Episcopii

?dm Paul Aron

.1
7
si

pionisiu Xovacovici
sai

. ISTORIA ROMANILOR TRANSILVANENI

de la 1751 pAna la 1764-

de

Dr. Augustin Bunn,

canonic metropolitan.

Cu 25D documente ramane, magiare, latine, francese, italiane si

germane, publicate in intregime, on in extras.

331as, 19 2.
Tipografia Seminariulul Archidiecesan.

www.dacoromanica.ro
 PREF ATA.
NoT Romani! transilvaneni mult trebue sa lucram, ca
sä ne putem intari §i mult trebue sã invetam, ca sa scim
cum sd ne aperam in viitor de uneltirile altora.
Prin munc6. neobosit5. §i viata cinstita §i cumpetata
ne vom ca§tiga forte noue materiale, cari ne sunt neaperat
de lipsa pentru a ne pastra §i intinde posesiunea pa-
mintului udat §i ingra§at cu sudorile si sAngele parintilor
§i strabunilor nostri, dr prin cultivarea i respandirea in
cercurl largl a literaturei romfinesci ne vom asigura indi-
vidualitatea nostra nationals. Caci nu pote exista na-
tionalitate romanesca fara limbs romanesca, nicl limbs
romanesca, in timpul de acum, fara cultura si literatura
romanesca §i maT ales fail o istorie, care sã ne desvelesca
§i lumineze trecutul in tote fasele lul, sã ne faca se
precepem presentul si se ne Indrume in viitor.
Acesta este motivul, pentru care dupa publicarea
scrieriT mele despre episcopul Joan Inocentiii Klein, care
cuprinde istoria Romanilor transilvarieni de la 1728-1751,
mi-am continuat studiile §i cercetarile §i am scris ,acesta
noun carte, in care cetitorul va gasi istoria for de la
1751-1764.
Ca sä daii cartil titlul din fruntea eT, m'a indemnat
imprejurarea, ca istoria Romani lor transilv6neni este in
prima linie bisericesca, fiind biserica unica institutiune
maT de sema, ce au avut-o ei in trecut si o au si astazi
In terile cordneT ungare, er episcopil sunt capeteniile lor,

www.dacoromanica.ro
IV

in jurul carora, ca intr'un stat in jurul domnitoriulul, se

pOte grupa tot ce este mai remarcabil in viata poporulul
roman de dincoce de Carpati.
Societatea romanesca. din Transilvania 'Ate nici odata
nu a fost asa agitata prin inriurinte straine, ca la mijlocul
veaculul al XVIII, cand s'a produs desbinarea el in &me
biserice. Acestor turburarl, forte importante chiar si din
punct de vedere politic, li s'a dat pana acum putina
atentiune, sail ail fost descrise pe basa unor isvOre ne-
indestulitore, cart au dus pe uniT dintre istoriografil ro-
man! si straini la expunerl unilaterale si conclusiuni gresite.
Bogata colectiune de documente, ce o va gasi cetitoriul
in acesta scriere, it va pune insa in positie de a cunOsce
amenuntit si In adeverata el lumina una dintre cele mai
interesante si instructive peri6de din istoria nostra bise-
ricesca si politica.
Punctul cel mai luminos din istoria Romani lor tran-
silvaneni la mijlocul veaculul al XVIII este fara Indoela
deschiderea scolelor din Bias, rodul nespus de pretios al
unor straduinte neobosite si al unor marl jertfe puse pe
altariul neamulul romanesc de dol ilustri episcopi: I. I.
Klein si P. P. Aron. Pentru aceea m'am silit a descrie
cat se Foote mai pe larg inceputurile si prima perioda de
desvoltare a acestor institute, cu atat mai virtos, ca ele
'10 vor serba in 1904 jubileul de 150 anT de la exis-
tinta lor.
Dar nici celelalte scole, carT au existat, ori s'aiI in-
fiintat in timpul acesta, nu le-am trecut cu vederea.
Scole erati, in starile primitive de atunci, tote me-
nastirile si schiturile din vaile §i muntil Transilvaniel, si
fiind ca aceste modeste institute de viata cuvi6sa si de
cultura rudimentara au fost in mare parte nimicite in
revolutiunea calugerulul Sofronie, m'am incercat a le

www.dacoromanica.ro
 V

descoperi trecutul si a le pastra amintirea prin noue date,

ce le-am putut afla in hartii si documente vechi.
Pentru inlocuirea ma.'nastirilor arse, s'ail derimate,
episcopul P. P. Aron a infiintat mai multe scole primare
si sper, ca eel ce se intereseza de istoria scolelor romane
transilvanene, vor aye, ca si mine, bucuria de a pute
cunosce din acesta carte nu numal numerul lor, ci si
locul, unde ail fost infiintate si numele celor dintaiil
institutori.
Spre a completa tabloul starilor nostre culturale din
timpul acesta, a fost de lipsa sa desfasur nu numal istoria
tipografiei din Blas, restaurata de episcopul Aron, ci si
miscarea literara de atunci.
Clerul romanesc de la unire incOce, prin cultura mai
inalta, ce $T -o castiga in scolele catolice din Ungaria si
din Apusul civilisat, deveni factor forte important in
miscarile n6stre politice, culturale, si sociale. A fost
vrednic deci acest cler sa-1 consacru un capitol special,
in care sa expun starea luT de atunci si prin acesta sa
scriil o particica din istoria cestiunei »Congruei«, care
preocupa atat de mult si astazi preotimea nostra.
Ne place a accentua adeseorl, ca teranul roman ne-a
pastrat limba si fiinta roman6sca, dar despre sortea luT
din trecut noT eel de astazi, in lipsa de scrierl, cart sa
se fi ocupat cu ea, nu ne putem face o idee limpede.
Acesta imprejurare m'a indemnat a descrie jobagia si
raporturile economice si sociale ale poporulul nostru din
secolul al XVIII, 'Ana la schimbarea for prin imperatul
Iosif II.
Istoriel bisericel romanesci neunite i-am dat o deosebita
atentiune si prin descrierea faselor, prin care a trecut ea
de la 1701 si maI vertos de la 1751 pang. la 1767, cred
ca am implut un gol mare, care se putea observa in cartile
de istorie de 'Dana acum.

www.dacoromanica.ro
VI

Ce privesce isvOrele, de cart m'am servit in expu-

nerea intemplarilor si in descrierea starilor din timpul
de la 1751-1764, relevez, ca ele stint in prima linie
documente autentice, 'Ana acum nepublicate. Din alti
scriitorl am imprumutat numal aceea, ce era dovedit prin
documentele publicate de el, sail adeverit cu documentele
descoperite de mine, on mi s'a parut admisibil din nexul
logic al evenimentelor.
Cele mat numerOse documente le-am aflat in archiva
metropolitana din Bias, unde se pastreza si astazl cateva
protocOle oficiale de pe timpul episcopulul Aron. Am
cetit tote aceste protocole, mi-am facut extrase dinteinsele
si un numer mare din actele for le public sail in notele
textulul, sail in apendice. Spre a lamuri unele cestiuni
mi-am estins cercetarile si la actele de pe timpul epis-
copilor Atanasie Rednic si Grigorie Major, pand pe la
anul 1775.
Tot in Blas am aflat acte importante si in biblioteca
archidiecesana, intre acestea locul de frunte it ocupa
colectiunea de ordinatiuni regesci si guverniale de sub
Maria Teresia, adunate in mat multe volume sub titlul:
*Norma lia.«
Cate-va septernani am petrecut in Sibiu, unde bi-
blioteca Brukenthal pastreza bogata colectiune de docu-
mente a lul Rosenfeld sub titlul de *Wallachische Union(
si colectiunea lul Benigni, in care am gasit interesantele
acte despre calugerul Sofronie. La copiarea actelor mi-a
dat mana de ajutor fratele meil Arsenhl P. Bunea, se-
cretar la comitetul fondulul graniteresc din Sibiu.
Cu acesta ocasiune domnul Nicolail Togan, pe atunci
capelan, ear acum administrator protopopesc gr.-cat. in
Sibiu, avii bunavointa a-mi comunica extrasele facute de
d-sa din protocolele magistratului din Sibiu, in cart am
gasit explicarea multor evenimente.

www.dacoromanica.ro
 VII

Din Sibiu am mers la Fagara, unde cu ajutorul

cumnatulul mai. Alexandru Belle, protonotar comitatens,
am cercetat archiva comitatulul, din care am scos date
pretiase cu privire la manastirile din tera FOgaraqului qi
la revolutiunea calugerului Sofronie.
Domnul Dr. Traian Valeria Frentiil, preot unit al die-
cesei Lugo§ului qi alumn al Colegiulul Santului Augustin
din Viena, a binevoit a-mi cauta mai multe acte in archiva
statulul qi Curti' de acolo, din cart unele le-a copiat cu
mana sa, altele mi le-a copiat un individ, in schimb pentru
taxa platita de mine.
Domnul Iosif Sterca-Sulut, vice-prqedintele "Aso-
ciatiund pentru literatura romana qi cultura poporulul
roman,« mi-a comunicat cate-va acte, ce de mult le
avea d-sa din archiva statulul ungar din Budapesta.
Domnul Nicolaii Iorga profesor la universitatea din
Bucurescl mi-a pus la dispositie notitele d-sale din co-
respondenta episcopulul Dionisie Novacovicl, care l'a in-
demnat a scrie interesanta sa carte: »Sate qi preoti din
Ardeal,« tiparita maT intaiii in *Nom Revista Romand«
i in 7>Revista Romana.«
Domnul profesor universitar loan Bianu mi-a permis
a intrebuinta actele copiate de d-sa din archiva de Pro-
paganda Fide din Roma.
Domnul loan Boros canonic in Lugo mi-a trimis
maT multe documente, ce le avea d-sa, §i intre acestea
§i extrasele, ce le facuse domnul canonic Beniamin Den-
suqianu din scrisorile bisericel gr.-cat. din Secaremb.
De la domnul Vincentia Babeq am primit un exemplar
litografat din istoria calvinulul P. Bod, care este de valore
numai intru cat confine maT multe acte oficiale importante,
cad naratiunea este tendentiosa ysi lipsita de suficientO
informatiune.

www.dacoromanica.ro
 VIII

Am amintit aceste isvore, pentru ca cetitoriul sa scie,

pe ce se intemeiaza cartea mea, ear en sa am ocasiune
a aduce aci tributul multamitei mele celel mai ferbinti
tuturor domnilor numi T, cart m'an ajutat la adunarea
materialulul documentar.
Din multele documente, cart le-am consultat, public
in note si in adaus cam 250, parte in intregime, parte
in extras, ear altele numal le amintesc la locul tor, fiind
de mai putina importanVa.
Lucrarea indeplinita a fost nu numal costisitore, ci
si forte grea pentru mine, fiind impresurat cu alte afacerl
ale oficiulul men, ce nu le puteam neglige, dar am adus
cu drag si acesta jertfa pe altarul bisericel si natiunei
mele, fiind convins, ca va fi bine primita inaintea lul
Domnecleil.
Blass, in serbatorea Inal aril Domnului, la 5 'unit' 1902.

Autoru I.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
CAPITOLUL I.
Petru Aron inainte de a ajunge episcop.
Pag.
Familia Aronescilor de Bistra . 1
Studiile lui Petru Aron in Roma . . . 4
P. Aron insotesce pe I. Klein la Viena in 1744 . 4
P. Aron numit vicar episcopesc in 1745 . 5
Sinodul electoral din 4 15 Nov. 1751 . . . . 5
P. Aron este ales in locul prim intre candidata pentru episcopie 6
Gravaminele Clerului din sinodul electoral . . . . 7
Parerea lui C. F. Konigsegg-Erps despre P. Aron. 7
Numirea lui P. Aron de episcop in 28 Febr. 1752 . 8
Calugarirea lui Aron si umilinta lui . 9
Viata aspra a episcopului Aron . . . . . . . . 10
fmpotrivirea lui Aron in Viena, O. nu i-se dea teolog iesuit . . 11
Tratarile cu Roma in privinta teologului . . . . . . 12
Numirea lui Mihail Salbeck de teolog langa Aron . . . 16
intarirea lui Aron in Roma la 9 Aprilie 1753 22
P. Aron refusa primirea bullelor papale . 24
inlaturarea acestui conflict . . . . . . . . 29
Diploma din 30 Martie 1754, prin care imp6ratesa M. T. intaresce
diploma lui Carol al VI. relativa la domeniul Blapliff . . 30
Diploma, cu care impe'ratdsa in 30 Martie 1754 da episcopului Aron
qi manastirii S. Treimi domeniul Blaplui . . . 31
Aron pled. din Viena in 16 Aug. 1754 . . . . 33
Se sfintesce episcop in 1 Sept. 1754 in Maria Pews . 33
Se introduce in beneficiul episcopesc in 29 Sept. 1754 33
Se instaleza si tine sinod in 12 Nov. 1754 . . 34
insuqirile episcopului Aron . 35

CAPITOLUL II.
Prime le incercari ale Serbilor de a nimici biserica units.
Colonisarea Serbilor in Ungaria si privilegiile for . . . 38
Subjugarea Romani lor din Banat prin ierarchia serbesca . . . 40

www.dacoromanica.ro
X

Pag.
Oltenia sub ierarchia Serbilor . . . . . . . . 41
Trecerea Romani lor din Bihor la neunire si sub ierarchia serbdsc5. 41
Romanii din Ardeal toff s'ail unit cu biserica Romel la 1698 . . 42
Interesele materiale ale Brasovenilor de a se 15.peda de unire . . 43
Interesele materiale ale Fagarasenilor de a se lapeda de unire . 46
Protestul Brasovenilor si Fagarasenilor contra s. uniri . . . 48
Raportul Brasovenilor si F5.garasenilor fats cu scaunul episcopesc unit 50
Reunirea Orel Bersei sub protopopul unit din Brasov Jipa Grid , 51
Prigonirea protopopului unit Jipa Grid din partea Brasovenilor . 52
Raportul Brasovenilor fats cu episcopul unit Joan Giurgiu . 53
incercarile Brasovenilor la Viena de a esi de sub jurisdictia episco-
pului unit . . . . . . . . . . . . 54
Brasovenii sunt supusi episcopului Rimnicului si prin acdsta yin in
atingere cu ierarcbia serbdsca. . . . . . . . 54
Mitropolitul serbesc trimite la Brasoveni pe eppul serbesc Nicanor
Melentievici . . . . . . . . 55
Magistratul Brasovului se ridica in contra ingerentel serbesci . . 56
Serbil profits de resboiul de succesiune spre a surpa biserica units
prin impostorul Visarion . . . . . . .. 58
Sufocarea revolutiunel inscenate de Visarion 59
Mitropolitul serbesc Paul Nenadovici . . 59

CAPITOLUL III.
Revolta In contra s. Unirl In 1751 si 1752.
Paul Nenadovici se incera a revolta in contra unirii pe Romanii
nemultamiti pentru ablicerea lul Klein . .. . . . 60
Cerculara lui din 8 Dec. 1751 c5.tr5. Rominil din Ardeal . . . 61
Memorandul Romani lor din pgrtile sudice ale Transilvanici pentru
a li-se da episcop serbesc din Car lovet . . . . 63
Dispositiile imperatesci din 14 Martie 1752 si a le guvernului pentru
linistirea spiritelor . . . . , . . . . . 65

CAPITOLUL IV.
Turburarile din districtul Halmagiului.
Districtul Halmagiului care apartinea Ungariei, la 1734 se anexda. la
Transilvania si prin acdsta unirea incepe a face progrese intrensul 68
Cerculara mitropolitului serbesc din 11 Iu Hu 1751 catra crestinii din
districtul Halmagiului, pe earl ii sumutI in contra s. uniri. . 69
Declaratiunea din 10 Decembre 1751 pentru s. unire . . '70
Petru Aron ca vicar cerceteza districtul Halmagiului in Febr. 1752
si face raport despre progresele uniril . . . . . . 71
impel-Mesa in 10 Iuniii 1752 concede vicariului episcopului serbesc
din Arad se visiteze districtul Halmagiului . . . . 72

www.dacoromanica.ro
 XI

Pag.
Trimisii episcopulul, Vincentiti Prodanoviciii si Ioan Albiciu, se pre-
sents in district, dar nu se pot intelege cu comitele suprem
Hollaki cu privire la modul visitatiunii . . . . . . 75
Visitatiunca se permite numaI in 7 sate, cad nu se declarasera unite '77
Serbri nemultamitI cu acest resultat insceneza turburld . . . 77
imperAtesa concede o none visitatiune, care se facia prin comisaril
guvernului Francisc Boer si Paul Ponori . . . .. 78
Resultatul acesteI visitatiuni . . . . . . . . . 83
La insistinta mitropolitului serbesc imperatesa permite sk se fack
o nOun cercetare in districtul Halmagiutui prin Seeberg si Miske,
care se indeplini in 1754 . . . . . . 84
Resultatul acestei cercetari . . . . . . 86
Hotarirea imperAtesei din 7 Sept. 1754 in acesta afacere . 87
Regularea stolei in districtul Halmagiulul . . 91

CAPITOLUL V.
N6u6 agitatiunl serbescI 1n Transilvania.
Mitropolitul serbesc incuragiat de triumful din Halmagiii, incepe din
nal a agita in Transilvania contra bisericei unite . . . 94
Compania grecescl din Sibiu nu mai recunosce jurisdictiunea epis-
copulul unit . . . . . . . . . 97
Agitatoril popa Cosma si loan Petrica si turburArile din Jina 98
Emisarii din terile romane . . . . . . . . 99
Te'ranii trimisI din Carlovet spre a amkgi poporul . . . 99
Jude le regesc al Sasilor din Sebes nu face nimic pentru incetarea
agitatiunilor . . . . 101
Turburarile din Se liste . . . . . . . . . . 102
Revolta din Jina si rapirea bisericeI de la preotif uniti in 28 Sept. 1755 103
Tinuta magistratulul sAsesc din Sibiu fata cu aceste migcari . . 106

CAPITOLUL VI.
Intrevenirea CurtiI din Viena pentru curmarea turburarilor.
Ordinul Curtii din Viena pentru ocrotirea bisericei unite si pedep-
sirea agitatorilor . , . . . . . . . . 107
imp6ratesa in 5 luniii 1756 interzice mitropolitului serbesc on ce
amestec in afacerile bisericesci din Transilvania . . . . 110
Erumpend resboiul de 7 ani Mitropolitul serbesc nu vrea sk scie de
dispositiile acute de curtea din Viena . . . . 111
Revolta din Sebesul sasesc . . . . . . 113
Ordinul guvernului din 20 Maid 1757 pentru curmarea agitatiunilor. 118
Organele subalterne nu implinesc acest ordin . . . . 118
Raportul guvernului cltr5. Curtea din Viena din 7 Sept. 1757 despre
imposibilitatea de a nadusi turburarile . . . . . 119
Raportul episcopulul Aron la guvern din 6 Novembre 1757 despre
comunele, in cad neunirea s'a introdus cu forta . . . . 121

www.dacoromanica.ro
XII

CAPITOLUL VII.
Pertractari la curtea din Viena pentru numirea unui episcop neunit
In Transilvania.
Pag.
Conferenta ministeriala. din 19 Aug. 1758 i parerile ministrilor. . 127
Parerea particulars a cancclariului Kaunitz din 9 Octobre 1758 . 131
Hotarirea imperatesei din 13 Octobre 1758 pentru numirea unui
episcop exempt pe sema neunitilor din Transilvania . . . 132

CAPITOLUL VIII.
Agentul moscovit i serbesc Iuon din Aciliu.
Date biografice despre popa Iuon . 135
Legaturile lul cu Carlovetul . .. . . . .. . 136
De ad este trimis in Transilvania cu o diploma falsa imperatesca,
prin care se indearma poporul la neunire 137
Resultatul agitatiunilor popii Iuon . . . . . . 139
Dispositiuni pentru arestarea popii Iuon qi fuga lul in Rusia . 140
Conferenta ministerial& din 10 Dec. 1758 in afacerea popii Iuon 143
IVIulcomirea Curtii rusesci . . . . . . , 146
Indrumarea Mitropolitului serbesc la ordine. 150

CAPITOLUL IX.
incercarile eppuluT Aron de a liniqti turburarile qi conflictul luT cu
ReformatiT.
Visitatiunea canonic& a episcopuluT Aron din ierna anulul 1758 9. . 153
Scoterea calvinilor din nesce biserici rominesci usurpate . . 153
Episcopul Aron in pericol de a fi ucis . . . . . 155
Hotarirea imperateseT din 22 Aprilie 1759 in afacerea cu calvinii scoqI
din bisericele romanesci . . . . . . . . . 155
Turburari in Ighiel, Sacel, in scaunul Sel4teT, in Sacadate, Gurariulul,
Glimb6ca, A.-Iulia . . 159

CAPITOLUL X.
Decretul de tolerant& din 13 Ionia 1759.
Conditiunile tolerantel . . . . . . . 161
Publicarea decretulul in contra sensuluT luT adeverat . . . 166
A d6ua publicare a decretului prin comisari numiff de guvern . 169
Nici de astadata decretul nu s'a publicat cum se cade . 170

CAPITOLUL XI.
Revolu%iunea calugerulul Sofronie qi a popii Tunsu.
Hotarirea Mitropolitului de a zadarnici executarea decretulul de to-
lerant& prin o revolts mare , . . . . 171

www.dacoromanica.ro
 XIII

Pag.
Calugerul Sofronie din Trapczunt . . . . 171
Calugerul Sofronie sail Stan Popovici din Ciora . . . . . 172
Legaturile lui cu Carlovetul si insusirile lui trupesci si sufletesci . 172
Mijlocele de cars se folosia spre a amagi poporul . . . 173
Arestarea lui in 1759 si inchiderea lui in temnita din Baba lna . 173
Eliberarea lui prin popor in 13 Faur 1760 . . 173
Refugiarea lui in comitatul Zarandulul . . . . . . 174
Proclamatiunea imperatesei din 21 Martie 1760 catra poporul roman
spre a-1 linisti . . . . . . . . . . . 174
Sofronie ca dm al santului Sinod din Carlovet lucra in contra
proclamatiunii imperatesci . . . . . . . 178
Mai multe comune din partile Albei-Iulie la indemnul lui Sofronie
se lapecla de unire si isgonesc preotii uniti . . 179
Autoritatea lui Sofronie in muntii apuseni ca a unul rege . . . 179
Natura politica si social& a revolutiunii lui Sofronie . . . 179
Asemenare intre revolutiunea lui Sofronie si a lul Horia . . . 180
Sofronie merge din Zlatna in Abrud si Campeni si prin alto sate
revoltand poporul nu numai in contra preotilor uniti, ci si in contra
diregetorilor domeniulul erarial al Zlatnei . . . . , 181
Amenintarea Romani lor cu curtea rusesc& si cu punerea terii in foc
si flacari . . . . . . . . . 183
Ordinul guvernulul din 7 Julie 1760 pentru arestarea lui Sofronie si
celoralalti agitatori . . . . . . . . . 183
Arestarea popil Tunsu . . . . . . . . 183
Arestarea lui Sofronie in Abrud la 2 August 1760 prin 25 husari 186
Liberarea lui Sofronie: din mama husarilor prin poporul revoltat 188
Septe mil de Romani adunatl in Zlatna si la Troian . . . . 188
Predarea si nimicirea averei protopopului unit Alex. Aron din Rosia si
incercarea celor revoltati de a prinde pe oficialul cameral Halmigyi 190
Guvernul este silit a libera din temnite pe toll' preopi neuniti detinuti 191
Prigonirea, schingiuirea si jefuirea preotilor uniti si a altora, cari 1111
voiail sa se lapede de unire . . . . . . . . 191
Amenintarea guvernulul si generalului comandante din Sibiu prin
calugerul Sofronie . . . . 192
Episcopul Aron se refugiaza la Sibiu . . . . . . . 192
Provederea lul Sofronie cu rsalvus conductus in Octobre 1760 . 193
Sofronie insotit de 200 Romani cutriera satele, alunga preotii uniti
si pune in locul for preoti neuniti . . . . . . . 194
Tine mare sabor in Alba -lulia la 25 Februar 1761 . . . 195
Sofronie in districtul Fagarasului si in Sasime . 196
Emisarii lui Sofronie din comitatul Crasnei . 198
Efectele revolutiunii lui Sofronie . . 199

CAPITOLUL XII.

sidiul generalului Buccow . .....

Sufocarea revolutiunii lul Sofronie prin generalul Buccow.
Instituirea Comisiunel aulice pentru pacificarea Romanilor sub pre-
. 205

www.dacoromanica.ro
XIV

Pag.
Petitia ncunitilor catra Buccow . . . . . . . . 206
Proclamatiunea lui Buccow din Q Aprilie 1761 cad poporul roman 207
Sosirea episcopului strbesc din Buda Dionisie Novacovid la Sibiu
in 26 Aprilie 1761 . . . . . . . . 208
Conscriptia unitilor si neunitilor din 1761 . . . . . 209
Deputatil unitilor si neunitilor din tots tdra se presentara in 26
Aprilie 1761 la Sibiu . . , . . 209
Ca lugerul Sofronie inca vine la Sibiu . . . . 209
Marturisirca lul inaintea gencralului . . . 210
Hotarirea comisiuniT aulice la plansorile neunitilor . 210
Reintorcerea lui Sofronie in munti . . . . . 211

.....
Separarea sail dismembrarea ncunitilor de uniti, si principiile dupa
cad se facea acdsta . . . . . . . . . 212
Impotrivirca la dismembrarea proiectata in Vizocna . . . 214
Dismembrarea In scaunul Sibiulul . 215
Opositia poporulul in Sad si Resinarl 215
Opositia din Fagaras . . . 216
Buccow si Dion. Novacovici in Brasov . 217
Dismembrares in A.-lulia . . . 218
Generalul Buccow si forta armata in muntil apuseni . 220
Sofronie fuge in Muntenia si ispravile lui acolo . 221
Mortea rusinasa a lui Sofronie . . . 223
Pacificarea Romani lor din domeniul Zlatner. 224
Arderea si d6rimarea manastirifor . . . . . 225
Cerculara lul Buccow din 15 Tulle 1761 catra poporul roman . . 226
Numirea lui Dion. Novacovici de cpiscop exempt neunit in 13 Julie
1761 si instalarea lui in 4 Sept, in biserica din Scheil. Brasovului 228
Nemultamirea Brasovenilor cu eppul Novacovici . . . .
. 230
Dismembrarea in comitatul Albei . . . . . . . 232
Casuri sporadice de turburarl si de prigoniri in contra unitilor . 235
Turburarile din districtul Rodnel . . . . . . . 237

CAPITNLUL XIII.
Episcopul neunit Dionisie si organizarea bisericel neunite In Ardeal.

.....
Colecta de 100,000 fl. Mena de Dionisie pentru imperatesa M. T.
In 1761 si 1762 . . . . . . . . . . . 241
Adunarea clerulul si poporului convocata de Dionisie la Sibiu pe 12
Aprilie 1762 . . . . . 242
Visitatiunea canonica facuta de Dionisie in 1762 . . 242
Nemultamirea Romanilor cu Dionisie . . . . . . . 243
Organisarea bisericel neunite cu patenta imperateseT M. Teresia din
6 Novcmbre 1762 . . . . . . . . . , 244
incercarile Mitropolitului serbesc de a scate pc Dionisie din Ardeal 249
Cerculara lui Dionisie din 15 Tillie 1763, prin care condamna vio-
lentele neunitilor fati cu unitil . . . . . . 250

www.dacoromanica.ro
 XV

Pag.
SecretariT lul Dionisie: Vasilie Miroliub si Dimitrie Eustatievici 251
Cancelistul luT Dionisie: Dan Marginai . . 253
Agentul luT Dionisie in Viena: Feerman 253
Titulatura lul Dionisie . . . 254
ProtopopiT si preotiT luT Dionisie . . 255
Partida lul Sofronie in contra luT Dionisie 256
Mortea luT Dionisie in 8 Decembre 1767 258
Emigrarile de pe timpul lul Dionisie . 259

CAPITOLUL XIV.
inriurinta resboiulul de 7 anT asupra revolutiuneT religionare din Ardeal
si participarea Romani lor la acel resboiti.
Dusmanii bisericel unite ail profitat de re'sboiul de succesiune si de
7 anI pentru a o nimici . . . . 261
Participarea Romani lor la resboiul de 7 ani . . . . . . 262
Proclamatiunea Imperateser din 11 Oct. 1756 pentru a obtind ajutor
In resboiii . . . . . . . . . . . . 262
Scrisorile cancelariulul Bethlen, ministrulul Konigsegg si generalulul
Kalnoki catra eppul Aron, ca sa dea ajutor. . . . . . 265
Episcopul Aron intrunesce in 15 Nov. 1756 pe totT asesoriT consis-
toriali si maT multi nobili romani, si hotAresc sa dea o companie
de husari . . . . 267
OfiteriT companiel . . , . . . . . 272
Participarea companieI la r6sboiil . 274
Steagul companiei . . . . . . 275

CAPITOLUL XV.
Deschiderea scolelor in manastirea s. TreirriT din Bias, si organisarea
acesteia.
Cci dintaiil calugeri aT manastirii . . , . . . . 277
Deschiderea e elor treT scale si a seminariuluT de baetT in 18 Oct. 1754 278
Numetrul clevilor in 1754 . , . . 279
Diregatoriile calugerilor in raport cu scalele 279
Ajutarea elevilor din partca eppului . 280
Inceputul beneficiului de pane . . . . . . . 281
Aron reparaza manastirea, unde eraii scallele si continua edificarea
bisericel manastiresci si catedrale . . . 282
Primul period de desvoltare al scdlelor . . 283
Visitarea scalelor prin generalul Buccow in 1761. 284
inmultirea calugerilor si profesorilor . , 284
Disciplina calugerilor . . . . . 288
Conflictul episcopului Aron cu calugerii Maior si Caliani 288

www.dacoromanica.ro
XVI

Pug.
CAPITOLUL XVI.
tntemeiarea manastirii si a seminariulul Bunel Vestirl In Bias.
Obligamentul impus clerulul de a contribui la infiintarca until seminar
diecesan pentru cel cc imbratisdza cariera preotdsca . . 296
Seminariul se edifica pe fundamentcle vechiulul castel si se deschide
in 1760 297
Intocmirea seminariulul . 297
Numerul alumnilor . 297
Cumperarea domeniului din Cut pentru seminar . 300
Episcopul zidesce biserica in Cut . . . 303
Conducerea seminariulul se incredintda. cglugarasilor . 304
Gels dintaiu calugarasi . 304
Disciplina calugarasilor . . . . . , 306
Testamentul lui Aron in favorul seminariulul si manastirii Bunel- Vestirl 308

CAPITOLUL XVII.
Restaurarea manastirii din Alba-Iulia si dotarea el prin episcopul Aron.
Manastirea lui Mihaiii-Viteazul din A.-Iulia . 313
Intru amintirea ei Aron hotaresce infiintarea altel manastiri in
Imaierii A.-Iuliei . . . . . . . . 313
Nana manastire se face partase din venitelc seminariulul Bunci-
Vestiri din Bias . . . . . . . . 315
incercarea episcopulul de a recastiga pentru manastire mosia de la
Orda . . . . . . . 315
Incercarea eppulul de a castiga pentru manastire mosiile manastirilor
cassate din Rimet si Geoagiul de jos . . 317

CAPITOLUL XVIII.
Manastirea Prislopulul $i cea din Plosca si Vaca.
Prislopul in timpurile mai vechi . . . . . 320
Prislopul in revolutiunea lui Rakoczi (1703 1711) . . 320
prislopul in revolutiunea serbului Visarion (1744 1749) . . , 321
IeromonachiT Varlaam si Nichit5 se asela in manastire la 1749 si
area a-I recistiga averile . . . . . . . 321
Varlaam cu spriginul eppulul Aron deschide scale in manastire 322
Manastirile Plosca si Vaca se supun Prislopului . . . . . 322
Edificarea manastirii Vaca spre a servi de scald cu seminar de baetl 323
Manastirea Prislop atacata in 1759 . . 323
Manastirea Prislop in revolutia lui Sofronie , 324
Calugeril ei sunt ispititi a trece la neunire, ear Grigorie Maior li
indemna sa resiste ispitel . . . 324
Calugerii din Prislop si Plosca tree la neunire 325

www.dacoromanica.ro
 XVII

Pag.

Restaurarea manastirii Prislop . . ...

Stricarea manastirii Prislop si distrugerea manastirii Plosca
Manastirea din Vaca ocupatA, apoi restituitl de neunitl .
.

.
326
328
329

CAPITOLUL XIX.
Manastirile din districtul Fagarasului si In special cea din SAmbata

...
de sus a lul Brancoveanu.
Cele 23 manastirI din districtul FagArasului 331
Nimicirea lor in 1761 . . . . . 334
Istorid. manastirii din Simi) Ata de sus alui Brancoveanu de la in-
fiintare pans la derimare . . . . . . . . 335

CAPITOLUL XX.
Manastirile din Geoagiul de sus si din Rimet.
Vechimea for . 339
Nimicirea for in 4 Sept. 1762. 340
Perderea averilor for . 340

CAPITOLUL XXI.
Manastirea Strimba" Fizesului.
Importanta si vechimea ei . . . 342
Sortea el in revolutiunea lui Sofronie . 342
Scolele, ce se tineah in acesta mA.nastire 344

CAPITOLUL XXII.
Manastirile mantuite de flacarI be revolutiunea lui Sofronie.
Date despre 45 mknastiri . 345

CAPITOLUL XXIII.
tntemeiarea tipografie din Bias prin eppul Aron.

..
Tipografia slovenescA. din A.-Iulie la 1579 . . 352
Tipografia romandsca intemeiat5. de G. Rakoczi I. 352
Cartile tiparite intrensa . . . 353
Disparitia tipografiei . . . 354
PrObabila ei aparitie in S. Sebes . 355
Transportarea ei earasi la A.-Iulia
Cartile tiparite intrensa .
Sortea el pang. la 1754 .
Cartile tiparite in ea in Bias . .1, . .
...
. .
Restaui area el' prin eppul Aron si cartile tiparite intrensa
355
355
356
357
358

www.dacoromanica.ro
XVIII

CAPITOLUL XXIV.
Miqcarea culturalA qi literara sub eppul Aron.
Pag.
Pedecile in calea progresului cultural . 362
Unde studia clerul superior? . . . 362
Unde studia clerul de rend ,si jobagii?. 363
Misiunea culturala a scalelor din Blas . 363
Cele dintaiii 55 scale satescI . . . 365
Romani.' la qcOlele catolice din patrie si din Roma . 366
Scriitorii ,si operile literare de pe timpul lui Aron . 368

CAPITOLUI, XXV.
Episcopul Aron $i organizatia bisericel sale.
Locuinta episcopulul . 374
Dotatiunea eppuluI .

..
. . . . . 375
Pominoacele, dajdiile i alte co ntribu tiunI pentru episcop . 375
Secretariul sail logofetul episcopulul . . 377
Notariul Clerului . 378
Teologul iesuit 378
Vicariul general epis copesc . 379
Consistoriul . 379
Sinodul diecesan . . 380

...
.
Protopopii i protopopiatele . . . . 382
Preotii primitl, neprimiti ,si primeniti qi num erul for . 382
Bisericele ,si statistica for 384

...
. .
Literatura superstitiosal ,si combaterea e l 386
Obiceiuri pecatase qi paganescI ,si combaterea for . 387
Abusul cu asatoriile . . . . 388
Visitatiunile canonice ale lui Aron 389

CAPITOLUL XXVI.
Dotarea si Stares Clerului.
Portiuni canonice 392
Capetii 394

....
Decime . 394
Sarea nobilitar5.. . 396
Dreptul de criFnarit 397
Case parochiale . . . . 397
Scutirea de contributiune 398
Privilegiul forului . 400

www.dacoromanica.ro
 XIX

CAPITOLUL XXVII.
Starea poporului roman pe timpul episcopului Aron.
Pag.
Situatia lui politica . . . 401
Clasele sociale ale poporului . 402
Iobagia dupa 1714 pana la 1769 403
Regularea jobagiel in 1769 . . 404
Sistemele de contributiune in Transilvania . 412
Cuantul contributiunii platit de Romani. 413
Resc6 la Romani lor din districtul Bistritei 414
Asuprirea Romanilor din fundul regiii. . . . . 415
Isgonirea Romani lor din comune sasesci si inlocuirea for cu colonisti
germani . 417
Rescola din Resinari 419
Statistica Romani lor 424
Aron despre asuprirea Romani lor . . 425

CAPITOLUL XXVIII.
Ultimele zile din vials lui Aron.
imboln5.virea eppului in Capnic si mortea lui in Baia-mare . 427
inmormintarea lui in Bias . . . . 428

CAPITOLUL XXIX.
incheiere.
Cele mai importante evenimente din timpul eppului Aron si apretiarea for 430

Adaus, Documente.
A. Documente despre popa Iuon din Aciliii . . 435
B. Documente despre Calugerul Sofronie Stan Popovici . 446
C. Documente despre scolele din Bias . . . . 456
D. Documente despre Manastirea *Strimba4 Fizesului . 460
E. Documente despre Dotarea si starea Clerului . . 464
Indicele pers6nelor $i numelor geografice 486
Erori de tipar.

