tincte :douä usi la mijloc dau acces naosului, la cele laterale
comunicIndu-le dau spre colaterali sn afarä. In sfirsit altc cloud
camere trec peste fatadä, amintind obisnuitele constructii anato-
liene : cea sudica mai lungäreätä i inchisä, cea nordid mai mica
si cu cloud usi spre est si vest 4). In ult im a epoc nart-
hexul prinde mai mull loc in lungimea cleidirei ; un dublu *I
triplu narthex e obisnuit numai la clädirele, mici din coala
greac lipse§te aproape complect. Dar i atunci e'nlocuit prin
sistemul pseudo-narthexului din ransformarea travei vestice a
naosului. Generalizat este aparilia porticului trilateral sau nu-

' Cf. planul la Bénoit L'architecture, Orient", p. 72.

' ,L'art bysantin", p. 195,
8 0 reproducere a fatadei dela Sf. Sofia la Bréhier L'art. bys" p. 94
4) Descrierea pe larg la Oscar Wulf ,,Koimesis kirche in Niue und
ihre Mosaiken", Strassburg 1903.

www.dacoromanica.ro
 67

mai pridvor vestic, deschis occidental sau Inchis, propagat dela

Constantinopol In toate collurile lumii bizantine.
9. Mistra si Athos. Cele mai strilucite monumente ale epo-
cii au fost ridicate la Mistra, capitala ducilor de Morea, ramura ca-
detä a Paleologilor. Multd vreme necunoscute, In urma cercetärilor
lui Millet 9, au esit la ivealä tipuri arhitectonice si decoratiuni noi
doveditoare spiritului de inventie artistica al provinciilor grecesti. La
Mistra numai douä biserici n'aveau narthex propriu zis, Peribleptos
si St. Teodor, ambele dela inceputul veacului al XIV-lea, cind pu-
terea ducilor se forma prin sprijinul feodal. Peribleptos, sapatä in
stinca are intrarea direct pela fatada vestica ; i s'a acläugat Insa
de imparatul Roman II un pridvor ce inconjoarä partea anterioarä.
St. Theodor are fatada lasatä libera de arhitect anume pentru deco-
rare ; el n'a vrut sa rup/ unitatea clädirei, nici Inafará, nici Inauntru,
unde putea ascunde un
pseudo-narthex, casi co-
legii sai contemporani

rrr (fig. 66). S'a adaugat

totusi si aici un prid-
vor larg, cu mai multe
incáperi si camera care
depäsesc fatada vesticd
ca la clädirele syro-
anatoliene.
Cele mai multe au
R. .0 . i°1;n2eirez
narthex rezolvindu-1
le e't In diferite chipuri.
Pseudo-narthexul fu
Lim IA EJ FT:A aplicat la bisericele
Fig, GO
mai mid, la care nu
St. Theodor din Mistra s'a neghjat s se a-
dauge i un pridvor.
La St. Gheorghe cloud intrari laterale dau intro primä dispartitura,
egala cu chorul, de care se distinge prin cloud pieds-droits". Pla-
nul se repetd la mica bisericä a Taxiarhilor ; intrárile laterale sunt
foarte largi sprijinindu-se pe laturile picioarelor de zid. La St. loan
intreaga nava a clädirei e divizata in trei spatii prin cloud finduri
de picioare acolate pareti'or laterali ; intrarea se face prin clod usi
largi ce dau in incäperea mijlocie. Intentia arhitectului a fost de-a
ascunde sub acela§ invelis cloud spatii introductive, ca un usor dublu
narthex spatios. La St. Neculai capela constructia narthexului e
evidentä ; prin usa nordicä se inträ intro primd incapere, deosebitä
prin cloud pieds-droits puternice, de aceiasi märime ch naosul. (fig.
67). Ni se pare cá clädirea mai largä dela fatada vesticá s'a adAu-
gat ulterior, de oarece depäseste asimetric bisericuta ; . s'ar putea
considera de exonarthex.
Cladiri cu narthexul bine distinct, Inchis cu ziduri spre naos,
1) G. Millet ,Les monuments byzantins de Mistra" Paris 1919 ; kumos
velum de pldn§e.

www.dacoromanica.ro
 68

sunt : St. Neculai, Mitropolia, Evanghelistria, Sf. Sofia si Brontochion

La St. Neculai se desfasoarA larg in proportia naosului dind intre-
gei clädiri un aspect lungâre i interesant, apropiat de unele bise-
rici din Messembria. Are douä inträri : principala la vest, dar nu
in axd si a doua la sud ; impärtit in trei nävi care comunicd prin
cite o usä cu ale naosului (fig. 68). Mitropolia, intre cele mai vechi
(1311), pe un loc inalt de unde i vriatia
planului, are un narthex litchis Inafarä, cu care
comunica numai printr'o 110 vesticd si des-
chis spre naos prin trei usi. Constructia in-
troductivA dela Evanghelistria, riclicatä la fi-
nele secolului al X1V-lea, repetä pe acea dela
capela St. loan (fig. 69). Narthexul, inchis
spre vest ulterior complect, se deschide larg
spre naos, de care-I despart doi pilastri grosi

I
i doi mai mici acolati ; dela ei pornesc ar-
caddie mari ce
sustin cupola, a-
lungind intreaga
cládire cast la St. .

Neculai i impär- 1111,1

tind in trei ndvi
11111 a doua incdpere,
Fig. 67 la care se pd-
Capela St. Nicolae din Mistra trunde prin cloud
usi laterale, rAmase singurele intrAri prin 111 . 111-
astuparea celei vestice. Posterior s'a a-
ddugat pridvorul sudic. La mijlocul vea-
cului al XV-lea Manuel Cantacuzen zi-
deste St. Sofia, o clädire frumoasä, cu
un narthex mare in fata travei vestice
a crucii, dár mai luminat ca anteriorul
(fig. 70). La vest se deschide prin trei ...

usi comunicind liber cu cele trei Inca-

peri ale narthexului i cu nävile naosu-
lui ; cloud usi laterale comunicA cu cons-
tructiile anexe. Planul cruciform dela
Brontochion se distinge i prin construe-
tia narthexului, spatios i litchis spre Fig. 68
laturile externe, flancat de cloud turnuri St. Nicolae din Mistra
orientate (fig. 71).
Caracterul distinct al monumentelor dela Mistra este centura
de capele, clopotnite si mai ales porticuri, care se adaogä de obi-
cei narthexului. In unele parti, din toate acestea s'au redus numai
kt pridvorul venit dela Constantinopol, contrabalansat la cealaltä
parte de al te anexe. 1). La capela St. Gheorghe un pridvor numai
9 G. Millet, L'ecole grecque, pp. 135, 133.

www.dacoromanica.ro
 69

pe fatada vesiica, Impârtit In doui Incaperi, comuniclnd fiecare cu

exteriorul prin usi destul de

in
largi. Afarä de acesta §i
pridvorul del a Peribletos,
s'au mai ridicat allele la
Evanghelistria, Pantanassa,
Sf. Sofia si Brontochion. La
Evanghelistria numai pe fa-
Oda vestica si nu pe toatä
lungimea ei ; e sustinut de
coloane si arcade libere la
sud si vest. Mai impozant
la Sf. Sofia, se'ntinde pe fa-
Oda sudicá, dispártit In trei
fncáperi ; era mai lnchis, nu-
mai usile mici formase in-
I=1
trari Intre camere i nAvile
1=11
naosului i narthexului. Cel
mai frumos pridvor fu cons-

F g. 69
4 truit la Brontochion ; desfá-
surat pe trei laturi, se des-
Evanghelistrfa din 14- stra chidea larg inafará prin marl
arcade pe pilastri si se di-
viza In doWsprezece compartimente. La Pantanassa, clädita la 1434
probabil de un arhitect
din Constantinopol 9
cu pridvor bilateral la
fatada vestica si nor-
dica, se deschide spre
mare si atrage privirea
de departe. In gene-
ral arhitectul n'a vrut
sá rupd echilibrul chi-
direi nici inciuntru,
nici fanfare- i a pre-
feral s adaoge un
pridoor puternic pi
mister, care s dea
fntregei clddirt o for-
m personal i in- .

ter&sankE E 411 11 ....IlitiC.

Fig. 70. Sf. Sofia din Mistra
Athosul sdu Sf.
Munte se acoperi de raIndstiri din veacul al X-lea, and primii chi-
noviti Infiintara Lavra, pina'n veacul XVI-ea, cind dupa desfiintarea
imperiului bizantin, se organiza Intfo autonoma republid teocratica
9 Millet in Histoire de raft", Ill, p. 930.

www.dacoromanica.ro
 70

ce tine ridicati cea din uriná facile a artei bizantine. Se creiazd

aici un tip propriu arhitectonic, athonit", ce devine modelul arhi-
tectilor ortodoqi din norduI Peninsulei balcanice i Principatele ro-
mine§ti In epoca moderng.Catoliconul din centrul mineistirei ar avea
forma generalci a unui patrat, dac n'ar fi narthexul; probabil
din cauza cci cenobiile nu erau destinate s primeascá alita
lame ca bisericele de mir, mai lungrete, fnrnullindu-se numá-
rul clugrilor. narthexul devine o puternic necesitate: el ser-
veste tú o elnumit pewle a slujbei. Meirimeá variaz hike un
siert din spaliul bisericei si intredga márhne a acestuia, une-
ori chiar mai mult. Tipul unei biserici athonite prezintel o ba-
silicd cu cupold centralei, trei abside in plan triconc si trei
nvi, la un narthex de aproape aceleasi dimensiuni si un exo-
narthex bine fnchis mat mic.
Foarte des se adaugä pe laturele narthexului paradise mai mici
chiar de cit absidele laterale, ca la Lavra, Pantocrator, CutlumuO,
Dionisiu. In fata narthexu-
lui se adaogä ulterior ex-
onarthex Inchise sau prid-
voare libere ; narthexul e
foarte deosebit de naos prin-
tr'un zid gros, in care 1-3
u§i deschid comunicarea. Pä-
rerea mai multor arheologi')
e ca narthexul ar fi fost a-
daugat catolicoanelor ulterior
clädirei. Afará de cazuri §tiute
care sunt rare, credem cä
narthexul trebue sá fi fost
cladit odatá cu biserica, cad
WA narthex rdmine o formä
de clädire neobi§nuitá tartei
bizantine.
Primele lavre athonite
se construesc in veacul al X- II;
lea. Cea mai veche forma a-
pare la Protathon din Karias h.. 71. Bt on (ocin on din Mistra
fundatá de sf. Athanasie §i refäcutä peste trei veacuri de Anclronic
11 (1282-1328). Reproduce tipul bizantin vechi, fArd cupolá , cu
trei abside i fail narthex. Intrarea principalä pela vest, prin care .
se clá In nava centralä, flancatä de cloud incAperi la partea vesticä
a colateralilor. Bogdan domnul Moldovei, adaugä la 1507 narthexul
simplu 2), care se desfäsoarä pe intreaga fatada, redindu-i construe-
tia introductivä specificä Athosului. La toate celelalte biserici aparc;

1) G, Bats Despre arhitectura Sf. Munte" in Buletinul Comisiunei

Monurnentelor Istorice, VI, Bucuresti 1913, p. 18.
2) Idem, p. 36.

www.dacoromanica.ro
 71

clOp form pulind fi impeirlite 'in palru categoii.l. Narthexul e

alcatuit dintr'o incapere desvoltatä pe lätimea fatadei cu o intrare
la vest si o alta usa coresptinzatoare spre naos ; Impärtit sau nu in
alte incAperi. Asa apare la Vatopedi, infiintata imediat dupa prima
fundatitme athonitä (fig. 72). E im-
pärtit in trei inc5peri, acoperite cu
bolti, de marimi corespunzatoare
importantei fiecarei trave. Tipul per-
zistä !Ana tirziu : la Grigoriu din
1341, cu deosebirea ca e Impar-
tit prin dotiä coloane centrale in
cloud rinduri de cite trei trävi in
lungul narthexului (fig. 73).
Narthexul dela Sf. Ana re-
petä Intocmai pe cel dela Grip-
riu, doar numai cA are o singurä
intrare in naos. Desi dupä planul
general se deosebeste de tipul a-
thonit, dupä narthex catoliconul
de la Stavronichita (1542) face
parte din aceiasi categorie. Mai
, spatios coloanele II impart In doua
rinduri de Indperi neegale.
Flit. 72 Vatopedf-Athos A doua categorie e formata
de bisericele cu narthex precedat
de un pridvor, de obicei liber, ca-
ruia se mai ataseaza anexele la-
terale ; apare din secolul al XI-
XV-lea. Pridvorul se alátura la
cele mai vechi ; Lavra, infiintata
de Athanasie la 963 si refácuta
de Neagoe Basarab la inceputul
secolului al XVI-lea, nu-1 mai are
dar se vede in chipul pe care-1
poarta Zimisces din frescile de la
Vatopedi, conternporane cu Nea-
goe.2) (Fig. 74). Pe fatada nart-
hexului si a capelelor anexe se des-
fasoarä un portic pe 12 coloane,
impartit in mai multe comparti-
mente egale, afará de mijlocul mai
mare. Prin usa centralá vestica se
Fig. 73. Grigoriu Athos pátrunde In narthexul spatios de
aceiasi marime cu naosul si Im-

1) Diehl (Manuel", p. 717) ggseste numai doug categorii : dublu nart-

hex lungäret precedat de pridvor si sala spatioasa numitä liti.
') G. Millet, L'ecole grecque", p. 58.

www.dacoromanica.ro
 72

pártit in sase compartimente. Ivirul funda t de Georgios, tovarOsul

lui Athanasie la 976, se reface din nou 1 a 1492, chid s'a adAugat
narthexul exterior de
Gorgora, regele lberiei')
Atli pridvorul cit si
narthexuLrepetä in( oc-
mai aceiasi formä ca
la Lavra. La 972 A-
thanasie si trei cetäteni
ai Adrianopolei infiin-
feaz5. Vatopedi, prevä-
ijOrvi zut ulterior cu'n prid-
vor, similar, Infrumu-
setat cu mozaicuri, pu-
Nara
UII tin obisnuite la Athos.
La inceputul secolului
al X1I-lea se Ina ltä Cut-

dorialcas Fig. 74. Lavra-Athos

lumusi cu 'n narthex
de o perfectä simetrie;
pridvorul si
hexul sun t
exonart-
impartite
in trei rinduri de cite trei incOperi. Acela§ pridvor la Zografu, ri-
dicatá in 1270, In fata unui im-
pozant narthex (fig. 75). Pridvo-
rul liber e sustinut de sase coloane
din care printeo usä, singura in-
tráre, se pátrunde In narthex.
Alte pridvoare se incearcd a
Imprejmui narthexul si pe fatadele
laterale. La Esfigmen, ziditá la
inceputul secolului X(-lea st refä-
cutä in al X1V-lea, pridvorul liber
se sprijinä pe sase coloane vestice
si doua la colturi ; prin usa vesticti
se pátrunde in narthexul format
dinteo fare IncOpere. La Prodrom
de márimeá naosului, narthexul e
precedat de-un pridvor mai mare
pe sase coloane vestice i patru
laterale. Mai simple sunt anexele
din fata catolicoanelor dela Panto-
crator, infiintat in 1363 (fig. 76)
si Dionisiu, infintat la 1375. In- Fig. 75. Zografu-Athos
täiul are un narthex impArtit in sase compartimente §i o inscriptie

1) H. Brokhaus Die Kunst in den Athos Klostern" Leipzig

1891, pg. 27.

www.dacoromanica.ro
 78

care arata pe logofatul Stan din Muntenia ca ctitor.9 Dionisiu are

un narthex la fel. 0 forma deosebita la Caracalu, infiintatä la 1070;
dacd narthexul se aseamdna cu catolicoanele imediat anterioare, prid-
vorul se deosebeste prin fap-
,/ tul cá e zidit Inchis, numai
c'o intrare vesticd (Fig. 77).
(NO' La acest tip se poate referi
afirmatia lui Brockhaus, care
define§te exonarthexul o In-
_ _ _111 cdpere Ingustd si'n forma de
gang", Mil nici un rost In
serviciul di vin.2)
A treia forma de nart-
rl
hex se compune dintr'o sala
vastä dreptunghiulard, Im-
pártitá prin coloane In cloud
sau trei trave, fiecare cu mai
multe Incdperi. Se numeste
liti" dupd rugáciunele cetite
aici Simbâtä, apare pela f
nele veacului al XIll-lea i u-
., neori este mai mare chiar de
Y,
Fig. 70 Prattocrator-Athos

cît biserica. La Chilandar, pentru In-

tdia oara-monument al artei slrbesti 3)
la Costaiminitu se construeste In veacul
al XV-lea, la Xeropotamos e cel mai
mare (fig. 78). Se'mparte prin opt co-
loane In cincisprezece compartimente §i
e precedat de un pridvor deschis pe
sase coloane si cinci incaperi corespun-
zätoare celorlalte ; o singura intrare ves-
ticd careia îi corespunde alta tot asa de
unica spre naos. In veacul al XVII-lea
Matei Basarab i Doamna Elena zugra-
vesc exonarthexul dela Xenofont, cu'n
liti asetranator celorlalte.
Putem distinge o a patra forma de
narthex, exemplificatd prin catoliconul
dela Dochiariu, terminata la 1568 (fig.
79). Are un dublu narthex care'ntrece
Fig. 77 Caracalu-Alhos
cu mult intreg naosul cu toatá absida
lungdreatä ; printr'o usä vesticd ingustä se infra In exonarthexul In-
gust, ca un gang, unde e inmormintat Teofan, mitropolitul Moldo-
9 G. Ball, op. cit., 41
') Brockhaus, op. cit., p. 15.
3) Ne vom ocupa la capitolul respectiv.

www.dacoromanica.ro
 74

vel, la 1598.1) Printr'o altá u similará se pâtrunde in narthexul

interior, spatios §i luminat de doua cupole pe spatiile din mijloc,
afará de care mai sunt Inca §apte spatii ; aid sunt zugrhiti ctitorii
Alexandru i Ruxand Läpu§neanu.
Muntele Athos a folosit cu credinta narthexul variind formele
1:116

.1 _c
-NO
ampl-
.a
howririg-
o
mom wo
im
Fig. 78 Xernpotamos-Athos Fig. 79 Dochialin-Athog

cu pricepere apropiindu-§i solutiile necesare nu numai cultului spe-

cific, ci §i pentru redarea efectului artistic. Constructia introductivA,
cu pridvorul helenistic-occidental sau fära el, cu exonarthexul tn-
chis, intrege§te astfel cl6direa ce-i redä un aspect general imposant
§i placut, ingreuiat numai de anexele dispensabile sub raportul artei.

,) G. Bai, op. cit., p. 41.

') Idem.

www.dacoromanica.ro
 B. Elemente arhitectonice i anexe
Programul arhitectonic al constructiei introductive se realizeaza
foarte variat. Toate problemele in arta de a eiadi dovedesc un spi-
rit propriu la Bizantini ; In orice caz, au ales si apropiat cu multa
pricepere principii vechi ajungtnd la procedee tehnice de-o valoare
artistica necontestata azi. In alegerea materialului preferind caramida
usoara, in variatele solutii date acoperilmintului caruia ti da minu-
natele forme curbe, in aplicarea anexelor Inteun tot organic, arhi-
tectii bizantini s'au dovedit capabili a creia un stil ce-a stapinit un
mileniu arta rasariteana. In arta de a construi narthexul are un ca-
pitol propriu, capitalele procedee tehnice fiind aplicate cu aceiasi in
geniozitate casi la restul cladirei, de care era legat prin aceleasi
rosturi. Afara de asta, el e intwarasit in foarte multe cazuri de
alte cladiri, adaose sau independente ca constructii, dar legate prin-
tr'un rost comun. La intrare atrium cu portice laterale i fialä cen-
trala ; In apropiere sau tn interior baptisterul, pe laturi i deasupra
turnuri, tribune, galerii, clopotnite, morminte.
1. Atrium. Biserica era precedata de o mare curte numitä
Indeobste atrium, mai rar impluvium, paradisus, mesavlium, parvis ;
la autorii greci : auli, lutir sau aitrion.9 Astgzi nurnirea varieaza 2);
pentru ceia ce se tritalege tri arta veche crestina, atrium, trebue de
pastrat acest termen. §i numai prin alunecarea intalesului se mai pu-
tea da numele dc quadri porticus", dupa colonadele care-I incon-
jurau 3). Tot asa i cu peribolos, care inconjoara Intreaga clädire
In amintirea templelor i basilicilor periptere, ca 'n epoca lui Cons-
tantin si Justinian i numai la bisericele bogate. Intre peribolos si
atrium deosebirea e clard ; Intäiul, lung si maret, inconjoara biserica
pe toate fatadele. Se aminteste la 5-tii Apostoli din Constantinopol
dupa ordinele lui Theodosian ; in Syria sunt inconjurate cu zid, ca la
Tyrus i Rueiha 4), concurind templele pagîne. Urma vechiului pe-

9 Holtzinger, op, cit., p. 11.

') In limbele nioderne se intrebuinteaza traducerea cuvintului curte:
Id cour, Vorhoff, pamet sau dvor, curtea bisericei sau tintiriurn, B. Cireseanu
il nurneste gresit nartica exterioarA" (op, cit p. 110) confundindu-1 Mad-
rnisibil cu ndrthexul.
1) In Liber pont. citat (le Holtzinger, op cit., p. 13,
4) Holtzinge, op. cit., pp. 9-10.

www.dacoromanica.ro
 76

ribolos poate fi regsit in tntrebuin/area porticului trilateral

ob4nuit dela primele monumente creOne pn la ultimo epoc
byzantin. In Constantinopol porticul trilateral este amintit la St.
Mihail din Anaplus, St. Sofia, St. Sergiu i Bachus, St. lrena, St.
Maria a lsvorului, Sf. Mociu, Sf. Apostoli9,
De unde a venit atrium la biserica crestinä ? S'a sustinut cä
trebue considerat ca o limitare a peribolos-ului, in cazul dud s'a
construit pentru a izola cladirea bisericei de zgomotele deafard 2).
Se deosebeste insi de acesta i ca formä i ca rost 9. Alti arheo-
logi cred cä a fost inspirat de forul roman, in care se deschideau
basilicele crestine ; dar nici aceastA pdrere nu se poate sustine cäci
basilicele se leagA prin ait sistem de for. Mai apropiat de adevär
pare a fi asertiunea a atrium este o parte a clddirei profane, pe
care crestinii au pästrat-o, dupd care au imprumutat si alte cons-
Prerea are sufragiul mai multor Mod/4i 4), forma si
tructii.
scopul sunt aceleasi, ea-O'practica lui la construclide cioile bi-
zantine. Casa particulard rornand i helenisticä l'au procurat ; a-
ceastä locuintä de yard" pläcutd pentru räcoarea din timpul cäldu-
relor, a fost repede primitd in Orient. Mult timp credlnciosii au ce-
lebrat cultul In casele particulare, care, ori cdt de mid, aveau o
curte dreptunghiulard, nude se deschideau toate camerile locuintei
si uncle stäpinul primea. S'a pästrat i 'n arhitectura civilä bizart-
find. Palatul sacru din Constantinopol avea pe timpul Macedonicilor
un atrium vast, compus din cloud emicicluri, until preväzut cu o ab-
sidd ; alci se 'ntretineau Matti! dregatori, curtenii in addstarea impa-
ratului. La mijloc se afla casi la atrium bisericelor, un bazen de
bronz cu margenile aurite i cu un vas de aur la mijlo ce se um-
pie cu fructe la anumite solemnitAti. 9 Atrium civil aminteste, dacd
nu ca form& cel putin cd rost, curtile palatelor asiriene - influenta
orientald e stabilitä in linii generate.
Folosinia atrium-ului era multipl. In primul rind, intre
drumul public si usa bisericei trebuia o ingrädire care sä fereascd
casa lui Dumnezeu de atingerile profanilor, mai ales in primele tim-
puri dud secta piginilor era numeroasá. Atrium proteja adunarea
credinciosilor care nu'ncIpeau In bisericä la marile särbätori sau
chiar in cursul oficiului trebuiau sä iasá in curte dud nevoia cultu-
lui o cerea. Aici erau primiti cei pdcdtosi, din care heirnazeontes"
(iernaticii) abia la poarta cea mare; se rugau de trecätori ca sä fie

') Ebersolt et Thiers, op. cit., pp. 254-255.

') Holtzinger, op. cit p. 12.
3) Lasteyrie, op. cit p. 68
5) Enlart In Histoire de l'art" I, p. 98 ; Millet, acela§ loc, 111 p. 149 ;
Lasteyrie, op, cit., p. 68, chiar Holtzinger inclina altre aceasta (op. cit, p. 12
5) Bayet, op. cit., p, 121,

www.dacoromanica.ro
 77

admisi la podintä si abia dupa märturisire la paroh erau admisi la

ascultare in narthex ')
Cind imparatul participa la slujba religioasä erau unele mo-
mente clnd s'aseza in tribuna deasupra narthexului, iar corul cinta
in curte.2) Intre rosturile secundare : Paulinus din Tyr vrea s-1 folo-
seascA pentru invätarea catehumenilor 3) ; la unele biserici servea de
cimitir-practicA ce-a ramas la bisericele ortodoxe pariä aproape in
zilele noastre. La dreapta i la stinga cimitirului Domitilla din
epoca catacombelor, se vede un atrium larg in care se deschid mai multe
celule, decorate in stil pompeian. La stânga e un bazen bine con-
servat cu un put circular ; in apropiere o sca,ä ducea la camera pa-
zitorului, la dreapta trichnum" pentru agapele i instrumentele fra-
tilor, cu banca sprijinitA de zid.9
PAnA'n secolul IV aici se fäceau si marturisirela, care erau
publice ; dela scandalul din 930-cänd o femee nobirá se märturisi
public ä fusese sedusä de un diacon - se hotäri de patriahul Nec-
tarie ca sä se facä in tainä si'naintea ministrului altarului".9 Une-
ori fu martor unor scene singeroase, in urma disputelor violente re-
ligioase-politice ; istoricul Socrat pomeneste de mäceul din atriu-
mul bisericei lui Acachie din Constantinopol dintre ortodoxi si Ma-
cedonieni, cind singele ajunse pAnA la poartä stropind i fiala.°)
Dela Constantin cel Mare bisericele desvollindu-se liber
la siiprafala, au un atrium larg, cum trebue s se fi construit
la toate monumentele ridicate de primul I'mparat creOin. S-tii
Apostoli avea i un atrium patrat, din care se comunicä cu nart-
hexul i tribunele prin mijlocirea unei scäri la partea sa nordicA
din bisericele mai mici cenvecinau marea ditorie a lui Constantin;
Sf. Hypathios asemeni. 7) Sf. Modus îi vedea atrium-ul plin de
lume la Dumineca Tomii 8), St. loan din Studion avea unul de tip
9) rotunda St. Mihai de lingä mare unul pavat cu mar-
helenistic ;
moil 10), apoi Sf. Maria a izvorului, biserica lui Constantin din
Tyr, biserica sepulcralä din lerusalim, St. Petru din Vatican, basilica
Laterang, marea basilicA din Tebessa-toate din secolele IV si V-
aveau dite un atrium bogat 11). La Gülbagce din Asia MicA e de
douA ori cit narthexul. Urme s'au pästrat phi azi la citeva biserici
cun os cut e : Sf. Sofia si St. loan Studion din Constantino-
pol, St. Sofia din Salonic, St. Vital, Parenzo i la alte cIteva, mai
putin cunoscute, din Bulgaria. Singurul atrium bine pästrat la Con-
1) B. Cirevanu, op cit., p. 111.
3) Ebersolt, Sanctuaires", p. 62.
3) Holtzinger, op. cit., p. 12. Cu imputinarea catehurnenilor a scAzut
rohil atriumului.
') A, Pérató, op. cit., P. 28.
') B. Cireseanu, op. cit., P. 113,
6) Idem, P. 112
7) Ebersolt, op. cit. pp, 33, 34, 36.
9) Idem, P. 75.
9) Diehl, Manuel, p, 135, Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 5.
Ebersolt, op. cit., p. 100.
ii) Dupä izvoare la Holtzinger,,op. cit., pp. 23-25.

www.dacoromanica.ro
 78

stantinopol se OM in fata bisericei Sf. Irena a lui Justinian, lung de

de 23 m. i cu monumentul lui Porphyrius in ruifloc ; porticurile
laterale comunicA liber ea narthexul. 1)
St Sofia a lui Justinian era precedata de un mare atrium, in
care se deschideau cele cinci usi ale narthexului, se mai vad mud
parti din temelie 2) St. Sofia din Salonic se aflä azi inteo platA mare
inconjurztA de un portic cu arcade putin ogivale, coloane atice pi
capiteluri musulmane. Din vechiul atrium a mai rAmas la stanga
fatadei o mare arcadA perpendicularA, coloane i ziduri din propilele
intrArii i urme le canalizarii pentru apa dela fiala.3) In 1903 s'atr
descoperit urmele unui atrium la St. Vital din Ravena 4), iar cel
dela Parenzo, care chiar daca nu se urea Oran secolul al VI-lea
cand a fost fixat, pastreazA foarte exact forma primitivA cu toate
restauratiile ulterioare.5) Toate dateazA din epoca lui Justinian, care
construi Inca unul la biserica Maicii Dornnului din Bethieern.9 Une-
ori un atrium deservea doua c!Adiri ca cel disparut din timpuriu din
fata bisericelor St. Sergiu i Bachus i S-tii Apostoli7) sau cel men-
tionat de texle la Zeirecgiarni.
Bisericele anterioare veacului al VI-lea din Bulgaria sunt
interesante i prin japtul ca prezint cite un larq atrium Main-
tea inlrrii, uneort cu particularitji originale; prezenja lui con-
stitue inc un argument pentru vechimea clödirelor. Basilica
din Hissar de IMO Filipopole are o curte mai lunga de cit biserica
(29 m.) i cu nivelul mai jos cu un metru 8) ; biserica Cerbului de
la Pirdop are o curte imprejmuitoare larga de 48,5 ni. pe 5 m., la
colturi cu cite un turn dreptunghiular i dota porti la N. E. si S. V.,8)
biserica cruciformA dela Klissechioi are un atrium patrat de 16 m.
dar n'a putut fi in intregime recunoscut, la capAtul vestic trece dru-
mul actual.0) Basilica din Hissar prezinta o particularitate intere-
santa : in fata uneia din usile narthexului se aflA o incapere mica
(6,6 pe 6,8), care a servit de locuintA pAzitorului bisericei ; n) a-
propie cldirea de arhitectura catacombelor, unde se odd scri
in atrium care due la camera pzitorului, custodia monumenti".
Putin cunoscut este si atrium-ul basilicei marmoreiane dela Tropa-
eum in forma occidentala cu portice i fiala, putin obisnuit in 0-

9 Ebersolt et Thiers, op, cit., pp. 57-5F.

') Diehl, Manuel p. 114.
8) Diehl, Monuments tle Salonique, p, 119.
4) Strzygowschi Byzantinische Denkmäler' III, p. XXVI.
9 Lasteyrie, op, cit., p. 126.
9 Choisy, op. cit, p, 70.
?) Ebersolt et Thiers, op. cit., P. 27.
8) B. ilov, lzr6stiea, II, I, p, 132.
") Izve;stica, V, p. 35.
10) Mutafciev, lzv6stiea, V, p. 92.
") Filov. loc. cit., p. 130.

www.dacoromanica.ro
 79

rient fi exceptional numai ka aceastcY bisericò dela Adam-Clissi),

ceia ce dovede#e poate raporturile cu finuturile a-
pusene.
Atrium nu este indispensabil in arhitectura bizantim ; ge-
neralizat in Occident, dispare curind in Orient. In Syria, fie da-
torita influent&or orientate, fie din cauza Intrebuintarii petrel ca ma-
terial de constructie, atrium dispare pentru a face loc unui porq
larg deschis prin doud sau trei arcade.
Pe coasta meridionalä i apusand, unde se foloseste cdrämida,
bisericele syriene au atrium datorit influentei helenistice. Numai in u-
nele pärti, regiuni de tinbinare a influentelor greco-orientale, ca la
Perge In Pamphylia 2), atrium helenistic perzista In construc;ia de
peaträ. Dar si'n regiunele europene evolutia duse la restringerea a-
triumului. Cind bisericele se construesc In cartierele dense sau clad
din cauza ndvdlirelor i apoi a feodalilor pracialnici orasele se In- -
Ingrämädesc pe un spatiu mai restrins, ele silesc pe arhitectii cres-
tini sä chibzuiascd mai bine terenul. Casele i bisericele cauta sa
cfstige In tnaltime, atrium se strâmteazd pând k o galerie pe fatada
vesticd a bisericei. Obiceiul de a se Ingropa In atrium tl mai salva
cu vremea Insd se facu un schimb: se fac cimitire aparte, care pri-
mesc In Occidentul medieval un portice pe margeni. 3) .
Procesul pare c se desdvîte pn'n veacul al X-lea
In Orient numai exceptional apare o curte spatioas in fa/a
bisericei. Acum pridvorul deschis e familiar artei byzantine: apare
la Mefa-giami, Daphni, S-tii Apostoli, Trebizonda, Athos. El ce-
deazd locul narthexului 4) care cistigd in importantd dublindu-se.
Numai Imparatii, pentru care resursele de loc i bani erau nemdsurate
puteau sd-1 pastreze : Vasile I construeste unul vast la noua bisericd
din capitala, Roman al 111-lea la Peribpleptos si loan 11 Comneo din
Pantocrator. Dintre ultimele aparitii-un atrium säräcdcios-se men-
tioneazd In texte la Eleusa dela Pantocrator, la Monastir- Mesdjid
la Kilisse-Giami o galerie cu patru coloane pe latura sudicd, la Zei-
rec-giami, clottä la Mitropolia unul la St. Sofia din Mistra.5)
i

Forma era a unui patrat perfect sau foarte putin desvoltát In

lungime (fig. 80 si fig. 81), cu dimensiunele proportionate dupa a-
cele ale bisericei ; uneori Intrece marimea bisericei devenind un drept
unghiu lungäret, ca la basilica din Hisar. Spatiul central ramInea
totdeauna liber si era pavat uneori cu placi de peaträ, mai rar de
marmora ; de cele mai multe ori rdmIne pdrnintul golIcrescInd iarba
asa de abundentd an epocele de decadenta pasteau vitele în atrium.0)

1) V. Pavan, op. cit , p. 106.

') Holtzinger, op. cit., p. 85.
5) Enlart la Histoire de l'art' p. 100.
4) Trebue de'nteles cä cedeazA narthexului existent, nu cti acesta ar
fi aparut In locul atrium-ului, cum s'ar Intalege la Millet (Histoire" III,
p. 150)
5) Millet, L'école grecque" pp, 130-131.
5) Lasteyrie, op. cit,, p. 116,

www.dacoromanica.ro
 80
toate laturile era imprejmuit de coloane i sli cu pi1atri, In-
chise cu ziduri spre exterior, care formau arcade pline sau oarbe.
La Hissar latura nordicá e formata
din coloane mari cea sudica e in-
chisä cu zid in pre'ungirea pare-
telui bisericei - probabil adaugat
ulterior, odatä cu prefacerea navii
sudice In gang prin umplerea co-
`71._ lonadei din interior. Intre coloane
L!, erau deseori balustrade de lemn
sau marmora.1) Portice'e era a-
111
, coperit de jur imprejur cu povir-
«1 nisul spre interior.
i aici intrarea se bucura de o
1- deosebita atentie ; la bisericele
mari ia aspect monumental-nu-
1,1 16
mild de Greci propylon mega",
de Latini vestibulum magnum".
1=1.0111-11=t- Eusebiu descrie intrarea dela Tyr:
--,
L'i___1
- ,
, l 1 .7
I -- F.1 i _ (71
o poartä mare §i Malta a
Paulinus spre
apus,
fAcut

ofe-
grIT
1 1

Fig. 80
Atr.um dela Kanavat (Syria) rind celor
ce sedeau a-
fail posibilitatea sa priveascA inlAuntru si sA
hotarascA pe necredincios sa se lepede de o-
i I
rice desertAciune ; sau cu scopul de a uimi
pe strain si a-I hotArt sA Intre in locasul cre- I i
dintei noi2) Acela§ descrie propileele dela Sf.
Mormint dela lerusalem, care trebue sA fi fost
strälucit lucrate. Sf. Sergiu din Gaza avea pe-
ripleele formate din trei par,i : intrarea din
mijloc flancata de coloane si acoperite cu ar-
curi, pe end celelalte cu birne ; urma o sala
interna acoperitä cu o cupola pe pendentivi3)
Atrium dela Sf. Petru din Vatican era prece-
dat de un vestibul larg flan cat de diferite clä-
diri si unde se intra prin trei usi cu cama-
turile de bronz. Inaintea lor se ridica un mic
portic pe patru coloane si o scará larga 4). Fig. 81. Sf. Clement din
Roma.
La Tebessa era precedat de constructii gran-
dioase, St tefan din Gaza avea pupileele flancate cu turnuri 5)
9 Holtzinger, p. 13, Lasteyrie, p. 116.
1) Idem p. 19.
3) Idem p. 21.
') Lastdyrie, p. 176.
5) Holtzinger, p. 22 si Lasteyrie, p. 117.

www.dacoromanica.ro
 81

La cele mai multe biserici intrarea era mai simplä : o usä de di-
mensiuni modeste Mil alte adaosuri de cit un portic de cloud co-
loane ca la St Praxed si St. Clement din Roma, la Parenzo (fig. 82)
la Novara. ') La Hissar o noud exceptie : nu se stie exact cum a
fost construitá partea vesticd a atrium-ului, se vad Insä urmele in-
trärii spre latura nordia, unde era colonada deschizindu-se acolo
spre oras.2)
Intre atrium si narthex a fost o concurenfd. Intrebuin-
late amindou la inceput, intiiiul era larg si impodobil cu in-
trri speciale, al doilea era redus la un pridvor sau lipsea cu

Fig. 82.-Atilum din Parenzo

total. La bisericele orientate disprind mai curind, narthexul

astig in adincime si inallime ; in aria bizantinó atrium este
mutt mai pulin folosit de at narthexul. De origind veche ro-
man, greac si chiar oriental, caracterizeozó in deobste mo-
numentul la care apare ca occidental in vremurile mai noi si
&flailed intr'o epoc mai veche monumentele orientate.
2. Fiala. In mijlocul atriumului se afla un bazen numit fialy
sau Krynai in orient ; cantharus" sau nympheum" in occident.
In Orient se mai intrebuinta si expresia loutyr" pentru fiald si a-
trium ; 3) emvatis" sau colimveion" ; la Sf. Sofia se numea fiali"
(Paul Silentiarul) sau frear (Socrat). Scopul era, dupä Eusebiu, sa
1) Holtzinger, op. cit., p. 22 ; Lasteyrie, p. 117.
3) Proprietarul n'a lasat sa se faca sapaturi (Izvstiea, p. 133).
3) G, Millet Bulletin de Correspondance hellénique" t. xxa, 1905
pp. 114-115.
6

www.dacoromanica.ro
 i32

serveascA apg de curgtit pentru credinciosi ; Tertulian §i Chrysostom

specifid ,.numai pentru mâni".') Amintirea acestei ablutiuni s'a
pAstrat la catolici pang azi in obiceiul de-a muia degetul in apä sfin-
titA dintr'un vas ce se aflä IMO intrare, inain(e de-a pätrunde in
bisericg ; la ortodoxi preotul nu incepe lucrare la proscomidie pang
nu-§i spalA mînele, cu ambele intglesuri mistic si fizic. Pentru o-
rigina acestei practici ritualo-artistice tot antichitatea ne ser-
ve0e deslegarea. Mare& de aramá din curtea preofilor de la
templul lui Solomon din Jerusalem era un bazen de amnia -- de
2,6 m. inalt si 3,25 m. larg - lucrat artistic si din care preotii luau
apd pentru a se purifica si pentru a spgla cutitele cu care omorau
jertfele.2,
Erau izvoare sau fîntini din care curgeau necontenit apa sau
un simplu bazen, care se umplea cu apa ploaei, cum se vedea la
mingstirele occidentale In Evul Mediu 3) uneori apa izvora din guri
de leu, numite leontarion" sau diferde figuri comice. La bisericele
mari era o adevaratä capod'operi arhitecturall Se'nconjura cu co-
loane, unite prin birne la partea superioarg §i cu un grilaj jos; dea-
supra acoperi§ul boltit §i decorat. Parapetul si birnele aveau Incrus-
tAri de marmorä si inscriptii cu numele fundatorilor §i restauratori-
lor. 4) La unele se urea printr'o scarg inaltA a unui peron monu-
mental, ca la marea basilicA din Tebessa,5) sau dela St. Dimitrie
din Salonic cu cel putin noug trepte.8) Numai in foarte rari cazuri
se gäsesc doug fiale. In vastul atrium dela Nea se 'riclicA doug
fintini mgrete, in care perfectiunea artei se unea cu bogatia mate-
rialului" 7). Una era din marmorä de Egipt, impodobitg cu dragon i
din acela§ material ; cealaltä era de peatrA, dar avea o corni§A fr u-
mos impodobia Dupg descrierea lui loan Comnen erau doug fiale
§i la Zeirec-giami : una in prima curte, a doua in incäperea dina-
intea narthexului
Erau §i alte fiale renumite. La Sf. Petru din Roma apa izvora
dintr'un fruct de brad din bronz, smuls vreunui monument
antic si fixat In mijlocul clädirei cu coloane de porfir 9), lucratä de
Symachus. La Sf. Sofia, dupg descrierea Anonimului din veacul al
X-lea, fintina era inconjuratä de un portic cu 12 nise, In el se a-
flau capetele de leu din care izvora apa ; trebue sg fie vorba de 12
1) Holtzhiger, p. 14.
1) Obiceiul spAlarii miinelor era vechi la popoarele antice ; Egipteni
Greci, Persi, Etrusci ; la Mahomedani existä pânl azi fintini pentru spälarea
minelor i chiar a picioarelor.
7) Lasteyrie, p. 116,
4) Holtzinger p. 16,
5) Diehl, L'Afrique" p. 430.
6) Diehl, Monuments", p. 70.
7) Diehl Manuel, p. 495.
6) Millet, L'école grecque, p. 131; Ebersolt ét Thiers, op. cit., p. 116.
6) Lasteyrie p. 116.

www.dacoromanica.ro
 83

arcuri de coloane. 1) La St. loan Studion fiala este atestatd de

tipiconul mlnastirei. 2) La Sf. Dimitrie din Salonic este o mica piatä
in fata bisericei care corespunde cu vechiul atrium. In mijloc un pavi-
lion cu opt coloane si acoperis de olane invalue un mare vas de
marmord cu caneluri ce pare antic ; coloanele se sprijind prin haze
simple pe un soclu circular cu mai putine trepte azi de cit trebue
sa fi avut la construire si au capitelurile din abacuri simple din
trunchiuri de piramin. 3) Pe vremea Bizantinilor fiala era inconjuiata
de plantdtii;4) avea insä neajunsul ca se glsea prea aproape de bi-
sericä, de aceia s'a practicat o altá intrare ca acea din axa clddirei.

Art

Fig. 83. Fiala dela Chilandar-Athos

Se pare ca fiala dela St. Sofia din acelas ora§ sd fi fost construitá
mai departe judecind dupä faptul ca urmele canalizarii apei dela
Militia s'au gasit la 40 m. de biserica. hi Salonic fiale cunoscute
mai erau la Sf. Gheorghe, construitá din col o ane de peatra verde
de Thesalia5) §i la St. Ilie, hi fata cäruia se mai vede încä incon-
juratä de coloane simple. La Klissechioi se gäsesc inca urmele fia-
lei, la care ducea un canal din narthex 6) ; din Asia mica citärn
dintre putinele urrne atrium cu fintina dela al-bagce7). La A-
thos fiecare catolicon avea o fiald cu apd sfintitä in fiece luná, iar
odata pe an, la Boboteazd cu mare solemnitate. Se acoperea de o-
bicei cu cupolá si se 'prejmuia cu coloane, ale cärui capiteluri erau
uneori frumos sculptate ; (Fig. 83). Una din cele mai artistic lucrate
t) Th Preger, Byz. Zeit., X, p. 467.
1) Ebersolt et Thiers, op. (It., p, 5.
') Diehl, Monuments, pp. 69-70,
') 0. Tarra1i, Topographic, p. 169.
') Idem, IL 158
6) Mutithimr, Izvestiea, V, p. 93.
7) Strzygovschi, op, cit., p. 36.

www.dacoromanica.ro
 84

se afläla Lavra, reinoitä in veacul al XVI-lea 1) (fig. 8 .).

Cind atrium lipseste, ca de obicei in Orient, vasul cu ap5 e
asezat in narthex. dupa cum acesta prirnise i locul mormintelor. Ca
o trecere lute fialä i bazenul de mai tirziu este vasul cu jetou pe
un postdment reprezentat pe un mozaic dela St. Vital.2) La toate
minstirele ortodoxe s'a pástrat amintirea fialei de ablufime la
fintinele care se geisesc nelipsit in curtea bisericei, acoperite
ell de rudimentar cu un înv1i, boltit de obicei, chiar dacei e
de lemn. In cultul cregin a reimas si obiceiul de azi de a se
sfinli dpa Bobotezei In fala bisericei pe locul de odinioar al
fialei.
3. Baptister. De timpuriu era obiceiul sä se boteze neofitii
inteun lac separat de biserica, numit baptisterium", fons baptisterii"

Fig. 84. Parapat dela fiala M-rei Lavra-Atlios

sau fons".3) Men veacul VI era cu- totul deosebit ' de bisericAP
dupá cum atestä si Paulin de Nola, Ciril din Jerusalem, Sidoniu,
Augustin si Gregoire de Tours ; dupä desfiintarea celor trei clase
ale catehumenilor, baptisterul se introduce In narthex. 4) Locul a-
sezärii era nu departe de narthex, uneori chiar In fata sau putin
mai la oparte. In acest caz era o constructie, de dimensiuni mari,
uneori WA' orientare fixä, cum se poate vedea din baptisteru/ de la
Tropaeum (fig. 85), asezat in directia sud-nord la dreapta narthexu-
lui. 5) In mijloc se afla piscina", bazenu larg si adinc, inconjurat
de o cládire poligonala patratä, mai rar driptunghiularä ; se mai nu-
1) Brockaus, op. cit., p. 36.
') Holtzinger; p. 19.
3) Idem, p. 212.
4) B. Cirevanu, op. cit, p. 152.
4) V, Parvan, op. cit., p. 189.

www.dacoromanica.ro
 85

mea insa colirnvitra", cloaca`., notatorium". De primul plan era

baptisterul dela Lateran cu opt laturi si cu un narthex ovoidal spa-
tios ; patrat este Marele baptister", pastrat !Ana azi, dela St. Sofia
din Constantinopol acoperit cu o cupolä octogonalä. 1) N'avea al-
tar, la intrare insä se desprindea un narthex, ca la Lateran, uneori
dublu, ca la Tropaeum, exceptional; primul era deschis printeo bae
pe cloud coloane la vest si cu o singura comunicare spre camera
centralä. In vestibul asteptau neofitii cu mina intinsä lepädindu-se
de Satana. 2) La St. Marc mai strins legat de biserica, pe fatada
sudicd a narthexului. La Ulu-Bunar (Isaura) se presupune ca. bap-
tisterul ar fl de cautat intr'un arc de triumf, de lingä narthex 3),
la Parenzo se deschide ca un poligon In fata intrarii.4) Locul lui nu
era deci totdeauna indicat la stinga narthexului, ci numai in ime-
diata lui apropiere.
La bisericele studiate din Bulgaria baptisterul se aflä in corpul
narthexului. Biserica Cerbului dela Pirdop are o camera sudicä for-
matá din cloud Maned, din care a doua e un patrat cu o absidd
esticá poligonala i o bordura din cärämizi i olane. Dupá forma
loc se crede c'ar fi servit de baptister, se
poate asemui cu baptisterul dela Emaus din
Palestina. Nu se gäseste insä nici o urmä de
piscina, ceia ce ne face sä bänuim c'a fost
mai tirziu Intrebuintat drept paraclis.5) 0 con-
, structie similarä la Klisse-chioi, tot la sudul
I narthexului. Incdperea comunicä cu naosul
si narthexul, la est cloud firide : una semicir-
cularä cu urmele unei scari, iar jos un mic
bazen cu zidul apusan din cárämidä. De
7 aici urmele unui canal din olane argiloase ;
Yr la pilastrii dispärtitori s'a gäsit un alt canal
cäptusit cu caramida, poate continuarea celui
dintai.") Si acesta trebue sä fi fost mai tir-
ziu transformat in paraclis. Basilica dela Cio-
bandere a asezat baptisterul intr'un loc foarte
:
pu(in obisnuit. Biserica si narthexul sunt in-
Fig. 85.
conjurate de un portic, inchis la capätul nor-
Baptisterul dela Tropaeum- dic printr'un zid ce se terming cu o absidd
Traiani circularä ; dupä piscina ce se aflä aici trebue
sä fie un baptister 7).
Dupä ce nurneirul neofijilor descre.ge,baptisferul perde din
insernneitate pine/ la disparilia cornpleci la 'bisericele din a

1) L. Br6hier, op. cit., p. 189. Aici s'au tinut i sinoade

1) B, Cirevanu, op. cit. p. 152
3) Strzygovschi, Klein Asien, p. 55.
4) Diehl, Manuel, p. 174.
) Mutafciev, Izvestiea, V, p. 34.
4) hlem p. 89.
') Mutafciev, Izvestiea, VII, p. 22

www.dacoromanica.ro
 86

doua jumeitate á Evului rnediu crestin. Nu se mai crestineazd

oameni maturi, tar pen(ru copii e suficient cristelnifa, un vas
incpâtor, portativ. 7olusi, in amintirea locului unde se fceau
odinioarei lsotezuri/ e. in mast), cristelnifa se lino deobicei in nart-
hex peinil azi.
4. Tribune. Arhitectura profand cunostea inältarea clädirei
prin ajutorul unor galerii, asezate deasupra colateralilor de obicei.
Erau deschise spre naos printeun sir de colonade cu arcade sus
si jos cu balustrade; spre exterior cu ziduri pätrunse de ferestre.
La clddirele cu pridvor se deschideau liber deasupra acestuia for-
mind un fel de balcon-loggia ; clnd se terminau un zid se re-
cunosteau prin arcade mari la fatada occidentald.
In arhitectura crestind s'au introdus pe incetul ; in Apus mai
usor ca'n Räsdrit, care le refuza. Intai s'au Indltat deasupra cola-
teralilor, mai apoi le-a primit i narthexul. Chid se'ncepe econo-
mizarea terenului, casele cistigd in inältime; aceiasi cauza care a-
duse restringerea atriumului, provocd folosirea tribunelor. i cum
in Orient practica atriumului niciodatd n'a fost accentuatd, tribunele
n'aveau ce inlocui. Galeriile In general erau accesibile tuturor, deo-
sebite dupd sexe : femeile i fecioarele deoparte, barbatii dincolo.
In terminologia modernä tribunele sunt cunoscute si sub numele de
gineceu, al cdrui intäles se perde mai tirziu, de oarece veneau acolo
si bärbatii, iar femeile puteau sä intre si'n biseric5; se mai numeau
catehumene. La bisericele mindstiresti stäteau de obicei catehumenii
(invatdceii), de unde i numele tribunelor de catehurnena" 1) Tri-
buna servea i ca mijloc de comunicatie intre galeriile colaterali-
lor 2) ca la St, Agnes dintre cele mai vechi sau la St. Luca din
Phocida dintre bisericele bizantine 3) La minastirele athonite tribuna
de deasupra narthexului servea de bibliotecd, care uneori se aseza
in alta parte4). In aceiasi boltd spre a feri de frig se pdstrau hai-
nele egumenului si tezaurul, ca la Daphni 5) si Athos. Bisericele
din Constantinopol, i probabil cd si la arte catedrate, aveau uneori
tribunele deschise in afard i serveau ca o said pentru mesele reli-
gioase la care participa i Impäratul ca la St. Maria a Izvorului 6)
Un triclinium", o camera* rezervatd Impäratului se gäsea la Biserica
St. Cingdtoare din rotonda Blacherne- deci tribun2le trebuiau sä
fie spatioase 7) i chiar la cele care comunicau numai cu interiorul
tribunele participau la ceremoniile imperiale.8)

9 Clausse, op. cit., p. 90.

') Corroyer, op. cit., p. 52.
n) Diehl, St. Luc. p. 19.
4) Bals, St. Munte, p. 20
.) Millet, Daphni", p. 59.
6) Ebersolt, op. cit., p. 62.
') Idem p. 49.
6) Pentru Martia Pastilor la St. Sergio si Bachus (cf. Ebersolt et Thiers
op cit. p, 30.)

www.dacoromanica.ro
 87

La tribune se urea printeo scara de obicei pornind din nart-

hex, ingusta i intortochiatä, cum sunt acele dela Athos.9 La St.
Maria din Constantinopol se and in partea stinga a narthexului ; 2)
tot asa la Daphni dar era construira in afara narthexului ; externd
pare sá fi fost si la Echi-imaret-giami, sigur acea dela Fetige-giami,
la Kazangilar-giami din Salonic in pdretele nordic.9) In Incaperea
nordicd existá Inca scara tribunelor dela St. Sergiu i Bachus ;
tot acolo trebue sá fi fost aceia care ducea deasupra exonarthexului
dela Kalender-giami 4). Mai rar se gäsea in zidul vestic al exonart-
hexului, ca la capela funerara dela Fetige-giami. Uneori accesul se
facea prin doud sari, ca la bisericele din Anatolia 5) sau la bise-
rica Cerbului din Pirdop, unde se vac' urme la ambele incaperi la-
terale ale narthexului.
Forma era casi a galeriilor laterale, inchise inafard i dispdr-
tite numai de colonade spre naos. In Grecia apare un sistem deo-
sebit : deasupra narthexului se deschide o terasa liberd ca un fel
de loggia, flancatd de cloud turnuri. Influenta oriental e evident&
amintesc terasele de deasupra zidurilor care tmprejmuesc pa-
latele assiro-babilonene sau ziguratele. Loggia se vád la Turma-
nin, ca un pridvor cu acoperis ") ; la la Kasr-lbn-Wardan, unde co-
munica liber pand la absidd ; la Babuda. Tipul sirian apare la
Tsanlikilisse in Asia Mica 9), trece apoi in Europa : la St. loan Stu-
dion era desigur in 1 o ggi a. 9) La primul etaj dela Daphni, hai
largi intre pilatri, Inchise de balustrade sculptate, luminau un fel
de loggia, acoperita de o terasa sau un acoperis In povirnis 9. In
arta bizantinä de mai tirziu tribuna, inchisd cu zid spre exterior, se
deschidea liber spre naos, rareori numai printeo fereastrd, ca la Ka-
zangilar-giami 11) sau la St. Luca din Phocida 12).
Vechile biserici constantinopolitane erau prevazute toate cu
tribune : S-tii Apostoli, St. Sergiu i Bachus, St. Maria din Blacherne
St. Mocius, rotonda St. Mihai, Ghul-giami. Ambele biserici Zeirec-
giami 9. La St. Vital erau inalte i luminate prin ferestre mari la
1) Ba1. Sf. Munte, p. 20
') Ebersolt, op. cit., p. 62
°) Diehl, Monuments, p. 156.
4) Ebersolt et Thiers, op. cit. pp. 27, 103.
9 Benoit, op. cit., p. 71.
6) Bayet, p. 29, .
7) Strzygovschi, p. 125
9) Idem, p. 157.
°) Exsistenta lor i asemanarea cu Turmanin o dovede§te Ebersolt et
Thiers, op. cit. pp. 7-8.
10) Millet, Daphni", p. 84.
9 Diehl, Manuel". p. 414
12) Diehl, St. Luc", p. 19.
12) Ebersolt, Sanctuaires" pp. 34, 48, 75, 100; Ebersolt et Thiers, op. cit.,
pl. XXIX, XXIII, pp, 101.

www.dacoromanica.ro
 88

v e st '), vechea St. Sofia din Sofia avea un etaj.2) La Eschi-giuma

din Salonic se recunoa§te dupd urmele dela coloanele pridvorului
superior 3) ; pe narthex §i pranii colaterali la St. Dimitrie. Sf. So-
fia pare cd n'a avtit la Inceput judecind dupä wide dovezi arhitec-
tonice 4), ci numai o terasd ; fatada principalä era la fel cu cele la-
terale, dar nivelul terasei narthexului era superior celorlalte. Tribune
deschise spre naos. la St. Irena prin trei arcuri in plin centru, la
clddirea principald i capela funeral-A dela Fetije-Giami, la Kalender
giami, Hogia-Mustafa-giami 3) ; la Eschi-lmaret-giarni un sistem mai
putin obi§nuit, colturile spre chord stint ocupate de cloud camere
mici 6). Posterior clddirei .bisericei s'au addugat la Daphni, dupd
scara dela pridvor a cdrei ziddrie e deosebitd. La St. Neculai Or-
fanul din Salonic Inter) epocd tirzie, se construe§te un mu§arabi"
ca o galerie. 7) In ultima epocd tribunele mai sunt pastrate la Con-
stantinopol ca o amintire a basilic& helenistice, pe and tipul ori-
ental e lipsit complect de eles In secolul al XIV-lea se reduc pind
ce rdmin numai deasupra narthexului, cdci cultul imperial le impu-
nea numai in capitald. In Grecia se pdstreazd la Leondari (Arcadia)
St. Nicodem §i St. Stefan din Castoria.8) La Eschi Serai primul e-
taj este mai indArdt §i stá pe prima travd a bultilor narthexului ; a-
ceastA galerie se pare c'a fost acoperitä in terasä, rar procedeu la
Salonic ; e luminatd de ferestrele ce se gdsesc la partea superioard
a bAilor laterale 9)
Cind pdreau sd dispard, revin la Athos. Dacä nu erau cerute
de cultul imperial, erau necesare nevoilor augArilor ce tineau a-
colo lucrurile de pret sau pästrau agile lo). Bisericele athonite cu
planul treflat imprumutd tribunele dela basilici, dar numai deasupra
narthexului. PerzistA dela primele lavre, in secolul al XIV-lea la
Pantocrator, Esfigmen ; in secolul al XV-lea la Dionisiu ; in veacul
al XVI-Iea Bogdan, domnul Molclovei, face narthexul §i catehume-
nele dela Protaton din Karids.11) Din cauza lor s'a afirmat cd nart-
hexul fu nevoit sd-§i mic§oreze proporVile. Aparifia tribunelor la
Athos dovedesle perzistenfa si importanfa lor tn aria bizantina
bine tnfales modifictndu-se In raport cu dimensiunele generate
ale bisericei. Importanfa tribunelor narthexului reesa si din
faptul cc)" ele mai perzistä duper' ce de mull disprusera din
restul cldirei.

1) Corroyer, op. cit. p. 117.

') B. Filov, Sf. Sofiea", p. 34.
3) Diehl Monuments", p. 40.
4) Desvoltate la Diehl ; Monuments" pp. 121-123.
5) Diehl, Manuel", pp. 313-314 ; Ebersolt et Thiers, op. cit , p. 59.
°) Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 174.
1) Kondacov, op. cit.. p. 131.
8) Millet, L'6co1e grecque", pp. 29, 99
°) Diehl, Monuments", p. 206.
10) Brockhaus, op. cit. p. 20.
") N. Iorga Muntele Athos in leOturA cultririle rioastre", Buc 1914, p. 23

www.dacoromanica.ro
 89

5. Bolta. Meritui capital al artei bizantine sta tn variatele

solutii pe care le-a dat acoperisului bisericei. Ea prefera acopera-
mintul boltit pe care l- a variat dupa toate sistemele cunoscute pAna
la ei ; uneori diferite solutionäri se regasesc la aceiasi cladire. Inca
in prima epoca a formárii artei lor Bizantinii au creiat basilica cu
cupola' adaptind-o planului circular prin mijlocirea pandantivelor sau
a ntrompes d'angle". Pentru intiia oarä era firesc sa se multu-
measca a construi cupola numai pe naos ; dupä ce se obisnuesc,
nu se sfiesc s'o aduca pe narthex si pridvor chiar. Se'ntrebuintase
mai frecvent cupola pe pandantivi, obisnuita In Orient 9, pentruca
deacolo primise principalele inspiratii.
La fnceput narthexul primete numai o cupola, sistem co
apare i mai tfrziu cind numrul s'a fnmulfit. Bisericele capa-
dociene dela Ghereme au prima Incapere in forma de cruce acope-
ritä cu o cupola 9. La St. Irena din Constantinopol pe trava ves-
tica a naosului considerata ca exonarthex ; la biserica meridionall
dela Panachrantos i pe exonarthexul dela Sf. Andrei.2) Dintre cla -
direle mai noi la : Sf. Pantelimon i Sf. Vie din Salonic 4) ; S-tii A-
postoli din Grecia, Leonclari din Arcadia au cite una asezata pe
trava centrálä. In a doua epoca de aur cupolele se'nalta si se In-
multesc; la lnceput abia In dräznind sa sparga acoperisul. Cupole
joase apar la bisericele din Creta, sub influenta orientala, pinA mai
tirziu chiar 5) ; abia se 'naltá din dosul pignonului fatadei la Cai-
sariani, la St. Teodor din Arta 6). In Magne o cupola joasä pe un
patrat intre trei ziduri dela fatadä; dela Mistra o singura cupola are
biserica 'St. Sofia.
Pe incetul bolta se'nalta prin mijlocirea tamburului mai Intai la cu-
pola naosului si-apoi deasupra narthexului. Se indica narthexul de de-
park chiar numai dup acest semn,abia mai ifrziu cupola nart-
hexului nu se deosebea prea mult de cea a naosului la u-
nele monumente. lnainte Inca de secolul al XlV-lea9 domurile ating
maximul de inältime in costructia bizantina, ridictndu-se ca niste tur-
nuri la unghiurile fataderDeasupra esonarthexului bisericei sudice dela
Zeirec-giami cupola se'naltä pe untambur sträpuns de ferestre Itt plin cin-
tru ; o cupola asemenea celei din naos, dar cu tamburul mai jos, se'nalta
pe capätul galeriei nordice dela Fetige-giami.8) Rareori In aceasta epoca
narthexul se multameste numai cu o cupola. La Kazangilar-giami

i) A. Choisy L'art de bâtir chez les Byzantins", Paris 1882, p. 89.

') Strzygovschi, op. cit., p. 153.
5) Ebersolt et Thiers, op. cit., pp. 265-6.
Diehl, Monuments", P. 168.
Millet L'école grecque" pp. 46, 165.
° Idem, 165.
Cum grqit limiteaza Choisy (Histoire de l'architecture p. 70) ca
dovada contrarie Pantocratorul dela 1124 §i Kilisse-giami din sec. XI-lea
3) Diehl, Manuel", p. 144.

www.dacoromanica.ro
 90

dottä mici cupole pe narthex au tamburul strabatut de ferestre al

caror arcade ating acoperi§ul ') ; la Kahrie-giami douä cupole inalte
umplu de lumina narthexul 2) ; Kilisse-giami le are la capetele prid-
vorului depa§ind fatada naosului §i una la mijloc, la St. Neculai din
Serres stint mici. La Athos, desi narthexul e cu trei trave, are
cloud cupole ; la Dochiariu mari ca dupa constructia clädirei, dupä
ácela§ sistem reface cupolele Ivironultii Gorgora, regele Iberiei, la
1492 ; aici se boltesc §i capelele adaugate la partea anterioara,
care frnpreunä cu celelalte cupole mai mici fac un anturaj simetric
cupolei centrale de pe naos 4). In aceastä epocä numärul cupolelor
cre§te la trei §i chiar mai multe. Trei sunt la Delvino, la exonart-
hexul dela Nea Moni ; la Kilisse giami sunt sustinute de tambururi
octogonale foarte Malt; dind cladirei o siluela generalä foarte e-
leganta",5) la Isakie-giami la mijlocul fiecareia din cele trei navi 8)
Bizantinii au intrebuintat §i boltile en berceau" (leagän), pen-
truca se construiau mai usor de cît cupolele, ele reproduc exact ti-
-ptil roman. CInd Bizantinii Inlocuesc peatra si caramida ci moe-
loane, pentru a da forma vusuoarelor pun intre petre mortar sau
bag cIti o caramida ; la Athos, unde se intrebuinteaza numai cârä-
mida, bucatile care fac cheia sunt puse transversa1.7) De obicei se
acopereau en berceau" Incáperile laterale si lungärete, prin exce-
lenta colateralii. Tot a§a §i narthexul care nu atingea proportii mai
mari. In Syria : Kasr-lbn-Wardan tntrebuinteaza acest sistem la
boltirea narthexului i tribunelor; 8) In Asia mica se'ntinde pe lun-
gimea bratulului vestic al crucii, ce formeaza narthexul 14 Scupi,
Sivir Hissar §i Tomarza. 0 vastä bola en berceau acoperea nart-
-hexul interior dela Mustafa-giami, sträpunsá de cele Ire! bai care
dau in chora §i determinind astfel trei arcuri in potcoavä ; la fel In
narthexul interior dela Giil-giami.8) Spatiul ingust al scarii din nart-
hexul capelei funerare dela Fetige-giami nu putea primi de cit o a-
semenea bona. In Grecia se obi§nue§te peste toata cládirea 10) ; la
St. Stefan din Castoria peste narthexul ingust ; la St. Luca din Pho-
cida pilastrii dela intrarea exonarthexului sunt legati printeo bolta
similará 11), St. Georghe din Geracki are until transversal 12).

5) Ebersolt et Thiers, op. cit, p. 235.

') Millet In Histoire de Fart", p. 150.
8) N. Iorga Muntele Athos", p. 24.
4) Brockhaus, op. cit., p. 20.
5) Diehl, Manuel", p. 415.
5) Millet, L'école grecque"., P. 134.
') Choisy L'art de bate, p. 11.
8) Strzygovschi, Klein Asien", p. 124.
9) Ebersolt et Thiers, op. cit. PP. 80, 119.
10) Millet, L'cole grecque" P, 68.
") Diehl, St. Luc", p. 17.
") Millet.L'école grecque", p. 45,

www.dacoromanica.ro
 91

Din incrucisarea a douA bolti en berceau" rezultä o bola

en arête" (in cruce), utilizatä mult de Orientali. De la ei prin
Syrieni au luat-o i Byzantinii, inlocuind moeloanele prin carämida9
Din Anatolia la Dere-Ahsy narthexul e boltit en arête" pe incape-
rile centrale. La bisericele bizantine din Europa se gäsesc deasu-
pra narthexului divizat in mai multe inc5peri, la fiecare cite una,
la pridvorul Sf. lrena si St. Sofia din Constantinopol; esonarthexul
dela Eschi-lmaret-giami are trei bolti : la toate indperile dublului
narthex dela Zeirec-giami, la dublul narthex dela Fenari-issa-giami
si la esonarthexul dela Fetige-giami.2) La etajul inferior al dublului
narthex de la St. Luca, sustinute de arcade largi i intinse intre
z!clul bisericei incinta exterioará 3). La Salonic, cast la Constan-
i
tinopol, se obisnuiau calotele i boltile in cruce : Kazangilar-giami
are una mare pe trava centralá ; Eschi-serai acoperá toate incäpe-
rile cu bolti similare mai mici, sprijinindu-se de zid deoparte, pe
patru coloane de alta 4) S -tii Apostoli are trei pe exonarthex. Pa-
rigoritissa din Arta are patru numai pe Indperile laterale ; Daphni
numärá cele mai matte, acoperind toate indperile dublului narthex
si ale pridvorului adaos ulterior. La Klisse-chioi cladirea de nord
a narthexului a avut o boltä in cruce 9 ; biserica Cerbului pastreazA
la coltufile incAperii dela sudul narthexului cite un semipilastru
pentru a sustine arcurileFcupolei boltitä crucis. 9 La Sf. Sofia
din Sofia toate pärtile bisericei din interior au fost boltite en ar-
ête" incä dela primitiva constructie. Partea centralä a nartilexului
avea trei bolti, cea din mij(oc mai latä, cit usa ; partite laterale la
fel, toate sapte snstinute de patru arcuri in plin cintru ; etajul su-
perior e boltit la fel, cea din mijloc mai inaltä i mai mare de cit
bolta corespunzätoare dela etajul inferior-ceia ce ne face sa pre-
supunem c'au fost mai putin de sapte-se rezemau pe dottä arcuri
si pe prelungirele nävilor din naos.7) Mai toate narthexele i prid-
voarele dela Athos sunt acoperite eu bolti similare.
Boltile sferice erau costisitoare si de aceia Bizantinii le intre-
buintau mai rar. Cupolele exonarthexului dela Kilisse-giami sunt dis-
pártite prin dotiä bolti sferice; 8) etajul narthexului dela St. Luca
se 'mparte in trdi návi fiecare cu o bola sfericä !AIM, sustinutá si
de arcurile butante ale etajului inferior.9 Se presupune o asemenea

1) Choisy, L'art de bâtir", p. 28,

') Ebersolt et Thiers op. cit., pp. 188, 213, 233.
7) Diehl, St. Luc", p. 24.
') Diehl, Monuments", p. 203
") lzv6stiea", V, p. 93
9 Idem, p. 33
7) B. Filov, Sf. Sofiee pp. 42-43
") Ebersolt et Thiers. op. cit. p. 152
9 Diehl St. Luca p. 24.

www.dacoromanica.ro
 92

bola la turnul Pantocratului din Messembria. 1) Rare stint i bol-

tile eliptice sau semicupolele. Bolta eliptica se gaseste la Sf. Sofia
din Saionic i citeva biserici din ultima epocä ; Cristianu, pe Inca-
perea mijlocie a narthexului i peste Intreg narthexul dela Panto-
cratorul -Messembria.2) In mormintele de lIngä narthexul Sf. Du-
mitru din Salonic sunt bolli, la care aparatul de caramida joaca gi
un rol decorativ ; sala patratä are o b olt A circularL cea semi-,
circulará are o semicupolä foarte interesanta. 3) Pe nava centrala
a narthexului dela Taxiarchi este o semicupola ; la Kato-Panaghia
doui pe Incaperile laterale. Cu bolli semi sferice se acopereau u-
sele din naithex sau dela intrárile monumentale.
Tamburul era circular sau octogonal, impodobit cu ferestre
pe toate fetele sau simetric asezate ; Malt producea un efect de e-
leganta i soliditate. In veacul al XIII-lea, and cupola pe tambur
se generalizeaza, nervurile nu mai sunt utile, devin decorative si de
aceia se pot face si din caramida prelungindu-se pang pe tam-
bur 4).
In sfdrOl, nimeroase biserlci tnirebuinleaz diferile sis-
lone la bollirea unei ace1ela0 construcfii introductive. Cel mai
vechi exemplu la Sf. Sofia din Salonic pe cele cincisompartimente ;
la capátul nordic o cupolä pe pendantivi, la sud o bola en árete"
dota cupole eliptice la mijloc i una circularä pe trava centralä. 5)
Arhitectul se gandise la inceput sä bolteasca partea centralä cu trei
cupole juxtapuse, jar la margeni bolti in cruce In continuarea cola-
teralilor en berceau ; pentruca primele trebuiau sa fie ceva mai In-
alte, a ramas terasa tribunii mai Inala In dreptul lor. 6) La S-Iii
Sergiu i Bachus extremitatile sunt acoperite cu bolti e berceau,
centru cu o caloa ; la St. Irena trei bolli sferice la mijloc, extremi-
atile cu dota bolli en arete ; o mica cupola oarba pe pendantivi
gi dota bolli en arête la exonarthexul dela Mustafa-giami ; una en
berceau i dotia en arête la esonarthexul dela Kalender-giami ; o
calota i doua en arête la Budrungiami; o calota i doua bolti sfe-
rice la exonalthexul lui Kilisse-giami ; o calota si bolti eri arête la
esonarthexul dela Eschi-lmaret-giami, o cupola oarba flancata de
dold en berceau la narthexul interior al bisericei sudice Fenari-issa-
giami.)
La Neá Moni exonarthexul are trei calote pe cele trei Incaperi
carora le corespund altele la narthexul interior, boltite insa diferit :
centrala cu calota, lateralele semicilindric. Primul narthex dela St.
Luca din Phocida se Imparte In trei navi, lateralele boltite In cruce

1) BaI i Ghica, Messembria", p. 16

') Idem
3) Diehl. Monuments", pp. 83-84
Choisy ,,L'Art de batir", p. 67
9 Diehl, Monuments", p. 120
11 ldem P. 126.
7) Ebersolt et Thiers, op. cit. pp. 28, 58, 96, 140, 151, 172 si.215,

www.dacoromanica.ro
 03

cea din mijloc en berceau. 1) Bisericele din Salonic nu fac ex-

ceptie. La Kazangilar-giami incaperea centralä e boltita In cruce, la-
teralele en berceau, tribuna la fel ; pridvorul trilateral dela lacub-
pasa-giami acopera incdperile lateral e dela partea anterioara cu cu-
pole, cea mijlocie sudicd e en arête, ultima gresit lucrata, cad nu
se gaseste in axa cla direi, cum ar fi trebuit si cum e cupola depe
naos ; cupolele laterale sunt mnaltate putin pe tamburi si decorate cu
arcade. ') S-tii Apostoli bolteste cele trei incdperi ale exonarthexului
in cruce, casi incdperea centralä a esonarthexului, ale cdrui incaperi
laterale sunt acoperite cu cloud cupole mici, corespunzatoare celor-
lalte doua dela capetele estice ale porticului. Kato-Panaghja are bolti
semicilindrice transversal, ceiace constitue singurul indiciu de de-
marcare a unui pseudo-narthex. Christianu din Triphylia are cloud
calote la capatul narthexului i o boltd eliptica pe trava centrald ;
Samari cloud cupole mici la capete i o bola semicilindrica pe in-
cdperea centrald'; S-Iii Anarghiri o boltä similard la mijloc i doud
en arête pe margenile narthexului. La Koimesis din !slim unul din
cele mai complicate sisteme : la mijloc o calota marginitä de cloud
bolti en arête, dottä spatii inguste en berceau i doua calote la ca-
pete. Dela Mistra Brontochion are - cloud cupole mici pe laturi i o
boltä in cruce pe indperea centrald a narthexului interior.
Cupolele joase sau pe tambur, una sou mai multe, bolli
en berceau" i en arête", cupole eliptice sau semicupole,
aparte sau variat combinate-ro boglie de forme (n boltiree
narthexului, care singurd Thai ar putea califica arta de a cldi
a Bizantinilor.
6. Coloane. Bolta se sprijinea pe pilastri sau coloane i pe
capete de ziduri, sustinute uneori si de arcuri butante, ca la St.
Luca de pildä. Coloanele se cunosteau si'n antichitate, alternarea
lor cu pilastri este un procedeu medieval, pe care l-au utilizat
Bizantinii. Ca element arhitectonic sustin acoperisul sau impart spa-
Vul in navi; dar, casi'n antichitate, flind lucrate cu Ingrijire, servesc
ca element decorativ. Bizantinii intrebuinteaza toate coloanele
clasice mcdificate, dar mai ales stilul compozit roman, care'n arta
bizantina e cunoscut si sub numele teodosian", dupd capitol. De
multe ori coloanele bisericelor erau lucrate din material luat vechi-
lor clädiri, daca nu se transportau in intregime bucati luate temp-
lelor sau basilicelor, adaptandu-se prin saparea unui crismon tn-
scris in cerc sau nu.') Locul lor obisnuit e'n naos, la cládirele mai
mari se gdsesc si'n narthex.

9 Diehl ESt. Luc.". p. 17

9 Diehl, Monuments", pp. 180-182
9 Mai multe fragmente de coloane antice cu cruci aplicate stingaci
pe reversul sculpturilor vechi se gasesc la muzeul de antichitäti din lasi, din
sgpgturile d-lui Profesor Tafrali fgcute la Callatis in vara anului 1924.

www.dacoromanica.ro
 94

La Inceput nu era in narthexul basilicelor alt element arhitec-

tonic decorativ decît coloanele, ceiace dddea monumentului o simp -
!eta irnpunätoare. La Sf. Sofia si St. Sergiu Bachus din Constanti-
nopol coloanele erau lucrate din marmord a dusä din toate colturile
imperiului; decoratia capitelurilor cu florile de acant bâtute par'cd
de vânt sau cu sculpturi a jour ca veritabile dantele in peatrd. Por-
ticul dintre vestibulul central al narthexului dela Sf. loan Studion §i
atrium avea coloanele din marniorä de Proconez, frumusetea lor fu-
sese cintatd de un poet al veacului X.1) La Parenzo atrium era
format din opt coroane fatä de 18 ale basilicei'). La Mustafa-giami
cupola oarbd a exonarthexului se sprijinea de patru coloane ; cele
dintre esonarthex §i chord erau din marmord verde 9. La Eschi-
giuma din Salonic coloanele narthexului erau din marmord verde 4).
La Sf. Dumitru coloane de marmorä de cipolin in narthex §i la fiala
de-afard unde se sprijineau prin baze simple pe soclul circular ; 9
tripla arcaciä dintre narthex §i naos e sustinutä de coloane de mar-
mord verde cu baza ca la Eschi-giami.6) La Kalender-hame deco-
ratia capitelurilor ca la Sf. Sofia ; la Daphni arcadele gotice gemi-
nate adaoSe de Cistercieni se sprijineau pe coloane ionice 7); la Nea
Moni coloanele exonarthexului aveau o bazA atica cu un capitel In
opt col(uri.8) La Eschi-serai din Salonic narthexul e sustinut de patru
coloane de mdrimi deosebite; unele sunt mici si au fusul Inconjurat
de pldci largi §i groase, decorate cu o simpld mulurii; altele sunt
mai groase, pentrucd sustin greutatea tribunei, stîlpi gro§i de mar-
moil fárá capiteluri cu tranzitia dela circular la patrat prin colturi
moi care se perd In fus. 9) In epoca acestui monument apar coloane
Inca la cetedrala din Serres, la Patmos, Mistra si Athos ; Constan-
tinopolul folose§te mai mult pilaf 009
Pila§trii erau mai putin intrebuintati In vechea artá greacd si
la monumentele cre§tine primitive sau de mare importantä. Erau
grosi §i nu totdeauna cu capiteluri, uneori se addugau ornamente
färä gust acolate, ca la intrarea sf. Dumitru din Salonic. Atrium
dela Parenzo avea pe lingä coloane §i patru pilastri patrati in sec-
thine, sustinind la colturi arcadele ; acele ce despart narthexul
de chora dela al-giami se sprijind pe doi solizi pila§tri,u) Arca-

1) La Ebersolt et Thiers, op. cit. p. 6.

1) 0. Brehier Nouvelles recherches sur l'histoire de la sculpture by-
zantine" Paris 1913 p. 5.
') Ebersolt et Thiers, op. cit., pp. 79, 86.
4) Diehl, Monuments", p. 48
°) I(1em, p. 69.
6) Idem, p. 76.
°) Millet, Daphni", p. 58.
°) Strzygovschi, Byzant. Zeitschrift. p. 146.
9) Diehl, Monuments", p. 207.
19) Millet, L'ecole grecque", p. 130.
11) Brehier, Sculpture byzantine", p. 5.
1°) Ebersolt et Thiers, op. cit. p. 119.

www.dacoromanica.ro
 95

dele geminate dela Daphni trebue sä fi fost inconjurate de o arcadá

mai mare sustinutd de pila§tri ca la S-tii Apostoli de mai tirziu. ')
Bolta criptei dela I.Kiserif-giami din Salonic e sustinutA pe pilastri
din cärärnidä 2) ; semipilastri masivi din acela§ material la narthexul
bisericei Cerbului din Pirdop, la colturile constructiei alâturate nart-
hexului ctte unul pentru sustinerea cupolei 3) ; la Sf. Sofia bulgará
doi stilpi strajuesc pe laturile u§ii, la partea de jos doi semi pi-
la§tri.
Coloanele stint intununate de capiteluri, de forma §i decoratia

.v.
7'N

. /Z. 'A
R, 4 .

