BULETINUL

COM.ISIUNIJ

MONU.M.ENTELOR ISTORICE
PUBLICAŢIUNE TRIJY\ESTRIALĂ
IN

E DITUR A A DMI N ISTR A ŢI E I C A SEI BISER ICII

ANUL III

1910

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL G6BL S-r 1. St. Rasidescu
16, STRADA DOAMNEI, 16

1910.
http://patrimoniu.gov.ro
 COMITETUL DE REDACŢII:
D-nii: JO N KALINDERU, GR. CERK EZ. D. OHCIUL, H. GABRIELESCU. V. PÂRVAN

Membrii Comisiunii Monumentelor I storice

ŞI

P. GARBOVICEAHU

Administratorul Casei Bisericii

Se cre t a r,

A L.E X. L Ă PE DATU.

Extras din deciziunea ministerială privitoare la redactarea Buletinului.

1. Ca începere del a Ianuarie 1 9 08 se pu� a) l"lonografii istorice, arhitectonice şi artistice

blică- sub direcţiunea Comisiunii l"lonamentelor
Istoricesi în editill"a .R.dministratiei Casei Bise�
'
ricii -o revistă periodică numită Buletinul
Ca­
misiunii Momt1nentelor Istorice.
2 . l\cest Buletin va apare trimestrial şi va cu­
prinde :
a) O parte ştiinţifică, în care se vor publica
tot felul de monogra1ii, studii, luct·ări, comunicăt·i
şi materialnd ele natură istorică, arhitectonică şi
artistică, privitoat·e direct şi numai la monnmen­
tele noastre istorice ;•
b) O parte oficială, în care se vor pnblica ra­
pom·tele anuale ale Comisiunii, referatele arhitec­
tilot·
'
însărcinati
'
cu conducerea si
'
executarea lo-
cdl.rilot· de conservat·e şi restanrare, pt·ecam şi
e\>entualele circulari, inlormaţinni şi decizinni ale
l"li nisteralai şi ale Comisiunii.
3. Baletinal apare sub direcţia membrilor Ca­
misiunii, cari, împreună cu administratontl Casei
Biset·icii, alcătuesc comitetnl de redacţie. El e pns
sub îngrijirea sect·etarulai Comisiunii, care e în�
datorat să pregăteasca şi să procai'e materialitl
necesat·, să-I aducă la cunoştinţa comitet t ni ele
t·eclacţie şi să snpravegheze tipărirea Joi.
4. Pentn1 ca publicaţinnea să se pt·ezinte cât
mai sistematica şi cât mai folositoat·e, se stabi­
l e şte armătoral pt·ogram cc1 privit·e la felul
crărilor ce va trebai să cnprinclă Bnletinnl:
asnpra monamentelot· noastt·e istorice, monografii
cari vo1· fi ilustrate şi documentate cu rept·odaceri
necesare de fotografii, desemnm·i, aqnat·ele etc.
b) Rele\>euri dela cele mai însemnate şi ca­
racteristice, din punct de vedere a1"11itectonic, mo­
nclmente istot·ice.
c) Stndii şi lncră.ri nnitare, asemenea ilustrate
şi documentate, bnnăoară: asupra inscripţianilor
din epoca lui Ştefan-cel�l"lare, l"latei Basarab, Va­
sile Lopu, Constantin Brâncoveanu etc., asapra
at·tei decorative, în sculptnră şi pictură, întreba�
inţată în bisericile ,i rnănă.stirile noastre în ano­
mite epoci, asc!pt·a portretelor mnrale de ctitori :
Domni, Doamne, l\dliet·ei, Boeri, Jupânese etc.,
asupra pictcu·ii bisericeşti, asupra costnmelor etc.
d) l'îaterialuri: secu-te fragmente, comunicăd,
însemnăd şi note de intet·es deosebit privitoare
la monnmentele noastre istorice;
e) Note bibliografice şi critice asupra pablica­
ţionilor şi periodicelor de specialitate;
f) In sfârşit, suplimente artistice, în colori, cari
"să înfăţişeze biserici, mănăstiri, t·eprodaceri de
pot·trete mnrale, de pictnri, de ornamentaţiani etc.
ln cadntl lucrădlor înşirate mai sos se cuprind
şi acele privitoare la monamentele istorice din
afară de Regat, întl·u cât aceste vot· fi de origină
ln­ românească- înălţate de Voevozii noştri saa în
legatară directă cu trecatnl nostru.

