ANUL XXXII. - FASC. gg, IANUAR-MART 1939.

BULETINUL , ,,1 ,

COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATtUNE TRIMESTRIALĂ
,

1 9 3 Q

Aşezământul tipografic DAT IN A ROMÂNEASCĂ + Vălenii-de-Munte

inp.org.ro
 MIN1STERIUl CULTELOR ŞI ARTELOR
MINISTRU : P. S. EPISCOP N. COLAN

COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

PREŞEDINTE : N. IORGA
Membri: IOAN ANDRIEŞESCU, PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDATU, AURELIAN SA CER­
DOŢEANU, PR. NIC. POPESCU, VICTOR G. ŞTEFĂNESCU, ARTUR VERONA, G. OPRESCU
ŞI VIRGIL DRĂ<;;HICEANU.
Secretar-Director: VICTOR BRĂ TULESCU.

C U P R I N S U L

T E X T:
N. IORGA : Veche artă moldovenească in Ţ inutul Neam ţ ului 1
VICTOR BRĂ TULESCU : Biserici din Prahova 15
N. IORGA: Biserici DAmbovlcene 35
Cronica 47
Resumat fr·ances 48

ILUSTRA nUNI
,
:
Pagina

Veche artă moldovenească In Ţin/ltul Neamtului. Biserica din Bold,şli.

Fig. l. - Biserica din manăstirea Pângăra\i Fig. 1. - Biserica din Boldeşti. Plan şi secţie 20
No. 1. - Icoană in biserica din Valeni, Piatra-Neamţ Fig. 2. - Faţada 21
No. 2. 2 Fig 3. Prahova. Judecata
No. 3. ­ mănâstirea Pângăraţi 2 din urmă: Iadul • 22
No. 4. Văleni, Piatra-Neamţ 3 Fig. 4. Biserica din Boldeşti, Prahova. Raiul 23
No. 5. Pângăraţi • 3 Fig. 5. Crearea lui
[\0. 6. - 8 Adam şi a Evei • 24
No. 7. Văleni, Piatra- eamţ 4 Fig. 6. Biserica dm Boldeşti-Prahova. Şarpele in-
No. 8. 5 şeală pe Adam şi Eva 24
No. 9. ­ Pângăraţi • 5 Fig. 7. - Biserica din Boldeşti-Prahova. Pilda boga­
No. 10. .. Văleni, Piatra-Neamţ 6 tului căruia i-a codit ţarina 25
No. 11 - 7 Fig. 8. - Biserica din Boldeşti-Prahova. Icoana Maicii
No. 12. - Pângăraţi . 8 Domnului 2�
No. 13. " 8
No. 14. - Pomelnic in biserica din Văleni. Piatra- Biserica din Seciu ·Prahova.
Neamţ. 9
Fig. 1. Biserica din Seciu, Prahova. 26
No. 15. Icoană in biserica din Valeni, Piatra· Neamţ 10
Fig. 2. Icoană 16
No. 16. 10
Fig. 3. Plan şi secţie 27
No. 17. 11
No. 18. - 11
No. 19. Catapeteasma de la Pângăraţi 12 Bis"ica FdnttJnel,- Ungureni.
No. 20. - Icoană in biserica din Vălcni, Piatra-Neamţ 13 Fig. 1. Biserica Fântânele-Ungureni. Prahova 28
Fig. 2. " Cruce
Biserici din Prahova. de cimitir 28
15 Fig. 3. Biserica Fântănele-Ungureni, Prahova.
Fig. 1. Biserica din Scâeni-Prahova
Fig. 2. Biserica din Scăieni. Cadrul de piatră al
Cruce dr- cimitir . 28
16 Fig. 4. Biserica Fântânele-Ungureni, Prahova.
uşii de intrare
!coana SI. Nicolae • 29
Fig. 3. - Biserica din Scăieni. Potir din secolul al
XVII-lea 16 Fig. 5. Biserica din fântânele-Ungureni, Prahova.
Icoană • 29
Fig. 4. - Biserica din Scăieni. Icoana Maicii Dom-
nului. Sec. al XIX-lea 17
Fig: 5. - Biserica din Scăieni. Uşile impărăteşti 17 Biserica FtJntdnele-Mazili.
Fig. 6. Clopotniţa • 18 fig. 1. - Biserica din Fântânele-Mazili, Prahova 30
Fig. 7. Crucea din 1700 18 Fig. 2. - Cti-
Fig. 8. " La- torii 30
turea de Sud, cu. data 18 Fig. 3. - Biserica din Fântânele-Mazili, Prahova.
Fig. 9. Planul şi secţiunea bisericii din Scăieni 19 Ctitorii 31

'/.

inp.org.ro
VECHE ARTĂ MOLDOVENEASCĂ ÎN TINUTUL NEAMTULUI , ,

DE N. IORGA.
--0--

o călătorie recentă mi-a îngăduit să La Pângăraţi am constatat cea mai urâtă

revăd interesanta ctitorie pe două rânduri diformare si cea mai desăvârsită ruină.
I ,

a lui Alexandru Lăpuşneanu la Pângă- Peste formidabilele ziduri de cetate ale

Lăpuşneanului, care, necontenit ameninţat
cu năvăliri de " domni sori " din Ardeal: un
,

Ştefan, zis Mâzgă, u n Bogdan-Vodă, căuta

printr'o astfel de fortăreaţă să apere dru­
mul ce venia de acolo unde i se oploşiau
dusmanii, s'a asternut, pentru închisoarea,
I ,

Fig. 1. - Biserica din mănăstirea Păngăraţi.

raţi, al cărui nume nu are nimic a face cu

vre-o pângărire, pe care a adus-o numai
reaua îngrijire a Statului, ci cu forma ro­
mânească a numelui unguresc de Pongracz,
Pangraţiu, pe greceşte, în biserică, şi de
aici , ca apelativ, Pangratie, la Armeni :
�agrat, de unde dinastia Bagratizilor. Lângă
Piatra Neamţului, ceia ce înseamnă Stânca,
- şi Bandini, în călătoria sa episcopală, dă
numele întreg : Piatra-lui-Crăciun -, am cer­ 1. - Icoană in biserica din V ă l eni, Piatrd-Neam\.
cetat întăi a oară bis�ricuţa de lemn, cu atât
de armonioase linii, de la Văleni, - al cărui care a dăinuit aici atâta vreme, un al treilea
sens e de : "locuitori pe valea Bistriţei " , rând, mai jos, cu păreţii mai supţiri, care
care curge dedesupt. strică ansamblul aşa de impunător. M ai rău
Bul. Corn. Mall. Ist. - Fasc. 99, 1939.

inp.org.ro
2 BULETINUL C O M I S I UN I I MONUMENTE LOR I S TORICE

n
o
"

n
o
'"
:J
"'.

inp.org.ro
 VECHE ARTA MOLDOVENEAScA ÎN ŢINUTUL NEAMŢULUI 3

decât un adaos la cet�te, un paraclis pentru de ortografie .

a fost tratată bisericuta însăsi, care nu era ţări de ale sale, lipsite şi de gramatică şi

apărătorii ei. Toată partea de la întrarea Regretatul Gheorghe Balş, cercetând,

actuală a bisericii superioare e complect şi pentru admirabila sa lucrare Bisericile mol­
n edibaciu prefăcută. Andonie de la Bise­ doveneşti din veacul al X VI -lea, şi Pângăraţii
ricani, egumenul marii mănăstiri vecine, (v. p. 1 86 şi urm.), arată îndoieli în ce
pe care�l pomeneşte inscripţia Vornicului priveşte ctitoria lui Alexandru-Vodă. Por­
Şoldan, arătând limpede că, în acel secol nind de la inscripţia mutată de la li biserica
de jos " , spune el, dar care n u e a niciuneia
din biserici, ci, cum o spune lămurit, a " ecle­
siarhiei " , deci o locuinţă, el crede că poate
inclina către epoca aceia a lui Vasile Lupu,

4. - Icoană in biserica din 5. - icoană in biserica d i n Păngăra\i. 6. - icoană in biserica d i n Pângăraţi.

V ăleni, Piatra-Neamţ_

al XVII-lea, supt Vasile-Vodă Lupu , el a
lucrat si la turn, care ar fi deci nou, si la
trapezărie, ba chiar la "pocrovul" , la ' co­
perişul bisericii, a lăsat deci astfel clădirea,
din care în cele de acum, - fireste ,
afară de
noile ateliere -, nu mai e, de pe urma
refacerilor contemporane, decât cel mult
vre-o temelie.
Lângă inscripţia mutată de la " eclisiarhie " ,
- pisania cea veche lipseşte - , s'a pus,
printr'o stupidă pretenţie, care e o adevă­
rată profanare, o piatră cu grosolane litere
l�tine, amintind pe unul din directorii tem­
n iţei. Totul e părăsit şi profanat, actualul
egumen, un primitiv, lipind pe uşi înştiin-
supt care bine cunoscutul Vistier Dimitrie Şol­
dan şi soţia Safta, au pus această însemnare.
Tot el observă însă că secolului al XVI-Iea-i
aparţin cadrele, cu linii simple, ce se taie
perpendicular, ale uşilor şi fereştilor, de şi
i se pare, - dar aceasta nu corespunde
realitătii -, că asa ceva se întâlneste si mai
târziu, ' pe când 'elementele luate de la 'trecut
de V asile-V c dă, ca la biserica Stelei din
Târgovişte, refăcută de dânsul, sânt altele.
Adaug că numai pe la 1560 era acea
aplecare către sprijinirea pe contraforturi,
chiar când, ca aici, ele nu pot să fie de
niciun folos, devenind cu vremea un simplu
element de ornamentatie. , În sfârsit,
,
în se-

inp.org.ro
4 BULETINUL COMISIUNIl'. .MONU�ffi�-TEiOR ISTORICE

7. - icoană in biserica d i n V ăleni, Piatra-Neamţ.

inp.org.ro
VECHE ARTĂ MOLDOVENEASCĂ ÎN ŢINUTUL NEAMŢULUI 5

';;
....
. '"
OQ
c
.'"
o...

c
"U
'"
.g
o­
'"

:.o
c

. '"
c
OI
o
u

E
..
<U
Z
I
bOI

o:
c
"
."
>
c

'"
"t"
'"
:.o
.9
. '"
c
'"
o
u

inp.org.ro
BULETINUL COMISIUNlI MONUMENTELOR I S TORICE

!O. - Icoanâ i n biserica din Vâleni, Piatra-Neamţ

inp.org.ro
VECHE ARTĂ MOLDOVONEASCĂ îN ŢINUTUL NEAMŢULUI 7

11. - Icoană in biserica din Văleni, Piatra-Ne�mţ.

inp.org.ro
8 BULETI TUL COMISI NIl MONUMENTELOR rSTORICE

colul al XVII-lea nu era de nevoie Hreîn­ Stefan�cel-Mare Pomelnicul din 1793, pe

trebuintarea chenarelor vechi ale usilor"
' care-l comunicase lui Bals d. Gh. T. Ki­
(p. 150), când, cu lucrul harnic ce se făcea rileanu, nu ni s ' a arătat. î� el apare An­
tonie, dar ca simplu ieromonah, dar înaintea
lui Şoldan şi a Saftei apar ctitori un Lo­
gofăt Pătraşcu, neidentificabil, cu soţia,
Antimia, si un Ioan Cărăiman, cu sotia
'
Nastasia. Numele lui Alexandru-V odă,
Lăpuşneanu nu figurează, de şi bourul de
la uşă arată indubitabil, ctitoria lui (p. 347).
El e Întru toate asemenea cu cel de pe
inscriptia
' de la Roman a sotiei ' acestui
Domn, Ruxanda, fiica lui Petru Rareş �p. 393).
Cele două biseri ci , din aceiaşi epocă
amândouă, s ' ar explica prin aceia că, qrice
mănăstire putând primi o visită domnească,
Lăpuşneanu lăsa călugărilor biserica de jos,
care cuprinde toate părţile necesare slujbei,
pe când sus era numai paraclisul tainicelor
lui închinări pentru iertarea vărsărilor de
sânge, cu care a fost aşa de darnic.

Dar în cuprinzătoarea operă a lui Balş

despre aceste biserici ale secolului al XVI-lea

12. - icoană in biserica d i n Pângăraţi.

pretutindeni, era atâta putinţă de a da or­

namente de o mai mare bogătie si' frumusetă.
Bourul cu gât şi crucea Între' co arne într'�n
cadru arhaic, de la uşă, ar fi fost singurul
care să fi meritat o astfel de strămutare.
Ceia ce a dus pe Balş la conclusiile lui
e aspectul confus ce resu1tă din refaceri
u1t�rioare ale lăcaşului. (Fig. 1 ).
Incă o observaţie. N 'am putut face să
se fotografieze din nou inscripţia lui Şoldan ,
asezată foarte sus, si lumina fiind defavc­
'
r�bilă. Tot asa de complicată ca si acea
' '
de la Stelea, ea nu apare legibilă în re­
producerea lui Balş (p. 1 88); a trebuit
cunoasterea adâncă de limba slavonă a
părint� lui N. Popescu pentru a da lectura
care se publică în aceiaşi carte, la pagina 13. IcO,lOă in biserica din Pângăraţi.
-

347 . Ce se dă mai sus, la pagina 1 80, e o

traducere, luată, se pare, de la lucrarea lipsesc cu totul icoanele. Am făcut compa,aţia
arhitectului bucovinean, stabilit în Iaşi, Vla­ cu cele de la Pângăraţi, care apar acuma
dimir Mironescu, Mdndstirile şi bisericile lui întăia oară, cu cele de la Văleni, înjghebare

inp.org.ro
 VECHE ARTĂ MOLDOVENEASCĂ ÎN ŢINUTUL NEA\1ŢULUI
veche de la Petru Rareş şi Doamna Elena, adău­
gându-se, cum spune ultima formă, roIT. â­
nească, a pomelnicului (no. 1 4), Alexandru Lă­
pusneanu si Ruxanda, pentru a sări apoi la
M �vi1esti : Simion, dăruitorul unei Evanghe�
Iii de �n fin IUCfll al metalului în legătură,
Melania repetată şi ca Marghita, şi fiii ior,
Mihail (Mi�ăilaş), Gavril, Petru (Mitropo·
14.
litul Chievului), Pavel (copilul îngropat l a
Dobrovăţ), Ioan, Moise, c u Doamnele Ru­
xanda, Anastasia , Evdochia, Matia, a acelui
Ioan Voevod, Teodora, iar, la urmă, Miron
Barnovschi, un Ştefan Voevod (Lupu sau
Petriceicu), şi înădindu�se Ieremia Movilă
şi maica, Maria, iar, la urmă, Domni de la
Gheorghe Ştefan şi Safta la Constantin
Moruzi şi Smaragda. Reproducerea lor se
dă acum pentru întăiasi , ea per�
, dată, si
Bli/. Com. MOIl. Ist. - Fasc. 99, 1939.
9
mite conc1usii noi, care mi se par a fi
interesante.
A vem o primă serie care e vădit din
secolul al XV I-lea, si, cum unele dintr'însele
sânt de la Pângăr�ti, iată o nouă probă
că avem a face cu o zidire a lui Alexandru
Lăpuşne ar,u , pe lângă aceia că Vasile Lupu
n'ar fi avut nevoie intr'o vreme de lin işte In
- Pomel nic în biserica din Valeni, Fiatra-Nezmţ.
ţară şi de legături prieteneşti cu A rdealul de
cetatea însăşi.
E tot un me.ş ter pentru ambele biserici
sau măcar aceiasi scoală, de mari traditii
A " ,
arhaice. In ea facem să între primele nu�
mere . Avem în aceste icoane un ieratic
Isus, repetat (n - Ie 1 , 2), une ori în jeţ, cu
chipurile în picioare ale M aicii Domnului
şi Botezătorului, doi îngeri r"ăsărind după
jet,, iar sus, cas unic, proorocii David si ,
2
inp.org.ro
 10 lJL LETl�UL CO.\ IISJUN [[ MO� .\[ENTELOR ISTORICE

("l
o
.,
:l
"'.

r­
o.
CL
:l

Z
n
.,

�
:3

r;-
o
.,
:l
.,.

CL
:l
,"-oi
<
"'.
r.
:l

:3

:I
inp.org.ro
 VECHE ARTÂ MOI DOVFNEASCA 1\1 ŢI'\llT!lI NFA\II"PlI 'II

II 11-1 I

.;.
E
'"
"
Z
g'"'
c:
"c
"
�
>
c
-O
"
u
"i:
"
Vl
;;,
.:.o
c

1,
.�
c
..
O

I
�

00

.;.
E
...
"
Z
I
...
t:
'"
c:

c
�
. .,
>
C
-O
'"
u
"i:
.�
..o
c

.,.
c
...
O
�

inp.org.ro
12 BULETIl\UL CO.\IlSIUi\l[ l\IOi\mIEl\TELOn ISTORICE

19. - Carapiteasma de la Pângaraţi.

inp.org.ro
 VECHE ARTĂ MOLDOVENEASCA ÎN ŢI NUTUL NEAMŢULUI 13

Solomon, în costum ca al Domnilor ctitori, turi contemporane (ambii din Pângăraţi),

într'un ultim plan zburând doi heruvimi cel d'intăiu atât de asemeni înfătisării Sfân­
(şi ornamentele de lemn sculptat, rosetele tului cavaler în biserica episc�pală de l a
de sus, arătând, ca si caracterul literelor, Arges (n-Ie 5, 6). Atribuiu aceleiasi scoli
epoca j no. 3). Ap�i Maica Domnului, splendida arătare a lui Hristos înaint�a �ce­
înfăţişând arhaic pe Isus, cu doi îngeri nicilor, Preobrajenia de la Văleni (no. 7).

21. - Icoană in biserica din Vă�eni , Piatra-Neamţ.

de-asupra (no. 4 j aceasta singură e de la o serie de icoane având un cadru de

Pângăraţi). Ductul literelor arată sfârşitul sfinţi în jurul imaginii principale aparţin
secolului al XI-lea pentru curiosul omagiu acelei scoli
,
rusesti,
,
încetătenită
,
si
J
la noi în
al Apostolilor către Hristos înfătisat
, ,
ca VIă- secolul al XVIl-Iea, - dar acestea sânt din
dică (no. 8, Văleni): aici e altă scoală. secolul precedent -' , pe care o represintă
Dar pd mei trebuie să i se atribuie �ei doi si icoana Sfintilor Petru si Pavel, din zestrea
sfinţi ostaşi, Gheorghe şi Dimitrie, în pic- lui Petru-Vod'ă Şchiopul: reprodusă în cartea

inp.org.ro
14 BULETINUL COMISIUNII MONl:JMENTELOR ISTORICE
mea Les arts mineurs. r n acest rând asezăm. ,
Hristosul în glorie de la n-Ie 9 şi 1 0 (Pân­
găraţi şi Văleni), cele două chipuri ale M aicii
Domnului cu pruncul pe braţe, între pro­
feţi si sfinti de o măiastră execuţie măruntă
(n-le' 1 1 , i 2 si 13). Cum cele mai multe
din aceste icC:ane sânt de la Văleni si ,
racterul lor rusesc se impune, s'ar putea
admite că sânt daruri de..ale M ovilestilor, , de " oamenii" din vecinul sat de plutaşi,
ca si , pomelnicul (no. 1 4), cu frumoasele
iconiţe de sus, supt care s , a ras prIma
pătură ca să se adauge pomelnicul în re­
dacţie din secolul al XVIll-Iea. Ar putea
să se lege de această serie Sfinţii Ştefan şi
Sava, într'o il!terpretare care e de sigur
din secolul al XVI-lea, cel d'intăiu purtând
însă pe mână o bisericuţă cu trei turnuri,
care e de stil - românesc (no. 15).
Trei alte grupe de câte doi - sfinţi (n-Ie
1 6, 1 7 si
,
1 8), cu inscriptii
,
în acelasi
,
duct
anterior anului 1600 (Luca şi Simon, Toma
şi Filip, Petru şi Ioan), pot fi aşezate în a
doua jumătate a secolului al XVI-lea. Faptul
ca n umele lui Filip e scris "Hilip" arata un
meşter român , dar un Moldovean de mare talent.
Catapeteasma de la Păngăraţi, aşa de
urât contaminată cu o zugrăveală modernă
la uşiţe, cuprinde, în lemnăria - i sculptată
din secolul al XVIII-lea, un rând de icoane
mai vechi, de un foarte bun stil, apoi, în
icoanele cele mari, o pictură din secolul
al XVII-lea, dar, mai ales, la întrarea centrală,
o rămăşiţă, foarte îngrijit sculptată, cu co­
lonete, din forma cea veche (no. 19).
inp.org.ro
r n faţă apare folklorul cel mai naiv, re­
presintat printr'un arhanghel M ihail, sem­
nalat de curând, cu explicaţii care nu se
pot admite, de d. Petru M anoliu, într'un
ziar bucureştean. Istoria, pe larg expusă, în
biete slove stângace şi cu o ortografie şo­
ca.. văitoare, e în adevăr interesantă.
E un dar făcut bisericutii de la Văleni
,
veniti, dintr'un vechiu Cracău. Ei spun asa: ,
.
"Siiu icona sătvori i ucrasi liudi ot Crăcă­
oanii : Gavrilasu vătămanu, Simionu Stăr­
leţu, Mihăilă, Eetimii craveţu (croitor), Imatie
(sic, pentru: I gnatie) eromah (sic), Sava,
Costanta, Costinu vătămanul, anah (sic); CH-'\
HKOHd nHCd Rl!. HA\dAH Rd Rl!. T (gol) O,\\HPb.
(Tihomir ?), zugravulu \\IT ,\\tlHT'kHCKOf 3fl\\I\f".
. De-asupra: "arhanghelul S)KIH Mihaile
AIRH lI,Pb. nOXd'\\HHb.", - adecă, în slavon a spe­
cială a bietului zugrav: "biruie pe Tmpă­
ratul păgân " , care se şi rostogoleşte jos,
rănit de moarte, având leit Înfătisarea unui
, ,
crestin Domn românesc.
,
r n sfârşit, la dreapta, această datare, din
1 1 August 1 65 1:
CIr.! HK�Hd HHCOKO Rb. AHb.1 HO &dCHAI ROfROA
1"'AI\ AdPl\1 3fi\\1\f l\\OACRKOr.! '\\CI.I,b. dVl"'tlCTb. di AHH,
Rb. ,,'kTb. /3PH6.
(" Această icoană s ' a scris în zilele lui 10
Vasile Voevod, Domn al ţării Moldovei,
luna August 1 1 zile, în anul 7 159")
(no. 21).
 BISERICI DI N
BISERICA DIN SCĂIENI.
Este refăcută de mai multe ori (Fig. 1 ).
Păstrează chenarul de piatră al uşii cu o
o serie de ornamente longitudinale (Fig. 2).
Din vechile odoare mai păstrează un potir
din secolul al XVII-lea, căruia, pe lângă
inscripţia din jurul păharului, i s'a adăugit
fig. 1.
o inscripţie pe plăci, la basă, în jurul picio­
rului, cu următorul cuprins:
CHO lJdlllS 3<1 C KOIO A�IUS 16�9 K1. ,,-li7' C1.7'KOpH
"�C7'-k.
"Acest păhar pentru sufletul său l�a făcut
la anul 1 699, Costea 1. "
Inscripţia din jurul păharului este de abia
zgâriată, cuvintele sânt legate între ele,
din care pricină lectura este grea (Fig. 3 ).
Tâmpla bisericii este pictată în 1855 de
acelaşi zugrav care a pictat pe cea de la
1 S e pare c ă inscriptia n u a mai fost aşezată bine, când
a fost desfăcută, spre a fi cetită mai bine, de părintele paroh.
PRAHOVA
DE VICTOR BRĂ TUlESCU
-- 0--
biserica schitului Crasna, Tănase Anghel
Icoanele împărăteşti, mai ales, arată calita­
tea de meşter a lui Tănase Anghel (Fig. 4).
Uşile împărăteşti. Dacă nu ar fi colorile
prea vii care să izbească în chip aşa de
neplăcut privirea, ar putea fi socotite printre
cele mai reuşite piese de acest fel din secolul
al XIX-lea. Numai panourile superioare sânt
- Biseri ca d i n Scăieni-frahova.
pictate cu scena Bunei VestirL Scena a­
ceasta este încadrată, în partea superioară
şi în lături, ae o sculptură bogată, având
ca motiv principal coarda de viţă încărcată
de struguri şi frunze. Celelalte patru pa­
nouri inferioare, de formă pătrată, sânt
sculptate două câte două după acelasi mo­
del. Panourile interioare sânt împo'dobite
cu coarde de viţă elegant îmbinate şi le­
gate de un ornament central care înfătisază
o floa.re deschisă. Altele două de de��su­
pra a cestora au ca omament o floare
deschisă, cu un număr de patru frunze
dintate,
,
a căror nervură centrală urmează
inp.org.ro
16 BULE Tll UL C O M I S IGNII M O"\"mIE�TELOR I S TOmCE

()
c..�
2qq
1\,)
o.. .
C> ,

].
�
�
'"

;;. �
:;. n
- "

c:
J.,r.
CL
_.
=: :::l
CLer.
ro "
,.,.
:J c>
;:; :J
..,
"

:n
-o QQ
o .
�. W
..,.
9-:'
:::i r::
� (ii'
o �.
=-r;

inp.org.ro
 B ISERI C I DIN PRAHOVA 17

c
v
·ro
U
cn

'"
c
'"
o
u

c
.�
.'"
u
V)

.::!
-o
'"
u
'C;
v
.�

Il
Bul. Corn. Mall. Ist. - Fa;c. 99, 1939.

inp.org.ro
18 BCLETIl\" "L CO.\IISIUKII MONU.\IEKTELOR iSTORICE

Fig. 6. - Biserica d i n Scăieni. Clopotnita. Fig. 7. - Biserica d i n Scăieni. Crucea d i n 1700.

Fig. 8. - Biserica d i n Scăieni. Crucea. d in 1700, Laturea de Sud, cu data.

inp.org.ro
 BISERICI DIN PRAHOVA 19

linia diagonală care împarte pătrăţelele în
patru zone triunghiulare. In jurul panouri­
lor se desfăsoară un ornament în formă de
linie serpuit�, o coardă cu frunze si flori.
, I
Cloyotniţa are basa de formă pătrată şi
servia odinioară de întrare în curtea biseri­
cii. astăzi micşorată, în chip neîngăduit, de
localul Primăriei. Două firide însotesc
I
întra-

- -
BlfE�I(n DIN rCAI[HI DR�HOVA

o
;'(.0

...--:::

.m] ....

@)"
�I
.. �-
I
2..0. H'
, � I
------.J

Fig. 9. - Planul şi secţiunea bisericii d i n Scâieni.

Pilastrul care închide cele două usi cu- rea alcătuind şi un element decorativ pentru
I

p'ri nde două părţi : una inferioară, în dungi a masca simplitatea clopotniţei. Tărziu i se
ŞI î mp odobită cu ornamentul de mai sus va adăogit partea superioară de lemn,
şi alta superioară, cu un ornament în tor­ în locul etajului care cuprindea camera
Sadă (Fig . 5). clopotelor (Fig. 6).

inp.org.ro
20 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

o cruce de piatră din vremea lui Erânco�
veanu, ridicată în laturea de Nord a bise­
ricii, în apropierea zidului vechiu, despărţi­
tor al curţii BăIăcenilor de biserică, aminteşte
o serie de nume si ,
anul ridicării ei : 7208,
.adecă 1 700.
Supt ornamentul realisat dintr ' o linie îm-
irei Marin Voica. Pomeni gdi J iromonah
Gavriil monah Simona" (sic). (Fig. 7).
Pe latura sudică : Pomeni gdi 2: Manea,
Sora, Dumitraşco brat ego 3. Pis az 1 Tanase
Gram Leat t 72085 (Fig. 8).
Planul bisericii arată preferinţile locale şi
spiritul epocii (Fig. 9).

�tJ[�\(Â DIN �OlDEfŢI - PQAHOVA

[O)i []-1
�

L .. la 1". to ...
I

Fig. 1 . - Biserica din Boldeşti . Plan şi secţie.

pletită, care dă naştere la un număr de BISERICA DIN BOLDEŞYI.

cinci cercuri, dintre care unul mare în
Planul are formă de navă. (Fig. 1 ). Bi­
mijloc. iar altele patru marcând cele patru serica este ridicată la începutul secolului
brate ale crucii, se ceteste inscriptia : "Cu al XIX�lea (Fig. 2). Are pridvor deschis
vrer�a Tatălui şi a Fiului şi a Duhzl lui Sfânt
rădicatu�s' a această sfântă cruce vă dni J 10 I Pomen.şt .. , Do�mDe.
Costandin Voevod de rohii lui Dumnezeu • Pomeneşte, Doamne.
S Fratele lut.
• Am scris eu.
I In zilele. • Adecă 1700 .

inp.org.ro
 BISERICI DIN PRAHOVA
pe opt coloane, cele de la colturi fiind an­
gajate în ziduri. Pardoseala a fost odinioară
-de cărămidă aşezată pe muche, în unghiu.
A mai rămas un fragment în pridvor. Res­
tul bisericii s'a pardosit cu scânduri.
Pronaosul este despărţit de naos prin
patru coloane, dintre care cele două laterale
-sânt angajate în ziduri, după'modelul celor
din pridvor. Arcurile sânt simple. Sânt le­
:gate între ele printr ' o grindă de stejar, care
Fig. 2. - Biserica din Boldeşti-Prahova. Fatada.
trece pe de-asupra capitelelor. Oe�asupra
coloanelor se înalţă un zid, care face despăr­
t,itura în această zonă si sustine
,
, si plafondul,
,
căci biserica n'are bolti.'
Naosul este de formă dreptunghiulară şi
cam de două ori mai lung decât pronaosul.
Lumina pătrunde prin câte două ferestre
laterale, dintre care cele din spre altar au
fost lărgite într ' o vreme mai nouă.
Altarul, mai ridicat cu o treaptă decât
inp.org.ro
21
restul bisericii, este de formă semicirculară
şi se desparte de naos printr'o tâmplă de
lemn, de dată recentă. O fereastră mIca In
axa bisericii şi alta la proscomidie abia
lasă lumina să pătrundă în altar.
Turla scunda este servită de o scară de
stejar, care pleacă din pridvor, în laturea
de Nord.
Pictura este naivă. Cea mai bine păstrată
este pictura din pridvor, care înfăţişează Ju-
decata din urmă şi viaţa primilor oameni,
A dam şi Eva. Cea din altar cuprinde, în
registrul întâiu, pe sfinţii Patriarhi, de�asupra
cărora un rând de medalioane se leagă
intre ele prin frunze stilisate şi flori de lalea.
Plafonul este ocupat de chipul Maicii Dom­
nului , încunjurat de chipuri de îngeri.
La proscomidie apare cunoscuta scenă
a jertfei supn:me şi scena arătării lui Isus,
cu hainele sfâsiate, lui Petru.
,
22 B LETINUL COMIS I UNII M ONUME ITELOR I S TOmCE

Fig. 3. Biserica din Boldeşti, Prahova. Judecata din urm ă , ladu!.

inp.org.ro
 BISERICI DIN PRAHOVA 23

li

II I
Fig. 4. - Biserica d i n Boldeşti, Prahova. Raiul.

_� � ����� ��� .

inp.org.ro
24 BULETINUL CmUS I U N I I MONU M E TELOn ISTORICE

Aceiasi normă, în ce priveste ase7.area scena răstignirii, însoţită de alte două scene,.
sfintilor,
,
'se urmează si în pict�ra din naos aproape şterse.
,
si pronaos. Pronaosul. Pictura plafondului cuprinde­
,
Pantocratorul, încunjurat de heruvimi şi chipul Maicii Domnului, încunjurat de se­
rafimi şi heruvimi. Panoul de de-asupra
coloanelor înfăţişează în mijloc Izvorul
Tămăduirii, spre Sud, Buna Vestire, iar,
spre Nord, Naşterea lui Isus. Registrul
de sus, cu acelaşi rând de medalioane pe
laturile Vest, Nord şi Sud. Se mai distin�,.
în registrul inferior, chipul Sf. Sava cel
Sfinţit, în fereastra de Nord Sf. Marina şi
diavolul, iar spre naos Sf. Zosima şi Si.
Maria Egipteanca.
Două icoane împărătesti slabe, din aceiasi
epocă a ridicării bisericÎi. Cadrul de lem�
al usii imită ornamentul de piatră din re-o
giun � . Aduce cu cel de la Scăieni şi cu
cel de la Schitul Crasna.
Pictura pridvoru lui: Judecata din urma.
in rândul de sus Apostolii si ,
Sfintii.
,
În
dreapta ladul cu toti păcătosii lui si ' cu
naivităţi ca aceia de iângă Dr�ptate: "Sâc,.
drace", "Moartea bo gatului nemilostiv", "An�
Fig. 5. - Biserica din Boldeşti-Prahova.
tihrist", "Care doarme Duminica m ult şi nu'
Crearea lui Adam şi a Evei.
vine la b is er ică ". T n gura ladului "Berzebu «.
serafimi şi având în cele patru colţuri pe (sic) (Fig. 3).
cei patru evanghelişti, este flancat spre Vest Păcătoşii sânt aşezaţi după inspiraţia zu­
de chipul, în medalion, al lui Dumnezeu gravului şi potrivit cu tradiţia locului. Nu
Tatăl şi de al M aicii Domnului, spre Est.
Un rând de medalioane pe ambele laturi
continuă pe cele din altar.'
Registrul inferior cuprinde pe laturea su­
dică, începânrl de la altar, următorii sfinţi:
SI. Ioan, Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Stratilat,
Sf. Procopie, Sf. Eustatţe Plachida; în fe­
reastră un înger sus, Sf. Daniil, Sf. Taladeu
(sic), Sf. Pantelimon, Sf. Arh. Mihail cu
sabia scoasă si cu inscriptia cunoscută:
"Cel ce Întra i;� biserica f i!�d necurat, de
sa bie va. fi tăiat " .
Este, ceia ce am arătat cu alt prilej, re­
comandaţia cu care este întampinat cfedin­
ciosul care întră în biserică. Mai domol, Ar�
hanghelul Gavriil, pe laturEa de Nord, în drep�
tul lui Mihail, atrage atenţia asupra peri cu­
loasei săbii a lui Mihail : "Vedeţi, oameniLor,
pre Mihail, cum sta cu spada goaLă în mână". Fig. 6. - Biserica din Boldeşti-F'rahova.
Urmează Sf. Mina, în fereastra Sf. Samson Şarpele înşeală pe Adam şi Eva.
şi Sf. Ermolae, având de�asupra un înger,
apoi Sf .\1ercurie, Sf. Teodor Stratilat, Sf. trebuie să uităm că si în acest domeniu se
Procopie, Sf. Dimitrie, Sf. Ana cu Sf. Fe­ imită un prototip, ca' şi în arhitectură.
cioară în brate. De-a�upra lui Scaraoschi stau speriaţi şi
Panoul de de-asupra coloanelor cuprinde privesc la gura ladului Ana şi Caiafa,.

inp.org.ro
 B I S E R I C I D I N. P R AHOVA 25

de-asupra cărora o corabie înfăţi,ş ează marea, şarpelui , Izgonirea din raiu sânt zugrăvi te
iar mai sus Invierea mortilor. In rândul de in registrul de de-asupra coloanelor (Fig. 6).
sus proorocul M oise mustră pe Evrei; în Alături de aceste scene, pe laturea de Nord,
continuare Impăratii : A lexandru, Pom si
Darie şed pe scau�e şi ţin săbiile scoc;.se.
O lume de păcătoşi se zbuciumă în para
de foc ce iese din gura balaurului : Veri­
gaşa (sic), zara fuI, luatoarea de lapte, fer­
mecatoare, care asculta la fereastra , croitorul,
morarul, tutunaru, pescal'U, cârciumareasa 1 ,
calugarii curvari, cizmaru, bogatul nemilostiv.
Raiul, "Fericitu l Rai " , cum o arată inscripţia,
este o cetate închisă, la poarta căreia stă
Sf. Petru cu o cheie în . mână, urmat de o
ceată de sfinţi. Pe supt cetate curg cele
patru râuri ale Raiului : Flson, Gheon, Tigru
Ef!'at . Isac, Avram şi Iacov stau în primul
rând, având în dreapta tâlharul cu crucea
iar, în stânga , .chipul lui Isus, asezat sim- A ,

bolic în coroana unui pom. In rândul de

sus, Maica Domnului, străjuită de doi arhan­
gheli, tronează. De supt picioarele ei izvo­
răsc cele patru râuri ale Raiului. De aici
s ' a născut credinta că femeia care va rosti
numele celor pat�u râuri în timpul dureri­
lor va n3ste mai usor. O formă schimonosită
a acestor patru nu�e, ca exorcism, a apărut,
acum câţiva ani, într ' o notiţă publicată în
Arhivele Olten iei.
Cele cinci fecioare înţelepte au pătruns Fig. 8. - Biserica. din Bo ldeşti, Prahova.
în încăperea dorită a Raiului, în timp ce Icoana Maici i Dom n u l u i .
restul de cinci fete, n ebune1e, se văd dincolo
de ziduri (Fig. 4). De-asupra uşii de întrare apare şi pilda bogatului căruia i-a rodit
si dedesuptul altei scene, ce se va fi sters,
, ,
ţarina (Fig. 7). Icoanele sânt slabe (Fig. 8).
Inscripţia de'� e un clopot : "Acest clopot
s' a lacut cu cheltuiala com uni SIătioara,
prin s ilin ţa dum. Castan Mazere, în anul
1868".

Pe un altul : A n n o Domini 1777.

Încheiere. Ca si la Scăieni, si aici, la

Fig, 7. - Biserica d i n Boldeşti, Prahova.
Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina.
Boldeşti, din veniturile d'2 la petra'l ale pă­
mântului bisericii s ' au înălţat biserici noi,
care vor aduce sigl.lr ruinarea celor vechi ,
din pricina lipsei totale de înţelegere şi a
locuitorilor, ca şi a slujitorilor altarului, de
la cei mai mari pănă la cei mai mici. Câteva
excepţii fericite abia de se întâlnesc.

BISERICi\' DIN SECIU-P RAHOVA.

Adam şi Eva îngenunchiaţi se roa8ă. Cre­
area primilor oameni (Fig. 5). I nşelarea De acelasi tip c a aceia de la Boldesti, cu
pridvor de�chis pe opt coloane, bi�erica
I S'a păstrat ortografia inscripţiilor. din Seciu este pardosită cu lespezi de piatră.
Bul. Cam. Mall. Ist. - Fa.c. 99, 1939.

inp.org.ro
26 BULETINUL CmnSIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Pictura este refăcută de câtiva ani.
M ai păstrează ceva din ve�hile icoane; gionale (Fig. 3). Odinioară moşia Seciu era
însă numai două sânt de bună calitate. a mănăstirii Zamfira, din apropiere.
Icoana lui Isus, cu inscripţia : "Cu cheltuiala
Sfinţiei Sale părintelui arhimandritul chir
Planul este simplu şi are elemente re­
BISERICA F ÂNT ÂNELE-UNGURENI.
Biserica este de zid având forma de tref1ă;
altarul ia în exterior forma unui poligon.
Acoperiş"l este de şindrilă cu streaşină
înfundată . Turla este aşezată pe pronaos,
căruia i s'a adăogit un urît pridvor de
cărămidă, cu ferestre pătrate ca de ma.gazie.
de marfă (Fig. 1) .
Cadrul de piatră al uşii, presintă unele
înflorituri. La vre-o reparaţie tărzie el a
fost acoperit în parte cu zidărie de cărămidă.
Laturea de sus a cadrului amintit este
scobită în acoladă, iar faţa ei presintă' u n
ornament care ia forma unor animale. Par
a fi lei. O s�ângace văpsire a acestui cadru
a făcut ca ornamentatia să fie înecată în
,

coloarea galbenă care distonează cu vânătul

natural al pietrei.
Către sfârsitul secolului trecut, în cadrele
anume făcut�, s'au pictat scene religioase,

fig. 1. - Biserica din Seciu, Prahova.

Ioachim ermonallUl Margineanu, 1806, Mai

10" (Fig. 2) .
Inscripţia veche a fost înlocuită printr ' o
alta, oribilă : t Acest titlu au fost uşa bi­
sericii, de când s'au ridicat de la marele
cutremur, acum găsindu-se de cuviinţă să
se strămute în faţa de afară, la 1862,
Iunie 16. Această sfântă şi dumnezeiască
hiserică, ce se prăznue$fe cu hramul Sfânta
Treime, liat 1802, Oct. 14, dărămându-se
pănă jos de marele cutremur, s' au ridicat
din te! melie ] in zilele prea-inălţatului
nostru Domn Ion Constandin Alexandru
Ipsilanti Vvd. şi ale Preasfinţiei Sale pă­
rintelui Mitropolit al Ungro- Valahiejl de fig. 2.'
-' Biserica din Secitr, Prahova. icoană.
osârdie cu silinta ' si
' cheltuiala părinte­
lui arhimandrit şi egumen Mărgineanu având în centru Adormirea Maicii Domnu­
chir! M... 1808, Iunie 8". lui. In stânga şi dreapta câte un sfânt,
acoperit de actuala zugrăveală.
1 Numele Mitropolitului nu se află.
• Câteva cuvinte DU se pot ceti din pricina relei repro­
Pictura este de calitate slabă, din secolul
duceri de la 1862 şi a văpselii din anii din urmă. al XIX.....lea.

inp.org.ro
 BISERICI DIN PRAHOVA 27

BlfEQlC1 �IH ![eIV - P�AHOVA

o
lh

[] O O
�

I
; ...
AS./l -
I

14.4S
I
Ylo
I

L. _1... -'
I I

o , � ID M
I

fig. 3. - Biserica din Seciu, Prahova. Plan şi secţ i e .

inp.org.ro
 28 BUL ETINUL CmUSIUNII �IONmIENTELOH ISTORICE

Dedesuptul acestei picturi se ală un alt Veşmântul cu care s' a zugrăvit Clucereasa
strat de pictură, din prima jumătate a secolu- Casandra se păstrează de doamna Pâc1eanu,

Fig. 1. - Biserica fântânele-Ungureni, Prahova.

lui trecut, de calitate superbară stratului după cum îmi afirmă părintele Gâdiuţ.
actual. Naosul este despărţit de pronaos prin două

Fig. 2. - Piserica Fântanele-Ungureni, Prahova. Cruce de cimitir. Fig. 3. - Biserica Fântânele-Ungureni, Prahova, Cruce de c i m it i r.

Ctitorii sânt biv VeI Clucerul Crăciunescu coloane de zid de formă pătrată.
(socrul lui Pâc1eanu?) şi soţia lui, Casandra, O serie de cruci mari amintesc tradiţia

inp.org.ro
 I I

b:I
Uî
trl
c:
inp.org.ro

2
z
'1j
;>;J
�
:r:
O
<:
:>

Fig. 4. - Biserica din Fântânele-Ungureni, Prahovn. Fig. 5. - Biserica din fântânele-Ungureni, Prahova.
Icoana Sf. Nicolae. Icoa nă .

.
�==�==�� =�= ===��� � N
..o
30 BULETINUL COMISIUNII \
j I O�m[ENTELOR I S TO R I C E

crucerilor de odinioară, brea�:Iă dispărută Pe un Apostol :

din lipsă de lucru, răpusă şi e a de moder- " La leatu 8 ! 8, Sept. 29, să se ştie. . . că
au pribegit dintr' acea stă ţară în ţara Aus­
triei Măria Sa Ioan Caragea Vvd. , lăsând
Scaunul supt ocârmuirea dumnealor Ba­
nului Grigorie Brâncoveanu i dumn. Banu
Grigore Ghica i dumn. Vornic Barbul
Văcărescu, boerU cei mai mari ai acestei
pravosla vnice ţări. Pănă când s' a orân�
dui! domn Măria (s;c) Alexandru Nicolae
Şutu Vvd., bătrân şi milostiv ; 1 820, A v . 2 " .
Câteva icoane păstrate în biserică arată
nivelul picturii la sfârsitul secolului al
XVIII-lea ( Fig. 4 şi 5 ) . '

BlSERICA FÂNTÂNELE-MAZILI

,
Biserica mazililor este mai încăpătoare
decât cea boierească, descrisă mai sus, si
se pare că mazilii, mai numeroşi, au vrut

frumos de închinăciune ( Fig. 1 ) . Păcat numai

să arăte boierului local că si ei au Iăcas

că pornirile spre mai bine ale sătenilor de

aici au dat greş, ridicând în apropiere o
biserică nouă, fără prea mult gust şi lăsând

- B iserica din
să se părăginească vechea biserică a ma­
zililor, înaintaşii lor. A ceiaşi lipsă de grijă
Fig. 1. Fântânde-Mazili , Prahova. pentru vechiul lăcaş am putut-o constata şi

nismul ucigător (Fig.

2 şi 3).
Cărti. Sânt o se­
rie de ' Minee de la
Neamţ, tipărite m
1 83 1 .
Pe cel de pe luna
Iunie însemnarea :
" A cest Minei este
dat bisericii D. Marele
Clucer N. Păcleanu ;
1843, D ec . 25" .
Pe altul, din luna
M ai :
Al. Sfintei biserici
Fântânelele (Mazili 7).
Pe cele de pe M' a rtie: .
" Mindul acesta este

- Biserica d i n
al bisericii Fântânelele.
D. Marele Clucer Ni­
culae Păcleanul, 1 843 " . Fig. 2. Fântânele-Mazili, Prahova. CtitoriI.
După o însemnare
din Mineiul de pe Octombre, biserica s'a în Septembre 1 937 şi în August 1 939, în
meremetisit la 1 84 1 . timp ce dintele timpului macină şi ce

inp.org.ro
 B IS E R I C I DIN P R A HOVA 31

bruma a mai rămas nezdruncinat din ve- . superioară a cadrului întrării este scobită,
chea ctitorie. în partea inferioară, printr'un arc, având
,_

S ' a ridicat în 1 786 şi s'a reparat în 1 8 1 2. ca ornament o acoladă, care aminteşte arcu­
O altă reparatie este arătată de o însem­
nare la tâmplă, care arată : ,, 1 846, Mai 2 " .
Are formă d e treflă, cu pronaosul despărţit
de naos prin patru coloane, din care cele
două din margene angajate în zidărie.
Ctitorii sânt zugrăviţi în pronaos:
" Popa Mihail Bozianu protopop, jupan
Serban logofăt za Visferie. jupan Ioan
Daseă/, jll{Janita ego lIinea (Fig. 3 ) .
L a aceştia s e mai adauge doi copii, lUnea
şi Ma,;a, iar, mai spre Nord : " Despina
presvifera, Parfhenie Bozianu/, monah " .
Se mai păstrează chipul unui boier, pe
care părintele il crede că ar fi al lui
Pârvu Mutu, zugrav vestit în secolul al
XVII-lea.
Pridvorul este deschis şi se sprIJIna pe
patru coloane de zid, legate între ele prin
arcuri trilobate. r ntre ele, grinzi de stejar.
Undeva am găsit data de 1 786.
Chenarele de piatră care împodobesc

Fig. 4. - Biserica din Făntânele-Mazili, Prahova.

Cadrul uşii, cu p isania.

rile trilobate ale coloanelor pridvorului

(Fig. 4, 5 şi 6) .
Pisania se descifrează cu multă greutate
din pricina prea marei înghesuieli a lite­
relor.
F i g. 3. - Biserica din fântănele-Mazili, Prahova. Ctirori i .

BISERICA DIN NUCET, PRAHOVA.

usa de intrare si ferestrele mazililor au ca
�otiv principat ' un lujer împodobit cu flori Este din bârne, scundă, cu un pridvor
şi frunze. Lespedea care formează laturea deschis. Pronaosul este despărţit de naos

inp.org.ro
tJ.l
u
.cc
o
f-<
C/J
-

�
o
...l
I-:-l
f-<
;;.-;
:-J
;--,

inp.org.ro
�
�
o
-
""

....
....
�
:::J
>-<
C/J
t::
,..-.
o
u
>-l
;::>
1';
f:;
I.!.J
...l
:::J
>=Q

F ig. 5. iser ica Fântânele- Mazil i , P ra hova. Fig_ 6. - Fâ ntânele-M azi l i , P r a h o v.l.
C h e n a r de piatni la .fereastră. Cadru de fereastră.

N
C"") L .== - - . �
 BISERICI DIN P R A H OVA 33

B\JE�I(A �IN HU CET -

P RA H OVA
�
O 1

�
O O
I I li

1
� � 11 �
�
I
I
"
,

Il II
!..,
.....
"Ti
Q
0'\
�

�
"

I
Ili Ţ
,.-

•
1
�I -!.?Ia
- "---1I

�
1 4, 2, 5 4, "0 1'\
I
l.t; �
II •
o
il '"'l

I
II .....,
II
�"'-
I

/
- -"

I
t
.-�-
M t

fig, 7, -. B iserica din Nucet, Prahova, Plan, secţiune şi vedere,

Bul. Corn. MOIl. {st. - Fase. 99, 1939. 5

inp.org.ro
34 BULETIN L C O i\lI S I U N I I MONUMENTELOR I S TORICE

printr'un părete de scânduri, prin mijlocul Cărţile de ritual sânt scrise în greceşte şi
căi'uia se lasă o întrare în axul bisericii. româneşte. Un Penticostariu tipărit la 7272
Bolţile de lemn sânt cilindrice, susţinute ( 1 764) , în Bucureşti, are o însemnare din
cu un număr de arcuri de lemn. 1 709, arătată întăiu cu anul de la Fac;erea
Tâ mpla de lemn) fără uşi. împărăteşti şi Lumii şi apoi cu cel de la Hristos : a decă
laterale. 7287, 1 780.
Altarul este si mai scun d decât restul Planul are formă dreptunghiulară, amin­
bisericii. Unele însemnări pe dosul tâmplei tind forma generală a bisericilor de lemn
dau impresia unor nume de persoane, din întregul cuprins locuit de Români (fig. 7).

inp.org.ro
 � BISERICI DÂMBOVICENE
DE N. IORGA.
-- c --

I. a trecut de un veac, fiind ridicat pentru

maicile care n ' au dispărut decât în a doua ju-
i ntr'un
colţ ascuns din judeţul [ âmbo­
viţa, la câteva sute de metri numai de
marea şosea care duce la Ploeşti, se ascunde
o bisericuţă . care n ' a fost observată, în
modestia ei si a satului căruia-i serveste,
de nimeni , afară de d. Virgil Orăghicea�u,
care i-a cules inscripţia, pe ca'r e, cu altele
transcrise de d-sa , am tipărit-o în al doilea
volum din " Inscripţiile " mele. E cea din BăI­
dana (după o Băldana întemeietoare j feminin
de la Băldan) (fig. 1 ).
Ea place prin liniile simple, însă armo­
n ioase, prin elegantul pridvor, prin propor­
ţiile-i bine chibzuite (fig. 2). 1 ntre pronaos şi
naos nu sânt stâlpi, ci numai o boltă 1. O
podoabă în faţa ei o alcătuiesc bătrânii
copaci pe cari nepriceperea unora dintre Fig. 2. - Biserica din Baldana. Pridvorul deschis
poporăni voia, după cum mi s'a spus, să-i
matate a secolului trecut, căci pe o carte dă­
ruită de un Bucurestean din mahalaua Sfânta
,

�-
- �·
.W
�f:b lmA1i i\ Iw.1 4'�"1l:tl tnit\C 4>C HlS
A'A .cIl�f'HA�ffry AtIf CU. C.�1li1b bHCr.:mn
Qtd
Aţyo�IIl1 A<fME�€8 mA f;,0i\6 6MC� Jt? AS,
glillf ' Ul{rm rn AToT lIUItUJ
&\I.
rcv
I MG"B flH llH A&fQb11 i1 HH ASMB3€ti N\AI'H;t ffEJ
1(;:« ;.$ltUH Alffe

crrG- C.1iRlI llI.. �HTI c<t>�· l·n,CKhTotf'r\ .

Jt&'M��t. � UH fhWfc l1l1l{ M3'1f.1+t{8 f€:G)ITC u.H ·

TSf'fI

#; HT ·tf�H HEKQ fJ\E 1ii3H.�"t. n�-t; i'H�\\�,�" �

·l'm.. el1T ll'l'Qr1Tb t'HC ltt I-EKei\.l\e DfMoB\-\'1 H <\>\-\(h

).l1f': MSCHJtM lHtt 1'4fl rn;-HiNfo.C "Q et\\ � .
rfll CJ 4>h�lW' C.1.l;irbf'�t\� H m-cV-oll ' nNH�\
'

f{1-f !-€GJ4>1 1Th �H1.A� (3 KbM�\T:om-EH MITt'Q\l"!\\

I .MoK!J fT'€ oc1;lft..I fCM! fbfHIT€A\lH M rrH,rr.fm�� i
I K If rrrLPHi '€AI-H fl-SA,fl bo�l'l-Mo�M.I1 � HlfoH{fl,\
Fig. 1 . - B iserica din Baldana. ( M4,fA fJlSClfMX;Cl<b $!: Hcm�l1[i���T :\{( \
,JiMtT I ' 3 \ C e fb B g
-

taie. O impresie rea fi1.ce numai urîtul zid I

de incunjur, prost făcut în timpuri din urmă.
Aici a fost odată un mai vechiu schit
de lemn decât zidirea de astăzi , cere abia
1 fru moase stră :J i c' e lemn d e lisă
,
Fig. J - BiseriCl d i n l );j. l d a n � . Pisania
Vineri se vorbeşte, cum se va vedea, de
" sfântul schit aî maicilor ot BăI dana " . Este

inp.org.ro
36 BULETIN L CmIISIUNII i\I01\mIENTELOR ISTORICE

şi o însemnare pe Triodul din Râmnic, care intrigi ale unor boieri , " din pizma boerilor
arată Iăcasul
,
d ' intăiu ca existând încă în 1 798. find li izgonitu la Tara M uscălîască " .

Fig 4 - Biserica din Băldana - Dărnboviţa.

Fig. 5. - Biserica din B ălda n a . Ctitorii.

Inscripţia pe piatră a Iăcaşului actual nu Inscripţii (fig. 3) :

e fără interes politic prin aceia că se în­
fierează izgonirea Mitropolitului cărturar şi Cu vrerea Tatălui si
,
a Fiului , i a sfăntu-
" naţionalist " Grigorie de către Ruşi, după lui Duh s'au ridicatu acastă sfăntă biserică

inp.org.ro
 B I S E R I C I D Â M BOVI CENE 37

�Fig 6. - Biserica din Biildana. Tâmpla.

inp.org.ro
3'8 BULETIK L C OM I S I U I I I
de Tobu lui Dumnezeu popa Gheorghe,
-eclisiiarhu bisereci domnesti din Tergovişti
şi protopop a tot judeţu Demboviţi, şi de
roba lui Dumnezeu M ariia prezvitera, spre
slava si cinstea SfintEi Născătoari de Dumne­
zeu şi a marelui Illu cenicu Gheorghe şi
Sfentului Necolae, în zilele putearnecului
I npărat a toată Rusiia Necolae Pavlovcu,
fiindu Muscali aici în Ţară, prin blagoslo­
veniia Preaosfinţii Sale părintelui ipiscopu
Rămnicu chir Neditu , fiindu otcărmuitor
sfintei M itropolii, în 10cll Preosfinţii Sale
părintelui Mitropolitulu chir Grigorie, ce, din
pizm a boerilor findu izgonitu la ţara Mus-
Fig. 7.
căliască. S'au isprăvitu de tot lucru la l eat
1 83 1 , Septemvriu (fig. 3).
171 cimitir :
Aci se odihneşte întru fericire Slugeresa
Elena Pascal, născută la 1 797, repausată
la 1 873.
Cărti din 1'eamt, Minee din R âmnic si
" ,
Buda.
Pe o Evan g helie din 1 742.
t
Pop Nealusovic Mihalat, pop Ivasco
, iscălit ca să să cunoască unde o voiu
am dat tI. 60. . . '
Pe un Mirzeiu de Buda, Iulie :
" Să să stie de căndu am venitu aici în
,
MO:-.lmlENTELOR ISTORICE
Băldana, în slujba biserici, prin poru nca
părintelui eclisiarhul, si am slujit si în bi­
serica de lemn în vr�mea holeri� morbus,
la leat, adecă anul, 1 83 1 , Mai 1 5, în zi­
lele marelui r npărat Nicolae Pavlovici ru­
siiaţcu , într'al treilea război înpotriva A ga­
renitor.
Erei apostol duhovnic Thănăsescu.
Pe un Mirzeiu din Buzău, Novembre, 1 835 :
.... De preste an s'au dăruit sfăntului schit
al maicilor ot Băldanei din judeţu Dămbo­
viţa, de robu lui Dumnezeu Petru Epurescu
din mahalao Sfănta Vineri ot Herasca, din
- Biserica d i n Bă ldaoa. Icoane .
oraşu Eucureşti, în zilele prinţului Barbu
Ş tirbei Voivodu şi Preosfinţiia Sa Mitropolit
l ifon, căndu să afla Nemti, în Tara noastră
,
aici, leat 1 855 , Fevr. 1 0.
Pe un Triodic n de Râmnic :
A cest sfănt Triodu ce s ' au dat la satul
Băldana prin ştirea pop Costandin sin pop
Staico, dreptu tI. 1 6, ban . 30 , din zilele
Mării Sale IU l11inatului Domnu 10 Costandin
Hangear1ău Voivodu, la leat 1 798, şi am
vedea.
l erei Grigorie Harfitol ( = chartophylax).
Pop. Cost. Băldănescu.
inp.org.ro
B l S E R I CI DÂMBOVICE NE 39

. ;;:....
::>

2
-u
'"
<.J

�,

'"
c
�
o:
'"
OI
o
N
�
c::l
c
-u
'"
.�
"
'"
ce

eri
ci>
�- lL..
,

>
o
..D
E
.",
O

inp.org.ro
40 B LETI1\ L CmnSI NIl MON !lIENTELOR ISTORICE

II

o..

g'
C>
N
o
.,
�.

