ANUL XXXI. - FASe. 95. IANUAR.... MART 1938.

BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICA ŢIUNE TRIMESTRIALĂ

1 <) 3 8

Aşezământul tipografic DATINA ROMÂNEASCĂ + Vălenii-de-Munte

,

http://patrimoniu.gov.ro
 MINS
I TERU
I L CULTELOR ŞI ARTELOR
MINISTRU: P . S. EPISCOP N. COLAN

CO MISIU NEA M O N U M E N T E L O R I S T O RIC E

PREŞEDINTE: N. IORGA
Membri : IOAN ANDRIEŞESCU, PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDATU, CONST. MOlSIL,
PR. NIC. POPESCU, VICTOR G. ŞTEFĂNESCU, ARTUR VERONA, G. OPRESCU ŞI VIRGIL
DRÂGHICEANU.
Secretar.... Director: VICTOR BRĂ TULESCU.

CUPRINSU L

T E X T: Pagina

N. IORGA: Din t es au ru l de artă botuşăneân (

N. GHICA....B uDEŞTI :
R.:staurarea bisericii m a ri a mănăstirii Cozia (memoriul) 22
I. ATANASESCU: Restăurarea bisericii mari de la mil:năstirea Cozia (extras din memoriul de
şantier) 32
N. GHICA-BuDEŞTI: La restauration de l'�glise du monaslere de Cozia 34-
VICTOR BRĂTULESCU: Pietrele mormântale de la Museul din Fo!ticeni 38
Cronică de Victor BnHulescu 4S
Resumat frances 48

ILUSTRATIUNI
,
:

Din tesallrul de artă botllşănean. Fig. 26. -

Intrarea mănăstirii Vorona . 19
Fig. - Biserica Dumineca Mare din Botoşani
27. 20
Fig. 1 . Mănăstirea Coşula. 1
2 Fig. 28. - Biserica Dumineca Mare din Botoşani. Uşă. 20
Fig. 2. Mănăstirea Coşula.
Fig. 8. 3
fig. 29. - Casă boiereasca din Botoşani, odinioară a
Biserica Sfăntul Ilie din Botoşani
Fig. 4. Clopotniţa bisericii Sfăntul Ilie d i n Botoşani. 4 familiei Buzdugan 21

5
Fig. 30. - Aceiaşi, altă vedere 21
Fig. 5. - Inscripţie. Museul din Popăuţi •

Fig. 6. Cafas. Mănastirea Vorona 5

a
•

Fig. 7. - Uşă. Biserica Sfăntul Ilie din Botoşani

Restaurarea bisericii mari mănăstirii Cozia.
6
Fig. 8. - Inscripţie. Mănăstirea Coşula 7 �� 1. • 22
Fig. 9. - Fres(ă. Mănăstirea Coşula . 8 Fig. 2 şi 3. . 23
Fig.' 10. Frescă in i nterior, la Mănăstirea Coşula 9 Fig. 4 şi 5. . 24
Fig. 1 1 . Exposiţia Şcolii primare Marhian din Bo- Fig. 6 şi 7. • 25
toşani. !coană (rusească) 10 Fig. 8 ş i 9 . • 26
Fig. 1 2. - Biserica Sfăntul I lie din Botoşani. Ctitor. 10 Fig. 10 şi 1 1. 27

Fig. 13. Mănăstirea Agafton 11 Fig. 12 şi 13. 23

Fig. 14. Ratoşul lui 8alş 11 Fig. 1 4 ş i la. 29

Fig. 1 5. - Şcoala primară de băieţi Marchian din Fig. 16 şi 17. 30

Botoşani 12
Fig. 16. Broderie. Mănăstirea Coşula IS Pietrele mormantale de la Museul din Folticeni.