-1).471:+1"-

www.dacoromanica.ro
 Capitolul I.
Petru Aron Inainte de a ajunge episcop.
In muntii apuseni al Transilvaniel, nu departe de CAmpeni,
in frum6sa vale a Ariesului, se afla comuna romanesca Bistra,
impopulata astazi de 4085 locuitori romans, to'l units cu bise-
rica Romel.
Pe la inceputul veacului al 18-lea, intre numerosir preoti
unip al acestei comune 1), era si preotul Teodor Aron, care a
avut mal multi fii si fice. intre acestia cel mai ales a fost Petru
Aron, hascut la anul 1709,2)
Familia Aronescilor era nobila cu predicatul de Bistra, si
deja in prima jumetate a veacului 18. avea mai multi membri
distinsT. Un frate al episcopului Petru Aron era pe la anul 1750
protopop in Bistra, care cu cheltuela sa a cla'dit acolo o biserica
frumOsa de petra, consacrata de acelasi episcop in anul 1759. 8)
Un nepot de frate al episcopului era capitan in regimentul ge-
neralulul Kalnoky pe la anul 1757 si avea un frate cu numele
Ioan, despre care aflam, ca era vphysicuse, ceea ce insemneza,
I) La anul 1733 erail in Bistra 6 preoti, pe cum se vede din. con-
scriptia epului Klein, vedi opul men: Eppul I. I. Klein, Bla.7, 1900. pag. 373.
Cel putin atita vor fi fost qi pe la 1700.
') Vedi Sam. Clain la Cipariu: Acte qi fragmente, pag. 111, unde se
zice, c Aron in 1764 avea 58 ant Vedi qi Transilvania din Sibiu a. 1877
p. 124, documente publicate de I. Ardeleanu.
2) Eppul cu dto Bla4 13 Iulifi 1761 scria Generalului Buccov la Sibiu:
In superiori Zalathnensi Dominio Pago Bisztra, meo pquidem natali solo,
sedeque archidiaconali ante paucos annos per pie defunctum loci Archi-
diaconum, meumque secundum camem germanum fratrem, lapideum bene
hcmestum et adornatum, propriisque sumptibus, nihil prorsus conferentibus
pagensibus, constructum extat Templum, a me ante duos annos solemni
clesiae Ritu Peo dicatum, et consecratum. (Archivul. din Bla, protocolul
anului 1761).
Dr. A. Runes: Eptsoopir P. P. Aron vi D. Novacovioi. 1

www.dacoromanica.ro
 2

ca asculta la sada cursul de fisica. Acesta a ajuns probabil

protopop in Poceaga, cad in conscriptia episcopuluT Atanasid
Rednic (arch. din Blas) de la 1767, gasim ca paroch in acesta
comuna si protopop al districtuluT Pocege! pe Joan Aaron sfintit
preot de insu-ST episcopul Aron.
Dupa parerea nOstra capitanul Aron este identic cu capi-
tanul de cavalerie Aron de Bistra, care dupa ce esi din serviciti,
lua in arena. la 1781 dreptul de crismarit din muntil Abrudulul,
dar neputend plati nicT rata prima de arena, i se lua acel drept
si se dede..la doT Armen!, carT prin lacomia for ad dat ansa la
isbucnirea revolutiunel luT Horia. Domnul Densusian zice, ca
pe acel capitan it chema Ion, ceea ce pOte fi o erOre, cad pe
frate-seti *fisicul« 11 chiema asa.
Un al treilea nepot al episcopuluT Petru Aron, anume
Alesandru Aaron, s'a distins la scOla atat de mult, in cat epi-
scopul unit Atanasiti Rednic a voit sa-1 trimita in a. 1766 in
colegiul ,Pazmanyc din Viena, unde imperatesa-regina M. Teresia
infiintase cu cheltuela erariuluT doue aluninate pentru tinerT gr.-
cat. din diecesa FagarasuluT. insa intr'aceea bolnavindu-se, Ale-
sandru Aron n'a putut fi trimis in colegiii impreuna cu vestitul
istoriograf Samoila Klein (Clain). s)
') Eppul Aron soria in 26 Iuliii 1757 agentulul s6fi Babos la Viena:
Porro summam a Capitaneo Aaron pro Domino Locumtencnte Velligrand
perscriptam jam dudum Patribus Sooietatis Clandiopoli Eidem laudato Dno
Locumtenenti secundum Capitanei praescriptum modum ex Domo professa
consignandam dedi. Despre apitanul de cavalerie Aron qi fratele s6i1
Ioan Aron amintesce parintele Matehl Gaiger intro quitanta din anul 1757
cu aceste cuvinte: me requisitum fuisse a Dno bane Aaron Physic°, Dni
Capitanei Incl. Legionis Kalnokianae Fratre, ut etc. ..., dr ma! Jos: *Nullam
apud me prorsus mentionem D. Aaron fecit de cambiali schaeda ad Illmum
Praesulem avunculum suum transmittendae. (Arch. din Blaq protoc. a. 1757).
') Densuqianu N., Revol. lui Horia, p. 89.
') Rednic aka. M. Theresia dto 1 August 1766, dupa ce multamesce
pentru ca imper5.tdsa primesce in colegiul ,Pazmanya 2 tined roman! *a
Philosophia incipiendo in necessariis scientiis, et lingua germanica exco-
lendosc, zice: *Hine nuns capaciores non habeo praeter quendam religiosum
Samuelent Klein, alias Sloe, et alterum Alexandrum Aaron defuncti Eppi
nepotem.e Dar in scrisdrea de dto 26 Oct. 1766 Rednic scrie imp6ratesei,
c5. *Aaron praeter vulnus, quod in pede interim acquisivit, alterius quoque
longe majoris morbi indicia nobis ostendit, et idcirco ante hebdomadam ad
suos rediit.4 Tn locul lui Alesandru Aron fu trimis Stefan Papp. (Arch.
metr. din Blaq prot. an. 1766.)

www.dacoromanica.ro
 3

Tot din familia Aronescilor, si probabil frate al eppului P.

Aron, a fost si protopopul Rosier montane (Verespatak) Alesandru
Aron, care in 24 Maid 1760 numai cu fuga calulul sed escelent
a scapat de merte din mana calugarului Sofronie pe drumul
dintre Campeni si Carpenis.1) Acest protopop a avut fid pe
vestitul calugar Iacob Aron, pe care episcopul Petru P. Aron 11
trimisese la Roma pe la anul 1760. Pe Jacob analele ,Propa-,
gandeic 11 caracteriseza cu cuvintele: »Barbat distins in colegill,
in oficiul spa preotesc si in patriec.2) Dupa ce s'a santit preot
de episcopul grecesc din Roma Schiro la 12 Febr. 1765, si s'a
intors in patrie, a fost profesor la scelele din Blasid, vicarial ge-
neral sub episcopul Rednic, candidat de episcop la 1772 dupa
mortea lui Rednic, prefect in seminariul s. Barbara din Viena,
preposit in capitlul din Oradea-mare, unde dupa ce a fost numit
si episcop, muri in 21 Februar 1788, inainte de a se pote con-
sacra si instala.3)
Din familia acestor Aronesci a mar fost si fratii Nichifor si
Antonie Aron. Cel dintaid studia fildsofia si teologia in Tirnavia,
de unde intorcendu-se in 1770 la Bias, in locul lui fu trimis
frate-sed- Antonie In acela-si an.') Nichifor care se facd calugar
in Bias, In urma neintelegerilor dintre monachi si episcopul
Maior, fu trimis la Timis Ora ca misionar in Banat, er Antonid
facendu-se asemenea calugar in Blas, si ajungend si el in arta
cu numitul episcop, fu scos din manastire si trecut in statul
mirenesc.3)

l) Ant. Imecs catrg Tesaurariat de dto Campeni 25 Maiii 1760. Se

public mai jos.
2) Force liens in Collegio, in ministerio, in Patria, vedi Transilvania,
a. 1877. pag. 124-125, documente comunicate de I. Ardelean.
Vedi S. Clain la Cipariu: Acte qi fragmente p. 126. Transilvania 1. c.
Dr. I. Ardeleanu, Ist. diecesei Oradei-mari, Bias 1888, partea II pag. 55.
Schematismus historicus dioecesis gr. cath. Magno-Varadinensis, Magno-
Varadini 1900. pag. 133 qi diferite acte din archivul din Blas.
4) At. Rednic cltra Prefectul Seminariului din Tirnavia de dto 3
Oct. 1770 in arch. din 111a4.
Vedi decretul imp. Iosif II de dto 12 Dec. 1781, la pgrintele
Mitropolit Mihalyi.
1*

www.dacoromanica.ro
 4

Epis.copul Aron a avut si o sorg, care prin cgsatorie a

intrat in familia Sulutescilor, si a fost bunica mitropolituluT unit
Alesardru Sterca-Sulut.1)
Petru Aron numal in versta inaintata incepn a umbla la
scold. Nu se scie insa, unde a studiat inainte de a fi trimis
la Roma de episcopul Ioan Inocentid Klein. in Roma inv6ta
filosofia si teologia. in 30 Iu liil 1743 fu santit preot dupg ritul
grecesc in biserica santuluT Atanasiu prin archiepiscopul grecesc
unit Dionishl Modino. Cu ocasiunea juramintuluT obicTnuit in
colegiul Propagandel, depus in 26 Maid 1742, fagadui, ca va
intra in ordul caluggresc al SAntulul Vasilie cel mare si va asculta
pururea de episcopul seu. Spre a pote implini acestea, ceriz
ajutoriul luT Dumnezeil cu cuvintele: aquae ut compleam, superi
auxilium praestent.1
in anal 1743 P. Aron se intOrse din Roma la Blas, unde
episcopul Inocentid Klein 11 invrednicl de increderea sa, ceea ce
se vede si din imprejurarea, ca, cu ocasiunea plecareT sale la
Viena in 23 Iu lid 1744, episcopul 11 duse cu sine. TOta activitatea
luT Aron dela acesta data pang la anul 1751 este cunoscutg din
scrierea mea despre episcopul Klein de la pag. 170-271. Aci
void aminti decT numaT acele intimplari, carT acolo nu all fost
atinse. Klein a dus pe Aron la Viena, nu pentru ca acesta ar fi
fost pe atuncT Vicar episcopesc, pe cum scrie Sam. Clain din
gresela4), ci l'a dus cu scopul, ca el in calitate de teolog si preot
harnic sa -T fie de ajutor in luptele grele, ce episcopul prevedea,
ca va aye sa le pOrte.
in drumul spre Viena episcopul Klein impreung cu Aron
s'ad oprit si in §imleul SilvanieT, unde all slujit santa liturgie in
fata poporuluT adunat in numer forte mare.

') Vecii: 101acrimI ferbintec de Ios. St. Sulut, Brapv 1877, pag. 18
Dl Sulut in acesta scriere amintesce din traditiune familiarg si despre altl
membri ai familiei Aronescilor.
2) Cipariu: Acte qi fragmente. Bias 1855, p. 144 n. s.
3) Transilvania 1. c.
4) La Cipariu: Acte qi frag. p. 96 qi 99.
3) Aron catra. Baronul Dietrich de dto Sibiu 27 Sept. 1761, unde intre
altele zice: 'Armco itaque 1744 .. . . . episcopales functiones inter frequen-
tissimum auditorium Somlovii peregimus. (Archiv metrop. prot. an. 1761).

www.dacoromanica.ro
 5

Dupg fuga luT Klein din Viena la Roma, intimplata in 9

Decembre 1744 Aron fu retinut la curtea din Viena pang la
mOrtea VicariuluT episcopesc Nicolau Pop de la Biia, intrevenita
in 23 Iuniu 1745, cand in locul acestuia eppul Klein numi Vicar
general episcopesc pe Petru Aron, care dupa ce obtinu intarirea
impergtesei M. Teresia in oficiul de vicar la 31 August 1745, se
int6rse la Blas spre a guverna diecesa FaggrasUluT intre marl qi
multe greutatT.2)
Yn calitate de Vicar episcopesc Aron a stat, pang in 1747,
in cele maT bune raporturt qi in intima corespendenta cu Klein,
ceea ce se vede nu numal din cele publicate airea 3), ci si din
nOu'd acte, ce le-am descoperit de curend.
In 7 Maid 1751 episcopul Klein dupg grele suferinte abzise
de episcopie, dr impergtesa Maria Teresia cu decretul din 30
August 1751 dispuse, sä se ting sinod electoral in Bias, care sg
candideze trei persOne destoinice pentru scaunul episcopesc, §i
in acelall timp prin 0 scrisOre particulars indemra pe guberna-
torul TransilvanieT, ca prin comisaril regesci sg influinteze asupra
aleggtorilor ast fel, in cat in num6rul ternar sg intre si episcopul
rutean Mihailg. Olsaysky de la MuncaciA, pe care imp eratesa
doria sa-1 transfereze la Blal.
Guvernul transilvan in contelegere cu Vicariul P. Aron
puse termin pentru intrunirea SinoduluT electoral pe ziva de 4
Novembre st. v. (15 st. n.) 1751. Din August pang in Novembre se
vede, cg uniT dintre iruntasii clerulul aflaserg de la comisaril regesci
Mariafi qi Dobra, carT amendoT eraU romani trecuti la ritul latin,
ca dorinta impdrateseT era, sg le pung episcop pe Ruteanul
Olsaysky, cad numal aqs se pOte esplica, cg pentru ce insistati
caluggril din Bla. s in epistola for din 8 Octobre 1751 adresatg

4) Opul mefi despre Klein p. 175.

3) Opul meu asupra luT Klein pag. 182 §i Aron catra Baronul Dietrich
de dto Sibiu 17 Septembre 1761, unde zice: 8Anno 1745 ego Vienna, qua
generalis hujus DiecesiS Vicarius redux.c (Archivul metrop. din Blaq.)
3) Dr. A. Bunea: Eppul Klein pag. 167-170.
4) Klein call Aron, 10 Sept. 1746, catra Nicolati Pop Balomireanul
10 Sept. 1746, ca.tra Aron 5 Nov. 1746 §i 12 Nov. 1746, cad se vor publics
cu alt ocasiune.
6) Opul meti despre Klein pag. 264-266 qi p. 294-300.

www.dacoromanica.ro
bilor,
6

catra alti dor calugall, cart petrecead pe atuncia in Viena, sa

nu-.0 dea voturile, de cat la candidati roman. 9
Ce deosebire intre acesti calugarT, earl crescusera. la Roma,
si earl' consciT de romanitatea for lucrad in contra MibjugariT bi-
sericel for din partea strainilor, si intre emisaril roman' al Ser-
si Grecilor, earl tocmal pe atuncl cereal episcop neunit
strain de neamul lor!
In 4'15 Novembre 1751 clerul din vasta diecesa a Fagarasului,
care -atunci se intindea peste tats Transilvania, se intruni in Bias
in presenta comisarilor regesci David Mariafi de Maxa comitele
(prefectul) comitatuluT Clusului si Petru Dobra de Zlatna, asesor
la tabla regesca din Transilvania. Acestia dol descoperira clerulul
adunat, ca Maestatea Sa Regina nutresce o deosebita Tubire fata
cu clerul si poporul roman. Dovada despre bunavointa el este
si sinodul electoral, a carui tinere s'a conces, numal pentru ca
clerul si poporul roman sa nu remand timp indelungat Fara de
pastor sufletesc, si santa Unire, care a fost promovata cu atata
ingrijire de Regina si inaintasiT el, sa nu sufere nici o scadere.
SA-si alega decl clerul trel candidati, harnici, destoinici, cu viata
exemplars, si invetati, earl sä pots carmui clerul si poporul, si
inainta causa santei Unirt, si sä scie represents si apera drepturile,
privilegiile si afacerile bisericel atat in tell, cat si la curtea din
Viena 2).
Clerul candida pe Petru Aron, Grigorie Maior si Silvestru
Caliani, ca' toil trel studiasera in Roma. Prin candidarea acestor
barbati distinsi clerul a voit sa dovedesca imperatesei-Regine, cat
de fals este ea informata, Gsnd sustinea in instructiunea data comi-
sarilor sei, cal intre preotil romanesci nu s'ar afla barbatT vrednici
si harnici de a purta toiagul puterel archieresci, si cat de putina
lipsa are biserica romandsca unita de archiered strain, cum era
ruteanul Olsaysky, care nu capeta nici macar un vot 9.
1) Epistola acesta se afla la I. M. Moldovan, Acte sinodale, Blaq 1869,
torn. I pag. 137 urmatorele, unde intre altele la pag. 140 aflam acest pa-
sagiii caracteristic: *Et ideo inter conditiones ad officium praesulis in nostra
Ecclesia requisitas edam. est haec: ut linquam populi cui praeficiendus est,
familiarem habeat, adeo ut agere cum suis absque interprete possit, sacrasque
scripturas ex suggestu facile in linquam vernaculam interpretari.,
2) Vedi actul publicat in scrierea mea despre Klein la pag. 299 302.
3) S. Clain: Historia Daco-Romanorum, in *Instructiunea publidx din Bu-
mesa' an. 1861,: Pro Munkatsiensi Eppo nemo inventus fuit qui votum daretc,

www.dacoromanica.ro
 7

Mal remarcabila la acesta candidare este insa imprejurarea,

a pe langa bite agitatiunile de mutt inscenate in contra lul
Aron, acesta totusT a fost candidat in locul prim, ceea ce ne
areta, el partea cea mai mare a Clerulul Tubia si stima pe acest
batbat distins si evlavios fail pAreche 1).
!II sinodul acesta electoral, care dupa porunca imperatescl
nu avea sa tina mai mutt de treT dile, clerul a fost autotizat,
sail' manifesteze in scris si dorintele, carT le-ar aye pentru binele
obstesc si sä le inainteze prin sectiunea catolica din guvern la
Curtea din Viena.
Clerul 10 formula "gravaminelee sale, cart le duse Maior si
Caliani la Curtea din Viena in 1753. Dreptul acesta s'a prefacut
apol in obiceiii observat si la sinodele electorate tinute in secolul
al 19-lea, .1i in deosebl cu ocasiunea alegeril mitropolitilor Sulut,
Vancea si Milialyi2).
tmperatesa Maria Teresia primind actul de candidare, cera
parerea contelul C. F. Konigsegg-Erps president in afacerile
transilvane, si aproba parerea acestuia cu cuvintele: zAprob nu,
mirea lid Aron, decd nu se pdte afid altul mai bun, dar siT se
intrebe brevi manu Ulfeld ,si Bartenstein, decd n' au ceva de observat.«
Konigsegg-Erps in 1 Febr. 1752 ruga si pe Ulfeld cancelariul de
curte si pe Bartenstein presidentul deputatiunei aulice illirice, sä
se pronunte asupra luT Aron, dar deodata observa, ca n'ar fi
consult sal se anuleze actul de alegere, cad prin acesta s'ar pro-
voca una dintre desbinarile cele mai primejdiOse in sinul bisericei
unite, ear de aka parte luT i-se pare, ca dintre candidati Aron
este cel mai bland si linistit, pe cand cel laltl doT sunt de un
temperament viii 'si nelinistit si prea zelosT intru propagarea
unirel 9.

l) Despre agitatiunile contra lui Aron, vecli scrierea mea despre Klein
pag. 233 si urm.
3) Despre acest drept vecli instructiunea M. Teresiei publicata in opul
meil despre Klein pag. 300 punctul 5 si Maior si Caliani earl Nuntiul din
Viena de dto 24 Oct. 1753. mai jos.
3) *Sa Maj. en me renvoiant ce protocol placete, at en meme temps
escrit sut un referat concemant une autre matiere au bas de la resolution
qui la concemoit aussi la suivante: Placet.dem Aroons wann kein besserer
zu finden doch brevi manu dem Ullefeld undt Bartenstein zu communiciren
ob selbe nichts zu erinnem.

www.dacoromanica.ro
 8

inlaturandu-se tote dificultatile, imp6ratesa in 28 Febr. 1752,

tocmai pe cand Petru Aron se afla In visitatiune canonica in
districtul HalmagiuluP), 11 numl episcop si tot atuncY poruncl
guvernulul transilvan, sä publice acesta numire si sä o intimeze
lul Aron provocandu-1, ca indata ce el va fi facut dispositiile
de lips5. pentru 1ngrijirea si paza diecesd sale, sa se presenteze
fa'r5. amanare la Curtea din Viena 1).
Diese resolution gehtiret auf das andere referat.
-I. ,Ainsi je prend la libertd de communiquer le protocol cy joint
selon cet ordre a V. Excellence pour qu'elle daigne me faire savoir si elle
y trouve quelque difficulte on non, suppliant V. Ex.: de vouloir bien en-
suite Venvoier a M-r le Baron de Bartenstein pour qe 'il le voye aussi et
me le veuille ensuite renvoier avec annotation de ce qu 'il en croiat, si il
y trouve difficultes, puisque jusque la je ne communique pas la resolution
a la chancellerie de Transilvanie, de revoquer le dere pour une nouvelle
election seroit allumer une scission et schisma des plus fort, des trois elus
Aroon est le plus doux et tranquil, les deux autres sonf vifs et turbulants
estudies a Rome et gens a vouloir pousser l'epee a la main l'union.
ray l'honneur d'estre avec la plus parfaite et distinguee consideration
Monsieur de V. Ex. le tres humble et tres obeissant serviteur.
C. F. Gf. Konigsegg-Erps m. p.
Du logis le pr. de fevrier 1752.
,a. S. E. Mr. le Chancelier Comte d' Ullefeldt.,
Din colectiunea Archivului de Curte din Viena .Transylvania separatag
Fasc. 364 cony. 2, 87 (concept).
1) Raportul lul Aron din 18 April 1752 sub numerul cancelariei aulice
104 din 1752. Despre acest raport se face amintire in colectiunea 'Walla-
chische Unions din biblioteca Brukenthal cu aceste cuvinte: 'Ganz uner-
wartet erschien nahmlich am 14 Februar 1752 alten Styls (adeca. 25 Februar
st. non), zur Zeit als in Halmagy eben Jahrmarkt gehalten wunle, der unirte
General-Vicar Aron mit mehreren Archidiaconen and Popen.c
2) Actul din archiva statului din Budapesta are in original cuprinsul
urmator: 208. Maria Theresia Divina Favente Clementia Romanorum Impe-
ratrix, ac Germaniae, Hungariae, Bohemiae Regina, Archidux Austriae, Dux
Lotharingiae, et Barri, Magna Dux Hetruriae. Dux Burgundiae, Styriae, Ca-
rinthiae, et Carnioliae, Princeps Transylvaniae, Comes Flandriae, Tyrolis,
Goritiae et Siculorum etc. etc. Illustres, Reverende, Spectabiles, Magnifici,
Generosi, Egregii, Prudentes item ac Circumspecti Fideles nostri, sincere
Nobis dilecti! Quandoquidem Nos ad Ecclesiae Graeci-Ritus Sacrae Romano-
Catholicao Ecclesiae in Haereditario illo Principatu nostro Unitorum Foga-
rasiensis Episcopatum, per solemnem immediati ejusdem Ecclesiae Praede-
cessoris Episcopi Baronis Ioannis Innocentii Klein Resignationem, actu
vacantem Honorabilem Petrum Aaron, Apostolicum praefati Ritus Vicarium,
clementer resolvimus, et nominavirous. Hine vobis Gubernio nostro Regio

www.dacoromanica.ro
 9

indata dip numirea sa, Aron intra in cinul calugaresc a

mareluT Vasile, gustinend proba sub conducerea si ifigrijirea du-
chovniculuT sett Atanasie Rednic, in manile caruia depuse tOta
averea sa castigates mat inainte, spre a o imparti seracilor, pe
cart in tOta Viata sa iT miluia cu mama fOrte larga '). Pe cand
facea scurtul novitiat in Blas, intreba pe Rednic, cum cugeta
despre numirea luT intru episcop. Rednic, voind sa-1 puns si la
mat mare proba statornicia, virtutea si umilinta, respunse: Eu to
fin nevrednic de episcopie fi ast-fel ifl sfatuesc sd abzid. Atunci
Aron elise: Dercd tu, Parinte, afa judeci, ea Inca judec ca tine ,ri
numal o rugare am, sa-mf formulea abzicerea, ce am sa o inaintez
la Malestatea Sa Regina. Rednic insa replica: ) Tull cunosci mat
bine nevrednicia, to de'rel salt fad ,ci scril suplica de abzicere, ,ci
sll mi-o dal, ca sd o trimit Malestalil Sale.c Tete le implini Aron,
pe cum i-le sfatuise confesariul si-sT lug cu totul gandul de la
episcopie. jn Dumineca urmatore Petru Aron pe multi din Cler
11 chiema la pranz in palatul episcopesc. La mesa, archiman-
dritul Leonte Moschonas, dupa obiceiul teriY, inching paharul
intru sanetatea luT Aron, dorindu-T sa.-1 pOta salutes cu totiT cat
mat curend cu mi.tra pe cap. Aron multami, si sciind, Ca
abzisese si creclend ca ablicerea era deja spedata, respunse:
)1Vici odata nu me vefl vede cu mitres pe cap.« Toff. auclind
aceste cuvinte, se mirail uimitT si-1 intrebara, ce vrea sä dices; dar
el nu vol sa le dea nicT o deslusire. Cam dupa o septemana
Rednic se duse la eruditul monach Geronte Cotorea si-1 intreba,
deca tine pe Aron vrednic de episcopie, si acela respunclend,
ca da, merse la Aron 0-T lise: )Fralii impreuna cu mine III impun

benigne committimus, quatenus clementissimam hanc Resolutionem nostram

debite publicetis, nominatoque praefato Episcopo intimetis, ut, postquam
necessaria ad curam et conservationem concreditae sibi Episcopalis Dioecesis
disposuerit, ad Aulam nostram isthuc se quantocyus conferre noverit.
Caeterum gratia nostra Caesareo-Regia et Principalis vobis benigne pro-
pensa manet. Datum in Civitate nostra Vienna Austriae, die vigesima octava
Mensis Februarii. Anno Domini Millesimo septingentesimo quinquagesimo
secundo. Regnorum vero nostrorum duodecimo, Maria Theresia m. p.
C. Ladislaus Gyulafi L. B. de Ritot m. p. Ad mandatum Sacrae Caesareo-
Regiae Majestatis proprium Josephus Kozma m. p.
I) Eleemosynas infinitas faciebat, totam substantiam, quam ante pro-
fessionem habebat, non exiguam, pauperibus distribuendam in manibus con-
fessarii reliquit. $, Clain 1. c,

www.dacoromanica.ro
 - 10

si -1 descoperi, ca abdicerea nu a fost spe-

sit primesci episcopia,e
data la Viena. Aron indemnat de datorinta sa de monach ascul-
tator, respunse intre lacriml: 1.De'ccr vol afa judecali, fie afa, eu
primesc aceste cuvinte ca o poruna de la frail, fi sperez, ccz pentru
rugaciunile fralilor, Dumnezeg imi va da har, ,si -ml va spori pu-
terile, ca sa pot pasce turnm.4 Dupa acestea Mai publice profesiunea
de monach in santa biserica si inaintea confesariuluT seg Atanasiii,
si pleca la Viena.
La eruditiunea sa mare si la darul sea de predicator, cu
care, cand voia, misca poporul pana la lacrimP), adause, din
diva in care infra in cinul calugaresc, o viata mister& Pira semen.
Nu durmia nici odata maT mult de patru ceasurl si tot-de-una
numaT pe un sac de paie. in 24 Ore mama numg odata. in
paresemi pranzia Dumineca si apoT pang. MercurT nu gusta nimic,
ci lucra pentru binele public si se ruga neincetat, ra'cend nu numaT
metaniile prescrise, ci. si alte multe, cat degetele lul pururea se
cunosceail de metaniT. Miercuri dupa liturgia inainte-santitelor
lua un mic pranz si apoi 'Ana. VinerT ajuna. VinerT, Sambata si
Dumineca pranzia. Mijlocul luT pana la mOrte unspredece anT
a fost incins pe pielea gOla cu un lant de fier, de care numaT
in dilele dip urma inainte de mOrte s'a descins si care se aft'
si astadi in museul gimnasial din Bias. Prin acest regim aspru,
Aron, care maT inainte de a fi numit episcop, era fOrte gras,
slabi ca o scandura 2).
Aron pled. la Viena in primavera anuluT 1752 si petrecii
in acesta cetate pana in 16 August 1754 3).
') Caeterum hic Eppus vir fuit eruditionis magnae, excelluit autem
in concionibus, quibus populum ad fletum quando volebat, movebat. S. Clain 1. c.
') Sam. Clain in Historia Daco-Romanorum in 1. c. si la Cipariii: Acte
si fragmente p. 111 ,si 112.
3) Aron catra guvemul transilvan cu dto Sibiu 27 Maiii 1755, scriind
despre preotul de la Halmagiii George Popoviciii, zicea: =Quum autem
pleraque, quae. narrat (intelege pe G. Popoviciii), post meum inde recessum
(adeca din Hatmagia in Februariii 1752), imo vero ad Augustissimam Aulam
accersiti accessum, ubi et annum citatum integrum omnino (adeci a. 1753),
imo et antecedentem (adeca 1752), fere totum peregi, sibi evenisse enumeret,
nec unquam super his mihi, aut meis curam hic Cleri gerere constitutis
questus est, facilis ad omnia foret responsio: me videlicet de illis nihil
penitus nosse.4 (Arch. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 - 11
Aron fusese chemat la Viena, pentru ca sä se trateze cu el in
persona cu privire la regularea tuturor of a cerilor, can sub
episcopul Inocentiti Klein dasera ansa la a tatea reclamatiuni,
conflicte si neintelegeri. Era adeca intentiunea cercurilor poli-
tice din Transilvania si din Viena, sa -1 induplece pe Aron, ca
Mainte de ce s'ar cere intarirea lui de la Roma, sa dee ga-
rantiile de lipsA, a Mt va calca pe urmele episcopului Klein.
Nu le scim tote, cate ail pretins de la episcopul Aron, desi ar fi
forte interesant sa le scim, pentru ca sa cunescem mijlecele, de
can se folosiaA cei pute mid pentru a pune stavila miscarei por-
nite sub episcopul Klein pentru emanciparea politica, socials
economics si bisericescA a poporului roman. Nu le cunescem,
pentru CA protocolul 2) )concertatiun ei4 fA.cute in 7 Iuliti 1753 cu
cancelaria aulica transilvanA numai atinge in termini generali
incercarile celor puternici de a infrina pe Aron inainte de ce el
ar fi pres entat Rome! spre confirmare si de a fi proveclut cu
decretul de numire al imperatesei. Un cas concret atins in pro-
toc olul citat ne arata insa destul de limpede, de o parte intrigele
tesute pentru induplecarea episcopului Aron, ca sa se puns in
serviciul politicei de asuprire a poporului roman din Transilvania,
er de aka parte admirabila Vatic de caracter si abnegatiune, cu
care acel episcop s'a luptat pentru zadarnicirea planurilor tesute
de contrarii Romanilor.
Domnii din Transilvania nu numai din motive religiose, ci
si din motive politice (in Betrachtung deren politischen Umstanden),
cum se esprimA protocolul citat, staruiall cu tea: puterea, ca
episcopul Aron sa se oblige prin act formal, ca va tine Tanga
sine un teolog de ritul latin. Aron sciind, ca acesta nu se
unesce cu demnitatea si auctoritatea sa episcopesca, si ca teologul
latin in palatul episcopesc a fost pururea petra scandelei in
ochii poporului roman, nu se invoi de loc la acesta, desi i s'a
spus, ca intretinerea teologului in conformitate cu decretul im-
peratesei de dto 18 Iuniti. 1747 2) nu va cade in sarcina lui, ci in a
erariulul. Episcopul intru aperarea sa, se provoca la imprejurarea,
ca diploma imperatului Carol al VI din 21 August 1738 3), prin

') Acest protocol se va publica ma! jos.

