Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
akademos Acad. Gheorghe Duca. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată
pe cunoaştere ........................................................................................................ 3
Dr. Aurelia Ţurcan. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la
Revistă de Ştiinţă, standardele europene. ........................................................................................... 5
Inovare, Cultură şi Artă Acad. Valeriu Canţer, dr. hab. Vitalie Minciună, acad. Simion Toma.
Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Modernizarea sistemului naţional pentru acreditare orientat la sporirea eficienţei
25.05.2005, nr. 189. şi calităţii cercetării .............................................................................................. 8
Dr. hab. Vasile Marina. Modalităţi de estimare a activităţii ştiinţifice ............ 15
Dr. Eduard Hîrbu, dr. Ghenadie Cernei. Sistemul de evaluare a capacităţii de
inovare a instituţiilor de cercetare ..................................................................... 19
Dr. hab. Anatol Rotaru. Aspecte sinergetice ale indicatorilor de evaluare a
performanţelor ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării ............................ 26
Problemele geneticii umane dezbătute la Chişinău. Interviu cu Patrik Kolar,
director al Unităţii Genomica şi Biologia Sistemelor a Comisiei Europene ..... 29
Dr. hab. Konstantin Gudima. Moldova – Dubna la 45 ani de colaborare ...... 31
Acad. Vsevolod Moscalenco onorat la Dubna ............................................... 32
Dr. Lidia Romanciuc. Centrul Proiecte Internaţionale .................................... 33
M. cor. Grigore Belostecinic. Economia cunoaşterii: unele realităţi şi perspective
pentru Republica Moldova ................................................................................. 34
Dr. Sergiu Ciobanu. Criza economică-financiară mondială şi consecinţele ei în
Republica Moldova .......................................................................................... 38
Fondator: Dr. hab. Ion Guceac. Constituţionalismul, democraţia şi libertatea – valori ale
Academia de Ştiinţe a Moldovei societăţii deschise .............................................................................................. 41
Ion Ungureanu, DHC al AŞM. Teatrul şi credinţa .......................................... 48
Colegiu de redacţie: Dr. Ion Jarcuţchi. 1359, an de cotitură în formarea statului moldovenesc
Acad. Gheorghe DUCA independent ........................................................................................................ 53
Acad. Teodor FURDUI
Acad. Ion BOSTAN M. cor. Demir Dragnev. Formarea statului medieval Ţara Moldovei: contribuţii
Acad. Valeriu CANŢER istoriografice ...................................................................................................... 54
Acad. Boris GAINA Dr. hab. Mariana Şlapac. Cetăţile Moldovei în secolele XVII-XVIII ............ 58
Acad. Andrei EŞANU
M.cor. Ion TIGHINEANU Dr. Gheorghe Cojocaru. Conştiinţă istorică, identitate de stat şi identitate
M.cor. Dumitru MOLDOVAN etnoculturală în Republica Moldova (Reînnodarea firului istoriei şi păşirea în
M.cor. Stanislav GROPPA modernitate) ....................................................................................................... 62
Dr. hab. Mariana ŞLAPAC Acad. Victor Lacusta. Medicina alternativă – integrarea cu medicina
Dr. hab. Ion GUCEAC ştiinţifică ........................................................................................................ 66
Dr. hab. Vasile MARINA
Dr. Ghenadie CERNEI Dr. hab. Ilie Donica, dr. Andrei Donica. Starea actuală şi perspectiva
pomiculturii în Republica Moldova ................................................................... 71
Dr. hab. Valentin Celac. Plantele leguminoase – actualitate şi viitor .............. 77
Redactor-şef:
Viorica CUCEREANU Acad. Boris Gaina. Direcţii importante de investigaţii în sectorul viti-vinicol... 80
Dr. Galina Şleagun. Tomatele uscate! Da sau nu? ........................................... 82
Foto:
Vladimir Colos Dr. hab. Anatolie David; Teodor Obadă, cerc. ştiinţific. Ultimul mamut.
Adevărul ştiinţific despre recenta descoperire paleontologică din Valea
Acest număr este ilustrat cu lucrări de Morilor............................................................................................................... 85
Glebus Sainciuc, M. cor. Anatol Ciobanu. Consideraţii privind locul semanticii în sintaxă....... 88
Doctor Honoris Causa al AŞM Dr. Lidia Troianowski. Revelaţii etico-estetice în creaţia sturdziană .............. 92
Adresa Redacţiei: Acad. Haralambie Corbu. Sintagma povara bunătăţii noastre ca titlu de
MD 2001 roman şi emblemă a întregii creaţii druţiene ..................................................... 98
mun. Chişinău, Dr. hab. Nicolae Băieşu. Observaţii privind cultura populară a românilor de la
bd. Ştefan cel Mare 1 est de Nistru, de Bug, din nordul Caucazului .................................................. 104
et. 4, birou 432
Tel.: (+373 22) 212381 Dr. Larisa Balaban. Genul Liturghiei şi realizarea lui în creaţia compozitorilor
moldoveni ........................................................................................................ 113
www.akademos.asm.md Dr. hab. Tudor Stăvilă. Maestrul Glebus Sainciuc şi dimensiunea creaţiei... 117
e-mail: akademos@asm.md Noi Doctori Honoris Causa ai AŞM: ............................................................ 119
vcucereanu@yahoo.fr
Gheorghi Pârvanov, preşedintele Bulgariei ................................................. 119
ISSN 1857-0461 Ion Ungureanu, actor şi regizor .................................................................... 119
Editat la Tipografia AŞM Mihai Volontir, actor ...................................................................................... 120
Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Glebus Sainciuc, artist plastic ....................................................................... 120
opiniile exprimate de autori Jubilee ............................................................................................................. 120
Distribuire gratuită In memoriam ..................................................................................................
nr. 2(13), iunie 2009 -141 1
Akademos
treptat sistemul respectiv, introducând permanent noi ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic (2007)
indicatori relevanţi. Însă şi astăzi problemă evaluării a fost elaborat un sistem de indicatori ai ştiinţei,
statistice a activităţii ştiinţifice şi inovaţionale racordat la cerinţele internaţionale, ţinând cont de
rămâne în vizorul acestor ţări. particularităţile naţionale (diagrama 2).
Ideea integrării în Uniunea Europeană a Din sistemul de indicatori propus se pot
Republicii Moldova ne pune şi pe noi în faţa unei constitui seturi specifice de analiză, în funcţie
competiţii severe. Pentru a putea efectua evaluarea de obiectivele vizate sau de componentele
performanţelor în domeniul ştiinţei şi tehnologiei sistemului luat în consideraţie. Succesul în ceea
este necesar, în primul rând de a avea un sistem ce priveşte elaborarea indicatorilor va depinde
statistic viabil. În Republica Moldova situaţia în parţial de abilitatea de a îmbunătăţi informaţiile
statistica oficială în domeniul ştiinţei şi tehnologiei disponibile. Cazul utilizării simultane a tuturor
este deplorabilă, deoarece cercul de indicatori indicatorilor din sistemul propus este mai degrabă
care ar reflecta sfera cercetării este foarte restrâns teoretic. Menţionăm că acest sistem, în funcţie de
şi dispersat, iar statistica oficială privind inovarea necesitate, poate fi extins. În baza acestui sistem de
lipseşte totalmente. indicatori au fost modificate rapoartele interne ale
Indicatorii statistici actuali în domeniul ştiinţei AŞM privind activitatea ştiinţifică şi inovaţională
şi tehnologiei în primul rând trebuie delimitaţi (2008, 2009).
conform metodologiei OECD (diagrama 1). În vederea îmbunătăţirii informaţiei statistice
Aceasta înseamnă că sistemul statistic urmează şi corelării cu statisticile oficiale existente, precum
să fie format din două componente: şi pentru excluderea dublării informaţiei, au fost
• indicatori ce vor reflecta ansamblul de înaintate propuneri pentru modificarea raportului
activităţi ştiinţifice şi tehnologice (indicatori privind statistic (anual) Nr. 1-ştiinţa (Activitatea de
ştiinţa); cercetare-dezvoltare în anul 2009).
• indicatori ce vor estima procesele de În continuare a fost identificată modalitatea co-
inovaţie ştiinţifică şi tehnologică. lectării datelor din surse administrative şi statistice,
Ne vom opri mai detaliat la prima componentă inclusiv prin fortificarea capacităţilor de furnizare
a acestui sistem statistic – sistemul de indicatori a datelor administrative calitative şi cercetărilor
privind activitatea ştiinţifică. statistice (elaborarea formularului sau formularelor
În procesul cercetărilor efectuate în cadrul statistice şi instrucţiunilor de completare a acestora,
proiectului iniţiat de preşedintele AŞM, acad. determinarea cercului unităţilor raportoare, testarea
Gh. Duca Crearea sistemului statistic în domeniul şi implementarea în practică).
Diagrama 1
CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR BAZATE PE ŞTIINŢĂ
ŞI TEHNOLOGIE
ACTIVITĂŢILE
BAZATE PE ŞTIINŢĂ
ŞI TEHNOLOGIE
Procesele de
Ansamblul de activităţi
inovare ştiinţifică
ştiinţifice şi tehnologice
şi tehnologică
Activitatea de cercetare -
dezvoltare
Învăţământul
ştiinţific şi tehnic
Servicii ştiinţifice
şi tehnice
Indicatorii privind
Indicatorii privind Indicatorii privind serviciile
cercetarea – dezvoltarea pregătirea cadrelor ştiinţifice ştiinţifice şi tehnice
F. Forme de perfecţionare
E. Brevete de invenţii
Cercetările efectuate s-au soldat cu încheierea rii care ar dezvolta strategii şi metodologii statistice
contractului de colaborare între BNS şi AŞM în domeniul respectiv.
în scopul îmbunătăţirii informaţiei statistice şi Pentru funcţionarea unui sistem statistic bazat pe
cu introducerea modificărilor în raportul anual principiile de continuitate, operativitate şi racordat
statistic Nr. 1-ştiinţa (Activitatea de cercetare- la standardele internaţionale este nevoie de o bază
dezvoltare în anul 2009). Este un pas important juridică ce ar coordona relaţiile dintre diferite minis-
în vederea îmbunătăţirii statisticii naţionale tere şi instituţii responsabile. Trebuie instituit prin-
consacrate activităţii ştiinţifice, deoarece fără o tr-un act normativ acel sistem de indicatori corelaţi,
statistică oficială performantă nu este posibilă atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de instituţie,
evaluarea corectă a impactului ştiinţei asupra prin care să se estimeze transparent performanţele.
dezvoltării societăţii atât pe plan naţional, cât şi pe
plan internaţional. Bibliografie
Reieşind din cele menţionate, necesitatea 1. Legea Republicii Moldova. Codul cu privire la
obţinerii datelor statistice calitative asupra ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova Nr. 259-XV
activităţilor în ştiinţă şi tehnologie este posibilă din 15.07.2004 // Monitorul Oficial al Republicii Mol-
doar cu ajutorul unui sistem statistic amplu, elaborat dova.-2004.- Nr. 125-129.
în baza metodologiilor internaţionale. 2. Legea Republicii Moldova privind politica de stat
În contextul integrării europene, această pro- în sfera cercetare–dezvoltare Nr. 557-XIV din 29.07.99
blemă capătă o valenţă foarte înaltă pentru Repu- // Monitor Oficial al Republicii Moldova. – 1999. – Nr.
124–125.
blica Moldova, deoarece un asemenea volum vast
3. Legea Republicii Moldova cu privire la statistica
de lucru nu este posibil fără a se recurge la ajutorul oficială Nr. 412-XV din 9 decembrie 2004.
organizaţiilor internaţionale (EUROSTAT, OECD, 4. Legea învăţământului Nr.547-XIII din 21.07.95.
UNESCO) şi pregătirea propriilor experţi în dome- 5. Manualul Oslo - Ghidul pentru Colectarea şi In-
niu. Toate acestea sunt necesare în vederea refor- terpretarea Datelor privind Inovaţiile Tehnologice propus
mării complexe în continuare a sistemului statisticii de OECD – (OECD, Ediţia 2, 1997).
oficiale al Republicii Moldova, în scopul asigurării 6. Manualul Frascati: Standardele Practice Pro-
administraţiei publice, agenţilor economici, publi- puse pentru Anchetele în Cercetare şi Dezvoltare
cului larg cu informaţie statistică calitativă, precum Experimentală (Ediţia 6, 2002).
şi posibilităţii de a efectua comparaţii internaţiona- 7. Manualul Canberra OECD/GD (95)77.
le. Pentru atingerea obiectivelor urmărite, sunt ne-
8. Manualul pentru Statistica Activităţilor Ştiinţifice
şi Tehnologice, UNESCO, 1984.
cesare investiţii suplimentare în domeniul statisti- 9. Recomandări referitoare la Standardizarea Inter-
cii naţionale. De asemenea, este necesară atragerea naţională a Statisticilor privind Ştiinţa şi Tehnologia”
unor specialişti notorii în domeniul ştiinţei şi inovă- (UNESCO, 1978).
de acţiuni în vederea eficientizării activităţii lor se sută – standardelor calitative, adică un indicator
pot lua: global excelent.
• modul de corelare cu domeniile şi • Categoria B – organizaţii cu cercetare
obiectivele promovate în cercetarea europeană, competitivă pe plan internaţional, organizaţii
în scopul integrării dinamice în spaţiul european de din sfera ştiinţei şi inovării ai căror indicatori de
cercetare; activitate sunt foarte buni şi corespund la nivelul
• modul de corelare a cercetării de profil >90 la sută standardelor cantitative de asigurare
cu direcţiile majore de dezvoltare din sectoarele a calităţii în cercetare şi la nivelul >80 la sută -
economice conexe; standardelor calitative, adică un indicator global
• estimarea direcţiilor şi obiectivelor de foarte bun.
cercetare şi dezvoltare tehnologică concrete, • Categoria C – organizaţii cu cercetare
care pot asigura avantaje competitive pentru competitivă la nivel naţional, organizaţii din sfera
Republica Moldova ştiinţei şi inovării cu indicatori buni de activitate,
c1) stabilirea categoriilor de produse/ dar care satisfac doar parţial rigorile în vigoare,
tehnologii şi, respectiv, a produselor/ tehnologiilor nivelul de corespundere a acestora standardelor
specifice, care pot constitui ţinte realiste de cantitative de asigurare a calităţii în cercetare
dezvoltare şi producere în tara noastră; fiind de 60- 89 la sută, iar standardelor calitative
c2) stabilirea categoriilor de produse/ – de 40-79 la sută, adică un indicator global
tehnologii si, respectiv, a produselor/ tehnologiilor bun.
specifice, la dezvoltarea si producerea cărora ţara • Categoria D – organizaţii cu cercetare
noastră poate participa ca partener, în cadrul unor importantă la nivel naţional, organizaţii din sfera
programe/ alianţe tehnologice internaţionale ştiinţei şi inovării cu indicatori satisfăcători de
• estimarea nişelor de colaborare şi integrare activitate, pentru care nivelul de corespundere
tehnologică la nivel internaţional, în special în standardelor cantitative, având indicatorul
domeniile de înaltă tehnologie global satisfăcător, şi calitative de asigurare a
• propuneri de elemente de strategie politică calităţii în cercetare este, respectiv, sub 50 la sută
şi/ sau economică generală sau la nivel sectorial. şi 40 la sută.
Un element cheie în modernizarea sistemului Instrumentul şi stimulentul primordial în
de evaluare şi acreditare îl constituie ierarhizarea sporirea calităţii şi eficienţii cercetării prin
organizaţiilor din sfera cercetare-inovare după stabilirea categoriilor instituţiilor din cercetare
categorii. îl constituie diferenţierea finanţării publice. Ca
• Categoria A (1) – organizaţii cu recunoaştere variantă de analiză se propune:
internaţională şi cu indicatori excelenţi de • Mijloace financiare alocate per cercetător
activitate; (coeficienţii sunt raportaţi la volumul stabilit pentru
• Categoria B (2) – organizaţii cu cercetare categoria D)
competitivă pe plan internaţional şi cu indicatori - Categoria A – 2
foarte buni de activitate; - Categoria B –1,6
• Categoria C (3) – organizaţii cu cercetare - Categoria C –1,3
competitivă la nivel naţional şi cu indicatori buni Salariile de funcţie ale cercetătorilor ştiinţifici
de activitate; vor depăşi cele stabilite pentru categoriile similare
• Categoria D (4) – organizaţii cu cercetare din cadrul organizaţiilor de categoria D cu:
importantă la nivel naţional şi cu indicatori • Categoria A – 80 la sută
satisfăcători de activitate pe majoritatea direcţiilor • Categoria B – 40 la sută
de cercetare. • Categoria C – 20 la sută
O primă schemă de stabilire a categoriilor ar Astfel se propune acreditarea organizaţiilor
cuprinde: din sfera ştiinţei şi inovării după categorii.
• Categoria A – organizaţii cu recunoaştere Acestea sunt nişte sugestii succinte în albia
internaţională, organizaţii-lideri ce dispun de reconfigurării Sistemului Naţional de Acreditare,
indicatori excelenţi la nivelul parametrilor care pe viitor se cer dezvoltate într-o platformă
statistici internaţionali, care corespund integral de activitate a CNAA, orientată spre formarea
standardelor cantitative de asigurare a calităţii Reţelei naţionale corespunzătoare, prin conlucrare
în cercetare, aprobate pentru domeniile ştiinţifice constructivă cu CSŞDT al AŞM, universităţile,
la care acestea sunt atribuite şi la nivelul >90 la organizaţiile din sfera de cercetare şi inovare.
Fie E matricea resurselor umane, financiare, abile. Astfel de relaţii cauzale pot fi reflectate prin
informaţionale, etc., care corespund eforturilor intermediul unor relaţii matriciale.
depuse, şi F – matricea efectelor obţinute ca urmare a Pentru a familiariza un spectru mai larg de
transformării cercetării în bunuri. Atunci activitatea specialişti cu particularităţile funcţiilor matriciale,
desfăşurată se poate considera eficientă numai dacă vom menţiona câteva noţiuni şi proprietăţi
funcţia matricială fundamentale din calculul matricial, necesare la
modelarea efort-efect. Orice matrice are valori
F f (E, t ) (2) proprii care se exprimă printr-o matrice diagonală
este crescătoare, unde prin t este notat timpul Λ şi direcţii proprii exprimate prin matricea modală
desfăşurării activităţii de cercetare. H, adică
Prin relaţia eforturi depuse – efecte obţinute
sunt anticipate stările viitoare pornind de la E H/H 1 (3)
informaţii sau cunoştinţe disponibile despre trecut unde prin H este notată inversa matricei
–1
şi prezent. Structura funcţiei poate fi concretizată în modale. Valorile proprii se determină din ecuaţia
baza unui ansamblu coerent de principii, metode şi caracteristică
tehnici specifice, cu ajutorul cărora se exploatează det E OI 0
şi cunoaşte viitorul. (4)
În cazul legii cauzale (2) se admite că numită şi ecuaţie seculară (denumirea provine de
funcţionarea instituţiei depinde de starea iniţială, la importanţa extrem de mare a acestei relaţii).
Menţionăm că prin I, în ecuaţia seculară, este notată
reflectată prin sistemul de indicatori, adică e o f .
matricea unitară.
În eventualitatea în care acestei legităţi cauzale,
În baza expresiei (3) se defineşte noţiunea de
fundamentale pentru orice sistem, i se adaugă o nouă
lege, ceea ce face ca şi intrările să fie influenţate de funcţie matricială
ieşiri, atunci apare conexiunea inversă, cunoscută ª f (O1) 0 ... 0 º
« f (O2 ) 0 » H 1
sub denumirea de feedback. În funcţie de natura f (E) H« 0 ...
(5)
0 0 ... 0 »
efectelor pe care le produce, conexiunea inversă « 0 0 0 f (On )»¼
¬
poate fi pozitivă (ieşirea influenţează intrarea,
în sensul accentuării cauzalităţii între cele unde prin O1, O2 ,..., On sunt notate valorile proprii
două mulţimi) şi negativă – conexiunea inversă ale matricei E, care se obţin din ecuaţia seculară
îndeplineşte funcţia de echilibrare a mărimilor, (4).
limitând cauzalitatea intrare-ieşire. Este evident că Orice funcţie matricială poate fi determinată şi
modificarea relaţiilor dintre elementele componente în cazul în care matricea modală H este necunoscută;
atrage după sine şi schimbarea stării (Z) instituţiei, în acest scop se poate utiliza formula lui Lagrange
exprimând transformarea resurselor cu ajutorul – Sylvester
colaboratorilor şi al tehnologiilor, în bunuri şi n f (O )
servicii. Din punct de vedere practic, prezintă f (E) ¦ (OkkOi ) ( E Oi I ) (6)
interes modificarea stării, produsă în anumit k 1 izk
izk
scop, exprimată prin (ΔX), în acest caz acţionează
mecanismul de autoreglare de tip cibernetic Modul, în care sunt influenţate componentele
funcţiei matriciale de către componentele matricei
F f ( E , t ), E M ( F , Z , t ) . argument, îl vom ilustra pornind de la funcţia
Se pot indica şi alte tipuri de relaţii efort-efect. matricială elementară Y = sin X, în care X şi Y sunt
Este important ca ansamblul instituţiei, percepută matrice pătrate. În acest scop, vom calcula valoarea
ca întreg, să fie formalizat în limbaj matematic.
Problema complexă ce ţine de abordările funcţionale, funcţiei sin X pentru două argumente ( X )3u3 , care
clasificarea criteriilor şi indicatorilor de performanţă se deosebesc unul de altul numai prin componenta
se află în afara obiectivului lucrării. x21 (calculele se efectuează în baza formulei lui
Din punct de vedere matematic, indicatorii Lagrange – Sylvester)
enm pot fi clasificaţi în trei categorii: variabile care
influenţează alte variabile, fără a fi influenţate, la ª 0,5 0,4 0,2º ª 0,388 0,269 0,137 º
rândul lor, de către acestea; variabile care influen- sin «0,6 0,7 0,2» «0,444 0,520 0,116 »
ţează şi sunt influenţate de alte variabile; variabile «¬ 0,3 0,7 0,6»¼ «¬ 0,125 0,486 0,495»¼
care sunt influenţate, dar nu influenţează alte vari-
,
ştiinţifice). Rezultatul lor constă, de regulă, în AŞM în domeniul inovării şi transferului tehnologic,
bunurile şi serviciile inovaţionale care pătrund rapid asigurându-se, astfel, o activitate a instituţiilor AŞM,
pe piaţă, asigurând astfel recuperarea investiţiilor orientată spre creşterea competitivităţii activităţilor
prin încasări. inovaţionale şi valorificarea mai eficientă a
În aceste condiţii, elaborarea unui sistem potenţialului inovaţional.
metodologic privind acumularea de informaţii În plus, rezultatele unei astfel de cercetări pot
şi analiza activităţilor inovaţionale, în cadrul fi utilizate cu succes în managementul operaţional
instituţiilor de cercetare, sperăm să fie un pas spre al AŞM, atâta timp cât potenţialul inovaţional al
clarificarea unor procedee, în baza cărora va fi subdiviziunilor subordonate reprezintă un factor
posibilă instituirea unui sistem de evidenţă şi analiză important pentru atragerea unor surse financiare
a efectelor activităţii de cercetare a instituţiilor suplimentare necesare, la rândul lor, procesului
subordonate AŞM. de extindere a bazei tehnico-materiale, precum
În plus la cele menţionate, ideea elaborării unui şi a unor instrumente de stimulare a activităţilor
sistem coerent de evidenţă şi analiză a activităţilor inovaţionale.
inovaţionale şi de transfer tehnologic survine şi din Conform definiţiilor operate în diverse
alte considerente, axate pe urmărirea şi realizarea surse, precum OECD şi Eurostat1: Activitatea
unor obiective de ordin metodologic, economic şi inovaţională reprezintă ansamblul de activităţi
organizaţional, printre care: ştiinţifice, tehnologice, organizaţionale, financiare
• stabilirea cadrului conceptual cu care s-a şi comerciale, care conduc real la realizarea
operat în studiul de evaluare a capacităţii de inovare inovării sau cele întreprinse în acest scop. …
şi transfer tehnologic; Activitatea inovaţională include, de asemenea,
• elaborarea unui sistem de indicatori de cercetările şi elaborările care nu depind direct de
evaluare a capacităţii de inovare a institutului; inaugurarea unei inovări specifice. În acest sens,
• fundamentarea principiilor de colectare şi de exclusiv toate activităţile întreprinse într-o instituţie
prelucrare a informaţiei; de cercetare pot fi calificate drept activităţi de
• implementarea sistemului indicatorilor inovare. Studiul realizat şi-a propus identificarea
de evaluare a capacităţii de inovare în cadrul activităţilor inovaţionale după o definiţie mai
subdiviziunilor AŞM; adaptată specificului subiecţilor activităţilor
• posibilitatea estimării performanţei ştiinţifice, care este apropiată de definiţia operată
inovaţionale propriu-zise; în articolul 20 al Codului Republicii Moldova cu
• stabilirea unui top al instituţiilor din cadrul privire la ştiinţă şi inovare2: Inovare – aplicare a
AŞM conform performanţei inovaţionale; rezultatului final, nou sau perfecţionat, al activităţii
• identificarea sistemelor de gestiune a inovării din domeniul cercetării ştiinţifice şi transferului
şi a transferului tehnologic existente; tehnologic, realizat în formă de cunoaştere, produs,
• instaurarea unui sistem eficient de gestiune a serviciu, procese competitive, noi sau perfecţionate,
inovării; utilizate în activitatea practică şi/sau comercializate
• stabilirea tipologiei după diverse criterii pe piaţă. Astfel, în abordarea instituţiei ştiinţifice,
a activităţilor inovaţionale desfăşurate în cadrul accentul s-a plasat pe implementarea rezultatelor
instituţiilor; activităţilor prin utilizare sau comercializare, sau,
• punerea în evidenţă a unor abordări ştiinţifice cu alte cuvinte, promovarea pe piaţă a produselor
cu o utilitate sporită de piaţă; ştiinţei.