Redacţia: la Administraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

- Biroul Comisiunii Monumentelor Istorice -

Buletinul se găseşte de vânzare la librăriile

ALCALAY, NAŢONALĂ, SFETEA şi SOCEC,

prin cari se fac abonamente şi se pot procura colecţii complete din

anii precedenţi (din 1908 numai câteva).

http://patrimoniu.gov.ro
/ BULETINUL

COJ.\ISIUHII

MONUJY\.ENTELOR ISTORICE
1910

http://patrimoniu.gov.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE

D-nii: ION KALINDERU, GR. CERKEZ, D. ONCIUL, N. GABRIELESCU, V. PÂRVAN

M.embrii Comisiunii M.onumentelor Istorice

ŞI

P. GARBOVICEANU

Administratorul Casei Bisericii

Se cre t a r,

AL E X. LĂ P ED AT U.

Extras din deciziunea ministerială privitoare la redactarea Buletinului.

·1. Ca începere dela Ianuarie 1 9 0 8 se pu" a) 1'\onografii istorice, arhitectonice şi artistice

blidi- sub direcţiunea Comisiunii 1'\onamentelor
Istorice şi în editura 1\dministraţiei Casei Bise"
ricii - o •·e1listă periodică numită Buletinul Co"
mz'siunii Monumentelor !storz'ce.
2. 1\cest Buletin 1la apare trimestrial şi 1Ja cu­
prinde :
a) O parte ştiinţifică, .în care se lJOr publica
tot felul de monografii, studii, lucrări, comunicări
şi m aterialari de natură istorică, arhitectonică şi
artistică, pri1litoare direct şi numai la monumen"
tele noastre istorice ;
b) O parte oficială, în car se lJOr publica ra"
poartele anuale ale Comisianii, referatele arhitec"
ţilor însărcinaţi cu conducerea şi executarea lu"
crărilor de cooser1lare şi . restaurare, precum şi
e\Jentaalele circalări, iniormaţiani şi deciziuni ale
1'\i nisteralui şi ale Com)siqnii.
3. Buletinul apare sub direcţia membrilor Co"
misiunii, cari, împreună ca administratorul Casei
Bisericii, acătuesc comitetul de redacţie. El e pas
sab îngrijirea secretarului Comisianii, care e în"
datorat să pregătească şi să procure materialul
necesar, să"! aducă la cunoştinţa comitetului de
redacţie şi să supra\Jegheze tipărirea lui.
4. Pentru ca publicaţianea să se prezi nte cât
mai sistematică şi cât mai folositoare, se stabi"
leşte următorul program ca pri1lire la felul la"
crărilor ce 1Ja trebui să cap•·indă Buletinul :
asupra monamentelor noastre istorice, monografii
cari lJOr fi ilustrate şi documentate ca reproduceri
necesare de fotograîii, desemnari, aqaarele etc.
b) Rele\Jeari dela cele mai însemnate şi ca"
racteristice, din punct de 1Jedere arhitectonic, mo"
namente istorice.
. c) Stadii şi lucrări ani tare, asemenea ilustrate
şi documentate, bunăoară : asupra inscripţianilor
din epoca lui Ştefan"cel"l'lare, 1'\atei Basarab, Va­
sile Lupa, Constantin BrâncolJeana etc., asupra
.
artei decoratilJe, în sculptură şi pictură, întreba"
inţată în bisericile şi mănăstirile noastre în ana"
mite epoci, asupra portretelor morale de ctitori :
Domni, Doamne, 1\rhierei, Boeri, Japânese etc.,
asupra pictorii bisericeşti, asupra costumelor etc.
dJ 1'\aterialari : scurte fragmente, comunicări,
însemnări şi note de interes deosebit pri1litoare
la monumentele noastre istorice ;
e) Note bibliografice şi critice asupra publica�
ţianilor şi periodicelor de specialitate ;
j) In sfârşit, suplimente artistice, în colori, cari
să înfăţişeze biserici, mănăstiri, reproduceri de
portrete morale, de pictori, de ornamentaţiuni etc.
Î n ca drul lucrărilor înşirate mai sas se cuprind
şi acele pri1litoare la monumentele istorice din
afară de Regat, întra cât aceste lJOr fi de origină
românească - înălţate de Voe1lozil noştri saa în
legătură directă ca trecuta] nostru.

Redacţia : Ia Administraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

- Biroul Comisiunii M.onumentelor Istorice -

Buletinul se găseşte de vânzare la librăriile

ALCALAY, NAŢOJ;IALĂ, SFETEA şi SOCEC,

prin cari se fac abonamente şi se pot procura co lecţii complete din

anii precedenţi (din 1908 numai câteva).

http://patrimoniu.gov.ro
 BULETINUL

COM.ISIUNII

MONUJv\ENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ
IN

EDIT U RA A D.M.INISTRA ŢIEI CA SEI BISERICII

/

ANUL III
1910

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r 1. St. Rasidescu
16, STRADA DOAMNE!, 16
tgto.