;i-
<r.
n
.,.

o..
"

ro
ri
N
o
'"

o..
"

�I
inp.org.ro
 BISERI C I DÂM BOVICE E 41

II. aseza, si ca linii si mai ales ca zugrăveală,.

d � cea 'mai bună �alitate (fig. 1 0, 1 1 ), afară
P e cealaltă lature a aceleiasi sosele, în
ca şi înăuntru, printre cele mai bune din
mijlocul unui sat înstărit, B � ez� aia, altă
epoca brâncovenească (fig. 8).
Nu i-am putut cerceta cărţile de slujbă,
da::- am copiat această inscripţie, care în-

Fig. 12. - Biserica d i n Costeşti i-de- Vale.

Fig. 14. - Biserica din Costeştî-de-Vale. Uşile împărăteşti .

făţişează c a întemeietori pe un boier grec,

din Seres în Macedonia , deci : Serezll, al
Fig. 13. - I'iserica din Costeşti i-de- Vale . lui Constantin Mavrocordat, la care era
Mare Stolnic : prin căsătoria cu o Smaranda,
moşie de origine matriarcaJă, se ridică de bună samă moştenitoarea sau cumpără­
sprintena siluetă a unei biserici care se poate toarea moşiei. el se românisase, aşa încât
BlIi. Corn. MOIl. Isi. - Fasc. 99, \940. 6

inp.org.ro
42 BULETINUL CmnS I UN II M O N U M E N T E L O R I S T O R I C E

Fig 1 5 - B iserica din Costeştii,de-Vale. Tâm ple.

Fig. 16 - B iserica d i n Costeşt i i -de -Vale. Catapeteasma.

inp.org.ro
 BISERICI DÂMBOVICENE 43

inscripţia e redactată romăneşte. Biserica a sfărsitul bisearici : sfârsitt.:--se

' la s c(?), e
fost gata supt Scarlat-Vodă Ghica, urmaşul 7267 (fig. 9).
lui Constantin -Vodă, la 1 759, când acum
Serezli avea, ca a doua soţie, pe Ilinca BISERICA DIN COSTESTlI-DE-V
,
A LE.
La biserica din Costeştii-d e-Vale (fig 1 2),
unde se păstrează şi o casă boierească de
ve chiu stil, cu interesante cotlo.a ne în du­
lapuri şi o r= ivniţă adâncă, frumos boltită,
ceia ce atrage privirile e colonada pridvo­
rului , în care o reparaţie stupidă a închis
î nsă cu gea mlîc spaţiul dintre stâlpi, cărora

II ! '
:I
I

!. . .

Fig. 14. - Biserica veche d i n Poseşti, Prahova.

Băjeasca, dintr ' un neam cunoscut de boieri

mai mici :

" În numele Tatălui si al Fiului si al Sfăn­

tului Duh ziditu-s'au a�astă sfăntă �i dumne­
zeiască bisea [re]ca preasfintei de Dumnezeu
Născătoare, şi s ' au zidit din temelie precum
să vede cu toată cheltuiala dumnealui
Gheorghie Sere zli biv V ei Stolnic întru
pOr.1enirea dumnealui si a dumneaei Zma­
randa Stolnicasa, jupăn�asa dumnealui, şi a
[co]conilor dum. : i s'au început în zilele
lui Costandin N l colae V oevod 1'..1 a vrocordat,
şi s'au sfărsit
,
în zilele lui Scarlat Voevod,

fig. 16. - Biserica noua din Poseşti, Prahova.

li s ' au acoperit cu o pictură în uleiu ca­

pitelurile (fig. 1 3). Ea presintă o admirabilă
catapiteasmă , purtând (fig. 1 4), pe lângă
două ciudate grupe jos, pecetea vulturului
bicefal al Can.t.a cuzinilor, ceia ce-i fixează
data care nu poate fi decât în jurul anu lui
Fig. 1 5. - Casa in stil romanesc d i n Poseşti P rahova.
1 700 r nsemnările pe cărţi lipsesc cu de­
săvârşire.
dar gătirea ace stii bisearici s'au făcut de
BISERICILE DIN POSEŞTI.
cătr e răposata
. s'o tiia
,
dumnealui , llinca B ă-
j �SC� , .l ar, �umn eaei întămplăndu- s e de s'a Satul de mosneni
,
Posesti,
,
din judetul
,
sa varşl t, n au apucat a să găti si(?) la Prc.hova, adecă din vechiul Săcuieni, îsi,

inp.org.ro
44 BULETINUL C O M ISIUNII MONUMENTELOR I STORICE

Fig. 1 7 . - B iserica d i n Poseşti, Prahova. Piatra de mormânt.

inp.org.ro
· BISERI CI DÂMBOVICENE 45-

00
-

inp.org.ro
46 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

trage numele de la un moş Posea. Urmaşii
lui, cari poartă nume de familie ca Sersea,
deci Xerxe (cf. Darie, Alexandru, Ruxan-
pietros, între livezile cu pomii deşi. Ea nu
oferă un deosebit interes. Pare nepotrivită
cu smerenia ei piatra cu inscripţie din
care 1 873 (fig. 1 7) _ pomeneşte pe unul
dintre sprijinitorii ei. In jur se întinde un
cimitir cu crucile dese . Unele legături de
cărţi sânt interesante (fig. 1 8).
Noua biserică, solidă şi mândră (fig. 1 6),
n'are niciun element de artă, represintând
tipul dintre 1 870 şi 1 890, cea mai neistorică
perioadă din toată arhitectura noastră.
Lângă această părăsire a oricării tradiţii
şi lipsă totală a vechiului instinct de frumu-

Fig 19. - POal tă românească d i n Poseşti, Prahova.

dra), păstrează câteva hârtii, în care nu

odată se întâlnesc vechi forme de limbă
interesante. r n tr'unul, care se va publica în
Revista Istorica, se vede grija cu care o Casă i n stil romănesc din Poseşc. Prahova.
mamă împ�rte fiilor moştenirea soţului şi
a ei, mergând pănă la ultima jertfă. seţă, la locuitori se mai observă ceva din
Biserica veche, de lemn (fig. 1 4), - cas aceste îndemân.3ri, odată aşa de răspândite.
ajuns rar în această regiune, înstăr ită prin A m cules astfel de la o soli dă casă mosne­
faptul că pe aici merge drumul cel vechiu, nească împodobir�a cu o horbotă de l � m­
de-a lungul Teleajenului, spre Ardeal, - mai scdptat în pridvor. Şi altele au o valoare
dăinuieste
,
·în vârful dealului cu asprul suis, de artă populară (fig. 1 5, 1 9, 20).

inp.org.ro
 v C R O NICĂ
DE N. IORGA.
-- 0--

La biserica din Feredieni (Botoşani). Moldov lahie, d ichiu sucavschi, chir Calistrat, egu­
m e n slatnaschii, chir Parthenie, episcop Roman
Pe o Evangheli e :
Sonichii, episcop Radauţ Dosofei, episcop Huş
" Mateiu Ghica Voevoda boj i i u m lst. gspodar I nochente ; It. 7262, l u I . 30, Sămbătă. Agaton
zemle mol dovscoi. proin egumen Slatinei ... , Isaiia ermonah, Calistru
" A castă Evanghe l i e s'au afierosit de Domnie ermonah, Ghenadie erodiiacon, Varlaam biv di­
Me l a mănăstire Slati n a ot Suc avă, unde să prăz­ chiu, erodiiacon Serafim Diat, săn A ntohii R ....
n ueşte Schim bare de fate a Domnului Nostru Is. gd., erod iiacon loii ot Lozna, monah Aftănas,
Hs., pentru a noastră vecnica pomenire ; 7262, Iun. monah Nicodim, monah Leon te, monah Mitrofan
" De mini eSte ferecată, iar Evangheliia o am Blasna, monah Vărnav, monah Dionisi, monah
l uat d e l a mănăstire Slatina d upă alta i n locu, şi, lonichi ot Vorniceni, mon a h Ionichi Băcial (?) ot
pentru ca să să ştie, am iscălit. Iordache Crup Birvoeşti, monah V ărna v, monah lorestu Paisa,
[endschi] Spat. monah Efrosi n Vărvăroiul ; It. 7262, l u I. 3 1 , Av. 1 .
" Mu l t greşitul Athanasie Petrache Măcărescul " Argintăriile ce am făcut l a bisărica me d i n
Logoft. de tain ă a m scris răvaşul d e rugăminte de Feredi e n i : u n discpotiron, svănta aciasta evanghelii,
s'au căştegat aCastă Evanghelie. A tanasie Logoft., o svantă cruce, un artofori o n , o cadeiniţă, un
7262, luI. 9. brău i cerăta (sic). Toate aceste sănt făcute de
" Smeritul i n tru ermonaş şi m u l tu l păcătos lui m i ne, robul Dom n ul ui Iordache Crup. b i v Vei.
Dumn [e]dzău eu, Ghedeosi, proi n egumen sf[i]ntei Corn. I a 1 799, Mart. Şi biserica aciasta ci o am
mănăstiri S latina, am dat răvaş d e rugăminte Mării zădit d e piatră, unde s'au afierosit toate aceste de
Salea l u i Matei Ghica Vod [ă] d e un rănd de veş­ sus arătate şi altele, de toate cele trebuicoase, spre
m e n te şi de cărţi besericeşti, şi abie s'au căştigat podoaba ei, u n d e să prăznueşte hr�mul Adormirii
aciastă sfăntă Evanghelie. Ghedeon, pro i n igumen a Svintei Precistii . Rog dar şi pre moşten i tori
Slatin a ; 7 1 62; luI. 9 dn. cei după mine să fii pe svănta biserică c u toate
" Pe care am l uat-o e u de l a Slatina, dănd a ltă d upă cum va rămâne de la mini, şi m u l t agutoriu
Eva n ghelii, şi aciasta o am ferecat-o. Iordache Crup. vor sămţă.
Cliuc. " Lt. 7262, lui. 30, s'au insem nat in d u m nezeiască.
"Şi fiin d Mitropolit chiriu chir Iacov a toată mănăstire Slatina, Sâmbătă.

inp.org.ro
 R E S U M E F R A N C; A I S
-- 0 --

N. IORGA. - A ncien art moldave dans le ru rales, des XVIII-e d XIX-e siec1es, dans la.
district de Neamt. A u couvent de Pângăraţi,
- Valachie, region des collines.
datant du XV I-e siecle (eglise el. deux etages), N. IORGA. -
Eglises du district de Dâmboviţa. -

ic6�es de cetle epoque, auxquelles corn spon d e n t Fondations d o n t certaines a var. t 1 700, riches e n
celles d e Văleni, pres de Piatra, dans l e m�me fresques, s o u s l e s collines vala ques. U n e �glise
district. du district, voisin, d e Prahova, s'y ajoute.
VICTOR BRĂ TULESLU. - Eglises du district N. IORGA. ,-- Chronique. - Notice dans une
de Prahova. - I nteressantes fondations presque eglise de la Moldavie superiure, XVIIl-e siec1e�

inp.org.ro
 Pagina Pagina

Fig. 4. Biserica din Fântinele-Mazili, Prahova. Fig. 9. �

Biserica din Brezoaia. Pisania şi cadrul uşii 39
Cadrul uşii, cu pisania 31 Fig. 10. - .. f" .. Frescă din pridvor 40
Fi g. 5. B iserica Fântânele-Mazili. Prahova. C henar Fig. I l . 40
de piatră la fereastră . 32 Fig 12. - Biserica din Cost�ştii-de-Vale 41
Fig . 6. Biserica Fântânele-Mazi li, Prahova. Cadru Fig. 13. 41
d e fereastrâ . 32 Fig. 14. Uşile im-
Fig. 7. - Biserica din Nucet. Prahova. Plan. sec- părăteşti •
41
ţ i une şi vedere 33 Fig. 1 5. Biserica din Costeştii-de-Vale. Timple . 42
Fig. 1 6. .. Catapeteasm a 42
Biserici dtim b o vicene. fig. 17. Biserica veche din Poseşti , Prahova 43
Fig. 1. Biserica ciin Băldana 35 hg. 18. Casă in stil rominesc din Poseşti, Prahova 43
Fig. 2. Pridvorul deschis 35 Fig. 1 9. Biserica nouă din Poseşti. Prahova 43
Fig. 3, Pisania 35 Fig. 20. Biserica din Poseşti. Prahova. Piatra de
Fig. 4. - Dâmboviţa 36 mormânt 44
Fig. 5. Ctitorii 36 Fig. 2 1 . Biserica d i n Poseşti . Prahova. L egături de
Fig. 6. Tâmpla 37 cărţi . 45
Fig. 7. Icoane 38 Fig. 22. Poartă românească din Poseşti. Prahova . 46
Fig. 8. Giserica din Krezoaia, Dimboviţa 39 fig. 23. Casă in stil românesc din Poseşti. Prahova 46

R E D A C T, I A :

SECRET ARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

BUCUREŞTI. - STRADA GENERAL BERTHELOT No. 28.

Secretllr,...D lrector : VICTOR BRĂTULESCU.

Fiecare fasciculă a apărut în douA ediţii :

ediţia pe hârtie chromo, Lei 1 20. - Ediţia pe hârtie velină, Lei 90.

inp.org.ro
PR EŢUL
LEI 1 2 0

inp.org.ro
 - FASe. 1 00.
,-- tllj'�1�1'C'llf":'
ANUL XXXII ĂPRIL..IUNIE 1 939.

;;; '
ţf,%'t WIT\. l'i)
. ..l 5 P P O ,-,:.

-- -
A
B iBLiOTEC
I
'il'4 • ._ _

Cehl -------,l
L

BULETINUL
C O M ISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICA ŢIUNE TRIMESTRIALĂ

1 Q 3 Q

Aşezământul tipografic DATINA ROMÂNEASCĂ 010 Vălenii-de- Munte

inp.org.ro
 MINISTERIUL CULTELOR ŞI ARTELOR
MINISTRU I N. ZIGRE

COMISIUNEA MONUM ENTELOR ISTORICE

PRESEDINTE : N. IORGA
.

Membrii: IOAN ANDRIEŞESCU, PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDA TU, AURELI �N SACER"
-
DOŢEANU, PR. N IC. POPESCU, VICTOR G. ŞTEFĂNESCU, ARTUR VERONA , G. OPRESCU
ŞI VIRGIL DRĂGHICEANU.
Secretar-Director I VICTOR BRĂ TULESCU.

C U P R I N S U L

T E X T:

VICTOR BRĂ TULESCU I Biserlcl din Prahova . 48

PAR. O]. BOSKOVIG : Du nouveau au Mont-Athos 64
D. TUDOR : T li b l iţ e votive din Tibiscum, ale cavalerilor danuble nl 70
AL BĂRCĂCILĂ : Cetatea Severinulul . 74
N. A. CONSTANTINESCU : Comunicări 89
Cronică 95
Resumllt frances . 96
ILUSTRATIUNI :
,

Pagina

Bislriei din Prahova. Tăb /ite votive din Tibiscum, ale cavalerilor danubieni.
Fig. 1 . - Schitul Crasna , Prahova. Vedere 49 fi g . 1. 70
Fig. 2. - , Biserica 50 Fig. 2. 71
- Interior al
Fig. J. Fig. 3. n
- Tâmpla 52
Fig. 4.
Fig. 5. - Uşile împărăteşti 53 Cetatea Severinu/ui.
Fig. 6. - Sfeşnic de 'lemn 54 Fig. 1. 77
Fig. 7. - Iconostas . 55 Fig. 2 77
Fig. 8. - Jeţul arhieresc 55 Fig. 3. 78
- Icoană din sec. al X I X-lea. 56
Fig. 9. fig. 4. 79
Fig. 10. - Icoana Sf. Nicolae . 55 fig. 5. 79
Fig. 1 1 . - Icoană 57 Fig. 6. 80
Fig. 12. - Icoana Sf. Constantin şi Fig . 6. 80
Elena 57 Fig. 8. 81
Fig. 1 3. - Schitul Crasna. Pictură din naos 58 Fig. 9. 81
Fig. 1 4. - 59 Fig. 10. 82
Fig. 1 5. - prooaos. l a- Fig. 1 1 . 82
turea de Nord 60 Fig. 1 2. 83
Fig. 16. - Schitul Crasna. Pictură din pronaos. la- Fig. 13. 83
turea de Nord • 60 fig. 14. 84
Fig. 1 7 . - Schitul Crasna. Scena răstignirii, in sidef. 61 Fig. 1 5. 84
fig. 1 8. Planul bisoricii • 62 Fig. 16. 8!'S
Fig. 19. - Prahova 63 Fig. 17. 85
Du nouveau au MOlll-Alhos. fig. 1 8. 86

Fig. 1. - 65 Fig. 1 9. 86
j
Fig. 2. - Xenophon vue meridionale de l'eglise de fig. 20. 87
St. Georges et de l a chapelle de St. Fig 2 1 . 87
Demetrius • 66 Fig. 22. 88
Fig. 3 . - Xenophon ; mur occidental de la chapelle Fig. 23. 88
de St. Demetrius 66
Comunicări.
Fig. 4. - Xenophon, portrait du bo'iar Preda 67
Fig. 5. - Inscription du boIar Preda ă Xenophon. Biserica din Cocorăştii- Mislei. f aţada laterală 91
4/5 de grandeur naturelle 68 Biserica din Cocorăştii-Mislei. Schiţă de plan 92
fig. 6. - Pantocrator j annexe Sud-Est de l'eglise. 68 Cocorăştii-Mislei. Stălpi de lemn 92
Fig. 7. - Pantocrator ; coupole de l'anexe Sud-Est ; Biserica din Cosmina-de-lius . 92
interieur 69 92

inp.org.ro

SCHITUL CRAS
Este aşezat pe apa cu acelaşi nume,
departe de aşezările omeneşti zgomotoase,
intr'o poian ă liniştită, inchisă de jur îm­
prejur de copaci i n a lti şi mărgenită de
malul râpos al Crasnei, ale cării ape mur­
mura uşor in fu ndul văii.
Covorul de verdeaţă din j urul bisericii
con trastează plăcut cu albul păreţilor, iar
brazii băt!"âni di n j urul ei fac de strajă.
Vârfurile lor se pot vedea de departe
din spre Izvoare sau din spre Schiuleşti, ca
şi din Băjenari, sătuţul cu câteva case din
coasta muntelui. (Fig. 1 .)
I n faţa întrării, o fântâ n ă cu acoperiş
scund, sprijinit pe patru coloane de piatră,
Bul. C o rn . M o n . Isf. - F a s c . ) ()(' ,
D I N PR A H OVA
DE V I CTO R BRĂTULESCU
-- 0 --
II.
A. care se leagă prin arcuri largi , stă aşezată
Î n tre clopotniţa înaltă, bine îngrijită. Fân­
tâna a fost făcută la 1 865.
Biserica schitului a fost zugrăvită în
1 834, schitul luând fiinţă la 1 828 după
cum arat2. un ţ:'omelnic. A fost inzestrată
de moşnenii Gaftoiu din Izvoare cu vatră
largă, cu loc de păş u nat şi c u pădurea,
f ig. 1 . - Schitul Crasna, Frabova. Vedere.
din care tot strâmtorindu-se, a aj uns a­
proape lipsită de zestrea ei veche.
Forma bisericii este aceia de treflă, du pa
modelu l multora din regiune, al căror pro­
totip a fost de sigur bist'rica Mănăstirea
din V ălenii- de-Munte.
Pridvorul pe coloane, cum îl arată ta ­
bloul votiv, a fost inchis mai târziu.
1�3fl" 1
inp.org.ro
50 B U i., E Tl 1\ U L C O !\ l J S l U K l l
Acoperişul este de ş i n drila, cu streaşină
înfun dată.
Soclul, din pia tră d e râu, este marcat
printr'un brâu care a d uce a streaşină, i a r
de-asu pra feres trelor u n c a d r u s i m p l u d e
piatră ; u n a l doi/ea brâu l Dcmge biseri c a .
(Fig. 2.)
Fig 2 .
C a d r u l de piatră al U Şll a re laturea d e
s u s o m a tă .
Pronaosu l este despărţit de n aos pnn
patru coloane rotunde d e zid, pe care se
sprij i n ă a rcurile s i m ple, care, la r â n d u l lor,
susţin bolţi le. Coloanele l a teral e s â nt aşe­
zate în ziduri Şl se l eagă de �le d i n
MO.'\ml E N T E L O R I STORICE
mijloc pri n câte u n arc foarte a s cuţit.
Golul di n tre ele ş i d i n tre ziduri este u m p l ut
pri n îngroparea zi d u l ui, c a re formeaza î n
acest c h i p piciorul sol id a l a rcuri l or Pan­
tocrator u l u i . A ceiaşi î n groşare a zid u l u i
se poate constata şi l a a ltar, d a r n u se
p O J te o bserva f ă r ă o a te n tă cercetare. Ex-
- Schi t u l Crasna. B iserica.
plicaţia stă î n' aceia că a rcurile sân t foarte
l arg desc h i se. ( Fig. 3.)
Naosul este destul de incăpător prin
l ărgirea ce o d a u cele d o u ă s â n u ri l a terale.
Pentru sigu ranţa arc urilor, meşterul care
a ridicat biserica a intrebuintat siste m u l
'
clasic a l folosirii gri n zi l or de stejar, care
inp.org.ro
 BISERICI DIN PRA HO 'VA 51

formează u n pătrat d e lemn. Rostul acestor tâmpla bo ga t i mpodobit, t n stil baro,,'

grinzi este de a lega două câte doua Scenele şi orn amentele registrelor însoţesc
arcurile bolţil or ŞI de a opri in depărtarea . câte o scenă central; , care formează u n
lor în afară l. panou central, d e o parte ş i alta a căruia
A ltarul este ceva mai ridicat decât restul f ân t : A rosto l i i , in rân dul în tăiu, praznicele,

F i g . 3. - S c h i t u l Cras n a . I n terior.

bisericii ŞI se desp.H te de rest prin tr'o i n rân d u l al d Jil ea, şi prooroc11, 111 rândul
I C ă este a ş a J ' U i n c.pe n ic i o i n d oială d " că ne gâ n d i m
de s u s s i u l tim. I n 1 0 u l l u i resei din alte
tâ mple, ' �Hă tJ. n d g e n e a l o g i a lui Isus, de�
asupra u ş i l o r i m pârâ tqti a pare chipul lui
la greş a l a făcuta d " fostul p a ro h al llisericiJ Domn eşti d i n
Argeş care a tăiaI g r i n z i l e de steju ce lega u arc u l i l e spri­

Isus d i n m a h r a m a . Pa no u r i le din acest

j inite de cei patl ll , t ă l p i de zid, pe c Ire se râzimJ Pan ­

registru sânt i m podobite c u sculpturi au�

tocratorul.
Resultat u l a fo,t ca S ' c lU i " i t m a r i cra ':-- ăt uri in z i d u r i , i ,l [
cei patru stălpi de sprij I n i m pre u n ă c u t u r l a s ' a I I d e părtat
de verticală, i n cl i r. â n J lI-se c a t re NOI d . A fost ne'·oie. la rite şi colora te, spre d eosebire de sculp�
restaurare, de i n ren'en(Ja energIcă a râpns> t u l u i arhitect G r i ­
gOl e Cerchez, c a r e a o p r i t n ar u i re,' , p"i n drugi puter n i c i de
turil e sfeşnice lor impăra�eşti, de acelaşi stil,
metal, a l caror rost es te: ace l a de a i n l o :ui gJ i nzde de mai suo. care sânt lucrate in lem n masiv. I ncepân d

inp.org.ro
52 BULETIN L C O M IS I U II MO UMENTELOR l S TORICE

de j os în sus scenele centrale sânt urmă, jos, n umele zugra vului : " Ta-rzase A nghel,
toarele : Sf. Mahramă, Isus tronând, Cina zugr . .
cea de taină, Coborîrea lui Isus la Iad Pe uşa laterală �e Nord, supt chipul

poalelor de icoană, potrivit spiritul epocii, coif şi scut, î n faţa îngerului Domn u fu i
(fig. 4.) Supt icoa nele împărăteşti, in10cul SE. arhanghel Mrhatl, Isus Navi cu sulită

.apar următoarele scene, începân d din spre pe margenea râu lui, dincolo de tabăra cu
Sud : Supt icoana hramului, Sf. i mpăraţi corturi.
Constantin şi Elena, apare SE. Constan ti n Inscripţia sună : " Ca locul pe care stai
c u mantie împărătească, a vâ.nd suliţă î n tu, sfânt este " .
dreapta şi i nscripţia sus : " In acest semn
. .. .
Supt icoan a Sf. icolae, o scenă care
'VeL mvmge " . îlifăţişează furtuna pe mare. Corăbierii se
Dedesuptul icoanei arhanghelului Ga­ roagă patronului lor, Sf. N icolae, al cărui
vriil, de pe uşa laterală, din spre Sud, chip apare din ceruri, întinzându �si ' mâ�
apare T ngerul Domnului care trezeşte pe nile ocrotitoare
proorocul Ilie şi-i spune, cum arată ins- Uşi le împărăteşt i cuprind două zone.

fig. 4. - Schitul Crasn a . Tâmpla.

cripţia : "Scoala de mananca şi bea, că de ­ Partea de sus, sculptatâ a jour, i nfăţişează

parte îţi este şi calea " . Supt icoana lui Isus : doi şerpi cu capetele în afară, cu gurile
Pilda celui căzut în tâihari cu i nscripţia : deschise, lăsând să iasă o viţă de vie cu
" Iar un Samarinean , ven ind la el, s'au facut struguri, din care ciugulesc nişte păsări .
m i lă de dânsul". Scena este tratată după i n yărful pilastrului u n medalion cu Dum­
toa te regulele artei. Zugra vul a vea ideie nezeu Tatăl şi cu Sf. Duh, în chip de
de perspectivă şi dovedeşte un talent de' porumbel alb ; în cele două medalioane
osebit. laterale, rasărind din mijlocul ornamentului
urnele l u i şi data facerii tâmplei sânt scluptat, doi îngeri îngen unchiaţi.
date de inscripţiile scrise pe cele două Partea de j os a uşilor împărăteşti are
uşi laterale. două registre cu opt panouri. Registrul
,, 1 853, Octomvre, Tanase Anghel, zugr. ". superior cuprin de scena Bunei Vestiri, de
Scen a de supt icoana M aicii Domnului o parte şi alta a căreia se î nfăţişază Sf.
înfâţişează Scara lui Iacov, cu i nscripţia : Ioachim şi Ana. I n registrul de j os, pro�
" Patriarh Iacov", iar, mai sus : "Şi aceasta orocii : Isaia, Solomon, David ŞI Iezechil.
este poarta ceru lu i " . I n colţul din stânga, (Fig, 5.)

inp.org.ro
 BISER I C I DIN PRAHOVA 53

Mobilierul. Sfeşn icele împărăteşti sculp� la Isus să porneasca, 1 0 sens in vers scrise,
- tate şi aurite, o păreche de sfeşnice mai cuvintele :. " A rie cel mbun " . Pomelnic ul de
mici, sculptate mai simplu şi aurite, tetra� la proscomidie pomeneşte pe actualii că,
podul cu flori sculptate, împodobit cu
chipuri de sfinţi, scaunul arhieresc sculptat
in panouri mari cu flori şi frunze frumos
colorate, iată mobilierul din acelaşi a n
1 853, când s'a lucrat tâmpla ( fig. 6 , 7, 8) .
Strănile par a fi de la înfiinţarea bisericii.
Câteva icoane din aceiaşi epocă împo�
. dobesc pereţii pronaosului. (Fig. 9, 1 0,
1 1 , 1 2.)
PICTURA.
Pictura bisericii, foarte asămănătoare cu
aceia de la biserica Mănăstirii Cheia, care
datează cam din aceiaşi epocă, datorită
poate aceloraşi meşteri, a avut ca prototip,
şi în acest domeniu, pictura bisericii Mă�
năstirea din V ălenii�de- M unte.
1 urnele zugravilor din 1 834 ni sânt
date de inscripţia de la proscomidie, u nde
se aşezau spre a fi pomenite.
Ei sânt : " Costache Eladie, zugra11, 1 834 "
şi "' Toma zugrav s in Cos tache " .
I n altar. P e bolţi, Dumnezeu Tatal în
medalion de�asupra, spre Răsărit, î n conti�
n uare, Maica Domnului, tronând, are de
o parte şi de alta câte un sfânt arhanghel
îngenunchiat şi câte şase a postoli în me�
da lioane.
Spre Sud, scara lui Iacob : Iacob doarme
. aproape de fântână, iar lângă fân tână o casă.
Spre Nord, Rugăciunea din Grădina Ghet�
. semani. Spre Riisărit, supt scena cu Maica
Domnului, apare împărtăşirea Apostolilor.
I n registrul de j os, Patriarhi, de j ur im�
prejur, iar în cele două ferestre câte doi
sfinţi arhangheli, de�asupra cărora pluteşte
un heruvim.
In spaţiile din spre tâmplă, medalioane
· cu sfinţi, iar la proscomidie scena răstig�
nirii, având de o parte pe Maica Dom� fig. 5. - Sch itul Crasna. Uşile îm părăteşti
nuJ-ui, iar de cealaltă pe Ioan cel jalnic.
Crucea este insoţită de suli'ţa şi de trestia lugări vii şi înşiră numele celor morţi 1.

cu buretele. Din coasta lui Isus se ridică

1
- o coardă de viţă î ncărcată cu struguri, Nicandru Vii : icon stareţ, Isidor ieromonab, I osif ieroshi monab,
ieromonab, Teofil, Ghenadie monah, Damian
cupriIld� arcul de de�asupra ferestrei şi m onab. Atanasie frate.
coboară în partea opusă, ' u nde un inger Morţi : Chesarie"arhiereu. Nifon arhiereu, C;al� n i c arbiereu,
icandru ieroshimonab, Ven iam in. Cbesarie. \'entam i n tot
stoarce u n strugure într'un potir. Pe laturea ieroshimonah, N i l monah, I n ochentie arhi mandrit. Eftimie
de Nord, tot la proscomrdie, S'"c ena in care arhimandrit, Dosoftei arhimandrit : aceştia sânt de l a Buzău.
aum monah, Constanti n monah. Dar, ii l , N icandru, Nifon,
Isus . apare cu hainele rupte, pe o masă, Meletie, Isaia, ieromonahi. Constandi n , Tarasie. Eftimie,
iar mai jos : Sf. ler. Petru , întrebân d : " Cine Teofan,
Gherasie, Zenovie, loanichie, Teodosie, 1 icandru, loanichie,

_ţi-a u rupt haina, Doamne ? ", pentru ca, de

Ioanicbie, ieromonahi.
Schimnici : Macarie, Damian, Silvestru, Chiprian, I larion.

inp.org.ro
54 B U L E T I NUL COMISIUNII MOKU MENTELOR I S TO R I C E

Pictura din naos. Pantocratorul stăpâneste Mironosiţele la mormân t. Supt aceste trei:
din înălţi m ea turlei centrale. Registrele scene, a l te şase î n făţişează pilde din viaţa.
tur l ei înfăţişează in rândul de sus cetele lui Isus.
ingereşti, în cele trei regist re următoare Prim a are i nscripţia : " Mai lesne este fun ia
sfinţi, iar in rci ndul de jos liturghia înge­ cJra biei " , lipsind urmarea : "decât a in tra
rească. Cei patru e vanghelişti apar l a în� bogatul în Imparaţia cerurilor".
cheiarea dintre a rcuri, î n cele patru colţuri. A doua scenă arată o altă pildă : " Nu
Bol ţi le sânurilor sânt acoperite cu scene este bine a lua pâma fii lor şi a o arunca
din viaţa l u i Isus, şi sâ n t închise de u n cân i lor".
rând d e meda l ioane. Rând u l d e m edalioane A t reia : " Sutaşul vine la Isus ", a patra
care m ărgeneş ' e laturea de jos a scenelor " Pe t ru af:'iIldându�se in mare", a cincea :
bolţilor porneşte de Ia altar şi desparte '"Hristos tămădu ieşte pe cel îndracit ".
registru l in ferior de picturile bolţi lor. Urmează rândul de medalioane a l
Zugravu l . de l a 1 834 a urmărit î m păr­ mucenicilor, i m podobit c u cunum de
ţirea in câte trei subiecte a scenelor pri n­ tra ndafi r i .
cipale la bolţi Şl î n tot cuprinsul naosul ui. În. regis trul inferior : Sf. m ucenic Hris�
tofor, Sf. m ucenic Mercurie,
Sf. mucenic Irinarh . In fe­
reastră, sus : Sf. Joan Bote�
zătorul , iar pe lături : Sf.
Cosma si Damian. Intre fe­
restre �Iti' trei sfinti' : Sf.
Dimitrie, Sf. Vichentie, Sf.
Mina.
In fereastră de�asupra, I sus,.
î n lături doi sfi n ti.
· A lti trei
sfinţi : Sf. istor, Sf. T � odor
Stratilat, Sf. Dimitrie lZVO­
ritorul de m ir.
Bolţile naosului tn sânul
de Sud.
1 n mijloc : Schimbare.a la
faţă, î n stânga : " Hristos ur­
cân du-se in Tavor" , în dreapta :
" Hristcs pogvrîndu -se din
munte".
Fi g 6 - Schitul Crasna. Sfeşnice d e l emn . Î n registru l inferior : Isus
şi fariseii; "Curva judecându-se
Pe laturea de Nord, pe boltă, scena de Hristos " . Pilda dinarului ; " Ceia ce ii
centrală este Învierea l u i Isus, in dreapta cu rgea sânge luând tămădu ire " . V indecarea
PetJ U şi [oan la mormâ nt, iar in stânga orbului : ".-. "vine la Hristos " .
! n registrul de jos, î n mărime naturală :
Te o d o r G h e rasi e , G h c; ryasi e . lero.d i o n , P l m e n , Oa m asc h i n .
,
Sf. mucenic Gheorghe, Sf. Teodor Tiran,
Nau ' " . ·1 <> i J . ::: re l i a n, Ch i p cl ;in
Monahi : k s i J , A rs e n i e . ;\ i c mJr u . Te ci . n , l a c a r i e . Stel i J n . Sf. mucenic Procopie. (Fig. 1 3.) i n fereastră
G h e r'- n l i e Vas, L·. 5 a m u i l , Prorasle, Te o l i l , I � ac h i e . I � a n g ra ­
.

ri e . R " m .l n , Tar., s i · , l oa t i c , SJ\'arre. Z e n o \· i e . Dorotei u . D,I­

Cosma şi Damian, având de�asupra pe
ne. A rc a d i e , I I , e . G h e l a s i e L h esa l i e Inoc hentie, T e o fa n
, , DumneZeu Tată l j Sf. m ucenic Eustatie
Ef i m i e . G h e n asi e I n ochc'1tie, N I l . Î\ l a c a r i e , I osif. Isaia .
' ,

Preoti de mir : ,\1 0is<". A ta n as ie, Ene, A p ost o l

.
Plachida , S f. Pan telimon, Sf. m ucenic Iacov
lvJona bi : Slsoe. Teo l l ' acr, I-'a h o lll i e I \ o n i fa t i e . I I ;n i e. N ec­
. Persul, in a l tă fereastră Sf. Chir şi Sf. Ioan,
rarie , Dometie. A m f d o h l e , Stefan, Şte fa n . Ş t ef a n C a listra l ,
,
de-asu pra fiind Maica Dom nului ; Sf. m u�
Stefa n . Ş,efan, Ştefa n.
Fraţi : Co ns:a n t l n . I o a n , l\icolae. Vo i n e a , f- lore,l , Stoi c a , cen ic Victor, Sf. m ucenic Artemie, Sf. mu­
t A
B uc u r, Oprea. R a d u , u c u r. [:051 0 1 , N i colae.
DClIlatori lI'irel1 i : D u m i t r u . Jj,lrbu . Goga. Mari a . D u m itru ,
cen ic Viche n tie.
O p - i a, I oa n . Ioa n a , Consta n t i n _ Neacşa, Î\ ;ih a r l, A pa , I.o i a n . Supt- arcul din ' faţa tâmplei, în mijloc :
Zam f i r.l . Ioa n , C h i ra , M i h a i l , ) t; m c u . A na, l o i \a. L u x ,m d nl ,
D u m i t r u , Mari a , MagdJ l c n .1 s h i m o n .l h i a , A ntonet.l, A u re l i a ,
Isus E manuil ; coborin d spre Nord aflăm
A urel i a , 1\ lexa n d r J , A l e x a n d r i n a . r ntra rea î n Biserică, a poi doi sfinţi, două

inp.org.ro
 BISERICI
Tânduri de medal ioane, iar' jos Sf. Ioachim
Şi Ana. Pe laturea sudică : " Du mineca Sa-
fig. 7. - S:hitul Crasna . !conQstdS.
marinenci i " , doi sfinţi, două rânduri de
.TI1edalioane, apoi Sf. Petru şi Pa veI.
inp.org.ro
DI N PR A H v VA 55
Bolţile naosulu i. Către :pronaos, cuprind
două registre, două med-a l ioane, având în
mij loc; cel din spre altar pe. dreptul A vI-a m ,
iar cel din spre pronaos pe dreptul Iacov.
De la dreptul A vra m pe bolţi, spre
Nord, Isus inaintea l u i Pilat ; PiLa t îşi spală
mâ nil�.
Spre Sud. " Rugăciunea lui Isus" î n grădina
G hetsemani, apoi Isus l a A n a Ş i Caiafa;
F ig. 8 - Schitul Crasna. Jeţul arhieresc.
T n registrul următor, de l a drept u l I acov
spre Nord : 1 ncununarea cu spin i ; " Bat a i a
la s tâlp
Spre S u i : " Sa ru t a rea Iudei " , " Lepă darea
" .
lui Petru " .
Un rând d e medalioane din spre scenele
de sus de registrul de j os, in care găsim
pe Sf. arhanghel Mihail, cu inscripţia cu­
noscută : " Cel a intră în bisaică necu rat
56 BULETINUL
de aceasta sabie 'Va fi taia t " . Sf. Nichita,
Sf. Calistrat (fig. 1'4). Pe laturea de Nord :
Sf. m ucen ic E" ghenie, Sf. mucenic Calinic,
Arhanghelul Ca vriiI, cu inscripţia pe fi­
lacteră : " Oamenilor, vedeţi pe Mihail cum
ţine sabia gata " .
Fig. 9. - Schitul Crasna. /coanâ d i n sec. a l XIX.;; l ea.
De�asupra coloanelor : Adormirea Maicii
Domnului, a vând spre Sud o a ltă scenă,
în care Maica Domnului tronează, iar spre
ord un mormânt gol, în faţa căruia se
a pleacă un apostol.
Î n vârful ca pitolelor coloanelor, şirul
medalioa nelor care fac un brâu de�asupra
primului registru se incheie aici.
Pictura din naos. u sânt bolţi, pla�
fonul este drept şi cuprinde o scenă cen�
trală, în care apare Isus în chip de înger
inaripat, i n medalion încunjurat de u n
cerc colorat, din care se desfac unghiuri.
Cercu l este închis intr'un pătrat, in - care,
i n cele patru colţuri, apar patru îngeri. In
spaţiile goale n ori ş i îngeri, iar in j urul
acestui pătrat un altul , î n care se află u n
sir
. de medalioane.
Pe zidul despărţitor de de�asupra coloa­
nelor : în mij loc Buna Vestire, spre Sud,
COMISIUNII M O :-\ U M E !\ T E L O R i S TO R I C E
Duhul Sfânt coborînd pe o rază. T n tâl-­
riirea Sf. Fecioare cu EliSaveta, spre Nord
Sfatul Bătrânilor, Maica Domnului în mij�
locul cetelor înger('şti. De�a supra coloanelor ­
şirul de medalioane care desparte registrul
inferior, ca şi in "naos şi a ltar.
Intre coloan ă şi zidul de Nord apare "Sf. ­
Teodosie, începatoru l de obşte" . I ntre coloană
şi zidu l de Sud : "Sf. cuvios Antonie cel Mare"'.
Laturea de Vest. De-asupra uşii de În�
trare tabloul votiv infăttsează vechea bi�
serică acoperită cu şindr il � , având o singură
turlă şi pridvorul deschis, mai scu n d şi
sprijin:t pe patru coloane. Doi îngeri, in�
genunchiaţi unul de o parte altul de alta,
s usţi n , cu un văI, biserica , Dedesupt, î n
scobitura pragului, Isus î n slavă, încunjurat
de îngeri,
Scena cen trală din registrul de su s în-
Fig, 1 0, ..:: Schitul Crasn a', Icoana Si. Nicolae,
făţişează Fuga in Egi p t, flancată spre Sud
si N0rd de câte alte două scene.
' Spre ord a pare Isus, purtând crucea
răstignirii, în dreapta, iar, în stânga, potirul : ­
amăndouă represintă simbolul suferinţiloL
La picioare, şarpele, vrăjmaşul oamenilor,
u milit. Alături este î nfăţişat Isus, urmat..
inp.org.ro
 BISERICI DIN PRA HOVA 57
- - _.

probabil, de A d a m si Eva, - în fata Iadului Zosima_ -T n fereastră sus, -- u n înger, spre

deschis, din care se ' vede Diavo lul. A pus Sf. Acachie, spre Răsăr it, Cuvioasa
Spre Sud, Ioachim şi Ana primesc pe Paraschiva.
Sf. Fecioară din mânile preotului de l a -­ SE. cuvios " Isodor Pi\usiotu \ " (s ic), SE. cu­
tem pl u ; spre -- coltul de - -Sud; steaua ' se as­ vios Paisie cel Mare. (Fig. 1 5.)
cunde în nori celor trei magi. Un rând L a turea de Sud. In registrul de sus
de medalioane cuprinde pe cu\'Îoşii : Pavel,
Sava, Ştefa n, Filaret, A rcadie, Ev� evie, Eu­
statie, I lie, Lavrentie, Machedonie, Mar� ­
chian. Dedesuptul rândurilor de medali�
oane, în mărime natural ă : Sf. cuvios Ti!,
Sf. cuvios I larion, Sf. cuvios Ioa nichie
cel Mare, .spre Sud, iar în spre Nord : Î n�
gerul Domnului, Sf. cuvios Pahom i e, Sf.
cu vios Dimitrie cel Nou. (Fig. 1 5.)
Laturea de Nord. în registrul de sus :
aşterea lui Isus. Cărturarii tâlcuiesc scri p.'
turile. I ngerii străjuiesc pruncul sfânt : " Vrând
sa mântuiască lumea " . Î n această din urm a

fig. 1 1 . - Schitul Crasna. Icoana S f . Constantin şi Elen a .

Iosif şi Maria, r ngeru 1 se arată păstorilor.

Cei trei magi căluziţi de stea, T nchinarea
m a gilor.
1 n meda lioane1 cuvioşii : Carion, Mar�
chea (sic), Nicolae, Nicon, Marcoa (sic) ,
Nil, Patapie.
Registrul de jos : cuvioşii Sava cel Sfintit,
Eftimie cel Mare. Î n fereastră, Sf. mucen i ţă
Var vara , Sf. muceniţă Ecaterina ; de�asupra
lor un înger. A poi Sf. cuvios Teofan, Sf.
cu vios A rtemie cel Mare.
Însem nări pe carţi. Vieţile Sfinţilor, tipă­
Fig I I . Schi t u l Crasna . lcoar,ă.
rite la Neamţ. Pe aceia care cuprinde
Vieţile pe luna A prilie, tipărită. în 1 8 1 3,
s cenă, Isus poartă pe umăr oaia cea rătăcită. lV1âiu -2, Însemnarea lui Climent Monahul
I n medalioane cuvioşii Miron, Mina, care a cetit-o în 1 835, Iunie 1 2. A poi :
Varvar \sic} , Isachie, Poplie, Simion, Fos­ " Lavren ţie monah hagiu l ; 826, Iunie 20 " .
tIne. Vieţile Sfinţilor p e Ianuarie. "S'au cumpărat
i n registrul de j os : Sf. cuvioasa Maria la 1 3 Octombre 1 81 2 de Grigorie monahul " .
!Egipteanca este împărtăşită de cuviosul Urmează' o însemnare a lui Lavrentie şi
2.
Bul. Cam. Mall. [st. - Fasc. 1 00, W39_
inp.org.ro
58 BULETINUL COMISIUNII MO�mI E � T E L O R I S TO R I C E

alta a lui Climent monahul, care arată că a
cetit Vieţile Sfinţilor pe luna Februar, apoi
a lui Ştefan monahul, care pune şi data' : 25
Martie 1 828, după care vine însemnarea :
" Din cele douăsprezece Mi nee ale lui
Lavrentit monahul hagiul ; 826, Iunie 20",
iar la sfârşit arătarea lui Climent monahul,
Climent monahul, care a cumpărat Mineele
cu 436 taleri. S'ar părea în acest cas că
monahul Climent le�a cumpărat ' de
la Lavrentie Ş1 le�a dăruit la schitul
Crasna.
O î nsemnare mai de preţ este insa aceia
a zugravului de la 1 834, care sună ;

Fig, 1 3 , - Schitul Cusna, Pictura din naos.

care a cetit-o la ' ,,835, Iulie ' 20". Pe cel din
luna Martie, afară de însemnarea lui Lav�
ren tie, la 1 834, Climent monahul scrie
că l�ar fi dăruit el, cei a ce ar părea că nu
e adevărat. r n tr'o altă carte însă, cu Vie�
ţile Sfinţilor pe luna Iulie, alături de in�
semnarea lui Lavrentie apare şi alta a lui
" Âceastă sfântă carte o am petrecut şi
eu, păcătosul. căci ti...., când mă aflam zu�
grăvind sfânta biserică ce să n umeşte
schitul I zvoarele, din Crasna, stareţul fiind
Sfinţia Sa părintele chir Theofan ieromonah,
pe la venirea Mării sale A lexandru Dimi�
trie Ghica Voevod, după .... ".

inp.org.ro
 BISERICI DIN PRA H O VA 59

"Costache Eladie, zugrav ; 1 834, Sep�
temv re " .
Climent ieromonahul noteaza la sfâr�
şitul cărţii că a cetit-o din scoarţă în
scoarţă la 1 834, Ianuar 23.
O altă înseqmare, mai jos, arată că ' la '
1 862, Se p tembre l -iu, a murit stareţul
în �.86�, �u cheLtuia l a "de logofătul Iane
- Panaitu, _nepotul părin telui Chesarie titoru
(sic) sfântului schi t Crasna" ce este din
comuna Izvoarele.
Vieţile Sfinţilor din luna Septembre,
tipărite la eamţ in · 1 807, poartă insem�
narea lui Grigorie ieromonahul din 1 8 1 2.

Fig. 14. - Schitul Crasna. Pictură d i n naos.

Epifanie, 2.1 schitului Izvoarele, Sâm­ Pe un Octoih din 1 8 1 1 : " Această carte
bătă, la 1 2 ceasuri din zi. Vieţile Sfinţilor est e a sfântului schit ot Crasna, iar cine
pe luna Decembre sânt cetite de Elefterie se va ispiti ca să o furc, să n u aibă parte
monahul, la 1 842 ; o altă insemnare arată de bine ; 1 822, Mai 1 2 " .
că la 20 Decembre 1 843 s'a cântărit clo� P e un Triod tipărit l a Neamţ, 1 833 �
potul şi au venit 1 .245 de ocale. "Cu ajutorul darurilor celui desăvârşit
Vieţile Sfinţi lor pe Novembre s'au legat Dumnezeu am cumpărat această sfânta

inp.org.ro
60 B ULETINUL COMISIUNII M ONUMENTELOR I S TO R I C E

I
I

, ....-..- �,-
�. - -� - - - -

Fig :5. - Schirul Crasna. Picrura d i :J pronaas. Laturea de Ve-sr.

Fig. 16. - Schitul Crasna. Pictura din pronaas. Laturea de ard.

1- �
inp.org.ro
 BISER ICI DIN P R AHOVA 61

-carte. ce se numeşte Triodion ; însă cum­ Alta, de altă mana : " Acest Molitvenic
părându-1 în taI. 96, adică nouăzeci şi şase, l-am cumpărat eu, robul lui Dumnezeu,
şi l-am dăruit sfintei biserici ce se numeşte Dumitraşcu Cămărăşelu, din Călineşti, în
I zvoarele, hram Sfinţii r mpăraţi Constantin tI. 5, de la u n mătăsariu ot Bucureşti, şi
şi maica sa Elena, spre vecin ica pomenire l-am dat sfin tei biserici ot Bucov, ca să
a mea şi a părinţilor mei, pentru ertarea fie al sfin tei biserici, şi din preoţi oricine
păcatelor noastre. Să ne învrednicim a ar ti, să-I stăpânească" .
câştiga Î mpărăţia cerurilor şi (şters cu cer­ ' J W.T�CP lSPOfL6vaxoC;;, Eep'li fLEV7J0C; ano 'tou fL0,/o.cr­
neală). Dar mă rog părinţilor şi fraţilor 't'f)plO:.J 'tou ' A-r [o:.J ' ,[W7.vvo:.J ere;; 'to llou[ )(.ou]pEG-'fj,
cei ce veţi ceti pe dânsa, rugându- vă pentru l\I c/.�, 'M I.tX ,scri'.�' ( 1719).
sine, să vă rugaţi şi pentru păcătoşia mea, " Şi au pierit soarele în luna Septem vre,
CJiment ieromonah, Stoica preot, u fii şi 1 3 zile, leat 72 1 8, 1 709". Pe un Cea-
cu tot neamu. 1 834, Fevruar 1 1 . Climent
ieromonah al sfântului schit I zvoare " .
P e o Liturghie tipărită l a Iaşi, î n anul
1 8 1 8:
" TheodoL Să se stie că la anul 1 847,
Iulie 20, m'am hir� tonisit preot la sf.
schit".
Pe un Pa teric, tipărit în Bucureşti, la
1 828 :
" Părintele Meone ierodiacon, fratele
Ioan Dima".
O altă insemnare arată că această carte
a fost dăruită in 1 853.
Pe o Biblie din 1 855, tipărită în Bucu­
reşti se comunică un ordin al proestoşiei
a treia în care se face cunoscut părintelui
Grigorie şi dascălului Gheorghe să treacă
"astăzi, mâne" să depuie banii pentru
Biblie ; ,, 1 856, Avgust 22".
Pe o Bi blie de Buzău de la 1 855 :
"La anul 1 864, Fe\ ruar 7, s'au suspendat
' părintele I roftie din stăreţie, prin porunca
guvernului".
Pe o carte n umită Împărţire de grâu ,
tipărită la Buzău în 1 833, Înse mnarea :
" Această carte a Sf. Ioan Gură de A ur ,
ce se n umeşte r mpărţirea de grâu, îm­ Fig 17. - S c hitul Crasn a . Scena răstigniri i , in sidef.
preu nă cu alte tot ai aceştia şi ce se
numeste Putul Sf. Ioan s'au dăruit Sf. s lav, tipărit la Braşov,1 835, cu o pre ­
Mănă � tiri Z � agovul din sud. Ilfov, unde faţă de negustorul Constantin Boghici
se prăsnuieşte hramul I ntrarea în Biserică ; şi cu versurile "diortositorului" Ioan Ba­
·834, April ". Stampila Mitropolitului Gri­ rac găsim :
gorie al U ngro-Vlahiei, cu data : 1 823. "Acest ciaslov fiind cumpărat de mine
Pe niste foi dintr'un Malitven ic .' "Acest Păharnicul Dimitrache Drăgănescu, in lei
sfântu M olitvenic l-am cumpărat de la treizeci şi doi " .
chir popa Iosif ieromonah, tal..., în zilele P e o altă pagină, sem nătl\ra autografă
Măriei Sale ' Ioan icolae Voevod ; Mai 3 a Păharnicului de mai sus. Pe aceiaşi
zile, leat 7230 ( 1 722) " . carte: "Să se ştie de cându au ninsu, luna
Alta, d e aceiaş mână : " Ioan ... o t sfânta lui A pril în 25 zile ; care ninsoare este
:m ăn .... Banul ot Buzău" . mare de trei deşte, în anu 835, A (lril 25" .

inp.org.ro
62 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Diortositorul Barac a compus cu acest doi lei Prefată ' de Dositei Mitropolitul.
prilej şi o poesie 1. - U ngrovlahiei.
Tâ/cuirea Evangheliilor. Frontispiciul pri� "Să se ştie de cându au venitu ·Muscalii
mei pagini po·a rtă ' stema 'cantacuzin�ască : în Ţara-Românească, la leat 1 806. Iar, al.
JC II/Tul (Rj/JItJl
?Hjlf/Oj/j!
flj//f

Fig. 18. - Schitul Crasna. Planul bisericii .

vulturul bicefal în medalion, susţinut de doilea, leat 1 828. Să se stie

1 C a stelele-s ti pări te
Slovele d iortosi te
I ntr'acest sfănt ciaslov,
Pre lăngă s i l in ţa toată
Fără grqeli să se poată
piortosi i n . Braş0v
Şi ochi i , priv i n d la stele.
Nu le pot vedea pre ele
Toate cu adevărat,
Şi, n e pută n d să le va ză
Din pricina a ltor rază,
Ochi i nu le-au numărat.
Tra nsl . , diortositorul că rţ i i aceştia.
Aşa rog pe cetitorii
Şi de Hristos iubitorii
Că, una greşală văzănd.
Să 'ndrepteze cu buneaţe.
Cu d u h u l cel de b l in dea ţe ,
Firii omeneşti crezănd.
Că n i ci soarele nu poate
Vedea unghiurile toate
Toată ziua străluci nd,
Nici omul fără greşale
I ntr.J lucrurile sale
Nu poate fi negreşind.
Ioan Barac.
' de când aU!.
venit Muscalii al treilea, lea tu 1 848.
" Această carte s'au hărăzitu părintelui
Dinu sin popa Radu · ot Isvoară, ot plai,
cislă fânului ce s'au dat la cinu călugării.
de Sfinţia Sa popa Tănase duhov. ot Bi­
serica Doamnei...
" T n anul de la Hristos 1 80 1 (?), in luna
lui Ianuar".
,, ! ntre pogradia Sf. Mitropolii în Bucu­
reşti, î n zilele Domnului nostru A lecsandrll
Consta ntin Moruzi Voevo d " .

inp.org.ro
 BISERICI DIN PR AHOVA 63

Pe un Molitvenic, tipărit în Braşov, la 1 81 1 : tirea din Văleni şi pe a l bisericii Mănăstirii

La început o însemn are a preotului Cheia, aproape contimporană cu Crasna.
,sava, ctitor, iar la sfârşitul cărţii o poesie, (Fig. 1 7.)
la modă în acea vreme, pe la începutul A daug, pentru interesul ce represintă,
.secolului al XIX�lea 1.

Minee de l a Neamţ, 1 835 :

O însemnare de pe u n Mineiu pe luna
. Septembre arată că a ceste douăsprezece
Minee au fost cumpărate pentru schitul -
Izvoarele chiar de la Mănăstirea Neam�
ţului, unde au fost tipărite, de " dumnealui
Manta Ion", în vremea lui Bibescu�Vodă,
în anul 1 846.
" La anul 1 8G4, Fevruar 7, s'au suspendat
· din stăreţie prin porunca Domnitorului.
" L a anul 1 864, Septemvre 2 1 , s'au ridicat
toate vitele schitului, ducându�le la Ploesti, '
bătându- ne în t0bă ... , numai patru boi şi
. patru cai şi şase vaci, din porunca gu�
vernului Alexandru Cuza".
Icoanele prăznicare se datoresc zugra­
vului de la 1 834, lui Costache Eladie zu�
. grav ; 1 835, Mai", cum arată pe o icoană
a Sfinţilor cuvioşi Teofan şi Teofa n Măr�
turisitorul.
Pe o icoană din pronaos, inscr:ipţia. - '.

. grecească :
t �Er}crt� 1:0U OOUAOU toO 0)zoo Kwvcrt'J.vttvou : , aw),z'2.
. .

Buna tradiţie a zugrăvelilor se păstra

-încă la 1 839, în rândul călugărilor, căci,
la data aceasta, un Elisei monahul semnează Fig. 18. Schitul Crasna, Prahova. -

' 0 icoană a Sf. Nicolae, l a 1 7 Martie.

Scena răstignirii, lucrată în sidef pentru figura proorocului rege David, dintr'o
masa din altar, este inspirată după zugră, psaltire din secolul al XVIII-lea. (Fig. 1 9) .
"elile păreţilor. (Fig. 1 7.) U n număr d e Î nsemnări ş i inscripţii a u
Planul aminteşte pe al bisericii Mănăs, fost publicate d e d . Iorga 1.

1 ,, 0 a m ar şi grea d urere
Trudă făr d e măngăiere I N. Iorga, Inscripţii din bisericile României, Bucureşti,
-O moarte mănionsă 1908, II p. 2li6.
Astăzi mor ...
• Deisis (ru gămi nt ea) robului l ui Dumnezeu Constantin,
1835.

inp.org.ro
 \l
DU NOUVEAU AU MON T-AT HOS 1
BOSKOVIG.
-- 0 --
PAR DJ.