2) Vecti scrierea mea despre Klein p. 216-217.
3) Ibidem p. 17.

www.dacoromanica.ro
 12

care episcopul era indatorat all tine teolog latin, nu a fost pu-
blicata episcopuluT in ordine, nice nu i s'a estradat in original.
Fata cu acesta obiectiune, care ne reamintesce chipul, cu care
odini6ra episcopul Klein se apera fata cu diploma Leopoldina a
dOua din 19 Martie 1701, cancelaria aulica dovedi episcopuluT
Aron existinta diplomeT amintite din 1738 nu numaT cu con-
ceptul original pastrat in numita cancelarie, ci si cu actul, prih
care Klein recunoscuse primirea eT. Cu tote acestea Aron r6mase
neclatit pe langa punctul sea de vedere, ca el nu primesce si
nu pOte fi obligat a-qT tine teolog latin.
Vedend curtea din Viena, cal nu p6te frange statornicia
episcopuluT, recurse la alt mijloc. In speranta, ca auctoritatea
Paper va muia resistinta episcopuluT, hotari, sä cera de la Ponti-
ficele Benedict al XIV, ca in contra obiceiuluT de mal inainte
sä dea bulla de confirmatiune cu conditiunea expresa, ca episcopul
Ali Ora teolog de ritul latin.
Yn urma acestora imperatesa Maria Teresia prin scrisOrea
sa de dto 16 Septembre 17521) raga pe Pontificele, ca pe Petru
') Beatissime in Christo Pater, Domine Reverendissime ! Post officiosam
nostri commendationem, et filialis observantiae continuum incrementum;
quandoquidem Nos benigne attentis, et consideratis praeclaris virtutibus,
laudatisque et acceptis moribus, doctrina item ac eruditione, aliisque animi
dotibus fidelis nostri honorabilis Petri Pauli Aaron de Bisztra in haereditario
Nobis Transylvaniae principatu dioecesis Fogarasiensis vicarii Apostolici,
quibus ipsum ab altissimi Numinis beneficio insignitum et ornatum esse, ex
demisso et fide digno fidelium Nostrorum testimonio et recommendatione
cognovimus, eundem Petrum Paulum Aaron, tanquam personam idoneam, et
bene meritam, ad Episcopatum Valachorumi Graecorum, Ruthenorum et
Rascianorum in dicto Nostro Transylvaniae principatu, partibusque regni
nostri Hungariae eidem incorporatis, sanctae Romano-Catholicae ecclesiae
unitorum Graeci ritus Fogarasiensem, per resignationem liberi baronis Ioannis.
Klein, eiusaem episcopatus ultimi, veri et legitimi possessoris, de iure et de
facto vacantem, authoritate iuris patronatus Nostri regii, quod velut regina
et princeps Transylvaniae haereditaria generaliter in conferendis universis
regni nostri Hungariae, memoratisque principatus nostri Transylvaniae et
partium eo spectantium ecclesiis et beneficiis, instar divorum quondam
Hungariae regum, praedecessorum videlicet Nostrorum felicissimae recor-
dationis habemus, optimoque iure exercere dignoscimur, eligendum, nomi-
nandum, ac pro nostra maiorumque ac praedecessorum Nostrorum veteri
consuetudine, Sanctitati Vestrae pro consequenda Apostolica confirmatione
praesentandum esse duximus, ita tamen, ut ad diplomatis ab avo Nostro
imperatore olim ac rege Hungariae Leopoldo Graeci ritus cum sancta Ro-

www.dacoromanica.ro
 13

Pavel Aron de Bistra numit deja episcop de Fagaras pentru

Romani, Grecil, Rutenii p1 Serbit din principatul Transilvaniet
sä-1 confirme pe langa obligamentul strict, ca in sensul diplomei
Leopoldine din 19 Martie 1701 si a diplomei luT Carol al VI-lea
din 21 August 1738, sail tins un teolog, pe care-1 va numi Im-
peratesa si succesoriT el, on archiepiscopul Strigonulul, qi care
va avd sa'-sT capete intretinerea din cassa statuluT. Deodata
cerii Impe'ratesa, ca pentru bullele papale sa nu se plats sca taxa
din causa, ca venitele beneficiulul episcopesc sunt putine si
Aron este obligat sa platesca si pensiunea episcopuluT Klein
de 1200 fl. R. la an.
Pentru a asigura reusita acesteT cereri, impe'ratesa tot in
16 Septembre 1752 adresa si cardinaluluT Mellini o scrisOre 1),
mano-Catholica ecclesia unitis concessi, nec non memorati episcopatus Fo-
garasiensis per genitorem nostrum quondam imperatorem, aeque ac regem
Hungariae Caro lum VI-um elargitarum fundationalium tenorem, usumque
hactenus semper observatum, theologum a. Nobis successoribusque nostris
legitimis Hungariae regibus, et Transylvaniae principibus, aut archi-episcopis
Strigoniensibus pro tempore constituendis declarandum, aerariique nostri
sumptibus sustentandum, ad errores et disconvenientias, quae ob ignorantiam
iurium canonicorum in clero illo unito adhuc partim durantium patrantur, prae-
cavendas, ad latus suum veluti causarum auditorem generalem tenere obstrictus
sit; filiali cum observantia a Sanctitate Vestra petentes, quatenus huiusmodi
praesentationem nostram admittere, antelatumque a Nobis electum et nominatum
episcopum Fogarasiensem Apostolica sua benedictione quantocyus confirmare
velit, confirmationem vero ipsam, sine alicuius annatae solutione, hoc etiam ex
motivo, quod episcopatus ille, a sacratissimo quondam imperatore et rege
Carob VI-to beatae reminiscentiae domino genitore et praedecessore nostro
desideratissimo non ita pridem fundatus exiguos haberet proventus, et ex
its etiam resignanti episcopo baroni Klein pro sui ad dies vitae subsistentia
mine ducentos florenos Rhenenses, idem a Nobis electus et nominatus
episcopus Petrus Paulus Aaron annue administrare obligatur, eidem conce-
dere dignetur. Faciet in hoc Sanctitas Vestra rem ecclesiae Catholicae
proficuam, et Nobis gratissimam, quam Nos de Sanctitate Vestra oficiis et
observantia filiali omnino promerebimur. Cui Nos reverenter offerimus et
obsequentissime commendamus. Dabantur in civitate nostra Vienna Austriae
die 16-ta mensis Septembris anno Domini 1752. Regnorum vero Nostrorum
duodecimo. Eiusdem Sanctitatis Vestrae obsequens filia
Maria Theresia.
(Arch. statulul din Viena Coll. Trans. fasc. 364, convolutul 2, 59).
t) 'Maria Theresia.c
Reverendissime in Christo Pater, Nobis sincere dilecte! Quando quidem
Nos benignum eumque condignum habentes respectum ad praeclaras virtutes
laudatosque et acceptos mores, doctrinam item ac eruditionem aliasque

www.dacoromanica.ro
 14 --
in care II raga sa-sT validiteze tas auctoritatea sa de protector,
spre a se implini cererea eT Inaintata la Pontificele Roman.

animi dotes fidelis nostri honorabilis Petri Pauli Aaron de Bisztra, in haere-
ditario nostro Transilvaniae principatu vicarii Apostolici dioecesis Fogara-
siensis, quibus ipsum Dei altissimi munere insignitum et ornatum esse, ex
demisso et fide digno fidelium nostrorum testimonio et recommendatione
cognovimu's, cum igitur ex eo, turn vero pro solita nostra, qua in consti-
tuendis legitimis ecclesiarum Dei Episcopis tenemur cura et solicitudine, haud
potuimus praetermittere, quin eundem ad episcopatum Valachorum, Graecorum,
Ruthenonam et Rascianorum in dicto principatu nostro partibusque eidem in-
corporatis sanctae Romano-Catholicae ecclesiae unitorum graeci ritus Fogara-
siensem per resignationem liberi baronis Ioannis Klein, eiusdem episcopatus
ultimi, yen ac legitimi possessoris, de iure et de facto vacantem, authoritate
iuris patronatus nostri regii, Trod velut regina, et princeps Transilvaniae
haereditaria generaliter in conferendis universis regni nostri Hungariae dictique
principatus nostri Transylvaniae et partium eo spectantium ecclesiis ac be-
neficiis, more divorum quondam Hungariae regum, praedecessorum videlicet
nostrorum felicis reminiscentiae optimo iure habere et exercere dignoscimur,
eligeremus et nominaremus, Suaeque Sanctitati de veteri consuetudine pro
consequenda eatenus Apostolica confirmatione praesentaremus, et conse-
quenter etiam Reverendissimae Patemitati Vestrae hac ipsa de causa eundem
omni meliori mock) commendaremus, benigne Eandem requirentes, quatenus
pro sua, qua apud sanctam sedem Apostolicam pollet protectoria authoritate,
id efficere conetur et allaboret, ut ipse a nobis electus et nominatus episcopus
Fogarasiensis quantocyus, siquidem populum ilium unitum in sacra unione
nondum plene fundatum pastorali cura diu destitui sacrae unioni detrimen-
tosum foret, et absque annatae cuiuspiam solutione, praesertim quod idem
episcopatus non ita pridem a sacratissimo quondam imperatore et rege
Carob Sexto felicis reminiscentiae domino genitore ac praedecessore nostro
desideratissimo fundatus exiguos haberet proventus, et ex its etiam idem
electus et nominatus a nobis episcopus Petrus Paulus Aaron memorato
resignanti episcopo baroni Ioanni Klein pro ipsius usquedum viveret subsis-
tentia singulis annis mille ducentos florenos Rhenanos administrare debeat,
confirmationem suam gratis obtinere valeat, ita tamen, It idem Petrus Paulus
Aaron ad diplomatis ab avo nostro imperatore olim ac rege (Hungariae
Leopoldo Graeci ritus cum sancta Romano-Catholica ecclesia =Us anno
1701 concessi, nee non memorati episcopatus Fogarasiensis per genitorem
nostrum quondam imperatorem aeque ac regem Hungariae Carolum Sextum
anno 1738 elargitarum fundationalium tenorem, usque hactenus semper
observatum, theologum a nobis, successoribus nostris legitimis Hungariae
regibus et Transylvaniae principibus, aut archiepiscopis Strigoniensibus pro
tempore constituendis declarandurn, aerariique nostri sumptibus intertenendum
ad errores et disconvenientias, quae ob ignorantiam iurium canonicorum in
clero illo unito magna ex parte adhuc durantium patrantur, praecavendas,
ad latus suum veluti causarum auditorem general= tenere obstrictus sit.

www.dacoromanica.ro
 15

in aceea-IT timp si cancelariul de curte contele Ulfeld in-

treveni pe cale diplomatica la Cardinalul Alesandru Albani, re-
presentantul CurtiT la Curia Romans, sa staruesca pentru obli-
garea luT Aron de a-sT tine teolog latin. In 7 Octobre 1752
Albani scrie luT Ulfeld, ca de ocamdata nu pOte face nimica, de
ore ce s'au inceput vacantele de tOmnA, in cad Pontificele se
ocupA de comun humal cu afacerile sale particulare.1) Dar
afacerea nu se putea tracta Inca la santul scaun apostolic nici din
motivul, ca nuntiul apostolic din Viena nu trimisese asa numitul
proces informativ luat cu Aron. De aceea Albani la calcaiul
sale de dto 14 Octobre 1752 cere de la Ulfeld sa
scrisoril
staruesca la nuntiatura din Viena pentru grabnica spedare a
aceluT proces.2)

Haec serio commendata esse volumus, factura est in its Reverendissima

Paternitas Vestra rem ecclesiae Dei multum proficuam Nobisque gratissimam.
Quam in reliquo gratia nostra caesareo-regia benigne jugiter complectimur.
Datum in civitate nostra Vienna Austriae die 16-ta mensis Septembris
anno Domini 1752. Regnorum etc.
Reverendissimae Paternitatis Vestrae benevola
Maria Theresia. C. Ladislaus Gyulaffi Lib. b. de Ratot.
Iosephus Kozma.
(Din Archivul de stat din Viena Col. Transilvanic5. separat5 Fasc.
364 Cony. 1, 278).
') vIllmo ed Eccmo Signore.c
Unita all' altro benignissimo foglio, che da Vra Eccza ricevo in quest'
ordinario mi perviene La Regia Lettera di Nomina al Vescovato fogarasiense
vacante per La dimissione fattane da Monsr Klein, e mi perviene ad un
tempo it Clementissimo Rescritto, col quale mi spiega S. M. L' Imperatrice
Regina Li sovrani voleri suoi relativi al modo, con cui ne debbo solecitare
la conferma Apostolica: Essendo entrate oggi le ferie Autunnali, nel corso
delle quali si 6 proposta La Sta. Sua di non vacare ad altro, che agli affari
suoi particolari, non potrO senon dopo it termine di esse uniformarmi agli
ordini della R. Imple Mta. Sua, e Lo faro allora con quella puntualita, che
debbo. Riserbandomi intanto di render conto a suo tempo alla Mta Sua, et
a Vra Eccza dell' adempimento de miei doveri mi rassegno col consueto
rispetto all' Eccza Vra, e Le bacio di vero cuore le mani.
Di Vra Eccza.
Roma 7 Ottobre 1752. (eingenhandig) *servitore vero di tutto cuore
Alessandro Cardle Albani m. p.c
Sigr Conte di Ulfeld Vienna. (Wr. St. A. Romische Corresp. fasc. 209.)
') Per la chiesa di Fogaratz o necessario sollecetare it nunzio acciO
spedisse presto it processo. (Archly. din Viena.)

www.dacoromanica.ro
 16

Intr'aceea curtea din Viena pregatia lucrurile pentru nu-

mirea unuT alt teolog lane episcopul Aron in locul luT Emeric
Pallovics, care fusese trimis la Odorheid in calitate de superior al
resedintai Iesuitilor de acolo. La propuncrea colegiulur aulic
pentru afacerile montane si monetare de, dto 4 Octobre 1752
si a CancelarieT aulice transilvane de dto 25 Octobre 1752, 1m-
peratesa cu decretul din 30 Octobre 1752, dintre ceT 3 candidatT
propusT de seful Iesuitilor din Provincia austriaca, numi pe Mihail
Salbeck, care era pe atuncT superior al amintiteT resedinte din
Odorheiti. 1)
In acela-si tiny Cardinalul Alesandru Albani Iticra pentru
aprobarea luT Aron cu cond(tiunea dorita de imperatesa. pada
insa de o dificultate cu privire la platirea taxelor pentru bullele
papale. Episcopia FagarasuluT in cartile camerei pontificie era
taxata cu 283'/8 fl. sail 1100 scudi romanT. LuT Inocentiil Klein in
20 Sept. 1730 s'a redus acsta taxa la suma de 150 fl. sail 804
scudi 35 bajocchi in moneta romans. Cardinalul Alesandru
Albani cu scrisOrea din 11 Novembre 1752 avisa pe cancelariul
Ulfeld, ca nici luT Aron nu se pOte ierta de tot taxa prescrisa,
si cerea sa i se spuna, ca cine se obliga a plati suma ce se va
statori, cacT alt cum spedarea bulelor va intarzia.2) in cestiunea
') Velf colectiunea actelor cumpe'rate de fratif Mocioni §i Metropolitul
Sulut, care se afil litografata in biblioteca archidiec. din Bias, uncle la pag.
14 cetim decretul dat luI Salbeck in textul urmator: Suirnne fatam C. R.
Mattem ad demisse-factam eatenus repraesentationem horum tenore (?) ejusdem
Societatis P. Emerico Palkovics (adeca Pallovics) alioversum promoto, e
tribus ab A. Rdo P. praefatae Societatis Provinciae Austriae Praeposito
Provincial propositis, ipsum P. Mich. Salbeck, intuitu allegatarum suarum
qualitatum, in Theologum nominato Eppo et Clero Valachorum in Trannia
graeci ritus S. R. Cath. Ecclesiae uniti, ad mentem b. Diplomatis iisdem
olim clementer impertiti, qua Causarum auditorem generalem adjungendum
cum beneficio, quod immediatus in officio antecessor habuit, clementer
resolvisse. Incumbere proinde eidem ad praeattactam functionem suam se
conferre, ac Ritus et Cleri Praefatorum statui correspondenter cum Unionis
Protectoribus invigilare, ibidemque veluti causarum auditorem generalem
omnia ea, quae juxta citati Diplomatis mandatonimque Regiorum, in materia
Unionis successive expeditorum, sibi aliunde comunicandorum tenorem sui
erunt muneris, condigna moderatione et sua'itate sedulo obire.
') W. St. A. Rom. corresp. fasc. 209.
'Elmo ed Eccmo Sigre.e
Rinnuovo all' ECCZQ. Vra he piu' abbondanti rispettose azzioni di grazie
per le notizie, the si degna continparmi col pregiatmo suo foglio dei 30

www.dacoromanica.ro
 17

ac6sta Cardinalul Albani, pe cum areta scrisOrea lui din 22 No-

vembre 17521), vorbi si in persona cu Pontificele Roman, care i
promise, ca va intreveni la Sacrul Colegiu al Cardinalilor pentru

del precorso mese delle Peripezie, che vanno accadendo in Costantinopoli,

et in corrispondenza di quelle mi do l'onore di parteciparle, ch'e qui arrivato
nella sera del passato Lunedi D. Giovanni Lambertini Pronipote di Sua
Santita ragazzo di molto spirito, e di ottima espettazione. Non si epratticata
con lui alcuna formality d'incontro dal sac. Collegio, ne dai Ministri esteri
et il solo Ambasciadore di Bologna gli eandato incontro colla sua Muta, la quale
seguitb poi quella di Monsre Datario, in cui era l'accennato D. Giovanni
e nella quale entrb anch' esso Sigr Ambasciatore, fin alla Dateria, dove si
trattiene tuttavia il ragazzo finch* entri nel collegio Clementino, al van
destinato.
E qui giunto il Processo di Fogaratsch, e nell' imminente settimana
presentarb a Sua Santa La Regia Lettera di Nomina spedita a favore di
Monsre Pietro Paolo Aronne de Bisztra gia Vicario Apostolico nella stessa
Dioecesi, e ne solecitarb per il primo Concistoro il Preconio. Farb tutti li
sforzi mai possibili per ottenere al Nominato la maggior diminuzione nella
spedizione delle sue Bo lle, siccome perb di ottenerle senz' alcun pagamento
non 6 punto sperabile, cosi 6 necesario che mi venga indicato chi avra qui
l'incarico di pagare I'occorrenti spese, perche non sb chi questi sia.
La tassa di detto Vescovato nei Libri della Camera e di fiorini dugen-
tottantatre e un terzo, che a moneta Iomana importarebbe millecento scudi
in circa di spesa. Nell' ultima spedizione che ne fu fatta ai 20 Settre 1730
a favore del Barone Giov. Klein fu ridotta a fiorini centocinquanta e percib
importb la spedizione in moneta romana scudi ottocento quattro e bajocchi
trentacinque. Mi studiarb di fare, che venga diminuita anche dippiu adesso
in vista della Pensione, che il nuovo Provvisto deve pagare al suo antecessore,
ma intanto se non vi sara, chi abbia qui la commissione di sborsare il denaro
necessario, la spedizione ne verra ritardata, il che ho creduto mio dovere
di partecipare a Vra Eccza, affinch6 sappia, se mai accadesse donde ne
verra il ritardo, e Le bacio col solito costante rispetto di vero cuore le
mani. Di Vra Eccza. Roma 11 Novre 1752 (eingenhandig) ,servitore
vcro di tutto cuore Alessandro Card le Albani m. p.c
Sigr. conte d' Ulfeld, Vienna.
') ROmische Corresp. fasc. 209, (Wr. St. A.)
*Sacra Cesarea Real Maesta.
In adempimento de supremi comandi, de quali La Sac. Ces. Reale
,Vita Vra si 6 degnata onorarmi nel suo venerato Dispaccio dei 16 di Set-
tembre scorso ho presentata a Sua Santita La Nomina del Vescovado di
fogaratz nel suo Principato di Transilvania a favore del Monaco Basiliano
Pietro Paolo Aaron de Bisztra attesa la vacanza seguitane per la libera di-
missione, e rassegna fattane da Monsr Klein, che ultimamente la possedeva.
A stata dalla Santita, Sua ricevuta con disposieione prontissima di rendere
Dr. A. /Innen: Episavil P, P. Aron It D. Novae:mid. 2

www.dacoromanica.ro
 18

reducerea taxer. In audienta de la 25 Novembre 1752 Antonello

secretariul Congregatiunei consistoriale obtina de la Santia Sa
Papa decretul, prin care Aron si succesoril luT sunt obligati a-si
tine teolog pe un presbiter de rit latin, care insa trebue sa fie
episcopilor de ajutor si de mangaere, si supus si ascultAtor de
eT. in aceea-si audienta s'a hotarit, ca acest decret sa se induca
si in bulla de preconizare a lul Aron si a urmatorilor lui. J)
adempite le pie intenzioni della Mta. Vra, come di fatto nel prossimo con-
cistoro di Lunedi avero 1' onore di preconizzare l' istessa chiesa. E per
esseguire, come devo, i comandi ingiuntimi da Vra Mta nel suo precitato
dispaccio, avert) anche ogni premura, e faro tutto 1' impegno presso del
Sacro Collegio per la deminuzione della tassa per ispedirne le Boll; attese le
tenui rendite di dta chiesa, e la Pensione di mille dugcnto florini assegnata
sopra di esse dall' eroica pieta della Mta. Vra in vantaggio, e sostentamento
del prenominato Monsr Klein, ed avendone gia esposte a Sua Santa le mic
preghiere, si 81a medesima mostrata propensa a dar tutta la mano, e passar i
suoi buoni uffizj presso it medmo Sacro Collegio, accib sia diminuita al
possibile al nuovo Vescovo la detta tassa; come in appresso mi faro debito
di rendere ragguagliata la Mta Vra del seguito. E pieno di venerazione, e
d' ossequio Le faccio umilissimo, e profondissimo inchino,
Roma, 22 Novb 1752. Di Vra Sac. Cesa Reale Mta. (eingenhandig)
,Umilissimo devotissimo ed obedientissimo servitore di tutto cuore Alessandro
Cardle Albani m. p.<
Albani an Mar. Theresia.
') Albani ca.tra. Ulfeld de dto 25 Novembre 1752 si 2 Decembre 1752.
Eta aci textul decretului: Fogarasiensis deputationis vicarii seu presbyteri
ritus Latini. Ex debito apostolicac sollicitudinis, quam Divino consilio super
omnes Catholici orbis ecclesias sibi commissam esse intelligit Sanctissimus
Dominus noster indefesso oculo pervigilat, ne quid labis aut detrimenti
ecclesiis Dei infcratur, et quae ad earum commodum, ornamentum atque utili-
tatem conducere dignoscit, provida circumspectione disponere curat. Cum itaque
ex parte serenissimae dominae Mariae Theresiae, Romanorum Imperatricis
et Hungariae ac Bohemiae reginae, uti Transilvaniac principissae Sanctitati
Suae expositum fuerit, quod in augustalibus literis gloriosae memoriae Leopoldi
I. avi, et Caroli VI. patris sui Romanorum imperatorum, qui diversa pri-
vilegia, immunitates, gratias et indulta nationi Vallachae Graeci ritus e
schismatis erroribus ad unionem et gremium sanctae Catholicae Romanae
ecclesiae redeunti benigne ac liberaliter concesserunt, inter cetera contine-
batur, ut eorum Graecus episcopus ad praecavendos errores, qui infernalibus
(sic!) hostis astutia latenter irrepere solent, et ad submovendos morbos,
qui aliquorum inscitia vel improbitate gregem Domini inficiunt, et ad omnes
dissensionum ac perturbationum amaritudines amputandas, quae saepe saepius
inter Christifideles, atque etiam inter Dei sacerdotes oboriuntur, presbyterum
Latini ritus sacrorum canonum et apostolicarum constitutionum peritum

www.dacoromanica.ro
 19

Acesta este primul cas, ca. Santul Scaun apostolic se ocupa cu

cestiunea teologulul, care pans acum fusese numit fars aprobarea
express a Romei. Cercurile politice credeati, el prin acesta au
obtinut un mare succes, pe cand In realitate au lucrat numar
pentru InstrAinarea Romani lor de biserica units. in fine cardi-
nalul Alesandru Albani in Consistoriul papal dela 27 Novembre
1752 preconiza biserica FAgarasului pentru Petru Pavel Aron, si
obtinii, ca taxele bullelor sA fie reduse la 100 floreni in aur,
adeca cu 53 fl. mai putin, de cat praise episcopul Klein, si tri-
mise contelui Ulfeld un estras din protocolul consistorial, in
care sa fAcea amintire de preconizare. 1)

assidue ad latus suum habere deberet, quodque huiusmodi pactum seu con-
ditio fuit a Fogarasiensibus episcopis religiose hactenus observatum; ideoque
cum id magnopere recto illius ecelesiae et populorum regimini utile atquc
opportunum esse censcatur, praedictam serenissimam Reginam Sanctitati
Suae humiliter supplicare, ut illud Petro Paulo Aaron de Bisztra, quem ad
episcopatum Fogarasiensem praesentabat, eiusque successoribus perpetuo
servandum iniungere ac demandare dignaretur. Eadem Sanctitas Sua, ad
mei infrascripti relationem, sedulo animadvertens, ac considerans, quod
petitio serenissimae Reginae non solum iustis rationibus innitebatur, sed in-
super ex eius, quod petebatur, obvservantia, Graecis ad Catholicam unionem
reversis maxima foret commoditas ac utilitas proventura, ex certa scientia ac
deliberatione, apostolica auctoritate iussit, voluit ac decrevit, ut praedictus
Petrus Paulus Aaron ad Fogarasiensem episcopatum electus eiusque succes-
sores in futurum presbyterum latinum rituum et graecae-latinae peritum honestis
moribus ornatum vitaeque integritate praeditum, in sacris canonibus et sacrac
theologiae facultate versatum a serenissima regina Hungariae eiusque successo-
ribus Hungariae regibus et Transilvaniae principibus, aut ab archiepiscopis Stri-
goniensibus nominandum regiique aerarii impensis alendum ac substentandum
apud se semper habeant ac retineant, eoque, dummodo sit persona eis grata
et accepta, veluti vicario in spiritualibus vel generali causarum auditore
utantur, ipse autem presbyter adiumento et solatio sit cpiscopo Fogarasiensi
pro tempore in pascendo grege regendaque ecclesia, manens in omnibus,
gime ad curam ac sollicitudinem pastoralem pertinent, eidem episcopo obe-
diens ac subicctus. Mandavitque huiusmodi decretum rcferri inter acta sacrae
congregationis consistorialis, turn ctiam inseri in literis apostolicis provisionis
dictae ecclesiae Fogarasiensis nunc et in futurum de more expediendis.
Datum Romae die 25 Novembris 1752 N. Antonellus s. congnis
conslis secretarius . (W. St. A. Rom. Cor. 209).
') Albani cutr5 Ulfeld cu dto 29 Novembre 1752 scria: In sequito di
quanto accennai a Vostra Eccellenza nel mio precedente dispaccio, nel
Concistoro tenutosi Lunedi scorso, ebbi l'onore di preconizzare la Chiesa
di Fogaratz in Transilvania, ed ho avuto it piacere di vedere fruttuosc lc
2*

www.dacoromanica.ro
 20

Episcopul afland despre cele intimplate, in loc sa trimita

taxa pentru bullele pontificie, insarcina pe un calugar din Roma,
sa mijlocesca de la Pontificele revocarea decretului relativ la
teologul latin. Albani afla indata despre pasii intreprinsI de
Aron si cu scriseirea sa din 23 Ianuarie 1753 avisa pe cancelariul
din Viena Ulfeld, adaugend pe basa unei informatiuni false,
ca insu-si episcopul s'ar afla in Roma spre a obtine cassarea,
decretului din cestiune.') Contele Ulfeld, care si pe alts cale
parti da me fatte in ubbidienza di supremi comandi di sua Mta. L'Imper.
Regina, col Sac. Collegio per la minorazione della tassa delle Bolle apos-
toliche di dta Chiesa, poiche si 6 ottenuta a favore del nuove Vescoro la
riduzzione a' soli cento fiorini d'oro di camera, di modo che si 6 ottenuta
la grazia anche per cinquanta fiorini meno dell' ultimo stato; e ci6 in con-
siderazione delle riverite premure della Mta sua, a riguardo delle quali la
Santita Sua a mia richiesta ne ha interposti ben volontieri al sudetto effetto
gl'uffizii suoi col Sacro Collegio, Mi do l'attenzione d'inviare a V. E. qui
acluso it solito foglio del Concistoro sudetto dal quale potra riconoscere
anche l'altri Chiese e Badie, che in esso furono preconizzate e proposte.
La aced act este achs.s Romae in Palazio Apostolico Quirinali Feria
secunda die XXVII Novembris MDCCLII fuit Consistorium, in quo Smus
Dnus Nter proposuit: . Rmus Dnus Cardlis Albanus preconizavit
Ecclesiam Fogarasiensem ritus graeci pro R. P. Petro Paulo Aron Presbytero
Fogarasiensis Dioecesis et Monacho Ordinis Sancti Basilii dicti ritus. ,
Rdm. Corresp. Fasc. 209 Albani an Ulfeld dto 1752 29/11.
') Rtfm. Corresp. fasc. 211. Wr. St. A.
1753, 37/1, Albani an Ulfeld (Vienna).
,Illmo et Eccmo Sigre.
Mi stimo in obligo di render' conto a Vra Eccza, che it nuovo Ves-
covo di fogaraz benche da motto tempo sia stata preconizzata La sua chiesa,
conforme ne avvisai L' E. V. differisce, e ritarda di farla proporre per dare
it compimento alla spedizione, a cagione per quanto sento, ch' egli non
vuol' accettare it decreto fatto per it teologo di Rito Latino a tenore della
pia intenzione di S. M. l'Impce Regina spiegata nel suo venerato dispaccio
dei 16 di Settemb. scorso per la nomina del nuovo Vescovo fogarasiense,
d'il qual' decreto ebbi V attenzione mandarne copia a. V. E. sotto li 2 dello
scorso Xbre. Partecipo dunque a V. E. tale notizia per un' atto della mia
pontualita, sentendo, che it medmo nominato alla sudta chiesa di fogaratz
sia costi con intenzione di fare istanza per la revoca del sudto decreto voluto
da S. M. Ces. L'Imperace Regina, it che per altro se 6 vero, L' E. V. deve
saperlo meglio di me; con tutto cia ho creduto mio debito significarle quanto
su questo particolare mi 6 stato supposto da un religioso di Lui agente. E
col pia distinto ossequio bacio a V. E. di vero cuore Le mani.
Roma, 23/1 1753. D. V. Eza (eingenhandig) 'Servitore vero di tutto
cuore Alessandro Carle Albani m. p.e

www.dacoromanica.ro
 21

probabil de la Cardinalul Mellini, aflase despre nisuintele epis-

copului de a se mantui de teologul latin, in 19 Ianuarie 1753
rugh pe Cardinalul Albani sa faca tot ce-i cu putinta, ca sa nu
se implinesca pretensiunea 'strand( a episcopulul, si fiind ca
.episcopul nu trimitea taxa de 100 fl. pentru bulle si ast fel facea
sä intarzie spedarea lor, se pare, ca. insall Curtea din Viena a
platit acea suma si a spedat-o Cardinalului Mellini, ca sa se
termine cat maT curend neplacuta afacere. In urma acestora, pe
cum scrie Albani catra Ulfeld In 31 Martie 17531), agentul epis-
copului fu avisat, ca nu va obtine nici odata intarirea lul Aron
fara de conditia de all tine teolog.
t) Wr. St. A. Rom. Corresp. fasc. 211.
illmo ed Eccmo Sigre.e
Col pregiatissimo foglio, che Vra Eccza mi favorisce in data delli
19. dello spirante mi partecipa li tentativi, che non ommettono li Nemici di
cotesta casa Augustissima per far uscire la Porta dal sistema pacifico, che
si 6 proposta di mantenere, e ch' 6 stata spedita at Sigr. Cardinal' Mellini
la comendatizia di S. Mta L'Impce Regina a favore della causa del Ven.
Card le Bellarmino, e col benignissimo poscritto al foglio aggiunto mi ordina
di procurare, che non venga qui ascoltato it Nominato di fogaras nella strana
pretensione di non volere afianch' it Teo logo di rito Latino, che per tanto
giusti rilevanti motivi 6 stato dalla Imp le Mta. Sua nominato ad assisterlo
nel buon regolamento della Sua Diocesi.
Quanto sono persuaso della sussisteza dei mentovati tentativi, altret-
tanto spero nel Signore, che riusciranno inutili, et a quest'ogetto ne porgo
at Cie lo incessanti li miei voti, per la comendatizia poi, che si 6 degnata
L'Eccza Vra d'impetrare per la causa del mentovato servo di Dio, ne porgo
alla di lei bona li pia affettuosi cordiali miei rendimenti di grazie.
E venendo at nominato di fogaras avro t'onore di dirle che gia qui
si era fatto capire at suo provvisore che non sperasse di ottenere la con-
ferma Apostolica della sua Nomina senza la conferma ancora di tutte le
condizioni alla medisima nomina inserite, e sulle insinuazioni dal medmo
provvisore fattegli cred' io, che siasi finalmente disposto a mandare it de-
naro necessario per la spedizione, qual denaro essendo attualmente in mano
del Sigre Cardinal Mellini, nella ventura settimana si verra alla spedizione
delle Bo lle,et in esse non si variara neppure di una Sillaba dal decreto
della conferma apostolica del Teo logo di rito Latino e nel primo con-
cistoro, che si terra, si fara la proposizione della riferita Chiesa. E qui
rinnovando a Vra. Eccza le proteste dell' obligata servita mia la prego
di esercitarla con maggior frequenza nell' adempimento de venerati suoi
comandi, e le bacio di vero cuore le mani. Roma, 31 Marzo 1753.
Di Vra Eccza (eingenhandig) 'servitore vero di tutto cuore Alessandro
Card le Albani m. p.e

www.dacoromanica.ro
 22

Dupa ce s'aii plait taxele pentru bulle, Alesandru Albani

in Consistoriul secret din 9 Aprilie 1753 a propus intarirea lut
Aron de episcop al FagarasuluT, si cu datul acestel zile i s'aii
pregatit si bulele papale ast fel, in cat intr'una din ele era indus
si decretul papal din 25 Novembre 1752 relativ la obligamintul
luT Aron de a aye langa sine un presbiter latin in calitate de
teolog. Despre acestea Cardinalul Albani avisa pe vicecancelariul
Colloredo din Viena cu scrisOrea din 14 Aprilie 1753, la care
era alaturat si un extras din protocolul ConsistoriuluT secret
acum amintit. 1)
Bullele papale furs spedate contelul Gyulaffy cancelar aulic
transilvan, ca sa le inmanueze episcopulul Aron cu act de pri-
mire. Cercurile politice eraii adeca de parere, ca dupa ce
') Eta acel extras:
Romae in Palazio Apostolico Quirinal' Feria Secunda die IX
Aprilis MDCCLIII fuit Consistorium Secretum, in quo S-smus Dominus
noster proposuit: ..... R-mus D-nus Card-lis Albanus proposuit Ecclesiam
Fogarasiensem ritus graeci pro R. P. Petro Paulo Aron Presbytero Foga-
rasiensis Diecesis et Monacho Ordinis Sancti Basilij ejusdem ritus
W. St. A. Rom. Corresp. Fasc. 211. Card. Albani an Collorcdo (Reichs-
vice-Kanzler) 1753 14 4.
1 Despre intimplarile acestea interesantc earn datele in protocolul
acesta:
Wr. St. A. Duplicat. Protocollum Concertationis mit der Sieben -
bUrgischen Hof-Kanzley de dto 7-ten Julii 1753 die wegen Beschcinigung
des Empfangs deren Pabstlichcn Confirmations-Bullen von dem ncu ernannten
Fogarasser Bischoffen Petro Aron Graeci ritus unitorum bezeigte Wider-
setzigkeit betref.:
(In margins) Praesentes. Excell-mus Comes a lanikregg-Ergs. Excell-mus
Comes a Gyulaffy. Consiliarii Lib. B. a Schmidlin, Comes a Bethlen, a Ziegler,
4 Bella, a Bandy. Secretarius a Hentes. Niess Concipista et Protocollista.
Nachdeme in Siebenbilrgen der vorgeweste Bischoff zu Fogarass
Grp.eci Ritus unitorum Innocentius Bar. Klein das Bisthum abgelegt u. Ihre
Kay. Konig. Ma. den Petrum Aron, ungcachtet der fur ihne nicht ordnungs-
massig vollbrachtcn Wahl an des crsteren Stclle Allergnadigst zu benennen
geruhet hatten, so ist ftir notwendig angesehen worden, diesen anhero zu
berufen, um mit ihme vor dcr gcwohnlichen pracsentation jene Anstossig-
keiten abzugleichen, die vormals zu denen mit seinem Vorfahrer B. Klein
sich geeusserten Irrungcn hauptsachlich den Anlass gegeben haben.
Eine deren ftirnehmsten ware bekantermassen der Theojogus Latini
Ritus, welchen an der Seite zu haben das ursprUngliche Stiftung-Institutum
einen jeweiligen Bischoffen Graeci Ritus unitorum dortselbst verbindet, u.
dessen Unterhaltung vormals dem Bischoffen Bar. Klein zu bestreiten auf-

www.dacoromanica.ro
 23

Aron Meuse tot posibilul, ca Santul Scaun apostolic sa nu-1

oblige la tinerea teologuluT, el va pute nega primirea bulleT re-

getragen werden wolte. Gleichwie aber nach der Zeit Ihro k. k. May. so-
thane Auslaage auf hochst dero Aerarium zu tibertragen Allergd. anbefohlen
haben, als mtiste man billig darftirhalten, dass in Zukunft weder neue Be-
schwerde, noch Irrungen sich diesfals hervorthuen soften.
Es ereignet sich doch (leyder) das Widerspill ganz neuerlich mit kurz
Benannten Petro Aron, da selber nach ihme zur Einsicht mitgetheilten Stift-
Brief weder von diesen, noch von der Verbindlichkeit in Ansehung des
Theologi etwas wissen wolte, vorgebend: als ob der angezogene Stift-Brief
denen Bischoffen niemals der Ordnung nach kund gemacht, oder zugestellet
warden ware, weilen solcher in dem bischliflichen Archiv nicht zu erfinden
seye: Und obschon man ihme des Gegentheils mit dem Original Concept
der durch die Siebcnburgische Hof-Canzley dem Bischofen Baron Klein
daruber nicht nur ausgefertigten, sondem von diesem auch erhobenen
Expedition des diplomatis klar uberwiesen hattc, so ist er nichts desto
weniger in seiner gezeigten Widersetzigkeit dergestalten verblieben, dass
urn ihne in die gebuhrende Schuldigkeits-Schranken zu setzen, kein anderes
Mittel vorhanden ware, als die dem Rem. Hof zugeschickte praesentation
nach Inhalt des Stifts-Briefs abzufassen, dieser die Bestellung des Teologi
einzuverleiben u. solchergestalten die Pabst liche Confirmations-Bull losszu-
werken, dessen Ausfertigung eben wegen denen von ihme Aron des eref-
terten Theologi halber so gar zu Rom gemachten widrigen Bewegungen,
gleichwie es der Cardinal Albani berichtet hatte, zimlicher massen verweilete.
Bey so beschaffenen Dingen kerne man nicht fur rathsam ansehen
die von Rom endlich eingeloffene neue Pabstliche Bullen, unter welchen
eine den Theologum stabiliret, ohne dargegen abforderender Bescheinigung
auszuhandigen. Nachdeme aber auch diese von sich zu geben er Petrus
Aron dem Siebenbtirgischen Hof-Canzler Grafen Gyulaffy hartnackig versagte,
wie oft er auch darum angangen, u. obschon der Bischoff von Mongatsch u.
der Theologus Pater Saalbeck lifters seinen Unfug vorgestellet haben, so
ist man bemtissiget gewesen, selben zur gegenwartigen Zusammentrettung
perslihn. vorzuruffen, in Hoffnung, er werde mit Unterfertigung der hier
Orts anverwahrten so unverfang. als billigen Urkund den Empfang wider
holter Bullen zu bestattigen keinen Anstand nehmen, wie ebenfalls der
gegenwartig gewesene Theologus P. Saalbeck S. I. darflirgehalten hatte,
allein es wolte weder gutlich -noch ernstliche Vorstellung u. Ermahnung
verfangen, sondem er beharrte in dem einmal schon gefasten Vorsatz nichts
schriftliches von sich zu stellen, ja er wolte lieber in Zurucksendung deren
Bullen, als in das rechtlich gestelte Begehren willigen u. da die Ursach
dieser ungereimten Verweigerung zu geben anverlanget wurde, berufete er
sich auf die Sacros Canones; konte jedoch auf weiteres Andringen keinen,
weilen dergleichen auch nirgends zu finden ist, nahmhaft machen. Gleichwie
nun keine anstandigere Erklahrung von ihme zu gewartigen stunde, als
wurde er endlich unter 'Vermahnung eines besseren sich zu bedenken

www.dacoromanica.ro
 24

lative la teologul latin, deca nu va recum5sce primirea el cu

iscalitura proprie. Aron se presents la Gyulaffy, dar nu voi sa
entlassen, er hat sich aber zeithero, ohngeachtet des P. Saalbeck welters
erfolgten Zureden nicht gemeldet, mithin hat man auch dieses gehorsamsten
Orts mit unterthanigster Abstattung gegenwartigen gemeinschaftlichen Pro-
tocolls nicht saumen wollen noch sollen.
Es eusseret sich dahero die Frag, ob es wohl rathsam seyn mOchte
dem ungestimmen Widersprechen des Patris Aron nachzugeben, u. in Folge
dessen oft belobte Bullas ohne Bescheinigung ausfolgen zu lassen, oder
nicht? u. wann dieses leztere beschlossen werden solte, wie, u. in was Weege
selber zu Beobachtung des gebtihrenden Gehorsams angewiesen u. vermaget,
auch ausser Stand gesezet werden kante die den Theologum latinum sta-
bilirende Pabstliche Bullam ktinftig zu verlaugmen ? wie er dahin zu denken
nur allzu starke Mutmassungen veranlasset werden ktinte.
Wann man den Zusammenhang deren bisher erzehlten Umstanden
etwas genauer einsihet u. erweget, dass er Petrus Aron den nach Inhalt
des Stift-Briefs von E. k. k. May. entweder unmittelbar, oder aber mittelbar
durch einen zeitlichen Erzbischoffen zu Gran zu benennen vorbehaltenen Theo-
logum latinum anzunehmen sich gleich Anfangs geweigeret, in Folge dessen
den Stift-Brief, u. das Diploma Leopoldinum unter sandgnindlichem Vonvand
nicht beschehen seyn sollender Ausfertigung, oder Publication zu bestreiten
sich angemasset, ja zu Hintertreibung der heilsamen Absicht so gar in Rom
selbst mehrere Bewegunget gemacht habe, so ist handgreiflich, dass die
Grund-Ursach der bishero verweigerten Bescheinigung in der Absicht bestehe,
der Pabst. Bull gleich dem Stift-Brief ausweichen, solchergestalten aber die
Verbindlichkeit in Ansehung des Theologi fur bestandig von sich abwelzen
zu }airmen.
Die sowohl von Religions wegen als in Betrachtung deren politischen
Umstanden dagegen streittende Beweg-GrtInde seynd E. k. k. May. aus
denen in Sachen ofters allerunterth. abgestatteten Vortragen ehehin alter-
gnadigst bekant, deren Widerholung hier Orts Oberiitissig scyn wiirde,
indeme die unlangst geprobte Erfahrenheit solche von selbsten bestarket,
dahero unschwer zu schliessen kommet, dass mehrere schadliche Folgerungen
zu besorgen stunden, wann des Petri Aron eigensinniges Betragen in Gegen-
wart Platz nehmen solte. Votum. Man ist des gehorsamsten Daftlrhaltens,
dass der Rom. Hof selbsten auf allenfals beschehendes Ansinnen ihne zur
schuldigen Vollziehung des so gerecht-als billigen Begehren zu verhalten
nicht entstehen wtirde. Obschon vielleicht auch diensam seyn kante, den
hier anwesenden Pabst. Nuntium, deme der Aron die Bescheinigung abzu-
schlagen vermutlich miht trauete, anzugehen, womit selber die Aushandigung
gedachter Bullen tibernehme u. das darum hoffent. empfangende Recepisse
diesem gehorsamsten Hof Mittel zustclle. Da indessen die Bezahlung des
einem Consecrirt- u. installirten Bischoffen ledig. gebiihrenden Census Ca-
thedratici, welchen jedoch er Aron, wie man berichtet ist, schon dermalen
unter der Hand empfangen solle, einzustellen ware.