http://patrimoniu.gov.ro
 THBLA D E t\ATERII
--o--

ANUL A L TREILEF\

1910

-o--

/
TEXT
Pagina

1. I\RTICOLE

BII.LTii.ZII.R (I\.) : Frescarile dela Harezi (Bolniţa şi Trapeza) . . . . 11

CEuANEII.Na (SP. P.) : Din odoarele bisericeşti ale Mazealai Naţional
Ce\?a ca pri\?ire la Meşteral Manole . . . . 44
D/\N (D.): Biserica Sf. Gheorghe din Sacea\?a . . . 134
DR!\uHICEII.NU (VIRG.): Curţile domneşti Brânco\?eneşti (III. Potlogi) 49
Vechia biserică de lemn din Grămeştii�Vâlcei . . . . 11o
Raina Sf. Impăraţi din Târgo\?işte (note istorice) 1 25
GHIKII.�BuDE.ŞTI (I\RH. N.): Biserica Domnească din Târgo\?işte . 17
Ruina Sf. I mpăraţi din Târgo\?işte (note arhitectonice) 127
Biserica din Vădeni (note arhitectonice) . . . 164
!oRGII. (N.) : Ş teîan�cel"Mare şi Mănăstirea Neam ţalai . . . 97
LP..PEDI\TU (A.LEX.): Baia domneaseă din Târgo\?işte . . . . 89
O biserică a lai Ş teîan�cel �Mare în Ţara�Românească. 1 07
Biserica din Vădeni (note istorice) . • . . . . . 172
Două \?echi cetăţi româneşti : Po·enarii şi Dâmbo\?iţa 177
MOISIL (Const.): « Bisericaţele» . . . . 29
Sarcoiagii de piatră (din Dobrogea) 81
Unde a fost \?echial Halmyris ? . . 93
Pri\?ire asupra antichităţilor preistorice din România 1 1 5 şi 172
MORNU (G.) : Noi săpături în cetatea Tropaeum (19 1O) . . 155
TRIVII.NESCa (1. D.) Mănăstirea Dintr' an lemn şi Mănăstirea Go\?ora . 35
Bolniţa Mănăstirii Harezi . . • . 71
Schitul Sf. Ştefan de lângă Harezi 145

2. COMONIC Ă. Rl

Decret regal pentru palatul dela Potlogi 1 40

D11.scl\LOL (C.) : Săpătarile dela Cacoteni . 195
GR/\111\.ND!I. (I.) : Hanol la « Cerbul de I\on> din Viena . 191

http://patrimoniu.gov.ro
VI BULETINUL COl"USIUNII 1'10NUt1ENTELOR ISTORICE

Pagina

DRiiGHICEi\No (V!RG.) : Noi pietre dela Doice�ti 48

1\ntichităţile dela 1\famaţi (Jifo\J) 95
Podul lai Socol dela Cornăţel 144
Zidurile Băniei Craio\Jei . 192
UI.PEDi\TU (1\LEX.): Relaţiune despre câte\Ja monumente ale Iaşilor în 16 7 2 143
l'1INEi\ (DR. E.) : Un pictor român în secolul al XVI"lea . 143
/'1orsrL (CONST.) : Călăuza arheologică pr�istorică a Transil\Janiei 48
Sarcofagial dela Niculiţel (Dobrogea) 48
tl.ormântal antic dela /'1ăcin 48
Noi inscripţii antice din Dobrogea 95
/'1onede \Jechi romane din Tulcea 95
Stâlpi mi li ari romani găsiţi în satul Gar\Jăn" Tulcea 141
tl.uRNO (G.) : Cronica săpăturilor arheologice dela cetatea Tropaeum"l\damclisi în 1910 140
ONCIUL (D.): Raport despre schitul Goleşti de lângă Câmpo�Iang 190

3. BIBLIOGRI\FIE

TnFRi\U (0.) : /'1onumentele bizantine din /'1istra . 96

6. CRONICI\

1\. L: Colecţiile istorico�artistice ale Comisionii /'1onomentelor Istorice �i ale Casei Bisericii 197
Redacţional 198

ILUSTRl\TI UNI
,

Pag. Pag.

Cadelniţa dela Tismana (rluzeol Naţional) • Secţiune prin axa longitudinală a Bisericii Domneşti
Cadelniţa dela Tismana (Detaliu) • . . 2 din Târgovişte • • • . • • • . • 25

Cadelniţa dela Bislriţa (rluzeul Naţional) 2 Biserica Domnească din Târgo\,işte (După restaurare) 26

Cadelniţă din Belgrad • . . • . Biserica Domnească din TârgO\'işte (Vedere interioară,

Chenare pe coperta e�angheliei lui Nicodim (t\uzeul spre partea superioară a altarului) . 27

National) . . • • . • . Biserica Mănăstirii dintr 'un lemn • . . 36

Crucea lui Vintilă-Vodă (1'\uzeul Naţional) 4 rlănăstirea Dintr'un lemn (Plan de situaţie) 37