AU MONASTE RE DE XENOPHON. Ainsi dans l a niche a u dessus de la por te se:

trouve le fragment d'uoe composition qui re­
Dans l a cour du m onastere de X�no phon
presente, au m i l ieu, un personnage, assis sur u n
trone, derriere lequel, ' dans I'ecoioc;on d ro i t de
-nous voyons deux eglises, dont la plus g rande, '
-elevee e ntre 1 8 1 7 et 1 837, n'a aucun' lnl�ret
a rcheologlque. La plus petite, dediee a St. Geor­
la niche, on voit u n aulre saint, plus pelit, jeune
et imberbe. Le personnage assis sera i t proba ble­
ges, est de b eCi ucoup plus i mportan te. Son
menI S I . Demetrius, auquel l a cha pelle e st M­
plan, dont une f squisse fut publiee par feu G.
BCilş 2 , monlre u n e disposition a n alogue a celle
diee, car sur le re bord d rolt du coussin rouge
' d u trone on voit une main, la main gauch e du
qu'ont les eglises d es autres grands monastere s
saint Iibremf" n t posee 1 . O r cf tie composition ,.
d u Monl-Alhos. Or ce qui suscite nolre cu rio­
s ! le pour le moment c'est surtout une petite
aussi bien que l a porte qui fu i muree, est coupee
par le m u r de I 'absi d e meridion a l e de I 'eglise
de SI. GeorgE s (fi g . 1 , A), a l'int�rie u r de laqu e l l e
chape l le , accol ee a u flanc meridiona l de son
diakonikon (fig. 1 D). Son p l a n a la for m e tref/ee,
s e Irouvenl de s fresques p f i n les e n 1 5 ,ţ5 ! . D e
a vec le bema, votile en berceau, prolonge vers
l a n ous pouvons conclure avec certitude, lout
l 'Est. La m oitie Ouest est recouvf.fle par une
d'abord q u e I 'eglise d e S I. Geor�es est pOSle­
votite spher i q u e , qui s'appuie sur Irois ares for­
rleure a l a cha p e l l e de SI. D�melr ius E t f nsuite'
m e rels e t sur la votite du b � m a . O n voit pour­
tant sur u n e wavure dl:! 1 744. � que prim itiv(­
que les fresqUf s, peintes sur l a faeade occiden­
tele de cette chapelle sont a nlerieurES a 1 545.
m e n t l a cha'pe l l -e a vait u n'e cou pole, rem placee
Ce qui fra ppe le regard aussitol qu'on le pose
poslerieurem e n t p�r l a voGte şpherique. li fau t
sur ces peinlur( �, beaucou p plus que la compo­
aussi sig nalH ' que 1e tolt au ' dessus' de l a niche
sition d a ns l a n icbe a u dE ssus de la porte m u ref,
d u d iakonikon est abaisse r o r rapporl au toit du
c'est le superbe porlrait d'u n n o ble, i n dique par
bema et d e I'abside, ce qui donne beauc0 u p
d e c harme a l a c o m posilion exlerie ure (fig. 2).
une ioscriplion serbe, a peine Iisible a, ('o m m e
>K ti n d ll n l1 fA" ( fig. 1 , p p . 3 , 4 , 5). La tete, d e
gran deur pre sque nature l l e , - e l l e mf sure 22 ,5
Le mur occidental de la chapelle fai t partie
auj o urd'hui d'une sorte d e loggia, formee par
d u sommel au menton, - est Ires b e l l e : l e front
l e mur de l 'a bside meridionale de I 'eglise de
large et haut, de grands Yf U X sombn s, les po-·
SI. Georges e t par l e mur orienla l d'une aulre
meltes u n p e u sail lc n l € s, l a m oustache fine � t a f­
petite chapelle, accolee au flanc meridional de
la travee Om st ( t du na rlhex (fig. 1 , 2). Primi­
f i lee, l e m e n ton em rgique, le cou long, It s ChE ­
veux chatains, qui tombe n l , f n 10ngU f s bOUc\fS
tivt m e n t c e mur elait ouvert en son milieu par
blen frisees, des deux COles du v isa gf, i n diquent
une porle ; SUI' sa fa Ga de i l y a vait des fff SqUfS,
d o n t une partie est encor e conservee (fig. 3).
e n meme t e m ps un h o m m e du m onde et u n
homme a 'action.
1
Quel est donc c e beau njou p a n " , ce bo'iar quh
n
La fo ndation de Sara e t Vasa Stoja n o v i C a I ' U n i ver­
sil� d e Beograd m'a ch arg�, en 1 938, d ' u e mission arch�o­ se_ JH, represent{ L. .en 10n dateur dans un mcnas-
logique a u Mont· A t h oş, Oll j' oi p a ss� le mois de septem­
1
,
bre a l a recherche des sources et des a n a lo gies concer · Si c'�tait J�sus, il a u rait eu dans la ffi â i n gauche un

n a n t I'ancien ar t serbe. En pa ss a n t je suis tomb� ' sur quel­ rouleau , ou un I i v r e , et, ; i c 'etait la V i e rge, ses d e ux mains

ques documents qui pouffont, me semble- t-i1 du mOins, seraient o e c u p e e s probablement a t e n i r l'Enfant sur StS

int�resser tout d'abord I'histoire de l ' a r t roumain. genoux.

• Bul. Corn. M on. Isi., VI, 1 9 13, no. 9, a la pa ge 43. • Voir l'inscri ption peinte au dessus d e la porte d'e ntr�e
a V . Grigorov itch- Ba rski, & T O lllH Il o c -R LtJ f H I f GKffi­ dans le naos ; G . \\i l let, J'vl on u m enls de l' A lhos, pl. 1 80._
•

-rOH fl eOH C KO H r O l1 k l , S t . - P�tersbourg, 1 S87, planche a a L e s l e t t re s blanches sur fond bleu sont presque com ­

la p a g e 2R8. pletement errac�es.

inp.org.ro
 .-
NOU L A MUNTELE A THOS 65·

1-
'1

/.
/ ' �

fig. 1.

Bul. Corn. Mon. Isi. - Fasc. 100, IY39. 3

inp.org.ro
' 6 ri B ULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

tere qui fut lant de fois comblt� de dons par les Un autre boiar du meme nom a ppartenait il.
:princes roumains ? D e ux personnage s se presentent une familie non . moins puissante, celle des Bu.-
zesc.u. A vec ses freres Stroe
et Radu, dont les exploits guer­
riers sont racontes par une
vieille chronigue 1 , il construit
les m onasteres de Căluiu , de
Surpatele et de Stă neşti 2 . I I est
vrai, la dalie tombale de Stroe,
qui se trouve a Stă neşti , ne
date gue du commencement
du XVII.-e siecle 3 , ma is, en
.

revanche, la plus anciene eglise

elevee par la fa milie des Bu­
zescu, celle de Cepturoaia, est
bien anterieure, car on y
trouve une pierre tombale,
celle de Mo"ise Voevode , qui
porte l a date de 1 529 4• I l est
vrai aussi, que dans - ceHe
'! derniere eglise, ou I ' on trouve
les portraits du bo"iar Cons­
tantin Buzescu et de_sa fe m me,
Fig. 2 . - Xenophon ; vue meridionale de I'eglise d e S I . Georges et de la
chapelle de St. Demetrius. de leurs fIls Radu et COnstantin,
d'un quatrieme personnage,
a nos yeux. ('aurait pu etre tout d'abord le plus jeune, et de deux filles 5, Pre da n'est pas
bo"iar Preda, le cousin de N eagoe B :lsarab, le
frere des boiars B.ubu, Radu, Pârvu, Danciu
et Mfrcea 1 , celui auguel, a pres la mort de
N eagoe, en 1 52 1 , fut confiee la defense de
l ' enfant Theodose 2, II a ppartenait donc â
u ne fd mille puissante et riche, gui etai! en
b onnes relations avec les derni e rs despotes
serbes et surtout avec I'evegue Maxime
'Brankovic 3. Les freres a vaient deja deve­
toppe une belle act ivite dans le domaine de
l'art, en elevant, en Valachie meme, plusieurs
·e glises, dont la principale, celle du mo.­
n astere de Bistritza, construite en 1 5 1 7,
Tahit, selon M. Iorga, certains traits de I'in­
fluence de I ' art serbe '.
1·1
1 lorga-Balş, Histoire de l'a rt roumain anciell,
-p. 96.
II N. Iorga , Histoire des Roumains et de la ro­

maniti orien tale, I V, p . 367. - Comparer aussi la

..;... J _
belle chevelure de Preda avec ce!1e que porte
Neagoe sur la fresque de l'eJlise episcopale d' Argeş ; Fig. 3. - Xenophon ; mur occidental de la chapelle
ibid., fig. 48. de St. Demetrlus.
I lorga-Balş, ouvr. cite, p. 96.
• La chose est d'autant plus compr ehensible que le
nom de Preda derive lui-meme de source serbe, ­ 1 N. Iorga, Art et litterature des Roumains, p. 54.
-selon M. Iorga du nom de Predititch ou plutat, me I lorga-Balş, ouvr. cite. p. 144.
-semble-t-i1, du nom de Predislav 00 de Predojevic. Une • lbid.
famille de ce nom est mentionnee justement au XV-e • Iorga, Inscripţii, 1 \ ; Ş tefănescu, L a peinture religieuse
-siecle en Bosnie ; Vlad Corovic, Istorija jugoslavije, en Valachie el en Transylvanie, p. 1 14.
p . 287. • lbid., p. 1 1 5, pl. 32.

inp.org.ro
 NOU LA MUNTELE ATHOS 67

mentlonn� 1. E t pourtant les . n�ms _ .d.es _b_oi"ars . . porter le document q u i lui permit de dire que
q ue nous h'ouvons a Ce pturoaia ont tout de._ l'a��ie�n e �glise fut bâtie en 1 545.
Ihettn�> Urie · CE rtlline ,importance pour Botre etude : La . tr.aclJtj9D ,J:: opser'l �e ,a u monastere. veu t que
ce soit la p�tite C h a p el f e d e S t. · Dem �tri us qui
' '- "
sur Xenophon.
Voyons' d-e plus ' pr�5 I'inscri ptlon a u dessu s de fut co nstru ite par St. Xenophon. S i cehi n e peut­
l a porte d 'entr e e dans le naos de I'eglise de St. �tre prou ve d 'aucune fa90n. il reste evident que
Georgt s 2. Nous y trouvons deux nobles valaques c'est eIle qui est la plusancl enne d e toutes les
qui ont fai t peindre l'eglise. Ce sont : l 'archon constructions qul forment a ujourd'hui le groupe
Constantin Vornlc, dont le nom de Constantin a c entral du monastere. E v ldemment on e st aussi.
ete tres abr�ge e n Kwv . . . . et son frere Radu. 11 pour le momen t . dans l ' i m possibllite d e savoir
serait maintenant blen interessant de savoir si, si eIle fu t construite par Preda , ou si cel u i-ci ne
eux aussi n'appartenaient pas a la m e m e fa m i lle fit e xecuter q u e les pein t u r e s . E n tout cas, i l est
Car a Cepturoaia n ous a vons j ustem e n t deux a remarquer que les fresques qui e xistaien t a
Constantin et u n Radu 3. SI donc le bo'iar Preda. l'interieur de la chapelle ont ete recouverte s d'un
re presente sur la fa<;ade d e l a chapelle de
St. De m etriu�J a ppa r tl e n drait a l a fam i l i e des
Buzescu. il serait possib l e qu'a pres l u i ses
frer e s ou ses cousins viennent eux a uss!
embellir l 'eglise de St. George�. Mais j'in­
eline plutat a con siderer ce Preda comme
un cousln du prin ce N e a goe.
Cette eglise, nou s l'avons deja vu, est
posterleure au premi e r quart du X V I- e
sH�cle. Les chapiteaux des colonnes e t I'a n ­
cienne iconostase e n marbre indique n t , il
est vrai. une epoq u e bien plus recul�e,
mais o n peut s u p poser qu'i1s ne furent que
reem ployes au XVI-e siecle.
F. Perilla nous - dit qu'a Xenophon la
v ieille eglise fut bâtie e n 1 545, avec le
narthex assez grand, peint par l e p e intre
Antoine ; qu'aujourd 'hui il n'y a plus que
la modern e cathedra l e de S1. Georges, mais
que tou tdois on peut a d mirer la belle
.. pare g l i se" de S t . Georges " pe i n t e par Theo­
phane d e Crete e n 1 546" ' .. . Or sur la �ra­
vure de 1 74 4 , deja mentionnee 5, o n n e voit
que notre eg lise de S t. Georges, cel l e que
Perilla t ra nsfo r m e e n " pa regl ise " . II est donc Fig. 4. - Xenophoo, portrait d u bo'iar Preda.
evident que c'est - su r e lle que doit se rap-
badigeon de cha ux, sous lequel elles reparaissent
par endroit. P e u t- �tre pourralt-on un jour e nleve r
IOn peut tout de meme s a demander si c e n'est point
le badigeon et etudier de plus pres aussi bie n
lui ce personnage jeune, dont M. Ştefă n E SC U ne donne
pas le nom. flgure parmi Izs donateurs -, si toutefois
les fresques que l e s Inscriptions slaves qui, jugean t
ce per sonnage n e s'appelait peut-etre aussi Constantin ; d 'a pres ce lte d e Preda. d e v a l e n t s ' y trouver 1•.

ibid., p l . 32.
• Gabriel Millet, ouvr. cite, p l . 180. P. O uspenski, AU MONAST E RE DE ST. PAUL.
K T O jl O f n VT f l U f c T R i f " O C R � TO H l ' O jl -k f l e O H C K O H ,
E O C T O K K .x jl H C T l d H C K I H , Moscou, 1 880, p . 351. Parml un assez � rand nombre d'icone s aux
8 Le MOllt Athos, p . 1 8 1 . 11 n'indique pas la source dans l nscriptlons slaves qu'on trou ve dans le tresor
a q uelle il a puise sa documentatioo, mais il est probablle
1 Je dois noter enfi n q u'une curieuse tradition locale fait
qu'elle est sure.
• Ce tie annee est fausse. Elle a ete prabablement mal deriver le nom d u monaslere du mot �EVO;, ce q u i voudrait
i mprimee, car le narthex de ootre egiise a ete peint eo dire q u e l e monastere fut eleve par quelque etranger et que:
J 564 ; voir P. Ouspenski, ouvr. cit�, p . 36. ce ne fut que plus tard que, par aoa lobie, o n relia sa fon­
• Earski. ouvr. cite, pJaochc a la page 288. dation a u nom de SI. Xenophoo.

inp.org.ro
68 . - U-YbETIr UL COMlSI U. ·II MON MENTE :"OR I S TOR-{CE

·du monastere de St. Pdul, une pelite Icone,
'26,5 X 31 cm. d, e g r a n deur, q uo i q u e. Ires sale et
<d SS = Z e n d o.m m a g e e , t'st particulieremenl remar-
",.
les deux freres q u·i, corome nous I'avons vu plus .
haut, firent peindre, e n 1 545, le naos de . l'eglise ·
� de St. Georges, a" Xenophon. ·
A U MON A ST E RE DU P AN TO KR A 'fOR

1'1 Les deux a n g l e s orienlaux de I'eglise de ce

monaslere sonL termioes cha c u n .par une sorle ·
de chi.l pelle, ou de tour, au plan rond el - l'inte- ­
rieur el octogona l â I'ext �rieur. Nous trouvon s ­
de semblables conformalions aux eglises des
monasleres de Dionysiou et d e Koutloumou siou sj l ..

Fig . 5. - Inscrlplion du b o'iar Preda â Xenophon .

4/5 de grandeur naturelle.

quabJe 1. U o saint en capuchon, probablem eot St.

Paul de l' Atho!!, r e presen t�, en 30n milieu, de­
bout, de face, est entour� de deux personnages
plus petlts, tournes vers lui, les rt'gards leves
vers son visage. Ce sont deux hommes encors
jeunes, avec de petites monstaches, sans barbe,
dans des v�tements enrlchis de fourrures.
Sur le rebord superieur de I'icâne, cou pee par
un peti! m�daillon, dans lt'q uel est represente le
buste de Jesus, on peut distinguer une inscrlption,
il. peine lislble. Ce n'est qu'dvec grande difflculte
que j'ai pu raccororooder If s mots : &.\d[r-]o K iip ­
H & I H K H t.1 3 H . Les noros de ces deux " princes
pieux" sont malheureust'ment recouverts par un
placage en meta l repousse, - argent (7), en bien
mau vais etat, - post�rieurement rattache ci l a
surface de I'icâne. Pourtant, comme le titre d e
K H t.1 3 & exislait en Valachie encore a u XV .... e
'
siecle 2, comme les Roumains, su�tout au X VI-e
Siecle, - epo q u e â laquelle I'ic(jne, jugeant
d'a pres son s ly l e et la graphle de so n inscriptlon,
doil a ppartenir, - ont montre beaucou p d'inleret
pour le monastere de St. Paul, 11 est bien possible
que ce soienl deux nobles3 valaques. Je me de­
mande me.me, en laissanl aux savants roumains
de donner le mot d�eisif, si ce ne seralent pas Fig. 6. - Pantocrator j annexe Sud-Est de ('eglise.

1 Les buns moines de S I . Paul, qui eurent I'amabilite de

me montrer le tresar, ne me permirent pourtant pas de
1

N. Iorga, Histoire des ROllmains . . .. I I I , p. 324.

la photcg raphier. G. Balş, ouvr. cite, p. 43. nas. 6, 10. Sur le p l a n de
•

- N.
l'eglise du Pantokrator, esquisse par le meme auteur, ces
a Les " c nezes" sant ,' es princes. 1. deux a n nexes ne sant pas reprl!sentees j ibid., p . 45, n . 1 9 .

inp.org.ro
 NOU T Ă Ţ I LA MU NTELE A THOS 69

M jl , t a n dls q u'â Dionysiou et el Koutloumousion Neagoe Basarab pava l'ex�cutlon de certains bâ�
·ceS chapelles s :)Ot voâtt�es a vec des calottes, a u timents a u meme monastere 5 et qu'iJ est posslble
Pantokrator on a pris le soin
·d e passer; tout <l'a1;>or.d ,- par
]'intermediaire d 'a res f�r­
m r rets, d u pla n ron d au
plan carre, puis de nouveau
-du plan carre>, cette .fois - ci
par l 'lntermediaire de p€ n­
d a n t ifs, a u pldn rond, au
·d essus d u que l on dre ssa une
coupole a u tam bour allonge
{fig. 6, 7). ous nous trou­
vons ainsi devant une a­
moree de la coneeption
m o l d a ve de la cou pole.
Com me tout est re eouvert
.a I'int erieur par des fr!i'� ques,
11 l't· xterieur par du mortier,
i l est di fficil de sa voir si
<: elte construc lion f st ori­
ginale en eAlin, on si . la
<:oupo)<.>, ·a vec sa substru c- _ _ Fîg. 7 .
- Pantocrator ; coupole de ]'aoexe Sud-Est ; interieur.
- . .

tian, c'est- a- dire avec l E: S

pend mlifs et les arcs Cormerets, est posterieure. que les deux a nnexes, on seulement leurs parti(S
Au premier CdS, la chose aurai! ele de premie re superieun? s, auraie n t p u. dater de ceHe. � poque.
j m porldnee pour l'elude de l ' d fchitecture rou- ce qui n'en seraH pas de beaucoup moins.
.ffi d ine. N 'o u blions pourtant pas q ue vers 1 520 intereSSdnt.

• lorga-Balş. Ouv r cite, p . 1 04.

inp.org.ro
 \J
T ĂBUŢE VOTIVE DIN TIBISCUM, A LE CAVALERILOR
DANU BIE N f.
--0-- DE D. TUDOR.

Museul d i n Lugoj, prea puţin cunoscut cercetă­ b. tn centrul zonei şi al icoanei e o femei e ·
torilor, conţine un bogat şi variat m aterial epigrafic, (Zeiţa), represintată în faţă cu u n� tre pi e d încărcat ·
n umismatic şi sculptural, a dunat d i n mai m ulte cu un peşte. Z e i ţ a priveşte drept înainte : e îm­
staţiuni romane bănăţene , c e aşte a p tă a fi p ublicat. b răcată cu o tunică, are văI pe cap ş i duce mâna
Trei fragmente s cul pturale, rupte d i n i coane cu d re a pta spre g u ra c alului C avaler u l u i. Peştele a r e
figuraţiuni d i n religia Cavalerilor d a nubieni,
păstrate în a cest Museu, Iărges c zona de
răspândire a a c estui cult şi măresc numărul
celor d e s c op erite in Dacia. Ele au fost
aflate la Tibiscum (Caranse beş), probabil
încă din vremea stăpânirii austro- ungare, şi
mi-au scăpat din ved ere, a c um cinci ani,
când a m a d u n at într'un corpus special ş i i n­
terpretat toate monumentele de acest gen 1.
1. - Fragment d i n marmoră aIbă, rupt
de la colţul de sus din stâ n ga al unui
relief c e e r a sculptat pe t r e i z o n e . Inalt d e
1 5 cm_, l a t d e 9 . 5 c m . şi gros de 3 cm.
Fig. 1.
Făşiile c u tablouri s e separau prin rame
simple şi p roeminente.
a. Prima zonă c u figuraţii, d e şi r u p t ă în
c e a m a i m are parte, se p oate reconstitui
prin similitudini. S e mai pot g âci : b u stul
Soarelui (Sol), aşezat pe un postam e n t în
colţul plăcii, p i cioarele, p ăstrate de la b r â u
În jos, ale unui personagiu îmbrăcat cu
pantaloni, a poi resturile altor d o u ă busturi
îmbrăcate cu o tunică drapată, ca şi a divi­
n i tăţii solare.
Cu ajutorul altor monume nte similare 2,

repertoriul zonei se întregeşte astfel : bu stul

lui Sol, acolitu l p urtător a l p eştelui, tria da Fig 1 .
c e lestă (în centru), u n alt acolit i d e ntic (ţi-
n â n d peştele sau un sce ptru) şi, în sfârşit, în col­ o c h i u l s cobit, în care sculptorul fixase o bucată .
ţul din dreapta, b u stul Lunii. de s ti c l ă c olorată, a c u m c ă z u t ă .
C .i val erul d i n s t â n g a, s i n g urul păstrat, se apropie
1 J Cavalieri danub iani, îD ' Eplzemeris Dacoromana, cu calul în pas d om o l d e masa centrală , ş i cu
VII ( 1 937), p p . 1 89-356. şi N u o ve rappresentazioni dei dre a p t a ri d i cată caută să lovească cu o lance trupu l
Cavalieri danubiani, în Eph. dacorom., v I I I ( 193S), p p . d uşmanului d o b orî t supt copitele calului (acum
445 -9. Cf. recensiile d-Iui Cumont, î n Rev. arch. . 1 928. p .
rupt). E î m b ră c a t c u o tunică şi poartă o c ă c i u l ă
67 ş i urm., ş i Chapouthi.:r, î n Rev. Etud. A nciennes,
1939, p . f 5 şi urm. frigia n ă . D e - asu pra lui s e d esfăşoară u n şarpe, _
• 1 Cav. danub., mOD. 3 ; 9 ; 1 1 , 38 ; 50 ; 58 şi 1 : 8. cu c 3 p u l s ă u l â n g ă urechea Z eiţei.

inp.org.ro
 TA BLlŢE V O TIVE D I N T I BISCU M, ALE CAVALER ILOR D A N U B I EN I
Ina poi a Cavalerului se m ai găseşte ş i un acolit,
'Se pare o femeie ( emesis ?) , cart! int i n d e o pateră
slă pânului ei.
Partea ruptă a zonei va fi conţinut a celaşi Ca­
valer şi acolit, c u ,u n a l doilea şarpe de-asupra l or,
fi i n dcă repertoriu l centra l , la toate monumentele
_n o a stre, are u n aranjament aral dic.
2, - Fragme nt de m u m o ră al ba, rupt din centrul
ş i colţul de jos din stânga al s c ulpturii . Tn stare a
actuală, măsoară : i O X 8 X 0,8 c m . Fig. '2
Fig, 2,
Ca ş i cel precede nt, avea o formă d reptunghiu­
I a ră, cu repertori u l aranjat pe trei făşii, la fel se­
parate pri ntr'un cadru simplu. Comparti mentul
. c u represi ntaţiile din l u mea solară e complect
p i e rd ut.
a. În registrul central, se găsesc faţă in faţă
c e i Joi Caval eri păstraţi de la brâu în jos, cu caii
î n galop. S upt c opitele ani malelor, cei doi învinşi
stau doborîţi la pământ, c u mânile aduse supt
faţa Întoarsă în jos. C aii p oarU căpestre şi şele
simple.
Intre cai, stă o masli mpnopodă, Încărcată cu
<un peşte abia schiţat, în spatele căruia se mai
-vede un rest din b ustul Z eiţei.
b. Ultima zonă presintl un patruped (panteră?)
inp.org.ro
7f
Întors spre stânga şi gata de atac, o colo netă
de-asupra a ni malului, formată numai din patru
spirale, u n pom Înc ărcat cu obiecte n e clare (ber­
becul ?) ; alături, un om aşezat pe un butuc de
lemn, ţine În drea pta u n obiect prelungit îtl posiţie
verticalll, care samănă cu o m ă c iucă, sau e de so­
cotit a fi un pumnal, p e care-I Înfinge în pământ
şi, În sfârşit, în faţa lui se mai vp.de o bu cată de
stofă, pe care o susţine c u mâna stângll.
Aranjamentul şi elem entele a cestei zone au pu­
terni c e a semănări cu u n fra g ment descope­
rit la Ratiaria 1 . Silueta patrup e dului, în am­
bele casuri, nu samănă a fi a unui grifon
animal favorit al zeiţei Nemesis, aşa cum
îl vedea Rostovţev '. Samănă mai m ult cu
u n câne de vânătoare, animal familiar c ultu­
lui a cestor divinităţi. Bucata de colonetll,
pusă numai tn repertoriul tă bliţelor din
Dacia şi al celor trimise de aici în Panno­
nia a nu se poate pune decât În legătură
- cu Hedinţile în cele patru elemente compo­
nente ale Universului 4. A rborele fa ce alusie
l a sacrificiul, sângeros şi expiatoriu, al eri 0-
tauroboliului, cunoscut şi a cestui cult 5.
Personagiul de lângă copac, din causa
neclarităţii sculpturii, poate fi interpretat În
două feluri. EI s'ar situa ca u n iniţiat în
gradul LeD, dacă măciuca a r fi sigurA şi pe
cap ar purta masca leului, c a într'un exem­
p l u c e ni-I dă un fragment ieşit probabil de
l a Troesmis 6. Mai m ulte probabilităţi a r
a v e a ulti m a ipotesă, în c a r e e l ar ţinea rolul
unuia di ntre cei doi m istagogi din scena
morţii l iturgice sacre, l a care face alusie
p u mnalul c e- I înfige în pământ, moment pus
d e pietrari în acest loc al repertoriului 7.
3. - Fragment rupt de la colţul de jos
din dreapta al unui relief d e marmoră. Tă­
bliţa avea partea de sus ovală şi probabil
numai două registre. Măsoară acum : 1 0,5X7,5X l,2
c m . Fig. 3.
a. Un Cavaler, din care nu se mai conservă decât
partea inferioarll, aleargă spre stânga cu calul în
galop, prevăzut cu frâu şi şea. Omul căzut supt
copitele calului lipseşte. Dacă nu ar fi o scăpare
1 Ibid., mon. 41.
• Une tablelte votive thraco-mitriaque du Lou vre ;
p, 13, Par is, 1923 (Mim. pres. par div. savants a ['Acad.
Inscr., BeU. L eit., X I lI, a 2-a parte).
• Cav. danu b., mon. 1 ; 1 1 ; 23 ; 61 şi 70.
• Ibid., p. 265.
• Ibid., p. 284,
6 1 bid., p. 275 şi m o n . 53.
7 1 bid., p. 270 şi urm., şi m o n . 4 1 .
 72 ll U LETJ N UL COMISIUNII MOKU�niNTELdR ISTORI�F;

a p ietrarulu i , se poate presupune că fusese în- provin c i e i d i ntre Carpaţi, c u m erau cele d e la Bu­
. tr�g'it 'prin 'văpsea , acum .. căzută",
cova. Mai o b servăm că, din ele, cele mai multe­
. b. 10 ultima ·zonă, începând de la dreapta, se s'au găsit tot în aceasta provilf.cie. Cele.-:d i n p.-�n­
'mai v ă d : un berbec c e fuge in afară , un om ce nonia Inferioară şi Moesi a Superioar ă treb u i e s c
intinde b raţele spre u n mare crater şi un cap a h i a socotite ca u n i m p ort d i n Dacia. D e a c e i a , în a c e l e
schiţat de-asupra şi înapoia vasului, al unui alt provi ncii, în locul pietrei s e folosi a mai m u l t m e ­
p e rsonagiu. talul, p l u m b u l sau bronzul p entru icoanele Cava­
C a dispositiv arti stic ş i semnificaţie religioasă, lerilor d anubieni . D i n D a c ia, u n d e a cest cult era
t a b loul d i n j urul craterului găseşte I dentitate În autohton, tăbliţile erau exportate, gata sculpta l e ,
două represintări, aflate l a Grădişte (Iugoslavia) în spre M o e s i a şi Pa-rr n o n i a .
ş i Brigetio :1. Sensul a c e stei scene rămâne
deocamdată d e nepătruns 2.

' . Cu cele trei fragm e n i e descrise mai s u s ,

numărul total a l monumentelor dedicate Ca­
valeri lor danuhieni În Imperiul roman şi c u­
n o s c u t azi s e r i d i c ă la u n a s u t ă treize ci şi
o p t exemplare s. P e ntru D a ci a , n u m ă rul se
măreşte l a treizeci şi opt de b u căţi, cele
mai multe săpate în piatră şi s ocotite ca
fiind d intre cele mai vechi. Tăbliţile de la
T i b i s c u m com plecteză un mare gol al hăl ţ i i
de răspândire a acestui misteri os cult,
Ji i n d că păn ă acum, nu s e cu noştea î n Banat
d ecât u n singu r relief d e d i c a t Cavalerilor
d a n u b i e n i , a flat pe malul D u nării la .pojo­
j e n a Sârbească (ju d . Caraş) .
. Ca material religio s , e l e n u aduc nimic
n o u , . fii n d că toate e l e m e n t e l e d i n rep'ţrtor.iul
l or sânt cunosc'ute din monumentele simi­
l are descoperite mai Î n a i nte. Din p u n c tu l
. d e vedere artistic ş i tip ologk, t ă b J i 1 i e d i n
T4bis cum" s e l e a g ă d e cercul c elor d e p iatl ă
aflate în D a c ia Superioară şi în Pa n n o n i a
Inferioară. E l e se remarcă printr'o grosolăn i e
a e xecuţiei, e l e m entele rep ertori u l u i fi i n d
l i psite d e precisie. Figurile s â n t a b i a schi­
ţate, şi unele l i p s uri actuale erau Între git e
d e meşteri cu văpsea, care d e c e l e mai multe Fig. 3.
ori n u a resistat i nte mperiilor şi u m e z e l i i 4.

M o n u m entele de marm oră asămăn ătoare cu cele trei Targheite votive dl'i Cal'oi eri danubian i S(O,- afe
de l a Tibiscum şi rare d i n punct de v e d ere religios a Tib iscum (Oa( io).
-şi tipologi e întră în gru pul celor aflate în Dacia (Riass u n t o . )
Superioară, pe valea Du nării, în P a n n o r i a Inferioară S i a m o r i u sc i l i a t ro\" a r e a l t r i r i l ie v i , fra m Ol t' n t a ri ,.
şi Moesia Superioară a, aparţ i n unui cerc art i s t i c d e i Caval ieri d a n u h i a n i , conserva l i ora n ,,1 M U S f O'
care era în Dacia ? Toate a ce ste tăb l iţe s ânt d i L u goj ( R o m a n i a ) e s (' o p e r t i a Ti­
Arc h e ol o g i r o
săpate în marm oră alba, existentă n u m a i în carierele biscum ( C a ra n s e b e ş ) .
- - --- 1 . (Fig. 1 ). - Fra m m e l 1 1 0 tl i r i l ievo marm ore o ·
M isura : 1 5 X 9 , 5 X 3 r m .
a.
I
Ibid. m 0 n . 39 şi 6 1 .
•
Idem., p. 272, N e lla pri m a zon a ve d i a m n il busto d e l Sole,
I U l t i m u l descoper i t , şi I i p�ă d i n c o rpll s- u l m i e u , l a l e ga m b e d i u n p e rson a g g i o ( I 'uomo che p or!a va­
Caţarov, Î n Ja hrbuch- dell!sch . a rch. Illst , A rch. A IlZ., il p e s c e) e p o i resti d i a l t ri d ue busti ( I a tri a d e ­
193'3, p . 197,
celeste).
• Ca v. dallub., p. 206. ş i mon. 61.
• IOid., mOD. 3 � 4 ; 5 . 8 ; 9 ; 1 \ ; 1 5- 1 9 1 38 ; 39 ; 60 ; b. S u l l a f a s c i a p ri l 1 c i p a l e si v e d e in m ezzo u n·

61 şi 1 32. t ri p o d e con un p e s c e e, di etro, i l busto d i u n �

inp.org.ro
 T ĂBLIŢE VOTIVE DIN TIBISCUM, A LE CA V ALERILOR DANUBIENI
d o nna che alza l a destra versa la gol l a del ca­
vallo di u n Cavaliere vestito in cos1ume frigio.
II guerriere brandisce una lancia ed e seguito da
un accolito che porta una p atera. Un serpente si
vede al disopra delia t esta del C avaliere.
2. Fig, 2. - Frammento simile al precedente.
Misura : 1 0 X 8 X 0 ,8 c m .
a . La zona principale raffigura in m ezzo il buslo
fra m me ntano di una donna e davanti ad essa sta
il m orîopode col pesce al di sopra. D u e C avalieri
framme ntari e disposti i n schema araldico si avvi­
cinano a galoppo. 1 cavalli portano selle e fren i e
calpestano colle zampe due uomini c adu1i in terra.'
b. L'ultima fa scia e poco chiara : un quadrupee e,
una c olonnetta, un albero, un uomo seduto ed
arm ato con una c1ava (o u n grande pu gnale che
vuole piantare in terra) tiene anche nella sinistra
un p ezzo di coperto (la pelle dell'ariete ?).
Bul. Corn. Mon. Isi. - Fasc. 100, 1940.
inp.org.ro
73
3. (Fig. 3.) - Frammento simile a i precedenti.
Misura : 1 0,5 X 7,5 X 1 ,2 em.
a . D e lia fascia cen1rale si con serva soltanto la
p arte inferiore di un Caval iere in galoppo, e sopra
una sella. L'uomo caduto sotto le za m p e del ca­
vallo non e stato scolpito.
b. La zona in basso raffigura : u n quadrup e u e
(a rieie- ?) ehe salta versa desira , ,u n uomo calle
mani ·ste se- versa u n gran cratere e d i n fondo
una testa u m ana, appena scol pita.
l i numero dei m onumenti che si sono trovati
fino ad oggi e di 1 38, di cui 38 in Dacia. Nella
regione del Banato era c onosciuto fi nora un solo
rilievo. 1 nostri rilievi appaiono rozzamente scol­
piti, cosi cche la poli cromia vi com pletava i l la­
vora. Essi si scolpivano nella Dacia e di l a son o
stati i mportati in Pdnnonia I nferiore · e Moesia
Superi ore.
 CETATEA SEVERINULUI
RAPORT S U M AR CU RESULTATUL SĂPĂTURILOR DIN 1 9.38, 1 939
DE AL. B A RC Ă CIL A
--
L� C etatea Se verinului n e aflăm anul acesta în
a treia campanie de l ucru, în continuarea celei
din 1 936, ale cării resultate s'au publicat în
B uletinul Co'misiunii, fasc. 94/ 1 937, ş i a celei din
1 938, când n e-am l imitat l a cercetarea parţială a
p antei d e Est a cetăţii şi a unei mai reduse părţi
de pe platoul e i , la Sud-Est de Capelă.
Cercetările anului acestuia s 'au exti n s asupra
incintei i nterioare a cetăţii, p e laturile ei i nterioare,
şi exterioare, precum şi asupra sectorului sud­
vestic d e p e p antă.
C uprinzând în acest raport s u mar şi resultatul
c ercetărilor din 1 938, presintăm următoarele rea­
l i sări în lămurirea con strucţi ilor cetăţii, precum şi
elemente menite a aduce precisări l a i storicul ei.
a) S'au d egaj at în bună p arte de plantaţiile
s pontane, d e p ământul vegetal şi d e d ărâmliturile
p rovenite d i n u l tima distrugere a cetăţii, u rmă­
toarele con strucţii, în cea mai mare parte acum
descoperite şi precisat e :
1 . Zi dul estic a l in cintei exterioare, cu t urnul
arcuit în afară de l a mijlocul l ui, prec u m şi pre­
l ungiril e aceluiaşi zid, parţial spre Nord (fig. 1 - 4),
i ar spre S u d în întregim e , de o p arte pănă l a
imbinarea l u i cu colţul sud-estic al incintei inte­
rioare, de alta cu prelungirea lui spre Sud, către
p ort (fig. 5 şi 6).
2. I n s paţiul intermural cuprins î ntre p relungirile
d i n sectorul sudic al zidului de mai sus şi t urnul
de Sud-Est 1 , supt m asa de dărâmături de zidărie
din p i atră brută care-l acoperia p e toată înălţimea
l ui, s'a aj uns la nivelul ultimei culturi, parţial
pardosit cu cără midă şi prevăzut cu u n cuptor
î nălţat din cărămidă şi h umă (fig. 7 ş i 8).
3, 4. La extremitatea vestică a pantei de Sud
s'a des cop erit turnul de Sud-Vest, cu un p uternic
contrafort ş i cu p rel ungirea zidului lui nordic (care
este o p arte din zidul sudic al incintei interioare),
pănă la contactul cu zidul vestic al i n cintei exte,
rioare (fig. 9, 10).
1 Acest turn a lost descoperit i n 1936. V. Bul. Corn.
Mon. IsI., lasc. 94, 1 937.
inp.org.ro
0--
Spaţiul intermural de la Vest de acest turn n u
s'a degajat pănă l a vatra lui ultimă d e dărâmăturile
de zidărie, ce-I acoperiau .p ănă l a nivelul superior
al zi durilor ; iar turnul, ca şi cel de S.-E., s'a de­
gajat de acelaşi fel de dărâmături numai atât cât
s'a cerut pentru determinarea conturului interior.
5, 6. S'a descoperit traseul zi d ului vesti al
centurii i ntuioare, aproape p e toată lungi m e a ş i
pe ambele lui feţe.
La mijlocul şi pe laturea interioară a acestui
zid s'a descoperit u n mic turn .r ătrat. (fig. 1 1 ),
corespunzător marelui turn arcuit d e l a mijlocul
zidului estic al centurii exterioare.
7, 8. In colţul nord-vestic al incintei interioare
s'a descoperit turnul de N.- V., cores punzător celui
de N . -E., precum şi curtina ce lega î ntre e l e
aceste d o u ă turnuri (fig. 1 2 , 1 4) . S ' a precisat
conturul exterior şi cel i nterior al turnului de
N.-E., al cărui p ărete nordic se păstrează aproape
p e î ntreaga înălţime a celor trei etaje ale lui în
a fară de subsol, acesta acoperit în întregime de m ari
blocuri din zi dăria prăbuşită din el.
9. Între latura sud ică a turnului de N.- E . ş i
zidul apropiat a l centurii interioare, s'a de scoperit
u n mare c uptor rotund pentru pâne, care a fos t
boltit şi pardosit cu cărămidă aşternută peste u n
strat de p iatră legată cu mortar de v a r (fig. 1 5).
Cu aceste eleme nte s 'a precisat în cea mai
mare parte şi s'a vădit şi p e t eren planul cetăţii,
aşa c u m se găsia construită in 1524, când a fost
cucerită de Turci şi apoi aşa distrusă ca să nu
mai poată fi folosită.
Se mai cere, pe lâng-ă alte preci sări şi adânciri
ale săpăturilor în anumi1e puncte, să se facă o
secţiune transversală în şanţul c e încunjura cetatea.
Locul cel mai i ndica t a l acestei secţiuni este d e
p artea n ordică a cetăţii, u n d e avem ş i apropierea
maximă de terasa superioară a D unării, din care
s'a detaşat cetatea.
b) Pentru determinarea i storicului cetăjii s'au
făcut în câteva puncte secţiuni şi săpături în
adâncime, care duc la precise conclusiuni.
 CET A TEA SEVERINULUI 75

L Trd s e cţiuni a dAncite, - una perpendiculară 22, 2.� ). N u s'a găsit nicio urmă dintr'o a doua
' '
p e-: l aturta interioară a: ctwtiii� d e,<· Nord, .�·pănă l a · .,' absidă· ·m i c ă în : p[eluhgirelt;�coiţului n'o rdic a l celei
basa lărgită a zidu lui, alta p e laturea exterioară a mari. Va fi fost complet d istrusă la construirea
curtinei . de Vest, i ntre turnurile de V. ş i S.- V" pănă capelei, ale cării materiale, cără m i d ă şi piatră
supt fundaţia zidului, iar a tre i a paralelă cu laturea ecarissată, sunt aproape exclusiv rom a n e. Alte m a­
s u d i c ă a turnului de N .-E., evid enţiază constant teriale romanr, între care, cărămizi pătrate d i n
şi uniform, s upt str:atul de gro s i m e variată al p i l e d e h i p oca ust, s'au găsit în interi orul absidei
ultimei culturi, a coperit de ultim a dărâmare a m i c i . A ceasta, mai ales în prelungirea ei spre Vest,
cetăţii din 1 524, o dărâmare anterioară m a sivă a a fost distrusă şi cu prilejul aşezării m orminttlor
aceleiaşi cetăţi, vădită prin stratul gros d e m a- d i n jurul ca pelei, în parte de scoperite , De-a lungu�
teriale d e zidărie prăbuşită, din p iatră brută, piatră l aturei s u d i c e a a b s i d e i m i ci, în exteriorul ei, s'au
ecarissatll şi m ortar de var, şi, supt care apare descop erit u ! m ele unui canal îngust, ş i el parţial
vatra unei culturi a nterioare, după m ateriale tot d i strus la s ă parea gropilor p e ntru m orm inte (fig. 18)-
m e d ievală (fig. 1 6). 2. In se ctorul s u d i c a l platoului cetăţii , la Vest.
La aceiaşi conchisie ne duc, între altele : de gangul prin care se c oboară s p r e poarta tur-
2. Două secţiuni paral ele a dâncite pe panta d e nul u i d e S . · E., supt construcţia c u ziduri d e pi atră·
Est a cetăţii, în sectorul ei nordic, u n d e supt m a i sus a m i ntită (fig. 1 9, 20), ulterior ş i ea aco­
stratul ulti m ei culturi, acoperit d e materialele ultim e i perită supt o ve c h e vatră a cetăţii, s ' a descoperit
d ărâmări a cetăţii, apar două straturi suprapuse u n canal construit d i n c ă ră m i d ă , acoperit cu l e s­
d e materiale de n i vt\are, prov e n i t e , cel infer i o r p e z i d e piatră, a v â n d d i recţi a s p r e z i d u l d e Sud'
d i n dărâmări de zidărie de p i atră, m u ltă spartă, şi a l i nc i ntei ş i distru s p e d i stanţă d e 50 c m . s p re'
mortar d e var, iar c e l i m ediat superior a cestuia N o r d de acest zid. Evi dent, această 6l i strugere
din materiale d e vetre arse, d i struse, d e c o loare s'a petre cut la săparea fu ndaţiei zidului s u d i c al,
uniform cărămizie, şi constând din sfărâmături i n ci ntei i n t e ric are a c etăţi i . Acest zid, la u n nivel­
d e pământ a r s , de cără m i d ă şi d i n pietriş. su perior cu 60 cm. faţă d e pardoseala c analului ,.
3. Vetre supra p u s e , fie n u m a i d i n pământ ars, e ste pătru n s de un mare jghiab de s c u rgere,
fie p a r dosite cu cărămidă, d e s părţit e între ele cioplit di ntr'un singur b l o c d e p iatră ecarissată-.
printr'un singur strat gros de m ateriale 'd e nivelare, .; (fig. 20), care jghiab a putut fi folos i t în e p o c a
ca în s e cţiunea practicată d e· a lungul feţ e i i nte- zidirii supra p u se canalului.
rioare a zidului estic de centură, ' c ătre p oarta M aterialele î ntre buinţate, atât la zidurile c e­
1 7, 1 8),
d)
turnului de S.-E. (fig. Aici, de-a s u pra unei tăţih cât şi l a
celelalte construcţii ş i instala ţii i n­
vetre m a i vechi, frum os pardosită cu cără m i d ă , ' terioare , dau i n d i caţii preţioase, De o masivitate
se aşterne o primă nivelare de bolovăne t fără şi Îngrijire deosebită, d e construcţie, cu placaje d e'
m ort a r, cu o a s e d e a n i m a l e r om e s t i bi l e în mare m a ri blocuri de piatră ecarissată, este zidul d e
c a n t itate, cărbune, c e n u ş ă , i a r la u n n i v d . su perior centură d e p e panta d e E s t, cu turnul său arc uit
u l t i m a vatră fol o s i t ă, parţial aşternută c u cărăm i d ă, în exter i o r (fig. 1 -4). A r est turn, în for m a l u i ul­
d e d e-asupra căreia s'au ridicat m aterialele din o prefacere a unui turn m a i·
1 524,
timă, e ste e vi d e n t
z i d u l alăturat, prăbuşit d u p ă cucerirea d i n ve chi u, pă trat, după i n di c iile de pănă a c u m .
4. Construcţii a nterioa re, cu z i d u r i d e piatră : La con strui rea cetăţii medie v a l e s'au fo losi t-
unele părăsite la -o p refa c e r e r a d icală a cetăţ i i , m u l f i materia l e rom ane, cără m i d ă , piatră brulă şi·
ca acea d i n sectorul e i s u d i c (fig. 19 , 20), sau c a ecari ssată d e la construcţiile de pe loc şi din
alta d e l a N . -E, d e capelă (fig. 21) ; a ltele aco- preajmă. Dar cea mai mare parte din materialele d e'
perite de consl rucţii ulterioare, ca un zi d d e piatră brută şi piatră specială pentru ecarissat, a fost
epocă m a i veche supt păretele estic al turnu l u i a d usă pe D unăre, d i n s p re Porţile-d e- Fier ş i d i n
d e pe mijl ocul l aturii d e V e st a i n c i nte i superioare. Cazane, din peşterile cărora au coborît ş i stalacti1e�
c) Cercetările au dus l a descoperirea unei alte A ceastă cetate d e a părare n'a fost şi o reşedinţă
serii de construcţi i , evident anterioare existenţei seniorială de viaţă paşnică şi bogată. Aproape
c etăţii m e d i evale : complect lipsită d e p o d o a b e ' d e valo are arti stică,
1. 'Fundaţia a ltarului ca p e l e i e ste asi m e t r i c aşe- în afară d e m ari cantităţi d e g h i u l e l e d e p i atră ,.
zată pe partea centrală a unei construcţii a bsidale d e t oate d i m e n s i u n i l e , de p i l e d e fier d e varia1 e
anterioare, şi a n u m e p e a b s i d a c e a m are. O a b s i d ă forme, gloanţe şi m i c i g h i u lele d e f e r ş i d e p l u m b ,
m i c ă a a celeiaşi c o n strucţii se prelungeşte d i n colo frag m e nt e d e tunuri de bronz, b ucăţi d e p u c i o a să
de z i dul s u d i c a l capelei, al cării colţ sud-esti c şi zgură d e fier şi de aramă, c a re i n d i c ă fabrica r e a
c a d e de- asupra Întretăierii c e l o r d o u ă a b s i d e (fig, pe loc a o p arte din arm a m ent, - ea n u ni dă; ca

inp.org.ro
76 BULETINUL COMISIUNII
obiecte usuale, decât m ultă ceramică d e calitate co­
m ună, parte din forme şi din p astă p e ntru întrebuin­
ţări special e, şi mai p uţină ceram ică smălţuită şi or­
namentată, p e lângă -alte u nelte şi obiecte de m etal.
Clas area şi plasarea î n ti m p a tuturor' acestor
materiale, ca ş i precisări l e aşteptate asupra con­
strucţiilor de epoci diferi te, vor face obie ctul
inp.org.ro
MON L'�,:=:-;TE L On I S TO m C E
expunerii amănunţite a resultatelor dobândite pănă
acum , Pentru a ceasta vom mai a�ea ne � oie de
lărgirea şi în parte d e ad âncirea unor p ărţi din
săpături şi din sectiuni, pentru care rug�m ono­
rata Comisiune iI Momim e ntelor Istorice S ;l ni
se dea posibilităţile de lucru diin ainte d e I Ulia
Maiu 1 940.
 CETA TEA S E VE R I N U L U I 77

Fig. 1 . - Zidul centurii exterioare p e panta de Est, cu turnul arcui t ; in faţă, l a dreapta,
retragerea zidului pe pantă catre sectorul nordi c al centurii e xterioare.

,....
_ 4 � __
. ., ,

- -.-

Fig. 2. - Zidul centurii exterioare re pantd de Est, privit de )a V est de turnul arcuit ; in faţă
ingusrarea grosi mii lui, către turn ; in fund, la stânga, r�tragerea pe pantă a aceluiaşi
zid spre sectorul nordic a l centurii exterioare.

inp.org.ro
78 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 3. - Spărtură in zidul din fig. [, .2, văzută din exterior.

inp.org.ro
 CET A TEA SEVERINULUI 79

Fig. 4 . - Spărtură la legătura d i ntre zidul �st ic al centurii exterioare şi capătul nordic al
turnului arcUl t ; părete d e! construcţie recentă, in spatele turnului

Fig. 5. - Zidul estic a l centurii exterioare, la Sud de turnul arcuit ( 1 ) ; contraforturi (2) ; i nceputul
cotiturii zidului spre colţul sud-estic a l centurii i nte ioare ('�).

inp.org.ro
80 BULETI NUL COMISIU II MON M E N TE L O R IS TORI C E
•

Fig 6. - Z I d u l estic al centurii exterioare, la legătura l u i cu col ţul � u d - Estic al a murii interioare ( 1 )
ş i prelungirea l u i spre port (2) ; parte d i n păretele estic a l turnului d e S . E (3).

Fig. 7 . - S paţiul i o termural de S.-E. ; capătul zidului centurii exterioare ( 1 ) ; păretele turn u l u i de
S. E. (2) ; pr� l u ngi[ea spre port a zidului centurii exterioJre (3).

inp.org.ro
 CETA TEA SEVE R J N U LU 8t

fig. 8. - In spaţ i u l intermural de S. E. : pardoseaH de cărămidă şi vatră, ali pităl

de prelungirea � ătre port a z i d u l u i centurii exterioare.

Fig. 9. - Turnul de S . o V. ,- cu blocuri de zi duri- prăbu-şife in i n teriorul l u i .

5
Bul. Cam. Mon. Ist. - Fasr. 1 00, I Y39.

inp.org.ro
82 U U L E T I N f TL C O ill I S I UN l I � I O l\ U �I E N TE L O R I S T U I l I CE

Fig. 10. - Spaţiul i ntermural de S.·V. ; in faţa paretele exterior al turnului S.-V. ;
la dreapta, contrafort ; la stanga, prelungirea spre Vest a zid u l u i sudic al centurii
i nteri .:>are ; blocuri de piatra ecarissara din prabuşirile de pe loc.

Fig. 1 1 . - Turn u l d e Vest, cu i ntrarea din spre platoul cetăţii.

inp.org.ro
 n
(Tl
...,
>
inp.org.ro

>-l
1:
C/l

�C
(Tl
<
M

r­
e

Fig. 1 2. - edţul exterior al t u rn u l u i de N . - V . , .i n fa\:ă,

ş i legătura lui cu turnul de N.-E FiI{. 1 3. - Curti n a d i ntre turnurile de N -E. şi N V.
••

Ct>
c...t
 B U L E T I l\ U L emHS I U N I I �l O N U M E N T E L O R ISTORICE

Fig. 14. - Turnu l de :--J .-V. cu ziduri prăbuşite i n i n teriorul şi pe laturea lui

I
sudică ; i n faţă, piatra ecarissată, c u cruce săpată pe două laturi oDuse.

Fig. 1 5. - Cuptor circular ; zidul Estic al centurii i nterioare ( 1 ) j prăbuşiri

din turnul de N.· E şi din zidul de centură (2).

inp.org.ro
 -8 5

Fig. 1 6. -S :cţiune la Sud de turnul de N - E . : prăbuşiri

din turnurde de N V ( 1 ) şi N.· E (2) ; n i velul ultimei
-

vetre (3) cu aşternut parţial de mortar de var la basa

e i (4) ; prăbuşiri de zidărie d i n epocă mai veche (5).