Fig. 17. Cruce ţesută, pentru veşmănt. Mănastirea Fig. 1. - Piatra de mormănt a lui Bogdan, tatiI lui
Coşula • 14 Ştefan-cel-Mare • 39
Fig. 18. - Patrafir. Mănăstirea Coşul a • 15 Fig. 2. - Piatra mormăntală a soţiei lui Ieremia
Fig. 1 9. Semnătura lui Miron Costin se găseşte Părcălab 40
astfel pe o carte ruseasca de la foasta Fig 3. Piatra de mormănt a monahiei Ifimia 40
mănăstire Coşula, acum la Institutul de Fig. 4. Un fragment de piatra mormântală cu
Istorie Universală 15 inscripţie latină • 41
Fig. 20 şi 2 1 . - Biserica Uspenia din Botoşani. l.ns­ Fig. 5. Un alt fragment de piatră mormăntală cu
cri pţiile romăneşti 16 inscripţie latină . 41
Fig. 22. - La Mănăstirea Agafton 17 Fig. 6. Fragment de piatră c u inscripţie latină ş i
Fig. 23. - Museul din Popăuţi: insemnare din l-iu c u emblemă 42
lanuar 1 752 (7260) 17 Fig. 7. Fragment de piatră cu ornament 43
Fig. 24. - Biserica Sf. Gheorghe din Botoşani. Tămpla Fig. 8. Piatra de mormânt a Magdalinei, soţia lui
(sec. al XVI II-lea) 18 Petru secretarul • 43
Fig. 25. Biserica Sfăntul Gheorghe d i n Botoşani Fig. 9. Piatra mormântală a lui Simon. 43
(refăcută) 19 Fig. 10. - Piatră mormăntală cu inscripţie românească. 44

-----

http://patrimoniu.gov.ro

� P1ETRELE MORMÂNTALE DE LA MUSEUL
--- 0--
1 . Piatra de mormânt a lui Bogdan,
tatăl lui Ştefan-cel-Mare.
Prin grija d-Iui profesor Ciurea s'au
adunat în Museul din Folticeni, pe lângă
alte piese de preţ, şi un număr de pietre
mormântale destul de vechi si destul de
,
importante pentru istoria noastră naţională.
Intre altele si cea din urmă adusă aici,
în vara anului ' 1 937, este piatra de mor­
mânt a lui Bogdan, tatăl lui Ştefan-cel­
Mare, ajunsă, prin cine ştie ce împrejurări,
masă de altar în biserica ruinată a satului
Săcuieni, astdzi dispărut. Printr'o scri­
soare adresată de d. Drăgusanu, învătător
în Drăguşeni, judeţul Bai�, Comisi� n ea
Monumentelor Istorice fusese înstiintată de
această descoperire j greutatea d� a fi trans-
_ portată la Bucureşti şi râvna d-Iui Ciurea,
a făcut însă ca piatra lui Bogdan să fie
astăzi adăpostită la Folticeni, unde ar trebui
totuşi ca toate pietrele să fie ferite de
schimbările de temperatură pe care le sufăr
din pricina aşezării 10: afară.
Duetul literelor si ornamentul floral de
pe această piatră �ormântală sânt carac­
teristic epocii lui Ştefan-ceI-Mare, iar faptul
că la sfârşitul rândului întăiu, apare cuvântul
(rHJ, f1 , arată că şi această piatră a fost pusă
pe mormântul tatălui său, ca, de altfel, pe
mormintele tuturor inaintasilor, de insusi
viteazul Dom n , pe de o p'arte, iar, pe d�
alta, că este vorba de Bogdan , tatăl lui
Stefan-cel- M jre.
, Ornamentul pietrei de miii sus este al­
cătuit dintr'un cadru dreptunghiular de linii
drepte in relief.
Din unghiurile cadrului pornesc două
drepte care se întretaie, formând, cu la­
turile cadrului, triunghiuri echilaterale şi
romburi, ale diror vârfuri se leagă de laturi
prin câte un nod.
Pun ctele de întretăkre sânt marcate prin
câte un romb ale cărui vârfuri evoluiază,
http://patrimoniu.gov.ro
I
DIN FOLTICENf
DE VICTOR BRĂTULESCU.
dând n aştere la lujere de plante cu flori
şi frunze . In mijlocul rombului mare este
înscris un romb mic. Cele două vârfuri ale
rombului acestuia se desvoltă prin câte o
floare în forma unei palme deschise, spre
cele două laturi lungi. Celelalte . două, care
sânt aşezate pe dreapta şi ar uni mijlocul
laturilor mici, se termină prin câte o floare
în formă ce trenă.
Printre frunzele treflei apar două linii
care se unesc si dau forma unui oval.
Acestea nu sânt 'altceva decât prelungirea
vârfurilor romburilor mici.
In resumat, ornamentul pietrei, luat în
mare, este linear, icr în amănunt este ve­
getal, prin aceia că frunzele şi florile între­
gesc sp:3ţiul dintre linii.
Inscripţia marginală are si ea o formă
ornamentală si formează un ' chenar asezat
între două m'argeni în relief ca şi Iite;a.
I '1
Cuprinsul inscripţiei este :
t G 1. [ H ] E e T " " 11 ° & 1. Il " & d ti m ' d ti o l 'A J H " 1l 0 E K O A d.
i
VJ lI,d . . . (i)KTO lql I J l E .
A ceas ttl este groapa robului lui Dumnezeu
Bogdan Voevod, ta tal ... , Octom bre 15 (fig. 1 ).
In scrisoarea amintită, d. învătător Dră-­
guşanu arată că piatra a fost gă ;ită printre
ruinele bisericii fostului sat Săcuieni, des-­
fiinţat de beizadea Calimah, acum o sută
de ani.
Am arătat la inceput că duetul literelor
şi ornamentaţia pietrei amintesc epoca lui
Ştefan-cel-Mare. La aceasta, pe lângă nu­
mele de Bop-dan , se adaugă şi acela de :
" tată " , cum si data de 1 5 Octombre, când
a fost ucis la' Reuseni, la nuntă, p ărintele
marelui Domn.
Nu mai încape deci îndoială că ne aflăm
în faţa pietrei de mormânt a lui Bogdan,.
tatăl lui Stefan-ceI-Mare.
O sing'ură întrebare rămâne de deslegat �
 P I lTRE LE MOR M ÂNTALE DE LA MUSEUL DIN FOLTICENI 39