Crucea lui Vintilă-Vodă (Detaliu) 4 rlănăstirea Go"ora (Plan de ansamblu) . 38

Crucea lui Vintilă-Vodă (Detalia) 5 Biserica mănăstirii Govora 39

Crucea lui Vintilă-Vodă (Detalia) 5 Biserica dela bolniţa mănăstirii Dintr 'un lemn 41

Frontispicirr pe e�angbelie dela Ştefan-cel-rlare (r\u.zeul Biserina mănăstirei Hurezi (Secţiuni transversale) 42
.
Naţional) 6 Biserica mănăstirii Harezi (Secţiune longitudinală) 43

Poale de epitrafir dela Ştefan•cel-rlare. Uşa dela Biserica mănăstirii Bistriţa, lucrată de rlane
.
Poale de epitrafir dela Ştefan-cel-rlare . meşterul (c. 1 5 1 0). . • • • • . .

Epitrafirul lui Radu-cel-tlare dela Go�ora (rluzeal National) . 9 Portalal bisericii dela Văcăreşti ( 17 2 2) 46

Chenar de fereastră dela Ra�anitza (După Kanitz) . . 10 Ornamente în piatră dela mănăstirea Bistriţa 47

Bolta dela trapeza ml\năstirii Harezi • 11 Cartea �i palatul dela Potlogi:

«Sfintii fă�ă de argint>> -în biserica cea mare dela Hurezi. 12 Vedere generală : intrarea, împrejmairea, palatul şi
Picturi pe pendantil'ii dela bolta trapezei Hurezi 13 paraclisul. • . . . • • 49

Picturi pe pendantivii dela bolta trapezei Hurezi 14 Schiţa planului de situaţie • . . • • • 50

Picturi pe pendantil'ii dela bolta trapezei Hurezi • 15 Faţada prlncipală, dinspre poarta de intrar� 51

Boltă la turla paraclisului dela Hurezi • . • • . 16 Pisania palatului • . . . . . . • • . 52

Planul bisericii Teotocos (Constantinopol) 17 Interior (ştucaturi) din saloanele Domnului 5.3

Biserica Domnească din Târgol'i�te (Inainte de restaurare) 1 8 Interior in acelaş salon al Domnului 54

Biserica Domnească din Târgo�işte (După restaurare). 19 Vederea laturei de \'est, cu foişorul închis, azi căzut. 57

Planul Bisericii Domneşti din Târgo"işte 20 Schiţa planului ph,niţei şi rez-de ..chaassee .. �rlui 58

Faţada Bisericii Domneşti din Târgo\'işte • 21 Schiţă de secţie prin încăperile respecti\,e ale etajului,
Fatada laterală a Bisericii Domne�ti din Târgo�işte .. 58

http://patrimoniu.gov.ro
 TI\BU\ DE 1'\1\TERil VII

Pag. Pag.

Schiţa planului etajului 58 Biserica din Grămeşti : pisania şi chenarul uşii 1 12

Vedere asupra intrării principale, cu urme din colo- Biserica din Grămeşti : pisania şi chenarol uşii 1 13

nada, zogră\•eli şi ştucatorile foişorului principal 59 Biserica din Grămeşti: decoraţiuni în chenarul uşii 1 1 4

Consolă sub bolţi 60 Ruina Sf. Impăraţi: �edere spre răsărit-miază-noapte. 125

Consolă sub bolţi 60 Ruina Sf. Jmpăraţi: vedere spre apus-miază-noapte. 1 26

Consolă de colţ . 60 Plana! bisericii Sf. Impăraţi • • 1 27

Consolă sub bolţi 60 Interior din biserica Sf. lmpăraţi: �edere spre miază
noapte-răsărit • . •
Ştacaturi interioare deasupra uşii salonului de reuniune 128

al palatului . . • . 63 Interior din biserica Sf. Tmpăraţi : \ledere spre miază ..

Interior din cameră de locuit (cu urma unui tablou)" 64 zi ..apus . . 129

Vedere asupra Iaturilor de est şi de nord despre he· Tiimpla bisericii Sf. lmpăraţi 1 30

leşteu, cu ruinele toggiei 65 Intrarea dela biserica Sf. lmpăraţi: cu locul fostului
pridvoraş •
Vedere interioarâ asupra intrării, cu d�râmătarile cuinei 66 131

Cuinia, inainte de dărâmare 66 Icoane dela tâmpla biserici(.SL Jmpăraţi 1 32

Capitel din colonada loggiei 67 Vechea oşe de lemn (dela tlatei B-asarab) a biseri<ii
Interior din palatul roseS<: Terem (Beylie) 67 Sf. Jmpăraţi . . 1 33

Capitel din coloana foişorului principal 67 Biserica SL Gheorghe din Suceava înainte ds res-
Vederea după heleşteu . . • . . • 68 taarare 133