-
r,

°. .

, ..I fag 5 .

F17. SG. Capitol dole Sf. Sofia din Salonic

obisnuitä artei bizantine, stilul compozit cu mulle influente orientale.

Ca prototip pentru coloanele narthexului pot fi luate acele dela Pa-
renzo (fig. 82) ; capitelurile, in formä de piramidä rästurnatä, sunt
sculptate A jour" §i au imposturi intermediare cu monograma lui
Eufrasius 4). Bisericele din Constantinopol §i Salonic au pastrat o
decoratie mai originalä (fig. 86). La Sf. Sofia, S-tii Sergiu si Ba-
chus, Mustafa-pasa-giami si Kalender-giami sau S-ta Sofia din Sa-
Ionic capitelurile au volute ionice, peste care se 'naltd imposturile,
decorate cu foi de acant aplicate.5) La Kalender-giami coloanele u-
§ii din narthex au capiteluri ioniene cu dotia rill dull de acant si
1) Millet, Daphni", p. 58.
2) Diehl, Monuments" p. 217.
a) Mutafciev, ,,Izvéstiea", V, pp. 29, 33.
5) Ctitorul catedralei din Parenzo (Bréhier, Sculpture byzantine p. 8.)
5) Diehl, Manuel" p. 314.

www.dacoromanica.ro
 96

rozete 1) ; pilatrii interiori ai narthexului dela St. loan Studion .sunt

acoperiti de-o cornisä bogat sculptata cu ornamente variate, carac-
teristice sec. V-lea 2). Sculpturile exonarthexului dela Kilisse-giami
apartin la doua epoci : capitelurile coloanelor dela dreapta intrariii
au volute si acant trepanat, caracteristice veacului V ; acele ale co-j
loanelor dela stinga intrdrii apartin veacului VI 3). Sculpturile ca-
pitelurilor dela tripla arcadd a narthexului dela Sf. Dumitru din Sa-
Ionic, datind din a doua jumatate a sec. V, reprezinä Frunze decu-
pate â jour, la mijloc o cruce, deasupra capitelurilor un abac foarte
larg. In partea de sus a unuia din stilpii care sustin arcurile ex-
trenie este un mic capitel, lucrat din frunze mici la mijloc i mai
mari la unghiuri, sustinute de altele si de un ,rfind de dinti de fe-
resträu rästurnati 4) Porticul din dreapta al navii se sprijinea pe zi-
dul narthexului prin mijlocul unui dosseret" cu un capitel remar-
cabil. E format din dottä capiteIuri de pilastri suprapusi ; pe fie-
care cite cloud paseri, asezate pe foi de acant de stil teodosian,
beau apa dinteun cantharos din care es frunze formind coronamen-
tul capitelului; e motiv foarte obisnuit artei bizantine, dar tratat aici
cu o artä deosebitä" 5). Abacul din frunze inane; pe fetele mici ale
stilpului decoratia e la fel cu a capitelurilor pilastrilor din narthex.
Scara din narthexul bisericei Sf. Serglu i Bachus e decorata cu
douä arhivolte, una sprijinindu-se pe doul colonete, a doua tmpo-
dobitä cu frunze de cinci lobi 6) Arcadele narthexului dela Eschi-
giuma au coloanele cu capitelurile de marmord albä decorate cu
frunze dantelate i incadrind o coroand cu crucea inscrisa. Capi-
telurile sunt mai fin lucrate de cit cele din naos : abacul decorat
cu rinsouri din frunze gdurite i astragale din frunze la fel, decu-
pate foarte fin.' (fig. 87).
La monumentele din ultima epoca se da mai putina atentie
sculpturelor coloanelor. La Eschi-ser.ai stilpii n'ati capiteluri, sunt In-
coronati de-o lespede de marmord care tine loc de abac. Influente
strine, italiene fn deosebi, iau kcal vechii sculpturi (n *stile
aprate (n aceast epoc la popoarele ce fin prin arta lor de
Byzant. In primele fimpuri, sub Influenla artei entice, coloa-
nele se bucurcY Mai de atenfie, reclamate i de structure planului
basilical; mai tirziu desvoltindu-se planul in cruce i triconc rostul
lor cázu nu numai in narthex, ci pi'n naos.
7. Turnuri §i clopotnite. Fatadele erau flancate de turnuri
patrate de diferite mdrimi, la margenile narthexului depásind uneori
1) Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 104.
5) Idem, fig. 3.
3) ldem p. 19.
4) Diehl, Monuments" p. 76.
) Idem p. 91.
) Idem p. 48.
7 ) Ebersolt et. Thiers op. cit. p. 48.

5) Idem, p. 207.

www.dacoromanica.ro
 97

laturile sau cuprinse in corpul constructiel anterioare. Aveau mai

multe rosturi. In Syria serveau pentru sal-He, ce duceau la tribune
sau loggia, uneori numai pentru ornamentatie 1). De aici s'au ris-
[Audit cu acelas rost si in alte regiuni La Constantinopol si Salo-
nic sunt urme de turnuri, care dupa traditie serveau sa Inchida scln-
durile ce se loveau cu ciocanul,2) adica toaca noastra, sau chili.
clopotele.3) Pentru aceste se utiliza etajul superior ; cel inferior ser-
vea uneori si ca intrari pentru colaterali 4) - ca la Qualb-Luzeh,
Turmanin, (fig. 88) Bechio, Binbirkilisse.
Se pare ca pentru Intaia oará au aparut In Syria ; din turnu-

F.p. 87. Capitel dela Eschi-giuma din Salonic

rile dela Kasr-lbn-Wardan s'a pastrat numai cel nordic, cu usi la-
terale si scari pentru tribune.5) In Asia mica se vad urme la Diner,
Binbirkilisse, Dere-Ahsy depasind laturile cladireri; la Jürme unul sin-
gur la sud. La Constantinopol traditia aminteste un turn la Sf. So-
fia, probabil ca acel dela St. Sergiu asezat pe flancul sudic. La St.
Vital sunt cloud turnuri cu trepte deschizindu-se in narthex si de-
servind galeriile Matte ; 6) la St. Apollinar Nuovo o campanilá flan-

1) Holtzinger, pp, 203-204

') Choisy Histoire de l'archit.". p. 71
') Holtzinger, op. cit., p, 204
4) ldem, p. 205.
6) Strzygovschi Klein Asien", p. 125.
6) Corroyer, L'architecture", p. 117
7

www.dacoromanica.ro
 08

cheazá fatada apar(inincl turnurilor rotunde obi§nuite monumentelor

sacre ale Ravennei din secolele VIII si IX.') La Salonic se con-
strui un turn la -stInga fatadei dela St. Sofia, relnoit mult mai tir-
ziu ; la Kazangilar-giarni la coltul nordic al narthexului, ap cum
mai tirziu se construi cel dela Daphni. In ultima epoc turnu-
rile se mai gásesc rareori la narthex ; se pstrau la intrrile
porlilor sau la colturde incintei care împrejmuiau mtnstirele
servind ca puncte de rezisteng In fortificafie. Abia cloud mici
turnuri apar la Brontochion, St. Sofia, S-tii Teodori si Pantanassa
(fig. 89) din Mistra 2); deasupra narthexului dela St. Mihai din Mes-
sembria un turn pentagonal in cloud etaje.3)

Fig. 88. Fatada dela Turmanin

Locul lor II iau clopotnitele de forma circulard sau octogonalä

asezate de obicei deasupra narthexului. Apar pentru intaia oarä
in Occident cu rostul de-a sustine clopotele, de unde si numele
(campanilla", clocher", clopotnita"). Intrebuintarea clopotelor pare
sd se fi raspindit in secolul al VII-lea ; turnurile ridicate spre a le
sustine sunt toate posterioare acestei date : St. Apollinare in Classe,
Sf. Pudentina, St. Maria in Cosmedin 4). La Inceput sunt izolate ;
abia In secolul al XI- lea arhitectul romanic le leaga de biserica dind
cladirei o unitate armonioasa.9 In arta bizantind se pare c'au pa-
1) Diehl Ravenne", p. 48.
2) Millet L'école grecque", p. 125
2) Kanitz, op, cit., p. 435 -
4) Choisy, Histoire de l'architecture", p. 71 ; St. Apollinar din sec. XI
(Bréhier L'art byzantin", p. 77).
5) Enlart in Histoire de l'art" I, p. 102

www.dacoromanica.ro
 99

truns imediat in aceastA epocA ; la Kazangilar-giami din 1028 tri-

buna narthexului comunica printr'o usA cu'n tambur octogonal, ce
servea poate ca clopotnitA i probabil c'avea la partea dreaptä o
altd cupola asemAnAtoare, azi dispArutA.1) Tot veche trebue sA fie
clopotnita de peed din partea de apus a pridvorului dela catedrala
din Serres, care dateazä din secolele XI-XIll-lea.2) Spre nord
s'au rAspIndit pAnArn regiunele cele mai depArtate. La Messembria
deasupra narthexului dela Pantocrator, clopotnita e formatA din douA
etaje, partea superioarA e patratá ca plan si rAzitnatA pe un octo-
gon din patru trompe la colturi i patru arcuri pe mijlocul laturilor,
cu nise concave In interior.3)
Orientalii intrebuintau simandre", pe care le suspendau In

Fig. 89. Porticul nordic dela Pantanessa

turnuri speciale fiind portative. Din veacul al XIII-lea întrebuinta-

rea clopotnitelor, venite cu Cruciatii, se generalizeazá ; la Mistra for-
meazA unul din caracterele esentiale. 4) Se gäsesc in fatä sau pe
laturile clAdirei, dar separat, ca la St. Sofia din Trebizonda sau la
Vatopedi ; lingd fatadA, ca la St. Sofia din Constantinopol, Mitro-
polia din Mistra 5). Alteori s'au adAugat peste clAdirele vechi, ca la
Samari i Mitropolia din Ahena pus de Latini 9. La Athos cele
mai multe n'au clopotnite, de oarece n'au nevoe sä cheme la rugA-

1) Diehl, Monuments". p. 155

') Komlacov, op. cit p. 150. Millet sustine veacul al XIII-lea (L'école
grecque" p. 135).
9 Bills si Ghica Messembria", p. 16.
4) Millet L'ecole grecque", p. 124.
5) Cf. fotogr. la Brehier, L'art bys," p. 97.
') Millet, L'ecole grecque" p. 136.

www.dacoromanica.ro
 100

dune prin clopote ; o tabla de lemn sau de fer i un ciocan ajun-

geau. S'au introdus abia in ultimul veac al artei athonite i n'au
mare valoare artistica nedeosebindu-se de turnurile de pazA ale in-
cintei.1) Local lor pe narthex varieaza pe trava centrala la Esfig-
men, la stInga srnapoia pridvorului la Pantocrator.2)
Forma depinde de locul care-I ocupA ; cele .izolate sunt inalte
masive, ca la Vatopedi, Trebizonda, Vostifa, cu trei zone de fe-
restre de forme variate sunt clopotnitele dela Constantinopol, Mistra
Xeropotamos. Deasupra narthexalui sunt joase i laminate la un
singur etaj, acoperisul in panta.5) Dupä un veac de intrebuinfare
arhitectul bizantin le construeste artistic. Cea dela Brontochion este
o capod'operA, prototipul clopotnifelor bizantine, f5râ urmele latine ;
frumoase sunt i acele dela St. Sofia si Pantanassa. Sunt tmpodo-
bite cu bAi largi trilobate care le lungesc ; se unesc cu fafada cládi-
rei h&c, linie onduloasa, uneori bine combinate pentru a susfine un
pridvor sau a lega un altul.4
Dela turnurile patrate sau poligonale din Syria si pfnn
Italia, amintind caracterul de fortreal al pdlatelor orientale
si pnd la clopotnilele occid3mtale, elegante si concurind tam-
burul cupolelor, cele mai multe biserici :bizantine au dal nart-
hexului un aspect propriu si interesant.
8. Materialul. In antichitate cladirele civile i religioase se
construiau dinteun material tare : granitul Egiptului, partea dln mun-
fil Assiriei, minunata marmorä a Grecilor ; numai Cha ldeenii au con-
struit din carämidá, din care pricinä operile lor arhitectonic.! sunt
greu de recunoscut. Bizantinii, influenfafi de orient, au Intrebuinfat
dramida tn aceiasi proporfie aproape casi peatra, mai ttrziu cu pre-
ferinfa si mai mutt amtndotfa de cit marmora. Nu se facea nici
deosebire ?titre naos si narthex ; doar la fafacla se folosea mai mutt
carAmida pentru calitAfile ei decorative. Se lucrau arcadele oarbe
decorative sau deäsupra ferestrelor, frizele de dinfi de ferestrau, u-
neori pilastri i coloane.
Peatra s'a Intrebuinfat cu deosebire in regiunele bogate in a-
cest material, ca'n Syria la Turmanin i celelatte ; la Tsanlykilisse
din Anatolia total din peaträ, cärämida numai la fafada sudic3.5)
Pe coastä apusanA si sudicd numai bisericele sunt de cAra-
midi, ca cea dela etsajak9 ; in centru i rasarit din peatra se con-
strueste chiar atrium7). Biserica St. Sofia din Sofia, desi are un

Brockhaus, op. cit., p, 15

8) Millet, L'ticole grecque", p. 127
3) Idem, pp. 137-138.
9 ldem, pp. 138-139.
3) Strzygovschi, »Klein Asien", p. 157.
9 Diehl, Manuel", p. 85.
9 klem p. 94

www.dacoromanica.ro
 101

plan asenangtor bisericelor in cruce din centrul Asiei Mici §i Syria,

e lucraa mai mult din cArAmiciA, din cauza traditiei romanice lo -
cale 1).
Cel mai obi§nuit sistem alternarea petrei cu cArAmida. Peatra
era tAiatä in blocuri mari, lespezi, placaje sau tuf, prundi§; al-
mida era ars5 ca olanele sau mai putin rezistentA. Zidurile atriu-
mului dela St. loan Studion erau lucrate, ca§i fatadele bisericei, din
pAturi de cArAmidA §i moeloane ; la fel fatada dela Kalender-giami.2)
In bisericele bizantine dela Préslav se'ntrebuinteazA dramida pa-
tratä 9 ; biserica Cerbului din Pirdop lucreazA la inceput din peatrA
apoi din cArArniciA Wild §i pila§trii.4) La Kazangilar-giami elemen-
tele decorative din marmorA, peatra §i cardmicIA, care serve§te pen-
tru a scoate in relief formele.5) La st. Luca zidul e format la nar-
hex din cArAmizi §i petre, WA a fi peste tot In pAturi uniforme §i
regulate.6) Sf. Neculai de ling5 Serres §i Sf. Neculai din Dutli sunt
lucrate din peatra, arcurile §i boltile din tuf §i cArAmica 7).
Chid boltile se'nalt5 pe tamburi; nervurile ne mai pAstrind rezistenta
se construesc din drämicIA §i devin decorative, ca la bisericele din
Messembria, unde alternanta materialului e regua generall Biseri-
cele dela Mistra intrebuinteazA drAmida cu profuziune la decorarea
fatadelor vestice §i laterale6).
Deci, atft la chidirele anexe ell qi'n construclla elemen-
telor principale ale narthexului, se constat o varialie, dove-
dind vitalitatea artei bizantine in general ; prin aceasta partea
de contribulie a narthexului egaleaz restul clädirei. Caracte-
rele generale ale arhitecturii bizantine : atenlia, ingeniozitatea
f i eleganla se regsesc in tntregime la construclia introducti.

1) Filov, S. Sofiea" p. 130,

') Ebersolt et Thiers op. cit. pp. I I, 96.
9 Gospodinov, Izvstiea" VI, p. 158.
9 »Isvéstiea" V, p. 42
9 Diehl, Monuments', p. 153.
9 Bobcev, Izvés(iea" VII, p. 44
7) Diehl, Monuments" 53
8) Millet Leslmonuments de Mistra", plaw diferite.

www.dacoromanica.ro
 C. Elemente decorative

Monurnentele de artä se definesc nu numai prin frurnusetea

structurii arhitectonice, care oriclt de simetria armonioasä sau im-
pozantä ar fi, nu poate desávirsi efectul fr concursul plasticei
sculpturale i picturale. Conceptia crestinä a modificat valoarea sculp-
turii, stralucit reprezentatä in artele antLe, reducind-o numai la e-
lement secundar decorativ. Pictura a pästrat importanta ; arta cres-
find a creiat o iconografie nod, dela inceputurile simbolice ale ca-
tacombelor la frumoasele mozaicuri bizantine din primele epoci de
aur, cind concursul oficialitätii a fost eficace. Infiltratiunelor págine
s'au adáugat inspiratii noi, nu lipsite totdeauna de valoare technia
si esteticä. Decoratia monumentelor crestine era ingräditä de a-
celeasi cerinti dogmatice care au influentat i arhitectura. Mozai-
curile i frescele aveau rostul de-a intregi educatia religioasä, pe
care credinciosul fácea in timpul oficierii cultului. Iconografia
crestinä este simbolia i impresionantä pinä la grozavele viziuni a-
pocaliptice, care loveau pe privitori chiar dela intrare. Constructia
introductivd are rostul de a pregati, nu numai prin izolare de sane-
tuar pe neofiti, dar i pentru vechii credinciosi se stridanueste sä-i
fac5 a intälege ceia ce va decurge In timpul slujbei divine.
Strict simbolicd i cu decor mitologic in primele timpuri, se-
yeti i märeatä dupa triumful bisericei sett epoca de glorie sub
Justinian si Macedonici, iconografia bizantinä devine drarnaticA pi
mai putin luxoasä spre ultimele manifestári.')
1. Pavaje §i velum. Din atrium si pinä in fata altarului se
obisnuia a se acopere pämintul cu pavaje demne de remarcat u-
neori prin lucrul lor artistic. Pavimentul era compus din Oki de
peatra simplä si de marmot-5, de timpuriu apar i mozaicuri diferite
Primele monumente le-au intrebuintat mai frecvent, si din amintirea
Incá proaspätä a pavajelor märete, care acopereau curtile i sale
basilicelor sau locuintelor particulare greco romane. In autorii tim-
pului gäsim unelte date din intreg cuprinsul imperiului roman si bi-

') L. Brehier L'art chrétien, son développement iconographique des

origines A nos jours", Paris 1918, passim.

www.dacoromanica.ro
 103

zantin i). Ca motive au pe 1410 subiecte §i descrieri antice, mo-

tive si simboluri noi, mai ales din lumea animalelor, cdci se consi-
dera mare pacat a reprezenta chipul ornului acolo unde putea fi cal-
cat in picioare.
In Milet existä din secolui VI-lea o basilicd cre§tind, al cdrui a-
trium era pavat cu scene reprezentind animate de tot felul : ur§i,
tigri, fazani, räti, vulturi §1 grifoni2). Sf. Sofia avea pavaje de mar-
morä proconezä care mergeau din exonarthex pina'n altar, fdrä nici
o distinctie. Si la cele mai multe din bisericile bizantine ale epo-
cii lui Justinian si Macedonicilor sistemul era la fel. Se mai päs-
treaza placajele de marmord pind §i in exonarthexul mult restaura t
dela Kalender giami din Constantinopol. La alte monumente pa-
vajele narthexului erau mai simple ca cele din naos. La Sf. Luca din
Phocida interiorul bisericii e pardosit cu bucäti de marmora multi-
colord, decorate cu mozaicuri in opus alexandrinum" ; In narthex
pavajul e format din pläci de marmord albd, inconjurate de o bandd
verde paralela cu zidul 4) Dintre minästirele athonite Vatopedi a Mt-
podobit dublul narthex cu un pavaj de marmord ce merge pinä la
narthexul exterior ; la miiloc o cruce verde pe un fond alb care
merge din biseria pind'n narthex b).
In primele timpuri ale Bisericii, adicd dupd construirea clädi-
rilor la suprafatä §i IAA 'ntr'o epoca, care se pare ca nu trece de
Justinian se obi§nuia ca privirile spectatorilor din narthex, catehu-
menti i neofitii, sd fie Impedecate de ni§te prize, Vela, trase dea-
lungul arcadelor dispärtitoare dintre narthex si naos. PAnzele se
manevrau In timpul slujbei pentru a permite sau nu vederea sane-
tuarultii, dupd cum cerea cultul. 6). La alte biserici §i mai ales la
acele care comunicau cu exteriorul prin deschideri prea largi, ca
basilicele din Italia, perdelele usii se puneau pentru a opri curentele
de aer sau sgomotele dinafard ; uneori pentru a evita desele des-
chideri ale u§elor cu canaturi.7). La bisericele capitalel aceste pinze
ascundeau pe imparat de vederea poporului In anumite momente ale
cultului 9. Aceste vele erau lucrate deseori artistic, in bisericile mari
in deosebi, si constituiau un element nelipsit narthexului, fireste a-
tunci când acesta era deschis prin colonade. Si cum mai mutt in
primele timpuri §i la monumentele bizantine narthexul e deschis spre
na os, velum apare mai frecvent in bisericile vechi bizantine. Folo-
sinta velumu-lui era atit de obi§nuitä, In cit s'a dat uneori nart-
hexului un nume care-I cuprindea, trivelum, dupä numärul pinzelor
la cele trei arcade. Apare pentru intAid oar/ In actele Sf. Dumitru

5) Vezi hisirarea lor in Holtzinger, pp. 179-180.

5) Ch. Diehl Manuel", p. 211.
5) Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 96.
') Ch. Diehl L'eglise de St. Luc" p. 35.
5) Brockaus, pp. 25, 39.
6) Benoit, op. cit. p. 27.
7) Holtzinger, op. cit., p. 65.
') O. Tafrali, op. cit., p. 65

www.dacoromanica.ro
 104

pentru narthexul acestei biserici. 1) In apus cel mai vechi model se

vede la reprezentarea unei biserici pe sarcofagul din muzeul Late-
ran apartinind secolului IV. 2) In une'e bisericii Sf. Sofia, St. Cle-
ment, Sf. Maria Cosmedin, S. Giorgio In Velabro §i altele, s'au pas-
trat vergelele de fier §i inelele pentru perdele. 3)
Era un obicei ráspindit in antichitate de a se decora alta-
rele, templele §i palatele cu pInze tesute artistic ; se vAd numeroase
reprezentäri de temple, scene funerare §i alte ceremonii sau monu-
mente In arta anticä.:4). In Evul Mediu a trecut obiceiul de a se
bare inträrile cu pInze decorate la bisericele crestine §i la alte mo-
numente.
Pînä azi chiar In biserica ortodoxá joaci un rol Insemnat
pinzele de la u§ile ImpárAte§ti ale altarului ; la bisericile catolice
din sudul Europei se obinuesc chiar la u§ile Inträrii. 9. Palatul Vo-
logez din Ctesifon, apartinind artei sasanide i distrus de Romani
la 164, avea porticele decorat cu stofe brodate cu aur §i Incadrate
cu pläci de argint 8). Pe mozaicurile de la Sf. George 'din Salonic
se vAd reprezentate (pine) vela decorând spatiile dintre coloanele
arhitecturilor ; pe un ambon de piaträ gäsit In curtea acelei4 bise-
rid se v6c1 baso-reliefuri cu arcadele ornate cu vela 7) Mozaicuri
de la St. Vital §i Apollinar cel nou din Ravenna au reprezentki
similare la palate, in unul de la Sf. Maria Maggiore se redä un ve-
lum de la intrarea basilicei 8) Erau impodobite cu scene sacre sau
alte subiecte profane, uneori istorice, dupa restul care-1 aveau ; la
narthex subiectile trebuie sa fi fost in legAturä cu pictura.
2. Fatada. Bisericele crestine se deosebesc de cládirele pa -
gine In privinta sculpturii. Frontoanele templelor grece§ti primeau
mari compozitii in relief pe care cre§tinismul le repugná ca chipuri
cioplite. Fatadele bisericilor nici nu puteau oferi cimpul larg al
sanctuarelor antice sau al bisericilor gotice de mai tfrziu flind as-
cunse de clädirea narthexului, care acoperea cel putin jumatatea de jos a
lor. Numai la bisericele färtt narthex se da o atentie deosebitá fata-
dei prin diferite sisteme de decoräri. Decorärile bisericilor vechi nu le
cunoa§tem suficient, fie din cauza refacerilor fatadei, schimbare care
se putea executa mult mai lesne, fie cá erau legate shins, mai ales
acele de cärämidg, material dispretuit In antichitate. Imbrácämintea
decorativá a celor dintdi biserici din Italia nu s'a pästrat, cele mai

'). Descrierea si stabilirea locului pe larg In O. Tafrali Le trivilon de

St. Demetrius de Salonique" in Melanges" pp. 40 si urm.
5) Holtzinger, p. 65
5) ldem
') Pe larg O. Tafrali, idem, p. 42
5) Holtzinger, idem
6) Saladin Manuel" p. 31
7) Tafrali, op. cit. p. 46
5) Idem. p. 47-48

www.dacoromanica.ro
 105

vechi par a fi de la sf. Laurent de peste ziduri, care nu se urea

mai mult de veacul XIII-lea 1) afar& de mozaicuri. In Orient s'au
putut reconstitui mai usor fatadele unor biserici din Syria a parti-
nind veacurilor V si VI-lea, deosebite Insä de acele occidentale.
Judecind dupd mai multe sarcofagii cre$tine din veacurile IV $i V-
lea executate artistic, se vede cA nu lipsea talentul sculptorilor pri-
mitivi, care ar fi putut acoperi fatadele cu frumoase base reliefuri.
Decoratorii s'au multumit Inca cu efecte scoase din variatii arhitec-
tonice i combinatii de material.
De obicei fatadele bisericilor bizantine sunt decorate cu relie-
fud reprezentInd figuri sau simboluri ; cu arcade strAmte i greoaie,
Imprumutate de la palatele persane i cu ornamente de cdramida.
Spre deosebire de templele antice Byzantinii Intrebuinteaza carAmida ;
care rupe monotonia pietrelor antice. Se deseneaza adevarate com-
pozitii mai ales din veacul X-lea, ca la Sf. Luca din Phocida i Sf.
Necodem sau se fac jocuri de lumina-de un efect surprinzator, ca
la Sf. Apostoli.
In ultimele secole se pot deosebi dotia curente : Grecia pas-
treazA mai mult gusty! clasic ; linii drepte i suprafete simple ; Con-
stantinopoIul e influentat de Orientul helenistic : arcaturi, gradarea
reliefului i unghiuri slabe. 2). Putine biserici au sculpturi propriu
zise : fatadele exonarthexului dela Kilisse-giami sunt Impodobite cu
rozace, exagoane i margherite 3).
La clAdirile care ramAneau libere de narthex fatada lasa sA
se vadd pArtile arhitectonice ale interiorului bisericii ; la cele cu nar-
thex se evidentia structura acestuia. La Kazangilar-giami din Salo-
nic apar frontoane curbe ; la St. Luca din Phocida ornamente dis-
crete scot In relief diferite parti ale cladirii din interior, la fatada
occidentalA pilastrii scosi InafarA corespund nAvilor. 5) Frontoane
frecvente apar la bisericile din Grecia de diferite forme $i apzAri ;
cand este un exonarthex, structura frontonului apare InclarAtul lui.
Pentru a varia ele se Inmultesc ; cel mai simplu e format din aco-
perkul Inclinat Inainte acoperind bolta en berceau" paralela cu
fatada, ca la Skripu, Skyros, St. Stefan din Castoria 6). Uneori ber-
ceau-ul se deschide la mijloc pe largimea navii mari ; alte ori ber-
ceau-ul narthexului Continua pe cel al nävii centrale ;. ca 'n Magne
sau Mitropolia din Athena ; sau ramIne dedecupt ca un fronton,
ca la Merbaca si Gostuni 7). Sisteme combinate se gAsesc la Kato-
Panagia í Sf. Teodor de la Arta ; hi Creta un simplu pignon in-
dicd extremitatea berceau-lui 8). La Mistra se decoreaza mai mult cu
°) Lasteyrie. op. cit. p 115
5) G. Millet in Histoire de l'art" I, pp. 161-162
5) S. Millet L'école greque"
4) Ebersolt et Thiersop. cit., p. 162.
5) Ch. Diehl Manuel" p. 414.
5) St. Luc" p. 14
') G. Millet L'école grecque, p. 143.
5) Idem p. 142

www.dacoromanica.ro
 106

frontoane de cit cu ,alte Motiv e. La lacub pap-giami trio-

tivul central al decoratiei erau pignoane curbe. 1). La St. Apostoli
din Salonic deasupra acoperiOlui se deseneaza pignonul semi-cir-
cuIar cu o eleganta fereastra trilobatä Intre cloud semipignoane cores-
punzind boltilor in cruce de la unghiurile patratului. 2) Bisericile
din Mesembria au fatadele lucrate In aceln chip : la St. loan forma
crucii se distinge bine la fatada 3).
Orientul decora de obicei fatadele cu arcaturi, motiv raspin-
dit de arta helenistica ; la bisericile din pe§terile capadociene sin-
gurul motiv decorativ erau arcadele 4) (fig. 90). La Niceia se cu-
nose Inca din secolul al IX, cand cinci arcade decoreaza fatada co-

Fig. 90. Fatada unei biserlci dela Gilreme

mud a narthexului §i tribunei. In Anatolia, Armenia §i de acolo

in Creta o serie de arcade mamici sau una singura de jos piná
sus, trece in Grecia, in Bulgaria §i peste Dunärea in Rominia. In
Mesopotamia au rostul de contraforti prin robustimea bor.') La St.
Luca din Phocida cloud arcade laterale indica dark corespunzatoare
sub care sunt alte trei arcade, in Magne e formatä din trei ziduri
sträpunse de arcade 6), la Samari o arcada mai inalta 7). La Daphni
decorul e bogat prin frize de arcaturi oarbea); la sf. Hie din Geraki

1 Ch. Diehl Salonique", p. 181.

ldem, p. 193
8 Ba1 i Ghica Messembria" p. 12.
Strzygovschi, p. 153
Millet, L'école greque" p. 162
G Idem. p. 172.
Idem, p. 173
g ) Idem p, 179

www.dacoromanica.ro
 107

o arcadd mare de jos pind sus. La Mistra ornamentatia sculpturalä

e redusd ; la fatade decoratia se multämeste la citeva motive, cel
mai obisnuit este arhitrava centralä cu doua arcuri de un sfert de
cerc 1). Din acesta cIteva exemple se poate vedea ca bisericile din
Grecia nu erau lipsite de motivul arcadelor, cum s'ar fi crezut. Con-
stantinopolul i Salonicul le utilizeazd mai mult Inca. In capitald
forma primitiva era arcada sub pignon, in secolele XI-X1II se mo-
dificd ; unghiul pignonului mai ascutit pInd ce dispare acoperisul Id
curba boltii, ramin numai arcadele. 0 serie de arcuri Intrerupea
monotonia fatadei dela Sergiu i Bachus 2) La Eschi-Imaret i Ki-

Fig. 91. Fatada biserfcei Theotocos dln:Constantin9pol

lisse-giami arcada de trei rame in grosimea ei. Pe timpul Comne-

gilor este o regula generald intrebuintarea exclusivä a arcadelor,
care se inmultesc cu rostul de-a reproduce multiplele parti ale con-
structiei introductive : narthex, tribuna, exonarthex sau wirtic ;
toate boltile, cupolele si caloteIe sunt indicate prin acest mijloc.3)
Extradosuri robuste la ambele biserici dela Zeirec-giami si Fenari-
isa-giami 4) (fig. 91). Un singur exemplu mai cunoscut fail arcade
e St. Irma, a cärei fatada dela narthex e stripunsd numai de fe-
restre.5)Zidul care desparte exonarthexul de narthek dela Eschi-
giuma din Salonice e o triplä bae, sub care se desemneazd mici ar-
cade de cárdmidä umplute cu ziddrie si care par sa nu fi fost nici
odatá ajurate, cu rostul de-a imprastia apasarea coloanelor triplei
1) Louis Bre bier Sculpture byzantine" pp. 49-50.
') Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 39,
3) Millet, L'école grecque", pp. 147, 148, 150.
4) Ebersolt et Thiers, op. cit., pp. 1S9, 217
') Millet L'école grecque" p. 151

www.dacoromanica.ro
 108

bäi 1) La Kazangilar-giami se &eau trei deschideri la primul etaj

§i trei mari arcade sub arhivoltele quadruple Incoronate de trei pig-
noane. La St. Apostoli arhivoltele de cärdrnidd ; i e probabil cd.
bolta In cruce a narthexulni fiind mai Inaltä de cit berceau-ul alä-
turat, se profila la fatadd printr'o arcadd ; ea lasd liberd Insä marea
bae corespunzind ramurei vestice a crucei 2). La Eski-serai deasupra
ferestelor i usei fatadei prezintä trei mari arcade, ale cáror picioare
ies In relief ; sistemul se reliefeazil mai bine la primul etaj, unde se
observá trei mari bAi, azi astupate, Incoronate de arhivolte cu un
dublu rind de cdrämizi din dinti de feresträu 3). La Vlateon arcade
simple incoroneazd curba berceau-rilor ; 4) cloud rinduri de arcade
oarbe la fatada St. Mihai din Messembria 5). Arcadele sunt umori
Inlocuite sau intovärdsite de n4e. In Anatoia arhitectura clridirelor
de cdrämidä 1ntrebuinteazd ca ornament arcade si nise drepte sou
concave. Asa la biserica Koimesis din Nicea apar la fatadd nume-
roase nise trei Inaintea ndvilor laterale, cloud la col turi ; Intre stilpii
cupoIei se gäsesc intovárdsite sus si jos de cáte o jumátate de nisä
micd. La Utsajak in interiorul Asiei Mici acelas sistem.6) Din A-
sia tree la Constantinopol-Klisse-giami cu patru nise pe laturile in-
trdrii principale-si la Salonic la Kazangilar-giami trei nise mici com-
plecteazd decorul ; la St. Apostoli sunt dispuse la marginile Inträrii
monumentale cloud nise destul de adinci 7). S'au räspAndit i aiurea;
la St. Luca o nisd Malta esä afard ca un portic 6), la Daphni nisele
sunt sapate pe pilastri 9, In Messembria nise concave si plate de-
coreazd sf. loan Aliturghios i Sf. Arhangheli lo)
Un alt sistem variazd fatadele pentru pitoresc, impärtindu-le
in doud sau trei etaje ; de obicei o cornisä sau un briu desparte
cloud rinduri de arcade. Cele de sus reproduc liniile naosului, cele
de jos ale exonarthexului. La Kilisse-giami din Constantinopol o
cornisä divide fatada In cloud zone : sus mici arcade corespunzind
diviziunilor, jos cloud mari bäi cu coloane i patru nise pe laturile
intrdrii 11). La Daphni si la St. Sofia din Ohrida acelas sistem : jos
o deschizAturä trilobati In fata uii i cloud geminate pe laturi, sus
trei arcade trilobate l egal distantate 12).

9 Ch. Diehl Salonique", p. 45.

5) Idern; p. 193
5). Idem, p. 206
4) Idem, 218
5) Kanitz, op. cit., p. 433
8) Stryzgovschi, p. 40
7) ('h. Diehl, Salonique", pp. 158, 193.
8) Millet L'école grecque", p. 163
9) Idem, p. 179.
19 Bal, Messembria" p. 16.
") Millet L'ecole grecque", p. 176.
") Idem, 177

www.dacoromanica.ro
 109

La i-Ithos rareori fatadele sunt impartite in douä printeun brtu

ca la Ivir, Esfigmen si Chilandar; de profil simplu e construit din
peatra si cäramidä, la alte biserici e vopsit.13). La St. loan Alitur-
ghios si St. Arhangheli din Messembria fatada are o cornisä profi-
latá de piatra, cioplitä cu podoabe frumoase din trompete, cruciu-
lite, obisnuite in epoca Paleologilor 2). Decoratii sculptate din oldrii
in verde plantate cu flori s'au fixat pe arhivoltele porticului dela
Fetige-giami din Constantinopol.3)
Citeodatá porticul prime'or biserici crestine e incadrat de tul-
pine de frunze sau coloane simple ; 4) in arta bizantina colonetile
sunt un motiv obisnuit de decorare. La Budrungiami s'au pastrat
Ind doua semicoloane pe laturile inträri. 5) La Kazangilar-giami se-
micoloane esinde dau jocuri de lumina inviorind fatada. La Salonic
Eschi-giuma decoreaza fatada narthexului cu bdi ce se razitnä pe
coloane monolite si stilpi la unghiuri ; arcurile extreme care duc la
colaterali se sprijineau tot pe coloane, de la care se mai vdd im-
posturile. Coloanele monolite ale bailor se compuneau din doud ju-
mätäti usor conice, etalate de-un pilastru-formá obisnuitd in Ano-
tolia- ; au capitelul conic in caneluri verticale, ovule, astragali ; im-
postul usor mulurat si cu ornamente, bazele ca cele atice 6). lacub
pasi-giami are la colturile fatadei si cupolelor coloane angajate de
&Amin, cu capiteluri tot din cdramidd-; 7) narthexul exterior de
la Sf. Apostoli are' fatade din bdi mari cu coloane si nise 8) ; deasupra
narthexului dela Mitropolia din Mistra un pilastru nordic are un
impost sculptat cu ornamente din linii de ovuri si gauri. 8) La col-
turile octogonului pe care se urcd clopotnita Pantocratorului din
Messembria se vád unele din capitelele d piatra ale colonetelor de-
corative. 10)
In sfärsit, cel mai usor mijloc de efect dpcorativ fu alterna-
rea materialului de piatrd si cärdrnidä, asezate in päturi si desene
variate. Este In usajul decoratorilor bizantini din ultima epoca si s'a
tispindit la scolile mostenitoare artei bizantine. Cel mai vechi mo-
del apare la Kilisse-giami (secolul Xl), desi se banueste cd poate
sä fi fost adaugata mai tirziu. La dreapta si stinga usii dela in-
trare arcade trilobate cu parapete sculptate in piatrd ; deasupra, sub
linia acoperisului, alt rind de arcade in lurul ferestrelor din piaträ,

9 G. Bals, Arhitectura St. munte" p. 18

') Ghica si Bals Messembria", pp. 14, 18
a) Millet, Hist. de Part", HI, p, 931
4) Pérate, op. cit., p. 178,
6) Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 139
6) Ch. Diehl, Salonique" p. 46.
7) Idem, p. 172
8) Idern, p. 189
9) Brehier Sculpture" p. 56.
10) Bal§ Messernbria", p. 16.

www.dacoromanica.ro
 110

inconjurate de cdrämizi ; arcadele de piaträ §i cárdmida alterneazd

intro armonioása polichromie 1). La Sf. Luca cardmida e asezata la
fatadd mult mai variat pentru acela§ motiv. La Salonic Sf. Hie are
decoratia din cdrämidd formind dinti de feresträu §i alte elemente ;
2) Sf. Apostoli are o decoratie ingenioasd cArdmizile formeazd ar-
hivolte, cornise, capiteluri si coloane. 3) Fatada bisericilor Sf. Arhan-
gheli din Messembria este variatd prin straturi de piatrd §i card-
mida ; la Mistra cel mai frecvent motiv consta in liniile cardmizilor
si alternanta materia(elor de diferite culori 4) La Athos sunt con-
struite din rinduri de piatrá §i cardmida--, tip generalizat in toate
tárile unde planul athonit s'a impus.
. Deci exceptind cazuri rare, sculptura este necunoscutó
artistului bizantin, care se mullme0e s scoatei efecte pito-
re0i pentru privitorul de afar din intrebuinlarea arcadelor si
nielor intr'un registru sau cloud, din aplicarea colonetelor si
cornielor reliefate, din evidenliarea structurii arhitectonice, iar
mai teirziu din alternanla materialului.
3. Usile i ferestrele. Centrul unei fatade era Intrarea,
printr'o u§a sau mai multe, dreia trebuia sd i se dea o atentie deo-
sebitä. La inceput era obiceiul ca barbatii sá intre pe fata sudid a
porticului sau narthexului, iar femeile pe la nord ; pentru pastrarea
regulilor erau pazitori la u§i. Intrarea principald chiar din primele
timpuri se fixeaza pe la partea vestica, adicd in axa altarului la
capätul opus lui, folosindu-se intrari laterale in narthex sau chiar
in naos, pentru inlesnirea accesului. i aceste u§i erau lucrate cu
ingrijire, de obicei Trish' portalul impodobea intrarea-vesticd.
Artistul cretin avea inainte-i multe modele; dela tem-
plele si basilicele greco-romane nu se putea inspira, erau des-
chise larg prin portice cu colonade. Casele particulare i mai
ales palatele--de caracter privat-in perioada imperialei se
'npodobeau cu intrri monumentale, influenlate de arhitectura
civil oriental& In preajma triurnfului Bisericii, unul din cele mai
strälucite era palatul lui Dioclitian dela Spalato, zidit In 305 si ca-
racterizat in ornamentatie prin influenta orientalä §i exuberantd. Ti-
picd este ornamentarea portti Templului' sau Baptisterului". Porta-
lul e impodobit cu b corni§1 decorativa de rinsouri5)., sustinuta de
mici console decorate cu amorasi, victorii, vulturi ; la capete con-
sole mai mari decorate la capete cu frunze spinoase 6).
La vechile biserici cre§tine usile erau obiecte de veneratie, cre-
dinciosii se opreau pe pragul lor ; astäzi, in bisericile apusene in-
1) Ch. Diehl IVIanuel" p. 46.
2) 0. Tafrali Topographie" p. 177.
3) Ch. Diehl, Salonique" p.19I.
4) L. Bréhier, Sculpture" p. 50.
3) Intrebuintdm expresia francezd romizatd pentru rinceau", ramuri
intoarse pentru a denurni un ornament.
°) L. Bn':hier Sculpture", p. 4.

www.dacoromanica.ro
 III

chinkorul e retinut sa-si moaie degetele in apa sfintitá de lIngl

110, in bisericile ortodoxe sä se inchinä inainte de intrare. Pentru
a le mári creclinta se asezau aici relicve.
Erau doui usi importante in narthex : cea de-afara se numea
porta magna", ale cärei podoabe aminteau viata pämanteasc5, cea
dinspre naos se numea porta preciosa", podoabele ei aminteau
viata cereasca. Uneori se punea pe laturi un leu sau un cap, de
unde numele de inter leones" 1).
Ultimul indiciu dovedeOe mai mull influenja oriental;
aleele de sfinxi din fala templelor egiptene fi mai ales leii ina-
ripali dela tntreirile caselor particulare ale Assiro-Babilonieni-
/or; la templele grece0i se reprezentim ca acrotere pe margi-
nea frontoanelor.
In pritnele timpuri se obisnuiau spre narthex trei usi, care,
fiindca aveau partea de sus arcuitä, se numeau apsis", iar in apus

Fig. 92. Lintou la Behio

si arcus". Tot atunci aici sedeau plingitorii, la bisericele mai mici,

sau säracii, bátrinii si infirmii capätind eleimosina". 2)
In Orient inträrile erau din peaträ sau marmorá ; la biserica
din Nissa (Capadocia) podoaba primitivá a usii trebue sd fi fost
calitatea marmorei, peste care se afla compozitia stilisticä 3) Birna
(linteau) si usorii erau profilate si ornamentele cu cruci si lugere in-
tortochiate mai la toate vechile biserici din Syria, - ca la Kanavat,
Behio (fig. 92), El-Barak, Ruveiha, Kalb-Luzeh,- din Constantino-
pol-neobisnuit de bogat sculptatä" birna de la St. loan Studion 4)
-si mai ales din Spalato, unde s'au pästrat semnele unei stralucite
scoale dela Inceputul secolului al V-lea -- ca la st. Augustino del
Crucifisso, Catedrala din Bovara si S. Pietro 5). Strálucite sunt podoa-
bele de marmora dela usorii usii imperiale dela Sf. Sofia. Originala

Clausse, p. 39.
' B. Cireseanu op. cit.. p. 114.
' DupS scrisoarea lui Grigore din Nyssa catre Anphilochios din 1ko-
nium (I. Strzgovschi, p. 73).
) Holtzinger, op. cit., p. 48
5) Idem. pp. 57-58.

www.dacoromanica.ro
 112

este usa regalä a esonarthexului dela Kalender-giami : cloud coloanf

care sustin cite o lespede pe capiteluri, iar deasupra un arc in plin
cintru.9 Usile de comunicatie intre narthexele dela Eschi-lmaret-
giami pdstreazá Ina birnele ornate cu cruci, flori in 4 sau 8 petale
tulpini sinoase, usorii uselor din narthexele celor cloud biserici dela
Zeirec-giami alterneazd marmora rosä cu cea alba ; birna uii cen-
trale a dublului narthex era impodobitä la mijloc cu un cartus mu-
.

tilat". La St. Luca din Phocida usa dintre primul si al doilea nart-
hex ca i cele trei usi spre naos au incadräri de marmord ; bîrna
celei dintai e impodobitä cu o cruce !titre cloud foi de acant, bir-

Fig. 93. Uqa dintre narthexele dela Chilandar

nele celorlalte sunt mai simple, cea din mijloc are un rind de o-
vule 2). Toate usile dublului narthex de la Nea-Moni din Chios stint
impodobite cu profiluri de marmord grie i brunA, arcadele cu frunze
stilizate 3). Usa dela narthexul exterior al bisericit Vatopedi este de
marmot's si a fost mdritä la o restaurare ulterioard 4), probabil cea
däruitd de la Stefan despotul sirb la 1426 ) ; frumoase sculpturi la
Chilandar (fig. 93).
Alteori erau Mute din canaturi de lemn acoperite cu pldci de
bronz sculptate, de ivoriu sau bronz in intregime - fiind aparate In
acest caz si de pinzele atirnate. Bisericile bogate aruncau podoabe

1) Ebersolt et Thiers op. cit., p. 97

') Ch. Diehl St. Luc." p. 31.
5) I. Etryzgovschi Byz. Zeitschrift", p. 146.
4) Brockaus, p. 25.
5) N. lorga Muntele Athos" p. 17.

www.dacoromanica.ro
 113

de aur si argint, Paulinus vorbeste de aurea limina" ca la Orato-

rul St. loan. Hieronynus aminteste in scrisorile sale atre Demetrios
de sculpturile In lemn de cipru dela St. Sabina (secolul V) orindu-
ite in doua siruri de mici panouri decorate cu scene din Noul
Testament 1) (fig. 94). Din acelas material decorarile usilor dela
M-rea Caterina din Sinai a lui Justinian 2). Celebrele porli ale

Flg. 94. Up dela S-ta Sablna-Roma.

raiului" deM Baptisteriul din Florenta, sculptate de Ghiberti in

veacolul al X V-lea, au avut modele destul de respite cu zece
veacuri fnainte In aria bizantin (fig. 95).
Adeseori usorii poartä inscriptii care numesc pe fundator sau
povestesc despre clädire, pline de interesante informatiuni. Inscrip-
tiile dela Baptisterul Lateran din timpul lui Hilarius (461-68), de
la Oratorium lui loan Evanghelistul, dela Sfânta Cruce, la S. Pietro

1) Holtzinger, op. cit, pp. 64-64.

') Idem
8

www.dacoromanica.ro
 114

in vinculis din Roma sau de la Tebessa furnizeazd date asupra bi-

sericii 1) LaEl-Behoev lana Tabessa a pare monograma autorului
pentru India oarä, motiv obisnuit i aproape excluziv si'n Orient 2).
lnscriptii mai apar la Antiochia si bisericile din Syria : Esra, Basra,
Ruveiha. La usa principalä dela Sf. Sofia este o friza cu relief plat
reprezentand tronul lui D-zeu cu o carte deschisä, acoperitä cu cu-
vinte 3). -

Deasupra u§ii se afln timpanul, de ohicei pictat cu mozaicuri ;

uneori apar sculpturi, ca la Sf. Luca d:n Phocida de caracter ori-

Fi . 95 Detaliu dela up narthexului Sf. Sofia din Constantinopol

ental, reprezentind animale, grifoni, pasdri, cdmile, inscrise In cer-

curi `). Tot aici se deschide luneta, un ochi de bou, in care se
poate vedea origina rozetelor luminind nava centralá din artele
occidentale. Uneori luneta era Inchisä Inteo placä de piatrá ; exem-
ple se pot cita la Hiss, Ruveiha, Baquza, Kalb-Luzeh si altele O.
1) Holtzinger op. cit. pp. 58-59
') ldem p. 63
5) Idem p: 60
9 Ch. Diehl St. Luc", p. 31
al Holtzinger, op. cit., p. 57

www.dacoromanica.ro
 115

Usi le erau uneori trei i chiar cinci, cea din mijloc mai 1naltd
1ntotdeauna ; toate se numeau regiae" 1) La Kodsa-Kalessi din
Asia-micA erau trei cu acoperisuri caracteristice asezate pe console :
numai poarta din mijloc i dreapta aveau ornamente, probabil ci
cealaltA a ramas neisprtivitd. Sculpturile consolilor cu volute se a-
seamänd cu podoabele de la palatul lui Dioclitian 2). La Kazangilar-
giami din narthex se pAtrundea prin trei usi, cdrora le corespun-
deau deschiderile dela fatadd o usd dreptunghiulard sub un arc de
descarcare cu marginea de marmord i cu cornisd, cloud ferestre pe
margeni a).
Un factor Insemnat al efectului interior era luminarea bised-
dlor, care se fAcea rareori prin luneta dela timpanul usii sau prin
usa direct, totdeauna prin ferestre. Ferestrele erau de diferite forme
si mdrimi, asezate pe toate fatadele narthexului sau numai pe unele.
De cele mai multe ori erau arcuite la partea de sus. Deasupra aco-
perisului narthexu'ui dela Sf. Dumitru din Salonic se deschid cinci
ferestre pentru a lumina nava cea mare, din arcuri In plin cintru pe
stttpi dreptunghiuiari, decorati in interior cu coloane angajate Mrd
capitelun 4). Eschi-Serai e luminatd de ferestre ce se gdsesc la par-
tea superioard a bdilor laterale de pe fatada narthexului, care de
asemeni luminau inainte 6). La Eschi-giuma se pare cd existau fe-
restre-vitralii In interiorul narthexului : sub arcadele peretelui dis-
pArtit, la intradosul for o scobiturd este menajatd pentru a primi
rama, probabil de bronz, a vitraliului 6).
Allele sunt geminate, a died formate din cloud arcuri sprijinite
la mijloc de o colonetd ce desparte golul ferestrei in cloud. La Sf.
Luca se gdsesc, intre alte sisteme, ferestre geminate, sustinute de o
coloand cu cloud feluri de capiteluri : cubic cu o cruce sau cu vo-
lute, pe care se and un coussinet"-la etajul superior al narthe-
xului. La zidul dintre narthexe se gdseste un alt tip: fereastra ge-
minatd e sustinutd de un pilastru dreptunghfular cu capitelul cubic
strlmt. 7). Al treilea sistem e format dal ferestre trilobate, care
sunt de doud feluri : cu arcada centrald tnaltatd ' pe doi pilastri
dreptunghiulari de granit sau de, marmord, cu capitelul Ingust si or-
nat jos cu cruce, 8) sau cu arcadele de märimi egale. La Bimbir-
kilisse apar ambele sisteme : ferestre arcuite dintr'o singurd semi-
circomferintA i o dubld fereastrA, care se deschide spre nava cen-
trald ; al doilea etaj trei ferestre una lingd altd corespund ravilor,

Coroyer, op. cit., p. 52.

Strzygorrschi, op. cit., p, 166.
5) Ch. Diehl, Salonique", p. 157.
4) Idem, p. 71.
5) Idem, p. 206.
6) I dem, p. 44.
7) Ch. Diehl Salonique", p. 71.
") Ch. Diehl Sf. Luc" p. 28.

www.dacoromanica.ro
 116

cea din mijloc dublä i despärtitä prin jumätäti de coloane 1) La

Kasr-Ibn-Wardan din Syria fatada e sträpunsä de numeroase fere-
stre patrate pe laturile usii, la etaj trei ferestre inalte cu arcuri in
plin-cintru ; la acest sistem combinat se mai adauga cite o 110 si
o mica fereastrA deasupra semicirculará, care raspund turnurilor.
Pentru a mAri efectul decorativ al ferestrelor, cercevelele de
piatra erau uneori sclalptate cu aceleasi motive ca la chenarele ui-
lor, in proportii reduse. La Sf. Luca aveau jos cite o placa de mar-
morä sculptatd, care la ferestrele trilobate are o margine frumoasa
de frunze i la centru un buton esind inteun cerc märginit de doi
sarpi sustinind pe capul lor o cruce
Motivul sarpelui este o aparitie care aminteste de stravechi
influente egiptene. La una din ferestrele bilobate dela Daphni o
micA cornisa de stuc sculptatd incadra placile ajurate 3) Margenile
lor erau uneori Impodobite cu mozaicuri sau cu marmore lucrate
In rozace-amintire veche sirianä.
4. Mozaicuri Daca decoratia externa, in compdratie en alte
arte, era mai sarad In arta bizantinä, interiorul räscumpara lipsu-
rile intrecind templele antichit4ii sau moscheele medievale. NicAeri
ca in biserica crestina nu se potrivea mai bine decoratia in-
terna : lumina sulicientA, suprafete largi si unite armonios, subiecte
noi din cele cloud cicluri bibliee. Fiecare parte a bisericei are de-
coratia sa, dupa serviciul ce se oficiaza ; artistul nu-i incAtusat, nu-
mai alegerea subiectului depinde de priceperea credinciosilor, inspi-
ratia decoratorului famine liberA. Se observa i perzistenta motive-
lor antice, dar o nota iconografie se formeaza in perioada de tran-
zitie a catacombelor si a primelor cloud secole de libertafe religioasa
pänl la Justinian.
In interior paretii narthexului erau rareori acoperiti de sculp-
turi i marmora; mozaicurile si frescele sunt cele mai frecvente mij-
loace de decorare. Dintre vechile biserici constantinopolitane citeve
urme s'au pAstrat la S-ta Irena: pe un fond de aur coroane de
frunze strabAtute de losange"; pläci mari de marmora alba sunt
inconjurate de altele mai rnici de profir pe paretii dublului narthex
dela Zeirec-giami 4); la Kalender-giami se mai väd Inca douA Wad
sculptate de marmora gri de-oparte si alta a intrarii narthexului.
Biserica Nea, opera mare*. a Macedoniciior prin splendorile de-
coratiei, avea pridvorul impodobit luxos cu placaje de marmorA a-
tit de bine prinse, Melt pdreau o singura masä brazdatá de !MU

1) Strzygowschi, op. cit. p. 22.

'1 Ch. Diehl, Sf. Luc", p. 31.
6) G. Millet, Daphni", p. 64.
4) Ebersolt et Thiers, op. cit., pp. 67, 105,203.

www.dacoromanica.ro
 117

drepte 1). In exonarthexul dela Nea Moni din Chios sunt urme de
podoabe lucrate In marmorä, 2) probabil ca §i la Nea.
In al doilea narthex de la St. Luca o mulura din marmora
alba inconjoara partea de jos a peretilor ; la nivelui nasterii
boltilor o corni§a din acelas material cu profiltd accentuat, meo-
roneaza decoratia de marmora e peretului ; deasupra u§ei spre bi-
serica o friza din foi de acant ajurate intre cloud muluri. Pardo-
seala §i peretii exonarthexului dela Kahr:e-giami sunt acoperiti cu
marmore de variate nuante lucrate din ordinul lui Teodor Metohi-
tul 3). Intreaga sculptura bizantina nu reproduce chipul om ului ; o
excep,ie se cunoaste la M-rea Xeropctamos dela Athos. Pp peretele
narthexului un relief reproduce pe Sf. Dumitru, ce se crede c'ar
proveni dela Sf. Sofia din Constantinopol ; 4) e inibracat cu haina
lunga care acopera mina stinga complect, 5) cu dreapta tine o cruce.
Mozaicurile erau cunoscute antichitätil, dar se intrebuintau mai
mult la pavaje ; arta bizantina le-a ridicat pe pereti si cupole dIn-
du-le valoare de negäsit aiurea. Chiar dela intrare s'au asezat mo-
zaicuri la timpanuri, fie la cele exterioare, fie deasupra uselor spre
al doilea narthex. Dintre cele mai bine pastrate si artistice amin-
tim la Sf. $ofia, Niceea, Sf. Luca din Phocida, Nea Moni din Chios,
catedrale din $erres §i Vatopedi. La restauratia lui Vasile I Mace-
donicul $f. Sofia fu inzestrata cu o notia Imbradminte de mozaicuri.
La timpanul uii principale era reprezentat imparatul, in haine de
matasä si cu diadema de perle pe cap, prosternIndu-se inaintea lui
Christ ; care-I binecuvinteaza cu o mina, iar cu cealalta tine o carte
deschisa cu legenda : Pace votia" ; pe local liber doua medalioane
reprezinta figurile simbolice ale Luminei, prin Arhanghelul Mihail si a
Pacii-totul inteun stil ales. ) (fig. 96). Marele heteriarch Nicepho-
ros ce träia probabil pe timpul lui Constantin X (1059-1067), de-
coreaza narthexul bisericii Adormirea din Niceea cu mozdicuri reu-
site ; la timpanul u§ii e reprezentata Fecioara in jumatate carp, cu
o manta violeta auritä, de o tinuta armonioasa si impunatoare. 7)
Deasupra inträrii principale de la Daphni, ca si la Martorana, e
reprezentata Adormirea Maicii Domnului : Maria e culcata pe un
pat, Inconjurata de Apostoli ce pling, unii imbracati ca episcopi ;
Christ tine in brate sufletul Maicei Ddmnului infäsat Indreptandu-1
catre doi !aged gata sa-1 primeasca
') Ch. Diehl, Manuel" p. 405.
') Ch. Diehl, ,,Sf. Luc", p. 25.
Brehier, op. cit. pag. 109.
') Dupa expresie seamana cu acelea§i reprezentari ale Sf. Dumitru din
mozaicul dela Sf. Sofia.
5) Brockhaus op. cit. pag. 43.
6) Ch. Diehl, Manuel, pp. 472, 73 i Bayet, op. cit., p. 51. E singura
opera ramasa fn Constantinopol din epoca Macedonicilor (Brehier, L'art
byzantin") p. 157.
') ldem p. 488.
') L'Bréhier L'art Chriéntien" p. 141.

www.dacoromanica.ro
 118

Deasupra intrArii In narthexul dela Sf. Luca sunt cinci meda-

lioane : la mijloc Isus tintnd un ru(ou, pe laturi patru sfinti ai bise-
ricii árecesti care apar totdeauna Impreunä1), la a doua intrare Sf.
Luca (fig. 97). Acela§ Isus, de mArime considerabiik apare si'n
luneta dela Nea Moni, 2). la Vatopedi e'nconjurat de Sf. Maria si
Sf. loan, pe un fond de aur asa cum se regáseste la Grotta-Ferrata
din Italia 3). Tot aid pe laturile usii dela Intrare douä mozaicuri rep-
rezintä Ingerul si Fec(oara, personagii din Buna-Vestire-subiect re-
petat si'n interiorul bisericei 4).
Mutt discutate au fost mozaicurile dela Kahrie-giami, minu-
natä capod'opere ale artei bizantine. S'a crezut c'ar fi opera unui

.711T:Ir. er.1179,
..

:.:
0.
-1
.
, ,..... , r
g..
4-4." -5,7441,4iA.d.Pe:"..0:'..t.'..-
r .! ''.fIGA.37.
' .'. 1.!11.3 ' 't
7,..t4C7 f Cel-lerXMC2
ti. 4.4.... it.11... . .'. 11. 1,14.V11,...41:416CA'Alx!1: 4 :,14.110

Fig. 96. Mozaic dela S-1.a_Sofia din_Constantinopol

occidental prin eleganta compozitiei si strAlucirea coloritului; scenele

de la timpanul primului narthex si colosala Deisis dela päretele ce-
lui de-al doilea i. mintesc stilul mozaicurilor din Sicilia.5) De fapt
sunt opera noului stil pitoresc format la Constantinopol In veacul
XIV-lea, desi unele bucati pAr din epoca Comnenilor : Christ bine-
cuvintind, In bust, dela timpanul primului narthex si Deisis depe
zidurile celui de-al doilea narthex, aläturi de care este o inscriptie cu
numele lui Isaac Comnenul.6) Esentialul decoratiei a fost executat
lntre 1310-1320 din ordinul lui Teodor Metochitul logofkul lui
Andronic ll-lea, care se face reprezentat oferind in genunchi, biserica

9 Ch. Diehl, St, Lua" p. 45.

') Strzygovschi, Byz. Zeit", p. 150
3) Se poate sa fie o copie a acesteia
4) Clausse, op. cit. p. 453 si Bayet, op. cit. p. 246.1
5) Ch. Diehl, Manuel" p. 838.
°) Idem

www.dacoromanica.ro
 119

restauratá lui Christ, sttnd pe un iron inalt.9 Scena se aflá dea-

supra usli dela intrarea in narthex, printre celelalte mari figuri, a-
devArate icoane, dela celalalta intrare se allá Fecioara intre doi ar-
hangheli. Pe zidurile narthexului exterior se gäsesc scenele din co-
pilária lui lsus. Fragmente reale, ca scena recensemtntului, episoade
emotionante, ca macelul nevinovatilor : scene cu subiecte noi sau
!trite din vechiul ciclu al vietii lui Isus.2) In toate mozaicurile a-
pare un peisaj viu din arbori si alte plante, insufletit de pAuni fru-
mo§i3). In sfirsit, un alt ctitor apare pe tirnpanul dela Brontochion:
Teodor Paleologul imbracat cu o mantie de au& §i'nteo pozá
vie. 4)
In veacul al XII-1,!a, Biserica Nasterii a lui Constantin din Bet-

Fig. 97. Mozaic dela St. Luca din Phocida

leem prime§te mozaicuri, din care cele de deasupra u§ii dela in-
trare reprezintá o introducere la Nastere. Arborele Jesse desfâcea
ramurile sale sustinind medalloanele tuturor acelora care au anun-
tat nasterea lui Christ: profeti, Sibile, etc..") Intrarea vesticá de la
Sf. Gheorghe din Salonic era imprejmuitá de mozaicuri cu repre-
zentári de pasári detastndu-se in cite-o cásutä pe un fond de aur,
Incadrárile sunt umbrite cu un asa efect, in cit dau iluzia unei le-
§ituri reale.9 De aceiasi importantä erau §i mozaicurile dela intra-

,) Diehl, Manuel", p. 732

5) Idem p. 733.
3) Millet L'art chrétien d'Orient du milieu du XII-a sicle au milieu
du X1V-a siécle In Histoire de Fart". t. Ill. 2. Paris.
L. Brhier ; L'art byzantin", p. 162.
5 Ch. Diehl, Manuel" p. 528.
a Ch. Diehl, Salonique" p. 25.

www.dacoromanica.ro
 120

red sudicd : rozáce decorate cu svastica, cu borduri din motive, al-

ternind circulare i dreptunghiulare, decorate cu panere pline de fructe
pdsäri-amintire a mozaicilor antice din secolul al 1V-lea 1)
In interior mozaicurile se 'mpärteau pe pereti, cupole, coloane
si ferestre. Pe pdretele vestic dela Nea Moni erau reprezentati pa-
tru stiliti cu St. Simeon, la usd Daniil i Isaia, spre cupola' intra-
rea lui !sus In lerusalim 2). La St. Luca din Phocida In nisa emis-
fericd de la dreapta inträrii este Isus care ridicd bratul spre a arata
rana sa lui Thoma, care'n genunchi pune degetul - totul inteo vie
atitudine. Pe laturi cite cinci apostoli cu haine albe bine drapate,
cu fetele personale. Este una din cele mai vechi-daca nu cea mai
veche-reprezentäri a St. Thoma ; la Monreale, in secolul Xll-lea
o scenä sirnilard repetä dispozitile de la St. Luca, ambele dupd nor-
mele Manualului picturii" 3).
In curba interioard a arcadei niei sunt reprezentati trei din
apostoli : Bartolomeu, Toma i Filip, cu figurile alungite care vor
ramine in iconografia bizantin14) Dupa normele Manualului" apare
o scend foarte rard pe päretele din stinga narthexului deasupra fe-
restrei : spalarea picioarelor". Christ, cu hainä auritä si manta de
purpurd violetd, ingenunche i spald picioarele St. Petru, cu hainä
albd, care cu o mind face un sernn de mirare. Pe aceias band un
alt dint li scoate sandala, ceilalti apostoli cu figuri personalizate,
inteo build compozitie ; in curbe vin sd complecteze scena arcadei
trei apostoli : Sf. Simeon, Sf. Matei i St Luca, foarte bine re-
dat 5). La Nea Moni aceia§ scenä pe peretile nordic al narthexu-
lui 6). Daphni are mozaicurile narthexului impärtite in cloud grupe
pe peretii dela nord i sud. Primul raprezinta trei scene : spalarea
picioarelor, tradarea lui luda i Cina-dupd regulile Manualului ; al
doilea reprezinta ruga lui loachim i Anei, binecuvintarea Fecioarei
de preoti i prezentarea la templu 7). Artistul e inspirat din servi-
ciul liturgic, urmdreste mai mull intentti dogmatice; desi ii lipseste
o metodd hotáritd, coloritul e impresionant. La Nea Moni peretele
sudic reprezistä predica pe munte, calátoria la cer, la mijloc Fe-
cioara inconjuratä de apostoli, in sus ingeri purtind in glorie pe
Isus 8),
Peretele oriental al narthexului prin asezarea lui drept in
fafa celui care infra si invluind intrrea a doua, ctre naos,
reclama o atenfie din partea decoratorului mozaist.

9 Ch. Diehl, Salonique" p. 24.

°) Strzygovwschi Bizant. Zeitschrift" p. 151
5) Diehl, »St. Luc", pp. 40-41.
4) ldem, p. 41.
5) Diehl St. Luc" p. 41.
°) Strzygovschi, Byz. Zeit." p. 151
7) Diehl, Daphni", p. 58.
°I Strzygowschl Nea Moni auf Chios" p. 151.

www.dacoromanica.ro
 121

Pe zidul celui de al doilea narthex dela Kahrie-giami este o

compozitie cotosald Deisis, pentru a pune in evidentä pe Isus si
Fecioara ; sunt 18 compozitii reproducind toate detaliile apocrifelor.
Este una din cele mai iubite scene din iconografia bizantind prin
subiectul locvace §i prin posibilitätile de realizäri artistice. Odatä
cu cultul Fecioarei s'a introdus i arta reprezentärii vietii ei ; pare
sä fi apärut In Syria si de acolo in tot Orientul din secolul Xl-lea.
Reprezentarile dela Kahrie-giami sunt pitoresti, emotionante, cu o
compozitie savantä 1). Pe zidul oriental al narthexului dela Sf. Luca
e reprezentata Anastasia" : Christ in picioare, cu haina albd si cu
pulpana in vint pentru a reda miscare, pe un munte implintä o
cruce ; la dreapta Adam ingenunche In fata lui, la spatele lui Eva
inteo haina albá i cu manta rosie semuindu-se statuilor antice -
un tip interesant de femeie din secolul Xl-lea, aldturi de vdduvä §i
femeia lui lov ; David remarcabil prin spiritul de respect §i rugä.
Intreaga scena se distinge prin natural* unori gesturi, proportiona-
litatea corpului si expresia fetelor ; este una din vechile conceptii
a acestei scene ; mai tirziu sub rAnastasie" se intelege Invierea,
canonul se formeazd in veacul al XII-lea.2).
Pe acelas parete, deasupra u§ii spre bisericd, bustul lui arist
in tunicä auritd si hainä albasträ cu o carte In mina stingä, are o
infätisare severä ; fruntea inaltd, umbrele fetei cu brun, este Pan-
tocratorul"-cum apare la Kahrie-giami, Daphni §i Martorana 3) Tot
aici scena crucificärii. Christ gol, doar o hain usoarä, corpul slab
cruc ea pe un deal, unde capul lui A dam e u dat de sin-
gele rästignitului, Fecioara, §i St. loan Evanghelistul indurerati. Impor-
tantä reprezentarea lui Isus indurerat, pe care Biserica nu voia sä-1
scoboare din máretie, In veacul al Xl-lea apare cadavrul si chiar
convulziunile suferintelor, patetism nou 4). La Nea Moni deasupra
uii Pantocratorul in bust, ca la St. Luca, inconjurat de loachim
si Ana ; spre partea nordica invierea lui Lazdr, pe partea sudica
Indltarea la cer, in pliuri St. tef an si Pantelimon 6). Pe timpanul
u§ii spre biserica dela Vatopedi e reprezentat St. Nicolai si la in-
ceput se spune cd a fost unul din regii ctitori, poate Andronic II-lea
Paleologul 6). La Vatopedi afard de aceste mozaicuri §i de scena
descrisd Trimorphon" nu mai existau mozaicuri decit pe colonele
estice ale naosului, adica in general, in locurile mai vizibile. Din
toate mindstirele athonite numai Xenophont mai poseda mozaicuri
in narthex reprezentind pe St. Gheorghe §i Dimitrie, tineri cu mi-
nele spre Isus, Pantocrator"7).

1) Ch. Diehl, Manuel" p. 733.

') Ch. Diehl, St. Luc", pp. 42-43
3) ldem p. 45.
4) Ch. Diehl St. Luc", p. 47.
3) Strzygowschi, op. cit., p. 150
6) Care a murit lute o minästire, Brockhaus, op. cit., p. 96.
7) Idem, pp. 97 §i 101.

www.dacoromanica.ro
 122

Un spatiu potrivit il oferea acoperisul de cele mai multe ori

boltit. La Koimesis din Niceea cupola care precede poarta de in-
trare este impodobita cu o compozitie armonioasa : imprejurul unei
cruci de aur cu opt ramuri cei patru evanghelisti sunt asezati pe
pendantive despdrtiti de patru medalioane cu Christ, Fecioara §i doi
sfinti.1) Pe boltile in cruce dela narthexul St. Luca din Phocida sunt
mai multe medalioane din care s'au pastrat mai bine acele de pe
compartimentul mijlocit reprezentlnd : Madona Orantä in haina al-
basträ, St. loan BotezAtorul aspru, St. Mihail i Gavril, imberbi, dar
severi. Dintre celelalte se mai disting sfintii Cirus, loan si Cozma,
ultimul un reusit portret, bustul Madonei Orans apare §i pe cupola
narthexului dela Nea Moni ; pe clinpul de nord al acóperisului scena
Pentikosti : apostolii stau in semicerc, peste ei nimburi si raze 3).
La Kahrie-giami narthexul are douä cupole : in una Christ plutind
iar dedesupt patriarchi dela Metusalem i reprezentantii celor 12 tri-
buri ale lui Israel ; in cealaltä Madona Oranta, inconjuratä de 16
regi Evrei si 11 profeti.4)
Mozaistul bizantin nu neglijeazd nici alte suprafeti curbe rnai
mic chiar, ca arcalurile i intraclosurile lor uneori. Arcadele narthexului
de la St. Irena (Constantinopol) pastreazä inca frumoase mozaicuri
din secolul V15). Eschi-giuma din Salonic a fost decorata cu multe
mozaicuri din care au rarnas vneori la arcuiturile arcadelor si la
tripla bae a zidului narthexului spre naos. Motivele sunt : vase cu
struguri citiguliti de pasari, o cruce de aur intr'un cerc albastru, in
conjurat de patru porumbei sau flori i frunze esind din vase mari,
in mijlocul coroanelor pasdri, pesti, carti. Sunt minunat lucrate,
pot rivalizá numai cu acele dela St. Sofia si St. Dumitru; dupd Dal-
ton In intreaga desvoltare a ornamentului crestin primitiv, nimic
nu intrece aceste mozaicuri pentru gratia conceptiilor si bogatia co-
loritului"").
In arcada centrald dela narthexul St. Dumitru, acoperitd cu
marmorä cipolin", un mozaic din octogoane 7) de marmorä galbenä
si triunghiuri de marmora violetd, partea de deasupra a arhivoltelor
este din marmora de culori alternante, decoratia de deasupra arca-
delor din marmord cu vini largi 8). In curba interioarä a arcadelor
dispartitoare de la St. Luca sunt apostolii St. Jacob, Paul si loan
Teologul, cu haine albe juste, corpurile mai putin exacte : In arcada
stingd bustul lui St. Marc intovarasit de St. Andrei si Petru, ca si

2) Ch. Diehl, Manuel", p. 488.

2) Ch. Diehl St. Luc" pp. 46, 48.
') Strzygovschi, op. cit., p. 150
4) Ch. Diehl Manuel" p. 732.
5) Bréhier L'art layz" p. 183.
9 Byzantine art, and arheology" Oxford 1911, P. 383
7) Ch. Diehl numeste gresit hexagoane numarincl (lout( laturi mari pu
tin la figurile amintite (Salonique" p. 77)
8) Diehl, Salonique" p. 77.

www.dacoromanica.ro
 123

ceilalji redati 1) Pe arcurile narthexului dela Nea Moni §apte meda-

lioane cu sfinti, ImAliti in douá grupe 2).
Mai rar se väd mozaicuri pe coloane : la Nea Moni sunt In-
conjurate de opt sfinxi räzboinici (Sergiu, Teodor, Stratilatis, Orestis
Negadarios, Eugenios, Auxentios §i Eustratios) 3). Sau pe timpanu-
rile ferestelor, ca la St. Luca, unde sunt reprezentati : St. lmparati
in picioare pe taburete sustinind o cruce, triconjuraji de cinci me-
daboane cu sfinte Intro atitudine perfectä (Fevronia, Eugenia, Anas-
tasia, Agata §i Tecla) ; la altd fereasträ trei medalioane cu sfintele
Eugenia, Marina §i luliana, deasupra sf. Barbara §i Caterina cu cos-
turnul §i globul impárAteselor.4)
Dela intrare se anunKi minunertele bogälii decorative ale
interiorului si se pregeftes(e sufletul credinciosului pentru infe-
legerea cultului crestin, care se'nvirte in jurul unui personaj
divin, Isus Christos, Pe timpanul usii externe, in bust si bine
cuvintind, primind ofranda donatorului si uneori Fecioara; in-
nainle de a peisi in naos Deisis, fragment din judecala de a-
poi, II aminteste pentru ultima oarei indatoririle sale. Ridicind
ochii spre cer la raga, credinciosul ingenunche in jala, atotpu-
ternicului Pantocrator" depe cupola; sau tot aici Fecioara
blindá care se roagá pentru toll' si geneerlogia lui Isus ca o
prefafei la viaja ce urmeazei s se povesteascei în naos. Ci-
leva scene pe ca Spalarea picioarelor", fi insuflä sme-
renia marelui urnilit si ofensat" care a iertat pe toll.
5. Pictura. Mozaicurile erau costisitoare §i cereau multd
rabdare, vreme §i abilitate, de aceia cel mai obi§nuit mijloc de de-
corare fu zugraveala, mai putin costisitoare §i mai tivr de executat.
Antichitatea a cunoscut genul picturii numai partial, färä á ajunge
vreodata la capod'operile moderne, ramánInd neîntrecut In arhitec-
tura i sculpturä. Anticii n'au cunoscut perspectiva §i foarte naiv
peisagiul ; Bizantinii jin calea de mijloc WA a ajunge perfectia a-
titudinilor §i compozijiilor Rena§terii; legata Inca de convenjionalis-
mul peisagelor sau atitudinilor din pictura anticá, se ridicä la reda-
rea portretului, scenariului §i coloritului cu mai mult succes ca'n an-
ticitate ; catre ultima epoca a artei bizantine, cind frescele iau locul
mozaicului, s'anunjä zorile Rena§terei prin vioiciunea personagiilor §1
pátrunderea realului. E drept au fost canoane, strimte uneori, care
au mers pind la repetirea schematicá, cerutä §i de fondul religios
al comandei, dar nu totdeauna M anualu I" s'a impus §i chiar

1) Ch. Diehl St. Luc.". p. 44

') Strzygowschi, op. cit. p. 150
3) Idem
4) Ch. Diehl, St. Luc", p. 48.

www.dacoromanica.ro
 124

atunci lasA liberä inspiratia executiei, cel mult alegerea subiectului se

impune.
Din epoca primitivä Ind partea introductivä a clädirii religi-
case se împodobea cu picturi. Vestibulul din cata:ombele lui Domi-
tilla era Impodobit cu fresce, dintre care una reprezintä scena ban-
chetului ceresc : dui oameni stau de vorbä pe un pat avind dinainte
o mesuld cu peste í pine, in timp ce un servitor se apropie sä le
aducA vin'). Chid se clAdesc bisericile, peretii naosului si narthex-
ului sunt acoperiti cu picturi reprezentind manle sArbAtori ale cul-
tului crestin In 12 episoade mai Insemnate : buna Vestire, nasterea
prezentarea, botezul, invierea lui Lazär, schirnbarea la fatä, intrarea
In lerusalim, rästignirea, scoborirea In iad, inäl(area i moartea
Fecioarei.2) Narthexul dá o egalA importantä ciclului patimelor ca-
si episoadelor din viata Fecioarei ca la St. Luca, Nea Moni ; Sf. Pa-
vel dela Athos 3) are o reprezentare curioasä a Fecioarei cu epite-
tul, izvorul vietii" 4), probabil in legAturä cu nasterea lui Isus dätä-
torul luminei".
0 scenä reprezentatä de timpuriu este judecata din unnA, care
se desfäsoarä de obicei pe päretele spre care priveste cel ce Inträ.
Pe zidurile i boltile narthexului numeroaselor biserici dela Mistra,
in deosebi la Mitropolie 5) sunt mai multe judeati de apoi, lucrate
in ambele stiluri locale-di* veacurile XII si XIV-lea--sunt o mi-
nune" de mil decorativA si realistA, cu figurile individualizate, cu
suflul de emotie puternicä sau dureroasä 9. In mijloc Etimasia"
scena tronului cu atributele patimelor, ce apare din epoca icono-
clastä. ladul i Raiul se desfäsoarA intr'o lungA frizA pe cei patru
päreti ; flacArile formeazä prin incrucisärile lor o retea decorativA
In jurul celor condamnati ; diavoli mici, eleganti i vii ; condam-
nati cu pärul vulvoi, pAcAtoase goale invaluite de serpi ; pe and
mai jos !sus aratA lui Petru din Alexandria corpul sänätos al unui
adolescent antic. 7).
Apar apoi martiri In medalioane sau in întregime, portrete
sau scene din chinurile lor, cum e zugrävit pictorul lui Vasi'e Ma-
cedonicul In narthexul bisericii Nea din Constantinopol. 8). Cind se
formeazä Imnul Acatist (in veacul VHI-lea) nu trece imediat In ico-
nografie, ci abea in ultima epocä a artei bizantine (veacul XIV-lea).
Nemai gäsindu-se loc in biseria, trece In narthex, alAturi de celelalte
reprezentäri sfinte; dar uneori dupA scenele fixate de Manualul pic-
1) N. Pératé, op. cit., p. 116.
4) Ch. Diehl, Manuel", p. 459.
4) Pictat in 1423 de Andronic din Bizant
4) In original : yxoodohospygry"
6) L. Brihier L'art. bys., p. 164.
°) Ch. Diehl Manuel", p. 745. Millet sustine cä Judecate apartine-nu-
mai stilului a douS epocä, din §coala irnpresionista (op. cit., pp. 947-948).
7) G. Millet, L'art chretien" Hist. de l'art." pp. 947-948.
6) Bayet, op. cit., p. 147.

www.dacoromanica.ro
 125

turii, abea i se mai gäseste loc odatä cu Apocalipsul, sau alte ori
de loc, trecind in naos.1)
Afarä de scenele sacre cu un anumit rost, In narthex apar
dela o o vreme i alte personagii; in primul rind clitorii, proba-
bil fiinde alci se gseau adeseori mormintele lor. Prin seco-
lele al V-lea si VI-lea fundatorul, oferind biserica singur sau prin
intermediul martirului si al Ingerilor, este reprezentat in interiorul bi-
sericii, in abside chiar. Mai tirziu, pe mäsurd ce sfmtenia bisericii
crestea, ctitorii sunt alungap din altar In biseria si mai adesea In
narthex. 2).
Se evidentiazd prin aceasta caracterul narthexului de interme-
diar intre casa lui D-zeu i ceilalti oarneni. La Daphni pe un pi-
lastru din stinga usii este chipul unui Imparat cu diademä cu 1

un rulou care di drepturi minästirii ; pe alt pilastru e o figurá a-

semenea, ambele trebuie sd fie chipurile ctitorilor.3). Obiceiul e
mult mai räspindit la bisericile athonite : la Caracal sunt reprezen-
tati Petru i Pahomie-probabil Läpusneanu, Domnul Moldovei, care
era cfitor. 4) La Pantocrator un personaj in rugäciune fatá de Isus
§i o inscriptie care aratä pe logofkul Stan din Muntenia ca ctitor.5)
La Dochiariu sunt zugráviti ctitorii Alexandru i Ruxanda Läpus-
neanu ; la intrarea narthexului dela Xenofont sunt chipurile lui Ma-
tei Basarab si al Doamnei Elena (1637)6) ; care au adus un mes-
ter din Tara Rornîneasca sá zugraveasca narthexul §i trapeza acestei
rnInästiri. 7).
Spiritul profan a pätruns si mai tenace spre sfirsitul artei bi-
zantine, and se admite reprezentarea personagiilor clasice, chiar
dupä Manual, fireste numai in narthex. La una din bisericile Ivi-
rului sunt zugriviti Solon, Thucidide, Plutarch, Platon, Aristide,
Philon, Sofocle i altii. 5). Filosofii apar mai des in pictura 9). Nar-
thexul servea si ca informator ; aici se puneau inscriptiile, care vor-
besc despre istoria intregului monument sau numai despre pärtile
introductive. Inscriptii care aratä datele picturii sunt la mInästirile
athonite : Aghie-Pavlu din 1425, Dochiariu din 1512, Grigoriu ; din
vea cu I al XVII-lea sunt cele dela Sf. loan Botezatorul din Me-
niklei-Serres i multe altele.
In linii generale aceste sunt regulele care se pästreazä pentru
picturile narthexului. Nu erau scoli cu calapoade imuabile, cu texte
paragrafate; mestesugul se Invata dela mester la ucenic ; iconografia

1) 0. Tafrali-lconografia linnului Acatist" Bucure,Iti 1914, p. 56.