www.dacoromanica.ro
 25

iscalesca actul despre primirea bullelor. Inzadar a fost pus in

miscare atat episcopul rutean de la Muncaciii, cat si teologul
Salbeck, ca sa induplece pe Aron, sa se piece vointei Curtii im-
peratesci, cad el remase neinduplecat. In fata acestei impotriviri
neasteptate contele C. F. Konigsegg-Erps presedintele colegiului
pentru afacerile montane si monetare, la sfatul teologului Salbeck,
chema la sedinta pe toti membrii cancelariei aulice transilvane,
ca sa se intelega, ce e de facut. La sedinta acesta, tinufa in 7
lat. 1753, fu chemat si Aron si rugat sa iscalesca, dar inzadar.
Fu provocat apol cu amenintAri seri6se, dar la acestea el respunse,
ca mai bucuros se invoesce, sa se retrimita bullele la Roma, de
cat sa dea in scris act despre primirea lor, va se zica mai bine
se lipsesce de episcopie, de cat sa sufere injosirea demnitatii
episcopesci si punerea bisericei sale sub supravegherea unui
barbat strain de natiunea sa si de ritul seu. Fu intrebat apoi,
sa spuna si motivele tinutei sale )necuviincio'see. El inse se pro-
voca la santele canOne, si cu drept cuvint, cad pe cum nu se
Was aber in gegenwartiger Angelegenheit die meiste Rticksicht zu
forderen scheinet, ist der Eigensinn u. dieses Mannes Hartnackigkcit, welche
er so gar in dem beyhaltenden Gebrauch der bey unitis ausser tibung
seyenden auf dem Kopf .tragender orientalisch-schismatischen Hauben an
Tag leget, u. nicht ohne Grund urtheilen lasset, dass, obschon er sich
dermals endlichen auch fligen solte, dannoch in Zukunft auf dessen Betragen
kein verlasslicher Statt jemalens zu machcn seyn wtirde; dann nachdeme
in dermahligcr so unverfang. als billigen Zumuthung seine Halsstarrigkeit
auf das hochste getriebener zu schen ist, so dtirfte solche in wichtigeren
Vorfallenheiten alien Ansehen nach unverbcsserlich seyn: woraus der Religion
u. dem Publico urn so grOssere Zerritung zufliessen konte, als mehrere
Aufsicht der gegenwartige Zustand des Siebenbtlrgischen Unions-Weesen,
dann dessen Vermischung mit denen non unitis in dem Halmagyer District
sorgfartigere Aufmerksamkeit verdienet.
Diesen zufolge eusseret sich schltIsslichen die Frag, ob nicht urn
ktinftigen leicht vorzusehenden Ubel notdiirftig vorzubiegen thunlich u.
rathsamer seyn mogte, mit Aushandigung der Confirmations-Bull zurtickzu-
halten, hingegen aber auf Bestellung eines gelassenen u. besser gesitteten
Bischoffen mit Pabstlicher Einverstandniss ftirzudenken ? welches sammt
all tibrigen E. k. k. May. erleuchtester Einsicht u. gnadigster Entscheidung
unterworffen, auch zugleich gehorsamst anheimgestellet wird, ob nicht Aller-
hochst gefallig seyn dtirfte, in dieser etwas weft aussehenden Sache vorlauffig
das Gutachten dero Ministerial-Conferenz Allergnadigst zu vernehmen.
C. F. GF. Konigsegg-Erps m. p.
(Archivul din Viena, Transsylvania separata Ease. Cony. Nro 278).

www.dacoromanica.ro
 26

sufere amestecul celor de ritul grecesc in carmuirea si admi-

nistrarea dieceselor latine, asa nu se sufere nici amestecul celor
de ritul latin in carmuirea si administrarea dieceselor de ritul
grecesc. Domnii adunati nu se multumira cu atata, ci cerura
de la Aron, sa-1 citeze si canenele relative la acest lucru, ca si
cand nu ar fi fost destula dovada trecutul bisericelor de ritul apusean
si al celor de ritul grecesc. Episcopul nu le city nimic, ci re-
mase neclatit in refusul set. Ast fel fu trimis din sedinta cu
indrumarea, sa se mai gandesca asupra lucrului si x.syl revind la
sentimente mai bunet. Se duse episcopul, dar nici nu se mai
presents la nimenea spre a iscali actul de primire, desi teologul
Salbeck a staruit mult si dupa acea, ca sa-1 induplece la acest pas.
In urma protocolul luat despre cele petrecute in sedinta
amintita Conte le C. F. Kenigsegg-Erps it asterna imperatesei,
insotindu -1 cu urmaterele observari: Inainte de t6te, zicea el, se
impune intrebarea, ca Ore consult ar fi, sa se acomodeze insa-si
Curtea dupt voia episcopului, si sa dea acestuia bullele papale
fart act de primire ? si decd s'ar face acesta, ce mijlece sa se
folosescA fats cu episcopul, ca el sa fie ascultator, si sa nu peed'
nega mai tarzit primirea build relative la teologul latin ?
La acesta intrebare, continua Kenigsegg, nu se peke res-
punde fart a se aye in vedere cele intemplate mai inainte.
Episcopul de la inceput a declarat, ca nu primesce nici un
teolog latin, fie acesta numit de curtea imperatesca, on de archi-
episcopul din Strigon. Deca i-s'a aretat apoi diploma Carolina
si cea Leopoldina, care-1 obliga la acesta, a cutezat a afirma pe
basa unor argumente netemeinice, ca diplomele nu ar fi fost
spedate si publicate, ba a facut si in Roma pasi pentru a im-
piedeca realisarea dorintei salutare a Maiestatii Sale. Deci, con-
clude Konigsegg, episcopul numai pentru aceea nu vrea sa subscrie
actul despre primirea bullelor, fiind-ca are intentiunea de a se
scapa de obligamentul impus prin bulla papalt, pe cum a voit
sa se mantuesca de cel impus prin diploma Carolina, si ast-fel
sa se mantuesca de obligamentul de a-si tine teolog.
Motive grave bisericesci si politice, si intemplarile recente
din Transilvania insa nu permit nici de cum, ca sa se validiteze
de present tinuta incapatinata a episcopului Aron. De aceea ar
fi bine, ca bullele papale sa se trimita la Nuntiul apostolic din
Viena, ca el sa i-le Inmanueze pe langa act de primire, cad der

www.dacoromanica.ro
 27

Aron nu va cuteza sa se opuna. si Nuntiului apostolic, ear ca sa

se flea asupra lui si o presiune, sa i-se sisteze primirea cate-
draticului, adeca taxa de cate un floren de la fie-care preot, caci
acesta se cuvine numai unui episcop consacrat si instalat, ear nu
si lui Aron, care o primesce pe sub mans').
Pe and Konigsegg fa'cea acesta propunere, credit de bine
a atrage atentiunea imperatesei asupra incapatinarii si indaratniciei,
ce o dovedesce episcopul nu numai prin purtarea sa in causa
teologului latin, ci si prin obiceiul seil de a purta camilafca.
Tinuta acesta este atat de suspects, in cat chiar si cand el s'ar
invoi in cele din urrna la tinerea teologului latin langa sine, ea
lass loc presupunerel, ca in afaceri mai importante nu se 'Ate
nime _increde intrensul. Ast-fel ar suferi forte mult si religiunea
si statul, mai vertos cand in Transilvania starea uniunet si con-
troversa cu neunitii din distictul Halmagiului reclama cea mai
ingrijita atentiune. Din starea acesta a lucrurilor results intre-
barea, ca Ore n'ar fi mai consult, sa nu se mai faca nici o in-
cercare cu inmanuarea bullelor papale, si in contelegere cu santul
scaun apostolic sa se numesca in locul lui Aron un alt episcop
mai plecat si mai tratabil? Sati fiind afacerea atat de importante,
Ore nu ar fi cu cale sa se cera si parerea conferentei ministeriale?
Acestea le scria C. F. Kenigsegg-Erps imperatesei Maria
Teresia. Ce s'a intemplat in acesta afacere din hilie 1753 pans
in Martie 1754, cand s'a inlaturat conflictul, nu putem sci cu
siguritate, de Ore-ce ne lipsesc actele relative. Avem insa unele
date, cari ne lass sä banuitn, cum s'a mtemplat lucrul. Impe-
ratesa Maria Teresia, care din firea et inclina spre dispositii
blande, se va fi invoit, ca mai intaiii insu-si Nuntiul din Viena
sa incerce a inmanua lui Aron bullele papale pe langa act de
primire. De alts parte, taria caracterului dovedita atat de stralucit
de Aron ne indreptatesce a crede, ca el deca a avut curagiul a
se impotrivi imperatesei, nici Nuntiului nu se va fi plecat. Ast-fel
imperatesa in cele din urma a trebuit sa se gandesca conform
propuneret facute de Konigsegg la inlocuirea lui Aron cu alt
1) Dupa ce venitele episcopesci erail secucstrate de erariii, Aron in

calitate de Vicar apostolic era avisat numal la venitele ccnsului catedratic

spre a se putt sustind. Incassarca acestor venite a f 5.cut'o, nu pc sub mama',
ci pe basa decretului imperatesc din 22 Aprilie 1747. Vcdi scrierea mca
despre Klein p. 186 i 215.

www.dacoromanica.ro
 28

individ. Din acusa ridicata de TeromonachiT basilitanT din Bias

Grigorie Maior si Silvestru Caliani in primavera anului 1757 in
contra luT Aron, se scie positiv, ca el in 1753 ad fost in Viena ').
Ce ad cautat eT insa in Viena in acest an? La intrebarea acesta
nu putem i-spunde, de cat cu presupunerea, ca eT ad fost chiematT
anume la Viena, pentru ca cercurile politice sa se convinga, ca
ore nu vor afla in vre unul din eT o persona maT gata a se pune
in serviciul politiceT CurtiT din Viena si a guvernuluT TransilvanieT.
Presupunerea acesta se confirms prin epistola de dto Viena
24 Octobre 1753, adresata de numitiT calugarT NuntiuluT apos-
tolic de acolo 2), in care apriat se spune, ca eT ad mers la Viena
de o parte la porunca imperateseT, ear de alta parte din insar-
cinarea CleruluT, care probabil i-va fi rugat sa intrevina pentfu
inlaturarea teologulul latin si altor asuprirT, de cad suferia biserica.
Se vede insa, ca nic! luT Maior, nici luT Caliani nu T-ad trebuit

') in acusa acesta se (lice: 'His non obstantibus, redeuntibus nobis

Vienna ante triennum, et restituta fundatione, quae antea, propter aedificium,
prae manibus regiae camerae erat, episcopus occupavit etiam nostram cano-
nicam portionem etc. in arch. stat. din Viena.
2) Ill-mo e R-mo Sig-re Seg-rio
Padre e P-ne Col-mo!
E la S. Cong-ne e V. S. Ill-ma ci scusi benignamente che da tanto
tempo niente Le scrissimo, e si persuadino paternamente d'esser cib difetto
della Fortuna, non gia. della Devozione; mentre tutti questi tempi sono
stati per not altri cosi miserabili, e cosi disgraziati, che dir noll' potiamo.
Dal Paese, in quel puocho spazio di tempo, abbiamo bensi scritto repetitis
etiam vicibus. Qui poi, per gli benigni Ordini di S. M. Imp. e Reale, ed
espedizione del Clero, arrivati colli Gravami di quest' afflitissima Chiesa,
abbiamo procurato , segondo la Paterna Istruzione e direzzione di V. S.
Ill-ma, render de casu in casum partecipe la S. Nunciatura di tutte le
nostre Azzioni; e cosi stimavamo d'esser superfluo, ripeterle, e molestar'
eziandio 1' EE. Loro, e V. S. Illma; gia che gli presenti Affari sono fuor di
cio noti e palesi alla med-ma S. Congregazione. Alli Gravami poi poretti,
abbiamo avuto all'ora risposta: come che stiamo solamente fermi, et aspet-
tiamo, perche Loro faranno gia, che ritorniamo ben presto sodisfatti e con-
solati; e cosi aspettamo, istamo, speramo sin hoggidi, baciando Le div-te
le Sagre Mani. Da Vienna li 24 8-bre 1753.
Di V. S. Ill-ma e R-ma
Urn-mi dev-mi obb-mi Scrvi
P. Silvestro Kalyanj
P. Gregorio Major.
Arch. di Propaganda F. Roma.

www.dacoromanica.ro
 29

episcopia cu injosirea demnitatii episcopesci si a bisericei lor.

De aceea Curtea a remas earasi numai cu Aron, care era numit
deja si aprobat si de santul scaun apostolic. Se numesca pe altul
de-adreptul, fara de alegere din parte& Clerului, imperatesa nu
cuteza, cad se temea de o mare scisiune in biserica. Sä dispuna
alts alegere, se temea, ca intreg Clerul va aproba in chipul cel
mai eclatant tinuta lul Aron. intre ast-fel de imprejurari se pare,
ca, imperatesa a recurs la intrevenirea personala a Santiei Sale
Pontificelul roman, la a carui porunca Aron apol s'a induplecat
a primi bullele papale pe langa act de inmanuare. Ca Aron a
pvut corespondenta directs cu Pontificele in causa episcopatulul
seri, se vede si din scris6rea, ce o adressa aceluia in 23 Novembre
1754, unde se face amintire despre scrisOrea Pontificelul ca'tra el
din 6 Iu lit" 17541).
Din cele desfasurate putem cunOsce, cat de tare gresesce
Samoill Clain, cand afirma: Aaron s'aa dus la Viena, unde
multa impiedecare ail avut de la teologul Tesuit Pater Salbeck,
carele voia set fie episeop, sag macar Vicaria2).« Pe parintele Clain
11 urmeza. si Hurmuzaki, care, dupa obiceiul sal, intOrtoca cu-
vintele citate in modul urmator: ,A candidat, ce-i drept, pentru
vacantul scaun episcopesc, on cel putin pentru postul de vicar,
si lesuitul P. Salbeck, auditorul general, dar nu a putut sa re's-
besca cu candidatura8)«.
Cetitoriul scie deja, ca intre candidatii scaunulul episcopesc
ail fost numai Aron, Maior si Caliani, ca in 16 Sept. 1752, cand
imperatesa M. Teresia a cerut de la Papa aprobarea lul Aron cu
conditiunea de all tine teolog, parintele Salbeck nici nu avea
oficiul de teolog, fiind numit in calitatea acesta numai in 30 Oct.
1752, si ca. Salbeck in Viena nu a avut alt rol de cat de mij-
locitor, care ambla sa induplece pe Aron, ca sa se piece dorintei
Curtii imperatesci, si sa subscrie actul despre primirea bullelor
papale. Dar Salbeck nici nu potea ambla dupa episcopie, de
Ore-ce ,parintii iesuiti sunt obligati prin vot special inaintea lul
Dumnecleti si a Omenilor a nu primi nici o prelatura, orT dem-
nitate episcopesca, de cat numai in sinul societatii for 4).
') Veal mai departe.
2) La Ciparia: Acte si fragm. p. 104.
8) Fragmente, in traducerea lul Slavici, t. II. p. 160.
4) Vedi opul mai: Cestiuni din dreptul Si istoria bisericei romanesd
unite, Partea II, Bias 1893, p. 114.

www.dacoromanica.ro
 30

Pe cand curgead pertractarile cu privire la teologul latin,

s'a limpedit si o alts cestiune, care agita Clerul romanesc in
m'esura mare. Scim, ca domeniul Blasului s'a dat episcopului
unit si manastirei santei Treimi din Blas prin diploma imp&
ratului Carol al VI-lea din 21 August 17381). In acesta diploma
imperatul nu a pus si clausula evictiunei, decd cineva ar ataca
donatiunea facuta si ast -lel atat episcopul Klein, cat si Clerul
erad ingrijitT, ca donatiunea se va put perde cu atat mai vertos,
ca in 3 Iunid 1739, cand episcopul Klein si manastirea santei
Treimi au fost introdusT in mod solemn in posesiunea domeniuluT,
s'ad gasit mai multe familii, ear' protestara in contra acestei
introduce' reservandu-s' pentru sine dreptul de proprietate 2).
Episcopul Klein veciend acesta, a intrevenit de repetite oil la
Curtea din Viena, ca sa se suplinesca scaderea din literile fun-
dationale, punendu-se intrensele expres si terminul evictiuneT,
dupa parerea luT, absolut necesare, pe cum apare din scrisOrea
lui din 25 August 1741 adresata nuntiuluT apostolic din Viena 3).
Aron in timpul petrecerei sale din Viena adresandu-se la
Cancelaria aulica transilvana, cerd ca diploma lui Carol al VI-lea
sa o aprObe si impe'ratesa Maria Teresia, insa cu clausula evic-
tiuneT necesare si cu expressa declaratiune, ca acel domenid
are sa formeze pentru tot-de-a-una o fundatiune perpetua si
irevocabila pentru biserica units. Mai departe a cerut, ca cu
ocasiunea aprobarei diplomeT amintite sa se modifice punctul
acela din trensa, prin care episcopiT uniti erad obligati a da
plata si intertentie teologuluT latin din venitele domeniului epis-
copesc. Cancelaria aulica transilvana cu scrisOrea sa de dto
16 Maid 1453 transpuse afacerea acesta Colegiului aulic pentru
afacerile montane si monetare, care dupa ce obtind consensul
imperatesei M. Teresia, in 22 Iunid 1753 avisa Cancelaria aulica
transilvana, ca. in »confirmationalele. diplomei Caroline de la
1738 si in »collationalele,, ce ad sa se dea episcopului Aron,
se pOte pune expres clausula de evictiune, pentru ca sä incete
plangerile indreptatite ale Clerului unit, si se pOte absolva si

') Vedi scrierea despre Klein p. 17.

2) Urbariul dominiului din Blab de la 1772 3 p. 13.
2) Scrierca mca despre Klein p. 23.

www.dacoromanica.ro
 31

Aron si succesoril lui de obligamentul de a intretine din venitele

dominiului episcopesc pe teologul latin 1).
Dupa ce dar s'ail limpeclit afacerea evictiunei fats cu cei
ce ar ataca posesiunea dominiului episcopesc si l'ati constrins
si pe Aron sail tins teolog latin, insa nu pe spesele sale, ci pe
ale erariului, ail emanat de la imperatesa Maria Teresia (MO
diplome de dto 30 Martie 1754. Cu una imperatesa confirms
diploma lui Carol al VI-lea de dto 21 August 1738, relativa la
dotatiunea episcopiel unite si a manastirei santei Treimi, insa
pe langa conditiunea, ca episcopii in sensul diplomei Leopoldine
a dOua din 19 Martie 1701, pe care imperatesa acum o con-
siders de autentica si obligatOre, si a diplomei Caroline acum
citate, pe cum si a build papale din 9 Aprilie 1753, sa fill
langa sine un teolog latin, care se porte oficiul de auditor ge-
neral al causelor, dar care, pentru usurarea episcopului, sa fie
plait din Cassa statului 2). Cu cealalta diploma imp6ratesa con-
') Vedi colectiunca citata de acte Mocioni Sulut, unde aflam accst
pasagia remarcabil din scrisdrea colcgiului antic pentru afacerile montane
qi monetare: Porro nullaterms obstare, quin Evictio quoad Dominium Balas-
falvae, pro Fundatione perpetua deputatum, mentionatac novae Collationi
expresse inseratur, ut querelae per Clerum non immerito hac ratione factae
tandem tollantur.
I) Din acdsta diploma se afla o parte in urbariul dominiului din Bla.
de la 1772 3 pag. 15 17 cu urmatoriul text: de novo cum legali Evictione
Benigne confirmanda esse duxcrimus cum expressa nihilominus Conditions,
ut modo fatus Episcopus successoresque ejusdem in Trannia Episcopi uniti
juxta Diplomatis a Sacratissimo Imperatore et Rege Leopoldo gloriosle
memoriac, Avo et Praedecessore nostro desideratissimo Genii Valachitae
Gracci Ritus Sacrae Romanae Catholicac Ecclesiae in sacpefato Tranniae
Principatu Partibusque eidem incorporatis unitae die z9-a men.ris Martii
170z elargiti praeattactarumque genitoris Nostri fundationalium tenorem
usumque hactenus semper observatum quempiam boni animi dotibus ornatum
jurisque canonici prudentia praeditum atque return gerendarum dexteritate cla-
rum per Nos successoresquc nostros legitimos Tranniae Principes aut Archiepis-
copos Strigonienses pro tempore constituendos declarandumTheologum, dic-
tante id Bul la etiam Pontificia super confirmatione Episcopatus praelibati Petri
Pauli Aron Quinto Idus Aprilis anni praeteriti 1753 edits, ad laths suum veluti
Causarum Auditorem generalem ad Mentem modo fati Diplomatis Leopoldini
tenere obstricti sint, de cujus tamen Theologi intertentione ne ulla ratione
hac de causa Episcopi uniti se aggravatos esse sentiant, sumptibus aerarii
nostri Clementer providemus de praesenti et pro futuro dignabimur pro-
videre. Imo superius recensita bona fundationalia praefato moderno Episcopo
Unito Aron ejusdemque Successoribus Episcopis Unitis nec non Undecim

www.dacoromanica.ro
 32

feresce episcopuluI Aron si succesorilor luT, pe cum si celor

11 Calugari Basilitani din manastirea sAnteI Treimi dominiul
Blasuhli in chip de fundatiune perpetua si irrevocabila si pc
langa evictiune legala 1).

Graeci Ritus unitis Ordinis Sancti Basilii Religiosis et viginti tribus Alumnis
aeque unitis de novo cum legali Evictione contulerimus salvo jure alieno
vigore aliarum Litterarum Nostrarum Collationalium superinde confectarum
et emanatarum velimusque eosdem in Dominium eorundem et earundem
medio vestri legitime introduci .... Datum in Civitate nostra Vienna Austriae
Die trigesima mensis Martii anno Domini Milesimo Septingentesimo quinqua-
gesimo quarto.
3) Din acesta diploma nu avem de cat un extras, pe care episcopul
Aron cu scrisOrea sa din 10 Ianuarie 1755 l'a trimis Tesauriatulul din Sibiu.
Si scrisorea ,si extrasul le publicam aci, fiind forte importante: Excellentissime,
et Ill -mi D-ni, Indite Thesaurariatus! Domini Patroni Colendissimi! Antequam
de statutione tractaretur Cibinii adhuc existens, Caesareo-Regias super hac-
ce Episcopo-Monasteriali fundatione Donationales in originali una cum statu-
torio Mandato Magnifico Domino causarum Fiscalium Directori exhibueram
literas, in quibus expressam Evictionis clausulam perlegit. Sed et occasione
rneae Installationis Ex 11-mo D-no non nullam, si bene m emini, statutionis
commemorationem feceram. Nunc autem beneplacito Inc liti Thesaurariatus
morem gerere cupiens, earundem Donationalium Extractum praetor alias
Evictionis quoque clausulam continentem hisce demisse annecto. Caeterum
uti informor, extare in Archivo Incliti Thesaurariatus inter, Apafiana Remis-
sionales literas, vigore quarum hujus Dominii Contradictores in Apafiana ad-
huc statutione suas remisisse contradictiones feruntur. Quod si verum foret,
uti vix dubitari potest, non scio qualem hic ulterior contradictio locum habere
posset. In reliquo sub demissa mei recomendatione maneo. Balizsfalvae
10-ma Ianuarii 1755.
Extractus Donationalium super Fundatione Episcopali, et Monaste-
riali Balasfalvensi.
Maria Theresia 'etc.. , .. Memoratum Castrum tanquam caput bonorum
et integrum Dominium Balasfalvense optimo, et nullo unquam tempore dis-
putabili, aut in controversiam vocabili jure ad Fiscum Regium devolutum,
cum omnibus suis juribus, emolumentis, beneficiis, utilitatibus, Possessioni-
busque integris, nimirum Balisfalva etc Hinc Nos quoque Ze-
lanti Apostolici Regiminis Nri muneri, pioque altefati genitoris Nri conatui
ac dispositioni firmiter insistere volentes, authoritate juris Patronatus Nri
Regii, quod generaliter in conferendis universis Regni Nri Hungariae dictique
Principatus Transilvaniae et partium eidem incorporatarum Ecclesiis ac
beneficiis, instar Divorum quondam Praedecessorum Nostrorum felicissimae
recordationis habemus, optimoque jure exercere dignoscimur; praefatum
Castrum, et integrum Dominium Balasfalvense, simul cum omnibus, ut prae-
missum est, suis juribus, emolumentis, beneficiisque, ac utilitatibus, moderno

www.dacoromanica.ro
 33

Avend acum in mama: diplomele din 30 Martie 1754, Aron

s'ar fi putut intorce acasa. El insa femase in Viena si mai departe
spre a solicits executarea decretelor imperatesci relative la dotarea
Clerului 1), despre care vom trata in capitol separat, si spre a
mijlocl si resolvirea favorabila a altor afaceri.
In Iulie insa primi de la Pontificele Roman scrisorea de
dto 6 Mitt 1754, prin care fa provocat a se IntOrce in diecesa.
Deci iute 41 intocmi afacerile ast-fel, in cat in 16 August 1754
pleca din Viena.
Se opri insa mai intaiii in Poson, ca sa cerceteze pe pri-
matele Ungariel, dar nu-I afla acasa. Fa silit deci a se opri si
in Ersek-Ujvar unde se intalni cu primatele, care l'a primit cu
multa bunavointa. De aci treca la Maria-P6cs, unde era resedinta
episcopului rutean unit Mihaila Olsayski. Acesta 11 saritl episcop
in 21 August v. saa 1 Septembre n. 1754. Din Maria-P6cs epis-
copul se intorse in diecesa sa, de unde absentase 2 ani si cate-va
luni, si sosind in 13 Sept. 1754 la Sibiu, intra in diets, unde
' intre aplausele celor buni« i-s'ail cetit diplomele de denumire
si i-s'a asignat indata scaun si vot intre staturile, earl constituiati
dieta Transilvaniei. In 29 Septembre fa introdus in beneficiul
domeniulul episcopesc din Blas prin Vasile Dombi si losif Czompo
cancelisti la Tabla judiciary transilvana si notari jurati. Cu acesta
ocasiune earn -si protestara cate-va familil in contra introducerel
Valachorum Graeci Ritus Sacrae Romano-Catholicae Ecclesiae in Tranniae
Principatu, partibusque eidem incorporatis Unitorum Eppo Fogarasiensi Fi-
deli Nostro dilecto Reverendo Petro Paulo Aron de Bistra, ejusque in illo
principatu successoribus vere unitis, nec non praenotatis Graeci Ritus Ordinis
Sancti Basilii undecim Religiosis et viginti tribus Alumnis vere unitis, modis,
formis, et conditionibus, reservationibusque in praelibatis Genitoris Nri fun-
dationalibus fusius expressis et declaratis terpetuae ac irrevocabilis Funda-
tionis titulo vigore Benignae Resolutionis Nostrae per Directionis Monetariae
et Montanisticae Collegium Nostrum Aulicum, Cancellariae Nrae Trannicae
Aulicae, de dato in hacce Civitate Nra Vienna Austriae die 22-da Mensis
Iunii Anni praeteriti 1753 intimatae, de novo cum legali Evictione benigne
conferenda esse duximus.
Imo superius recensita bona fundationalia praefato moderno Episcopo
Unito Aron, ejusdemque Successoribus, Eppis Unitis, nec non undecim
Graeci ritus ordinis S. Basilii Religiosis et viginti tribus alumnis aeque unitis,
de novo cum legali evictione conferimus etc (Archivul metrop. din
Bias, protoc. a. 1755).
') Ve01 qi S. Clain la Cipariil p. 104.
Dr. A. Bones: Episcopil P. P. Aron qi D. Novacovidt. 3

www.dacoromanica.ro
 34

episcopuluT si calugarilor in domeniA, dar nu putura ajunge nimica

cu aceste proteste '). In 12 Novembre 1754 in presenta sinodulul
intrunit in Blas sluji liturgia cu mare solemnitate, si inainte de
'Marire intru cel de sus« i-s'au cetit din usa imperatescA a alta-
riultf Bullele papale si diploma regesca de numire, intre mani-
festatiunile de mare bucurie ale cleruluT si poporulul adunat in
numer f6rte mare. In diva urmatOre, adecA in 13 Novembre 1754,
episcopul tot in sinod a pus vicar general episcopesc pe Geronte
Cotorea, care studiase teologia in Tirnavia (sati Sambata-mare,
Nagy-Szombath), apoT capitularT sail asesorT consistoriali, dintre
calugaril basilianl, a numit pe Grigorie Maior, Silvestru Caliani,
carT amendoT studiaserA. teologia si filosofia in Roma, si pe Atanashl
Rednic, care studiase teologia in Viena. Pe cel 12 protopopT, carT
si maT inainte erail membri aT Consistoriulul, T-a intarit in acest
oficiti, Notar al CleruluT a numit pe Avram Pop protopop si
paroch in Daia, ear inspector al *SaboruluT mare,« adeca al Si-
noduluT, pe Timandi Farcas protopopul din Juc. Acestea tote
s'ati publicat CleruluT si poporulul, si de ()data episcopul a de-
clarat publice, a tuturor le ierta tot ce all gresit sand -va im-
potriva luT, ceea ce in gura acestul barbat evlavios nu era o
fras'A obicInuita, cacT mult, f6rte mult avuse de a suferi de la
altiT inainte de a ajunge episcop, pe cum sciti cetitoriT scrieriT
mele clespre Klein 2).

') Vedi Urbariul citat p. 17 i epistola lul Aron catra Tesaurar de

la pag. 32.
') Vecti: Sam. Clain la Ciparia 1. c. qi urmatorele Mile documente:
a) Epistola episcopulul P. P. Aron cdtrci Contele Carol Ferdinand de
Kcinigsegg-Ergs Afinistru 1i ,ref Colegiulu! de Curte pentru afacerile montane
(Bergwerke) ,ri monetare de dto Cibinii 1r Octobris 1754.
Obligationi meae satisfacturus, operae pretium fore existimavi, si
rerum interim seriem post meum Vienna discessum, Excellentiae V-rae
humillime referrem. Perceptis itaque Caesareo-Regiis ac Pontificiis Imperiis,
16-ta Augusti nihil cunctatus Vienna iter suscepi, Celsissimum Dominum
Primatem a Posoniensi Sua Metropolitana Residentia absentem perquisivi,
et Ersek-Ujvarini Clementem, aeque ac Benignum inveni, inde vero sus-
ceptum continuando iter ad Munkacsiensis Episcopi Residentiam Pocsinum,
Deo auspice, perveni, ubi 1-ma Septembris sacram etiam ut ut indignus
suscepi consecrationem, qua peracta ut ad auspicandum impositum Pastorale
munus eo celerius pervenire queam, iter reasumpsi, illudque continuavi,
donec 13-ia ejusdem mensis Septembris, ad hanc Regiam liberamque Civi-
tatem appulerim, ubi memor Benignae Excellentiae Vestrae admonitionis,

www.dacoromanica.ro
 35

Ast-fel castigat Romanil din Transilvania, in locul lur

Klein, un alt archiereil, cult si erudit fara fudulie, smerit ca santil
parinri si archiereil ceT maT alesT aT bisericeT crestine, dar inimos

its quorum intererat Clementissimas Caeo-Regias exhibui Resolutiones. Quo

peracto, inter Inc litos hujus Regni Status adnumeratus; 29-na ejusdem mox
evoluti Septembris favente Excllmo D-no Regio Thesaurario in Bonorum
Episcopalium et monasterialium usucaptionem introductus fui, de quibus
omnibus nullus dubito, quin Excll-ia V-ra aliunde plenam habcbit relationem.
Superest jam, ut tempore opportuno- convocato de more Clero, Clemen-
tissimas itidem Caeo-Regias, uti et Pontificias exhibeam Resolutiones; aliaquc
quac Pastoralis Cura, et sollicitudo exigit, Dco adjuvante, proponam, dis-
ponamque, firma spe fretus, ut ejusdem favente Coelesti Gratia, et potenti
Exlliae V-rae Patrocinio (sub quo etiam ipse Summus Pontifex in sua quadam
ad me epistola bene me sperare jubct) quantumvis isti mei passim injuriis
affecti conspiciantur, emendatis nihilominus pedetentim utrinque excessibus,
correctisque erroribus Piissimi Fundatoris diu desideratum piae intcntionis
cffectum, optatumque Sacrae Religionis conspicere valcamus aliquando in-
crementum. Mud mihi assiduis ad Deum precibus efflagitandum fore existimo:
ut ne B"nignissimo illi, et in hujus quoquc afftictae 1Vationis (quae non
modicum sublevamen accipiet etiam per Clementissimam modernam con-
tribuendi Normam) futuram consolationem bcne propenso Excellentiae Vestrae
Patrocinio aliquem obicem mea ponat indignitas, quem omnino removere
deberet ejusdem Nationis tanta necessitas. Habet hic Comes Excellentissime,
Clementiam et Justitiam exercendi campum amplissimum coelumque redi-
mendi. Quod enim uni cx his minimis feceritis, mihi fccistis, ait Dominus.
Ego interim imposterum quoque de eventibus, nostrisque necessitatibus, si
benigne admissus fuero, humillime referre non diferam, dum sub dcmissa
mei meaeque hujus Ecclesiae recommendatione maneo. Cibinii 11-a Octobris
1754. (Archivul metropolitan din Bias, protocolul an. 1754).
b) Litterae Eppi Petri Pauli Aaron ad Summum Pontificem.
Benignis Sanctitatis Vestrae Jussis de die 6-a Julii Anni labentis ad me
paterne datis ipso facto respondere cupiens multis Viennae sepositis me
continuo itincri accinxi. Et quidem postquam die 1-a Septembris Domino
favente cum Sanctitatis Vestrae Benedictione sacram in Maria Pocs in Hun-
garia indignus suscepissem Consecrationem, uti Juramenti mei formula et
Domini Consecrantis Attestatum hic humillime involuta fidem facient, in
Dioecesim adveni magnis sat itineribus, productisque Cibinii, ubi tune recte
Comitia tenebantur, de more Regiis Collationalibus, subitoque, omnibus bonis
plaudentibus, receptus, locum, sessionem decessoris mei occupavi, paucis
post diebus ad Residentiam Episcopalem diversus, in ipsam Bonorumque
Possessionem solemniter introductus fui, quaeque jam pro Incremento Sacrae
Fidel Bonoque Religionis esse putaveram, quoad nempe scholas tum pro
juventute, tum pro Clero erudiendo, turn etiam quoad typographiam, ex
proposse retractare persequique adnitor Domino cooperante. Porro indicta
pro 12 labentis Synodo, convocatoque in Nomine Domini Clero, Pontificiac
3*

www.dacoromanica.ro
 36

in fata celor .puternicT pans la jertfirea sa proprie pentru auto-

nomia si libertatea bisericel; cumpetat si serac preste orl-ce in-
chipuire pentru sine, dar darnic fara marginl pentru alp si pentru
institutiile bisericesci si romanesci; tare ca stanca in credinta bi-
sericei din Roma, dar alipit cu tot sufletul si chiar si cu in-
latisarea sa esterna, pans la cele mai neinsemnate lucruri, de
ceremoniile, ritul si asedamintele bisericel orientale. Deca cel
puternici, inainte de a-1 investi cu jurisdictia episcopesca, T-au
impus anumite hotare in tinuta lul politica, asa in cat sa nu maT
pOta urma caile batute de Klein, pe carl contrariT Romanilor
le-aii inchis pe cat-va timp, el a sciut afla un alt camp vast, in
care, Para sgomotul si stralucirea luptelor politice ale inaintasului
WI, a lucrat neobosit si a produs rOde inbelsugate pentru neamul
romanesc: campul culturel nationale.