Capătul antreoloi principal dinspre loggia 70 Clopotniţa bisericii Sf. Gheorghe din Socea\>a: inainte
Planul bisericH, foişorului şi chiliilor dela bolniţa mănă­ de restaurare . . 1 36

stirii Hurezi . . . 72 Biserica S!. Gheorghe din Socea�a: după restaurare. 1 37

,./ Clopotniţa bisericii SL Gheorghe: după restaurare .
Biserica dela bolniţa m··n�stiril Hurezi 73 138

Pisania bisericii dela bolniţa mănăstirii Horezi 73 Un stâlp miliar roman (cel mic) dela Gervăn (Tulcea). 1 42

Biserica dela bolniţa m..rli Hurezi, l'edere din faţă . 74 Schitul Sf. 1\postoli dela Horezi:
Uşe şi coloane dela foişorul şi prid�orul bisericii dela Biserica 1 46

bolniţa mănăstirii Hurezi . . . 75 Planul 1 47

Biserica dela bolniţa m..rii Hurezi, vedere laterală 76 Vedere laterală 148

Biserica dela bolniţa m..rii Horezi, secţiune longitudinală 77 Secţie longitudinală 149

Biserica dela bolniţa m ..rii Hurezi, \,edere in pridvor 78 Faţada 150

Foi�orul dela bolniţa mănăstirii Horezi . . • . 79 Secţie laterală 151

Foişorul dela bol �iţa mănăstirii Hurezi (desemn) 80 Secţie trans'l'ersală prin pronaos şi detalii: arcade
Sarcofag dobrogean : schiţa şi detalii 82 interioare şi stâlp de pridt10r 152

Sarcofag dobrogean din colecţia Kogălniceanu 83 Vedere spre altar 153

Capac de sarcofag găsit la Constanţa (fronton) S4 Cetatea Tropneom:

Capac de sarcofag găsit Ia Constanţa (vedere laterală) 84 Poarta de răsărit şi Via Principalis inainte de săpă­
Sacorfagol din grădina publică dela Galaţi • 85 torile din 1 9 10 156

Inscripţia de pe sarcofagol dela Bărboşi 86 Turnul de nord al porţii de est şi o parte din Via
Sarcofagol din grădina publică dela Galaţi 87 PrincipaJis, inainte de săpături 1 57

Baia lui Daca-Vodă dela Cetăţuia . . • 90 Poarta de est 158

Biserica cea veche ( 1 4 97) a mănăstirii Neamţo 98 Vedere generală din spre apus a Viei Principale, după
1\ierol lui Siloan egumenul mănăstirii Neamţu, dela 1 4 3 7. 99 săpăturile din 1 91 o • 159

Legătura ferecată in argint a e>>angheliei dela 1 435 6 / Via Principalis, după săpături 160

(faţă). • • • . . . . . . . . . . . • 1 00 Biserica din Vădeni (inainte de restaurare) . 163

Legătura ferecată în argint a evangeliei dela 1 435 6 j Ctitorii bisericii din Vădeni 164

(dosul) . . 101 Planul bisericii din Vădeni 1 65

Pagină din eMnghclia dela 1 4 35 6 / . • . • 1 02 Faţada bisericii din Vădeni 165

Pagină din evanghelia dela 1 435 6 / 1 02 Biserica din Vădeni: uedere spre miază..noapte, cu
Decoraţie pe piatra mormântală a egomenoloi Hariton scara clopotniţei 1 66

din 1 5 36 . . . . • • . • . • • • 1 03 Pictori din biserica dela Vădeni 1 66

Decoraţie pe pi<tra mormântală a lui Ştefan-Vodă <tt 447 ) 1 03 Biserica din Vădeni: �edere laterală 1 67

Panaghiarol lui Ştefan•cel-1'\are din 15 o 2 : feţele exte• Biserica din Yădeni: secţie longitudinală 168

rioare 1 04 Pictori din biserica dela Vădeni: pendantiv şi arcuri

Panaghiarol lui Ştefan•cel-1'\are din 1502 : feţele in• de bolţi • . . 169

terloare . . • . • tos 1\ntichităţi preistotice din România:

Chenarul pisaniel bisericii m ...rii Neamţu, deJa 14 97 1 06 Ciocane şi topoare de piatră din Gorj 1 75

Postament de ieţ arhieresc dela R. •Sărat 1 07 Piatră de ascuţit tot din Gorj . 1 75
Biserica Sf. Paraschiva din R.-Sărat (dărlimată) 108 Ciocane de os dela Cocoteni-Iaşi 1 75
Postament de ieţ arhieresc din R.•Sărat • 1 09 Daltă de silex dela Deleni-Botoşani 1 75

Biserica din Grămeşti : vedere din faţă 1 10 Ceramică dela Cllscioarele-!Hov 1 76