2) G. Millet Hist (le l'art byz." 1, p. 172.
3) G. Millet, Daphni", p. 21.
4) G. Bak, Arhit. Sf. Dante" p. 39.
9 Idem, p. 40.
6) p. 40.
7) Cum spune loan ('omnenul (lorga Athos" p. 45).
8) Bayet, 'op. cit., p. 260.
9) Bréhier, L'art byzantin",p. 55.

www.dacoromanica.ro
 126

se formeazá veacuri dearindul i dupä nevoile cultului. Cätre sfir-

situl artei bizantine i mai ales pentru republica athonitä, and ca-
noanele erau de mult definitive, apare cunoscutul Manual al pic-
turii" (Ermineia ton Zagrafon"), multä vreme nefixat ca timp pi
loc. Autorul a fost un grec Dionisie de Furna, care spune c'a lova-
tat regulile picturii dela maistrul din Salonic, Manuel Pause linos,
personaj necunoscut1) Urmärind cele mai insemnate picturi ale bi-
sericilor b.zantine i athonite, mai ales paralel cu Manua lul, nu tot-
deauna cerintele sunt Imp Unite. Pe deoparte erau asa de multe scene
cä o biserica i un narthex n'ar fi ajuns, pe de altä imaginatia ar-
tistului nu putea fi indtusatá de reguli inguste. Pictura se impune
totusi printr'o perfectá uniformitate.
Picturile din narthex sunt o Intregire a celor din altar, cu a-
celeasi persoane : Christ, Maria si Botezätorul, la care se adaugá
patronul bisericii. 2) Al doilea ciclu, din naos, se regdseste In nart-
hex prin !sus ca Pantocrator tnconjurat de profeti i ingeri, and
sunt dottä cupole-ca la Dochiariu-, pe a doua se reprezintä prea-
märirea lui !sus sau a Fecioarei 8). In narthex artistul poate intre-
buinta mai mult loc pentru aceste scene de cit cele din naos, ca-
re-i destinat incä i altora, sau foloseste spatiul pentru redarea u-
nui al treilea ciclu : sinoadele egumenice i martirajii.
Fiindd in naos sunt reproduse scene de la Pasti, In narthex
se regäsesc sárbätorile anterioare postului : parabolele cu vamesii pi
fariseii, cu fiul perdut, retntoarcerea lui Isus, alungarea lui Adam
din Paradis, adormirea í sfintii pustnici. Punctul de greutate al
acestui ciclu e reintoarcerea lui Isus, reprezentare märeatä ; la Do-
chiariu scena e tmprejmuitä de St. Ephraim Syrul i Sf. pusnic Ghe-
rasim, ale cäror särbátori cad tot asa.4)
Pe timpanul de la usa inträrii principale apare ca, i la mo-
zaicuri, bustul lui Christ cu Fecioara. La Nea Moni bustul lui Crist
apare tn cupola care acopere patratul dinaintea uii dinspre nart-
hexul interior, apoi Fecioara Orantä inteun medalion si opt sfinti
rázboinici asezati sub arcade 5) Deasupra uii la St. Neculai Orfa-
nul din Salonic e pictatá adorinirea Fecioarei 5) ; la fel pe timpa-
nul de la Dochiariu. La tnträrile unora din bisericile athonite sunt
reprezentate crud Inconjurate de lancea i bätul lui Isop cu litere
scrise aläturi. Dupd Manual : Deasupra uii sd faci pe Hristos
pe tron cu evanghelia deschisä i spunind : Eu slut usa prin care
dad cineva va intra la mine se va mintui" ; pe margeni Sf. Ma-

I) Cartea se comptine din 4 parti, a patra cuprimle meurea scenelor

in bisericA ; ultima redactare pare de la rnijlocul sec. XVIII.
'Ii acesta a fugit din naos spre narthex.
') Brokhaus, pp. 79-80.
4) Brokhaus, op. cit., pp. 82-83.
') Ch. Diehl, Manuel", P. 485.
6) Ch. Diehl, Salonique", p. 219.
'I Brokhahus, op. cit., p. 276.

www.dacoromanica.ro
 127

ria i Sf. loan Botezatoru1.1) Erau atit de impresionant redate f igu-

rile asezate la vederea oiicui in timpanurile externe, filet ele serveau
de model in miniaturistica. Tripticul Kakhuli din Mingrelia are mai
multe panouri In email, intre care un Pantocrator asezat pe arcul
ceresc Intr'un medalion si care pare copiat dupd un timpan de usä
amintind narthexul Sf. Sofii.2)
Pe zidul oriental care priveste spre cel ce intrd, Manualul fix-
seazd grupul Trimorfon, pe care Vatopedi 1-a redat In mozaicuri.
Deasupra usii spre naos, Christ cu Maria la dreapta lui si loan
BotezAtorul la stinga ; deasupra arhangheli. Regäsim scena la Dio-
nisiu (1547) cu'n adaos deasupra uiior, cei trei eopii In cuptor, co-
pilul Isus culcat i Sf. Treime, iar intre usi St. Nicolae.3) La Do-
chiariu deasupra uii la narthexul interior o scenä largd a rein-
toarcerii lui Isus, iar la al doilea narthex spre naos dupd Manual
cu adausurile : Ingeri vestitori, vestirea Mariei, Sf. Pavel si Petru ;
la mijloc Imnul Acatist.4) La Xenophont narthexul interior n'are nici
o reprezentare ; In cel exterior sunt reprezentati martirii, toti sfintii
si citorii Ingenunchiati, Matei Basarab i Doamna Elma ; spre usa
räsäriteanä Sf. Gheorghe. 5) Domnul Munteniei s'a milostivit cu re-
pararea i pictarea narthexului, probabil la 1640, de end minästirea
posedä mai multe documente de la el.
Pe peretele nordic se reprezintä, dupd Manual, arborele lesse,
In care apar de obicei Isus si Maria, si alungarea lui Adam. La
Dochiariu scena ocupä o mare parte a zidului, jos se mai pástreazA
aflarea capului lui loan Botezätorul ; In jos botezul lui !sus, sfinti
si familia ctitorilor ; in exonarthex : viata Sf. Gherasim. La Xeno-
phont narthexul interior reprezintá : purtarea crudi, Inaltarea la cer,
un martiraj, cele sapte sinoade, la mijloc alti martiri, iar jos chi-
puri de sfinti 8). Sinoadele egumenice dupd Manual sunt pe pere-
tele vestic de o parte si alta a Inträrii cu fata In interior. Asa le
regäsim la Dochiariu in narthexul interior, aläturi de sfintii : Elias,
lonas, Michail i Gavril, Stilitli, Melchisedec, Noah si Sf. Treime ; 7)
in exonarthex pe acelas loc minunea (Arhangheli") i preamdrirea
copiilor lui Isus deasupra uii, pe laturi Daniel zAreste pe 1sus",
si Isaia i leremia zárind pe Isus" 8).
*Fit picturä suprafetele arcuite au fost acoperite fárá sgircenie
din cele mai vechi timpuri. La Tokali-Kilisse din Capadocia cupola
pridvorului Are picturi cu personagii nu tocmai bine proportionate,
In ros si verde clar, ce par din veacurile IX si X-lea 0). Bogate
1) Manual", ed. A. Papadopol-Kerameus, P etrograd 1909, p. 331.
2) G. Millet, L'art bizant." p. 278.
3) Brokhaus, op. cit., p. 285.
4) Idem, plansa 12.
36) p. 283.
) p. 81.
4) , pIansa 12.
8) fdem
8) Desi chiar acelas autor se'ndoeste de vechimea data (Ch. Diehl,
Manuel", p. 539).

www.dacoromanica.ro
 128

sunt frescele bisericilor athonite. Dui:4 Manual, la cupolä se im-

punea reprezentarea lui Christ cu toate vietuitoarele de pe pämtnt ;
dud erau cloud, venea imediat cultul Maicli Dom nului 1). Pentru
prima reprezentare sa folosea psalmul 148 läudati pe Domnul" :
Christ troneazA in mijlocul boltii cerului, tnconjurat de ingeri crea-
turi pámintesti, care se unesc cu cele ceresti i acopär tamburul.
In cealaltä se adund patriarchi si profeti in jurul Fecioarei,
scara lacob, tufisul de foc si altele 2). La Xenophont este un turn
deasupra narthexului intern, decorat la bazA cu sfintii Teodor, Ty-
ron ti Gheorghe i botezul lui !sus. 3). Influentä asupra miniaiuris-
ticei au exercitat i picturile cupolei, care aminteau de bolta cereascä,
locuinta lui D-zeu. Manuscrisul Cälugärul Jacob" are o serie de
scene formind circuite frá ordine clarä si care par copiate dupä
calotele unui narthex asemändtoare cu cele dela Kahrie-giami sau
Sf. Marc. 4)
Mai jos de baza cupolei se zugrävesc stiitii scriitori, sezind
pe scaun : Sf. loan Damaschin, Cozma, Anatol, Ciprian, Mitrofan,
losif i Teofan 5).
Casi la mozaicuri, se folosesc si'n picturi coloanele tí mai
ales pilastri. La Kazangilar-giami din Salonic, pilastri, din dreapta
stinga Inträrii principale pdstreazä douá rinduri de picturi, una
dela tnceputul, ceaialtd dela finele veacului XII-lea. Cel din dreapta
e zugrävit frumos cu : prezentarea la templu, un personal cu costum
imperial, alte cloud imbracate luxos i tinInd obiecte mici, in fata
lor un !tiger, o poartä crenelatä drept fundal ; pe partea de sus
sf inti In picioare si adorarea Magilor. 6) In partea de jos ductn-
du-se spoiala au esit la iveald picturi mai vechi ce par sä repre-
zinte judecata din urmä ; se vád doi tngeri i persoane In fluviul
de fläcdri. Sunt i cuvinte In care se recunosc frazele A pocalip-
sului din Manual 7). Pe pilastrul din stinga se vede botezul lui Isus
trei Ingeri ; aici nu se mai potrivefte cu Manualul, care fix-
seazá scena ta dreapta intrrii spre naos, ceiace ar constitui
un indiciù c elevul lui Panselinos a lucrat exclusio pentru
Athos.
Anexele constructiei introductive erau uneori zugrävite. Cape-
lele deasupra narthexului, probabil and erau mai des folosite,
sunt pictate cu fresce care acopar partial peretii ; la Pavlu In 1423,
la Lavra in 1526. La Dochiariu se zugrdveste capela in 1526 ast-
fel : peretele dela est i o parte din cel sudic sunt albi ; pe cel a-
pusan se aflä tntilnirea Mariei cit Elisabeta, ingerii Bunei Vestiri,

Brokhaus, plansa 11
') I3rokhaus, op. cit, p. 80
3) Idem p. 81.
4) 0. Millet ,.L'art byzant", I, p. 278
5) Dups Dionisie de Fuma, ed. cit., p. 220.
3) Ch. Diehl, Salonique", p. 161
7) Idem, p. 162

www.dacoromanica.ro
 129

B. Vestlre ; spre cel nordic na§terea lui Christ ; in ni§e lsus, Serafim,
intre diaconii Stefan §i Prochoros, St. Neculai §i un diacon ; In ni§a
altarului Platytera, iar jos un taler de jertfä cu Isus copil 1). Fin-
tinele au o pictura a lor ; pentrucii aici se sarbätore§te Boboteaza
se picteazá din nou Potezul lui !sus. Toatá bolta e un cimp ce
reprezintá cerul cu douá cicluri : sus botezul, jos scena din vechiul
Testament, mai jos medalioane cu busturi de profeti pe coloane ; pe
cer strálucesc stelele, soarele §i luna, e plin de tngeri, de aici por-
ne§te porumbelul spre scena botezului. In scenele din vechiul tes-
tament se reproduc de obicei : gäsirea lui Moisi, urcarea la cer a
Sf. Hie §i alti profeti care au anuntat botezul lui Isus2).
Deosebim (iv" dar, tn decorarea construcliilor introduc-
tive dou perioade In arta byzan find : primele cloud epoci de la
Justinian la Macedonici and se folosesc mozaicurile, dela Beth-
lehem pmnd'n Sicilia ; .i ultima epoc de strlucire á Paleolo-
gilor, and se folose0e pictura In frescd rspIndindu-se dela
Athos un canon precis pentru toate celelalte arte mo?tenitoare
Byzanfului. Dintre subiectele preferate pe liagd glorificrile
lui Isus i Mariei, consacrate fnc dela mozaicuri, pictura desd-
vlive0e zguduirea credinciosului prin groaznica judecat din
urmei, pe care maestrul bizantin a smuls-o Apocalipsului pen-
tru a o preda genialului Michel Angelo.

9 Brokhaus, op. cit. p. 273

9 Idem, pp. 86-87. 9

www.dacoromanica.ro
 CAP. III
Kurdistan, Armenia i Georgiea
Arta bizantina s'a rdspindit odata cu succesele politice ale im-
periului pand'n cele mai depärtate regiuni ale lumii crestine spre O-
rient. In vane Mesopotamiei de nord, in tinutul Kurdistanului vecin
Anatoliei, In regiunele muntoase ale Armeniei i Georgiei, stapInirea
bizantina îi Intinse aripele civilizatoare in primele secole ale con-
stituirei sale si cu o revenire dupä slabirea califatelor arabe. Una
din cele mai puternice dinastii, Izauricii, era originara din väile Geor-
giei ; Macedonicii aveau aceiasi origind orientala ; multi Armeni si Ce-
orgieni au parvenit pIna la cele mai inalte dregatorii In stat i ca-
pitala. i poate influenta bizantina ar fi trecut i Tigrul, daca n'ar
fi oprit-o renasterea Sassanizilor din Persia In primele veacuri si a-
paritia consecutivä a Arabilor, Turcilor Selgiucizi i Otomanilor. 0
arta crestind s'a desvoltat aici, !rid de timpuriu. Orientul crestin,
patria celor mai multe erezii ca nestorianismul Kurdistan si monofi-
zitismul armean, s'a manifestat cu o bogatie spirituald care a dat
nastere la interpretdri foarte variate in domeniul religios In general
Vs artä In special.
1. Kurdistan. In Mesopotamia de sus arta crestinä bizantina
este o tranzitie intre Orientul sassanid i Orientul crestin. Apar
monumente sapate in stIncl sau la suprafátd, grupate de obicei In
mai multe corpuri de cladiri, rareori edificii unice. Planul obisnuit
este o navd alungitä dupä axa absidei unice sau cu trei sanctuare,
acoperita cu o boltd i decoratá cu motive sassanide, perse sau sim-
bolice crestine.') Din Mesopotamia s'au imprástiat unele forme pri-
mitive ale artei crestine spre Anatolia si mai departe ; se fac apro-
pieri cu cea mai cunoscuta basilicd cu cupola dela Kodsa-Kalessi2)
Se banueste ca unele monumente sa fi apärut chiar inaintea pa-
cii Bisericei, in veacul al II-lea sau Ill-lea. Dintre aceste, locasurile
de'nchinare sapate in stInca sau pesteri, care erau ascunse atentiei
prigonitorilor, trebue sa fi fost intai construite, casi catacombele din
1) Benoit, L'architecture" pp. 33-34.
') Strzygowschi, Klein Asien", p. 116

www.dacoromanica.ro
 131

Italia. Asernenea bisericelor subterane din Capadocia existd bise-

rica in stincd dela Duri. Se pätrunde printr'o usä foarte micä in-
tr'un gang intunecos inchis printeo u§d de lemn 1) ; la capätul ce-
lalt o altd u§d de lemn i o micä scard, prin care se scoboard in
incdperea adundrii. Camera centrald are o formä lungäreatd §i dä
prin alta u§d in altar, care are §i-un mormint ; tot din ea ala u§d
duce la cloud incdperi a§ezate paralel, ultima de asemeni cu mor-
mint. Dela intrare un gang paralel cu stinca duce la o camel-A
mica ce comunicd cu altarul printr'o u§ä, servind de sacristie, gan-
gul e luminat de cinci ferestre, la päretele opus o mica scard duce
a galeria de deasupra. Construe-
tia introductivä s'a rezolvit prin
intermediul a cloud ganguri inguste
care tin locul aici de narthex, dacd
consideräm cele cloud camere an-
terioare incdperilor cu morminte
ca naosuri, iar sepulcralele ca al-
tare. Ca la toate bisericele bizan-
tine scara ce duce la etaj s'a a-
§ezat primului gang ; ca la toate
mindstirele athonite, camera princi-
pald trebue bine feria de contac-
tul extern.
Ca tip al bisericelor libere
nestoriene se poate considera clä-
en. direa din Lizan (fig. 98); se 'In-
Fig 98. Lizan (Kurdistan)
parte la interior ca§i biserica din
Duri 1). Dela mica usd a intrdrii
este accesibild camera principald wzatä in mijlocul clädirei, din
care o u§d mai larga duce la camera altarului spre räsdrit. Dela
intrarea principald spre dreapta §i stinga, prin cloud usi se dd in
cloud ganguri largi, ce merg paralel cu camerile principale ca nite
colaterali si sunt dispärtite in cite cloud incdperi ; ultima dela gan-
gul sudic serve§te de sacristie, comunicd cu altarul. Narthexul lip-
se0e ca o construclie liber ; tohW arhitectul a dat structur
deosebild travel occidentale a naosului, dela care pornesc cele
trei inträri. Toate incdperile sunt boltite en berceau".
Dupd triumful deplin al Bisericei, nestorienii construesc monu-
mente de mari dimensiuni pentru cult §i proslävirea martirilor lor.
In cinstea sfintului national al lezigilor s'a ridicat sanctuarul ce-i
poart5 numele : Seich-Adi (fig. 99). Intreaga constructie este o in-
grdmädeald de clddiri, la care se ajunge prin doud curti, fatada
principald cu usa inträrii (a) orientaa spre apus, inchide curtea

') W. Bai hmann Die Kirchen und Moskeen in Armenien und Kurdis-
tan" Leipzig 1913, pp. 16-17.
') W. Bachmann, op. cit., p. 18. Data nu se poate preciza, sunt de-o
minim considerabila.

www.dacoromanica.ro
 132

principalA (1), ImpArtita in clod prin pilastri. De aici printr'o usA

simetrica se trece tn al doilea spatiu (7) ceva mai mic, dispärtit de
asemenea prin piIatri. Ambele tncAperi au zidurile sudice cu mai
multe nise dreptunghiulare, sapate unite; se mai gAsesc i ateva
ftntini cu izvoare considerate sfinte. Dupa ce se trece printeo altA
curte mai micA (2), se ajunge in alta incApere (3), unde e tngropat
sfintul Seich-Adi. In aceiasi inc5pere trebue sa fi fost i altarul ori-
entat spre nord-lucru obisnuit bisericelor nestoriene. 1) De aici ur-
meaza alte tre! IncAperi (4, 5 si 6), cea din urma cu'n mormint
casi'n camerile 1, 2 si 3.
Sistemul de boltire obisnuit e cel en berceau" repetat la toate
incaperile, afarA de camera 3, acoperitA cu o boltA semicircularA ;

Fing. 99
eich-Adi (Kurdistan)

camerile dispArtite prin coloane sunt boltite eu berceau". Singurele

podoabe se gAsesc la fatada esticA dela prima IncApere, acoperitä
cu sculpturi din diferite semne 2) si la camera altarului, acoperia,
pAnA sus cu sculpturi. Pe IMO* aces/ fapt, dac considerm c
Incdperea 7 a servit ca loc de adunare pentril clugri 3), a-
fund narthexul este camera 1, mai ales cd are 0-un mormint.
I s'a dat ced mai mare importer*); este cea mai spalioas
si a fost tmpodobit cu o serie de coloane, care o despart tn
dou nvi bollite deosebit. Se aseamana cu naosul (7). dar e mai
mare. Cladirea lntreaga are si o curte (atrium) asezat pe fata cIA-
direi (8), la care se pAtrunde printr'o intrare
0 constructie mai veche i sigur datatA este biserica rosie",
Kilisse-el-Ahmar, de linga Kerkuli nu departe de Tigru (fig. 100).
Se crede c'a fost zidita In jurul anului 400, and a fost marti-

1) Bachmann, op. cit., p. 15.

') Idem, pp. 12-14.
3) Pentruca seamana i cu alte biserici nestoriene, trebue s fi lost
aid o mintistire ; camerile 4, 5 si 6 trebue sa fi servit de cavouri calugarilor
(Idem, p. 15).

www.dacoromanica.ro
 133

rizat sf. Tahmazgerd, ce trebue sd fie ingropat aici. Printr'o

mica poarta se infra in curtea-cimitir, din care se pátrunde in cla-
dire, formatä dintr'un corp m as at mai vechi i qua ca-
mere cu morminte (8 si 9) mai noi. Printr'o usa mica la sud se
pátrunde in narthexul (1) de dimensiuni mici, din care printr'o larga
deschidere arcuitd se trece intr'o incdpere esticd (3); printr'o usd
§i mai larga in al doilea naos (9) lungäret (8 m. pe 3, 4 m.) §i
orientat spre nord. Naosul e impartit in doua spatii de doue ware
esinde ale zidurilor laterale ; dotiä pieds-droits" similare i putin
maj groase despart altarul (5), un patrat cu cloud nip, corpunicind
cu altä camera (6), in learnt cu spatiu 3 si cAmaruta inchisd (7).
Din narthex (1) se dd intr'un alt naos, mult mai mare, mai lungá-
ret, c'un altar orientat spre
vest si cu zece nip la pd-
retii de sud i nord. Unele
camere stint boltite en ber-
ceau", narthexul si camera
6 cu douä en berceau" In-
tretäiate, altarul are o origi-
nald semicupola elipticd pe
absidd. Bachmann consi-
der drept narthex numai
fncperea (1) 2); credem In-
sd cc)" aceast chkhre are
dou narthexe:unul exterior
(1) $ altul interior (3). De
ce s considerm camera
3 drept naos, and nu poate
avea acest rost, nici prin
wzare, departe de altar,
nici prin forma care
...
-
se deosebe0e cu totul de
L i= G
construe& lungefreaj a
naosului i altarului ase-
mnfndu-se mai mull cu
Fig. 100 tncperea prim ; ambele
Kilissc-el-Ahmar (Kurdistan) sunt prevzute cu dou
ui largi (1,5-2 m.), er$a
cum se ob(nuia la multe biserici bzantine cu dublu narthex.
Constatarea noastr stabile0e practica dublului narthex bine dis-
tinct i cu toate caracterele frecvente la monumentele ulterioare
Ina dela Inceputurile artei creOine. Este o practic arhitecto-
nic obi§nuit deci §i'n Orient, de unde a radial prin Anato-
lia (Frebizonda) pn'n Bulgaria §i Moldova, unde dublu nar-
thex este frecvent la bisericele din veacul X VI-lea dlnd cleidirei
aspectul lungrel.
1) Dupa alt nume al bisericei, Mar Tahmazgerd, mormintul acestui
stint cunoscut ; dupa cupole i alte elemente arhitectonice are asemanari cu
palatele persane dela Servistan i Firuz-Abad, fixate intäiul la mijlocul vea-
cului al IV-lea, al doilea in secolul V-lea (idem, p. 22).
') Bachmann, op. cit., pp. 19-21,
www.dacoromanica.ro
 134

In nordul Mesopotamiei un grup interesant de vechi biserici

se gaseste la Tur-Abdyn pe Tigru 1). Cele mai vechi biserici a-
partin secolului al V-lea, unele din ele, contemporane monumentelor
Kurdistane dela sud se aseamänä dupa plan si orientare. Din se-
colul al V-lea Mar Gabriel e formatä din mai multe Incaperi, cari
reproduc i amplified biserica dela Lizan. Plan asemánátor si la
Mar Ibrahim, afara ca narthexul este Inchis la partea vestica de
un pdrete solid in locul arcadei-care pare a fi obisnuitul sistem de
intrare in narthex 3) (fig. 101). Urmele unei arcade se observa . la
Mar Ubil ; pilastrii cu capiteluri stilizate si cu arcurile in forma de
potcoava se observa clar in corpul zi -
dului, cu toate ca deschiderile arcadei
au fost umplute cu ziddrie moder9ä. 0
arcada se observä si la Mar Ibrahim in
.
continuarea ei pe päretele nordic al nart-
hexului ; un arc existä Inca, desi acope-
rit la coltul pilastrului. Se pare ca nar-
,
hexid dela aceastä biserica a fost intr'un
timp mai larg si a fost inchis de o ar -
cada, cdreia apartine pilastrul din colt.
Citeva biserici par mai noua : Mar
Malka, mormintul sfintului cu acela§
nume, care se afla Inteo nisd din pa-
retele nordic al naosului, are un nart-
A hex pentru
femei, dupa
uzul local.4)
'
Biserica
Fig. 101 M a r lacub
Mar-1brahim din Tur-Abdyn
el-Habis de
la Salah are un narthex impodobit cu
o cornisrt dantelatd ; päretele narthexu- ,
/.
lui are o baza care comunicd cu pila§-
trii arcadei vestice 5), in afara fiind mult ;

mai deschis (fig. 102). In narthex se , I

I

gäseste mormintul unui episcop cu o

inscriptie dela 12196). Mai notia pare a
fi biserica Mar-AzIzael dela Kefr Zeh
cu tin narthex de-o forma originala a
unui pridvor lungäret ; capatul de est e I 11 11 :Ail
Fig. 102
blocat de-o zidire moderna care se 'n- Mar-lacub din Salab
tinde pind la usa estica, Inchiend la
vest o foarte mica odae. O idee complecta nu ne putem faced cAci
1) Studiate de Gertrude Bell Churches of thc Tor Alulyn" Heidel-
berg 1913.
1) ldem, p. 69 .
') Idem
4) Idem, p. 70
Idem p. 72
5) Idem, p. 74

www.dacoromanica.ro
 135

au mai fost adaugate si alte zidärii ; pdretele sudic a fost complect

renovat.1) Mai interesant este planul bisericei Mar Cyriacus dela
Arnas de forma unei basili ci cu travd unica si cu narthex
(fig. 103). Intrarea unicd se face pela sud print' o usä ingustd,
eäreia i s'a adäugat un pridvor modern si o cupold. Narthexul e
impärtit in mai multe spatii prin pieds-droits", intre care doua usi
arcuite dau in naos ; la vest comunicd cu o altd incapere, proba-
bil sacristia, cdci are legAturi cu altarul ; päretele de sud al nart-
hexului a fost rezidit 2).
Cea mai emit este sigur biserica El-Adhra dela lhakh dupa
planul bizantin din secolele XII-XIV-lea
I I (fig. 104). 0 cruce greaca cu cupola
cu trei navi si cu un portic pe trei la-
turi mergtnd päna'n dreptul absidei, ca
la Sf. Sofia din Monemvasia, Parigori-
tissa din Arta, lacub pasa din Salonic.
Porticul are forma Inchisa in afará cu
putine comunicari, dar fArd dispdrtituri In
interior, printeo triplä bae se comunicA
din pridvor cu bratul vestic aI naosului,
tema obisnuitd arhitectilor greci contem -
porani. Se deosebeste doar in privinta
orientarii care diferd de aceia bizantind.3)
Se pune problema : forma porticului tri-
lateral a fost Imprumutatä de arhitectul
oriental din Constantinopol sau si pen-
tru aceasta constructie izvorul inspiratiei
va fi fost tot in Orient ? Biserici cu nart-
hex : la Mar-lacub dela Nisibin, la care
Fig. 103 Mar Ciriacus din Arnas
usile dela sudul naosului presupun conti-
nuarea unei alte biserici sau mai curInd
al unui narthex 4) ; Mar Angen repetd planul lui Mar Ibrahim cu un
narthex simplu deasupra caruia se deschid citeva ferestre dreptun-
ghiulare. Toate monumentele studiate au planul general dreptun-
ghiular.
In Kurdistan s'a construit si'n plan circular ; cel mai cunoscut
monument este oLtogonul dela Wiranseir lingä Diarbekir.. La granita
dintre Anatolia si Mesopotamia, are legAturi de apropiere cu simila-
rele din Antiohia, lerusalem si de dincolo de mare ; dateazd din se-
colul al IV-lea, a putut influenta deci monumentele din arta bizan-
tina, ca St. Vital si Sf. Sergiu din Constantinopol. Este un octo-

1) Gertrude Bell, op. cit., p. 75

') Bachman, op. cit., p. 79
5) Pe larg la Gertrude Bell, pp. 85, 86
') Gertrude Bell, op. cit., p. 75.

www.dacoromanica.ro
 136

gon oval, cu Ufl pridvor vestic adinc de 11 metri 1) si dupd cit se

pare, cloud mici pridvoare la intrarile dela sud i nord. La partea
sudicd a pridvorului vestic se gAseste o cladire speciala pentru scd-
rile care duc la tribune deoparte i la cripta subterana de alta parte
Dela intrare octogonul e strabatut
de un brat in lungime, care se in-
gusteaza in directia absidei ca un
arc de triumf rAzbAtind tribunele2).
....... ..... ' Portalul alcatueste sali cu puter-
ND at
Ira .
nice coloane la colturi, care sus-
tineau acoperäminte boltite prin
0-11 arcuri. Se presupune c la intra-
re erau fatade syriene 3). ClAdi-
rele dela vest par sa fi fost in ur-
ma adaogate odatä cu drumul uii
care duce din centrul narthexului
I II In octogon asa cä narthexul pri-
mitiv era mai scurt.
*
C1 411
Monumentele din Kurdistan
dau dovadd suficienta de impor-
SWIM: .II` tanta pe care arhitectii crestini au
Fig. 104 dat- o constructiei introductive. Dela
El-Adhra din Tur-Abdyn un simplu gang pentru bisericele
din stincd la basilicele complecte ale minastirelor i rotonde, s'a
variat rezolvirea narthexului pind la tntrebuintarea dublului narthex,
frecvent artei bizantine in deosebi la mijlocul desvoltarii ei.
2. Armenia l Georgia. Intre cele dintdi popoare Armenii si
Georgienii au primit crestinismul ; Armenia formeazA o unitate aparte
§i primeste monofizitismul, Georgia ramine ortodoxd. Totusi, la con-.
finiile a cloud lumi, au primit aceleasi influente, au avut principi co-
muni, au cAzut odata sub Turci, iar mai tirziu sub pretentiunele ru-
sesti. Din primele secole ale crestinismului s'au pastrat putine urme,
in secolul al V-lea au de suferit dela Persi, in secolul al VIl-lea
incep din nou cladiri : Etsmiazin ; gloria o ating in veacurile XI-XII
cu monumentele dela Pitzunda pe malul MArii Negre i Ani pina
la 1222, and invasia mongold pune capdt statului ; i artei armene.
In Georgiea se mai pastreazd citeva sclipiri, care duc influentele
armene spre Rusia si de aici plan Principatele rominesti. S'a dis-
cutat dacd arta armeana a fost i n f lu en tat A de arta bi-
zantina, cunt s'a sustinut la inceput ; sau ca Armenia s'a desvoltat

'1. Strzygovschl, Klein Asien p. 96 ; de5i Bell (op. cit., p. 95) crede
ca narthexul primitiv era mai scurt, a fost märit prin adaosuri ulterio are.
') J. Strzygovschl, op. cit. p. 99
') Idem, p. 100

www.dacoromanica.ro
 137

de sine influentind ea pe bizantini, cum sustine mai ales Strzygov-

schi, care afirmä cd planul in cruce, timid la , Bizantini in veacul al
X-lea, a lost dus de artistii armeni spe Constantinopol.
Monumentele prezintä cam acela§ plan general : o navd pa-
tratä proecteazd patru brate terminate prin cite o absidd poligonald ;
chiar acele oblungi au formä de cruce. De dimensiuni mici, au as-
pectul unei mase mari, la mijloc cu un turn tuguiat spre yid ; 9 pla-
nul general bizantin, cu influente syriene si oriental - musulmane,
originale si pitoresti in decoratie. Arhifectii armeni aduc o notá noud
In rezolvarea constructiei introductive.
S'a sustinut de stiinta curentd cd scoala armeand se distinge
prin lipsa atrium-ului si aproape totdeauna a narthexului, deschi-
deri largi si proectarea unui peristil pe fatadele anterioare si late-
rale. 2) In scoala armeand si'n scoala slavd din cdre derivd, nar-
hexul nu existä de loc, sau existä in stare de galerie exterioara" 2).
Aceiasi pärere avea si Millet 4), desi pare a revine chiar in
cursul aceluiasi studiu. b) Considerarea generald a lipsit biserica ar-
meand de constructia introductivd ; sa exagerat insä, nu e lipsitá
de cit de atrium, dupd dovezile ce ne sträsidnuim a le prezenta.
Un tip de biserid lipsitä complect de atrium si narthex este
la Hakhpat, cläditd in secolul al X-lea. Are :planul unei cruel
perfecte, cu bratul estic transformat In absidd, cel vestic larg des-
chis spre intrare. Printeo usd vesticd se intrd in naos si imediat
prin alte cloud usi se pátrunde in colateralii foarte ingusti - forma
de gang este locald. Sistemul anarthexian" corespunde unei traditii
mesopotamiene, dar nu e generalizat. La unele biserici trei ferestre
pe fatada vesticd anuntá extremitAtile celor trei nävi, ca la Uzunlar
dela inceputuI veacului al V111-lea.
Necesitatea unei incdperi intermediare intre curtea exterioard
si naos se simte de timpuriu si arhitectul armean o rezolvd pe di-
buite uneori, categoric de multe ori. Greutatea venea din faptul cd
se afla in fata unui plan cruciform-impus de practica generald -
care silea pe arhitect sä dea o egald valoare bratelor crucii, sd In-
läture deci alungirea unuia printr'o clddire speciald. i fiindcd prac-
tica narthexului era tot atit de generald in arta bizantind, s'a re-
curs la expediente" fragmentindu-se bratul vestic in cloud sau trei
spatii, usor divizate prin picioare de zid" in peretii laterali, boltin-
du-se deosebit incdperile obtinute. Asa am vdzut la blsericele Scupi
§i Tomarza din Anatolia, Panaghia Sichelia §i St. Gheorghe Sikusis

1) Benoit, L'architecture", pp. 82-87.

9 Idem, p. 87.
3) Choisy Histoire de l'architecture", p. 70.
9 Seoala armeana n'admite pe largele fatade simple nici o e§itura
nici abside, nici narthex.' (L'ecole grecque", p. 21).
6) Sunt unele biserici care fac exceptie dela planul general armean,
a§a capelele sepulcrale (op. cit., p. 60).

www.dacoromanica.ro
 138

din Grecia. Alteori a dutat sä dea distinctia prin forma deosebitä

acoperämintului sau printr'o arcadd care desparte nava de intrare,
ca la Kato-Panaghia i Panaghia Aghiokalousaia din Grecia sau
St. Grigorie-Daraciceag din Armenia. 1) 0 constructie originalä la
Aisasi ; o combinare de nervuri puternice ca niste osaturi, care se
compará nu cu narthexul bizantin, ci CU , liti" adus din orient la
Athos si Serbia. 2).
Cea mai veche biserica armeanä este celebra catedralä din
Etsmiazin, cea mai importantä minästire a Armenilor, sediul patriar-
hului lor (fig. 105). Inceputd dela 302, fu terminatä pe vremea lui
Justinian ; actuala dateazá
/ dela inceputul veacului al
,
XVIII-lea, probabil pe urmele
... celei vechi. 3) Biserica are
forma unui patrat cu patru
abside : cea esticä flancatá
.\ de cloud camere obisnuite
sanctuarului crEstin, cea ves-
\ ticá s'a transformat in ca-
mera introductivä. Intrarea
se face printr'un narthex mic
deschis ca un pridvor cu
tribune, clädiri zidite mai nou
pe temelii bizantine. 4) In
secolul al XVIII s'a mai a-
1 diugat un turn la intrare,
dupd modelul vechi syrian.
01 In veacul al VI-lea tot aici
Fig. 105 se'naltd biserica St. Ripsima
Catedrala din Etyrniazin cu planul de cruce format
din patru nise-abside. Se pätrunde pela vest in absida mai lungä
ca celelalte i transformatä in narthex ; in fall are un pridvor d in
cite o arcadä inaltä pe fiecare fatadá i acoperit cu o clopotnitä
de tip armean, probabil adáugat in urmä. In veacul al X-lea se'naltä
catedrala din Artik Inteun plan obisnuit armean, Mil narthex pro-
priu zis, cu intrarea prin absida vesticd. 6) In acelas plan biserica
St. Hripsime din Wagharschapat, dar in fata inträrii se adaugä un
pridvor pe patru pilastri, asemenea celui dela Etsmiazin. 6) In a doua
epod a istoriei Armenilor centrul artistic se mutä la Ani, noua ca-
pitalä. Se construesc aici mai multe biserici : Catedrala de 1010,

I) G. Millet, L'école grecque", p. 78.

') Idem, p. 122.
6) I. Strzygovschi Byzantinische Denkmaler", I, Wien 1891, pp. 4-5.
') Strzygovschi, Byzant. Denkmaler", p. 15.
6) Vezi planul la 1. Strzygovschi Ursprung der christlichen Kirchen-
kunst", fig. 7.
6) Planul la Strzygovschi, idem, fig, 8.

www.dacoromanica.ro
 139

capela St. Grigorie, St. Apostoli §i capela Mintuitorului in planul

obisnuit, iar catre finele gloriei lor biserica St. Grigorie din Ani.
Catedrala are dispdrtitä o primd
incapere prin doi pilastri gro§i, la
fel cu cei din fata altarului si prin
dotiä picioare de zid la paretele
vestic, ce poate fi considerat ca
un pseudo-narthex ; intrarea mo-
numentalä.
Un alt centru insemnat a fost
EA insula Wan, depe lacul cu acela§
nume, cu mai multe biserici vechi.
Din primele timpuri ale cresterei
puterei lor-cea mai veche clädire
e din 663-este grupa dela Ahta-
mar (fig. 106). Cato! iconul are
forma de cruce cu patru nip mad
din care una serveste de altar,
iar cea opusä de narthex, cu ph-
retii drepp inafard, prevazut cel
vestic cu o intrare si cloud nip
Fig: 106 laterale rotunde. Pe and absidele
Ahtamar (Armenia)
laterale sunt prost luminate, ab-
sida vesticá e mai lungd si are cloud ferestre simetrice. Toti pe-
retii exteriori sunt impodobiti, cele mai interesante pe fatada ves-
tied Deasupra inträrii e regele Gagic, recunoscut dupd coroand §i
chivotul modelat in relief pronun-
tat ; la partea superioarä tot felul
de animale si päsari, casi'n gale-
ria regelui din interior, unele ca-
pete de animate mult scoase in
relief. Este si o friza foarte pri-
mitivd, reprezentind butuci de vie,
chiar o scend de vinatoare de ursi
1) poate o arnintire sau o copie 17.13

a faimoaselor scene de vinätoare id. "1.

ale Assirienilor din aceleasi tinu-
turi. In junil bisericei mai sunt si
alte clädiri : la stinga altarului o
bisericä mai mica, fermata dintr'un
sanctuar si cloud 1ncaperi intro- ,

ductive ca un adevarat dublu nar-

thex. Nu stim exact data construi-
rei acestei biserici, dar dupa pla- Fig. 107
nul general pare a fi din epoca Surb Gregor din Wan
strälucitä a veacurilor Xl XII,

I) Bachmann, op. cit. p. 44.

www.dacoromanica.ro
 140

cind se construesc i alte biserici in Wan perfect asemändtoare.

Pridvorul dela intrare e modern ,construit de catolicul Thomas 1).
Pentru proslavirea lui Grigorie Ilumindtorul, patronul national
al Armenilor, s'a ridicat la Wan minastirea Surb Gregor, in seco-
lele al VII-lea sau al VIII-lea (fig. 107). 2) Din dotiA capele aproape
egale ca dimensiuni si forma, unite la inceput printr'un narthex, e
imprejmuitä de un zid puternic posterior inchizind un atrium. Ca-
pela Surb Garabyed (loan Botezatorul) mai micA e alcatuita din
doul incaperi : naos si narthex. Printr'o usa mica se pätrunde in
narthexul boltit en berceau", larg deschis spre naos, de care e
dispartit prin douä pieds-droits mai mari dela päretii laterali. Prac-
tica e obisnuitä artei bizantine la monumente grecesti dintr'o epoca
posterioará clAdirelor armene si-atunci, conform pArerii lui Strzygov-
schi, nu suntem in fata unei noi dovezi a intinsei influente orientate
asupra artei bizantine ? Ca-
pela Surb Astvadzadzin (St.
FecioarA) mai mare are cele
doua incaperi i mai pronun-
tat deosebite. Printr'o usä
destul de larga se patrunde
in narthexul cit jumatate din
sanctuar, de care e dispAr-
tit prin pieds-droits dubli si
cu o comunicare mai putin
larga ca la prima. Narthe-
xul e boltit diferit de naos si
camerile aläturate sanctuarului
Acelas plan la bisericele
din interiorul orasului Wan
Surb Petros i Surb Patios,
care dateazA dela 960 (fig.
1?8). 3) Se patrunde printr'o
singurA intrare la vest ; o
usa ornamentalA, ?titre douA
nip adinc sapate in zidul
Fig. 108
Surb Paulus din Wan
occidental, de largime neo-
bisnuitä (2,8 m,)-asemenea
intocmai cu inträrile narthe-
xului dela S-tii Apostoli din Salonic, care fiind posterior cu patru
veacuri e posibil sa fi fost Influentatä de arta armeanA, mai ales
cA apar rar in arta bizantina intrarile similare. Narthexul e foarte
spatios, jumatate aproape din lungimea naosului-intreaga clädire

1) Bachman, op. cit. p. 45.

') Data e stabilita de Bachman (op. cit. p. 30), dupti mai multe coin-
paratii.
') W. Buchman, op. cit.' p. 34.

www.dacoromanica.ro
 141

e mai mare (21,5 pe 14,6 m.)-, boltit cilindric si dispärtit de naos

prin dota pieds droits" laterali.
Ambele sisteme au fost fntrebuintate de arhitectii armeni §i
la alte clddiri din lacul Wanului, ca la M rea Warak-Wankh (fig.
109). Sunt mai multe capele din care cele mai vechi dateaza din
secolul al VIIMea (1 si 2). 1) Biserica No. 1, cea mai mzre (19
pe 11,3 m.) are intrarea ingusta pela fatada vesticA, pe unde se
patrunde in narthexul spatios cIt naosul, de care e dispArtit prin
cloud pieds-droits mai groase ca la Surb Paolos. In general se a-
seamand cu aceastd capelä, are o nisa in narthex si poate sd fi
avut o intrare marginitá de nise similare. 2) Din naos se pdtrunde
In a doua bisericd putin mai mica, cu planul In cruce format din

M-rea Warak-Wankli din Wan

altar, doua abside laterale si narthex. Se pätrunde printr'o Lisa in-

gustä inteo prima Incdpere, narthexul boltit en berceau" longitu-
-dinal, tdiata de altA bola similarä mai Ingustd dela nord la sud pe

-
incaperile laterale ale narthexului ; printr'o deschidere largA se cornu-

1) Aceasta parte a cMdirei e azi dArinta(a.

') Idem, p. 36

www.dacoromanica.ro
 142

nica in naos. Biserica a treia, dispartita de celelalte, dateazd din

secolul al Xl-lea si reproduce intocmai planul anterior dela Ahta-
mar. Printeo usä larga se patrunde in absida vesticä, cea mai in-
capatoare ce tine loc de narthex ; comunicä cu cloud fncaperi mici
sapate in zidurile nordic i sudic boltite en berceau", dupä siste-
mul obisnuit narthexului. Dupd traditie clädirea avea si-un pridvor
in fata intrarii vestice, In locul cáruia regele armean Sene-Kherim
a zidit capela 4, unde se gäseste mormintul regelui si al sotiei sale1).
In noua clädire se patrundea printr'un pridvor deschis sustinut de
cloud coloane solide si de capetele zidurilor lateräle, impärtit in trei spatii
acoperite cu bolti semicilindrice, cele laterale
mai mari, la sud e mormintul. 2) Dupd for-
ma general seaman pridvoarelor bizan-
tine care se adaogd in ullimele secole
(XI-XV-lea) in Grecia cast la alte biserici
armene. Infrarea in capela se face printr'un
portal la fel cu acel dela biserica veche (3).
Mara de Inca cloud constructii (6 si 7), fail
mare importantä, din biserica 3 se pätrunde
inteo capela mid (5) ce reproduce intocmai
planul capelelor dela Surb Gregor. Intrarea
pela sud-caci in fatä s'a zidit camera 6-
in narthexul boltit semicilindric si dispArtit
pronuntat de naos prin ziduri groase ; naosul
e boltit casi narthexul.
La jumatate drum intre Wan si Erze-
rum este localitatea Chinnis cu o interesanta
biserica Kilisse-deresi. Planul in cruce de
mici dimensiuni, trebue sä apartinä veacurilor
XI sau XII-lea, judecind dupa elementele con-
Fig. 110 structiei.a) Constructia introductivá primeste
§ogakat din Vagharvaliat o rezolvire noua in Armenia, obisnuitä mo-
numentelor similare din Anatolia si Grecia, in Bulgaria Inca din
primele timpuri ale artei bizantine. Bratul vestic mai lung pri-
meste o bond cilinclrica, pe chid bratele laterale sunt boltite
semicilindric, e deschis larg spre naosul acoperit su cupola. In-
treaga clAdire e luminatä de . fereastra altarului i deasupra in-
trarii narthexului. Biserica Sogakat din Vagharsahat claditä in
veacul al X111-lea probabil pentru a servi de capelä sepulcralá 4),
este lucrata inteun stil origin al. Planul basilical cu cupola
la mijloc pe nava unica, asa cum se mai Intilneste in Armenia, are

') Bachmann, op. cit.. p. 36

') Bachman arata c1 a(levarattil mornlint al regelui se afla in zklul
nordic al capelei 4, nu in pridvor (op, cit., p. 38)
9 Idem, p. 49
4) A. Grabar Bolgarskiea terkvi grobnitao (Biserici sepulcrale bul-
gare") .,lzv6stiea" 1, 1 Sofia 1922, pp. 112, 131.

www.dacoromanica.ro
 143

o absidä esticd flancatA de doua mici imbed lunar*, jar la fa-

tada occidentalä un narthex desvoltat, format din cloud corpuri. Un
pri dvor mare, deschis inafara larg i impartit in trei compartimente
din care cel mijlociu boltit circular, la cele laterale ferestre lumi-
noase, printr'o usa Month se patrunde in al doilea spatiu intro-
ductiv, dispärtit de naos prin doua pieds-droits" esite in afara.
Desi acesteia ti corespunde alta incäpere in fata altarului, putem
considera de narthex prima Incapere, ceia ce-a dat intregei clddiri -
o forma lungdreatd putin cunoscutd monumentelor armene, pe care
am regasit-o la Trapezund-Tarabizon al Armenilor (fig. 110)
Cel mai desdvirsit narthex
in architectura armeana se gd-
seste la un moment destul de vechi
si important intrunind toate cele-
lalte caractere ale artei armene,
biserica mindstirei Surb Bartolo-
meos dela Basa-Kala spre granita
Kurdistanului (fig. 111). De di-
mensiuni importante (31m.-p. 17
m.), dupd traditia armeand ar data
din secolul al IV-lea ; dupd mai
multe caractere arhitectonice si de-
corative pare a fi de mai tirziu.1)
Planul general e cel obisnuit : ba-
silica cu cupola centrald, absida
cu cloud incäperi laterale (4 si 5)
si colaterali boltiti casi camerile
altarului en berceau". La mijlo-
cul paretelui vestic o mica usd
precedatd de un portal monumen-
tal, prin care se intra in prima in-
cdpere (1) ; de forma patratä, ju-
Fig. 111 matate din intreaga cldchre e dis-
Stub Baitolomeos din Basa-Kala pärtit de naos prin ziduri lungi
groase. Acoperämintul deosebit
denotd Inca importanta ce s'a dat clädirei : dela doi pilastri vestici
si doua coloane estice, acolate, pornesc patru mari arcuri care se
incruciseazd i formeazd scheletul bollii ; stilpii depe acelasi parete
sunt uniti prin arcuri, invdlisuri usor boltite acopar campul liber din-
tre arcuri si cupola principala. Ctmpul dela mijloc e acoperit cu o
boltä netedd in formA de aciuld, in crestetul ei este o peatra pa-
trata pe care se Malta clopotnita mica ; un profil rotund sus in-

Sculpturile frontonului vestic seamAnä cu acele dela biserica lacu-

lui Wan (op. cit, p. 28)

www.dacoromanica.ro
 144

trerupt numai de usa spre naos. Lumina vine pela ferestrele de

sud i nord, cit i prin cele dottä ferestre mici pela fatada vesticA,
uncle o mica deschizaturä duce la o scarä pentru acoperis. Páretii
poartä urme de podoabe ; fiecare peatrá are cruci i inscriptii, dupä
obiceiul specific bisericelor armene ; pavajul din lespezi de peaträ.
La est o usa mai fare ca'ntäea e imprejmuitá de-un portal
Impodobit cu trei coloane, mai mici spre usä, tntre care sar un-
ghiurile pronuntate ale zidului ; colonetele au baze i capiteluri, peste
care se 'ntind arcuri si umfläturi färä podoabe, numai abacurile
coloanelor libere sau acolate au ornamente. Din narthex nu däm
direct in naos, cum aratä Bach m a n n. Naosul se compune
dinteo cruce cu cupola circularä, spre vest bratul e boltit en ber-
ceau", casi celelalte spatii ale naosului ; de aici pornesc spre nord
sud largi deschideri ca niste cämärute pinä la páretii laterali cu
cite o mica nisä In fund (6 si 7). Distingem, asa dar, trei spatii :
narthexul spalios i egal naosului, un narthex foarte redus i nao-
sul cu anexele sale ; Intreaga constructie introductivä este un dublu
narthex mai mare ca naosul.
Narthexului i s'dat atentie i prin decoralia extern, la
restul cldirei loarte simpld. De-o parte si alta a portalului mai
multe striuri de profiluri foarte variate, la colturi coloane zidite ;
ferestrele inguste, dar bogat profilate ; portalul dintr'o rama foarte
divizatá cu o nisä arcuitä in jumatate arc, ce se adinceste spre
intrare. Pe timpan e sculptat in relief pronuntat un grup : un cava-
ler cala In picioare o fiintä ; pe laturele usorului cite doua perso-
nagii In relief plat cu capetele pronuntate, cu haine de cálugäri,
unul are si lanturi-trebue sä fie martiri armeni. Deasupra un alt
grup In relief plat : Dumnezeu stä pe tron Inconjurat de cetele in-
geresti-reprezentare naivä ; picioarele lui Dumnezeu stau pe cape-
tele a doi lei ; lute() minä tine un dint, In cealaltä un inger, pe
umärul sting un porumbel 3). In partea superioara o masä in care
se deschide scara din narthex ; la inceput trebue sä fi fost un turn
cast acel pe naos, Inlocuit se pare in urma unui cutremur de ac-
tualul turnulet cu clopote.
Portalurile monumentale sunt caracteristice árhitecturii armene%
Alt caracter apare i la Bas-Kala deasupra narthexului acoperisul
e ascutit ca un pignon", cum se %/Ad clare Si la Khor-Virab. 5) In
Armenia apar i la locuinte ; la fel si'n Persia, de unde prin Capa-
docia e) s'au familiarizat in Asia mica si de de-acolo in scoala
gread. La Surb Bartolomeos apar clopotnite ; ele sunt mai noi

1) Bachman, op. cit., p. 23.

') Idem, p. 24.
') Bachman pp. 26-27
4) Benoit L'architecturet", p. 92
5) Millet L'école grecque" p. 53
6) Strzygovschi, op. cit pp. 98-99

www.dacoromanica.ro
 145

occidentale Armenii, ca toti Orientalii, au Intrebuintat mai mult si-

mandre", pe care le suspendau In turnuri speciale, in Armenie ceva
mai Ina Ite ca'n celelalte regiuni1).
Din caracterizirile anuntate ca definitive ea gisit ca obipuit
artei armene folosinta unui pridvor pe fatada vesticd sau pe trei
laturi 2). Pridvorul deschis se aplica mai mult clddirelor din a doua
epocd a artei armene, end apare §i la unele monumente din Kur-
distan ; aparitii mai vechi la bisericele. din Dighor §i tkunlar (718-
728), cu aspectul unui templu peripter 3). Parerea generala este cd
origina trebue de cdutat In arta helenistica, de unde I-a adoptat §i
radiat Constantinopolul ; in Armenia a venit dela Syrieni.4) Intru-
clt insd se gise§te in Armenia, Kurdistan, Asia Mica §i Syria apa-
rind chiar inteo epocd timpurie, credem cä pe lingd origina hele-
nistica, de necontestat pentru arta bizantina europeana, putem merge
In cercetarea originelor locale [And mai adinc in trecut, la hilani"
hitite ale fo§tilor stdpinitori de odinioarä tocmai din aceste tinuturi.
0 dovadd In sprijinul parerei noastre aduce constructia introductiva
dela Ereruk (fig. 112). Este o basilica foarte veche, care denota in-
cruciprea influentelor grece §i aramee in Armenia.5) Narthexul e
format dintr'un pridvor larg deschis pe cloud coloane §i flancat de
doua turnuri, asemenea constructiilor
syro-anatol iene.
.=.3' . In Armenia s'au construit §i biserici
circulare. Capelele sepulcrale mai vechi,
/ntre altele acele din Ani, se prezintA
:-.
1.: ..:
sub forma unei sail octogone, flancat d
,.. de absidiole §i precedata de un narthex 9.
Dintre clAdirele mai mari Sf. Grigorie
1 din Et§miazin, riclicatd odatd cu cate-
drala de patriarhul Narses (640-640,7)
are un plan complect rotund, in care
<1
se inscrie o cruce formata din patru
rInduri de arcade sustinute de coloane.
par me,. La yest se gase§te un narthex dreptun-
i. u. 0: hiutar comunicind prin dotia u§i cu
interiorul ; spatiul din fata narthexului a
llia:::- -- -- ' :Ell I '
Pig. 112
Basilica din Ereruk rämas liber prin 1nlaturarea coloanelor.
Arhitectul armean s'arata mai priceput ca
cel dela St. Gheorghe din Salonic, unde s'a executat numai o tran-
sformare. Mai apropiat de St. Gheorghe e octogonul dela Warza-

1) Millet, L'école grecque" p. 135

3) Benoit, op. cit., p. 87 ; Choisy, op. cit., p. 70
3) Millet L'école grecque, pp. 132, 173 si Strzygovwschi, Klein Asien6,
p. 87.
4) ldem, 132
3) Strzygovschi, Ursprungen d-chr. Kirchen-Kunst" Leipzig 1920, p. 60
6) Choisy, Histoire de de l'architecture", p. 60
') Una din cele mai importante personalitati ale culturii i artei armene.
10

www.dacoromanica.ro
 146

hán pe drumul Wan Erzerum, probabil din secolul a XI-lea 1). For-
mat din opt laturi si opt coloane; färä cladire specialä pentru in-
trare ; are o absida pentru altar si trei usi la vest, sud i nord.
Georgiea a fost legatd shins de Armenia ; a rämas credin-
cioasd totusi ortodoxiei, arta ei este bizantina, influentata de unele
curente orientale. Rolul Georgiei fu de-á transmite Rusiei ortodoxe
Inväldturife artei bizantine, pe la est. Arhitectura se aseatnänd cu
a Armeniei, dar fiind mai stalls legatä de arta bizantind rezolvd In-
tocmai unele constructii. Nu se poate afirma lipsa complectd a nart-
hexului ; 2) cel mult ea apare rar. In regiunele nordvestice apare la
Pitzunda una din cele mai Insemnate biserici, la Albkhazia, Lekhne
si In valea Cubanului la Mokvi i Cutais ; la Mokvi este evident
chiar un dublu narthex. 3) Sistemul general e obtinerea construe-
tiei introductive prin transformárea travei occidentale a naosului,
pe unde trec i tribunele. La bisericile cruciforme dela est de Ba-
turn, la Tiflis, Gori ; la biserica octogonald dela Vagharsapat nici
o urma,4). Apare porticele trilateral sau pridvor vestic asemenea cu
cel dela Kilisse-giami.5)
Din centrul Mesopotamiei i pand'n Caucaz se pot deosebi
mai multe sisteme In rezolvirea constructiei introductive, care se re-
duc la doua scoli locale.6) In Kurdistan si sudul Armeniei, la bise-
ricele din epoca millocia a artei armene in special, narthexul nu
lipseste niciodatd, mai ales la clädirele In plan _basilical. In Arme-
nia nordica i Georgiea sudesticd, la bisericele cu planul In cruce
apare rar sau e Inlocuit prin diferite transformdri ale bratului vestic,
cu deosebire la bisericele mai vechi. In regiunele supuse influentei
bizantine narthexul e frecvent ; In ultima epocä e Inlocuit cu prid-
vorul sau porticul de origind locald. In acest caz clädirele 1i mo-
dified planul general ; se alungese i clstigd In elegantd f aid de ma-
sivitatea patratd specified monumentelor armene. E gresitä deci a-
firmatia cä arta armeana e lipsitd de narthex si a imprumutat por-
ticele dela Constantinopol.

1) Bachmann, op. cit., p. 63.

') Aceiasi autori ca pentru Armenia,
1) Dupa I. Straygovschi Klein-Asien", p, 87
') G. Millet L'école grecque pp. 122-123
1) ldem, p. 132
") Criteriul e numai dupa constructia introductivA ; ar ramtnea de cer-
cetat daca nu s'ar potrivi i dupa alte caractere.

www.dacoromanica.ro
 C A P. 1V

Bulgaria
Caracterul esential al imperiului bizantin, din punct de vedere
politic, a fost vesnicele schimbari teritoriale i inmixtiuni de po-
poare ; pornind din vechiul imperiu macedonic - grecesc s'a intins
spre coltul nordic al Peninsulei balcanice, ocupat de Slavi Inca din
veacul al V1I-lea. Cind acestia se fixeaza in natiuni si state inde-
pendente, Bizantinii ti pastreaza stäpinirea, pe cale spirituala insa.
Dela organizarea politicä la monumentele artistice manifestärile Bul-
garilor i Sirbilor poarta pecet ea bizantina, pe linga caracterele pro-
prii nationale. Arta popoarelor sud slave-- Bulgaria si Serbia-este
o ramura a artei bizantine ; arhitectura a pästrat i evoluat numai
vechile procedee dela Constantinopol sau din provincii, constructia
introductiva s'a bucurat de aceiasi atentie ca'n arta bizantina, mai
mult ca'n Armenia.
Bulgarii se stabilesc definitiv ca stat cu forme civilizate abia
in veacul al IX ; din veacul urmáto( apar primele monumente ar-
tistice. Le considerm ca aparlitand artei bulgare nu pe toate
acele care se gsese pe pmtntul Bulgariei de azi, cum s'a
interpretat de unii istorici bulgari1), unele se datoresc stápf-
nitordor bizantini, crora s'au adugat-fi nu totdeauna - cti-
torii bulgari.
1. Planul. In istoria arhitecturii bulgare se pot distinge mái
multe faze In strinsa legatura cu desvoltarea Imprejurarilor politice,
care au determinat comanda i influentele. Protici gaseste trei epoci
avind in vedere tipul general al planului tipul marii basilici des-
voltata mai mult in lungime, fail transept si cupola, toate cu nart-

9 Andrei Protici ocupindu-se de desvoltarea architecturii religioase la

bulgari considera multe monumente bizantine ca apartinind arhitecturii bul-
gare (Sastnost i razvitie va balg. tarcovna arhitectura", Izvéstiea I, 2, So-
fia 1924, pp. 186-203). Asa Sf. Sofia, ridicata doar in secolul al VIII-lea,
cind bulgarii nici nu aparusera in in acea regiune, sau cele mai multe din
bisericele Messembriei, oras continuu bizantin. A fost cucerita de Crum la
812, de Simeon la 912, de Asanesti la 1256, redata in 1265 de ginerile lui
Asan if ; pentru ultima oara e luata de Sveslav la 1307, dar Ana o inapoiaz4
imediat Bizantinilor.

www.dacoromanica.ro
148

hex, desvoltindu-se in primele timpuri ale istoriei bulgare - secolele

IX-X11; tipul jumatate basilica!" cu sau fr cupola, de dimensi-
uni mai mici, dar desvoltata In Ináltime prin cupola si cloud etaje,
narthexul acoperit cu bad cilindrica-bine distMs.in veacul al XIV
lea ; al treilea e tipul basilica] athonit, cu absidiole mari, cu narthex
sau pridvor, din secolul al X1V-lea pina'n secolul al XIX-lea 1).
Deci Intreaga arhitectura bulgara a cunoscut Intrebuintarea nart-
hexului, afará de rari exceptii.
In veacul al X-lea apar primele monumente culturale ; de a-
tunci si mina la 1018, chid Vasile Bulgaroctonul distruge imperial
bulgar, se poate fixa prima epoca a arhitec-

fir I di
turii. Din primele timpuri ale crestinismului
bulgar este basilica dela Aboba-Plisca,
prima capital& poate chiar din secolul IX-lea
(fig. 113) 2). Cu trei navi si fail cupola are
o bogata constructie introductiva dintr'un nart-
hex, dispartit prin coloane in trei comparti-
mente si din tr'un pridvor Inchis ; in fata se
desfasoará un atrium cit Intreaga cladire. De
numele farului Samuel sunt legate citeva mo-
numente din vechea capitalá Prespa. In os-
trovul Ahileu pe lacul Prespa rldica la 983
-- O
biserica St. Ahileu, una din cele mai mari
din trecutul bulgar' 9 (fig. 114). E o basi-
lica cu trei navi si trel abside, cu un narthex
ce se desfasoará pe intreaga fatada vestica ;
desi zidurile sunt ruinate, e sigur c'avea o in-
trare pela vest si probabil alta pela nord.
o
Prezinta o asemanare cu cele mai vechi bi-
1.11111.1 serici bizantine, mai ales cu acele din Mes-
Fig. 113 sembria (vechea Mitropolie, Morska, St. loan).
Aboba-Plisica (Bulgaria) In acela§ ostrov - cel mai mare din lacul
Prespa-se mai gasesc si alte biserici tot asa de vechi si'n acela§
plan : St. Gheorghe, S-ta Maria, S-tii Apostoli; toate aveau nart-
hexul la fel, la unele disparut.4) In satul Gherman ridica la 933
biserica St. Gherman pentru cei doi fii si un frate al sau. De mici
dimensiuni, cu tambur la mijloc §i doua abside laterale mari, un
narthex la partea vestica cu pignon la,fatadä. Forma generala con-

1) A. Protici, op. cit., passim. In aceleasi epoci si la Filov .St. izkustvo"

passim
') B. Filov Starobalgarskoto izkustovo", Sofiea 1924, p. 14.
1) I. Ivanov Tari Samyilovata stolica v Prspa" (Capitala (arului Sac
muel in Prespa) lzvéstiea" 1, 1910 p. 67. B. Filov presupune c'ar fi fost
numai restauratä de Samuel, deci e mai veche (Starob. izkustvo", p. 18).
') Ivanov, Izvstiea", 1, p. 60

www.dacoromanica.ro
 149

trazice afirmatia lui Protici, iar o inscriptie dela usA spune c'a fos t
ziditA de patriarhul Gherman (715-739), inmormtntat in narthex ; pro-
babil s fi fost o clädire mai veche, pe ruinele creia a zidit
alta mai nou Samuel pstrind mormlnlul lui Gherman.
Cel mai cunoscut monument din aceastá epocA este Sf. Sofia
din Ohrida (fig. 115), construitA la Inceputul veacului al X(-lea pro-
babil de tarul Samuel.) Una din cele mai vechi forme de basilicA
orientald in drum spre Occident 2) are un
ir narthex litchis, impártit In cinci compartimente
ca la unele din cele mai vechi biserici orien-
tale-Qualb-Luzeh, Turmanin, Behio, Binbir-
08 °

kilisse 3 etc.- Fatada reinoitA la 1317 :de

mitropolitul Grigorie primeste un pridvor cu
0 douA etaje i cloud turnuri ; la nordul nart-
hexului Inca un paraclis, restul deschis spre
stradA3).
Celor mai vechi clddiri crestine din nordul
Bulgariei trebue insumatá biserica In ruind
dela Plateina, pe care Protici o numeste ne-
nejustificat-sau neargumentat - capela lui
Simeon" 4)
(figure 116).
Lingd Pr6s- (1°1:
bt lay, un de
Ffg. 114
Sf. Ahileu dfn Prespa
s'au mai
descoperit
alte urme de b is eric i, consi-
derate bizantine, se vAd ruinele u-
nei mindstiri cu o biserica proba-
bil St. Teodor -dupd o teracotá
cu chipul sfintului - sau St. Pan-
telimon, dupd prescurtarea Patleina5)
Pare sA apartind secolelor 1X-X11
si se aseamáná cu vechile biserici
din sudul Rusiei6) ; acest ora§ a wilco 0 1.8414.11
fost vechea capitald a statului ru-
Fig. 115 Sofia din Ohrida
sesc Infiintat de Sviatoslav la su-
1) Exista oarecare controversa asupra datei. Strzygovschi afirma c'a
lost cladita de Samuel, dupa tipul ..bisericei mad' din Prèspa (op. cit., p.
229) ; Millet o fixeaza intre 1025-1050 (L'école grecque, p. 41), ceia ce
exclude pe Samuel ca ctitor acesta murind inainte de 1018. ,Cum parerea
lui Millet e mai noua, s'ar parea ca e i mai justa ; nu mai poate fi vorba
de un monument bulgar in acest caz. In fata controversei si a faptului
ca i s'a reinoit fatada la 1317 de bulgari, am considerat-o ca apartinind ar-
tei bulgare.
') Millet o considera gresit ca cea mai veche (L'école grecque", p.
41), afara numai daca respinge parerea justificata a lui Filov care considera
ca cel mai vechi model respectiv Sf. Sofia din Sofia (Sf. Sofia" p. 120).
') G. Millet L'école grecque", p. 126 si B. Filov Starob. izkustve.
pp. 20-21.
4) Probabil inchipuindu-1 pe Simeon ca ctitor al ei, ceia ce nu credem
Ior. Gospodinov Razkopki va Patleina", (Sapaturi la Patleina), in'
Ozvestiea", IV, 1914, p. 114 si B. Filov Starobalgarscoto izkustvo" p. 16.
°) Idem, p. 115.
www.dacoromanica.ro
 150

dul Dobrogii in veacul al X-lea. Are trei abside, o navd unicd si

un narthex de o formä foarte putin obisnuitä, regdsitä doar la bi-
serica anatoliand Begetjökosu din latagan. E format din cloud ca-
mere lungdrete i asezate perpendicular pe fatadd ; intre ele un co-
ridor de aceiasi márime, in care se deschid trei ui. Incaperile sunt
construite din ziduri groase si au cite o nisd circulard la páretele
2stic, in coridor se and o fintand ziditä, iar
la päretele sudic un coridor de argilä 1). A-
ceste urme ne fac sä credem cd narthexul
dela Patleina servea de baptister : fintina
pentru ablutiune sau apa necesard, canalul
pentru scurgere. Biserica poate s fi servit
pentru botezul vechilor fondatori ai Pits-
lavului, silt, al RuOlor, care abia in acel
1.1
veac primesc cre?tinismul2).
Dupd desfiintarea statului bulgar de Bi-
zantini pe timpul stdpinirei acestora de a-
proape cloud veacuri (1018-1185), o stagnare
fireasca in construirea monumentelor de artä.
In aceastä epoca se'naltä numai citeva bise-
rici sepulcrale ; cunos-
cute sunt trei, lucrate
Fig. 116 dupd un tip mai vechi
Platelna (Bulgaria) ce se regäseste la Ser-
gilla in Syria, in Asia Mica si Africa de nord.
Clädirea are cloud etaje : jos cripta cu moas-
tele, sus capela dintr'o navd unicd, cu absidd
si narthex spatios. Cea mai mare e cripta
dela Bacicovo, o ministire la 30 km. de Fi-
lipopole, lingd Stanimaca (fig. 117), intemei-
atá de bogatasul georgiean Grigorie Pacuri-
anos pentru conationalii sdi in 1083 3). In
secolul al X111-lea sunt stapini Bulgarii, tarul
loan Alexandru din veacul urmätor este al
doilea ctitor4). Narthexul sepulcralei, de formá
patratä, e -deschis la etajul superior pe arcade
sustinute de pilastri formind un fel de loggia,
etajul de jos se inchide la apus printr'o ar-
cadd oarbd. Prin narthex se apropie de bi-
sericele din Syria, similarele din Armenia
fa- 1116111!
partin veacului X111-lea. Fie. 117 Stanimaca

Gospodinov, op. cit, p. 117.

') Hind un monument nesigur nu-; putem da numele de capela lui Si-
mion", cum a facut Protici, desi scriitorii timdului hurls indrirea bisericelor din
Preslav pe timpul lui Simeon.
a) A. Grahar Holgaskiea carkvi-grobnica", p. 112.
4) Pentru acest motiv, intre altele, am intercalat biserica intre monumen-
tele bulgare, desi ctitorul e strain.

www.dacoromanica.ro
 151

Rdscoala Rominilor aduce reinfiintarea statului bulgar sub A-

sAne§ti, care reiau §i firul cultural de odinioard. Noua capitala de-
la Tirnova se infrumuseteaza cu mai multe monumente cu care se'n
cepe a doua epocd a artei bulgare. Pe o coliná inconjuratd de Ian-
tra se gdse§te vechea cetAtue dela Trapezita .cu 17 biserici-unele
ceva mai mari, cele mai multe mici-de diferite forme. Originali-
tatea pe care am constalat-o la monumentele Kurdistane : orien-
tarea unora dintre ele nu exact spre est, ci cu o tnclindre spre
sud pi nord-apare si la Trdpeztfa, de unde si modificarea
intrrii. In general se compun dintr'o navd unicd, cu'n narthex la
vest. Dupd grosimea zidurilor, dupd forma putin obi§nuita a biseri-
culei No. 2 §i mai ales dupa orientarea inclinatd, credem c'au
Jost clädite de unul sau mai multi arhitecli venili din sudul
Armeniei sau din Kurdistan. La finele veacului al Xll-lea, Turcii
Selgiucizi dau puternice lovituri cre§tinilor din aceste regiuni asip-
tice, care s'au refugiat la Inceputul veacului urmator unde au gdsit
addpost, mai ales cei Asnestii erau (n dusmeinie de moarte cu
Bizantinii, de unde deocomdat nu mai puteau aduce mesteri
pentru operile kr artistice. Georgianul Pacurianos se stabilise
c'un-yeac inainte In Bulgaria ; ctitoria sa dela Bacicovo era un
centiu de Georgieni §i Armeni, care vor fi continuat legiturile cu
fratii de acasd.
Bisericuta No. 2 are o forma unicd fatA de celelalte. Cu zi-
durile groase de un metru, se compune din altar, naos §i narthex.
Naosul e Impärtit in doua pArti neegale printr'un zid neisprdvit -
ca la Tur-Abdin ; la apus narthexul masiv cu o intrare largA la vest,
cdreia corespunde o alta u§a spre naos. 0 altd intrare ingustä pe
peretele nordic da intr'o priind travd a naosului, foarte Ingustd si
marcatd prin cloud pieds-droits" laterali, procedeu obi§nuit §i'n
Grecia, dar mai ales in Orient-un u§or dublu narthex cleci. S'a
gdsit i un mormint cu oseminte ; se crede a fi biserica S-tii Apos-
toli ziditä de Asan 1 la 1185. 1).
Bisericuta 3 are cele trei parti, altarul cu cloud ni§e, mai in-
gusta. Narthexul are o intrare largd, careia Ii corespunde alta catre
naos ; doua morminte in interior ; altd intrare la sudul naosului.
De-o forma mai corecta e bisericuta No. 4 ca o absidd mai larga
§i narthex mai cuprinzAtor, exact de acei4 formd cu anteriorul.
De aceini formd sunt bisericutele 5, nu prea bine ziditd (fig. 118)
§i No. 6 care mai prezinta urmele boltii la pila§trii dirt naos ; bi-
sericuta No. 7, la care din narthex s'a pastrat numai temelia. Nu
se §tie pAnd unde se'ntindea spre apus bisericuta No. 9, caci nu
s'au pastrat zidurile ; probabil cd narthexul avea aceiai forma

1) V. Dimov Izvéstiea" Razkopkité na Trapezica vA Tárnovo"

(SApAturile dela Trapezita din Tirnova) Izvéstiea" V 1915 p. 123.

www.dacoromanica.ro
 152

casi celelalte cladiri, 1) Bisericuta No. 10 repetä formele si dimen-

siunile anterioare, are Ind o intrare lateralä
pe fata sudica a naosultti ; bisericuta No. 11
WA a doua intrare. Bisericuta No. 13 are
un narthex mai lat, casi naosul si doua mor-
minte ; No. 15 e cea mai mica si foarte rui-
nata. 2) Bisericuta No. 16 are o absida ori-
ginala, cloud intrari laterale afará de cea prin-
cipala prin narthex ; pe laturile intrarii zidul
narthexului inferior are doua nise largi drept-
unghiulare. Casi celelalte sunt Inca bisericu-
tele No. 17 si 18.
Trei din bisericele dela Trapezita au cite
un dublu narthex, pe care Bizantinii it intre-
buintau In acea epoca, In deosebi la bisericele
tn cruce. No. 12 e lungareata si Ingustá, nar-
_ thexul cuprinde jumatate din cladire ; afost a-
daugat pentru femei-se afirma 3) la clädirea
Fig. 118
care mai avea un narthex ; intra-
Bisericuta No. 5 din Trapezita veche
rea la exonarthex se face pela nord (fig.
119). Dublul narthex, egal cu naosul, are
si bisericuta No. 14 cu o singura intrare
'
pela nord pentru Intreaga biserica (fig. 1E3

120). Cea mai mare si Infrumusetata

e biserica No. 8 (fig. 121). La Inceput
a fost casi celelalte, apoi s'a cladit la
vest un alt narthex si altul Inafara in
legatura cu noul zid sudic. Intreaga cla-
dire are la vest un pridvor pe doua la-
I
turi, deschis prin *stilpi de carämida la
vest. Din colateralul nordic se trecea
printr'un coridor ingust in exonarthex ;
iesirea principala era la ambele narthexe
pela partea vestica ; din colateralul drept
se da in naos si'n primul narthex prin
doua usi. Aláturi de paretele nordic
era o cisterna, aflatä aid pentruca era
si biserica cea mai importanta. Fig. 119
Biserlcuta No. 12 din Trap ezita

In general, toate au un narthex simplu sau dublu, morminte

si intrari bilaterale sau vestice. Sunt de acelas tip cu Sf. Dumitru
din Tirnova, 4) care servea la incoronarea Asanesilor, cu picturi

1) Dimov, 1zvéstiea", p. V, p. 137.