murit la 1 5, cum arată piatra de

A anul 702R (1 51 9), luna Septembre (fig. 2).
mormânt, sau la 1 6 Octombre, cum spun Inscripţia este marginulă. Câmpul din
<:ronicile moldovene I '? mijloc este împodobit cu un ornament li­
In afară de faptul că omorul a fost near, derivat din linia în zig-zag, rotunjită
noaptea, cred că a fost ucis la 1 5 Octombre asa fel, încât dă nastere liniei curb �. Dintr'una
�i a fost îngropat a doua zi. din laturile mici, pornesc, spre margene, două

Fig. 1 . - Piatra de morm â.lt a l u i Bugdan, t 3 t <i 1 h ' i Ştefan-cel-Mare.

Anul mcrtii
,
e ste 1 45 1 2. iinii curbe ce se întâlnesc la o distan'. ă oare­
care, dând nastere unui ornament în Icr mă d e
2. Piatra morinân tală a sotiei lui inimă . In ac�st ornament se deschid două
Ieremia Pârcă :au, 1 5 1 9. frunze, care însoţesc liniile marginale, ale
Inscriotia
, .
: căror vârfuri se încovoaie spre centru, se
C"[HJ r p " Ii . . . 11 1 1 1. 1 m 8 n J I I II I vk 6 ,1 "\\ 1 '" J 1 v h K K i\ J li d unesc şi constituie codiţa unei fn.:nze de formă
'fi 8KPdCH C,,;jsHKJ, R Nr " 1 3 " 1 1 , '\\ lJ,J C En . triunghiulară. Frunza aceasta este resultată
. Aceasta groapa... el ju pân iţei lui Iere­ din unirea a două jumătăţi mai mici, asămănă�
mia ! Pârcâla b. Şi a i11l podobit-o Safica, la toare frunzelor marginale de Ce re am pomenit.
1 1 I orga, Isto ria RO/lJ â n ilor, I V, p . 1 0". D u pă 1 . Bogd a n ,
Celelalte două ornamente următcare a­
mintesc pe primul, cu deosebirea că a u
•

.cr onici Moldoveneşti, p . 1 44 ; Cro/lici inedite, pp. 3E-37.