Fig. 1 7. - Secţiune de-a l u ngul z i d u l u i centufll I nterioare spre poarta de S. E . : rest d i n ultima
prăbuşi l e a cetăţi i ( 1 ) ; vatră par�i a l ă pardllsită cu cărămidă (2) ; nivel ul vetrei anterioare (3) .

inp.org.ro
86 B u L E T I i\' U L CmnS I U , n l\IO�mlE� T_ELOB I S TO R I C E

Fig. 1 8. -' Secţiunea d i n fig. 17, lărgită şi adâncită : vatră, fostă pardosită parţial
cu cărămidă ( 1 ) ; vatră anterioară, c u ingrijită pardoseală de cărăm idă (2). - -

Fig. 1 9. - Secţiune văzută de la Vest s pre Est, i n sectorul sud­

estic al centurii i nterioare , zidul estic al centurii, cu golul
stălpului primeI porţi din gangul către turnul de S.-E. ( 1 ) ; nivelul
vetrei ultime (2) : nivelul vetrei p.e nultime, c u aşternut, parte
de mortar de var (3 al, parte de cărămidă (3 b) ; construc.ţie
c u ziduri din piatră de epocă ante-pen ultimă (4) ;
canal (5).

inp.org.ro
 C ETA TEA SEV E R I NULUI 87

Fig 20. - Secţi une, văzută de la ord spre Sud, i n sectorul sud-estic al centurii
Interioare : zldul sudIc al centurii , pătruns. de u n jghiab de scurgere ( 1 ) ; n i veluL
vetrei ulti.me (2) ; n i velul vetrei penultime, c u aşternut din mortar de var (3 a)
şi pardoseală de cărămidă (3 b) ; construcţie cu ziduri de piatră de
epocă a n tepenulri mă ( �) ; canal (5).
,

Fig. 2 1 .
- Secţi u ne la Nord· Est de capelă :
zidul n ordic al capele; ( 1 ) ; n i velul ultimei
vetre (2). parţial acoperită cu blocuri de z i duri
prăbuşite ; strat continuu d i n tencuiala bisericii,
c u pictură În fresco (3) ; zid uri de piatră de
epocă a nterioară (4), parţial acoperite de stratul
de tencuială cu pictură ; i ntre ele un mor­
mânt ; vatră d e pământ ars (5) .

inp.org.ro
88 B U L E TI N U L CO H S IUNII M O N U M E K TELOR I S TO R I C E

Fig. 2 2 - Secţiune la � ud-Est de capelâ ; colţul sud-estic al capelei ( 1 ) ; nivelul ultimei vetre (2) ;
aşternut d i n morrar de var (3) ; absida mare (4 a) şi o absi dâ micâ (4' b), a m bele de construcţie mai veche,

Fig. 23. - Secţiunea d i n fig. 22 prelungitâ şi adâncitâ ; pâretele sud ic al

capelei ( 1 ) ; n i velul ultimei vetre (2) ; nivelul aşternutului de mortar de
var (3), absida m icâ a construqiei mai vechi (-1), cu morminte in i ntt'riorul
şi pe prel ungi rea ei ; canal i n parte distrus de m orminte (5),

inp.org.ro
 U CO MUN ICĂRI
ADUNATE ÎN 1 925 D E N . A. CON STANTINESCU.
--
JNSC R I PŢIl Ş I ÎNSEM NARI D I N SCORŢENI, BORDENI (J UDEŢUL PRA HOVA) S I S A TELE VECINE
1 . Bordenii-Mari.
Biserica de zid, navă, inădită cu adaos modern.
I nscri pţie l a in trare :
Cu vrerea Ta tălui şi cu a FIului şi cu ajutorul
Sfâ ntului D.uh , ziditu�s'au din temelie această
s fântă biserică de dumnealui Pitar Stere Bordeanu
şi de dumnealuI Logofătul Ion Bordeanu şi cu
a altor pravoslavnici cre ştini, i n zilele prealumi­
natului nostru Domn 10 Alexandru Dimitru
Ghica V v. şi in zilele preaosf. nostru Mitropolit
·ch. ch. Neofit, în leat 1 84 1 , Octo m . 26.
Pe o icoană :
Toma E năchescu, 1 853.
Cărţi :
Penticostarion, Râmnic, 7293 ( 1 785) :
Această sfântă carte este a lui popa Ion ot
Bordeni şi să fie pomenire l a biserica care t:ste
'hram preapodobna Paraschiva, şi au cumpărat-o
dre pt taI. 3, şi cine se va ' ispiti să o fure, să-I
bată Dumnezeu şi trei su te sfinţi părinţi. Leat 1 79 1 .
Urmează u n fragment d i n " Minunile Sf. Sisoe " .
La această sf. carte c u a devărat ş i eu ştiu că
au dat d-lui postelnic Costandin ot Scorţeni la
.s fâ n ta biserică de la Bordeni ot sud Prahova,
ce se prăznueste hra m Cllvioasa Paras( hiva. ca·
să fie pentru ' vecinică pomenire.
.
.
Această sfântă si d-zeiasc ă carte Penticostar
s'au cum păra de ' mine, robu sfintei ş i. d- zee ştei
dătătoare de viiaţă cru ci în zilele prea-Iumina­
tului Dom n, 10 Nicolae Pătru Mavroeni Vv.
la leat 1 787, si am dat pentru pomenire la bi­
serica din B � rden i . Robu lui O- zeu : Costandin
post., zet Anastase.
Pe o CazaJlie, fără copertă.
Să se ştie de cân d era Cazania a ceasta la
Bordenii Mici, la leat 1 839 , de cându s'au stricat
b i s erica de la B ::>rdenii Mari. I ncepu-s'au biserica
d in B or denii Mari la leat 1 838, Ghen .
C i nsti ta ocârmulre, d i n porunca c u n r . - face
c u nosc u t că să a flă o iapă dă pri pasu, pă care
a flâ ndu -se păgubasu, să vie să si-o ia cu neză-
ba vn ică g ri j ă ; 1832 Avg . ' nire. Leat 1 827, Fev. 1 8.
A_ce..?stă C a za
nie s'au cumpărat de la Ioniţă,
I e i. ;)O:J (sic, po ate 35 ) , la leat 1 835.
Fas c.
Bul. Corn. Mon . lst. - 100 1 939 .
inp.org.ro
0 --
Această Cazanie este a satului. cum părată de
l a Ioniţă A bagiul din Plope ni. Dum itr u Gheor­
gh e am scris . . . Noem. 1 8.
Apostol fără titlu :
Să ştie de câ nd au făcut I m păratul acesta u n
cocon Ştefao. Domn aici, i n Ţa ra- Românească ,
Constandin-Vodă, !iciorul răpaosatiJlui Nlcolae­
Vodă, 1 762.
Nica Foverneca (1) ot oraş Floci.
Molitvenic, fără titlu :
L'l p. 309 : . . la Scorţeni, am scris eu, 10gofă tu
.
Gligore al dumnealui Ch iru A nastasf', şi, când
am scris a ici , a fost si ' Iona Grămiltic. Le e t
.
7290 ( 1 790).
Alte cărţi ! A ntologhion , Bucureşti, 1 787 ; 7 ri­
odion, R âmnic, 1 76 1 ; Ocfoih, Bucure�ti, 7282 ;
-
Litur;g;lJ.ier, S ibiiu, 1 727 ; Idem, Buzău- 1 836',
Evanghelie , Bucureşti, 7258.
I I . Bordenii-Mici.
Biserica făcută din vârghii şi inădită cu u n
pronaos de zid. Construcţia d e lemn a fost întâiu
la Borceşti (Ia Olaru, lângă pădure ) , de unde
s'a adus i n secolul a l XIX-lea ; turlă de scândur
cu clopot. O piatră de inscripţie a fost aşezată
î n pardoseală, poate de la o bise rică mai veche
de zid, şi s ' a şters. Brâu a pare nt, de lem n în
exte rior.
1 . Icoana lui Isus Hristos din pronaos :
Ace ste ico"ne ce s'au filct, t din n ou prin
osteniala si ' inde mnaria pMin telui Ioan Conn iscu
(sic) i cu osteniala şi ajutorul d. logofăt Sn . Ppc.
(sic) i l o gofăt Gh. Gh. ZE t An ghe l dăn sat Bor­
denli Mici, la leat 1 849, Fe vrie 9.
Pe i coa na Sfântului Arhanghel :
Acastă sfăntă icoană s'au fărut cu toată chel­
t.uata 10 qofătuiui Dinul sin Radul B u zolu i a
dumnealui . . . sIn Gheor�he, ca să le fie de pome­
Dială, pe u n Octoih mic, Râmnic, 1 776, l a p. 3 .
De vreme ce viaţa [e ste n e]ştiută şi îngerilor
6
90 COMUNICA R I

necunoscută, iată eu, Zanfira, cu suflet meu [las ghelie s'au făcut osimitor şi Radu Din preot şi
cum] in j .)su arată i ntr'această diată .. Fiind în popa Stan duho vnieul ; Noem. 5 1 780.
bajănie, bolnavă de boală, Iasii zestrea mea, pământ,
Pe u n L iturghier, tip. lui Eliad, 1 833 :
stă pâ nire ( r upt ) ... , n ea vâ n d eu niciun copil cu
ce este dat totu de fraţii mei t. .. , ca să fie su pt
Să se ş ti e de când m'am hirotonit eu, popa
soţiia mea, iar maloteaua o las nepoat[ă-mi[ I1eni Ioan din salul Bordeni, la Iunie i n doozeci, dia­
şi soroacele să mi [le facă] ... iarte toţi ; şi să dea con, la 2 1 preot, la leat ] 84 2, în oraşu B ucureşti,
la beserica St e lea , etc,
diiata aceasta , hier să ruginească si piatra să
şi doauă sărindare. Şi cine V d indrăsni să strice
Preot Atanase Zamfire scu, hirotonit 1 885,
mu[cezească], iar trupu l a celuia să n � mai putre­ Mart 1 6.
zească. Leat 1 8 13. Pe u n Ceaslov, fă ră titlu :
Dinul, brat popa Ionilă proistos, am s cris, şi
am fost faţă. Acest sfântu Ceaslov s'au legat cu toată chel­
tuia la popii Ioan din B ordeni- M i ci, si acest
Pe aceiaşi carte, p. 5 : Ceaslov este a l blsHicii care se prăsnuie �te hram
Acest Octoih este a l sfmtei bi�erici ot Bor.. mai marilor Voevozi, Şi cine o fura acestu C easlov,
deni-Margine, cumpărat de titorii sfintei biserici. D umnezeu Dumnf Zeu îi va fura inima si nu- I va zabovi
pe acel om dujm � n . Şi am scris E U,
La p. 6 : . .. logofătul Sta e d u ot Telega. Stan popa, l a leat 1 840, Ghen. 3.
Molitvenic, fără titlu : Catavasier, Iaşi, 1 788 :
. Să se ştie când s'au legat ace s t sfâDtU Moli. A m scris eu, popa Costandin ot Scorţeni, la
felnecu, la leat 1 846 ... , i n 1 8 zile. Şi este al plir leat 1 81 1, Iunie 29, în ziua de Sfinţii Apostoli.
Ioan ot .Borrleni-' Mici, si l-am cumpărat de l a "Comuna Bordeni. AceasUi .sfântă S a ltire (sic)
popa Paisie eromonah, ' pe lei o pt, a dică optu, s'aq legat de d. Ioan Dinu Preda cu lei. .., s pre
nelegat, şi la legat am dat patru sfanţihi. 1 846, pomenire... , l a leat 1 870, A vgust 9 Pn o t Sterian".,
Malu 3 1 - "Să se ştie că la leat 1 869 au m âncat o m i zile
1 847, Avg. 5 au venit lilcustele, d a r n'au toată frunza,. a pădurilor, cât şi a pom ilor, În care
stricat ne mica, iar la leat 1 848, Iulie 1 2, au venit nu a u rămasu nicio frun ză, sa u vrf- O fru n zcl
lăcuste multe şi a u mâncat din Cocorilşti pilnă sau altele roade, În care era o multime ' de omi zi . . .
in Bordeni tot. Şi am scris eu, prolstos Ioan ot n u putea să trăias c ă i n casă. A m insămnat s il să
B ordeni. ştie ; 1 869, Iunie 20, preot Stan duh. Bordenl.
La p. 324 : Acest Molifelnic a fost şi aici, la bi­ Psaltire, fară titlu.
serica din Tintea,
' hram u tuturor Sfintilor, cându ... ; Această Psaltire este a mea, Pe trea Costr a
1 839, Avg . 24. Vasi le sin Dimii � nu, Dinu ot de la Satu-Lung . .
,
Tintea.
La p . 334 : Eu p0;>a raisie am dat a cest Apostol, BucuH sti , 1 784.
sfânt Molitvelnic la părintele Ioan ot Bordeni-de­ S'au înoit c u le�ătura de Nicodim inonah, le­
Jos, şi nu are .. . ; 1 845 , Iulie 28. gător de cclrţi, 1 83 1 ,1unie 24.
Anul 1 847, A vg. 1 5. Popa Ioan ot Bordenii­
Mici. Să se slie de cil ndu a u venit lilcustele la . Bucuresti,
Cazani/!, , 1 828
satul Bordeni : la leat 1847, Avg. 4, pil la trei preotului State din satmne
Această sf. şi du
ul
zeiască Cazanie este a
Tele�a .. de-jos, cu mpărată
ceasuri din zi, şi au sărit toţi oamenii şi neves­
tele şi copii, şi le"au luat la goană, dar nu le- au de la d- Iui ju pân Antonie Bra�oveanu, din oraşu
TârgovÎ�te, in l e i 45, şi pre credet. A m isci'llit
lilsat să manânce, şi aşa s'au redicat.
preotul State.
La urmă I Mai jos :
de locu, ' ci au fost bine, si 1"1 Martie in 27 au rata de preotul State de mai sus scrisu : fiindcă
Să se slie că la leat 1 866 nu a u fost iarnă Această sI. şi dz. Cazanie s'au găsit cumpă­
fost înfrunzit codru şi p o � ii t o ţ i , iar la Aprilie numit[ul] preot a u murit. s'au vândut de mine,
IZ a dat u n vi for cu zăpadă şi pănăstru (sic) supt iscill i t u l Ion, d..lor Vasi le Pârvu Cernica şi
d e o pahpă, şl"au ţinut trei zile". Neculai Vasile, feciorul său, În lei cincÎze ci. . . , şi
d- Ior a u dat la sf. biserică cu hramu Sf. Voevo7.i,
P e. o Evangh e lie, Bucureşti, 1 775 :
Aceasta sfântă şi dumne'zeiască Evanghelie au din sat Bordenii-Mici ; 1 862, Oet. 26.
spre a fi totdeauna, făra a se streina vre- odată
cum parat Radu ' Cernica ot B ordeni ot brat ego
I ordache ot tam, cu tI. 1 0, a dică zece. si a u Triodion, Râmni c , 1787.
luoat la sfânta biserică ot Bordeni d e n Ma gine, � Să se ştie de câIţd s'au tăiat. .. Hanger1ău;
ca să fie pentru vesnica pomenire, si am scris pentru căci a u s c os vâcăritu i n Ţara-Rumănea-scă ,
eu, popa Gheorgh'e ot Scorţeni ; ' 1 0 Noem., 1 7 99, Dech. Ioniţă Logofătu.
'l eat 1 780. Să se ştie de când m'am căsătorit e u, Ioniţă
Iar cine o ar l ua-o să fie a furisit' de Sfinţii PJdnţi. logofei tu ot Bordeni-Vechi, in zile le· preain. D o m n
Ion A lixandru D . Muruz Voi vod, i n urma Han ..
Pe .ultima pagină : L� a ceastă sfântă Evan - giar1ăului Dinul, ce l-au tăiat În po[litia] Bucure şti-

inp.org.ro
 COMUNICĂRI 91

lor pentru căci a u scos văcăritul în T' a ra - Rumă­ Antologhion, fMă titlu.
n ească ; 1 799, No. 13. l onilă Log. ot 13 o rd e ni- Să se ştie de cându am venit eu , prlot Ioan.
Vechi. la sat Bordeni Mici, era leat 1 834, A pri! 15 . . t
Să se ştie de când s'a născut fi-mea Elenca, Au răposat pr i o teasa Sand a , 1 83 9 . . . S'au le ga,.
î n zilele prelum . n. Domn . . . Muruz Vv., şi s'au acest Mineiu la leat 1 840, Avg . 6.
născut Marţi, la nouă ceasuri din zi. Ioni\ă log. Acest Mimiu este a sfintei biserici a Borde ­
ot Bordeni ; 1 800. A p r . 20". nilor Mici , cu hram Sfinţ i i V o€ vozi, 1 840. Popa
Urmează insemnă r i identice pentru naşterea a Ioan. Şi cine Se va ispiti, etc.
încă patru copii : Dinu , Nlta, Safta, Dobra, - l a Să se s tie de când m'am iosurat eu, 10niţă.
ult i m a , logofătul semnează : "Popa loni\a", în Logofllt, �i o Popa Sta o, d i n Bordeni Vechi, sud
25 Mart 1 809. Prahova de la Margine, în zilele prea� lum. şi
.. Să se ştie că acest Sfânt T riod este a l sfinh: i prea . îo. ' Domn Ioan A l e :X [i m dru] Cost[aodID]�
bis e ric i de l a B ordeni, şi cine s'ar gă�i iritio şi Mu r uz V oivodi1, în urma Hang 1fIăului Dinul
blestemat ca s<1-1 i nstrei n e z e la altă [ parte ] , sâ ce l-au tăiat în tărgu Bucureştilor, pentru că au
fie blestemat de 31 8 părinţi de la N ic h e i a şi de scos văcă r itu în T [ a ra ] - R om [ă n ea s c ă ] ; 1 799�
părinte le Mitrofan, Şi am scris € u Ioniţă Logofăt, Noe. 1 3. '
popa din Borde n i , 1 801 , Dech. 1 5 " (între 1 803 şi
1 807 a pus trei semnături numai ca nIoniţă
Cocorăştii,Mislei.
Logofatu).
t
Stan, ce au slujit la sfânta biserică din sa tu Bor­ adusă de pE ste o sutil cin c i zeci de ani din pă­
SCi se ş ie de când au răposat preotu popa Biserica veche , servind dre pt cimitir, de vârghii.
deni cea cu bradu, în anul ce aU ven i t Muscali durea Gura S gro asei , acum ruinatil de trupele
de au scos pe Tur cii din Bucureşt i ... (ru pt) .
Să [se] ş tie de când au răpo s at frate-mieu
Pârvul de boala ciumei ; lE,at 1 8 1 3, Oct. 3.
Să se ştie de când au răposat fii-mea I:: lenca.
de boala ciumii; leat 18 1 3, Sept. 7. (La fel însea mnă
m e i anume : C ostan d inu, ... i Dobra, câte tre i ;
moartea soţiei : Safta presvitera, şi toţ i copiii
Popa ( onl tă prolstos ot Bordenii-

\- \\\
Vechi, 'într'o zi , d� boala ciumii ;
leat 1 8 1 3, Se ct. 24.
Să se ştie de când au răposa t /-11 I /
frate-mEu Dinu, la leatu 1 8 1 6 Mar- \ \ \

tie 5. Ioniţă Logofăt.

-� -
Mineiu vechiu, complet, fără titlu.
La i nceput .
Să s e slie
' de când au d a t po -
topu ; Şi au ve n it până la casa
popii Ioa n ; era leat 1 842, Sl:'pt.
3 zile. B i serica din Cocorăştii-Mislei. Faţada laterala.
Să se stie, de când cu iarna
care n'au nins de locu , şi am sc ri s ca să se ştie n e m ţeş t i , in 1 9 1 6- 1 9 1 8 . Pronaosul , mai ingust Ca
de acea min u n e ; era leat 1 843. Noevr" Dechev., na o sul (forma de cruce ), continuat de un pridvor
Ghenar, Fevruarie n'a n i n su de locu, decât nu­ pe şase stâlpi de lemn bine sculptaţi, straşi n a.
mai in zioa de Sf. D umitru, la Oct. 26. Stan largă de un metru.
s in Popa .

Ultima filă : Biserica nouă, t u minată în 1 905.

Triodion,Râmnic, 1 787.
Se ştie de câo d a m scris pe a Cf st Irmologhlon, La leat 1 8 37,- 'Iul i e 1 2, au VI' DIt un potop
din zi lele lui Ioan Nicolae Voevod de acum, la mare, dă au loat case ş i poru mbaril e împă răte ş ti .
lea t 723 1 , Av, 8 dni . cu poru m bu şi buţi, ş i livezi cu pruni ; şi a m scris
Î nsemnări de amintire fărCi dată, de la un V la d
şi de la un Costa ndln şi u n Toader mult păcătos eu, Ionilă si n popa Barbu.
si
, ticălos. Apostol Buză u , su pt " Costantin B a s arab ", 72 1 2
Tncercările de stil epistolar : ( 1 704).
Cinstite al m e u de bi n e voitor, dumneata Liturghier, Râ m n i c , 72�5, semnat de " p reot
frate Stan e, silnătate. Alta n'amu a� \i lungi cu Vintilă" .
scris oa r e , filr cătu mă i n c h i n u l a faţa dumitale.
Frate S ta ne să nu-ţi pae rău dumitale căci amu Penticostar, Râm n ic, 7275 :
s crisu din �ălimările dumitale. Această sfântă carte Penticostar am cum -

inp.org.ro
92 COMUNICA R I

pă rat-:> e u popa Petre din Cocorăştii - Misli , şi
am dat pe da nsa taleri 32, şi dne, etc.
Evanghelie, Sibiiu, 1 806.
()ctoih , 1 792, Sibiiu : "cu binecuvântarea V Iă-
B iserica din Cocorăştii- Mislei. Schiţă d e plan.
dicului Făgăraşului. .. ". "Cumpărat de la Mizil
cu 21 taleri de popa Vlntilă . "
Cazanie, Râmnic, 1 78 1 , cu insem narel! din
1 823 a lui Popescu Marin dascăI : chiamă pe
Acest Apostol al sf. biserici din cotuna Cos­
mina-de-Jos s'au legat de mine de mai jos, cu
plata de d. Costache ... , etc. ; 1 867, Dechemvre,
Grigore l egătoru de cărţi,
Triodion, fără titlu, cu pre doslovia l u i Gri­
gorie Arhima ndril.
Să se stie de când am scris eu, LogofiH
Toader ot � 1 (sic) satul Cozmina, pă aceasM sf.
carte, etc. : eram ca de doozeci �i doi de ani ;
la leatu 1 80 1 , Ghen. 2.
Să stie de căndu au arsu sfanta beserică de
la C � smina, la leatu 1 799, Se pl., ş i am scris
eu, Logof. Toader ot sat Cosmina.
Octoih , Neamţ, 1 836.
CazanU, Bucu reşti, 1 828.
Taleri 23 legată, precu m să să ştie.
Această sfâ nta si de suflet mântuitoare Ca­
zanie s'au cu m păr � t de la sfânta biserică.. din
Cosmina-de-Sus, la leatul 1 83 1 ; si am scris eu,
diaconu Origore. '
Biserica din Cosmina-de-Sus, veche de peste o
sută douilzeci de ani, cu fronton zugră vit de-asupra.
pridvorului susţinut de patru stâlpi, cu sfinţi in şirag;

Cocorăşti i-Mislei. Stâlp i d e lem n .

părintele Pâr vu de la Mănăstirea M islea să slu­

j ească ' de Paşti.
Să se ştie la leat 1 835 au dat o zăpadă marei
I ii
Oct. 26 : au a pucat soile (?) neculese şi Bişerica Cosmina-de-sus.

porumburile tot neculese, şi au ucis oamen ,

suptu . ... supt streaşină şi cu o turlă octogonală pe u n
t ambur cubic, foarte elegantil .
Octoih, Buda, 1 846.

Cosminele.

Biserica din Cosmina-de-jml, zidită între 1 89 7

şi 1 899 de obştea sătenilor, pe locul alteia mai
v e chi.
Ceaslov Mare, B u cureşti, 1 830.
Cumpăra t cu taleri 32 de la p ărintele pro­
t opop Savu prin aumnea lui Logofăt Chiţă ot
C osmina.
Evanghelie, Râ mnic, 1 794, cu iscălitură din
1 799, de IIToader Logofdt ot Cosmina".
Biserica Cosmina- de-sus. Turla.
Apostol, Râmnic, 1 794.
l nse mnări : ..Ia sfânta beserică C03mina, in
"

lea tu 1 79;), Ghenarie". La urmă, legătorul cărţii La mormintele din curte se văd cruci de
inseamnă la 1 867 : " pă vremea când mă aflamu lemn, de o varietate pitorescă in linii, colori,
i pistatu l a d. Ion Pangălu. şi sculpturi. Biserica a ars acum câţiva ani.

inp.org.ro
 COMUNICĂRI
Evanghelie, fără titlu.
Octoih, B u da , 181 1.
A postol, Blaj, 1 8 1 4.
Penticostarion, Bucu re şti , 1 EOO.
I nse m nare supt ţinere de minte că l a leat
1 866, A p r i l i'e (?) 1 2, a u dat zăpa dă, şi erau pru­
i n că t s ' a u 'sf ri c d t p r u n i l e toate , ' şi strugurii s'au
nile m ui si s t rugu ri aseminea, s i au tânjit cu tot,
uscat cu lăstar cu tot, şi spre ţinere de m i n t e
de pă m â n t , cu condeiu de feru ; cine va citi",
a m i nsemnat eu, robu lui Dum nezeu, cu mâna
etc. Pr io t Gr i g or e , M ă I ă e ş t i - de- Sus.
( S e c o n f i r mă deci iarna fără zăpa dă din 1 866
·a c e l e il al t e n otiţe din Bard ni.)
Antologhion, l a şi, 1 806.
Triodion, B l a j , 1800.
i nsem nare : " Popa Hristea ot Cosmina ; 1 81 8".
L", a n u l 1848, în ziua de P a ş ti , au ars Târgu
B uc u r e ş t i .
Molitvenic, B r a şov, 1 8 1 1 .
In sem năr i p e cl o po t :
Popa Cârs t e a . Acest cl o p ot s'au făcut în hramu
:sfinţilor erar şi . t T i t o r l : Stancu Postelnec, Stancu
Mărgărit, S tanu Popa ; 1 82 1 t Gl ig o r e , Stancu,
Stan diiacon, Ionu.
V âlcăneşti.
B i s e r i ca n o u ă . I nsc r i p ţi a :
Această sf. biserică, cu hram s fi n ţ ii mari
' mu :!en ici Gheorghie şi D i m i tri e . s'a fondat cu
Teţea[ nu]. pr'o p; i e't ar ac e stei moşi i Vâl��[ieşti; ' năs­
<:: h e l ty l l'! l d g.u,mnealui �DimHr-ie ' Gheor-gpe Păcu­
' <:: u t Orecu şi c res cut Român, la anul Mântuirli Trio 1ion s ' a u c � m pă rd t de mi n e , Ierinarh Iro­
1 853, 1875,
Biserica ve,ch e , in p r efa cere , v9r_uit�ă, f�ră n i ci o st lf eţ u sf. m -ri SinaI.
Însemnare. Portretele ctitorilor în stânga u şii d e
I d i n t r a r e , î n costum a pusean : ctitorul cu s oţ ia
' s, i fiic a .
Cărţi : Cazanie, Buzău, 1 834 ; Apostol, Bu cu­ cănd au vinil Ne m ţ i i in ţ ar ă , şi au fost pace
T eşti , 1 784 ; L iturghie, Buzău, 1 835 ; Octoih, B u d a , pănă la leat - (sic).
1 �46 ; Evanghelie, Bucurl'şti 1 74 J. ; Penticosta­
.rion, Nea mţ, 1 848 ; Psaltire, B u c u r e şti , 1 835.
(comuna Ţlnt ea) .
Lilieşti
Biserica în form ă de cruce, d a r acoperişul
·croit dreptunghiular ; pridvor larg cu stâlpi ; tu r lă
,d e lemn diformă. Zidul e foarte gros, pictura
Tefăcută fără c h i p u r i de ctitori.
Inscri pţia :
Această sf. si d - ze i a 3 c ă biserică s' dU z i d it
din temelie d � d u m neal ui jupan Ion S traiu­
' I eseu şi de Logofătul Ş te fa n Arici şi de Lo go ­
iătul Vasile Ş ::me ot L i li e s ti , si ' in zilele p r e a ­
l u mi n atu (� i Domnu la A li xa n d ru Dimit rie 'G hi'c a
Voivod i Il r e a o s f int i tului Patriarh Costandie, ca
-să le ţie d umn ea l b r şi c e lo r ce au ajutat de
inp.org.ro
93
vecinică pomenire ; hramul celui dintru sfinţi
părintelui N icola e, arhiepiscop Miralichiei ; 1 835,
Maiu 25.
Cărţi :
CazanU, R â mnic, 7 256 ( 1 748).
Pag. 1 : Să se ştie d e când S ' dU târn o si t
această sf. biserică de aici, d i n sa t Ul ieş t l , din
z i lele prea-Iumin'a tului Domn Alex. Dim. Ghica
V v., leat 1 835, N o e m , 2 4 . Ion Postelnie."
P d J . 2 : Să se ş t i e că in zioa de S fete Gheorghe,
A pr. 23, leat 1 8 1 8, au perit soarele jumătate ; n u­
m ai a u ră mam ca luna când este ju mătate.
Pag. 3 : semnăturile l o � o fe ţ i lo r ctitori ; a poi :
" Această s f. Cazanie e st e a mea, robu [lui] Dum­
n e z e u Partenie, ce am f os t egumen la Sinaia, sud
Prahova .
popa Ion ot Fi l i pe şti za Pădure.
Pag. 2 1 1 : A ce ast ă Cazanie este a pcl r in t elul
Alte căr ţ i : Penticostarion , B u cu r eş t i , supt Ale­
xandru l iJsilanti ; Molitvenic b o g a t , "S. B. 1833"
Prohod, 1836. Pe acest Pr o h od , in l eg ătu r a scoar­
(sic) ; Liturghie, B uzău, 1 835 ; Octoih, Buda, 1 840 .
ţei foi din "Idee repede d e Istoria ŢClrii-Romă­
n e şti , Istoria veche, p e r io d I dei a 105 1 " .
Această carte este a po p i i ... dă l a biserica din
sat Băicoi-de- jos, dă este hra mu S -lui Anton"
cumpărată c u taI. 2, par. 20. dă la protopopie
Cine o va fura ş. c. 1. ; 1 836.
Ur: eta ( c om. B ă n e şt i , azi Mislea).
Biserică VE' chE', s c undă , de le mn.
Trioq, B Q.ga, 1 86 1 .
Această sf. s i dumn. carte ce s ă chiama,
dia conu. ne potu ră posatului (ustl n arhlmandritu.
Penticostarion, Bucure s ti , 7 29 1 .
'
Să [se] ştie căn d a u v i n it Turcii să meargă i n-,
Ţ ara Ungu r e d s c ă , 1 787, Fevr. 1 5. Ia r ă ş i să ştie
Această carte ce să cheamă P. este a bi sericit.
n ostre Urleta, un d e se p răz o uest e S f. V oev Mihailu
, Gavriil ; 1 798, Apr. 4 . P o pa ... o't Urleta
si
Flor�şti.
Biserica din curtea caCitacuzin ească, r efăcut"
c o m p l e t, sti l modern.
Inscripţia :
Treime s i Nasterea Dom n u l u i , s'a zidit d i n temelie
Această sfântă bise rică, cu h ramul Sfânt a
şi i o fru � us eţ� t precum se vede pr in d � vota­
m �ntul şi toată c h e l t ui a l a doamnei Lu x' ţ a Gr.
Cantacuzino, in timpul Domniei re�elul Carol l . . ,
în locul celei zi dite de re p a u "satu l Vornicul Gri-,
1 De Aron Florian.
94 COMUNIC A R I
gore Cantacuzino, la a nu l 1 826- 1 830, c u acelaşi
hram.
Portrete : Gr. Cantacuzino, cu soţia, şi Gh. Gr.
Cantacuzino, cu so tia.
Cărţi :
Sf. Liturghie, supt " Frantlsc 1", 1 83 1 .
Evanghelie veche, coperta rupti!.
Sfil.nta evanghelie aceasta s'au legat de chir
10nită leg4tor de ci!rti, Iei 1 7, par. 20, prin preotul
Marin ot Floreştl . ; 1 834, Sept. 8.
..
la urmi! :
Anul 1 834, in luna lui Sept. 8 zile, s'au l e gatu
a C. sf. Evanghelie d e logof. Ioniţi! ot Cosmina
drept taleri 7 (sic), par. 20, şi spre a fi ştiut am
inp.org.ro
scris EU, pre ot Marin sin popa Va sile, care am,
fost la biserică în satu Floreştl , sud Prah., A pri! 2_
Penticostarion. Blaj, 1 808.
Insemnare de " dasci'lIu Nicolae - la pag. 1 .
Penticostaru al sf. biserici Flore ş tl, şi am scrisu
eu, cel mai jos iscălitul, că am slujit aici la sL
biserică intăi, care s'a zidit din temelii de d-Iui
Coconu Grigore Cantacuzino, şi s'au sfinţit la .
anul 1 833, A pr. 20. Ierei...
Alte ci!rţi : Triodion, Buda, . 1 8 1 6 ; Psaltire, Si- o
bitu, 1 826 ; Strastnic (Slujba Patimilor), Buda,_
1 8 1 6 , cu însemnare de proprietate a bisericii,
din 1 835 ; 1 2 Minee, Neamt, 1 831 ; Cazanie, Si­
biiu, el osius, 1 850, după e ditii din Buz� u ; Apostol,.
Bucure ş ti, 1 820.
 u _

CR ON I C A
-- 0 --

DESCOPE RIREA DE LA POROLISSUM

(DIN ZIARUL " TRIBUNA " DIN CLUJ.)
Să păturile au continuat şi în cursul acestei
veri mulţămită fondurilor puse la disposiţie de
d . Rezident Regal prof. dr. Corlolan Tălaru Şi
cu concursul material si moral al comand.mtului
,
legiuni! de străjeri din Zălau, d. dr. Leontin
Ghergariu.
Acum câteva săptămâni, un ţăran a simţit o
smucitură însoţită de o scârţâituri'! surdă care
venia de la fierul plugului. Apropiindu-se, obse rvă
zvârllte pe brazdă câteva tablete de bronz scrise
pe a mbele părţi cu litere săpate. Scormonind
pământul cu degetele a mai descoperit alte
câteva. In total·- a găsit opt asemenea tăbliţe, cu
-d i mensiuni de 1 8/7 cm. Locul unde au fost
-g.ăsite aceste tăbliţe este în mijlocul castrulul,
-deci în a propierea " Pre toriului " .
Ţăranul le-a oferit spre vânzare, ş i astfe l a u
fost cum părate cinci dintre € le de către d. dr.
Gh. f odoreanu, a dvocat din Zc ilau , iar trei de
-către d. prof. Leontin Gherga riu, comandantul
l egiunli de străjeri din jud. Sălaj.
D. prof. L. Ghergariu, care se străduieşte să
î njghebeze un museu al ju deţului Sălaj în Zălau,
a re cunoscut imediat valoarea acestor table şi
a comunicat faptul d-Iui profesor C. Daicoviciu,.
pe care, de altfel, îl secundează in săpăturile d e
l a Porolissum.
Pe de altă parte, d. dr. Fodoreanu, prin tr'un
gest de patriotism, a dăruit Museului din Cluj,
represintat prin d. Dalcovici, cele cinci Iăbliţe
care erau în posesiunea sa.
Două diplome militare găsite acu m la Poro...
Iissum represintă o valoare şi mai mare pentru
istoria Daciei, de oare ce din una din ele se
constată precis situaţia militarii şi organisarea
Daciei la anul 1 1 0 după Hristos, deci imediat
după cucerire, iar din ceala ltă . se desprJnde re­
velatoarea informa ţie dE spre data E xactă a cu­
ceriri! Daciei de dltre_ Romani, dală care e cu
u n a n anterioară cek i ştiute pănă acum.
Cea d'intăiu înşiră nu mai puţin de douăzeci
şi două de unităţi de tru pe ce formau armata
de ocupaţie a noii provincii, in afan'! de ce le
patru ori cinci legiuni, care formau sâmburele
trupei de ocu paţie a Daciei, supt comanda gu­
vernatorului comandant Terentius Scurianus.

inp.org.ro
 R E S U M E F R A N C; A I S
-- 0 --
VrCTOR B R Ă TULESCU. Eglises du district
,de Pra ho va. - II s'agit d e f o n d ati o n s datant d u
C0 mmencement du XIX-e siecl e. Interessantes
peintures ' et )c,ones.
DJ BOSKOVIC. - Du nouveau au Mont-Athos.
D. TUDOR . - Tableftes votives de Tibiscum,
des chevaliers danubiens. - Res u m e italien.
AL. BA RCĂCILĂ. - Le château de Severin,
mpporl �mmaile avec le resu/tal des fo uilles de
inp.org.ro
1 938, 1939. - Restes d e fortificati o n s medievales.
N, A. CONSTA TINESCU, - lnscriptions et
noies des villages de Scorteni, Bordeni (district
de Prahova) et des villages voisins - Materiaux
contem porain s, tires des eglises.
CR ONIQUES. - La deco uverte de Poroliss um
(n ote .d u j o urll al .,Tri b u n a "). S u r d e s tablet!es.
d e bronze romaines.
 R E D A C T I A:
,

SECRET ARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTOHICE

BUCUREŞTI. - STRADA GENERAL BERTHELOT No. 28.

Secretar...Director : VICTOR BRĂTULESCU.

inp.org.ro
PR E Ţ UL
LEI 120

inp.org.ro
 ANUL XXXII - PASC. 1 0 1 . IULIE-SEPTE MBRE 1 939.

�mmL II rBlJllU
•
I S P R O R-
BmLloTECA.

I n y . ___-

Cots_----,.

BULETINUL
C O M I S IU N I I

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ

1 Q 3 9

Aşezământul tipografic DATINA ROMÂNEASCĂ Vălenii-de-Munte

inp.org.ro +
 MINISTERIUL CULTELOR ŞI ARTELOR
MINISTRU : N. ZIGRE

COMISIUNEA MONUM ENTELOR ISTORICE

PREŞEDINTE : N. IORGA
Membrii: IOAN ANDRIEŞESCU, PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDATU, AURELlAN SACER'"
DOŢEANU, PR. NIC. POPESCU, VICTOR G. ŞTEFĂNESCU, ARTUR VERONA, G. OPRESCU
ŞI VIRGIL DRĂGHlCEANU.
Secretar-Dire cto r : V ICTOR BRĂTULESCU.

C U P R I N S U L
T E X T:
VICTOR BRĂ TULESCU : Biserici d e câmp 97
N. IORGA : Cel din urmă manuscrlpt de datină artistică in Muntenia 1 35
N. IORGA : O nouă carte despre Curtea-de-Argeş 141
Cronică 1 43
Resumat frances 1 44
ILUSTRATIUNI : ,

Pagina

Biserici de ctimp. Fig. 20. Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov.

Ferecătură de icoană 1 10
Fig. 1. Biserica de lemn din Preoţeşti-Ilfov. Ve­
dere laterală 97
Fig. 2 J . Biserica d i n Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov.
Pisania şi cadrul uşii 111
Fig. 2. Biserica de lemn din Preoţeşti-Ilfov. Ve­
dere din faţă 98 Fig. 22. Biserica din Stoeneşti- Drugăneşti, Ilfov . .
Piatră de mormânt • 1 12
Fig. 3. Biserica din Preoteşti-llfov. leoana Maicii
Domnului . 98 Fig. 23. Releveul şi faţada lateraLă • 113

Fig. 4. - Biserica din Preoţeşti-IIfov. leoana hramului ...9 Fig. 24. Secţiune longitudinală, planul învelitorii,
Fig. 5. 99 secţiune orisontală 1 13

Fig. 6. Planul, secţia, vederea şi planul acoperi­ Fig. 25. Biserica veche din Călugăreni, V laşca.
Uşile împârăteşti 1 14
şul u i bisericii din Preoţeşti-Ilfov• 100
Fig. 7. Biserica din Greci-Ilfov. Vedere din fată 101 Fig. 26. Biserica veche din Călugăreni, Vlaşca.
Fig. 8. • Stoeneşti-Drugăneşti . Vedere Tâmpla. Icoanele Apostolilor . 1 14

din spre Sud-Vest 101 Fig. 27. - Biserica veche din Călugăreni, Vlaşca.
Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti. Vedere Icoanele Apostolilor din tămpla bisericii 1 14
Fig. 9.
din spre Nord-Est • 101 Fig 28. Biserica veche din Călugăreni, Vlaşca
Fig. 10. Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov Icoanele din tamplă ale Apostolilor 1 14

Ctitorii 102 Fig. 29. Biserica veche din Călugăreni, Vlaşca.

Fig. I I . Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov Crucea din tâmplă • 1 15

Ctitorii 103 Fig. 30. Biserica din Călugăreni, Vlaşca. Decoraţia

Fig. 12. - J upan Mihai l , socrul lui Mihail Drugă­ frisei de de-asupra uşilor împărăteşti o 1 15
nescu şi Toma Cantacuzino, nepotul l u i Fig 31. Cruce de lemn de la biserica din Călu -
Mihail Drugănescu • 103 găreni . 1 16
Fig. 13. - Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. Fig. 32. Cruce de mormânt. Cimitirul bisericii de
Ctitorii restauratori din 1841 • 104 la Călugăreni 116
Fig. 14. - Biserica din Stoenesti · Drugăneşti, Ilfo v. Fig. 33. Cruce de mormânt. Cimitirul bisericii de
Pictura : BotezuL lui Isus şi Invierea la Căl ugâreni 116
lui Lazăr 105 Fig. 34. Biserica V ărăştii-de-Jos (Dascălu-Creaţa),
Fig. 1 5. - Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. Ilfov 1 17
Picturi : Isus Emanoil 106 Fig. 36. Ctitorii bisericii Vărăştii-de-Jos, din corn.
Fig. 16. - Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, I lfov. Dascălu-Creata, Ilfov 1 18
Pictură din pridvor : Sf. Ioan Boteză­ Fig. 37. Ctitorii bisericii Vărăştii. de-Jos, din corn.
torul 107 Dascălu-Creaţa, Ilfov 1 19
Fig. 17. Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. Fig. 38. - Biserica Vărăştii-de-Jos, din corn. Dască!u­
Icoana Maicii Domnului 108 Creaţa. Zmaranda, soţia l ui Grigore To­
fig. 18. Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. pliceanu 120
Icoaoa Maicii Domnului 109 Fig. 39. - Grigore Topliceanu, ctitor al bisericii Vă­
Fig. 19. Biserica din Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. răştii - de-Jos, din cOrn. Dascălu-Creaţa,
Altă icoană a Maicii Domnului • 1 10 Ilfov 120

inp.org.ro
 J BISERICI DE CÂMP
DE VICTOR B R Ă TULESCU.
-- 0--

I. BISERICA DE LEMN DIN PREOŢEŞTI,ILFOV.

Aproape de conacul d -Iui i nginer Bujoi, După aproape un secol încercăm a

ascunsă Între pomi de tot felul şi ocro­ înoda, cu multă greutate, firul rupt atunci.
tită de tufe de liliac, biserica de lemn Biserica are forma de navă, un pridvor
din Preotesti' era odinioară o mândră con­ deschis, sprijinit pe coloane de stejar, le�
strucţie d e bârne, ale căror împodobiri şi gate între ele prin câte o grindă de lemn
icoane arată nivelul artistic, foarte ridicat, la care se observă incrustări de formă
din spre a doua j umătate a secolului trecut. arcuită . Capetele căpriorilor pe care se
(Fig. 1). Puternica tradiţie moştenită, în ce spnJma streaşina presin tă o împodobire

fig. 1 . - Biserica de lemn d i n Preoţeşti-I lfov. Vedere laterală.

priveşte împodobirile lemnului, arată o stră­ de linie ondulată, asămănătoare cu acele

veche concepţie în acest domeniu, iar icoa­ arcuituri ale lungimilor ce leagă co­
nele din 1 849, semnate mai toate de Popa loanele. (Fig. 2).
lvan ot Silivestru, dovedesc o tehnică romă··
1 Pridvorul larg este destul de î ncăpător
nească superioară tehnicei străine care îşi pentru puţinele slujbe ce se fac afară din
face loc în a doua jumătate a secolului al biserică.
XIX-lea, omoară tehnica băştinaşă şi o Pronaosul este despărţit de naos printr'o
înlocuieşte. serie de coloane supţiri.
Naosul este ceva mai mare decât pro-
I S'ar părea că este acelaşi popa lvan care semnează icoana
d e la biserica SI. Pantelimon, menţionat de d . N. Iorga, naosul. .
Inscriptii, 1. p. 3 10, no. 8 1 7 ; Şt. Meteş, Zugravii bisericilor A ltarul presintă o tâmplă de lemn cu
Tomane. Anuarul C. M. 1., Secţia pentru Transilvania, 1 926-
1 928, Cluj 1 929,. p. 93 , n :ta 3. icoane pictate î n acelaşl epDcă, j udecând
Bul. Cam. Mon. Isi. - Fasc. 1 01 , 1940.

inp.org.ro
98 B U L E T I N C L C O M I S I UN I I �I O N MEK TELOR I S TORICE

-l
:.rl
JQ I
1
L'"

1:0
r;. '
"
�

< ()
n "
O-
" O-
"
o
O- ;:)
:l :l
:l
'" O-
0;. :l
"ti
ri
o
"
=.,
O'
7"
•

."
a:'i.
<:.Il
;:;-
O
..
:l ro
'"
C;; .
3: �.
" "
ţ.>
6:
O-
a :l
o
'"tl
3 o
:l
c o
c
n
�

O'
:<

inp.org.ro
 BISER I C I DE CÂMP 99

fig 4. Biserica d i n Preoţeşt i-I lfov. Icoana hra m u I u i .

Fig. 5 . - Biserica nouă d i n Preoţeşti-I lfov.

inp.org.ro
1 00 B U LE T I N L L C O M I S I U N I I �I O U M E l\ TELOn I S TO n I C E

dupa factura lor, foarte a propiata de cele Icoana Sf. Paraschiva are însemnarea :
amintite mai sus. (Fig. 6). "Sandu ot...
RaIta are forma cilindrică pe î ntinderea Icoana Răstignirii, n umai data : 1 849.
dintre păretele de Vest, de la i ntrare şi dintre I coa na hramului, aşezată în pridvor,
altar, iar aceia a altarul ui e mai scundă. de-asupra uşii de întrare, înfăţişează pe
Uşile impdrdteşti au scena Bu nei Vestiri, Sf. Petru şi Pavel (fig. 4).

Alft�I(A fcA� :
-- - l,1
b lH (OM V H4 m . [lFOV 1M
,, '"
O,O l M =

o 2 � 4 5' o
I , I !
"<'S

,L-.-+--..J,-";"
L.,-...L,--,-L-,� - -t

Q J
�I

o o

I o

I
:l.'>"
o
5 50 ) ')0
,
o

"
BD
�
�
o .
00
�
�
o

'
o ,
o,

"'-..,
:
·1
.

UlEVEVUL Dr: '1. c� -L �-----_

Fig. 6. - Planul, secţia, vederea şi planul acopel işului bisericii d i n Preoţeşti-Ilfov.

1ucrată CU multă grijă de meşterul al o bună restaurare, pe care Comisiunea

cărui nume îl găsim î n semnat JOS: " Popa o aşteaptă, cu drept cuvânt, de la d.
lvan ot Silvestru". inginer Sujoiu, care a ridicat o altă bise·
Icoanele împărăteşti : Isus Hristos, Maica rică, nouă, mai frumoasă şi mai m ăreaţă
Domnu lui (fig. 3), Sf. Nicolae poartă de decât aceia de care vorbim, ar î nvia o
asemeni aceiaşi însemnare : "Popa Ivan ot veche ctitorie modestă, dar plină de ele­
S ilivestru" . mente . de artă, după cum a m arătat (fig. 5).

inp.org.ro
 BISER I C [ DE CA M P lor

II. BISE R IC A DIN GRECI-ILFOV. Exteriorul bisericii este împartit în doua

rânduri de panouri : cel de jos cu toruri,
Drumul ce duce spre schitul Bala muci cel de sus, cu tortIl - deOsebit" arată că. a
"trece prin satul Greci, a carui modesta fost refăcut la reparaţia amintita.
bisericuţa de linii sim ple se ascunde pri­ Cadrele ferestrelor înguste sânt de piatră,
virii în mijlocul salcâmilor deşi, cari alca­ cu basa îm podobita cu o floare stilisata,
tuesc o adevarata padure. margenea presentând un ciubuc.
Cu ferestre scunde şi cu pridvorul inchis
cu scânduri, bis:-ricuţa tainueşte un număr
de icoane tot aşa de modeste ca şi bi�erica,

Fig 8. -Biserica d i n Sroeneşti- Drugăneşti

Vedere d i n s'Jre S ud- Vest.

Restaurarea care se proiecteaza va aduce

curăţirea de va r a acestor podoabe, care,
impreuna cu pannurile inferioare, amintesc
arta de a im podobi exteriorul bisericilor

Fig. 7. - Biserica din Grec i - I l fO \·. Vedere d i n fa,ă

destul de caracteristice pentru a ni putea

face ideie de meşteşugul icon ografic de la
inceputul secolului al XIX- lea. (Fig. 7).
III. BISERIC A DIN DRUGANESTI­
ILFOV.
Fig 9. - Biserica d i n Sroeneşti-Drugăneşti.
Biserica din satul Druganeşti, cu hramul Vedere d i n spre Nord· Esr.
" Buna Vestire" , care poartă n umele boieri­

(Fig. 8 şi 9). Tabloul ctitoricesc arata că interesantă, de şi s'a s pus că. " exteriorul
l or, ctitorii bisericii, are forma de nava. in secolul al XVIII-lea si e.-;te destul de

biserica n'a avut turle, iar reparaţia ce s'a este lipsit de interes" Greşeşte d. Filitti 1.

făcut in anul 1 84 1 a distrus boltile in când arata ca satul Druganeşti este tn

lormă cilindrică, inlocuindu,le cu � n pla­ judeţul Dâmboviţa, când de fapt este t n
fon de scânduri, astfel incât nici pe aceasta
cale nu se poate constata dacă va fi avut 1
1 . C . Filitti. Biserici şi ctitori, Bucureşti 1932, p. 33
.:sau nu turle. Extras din . Biserica ortodoxă romănă", F.e.br;."Mll'1icţie 1932

inp.org.ro
1 02 B U LE T I1, TL C O ili I S I U N I I II10XU�IEN TE L O R I S TO R I C E

mijlocul Ilfovului Şl anume lângă Bolinti­
n ul- din- Deal 1.
Pridvorul deschis şi sprijinit pe coloane
de zid, de formă rotundă, s'a închis când
s'a făcut reparaţia d i n 1 841 , cum arată
i nscripţia Paharnicului Du mitrache.
rn partea cealaltă a uşii, in aceiaşi ati­
tudine de susţinătoa re a bisericii, apare­
"jupâneasa dum nealui, Vişica ' , împreună
cu un copil : Matei. Urmează : Bălaşa�
Toma, Gavriil, Constantin şi Anghelache.
Spre colţul nord-estic, "jupâneasa Marica t,

Ctitori. De o parte şi de alta a uşii din fiica dumnealui Vei Vornic Gavriil (Fig. 1 1 ). 2

pronaos, de-asupra căreia se află î nfăţişarea
bisericii vechi, găsim pe ctitorul principal,
împreună cu cele doui soţii, cu copiii lor
şi cu rudele apropiate, fiecare purtând şi
inscripţia explica ti v.i
"Jupan Gavriil Drugănescul Vel Vornic
De cealaltă parte, deci în spatele lui
Gavriil, spre colţul sud-vestic "jupâneasa
dumnealui cea d'intâiu Maria" , cu fiica ei,.
Calita.
D � -asupra n umelui Caliţa, însoţit de ca­
litatea ce o are , fiica dumnealui Vel Vor�

Fig. 10. - Biserica d i n Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. Ctitorii .

dă Târgovişte" susţine cu mâna biserica dă Târg[ovişte] ", întalnimn urnele lui Gheor­
înfăţişată cu pridvor deschis, cum se mai ghe, de şi el este arătat incă odată de­
observa şi astă zi după repa raţia stângace asupra chipului său, cum am notat mai
făcută la H'4 1 de 2.cel Drugănescu, Dumi­ sus. Se pare că zugravul a căutat să ac­
trache Păharnicul, fiu l lui Scarlat Drugă·­ centueze şi să preciseze în acelaşi timp că
nescu din căsătoria a doua a lui Preda, Gheorghe şi Caliţa s� n t fraţi din întăia
fiul ctitorului, cu Saf ta Asan 2. căsătorie a lui Gavriil cu Maria.
El este zugrăvit împreună cu soţia sa, J n acest cas, ei ar fi fraţi buni cu cel zu­
Smaranda Balăceanu. grăvit spre colţul sud-vestic : "jupân Preda
Lângă veI Vornicul Gavriil apare fiul Drugănescu, fiul dumnealui Vel Vornic
său ' Gheorghe. copil (Fig. 1 0).
1 La d . F i l i tti greşi t. Maria ; 1 . C . , p . 33.
1 lbid. , p . 33. 2 D u pă d. hlitti �ei d i n urmă cinci copi i sânt f i i i Ma­
• lbid., p. 33. ricăi, deci nepoţ i i l u i Gavriil.

inp.org.ro
 BISE R I C I DE CÂMP 1 03

Fig. 1 1 . - Biserica d i n Stoeneşt i - Drugăneşti, I lfov. CtitOri i .

Drugănescu (?), care s'au instrăinat din anul

1 7 1 0 ', pentr;u i nvăţătură, călătorind mai
toată partea Jevropei, şi tată�mi (?), j upan
Preda Orugă nescu, care adecă ră sări (?), fiul
dl lmnealui, şi la cinstită dregatorie, in anul
1 725".
Pe zidul de Sud : , Jupân Theodor Oru­
gă nescul vturi comis" şi j upân easa dum­
nelui, I oana" (Fig. 1 0).
Pe zidul de Nord, incepând de la colţ,
sânt zugrăviţi : ,,]upân Stoica" fratele cti�
torului "j upan Vladu, vataf dă dorobanţi,
2,

moşul dumnealui Ve! Vornic" (Fig. l l).

Urmează o fereastră, dincolo de care,
spre Răsărit, mai apar două chipuri : acela
al lui " jupân · Mihul, socrul dumnealui Vei
Vornic", şi al lui "jupân Toma Cantacu�
zino, Spătar, nepotul dumnealui Vei Vornic"
(Fig. 1 2).
Pe zidul uşii de intrare, spre laturea nor�
dică, se observă două chipuri bărbăteşti.
A ceştia sânt : " Ispravnicii care s'au aflat
la zidirea sfintei biserici", a n ume . . " Radul
c u l ogofătul Nica" (Fig. l l).
1 La d . F il i tti : 1 703. Fig. 1 2 . -Jupan M i h a i l , socrul l u i iV l thail Drugănescu şi Toma
2 Jbid., p. 33. Cantacuzino, nepotul l u i MIhail Drugănescu.

inp.org.ro
1 04 BULETINUL COMISIUNII MONUME TELOR ISTORICE

Reparaţia făcută de Paharnicul Dumi­ de mână asa cum ei ar fi făcut-o l�

trache la 1 84 1 , care constă, cllm am fotograf. Co � tumele vremii adaogă la deo­
arătat mai sus, in î nlocuirea bolţilor ci­ sebirea dintre ei si ceilalti. Smaranda
lindrice ale naosului printr'un urât plafon poartă o rochie gr�a, strân � ă la mij loc,
de scânduri, invederă nd în acest chip lipsa având mâneci bufante, curmate la cot
de meşteri a vremii aceleia sau, poate, printr'o garnitură şi terminate la încheietura_

Fig. 1 3. - BiserIca din Sroeneşti- Druganeşti , I l fov. Cti tor i restauratori din I S i ! .

puţina d ărnicie a acestui urmaş a l ctito­
rilor, această reparaţie a adJ us portretele
l ui Dumitrache şi al soţiei sale, Smaranda
Bălăcea nu, inlocuind chipuri de sfinţi, sau
portretele altor ctitori.
Este de remarcat, in atitudinea aces­
tor chipuri, posa pe care o iau, aşezân­
du-se unul in faţa celuilalt şi ţinându-se
mânilor prin nişte mânicuţe. I nscripţiile­
lungi de de-asupra, preţioase din punct de
vedere documentar, total neestetice si in
izbitor contrast cu celelal te, scurte şi s � bre,
dovedesc preţiositatea. epocii şi Îşi găsesc
explicaţia in aceia a înaintaşului lor, Preda
Drugăn�ţ:u, fost la invăţătură ' I n ţări
străine.

inp.org.ro
 BISE R ICl
Felul cum începe inscripţia, adecă având
la inceput numele de familie şi apoi pe
cel de botez, arată moda apuseană.
" Drugănescu Dumitrache Marele Pa­
harnic vechi, din a nii 1 8 1 0, Mai 2 1 , fiul
răposatului M arile Stolnicu Scarlat Orugă­
l lescu şi n epot de fiu al [ră posatului]
Preda Orugănescu, carile a urmat după
diata moşu- său, [care n']au lăsat ca să se
n ăpăstuiască aciastă sfân tă biserică... cu­
tremurile ce au fost ; au metemetisit-o,
dărâmându-i, şi acum, î n liat 1 84 1 , a făcut
a lte ... meremet de au surpat bolţile, fiind
pri[mej]duite, au făcut tavan sigur, cu trei
.stâlpi pă dinafară tâmpli (sic), iar amvonul
fig. 1 4. - Biseric.a d i n S toene.< ti· Drugăneşti, I lfov. Pict ura : B o'ezul l u i Isus şi I nvierea l u i Lazăr.
.
" 1
au f9 �ţ inconjurat (sic\ cu zid. ,1 au zugră­
1
vit-<b pă unde a fost de trebuinţă. Au făcut
şi clb p.otniţă, cât şi două clopote, au şi
inzestra t-b cu moşia Cozleasca şi... peste
ziuru (sic) sf. biserici, pă lângă han... ră­
. după cum arată inscripţia de mai sus. Tot
posatu'lui Mareluj Stolnecul Ioan ... , după
cUm vedem, pentru neaparatile cheltueli,
adţ-că ! lumânări, undelem n , tămâie, odăj dii
pentr:ll preoţi, cărţi, candele, sărindarele
din �oate zilile, căntăreţi şi meremeturi
ce poate să se î n tâmple după vremi ; carile
cu diata dumnealui este supt epitropia
n,epoţilor şi stră n epoţi dumn [ealui], carele
după vremi vor stăpâni moşia Drugăneşti ;
� 84 1 , Septemvre 2 1 " .
Inscripţia lui Dumitrache este scrisă
But: Cam. Mon. Ist. - F as c. 1 01 , 1940.
inp.org.ro
DE CÂMP 1 05
de-asupra şi de o parte şi alta a capului
pana m dreptul umerilor.
De-a su pra capului soţiei sale stă scrisă
inscripţia : " BăIăcean ca, iubita soţie.... Pa­
harnic DumitrJche Drugă nescu . . , d'inceput
până în sfârşit..., meremet... bisericii pre...
vrenicâ (sic) de pomenire de cin e... va
stărâni moşia Drugăneşti ... , ca un bărbat
vrenic (sic) fiin d ... Paharnicu Dumitrache .. .
Drugănescu Scarlat.. .. l-au .... l a trebuinţă ... ;
leat 184 1 , Septemvre 20 " (Fig. 1 3).
I nscriptiile d� mai sus, nefiind lucrate în
I
frescă, s'au şters j)e aloc�ri. şi din pricina
vre-unui cercetător nepriceput în asemenea
chestii gingaşe, care, pentru a le descifra ,
va fi pus să le învioreze cu vre-o cârpi
umedă.
Păharnicul Dumitrache Drugănescu a
reparat biserica ajunsă în stare de ruină,
el a înzestrat-o cu mobilier, după cum se
vede dintr'o inscripţie pe un tetrapod :
" Dumitrache Drugă nescul Paharnicu ... Oru­
găn escu"
Tot el va fi înzestrat tâmpla de zid cu
icoanele îm părăteşti Şl cu uşile latera le,
datate 1 838.
Pe uşa ingerească de Nord, infăţişând
1 V. şi Virg Orăghiceanu, Comllnicări, Bul. Cam. Mall.
Isi. , 1 924, X V I I, pp. 43, 94.
2
106 B LETINUL COMISI NIl � I O � U M E l\ TELOR I S TORICE

pe Arhanghelul Mihail, se ceteşte i nscripţia mai m ulte ori, din pricina unei modestii
cunoscută : "Oamenilor, cel ce nu intră exagerate, n u-şi însemnau numele nic;1iri.
cu frica lui Dumnezeu în biserică si' ne­ De�abia târziu, către sfârşitul secolului al
curat fiindu (sic), acela va pieri de sabie XVII-lea, şi de sigur supt influenţa obi­
An 1 838 " . ceiului de a se însem o a zugră vindu-se
Pc cealaltă uşă, d e Sud, este înfăţişat la proscomidie numele ctitorilor, zugravii
Arhanghelul Gavriil, cu inscripţia care îndrăznesc şi ei să�şi adaoge n umele aici,
atrage atenţia credincioşilor asupra sabiei spre a fi pomeniţi, la pregătirea sfintelor
l u i Mihail : tai ne, de preoţii slujitori.
" Oamenilor, videţi pre Mihail cu m s tă Din pomelnicul ctitorilor cu greu se
cu sabia goală in mână. An. 1 838" . mai pot ceti rândurile : " pomelnicul cti­
A rhan ghelul Mihail este întăţişat, de t01'ilor bisericii aceştiia, care să trag din

F i g . 1 5. - Biserica d i n Stoeneşti-Drugăneşt i , Ilfov. Picturi : I s u s Emanod.

.aldel, şi în pictura zidului de Sud, în rândul
întaiu din naos, având a ureolă în relief,
ţinând sabia în dreapta, iar în stânga o
filacteră, cu inscripţia : " Cel ce iaste cu
inima necurata " ; supt picioare păcătosul, cu
in ima necurata, purtând o inscripţie îm­
prumutată de zugrav din vre�o icoana
rusească : K d H T O p f H 4 f II O I H K h , adecă : "omul
păcătos.'
Zugravi. Î n afară de i nscripţiile arătate
mai sus, găsim un număr din ele care
1ămuresc unele probleme, cum este aceia,
foarte i mportantă, a zugravilor cari, de cele
spiţele dumnealui .... Drugânescu V[el] Vor�
[nic] de spiţele sângelui d .... "
'umele zugravilor ni s'au păstrat mai
bine, fiind aşezate in stânga, tot la pros�
comidie, dar mai ferite de fumul lumâ­
nărilor, care a întunecat pe ale ctitorilor.
" Pomeni gospodi zugravi : ierei 1 ieolae,
Toma, Bratul, Petre, Stroe" .
Parte d i n ei sânt însemnaţi ş i în prid­
vorul bisericii de-asupra intrării, însoţiţi
şi de data zugrăvirii, în forma urmatoare :
" Zugra vii : Popa 1 icolae, Petre, Toader,
Septem vre 20, 7233 " , deci : 1 724.

inp.org.ro
 BI::;E RICI DE CÂMP 1 07

Popa Nicolae zugravul trebuie să fie Fictura . Calitatea meşterilor zugra\'i cari
preotul de la Udricani din Bucureşti, " a au l ucrat la biserica Drugăneştilor se poate
cărui văduva î n 1 753 vinde l ui Dragne j udeca dupa scenele pline de viaţă şi
Dârstoreanu casele sale din mahalaua de mişcare pe care le/el u executa t, ca şi
Aga miţei din Bucureşti" Tot aşa Toma după decoraţia bogată dintre registre, amin/
1.

" zugrav ot mahalaua Sârbi (adecă la bi/ tind puternica şcoală a lui Brâncoveanu,
serica Sf. icolae din Sârbi), amintit pe după cum a ureolele în relief ale sfinţilor
un Triod la 1 773" 2. din primul registru mă rturisesc de vechea
Ceilalţi : Bratu, Petre, Stroe pome mţl tradiţie a primei j umătaţi a secolului a l
l a proscomidie, şi TOlder, arătat n u mai X V/lea în Ţara- Românească, tra diţie in/
în pridvor, ald turi de popa Nicolae şi de viorată i n epoca lui Matei Basara b, i n

Fig. 1 li. - Biserica d i n Stoeneşti Druganeşti, I l fov. Pictura d i n pridvor : Sf. Ioan Botezătorul.