21 Idem, p. 160.
a) Idem, p. 145.
') V. Dimov, op. cit.. p. 171.

www.dacoromanica.ro
 153

probabil din secolul al XV-lea 1) Pe celalt mal al lantrei, in actua-

lul oras, s'au pastrat Inca St. Petru i Pavel, biseric mitropolitana
notiä i Sf. Bogorodita, cu planurile asemanatoare. In plan basilica!,
ca la Aboba-Plisca i cu narthex trebue sa fi fost zidita biserica S-tii
40 Mucenici. Fail narthex sunt putine cladiri din aceasta epoca.
La Berende linga Taribrod este un paraclis dintr'o singura Inca-
pere, pe päretele apusan cu o inscriptie care vorbeste de tarul loan
Asan (1218-1241) "). Aproape de Sta-
nimaca e fortareata lui Asan", numita
Petritzos (Petrici), restauratä de Asan H
la 1231 3), din care a mai ramas don-
jonul si biserica Sf. Fecioara, conside-
rata ca una din cele mai frumoase anti-
] chitati ale Bulgariei" 4). Apartine dupa ele
mentele constructive si decorative veacului
I al XII-lea, probabil sa fi fost ridicata o-
data cu bisericele dela Trapezita, cu
care are multe asemanäri. A fost com-
parata i cu
vechile biserici -
i- il
sirbesti din Ra-
scia si cu St.
Luca din Ca-
ttaro (1195) 5);
d a ca planul
Masi naosului s u -
p or ta corn-
Fig. 120
Bisericuta No. 14 dfn Trapezita paratia, c o n-
structia intro-
ductiva se deosebeste mult. Are planul ba-
LI
silical cu nava unica i o absida marginita
de doua nise si cupola greoae ; cu doua Fly.. 121
etaje, cel de jos subteran, e o bisericä se- Bisericuta No. 8 din Trapezita
pulcrala. La vest se desfäsoarä narthexul
inchis la care se patrunde prin doua usi laterale ; n'are intrare ves-
tick casi bisericuta No. 12 dela Trapezita, actuala deschidere e pos-
terioara ; la fel si o usa sudia Din narthex se pätrunde in naos
printr'o usa larga ; naosul e tmpartit In mai multe spatii prin pi-
1) Filov crede sA fi fost ziditA la 1186 (Starob. izkustvo") p. 31.
,) I. lvanov Cariski CArkvi vA jugozapadna BAlgariea (Biserici re-
gale In Bulgaria sud vesticA), Izvéstiea", Ill, Sofia 1912, p. 53.
1

'I 1. Ivanov AsenovatA kréposto nada Stanimaka si i BacicovskietA

WonastirA" (FortAreata lui Asan dela Stanimarca i M-rea Bacicov") lz-
vèstiea" II 2, Sofia 1912. Bazat pe alte motive Millet o considerA ca monu-
ment slrb (L'ancien art serbe" Paris 1919, p. 5W.
4) ldem, p. 197).
5) Millet L'art serbe p. 50.

www.dacoromanica.ro
 154

cioare de zid", casi la bisericele armene din Vagharsaghat i $o-

ghokat.
CAtre aceleasi regiuni orientale se'ndreaptá i bisericele sapäte
In stind din Bulgaria. 1) La Midia este una cu hramul Sf. Neculai
cu trei nävi, fiecare cu cite un altar si cite o usä care dä inteun
coridor lung, ca o constructie introductivä asemenea bisericei din
Duri. Alta biserica sepulcralä s'a construit in satul Boian din apro-
pierea Sofiei de sevastocratorul Kaloian, vasalul tarului bulgar, la
1259 ; 2) n'a avut hid narthex, mai tirzlu i s'a adaugat actualul,
schimbind cu totul forma bisericei.
Din secolul XIll-lea sau al XIV-lea dateazd cîteva biserici de
mici dimensiuni, cu naosul de formä patratä i cu cupolä. Biserica
Mfastirei Nicopoii este un mic patrat in centru cu o nisä la räsarit
si cu o 110 la vest spre narthexul dispArut, ale arui bolti se mai
ghicesc Inca ; 3) narthexul avea probabil o usä vesticd i alta su-
did. 4) In satul Viza de linga Strangea-Planina se vád urmele mai
multor biserici vechi, din care a mai rämas Sf. Sofia. De forma
unei cruci patrate, fárâ absia si de mici dimensiuni, are o cupolä
putin Inaltatä i un narthex cam 1/3 din lungimea clädirei ; intrarea
in narthex numai pe la vest. De aceiasi formä simpld pare sä fi
fost biserica minästirei din Kamcic, de tarul Constantin Asan intre
1258-1277, cu hramul Sf. Athanasie, azi in mina' din voia Turci-
lor 5). Probabil veacului XIV apartine prima fundatitine a bisericei
Sf. Bogorodita (Maica Domnului) dela Troian,6), cu un'narthex spa-
tios ce se terminá la nord cu 'n pridvor, probabil adaiis la reface-
rea din 1835. Bisericile Sf. loan, 5-tii Constantin si Elena si S-ta
Bogorodita din Ohrida au un narthex litchis 7).
A treia epod incepe din a doua jumatate a veacului al XIV-
lea, de and Bulgarii cad sub Turci i dureaa pinä'n secolul XIX-
lea8). Comanda oficialä scade, activitatea culturalä se restringe la
minästiri; si cum in aceastä vreme Athosul exercita o mare influentg,
tipul arhitectonic predominä. Asa se regäseste la catolicoanele ml-
näsirelor Bacicovo, Velinkí, Sf. Naum din Ohrida, Kremicovschi,
Poganovschi si St. loan din Rilo ; cu cea mai mare rspindire in
veacul al XVII-lea, de clnd dateazá biserica principalä dela Baci-

1) K. Skorpil Arheologiceski bélftki otA Strandja-olanina" (Observatil

arheologice dela Strangia-planina)" lzvéstiea", VII, 2, Sofia 1913, p. 244.
3) A. Grabar, lzvestiea" 1, 1. P. 123.
3) Bals G. M1nAstirea din Nicopole" In Bulet. Corn. Mon. 1st." VII Bacu-
r esti 1914 p. 148.
5) Dup5 reconstructia lui Grabar, care se deosebeste de a WI Bals. Con-
sacratA Sf. Apostoli, a trecut drept episcopala Paulicienilor; dupa aseniAnAri cu
Vratarnita Kanitz o fixeazA in sec. XV top. cit. p. 223).
5) Kanitz, op. cit., p. 424.
9 Idem, p. 240.
7) B. Filov Starob. izkustvo", pp. 35-37.
3) A. Protici, Izvéstiea", 1, 2, p. 198.

www.dacoromanica.ro
 155

covo. La 1604 se zideste catedrala, in plan triconc cu trei navi si

cupold. La partea vestica un narthex spatios, ci trei incaperi
t!)

comunicind fiecare prin cite o usa cu exteriorul i cu TIAN/11e nao-

sului. La apus o' bisericd mai mica *cu hramul Sf. Archangheli,
dupa material mult mai veche; 1) are un pridvor sustinut de pilastri
grosi de cdrárnidd. Sf. Naum din Ohrida are cloud corpuri : biserica
si narthexul unite printr'un vestibul, la care sunt doud coloane cu
inscriptii necitete, urme ale cladirei vechi dela inceputul veacului al
X-lea 2). Refäcute sau construite in aceasta epocd sunt catolicoa-
nele minästirelor din jurul Tírnovei, care poate fl considerata ca A-
thosul Bulgariei. Kilifarevo, Kapinovo i Placovo, refacuta in 1852,
au rezolvit constructia introductiva printeun narthex inchis 3).
Tipu! Rilski e cel mai rdspindit. Catoliconul Sf. loan din Rilo
e nou, dar zidit pe vechea cládire
din veacul al X1V-lea 9. Planul
triconc cu cloud adaosuri sub si-
nurile absidelor laterale; n'are nart- tftel
hex in capul clädirei, ci un pridvor
larg, sustinut de 12 coloane des-
fäsurindu-se pe fatadele bratului
vestic al naosului, mai multe usi NOt1
duc din pridvor In interiorul bi-
sericei (fig. 122). Açelas pridvor, 1111111
redus ca frumusetä artistica, doar .1
de dimensiuni superioare, sp des-
fdsoara larg, intrecind fatada sen
16. II 11"
lungime aproape cit restul clädirei - Iid x:
Li
la catoliconul M-rei Poganowschi,
dela finele veacului XV-lea 9. Un L at ma Al
al doilea tip, foarte caracteris-
tic pentru aceasta epocei de greu- Fig. 122. SF. loan din Rilo
e reprezentat de bisericele
leifi,
din Arbana§i,. Sunt formate din doua dispärtituri joase, din care
cea apusanä pentru femei, deci narthexul; deosebit mai au un prid-
vor de forma unui coridor lungäret.6) De doi mesteri bulgari se
zideste o frumoasa biserica Sf. Nedelea in Bataska la 1813, e noud
dar pe urmele unei cladiri mai vechi i unicä in acest fel in Bul-

1) I. I7anov, Idem, 11, 2, p. 221.

') Millet L'art serbe", p. 138 si B. Hlov Starob. izkustvo", p. 38.
3) Kanitz, op. cit., passim.
4) A. Protici, Izvéstiea', I, 2, p. 198 si B. Filov Starob. izkustvo",
p. 71.
,$) B. Filov Starob. izkustvo". fig. 49 i p. 66.
9 Idem pp. 66-7:

www.dacoromanica.ro
 156

garia 1). De dimensiuni potrivite are o absidä, trei nävi, o cupold

centrald i alte 12 mai mici, cele mai multe pe narthex. Partea an-
terioara e formatd dintr'un narthex spatios i interesanrca construe-
tie : prin trei usi se patrundein interiorul divizat in cloud riricluri
de incaperi prin trei piIatri, cu cite patru i trei spatii mai mici,
corespunzatoare colateralilor naosului-dispozitie ce aminteste Intre-
buintarea dut-lului narthex.
2. Elemente arhitectonice §i decorative. Date numeroase
nu avem asupra artei de a construi i decora a artistilor bulgari,
dar sunt suficiente pentru a ne da o idee asupra technicei si corn-
pozitiei lor.
Atrium este aproape necunoscul arhitecturii bulgare ; cum
. era i firesc, bisericile aprind intr'o epoca chid nu se mai
facea uz de el pe deoparte, iar pe de alkz parte arta bulgará
sufer mull injoncliunile orientate. Singurul atrium care s'a pas-
trat se vede la Aboba-Plisca ; are o lungime de 60 m , cit intreaga
bisericd. In fata narthexului bisericutei No. 3 de la Trapezita se afla
o curte mare cu pilastri la mijloc, 2) probabil urmele unui portic
tnteun atrium mai larg. De baptisterii nu poate fi vorba din aceleasi
motive de tardivitate. Presupunem numai cd biserica Plateina de lingd
Preslav sd fi inchis In interiorul narthexului un baptister pentru cres-
tinarea neofitilor rusi. Un atrium deschis i sustinut de coloane pre-
Intimpind narthexul bisericei St. Bogorodita dela Troian, probabil
Lisa mai nou.
Bolta a primit toate rezolvarile cunoscute arhitecturii bizantine
nu numai la acoperisul naosului, ci si la narthex. Primele biserici se
pare cd n'au cunoscut de cit bolta en berceau" s) si en arete".
Narthexul de la Sf. Sofia din Ohrida are toate incdperile boltite in
cruce ; acelas sistem la tavanul bisericii din Petritzos, deasupra cd-
reia se ridica patru turnuri mici ; 3) la St. Bogoroditä din Troiati
bolti, en berceau" ; la fel toate dispartiturile bisericelor din Arba-
nasi. Cupola apare in a doua epocd si continua a fi utilizatd pana
la clädirile cele mai noi. Deasupra pridvorului ridicat de Grigore
de la Sf. Sofia din Ohrida, se inaltd cloud turnuri acoperite cu o
cupold pe pendetivi. Narthexul de la Sf. Naum din Ohrida are o
cupold lungd de patru pendentivi ca la Gracanita din Serbia. 4) Nar-
thexul de la Nicopole avea doud cupole, iar deasupra etajului su-
perior doul turnulete, cere se mai vedeau Inca la 1871, and o vi-
ziteaza Kanitz, care o compard prin acest element at Vratarnita din

1) B. Filov Baaskata tarkva", Jzvestiéa", V, p. 242.

') Dimov, Izv8stiea' ll, 2, p. 199.
3) Protici Izvèstiea", IV, p. 188.
4) Millet L'ancien art. serbe" p. 138.

www.dacoromanica.ro
 157

Serbia :1). De fapt i aceastd bisericd face parte din seria mo-
numentelor care au resimfit influenfa orientald, verrild peste
M. Neagrd. Turnurile narthexului dela Nicopoli amintesc simi-
larele dela Messernbria din Syria §i Anatolia (fig. 123). Tavanul
dela narthexului Catedrala Bacicovo este in formA elipsoidiald si are
deasupra o cupold pe un scurt tambur, pridvorul dela St. Arhangheli
are o cupola pe un turn circular nu prea Malt 2). De forma ovoi-
dald sunt i cupolile mici care acopAr incaperile numeroase dela
Nedelea. Alteori narthexul e acoperit cu
p bola cilindricl, paraleld cu bolta nAvii
centrale. La Sf. Sofia din Viza bolta ci-
lindrica e impärtità prin doud centuri
transversale in trei pArti 3).
Desi cele mai multe din bisericele bul-
gare sunt de dimensiuni mici, erau pre-
vdzute uneori cu tribune care mergeau
pAna deasupra narthexului. La Sf. Sofia
din Ohrida, narthexul avea doul etaje,
la Sf. Sofia din Viza galeriile narthexului
continuau pe cele din naos 4), la Nico-
,. poli etajul de sus era impArtit in trei
incAperi prin cloud arcuri dublouri 5). Tri-
._. ................ bunele erau sustinute de pilaOri, care
constitue i obisnuitul mijloc de a divide
Fig. 123
Nizopoli
spatiile din interiorul narthexului sau
dela pridvor. Pilastri se'ntilnesc la St.
Ahileu din Présspa, Ohrida, toate biseri-
cite din Trapezita i Tirnovo-Sf. Nedelea ; coloane mai rar ca la
Aboba-Pliska si Rilo. Coloane la pridvorul St. Sofia din Ohrida
cu capiteluri obisnuite artei bizantine ; stllpii scunzi din narthexul St.
Naum din Ohrida au capiteluri trapeizodale ; de aceainsi forma' co-
loanele narthexului si porticului dela St. Rilo i Poganovschi.
Moterialul apare aproape constant In arhitectura narthexului :
piatra i cdramida. Marmora e foarte rar utilizatd ; stllpii galeriilor
dela narthexul Sf. $ofii din Viza i unele parti ale narthexului dela
Patleina sunt lucrate din marmora 6). Numai din piatrd e ziditA St.
Sofia din Viza ; numai din carAmidA sunt construite bisericile No. 5

1) Kanitz se miril de acest caracter putin obi§nuit la Bizantini, in Ser-

bia el nu regtisete de cit foarte rari inodele (op. cit., pp. 222-223).
') Ivanov, 'Izvestiea', II, 2, pp. 220-221.
5) K. Skorpil, Izvéstiea", III, 2. p. 240.
`) Skorpil, lzvéstiea", III, 2, p. 24.
5) Bals, M-rea Nicopoli" Bulet. Corn. Mon. Ist., 1914.
9 Gospodinov Izvèstiea", 10, p, 114.

www.dacoromanica.ro
 158

dela Trapezifa - de aceia nici nu s'a pastrat bine biserica din

Berende, aproape tn intregime cadetrala dela Bacicovo i stulpii dela
St. -Arhangheli Bacicov, dela biserica No. 8 Trapezita i altii. Mai
des se lucreaza cu ambele materialuri, piatra-tuf i carämidd, ca la
St. Ahileu, Patleina- St. Fecioara din Petritzos, biserica sepulcrala din
Bacicovo i citeva din bisericutele dela Trapezita.
Media* materialului clä o -decorafie extem foarte bogatä.
Muffle de caramida variazä cu lespedele de piatra sau cu paturi'e
de tuf, peSte care se fixeaza incrustaturi de argila smältuita In
forma de flori, cruciulite sau gud tle trgrnpeta 1). Teracote seal-
tuite s'au gasit la ruinele din Patleina, una cu chipul St. Theodor ; 9
pe peretele nordic al narthexului dela biserica No. 4 din Trapezita
s'a .pastrat o frumoasa decoratie printeun chenar larg cu elemente
stilizate 8). La Stanimaca-fatada observä cele cloud tendinfi ; .piatra
din orient si piatra cu caramide din Bizant. Fatadele bisericilor mai
vechi scoteau pärtile arhitectonice prin arcade si frontoane. Urí as-
pect maref îl prezenta fatada dublului narthex dela St. Sofia din
Ohrida, ale cärei etaje sunt dispärfite printr'o serie de arcade mari ;
ja Boian fatada nävii unice cu acelas ornament. Deasupra micului
narthex dele St. Arhangheli din Bacicovo un pigmon la fafadä i altul
Indarat mai Malt. Decorafia intern e mai bogata si se concen-
treaza la picturä. Placi de marmora cu care s'au tapetat parefii se
gäsesc numai la Patleina ; urme de mozaicuri numai la biseri-
cuta No. 5 dela Trapezita 4).
Pictura pastreaza toate regulele iconografiei bizantine. Dea-
supra inträdi hramul bisericii ; la Petritzos e zugravita sf. Fecioarä 5) ;*
la biserica sepulcrald din Bacicovo Fecioara cu copilul in brate,
Inconjurata de Sf. Petru si Pavel cu doi Ingeri 8). Fecioara se a-
propii de reprezentarile analoage dela Nea Moni si Kahrie-giami pi
de mozaicurile bizantine din Sicilia. Linga usa dela I3rende o in-
scripfie i chipul lui .Kiril filozoful, fratele lui Metodiu 7) : pe pere-
tele apusan dela bisericuta No. 10 doi sfinti. 8) In interior mai rar
decoratiii geometrice, ca la bisericile No. 6 si 14 de la Trapezif a 2) ;
mai obisnuit scene din ciclurile evanghelice i ctitorii. Urme de pic-
tuft de sfinfi la bisericuta No. 6 19. Pe perefii coridorului sudic al

9 Ghika i Bai Ruinele bizantine din Messambria , p. 2 0 A. Pro-

tici, p. 195.
') Gospodinov, 1zvéstiee, IV, p. 114.
3) Dimovi Izve:stiea", 1V, p. 125.
4) ldem, p. 126.
6) Ivanov, rIzv6stiea", 11, 2, p. 199.
6) N. Grabar, Izv6stiea" 11, 1924, pp. 6,13.
?) Ivanov, IzvOstiea", V. r. 126.
8)4Dhnov, Izv'èstiea" V, r. 141.
) Idem. pp. 128, 160
10) p. 128.

www.dacoromanica.ro
 150

harthexului de la biserica No. 8 frumoase fresce cu figuri de bar-

bati i femei, interesante pentru costumele epocii, cu un colorit deo-
sebit. 1) In bisericup No. 11 fresce cu figuri trnpärätesti, la No. 13
frescele din narthex reprezintd figurl femeesti In haine de ceremo-
nial. 2) Picturile dela Trapezita, care reprezintd i sfinti, se asea-
mänä cu acele dela Sf. Petru si Pavel din Ttrnova i nasterea lui
Isus din Arbanas 3). In veacul XIV-lea se mai adaugd narthexului
dela biserica sepulcrald din Bacicovo picturile noilor ctitori. Pe ar-
cadele, Inchise cu acest prilej se reprezintá tarul loan Alexandru,
Sf. loan Teologul, Constantin si Elena fondatorii Grigore Pacu-
rianul i fratele sdu Aspasios, donatorii necunoscuti : Ghiorghe
Constantin dela 16434). Cea mai frumoasd pictura a catoliconului
Kremicovschi de lIngd Sofia (1493) e fresca ctitorilor Radivoi depe
pdretele nordic al narthexului 5) De un efect puternic sunt frescele
care impodobesc cupola narthexului dela Bacicovo (biserica mare) :
Pantocratorul binecuvinand si inconjurat de ingeri i sfinti fn trei
cercuri concentrice ; tot asa de Impodobit e plafonul semicilindric
al pridvorului dela Hristova Arbanasi ").
Cea mai bine pastratä picturä morald dintre cele vechi se gäseste
la biserica sepulcrald dela Bacicovo. Pe zidul oriental al capelei se
reprezintá viziunea lui Ezechiel ; narthexul criptei reprezintd judecata
din urmä desfäsuratä pe toti peretii si bola, lipseste numai Infernul
deoarece pictura depe pdretele sudic a azut. judecata din urmä e
aranjatd pe zone, conform sistemului bizantin din secolele XI-Xll-lea
cInd nu apdruse Ind acel horor vacui" din secolul X1V-lea. Sce-
nele sunt : Christos triumfdtor tntre Fecioara si St. loan BotezMo-
rul, apoi cu 12 Apostoli ¡tiger Inläntuind cerul, Ingerul cu trompeta
sinul lui Abraham, Fecioara trt rai, bunul pdstor, ingerul cu
balantä, apostoli, sfinti, un grup de alesi condusi de St. Paul si
invierea mortilor.
Lipsesc uncle scene din reprezentárile similare ale artei bizan-
tins din alte regiuni sau din veacul XIV-lea, and Deisis are ca
fondal ruloul cerului tinut de un Inger. Viziunea lui Ezechil repre-
zintd : Invierea mortilor din Biblie" ; Christ Incununat cu nimbul
gloriei, pentru animalele simbolice deasupra unui peisaj muntos, unde
se afld cloud figuri de profeti. Dupd stilul sever, aproape geome-
tric, s'ar putea apropia picturile dela Bacicovo de Daphni ; dupd
gesturile gratioase si proportiile alungite ale personagiilor aduce

1) Dimov Izvestiea" V, pp. 133-134.

2) B. Filov Sterol). izkustvo" p. 77.
') Idem, pp. 82-83.
4) Dimov Izvestiea, V, pp. 141, 147.
5) ldem, P. 171.
6) A. Grabar RospisA, Tarkvi-CostonicA Bacikovscago monastArea" (0
decoratie muralti la M-rea Bacicov.) lzvestiea" 11. Sofia 1924, pp. 55-58.

www.dacoromanica.ro
 160

cu mozaicurile secolului Xll-lea §i tncá dupa alte caractere ear pu-

tea fixa in a doua jumatate a secolului al Xll-lea 1). Kanitz mai gA-
sqte fresce blzantine la 1880 tri narthexul Sf. Sofia din Sofia. 2) In
narthexul dela Kremicovschi sunt redate Ind scene din viata Maicii
Domnului §i sinoadele 2). La Drze de lingá Prilep grupul Deisis
prezinta mare asemAnare cu aceia§i scená dela Petru i Pavel din
TIrnova ce dateaza din sec. XIV.4).
Arhitectura bulgard face parte din arta bizantiná rezol-
Land problema narthexului dup regulele ei obisnuite din a doua
si a treia epoc de aur; se inspir mai malt din soluliile ori-
entale, pe care le primea lesne pe calea Mörii Negre cu alft mai
usor, cu cell ráporturile cu Grecii au fast intoldeauna Thcordate
Bisericile au totdeauna un narthex,chiar acele de propodli mai
mid, uneori un dublu narthex si foarte rar de atrium sau clo-
potnile, elemente occidentale.

9 B.
') A Grabar, zvstiea"
') La Bulgarie danubien
') klem, p. 18.
'
' r o g. . e
Filov ,StabNI
p 75
np "., P1 - 295.
4.
p, 78.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V

Serbia
Mult mai cunoscute sunt monumentele religioase ale Serbiei ;
mai numeroase si mai strAlucite, au atras atentia de timpuriu a cer-
cetätorilor care s'au Indiwtat anume spre vAile Moravei, Timocului
si Rasciei pentru a cunoaste capo d'operile artistice ale unui popor
cunoscut i prin alte manifestäri culturale. 0 tail notra" in dome-
iiiul artei 1), a ramas individuala Intre Byzant, si Italia ; daca pic-
tura se leaga de primitivii italieni, arhitectura vechii Serbii se apro-
pie strtns de arta bizantind ; In Serbia se'ntilnesc cele trei curente :
bizantin, oriental si occidental. Monumentele arhitectonice sunt bi-.
serici minastiresti, care, spre deosebire de cele bizantine, sunt con-
struite in centre populate ; la catolicoanele lor se poate urmäri evo-
lutia artei strbesti dupä trei scoli : Rascia, Serbia bizantina si Mo-
rava 2).
1. Planul. DupA unii autori narthexul apare foarte rar la bi-.
serica strba sau, chiar daca e, se contopeste cu masa bisericei. 3)
Cercetärile mai noi dovedesc dimpotriva folosinta narthexului, pe
care arhitectii I-au reintegrat naosului interpretind planul constan-
tinopolitan al bisericei cruciforme". 9 Spre deosebire de camera
Ingustä pe care o tntrebuintau unii arhitecti bizantini, sirbii adaogA
naosului uri narthex - ca'n scoala armeand 5).
In apusul Peninsulei balcanice, In Dalmatia si Croatia, monu-
mentele religioase sufär influenta artei romanice, mai ttrziu gotice ;
totusi, pi'n deosebi pentru acele mai vechi de sec. XI, se pot gAsi
asemänäri cu cladirele bizantine i orientate. Bisericele Sf. Martin
din Pridraz lingá Novigrad i ruinele dela Bilitan sunt 'construite In
plan triconc, cu bratul vestic lungäre i divizat In dotra comparti-
mente, usor distincte prin douA pieds-droits 6), afa cum am azut
9 G Millet L'ancien art serbe, les églises", Paris 1919. Prefata.
') Dupä Millet, op. cit. pasim si G. Bals O vizita la cfteva biserici
din Serbia" Bucuresti 1911.
5) Benoit, L'architecture" p. 274.
4) G. Millet L'écéle grecque" p. 123.
5) Idem p, 109,
6) Planurile la Mill* Vasici Arhitectura i Sculptura u Dalmatiyi.
Crve" Beograd 1922, pp. 14-14.

11

www.dacoromanica.ro
 162

la unele biserici anatoliene (Scupi): planul se regdseste toe-

mai In Spania (Sf. Petru din Pons, fig.159), In aceicW epoc
i'n Moldova la cele mai vechi Monumente; toate au o singura
intrare pe la vest. Din acei* epoca sunt §i unele din bisericele in
plan central, ca St. Donat din Zadar, care copie St. Vital din Roma
asemânindu-se §i cu Capela lui Carol cel mare din Aix-la-Chapelle ;
ca cea dintdi o constructie lungáreatd, ca o tangentá vestica, sèr-
ve§te de narthex ') Un culoar ingust §i Intors de doud ori serve§te
de constructie introductivä altei bise-
rici cu plan central din Zadar, St.
Ursila 2).
Pe valea lbarului s'a format simbu-
rele statului sirb ; in §coala din Rascia
se gse§te geneza tipului arhitectonic
sirb ; nava unica cu o cupol3, cu nar-
thex u§or pronuntat. Cel mai vechi
monument e St. Nicolae din Kursum-
lija, ridicata de $tefan Nemanja pela
1168, dupa plan bizantin de influente
orientale3) (fig.124). Prin up larga dela
vest se infra Inteo spatioasä incdpere,
sistem re-
gsit d i n
Armenia
pncl'n
Grecia, .... -
deci Mai
Fig. 124 o dovadei
St. Nicolae din Kur§umlja influen-
a
jelor orien-
tale. Tipul s'a raspindit in Apus spre
Dalmatia ; la St. Luca din Cattaro, ridicata
la 1195, acela narthex, doar mai putin
ingust (fig. 125). Sau la St. lacob din Du-
brovnic, St. Maica Donmului din Lujinam,
St. Maria §i St. loan Botezatorul din in-
sula Lastov, St. Luca din Uzdoli, St. Jurij
din Ponicvam §i St. Petru din Pricom ; 4)
o varianta la St. Sergiu §i Bachus din Po- _
dim cu'n narthex mai Ingust, dar mai pro-
nuntat. S'a Wins §i spre rsritul Ser- Fig. 125
biei, dar nu la Stanimaca, cum crede St. Luca din Cattaro
Millet 5) cel pulin pentru narthex, de
') Idem, p. 17 ; cu toate ca autorul pare a se indoi de rolul constructiei
') Idem, p, 20.
5) Vlad Petcovici Monastir Studenca", Beograd 1923, p. 17, care-i
gaseste asemanari chiar cu palatele asiriene.
4) M. Vasici, op. cit., pp. 25, 27, 29, :11,0, 31, 32, 35 si 42.
5) Millet L'art serbe", p. 50.

www.dacoromanica.ro
 163

oarece la monumentul bulgar cldirea introductiod e mai ampld

prin narthex fnchis i un spa& urmtor, cöruia abia II cores-
punde narthexul dela Kursnja. In Rascia tipul revine la bise-
ricele din Brecova i Brezova 1), la St. Gheorghe din Ras si Maica
Domnului din Studenica. Intre 1180 -1190 se'naltg la Ras lingA noul
Pazar biserica St. Gheorghe, dintr'un patrat cu bola elipticA si-un
narthex original. Pe la vest, unde s'a adaugat ulterior o constructie
fait importantg, se pâtrunde in camera vesticg, mai pronuntat deo-
sebitá de naos ca anterioarele cladiri ; pe laturi camere care cornu-
nicA numai cu narthexul depAsind fatada, ca la unele biserici syro-
anatoliene. Contemporane sunt bi-

c. :
r
" sericele Bogoridicino (Maica Dom-
nului) din Kursumlija si Studenica ;
"
India fu reinoid in stil athonit §i
c'un narthex lungâre i spatios
adAugat ulterior. Bogoridicino din
Studenica, ridicatá de Nemania dui:4
1183, este un compromis de in-
fluente orientate, bizantine i occi-
dentate. 2) Pentru intAia oará a-
pare un narthex exterior, deosebit
de obisnuitele dispArtiri interne, la
St. Maria din Otoc lingá Salona-
In Dalmatia, in care s'a gAsit un
sarcofag dela 976 ; s'a putut con-
stata cá abia mai tirziu s'a tran-
sformat acest narthex prin mijlo-
cirea unui zid, Inteun dublu nar-
thex cu clopotnitä pe noul exonar-
Fig. 126
thex. Foarte apropiatá de aceasta
Studenica e biserica St. Lovre din Zadar, in
plan basilical cu trei nAvi 3).
Tipul sirbesc se defineste in chip strAlucit la bisericele mari
din Studenica i Zicia, cgpitalele primilor Nemanizi. La Studenica
sunt douA biserici : una mai mica numitA Biserica regalg, cu hra-
mul St. loachim si Ana, ridicatá de MHutin la 1311 4) §i alta mai
mare si mai veche, ridicatä de tefan Nemanija la 1160. 5) Biserica
lui Nemanija e al doilea exemplar reprezentativ al tipului vechi. Prin
usa largg dela vest se pAtrunde in narthexul bine inchis ce comunicg
printr'o usA in axa celeitalte cu trava occidentalA a naosului, ca un

') illet L'art serhe p. 50.

') Petcovici, op. cit. p. 18.
') M. Vasa i, op. cit, pp. 50 §i 54.
4) Bal*, op. cit., p. 55,
5) Millet, op. cit. p. 155.

www.dacoromanica.ro
 169

al doilea narthex. St. Sava, fiul lui Nemanija fnfrumusetind ctitoria

tatalui säu, adaogä un vast narthex, flancat la partea de alipire de
doua cute semicirculare- ceia-ce da fntregului edificiu o noua forma
de-o simetrie originala (fig. 126). Al treilea exemplar e biserica din
Zicia, zidita de St. Sava intre 1207-1219. Planul e latin, are (Jolla
narthexe foarte deschise intre ele, dupa sistemul obisnuit al trans-
formarii bratului vestic. De-abia o terminase si aduce mesteri dela
Athos 1) ca sä clacleasca turnuriie alaturate narthexului, care tae
doua usi laterale si un narthex monumental ; exonarthexul se'mparte
prin patru pilastri si doi semipilastri in sase compartimente, la care
infra printr'o mica constructie (fig. 127).
Tipul depe valea lbarului fu imitat mai mult de-un secol. St.
Gheorghe din Podgorica are un narthex ca lá St. Gheorghe din
Ras ; la Sf. Gheorghe din Berana cele douä narthexe, deosebite ca
forme si dimensiuni, rup unitatea fatadei 2) ; biserica din Mileseva,
cu toate ca fu restaurata in dotra rinduri, pastreaza narthexul din
1337. Cu oarecari transformäri la forma generalä tipul se regäseste
la Peci, Sopociani, Gradac, Arilije si Banjska, dintre cele mai in
semnate. Patriarchia din Peci inaltata la 1263
are narthexul WA capelele laterale; Danilo
11 (1324-1338) adauga un al doilea narthex,
imittnd pe cel dela Zicia si considei at ca u-
na din cele cinci min uni ale artei sfrbesti 3).
Acelas tip se repetä la Moracia. Biserica din
Sopociani, fundata de Uros (1272-1276),-
1

este considerata ca una din cele mai fru-

moase ctitorii a Nemanizilor ; se regäsesc toate
anexele de Zicia, unite sub acelas, acoperis,
sub care se desfasoara narthexul larg si mare 4)
Buna Vestire din Gradac, ziditá de printesa
Elena pela finele veacului al X111-lea, are pla-
nul dela Zicia cu acelas pseudo-narthex si
capele laterale, fiecare cu cite o nisa estica
(fig. 128). La catedrala din Arilje, fundata
Intre 1290-1307, 5) se suprima capelele nart-
hexului revenind la crucea latina anterioarä.
Acelas plan la St. Stefan din Banjska, ctito-
ria lui Milutin fntre 1312-1316. Deciani, fun-
datia marelui Stefan Dusan dela 1330 9, pare
Fig. 127. Zicia o basilica tripla cu cinci nävi si cinci abside
cd la monumentele normandice ; procedeele
') Millet, L'art serbe", p. 58.
') Millet, L'art serbe", p. 59.
3) Locuitorii Prizrenului spun : pavajul bisericei din Prizren, biserica
din Decani, narthexul din Peci, aurul din Banjska §i pictura (lin Resava nu
se'ntilnesc nicaeri" (Millet p. 9).
') G. Millet, L'art serbe" pp. 61 *i 64.
5) Nu §tim pe ce motive Bat* (op. cit. p. 14) fixeazg data fundArii Intre
1272-1275.
6) Ba4, 0 vizitä", p. 14.

www.dacoromanica.ro
 165

sunt lost orientate. Narthexul e de märimea corespunzAtoare im-

portantei monumentului, prin trei usi se infra In cele trei návi de-
marcate de paint pila strii si opt semipilastrii, cu o singura intrare
spre naos (fig. 129). Tipul crudi libere cu narthex se gAseste Ind
la Donja Kamenica In "aka Moravei, la Podi linga Cattaro, la Bla-
govestenie pe Kablar si la Kamenica din Fruska Gora. 1) La Podi
un narthex mic, paralel si de aceiasi formá cu sanctuarul, prece-
deazá clädirea dindu-i tin aspect simetric ; la Blagovestenie nart-
hexul e mai spatios, larg deschis spre naos, e bratul vestic al cru-
cii. In Dalmatia a doua epocä a architecturii, datind dela mijlocul
sec. XI la inceputul sec. XIII, se caraeterizeaza prin pastrarea planu-
nului basilica!, dar cu narthex exterior clAdirei i cu clopotnitA dea-
supra lui. La Sf. Ispas din Ceti-
'11--Z2 nie narthexul e starts legat de
primul etaj al clopotnitei In fata a-
reia s'a mai adaugat un pridvor, 2)
"
; dest chorul e Impärtit prin piedts
droits ca la St. Luca din Cattaro
on

[
.11
Fig. 128. Bona Vestire din Gradac

sau la Trapezita ; mai spatios la

Jajvici si la Biscuplie 3). Dona bi-
said, unice exemple In Dalmatia,
sunt interesante prin constructiile
introductive, putin obisnuite In
Balcani : Sf. loan Botezätorul din
Rab cu un deam bulatoriutn" larg Fig.129. Deciani
la fatada vestica i Sf. Trifon din
Cattaro cu fatada flancatä de doug turnuri ca'n Syria sau Sycilia4).

1) G. Millet L'art sorbe", p. 72.

') M. Vasici, op. cit., p. 108.
') Idem, pp. 110 i 111.
') Planurile i figurele la Vasici, op. cit., pp, 128, 131, 132.

www.dacoromanica.ro
 1E6

*coala Serbiei bizantine, care se Intinde dela Prizren si Co-

sovo la Skoplije si Stip, a inflorit in Secolul al XIV-Iea si e cea
mai stralucita. Salonicul radia influentele sa'e spre Macedonia, la
Athos se 'naltá multe monumente; cu cit bisericele se gasesc mai
aproape de Bizant influenta acestuia e mai puternica. Planul gene-
ral c crucea libera cu unul sau cloud narthexe. Milutin cladeste
pela 1200 minastirea athonita Chilandari, care apartine artei sirbo-
athonite, cu plan constantinopolitan si inovatii propriii (fig. 130).
Renunta la narthexul strimt i capelele obisnuite anterior Athosului
si cladeste un puternic dublu narthex ; prin trei intrari cu portaluri
se patrunde in exonarthex, divizat in sase compartimente, planul se
repetä la esonarthexul de aceiasi marime - Intreg narthexul Intrece
lungimea. naosului. Urmeazd epoca de
glorie cu monumente In cruce, mici cu-
pole si un narthex spatios si bine deo-
sebit.
a !--- R Primele modele la Nagoricino si Gra-
cianica. Biserica din Staro-Nagoricino)
(1312-1313) distinge clar la exterior
partite bisericei, mai ales narthexul. La
origini a fost un narthex ln interior fa-
chid línga cupola o arcadi mai strimta
apoi narthexul exterior; 1) azi Intreg
narthexul e Impärtit prin cloud coloane
in cloud parti neegale : cea mai strinita
e un pridvor, cealaltd mai mare. La
Mlado-Nagoricino o biserica contempo-
rand are un narthex prea lat cu doi
stilpi dispartitori2). Gracianica este pur
bizantina, reproduce planul S-tii Apos-
toli din Salonic ; ridicata de Stefan Mi-
lutin .constructorul" la 1321, cind Sa-
lonicul era In floare (fig. 131). Are
narthexul mare, refacut cu toata partea
vestica, forma primitivä se vede dupa
reprezentarea ctitorului, cu fatada simpla
ca la bisericele din Rascia 3). Din aceia§
Fig, 130. Chilandar-Athos
epoca fac parte numeroase monumente cu
aceleasi trásáturi : planul crucii grece,
cu cele trei parti deosehindu-se prin cele trei arcade largi obisnuite
si In Anatolia, Creta sau Italia sudicd si cu narthex monumental 4).

9 Millet, L'art serbe", p. 10..

3) Kondacov Makedonija', p. 194
9 Millet, idem, p. 103.
4) Idem, p. 108.

www.dacoromanica.ro
 167

La Ljuboten §i ucer lipse§te ; la catedrala din Prizren simpld copie

bizantina ; la Lesnovo, Spasovica, Stip, Gorno Kuceviste §i Dolni
Kuceviste existá cel putin un narthex.
Ljuboten are o fatadd asemenea celei dela Sf. Apostoli din Sa-
lonic; intrarea largi la vest, din care se da in prima incapere i na-
osului patrat, boltita deosebit. Spasovica, riclicatd la 1330 1) nun&
biserica regelui" din Studenica Ld&uglndu-i narthexul lungdret §i
Inchis, cu dotia u§i la narthex §i sudul naosului. Biserica din Les-
novo, intemeiata de Stefan Du§an pri-
me§te dela printul loan Oliver la 1349
un narthex munumental pe fatada clá -
direi 2), cu un fal§ portic pe toate ce-
lelalte. La Gorno-Kuceviste un narthex
monumental s'a adaugat dela inceput
clAdirei, cu intrarea pela sud ; la Dolni
Kuceviste narthexul are cloud largi u§i
cdtre naos §i exterior, e impArtit prin
patru picioare de zid In trei navi late-
ralele mai Inguste §i cu cite o ni§d la
est. 0 forma putin obignuit& artei str-
be§ti, opera mai mult bizantind, se vede 11:
la biserica st. Procop din Prokuplija. 0
basilicA fArá cupola, cu trei navi §i trei .3
abside, cu un narthex putin desvoltat ce
se Intinde pe fata vestica a celor trei 3
navi ; o usi IngustA Inafarä, comunicdri
cu nava centralá §i anexe probabil ul- Fig. 131 Gracianica
terioare.
Mateji, ctitoria Elenei Du§an, revine la tipul bizantin cu
cinci cupole §i trei nAvi (fig. 132). Are narthexul bine dispärtit in
interior printr'o triplä arcadd, la exterior sub un acoperi§ distinct,
o L, scurtindu-se bratul occidental al crucii
j prin narthexul In gus t, care rupe
vechea traditie a artei sirbe a unitatii
fatadei. 3) Exemplul este imitat de voe -
vodul Dejan la St. loan Teologul din
Belovo §i de voevodul Vukasin la St.
Dimitrie din Susica. La Belovo : un pa-
trat cu cupolA, Mil narthex, cu o in-
trare Ingusta pela vest §i alta la sud.
Biserica din Susica, cunoscutd §i sub
;turn& pe Markov, e dupd tipul slrbo-
athonit cu cupola §i trei arcaturi spre
nava central& §i una spre narthex, lipit
astfel de cruce. Bisericele din Treska :
Matka, St. Andrei §i St. Neculai se a-
seamän& cu biserica din Susica ; St. Ar-
Fig. 132Mattica changeli din Kuceviste are Inclindri spre
1) In amintirea victoriei Sirbilor Impotriva Bulgarilor.
') Millet, L'art serbe", p. 26.
9) Idem, p. 120.

www.dacoromanica.ro
 168

Rascia; o mash' mai unitä a intregului corp al clAdirei t). In Ma-

cedonia pAtrunde MO la bisericele : Treskavec. Zaum, Vineni
si St. Dimitrie din Prilep. La St. Andrei din Treska narthexul
cuprinde jumatate dn clädire cu cloud inträri laterate aproape
de legAtura cu naosul. Biserica din Treskavec, probabil it-
dicatä tot de Milutin, are o formA lungdreatä amintind de tipul ar-
mean sau dela Petritzos, cu narthexul cit naosul format dinteun
pridvor inchis cu ziduri groase si'un exonarthex spatios. La biserica
din Zaum, ridicatA de Cezar Gurgur, fratele lui Vuk Brancovici, un
narthex puternic, pe lingA alte adaosuri posterioare, casi la Tres-
kavec. In a treia epocA a artei dalmate bisericele, desi mai bogat
construite, au putine elemente bizantine sau orientate, mai toate sunt
construite in stil romanic sau combinat gotic. Casi'n Italia Insä unele
monumente pästreazd narthexul exterior. Catedrala din Troghir (Trau)
are un narthex divizat tn trei compartimente cu o clopotnitä la col-
tul nordic i baptisteriu ; unul mai mic la St. loan Botezatorul din
acela§ oras 2).
Clad Strbii su-nt infrinti de Turci, se refugiazA spre
nord pe valea Moravei, de unde aveau legAturi spre Orient prin Mun-
tenia si Rusia ; acum apar cele din urmd manifestäri ale artei sir-
besti. Planul obisnuit amine cel treflat ; din Rascia imprumutä pe
Una alte e'emente, si narthexul pentru prelungirea naosului. Pri-
mete modele apar la Pavlica (1380) 3) si la biserica cimitirului din
Smederovo (Semendria), cdreia li lipseste narthexul propriu zis. La
Pavlica intrarea principald se face printeo usA vesticA direct in bra-
tul vestic, ulterior s'a adaugat un pridvor. La Smederovo printeo
usA vesticd mai WO se pätrunde tri camera boltia deosebit si
dispärtitä de naos prin sistemul picioarelor de zid". Monumente'e
acestei scoale se pot grupa dupa ctitorii lor. Despotul Lazdr con-
strueste citeva care iau de model biserica din Ravanica : planul
treflat cu cinci turle i cu un narthex incäpätor, ulterior adaugat,
impärtit in noud compartimente prin patru pilastri ; un pArete putin
inchis dA accesul liber in naos (fig. 133). Biserica Lazarica dela
Krusevac are planul cruciform cu un narthex care prelungeste nava,
WA a fi ascuns sub o fatadd uniformd (fig. 134). S'a imitat la
Veluce; unde narthexul se deschide printr'o mare arcadd si la
Naupara 4).
Dupd ce Turcii se mai linistesc prin moartea lui Baiazid, vd-
duva lui Lazär, Milita Malta Lyubostinia dupd 1400. Planul se a-
seamänd cu Pavlica, narthexul e cu totul strAin frisk nebizantin ; un
patrat mare boltit, in care se pdtrunde printr'o singurd usä vesticd ;
sunt aici mormintele lui Lazär si al Militei. Rudenica primeste nar-

9 Millet, L'art serbe" p. 133.

9 M., Vasici, pp. 191, 210.
3) Pe care Bak (op. cit. p. 12) o pune in grupul al doilea, bizantin.
') Millet, »L'art serbe" p. 172.

www.dacoromanica.ro
 169

thexului ca§i la Ljubostinia sub acela§ acoperi§ cu nava ; are bae

largd la sud .§f o fereasträ la nord, pe Una intrarea principalá ves-
ticd. Kaleni2i reia narthexul dela Krusevac, doar cd e mai Malt ;
recent e narthexul lungdret §i fara InsemnAtate (fig. 135). Pare cd
avea cloud u§i, acum zidite, la sud §i nord sau cd potriveala feres-
trelor sa fi fost alta. 1) Ravanica fu luatä
de model de Manasya a aceluiasi voe-
vod, ridicata pela 1407-1418 (fig. 136)
Narthexul addugat In urmd este foarte
bine legat de clddirea veche §i s'ar pu-
tea crede c'au fost clddite odatd, clan
ctitorul n'ar fi reprezentat cu o bisericd
* fard narthex.2) El atinge proportiile ca-
re-i dau formele unei adevArate biserici,
mai tirziu s'a addugat IncA in fata nart-
hexului un tel de bisericd crucitormd3).
La 1430 se termind biserica din Vra-
ciavsnica, cu planu 1 dintr'o navd §i un
narthex sub acela§ acoperi§ ; e Inchis
mai mult spre naos si un al doilea nart-
hex ca un pridvor fl precedeazd. Bi-
serica din Vratarnica cu planul in cruce
prezintd
m are ase-
mdnare cu
M-rea Nico-
Fig. 133. RaNanica
poli din Bul-
garia ; un narthex bine inchis, cu o sin-
guilt u§d largd cdtrd exterior.
Dupd stingerea familiei lui Lazdr, in
veacul al X V-lea, se pune capat seriei
de monumente valoroase ; totu§i tipul
sirbesc persistä In intreg veacul al XV-
lea trecind la vecini. Ina din a doua
jumatate a veacului al XIV-lea la mij-
locul lacului Scutari, Starcevo, se rklicd
o bisericd de George Belsici cu planul
nävii unice §i cu narthex. La nord in
Fruska Gora, unde se refugieazd ultimii
arti§ti strbi, narthexul perzistA la bise-
ricele din Besenovo, Hodos, Fenek §i Fig. 134 Krugevac.
Pakcac 4). Arhiteclii strbi hied in viag
i cu elevii lor au trecut ?i la vecinii dela nordul Dunrii din

1) Bal§ op. cit., p, 34

') Idem, p. 28
5) Millet, L'art serbe", p. 192
') Idem p. 137.

www.dacoromanica.ro
 170

Muntenia, pe atunci in glorie-apoi au dispdrut dupd o gene-

raft. Vrednicia lor a Msat urme puternice care pune arta
strb printre cele mai strlucite poli bizantine.
2. Elemente arhitectonice *1 decorative. Problemele ar-
tei de a construi au fost rezolvite cu aceiasi vrednicie ; arhitecOi si
decoratorii sTrbi au inaintea lor monumente de multe ori de dimen-
siuni apropiate de acele ale artei bizantine
contemporane. De atrium, fiale §i baptisterii
nu poate fi vorba, bisericele sfrbesti apárInd
Inteo vreme chid aceste constructii dispdru-
sera din arta bizantind ; doar fInttna din cur-
tile mtnäsrire§ti se mai pästreazä In amintirea
fialei de odinioarä. In apus In locul vechiului
atrium apare o incintä asemänätoare, cloitre"
care nu trece la Sirbi, ei sufär influenta oc-
cidentalä Imprumutind clopotnitele, decoratiile
externe, portalul §i uneori un portice lateral,
ca cel dela Studenica 1). La bisericele mRri
din Dalmatia unde influenta occidentalä per-
sistä mai accentuatä, se pästreazd uneori e-
lemente specifice vechilor basilici sau tipu-
lui latin. Atrium au bisericele St. Maria din
Otok, Sf. Maria din Zadra, Sf. loan Botezà-
tonal din Rab, domul
din Troghir (Trau) si
M-rea Dubrovnic ; 2) la
Fig. 135 Kalenici cele din urma s'a pas- Lo
trat In Intregime, la
primele sub forma unor galerii. Baptisterii
au numai catedralele din Troghir si Zadra
(Zara) ca cele mai mari biserici dalmate, am-
bele din sec. XIII, primul la nordul narthex-
ului, al doilea la sudul chorului.
Priceperea si-au arätat-o la problema aco-
perâmIntului, rezolvind-o ingenuos §i variat.
Maestrii din Rascia distingeau narthexul de
biserica fixtnd un turn sau o cupola, Impru-
mutatä dela clädirele din Constantinopol ce-o
obisnuiau Inaintea bisericli cruciforme 4). La
biserica lui Nemanja din Studenica o exceptie :
se suprimä cupole, narthexul §i nava sunt In- Fig. 136 Manasja
chise sub acela§ povIrnis, arcul de sustinere

9 G. Millet, L'art serbe", p. 137.

') Benoit, op. cit., p. 274.
3) M. Vasici, op. cit., pp. 81, 117, 128, 190.
4) idem, dupa planurile dela pp. 191 *i 217.

www.dacoromanica.ro
 171

si pandantivii se 'ngtimácIesc inteun cub masiv, care tae acoperisul 1).

Cupola apare la turnurile patrate dela Zicia, construite probabil de
a rhitecti athoniti, adusi de Sf. Sava 2). BisericiIe din Serbia bizan-
ting intrebuinteaza cu amploare cupola. Staro-Nagoricino are doua
bolti la capetele vestice care sunt simetrice cu alte doua dela altar,
Spasovica o cupola pe naos i altg cloud mai mici pe pArtile late-
rale ale narthexului, Lesnovo are doua cupole una pe narthex de un
tip sirbese deosebit de Constantinopol dominind mai mult reflexul
de cit culoarea 3). Pe narthexul dela Krusevac se riclicd o turla
patratd care era mai !nand inainte de restaurare, deoarece e susti-
nuta de arcuri prea mari pentru turla actualä ;4) la Treskarec o cu
pold Malta pe narthexul interior ca i acea depe naos, cupolele la-
terale cu bolti mai mici. Toate bisericile din Morava au acoperit
narthexul cu o cupola Malta pe tambur. La Ljubostinija turla aco-
pere in intregime narthexul i e mai putin bizantinä ca forma : e
sustinuta de patru modeste console intre patru ziduri b). Narthexul
addugat la Manasija are o cupolrt centrald, sustinuta de patru pi-
cioare octogonale i patru cupole mai mici la colturi-prototipul bi
sericilor strbe cu cinci cupole. La Rudenica si Kalenici cite o cu-
pola pe narthex de aceiasi márime aproape si forma ca acea depe
naos, la Vraciavnica doua mici calote la unghiurile laterale. Boltile
narthexului dela Ravanica sunt sustinute prin patru picioare drept-
unghiulare, dupa reprezentarea chivotului din mina ctitorului se ve-
de un narthex altfel acoperit cu cupola din mijloc inaltä ca cele
dela unghiuri 6)-tipul dela Manasije.
Boltile, en berceau si en arête au fost mai putin intrebuin-
tate. Pe cind celelalte parti ale bisericii Bogorodicino din Studenica
sunt boltite cu semicupole, narthexul interior e boltit en berceau
sfärimat 7). La Gradac i Sopociani capetele narthexului sunt boltite
en berceau ; tot asa narthexul dela Gorno Cuceviste si la Sf. Ghior-
ghe din Ras. Bolti semicilindrice la cele mal vechi : sf. Neculai din
Kursumlija, Studenica i Arlije la incaperile laterale ale narthexului
din Liuboten i pe cele trei návi ale narthexului din Prokuplija. Bolta
in cruce intrebuintata la narthexul Lazaricei din Krusevac, la Gra-
dac i pe toate incdperile narthexului vast dela Deciani. Bisericele
in plan basilical cu nava unicd din Dalmatia - sf. Maica Domnului
din Lujinam, sf. Luca din Uzdoli, sf. lacob din Dubrovnk: - aco-
par narthexul cu bolti semicilndrice 8) .
Mai rar sistemul combinat. Mateica, pe linga micile cupole

I) Millet L'dit. serbe", p. 75

?) Meni, p. 5.
9 1(1Pni, p. 11('.
') Ba15, O vizita", p. 29.
) Millet L'art serbe", p. 177.
) 11115, O vizitn", p. 21.
') V. Petcovici, Manastir Studenica", p. 18.
') M. Vdsici, op. cit., pp. 26, 27, 31

www.dacoromanica.ro
 172

laterale, bolteste celelalte incAperi ale narthexului In cruce si mai

variat : doua calote pe incAperile mediane si patru bolti en aréte,
pe celelalte spatii ale exonarthexului ; la narthexul interior prima
incApere medianä e boltitA in cruce, casi leteralele dinspre naos, pe
chid lateralele spre exonarthex si a doua indpere mijlocie sunt a-
coperite cu calote.
Tribunele sunt putin cunoscute monumentelor sirbesti. Chiar
la Chilandari se renuntá la ele, desi existau la clädirile celelalte
athonite ; 1) se suprimA si la Matejic 2). Numai vechile biserici le mai
pästreazä dupA moda athonitA ; Sf. Sava le tidied' la Zicia si le bo-
teazA cu numele grecesc de catehumene 3) ; catedrala patriarhalä din
Peci le imitä, la narthexul spatios din Deciani erau indispensabile.
La bisericele si mai vechi din Dalmatia erau folosite mai in-
tens. Deasupra coridorului - narthex dela sf. Donat din Zadar s'au
construit galerii In comunicatie cu tribunele centrale 4).
Tot dela Athos se aduc turnurile §i capelele laterale obis-
nuite numai vechilor biserici ; scoala din Serbia bizantinA si Morava
nu le intrebuinteazd de cit rar. Se gäsesc la Zicia de formä patratä,
la Sf. Gheorghe din Ras se mai vAd urme, la Peci unul singur. Tur-
nurile puteau veni si din Occident asa cum s'a adäugat un pridvor
deschis intre cloud turnuri la Sf. Neculai din Kursumlija, dupA c1A-
direa bisericei 5). La Zicia latinii au adättgat un turn larg deasupra
unui portic cu catehumene 6). Urme de turnuri la St. Gheorghe din
Ras, Danilo adaogA uttul la catedrala din Peci 7). Din apus au venit
clopotnifele §i'n Serbia, desi se intrebuintau §i'n Grecia. Unul din
cele mai vechi exemple il aduce clopotnita de pe exonarthexul st.
Maria din Otok lingä Soluna, al drui corp principal dateazA din
sec. X. La Sf. Ispas din Cetinie-finele sec. Xl-o clopotnitA cu trei
etaje; urme la biserica in ruine din Jajvici, la Sf. Maria din Biscu-
plie fatada e flancatA de cloud clopotnite ; impozantA e la Sf. Maria
din Zadar (Zara), casi cele douä turnuri dela sf. Trofin din Cattaro. b)
Apar la bisericele din ultima epocA ; In general independent de clä-
direa bisericii 3). La Naupara una mai joasA, mai Inalte la Besenovo,
Hodos, Fenek i Pakrac din valea Dunärii ; 10) o clopotnig cu dotd
etaje la Krusevac 11).
Materialul este mai rezistent ca la monumentele din Bulgaria ;
pe linga altä cauz5 si din aceastä pricinä s'au pastrat mai bine.

1) Millet, L'art. serbe4, p. 95.

2) Idem, p. 120.
5) Idem p. 23.
4) M. Vasici, op. cit , P. 19,
5) Millet, L'art. serbe" p. 52.
6) Idem, p. 58.
7) Idem, p. 61.
5) Vasici, op. cit. pp. 45 109, 110, 117, HI.
9) Benoit L'architecture" p. 274.
10) Millet L'art. serbe" p. 197.
11) ldem p.173

www.dacoromanica.ro
 173

1nfluenta occidentalä se resimte la vechile clädiri construite In piaträ

pentru a da posibilitate decorarii sculptura!e. Marmora intrebuin-
tata mai rar ; la biserica din Susica este un portic de marmorá de
culoare pestritä cu inscriptii 9. Numai d:n piatrá este lucrat narthe-
xul Susica, Deciani, Ravanica, Manasija ; la Pavlica totul e'n piatrá,
doar arcadele de cärámiria. Din dramida simplä nu se cladeste
nici una din bisericile importante, doar In combinatii cu piatra, ca
la Zicia, la Pavlica sau Spasovica.
Ornamentarea bisericilor erbe egaleazá pe cele bizantine dad
nu In strälucirea mozaicurHor, ce lipsesc aici din aceleasi pricini
casi a constructiilor anterioare, cel putin decoratia sculpturala con-
topind cele douä curente crestine: bizantin oriental i romanic occi-
dental, la care s'au adaugat i influente musulmane. La primele mo-

4- 4

9.1

ftxt,
I

......... --"N. , - - ., -FR. -

. .
tt 't .4'1, - t.t. ,
. .
_
C'1.1
.' ...1.404. _ '

Fig. 137
Narthexul dela Deciani

numente falada simplá rämtne ca o caracteristid principall putin

obisnuitä Bizantinilor. Naosul se desfäsoarä !Dana la fronton, care
apare distinct pe fatadá ; la Zicia se desemneazá hitada casi cum
narthexul i naosul ar forma o singurá navä 2) i mai ttrziu chiar
frontoanele se evidentiazd ; la Susica deasupra nafthexului se desfd-.

1) Kondacov ..Makedonia" p. 183.

1 Millet L'art serbe" p, 75.

www.dacoromanica.ro
 174

soar in jurul calotei patiu frontoane simple coatrastind cu cadru

arhivoltelor degajate 1). Decorul se face cu cdrämizi alternante de-
senind arcudle interioare, ca la Kursumlija ; din marmord ca la Stu-
denica sau din piaträ ce la celelalte biserici din Rascia. Dupd moda
latinä apar frize mici de arcaturi, lucrate In marmord la Deciani 2),
(fig. 137). Drumul lor fu prin Dalmatia, unde bisericile primesc pe
fatade arcaturi oarbe, concepute in maniera pisana sau apuieianä" ;
dintre bisericele mai vechi la Sf. Maria Infunara Sf. Sergiu i Bachus
din Podim 3). La Zicia greutatea trece zidurilor laterale prin Inläturarea
arcadelor.

Fig. 138. Portalul vestic dela Studenica

In Serbia bizantinä fatada este un amestec brusc de piatra cu

cdramidd, arcaturi concentrice i degajate, Inconjurate de o dubld
cornisd de dinti de feresträu i o creasta festonata 4). Arcadele stint
obisnuit element decorativ la fatadele bisericilor din Macedonia
si Morava. In Macedonia arcaturi oarbe urmaresc efecte de lumina
sau aratä liniile structurii, ca la Constantinopol. La Lvuboten o falsa
arcadd Malta i putin adinca ca la Sf. A postoli din Salonic, dar pi
9 Millet L'art serbe", p. a,
') Idem, p. 78.
3) M. Vasici, op. cit. pp 39. 41.
4) Millet L'art serbe", p. 101.

www.dacoromanica.ro
 1 75

un oculus in timpan ca amintire a razelor latine ; 9 la Gracianica

numai arcada bizantina. Narthexul adaugat de Oliver la Lesnovo pri-
meste aceiasi decoratie din arhivolte la fatada centrald si arcade
false la colaterali 2).
La Susica arcade false aratá liniile structurii, presiunea o pri-
mesc pilastri fatadei, cu doua semicoloanele sapate in grosimea lor 9.
Arcadele false se combina cu pilastri sapati la mijloc cu o semico-
loana >i dau aspectul unor fascicole de colonete gotice la fatada
occidentalá dela Krucevac 4). Arcade false constructive si cu efect
de culoare la Kalenici I) ; Ravanica unde nu corespund boltilor, la
Lyubostinije si la Pavlica, uncle sunt lucrate din cardmida 8).
Tipul vechi al fatadei simple apare ca o exceptie in Macedo-
nia la Nagoricino, unde se desfäsoara frá accidente intre doi pi-
lastri extremi 7).
Ca decoratie se mai intrebuinteaza cdrärnidä i medalioane. La
Ravanica cele mai multe se gdsesc pe fatada vesticd a narthexului 8),
variind cu incrustdri de piatrd gris ; la Spasovica sunt cloud orna-
mente de cärdmizi in forma de cruce 9) ; la Deciani oale in forma'
de patru foi 10). Mai rar apar toruri sub muluri esinde in locul din-
tilor de ferestrau, ca la Marko v 11). Torsada devine un motiv esen-
tial tri sculpturä, Inconjoarä nu numai cadrele, ci i arhivoltele narthe-
xului. E formatd din rinsouri i foi, la care se mai adauga la nar-
hex o serie de fleuroane", cu tulpinele incrucisate 12). Figuri lucrate
fin in marmora multicolora, acopär intreaga fatada de la Deciani,
datorite unui franciscan din Cattaro le), influenta italiana. Pe lingd
aceasta apar rozace mari sau frize de arcaturi lombarde, ca la Ma-
nasija, Kalenici i altele, de aceiasi provenientá occidentala 14).
Mai pronuntatd se evidentiaza aceastd influentd la decorarea
portalurilor i ferestrelor. Portalul apusan al catedralei din Troghir
e format din mai multe arcade pe pilastri in intregime acoperiti de
sculpturi reprezentind lei, sfinti sau scene biblice inconjurate de rame
florale ; in luneta se reprézinta nasterea lui Christos. Catedrala din
Zara are trei portaluri la fatada apusand, din mai multe colonete
simple s au din Impletituri cu mai putine sculpturi, dar mai apro-
piate de bisericele sirbesti ; In luneta portalului principal Malca

1) Millet L'art serbe", p. 114.

') Idem, p. 119.
8) p. 128.
4) p. 171.
5) p. 182.
°) n pp. 177, 178.
7) p. 101.
8) p. 160.
9) 1. lvanov lzvèstiea' 111, p. 57.
10) Millet L'art chretien" In Hist. de l'art" p. 938
11) Millet L'art serbe" p. 128
") Idem p. 171.
15) Millet L'art chretien" in Hist. de l'art" p. 938.
14) Idem pp. 184, 192.

www.dacoromanica.ro
 176

Domnului cu Isus In brate 1). Cel mai vechi portal sculpat e la Stu-
denica, reapdrfrid dupa un veac la Decini. Portalul fatadei apusene
dela Studenica se compune din cloud colonete cu arcade, intre ele
part de pilastri cu foi de acant la partea superioard ; grinzile de
piatrá fnfrumusetate cu reliefuri de foi stilizate, pe fata dinafara, cu
sfinti lucrati In stil romanic pe fata internä. La arcuitura o friza de-
coratd cu animate fantastice sculptate In stil oriental, la capetele se-
micercului doi grifoni In forma' de capiteluii.

WO,
'41

Flg. 139 Fire.. d la narthexul lui Kalenici

Pe timpanul portalului e forward in relief Maica Domnului,

lute Michail i Gavril, (fig, 138) oarecare asemanare cu sculptura
egipt eanä 2). In stil bizantin mai e lucratä friza din foi
de acant de deasupra uii 3). La Deciani portalul imitä pe acel dela
Studenica ; miscarea figurilor e mai vie, carnea mai suplä, pliurile
mai frdmAntate. Urme gotice se vdd si la Gradac In arcul ascutit
al portalului.4)
La Sf. Neculai din Kursumlija apare o triplä fereasträ din o,
bae intre cloud jumAtati de arcade adaptata In formá de timpan 5).

') Dupa figurele redate de M. Vasici, op. cit. pp. 219, 353, 255, 273,
274, 277 si 278.
') V. Petcovici, Monastir Studenica" pp. 26-27.
3) Bals O vizita" p. 88
4) Millet L'art serbe" p 88
3) ldem p 42

www.dacoromanica.ro
 177

La Studenica ferestrele geminate, desi azi astupate, luminau zidul

occidental si oriental-spre naos-al narthexului, erau despärtite in
dota bäi printr'o colonetä de marmora 1). Deciani are o fereas-
trä triplä deasupra uii, alte trei ferestre ce corespund colateralilor
si a treia, cea mai de sus la tribune ; toate au muluri riguroase gi
sculpturi bogate 2).
Cadrele ferestrelor dela Susica sunt sculptate cu motive occi-
dentate, unul in forma' de inimä, celalt terminat in ogiva lanceo-
lata. 3) Aceiasi origina sculpturile dela Nagoricino, pe clnd cele dela
Chilandar sunt orientate : o pasäre Intre foi de acant.4) In luneta
ferestrelor dela sudul narthexului dela Kalenici se vede relieful Sf.
Marii Intre doi serafimi, de desubt entrelacuri si acvilele Serbiei
(fig. 139).La Ravanica fereastra geruinatá occidentald are un tim-
pan mic, impodobit cu un cadru plat, pe chid la celelalte fatade
decorul e mai reliefat 5); ferestre geminate si la Krusevac 6).
Pletura pastreaza regulele bizantine, unele din hiserici tar-
meazä litera Manualului. La Intrare e reprezentat patronul bisericii,
pe peretele apusan al narthexului dela Mateica e reprezentata o larga
compozitie cu Adormirea Maicii Doninului 7). Uneori, tot la intrare,
ctitorii, de obste cu icoana bisericii. Cu ocazia restaurärii Zicei de
Sava III (1307-1315) noul ctitor fu reprezentat cu clericii si cur-
tenii sai inteun tablou simbolic, unde puterile lumii se asociaza na-
turii 8). A däugänd un narthex la Lesnovo printul Ivan Oliver e zu-
grävit cu sotia sa i doi copii, deasupra sa sunt Stefan Dusan si
sotia sa Elena 9) (fig. 140). Pe peretele apusan dela bisericarege-
lui din Studenica, imediat pe laturile uii sunt zugräviti ctitorii
patriarhii 0). Pe stilpii narthexului dela Gracinica sunt reprezentati
ctitorii Stefan Uro i regina Simonida, interesante figuri istoricell).
In narthexul dela Ljubostinia e zugrävit chipul vAduvei lui Lazär,
Milica, deasupra mormintului ei ; la Intrarea :Manasijei e zugravit
ctitorul Stefan Lazarevici, probabil de artisti chemati de departe, la
Kalenici acelás e figurat cu trei demnitari : Bogdan, sotia i Petru 12).
Dintre compozitii scenele obisnuite sunt acele cunoscute : Judecata

') Petcovici, op. cit., p. 21

2) Millet ,Nart serbe p. 85
') Idem p. 128
1) klein p. 129
9 Ball 0 vizittr p. 163
9 Idem, p. 29
1.)Kondacov Makedoina", p. 200
") Millet L'art serbe" p. 23
9 Idem p. 31
11 Petrovici Monastir Studenica" p. 59
1') Millet L'art serbe" pp. 33-34
") Idem.
12

www.dacoromanica.ro
 178

din urtnä care se vede pe peretde apusan dela Gracianica, la Staro-

Nagoricino si la toate bisericile aproape dela Studenica la M-rea
Arhanghelul Mihai dela Inceputul veacului XVII-lea 4) ; copacul Jesse
scena din vechiul Testament, conciliile egumenice si adormirea Mai-
cii Domnului.
Prototipul picturilor din narthex e la biserica lui Nemanja din
Studenica. In narthexul inferior sunt reprezentate ciclul patimilor lui
!sus si judecata din urtnä. Incepind dela nordul usii apusene, Ju -

/ 't '17T

-
af" -

F`-'

14 .4i s,
*

ret
-
3.--..=
Fig. 140
5tefan Dusan si farina Elena. Fresca din narthexul dela Lesnovo

decata se desfgsoarg pe zona superioarg a peretilor. La apus te-

orii de Ingeri, sfintii, dreptii, arhireii ; la räsgrit grupul picgtosilor
si alesilor ; pe timpanul zidului apusean e reprezentatä scena cu Isus
tntre ludei si farisei, pe timpanul usii risgritene Maica Domnului
si Gavril, pe ceilalti pereti pustnici, sfinti si sfinte. Maica Domnu-
lui e reprezentatä ca Orantä cu Isus In brate, Inchis MO) inima,
binecuvintind cu o mink Monahia Anastasia e 'ngenunchiatä In
fatä Maicii Domnului cu copilul In brate ; Sf. Gheorghe cel nou

') Kondacov Makedonia" p. 190

www.dacoromanica.ro
 179

cu .o haina 1ung5, un costum aproape n at io na I. Isus e rep-

rezentat Inca in fata lui Pilat, cu mtnile legate adus de farisei, Pi-
lat pe un tron ii spalä mSnile deoparte. In Judecata deapoi
Isus Judecátorul e Inchis inteun meclalion, tngerii cu trambite prin
nouri, aleii i pacatosii
De la inceputul artei sirbe0i narthexul nu 1ipse0e de cit
in rarii exceptii : dela inceputul secolului Xill-lea un dublu nart-
hex 0 chiar triplu cu adausurile nu prea tirzii, ea la Zicia, Peci
Spre deosebire de Bizantini, Sirbii lipesc skins de naos con-
structia iutroductied fr a le izola (n interior ; numai in coakt
bizantin e mai distinct.

') Petrovici, Monastir Studenica," pp. 33-42.

www.dacoromanica.ro
 C A P. VI

Influenfe bizantine in Occident

In tot decursul Evului mediu au fost strtnse legaturi Intre im-
periul bizantin si apusul Europei : tia vesnic schimb de negustori,
diplomati, calugari si artisti, stäpiniri efective bizantine In Italia. In-
fluenta bizantina a variat dupa regiuni : covirsitoare la Ravenna, Ve-
netia si 'n sudul Italiei, a alunecat pe valea Rhinului si spre sudul
Frantei de unde slabe raze piná in Anglia. Cercetindu-se originele
artei romanice s'a ajuns la arta bizantina, puternica In sudul Fran-
tei la scoala perigurdina. De asemeni se observa caracteristici ori-
entale si la inceputurile artei din Germania, in veacurile X-XIII-lea
centrul din Colonia pe valea Rhinului, scoala din Ratisbona si Salz-
burg sufär influentele decoratiunii bizantine in special. Prin inter-
mediul Frantei unele monumente din Anglia Intrebuinteaza metode
oriental-bizantine ; direct pe mare au parvenit si in Spania.
Influenta bizantina e de necontestat : unii au mers prea departe,
altii au negat-o, desbaterile au format un capitol in istoria artei
chestia bizantina" 9. Adevárul sta de sigur la mijloc; nu trebue
de uitat ca originele artelor orientate si occidentale pornesc dela a-
ceiasi sursa comuna, primele monumente crestine, ce apar odata pe
Intreg intinsul imperiului roman.
1. Italia. Cele mai vechi monumente de arta crestinä au a-
párut in Italia in jurul Romei, care a fost si primul centru mare de
crestini. Primele biserici urmaresc solutiile arhitecturii existente local
depe vremea Romanilor ; planul basilical de obicei cu mai multe
nave, cu intrarea directa sau prin mijlocirea unui portic, cu acope-
ramintul in sarpanta. Mai ttrziu abia, dupa inchegarea stralucitä a
artei bizantine, influentele grecesti se evidentiazà. Multi cálugari
greci se refugieaza pe vremea iconoclastilor si infiinteaza mindstiri-
In Calabria numärul lor s'ar fi ridicat la 97 - sau sunt chemati de
personalitati insemnate culturale in Italia - abatele Desiderius la
Monte Casino, centru de radiare al grecismului sau dogii din Ve-
netia, ora§ semi grec. La Roma influenta bizantina invioread In rás-
timpuri activitatea artistica ; dupa Vasari renasterea florentind se da-
toreste unei scoale grecesti - ceia ce are, e drept, o bung parte de
exagerare, dar si putin adevar. Deci vom urmari problema construe-
1) Bayet, op. cit., pp. 290-316, Diehl Manuel" pp. 668-689; Strzygov.-
chi Orient oder Rom" Leipzig 1901 ; Choisy, L'arhitecture 11, passin

www.dacoromanica.ro
 181

Vet introductive la mortumentele care au pastrat amintirile locale,

bisericele latine §1 acele care au primit influentele bizantine conco-
Miter% liana la inceputurile stilului romanic, care se formeaza cu
lzbinda spiritului occidental dire veacurile XI-X11-lea.
Cea mai veche bisericä a lui Constantin cel Mate e St, Con-
stanta pe calea Nomentana dela Roma. Pe un plan circular, intre
coloane 1 tidurile exterioare o galerie circular boltita ,,en berceate ;
Usa dela intrare avea un pridvor care se lega de zidurile ce trebue
sä fl format atrium 1), Alaturi fiica sa ridid St, Agnes, pe mormin
tul tinerii cu acelas nume, moarta la 305 ; dela data cladlrei a fast
mereu refacuta, dar primul plan s'a pastrat, cu toate capelele adaose
(fig. 141). Are planul unel basilici cu trei nävi, deschisa printr'o
largä fatada la vest : triplä arcada sustinuta de cloud coloane i doi
pilastri grosi. E un rar exemplu de biserica latinä cu tribune pe
colaterali la care se ajunge printeun portic dicta In veacul al XV-lea 2).
Basilica Pudentiana, cläditä in aceleasi timpuri si celebra prin fru-
moasele sale mozaicuri absidiale, reproduce ace1as plan basilica! ;
azi are In fata o mica curte la care scobori prin 20 trepte 9. Santa
Maria Antica din Roma e o bast-
' licä cu trei abside i trei navi pre-
A cedata de un atrium patrat, deco-
rat cu picturi, Mire care una pos-
terioarft reprezinta pe St. Silvestru
recomandincl St. Fecioarei pe papa
Hadrian 4).
' Cji
I Renurnita biserica din Roma Sf.
Petru depe colina VatIcana, desi
a fost refacuta ulterior, and a fost
construita lu veacul al IV-lea, a-
vea cel mai complect aspect al
sli bisericelor crestine occidentale din
' A A
aceasta epoca (fig. 142). In fata
Ali cladirei era un vestibul patrat pa-
vat cu marmorá, deschis spre a-
trium si avind In mijloc o fintina ;
Fig. 141 de asemeni mai multe morminte
Sf. Agnes din Roma de papi si imparati. Din atrium se
infra in biserica prin cinci usi, fie-
care cu un nuine propriu, (rel pentru nava centrala, doua pentru
colaterali. In fata atriumului s'au adaugat constructii de forma unui
pridvor cu coloane si turnuri, dintr'o epocá posterioara veacului al

1) G. 0 lusse,Basiligtws", , p. 117.
') !clew, p. 27.
') Id(m, p. 132.
4) Diehl, Manuel" pp. 327, 330,

www.dacoromanica.ro
 182

X-lea si care dupe,' form si asezare amintesc construcliile si-

milare orientate si bizantine.
Planul occidental sau latin, cu utilizarea pridvorului deschis la
partea anterioard sau a porticului circular, apare la mai multe mo-
numente din veacul al V-lea. La Roma St. Maria Maggiore si St.
Pavel de peste ziduri, cu toate modificArile ulterioare din veacurile
X si Xl ll-lea mai ales, aveau acelas plan imittnd basilica celebrA la
Romani Ulpiana. Sf. Maria Maggiore, de 100 m. lungime, avea un
pridvor deschis printr'o triplä intrare pentru nava centralä i cite
una pentru colaterali. In fatä s'a adAugat un pridvor in veacul al
Xll-lea. S. Paulo fuori le mura, una din cele mai mari din Roma, a-
vea cele mai numeroase inträri : un sistem central din trei ui, cea
dela mijloc larg deschisA pentru
nava centralä si incA patru pentru
colaterali. La 432 se zideste Bap-
tisterul St. loan din Lateran, des-
pre care am vorbit si care fäcea
fatä unei alte basilici
La Ravenna se'naltá inainte de
0
450 Mausoleul Gallei Placidia, ce-
lebra impäräteasä care a tinut 25
ani puterea ; n'avea nici un portic,
intrarea se fAcea direct pela bra-
tul vestic al crucii, deasupra cA-
ruia erau frumoase mozaicuri. Din
acela§ secol St. Apollinar in Cita,
cea mai veche dintr'e bisericele cu
Mona= acest patron, are plan basilical cu
un pridvor elegant, ale cArui ar-
cade pe coloane de marmorA sunt
a o fericitA exceptie in tristeta pl
sArAcia generalä" 2). In plan circu-
lar se zideste Baptisteru'l ortodo-
xilor, Sf. Giovanni in Fonte, foarte
simplu la exterior : n'are de cit
..1:24 41. rinduri de arcade oarbe care in-
L .r-a conjoarä o cornisä greoae din
dinti de ferestrAu 3). Planul latin
Fig. 142 a perseverat pänä la aparitia sis-
St. Petru din Vatican
temului romanic in Italia. In vea-
cul al VI- lea Felix IV zideste la
Roma biserica St. Cozma si Damian, formatä din cloud corpuri :
St. Cozma o rotondä boltitä care serveste de vestibul celuilalt, o

9 Clausse, Basiliques cl r('tieunes", p, 172.

') Clausse, op. cit., p. 308.
') Diehl, ..Ravenne;, p. 33.

www.dacoromanica.ro
 183

basilicA cu navA unica - originalä solutie pentru constructia intro-

ductivä.
La inceputul veacului papa Symmachus Malta' San Martino a
Monte dela Roma, refacuta mereu. Planul primitiv este o baslica cu
trei nAvi §i absidA unicA, lnchisa la vest de un zid plin ; din curte
se pAtrunde prin u§a unicA dela vest §i la nord. In veacul al VIII-lea
abatele Gisulf reconstitui vechea minastire depe Muntele Casino care
avea un atrium mArginit de un portic pe 16 coloane de lucru fru-
mos" 1). In veacul al XI-lea abatele Desiderius refacu mindstirea cu
mai mare stralucire : atriumul fu mArit considerabil la patru portice.
Cele doua mai mici, paralele fatadei principale, aveau cite patru co-
loane ; celelalte mai mari; cu opt coloane se terminau spre apus tn
dbuA basilici foarte inalte, Sf. Mihail §i Sf. Petru ; la intrare un turn
inalt servea de campanillA 2). Din secolul IX-lea dateaza biserica St.
Clement, plan basilica! cu un pridvor §i
atrium inconjurat de portice §i cu fin-
tinA la mijloc a). In sudul Italiei, In e-
poca de sttAlucire a domniei Normanzi-
lor, iufluenta latinä perzistä, fara a fi
fi principali
Dar alturi de bisericele cu atrium
i folad deschis s'au ridicitt In Ita-
lia numeroase cládiri la care s'au a-
dängat diferite construclii introductioe
la partea anterioar; narthexulapare
3. din secolul al V-lea, tntrebuinjarea
:*
, lui e tot alit de frecvent6 ca$ celalt
?of sistem. Pe mormintul ttnarului Alexis
pdrintii sai zidesc biserica sf. Alexis 4) ;
Honorius Ill o refacu In forma basilicalA
la vest cu un narthex mArginit de-un
!
=
11.1149,
simomm
.
AN jig _
Fig . 143
pridvor deschis. Aceln papa adaoga
vechii biserici S-t. Sabina un pridvor
cu coloane la. partea dreapta (fig. 143).
Fundatä de-un preot ilirian la 424, s'a
pastrat vechiul narthex care ocupA toatA
Sf. Sabina din Roma lArgimea fatadei, cu acoperipl sustinut
de coloane izolate ; se intra prin trei
u§i, azi 1nchise tacit serve§te de galerie pentru scara dela etajul su-
perior 5). Din narthex o u§d larga dA in nava centralA §i alta mai
mica in colateralul drept ; probabil ca va fi fost o u§d. similará §i

i) Clausse, op. cit o. 43-I.

