Canoanele Sionodului II EcumenicCrestinOrtodox.

ro - Canoanele Sionodului II
Ecumenic

Canoanele Sionodului II Ecumenic

Sinodul II Ecumenic a fost convocat de imparatul

Teodosie cel Mare in anul 381 la Constantinopol.

Apar noi erezii precum: Sabelianismul (Fiul este o

manifestare a Tatalui) si paulianismul lui Paul de
Samosata (Fiul este o insusire a Tatalui),
apolinarismul (inlocuieste in Hristos ratiunea cu
Logosul divin) atacand omenitatea desavarsita a
lui Hristos. Se contesta consubstantialitatea si
egalitatea Duhului cu Tatal (macedonianism).

Scopul acestui sinod a fost condamnarea tuturor

ereziilor ivite din arianism si incetarea
neintelegerilor provocate de Maxim Cinicul,
adversarul Sf. Grigorie si ocupant necanonic al
scaunului de Constantinopol. Cei care au prezidat
acest sinod au fost: Meletie, Sf. Grigorie de
Nazianz si Nectarie. S-a elaborat partea
doctrinara a Crezului cunoscuta ca art. 8-12.

Activitatea juridica a sinodului

Se pare ca initial au fost doar 4 canoane. Apoi au

intrat in uz si canoanele 5, 6, 7 ca hotarari ale
Sinodului II ecumenic.

La 30 iulie 381, imparatul Teodosie a dat

urmatorul decret: "Toate bisericile vor fi predate
indata episcopilor care marturisesc egalitatea
divina a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh si
care se afla in comuniune euharistica cu Nectarie
al Constantinopolului; in Egipt cu Timotei al
Alexandriei; in Orient cu Pelagiu al Laodiceei si
Diodor de Tars, in Asia Proconsulara si in dieceza
Asiei, cu Amfilohie de Iconiu si Optimus al
Antiohiei, in dieceza Pontului cu Eladie al
Cezareei, Otren de Melitene, Grigorie de Nisa, in
sfarsit in Misia si in Scitia cu Terentie,
episcopul Scitiei (Tomis) si cu Martirie. Toti cei
care nu sunt in impartasire cu cei numiti mai sus,
vor fi tinuti ca eretici si deci alungati din
Biserica" (Dron, Canoanele, II, p. 93-94).

Continutul canoanelor

Canonul 1 : Mentinerea credintei niceene si

condamnarea cu anatema a ereziilor de orice fel si
in special a eunomienilor, a semiarienilor, a
sabelienilor si apolinaristilor.

Canonul 2 : Episcopii diecezelor sunt opriti de a

trece peste hotarele diecezelor lor pentru
hirotonie sau alte treburi bisericesti.

Canonul 3 : "Episcopul Constantinopolului trebuie

sa aiba intaietatea cinstei dupa episcopul Romei,
deoarece aceasta este Roma noua".

Canonul 4 : Este negat Maxim Cinicul si cei pe

care i-a hirotonit el.

Canonul 5 : "Privitor la tomul apusenilor -

formula dogmatica - primim pe cei din Antiohia,
care marturisesc o dumnezeire a Tatalui, a Fiului
si a Duhului Sfant".

Canonul 6 : Ereticilor nu li se ingaduie "sa aduca

invinuiri episcopilor drept-credinciosi pentru
faptele bisericesti".

Canonul 7 : Modalitatea de reintegrare a fostilor

eretici : unii cu declaratie scrisa de abjurare
(arieni, macedonieni, sabatieni, novatieni,
quartodecimani, si apoi se pecetluiesc cu Sf. Mir
la frunte, ochi, nas, gura si urechi, rostind :
Pecetea darului Sf. Duh. Pe ceilalti (eunomieni,
montanisti, frigieni si sabelieni) ii primeste
Biserica asa cum ii primeste "pe pagani", cu
treptele : crestin, catehumen, exorcizati,
invatacei deprinzand scripturile si apoi botezati.