Bullae, et tarsus Regiae Collationales inter Divinorum solemnia productae,

et publice e porta Regia ante Gloria in Excelsis lectae, promulgataeque
fuerunt, quare gavisi sunt Clerus populusque Unitus gaudio magno valde,
Deo tandem optimo maximo, summo Patri et Augustissimae Imperatrici
gratias quam maximas agendo; omnia summa cum devotione venerantes ac
suscipientes; reddita ergo taliter quoad hoc Ecclesiae huic pace, ac pacifica
tranquillitate, die subsequenti 13 videlicet mensis ejusdem in numerosissimo
illo dial p o pu lique confluxu Capitulares confirmavi, declaravi, nominavi;
inde ad varias causas audiendas atque dirimendas successivis sessionibus
ventum est; neque graviores ullae proponebantur, quam quae ex clandestinis
antea Matrimoniis constabant: et ideo die 14-a ejusdem mensis communi
omnium voto conclusum fuit, ut quae jam dudum in Oecumenica Synodo
provide sancita fuerat, hic quoque pro firma vulgata lege conservaretur
Constitutio, ut videlicet, quaecumque Matrimonia in posterum coram proprio
Parocho, ac testibus facta fuisse comprobari non possent, irritentur; quae
sane Constitutio per innumeros e medio tollendos abusus, summe necessaria
est, eritque necessum, quae etiam per Augustam Aulam in suo vigore ma-
nuteneatur, quodque etiam assistente Sacra Nunciatura futurum puto. Coe-
terum quaequae in Visitatione, ad quam me aliis rejectis jam jam componere
pergo, offenderem quae aut Sanctitatem Vestram, aut Sacram Sedem quomo-
dolibet spectarent, ea ego porro et enixe pro munere meo et libenter referam,
dum me, percopiosumque Clerum meum et Populum sub pio sacri Pedis
osculo aeternum perseveraturos demisse commendo, emorior. In Residentia
Nostra Balasfalvae in Transylvania 23-a Novembris an. 1754.
(Publican. de Dr. I. Ardeleanu din Archivio di Propaganda Fide, Mis-
cellanea rerum Valachiacarum, in Fdia bisericdsca ,si scolastica din Blab,
Nro 19 din 15 Iuliti 1889 pag. 295. Dar d-1 Ardelean a greit, punend ca
data a acestel scrisori anul 1752 in loc de 1754).

www.dacoromanica.ro
 37

Gandirile, cari framentail mintea, si sentimentele, cari miscall

inima episcopului chiar in cliva suirei sale pe tronul archieresc,
eras tote inchinate fericirei bisericei si neamului sou. Voia sal
usureze s6rtea nesuferita a natiunel sale asupri te (afflictae Nationis),
sal infiinteze so:51e pentru tinerimea unui popor, care nu avea nici
un institut cultural, sal intemeieze seminar pentru crescerea until
cler, care sal fie in stare a lucra mantuirea sufletelor si a pro-
mova opera emanciparii neamului romanesc, si sal faca o tipo-
grafie, a card producte sal r6spandescal inveyaltura solids, lumina
si civilisatiune in tote terile locuite de Romani. Asa ne graesc
despre Aron documentele publicate pang acum. Multe ail fost
piedecile, cari nu-1 lasara, sä ducal in deplinire tot ce doria pentru
inaintarea poporului. Dintre tote cea mai mare a fost cumplita
revolutiune inscenata de Serbi cu ajutoriul contrarilor Romanilor
asupra bisericei unite. Revolutiunea acesta a durat pang la !nth-tea
episcopului si formeza un episod fOrte interesant in viata popo-
rului romanesc. De aceea inainte de ce ne-am ocupa cu crea-
tiunile religiose si culturale ale episcopului Aron, vom istorisi
in capitolele urrnat6re revolutiunea amintita.

r>ilke<--

www.dacoromanica.ro
 Capitolul II.
Prime le incercarT ale Serbilor de a nimici biserica
units.
Aventul cel mare si frumos, ce-1 luase causa nationala si
culturala a Romani lor din Transilvania sub intrepidul episcop
Klein a fost nimicit de SerbT si alti contrarT al Romanilor, cari
le-au dat mans de ajutor in acesta opera fatala.
Resboiul de 14 anT dintre imperatul Leopold si POrta oto-
mana, care s'a terminat la a. 1699 prin pacea de la Carlovet,
are a multami resultatele sale favorabile imprejuraril, ca multi
cresting din imperatia turcesca participasera ca voluntary in cete
marl la luptele sanger6se, carT au infrant trufia semi-lunei. Ur-
marea acestuT resboid, intru cat ne intereseza pe noT, a fost, ca
pe langa Serbii immigratT de mai Inainte din Turcia, nOue si
marl cete din acest popor isy parasira vetrele strabune si trecura
in Ungaria, luptand vitejesce sub conducerea capitanilor for
Antonio si Monasterli in contra dusmanilor crestinatatiT. Cea
mai numer6sa dintre aceste colonil nOue a fost a patriarchulul
din Ipek Arseniu Cernoevicl, care dupa ce primi prin solul seu
Isaia Diacovici episcopul Ienopolei (Boros-Jen6) decretul impera-
teseT din 21 August 1690, in care se asigurau Serbilor marl li-
bertatT si drepturi, a venit in Ungaria cu 36.000 familii, earl au
fost colonisate in Bac Ica, Sirmiti, Slavonia si la Buda.
Prin decretul citat SerbiT dobandira scutinta de orl ce sarcina
publica, de contributiuni si altele, si dreptul de a-sT alege un
voevod, remanend insa datorT a da imperatului anumite ajut6re
in timp de resboil Fiind ca inse voevodul for George Brancovici,
fratele metropolituluT de odiniOra din Alba-Iulia Sava Brancovici,
era inchis in Agria (Eger 1), imperatul prin patenta din 2 Aprilie
') Vedi despre George Brancovici scricrea mea: Vechile Episcoph
rominesd, pag. 131 qi urm.

www.dacoromanica.ro
 39

1691 le-a conces, sa-si alega un vice-Voevod preste militia lor.

Ast fel in acela-si an si-au ales pe Joan Monasterli, care se
facuse vestit prin rara sa vitejie in lupta de la Slankamen.
in 20 August 1691 obtinura SerbiT un privilegia in tOta
forma, care cuprindea urmatorele drepturT:
Folosinta calendariuluT vechiii;
Alegerea Mitropolitului lor prin preotT si mirenT;
Mitropolitul sä aiba dreptul de libera dispunere asupra
tuturor bisericelor orientale, de a sfinti si pune episcopi, de a
infiinta manastirT, de a zidi bisericT, de a santi si aseza preotT
in sate si orase. El sa fie cu un cuvent capul liber si independent
al bisericeT orientale;
in biseritele si manAstirile supuse MetropolituluT nimenuT sa
nu-T fie iertat a comite act de violenta, adeca aceste locase sa
fie investite cu dreptul asiluluT sacru;
Clerul sa fie scutit de sarcina de a ,ftlitti decline, contribuliuni,
honorare altele asemenea, si de a incuartira milifie si nimenea
afara de imperatul sa nu pita aresta vre un preot de a lor;
Metropolitul insa sä alba dreptul a-sT disciplina si pedepsi preotii.
Bisericele si manastirile de pe teritoriul, ce se va cuceri in
viitor de la Turd, sa treca sub jurisdictiunea MetropolituluT;
NicT -o auctoritate bisericesca orl civila sa nu Oa impedeca
pe Metropolitul si pe episcopil seT intru visitarea comunelor
bisericesci;
Deca.' armele imperatesci vor recuceri vechile locuinte ale
Serbilor, acelea sa se cedeze poporuluT serbesc, care sa se ocar-
muesca si acolo prin diregatoril seT proprii;
Averea credinciosilor orientali repausati fail a lasa prunci
si rudenil, sa treed la Metropolitul serbesc, a MetropolituluT si
Episcopilor sa treca, dupa mOrtea lor, la diecesele respective;
Toll credinciosiT sa aterne in afaceri spirituale si seculare
de Metropolitul, capul lor bisericesc.')
Aceste privilegiT, carT infiintati un tel de stat bisericesc pe
teritorul UngarieT, suferira unele schimbari prin *declaratoriulc
din 1729, prin decretul suplementar din 1732 si prin alt *decla-
ratorifil din 12 Septembre 1734, dar formara totusT in esenta
1) Denique ut omnes ab Archi-Episcopo tamquam capite suo Eccle-
siastico, tam in spiritualibus, quam saecularibus dependeant clementissime
volumus et jubemus.

www.dacoromanica.ro
 40

basa dreptulul public pentru natiunea serbesca sail illirica, care

pe cum vom vede, isi avea si in Viena un dicasterill sub numele
de deputagune (mikd aria, ce se ocupa special cu afacerile el.
Metropolitii serbesci indata ce obtinura privilegiile din 1690
si 1691, all indeput all aroga dreptul de capetenii a tuturor
crestinilor greco-orientali din inonarchia habsburgica, fail consi-
derare la nationalitatea lor. Ast fel vedem, ca Metropolitul
Cernoevici in anul 1695 pune episcopi serbesci nu numal in
Karlstadt si Zrinopole, in Segedin, in Buda si Alba-Regala, in
Mohaciil si Siget, in Agria si Varadin, ci si in Timisora si Ienopole
(Soros -Jen6) si in Verret, adeca in tinuturi locuite de Romani.
Instituirea acestor episcopi serbesci fa aprobata de imperatul
Leopold prin decretal din 4 Martie 1695.') Es le remarcabila
acesta data, cad ea ne arata, ca ierarchia serbesca subjugase o
parte mare dintre Romanii din Ungaria cu doi ani inainte de
sinodul din 1697 tinut de Teofil metropolitul Albei-luliei in causa
unirei, cu trei anT inainte de sinodul tinut de Atanasiii, succesorul
lui Teofil, la 1698 in aceeall causa, si cu 6 anT inainte de
instalarea lui Atanasiti in calitate de archiereii al Romani lor units
(1704 Este (led neintemeiata credinta acelora, earl' sustin, ca
deca nu s'ar fi intimplat unirea Romani lor din Transilvania cu
biserica Romd, ierarchia serbesca nu ar fi putut aservi biserica
romandsca. ET nu baga de Sema, ca pe cand s'a fa'cut unirea,
biserica romanesca din Ungaria era In mare parte subjugate de
Set-VI, er cea din Transilvania sclava Calvinilor magiarl.
imperatul Leopold si urmatorii 111 nu se prea impotriveaii
nisuintelor legale si de multe on nelegale ale ierarchieT serbesci,
si nu fa'ra temeiil. Natiunea serbesca isi castigase marl merite
pentru tron in resbOiele cu Turcil, in revolutiunea lui Rakotzi,
in resboiul de succesiune si mai tarcliA in resboiul de 7 anT cu
regele Prusiel Frideric cel mare. AfarA de aceea era in interesul
monarchiei sa vecla pe supusii seT orientali sub jurisdictiunea
unui Metropolit, care nu locuia afara de hotarele el, ca prin acesta
sa se rumps pentru tot deauna firele legaturel religiose, culturale
si politice cu cellaltl crestini orientali din imperiul turcesc.
Serbii all sciut sa se folosesca de minune de acesta situatiune
favorabila pentru el. Ori ce bucata de Ora cu credinciosi orientali
') Vecli Fr. Vanicek, Specialgeschichte der Militargrenze, Wien, 1875.
I. Band, p. 117 si urinatdrele.

www.dacoromanica.ro
 41

era cucerita de armele impe'ratesci, ei indata o cereati si o do-

bindeati pentru Metropolitul lor. Dupa un resboiil scurt cu
Turcii, Habsburgii prin pacea incheiata la Passarovit in 21 Iu lid
1718 pusera mana pe aceea parte a Munteniei, care se numesce
»Oltenia( si sub numele de Valachia austriaa o tinura in pose-
siunea for pans in 18 Septembr e 1739, adeca pang la pacea din
Belgradul Serbia
Itnediat Metropolitul serbesc si-a estins jurisdictiunea sa si
asupra acestui pamint romanesc, facendu-si sufragan pe episcopul
Rimnicului, si prin acesta scotindu-1 de sub jurisdictiunea mitro-
politului din Bucuresci. Motivul politic este evident, si anume
ruperea legaturei bisericei romanesci din Oltenia cu biserica
Munteniei, adeca a unel tUri de sub suzeranitatea Portii otomane,
si remunerarea ,iubitului popor illiricesc pentru vrednicia §i pentru
slujba, care au al-Bat cu creding .yi cu Earle catra augusta casa
nostril, ci acum si in trecuta vreme, ,si in vremile cele mai dinainte,
forte bine purtandu-se , cum se esprima impUratul Carol al VI-lea
in diploma din 15 Octobre 1726, prin care, la propunerea me-
tropolitului serbesc Moise Petrovici, numesce episcop la Rimnic
pe Stefan egumenul manastirei Govora. 1)
in acela-si timp Serbii lucre.' in Ungaria spre a-si intari
ierarchia for asupra Romanilor de acolo, ceea be era forte usor,
de Ore ce insu-si poporul roman ,bucuros alerga la Archiereii
serbescit spre a se impartasi de privilegiile bisericesci, cari le
capatase natiunea serbesca.2) Resistinta au intimpinat Serbii
numai pe teritoriul diecesei latine din Oradea mare, sub a carei
episcop se aflati multi Romani uniti cu Roma. intre episcopil
latini din Oradea-mare si eel serbesci de la Arad se incinse o
lupta mare, de o jume'tate de veac, care se terming la 1756 in
favorul Serbilor.
Armele, cu cari au luptat Serbii in Bihor, au fost feliurite,
intre altele si calumnia, cu care facura poporul sä creda, ca
botezul, chirotonia si casatoria unitilor sunt invalide, si ca cel
uniti toff vor fi osanditi in focul de yea Fiind ca acesta arena
singura n'ar fi prins, Episcopii serbesci adausera promisiunea, ca

') Sterie Stinghe: Istoria bisericel Scheilor Brwvulul p. 82 84, yi

Idem: Documente privitore la trecutul Romanilor din Scheiii p. 137 140.
2) Vedi Saguna: Ist. bis. ortodoxe p. 283.

www.dacoromanica.ro
 42

ceT ce se vor supune lor, nu vor maT plAti decime episcopilor

latinT din Oradea-mare si ci se vor face pdrtaci tuturor privilegiilor
nagunet illirice.') in cursul acestor turburarT sprijin puternic au
capetat SerbiT si de la acatoliciT magiarT. Asa d. e. treT sute de
haiducT calari din Salonta-mare au navalit in Oradea-mare spre
a libera din prinsore pe Gavrila Gyuro alias Drongo, pe care-1
arestase comitatul BihoruluT din causa, a in urma agitatiunilor
luT poporul isgonise pe preotiT unitT din mai multe sate.2)
Cu ast fel de mijloce au sciut SerbiT introduce neunirea in
comitatul Bihorulul. Ca acesti Romani fusesera unitT, o spune
insusT Mitropolitul serbesc Vichentie IoanovicT intr'o scrisOre din
Viena de dto 11 Sept. 1731, unde afirma despre ceT din Oradea-
mare si din comitatul BihoruluT, Ca eT 'inch' nu sunt obicinuitT
la de acestea (adeca la contribuirT pentru Mitropolitul), find, cum
,stiff', de curind intra/I in staulul oilor adevetate«.3)
Din putinele parochiT remase statornice in santa unire in
lupta acesta cu SerbiT, se forma apoT diecesa romanesca units
din Oradea-mare in 1777, la nordul careia RuteniT apucasera
Inca de maT inainte sä subjuge pe top RomaniT unitT din Ungaria
si chiar si pe ceT din Maramure's, indata ce acest comitat fu
deslipit de Transilvania si incorporat la Ungaria in 1734.
Dar paralel cu subjugarea bisericeT romanescI si turburarile
inscenate de SerbT in Ungaria mergeai incercarile for cutezate
de a surpa si biserica units romanesca din Transilvania.
Romanil din principatul TransilvanieT se unisera toff la anul
1698 cu biserica Roma 4) Chiar si Brasovenil aderasera la inceput
la acesta miscare, cad top RomaniT o consideraii drept opera
de emancipare din bratele reel ale calvinismuluT, in care cI

9 in 21 August 1724 episcopul serbesc din Arad Sofronie scria pro-

topopului George din vidicul (tinutul, districtul) Beiusului: Era not am scris
Mitropolitului nostru, mai marelui Vichentie Popovici, se tramita pe vicariul
seu si pe secretariul cu pane de la privileghie la acesta Comisie.g N. Iorga,
Studii si Doc. IV, pag, 80 1.
2) Vedi Aldrki Sdndor: Arad varmegye ds Arad szab. kir. \Taros tor-
tdnete; Bunyitai Vincze: Bihar megye olahjai s a vallas-unio; Rozvdny Gyorgy:
Nagy-Szalonta tortdnete; Dr. loan Ardeleanu: Istoria dieceseT Oradel-mari;
si Brevis Notitia Religionis Valachorum in Schematismul diecesei Oradei-
marl din 1864.
3) N. Iorga: Studil si Doc. IV pag. 83, n. LXXVIII.
1) Vedi si Maior: Istor. bis. Romanilor pag. 86.

www.dacoromanica.ro
 43

fusesera aruncatT prin silnicia politica a principilor transilvanT,

si din starea ticalOsa politics, socials si economics, in care
jaceail lipid pamintuluT sub stapanirea celor treT natiunT privi-
legiate: UngurT, SecuT si Sasi. A nu adera atunci la miscarea
pornita pentru unire, se considera de vatemare facuta send-
mentuluT comun romanesc, er ademenirile din afara contrare
santeT unirT erail luate in ris. Eta cum intimpinaii chiar si Bra-
soveniT ispita, ce li se fa..cea din BucurescY la inceputul uniril
prin David Corbea, un Brasovean trecut ca ostas si negociator in
slujba Cantacuzinescilor si a domnuluT inrudit cu dinsiT.1) *Me
intrebatT Dumneavostra, scrie Corbea in anul 1701 in prejma
sinoduluT pentru instalarea luT Atanasiil ca episcop unit, ca se
ye invet, ce yeti face, si cum ve veld chivernisi eil ce vrednic
stint pe dumneavOstra ca sa ve inve't si la ce cale sa Are pair,
and nimenea nu este, care sa prinda in sena cuvintul mei, ail
nu mi-am batut destul capul in tot chipul, scriind si descoperind
lucrul cum este, e'r dumneaveistrd rideaft si vi bdteali joc de cu-
vintele mele, si me chiematl talpiz si tot aRrali ziand,
a ate minciunile ea le scornesc, dr sfinfia sa parintele Vle Idled
(Atanasiu) nu este, cum zic pizma$ii Asa acum dar de la
mine ce invetritura maT asteptatT, dumneavOstra destul suntetT
invetatT, ca cei ce stinted acum in versta si in tots firea, legea
desevirsit scitl, cum5sceti si binele si reu, pe calea ce yeti pofti,
pe aceea yeti merge, cad nimenea nu este puternic a ye opri
voia si a zice, acesta facetT si acesta nu. Er Inca si de vreme
ce me intrebati pentru sfat, macar cum ziseT maT sus, ate cu-
vintele, cdte am zis vial de de mull, ca o nimica art fost inaintea
dumneavostrd, cat si rispuns nici °data nu m'am invrednicit a lua
scrisorilor, ce am tennis, cautand la dragostea pravoslaviel si la
datoriia ce am, ca sa fac pentru biseriea luT Christos, acesta zic:
sfintiile vOstre preotilor si dumneavOstra orasenilor, etc.!)
Dar in Bucuresci ail sciut indata afla leac pentru a muid
pe BrasoveniT, cart la 1698 isT bateau joc de ispitele si ademe-
nirile din Bucuresci. 'rota existinta Romani lor din Brasov atirna
de Ora romanesca. Pe cum sti, scriail BrasoveniT agentuluT for

') VedI Iorga: Sate si preop din Ardeal, in Revista Romans din
Bucuresci, an. 1902 Nr. 2. p. 55.
2) Sterie Stinghe: Documente etc. p. 17 18.

www.dacoromanica.ro
 44

din Viena Ia. 26 Octobre 1724, *chrana nostril mai a 'Ilium ne

este in /era romane'scd, aid numaT dajdille dam, si de nu va face
cu not mils, ca se avem ceva usurare, ne cau to a ne risipi in
catraa vom pute.0) Este deci evident, ca tote interesele de
existinta ale Brasovenilor pretindeau, ca eT sa nu se strice cu eel'
din Muntenia. Apoi biserica din Brasov avea in tera romanesca
mosiile sale 2), pe carT ca se nu le perda trebuia sa stea bine
cu *Maria Sa Vodac. Ast fel pe BrasovenT, a caror biserica
fusese edificata de un voevod al Munteniel 9, si inzestrata si
ocrotita de altl voevocli, i va fi spaimintat forte mult amenintarea,
ca prin unire vor perde frum6sele venite din tera romandsca de
pana atunci, si-T va fi ispitit puternic promisiunile, de a dobindi
nOue venite deca se vor lapeda de unire. La tote acestea se adause
zcartea cu mare ,Si infricoptd afurisenie , ce o trimise mitropo-
litul Teodosie din Bucuresci si cadu ca un fulger in paresimele
anului 1699 pe capul preotilor din Brasov din motivul, ca eT se
unisera cu biserica Rome. Toti preotil si orasenii ajunsera in
mare perple2titate. Se adunara deci in *sabor« si facura ,carte
la parintele Vladica Teodosie si la Maria Sa Voda«, prin care
snip' de imprejurarT dovediaa ladeverult, ca preotil afurisitT n'ai
fost mestecali la unireg, macar ca este evident, ca deca Teodosie
nu ar fi avut la mans dovada limpede, Ca eT se unisera aievea,
nu i -ar fi afurisit asa de cumplit, er David Corbea nu T-ar fi in-
fruntat in chipul aretat. La rugarea Brasovenilor trimisa prin
deputatil for la Bucuresci, mitropolitul si cu Voda a conces
preotilor, sa slujesca in septernana patimilor si la serbatOrea In-
vierei, dar dupa Pasci sa fie erasT opriti de patrachir pana nu
vor merge in persOna la Bucuresci, ca sa -si capete iertare. S'ail
dus preotiT la Bucuresci si pe la sfirsitul lui Aprilie 1699 si -au
capetat iertare. 4) Dar deed in Bucuresci' Brasovenii s'aii lapedat
de unire pentru a nu -si perde avantagiele materiale, de cari se
bucuraii de acolo, acasa in Transilvania, fiind ca le cadea greil
a se pune in conflict cu vointa celoralalti Romani, nu rupsera
de tot legaturile cu biserica unita si cu Mitropolitul ei Atanasiii, pe
cum areta evenimentele ulteri6re.
') Idem, ibidem p. 123.
2) Ibidem p. 97.
') Ibidem p. 30.
4) Stinghe: Istoria Scheilor pag. 22 24.

www.dacoromanica.ro
 45

Murind in 1699 protopopul din Brasov si tera Barsei Slicul,

Mitropolitul Atanasie cu scris6rea din 10 Novembre 1700 i do-
jenesce pe acei Brasoveni, cart umblasera 3, pe la domni de afarlt«
adeca, pe cum am vddut, pe la Voda tdrii romanesci, si voiag
sä-si puna »protopop om strain din aka' tell( si le poruncesce,
ca numai pc care it va pune el, au sa-1 recundsca de protopop.')
Brasovenii se plecara poruncei archiereului for si-1 rugara O. le
puna protopop pe Vasile Grid, care fusese ales de preotii din
Brasov si din Ora Barsei cu scirea si invoirea »judetuluie din
Brasov. Ast fel in 10 Decembre 1700 Brasovenii isi capetara
protopop de la mitropolitul unit Atanasie pe Vasile Grids), al
carui fig cu numele Yipa s'a facut preot unit si din Brasov de
langa tatal sell administra protopopiatul unit al Treiscaunelor
(Flaromszek) 3).
Alta dovada despre legatura Brasovenilor cu mitropolitul
unit Atanasig in anul 1700 este declaratiunea for din Iunie
1700.4) Ca sa se path' intelege acesta declaratiune observam,
ca biserica romandsca din Transilvania odinidra Linea sabor sail
sinod general in fie care an Job dupa Rusalii. Acesta s'erbatOre
a caciut in anul 1700 pe ziva de 19 Maig st. v., dr Job dupa
Rusalii a fost 23 Maiii 1700.
La sinodul din 23 Maiti 1700 si-ad trimis si Brasovenii re-
presentantii lor: »dupa porunca parintelui Vladicai, am ascultat
si am trimis din preotii nostri acolo la sabor si cu gocimanii
nostri si cu alti betrani, ca sa nu calcam poruncile parintelui,c
zic locuitorii din Scheib Brasovului in declaratiunea amintita.
Dar nici la inceputul anului 1701 nu era intrerupta legatura
iubirei si credintei intre Brasoveni si Atanasig. in sinodul din
6 Ianuarie 1701 gasim si pe Cristea din Brasov, care se iscalesce:
»Protopop Creistea sna (fiul) protopop(ului) Staicu of (din) Brasov
pohtesc impreuna cu saborul mare pe Vladica Atanasie, cu tot
sufletul si cu tOta taria 6)4.
Dupa ce insa Mitropolitul Atanasig, punend mai pe sus
interesele bisericeb si neamului seg, de cat pe ale sale, s'a lapedat

') Stinghc: Documentc, p. 8, 9.

') Ibidem pag. 10, 11.
3) VedI Stinghe: Istoria bis. Scheilor pag. 45 si urmaAdrele.
4] Stinghc: Documentc p. 5.
5) N. Iorga, Studii si Doc. IV, pag. 71 2.

www.dacoromanica.ro
 46

si de cele 6000 bani promisi pe fie-care an de Constantin Bran-

coveanul, si de mosia Miresanilor donatd lul si Mitropoliel A.-Iuliei
de acela-si voevod la 15 Iunid 1700'), Grecil din Brasov in con-
telegere cu grecul Dosoteid patriarchul lerusalimulul si cu Sail
din Brasov, ail inceput a planui o formals si directd impotrivire
operei santei uniri, de la care Romanii din Ardeal isi asteptad
mantuirea de jugul secular.
Dupe tratdri intre Bucuresci si Brasov, se pregati complotul
in contra lul Atanasiti si a bisericel romanesci unite chiar pe
ziva, cand acesta avea sa se introduce in calitate de episcop
unit in scaunul sed din Belgrad in septdmana dup5. Dumineca
Rusaliilor 2).
Protopopul Brasovului avea sub jurisdictiunea sa si vre-o
8 sate din Ora Barsei. Pe preotii din aceste sate protopopul
Vasile Grid usor i-a putut indupleca, ca sa se asocieie cu Bra-
sovenii, cari era hotariti a protesta in contra uniril, de Ore-ce
unde nu era de ajuns auctoritatea lul protopopesca, intrevenia
puterea magistratulul luteran, care dispunea asupra protopopulul
si asupra preotilor din Ora Barsei in chipul cel mai despotic
si care tocmai asa nu potea suferi unirea, cum nu o suferiail
Ungurii8). Acestora s'ad asociat compania negutatorilor grecl,
cari tot de-a-una ail urit biserica Rome si chiar si biserica ro-
manescd, si in urma Fagarasenii, cad in sinodul din 7 Octobre
1698 Inca se uniserd in tocmai ca si Brasovenii si doi protopopi
al for iscalisera si actul emanat din acel sinod, pe cum dovedesce
facsmilul publicat de N. Densusianu.
Lap6darea Fagarasenilor de s. Unire s'a intemplat ast-fel:
Biserica din Fagaras fusese zidita de voevodul Constantin
Brancovean la 1697 si preotii el' tot atuncl au fost dotati cu o
plata anuala din venitele vamil domnesci de la Rucar, ce el o
I) Vecli actcle la Cipariu: Archiv pentru istorie si fil. p. 453 455.
2) Ve(lf actele relative la acest complot la Stinghe: Documente pag.
11 29.
8) Despre puterea mare, ce o aveail Saga din Brasov asupra preotilor
Rom&ni, sunt multe documente la Stinghe in operilc citate. Despre amestecul
Sasilor in protestul fa'cut de Brasoveni, vccli Nillcs, Symbolac, pag. 322 undo
si zice: Rescitum deinde, concitatos fuisse a Coroncnsibus Lutheranis , ear
despre antipatia Ungurilor fats cu unirea ve(11 la Stinghe, Documente p.
20, cuvintele lul David Corbea, care scria din Bucuresci: De vreme ce sciu,
a domnii unguresa nu iubesc aceste inoirte

www.dacoromanica.ro
 47

capetail regulat in tot anul la serbatorea sfintuluT Dumitru1).

Pe preotil acesteT bisericT IT avea asadara Constantin Voda Bran-
coveanul in mana. Si deca voevodul Stefan Cantacuzino la an.
1715 a Intarit donatiunea BrancoveanuluT relativa la plata preotilor
din Fagaras mimed .glind sand el vor fine legea travoslavnicd2),
este usor de priceput, ca Constantin Brancoveanul iT va fi facut
atenti si pe FagarasenT, ca au sail perda plata, ce le servia de
okra/a p1 imbrdcdminte,g deca vor persista in unirea primita la
1698. Ast-fel s'au lapedat si Fagarasenil de unire si s'aii asociat
cu Brasovenii spre a protesta contra eT, triumfand si la el, ca si
la BrasovenT, interesele particulare asupra intereselor comune ale
Romanilor din Ardeal.
Mitropolitul Atanasiti convoca *sabor mare, nu numaT de
preotT, ci si de mirenT pe JoT dupa Rusalil 1701, cand avea sa
se intemple instalarea luT solemna ca episcop unit confirmat de
Imp6ratul si o nelua manifestatiune din partea preotilor si re-
presentantilor poporuluT pentru santa unire. La acesta adunare
au fost chiemati si Brasovenii: »O cinstita scrisdre, scriau eT luT
Atanasiii in 1701 relativ la acest sinod, care ne-aT fost trimis
sfintia ta In trecutele zile ne -au venit, care cu multa dragoste o
am primit, ce poruncesci sfintia ta milostivelor sale preotilor si
noue orasenilor, cum ca este acum JoT dupa Rusalil, ca sa se
faca sabor mare, pentru aceea tot protopopul impreund cu teilalit
eoli, ca fl are in eparfie, cu 2 3 dmenl de cinste, sd se ajle
atunci nesmintit la sabor, acesta pe larg si pe deplin am inteles.
Pentru blagoslovenia, ce ne trimitT sfintia ta multamim, ca until
archiereil, si plecand capul sarutam cu plecaciune mana sfintieT
tale. Tata dar dupa porunca sfintieT tale, ca cei ce nicT °data
nu ne-am aflat ImpotrivnicT porunceT archiereilor, ci tot de-a-una
noT maT dintaiu ne-am ga'sit sositT la sabor, si acum am trimis
cu un ceas maT inainte impreund cu cinstitil preofl al bisericel
no'stre, precum aT poruncit sfintia ta, frail al nostri de cinste de
aid din mijlocul nostru, cariT sä fie de taps la cinstitul intru Duhul
Sfint adunat sabor, ascultdnd lucrurile, ce se vor hotdri, res-
pundend dupd sfatul nostru, cele ce ingdduim3).
') Vecli scrierea mea desprc Klein p. 123 si 136; Cipariii: Archly
pag. 513 si Stinghe: Documente pag. 15 si 16.
s) Cipariii 1. c.
') Ve0i Ia Stinghe: Documente, pag. 25 26.

www.dacoromanica.ro
 48

Deca acuma socotim, ca au fost chiematl la sinod proto-

popul fie-carui district, preotii din fie-care protopopiat cu 2 3
6meni de cinste si ca pe cum ad ascultat Brasovenii, earl' amblad
sä se lapede de unire, asa si Inca si mai tare vor fi ascultat
ceilaltT protopopi, preoti si mireni de glasul Archiereulul lor,
atunci ne putem inchipui ce adunare si manifestatiune imposanta
pentru unire a fost sinodul de Joi pang. in Samba.'ta Rusaliilor, adeca
din 2/13-4 15 Iunid 1701. Documentele contimpurane o si descrid
ca o adunare, care prin multimea poporului adunat intrecea chiar
si intrarile serbatoresci ale principilor transilvani in Alba-Iulia. In
procesiunea, care a dus pe Mitropolitul Atanasid la biserica, au
fost preste 2000 de mireni, ear preoti preste o miie, protopopi
54, si mai multi diaconi ceremoniari si capelani, ear la intrarea
in biserica erad adunati RomaniI in num& asa de mare, in cat
ti-se pareati o mare vasta. ') Cu aceste documente de origine
catolica consuna si documentele de origine acatolica romandsca,
publicate de cut-end, cad si in acestea se spune, ca in Sambata
Rusaliilor (415 Iunid 1701) la instalarea luI Atanasid si la sinodul
tinut de el ail fost de fata 'mai multi` de o mie de preo/I bogati,
fi din mireni, si ca nergea inainte mult flared de peoll Cate
patru sate patru 2).»
Armonia, si insufletirea, cu care toti' protopopil, cu preotii
si mirenii adunati ca representantl ai poporului romanesc, s'ai'I
declarat din nod pentru santa unire, a fost turburata la pro-
cesiunea instalarii de dol Grecs' si un pops, tustrel Brasoveni,
cari statead la pOrta manastirei si sbierad cat ii lua gura, ca
el nu pot suferi, ca in biserica fa'cuta de Mihaid Viteazul neunit
cu biserica Romel, sa se instaleze acum un episcop unit cu
acea biserica 3). Ear dupa instalare, cand mitropolitul Atanasie
Inglas de surle si de trimbite si de tobe esind din cetate
au venit la mitropolie, acolo au aretat poncturile de mai
sus scrise, care vor set le fie. Atuncia Bra,rovenii cu le'ra Rind,
,si Fligardpnil cu told s'ai lapedat, ca nu le vor line, e'rd el im-
pingendu-I de spate f-au scos din manastire.« 9 Eata cat de mare

') Nil les, Symbolae, p. 320 321.