• determinarea eficienţei activităţilor Urmărind elaborarea unui sistem complex de
inovaţionale; indicatori în baza cărora se va deduce un indice/
• stabilirea unei liste de impedimente în vederea coeficient al capacităţii inovaţionale şi de transfer
eliminării acestora; tehnologic a unui subiect din sfera ştiinţei (în
• posibilităţile de orientare a unor fluxuri cazul de faţă Institutul de Fizică Aplicată), au fost
financiare spre activităţile ştiinţifice cu un caracter constatate mai multe aspecte, necesare evaluării,
comercial evident etc. dintre care unele cuantificabile şi altele mai puţin
Prin realizarea acestor obiective, se urmăreşte cuantificabile, cu toate că există şi categorii care nu
elaborarea şi instituirea unui cadru metodologic se pretează măsurării. În aceste condiţii, s-a încercat
fundamentat, care va permite evaluarea situaţiei deducerea unor indicatori de o relevanţă majoră, cu
în domeniul inovării şi transferului tehnologic la ajutorul cărora s-a stabilit capacitatea inovaţională a
Institutul de Fizică Aplicată, în special, şi la AŞM, Institutului de Fizică Aplicată.
în general.
Concluziile formulate în baza analizelor vor
1
Manuel d’Oslo: Principes directeurs pour le recueil et
l’interprétation des données sur l’innovation, 3e édition,
asigura un suport considerabil pentru gestiunea mai OECD/EC, 2005, p.55.
eficientă a activităţilor inovaţionale şi de transfer 2
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova,
tehnologic. În baza acestora, vor fi fortificate politicile nr. 259-XV din 15.07.2004, articolul 20.
x Total angajaĠi
x AngajaĠi după gradul útiinĠific
MEDIA PARĥIALą
x AngajaĠi după funcĠia deĠinută
x AngajaĠi după vârste 0.76
x AngajaĠi antrenaĠi în ITT
După cum s-a menţionat anterior, există trei funcţie de experienţa acumulată prin vechimea în
aspecte distincte ale procesului de inovare, printre domeniu. Un alt criteriu apt să scoată în evidenţă
care aspectele de asigurare a condiţiilor pentru valenţele structurale ale procesului de inovare
desfăşurarea unui proces de inovare, aspectele rezidă în structura personalului după subdiviziunile
procesului de inovare propriu-zis şi aspectele generate instituţiei. În acest scop, se impune separarea
de efectele provocate de promovarea inovării într-o personalului antrenat în activităţile de inovare după
instituţie. Acestor aspecte le pot fi atribuite o serie laboratoarele institutului, aspect dificil de realizat
de indicatori în vederea pregătirii procesului de din motivul participării la diverse proiecte de inovare
inovare, desfăşurarea lui şi valorificarea rezultatelor a unor colective mixte, constituite din reprezentanţi
unui proces de inovare. ai diferitelor subdiviziuni/laboratoare. O astfel de
Ţinând cont de faptul că inovarea într-o optică de abordare va permite descoperirea unei
instituţie se află, iniţial, sub incidenţa unor situaţii diversităţi de aspecte calitative ale capacităţii
menite să creeze condiţii favorabile, în prima fază, inovaţionale, tratate prin prisma capitalului uman
s-a încercat punerea în evidenţă a unor indicatori disponibil şi a celui deja implicat în activităţile de
prin intermediul cărora se va măsura potenţialul inovare şi de transfer tehnologic.
inovaţional. Astfel, resursele umane şi cele financiare Determinarea mediei parţiale care, ulterior, va
antrenate în activităţile instituţiei şi contribuţia pe reprezenta o secvenţă din media generală (indicele
care o au acestea asupra potenţialului inovaţional, de performanţă inovaţională), s-a realizat pe baza a
au determinat estimarea unor serii de indicatori trei indicatori relativi de structură, printre care:
concentraţi în două capitole: • greutatea specifică a personalului cu grad
• indicatorii de performanţă determinaţi pe ştiinţific (0.67);
baza resurselor umane; • ponderea personalului antrenat în activitatea
• indicatorii de performanţă determinaţi pe de inovare şi de transfer tehnologic în efectivul de
baza finanţării activităţilor de cercetare. angajaţi ai institutului (0.75);
Logica abordării indicatorilor de resurse • ponderea persoanelor chestionate care, în baza
umane, antrenate în activităţile institutului, pe definiţiei operate, au susţinut că au promovat în
poziţia unor factori capabili să impulsioneze perioada de referinţă activităţi inovaţionale (0.86).
activităţile de inovare se prezintă schematic în Astfel, media parţială, determinată în baza
figura 1. Informaţiile primare privind potenţialul indicatorilor potenţialului uman, a fost de 0.76,
uman, capabil să fie implicat în activităţile de plasându-se pe o poziţie destul de semnificativă.
inovare şi transfer tehnologic (ITT), s-au referit la Într-o etapă ulterioară au fost colectate şi
dimensiunea personalului şi structura acestuia după concentrate informaţiile privind cercetarea şi
diverse caracteristici calitative, printre care gradul finanţarea activităţilor de cercetare, considerate şi
ştiinţific, funcţia deţinută şi măsura în care acesta acestea drept premise pentru iniţierea şi desfăşurarea
a fost implicat în activităţile de inovare şi transfer unor procese de inovare şi transfer tehnologic.
tehnologic (AITT). O detaliere a informaţiilor Prin intermediul unor chestionare, lansate atât la
primare după criteriul vârstă şi combinarea nivel de unitate simplă (persoană), cât şi la nivel de
acestuia cu alte criterii va configura o posibilitate unităţi complexe (subdiviziune/laborator), au fost
de extindere a analizelor capacităţii inovaţionale în acumulate informaţii primare privind categoriile de
Sensul contribu-
Baze de standar-
Indicatori finali
de estimare
# Indicatorii
Valoarea
generală
dizare
ţiei
x Ponderea proiectelor ITT în numărul total de proiecte x Raportul valoric al ITT cu finanĠare extrabugetară úi ITT x Valoarea medie a unui proiect ITT finanĠat
x Ponderea valorii proiectelor ITT în finanĠarea totală a cu finanĠare bugetară din buget
institutului x Raportul dintre valoarea medie x Valoarea medie a unui proiect ITT finanĠat
x Ponderea numărului de ITT finanĠate din buget în x DiferenĠa procentuală medie lunară dintre ITT bugetare extrabugetar
numărul total de ITT úi extrabugetare x Valoarea ITT bugetare ce revine unui
x Ponderea valorii ITT finanĠate din buget în valoarea angajat
totală a ITT x Valoarea ITT extrabugetare ce revine unui
x Gradul de valorificare a produselor inovaĠionale prin angajat
comercializare x Numărul mediu de persoane pe o activitate
x Ponderea valorii ITT comercializate în RM în valoarea ITT
totală a ITT x Valoarea medie a unei activităĠi ITT
x Ponderea valorii ITT comercializate în străinătate în
valoarea totală a ITT
x Ponderea valorii ITT comercializate în străinătate în
valoarea totală a ITT comercializate
x Gradul de penetrare a pieĠelor internaĠionale (ITT
comercializate în străinătate faĠă de finanĠarea totală)
de
care o instituţie de cercetare dispune de echipament
Baze de standardizare
specializat pentru un exerciţiu inovaţional denotă
finali
o oarecare capacitate potenţială pentru inovare. Sensul contribuţiei
media generală
# Indicatorii
De asemenea, cheltuielile şi investiţiile realizate
Indicatori
în echipamentele necesare activităţilor de inovare
Valoarea
estimare
reprezintă un factor de fortificare sau unul de blocare
a iniţiativelor investiţionale. Deseori, în statisticile
statelor care practică deja sisteme de evidenţă şi BAZA TEHNICO-MATERIALĂ,
analize ale inovării, factorul de asigurare a activităţii 0.1 CHELTUIELILE ŞI INVESTIŢIILE
de inovare cu echipament iese mai frecvent în Gradul general de
prim-plan drept factor care împiedică activitatea de înzestrare cu echipament
inovare. şi utilaj 66.123 + 100 0.66
Dubla ipostază în care se plasează indicatorii
Gradul de înzestrare
dotării cu utilaje şi echipament permit, pe lângă a activităţilor ITT cu
desemnarea unor condiţii pentru activităţile de echipament şi utilaj 87.868 + 100 0.88
inovare, caracterizarea efectelor activităţilor de
inovare prin abordarea unor indicatori relativi de Rata de înnoire a
echipamentului şi
intensitate, trataţi frecvent drept indicatori relativi
utilajului 0.108 + 0.11
de eficienţă şi interpretaţi de pe poziţia efectului ce
revine la o unitate de efort. Eficienţa echipamentului
O prezentare schematică a indicatorilor şi utilajului 0.922 + 0.92
absoluţi, în baza cărora s-a estimat indicele parţial Eficienţa echipamentului
al performanţei inovaţionale a Institutului de Fizică şi utilajului pe contul
Aplicată, se conţine în figura 4. ITT 0.387 + 0.39
Pentru estimarea indicelui parţial al performanţei MEDIA PARŢIALĂ 0.59
indicatori: cereri de brevet de invenţie depuse Este necesară estimarea criteriilor de evaluare
în ţară şi în străinătate, numărul de hotărâri de a personalului tehnico-ştiinţific şi de evaluare in-
acordare a brevetului de invenţie în ţară şi peste stituţională la nivel de grup structural: laborator,
hotare, numărul de brevete obţinute în ţară şi în centru, instituţie de cercetare-dezvoltare, instituţie
străinătate, numărul de brevete implementate, universitară în funcţie de tipul de cercetare-dez-
produse şi tehnologii noi rezultate din activitatea voltare. Criteriile trebuie să fie distincte pentru
de cercetare, numărul de produse şi tehnologii noi cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă,
realizate şi valorificate la agenţi economici etc. activitatea de inovare şi transfer tehnologic. Este
Există indicatori care determină relevanţele important să se depăşească bariera psihologică
profesionale ştiinţifice de tipul: titlul de şi să se conştientizeze necesitatea introducerii în
academician, titlul de conducător al unei reviste evaluarea performanţelor de cercetare-dezvoltare
de specialitate cotate ISI, titlul de conducător a unor criterii cu relevanţă internaţională, excep-
al Programelor de stat, titlul de conducător al tând evaluarea ştiinţelor cu caracter pur naţional.
Programelor şi Proiectelor internaţionale, titlul de Aceasta este cu atât mai necesar, cu cât intrăm în-
preşedinte la manifestări ştiinţifice internaţionale tr-o competiţie fără precedent la nivel mondial în
de presigiu, titlul de expert internaţional sau domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnolo-
naţional etc. gice şi inovării, precum şi celei economice.
Indicatorii instituţionali (laborator, centru Criteriile de evaluare trebuie să reflecte pre-
ştiinţific, institut de cercetare ştiinţifică) se compun ponderent rezultatele activităţii de cercetare-dez-
de regulă din indicatorii individuali. Pe lângă voltare-inovare şi mai puţin resursele şi mijloacele
relevanţele absolute, indicatorii instituţionali se pentru aceste activităţi.
caracterizează prin eficienţa lor sau indicatorii Indicatorii de evaluare a cercetării-dezvoltă-
relativi precum: numărul de articole în reviste rii-inovării sunt necesari pentru reglementarea şi
cotate ISI per cercetător, alocaţii financiare totale gestionarea ştiinţei, reflectarea stării şi calităţii
per cercetător, numărul de cercetători ştiinţifici potenţialului ştiinţific, estimarea rezultatelor ac-
până la 35 ani raportat la numărul total de tivităţilor de cercetare-dezvoltare şi influenţei lor
cercetători ai instituţiei, numărul de doctoranzi asupra dezvoltării social-economice şi culturale a
raportat la personalul total antrenat în cercetare ş.a. societăţii, pentru evaluarea personalului de cerce-
Dintre indicatorii sintetici, vom menţiona numărul tare şi a unităţilor de cercetare, pentru acreditarea
de cercetători ce revin la 100 000 locuitori din instituţiilor de cercetare-dezvoltare-inovare, crea-
ţară, cuantumul de finanţare exprimat în procente rea unui model de finanţare diferenţiată atât la ni-
din PIB pentru cercetarea ştiinţifică, numărul de vel individual cât şi instituţional, alcătuirea topului
publicaţii ştiinţifice la 100 000 locuitori; cheltuielile ierarhic al instituţiilor de cercetare şi evidenţierea
financiare pentru un cercetător, numărul de citări, centrelor de excelenţă.
raportate la 100 000 de locuitori ş.a. În încheiere, vom menţiona că actualmente un
Pe lângă indicatorii cantitativi, statistici, grup de cercetători lucrează la definitivarea siste-
există şi aşa numiţii indicatori complecşi, care mului de indicatori ai performanţei ştiinţifice în
utilizează pe larg părerea experţilor pentru Republica Moldova, ţinând cont şi de propunerile
determinarea performanţelor de cercetare- parvenite de la instituţiile de cercetare şi de la cer-
dezvoltare. Pentru evitarea subiectivităţii, în cetători în particular.
special pentru ţările mici, este preferabilă analiza Ţinem să accentuăm, că abordarea sinerge-
colegială a performanţelor de cercetare-dezvoltare tică a indicatorilor de performanţă ştiinţifică este la
efectuată de experţi internaţionali. început de cale şi pe viitor necesită un studiu serios
Numărul de indicatori nu este unul invariant şi calificat. Acesta trebuie să conducă la lărgirea şi
ce se schimbă în funcţie de caracterul interacţiunii trecerea la un nivel calitativ nou al scientologiei
dintre sistemul de cercetare-dezvoltare cu sistemul în general şi al teoriei indicatorilor în particular,
social-economic, cu industria, învăţământul, siste- care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea
mul inovaţional, cu apariţia unor noi direcţii inter- evaluării cercetării ştiinţifice şi al conectării ştiinţei
disciplinare, cu alte sisteme şi subsisteme interne din Republica Moldova la circuitul de evaluare
şi externe. internaţional.
Programele Cadru 5 şi 6 de atunci. În 2004 mi-am de proprietăţi explică calităţile personale şi bolile
schimbat serviciul şi am fost angajat de Ministerul fiecăruia. Dacă vom înţelege aceste proprietăţi,
Afacerilor Externe al Sloveniei, iar după trei luni, vom putea propune pacientului un mod de tratament
m-am întors la Bruxelles în calitate de ataşat individualizat şi personalizat.
ştiinţific în cadrul reprezentanţei permanente a
Sloveniei pe lângă UE. Astfel, am fost implicat mai - Prin ce este important Simpozionul
mult de doi ani în procesul de pregătire al actualului internaţional „Avansarea cooperării dintre statele
Program Cadru 7 pentru cercetare şi dezvoltare membre UE şi cele din spaţiul Europei de Est şi
tehnologică. În februarie 2007 am fost numit şef Asiei Centrale în domeniul geneticii umane?”,
al Unităţii pentru Genomica şi Biologia Sistemelor găzduit de AŞM?
din cadrul Directoratului General pentru Cercetare
al Comisiei Europene. - Acest simpozion este foarte valoros şi scopul
lui e să întrunească cercetători din domeniul
- Care sunt cele mai semnificative realizări geneticii umane din Asia Centrală şi de Est, pe de
ale geneticii pe care le consideraţi vitale pentru o parte, şi Europa, pe de altă parte. Împreună au
umanitate? propus un şir de teme pentru o cercetare comună
în viitorul apropiat. Cele care vor trezi interesul
- E un domeniu de cercetare cu un larg potenţial ambelor grupe de ţări, vor reprezenta rezultatul
nu doar în ştiinţele medicale, dar şi în sensul mai simpozionului – un raport despre temele de maximă
larg al ştiinţei, cea a plantelor, de exemplu. Însă importanţă. Acesta va fi propus spre examinare
importanţa geneticii pentru sănătate, în special Comisiei Europene care va decide care din ele vor
după încheierea proiectului Genomului Uman fi publicate şi realizate conform programului PC7.
în 2001, a determinat includerea acestei teme în Temele discutate sunt maladiile monogenetice,
programul Sănătate al PC7. Astfel, căutăm să virusul hepatitei C, boala Parkinson, biobăncile,
susţinem cercetarea ce ajută la elucidarea funcţiilor cancerul etc.
genomului uman şi identificarea legăturii acestuia
cu diverse boli existente. - Cu ce ar putea contribui cercetătorii
După cum am arătat anterior, finalizarea Republicii Moldova la dezvoltarea geneticii, cât
secvenţializării genomului uman a declanşat o serie de pregătiţi sunt?
de cercetări în acest domeniu, dat fiind faptul că
genomica presupune determinarea funcţiei fiecărei - Cercetătorii au depistat singuri câteva teme pe
gene. După cum cunoaşteţi, acum cercetătorii care le-au dezvoltat la întrunire. Acestea trebuiau să
ştiinţifici caută să identifice genele funcţionale respecte o serie de condiţii. Astfel, orice propunere
prin diverse metode, mai ales cele ce au o corelaţie urma să prezinte interes pentru ambele grupe de
strânsă cu diferite boli, de exemplu, monogenice - ţări. Bugetul proiectului este de 3 milioane euro
surditatea, precum şi boli mult mai complexe cum pentru patru ani, deci, nu se puteau lansa nişte
ar fi cancerul. iniţiative de ordin general, ci cât mai specifice.
Ţin să menţionez că organizarea seminarului
- Ce obiective îşi propune Programul a fost excelentă. E bine că Moldova este inclusă
Cadru 7 în domeniul respectiv? în reţeaua de puncte naţionale de contact a PC7,
are reprezentantul său avizat ce realizează legătura
- Programele noastre de cercetare sunt centrate cercetătorilor cu Comisia Europeană şi acest
pe studierea nu doar a genomului, ci şi a părţilor lucru e important pentru implicarea în cercetare
sale componente, cum ar fi genele, ADN-ul, iar în pe viitor. Potenţialul ştiinţific moldovenesc va
urma translaţiei acestuia, proteinele. Toate aceste permite implicarea lui cu succes în implementarea
cercetări contribuie la dezvoltarea medicinei respectivelor proiecte.
personalizate bazată pe profilul genetic al
individului. Pentru că toţi oamenii sunt diferiţi din
A intervievat Viorica Cucereanu
punct de vedere al genotipului uman, diversitatea
Directorul IUCN, academicianul Academiei Federaţiei Ruse Alexei Sisakyan, înmânează diploma
DHC academicianului AŞM Vsevolod Moscalenco. 19 februarie 2009, or. Dubna, Federaţia Rusă.
CRIZA ECONOMICĂ- peste hotare este printre cele mai mari din lume.
Moldova se află, alături de Tadjikistan, printre
FINANCIARĂ MONDIALĂ primele ţări din lume după ponderea remitenţelor
ŞI CONSECINŢELE EI în PIB, potrivit raportului Băncii Mondiale. La
momentul de faţă, impactul crizei internaţionale,
ÎN REPUBLICA MOLDOVA prin prisma remitenţelor, începe a fi resimţit. Astfel,
efectele se manifestă prin scăderea, începând cu luna
octombrie a anului 2008, a volumului de remitenţe.
Dr. Sergiu CIOBANU,
Acestea au suferit schimbări ca volum, ceea ce ne
director-adjunct face să constatăm că anume 2008 a fost anul cu cel
al Institutului de Economie, mai înalt nivel de remitenţe în Republica Moldova
Finanţe şi Statistică, AŞM – de circa 1,8 miliarde USD. Iar în 2009, după cum
consideră experţii, ne-am putea aştepta, în cel mai
bun caz, la 1,5 miliarde USD.
WORLD FINANCIAL ECONOMIC
Ca urmare a scăderii volumului de remitenţe se va
CRISIS AND ITS CONSEQUENCES IN
diminua consumul, respectiv se va reduce şi volumul
MOLDOVA.
importurilor, ceea ce va provoca, fără îndoiala, o
Republic of Moldova being an open country,
scădere imediată a veniturilor bugetare, dependente
is affected by economic processes that take place
în proporţie de circa 90 la sută de consum, situaţie
at world level. Nowadays, world economic
care a şi început a fi simţită urmărind încasările
crisis seems to affect economy of Republic of
bugetului public în luna ianuarie 2009.
Moldova if making a macroeconomic analyse
Diminuarea remitenţelor afectează deja în mod
of the main economic indicators. The impact of
direct ramurile economiei naţionale, în special
the crisis leads to social and economic negative
cea a construcţiilor. Observăm că banii cetăţenilor
results in the next period.
moldoveni care muncesc peste hotare s-au retras de
pe piaţa apartamentelor, în anul 2008 atestându-se o
Economia mondială a intrat într-o eră a descreştere a volumul de vânzări în acest domeniu cu
volatilităţii, fiind dificil de pronosticat evoluţia cca. 60 la sută, ceea ce a dus la stagnarea sectorului de
acesteia chiar şi pe termen scurt. Actuala criză construcţie a locuinţelor, prin diminuarea preţurilor
mondială îşi are originea în sistemul financiar pe 1 m. pătrat. Totodată, aceasta îi afectează atât pe
al ţărilor care se orientează masiv spre consum, producătorii de materiale de construcţii, cât şi pe cei
inclusiv prin acordarea unor credite avantajoase, ce acordă credite pentru procurarea imobilelor.
în special în domeniul ipotecar. Insolvabilitatea Un alt aspect esenţial reprezintă inflaţia,
ulterioară a debitorilor a condus la probleme grave care în mod direct duce la scumpirea produselor
legate de rambursarea acestor credite şi a dobânzilor moldoveneşti atât pe pieţele internaţionale, cât
aferente. şi pe cele interne, în urma diminuării volumului
De la un timp încoace se discută dacă economia producţiei fabricate şi scăderii cererii produselor
Republicii Moldova este sau nu afectată de criza autohtone pe alte pieţe, cauzată de criza mondială.
economică internaţională. Răspunsul la această Totodată, aceasta ar putea avea în 2009 consecinţe
întrebare poate fi găsit doar printr-o analiză amplă, grave asupra pieţei forţei de muncă, când migranţii
multilaterală şi calitativă a proceselor economice care sunt puşi în faţa condiţiei de a reveni în ţară şi când
au loc în economia naţională a Republicii Moldova statul prin politicile sale creează bariere în calea
pe perioada anului 2008 – începutul anului 2009. exporturilor prin aprecierea monedei naţionale.
Din punct de vedere macroeconomic, economia În primul rând, acest lucru se întâmplă din
Republicii Moldova este direct dependentă de doi motivul reducerii activităţilor în sectorul real al
factori: importuri şi remitenţele emigranţilor. Aceşti economiei, în special în industrie, unde creşterea
factori, la rândul lor, sunt şi ei interdependenţi. salariilor de mai mulţi ani este mai joasă decât
Creşterea volumului remitenţelor stimulează creşterea productivităţii, ceea ce s-a manifestat prin
consumul şi în consecinţă se soldează cu creşterea reducerea ofertelor de muncă. În general, situaţia se
importurilor. agravează din cauza scăderii cererii, atât pe pieţele
Fiind la nivel de 36 la sută din PIB în 2007, externe, cât şi pe piaţa locală, la principalele bunuri
dependenţa Moldovei de fluxurile transferurilor industriale, aprecierii leului, ceea ce face marfa
valutare provenite din activitatea cetăţenilor de autohtonă să devină necompetitivă sub aspectul
agriculturii, încetinirea exporturilor de produse prin atragerea economiilor în sistemul bancar formal.
agroalimentare. Statul poate profita de aceste fluxuri prin emiterea
Prin urmare, una din soluţii ar fi ca remitenţele obligaţiunilor denominate în monedă străină. O
emigranţilor să fie mobilizate direct drept investiţii în mobilizare financiară ulterioară poate fi realizată
business, în sectorul real al economiei sau, indirect, prin micşorarea costurilor de transfer al banilor prin
printr-o intermediere sporită în sistemul financiar canalele formale. Sporirea competiţiei pe această piaţă
formal. Probele internaţionale dovedesc faptul că se poate obţine prin permisiunea oferită instituţiilor
politicile şi aspiraţiile de „canalizare” a transferurilor financiare nebancare de a presta astfel de servicii.
valutare din ţară în investiţii şi economii au avut, în Totodată, politica de depreciere lentă a valutei
cel mai bun caz, un succes aleator. Totuşi, este clar că naţionale ar permite minimizarea riscurilor de
politicile economice trebuie să favorizeze economiile încasare a veniturilor bugetare. Iar, pentru a spori
şi investiţiile pentru utilizarea marginală mai spaţiul de manevră a guvernului, este necesar de
productivă a unora dintre aceste fluxuri. Băncile pot fi majorat deficitul bugetar până la 2 procente din PIB.