Biserica din Grămeşti: vedere spre altar •

1 1 1 Ceramică şi brăţară de bronz dela Spanţ \>•llfO\> 1 76

. •
Biserica din Grămeşti : procomidia III Ciocan de silex dela Nicoliţel-Tolcea 1 76

http://patrimoniu.gov.ro
VIII BULETINUL COl'\iSIUNII 1'\0NUJ'\ENTELOR ISTORICE

Săgeţi de bronz din delta D�nării . . . • . • . . 1 76 Ruinele cetăţii dela Poenari 1 S6

Ruinele cetăţii dela Podul DâmbO\'iţli (întâia \'edere) 179 Planul cetăţii dela Poenari (schiţa) 188

Ruinele cetăţii dela Podul Dâmbouiţii (a doua ''edere) 1 80 Clopotniţa schitului Goleşti 1 90

Ruinele cetăţii dela Podul Dâmbouiţii (a treia vedere) 1 81 Hanul la Cerbul de J\ur din Viena 1 91

Ruinele cetăţii dela Cetăţenii din Vale, jud. l'\uscel 184 Schiţa planului fostei bănii din Craiova 1 93

Vedere a cetăţii dela Poenari 1 85 Bănia CraiO\lÎi : ruinele ruinei hanului Hurezi 1 94