3) Stinghc: Istoria ect. pag. 25 26.
3) Nil les ibidem.
4) Stinghc: Istoria biscricel Scheilor BrapvuluI, pag. 27.

www.dacoromanica.ro
 49

a fost indignatiunea Romani lor ardeleni fata cu Brasovenii si

Fagarasenii, earl pentru interesele lor particulare s'aii pus in con-
flict cu interesele comune ale celor 1a111 frap al lor, facend causa
comuna cu Unguril si SasiT, earl atat de mult asuprisera bietul
popor.
De la Saguna inc6ce s'a format o sc61a, care fabrica istorie
in contra tuturor marturiilor contimpurane, sustifiend, ca numaT
un num& de tot neinsemnat de Roman! Ardeleni s'ar fi unit,
aducend ca argument' intru sustinerea asertiuneT lor numai pre-
supunerea falsa, ca documentele contimpurane fiind de sorginte
catolica, nu sunt vrednice de creqement, ca si cand in cea mai
estinsa biserica cresting de pe suprafata pamintului, cum este
cea catolica, nu s'ar afla Omen! cinstitT, cad sä vrea a spune
adev6rul. Acum avem, har DomnuluT, documente contimporane
lasate mostenire de Romani neuniti, cum sunt cele publicate de
domnul Stinghe. In acestea ni-se spune apriat, ca mult timp si
dupa sinodul din 1701 numai Brasovenii cu tera Barsei si cu
F'agarasenii, cart la inceput Inca fusesera unit!, s'ad lapedat de
unire si ad persistat in separatismul lor. In aceste documente,
dupa ce se deplang )fraiii cart all ratlicit din pravoslovie,A se
spune si cine a remas in neunire: ,Iata cu voia lui Dumnezed au
remas preofit de la Brapv ci de la Fagdraf, impreuna cu bisericele
din linutul Barsel, din fetele SionuluT, care nu si-ad stricat logodna
de cAtra mirele soil Christos, si Grecil din Ardeal si unit din
Romani,« cart adeca se tinead de bisericile amintite. *Dupa
vremea, ce s'ad unit Atanasie cu popit Ardealulul si ad remas
Ie'ra Barsei §i Rigarasul numit (pOte vrea sa zica: neunit), cap
preoti au trebuit, nu s'ail mai preotit la Atanasie, ci s'ad preotit
tot in Ora muntenesca ').« In aceste documente se area asa
dara Ardealul ca unit, in contrast cu tera Barsei si Fagarasul
ca neunit in urma protestulul din 1701. Mai interesant este insa,
ca si *Plangerea manastiriT din Prislope scrisa in contra bisericei
unite de un calugar neunit din veacul al XVIII-lea, pe langa tote
neadeverurile si invectivele, ce be insira in stichuri, nu pOte sa
nu recundsca, ca intreg Ardealul s'a facut unit:
Sub acest archiered (Atanasie) pe Ardealul
Ticalosesce l'aii impresurat amarul.
1) Stinghe istoria bis. Scheilor pag. 25, 26 gi 44.
Dr. A Runes: Episcopit P. P. Aron 11 D. Novaoovior. 4

www.dacoromanica.ro
 50

Ca au remas cu Latina. in unire

Spre a ion vecinica perire,

Ca dupa ce Ardealul cu papistasiT s'aii uniat,

Si la Papa cu totul s'ail plecat

CA' cl Ardealul era 1ngropat tot cu unia

Prec &m -de de mutt, in re'utaff Ninivia i).
Dar deli Brasovul cu Ora BarseT si cu Fagarasul s'ati.la'pedat
de unire la 1701, totusT bisericele for ail remas si mai departe
supuse cat -va: timp jurisdictiuniT episcopilor uniti. in ce privescc
cestiunile dogmatise nu ascultail de episcopul unit, ci de mitro-
politul din Bucuresci, care le sfintia si preotil de lipsa.' si cu
acesta ocasiune IT punea z sub grOznicci afurisanie si sub mare
bldstem,t ca sa nu se faca cum-va uniti 2), dar in tote cele lalte
afaceri administrative si judecatorescI, bisericele amintite si Green'
aternail de episcopul unit, caruia IT platiad Adige obicinuite si
i-se supuneail intru tote. Eata cum- recunosc raportul acesta de
subordinatiune inSisT Romanii 'din Scheii BrasovuluT: ,>Macar Ca
la unirea sfintiei sale vladical ArdealuluT alui Atanasie, avut'am
si not intrebare' de rendul unirii, dat vc.Nehdu-ne, ca stain la
credinta legiT nOstre si nefiind nisi o 'sila itnperatesca,
ne au hisat ca sei potem trdi in pace in lucrurile legii no'sh-e, sub
mila mareluT imperat. Si cele ce au fost poruncile si lucrurile
vladicai ArdealuluT; ce ail fost la, mitropolia BelgraduluT, au venit
la protopopul din Brasov si el ail purtat grije de eparchie si do
tote ispravile si poruncile' vladicescf si Tle globe si de .binsaguri
si de clajdfile popilor si s'ati trimis la vladica Si de s'ail intemplat
dupa unirea Vladical Atanasie a se popi vre-un popa ale la
Brasov, sazi in linutul Barsel, care am remas neunifi, vr6nd a
tral not in ce ne-am pomenit, in lege grecesca cea veche, s'aii
dat Vladica."I de aid numai darul, ce s'aii cadut, ear preotia s'ail
dus de o a luat de la vladica din credinta legit vechi grecesci,
ear alte slujbe ale scauzzulur si dcijdzile vladicesci," cat ni s'ati
aruncat, am dat tot, si din altele ce ni s'ail poruncit, -cad 'ascultat

Vedi »Pangerea<4 acesta in ),Telcgra.ful romans. din Sibiu, 1898

Nrii 24 si urrnatorii.
Stinghe: Documente,. p. 38, 48.

www.dacoromanica.ro
 51

de ate, numal afar din rendul lucrulul legeT.... Asa si acum sa

stAm intru cele ce am avut ale legit si ale asedemintuluT nostru si
in zilele marieT sale domnulul Vladical Ion (adeca Patachi)1).4
Pe and de o parte aceste cuvinte ne aretA raportul Bra-
sovuluT, tereT BarseT si FAgArasuluT fata cu mitropolitul din 13u-
curesd si cu cel unit din Alba-Iulia, pe atuncT de alts parte ne
dovedesc, cat de neintemeiate sunt acusele ridicate in contra
episcopilor unitT, ca eT ar fi prigonit pe neunitT. Acesti episcopT
s'aA silit a readuce si pe disidenti la unitatea si comuniunea cu
RomaniT unici, dar si1a consciinteT for nu au facut.
in 5 ori 6 Ianuatie 1717 mare protopopul din Brasov Vasile
Grid, pe care, cum am vedut, H pusese protopop mitropolitul
unit Atanasie in 10 Dec. 1700. Dupa raportul care-I avead Bra-
sovenii lath' cu episcopia unitilor, careia erail supusT in afaceri ad-
ministrative, eT ar fi trebuit sail cell intarirea noulul protopop
de la scaunul episcopesc unit. ET insa creclurA, ca acum a sosit
timpul, ca sa se faca cu totul independentl de acest ,scaun, care
si alt-cum era vacant. In acesta tendinta IT ajuta si magistratul
sasesc din Brasov, care cauta, cum sa surpe biserica units. Dec.
Brasovenif impreuna. cu "domniT«, adeca cu magistratul, all asezat
protopop pe Florea Bdra sag Baran, care a avut doI fiT preotT,
pe Todor Baran, care era aplicat la biserica Brasovultfi si Vasile
Baran, care la 1734 se sfintl preot pentru FAgaras, si s'a unit
cu biserica Roma. la 1738. Jipa, fiul repausatuluT protopop Vasile
Grid, fiind el preot unit si protopop al eparchieT ,HaromseculuT,«
pus de mitropolitul Atanasie, veclu ca asezarea luT Florea Baran
In protopopia BrasovuluT, si let-el BarseT nu s'a intemplat in mod
legal, adeca cu scirea si aprobarea scaunulul episcopesc unit.
Merse decT la Alba-Iulia. sail Car lovas, cum II ziceati cetatiT fa'cute
de 1mperatul Carol al VI-lea, si de la scaunul episcopesc obtinA
el decretul din 7 Aprilie 1720, prin care fa numit protopop al
Brasovulul si Ord BarseT2). Erati acum doi protopopT in Brasov:
Florea Baran si Jipa Grid. Ast-fel se produse mare confusiune
si certa pentru protopopie. Intrevenind insa Ionascu Monea din
') Stinghe, Documente, p. 30-32. Observam, ca documentul, din care
am citat, este pus de domnul Stinghe la anul 1701, pe and nu pate fi de
cat de pe timpul episcopulul Joan' Patachi, de-ore-ce se aminteice in el nu
numal Atanasie (-I. 1713), ci qi Patachi, care s'a instalat in 1723.
') Ve41 Stinghe, Documente, pag. 55.
4*

www.dacoromanica.ro
 52

Venetia notariul Clerulul unit in acesta certg, complana lucrul

ast-fel, ca Florea Baran sa fie protopop numaT peste Brasov, ear
Jipa Grid cel unit numaT peste Ora BarseT, ceea-ce si preotilor
din acesta Ong le-a convenit, cad eatg ce se zice inteo in-
semnare slovenescg, care tradusg pe romanesce are urmgtoriul
cuprins: ,Sa fie si acesta sciut, cum-ea si preotii, cariT se aft
in Ora BarseT, n'au permis cu tote inima, ca sa fie protopop
acela, care IT ales de no! BulgariT (adecg. de Romani! din Scheil
Brasovului), nici n'au stdtut in contra lilt Jipa, nisi n'ad zis macar
un cuvint. Cum-cal si din noT alesul protopop, cand au venit in
sat cu alcil dinainte fosti protopopT, atuncT cu rele cuvinte ail
vorbit catra acesti preotT, pecum noT am audit de la densiT 9.4
Brasovenilor ling nu le convenia unirea Romanilor din Ora
BarseT. Dec! cu ajutoriul mitropolitulu! din Bucuresci Daniil au
inceput la an. 1723 o grozavg gOng in contra protopopuluT unit
Jipa Grid. Eata cum is! descrie insu-sT protopopul sOrtea sa
intro suplicg adresatg in 1 Iunid 1726 guvernuluT transilvan:
,Si far de voia mea iml cauta sa super pe mariile vestre, de
multe orT cu plecate pang la pamint instantiile mele, pentru
nevoile si persecutiile, adecg greutatile, care in tOta vremea pg-
timesc si port asupra-mi" de multa vreme, pentru ca stint dirept
catra sfinta unire, care necazuri se vor vede din ca'rtile de ju-
ramint, care s'au fgcut la anul 1725 Ghenarie 7, si se vor cunOsce,
ate am pgtimit de la schismatic! pentru act Ant unit, si patimesc
de multa vreme in tote zilele, pang in ceasul de acum, care ma!
bucuros stint a mud, de cat a tral in supergrile acestea, si sa
zic mucenic de viii. Ca acesti schizmatic! din ScheT ail fgcut
acesta de m'aii afurisit mitropolitul din Ora romanesca, pentru
care lucru nici astadi pot sa tiu macar o sluga sail o slujnica,
nicT cuteza cineva din ulitg sa intre in casa mea, fare cand yin
de ceT unit!. Si acum n'au putut sa mai gandesca alte asupra
mea, ci de mare pizma si uriciune ce au asupra mea, vor sa me
scOtg dintre eT, si cu tot gandul si cu Mta puterea umblg sa iea
casa mea de la mine, si sa me scdtg si din ores, si sa me facg
pribeag si strain din locul acesta. De care lucru nu se aude in
vremea acesta de altiT. a inteacesta Ora necum sa nu pOtii
cede alte legT in mosiile lor, ci ved ca si jidovil au slobozie sa
') Vecli Stinghe, 1st. bis. Scheilor, p. 45 48.

www.dacoromanica.ro
 53

aiba locasul for si sa traesca, numal cu mine singur vor sa faca

acesta cum si 'Ana acum, multe ca acestea au facut far de pita,
sail far de numer, nu pentru alta, numal cad stint dirept la
sfinta unie, ca alta n'am gresit nimerui. Pentru care lucru cu
numele cel stint alul Dumnezeu me rog mariilor vOstre, sa faceti,
marine vOstre bine si mils, sä poruncitl cu thine, care porunca
sa fie cea de pe urma si statatOre, la cinstitul sfat (magistrat) al
Brasovului, sub a caruia mama si ascultare stint to schismaticil din
Brasov cu popii impreuna, si asculta toti de porunca dumnealor,
sa nu-i lase sa-mi flea mai multe nepaste, si sa nu me sc60a
din casa mea, si de supararile, ce-mi fac ei sa me apere ca de
dusmanii sfintei unit. Ca de ar fi dupa voia lor, el intr'un ceas
m'ar prapadi cu tot! ai mei, intr'acesta chip de nu yeti face
mariile vOstre Tuna cu mine, eil cu biata femeia mea si cu copiil
mei voiu ajunge la un necaz, care va fi si este mai feu, de cat
mOrtea.«
in urma acestor persecutii Jipa Grid a putut tine protopopia
units peste Ora BarseT numa! din 1720 'Ana in 1 Maiti 1724,
ear remanere in Brasov a putut avea numai dupa ce Mitropolitul
Daniil din Bucuresci l'a deslegat de afurisenie in 1 Sept. 1728
si l'a primit in sinul biserice! neunite ').
La instalarea episcopulul unit loan Giurgiti de Patak inde-
plinita in biserica Fagarasului in serbatOrea schimbarel la fata
din 0/17 August 1723, si Brasovenil au fost representati prin pro-
topopul for Florea Baran, preotul Radu Tempea si gocimani!
Petru, Radu Padure si Radu Duma, dintre earl mai virtos god-
manul Petru nu se areta strain fata cu episcopul unit, caruia i
declara, ca it vor pomeni la sfanta liturgic. tritorcendu-se insa
deputatii la Brasov, )se sfdtuiret bertninit tog sd-1 pomenisell pe
vletclica (loan Patachi) in bisetiaLt Dar curend dupd aceea apuch
pe deasupra partida intransigents, in frunte cu preotul Todor
Baran, care nu voia sa scie de nici o legatura cu episcopul unit.
Ast fel ail inceput Brasovenii g6na in contra protopopulu! unit
Jipa Grid, care am descris-o mai sus, si deodata in Febr. 1724
au trimis la Viena pe neguta'toriul Cristof Voicu din Mures-
Osorheiti cu misiunea, sa mijlocesca de la Curtea imperatesca

0 VedI Stinghe, Ist. bis. Scheilor, pag. 45-49 si pag. 70 78.

') Idem, Istoria bis. Scheilor p. 63-64.

www.dacoromanica.ro
 54

privilegiul, ca biserica din Brasov, cele din Ora BarseT si cea din
Fagaras sa fie scOse cu totul de sub jurisdictiunea episcopului
unit si tOte bisericele acestea impreuna cu persOnele for sä se
bucure de aceleasTscutinte, de cari se bucuraa bisericele
unite cu Roma, er in ce privesce darul preotieT, adeca chirotonirea
preotilor, ele O. atirne de mitropolitul din BucurescT. Dar deli
Florea Baran scria Lill Christof iimpingeli mulli galbini' la domniT
din Viena, totul agentul numit, care petreca in Viena pang. in
1726,.nu dobindi nimic, nici in acesta afacere bisericesca, nici in
alte .cestiunT civile si economice, pentru cari RomaniT se certail
cu Sasil. 9
Abia isT incepuse Christof incercArile neputinciOse pentru
bisericele neunite, cand in primavara anuluT 1724 comandantul
trupelor imperatescl din Transilvania Lotaria Iosif Konigsegg
trimise din Sibiu ordin la generalul sea din Brasov Baronul Tige,
sa opresca pe preotiT din ScheT a mai pomeni la liturgie episcopT
din 4 gra Turcului(, adeca pe Mitropolitul din Bucurescl. Acesti
preoti ajunsera in mare perplexitate. ET adeca de tema, ca nu
cumva uniT dintre el sa se supuna episcopuluT unit loan Pataki
si sA primesca unirea, Inca inainte de primirea aceluT ordin fa-
cuserA *o carte cu tare legatura si cu groznica si infricosata
afurisenie, de se vor deslipi de archiereiT ferei Ungro-Vlachiel si
nu vor priori pana in vecT blagoslovenia lort Find ca insa
generalul Tige insista, ca sail sa se supunA episcopuluT de la
Rimnic, care acum se afla in monarchia austriaca, si era de o
credinta cu eT, sail sa se. supuna episcopului unit loan Pataki,
eT, in contra grOzniculuT juramint, sail supus RimniculuT, si ast
fel mijlocit ail ajuns sub mitropolitul serbesc de la Carlovet,
caruia si episcopul RimniculuT i era sufragan. 2) inzadar s'ail in-
cercat mitropolitiT din Bucuresci, s5.-T mai scota pe BrasovenT de
sub episcopul RimniculuT, banuindu-1 pe acesta, ca ar fi unit.
De alta parte Mitropolitul serbesc nu se multami cu aceea, ca
numat mijlocit, adeca prin episcopul RimniculuT, sa stapanesca
asupra Brasovenilor, ci lucra sag aibA nemijlocit sub puterea sa.
Si frind ca si Brasovenii cautail acum contactul cu SerbiT,
credend ca cu ajutoriul lox vor pute dobindi si drepturi politice,
') Veal Stinghe, Documente, pag. 91 133.
2) Stinghe: Istoria etc. pag. 87 qi unnatdrele si Documents p. 112.

www.dacoromanica.ro
 55

mitropolitul serbesc Vincentie Ioanovicl prin scris6rea de dto 25

August 1735, in care se intituleza archiepiscop si metropolit »a
tot iu cregines c, care se afki sub biruinla prealumznatului gi
nebiruitulul imp &at rimlenescc, i aviseza pe Romanir din districtul
Brasovului, ca atat pe el, cat si pe cel ce in viitor se vor afla
de »neam pravoslavnic crestinesc« in »craia Ardealuldie, cas
cand episcopul Rimnicului s'ar face unit, i primesce la archi-
episeopia si mitropolia serbesca, si-r lace partasi tuturor privile-
giilor natiunei serbesci.
Scia bine Mitropolitul serbesc, ea titlul, ce si-1 luase, nu i se
ca'dea, de 6re ce nimenea nu-1 indreptatise a exercita jurisdictiune
episcopesca in.,Transilvania, si ca pe. nimenea din Transilvania
nu pOte face partas privilegiilor serbesci, cle 6re ce acelea nu
erail recunoscute in acesta tera, dar 1ui nu-I prea pasa de ast fel
de lucruri,.ci abusand de simplicitatea Omenilor; voia sa-1 exploateze
in interesul Serbilor si al seg.
Episcopul, Rimnicului Inocentiti murise deja in 1 Februarie
1735, adeca.' Inainte de scrisOrea lui Vichentie catra Brasoveni.
Mitropolitul serbesc insa a tot amanat chirotonirea lui Clemente
noului episcop al Rimnicului, pand cand Austriacii au perdut
Oltenia. A facut-o acesta cu scopul, ca cu atat mar usor s'a pOta
pune piciorul in Transilvania. Sciind, ca nu are drept a trimite
episcop serbese in acesta tera, s'a folosit de o apucatura. Cu
scrisOrea sa din 22 Novembre 1735, care se pOte vede in scrierea
mea despre Klein la pagina 154, trimite in Transilvania si in
Oltenia pe episcopul Nicanor Melentievici de la Crusedol sub
pretext de a aduna mila pentru tnfiintarea unur regiment serbesc
de cavalerie, dar de o data in scrisOre i da facultate de a rindui
si afaceri bisericesci, fara a-i spune, ea acesta o pOte face numai
in Oltenia, si nu si in Transilvania.
Melentievics, care in 6 Dec. 1735 era in Sibiu, pleca de
aci spre Brasov In Vladerif si Cod lea fit intimpinat de o de-
putatifune de ,a,Brasovenilor si intre sunetele clopotelor infra in
Brasov la 16 Dec. n. 1735, Aci aduna o suta de galbini pentru
regiinentul serbesc, stOrse si pentru sine multi bani, puse 'pe
Radu Tempea 1) protopop preste Brasov si tera Barsei, si sfinti
preot pe Petru Soan. TOte acestea le-a facut Melentievics fara
1), In ca,rtea mea despre Klein p.. 154 din en:5re s'a serfs, c5. Melen-
tievics, a pus protopop pe, Todor .fittl betranuluI protopopFlorea Baran.

www.dacoromanica.ro
 56

de scirea si invoirea magistratului, ca si cand si in Brasov s'ar

fi putut aplica privilegiul illiric de a institui preoti si protopopi
fail de amestecul auctoritatilor politice. Magistratul, care pans
acum punea preotT si protopopi pe cine-T placea, s'a plans la
generalul comandant Vallis din Sibiu contra ingerentei necompe-
tente a Serbilof. La porunca generalulul, Melentievics pleca in-
data din Brasov, er magistratul fact cercetare despre cele savarsite
de acel episcop. in urma cercetarei Magistratul a depus din
protopopie pe Radu Tempea, tinendu-1 catva timp si in arest, si
in locul lul a pus protopop pe Todor Baran 1), ceea ce a produs
mare turburare in Brasov.
Vincentie Ioanovici, ca sa nu-si Ora auctoritatea inaintea
Brasovenilor, cart erail in lupta cu Sasii si pentru drepturi politice
si pentru interese economice, le-a scris sa-si trimita nesce deputati la
Belgradul SerbieT, ca acolo va fi nu sciil ce comisiune Impera-
tesca, care va hotari si in cestiunea conflictulul for cu Sasii. In
Iunie 1736 a mers o deputatiune de trel, in frunte cu preotul
Eustatie Grid, fiul fostulul protopop din Brasov Vasile Grid, si
a umblat prin Belgradul Serbiei, prin Carlovet, Crusedol, si pe
airea pana in 27 Novembre 1736, fara sa dobindesca nimica de
la ,comisionul imperatescc, care a fost numal o amagire serbesca,
ci at dobindit o sentinta, prin care in 26 Novembre 1736 Mi-
tropolitul Vinchentie Ioanovici afurisesce pe protopopul Todor
Baran, care ast fel a trebuit sa se lase de protopopie.
De aci inainte Brasovenii au tinut tot mai intime legaturi
cu Carlovetul, de la care sperail mare ajutor in validitarea pre-'
tensiunilor for fata cu Sasii, er de glasul archiereilor uniti nu
voira sa mai asculte, macar ca si episcopul Inocentiu Klein le-a
visitat biserica in Ianuarie 1733, si i-a chemat si la sinodul tinut
in Gherla la 17/28 Maiii 1733, Joi dupa Rusalii 2), dr episcopul
Aron I-a invitat la instalarea sa din 12 Nov. 1754, dar nu s'ail
presentat zicend, a prin ordin primit de la generalul comandant
din Sibiu ad fost supusi Mitropolitulul serbesc din Carlovet. 9 Din
') Stinghe operile citate, si Herrmann, Das alte and neue Kronstadt,
I. Band, pag. 193.
3) Vedi documentele relative in publicatiunile des citate ale tub
Stinghe.
3) Aron catri Buccov de dto 12 August 1761: Quando quidem occa-
sione meae inaugurationis Coronenses ad pristine:int befits efilscapatus obser-
vantialn invitati reposuerunt: se se ideo redire non posse, quia per ordinem

www.dacoromanica.ro
 57

contra ei au continuat a da Serbilor mans de ajutor intru nimi-

cirea bisericel unite. Pentru aceea episcopii unity Klein si At-on
ad considerat de rupte leggturile for cu Romanii din Brasov si
tera Barsei, si cu compania Grecilor (putini la numer), si in
consecinta cel dintaid nu i-a indus in conscriptia din anul 1733').
et- al doilea in conscriptia din 1750.2) Faggrasul insa in parte
s'a reintors la unire prin preotul Vasile Baran, fiul protopopulul
din Brasov Florea Baran. Vasile a fost chirotonit preot prin epi-
scopul Rimnicului Inochentie la 1734, si rinduit preot la FAgaras.2)
Dupg ce in locul plgtii de la vama domnescg din Rucar, a cg-
petat plata din cassa erarialg transilvang, a trecut la nnire in 1738.4)
Din casul lui Melentievics de la Brasov, mitropolitul serbesc
s'a convins, ca cu mijlOce pacinice, ne cum sa pOta cuceri ierarchiei
serbesci biserica romandsca units din Ardeal, dar nu va pute
tine sub stapanirea sa nici macar Brasovul si tera Barsei. De
aceea se cugeta la alte mijlOce pentru a revolta pe Romani in
contra bisericei unite, si a-i aduce sub stapanirea sa. Sari le
politice din Transilvania ere" potrivite pentru planurile Serbilor,
numal ocasiune bung mai trebuiad sä aiba.
TOte cercurile politice hotaritOre din Transilvania urgisiad
unirea Romanilor cu Roma ca pe o opera de emancipare a
acestul popor nefericit. Nu Para temeid a scris vestitul coman-
dant general din Sibiu Hadik la 1767 catrg imperatesa M. Teresia,
ca domnul de pgmint catolic nu pOte suferi unirea, pentru cg
crede, ca iobagii neuniti se bucurg de mai puling ocrotire din
partea diregatorilor politici, cand e vorba de servitutea jobggesca,
de cat unitii. Ungurul calvin si Sasul luteran uresce unirea nu
numal din motivul, pentru care nu o are la inima catolicul, ci
si din fanatism religios, de Ere ce inmultirea unitilor sporesce
numerul catolicilor. 2)
hujatis Generalatus applicati sint Carlovitzensi Metropolitano, ab ejusdem
jurisdictione penitus amoverentur, cum experientia teste illi cunt eodem collu-
dentes istud hic tantum excitaverint ntalum etc. (Arch. din Blab.)
') VecIi acdsta conscriptie in scrierea mea despre Klein.
') Am publicat-o in 'Transilvaniac din Sibiti nrul IX din 1901, qi in
editie separat5.: 0.Statistica RomAnilor din Transilvania in 17500, publicata.
de Dr. A. Bunea, 1901.
3) Ve41 Publicatiunile citate ale lui Stinghe.
4) Vesli scrierea mea despre Klein p. 136
5) Doch hat die Union ausser denen offenbaren auch geheime Hin-
dernisse, welche ihrer Aufnahme im Weg stehen: der katholische Grundherr

www.dacoromanica.ro
 58

Sentimentele, cari le aveail Unguril si Sasii fata de s. Unire

la 1767, le-ati avut tot deuna de la inceputul el, pe- cum arata
nurnerOsele plangeri ale episcopului Klein. El au dat sprigin
on cul s'a incercat a nimici unirea. Cu deobire Calvinii,. cari se
dadeau si pe atunc! de representantil veritabili al ideel ra-
tionale magiare, persecutati lard crutare chiar si pe nobilii romani
uniti.0 scrisore a gubernatoruldf transilvan din 25 Ianuarie
1751 ne spune, ca nobilii uniti din comitatul Hunedoret, ca se
scape de nepaciuirile Calvinilor, au fost siliti sa treca la calvinism
si sa se declare Magiari. Tot din motivul acesta tote scrierile
protestante 'despre unire sunt pline de venin si neadever.
Ocasiune binevenita pentru a ataca biserica unita s'a dat
Serbilor prin fesboiul de succesiune, care a durat de la 1741
pang la 1748 si in care trupele imperatescr din Transilvania Inca
au fost angajate afar.a de hotare'le ef.
Ce privesce mijlOcele, clerul serbesc nu era scrupulos.
Crescut in spiritul bizantin, ce l'a produs o ciVilisatiune imbe-
tranita si -Corupta in tote fibrele sale, tinea de virtute minciuna
si calumnia, viclenia, siretlicul, si sfintenia fatarita. El n'avea
alt ideal, de cat exploatarea masselor.
Ast fel. apara in mijlopul Rorpanilor din Transilvania la
1744 faimosul impostor Visariou trimis de mitropolitul serbesc
Arsenie Ioanovici Sacabent si de sinodul lul. din Carlov6t.2)
Turburarile produse de acel calugar sunt cunoscute din scrierea

ist wegen seinen grundherrlichen Gefallen in der Befb/derung derselben

darum meistens laulich, weillen er den nicht Unirten Unterthanen weniger
Magistratual-Schutz wider die Bedrtickung zu widerfahren glaubet, als den
Unirten. Der Calviner and Sachs aber hasset die Union nicht allein um
desswillen, sondern auch aus Religions Eifer, weilen die Vermehrung der
Union den Anwachs des katholischen Glaubens machete. (Wall. Union).
1) Si reliqui Incolae considerentur, plebeae hi conditionis Valachi sunt
passim, pauci Nobiles, cum per helveticae confessioni addictos jam a 'long()
tempore diutine vexati; multi llfobiles antea uniti e sinu sanctae Romano-
Catholicae Ecclesiae turpi levitate excesserint, ad sectamOe heivelicam de-
fecerint, ut tallier Hieng ari censerentur, nec per anzi5lius non. zen obex veoearum
_item'. (Wall. Union).
2) Donec famosus impostor e Carlovitziana Congregatione huc emit-
teretur, scrie episcopul Aron Otea Gubernatorul transilvan in 24 Martie
1755. (Arch. din Bias),

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
mea despre Klein. Ele ail fost desastrOse si pentru actiunea
politica a episcopulul Klein si pentru persona la
and, in urma mesurilor estinse luate de curtea din Viena
si de Vicariul apostolic Petru Pavel Aron, acele turburari s'aii
linistit si biserica unita s'a restaurat asa, pe cum se arata in con-
scriptia de la 1750, in care afara de Ora Barsei, numaT 13 sate
maT eraii neunite, la 1749 ajunse pe scaunul mitropolitan din
Carlovet Paul Nenadovici, un barbat betran cu multa trecere la
imperatesa M. Teresia si pentru aceea fOrte cutezator. Opera luT
de destructiune in contra bisericel unite, o vom vede in capitoliT
urmatori.

-...".71:1<-

www.dacoromanica.ro
 Capitolul III.
Revolta in contra s. Uniri in 1751 si 1752.
In 7 Main 1751 devenise vacant scaunul episcopesc unit
al diecesel FagarasuluT din Transilvania prin abzicerea episcopulur
roan Inocentid Klein. Acest moment il afla potrivit mitropolitul
serbesc al Carlovetuldi Paul NenadovicT spre a turbura si re-
volta poporul in contra bisericel unite. El scia, ca si clerul si
poporul roman este adenc nemultamit pentru abzicerea fortata a
popularulur episcop Inocentia, si ast fel crecia, ca nu trebue
lasata neesploatata acesta situatiune favorabila pentru SerbI.
Emisaril serbescl incepura deer a cutriera WO: Ora, dar mar virtos
partite sudice incepend din Banatul subjugat de mult de ierarchia
serbesca, pans la Fagaras fiind ca in aceste tinuturT, in cas de
pericul, eT eraii mar sigurT ca pot scapa, fie in Banat, fie preste
granita in Muntenia. Tineaa adunarT secrete, promiteaa bietilor
Omens nepriceputi fel de fel de drepturT si libertAtT, pe cum le
aveati Serbii, si prin acestea li instigati, nu la resistinta necurmata
in contra uniuneT, cum zice Hurmuzaki 1), cacr erail unitT, ci la
lapedarea uniril si la o pasire revolutionara in contra el. Electul
acestor uneltirT se simti indata Inca in vera anuluT 1751, cand
Romanis din partile sudice ale TransilvanieT pe alocurea incepura
a inchide bisericele unite si a opri pe preotil units de la functiuni.
Dar dupa ce, la cererea guvernului, generalul comandante" Conte
Brovne trimise in acele tinuturi o mica trupa, tote turburarile
incetara.2) In 25 Septembre 1751 s'ail luat in Viena dispositiT,
ca pe viitor afacerile relative la uniune in Transilvania sa fie
tratate de deputatiunea aulica pentru afacerile banatene si illirice,
al carer presedinte era Contele Konigsegg-Erps. Acesta deputa-
1) Fragmente din Istoria Rom. torn. II. traducere de Slavici p. 192.
') Raportul gubernatoriului din 30 Ian. 1752 c5tra imperatosa, care
se publici mar jos.

www.dacoromanica.ro
 61

tiune, cand se trata despre s. unire, era autorizata a dispune orT

singura, orT impreuna cu cancelaria aulica transilvana.1)
incuragiat de acesta intorsatura favorabila a lucrurilor, si
temendu-se, ca dupa numirea succesorulul luT Klein, nu va pute
agita asa usor spiritele, mitropolitul Paul NenadovicT in 8 Dec.
1751, trimise prin emisariT seT o nema circulars neiscalita catra
Romanii din Ardeal: 'Cu mare si umilita plecaciune, zice Mitro-
politul, ve rugam fratilor si fiilor, carT traiti in tots Transilvania,
in t6te comitatele si tOte scaunele si marturisiti religiunea orto-
doxa a sante biserici resaritene: Acum e timpul sä dati respuns
despre religiunea vOstra, deca vreff, sä ve vin' Episcop neunit
de ritul grecesc: cad' deca nu ye vetT cere voT episcop, de sigur2)
el nu va pute veni. Si sa sciti ca Maestatea Sa lag orT card
natiuni voie libera de a-s' pastra religiunea stramosesca, si insa-sT
Maestatea Sa ne-a respuns, ca ea nu silesce pe nimenea sa fie
unit, ci vol insi-ve staruitl de buns voie a fi unit' si imbrAtisaff
unirea. Ea de aceea zice, ca nu vi se face sila, fiind ca preotil
unitT impreuna cu gubernatorul nu inceteza a scrie la Viena, el
voT insi-ve ceretT si poftiti a fi unit', si ca sila nu ye face ni-
menea. ET ast fel respund Maiestatii Sale, ca vol cu tea Tran-
silvania ceretT uniunea, si nicT odata nu at' poftit, fie de la
guvern, fie de la guvernator, sa vi se dea Episcop neunit.
intr'acest lucru nimeni nu ye impedeca, nimenea nu ye opresce,
dar nimeni nu cere ast fel de episcop, cacT orT unde all cerut
li s'a Implinit dorinta, dandu-li-se episcop de religiunea lor, asa
pe cum all dorit locuitoriT Ora. ET bine, de cate oil v'am scris,
sa mergell din tote satele la gubernatorul ,,ci 04 spunett, 0 vdui
nu ve /rebut' episcop unit. Si bine sa ye insemnatl, fratilor, ca
deca nu -yeti face in fata guvernulul acesta cerere qi deca de la
inceput nu-1 yeti da respuns hotarit si nu yeti implini cu totiT
intr'un gand ceea ce ye spunem noT, atunci cu told vell
') Im Bereiche der obersten BehSrden in Wien aber wurde unterm
25 Sept. 1751 die Anordnung getroffen, dass die Union in Siebenbtirgen
betreffenden Verhandlungen, fortan durch die Hofdeputation in Banaticis et
Illyricis, untcr dem Vorsitze des Grafen Konigsegg-Erps, entweder ganz
allein, oder durch Concertation mit dcr siebenbtirg. Hotkanzlei behandelt
and erledigt werden. (Wall. Union).
2) In textul publicat pani£ acum este cuventul ,coactii, care insa nu
are nici un inteles aci. De aceea credem, a din greOla copistulul s'a pus
coacti in loc de cent.