încurajate să extindă ofertele de produse şi să creeze Lucrul acesta poate fi realizat prin vânzarea bunurilor
noi instrumente pentru economii în vederea atragerii publice şi prin creşterea semnificativă a hârtiilor de
transferurilor provenite din activitatea cetăţenilor valoare de stat. Aceste două instrumente reprezintă
peste hotare. Expansiunea instrumentelor desemnate practic unica soluţie de creştere a veniturilor bugetare
în moneda străină pot ajuta la sporirea intermedierii pentru această etapă de dezvoltare, suficiente pentru
financiare a fluxurilor de transferuri valutare din ţară a face faţă provocărilor anului 2009.
ordine de idei, împărtăşim temerile profesorului „Scopul oricărei asociaţii politice este conservarea
I. Deleanu, potrivit cărora cea mai „elegantă şi drepturilor naturale şi imprescriptibile ale omului;
echilibrată” constituţie poate da naştere celei mai aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea şi
odioase dictaturi, deoarece chiar dacă constituţia rezistenţa la opresiune” (art. 2). Libertatea capătă
se vrea a fi o barieră în faţa arbitrariului puterii, ea interpretare constituţională în art. 4 al Declaraţiei ca
rămâne, totuşi, doar o „barieră de hârtie”14. posibilitatea „în a putea face tot ceea ce nu dăunează
În căutarea unor baze reale ale altuia. Astfel, exercitarea drepturilor naturale ale
constituţionalismului trebuie să renunţăm la fiecărui om nu are alte limite decât acelea care
concepţiile despre constituţie ca structură juridică asigură celorlalţi membri ai asociaţiei folosirea de
a colectivismului. Constituţiile organic alcătuite aceleaşi drepturi; aceste limite nu pot fi determinate
resping argumentele utilitare în folosul intervenţiei decât prin lege”19.
statului şi a agenţilor lui în sfera vieţii private, a Constituţia RFG din 1949, în art. 20, alin. 4
drepturilor şi libertăţilor individuale ale omului. (introdus în 1968), stipulează: „Toţi germanii au
Chiar din momentul apariţiei lor, consideră dreptul să opună rezistenţă oricui care ar încerca să
P. A. Holbach, organice erau doar constituţiile care înlăture această orânduire (democratică n.n.), dacă
serveau drept „frâu pentru conducători”15. nu pot fi folosite alte mijloace”20. Este caracteristic
Faptul că constituţiile organice apără proprieta- faptul că şi „dreptul poporului de a deţine şi a purta
tea libertăţii, inclusiv riscul „suprademocraţiei” şi armă”, care „nu poate fi încălcat” (amendamentul
haosului, dar nu cea a stabilităţii bazate pe doctri- II la Constituţia SUA), a fost prevăzut nu pentru
na ordinii, se poate ilustra uşor cu exemple. Deja autoapărare individuală, ci pentru „securitatea unui
Magna Charta Libertatum se preocupă de „liberta- stat liber”, adică, din considerente de ordin politic.
te”, „drepturile inviolabile”, „libertăţile inalienabi- De menţionat, că asigurarea prin constituţii a
le” ale bisericii; foloseşte noţiunile de „om liber”, regimului de libertate, de care este interesată, în
care nu poate fi „reţinut, închis, lipsit de avere, pus primul rând, societatea civilă, nu contravine, din
în afara legii”, „expulzat” sau „ruinat” altfel decât punctul de vedere al intereselor sociale, stabilităţii
„prin sentinţa unora egali cu el şi după legea ţării” şi ordinii. După observaţiile lui V. Ebenstain, ideea
(art. 39). Libertatea ieşirii din Anglia şi întoarcerii avantajului libertăţii pentru asigurarea ordinii,
în ţară este garantată nu numai neguţătorilor (art. formulată în 1690 de J. Locke, a fost ulterior
41), ci şi „fiecăruia” (art. 42)16. reconfirmată în repetate rânduri, astfel încât
Declaraţia de independenţă a SUA din 1776 guvernarea poporului în îmbinare cu dreptul la
proclamă: „Ori de câte ori o formă de guvernare răscoală împotriva guvernului tiranic a devenit…
devine o primejdie pentru aceste scopuri (de „cea mai bună barieră în calea răscoalei”. Sistemul
asigurare a dreptului la viaţă, libertăţii şi aspiraţia constituţional anglo-american, bazat pe dreptul
la fericire), este dreptul poporului să o schimbe poporului la răscoală, s-a dovedit a fi cel mai stabil
sau să o abroge, instituind un nou guvern, bazat pe din lume. Teza dată, în formă generală, este justă
acele principii şi organizat în acele forme, care-i şi în privinţa unor state ca: Olanda, Elveţia, ţările
vor părea mai potrivite pentru a-i garanta siguranţa Scandinave21.
sau fericirea”. În acelaşi timp, autorii Declaraţiei Constituţiile ţărilor posttotalitare au ţinut cont
considerau că „… guvernele demult statornicite de aceşti factori într-un mod cât se poate de original.
nu trebuie schimbate pentru motive neînsemnate Astfel, în Preambulul la Constituţia Republicii
şi efemere…” Experienţa acumulată de societatea Moldova din 1994 sunt enumerate priorităţile întregii
respectivă permitea membrilor acesteia încă în acel societăţi, nu ale statului: statul de drept, pacea
adânc istoric să recunoască ideea că „… oamenii civilă, democraţia, demnitatea omului, drepturile
sunt mai dispuşi să sufere un rău tolerabil, decât să-l şi libertăţile lui, dezvoltarea liberă a personalităţii,
îndrepte…”17. echitatea şi pluralismul politic22.
Despre opoziţia structurală a libertăţii Constituţia Republicii Lituania din 1992
reglementării vieţii civile se aminteşte indirect în conţine Capitolul III cu denumirea „Societatea şi
amendamentul IX la Constituţia SUA: „Enumerarea statul”23, iar Constituţia Republicii Estonia din 1992
anumitor drepturi în Constituţie nu trebuie – Capitolul III, „Poporul”24. În art. 4 al Constituţiei
interpretată în sensul de a nega sau discredita alte Bulgariei din 1991 se spune că Republica creează
drepturi aparţinătoare cetăţenilor…”18. condiţii pentru dezvoltarea liberă a societăţii civile25,
Declaraţia franceză a Drepturilor omului şi iar în Preambulul la Constituţia Lituaniei din 1992
cetăţeanului din 1789, de asemenea, proclamă că – că Legea Fundamentală se adoptă ca urmare a
• criza sau stagnarea economică provocate, în altele, consacrarea şi garantarea de către stat
parte, de eşecul de a implementa reforme economice şi întreaga societate a principiilor democratice
liberale şi de a crea nivelurile de integritate, fundamentale, prezenţa unei puteri publice adecvate
capacitate şi profesionalism al administraţiei de acestor principii, crearea unui sistem de drept
stat30. fundamentat pe principiul domniei legii, asigurarea
De menţionat că cetăţenii statelor care dispun de supremaţiei reale a constituţiei etc. Este indiscutabil
constituţii democratice îşi formează atitudinile faţă faptul că însăşi prezenţa constituţiei nu este
de constituţionalismul naţional, bazându-se pe gradul suficientă pentru consolidarea constituţionalismului.
în care acest sistem de guvernare promovează valori Problema majoră ţine de realizarea în viaţă a
sociale incontestabile, printre care libertatea, ordinea, principiilor constituţionale în sistemul de drept
domnia legii, reprezentativitatea, responsabilitatea naţional şi practica socială. În viziunea noastră,
guvernanţilor etc. Altfel spus, cetăţenii doresc evoluţia cu succes a constituţionalismului în cadrul
ca guvernanţii desemnaţi în ordinea stabilită de unei societăţi democratice este determinată de
constituţia în vigoare să conducă democratic, în următoarele tendinţe:
strictă conformitate cu constituţia şi legile în vigoare. - promovarea consecventă a valorilor
În această ordine de idei, susţinem opinia autorilor democratice care ar permite ca reformele
Juan J. Linz şi Alfred Stepan care consideră că constituţionale să fie orientate, în exclusivitate, spre
pentru a se obţine o democraţie consolidată, gradul limitarea puterii, descentralizarea forţelor politice,
necesar de autonomie a societăţii civile şi politice economice şi administrative şi, în acelaşi timp, spre
trebuie să fie „înrădăcinat şi sprijinit” de domnia fortificarea garanţiilor şi extinderea institutelor de
legii, animat de un „spirit al constituţionalismului”. autoguvernare;
Acest constituţionalism însă, după cum consideră - aprofundarea procesului de constituţionalizare
autorii nominalizaţi, nu trebuie să fie confundat cu a sistemelor sociale, imprimarea unui caracter
majoritarismul şi să reclame un consens temeinic real acţiunilor legate de realizarea drepturilor şi
în ceea ce priveşte constituţia şi, în special, un libertăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului,
angajament faţă de procedurile „autolimitative” de sporirea garanţiilor constituţionale de asigurare a
guvernare, ce pot fi modificate doar cu majoritatea lor;
calificată31. - principiul domniei legii trebuie să dobândească
Constituţionalismul reflectat în constituţia un conţinut real, mecanismele concrete de
statului respectiv trebuie să determine cu exactitate reglementare constituţională urmează să fie aduse
funcţiile publice care urmează a fi disputate prin în conformitate cu principiile constituţionale
alegeri, procedura electorală prin care pretendenţii fundamentale, cerinţele faţă de răspunderea
la aceste funcţii vor fi desemnaţi de cetăţeni, în constituţională trebuie să fie în creştere;
calitatea acestora de deţinători ai suveranităţii - este necesară stabilirea cu precizie a atribuţiilor
naţionale, stabilirea prerogativelor şi măsurilor de funcţionale ale instituţiilor publice, conform
limitare a puterii acestora. Respectarea condiţiilor principiului separaţiei puterilor în stat şi instituirea
enumerate va conduce la conştientizarea de către garanţiilor care ar exclude exercitarea “necontrolată”
cetăţeni că ei sunt liberi să decidă asupra propriului a acestor atribuţii;
viitor şi al societăţii în ansamblu. - stabilirea criteriilor constituţionale a
Constituţionalismul care generează un model de eventualelor restrângeri ale drepturilor omului,
guvernare, în care un singur lider se bucură de dreptul reieşind din principiile fundamentale ale societăţii
de a modifica unipersonal limitele constituţionale ale civile;
puterii, nu contribuie la consolidarea democraţiei şi - asigurarea garanţiilor legislative şi
asigurarea libertăţii. Succesul constituţionalismului instituţionale de realizare a drepturilor şi libertăţilor
este rezultatul relaţiei dintre ceea ce constituţia fundamentale.
oferă şi ceea ce politicienii solicită pentru realizarea Revenind la particularităţile constitu-
obiectivelor propuse. ţionalismului din Republica Moldova, evidenţiem
Aşadar, constituţionalismul reprezintă un câteva aspecte constituţional-juridice cu caracter
fenomen complex al vieţii social-politice care distructiv: caracterul inert al doctrinei juridice şi a
presupune, în primul rând, instaurarea democraţiei procesului de aplicare a dreptului; deformarea sau
constituţionale. Acesta este obiectivul prioritar imperfecţiunea deciziilor cu caracter constituţional-
urmărit de statele care au păşit pe calea progresului juridic; recepţionarea „decorativă” sau reproducerea
social. Realizarea acestui scop necesită, printre mecanică a valorilor constituţionale contemporane
de cât viaţa, la un moment dat face un gest ieşit din Or, tocmai aceasta ne-a apropiat de ideologia
comun: ea se dezice de iubitul ei – Păvălache, se sărăcuţă a societăţii de consum, pe care o criticam
dezice benevol, nesilită de nimeni: „Eu nu pot fi şi cu sarcasm, dar care (societate), spre deosebire de
mamă şi bunică în acelaşi timp...” A conştientizat că a noastră, avea totuşi ce consuma – era într-adevăr
încalcă o lege morală. În această situaţie Păvălache, materialistă. Noi ne-am pomenit şi fără idealuri, şi
căsătorindu-se cu tânăra Sofiică, poate avea parte de fără bunuri materiale.
copilul la care visează. Deci, nu va fi ucis un prunc, Înainte de „Minodora”, montasem la
ci se va naşte un prunc! Vasiluţa merge până la „Luceafărul” spectacolul „Mai tare ca dragostea”
autojertfire pentru ca viaţa să poată continua. Iată după nuvela „Al 41-lea” de B. Lavreniov, unde
cu ce nuanţă etică apărem şi noi pe marea scenă a iarăşi avem de a face cu un cuplu: „Eva” – pescăriţa
lumii. Trebuie să recunoaştem: e o notă inedită! Mariutca şi „Adam” – ofiţerul abgardist Govoruho-
Trece însă un deceniu, şi acelaşi Druţă vine Otroc, în condiţiile unui război civil. Să vedem ce
cu o altă piesă – „Doina”, unde lucrurile iau o cu se întâmplă, la ce duce o ideologie bazată pe ura de
totul altă întorsătură. În „Doina” Tudor Mocanu, nu clasă? Din păcate, ea nu putea duce decât la un lucru
numai că pune pe primul plan interesul material, dar nemaiîntâlnit în istoria omenirii – Cenuşăreasa îşi
îşi ucide moral soţia, profanând icoanele din casă. împuşcă Prinţul!!! Aici iarăşi vom aminti de Nora
Căutând un remediu, ca s-o liniştească cât de cât, modernă care-şi ucide soţul în spectacolul german.
s-o neutralizeze în durerea ei mută, o pune să aleagă Această coincidenţă bizară dintre ideologia urii de
dintr-un butoi fasolele negre de cele albe, şi, când ea clasă de la noi şi ideologia societăţii de consum al
o scoate la capăt cu alesul, în mod brutal le amestecă Occidentului nu pare a fi de loc întâmplătoare: şi-
din nou: infernul începe pe pământ, munca lui Sisif ntr-un caz, şi-n altul nu există nici o lege morală, nu
devenind o realitate. există Dumnezeu! Iată ce ne poate demonstra teatrul,
În acelaşi timp – sfârşitul anilor 1960 – Andrei care a fost şi rămâne oglinda societăţii umane.
Strâmbeanu se prezintă la „Luceafărul” cu prima sa Părem a fi părtinitori în tratarea problemei, dar le
piesă „Minodora”. De data asta acţiunea are loc la vom riposta oponenţilor prin cuvintele lui Gogol:
oraş. Şi aici soţul, un profitor, o maşină biologică, „Nu daţi vină pe oglindă, dacă vă e mutra strâmbă.”
bine pusă la punct, îşi condamnă la chin moral Acest lucru ar trebui scris pe uşile tuturor teatrelor,
propria soţie, în prim-planul vieţii lui Plopeanu cinematografelor, pentru că, vorba lui Shakespeare:
fiind cariera şi destinul propriu. Frumoasa soţie e „Toată lumea e un teatru, iar actorii sunt oglinda
doar o piesă de decor, ca şi mobila finlandeză, ca şi şi cronica scurtă a veacului.” Ei vă reprezintă,
vesela japoneză sau alte obiecte de lux. Ea stă într-o domnilor, sau, mă rog, la alegere – tovarăşilor!
cuşcă trainică, deşi fără gratii vizibile. Spectacolul „Purtaţi-vă frumos cu actorii,” – îi sfătuia pe
se termina cu o scenă simbolică: Minodora leagănă diriguitori prinţul Hamlet, cea mai luminată minte
în scrânciob un copil imaginar pe care nu-l va a tuturor timpurilor.
naşte niciodată. Cercul şi aici s-a închis. Urmând exemplul marilor noştri înaintaşi
În fond noi avem de a face cu o societate ajunsă – Goethe, Stanislavski, Vahtangov, Brecht, – aş
la limită, fără idealuri şi fără perspectivă – pentru că propune oamenilor de teatru să alcătuiască un
nu mai există criterii morale, nu există Dumnezeu. program, un abonament, care să conţină spectacolele
Tot pe aceleaşi timpuri, Petre Cărare exclama „Medeea”, „Nora”, „Al 41-lea”, „Cui i-e frică de
ironic: Virginia Woolf?”, şi – de ce nu? – „Casa mare”,
„Da, norocul ne înghite!” – „Doina”, „Minodora”, ca spectatorul, văzându-le pe
Strigă unul la extrem. toate la rând, să-şi facă o imagine clară, să mediteze
S-aud glasuri răguşite: la ceea ce se întâmplă cu noi, dacă ne dezicem de
„Vreţi mai bine?” – credinţă, de idealuri. Pentru că teatrul, chiar dacă
„Nu mai vrem!” nu te îndeamnă să crezi, el îţi arată ce se întâmplă
În piesa „Minodora” mai este un personaj – cu tine, dacă nu crezi.
David Prescure, un ilegalist, un om cu vederi de Şi acum să trecem la scena istorică, luând în vizor
stânga care a avut în tinereţe nişte idealuri, dar astăzi un singur segment – secolul XIX în arta şi literatura
este scos din circuit, venind vremea profitorilor, rusă, la care, mulţumită unor circumstanţe, am avut
parveniţilor, „consumatorilor de onoruri”. Acest acces liber cu toţii. Secolul XIX începe impetuos
David Prescure (ce nume nobil – biblic!) mai mult pentru Rusia – cu victoria asupra lui Napoleon,
ca sigur făcea parte din vechii ilegalişti români din după care răsar enigmaticii decembrişti. Apare oda
Basarabia care, ca mulţi alţii, credeau sincer în lui A. Puşkin „Libertatea”, versurile lui, închinate
idealurile comunismului care se edifica în URSS. E decembriştilor: „Не пропадёт ваш скорбный труд
semnificativ faptul că în realitate, Primul Comunist и дум высокое стремленье…” S-ar părea că e un
al Moldovei Sovietice, I. I. Bodiul, nici n-a vrut să-i start mai mult decât promiţător, cu nişte idealuri
primească în audienţă pe aceşti ilegalişti: idealurile înălţătoare. Dar... vine în curând Gogol cu „Sufletele
înalte nu mai aveau ce căuta în societatea noastră. moarte”. Ce portrete-măşti ale aristocraţilor apar
fond nişte simulacre jalnice, preluate din practica care ne aflăm azi, când pare-se începem să revenim
milenară a tradiţiei bisericeşti, unde într-adevăr la credinţă. Andre Malraux spunea profetic: „Secolul
există spovedanie, mărturisirea păcatelor şi deci XXI ori va fi religios, ori nu va fi deloc!” Asta
dezlegarea de ele, şi, cel mai important – pocăinţa ne priveşte pe toţi – şi pe cei, care au trecut prin
– fără de care credinţa creştină e lipsită de sensul experienţa pustiitoare a ateismului şi a profanării
ei suprem. Dar una e să te pocăieşti în faţa unei unor idealuri, care ni se păreau măreţe sau, cum
fiinţe divine prin intermediul preotului, şi alta – spune ilegalistul David Prescure din „Minodora”:
unui secretăraş de partid sau de profcom. În loc de „Idealurile mele erau de vină. Am crezut în
cele Zece Porunci, a apărut „Codul constructorilor poveşti!”. Asta îl priveşte şi pe Occidentul luminat,
comunismului”. De aici şi dramaturgia respectivă. cu societatea lui de consum, care lunecă tot mai mult
Alexandr Ghelman, care a activat în acest domeniu, într-un materialism, cu aspect atractiv de glamour,
a făcut o declaraţie dezarmant de sinceră: „Voi fi un dar, în fond, frate bun şi el cu ateismul.
om fericit, când piesele mele nu se vor mai juca!” Am văzut ce rol imens poate avea teatrul în viaţa
S-a săturat să se ocupe cu cârpirea şi demascarea societăţii – iată de ce A. P. Cehov ne-a prevenit:
unui sistem economic şi social creat artificial, „Nu se poate fără teatru!” Şi tot prin teatru
nefiresc, cu înjosirea spiritului uman care de dragul ne-am convins de imposibilitatea existenţei omului
măririi producţiei apelează la ajutorul... teatrului, fără credinţă, fără idealuri adevărate. Dostoievski
cinematografiei. În scenă şi pe ecran producţia vine să ne confirme acest lucru: „Nu se poate fără
într-adevăr creştea, în viaţă însă, creşteau cozile! Dumnezeu! Dacă Dumnezeu nu există, atunci
Astăzi cunoaştem spusa lui Iuri Andropov, adresată totul e permis...”
colegilor săi din Biroul politic atunci când a devenit Suflul marii culturi teatrale a ajuns şi pe
Secretar General: „Tovarăşi! Cel mai mare duşman
meleagurile noastre, ca şi revenirea la credinţă.
al URSS nu sunt Statele Unite, ci sărăcia oamenilor
sovietici...” Şi vidul spiritual la care s-a ajuns, am Asta trebuia neapărat să se întâmple, pentru că, aşa
mai adăuga noi. cum spunea Mihai Eminescu: „Poporul român s-a
Omul are nevoie de nişte idealuri care să-l născut pe prispa Bisericii Ortodoxe”. Aceste două
înalţe, nu să-l înjosească. Şi în prima perioadă din lucruri – teatrul şi credinţa – ne vor ajuta să dăinuim,
Rusia sovietică aceste idealuri au apărut. Exponenţii să rezistăm, să facem faţă marilor provocări ale
lor erau un V. Maiakovski, un N. Ostrovski cu acel timpului.
incredibil Pavel Korceaghin. „Tragedia optimistă” a
lui V. Vişnevski e şi ea o poveste frumoasă despre un
partid ideal al Revoluţiei, – partid care, din păcate,
exista doar în imaginaţia autorului. Realitatea era
alta: aici a biruit Vojacul (sau mai exact – „Вождь”),
nu Comisarul. În curând locul acestor visători e
ocupat de profitori, de „lacheul Iaşa”, iar diriguitorii,
„zeii supremi” devin un Stalin, un Mao tse Tung, un
Pol Pot... Tristă şi odioasă substituire a Credinţei.
Ţin minte, când la Marea Adunare Naţională de la
Chişinău am văzut cum îngenunchează lumea în
faţa a nu ştiu cui (pentru că cei de la tribună n-au
îngenuncheat), mi-a venit să întreb şi eu ca moş Ion
Roată: „Da dvsă, cinstiţi boieri, de ce staţi ţepeni?”
Tot atunci, mi-am adus aminte de-o scenă din piesa
„Intrigă şi iubire” de F. Schiller, în care eu îl jucam
pe Preşedinte şi-l ameninţam pe muzicantul Miller
cu o grea pedeapsă. La un moment dat, soţia lui,
în disperare, mi se arunca la picioare, rugându-mă
cu lacrimi să le cruţ familia. Miller, un om liber,
cu demnitate, exclama: „În genunchi doar în faţa
Domnului, nu în faţa unor ticăloşi!” Îngenunchind
în faţa lui Dumnezeu, – m-am adresat eu lumii
adunate, omul se înalţă. Îngenunchind în faţa unor
vremelnici ai lumii – ne înjosim. De atunci n-am
mai văzut pe nimeni să îngenuncheze în piaţa Marii
Adunări Naţionale de la Chişinău. Uite aşa, prin
teatru, se poate face educaţia unui popor.
În încheiere aş vrea să schiţez scurt situaţia în Glebus Sainciuc. Maria. U/p, anul 1999
acţiune el a fost ajutat de tătari. În istoriografie încă Ungar a ridicat prestigiul voievodatului în întreg spa-
se mai discută când a venit Bogdan la conducerea ţiul de la răsărit de Carpaţi, plasându-l în fruntea miş-
voievodatului (istoricii numesc datele 1359- 1362- cării de unificare statală a acestui teritoriu.
1363). Cert rămâne că la 2 februarie 1365 regele Prima etapă a unificării s-a produs prin contopirea
Ungariei Ludovic I este nevoit să recunoască faptul voievodatului Moldovei cu cel al Valahiei de nord
că Ţara Moldovei nu mai era stăpânită de el, devenind (Valahia Minor), situate la hotarul cu Galiţia.
un „regat” (adică stat). Anul 1359 este considerat ca Cercetătorii presupun că la baza unei alianţe a lui
începutul mişcării de eliberare care a luat sfârşit în Bogdan I cu voievodul acestei Valahii s-ar fi aflat
1365. căsătoria Anei de la Siret, care aparţinea familiei
Data 1359, când chipurile ar fi avut loc „întemeie- voievodale locale, cu fiul lui Bogdan – Laţcu. Ana ar fi
rea” Ţării Moldovei a apărut în surse la mijlocul sec. al primit ca zestre târgul Siret împreună cu un întins ocol
XV-lea, iar apoi, la încep. sec. al XVI-lea în cronicele de sate la sudul acestui târg. Această zonă s-a păstrat
slavo-moldoveneşti când în lupta pentru întărirea sub stăpânirea doamnei până la începutul secolului al
puterii centrale a statului şi pentru ridicarea autorităţii XV-lea, ceea ce a prezentat „cea dintâi unificare de
dinastiei domnitoare a fost utilizată din pomelnice feude pe care o putem presupune în istoria Moldovei”
mănăstireşti o listă a domnilor ţării. Lista începea cu (A. Sacerdoţeanu).
Dragoş vodă. Dar cronicarul l-a confundat pe Dragoş, Procesul de unificare a Moldovei cu Valahia
care a reprimat răscoala din Moldova în anul 1359, cu nordică s-a încheiat la începutul domniei lui Petru
Dragoş „întemeietorul” care în realitate a domnit cu Muşatinul care, devenind domn al Moldovei în
mult înainte (pe la 1347 – după Ştefan S. Gorovei). circumstanţe încă neelucidate, a pus stăpânire pe oraşul
Evenimentul real al venirii lui Bogdan din Maramureş Suceava – centrul de reşedinţă al voievodatului nordic.
a fost însă atribuit lui Dragoş. Astfel a apărut mitul Aici el construieşte o cetate din piatră şi îşi stabileşte
istoric privind întemeierea Ţării Moldovei. El era reşedinţa sa principală. Pe teritoriul reunificat, inclusiv
considerat incontestabil până ce istoricii au cercetat cel al Ţării Şepeniţului, el construieşte principalele
mai minuţios sursele ungare şi poloneze. cetăţi ale Ţării Moldovei.