Petre, ar arăta că u nii au lucrat peste tot, zugră velilc murale ca şi î n zugră velile
iar alţii n umai in unele părţi. icoanelor.
in acest cas, popa icolae şi Petre, ară- De- asupra draperiilor, registrul Î ntâiu
ta ţi şi de ,inscripţia din pridvor şi de cea infatiseaza u n rân d de sfin ti in manme
de la prdsro midie, ar putea fi socotiţi ca nat � r�Iă, având aureolele in r� lief. Urmeaza
meşteri conducători, iar ceilalţi : Toma, un rind de medalioane, decorate cu orna­
B :'atul şi Stroe ar fi socotiţi că au lucrat men te flora le, a poi o serie de scene din
supt conducerea celor d'i n tăiii, i n pronaos, viaţa lui Isus incadrate in benzi simple,
n a o s ş i altar, pe când Toader, vre- u n ucenic, colorate i n roşu, iar de-asupra acestora u n
a fost intreb uinţat numai la l ucrările din alt rând de scene din viata l u i Isus s' i a
pridvor. Maicii Domnului, după c � re, la naşterea
bolţilor i nlocuite, apare u n brâu decorativ.
I n
Şt. Meteş. Zugravii bisericilor roma'le. 1
..
Mon. Ist Secţia pentru Transilvania, 1 1J26- 1 923, p. 9 1 .
Anuariul Com.
Patru medalioane, infăţişân d pe sfinţii
2 Ibid. , P !:I l . L a I o rga Inscripţii, 1 , p . 345 .
, T erentie) Zinovie ... Iacov şi doua scen e d e

inp.org.ro
1 08 B U L E Tl � L L C O M I S I
de-asupra acestora : Botezul lui Isus şi rn­
vierea lui Lazăr, ni dau o vagă ideie despre
adevăratul meşteşug al zugra vilor. Colo­
ritul, în care domină roşul viu, caracteristic
bisericilor noastre, adaogă i ncă o notă bună
calitătii mesterilor.
Bot� 'Zul l�i Isus. Râul Iordanului curge
printre maluri abrupte, Isus i n mijlocul
apei, sfărâmând zapisul lui Adam, închipuit
printr'o piatră eră pată, de supt care iese
şerpii, primeşte botezul de la Ioan, aşezat
pe malul drept. Pe celălalt mal trei înge�i
ţin veşmintele lui Isus.
Fig. 17. - Biserica din Stoeneşti - Drugâneşti , l lfo'-.
Icoana Maicii Domnului.
Invierea lui La.z 1r presintă două mo­
mente : primul, în car� Isus intră în casa
l ui Lazăr, iar surorile acestuia, Marta şi
Maria, îi spală picioarele, după obiceiul
oriental, al doilea, in care Lazăr cel inviat
stă de vorbă cu Evreii necredincioşi (Fig. 1 4).
Dacă scenele din naos ni dau miscari
si linii alături de rosul viu care in vior� ază
� oloritul, scenele di � calotele pronaosului
infătisează o fericită imbinare decorativă
a m �d alionului inscris intr'un pătrat format
d i n liniile arcurilor de s usţinere ale calo-
inp.org.ro
Il l\lO�li M E N T EL O R l S T O nr C E
teloL Zugra vii au ştiut imbina perfect
liniile şi spaţiile arhitecturale cu scenele
de care aveau nevoiC", după erminie şi cu
decoratia cea mai aleasă.
Isus 'Emanoil, in medalion, încunjurat de
alte şapte medalioane mai mici, infaţişând
prooroci, este închis intr'un cerc frumos
decorat şi este înscris într'un pătrat ale
cărui laturi sânt marcate prin medalioane_
In cele patru colţuri in formă de triun­
ghiu, pentru intregirea simbolică, apar
patru îngeri, cari acopăr în acest - chip
spaţiile libere.
_ 1 n_ jurul medalionului lui Isus se ceteşte
cunoscuta inscripţie, zugrăvită : " Iată Fe­
cioara in pântece a lua şi va naşte fiu, şi
să va chema numele lui Ema noil, care se
tâlcueşte : cu noi Dumnezeu".
În cele şapte medalioane din j ur apar
şapte prooroci, purtând filactere cu ins­
cri pţiile care arată proorocirile lor.
Proorocii : Moise, Aaron, Solomon, Agheu,
Zaharia, Isaia şi David, umplu cele şapte
medalioane. (Fig. 1 5).
Pe faţa arcului dintre zugrăvelile calotei
descrise mai sus şi dintre zugrăvelile ca­
lotei care infăţişează pe Sf. Ioan Boteză­
torul , apare in medalion, purtând in stânga
pământul rotund, incunj urat cu o cunună,
de· asu pra căreia se înalţă crucea, Dumnezeu
Tatăl, & O [, k. adecă : Dumnezeul veşnic.
K f lHI H H ,
Cu dreapta binecuvântând, Dumnezeu
Tatăl poartă aureola marcată printr'o stea
in şase colţuri. De o parte şi de alta, către
capetele arcului, sâ nt zugrăviţi câte doi
prooroci : Irimie (sic), Mihea şi Da niil cu
Iona.
Inscripţia din jurul medal ionului Sfân­
tului Ioan Botezătorul sună : "Proorocule
şi Mergătoriule al venirii lui Hristos, cu
vrednicie a te lăuda pre tine nu ne pri­
ceapem (sic) noi." Judecând după forma
veche, priceapem, înţelegem că zugravul a
folosit un text mai vechiu, din vre-o carte
de ritual, după care şi-a copiat inscripţia,
care aminteşte un stih din cântările de
la 7 Ianuar.
În jurul medalion ului Sf. Ioan Boteză­
torul , şapte medalioane mai mici cuprin d
p e sfintii : "Ipathie, Timothei, Procopie,
Casia n, Theofan, Vinedict (sic), Ioa n " (fig. 1 6).
Decoraţia din spaţiile dintre medalioane
este variată. Intre medalioanele din jurul
lui Isus Emanuil spaţiile sânt împlinite
 B I S E R I C I DE C Â M P 1 09

cu creng1 mcărcate de frunze. In spaţiile Aureolele de argint împodobesc frumos

dintre medalioanele din j urul Sf. Ioan Bo� chipurile celor din urmă . (fig. 1 8).
tezătorul apar mănu nchiuri de flori com� O fa să intermediat ă între cele două
puse din trei tulpini, terminate la vârf cu feluri de icoane descrise mai sus o înfăti�
un ciorchine, închipuind fructul plantei, sază icoana Maicii Domnului, ale că ;ii
iar pe laturi având flori deschise. Capetele i nitiale> sânt în chise în medalioane Înflo�
mănunchiurilor sânt legate printr'un nod rat� . Deosebirea o face scaunul pe care
care se împleteşte cu med alioanele îm eci ­ stă împreună cu pruncul [sus (fig. 1 9).
nate, dând forma aproximativă a unui Numai pentru aureole, coroane şi cadre
romb, ale cărui laturi sânt legate Între ele de argint, frumos lucrate la inceputul se�

Fig. 1 8 . - Biserica d i n Stoeneşti-Drugăneşti, Ilfov. Icoana Maicii Domnul u i .

:prin două linii ce formează o cruce. Î ntre colului al XIX-lea, se dă icoana Maicii
braţele crucii se văd patru puncte. Doninu lui, dăruită de cmeva bisericii
Icoanele. Cele împărăteşti, zugrăvite de (fig. 20).
sigur odată cu uşile laterale ale altarului Pisaniile pe pietre sânt două. Pisania aşe­
sau cumpărate de Păharnicul Dumitrache zată de�as:J pra uşii de intrare în pronaos
în locul celor vechi, din secolul al XVIII-lea, este săpată în relief, incadrată in două
sân t de factură a puseană, (fig. 1 7) şi in­ ornamente flora le si formează laturea su ­
ferioare celor amintite, din secolul an­ perioară a cadrulu i de piatră din j urul
terior, de o factură superioară, de şi au­ uşii a min tite.
:t ohtone. Uşa, împreună cu pisania, este mărgenită

inp.org.ro
1 10 BULETIN L C ml I S I U N I I MONUMENTELOR ISTORICE

Voevod, Care s'au sfărsit 1 0 luna lui Iulie,.

leat 723 1 1 " (fig. 2 1) . '

Cea de-a doua pisanie este pe o piatră.

de mormăn t din pronaosul bisericii î n
dreapta ; ea are cuprinsul următor :
"Supt această piatră odihnescu-se osele
(sic) robului Dumnezeu Staico l ogofăt,.
petrecând pe această lume trecătoare a n i
. 4 6 ş i lesând (sic) viaţa aceasta l a lunii
(sic) 20 2 leat 7223 3, şi oasele părintelui
dumnealui Tudor Portar, la luna lui Fe­
vruar dne 4 1 5, leat 7 1 8 1 5. Si osele (sic)
roabei lui. Dumnezău (sic) j upănea-sei Ma­
riei, soţiia dumnealui Gavrilă logofăt Dru,­
gănes ul, la luna lui A p[ril] dne 6 1 4, leat
72 1 4, si ' ale cocoanei , dumneaei Calitei. '

Dumn � zău (sic) să-i pomenească. 7. "

.
F i g 19. - B iserica d i n Stoeneş t i - Drugăneşti, l l f ..lv
Altă icoană a Maicii Dom n ul u i

de două coloane formate din bucăti' de

piatră de mărimi neegale. Ornamentul
este flora!. Basa coloanelor infătisează '
floarea deschisă, coloana însăşi est� im­
podobită de un lujer, care porneşte de
de-asupra basei, şerpuieşte î n sus, î ncărcat
de frun ze şi flori deschise, şi se termină
supt capitel, arcuindu-se in jos.
- Capitelul- este despărţit printr'un i nel
scos î n relief şi este împodobit cu frun�
zele plantei care îmbracă însăşi coloana.
Cuprinsul pisaniei este următoru l :
Fig. 20 - B iserica d i n Stoe-neşti-Drugâneşti, I lfov.
"Intru slava Î nălţării tale, Mântuitoriule Ferecătură de icoană.

Hristoase. Ale tale dintru ale tale, ţie

aducând dumnealui Gavriil Drugănescu l Piatra aceasta de mormânt, care aco­
Vel Vornic d ă Târgovişte acest sfânt lăcaş pere pe atâţia dintre ctitori, cu întregul
dumnezeesc, unde să prăsnueşte hramul câm p scris, n 'are ca ornament decât canelura .
B lagoveştenia prea sfintei dă Dumnezeu I Publ icată, cu greşe l i , de d. 1 . C. Fil itti. 1. C., p . 33. Cf_
\. i l gi l Drăghi cean u, 1. c.
Născătoare şi pururea Fecioarei Mariei, " Un semn aruncat de-asupra cifrei k, neavând loc i n .
den satul dumnealui Drugăneşti, care den conrir, uare. a r pute-a sa i nsemne z i l e . Ce este Ili" i jos 2. daos_
râvnă dumnezeească o a u î nălţat dă piatră, l a 20 ar putea fi 24.
• 1715
zugrăvind-o şi înfrumuseţăn d- o cu toate 4 Ziua.
• 1 6 ' :'l .
podoabele ei. Şi s'au înălţat in zilele prea� • ZIle.
luminatului Domn 10 Nicolae Alexandru 1 C u greş e l i , l a d . F i l itti.

inp.org.ro
 BISERICI DE c A ;vI P 111

Fig. 21. - Biserica d i n Stoeneşti-Orugăneşti, I l fov. Pisania şi cadrul uşii.

inp.org.ro
1 12 B U L E TI N U L
şi chenarul marginal în relief, iar în partea
de j os u n ornament vegetal, din care, în
a lte imprej urări, ar fi răsărit tulpina ar­
borelui vieţii, străvechiu motiv funerar.
La capătul acestui mormânt o altă piatră,
în care, după un obiceiu vechiu, se înfigeau
l umânările la pomeniri, poartă inscripţia :
" Tudor Drugănescul Portar " (fig. 22).
Biserica boierilor Drugăn eşti este din
-
B i serica d i n Stoeneşti · Drugâneşti, I lfov.
Fig. 2 2 .
Piatră de mormânt,
multe puncte de vedere interesantă : arhi­
tectural , pictural, genealogic şi decorativ.
Ea ni desvăluie numele unor vestiţi preoţi
zugravi şi ni descopere meşteri necunoscuţi
până aici sau nerelevaţi în de-ajuns.
Releveul actual, pus de acord cu vechea
COMIS I U N I I MONUME ITELOH I S TO R I C E
arhitectură a bisericii, care ar putea fi.
readusă în starea de mai inainte, arată.
gust în secolul trecut ( Fig. 23 şi 24).
gustul boierilor ctitori si decadenta
' acestui
IV. BISERICA DE LEMN DE LA
C Ă LUG Ă RENI-VLAŞCA.
Pierdută printre salcâmii cari au crescut
printre mormintele neîngrijite ale satului, .
biserica de lemn din Călugăreni n u mai
păstrează decât naosul şi altarul, acoperite
prin îngrijirea preotului paroh.
Bolţile, lucrate din scânduri supţiri, meş-­
teşugit îmbinate, atârnă deasupra resturilor
de tâmplă, cătând spre pardoselile de '
cărămidă.
Din câte elemente au mai rămas astazl
în biserică, se poate j udeca nivelul de artă
modestă, ţărănească, ale începutului . seco- ·
lu'lui al' XIX-lea.
Uşile împărăteşti, simple de tot, î nfăţi­
şează, în două panouri, pe cele două canate, .
scena Bunei-Vestiri, î n care aureolele
Arhanghelului Gavriil şi Sf. Fecioare sânt ·
lucrate după moda i ntrodusi în aceasta
vreme la icoanele de metal.
Cadrul panourilor este împodobit cu .
linii frânte între care, in trei locuri, urmărind
ornamentul spiral, apare u n lujer vegetaL
Problema panourilor superioare a fost
resolvată de meşter prin inlocuirea lor cu
o îmbinatie de ostrete care se taie între '
ele în for� ă de rom b uri (Fig. 25).
De-asupra icoanelor împărăteşti, prăpă­
dite de vreme, o frisă cu apostolii, între­
cari, lucru rar în alte părţi, apare şi Maica
Domnului. Explicaţia cred că este a ceasta ::
meşterul zugrav s'a lăsat influenţat de
scena Judecăţii din urmă, care va fi fost
în pridvorul bisericii şi în care Maica·.
Domnului apare de o parte, iar Sf. Ioan,
Botezătoru l de cealaltă parte (Fig. 26, .
I
27, 28).
Braţele crucii, pe care se află scena
-
. R ăstignirii, şânt rotunjite, ca şi cele doua
icoane : a Maicii Domnului si a Sf. Ioan
cel Jal nic, după modelul cr � cilor inalte
care stau în dosul preastolului (Fig. 29) . .
, dintre icoanele împărătesti o alcătuiesc
Omamenta ţ;a dintre frisa de care vorbim
si '
I V. BrătuJescu, Biserici din Va lea Teleajenului, Buletl11uE
Com. Mon. Istorice, 1 Y38, pp. 1 73, 1 74, fig 1 2, 1 3, 1 4.
inp.org.ro
 t:o
�
C)
c
?l BISERICA DIN STOENEŞTI-DRUGĂN EŞTI. ILFOV.
?;
c
"
\.....
;;,
,.,.

'T1
'"
'"
f'

I i I
�
'"
....
?

-..- -' u'

t;,rlUf#AIl ,Ot 7.41""

k'

lI
4!!
-----,------JL ,,�
--

!: !� !
T .. -
1
fik ! ! lQ ��
'"I,,{.,.. tI:I
Ui

�
� ii
')1'
:'
-<r M

.
ţ
inp.org.ro

"
; :;o
f
__

I � 5
I
L 1 T

1
I �
"',
1
1
I
-L
",
,�
....
1° t:J
M
()
\ti I Md-
i{
I 'o'"
I
' II I naM .4V.''''''rJ. � ;t>.
-t-r'
I
s::
1 '"O

� - - - - - - -- - - - - - - - --'1..22- - - - -
_L_

/ J."".."... .,.,.,.'''�e''....,..''c' . 4�
t- - - �t-'r- - - f-- - - - - - - - -;- - - - - t's s/<- - - - - - - - - - -
__ - -_ _ _
L- C U �. "",., eu . r,

--�
/
�
1<' ..."
o

\.
'
-"",,-
�"#. -

" ,r -� "'-� - - ;t- -

1
1

[DDDDD DDDDDD� D O g I 1

�
- 1- - - - - - - 1
1
- - - - - - - - -/J�r
1

� �] :l
::::== 1 1
1 1
,,( t.
:;;.. �
,

�l mi
1

�' -
uJ
o
.,
1
1
I
1

'�
1
'1 1
1
:t
-=••= .. ,..,.J.'l!?!S.== =-=- ,AJ-- - J_
Fig. 23. - Releveul şi fatada laterală. Fig. 24. - SeCţiune longitudina lă, planul i n veli l'Orii, sec ţiune orisontală.
w

tJ.>
1 14 BULETI�UL C mn S IU N I I :\WNWIE N T E L O R ISTOmCE

crestaturile în lemn pe ban dele înguste lae " , "Sf. Grigorie Teologul" şi "Sf. Visarion "
şi zugravirea u nui mănunchiu de ramuri de l a V ărăştii�de-Jos din comuna Dascălu�
î ncărcate de fru n ze şi flori de pe porţiu� Creaţa, judeţul Ilfov.
n ile late ale frisei (Fig. 30). Forma de trefla, cu intrarea rotunjită î n
O cruce de cimitir cu crestături şi scul pturi afară, c u pridvor deschis, spriji nit p e opt
liniare arată meşteşugul răspândit în aceste coloane de lemn, aşezate doua câte două,
părţi de câm p, în care odinioara lemnul î n cele patru colţuri pentru a sprijini
abunda. (Fig. 3 1 ).
O serie de cruci de piatră de cimitir

domeniul acesta (Fig. 32, 33).

a mintesc ornamentatia secolului trecut î n

fjg. 26. - B iserica veche d i n Călugăreni, Vlaşca.

Tămpla Icoanele Apostolilor.

arcurile ce susţin acoperişul scund, dove­

deşte pe de o parte gustul ctitorului, iar,
pe de alta, priceperea meşterului care a
executat lucrarea (Fig. 34).

fig. 27. - R iserica veche din Călugăreni , Vlaşca.

I coanele Apostolilor ·din tărnpla bisericii .

Pisania amintitoare a boierilor PăIădeşti

este săpată în relief, în placa de piatră
care formează partea superioara a cadrului
uşii. Laturea inferioară este scobită în cinci

Fig. 25. - B iserica veche din Călugăreni, V laşca.

Uşile impărăteşti.

V. BISERI C A DIN VA R A ŞTII DE

JOS-ILFOV.
fig. 28. - Biserica veche d i n Călugăreni, V l aşca.
Pe lângă bisericuţile modeste ale satelor Icoane le di n tărn plă ale A postolilor.
n evoiaşe, s'au inălţat biserici de zid, in�
căpătoare, împodobite cu obiecte de arta lobi, dând forma unei 'a colaJe larg des­
acolo u n de i nima darnică a vre�unui boier chisă, care i ş i sprijina capetele pe cei doi
a vroit să-şi lege n umele de o ctitorie uşori de piatra, urât văruiţi şi a căror
bisericească. singură împodobire este marge nea rotun�
Este ca sul bisericii cu mai multe hra muri : jita in relief, insoţita de un şanţ şi de o
" Adormirea Maicii Dom n ului " , "Sf. Nico- linie supţire, tot î n relief.

inp.org.ro
 BISERICI DE CÂ M P 115

Fig . 29. - Biserica veche d i n Căl ugăreni. V laşca.

Crucea d i n tâmplă

Fig. 30. - Bisetica din Călugăreni. Vlaşca. Decoraţia frisei de de-asupra

uşi lor im părăt eşt i .

inp.org.ro
1 16 B -LETlKUL CmIISICNII ?IONmlE NTELOH ISTOH[CE

Cu mlCl deosebiri de lectură, cuprinsul aceiaşi înălţime, este îmbrăcat în costumul

pisaniei este următorul : "T ntru slava unuia
I naţional al locului : cămaşă lungă cu mâ­
în Troiţă proslăvit Dumnezeu rădicatu/s'au neci largi, avâ n d flori pe poale şi pe mâneci
din temelie acest sfânt si dumnezeesc lăcas iar pe de-asupra o vestă înflorită. Carac­
de dumnealui biv V �l Stolnic Grigori� terul rural al costumului este accentuat
Paladie i de jupâneasa dumnealui, M aria de mănunchiul de flori pe care/l ţin e
stolniceasa Paladina, i coconii dumnealoru
întru pomenirea dumnealor şi a tot nea­
mul dumnealor, înfrumuseţându-o cu toată
cheltuiala dumnealor, precum se vede, orân/
duind a să prăznui hramul Sfintei Ad or/
miri a Preacuratei Fecioarei Mariei, Maicii
lui Dumnezeu, i a sfântului ierarh Nicolae
i a sfântului Grigorie Bogoslovul i a sfântului
Visario n ; întru întâia Dom nie a Mării prea�

fig. 32. - Cruce d e mormânt.

Cimitirul bisericii d e la Câlugâreni.

fiecare copil în mână. Lângă Grigorie Pa/

l ade, se află fiica sa Sevasti, care se pare a fi
cea mai mare între copiii rămaşi, j udecând
după înălţime, criteriu folosit, de altfel, de
toţi zugra vii bisericilor noastre (Fig. 36).

Fig 3 1 . - Cruce de lemn de la biserica d i n Câlugâren;.

î nălţatului nostru Domn 10 Ioan Gheorghie

Caragea Voevod [cu] blagoslovenia preos/
fintitului chiriu chir N ectarie. Săvărsindu-să
la � nii de la Zidirea Lumii 7325, i� r de la
Naşterea lui Hristos 1 8 1 7, A vgust. Logofăt
Ioan ispravn ic " . (Fig. 35).
Ctitorii ,' " Grigorie Palade b iv Vel Stoln ic "
şi " Maria Paladina Stolniceasa " sânt zu­ 1

grăviţi î n costumele tim pului de o parte fig. 33. - Cruce de mormânt.

şi de alta a uşii de întrare alături de cei Cimitirul biserici i de l a Câlugâre n i .

şapte copii, bine grupaţi de zugrav. Patru

sânt de partea tatălui, trei de partea mamei. Urmeaza Maria ( ?) , m icuţă, Elena, ceva
De fiecare parte unul din copii, cam de mai mare, î mbrăcată în costum naţional,
Gheorghe, copil.
I V. Brâtulescu ş i Remus I lie, Mănăstiri şi Biserici din
Lângă Stolniceasa Maria este zugră vită
iudeţul llfov. Bucureşti, 1 935, p. 39. Tarsiţa, părân d a ' fi cea de-a treia între

inp.org.ro
 B ISERICI DE C A M P 117

-coriii Stolnicului, Zoiţa, în costum naţional, frise sculptate, este format din icoanele
A lexandru (Fig. 37). A postolilor aşezate în medalion.
Rochiile Stolnicesei si ale celor două Registrul al treilea, mai lat decât al
fete mai mari sânt bogate, grde, cu gulere doilea şi decât cel de de-asupra, cuprinde
late, împodobite cu dantelării, iar veşmin­ _ un panou central, scobit în formă de
tele de de-asupra tot aşa de bogate ; în semicerc, având în mijlocul arcului o com­
· atârnarea lor pe spate iau înfăţişarea unor poisţie din care se desprinde un număr
_ şaluri veneţiene. de raze.
Marele Stol nic Palade mai are o fiică, Panoul este flancat de câte două icoane.
măritată cu Grigorie, biv VeI Stolnic şi el Pltimul registru cuprinde o serie de
· ca şi socrul său. Ea este deci copilul cel medOi1'io;:,ne de formă ovală cu rama In
d'intăiu al lui Palade. Veşmântul de de-a­
supra, de coloare deschisă, are multă
- asămănare cu acela al mamei sale în ce
priveşte croiala şi împodobirile gulerului,
· dar se deosebeşte printr'o bandă foarte
lată, care ii împodobeşte margenea.
Ca şi mama sa, această fiică mai mare ,
cu numele " Zmaranda " , poartă o păIăriuţă
· cu u n penaj frumos către frunte şi pan­
dantivi în urechi (Fig. 38).
Grigorie Toplicean u biv Vei Sta/nic, gine­
rele lui Grigorie Palade, este îmbrăcat
după moda timpului, foarte asămă nător
cu socru-său : anteriu deschis cu guler
-Înalt, încins, iar pe de-asupra giubea de
coloare închisă, cu guler răsfrân t, de co ­
. Ioare deschisă (Fig. 39).
Tâmpla este de lemn şi presintă o formă
-interesantă, urmând linia arhitecturală a
bisericii. Ea este alcătuită din trei părţi :
" Cea din mij loc, u n ieşind din formă rotundă.,
cuprinde uşile împărăteşti, icoanele îm­
părăteşti şi scenele centrale ale celorlalte
· trei registre superioare, de-asupra cărora
se înalţă crucea Răstignirii însoţită de cele
· două icoane : a Maicii Domnului si a Sf
Ioan cel Jalnic, ambele susţinute de doi' Fig. 34. - Biserica V ărăşti i - de-Jos I Dască! u-Creaţa), I lfov.
· dragoni.
Cele două părţi laterale cuprind uşile relief, ca şi la alte medalioane din celelalte
îngereşti şi două registre : al treilea lipsind registre.
pentru faptul că meşterul a căutat să ur­ El se mărgeneşte la dimensiunile por­
' mărească linia _arcului bolţilor altarului. ţiunii de mij loc, de şi a tât spaţiul, cât şi
Registrul de j os al tâmplei caută să fie arcui tura celui inferior i-ar permite in­
, în armonie cu arhitectura i nterioară a tinderea până ICi. zid. Meşterul s'a gân­
· bisericii, l ucru ce se observă din aceia că dit însă la evidenţierea parţii centrale,
m eşterul foloseşte pen tru susţin erea greu­ şi probabil că a socotit ca in acest fel
- taţii părţii superioare, ca şi pentru des­ credincioşii pot privi la pictura bolţilor alta­
parţirea uşilor şi a icoa nelor împărăteşti, rului prin cele două spaţii laterale (fig. 40).
· coloane împodobite cu caneluri şi cu ca­ Uşile laterale presintă pe cei doi arhan­
_ pite1e scluptate. gheli în icoane cen trale, margenite de colo­
Registrul al doilea, cuprins intre două nete şi încadrate de sculpturi lucrate il jour.

inp.org.ro
 i lS :BULETINUL C O.\H S I U T I I ),l O:\fW,I E l\ TELOn I S TOlU C E

1.

fig. 36. - Ctitorii bisericii Varăştii-de-Jos. d i n corn. Da�dl u-Cf( ata, I l fov.

inp.org.ro
 B IS E R ICI DE C Â M P I l')

Fi�. 37. - C ti torii bisericii Vărăştii- de-Jos, d i n com. DascăIu-Creaţa, Ilfov.

inp.org.ro
1 20 B LETl N UL C O l\IISI NIl MONUMEl\TELOR I S TORICE

Uşile î l11 parateşt;, in două ca nate, sân t punct ' care cade pe verticala e x terioară::
lucrate i n s t i l apusean greoiu ş i p r esin ti a uşilor, pentru ca după aceia să se întoarcă
opt panouri : registrul i n ferior cu patru spre i n te rior printr'o coadă care se înco�
p a n o ur i a vâ n d patru sfi n ţi , r egistr u l su� lăceşte în forma perfectă a u nu i m e l c .
perior cu s ce n a B u n e i - Vestiri, fla n ca tă de E s t e e v o l u ţi a curbei care aj u n ge spira l ă .
David şi Solomon. Fiecare personagiu este S pa ţii l e cuprinse între dragoni şi pila struL
î n cadrat i n tre două colon ete s c u l ptat e,
legate Între ele prin a rcur i simple.
Intre registre apare un ornament flo�
raI, a cărui formă ge n erală a m i n teşte
acolada, legată la m ij loc printr'un nod
cu prelu ngiri în formă de evantaliu.

F ig. 38. - Biserica Vărăştii-de-Jos, d i n corn. Dascălu­

Creaţa. Zmara nda, soţia lui Grigore Toplicea n u .

De�asupra registului superior, o bandă

mai îngustă, împodobită cu sculpturi
de forme geometrice, desparte zona
inferioară de cea superioară sculptată Fig. 39. - Grigore Topliceanu, ctitor a l bisericii Vărăştii - d e-Jos,
a J Our. d i n COrn. Dascălu-Creaţa, I l fov.

Şi aici moti v u l principal este linia curbă, central sânt întregite prin ornamente fl ora l e.
represi n tată prin doi dragoni cu capetele amintind orna mentul spiral de care a m
i ntoarse în afară, răzimate de pilastrul vorbit m a i sus.
care acopere cele două canate. Din gura Pilastrul scul ptat î n făţi şează o tulpină.
dragonilor atârnă o coardă de viţă cu şi, simbolic, poate pe însuşi I sus, al cărui
un ciorchine de strugure. Corpurile dra� chip, in meda l i o n , apare în vârf.
gonilor se arcuiesc în a fară până la u n A lături de scena Bunei�Vestiri, aproape

inp.org.ro
 BI5ERI CI DE CÂMP 121

Fig, 40. - Tâmpla biseri c i i Vârăştii- de-Jos, d i n c orn, Dască1u-C reaţa, I lfov.

Bul. Corn. Mon. Ist. - F a sc. 101, 1940. 4

inp.org.ro
 w

�
u

o
[-<
C/l
......

o::
o
.....<
w
[-<
z
::J
__o

inp.org.ro
::::J
Z
o
�

Z
......

::::J
......
C/l
......
.....
�.
o
u
.....<

z
�
"'-1
.....<
::J
ca

N
N Fig. 4 1 . - B i serica Viirăştii- de-Jos, d i n com. Dascălu-Creaţa,
,..... Fig. 42. - Biserica V ărăşti i-de-Jos, d i n corn.
I l fov. Uşile impărăteşti . Dpscălu-Creaţa, I lfov.
 tJ:j
Ui
[T1
inp.org.ro

/O
......

O
tj
trl
n
:t;..
:;::
"'O

. ,'l·

Fig 43. Biserica Viiră�tii - de-Jos, d i n corn Dascălu- Creaţa,

Ilfov. Medalion şi crnament de tâmplă. Fig. 44. - Biserica V ârâştii-de- Jos, din corn. Dască l u- Creaţa, I l fov. Cruce de tâ m plâ.
.....

t.o
W
 BULETINUL C O MISIUNII MONUMENTELOR I S TORICE

nelipsită pe uşile imparateşti şi de c u� cruce. D edesuptul fie:ărui medalion se

vintele evanghelice : " E u sân t uşa : de va întâlneşte un ornament sculptat în form ă
i n tra cineva prin mine, viu va fi" , sau " Eu d e cerc, i n care s e î nscrie u n alt orname n t,
sânt t ulpina, voi mIădiţile" . Explicaţia de d in linii curbe î mpletite. Privit de l a
mai sus pare î ndreptăţită. (Fig. 4 1 ). o lrecare depărtare, motivul acesta a minteşte
Icon ostasul mic, spre deosebire de ico� sonele sau floarea soarelui (fig. 42).
nostasul mare, tâm pla, sau retrapodul, pe Elemente de artă din sec. al X VI I 1 lea.
Din pisanie n u resultă că biserica Stol�
n icului Grigorie Palade s'a ridicat în locul
alteia nHi vechi ; totuşi, cercetând mai
amănu nţit, află m u n nu măr de obiecte
care, după toate aparenţele, sân t de l a
j umătatea secolului a l XVIIl�lea. S'ar putea
ca aceste obiecte să fie aduse de la o

Fig. 46 . - Isus l ronând.

B iserica Vărăşti i -de-Jos, d i n corn. Dascâl u - C reaţa, Ilfov.

altă biserică ; u n fragment de tâmplă, c u

Fig. 45. - B iserica Vărăşt i i -de-Jos, din corn. Dască l u -
C reaţa, I lfov. Analogu l .
care stau i coanele prăznicare, este sculptat
.il jour in acelaşi stil al tâm pIei şi al uşilor
î mpărăteşti : cu orn amen te florale. In mij�
locul fiecărui panou sculptat, un medalion
de formă ovală infătisează u n sfânt zu�
grăvit. Rama medalio��lui este împodobită
c u patru ornamente i n formă de evan taliu,
.a şezate una In faţa celeilalte, în formă de
u n medalion , cu ramă i n relief şi înfăţişân d
p e proorocul Avacum, arată epoca (Fig. 43).
Î n afară de aceasta, o cruce de tâmplă,
î m podobită cu bumbi în relief, având
margenile sculptate HOl-al , iar braţele şi
partea superioară cu frun ze de stejar, a�
minteşte epoca lui Brâncoveanu şi a Ma�
vrocorda ţilor (Fig. 44).
D a că mai adăogim ana logul, de formă
hexagonală, fiecare lature a hexagonului pre�
sintând un panou, despărţită in două zone
prin tr'u n brâu de romburi de coloare
deschisă, alternând cu romburile de coloare

inp.org.ro
 B ISERICI m: CÂMP 1 25

i nchisă, de o parte şi de alta a cărui brâu de Matei Basarab şi Doamna sa Elina ,

a pare câte un măn unchiu de flori, atunci
dovada este facută. Asemenea mobile încep
a se lucra , după moda orien tală, către
sfârşitul Domniei lui Nicolae Mavrocordat
ispravnic fiin d A lbu Clucerul, iar, după
moartea sa, tatăl său, Mitrea Pitarul
(Fig. 49), de u nde şi n umele satului vecin,
Podul Pitarului.
Tradiţia, in aceste locuri, lămureşte câ
Lacul Tatarului este lacul în care viteazul
Voevod a biruit pe Vasile Lupu, care
venise cu aj utorul Tătarilor (sic) să-I scoată
din Domnie. A proape de lac se înalţă
falnic, până în zilele noastre, stejarul supt
care s'a ospătat Matei Basarab după
l uptă 2. Traditii asupra copacilor bătrân i
c a loc d e odihnă şi de ospăţ pen tru vi teji
şi haiduci se întâl nesc des i n cân tecele
bă trânesti.
U n s'tejar bătrân din lunea satului yră­
diştea, lângă foasta casă a Grădiştenilor,
aminteşte locul u n de s'a ospătat Mihai
Viteazul, după l upta de la Călugăreni.

Fig. 4 7 . '- B iserica V a răst i i- de-Jos, d i n corn. Dascalu­

Creata, I lfov.

si i n vremea fiului si urmasului

' său Con­
�ta ntin Mavrocordat' (Fig. 45). 1

Două icoane aflate · la biserica cea n ouă

din cătunul apropiat, de factură grecească,
i n făţişând pe I sus şi pe Maica Domn ului,
.amândoi tronând î n tre A postoli şi prooroci,
vor p utea arăta provenienţa obiectelor
-descrise mai sus, dacă n u cumva Stoln icul
Grigorie Palade a dărâmat vechea bisericâ
de la V ărăsti si a făcut alta, fără a mai
.a minti de iucr�l acesta (Fig. 46, 47).
VI. MANASTIREA PLĂTĂR ESTI.
Biserica Mănăstirii PIătăreşti (fig. 48) a
fost ridicată, cum spune pisania i n 1 646, 1,

Fig. 4 8 . - B iserica d i n PIătăreşti-llfov. Vedere.

1 Victor Brătulescu, Mănăstirea Zamfira, Buletin u l Comi ­
.siunii Monumente/or Istorice, ai: u l X X X I \ .
1 N . I orga, L1Sc ripţii, I I , p. 6 , . Cu b u n ă vrea rea l u i Scriitorul pietrei este popa Gheorghe,
Dumo e 1 e u ridicat-au acastă sfantă şi dumnezeiască măoiis­ acela care, i n 1 648, va săpa piatra de la
-ti re deo t emelie pre - l u rni n a t u l D o m n u Ion M a l e i u Basaraba
V o e v o d ş i D oa m n a lui Elina. intru l a u d a sfăotului s l ă v i t şi Tegoeşti, din apropiere, ctitorie a Doamnei
mare măcenic Mercurie, ca � ă f e p o m e a u i i n t r u veacie Elina, soţia lui Matei Basarab 3.
de vea c u , la răpaosulu suflete lor, intru 0 1 , h n a derepţiloru,
l I esfărşită. Ispravnic au fost P a n A lbul Cl uc[eriu]. D u p [ ă ] ! V . B ră t u l e s c u şi Re rnus Ilie, M ăn ăsliri şi b iserici dill
moartea l 11 i fost - a u tatăl l U i , Pan M itrea Pit[a r iuJ , i g umen j u d. Il/O II . Bucur<şti 1 935, p . 1 6.
Vasile eg[uJrn[eo ] . m [es'Ha A p [ r i l i e] 3, vleat 7 1 54 ( 1 646). 3 V i r g Drăghiceanu, Comunicări, in BIlI. Cam. M 0/1.
Pisal pop Gheorghe. " Ist. , V I I I , p . 47.

inp.org.ro
' 26 1 3 L L E T l ::\ C L C m l I S I C ;\ J I :\I O::\mI ENTELOR ISTORICE

'"T'I
OQ

.,. ",
!O

OJ
;;;"
"
�

n
'"
O-
"
"!l
"'.
�.
,.,
c:.

O'
::
'"O
;:;; "
'"
"
�.

inp.org.ro
 BISERICI DE CÂMP 1 27

Hramul bisericii este Sf. mucenic Mercu� paniţa Calia" (sic) .. între ei "Jupân Vulsan " ,
rie, a cărui viaţă şi mucenicie este zugravita (sic), copil.
in pronaosul bisericii, unde se întâlnesc Pe zidul de Nord : "Jupaniţa Stanca " ,
şi o parte din ctitori.
Pictura a fost spălată in anul 1 938.
Se poate constata ci, la o reparaţie de
prin secolul al XVlII�lea, care se deduce
altfel şi din inscripţiile, in parte grecC'şti,
ale scenelor, zugravul a în lătur a t pe ctitorii
principali, pe Ma tei-Voda şi pe Doamna
Elina, punând, în locul tabloului votiv, o
scena l iturgica.
Cred ca alegerea Sf. ostaş Mercurie ca
hram trebuie pusa în legatura cu tradiţia
despre luptele lui Matei Basarab în aceste
locuri.
Inscripţia mormântului din pronaos.
curăţită cu îngrijire şi cu . pi.eţat,e de p a �
_ �

rintele Pacuraru, fostul paroh il Eîseri61, "

are urmatorul cuprins :
" Aicea zace trupul celui de buna rudă
şi prea infrumuseţat şi întru toata mândri-a ,?­
rasfătat si de multă lume si de oameni '
privit a 'robului l ui Dumnez�u pan Albu
' lucer, sna Mitrei pit[ar].
C 1

Pristavitu�s'au in ani,i 7 1 53, luna Lui

,Maiu 20 dne (zile)" (Fig. 50).
Se constată de aici două lucruri : ca
Albu a m urit în 1 645, deci cu un an
inainte de a se termina biserica, şi că, la
acea dată, biserica al cării ispravnic fusese
i ncepuse a se zidi.
Nu incape indoială că piatra de mormânt
,3 carii i nscripţie are atâtea acc�nte de
duioşie, este pusa de Mitrea Pitarul, tatal
lui Albu. Ctitorii zugrăviţi: " Igumen Vasilie"
pe zidul de Sud, cu inscripţia pe o filac­
teră : " Cu mila lui Dumnezeu şe (sic) cu
aj utoru I s ic) lui sfăntu (sic) Mercurie fă.'­
cut-a:nu aceasta via de in temelie să fiă 'J

de pomană titorelora (sic) se mia ( sic) în

zilele prea bunului se lumina tului Domnu
Matei Basarabă Voevoda : Dece (sic) mă
rogu fraţiloro (sic) se o l ucraţi se fiţi
fraţi cu me-ne (sic) pre pomană. Vleat
7 1 57 ( 1 649) " .
Prin urmare lucrul a durat câtiva ' ani
la această biserică.
Pe zidul de Vest, în stânga uşii : Jupan Fig. 50 Biserica d i n PIătăreşti, I l fov,
-

A lbu Clucer" şi " Mitrea Pitarul, tatăl său " , Piatra de mormânt a l u i Albu Clucer, fiul Pitarului Mitrea .
(Fig. 5 1 ) , alături d e Sf. Grigorie Decapolitul,
iar, în dreapta uşii : " Jupan Barbulit " , "Ju� jupan Stancu " , un copil, fiul Stancăi, pro�
babil.
1 Fi ul. Lângă uşă, 111 faţa celor d'intaiu, de

inp.org.ro
1 28 nULETIKCL COMISI NIl MONUMENTELOR ISTOHICE

Fig. 5 \ . - Biseri ca d i n PIătăreşti, Ilfov. Egu menul Va�ilie Albu Cl ucer şi M i trea Pitarul, i�pravnic i .

fig. 52. - Biserica d i n P1ătăreşti, I lfov. Familia ispravnicilor.

inp.org.ro
 B ISERICI DE C Â M P 1 29

de mai sus apare Sf. Govdelas (sic), co­ Panoul este mărgenit de un arc decorat
respunzând Sf. Grigorie Deca politul din cu un ornament vegetal din cele mai
partea cealaltă a uşii (Fig. 52). frumoase. De o pa rte şi de alta a acestei
La o reparaţie, ce va fi fost făcută în scene centrale, apar scene de martirisare
secolul trecut, pridvorul a fost inchis prin ale sfântului mucen ic Merc urie. Cele din
geamlâcuri fara prea mult gust, iar înfă­ stânga î n făţişează c hinuri l e Sfântului Mer�
ţ işare,l exterioara a suferit prin tencuielile cUl ie, cele din drea pta, aducerea i n faţa
care au schimbat efectul coloritului cără� Impăratului şi dec a pitarea :,fântului.
In registrele superioare găsim
scene din vietile altor sfinti, ca
si din viata Îr.·săsi a lui Isus.' De�
�supra pa'n oului 'cu Sf. Mercurie,
şi pentru a da intrebuinţa re spa�
ţiului mic, zugravul a aşezat
bustul unui arhanghel, foarte
Fig. 53 . B iserica d i n PIăt�reşti, I lfov. Cadrul uşii.
-
probabi l al lui Mihail . Se re�
marcă uciderea în temniţă a Sfântului
m lzll a parente, ca şi rostul celor do�ă Dimitrie şi decapitarea Sf. Nestor, uce nicul
rânduri de p:1nOUl i, care fac podoaba celui de mai sus (Fig. 54).
exterioară a bisericii de la PIă tăresti. I n coltul sud- vestic, în continuarea re­
Cadrul de piatră al uşii de la 'întrare, gistrului 'martiriului Sf. Mercurie, apar Sf.
tăiat în acoladă şi împodobit cu rosete Pafnlltie ŞI Sf. fgnatie, pe care î l sfâşie:
şi linii drepte, în relief tăiate în unghiuri doi lei.

Fig. 54. - Hiserica d i n P1ătăreşti, Jllov. Martlflsarea Slantulul Mercune.

drepte, a mintesc puternica tradiţie, şi în Dedesuptul acestor scene, in registrul

acest domeniu, a epocii lui Matei Basarab
(Fig. 53).
Pictura. Biserica a fost închinată Sf.
mucenic Mercurie, a cărui figură de ostaş,
ţinând sabia în mână şi stând pe scaun ,
este aşezată î n mij locul unui panou de-a­
supra pISamC1.
Bul. Corn. Mon. lst. - Fasc. 101, 1940.
de j os, în acelaşi colţ şi toţi binecu vântând.
sânt zugrăviţi următorii sfinţi : Sf. Ioan
Botezătorul, Sf. Antonie cel Mare, Sf. Ef�
timie şi încă unul, a l cărui nume este
şters (Fig. 55).
Se disting mai bine câteva scene din
cele două registre de pe panoul nard-
5

inp.org.ro
1 30 BULETINUL C O M I S I UNII M ONu:\IENTE L O n I S TORICE

Fig 55. B iserica d i n PIătăreşti, Ilfov. Picturi IDurale.

inp.org.ro
 B1S ERIC[ DE CAMP 131

FIg. 56. - Biserica d i n PIătăreşt i , I lfov Picturi m urale.

fig. 57. - B iserica d i n PIătăreşti, I l fov. Picturi murale.

inp.org.ro
1 34 I3 L E Tl JUL COMISI NIl MO UMENTELOR I S TO R I C E

Fig. 2 . Fig. 3 .

fig. 4 . Fig. 5.

inp.org.ro
CEL D I N U R M A M A NUSCRIPT DE DATINA A RTISTICĂ îN M U N TE N IA 1 35

r= -

Fig 6. Fig. 7.

Fig. 8 . Fig. 9.

inp.org.ro
136 B U L E T r ). T L CG:lI I S I U" I I i\fO:\"UIE :\"TELOR I S TORICE

-- � -�
-_ .

Fig. 10. Fig. 1 1 .

Fig 12. Fig. 1 3.

inp.org.ro
 C E L D I N U R M Ă M ANUSC R I P T DE DA T I NA A R TISTiCA ÎN M U NT E N I A
Şi cu topuzul . cel puternicu
Şi n eplecată spre j urământu
Si scrisă cu bun asezământu
De Gheorghe obşt�jtel arhimandritu
Şi cu frica morţii îngrădi tu. "
Foaia a treia are acelasi caracter solemn.
Pe dânsa se infătisează' crucea a vând în
jur majuscule ma'rf şi roşii îm podobite,
iar, dedesupt, un peisagiu răsăritean, cu
palmieri şi chiparoşi, se uneşte cu copacii
şi florile locurilor noastre, prin care zboară
păsările cunoscute meşterului, pe când, mai
j os, o cetate cu caracter oriental fantastic
îsi desiră casele.
, De ' aici înainte urmează, cu titluri gre­
ceşti întăiu, u n şir de rugăciuni. Obiceiul
v ersurilor se păstrează, şi astfel ceti m :
" Deci acum blagosloviţi, o, părinţilor
sfillţi,
Şi mai curând să le cetiţi. "
Sau, aIUrea :
,, 0, smerită chinovie, ceia ce doreşti
De azbuchi călugăreşti,
Vino acum să te mai răcoreşti,
Părăsin d şi drumul din Bucureşti,
Că iată ţi le-am scris întregi rumâneşti,
Cu puţine greceşti şi slaveneşti,
Chiiar dupa fire creştineşti.
Deci mai intăiu să te sârgueşti,
imic împrotivă să grăeşti,
Ci viaţă bună să-ţi agoniseşti.
Şi i ntru Domnul să te spăseşti.
De-odată în mijlocul acestei literaturi
bisericeşti, care poate fi interesantă numai
în ce priveşte limba, . se amestecă aceste
rdnduri de istorie : "Istorie dupi vremi
trecute " .
" Deci, întru a n u l 1 78 1 , Septemvrie în­
tâi, am întrat la Cernica cu înv oire să
facem obştejitie, iar, întru a nul 1 785, Mar­
tie întâi, am trimis la cathedra stăpâ­
nească diiata cea mică inpreună cu a ltă
filadă mai deos,�bi, pentru c:t mă bolnă­
visem şi atur.ci foarte greu, care mărturii
sânt amândoaoă pecetluite de proi n Mi­
tropolitul fericitul Grigorie şi se află tre­
cute la condică.
" Isprăvirea cea după zile bune de la
anul-, s'au prefăcut acaste, cu toată ispră­
virea, a vănd şi n işte porunci date printru
cu mpăna dreptăţii, îndreptat în zilele prea'
Bu/. Com. MOIl. Ist. - Fase. 1 0 1 , 1940.
1 37
înălţatulu i Domn, al Cernicăi mare ctitor,
şi a toată Ungrovlahia prea-putearnic
ighemon, Mitropolit fiind eparhiei cel prea­
milostiv al nostru luminătoriu stăpân chi ·
riu chir-o
" Păna aici iată bine s'au înţeles cuprin­
derea, trebuind a ştî şi deprinderea , z i ­
când : Doamne mai uşurează- mi aprinderea" .
Urmează, în romăneşte ş i greceşte, cu
titlul, de sigur neinteligibil, " Vlah Maer
Condoidi " , tot felul de rugăciuni şi alt
materia! de folos pentru sufletul mona­
hilor, tot într'un frumos chenar, care se
, '1'
L--
_ ___________ ��_ __
Fig. 1 4 .
repetă pe mai multe pagini, pentru a fi
apoi în locuit cu altul.
Ceia ce este foarte interesant, şi am
cău tat să reproducem aici, este presin tarea
chipului sfinţilor, precum şi a u nor scene,
a unor elemente de natură, cum sânt
corăbiile, a cutării bisericuţi, intru toate
după datina de la Iloi, in pătratul ma­
j usculelor orna te. Foarte multe la inceput,
ele se răresc pe urmă din ce în ce, aşa
incât şi celălalr material călugăresc este
să mănat mai rar cu aceste mici tablouri
de rafinată artă de miniaturist 1 .
Un alt titlu, înconj urat într'un cadru
1 Cl işeul mărit l a d u b l u n u Iasă a se recunoaşte f i i nţa>
l ucrului.
6
inp.org.ro
1 38 B u L E T l l\ [ L C mU S l UN I I i\ I O l\ t. · :-' l E . · T ELOH 1 TORICE

F i g 15. Fig 16

..

Fig. 1 7 . Fig. 1 8.

inp.org.ro
CEL DIN U R M A M A NUSCRIPT DE D A T I N A A R T I S T I C A M U N T E N I !\ 139

fig 1 9. F ig. 20.

Fig. 2 1 . Fig. 22.

inp.org.ro
1 42 BULETINUL COMIS l U N I I
Alexandru-Vodă (care era în primul rând
Nicolae), ci, cum s'a spus, al gravorului 1.
De altfel în documentul pe la 1 7 1 4 se
vorbeşte de doi Domni îngropaţi, Băsărabă
si Nicolae Alexandru , dar acesta nu zace
la Argeş.
Pomenirea la slujbă a lui l\adu, ar do­
vedi cel mult că si , Radu e între acesti ctitori.
,
Am îndoieli şi asupra cetirii inscripţiei
lui Voislav, fiu al lui Nicolae Alexandru
(v. pp. 95-6 ; ar fi , după autor, " al patrulea"),
cu atât mai mult, cu cât d . Drăghiceanu
aluneca spre A l!.I.WJ' f P l!. în locul cu totul neo­
bişnuitului Aii ... , şi ieşia astfel o Voislavă
(Cu rtea-de- Arg e ş).
S ' a uitat cu totul piatra de mormânt, azi
la Museu, care e de sigur a lui Băsărabă
(v. Curtea.,.de- A rgeş, no. 53 ; aceasta, şi cu
n-le 40-42, erau pe mormântul lui). In ce
priveşte pe Nan U doba, de pe inel, din
care d. Drăghiceanu (v. no. 48) făcuse
întăiu un Ladislau de Dobâca, DU stiu dacă
trebuie să se vadă în aceste h��re men­
tiunea unui boier cu ambele nume total
�eobişnuite , nepomenite în documente nici
ca familie si care totusi să fi fost vrednic
de a fi în�ormântat î� rândul Domnilor.
La inscripţiiJe Brătienilor e de observat
că, dacă moarta din 1 845 e, cum se afirmă,
mama lui Ioan Brătianu (care e de fapt
Tigveanca Anastasia), atunci, acesta fiind
născut la 1 82 1 , ar urma ca mama să fi
avut la naşterea lui patru ani... (pp. 99- 1 00).
Se trece la S ânicoară. A ici se vede în
turnul înalt, nu o imitaţie după bisericile­
cetăţi din Ardeal ( ca, de altfel, la Jitianu),
ci- o clădire tărzie, care "a putut fi loc de
observaţie asupra oraşului (sic.) sau poate
num ai clopotniţă" , ba poate " niciodată ter­
minat" (p. 1 05). Părerea "bulgarisantă" a
lui Tafrali, la care se raliază autorul , nu
poate avea niciun sprijin istoric. Conside­
raţiile asupra " Doamnei M arghita " (numele
e al sotiei lui Simion Movilă, care si-a
înmorm'ântat fiul, Mihăilaş, aici , în M�n­
tenia, la Dealu) sânt confuse (pp. 1 07-8).
N u " toti' istoricii nostri " au crezut că bi­
serica a fost catolică : eu, în orice cas, nu.
Biserica A dormirii, din Olari, nu e fireste
, , multe ilustratii,
1 Nu a m o c a rle . Tsto r ·a poporulu i romănesc.
volume " .
inp.org.ro
MONUMENTELOR ISTORICE
de la 1 300, dar numele " monahiei Salomia"
(p. 1 1 5) nu poate fi inventat şi refacerea
supt Brâncoveanu poate fi pe o basă mult
mai veche, cum o arată întreagă înfăţişarea
(v. pp. 46-7).
Trecând la Biserica Episcopală, nu înţeleg,.
pe lângă călătoria, imposibilă, a lui Neagoe
la Constantinopol, ce poate fi "Nialsia " , de
unde ar fi venit " meşt erul M anoleH (p.
1 21 ), al cărui " armenism " nu e prin nimic
probat, cum nici caracterul de simplu " de­
corator " ce i se atribuie aiei : d. Grigore
Ionescu vede chiar doi mesteri, cel arme­
nesc " (semnalat, arbitrar în�ă de supt Mir­
cea ; pp. 1 30-7) şi cel sârbesc (ibM). Dar
cu dreptate se critică aspru schimonosirea
contemporană.
S e reproduc inscripţiile mormintelor, în­
cepând cu cele barbar stilisate, fără a se
întreba Comisiunea Monumentelor Istorice,
ale regelui Carol şi reginei Elisabeta (p.
1 45), a regelui Ferdinand . Numele de că-o
lugărie al Doamnei lui Neagoe e Platonida,.
nu " Platonila" (p. 1 46). Trebuia să se
arăte unde se află lectma originalelor sla­
vone si , de la cine s'a luat traducerea în
român este, care nu e buna.
,
Urmează biserica, atribuită lui Petru Cer�
cel, din Botosari (odios refăcută) , �finţii
Voevozi, din Fiămânzeşti, cu frumoase- prc­
porţii (secolul al XVII-lea) , a A rhanghelilor
( 1 7 1 7), a A dormirii, cin Drujeşti (secolul
al XVIII-lea).
In vecinătate, frumoasa biserică din Valea
Danului,' unde era .0 clădire anterioară
ctitoriei de pe la 1 800 a episcopului Iosif,.
turnul fiind şi el de " biserică-cetate " ca la
Sân-Nicoară. ApOi cetate ii Poienarilor, bi­
ser ica din Corbeni ( 1 743), cea de la Buc­
săneşti ( 1 747), Cin GăIăşeşti ( 1 75 1 ) , de la
Robaia (secolul al XVIII-lea).
Ideia că acea veche cetate de la Poie­
nari e construită de străini, în legătură cu
. cor tele Conrad" (p. 1 77) e o mai veche
ilusie. Bibliografia e insuficientă.
In resumat d. Grigore Ionescu ni dă
descripţii tehnice preţioase, planuri nouă
si
, care reiese slab.
in 2
Pentru istorie, alţii îi au grija. A trebuit­
s'o arătăm meritosului autor.
 J) CRONICĂ
DE N. IORGA.
-- 0--

Î n Artă şi tehnică grafică, Mart-Iunie 1 940,
-do Onisifor Ghibu p resintă frumoase picturi bi­
sericeşti a l e lui Picu Pătru ţ din Săliştea S ibii lu i ,
călugăr a poi l a Cheia din Vâlcea (n. 1 8 ! 8).
O notă asupra cunoscutei Rouman anthology
a lui Henry Stanley d i n 1 856, de d. Ion Pillat.
De mare im porţanţă e semnalarea şi reprodu ­
cerea, d e d. Aurel Filimon, a următoarelor vechi
ţ esături artistice : 1 . Perdeaua de la S l atina, eare,
fii n d de la Alexandru Lă puşn eanu, n u poate fi
decât de pe la 1 560 (iar nu 1 492) ; d . Fil imon a fost
Ungariei la s fârş i tu l secolului al X IV-le a, operă
a unui a rgintar Fra n c e sc o , fiu l lui Antonio din
Milano (Th e Hungarian Quarterly, V I, 1 , la pa­
gina 1 28) sânt intru toate asemenea cu argintă­
riile noastre din secolul al XVI-lea (v. mai alES
princesele îngenunchiate).
*
Se cunosc legăturile i n t r e a r t a noa stră şi cea
armeană. Ar fi i nt e resantă o comparaţi e h , h n i c ă
6 bisericilor romăneşti cu "catedrala lui Davi d "

inşe l a t de ştergerea c u vremea a zeci lor). 2. O d i n TUfis (v. Nord und Sild a l u i Paul Lln dau,
1 8 9 3 , p. 265, după Bernhard Stern, Vo m Kau­
"
-il doua perdea a colo, din 1 56 1 (le-am văzut şi
menţionat în Călători ile mele prin M o l do v a). 3.
E pitaful de la Neamţ al l u i Ştefan-cel-Mare. 4.
kasus zum Hindukusch).