www.dacoromanica.ro
 62

deveni nemli cu desevirsire. Acum este timpul sä se spulbere

tote minciunile preotilor unit!, car! vOue ve spuneag, ca ve vor
pastra ritul grecesc, er nemtilor (adecg latinilor), cg el sunt
Nemtl (Latin!), mintind si pe unit si pe altiT: Ci ve rog; cresti-
nilor, nu parasitT religiunea stramosesca, ci duceti-ve cu totil
intr'un gand la guvernatorul, cereti-T pasapOrte, si spuneti-T, ca
yeti merge si yeti cere de la inalta Curte sa ve dea episcop
serbesc din Car lovel, si acesta sa o declarati cu barbatie si fail
teams, cad nimenea nu ve va omori, de vetT cere acesta. Acum
e timpul! Episcopal ye sta gata, numaT se venitI pang. aci din
fie care scaun si din fie care comitat cate unul si sa aducetT o
scrisOre, in care sa fie insemnate, cate sate sunt, si din acestea
cap' Omen! suntetT, car! nu vretT unirea, si cap' credinciosi sunt
in sate, insemnandu-T pe acestia cu numele, si facendu-T sa se
iscalesca el insill. Ve conjur decT, fratilor, puneti-ve cu Oa
inima pe lucru, siliti-ve a cutriei a tote satele, sfatuiti -ve intre vol,
alegeti-ve Omen! chibzuiti si credinciosi, pe care sa-i trimit! aci.
Si era.-0 ye conjur, fratilor, nu trimiteti pe acefti bdrbali cu mama
gold, cad sciti bine, cg fara de aceste cheltueli nu ne putem apropia
de Domni, nicT putem strabate tee! strgine. Ce pecat mare! Sa
nu puteti vol aduna din fie care sat macar cite un floren ? Si
scrieti-ne in a cuT mang at! dat banil, si pe acela legati-1 cu
juramint tare, ca nu va intrebuinta banii spre alt scop, de cat
numal in afacerea acesta obstesca. Er cat pentru not in deosebi,
Si! scili, frafilor, cd, pe cat ne std in putere, not ne intrepunem
pentru vol la portile .imperatilor ,si la toll' domnii fi la toll epi-
scopii, si pe cum mai inainte v'am trzmis respunsul ce l'a dat
Maestatea 'Sa agentulul nostru de la Curte, eta ve incunoscintarn
si acum de respunsul, ce l'am avut de la Maestatea Sa, si vi-1
impartasim asa, pe cum l'am primit. De ce dart sd mai amandm
lucrul, pant! vom vede alt respuns? Porniti-ve decT, fratilor crestini
pe cum v'am scris, si saversitl acolo tOte bine, pe cum v'am
scris, si not ne vom stradui a ye ajuta din tOte puterile si re-
manem al DvOstre servitor! binevoitor!, amin, amin, amin.t 1)
Pe acesta cerculara era scris, ca trebue purtatg repede din
sat in sat, ca sä se scrie top', car! voesc sa nu cap ete episcop
') Vedl textul latin, care alt cum este o traducere de pe textul
roman, neaflat, la Hurmuzaki, Documente t, 7. p. 41, si la Nillcs, Symbolae
pag. 600.

www.dacoromanica.ro
 63

unit, .ci episcop serbesc (rascianus episcopus), ceea ce nu insem-

neza episcop greco-oriental pe cum s'a tradus in Fragmentele
lui Hurmuzaki pag. 194.
Cu acesta circulars, pe cum apare din cuprinsul er, mitro-
politul serbesc voia sa inscenez o demionstratiune grandiOsa in
fata guvernului in contra unirei, in contra episcopului unit, ce
avea sa; se nurnesca pe basa alegerer efeptuite in 4/15 Novembre
1751, si in favorul unui episcop serbesc, pe care mitropolitul it
Linea gata de plecare in. Carlovet. Demonstratiunea avea sa fie
apor un argument puternic in 'liana mitropolitului, ca pe basa
privilegiului natiuner serbesci sa pots cere dela imperatesa dreptul
de a da atator neuniti creati prin arnagire un episcop serbesc si
ast fel sa cuceresca ierarchiel serbesci si romanimea din Tran-
silvania. Nu a dovedit Metropolitul prin acesta circulars zel re-
ligios si bun simt, cum zice Hurmuzaki in locul citat, ci impostura,
viclenie si lacomie. El le spunea Omenilor, fora nici o sfiala,
neadeverul, ca prin uniune isr vor perde ritul oriental, care ni-
menea nu voice sa-1 schimbe, si despre a cardi conservare nestirbita
Romanii primisera asiguralrile cele mai hotarite de la tots factoril
inalti din stat si biserica. De alts parte calumnia pe preotil
units, ca es voesc sa faca. pc- toli Romanii latini (nemti), pe cand
asa ceva n'a -precut nimendi prin minte, despre ce slant dovada
tote actele solemne emanate de la Clerul unit. Ca sa faca mar
adenca impresiune asupra 6menilor simpli, mitropolitul se lauds,
ca are Intrare la mar multi- imperati, adeca nu numar la curtea
din Viena, ci si la Curtea din Petersburg. Se p6te ca mitropo-
litul voia sa adune bath de la Romani, ca sa pOta cumpera
uncle persone din Viena.in favorul causer sale, dar mai probabil
este, ca voia Inca de acum sa-si deschida un nou i8vor de venit
pentru sine, er pe Romani i amagea, ca banir vrea sa-1 dea la
dome ii Mari si sa strabata cu es Orr straine.
indata dupa pregatirea cercularei amintite, o multime de
agenti secrets din Muntenia si Banat aparura cu ea in sudul Ardealului
pang in tern Fagarasulul, indemnand poporul la resvratire in sensul
celor cuprinse int-1118a. in 14 Ianuar 1752 dor terani romans, cart
cutrierasera tot tinutul de la Dobra papa la Fagaras, se presentara in
numele districtelor mer,idionale cu un memorand la guvernatorul in
declarand cdcuvinte insolente, ca nu le trebue episcop unit, ci
serbesc din.Carlovet, si cerend pasapOrte, ca sa 00...merge la Viena.

www.dacoromanica.ro
 64

De odata cu acesti doi Omni se adunasera si altI multi

Romani din tinuturile amintite, in piata Sibiu lui, unde, fiind zi
de terg, au putut strabate in oras, fara a fi observati, si asteptati
mestecati cu celalalt popor, adunat la terg, resultatul deputatiunii lor.
Gubernatorul lua memorandul, pe deputati it trimise acasa,
insa inmediat dupa aceea trimise in piata panduril orasului, cart
prinsera pe ambit deputati si pe vre-o doi dintre Romanii adunati,
earl vt.'dend, ce se int6mpla, indata disparura din piata.
Ambit deputati ail lost supusi indata unul interogator, din
care apariz, ca memorandul l'a compus preotul Vasile din Seliste,
si l'a cetit poporulul adunat nOptea in casa sa, cu care ocasiune
a cetit si cerculara mitropolitulul serbesc, amagind pe Omeni cu
vorba, ca imperatega le-a dat voie de a aye episcop neunit.
in 23 Ianuariii 1752 gubernatorul impreuna cu sectia Ca-
tolica.' din guvern hotarl, ca pe preotul nou (neotericum) Vasile
sa-1,princlasi sa-1 aduca la Sibiu spre a se face cercetare in
contra la Dar intr'aceea numitul preot fu prins de protopopul
unit din Seliste si trimis cu doi crasnici la Blas. Pe drum insa
preotul Vasile scapa din mana sacristanilor si se ascunse ').
Ast-fel ne istorisesce efectul cercularel mitropolitulul serbesc
gubernatorul Transilvaniei in raportul seu de dto 30 Ianuarig
1752 catra curtea din Viena, pe care 11 lasam se urmeze intreg
in nota 2).

0 Preotii, cari turburaii poporul in adunlirl secrete, trebuiail a fie

prinsi si sup* judecatii episcopului unit pe basa decretului aulic din 15
Aprilie 1746, care intr'un estras comunicat tuturor autoritatilor din Tran-
silvania cu ordinul guvernial din 20 Iuliil 1756, are urmatoriul cuprins:
PPoliticarum Rationum intuitu jubetur, ut schismatici Popae et Calugeri ex
Valachia, Moldavia, et aliis provinciis turcicis emissarii, et vagabundi suc-
cessive eliminentur, moneanturque ut exinde comparentes, velut Mandatorum
Regiorum contemptores incaptivari, et poena arbitraria puniendi forent.
Popae nati Transylvani et secus ordinibus ab episcopo Unito acceptis ad
apostaxiam defiectentes, ye! in Valachia, aut Moldavia post seductorum in-
gressum ordinati, et quidem "Hares Episcopo unite tradantur, exemplari
contra cos poena processuro ; posteriores vero a Sacra Missa seu Liturgia
celebranda, sacramento administrando, et ab aliis functionibus sacerdotalibus
sub gravi poena prohibeantur. (Archivul comitatului Fagarasului).
1) Relatio Gubernatoris et consiliariorum gubcrnii catholicorum de
dto 30 Ianuarii 1752 ad Aulam data (Hkz. 94 k/4 1752):
Propinant fermentum in re s. unionis, vicini e Valachia et Banatu
Temesiensi plebi valachicae a Districtu Haczegh Fogarasinum usque plagas

www.dacoromanica.ro
 65

inteaceea a fost prins si individul, care cara in spate din

sat in sat cerculara anonima a Mitropolitului serbesc. Despre
acesta imprejurare Guvernatorul avisa Curtea imperatesca cu
raportul din 4 Martie 1752.
imperaltesa respundend GubernatoruluT In 14 Martie 1752,
aproba dispositiile lui. acute pentru impiedecarea intrunirilor
subalpestres sua habitatione contingcnti. Graeca illis fides est, his genius
varius, et ad omnem auram mutabilis, dant aurcs, animos, affectus impres-
sionibus, impctuique potius, quam rectae rationi procliviores sunt. Eruperant
anno 1751 tanto ausu, ut Ecclesias clauderent, parochos unitos a functionc
sacerdotali arcerent, ast habito consensu s. armorum praefecti, Ctis a Brovnet
missa parva militari manu ad frugem rcvocati, nihil inconvenientis abindc
tentare visi sunt. Recentissime autem inaudientes vicini in eo apostolicum
zelum summamque Majestatis Vestrae curarum partem versari, ut vacua
cpiscopatus fogarasiensis sedes restauraretur, tam piae intentioni adversari,
plebem rudem sollicitare, vulgi conscientiam vcxare oportunum existimarunt.
Dies erat 14 Ianuarii 1752, quo duo liberi valachi, rustici, missi nomine
Circulorum subalpestrium ab Oppido Dobra Fogarasinum usque exhibuerunt
memoriale, Valachice conscriptum, insolenti ausu declarantes, se unitum
episcopum habere non velle, verum Rascianum cx Carlovicz, petentes una
passuales penes quas Viennam pervenire, supplicatum possent.
Convolaverant multi dictorum Circulorum incolae ad eventum pro-
positi sui erecti, diem sibi eligentes Veneris, quo in hac civitate forum
hebdomadale haberi solet, fortassis, ut reliquae plebi mixti, quo fine et motu
huc concurrissent, non tam facile observarentur, attamen missis subita
civitatis huius apparitoribus, qua illos, qui memoriale exhibuerunt, qua
aliorum unum et alterum ego gubernator vinculis subjici curavi, reliquis quasi
uno motu ex foro disparentibus.
Subjecti duo illorum examini sunt, unde evenit, fuisse popam neotericum
villae Szelistye incolam Vaszil nominatum, qui illud memoriale scripsit,
scriptum conventiculo rusticano sub noctis silentio in domo sua habito
praelegit, legit turn et aliud scriptum expeditum ab Illyrico Episcopo, quo
continebatur, facultari a Vestra Majcstate jam memoratos Circulos, ut orien-
talem episcopum non unitum agnoscant et illi subsint.
Subinde 23-ia Ianuarii pro catholica sessione convenimus, omnium
votis concludentes, neotericum popam Vaszil Cibinium captivum adducendum,
hic examini subjiciendum. Intimavimus ilia die Comiti nationis saxonicac
et judici regio Cibincnsi, ut de intercipiendo congrua disponat. Cuius re-
latione hodie accepta vidimus, jam prius, ac dispositiones progredi potuissent,
a Szelistyensi unito archidiacono memoratum popa Vaszil interceptum fuisse
ct duobus aedituis traditum, ut Balasfalvam captivus traderetur. Is vero duc-
torum invigilantiam opportunam occasionem sibi arripiens, manibus illorum
cvasisset, nuncque latebris tegeretur. Inquiritur tamen ubique, et si in casses
venire eundem contingat, sine mora huc ad subeundum examen traheretur,
tumquc cx importantia illius uberiorem relationcm submittemus. (Wall. Union).
Dr. A. Dunea: Episoopil P. P. Aron 4i D. Novacsoviol. 5

www.dacoromanica.ro
 66

secretes a miscarilor si uneltirilor periculOse pacii si linistei pu-

blic& si contrare decretelor sale anteriOre; poruncl, ca cel dot
deputatI prinsl in Sibiu, primaril satelor, la earl se provocati acel
deputati, Popa Vasile din Seliste, si hamalul cercularei mitro-
politane sa. fie supu0 until interogator am6nuntit, despre al carui
resultat sa i-se faca raport. De o data imp6ratesa declara, ca nu
este intentiunea el a supers pe cineva, pentru ca nu voesce sä
fie unit sill profeseza religiunea in pace, fara a vetama pe altiT,
dar aceia, earl aduna popotul in conventicule secrete si indemna
multimea la turburari periculOse pentru linWea publics, sa fie
prinsi si pedepsiti cu tbta asprimea. in fine poruncesce imp6-
ratesa, ca si cel doT deputati incarcerati, deca vor declara, ca
pe viitor vor teal in pace, fara a turbura pe alta, sa fie pusi pe
picior lib6r 1).
1) 1752.14 Mardi. M.Theresiae Rescriptum ad Gubernatorcm et Consiliarios
Catholicos, de motibus in plebe valachicu; popa Vaszil ex Szelistyc compre-
hendatur, Schismatici ad Unioncm nc cogantur; Conventicula et motus
interdicantur; a.uthores puniantur; 2 capti Valachi dimittantur.
Maria Theresia, Relatae sunt Nobis demissae Inforrnationes Vcstrae,
quas circa motus in Plebe Valachica, nonnullos Principatus illius Nostri
Circulos incolente, obscrvatos, agitata Conventicula et molimina, quicti et
tranquillitati Publicae, bcnignisque Mandatis ac Ordinationibus Nris adversantia,
sub so-a proxime prateliti et successive veal*: curren!is mcnsis submisistis.
Approbamus benigne curam et sollicitudinem Vcstram, supprimendis in ipso
partu iisdem motibus impensam; quo nihilominus eorundem authores tanto
certius innotescant, ludices quoque illos villanos, ad quos duo intercepti et
constituti Valachi in examine eatenus se provocarunt, non absimilitcr Popam
Vaszil, ex Szelistye, ubi comprchendi iterum potedt, nec non Litterarum ab
Anonym ad concitandam memoratam Plebem exaratarum bajulum, tenore
Informationis vcstrac interceplum, coram Vobis parker constitui, debiteque
examinari, ac subinde horum etiam cdicita, et fassioncs Nobis submitti
volumus atque jubemus.
Quemadmodum vero Ecclesiae Graeci Ritus cum Romano Catholica
Unionem illiusque sequacem Clerum, et Populum clementer manutenendi,
ac protegendi fixa Nobis persistit voluntas, ita c convcrso juxta priores
Nostras benignas Resolutiones, et super his cxarata ad Vos mandata, ne-
itiquam co intendimus, ut si qui de Plebe Valachica Schismatici dictam
Unionem amplecti, colereque nollent, eaproptcr molestentur, tanto minus ad
earn cogantur, dummodo Religioncm suam pacifice sectentur, alios seducere
caveant, et a cicndis turbis abstineant; sccus, vcluti quietis publicac et
Mandatorum Nostrorum temcrarii praevaricatores severe omnino plcctendi.
Curabitis porro, ut Gubernium Nostrum ibidem Regium, Circularibus
per universum Principatum publicandis nomine Nostro districtim, et sub

www.dacoromanica.ro
 67

Guvernul transilvan publicand in tOta Ora rescriptul im-

peratesei, spiritele de ocamdata se linistira, si to asteptail sa
veda ce resultat va aye lupta, ce se incinsese intre biserica ro-
mandsca units si biserica serbesca cu privire la jurisdictiunea
for asupra districtulul Halmagiului. Acesta lupta este cu atat
mg interesanta, ca resultatele eT ad sedus aprope pe toff RomaniT
din Transilvania la credinta, ca decal se vor lapeda de unire, se
vor Impartasi si el de tote libertatile si privilegiile natiunei set--
besci, ceea ce 'Lusa, pe cum von cede, a fost o credinta deserta
si causa la multe nenorociri.

gravissima in contravenientes statuenda poena inhibeat, ne ullibi, et a

quocunque demum Inco larum genere clancularia instituantur conventicula,
nullos praeterea patiatur motus tranquillitatem publicam turbare queuntes,
scd eorum Authoribus pro demerito confestim castigatis, intrinsecam Patriae
studeat omnimode conservare, firmareque quietem. Duos demum interceptos,
et jam examinatos illos Va lathe's, si plura ad substratarn materiam facientia
ex ipsis elici non posse adverteritis, ergs Reverse les, quod imposterum
pacifice vivere, nequc motibus Publico perniciosis se amplius quoquo modo
immiscere velint, liberos ad sua dimitti, clementer indulgemus, Gratiaque
Nostra Casareo-Regia et Principali Vobis jugiter propensae manemus.
Datum in Civitate Nra Vienna Austriae die 14, Martii Anno D-ni 1752.
Maria Theresia. C. Ladislaus Gyulaffi L. B. de Ratot. Ad mandatum
etc. Iosephus Kozma. Conceptui huic indorsatum legitur manu Mariae Thoresiae
I.Kann indessen gehen.c Conceptus Nr. 941/4 752 Cat= ll. Transs. Aul. (Wall.
Union).

5*

www.dacoromanica.ro
 Capitolul IV.
Turburarile din districtul Halmagiulut
Districtul HalmagiuluT pana la anul 1734 se tinea de asa
numitele pa'rti ale regatuluT ungar stapanite de principiT Tran-
silvanieT. Yn acest an insa impreuna cu cate-va comitate a fost
incorporat la Transilvania si pentru acesta districtul si comitatele
acelea s'ad numit ,partes readplicatae.« 136.115. la 1734 episcopii
serbesci din Arad stapaniail neconturbati biserica romandsca din
districtul HalmagiuluT, dar dupa incorporarea lul la Transilvania
raporturile 'religiose incepura a se schimba. Deja pe la 1734
episcopul Ioan Inocentid Klein cerea, ca districtul HalmagiuluT
sa fie supus jurisdictiunei sale ca o ilespagubire pentru Mara-
mures, care incorporandu-se la Ungaria, a trecut de sub juris-
dictiunea episcopuluT unit transilvan sub jurisdictiunea episcopuluT
rutean unit de la Muncaciii 1).
in Decembre 1749 Petru Aron in calitate de vicar epis-
copesc visitand si districtul HalmagiuluT, afla spiritele fOrte dis-
puse a imbratisa sfinta unire, ear Simion Popoviciti protopopul
din orasul Halmagiu trectit formal la s. unire. Dupa aceea Aron
trimise in partile acelea pe protopopul din Alba-Iulia cu alti doT
preotT, cart reportara, ca RomaniT gait aplecati a trece la unire,
numal si nu mai fie incorporatT politicesce la Ungaria Q).
Observand curtea din Viena pornirea acesta spre uniune,
in 1751, la propunerea deputatiuneT aulice illirice, denumi pe
Serbul Sinesiu Jivanoviciti de episcop ,al AraduluT si al distric-
tuluT Or*/ si Halmagiului« numaT cu acea restrictiune, ca de-
ocamdata sä se retina de la visitarea in perso'nd a districtuluT
HalmagiuluT, dar sa aiba dreptul de a-sT incassa venitele epis-
0 Vedf scrierea mea despre Klein pag. 10 ,si 35.
0 Hklz. 114 ex 1751 schitat in Wall. Union.

www.dacoromanica.ro
 69

copesd si din acest district, si sa-1 pOta visita prin Vicarii sell.
Despre acesta dispositiune fu avisat si mitropolitul serbesc Paul
Nenadovicifi. Acesta temadu-se, sa nu scape acest teritor din
manile ierarchieT serbesci, care-1 usurpase in paguba ierarchiei
romanesci Cara a-1 fi facut partas privilegiilor serbesci, incepii a
inscena demonstratiuni si plansori in contra uniriT, pentru ca sa
pita zice la curtea din Viena, ca &ca.' nu se va lasa episcopului de la
Arad jurisdictiune neconditionata asupra districtului Halmagiului,
poporul se va revolta. Dovada despre aceste uneltiff este si
circulara WY din 11 Iuliu 1751, adresata tuturor crestinilor din
districtul Halmagiului, 2) in care amagesce poporul cu privilegiile
9 Hklz. 310 1752 schitat in Wall. Union.
') 1751, 11 Iulii, Pauli Nenadovics, IVIetropolitae Karlovitzensis G. R.
orientalis litterae in latinum versae, ad sacerdotes et cunctos orthodoxos
christianos in Halmagyi districtu dircctae.
Paulus miscricordia Dei orthodoxus Eppus, in universis Caesareo-Regiis
ditionibus totius Rasciani et Valachici orthodoxi populi Metropolita.
Obsequiosi presbiteri et universi Christiani, nobis dilecti filii! Omne
bonum, misericordiam, pacem, sanitatem precamur a misericorde Deo; a nobis
antem orationem et benedictionem!
Scripta vestra suscepimus, et universa in eis notata intelleximus,
qucmadmodum sufficientem contristationem et afflictionem faciunt vobis
Vicarii cum aliis ab Episcopo unitorum. Ast laudamus vos et benedicimus
ob fortitudinem et constantiam vestram, quam etiam deinceps speramus,
quod perpetuo eritis fortes in orthodoxa nostra fide, nec respicietis ad
ejusmodi ncquam homines. Nos adhuc anno superiore exhibuimus Augustae
Imperiali Aulae querelas Vestras; sed hucusque non exivit responsum, et
quousque non terminabitur Diaeta Posonii, non erit resolutio. Idcirco quantum
potestis, sufferte, et praemunite vos; nam illi qui vos turbant non habent ad
hoc Imperiale mandatum; sed ex eorum malitia sunt incitati. Vos igitur in
quantum potestis opponite vos cum clementibus privilegiis nostris. Sed et
nos speramus, auxiliante Domino, illuc venire cum neo-ordinato Episcopo
Vestro, qui recta faciet quae curva sunt, dispersa coadunabit, destructa
perficiet, aberrantes reducet, ac reliqua utilia, quae conveniant ligitimo Episcopo
et pastori, perficiet. Si autem adhuc habebitis aliquam a quopiam coactionem,
scribite nobis illico, et nos non erimus pigri in remonstrando Imperiali
Aulae et implorando auxilium ab augusta magnitudine. Non enim obligati
estis, cuiquam dare stolam, nisi soli legitimo Vestro Episcopo. Talis enim
est Imperialis resolutio. Misericordia Dei et benedictio humilitatis nostrae
sit semper cum omnibus Vobis.
Budae 11 Iulii 1751. Paulus Nenadovics.
Titulus ab extra; Pfis sacerdotibus et cunctis Qrthodoxis Christianis, in
bona sanitate transponendum in Halmagy. Orig. sub Nro 325-1758: Canc.
Trans. aul. (Wallachische Union).

www.dacoromanica.ro
 70

serbesdi (clementibus- privilegiis nostris), cart Romanii de acolo

pana atuncl nu le avead, si intr'un stil de Serb fanatic, numesce
pe Vicariul episcopesc si pe preotiT romanT uniti: OmenT de nimica
(nequarn homines). Promite intrevenirea sa la curte in favorul
nelor ce se vor opune unirel, si ca el insu0 Inca va merge la
Halmagitl cu episcopul Sinesia de curend sfintit, care va face
Obi& 14:Ste cele strembe, va aduna cele imprasciate, va direge
cele stticate. preotilor units sa nu dea nimenea nimic, ci numaT
Episcopulul for Sinesia.
Dar mestelugirile acestea la inceput nu prea prindeail.
Poporul chiar si din punct de vedere economic se simtia maT
bine in Transilvania, unde sarea era mai eftina, de at in Un-
garia. Apol nu-i places sa apartina Ungariel nicT din motivul,
ca an casul acesta, in comerciul sed cu Transilvania, ar fi avut
sa platesca vama grea, ass numita ,trigesima'4 in fine se temea
poporul, ca incorporandu-se Halmagiul la Ungaria, unele sate
vor fi daruite nobililor de acolo, pe and remanend incorporate
la Transilvania, vor sta sub stapanirea maT blanda a auctoritatilor
camerale. Acestea erati unele din motivele, pentru earl poporul
preferea aternarea sa de episcopul roman din Transilvania, ca
ast-fel se mpg de tot legaturile sale cu Ungaria.
Profitand de aceste imprejurarT favorabile, administratorul
dorneniulta erarial din Halmagiil Sarnoila Tatai in 10 Decembre
1751 pregati un document subscris de protopopul unit Simeon
Popovicid si de alp 35 indivic,IT de pe teritoriul numituluT do-
meniti, in care declarara, ca vreati sa fie unity si supu0 episco-
pului unit, rugandu-se tot °data sa re.mana sub ocarmuirea
camerala .din Transilvania '). Acesta declaratiune fa trimisa Inca
In aceea-1T zi la Vicariul general episcopesc unit din Blas.
Episcopul serbesc din Arad afland despre pa*l acestia fa-
vorabiii uninii, in Ianuar 1752 trimise in data pe vicariul sea la
Infrascripti praesentium per virtutem damns pro memoria, quod
nos clementissimum Suae Mattis ratione religionis nostrae emanatum man-
datum sponte amplecti, et si alte fatae Suae Matti ita visum fuerit, a R-mo
D-no Eppo Unito Trannico in omnibus s. Religionis negotiis, velimus de-
pendere; unicum hoc Mattem S -smam quam demisissime orantes, ut in
statu, quo actu existimus, sub directione videlicet Ca-ali Trannica imposterum
quoque liceat permanere. Signatum Halmagy 10 Dec. 1751. (Orig. sub Mks'.
Z. 468 1753. Wall. Union).

www.dacoromanica.ro
Halmagiii, ca sä visiteze bisericele si de o data sit' impiedece
progresele uniunii. Dar administratorul dominal Thai nu-i per-
mise acesta visitatiune, fara de concesiune de la guvernul tran-
silvan. Guvernul primi punctul de vedere a lui Thai pe motivul,
ca indreptatirea episcopului din Arad de a esercita jurisdictiune
si asupra districtului Halmagiului nu a fost intimates auctoritatilor
transilvane 1).
Curend dupa acesta, in 25 Februar 1752, apara in Halmagiii
si vicariul episcopesc Aron insotit de mai multi protopopi si
preoti, tocmai pe child acolo se Linea terg de Ora. El fu primit
intre sunetele clopotelor, si condus la biserica. in zilele urmatOre
priml mai intaiti pe orasenii din Halmagiti apoi pe primarii sa-
telor vecine din chineziatul Halmagiului ,si al Bdnescilor (kenesiatus
Banyest), cari toti primira uniunea, afara de locuitoril din Aciuva
si Lunca, pe cari ii instiga in contra uniunei popa Ghiurca
(George Popoviciti). In raportul sea de dto 12 Aprilie 17522)
vicariul Aron insira urmatorele comune, cari primisera uniunea
si anume:
In chineziatul Halmagiului: orasul Halmagiii, Ciohesti, Ocisor,
Cone.ti, Termura, Tisa, Leasa, Lepcera si Bodesci cu preotii:
Simeon Popoviciil protopop, preotul Giurca jurat, pops Adam,
popa Iancu, popa Petru si popa Iuon.
in chineziatul, asemenea fiscal, Bdnesci, filialele acestuia:
Cristcsci, Brustur, LuncsOra si Vozdoti carora li-s'a dat preot
administrator: popa Adam din Halmagiii.
In chinezetiatul al treilea fiscal Risculita, filialele acestuia:
Dobrot, Laut si Ternavita, avend preot administrator pe popa
Petru.
Yn chineziatul al 4-lea fiscal Thrnava, filialele Brutona, Strimba,
Poienar, Vata de jos, Prevalent, Ciungani, Vata de sus, asanesci,
Ociul si Basarabesa cu parocul P. Sima, juratul Petru Popoviciti
si popa Petru.
In chineziatul al 5-lea fiscal Ciucia, filialele acestuia: Lazuri,
Mermesci, Vidra, Magulicea si Groi cu parochii: popa Iosif si
popa Iovul.
In chineziatul al 6-lea, care era proprietate privates, comunele
Hdlmdgel si Ionesci.
') Hkzl. Z. 313-1752, Wall. Union.
') Hkzl. Z. 104 1752, W. Union.

www.dacoromanica.ro
 72

in chineziatul Lunca : filia Birtin.

Acest raport al Vicariului Aron RI trimis guvernatoriului,
care impreuna cu consiliatif catolici din guvern hotarira, ca nu
se mai pOte permite episcopuluI serbesc din Arad, nici Vicariului
acestuia a visita districtul HalmagiuluI, ci trebue sa se astepte
hotarirea curtil din Viena.
Mitropolitul serbesc din Carlovet insa nu era multamit cu
aceste dispositiuni. De aceea stgrui la curtea imp6ratdsca cu
rugarile sale, pans ce imperatesa Maria Teresia cu decretul din
10 Iuniii 1752 adresat guvernului transilvan ') se invoi ca vicariul
I) Lasam se urmeze textul latin al acestul decret, asa pe cum l'am
aflat in W. Union: 1752. 10 Iunii. Rescriptum ad Gubernium Transilv. de
modalitate instituendae per Eppum Aradiensem non Unitum visitationis
in Clero et populo non unito Districtus Halmagy, Cottus Zarand.
Maria Theresia etc, Illustres etc, Quandoquidem nos ad dcmissam Pauli
Nenadovich, Graeci Ritus Oriental's Ecclesiae, Gentis Illyricac seu Rascianae
cum Sancta Romano-Catholica Ecclesia non Unitas Archi-Episcopi et Metro-
politae Carlovicensis, supplicationem, quatenus praefatae Gentis et ritus Episcopo
Aradiensi Eccles:* as, Clerumque sui Ritus cum praelaudata Ecclesia Roma-
no-Catholica non unitum, in districtu Halmagyiensi medio Vicarii sui visitare
liceat, benignum Nostrum, ca tamen exprcssa sub conditione et restrictione,
ne visitationem illam, sub indultae hujus visitandi facultatis amissione, ad
Clerum et populum, qui memoratam Unionem ibidem amplexi sunt, extendere,
neve vel in minimo cum iisdem commercium habere praesumat; nullam ad
haec seu inmediatc corespondcntiam, tanto minus jurisdictionis, quantum ad
Transilvaniam, sibi arroget extensionem; imo in negotio Religionis abinde
clam, aut palam ad se venturos nullatenus admittat, sed simpliciter remittat,
prouti ex adjacente ad eundcm Archiepiscopum sub hodicrno exarati
Rescripti Nostri extractu videre est, praebuimus assensum; hinc vobis Gu-
bernio Nostro Regio serio mandamus, ut in conformitate praedeclarati
Nostri Assensus editacque Resolutionis, omnimodam ex officio impendatis
curam, ne visitationis illius occasions, quaepiam in Populo exoriatur confusio,
sed, quemadmodum dicto Episcopo eiusque ad Halmagyiensis Districtus
visitationem exmittendo Vicario omne cum Unitis ibidem severissime inhi-
bitum est commercium, ita e converso eidem, non Unitorum intuitu, jn
functione sua nullum ponatur impedimcntum, quia vero nonnullos Prcsbyteros,
ac aliquos in memorato Districtu locorum Iudiccs et Communitates, Schismati
Graeco renunciasse, et sacrae Unioni accessisse informamur, dabitis operam,
ut caute procedatur, ne videlicet illi, qui fortassis sponte ac liberc Unionem
praescriptam amplexi non fuerunt, ad earn vi adigantur aut spirituali antelati
Episcopi Aradiensis jurisdictioni subtrahantur; vice autem versa nec illis, qui
Unionem proprio motu, ac nitro professi sunt, ad Schisma redire- concedatur.
Eos nihilominus, qui in Unione perseverabunt, iisdem, quibus caeteri in
Transylvania Uniti fruuntur, privilegiis, et bet Lficiis gaudere, atque in illis

www.dacoromanica.ro
 73

episcopului serbesc din Arad sa pots face visitatiunea din cestiune,

insa pe langa anumite conditiuni, si adeca: sa nu-si estinda visi-
tatiunea si la Clerul si poporul, care imbratisase santa Unire in
districtul numit, nici sa indrasnesca a se folosi de acesta oca-
siune spre a-s1 estinde jurisdictiunea si asupra altor tinuturi
din Transilvania, sau sa primesca in ascans, on pe fats, pe cineva,
care ar veni la el din Ardeal. Guvernul sä se ingrijesca de
observarea acestor conditiuni lara de a impedeca pe vicariul epi-
scopesc in visitarea credinciosilor sei neuniti, pe cari nimenea
sa nu-T silesca a se face uniti. Dar de alts parte nici acelora,
earl' imbratiseza santa unire, sa nu li se conceda a se int6rce la
schisms, ci sa li se asigure aceleasi drepturi si privilegii, cari le
aveae unitii din Transilvania.
in fine spre orientarea guvernului accentueza din noti im-
peratesa, ca desi este vointa ei firma, ca eel uniti sa remand si
mai departe in uniune si sä nu li se permits a se lapeda de ea,
totusi in cestiunea acesta sa nu se purceda cu violenta, ci acei
cari n'ar voi sä fie uniti, sa nu fie nepaciuiti numal pentru mo-
tivul acesta, deed ei vor trai linistiti in religiunea lor, nu vor
sili pe altii la schisms, si se vor retine de la turburari. De alts

efficaciter manuteneri volumus et jubemus. Providebitis porro vigilantissime,

omnemque adhibebitis praecautionem, nc Visitator in crebro fato Districtu,
Schismaticus, quempiam in Transylvanians, quoad Religiosa, nanciscatur
infiuxum, neve abinde Populus ad ipsum se conferat. Genera liter demum
observandum Vobis praecipimus: Nos quidem Sacram Unionem hujusque in
haereditario illo Nostro Principatu sequacem Clerunt, Populum, ac Eccicsias
in :leis privilegiis ac beneficiis, per divos antecessores Nostros et Nosmet
ipsos indultis firmiter manutenturas et prof ecturas, temerarium vero ab
eadem Unionc relapsunt baud admissuras, nee impune laturas esse; non
tamen earn Nobis esse mentem et voluntatem, ut in Religiosis violentur
procedatur, sed eo Nos collimare, ut placidis, suavibusque ea tractentur
mediis; ac proinde, si qui de Plebe Vala pica Schismatici Unionem cum
Romano-Catholica Sancta Ecclesia amplecti nollent, ea propter hand mole-
stentur, tanto minus ad earn cogantur, dummodo Religionem pacifice sec-
tentur, alios seducere caveant, et a ciendis turbis abstineant; tumultus cnim,
seditiones ac illicitos motus excitaturi non Religionis causa, sed tamquam
publicae quietis, mandatorumque Nostrorum temerarii praevaricatores, seve-
rissime puniantur. Benignissimae huic Oordinationi Nostrae satisfacturis
Gratia Nostra Caesareo-Regia et Principali jugiter manemus propensae. Datum
in civitate Nostra Viennae Austriae die 10-ma Iunii 1752. Maria Thercsia m. p.
Conceptus Nr. 313/752 Cancil. Transs. Aul. (Wall. Union).

www.dacoromanica.ro
 74

parte resvratirile si turburarile ail sa fie urmarite cu tats asprimea,

nu ca actiuni religiose, ci ca fapte periculOse linistei publice si
contrare poruncilor maT inalte. Despre acestea fit avisat prin
decretul din 13 Iu lig 1752 si Mitropolitul serbesc, intimandu-i-se
tot odata, ca prin privilegiile acordate natiund serbescT, nici luT,
nici inaintasilor lul, nicl cleruluT serbesc nu s'a dat vre un drept
de jurisdictiune in afacerile religiOse ale TransilvanieT. Acesta sä
servesca ca punct de orientare atat mitropolituluT, cat si Clerulul
seu, carora li se interzice expres orT ce amestec in trebile bise-
riceT din Ardea1.3)
In urma acestuT decret comitele comitatuluT Zarandulul Paul
Hollaki cu notariul guvernial Mihaiii Iaszai ge presentara in dis-
trictul HalmagiuluT spre a astepta pe vicarul episcopesc al Ara-
dului, care avea sal visiteze acel district. a) In 5 Septembre 1752