2 N. Iorga, l. C. , p. 1 05 . ambele capete ascuţite.

http://patrimoniu.gov.ro
40 B U L ETINUL COMISIUNII l\lOKUi\IENTELOR ISTORICE

Impodobirea cu frunze este aceiaşi. In trează ductul literei moldovenesti

"
si inscriptia
,
golurile dintre inscripţie şi linia curbă, de marginală a vechilor pietre.
care am vorbit, apar frunzele de mai sus t S A f n p f CTtl K H C II\ <\\ O H tl X ' tI " 4> H I\\ " 1I\ <\\ T H p nv (sic)
legate ca de o creangă de acea linie curbă. WT P .� J UKtI, K .., -k T h. + S p H f .
I
Ornamentul acesta aminteşte pe cel de A ici a răposat m onahia Ifimia din md-

Fi g. 2. - Piatra morm1ntală a soţiei lui Ieremia Pârcălah.

pe piatra de mormânt de la Dolheşti 1 şi ndstirea Râşca, la a n u l 7 1 55 (1 647) (fig. 3).

pe cel de la Mănăstirea Neamţului a egu­
menului Hariton 2. Este frunza de stejar 4. Un fragment de piatră mormântală
stilisată, motiv pe care îl întâlnim şi pe cu inscripţie latină.
piatra de mormânt a lui Ştefan-cel-Mare. N u se mai păstrează decât patru cuvinte

Fig. 3. - Piatra de mormânt a monahi e i Ifimia.

3. Piatra monahiei Ifimia (1647). de la început. Inscripţia marginală este în

Simpl3 şi lipsit ă de orice ornament, păs-
1 N. Iorga, Bu letinul Comisiunii M o n u mentelor Isto rice,
1 9 1 0, p. 1 02. ef.şi G. Balş, 8is uicile lu i Ştejan- cel. ,"f are,
1926, p . 287, fig. 480.
I Jbid., fig. 48?
relief.
Câmpul din mijloc este împodobit cu o
cruce săpată în relief. De o parte şi alta
a basei crucii silnt două rosete cu câte opt
sepale.
Din unghiurile în care se întâlnesc braţele
crucii cu margenea inscripţiei răsar două

http://patrimoniu.gov.ro
 P I E T R E L E M O R M Â N T A L E DE LA MUS E U L D r N F O L TICEN[ 41

fig. 4. - U n fragment d e piatră mormântaJă c u i nscripţie latină.

Fig. 5. - U n · a l t fragment de piatrâ mormântală cu inscr i pţie latinâ.

Bul. Corn. M o n . Isi. - F a s c . 95, 1938.

http://patrimoniu.gov.ro
42 BULETINU L COl\H S l UNI I MON MENTELOR ISTORICE

coarde d � vite cu frunze si struguri, stră­
vechiu moti� asiatic, păstrat şi transmis
prin �Greci şi Romani.
Fragmentul de inscripţie de la început
sună :
SUB H O C L A PI DE I AC ET. ..
" Sub acw:;ta p ia tră z1.ce" . . . (Fig. 4).
avea (sau a avut) . . . ,, 1n anul Domnulu i
1 5 74, 30 Novembre " . (Fig. 5).
Crucea care împodobeşte câmpul din
mijloc este la fel cu cea descrisă mai sus.
Cele două rosete iau forma unor flod cu
douăsprezece sepale, şase petale şi un cerc
rotund în mijloc. Din cele două colturi ale
câmpului pietrei răsare câte o ghindă.
Din cele două unghiuri de întâlnire ale
braţelor crucii pornesc cele două coarde
de vită
,
încărcate de frunze si
,
ciorchini
de struguri.

6. Fragment de piatră cu inscripţie latină

şi emblemă.

Restul de inscripţie săpată cuprinde

două cuvinte latineşti :

... Q UON IAM ELEGI.. . " Fiindca am

a les " .

Câmpul pietrei este împodobit c u o

emblemă în relief care este de fapt
un scut în mijlocul căruia stau deschise
nişte foarfeci. Între lam ele foarfecelor
o stea, iar de- asupra un ornament
flora!.
Foarfecele cred că simbolisează ocu­
paţ!a mortului.
In colţul din dreapta al cadrului
apare o ghindă iar din colţul drept
al scutului se înalţă o coardă de viţă
(fig. 6).
Din an n'a mai rămas decât cifra
zecilor si,
a unitătilor...
,
66.