') ldem p. 436.
°) Coroyer, ,L'architecture", Ia. 102.
') (Jausse, op, cit., p. 166.
') Idem, p. 161.

www.dacoromanica.ro
 184

la colateralul sting, astupata ulterior de cladirele adaose la partea

nordicd a narthexului.
Tot In prima jumatate a secolului se mai construesc doui bi-
serici vestite cu narthex : Sf. Petru in lanturi i Sf. loan lingá Poarta
latinä. Sf. Petru in vinculis se deschide trite() piatä largä din Roma
printr'un portic pe patru coloane care sustin doua rinduri de arcade
o Lisa largá comunica cu nava centralá St. loan dela Poarta latiná
este o basilica cu trei navi, in fata cu narthexul deschis in afara
prin 6 coloane, 1) inteun atrium latin. In narthex se observa o
clädire care acopera a doua intrare, de forma unui patrat inchis,
obisnuit fatadelor orientate, prbabil e o constructie posterioart (fig.
144) La finele veacului al VII-lea biserica St. George in Velabre se
construeste in plan basilical, de-o forma ge-
neralá asimetrick pe urme mai vechi. La vest
are un narthex deschis printeun portic pe 4
coloane la Vest si cloud usi largi laterale, o
. 31 1111 singura comunicare spre nava centrall Con-
structii patrate la flancuri apar asezate la ca-
petele dinspre narthex ale colateralilor, cu
care coniunica prin mici deschideri.
Dintre minästirele infiintate de calugärii
greci refugiati in veacul al VIII-lea, mai in-
semnate St. Maria si Sf. Sava. Sf. Maria in
Cogmedin din Roma este o basil ca cu trei
navi egale i un narthex larg, cu intrari prin
fatada vestica i comunicari deschise spre
naos 2). Sf. Sava are un pridvor larg, care
se desfAsoarA pe fatada vestica, precedata de
' 0 0 -0 un corp vast de clädiri al carui parter, sus-
Fig. 144 tinut de pilastri grosi de carämidä, serveste
de vestibul. Deasupra pridvorului se aflä un
Sf. loan (lela Poarla latini din
Roma al dcilea etaj cu cinci ferestre cgruia urmeaza
o loggia deschisa prin 11 arcade de cArd-
midi). La Roma Grigore III reface la 731 vechea biserica Sf. Chry -
sogon. Cu plan obisnuit basilical are un narthex deschis prin patru
coloane i doi piiatri, putin obisnuitä ltaliei märginind sapte usi,
spre naos o usi centrala flancatä de clod nise, sapate in pärete
spre naos i cloud usi laterale.
Sistemul inversat al intrrii ar aminti inträrile monumentale
deld Satanic í Surb Pao/os. Din aceiasi epoca dateaza St. Agnes
de peste ziduri din Roma, in plan basilical cu un narthex interesant.
Deosebit de cladirele studiate, la Sf. Agnes e inchis inafará aproape
complect i deschis spre interior ; o singura mica intrare la vest si
alta largd la sud, probabil tdiatä pentru cladirea adaosa aici.

') Nu patru, cum afirmti Clausse gresit (op. cit., p. 211).

°) Idem, pp. 221 22.
°) Idem p. 225.

www.dacoromanica.ro
 185

Pe locul vechii biserici St. Nereu §i Achileu, de tipul sepulcra-

lelor simple, cu fatada strapunsd de-o u§a §i-o fereastrd, Leon Ill
zidi la finele veacului al Ill-lea o bisericd mai mare cu trei nävi
largi §i narthex, St. Petronilla. Narthexul se deschide printeo colo-
nada occidentald, precedatá azi Inca de un portic de doua coloane
si un palier pe toatä fatada, inaltat cu cIteva trepte §i mArginit de
un rind de lespezi, ceia ce dovede§te c'a avut un narhex complect 1).
Pe mormIntul Sf. Cecilia Pascal I Malta' la 817 o frumoasd bise-
rid In plan basilica! cu trei navi (fig. 145). La vest se desfa§oara
un impundtor dublu narthex format dintr'un pridvor deschis prin
patru coloane, ca la celelalte biserici latine
§i-un nartex interior inchis ca la bisericele.
bizantine. Arhitectul St. Cecilii a fost desi-
gur unul din Grecii izgoniti de iconoclaVi,
care a adus invdtAturile de-acasd ; a mai
" adaugat exonarthexului §i cele doua încä-

peri de flancuri obi§nuite constructiilor o-

rientate. Doi calugari greci Inflinteazd aba-
tia Grotta Ferrata lingd Roma, care, cu
toate remanierele, pästreazd narthexul pri-
mitiv bizantin ; U§a care conduce la bise-
ricd are dispozitii latine, dar sculpturele
sunt bizantine 2).
Decoralia vechilor biserici din Italia se
fâcea In deosebi prin ajutorul mozaicurilor,
0 dintre care unele au ramas cunoscute prin
valoarea lor artistica, chiar dacä nu s'au
: . pastrat pad azi. RaspIndite pentreaga su-
prafata a bisericei, se gdseau §i'n interio-
rul constructiilor introductive sau la fatade.
Ft 145
SF. Cecilia din Roma
Mausoleul Gallei Placidia avea intrarea
principald impodobitä cu'n mozaic frumos
reprezentInd pe &nut pastor In mijlocul turmei sale. Pintre stInci,
In plind naturä, Isus imberb sta ca un zen 'Agin ; nimbat cu aur,
cu o hlamida de purpurd §i tunicd auritd, se sprijind de-o cruce de
aur §i, ca un rege binevoitor, abia se ajileacd sa mingle oaia de
aläturi 3). E un monument interesant §i ca document istoric : ne a-
rata evolutia Bisericei dela blindul miei al catacombelor la solem-
nitatea abia retinutd a Bisericei triumfatoare. Se obi§nuia §i'n Italia,
devi exemplele sunt rare, ca deasupra u§ii dela intrare si se repre-
zinte Isus cu sfintul patron, care nu lipse§te in reguld nici unui mo-
nument cre§tin. Athanasie Bibliotecarul citeazd mai multe exemple,
distruse, accentulnd asupra decoratiei &la usa bisericii St. Paul de

Clausse, op. cit., p. 239.

') ldem p. 423.
°) Diehl, Revenue", p. 31.

www.dacoromanica.ro
 186

peste ziduri i). Singurul exemplu pastrat se gäseste la Grotta Ferratá

reprezentind grupul Deisis, unde un egumen al minastirei se zareste
printre personagiile divine 2). Dupa alti scriitori fatadele atrium-ului
bisericei Vaticane erau impodobite, casi restul bisericei, cu mo-
zaicuri stralucitoare 3). St. Sabina are pe paretele intern de deasupra
intrarii o mare inscriptie de aur pe fond albastru, inconjurata de

Fig. 146
Fresca pridvorului dela San Angelo in Forn is

simbolurile Evanghelistilori emblemele celor clod Biserici 4). Aba-

tele Desiderius aduce In veacul al Xl-lcm mozaisti din Grecia care
Impodobirá intreaga biserica dela Casino, fatada i porticul. Sub
porticele atriumului erau reprezentate scene din Noul Testament ;
pentru intrare comanda dela Constantinopol usi de bronz cu subiecte

1) Clausse, op. cit., p. 423

') Idem qi Diehl, Manuel", p. 486.
3) A. Pétraté Les commencements de l'art chrétien en Occident" in
Histoire de l'art", I. 1, p. 42.
4) ldem, p. 48.

www.dacoromanica.ro
 187

religioase 1), La St. Maria Maggiore s'a impodobit fatada cu fru-

moase mozaicuri la 12902). Fatada bisericei St. Maria in Transte-
vere din veacul al Xll-lea e impodobita cu mozaicuri similare, intre
care se distinge chipul Maicii Domnului alaptind copilul 3). Biserica
San Angeloin formis din Campania, ziditi in veacul al Xll-lea, are
mozaicuri de provenie* sau cel putin de influenta bizantina. Pe
timpanul inträrii spre narthex nobila §i radioasa figura" a St. Fe-
cioare §i Mihail inteun medalion sustinut de doi Ingeri, pe amp o
invocatie in grece§te (fig. 146) ; celelalte picturi ale narthexului sunt
de asemeni bizantine prin desenul, coloritul §i continutul lor 4).
Spre veacul al XII-lea arta romanica apare §i'n Italia. Tran-
zitia se face prin citeva clädiri, Intre care amintim palatul lui Teo-
doric din Ravenna, posterior veacului al VIII-lea. Diferite elemente
romanice se'ntrezaresc la fatada In arcurile numai decorative susti-
nute de coloane §i in bordurele ferestrelor cu margenile adaugite-
caractere originate pentru acea epoca. Noul stil apare mai intai
in nordul Italiei, unde se formeaza §coala lombarda, al carei tip e
St. Ambrozio din Milano, unul din cele mai pitore§ti §i remarcabile
exemple 5). Influenta bizantina se remarca in folosinta narthexului
§i la alte monumente mai vechi din Milano. La Sf. Laurent §i la
St. Ambrozio pe un plan basilical a-
... semenea cu Sf. Pietro in Vinculis sau
e St. Clement se ata§eaza pe largimea
fatadei un narthex §i un pridvor cu
patru laturi 6). Dar cu persevere*
s'a exercitat in coltul nordestic, spre
fundul Adriaticei, ale carei maluri au
fost adeseori bizantine.
Venetia era considerata ca o ce-
tate greaca, cel mai insemnat monu-
ment al ei, Sf. Marc este o opera bi-
zantina cu toate adaosurile §i rema-
nierile ulterioare 7). Arti§ti greci, che-
mall de dogii veacului al XI, o ter-
minasä la 1071. Are planul unei
cruce grece§ti cu un narthex :monu-
44_1 mental
de azi a
(fig. 147). Frumosul pridvor
fost adau;at prin reconstruc-
Fig. 147. San Mark din Venetia
tie de Giuljano da Majano spre 1468
dupa vechiul model bizantin (fig. 148). Se pätrunde prin cinci u§i

9 Clausse, op. cit., p. 117

') Mein, p. 432
') Kondacov lc onografia Bogomaterii", Petersburg 1911, p. 34.
A) Corraoo Ricci Italic du Nord", Paris 1919, p. 9.
') Idem, p. 128
6) Corroyer, op. cit, p. 301
') Este opera cea mai straIucita bizantina a Italiei" (Clausse p. 159)

www.dacoromanica.ro
 188

care se deschid In fundul unor scobituri adinci, rtdicate pe cloud

etaje de colonete, acoperisul este boltit si impartit prin arcuri dub-
louri corespunzind pilastrilor fatadei si cu cupolele in dreptul use-
lor. Pridvorul se prelungeste si pe fatadele laterale, boltit la fel. In
naos se patrunde prin trei usi, cloud mai inguste spre colaterali
si una largä la mijloc, care nu comunicA direct cu naosul ; se Old
la pdretele intermediar o incapere ingustä, care aminteste construc-
Vile similare, mai largi insa din arta bizantina orientalä. Arcurile si

Fig. 148. San Marc din Venetia;

cupolele sunt acoperite cu mozaicuri, la mijlocul secolului al XIII-lea

inspirate din rniniaturile Bibliei Cotton din secolul al V-lea1). Cu
desenul clar si miscärile juste, desi putin naive ca inspiratie, repre-
zintd episoade din vechiul Testament dela creatie la Minunile lui
Moisi in desert, ciclu foarte raspindit in iconografia veche bizan-
tine, care dispáruse cu timpul. In cupole sunt reprezentate calatoria
la cer a lui Christ, St Spirit si scene din legenda lui losif, pe pe-
reti Inca sdrutarea lui luda, incoronarea cu spirit, crucificarea, femei
la mormtnt, Thoma si Christ in iad 2). E deci lindeajuns de sur-

') Diehl Manuel", p. 232

') Reproduced la H. Glück Die'christliche Kunst des Ostens' Berlin
1923, ' pl. 82-90

www.dacoromanica.ro
 189

prinzator ca se gaseste la Venetia hi secolul XIII-lea, tratat lntr'un

stil bizantin de artisti greci sau cd putin nutriti cu Invataturile scoa-
lei grecesti )). Decoratia coloanelor i pilastrilor este imbibatá de
elemente orientale, geometrice sau stilizate, rprin Bysant (fig. 149)
Din Venetia influenta bizantina trece la Torcello, o insula in-
semnata prin doua monnmente : catedrala i Santa-Fosca unite prin-

Fig. 149 Pllastru dela San Marc

tr'o prelungire a porticului acesteia din urma i avtnd comun acei-

asi campanilla. Santa-Fosca dateaza din secolul al IX-lea, repro-
duce planill combinat dela Musmieh i Theotocos 2). s'a adaugat
1

un portic desfasurat pe trei laturi sustinut de cite patru coloane la

colturi din arcade sustinute pe doi pilastri grosi i dotia coloane.
Catedrala este o basilica latina cu un narthex bizantin din sase co-
loane ce sustin un acoperis cu un singur 'yersant. Domul e cunos-
cut mai mult prin cele trei mozaicuri frumoase, din care cele mai
vechi ocupa partea interioara a pignonului fatadei Intinzindu-se de-,
asupra uii dela intrare. Se 'mparte in trei zone, mai mici spre
privitor, cu trei scene cunoscute artei bizantine ,de mult : fnvierea,
scoborfrea In iad si judecata din urma. Anastasis se aseamana cu

1) Diehl, ,,Manuel p. 510.

9 Corroyer, op. cit., p. 130. Cldusse afirma ca din eladire latina a fost
transformatti in bizantinä in veacul al X11-lea (op, cit. p, 140)

www.dacoromanica.ro
 190

cele dela Athos si St. Luca din Phocida, reapárind si pe usile dela
Sienne din veacul al Xl-lea. In primul rind Isus pe munt e,
unde s'a tngropat primul orn, dupa traditia bizantink trage pe A-
dam ; apoi David, Solomon, Sf. loan Botez5torul, jos lanturile sfä-
ramate si un om gol, poate omenirea, la colturi doi enormi archan-
gheli cu dalmatine bogate amintind spiritele inaripate din conceptia
religioasä a orientalilor. In al doilea rind Isus inteun medalion ca
un ou, germenele lumii ; la picioare animate fantastice, roti cu aripi
sfinti si 12 apostoli in jurul Sf. Marii. In celelalte trei zone jude-
cata din urmá si coborirea lui Isus In iad, dupa conceptia si stilul
bizantin, cu detalii Infricosatoare. La mij-
loc Maria si !sus prosternati in fata unui
,, ,---- tron mistic cu o b iec t el e de cazn5,
mai jos ingerul cu Manta, pe laturi alesii
si pacAtosii ; ultima zond e impärtitä in
ri !r--i 0
dou5 de Orant5, iadul si raiul cu Sf.
Petru 1). ,
Bizantinii au stApinit mai multe veacuri
:\ -':
sudul !tad si Sicilia, in veacul al XI-lea
sunt alungati de Normanzi care creiaz5 un
.,..:i. -.TA regat propriu. Cavalerii semi barbari 'ye-
niti din nordul Frantei au pastrat culturii
bizantine un adinc respect, monumentele
ridicate de printii for sunt lucrate intr'un
.. stil bizantino-arabo-normand. Din epoca
st5pinirei bizantine dateazá catedrala din
Tarent, lucrat5 de arh;tecti greci in plan
basilical cu trei ravi si coloane de mar-
morä 2). Dintr'o epod ce pare mai vechi
este catedrala din Siponte, din doug etaje :
- o criptä si un patrat cu cupol5, cu fatadele
Fig. 150 Santa Maria din Palermo impodobite prin arcaturi usor tinzind spre
forma potcoavei - influentä a artei arabe
vecird 3). In a doua jumátate a veacului al XI-lea se ridica do-
mul din Palerno in stil combinat ; basilica e precedat5 de un a-
trium latin cu galerii pe coloane canelate si arcade in plin cintru,
deasupra usii dela intrare un mozaic reprezentind pe Sf. Matei cu
nimb de aur ').
Cele mai cunoscute si frumoase sunt bisericele din veacul al
XII-lea. George, amiralul lui Roger II, fundeazd la 1140 Santa Ma-
ria dell'Amiraglio, cunoscutä si sub numele de Martorana din Pa-
lermo (fig. 150). Vechea clAdire a fost lucrat5 in stil bizantin, mai

Clausse, op. it., pp 145-153.

') Zidita:la 1050 (Clausse, op. cit., II, p. 7) si L. Brellier Um-I chretien"
143.
8) Clausse,Thp. cit., 11, p. 5.
4) Idem, p: 16,

www.dacoromanica.ro
 191

apoi se fac oarecari schimbári la partea anterioarä In deosebi. In-

trarea se gäsea sub o campanIlla fin lucratá, care trebue sä fi fost
dispartitä de biseried printr'un atrium .patrat 1). Un mozaic bizantin
reprezenta pe Crist, cu haine maestoase, IncoronInd pe Roger II, cu
haine imperiale, dar mai scund. Din aceastä epoca lipsita de nart-
hex este numai catedrala din Palermo, lucratá Inteun amestec de
stil arab si mormand. Principala intrare formeaz un portic m-
ref, flancat de dou turnuri elegante, influente orientate aduse
prin mylocirea Arabilor. Roger pune sä se lucreze catedrala din
Cefalu, terminata abia la 1131.
In plan basilical cu trei navi stribatute de-un larg transept,
are un narthex monumental : in fundul unei curti - atrium se riclicá
pridvorul deschis din cloud etaje de arcaturi sustinute pe coloane
de marmorá ; arcadele inferioare sunt Incrucisate si dispärlite prin
arcaturi originate. Prin o usä larga se dd In nava centralä ; la ca-
pete douá turnuri patrate enorme, cu'n etaj mai Malt ca acoperisul
narthexului, ce vin din Orient.
Ca o incoronare a acestui stil e ca-
tedrala din Monreale, riclicatá In admi-
ratia tuturor 2) de Guillaume II la 1182
141IN (fig. 151). Ca toate bisericele mari era
precedatd de un atrium patrat ¡neon-
jurat de portice ce se folosea pentru
V 1 morminte. Un narthex impozant, Intoc-
mai ca la Cefalu, se deschidea printr'un
Il pridvor cu patru coloane, Inlocuit mai
ttrziu printr'o fatada stil Renastere, sub
i t care era intrarea principalá cu o usä de
bronz In cloud canaturi 3). La flancuri
" douä turnuri mari, cel din dreapta are o
clopotnitä cu doud etaje posterioare ; zi-
r
. I .°R durile interne ale narthexului erau tm-
podobite cu mozaicuri reprezentnd opt
.
episoade din viata St. Fecioare cu co-
pilul In brate 4), foarte asemänätoare cu

ir
. mozaicurile dela St. Luca din Phocida 5)
si urmInd Intocmai Manualul Picturii".
0 formä deosebitá de narthex se ga-
seste la Capela palatina cu hramul *St.
a i Petru, la care influenta bizantina este
Fig. 151
excluzivä (fig. 152). Riclicata de mesteri
Catedrala din Monreale adusi de Roger lila 1140 din Constan-
tinopol, are plan basilical cu trei nAvi
1) Clausse, op. cit , 11, P. 41.
1) ldem, p. 82,
3) ldem, p. 84.
.) Kondacov, lconografija", p. 46.
6) Diehl, St. Luc", pp. 41, 49.

www.dacoromanica.ro
 192

§i trei abside. La vest se desfäparä un narthex Inchis, cu o sin-

gura intrare ingustä la coltul sud vestic ; o intrare similard In drep-
tul ei da tn eolateralul drept, alta in colateralul sting. La sud zidul
drept are o u§d spre porticele lateral de constructie modernä ; la
nord se termind printr'o absidd circulard, foarte putin ob4nuitä
exemple rari la Tropeaum §i Budrum-giami.
-
Un punct de asemänare la toate monumentele italiane cu in-
flue* bizantine il infäti§eaza decoratia externd cu scene ob*mite
iconografiel orientate. Teracote smaltuite se regäsesc la clopotnitele
St. Apollinar Nuovo, St. Giovanni et Pao'o, St. Croce in Gerusaleme,
St. Maria in Transtevere, S-ta Francesca Romana §i St. Maria Nuova,
toate din Roma ; la St. Maria in Selia §i St. Vigilio din Rovio, la
St. Petino din Plutina (Abruzi) sunt transformate in rozace 1).
Arhilectura italiana, dela vechile cleidiri din secolul al l V-
lea §t pdn'n veacul Xll-lea, a rezolvit construclia introductivd
in trei moduri generice: la bisericile cu allum un simplu prid-
vor deschis larg prin mai multe coloane, asa cum se construia
exonarthexul liber din a doua jum tate a artei bizantine; basi-
lica cu narthex de diferite forme, de mici dimensiuni fag de
restul clerdirei, desfeisurat pe'ntreaga Iiirgime a Made' ; si ba-
silica sicilian cu narthexul impozant, flancat de turnuri puler-
nice ce amintesc Orientul.
2. Franta I Anglia. Pänä la aparitia stilului romanic, cu
care regiunele vestice ti incep consacrarea In istoria artei, se cu-
nose putine biserici in Franta ; multe cu evidente influente bizantino-
orientate. Prototipul fatadelor romanice, care
inlocuesc atrium printr'un portic, trebue de
cäutat In cele mai vechi §i depärtate ori-
gini orientale, in constructiile milenarului
hilani" sau in elamul dela templul lui So-
lomon 2). Cel mai vechi monument e pro-
babil St. Jean din Poitiers din epoca me-
rovingianä ; o capeld patratä inconjuratá
de abside pe trei fete, iar pe a patra un
narthex refacut in epoca romania Din
epoca lui Carol cel mare cel mai cunoscut
El monument e capela din Aix-la-Chapelle zi-
ditä de impärat la 804 (fig. 153). La pla-
ri nul circular se ata§eazA un pridvor cu cloud
etale §i cloud turnuri pe laturi care conduc
la tribunele inalte ce märginesc naosul ; 3)
mare asemänare cu St. Vital din Ravenna.
Fig. 152
Din aceini epocd sunt unele cládiri fad
Capela palatini dfn Monreale narthex, ca cloud mici biserici dela Biella
4) Puig y Cadafalg op. cit., p. 5.
4) Lasteyrie, op. cit., p. 46.
4) Coroyer, L'archit. rom." p. 138.

www.dacoromanica.ro
 I 93

§i Munster, altele cu narthex ca la capelele Trinitatii §i St. Germain.

Capela Biella e formatä din patru abside deschise pe partile unui
patrat central, ki deschide o simpla intrare pe la absida vestica.
Sf. Cruce din Munster, care se zice a fi din secolul al XV-lea, este
o mica bisericA rurala de forma crucli latine, cu o intrare deosebitá
f a tada vesticd. Biserica rural& din St. Germain din Quer-
queville Inigd Cherburg are o navd modernA ;
i s'a adaugat, poate In secolul XI-lea, nart-
5V hexul lungrel, cci ar fi Jost imposibil
planul cldirii primitive fr corp yestic.
Un narthex desävirsit se gäseste la Capela
TrinitAtii din insula Honorat de Sérins pe
coasta Mediteranei, cu mult inaintea secolului
al XI-lea (fig. 154) 1). Apropierea de marea
sudicä, ce lega mai u§or Franta de Levant,
face ca biserica din Honorat sa alba un nart-
ir 8 hex obi§nuit artei bizantine. Printr'o intrare
largä la vest §i alta la sud se pAtrunde in-
tr'o incäpere spatioasä, imilt mai mare den

\
k ) naosul cu trei abside i impärtitä IncA in cloud
/144-
spatii, u§or deosebite prin cloud picioare de
zid.
Centrul influentii bizantine se stabili tot spre
sud in scoaia veche dela
*P*41 Nrigord, cu monumen-
Fig. 153
tul specified Sf. Front
Capela din Aix-la-Chapelle din Périgueux. Pe ur-
mele unei biserici din
vecul al VI-lea s'a regäsit fatada vesticä a
bisericii latine cu un portic care o precede §i
cloud cripte laterale, azi flancind bratul occi-
dental al crucii. lntrarea la portic, unul din
cele mai vechi, se fäcea printr'o largä arcadA
in plin cintru, au mai rämas urme i din de-
coratia p rim itiv 2). Pe travele acestei
vechi biserici latine este clopotnita marcind
mormintul St. Front, ridicat in secolul X-lea3).
In secolul al XI-lea se adaugä biserica cu cu-
1
pola, copie dupä Sf. Apostoli din Constanti-
nopol 4) (fig. 155). Din aceia§i epocA e bi-
serica Sf. Savin cu planul basilica! normand Fig. 154.
§i narthex ingust, flancat de un turn la par- Capela Trinitgli dela St Honorat

1) Coroyer, L'archit. rom." pp. 169-171

') Idem, pp. 94-97,
s) 1dem p. 267.
4) Idem 13

www.dacoromanica.ro
 194

tea nordica (fig. 156) ; bisericá din Rieux Merinville, cu doua intrart
pela vest si sud, sufera influente bizantine vdite, 1) capela St. Croix
din Montmajour are planul asemenea cu cel dela Biellá, singura de-
osebire in narthexul lungäret care precedeaza absida vestica, ca la
Querqueville.
In secolul al XII-lea : St. Trophimc din Arles are unul din
cele mai frumoase portaluri din
sudul Frantei, remarcabil atit prin
perfectia constructiei, cit i prin
ornamentatia romanica cu influ-
ente bizantine 2). Portaluri asema-
natoare la bisericile Sf. Gilles din
Languedoc si Sf. Marthe din Ta-
rascon 3), St. Etienne din Cahors

FI
-4

k.-
1.
(
.. _
,
r

l 711

'I
are mare asemanare cu St. Front
din Perigueux ;4) dinteun mic prid-
vor se da in narthexul spatios cu
o !are cupola, ca i acea de pe
naos i cu anexe (fig. 157).
Sf. Benoit pe Loire prezinta cel
mai frumos i impozant narthex.
la bisericele din Franta (fig. 158)-
Ridicat pelä 1030, se compune din-
tr'o serie de pilastri, care lasa spa-
tii deschise, spre deosebire de ce-
lelalte narthexiiri romanice inchise

171-

----- -s
Fig. 155. St. Front din Périgueux <'

ss
deobicei cu ziduri. Pilastri sunt I

cam exagerati in grosimea lor, sis-

temul de boltire en arête este de o
constructie minunata, deasupra se
ridica o said inalta boltita la fel5).
Pridvoruri asemanatoare se gäsesc
Inca la bisericele din Arvault, Tou-
vaurs, Cluny si Vézelay. Fig. 156 1nirarea la St. Ifiavin
In epoca romanica narthexul a-
pare des. Uneori formeaza o adevaratá mica biserica ca la Tour-

1) Coroyer L'Architécture rom.", p. 211

1) Idem p. 242
') Idem pp. 243. 250
4) Idem, p. 269
5) Idem p. 227.

www.dacoromanica.ro
 195

nus, Paray-le-Monial, %day i Maçon, la biserica abatiala din

Cluny, narthexul din 1220 formeazA o bisericA mare introductiva cu
colaterali si tribune. Rostul lui pare sa fi fost In aceastA scoalA de
a servi ca o salt a pasilor perduti pentru pelerinii ce asteptau rin-
dul sau poate chiar un pretorium, unde abatii judecau 9. In arta
gotica bisericele sunt i catedralele orasului, uncle multimea vine
ca la intruniri. Nu se face prea mare deosebire intre sanctuar si
exterior, deaceia nu-i nevoe de narthex. Arhitectura devine mai in-
drAzneatA §i e usoara, cauta si suprime tot ce-ar Incarca clAdirea,
narthexul se deschide mereu mai larg spre
interior, ca la sf. Denis (1137-1140) pia
ce dispare.
In constructiile introductive ale basilicei ' 4141111Pit
latine, atrium a mai ramas In arhitectura
romanicA in cloitre", curtea inconjuratA V
cu portice, dela abatii. Cea mai mare parte I

a basilicilor furl transformate tn catoli- ------

coane de mtnästiri, pe linga care se orb-
duesc celelalte anexe in jurul unei curti
patrate, prevazutA cu quadriporticus devenit
inutil la fatacIA 3).
In amintirea vechiului atrium se mai - ---- - -
pastreazA in fata bisericii o piata
-

patratA parvis" t n coni u r a tA uneori

de un mic gard 3). Uneori f at ada e
ascunsA de un pridvor, care poate fi o
amintire a vechiului narthex dela basilice. ,j1 I
Tipul cel mai obisnuit e un dreptunghi tn- --
chis de ziduri i acoperit piezi, sprijinit
de zidul fatadei ; arcaturi continue sau gru-
pate sunt asezate tn fata sau lateral. Prid-
voare se gAsesc uneori tnaintea unei porti
sau la turnuri i clopotnile4). Aceste din Fig. 157
urmA apar din secolul al V-lea tritAi ca St. Etienne din Cahors
1 ant erne de transept pentru luminat ;
din secolul al VIII-lea pimesc i clopote, de unde vine si mimele
de clocher sau campanarium 5). La Germiny des Prés din secolul
IX-lea, care se compune dintr'o nava centrala cu patru patrate

') Choisy Hist. de l'achitecture', p. 238

9 Coroyer L'Archit rom." p. 198.
3) Lasteyrie, op. cit., p. 225.
4) Idem, pp. 377-371.
5) Coroyer L'archit rom." p. 55.

www.dacoromanica.ro
 196

laterale si trei abside, deasupra altarului principal este turnul

lanterna.
Decorafia monumentelor din epoca carolingiana nu se mai
face din caramidä la fatacA; sculptura in piatra ce lipseste la
vestul clAdirii se remarcá prin figurine in forme si prin arhivolte
cu desenuri geometrice, ca'n Orient 9. Fatada de la St. Front-
Périguex este decorata cu aparat reticular dind aspectul unui mo-
zaic roman ; influenta acestei decoratii s'a pastrat la mai multe
biserici din Auvergne 2). Fatada celebrei catedrale romanice dela
Angoulême din secolul XII-lea e bogat decoratä cu . sculpturi care
reprezinta judecata din urmd 3), scena grozavd din pictura bizan-
Ha a narthexului. St. Benolt-sur-Loire are frontonul decorat cu scene
din Apocalips.
Din Galia influentele bizantine au trecut peste canalul Minecii
in Anglia. Unii gasesc urme orientate in Anglia Ind din secolul
VI-lea in legáturd cu biserica din Silchester, care are absidä, naos
cu colaterali si narthex. Se cunoaste faptul istoric ca un Teodoros
din Tarsos se urea pe scaunul episcopal din Cauterbury la 667 ; va
fi adus cu el si arti§ti din patria indepärtata. Cel mai vechi dom din
Canterbury arninteste dupa o constructie modernä, basilicele de tip
oriental din Asia mid ; aläturi de
vechea fatadá se gAsesc cloud cla-
diri patrate, din care una era un
0-74777-T
. , -. , I turn 4). In secolul VII-lea un artist
Wilfrid zidi o bisericä la Hesscham,
4re- -'-',"' 7 distrusä in secolul XIII-lea ; acela§
arhitect zide§te o altä biserid cu
plan circular, cu trei absidiole si
1

un pridvor 5). Micul pridvor dela

. - . St. Pancrace con ting a fi repetat
: i .'s in secolul X-lea, la inceputul epo-
cii romanice ; se regäseste la Monk-
wearmouth si Corbridge pe Tyne.
Biserica din Bradford pe Avon are
Fig. 158 doud portice egal dreptunghiulare
Narthexul bisericel St. Bencut-sur-Loire cu decoratie externá din pila§tri
de-un relief slab si dintr'o frizá
continua de arcaturi pe pila§tri canalati. Din acest veac apar si clo-

9 Enlart in ,,Hist. de l'art", p. 111

') Coroyer L'archit rom." p. 96.
.t) op. cit. p. 280
4) Strzygovschi, op. cit. P. 232.
) Enlart, op. cit, p. 112

www.dacoromanica.ro
 191

potnitile. La Woaten-Warcar dispozitie curioasA a clopotnitei pe al-

tar 1) ca i la Germiny din Prés din Franta. La biserica catedralA
din Peterborugh fatada se 'deschide tntre clod clopotnite asezate
tnaintea i pe laturile colateralilor, terminatä cu o cornisA-crenelatA 2).
La Monckwearmouth un turn ridicat pe un pridvor mai vechi. DupA
texte se cunoaste catedrala din Exeter cu un turn lanternA, iar la
fatadA douA turnuri din care unul rotund. St. Maria din Douvres
are un frumos turn lanternä, la Raursey o clopotnitä intre sanctuar
si narthex 3).
Un caracter al arhitecturii saxone este iutrebuintarea la por-
taluri si'n Mile clopotnitelor de coloane farà copitel, dar impodobite
In tot lungul lor de o decoratie inelatä 4). La Peterborugh portalu-
rile sunt In plin cintru, färä timpan i linton, poarta deschizindu-se
in toatä inAltimea deschizAturii 5).
Räspindirea influentei bizantine a atras si
Germania ; urme evidente pe valea Rinului, dar
putine pastrate pentru narthex.
Spre tärmul apusan al Mediteranei, coltul
spaniol al Cataloniei a fost In continue relatii
ecomice i politice cu imperiul b i z ant in pe
vremea lui Justinian o parte din cetAtile vizigote
au ant sub stäpinirea generalilor sät. In vea-
cul al Xl-lea in Catalonia se pun Inceputurile
troth romanice cu mari asemänäri bizantine. Bi-
serica St. Petru din Pons (fig. 159) cu planul
triconc are o lungA constructie introductiva, pe
care douA rinduri de pieds-droits o Imparte In-
teun pseudo-dublu narthex, asa cum obisnuesc
arhitectii mai vechi anatolieni sau
contemporanii din Grecia (Scupi sau Panaghia
Sikelia); narthexul e acoperit cu o boltA en
F ig. 159
St. Pain din Pons berceau" 6). Intreg finiitul apusan al Spemiei
a suferit puternice influenle b iz a n tin e,
care se regäsesc mai ales In eleméntele decorative orientale.

9 Enlart, op. cit., p. 122

') Coroyer, op. it., p 195
(

') Enlart, Hist. (Ie l'art", p. 118.

') Idem p. 120.
5) Coroyer, op. cit., p. 1954
8) I. Puig i Cadafalcli Les églises de Moldavie", Bucarest 1924, p. 2.

www.dacoromanica.ro
 198

Clopotnitele dela St. Maria §i St. Clement din Tabu 11, portalul din
Bohi, din Catalonia secolului Xl ; fatadele bisericelor St. Cugat lingá
Barcelona, Elna Ifni Perpignan, Ripon, Tudella §i Estella din Na-
vara - toate din secolul al XII-lea - sunt 1mpodobite cu picturi ex-
terne sau teracote smáltulte, a§a cum se regäsesc tocmai in Mol-
dova 1).

1) 1. Puig i Cadafalch, op. cit., pp. 5, 8.

www.dacoromanica.ro
 C A P. V I I.

11,
Influente bizantine In arta musulmanA

Arta musulmanä, bogat i variatä, este fn general utilizarea

monumentelor locale la nevoile i dupa spiritul musulmanilor. Sunt
trei scoli vechi : Persia, Egipt i Spania, rezultate din combinare di-
feritelor influente 1). Arabii cucerind tinuturi Intregi din tntinsul im-
periu bizantin au folosit cladirile locale, de aceia influenta bizantiná
s'a exercitat mai intensiv din toate astipra Intregei arte musulmane,
In special In Syria, Africa si Europa, In Spania combinindu-se cu
cea latinä mai tfrziu. Chid mai apoi vin Otomanii, principalele bise-
rici bizantine stint transformate in moschei sau pentru clAdiri noi,
cheama artisti greci pentru construirea celor noi ; numai decoratia
rAmtne originalä In aceasti epocA. Relatiile tntre Bizantini si Arabi
n'au fost numai dusmAnoase ; infiltratii reciproce economice i cul-
turale au tnlesnit schimburile artistice.
Moscheia este o basilica cu mai multe colonade, absida e
transformatA In mirhab, clopotnitele dela IntrAri in minarete. Arhi-
etctura veche arabA cunostea tntrebuintarea unei con structii anteri-
oare la cladirile religioase si la cele civile. Castelul dela Msatta
(Arabia de Nord) consistA Inteo said a tronului i un mare vesti-
bul, sala era o nava patratä care proecta in cruce (rei abside semi
circular, asemánAtoare basilicei Nasterea Domnului din Betlehem.
Vestibulul care corespunde narthexului din arta bizantinA, era tot a-
gt de mare si important : o basilicA cu (rei nAvi, cea mijlocie mai
mare si dispArtitä de celelalte prin portice. 2) Casele musulmane au
tendinta de a ascunde cit mai mult interiorul, pentru care InaltA fa-
tade pe eft posibil Inchise, o singuri deschidere pentru Intrare, tn-
gusta i asezatA la capAtul unui culoar cotit 8). De aceia fatadele

1) H. Saladin, Manuel d'art musulman" Paris 1907 passim.

3) Benoit L'arehitecture" p. 102
3) Idem, p. 209

www.dacoromanica.ro
 200

capata o importanta deosebitä prin decorare. In arhitectura religi-

oasä moscheele fac mai mult uz de constructii introductive, dispar
aici motivele profane. Centrul unei moschei este mirhabul (altarul
crestin), orientat spre Meca ; intrarea spre mirhab este Insemnata
printr'un portic de obicei. Sub influenta bizantina porticul este in-
locuit printr'o nava goalä, märita uneori cu tribune ; moscheele din
Niceia i Brusa transformä vestibulul Inteun adevarat narthex, al-
tele adauga tot felul de anexe pentru biblioteca, scoala, etc.') Pentru
a reda un efect de plastica fatadele erau impodobite cu sculpturi
sau cu portaluri marete, finite i adinci, adeseort flancate de nise.
Citeva exemple de Intrari monumentale similare am vazut si'n arta
bizantina, la Sf. Apostoli din Salonic i Surb Paolos din Wan. U-
neori se ornau cu inscriptii comemorative ca la citadela din
i

Alep refäcuta in secolul Xl- lea, 2) dupä cum in bisericile bizantine

frontispiciul cnprindea pisania.
Arta musulmanä se imparte In mai mite scoli. Cele mai multe
monumente apartin scoalei syro-egiptene, la inceput multumindu-se
cu transform area clädirilor bizantine. Marea moschee din Damasc
este foastä biserica Ion Botezätorul, zi-
dita de Teodosiu In 379 si transformatä
de El Valid in 708. La partea anterioará
avea tin portice deschis, din care se
intra prin usi mai mari de bronz, bine
lucrate cu figuri curioase 3). Moscheia
El-Aska din lerusalim a fost o bisericä
a lui Constantin cel mare, in plan ba-
silical cu pridvor deschis transformatä in
785. La Cairo s'au ridicat In decursul
veacurilor mai multe monumente de Fa-
timiti, din care trei moschei renumite.
Et-Ahzar, dintr'o nava largä, are o in-
Ft r. 160 trare la fel, dominata de minarete ; mos-
cheia lui El-Hakem din 1013 si Talai-
Marea moschae din Cordova
Abu-Bezzik din 1160 cu trei intrari
minaret deasupra lor. Dintr'o epoca posterioarä se remarca moscheele
turcesti : Hassan si El-Moged. Cea dintäi (1356-1362) are un foarte
reusit plan In cruce, cu foarte mari asemänári lath de mInastirea
St. Simeon dela Kalat Sem' tu ; poarta dela intrare, decoratä cu nu-
meroase panouri in bronz i portalul Wean un frumos efect 4). Mos-
cheia lui EI-Morged (1414) are o usa de intrare sub un portic fru-
mos lucrat din paturi alternative albe i negre 6). Din epoca Mame-
celucilor marea moschee Daher-Bihars ; se compune dintr'un mace pa-.
trat cu numeroase nävi §i un portic larg In interior ; la fatada yes-
9 ldem, p. 215. Am vazut ca si la Athos tribunele narthexului serveau
de biblioteca.
9 Salodin, op. cit., p. 114.
3) Idem p. 84.
') Idem, p. 136.
3) Idem, p. 148.

www.dacoromanica.ro
 201

ticA un portic cu 16 deschideri deoparte i alta a unei intrAri mo-

numentale.
coala din Mogreb intrebuinteazá la moschee planul basilica!
cu mai multe nAvi paralele i cupole pe tambur la intrare. Se ga-
seste la cel mai vechi monument din Tunis, Djama Zituna, cu fa-
tada din pietre rosiatice ce amintesc cArAmizile bizantine. Marea mos-
chee din Sfax, tn acelas plan, aminteste la fatadA bisericile syriene,
mai ales St. Simeon Stilitul 9. Moschea din Cairun are usile dela
intrare cu batante ca la bisericile sinaite ; marea moschee din Cor-
dova, fundatä la 785 de primul calif al Spaniei, are lin vestibul tn-
chis de colonade In fata mirhabului si mai multe nAvi (fig. 160).
Marele moschei dela Tlemeen i Mansurah au porticuri tmpodobite
frumos la intrare cu mozaicuri. coala otornanä cu cit se apropie
de Europa cu atit e mai influentatA de arta bizantinä : Turcii Sel-
giucizi Imitá bisericile armene, Otomanii pe cele grecesti ; dupA cu-
cerirea Constantinopului moscheele imitA St. Sofia. Moscheia lui Mu-
rad din Britssa e precedatA de un prid-
vor pe cinci arcade, care imitá desigur
mr=0
1 I
j I vechea capelä crestinA a castelului ora-
sului cu un narthex analog, transformatä
0 0 apoi In moschee funerarA pentru mor-
O 0 mIntul sultanului Oman 2). Planul mos-
O 0 cheelor din Constantinopol se gäseste
ca model principal la moscheia lui Ba-
OIll - NI O iezid (1497-1505) : o curte ea portice
pe margini i cu fialá, la care se infra
printr'o usä principalA si dou5 laterale,
narthexul acoperit cu mici cupole ce nu
strAbat acoperisul fatada cu cloud rtn-
El duri de nise, deschise jos, curbe sus
pentru decorare 3). Analoage sunt mos-
cheele Suleimanie (fig. 161) din veacul
Fig. 161 XV-lea a sultanului Ahmed si Jenivalide
Moscheia Suleimanic din Constantinopol din secolul al XVII-lea ; toate au mina-
rete la intrare, care amintesc turnurile
syriene sau clopotnitele occidentale. La moscheia Jeni-valide mina-
retele sunt asezate la unghiurile inferioare ale planului si determiná
extremitAtile unui tel de narthex interior, fatA de porticul care rd-
mine ca un exonarthex 4).
Desi influenta artei bizantine s'a marginit, dupA datele cunos-
cute pad acum, numai asupra artei musulmane din Asia apusanA,
totusi oarecari asemAnAri s'ar putea gäsi si la monumentele Asiei

2) Saldin, op. cit. p. 218.

2) ldem p. 486.
3) Idem, p. 506.
4) Idem, p. 538.

www.dacoromanica.ro
 202

centrale i chiar Extremul Orient. In orice caz, atit constructiile ci-

vile cit i cele religioase ale artelor din India, Indochina si China
au cunoscut intrebuintarea constructiilor introductive. Programele
profane din India fixeazd la intrare o usä in fundul unui vestibul
pe care-I márginesc la interior pilastri despArtiti larg intre ei. Fata-
dele palatelor erau orate cu arcade oarbe, iar la etajul superior se
deschidea loggia sau balcoane deschise ; curtile erau imprejmuite cu
portice 1). Programul religi-
os budic cunoaste intrebuin-
tarea porticelor laterale si a
la
pridvoarelor din fata intrári-
lor, numite toran" 2). Tern-
pini djainá si brahmanic e
precedat de un vestibul care
se deschide printr'un pridvor ;
planul dravidian are un por-
tic hipostil, numit mandapa"
sau o intrare monumentald
gopuram" 3).
In Indochina sunt mai multe
scoli artistice cu diferite re-
zolviri arhitectonice. Scoala
chamd are un templu sub for-
ma unui sanctuar patrat, intre-
; Offial rupt la partea estica de o
intrare monumentald ; la ce-
Fig. 162 lula patratä din centrul cIa-
Templul VIII Jai din Sakolni (Indo-China) dirii se ajunge fie direct, fie
printr'un portic in gust 4).
Scoala chmerd transformi usile sanctuarului in adevArate cládiri,
formate din pavilioane, precedate de un pridvor i doud aripi ca
niste galerii 5),- sistem asemeinator cu porticeie trilateral din ul-
lima dezuoltare a artei bizantine. Templul javanez de tip brah-
manic este o capeld patratá piecedatä de un portic sau proectind
inafard un avant corp pe fiecare fatá 6). De0 departarea de loc
pg religie se'mpotrive0e, nu ne pUtem reline a face o apropiere
tntre templul 7jandi Rhelma din secolele X-XII-lea i biserica
episcopal dela Curtea de Arge, de o asemdmire uimitoare7).
Templul siamen are si mai mare asemärare cu bisericile bi-
zantine i crestine. Templul Vat Jai din Sakothai lucrat in secolul

1) Benoit, op. cit , p. 301

') Idem, p. 302
3) Idem, pp. 307, 310
4) Idem, p. 381.
6) Idem, p. 392
6) Idem, p. 402.
) DupA fotografia dela Benoit, p. 402 (fig. 279).

www.dacoromanica.ro
 203

X1V-lea e format din mai multe sanctuare (bot) ce pornesc dintr'o

curte; un bot" este o clädire dreptunghiularä oblungä, la care _se
infra pe la est printr'o clädire. numitä na-muk, adicá un narthex di-
vizat prin coloane fn mai multe nävi (fig. 162).
Templul haotian depe Valea Mekongului are o mare asemä-
nare cu templul grec ; o clädire principala cu o intrare centralä -§i
doua secundare, uneori cu trei nävi, care are Inaintea fiecäreia fa-
tade 1nguste cu dublu portic ; and narthexul nu are colaterali, doua
colonade pe laturi transformä templul inteun peristil ').
Si temple'e chineze au o poartá de onoare, care formeazA un
vestibul - narthex, prin care se patrunde tnteo curte dreptunghiu-
larä 2).
Adele musulmane au cunoscut fie propriu, fie prin influ-
ente bizentine, tritrebuinfaree unui portic deschis sau al unui
narthex tnchis, feirei a-i de tns valoaree cuvenitä fatá de res-
tut cadirei; abca la Constantinopol, sub tnrutrirea puternic a
artei grecesti locale, orhileclii turd folosesc si dublu narthex.
Din tabloul sumar al templelor orientale asialice se poate ve-
dea cll de generalá e practice narthexulni tn toate artele.

1) Benoit, op. cit., p. 419.

Idem p. 347.

www.dacoromanica.ro
 C A P. VIII

Romania
Arta veche romineascA s'a desvoltat sub doug forme : una po-
pularä, mai stralucita §i alta oficiala, religioasa, pätrunsa de influ-
ente sträine, bizantine in primul rind, mai ales in Principate, de a
cáror artä ne vom ocupa in deosebi. Arta veche religioasá din
Muntenia §i Moldova este o ramura a §coalei bizantine, una din
cele mai aprapiate de originä, de§i depärtatá ca loc §i tirzie ca
timp 1). Pietatea domnilor §i a boerilor a asigurat comanda, in-
lesniM de prezenta materialului §i siguranta locului - cele mai vechi
ai principalele monumente se gAsesc sub aripa muntilor- ; epocile
de artá in floare corespund vremurilor de prosperitate economicá,
politica i culturala, concretizate prin domnii tnsemnate.
A. Nume I rol. Pentru dispártitura bisericei de la intrare s'au
intrebuintat §'n literatura romineasca-§i pentru monumentele romi-
ne§ti-mai multe numiri. Cel mai vechi termen pare a fi slavonul
pripratea" (,,INO morminte" ?) din primele cronici, in redactare
siava, ai'n inscriptiile din sec. XVI ; 2) este intrebuintat §i pentru
pridvor §i pentru narthex, in acest din urmá caz s'adaugA epitetul
mare" (veliteai"). La cronicarii ce scriu in romine§te pentru nart-
hex se utilizeaza Una"), iar pentru exonarthex pridvor"- dei
se pare cá acest termen sA fi fost folosit §i pentru narthex 4)-sau
pridvor" dupA inscriptii din sec. XVI Inca 5). In vorbirea obi§nuitA

9 lnriurirea general6 asupra artei romInesti am tratat-o In Bizantinis-

mul In Romänia", Bucuresti 1925
') Letopisetul anonim In copie la Azarie spune ca Bogdan cel Orb a
lost fnmormintat in veliteai pripratea" (narthexul cel mare); pisania lui LII-
puneanu dela pridvorul M-rei Radauti spune priprat" (la I. Minea Numiri
vechi la noi pentru narthex sj pridvor" In Cercetari istorice" Iasi 1925 p, 408,
Acelasi inscriptie Melhisedec o transcrie priprag" i o traduce la prag",
antret (.0 vizith", p. 55).
3) 1. Neculce, Letopiseti", ed. Kogalniceanu, Bucuresti 1872, 11. p, 281
4) Idem, Ill, p. 18
3) In pisania lui Teofan din pridvorul bis. Sf. Gheorghe din Suceava
(la 1. Minea, op. cit., p. 409.)

www.dacoromanica.ro
 205

cel mai vechi termen pare a fi pridvor", care se rid deopotrivd fie
narthexului inchis, fie porticului liber cdruia i se potrivea mai exact ').
Tot asa de vechi este i termenul Una', mai putin generalizat si
azi cu tendinta de-a dispdrea pentru bisericd rdminind sá denu-
meascd incdperea introductivä dela locuinte. Dupd unii autori tinda
ar corespunde narthexului deschis 2), porttcul latin, dupd aliii : in-
ntlia dispdrtire a unei biserici, imediat dela intrare, de formä drept-
unghiularä, avind inainte nava de care e dispArtitá prin zid intreg
sau numai coloane, iar inapoi, uneori, pridvorul deschis al bise-
ricei" 3)-dupfi care tinda corespuncle narthexului imediat in MO
naosului.
S'a mai intrebuintat un termen provincial si temporar slon"
sau stoma" ; identificarea a fost fácutá pentru pridvor §i de isto-
rici 4) §i de arheologi 5) cu acela§ intäles si 'n inscriptii, ca la Co-
mana, Márcuta, Váleni de Munte, Cimpufung.6) Fu intrebuintat pen-
tru constructia ward care apare In veacul al XVII- lea la bisericele
din Muntenia si se generalizeazd in veacul urmator. In Dâmbo vita
poporul intrebuinteazd cuvintul slon pentru un sopron hivlit, cu
peretii liberi ; tot asa si slonul de peatri" dela vechiul han de sub
muntele Zamura, care, därtmat pela 1788, a dat numele satului din
apropiere Slon pe Teleajen 7). Origina slavd e evidentá si la acest
cuvint 6). Mai rar s'a intrebuintat expresiile : polonosnicul, ambon
si narticd. Poluno§nic e cuvint de aceiasi origina (miezul nop-
tii") : trebue sd fi fost dat mai intdi in terminologia monasticd din
cauza rugáciune/or care se fac in aceastá parte a bisericei in tim-
pul noptii, 'polunosnita" 10). In general e putin intrebuintat. Ambon
sau advon ") e luat ca sinonimul tindei ; termen foarte putin pro-

1) In copilaria mea am cunoscut doua biserici vechi din Tatarasi-lasi,

Sf. Voivozi cu narthex inchis si Si. Dumitru cu exonarthex liber ; pentru
ambele constructii introductive terminologia creJinciosilor intrebuinta expre-
sia curentA pridvor".
') P. Antonescu Arhitectura religiosa la Romani", Bucuresti 1905,
p. 22.
') Al. Lapedatu Monumentele noastre istorice Bucuresti 1914, p. XXIII.
4) N. lorga Inscriptii din bisericele Rornaniei" 1, p. 84 Bucuresti 1908
9 Lapedatu Al. Manastirea Hurezi" in B. C. M. 1" Bucuresti 1908 p. 56
8) si 1) N. lorga, lnscriptii" J, p. 83, 85, 11, p. 232 si Sincai Cronica" 1,994
8) Slanet6" in limba rusa inseamna constructie de lemn, crangi, slamW,
in sirbeste i bulgareste inseamna coliba acoperita cu stuf.
9) Antonescu Minastirea Cozia", Bucuresti 1903, passim.
10) Melhisedec 0 vizitr p. 254
") Antonescu Arhitectura religioasA la Rornini", passim si Al. Odo-
bescu Citeva ore la Snagov" in ,,Opere complecte" 1H, Bucuresti 1908 p 34.

www.dacoromanica.ro
 206

priu, e mai mult o traducere nepotrivitd a cuvIntului strain cu alt

alt intdles. Scriitorii romlni vechi se folososc de cuvintul nartica"
luat din cArtile literaturii religioase vechi §i tradus din grece§te,
dupd cum alp mai noi au creiat ambiguul antehald" dupä nem-
tescul Vorhalle". 1)
Toate acestea au contribuit la confuzii, uneori regretabile 2).
Pentru a le inldtura, se vede unii autori intrebuinteaza inzistent
pronaos", despre care am arätat cá e prea general. Deci .,pridvor"
intrebuintat pentru ambele constructii introductive, tinda" §i la lo-
cuinte, slon" prea restrîns ca loc §i timp, poluno§nic" neuzitat §i
special, ambon" gre§it §i pronaos" prea general, rämine sä câu-
tâm alti termeni. A nascoci o terminologie adhoc nu intentiondm.
Trebue de peistrat si pentru arhitectura romtneascei termenul
clasic »narthex", dew numai pentru construe& înehisei sau care
se gse§te imediat lingá chord', iar pentru porticul deschis, care
de obicei precadd narthexul, sä fntrebuintäm romînescul prid-
Doe adoptat si pentru term(nologia generalei.
Rostul narthexului era aceln in liniile generale ca§i la cele-
alte arte cre§tine ; liturgica romind ii recunonte marea insemndtate

1) Mehisedec, op. cit. passim, St. Emilian in Revista pentru 1st. Arh'
Fil." HI, Bucuresti 1885, p. 787.
') Jaffe (in Die bischOfliche Klosterckirche zu Curtea de Arges, hi
Rumänien" Berlin 1911, p. 4) traduce narthexul prin Vorhalle", un echivoc,
sau prin parvis, termen absolut fals", (La. Al. Tzigara-Samurcas Biserica
episcopalá din Curtea de Arges", Buctiresti 1913. P. 10). Vorhalle poate
fi 1ntrebuintat pentru ambele narthexe, unele dictionare il traduc pentru at-
rium chiar ; parvis este un mic loc pavat din fata bisericei. Nu se poate ad-
mite nici pentru exonarthex care se confundä gresit cu atrium, de oar...e
acista dispärind a lasat colonada din fata bisericei, un portic, nu atrium. D-I
lorga in nenumäratele sale lucrári are tot atitea termeni ; cind pridvor si
pronaos (Sate i minástiri", p. 10,)), cind pridvor si tinda (Neamul romirr3 c
ji Ardeal", IT, p. 492), and vestibul si narthex si'n aceiasi operä3 vestibulul
devine narthex, iar narthexul pronaos" (Part roumain", pp. 47 si 55), a') i
iar pridvor si tinclä (la Biserica Domneascá din Curtea de Arges", p. 196).
Ghica-Budesti pentru pridvor intrebuinteazá tindr, iar pentru narthex cind
pridvor cind pronaos" deci.tocmai inversul lor (B. C. M. I." 1910, p. 17 si 1925
p. 130. Arhitectul Gh.Lupu tinclá si pronaos, pictorul Mihail pridvor si narthex
pentru aceiasi dispártiturá (Domneasca din Arges", p. 182), istoricii St.
Ciobanu pridvor i tindá pentru ambele inaperi fárá nici o distInctie (Bise-
vechi din Basarabia", pp. 5-6 si Cárcácilá neuzitatul "biserica femeilor"
Arhivele Olteniei" III, p. 472). V. Drághiceanu se apropie de adevär cind,
afirmä cá pridvorul Voditei poate fi luat si ca pronaos (B. C. M. 1912,
p. 107). Arhitectul Teodoru cind narthex, cind exonarthex pentru pridvor
(B. C. M.1." 1924, p, 60). Gabrielescu exact : pridvoriil zis narthexul exte-
terior" (13. C. M. I. 1908, p. 81). Kozak traduce cu Vorhalle arnbete flicA
peri (Inschriften aus der Bukovina" I Wien 1903 pp. 99, 136)

www.dacoromanica.ro
 207

Monumentele rominesti desvoltindu-se in ultima epoca a artei bi-

zantine, au imprurnutat .caracterele respective ale constructiei. Pe
vremuri aici sedeau penitentii i neofitii, despre care nu se vorbeste
nimic In vechile texte rominesti ; doar miiogii pentru cersit. Aici
se opreau femeile care n'aveau voe sá intre in naos, 1) obicei pas-
trat la unele biserici rurale i azi. Cu timpul s'au perdut aceste u-
zante raminindu-i mai mult rostul de-a pastra cristelnita, in amin-
tirea baptiseriului de odinioard si de a se ceti aici rugaciuni la a-
numite imprejurdr. La mindstiri se sávirsesc aici Mille, pavecer-
nita, mezonoptica, cetirele si cintarile la ingroparea mortilor 2). In
arta romîneascä a evoluat dupd alte necesitáti. Se pot deosebi doud
pridvoare : la inceput o cladire inchisa. pentru accesul citor mai
multi credinciosi in biserick populatia crescInd se adauga un exo-
narthex inchis i incepand din veacul al XVI-lea in Moldova, des-
chis si din veacul al XVII-lea in Muntenia.
Extinderea se datoreste nevoiei de a se ingropa ctitorii din
ce In ce mai multi. Era obiceiul ca'n jurul bisericelor sä se ingroape
mortii comuni, iar cei de seama In preajma bisericei. Ctitorii primi,
la care se addugau si aii, se ingropau In camera introductivä si
uneori in naos sau inteo camera speciala intre narthex si naos,
care a fost numitä de obicei camera mormintelor. Nu se poate vorbi
de tipul mausoleu" la bisericele rominesti ; intreaga Biserica de
Räsarit addposteste ramasitelr! pdmintesti ale ctitorilor, WA' ca acest
fapt sa schirnbe caracterul general al clädirei 3). Desvoltarea nart-
hexului este tn legtur §i eu aceastei practieä ; aparilia came-
rei mormintelor schimb forma construcliei introductive numai
tn dimensiuni si'n cuprinsul Intregei chYdiri. In acest din urmó
caz biserica are patru tricaperi : exonarthexul deschis, narthe-
xul tnchis, sepulcralul4) §i naosul cu altar".
In bisericele fárä sepulcral mormintele sunt impartite in cele-
lalte incaperi ale bisericei, de obicei In narthex. La biserica Dom-
neasca din Curtea de Arges a treia parte din morminte s'au desccpe-
-
rit In narthex ; la vechile catedrje domnesti locul de ingropäciune
era, dupd cît se vede si dela Radauti cele cloud St. Denis ale Ro-
minilor -- in naos, mai aproape de sanctuar 5). La Sin Nicoard din
acelas oras, din 12 morminte, opt sunt in narthex ') ; la Tismana in

1) Antonescu Arhitectura religioasa la R. Tpassim ; N. torga Constan-

tin Voda Brincoveanu", Bucure§li 1914, p, 159 ; Ghica i Bal§ Minastirea
Probota Bucure0i 1909, p. 40.
') B. Cire§anu, op. cit., p. 117.
3) Antonescu Arhitectura", p. 5. lorga gre§it considera Homorul de
necropola (Hist. de l'art", 112.
') Vom Intrebuinta aceasta denumire, de oarece camera pentru mor-
minte s'ar putea Intelege i narthexul. Camera mormintelor s'a fradus poate
din nemtqte Grabeshalle", china Wickenhauser Geschichte" I, p. 15. lorga
nurnea odata mauzoleul ctitorilor5 pentru Probata (Sate §i minastiri" p. 100.
5) V. Draghiceanu Jurnalul sapaturelor din Curtea Domneasca a Ar-
gewlui In Curtea Domneasca din Arger Rucure§ti 1923, p. 24.
9 Idem, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 208

partea dreaptä a pridvorului era morm/ntul lui Nicodern, azi moas-

tele lui se and In Ion 1); la Cozia cloud petre mari aratä mormin-
tele lui Mircea cel Mare si al Teofanei, mama lui Mihai Viteazul
cu fiii 2). Din vechile morminte dela Snagov Odobescu vede la 1862
zece In partea dreaptA a narthexului ; la Glavacioc fu Inmormin-
tat Vlad CAlugärul ; la episcopala din Arges Neagoi Basarab si
Doamna MHO 4); la Dealul mai multe morminte domnesti, intre care
si al Caplei, sora lui Radu cel Mare; la CAluiul, ctitoria Buzestilor
mai multi membri ai acestei familii ; pe mormIntul lui Stroe Buzescu
dela Schitul Sthesti Vilcea sotia sa pune o peatrA ca o paginA
de istorie" 6). In päretele de nord & narthexului dela Stelea este o
JindA unde trebue sA fie morailntul tatalui lui Vasile Lupu 6). Ma-
rele ziditor de biserici Matei Basarab e'nmormIntat In partea nordicA
a narthexului dela Arnota, acoperit cu o ruarmorä frumos sculpatA
cu semne de rAzboi si sterna tArii ; sotia sa e Inmorm/ntatA fn
narthexul Bisericei Domnesti din Tfrgoviste. La Hurezi, uncle n'a vu
fericirea sl fie InmormIntat ilustrul ei ctitor, sunt mai multe mor-
minte in narthex, fritre care al primului arhitect, Plrvu Cantacuzino,
al Doamnei Anca Brincoveanu si al Arhimandritului loan 8). La Po-
pesti - Vlasca-sunt Ingropati in acelas foe boerii Cdrstea 9) ; Ia VA-
cAresti, Nicolae Mavrocordat ; la MAIdäresti boerii cu acela§ nume,
douA petre Cll chenare In arabescuri la Spirea Veche.
In Moldova cea mai veche ctitorie, dela Rkläuti, a lui Bog-
dan si Alexandru cel Bun, devine gropnitä domneascA ; Stefan cel
Mare reInoeste mormintele Anastasiei lui Latcu si al eplscopului loa-
nichie, iar StefänitA pe al mamei sale Stana. Incä din 1495 acelas
Stefan infrumuseteazä mormIntul lui MicotA din narthexul bisericei
dela Neamt 10), In pridvor citiva episcopi de Roman si mai multi

1) N. Dobrescu Din istoria bisericei romine, secolul al XV-lea 13u-

curesti 1910 p. 40.
') Antonescu, Cozia", p. 24.
') Odobescu, op. cit., p. 34.
4) Gr. Tocilescu Biserica episcopala din Curtea (le Arges4, rincuresti
1899, p. 14.
6) I. Traianescu Schitul Stgnesti Vilcea", B C. M. 1st." 1V, Bucuresti
1911, p. 16.
6) Gabrielescu N. Biserica Stelea", B. C. M. Ist." 1, Bucuresti 1908,
p. 86.
7) Al. Odobescu Mimistirea Arnota" in Ateneul romin" 11 Bucuresti
1869,11 16.
8) N. Ghica Budesti M-rea Hurezi", B. C. M. 1st." 11 Bucure§ti 1909
p. 28.
8) 1. Traianescu Biserica din Popesti-Vi1cea", B. C. M. 1st." IV Bu-
cure§ti 1911 p, 28.
19 N. lorga Stefan cel Mare si M-rea Neamtu", B. Cl. M. I., 111, Bu-
curesti 1910, p. 97.

www.dacoromanica.ro
 2U9

stareti, 1), al episcopului loanichie fusese mai intdi in narthex 2). La

sudul narthexului de!a Putna sunt mormintele lui Bogdan si Mariei
fiica lui tefan cel Mare, la nord ai lui tefänitä i Mariei Rares,
in pridvor al mitropohtilor Teoctist i lacob Putneanul. La Dol-
hasca mormintele lui endrea, portarul de Suceava al lui .$tefan cel
Mare, al sorei i sotiei sale. La Precista din Bacäu s'a sapat In
narthex o bolnitä cu mormintul probabil al fiului ctitorului Alexan-
dru fiul lui tefan cel Mare 9. La Bälinesti mormintele logofätului
Täutu si a familiei sale. Din secolul al XV!-lea mormintele nu mai
sunt sapate in pa rdosealä, ci sunt apzate in nip arcuite, sapate in
grosimea zidului sau alipite de zid ; murtimea umplea mereu camerile
introductive si nu se mai putea feri de-a calca lespedile celor pe
care respectul ceru sä fie mutati intr'un loc mai ferit acestui usor
sacrilegiu. Din aceleasi nevoi apare acum i sepulcralul. Pridvorul
dela Probota are mai multe morminte de boeri din timpul lui Petru
Rares sau aduse dela vechea bisericä Sf. Nicolae din Poiana, ca
petrele puse de tefan cel Mare pe mormintul mamei sale Doamna
Oltea, al lui Petru Musat i altele ; in sepulcral mormintele Jui Pe-
tru Rare i Elenei, acoperite cu marmora cioplite in stil oriental 4),
pi altul rai simplu al lui tefan Rams 5). La Pärhäuti mormintele
fauiiliei lui Gavril Trotusanu 6), la Homor ctitorii Bubuioc i sotia
sa ingropati in sepulcral, la Sucevita Movilestii : leremia, Simion,
vIddica GheorgLe i cloud fetite 7). Din mormintele care trebue sd
fi fost in narthexul i sepulcralul dela Slatina se vede numai al Teo-
fanei fiica lui Ldpusneanu, de marmorä roza cu foi de acant i o
bola' pe cloud elegante capiteluri 8). In nisele narthexului dela Trei
Erarhi sunt mormintele lui Vasile Lupu i familiei sale, impodobite
frumos-cum le descrie Paul d'Alepo, la Goliea pridvorul primeste
mai multe vlästare domnesti, boeri la St. Sava din lasi. La biserica
Bärnoschi ctitorul Miron Barnovschi, in niple narthexului dela Bir-
nova al doilea ctitor Istrati Dabija cu fiica sa. In nip similare dela
CetAtuia 1ai locul mormintului lui Duca, existent numai al fiicei
sale Maria. i micde biserici de lemn, chid aveau narthex, primeau
mormintele in aceastä Incapere, ca la Mindstirea Gorovei din Do-
rohoi, ctitoria alugdrului Avramie 9).
Intr'o epocA mai noul se adaogA pridvoare cu scopul de-a
protegui inscriptia sau icoana hramului ; era sau o sandrama de
scinduri sau o constructie de peaträ, lucrare de arid uneori. Hind
usor distructibile, s'au pastrat In conditii care fac studiul lor anevoios.
1) N. lorga Contributii la istoria bisericei noastre" Bucure§ti 1912,
pp. 14, 21.
') Melhisedec Notite istorice i arheologice", Bucure§ti 1885, p. 6.
9 V. Draghiceanu in 13. C. M. I," 1911 p. 157.
4) Bal§ §i Ghica, M-rea Probota" p. 9.
5) N. Iorga Sate §i minastiri" p. 100.
5) S. Fl. Marian Biserica din Pärhtiuti", Bucure§ti 1887, p. 4-5.
7) lorga N. Neamul rominesc in Bucovina", Bucure§ti 1905, p. 165.
9 Iorga et Bal§ L'art roumain." p. 124.
9) Narcis Cretulescu Estonia Sf. Mintistiri Gorovei" Dorohoi 1898, P. 23.
14

www.dacoromanica.ro
 210
B. Planul.
In literatura generals, cu toate studiile publicate in limbi strain,
de autori romini,1) s'a format despre constructia introductiva in ar-
hitectura romineasca o pärere Lare nu corespunde adevarului stabi-
lit de numeroasele studii i monografii rominesti. Benoit afirmd ca
bisericele moldo-valahe sunt precedate de un 'narthex mare, deschis
san nu inafard, cu colateral de'ambulatoire" (?) 2) ; Millet se'n-
treaba daca poate fi numit narthex in Moldova vasta said' dela
vest, asemenea naosului prin mArime i structura, unitä printr'o
largä arcadd" 3), dupd ce stabilise mai inainte pentru aceiasi pro-
vincie un tip original : fiecare bisericd e impartita printr'un zid In
naos i pronaos echivalente 4). Vom incerca clarificarea controversei
neadmisibile.
Se deosebesc cloud stiluri in vechea arhitecturd religioasd : in
Muntenia, unde desvoltd cele dintAi monumente rominesti sen Mol-
dova, unde influentele bizantine sunt apropiate de cele occidentale.
Unul din caracterele de deosebire este, dupä pärerea generalä, in-
trebuintarea unui pridvor deschis in Muntenia, care se gäseste nu-
mai exceptional in Moldova. Vom cerceta si aceastä chestiune, care
se apropie mai mult de adevar de cit afirmatiile anterioare, dar nu
asa cum s'a formulat.
1. Muntenia. Cel mai vechi monument din intreaga artA ro-
mineascä este necontestat Biserica Domneascä dela Curtea de A rges,
ctitoria primilor Basarabi (fig. 163). Desi parerile sunt impartite a-
supra datei exacte a eonstruirei 9, asupra
planului general toti stint de pArere cd re-
prezinta tipul cel mai vechi in arhitectura
Iram., romina, copiind planul bisericilor bizantine
wit =NI IN WI ar_ din timpul Macedonicilor i Comnenilor. A-
semänäri se pot face cu Kilisse-giami-ex-
:" I ceptindu-i exonarthexul - si Budrun-giami
din Constantinopol, cu Kazangilar-giami
111 . I sau Sf. Pantelimon din Salonic, toate din
a doua epoci a artei bizantine (secolele
X-XII); mai putin potrivite sunt compara-
tiile care s'au facut cu Eschi-lmaret din
Constantinopol si St. Apostoli din Salonic 6),
, I
din punctul de vedere al constructiei intro-
ductive : cladirele bizantine au portice si
pridvoare care nu se regAsesc la Arges.
Fig. 163 Printeo usa larga se pätrunde inteo ca-
Domneasca din Curtea de Arge, asezatá transversal naosului, dela
mera
care o altä
usa similara duce in naos. Ase-
') Un scurt istoric al artei rominesti la O. Tafrali Mélange3 d'archéo-
logie et epigrayhie bisantines" p. 40 si urmatoarele §i'n lucrarea recenta :
N. lorga et Bal§ L'art roumain ancien" Paris 1922.
') Benoti L'architecture" p. 279
31 Millet L'ecole grecque" p. 123
') Millet L'art chretien de l'Orient" in Histoire de l'art" p. 940
5) Expunerea pe larg la P. Constantinescu-la§i Bizantinismul In Romi-
nia p. 39.
°) N. Ghica-Bude§ti Arhitectura bisericei Domne§ti." In Curtea Dom-
neasca din Curtea de rges".
www.dacoromanica.ro
 211

mnarea narthexului cu bisericele mai vechi i mai pulin cu

acele din secolul al XIV-lea poate duce la concluzia c tipul
Domneasci derive' din prototipul comun,perfeclionat dup6 rt-
dicarea catedralei din Arge, de arhitectul bizantin al secolului
al X I V- lea. Domneasca a fost construita inainte de secolul al XIV-
lea, cum a stabilit bazat pe alte date mai precise D-I Tafrali 1), con-
firmat si de bizantinistii sträini de vaza 2).
Planul in cruce perzista pima mai tirziu cu mid modificari ;
se regaseste la Mitropolia i Domneasn din Tîrgoviste, in decursul
veacului al XVI-lea si la St. Dumitru din Craiova din prima juma-
tate a veacului urmator. Problema constructiei
introductive au rezolvit-o Insä diferit ; de a-
ceia vom pastra alt criteriu de cit cel consi-
derat pänä acum. Tot asa de vechi par a fi
cloud biserici mai vechi in legatura cu primii
Basarabi. Una Domneasca se aflä ruinele
Sin Nicoirä, pe care unii au crezut-o de pro-
venienta occidentala 3) (fig. 164). Planul aratä
un naos dintr'o singurä nava si absida estica,
la vest un narthex de dimensiuni mai mari
ca la Domneasca ; clod usi largi in axa catre
naos i exterior. AM prin forma narthexu-
lui cit i prin planul general se pot face
apropieri de bisericufele rklicate la Trape-
zila- Tirnova No. 4, 5, 6, i 7 In deo-
sebi. au fost inaltate In
Flg. 164 jurul anului 1200 de Asne0i,domni la sud
Si N coar3 dela
Anz,e
Curtea de cu legturi puternice la nordul Dunrii,
nu pare exclus Inrfurirea bulgar. De alt-
fel, atit Sin Nicoara cit i Domneasca fac parte dupa plan din scoala
bizantinä desvoltata in Bulgaria - Trapezita, Petrici. Mesembria -
care s'a raspindit pänä Ta Adriatica - St. Gheorghe din Cattaro, ca
principal exemplu. Dad pentru aceastä epoca nu cunoastem emi-
grad de calugäri bulgari, ca Nicodem pentru Serbia, faptul se con-
statä mai tirziu. Kanitz povesteste ca cel din firma calugar dela M-rea
Sadovet de pe malul Vidului s'ar fi refugiat In Oltenia infiintind
M-rea Sadova de linga Grecesti- Gorj 4). Argumenlul nostru ar-
heologic trzteirete dou vechi teorii, stdpinirea AsneOlor per-
sonificali prin Radu-Negru-Vodd la Curtea de Arge (Onciul)
si vechimea monumentelor artistice din acest ora (Tafrali). La

) 0. Tafrali Biserica Domnedsca" Bucuresti 1915 p. -1.

') Filthier L'art bysantine" p. 170
') Draghiceanu o considerS biserica catolica dupa turnul dela usa, dupa
trdditie i stil asemnind-o cu Latinska carkva din Serbia.
') Kanitz, op. cit., p. 269.

www.dacoromanica.ro
 212

Muscel s'a tdiat in stinca o bisericutá, Schitul lui Negru-Vodä,

care se atribue lui Alexandru Basarab, sotul catolicei Doamna Clara 9.
Se compune dintr'un naos cu o scobiturä in päretele nordic, numit
de traditie altarul päpistd§esc al sotiei lui Negru Von §i dintr'un
narthex, dispäryte printr'un zid cu o singed u§d. Nu se §tie cum
a fost vechea bisericä domneasca din Cimpulung, unde a fost in-
gropat Alexandru Basarab la 1364. Dupä turnul §i incinta deia Sin
Nicoard presupunem sä fi fost construitä in acela§ plan bizantino-
bulgar.
In veacul al XIV-lea apar primele chinovii mindstire§ti, care
imprumutä alt tip arhitectonic. Nicodi m zide§te cea dintai biseria
mindstireasca la Vodita, intre 1364-1373,2) cu planul in cruce sim-
plä, un dreptunghi fárd absidá, de mici dimensiuni 3). Printr'un zid
gros se demarcä narthexul care se aseamänä cu acel mic dela Dom-
neasca. In primele timpuri, casi'n arta veche bizantind, tntreaga
atenlie a arhitectului se'ndrepta ctre sanctuar si naos. Dupó
statornicirea monahismului si odató cu cresterea populafiei
noile nevoi cer o marire a bisericei, care se Indeplineste si
prin desvolterrea construcllei introdueive. Cea dintai mare minds-
tire se zide§te la Tismana pe vremea lui Radu I ; biserica actuald
a suferit nenumärate schimbári in arhitecturä, dupä traditie ar pdstra
forma din 1542, liniile generale sunt acele ale cládirei din veacul al
X1V-lea 9. In fata naosului s'a ridicat un narthex mai lung ca cele
de pänd acum, inchis §i cu m ormintul Sf. Nicodim, cu o u§d §i
mai multe ferestre spre vest. La restauratla facutä de citiva arhitecti
germani §i romini la 1855 s'a Mat aceastä salä introductivä schim-
bindu-se cu totul aspectul arhitectonic ; s'a emis §i päi erea ed. aceastä
parte dela intrare sä fi fost addugatä imediat dupä moartea lui Ni-
codim sau cel mai tirziu in epoca de rena§tere religioasä depe tim-
pul lui Radu cel Mare §i Neagoe Basarab 6). tirbei adaogä un prid-
vor §i cloud marl capele laterale cu cloud etaje. Tot a§a de veche
pare a fi §i biserica din Cornetu, refäcutä WA' schimbäri de Mare§
136jescu la 1666, dupd modelul Coziei.
Narthexul ci§tiga proportii la monumentele sigure dela Cozia
§i Snagov, mindstiri care imprumutä tipul respectiv de peste Du-
area sirbeascd sau dela Athos. Dela primele sclipiri politice ale
Muntentei s'au prins legAturi temeinice cu Serbia in culmea puterei
ei in veacul al X1V-lea 6) ; de acolo a venit alugärul Nico dim, de

I) V Dräghiceanu Schitul Negru Vodä` B. C. M. 1st" V, p. 92

') Al. *tefanescu Manastirea Tismana", Bucure§ti 1909 p. 45
6) V. Dräghiceanu Vodita B. C. M. Ist.", V. Bucure,ti 1912, P. 107.
(lorga L'art roumain, 30)
tefulescu, op. cit., p, 35. Se crede ca refacerea lui Radu Paisic nu
s'a departat de original.
6) Sp. Ceganeanu Cercetäri referitoare la Tismana", B. C. M. I." V,
Bucure§ti pp. 129 sep,
6) Pe larg la I. Barbulescu Relations des Roumains avec les Serbes,
les Croates et les bulgares* 1a§i 1913, passim.

www.dacoromanica.ro
 213

acolo si mesterii ce zidesc Cozia dupd planul bisericelor din §coala

Moravel. Vechea cladire e si aici greu de recunoscut ; s'an facut
mereu prefaceri, cea mai insemnatd de Brincoveanu la 1707, cind
s'a adaugat actualul pridvor. La vest se desfd§ura narthexul, ,,partea
cea mai interesantA a bisericei" 1) si care a fost mai putitratinsa de
mina restauratorilor ; se intra printr'o u§a vestica inteo incApere larga
dispartita de naos printeun zid gros, ca la Rudenica, Ljubostinia,
Krusevac - cu o singurd usA in axa celeilalte. Influenta athonica este
evidentä la Snagov, veche ctitorie din veacul al XIV, cum se crede ;
cu planul dintr'un naos cu trei abside si trei navi ca la lavrele at-
honite §i cu'n narthex spatios de aceiasi originá (fig. 165). In ace-
tas timp s'a deschis ca un pridvor sustinut
de T2 pilastr1 octogonali si pairu dreptunghiu-
lari ; cu interiorul se comunici prin trei usi
pentru navile corespun-
zatoare, ce merg Nan 4 ° -- Ei
iir -r
. K
narthex. Traditia nar- ... -

thexului dela Snagov

-. :-. :,-- - ' s'a pastrat pänd tirziu.
. I Un narthex deschis
se pare c'a fost con-
struit la vechea Mitro-
polie din Tirgoviste, ii-
liali
dicata de Neagoe Ba-
sarab la 1518 (fig. 166).
Planul general si nar-
thexul prezintä unele a-
Fig. 165 semanari cu Domneasca
Sonny din Arge§. A lost cIA- ,
, .-
dita In doua rinduri : .
,-
corpul bisericei intai cu planul in cruce si cu- us. : ... : -.. AY, :0'.
pola, la care s'a addugat constructia introduc- Fig. 166
tivA, dupd cum se vede din legatura cdrarni- E Mitropolla din TIrgovitte
zilor 2). Narthexul are forma specific sirbeascd
din secolele al XIV §i XV-lea ; spre deosebire de Domneasca se des-
chide mai larg spre naos prin trei usi largi, care comunicA cu nA-
vile naosului ; un pridvor deschis pe 12 coloane. Acela§ plan general
la Domneasca din Tirgoviste, ziditd de Petru Cercel la 1583 si res-
taurata de Brincoveanu la 1698. Devi cercetdtorii acestui monument
nu ne spun sigur 3), credem ca planul primitiv a fost acel dela Dom-
neasca : naosul in cruce cu cupola centrald si narthexul inchis co-

1) Antonescu Man. Cozia", pp. 16 17.