http://patrimoniu.gov.ro
 COl'lUHIC MI
Săpăturde dela Cucuteni.
- Septem\>rie-Octo,n>rie 1909 �i 1910 -
D
intt·e n umeroasele staţiuni preistorice conos�
cote în ţară la noi şi'n pade chiat· cercetate
de arheologii t·omâni , cea dela Cacoteni e singura ce
a pătruns în litera tara preistorică em·opeană. Locali�
tatea a Yost descoped tă de . Beldiceana ( 1 8 8 2 ) şi
cercetată de dânsal , singur şi împt·ertnă cu Gt·. Bu�
tareanu în repetite rândod, cct cheltuial a lot· şi cu
'
' ,
sab'Jenţie din partea l'linisteruloi de l nstntcţie.
Dintre în'Jăţaţii stdiini, în afat·ă de at·heologii
t·aşi , acel care a recunosc ut însemnătatea rămăşi�
,
telor preistodc e din România si care, pl'in cet·cetă�
'
riie sale asupra coltmii egeice pt·ecom şi a epocei
preistorice din regiunile 'Jecine: Peninsula Balcanică,
Ungada�Tt·ansi i'Jania, Galiţia, Uoco'Jin;l şi Rosia sa�
clică, et·a caşi indicnt să deschidă cercetările pt·ei�
stot·ice în România, este el. dl'. Hubed Schmidt. Cu
com\>inget·ea că rămăşiţele pt·eistorice româneşti
\>Or aduce noi do'Jezi în sprijinol teot·iei sale
-originea comună a ci'Jilizaţiei greco�italice trebue
căutată în ţinutul dctnărean�cat·patic - dt·. Schmidt
s'a hotărît să întreprindă săpături la Cucoteni. Săpă�
turile aa început, cu autorizaţia go'Jernolui român,
în Sept. 1 9 0 9 , au durat până la începutul lai oem�
'Jrie, apoi au fost reluate în acest an, în Septem'Jrie
şi Octom'Jde. In prima campa!lie au loct·at în mij�
locia câte 1 5 oameni zilnic, în a doua câte 30 pe
zi . Cheltuielile pentt-u întreaga exploraţie au fost
acordate de Curatorul fondaţiei R. Virchow (!'1uzeu l
etnografic din Bet·!in , secţia preistorică). Rezoltatele
săpături lor sant foat·te malţamitoare din toate ponc�
tele de 'Jedere şi \>Or face obiecta! unei mat·i publi�
caţiunii ce \la apare în anul \liitoL
Cetăţuia Cacateni , cam e numită de locuitori, e o
minunată întăritură naturală : un bot de deal , cn o
potcoa\lă, format' din straturi orizontale de calcat· ter­
ţiar, se ridică, înalt de 50 m. deasupm satului Băi�
ceni , pe trei păt·ţi cu coaste t·epezi şi \lăi adânci la
poale ; numai spre apas se uneşte cu podişul ce se
întinde spre şesol Siretalai. A.ceastă lature expusă,
'JOm 'Jedea că a fost apărată ca ziduri şi şanţuri, în
cât numele de cetăţae e îoarte nimerit. Deasupra, pe
podişul astfel întărit şi pe o întindere cam de 4 H a . ,
găsim stratul de cultură , gros de 1 , 7 0- 1 , 8 0 m ;
pături d e cenaşe, cărbuni ş i pereţi d e case arse şi
prăbaşite, îngt·opând întreg a'Jotul cel or ce le�aa lo�
cait ; unelte de piatră, ct·emene, os; grămezi de olă­
rie sfărâmată -poţine i ntregi ; figuri de animale, de
lut ars (boi , \laci, cai , oi , câini, \lolpi, lupi, orşi); figuri
omeneşti-Idoli etc.
http://patrimoniu.gov.ro
1 9 .5
Ca ojatoru\ eera mieei şi în legătură cu obserl?a­
red stt-atm·ilor, iată cum se pt·ezintă, în linii gene�
rale şi destol de clar, desfăşurarea 'Jieţii omeneşti ,
în această localitate.
1. Pl'ima epocă : cultură cnrat neolitică. Oamenii
cnl'i 'Jin de aiurea şi se aşează aici cunosc n umai u ..
nelte de pic.tră. lustntită. Cu topoat·e ele piatt·ă taie
copacii, îi despică şi cioplesc bârnele elin cad îşi efă ..
dese locuinţele : case încheiate elin bârne, în'Jălăto ..
cite di� 'Jălătuci de lut şi paie, feţuite şi 'Jăraite. Cu
aceleaşi unelte şi cu târnăcoape�ciocane ele coarne
de cet·b sfam1ă. stânca şi sapă şanţal de apăt·at·e a�
dânc de 4 m . şi larg de 5 m . , iat· ca bolo\lanii scoşi
ridică zid pe malul intet·n al şanţolui. Foarte nome..
roase sunt obiectele d e cremene : toporaşe, dăltiţe,
cuţite, sfredele, t·ăzătoare şi săgeţi fin lact·ate ele ct·e..
mene albă ca q uarţul. !'lai găsim felut·ite unelte de
os : suie, pom nale, cuţite. Din lctt ars îşi îăceaa ro..
tiţe de fuse şi boambe ce ser'Jiau de greutăţi pentru
stati'Je. Tot din lut îşi făceau chipurile numeroase
de zeiţe şi foade rari de zei , apoi fi.gari de animale
pc cari le închinau zeilor, probabil în locul celot· \lii.
Ceeace face îns/i caracteristica acestei prime perioade
e e-eramica , lucrată numai cu mâna, dar cu mare
pricepere tehnică şi co vădit simţ estetic : l utul e bine
frământat, pereţii sobţit·i ; bine arse, sonore şi de
o mat·e 'Jariaţie ca îormă şi mă.l'ime, Chiupori co ..
losale pentru provizii- pethoi- tt·ectci de adăpat ;
apoi oale, străchini, \lase de băot-cope, ca şi fără
picior, pahare, ceşti , căni, suportori etc. , toate ace­
stea din m·mti frumos zo grăvite în trei colori :
negru-alb-roş ; ornamentele des !ntrebuinţate sant :
spirale, ce1-cori, arcm·i, meandt·e. Ele acopăr toat!i
sopt·araţa 'Jasnlni.
După cele S:JOSe ne închipuim pe aceşti primi
locuitori ai Cetăţuiei ajcmşi deja la o înaintat!i
treaptă culturală : ei cunosc ilgricultura (paie şi
boabe at·se de grâne) ; sunt crescători de 'Jite ;
după fi gurile de lot şi dup!i ciolanele găsite re..
wltă că aceleaşi animale ce t1·ăesc astăzi la noi erau
cunoscute şi în epoca neolitică ; asemenea tt·ăiau din
vânat şi pescuit. l mbr!icămintea şi�o făceau din
piei şi din ţes!itari. l'lult timp n 'au v\eţait în Ce..