Prima dată legenda despre „întemeierea” Ţării În anul 1387 Petru Muşatinul a depus omagiu de
Moldovei a fost înscrisă într-o cronică rusă, fiind vasalitate regelui polon atât în numele său propriu, a
adusă la Moscova din Moldova în timpul domniei lui „cetăţilor valahe” („valahie castra”) cât şi a boierilor
Ştefan cel Mare. În ea se vorbeşte despre o vânătoare „pământeni ai Valahiei” („terrigenarum terre
de bouri, întreprinsă de Dragoş, un nobil valah Valachie”). Domnul Roman I, pe lângă calitatea de
(român) maramureşean, care la sfârşitul expediţiei „voievod al Moldovei”, şi-a atribuit în titulatură şi cea
se pomeni într-o ţară nouă, chipurile nelocuită. El de „moştenitor al Ţării Volohe”.
decide să se întoarcă aici ulterior împreună cu vasalii Astfel, conform opiniei mai multor istorici, Ţara
săi şi să fondeze un nou stat. Vom menţiona totuşi că Moldovei este concepută de poloni ca o „ţară duplex”,
varianta cronicărească a legendei a fost influenţată de constituită prin unirea Moldovei cu Valahia nordică.
naraţiunile cronicilor maghiare, care scriau intenţionat De aceea în relaţiile cu domnul Moldovei ei insistau ca
că până la strămutarea maramureşenilor peste munţi ambele părţi ale ţării să le accepte suzeranitatea. Doar
teritoriul Moldovei era pustiu şi doar prin efortul în documentele interne domnul se intitula „singur
Coroanei maghiare el a fost populat. Legenda fusese stăpânitor al Ţării Moldovei”.
preluată şi de cronicarii moldoveni din sec. al XVII- În timpul domniei lui Petru Muşatinul (după unii
lea. Un interpolator al cronicii lui Grigorie Ureche – autori şi în perioada domniei lui Laţcu) se produce
Misail Călugărul – scria că cei care au urmărit bourul de asemenea o extindere a Ţării Moldovei în direcţia
erau „feciori de domni din domniile de la Râm” (aluzie sudică şi mai ales sud-estică. După retragerea tătarilor,
la originea romană a moldovenilor). o parte a spaţiului de la răsărit de curbura Carpaţilor
Dacă originea maramureşeană a lui Dragoş era sub stăpânirea Ungariei, care controla aşa numitul
Vodă are doar un suport legendar (nu este exclus că culuar unguresc – drumul comercial ce lega Braşovul
el era o căpitenie locală), apoi venirea lui Bogdan I cu portul Chilia. În urma unor confruntări ale Ţării
din Maramureş împreună cu adepţii săi (care după Româneşti cu Ungaria s-a ajuns la un compromis:
unele estimări erau circa două mii de persoane), regele îi recunoştea lui Vlaicu-Vodă (1364-1377)
este atestată documentar. Conform diplomelor ma- stăpânirea asupra teritoriului respectiv, iar domnul
ramureşene, Bogdan era considerat „infidel”regelui muntean se obliga să reînnoiască braşovenilor
maghiar încă din 1343. Alăturându-se mişcării din privilegiul comercial. Drept urmare, Petru Muşatinul
Moldova, îndreptate împotriva politicii de expan- a inclus în componenţa Ţării Moldovei doar teritoriile
siune a regilor angevini, el reuşeşte să desăvâr- aflate în afara administraţiei munteneşti. O unificare
şească organizarea statală a Moldovei, dobândind cvasi-totală a Moldovei s-a produs în timpul domniei
independenţa ei de Coroana maghiară către înce- lui Alexandru cel Bun, care în urma unei înţelegeri cu
putul anului 1365. Mircea cel Bătrân de delimitare a hotarelor, a căpătat
Dobândirea independenţei Moldovei de Regatul noi teritorii din sudul Moldovei, inclusiv portul
Cetatea bastionată de la Bender, sec. al XVIII-lea (Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române)
atunci inginerii francezi construiesc aici la comanda un „barcan” – platformă specială de plan poligonal
osmanilor două construcţii fortificate de pământ. Un pentru artilerie. O altă platformă pentru artilerie cu
bastion triunghiular protejează „poarta cea mare” a plan în forma de paralelogram este alipită laturii de
cetăţii de piatră, iar o redută – „poarta mică”. nord-est a semibastionului. În vecinătatea „cleştilor”
Autorul proiectului celei de-a doua cetăţi se află biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
bastionate este inginerul francez Francois Kauffer, (astăzi inexistentă). Teritoriul ei este fortificat cu un
care în 1793 este angajat ca arhitect principal de val şi şanţ care formează împreună cu construcţia
sultanul Selim al III-lea. Noua fortificaţie cu un bastionată un complex defensiv unic. În intramuros
plan rectangular dispune de trei bastioane de colţ există cinci dependinţe temporare. Accesul principal
în formă de „pană” şi un bastion de colţ, dublu, de în noua cetate se găseşte lângă redan. Două accese
plan poligonal. Dinspre uscat ea este protejată de un secundare o leagă de curtea bisericii Sf. Arhangheli
şanţ cu apă şi de un drum acoperit cu plaţdarme şi Mihail şi Gavriil şi platforma pentru artilerie din
glacis. În partea de sud a cetăţii se află un redan cu partea de nord-est.
două sortei. Cetatea bastionată de la Bender apare în prima
Interesant este faptul că inginerul Kauffer jumătate a secolului al XVII-lea cu contribuţia
încearcă să utilizeze fragmente din vechea administraţiei otomane. La această vreme citadela
fortificaţie. Astfel rămân intacte câteva turnuri de de piatră capătă o centură de valuri şi bastioane de
piatră care servesc la noua construcţie în calitate pământ cu şanţuri.
de depozite. Vechea citadelă îşi pierde ulterior Cea de-a doua cetate bastionată este realizată
două turnuri de colţ, celelalte servind ca depozite. de inginerii francezi, angajaţi de sultan, în cele mai
Este păstrat şi şanţul citadelei şi unele clădiri din bune tradiţii ale şcolii de fortificare franceze. Planul
spaţiul intramuran. În curte sunt amplasate cazarme lui Motraye din 1711, păstrat în cabinetul de stampe
şi dependinţe. Amenajarea bastionată dispune al Bibliotecii Academiei Române, înfăţişează
de două accese principale: „Poarta Ţarigradului această întăritură de plan neregulat. Ea prezintă un
(Constantinopolului)” şi „poarta Hotinului”. sistem de bastioane şi redane care au drept scop
Din raportul maiorului rus Beretov aflăm că la protecţia vechii construcţii de piatră. Noul şanţ
1807 „orăşelul Reni a fost înconjurat cu un val „cămăşuit” cu piatră, dispune de galerii de escarpă
de pământ” cu o lungime de circa trei vârste. Este cu metereze şi deschideri speciale pentru evacuarea
vorba de prima întăritură urbană construită aici de fumului. Contraescarpa este căptuşită, de asemenea,
otomani pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. cu piatră. Au fost construite opt bastioane de plan
Celelalte două fortificaţii pot fi incluse în pentagonal în partea de sus a cetăţii şi două de plan
grupul cetăţilor bastionate de plan „stelat”. Un pentagonal – în partea ei de jos. Unele bastioane au
desen, realizat de militarii ruşi în 1770, înfăţişează fost dotate cu Hornwerk-uri, căptuşite cu piatră de
planul „târguşorului Reni”. Drumul de acces granit.
intersectează aşezarea şi o cetăţuie de pământ cu În anii 1793-1794 fortificaţia este amplificată
dimensiunile de circa 30 x 40 m. În interiorul ei se de inginerul francez Kauffer. În faţa bastioanelor
pot vedea doar două construcţii: moscheea ruinată a apărut drumul de strajă prevăzut cu plaţdarme
şi cazarma pentru soldaţii garnizoanei otomane. Din triunghiulare, iar în partea riverană – o linie cu
exterior, mai înspre est, se găseşte o altă moschee. redane şi un reduit avansat pentru artilerie.
Forma cetăţii bastionate de la Reni aminteşte de Un interes aparte prezintă fortificaţiile bastionate
o stea cu opt raze: fiecare latură a dreptunghiului de la Cetatea Albă. Prima cetate putea să apară
este frântă la mijloc spre exterior. Feţele redanelor aici pe la 1707, construită la comanda Imperiului
alcătuiesc un unghi de 90º. Sistemul de apărare Otoman de reprezentanţii şcolii franceze. Cronicarul
este cel „cu cleşti”, care permite de a efectua tiruri Ion Neculce relatează că la începutul celei de-a
încrucişate de artilerie. Astfel de fortificaţii – „stele” doua domnii a lui Antioh Cantemir moldovenii „au
sunt foarte frecvente în Europa în secolele XVI- adus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la
XVIII. Tighina şi la Cetatea Albă şi la Vozia, cu mare grabă
Cetatea bastionată de la Soroca împrejmuieşte la şi cu multe zapcii...”. Se pare că primele construcţii
sfârşitul secolului al XVIII-lea vechea fortificaţie de bastionate au fost distruse pe la 1770 în timpul
piatră a lui Petru Rareş. Construită de militarii ruşi, asediului întreprins de către brigadirul armatei ruse
ea prezintă o stea neregulată cu patru raze, alcătuită Igelström.
din „cleşti”, un bastion şi un semi-bastion. Dinspre În Arhiva Militară-Istorică a Rusiei din
Nistru vechea cetate este protejată de un redan şi Moscova se păstrează planul cetăţii Akkerman din
tehnologii moderne, maşini principial noi pentru de pe fiecare din cele 136,4 mii ha de plantaţii pe
pomicultură şi a organizării raţionale a muncii. rod s-a recoltat în medie câte 7,5 t, recolta globală a
Fişele tehnologice-tip constituie elementul- constituit circa 1043 mii t, iar nivelul rentabilităţii a
cheie pentru determinarea normativelor investiţiilor depăşit 100 procente (tab. 1).
capitale privind înfiinţarea plantaţiilor pomicole. Tabelul 1
Ele s-au elaborat separat pentru fiecare specie, iar în Evoluţia pomiculturii Republicii Moldova la
cadrul speciei pentru fiecare din etapele de înfiinţare hotarul mileniilor
a plantaţiilor (după Chisili M. şi alţii, 2004).
Suprafaţa Recolta
Volumul investiţiilor capitale la înfiinţarea totală de Plantaţii globală
Producţia
plantaţiilor pomicole au fost determinate în funcţie Anii medie,
livezi, pe rod de fructe,
t/ha
de specia pomicolă, distanţa de plantare a culturilor, mii/ha mii/t
tipul plantaţiilor, termenul de intrare a plantaţiilor 1986- 219,8 136,4 1042,6 7,5
pe rod, tipul sistemului de irigare, în conformitate 1990
cu preţurile actuale (П.И.Кузнецов и др., 1984). 1990 234,0 149,0 101,1 6,07
Recuperarea investiţiilor capitale şi eficienţa 1991 214,7 154,6 697,5 4,97
economică a producţiei de fructe s-a efectuat după 1992 243,7 161,1 511,3 3,10
П.И.Кузнецов и др. (1984), А.Н.Шестопаль 1993 251,0 173,5 1087,8 6,10
(1985) şi П.В.Кондратенко, М.О.Бублик (1996).
1994* 233,0 174,3 665,1 3,72
1995 184,8 143,0 528,2 3,55
Rezultate şi discuţii
1996 173,8 146,1 521,2 3,53
Analizând starea pomiculturii Republicii
1997 165,2 149,4 946,6 6,30
Moldova din ultimele aproape şase decenii, se poate
confirma că în evoluţia acesteia se evidenţiază două 1998 156,3 146,1 367,2 2,49
etape importante. 1999 145,5 140,2 136,3 0,96
Prima etapă cuprinde anii 1956-1990 şi se 2000 136,6 129,0 255,4 1,97
caracterizează prin extinderea suprafeţelor de 2001 122,0 118,1 317,1 2,67
plantaţii pomicole, ele atingând cota cea mai mare 2002 120,2 116,8 327,1 2,82
din istoria ramurii – peste 250 mii ha. În această 2003 114,3 108,0 617,2 5,71
perioadă pomicultura a înregistrat anumite realizări: 2004 113,1 108,9 542,6 4,15
trecerea de la sistemul de cultură clasică (extensivă) 2005 110,0 103,5 415,6 3,67
la cea intensivă; specializarea producţiei de fructe * fără Transnistria
în concordanţă cu condiţiile naturale ale zonelor
pomicole; concentrarea plantaţiilor pomicole şi A doua etapă cuprinde anul 1991 (începutul
amplasarea corespunzătoare a întreprinderilor crizei) până în prezent. Conform datelor din tabelul
prelucrătoare de fructe; elaborarea şi implementarea 1 această etapă, de fapt, constă din două părţi.
reţelei de recepţionare a fructelor ca element de bază al Prima parte (anii 1991-1999) se caracterizează prin
infrastructurii ramurii; perfecţionarea sortimentului reducerea bruscă a indicilor menţionaţi (cu excepţia
tuturor speciilor pomicole, concomitent fiind anilor 1993 şi 1997 privind producţia medie la
raionate peste 56 soiuri preponderent de selecţie hectar şi recolta globală de fructe). Astfel, în anul
autohtonă, precum şi noi tipuri de portaltoi vegetativ 1999 suprafaţa livezilor s-a redus faţă de media
pentru speciile sămânţoase etc. Această perioadă anilor 1986-1990 de 1,5 ori (iar a plantaţiilor pe
se mai caracterizează şi prin faptul că, de rând cu rod dimpotrivă s-a mărit cu circa 10 la sută), recolta
fluxul şi refluxul care au avut loc, foarte clar şi ferm globală de fructe de 7,6 ori şi producţia medie la
se confirmă tendinţa de sporire a productivităţii hectar – de 7,5 ori.
livezilor, recoltei globale de fructe şi altor indicatori. Partea a doua a etapei de dezvoltare a
Pe parcursul acestor ani suprafaţa totală de livezi pomiculturii începe cu anul 2000 care, de fapt, este
s-a mărit de 2,5 ori, din care 149 mii ha plantaţii anul de stopare a declinului pomiculturii şi trecere la
pe rod, ceea ce constituie 63,7 la sută din suprafaţa o creştere lentă, în anii 2000-2002, a productivităţii
totală de livezi pe URSS. Producţia medie la hectar şi recoltei globale de fructe, după care urmează un
şi recolta globală de fructe au sporit respectiv salt esenţial al indicilor nominalizaţi în anul 2003,
de 1,7 şi 7,3 ori, atingând nivelul de 6,07 t/ha şi urmat ulterior de reducerea lentă a acestora (fig.1).
901 mii t. Însă cele mai bune rezultate au fost obţinute De menţionat, că acest adaos are loc, cu toate că
în anii 1986-1990 (perioada anterioară crizei), când suprafaţa totală de livezi pe ţară s-a redus.
Recolta globală
ProducĠia medie
ha, altor gospodării de stat – circa 143 ha.
Repartizarea cotelor de livezi ţăranilor, fără
Fig. 1. Dinamica producţiei medii
organizarea unor servicii tehnice, agrochimice, de
(tone/ha) şi recolta globală (mii tone) a
asigurare tehnico-materială, colectare şi comercia-
plantaţiilor pomicole pentru anii 1990-2006 lizare a produselor, suportului ştiinţific în domeniu,
precum şi lipsa de mijloace financiare a contribuit
Actualmente, suprafaţa de livezi în toate la încălcarea tehnologiilor de producere, inclusiv a
categoriile de gospodării constituie 109,2 mii ha, protecţiei plantelor, ceea ce la rândul său în multe
inclusiv sămânţoase – 71,3 mii, sâmburoase – 36,0 locuri a cauzat reducerea bruscă a productivităţii
mii, nucifere – 1,5 mii şi bacifere – 0,4 mii ha, dintre livezilor şi obţinerea producţiei de calitate joasă.
care mărul constituie 70,3 mii ha, părul – 1,0 mii ha, Astfel, producţia medie a livezilor din gospodăriile
prunul – 22,8 mii ha, piersicul – 7,2 mii ha, caisul – ţărăneşti a scăzut de la 5,12 t/ha (faţă de media pe
2,3 mii ha, vişinul – 3,3 mii ha, iar cireşul – 2,4 mii ţară – 6,07 t) în anul 1993 până la 0,57 t/ha (0,96 t)
ha (fig. 2). în anul 1999, urmată ulterior de o sporire lentă, atin-
gând nivelul de 1,77 t/ha (3,67 t) în anul 2005.
În ultimii ani se evidenţiază tendinţa de extindere
80
a plantaţiilor tinere. Astfel, în a.2001 s-au plantat
70 0,7 mii ha, în anii 2002 şi 2003 câte circa 0,9 mii,
60
în a. 2004 – 1,1 mii, în 2005 – 1,5 mii ha, în 2006 –
2,0 mii ha, iar în anul 2007 – peste 5,0 mii hectare.
50
În paralel, se efectuează măsuri de îmbunătăţire a
40 structurii plantaţiilor pomicole sub aspectul speciilor
30 şi sortimentului, precum şi acţiuni de îmbunătăţire a
îngrijirii plantaţiilor pomicole şi conducerii ramurii
20
în ansamblu, care vor contribui la valorificarea
10 eficientă a potenţialului productiv de care dispun
0
SămânĠoase Sâmburoase Nucifere Bacifere
speciile pomicole cultivate la noi în ţară.
Înfiinţarea plantaţiilor pomicole, bacifere, de
Fig. 2. Repartiţia suprafeţelor plantaţiilor căpşun, precum şi plantaţiilor-mamă moderne
pomicole pe specii, 2006 (mii ha) necesită investiţii capitale considerabile. În legătură
cu aceasta au o mare importanţă investigaţiile pri-
Situaţia deplorabilă din pomicultură, care s-a vind determinarea structurii şi volumului investiţiilor
creat în ultimul deceniu al mileniului doi, în mare capitale în pomicultură atât din partea agenţilor
măsură este cauzată şi de greşelile comise în perioada economici, cât şi din buget.
de deetatizare şi privatizare a plantaţiilor pomicole, Volumul investiţiilor depinde de biotipul
acestea fiind definite ca mijloace fixe de producţie. portaltoiului, distanţa de plantare, forma coroanei
Procesele respective au fost însoţite de fărâmiţarea pomilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa sau
livezilor moderne cu suprafeţe mari în cote mici şi lipsa irigării, sistemul de protecţie a plantelor, iar
repartizarea lor ulterioară ţăranilor (fermierilor). în general volumul investiţiilor capitale cuprinde
Conform ultimului recensământ al plantaţiilor suma cheltuielilor directe şi indirecte începând cu
pomicole (1994), privatizarea a cauzat apariţia a pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea livezii
circa 20,4 mii posesori de livezi, care deţin livezi cu până la intrarea pomilor pe rod.
suprafeţe mici şi foarte mici şi formează gospodării Investiţiile capitale pentru înfiinţarea şi îngrijirea
cu diferite tipuri de proprietate şi forme de unui hectar de livadă diferă în funcţie de anii de
gospodărire. În medie pe republică la o gospodărie vegetaţie. În anul plantării ele includ cheltuielile
pomicolă cu suprafaţa mică (până la 5 ha) revine efectuate pentru organizarea şi pregătirea terenului,
câte 0,22 ha. Concomitent, numărul gospodăriilor procurarea şi plantarea materialului săditor. Ulterior,
ţărăneşti constituie 20255 unităţi (sau 94,7 la sută cheltuielile se efectuează conform lucrărilor
de formare a coroanei pomilor, de îngrijire a Investiţii capitale lei 166612 83032 83580
plantaţiilor în perioada de vegetaţie cu ajutorul Perioada
sistemului tehnologic de întreţinere a plantaţiilor de recuperare
(tip superintensiv sau intensiv) şi al mijloacelor de ani 2 3 -1
a investiţiilor
producţie utilizate. Astfel, suma investiţiilor totale capitale
se repartizează în conformitate cu volumul de lucrări Intrarea deplină
efectuate în fiecare an. ani 5 7 -2
pe rod
Totalul investiţiilor capitale de la pregătirea Perioada
terenului, plantarea pomilor şi până la intrarea pe ani 15 20 -5
de exploatare
rod a unui hectar de plantaţii de măr superintensive Producţia anuală
constituie cca 166 mii lei/ha. Cele mai importante t/ha 45 25 20
de fructe
investiţii sunt efectuate la pregătirea terenului şi Vânzările nete lei 112500 62500 50000
plantarea pomilor – cca 73 mii lei/ha şi în perioada Consumuri anuale
de vegetaţie – cca 93 mii lei/ha. de întreţinere a lei 39261 25486 13775
Structura investiţiilor capitale totale la înfiinţarea plantaţiei pe rod
plantaţiei superintensive de măr se constituie din Marja brută
costul mijloacelor de producţie – 62,1 procente, lei_ 73239 37014 36225
anuală
servicii mecanizate –20,9 procente, operaţii manuale Marja brută
– 7,2 procente, taxe şi impozite – 0,6 procente, alte pentru perioada de lei 1 098 585 740 280 358305
cheltuieli – 9,1 procente. exploatare
Investiţiile capitale la înfiinţarea livezii intensi-
ve de măr sunt relativ mai reduse, în comparaţie cu Structura investiţiilor capitale raportată la
sistemul superintensiv, datorită distanţei de plantare, etapele de înfiinţare a plantaţiilor este următoarea:
excluderii sistemului de spalier şi sistemului irigării pregătirea solului pentru plantare 12,9 - 45,8
prin picurare. Investiţiile totale la înfiinţarea planta- procente, plantarea 11,2 - 23,1 procente, îngrijirea
ţiei intensive de măr constituie cca 83 mii lei/ha. plantaţiei tinere circa 38,1 - 63,4 procente. Structura
Calculele comparative demonstrează opor- investiţiilor capitale privind articolele de cheltuieli
tunităţile de înfiinţare-întreţinere a plantaţiilor de măr confirmă că la efectuarea lucrărilor de pregătire a
pentru sistemele propuse (superintensiv şi intensiv solului pentru plantare cele mai mari cheltuieli sunt
de cultivare) (tab. 2). Astfel, varianta superintensivă legate de procurarea îngrăşămintelor organice şi
necesită investiţii capitale şi consumuri anuale mai minerale, ponderea cărora pentru plantaţiile speciilor
mari de 2,0 ori în comparaţie cu sistemul de cultivare sămânţoase şi sâmburoase constituie 42,5-53,2 la
intensiv. sută din suma totală de cheltuieli pentru pregătirea
Cheltuielile directe şi indirecte necesare pentru solului, nucifere – peste 53 la sută, căpşun – circa 50
înfiinţarea plantaţiilor pomicole, calculate la 1 la sută, arbuşti fructiferi 56,8-67,2 la sută.
Cheltuielile anuale necesare pentru îngrijirea
ha, sunt următoarele: la păr în funcţie de biotipul
plantaţiilor tinere până la intrarea lor pe rod constituie
portaltoaielor 81,1 mii - 103,8 mii, la gutui - 59,2
în medie pentru speciile sămânţoase 6,9-12,3 mii lei/
mii lei, prun - 76,3 mii, piersic - 66,1 mii, cais - 77,4
ha, sâmburoase 5,4-9,1 mii lei, nucifere 9,8-14,3 mii
mii, vişin - 70,4 mii, cireş - 62,2 mii lei, nuc - 55,5
lei. Cheltuieli considerabile revin pe seama pesticide-
mii, migdal - 57,1 mii lei, coacăz negru şi zmeur
lor – peste 20 la sută din consumurile totale necesare
în funcţie de distanţa de plantare a plantelor 87,1 pentru îngrijirea plantaţiilor. Amortizarea, reparaţiile
- 101,9 mii şi 128,5 - 143,3 mii lei, căpşun -65,4 curente şi deservirea tehnică solicită 38 la sută, iar
mii lei, plantaţii-mamă în pepiniera pomicolă 77,2 remunerarea muncii circa 11 la sută din cheltuieli.