Perdeaua de la Tismana a lui Se rba n Cantacu- *

,

zino, cu Doamna Maria, fiica şi fiul. 5-6. Per­ In lzvoraşul, X XI , 3, v eder e a frumoasei bise­
delele brâncoveneşti de la Hurezi (identice cu rici m aramurăşene din Apşa-de-jos.
-cele de la Museul de Artă Religi oasă).
*

I n Istoria Ţerei Romanesci pentm clasa V ru­ In Jos. Cbmelar, Stan. Klima, Jar. Nd :ar, Pod­
.rala şi a 1 V-a urbana a l u i A. M . Michaelescu, karpatskd Rus, P r a g a 1 923, mai multe biserici
Ploeşti 1 894, p. 16, nota : "La satul Pietroşani de lemn maramurăsene ,
(pp. 99, 1 0 1 , 1 03 , 1 05,
dintre Bucureşti şi G iurgiu şi l a locul numit Gră­ 1 09, 1 1 1 , 1 1 3, 1 1 7, 1 1 9). Nu l i psesc scen e din
regi unea romănească a A pşelor. Case d e lemn,
diştea din comuna Orajna-de-jos d i n judeţul
Prahova " SI? află " cără m izi mari " d e legiuni. pp. 60- 1 , 63, 67, 7 1 . Mori, p . 65.
" Aici s'au găsit urmele unui lagăr roman , având Pret u t i nden i se vede că primul strat, pe ste
su prafaţa de 2 0 hectare şi zi durile făcu t e din ci­ care s'au aşternut Ru ş i i , a fost romănesc.
rămizi wele de a p r o a p e 1 5 chilogra m e u n a " . La Ca element istoric, şi cetatea Hustului ( n ume l e
pagina 27, n o ta 1 : "Urme din această năvălire în legătură cu sarea huscă) , p . 9 1 . A M uncac i u ll l i ,
"(a Tatarilor) se mai vă d şi astăzi i n sa tu l Co­ pp. 95, 97.
marnic din jud. Prahova, u n d e există un puţ Ca element etnografic, Huţulii cu cojoace , p p.
1 3 1 , 1 33, 1 35 (cE. pp. 1 37, 1 39).
Alte porturi, p. 1 4 1 Si urm.
părăsit, numit putul Tătaru lui".
*
In nomenclatură : V'olosi an c a , Făgăras, Ne-
, ,
FiQurile de pe sicriul de argint al SE. Simion grovo, Fede leşovca, V labovo, Crasnişori, Te r e şu l ,
�in Zara, dar al lui Ludov ic de Anjou, rege al Buşti n (Buşteni) , Răchita, Vo lo voi e .

inp.org.ro
 R E S U M E F R A N C; A I S
-- 0--

VI CTOR B R Ă TU LESCU, Eglises de, villages. - ments " (Bucarest 1 940). Pour l ' Eglise Pri n c i ere, d u
Eglises populaires d u XVI lI-e et d u coţnmencement XIV-e siecle, sont critiquees des opinions sur l ' e�
du X [ X-e siecle. Remarquables fresques et i c6 n es. poque de sa fondation et le sens de certai nes pein�
N. IORGA. - Le dernier manuscrit de tradition tures et i n scriptions, sur l'identification des princes
Qrtistique en Va/achie. -Man uscrit a i ll u strations morts qui reposent sous ses dalles.
et m i n i atures, de contenu religieux, ecrit a u c o u� N. IORGA. - Chronique (sur les a nciens tissus
vent de Cernica, par l 'archimandrite Georges. vers d 'eglises moldaves, sur des camrs romai ns, sur l a
1 800. simi litude d u trava i l des metaux c hez les Rou­
N. IORGA. - Un nouveau livre sur Curtea-de­ mainş et en Oalmatie, sur celles entre les edifices
Argeş. Analyse de l'ouvrage r6cen t de Gregoire religi eux roum a i ns et ceux de l 'Armenie, sur l es
Ionescu sur ,,1'Histoire de la ville par ses monu- eglises roumaines du Maramoureche).

inp.org.ro
 Pagina
F ig . 40. - Tâmpla bisericii Vărăştii- de-Jos, din corn. Fig. 5 1 . - Biserica din P1ătăreşti, I l fov. Egumenul
Dascălu-Creaţa, I lfov 121 Vasile Albu Clucer şi Mitrea Pitarul,
Fig. 4 1 . - Biserica Vărăşti i - de - Jos, din corn. Dascăl u ­ ispravnici 128
Creata, Ilfov. Uşile împărăteşti 122 Fig. 52. - Biserica din P Iătă reşt i , Ilfov. Fam ilia is-
F i g . 42. - Biserica Vărăştii-de-Jos, din corn. Dascăl u­ pravoicilor . 128
Creaţa, Ilfov 1 22 Fig. 53. Biserica din PIătăreşti, I lfov. Cadrul uşii 129
Fig. 43. - B i s er ica Vărăşti i - d e - Jos , d i n corn. Dascălu­ Fig. 54. . Martirisarea
Creata, Ilfov. Medalion şi crnament de Sfăntul u i Mercurie 129
tămplă . 123 Fig. 55. - Biserica din PIătăreşti, I lfov. Picturi murale 130
Fig. 44. - Biserica V ărăştii-de-Jos, din corn. Da s că l u ­ F ig . 56. 131
Creaţa, Ilfov. Cruce de tămplă 1 23 Fig. 57. - 131
Fig. 4 5. - Biserica Vărăştii-de-Jos, din corn. Dascăl u ­
Creaţa, Ilfov. Ana log u l . 124 Cel din u rm ă manuscripl de datină artistică
Fig. 46. - Isus tronănd. Biserica V ărăşt i i-de -J os , din în Muntenia.
corn. Dascăl u-Creaţa, I l fov 124
Fig. 47 - Biserica Varăştii- de -Jos, din corn. Dascălu- Fig. 1. 1 33
Creaţa, Ilfov 1 25 Fi g . 2, 3, 4 şi 5 134
Fig. 48. - Biserica din PIătareşti-l lfov. Vedere 125 Fig. 6, 7, 8 şi 9 135
Fig. 49. - Biserica din PIătareşti, Ilfov. Pisania 126 Fi g. 1 0 , I l , 1 2 şi 1 3 136
Fig. 50 - Biserica din PIătăreşti, I lfov. Piatra de Fig. 1 4 . 1 37
mormant a lui Albu Clucer, fiul Pita­ Fig. 15, 16, 17 şi 18. 138
rului M i tre a 127 Fig. 19, 20, 21 şi 22. 1 39

R E D A C T, I A :

SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

BUCUREŞTI. - STRADA GENERAL BERTHELOT No. 28.

Secretar..Dlrector : VICTOR BRĂTULESCU.

inp.org.ro
PREŢUL
LEI 120

inp.org.ro
ANUL XXXII - FASe. 1 02. OCTO M BRE-DECEM BRE 1 939.

mmm. I! rBl.1IU
.. ' S P R O R­

BU3LlOTECA

Inv. _.--

C.tl_----1

B ULETINUL
COMISIUN I I

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALĂ
,

1 9 3 C)

Aşezământul tipografic DATINAinp.org.ro

ROMÂNEASCĂ + Valenii-de- Munte
 MINISTERIUL eULTELOR ŞI ARTELOR.
MINISTRU : N. ZIGRE

COMISIUN EA MONU M EN TELOR ISTORICE

PRESEDI NTE : N. IORGA
.

Membri : I OAN ANDRIEŞESCU , PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDATU, AURELIAN SACER...

DOŢEANU, PR. NIC. POPESCU, VICTOR G. ŞTEFĂNESCU, A RTUR VERONA , G. OPRESCU
SI VIRGIL DRĂGHICEANU.
.

Secretar- Director : V ICTOR BRĂ TULESCU.

C U P R I N S U L

T E X T: Pagina
-

N. IORGA : In legătură c u o c5Iăuz8" necunoscutii a Maiorului D. Papazoglu . . . .

.. 1 45
AL. BĂRCĂCILĂ : Ştiri noi din preajma Porţllor-de- Fier : Drubeta, Transdrubeta, T ransdierna 1 52
VICTOR BRĂ TULESCU : Mănăstirea Zamfira . 175
N . IORGA : Cetatea Silistrei la 1829 1 86
N. A. CONSTANT INESCU : Comunicăr i 1 87
Resumat frances . . . . . . . . 1 92

ILUSTRA nUNI : )

In legătură cu o "călI1uză" necunoscută a Fig. 2 1 . 170

Maiorului D. Papazoglu Fig. 22. 171
Fig. 23. 172
Maior D. Papazoglu 1 46
Fig 2. şi 25. 173

Ştiri noi din preajma porfilo r-de-Fier .. Drubeta,

Transdr u beta, T ransdierna. Mănăstirea Zamjira.

Fig. 1. 152 Fig. 1. 175

Fig. 2. 1 53 Fig. 2 şi 3 176
Fig. 3. a. şi b. 154 Fig. 4. 177
Fig. 4 şi 5. 1 55 Fig. 5 şi 6 1 78
Fig. 6. 156 Fig. 7 şi 8 179
Fig. 7. 157 fig. fi şi 10. 180
Fig. 8. 1 58 Fig. 1 1. 181
Fig. 9. 159 Fig. 1 2. 182
Fig. 10. 160 Fig. 1 3. 183
fig. 11. 161 Fig. 14. 184
Fig. 12. 163
Fig. 13. 164 Comunicărr.
Fig. 14. 165
Fig. 15. 1 66 Fig. 1. 187
Fig. 1 6 şi 17. 167 Fig. 2. 188
Fig. 1 8. 168 Fig. 3. 1 89
fig. 19 şi 20. 169 Fig. • şi 5 190

inp.org.ro
 ÎN LEGĂTURĂ C U O " CĂLĂUZĂ" NECUNOSCUTĂ
A M A IO RULU l D. PAPAZOGLU
--
Intre lucrările necunoscute ale h arnicului cer­
cetator şi adunător D. Pa pazog!u, e şi acea " Că­
li'iu<;li'i pe râul Dunâri sau eSd ctU descriere a p3rţii
drepte, şi stânge a acestu� fl uviU, istorici'i, pvli­
tică şi comerţială , culesă fiindu, din mal m ulţI
istorid a ntici şi mo dern i , de Maiorul D. Pappa ...
zoglu 1 (şi titlu fran ces), Tipografia Statului Sf.
Sava şi Nlfon", in 1 2 u, 55 de pagini şi o harti'i.
D j ta e, fireşte, dupi'i 1 860.
Se înce pe cu C1adova şi se merge pi'ină la Guri.
Ştirile istorice nu p ot lipsi, şi ele sânt une ori
preţi oase. Astfel despre Ostrovul Mare se s pune
ci'i "a fost mai d'inainte lăcu i t de mai multe
sate, care s'au strămutat pe continent, înci'i de
la anul 1 83 1 " (ar fi de făcut noi să pături, aş"'"
zările fiind si prdstorlce). Se urmea ză : " Pă durile
,
a cestui ostrov sânt de lemne tari, stej ari, pentru
construcţie, cum şi de sa lcie, iar l ocuitorii din
Romănia îşi au, iarna, adăpostiri de vite, ci'i ci,
v ara , î�i aprovisionea zi'i fâneţele în el. Au stupini
de miere şi râ mători. Din vânaturi se gi'isesc :
lu pi, vulpi, pislci sălbatece şi iepuri " .
Vidinul, "ce s e numia în antichitate Ad malum
Bononia " , e arătat cu '25 000 de locuitori. Se
pomeneşte Pasvantoglu şi- lupta. l u.i -Mihai Vi­
teazul. In Arsenalul de acolo sînt "si 4 tunuri ale
,
Ţăril-RomăOf şti, având şi marca Ţc1rii pi'i ele·
Aceste tunuri fu luate de către rebelul grec
I psilante" (in textul fra nces : "le celebre Ipsy ­
lanti, chef de la fameuse heterie"), " la anul 1 821,
şi, în bi'itălia ce ţinu cu Turcii în Rumânia Micil,
la oraşul Dri'igi'işa ni, fu luate de ci'itre Turcii de
la batalionul grec ce să numia cel S fânt, du­
cându ... le la Vidin". Nu uiti'i nici "frumoasele
lulele de pămâ n t ar�, oroate cu argint, în diferite
m odel uri. I n acest oraş au murit, la anul 1 853,
vestitul bătrân Husein-Paşa, care la a nul 1 825
pră pădi cetele Ienicerilor în Constanti nopol, fiind
ci'i petenia lor " .
La Arcer (Pdlanca), Ratiaria, ar f i murit Sulla ,
ba încă şi "cu familia sa" , "Acest mic orăşel as'"
I In interior ,, 0 . Popazoglu' ş i, greşit, . D. Paoppazog lu" .
Bul. Corn. Mon. 1st. - Fasc. 102, 1939.
inp.org.ro
0 -- DE N. IORGA.
ti'iz ! este locuit de Otomani, cari pâ ntre ruinele
cele vechi găsesc a desea mai multe obiecte, şi
mo n e d e . din anti, hităţile romane".
La Cibru- Palanca : "se zice ci'i aci aproape a u
fost ·c onstruit un pod d e lemn, p e a p a Dunării,
in vre mea I m periului lui Costa ndln , in secolul
a l 4 ... I('a. a cărui picioare să văd la scădere a
D unării " .
La Raho va, menţiunea "asaltului ce i s'au dat
de către oştirea rusească in anul 1 828, şi unde ,
după i ntrdrea oştirii i n cetate, a u [ fost] împuşca t
a diotantul generalului Geismar de ci'itre o cadână
(turcoaică), care au tras fără veste de la o· fe­
reastră, în vreme câ n d se primbla · cu şeful său
pe uli ţă".
Li G hl g h e n (Ghi�hiu), .se găsesc printre ruine
mai multe antichităţi, iar pe Duni'ire, în dreptul
acestui loc, au fost construit alt pod de lemn de
Marele Costandio, tot în al 4-lea secol".
La Nicopol, cu 1 0.000 de locuitori, se " în'"
seamnă în veacul al 1 3-lea" (1), bătălia de l a
1 39b. " Acestei cetăţi bine fortificate i s'ar putea
da numirea de baie a sângelui creştin. In mar­
g e n e a flu viului Dunării, supt cetate, se află · fru­
mosul turn a unei. bise ricu\i de stil bizantin, ce
-
<;e zice că au fost făcut� de apostolu l And rei " .
S e dă de l a ,, 0 fântână în oraş" inscripţia latini'i,
de o formă poetică.
La Siştov ( :2.000 lo cuitori), " magistrat din
neguţi'itori bulgari, o şcoali'i bine orga ni_sati'i bul ...
găreasci'i, o biblioteci'i şi un mic Museu de a n'"
tichităţi. Din acest oraş au venit în Romănia cei
mai mulţi neguţălori, precum şi în Austria ban­
cheri, oameni de ono� re de naţie bulgară, ,.ce
s'au refugiatd·r.i'i (sic) din pricina răsv rătirii vre­
milor în m ai multe tânguiri".
La Crivina, e menţionată victoria rusească di!l.
7 Se ptembre 1 8 1 0.
La Rusciuc (30.000 de locuitori), n u se uită
aceleaşi l ulele ca la Vldin, dar " poleite in aur". "In
anii din urmă au fost residenţa vestitului înţelept
Paşă turc . Sait-Paşa , care s'au deose bit din cei
mai multi". A poi lupta ruso-turcă din 4 Iulie 1 8 10.
1 46 BULETINUL COMISIUNII MON MENTELOR I S TORICE

In i nsula Mocanu lupta başbuzucilor cu Ruşii şi fortificaţii, trecând şi o mică şosea de pia trit
generalului Şoimanov. pe de- asupra dealului care leagă comunicaţii cu
La Turtucaia află " comasanţi pescari turci şi z i sul mai sus sat Cetatea şi de aic i în sus cu
bulgari"'. oraşul lui Sever". Se laudă valoarea economică,
La Silistra (30.000 de locuitori), pe care a in­ insemnându-se " mal mulţi comersanţl străini şi
făţişat-o autorul : Iii 1 860, pe lângă menţiunea pământeni, oameni de mart: onoare şi capacitate,
lui Mircea şi Vlad Ţepeş (tablou al lui Papazoglu, comisionari celor din Brăila" " Punctul oştirii
din acelaşi an), şi moartea, in u ltimul războiu , a cordon a şe . " La 1 828, 20.0UO de Turci sânt bă-
gener alului rus Silvan . tuţi de Geismar, "nu­
M e ntiun
, ea clădiri lor mai cu o coloană de
(şi o biserică) ridicate 4.000 Ruşi şi Români,
de Ruşi, in v r emea in satul Băilesti" ,
.
ocupaţiei, de la 1 828 Vorbind de JUu, se
la 1 836. Nu lipseşte afirmă că la Târgul­
amintir ea Bulgar ului Ji i ulu i " ni spune Istoria
Ang h eduş şi a fântân ii 'c că au fost î ngropate
lui miracul oase, loc de comorile lui Decebal".
pelene r a g iu. Craiova � este c1ăditc'l
Descriere a B orcil, de Craiul Ioan, l a
cu ramurile Vaca, Cre­ veacul al 1 0-lea " (!).
menea si. Vâlciu, intre Pe Jiiu "se poate pluti
care " mare l e ostrov, cele mai bune che­
cu numire de Costan­ restele de prin pădurile
din : istoria povesteşte ce a.dapă " .
că Costan din, venind Celeiul e, pentru
la Dunăre cu armata autor, Sicibida.
lui, au şezut m ai multe ,.Impotriva acestei
zile i ntre DunăriI<. cetăţi pe Dunăre au
Menţiune, la cele douil fost clădit de Impăra ­
lacuri, Ş e rban şi Z'ldna , tul Costandin-cel-Mdre
de"mai multe sate care "'K podul de lemn ce se
s'au desfiinţat, strămu­ numia Gros pod (Groj­
tându- se. dibod) ş i comunicc'l pe
Rasova, Cern a voda. şoseaua d e pietriş care
La H l fşova , şi u n car­ se începe de aici şi
tier tătăresc. Simplă ' " continuând prin orasul ,
menţiune a M a c i n ului, antic Cdracala ". Se
cu pescari Iipoveni, a re dă inscri pţia pe douit
Isaccii şi rulci!. table de bronz găsite
la 1 895 si , aflătoare l a
Se iea acum:l m llul Gh. Mihail Ohica. Se
stâ n l1 . citează rapoartele au­
Fireste ,
c ă S �verin LII e p u s Î n legătură cu I m- torului către ministrul de Instrucţie, 1 851-60,
păratul S ever. 186 1 -2.
Menţiune a "tabloului acestui pod care s'au La Turnu, numai identificarea cu Turris.
publicat de mine în anul 18�8, câ nd, la scăderea La Zimnicea : " aici sânt im pă m ânteniţl mai
Dunării s )au văzut foarte bine". Cerneţul ii pare mulţi neguţători de naţie bulgară, cari d u pă vre ­
a fi Z�rnes. muri s'au fost refugiat, din lăuntru Bulgari, d in
03tro vul Corbul e "în cărcat de pă duri şi păşuni pricina m altratărilor Otomaniior " .
de vite " . L a Giurgiu , zidurile turceşti, luptele lui Mihai
L a Cetate, ami ntirea înfrângerii Ruşilor, in ul­ Viteazul, preslntate î p tabloul autorului la 1 837.
timul războiu, de un nu măr "î acincit" de Turci. Biserica Sf. N icolae e din "geamia cea mare "
Calafatul e făcut de "Impăratul D. Calafat" (!�, (ar fi de făcui cercetări ,. a trebuit să fie şi o bi­
.a căruia urme se văd încă prin ruine' de şanţuri serică a lui Mircea- Vodă). .

inp.org.ro
 IN LEGĂTURĂ CU O " CĂLĂUZĂ NECUNOSCUTĂ A MAIORULUI
L a lacul Greaca, " o mulţime de vii, proprie­
t<'lţi a mai multor oriişeni din Ca pitală".
Ar<'ltÎnd vărsarea Argesului, se pomeneste
, , bi -
seri ca din Curtea- de-Argeş a lui Neagoe, cu
menţiunea presinUirli de autor, in Iitografia de
l a 1 860.
La Ol teniţa, identificarea cu Constantiola şi
reşedinţa episcoplei Daphnt: s. lipsă de ruine. Pe
aici vin Domnii de la Constantinopol. La 1 855,
măcelul Ruşilor in retragere, supt focu l artile­
riei turceşti.
Urmează OW!raşul, fără urme istorice. Men­
ţiunea Târgoviştii a duce pe a "tabloului" din 1 86 1 .
Fireşte că l a Floci e "flota" ! Dar trecerea Mo­
canilor şi amintirea lu ptelor lui Mihai, a refu ­
giulul, inainte de el, a lui Alfxandru Mirce a
" Mai l a vale, tot pe apa Borcea, in dreptul sa­
tului Iarba-Dulce, lângă Brăila, la o dista nţă d e
5 miluri, i n curs, la vremea scăderii a pelor in
extremitate, s'au văzut picerele a unul · P.ci d. de­
piatră, ce erea intins pe toată intlndert: a liiţimii ei,
şi se suposă că pe aici au trecut oştirea lui Da­
rie." "Locul acestui pod, chiar când este Dun6rea
scăzută, se poate vedea de dUre voiaj ori, căci
se face prin mijlocul apt i vâ1torl mari acolo pe
unde sunt pilastrii lui, şi care vâltori se ocolesc
a d esea de către vapoarele ce trec. De aci pănă
in oraşul Brăila. ..
... Şi doritorul a vedea locul Podului ar trebui
ca din vreme să observe. acest loc in care au
fost clădit uriaşul monument de este acum peste
20 secole."
Alături, din istoria nouă, e descrierea " mo­
numentului� rusesc din Brăila, cu amintirea ghiu­
lelei oprite la picioarele Marelui Duce Mihail.
Autorul memoriilor strânse in jurul trecutului
buc\:lr-eştea.n nu uită- sel m p nţioneze înce rcările
revoluţionare bulgăreşti în 1 840 şi 1841 : "revo­
luţia bulgară care fu potolitel, în a mândouă rân­
durile, de către garnisoana m ilitară ce se afla in
acel oraş, din regimentul no. 2 al Ţării- Romă­
neş1 i, supt comanda bravului colonel Enghel ;
d e şi fu o pierdere de un ofiţe r mort şi unul
rănit, insă tot regi mentul fu glorios, cum şi cei
mai mulţi din ofiţeri fu decoraţi".
Note şi asupra luării Brăilei : " Această renumită
cetate, in anul 1 828, când se încunjură de oştirea
rusească şi se biltu, nu i s'au putut face asaltul
decât printr'o minare supt zidul cetăţii, lângă poarta
mică, a proil pe de m alul Dunării. care minare, din
greşeală, priimi focul, in vreme câ nd, pe tclrâm,
se a fla o brigadel de asa lt. Explosia se făcu fără
vreme şi nenorocita brigadă fu azvâr1ită in aier,
pe rînd şi bravul gene ral, comandantele ei. De şi
inp.org.ro
D. PAPAZOGLU 147
mortalitatea fu mare şi cei mai m ulţi ostaşi arun­
caţi în aier fu celzuţi in Dunăre, dar a saltul fu
Mcut, căci prin acea dărâmare se dădu şturmul
de divisia ce urma, şi cetatea fu lUată". E , cum
se vede, o adevăratel pagină de istorie.
Lângă Vădeni, pe Siretiu , se arată "ruinele
vestitei cetăţi, i n a nticitate, Capul Bovis, şi unde
se găsesc cărămizi, pietre scu lptate şi mai multe
monede de argint şi aramă" .
L a Galaţi (30.000 d e locuitori), n u se uiti! că e
"oraşu l natal a l Inălţimii Sale Prinţului Dom­
nitor al Romăniei, Alexandru Ioan 1 " . Legături
cu Trieste, Marsilia "şi prin toate oraşe le măr­
ginli Italiei, cu m şi la Odesa şi Comtantino­
pol". Simplă menţiune pe n tru Reni, ! smai! şi
Chilia.
Apoi d espre cara ntină şi paza ei.
Pentru B ucureşti, se arată drumul de la Giurgiu
cu "delijansul. ce vine de 2 ori pe săptclmână
sau prin fiacăre ce se află in Giurgiu". "La Că­
lugăreni (sic) se află un otel foarte îmbielşugat
pentru o dina pasagerilo r." Ote le in Bucureşti sânt
a cestea : Fieschi, Concordia, HOtel de France, Pa­
tria, London. V isită, cu " doi sfanţi pe orA ".
lista locurilor vrednice de cercetare. Intre
a ltele, clopotnita de la Radu - Vodă, " din care se
vede toată Capitala şi imprejurul ei, dlstanţie de
1/2 poştie" şi "fru moasa bisericel". Apoi " tornărla
oştirii şi fondăria artileriei". Nu se uită " maşinlle
de cişmele, în m arginea Dâmboviţii, de unde se
împarte apa in toată Capitala, m0rile de abur
şi m aşina spălării rufelor«.
Ca monumente, Turnul Colţel, cu m e nţiunea
Sue desilor clăditori, "blserlca cea a ntică, a l u
Bucur. d u pă care s'au numit capitala BUCUff sti " ,
Crucea d e Piatră a lui Leon-Vodă, "cloprlu
cel mare din curtea M itropoliei, monument turnat
d e Rusi din tunurile luate de la Turci in răz-
boiul d e l a a anul 1828, Cru cea cea mare şi
,
frumos sculptată din altarul bisericii din m aha­
laua Oborului Vechiu, monument de piatră ar­
dicat de Serdarul Mogoş, pentru nenorocirile
ţării, fântânile Mitropolitului Filaret , cu frumoa­
sele sculpturi de piatre, uşile bisericilor Colţea,
Stavropoleos şi Antimul, cu frumoase sculpturi
î n piatră şi lemn, cum şi biserica Curtea Veche " .
p e care o atribuie primului Mircea , î n "al 1 3-lea
(1) secol" . N u se Iasă l a o parte nici " vasele cele
a ntice de aur, ce sint in mare ca ntitate găsite in
Romănia, in munţii districtului Buzău, intr' una
din pietrele cele mari ce s'au scos din acei munţi.
şi care se aflel la Ministeriul Cultelor şi al Ins­
trucţlilor Publice, se păstrează in Casieria Şeoalelor".
A lltorul Î l vită pe căI.1tori "in modesta sa gră-
 1 48 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
din�, in mijlocul cărei a se afl� colecţia sa de
ant icit�ţi rom anE.', găsite in Statul Rom�nlei, care
este intr'un pavilion a rdi c at pe o terasă ocolită
cu mari pie tre cu diferite scu l pturi, pr€cum şi,
în alt pavilion, o numeroas� bibliotecă de cărţile
cele mai vechi şi manuscrise istorice antice, pn­
cum şi o exposiţie de diferite manufacturi şi ţ e ­
saturi romăneşti aşezate i n tr'un alt pavilion, unde
e ste şi o gal e r i e de diferite tablouri" .
Dar se d ă �i, i n planşă, ce ia c e i s e pare lui
Papazoglu a fi sabia lui A V f s al o n , fiul ff g � lu i
David.
Pe copertă se ofer� spre vânzare, la el, in
Str. D obroteasa 1 5 : 1 . harta Princi patelor Unite,
"de lin stânjen" , după Cia a us t r i il că. 2. Portretu l
lui Şte fan-cel· Mare în 1 504. 3. Crono lo g ia Ţării'"
Romi:lneşti pe 1 862 a n i , k gat� in p ortofele spre
a fi purtată in buzunar". 4. Portretul lui Tu dor
V lad i m i res c u . 5 . A I lui Traia n, "pMintele patri f i
noastre, c u vederea podului d e piatr� făc u t de
dânsul pe Dunăre ; copiată din Coloana Traia nă
d e la Roma". 6 . " Albul (sic) cu descrie rea obiectelor
Istorice şi documente, copiate după pietre. după
la mănăstiriie ce s ' au revisuit de mine din dis­
trictl!le Prahova, Dâmboviţa, Muscel şi Olt, i n
C d r e s e v a l e Q a ş i şease tablouri cu I i t o g r a fi a
a celor mănăstiri, cum şi obiectelor istorice găsite
pe la dânsele " .
D a u a c u m ş i o a l t ă i n fo r m atie asupra acestu
subiect, de mâna chiar a l ui Pa pazoglu :
"Un a n după unirea Ţări lo r Ro m ă m şt i Valahia
şi M ol d a v ia , supt Domnia alf sului de amândoă
til rile Domnu Alecsa n dru I o a n I Cuza din ţara
Moldovi, a m făcut a Cf st erimitaj în mijlocul �ră­
dini mele, după proprieta t e a mf a, maha l a c a D c ­
b rote a s a, coloare a l b a s tr ă , la ano (sic) 1 860, Fevr.
l -iu, de vârstă fiind e u suptscrisul d e a n i 50
fără doă luni de zi le, insurat cu soţia mea de l a
a no 1 843, I r i n a, născută Greceancă , având copii :
Dimitrie, de a ni 1 9, Costandin, de ani 7 , şi Mi­
h1'l il , de ani unu' şi '/2' Alecsandrina , de a n i 1 2 ,
şi Mariţa, de ani 1 0 ; iar am ieşit l a p e n si e pe
ano 1 856, in urmă de o sluşbă militară de 2 6
.a n i , cu rangul de maior şi df corat cu nişa m oto­
manicesc, la gât cu diamante, şi cu Ana, al 3- l e
c1as, l a pie pt, rusască, a măn doâ pentru slujbe cr€ ­
dincloase ostăşeşti. F"ie ca ur maş i i miei să zică ;
Dom n u să mă erte şi să stăpă n e ască cu fe ri cire,
cugându - i a cultiva gră dina cum am culti­
vat-o eu !
Ma ior D . P a p a z o g lu,
j u decător la Consiliu' de revisie
ostăs� ,
sc.
inp.org.ro
A m meritat doă săbii împodobite ;
l de l a oşti r e otomană, când am condus-o
peste Olt.
1 de la op�tie mahalali Dobroteasa, când le- am
desrobit biserica de supt urâta e pitropie treti
logof.ăt Iordache Cupeţul şi am aşezat e pitrop pe
Coste Dimitriu tabacu.
N. B. Supt ermitaj s'au ocolit măgura cu pietre
mari, antichităli romane din Romănia Mică."
Cu prIvIre la acest Museu al lui Papazoglu
avem şi " relaţia asupra visitei ce Ină l ţi m i le Lor
Carol l-iu si E lisaveta Doamna mi-au făcut
l a 28 A p r i lie 1 870" (notiţa lui p e V 0), in acest
.
.
cu prins :
n RELATIUNE
Asupra visitel c e 1 . S. Dom n itorul Românilor
a făcut l a 28 ale lunei Apri! la colecţia de antj­
cităţi ş i rarităţi a subsemnatului ( vezi Monitorul
no. - din 1 870).
La 28 April, p e la oare le 3 '/' după prânz, 1. S.
Domnitorul, InSOlit şi de i. S. D o a m n a, de d. se­
cretarul său i ntim ş i casier, mi-a facut onoare
a se cobori la grădina mea , in care se . află m o-
,
desta mea colecţie de anticităţi şi ra ri t ă ţ i , biblio-
tecă antică, armele a ntice, galeria de ta bJc uri,
cum şi colecţia de anticitălile bisericqti. Au a v ut
mai intăiu buna voinţă a visita colecţia de anti­
cită ţi, unde pe o hartă a Romăniei inadins pre­
gătită s'au arătat Î . S. locu rile pe unde l ocuitorii
găsesc cu abun denţă monu mentele stră moş i l o r
noştri. 1. S., cu deplina cunoştin lă de arheol o gi t' ,
mi-au făcut întrebări le cele mai i n9.enloase. Au
văzut masca cea m are de ilramă a Impărătesei
C1eo patrei, gă�ită in Olt. Au văzut d e spăr ţ i r e a
numismaticii, a statuilor, a biiuteriilor române, a
obiectelor găsite prin sarcofagii, a pietrelor sculp­
tate, a tot felul d e petri fi ca ţi i , a vaselor a ntice,
deSjlărlirea anticelor egi ptene, in flDe tot ce au
putut atrage ate.n ţiu_oea I l . LL., dându-m i ce le
mai ştiinţifice poveli pentru căutarea ·şi buna lor
conservare. De la museu a u trecut l a anticilăţile
bisericeşti. Au văzut toate o b ie cte l e cu de - a m ă­
nuntul şi a u cerut cele mai creştille şti e :xp!icaţii
pe n t ru fiecare obiect. Au tre cut la biblioteca cu
cărţile antice, care se compune de 1 .500 volume
cărţi şi 380 manuscrise, colecţiona te cele mai
multe din vestita bibliotecă a Olteanului, au ră­
mas f\larte mulţămit, şi mi-au cerut a vedea ma­
nuscrisele, observând hrisoavele pe perga ment
de la mai mulţi D omni ai Romăniei. Au intors
băgare d e samă asupra peceţiJor Romăniei, de
la Domnii din secolele 1 4, 15, 16 şi 1 7, şi au
 IN LEGĂTURĂ CU O " C Ă LA Uz A " NECUNOSCUTA A MA IORULUI D. PAPAZOGLU
-văzut faptura lor Cll semilună şi soa rele, cum se
o{)bisnuia
,
mai inainte de secolul al X V-lea a se
pune la peceţile române. Acolo au obser\'at
mai mnlte cărţi ti părite chiar din secolul inven-
1iei tipografiei. Au văzut paleografii mai multe, şi
·au ră mas mulţă mit. De aco l o au trf'cut la des­
p.Jrtirea armelor antice, u n de a observat mai
'multe arme, iatorcând băgarea de samă asupra
unei puşti cu două focuri printro ţea vă, precum
:-şi la galeria de tablouri , pe isagiile cele lucrate
..cu nisipuri col orate d i n secolul al X VI-lea şi
,care a fost admirate şi la e xposiţia cea d i n urmă
din Paris, '
Apoi li avut plăcere de s'a suit in pavilionul
·cd inalt din mijlocu l s:tră dinii, care domină toate
:grădiniie din Coloare a de Alba stru şi parte din
cea de Negru, ve derea gării de la Filaret, Vă­
căreştil, satel e Popeşti, Leurdeni şi Cioplea, vnd",
primind I. S. re laţii istorice d f spre ·toate a c e s te
10�alităţt , a răm as mulţămit.
D u pă două oare de zăbavă, LI. L L., Î nsoţite de
'buchete de flori, au plt'cat spre câm pia Văcăreşti,
-a dresându- m i cele m a i leale mulţămiri.
Maior D. Papazoglu ·,
Acela care a a d mira t, cerce tat şi popularisat
,a tâta, in margenile cunoştinţilor sale de ostaş
autodidact, din monumentele istorice romane şi
Tomăneşti merită, de sigur, să se dea o intregire
,l a preţioasel e ştiri despre sine şi fam ilia sa pe
· care le Î nfăţişează Î nsuşi în lucrarea sa pitorescă
despre Bucureşti. Le cu!E: g e m d i n chiar actele
·Iăsate de el, pe Care le-a pus la disposiţia Insti­
tutului de Istorie Universală ne potul său de fiu,
· generalu l Papa zog lu,
El păstrase cu Î n grijire di n corespondenţa de
-fdmilie d ouă scrisori : una, in weceşte, din Iaşi ,
Id m :1 năstirea Bărboiu, cu asigurdri de iubir·e de
l a unchiul care sem nează 'lwxvvi1:�a:<; K . �A·nt-
VtIXvo; ( 1 8 Decembre 1 834) , atta, de la tată , Andrei
Nicolae PlIpazoglu (Turnu" 18 1 J n uc r 1 835), cu
.a dresa : " prea-iubitului m!.'u fiu d. p a rucic Di­
mitrache Papazogl u , cu piirint iască dragost!.', l a
. s Itul Ibrailii Tichileşt i sau Frumoşica " . După ce
se a rată afa ::eri cu un Dănescu, - romăneşte :
" să mă spăl pă măini{{ -, şi se exprimă dorinţa de
. a-I vedea pe fIi la Bu cureşti. dacă nu la Giurgiu,
u n d :: s'a trimes pra porcicul Nicolachi Ţeplianu de
la Izlaz, şi se spune cari sânt noii ofiţeri a colo,
ld Turnul (căpitanul Izvoranu Ioan, ginerele lui
D. Solomon", parucicul Bonciu, " ginerele lui
chir Nenciu Arsu din CaracăI " , prapurcicul Miha i
..-Poroinean u, neinsura t, c a .şi Ianachi t I , iuncarul
. Nlcolachi M ilcoveanu", se dau aCHte ştiri despre
inp.org.ro
1 49
tatăl lui SIătineanu, care-I trata pe biUrân de
"nepoate" şi venise, odată cu părinţii celui ce
scrie scrisoarea. de la Linotopi, în 1 775, " de frică ",
el aşe zându-se la Slatina, de unde-şi trage numele :
CO [.t ccxap i'n;<; D , at tv t rXv o<; EXxtrXjO'lt'l.V cl.n;a Atvo­
t6TC� , cl.n;' (;n;ou Y.. O: : o :"(OVE[<; wx<;, 'l.a1 oLi t�v t6tE
crY..Aaoc>J.v toD l\IWPEW� tOU 1 775, a.r:o tOV 9660'1 'tou�,
C;vtE<; cru[.ta'lttY.. ot, SrpU'(EV oi "(O\la; [.tou o [.tou [.tE tav
[.tay.'l.p ttrj'/ oL; t'(I V Bb./( io:v, 'l,a: t, wvta; so:7ttsij<; el;
ta 'Z o:O:HY.. t "O), ''COU Xp6vou;:: - , tav ovo[.tacrlJ:v S),att­
V tIXvoV, EI.1sva 1,0(7tOV 7:IXVtotE nepoale [.tE ZY.. pa:�E, H­
"(O'ltIX; [.t0u Ott � [.tYltspa tW J,tav (l-nl E�aoEA9YJ
[.tE tov TCIXr:O'l [.t0u, 6 0EO� ci. ', xn;a:uc;'(1 -ou;. YEXE,
;ratoi [.t0u, q: 6oov 0wu, 'l.'J. i EV-rp or:Yl v cl.vf-}p d.mwv, zai
OAO( fJ�)1.0UV GoG slva� GUTrS'l€[; y.a� cr ()\ 0 � , el oE,
'toCI'nvt(ov (G [.t� "(ivOt'to) , ouo" aU1:o; 6 . "(EVYI 'twP'
La Brăila el pomeneşte , pe un D. Papazoglu,
Sluger.
La ince putul secolului, acest negustor cu fru ­
m oasă scrisoare şi spirit glumeţ stc Hea în Bucu­
reşti, la ZIătari, despre care pe larg vorbeşte fiul,
care se născu acolo la 2 8 Iunie 1 8 1 1 . Rudll,
Di mitrie, avea Însă legături şi cu Sfântul Gheor­
ghe Vechiu, fiindcă in acelenşi hârtii se a fl ă
această petiţie, semoată şi d e el, li enoriaşilor
ro mâni şi greci, cu hotărâre domnească din 1 5
Ianuar 1 803, care- şi a re o deose bită Însemnătate
pentru biserică şi vechea şcoală de sla voneşte
.
asezată acolo :
"Prea-înnălţate Doamne.
Jăluim M ării Tale că noi ne aflăm Ill ll halilgii
ctitori la biserka Sfâ n tului Gheorghle Vechiu,
unde se află şi Şcoala Dom nească cea slovenească,
care biserică la ce i mai dinainte dascali să afla
ca o mare' podoabă de u cenici a Şcoali, infru­
muse ţăndu-:să cu slujbe şi căntări, pănă la moar­
tea rC!pt. dascal Costandin, iar de atunci şi pănă
in anul trecut ră măsese atât bise rica întru o
proastă stare de l'ântăreţi, căt şi Şcoala de spre
invăţC!tură şi ucenici, încăt rămăsf sem a ne pă­
răsi şi biserica, mahalagil vechi fiind. Care aCasta
văzăndu- o cu multC! rnăhnire a noastră, am căzut
cu jalbă la Măriia Sa Mihai-Vodă Şuţul, cHănd
ca să ne hărăzeasc ă pe Chiri tă dasc. ce au fost
la Şcoala mănăstirii Colţii, ştiindu-I dăstoinic de
a !lnea şi şcoala În stare ce să cu v i n e u ne i Şcoale
Domneşti şi biserica Întru po d oaba ei avănd şi
desă vărsită
"
stiinţa invătăturii
,
slovene rc;ti. După
care jalbă a n oastră făcănd MărUa Sa cercetare,
s'au pliroforisit şi cei la dumnealor ve liţii boeri
dă vr'e 'd nlclia lui si
. prin luminată cartea Mării
1 50 B UL E TINUL C OMISIUNII
Sale s'au orănduit la Şcoala Domneascli, lUilnd
�i noi o nespusă bucurie că, aMt p odoaba bise'"
ricii s'au pus în orănduiala ei de - (rupi) şi
lauda lui Dumnezeu, căt şi Şcoala o vedem cu
inmulţire de ucenici, atât pămăntenl, clit şi streini,
incepănd a curge iarăşi izvorul învăţăturii, ce dă
multă vreme să închisese. Pentru ca re, fiindcă
acei ce adusese Şcoala şi biserica la acea proastă
stare au inceput a face amestece'!turi ca s4 ne
isterisească dă un acest fel dă Ipochimen ce am
dobăndit, noi, mahalagii şi obştea, căd e m la mi ...
lostivlrea Mării Tale a ni să hărăzi n umitul dase.
şi prin luminat senelu Mării-Sale. ŞI cum va fi
mila Mării Tale.
Prea - plecaţii Mării Tal e
B(wato� Aa')'.oucr't&vo�. Dimitrachi Căzănescu.
r tavvc(x1] 'Pa x'tt6c(v7J�. 2;'tECflavo� \.ax[ou]cr't[c(Vo�].
Gheorghie Mc i m scu. L'l.o:pAC("tO�
IIa7i:a�o·(),Qu<;; . "
Mcmp . . .
x. Ll1Jf.l� tptw
Domnul întăreste :J
10 Costandin Alexandru I psilant Voevod I gos­
podar zemle vlahiscoe.
" Fiindce'! vilzuiu Domniia Mea şi carte dom­
neascii a fratelui Domnu Mihai-Vodă Suţul, eu
I t t 802, Mart 27, arăteltollre cii şi de la alte obraze
mari dintre dumnealor cinstllii şi credln coşil boerii
Domnii Mele s'au pliroforisit Domniia Sa dii
vredniclia acestui Chiriţă dascalu, atăt întru în ...
văţătura Şcoali şi întru podoaba căntărilor bise'"
riceşti, căt şi întru condeiul slovenesc, carele la
multe întăm plliri da trebuinţă ce s'au Î ntămplat
la judecăţile ce cautii dumnealor vellţl boerl şi
depertamenturile dă te'!lmăciri a hrisoave şi ce'!rţi
vechi sloveneşti, fiind acest Chiriţc'l dascalu ore'!n...
duit, a u se'!ve'!rşit tălmăcirile acelea cu de plina lor
inţălegere, şi ose blt fiindu şi Domnii SlIle cu­
n oscut condeiul său de curat din hrisoavele şi
alte sineturl ce să dau de la Dlvanu domnesc,
scrise de dănsul. priimită dar şi cu cale este ce­
rerea şi rugăcunea ce de opşte ne fac printr'a­
castc'l jalbă maheţlagli şi ctitorii ot Sfăntul Gheorghe
Vechiu pentru acest Chiriţă dascalu. [Deci i-am
dat şi ; rupi) Domniia Mei\ acest domnesc nostru
sinet, ca să fie tot dascal nestrămutat j prin care
poruncim ca să pue toata silinţa a să ose'!rdul
spre deştepta rea învăţe'!turl şi procopse ala uceni­
cilor, fără de vre o pregetare sau lenevire, ca se'!
faci'! cunoscută osdrdiia lui prin rodul învilţc'l turii
ce va creşte dintru aca stă Şcoale'!, şi pentru slujba
şi osteneala lui să aibă prlveleghiul şi mila acda
ce au a vut- o şi cei mai d'inainte dasce'!1i ai aceş­
ti! Şcoale prin hrisoave. 1 803, Ghenr. 1 5.
inp.org.ro
MONUMENTELOR I S TORICE
(Pecetea cu chlnovar ovală din 1 802, cu ar-o
mele cel or două ţări.)
Vei Logt. Biv Vei C1uc."
Pentru cinstea dată învilţc'lturii de econaşl �1,.
de Domnul ţării, ca şi pentru deosebita frumu­
seţă a stil ului, atât de credincios tradiţiei, se cu­
vine de sigur re cunoştinţă rudei care a păstrat
a ceaste'! dovadă de iubirea de carte .l1- lui D�
trie Papazoglu.
Dând, pe verso, cu prinsul actului, maiorul
adăuga : " Se vede şi un [chiuI] mi eu Hagi Dimitrie
Papazoglu ca mahalagtu şi ctitor. Acesta este­
din familia mea (de Papazolu), căci răposatu pe'!­
rlntele mieu (Andrei Papa zalu) totdeauna ne zicea
ce'! au avut proprietate la acea mahala, şi Stelea�
Se'! vede şi hanu tot cu acellstă familie (de Pa ­
pazalu)" .
La 1 809, "Andrei sin Nicolae Papazolu " era
întărit ca "boier de neam- de aceIaşi Domn, supt
ocu paţia ruseasce'!. Era acum la Bucurfşti. La
1 i Novembre 1 8 1 4 actul " s'au theorlsit la aşe­
măntul politii Bucureştilor.
Un certificat de onoare e dat lui Papazoglu,
împreună cu Hristodul Triandllfil. Ia 29 Decem-·
bre 1 8 1 9, de nes:Justorii greci din Bucure şti.
Iată numele lor, intru cât le-am putut descifra :.
Mr(i(:Ht Jhcq't�cÎ.v.
(�so06crto; Bpa.vâ.� flap'tupw.
l\IavoA 1)� r Ql)'t�OU),.
npaoQ'l.. a'lQ� TpE . . . (sic) .
E)EOOOPQ� T� o 'l..c( vo � .
'Io)c(vv'l)<;; T�EA 1]'l'..0"( ),ou� fi xp'tupw.
� . B Exa( 1) � fla.P'tupw.
K w v o't a v't rvo� ll1]"(Yj� llt1.p'tupw.
X pYjG'to� lla'l'..oucr'tt1.'t·� v [!ap'tupo.
' IwC(v'l1]<;; 'tau llacrc(),t f1�P't7]po.
X p ucr 7. i � Q � 'A6pcÎ.p.1]� �l();P'tupo.
'
(Indescifrabil.)
' Poucr. . . . 'tpE'Itcl.'i p.ap'tupw.
Br,),tcrcÎ.pto<;; r rau),EcrxoUAQ� �LC(p'tupw.
.1 1) [!�'t pt � llo'lr;lx'� �lap'tup w.
� t·I.6).ao� UlO<;; K�)crr� (1) ZQUTa.mo't·fJ� 6f1o[w�_
Kwvo'ta; .1:7.t1. • . •
llE t p o � M i p . . .
Zw'to� 'PoucrooofJ [!aptupw.
� t'l'.. o),ao� ' A �. r'l.. Q Ufla. Ilxp'tupw.
Jl t XcÎ.),r6 Ib p aoo u'l.c('tOi; .
'Iwcl.v,rt � "r\ tY..o),67i:Qu),o<;; p.� p'tupw.
llc('iQ� �'tEV(lOU.
�itUpo<;; Ka.;;; o -ct.
llcÎ.T.a � [!t1.p'tupw.
l'EWP"( to;
Nhpiaphou ' J w�'1V'(I<;;'
KOlVO'tV. i\1a�A·� [! p.ap'tUpw.
 ÎN LE G ĂTURĂ CU O "CĂLA USA" NECUNOSCUTĂ A M AIORULUI D. PAPAZOGLU 151

Io�nni:i. face uniformă de acest dn {( , pe nou "innălţatul

'Iwcl.'IV'l)\; �·;HJ.OU p.'1.p"tupw. în cln de parucic· ( 1 9 Decembre 1832).
� 'l) p:�"tpto\; L"tcl.X'lj\; op.6'1w;. Le 1 8 Ianuar 1835 , colonelul Filipescu îl chiamă
Koo'liJ1:a.'1t['10\; Az�Y)ou. la Telega, pentru a " priimi roata 7-lea su pt co­
manduli:i de la d-nu parucie Rucăreanu ".
Cum se cuprinde în colecţie şi o instrucţie din La 27 Ianuar 1 837, acelaşi îi încredinţează
26 Maiu 1 820, care va trebui publica tă, pentru "roata al 6-1ea de la d-lui căpitan Budeşteanu,
cei cari "au cumpărat de la cochi vechi slujba esitul ' din slujbă".
dijmăritului" de la un judeţ, putem crede că Incă din 9 Maiu 1 835 i se scrie : " Mulţumirea
Andrei Papazoglu a fost printre ei. ce Ecsele[n]ţia Sa şeful oştirilor mi-au arătat
La 1-iu Octombre 1 823 e confirmat ca boier p entru buna stare în car€ au găsit roata 1 - iu,
de neam de către Domnul pămîntea n, cu o întă­ 2-lea si comanda de învă ţătură din Focsani, la
, ,

rire după războiul ruso-turc, la 3 1 Octombre 1 829. revizia ce au făcut atăt de spre partea frontului
că[t] şi de spre a muniţie". Deci se arată aceasta
R€stul <ldel.o-r- priveşte cariera de ostaş a fiului. "domnului că pitan Lăcustean, Coste seu şi parucic
In ortografie mai mult latină, un polcovnlc Papazolu, atât m ulţumire a Ecselenţii Sale, căt � l
chiamă la Bucureşti, pentru că " urmează a vă a mea, ca unora c e au adus cinste polcului « .

inp.org.ro
STIRI NOI DIN PRE AJMA PORŢILOR·- DE-fIER
1
D RUBETA�
TR ANSDRU B ETA, TR A NSDIERN A
DE AL. BĂRCĂCILĂ ..
-- 0 --

DIN DRU BET A.

L a thermele ro m a n e c u palestra l or, de�coperite causte. la Su d ş i Est j c) U n culuar de trecere
în Turnu-Severln, am constatat două mari fase de la t h e r m e la palestră , la Est de cele douci
s
·
de constructii,
,
în ur m a cărora ele se p r e i n tă cu basin I.' al e frigidari ului.
Î n tregul c mpl e x fixa t pe planul pu bli c a t ' , şi
o D u pCl d istru g e r e a t herme lor, odată cu î ntre gu l
anume : a) Thermele propriu'zise, comp u se dintr'o oraş rom a n , prin năvCl lirea G o ţ i l o r, care a dus
mare î ncăpere la mijloc� caldarium şi te p ida - la pără�irea , D.:l ci f i sU I,t Aurelia o , terenu l .şl .ma-

fig. 1 . - I n fostul culoar d i n tre therme şi palestră di ntre zidurile 1 3 :

A . zid de epocă târzie ; d. monument f u n erar ; e, pară de p i n ;
f, placă cu trei cruci. C, colţul nord· estic al basinului ratu nd.

riu m la Vest şi Sud, iar la Est frigidarium, cu O
mare sală din care se dă în dou ă bas i n t' , unul
patrat, altul rotund. Laturile de Sud şi V e st ale
thermelor sânt distruse, probab i l cu p r i l e j u l c o n s­
t r u i ri i liniei ferate din i m ediat a lor apropiere.
b. Palestra, c u o ma re curte aproape pătrată, ,Ia
mijloc, şi dou.ă. cor p uri de c o nstr u cţie cu hypo-
· terioare j u n u l din e l e, CI:' I de Vest, a fo s t cons­
1 Cu descrier"a su mară , Une viile daco-romaine ;
Drubeta, L' A rcheologie en Roumanie, B ucureşti 1938, pp.
40-46, pl. X X X V I , X X X VUI ; Arch ivele Olteniei, n-le 95-96,
1938 : Les Ihermes romaines de Drllb eta.
teria l e l e th r melor a u fost utilisate pentru alte­
sco puri, i n t r ..- c� re a m pr e ci s a t două : Extremitatea
vestică a c o r p ul u i sudic d� c l ă diri a l e palestrei .
a primit, pe u n spaţiu foart� redus, o masivd
construc ţie, din care s'au păstrat două ziduri
paralel e , a lă t u ra t e de a c e l e a a l e construcţie i an - o
trui t pe pă m ân t ele u m plutură d e - a lungul fostului
cu l u ar d e coborire d e la pa l e str ă la therme, d I n
b'ocuri de pia tră provt nite dt: la clâdiri şi alte
monumente anterioare păgâne şi creştine ; blocurk

inp.org.ro
 Ş T I R I NOUl DI N P R E A J M A P O R ŢI L O R DE F I E R 1 53

similare s'au Ii<'!sit, desfă cu te de construcţie, in Cetim l D(is) [M(anibus)] 1. M(arco) Mincio
s paţiul dintre aceste două ziduri, de epocă tărzie, [M(arci P F(ilioJ 2' Simphor(o) . 3. Aug(ustali) M(u­
intre care inscri pţia funerară a au gustalului nicipii) H(adriani) D(robetae) 4' Mincia" ' 5
municipiului Drubeta , mai jos descrisă. Pănă
la consolidarea acestui zid., ridicat pe pământ Partea e senţială a inscri pţiei e ste păstrat<'! ; ea
de u mplutură (fig. 1 ) , În u r m a i n te m periilor, preciseaza existenţa in Drubeta a colegiului
capătul lui nordic s'a pră buşit, ieşind la i veală Augustalilor, care deservia cultul împăratului
i mportantelele piese descrie mai jos, l a n-le 2-4, divinisat şi care întrunia elita burghesiei urbane '.
ale căror părţi esenliale n u erau mai Î nainte 2. Stelă funerară, folosită ca m aterial de cons­
visibile. trucţie la zidul de e po că tărzie (fig. 1, d şi fig. 3.
b) Altei uti lisare, a intregu lui te ren a l pa lestrei şi a. b.). Este un stâlp pa ralelipipedic de piatră tare de
inprejurimilor ei, a fost transformarea lui în cimitir calcar, de dimensiunile 1 . 73, 0.72, 0.65 m. Colţul
creştin din evul mediu, când in jurul cetăţii Se­ lui din stânga presintă o spărtură neregulată dl:.
verinului s'a desvoltat o nouă viaţă orăşenească 1 . sus pănă jos. Faţa cu inscripţia are capătul
superior profilat şi ornamentat cu re­
l ieful a doi d elfini afrontaţi t, din cari se
păstrează cel din drea pta, şi cu două,
şir�guri, unul de ove, altul de perle,
suprapuse. Acelaşi profil se prelungeşte
, pe faţa din dreapta a monumefitului,
care este numai parţial ecarisată şi prE­
siotă adâncitura de fixare a unei alte
piese ; alte adânciturl sânt practicate în
a c elaşi scop pe faţa s u p �rioară. Literele,
mai adânc să pate în primele rânduri
descresc în înălţime de la 1 1 - 4,5 CIn.
Inscripţia n i dă :

2 . . . . TIOCF
1. D M

3 . ... CTRICE
4 . . .. N VARI O
5 . .. . L E G I I IFFER
6 . .. . I X A N N L V I
F i g . 2. - I nscripţie funerara a augustalului Drubetei. 7 . .. .lTIVSEPIPO (?)
8 . VSLIBETHERES
. .