7. Fragment de /Jlatră cu ornament.

Dintr'o altă p i a t r ă mormântală,

foarte asămănătoare cu cea de mai
sus, nu ni s'a păstrat decât un frag­
Fig. 6. - fragment de p i atră c u i nscripţie lati nă şi c u emblemă ment CU O împodobire florală înscrisă
în cerc. Ornamentul în intregime era
5. Un alt fragment cu inscripţie latină. compus dintr'o serie de cercuri tangente în
Inscripţia este săpată, dar pe o lature care erau înscrise ornamente. Din cel d e
�ste stearsă
,
în asa,
măsură, încât abia se fa�ă s'a păstrat o parte din cerc şi orna­
mai poate bănui cuprinsul, apelând la for­ mentul din mijloc, care constă dintr'o floare
m ula obisnuită
,
: deschisă în centru, din care se desfac, în
formă de cruce, patru flori de crin, or­
SUB:HOC LAPIDE sau HIC I A CET... S MEA
nament foarte răspândit în evul mediu.
H1C1HAB... A . D. 1 574, 30 N. Se păstrează numai trei din cele patru flori
Aici zace . . . a mea . . . a ici sau acesta de crin (fig. 7).

http://patrimoniu.gov.ro
 PIETRE LE MORM ÂNTALE DE L A M USE U L DLT F O L T I C E N I 43

8. Pia tra de m u m â n t a Magdalir. ( Î.

Omamentaţia acestei pietre e s t e r e d u s ă

la cele patru cruci, înscrise î n pătrat e, d i n
colţu rile p ietrei , şi la u n ornament liniar
d estu l de simplu, în partea d e jos a câmpului
p ietrei. In scri pţia marginală are c u p rinsul.
l i ; m ătar :

Fig. 7 . - Fragment d e p i atră c u ornament.

Fig 9. - P i a tra mormăntală a I � i S imon.

HIC SEPULTA EST H O N E S T A FEMINA

MAG DA L E N A , PROV I O I V I R I PET R I LI­
·
T E R A TI VXO R . OBI I I 1 8 D IE I ANV., A.
D . 1 627, R EQVIESCAT IN PA C E , AMEN .

" A ici este il1 111 0rm â 1l l a t a fe meia onestă

Magda l i n a , s o ţ i a prewi-:: ă toJ'u lu i bărbat Petru
secreta rul. A ra posat la 1 8 Ja11 uar, anul
Dom n u lu i 1 627. Odl h r. ca scă în pace, amin "
(fig. 8).
Fig. 8. - Piatra de mormânt il 1I.1agd.ll i nei, soţia lui Meşterul pietrar nu era din cei m a i buni)
Petru secreta ru l . judecând după felul i n scripţiei.

http://patrimoniu.gov.ro
4 BULETI L COMISIUNII MONmlENTELOR I STORICE

_ 9. Piatră mormânfală cu inscripţie latină

de caracter gotic.

Inscripţia este marginală, iar câmpul

împodobit cu o cruce marcată de linii
supţiri şi pornind de de�asupra unui arc,
sprijinit pe cele două laturi cu inscripţie.

ANN O ( 1 444?) O S IIT HONESTUS VIR

SIMO . . . O RT A TE PRO EO.

În anul 1 444 (?)

a murit cinstitul bărba t
Simon . . . Rugaţi-vă pen tru el. (Fig. 9).

10. Piatră morlllânfa!ă cu inscripţie românească.

U ltima dintre pietrele cu inscripţii, foarte

stearsă, de o calitate inferioară ca material,
�uprinde o inscripţie marginală, românească,
pe cât se pare, însă destul de ştearsă pentru
a nu putea fi cetită în întregime.
Ornamentul din câmpul pietrei este compus
dintr'un sir de ovale încadrate de două linii
frânte. In' mijlocul oval ului un oval mic
înscris în cel mare.

. . [acea]stă Sofia . . .- (Fig. 1 0) .

Fragmentele cu inscripţie latină presintă

mari asămănări cu pietrele de la Baia, aflate
în I\1useul de Artă Religioasă din Bucureşti,
şi descrise de d. N. Iorga, în " Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice " , fasc.
Fig. 1 0. - Piatra mormântală cu i nscri pţie românească. 67 din 1 93 1 .

http://patrimoniu.gov.ro