- 92,1 mii lei. Investiţiile capitale la înfiinţarea 1 ha de plantaţii
Tabelul 2 diferă în funcţie de anul de vegetaţie. Astfel, în anul
Calculul comparativ al sistemelor de plantării, de exemplu, a unui ha de măr condus
înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor de măr în sistem intensiv, acestea cuprind cheltuielile
(varianta superintensivă şi intensivă) efectuate în temei pentru procurarea materialului
Sistemul de săditor (până la 80 procente din cheltuielile
întreţinere Abateri efectuate pentru plantare). Ulterior cheltuielile se
Specificare UM «+» micşorează considerabil, dar treptat se majorează
super- inten-
sau «-» graţie lucrărilor de tăiere, formare a pomilor şi de
intensivă sivă
îngrijire a plantaţiilor pe anii de vegetaţie. Prin
Distanţa urmare, suma investiţiilor capitale necesară pentru
m 3,5×1,5 4,0×2,5 x
de plantare înfiinţarea livezii intensive de măr – 107,3 mii lei –
Numărul nu se foloseşte odată, ci se repartizează proporţional
pomi 1905 1000 905
de pomi la hectar cu volumul de lucrări efectuat: pregătirea solului
îngrijirea unui hectar de livadă diferă în funcţie ştiinţifică a instituţiilor de profil, susţinerea
de anii de vegetaţie. În anul plantării ele includ financiară şi controlul riguros al calităţii din partea
cheltuielile efectuate pentru organizarea şi statului. Se preconizează sporirea volumului de
pregătirea terenului, procurarea şi plantarea producere a materialului săditor pomicol până la 6
materialului săditor. Ulterior, cheltuielile se mln. buc. în anul 2020.
efectuează conform lucrărilor de formare a coroanei În acest context, suprafaţa plantaţiilor-mamă de
pomilor, de îngrijire a plantaţiilor în perioada de ramuri-altoi va constitui în anul 2005 – 27 ha, 2010
vegetaţie cu ajutorul sistemului tehnologic de – 30 ha, a plantaţiilor-mamă de portaltoi vegetativi
întreţinere a plantaţiilor (tip superintensiv sau (marcotiera) în anul 2005 – 73 ha, în 2010 – 86
intensiv) şi a mijloacelor de producţie utilizate. ha, a plantaţiilor-mamă de seminceri în 2005 – 17
Suma cheltuielilor directe şi indirecte, necesare ha, în 2010 – 20 ha. Valorile suprafeţelor de părţi
pentru înfiinţarea 1 ha de plantaţii pomicole, componente ale pepinierei, atinse în anul 2010, se
conform speciilor, constituie: pentru măr şi păr în vor menţine în temei până în anul 2020.
funcţie de biotipul portaltoaielor, respectiv 73,3 Începând cu anii 2008-2010 se va efectua
mii - 166,0 mii lei şi 81,1 mii - 103,8 mii lei; gutui trecerea treptată la producerea în masă a materialului
- 59,2 mii lei, prun - 76,3 mii lei, piersic - 66,1 mii săditor genetic superior devirozat, fiziologic bine
lei, cais - 77,4 mii lei, vişin - 70,4 mii lei, cireş - dezvoltat, care în temei se va finaliza spre anul 2020,
62,2 mii lei lei, nuc - 55,5 mii lei, migdal - 57,1 mii constituind baza înfiinţării plantaţiilor pomicole
lei, coacăz negru şi zmeur în funcţie de distanţa de înalt productive.
plantare a plantelor 87,1 - 101,9 mii lei şi 128,5 - 5. Realizarea măsurilor de renovare a pomicul-
143,3 mii lei; căpşun -65,4 mii lei; plantaţii-mamă turii vor influenţa favorabil indicii economici de
în pepiniera pomicolă 77,2 - 92,1 mii lei. bază ai producţiei de fructe. Aceşti indici în anul
3. Direcţia strategică de dezvoltare a pomiculturii 2010 vor constitui respectiv 185,8 mln. lei şi 25,9 la
constă în exploatarea eficientă a plantaţiilor existente sută, iar in anul 2020 – 784 mln. lei şi 55,2 la sută.
şi în înlocuirea succesivă a acestora cu plantaţii de
tip nou, cu sortiment modern, tehnologii avansate, Bibliografie
care asigură intrarea timpurie pe rod, productivitatea 1. RAPCEA M., BUCARCIUC V., DONICĂ A. şi
înaltă de fructe ecologice şi competitive, solicitate alţii. Afaceri în pomicultură. Chişinău, 2004. – 104 p.
pe piaţa internă şi pe cea externă. 2. RAPCE A. M., DONICĂ I., BOGDAN I.,
Spre finele anului 2020, suprafaţa totală de DONICĂ A. Starea actuală şi perspectivele dezvoltării
plantaţii pomicole şi bacifere pe ţară se va stabiliza pomiculturii în Republica Moldova. / Lucrări ştiinţifice,
la nivelul de circa 100 mii ha şi se va menţine Bucureşti, 2005, Vol. 1, p. 15-20.
ulterior. Structura speciilor pomicole se va forma 3. DONICĂ A. Investiţii capitale pentru informarea şi
din 65,2 mii ha specii sămânţoase, 29,9 mii ha îngrijirea plantaţiilor pomicole. / Cercetări în pomicultură
– sâmburoase, 4,1 mii ha – nucifere şi 0,8 mii
– realizări, probleme şi perspective, Chişinău, 2005, Vol.
ha – bacifere. Se preconizează scăderea ponderii
4, p. 387-391.
mărului de la 68,8 mii ha până la 62,3 mii ha, iar
4. ДОНИКА И., РАПЧА М., МЛАДИНОЙ
a speciilor de păr şi gutui dimpotrivă va creşte şi
В., ДОНИКА А. Концепция развития отрасли
va constitui aproximativ 1,9 mii ha. În structura
плодоводства до 2020 года. / Cercetări în pomicultură.
suprafeţelor pomicole speciile sâmburoase vor
constitui: prun – 19 la sută, piersic – 6,2 la sută, Institutul de Cercetări pentru Pomicultură, Chişinău,
vişin – 1,7 la sută, cireş – 1,5 la sută şi cais – 1,1 2006, Vol. 5, p. 11-15.
la sută. Suprafeţele speciilor nucifere şi bacifere 5. DONICĂ A. Stabilirea normativelor de investiţii
la finele anului 2020 se vor majora de 3 ori. Se capitale pentru înfiinţarea noilor livezi. / Cercetări în
preconizează următoarea repartizare a plantaţiilor pomicultură. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură,
pomicole pe zone economico-geografice: Nord – Chişinău, 2006, Vol. 5, p. 78-104.
circa 50 la sută din suprafaţa totală, Centru – 22 la 6. DONICĂ I., DONICĂ A. Dezvoltarea durabilă a
sută, Sud-Est – 12 la sută, Sud – 16 la sută. pomiculturii. Agricultura Moldovei, 2006, Nr. 9, p. 10-
4. Pentru asigurarea înfiinţării plantaţiilor 11.
pomicole şi bacifere noi cu material săditor de 7. DONICĂ I., RAPCEA M., DONICĂ A.,
calitate biologică şi fitosanitară superioară este MLADINOI V. Contribuţii la renovarea ramurii
necesară renovarea sistemului de pepiniere şi pomiculturii în Republica Moldova. Monografie.
implementarea tehnologiilor moderne cu asistenţa Chişinău, 2008. – 190 p.
şi cu surse de energie (hidraţi de carbon, grăsimi) din leguminoase pe piaţa internă este foarte limitat
în alimentaţie. Creierul uman utilizează de 16 ori şi, desigur, influenţează negativ asupra activităţii şi
mai multă energie decât celelalte organe. De aceea, sănătăţii populaţiei.
societatea trebuie să conştientizeze şi numaidecât Sporirea producţiei de substanţe proteice poate
să producă şi să folosească în alimentaţie cantitatea fi realizată prin creşterea diversităţii de culturi
necesară de proteine vegetale şi animaliere pentru leguminoase, lărgirea arealului de cultivare a lor,
securitatea sănătăţii, formarea personalităţii şi prin crearea de noi soiuri cu un potenţial genetic
asigurarea activităţii biologice umane. Este foarte mărit de productivitate, calitate şi cu rezistenţă
important de a satisface nevoia de proteine pentru sporită la factorii nocivi biotici şi abiotici. Din
procesele sistemului de reproducere, la etapele cauza deficitului de materie primă şi lipsei de spirit
iniţiale de creştere şi dezvoltare a noului organism. întreprinzător este limitată producerea de produse
Pentru activitatea vitală normală a organismului alimentare combinate, conserve etc. Producerea
este necesară şi o cantitate optimă de substanţe materiei prime de culturi leguminoase pentru
chimice (fosfor, potasiu, magneziu, fier, iod etc.) şi industrie poate fi valorificată suficient deoarece
vitamine (C, B1, B2, B6, PP etc.). Aceste componente coeficientul de înmulţire la leguminoase este destul
se acumulează în fructele şi seminţele culturilor de înalt, iar condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre
leguminoase şi numai în urma folosirii lor în sunt foarte favorabile pentru cultivarea rentabilă a lor.
alimentaţie ele sunt uşor asimilate de organism. Dacă media mondială de producţie la leguminoase
În seminţele leguminoaselor sunt echilibrate este de 7 – 8q/ha de boabe, atunci în Republica
foarte reuşit componentele proteinei, amidonului, Moldova e de 3-4 ori mai mare. Prin urmare, locul şi
zahărului, vitaminelor şi substanţelor minerale, importanţa culturilor leguminoase trebuie prevăzute
aceasta determinându-le marea valoare nutritivă. şi reconsiderate, deoarece perioada de ignoranţă e pe
Actualmente, sursele principale de proteine sfârşite.
pentru om sunt proteina vegetală şi cea animalieră Cercetările genetice şi ameliorative efectuate în
(carne, lapte, brânză, ouă etc.). Trebuie să ultimii ani de către cercetătorii (acad. V.Celac, dr.
conştientizăm că proteina vegetală este cel mai ieftin A.Budac, dr. A.Malii, dr. L.Coreţchi, dr. I.Chirtoacă)
şi sănătos produs alimentar, cu toate că o mare cerere Laboratorului de genetică şi ameliorare a culturilor
şi ofertă are proteina animalieră. Dar consecinţele leguminoase al IGFF al AŞM s-au finalizat cu crearea
nefaste asupra sănătăţii de pe urma folosirii cărnii a 21 soiuri de culturi leguminoase, dintre care 12
în alimentaţie sunt bine cunoscute. După evidenţa mai performante (2 soiuri de soia, 3 – arahide, 2 –
FAO (1987), necesităţile în proteină animalieră năut, 2 – fasoliţă, 2 – linte şi un soi de bob) sunt
sunt de patru ori mai mari decât cerinţele. Deficitul omologate şi implementate în agricultură. Aceste
de proteină animalieră poate fi lichidat numai soiuri se caracterizează prin recolte substanţiale de
prin creşterea producţiei culturilor leguminoase calitate superioară, cu rezistenţă sporită la secetă şi
pentru satisfacerea bazei furajere a animalelor şi temperaturi înalte, tolerante la maladii şi pretabile
păsărilor. Este cunoscut faptul că pentru producerea pentru mecanizare. Ele prezintă mare interes
unei unităţi de proteină animalieră sunt necesare 7 pentru producere şi comercializare. Producţia de
unităţi de proteină vegetală. Se ştie, de asemenea, seminţe obţinută va trebui prelucrată industrial şi
că făina de peşte în raţia păsărilor poate fi înlocuită realizată.
cu făina de năut. Utilizarea proteinelor vegetale în Menţionăm, că din păstăi verzi şi seminţe de
raţia animalelor majorează surplusul de greutate la leguminoase se poate produce o mare variaţie
animale şi păsări cu 20-25 la sută pe zi. de adausuri din proteină, conserve şi pateuri de
Leguminoasele pentru boabe, datorită o calitate superioară. Acestea vor contribui la
conţinutului înalt de proteine, prezintă o sursă diversificarea pieţei cu produse alimentare valoroase
valoroasă pentru industria de prelucrare, de şi la prosperarea economică.
conserve şi cea alimentară. În ţările orientale din Elaborări ştiinţifice destinate prelucrării
leguminoase se prepară cca 400 feluri de bucate cu tehnologice a materiei prime din leguminoase
un impact benefic asupra proceselor fiziologice ale au fost dirijate de subsemnatul (acad. V.Celac) şi
organismului. efectuate prin colaborarea Institutului de Tehnologii
În ţara noastră fructele în stare tehnică şi seminţe- Alimentare şi a Institutului de Genetică al AŞM,
le plantelor leguminoase nu satisfac cererea şi, prin fiind brevetate (Brevete nr. MD 2393, 2417, 2470,
2443, 2471, 2632, 2660 etc.). Aceste realizări
urmare, nu se folosesc îndeajuns în alimentaţie în
pot fi utilizate de producătorii cointeresaţi cu o
stare proaspătă şi prelucrată. Sortimentul produselor
mare rentabilitate. În ţările cu tehnologii avansate
Fig.1. Vedere generală a fosilelor de mamut. În centru: fildeşii şi câteva oase ale membrelor
Fig.2. Maxilar inferior de mamut cu măselele acoperite de o pojghiţă dură de argilă calcaroasă
distruse) cu câte două măsele (molari), consecutive lac din Valea Morilor să ne aducă şi alte surprize
M2 şi M3 pe ambele ramuri (cel anterior foarte uzat, paleontologice.
având doar ultimele lame) specifice, după structura În legătură cu faptul, că în mass-media au
lor, mamutului. circulat mai multe versiuni despre denumirea
Dimensiunile fildeşilor (circa 160-170 cm în proboscidianului descoperit în Valea Morilor, fiind
lungime), mandibulei, măselelor şi ale unor oase numit concomitent ba mastodont, ba mamut, e cazul
mai bine păstrate ale membrelor (scapula, radius, să remarcăm că aceste mamifere preistorice constituie
femur, tibia etc.) demonstrează că osemintele genuri şi, evident, specii diferite, care se deosebeau
în ansamblu aparţin, probabil, unei femele cu considerabil, atât la exterior cât şi, mai cu seamă, în
înălţimea aproximativ de 2 metri, în vârstă de structura craniului şi a măselelor (fig. 3, 4).
circa 38-40 de ani, care şi-a găsit moartea în
bazinul acvatic din această văgăună la finele
epocii glaciare, aproximativ 16-14 mii de ani în
urmă, fiind unul din ultimii mamuţi, care au trăit
pe teritoriul Moldovei.
Data concretă (definitivă) a morţii animalului
va fi cunoscută după determinarea vârstei absolute
a osemintelor şi a depunerilor (argilei) în care au
fost descoperite. Deoarece Republica Moldova nu
dispune de utilajul adecvat, cercetările respective
vor fi realizate în laboratoare specializate din
străinătate.
Relevăm, totodată, că zilele acestea arheologii
de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a
Moldovei au depistat, tot în matca veche a lacului
din Valea Morilor, în apropierea descoperirii
anterioare, noi resturi scheletice, care aparţin unui
alt individ de mamut. În curând, ele vor fi scoase
Fig.3. Vedere generală a mastodontului şi a unei
din rocă. Nu-i exclus faptul ca fundul străvechiului
măsele de-a lui
Bibliografie
Garutt W.E. Das Mammut Wittenberg Lutherstadt,
1964.
Аугуста, Буриан З. Книга о мамонтах. Л., 1979.
Биологический энциклопедический словарь.
Москва,1986.
Верещагин Н.К., Тихонов А.Н. Экстерьер
Fig.4. Vedere generală a mamutului şi a unei мамонта. Якутск, 1990.
măsele de-a lui Гарутт В.Е., Форонова И.В.Исследование
вымерших слонов. Новосибирск, 1976.
Давид А.И. Териофауна плейстоцена Молдавии.
Respectivele animale au trăit în epoci
Кишинев 1980, 186 с.
geologice şi-n condiţii ecologice diferite:
Давид А. Чем интересен мамонт? Вечерний
mastodonţii în landşafturi de tipul savanelor
Кишинев, 10.03.1984.
africane de astăzi, iar mamuţii – în circumstanţele Давид А.И. Жигант ал епочий глачиаре. Кишинэу,
de tundro-stepă rece din aşa numita epocă glaciară 1985, 56 п.
a Pleistocenului superior. Давид А.И. Вымершие хоботные Молдавии.
La momentul dat pe teritoriul Republicii Кишинев, 1987, 64 с.
Moldova sunt cunoscute peste 100 de puncte, în Давид Анатолие. Коморь але натурий петрифи-
toate raioanele republicii, unde au fost înregistrate кате. Кишинэу, 1990, 130 п.
resturi scheletice, iar în câteva cazuri (s.Ofatinţi, Anatolie David. Răspîndirea mamutului
raionul Râbniţa, s.Proscureni şi Duruitoarea, (Mammuthus primigenius Blum.) pe teritoriul R.Moldova
raionul Râşcani, orăşelul Svetlâi, raionul Taraclia în Pleistocenul tardiv. Universitatea de Stat din Moldova,
ş.a.) – schelete aproape întregi de mamut, şi Conferinţa corpului didactico-ştiinţific. Chişinău, 2003.
Anatolie David. Cartea neagră a faunei Moldova:
circa 30 de localităţi, în deosebi în centrul şi
Mamutul – un uriaş al eпocii glaciare. Revista „Natura”;
sudul republicii, în care s-au găsit reminiscenţe
IX, 2008.
scheletice (mai cu seamă măsele solitare, mai
Менделеев А. Зачем человеку мамонт. Неделя,
rar mandibule şi fragmente ale cutiei craniale) 1971, № 41.
de mastodonţi (reprezentanţi a 7 genuri şi peste Насимович А.А. Африканский слон./ М., 1975.
10 specii). Cele mai vechi fosile de mamut în Пидопличко И.Г. Позднепалеолитические
Moldova au o vârstă aproximativ de 160 mii ani. жилища из костей мамонта на Украине. Киев, 1969.
Exprimăm sincere mulţumiri directorului Обадэ Теодор. Мир мамонтов: они возвращаются.
S.A. «Autocomtrans» Anatolie Ţâşevschi, Независимая Молдова, 10.08.2007.
logică naturală se cere de la cel ce vorbeşte sau scrie, influenţă directă a Numelui asupra Verbului. În
ca să nu fie prolix, superfluu, apătos, necalculat, binomul V+N anume elementului al doilea (N)
răpind, în consecinţă, timpul ascultătorului sau celui îi revine o importanţă decisivă în stabilirea unor
ce lecturează o scriere. raporturi logico-gramaticale şi funcţionale. Cele
Revenind la lingvişti, menţionăm că unul expuse mai sus sunt recunoscute de mulţi lingvişti
din reprezentanţii Şcolii lingvistice din Казан, funcţionalişti, printre care şi Galina Zolotova:
prof. Vasilii Bogorodiţki (1857-1941) nota: „prin „Specificul fiecărei îmbinări, fiecărui cuplu
„momentul logic” în sintaxă trebuie să înţelegem bimembru e determinat de calităţile şi însuşirile
nu ştiinţa logicii formale, ci logica naturală a fiecărui dintre elementele cuplului” (vezi Г. А.
conştiinţei noastre, pe care urmează să o delimităm Золотова. Очерки функционального синтаксиса.
net de prima” (V. Bogorodiţki. Общий курс русской – Moscova, 1973, p. 32)
грамматики. Ediţia 5, – Moscova-Leningrad, 1935, E de remarcat faptul că în binomul V + N deseori
p.204). îşi poate manifesta „supremaţia” verbul ca fiind
Anume logica naturală, ratio naturae, îl ajută pe „rege” al propoziţiei. Primul element al binomului
individ să selecteze cuvântul potrivit la locul potrivit, nu numai că regentează pe cel de-al doilea, dar şi
căci, după cum se ştie, un lexem „cheamă” un alt determină, uneori, chiar şi conţinutul lui lexical.
lexem compatibil cu el. Pentru un nomen agentis ca Verbul e în stare „a chema”, a determina natura
porumbel sunt compatibile (şi logice) acţiunile ca a lexico-semantică a elementului nominal din ocurenţa
zbura, a ciuguli, a merge, a cânta, a bea (apă), a se dreaptă. Dacă rostim, de exemplu, verbul a înhăma,
aşeza (pe creangă) şi altele similare, excluse fiind, ca ne dăm seama că el va „cere” doar substantivele
incompatibile, verbele a studia, a ara, a săpa, a se calul, măgarul, catârul, câinele (în regiunile
pocăi, a se împărtăşi, a împinge (carul), a rostogoli nordice: eschimoşii înhamă câinii la sănii). Mai
(un bolovan) etc. Un copil de vârsta preşcolară va restrictiv în potenţă combinatorică se dovedeşte a
respinge, ca nelogice şi acomunicative, enunţurile fi verbul a înjuga cu sensul lui primar de „a pune
de tipul pisica urlă (în loc de miaună), calul latră vitele la jug”. Putem înjuga un bou, o vacă (mai rar)
(în loc de nechează), capra muge (în loc de zbiară). şi atât (sensurile conotative, tip: a înjuga un popor, în
Reacţia negativă a copilului e dictată de raţiunea lui, cazul de faţă nu intră în calcul). Se întâlnesc şi verbe
de cunoştinţele pe care le-a acumulat deja cu privire ce regentează mai multe substantive (complemente
la lumea animală. instrumentale), generate de chiar natura semantică
Semantica şi „momentul logic” în procesul a ocurenţei stângi. De exemplu, verbul a se deplasa
analizei unor structuri sintactice contribuie la admite o serie de substantive prepoziţionale cu
dezvăluirea justă a raporturilor logico-semantice funcţie de complemente, de tipul cu trenul, cu
şi gramaticale ce se pot stabili între unele părţi de vaporul, cu avionul, cu autoturismul, cu autocarul,
propoziţie ca formanţi identici, la prima vedere. Să cu troleibuzul, cu taxi, cu căruţa, cu picioarele – pe
urmărim cele afirmate în următoarele enunţuri: (1) jos (per pedes apostolorum). Are perfectă dreptate
Vine cu sora (raport asociativ), (2) Vine cu trenul prof. american Wallase L.Chafe scriind: „... natura
(raport instrumental), (3) Vine cu iarna (raport verbului determină ce va reprezenta cealaltă parte
temporal), (4) Vine cu bucurie (raport modal), (5) a propoziţiei, în special ce substantive vor însoţi
Vine cu frică (raport concesiv), (6) Vine cu interes verbul; în ce raport se vor afla ele cu verbul dat, ce
(raport cauzal) etc. Nu este greu de observat că semantică vor eleva” (Уоллес Л. Чейф. Значение и
din punct de vedere structural toate propoziţiile структура языка. Пер. с английского. –Moscova
enumerate sunt identice, conformându-se formelor „Прогресс”, 1975, p. 115). Fireşte, savantul citat
distributive: V + Prep. (cu) + N (acc.). Şi totuşi, nu scapă din vizorul său că în binomul V + N şi
aceste formule distributive au generat diferite numele poate acţiona asupra verbului (după cum am
raporturi logico-gramaticale. De ce? Pentru că, în menţionat Supra), imprimându-i semantica proprie.
fiecare exemplu, ocurenţa dreaptă este reprezentată Altfel spus substanţa conţinutală a unui substantiv
de diverse substantive: sora (1), trenul (2), iarna (3), reuşeşte să-şi lase amprenta asupra verbului în
bucurie (4), frică (5) şi interes (6). Anume aceste binomul V + N. Tocmai acest lucru îl „obligă”
substantive, fiecare cu semantica lui, influenţează pe profesorul Chofe să spună cu mult rezon:
asupra verbului din ocurenţa dreaptă, generând, „... în semantica verbului predicativ se face simţită
în ultimă instanţă, un amalgam, care se manifestă semnificaţia categorială a numelor care urmează a
printr-o gamă de raporturi (vezi Supra). În cazul completa înţelesul verbului. Numele sunt, într-un
de faţă suntem martorii unui interesant proces de fel, codificate „în semantica verbului regent” (Idem,
idealurilor celor două biserici – catolică şi ortodoxă, activitate a sufletului dirijată de virtutea perfectă, or
dar ne anticipează şi o amplă panoramă cu specific la exegetul nostru eudemonismul poartă un caracter
filosofic şi moral menită să ne faciliteze înţelegerea teist orientat spre elucidarea moral-conceptuală a
adecvată a subiectului investigat: ce este omul; ideologiei creştine.
armonia existenţei umane; ansamblul cunoaşterii Problema fericirii este cercetată şi explicată de
umane; rolul, rostul religiei şi al ştiinţei în viaţa către Al.Sturdza din perspectiva şi în legătură cu
cotidiană; parametrii psihologici şi spiritual-morali astfel de sentimente şi noţiuni ca adoraţia, admiraţia
proprii unui popor, naţiuni. şi beatitudinea. Elucidată printr-o triadă de ipoteze,
Deschisă unor interpretări şi caracterizări fericirea până la urmă nu capătă o conturare
diferenţiale, dominanta centrală în procesul definitorie în teoria sa, ideile destul de segmentare
conceptualizării omului, proprie operei sturdziene, şi, chiar am spune, destrămate vin să puncteze doar
rămâne a fi cea idealistă sau antinaturalistă, care unele caracteristici ale categoriei date. De exemplu,
desemnează individul uman ca pe o fiinţă deosebită exegetul vorbeşte despre gradele de intensitate a
datorită particularităţilor ontologice şi axiologice. fericirii şi esenţa fericirii supreme fără să oglindească
Suita aserţiunilor cărturarului la acest aspect propriu-zis ierarhia dată. Din Apărarea Ortodoxiei
ne elucidează cu precădere că autorul neagă cu depistăm că gradul, „intensitatea fericirii creşte
intoleranţă atitudinea naturalistă faţă de problema pe măsură ce între cel binecuvântat şi principiul
antropologică, în vogă la acea perioadă, demonstrând fericirii sale se întemeiază o legătură mai mult sau
cu o asiduitate bine temperată ideea că apariţia mai puţin desăvârşită”(4). În ce priveşte fericirea
omului şi a altor fiinţe se datorează în exclusivitate supremă, ea rezultă din contrastul dintre binele şi
Creatorului. Fără a eluda latura emoţională, Sturdza frumosul absolut – poli pe care omul nu-i poate
înaintează o propoziţie asertorică cu privire la esenţa atinge în această viaţă.
creaţiei divine primordiale – omul, care se manifestă Semnificativ că în creaţia lui Sturdza sesizăm o
ca o fiinţă cu caracter temerar, fie moralmente ca tendinţă de delimitare, deşi nu prea conturată, între
produs al raţiunii, al sentimentului şi al voinţei, fie ideea de bine şi fericire. Spre deosebire de antici şi
că în întregul ansamblu de parametri, astfel sesizăm în special de Aristotel, care nu numai că respinge
în el „principiul gândirii, vieţii şi formele materiale”, opiniile lui Platon despre fericire ce constă, după
sau îl cercetăm în contextul raporturilor sale cu părerea întemeietorului idealismului obiectiv, în
universul şi semenii săi, adică ca pe o fiinţă activă „posesiune” sau într-un „mod de a fi”. Militând pentru
şi bine structurată. Gândirea, cuvântul şi fapta sunt sinonimia fericirii cu binele şi indispensabilitatea ei
particularităţi distinctive ale individului uman prin de plăcere, Sturdza însă nu pune accentul egalităţii
care se dezvăluie, în opinia cercetătorului, analogiile între fericire şi bine. Pe aceeaşi traiectorie ideatică,
dintre om şi divinitate. abdicând de la evaluări arbitrare, Sturdza elaborează
Fenomen intrinsec al spiritualităţii autohtone, parametrii admiraţiei şi adoraţiei care, conform
Sturdza rămâne interesant pentru cercetătorii în concepţiilor sale, îşi au menirea în a reprezenta un
domeniu şi prin aserţiunile sale cu privire la aşa izvor de inspiraţie veşnică pentru individul uman.
categorii şi principii morale cum ar fi libertatea, Omul, consemnează autorul, este predestinat să se
fericirea, binele, toleranţa, pe care le secundează hrănească din ele, deoarece adoraţia este o acţiune
doctrinei creştine sau, mai bine zis, în creaţia sa ele centrală, iar admiraţia – cea mai pură dintre bucurii,
apar din necesitatea conturării adecvate a importanţei incompatibilă egoismului, este principiul valorii şi
şi rostului religiei ortodoxe în viaţa umană. Prin diviziunii.
urmare, omul în creaţia lui Sturdza dovedeşte multe Nu putem face abstracţie în acest sens nici de
trăsături tangenţiale cu cele desemnate de filosofii accepţiile sale cu privire la principiul toleranţei şi
Augustin şi Pascal: fiinţă dezintegrată interior, sortită caracterul lui aplicativ la istoria Bisericii Ortodoxe
unor veşnice conflicte intrapersonale, interpersonale şi, bineînţeles, a Bisericii Române. Escaladând
şi interumane, incapabil de a se dirija personal sau conceptul de toleranţă, Al. Sturdza, în scopul
de a se integra în societate fără să ţină cont de unei perceperi adecvate a esenţei nominalizate,
anumite noţiuni şi principii etice; fiinţă cuprinsă de reliefează tipurile de adevăr – 1. sublim, 2.relativ, –
o frică iraţională faţă de poziţia dual-paradoxală în concluzionând dubios că adevărul întotdeauna naşte
lumea reală: numai religia oferă omului perspective dreptatea. Fără a deroga din acest spaţiu ideatic,
optimiste, aducându-i speranţă, dragoste, fericire. autorul ilustrează din mai multe perspective esenţa
Promotor consecvent al concepţiei idealiste, principiului toleranţei care, conform opiniei sale,
Sturdza postulează problema fericirii, selectând-o presupune domolirea şi stăpânirea forţei, or ea nu
iniţial din hotarele eudemonismului antic, care poate fi confundată cu nepăsarea, pasivitatea sau
de cele mai multe ori se reducea la interpretări ca frica. Toleranţa, în opinia cărturarului, este o virtute
analizează în funcţie de principiile creştine: Binele pentru aceeaşi lucrare. În acelaşi context, Sturdza
este supus unei perpetue afectări ontologice; Răul desemnează că năzuinţa neclintită a oamenilor spre
– lupta cu el revine creştinismului, ultimul fiind ideal e o probă nedezminţită a căderii lor moral-
ilustrat ca o armă eficace de combatere a tot ce este spirituale, deoarece „unde nu ţi-ai arunca privirea,
negativ, nociv, degradant, chiar mai mult, el „a săpat pretutindeni frumuseţea graţioasă apare cu semne
adânc la rădăcina răului, dând la iveală trufia – cauză de boală, precum o floare minunată căreia un vierme
a răzvrătirii, dezbinării şi durerii”(8). nevăzut i-a ros rădăcina şi tulpina”(12).