tăţoie aceşti primi locuitori cc1 ceramică frumos
boltă : ei au fost atăcaţi fără 'Jeste, izgoniţi şi
locuinţele lor, cn întreg a'Jatnl, cad prada foca�
lui. Stratul de cenuşă şi a1·sară ce cot·espunde
acestei prime epoci atinge o grosime 0 ,5 0 - 0 , 6 0 cm.
I l . A. doua epocă : sfârşitul epocei neolitice şi a�
pariţia metalului . Este puţin probabil ca Cetăţuia să
fi rost i mediat locuită. După pl'i mal strat ele cultm·ă
urmează o pătură sterilă de 0 , 3 0 cm.; peste a<;easta
1 96 BULETINUL COtliSIUNII tlONUtlENTELOR ISTORICE
s'a aşternut an al treilea strat, gros de 0,80-0,90
cm. larăşi locainţi arse şi prăbaşite, anelte de piatră,
de os şi de cremene ; figari de animale din lat ars,
i doli -în această perioadă însă deosebiţi prin orna"
mentare : în I"a perioadă idolii se prezintă ca orna"
mente lineare scrijelate ca un istrament ascnţit de os;
.in a II"a ornamentele sant trase ca boia. Ca desăuâr"
şire deosebită prin forme şi ornamente e şi olăria'
formele sant împaţinate, i ar zagrăueala e mărginită
numai la anumite părţi ale uasulai şi oarecum sisteM
matizată, geometrică şi numai ca o singară.caloare ­
neagră. Spre sfârşitul acestei perioade, deci în par..
tea de sas a stratalai, apar ar.elte de metal şi arme
de capra carat : două topoare găurite, sale, bucăţi
de brăţa1·e şi inele, mărgele langaieţe. Raritatea o ..
biectelor de metal şi în special forma topoarelor iden ..
tică ca cele găsite în Transiluania ne uorbesc destul
de clar că ele n'au fost fabricate pe loc; ci importate
de peste Carpaţi. Importanţa acestor obiecte stă în
faptul că ne ajută la fixare<'l în timp a acestei ca] ..
turi neolitice dela Cacateni .
Fără a intra în amănunte şi discuţii se poate sp�me
că Cetăţuia a fost locuită între 2 5 00 şi 1 5 00 a. Hr.
In ce priueşte locaitoril din a doaa perioadă pa..
tem adăoga că uiaţa lor na se deosebeşte malt de
a predecesorilor lor. Cetăţuia este din noa întărită.,
însă numai ·şanţal m ult mai larg şi ce\?a mai adânc
a fost găsit. Incolo acelaş mod de a..şi clădi Jo ..
cainţele, acelaş traia şi aceeaş credinţă. De remar..
c12t este că în această perioadă locuitorii sant mult
mai numeroşi, căci aceeaş caltară se găseşte şi în
<'lfară de Cetate, pe platoul ce se deschide spre apas
de Cetate ca şî în \?ale - în satai Băiceni.
Şi sfârşitul acestei perioade a fost acelaş : în ..
treaga Cetăţuie a căzut prada focalai. Cetăţuia n'a
mai fost locuită; ca timpa] o pătură de pământ de
0,20- 0,40 cm. a îmbrăcat întreaga localitate. La"
erori s'au găsit şi în acest strat : două fragmente de
\?ase greceşti aduse din sada! Rusiei, agrafe de bronz
şi diferite alte obiecte de podoabă din diferite tim ..
pari şi caltari-Hallstatt, L<'l Tene si epoca romană
imperială. l\ceste obiecte aa şi ele însemnătatea lor,
Bonn.
http://patrimoniu.gov.ro
ca caltara cacatenică însă n'au nici o legătură. 1\ ..
ceastă caltară ce se întâlneşte în malte localităţi în
tloldoua de sas cunoscute sab numele de caltară
neolitică ost"carpatică, şi până acam a fost descope"
rită -- identică ca cea dela noi - în Galiţia, Baco ..
\lina şi Rasia sad"uestică. 1\ceastă grapă omogenă
ost.. caJ·patică prezintă însă asemănări netăgădaite şi
ca centrele neolitice din Transiluania, din ţările
Balcanice şi chiar ca caltara aş'l. zisii egeică.
Problemele adase în discuţie prin descoperirea a"
cestei colturi sant numeroase şi de mare interes pen..
tra originea ciuilizaţiei europene. Rezaltatele săpă"
tarilor dr. Schmidt \lor adace, necontestat, maltă ]a ..
mină în discutia acestor chestii de actualitate si mal te
' '
ipoteze fantastice uor fi înlăturate; dar este tot aşa
de sigur că discuţia na se \?a închide, ci d'abia ua
începe, ştiinţificeşte. Lăsând la o parte curioasa ipo ..
teză a onor arheologi roşi, cari uăd în purtătorii a"
cestei colturi ramura slauă, saa ipoteza tracică,
mulţi istorici şi arheologi pan în legătură această
caltară ca rasa indo .. germană, socotind ţinutul ost"
Carpatic ca patria de obârşie a acestei rase. Săpă..
tarile \?Orbesc însă în contra acestei teorii.
1\ltă problemă : este această caltară dunăreană..
carpatică mai \?eche, o1·i mai tânără ca cea egee, ca
alte cauinte, fiindcă asemănările sant euidehte, a
auat loc o influenţă dela sad spre nord, cam cred
mai toţi arheologii, ori inuers, cam crede dr. Schmidt
şi dr. E. V. Stern ? Săpătarile d.. ]ai dr. Schmidt
mai aa şi o altă i mportanţă pentru noi Românii. In
toate ţările \?ecine cercetările arheologice conduse
mai mult ori mai puţin ştiinţificeşte aa fost pril.lite
şi susţinute de Stat şi particulari-ca o datorie cal ..
_
tarală naţională. 1\semene incepatori şi încă foarte
timpurii aa fost şi In noi, dar se pare că teoriile
cam fantastice clădite de arheologii roflll â ni aa auat
an rezultat surprinzător, potolind entuziasma! - şi
arheologie fără oarecare entuziasm pentru trecut
na se poate. Incepatal făcut de dr. S chmidt na
nam<'li că neMa arătat drama] adeuărat, dar e de
nădăjduit că ua fi şi un imbold pentru o uiitoare ac..
tiuitate arheologică sistematică.
C. DASCALU .