Trecem la descrierea monumt-ntelor găsite l a 9 . . .. I M OP A TR

l ocul indicat. 1 0 . . .. B M F C
1 . Flagment de monument funerar. Este spart 1 1 . ... S E

dintr'un bloc paralellpedic de piatră tare de Ceti m : D(is) M(arzibus) " [e(aio) (?) Domi]tio
calcar. A fost găsit pe la turea nordic<'! a construc­ Crai) F (ilio) 2' .. cirice 3' [Ia]nuario 4' [Centurio]
ţiei de epocă tărzie, la su prafaţa zidurilor. Dimen­ Leg(ionis) 1111 F(laviae) Fr(umentarius) 5' [V]ixit
siunile : înălţimea 5 7 e m ., lăţimea 43 r m . , gro­ Ann(is) L Vl s. [Dom]itius Epipoddijus(P) Lib(ertus}
simea 51 cm. ei Heres 8' [Optjimo Patr(onoJ 9' B(ene (M(erenti)
Câ mpu l inscripţiei ce urmează este înconjurat F(aceundum) C(uravii) 1 : ' [Hicl S(itusJ E(si) '"
de un chenar profilat (fig. 2) :
, Cea mai fru moasă descoperire la n o i , i'n l egătură cu
D [M]
acest cult, este oalatul Augllstalilor d i n Sarmizegetuza,
M M I NC I O . . .
w exem plar u n i c În această categorie de construcţii in tot
S I M P H O R .. . I m periu', " ; C. Daicoviciu, Dacia 1, p. 242 şi urm. I I I-IV, p.
A V G M H D .. .
516 şi urm ; La Transylvanie dans Fanliquite, Bucureşti
M I NC I A . . .
1938, p. �9 şi urm. I nscri pţiunile găsite in Drubeta pentru
cinstirea Împăra ţ i l o r , În viaţă sau după moarte, sânt nume_
I A l . Bărcăellii , Celalea Severint:ll�t, Bul. Com. 11{ on. r oa s e. E n umerarea a parte din e l e a m făcut-o în Une
Ist. , fasc. 94, 1 937 ; Turmll-Se verin, trei " eacu ri de Viile Daco-Romaine. D ru bela, p. 36 şi urm.
viaţă medievală, în A rh. Olteniei. n-Ie 65. 66, 1933. R es u l ­ i Aceiaşi simbol funerar a l călătoriei sufle t u lui in i n ­
latele săpăturilor l a acest cimitir. le a v e m în stud i u , c u fern îl găsim l a Viminacium, la centurionul d i n aceiaşi
colabora rea preţioasă a d - l u i profesor d r . F r . 1. Rainer. legiun!', L u cius C a ssius Flaccu s ; C. 1. L., I I I , 1 4.5 1 1 .
Bul. C o m . Mon. Isi. - Fasc. 102, 19-9. 2

inp.org.ro
 1 54 B LETIN L CmIISIUNII
A �upra textului inscripţiei obse rvăm :
a) La rândul 3 ni se d_ă patria centurionului,
o localitate probabil neînsemnată din Peninsula
Balcanică, din al cării nume lipsesc primele
litere, probabil două.
b) La rândul 7 literele penultlmă şi antepenul�
tlmă sânt superficial săpate 1 .
Inscripţia n i dă un centurion a l legiunii IV
Flavia, care, ca jrumentarius, avea sarcina apro�
visionării cu cereale.- Se ştie însă că aceşti sol�
daţi frumentarli făceau şi serviciul de curieri, ca
�i acela de poliţie secretă a Impăratului, î nlocuind ,
s e pare, î a secolul al II-lea pe speculatores 2.
Fig. 3 a. şi b. - Inscri pţie funerară : Domi t i us I a n uarius, centurion al legiunei I V - a Flavia.
Un veteran jrumentarius al acestei legiuni î l
găsim l a Roma ( CIL, V i 334) ; un Soldat frumen�
tarius, în fri;tgm.�nlul . de inscripţie din Aquillcum
{Buda) (e/L ., III 35 X 78).
Din Drubeta mai avem, de la această legiune :
a) O cărămidă cu stampila s :
I Lectura Epipodias o p ropune, d u p ă reproducerea
iotografică, d. p rofesor R. Egger din Viena, căruia ii
m ulţămim cu recunoştinţă pentru deosebita amabilitate
·c u care ni-a răspuns la consultare.
i -Piebiger, Frumenfarii, în R. E.
• AI. BărcăciIă, Dru b ela, extras din B o a be de Grâu,
Bucureşti 1 932, fig. 33 şi p . 22. Cărămida se află în M u ­
'5 e u l Regiunii Porţilor- de-Fier, din Turnul-Severin.
inp.org.ro
MONUMENTELOn ISTORICE
L E G luI FF Leg(io) IV f{lavia). f{elix), - deci
=
din acei aşi epocă cu trei inscripţii de centurioni
din Decia, două din Sarmlzegetuza (CIL , III 1 480,
7904), una din Micia (elL, III 1953), şi cu alte
stampile identice , pe cărămizi aflate pe teritoriul
Daciei, în Banat (Ia Pojegena, Jidovin, Mehadia)
�i în deosebi d� numeroase la Sarmizege tuza .
E poca lor este cel mai tărziu pănă la începutul
domniei lui Hadrian, când încetează prescurtare a
numelui .legiunii c u LEG luI FF, spre a s e numi
numai LEG IIII fL{avia) 1 .
b) Inscripţia monumentului funerar, ridicat de
centurionul lulius Strafo şi de soţia lUi, fiicei lor
Iulia Grata 2. Aici numele legiunel este redus la :
LEG. I I I I
FL ; deci inscripţia este posterioaril
domniei lui Traian, ca şi noua inscripţie de
mal sus s.
Asupra aCEstei legiuni se ştie cii, infiinţată de
t Ritterling, L egio, în R. E., XII, p . 1 540 şi urm.
• C I L, III 1 4484. Acest frumos monument funerar se
află în Museul Naţional d e Antichităţi din B u cureşti.
• In D a cia mai avem de la această legiune inscr ipţia
funerară din Apulum ( Alba-Iulia), CIL, III 201 : M. Ulp(io)
Caia. praeftcto legionum III' Flaviae el X/IT Gem(inae),
posterioară I m păratului Caracalla, intru cât accei a ş i per­
soană figu rează in inscripţia 1 17 8 c a centurion a l le­
giunii III Italica.
 ŞTIRI NOUl DIN P REAJMA PORŢI LOR DE FIER 1 55

Vespaslan in anul 70, cu elemente din Italia nor­ urmat războaiele dacice ale lui Traian, .atâtea
dică şi poate mai mult din Gallia sudică \ a fost cerinţe ale organisării noii provincii, şi războiul
trimisă, probabil indată după recrutarea ei, in inpotriva Parţilor. Atari InprejurC!ri, in aceastâ
Dalmaţia, de unde, către anul 86, Domiţian o epocă de hotC!rită afirmare şi extensiune a autori­
a duce in Moesia Superioară, pentru rC!zboaele de tătli romane la D unC!re, explică şi neîntreruptele
la Dunăre. Primul e i sediu in această provincie, deplasări, in i ntre�ime sau partiale, ale acestei
atunci constituită ca provincie obsebită de Moesia legiu ni, intre anii 86 şi 1 1 7, pe care numai viitoare
Inferioară, nu este Încă precisat. După inscripţiile eventuale descoperiri ni le vor putea infăţişa
mai clar.
3. " Pară de pin" , provenind de la un m onument
funerar. A fost folosită ca material de construc'"
ţie la acelaşi zid de epocă tărzie (din fig. 1 f şi
fig. 4). Este un bloc ovoidal, din piatrC! de calcar
tare, cu basa l ipsă
4. Trei cruci adânc săpate Y"IE! o placâ de
piatrC! de nisip calcaros, folosită ca matuial
de construcţie la acelaşi zid de epoeil tC!rzie (e
din fig. 1 , şi fig. 5).
Dimensiunile plăcii : €i5/53. e m . ; crucea mijlo'"
Fig. 4.- .Pară de pin", de la u n monument funerar. cie : 1 8/ 1 8 e m . ; crucile laterale, fj�câre, 1 0/1 0 cm.
Crucea centralC! se pre lungeşte in jos, pC!nâ la
prehddrianice găsite la V iminacium (= Kostolac),­ basa plăCii J , cu o bară (trunchiu), din care se
doi centurioni şi un tribunus laticlavill s, in afară ramifică lateral câte o ramurC! cu două vaduri
de stampile pe cărămizi -, se presupune că aici, arcuite, ridicate in sus. Vârful ramurilor, ca şi
inpn ună cu legiunea VII Clau dia, şi- a avut toate capetele crucilor, are terminaţiuni sferol dale
primul sediu ; intre 1 02- 1 07,·in timpul rC!zboaie­ (e în fig. 1 , şi fig. 5).
lor dacice şi, pC!nC! la organisarea noii provincii, Avem, dupC! toate aparente le, înfătişarea crucii
ar fi staţionat În Sarmizegetuza , spre a reveni
apoi in Moesia Superioară 2.
B. Filow 3 dC! ca probabil că, inainte de mutarea
legiunii la Singidunum, şi-a avut lagărul la
Ratidria. După cucerirea Daciei, la care aceastC! le ­
giune a participat, - inscri pţiile o arată, activând
in noua provincie � ; I nSCri pţia din Sarmizegetuza,
CIL III 7904, ni dă un centurion al acestei le­
giuni ca exer(citator) eq(uitum) sing (ularium)
Crai) A vidi Negrini, leg(ati) Aug(usti) pr(o)
Pr(aetore), - care Nigrinus este al doilea guver ...
nator al pro inciei pC!nă la anul 1 1 7.
I nprejurC!rile grele d e la Dunăre au reclamat
supt Domiţian, in scurtu l interval de la anul
86 la 9 2 , ad ucerea aici a cinci noi legiuni, spre a se
infrânl1e mlşcC!rile ofe nsive ale Dacilor, apoi ale
Mareomanilor, Quazilor şi Sarmaţilor, şi, in bunC!
parte, spre a se u mplea golurile legiunilor distruse
(V Alau cJa şi X X I Rapax 5). La scurt interval au
Fig. 5. - P lacă c u trei cruci.

1 Ritte r l i ng, 1. c. roditoare de viaţă eternă, ţU),CiY �wo7w(6y, calitate'

t 1 bid., Capitala. lui Decebal, ÎnsA distinctă de cu care este preamC!rită de marii scriitori biseri­
n oua fundaţie a l u i Traian d i n Valea Haţegul u i , D U
ceşti ai Siriei şi Palestinei, de la Efre m din
v a fi ocupată decât l a finele războiului a l d oilea dacic.
CI. C. Daicoviciu, L a Transylvanie dans l'A n tiqlliU,
Siria (306 ? - 373) pănă la Sf. Ioa n Damaschin
B ucu reşti 1939, p. 36 şi u r m .
a Die L egionen der Provinz Moesia, Lei pzig I S06, p . 63. 1 S u p t c a r e este foarte p r obabi l c ă , la construcţia d i n care

• Rltterling, l. c., p. 40, provine, era altă plaCă, cu continuarea o r n amentatiei�

I J bi d., p. 1277 şi urm. Întru cât capăl u l de jos al barei de m i j l o c nu este finit.

inp.org.ro
 1 56 B U L E T I NU L COMISIUNII
(675 -749) 1 . Ideia a ceasta aparţ i nând Orientului
cre şti n nu este străină nici O ccident.u l ui 2, O
particularitate de remarcat sânt terminaţi unile
rotunjite şi bombate la capetele crucilor şi ale
ramurilor, care se pot apropia de bulele de la
capătul br aţel o r unor cruci S şi pe care ReU le
consideră ca simbolisând hrana cerească. Icono­
grafia româ,nească n i dă credin ţa , paralelă �u
aceasta, în sân�ele fructifica tor al Mântultorului,
din coasta străpunsă a căruia i ese ramura ,de
viţă încolăcită pe cruce şi încărcată dă c iorch l ni 4 .
Trebuie să face m apro pierea că din acelaşi loc
au mai ieşit anterior la iveală :,
a) U n "capitel de pilastru, fO lu te primitiv l u­
cr a t, având săpat în rel ie f o cruce in ace iasi
'
formă (secolel e V-VI) ca acela care ne inMmpiniI
pe monume,ntele funerare vechi c-reştine găsite
la Constanţa". Acest capitel cu cruce "s!a giIsit
ciI zut in vale 'in Octombre 1 9 1 0, d intr'un mare
Fig. 6. - I n colţul de S u d Est al castrului Pontes ( = Transdrubeta),
complex de c1c:'i diri, ale că ror ziduri de funda­ Iasi timp, unul din ce ntrele de resi s tenţă or­
ment se pot bine observa în malul ina l t, dărâmat g � nisată a puterii m ilitare romane şi vad bă ­
·acum În parte, al Du nării" 5 , adecă l;,} locul unde tătorit de trecere către V e stul şi Sudul Peninsu-
tion , B r uxelles, XI, E36, fasc. 1 , p. 1 47 şi u r m . Mulţă­
, H . Stern , L es representations des conciles, Byzan­
mim părintelui L 'iu rent, directorul Institutului Frances de
E izantinologie din Bucureşti , pentru preţioaae indicaţi uni
'ce ni-a d-at şi pentru lolosirea bibliotecii Institutului.
2 H . Stern, ibid., p. 147 şi urm., lig. 1 7 , p l . V I , m ic a
cruce 1;,11 ramuri l a basă, pe cUfJola conciliului din Antiohia.
CI. ş i Peirce et Tyler, L art b vzantin. t. r. pl, 1 07, pe
laturea unui capac de sarcolag din R avena, secolul al
-
V-lea, cruce'a cu braţe egale; decorată supt braţ � de
ramuri înllorite, pe care stă câte o p asăre, represintând
sufletul mortului, şi ciugu!ind din cruce, izvor h rănitor
de viaţă eternă.
, H . Stern, Byzan'l ion, X I , 1 936, lasc. 1, pl. X I V .
• N. Cartojan, Mântui/orul ş i Vita de Vie, extras di-n
Buletinul lmpriflu riilo r Statului, ne. 1 .
• V . Pârvan, Conlributiuni epig rafice la istoria creş­
tiuismului daco - roman, Bucureşti 1 9 1 1 , p. 190 şi urm.
inp.org.ro
MON :\lENTELOR ISTOHICE
noi am d es c o perit a poi t h ermele romane şi
palestra 1 0 L
b) U n " a Itar (7), cu o c (u c e mare, in relie { foarte
pro nu n ţa t , având dimensiunile 68/50/40 cm . " ' .
e) O " lespe de de pia t ră de nisip, bar bar pre­
lucrată , de 1 .38(0.66/0.20 m., având pe toată
su p rafa ţ a o cruce mare de formă bizantinc:'i, mal
mult schiţată decât lucrată ra relief şi t.ot i;lşa
de primitiv cioplită ca şi restu l pietrei, După
înfăţişare, a servit de capac al unui mare' sarco­
fag creştin".
Importa ntă este consta,tare,a cii la zidul de
e pocii tărzie de la th e rme le romane ( A din fig.
1 ) s'au folosit materiale, nu numai de la monu­
mente păgâne datând din veacul al Il-lea (fig.
2-4), dlll' -şi -de l a-monumente 'itre primei epoci
de creştinism in Dacia, cum este placa aceia cu tre i
cruci (fig. 5). Repetă m că pe coasta din spre
Dunăre, de supt a c e leaşi construcţie, deci pro-
venind tot de la ea, s'au găsit cele trei
monumente cu cruci (a, b, e) publicate d e
- V . Pârvan.
Cunoaştem că veacul al IV-lea a viIzut
reasezâ
,
ndu-se pe malul stâng al Dunării
stapânirea romană cu a c e i a ş i temeiacie ca
pe vremell lui Traian, cu două (lai poduri
peste Dunăre , ridicate de CQnstantin-cel­
M are 2, cu castre din nou zidite, ca acel de
la Drubeta 3.
In jurul ac e stui castru , pe ruinele oraşului
păgân, incepuse să se înfiripeze o nouă
Drubetă c re ştină . Aceasta a răma s însă cu
atât mai expusă valurilor în continuă miş­
c are ale neamurilor năvălitoare germ a ni ce
şi asiatice, cu cât a şe zarea el Ha, în ace-
1 Ibid:, Ştiri noi din Dacia Malvensis, Mem. Ac. Rom.,
X X X V I , p. 48 şi urm., pl. I I , fi g . 2. 1 . Ambelesânt la M u­
seul N aţional d t! Antichităţi d in Bucureşti. Sânt foarte
p rimitiv şi inegal lucrate, folos i ndu-se mater ialele găsite
cruci pe feţe opuse. Capitelul (a) n u l-am mai putut
p e loc de la monumente pă'g âne . • Altarul" (b) are două
găsi. Primitivitatea lor este ş i un document al stării
precare în care s e găsia po pulatia locală, necurmat
cllcaÎă de năvălito ri, i n aceste prime veacuri de creşti­
nis m , d u p ă părăsirea D aciei nord-dunărene.
• Unul i n 328, intre Oescus şi Sucidava, altul, p robabil,
în acelaşi timp, de la Transmarisca l a Daphne, de la gura
Argeşului, - ambele prevăzute cu castele cap de pod pe
mal nordic al Dunării. VI. Max Flus 8 , Moesia, în R. E. ;
D. Tudor, Podul lui Constantin- cei-Mare (A rh. Olteniei,
X I I I, n - I e 7 1 -4).
3 A I Bărcăcilă, Vne viile daco- romaine, Dru bela, p.
28 şi pl. XXXIX.
 ŞTIRI NOI DIN PREAJMA PORŢILOR-DE-FIER 1 57

'-Iei Balcanice. Soarta Drubetei cr.eştine, pentru
-scurtă duratii renăscută, intră în soarta acelei
-" adeviirate provincii romane în secolul al IV-lea
ca şi în al VI-lea, cu prinzând o parte î nsemnat�
din Banat si , din Oltenia si, care e când total
deslipită de imperiu, când supt autoritatea lui
« prin întrarea barbarilor stăpânitori acolo în tegă­
turi de federaţie cu Roma nouă), când în sfârşit
de-a dre ptul romană, ca pe vremea lui Iustinian 1 " .
N oul monument creştin ce publicăm este încii
o confirmare a " înflorlrii vieţei romano-creştine
> În ţinutul Drobetei prin secolele IV-VI, şi mai
ales pe vremea lui Iustinia n, cân d e piscopul de
Aquae, din Dacia Ripensls, avea supt · jurisdicţia
-sa şi ora ş ele de pe malul stâng al Dum'!rii" 2.
Din Transdrubefa.
Se cunoaşte bogiiţla de monumente arheolo­
- gice de ' pe malul ' iugoslav a l Dunării în regiunea
Porţilor-de-fier, ţinut care a făcut parte
�din provincia romană, mal veche ca Dacia,
M oesia Superior, iar, dupii anul 270, din
Dacia Ripensis a lui Aurellan 3. I n lipsa
'pănă acum de cercetări mai de <.Iproape .
arheologice din partea vecinilor şi priete­
nilor noştri lugoslavi în aceastii regiune,
-socotim util a nu liisa ne publicate unele
constatări şi descoperiri făcute în ultimul
'timp la Pontes ( Transdrubeta) şi la Trans­
=
Către mijlocul laturii nordice a zidului înprej­
muitor, deci la poria praetoria, sânt urmele unei
săpiHuri mai vechi.
Pe laturea de Vest a castrulul, unde şi Marslgli
vedea "Ies masures de quelqu e grand mur" 1,
ca la 35 m . . de părtare de colţul lui nord-vestic,
se vede, complet descoperită, fu ndaţia unui turn
pătrat, zidită din piatră spartă în mortar de var,
întocmai ca la fundaţiile traianice de la castrul Dru­
beta şi la pllele podului lui Traian de pe ambele
malurI. După aşezare , ne aflăm aici la unul din
cele două turnuri ale porţii principale - de stâlJga
a castrului traianic (fig. 8 şi 9).
Nu am putut distinge niciun i ndiciu vlsibil din
reaonstruirea castrului de către Iustinian, de care
Procopius ni vorbeşte în aceşti termeni : "Ambele
castre (Pontes şi Theodora-Drobeta), dărâmându-se
de vremuri şi rIU mal puţin de atacurile barbari­
lor, I mpăratul Iustinian resta ură pe cel din dreapta

dierna, ele fiind în strânsă legătură cu cele

din corespondenţele acestor staţiuni de pe
malul romănesc, Drubeta (Turnul- Severin)
şi Dierna (Orşova).
Castrul roman Ponfes şi capâtul sudic al Fig. 7 . - Pe castrul Pontes .
podului lui Traian le-am cercetat mai de aproape
•

l a 28 Iunie, 13 Iulie şi 25 S eptembre 1 932, c u DuDt'lril, clădindu-1 ş i întărindu-1 din nou şi

binevoitorul concurs al autoritiiţilor lugoslave. i nexpugnabil, asigurând astfel pe provl ncialii
Terenul castrului şi împrejurimilor este proprietate I1iricului din partea aceasta" 2 . Kanitz 3, identifi­
a ţăranilor d i n satele alăturate, Costol la Vest, când aceste ruine cu castelul Pontes ( = Trans­
Vârbiţa Mică la E st, cari - I culti vă, a tât cât n u drubeta), giise şte în ele două fortificaţII distincte :
' stânjenesc masivele zidării a parente, folosite pentru u na, mai mică, de 50/70 m., pe care o atribuie
construcţiile lor proprii. Pentru aceasta au des ­ lui Iustinia n şi care, in colţul el nordic, dar cu
chis î n mai multe puncte ale castrului a dev6rate altii orientare, cuprinde pe cea d'intăiu (fig. 10) .
. cariere (fig. 6 şi 7), ceia ce ne-a determinat a-I E xistenţa însă a turnului pătrat de poartă, de
vedea mai de a proape. Se scosf seră şapte mari construcţie tralanică, pe laturea vestică, aşezat la
� grămezi de piatră din colţul de N. E . a l castru­ o treime din lungimea ei (v. şi în planul de
lui, altele din colţul de S. E ., unde au săpat pănă situaţie, fig. 1 0), indică epoca traianică pentru
. l a a dâncime de 3.70 m. 4•
volk, II ( 1 909), p . 48 1 , arată. la Costol , că în toate c urtile
1 V. Pârvan, Contribubuţiuni epigrafice la isi. creş t. a vă z ut mari grămezi de m a te ria le a ntice. în t re eie uriaşe
-daco-roman, p. 1 92. arhitrave de piatră n is i poasă.
t V. Pârvan, ştiri noi tiin Dacia Malveusis, p. 49. 1 Description du Danub e, II, 1' . � 2 şi fig. X X X lH .

• Max Fluss, a rt. Moesia, în R. E. • De a edif., IV., 6.

• F. Kanitz, Das Kănigreich Serbien und das Ser ben- I O. c., p. 481 şi urm . şi schiţa, p. 454 ş i u l m.

inp.org.ro
 1 58 BULETINUL COMISIUNII MON UMENTELOR I S TORICE

întregul castru , aşa cum l-a văzut şi Marsigli '. opere a lui A polodor din Damasc, problemă pe­
Numai prin săpături arheologice se pot precisa care şi-au pus-o toţi invăţaţii ce au studiat, fie­
caracterul şi e poca pentru construcţia distinctă numai podul, fie Columna lui Tra ian in l egătură
însemnată de Kanitl, e ventual şi alte transfor­ cu războaiele dacice. Aschbach 4 a emis Ipotesa
mări ce s'au adus după Traian. că pe malul stâng a existat o mare limbă de
Castrul pătrat, cu laturea de circa 1 20 m., este pământ inaintată în apă, pe care s'ar fi construit
înconjurat de trei părţi de un şanţ larg, acum mai întălu, deci pe uscat, ca la a treia parte din
adânc pănă la 6 m., cu m se vede din secţiuni, pod. După aceia, intre pllele ridicate s'ar fi săpat
din planul de situaţie şi din vedHea fotografică, un canal , pe care s'a abătut cursul apei, iar cu
(fig. 1 1 - 1 3). pământul scos s"ar fi creat în mijlocul albiei o
La capătul sudic al podului lui Traian consta ­ insulă artificială, care a înlesnit construirea restu'"
tăm că pila culee se păstrează cu mult mai bine lui podului. A ceastă ipotesă se presintă astăzi
decât cea de pe malul nordic ; în schirn b, cele ca o pov� stt ce nu corespunde realităţilor, atât
trei pile ce susţineau bolţile, zidite din piatră �i canalul, cât �î insula artificială fiind vechi for...
cărămidă, dintre culee si portal , �ânt distruse păn ă ma \iuni geologice. Din profilul transvf rsal dintre
la fundaţii, singurele r� rnase vi sibile (în plan, fig. culee (ftg 1 5), pe lăţimea totală de 1 082 m ., se
1 1 ,' şi vederea fotografică , fig. 1 4, unde ce le trei vede că Dunărea este n aviga bilă, la ape scăzute,
serii distan ţate de persoane Indică locurile aCH­ numai pe două canale : de la malul stâng, lat
tor pile). de 2 1 0 m , c u adâncimi su pt etaj de 2-5 .m . , şi
cf l de la malul drept, lat de 1 92 m., cu
adânciml supt eliaj de 2 - 3 m . Intre aceste
canale naviga bile albia este ridicată, cu
adâncime numai de 1 - 2 m., supt etaj. A­
ceastă situaţie a albiei se prelu nge�te in jos,_
cu mici variaţiuni, pănă in dreptul insule i
Şimian şi a deltei Topolniţei, a cării gură
este ca la 1 750 m. in jos de podul lui
Traia n. I n dreptul aceste i delte canalul d e
stânga s e încovoaie spre insula Şimian, şi
tot din causa ei se îngustează şi se adâo­
ceşte pănă la 1 2 m . supt etiaj ; cel de
dreapta , către aceiaşi insulă, se ildânceşte
p ănă la 5 m. supt eliaj. Intre aceste canale ,_
de la pod pănă la ostrovul S, imian , avem
F ig. 8 . - Fundaţia unui t u rn d e p e laturea de Vest a castrului Po ntes.
un mare banc de nisip, lung de 1 250 m .,_
Din pilele de la Nord de culee erau visibile în lat la mijloc de 450 m . , cu înăltimea , maximă
albia Dună rii, şi rămase pe uscat, fundaţiile prime­ de 2 m . peste etiaj, visibil in fiecare an pe apele
lor două, care au fost marcate in plan 2 (fig. 1 1 ) ; scăzute ; capătul lui de sus înce pe îndată după
iar, mai de parte, tremurarea apei indica rămăşiţile linia podului. I n albia Dunării, mai sus de pod,...
'a ltor două pile. A ceasta ni-a dat îndem nul să avem' două bancuri similare : bancu l Cladova,
obţinem de la s e rviciul hidraulic din portul lung de 25CO m ., lat la mijloc de 250 m., ridlcat­
Turnul - Severin si , de la Ministeriul Lucrărilor pănă la 1 m . peste eBa;' şi bancul Dudaşi, lung
Publice planul de situaţie al albiei Dunării între de 1 900 m., lat la mijloc de 700 m., ridicat pănă·
cuIe ele podului, precum şi diagrama variaţiunHor la 2 m. peste etiaj. A dăogăm constatarea, făcută
de' nivel ale apelor pe treizeci de ani in urmă, de organele tehni ce, că în regiunea Turnul-Severin
începân d cu 1 905 3• Aceste date sânt indispensa­ fundul -albiei Dunării este consistent, iar cursul
bile la discutarea mijloacelor de realisare a u riaşei ei stabilisat.
Pe lângă această examinare a situaţiei geolo-­
, O. C . , II, fig. X X X I I I ; repro d u s de noi în Drllbeta, gice a albiei Dunării, discutarea mijloacelor de
fig. 1 9, p. 1 5, construcţie a podului cere să se cunoască şi
2 P l a n . 1 şi secţiun ile le datorăm d-Iui ar hitect Rimner,
variaţiunile de nivel ale apelor. Din diagrama
care ne-a însoţit în această cercetare, şi care a făcut in­
preună cu noi o bserv'u ţi i l e şi măsurătorile nacesare. l i
m u lţămim cu recunoştinţă. • Ober T rajans steinerne Donall-B riicke, Viena, 1 858>­
8 Li psesc înregistrăr ile din anii de războiu 1 9 1 6- 1 9 18. p_ 1 6.

inp.org.ro
 ŞTiRI NOI DIN PREAJMA PORŢJ LOR-DE-FIER 1 59

a nilor 1 905 - 1 938 (cu lipsa anilor 1 9 1 6- 19 1 8), se truire a podului, să se pună în contraz\cere 1
constată următoarele : Scăderile maxime se in­ această afirmaţie a lui Procopiu cu aceia a lui
registrează intre lunJ ie Septembre-Ianuar, cea Dio Cassius, care spunE : "cursul apei nu se putea
mai mare la 9 Ianuar 1909, cu 69 cm. supt etiaj 1 ; abate " j dar, după cum observă Petersen 2 şi
creşterile cele m ai mari sânt in lunile April­ cum reiese clar din textul lui Procopiu, acesta
Maiu, atingând maximum de 8 m . peste etiaj, la nu se referă, ca Dio Cassius, la s:)reutăţile de
8 Maiu 1 9 1 9 si la 20 April 1 924 j ele se inregis­ construire a podului, ci la im piedecarca navi­
trează insă un� ori si ,
în Iunie-August : + 5.30 m . gaţiei după distrugerea lui.
la 26 Iunie 1 906, + 6.82 m . Ia 8 August 1 9 1 9, O altă falsă legătură s'a făcut de către Asch­
+ 7.69 m . Ia 1 0 Iulie 1 926, + 6.07 m. Ia 2 Iunie ba ch, Cichorius ş. a. întrE' textul citat al lui Pro­
1 938 2• copiu şi cuvintele . lui Pliniu cel Tânăr (Ep.
Resultă din aceste date că marele arhitect V I I I , 4), care între marile opere ale lui Traian
Apolodor n'CI putut nici să se gândească la o enumeră şi »Immissa terris n ava flum ina, novos
modificare a albiei Dunării, pe care a folosit-o pontes flu minibus iniectos". Petersen 3 inct'arc<'i
aşa cum era geologiceşte stabilită, nici să intro­ să localiseze acea stă vagă indi caţie a lui Pliniu
ducă în calculele lui, la o atare lucrare în toate asupra unor mari lucrări de abateri de ape, con-
d'inainte pregătită, scă­
derile maxime ale apei,
acestea căzând i n lu­
nile Novembre-Ianuar,
când lucrul de zidărie
înce tează.
In afară de canalul
i maginat de Aschbach,
Procopiu S dă în ter­
meni precişi existenţa
unui alt canal, creat
î nsă pentru asigurarea
na vigaţiei după ldis­
trugen�a podului. Si
zice : "Iar acolo (la
Ponte s) râul despicat
încunjură cu un braţ
o m ică parte a ţăr­
mului şi îşi revine iarăşi
la alble .. . Aceasta însă
Fig. 9. - Fundaţia turnului din vederea fotografică a fig. �.
o face nu după cursul
său firesc, ci silit de dibăcia minţii omeneştI. ce pute şi executate de Traian , la Porţile- de� Fier,
. .. Fli ndcă di:'ir âm ăturile şi fundaţiile podului stă- lucrări însemnate de Marsigli " care însă nu li-ar
vilesc râul până înh 'atâta, incât îl fac nenavi- fi înţeles a devărata destinaţie, iar, m a i recent, de
gabil ; de aceia il constrâng să-şi schimbe cursul, Kanitz 5 . D upă observaţiile şi măsurătorile aces­
şi iarăşi să-şi revină la albie, ca şi in partea tuia, canalul, apărat de ambele părţi de câte un
-ace ia (in regiunea podului) să-I aibă navigabi l " . d i g înalt de 1 4 metri, ar f i avut o desţ.:hidere
S'a cCiutat, discutându-se m ijloacele de cons- de 57 metri şi o lungime de 3220 metri. Acesta
ar fi precursorul actualului canal de la Porţile -
1 Scăderea l a 1 5 lanuar 1 858, care a dat lui Aschbaeh
prilej ul stud i u l u i Sau asupra p o d u l ui , a fost de 42 e m .
s u p t et i aj l a Orşova. 1 Intre a l ţ i i l a d. A. Dece i , Podul lui Traian de fa
• T0 3.te datele şi măsurătorile acestea sânt extrase după Turnu-Severin, în " A nuarful Institu t u l u i de studii clasice
planul oficial de situaţie a Dunării în 1 933 la Turnul­ din Cluj " , 1 928-1932, p . 1 58.
Seve r in şi după d i a gra m a nive l u l u i apelor între 1905 şi • Trajans dakische K riege nach dem Sălllen relie[ er-
1 938, pentru care mulţămim cu recunoştintă d-I u i inginer ziihlt, I I , p. 1 � 8 şi urm. (Excursul 1).
Manoliu din Ministet i u l Lucrăril o r Publice, iar pentru • Tbid.

e xecutarea p rofilul u i fig. 14 d - I u i ing. Vereanu din • Description du Danube, Il, fig. X XV I I .

"Turnul-Severin. 5 Kanitz, Das Kon igreich Serbien und das Serben­

• De aedif., IV, 6. v olk, voI. I I , p . 494 şi u r m ,

inp.org.ro
1 60 13ULETI�LL COl\I I S I U N l I
de-fier, deschis În 1 �96, cu lăţimea albiei de
80 metri şi cuprins între două diguri lungi de
câte 2.000 de metri .
De la acel canal de la Porţile-de- fler ar
pleca, după Petersen , ştire a lui Procopiu despre
un canal construit În dreptul podului lui Traian.
Locul acestui canal, dacă el a e xistat, cum spune
P rocopiu, nu la Porţile-de - Fier, ci în dreptul po­
d ului dărâmat al lui Traian, este la poaleie dea­
lurilor ce se ridică la Su d de platoul pe care
este construit castrul Pontes. El s'ar intinde de
la Est de terenul înălţa t pe care se a flă Cetatea
Cladovei (Fetisla m) până la satul Vârbiţa Mică,
pe o distanţă, în linie dreaptă, de mai bine de
şase chilometri. Ar fi fost o lucrare uriaşă, dis­
propl)rţionată faţă de alte mijloace tehnice de
care Romanii dispuneau p entru curăţirea celor
două canale navigabile, pentru care se putea aş­
tepta epoca ape lor celor m"i scăzute, iar pănă
la desfundare era uşor să se folosească mijlocul
transbordării, care la Porţile-de - FIH s'a a plicat
pănă la recenta construire a actualului canal 1.
Fig. 10. - Plan de situaţie a castrului Pontes ş i
Dacă supt dealurile de la ' Sud de Pontes există
indicii pentru un ve chlu canal (fig. 1 3), aceste a
fost mai curând u n braţ natural a l Dunării astu­
pat, aşa cum In a propiere, ca la 20 d e chilometri
mai jos de podul lui Traian, este în curs înain­
t a t de astupare braţul Dunării dintre Ostrovul
Corbului şi dealul nisipos al Stărmine i 2.
•
• •
O parte din cărămizile mari cari întră în con-
1 Asupra folosirii acestui m i j l oc v. Brandis, Danu vius.
în R. E., p. 2 1 27.
t N'am putut avea p entru documentare asupra exis­
tenţei acestui canal un plan de situaţie sau o hartă la
scară utilă a terasei de la Pontes p ă n ă Ia poalele dea­
lurilor de la Sudul ei. O colaborare cu prietenii n oştri
iugoslavi p O a t e inlesni clarificarea multor chestii de ca­
racter şti inţific In această atât de Îns e m n ată şi pitorească
regiune a Porţilor- de-Fier. O n ădăjduim.
.
D . Tudor crede În existenta la Pontes a braţu l u i na­
despre podu l lui Traian A rhivele Olteniei. 2 n. X I V , 1 935,
tural, desfundat şi folosit de A po l odor (Date nouă
fasc. 77-78, p. 77 şi u r m . ). Acest canal ar fi represintat
pe Columna lui Tr2ian, In să inversat; p e malul stâng, in
loc de malul drept al Dunării.
inp.org.ro
MON M E N T ELOR I S TO R I C E
strucţia pilei culee de pe malul iugoslav poartă ·
stampila : "Coh(ors) III Brit(tonum)". A m desemnatr
pe cele visibile (fig. 1 6- 1 8), Iăsându-le în zidăria.
lor, aşa cum le-am găsit.
a) COH. III B[RIT]
b) [COH] III B R [ I T]
c) [C]OH I I I [BR iT]
d) COH [III B R I T ] .
Cărămizi cu stampila aceleiaşi cohorte, cum ·
şi ale cohortelor II Hisp(a norum), 1 Cre(tum), s'au
mai găsit în pilele podului lui Traia n în Ianuar-
1 859 (C 1 L , III, 1 703) ; altele la Corabia şi la
castelul Kleinschenk de pe Valea Oltului (C 1
L, III, 8074 1 2) ; una, găsită în castrul Drubeta,_
o avem î n Museul Regiunii Porţilor- de -Fier din
Turnul-Severin 1. Această cohortă a putut apar­
ţinea, în epoca războaielor lui Traian, armatei.
Moesiei Su perioare, după care ar fi fost dusă în.
Dacia 2 .
*
• •
Din Transdierna (Techia). Despre această în-
( i (�
J \,/1
El 8 ii! 8 Gl
)
a ruinelor pod u·lui. după Kanitz.
semnată staţiune din Moesia Superior, aşezată in·
faţa Orşovei, indată după ieşirea Dunării din­
defileul Cazane lor şi ceva mai sus de Porţile-de ­
Fier, avem p�nă acum foarte puţine ştiri 3. Era ICI»
drumul săpat d e Traian îr1 stâncă, de-a lungu\l
Dunării 4, şi anume la punctul de trecere pe
,
malul nordic a l fluviului, către Valea Cernei şi a ·
Timlsului. Aici se localisea ză 5 unul din cele douc'i
poduri de vase pe care Traian a trecut armata ·
pentru războiul dacic în 1 0 1 ; din faţa ei, d e la .
Dieroa, începea drumul apc'irat de castre şi care
tot odată era şi linie vamală interioa ră , ducând ·
1 Al. BărcăclJă, Drub eta, extras di n B oabe de Grdll • .
1932. fig. 37 ş i p. 24.
, Cichoriu8, Cohors, jn R. E.
• Egon Braun. Transdiema. în R. E.
• Drum comemorll t de i n scripţia de pe stâncă din faţa
Ogradinei, susţinută de două genii in relief şi încadrată .
de ornamente. V. frumoasel e reproduceri în F. Kanitz,
o. c., 11 p. 5 1 1 şi urm. ; C 1 L, I II, 1 699 8267.=
• Pari beni, Optimus Princeps, I p. 242 ; Cichorius, Die ·
Relie!s de r Trajanssăule, I I, p. 32, localisează acest pod .
la Drubeta.
 ŞTIRl 1\ 0 1 DIN PRE A J M A PORŢI LCR- DE-FIER 161

. \ \
C -D. f T � V L 1/ } O N TI fii
P L1l. N H: f I T V.,LlTl±::
0,,1 Q relturl d!rJ pîle!,; poduluî ---- 0" b p;!c CUlG8 � 0<._6 g fundotlue por�olulu( _______

:,

I
a�
.... ""

10
Os
,
i

- °0

' -==-:-=-"==--.. _ ........". I"":e.�� �

.0 ... :: �
-:J «.00 .!;J (,,1) 10 I! � 5::' IC::l -n

Fig. 1 1 . - Plan de situaţie a castrului Pontes, cu rămăşiţjle pilelor podului l u i Traian.

In as pila eul ee.

Bul. Cam. Mon. Isf. - Fasc. 102, 19:9. 3

inp.org.ro
 1 62 B U LE T I N U L COMISIUNII
în ţinutul aurHer al Daciei Apulensis, la Ampelum
(Z Iatna) !. Dupe!! pe!! r ăsirea Daciel d e cdtre ad­
ministraţia romană, Transdierna cade î n partea
apuseană a noii provincii Dacia Ripensis 2.
Marsigli 3 găseşte aici, la Est de ve!! r sarea păre!! u ­
lui Techia î n D unăre, un castel pătrat, cu mici
turnuri rotunde la colţuri, cu curtinele de câte
1 5 toase (29.235 m.), construit din pământ, cără ­
midă, inpresurat de un şanţ (fig 1 9) şi aşezat
fale!! î n faţă cu cel din Orşova Veche a Munteniei,
care este de aceiaşi formă şi făcut din aceleaşi
materiale. In acelasi punct, Kanitz \ după mai
,
bine d e u n veac şi jume!! t ate, nu mai găseşte
castelul pătrat cu turnuri rotun de al lui Marsigli,
ci numai " resturile unei con strucţii în parte dis...
truse de Dunăre ", cu ziduri groase in medie de
3.2 m., in lungime pe frontul sudic de 36 m., care
Indică o foastă fortificaţie, dar cărora Iipsindu-li
turnurile rotunde, s'ar exclude posibilitatea să fi
fost aici castelul propriu"'zis. Pe acesta Kanitz îi
·identifică cu resturile unei construcţii dreptun­
ghiulare, de 1 00/94 m., cu ziduri groase de 2
· ., situată la stânga pârăului T echia, pe care şi
m ziduri i dentice, prelungite pănă în albia Dunării,
in interiorul căreia găsia aşezată partea nordică
a satului, împreună cu localul V ămii (fig. 20).
Aceastc!i din urmă construcţie Marsigli n'a re­
marcat-o. Kanitz a daugă la constată riie lui Mar ...
sigli .altele noi, astăzi foarte greu de verificat
şi de precisat, Jntru cât de ambele părţi ale părău­
lui Tecbia s'au ridicat noi construcţii şi anume :
pe malul drept, palatul Administraţiei Porţilor­
· d e- Fier, chiar peste castelul identificat de Mar­
sigli, iar pe malul stâng un mare grup de locuinţe
'pentru personalul acestei administraţii (fig . 22).
Ridicarea marii construcţii de la Est de pârău
a reclamat să pături pentru fundaţii, cu care
prilej s'a dat pe toate!! suprafaţa de masive ziduri
'şi materiale de construcţie romane, ale căror
locuri sânt însemnate pe planul ridicat de d. in­
giner Nenad Popov iCi 5 (fig. 22). Din acest plan,
·din ve derea fotografică (fig. 2 1 ) şi din observaţiile
proprii făcute pe teren, reiese că noua construc­
ţie se ridică peste fostul castel roman, ales toc'"
mai pentru nivelul terenului inălţat prin ma si­
vele construcţii romane . Este un mic platou, al
cărui nivel se ridica, şi î nainte de noua construc-
1 C 1 L, I I I , 1568 ; Gr. Tocilescu, Mon . epigr. şi sculpt.,
,p . 2 1 5 şi urm.
• Brandis, Dacia Ripensis, in E. R.
8 Description du Danube, I I , p. 1 5, fig. x x v .
4 O. c., I I , p. 445 şi urm.
5 Căruia li mUltămim cu recunoştinţă, atăt pentru plan,
{:ât şi pentru copia in gips de pe m onumentul votiv
m ithriac m a i j o s descris.
inp.org.ro
MON UMENTELUR I S TORICE
ţie, cu 5-6 m. faţă de ni velul albiei părăulul din
stânga şi al depresiunii din dreapta, care se pre­
lungeşte pe toată laturea sudică, cu un şanţ d e
aceiaşi adâncime ; spre Nord are căderea natu­
rală până in albia Dunării.
De la Marsigli pănă la Kanitz zidurile acestui
castel vor fi suferit multe dls1rugeri, cum s'au
constatat şi la Pontes, şi modificări ; despre cas­
telul corespunzător din Orşova (Dierna), Marsigl i
ni spune : "Nos trou pes et les Turcs tour-a·tour
ont muni ce fort d'un bon rempart et d'un fosse".
Din planul de situaţie (fi�. 2 1 ) ce publicăm,
limitele castelului se pot c u aproximaţie reconstitui
pe linia cotelor 55,5 5 ; iar cele două resturi de
zidărie din extrema nordică, situate pe cote le
50- 5 1 , denotate în plan cu A, ar putea fi re!! m ăşi­
ţi1e unor ziduri de isolare ale castrului către
Duni'ire, pornind din colţurile laturii lui nordice.
Kanitz, după desemnul ce ni di'i (fig. 20), a ve!!z ut
din acest castel numai laturea lui nordică împreună
cu cele două ziduri de isolare. care, în i potesa exis'"
tenţei lor, se prelungiau pănă în albia Dunării. Cu
este isolată laturea sudică a castrului Drubeta ! ;
pe acestea Marslgli 2 l e însemnează ; pe cele din
Transdlerna nu le-a însemnat, pentru cd nu vor
fi fost visibile. Aceasta nu însemneazi'i că la Vest
de pârăul Techia n'au existat şi celelalte construc­
ţii antice pe care le descrie Kanitz, asupra cărora
deocamdată nu putem spune mai mult.
Părţi din zidurile micului castru din dreapta
pârăului au rămas evidente şi după amenajarea
terenului din jurul noii construcţii ; de asemenea
se păstrează bine şanţul lui sudic.
* *
La săparea fun daţiilor noii clădiri, ale cării li-
mite sânt însemnate pe plan (fig. 2 1 ), s'au scos,
intre alte materiale, următoarele :
1 . "Statuia votivă a zeiţei "Iuno Regina" , c u
lipsa pi'irţii superioare de l a mijloc i n sus (fig.
23). Zeiţa poartă o tunică lungă, bogat cutatc'l,
ce-i cade pănă j os, rămânându-i descoperite
nu mai vârfurile picioarelor ; peste tunică o man­
tie cu cute armon ios trasate i se lasă în faţă de-a
curmezişul, din spre şoldul stâng pănă de- asupra
genunchiului drept ; zeiţa se razimi'i pe piciorul
drept, îndoind pe cel stâng. Spatele statuii este
numai sumar schiţat.
Soclul pe care stă şi pe care este săpată ins­
cripţia , cioplit din aceiaşi bucată de marmurc'l,
1 A I . BărcăciIă, Une viile daco- romaine, Dru beta, în
L'Archeologie e n Roumanie, 1938, pl. XXXIX.
• O. c., fig. XXXIII.
 ŞTIRI NOI DIN PREA JMA PORŢILOR-DE- FIER 1 63

1
- H- ,;

\
g
\! \ ..-

\
.j
�

�1
�

i
\\

I
'" Iţ.
1 '-..... ' I
t
--Ii
.-- '

!
z

O!
'"
I
!
()
o
'"
I /
I
U
:q i LJI I
�'
VI

I
.,
,

�I
c.
o
?
I o..

-='

O
z
I
, , Z

91
l'

�
-' c:
" :>

z '. 1. U
.,
, o " z V)
N :,

o :
/\
L.j N
.....
. Z
=;1 ' : >

B
.
<l
f-'l
"

\
1-
U
\
\
,
1
\
\

o
.. ,
o
.

inp.org.ro
1 64 B U L E T I � UL C mI I S I U � I I }I O � D [E Yf E L O R I STORICE

are dimensiunile : t4 '37/ 1 9 c e n t i m e t r i.. I nălţimea Porţile- de-Fier, ş i o i mportantă staţiune a flotei
totală a m onumentului este de 84 centimetri moesiace.
( 14+70). I n s cr ipţ i a confirmă încă odată că Dierna nu a
Dăm i ns c r i pţ ia 1 : fost "colar da a divo Ţraiana deducta" , cum afirmă
Ulpianus şi cum Paribe ni inclină a CrE: de 1 . Ran­
g u l de colo nie il prime ş te d upă D ru b e ta , care il
1. I V NO N I R EGI NAE
2. V L P A N T Q V I N T VS DEC
are cel mai tărziu din anul 201 2 . Această situaţie
3. D OB
4.
A E D I LI C Q V A E S T !VI
a reieşit Întăiu din inscripţia d i n A pulum, C 1 L,
III, 1 4468, în care L. lulius Bassinus , tribun a l
HONOR QQ P O RT VS.

Ceti m : Iunoni Reginae 1 ulp(ius) A n t(onius)
Quintus, Dec(urio) 2 ' Aedilic(illS), Qllaestor(icius)
M(unicipii) D (iernensis). Cb , Honor(em) Q(uin) ­
q(uennalitatis) Port(us). V(oium) S(olvit) [L(ibens)
M(erito)] 2.
A vem in această insci'i p ţ ie n u mele unui ma­
gistrdt local, d ecurion ( m embru al Consiliului
leg. I V Flavia, este şi Flamen Calaniae Drube­
iens is şi Flamen Muncipii D iern ensis . Noua i ns­
cri pţie este incă o confirmare.
Cu a cest prilej se i m pune verificarea l e c t urii
inscripţiei funerare C I L , IIl, 8009 ( = 1 559),
gă sită la Slatina, Între Dlerna şi Tibiscum, care
s'a cetit : D (is) M(unibus) . P (u blio) A elia ArÎorto

Fig. 1 3. Vedere de pe laturea de Sud a castru l u i Por:;tes : in faţă, şanţul sudic al castrului ;
supt dealurile din fund, presupusul canal de care vorbeşte Procopius.

M unicipal) al municipiului Dierna . de pe _ malul 11II Vir(a) an(nuali ?) M(unicipii) D(robetae) in­
stâng a l Dunilrii, care trecuse prin gradele magis­ terfecto a la tranibus, etc. De fapt, d upă inlătura­
traturale, intă\u de quaestor, a poi de aedll. Mo­ rea afirmaţie i lui Ulpian, mai sus citată, tr e bui e
'
numentul il ri d ică cu prilejul primirii unei noi
<1emnitllţi, aceii;!- de Quin quennalis a 1 portului
Diernei. Era-' aici, indată i n a i nte de trecerea prIn
I L' Ordinazione della conquista di Traiano, Dacia, 11,

1 925, p. 5.
I Aceasta resu1tă din i nscripţia onorifică a I m pliratuhJi
Caraca la, descopetită de noi l a capela cetaţli Severinuld
1 L a descifrarea inscr/pţiei am consu lta t pe d. p rofesor (v. Bul. Cam. Mon. Ist., an V I I 1 , fasc. 3 1 , 1 9 1 5 , p . 1 4 1 , şi

Partea inferioară a soc l u l u i , î n Jumătatea din dreapta a

R Egger din Viena, căruia li m ulţămim cu recu noştinţă. ibid., fasc. 94/937, În extras la p. 5), şi p ublicată mai Intăiu
de V. Pârvdn (Ştiri noi din Dacia Malvensis, p. 41 şi u rm.),

Îilsă din titulatura l ui C a ra cd l l a lipseşte e pi te tul d e pius,

ultimului rân d al i n scripţiei, este dete r iorată, credem, d'ln­ cafe stabileşte că Orubeta este col,mie Inainte de 2 10. C u m
naintea ciop'irii inscriptiei. Aşa se e xplică nel egularita­
iea În aşezarea literilor şi inegalitatea d i m e n si u n i l o r lor. dobândit În 201 , şi care in aceiaşi inscripţie nu lipSeşte din
t Un quinquennalis primus al

O, ubeta ni-I dă i nscripţia găsită În S emendr i a ; C 1 L,

m unici p i u l u i apropiat, titulatura tatălui său , Septimiu SeVEr, i'lscripţia este ante­
rioară anului 20 I ; Orubeta ajunge deci colonie Între a nii
..1.11, 8 1 29 ( = 6309). 1 93 şi 201 , num' ndu-se Colonia Septimia Drobefa.

inp.org.ro
 S T I R I NOI
,
D I N P R E A JT M A P O R T
,
IL O R - D E - F I E R 1 05

'să se cetească M(unicipii D(ianae), atât după a cesta ridicat pe ' gâtui a nimalului, ale cărui
locul unde s'a găsi t , la Nord de Dierna şi mult testicule le atacă scorpionuJ, �eniu duşman al
mai departe ·de Drube ta, cât şi pentru fa ptul că distrugeri i. O curea Iată încinge trupul taurului ;
aceasta, in ge neral, in inscripţii, îşi poartă numele vârful cozii i se schimbă în dublu spic de grâu,
î ntre g, care este : Munic 'pium Hadriani Drubeta simbol al binefăcătoarel minuni ce se săvârşeşte
(şi Drobeta). O urmare a acestei rectificărl este şi prin jertfire 1 ; zeu l , cu genunchiul stâng pe mij­
înlăturarea probalită\ii unei de pendinţe a locali­ loc'u l taurului, cu piciorul drept întins şi apăsând
tăţii (vicus) A d-Mediam de Drubeta mai curând pe piciorul corespunzător din urmă al animalu­
decât de Dierna, de dusă de Mommsen 1 din lui, îi împlântă cuţitu l cu dreapta, în timp ce cu
această inscripţie, n-I 1 559 = 8009, i n care se cetia stânga îi ţine de nări capu l ridicat. Zeul este
Drob� ta în loc de DiHna, şi din n-Ie 1 577, înbrăcat cu o tunică scurtă, încinsă ; hlamida ii
1 570, 1 580. Dar n - I 1 577 i ndică numai presenţa flutură l a spate, ca şi teeca de la cuţit petrecută
în regiune (Ia castrul Ad Mediarn) a cohortei peste u mărul dre pt ; in picioare poartă cizmulite
I I I Dal matarum, care în Druheta nu este cunos­ inalte, sus răsfrânte De o parte şi de a lta, dad �­
'Cută, iar celelal te două inscripţii Mommsen le forii, cu picioarele încrucişate şi la fel îmbrăcaţi,

F i g . 14 - R u i nele capătul u i sudic a l pod u l u i l u i Traian : A , pila cule.= ;

B, C, D, fundaţiile pilelor d i ntre culee şi portal.

1:: a racterisează ca " corrupti vei incerti tituli ". l n­ priv esc spre zeu ţinând, unul (Cautes) făclia
'cercând să d�scifre ze sfârşitul inscriplit:j 1 570, ridicată, celălalt lăsată in jos (Cautopates) ; la cel
�<ommsen spune ' numai "in mentem venit : din ' stânga s'a păstrat căciula frigiană cu mar­
Dec(urio) Col(oniae) Drub(etae) " , iar n-I 1 580, {lenile răsfrânte. Monumentul ' �ste spart de jur
luat din Grisellini, este un fragment de inscripţie împrejur, faţa zeului mutilât�. ca pul dadoforului
cu conţinutu l : Paulus Dec(urio) Co/(oniae) Con­ din drEa pta, IipsJ .
. iugi corissime (sic) posuit. Pe banda care limitează jos această scenă se
2. Fragment de monument votiv mithriac pe o indică numelui zeului :
placă de marmură de 59 /36/8 cm. (fiQ. 24). A ve m
M(itbras).
scena obişnuită d i n cultul zeului solar Mithras,
Supt această bandă erau alte (iguraţii în legă-
jertlirt"a taurului, îngenunchiat de zeul biruitor,
-care-i implântă cuţitul în grumaz. Din sângele
1
--curs vin să se îndestuleze şarpele şi cânel e, Din sângele taurului cre şte viţa, care dă băutura sfâ n t ă
a misterelor ; F r . Cu mant, Monumenls relatifs a u culte
1 C 1 L, III, Ad Mediam. de Mithra, t. 1, p. 905.

inp.org.ro
1 66 B TLETI N L CmnSIUN I I i\ION U M E � TE L OR I S TORICE

tură cu cultul zeului, din care se păstrează numai mai multe piese a rhitectonice, Între care u n ca­
un capăt de mantie fluturând. pitel cu frunze de acant.
E ste o frumoasă lucrare de artă provincială 6. Un insemnat număr de monede, care ogUn-­
romană 1, ca şi monumentul votlv mai sus descris. dese lunga durată a influenţei şi stăpânirli ro­
O comunitate mithriacă la Dierna era cunos­ mane in această parte a Moesiel Superioare. Am
cută prin relieful publicat de Fr. Cumont 2. notat din ele :
3. Fragment de monument funerar pe piatră a) bronz : M. Agrippa L(ucii) f(i1ius� Co(n)s(ul)'
de calcar, din care se păstrează numai parte III. Rv. : S(enatus) C(onsuItu) ;
din jumătatea din stânga. Am citit : b) bronz : Divus Aug(ustus). Rv. : Provident(ia)
S(enatus) C(onsultu) ;
D [M]
c) bronz : Antonia Augusta. Rv. : Ti(berius).
AVRELIVS...
Claudius Caesar Aug(ustus) Imp(erator) [ ... P(on­
CVRI ...
tiCex)] M(aximus).
VIXIT...
d) arg. : Diva Faustlna. Rv. : Augusta.
[A]VREL. ..
e) bronz : Gal(erius) Val(erius) Maximianus­
DImensIunile : 52/42(20 cm. Nob(i1is) Caes(ar) Rv. : Genio . ..
4. Mai multe cărclmizi mari şi fragmente cu f) mai multe monede de la Constantln-cel­
stampila : Mare şi alţi J mpăraţi din familia lui.
r------ .;O . .. ""'
"'· -
� -----------__+_0

9� m 3b '" " <0\ " :,-. "" ,. " "' " "

( oH l� lTi.t.l -a � .g N � � � . ,
ti ::;
+

.�
, ,
<:!
.� � � .�, '" � �� N
:;; . !
Fig. 15. - Profil u l transversal al albie! Dunării intre culeele podului lui Traian.

D R P DIERNA Cele mai multe din obiectele de mai sus şi�

alte materiale de construcţie s'au găsit în partea
Adecă : D(e) R(e) P(ublica) Dierna. sudică a noii co nstrucţii la punctul in dicat pe
Cărămizi fabricate la D lerna s'au mai găsit, pe plan (fig. 2 1 ): ţie sânt şi o indicaţie de recons­
' .

m alul drept al Dunării, la Golumbinie� Praovo s, t � uire a castrului, probabil şi in e poca lui Cons­
iar, pe m alul stâng, in castrul Drubeta '" tantin-ceI-Mare, cu materialele monu mentelo.
5. Mare scaun din piatră de calcar .(fig. 25) şi anterioare distruse de invasii j.

NOUVELLES ARCHEOLOGIQUES DE L A REGION DES PORTES-DE-FER :

DRUBETĂ-TRANSDRUB-ETA-TR ANSDIERNA.
R E s' u M E.

1 . Drubeta. Dans les decombres d'une cons�ruction dans�la partie Sud-Ouest de la palestre des thermeS'
de basse epoqup, probable ment du V I-e siecle, erigee roumains recem ment decouvertes a Turnu-Seve-·
1 A se compara, c a realisare artistică. intre altele, cu

relecful mithriac de la Museul din Deva, reprodus d e Silvio • Patsch, Dierna, în R. E.

Fe rri , Arte romana sul Danubio, fig. 458.
• O. c" II, p. 278, no. 176. Pentru alte monumente mithriace
descoperite în regiunea d e Vest a Olteniei v. AI. BărcăcW\,
a) Monumentele religioase ale Drubetei. extras din A rld­
V'ele Olteniei., n-Ie 7 1-73J l934, p. 34 şi urm., şi fig. 46-48 ;
b) Bărboiu, Botoş�şti-Paia, în Bul. Corn. Mon. lst., lasc.
• V. Pârvan , Ştiri noi din Dacia Malvensis, ţ'. 50. Un'
e x e m p l a r de la Trausdie r n a ni s'a dăruit pentru Museul·
-
Po rţ i lo r- d e F i er din Tu r n u l� Sev e r i n , unde se păstrează ;.
ar e d i m e n siunile de 45/3 1 /8 centimetri. iar stampila 20/3.5,
c e ntimetri.
5 P ie s el e mal importante descoperite sântem informati

93,937. că s'au trimes la MUStul Naţional din Belgrad.

inp.org.ro
 ŞTIRI NOI DIN PREAJ MA PORŢILOR-DE-FIER 1 67

Fig. 1 6. - Cărămidă pe faţa culeii de Sud a podului lui Traian,

cu stampi l a : Coh(ors) 1 II B[rit(onum)].

'

�.-- 4.,
;:� --)
s:-

--- ( ---- �
- - --( · 8 ;-----
/
____ --::& ..,...
,,---
."...- =
-., ==
"
v � __

Fig. 1 7. - Cărămidă pe faţa culeii d e Sud a podului l u i Traian,

cu stam pila : [Coh(ors)] III Br[it(onumJl.

inp.org.ro
1 68 B l: L E T l N -L CmrrSI i'\ I I M O N U l\ IE '\TELOR I S TORICE

rin ' , nous a vons trouve les pieces sui vantes, bout inferieur de la croix centra le t' st pro­
dont l ' importance depasse l'histoire de cette viile longe par une tige, du milieu de laquelle par..-
a I'epoque romain e (A de la fig. 1 ) . tent des rameaux lateraux avec des terminaisons­
Ce sont : spheriques, qui marquen t aussi les bouts des
1 . L'inscription funeraire de " M. M incius Sim­ croix. C'est la represe n tation de ce qu'on appelle
phorus, Aug(ustal is) M(unicipii) H(adriani) O (ru­ 1;6),0'1 SWOitOlD'I , le bois vivi fia n t de la croi x qui
betae)U (fig. 2), dalant du II- e siecle, etant connu donne la vie e terndle, g lorifie par les Peres de
que cette viIle d evint colonie dans J'intervalle de I ' E glise, depuis E phrem l e Syrifll (306 7- 373) 1 jus­
1 93 a 20 1 2, pendant le regne de Sertime Sev ere. q u ' a Jean Damasd!ne (675-749) 1 .
L'inscription indique l ' existence a Drube ta d'un C'est du m e m e bâtiment de basse e poque,_
"Collegium augustalium " , qui desservait le culte erige sur les ruines des thermes e t construit avec
de l'empereur divinise. des materiaux pris aux m onuments a nterieurs
2. La stele fu neraire de "Ce nturio Leg(ionis) ecroules, pa-ien s et chretiens, que provienncn t
IIII F(laviae), Fr(umentarius), [Dom )itius [Ja]nua­ trois autres monume nts il croix, publies par V .
rius" ( fig . 3), datilnt de l'epoque du siege d e cette Pârva n !. CE sont la des documenls d e l a vie
legion il Singidunum, ou elle fu t transferee au com­ chretienn e , qui, malgre les invasions barbar(:'s, a
mencement du regne d' Adrlen. A Drubeta on f1euri au Nord du Danube il l'abri des fortifications.
a trouve encore une brique avec l'esta m pille romaines erigees par Constantin-If -Grand il Dru ­
r-------., beta 3, Sucidava, Daphne \
e t au VI-e siecle ci Dru­
beta, par Justinien.
II. Transdrubeta. Le cam p·
romain Pontes etant en la
posse�sion des paysans,..
ceux- ci utilisf n t non seu­
lement son terrain pour
l ' a griculture, mais au�si ses ­
constructions, dans lesquel­
les ils creusH t de veritables ­
carrieres, comme dans le ·
coin Sud-Est (fig. 6, 7). Sur
le cote Ouest, il unI.' . dis­
tance approximative de 35 ·
m. de son bout du Nord,
Fig. 1 8 . - D o u ă cărămizi pe faţa c u leii de Sud a p o d u l u i lui Traian
ils ont mis e n e vidence les
c u fragmente din ştampi l a : Coh (ors) JJ[ Brit(tonum). fondations d'une tour ca rree
(fig. 8 9 ) , construction exe­
d e cette legion, da lant de l'epoque de Trajan. cutee il la maniere de l'epoque de Trajan, en pi€Tre
Son premier siege dans la Moesie Superieure cassee liee a vec du mortie r, com m e on le voit
reste e ncore incertain : Viminacium o u Ratiaria . aussi dans les piliers du pont voisin. E videmment
E lle a partici pe aux gueffes daciques d e Trajan c'est la place d'une df s deux tours qui fla n quaient
e t a laisse, dans ses estam pill � s sur des briqu€s la pot fa principalis sinistra du cam p de Trajan,
et dans des inscriptions, ii Sarmiz€ gethusa et ail­ tel qu ' i l a efe vu par Marsigli 5 , mais que Kanilz 6_
leurs, les tract' s de son activite dans l'organisation --- ----
de la nouvelle province tra nsdanubi( n n e 3. Filuw, Die L egionen de r Provinz M oesia, pp. 63, 64..
I H . Stern, Les reprhentations des Conciles, Byzan­
4. Une " plaque de pierre sur laquelle sont tion, Bruxe lle s , t. XI, 1!<36, fase. 1, p. 1 47 et s u iv.
sculptees en profon deur trois croix" ( fig. 5). Le • Contribu ţii epigrofice la istoria creştinismulu i daco­

roman, Bu( arest 1 9 1 1 , p . 190 et s u i v . , et Ştiri noi din

1 AI. B ă I eăella, Un e vitle daco-romaine : Drubeta, Dacia Malvensis, p. 48 et suiv , pl. I I , iig. 1 - 2.
Bu carest 1 938, pp. 40,46, pl. XXXVI-XXXVIII. 3 er. Tocilc seu, FOll illes el recherches a rcheologiques,

• Ce qui resso rt de l'los :rlption honorifique erigee p a r la
Col(onia) S e p : ( I m i a ) O I (0b�t?) pour I'e mpereur C a raealla,
eut re les titres d u q U t l m anque celui de Pius. L'im cription est
Dubliee par V. pâr v a n , Ştiri noi din Dacia Malvensis, p. 4 l .
• Cf. Ritterling, L egio, R . E . , X I I , p. 1540 et suiv.; B .
p. 140 et s u i v . j AI. B ă rc ăciJ ă , o u v r. c i t e , pp. LO - 28, p. X X X I X . ,
• Max Flus s, Moesia, dans R. E.
• Description du Danllbe, I I, p. 32 et fig. XXXIII.
• Das Konig reich Serbien lInd das Serber! volk, II ( 1909)"
p. 48 1 .

inp.org.ro
 �--
--�--
-- ......--................................--....--........
.-==��

OJ
'"

"
"
3

:;;:
"
'"
....
�:.
"1'
."
"
'"
"..,
....
c:;,
!"
,(f)

�
.-j
;N

z
O

s
Z
'"el
inp.org.ro

:;o
�

11"/ /.4-;'/,"//
;..
'--
_ s:::
r. '''//

..�
;..
� --...
�
.,.,
�
O

�
-j
:;o
�'\

�
� O R S O VA r
O
�
� V E f Ll S
... � €J'
� It l
t::l
r=J
? ,1 .0 1,) �. I,.