Perceput ca o formă de contagiere spirituală, Problema idealului, a stării ideale Sturdza o
Răul, în opinia lui Sturdza, poate fi depăşit prin cercetează alături de parametrii care-s chemaţi să
respectarea principiilor divine, menite a remedia diferenţieze, separe omul de alte animale, fapt ce-l
degradarea ereditară, simultan, cercetătorul determină să afirme că aspiraţiile umane spre ceva
decretează că în procesul luptei cu Răul moral omul perfect, măreţ, nobil dispar pe măsură ce individul
n-are alternative, or, obedienţa în faţa Providenţei îşi epuizează forţele spirituale, astfel idealul se
este unica sa cale. O poziţie tradiţională canoanelor deplasează în categoria visurilor neîmplinite.
creştine este urmată de Sturdza şi la compartimentul Ancorat în această arie estetică, Al. Sturdza,
analizei şi tipologizării Adevărului, pe care îl spirit cuprinzător, capabil să asimileze şi să
dezvăluie într-o gamă largă de aspecte: deosebirea reabordeze în complexitate orice subiect, îşi
dintre adevăr şi dogme; adevăr absolut – adevăr propune să cerceteze şi prezenţa, manifestările şi
relativ; relaţia adevăr – dreptate – rău, lăsându- atitudinea faţă de ideal la diferite etape de dezvoltare
se probabil şi de astă dată impulsionat de teoriile istorică a civilizaţiei umane. Rezervat, fără însă de
filosofice anterioare în care nu exista o delimitare a dezaproba cultura antică, autorul tratatului Ideal
precisă între Bine, Adevăr şi Frumos. şi imitaţie subliniază că şi păgânii au fost oameni,
Lecturarea lucrărilor şi codurilor estetice astfel natural că au aspirat spre ideal, chiar dacă
sturdziene ne permite să constatăm că din paleta din ignoranţă împăcarea omului cu Dumnezeu o
complexă a aspectelor ideatice abordate se camuflau în numeroase ceremonii sângeroase, jertfe
evidenţiază în special aşa momente ca: rostul omului şi mistere. Stilul său cumpătat emoţional vizavi de
de geniu în societate; procesul creaţiei; genurile realizările celor ce au stat la leagănul spiritualităţii
artistice; categorii estetice; idealul; imitaţia ş.a., iar universale, devine explicit din moment ce Sturdza
acribia pe care filosoful o pune în alcătuirea tezelor le contrapune valorilor creştinismului. Nu produce
şi comentariilor reprezintă o uimitoare mostră de efect de surpriză nici concepţia sa despre categoria
tribulaţii spirituale. frumosului, precum şi a antipodului său – urâtul.
Interesul faţă de aspectele nuanţate mai sus – Preferenţial plasat pe poziţiile creştinismului,
Ideal, Imitaţie, pe care Sturdza le atestă ca „stele Sturdza acceptă frumosul adevărat doar ca o
călăuzitoare în artele frumoase” (9) este provocat de particularitate intrinsecă şi exclusivă, proprie
un şir de întrebări, dubii la care tinde să răspundă. creaţiei Marelui Artist. Aici observăm că în accepţia
În primul rând, exegetul încearcă să clarifice o lui Sturdza există mai multe tipuri de frumos:
problemă cu caracter lingvistic şi anume, el observă 1. frumosul artistic – net superior celui din natură;
că atunci când se evaluează două lucrări – portret 2. frumosul adevărat care poate fi perceput doar de
şi peisaj, formulele lingvistice la care se apelează oamenii înzestraţi cu har şi talent.
pentru a le caracteriza sunt diferite. Portretul Pe ecranul operei estetice sturdziene se
se apreciază „ca stare ideală”, iar peisajul „ca nuanţează şi eforturile cu privire la tendinţa de
privelişte ideală”, ultima expresie, remarcăm, în tipologizare şi ierarhizare a genurilor artistice. În
opinia lui Sturdza are un caracter echivoc şi mai cadrul acestor investigaţii, compatriotul nostru
puţin concludent decât prima. Tot el este cel care excelează în cercetarea a aşa genuri ca: literatura,
răspunde la ecuaţia dată prin următoarea concluzie: pictura, muzica, sculptura, precum şi a speciilor
cu excepţia omului „lumea creată de Dumnezeu e literare cum ar fi: oda, epopeea, tragedia, drama
la locul său, cu umilinţă îşi face datoria şi nu s-a etc. Tentativa de tipologizare a genurilor artistice
abătut de la menirea sa iniţială”(10). Un pictor în creaţia lui Sturdza se rezumă la faptul că în
adevărat, opinează Sturdza, tinde în permanenţă clasificarea acestora descinde de la principiul
spre ceva suprem, prin geniul său el în chipul posibilităţilor şi particularităţilor de reflectare şi
uman descoperă acele schimbări prin care au trecut reprezentare. Rămâne ineluctabilă originalitatea
semenii noştri, deoarece în mod instinctiv, „călăuzit principiului tipologizării genurilor artistice de către
doar de intuiţie, artistul adevărat caută un model Sturdza, însă propriu-zis ideea clasificării lor după
care nu mai există pe pământ”(11) şi, bineînţeles, anumite criterii, constatăm, că a fost şi este destul de
în niciun caz nu poate deveni obiect al imitaţiei frecventă: Lessing le sistematizează în conformitate
prin simplitatea cuvântului plin de sens şi sugestii în conştiinţa neamului. Căci totul a pornit de la un
nebănuite. Căci, zice autorul, undeva pe la începutul izvor şi o fântână, meşterită de un făuritor de lucruri
romanului: „Cuvântul, oricât de plat, oricât de banal frumoase. Fântâna avea o apă bună, rece, care era
ar fi, este, în fond, o minune, purtând în sine pecetea servită sufletelor însetate cu ajutorul unei cumpene şi
unui suflet care contribuie şi el cum poate la acel al unei ciuture adunată din lemn de stejar. „Treceau
schimb de energii şi informaţii, ce se numeşte matca anii, iar ciuturii celea, ca şi piramidelor egiptene,
unui neam”. nici să-i pese de timpul ce trece. Stejarul, nimerit la
Uneori se creează impresia că în roman nu umezeală, se face tare ca fierul”. Drumurile şi cără-
protagonistul de factură ţărănească trece prin rile spre fântâna cu apă întremătoare s-au înmulţit
istorie, ci istoria trece prin subteranele sufletului şi şi valea care găzduise această minune, în curând, a
conştiinţei personajului. Onache Cărăbuş reprezintă, început să se numească Valea Ciuturii. ”Mai apoi,
de fapt, modelul unei alte lumi, bazate pe principiul de cum au prins a se aşeza oamenii în vale, făcân-
înţelegerii şi toleranţei creştine între oameni, du-şi case, şi case au fost destule pentru un sătişor,
indiferent de apartenenţa de clasă, confesională sau i s-a zis satului Ciutura”. Pe de altă parte: „Ciutura
etno-naţională. Nu poţi să iubeşti pe altul, urân- se considera un sat vechi, întemeiat pe vremurile lui
du-ţi aproapele; dar nici nu poţi iubi pe aproapele Alexandru cel Bun, cu merite deosebite în istoria
tău, urându-i pe toţi cei care nu sunt ca tine. Cărăbuş întregii câmpii, dar, vai, meritele acelea, în afară
e mai mult decât un simplu ţăran: e un apostol în de ciutureni, nimeni nu vroia să le recunoască […].
stare de consolidare, un păstor nedeclarat al celor ce Treceau însă anii, treceau vremurile, şi Ciutura, în
cred în valorile general-umane. Şi casa construită loc de a ieşi la suprafaţă, se ducea tot mai mult la
de ciuturenii Onache şi Tincuţa pe dealul mare cu fund.”
mâinile proprii nu este o casă oarecare, ca multe La rândul ei Ciutura cu ciuturenii săi se află
altele: ea se memorizează ca un lăcaş al bunătăţii, integrată într-o comunitate, într-un context, într-
omeniei, ospitalităţii şi dăruirii. Căci să vedeţi: încă un spaţiu istoric şi geografic mai cuprinzător,
departe de a fi finisată după toate regulile, casa, încă recunoscut, drept Câmpie a Sorocii. Pământ mănos
fără gard în jur, era predestinată deja tuturor celor şi roditor, „tocmit să poarte sute de ani, din sămânţă
care vor dori să-i facă cinstea de a-i trece pragul. în sămânţă, gustul pâinii de secară. Grai mustos,
Căci gardurile, meditează protagonistul împreună ce se pricepe deopotrivă de bine a râde şi a plânge,
cu autorul, „se fac mai mult pentru vite – ale tale să a mulţumi şi a blestema. Un dor nătâng din moşi-
nu iasă, cele străine să nu deie busna. Porţile se fac strămoşi, o traistă de melodii fermecătoare, ce te
pentru a putea intra şi ieşi cu trăsura, iar portiţele smulg din loc şi te fac să baţi pământul cu călcâiele,
se fac pentru musafiri” (subl. n.). Zis şi făcut: „… a aşa ca să se ştie că ai fost şi tu om şi ai trăit şi tu pe
dres o portiţă de mai mare dragul. Stâlpii de stejar, lumea asta”. Cele vreo treizeci de sate din câmpie:
îngropaţi până la brâu, aduceau prin ceva a cetate „Ori că s-au pornit undeva departe în lume, ori că
medievală, ridicată pentru a nu-şi coborî nicicând veneau de pe undeva, au zărit largul câmpiei, şi,
steagurile. Portiţa de nuiele avea ceva gingaş, înmărmurite de atâta frumuseţe, aici au rămas”. Şi
feciorelnic, fiind uşurică, dar trainică, cu marginile de această frumusaţă, trăitorii acestui mănunchi
puţin rumenite la para focului, căci altfel nuiaua nu de sate înrudite din toate punctele de vedere sunt
se îndoaie ca să fie împletită”. îndrăgostiţi şi împătimiţi.
Şi o bună bucată de timp legendara portiţă şi-a Iar toate acele componente ale structurii etnice,
îndeplinit nobila misiune, până când nu au început sociale şi morale ale romanului şi ale lui Onache
să domine forţele răului, şi când materia brută şi Cărăbuş, despre care am vorbit mai sus, au un punct
lutul lipsit de viaţă nu au început să domine asupra de coagulare suprem – acela de neam, de patrie şi
moralei şi sufletului omenesc. Din acest moment, care determină, în cele din urmă, mesajul întregii
portiţa ca simbol al frumuseţii şi bunătăţii începe scrieri.
să degradeze rapid, intrând, în regim de urgenţă, în Cum spuneam şi mai înainte, destinul lui
zona gri a indiferenţei, uitării şi tristeţii, dimpreună, Onache Cărăbuş pluteşte şi se zbuciumă între două
desigur, cu făuritorul ei, legendarul Onache Cărăbuş. maluri ale unui singur neam, ale unui singur pământ,
Iar discuţiile de lângă portiţă se consumau doar în ale unui singur vis – de a fi cu toţi împreună, de
jurul subiectelor: ”pământ, datorii, nedreptate şi iar a făuri împreună, de a trăi şi a muri împreună.
pământ”. Dezbinarea dintre fraţi şi provoacă marea tristeţe a
Casa şi portiţa, deschise cu faţa spre lume, sunt tuturor celor, care navighează în asemenea condiţii
amplasate într-un context pe măsură-le: în legendara ingrate. Scenele întoarcerii protagonistului cărţii din
localitate numită Ciutura, cu frumoasele ei tradiţii străinătăţi la baştină – mai întâi, din stepele Rusiei,
populare la temelie. iar apoi din cele ale Bărăganului, transformarea peste
Satul de la încheietura celor două dealuri are noapte a râului Nistru, iar apoi a râului Prut în hotare
şi el istoria sa cu rădăcinile adânci în memorie şi despărţitoare – constituie doar o parte din exemplele,
stins şi Onache Cărăbuş. A murit pe acelaşi scăunaş odihna cea de veci?” Am asimilat ceea ce e mai rău
josuţ, cu vătrarul în mână, cu faţa spre cuptor. Şi şi dezastruos din moştenirea strămoşilor noştri, şi
chiar mort fiind, el mai rămânea să stea pe scăunaş ne-am dezis de multe din valorile fundamentale
şi numai fruntea îi scăpătase jos pe piept, de parcă pe care aveam sacra datorie de a le însuşi. „Dacă
bătrânul făcea ultima încercare de a pătrunde în romanii, pe lângă vechea latină, ne-au lăsat dreptul,
miezul acestei minuni – te aprinzi dintr-o nimica organizaţia statală şi creştinismul, dacii ne-au lăsat
toată, topeşti o lume cu flacăra sufletului tău, dar tristeţea şi dezamăgirea, bănuiala că nu e dreptate
vine un fluture negru şi te stinge, te îngroapă, te pe lume, că nu vom răzbate nicăieri, nicicând,
duci şi nu mai eşti”. Acesta e sfârşitul pământesc al niciunde. Robi ne naştem, robi vom muri. Oricâte
lutului şi al materiei, întruchipate de trupul omenesc eforturi vom fi depus, toate vor fi în zădar”. Autorul
ale fiecărui trecător prin această lume. Important precizează: „Erau robi în sensul că nu aveau
rămâne, în acest context evenimenţial, ce lasă fiecare conştiinţa apartenenţei unui neam”, ceea ce e o
urmaşilor, celor care se vor succeda de-a lungul aluzie evidentă la starea de lucruri a moldovenilor
veacurilor şi mileniilor? Căci: „O zare rotundă de noştri de azi. Lipsa de verticalitate, „compromisurile
horboţică albastră, întinsuri largi, fermecătoare, de tot felul ne-au distrus identitatea”. Abordată doar
o soartă grea şi încercată, împovărat de propria sa în treacăt în romanul Povara bunătăţii noastre,
bunătate – atâta primeşte acest fiu al pământului în noţiunea de Patrie, în eseul „Calea robilor” capătă
ziua naşterii sale, atâta poate porunci pe patul de o descifrare clară şi cuprinzătoare. Patrie înseamnă
moarte, căci – vede unul Dumnezeu – nici mai mult „vatra comună a părinţilor”, la sunetul de goarnă al
n-a avut, nici mai puţin n-a vrut să aibă”. căreia „focul învrăjbitor se stinge, ifosele, nagâţul
Luarea de rămas bun de la această frumoasă şi şi mofturile de tot soiul sunt călcate în picioare, iar
plină de păcate lume de către Onache Cărăbuş nu din mulţimea de interese personale se înalţă, ca prin
înseamnă însă şi despărţirea autorului de personajul minune, un singur interes, o singură sarcină a tuturor
său îndrăgit şi dorit. Pe lângă prefaţa la care ne-am membrilor comunităţii – supravieţuirea neamului.
referit deja, ediţia romanului din 2006 mai cuprinde, Acel hotar de lumină care se numeşte Patrie şi ar
cu titlul de postfaţă, eseul „Calea robilor” şi poemul fi trebuit, în anumite momente, „să ne oprească din
în proză ritmată „Păstoria cuvintelor frumoase. toate nebuniile, să ne adune într-un corp comun, la
Din povaţa lui Onache Cărăbuş către nepotul său noi nu funcţionează.” Umblăm, zice în continuare
Tudorică”. autorul, pe bâjbâite în căutarea rădăcinilor noastre
În cel dintâi, autorul continuă să aprofundeze etnice. „Un roman biruitor cu scut la braţ şi sabie
investigaţiile artistice privind istoria şi spiritualitatea la brâu, plin de aroganţă, şi un dac răpus ce zace
neamului în contextul timpului mare şi al valorilor sângerând la poalele lui, vor rămânea pururea
creştine atotcuprinzătoare, probleme abordate pecetea sufletului nostru”. Din păcate, cu an ce
atât de minuţios în paginile romanului Povara trece, „romanul biruitor e tot mai departe, dacul
bunătăţii noastre. Eseul e o replică în felul său învins vine tot mai aproape”. A stoarce zi de zi robul
la nota nostalgică şi plină de tristeţe a destinului din noi, vorba lui Anton Pavlovici Cehov, a-ţi iubi
lui Onache Cărăbuş, autorul încercând aici să aproapele ca pe tine însuţi, vorba sfintei Scripturi
analizeze cauzele adevărate ale tristelor devieri – acestea ar fi principalele pârghii de supravieţuire
ale strămoşilor şi contemporanilor noştri de la ca popor, ca neam. A ne înţelege unul pe altul prin
pravilă, de la obligaţie şi datorie, de la demnitate limbajul comun, a ne auzi unul pe altul – „acesta
şi verticalitate de dragul intereselor meschine, în este hotarul dintre sclav şi omul liber”. Cei care nu
numele profitului personal şi egoist. Istoria acestei vor putea depăşi dezbinarea, ura, înstrăinarea întru
sinuoase evoluţii începe cu înfrângerea dacilor găsirea acestui limbaj comun cu semenii, sunt sortiţi
de către romani în urma expediţiilor militare, să coboare, „câte patru în rând spre Dunăre”, aşa
întreprinse de Traian împotriva lui Decebal în anii cum s-a întâmplat cu strămoşii noştri dacii acum
101-106 e.n. Ca urmare, circa o jumătate de milion două mii de ani şi ceva, şi „se vor stinge definitiv
de daci au fost făcuţi robi-prizonieri şi au dispărut în negura vremilor.” Grija numai de stăpân, de
fără urmă din paginile istoriei. „Aceste cinci sute burtă şi de pahar – preocuparea de bază a multora
de mii de străbuni ai noştri, – ce s-au stins fără să din semenii noştri – duce în aceeaşi direcţie – spre
fi lăsat măcar un singur cuvânt, o singură mărturie pieire, aşa cum s-a întâmplat în vechime cu strămoşii
despre viaţa lor din străinătăţi, sunt o durere a mea noştri dacii.
personală ce mă chinuie de ani de zile. Cum arătau Această fulminantă lecţie de istorie, morală şi
ei la faţă, care era numele lor de până la căderea patriotism îşi află continuare şi finalizare de vârf
Daciei şi cum s-au numit după tragica lor înfrângere, în poemul „Păstoria cuvintelor frumoase”, care se
cui şi cât or fi fost ei vânduţi în târgurile de robi? Pe prezintă mai mult ca un cuvânt testamentar, adresat
unde i-or fi gonit soarta, cât au rezistat pe câmpurile de către Onache Cărăbuş nepoţelului bebeluş
arse de soare ale marelui imperiu, unde şi-au găsit Tudorică, sau, altfel spus – şi de autorul romanului
limbă şi-au turnat transnistrienii aleanurile inimii calendaristice şi de familie. Savantul constata
lor, durerile şi credinţele, dând naştere unei literaturi existenţa la românii transnistrieni de până la 1917
poporane de cea mai limpede factură” (p. 23). Autorul şi la cei din alte regiuni a aceloraşi colinde cu Iisus
aducea câteva versuri populare de înstrăinare, create „mititel şi-nfăşăţel”, steaua „ca o taină mare”, Maica
şi interpretate „cine ştie în ce fund de Rusie”. Domnului, care-şi deplânge fiul răstignit, obiceiul
De-a sămânţa în dimineaţa primei zile a anului
Maşină cu patru roate, ş. a. (p. 15).
Eşti de noi tu blestemată, Fireşte, V. Netea sesiza şi unele tradiţii populare
locale la românii din Transnistria. De exemplu,
Să-ţi sară roatele toate, obiceiul original în ajunul Bobotezei – Chiraleisa.
Că ne duci tu-n loc departe16. În s. Hlinaia (azi în r. Slobozia), cu această ocazie,
stăpâna casei împlânta o lumânare aprinsă, cu
V. Netea, de origine ardelean, făcând cunoştinţă capul în jos, într-un pahar cu boabe de grâu. Dacă
cu folclorul copiilor din Transnistria, constata: „Am de capătul lumânării se prindeau multe seminţe, se
fost profund emoţionat văzând pe copiii de la şcoala credea că în anul începător va fi roadă bună de grâu
din Târnauca [azi în r. Slobozia] jucându-se De-a (p. 16).
mijatca, un joc foarte cunoscut în toate provinciile Începând cu anul 1942, deşi în condiţii grele de
româneşti, pe care autorul acestei plachete le cunoaşte război, în Transnistria au avut loc câteva cercetări
de acasă, din Transilvania, unde e cunoscut cu de teren interdisciplinare, inclusiv înregistrări etno-
numele De-a nijita, adică De-a ascunselea. Aceeaşi folclorice. La cercetări au participat oameni de
identitate am stabilit-o şi la alte câteva jocuri: Mâţa ştiinţă pe atunci ori care au devenit apoi savanţi de
şi şoarecele, De-a petrecu, De-a cureaua, De-a vază: Constantin Brăiloiu, Ovidiu Bârlea, Anton
tulpănaşu, De-a pânza încâlcită, De-a ochii legaţi, Golopenţia, Nichita Smochină, Constantin Ionescu,
De-a micea [mingea] etc., etc. Jocurile acestea nu Gheorghe Pavelescu, Tatiana Găluşcă ş. a.
sânt din cele cari se învaţă la şcoală, <…> ci ele vin Prima deplasare pe teren a avut loc în ianuarie
din sânul familiei” (p. 14). 1942. Ideea cercetării a aparţinut guvernatorului
Aceeaşi situaţie era observată în cadrul tradiţiilor Transnistriei, G. Alexianu. Organizatorul nemijlocit
al muncii pe teren a fost profesorul universitar de la
16
Idem, p. 24. Cluj, cunoscutul etnolog Traian Herseni.
Ionescu. A cercetat 10 localităţi din stânga, Hârjău, Doroţcaia, Ţîbulăuca, Roghi, Doibani I – toate din r.