') Sp. CegAneanu ,,Vechea Mitropolie din TArgovilte" "B. C. M. I.* V
1913, p, 125.
') Ghica-BudeVi Biserica Donmeasca din TArgovi0e" B. C. M.1"

www.dacoromanica.ro
 214

municind prin usi cu naosul si pridvorul 2clAugat de arhitectii lui

Brincoveanu si care se sprijind pe 12 stilpi octogonali.
La inceputul veacului al XVI-lea se construesc cloud monu-
mente care duc mai departe constructia narthexului M-rea Dealul
de find Tirgoviste i biserica .episcopald din Curtea de Arges.
Ctitoria lui Radu cel Mare dela 1502, are planul triconc athonit, cu
dublu narthex, cel dintäi aparut la monumentele rominesti. Printeo
intrare unicE ta vest se dd in prima inapere, Inclifsd cu ziduri groase,
din care se pdtrunde In narthexul interior luminat doar mimai de
ferestrele turlelor mid ; un zid gros des-
parte ex9narthexul de naos, cu o singurd
comunicatie 1): Biseriea apartinea unei in-
semnate mindstiri, ar-
'
hitectul fu nevoitd sá
desvolte spatiul prin
dublarea constructiei ,n
introductive, ca la
toate lavrele atho-
nite 2). Din aceleasi
motive s'a construit 111%
vastul narthex dela I

Episcopala din Ar-

ges, sfintitä de Nea-
0*
goe cu mare pomp
, la 1517 (fig. 167).
Fig. 167 Printr'o usd largd la
Episcopia din Curtea de Argep vest se infra fine()
incdpere de 15 m. lä-
time intrecind naosul chiar la abside si lung Fig. 168
jumatate din intreaga clddire ; capelele late- Sf. 1mp:iratf din Tirgovistc
rale sunt ingropate sub acelas acoperis, ser-
veste mai mult ca sepulcral. Prin dimensiuni si forma se poate face
6 comparatie cu liti" athonit, mai ales cu Xeropotamu ; legAturile
lui Neagoe cu Athosul sunt cunoscute. Radu cel Mare construeste
si peste Dunäre, in Craina sirbeascd, o bisericd la Lopusnia, care
se aseamänd dupd plan cu o biserica vecind dela Petrusa, comp-
nindu-se din naos si narthex litchis printr'un zid sträbdtut doar de
o usä 3). lar Neagoe Basarab zideste un narthex bisericei din Oreiku
in Bulgaria 4).
Dupd aceste domnii veacul al XV1-lea pare cd pi-a epuizat
fortele creatoare; nici un monument de vazä, afard de Domneasca
din Tirgoviste a lui Petru Cercel, pdnd la Matei Basarab. Tipul

9 Elie Popescu Minastirea Dealul" in Architectura" I, 1906, pp. 74, 75

') Deci gre§it s'a afirmat de Iorga §i Bats (L'art. roam. p. 95) ca are
un singur narthex.
8) G. Bal* O biserica a lui Radu cel Mare in Serbia', Bucure§ti 1912
4) lorga et Bal§ L'art rouniain" p. 107.

www.dacoromanica.ro
 215

general al narthexului format dintr'o incapere inchisä ramine pad

tirz1u ; apare In epoca lui Mate! Basarab la Sf. lmparati din Tirgo-
v,§te, In epoca lui Brincoveanu la Barbuletu din Dimbovila §i Po-
pesti-Vlasca. Sf. Impärati, zidita pela 1650 de Matei Basarab 1), se
compune din naos cu o singura absida estica si dinteun narthex
spatios ; fiecare cu cite o cupola si dispärtite de un pärete format
din trei arcaturi pe doi stIlpi octogonali (fig. 168). Acela§ plan la
biserica din Popesti-Vlasca, ziditä la 1689 de vistiernicul Cirstea si
sotia sa Ilinca 2). Are un narthex larg comunicind spre exterior prin-
tr'o singura usa, deschis spre naos prin trei arcade pe doi stilpi In
formä de cruce ; ca la precedenta o usa la nord [IA in scara ce duce
la etal. Biserica din Bärbuletu-Dimbovita apartine aceleasi epoci
dupa plan si narthex. Dona patrate aproape egale §i de aceiasi
formä alcMuesc naosul cu absida largd §i narthexul cu scara nor-
dicá pentru clopotnitä ; o intrare larga la vest §i o tripla arcada pe
cloud coloane spre naos 9.
Pe lingä aceastä categorie al planului dreptunghiular,. In acei-
asi epoca apar constructii cu acela$ narthex inchis dar cu planul
general treflat athonit, ca la schitul SE Stefan dela Hurezi, Bolnita
M-rei Brincoveni si biserica din Corbii Mari.
Planul in cruce atit de obi§nuit bisericelor
muntene ar face ca narthexul sa fie mai pu-
tin desvoltat, totu§i atinge totdeauna dimen-
.

sinni ce merg pima la jumatate din intreaga

clädire. Biserica din Corbii Mari, ziditá pe
timpul lui Brancoveanu de Dumitrascu Cor-
beanu, e cea mai mare (fig. 169.) Printr'o u§a
..' vesticä se inträ in larga incapere a narthexului,
cu o scará la coltul nord vestic, pe cand la cele-
lalte era Ina fará ; alta deosebire la paretele de
.t.,., .. ....._. .... demarcatie spre naos care se face printr'un zid
!.., gros, strabatut de o singura u§a. Nu se
poate spune ea' zidul s'a umplut pentru sus-
tinerea clopotnitei 4), de oarece la alte biserici
' cu clopotnie pe narthex zidul e gol. Schitul
Sf. Stefan din Hurezi, ridicat la 1703, 9 are
Fig. 109
un narthex dreptunghiular cu o mica u§a de
Cm bii Mari
intrare la vest si cu o largä deschidere spre naos arcuita circular,

1) Ghica-Budesti Ruinele Sf. lmparati din Tirgoviste" ill, 1, 1919 p. 128

') L Traianescu in ,.B. C. M. I." 1911 p. 118,
a) Ghica-Budesii Biserica din Barbuletu", p. 83.
') V. Draghiceanu Biserica din Corbii mari", B. C, M. 1st." VI, Bu-
curesti 1913, p. 76.
') 1. Vulcan Schitul Sf. Stefan dela Hurezi" B. C. M. 1." I., 1908, p.149

www.dacoromanica.ro
 216

ca la bisericele cele mai vechi bizantine sau strbesti cu planul

In cruce; acelas narthex la bolnita M-rel BrIncoveni, mai mic fatA
de restul clAdirei In comparatie cu celelalte. Schitul Crasna din
God, zidit la 1636, de mici dimensiuni, are un narthex Inchis, nu-
mal o micA Lisa la vest. 1) Pe timpul lui Mihnea llf (1658-59) mi-
tropolitul §tLfan zideste biserica din Rämestii-Vilcei in acela§ plan ;
narthexul e dispArtit de naos printeun pArete strabAtut de o usA cu
dotia ferestre 2). 0 Lid a lui Moise Vodä zideste o bisericA simi-
bra la DAnsu§, aproape de GrAdistea din Ardeal.
Parerea generala e cA pAna'n veacul al XVII-lea nu apare prid-
-
vorul obisnuindu-se un MAN§ sau o arcadA
1 mai inaintatä pentru a apara pisania "). Un
monument din veacul al XVI-lea devanseaza
cu aproape un secol aceastä data. Bolnita
M-rei Cozia, ziditá la 1 543 de Petru Voe-
vod", desi de Mid dimensiuni, prezinta im-
portantä §i prin faptul cA se compune din
naos si un pridvor de 6 largi deschizAturi,
frumos arculfe- 7, la partea superioara zi-
dul e plin. Sunt cloud sisteme de-a construi
pridvorul : legat direct de naos, ca la Bolnita
Coziei sau adAugat unui narthex inchis, ca
la bisericele mat mari ; practica devine asa de
, %..
raspInditA ca se adaogä si vechilor cladiri.
Cel mai vechi tip cu narthex si pridvor pare
sA fie M-rea Cepturoilea sau Caluiul din
.072: ..Ltro ctitoria Buzestilor din veacul al XVI-lea 5). Nu
Fig. 170
Sf. Dumitru din Craiova
mull dupa aceia Radu Serban rezideste Comana
din Vla§ca, probabil in acela§ plan al biseri-
cei de azi, r ef A cu t A tn secolul. al
XIX-lea de cAlug Ar i i greci : un
narthex boltit de lungimea chorei si un pridvor deschis la Incept-
azi zidit spre fcitada vest,cA 0). Matei Basarab zideste Sf. Dumitru
din Craiova la 1652 dupa vechlul plan in cruce gread dela biseri-
cele Comnenilor (fig. 170). Are un narthex inchis, care comu-
nicA cu naosul prin trei largi arcade si o singura spre pridvorul des-
chis pe opt coloane si doi coltari. La Arnota, zidita de acelas la
1643, era numai un narthex cu mormintul si mai ttrziu pare sA se

') Al. tefulescu Gorjul istoric si pitoresc" Bucuresti 1904, pp. 52-57
') V. Drsghiceauu Biserica din Mamestii-V1Icii", R. C. M. 1st." p. 131
5) Idem, Notite despre pridvoarele biser ic el or muntene", In
Convorbiri Literare" 1908, p. 391
4) P. Antonescu Cozia" p. 25. Dupä lorga si Bal§ ar fi in stil moldo-
vinesc (L'art roum. p. 139)
5) V. Draghiceanu Citeva languid asupra Buzestilor". B. C. M. 1st."
III, 1911, p. 121.
9 Lapedatu Man Comana", B. C. M. I." 1908. pp. 21, 23

www.dacoromanica.ro
 217

fi ad5ugat pridvorul sprijinit pe arcade inane de zid 1), Poate ace-

iai dispozitie sd fi avut Särindarul din Bncuresti al aceluiasi ctitor,
azi ddrimatd ; dupd o vedere din 1856 biserica avea un adaos In
partea anterioarä, care inclinindu-se la vale aduce darimarea tntre-
gei biserici ; narthexul Inchis sprijinea cele cloud turnulete dupä ve-
chiul model. Un singur narthex fnchis a construit bisericei vechi din
Chnpulung la refacerea ei ; aceiasi construclie introductivd la Soveja,
dreia mai tfrziu i s'a adAugat un pridvor mai neinsemnat. La 1642
-sau poate mai veche biserica din Bradu-Tisdu (Buzau) cu nar-
thex Inchis.
Pridvorul deschis se generalizeazd rapede i rAmine cu o ca-
.

racteristicd a Intregei arte rominesti, ca prefe-

rinta in Muntenia, fara a fi exceptional in Mol-
dova, cum s'a crezut ¡Ana acum. Sf. Arhangheli
.1 II din Tirgoviste, ce se atribue tot epocii lui Matei
..
Basarab, are un plan triconc de forma lungi-
reatä ; narthexul e bine inchis spre ambele ca-
pete, doar cite o usä in mediana, cuprinde la
mijloc patratul cupolei, la colturi Intarit cu ma-
sive de ziddrie (fig. 171) ; pridvorul spatios e
sustinut pe sase coloane de zidarie obisnuitd. In
acelas plan tot pe atunci se iideste biserica mare
dela M-rea dinteun lemn din Vilcea. Avea un
naos cu trei abside, un narthex dreptunghiular
sl un pridvor deschis pe arcade ; pe timpul lui
Brincoveanu pentru a mail biserica s'a inchis go-
lul arcadelor cu zidärie transformIndu-se prid-
vorul in exonarthex inchis ; iar la 1837 s'a a-
F ig. 171
däugat un nou pridvor deschis pe pilastri, Mrd
St. Arhnnglieli din Ti t-- nici o insemndtate artistica 2). Poate lui Matei
1,0mte se datoreste biserica din Berca-Buzdu cu prid-
vor pe doi stilpi si narthex dispartit de chord
tot prin doi stilpi, Inlocuiti apoi cu zid. La 1643 Matei repard bi-
serica dela M-rea Ctrnu-Buzau, vechea ctitorie a lui Mircea Cioba-
n ul dela 1536 ; 9 banuim c'a fost complect refacuta sau cd i s'a
addugat cel putin pridvorul, dupd caracterul constructiei introduc-
tive formatA din narthex spatios i pridvor fiber pe patru elegante
coloane. Nevoia de spatiu Impinge la construirea pridvoarelor a-
daose i la cladirele mai vechi. La Mitropolia din Ttrgoviste se a-
daoga un pridvor liber pe arcade si coloane poligonale alternind

1) Odobescu M-rea Arnota", p. 13

') L Traianescu M-rea dintr'un lemn", B. C. M. L" 1910 p. 35.
5) N. A. Constantinescu ,,Biserici i minastiri din Jud. Buzau" B. C.
M. I.", 1924.
4) V. Draghiceanu ,,Curtea Domneasca din Arger, p. 120.

www.dacoromanica.ro
 218

cu altele rotunde, mai multe ca la St. Dumitru din Craiova. Doamna

Elena a lui Matei Basarab adaogä un altul similar la Sf. ,Nicolae
din Tirgovi§te, ziditä de vornicul Manea la 1527. Matei reface la
1545 vechea bisericä dela Strehaia cu narthex inchis si poate cu
pridvorul deschis pe zece stilpi In cinci colturi. Cápitanul Buliga zi-
deste In timpul lui Matei biserica din Topolnita Mehedinti in stilul
Arnotei, cu narthex dispärtit de naos prin zid si cu pridvor.
Constantin Basarab CArnul incepe §i Mihnea Ill termina la 1658
Mitropolia din Bucuresti 1), Inteun plan asemändtor episcopalei din
Arges, cum remarca si Paul d'Alepo, deosebite Insä la narthex ; Mit-
ropolia are un pridvor deschis §i un narthex
bogat cu 12 coloane de peaträ in interior
La finele veaculuf al XVIII-lea se adtugara 3
pridvorase pe stAlpi : unul mare la intrarea
principalä, alte dual mai mici la intrArile la-
terale 2). (fig. 172) In zilele aceluiasi domn
visternicul Bunea Malta biserica din Gradistea
in stilul lui Matei Basarab, constructia intro-
ductivá din narthex si pridvor liber 5). Färä
410411 pridvor zideste insu§i domnul Medea satu-
lui natal Dobreni din Ilfov, nu departe de
Coeni, tilde Elena Cantacuzino, fiica lui Radu
erban, Inaltä o biserica lungärea care are
insá pridvor ogival". Peste 10 ani se tir-
db ,.
'

...a
..i: noseste biserica din GrAmestii-Vilcii, lucratá
a¡ In lemn dupä modelul celor de peatra, are
narthex inchis §i un pridvor cu stilpi legati
ell 4
Fig. 172 Mitropolia cu birne taiate In forma arcadelor de peatra ;
din Buctirelti ca particularitate : fiecare parte se Ingusteaza
spre tisärit asa ca pridvorul e mai lat 4). In acelas tinut mitropo-
litul Varlaam inaltä biserici mlnästiresti (1672 1679), monumente
nu asa strälucite, pästrätoare insä a bunei traditii de architecturä
munteanä ; la 1676 zideste Turnu 5), mai ttrziu schitul Fedelescioiu,
cu naos, narthex si pridvor pe stilpi slab impodobi,i 6). Grigore
Ghica zideste biserica din Dragoslave-Muscel dupd modelul bisericii
din Cimpulung, numai cu narthex.
Ultimele decenii aduc o inovatie si perfectionare a pridvoru-
lui mentinIndu-se proportiile largi pentru narthex. Apare storm!

1) I. Traianescu Mitropolia din Bucuresti", B. C. M. I." V, 1912 p. 150

I) Idem, P. 154
s) V. Bratulescu Biserica din Grddistea-V1asca, B. C. M. I" 1924 p. 174
4) V. DrAghiceanu Biserica de lemn din Ordme§ti" B. C. M. Ist." 111
1910, pp. 110-114.
6) T. Pamfil La M-rea Turnu", Miron Costin" III, Ballad 1914' p. 142
) N. lorga Schitul Feddevioiu, B. C. M. I." VI, 1912 p. 35.

www.dacoromanica.ro
 219

brincovenesc", originar din constructiile civile aplicindu-se si locu-

intelor cu aceiasi amploare. E format dintr'o colonadd de peatrA
de factura bizantino-venetiand, cu arcade sim-
ple sau trilobate, cd arhitrave i grinzi pictate 1)
forma dreptunghiulard e inlocuita prin alta
poligonala, mai svelt5. Trecerea spre strAlu-
citele monumente brincovene§ti o fac patru
biserici din timpul domniei lui Serban Canta-
cuzino. Cotroceni, Ludesti, VAdeni §i Filipe§tii
de padure. De datA aproximativA e biserica
din Vadeni cu fatada vestica pentogonalA.
Domnul inalta Cotroceni formatA de naos,
narthex si pridvor ; narthexul de forma unui
patrat Inchide un al doilea din 12 stilpi im-
partindu-1 in mai multe Incaperi, dispartite
01 prin zid de pridvorul usor, razemat pe sase
L,
stilpi de peatra, sculptati la bazA 2). Cea din
L
*.-
tAi Incercare de pridvor poligonal o face Ser-
ban la biserica din Ludesti (Dimbovita), zi-
ditä in 1680 ; are un narthex de sectiune pa-
trata î un pridvor heptagonal 3) Peste putt-
F1,. 173 na vrerne un alt Cantacuzen ridicA biserica
Hurezi din Filipestii de pAdure cu narthex si pridvor
hexagonal suprapunindu-i un etaj pentru clo-
potnita. Curioasele, dar elegantele forme poligonale din Muntenia
se regAsesc si'n Moldova, la biserici mai vechi Inca BAlinesti §i
Dragomirna. Dela Serban a rAmas i o biserica In Rimnicul Val-
cei, mult refAcutd apoi cu pridvor pe stilpi. In ultimul an al dom-
niei lui Serban Cantacuzino, episcopul Stefan al Rimnicului zideste
schitul SArkinesti-Vilcea, in acelas plan : narthex Inchis, dispartit
de chorA prin zidul obisnuit, därimat apoi, i pridvor liber pe opt
coloane astupate apoi 4). Maria Cantacuzino rIdica la 1683 biserica
Doamnei" pe urme mai vechi, cu un elegant peristil" 5) Paracli-
sul din Magureni, zidit de Patina Cantacazino fa 1671, avea un
mic pridvor deschis si narthex dispArtit de chora prin doi stilpi
grosi.
Intaiul slon brincovenesc apare la biserica mare dela Hurezi,
liRratA in sase ani (1691-1697) 6) ; se compune din naos, narthex
§i pridvor (fig. 173). Slonul se sprijinA pe 10 stilpi de peatrA, im-

9 V. Dr6ghiceanu In Convorbiri literare", p. 392.

') N. torga Sate si minastiri", Bucuresti p. 232
') Lapedatu Al. Biserica din Ludesti" e. C. M. 1st." 1, 1908 pp. 161-
105.
') 1. D. Traianescu Schitul SAracinenii 13. C. M. I. 1914 pp. 2-7.
) lorga et Bill§ L'art roumain" p. 195
'') N. Cihica-Bude§ti M-rea Hurezi" B. C. M. 1st." 11, 1914, pp. 23-24

www.dacoromanica.ro
 220

preunati prin arcade in plin cintru si legati prin coarde de lemn, o

WO de peatra sustine Imprejur stupii, la Intrarea din tap s'a con -
struit un pridvora§ patrat, pe doi sttlpi mai lungi. Din pridvor
printr'o usA Impodobita se patrunde in narthexul mai larg de cit
naosul-bogatä clädire pentru a primi mormintele i chipurile stra -
lucitei famiIi a lui Constantin Brincoveanu ; un zid strabatut de -o
usa in semicerc, II desparte de naos, doi stilpi centrali fl Impart
in mai multe Incaperi. 0 particularitate pulin specified Munte-
niei este preuederea priduorului cu Mai dou intrári laterale.
In jurul catoliconului s'au mai construit, dupä moda athonitä, si a!te
cladiri cu acela§ rost bisericesc. La 1698 se termina schitul Sf. A-
postoli, care prezinta un tip nou fatä de ceielalte biserici. La intrare
un pridvor cleschis pe cloud coloane si doua console Infipte In paretele
bisericei, pe laturile uii largi care duce in narthex ; aceasta e a-
proape cit naosuf, care reia forma dreptunghiularä a bisericelor dela
Barbuletu §i Popesti, cu care se aseamanä si prin aceiasi disparti-
turl spre naos din trei arcade trilobate pe clod coloane libere si
doua angajate In paretii laterali 1). Dona cladiri mai mici : Bolnita
si Paraclisul au numai pridvor i naos din cauza dimensiunelor re -
duse. Pridvorul Bolnitei e sprijinit pe opt stilpi de peatra, din care
doi angajati in zidäria bisericei ; pe ei se'naltä arcade, dela intrare
mai Inguste ; 2) din pridvor se pa trunde In naos printr'o usä Ingusta.
La oarecare Inältime se aflä paraclisul, asemanator ca plan cu Vla-
teionul din Salonic si la pridvor cu Termosesa din Asia Mica, desi
influente asa dpartate la o mica cladire e greu
de stabilit. Prin doua sari se ajunge la pridvo-
rul larg intrucit margenile naosului, format diu
mai multe arcade pe sase coloane vestice, unite
printr:o mica balustrada de lemn, ca la curtile
interioare ale minastirelor
Lui Brincoveanu se atribue mai multe parac-
lise lucrate in acelas stil. La 1888 zide§te unul
la Mogosoia, mai simplu, cad are narthex §1
pridvor ; intrarea prin pridvorul cu sase coloane
si arcade rotunde - aratd tipul de tranzitie din
timpul lui Cantacuzino 4). Printr'o mica usa an-
cuitä rotund se patrunde In narthexul patrat,
unde se afla tronul Doamnei si al suitei sale ;
Plg. 174 dispartitura spre naos din trei arcade pe doi pi-
Surpatele din Vacea lastri liberi si altii acolati. Acela§ plan la para-
clisul din Doicesti (DImbovita) ridicat la 17026);
1) Acest parete dispartitor nu poate fi considerat ca o excep(ic carac-
teristica, cum sustine 1. Traianescu Schitul SF. Apostoli (lela Hurezi" In
B. C. M. 1st." 111, 1910, p. 145.
') I, Traianescu Bolnita M-rei Hurezi in B. C. M. 1st." HI, 1910,
pp. 70-78.
6) Ghica-Bude§ti, B. C. M. 1." 11, P. 171.
4) V, Draghiceauu Curtile domne§ti brincovine§ti" B. C. M. 1st." 11,
1909 101-111.
4) V, Draghiceanu ,,Palatele noastre donme§ti". Bucure§ti 1913.

www.dacoromanica.ro
 221

pridvorul se sprijina pe patru coloane in MIA si doua laterale spri-

jinind opt arcade trilobate ; dispärtitura catre narthex la fel, spre
naos dinteun zid inchis cu o singurä usä. Lui Brincoveanu sau cu-
rentului pornit de arhitectii sal se datoresc si alte construiri sau a-
daose de tridvoare. Domnul !Mica biserica din Obilesti cu un prid-
vor pe stilpi si cu scara In forma de inele pentru clopotnita 1). La
1696 zideste din peatrA ctitoria de lemn a Buzestilor dela Mamul cu
narthex puternic, o singurd intrare la vest 2). Din M-rea Brincoveni
n'a ramas de cit Bolnita cu narthex inchis. In noul stil rezideste
Sf. loan grecesc din Bucuresti, simpla, dar cu'n frumos pridvor des-
chis. Vestita ctitorie din Bucuresti, St. Gheorghe,
1.. avea un narthex si-un frumos pridvor pe 10 co-
Inane. La Fagaras zidese Sf. Treime si Sf. Nicolae
cu larg pridvor pe sase coloane de fa(a si cite doua
laterale 3). La 1706 se zideste Surpatele din Vilcea
in plan triconc, cu narthex si pridvor (fig. 174) 4).
Ir ...-
Pridvorul se sprijinä pe opt stilpi de zidarie, doi
11. acolati paretelui estic, in arcuri in formä de aco-
Malta ; narthexul patrat si inchis are douä co-
NJ --
unicäri
mladi spre naos si pridvor, casi la Doicesti.
Pardclisul curtii din Brincoveni, desi de mici di-
mensiuni, se distinge prin planul marit al construc-
tiei introductive care alungeste Intreaga ciao:lire (fig.
175). Un dublu narthex, format din pridvor inchis
si narthex spatios, este unul din putineri-tazuri din
Munteniä cu piratic neliber ; naosul are bolta mai
aproape de altar de cit de narthex, casi cum ar
vrea s3 lase Inca un spatiu intre acesta si naos ;
L Fig. 175
2.111 jitoate incaperile au cite o usa in axa mediana. Brin-
coveanu adaose la 1707 pridvorul dela Cozia, for-
mat din trei arcade la vest si cite una lateralä pe
stilpi de peaträ invirtiti ; pe timpul lui se mareste
Paracl isul din Brin-
coven! biserica M-rei dintr'un lemn transformind pridvorul
liber in exonarthex inchis. Un pridvor deschis cu
arcade ascutite devanseaza narthexul inchis al schitului brincovi-
nesc Codrenii. Bisericei Doarnnei din Bucuresti adoga un narthex in-
chis, iar impreund cu Mihai Cantacuzino zideste Adormirea din Rim-
nicul Sarat cu narthex dispârtit de chord prin coloane si pridvor pe
sase coloane de fata si cite cloud' laterale cu bazele cit si fusul.
Maria BrIncoveanu Malta in 1702 Biserica dintr'o zi din Bucuresti
in vechiul stil cantacuzinesc, cu narthex si pridvor pe sase co-
loane.

9 N, lorga ('onstantin V. Brincoveanu", p. 159.

') V. Draghiceanu In amintirea lui C, Brincoveanu Bucure§ti p. 63.
3) Idem, pp. 64. 31, 83, 84.
') I. Traianescu M-rea Surpatele din Vikeaa, B. C. M lat." IV, 1911,
P. 99.

www.dacoromanica.ro
 222

Pe la 1710 Cornea BrAiloi zideste biserica din Vddeni-Gorj 1),

de-o foria originalä ca plan (fig. 176). DA o importantA deosebitä
narthexului, care Inchide un patrat putin mai mare ca al naosului
pentru ca sd primeascd turla cu clopotnitd ; pridvorul pe plan pa-
trat mai mic e sustinut de opt coloane cu arcade pe trei laturi. Nar-
thexul comunica cu pridvorul printr'o usA Ingustd, pentru ca sä se
deschida larg spre naos pratteo tripld arcadd pe doi pilastri ;
are la coltul nord vestic o usä care t n cdperea lungs-
reatA sapatä ln zid pentru scara clopotnitei. Biserica M-rei Go-
vora, ridicald la 1711 pe ruinele alteia mai vechi cu traditii pänd
la RAdu, fiul lui Vlad 2), de mici dimensiuni, are planul triconc cu
narthex si pridvor, dupd normele brincovenesti. Pridvorul e format
din sase stilpi de peatrA liberi si doi acolati, cu arcade unite prin
bare ; narthexul e bine litchis, (iota u§i mediane.

I( :---s-'
Probabil vreunui brincovinesc se datoreste St.
Dumitru din Rimnicu VlIcea cu un narthex pu-
ternic, ImpArtit In trei 3). Se crede cd dela Brit-
coveanu dateazä pridvorul bisericei Coltea din
Bucuresti, clAditd sub forma actuald de spatarul
arhitect Mihai Cantacuzino 4). Planul e cel obis-
nuit : narthex patrat si pridvor deschis, pe co-
.- .,. ,2 loane aduse, zice-se, dela o cladire mai veche.
.11- AI: Sotia vornicului Serban Cantacuzino zideste la
1709 un pridvor Bolnitei dela Bistrita 5), räzimat
pe 12 stilpisori de zid ; cldd.rea n'avea narthex.
In jurul faimoasei mIndstiri vilcene se construesc
In epoca lui Brincoveanu si alte bisericute dupd
un plan comun : la 1684 schitul Mänäilesti cu
narthex cit jumatate din clAdire si pridvor pe
8 stilpi Invtrtiti, la 1694 Schitul de sub piaträ
cu pridvor deschis pe 12 stlIpi mici ; la 1712
schitul Päpusa cu Acelas pridvor deschis "). Pro-
Fig. 176 babil din aceiasi epoca dateazä biserica din Bor-
Vádeni-Oorj desti-Rlinnicu Sarat cu narthex dispArtit de naos
prin trei arcade §i cu pridvor deschis, Infundat
mai ttrziu 7). Pe urmele unei biserici a lui tefan cel Mare din Rim-
nicul Sarat se zideste de Brincoveanu Sf. Paraschiva cu naos si
1) tefanescu, Gorjul istoric", p. 308 si (3hica-sude§ti Biserica din
Vadeni" ,,B. C. M. I." 1910, p, 162.
') i. Traianescu M-rea Govora", B. C. M. 1." III, 1910 d. 40.
3) N. lorga Orase1e ()Rene' In Arhivele Ol(eniei, IV, Craiova 1925,
p. 281.
') Sp. P. C. Citeva observatii asupra bisericei Coltea", B. C. M. 1."
IV, 1911, p. 47
3) N. lorga Constantin V. Brincoveanu", p. 160.
5 A. Odobescu Schiturile i rnetoacele M-rei Bistrita" B. C. M. I.
1908, pp. 101-6.
Ghica-Budesti Biserica din Borde§ti-R. Sarat", B. C. M. I. VI
1913, p. 84.

www.dacoromanica.ro
 223

narthex, cgreia i se mai adaoga atunci si slonul 9. Mitropolitul ski

Antim inaltä biserica din Bucuresti ce-i poarta munele cu'un prid-
vor larg si jos.
In veacul al XVIII-lea oricît de mica era biserica avea un nar-
thex si un pridvor, care ajunge [Ana la manierismul dela frumoasa
Stavropoleos din Bucuresti, ridicatä de egumenul loanichie din Po-
goniana la 1724. La inceput avea numai un narthex dispärtit de
chora prin patru coloane ; märindu-se importanta bisericei s'au a-
däugat absidele laterale si pridvorul liber pe opt coloane 2). Neculai
Mavrocordat Malta linga Bucuresti locul sau de odihnä vesnicä dela
Vacäresti c'un minunat pridvor pe 10 coloane litere si doua aco-
late si un narthex format dintr'un patrat di spar tit de naos
prin arcade pe coloane si mai minunat lucrate ca cele din pridvor 8).
Intre 1677-1718 Jupan Statie rldicä o nouä biseria domneascA la
Ocnele Mari, in stil cantucuzinesc, cu narthex inchis §i pridvor pos-
terior 4). Doi boeri adaoga un slomn schitului Hotáráni din Romanati
la 1708, odata cu refacerea bisericei 5). Din Gorj : la 1732 se'naltä
schitul Stane§ti cu pridvor pe sase stilpi si arcuri frinte ; la 1747
biserica din Soimáne§ti cu arcurile semirotunde la pridvor, Intre ele
ornamente cu alveole ca stalactitele turcesti ; la finele veacului se
restaureazd vechiul schit dela StrImba cu priclvor pe patru stilpi po-
ligonali si doi coltari pe margeni, arcurile semi-circulare 6). In VII-
cea : un urma§ al Buzestilor zideste la 1733 biserica Strejestii de
jos cu pridvor si narthex, la 1744 biserica din Muereasca, mai multe
biserici la Olänesti cu frumoase pridvoare din care douä mai inte-
resante7) ; la 1791 biserica din Mäldäresti intr'un plan desvoltat cu
toate cele trei parti, in narthex scara pentru clopotnitá 8) ; la RA-
mesti narthexul e dispärtit de naos printr'un pärete sträbâtut de-o
usä si douä ferestre laterale, intre ele un arc dublu mai mare ca
celelalte 9). In Bucuresti se zideste In acest veac Pantelimonul cu
pridvorul minunat boltit In toate partite", pe coloane subtiri ; Gri-
gore Matei Ghica restaureazä Märcuta §i-i adoga pridvorul cu doi
stilpi ; Spirea Veche in prima forma cu narthex dispärtit de chora

I) Al. Lapedatu 0 bisericá a 1ui Stefan cel Mare in Tara Rorni-

neascar, B. C. M. 1.111, 1910, p. 108
2) Gh. Nediogiu Stavropoles", B. C. M. 1." 1924, p. 148. si NAsture1
V. P. Biserica Sfavropoleos din Bucuresti Bucuresti 1906, pp. 21, 49.
8) lorga Sate si rninristiri" p. 239.
4) V. Drághiceanu Biserica Domneascá din Ocnele Mari", B. C. M.1.
p. 126. 134.
5) Al. D. Demetrescu Despre schitul Hotárani" B. C. M. 1." 1912,
1912, p.
4) AI. Stefulescu Gorjul istoric", pp. 188, 215, 216.
7) En. lonescu Bisericele din Olánesti si Muereasca de sus",B. C. M.1."
VII, 1914, 177.
8) 1. Traianescu Bisericele si culele din Máldárästi" B. C. M. 1." V.
1912, pp. 92-65.
9) V. Dräghiceanu 0 ctitorie mitropolitanä" B. C. M. I." IV, 1911, PP,
130-132.

www.dacoromanica.ro
 224

prin trei arcade si pridvor pe patru coloane, din care cele mijlocii mai
apropiate 1) ; pentru ultima oará apare pridvorul inchis la Scaune-
vechi, ziditá de-un bulgar la 1717. Dupá 1730 se reface biserica din
Valeni de Munte, ziditä Mra slon Inca' diu epoca Cantacuzinilor ; la
1780 Sf. loan din Cärbune§ti-Gorj cu narthex dispartit prin zid §i
pridvor pe patru coloane ; exact acelas plan la Valea Danului-Ar-
ges 2). La biserica din Calugdreni-Dolj, restaurata la Inceputul vea-
cului al X1X-lea pe urmele mai vechi, un parete dispartitor 3) ; la
Pdrlosi din Olt acelas sistem desi e lucratd din lemn 4). Acelas plan
la schitul Brade§ti din Arges, comparat chiar cu Studenica 5) ; prid-
voare libere Ind Rucar-Muscel i Ciuta-Buzau.
Arhitectura munteand intrebuinleazá
Inc o forma' rard fn aria remind frnpru-
mulatd tot dela Bizantini, din faladele Des-
lice si laterale. Prldvorul trilateral, dupd
cit se cunoaste, a fost la Tismana, Balteni-
Ilfov i Stäne§ti-V11cea. La Tismana pridvo-
rul formeazd un fel de galerie in jurul vechiu-
lui narthex, spre deosebire de Mitropolia din
I. -- rill, Tirgoviste, la care constructia introductivá se
desfd§oard numai la fatada vesticd §i pe benI
vechiului nartex dispärut. Pe urmele unei vechi
biserici vornicul Hrizea zideste la 1620 bise-
rica din Bälteni-lIfov dupd planul obisnuit e-
La *
1

pocii, cu narthex Inchis (fig. 177). Intr'o e-

JIIII
t
i

pod posterioara se adaoga pridvorul care

imbraca narthexul si se opreste sub sinurile
-AD) 41:61-41 naosului formind ca o micä biserica, loc de
FR 177 Bilteni-lIfov odihna sau de sfätuire. Cei 18 stilpi hexa-
gonali pe laturi, dreptunghiulari la colturi §i'n
fatä, sustin arcade In plin cintru ; are o intrare vesticd i cloud la-
terale ca la bisericele contemporane din Moldova, e legat de naos
printeun arc ce se opreste deasupra ferestrei ce lumineazá dispär-
titura dintre narthex si naos i printr'o bond cilindrica 5). Schitul
Stäne§ti din Vilcea, zidit la 1537, fu refácut mereu pästand elemen-
tele originate, din care se vede planul triconc din naos restarts §i
narthex spapos (fig. 178). Afara de pridvorul mare adäugat ulte-
9 DrAghiceanu Deer'. Sdirea Veche din Buctires!i" B. C. M. 1.
1924, pp. 59-62.
') N. lorga Biserica din alea Danului" D mneasca din Arges"
pp. 194, 196.
51 Pr. Const. StAnica Biserica din Calugareni-Dolj", Arhivele Olte-
nier 1923, p. 138.
') oats S. Biserica de lemn din PArlosi", B. C. M. L" V11, 1915,
p. 124.
5) V. Draghiceanu si P. Demetrescu Schitul BrtideVi-Arge*", B. C.
M. I." 1924, p. 72.
6) Se vede ct e alaturat, cad n'are legaturä arhitectonica nici prin,
material (N, N. Socolescu Biserica din Batten? B. C. M. I. 1998.

www.dacoromanica.ro
 225

rior, clädirea veche prezintä o originalitate demnd de remarcat. In-

tre narthexul Inchis comunicind prin doua usi, cu pridvorul i nao-
sul, i acesta din urma, se afla o incapere mai Ingusta, distincta
prin doua capete de zid la partea vestica a anurilor-procedeu vechi
In arta bizantina din toate scale. Aceastd singur cldire intro-
duetted trw dd clddirei o form elegant - este cel mai fru-
mos exempla de ampld construclie introduct(o din tntreaga
art munteneascà. Pridvorul, adaugat
in veacul al XVIII-lea - probabil pela
Inceput, dupd comparatii cu alte monu-
mente 1)-e format din clod pärti; o In-
capere spatioasä si mai fatal ca vechea
cladire. la vest si clod galerii laterale
din arcade pe cite opt coloane spriiinin-
du-se direct pe sinurile naosului. Exo-
;( narthexul s'a adaugat din nevoia largi-
on&
-" z rei spatiului, far galeriile din punct de
.
vedere constructiv : pentru a nu strica
Intreg acoperisul pridvorul fiind mai in-
nalt s'a prelungit acoperamintul acestuia
la absidele laterale.
Arhitectura din Muntenia a dat va-
'late solutii constructiei introductive, dela
narthexul Inchis i Ingust ca o tincla la
triplul narthex monumental delaStanesti;
se pot grupa dupa patru forme si faze.
Un singur narthex Inchis si Intunecat
la cele mai vechi monumente ; tot In-
chis dar mai spatios, fie dintr'o largi
incapere ca la Episcopala din Arges,
I

\ \\\ \ \s fie din dublu narthex, ca la Dealul ; ti-

17i,, 178
pul narthexului deschis dela sala Inca-
Stinepi-Vilcea patoare a Snagovului pia la cele mai
mici biserici din veacul al XVIII-lea si
tipul complex din narthex inchis si pridvor deschis, care se desvolta
In veacurile al XVII-lea. i XVIII-lea.

2. Moldova. In arhitectura moldovineascrs'au deosebit trei

epoci : 1) epoca de formatiune caracterizata prin planul basillcal
modificat, ca la larläuti ; 2) epoca de glorie din timpul lui Stefan
I) Desi in pridvor se gäseste o peaträ de mormint dela mijlocul vea-
cului al XVI-lea. In vechea reprezentare a chivotului la ctitori se vede färä
acesta ; decoratia externä seamanä mult cu a bisericei vecine din Strejestii
de jos dela 1733 (B. C. M. 1." 1911, 14, 23).
15

www.dacoromanica.ro
 226

si primii sai urmasi, cu planul treflat i cu o cupola Malta specified

artei moldovtnesti; 3) epoca de decadentd", cu acelas plan si cu
cloud cupole. S'au lai impartit si dupd rezolvirele acoperisului in : bi-
serici fart cupola, ca la Radduti si unele din bisericele liii tefan
si pänd'n veacul al XVII-lea ; si biserici cu clopotnite, dela Stefan
pdrid'n timpurile noi 1).
Impártirele s'au facut dupd cite unul din principalele elemente
arhitectonice, planul sau cupola, Mil a se considera mai de aproape
evolutia cronologicd, ceia ce face ca tipurile clasiFicate deosebit sd se
amestece In aceiasi epock la monumentele aceluiasi ctitor chiar. 0
granitd categoricd nu se poate trage, intreaga artd desvoltindu-se
sub aceleasi influente generale. Tolusi, in decursul a cinci vedcuri,
fmprejurrile au evoluat i odat cu ele unele caractere artis-
lice; epocele de schimbri generale ale societlii moldovenesti
au atras prefaceri in art, care s'au evidential si'n felul cum
s'a rezolvit constructia introductivel. Considerind acest din urmd
element vom vedea cd parvenim la o impärtire mai justd a desvol-
tärii stilului moldovan.
Cel mai vechi monument, chiar clued se discuta paternitatea lui
Bogdan 2), rdmine biserica din Radauti (fig.
179). Cu planul basilical modificat, avea un
singur narthex suficient de spatios in raport
cu restul clâdirei, impArtit in trei navi prin
doi pilastri In continuarea celor din naos, de
care e dispArtit printr'un zid gros ; o intrare
la vest si o us:1 catre naos, in coltul sud-
estic scara pentru pod, unde era o ascunzá-
toare. Deci, desi o bisericd romanicV"), pas-
treazd principiul bizantin al dispartirei in naos
si narthex. In veacul al X1V-lea, chid fu zi-
dad biserica din Radauti, apare si planul tre-
flat, care va deveni deacuma tipul general
al artei moldovenesti, la cloud biserici din Si-
retul Bucovinei. St. Treime, de dimensiuni a-
propiate Racidutilor, se compune din naos tri-
F ig. 179
cone si narthex dreptunghiular mai mic, dis-
115dAtiti partite printr'un zid gros sträbätut de-o usä
In Axa intrárii dela vest 4). St. loan, zidit pe

1) 0. Tafrali Mélanges d'arheologie et d'épigraphie" p. 40 si urma-

toarele ; i tstoria Artelor" pp. 296-297
') Discutiile la P. Constantinescu-lasi, op. cit. p. 48. S'ar putea sustine
definitiv c'a fost construita de lemn pe vremea lui Bogdan dar ca la con-
structia de peatra s'a pastrat vechiul plan
4) Cum sustine architectul Bals (,Inceputurile arhitecturii bisericesti din
Moldova" Bucuresti 1925 p. 5
4) Puig y Cadafalch gaseste asemSnari cu Sf. Petru din Pons (op cit
p. 2).

www.dacoromanica.ro
 227

vremea lui Petru Must 1), are naosul la fel, dar narthexul e mai
mare, lumiriat de douä ferestre (fig. 180). Dupä constructia intro-
ductivá se pot face asemändri intre Rädäufi si St. Treime din Siret,
pe cind Sf. loan pare a arata un progyes prin narthexul mai des-
voltat-dad mentinem vechimea data.
In veacul al XV-lea Alexandru cel Bun Malta biserica M-rei Bis-
(rifa din Neamt, Mirautii din Suceava si Moldovita, ca sä nu mai
inzistdm asupra goticei biserici catolice din Baia. Din biserica Mol-
dovifei dela 1402 n'au ramas de eft urme, actuala de aläturi e dela
Petru Rare§ ; Bistrifa de azi e ctitoria lui Läpusneanu, rämine con-
troversd pentru Mirduti, care a servit multa vreme drept catedrala
(fig. 181). Dupä unii ar fi din sec. XVII 2); dupa alfii din epoca
lui *tefan cel Mare 3), credem c planul prin, chiar cu clopotnild
dateaz din epoca lui Alexandra, cel mull in sec. XVII s'a in-
locuit obisnuitul zid dintre narthex si chord prin cele dou
coloane ce apar abia in sec. XVI. De plan triconc si narthex
spatios ca si la Sf. loan din Seret, aduce o inovatie, ce rämine
specified arhitecturii din Moldova, prin des-
chiderea intrárii pela pdretele vestic, determi-
nata poate de asezarea clopotnifei.
In a doua jumatate a sec. XV o noud
perioada desavIrseste planul la numeroasele
monumente ale lui Stefan cel Mare, dupa i-
dentifiedri aproape 4 ". Cele mai multe s'au
pastrat sub forma originald sau cu adaosuri,
toate avInd un narthex Inchis, de mdrimi va-
riate-de aceia vom incerca o noud orinduire
nu dupa cronologie, clasificindu-le dupa re-
zolvirea constructiei introductive. Primul tip
il formeaza bisericele modeste dela Sf. Hie
de lingd Suceava, ziditá la 1483 si Patrduti
din Suceava ziditä la 1487 4) au un narthex
:.? pulin mai mic deaf naosul, dispartite prin
- . ,
: zid gros cu o usä mediana, In axa cdreia se
;L11'.e.'i -; gaseste intrarea vestica Poate de aceiasi forma'
Fig. 180 redusd - Päträuti In Intregime este cea mai
Sf. loan din S rot scurtd din bisericele lui Stefan (15,7 m.)
sd fi fost i Putna, a doua bisericd rIdicata
de Stefan in ordinea cronologica (1470) ; a fost därfruatá de Va-

') Dacti nu admitem parerea lui O. Ball ctl dateaza din sec. XVIII
(Inceputurile' p. 5).
1) G. Ball, Inceputurile" p. 6 si Biserica Mirauti din Suceava`, B.
C. M. I." 1924, pp. 171 3
3) lorga et Bals, L'art roumain", p. 46
') Cele mai multe din datele cronologice chip C. I. !strati Biserica
podul din Borzesti", Bucuresti 1904, pp. 24-23.

www.dacoromanica.ro
 228

sile Lupu cu gandul reconstructiei, care a terminat-o Istrate Da-

bija la 1662.1) Sub forma actualä are un narthex de forma patratä
nu mai mare de ctt chora, cu pridvor si sepulcral, ceiace ne face
sä credem c'a fost cu totul refacuta.
0 a doua grupä-si cea mai bogatd-e alcatuitä de o serie
de biserici cu narthexul mai desvoltat, cel pufin egal chorei
i cu schimbäri la pd-
retele dispartitor sau la
at intrare. Sase biserici
.

pastreaza zidul cu u§a

spre chord : la 1487
s:.
St. Procopie din Baa-
uti (cunoscutá si ca
Milisduti) cu o singurd
h fereastra la Nord si in-
4 trarea pela sud 2) -o
.1
inovatie alai sigura ca
I
1
vechime de et Mirdu-
tii ; la 1488 Sf. Geor-
1
ghe dela Voronet cu
intrarea tot pela vest
(fig. 182) ; la 1492 St.
'
I II
loan din Vaslui, refa-
Fig. 181 cutá mai tdrziu in trial- Fi.; 182
Mirduti din Suceava1495 St Ni- time ; la Voronet
colae din Dorohoi asmäntndu-se cu Bädäutii, la 1496 biserica
din Popäutii-Botosani cu altd inovatie : cloud usi la narthex, pe la
sud si nord, ultima mai ttrziu astupata. In aceiasi grupd, dupd !rid-
rimea narthexului, mai pot fi socotite clteva biserici, care se deose-
besc prin aceia cd páretele dispärtitor e'nlocuit printr'o !are arcadd
se crede trite() epoca posterioara, când credinciosii s'au inmultit si
sd poata vedea mai lesne In naos sau chid s'a adäugat un exo-
narthex, pentru care s'a luat usa dela vestul narthexului interior.
Asa : Sf. Gheorghe din Maas dela 1492 cu intrare vestick arcada
spre chord o treime e din zid plin (fig. 183), la fel biserica din
Tanta], 3), ridicatä la 1496 si Precista din Bacdu, ridicatd la 1491
de Alexandru, fiul lui Stefan, cu intrarea vestica si arcada spre
naos sustinutá de dota pieds-droits".
0 deosebita átentie se da constructiei introductive la clteva

') Melhisedec, 0 vizità" p. 252

') Wickenhauser Geschichte und Urkunden des Klosters Solka",
Cernovitz 1788 p. 35
3) A. Naum Biserica din Tazlgu, B. C. M. 1. 1916, p. 93

www.dacoromanica.ro
 229

monumente dela sfirsitul domniei care formeaza o a treia grupi :

narthex mai mare de cit naosul, cu doug bolti si liber spre chord.
La 1494 zide§te Sf. Ioan
din Peatra (fig. 184),
cu narthex lungáret, in-
trarea nordica si doua
....... bolti sferice in lungimea
cladirei ; acela§ narthex
la Sf. Mihail din Raz-
, boeni dela 1496 si bi-
A serica din Borzesti dela
1494. Intre 1492-1497
...... se Malta Sf. Nicolae
din lasi, aproape In-
strainat azi in urma
restaurärii, cu narthexul
aproape de doua ori
mai mare ca naosul,
dispar(it prin trei ar-
Fig. 183
cade pe doua coloane
St. Gheorghe din Milo intrarea vestica. Dupa Fig 184 Sf. loan din Peatra
traditia populara si du pa
stil se atribue lui Stefan i biserica Sf. Gheorghe din Baia ') - in
nici un caz cea mai veche a lui Stefan2) dupa forma narthexului-
cu un narthex lungaret dispartit in doul
print? un arc transversal, cu doua bolti si
intrarea vestica. In sfir§it, catre inceputul
..... veacului XVI-Iea se construesc cateva monu-
mente-a patra grupa-de-o extrema impor-
. tantä pentru desvol-
;',/-1/4%. tarea constructiei intro-
ductive : apar primele
incercari de a se
a cl Au ga narthexului
un pridvor, de a dubla
deci introducerea. Pe
I,
la 1503-1504 inalta in
amintirea t at Alui sau
1.1
biserica din Räuseni
(fig. 185), cu plan lon-
gitudinal si färâ turla,
ca la Borze§ti, narthex
patrat cu intrarea pela
Fig 185 Reuseni sud are spre vest Fig. 186. Bälinepti

I) V. Mironescu Minastireie si bisericele lui Stefan cel Mare' Cerna-

uti 1908 pp 19 sg.
') Cum Minna gresit lorga et Bals L'art romain" p. 77

www.dacoromanica.ro
 230

dottä ziduri In prelungirea celorlalti ca un templu in antis" ce ar con-

stitui o In c er care de p rid vor ; exact acelas plan cu in-
troducerea de pridvor la Arbora din aceiasi epoca. Biserica
din Balinesti, zidita la 1499 de logofatul Tautu 1) ; in acelasi
plan longitudinal, are un narthex spatios, poligonal Inafara-cazuri
rare in Moldova-cu intrarea sudica, determinata de prezenta clo-
potnitei, pe care o credem contemporana-ornamente asemanatoare
cu consolele gotice ale arcurilor pridvorului se gasesc la baza nar-
thexului 2) (fig. 186). Clopotnita formeaza la parter un pridvor des-
chis pe doi stilpi grosi poligonali sustinind arcade inalte färmate,
o banca Imprejmueste partea de jos a pridvorului pe dinauntru. A
patra biserica, dela Dobrovät -Vaslui, a fost terminata de fiul säu
Bogdan, iar unele elemente abia pe vremea lui Petru Rares. Prin Im-
partirea constructiei introductive in fret incaperi-pridvor si narthex
- ne face sa credem ca sub aceasta forma dateaza din e-
poca lui Petru Rares, casi and ctitorie a lui $tefan dela M-rea Neamt,
atribuite gresit marelui domn chiar sub actuala forma 3).
Din celeialte ctitorii ale lui $tefan unele au suferit modificari
fundamentale sau comportá date nesigure, asa a nu mai prezinta
deosebitul interes al celor studiate. La 1472 zideste Biserica Alba din
refacuta cu totul pe alt plan de Anastasia Duca ; lui i se atri-
bue St. Paraschiva din R. Sarat, la 1474, In planul cel mai raspIn-
dit cu narthex Inchis, caruia BrIncoveanu ti adaoga un pridvor ; la
1494 zidise Sf. Apostoli din Husi, probabil in acelas plan, caci la
1756 Matei Ghica a darlmat-o panä'n temelie si a zidit-o din nou 4).
De forme modeste trebue sa fi fost bisericele din Cotnari, i para-
clisul St. loan dela Bistrita. Probabil dela $tefan sä fie si biserica
din Dolhesti dupa plan si mormintele lui Sendtea, boer de-al lui
$tefan, din narthex 5) ; asemenea ei este biserIca din Volovat ambele
cu intrdri la vest. I s'a mai atribuit de traditia populara- care in-
dusese in eroare i pe unii istorici 9-biserica Sf. Voivozi din Scin-
teia, de fapt zidita de Vasile Lupu, dupa date 7) si stil : are prid-
vor si narthex. S'a mai pastrat Inca, din ctitorile lui $tefan din
Ardeal, biserica M-rei Vadul, cu adaosuri grosolane, dar cu un
narthex mare ; ca la Hirlau - poate acelas arhitect acelas stil zi-
deste biserica din Feleac un episcop grec pe vremea lui Matei Cor-
vin, cu'n narthex bogat luminat i cu intrarile pela vest si sud.

P, Constantinescu-lasi op cit p. 40.

1)
') lorga et Bals L'art roumain" p. 84 si impotriva aLelorasi p.337
unde sustin contrarul
9 lorga et Bals, L'art roumain" p. 326.
4) T. Burada Biserica St. Apostoli din Husi".Revista pentru 1st., Arch.
si Fil.", 11 Bucuresti 1883 p. 102.
') La lorga Sate si minastiri" p. 103.
4) lorga, idem, p. 46.
7) Paul d'Aleppo la T. Burada St. Voivozi din corn. Schrteia" Revista
pentru I. A. si F" IV, 1885, p. 718

www.dacoromanica.ro
 231

Deci, bisericele lui Stefan determina constructia introductivä

printr'un singur narthex, patrat sau dreptunghiular, cu intrari pela
vest si sud, mai rar la nord, dispärtit în genere prin zid de naos,
cu o continud evolutie Di desvoltare pänd la Bälinesti, cel dintai prid-
vor deschis in arhitectura rominä. Stilul lui §tefan ramine funda-
mental, dar nu unicul, si pentru epocele posterioare ; inspiratorul ar-
hitect ar fi poate insusi marele domn.
Narthexul inchis si unic se mentine Ind pänd la mijlocul sec.
XVI. Sf. Gheorghe din Suceava, Inceputá de Bogdan si terminatä de
tefänitä la 1522, una din cele mai mari biserici 1) (43 m. pe 12 m.
In lungime si lärgime), are un narthex spatios cu intrarea la vest,
dispârtit de chord printr'un indret arc de zid, poate contemporan"
din nevoia de spatiu creiata de transformarea bisericei In catedrald.
Prima forma a Bisericanilor dateaza dela Stefanitd, repetatd la 1786
cind i s'a schimbat fatada adaugindu-i- se un pridvor cu turn2). Luca
Arbore Inaltd biserica din §ipote, postelnicul Cozma arpe biserica
din Vdleni, cu un singur narthex Inchis. Pe timpul lui Petru
Rare§ s'au construit, fie de domn si familia sa, fie de boeri, clteva
modeste biserici in acelas plan. Vistiernicul lui Rares, Matei, termind
sub Lacustä (1540) biserica din Horodniceni-Suceava cu un narthex
lung §i intrarea vesticd ; alt boer al lui Rares, Dancu 3) Malta bise-
rica ce-i poartd numele din Iasi, cu adaosuri ulterioare la construc-
tia introductiva. 5f. Gheorghe din Botosani se zideste la 1551 dupä
planul bisericelor lui Stefan 4), dar cu materiale mai simple §i o
constructie introductivä inferioard bisericelor urbane contemporane-
probabil din cauzd cd era o capeld anexd curtii-; totusi narthexul
capätä proportii mai mari de cit naosul din aceleasi nevoi ale tim-
pului. Acelas plan dela St. Gheorghe Il pdstreazd Uspenia din Bo-
tosani, terminatd de Elena Rare§ la 1552 §i poate si Invierea din
Suceava, ziditä tot de ea, resta u r at ä odios" de Ruteni 5).
Dupd diferite conjecturi par sd apartind acestei epoci bisericele : St.
Paraschiva din Tg. Frumos, fárä indicatii mai sigure ; Sf. Paras
chiva dela RIsca, la care se mentioneazd familia lui Rare§ ca ctitor,
cu un pridvor adaos ; St. Dumitru din Hirldu fu reparaa In prima
jumatate a sec. XVIII de lordachi Cantacuzino, care spune de cine

1) D. Dan Biserica Sf. Gheorghe din Succeve B. C. M. 1." 1910, p. 135

1) lorga Sate §i mingstiri" p. 118
3) Arhim Buie Hupnu cetise in inscriptie postelnicii lurii i Dancu
(Revista p. 1. Arh. 0 F." 1, p. 181)
4) Ghica-Eune0i biserica Sf. Gheerghe din Botopni" B. C. M. 1. 1912
p. 58
5) Iorga et 13a10 L'art roumain" p. 123.

www.dacoromanica.ro
 232

este ziditd dintr'un inceput nu se §tie", are un narthex patrat, dis-

partit de chord printr'o largd arcada si cu intrarea pela vest. Poate
tot Rare§ a construit biserica din Cetatea de Bala din Ardeal cu
narthex puternic, dispartit de chora prin arcade pe sttlpi-ceia ce-ar
constitui o indrAzneatä inovatie, dad ar data
de-atunci-, cu intrarea pela sud 9.
Cele mai mulle din monumentele epocli
lui Petru Rares tnseilmna un progres ui-
mitor In ce priveste construclia introduc-
tivá. E o tending general de a mári spa-
fide anterioare naosului, de unde o alun-
gire a tntregei biserici §i accentuarea prid-
vorului deschis. Trecerea spre adevdrata o-
pera arhitectonica a lui Rare§ o fac trei bise-
rici : PArhauti, Baia si episcopala din Roman.
Boerul Trotusanu zideste biserica din Mild-
uti (fig. 187), In plan longitudinal, fail cu-
:12 pola ; constructia introductiva e formatd din
narthex spatios, dispartit prin ziduri de chord
si de pridvorul cu cloud etaje joase, in cel de
sus clopotnita, sprijinitd pe cloud arcade gre-
oae, dispArtite de un zid gros-o desdvirsire
):1111-11 a inceputului timid dela Reuseni. Biserica din
Fig. 187 Baia, zidita la 1532 in acelas plan longitu-
Pärliduti dinal (fig. 188), are intrarea pela vest tntr'un
pridvor trichis si intunecat, cu scara pentru
clopotnita in coltul sudic-casi la PArhäuti ; o usA artistica duce In
narthexul larg cit chora dispArtit printr'o arcadd ce se crede tar-
gitá in urma in locul zidului 2). Asemenea acesteia Rares zideste St.
Dumitru din Suceava la 1536, numai cA intrarea se fixd la sud.
Desi s'a sustinut ca, dupä temelie, ar fi mai veche de epoca lui Ra-
res 3), biserica episcopala din Roman, Sf. Paraschiva, fu inceputa de
acest domu si terminata in 1550 de episcopul Macarie (fig. 189).
Are cea dintai mare constructie introductivA formatä dinteun dublu
narthex de doua ori cit chora : pridvor inchis, dar bine luminat, cu
cloud inträri laterale, cea nordicA protejata de un pridvoras mult pos-
terior si narthexul impärtit tn cloud spatii deosebit printr'un mic arc ;-zi-
durile dispArtitoare au fost inlocuite prin arcade largi inteo epoca
recentd.
A doua grupa e formatd de bisericele cu trei Incdperi introduc-

9 lorga afirma ca se descoperise o urma de pictura (lela 1526, stearsä

de Unguri (Neamul rominesc in Ardeal", 11, Bucuresti 1906 p. 424).
') Ghica-Budesti, B. C. M I." 1909, p. 71.
3) lorga Drumuri i orase" Bucuresti 1915, p. 134.

www.dacoromanica.ro
 233

five : pridvor, narthexsi sepulcraL Cel mai cunoscut monument,

Probota, ridicatä pe ru-
ini vechi la 1530, are :
un pridvor lungiret, as-
tazi plin, cu cloud in-
trail, cea nordici as-
tupata, casi cele opt
mari ferestre ; un nar-
thex lung, dispartit In
clout Incdperi prin largi
picioare de zid si sepul-
cralul, mai mic §i mai

1
»- D;
putin luminat, cu scara
in zidul estic ; toate
dispartite prin ziduri
II

groase (fig. 190). Peste

un an se terminä Mol-
dovita In acela§ plan
, (fig. 191) ; un pridvor
deschis cu ziduri nu-
Ft:. 188 mai intre pilastrii a cloud
Uspenia din Baia deschideri 9, un narthex Eg. 189
lungäret dintr'un sin- Episcopia din Roman
gur spatiu si sepulcralul cu scara la paretele
nordic, toate camerile dispärtite prin ziduri. Lui Petru Rare§ se cu-
vine sä-i atribuim si actuala fundatiule a Dobrovatului, refäcind ve-
chea ctitorie a lui tefan si Bogdan dupä planul sau cu constructia
introductiva din n ar th ex si sepulcral ; Insusi cronicarul Ure-
che ne spune an a doua sa domnie Rare§ ,.si Dobrovätul au is-
tovit" 2). Biserica din Homor, aläturi de fosta mindstire a lui Stefan,
fu ridicatá la 1532 de boerul lui Rare§, Toader Bubuioc, in acela§
plan-poate de acela§ arhitect. Interesant e pridvorul ramas pint
azi liber, sustinut pe trei pilastri grosi de zid; printr'o usa scundä
vestica se pâtrunde in narthexul lungäret, de unde prin alta similard
in sepulcralul ingust §i'ntunecat, cu ascunz5toarea ca o cämärutd,
mascata tnatara. De§i s'a sustinut ca actuala bisericd a M-rei Neamt
dateaza dela Stefan, anuntind prin cele trei diviziuni veacul urma-
tor 3), credem cd trebue inscrisd epocei lui Petru Rare§ si prin di-
mensiunele neobi§nuite epocei anterioare (40 m. lungime) si prin forma
constructiei introductive (fig. 192). Detine cea mai bogatá introdu-
ducere : un pridvor cu un fronton la fatadd MA gust, care a facut
sä se creada cd-i adaos ulterior ; un narthex putin mai mare ca chora

1) Considerat gre§it drept primul pridvor deschis de lorga et Ba4, L'art

romain", p. 115.
') Letopise6, ed Kogalniceanu 1, p. 205.
s) lorga et Ba4. L'art roumain", p. 326 in contrazicere cu aceimi p 80.

www.dacoromanica.ro
 214

§iboltit In douä spatii : sepulcralul ca la Moldovita cu zidul dis-

pärtitor luat la Inceputul sec. XIX.
Suntem deci "in fala unui nou stil, caructerizat in primul
rind prin desvoltarea construcliei in-
troductive. Spre deosebire de cel mun-
tean pridvorul din Moldova este mai
greoi, Or mai masiv si mult mai vechi,
practica pridvorului deschis se generalt-
, zeazä In secolul al XVII-lea. E drept an
Moldova se cunosc mai putine cazuri, de-
partate ca t.mp i loc, nu se poate vorbi
de-oimportaliune dinMuntenia §i numai
exceplional9. Dimpotrivä : pe and in
sec. XVI se cunosc cel putin sapte e-
xemple In Moldova (Balmesti, Pärhäu(i,
Probota, Moldovita, Homor, Aroneanu §i
Itcani) 2), In Muntenia unicul pridvor li-
ber dela Bolnita Coziei se aseamänä in
totul cu Moldovita sau Pärhäutii : in-
treaga bisericä e construitä, de altfel, in
sill moldovenesc. Aceastä constatare
artistic este Inca o dovadä a influ-
enlei coar§ifoare pe care a avut-o
Petra Rares asup-a contemporamlor
si din Muntenia. Indräznetul arhitect
al lui Rare§ a adaugat i o a treia In-
apere, care nu se gäseste aproape ni-
cäeri In Muntenia sau in arhitectura bi-
zantinä, redind clädirei un aspect ori-
ginal, lungäret-desi unii critici se'ndo-
esc c'aceastä inovatie a fost o idee fe-
Fig. 190. Probota
ricitä stric/nd unitatea bisericei propriu
zisä 3). Unde trebue de dutat origina ?
Dac facem apropiere, pentru aspectul lungrel al bisericei §i
boglia construcliei introductive, cu Kilisse-el-Ahmar din Kurdis-
tan, Vagarsaghat din Armenia, Hrysokeplielos din Trapezunt
si Sf. Fecioar (fin Petritzos, putem presupune o influenta ar-
meanä, cunoscut si pentru alte elemente ale epocii tn Moldova 4)
1) Cum sustinea Ghica-Budesti M-rea Aroneanu" B. C. M. I." 1909 p. 19
2) Poate sa mai fie si alte cazuri necunoscute sau nementionate, dat fiind
ca multe pridvoare libere s'au umplut cu zidarie din pricina climatului mai
aspru ca'n Muntenia sau din vevica nevoe de spatiu. Pentru Probota, Aro-
neanu si Mira sunt dovezi precise.
3) G. Bals lnceputurile", p. 12.
4) G. Bals studiind cupolele cu boltile Inalte i inguste, formate din arcuri
Inclinate, dela bisericele moldovenesti din sec. XVI, gAseste asemanari cu regiu-
nele A rmenlei, Egiptului i Spaniei si hand pentru o influenta armeana prin refu-
giati. Se cunosc refugiati 'Inca inainte de Intemeerea Moldovei, dupa 1239 vin
din vestitul centru artistic Ani In Polonia si Moldova ; ei fac biserici la Lemberg,
Camenita, Lutc. La 1418 Alexandru c. Bun primeste 3000 familii In sapte orase
unde construesc biserici ; In 1475 Stefan primeste altii, la tel trebue sa fi facut si
Petru Rares. (Sur une particularité des voutes moldaves", Buc. 1924, pp. 12-14).

www.dacoromanica.ro
 235

In a doua jumatate a secolului XVI se cla o lupta !titre dife-

rite forme dela dublu narthex cu pridvor liber sau inchis, la dublu
narthex cu sepulcral sau la inovatia narthexului cu turla, ce formeaza
un al treilea tip in arhitectura Moldovei. Ldpusneanu continua Inca
frumoasa traditie a lui Rares, La 1559 inalta Slatina cu constructia
introductiva din trei incaperi : pridvor intunecat
cu fatada asemenea Neamtului - Inca un argu-
ment pentru a fixa aceasta din urmd in secolul
XVI-, printr'o usa frumoasa in narthexul dis-
partit foarte usor de sepulcralul aproape nedis-
tinct, cdci ambele ziduri au fost hate Reface
complect Bistrita, care
dupa pian nu poate fi de
cit din acest veac (fig. 193);
un narthex exterior inchis
cu doua calote si dublä
intrare, un narthex inte-
rior desvoltat, divizat in
7.
doud spatii i sepulcralul
Ii asemenea celui dela Neamt;
- este cea mai desvoltatä
constructie introductiv, de
0 doua ori cit chora, nu nu-
mai din arhitectura romi- 0-
Fig. 1(11 .

Moldovita
neasca, ci din intreaga arta .

bizantina intrecind si pe 0-
Hrysokepha:os din Trapezunt. Läpusneanu zi-
deste inca o bisericuld la Pingarati cu un
mic pridvoras si o scara de peaträ invirtita
.
ce duce la a doua biserica sub pdmint-sis-
tern foarte putin obisnuit, aminteste unele bi- Fig. 192
Neamt
serici din Bulgaria si Basarabia din veacul
urmator. La 1558 trirnite daruri pentru zidirea bisericei ortodoxe din
centrul orasului Liov cu hramul Sf. Gheoree, cu conditia ca fe-
meile sä nu stea la un toe cu barbatii, locul acestora hind in prid-
vor inaintea bisericei" 2) Cdtre finele vea cului Zotu Tzigara tidied
biserica dela Hlincea, putin refacutd de Stefänitá Lupu, cu un prid-
vor deschis pe patru pilastri si un narthex dispdrtit de naos prin
trei arcade pe coloane. Acela§ plan la M-rea Aroneanu, ridicata de
Aron Tiranul la 1594 (fig. 194) se crede pe ruini mai vechi, ale

9 lorga et Bali L'art rournain", p. no.

') N. lorga Note polone', Bucure§t1 1924, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 236

caror dimensiuni le-ar fi pastrat--nu poate fi o influentä munteanä,

cum s'a crezut 1) ; pridvorul liber, pe patru
coloane §i doi coltari, a fost umplut cu zid
mai a poi, narthexul patrat eft chora se des-
parte de aceasta prin trei arcade §i cloud co-
loane. In sfir§it, Petru Schiopul rupe cu tra-
ditia zidind la 1581 eleganta bisericd din ta-
rina lasilor dela Galata tntr'un stil nou, dar
nu strain artei moldovine§ti - cum s'ar crede 2).
Pridvorul e o intreagd clddire deosebita, ali-
pita la trupul bisericei, cu intrarea la sud ;
narthexul cit chora e surmontat de o turld
putin mai joasd ca acea depe naps ; sepulcra-
lul desi neboltit, destul de distinct.
Strálucitul veac al XVI-lea, cu care nu
se poate compara sardcaciosul contemporan
din Muntenia, nu s'a multumit cu noile
constructii, se adaoq acum vechilor mo-
am. numente ate un al doilea narthex acolo
FIIT71 unde nevoile mulfimei fl reclamail. La 1546
MED mitropolitul Grigore zide§te un pridvor Inc-
- Mr_ Y
his bisericei din Vornet mai mare ca cel vechi,
cu doua intrari pela sud §i nord - practica
Fag. 193. Bistrilace devine apoi generald, la 1559 Ldpu§neanu
adaoga unul la Radduti putin mai mic ca nar-
thexul vechi, tot cu dota intrdri. La 1589
mitropolitul Teofan adauga unul la Sf. Gheorghe din Suceava cu
cloud intrdri ca la anterioarele, In fata celei nordice s'a *mai addugat
un pridvoras ca o mid capela. Dupd inscriptia ce desparte prid-
vorul de narthexul bisericei din Taslau se vede c'a fost a däugat
la '15g6, lucrat Insd inferior restului cládirei. In acela§ veac trebue
sa se fi adAugat pridvorul St. Nicolae din la§i, de oarece a§a de-
scrie altorul rus Trifon Corobeinicof la 1593 : un pridvor mare
tnconjura biserica, Impártitd tn cloud Incdperi din care una se In-
calzea" ; deasupra pridvorului se rtdica o clopotnitd. Douà ele-
mente interesante sunt de relinut, dacö nu se va fi föcut vreo
grefal In transcriere : aparilia unui pridvor trilateral Wn Mol-
dova i clopotnila wzat pe narthexul exterior, element abso-
lut nou In acel veac. Poate in aceiasi epocd s'a a daugat prid-
vorul deschis dela fatada bisericei Adormirea din Itcani, dupd
traditie fost catolicon al unei mtnästiri de cálugärite pe timpul lui
Alexandru cel Bun ; se sprijind pe coloane groase §i pila§tri coltari
cu arcadele tn plin cintru3). Poate tot atunci si pridvorul dela St.
1) Ghica-Bude§ti, B. C. M. 1st.' 1909, p. 22.
') lorga et Bals, L'art roumain-' p. 129.
3) Romstörfer Die moldanisch-byzautinische Baukurist", Wien 1896,
tabl. 4.

www.dacoromanica.ro
 237

loan din Seret cu mai multe deschideri. La Putna se afla o mica biserica
cimeteriala despre care Bartolomeu Mazareanu ahrma c'a fost Malta
de Drago§ (1346) la Volovät, de unde a adus-o §tefan cel Mare;
pastreaza planul sec. XVI : pridvor inchis, narthex si naos, dispar-
tite prin esiturile páretilor laterali, ca la unele
biserici orientale ; nu poate fi mai veche.
In veacul al XVII-lea acelas amestec de
forme, dela vechiul plan treflat cu narthex u-
nic, la dubla si tripla constructie introductivä;
apare mai frecvent turla subtirateca sau gre-
oae pe aceastä constructie egalInd pe cea a
naosului, narthex spapos cu clopotnif ly-
chee evolùfia construcliei introductive In
Moldova. Pentru ca aceasta forma trece §i'n
veacul urmator, mentionam mai Intäi construc-
Vile care cnntinua Inca mai bine de un veac
arhitectura lui Rams. La Inceputul veacului
XVII Movilestii zidesc frumoasa biserica dela
Sucevita cu pridvor, narthex si sepulcral ; prid-
vorul are o asezare deosebitä cu clod mici
porticuri laterale Inaintea celor doul mid in-
trari. S'a crezut c'ar fi o influentá din Mun-
tenia, unde Simeon Movila a domnit 1) ; dar
Fig. 194. Aroneanu prin frecventa pridvoarelor variate ca forme
räuti - e posibil ca procedeul s fi lost propriu §i arhilecti-
si asezare-cazuri similare la Balinesti si Mi-
lor moldoveni. Mitropolitul Movilestilor, Anastasie Crimha zideste
cam tot atunci una dinn cele mai elegante biserici din Bucovina,
Dragomirna (fig. 195) cu tripla constructie introduztiva. Pridvorul
tnchis are o forma poligonala, foarte rara In Moldova, cu doua in-
tari laterale ; narthexul mai mic si sepulcralul de aceiasi márime
comunica liber Intre ele si cu naosul. Desi de valoare artistica mai
restansä, biserica M-rei Solca, ctitoria lui tefan Tomsa, pastreaza
acela§ caracter (fig 196), pridvorul si narthexul lungäret se asea-
mana cu Bistrita, sepulcralul fárá bona are fn colful nordic o scara
In spirala, toate Incaperile dispärtite prin ziduri groase. La mijlocul
veacului apar ultimele exemplare ale acestui plan, dar cu modi-
ficari care anunta definitiva lui cadere. Vasile Lupu Incepe si StefA-
nifA tumid la 1660 Golia din la§i, masiva cladire (fig. 198), din-
tr'un pridvor cu obisnuitele intrari laterale prin usa zidului masiv

1) N. lorga .Neamul Rominesc in Bucovina p, 159

www.dacoromanica.ro
 238

se patrunde inteun spatios narthex dispärtit prin trei arcade pe douä

masive coloane de sepulcralul distinct doar prin picioarele de zid si
calote de chord'. Asemenea Goliei ca plan si ziddrie e biserica M-rei
Casin a lui Gheorghe Stefan, poate operile aceluiasi arhitect dat fiind
apropierea de timp ; constructia introductiva e
formatä din pridvor inchis cu intrari laterale un
narthex spatios, iar intre acesta i chord un spa-
tiu liber, cuprins intre pieds-droits", aminteste
sepulcralele celorlalte biserici. ')
Sigur acestei epoci trebue sa apartine ac-
tuala clddire a Putnei cu pridvor litchis, narthex
spatios i sepulcral boltit. .."401102401...
Cele mai nurneroase monumente ale vea-
cului XVII apartin tipului cu dublu narthex sur-
montat de turlä sou clopotnitä. Cazuri rare la
schitul Dragomirna i Todireni. Initial, zidit de
logofatul Lupu Stroici la 1602, are un pridvor
deschis; Todireni de linga Burdujeni, zidita pe
la 1600 de Toader Movilk pastreaza Ind planul
lui Stefan ca o tärzie amintire cu narthex Malt si
spatios, intrarea pela vest, acoperitä de un Iti
uricios pridvor 2). La granita celor douä vea-
curi Nestor Ureche Malta biserica M-rei Secu,
azi mult schimbatä, trebue sa fi fost in stilul
Galatei, s'a adaos un pridvor cu o intrare ves-
&A. Probabil acum sa se fi zidit si Socola de Fr. 195 Dragomana
linga lai, desi traditia o atribue lui LA-
pusneanu, narthex cu turla greoae, pridvor inchis cu calota sträbä-
find acoperisul. La 1625 se !Mica Sf. Sava din Iasi cu'n singur
narthex cu turlA joasä i intrare vestick s'a addught apoi la sud
clopotnita cu alta intrare; se crede c'a fost intai zidita de Petru
Schiopul, dupa pictura intern' se vede c'a avut o altä forma ca
cea de azi, in stilul moldovinesc al veacului anterior. Miron Bar-
novschi 'Malta la 1627 Adormirea din Iasi cu naos si narthex, fie-
care acoperite cu cite o turlä ; Grecii athoniti adaugara un frumos
pridvor deschis. Peste doi ani hatmanul Nicoarä zideste pe culmea
Tatarasului biserica Nicorita dupd tipul precedent : naos cu turld i-
naltä si narthex cu turlä mai greoae ce serveste de clopotnita. In a
cel stil terming lstrate Dabija biserica M-rei Birnova, cu cloud turle
cea depe narthex drept c'opotnitä. Tot Barnovschi incepuse la 1625
loan Botezatorul, terminatä de Vásile Lupu la 1635, revine la tipul
moldovinesc vechi, dar i se adaoga un pridvor cu turn greoi.
Pe lingA cele amintite mai existau cloud' biserici vechi, de mult
dartmate, Dancu i Sf. Vineri. Intdia s'a clädit pe timpul lui Rares ;

1) Dupa planul din B. C. M. 1st", 1908 p. 41.

1) lorga ,,Sate si minastiri", p. 13.
') N. A. Bogdan Drawl Iasi" 1914, p. 414.

www.dacoromanica.ro
 239

dar dupä clopotnita dela intrare, ce s'a addugat abia fn veacul al

XVII-lea peste narthex, o credem, sub forma in care perzistase din
acest veac. Sf. Vineri nu se §tie când a fost ziditä : Paul de Ale?
o viziiteazd, la 1619 se pomene§te de ea, deci cel putin la incepu-
tul veacului al XVII-lea. Se compunea din naos §i narthex de forma
unui patrat fiecare §i cu cite o cupola', un pridvor inchis cu intrare
vestica preceda fatada, intarita de doi contraforti (fig. 197) Pe
cale de drimare e Sf. lIie, care se crede ziditä de logofdtul lona§cu
Ghenghe pela 1620, are narthex cu clopotnitd inaltd §i rotund.
Domnia lui Vasile Lupu rämine ilustratd prin douä monumente
tipice ale ultimei faze
din arhitectura Moldo-
vei : Trei Erarhi din la§i
§i Stelea din Tärgovi§-
tea. intaia terminatä la IL:. ,!J
:
1639, fixeazd tipul spe-
cific al c2nstructiei in-
.; troductive cu dublu nar-
thex §i turld pe el ; un
pridvor inchis cu cloud
intrdri, sudica servea
de intrare principald 1)
§i un narthex cit chora
dispartit de aceasta prin
trei arcade pe cloud
coloane. Stelea, de§i la
Targovi§te, e construitd
in acela§ stil (fig. 199)
pridvorul cu trei inträri
§i cu ferestrele vestice
Fig. 195
Solca
astupate, ca sä fie mai Fig. 197
Sf. Vineri din la0
bine inchis 2), narthexul
cu turla de aceia§i formä. Dintre crma§ii lui Vasile Lupu, Gheor-
ghe Duca respecta planul tntocrnai la biserica Cetdfuiei (fig. 200) ;
pridvorul cu cloud intrdri §i cloud calote, narthexul cu turla. Vasile
Lupu a mai zidit ctteva biserici de- o forma mai simplä, dar tot cu
turld pe narthex. Sf. Dumitru din Orhei are narthex dispârtit de
chord printr'un pärete cu intrarea largä ca un arc 3) ; la 1647-1648
zide§te Sf. Nicolae din Chilia Noud de-o forma' putin obi§nuitä :
tngropatä cu 2 m. in pämint, fArá turld §i sinuri, i s'a addugat un
narthex mai rldicat cu 2 m. §i dispärtit prin grilaj de fer, §i un
pridvor. Probabil ca tot el e fundatorul hisericei Sf. Paraschiva
din Liov rtdicatd cu me§terii dela Trei Erarhi.
1) St. Emilian Biserica dela 'Fret Erarhi Rev. Ist, Ark. si Fil." IV,
p. 387
') N. Gabrilescu, B. C. M. 1.", 1908 p. 32.
') St. Ciobanu Biserici vechi din Basarabia", Chisinau 1924, p, 46

www.dacoromanica.ro
 240

In a cloud jumatate a sec. XVII lasul se mai Imbogdteste cu

ctteva morminte si a daosuri conform ultimului plan. Poate Solomon
Birlddeanu zideste la 1664 Sf. Theodor cu cloud turle Matte si un
dublu narthex ; Anastasia Duca reface Sf. Gheorghe dupd aceleasi
regule, tot ea e ctitora bisericei dela Agapia, cu cloud turle Inane.
Antonie Ruset adaogd Sf. Nicolae o tumid' biserica cu trei altare, In-
conjurtnd vechea biserica cu un mare pridvor. Dupa 1660 s'a rtdicat
§i Sf. Gheorghe din Galati cu narthex liber spre naos si cu un prid-
vor lnchis de fatada sudica (fig. 201).
In veacul al XVIII-lea se desávIrseste epoca de decadentä ;
putine monumente mai meritä c:nstea de-a fi
i 1 amintite. Se generalizeazd tipul greoi al biseri-
'4., cei treflate cu clopotnitd pe narthex, lipsind
.........,
, chiar turla depe naos. In treacdt amintim a
e cu totul gre§itä afirmatia cd epoca de de-
4,..',--=';-- cadenta se caracterizeaza §i prin pridvoare
i
'

v"rs' so'
.6 11;1 n:0)2. deschise, element muntean" '). Precista din
.
t--,---.w .
Galati, dupa cronica Adormirea, ziditá de
Constantin Duca In 1702, avea narthex cu
;:,-11, 7. -' turld de zid-azi de tab15.-0 intrarea vestica ;
.
:_41' la 1703 Mihai Racovitá dartmd clopotnita bi-
sericei de pe poartd, azi nexistentä, de Itngd.
;, ".---:-.7, . . palatuf domnesc §i zideste o tinda" noui
..; (
,-- %I.
I IS-
J, , mare, cu turlä-clopotnitá 2). Grigore Mat&
Ghica tnalta la 1729 Frumoasa intr'un stil
deosebit, dar i-a facut §i tincid" 9, care se
deschide azi prin coloane spre naos ; cam
:',...,1.: tot pe atunci o breaslä ridicd biserica Cu-
. . rear!" cu narthex !nail si o clopotnitá alätu-
.

ratá la sud, dar cu intrarea pela vest, prid-

Fit 198 vorul mic Inchis trebue sd fie un adaos pos-
Golia dfn Iali terior ; Ca sd incheem seria monumentelor
iesene amintim biserica Sf. Gheorghe Loson-
schi depe la 1800 pentru originalitatea narthexului sdu circular la
vest, cu intrarea sudica §i deschis printr'o arcada spre chord. An-
tioh Czntemir reface din peatrá cbtoria tatälui sdu dela Mira (Putna)
dupd modelul Cetdtuei; se remard prin pridvorul liber pe stilpi
gro§i si ogive. Poate din acela§ veac, daca nu mai veche, dateaza
biserica satului Casin, at constructie introductivá asemanatoare : prid-
vor deschis pe patru coloane, casi'ntre narthex si chord. Sistemul
se pästreaza ;Ana la cládirele cele mai mici sau de lemn, ca schi-
tul augárului Avramie dela Gorovei-Dorohoi din 1742.