S E R. V I A �
�
,
'TJ
-
? r=J

3
;;:
;0
�� , --.......-- /11 , , " 1 . '/ 1" " " " " ' "
/1'////1/1 1 1 1 11 1 ' � /0
l!lH--")f1'�II.=tr�/H"ltlH/lI lll'fllf.lti
Le 'P L A ti bER R E �TE VON . T RA N � D l c � " A .

Fig. HJ .- Castelul T ransdierna după planul lui Marsi gli. Fig. 20. - Pla n u l r u inelor romane de la Transdierna,
In stânga, pâra u l Techia, la vărsarea l u i in Dunare. dupa Kanilz.

,p..
r
..:;)
 1 70 BULETI N U L COMISIUNII
reduit â une petlte forteresse de 50/30 m., sitUt�e
au coin Nord-Ouest du grand camp, q u'i1 at­
tribue a Justinien ( fig. 1 0). Cette petite forteresse
n 'est plus evidente. Ce n'est que par des fouilles
qu'on pourrait distinguer I'execution et la reconstl­
tution du camp de Justinien, dant parle Pro ­
cope 1. Les contours du camp sont encore bien
demarqu es par les fosses qui lon gent les cotes
Sud, Est et Ouest ; du cote Nord le terrain est
incline jusqu'au tit du Danube. (Voir l e plan et
les sections, fig. 1 1 - 1 3.)
Du pont de Trajan, hormis la culee mieux con­
servee que celle de la rive gauche, restent en­
-core vlsibles seulement les fondations des trois
plles qui soutenaient les voutes en mayonnerie
,entre la culee et le portail (fig. 1 1 , 1 4). Le jour
Fig, 21. - Palatul Administraţiei Porţilor-de- Fier, peste rui nele castrului Transd ierna j la dreapta
alte construcţii, despârţite de prin pârâul Techia,
-de notre derniere visite ci Pontes 2, les deux
pre mleres piles au Nord de la culee etaient
restees il sec.
Les ecrivains qui ont parle de ce pont, depuis
Dio Cassius jusqu'il nos jours, onl lâche de
reconstituer les moyens techiques par lesquels a
pu elre realisee une oeuvre si gigantesque . Les
uns ont e mbrouille, ou faussement interprete, les
dates de leurs premiers predecesseurs, Dio Cassius
et Proco pe, ou ont emis des hypotheses tout
.d fail conteaires il la realite des choses.
Aschbach 3 a emis alnsi I'hypothese de I'uis-
I De Aedi[., IV, 6.
2 Le 25 septe mbre 1932.
3 O ber Trajafls sleiflerfle Donau-Briicke, Vienne 1858,
;p. 1 6.
inp.org.ro
M ONmIEXTELOR ISTORICE
tence d'un prolongement de la terre dans le lit du
f1euve sur la rive gauche. C'est sur ce prolonge­
ment qu' Apollodore aura'it premierement construit
â sec a pproximativement la troisleme partie du
total de vingt piles ; ensulte 11 aurait creuse entre
ce!! piles un canal, par lequel on a ete dirige le
cours du fleuve ; avec la terre sortie de ce canal
o n aurait cree, au milie u du lit du f1euve, une
î1e artificielle, en facilitant de cette maniere la
constru ction des autres piles. L a rell lite geologi­
que est tout â fait autre, efApollodore n'y a rien
change : e n aval, entre le pont et I'ile volsine
Şimian, il existe un grand banc de sabie, chaque
annee visible sur les eaux basses, ayant une
longueur d e ) 250 m., une largeur, il son m illeu ,
de 450 m" e t s'elevant au dessus d e l'etlage
jusqu'au maximum de 2 m . ; entre ce banc e t
l e s rives i l y a deux canaux na vigables, qui se
prolongent jusqu'il I 'île Şimian, celui de la rive
gauche en se retrecissant et en atteignant la pro ....
fondeur de 1 2 m. a u-dessous de I'etiage il I'em­
bouchure de la rivii:�re de Topolniţa, â 1 750 m .
e n aval d u pont. La situation d u l i t d u fleuve,
qui est ici consistant et a vec le Cours de reau
stabilise, a du etre a I'epoque de Trajan presque
la m eme qu'on voit dans le profi l (fig . 1 5).
Le constructeur n'a pu compter ni sur la baisse
des eaux il I'e poque de la construction, etant
donne que ce phenomene est enregistre dans
les m ois de septe mbre-janvier, peodan t que la
hausse survient aux mois d'avril el de mai. Le
 ŞTIRI NOI DIN PREAJMA PORŢILOR-DE-FIER 171

=Planul de silualie al vechei ruine roma ne la Te*tfia =

= 1: 500 =--

..

'D"

"-
\
" '

. _0 _ - - -

5.---\

Fig. 22. - Pla n u l ruinelor romane de la Est de pârăul Techia, după d . I ng. Nenad Popovici.

inp.org.ro
172 B U L E T I N U L COMISI U N l I M O :.l U M E T E L O R I STORI C E

1 0 j ui l le t 1 926 on a en re g i s tr e 7.69 m . a u dessus III. Transdiern'l. (Tt kija). On a iu sg u'ei present

d e l'eleage 1 ei Turnul- Sever i n . peu d � dates sur cetle i m portante station, sltuee
Par u ne f a u3Se i n terpretation d'un texte de s u r la roule g ui bordait la rive droi l e d u Oa ­
Procope (de Aedil, IV, 6), gui parle de I'exis­ n ub e , i m mediatement e n a mont d u Portes-de ­
te nce d ' u n canal a rtificiel cree pour rendre navi­ F a . Cetalt e n meme t e m ps l e point d e passage
\:t bie le fle u ve ob,true par les fondations et les ei Dierna (Orşo va), situee sur !'antre ri v e du
d e 2 0 mbres du pont, d o n c a pres sa destruc tion, ­ Danube e t d'ou, e n suivant u n e des grande s
Aschbach, Ci chorius et d 'a utres e crivains jusqu'a routes d e p en et ra tion au centre d e la Dacie
n as jours m etlent ce te xte e n co n cordance avec t r ans c a rp a thiq u e , q u i [Jlssait par A d - Me d i a m e t
l e s mots de Plinie (Ep. , V I [ [ , 4) : " i m m issa terris
n ')va flumina, novos pontes fl uminibus injectos",
ou en contradiction avec l'a ffirm 'ltion d e D i o Cas­
s iu s (LXVIII, 1 3), qui d it " g u'on ne p o u v ai t pas
a batlre le cours de l'eau", en se rapportant aux dif­
f1 cultes d e l a constru ction du p o nt . Peters e n 2, gui
rend l a vrale i n terpretation au texte de Procope,
deplace l 'existence du canal men tionne par cet
a u t e u r aux Portes- de-Fer, en a mant du pont de

Trajan. Nous croyons gue sans d'autres recher­

c hes sur l e terrain on ne pourra l t p a s accepte r
ceHe hypoth ese , malgre l 'a utorite de Kanitz �
q u' i l lnvoque.
Et toutefois il y a e n core des auteurs 2 g u i
persistent dans l'idee de l'existence d'un canal
creuse par A p ol l odore pour f a c i l it e r la construc­
tion du pont : i ls placent ce ca nal entre la rive
droite du Danube et les collines gui s'ele vent
a peu de d istance du pont et du camp ( fig. j 3),
o u il y aurait les traces d'un bras du D anu b e,
dont l e bout d'Ouest serait pres de l a forteresse
de K lad ovo, celui d'Est en amont du village de
Vârbiţa Mică, sur une lo n gu eur de p l us de
6 .000 metres. Ce canal, s'i! e xiste, ce qu'on
pourrait determiner seulement p a r des recherches
patientes, pomrait e tre plutot u n a n c i e n bras
naturel du Oanube, gui aurait ete bouche pa r des
.a l l u vions, ph enome ne q ui, ei 20 ki l o m e tr e s en
. a v a l, se trouve vers la fin d e son e volution, entre

l'île de Corbul et les gran des colli nes sablonneuses

de S!ârmina.
Ce sant l a des mises au p oin t i n d ispensables.
Fig 23. - M o n u ment votiv pentru l u no Regi n a
Da ns la culee du Sud nous a vons trouve en­
murees e t laissees sur pla ce des briques a vec l'es­ T l biscum, 0 0 ab outiss 'iit, dans l a region au rifer e ,
tampille de la Cohors III B ritto n u m ( fig. 16- 1 8) . il. A m pel u m (Zl atna).
M lrsi g l i 1 t r o u ve i ci, sur la rive d roite d u
I Ces datts nous out ete fournies par l e plan ofliei:1 de ruiss eau d � Tekija, ua p ztit camp carn� (fig. 1 9),
la sltuation Ll u Oanub � li Turnul-Severin e n 1 938 et p a r d ) at 1 e s courti nes a vaient chacu ae 15 tolses de
l e dt� gramme d u niveau d e s eaux d a n s l e s annees 1 905- 1 938. l u n g u e u r et vis-a -vis d uguel, sur l'au tre rive
e x i st a i t u a ca m p s i mi lai re. K"mitz 2 trouve gu �
I Trajans dakisch e Kriege n a c h den Săalen relie/s
erzăhlt, I I, p . 1 28 et suiv. ( Excursus, 1). C I. O. Tudor,
Dale n ouă despre podal lu i Traian, A rhivele Olte niei, le c a m p de Transdierna, un oblong de 1 00/94
X I V, lasc. 7 7 -78, p. 88 et s uiv. m . , au rait eu son e m pl acement sur la rive gauche

; K a nitz, e n exa minant l e s choses sur le t e rrain l e 27 ------­

<>cto bre, 1 889 LI trace un plan de c a n a l q 'l i a u ri.iit eu une I Ouvr. cite. II, p. 1 5, fig. xxv .
<> n gu e ur de 32 W 111 .; ouvr. c i t e, ţ' . 49t et suiv. I lbid., p. 449 şi u rm.

inp.org.ro
 ŞTI R I N O I D I N PRE A J M .-\ POR ŢILOR - r E - Fl E R 173

r i g 2 -1 . - R e i i e l vOliv mil hriac.

de Tekij:J ( fi g. 20). Uo grand nombre de mai­

sons, recemment ajoutees; il celles existantes a la
date du voya.ge de K a n i t z (fig. 22, il d r o i t e ) . rend
tres di fficile u n nouveau examen du caractere
d e s constructions antiques qualifiees par Kanitz
comme des restes d'un camp. Au contraire, il
l ' o c c a s i on de la recente construction du grand
b.Himent de l' A d ministration des Portes- de-Fer
( Fig. 2 1 ) , sur I 'e mplacement meme indique par
M arsigli pour le petit camp romain, on a pu
C'onstater que celui-ci y existalt r�ellement. On
'
o y a pas fait des fouilles pour determiner les
C 0 os t r u ct i o ns antiques, m a is, en j dant les fondations
du nouveau bâliment, on a trouve de gros murs,
dont quelques pans sont restes visibles et qui,
ajoutes a la configuratlon e t aussl il l'extension
du terrain occu pe par les constructions antiques,
y i n diquent le ca mp identifie par Marsigli (fig.
21) 1,
D jns les fon dations du nouvea u bâtiment ou
a trouve :
1 . "La statue votive de Juno Regina" (fl g ,
2 3) erigee par le decurlon du municipe Dierna
â I'occasion d'une nouve l l e di�nite obtenue,
celle de quinquennalis portas. En dehors d e
Sj valeur comme exemplaire d'art provincial
l ocal, ce monument est important pour les don-
Fig 2 5 . - M a re scau n de piatră ; de-asup:a. una d i n
1 Ce plan naus le d e volls it I'amabi ite de M. I'tngcnleur
marile cărămizi.
Nenad Popovic.

inp.org.ro
1 74 BULETINUL COMISI
nees de I'inscription. Entre ceux-ci elle est une
nouvelle infirmation de la relation d'Ulpianus 1,
qui dlt que Dierna etaH " colonia a Divo Tra;ano
deducta". L'inscription C 1 L, III, 4468 precl­
sait d�jel que Dierna est devenue colonie apres
Drubela.
La nouvelle Inscription nous offre aussi l'oc­
casion d e proposer pour I'inscriptlon C I L, III,
8009 ( 1 559) la lecture "M(unicipil) D(lernae)",
=
a u !ieu de "M(unlclpii) D(robete)", pour les rai­
sons suivantes : a) l'lnscription a et� trouvee a
Slatina, locallte sltu�e entre Dlerna et Tibis­
cum et beaucoup plus 10in de Drubeta que de
Dierna ; b) habituelle ment, dans les inscriptions,
Drubeta a pparait avec sa denomination com plete,
qul elaH " Munici pium Hadriani Drubeta " (ou
" Drobeta " ) et, a partir de Septime S�vere " Co­
lonia Septimia Drubeta " . Une cons�quence de
cette rectlfication c'est que I'hypothese d 'une d�­
pen dence administrative' du vlcus - Ad- Mediam
de la ville de Drubeta I n'est plus acceptable,
parce que cette bypothese se basalt principale-
1 ef. Paribeni, Optimus Princeps. 1, p. 3 1 5.
I Momm3en, C. r. L . , I I I, Ad M�diam,
inp.org.ro
NIl MONu�IE:;\TELOR I S TORICE "
ment sur la lecture "M(unicipium) D(robeta)"
dans l'ioscription 8009 (= 1 559).
2. Fragment de " monument votif mlthriaque"
(fig. 24), dont la partie inferieure garde les­
traces d 'autres representations. Dans la scene
centrale nous remarquons comme particularites..
de representation : cbez le dleu la gaîne du eou"'­
teau suspendue a son epaule et voltigeant el cote­
de son manteau ; ehez le taureau la terminaison
de la queue en double �pi de bie.
3. Fragment de la m oitie drolte d'une inscrip­
Hon funeraire.
4. Plusieurs briques a vec I'estampille : "D(e}
R (e) P(ublica) D(lerna).
5. Une grande "chaise en pierre " (fig. 25) e t
plusieurs pieces arcbitectoniques, entre lesque lIes..
u n cbapiteau decon� de feuilles d'acanthe.
S. Beaucoup de monnaies de l'epc que ro-o
maioe Imperiale, dont nous avons note se ule­
ment ' quel'q ues-unes, datant . depuis M. Agrippa,
jusqu'a Constantin-Ie-Grand et d'autres em pe­
re urs de sa familie.
 b MĂNĂSTIREA ZAMFJRA
DE V ICTOR B R Ă TULESCU.
-- 0 --

Biserica cea veche (Fig. 1 ) a rămas bi­ Mihail Racoviţa Voivod, mesţa Iule 29,
senca de cimitir, căci în locul ei s'a ri­ dni, leat 7251 . Şi au fost popa Ion oste­
-dicat biserica mare, a cării faimă se nitor (Fig. 3).
1"

leagă de numele pictorului Grigorescu Bisericuţa veche a mănăstirii Zamfira,

{Fig. 2).
Pisania vechii ctitorii a Zamfirei are
cuprinsul următor :
"Cu vrea rea Tatălu i şi Fiului şi Sfăntului
Duh s'au inceputu acasta sfâptă i dumne-
aşa cum se înfăţişeaza astăzi, cu acoperişul
scund, modificat în cursul vremilor, a
avut, de sigur, un pridvor deschis, sprijinit
pe coloan e, ca şi la cele din împrejurimi.
Din aceste coloane n'au mai rămas decât

Fig. 1. - Biserica V e c h e d i n Zamfira- Prahova

zeiască biserică ce este hramu Sfintii Troiţi, cele doua laterale angajate în ziduri.
<:u osteneala şi cheltuiala dumnei ( sic) ră­ Forma bisericii este aceia de treflă, având
posatei jupânesi soţia dumnealui răpo­ un pronaos redus, iar sânii, în loc de a
satului jupânului Ma nul A postoli, î n zilele fi rotunzi, cum sânt în interior, în exte­
riposatului Dom nolui (sic) nostru 10 Ne­ rior apar î n linii şi unghiuri.
cula e Voivod, şi, rămâind unefarşită (sic) de Î n laturea de Miazăzi s'a adăugit, in
'Ce mai sus numită, şi au rămas ostinitori vremile din urmă, o incăpere cu pivniţă,
noru-sa, Smaranda, fiica răposatului BăI[ă­ in care se păstrează osămintele călugări­
ceanu], înca fiindu văd. rămas[ă], cu un ţelor moarte aici 2.

cocon, şi a nume Manoilu. Şi s'au sfărşitu I

V e z i ş i � . Iorga, inscripţii, I I, p. 79.
in zilele Mâriei Sale Domnului n ostru 10 2 V_ fig. I l , planul.

inp.org.ro
1 76 B ULETlr U L C 0 1\ l 1 S 1 N I l MONU1\'I E i\ T E LOR ISTORICE

Pronaosul este redus, şi se desparte de susţin tâ rnpb . De-asupra fiecărui stâlp, U IT

naos pnn două coloane cu arcuri simple, chip d e înger c u aureolă îşi î ntinde aripele_
de-asu pra cărora se ridică un zid despă r- Pentru icoan ele impărăteşti, meşterul care
a făcut tâm pla a săpat i n
zid, scoţân d o margene i n
relief, pentru a încadra icoa�
nele.
Un ornament rotun d , rea­
lisa t tot din zidărie, este­
îm podobit c u medalioane,.
care mărgenesc chipul lui
Iesei culca t , cei a ce, precum
a m mai ai-ătat, aminteşte '
geneaiogia lui Isus şi legenda
asiatică a vitei de vie care­
se înti nde şi cuprinde Îm­
părăţia cea mare a creşti­
nismu l u i .
Urmează prăznicarele, iar.
în registru I de sus, a postolii.
A fost zugrăvită i n secolul
al X I X- lea (fig. 4).
Zugră \'elile au fost aco­
Fig. 2. - M ă n ăstirea Zamfira. Biser ica mare. perite cu var ŞI cu o văpsea

ţitor. f n locul altor două coloane la terale,

care apar la bisericile de acest tip, meş­
terul a resolvit problema prin îngroşarea
zidului. I ntr'adevăr, linia dreapta a zidulu i
exterior da i mpresia ca pronaosul este mai
mare decât naosuI. Ea se frânge însa in­
lăuntru, formând un unghiu drept şi un
intrând masiv de căramidă, din care a poi
se deschid sânii de form ă rotundă, în
interior, de forma poligonală, î n exterior.
Naosu l, prin urmare, are o form a curioasa
în exterior ; in i n terior' păstrează î nsă forma
obisnuită.
A ltarul, de formă rotundă, cuprinde î n
grosimea zidului două firide, scobi te d e l a
pardoseală c hiar ş i îm podobite cu u n arc,
ale cărui base sânt însemnate prin profi­
l uri de cără midă. r n scobitura din laturea
nordică, u nde se află ' proscomidia, găsim
două m ici firide, una săpată in zid spre
Est, cealaltă spre Vest, iar ferestruica prin
care pătru nde lumina are u n cadru şi u n
frumos ornament d e piatră î nlăuntrul ca­
drului.
'
Tâmpla este de zid, fără uşi laterale şi
fă ră uşi î mpărăteşti. Î n locui lor apar - per­ Fig_ 3. - l\L i n ăs l i r�" Za m f i ra.

delele. Deschizăturile uşilor sânt îm podo­ Pisania şi ca d l u l d e F iarrâ de l a biserica \' C e h e .

bite cu arcuri trilobate, care se ,razimă pe de coloare rosă, destul de urită.

stâlpii de cărămidă cari, la rândul lor, Hra mul este Sf. Treime, precu m o arata

inp.org.ro
 lVIĂ :'lĂSTI REA Z A M F I R ,\ 1 77

'"

E'"
. ::

N
'"

.�
Vl
·oS
C
.'"
�

Bul. Corn. Mon. Ist. - Fasc. 102, 19:9. 5

inp.org.ro
 1 78 BULETI NUL C O MI S I UNII M O ?\' UM E N T E L O R ISTORICE

pisama ŞI Icoana din laturea sudică a două panouri de formă dreptunghiulară,

tâmplei. despărţite între ele prin câte u n pătrat,
Mai sânt câteva icoane vechi, de la care este Înscris într'un cerc, iar, în cerc,

recare de p ărtare, ' pătrăţelele acestea for�

începutul secolului al X r X-lea. o stea în sase colturi. Privite de la o oa­
Maica Domnului în pronaos (fig. 5),
mează un brâu care încinge analogul.
Muchile şi margenile laturilor prismei sânt
m arca te prin câ te trei linii de sidef, de
coloare albă şi neagră, aplicate pe fondul
de coloare închisă al lemnului. Ele întrerup
brâul descris mai sus. Cele margina le în­
chid, în partea superioară, faţa prismei, iar
cea din mij loc marchează muchea laturii.
in partea de jos, fiecare faţă este mar­
cată printr'o tăietură de forma unui romb,
deschis spre podea printr'o figură ce aduce
cu un păhar întors (fig. 9).
lconostasul mic, pe care se aşează de
obiceiu icoana praznicul ui, presintă patru
pa nouri scul ptate, cu motive vegetale ;
trei dintr'insele, cele laterale ŞI cel din
dos, sânt scobite şi pătrunse de un cerc

Fig. 5. - Mănasti rea Z,tmhr,l. ! coana �laicli DJmnu J u i .

de factură grecească, Sf. Nicolae, de fac­

tură romănească (fig. 6), Sf. Treime de l a
tămplă, chiar de la întemeiarea bisericii,
cum o arată un rest ' de inscripţie cu nu­
mele zugravului (fig. 7). '
Sf. Ioan Botezătorul, de factură grecească,
a vând inscriptia : 'Ev 1:W E. '7.,wi,', 'Ozcw6p:ou '1.7.',
TI':J.P± .N l i'. o),aou "'Oi} Eţ ,.\[VO�, adecă : " l n 1 830,
Octombre 2 1 , de icolae din Enos" (fig. 8).
({Mobilierul. Ctitorii bisericii au ştiut s'o
îhzestreze cu mobilier de bună calitate,
cum sânt cele două analoage, frumos în­
crustate cu sidef şi tetrapodul 'sau iconos­
tasul cel mic, îm podobit de sculpturi cu
motive vegetale.
Partea superioară a analoagelor, pe care .
F i g 6. - Mănăsti rea Zamfira. Icoana Sf. N icolae.
se aşează cărţile de sluj bă, este împodobită
in acelaşi chip, cu un ornament vegetal, de formă o voidală, avănd lujerele încărcate
realisat insă Jin bucăti de sidef. Trunchiul de frunze şi flori. Pa noul din faţă pre­
sau piciorul analogului are forma unei sintă un ghiveciu de forma unui pocal
prisme cu opt laturi, fiecare lature având cu picior, din care se inalţă o tulpi nă

inp.org.ro
 '1 ",.

� r.·
;t>,
z
J>.
inp.org.ro

t< (J)

r" o
U >-l
::v
tT1
:

)1
;t>
�
N
�::ly J>

' . 1:
�
:::2
;:o
I
;t>

�_..

II?' ·- .r_�'1IIiE' ,it�., ,,'-!1,,!;-�j:' ,...;Q '

Fig. 7. M ă n ăstirea Zamfi ra. Icoana SI. Treimi . Fig. 8. - M ă n ăstirea Zamfira Sf. Ioan Botezătoru l .

-.J
CI
1 80 B l' L E T i N U L
dreaptă, terminată în vâTf p rintr'o· -f loare.
Din tulpina principală se desfac o serie
de l ujere, care se îmbină şi se împletesc
dând naştere unui sistem de ornamente
Fig 9. - Manastirea Zamiira. A n alog
d i r. secolul al X V l l l -ka.
-vegetale, foarte asămănătoare celor din
�iniaturi şi din unele zugrăveli" din epocă.
Două fru n ze de stejar din partea supe­
rioară întregesc două spaţii şi amintesc
sculpturile tâmplelor din epoca Mavro­
. cordaţilor (fig. 1 0).
Planul bisericii, în formă de treflă. a ­
minteşte tipul, foarte răspândit î n secolele
trecute, <după care s'a inspirat şi meşter u l
biseric;ii d e la Fundeni, d i n apropiere
(fig. 1 1 ).
Clopotniţa bisericii Mitropolitului N ifon,
cu basa un pătra t, am redat-o pentru
caracterul ei tradiţional (fig. 1 2).
Pivniţa. La oarecare depărtare spre Nord
se inalţă fostul conac al ctitorilor, care ar
trebui refăcut si redat vechiului său rost,
mai ales că �rfiîtectura i s'a păstrat în
:foarte bună parte. Clădirea slujeşte astăzi
C O.\ I I S I U N I I \fONUi\LENTEL OR ISTORlCE
pentru fân ărie şi. paznic ; pivniţile boltite
amin tesc însă vechiul aspect al unei case
bogate, încărcată cu tot ce trebuie pentru
bunul traiu al stăpânilor.
Intrarea este orientată spre Vest, are
trepte de stejar şi două bârne groase pe
care se scoborau cu odgoane buţile cu
\ ' i n şi ţuică din l i vezile şi podgoriile de
altădată. Odinioară pi \'niţa a avut u n
gârliciu, de-asupra căruia v a f i fost pridvorul
deschis, care cred că se prelungia şi în
laturea de Nord, pentru a avea frumoasa
perspectivă asu pra munţilor.
Pivniţa este impărţită în două părţi
principale, despărţite pri ntr'u n zid. Odini­
oară prin acest zid era o intrare care lega
cele două părţi arătate mai sus.
Partea din spre ard este alcătuită din
două despărţituri boltite cilindric şi spri-
Fig. 1 0 Manastirea Zamfira.
-
Tetrapod din secolul al X V I I I· l ea .
Jlmte, i n mij loc, printr'un picior din care
se desfac două arcuri, al căror rost este
acela de a sprijini cele două bolţi cilin­
drice paralele.
inp.org.ro
 M Ă N Ă S T I R E A Z A MFIR A 1 81

B lfE R /C� V[CHE blH COM. ZAM fI�A -p�AHQVa

o I 2. � Ij
! ! ! • • , ! ! !

o
o

lOf ro
I
J G.. !iO I

,...
I

- - -,
--
I

-
r - -- -' \
---- . _ - -

\
\

\ \ \
\ \
\ \ \ \

\ \ //
\
L _ J/

�I
\

",1
I
�
6. 0 5"
r-K
() I
3.��
0.,0 1

1
I

t....t:....�""-"-'L...L..i�..(..��

Fig. 1 1 . - Mănăstirea Zamfira. Planul şi secţia longitudinală.

inp.org.ro
1 82 BULETINUL COMISIUNII I\WNUMENTELOR ISTORICE

CLOPOTNITA M�NESTI�I\ IA MflRA D�AHOVA

o 2. 4 5 " f � '3 /0 M
! , I .. ! • I ! !

' '/

I
I
I

= : �---_��t 1
�

�5.,-s
,
I
'1J � f��.
-
..J

fig. 12. Mănăsti rea Zamfira. Clopotniţa d i n secol u l al X I X-lea.

2.j � ' H �
/

inp.org.ro
 M ĂNĂSTIREA ZA MFIRA 1 83

Partea din spre Sud are trei despărţituri,
ce dau una într'alta. În cea din spre Vest,
boltită in formă de calotă, cu nervuri de
"cărămidă, întri printr'o uşă aşezată spre
laturea sudică. Odinioară se putea intra
şi prin_ pivniţa cea mare î n această încă�
pere. Intrarea aceia a fost insă zidită,
probabil pentru ca vinurile să nu se
influenteze de mut;ăturile din celelalte
de grâu" \ o foarte preţioasă notIţa pnvl�
toare la ctitorii bisericii Zamfira şi la
averile de altădată, precum şi asupra ctito�
riei l ui Nifon Mitropolitul, - biserica mare-,
zugrăvită de Nicolae Grigorescu.
Articolul părintelui Popescu este întregit
printr'o descriere a d�lui A drian M aniu,
care vorbeşte şi de inceputurile marelui
pictor Grigorescu 2.

încăperi. Din incăperea aceasta dai în cea Din însemnările părintelui N. Popescu
.din mijloc, de aceiaşi mărime, printr'o s'a copiat in sinodiconul mănăstirii istoricul

A B _,_

�I
"1
I

t--����- jZ 50'----
___

1 I
L- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ � _ _ _ _ _ L _ _ _ _ _ .....J

Fig. 1 3 . Mănăstirea Zamfira. Planul pivni �!.

uşă centrală. Încăperea a doua este însă de mai sus, pentru înlesnirea cercetărilor
boltită cilindric, ca şi cea din fund, ceva si a visitatorilor. Nu cred inutil a aminti,
-mai mare, în care intri tot printr'o uşă, măcar in treacăt, pe aceşti ctitori, a căror
aşezata in aceeaşi axă (fig. 1 3). Casele de faptă creştinească a dus la întemeierea
de�asupra pivniţelor nu-şi mai au între� unei mănăstiri, bogată altă dată, destul de
buinţarea lor de odinioară. î n locui fânului, săracă astăzi, resumând cele arătate de
-care s'ar muta în altă parte, aici s'ar putea părintele N. Popescu, în articolul amintit
aşeza atelierul, care a ars acum câţiva ani.
Ar fi şi mai retras de restul mănăstirii. 1
Anul I V, No. 2 , pp. 98- ! O I , Februar 1933.
Asupra trecutului acestei mănăstiri pă� •
Contractul lui Grigorescu pentru zugrăvirea bisericii lui
�rintele Nae Popescu a publicat, în " Boabe N ifon a fost publicat d e părintele Gh . Moisescu.

inp.org.ro
1 84 BULETIN L COMISIUNII M ON U M E TELOR I S T O fil C E

si de d. profesor N. Iorga ma-i înainte boiereşti aşezate spre Nord ŞI lmparţlte­

1.

Zamfira este, cum arată şi pisania, soţia după vechea rânduială : cu pivniţe boltite,
lui Manui l Apostolu, negustor cunoscut cu incăperi mari şi cu cerdace largi spre
in vremea lui Brâncoveanu . Ea începe Vest şi Nord, pentru a avea perspectivă
biserica în vremea lui 1 icolae Ma vro­ şi pentru a supraveghia mai usor ' mOSIa ..
cordat, prin urmare înainte de 1 730, dar, Casa este şi astăzi in fiinţă, după c�m
murind, o lasă neterminată. 1 oră-sa. Sma� am arătat 'mai sus.
randa, fiica boierului Ion BăIăceanu, căsă� La biserica boierului veniau si oamenii
torită, prin 1 740, cu Manuil, fiul lui Manuil de pe moşie, clăcaşii din jur: iar mai,

�lVH�m V[(HI MH COH. I�MFlM - �MHVJ\

flCŢIVHU J\ B
-

Fig. 1 4. - N ănăstirea Zamfira. Secţia in c ădire a

l de d e - asu pra pivr:iţii.

Apostolu şi al Zamfirei, o isprăveşte în târziu, când vechile aşezări sociale s'au\

1 743, văduvă fiind. schimbat, boierii a u murit, biserica a rămas
Părintele N . Popescu are dreptate când a satul ui. Aşa s'a întâmplat în foarte multe
afirmă că numai pentr u moşiile ei această casuri, în care satul, singura realitate per�
bogată biserică a fost trecută în rândul manentă, a devenit stăpânul biser icii.
schiturilor, din biserică de sat, cum fusese Si în secolul trecut ca si in vremile
I '

odinioară. La aceasta se poate adăugi că noastre, dorinţa de inoire era tot mai vie,
biserica a fost ridicată pentru nevoile casei si conducătorii de atunci ai schitului arătau
� ă biserica Zamfira s'a dărăpănat şi că
m
1 N. Iorga, Ţara Românilor : 1. R o â n ia I.Jllde(1l 1 P,a­
.

hova. V ă 'enii-de- M unte, 1 9 10, pp. 33-9 ; idem, România,

trebuie neapărat recl ădită împreună cu
1 , 1 939, pp. 282-7. chiliile din j ur. Lucrul îl afirmă egumenul

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA ZAMFIRA
Nil, în raportul său din 1 852, şi îl întă­
reşte mitropolitul Nifon, care clădeşte noua
biserică şi mută aici călugăriţile de la
schitul Rosioara 1.
Schitul �el nou luă numele ctitorului
său : "Schitul Nifon", nume ce nu a putut
prinde, din pricina primei ctitorii a Zam�
firei, care trecuse şi ca nume al satului
închinător al vechiului schit.
Pentru biserica nouă stareţul mănăs­
tirii Ghighiu, arhimandritul Eftimie, se
tocmeşte cu meşterul grec Mihail Eftimiu
să gătească biserica în 1 855 de roşu, iar
in toamna anului 1 856 să fie si tencuită.
In vara a nului 1 856 el înch �ie şi con­
tractu l de zugrăvire cu pictorul Nicolae
, Gh. 1. Moisescu, Contractul lui N. Grigorescu pentru
zugrăvirea bisericii de la Zamfira, Cerni'ca, 1936, p. 4.
Bul. Corn. Mon. 15t. - Fasc. 102, 1939.
inp.org.ro
1 8:>
Grigorescu, din a cărui operă nu a mal
rămas neatins decât un număr mic de
icoane, fiindcă in 1 904 pictorul Toma
Vintilescu a revenit asupra operei maes�
trului, din indemnul mitropolitului Ghe�
nadie 1.
Adaog pentru încheiere şi ceva privitor
la averile Mănăstirii Zamfira, înainte de
secularisare :
" Moşia Zamfira unde se află schitul cu
case, pivniţă, pătule, coşar, moară şi bordei
de cărciumă, două locuri în dealul Seciului,.
trei vii în dealul Scăenilor, cum şi moşiile
Sărari, Vitioara, MăIăeşti sau Ciobăneşti
şi Vânăta, mai toate încălcate de moşneni
ŞI de boierii FiIipeşti 2. "
I lbid. , p. 5.
I După inscrierile din Sinodiconul mănăstirii _
 CETATEA SILI STREl L A 1 829
DE N. IORGA.
�- o �-

Am tipărit în voI. VIII din Istoria Ro� Ea are preţ supt mai multe rapor�
mânilor câteva planşe contemporane infă­ turi.
tisând scene din războaiele secolului al lntăiu îngrijirea costumelor turceşti şi a
X'vI II-lea dintre Ruşi, Austrieci şi Turci. uniformelor armatei Ţarului n u cuprinde
Ele sânt luate dintr'un frumos album, de niciun element de închipuire. Caţiva dintre
o mare raritate, pe care mi l-a dăruit d. ofiţerii ruşi sânt portrete.
Ciuntu din Galati. Dar mai ales v edem de-asupra Dunării,
Ele sânt între�ute cu mult de stampe chiar dacă o mărgenesc stânci neexistente,
în colori, l ucrată de Fr. Campe la Niirn� zidurile întregi, de atunci total dispărute,
berg, fără î ndoială după un desemn con� ale cetăţii.
tem poran, pe care o dăm aici.

inp.org.ro
C E T A T E A S I L I S T R E I N 1 8 2 9

inp.org.ro
 li C O M U N I C Ă R I
ADUNA TE ÎN 1 925 DE N. A. CONSTANTINESCU.
-- 0--
INSCRIPŢII ŞI ÎNSEMNĂRI DIN SCORŢENI, BORDENI (JUDEŢUL PRAHOVA) ŞI SATELE VECINE.

1. Scorţeni. » [Pre a Lurn. Domn 10 Costan di]nu Alixandru

Ips. etc. ", ea s'ar fi zidit intre 1 802 şi 1 806.
Bisericii de zid, navii, scundă, încăpc:Hoare, cu
boltii la naos �i altar, plafond, suprimat la pronaos, Ctitorii s'au însemnat în josul icoanei de hra m
o dat<'i cu tu rla de lemn si , cu balconul, la re pa'" cu Sf. lmp<'iraţi şi, sus, pe tron aurit, Cuv. Paras­
raţia din 1 937�9, făcutii supt su pravegherea C. chlva : "Acastă Sotii icoa nă ce este hramu S-t[ei]
M. I. Beserici s'au zugră vit cu cheltuiala titorilor ce
Piatra insalpţiei, aruncatii la reparaţia din au făcut S-t[a] Beserică ; Popa Costandin, Cos­
1 848-'50, din care un fragment s'a g<'isit supt tandin [ ogrofă/], Mari/l Negru, Sian Pană, Drago­
pragul uşii, rău stricat t : mir Petriceanu, Anghel Pană, Stan Cojocaru ".
,,[ t Cu vre rea Ta]tălul şi cu a [Fiului şi cu Pomelnicul de la Proscomidie, zugriivit, În
ajutorul] Duhului Sfânt s'au [f<'icu]t [acastă sftii şi litere, tot aşa de lung, pentru morţi. Pe păretele

Biserica veche Cuv. Paraschiva d i n Scorţeni, inainte de reparaţie.

dumzeească bes)erică întru rugăcunea şi [cinSlE:a
Prea Cuv. n. Maice] S[fân]tă [par]aschi [va] În
zile le [Prea Lum. n ostru Dom]nu Alixandru Ipsi­
lant V [oevod ... ], Mitropolit [fiind ... ] "
După acea stil lectură biserica s'a zidit între
1 774 şi 1 782, cum s'ar deduce şi dintr'o listă de
socoteli (doc. Scorţe ni, 1, b. 32) din 1 78 ::l, cu
" deschisu bisericii" . Dacă reconstitui m lacuna :
t Rectificăm aici Inscripţia . tipărit5. întăi in Omagiul lui
J. Bianu, 1916, Cdteva inscripţii....
din tăietura zidului, Îneii un pomelnic, i1E'gibil, de
vii şi morţi. Am reprodus numai numele ctitori...
lor de la reparaţie, poate şi adaosul (7) bisericii,
pe la 1 848-50, cari se văd şi zugrăviţi in pronaos.
"Pomeneşte, Doamne, vii :
Stirian (Scorţeanu), ElencQ, Gh., Alexandru,
Maria, Luxandra cu toi neamu lor ; Anastase
(Bordeanu), Despa, Safta, Ioan, GLigorie ; Oligore
(Marin Negru) Salta, Costandin, Caterina", etc. ,
etc. Urmează un lung pomelnic de nume comune.
Ctitorii din 1 848-50 : 1. Familia lui "D. Stirian

inp.org.ro
 1 88 COMU NICARI

Scorţeanu, fiu tepitar ( de Pilar) " , cu trei băieţi :

= O biec te :

Alex., Gh. şi Costache, imbrăcaţi europeneşte,
şi .. cocoanele" : lIinca (soţie), Marghioala (Maria),
Luxiţa, Lencuţa, fete, luxos îmbrăcate in moda
urbană. 2. Familia " D. Pos[telnic] Anastase 80r­
deanu şi post. Despa ", cu fiii : "d. Ioan şi d.
Gligore " , " coc. Safta" ; 3. Familia " Jupân Gligorie
sin Marin Negru " şi Safta , cu doi fii : Constantin
şi Catrina, - imbrăcaţi negustoreşte (moda veche),
cu excepţia fiiilor lui Bordeanu, cari urmau
moda noua .
De-asupra uşii, afară. : " Pavel Dulgheru" , in
dreapta : Arh. Gavriil cu foae : .. Vedeţi, oameni,
Icoanele de la tâmplă. : 1 . Icoana d e hram (v.
mai sus). 2. Isus Hs. ,, 1 847 de Hristache Zugr. "
(poate cel ce a zugrăvit biserica la reparaţia de la
jumătatea secolului al XIX-lea). 3. Maica Dom­
nului, de aceiaşi mână. 4. Sf. Nicolae şi uşile noi,
de Vintilescu- Ploeşti, 1 897, zugrav de ră.u gust
modern. 5. Maica Domnului, cu opt sfinţi in jur,
pe masă, cea de la 1 �48.
/conostasul vechiu, factură ca icoana de hram,
deci pe la 1 780. Vechile uşi împărlJ.teşti, aruncate,
par cu mult mai vechi ca 1 750 : represintă Buna
Vestlre, cu David Şi Solomon, iar, in registrul
de jos, alte două personagii ; desemn a dmirabil

Ctitori : Fami l i a Sterian Scorţeanu , d e l a dreapta la stânga : D. Stinan Scorţean u f i u de

Pitar (greşit te pitar) cu fiii : Gheorghie, Alexandru, Costache (cel mic), apoi
Cocoana I \i nca, cu fetel e : ce. Marghioala ( = Maria i n pomelnic),
ce. Lucsita (= Luxandra), ce. Lencuţa - păretele Sud
a l bisericii Scofţe n i .

·ce zice Mihail, feriţi-vă" ; in stânga Arhanghelul şi colorit viu, cu legende in cursiva greacil.
Mihail cu paloş de flacări : "Cine va intra in Acestea ar putea proveni de la Mănăstirea Mls­
biserică spurcat, de sabia asIa va fi tă.iat". lea, scoase din us, acolo, probabil, inainte de a
Pe plafonul balcon ului desfiinţat, frumoasă. in­ arde biserica.
semnare. : in j urul lui Isus Hristos : Icoane vechi, scoase din us (depuse in tinda
,, 3 . E u sânt uşa : Prin mine de va i ntra cineva bisericii, îm preună C11 toate obiectele vechi stea­
să va măntui şi va intra şi va ieşi şi păşune va guri, sfeşnice).
a fla. F urul nu vine fără numai ca să fure si să
.
,
1. Sf. Ioan Botezătorul, cu aripi, ţine un potir, cu
ucigă şi să piarză.. Eu a m venit ca viaţă să . aibă. Isus, "agneţ bojii" ; pare din secolul al XVII-lea.
şi de prisos să aibă. Eu sânt păstorul cel bun. 2. Isus pe tron, cu Maica Domnului şi Sf. Ioan,
P.ă storul cel bun sufletul său pune [pentru oile t ot aşa de veche.
sale] şi cel. 1.". Pe plafondul desfiinţat al Pronao­ 3. Maica Domnulu i cu Isus şi doi arhangheli,
sului, in jurul Maicii Domnului : "Uşa milostlvirii colorit viu, secolul al X:VIlI-lea�
deschide-o no, blag-tă. Născătoare de O-zeu ... , etc" 4 . Arhanghelul Mihail cu sabie turcea�că, jam-

inp.org.ro
 COMUNICĂRI 1 89

'biere şi ciacşlri roşii de Arnău t , frumos desemn din satul Scorţeni , Şi i s'au dat răvaşu, ca să fie
' stilisat ; secolul al XVII-lea (1). nesupărat ; 1 8'29, Iulie I l " .
5. Iconiţă ruseasc4, cu scene ; i nceputul seco­ . Ibid. "Să se ştie de când sânt la biserică ; în
· Iului a l XVIII-lea (1). doi ani de zile amu fost paracliser cu dnu Iancu
6. Cruce d e tâmplă "R a spetlia Hristu" ; pictură Scorţeanu, 186 1 , şi acuma, cu mila lui Dumne­
. distinsi'l. zeu, sânt cântăreţ de doi ani şi jum. în strana
Icoanele din Pronaos : dou4 (Isus Hristos şi Maica dreaptă, dar nu pă muzichie şi ( ci) aminterea =

- Domnului) samăn4 cu usile împărătesti actuale, iar practisatu, . . . anu d e 1 865 eram răguşit tocmai
> ,

două : a Sf. Nicolae şi a Schimbi'lrii la faţ4, circa la Paşte. 1 865 Martie 26. Tănase Bădulescu" .
1 845-50, de altă factur4 decât ale lui Hristache Pag. 330. "Si! se ştie de_ cân d a m scris eu
:"Z ugravul ; col o rit distins . dieaconu Gh. ot Scorţeni..., de când au murit
I ntre Sfeşnicele vechi, de strung, pi'lrăsite, se Catrina Diiaconeasa, la leat 1 81 1 , la I. Noevre
afl4 patru sculptate de mân4, dou4 luând forma 10 zile. etc . "
de şarpe. Pictura bisericii pare s4 fie a lui Hris­ . P'.g. 380. "Aici a m scris eu păcătosul şi smeriul
"-iache Zugravul d e la 1847, dar s'a renovat oribil Grigorie LogofiH, ci oricare pravoslavnic cititoru
de nepriceputul Vintilescu la 1 892. sel va Intâmpla a cetl aceasta, să mel pomenească,
Cărţi :
1 . Penticostar, 1 767, E pisc o p ia Râm­
·nicului. Pe scoarţă. "Să se ştie de când
· a m fost grămătic la sfănta biserică .
. Popa Costandin ot Scorţeni" .
... Zăpadă l a 30 Mart 1 852 de 2
palme".
Pe la mijloc : ,, 1 835, .Popa Gheor­
· ghe". "De când popa C- dln a botezat
pe bi'liatul P etre ; . 18 1 4".
2. rriod vechiu, titlul lipsă, " Aceasta
' să se ştie, de când am scris eu, diaconu
Din ot... 1 808. . " -
"Aceasta am scris eu, Ion Logofăt,
precum să [să] stie , când am fost la
biserică aici, la .... am ajutat popi State
·· Bordeni..., August 1 780. Ion logofătul Biserica veche Cuv. Paraschiva, d i n Scorţeni.
ot sat Scorţeni am scris ... " Acelaşi, desenată după ·tabloul cu ctitori i .
la 1 781 .
I n a l t loc : "Să să ştie când am scris : la leat 1 8 10, etc. ; Oct. 23, leat 1 788".
Fe vr. 1 9, în sf. biserici'l ... , eu P opa Costandin". Ibid. O listă cu parale, fâ ri'l datel. " Di n Bordea nu,
In altul : "Sâ se ştie când am scris eu ... pi! acest par. 20, Cost a ndi n , par. 20, Stan sin Pa n <'l , par.
sf. şi dz. Trlodu, când era Muscalii în sat, ipac (?) 20, Dragomir 20, Samoilă 1 0, baba M a rica . . . ,
aci la Scorţeni. .. , la leat 1 8 1 0, Martie 29 . . . ; eu unchH aş Stan 5, Vla d 1 0, Neguţ par. 60, Anghel
�diiacon Gheorghe " - Acelaşi semnează " ot Scor­ par. 20, Stan .. . , Sta ncu 1 0, Dra g u 1 0. Semnat :
ţeni" şi la 1 8 1 1 şi la 1 8 1 6, Maiu. Grigore Logofăt Scorţeanu u .

Pag. 227. " La l eatu 1 805, la luna lui Iulle, 25.
intâmplatu-s'au un fricoşat potop, care, făcând
cercetare, la nicio carte nu s'au găsit să mai fi
. fost aseminea potop, făr' decât infricoşatul potop
d ă la Noe, care, după pă c ă te l e noastre, mulţime
dă oameni şi multă lipsă s'au făcut, şi a m scris
. şi am iscălit" ( indes c i fr a bil) .
Pag. 257. Formulă de ră vas : "Acest om, anume
-·Gh., m erge până la Buzău fi indcă are trebuinţă
a culu (sic) ; sel n u aibă s u pă ra re a tâta la merge re,
',"Cat şi 1 <,. i r1toarcere, fiin j ca este om bun de aici,
3 . Apostol, 1 774, Mitropo l i a Bucureşti.
4. Penticostarion, 1775, E pisc o pi a Râmnic.
5. Apostol, 1 784 , M itropolia Bucureşti.
Pe sco a rţă : " Acest d-zeesc Apostol este al
popi Niculae, şi cine s'o increde ca să-I fure să
fie an a themi ; 1 840", fila 3 : " Acest sf. A postol i-au
cum părat Neg uţu i Marin i D ragomir i Badea
dă la sf. Mitropolie, şi l - a u l u o a t la sf. b i serică a
Scorţenilor , ca să fie pent r u veşnica pomenire .
in Octombre 1 5 ". Pe filele trei de la urm<'l :
"Gheorghie Logo făt " .

inp.org.ro
1 90 COMUNICARI

" Acest sf. şi dz. Apostolu este al sfintei bise rici
Scorţenl, unde să prăznueşte hramu Cuv. Paras­
ehi vi. Am însemnat a ici cu m âna mea de ţărână :
e ra l a leat 1 8 1 2, luna luI Oct. 22. Deacollu Gh.,
Scorţmi".
6. Molitvenic, 1 833, Sibiiu, de " Episcopul Neu­
n iţilor, V. Moga " . Tip. 1. Bart. .
7. Liturghier, 1 833, de Chesarie a l Buzăului,
Bucuresti, Tip. Eliad.
La p � g. 1 : " Această s- tă Leturghle este a lui
1. D . Postelnic A nastasie Bordeanu, D . Ioan, D . Grigore
(fii), Postelniceasa Despa (soţie). Cocoana Safta (fiică).
I I . Topan Gligore sin Marin Negru, Safta, Costandin
şi Catrina (soţie şi copii) (desemo C. Săndulescu).
litul Nifon. "Acest Mineiat pll luna Ghenarie ce­
ni s'a dat de la sfânta Mitropolie, l-au cumpărat­
Badea Furtună spre pom. in veci, în drept lei
23, par 20 ; 1 853 SecI. 1. Diaconu Gheorghe am
scris. "
Insemnări similare de cumpăr<'ltori, pe celelalte :
" Radu Furtună cu feciorii" cu 23,20 lei Mineiul pe
April ie ; cel pe August de " Gligore Marin Ne'­
gru, cu 23,20 lei - ("Radu Pârvu a m scris") ; cel .
pe Septem bre de " d- lui logofătu Ion Costandi­
nescu " (iscălit C-din Gligorescu) ; cel pe Oc- ·
tombre de " Iancu Scorteanu si ' Ionită Radu Ca­
zan " (semna.ţi a ceiaşi) ; cel pe N � vembre ae
" Costandin Gligore ... , spre pom., fiindcă l-am
dăruit e u supt- iscălitul, l a leat 1 854, Iulie 20 :
C-din Gligoreseu Scorleanu şăzătoru în sat Scor­
ţ eni".
, . Cel pe Decembre "de Dobre Stoica si ,
Marin
Stoica ", in 1 854 (scris M. Stoica).
Mineiul pe Maiu , " din b3nii din cutiia satu­
lui" cu lei 23.
19-22. Tioic din 1 85 1 , "tipă rirea intâi" ; Ceaslov,
1 854, cu insemndri de Preotul N . Dimescu 1 870,_
Gr. C. Scorţeanu din ] 872, AI. Costandinescu
din 1 883 ; Penticostar, 1 854, F. 8, Ti p. E piscopia
BuZăului, supt " Imp. a toată Rosia Nicolae Pa ­
vlovici" ; cumpăra t de Iancu A. Scorţeanu, În 1 87 1 -
Cruci. Pe a leia principală câteva cruci de­
piatră rău deteriora te :

Petre sin Popa Costandin ot Scorţenl, jude ţul

Prahova, căpătat de la părintele stare ţu M-rii
Ceroichi, spre pomenire celor mai inainte insem ­
nate ; şi cine va îndrăzni, etc. ; 1 84 1 , Dich."
8 . Prohodul acum Întăiu tipărit în zilele prea­
I nălţ3tuiui nostru Domn a toată Ţara-Românească
Alex. Dim. Ghica, 1 836.
9. Evanghelie. 1 845, Tip. Neamţul.
" Această sf. şi dumz. Evanghelie este cumpă­ ..

rată de supt iscă litul şi dăruită sfintei bise rici din II

satul Scorţeni s pre pomenire-mi de orice preot

slujitor ; 1 852, Dech. 26. Pitoru Ioan Scorţeon u ".
" �.
��
",,
·
1,
;·,��â,,
.1

:,
Alături o pecetie foarte pretenţioasă, având şi
v ulturul cu cruce, a lui Nicolai F. Bordeanu, Cruci din Cimitirul bisericii vechi de l a Scorţeni .
1 852 : " N. F. B." La urmă ; insem nare de hirotonie
la 24 şi 25 Martie 1 862 "pă comuna Scorţeni" 1 . Ce.a mai ve che , d i n secolul a l XVIII-lea cel
a preotului Nicolae [Dimescu]. puţin ; inscripţia măcinată de umezeală ; " Cu
1 0. Octoih 1 846, l a Buda, supt Fe rdinand I- iu, vrearea Tată lui..."
indre ptat de E piscopul de Argeş Iosif. Pe cercul ornamentului din centru : W'J'f l H H IU h l
"Noi cei m a l jos nu miţii rugăm oricare slujitor 1 3 &C H O X P H C'J'S cndcfH'i f ( = O'J'LI,f & � m f H UlAhk
a l bisericii din satu nostru Scorţ€ lli să binevoiască 1 3 & 'kC'J' h H O Xc.). a dică : "Tată ceresc, trimes-ai cu..
s ă ll � p o m e n e a scă ; 1 85 1 Dech. 4 : Iancu Scor­
ţeanu, Dimitrie T eişanu (1) " .
a devărat m ântuirea lui Hristos ' . "

j 1 - 1 8. Opt Minee d i n ediţia 1 852, de Mitropo- t Lectura, c u aj utorul d - Iu i Damian Bogdan.

inp.org.ro
 COMUNICĂRI
2. Altă cruce frAntă : ,, 1 860. Cu voea Sf. T r oitl
,
· a m ridicatu. Iancu Scorţeanu ; Anastase, Stoica,
Gligore sn ... (şters).
Restauraţia bisericii Sf. Cuvioasa Paraschiva
din 1 937-39, făcută cu cheltuiala d -nei Elena Gr.
' Georgescu (Ploeşti), descendenta unei familii de
ctitori, a privit ; refacerea acoperişului şi înveli...
toarea cu şindrilă nouă, su primând turla cu lem­
,nărie putredă, inlocuirea pardoselli de lespezi, cu
inp.org.ro
191
ciment; desfiinţarea plafondulul putrezit, la pronaos,
rezidirea şi tencuirea- soclului ruinat, la pronaos
înlăuntru şi afară, construirea unui trotuar pro'"
tector împrejur, văruitul exterior şi alte miel
reparaţluni Înlăuntru, conform devisului Comi­
siunii Monumentelor Istorice, întocmit de d·1 ar...
hitect SI. Becu. Prin aceste reparaţii biserica
veche a fost salvată de la o ruină sigură, din
causa părăsirii complete in curs de zece ani trecuţi.
 R E S U M E F R A N <; A I S
-- 0 --

N. IORGA. - En rapport avec un "guide" in­ drubeta, Transdierna. - Resume fran<;ais par l'au-o
connu par le major D. fapazoglu. - Le major teur a la fin de l'article.
Demetre Papazoglu, passionn e d'archeologie, entre VICTOR BRĂ TULESCU. - Le couvent de Zam�
1 860 et 1 880 et createur d'un M usee de pieces fira (district de Prahova). - Notes sur cette eglise,..
rares, a donne un Guide du Danube, en roumain bâtie au commencement d u XVIlI-e siecle.
et en fran<;ais, ou on trouve des ind ications pre­ N. IORGA. - La forteresse de Silistrie. - Note ­
cieuses. Quelques notes sur lui et sur sa fa­ sur une vue en couleurs de Silistri e v ers 1 800, _
milie. N. A. CONSTANTINESCU. - Notes sur des eglises­
AL. BĂRCĂCILĂ. - Nouvelles informations sur de village du district de Prahova. Fondations..
les environs des Portes-de-fer : Drubeta, Trans- recente�.

inp.org.ro
 R E D A C T I A:
,

SECRET ARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

BUCURE ŞTI. - STRADA GENERA L BERTHELOT No. 28.

Secretar�Director : VICTOR BRĂTULESCU.

inp.org.ro
PR EŢUL
LEI 120

inp.org.ro