Caterinovca, Ghiderim, Zăzuleni, Plopi, Broşteni, Dubăsari; Butor – Grigoriopol, Caragaş – Slobozia
Tincău, Jura, Dubău (azi în r. Râbniţa şi Dubăsari) ş. a. În Fondul de Folclor al Arhivei Centrale a
şi or. Tiraspol. Întors la Bucureşti, C. A. Ionescu a AŞM avem şi câteva texte folclorice înregistrate în
întocmit colecţia Colinde din Transnistria, însoţită 1946 la est de Bug (s. Martonoşa, r. Novomirgorod:
de un amplu studiu introductiv al alcătuitorului şi colindele Voinicul şi Leul, Voinicul şi Dulful mării
o prefaţă scrisă de Traian Herseni. Lucrarea a fost ş. a.).
culeasă la editura din Sibiu. Dar a intervenit cenzura În primii ani postbelici aproape că nu se publica
de după 23 august 1944 şi s-a ordonat ca volumul folclor românesc cules atât în satele basarabene,
să apară cu titlul Colinde, cu text şi melodie, fiind cât şi transnistriene, de teamă ca nu cumva – în
omise toate referinţele la Transnistria. Au fost felul acesta – să se facă propagandă antisovietică,
eliminate Prefaţa lui Tr. Herseni, Studiul introductiv religioasă. Apăreau doar în presa periodică unele
al lui C. A. Ionescu, toate datele despre informatori. texte de o îndoielnică autenticitate, cu conţinut
Repaginată, culegerea a văzut lumina tiparului la „nou, socialist”.
sfârşitul lui decembrie 1944. A fost prima culegere Merită a fi menţionată, la tema noastră, culegerea
de texte folclorice înregistrate în Transnistria, mică de proporţii (44 pag.), editată în limbile
editată după 1940. I-au lăsat autorului doar 100 de „moldovenească” şi rusă), tipărită la Moscova20.
exemplare, pe care acesta le-a dat unor muzicieni, Aceasta a fost întocmită pe baza unor materiale
sociologi, oameni de cultură din România. Restul folclorice culese în câteva raioane din RASSM. În
tirajului a fost ars, deşi se făcuseră cele indicate de Cuvânt din partea autorului E. Lebedeva menţiona
cenzură. că textele folclorice din această culegere au fost
Cu toate omisiunile restabilite, cu Prefaţa lui Tr. înregistrate de ea în timpul a şapte deplasări pe
Herseni, Cuvânt înainte, un nou Studiu introductiv teren (în anii 1920–1930) în r. Balta, Grigoriopol,
de C. A. Ionescu, Postfaţă de C. Mohanu, colecţia Tiraspol. Creaţiile folclorice din culegere reflectă
a fost reeditată la Chişinău abia peste 50 de ani, „viaţa poporului moldovenesc în perioada de până
în 1994, înaintea morţii autorului ei19. Colecţia la revoluţie [1917]” (p. 2). Autoarea regreta că a
cuprinde 63 de colinde propriu-zise (printre care reuşit să culeagă doar două cântece populare „create
creaţiile valoroase Dulful mării, Leul, Cerbul ş. în vremea sovietică” (p. 2).
a.), 14 cântece de stea, glosar, fişele informatorilor, Prefaţa culegerii a fost scrisă de muzicologul
indicele localităţilor din care s-au cules colindele. rus V. Vinogradov care, ca şi toţi autorii din
Există informaţie că prof. C. Ionescu a pregătit acea perioadă, vorbea despre lupta de secole
pentru editare şi o culegere de cântece româneşti a moldovenilor împotriva jugului turcesc şi a
lirice, cu note muzicale, înregistrate în Transnistria, moşierilor locali, despre sfârşitul asupririlor de tot
dar care a rămas în manuscris, din cauza lipsei de felul în 1812, care s-a săvârşit „cu ajutorul armatelor
finanţe, dar şi a nepăsării responsabililor de cultură. ruseşti” (p. 3), despre viaţa grea a moldovenilor de
În anii imediaţi de după cel de-al doilea război pe ambele maluri ale Nistrului până la 1917, care
mondial s-au cules unele creaţii folclorice în satele după cel de-al doilea război mondial „trăiesc în
româneşti de pe ambele maluri ale Nistrului şi la familia unită a popoarelor Uniunii Sovietice, fiind
est de râul Bug. Lucrul acesta se făcea cu sprijinul egali în drepturi, fericiţi şi liberi” (p. 4).
Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură de la Pe o treaptă nouă, relativ avansată, au fost
Chişinău, care forma pe atunci aşa-numita Baza ridicate studiile etno-folcloristice, inclusiv cele
Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a referitoare la românii din Transnistria, începând
Uniunii Sovietice. În activitatea aceasta erau cu anii 1960. Cercetările de teren au devenit mai
angajaţi colaboratori ai institutului nominalizat, sistematice, fiind aplicate metode noi de imprimare
învăţători, studenţi. În actualul Fond de Folclor a creaţiilor populare, cu utilizarea mai pe larg a
al Arhivei Centrale a AŞM întâlnim mai des tehnicii moderne pe atunci (magnetofoane portative,
următoarele nume de persoane care au cules (în anii aparate de fotografiat). În condiţii relativ favorabile
1945–1950) materiale etno-folclorice în special în folcloriştii de la Institutul de Limbă şi Literatură
satele din stânga Nistrului: M. Ipati (Savin, devenită al AŞ a RSSM efectuau cercetări de teren destul
apoi folcloristă), G. Meniuc (scriitor), M. Serbin, de regulate în majoritatea raioanelor republicii, în
M. Spatari, M. Barcari, N. Lucavşciuc, M. Iliţă, acelaşi număr în cele din stânga Nistrului.
V. Serbul, A. Vareniev ş. a. Aceştia au cules creaţii
populare, mai ales, în localităţile transnistriene:
Молдавские народные песни / Записаны Е. Н. Лебедевой,
20
19
Colinde din Transnistria Ed. a II-a, Chişinău, 1994. Москва–Ленинград, Музыкальное издательство, 1951
E. Junghietu, V. Cirimpei, S. Moraru, I. Buruiană) variate aspecte ale istoriei şi traiului populaţiei
au cules atunci creaţii populare în 6 localităţi româneşti de la est de Nistru, semnate de
din ţin. Krasnodar: Moldovanskoe, Mecherstuk, cunoscuţi specialişti în domeniu: O. Ghibu
Şabanovskoe, Thamaha, Moldovanovka, Moldovka. (1917, 1941), V. Harea (1923), A. Boldur
În atenţia folcloriştilor s-au aflat toate genurile şi (1925, 1943), I. Nistor (1925, 1939, 1942),
speciile creaţiei populare orale pe care le mai păstrau N. Smochină (1938), C. Gh. Constantinescu
moldovenii din Caucaz. (1942), C. C. Giurescu (1943), Th. Holban (1968)
Abia în 1994 a putut să apară la Bucureşti ş. a.
prima carte despre istoria şi cultura populară a În 2004 a apărut la Chişinău cartea lui T. Colac
românilor din Transbugia – Românii de la est Nistrule, apleacă-ţi malul: Folclor poetic din
de Bug: Cercetări etno-sociologice şi culegere Transnistria.
de folclor, elaborată de Anton Raţiu, unul dintre În 2006 au văzut lumina tiparului la Editura
participanţii la cercetările sociologice de teren Enciclopedică din Bucureşti cele 2 volume ale
la est de Bug în timpul celui de-al doilea război extraordinarei lucrări a lui Anton Golopenţia
mondial. Românii de la est de Bug, cu introducere, note şi
În 1996 a fost editată, tot la Bucureşti, comentarii de prof. dr. Sanda Golopenţia (fiica
valoroasa antologie Românitatea transnistriană, distinsului etnolog). Reţinem din această lucrare:
unde sunt reproduse 16 studii importante despre Anton Golopenţia şi Ion Apostol, Folclor românesc
din regiunea Voznesensk (Ucraina); Ion Apostol,
Crăciunul şi Anul Nou la românii de la est de Bug;
Anton Raţiu, Folclor din judeţele Pervomaisk,
Znamenka, Voznesensk, Melitopol, Mariupol
şi Doneţk; Ion Chelcea, Folclor din Soldatska,
Belousovka şi Şerbani.
În 2007 a fost tipărit vol. I al lucrării de
excepţie în două volume, elaborată în cadrul
sectorului Folclor al Institutului de Filologie al A.
Ş. M. – Folclor românesc de la est de Nistru, de
Bug, din nordul Caucazului (Texte inedite). Cel
de al doilea volum va apare în viitorul apropiat
la Tipografia Centrală din Chişinău. Astăzi, mai
mult ca oricând, se impune reeditarea comentată a
culegerilor de materiale etno-folclorice înregistrate
în Transnistria şi publicate până la cel de-al doilea
război mondial de către P. Chioru (1927, 1928), C.
Neniu şi E. Lebedeva (1935), N. Smochină (1939),
care de mult timp sunt rarităţi bibliografice.
În concluzie, subliniem că starea în care se
află actualmente creaţiile folclorice şi etnografice
la românii de la est de Nistru, mai ales la cei de
pe teritoriul Ucrainei şi Rusiei, este extrem de
nefavorabilă. Ei au rămas şi continuă să-şi ducă
viaţa în mediul imensului spaţiu al slavilor de răsărit.
Sub pericolul deznaţionalizării totale se află mai cu
seamă românii de la est de Bug, din nordul
Caucazului (pe teritoriul Ucrainei şi Federaţiei
Ruse). Posibilitate de redresare a situaţiei nu mai
există, după câte se vede. Totuşi, cunoaşterea,
Femeie în haine tradiţionale. continuarea studierii acestei moşteniri este o datorie
Foto de A. Davâdov, 1983 sfântă a savanţilor, în primul rând.
şi-a creat Liturghia mizând mai întâi de toate pe M.Berezovschi (cele mai reprezentative exemple
posibilităţile tehnice ale colectivelor corale cu au fost descrise în text) reclamă colectivului coral
care lucra el însuşi. Astfel, corul Mitropoliei din care va cânta aceste creaţii ale muzicii religioase
Iaşi era la acea vreme cel mai bun colectiv care posedarea unor anumite dexterităţi de interpretare,
interpreta lucrările maestrului. Însuşi compozitorul condiţionate de diversitatea facturii corale, de
şi dirijorul a avut un rol important în dezvoltarea multivocalitatea constantă (stabilă) şi cea alternativă
culturii interpretative profesioniste din România. În (instabilă). Alături de ţesătura muzicală de tip
diverse surse documentare şi bibliografice putem imitativ se întâlnesc segmente de monodie corală
găsi descrierea particularităţilor metodelor de care trec într-o factură plurivocală şi în pedale. Pe
dirijare corală ale lui G.Musicescu, menţiuni despre lângă o factură corală distinctă figurează şi melodii
specificul lucrului cu un colectiv coral. scrise pentru cor şi solist. În Liturghie sunt prezente
Din punct de vedere al genurilor, creaţia lui şi cântări cu un ritm silabic, fără metru, notate sub
G.Musicescu etalează liturghia, imnul, precum şi două forme: de ansamblu vocal monoritmic cu
concertul religios desfăşurat în timp [3]. Orientarea cântarea pe câteva (două) sunete ale unei silabe
concertistică se manifestă întâi de toate prin sau de recitativ liturgic, în care sunt arătate doar
introducerea acompaniamentului instrumental consunările armonice de sprijin cu notarea muzicală
(pian) care se îmbină cu o sonoritate intensă timbrală a cadenţelor. Cele mai dificile pentru interpretare sunt
a paletei corale (completarea vocilor până la opt). lucrările lui M.Berezovschi şi lucrările religioase
Spectrul plurivalent al metodelor, principiilor cu forme ample de concert – concertele propriu-
şi mijloacelor de expresie utilizat de compozitor zise, parţial Heruvicurile, care abundă în divisi ce
şi subordonat ideii generale de slujire şi proslăvire complinesc factura până la şase voci, constituindu-
a Domnului justifică estimarea Imnurilor Sfintei se într-o plurivocalitate de tip alternativ.
Liturghii ca fiind un gen ciclic, desfăşurat al Interpretarea Liturghiei lui M.Berezovschi, care
concertului liturgic. Imnurile Sfintei Liturghii de a fost un cunoscător fin al posibilităţilor expresive
G.Musicescu reprezintă o incontestabilă realizare ale sonorităţii corale, este accesibilă în egală măsură
în procesul de evoluţie al acestui gen, care a pentru un colectiv profesionist şi de amatori,
condiţionat pentru cel puţin jumătate de veac datorită diversităţii variantice a componenţei corale,
dezvoltarea lui ulterioară, a exercitat şi continuă prevăzută de autor (cor mixt, bărbătesc şi pentru 3
să exercite o influenţă primordială asupra muzicii voci egale).
corale religioase moldoveneşti şi constituie o etapă Operele întemeietorilor creaţiei corale religioase
de maturitate a acesteia. moldoveneşti aparţin celei mai valoroase ramuri
Imnele Sfintei Liturghii de Mihail Berezovschi ale sale, oglindind practica armonizării melodiilor
(1922) sunt destinate interpretării în cadrul slujbelor tradiţionale.
religioase bisericeşti de sărbătoare. Ciclul include Imnele Sf.Liturghii a lui Ioan Gură de Aur pentru
cântări - imnuri compuse de M.Berezovschi şi cor feminin la 4 voci ale lui Vladimir Ciolac (1993),
unele cântări mai importante, semnate de autori după cum relatează însăşi autorul, constituie o verigă
ruşi, selectate sau aranjate pentru cor de însuşi specifică ce uneşte tradiţiile muzicii religioase
compozitorul. În Imne sunt incluse de asemenea ale trecutului cu contemporaneitatea. Tratarea
melodii bisericeşti basarabene vechi, cântarea veche stilistico-compoziţională a ciclului din 14 părţi de
Simonov, melodii sârbeşti în diferite armonizări sau bază, adresat pe plan funcţional serviciului divin,
aranjamente [4]. s-a dovedit a fi oarecum mai liberă de problemele
Noutatea artistică a Imnelor Sfintei Liturghii ce ţin de predestinarea strictă de cult. Este justificată
de M.Berezovschi ţine de tratarea specială a unui alegerea concepţiei dramaturgice a lucrării, având
material muzical eterogen sub aspect stilistic, în vedere tendinţa compozitorului spre structurile
fapt ce a influenţat benefic procesul de devenire a armonioase, plastice şi desăvârşite [5].
muzicii profesioniste care s-a format prin contopirea Constatăm şi intenţia compozitorului de a
legităţilor de dezvoltare a muzicii ortodoxe religioase reconstitui trăsăturile specifice ale melodiilor
(bizantină, slavonă) şi prin asimilarea simultană liturgice tradiţionale din punct de vedere constructiv,
a unor influenţe ale culturii muzicale spirituale dar şi figurativ-semantic, fapt ce ne-a permis să
occidentale. raportăm Imnele Sf.Liturghii de V.Ciolac la tradiţiile
Simplitatea aparentă a arhitectonicii, a limbajului de interpretare a genurilor canonice.
armonic şi a melodicii cântărilor Liturghiei lui Stilistica şi limbajul muzical al Liturghiei
Un capitol aparte în creaţia lui Glebus Sainciuc simple şi cu un subiect cotidian, sunt pline de acţiune
îl constituie şarjele unor renumiţi interpreţi, interioară ce animează personajele, conferind
actori, scriitori, muzicieni, artişti plastici, precum tablourilor de gen, portretelor, şarjelor, bagatelelor,
şi bagatelele, un gen mai puţin practicat la noi, măştilor o putere de expresie aparte.
înseamnând „lucruri de valoare mică, fleac” Creaţia Maestrului se remarcă printr-un
dare care denotă un spirit profund şi sofisticat al limbaj plastic inconfundabil. Multe din operele
autorului. Artistului au devenit deja antologice, fără ele
Glebus Sainciuc este promotorul unui domeniu nu poate fi conceput fenomenul şcolii de pictură
nou în arta plastică naţională – masca. Continuând moldovenească din Basarabia. Arta lui Glebus
tradiţiile artei populare, măştile executate în tehnica Sainciuc este purtătoare de un mesaj spiritual,
papier maché şi, uneori, prin forme sculpturale în intelectual, moral select.
ceramică, şamotă, fiind „jucate” în scenă de însuşi Şi în timpurile mai dure, şi în cele mai bune
creatorul lor, căpătă noi valenţe artistice. Glebus Sainciuc rămâne acelaşi: artist liber, în plus
Măştile sale reprezintă chipurile de oameni – om de omenie, neafectat de viciile societăţii şi
pe care i-a cunoscut personal. Anastasia Lazariuc, evoluţiile politice, prieten al tuturor oamenilor pe
Gheorghe Zamfir, Liviu Ciulei (colegul lui de la care i-a cunoscut şi care îl cunosc.
arhitectură din Bucureşti), Eugen Coşeriu, Sofia Glebus Sainciuc este şi capul unei dinastii
Rotaru, Nicolae Sulac, Dumitru Caramitru, Mihai remarcabile de artişti plastici, din care fac
Dolgan, Alexandr Soljeniţân, Eugen Simion, Ion parte: soţia – distinsa pictoriţă Valentina Rusu-
Druţă, Jean-Paul Sartre ş.a., par a fi prezenţi aievea Ciobanu, fiul – Lică Sainciuc şi nepoata Nana
în atelierul său în calitate de spectatori ai creaţiei Plămădeala, care este solul artelor noastre la
Maestrului. Măştile ocupă un loc important în Paris. La 90 de ani, ca şi în tinereţe, este energic
creaţia plasticianului, fiind o simbioză din pictură, şi plin de vervă creatoare. Veacul său rodnic
sculptură şi măiestria actoricească a autorului, care continuă.
cu mare subtilitate şi pasiune îi parodiază pe eroii Vă dorim, Maestre, multă sănătate! Să vă
săi. însoţească mereu optimismul şi dragostea de
„Sunt un om mereu vesel”, spune maestrul viaţă care atât de frumos persistă în întreaga
Sainciuc. Toate operele sale, uneori în aparenţă dumneavoastră creaţie!
Glebus Sainciuc. Nepoata de la Paris. U/p, 1961 Glebus Sainciuc. Autoportret. U/p, 2007
Ion UNGUREANU, actor şi regizor Ion Ungureanu a montat un şir de spectacole după
piesele lui Ion Druţă – Păsările tinereţii noastre,
(1972) la Malâi Teatr; Sfânta sfintelor (1976) şi
Biserica Albă (1988) la Teatrul Armatei, unde
este angajat ca regizor între 1976–1989. Aceste
spectacole au intrat în istoria teatrului, contribuind
la promovarea dramaturgiei poetice druţiene în afara
hotarelor Moldovei.
În 1990 Ion Ungureanu a fost ales deputat în
primul parlament al Republicii Moldova; ministru
al culturii şi cultelor (1990-1994). A publicat peste
400 de eseuri, articole, interviuri, abordând tema
artei, culturii, probleme sociale şi politice.
Activitatea polivalentă a lui Ion Ungureanu a
fost înalt apreciată: este Maestru Emerit în Arte al
Federaţiei Ruse (1981), Artist al Poporului (1989),
Ion Ungureanu s-a născut la 2 august 1935 în Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova
satul Opaci, raionul Căuşeni. A absolvit facultatea (1990). Pentru realizări remarcabile în teatru şi
arta actorului din cadrul renumitei Şcoli teatrale „B. creaţia televizuală a fost distins cu prestigioase
Şciukin” din Moscova (1960); cursurile superioare de premii naţionale şi internaţionale.
regie pe lângă Institutul Teatral „A. Lunacearski” din Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Moscova (1964). În 1960-1972 a activat în calitate de Tehnologică al AŞM la 26 martie curent, a luat
actor şi regizor la Teatrul „Luceafărul” din Chişinău, decizia de a-i acorda lui Ion Ungureanu titlul de
din 1964 – regizor-şef. Perioada aceasta a fost cea Doctor Honoris Causa al AŞM, pentru contribuţii
mai prodigioasă în activitatea teatrului, extrapolând substanţiale aduse la dezvoltarea artei teatrale în
tradiţia vahtangoviană în arta naţională. calitate de actor şi regizor, promovarea culturii
Din 1972, stabilindu-se cu traiul la Moscova, naţionale în afara hotarelor republicii.
Mihai VOLONTIR, actor preţuit pentru jocul firesc, emoţionant, autentic. S-a
lansat ca actor de cinema la studioul „Moldova-
film” (1967) în pelicula cinematografică a lui
Gheorghe Vodă şi Vlad Ioviţă Se caută un paznic în
rolul lui Ivan Turbincă. A obţinut Premiul Naţional
al R.S.S.M. în anul 1971.
Fiind remarcat ca un actor de mare prestanţă,
a fost invitat să se producă în filme montate la
studiouri din Rusia. Rolul ţiganului Budulai (care-şi
caută libertatea şi fericirea) din serialul TV Ţiganii
(1979) i-a adus celebritate actorului. Succesul
acestui serial i-a determinat pe autori să revină, în
1984, la această lucrare, Întoarcerea lui Budulai
fiind o continuare a primului film. Mihai Volontir a
fost distins cu Premiul Naţional al Federaţiei Ruse
(1980), Premiul „Fraţii Vasiliev” (Rusia, 1980).
În anul 1984 lui Mihai Volontir i s-a conferit titlul
de Artist al Poporului. Popularitatea sa fabuloasă
denotă un talent actoricesc cu totul deosebit, el fiind
una dintre primele personalităţi notorii ale culturii
Actorul Mihai Volontir s-a născut la 9 martie
naţionale distinse cu Ordinul Republicii.
1934 în s.Glinjeni, r-nul Rezina.
În 2000 a fost desemnat în topul celor mai buni
A absolvit şcoala pedagogică din Orhei (1954).
actori de cinema ai secolului XX.
În 1957, debutează pe scena bălţeană ca actor în
La 30 aprilie a.c., prin decizia CSŞDT al AŞM,
spectacolul Chiriţa în Iaşi. De atunci încoace, şi-a
lui Mihai Volontir i s-a conferit titlul de Doctor
consacrat viaţa Teatrului Naţional „V.Alecsandri”
Honoris Causa al AŞM, pentru succesele obţinute în
din Bălţi, creând o galerie impresionantă de
vederea dezvoltării artei teatrale şi cinematografice
personaje. Din start şi pe parcursul întregii vieţi este
şi cu ocazia jubileului de 75 de ani.
Glebus SAINCIUC, artist plastic sul a mai bine de 50 de ani Maestrul a avut numeroase
expoziţii personale în Moldova (Chişinău), Federaţia
Rusă (Moscova), Azerbaidjan (Baku), Ucraina
(Odesa, Lvov), România (Cluj, Piatra-Neamţ, Iaşi),
Uzbekistan, Franţa şi Belgia.
Autor al mai multor lucrări de pictură şi grafică,
apreciate înalt în ambianţa culturală din Republica
Moldova şi personalitate remarcabilă prin atitudinea
sa civică, artistul Glebus Sainciuc se distinge prin
originalitatea stilului, incontestabil talent actoricesc
şi umor subtil, fiind considerat unul dintre cei mai
prodigioşi portretişti.
Pentru creaţiile sale de mare valoare artistică
Glebus Sinciuc a fost menţionat cu Medalia de
argint a EREN din URSS (1971), distins cu titlul de
Maestru Emerit în Artă (1976), cu Premiul de Stat
(1980), titlul de Artist al Poporului (1991), Ordinul
Republicii (1998), iar în 1999 – cu Premiul pentru
întreaga activitate şi contribuţii la prosperarea artelor
plastice. La Ediţia a VI-a a Salonului Internaţional de
Glebus Sainciuc s-a născut la 19 iulie 1919 la Carte pentru Copii, care s-a desfăşurat în zilele de 17-
Chişinău. Între anii 1931-1940 a studiat la şcoala 20 aprilie 2002, la Chişinău, i s-a conferit distincţia
generală din Chişinău, după care urmează Facultatea Pentru fidelitate Salonului şi măiestrie deosebită.
de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti (1942- Prin decizia CSŞDT al AŞM din 30 aprilie a.c., lui
1944), iar între 1944-1947 face studii la Şcoala Glebus Sainciuc i-a fost acordat titlul de Doctor Ho-
Republicană de Arte Plastice „Ilia Repin”. Din 1957 noris Causa al A.Ş.M. pentru activitate prodigioasă în
Glebus Sainciuc a început să participe la expoziţii domeniul artelor plastice şi cu ocazia jubileului de 90
reprezentative naţionale şi internaţionale. Pe parcur- de ani.
pasiune versuri din creaţia marelui poet Eminescu, În urma acestei conlucrări au fost determinate
Gh.Ghidirim ajunge să fie unul din cei mai populari particularităţile etiopatogeniei, tabloului clinic,
studenţi de la institut. Deja în această perioadă se diagnosticului şi tratamentului pancreatitei acute.
evidenţia prin capacitatea de a-şi organiza regimul În premieră a fost argumentată tactica miniinvazivă
de lucru, ceea ce i-a permis să devină unul din cei mai organomenajantă în tratamentul pancreatitei acute,
buni studenţi, dar şi să practice sportul, pentru care care se utilizează până în prezent. În comun cu prof.
avea o deosebită predilecţie. Obţine performanţe V.Filin, acad. Gh.Ghidirim publică 2 monografii
deosebite la luptă liberă, devenind în anii 1957-1958 fundamentale: Pancreatită traumatologică
campion al republicii. După absolvirea cu excelenţă (Chişinău, 1980) şi Modificările presiunii venoase
a facultăţii, Gh.Ghidirim este angajat la Catedra de şi ale altor indici hemodinamici la bolnavii cu
chirurgie operatorie şi anatomie topografică, unde afecţiuni chirurgicale ale pulmonului (Chişinău,
şi-a continuat studiile la subordinatură. Se consacră 1982), care au avut o mare rezonanţă în rândul
unei probleme majore a chirurgiei din acea perioadă specialiştilor chirurgi.