1) lorga et Ba4, L'art roumains p, 373.

') 1. Neculce Letopiseti", 11, p. 581.
9 Idem, p. 367.

www.dacoromanica.ro
 241

Din veacul al XVII-lea s'au pastrat i putinele bisericl mai

vechi din Basarabia, clteva mai interesante Intre 1760-1812. La
cele de lemn o sin gur â i ii trar e pela sud, mai rar
pela vest ; In fatä se ridicá un mic pridvor cu clopotnitä, alâturat
la sud and intrarea se fäcea pela sud. Bisericele de peatrd eran
sau färd turnuri-Hru-
§eva - Orhei, CAusani
401*.\ noi-sau cu turld dea-
supra inträrii pe narthex:
Vadul lui Vodä, Caplac-
lia RAzesi (Cahul),
canu, Mazarachi, Sf. I-
lie, Buna vestire din
ChisinAu. Intrarea pela
vest-auseni (Tighina),
Hruseva i Izbesti (Or-
hei), Vadul lui Vodd §i
Sireti (Chisinau) - §i
pela sud : Mazarachi §i
RIscanu din Chisinâu,
Criuleni - Orhei ; toate
pridvoarele existente azi
sunt adaosuri posteri-
oare 1) Biserica curioasä
din ausenii noi dela
Fig 199 Stelea din Tirgov4te 1750 are narthexul deo- Fig. 200 Cetätuia din IRO

sebit printr'o arcadä pe

cloud coloane libere i douä acolate, parca trei inträri ; narthexul bi-
sericei Ingropate dela Butuceni (Orhei) e dispärtit numai printr'o i-
coanä de naos. Sf. Mihail Gavril din Chisinäu cu narthex si
pridvor aläturat ; la Râscanu i narthexul e abia distinct prin pieds
droits ; Sf. Hie t..0 narthex si turlä , pridvor adaos i inträri, pela
vest si sud. 2).
In istoria constructiei introductive din Moldova se pot deosebi
patru faze In strInsä legated cu desvoltarea nevoilor populatiei cre-
dincioase. 1) Epoca Inceputurilor cu narthex mic, ca la Rädäuti §i
Seret ; 2) epoca de desvoltare a narthexului litchis si mnalt i cu in-
trare obisnuitä pela vest, care incepe dela Alexandru cel Bun pia
la mijlocul veacului al XVI-lea cuprinzind toate bisericele mf Stefan ;
3) adevärata epoca de glorie Incepe dela Petru Rare§ si tine intreg

9 St, Ciobanu Biserici vechi din Basarabia pp. 5 , 6, 7, 11.

9 St. Berechet Cinci biserici vechi din Chisindu". Chisinäu 1924, pp.
8, 9, 18,35

16

www.dacoromanica.ro
 242

veacul al XVI-lea, cind apare dublul i chiar triplul narthex cu prid-

vor inchis mai rar deschis ; 4). epoca tnAltarii narthexului prin turla
care devine In cele din urm& clopotnitä,
dela fnceputul veacului al XVII-lea pand
in cele din tuna timpuri ale arhitectu-
rii moldovenesti. Particularitati : aparitia
sepUlcralului si a pridvorului lateral. Pe
cind Muntenia a desvoltat narthexul in
afard prin slonul fiber si elegant, Mol-
dova 1-a desfásurat in interior depdr-
tind sanctuarul de intrare cu mult in-
aintea bisericelor muntene. In ce priveste
ai constructia iutroductivá din Moldova nu
se poate vorbi de influente occidentale,
narthexul inchis e oriental ; mai curtnd
in Muntenia, care preferd slonurile des-
chise ca loggia din epoca Renasterei
Fig. 201 Sf. Gheorghe din Galati
taliene.
Deci, ca'n nici o alta scoalä bizantina, narthexul apare constant
variat i bogat, cu originalitatea sepulcralului, di nu mai poate fi
vorba de indoeli asupra existentii sale In artele moldo-valahe".

B. Elemente arhiteetonice
Arhitectura romineascd desvoltindu-se in ultimele veacuri ale
artei bizantine, nu poate fi vorba, casi'n Serbia, de atrium. Bisericele
se Imprejmuiau cu ziduri groase, la mindstiri adevdrate cetati care
inchideau o curte largi acoperitá de constructii necesare cultului
vietei monahale Curtea era simplä sau inconjurata de galerii pe scunde
colonadé amintind porticuril e athonite. Unul din cele mai frumoase
la Hurezi : un dublu etaj de galerii cu esituri spre zid, rupind mo-
notonia severä a manästirei cu vesele loggia pe coloane sculp-
tate, cu balustrade dantelate. Mai putin elegant dar frumos prin
dublele galerli cu arcade largi pe coloane e porticul dela Comana-
Vlasca. Din restul atriumului s'a pastrat obiceiul de a ingropa in
curtea bisericei Oita aproape in zilele noástre. La toate mindstirele
se gdseste cite o MAW, ca fiala de odinioard, uneori acoperitd cu
o constructie artistic lucrata ; In fata bisericei, locul de ablutiune, se
gisea mai rar. La episcopala din Arges se afla un bazen acoperit
cu o cupola invälitä cu plum b, pe patru coloane de marmott
constantinopolitanä, calf pardoseala decorata cu motive bizan-

www.dacoromanica.ro
 243

tine ; se pästrau incA urme, pe care a fost rezidit astazi. La Hurezi

§i Arnota Brincoveanu construe§te cite o frumoasä fintina ; la Hurezi
este adapostita inteun chio§c pe stilpi, decorativd i frumos zugra-
vita. Fiala dela Viero§ii Gole§tilor are bazoreliefuri de peatrá cu bit-
lani hranindu-§i puii, la colul sudic a Coziei un bazen decorat cu
arcade. De baptisterii nu se poate vorbi. In amintirea locului de o-
dinioara se pästreaza de obicei cristelnita In narthexul sau pridvorul
bisericelor noastre. Uneori se practicä gaud pentru varsarea apei
ce-a servit la botez ; In coltul rt. vestic al pridvorului dela Stäne§ti
Vilcea gaura are o ramd de peaträ. 2)
1. Bolta. Acoperi§ul e totdeauna boltit ; in arhitectura rominä
nu se cunoa§te alt sistem, chiar clädirele in lemn ii dau forma con-
cavä.: biserica cimiterial4 dela Putna se compune dintr'o navä lun-
gareatä, dela intrare la altar boltitá en berceau". Se pare c'acest
sistem a pläcut mai mult vechilor arhitecti din Moldova, poate im-
prumutat din Apus. Pe and naosul dela Rädäuti se multume§te cu
o vasta boltä en berceau", narthexul prezintA un acoperi§ mai va-
riat t pe bolta semicilindrica dela mijloc, in continuarea celei din naos,
cad transversal alte dotia mai mici de fiecare parte a stilpilor cen-
trali. La Baline§ti botile en berceau" sunt Infárite de nervuri §i im-
Ortite in trei trave egale razemate pe stilpi de peatrA - la pridvor
§i narthex : in partea de vest a boltii o deschidere pentru pod §i
camera clopotelor 3). Dintre bisericele lui tefan la narthexele dela
Dolhe§ti §i Volovat. La Probota pridvorul §i sepulcralul, mai in-
guste de et narthexul, intrebuinteazä acela§ sistem, la pridvor cu
penetratiuni 4). La Humor numai sepulcralul e boltit en berceau".
In Muntenia narthexul Voditei, de§i se presupune c'ar fi avut un
turn clopotnitä, este boltit en berceau", in directia lungimei. Altele
apar mai tirziu la Cozia §i Dealul deasupra narthexului, pe cind
celelalte pärti introductive folosesc alt sistem ; In lungime e desvol-
tat berceau"-ul dela schitul Stäne§ti-Vilcea, transversal naosului e
bolta pridvorului dela paraclisul Hurezi ; numai pe narthex la MAI-
däre§ti, pe pridvor la schitul Bräde§ti-Arge§.
Rar a fost Intrebuintaa la constructide introductive bolta en
arête". Se cunosc citeva cazuri In Moldova §i numai la pridvoare.
La Baline§ti e formata din nervuri de peatrá cioplitä, rAzemate
pe frumoase console la cele patru co!turi ale boltii. La Homor intre
arcuri sus clod grupe de cite patru triunghiuri formeazá un !nee-
put de boltä en arête" ; la Moldovita, o bola en arête de-un ca-
racter mai putin bizantin ; pe aceia§i incdpere o mica bola in cruce
la Trei Erarhi. Influenta goticä, evidenta la acest sistem, nu-§i ma-
nifesa deti valoarea care i s'a acordat In general.
1) Numit gresit de Tocilescu baptisterium (op. cit., p. 29).
') I. D. Traianescu, B. C. M Ist" 1911, p, 21.
8) N. Ghica-Budesti B. C. M. I." 1911, p. 200.
4) Ghica si Bals M-rea Probota", p. 16.

www.dacoromanica.ro
 244

Mai uzitatä fu bolta sfericä, dela simpla calotä abia eviden-

tiatä la cupolele inaltate cu uimitoare indrAzneaiä, intrecind in Mol-
dova chiar pe mesterii bizantini. Tranzitia se face la Domneasca din
Arge§ : narthexul scund e acoperit de-o boltä cilindricä, intreruptä
in axa ei de-o calotä sferica rezematä pe arcuri in semicerc '). Se.;
micupolá puternid la Tismana ; la M-rea Dealul narthexul inferior e
acoperit cu cloud' boy semisferice, ce se rezemä pe zidurile bisericei
de trei pârti, iar a patra pe un arc de zid prin mijlocirea a patru
pendentivi si patru arcuri reliefate pronuntat pe fata zidului 2). Mi-
tropolia din Tirgoviste are la mijlocul narthexului o cálotä inalta,
färä sä se mai adaoge turnurile mici obi§nuite la alte biserici ale e-
pocii, din cauza celor clotiä vecine depe capetele vestice ale naosu-
lui ; boltirea narthexului aratä o inrudire cu Sf. Munte. Pridvorul
Ste'ei e acoperit cu bolti rotunde ; narthexul dela Sf. Impärati si Sf.
Arhangheli din Tirgoviste sunt acoperite cu calote sferice ; intaia
avea i o turld ce servea de clopotnitä. Pridvorul dela Ludesti are
o bola sfericä cu pendentivi pe console prin arcuri dublouri ; la
biserica Mare din Hurezi numai pridvorul e acoperit cu colate joase,
legate prin arcuri-dublouri o cupolä pe pendentivi la pridvorul Bol-
a

nitei, la Sf. Apostoli, la schitul Sf. tefan o bona sfericd cu con-

sole profilate ca la Ludesti deasupra pridvorului. Calote puternice
Ind la narthexele dela Corbii Mari, Govorá si Mogosoaiä ; la prid-
voarele dela schitul Stdnesti-Vticea, Surpatele si Vddeni, la care ar-
curile sunt mai joase. Pridvorul si narthexul, casi chora, dela Spi-
rea-veche sunt acoperite cu cite o caloti, a cdrei märime creste spre
altar ; pendentivii sunt masivi, din cdrämizi ce inainteazd treptat ;
in narthex se sfirse§te printr'un cerc cu diametrul egal laturei de
bud 4).
In Moldova mai toate bisericele lui tefan cel Mare si din
veacul al XV1-lea acopär narthexul sau pridvorul cu cupole sferice
simple sau cu intretäeri repetate. La Sf. Treime din Seret o cupola
simplä pe patru pendentivi ; lá Sf. Neculai din lasi se sprijind pe
cloud arcuri si console ; bolti sferice la Sf. Neculai din Dorohoi si
Iasi, Voronet, PopAuti, Päträuti, exonarthexul dela Rädluti ; o calotä
la Sf. Gheorghe din Botosani. La Baia o calotä sfericä la biserica
lui Rares, cloud calote semisferice la biserica Albd, rezemate pe ar-
curi transversale si laterale, terminate prin console mici sau dublate.
Uneori sunt cloud bolti dispärtite printr'un arc transversal, mai ales
cind spatiul e prea alungit. Adeseaori in pendantive se gisesc vase
de rezonantä cu deschizAtura libera pentru o mai build acustic5.
Arhitectul dela Probota isi denota destoinicia §i la constructia bol-
tilor chiar la pridvor. Pe arcuri mari transversale sustinute de co-

I) N. Ghica-Budes(i Curtea Domneasca (lin Arge§", p. 115.

') Elie Popescu, op. cit., p. 86.
5) Lepadatu Al. Biserica (lin Ludqtr B. C. M. I." 1, 1908, P. 163.
4) V. Draghiceanu B. C. M. I." 1924, P. 60.

www.dacoromanica.ro
 245

lonete se'naltä clottä bolti sferice prin mijlocirea pendentivelor, sus-

tinute de alte arcuri care reduc spatiul central la un patrat ; sunt
opt arcuri in total inscrise inteo ernisferd i form/rid cloud patrate
intretdiate i o serie dn triunghiuri sferice ; peste aceste arcuri e a-
sezatä cupola ce-acoperä totul. 0 solutie originalä i elegantä" o
duce primirea arcurilor mici de cele mari, la intretdierea lor, prin
mijlocul a douä console de peatrd 9. In epoca lui Rare§ arcul trans-
versal are nervuri de aspect gotic, care devin regul i se'ntind ¡And
jos. Pridvoarele dela Aroneanu, Trei Erarhi, Hlincea sunt boltite cu
calote ; la Cetätuia cloud bolti sferice la pridvor 2) ce strdpunge ca
un sin acoperisul. Tendinta de-a sparge acoperisul, care amintea cele
mai vechii procedee bizantine, se pastreazd in arhitectura romind
numai la incdperile de micd importantä, la pridvoare sau spatiile
laterale ale naosului. La Golia sistemul boltirelor e original si pre-
zintä dispozitiuni decorative, probabil inspiratä din arhitectura rusd ;
rinduri de arcaturi aldturate, fiecare intrecind pe cel inferior asa cd
se ajunge la o Ingustime a spatiiilui si la transformarea lui In po-
ligon 2). L a Mitropolia din Tirgoviste mici cupole imprejmuesc turla
centralä la patru colturi, la Golia i Frumoasa cite o cupolä mica
deasupra pridvorului, casi sinurile dela vechile biserici in plan de
cruce greacä deasupra frontoanelor dela fatadd.
De timpuriu arhitectul romin Matra' cupola i pe narthex, la
inceput mai micd, apoi egalä cu cea depe naos ; exceptional in vea-
cul al XV-lea, nai rar in al XVI-lea, din veacul al XVII-lea devine
o regulä generala combinindu-se cu clopotnita. Pe largul narthex
dela Snagov se'naltä o cupolä octogonald ingustd i boltitä la fel
ca cea depe naos, putin mai micd insd. La Dealul apare sistemul
obisnuit bisericelor din Serbia si Bulgaria -ca la Nicopoli-din vea-
cul al XIV-lea : douä turle mici de formA octogonald, bogat orna-
namentate ; sistemul celor doud turle se generalizeazd In acest veac.
La Domneasca din Tirgoviste turlele clepe narthex nu diferd mai de
loc de cea depe naos ; octogonale, se reazemA pe un cub masiv ce
esA din aeoperi i aceasta pe arcuri sau stilpii anume destinati. La
Stelea narthexul are turnul in forma de olan circular", inaltat pe
o indlecare de cercuri '), ce aminteste de stilul moldovenesc. Acelas
sistem la Sf. Dumitru din Craiova ; cloud turle mici se adaogä pe
pridvorul zidit de Brincoveanu la Cozia, care se pare c'avut o turld
pi pe narthex dupd reprezentarea bisericei pe care o tine Mircea.
Pridvorul Arnotei are o turIA mai joasä ca a naosului, de aceiasi
formä octogonald ; la RArnestii Vilcii se combind cu clopotnita.
In Moldova stilul Probotei se perpetuiazä cloud' veacuri. La

') Ghica si Bals M-rea Probota" p. 16.

'} Gh. Lupu nu vorbeste de forma acoperisului (B. C. M. 1st." 1915
p. 97).
') Ghica-Budesti, B. C. M. I.", XVII, p. 134.
') N. Gabrielescu, In B. C. M. I. " 1908, p. 82.

www.dacoromanica.ro
 246

Galata turla depe narthex, putin mai subtire ca acea depe naos, e-
legantä, se sprijind pe cloud rincluri de stele intretdiate ce corespund
incruckärilor din interior ; la Trei Erarhi §i Cetdtuia egale cu turlele
naosului, la cea din urmd arcurile dublouri incep dela patru brie ver-
ticale impletite Indltindu-se la colturi pe pedestale de peatr. De
formá mai greoae sunt turlele dela Barnoschi, Socola §i Nicoritd, ul-
tima mai joasi ca pe naos. La Golia §i Frurnoasa, distantate de-un
veac, dar probabil acoperite de acela arhitect - Golia f u restauratii
in urma cutremurului dela 1738 de ctitorul Frumoasei, Grigore Ghica
-se'ntrebuinteazd un sistem mai complex ; la G3lia o cupola' joasä
pe narthex i o turld Malta §i cea mai frumcasä din toate, altd
turld pe naos §i una micd pa altar ; la Frumoasa cloud turle mari la
mijloc, doud ridicdturi ale acoperi§ului pe pridvor §i altar.
Complexitatea boltirelor, obisnuitä si'n aria bizantinä la
numeroase monumente pleicute si arhiteclilor romtni. In Mol-
dova, gall de Probota, Inca la Homor, unde se gäsesc bolti sfe-
rice, cilindrice si en arete". Episcopala din Argq §i Mitropolla au
pe narthex trei turle : una pe nava centrald, cloud pe laturi ; la Ar-
ge§ tamburul turnuletelor e sucit §i format din opt compartimente
oblice cu cite o fereasträ §i ciubuce orizontale, la Mitropolie turla
centralä se sprijind pe 12 stilpi interni, cele laterale pe arcurile du-
blouri §i pe zidurile din spre pridvor. Biserica mare din Hurezi are
o bolta din trei calote d is par ti te prin arcuri dublouri pe
pridvor. pe narthex turla cea micd pe pendentivi, spatiile laterale cu
bolti semicihndrice Intretdiate, Intärite prin arcuri dublouri. Pridvo-
rul dela Cozia are o boltd sfericä centralä, sprijinitä pe cloud du-
blouri din cloud bolti mici de cite un sfert de sferd ; pridvorul dela
Mälddre§ti cloud arcuri dublouri In sens transversal sustin In inte-
riorul lor cloud arcuri mai mici, iar la partite laterale se sprijinä
cloud bolti cu muchi ce se perd in päretii laterali 9. Relu-ind sis-
temele de-a construi bolta dela mesterii bizantini, arhiteclii ro-
mini le aplicar cu mai multei libertate si varialie pán la fru-
moasele turle, care'n veacul al XVIII ajung exagerat de fnalte.
2. Coloane §1 eontraforti. Rezistenta stilpilor care primeau
apärarea boltilor era asiguratä de masivitatea zidäriei ; dud ace§tia
nu erau suficienti se addugau picioare de zid, cunoscu:i sub numele
de contraforti. Se obi§nuiau Intregei clädiri spre deusebire cä pe clnd
la restul bisericei se adäugau dealungul paretror, la constructia in-
troductivá se a§ezau la colturi imbinindu-se cu zidul de multe ori
färä a lovi displäcut. Au fost clasati in cloud categorii r Inalti §i
subtiri, de origind bizantind In Muntenia ; scurf( §i gro§i, de originä
goticd in Moldova 2). Impärtirea nu e totdeauna exacta ; la Sf. Gher-
ghe din Suceava, Borze§ti i M-rea Nearnt sunt Matti §i subtiri. lii
Muntenia puternici contraforti se gäsesc la collude narthexului la

9 P. Antonescu M-rea Cozia", p. 14.

') P. Constantinescu. op. cit., p, 61.

www.dacoromanica.ro
 247

bisericele din Ttrgoviste : Sf. Archangheli, Sf. Imparati, Stelea ; la

Barbuletii. In Moldova sunt mai numerosi, poate si sub influenta
gotic5 ; la RädAuti probabil odatä ca vechea cládire pe naos, la a-
daosul pridvorului cei vestici, casi la Voronet ; la Borzesti noi pi
grosieri ; mai eleganti sunt la M-rea Neamt, la Bädäuti pänä sub
stresin5, la Bisericani doi semicontraforti pe laturi, la Sf. Gheorghe
din Suceava cite doi la pridvor si narthex cu menirea de-a tine mai
strins legate aceste doua constructii. Unghiurile exterioare ale prid-
vorului dela Probota se sprijina pe contraforturi mijlocii, lucrate din
peatra cu ingrifre ; vechea forma la Slatina Dragomirna, Ceta-
tuia, Trei Erarhi si Mira. Doi contraforti la colturi si cite doi la im-
binarea constructiei introductive cu naosul la Cetatea de Baltá din
Ardeal. Varietatea formelor si epocelor and apar nu reclamá
numai de at o Thrturire occidentala : necesitatea sprijinirelor
zidurilor tnalte si pline din Moldova, spre deosebire de Mun-
tenia, unde pridvoarele erau libere, poate fi o cauzá local.
Stilpii din interiorul narthexului sau dela fatadele pridvoarelor
sunt de trei forme : rotunzi, poligonali sau pilastri ; intermediare sunt
coloanele acolate, care sustin de obicei arcadele zidurilor dispárti-
toare dintre naos si narthex. La inceput s'au intrebuintat pilastri ma-
sivi chiar and acoperisul nu cerea o presiune corespunzatoare, nu
existä incä siguranta lucrului. Din veacul al XV-lea se capätä abi-
litate i trecind prin forma octogonala reusesc sá subtieze zidáriá
pánä la coloanele vioae i eleante, pe care îi permit chiar sä le
caneleze. Dela zidurile greoae ale Racläutilor i pänä la coloanele
slonului brincovinese se desfásoara o evolutie tehnieä i artistic5,
doveditoare främintarilor din sinul scoatei rominesti.
La Rädäuti doi pilastri masivi Impart nara_extil in nävi, ei apar
mai tirziu la pridvorul Homorului, cu baza patratá i partea supe-
rioará mai ingusti ; la Balinesti forma octogonalä Ii fac mai placuti
vederii, la Popauti la fel-interesantä e trecerea acestor coloane de
la patrat la octogon prin patru piramide rasturnate care formeazd
un capitel. Evolutia se desavirseste la Trei Erarhi uncle apar minu-
nate coloane de peatra verde, ciopliti in forma de arbori de fis-
tici, la páretele ce desparte narthexul de naos, cu vine de aur Oita
sus, dupa descrierea lui Paul d'Alepo. Din veacul al XV1!-lea co-
loanele lucrate artistic se räspindesc si'n Moldova ; dispärtiturele
spre naos dela Aroneanu, Hlincea, Mira, Cetätuia - aid octogonale
-sunt sustinute prin cite dota coloane mai puternice ca cele dela
pridvor. Coloanele dela Causenii noi sunt decorati in intregime cu
motive florale, cele acolate cu motive geometrice. In Muntenia obis-
nuindu-se constructiile mai deschise, de timpuriu apar coloane, ca-
rora li se dá o atentie mai deosebitä la fus i capitel Celele mai
vechi reusite sunt la Snagov, octogonale si din cárámidä de forme

www.dacoromanica.ro
 248

si asezári foarte variate, octogonali stint stVpii diu interiorul nar-

thexului dela Episcopola din Arges, Mitropolia din Bucuresti, Co-
troceni, biserica mare din Hurezi - decorati aci cu flori orientale-
f usurile coloanelor dela M-rea R. Sarat sunt sculptate cu rinsouri
de vita i struguri, capitelurile corintiene Vgcäresti, poate cei mai
frumosi cu capitelurile corintice minunat sculptate ; la Sf. Imparati
din Targoviste, schitul Sf. Apostoli Hurezi, Bärbulet, Bordesti dn
R. Sarat, Maldäresti. La Popesti-VIIcea stilpii au formä de cruce,
La Vadeni-Gorj sectiune patratä ca piiatri. Arcadele . galeriilor din
curtea Comanei stint sustinute de coloarie de cgrämidg. La Stelea
stint stilpi de zidgrie groasg, cu sectiunea octogonald si baza pa-
tratä, la Stavropoleos stint masivi i cu canelurile invirtite- cast la
Mägureni-; la Spirea veche sunt coloane cu baze circulare i plinte
dreptunghiulare.
Mai variati ca forma si mai decorati sunt stilpii ce márginesc
Inafarä pridvoarele. Octogonali i numerosi sunt la Domneasca din
Tirgoviste, Sf. Archangheli, Cotroceni - cite sase sau doisprezece ;
zece Lt biserica mare a Hurezilor cu baza decoratá cu foi de acant
pi capiteluri corintice In genul Renasterii ; pridvorul mic dela fatadä
are dottä coloane canelate oblic, cu bazele I cu capitelurile decorate
corintic i cu stalactite arabe, schitul sf. Apostoli are o decoratie
nottä dintr'o consolä ca o floare de acant la trecerea dela forma
patratá la octogon jos si sus. Coloane mai putin decorate la prid-
vorul Bolnitei, paraclisului, la Doicesti sase coloane invirtite cu ca-
neluri i abacuri dosire, care'nseamnä un progres spre coloanele
frumos Impodobite ale palatelor brincovinesti. La Berca-Buzgu stîl-
pii pridvorului si dispärtitori sunt impodobiti cu sgpäturi de flori
pi struguri. Coloanele pridvorului dela M-rea Râmnicului Sarat suht
diferite ornamenta'e. La Coltea fiecare coloanä are o decoratie pro-
prie si nu seamânä cu similarele contemporane, pare sä fi fost aduse
de aiurea f). Cite sase sunt la pridvoarele dela Govora, Surpatele,
Stân(!sti-Gorj cu caneluri InvIrtite, Sorane§ti-Gorj ; stilpii dela BM-
teni stint octogonali, la Stänesti numai coloane. Tot! stilpii prid-
voarelor metoacelor din jurul Bistritei sunt coloane invirtite, de-un
aspect pläcut, desi scunde i groase.
Pilastri greoi de zid, casi contrafortii, stalpi octogonali si co-
loane rotunde, simple sau canelate, drepte sau invirtite, cu baze pi
cu capiteluri sculptate cu ornamente corintice sau cu forme pline
italienesti-o complicitate care se gäseste numai la constructia in-
troductivä, unde au nu numai rost arhitectonic, ci i decorativ.
3. Turnuri qi clopotnite. Bisericele bizantine aveau de obi-
cei deasupra narthexului o galerie inchisä sau deschisä, tribuna,
care nu se regaseste in arta romäng, desi Athosul inca o mai intre-

') Sp, P. C. In B. C. M. I.", 1911, p. 17.

www.dacoromanica.ro
 249

buinta. Se cunosc putine cazuri chiar in interiorul bisericei, ca la

Domneasca din Arge i Mitropolia din Tàrgoviste, dela ele a rd.-
mas practica generala, pastratä Ord azi a cafasului dela vestul na-
osului, ocupat de cor. Numai despre oarecari urme se mai poate
vorbi in ascunzatorile practicale deasupra narthexului, ca In-
gustele tribune dela AMOS, unde fi pastrau odoarele egumenii
Asemenea chiliute se vad azi la Rädäuti ; In partea sudia a nart-
hexului o scarä cu 20 trepte in formä de melc duce la o incapere
ce comunicá cu alte chil'ute mai mici spre naos i cu creneluri spre
exterior-tavanul ei complecteazá simetric i neobservat cealaltä
parte a boltii bisericei- ; eu acelas rost ca la Athos. Cel mai vechi
model pentru chiliutele romino- athonite pare a fi servit sistemul tri-
bunei occidentale combinatá cu dotiä camere boltite en berceau, a-
sezate deasupra colturilor chorei dela Eschi-lmaret-giami (sec. X 1).
0 asclinzMoare in zid cu scarä 'Ana la camera deasupra narthex-
ului dela Humor ; la Bälinesti duce la camera clopotelor, aceiasi ca-
merä la Moldovita. 0 alta uriná a vechilor tribune deschise spre
naos o reprezintä cafasul, care deseori se and deasupra narthexului
fiber sau pe trava vesticl a chorei ; exemplu tipic de primul caz la
Golia, sustinut pe trei arcade si cu scara in zid la stinga usii de
intrare.
Domneasca din Arges are o cämärutä similarä ascunatoarelor
cu scara ce ducea dela päretele nordic, paralelá cu intrarea princi-
palä ; spre interiorul bisericei avea o deschidere care servea mai
mult ca punct de indicatie clopotarului. 2) Bolnita Coziei are un dublu
etaj la pridvor asemenea celui del& Pärhäuti din Moldova, numai cä
la aceasta din urmä catul de sus servea de clopotnitä. La Vádeni
scara din narthex duce fritai la o camera boltitä deasupra, luminatá
de-o fereastra peste streasina sudicá. La Sf. loan BotezAtorul din
Cärbunesti deasupra narthexului, lingá clopotnitä, un sistem com-
plect de apärare din cämärute : una pentru locuit cu cuptor i vaträ
alta pentru provizii, ferestruici de Impuscat in cämärute i pe scara
turlei, zidul din stänga narthexului are un gol conic pornind oblic
dela scara turlei la mijlocul usii dela intrare. Dela finele veacului
al XVII al doilea etaj e frecvent pentru folosinta clopotnitei, gene-
ralá In veacul urmätor.
Turnurile au fost utilizate de arhitectii romini pentru mai
multe scopuri, unele mai mici i aläturate narthexului, serveau pen-
tru adápostirea scärii care ducea la clopotnita de deasupra construe-
tiei introductive ; uneori precedau narthexul la vest servind de In-

') Ebersolt et Thiers, op. cit., p. 174.

') G. Mandrea Biserica Domneasca din Curtea de Arger, Bucure*ti
1905, p. 15.
3) Al. BArcaciiti Insemnari de drum prin Gorj", Arhivele Olteniei", 1924
p. 472.

www.dacoromanica.ro
 250

säsi clopotnita ; altele, inalte si elegante, surmontau constructia in-

troductivä ca turla cupolei ce rivaliza cu acea depe naos, mai im-
portantä. Turnuletele amintesc vechea practicd orientald a ?nape-
rilor dela flancuri, pe care arhitectii mufti le-au redus la ultima
expresie i numai pentru uzul clopotnitelor, spre deosebire de ve-
chile monumente strbesti i bulgare1). Ele s'au Intrebuintat aproape
exclusiv In Muntenia, asezate de obicei la partea nordid a nar-
thexului, de formä poligonald si de efect artistic Inviorind mono-
tonia liniilor dreptunghiulare". Cele mai vechi cunoscute apar la in-
ceputul sec. XVII : Sf. Arhangheli din Tirgoviste are o umf fare la
sttnga pentru clopotnita azi dispärutá ; la Popesti-Vlasca se mai vdd
urmele vechiului turn de zid la frontonul acoperisului i un turnulet
poligonal, acelas la Vlddesti-Muscel, BArbulet-Dtmbovita, Brädesti-
Dolj, Grddistea-Vlasca, Corbii Mari. Din epoca lui Brtncoveanu lá
bisericele din Obilesti, Doicesti, BrIncoveni ; la Mogosoaia are jos
o usd i o fereasträ sus, la biserica Dinteo zi din Bucuresti si lx
Fagaras. 0 forma neobisnuitd lungAreatá la Vddeni-Gorj In zidul
nordic al narthexului.
Adevärate turnuri erau cládirele masive dela fatadd, care pen-.
tru monumentele mai vechi luau aspectul de fortäreatä ; se pot deo-
sebi cloud faze si cloud tipuri : uuul greoi i poligonal, obisnuit la
bisericele vechi din Muntenia si altul de forma turlei svelte din Mol-
dova, care trece apoi si'n Muntenia. Sin Nicorá dela Arges mai
pdstreazA turnul lucrat din páturi de cdrämidd de care se le-
gau ziduri; nu se poate vorbi la Vodita, cdci nu sunt urme. Unui
Inaltat pe o serie de baze la Tismana, asa cum s'a pastrat si la
Domneasca din Cimpulung cu prilejul restaurdrii lui Matei Basarab ;
märet la Strehaia refácuta de acelas, strivitor NA de modestia nar-
thexului la Dragoslave, copie dui:4 Cimpulung. Din Moldova nu se
cunoaste nici un caz, se presupune numai cd vechea cládire a Mi-
rdutilor sd fi avut la inceput un tambur pe narthexul cu cloud ab-
side laterale, din care cea sudicd fu Inlocuitá cu clopotnita ;2) de
mai tirziu un turn la Bisericani cu cloud ferestre i doi contraforti,
trei rtnduri de ocnite ca decoratie externa. In veacul al XVII-lea pe
narthex apare turla mai putin greoae, poligonald. cu ferestre si de-
coratii de ocnite sau arcaturi, asembindu-se celei depe naos, unde
se utitiliza din primele timpuri. Cite una se gäsesc la Stelea, la
Hurezi cu coloane foarte ingrijite i luminind narthexul, la biserica
Doamnei o adaogd Brincoveanu, puternica la Sf. Dumitru din Rtm-
nicul Vticea, la Antim. Cele mai frumoase constructii ale genului se
gäsesc la Galata, cel dintdi model, la Trei Erarhi i Cetátuia, toate
din lasul cu minunate perspective, ce vor fi inspirat pe vechiul ar-

1) Ghica-Bude0i crede ca la Inceput scarile erau mobile turnuletele

neexistand (B. C. M. I.") 1910 p. 166.
1 Iorga et Ball, op. cit., p. 47,

www.dacoromanica.ro
 251

hitect. Mai masive si greoae Ia Secu, la Socola egala cu a naosului,

la Sf. Sava din lasi de forma strivitä, la Frumoasa, la Precista din
Galati dupa o stampd ; moderne s'au adaugat la Rasca, biserica lui
Rare§ din Baia, la Sf. loan Botezatorul din Iasi i altele.
Tot asa de veche este si practica intrebuintárii mai multor tur-
nuri, in care s'a väzut, poate pe drept, o influenta sIrbeascd. Cate
doud s'au pastrat la Cozia, la Cornetu unul deasupra intrárii si al-
tul la stinga cu arcaturi, la Dealul pe aceiasi linie, dupa chivot pare
sa fi avut i Bistrita olteand ; un turn de scinduri aminteste de dotia
vechi turnulete dela Dobrusa -Vilcea din secolul XVI 1). In veacul
al XVII-lea se cunosc mai pu¡ine : cloud turnulete elegante aveau
Sarindarul i Sf. Gheorghe din Bucuresti ; la refacerea din 1730 a
bisericei din Väleni de Munte se addugarä doud tulle mai mici pe
narthex. In Moldova se foloseste alt sistem : un turnulet pe pridvor
si o turlä ca cea depe naos pe narthex ; se cunosc doud exemple
mai importante : la Golia i Casin, cu oarecari schimbdri la Fru-
moasa. Trei turle, ca la bisericele Serbiei din ultima epock apar
la Episcopala din Arges ; dotiä la fatadä i unul mai inalt la mij-
loc, toate cu ornamente spiralate ; la Mitropolia din Tirgoviste si la
Mitropolia din Bucuresti, care la 1841 erau acoperite cu metal vop-
sit in verde si páreau elegante unui cdlator italian 2).
Clopotatele sunt foarte obisnuite bisericelor rominesti. Origina
lor putea fi bizantinä, la Mistra ele fac parte din caracterul esen-
tial al narthexului ; nu trebue s'o cautdm numai de cit In occident,
cum s'a sustinut. D-I Tafrali a impärtit pentru intdia oard bisericele dupti
clopotnite 3), dar numai pentru Moldova. Clasificarea se poate face
pentru toate bisericele rominesti si se pot gasi trei tipuri : 1) do-
potnite inafara corpului bisericei, de obicei la intrarea incintei ; 2)
aldturate constructiei introductive i totdeauna la sudul ei si 3) MAI-
tate deasupra narthexului sau pridvorului.
Cel mai vechi turn de intrare pare sd fie acel dela Govora,
pdstrat de Brincoveanu din vecifle clädiri dela 1492 ; la 1499 se
termina clopotnita dela Dealul. Ca intrare deasupra portii largi se
gäsesc la Arnota, Mitropolia din Tirgoviste, Stelea din cdramidd,
Sdrindar, Mitropolia din Bucuresti cu doua clopotnite schimbate pe
rInd ca intrare, puternicd la Golesti, la Cotroceni ; la I lurezi schim-
batä clepe latura vesticd la cea sudica. La M-rea Brincoveni turnul
clopotnita, singurul ramas dela Matei Basarab, este unul din cele
mai frumoase din tail, imitat dupd acel dela Brebu 4). BrIncovearnt

°) lorga ,,Sate i mînästiri, p. 243.

2) AI. Marcu Un abate italian la noi in tarä : Dopienico-Zanelli", Ana-
lele Dobrogei", IV, 2 p. 163.
') Istoria Artelor", p. 297.
') DrAghiceanu, In arnintirea lui BrIncoveanu", p. )31.

www.dacoromanica.ro
 252

reface clopotnita dela biserica Doamnei, ziditd de Grigore Ghica si

tnaltatä de Serban Cantacuzino, punindu-i i un ceas dupd moda
apusand '). Acelas domn, impreund cu Mihail Cantacuzino, zideste
un turn clopotnitä la fel pe latura sudicd a bisericei Adorrnirea din
R. Sarat. La intrarea biserirei din Valea Danului turnu clopotnitei
cu cloud etaje i un turnulet la stinga pentru scard - sistem obis-
nuit In Muntenia pentru clopotnitele pe narthex. Clopotnitele dela
Cimpulung i acea dispärutd dela episcopala din Arges aveau cite
trei etaje, pe o bazd cu cloud registre de arcaturi, cu un tel de
loggia deasupra portalului. Foarte inaltd pare sd fi fost vechea
clopotnitä dela Comana, asezatd pe latura nordick spre deosebire
de actuala din coltul sudestic 2).
In Moldova din primele timpuri apar clopotnite inane, cu trei
etaje ; unele chiar de-o constructie elegantd ; se pot deosebi cloud
tipuri : 1) svelte si cu tendinti poligonale, ca la PopAuti, dinteo e-
pod mai veche si 2) masive, patrate, cu rost de apärare, ca la Ce-
tätuea, dintr'o epocä mai noud. Spre coltul sud-vestic, azi izolatd,
se pastreazd incd clopotnita dela Rädduti, in trei etaje, putin mai
inaltä ca biserica ; pe latura sudicd un turnulet circular pentru scard,
ce pare posterior aldturat. Din epoca lui Stefan s'au pastrat citeva
clopotnite, din care cloud' de-o formd clasica : la Popäuti i Sf. loan
din Peatra. Intdia din trei etaje, cel superior putin esind Inafard ca
un musarabi" oriental ; tot asa de inaltd, intrecind biserica la Sf.
loan, azi cu'n ceas In vîrf. Dela Stefan dáteazd clopotnitalziditä pe
capela dela Bistrita i acea dela Putna cu un singur etaj deasupra
märetei inträri i cu scari inguste pe partea dreaptd. Din epoca lui
Rams la Probota cu trei etaje, restauratd de Vasile Lupu, si pro-
babil dela M-rea Neamt ; Läpusneanu adaogä la Sf. Dumitru din
Suceava un turn patrat cu trei etaje, deasupra unul mai mic poli-
gonal ; tot asa de greoi turnul patrat dela Slatina. Petru Schiopul
construeste la 1589 clopotnita masivä dela Sf. Gheorghe ain Su-
ceava si de aceiasi formä, dar mai inaltd, la Galata. In veacul XVII
formele fariazd : patrate i masive la Ellincea, Cetätuea, Casin, Bir-
nova si Btrnovschi din Iasi ; inaltä si cu ceas la Trei Erarhi, nu
departe de altar, *far la Golia cea mai *Malta clopotnitä din intreaga
arhitecturd romineascd, de unde i zicätoarea localä trdeste cit tur-
nul Goliei", ca simbolul vesniciei ; dupd Paul de Alep doi bräileni
zidesc un turn Malt la Precista din Galati. In veacul XVIII Grigore
Ghica zideste o clopotnitá masivä la Frumoasa i cloud turnuri-clo-
potnite foarte 'Matte la Domneasca depe Poartá si la Bárboi, ultima
existentá pánd azi ; tot acum s'a adäugat constructia de deasupra clo-
potnitei dela Golia, lucratá In stil clasic cu colonade i arcaturi in
plin cintru. In Basarabia citeva biserici, de obicei mai vechi, au clo-

1) V. Dräghiceanu, In amintirea lui BrIncoveanu" p. 50.

') Ghica-Budesti Minitstirea Comana", B. C. M. Ist.", 1908, p. 27

www.dacoromanica.ro
 253

potnita aproape de biserica. La Causenii noi, Hruseva si Butuceni

in Orhei, la ultima numai ciopotnita e la suprafata comunicind cu
biserica printeun gang de 20 m. 1).
In a doua faza clopotnitele se apropie si se alätura de bise-
rid. Se cunosc putine cazuri ; panä acum s'a inzistat numai asupra
celor dela Balinesti si Miräuti. Adäugam insä si altele, toate in Mol-
dova, ceia ce poate forma un caracter specific arhitecturii locale,
dupa cum pentru Muntenia am remarcat turnuletele de la nordul
narthexului. Toate sunt alaturate pe fata sudica a narthexului for-
mind jos un pridvor liber sau inchis, cu intrare sau nu. Cel mai
vechi caz la Bälinesti, mai Malta ca biserica, clopotele in etajul de
sus, dispartit printr'un brill de pridvorul de jos, de unde urea scara.
Poate tot asa de veche este clopotnita dela Miräuti, desi unii cred
din secolul XVII 2) ; de-o forms ceva mai greoae ca cealaltä, are
trei etaje, cele doua inferioare mai mari spre baza §i cu deschideri
mai putine, dar cit doua dela etajul imediat superior - ceia ce-i cla
oarecare simetrie de efect. Nu mult dupa zidirea actualei biserici
dela Sf. Sava s'a adäugat clopotnita Malta de trei etaje, un turn cu
metereze la mijloc si cite doua ferestre pe laturi, de tot simplá sub
raportul artistic ; jos formeaza un pridvor inchis cu intrarea sudica.
Din acela§ veac clopotnita dela Sf. Gheorghe din Galati, joasä, in
unghi drept cu narthexul. Din veacul al XVIII-lea : la Curalari din
Iasi Malta de trei etaje intrecind biserica, patrata, cite doua ferestre
pe laturi, fail importanta artistica ; in Basarabia la St. Dumitru din
Orhei, posterioará clädirei lui Vasile Lupu, cu pridvor inchis jos si
scara la coltul sud vestic si la Vadu lui Isac din Cahul. In Munte-
nia nu cunoastem nici un caz ; o forma de tranzitie s'a Incercat ti-
mid la parachsul curtii Mogosoaia : lipit de paretele dispärtitor dintre
narthex si pridvor, la nord, se'naltä uu turn pentagonal cu intrarea
vesticä in jos, cu fereastra la etaj si cu clopotnita, azi de lemn, la
inältimea acoperisului.
Lesne fu acum de-a Malta clopotele deasupra narthexului for-
mind etajul superior si combinindu-se astfel cu turla aparuta cam
in aceiasi vreme ; forma generala este mai putin artistica de cit tur-
nul färä clopote. Daca nu primim banuiala ca Vodita sa fi avut o
clopotnitä, cea dintäi apare tot in Moldova la inceputul veacului al
XVI-lea, care §i sub acest raport este novator. Dotia injghebari
dibuesc sistemul la Rauseni si Parhauti : la prima clopotele sunt a-
sezate in fundul unei deschizaturi concave in fatada la inceputul de
pridvor pe care I-am constatat ; la Parhäuti fatada are cloud etaje,
cel superior insa sub acela§ acoperi§ cu biserica, are doua ferestre

1) $t. Ciobanu, op. cit., p. 41.

') G. Bals Biserica Mirauti din Suceava", B. C. M. 1." 1924, pp. 172-
173 Noi credem s'apartina primelor timpuri, nitre allele si din practicare4
u§ii la sud, in loc de vest din cauza existentei clopotnitei.

www.dacoromanica.ro
 254

In fata si cite una pe laturi. La finele veacului calatorul rus amintit

vede o clopotnitä pe narthexul dela Sf. Nicolae dirt Iasi, In care se
pare ca la 1672 un hogea a strigat rugaciunea pentru armata sul-
tanului de-a stat biserica inchisd pänä la Anton Ruset 1). In secolul
XVII greoaia clopotnitä, de origina galitianä, re repeta, c'an veacu-
rile urmätoare sá se generalizeze Mil gust. Astfel la Nicoritä, Sf. Teo-
dor, Sf. Atanasie, Birnova, Pe poarta din Iasi ; Riscanu, Mazarachi,
Sf. Arhangheli, Sf. hie, Buna Vestire din Chisinäu, Vadul lui Vodä,
Capaclia Razesi din Cahul.
In Muntenia turnul moldovinesc se introduce pe vremea lu
Radu Mihnea i devine unul din caracterele generale al bisericelor
lui Matei Basarab. Cele dintäi cunoscute la Sf. Arhangheli i Sf.
Imparati din Tirgoviste, poate din aceiasi epocä la biserica ortodoxd
din Inidoara ; la Filipestii de padure-considerata gresit ca inovatie9,
greoae la Vadeni, apoi la Vlädesti-Muscel, Bärbulet, Brädesti-Dolj,
Grädistea-Vlasca, Râmesti-Vilcea i Ludesti. In epoca lui Brinco-
veanu un turn patrat la Mamul, la Doicesti, biserica Dinteo zi, pu-
tin Malta i deschisä la Magureni, scundä i poligonalá la Fagaras;
apoi la Corbii Mari, la Domneasca din Ocnele Mari, la Mäldäresti
pi adaosa pe un pridvor inchis la Spirea veche.

3. Material. Tinuturile rominesti aveau din toate materia-

lele obisnuite constructiei bizantine, dud de marmorä, pe crre la
nevoe o importau dela sud. Nu se face nid o deosebire in con-
structia narthexului de restul cIdirei, doar numai pentru decorare
se intrebuinta mai mult cärämida. La Dealul peatra este combinatä
cu marmora la intrare"; la Episcopala din Arges totul, dela fiala la
turle, este lucrat din peatra solidä cu aparat mare ce i-a permis
frumoasa decoratie ; intrarea dela biserica mare din Horezu e din
marmora albä. La Rämesti aparatul zidariei e din peatra poroasa,
siga in vorbirea locala2). Probota din peaträ brutä de tarie mijlocie
pridvorul din peatra lucratá cu higrijire, casi la Golia i Trei E-
rarhi. Numai din cáramida dintre cele mai vechi e Snagovul, cu
forme si asezäri foarte variate ; straturile alterneazä cu paturi de
mortar care imitá peatra foarte bine ; la fel si Sf. Dumitru din Cra-
iova ; Mitropolia din Bucuresti doar cupolele le construeste din pea-
trä, la Stänesti si Bálteni cardmida aparentd ce s'a tencuit ul-
terior.
Cel mai uzitat sistem fu combinarea celor douä materiale, casi
la bisericele bizantine "din epoca Comnenilor i pänä la Athos, se
gäseste dela Domneasca din Arge i Oa in ultimele timpuri. Fa-
tada Domneascä e construita jos din bolovani mari, prinsi in mor-
tar si'ntre paturi de caramida ; mai sus petrele sunt mai mici pi
mai regulate, la frontoane un tuf calcaros i poros ; arcadele i cor-

') Dupa Neculea, op. cit.' p. 199

') 14. Draghiceanu, B. C. M. 1." 1912, p. 107

www.dacoromanica.ro
 255

nisele din cärämicla aparen(ä prinse in straturi de mortar egale ca

märime 1). La Vodita petre de riu cu var si cärämidä ; tn di-Amid
si peaträ aparentä a fost zidtt la Inceput narthexul Tismanei, mai
apoi dramicia tencuitä. Din peatrá si numai la exterior din call-
midá e ziditá constructia introductivä a Coziei. Sistemul carämidei
aparente la Bolnita Coziei, la Arnota, Stelea, M-rea dintr'un lemn ;
dar mai tirziu s'a acoperit cu tencueli. Bisericele din epoca lui
Stefan au intrebuintat peaträ de flu si dramida, aceasta mai ales la
fatade pentru decoratie. Muchile verticale ale bisericei dela BAlinesti
casi cornisa de sub strasina e lucratá din peatra ; sub cornisä rill-
duri de drämidä decorativa. Bisericele din veacurile XVII-lea si
XVIII lea : mai mult caramida tencuitä, afarä de frumoasa cioplitura
in peatrá dela Trei-Erarhi.
Nici dupá elemente arhitectonice constructive nn se depärteaza
constructia introductivá a monumentelor rominesti de invaláturile bi-
zantine, aplicandu-le In deosebi dupä cum le transmisese mesterii
athoniti sau din celelalte centre dela sftrsitul istoriei artei bizantine.

C. Elemente decorative
Vechile biserici, spre deosebire de clädirile moderne rominesti
tntrebuintau foarte rar acoperirea zidärlei cu tencuialä ; nu numai din
lipsa mortarului .- varul se transporta greu, caci nu se gäsea pre-.
tutindeni- ci si din convingerea cä decoratiile legate de acest mate-
rial superficial nu sunt durabile. De aceia artistii vechi au reluat
metodele duse la minunate roade in artele de peste Dunäre in de-
coratia externä adäugandu-le pentru Moldova in special, originalita-
tea minunatelor fresce, care au smuts strigite de admiratie cunos-
cátorilor cind le-au vAzut 2).
I. Fatada vesticä a bisericei se impodobeste sub :forma cea
mai usoara, dar si cu efecte neastep(ate, prin alternarea pâturilor de
piaträ cu cärämidä, cum am vazut la Domneasca din Arges. Con-
trastul de culori minunate si vii, deosebirile armonioase din ordinea
asezärii cärämizilor-mai variat la fatada narthexului-adáugau con-
structiei introductive un merit, pe care-I imprumutä intregii clädiri.
S'a fäcut o justä apropiere in ornamentatie cu Lesnovo din Serbia
si mai ales cu Trapezita din Tirnova. 3) Cu vremea se generali -
zeaza ornamentarea cu cdrmid ca la Snagov, Bolnita Coziei si

9 N. Ghica-Budesti Curtea DomneascA din Arges", p. 116.

8) Ch. Diehl, impr6sions de Roumanie" tn Revue des deux mondes"
15 lunie, 1924.
8) Drdghiceanu Domneasca din Arges" p, 76

www.dacoromanica.ro
 256

apoi cu cardmizi aparente, piatra imitindu-se prin päturile de mor-

tar sau prin tencuiaM. Veacurile al XV-lea si al XVI-lea au intre-
buintat aproape frä exceptie sistemul pe care I-am exemplificat in
paragraful anterior, combinat cu reliefarea arcaturilor oarbe pe un
rind sau cloud. In aceiasi epoca In Moldova apar rindurile de oc-
nite si teracotele smältuite, a cdror epoca de glorie fu de scurtd du-
rata, ceiace ne face sä credem ca s'a datorat unei scoale locale din
Moldova dela finele veacului XV-lea la finele celui urmätor. Din
veacul XVII -lea se generalizeazd decoratia ciubucelor cu frizele de ai-
cade si ocnite.
La Sf. Dumitru din Craiova '), fatada avea decoratia ca la
Domneasca din Arges, cu deosebire ca aici cärämida e si verticala
Mind piatra din loc to loc, mai apropiat Inca de bisericele bi-
zantine.
Teracote smlluite de origind straveche sau medievald o-
rientala 2) au fost Intrebuintate mult la bisericile lui tefan cel mare.
Pastrate cu anevoie din cauza fragilitätii lor i acoperite cu tencu-
iald, s'a descoperit urme la Sf. loan din Peatra, Sf. Neculai din Iasi
Popäuti, Bälinesti, Sf, Gheorghe din Härldu, Borzesti. Erau lucrate
in tara, uneori se exportau chiar, de diferite culori si márimi, !moo-
dobite cu semne simple sau cu figuri reliefate eare aminteau minu-
natele glafuri mesopotame. Lor le corespund frumoasele discuri cu
mari rozete orientate depe toate fatadele episcopiei din Arges, sau
dela biserica Coziei i Dansus din Ardeal. Duna Stefan cel Mare
n'au disparut cu totul. De§i la Probota si Humor nu apar, se regd-
sesc la Sf. Gheorghe din Boto§ani, la Aroneanu, unde sunt de trei
forme : frunze de stejar, stea cu sase vIrfuri si disc rotund ; la Trei
Erarhi, unde au cant fail a mai fi restaurate, decoratia bucurin-
du-se de alte resurse sculpturale, care i-au adus faima artisticä. In
Muntenia s'au tntrebuintat mai putin. Cele mai cunoscute sunt gla-
furile de la Snagov, insirate sub stresind, din piaträ sau caramidd,
cu o cruce bizantina la mijloc ; 3) turnul narthexului dela Stelea e
decorat cu teracote smältuite In verde 4).
Arhivolle sau arcaturi apar tntai la Snagov, ortnduite din
cardmizi puse pe lat : päretii laterali ai narthexului au hid un rind
de arcade Matte la zona inferioard. La Domneasca din Ttrgovlste
sunt cloud rinduri despartite printeun brtu orizontal si compuse din
ciubucuri rotunde concentrice. Baza turnului principal dela Episco-
pala din Arge§ e impodobitä cu arcaturi ce se Incalecd. Un rind
de arcade mari, lucrate din cdramidä asezatd vertical, Impodobeste
fatadele frumoase ale Bolnitei Coziei ; la fel apar la Sf. Dumitru din

1) Dupa o fotografie Inainte de restaurare.

'). P. Constantinescui insemnari de arta romineascr, Ia§i 1925
pp. 9-12.
") A. Odobescu, op. cit., p. 20.
4) N. Gabrielescu, B C. M. 1st.", 1908, p. 81.

www.dacoromanica.ro
 257

Craiova §i la toate bisericile lui Brincoveanu. Biserica Mare dela

Hurezi are in arcaturi rozete de-un lucru complicat. Paraclisul e de-
corat cu arcaturi Mate la mijloc de un briu orizontal format din
cloud rinduri de zimti de caramizi tencuite ; ferestre mici deasupra,
mari dedesuptul briului. Paraclisul Mogo§oaei are peste doud brie
drepte rinduri de arcade foarte lungärete sentretdiate cite doua in
lant ; la nivelul bazei ce sustine coloanele pridvorului pe fatada nar-
thexului un briu peste care trei chenare Inchid spatii goale, iar dea-
supra acela§ ornament de arcade 1). Adaosurile in inältime si turla
dela Stanesti-Vilcea au fost decorate cu arcade in forma de lu-
nete.
Decoratia externd prin impadirea fajadelor in cloud zone
cu ajuiorul unui ciubuc, care merge Oa la pridvorul fiber, este
un mijloc de-a deosebi cele doua stiluri ale artei rominesti. Un brit,
sucit in aceia§ directie Impärtind pdretele in cloud zone egale-in Munte-
nia ; un brin cu funide intrerupte si inversate disbártind doul zone nee-
gale in Moldova. S'a fixat ca data secolul XVII-lea ; am gäsit totusi date
si mai vechi 2). La Curtea de Arge§ briul e format din patru funii
deosebit lucrate, imparte In douä registre, cel superior din arcaturi
cu rozete fin lucrate ; pe fatada vesticd se urea deasupra u§ii ca un
chenar dreptunghiular. Poate cel mai vechi sd fie considerat singu-
rul ornament dela Vodita ; un rind de piatrd e§ind afard ca un ciu-
buc 3). Un brtu simplu de 'peaträ desparte cele douä etaje ale do-
potnitei dela Balinesti ; un ban specific muntean la Tutana. La Dom-
neasca din Tirgovi§te sunt doua rinduri de arcaturi cu ciubuce de
tencuialä, separate de un brin orizontal, format dinteun ciubuc ro-
tunjit mai jos si doul rinduri de zimti de cárdmidd. La pridvor
brilll se ridicä mai sus prin cotituri in unghi drept, un rind de ar-
caturi mai mici la partea superioarä 4). La M-rea dintr'un lemn ciu-
bucul, care desparte arcadele, se urea' in dreptul narthexului ; la
Govora uniform, un singur ciubuc fára säpaturi la Arnota. La Ste-
lea un briu de peatrd, format din trei suvite, desparte si fatadele
narthexului In doua zone, cea superioard impodobita cu fidde putin
adincite. La Lude§ti un rind de firide dejurimprejurul narthexului si
legate cite doua pe un plan mai jos ca acele depe fatadele bisericii ;
deasupra un brîu cu linii dintate 5).
Fatadele bisericei mari de la Hurezi e decoratä cu doud rind-
dud de chenare compuse din fuse cilindrice §i despartite printeun
briu ca o ghirlanda de foi decorative !titre cloud rinduri de zimti de
cárdmidä ; doua zone cu ocnite dreptunghiulare jos, rotunde sus si
cu discuri de tencuiala imitind pe cele de piatra dela Arges ; la

1) V. Draghiceanu, Palate1e noastre domnesti" Bucuresti 1913, p. 12, 25

5) P. Constantinescu-14 lnsemnari de arta romineasca" Iasi 1925, pp.
9-12.
5) V. Draghiceanui B. C. M. 1st", 1912, P. 108.
4) Ghika-Budesti, B. C. M. 1st", 1910 p. 22.
5) St. Lapedatu, B. C. M. 1st." 1908. p. 165.

17

www.dacoromanica.ro
 258

pridvor ocnitele rotunde sunt pe un plan mai jos. La schitul Sf.

Stefan briul, ca o jumatate de cilindru si Intovard§it de alte cloud
mai mici, desparte cloud frize de arcaturi 1). 0 simpla centurd des-
parte registrele de arcaturi la Grecii din Bucuresti ; torsada dela
Doicesti e mdrginitä de doud rinduri de dinti de feresträu ; unul
simplu la Fagaras. Ciubuc cu cloud rinduri de ocnite deosebite, mai
putin bogate, la paraclisul Mogosoaei, la biserica din Cdlugdreni-
Dolj si la alte biserici, dar fiecare addogind un amánunt original,
ceia ce denotd bogátia spiritului inventiv al artistului romin.
La Surpatele briul e format din trei ciubuce, cel din mijloc
mare din foi §i frunze impletite 2) ; la Vädeni un briu format din
doud finduri de esituri si scobituri alternative 3) ; la Cor-
bii Mari un ciubuc si cloud rInduri de firide, cele de jos arcuite, cele
de sus incadrate In al doilea rind de ocnite, pe toatd biserica 4);
la Ramesh un rind de ocnite cu arcurile dublate. La Stánesti si Strä-
jesti din Vilcea peretii de sud si nord ai pridvorului sunt decorati
cu patru firide lungi, inguste si rotunde sus, iar arcurile galeriilor
decorate prin tesiturile stilpilor octogonali ce se prelungesc in jurul
arcurilor 6). La Soimäresti-Gorj intreaga bisericd are cloud briuri de
cite cloud Impletituri suprapuse si douä rinduri de scobituri, deasu-
pra lor arcade 6) ; la Mäldäresti decoratia bogatä dintr'un briu lat
riclicindu-se la pridvor deasupra arcurilor si un alt ciubuc sub
stresind, intre firide rotuntite scurtindu-se In dreptul pridvorului.
In Moldova firide apar Ind de'a bisericile lui Stefan cel Mare.
La Bälinesti cloua etaje de firide semicirculare imediat sub stresind.
cele de sus mai mici si de cloud ori mai multe ; la Borzesti un rind
de firide sus si arcade lungi pind la soclu in a doua zond ; cloud
rinduri de ocnite se mai gäsesc la Sf. Gheorghe din Hirldu, BAH-
nesti, Sf. Nicolae-Dorohoi, Voronet, Sf. . llie din Suceava, Sf. loan din
Piatra, M-rea Neamt ; trei rinduri la Sf. Nicolae din Iasi. Aceiasi de-
coratie se pästreazd la Sf. Gheorghe din Suceava, unde pe fatada
vestica rdmine numai un rind de ocnite la Homor, la Probota un
singur rind pe fatadele pridvorului si numai pe naos cloud rinduri,
la Sf. Gheorghe din Botosani aceiasi distinctie ; o centurd de zid se-
pat-A registrele la Episcopala din Roman, cu trei rinduri de arcaturi ;
un singur rind numai la Moldovita, Slatina si Toclireni. La Dra-
gomirna cloud pänd la fatada vesticd a narthexului, la Galata cloud
rinduri la pridvor. La Aroneanu o decoratie mai aparte : imediat sub
acoperi§ alearga trei dungi scoase Ina farä, dedesubt firidele in rind
cu ferestrele de aceiasi mdrime, deasupra pämintului alle firide mai

1) I. Vulcan ,,Schitul St. Stefan dela Hrezi" In B. C. M. I." 1908 p. 158.

') Traianescu, B. C. M. I." 1911, p. 100.
5) Stefulescu, Gorjul istoric" p, 308.
4) V. Dräghiceanu, B. C. M. I." 1913, p. 75.
5) Traianescu, B. C. M. I." 1911, p. 18.
4) Stefulescu Gorjul lstoric", p. 216.

www.dacoromanica.ro
 259

inguste. La Trei Erarhi cele clotiä rinduri de ocnite apar la partea

de sus a zonei superioare, dispärtitä de zona inferioard prin trei
bogate ciubucuri in peatrá din impletituri intoarse si dinti zimtiti ;
la Cetätuia un brill mai simplu si douä rinduri de firide. La Socola
un rind de ocnite mici pe friza superioard, altele si mai mici in
locul briului. La Mera si Curalari o simpla linie.
0 decoretie originald impodobeste fatada paraciisului de la
Doicesti : un chenar din cloud rinduri de ornamente din gute triun-
ghiulare, care se repetá sub stresind si un rind de zugráveli in zig-
zag 9. Fatada dela Vdcdresti loveste pläcut prin triunghiul de peaträ
sus, sub care un rind de ocnite lungdreate sunt märginite de un
brdu impletit.
Unele biserici mai noi, mai ales din secolul XVIII, primesc
la fatadd o decoratie putin obisnuitä, de provenientd occidentald.
Un fronton rotunzit la dealul, impodobit cu desenuri bogate, se deo-
sebeste de frontonul triunghiular cu o rozetd mare ajuratä dela An-
tim ; frontoane circulare bizantine incd la Episcopala din Arges, Mi-
tropolia din Ttrgoviste si Brädesti ; gotice la Slatina si Neamt.

2. Usi si ferestre. Pásind in interior privirea se opreste pe

chenarele spdrturilor, mai totcleauna lucrate cu ingrijire si decorate
cu podoabe ce dovedesc numeroase influente. Peretii nu sunt pla-
cati cu marmord, ca si la bisericele mai noi bizantine, acoperiti nu-
mai cu fresce pe toate fetele si colturile. Pavajul mai ingrijit lucrat
din piatrd si cdrämidd. Lespezi de peaträ la Dealul si Pärhäuti con-
temporane, li cea din urmd numai in narthex, restul bisericii nu-
mai cu cardmidd ; biserica si bolnita din Hurezi, la Surpatele, MA-
näilesti, Mälddresti. Din cdrämizi asezate pe lat la cele mai multe
narthexe tocite de pasii credinciosilor, la Popesti, Vlasca, Bolnita
Coziei, Schitul Stänesti, Spirea Veche -mari si egale in narthex, de
diferite márimi In pridvor.2) Pavaj de marmord era la Sf. Gheor-
ghe din Bucuresti.
We narthexelor si pridvoarelor din Moldova sunt lucrate in
cea mai mare parte gotic. Chenare duble sau triple care se impre-
uneazd la capetele de sus in doud sau trei intretaieri, peste care un
chenar dreptunghiular domind ; colonetele aplicate au o micd bazä
poligonald sau dreptunghiularä, färd a ajunge pragul. Usi cu arcuri
sfarmate la Rädäuti ; la Putna cu usorii narthexului masiv sculptati,
iar ai pridvorului de-un gotic mai slab ; la cele mai multe din bi-
sericele lui Stefan, la Piatra mai complicatä, la Sf. Gheorghe din
Suceava mai ina,te ca la Borzesti. De un profil si mai pronuntat
gotic la bisericele ardelene Vadul si Cetatea de Bain, una din cele
mai frumoase usi la Slatina cu triplu profil gotic. Exceptional la bi-

1) V. Draghiceanu Gorjul Istoric p. 216.

') 1. Traianescu, Schitul Stanesti" B. C. M. 1., 1911, p. 21

www.dacoromanica.ro
 260

serica lui tefan dela Baia, care in locul portalului gotic are unul
romanic, un cadru de cercuri in relief. La St. Dumitru din Suceava
emblema frii e sustinutd de doi ingeri-primul caz de figurg orne-
neascá in relief. La Probota bazele sculptate cu arabescuri orien-
tale, usa spre naos are profilul dublu gotic, casi la Homor, Sf. Du-
mitru din Hirläu, Bistrita, Sucevita, Dragomirna, Trei Erarhi, Stelea
din Tirgoviste, Casin, Cetätuia-la al cgrui pridvor sunt de-o nai-
vitate orientall
In Muntenia se 'mpodobesc cu acolade i sculpturi biolo-
gice, de provenieng pur bizantin. Ambele usi dela Domneasca
din Tirgoviste au chenare de piaträ sculptate, cu arc in forma de
acoladá ; la fel usa ingustä a pridvorului dela Bolnita Hurezi ; la
PIrloi usorii sculptati in lemn. Elementul floral apare la bise-
ricik sau adaosurile mai noi, de origin occidental, amintind
departat Renaterea. Cazuri mai rare cu profiluri gotice ca acel
fin dela Sf. Imparati din Trgoviste. Usa narthexului dela Cotroceni
are un cadru frumos sapat cu flori ce pornesc dela leii de jos si
se 'mpletesc pang sus, mai bogat se repetä decorul la Vácgresti cu
lei, flori i serafimi, Mäldäresti i pridvorul M-rei Neamt, lucru de
data mai noug minunate, flori pline de gust italian. Inträri monu-
mentale la bisericile mari ale Munteniei : Dealul, Arges i Hurezi.
Intrarea dela M-rea Dealul se terming cu o arcaturg in plin cintru
cu boltarii de marmorg rosie i albg i täiati dupg sistemul arab 1),
la Episcopola din Arges intrarea de marmorg cu boltarii in culori
variate denotä aceias origing ; portalul de marmorä dela Hurezi e cu
vulturul tdrii i cel cantacuzinesc ; acelas la R. Sarat cu simbolurile
apostolilor, un dublu cadru de flori la Doicesti. La Bálteni pervazul
e decorat cu rozete rotunde, legate cu un briu circular.
Spatiul se 'nchiclea cu usi de lemn masiv i trainic, dintr'o
singurg bucatä sau doug canaturi, simple sau sculptate artistic u-
neori. La Arges s'au irnpodobit usile de bronz cu motive, bizantine
dar nu Vim dad imitä pe cele vechi. S'au pastrat usile dela Putna
din lemn de stejar, cu bumbi mari de metal, la bisericuta Turbati
Snagov doug canaturi vechi-legenda spune cA provin dela o cIA-
dire cufundatä-cu sculpturi in panouri. La Arnota usile sunt sa-
pate á jour cu flori, figuri reprezentind Buna-Vestire i cloud me-
dalioane, care au fost toate impodobite si decorate ; la fel usile
Bolnitei dela Bistrita. Usorii de peaträ frumos lucrati dela Pante-
limon Bucuresti inchid o usg de lemn sculptat cu bourul Moldovei
si vultur imperial. Pridvoarele libere prezintä un cimp pentru sculp-
turi la parapetele care uneau bazele coloanelor. La Stavropoleos,

1) Elie Popescu, op. cit., p. 74.

www.dacoromanica.ro
 261

casi la Hurezi, parapetul e impodobit cu ornamente fiorale ; la Stay-

ropoleos apare i un leu ndpraznic 1).
In preajma uii - deasupra, in timpan i peste lintou sau pe
laturi - se asezau inscripffile sapate in piaträ, alteori impodobite
cu chenare artistice. La stinga i dreapta inträrii dela Dealul, piza-
nia intre cloud rinduri de peatra, e inconjuratä de-o impletiturd gec-
metricd ca o broderie 2). La Arges inscriptiile se afld pe laturile fe-
restrelor, ce sunt inconjurate cu ornamente ; frumoasá la Fagaras,
una sculptatá inafard si alta pictatd in interior la MAgureni, la Ste-
lea inteo deschidere mica deasupra uii, la Hurezi e'ncadratä de un
chenar infAtisind o ramurd de a canthos cu flori, la Vdcdresti cu
coroana zimbrului i vulturului. La bisericile din Moldova pisania
are aceleasi asezdri, des impodobitä cu capul de zimbru ; multe au
literile in relief sculptat remarcabil, margenile mulurate, La usa exo-
narthexului dela Sf. Neculai din Iasi, in pridvor o inscriptie in le-
gaturd cu Judecatä din urma. La CetAtuia deasupra usei pajura e
incadratd cu un profil intre cloud colonete sustinind o cornisd sub
care se did inscriptia ; la Slatina bourul in ultima formula ar-
tisticd.

Ferestrele urmeaza aceleasi linii ale usilor. In Moldova dela

Rddduti la Cetdtuia, spârturi inguste senalte de profil gotic, gemi-
nate, uneori trilobate la partea superioard, lasd sd pátrundd o lumina
discretd in mica incdpere a narthexului. In naos ferestrele sunt mai
putine, deobicei cate una pe peretii laterali, cind se adaugi pridvo-
rul i infrared se fice pe laturi, pdretele vestic primeste una sau
mai multe ferestre. In epoca lui Stefan sunt totdeauna ferestre mai
mari ca la restul bisericei, de forind goticA si mai impodobite, cu
ornamente din rozace, trefle si solzi de peste ; in epoca lui Rares,
cit zidul. La pridvorul adaos dela Rdcläuti o fereastrá vesticd tri-
cond sus, cu capetele arcuirilor sustinute de mici console ; pe la-
turi cloud de profil gotic frInt asemänätor cu cadrul uilor. Sf.
Gheorghe din Suceava primeste lumina prin cloud spârturi mici go-
tice la sud, trei la fatada vesticd a pridvorului dela Neamt, cu po-
doabe de un gotic inflorit. Narthexul dela BAlinesti are cloud fe-
restre geminate cu ogive inflorite Minunat impodobite sunt cele
trei ferestre mari din päretele apusean al Putnei cu trei ochiuri in-
tretdiate, formeazd trei bdi despärtite prin fine colonete gotice, cu
vitralii i cu cite un cap de tron ca ornament. Aceleasi ferestre
mari la Slatina si din Botosani la biserica Sí. Gheorghe decorate
cu rozace gotice ; la Trei lerarhi cite o fereasträ inaltä cu zdbrele
deasupra uii i cloud similare la fatada vesticd ; pridvorul si nar-

') Reprodus la Gh. Nedioglu B. C. M. 1. 1924, p. 168.

') Elie Popescu, op. cit., p. 74.
s) Ghica-Bude§ti, B. C. M. 1." 1911, p. 211

www.dacoromanica.ro
 262

thexul dela Probota aveau Inainte 12 ferestre mari cu chenare §i

stilpi§ori (meneaux) de peaträ cioplite gotic, apoi s'au astupat In
total sau in parte läsIndu-se deschideri mai mici dreptunghiulare.
In Muntenia forma lor variazd ; de obicei sunt inalte §i inguste,
terminate dreptunghiular sau in plin cintru. La Dealul sunt doud la
vest pe marginile intfärii ; la Arge§ 16 ferestre svelte, la Domneasca
sunt prevAzute cu zdbrele, la Cotroceni, Väcäre§ti §i Govora ramele
sunt din ciubuce tdiate frumos in piatrd. Originale sunt ferestrele
dela Surpatele-Vilcea ; in jurul ramurilor o ornamentatie stacatä din
ramuri §i frunze Incadrate Intre cloud ciubuce inguste. Largi §i drept-
unghiulare sunt ferestrele dela Hurezi ; cu ornamente gotice sprijinite
pe rozete la Spirea veche.
Bucurindu-se totdeauna de atentia arhitectului §i a sculptorului,
u§ile §i ferestrele se disting bine la cele doud stiluri. In Moldova mai
inguste, sunt lucrate in manierd goticd, influentä occidentald expli-
catd prin desele raporturi cu Polonia §i Ungaria, dupä cum in cons-
tructia generald primeste inspiratiile orientale i armene. In Munte-
nia influente mai puternice bizantine, prin legdturile mai dese de peste
Dundre §i occidentale prin mijlocirea Serbiei si Dalmatiei.

3. Pictura. Deasupra inträrii in coltul timpanului sau peste

u§ori cloud spatii erau rezervate zugrdvirii hramului-numai la E-
-
piscopala din Arges in load vechii picturi s'a lucrat un mozaic
modern §i deasupra pisania lucratä in piaträ, foarte rar In lemn,
sau In zugräveald. De asemenea rar se a§ezau in altä parte pisa-
niile ; la Schitul StAne§ti deasupra golului dintre narthex §i naos o ins-
criptie din 1537 vorbe§te din partea ctitorilor. Inscriptia rare ori
lipse§te, ca la Mitropolia din BucureVi unde locul impodobit dea-
supra u§ii a rAmas vdduv din pricinä cä ctitorul luase drumul pri-
begiei Inainte de a termina monumentul. Inscriptii zugravite, dintre
monumente Insemnate, la Voronet pentru narthexul adaugat de mi-
tropolitul Grigore ; la Cozia deasupra u§ii spre naos.
Patronul era zugrävit la prima intrare sau la u§a spre naos
mai rar. La Domneasca din Arge§ Fecioara cu Sf. Neculai incadrind
pe Christ ocupd tot spatiul frontonului ; o altá icoand frumoasd a
Fecioarei la Dansu§, iar la Moldovita in scena Bunei Vestiri. La
Domneasca din Tirgovi§te scena Adormirii Maicii Domnului cu co-
pilul inteo pozä foarte originald ; Isus cu capul dat pe spate, se tine
cu minile de umerii mamei care vrea sd-1 sdrute. Tot a§a de ori-
ginald e zugräveala de la timpanul M-rei Secu ; pe un tron cu trepte
stä Isus Inteo atitudine indreatd binecuvintind pe ctitorii in picioare

www.dacoromanica.ro
 263

oferidu-i rulouri desfäcute. La Voronet patronul Sf. Gheorghe e zu-

grävit de trei ori, Intdi deasupra usii din nárthexul vechi spre naos,
figurat stind pe tron in atitudinea atot puternicul" ; In altar aláturi
de Isus primind dela Stefan cel Mare biserica si pentru a trei aoard
1444 usa sudicä in noul narthex si in cealaltä parte mitropolitul
ziditor. Dupä descrierea lui Paul d'Alepo Sf. Sava din la§i avea
numai o intrare cu icoana sfintului deasupra ; la Trei lerarhi icoana
patronilor, ciopliti cu mare mdiestrie" deasupra u§ii spre narthex ;
si la Sf. Vineri era pictat Muntele Sinai, cdruia era Inchinatä bise-
rica. Cind erau dottä inträri se reprezenta la una hramul, la cealaltd
Isus sau $t. Maria ; clnd inträrile se faceau la un pridvor adaugat
si hramul se gdsea deasupra uii vechiului narthex, atunci se re-
curgea la personagiile iconografiei crestine ca Isus si Maria, cum e
la Voronet sau grupul Trimorfon, prea cunoscut picturii bizantine :
Isus pe tron cu Maria, Sf. loan si doi arhidiaconi, ca la Rd-
däuti.
Marea originalitate a picturii monumentelor vechi romfnesti,
mai frecvent In Moldova, o constitue frescele externe, pufin o-
bisnuite In aria bizantind ; urme s'au pastrat tocrnai tri depärtata
Catalonie, unde mai multe biserici prezintá zugráveli externe la fa-
tade si portaluri, uneori teracote smältuite 1). In special zugrävelile
minunate pe albastrul clar si puternic dela bisericile din Bucovina :
Voronct, Sucevita, Homor si altele, dela peretele vestic al pridvoru-
lui si WA' la absida altarului, s'au pastrat spre uimirea contimpo-
ranilor 2).
Afard de bisericile citate, au mai fost zugrävite Inafard Sf.
Neculai din Iasi, Radduti, Sf. Gheorghe din Hirläu, Pdträuti, Bälinesti,
Sf. loan din Vasiui, Putna - deci mai toate bisericile lui Stefan,
trebuie sá fi fost acoperite cu frese externe, dar posterior. La Sf.
Gheorghe din Suceava pictura se pästrase numai pe päretele sudic.
La Probota uele cloud rInduri de tencuiald corespund cu cloud fin-
dud de picturi, urme de ingeri si sfinti se mai vâd i acum sub
var. Fatada vestica a bisericei lui Rare§ dela Baia era impártitä In
benzi cu medalioane de sfinti sau scene, Inconjurate de rinsouri ; 3)
urme s'au pastrat si la RIF. Moldovita, Slatina Sf.. Gheorghe din
Botosani au cite un singur rind de firide pentru a lasa loc zugrá-
velilor externe ; La Arbora st Sucevita se mai pästreazd Inca In forma
originalä. La Galata si Aroneanu nu mai apar, ceia ce dovedeste
cd aceastd practic s'a redUs numat la epoca lui Rares,
stralucild §i sub alte raporturi. In Muntenia se pare cd fatada
Episcopiei de Arge§ va fi avut i picturi, pe lingä celelalte podoabe-

1) Puig, Cadafalchy op. cit., p._8.