– elaborarea bazei ştiinţifice şi practice pentru În 1983 susţine cu succes teza de doctor habilitat
obţinerea plastiilor vasculare cu material eterogen Complicaţiile pancreatitei acute: etiopatologie
din peritoneul conservat în soluţii de formalină clinică, diagnostic şi tratament în cel mai prestigios
de 0,25 procente, propuse de conferenţiarul institut chirurgical din fosta URSS – Institutul
N.Cuzneţov. Unional de Chirurgie Clinică şi Experimentală,
Şi totuşi, ca savant şi chirurg, acad. Gh.Ghidirim condus de redutabilul chirurg B.Petrovski.
s-a format la Catedra de chirurgie a USMF Acad. Gh.Ghidirim, în comun cu discipolii săi,
„N.Testemiţanu” – una din cele mai renumite pentru prima dată în republica noastră şi în ţările CSI,
catedre de chirurgie abdominală din fosta URSS, a realizat colecistectomia laparoscopică. Împreună
unde fusese invitat de prof. N.Anestiadi pentru a-şi cu dr. A.Ghereg a fondat chirurgia endoscopică, iar în
continua studiile la doctorantură. Interesele sale comun cu prof. W.Pories (Carolina de Nord, SUA) a
ştiinţifice au fost axate pe studierea în perioadele elaborat bazele chirurgiei bariatrice în Moldova. De
pre-, intra- şi postoperatorie a hemodinamicii la asemenea, acad. Gh.Ghidirim a realizat în premieră
bolnavii cu diferite afecţiuni grave ale plămânilor,
rezecţia pancreato-duodenală în caz de cancer cu
precum chistul hidatic, bronşectazii, abscesele şi
asemenea localizare.
cancerul pulmonar. Aceste investigaţii i-au permis
să evidenţieze, pentru prima dată, sensibilitatea Activitatea ştiinţifică a acad. Gh.Ghidirim nu se
înaltă a tensiunii venoase periferice şi centrale în limitează doar la domeniul chirurgiei. Dumnealui, în
cazul afecţiunilor pulmonare şi manifestarea celor colaborare cu acad. I.Ababii, prof. G.Şroit şi mem.
mai profunde tulburări ale hemodinamicii în timpul cor. E.Gladun, pregăteşte şi editează o monografie
intubaţiei. de interes larg, de uz cotidian în medicina
contemporană Stimularea imunităţii locale în
Prima sa lucrare ştiinţifică, Particularităţi ale
tratamentul procesului inflamator (Chişinău, 2004).
fluxului sanguin venos la intervenţiile chirurgicale
Monografia Hemoragiile digestive superioare
ale plamânilor, a fost prezentată în anul 1965 la
nonvariceale, scrisă cu participarea discipolilor
Congresul al IV-lea al chirurgilor şi publicată în
săi E.Cicala, E.Guţu, Gh.Rojnoveanu, A.Dolghii,
Rapoartele ştiinţifice ale Congresului. Aceste date
întregeşte experienţa de peste 25 de ani a clinicii
au servit ca bază pentru teza de doctor în ştiinţe
conduse de acad. Gh.Ghidirim. Este autor a peste
medicale Modificările presiunii venoase şi ale
300 de lucrări ştiinţifice, 4 monografi, ultimele din
altor indici hemodinamici la bolnavii cu afecţiuni
ele devenind cărţi de căpătâi ale specialiştilor din
chirurgicale ale pulmonului, pe care a susţinut-o cu
domeniul chirurgiei.
brio în 1969.
Din anul 1970, când Gh.Ghidirim devine O atenţie deosebită acad. Gh.Ghidirim acordă
conferenţiar şi este transferat la Catedra de chirurgie pregătirii cadrelor de chirurgi practicieni şi celor
a Facultăţii de pediatrie, interesele sale ştiinţifice sunt ştiinţifice de înaltă calificare. În prezent, în fiecare
concentrate asupra afecţiunii pancreasului, tractului spital din republică activează cu succes numeroşii
digestiv şi a căilor biliare. Aceste studii de pionierat săi discipoli.
au fost publicate în revistele de prestigiu Журнал Şcoala ştiinţifică, fondată de acad. Gh.Ghidirim,
Хирургия şi Вестник хирургии, fiind apreciate înalt este constituită din 12 doctori în ştiinţe şi 10
de specialiştii din domeniu, inclusiv de renumitul doctori habilitaţi, medici practicieni de un înalt
profesor chirurg V.Filin, cu care Gh.Ghidirim a profesionalism, care efectuează cele mai complexe
început să colaboreze la sfârşitul anilor ’70. intervenţii chirurgicale.
traducerii şi stilistică (1969 – 1981), a fost şef al Sec- primele încercări de tratare a gramaticii limbii române
ţiei de limbă contemporană (1981 – 1988), iar până în dintr-o perspectivă funcţional-semantică.
2008 s-a aflat în fruntea Sectorului de gramatică. Omagiatul a participat şi la un număr considerabil
În întreaga sa activitate de cercetător ştiinţific, de foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale,
activitate care s-a întins pe o perioadă de mai mult prezentând rezultatele muncii sale la Chişinău,
de jumătate de secol, din noiembrie 1957 şi până în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Cernăuţi, Moscova, Sankt
prezent, Alexandru Dîrul s-a impus prin modestie, Petersburg, Kiev, Minsk, Kalinin etc.
perseverenţă şi hărnicie, lucrând statornic şi cu dăruire Fiind un cercetător dotat cu o remarcabilă
de sine la soluţionarea unor probleme importante capacitate de a explica subtilităţile limbii române,
din sfera lingvisticii româneşti şi de lingvistică Alexandru Dîrul a militat pentru o bună pregătire
generală. Domeniile de care a fost preocupat cu filologică a tinerilor, pentru care Domnia Sa a
precădere Domnia Sa sunt gramatica, lexicologia, reprezentat şi reprezintă un permanent exemplu de
semantica, stilistica, cultivarea vorbirii etc. În tot dăruire pentru cercetarea limbii noastre. În decursul
acest răstimp, Alexandru Dîrul a publicat peste anilor, mai mulţi tineri cercetători şi-au scris tezele
280 de lucrări, printre care se numără monografii, de doctorat sub îndrumarea dumnealui. Majoritatea
capitole din lucrări colective, studii, articole apărute dintre aceştia au devenit buni specialişti în domeniul
în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale. lingvisticii. Pe lângă aceasta, Alexandru Dîrul a
Dintre acestea merită a fi menţionate monografiile: participat, în calitate de referent oficial, la susţinerea
Cercetări asupra prepoziţiei în limba moldovenească unui număr considerabil de teze de doctor şi de doctor
(1963), Негативно-аффирмативные противопо- habilitat în filologie. Aportul său în pregătirea unor
ставления (1986), Schiţe de gramatică funcţional- cadre profesioniste s-a manifestat şi în calitatea sa
semantică a limbii române (2002), Categoriile de preşedinte al Consiliului specializat de susţinere a
gramaticale din perspectiva unităţilor limbii de tezelor de doctorat din cadrul institutului, funcţie pe
diferite nivele (2005), precum şi o serie de lucrări care a deţinut-o timp de mai mulţi ani.
colective, unele dintre care l-au avut şi în calitate Înzestrat cu o mare capacitate de muncă,
de coordonator: Curs de gramatică istorică a limbii dumnealui este unul dintre cei mai activi colegi în
moldoveneşti (1964), scurt dicţionar etimologic al procesul discutării, redactării şi reviziei finale a
limbii moldoveneşti (1978), Varietăţi funcţional- lucrărilor colective. A activat şi continuă să activeze
stilistice ale limbii moldoveneşti contemporane în calitate de membru permanent al colegiului de
(1984), Capitole de stilistică (1990), Mic dicţionar redacţie la diferite publicaţii periodice ale Institutului
de termeni lingvistici (2008) etc. Pasionat în mod (Limba şi literatura moldovenească, Revistă de
special de probleme de gramatică, dumnealui şi-a lingvistică şi ştiinţă literară, Buletinul Institutului de
adus contribuţia şi la promovarea cunoştinţelor Lingvistică), a fost redactor responsabil al unui număr
de limbă română, participând la scrierea a diverse mare de lucrări colective şi individuale. Este membrul
manuale, printre care manualele de sintaxă (1957) şi Consiliului ştiinţific al Institutului de Filologie al
de morfologie (1959) pentru şcoala medie, precum AŞM, precum şi fost membru al unor comitete şi
şi cursul de morfologie pentru facultăţile de litere comisii ştiinţifice cu mare valoare decizională pentru
(1970). mişcarea de renaştere naţională şi pentru restabilirea
O caracteristică esenţială a studiilor lui Alexandru adevărului şi repunerea limbii române în drepturile
Dîrul o constituie faptul că problemele discutate ei fireşti. Merită a fi menţionată, în această ordine de
sunt abordate şi dintr-o perspectivă teoretică. Astfel, idei, Comisia republicană interdepartamentală pentru
lucrările semnate de dumnealui se evidenţiază printr-o studierea istoriei şi dezvoltarea limbii din Republica
informaţie bogată şi printr-o selecţie riguroasă a Moldova, unde a prezentat un amplu referat despre
faptelor cercetate. Pornind de la observaţii de detaliu, necesitatea revenirii la alfabetul latin.
autorul a ştiut să extragă amănuntul semnificativ Munca sa de cercetare şi de promovare a limbii
şi să se ridice la stabilirea unor principii generale. române a fost înalt apreciată. Dumnealui este
În acelaşi timp, fidel orientărilor tradiţionaliste, Învăţător Emerit al Republicii Moldova, laureat al
Alexandru Dîrul este atent la schimbările survenite Premiului de Stat, laureat al premiului Academiei de
în lingvistica actuală, fiind oricând deschis pentru Ştiinţe a Moldovei.
idei noi şi dând dovadă de o receptivitate deosebită Doctorul habilitat în filologie Alexandru Dîrul
faţă de noile direcţii de cercetare ce apar în domeniul este un intelectual distins, cu înalte calităţi morale,
care crede în valorile perene ale neamului. Am
lingvisticii contemporane. O probă a acestei afirmaţii
admirat la dumnealui simplitatea şi fineţea cu care ştie
o constituie lucrările recente, în care descrierea
să se apropie de oameni, să-i ajute şi să-i încurajeze.
structurii gramaticale se face pornindu-se de la
Evocându-l acum la împlinirea a 80 de ani, îi dorim
conţinut, şi nu de la formă. Or, o descriere a structurii
sărbătoritului multă sănătate şi bucuria unor noi
gramaticale a limbii, bazată pe principiul semantic,
împliniri.
implică obligatoriu recurgerea la metode noi de Dr. în filologie Ion Bărbuţă,
cercetare. Astfel, anume Domniei Sale îi aparţin Dr. hab. în filologie Elena Constantinovici
Veterinare, iar ulterior devine şef al Laboratorului din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară. În
de helmintologie, pe care l-a fondat. procesul de învăţământ a participat nemijlocit la
În anul 1963 susţine teza de doctor în medicină instruirea a 30 de promoţii de medici veterinari,
veterinară la Institutul de Helmintologie „K. I. numărând 2453 de specialişti, dintre care 340
Skriabin” din Moscova, iar în 1986, la acelaşi din diferite ţări, şi peste 3000 de zootehnicieni
institut, şi teza de doctor habilitat. În anul 1988 i din sectorul agroindustrial. A contribuit esenţial
se conferă titlul de profesor universitar, iar în 1993 la crearea şi propagarea unei imagini de succes a
este ales membru corespondent al Academiei de Facultăţii de Medicină Veterinară din Chişinău.
Ştiinţe a Moldovei. Profesorul Eugen Zgardan a adus o contribuţie
Activând ca cercetător ştiinţific, îl preocupa deosebită la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă
ideea de a organiza pregătirea cadrelor naţionale calificare, îndrumând elaborarea şi susţinerea a
în domeniul medicinei veterinare pe lângă 4 teze de doctor habilitat şi a 5 teze de doctor în
Universitatea Agrară din Chişinău. Visul său medicină veterinară şi biologie.
s-a realizat în 1973, când, în comun cu un grup Pe parcursul anilor de activitate profesorul
de specialişti entuziaşti, a fondat Facultatea de Eugen Zgardan a publicat 170 lucrări ştiinţifice,
Medicină Veterinară din cadrul Universităţii Agrare metodice şi recomandări practice. Principalele
de Stat din Moldova. Timp de două decenii (1974 rezultate ale investigaţiilor sale ştiinţifice au
- 1994), profesorul universitar Eugen Zgardan fost expuse în monografiile: Helmintozele
activează cu succes în funcţia de decan al acestei animalelor domestice (1974), Cestodozele
facultăţi, contribuind prin înalta sa competenţă şi animalelor domestice (vol.1 – 1982, vol.2 – 1984),
autoritate la obţinerea prestigiului ei deosebit atât Parazitozoonoze, probleme la sfârşit de mileniu în
în republică, cât şi peste hotare. România (1999); Poliparazitismul la om, animale,
Prelegerile şi seminarele sale ştiinţifico-practice, plante şi mediu (2001).
fiind de primă importanţă pentru formarea viitorilor De o mare anvergură şi valoare, cu semnificaţie
specialişti, nu numai că se memorizează pentru aplicativă, sunt lucrările: Helmintofauna la ovine,
totdeauna în ingramele studenţilor, cultivându-le bovine şi porcine; Epizootologia, patogenitatea,
dragoste pentru medicina veterinară, dar şi trezesc tratamentul şi profilaxia trichostrongilidozelor
interes deosebit la toţi cei care deja activează în la ovine; Reinvazia şi superinvazia animalelor
acest domeniu. cu agenţii etiologici ai monieziozei şi a
Membrul corespondent Eugen Zgardan este trichostrongilidozelor prin utilizarea meilor-
fondator al şcolii ştiinţifice în domeniul helminto- indicatori etc.
zelor la animale (ovine, bovine, porcine). Direc- Pentru realizările deosebite în activitatea
ţia principală o constituie studierea epizootologiei didactică şi de cercetare, în anul 1989 profesorului
regionale a helmintozelor la animale (anoplocefa- Eugen Zgardan i s-a conferit titlul onorific de
lotozele, echinococoza, strongilatozele gastroin- „Lucrător emerit al Învăţământului public al
testinale şi pulmonare, cisticercozele, dicrocelio- Republicii Moldova”. A fost distins cu medalia
za etc.). A elaborat un program integral de măsuri „Pentru progresul medicinei veterinare româneşti”
privind prognozarea, diagnosticul, combaterea şi (1997); „Diploma de Recunoştinţă a Academiei
profilaxia acestor maladii, care a fost implemen- de Ştiinţe a Moldovei” (1999), medaliile
tat în sectorul zooveterinar. A fondat şi a dezvol- „Academicianul K. I. Skriabin” (1983); „Pentru
tat concepţia ştiinţifică despre poliparazitism. A Vitejie în Muncă” (1984); „Meritul Civic” (1993);
semnat importante studii consacrate reinvaziei şi „Dimitrie Cantemir” (2004).
superinvaziei animalelor cu agenţi ai monieziozei, Exprimăm sentimente de înaltă preţuire şi
adaptării sezoniere a trichostronhilidelor faţă de in- admiraţie membrului corespondent Eugen Zgardan,
vazierea ovinelor de diferită vârstă. A demonstrat dorindu-i sănătate, prosperitate şi longevitate
eficacitatea imunostimulatorilor şi a vaccinărilor creativă.
polivalente, a urmărit verificarea antihelminţilor şi Acad. T. Furdui
influenţa lor asupra organismului. Acad. B. Gaina
Profesorul Eugen Zgardan a înfiinţat şi a condus M. cor. Gh. Cimpoieş
pe parcursul a 30 de ani Catedra de parazitologie Dr. Gh. Tudorache
La 29 martie 2009 s-a stins din viaţă membrul corespondent Eugeniu Hrişcev, doctor habilitat, profesor
universitar, rector al Academiei de Studii Economice în perioada 1994-2001. Plecarea sa la cele veşnice
constituie o grea pierdere pentru comunitatea ştiinţifică din ţară şi pentru toţi acei care l-au cunoscut.
Eugeniu Hrişcev s-a născut la 6 februarie 1942 în satul Pelinei, raionul Cahul. A absolvit Facultatea de
economie a Institutului Politehnic din Chişinău (1970); doctorantura la Universitatea de Stat din Leningrad
(1974–1977). A activat în calitate de asistent, lector superior la Catedra de economie a muncii a Institutului
Politehnic din Chişinău (1970–1974); conferenţiar, profesor, prodecan al Facultăţii de economie şi şef al
Catedrei de planificare a industriei a Universităţii de Stat din Moldova (1977–1991), şef al Catedrei de
management general (1991–2002) şi rector (1994–2001) al Academiei de Studii Economice din Moldova.
Din 2002 a fost profesor la această instituţie de învăţământ superior.
Aria intereselor sale ştiinţifice a inclus bazele teoretice şi metodologice ale dirijării dezvoltării eficiente
a diverselor forme de organizare a muncii şi producţiei, economia, organizarea, normarea şi stimularea
muncii în firma contemporană, rolul şi problemele managementului inovaţional la etapa actuală, rolul
ştiinţei în dezvoltarea businessului mic şi mijlociu etc. Rezultatele investigaţiilor didactico-ştiinţifice
sunt reflectate în 264 de lucrări, inclusiv 14 monografii şi cărţi, zeci de broşuri şi articole apărute în reviste
de specialitate. Sub îndrumarea lui au fost susţinute 54 de teze de doctor şi 8 teze de doctor habilitat. A
prezentat comunicări la numeroase manifestări ştiinţifice republicane şi internaţionale, inclusiv în Rusia,
România, SUA, Franţa, Ungaria etc. A fost membru al colegiului de redacţie al revistei Economie şi
Sociologie.
Pentru merite deosebite în perfecţionarea procesului instructiv educativ, activitate metodico-didactică
intensă şi profesionalism înalt, în 1996, a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar în 2000 – cu Ordinul
Republicii. A fost ales Doctor Honoris Causa al Universităţii Nebraska din Omaha, SUA.
A plecat prea devreme dintre noi savantul şi profesorul Eugeniu Hrişcev. A avut mari planuri pentru
viitor, dar o boală nemiloasă i-a curmat viaţa. Activitatea şi opera lui vor rămâne ca un reper în ştiinţa şi
spiritualitatea noastră.
Dumnezeu sa-l odihnească în pace!
Gh. Duca, Teodor Furdui, Ion Tighineanu, Mariana Şlapac,
Boris Gaina, Ion Guceac
La 17 aprilie curent, în Vinerea Mare înainte de Paşti, a decedat subit ilustrul savant vinificator Gheorghe
Cozub, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 1993. Prin dragostea sa faţă de ocupaţia
milenară a poporului din care îşi trage rădăcinile şi prin agerimea clocotitoare a minţii sale neobosite a ajuns să
fie respectat şi onorat ca un magistru al vinificaţiei nu doar aici, la noi, ci şi în cele mai vestite ţări producătoare
de vinuri ca Franţa, Spania, Italia şi altele.
Gheorghe Cozub s-a născut la 30 august 1937 în satul Cuhureştii de Sus, azi raionul Floreşti. A absolvit
Şcoala de Vinificaţie şi Viticultură din Chişinău (1956), Institutul Industriei Alimentare din or. Odesa, Ucraina
(1961) şi doctorantura la aceeaşi instituţie (1970).
A activat în calitate de inginer-tehnolog la fabrica de vinuri din s. Cazaclia, r-nul Ceadâr-Lunga (1961-
1963), şef adjunct al secţiei de producere a Direcţiei generale pentru viticultură şi vinificaţie a Ministerului
Industriei Alimentare a Moldovei (1963-1966), director al Fabricii experimentale de producere a vinului de
tip Heres, director adjunct pentru probleme de ştiinţă al AP Ialoven (1973-1978), vicepreşedinte al Asociaţiei
Moldvinprom (1978-1983), viceministru al viticulturii şi vinificaţiei (1983-1986), conferenţiar la Universitatea
Tehnică din Moldova (1986-1989). A fost preşedinte al Filialei Germane Giulting Korken în Moldova (1998-
2001); director general al Fabricii de Vinuri S.A. Imperial Vin din r-nul Cantemir (din 2001); preşedinte al
Uniunii Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din Moldova (din 2004).
În 1989 a susţinut teza de doctor habilitat în ştiinţe tehnice. Cercetările sale ştiinţifice ţin de domeniul
tehnologiei şi utilajului pentru industria vinului. Este fondator al tehnologiei complexe de producere a vinului
de tip Heres, implementată în Moldova, Ucraina, Rusia şi Bulgaria, autor al tehnologiei de producere a 50 de
vinuri şi coniacuri, inclusiv vinurile Heres (sec, tare şi desert), Nobil, Dionis, Struguraş, Sănătate, coniacul
Belîi aist, coautor al coniacului Ambasador ş.a. Este autorul Legii viei şi vinului, adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova în 1994. A coordonat elaborarea Concepţiei dezvoltării complexului viti-vinicol al
Republicii Moldova până în anul 2020. A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 12 monografii.
A fost preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pe lângă Institutul Naţional al Viei şi Vinului pentru
conferirea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat la specialitatea Tehnologia produselor alimentare,
alcoolice şi nealcoolice (2000-2005). A participat la numeroase conferinţe, simpozioane şi expoziţii republicane
şi internaţionale organizate în Moldova, Ucraina, Rusia, România, Franţa, Italia, SUA, Germania, Mexic,
Portugalia, Bulgaria, Polonia.
Începând cu anul 1995, Gheorghe Cozub a adus o contribuţie esenţială la organizarea a 18 ediţii a expoziţiei
internaţionale ExpoVin Moldova, a concursurilor internaţionale de vinuri şi distilate Wines & Spiritus Contest
Winners, a Conferinţei internaţionale In wine.
Savantul Gheorghe Cozub a fost apreciat cu cele mai înalte titluri onorifice şi distincţii de stat: inginer
emerit al Republicii Moldova, vinificator emerit al Franţei, dublu laureat al Premiului de Stat al Republicii
Moldova, ordinele «Insigna de Onoare», Drapelul Roşu de Muncă, Gloria Muncii, Ordinul Republicii.
Dumnezeu sa-l ierte şi să-l odihnească în pace!
V. Voronin, Z. Greceanîi, I. Dodon, A. Gorodenco,
A. Gurin, Gh. Duca, T. Furdui, I. Guceac, B. Gaina
Pe 13 mai 2009, după o boală grea, s-a stins din viaţă Nicolae Raevschi, doctor habilitat în filologie,
cercetător ştiinţific principal al Institutului de Filologie al AŞM.
Nicolae Raevschi s-a născut la 29 decembrie 1929 în s. Cosăuţi, Soroca.
Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filologie de la Universitatea de Stat din Moldova (1955).
După absolvirea studiilor de doctorat la Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a URSS
(1958), este angajat la Sectorul de istorie a limbii din cadrul Institutului de Limbă şi Literatură al AŞ a
RSSM. Având o bună pregătire lingvistică, N. Raevschi se încadrează în activitatea de cercetare ştiinţifică
a Institutului. Pe parcursul a mai multor decenii N. Raevschi abordează o tematică variată privind istoria
limbii (provenienţa lexicală, relaţiile cu slavii etc.). Munca în acest domeniu s-a materializat printr-o serie
de studii şi articole, cum ar fi: Curs de gramatică istorică…(în colaborare, 1964, 1991), Scurt dicţionar
etimologic… (în colaborare, 1978), Contactele romanicilor răsăriteni cu slavii. Pe bază de date lingvistice
(1988), aceasta servind şi în calitate de teză de dr. hab., grad ştiinţific obţinut cu succes în 1998.
Lucrarea Scurt dicţionar etimologic…, distinsă cu Premiul de Stat al RSSM, în 1989, s-a învrednicit
de recenzii elogioase ale unor specialişti în materie din România, Germania, fosta Iugoslavie etc. Astfel,
revista californiană „Romance Philology“ (nr. 4, 1989) publică o recenzie semnată de cunoscutul romanist
suedez Alf Lombard, iar revista germană „Balkan-Archiv“ (nr. 4, 1979) vorbeşte despre lucrarea în discuţie
ca despre „o senzaţie neaşteptată“ şi felicită cu această ocazie Academia de Ştiinţe de la Chişinău. Recenzii
cu înalte aprecieri găzduiesc şi revistele germane („Zeitschrift für Romanische Philologie“, nr. 98, 1982;
„Besprechung aus Südost-Forchungen“, nr. 40, 1981). O altă revistă de lingvistică, „Balkanika“, editată
la Zagreb, menţionează faptul că avem de a face cu „o admirabilă contribuţie în romanistică“. La lucrarea
menţionată au fost făcute multe referinţe şi în studii lingvistice de altă natură. Drept mărturie pot servi cele
peste 250 de trimiteri la dicţionar în volumul La romanité dans le sud-est de l’Europe de acad. Haralambie
Mihăescu, zeci şi zeci de alte trimiteri la această lucrare în primele trei tomuri ale Dicţionarului etimologic
ucrainean etc.
Pe lângă munca de cercetare, N. Raevschi a contribuit la pregătirea cadrelor, sub îndrumarea sa fiind
pregătiţi 3 doctori în filologie, iar în calitate de profesor universitar la Facultatea de Filologie de la Univer-
sitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău a predat un ciclu de cursuri de gramatică istorică a
limbii române, gramatică comparată a limbilor romanice, derivatologie, istoria limbii latine.
Membru în colegiul redacţional al revistei „Buletinul Institutului de Lingvistică”.
A participat la congrese, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice în străinătate (Iaşi, Bucureşti, Moscova
etc.).
Pentru merite deosebite în activitatea ştiinţifică N. Raevschi a fost decorat cu medalia “Meritul Civic”
(1995) şi cu Diploma de Onoare a AŞM (1996).
Amintirea lui va rămâne veşnic în memoria noastră.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Colectivul Institutului de Filologie al AŞM