2) Puternic impresionati au fost bizantini§tii in congresul din 1924. Ch.
Diehl le compara cu mozaicurile dela Sf. Marc §i Orrietto.
3) Dintr'o excursie de acum trei ani pentru Probota ; in 1909 pentru
Usponia la Ghica-Bude0i C, B. 1." 1909, p. 71.

www.dacoromanica.ro
 264

dupA márturisirea unui cälAtor englez Chisbull (1670-1733) I). Se

obisnuia mai ales sä se acopere cu picturi ocnitele si arcadele la
partea superioara. S'au pastrat panä azi chipurile de sfinji dela fa-
tadele MAIdarestilor, inferior lucraji, producând Insä un efect plácut
In raport cu coloarea alba a zidului 2). Cateva picturi Inca la Doi-
cesti, Cozia, Stavropoleos.
Picturile pastrate la Homor si Voronej ne lámuresc asupra
celorlalte fresce externe care ne intereseaza. Pilastrii pridvorului de-
la Humor sunt Impodobiji cu patru registre de sfinji in picioare, iar
pe peretele vestic al narthexului Judecata de apoi dela registrul cu
perdele de jos ¡Ana sus. Celebra scena e lucratä dupa canoanele
Manualului : Deisis in centru, de sub tron focul gheenei si grupele
celor doua cete pe laturi. Dar aceastä scena e mai puternic redata
pe päretele vestic dela Voroneit- e poate cea mai dramatizatcY
Judecald de apoi din iconografia romtn. Deasupra Pantacra-
torul In medalion cu dotiA canaturi pe care le deschid doi ingeri,
apoi animale apocaliptice, doi uriasi Arhangheli la capetele Zonei,
urmeaza grupul Deisis cu Isus pe tron druia se roaga Maria si loan
Botezatorul, alaturi Moisi cu tablele legii ; rancuna ortodoxd" -
cum regreta catolicul Diehl-a adäugat pe Latini, 3) !Ind cele nota
rInduri de popoare ce vin la judecata ; apoi grupul alesilor cu Sf.
Petru, patriarhii cu sufletele celor buni in poale, focul gheenii la
dreapta cu toate caznele pacAtosilor.
Páretii de sud si nord ai construcjiei introductive sunt acope-
riti cu picturi In 5-6 registre ; dela pamint avind un rind de perdele
galbui ce'nconjoarä intreaga biserica Innauntru si inafara, foarte vechi
in arta bizantind ; 9 sfinji si scene de martirizAri In planurile mijlo-
cii.-Pe pArejii narthexului dela Humor apar scene din lmnul Aca-
fist obisnuit la bisericile bizantine in naos sau narthex ; si'n icono-
grafia romtra se picteazä in interiorul narthexului ca la Stavropo-
leos si altele sau In naps ca la Golia, Cetäjuia, etc.5)
Alte scene rare scoase din narthex afara sunt : reprezentarea
primului ciclu biblic si chipurile extrem de rare ale filozofilor antici.
Scena pacatului lui Adam si crima lui Cain pia lá pocäinja lui,
pe care le-am vazut redate frumos in interiorul narthexului dela Do-
chiariu, apare pe primul registru de sus depe perejii nordici ai nar-
thexului si pridvorului dela Voronet-indiciu ce ar arunca bnu-
iala c pictura a fost lucrat, cel pulin pentru partea anteti-

9 Dupg niste stampe publicate in 1801 de S. Gosnell, cf. 0. Lugosi-

anu Stampe vechi infgtisind mingstirea Curtea de Arges" B. C. M. I. 1911,
pp. 24-26.
') I. Traianescu Bis. si culele din Muntenia", B. C. M. Ist", p. 63.
3) Ch. Diehl Impressions de Roumanie" R. d. d. mondes5, p. 837.
4) P, Constantinescu-lasi Bizant. in Rominia" p. gg.
5) 0. Tafrali Iconografia Imnului acatist", p. 56.

www.dacoromanica.ro
 265

aura' dupd ce s'a addugal exonarthexul la 1547.1) Figurile per-

sonagiilor antice-curiozitate in inconografia crestind pe care'n
Intreaga picturd bizantind nu le-am gásit de cit la Iviron, apar pe
peretele nordic al narthexului dela Voronet, Intováräsite de expresia
Helene §i pe fatada vesticd a schitului Strimba din Gorj, unde sunt
intováräsiti de Sibile 2).
In interior orInduirea pástreazd dispozitiile generale ale icono-
grafiei athonite. Pe laturile 1nträrii ri narthex sau In pridvor, cite-
odatá pe paretii naosului dinspre narthex si foarte rar in altar (Voro-
net)- sunt reprezentati efilorii cu familiile lor. Si'n arta romind
rnesterii zugravi au ramas celebri anonimi ; numai largheta lui Brin-
coveanu si toleranta vreunui ctitor mai mic au permis sa apara nu-
mete si figurile necunoscutilor, ale dror opere au rámas neperitoare
In slonul bisericii mari dela Hurezi sunt mesterii Istrati lemnarul, Vu-
casin Caragea pietrarul si Manea Vataful de zidari, deasupra lor
ispravnicii mai mici ai lucrdrilor: Badea PIrcálabul si Apostol Vorni-
cul ; mai spre u§a ispravnicii mari PIrvul Cantacuzino, Inlocuit dupd
moarte de Cernica Stirbei.3) Ctitoriii In altar sunt la Voronet Stefan
cel Mare cu familia sa, la Homor familia lui Petru Rare§ si altele,
care nu se intereseazá aici. Asijderea In naos mai deseori apar,
dela departata Lapusna de peste Dundre si ptnä la necunoscuti
ctitori dela Radauti.
Ctitorul faimos dela Domneasca din Arges e reprezentat de
cloud ori, In narthex lingd usä inteo scenr similara cu a a lui Má-
nuel Paleologul de M-rea Sf. Teodor din Mistra, inteo attudine
de prosternare In fata lui lsus i pe un stflp din fata altarului 4)
Poate acela§ Domn e In portretul, semnat cu numele Neculai Alex-
znclru de pe paretele din dreapta narthexului dela Schitul Negru-
Vodd 5). In stlnga narthexului dela Snagov Mircea Ciobanul cu
Doamna Chiajna si trei copii, acela§ domn cu fiul Mihai e zugra-
vit inteo aleasa atitudine de evlavie6), la Bolnita Coziei. La Cáluiul e pic-
tat Mihai Viteazul 7) ; unul din rarele portrete ; In narthexul dela Arnota
Matei Basarab cu familia sa, la Bradu-Tisdu boerii Radu Cornis si Mi-
halcea Vornic cu sotiile lor. Pe páretii interni dela Mägureni Drághici
Cantacuzino cu toti frati sai si famili aBrincoveanu.ln biserica mare dela
Hurez 13 portrete Infäliseaza Intr'un tablou märet familia lui Brincoveanu
pe párete estic, la vest strämosii dupa tan, la sud strámo§ii Inco-
ronati, la nord strámosii dupd mama (Cantacuzen) ; 5) la Bolnita
6) De altfel i dupa coloritul scenelor si fondului se remarca aceast6
deosebire.
8) *tefulescu Gorjul istoric" p.216
8) A. Lapedatu M-rea Hurezi B. C. M I. 1908 p. 56
4) I. Mihail Pictura bisericii domnesti din Curtea de Arges" In Cur-
tea D. p. 182.
5) V. Draghiceanu, B. C. M. L" 1912, p 92.
6) Antonescu M-rea Cozia" p. 26
7) DrAghiceanu B. C, M. L, 1911 p. 124
8) A. Lapedatu Monumentele noastre istorice" p. 166 si Portretele
murale dela Hurezi" pp. 73-78

www.dacoromanica.ro
 266

mai multe nume de cAlugAri si mesteri pe perete si baza coloanelor'),

iar la schitul Sf. Apostoli portretele arhimandritului Ion, Mate! Ba-
sarab si C. BrIncoveanu. Ace las ctitor in narthexul M-rei Surpa-
tele din 1706. La stinga intrArii dela Mamul Brincoveanu cu toti
copiii si cu pArintii ; la sud Matei Basarab si Elena. In pridvorul
dela Popesti vistiernicul Cirstea si Ilina ; alp boeri ctitori la Fedeles-
cioiu, familia banului Corned BrAiloi la Vddeni, cei dela Stänesti
cu biserica in mini-; boerii Obedeni si printul Bibescu la schitul
Stänesti din Gorj; ducerul Hagi Stoian si Serban Cantacuzino la
Väleni de Munte. Mitropolitul Varlam si un negustor lipcan sunt
zugrAviti tinind biserica Turn-Olt, ctitorii si cAlugAri la MAlaresti.
lnainte de restaurarea bisericii sf. Neculai din Iasi Melchisedec
vede pe peretele de apus din interior portretele lui Stefan, Evdochia
si Bogdan-picturd sigur datoritá lui Ruset, care nu stie pe Vochita
Doamna lui Stefan dela 1493, pe peretele din dreapta portretele lui
Gheorghe, Anastasia si Constantin Duca. Inaintea därätnArit bisericii
Sf. loan din Vaslui dela 1818 se vedea chipul lui Stefan zugrAvit
In dreapta intrArii din narthex 2). Pe cel apusean al sepulcralului de
la Probota e zugrAvit Petru Rare§ cu familia sa.3) In aceiasi ca-
merA dela Homor deasupra mormintelor sunt zugrAviti la sud bo-
erul Bubuioc, la nord Anastasia ingenunchiind in fata Mariei cu I-
sus in brate. Desi mormintele ctitorilor dela Secu, Nestor Ureche
si Mitrofana sunt in naos, figurile lor sunt zugrAvite in pridvor 4).
Miron Barnovschi §i mama sa tinind biserica In narthexul ctitorilor
lor din Iasi, la Sf. Sava chipul familiei lui Ion Postelnicul. La Trei
lerarhi Vasile Lupu cu sotia si trei copii, in haine frumoase, spre
apus o notd scend arátá pe domn prezentind biserica lui Isus, in-
conjurat de apostoli si ingeri.
Ace'as cu Doamna si fiii lor StefAnitä si Ruxandra la dreapta
inträrii dela Golia, la stinga ctitorii bisericii anterioare; leremia Mo-
vilA, logofAtul Gordi cu sotia si cu fiu. In dreapta pAretelui dela
Hlincea trei ctitori; la Cetdtuia Duca cu Anastasia si Constantin. La
Mira un arhimandrit tine biserica la dreapta ; la stinga Constantin
si Antioh Cantemir, boerul Motoc si sop sa. La Frumoasa ctitorii
Grigore Ghika cu familia sa si egumenul loasaf Voinescu; la CAu-
senii noi Daniil, mitropolitul Proilavei cu domni, /titre care Grigore
Calimah cu o bisericA.
Scena clasicd a constructiei introductive, Judecata de apoi,
reprodusA cum am vAzut si pe peretele vestic de afard, isi face loc
In interior tot Inaintea privirei celui ce intrd. De asemenea pArti din
iad si rai la Domneasca din Arge§; muncile iadului" - spune cA-

1) Traianescu, B. C. M. 1910, p. 73.

') T. Burada Biserica St. Ioan din Vaslui" Revista p, 1st. Arch. li Fil."
1, p. 420
3) Bals Probota", p. 31
4) Melhisedec, op. cit. p. 22

www.dacoromanica.ro
 267

!Morn! englez Chisbull, se vád in narthexul Episcopalei din Arge§ ;

In jurul intrarii dela biserica mare dela Hurezi sunt zugravite iadul
si raiul 1). Aceia§i scena pe paretele dela intrarea bisericei din Ciuta-
Buzau, la Rucar cu interesante numiri date dracului §i la Carbune§ti
-Gorj, cu amänunte numeroase si conform traditiei. Se pare ing
cä scena a plácut mai mutt zugravului moldovean ; pe lingd exemplele
anterioare §i reprezentarea In interior are cele mai frumoase exemple
in Moldova. ln partea dinainte a bisericei adaosä de Ruset la Trei
lerarhi o mareata Judecatá cu un original pandant ; o legendá In
greceste despre infrico§dtorul tribunal". La Sf. loan din Vaslui pro-
babil din timpul lui $tefan cel Mare §i una mai frumoasá la Trei
lerarhi, care impresioneaza §i pe Paul d'Alepo ; el o descrie in a-
mänuntime §i pare ca cuprindea mai toate panourile importante ale
narthexului-tot lucruri care-ti iau vederile", totul facut de aur §i
lazur".
Afará de aceste scene páretii se'nparteau In frize cu picturi
cam In ordinea urmatoare un registru cu perdele, deasupra sfinti
in picioar'e, altii in medalioane, iar la partea superioará §i pad la
boltile en berceau - ca la Rädäuti, Homor Golia - rafturi de mar-
tiri si caznele lor. La Domneasca din Arge§ sunt scene din viata
Sf. Neculai, intocmai dupä Erminie cu o singura lipsá numai ; 2)
pictorul e slavon spre deosebire de cel al naosului, care e grec.
La Hurezi vietile sfintilor sunt zugravite ca inteo carte deschisä,
multe §i variate, pe toti peretii si pe stilpii narthexului ; la Paraclis
o scena putin obi§nuitä in redarea vietii Sf. loan Botezätorul ; 3) la
Sf. $tefan lapidarea acestuia e impresionanta.
Vietile martirilor in toate frescele dela Voronet, Homor, $f.
Gheorghe din Suceava, Sucevita Dragomirna §i altele dela mánásti-
rile bucovinene 4). Picturile similare din narthexul §i pridvorul dela
Probota singurele interesante 5), reprezinta una din cele mai fru-
moase decoratiuni murale care se poate vedea in tara noastra" 6)
prin t ona lit a t ea dulce a culorilor vechi In deosebi, Ca o a-
poteozá a cre§tinismului se reprezinta pe peretele dinfata a narthe-
xului dela Coltea scena : Sf. Duh paze§te Sf. Evanghelie, catre ei
apostolii §i îngerii la picioárele tronului lui lsus si Maria, la spatele
lor un inger c'o mi§care Oa de gratie 7). In grupe compacte se
reprezinti soboarele egumenice, citarn numai dottä exemple regite ;
la Domneasca din Arge§ si la Golia din Iasi, mai ales pe registre
mari §i Inaltate sus pe pereti ; la Probota cele 6 soboare pe 6 ar-

') ct. Baltazar Frescurile dela Hurezi B. C. M. I." 1909, p.77,

') I. Mihail, idem, P. 183.
°) Baltazar, idem, p, 132
4) 0. Tafrali Les fresque (los églises de Bucovine" Paris 1924, p. 8.
°) Celelalte sunt noi l Írä valoare.
°) Bals Probota", p. 31.
') ct. Baltazar, Frescurile de la Coltea" B, C. M. 1." 1908, pp. 120-132

www.dacoromanica.ro
 268

caturi sunt picturile de cdpetenie ale narthexului 1) Chid sunt cu-

pole cei patru mari evangheli§ti sau alti sfinti acopAr pendantivii ;
pe arcuri prooroci, la mijloc Christ 2). La Probota pendantivii cupo-
lei din narthex sunt acoperiti cu heruvimi, serafimi §i sfinii, pe pen-
dantivii mari apostoli §i episcopi 3). La Coltea pe un pendantiv din
pridvor era Salomea cu capul lui Sf. loan.
Totul era incununat de zugräveala boltii, ce reprezenta suprema
sfortare a credinciosului. Iconografia bizantind fixase pentru cheia
constructiei introductive glorificarea lui Dzeu prin reprezentarea lui
Isus Pantocrator. In mijlocul boltii cilindrice a pridvorului dela Pro-
bota Mintuitorul blind §i märet e'nconjurat de sfinti ce-i deschid u-
§ile ; in spatele !or animale simbolice, cimpul boltii acoperit de se-
rafimi, heruvimi, sfintele coruri - una din cele mai frumoase pic-
turi 4). La Stelea pe bolta narthexului, !sus e intovärd§it de S-ta
Maria §i cu serafimi i heruvimi pe margeni sustinind bolta. Pe
fundul boltii din dreapta dela pridvorul Coltei Sf. loan Botezdtorul
cu fruntea Incretitä pentru a arata severitatea 5), un tip foarte per-
sonal ; in calota centralä dela Coltea §i Hurezi, Christ cu cete in-
gere§ti 6).
DaccY tn Muntenia s'a urmeirit decorafia i efeclul, fn Mol-
dova e o mare varialie fn problemele arhiteclonice,unde apare
narthexul cu trei tncperi. Construclia introductivd din artele
romtne aduce pr.nosul su tntregei arte cretine fie prin bo-
gala folosire a pridvorului fn Muntenia, fie mai ales fn Mol-
dova prin creiarea tipului Malt i svelt, desvoltat i'n lungime;
iar amtndouei pcolile o varialie original a wzrii clopotniler,
ca nicderi tn arta bizantin. Cu daruri bogate istorice zugró-
velile narthexelor romtne§ti peistreazó acekiw ordine bizantin
spre un nou Infeles al celor sfinte, din ce fn ce mai Malt.

9 Bal§ Probota", p. 32.

9 Baltazar Frescurile dela Hurezi" B. C. M. I.", 1908 p. 14.
5) Bal§ Probota", p. 32.
4) II p, 33.
9 Baltazar, ,B. C. M. I." 1908 p. 110 §i urrn,
9 it. C. M. L" 1g09, p. 130.

www.dacoromanica.ro
 INCHEERE

Pornind dela clarificarea terminologiei, care'n studiul actual al

arheologiei romine e lîpsit de preciziunea sjiinjificä necesard des-
crierilor de monumente artistice, am ajuns la fincheerea nevoei unui
studiu migAlos al construcjiei introductive din Intreaga artd bizan-
tinä, care sa fixeze date noi In evolujia arhitecturii respective. Ge-
neralitatea folosinjei unei Incaperi de reculegere explicd Inchegarea
fireasca dintre condijiile spirituale ale religiei cre§tine si realizArile
material-artistice. Temp lul greco-roman, deschis pe colonade, e casa
liberd a poporului din agora sau forum ; biserica cre§tinä e casa
lui Dumnezeu, care respinge sau prime§te pe credinciosi panA'n
locuinja lor vesnicä.
Importanja studiului narthexului se rezumä In meritul de-a fi
complectat noik päreri asupra artei bizantine. S'a spulberat o pre-
judecatä, ca arta bizantind n'are personalitate, nici viajd ; s'a dove-
dit diversitatea pe §coli §i curente, s'a stabilit evolujia generala, din
care au izbindit meritele ei. Cu variatele forme arhitectonice si de-
corative, cu transformarea vechiului tip cu atrium §i pridvor pe co-
lonade in säli spajioase, cu alungirea brajului vestic al crucii, rfdi-
carea cupolelor pe turle mereu mai Matte, disparitia mozaicurilor si
inlocuirea lor cu fresce, cu reducerea elementelor sculpturale spre ul-
timele faze - narthexul si-a Insu§it proprietatea de-a dovedi Incd
odatd superioritatea artei bizantine.
Valoarea pur arhitectonica s'a stabilit prin egala considerare
cu restul clAdirei, cu care face un corp unit, dovadd continua lui
desvoltare catre ultimele epoci. Ca§i naosul se'mparte in cloud pärji
cu rosturi determinate, uneori chiar ca mai multe Incaperi. Valoarea
iconografica stA în fixarea unor personagii §i compozijii : isus Pan-
tocrator, Maica Domnului cu copilul §i Orantd, sfinji patroni ai In-
tregului ciclu evanghelic de pe timpanurile u§elor, scene de martiri
§i sinoade. un adevdrat calendar uneori ; Judecata de-apoi din vi-

www.dacoromanica.ro
 270

ziunele apocaliptice cu sugestivul grup din Deisis. Valoarea sculptu-

raid : cele mai Insemnate podoabe la fatada vesticá si portaluri fall
de sárácia generala a sculpturii in arta bizantiná. Valoarea istoricA :
prin reprezentarea ctitorilor si a celor care-I Inconjurau, din care
multe adu.: date, fapte si chipuri noi ; multe personalitati istorice le
cunoastem numai dupá icoanele lor din frescele narthexului. Tot aici
paginele de istorie din inscriptii si petre mormintate, obisnuite mai
rar fn alte párti ale bisericei.

www.dacoromanica.ro
 -
BIBLIOGRAFIE

Antonescu P. MinAstirea Cozia" Bueuresti 1903

f7 Arhitectura religioat la ROIlltni" Bucuresti 1905
Bachmann W. Kirchen und Moskeen in Armenien und Kurdistan",
Leipzig 1913.
Ballu A. Les ruines de Timgad" Paris 1897.
Bals G. 0 VizitA la citeva biserici din Serbia" Bucuresti 1911
1) 0 bisericA a lui Radu cel Mare In Serbia" Idem 1912
11 Notita despre arhitectura Sf. Munte" Idem 1913
11 Sur une particularitè des voutes moldaves'' Buc. 1924 -
11
Inceputurile arhitecturii bisericesti din Moldova"
Bucuresti, 1925.
Bals G. si Gh ica-Budesti N.
Ruinele bisericilor bizantine din Messembria" Buc. 1912
BArbulescu I. Rdlations des Roumains avec les Serbes, les Croa-
tes et les Bulgares" lasi 1913.
Bayet Ch. L'art byzantin" Paris 1904.
Bel Gertrude Curches of the Tur-Abdyn" Heidelberg 1912
Bénoit Fr. L'architecture. l'Orient" Paris 1912
Berech et t. Cinci biserici vechi din ChisinAu" Chisinäu 1924.
Bogdan N. A. Orasul Iasi", ed. H lasi 1914.
BrAtianu G. I. Vicina" I. Acad. roum. Bucarest, 1923
Bréhier Louis Nouvelles redherches sur l'histoire de la sculpture
bysantine" Paris 1913.
f) L'aft ehrétien, son développement iconographique
des origines A nos ¡ours" Parii 1918
L'art bysantin" Paris 1924
Brockaus
" H. Die Kunst in den Athos-Klöstern" Leipzig 1891
Choisy A. L'art de bfitir chez les Bysantins" Paris 1882
Histoire de l'architecture" Paris 1912.
Ciobanu t. Biserici vechi din Basarabia" Chisinkr 1924.
Cireseanu B. Tezaurul liturgic al sfintei biserici crestine din RA-
skit" II. Bucuresti 1912.

www.dacoromanica.ro
 272

Clausse G. Básiliques et mosaiques chrétiennes" I-II Paris 1893.

Constantinescu-Iasi P. Bizantinismul in Rominia" Bucuresti 1925
1, Insemnari de artä romlneascP lasi 1925
Corroyer Ed. L'architecture romane" Paris
Cretulescu Narcis Istoria Sfintei Mindstiri Gorovei" Dorohoi 1898
Dan D. Minastirea si Comuna Putna" Bucuresti 1905
Diehl Ch. L'église et les mosaiques de St. Luc de Phocide"
Paris 1896.
)3 L'Afrique laysantine" Paris 1896.
)1 Manuel d'art bysantin" Paris 1910
Ravenne" Paris 1907.
Diek Letourneau et Saladin
Les monuments chrétiennes de Salonique"Paris 1918
Dlonisie de Furna Hermineia ton zografon" (greceste), ed Papado-
pol-Kerameus. Petersburg 1909.
Dobrescu N. Din istoria bisericei romine, sec. XV" Bucuresti 1910
DrAghiceanu V. Palatele noastre domnesti" Idem 1913.
In amintirea lui Constantin Brincoveanu" Idem 1914
Curtea Domneascá din Arges Bucuresti" 1923.
Du Cange Glossarium mediae et infimae latinitatis" Lugud-
num 1638.
Emilian St. Bisérica dela Trei Erarhi din Iasi" Bucuresti 1885
Enlart Ch. Narthex" In La grande Encyclopèclie" vol. 24 Paris
If L'architecture chrétien en l'Occident" in A. Michel
Histoire de l'art" 1, Paris 1905
Ebersolt G. et Thiers A.
Les églises de Constantinople" Paris 1913
Ebersolt J. Les sanctuaires de Bysance" Paris 1921.
Filov B. Sofiiskata carkva Sf. Sofiea" (bulgareste) Sofia 1913
ff Starobalgarskoto izkustvo" (bulgäreste) Sofia 1924.
Ghica-Budesti N. Arhitectura bisericei Domnesti Domneasca din
Arger Bucuresti 1923.
Ghica-Budesti N. si Bal§ G.
Mánästirea Probota" Bucuresti 1909.
Glück H Die christliche Kunst des Ostens" Berlin 1923.
Gsell Monuments antiques d'Algérie" Paris 1991.
Heisenberg Die Apostel Kirche in Constantinopol" Leipzig 1908.
Holtzlnger H. Altkirchliche Arhitectur" Stuttgart 1889.
lorga N. Neamul rominesc In Bucovina" Bucuresti 1905.
11 Sate si minástiri" Bucuresti 1 905.
3, Neamul rominesc in Ardeal" 11 Bucuresti 1906.
Istoria Bisericei romine" 1, 11 VAleni de Munte
1908, 1909.
Inscriptii din bisericele Romtne" 1, II Bucuresti 1908.
ff Contributii la istoria Bisericei noastre" Idem 1912.
11
Constantin Vodá Brincoveanu" Idem 1914.

www.dacoromanica.ro
 273

lorga N. Muntele Athos In legaturile cu fárile noastre"

Bucuresti 1914.
. Drumuri si orase din Rominia" ed. 11 Bucuresti 1915.
77
Note polone" Bucuresti 1924.
lorga N. et Bals G. Histoire de l'art roumain ancien" Paris 1922.
!strati Dr. C. Biserica si podul din Borzesti" Bucuresti 1904.
I.

Kanitz La Bulgaria danubienne" Paris 1882.

Kondacov N. Makedonia" (ruseste) Petersburg 1909.
Iconografia Bogomateri" (ruseste) Petersburg 1911.
Kozacl Inschriften aus der Bukovina" 1 Wien 1903.
L aped atu Al. Monumentele noastre istorice" li3ucuresti 1914.
Lasteiery R. de L'architecture réligieuse en France A l'époque ro-
mane" Paris 1912.
Mandrea G. Minastirea Znagovu" Bucuresti 1900.
,, Biserica Domneasc5 din Curtea de Arges" Bum-
resti 1905.
Marian S. Fl. Biserica din Parhäuti" Bucuresti 1884.
Melhisedec Episc Notite istorice si arheologice" Idem 1885.
)1 O vizitä la citeva biserici si minastiri din Bu-
covina" Bucuresti 1885.
Mihail I. Pictura bisericei Domnesti", Domneasca din Arges
Bucuresti 1923.
Millet G. ,.Le monastère Daphni" Paris 1899.
L'art chrétien en Orient du milieu du XII-e sikk
au milieu du X1V-e siecle", Histoire de Fart" Ill,
Paris.
)1 L'art byzantin", Histoire de l'art" Paris 1905.
1

1) Les monuments bysantins de Mistra" Paris 1910.

3) L'école grecque dans l'architecture bysantine" Pa-
ris 1916.
1) L'ancien art serbe" Paris 1919.
Mironescii VI. MbAstirele si bisericele lui Stefan cel Mare" Cer-
nAuti 1908.
Muste N. Letopisetul tkii Moldovii", ed. Kogdlniceanu III
Bucuresti 1874.
Násturel V. P ,,Biserica Stavropoleos din Bucuresti" Bucuresti 1906.
Neculce 1. Letopisetu1 Moldovii", ed. KogAlniceanu II Bucu-
resti 1872.
Odobescu Al. Opere complecte" 'ed. III Bucuresti 1908.
Pamfile T si Nicolau A. Str1mba" Birlad 1919.
Pfrvan V. Cetatea Tropeuty' Bucuresti 1912.
Pératé A. L'archéologie chrétienne" Paris 1892.
If Les commencements de l'art chrétien en Occident",
Histoire de l'art" I Paris 1905.
18

www.dacoromanica.ro
 274

Petcovici Vlad Manastir Studenica" (strbeste) Beograd 1924.

Popescu Elie Kinästirea Dealur Bucuresti 1906.
Protici A. Sästänosti i razviti2 na blg. cArkovna arhitectura
(bulgireste) Sofia 1924.
Puig y Cadafalch Les èglises de Moldavie" Bucarest 1924.
Puiu Dr. I. Ctitoria lui Bogdan cel Man" In ,.Anuarul liceu-
lui de fete din Maur Cernauti 1924.
Ricci Corrado Ravenna" Ravená 1909.
71 Italie du nord" Paris 1919.
Rott Kleinasiatische Denkmaler" Leipzig 1908.
Romstörfer K. Die moldauische-bys. Baukunst" Wien 1796.
Saladin H. Manuel d'art musulman" Paris 1907.
Stefulescu Al. Gorjul istoric si pitoresc" Bucuresti 1904.
7, Man5stirea Tismana" Bucuresti 1909.
Strzygowschi I. Orient oder Rom" Leipzig 1901
Bysantinische Denkmaler" Ill, Wien 1903
Klein Asien, ein Neuland der Kunstgeschiclle"
Leipzig 1903.
Ursprung der christlichen Kirchenkunst" Wien 1920
O. Tafrali Mélanges d'archéologie et d'epigrafie bysantines"
Paris 1913.
7, Topographie de Thessalonique Pets 1913.
17 Thessalonique au XIV é siècle" ldem.
lconografia 1mnului Acatist" Bucuresti 1914
91 Biserica Domneascr ldem 1915.
)9 Les fresques de l'église de Curtea de Arger
in Monuments Piot" Paris 1919.
PI Istoria Artelor" Bucuresti 1922
Les fresques de l'églises de Bucovine" Paris 1924
Tocilescu Gr. Biserica episcopalä din Curtea d Arger Buc. 1866
91 Fouilles et recherches archéologiques en Roum-
nie" Bucuresti 1910.
Tzigara-Samurca§ Al.
Biserica episcopalä .din Curtea de Arges" Buc. 1913
Vasici Miloje Arhitectura i Sculptura Dalmaciji. Crcve" (sirbeste)
Beograd 1922.
Wickenhauser F. A.
Moldova oder Beiträge einem Urkundenbuche ftir
die Moldau und Bukovina" Wien 1862
Geschichte und Urkunden des Klosters Solka",
Czernovitz 1877.
71 Geschichte der Klöster Homor, St. Onufri, Horod-
nic und Petrautz" Czernovitz 1881.
Wulf O. Die Koimesis kirche in NicAa und ihre Mosaiken"
Strassburg 1903,
Xenopol A. D. lstoria Rominilor" lasi 1896.

www.dacoromanica.ro
 275

Boticev I. N. Dye starnä carkve pri Serres (bulgke§te) tn

Izvéstiea" VII, Sofia 1920.
Dimov V. Razkopkite na Trapezica vä Tärnovo" (bulgä-
reste) Idem Sofia 1915.
Filov. B. Hissarkata Kreposti vä Plovdivsko i neinata basi-
lika" (bulgäreste) Idem II, 1 Sofia 1911
17 Bata§kata cArkva" (bulgäre§te) Idem V 1912.
Gospodinov I. ,.Razkopki vä Patleina (bulgäre§te) ldem IV, Sofia
1914.
Razkopki vá okolnostita na Preslavá" (bulgare§te)
ldem VI Sofia 1919.
Grabar A. Bolgarskiea cerkvi-grobnica" (bulgäreste) Idem 1,
Sofia 1922.
Rozpisi carkvi-Kostonia Bacikovskago monasti-
rea" (bulgdre§te) Idem II Sofia 1924.
lvanov I. Car Samuilovata stolica vä Préspa" (bulgAre§te)
Idem 1910.
Assenovata Kreposti nadä Stanimaka i Bacikovskiét
monastirä" (bulgAre§te) Idem II 2, Sofia 1912.
Starinski arkvi vá jugozapadna Bälgäriea" (bul-
gäre§te) Idem Ill, 1, Sofia 1912.
Mutafciev P. Nekolko belejki za Hissari i za okolonstita emu"
(bulgäre§te) Idem III, 1 Sofia 1912.
Elenskata carkva pri Pirdopä" (bulgäre§te) Idem
V, Sofia 1915.
Krästovidnata cArkvna vá selo Klisse-choi" (bul-
gäre§te) Idem V, Sofia 1915.
Basilikata otA Cioban-dere" (bulgäre§te) Idem,
VIII, Sofia 192 .
korpiI K. Arheologiceski bélejki otä Strandjaplanina" (bul-
gdre§te) Idem Ill 2, Sofia 1913.
Strzvgovschi I. Nea moni auf Chios" In Bizantinische Zeitschrift'
V, Leipzig 1896.
Preger Th. ,,Die Erzählung von Bau der Hagia Sophia" In Bysan-
tinische Zeitschrift" X, Leipzig 1901.
Versaki Fr. Bysantiakos naos en Delvino" (grece§te) Arhai-
logikon Deltion", I Athena 1915.
Sotiriu Gh. Ta ereipia ton para ton areionpagon bysantinon
naon" (grece§te) ldem 2 Athena 1916.
Diehl Ch. Impressions de Roumanie" in Revue des deux
mondes" Paris 15 lunie 1924.
Bal§ G. Minästirea din Nicopoli" in Buletinul Comisiunii
Monumentele istorice" VII, Bucure§ti 1914.
Biserica de lemn din PArlo§i" Idem VIII Buc. 1915

www.dacoromanica.ro
 276

G. Bal§ Biserica Miräuti din Suceava" tn Buletinul Comi-

sibmii Monumentelor istorice" XVII Buc. 1924.
Baltazar Al. Frescurile dela Coffee ldem 1 Bucuresti 1908.
Frescurile dela Hurezi" Idem I si 11 Bucuresti 1908.
BrAtIscu V. Biserica din GrAdiste-Vlasca" XVII Bucuresti 1924.
Cegäneanu Sp. Ctteva observatiuni asupra bisericei Coltea" ldem
IV Bucuresti 1911.
CercetAri referitoare la Tismana" ldem V Buc. 1912
51
Vechea Mitropolie din Ttrgoviste" Idem VI Buc. 1913
Constantinescu N. A. Biserici si mitAstiri din jud. Buzätt" ldem XVII
Bucuresti 1924.
Demetrescu Al. T. Despre schitul Hotärani" Idem V Bucuresti 1912.
Dräghiceanu V. Curtile domnesti brincovenestildem 11 Bucuroti 1909
If Biserica de lemn din GrAmesti" IV Bucuresti 1910.
)3 Minästirea Govora" Idem.
f) O ctitorie mitropolitanA" Idem IV Bucuresti 1911.
/7 Citeva lämuriri asupra Buzestilor" ldem
Biserica din Rämestii-VIlcii" idem
,, Mormintele din biserica Precista-BacAu" idem
/1
Vodita" Idem V, Bucuresti 1912.
f1 Biserica Domneascu din Ocnele Mari". Idem
» Biserica din Corbii Mari" Idem VI Bucresti 1913
ldem si Teodoru A.
Biserica Spirea veche din Bucuresti" Idem XVII
Bucuresti 1924.
Idem si Demetrescu P.
Schitul BrAdesti-Arges", ldem
Idem Casa Cantacuzinilor din MAgureni" Ideml
Gabrielescu N. Biserica Stelea" Idem I Bucuresti 1908.
Ghica-Budesti N. Mtnästirea Comana", ldem.
)1 Mtnästirea Hurezi" Idem 11 Bucuresti 1909
'7 Mtnästirea Aroneanu" Idem
ff Biserica Alba din Baia", Idem
,, Ruinele Sf. Imparati din Tirgoviste" Idem III Buc.
1910
. ,, Biserica Domneascd din Ttrgoviste", Idem.
2) Biserica din Vädeni", Idem.
,, Biserica din BAlinesti" Idem 1V Bucuresti 1911.
,, Biserica Sf. Gheorghe din Botosani" Idem V Buc.
1912.
11 Biserica din Bordesti-R. SArat" Idem VI Buc 1913
)1 Biserica din Bärbulet" Idem
Minästirea Golia din lasi" Idem XVII Bucuresti 1924
lonescu En. Bisericele din Olänesti si Muereasca de sus", Idem
V1V Bucuresti 1914.
lorga N. tefan cel Mare si M-rea Neamt" 1dem Ill Buc. 1910
,, Schitul Fedelescioiu" ldem V, Bucuresti 1912.

www.dacoromanica.ro
 277

N. lorga Biserica din Valea Danului" Idem 1X-XVI Buc. 1923

MInästirea Vâleni de Munte" ldem XVII Buc. 1924.
Lap"edatu Al. Mtnástirea Comana" ldem I Bucuresti 1908.
I/ Manástirea Hurezi", Idem
If Portretele murale dela Hurezi", Idem.
/9 Biserica din Ludesti", Idem.
Antichitatile dela Baia" 11 Idem. Bucuresti 1909.
Lapedatu Al. 0 bisericä a lui Stefan cel Mare In Tara Romf-
neascá" idem 111, Bucuresti 1910.
Mânästirea lui Aron Vodä" idem 11 Bucuresti 1909.
Lug4ianu O. Stampe vechi infatisInd M-rea Curtea de Arges"
IV idem Bucuresti 1911.
Lupu Gh. Cetätuia din Iasi" idem VIII Bucuresti 1915.
Naum Alex. Biserica din Taslau-Neamt" idem IX Bucuresti 1916
Nedioglu Gh. Stavropoleos" idem XVII Bucuresti 1924.
Odobescu Al. Schiturile si metoacele M-rei Bistrita" Idem 1 Buc.
1908.
Socolescu N. N. Biserica din BAlteni" idem
Traianescu 1. M-rea dintr'un lemnsi M-rea Govora" idem Ill Buc.
1910.
If Schitul S-tii Apostoli dela Hurezi" idem
ff Bolnita MIndstirei Hurezi" ldem.
II M-rea Surpatele din VIIcea" Idem IV Buc. 1911.
ft Schitul Stänesti Vilcea" ldem
ff Biserica din Popesti-Vlasca'. ldem.
/I Mitropolia din Bucuresti" Idem V Bucuresti 1922.
ff Bisericele si culele din Maldaresti" Idem.
,, Schitul Säracinesti" idem Buc. 1914.
Vulcan 1. Schitul sf. Stefan dela Hurezi" idem, I, Buc. 1908.
Burada T. Biserica st. loan din Vaslui" in Revista pentru
lstorie, Arheologie si Filologie" 1, Buc. 1883.
If Biserica sf. Apostoli din Husi a luiStefan cel
mare" idem II.
If Biserica Sf. Voivozi din corn. Scinteia", idem IV
Buc. 1883.
Dade Husanu Arhim. Biserica Dancu din Iasi" 1, BUC. 1883.
BAracilA A. Insemnäri de drum prin Gorj" In Arhivele Olte-
niei" III, 16 Craiova 1924.
Bulat. T. G. Inscriptii din bisericele Olteniei" idem V 18-19,
Craiova 1925.
lorga N. Orasele oltene" idem IV, 20 Craiova 1925.
StinicA Preot C. Biserica din CAlugäreni-Dolj" III, 2, Craiova 1923
Marcu Al. Un abate italian la noi in Ora" In Analele Do-
brogei" IV, 2 Constanta 1923.
Minea I. Numiri vechi la noi pentru :narthex si pridvor"
In CercetAri istorice" Iasi 1925. "

www.dacoromanica.ro
 INDEX
numele proprii de monumente
Abadaa Kisle : 21.
Aboba-Pliska : 148, 153, 156, 157.
Abu-Mina : 29.
Abu-Sorgah, Cairo : 18, 29, 52.
Acachie, Constantinopol : 77.
Adormirea, R. Sarat : 232.
Aghie Pavlu : 125.
Agnes, Roma : 86, 181, 184.
Ahileu, Prespa : 148, 157, 158.
Ahmed, moschee Constantinopol :
201.
Ahtamar : 139.
Nisasi : 138.
Ajasin : 23.
Alba biserica, Baia : 244.
Alba biserica, Iasi : 230.
Albkhazia : 146.
Alep : 28, 200.
Alexios, Roma : 183.
Aliturghios, Messembrla : 65.
Amtrozio, Milano : 14, 187.
Ana, Athos : 71.
Anarghiri, Castoria : 54, 93.
Anba-Senute : 29.
Andaval : 24.
Andrei, Constantinopol : 89.
Andrei, Crisis : 45.
Andrei, Treska : 167, 198.
Angelo San, Campania : 187.
Angen Mar : 135.
Angoulême : 196.
Ani : 135, 138, 145.
Ankyra : 21.
Anunanah : 18, 30.
Antim, Bucuresti : 223, 250.
Apameia : 20.
www.dacoromanica.ro
Apolinar, Cita : 182.
Apolinar, in Clausse : 18, 42, 98.
Apolinar Nuovo : 42, 97, 192.
Apostoli, Constantinopol : 31, 41,
42, 75, 76, 77, 78, 79, 87, 105,
193.
Apostoli, Ani : 139.
Apostoli, Hurezi : 220, 244, 248,
266.
Apostoli, Husi : 230.
Apostoli Prespa : 148.
Apostoli, Pyrgi : 61, 89.
Apostoli, Salonic : 19, 58, 59, 91,
93, 106, 108, 109, 140, 166,
167, 174, 200 210.
Apostoli, Tirnova : 151.
Arbora : 230, 263.
Areopagu : 43.
Arhangheli, Bacicovo : 155, 157,
158.
Arhangheli, Chisinäu : 254.
Arhangheli, Kuceviste : 167.
Arhangheli M-rea : 178.
Arhangheli, Messembria 65, 108,
109.
Arhangheli, Tirgoviste ; 217, 244,
247, 248, 250, 254.
Arilje: 164, 171.
Arnota : 208, 216, 243, 245, 251,
255, 257, 260, 265.
Aroneanu : 235, 245, 247, 256,
258, 263.
Arta : 61.
Artik : 138.
Arvault : 194.
Athanasie, 1a§i : 254.
 280

Athanasie, Kaincic : 154. Bisericani : 231, 247, 250, 251.

Atik-Mustafa-pa§a-giami : 46. Bishai : 18, 29.
August, templu Ankyra : 14. Bistrita : 227, 235, 248, 251, 252,
Azhael Mar, Kefr-Zech : 134. 260.
Blacherne, Elida : 208.
Baalsamin, Siah : 15. Blagove§tenie, Kablar : 165.
Babuda : 26. Bogorodicino, Kurumlija : 163.
Bachus, Podim : 162, 174. Bogorodicino, Studenica : 163, 171.
Bacicovo : 150, 151, 154, 157, Bogorodica, Ohrida ; 154.
158, 159. Bogorodica, TIrnova : 153.
Bädäuti : 228, 247. Bogorodica, Troian : 154, 156.
Baia, biserica lui tefan : 260, 263. Bogoslav, Ohrida ; 64.
Baia, biserica gotica : 227. Bohi : 198.
Baiazid, moscheea lui : 168, 201. Boian : 154, 158.
Bakirka : 27. Bolnita Bistrita : 222, 260.
Balbina : 18. Bolnita Brincoveni : 215, 216.
BAline§ti : 209, 219, 230, 231, 237, Bolnita Coziei : 216, 234, 249,
243, 249, 253, 255, 256, 257, 255, 256, 259.
258, 261, 263. Bolnita Hurezi : 220, 221, 244,
Bálteni : 224, 248, 254, 260. 260.
Banjska : 164. Borze§ti : 228, 229, 246, 247,
Baptisterul, Florenta : 113, 18, 77, 256, 258, 259.
85, 104, Bosra : 28, 114.
Baptisterul Lateran : 113,182. Borde§ti : 222, 248.
Baptisterul, Spalatto : 110. Bovara : 111.
Baquza : 18, 26, 114. Bradford : 196.
Bärbu1e§ti ; 215, 220, 247, 248, Bradu-Tiau 217, 265.
250, 254. Bräde§ti-Argq : 224.
Barnaba, Salamina : 55. BrAde§ti, Dolj : 243, 250, 254,
Ba§a-Ka1a : 143, 144. 259.
Batum : 146. Brebu : 251.
Beget-jokosu, latagan : 18, 20, 23, Brecova : 163.
150. Brezova : 163.
Behio : 18, 27, 97, 149. Bancoveni : 221, 250.
Belovo : 63, 167. Brontochion : 68, 93, 119.
Benian : 30. Brusa : 200.
Benoit, Loire : 194, 196. Budrun-giami: 47, 97,109, 192, 210.
Berca-Buzdu : 217, 248. Budrun-Kalesi : 19.
Berende : 153, 158. Buna Vestire, Chi§inäu : 254.
Bqenovo : 169, 172. Buna Vestire, Gradac : 164.
Biella : 192, 193, 194 Butuceni : 241, 253.
Bilitan : 161.
Binbirkilisse : 15, 18, 19. 20, 22, Caisariani : 60, 89.
23, 24, 25, 26, 27, 35, 38. 97, Calabaca : 63.
115, 149. CAlugareni : 224, 258.
Bfrnovschi, Iasi : 238, 246, 252. Cáluiul : 208.
Birnova : 209, 238, 252, 254. Canterbury : 196.
Biscuplie : 165. Capaclia-Räze§i : 241, 254.

www.dacoromanica.ro

Capnicareia : 55, 62.
Caracalu : 73, 125.
Cärbunesti-Gorj : 224, 267.
Carol cel Mare, capela : 162, 192.
Casino Monte : 180, 183, 186.
Casovo : 166.
Casin : 238, 240, 251, 252, 260.
Castoria : 90.
Caterina, Salonic : 58.
Caterina, Sinai : 29, 113.
Cäusanii noi : 241, 247, 253, 266.
Ceaus-Monastir : 59.
Cecilia, Roma : 185.
Cefalu : 191.
Cerbului biserica, Pirdop : 36, 78,
85, 87, 95, 101.
Cetatea de-afarä : 57.
Cetatea de baltä : 223, 247, 259.
Cetätuea-lasi : 209, 239, 240, 245,
245, 247, 250, 252, 259, 260,
261, 264.
Cherburg : 193.
Chinnis : 142.
Chilandari : 73, 109, 112, 166: 172,
177.
Chiti : 55.
Chora : 48.
Chrisofa : 60.
Chrisogon, Roma : 184.
Christiann : 60, 93.
Cioban-dere : 44, 85.
Ciucer : 167.
Ciuta-BuzAti : 224, 267.
Clement, Ohrida : 63.
Clement, Roma : 81, 104, 183, 187.
Clement, Tahull : 198.
Cluny : 194, 195.
Codreni : 221.
Coeni : 218.
Coltea : 222, 248. 266, 267.
Comana : 216, 242, 248, 252.
Constanta : 181.
Constanta, mausoleul : 18.
Constantin, biserica Tyr. : 77.
Constantin si Elena, Ohrida : 154.
Corbii Mari : 215, 244, 250, 254,
258.
Corbridge : 196.
www.dacoromanica.ro
281
Cordova : 201.
Cornetu : 212, 251.
Costamunitu : 73.
Cotnari : 230.
Cotroceui : 219, 248, 260, 262.
Cozia : 208, 212, 221, 243, 245,
246, 251, 255, 256, 262, 264.
Cozma si Damian, Roma : 182.
Crasna, Gorj, 216.
Criuleni, Orhei : 241.
Croce In Gerusaleme, Roma : 113,
192.
Croix, Montmajour : 194.
Cruce, Munster : 193.
Cubelitissa : 56.
Cugat, Barcelona : 198.
Cuicul : 19, 30.
Curalari, lasi : 283, 289.
Curtea de Arges, episcopalä : 202,
208, 211, 214, 225, 246, 248,
251, 252, 254, 256, 257, 259,
260, 261, 262, 263, 267.
Cutlumusi : 70, 72.
Cutais : 146.
Cyriacus Mar, Arnas : 134.
Dal-el-Kuss, Kef : 30.
Dancu : 231, 238.
Dänsu§ : 216, 256, 262.
Daphni : 15, 43, 52, 53, 79, 86,
87, 88, 91, 94, 95, 98, 106,
108, 116, 117, 120, 121, 125,
159.
Dealul : 208, 214, 225, 243, 244,
245, 251, 254, 259, 260, 261,
262.
Deciani : 164, 172, 173, 174, 175,
176, 177.
Deltion : 55.
Delvino : 80.
Der-Seta : 18, 26.
Dere-Kjöi : 20.
Dere-Ahsy : 21, 35, 91, 97.
Dearbekir : 135.
Dighor : 145.
Diner : 18, 20, 24, 97.
Dintr'un lemn M-rea : 217 255,
257.
 282
Dinteo zi, Bucure§ti : 221, 250,
254.
Dionisiu : 70, 73, 88, 127.
Dionisie Areopagitul : 44.
Djmama Zitunar : 201.
Dlemilah : 30.
Doamnei, Bucure§ti : 219, 221, 250,
252.
Dobreni : 218.
Dobrovg : 230, 233.
Dobrup : 251.
Dochiariu : 73, 89, 125, 126, 127,
128, 164.
Doher-Bihors : 200.
Doice§ti : 220, 250, 254, 259, 264.
Dolhe§ti : 209, 230, 243.
Dolni Kucevi%e: 167.
Domitilla: 14, 77.
Domneásca, Arge§: 207, 210, 211,
213, 241, 254, 255, 256, 262,
265, 266, 267.
Domneasca, Cimpulung: 212, 217,
250.
Domneasca, Ocnele Mari: 223, 254.
Domneasca, Tirgovi§te: 208, 211,
213, 214, 245, 248, 250, 256,
257, 260, 262.
Donat, Zadar: 162, 172.
Donja Kamenica: 165.
Dragomirna: 219, 237, 238, 247,
258, 260, 267.
Dragoslave: 218, 250.
Dubrovnic: 170.
Dumitru, Craiova: 211, 216, 217,
245, 254, 256, 257.
Dumitru, HIrläu: 231, 260.
Dumitru, Orhei: 239, 253.
Dumitru, Prilep: 168.
Dumitru, Salonic: 18, 33, 34, 82,
83, 88, 92, 94, 96, 115, 117,
122.
Dumitru, Suceava: 232, 252, 206.
Dumitru, Su§ica: 167.
Dumitru, Tirnova: 152.
Dumitru, Vficea: 222, 250.
Duri: 131.
Dutli: 63.
www.dacoromanica.ro
El-Adhrá: 135.
El-Ahzar: 200.
El-Aska, lerusalim: 200.
El-Barah: 15, 17, 18, 26, 112.
El-Behoiev: 114.
Elingirif-Dagh: 23.
El-Hakem : 200.
El-Moget: 200.
Elna, Perpignarn: 198.
El-Valid: 200.
Ereruk : 145.
Eschi-giuma: 33, 88, 94, 97, 109,
115, 122.
Eschi-Imaret: 48, 87, 88, 91, 92,
107, 112, 210, 249.
Eschi-Serai: 50, 91, 115.
Esfigmen: 82, 88, 100, 109.
Esra: 28, 114.
Etienne, Cahors: 194.
Et§miazin: 136, 138.
Eugen, Trapezunt: 65.
Evanghelistria: 68, 69.
Fagara§: 250, 254, 258, 261.
Fanar : 16.
Fanum : 13.
Fausta, basilica Milan: 14.
Fedele§ciotu: 218.
Feleac: 230.
Fenari-issa-giami: 49, 91, 107.
Feleck: 168, 172.
Fetige-giami: 58, 87, 88; 89, 90,
91, 109.
Filipe§ti de pädure: 219, 254.
Firuz-Abad: 15.
Francesca-Romana, Roma : 192.
Front, Périgneux: 193, 194, 196.
Frumoasa, Ia§i : 240, 245, 246,
251, 252, 266.
Gabriel Mar: 134.
Galata: 236, 238, 250, 258, 263.
Gala Placidia: 182, 185.
Geraki: 55, 60, 63, 90, 106.
George, Tri Velabre : 184.
Germiny des Pres : 195, 197.
Germain capela : 193.

Gheorghe, Baia : 229.
Gheorghe, Berana : 164.
Gheorghe, Botosani : 231, 244,
256, 258, 261, 263.
Gheorghe, Bucuresti : 221, 251.
Gheorghe, Cattaro : 211.
Gheorghe, Galati : 253, 240.
Gheorghe, : 228, 256, 258,
263.
Gheorghe, : 240.
Gheorghe, Lozonschi, : 240.
Gheorghe, Liov : 235.
Gheorghe, Mistra : 67.
Gheorghe, Podgorica : 163, 164,
171, 172.
Gheorghe, Ras: 164.
Gheorghe, Salonic : 32, 93, 119,
145.
Gheorghe, Sikusis : 62, 137.
Gheorghe, $ingirlii : 44.
Gheorghe, Suceava : 231, 236,
246, 247, 252, 258, 259, 261,
263, 267.
Gherman : 148.
Ghul-bagce : 19, 76, 83.
Ghul-giami : 46, 87, 94, 99.
Ghereme : 23, 62, 89.
Giovani, in Fonte : 182.
Giovani et Paolo, Roma : 192.
Gilles, Languedoc : 194.
Glavacioc : 208.
Golesti : 251.
Golia : 209, 237, 238, 245, 246,
249, 250, 250, 251, 251, 252,
254, 264, 266, 267.
Gori : 146.
Gorno Kuceviste : 167, 171.
Gorovei, Dorohoi : 209, 240.
Govora : 222, 244, 248, 257, 262.
Gracianica : 156, 166, 176, 177,
178.
Gradac : 164, 171, 176.
GrAdistea : 211, 216. 218, 250,
254.
GrAmAdesti : 218.
Grecesti-Olt : 211.
Grecii, Bucuresti : 258.
Grigore,Ani 139.
www.dacoromanica.ro
283
Grigore, Daraciceag : 138.
Grigore, Etsmiazin : 145.
Grigoriu : 71, 125.
Grotta-Ferrata : 85, 118, 185.
Hachpat : 137.
Hassan, moschee Cairo: 200.
Hass : 17, 18, 26.
Hierapolis: 28.
Hieros Kyphos, Paphos: 55.
Hesscheni: 199.
Hiss: 144.
Hlincea: 230.
Hodos: 169, 172.
Hogia-mustafa-pasa-giami: 45, 51,
88, 90, 92, 94, 95. '
Homor: 209, 233, 243, 246, 249,
256, 258, 260, 60, 263, 264,
265, 266, 267.
Honorat, Sérins: 193.
Horodniceni: 231.
Hotäräni: 223,
Hripsiine, Vagharschaghat: 138.
Hristova Arbanasi: 159.
Hruseva-Orhei: 241, 253.
Hrysokephalos, Trapezunt: 65, 66,
234.
Hurezi, biserica mare: 208, 219,
243, 246, 246, 248, 250, 251,
254, 257, 259, 260, 261, 262.
lacub-el-Habis, Mar: 134.
lacub-pasa, Salonic: 58, 59, 93,
106, 135.
lacub Mar, Nisibin: 135.
lacub, Dubrovnic: 162, 171.
lanuar Neapoli: 14.
Ibrahim Mar: 134, 135.
ledi Kapulu: 19.
leremia, Saquarra: 29.
1kiserif-giami: 95.
Ilamusch: 23.
lie, Chisinau: 241, 254.
lie, Iasi: 239.
Ilie, Salonic: 83, 89, 110.
Ilie, Suceava: 227, 258.
Imparati, Tlrgoviste: 214, 244,
247, 248, 254, 260.
 284
Invierea, Suceava:. 231.
loan Aliturghios, Messembria : 108,
109.
loan BotezAtorul, Carbune0i: 249,
loan BotezAtorul, Iasi: 238, 251.
loan Botezätorul, Lostov: 162.
loan Botezitorul, Meniclei; 63, 126.
loan BotezAtorul, Mistra: 65, 67.
loan Botezätorul, Rab: 165, 170.
loan Botezátorul, Troghir: 168.
loan BotezAtorul evangh., Roma:
113.
loan grecesc, Bucure§ti: 221.
loan, Bistrita: 230.
loan, Messembria: 106.
loan, Olirida: 154.
loan Patmos: 55.
loan, Poarta latina: 184.
loan, Peatra: 229, 252, 256, 258,
259.
loan, Seret: 226, 227, 237.
loan, Studion: 11, 31, 36, 77, 83,
87, 94, 101, 114.
loan Teologul, Belovo: 167.
loan, Vaslui: 228, 263, 267. , 107, 108, 109, 146, 210.
Irena, Constantinopol: 8, 32, 41,
2, 45, 61, 76, 78, 88, 89, 91,
92, 007, 116, 122.
lsaura: 21, 23.
lsakie-giami: 49, 90.
Isnyk: 25.
Ispas, Cetinie: 165, 172.
ltcani : 236.
Julia, Roma : 13.
lunius Bassius, Roma: 18.
Ivir: 90, 109, 125, 265.
lzbe§ti-Orhei: 241.
Jajvici: 165, 172.
Jean, Poitiers: 192.
Jurij, Ponicvam: 62.
Jenivalide, Constantinopol: 201.
Jupiter, templu Pompei: 13.
kirme: 21, 22, 35, 97.
Kahrie-giami: 48, 58, 63, 90, 117
118, 121, 122, 128, 158.
www.dacoromanica.ro
Kalat Sem'an: 17, 18, 26, 48, 200,
2 1.
Kalb-Luzeh: 111, 114.
Kalender-giami: 45, 87, 88, 95,
101, 103, 111, 116.
Kalender-hame: 94.
Kalenici: 169, 170, 171 , 177.
Kamcic: 154.
Kamenica, Fruska Gora: 16F:.
Kanavat: 25, 111.
Kapinovo: 155.
Kasr-lbn-Wardan: 26, 27, 87, 97,
116.
Kato-Panaghia, Arta: 60, 61, 92,
93, 138, 200.
Kazangilar-giami: 49, 87, 89, 90,
93, 98, 99, 101, 105, 108, 109,
115, 210.
Kesteli: 21, 22, 26.
Kilifarevo: 155.
Kilise-deresi: 142.
Kilise-el-Ahmar: 132, 234.
Kilise-giámi: 19, 27, 48, 49, 53,
59, 63, 79, 90, 92, 95, 105,
Kissamos : 63.
Kherbet-Hass: 15, 18, 26.
Khor-Virab: 144.
Klisse-chioi: 78, 83, 85.
Kod§a-Kalesi: 115, 130.
Koniceh: 23.
Köimesis, Niceea: 66, 93, 108, 122.
Kremitovschi: 154, 159, 160.
Kremna : 22.
Krinai: 81.
Krusevac: 168, 169, 171, 172, 175,
177, 213.
Kur§umllja: 162, 163, 174.
Kur§ungin: 18. 19.
Kyzyl Oren: 23.
Ldodiceia: 11.
Läpusna: 214, 265.
Larnaka: 55.
Laurent, Milano: 187.
Lavra: 69, 70, 71, 72, 128.
Lazarica, Krusevac: 178, 171.
Lekme: 146.

Leondari: 87, 89.
Lesnovo: 167, 171, 176, 177, 255.
Lizan: 131, 134.
Ljubostinia: 161, 169, 171, 175,
177, 213.
Ljuboten: 167, 171, 174.
Lorenzo San: 15.
Lovre, Zadar: 163.
Luca, Cattaro: 65, 153, 168.
Luca Phocida: 51, 52, 53, 60, 61,
86, 87, 90, 91, 92, 93, 105,
106, 110, 112, 114, 115, 116,
117, 118, 118, 120, 121, 122,
123, 124, 190, 191.
Luca, Udoli: 162, 171.
Ludesti: 219, 244, 254, 257.
Magne: 60, 63, 89, 105, 106.
Maguba: 60.
M5gureni: 219, 248, 254, 254,
261, 265.
Maica Domnului, Lujinam: 162,
171.
Maica Domnului, Studenica: 163.
Ma lca Mar: 134.
MAIdareresti: 208, 223, 243, 246,
248, 254, 258, 259, 260, 264.
Mamul: 221, 254, 266.
M5näilesti: 222, 259.
Manasija: 169, 171, 173, 175,
177.
Manaz: 24.
Mansurah: 201.
Mantuitorului, capela: 139.
Marc, Venetia: 22, 85, 127, 128,
187.
Márcuta: 205, 223.
Marcov: 167, 175.
Maria Acheroipoitos : 33.
Maria Antica, Roma: 181.
Maria, Biscuplie : 172.
Maria, Blacherne: 11, 32, 41, 86,
87.
Maria, In Comedin: 98, 104, 184.
Maria dell Amiraglio : 190.
Maria Diaconissa: 45.
Maria, Douvres: 197.
Maria Infunara: 174.
www.dacoromanica.ro
285
Maria lzvorului: 76, 77.
Maria, Lostov: 162.
Mania Maggiore: 108, 181, 187.
Maria Medica: 18.
Maria Mongolilor: 58.
Maria Nuova: 192.
Maria, Otok: 163, 170, 172.
Maria, Selia: 192.
Maria, Tahull: 198.
Maria, Transtevere: 16, 187, 192.
Maria, Zadar: 170, 172.
Marthe, Tarascon: 194.
Martin, Pridraj: 161.
Mateica: 171, 177.
Matejici: 167, 172.
Matka, Treska: 167.
Mazarachi, Chisinäu: 241, 254.
Mefa-giami: 15, 48, 79.
Menas, 29..
Meniklei: 25, 63, 64.
Mera: 240, 247, 259.
Mesdjid: 79.
Meteores, Tessalia: 63.
Mihai, Anaplus: 76.
Mihai, Messembria: 65, 98, 108.
Mihai, Rázboeni: 229.
Mihai, Rotonda: 77, 87.
Mihai, Sosthene: 41.
Mihail si Gavril, Chisinau: 241.
Mileseva: 164.
Milisänti: 228
Mina, Salonic: 46, 50.
Mirátiti: 227, 228, 237, 251, 253.
Mitropolia, Athena: 99, 105.
Mitropolia, Bucuresti: 218, 248,
251, 254, 262.
Mitropolla nottä, Messembria: 64.
Mitropolia veche, Messembria: 64.
Mitropolia, Mistra: 68, 79, 99,
108.
Mitropolia, Tirgoviste: 212, 1213,
217, 244, 245, 245, 249, 251.
Mocius: 32, 76, 77, 87.
Mogosoaia: 200, 244, 250, 253,
258.
Mokvi: 246.
Moldovita: 227, 233, 234, 243,
258, 269, 263.
 286
Monreale : 120, 191
Morada: 164.
MormInt ; 28, 80.
Morska: 65, 145.
Msaba K: 27.
Msattca: 199.
Mudjeleia: 28.
Mucreasca de jos: 223.
Minster : 193.
Murad, moschee: 201.
Musmieh: 14, 198.
Myrelaion: 47.
Nagoricino: 166, 175, 177.
Naum, Obrida : 154, 155, 156, 157.
Noupasa: 168.
Nea, Constantinopol: 47, 63, 82,
116, 124.
Nea Moni Chios: 52, 90, 92, 94,
112, 117, 118, 120, 121, 122,
123, 124, 126, 158.
Neamt: 208, 233, 235, 246, 247,
252, 259, 260, 261.
Nicolae, Chilia: 239.
Nicolae, Copais: 60.
Nicolae, Deltion: 55.
Nicolae Dorohoi: 228, 244, 258.
Nicolae, Dutli: 63.
Nicolae, Fagaras: 221.
Nicolae, Iasi: 236, 240, 244, 254,
256, 258, 261, 263, 266.
Nicolae, Kursumlija: 162, 171, 172
176.
Nicolae, Midia: 154.
Nicolae, Mistra: 67, 68.
Nicolae, Ohrida: 64.
Nicolae, Orfanul, Salonic: 54, 58,
88, 226.
Nicolae, Poiana : 209.
Nicolae, Serres: 90.
Nicolae, Tlrgoviste: 218.
Nicolae, Treska: 167.
Nedelea, Bataska: 155, 157.
Negru-Vodä, schitul: 212, 265.
Nereu, Roma: 185.
Nerezi: 55.
Nicoará SIn: 207, 211, 212, 250.
Nicodem, Athena: 52, 55.
www.dacoromanica.ro
Nicodem, Castoria: 88, 105.
Nicopoli: 154, 156, 157, 169.
Nicoritä: 238, 246, 254.
Novara: 81, 198.
Obilesti: 221, 250.
Olänesii: 223.
Olympia: 14, 35.
Omn-es-Zeitun: 15.
Oratorul loan, Roma: 113.
Orean: 201.
Oreicu: 214.
Pahrac: 169, 172.
Panachrantos: 98.
Panaghia Agliocalonsaia: 60, 138.
Panaghia Crina: 61.
Panaghia Sikelia: 62, 63, 137, 197.
Paucrace: 196.
Pantanassa: 69, 98.
Pantelirnon, Salonic: 32, 58, 59,
89, 121, 149, 210.
Pantheon, Roma: 14, 18.
Pantocratorul: 70, 72, 79, 88, 92,
99, 100, 121, 123, 125, 126,
127, 159.
Pantocratorul, Messembria: 109.
Paraschiva, Liov: 239.
Paraschiva, Rlsca: 231.
Paraschiva, Roman: 232.
Paraschivá, R. Sarat: 222, 230,
248, 260.
Parag le Monial: 195.
Parenzo: 18, 43, 77, 78, 81, 85,
86, 94, 95.
Parigoritissa, Arta: 61, 135.
Patmos: 94.
Paul, Roma: 19, 182, 185.
Pavel, Athos: 124.
Pavlu: 128.
Pavlica: 168, 173, 175.
PApusa: 222.
Parhäuti: 209, 232, 234, 249, 253,
259.
PArlosi: 260.
Paträuti: 227, 244, 263.
l'eci: 164, 172, 179,
Perge, Pamfilia; 79.
 287

Peribleptos: 67, 69, 79. Ravanica: 168, 169, 171, 173, 175,
Peristerona: 55. 177.
Peterborough: 197. Rädäuti: 207, 208, 225, 226, 236,
Petino, Plutina: 192. 241, 244, 247, 249, 252, 259,
Petritzos: 153, 156, 158, 168, 211, 261, 263, 265.
234. Râmesti-Vilcii: 216, 223, 245,
Petronilla, Roma: 17, 185. 258.
Petru, Pricom: 162. Reuseni: 229, 232, 253.
Petru, Pons: 162, 197. Rieux-Meninville: 194.
Petru, Roma: 16, 87, 111, 181, Rilo: 154, 157.
183, 191. Ripoll: 198.
Petru, Vatican: 77, 80. Riscanu-Chisindu: 241, 254.
Petru i Pavel, Tknova: 153, 158, Roman, episcopia: 208, 232.
159. Rudenica: 168, '171, 213.
Petrusa: 214. Ruck: 224, 267.
Pietro in Vinculis: 113, 184, 187.
Pitzunda: 136, 146. Sabina, Roma: 113, 183, 186.
Pingkati: 235. Sadova: 211.
Placovo: 155. Sadovet: 211.
Poartä depe, Iasi: 240, 252, 254 Sagalassos: 18, 19.
Podi: 165. Salak: 134.
Pogonovschi: Salsa: 30.
Popesti-Vlasca: 208, 215, 248, 259, Salzburg: 280.
266. Samari: 61, 63, 99, 106.
Popäuti: 228. 244, 247, 252, 256. San Martino a Monte, Roma: 183.
Precista, BacAu: 209, 228. Särindar: 217, 251.
Precista-Galati: 240, 251, 252. Skácinesti: 219.
Preslav: 57, 101, 149, 150. Santa Fosca: 189.
Prespa: 53 Sava, Iasi: 209, 238, 251, 263,
Prilep: 160. 266.
Prizren: 166, 167. Sava M-rea, Italia: 184.
Probota: 209, 233, 243, 244, 245, Savin, 193.
246, 254, 256, 258, 260, 262, Scaune vechi, Bucuresti: 224.
263. Scupi: 18, 24, 62, 63, 89, 137, 197.
Procop, Procuplija: 167, 171. Secu: 238, 262.
Prodrom: 72. Semendria: 168.
Protaton: 70, 88. Sene-Khenin: 141.
Patleina: 149, 150, 156, 157. Sergilla: 150.
Pudentiano, Roma: 98, 181. Sergiu, Constantinopol: 41, 42,
Putna: 209, 227, 238, 243, 259, 76, 78, 92, 94, 98, 96, 97, 1C 0,
260, 261, 263. 104, 106, 107, 135.
Sergiu, Gaza: 80.
Qualb-Luzeh: 18, 26, 43 97, 149. Sergiu, Podim: 162, 174,
Querqueoille: 193, 194. Servistan: 15.
Sfax: 201.
Ras: 163. Siagu: 30,
Ratislava: 180. Silchester: 196.
Raussey: 197. Sirvi-Kissar, 24, 90.

www.dacoromanica.ro
 288

Skoplije: 166. Studenica: 163, 167, 170, 174,

Skripu: 105.
Skyros: 105.
Slatina: 209, 235, 247, 252, 258,
259, 261, 263.
Sion: 205,
Sriagov: 208, 212. 213, 225, 245,
247, 254, 255, 2,65.
Soanlydere: 23.
Socola: 238 246, 251, 259.
Sofia Constantinopol: 11, 19, 22,
31, 40, 41, 47, 58, 68, 69, 76,
77, 78, 79, 82, 83, 85, 88, 91,
97, 98, 99, 111; 114, 117 201.
Sofia, Mistra: 79.
Sofia, Monemvasia: 52, 54, 61,
135.
Sofia, Ohrida: 108, 149, 156,
157, 158.
Sofia, Salonic: 35, 37, 77, 78, 92,
95, 122.
Sofia, Sofia: 38, 46, 88, 95, 100,
160.
Sofia, Trapezunta: 65, 66, 99.
Sofia, Viza: 157.
Soficon: 60.
Soglianly: 23, 62.
Sohai: 45.
So lca: 237.
Solomon, Temp lu: 15, 81.
Sopociani: 167, 171.
Spasovica: 167, 171, 173, 175.
Spirea Vechi: 208, 223, 244, 248,
254, 259.
Strangea-Plonina: 154.
Stanimaca; 150, 153, 158, 162.
Starceovo: 169.
Staro-Nagoricino: 166, 171, 176.
Stavropoleos: 223, 248, 260, 264.
Stavronichita: 71.
Stäne§ti.224, 243, 244, 254, 257,
258, 259, 262.
Stäne§ti-Gorj: 223, 265.
Stelea : 208, 239, 244, 245, 247,
248, 250, 251, 257, 260, 261.
Strehaia: 218, 250.
Strimba-Gorj: 223, 265.
Strejesti: 223, 258.
176, 177, 178, 224,
Sniul-su-giami: 59.
Suleimanie, moschee: 201.
Surb Astradzadziu: 140.
Surb Bartolameos: 144.
Surb Garaldjed: 140.
Surb Gregor, din Van: 140, 142.
Surb-Paulos, Wan; 140, 141, 184,
200.
Surb Petros, Wan: 140.
Surpatele: 221, 248, 258, 259,
262, 266.
Susica: 173, 175, 177.
Suvedea: 27 .
Sakka: 26.
Seich-Adi: 131, 132.
Sipote: 231.
Soimanesti, 233, 248, 258.
Stefan, Castoria: 54, 88, 90, 105.
Stefan, Gaza: 80,
Stefan Hurezi 215, 244, 258.
Stefan, Triglia: 23.
Stip, 166, 167.
Tafka: 27.
Tahmazgerd: 133.
Talai-Abu-13ezik: 200.
Ta§a: 26.
Taxiarhi, Castoria: 54. 67, 92.
Tazgu: 228. 236.
Tebessa: 30, 77, 80, 82, 114.
Theodor, Arta: 89, 105.
Theodor, Athena: 55, 56.
Theodor, la§i; 240, 254.
Theodor, Mistra: 52, 98, 265.
Theodor, Salonic: 59.
Theodor, Tarsos: 196.
Theotocos: 65, 189.
Termossesa, 21, 220.
Tigzirt: 30.
Tiflis: 146.
Timgad: 14, 30.
Tipassa: 30.
Tireboli 22.

www.dacoromanica.ro

Tjandi-Rilaman: 202.
Tlemen: 201.
Todireni: 238, 258.
Tokali-Kilisse: 127, 218.
Tomarza: 24, 62, 63, 90 137.
Topolnita: 218.
Tournus: 194.
Torcello: 189.
Trapezita-Tirnova: 151, 152, 1 53,
158, 159, 165, 211, 255.
Trei Erarhi, lasi: 209, 239, 243,
245, 247, 250, 254, 255, 256,
259, 260, 261, 263, 266, 267.
Treime, lasi: 221.
Treitne, Ser t: 226, 227, 244.
Treskuvec: 168, 171.
Trier: 45.
Trifon, Catarro: 165, 171.
Trinitatea, cape15: 193.
Trinitatea Eplies: 25.
Trilia: 23.
Troghir: 168, 170, 175.
Troian: 154.
Tropaeum Traiani: 38, 39, 52, 78 ,
84, 85, 192.
Trophime, Albes: 194.
Tsauli Kilisse: 22, 87, 100.
Tudella Estella, Novara: 198.
Turbati-Snagov: 260.
Turmaniu: 149.
Tutana: 257.
Tyrus: 75, 80.
Ubil Mar: 134.
Ulpia, Roma: 14, 182.
Ulu-Bunar: 23, 24, 85.
Urgüb: 23.
Ursila, Zadar. 162.
Uspenia, Baia: 232, 233.
Uspenia, Botosani: 231.
Utsajak: 21, 100, 108.
Uzunlar. 137, 145.
Vábilinä doli: 57.
VACAresti: 223, 248, 259, 260, 261,
262, 264.
Vadeni: 218, 222, 244, 248, 249,
250, 254, 258, 266.
www.dacoromanica.ro
289
Vgdeni-14: 231.
Vadul: 230.
Vadul lui lsac: 253.
Vadul lui Voc15: 241, 254.
Vagharsaphat: 146, 154, 234.
Vat Jai, Sakothai: 202.
Väleni de Munte: 205, 224, 251,
266.
Vatopedi: 71, 72, 101, 102 103,
112, 117, 118, 121, 127
Velinski: 154.
Veluce: 168.
Venera, Afrodisia: 14.
Vezelay: 194, 195.
Vierosi: 243.
Vigilio in Ravio: 192.
Vineri, lasi: 238, 239, 263
Vital, Ravena: 23, 42, 77, 78, 84,
87, 97, 104, 135, 162, 192.
VIAdesti: 250. 254.
Vodita: 212, 243, 250, 2 53, 255,
257.
Voivozi, Scinteia: 230.
Vologez, Ctesif on: 104.
Volovit: 237, 243.
Voronet: 228, 236, 244, 247, 258,
262, 263, 264, 265.
Vostita: 100.
Vraciavnita: 169, 171.
Wan: 139, 140, 141, 142.
Warak-Wank: 141.
Warzahan: 145.
Wiranseir: 18, 28, 135.
Woaten-Warcav: 197.
Zamu: 168.
Zamura: 205.
Zana: 30.
Zarze: 160.
Zeirec-giami: 49, 63, 78, 79, 87,
89, 91, 107, 112, 116.
Zicia: 163, 164, 171. 172, 173,
174, 177, 179.
Zografu: 72.
Xenophont: 73, 121, 125, 127, 128.
Xeropothanos: 73, 100, 117, 214.
 Plaruirile au lost prelucrate dupa diferite lucr6ri, citate, In Bibliogralie,
ale lui Ch. Baget, E. Corroyer, G. Clausse, Benoit Ch. Diehl, Strzygovschi,
Grabar, Filov, Rott, Lasteyre, Saladin, Le Tourneau, Mutafciev, Gr. Toci-
lescu, Sp. Ceganeanu, Holtzinger. Ebersolt et Tillers, Gh. Sotiriu, G. Millet,
Versaki, Gospodinov, Bobcev, Protici, G. Ball, N. Ghica-Bude§ti, Bachmann,
Gertrupe Bell, Dimov, Kondacov, Puig y Cadafalch, Lapedatu, Iorga et
Bai, I. Traianescu, T. Socolescu, Gh. Lupu, Emi Ban i Ronstörfer La intoc-
mirea lor am fost ajutat de fo§tii mei elevi: Gh. Cazan §i N. Roman In
deosebi, de E. Mihalache, Ioan v., Alexiu, Calapod, citrora le aduc §l pe
aceasta cale multumirl.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
Pagina
Cap. I. Introducere . . 7
Cap. II. Arta bizantina . . . . 16
A. Planu1.1.Anatologia.2. Syria. 3. Egiptu/ §i Africa
4. Epoca prejustiniani. 5. Epoca lui Justinian,
6. Dupä Justinian. 7. Epoca Macedonicilor. 8. Ul-
tima epoch a artei bizantine. 9. Mistra §i Athos.
B. E1emente arhdectonice i anexe . . . 75
L Atrium. 2. Fiala. 3. Baptister. 4. Tribune. 5. Bolta
6. Coloane. 7. Turnuri i clOpotnite. 8. Mierialul.
C. Elemente decorative. . . . . . 102
1. Pavage §i velum. 2, Fatada. 3, U§ile i Feres-
tre. 4. Mozaicuri. 5. Pictura.
Cap. III. Kurdistan, Armenia si Georgiea . . . 130
1. Kurdistan. 2. Armenia §i Georgiea.
Cap. IV. Bulgaria. . . 147
1. Planul. 2.. Elemente arhitectonice §i decorative.
Cap. V. Serbia. . . 161
1. Planul. 2. Elemente arhitectonice i decorative.
Cap. VI. Influente bizantine hi Occident . . . 180
I. Italia. 2. Franta §i Anglki.
Cap. VII. Influente bizantine hi arta musulmana . . 199
Cap. VIII. Romania
A. Nume 0 rol . 204
B. Planul. . . . 210
1. Muntenia. 2. Moldova.
C. Elemente arhitectonice . . . 242
1. Bolta. 2. Coloane §i contraforti. 3. Turnuri §i
clopotnite. 4. Material.
D Elemente decorative . . . 255
1. Fatada. 2. U§i §i ferestre. 3. Pictura.
Incheere ' . . 267
Bibliografia . . 269
Index . . 278

www.dacoromanica.ro
 DE ACELAS:

Rolul RomInlei In epoca de regenerare a Bulgariei 14 1919.

Unde duce colaborarea Pagini de istorie contemporan5. Bucu-
re§ti 1921.
Reforma InvátámIntulul secundar. Propuneri, Birlad 1923.
Reforma Constitutiel. Constatari istorice. BIrlad 1923.
Liberalii romIni sl vechil revolutionari bulgari. 14 1924.
Un colaborator francez la istoria Rominilor. 14 1925.
Insemnäri de artá romIneaseá. 14 1925.
Bizantinismul In RomInia. Influente bizantine asupra artei romf-
. nesti. Bucuresti 1925. -

SUB TIPAR :

Caracterizarea sl ImpArtirea istorlei RomInilor. 0 nota con-

ceptie. 14.
Influente artist-Ice romIno-bulgare. Iasi.

Pretul 150 Let.

www.dacoromanica.ro