1) Wall. Union.
') Tote acestea si cele urmatore le desfa'surA comitele Paul Hollak i
in raportul seu catra guvernul transilvan, care urmez6 aci: 1752, 10 Sept,
Excelsum Regium Gubernium, Domini Domini Nobis Patroni Gratiosissimi!
Percepimus homagiali cum submissione Excelsi Regii Gubernii Gra-
tiosam ad tenorem Benigni suae Mattis Scrmae Episcofio Aradiensi Graeci
ritus non unito per suum vitarium in Districtu Halmagyiensi 4'cclesias,
Clerum, Populumque non unitum visitandi facultatem Clemcntissimi con-
cedentis Rescripti nobiscum per extensum communicati Commissionem,
quatenus nos cum adventuro illo Schismatico visitatore super modo, et
ordine visitationis absque indecentibus tricis peragendae omnes removendo
inconvenicntias tractaremus et concertaremus, fidelemque desuper quomodo
peracta fuerit, submitteremus Excelso Rcgio Gubernio Relationem; nos
itaque cum ilium visitatorem Schismaticum in praelibato Districtu praesto-
laremur, eundem scilicet Reverendissimum Dominum Vincentium Prodanovits
praefati Episcopi Graeci ritus non uniti vicarium et Archi-Mandritam Vene-
rabilis Monasterii Hodossiensis, cum Reverendo Dno Praesbitero Iohanne
Albics Archi-Diacono Aradiensi propter Linquarum interpretationem adjuncto,
praerepetiti Episcopi Aradiensis Plenipotentiarios die 5-ta Mensis fluentis in
possessione Kis Halmagy Domo seu Curia mea Pauli Hollaki eo quo par
est honore et respectu acceptavimus, tractandoque de modo et ordine
hujus visitationis cum iis, dum mentem, et voluntatem saepefati Illmi ac
Revdssimi Dni Episcopi Aradiensis eo, ut visitatio illa Pagatim de Domo in
Domum in integro Districtu fieret, collimantem a praefatis Plenipotentiariis
intellexissemus, produximus Bcnignum suae Majtis Scrssmae Rescriptum,
quod visitationem hanc non nisi in Pagis et intcr Clerum Populumque non
unitum se extendere concederet. Ex quo autem Dnus Samuel Tatai suae
Majtis Scrsmae I. Dominii Halmagyiensis Provisor, adserens Clerum Popu-
lumque in proelibato Districtu ei subjecto universum jam praevie Sacram

www.dacoromanica.ro
 75

se presents in Halmagel, la curtea numitului comite, vicariul epi-

scopesc Vincentiti Prodanovicid, archimandritul manastireT Hodo,

unionem amplexum esse, in conformitate Benigni suae Majtis Sctssac

Rescripti visitationem in illo Dominio ncutiquam admittere velle semet de-
claraverit, imo in fulcimentum suae adsertionis produxerit coram nobis
Testimoniales fide dignarum Personarum subscriptionibus et Sigillis robo-
ratas, docentes omnino Plebem in iisdem specificatam in pracsentiam se se
sistendo professam fuisse Sacram unionem et velle dependere potius a
Tranniensi Episcopo Unito, ita et Syngrapham Archi Diaconi Halmagyiensis et
Presbyteri Ternavaiensis universum Clerum dicti I. Dominii in se oomplec-
tentem Sacrae unioni accessisse, eamque confessum esse dictantem, quas
Excelso Regio Gubernio in ipsis originalibus humillime submittimus; in
majus practerea fidei nobur accersiti sunt c Pagis I. Dominii in annexo
speoificatis magno numero Incolae, qui coram sessione adstantes interogati
sunt per me Pau lum Hollaki declarando imprimis mentem ct voluntatem
Sacratissimae suae Majestatis, quidnam sentire velint, an hos considentos
Aradiensis Episcopi Rasciani Plenipotentiarios admittere, vel potius Trannico
Graeci ritus unito episcopo parere velint ? Dominus Samuel Tatai autem
etiam Sacrae unionis Mysteria jam antea quoque (: dicens :) itcratis vicibus
repetita coram its voce suavi reiteravit his formalibus: Creditis-ne Deum
Patrem actcrnum non creatum; Deum Filium ante omnia Sancto a Patre
natum; Deum vero Spiritum Sanctum ab utroque procedentem; Nam
audiistis in Evangelio et vestris Librorum Sacrorum Codicibus abunde de-
monstravi, quomodo Spiritus Sanctus ab utroque tam a Patre quam a Ellie
procedat ? Christus Dominus enim ipso dixit se missurum Spiritum Sanctum :
ad quod respondit quidem unus ex Delegatis Plenipotentiariis, sed Spiritum
qui a solo Patre procedit: cui reposuit iterum Dominus Tatai: Dicit Dominus:
omnia quaecunque habet Pater mea sunt, et iterum Pater omnia mea tua sunt et
tua mea, ergo excepta Paternitate habet Filius omnia quae habet Pater, Pater
autem spirat Spiritum Sanctum, ergo et Filius, itaque procedit ab utroque, veritati
hinc amplius se non opposuerunt. Itaque interogavit Secundo : Creditisne
Sacrificium per Azymum vel fermentatum idem esse, et quod in utroque
SS-mum Christi Corpus con-ficiatur? 3-tio: Creditisne animas illorum qui in
Poenitentia moriuntur, Purgatoriis Poenis post mortem purgari, et fidelium
Sufragiis juvari, quia antea Peccatis suis satisfacere non potuerunt? 4-to:
Creditisne fruitionem Sanctorum, idest Sanctos in Gloria Dei, visione Dei
laetari, et Peccatores in inferno a die exitus eorum igne comburi ? 5-to:
Successorem Beati Petri Apostolorum Principis Summum Pontificem Ro-
manum esse caput Ecclesiae ? Ad quae Puncta uno ore, voce clara respon-
derunt omnes: ita. Ergo Episcopo Transylvaniae unito parere vultis inte-
rogavimus eos, qui reposuerunt: Nos uti antea compromisimus, verbis nostris
stare volumus, et omnino Episcopo Tranniensi parere, ab eoque dependere
profitemus nominibus et in Personis Nris coeterornmque Pagorum nrorum
cohabitatorum. Ex eo vi et dictamine precepti suae Majtis Sacratissimae benigni
in praelibato Dominio procedere amplius nobis hand visum fuit. Accessit

www.dacoromanica.ro
 76

care 1st luase si un talmacid, pe loan Albicia protopopul Ara-

duluT. AmendoT au fost primitT cu tdta onorea la casa comite-
luT. Dar cu privire la modul, cum sä se faca visitatiunea, Indata
se iviral neintelegeri intre representantiT guvernulul si intre aT
episcopuluT serbesc. Vicariul episcopesc se puse pe un punct
de vedere eu totul neobicinuit la visitatiunT canonice. El adecl
'voia sa visiteze nu numaT fie care sat, fara considerare la aceea,
cä era unit, orT neunit, ci si fie care casa, ca ast fel sa alba' oca-

etiam coram sessione nostra semet praesentans Presbyter Halmagyiensis

nomine Popa Gyurka qui sacram unionem cum reliquis Presbyter Is et Populo
universo amplecti velle et Trannsiensi potius, quam Aradiensi parere Episcopo
.sponte vinctus libere confessus est. Notificavimus demum septem Pagos in
Districtu Halmagyiensi et non amplius esse cum scitu nostro, qui unionem
amplexi non essent, hi ad limites hujus Comitatus cum Aradiensi Inc. Co-
rnitatu contermini utpote: Acsua, Acsucza, Pleskucza, Talks, Gura voj,
Rostdcz et Dumbrava se se hactenus coram nobis, quid de Sacra unione
sentiant, minime declararunt, igitur visitationem hanc in iisdem locum posse
habere; adeoque die 8-va fluentis simul una imprimis ad Pagum Acsua
nosmet contulimus, Dieque sequenti Plebem ejusdem loci coram nobis
accersiri curavimus, et Benignam Scrtssae suae Majtis mentem eisdem de-
claravimus interrogantes, Tranniensi potius vel Aradiensi subesse velint
Episcopo? qui una voce confessi sunt dicentes: quemadmodum Genitores
Nri, et nos semper hucusque ab Aradiensi Episcopo dependebamus, ita
deinceps quoque ei parere et in spiritualibus subesse volumus, sicque
Ecclesiolam ibidem suprafati visitatores cum uno ex nobis visitaverunt,
Pastorem tamen Ecclesiae seu Presbyter= nullum invenerunt, quaerentes
a Populo: qua de causa semet absentaverit? qui respondit, nullam se scire
causam absentationis ejus, imo Dominus Terestris ipsemet saepius curavit
ei nunciari, ut rcdcat, nam eum manutenere velit, sed non redivit. Pad con-
formitate sub bona et unanimi concordia coeteros etiam praespecificatos
sex Pagos accessimus et visitavimus universamque in its Plebem examina-
vimus, quae in coeca et obstinata dementia permanens unanimi voto se se
Aradiensi Episcopo velle parere professa est, sic Pastorem seu Parochum sui
ritus ne unicum quidem reperimus, dicti vero visitatores in quolibet Templo
coram nobis Praecepta Decalogi et septem Sracramenta explicando incuba-
verunt, Plebi deinceps accnratius quam hactenus servanda; eosque qui
unionem sacram amplexi sunt ne vel minimis terminis indecentibus afficiant
injunxerunt. Demum in Possessione Acsucza concordibus votis nos iisdcm
visitatoribus hac de re Testimoniales huic Relationi Nrae conformes, ii vero
nobis praesentibus acclusas dedimus Literas. Quae per nos taliter peracta
dum Excelso Regio Gubernio homagiali devotione fideliter repraesentaremus,
nos Gratiis humillime recomandamus persistentes.
Excelsi Regii Gubernii humillimi et devotissimi servi Paulus Hollaki
m. p. Mihael Iaszai m. p. Acsucza 10-ma 7-bris 1752. (Vail. Union).

www.dacoromanica.ro
 - -77

siune a turbura consciinta Romani lor si a-1 face sal se lapede de

unire. Din contra comitele suprem Hollaki se puse pe punctul
de vedere al rescriptului imperatesc din 10 1uniti 1752, in sensul
caruia visitatiunea avea sa se faca.' numai in satele, unde Clerul
si poporul nu se declarase unit, er Samuil Thai provisorul do-
miniulul fiscal din districtul Halmagiului, accentuand, ca locuitorii
de pe acest domeniti se declarasera mai inainte unity, staruia, sa
nu se permits visitatiunea si in satele apartinetOre domeniului
din cestiune. Ca sa se convinga si plenipotentiatii episcopului
serbesc, ca locuitorii de pe acest domeniti sunt toti unite, Paul
Hollaki a dispus sa se cheme inaintea sa un num& mare de
locuitorl din satele respective. Acestora Thai le esplica punct
de punct tote dogmele, earl' constituesc uniunea cu biserica ca-
tolica si-i intreba, decal profeseza si ei dogmele acestea, on ba ?
Toti respunsera afirmativ, si ca toti voesc sal atirne neconditionat
de episcopul unit din Transilvania. Ba ce e mai mult, cu oca-
siunea acesta chiar si popa Giurca din Halmagiti, care mai tarziil
s'a pus in fruntea celor mai sgomotOse si seandalOse demonstra-
tiuni in contra uniunii, Inca se declara unit impreuna cu tot
poporul.
Constatandu-se pe calea acesta, ca in intreg districtul Hal-
magiului numai 7 sate din granita comitatuhii Aradului, si anume :
Aciuva, Aciuta, Plescuta, Talaciu, Gura-vail, Restoci si Dumbrava,
nu se declarasera in privinta uniunei, comitele enunta, ca numai
in aceste sate se pOte face visitatiunea.
Ast-fel comisiunea in 8 Septembre 1752 incept' a visits
cele 7 comune, unde nu gasira nici un preot acasa si unde toti
omenii declarara, ca pe cum parintii lor, asa si el voesc sa fie
supusi numai episcopului de la Arad. in comuna Aciuta s'a
terminat visitatiunea si trimisii episcopului din. Arad primira de
la Hollaki atestat oficios despre cele Implinite.
Este de sine inteles, ca Mitropolitul serbesc si Episcopul
Jivanoviciti de la Arad nu erail multamiti cu resultatul acestel
visitatiuni. Omeni cu avere si putere fiind, si cel dintaiil bucu-
randu-se si de increderea imperatesei, ail sciut pune in miscare
prin emisaril lor mai multi Omeni din cate-va comune, cars: din
partea comisarilor guverniali fusesera considerate ca fiind unite,
ca sa merga la provisorul dominal Thai si sa se declare, c5.' ei
nu stint, nicY nu vreail sa fie considerati ca unite. Urmarea a fost,

www.dacoromanica.ro
 78

ca vre-o cati.-va dintre demagogi, cari instigasera, poporul si

tinusera conventicule, au fost arestatl si batuti, si numal dupa
ce si-au esprimat parerea de re'il pentru cele captuite, aif fost
pusi pe picior liber.
Aceste miscari, cei-ce le-ad inscenat, adeca Mitropolitul si
episcopul s'erbesc, le sciura esploata ast-fel la curtea din Viena
incat imp6ratesa prin decretul din 8 Novembre 1752 a conces
Vicariulul episcopesc din Arad sa visiteze din noti districtdl
Halmagiului in presenta lul George Pop protopop unit in Dobra,
ca comisarid din partea Clerului unit, si in presenta altor doi
comisari catolici, pe cari guvernul avea s5.-i alega din tinuturile
invecinate si dintre barbatii cei mai cumpetati si iscusiti. Ca
indreptar la acesta visitatiune avea sA servesca decretul din
10 Tuniii 1752, citat mai sus la pag. 72 9.
Guvernul numi comisari pe Francisc Boer, care pe atunci
era judecator suprem regesc in comitatal Albei-inferiOre si odi-
') Decretul din 8 Nov. 1752 are urmatoriul cuprins: Maria Theresia
etc. Il lustros, Reverende etc. Accepta Informatione Vestra sub 10-ma Mensis
Septembris ad Majestatem Nostram demisse data, intelleximus visitationcm
Cleri, Gentisque Valachicae Graeci Ritus in Districtu Halmagyiensi, Comi-
tatu Zarandensi existentium medio Vicarii Episcopi Aradicnsis, et Commis-
sariorum a vobis- denominatorum peractam esse; quia vero ad dcmissam
Pauli Nenadovich graeci Ritus orientalis Ecclesiae, Gentis Illyricae, seu
Rascianae cum sancta Ecclesia Romano- catholica non unitae Archi-Episcopi
et Metropolitae Carloviciensis repraesentationem, novam institui Regio nostro
in illo nostro principatu Gubernio, prout ex annexo Rescripto nostro pers-
picietis, demandavimus Visitationem, vobis quoque clementer mandamus,
quatenus ex parte etiam Vestra omni nisu connitamini, ut nova isthaec
visitatio debito modo peragatur, cujus intuitu pro Commissario ex parte
Cleri Graeci Ritus Uniti Honorabilcm Georgium Pap Archidiaconum Do-
brensem in Comitatu Hunyadiensi existentem benigne denominavimus, duos
vero adhuc alios pacati ingenii, moderatione, ac agendi dexteritate prac-
ditos Catholicos Seculares Commissarios pro perspicacia vestra e vicinioribus
comitatibus vos cointelligenter cum praefato nostro Gubernio Regio
seligetis, et denominabitis , qui se in tempore in praefatum Districtum
Halmagyiensem conferentes , cidem visitationi in majorem rei gerendae
fidem intererunt; Caeterum Rescriptum N-rum Caesare0-Regium ad vos sub
10-ma Mensis Iunii labentis anni in hac materia datum pro cynosura rei
gerendae vobis erit, utque juxta illud in omnibus procedatur volumus, et
serio jubemus. Quibus in reliquo Gratiam Nram Caesareo-Regiam et Prin-
cipalem jugom pollicemur. Datum in Civitate N-ra Vienna Austriae Die
8-va Mensis Novembris Anno D-ni 1752. Regnor. vero Nror. 13-tio. (Wall. Union).

www.dacoromanica.ro
 79

nieira.fusese secretar la. Episcopul unit loan Giurgiii (Pataki t) si

ast-fel cunoscea moravurile si limba poporulul roman, si pe vice-
comitele comitatulul HunedOrei Paul Ponori. Acestia insA, fiind-ca
era timp de erns, cand amblarea prin munti este anevoiosA si
se apropiail si serbatorile CrAciunului, amanara escursiunea for
in Halmagiii, asteptand de la Curte, sa le determine si diurnele,
ee avead sa le primescA in calitatea for de comisari 2).
Dar Metropolitul serbesc nu avea rabdare, voind sa punA
cat mai curend mama pe toff Roma.nil din districtul Halmagiului
si ast-fel, la staruintele lui reinoite, imperatesa cu decretul din
22 Februariti 1753 dede din noti porunca, ca visitatiunea &A se
Ora fara amanare din sat in sat in tot districtul Halmagiului 9.
in urma acestui nod ordin comisaril se presentara in Hal-
magiti, unde indata ce se intalnira cu Vicariul si protopopul
Serbilor se ivirA neintelegeri intre ei cu privire la modul, cum
sa se faca visitatiunea. ZAdarnicindu-se lucrarea ulteriOra, comi-
saril se reintOrserA acasa si prin guvern cerurA inviatiuni de la
Curte, cari, pe cum vom vede in data, au sosit cu decretul din
7 Tuna 1753, dar representantil episcopulul serbesc si pans atunci
remasera in Halmagiu si atitarA o revolts formals in contra
uniunel, mai vertos in orAselul Halmagiu si satul Ternova, unde
poporul fanatizat prin agentii serbesci luara cu puterea cheile
de la biserici, cari acum erail unite si pe preotil uniti ii opritl
a mai intra intrensele. Guvernul in 25 Iuniii 1753 fa'ca raport la
curte despre acesta revoltA, si tot odata temendu-se de turburari
si mai grave, trimise o companie de muschetari din regimentul
de infanterie al Contelui Puebla, care sosi in Halmagill in 9 Iulid
1753. Curend dupA aceea in 19 Iuliu 1753 merse la Halmagiii
si comitele Hollaki si dede ordin, ca sub pedepsa de 40 fl. sa se
adune locuitorii oraselului, si sa fie provocati prin judecatoriul
si notariul sedriei, sa restituesca cheile bisericel. 0 parte din
locuitori fugiserA de frica executiei militare in paduri, ear eel -ce
se presentara au declarat, ca ei farA de invoirea celor 12 comune
invecinate, cari apartineati acestei biserice, nu sunt indreptAtiti
a preda cheile. Atunci judele sedriei in 20 Julie 1753 convoca

') Vedi dcspre acesta qi scrierca mea despre Klein pag. 3, 53, 112.
3) Wall. Union.
3) Hkzlz. 68 1753, W. Union.

www.dacoromanica.ro
 80

si pe locuitoriT din satele Banesd, Poienar, IonescI, Tisa si

Leasa, si in presenta cator-va oficeri din compania amintita
provoca Intreg poporul adunat sa predd cheile, si deed au ceva
plansdre in contra preotuluT unit, sa o spuna, ca se va face
investigatie si pana la terminarea acesteia eT sä cerceteze sfinta
biserica, cad la alt-ceva nimenea nu voesce sä le faca nicT o
sta. Poporul, bine dressat de emisariT Serbilor, si amagit cu
vorbe deserte, ca prin uniune va fi despoiat de ritul si obiceiurile
sale, declara Intr'un glas, ca unit nu urea sa se fadi si nicT cheile
bisericeT nu le preda, de cat numai episcopului sirbesc din .Arad,
ccind va vent la el. Staruind maT departe judele cu ordinul sed,
poporul striga: 'Decd atT primit imputernicirea de a ne executa,
aci suntem, taiati-ne, omoriti-ne, dar cheile nu vi-le dam. (W. Union).
Comitele suprem Hollaki pricepd indata, ca cine invdtase
poporul la aceste apucaturT, si ast fel in aceea-sT zi provoca
pe Vicariul episcopuluT s8rbesc si pe sotul acestuia, ca indata
sa parasesca districtul HalmagiuluT. ET insa pe temeiul decre-
tuluT impdrateseT din 22 Februar 1'753 declarara, ca pang nu vor
capdta indrumarT de la episcopul lor, nu pot implini acest ordin.
in nOptea urmatdre, la cererea 1111 Hollaki, judele prinse pe
5 locuitorl din Halmagid, cosi erail consideraci drept resvratitoriT
poporuluT, si cu escorts militara i trimise la Deva, dr pe sotia
crasniculdi fugit cu cheile bisericeT in padurT, o Inchise in Brad.
inteaceea sosi decretuj ImperateseT Maria Terezia din 7 Iu lid
1753 1), in care cu privire la neintelegerile ivite intre comisariT
') II 15.0.m sä urmeze aci in textul latinesc: Maria Theresia etc.
Illustres etc. Informamur in ipso visitationis quam in Comitatus nostri Za-
randiensis Districtu Halmagyiensi benigni nostri 22 Fcbruarii anni pracsentis
ad vos exarati Rescripti tenore, peragendam mandaveramus, exordio quasdam
a scopo, in quem constanter collimavimus, diversas ac prorsus alienas emersisse
circumstantias. Quo igitur benignae intentioni ac voluntati Nostrae satisfiat,
quae ea semper fuit, ac etiamnum persistit, ut visitationis Ming medio erui, ac
innotescere queat, qui Orientalis Ecclesiae ritui addicti Districtus praefati
Incolae Episcopo in Transyilvania Fogarasiensi, quine Aradiensi in Hungaria,
quantum ad Spiritualia, adhaereat; Ideo vobis clementer praecipimus, ut
Commissariis, ad peragendam illam visitationem jam ante hac nominatis
injungatis, quatenus, praehabita cum dicto Eppo Aradiensi communica-
tione, in memoratum Districtum se denuo conferant, singula ejus loca
(:quinque ad Familiam Comitufn Gyulai Spectantibus, nec non Oppido
Korlisbanya et eo partinentibus Pagis exceptis :) accedant, et in singulis,
Plebi in unum congregandae diserte declarent, quod Episcopus in Tran-

www.dacoromanica.ro
 81

guvernuluT Francisc Boer si Paul Ponori de o parte, si intre trimisiT

episcopulul serbesc. de alts parte, declara, ca scopul visitatiunel este
acela, ca sa se afle cu tOta siguritatea, carT dintre locuitoriT distric-
tuluT Halmagiulul apartin episcopulul unit din Transilvania si cad
cella serbesc neunit din Arad in Ungaria. DecT comisaril sa se
puny in atingere cu episcopul de la Arad, si impreuna cu re-

sylvania Fogarasiensis sequentem tradat et profiteatur doctrinam: 1-mo.

Romanum Potificem seu summum Romanum Patriarcham esse caput totius
per Orbem diffusae Ecclesiae. 2-do. Panem azimum sufficientem esse ma-
teriam coenae Dominicae. 3-tio. Praeter Coe lum, sedem Beatorum, et Infemum
carcerem damnatorum, tertium dari locum, in quo animae nondum expiatac
detinentur, et purificantur. 4-to. Spiritum Sanctum tertiam in Trinitate
Personam, a Patre et filio procedere. Addant porro: quod idem Episcopus
Fogarasiensis Festa, et Iejunia secundum Graecum Ritum observet. Quibus
Plebi ad captum expositis, quaerant et interrogent deinde : an praedeclaratam
Episcopi Fogarasiensis doctrinam sequantur ? aut Episcopo Aradiensi,
qui illam non credit, adhaereant ? Singulorum demum, in quamcunque se
declaraverint partem, nomina, fideliter, et distincte notent, Relationi suae
inserenda. Observabunt nihilominus praefati Commissarii, ad personas illas
quae personaliter Unionem semel amplexae, ac id propriis suorum nominum
subscriptionibus ad Aulam nostram submissis confirmarunt, per consequens
veluti jam indubie unitae extra Statum quaestionis positae sunt, praedecla-
ratam interrogationem ncutiquam extendendam esse. Curabitis praeterea,
ut instituenda haec visitatio, pacate, absque partium studio et fictionibus
peragatur.
Displicenter porro ex Informatione Vestra, quam 25-to Mensis proximc
evoluti nobis submisistis, intelleximus in oppido Halmagy, et Possessionc
Ternova repetiti Districtus locis, perpetratas a Plebe animositates: Ne
proinde illae, cum internae tranquillitatis turbatione continuentur, aut prorsus
exasperentur, clementer statuimus, ut Templum in praefato oppido Halmagy,
usque dum factum debite investigabitur, demandata investigatio peragetur,
Nobis circumstantialis eaque solida submittetur Relatio, ac tandem benigna
nostra desuper emanabit Resolutio, ex officio obsignetur, neutriusque Partis
usui tradatur; detentus vero in Curia Halmagyiensi Furgya Petru jurisdictioni
Comitatensi, abinde jure prosequendus, et si legaliter convictus fuerit, pro
demerit° plectendus, resignetur. Caeterum turn hic, turn in Possessionc
Ternova actus quivis violenti, tantoque magis tumultum sapientes severissimc
inhibeantur; rebus controversis in Statu, quo nunc sunt, ad secuturam usque
determinationem nostram, relictis.
Quibus caeterum gratia nostra Caesareo-Regia, et Principalis benignc
propensa manet. Datum in Civitate nostra Vienna Austriae Die '7-a Mensis
Iulii, Anno Domini 1753. Regnorum etc. Maria Theresia. C. Ladislaus Gyul-
laffi L. B. de Ratot. Ad mandatum etc. Mihael Benoit. Conceptus Nr. 465 753
Canccllar. Trans. Aul. (Wall. Union).
Dr. A. Bunea: Episcopil P. P. Aron li D. Now:movie. 6

www.dacoromanica.ro
 82

presentantii lul sa merga din noti la fata loculul si afart de cinci

sate apartinetOre familiei contilor Gyulai si de ora.'selul Baia-de-
Cris si satele apartinet6re acestul orasel, cart erau unite inainte
de incorporarea Flalmagiulul la Transilvania, sa visiteze t6te satele
si adunand poporul sa spuna la inteles, ca ce dogme profeseza
episcopul unit transilvanean despre Pontificele Roman, despre
s. cuminecatura, despre purgatoriii, si despre purcederea sfintulul
Spirit, adaugend, ca in privinta ritulul, posturilor si serbatorilor
si episcopul unit tine tote cele prescrise de biserica grecesca.
Dupa esplicatiunea acesta comisaril sa intrebe pe fie care locuitor,
daca urmeza invetatura episcopului unit, on dora vreau sa apar-
Ong episcopului de la Arad, care nu crede aceea-si invetatura.
Numele tuturor persOnelor intrebate sa se scrie fidel la protocol
impreuna cu declaratiunile lor. Aceste intreba.'11 insa sa nu se
punt' si pers6nelor, earl' Inca in 10 Decembre 1751 1) se decla-
rasera unite cu iscaliturile proprii si can prin urmare trebuiail
sä fie unite.
Pe basa raportului din 25 Iuniu 1753 al guvernulul tran-
silvan, imperatesa dispune mai departe, ca bisericele din Hal-
magit si Ternova, unde se intimplasera turburarile, sa se se-
cuestreze si sigileze, asa cat sa nu le p6ta folosi nici unitil, nici
neunitil, pant' and nu se va fi cercetat lucrul, si nu va fi hotarit
tnsg-si imperatesa in causa. Turburatorul Petru Furdea (Furgya),
intemnitat in curtea din Halmagit, sa fie estradat autoritatilor
comitatense, ca sa.'-1 judece. Ori ce acte de violenta sa se °preset
si t6te sa remana in starea actuala pans la botarirea imperatesei.
Curend dupa acesta prin rescriptul din 11 Iulit 1753 impe-
ratesa avisa pe Metropolitul serbesc, ca va lasa sa se cerceteze
cu tOta rig6rea plansOrea episcopului din Arad, in care se zicea,
ca se face silt neunitilor de a trece la unite, si ca aceia stint
maltratati. Dar de °data accentueza, cu dupa rapOrtele autori-
tatilor politice si ale tesaurariulul Bornemisza, acele plansori stint
neintemeiate si autoril lor ar fi datori sa dea satisfactiune celor
acusatl pe nedreptul. De asta data inst 1111 se vor uma'ri cu mai
mare asprime autorii plansorilor false, ci Metropolitul se face
atent, ca in viitor numal atunci sa pasesca la Curte cu ast-fel
de plansori, cand se va fi convins despre temeinicia lor. 2)
') Vecli mai sus pag. 70.
2) Hklz. 465 753 schitat in W. Union.

www.dacoromanica.ro
 83

Comitele Hollaki -priml prin guvernul transilvan decretul

imperatesei din 7 Iulifi 1753 Inca pe cand era in Halmaghl, in
21 Iu liii 1753, si in sensul aceluia, in presenta unor copil si femeT,
cacT barbatil fugisera in padurT, puse biserica sub secuestru
si o pecetlul cu sigilul capitanuluT, care se afla acolo cu compania
de muschetarT, apoT cu sigilele unuT locotenent, a judeluT suprem
din comitat si a notaruluT, ear pe popa Giurca (George Popoviciti),
care era considerat ca autoriul acestor turburarT, Il aresta. Tot ase-
menea s'a purces si cu biserica din Ternova.
in Septembre 1753 se intalnira si comisariT guvernuluT Boer
si Ponori cu vicariul si protokopul de la Arad in ora'selul Hal-
magiti. Dar ei nicT de asta data nu putura ajunge la o intelegere
in ce privesce procedura de urmat in visitatiune. Cu tote acestea
comisariT, fara a mai cere inviatiuni de la superioriT lor, mersera
din sat in sat si in presenta representantilor episcopulul serbesc
din Arad conscrisera pe totT locuitoril dupa treT rubricT. In cea
dintaiii au insemnat capil de familie, earl maT inainte se decla-
rasera unitT, in a della pe ceT ce acum s'ati declarat unitT si in
a treia pe ceT ce acum s'ail declarat neunitT.
Resultatul conscrieriT a fost acesta: in 42 comune din dis-
trictul HalmagiuluT A fost aflatT 702 capT de familie, cars maT
inainte se declarasera unitT, si 105 capT de familie, cad cu oca-
siunea acesta se declarara neunitT. Septe comune: Aciuva,
Aciuta, Talaciti, Plescuta, Gura-vaii, Restociti si Dumbrava, nu
se lasara a fi conscrise, ci declarara, ca si cu ocasiunca visita-
tiuner din Septembre 1752 1), ca voesc sa fie si maT departe
supusi episcopuluT din Arad. Acesta conscriptie fa legalizata de
doT magistratl aT comitatuluT. Dar deputatil episcopuluT nu voira
sa o recunesca de autentica, ci dedera comisarilor guverniali un
protest in scris, in care declare"' procedura de incorecta, si
despre tote reportara episcopuldi lor.
ComisariT Inca reportara guvernuluT, facendu-i propunerea,
ca episcopuluT AraduluT sa se impuna tacere cu privire la pre-
tensiunile sale asupra districtuluT HalmagiuluT, deputatil acestuia,
ca autoril atator neorindue'lT (als die Urheber so vieler Unordnungen)
Si calcatorT aT mandatelor imperatesci, sa fie scosT din districtul
amintit, preotilor neunitT sa li se interzica functiunile in comunele

') Vey li mai sus pag. 77.

6*

www.dacoromanica.ro
 84

unite, preotii neuniti, cars agiteza poporul in cele 5 sate aparti-

nets:5re contilor Gyulai, sa fie inlaturati, si ast fel sa se puna °data
cap& tuturor agitatiunilor.
Comisaril guverniali sa intOrsera acasa, pe cand delegatil
episcopului serbesc rdmasera Inca tot In Halmagid spre all con-
tinua uneltirle in contra bisericei romanesci unite. !n 21 Sept.
1753 sosi insa in. Halmagiu parintele teolog Salbeck, care probabil
Inca luase parte ca representant unit la visitatiunea amintita prin
district, si ruga pe judele sedriei din Halmagiii, ca dupa ce vi-
sitatiunea s'a terminat, sa spedeze acasa pe delegatii episcopului
serbesc, ceea ce judele implini indata.1)
Mitropolitul serbesc iritat pentru dojana primita de la curtea
impergtesca si mai sus amintita, deveni si mai furios, cand afla
despre resultatul visitatiunei acum descrise. Deci inainta la curte
o plansOre energicg in contra procedurei comisarilor guverniali
Boer si Ponori, in contra magistratilor comitatensi si in contra
teologului Salbeck. Deputatiunea aulica illirica impreung cu
Cancelaria aulicg transilvanica tine in 22 Octobre 1753 o confe-
renta comuna, in care enuntandu-se, ca ambele parks, adeca si
comisaril guvernului si representantil episcopului serbesc, au purces
necorect, s'a decis sa se facg o nOug visitatiune sub conducerca
consilierului din cancelaria aulicg transilvana Seeberg, care tocmai
atunci se afla in Transilvania si care din Sas luteran se Meuse ca-
tolic, ca sa pOta ajunge la posturi inalte, dar remase si mai de-
parte patron al Sasilor si dusman al Romani lor, pe cum vom
vede mai tarzid la alt loc. De la acesta visitatiune sa fie eschise
tOte persOnele cars lnasera parte la visitatiunile anteriOre. Seeberg
sa fie insotit de asesorul tablei regesci Emeric Miske si de un
actuar, er din partea Clerului unit de protopopul Nicolati Pop.
Mitropolitul serbesc sa trimita in locul delegatilor de mai Inainte
ai episcopului din Arad, pe un alt preot care nu apartinea acelei
diecese. Visitatiunea sa se flea conform decretelor imperatesci
anteriore la tote personele, afara de cele ce in 10 Decembre 1751
prin iscaliturg proprie se declarasera unite si in tOte comunele
afara de cele 5 sate apartine'tOre familiei Gyulai si Bail de Cris.
Pretutindenea sa se esplice poporului diferinta intre dogmele
bisericei unite si a celei neunite si top' sa fie conscrisi dupa cum
') W. Union.

www.dacoromanica.ro
 85

se vor declara, ca voesc sa apartina episcopului unit din Tran-

silvania, on celul serbesc din Arad in Ungaria. Preotii, cari vor
lua parte la acesta visitatiune, sa aiba rolul numal de ascultatori,
faro a pute inriuri lucrarile comisiunel. Thai provisorul domi-
niulul cameral din Halmagiii sa fie transferat la alt loc, si pa-
rinteluT teolog Salbeck sa i se interzica on ce participare la vi-
sitatiune, avend sa se reintOrca inmediat la resedinta sa din Blas.
Ceea ce insa avea sa fie mai important si hotaritor pentru
sem-tea bisericel unite in districtul Halmagiului, a fost o propunere
a contelul Konigsegg-Erps presedintele deputatiunel aulice illirice
si al colegiulul aulic pentru afacerile montane si monetare, con-
form careia in Halmagiu si in celealalte districte ungare reincor-
porate la Transilvania, sä se introduce pe terenul bisericesc pri-
vilegiile illyrice ca in Ungaria, si ast fel preotilor neuniti sä se
conceda functionarea libera, en episcopului de la Arad jurisdic-
tiunea bisericesca asupra acestora sub inspectiunea deputatiunel
aulice illyrice. Acesta propunere fu primita si despre cuprinsul
el fit avisat si metropolitul din Carlovet cu rescriptul din 18 De-
cembre 1753. ')
Tote acestea dovedesc, ca Mitropolitul serbesc a sciut schimba
tots atitudinea de pans acum a CurtiT din Viena fake cu turbu-
rarile din districtul Halmagiului. Cine a produs acesta schimbare
neasteptata ? eta intrebarea, ce ni se impune de sine. De sigur
ca influinta mitropolitulul serbesc era mare in Viena, dar ea nu
era asa de mare, ca sä ne esplice deplin acest fapt. A trebuit
deci sa intrevina alti factori mai puternici si de cat metropolitul,
si acestia erati Muscalil, cu call M. Teresia tocmai atuncT cerca
sä incopcie cele mai intime legaturi contra Prusilor. Este sigur
ca curtea rusesca deja in 1750 intrevenise in favorul neuniril,
pe cum am aretat in scrierea mea despre Klein p. 252. Acesta
9 Hotkzl. Z. 468 1753 in W. Union, unde se schitdza propunerea
amintita cu aceste cuvinte: Gf. KOnigsegg insbesonder darauf, dass in Hal-
magyer und den Ubrigen zu Siebenburgen reincorporirten ungrischen Dis-
tricten, ad differentiam von Siebenbargen, wo die nicht Unirten keine, die
Unirten aber 5implicem immunitatem, wie die katholischen Geistlichen ge-
niessen, die privilegia illyrica, wie in Ungarn gelten sollen, daher den nicht
Unirten Popen die Function, und dem Arader Bischof die gestlicse Gerichts-
barkeit aber dieselben, unter der Oberaufsicht der illyrischen Hofdeputation,
ungekrankt zu belassen sei, in welcher Beziehung nicht nur der Carloviczer
Metropolit mit Rescript v. 18 Dec. 1753 verstandigt etc.

www.dacoromanica.ro
 86

insa nu a fost primul cas, pe cum ne spune insusT biograful M.

Teresiel, Arneth, pe basa corespondenteT politice, ce el a vedut-o
in archivele din Viena. De multe orT era in pericol chiar alianta
monarchieT austriace cu Rusia pentru turburArile din Transilvania.t)
fntre ast fel de imprejurarl favorabile pentru tendentele set--
besci a inceput in 13 MaiU 1754 consilieriul de curte Seeberg
visitatiunea sa in districtul Halmagiulul impreuna cu celalalt membru
al comisiuneT Miske si cu actuariul Wolfgang Cserei, fiind asistat
din partea unitilor de protopopul Nicolati Pop si de interpretele
acestuia Petru Popoviciti, er din partea neunitilor de trimisul me-
tropolituluT serbesc, archimandritul Moise Petrie, si talmaciul acestuia
Silvestru Popoviciu. Prin comitele suprem Hollaki si cellalti di-
regAtorT camitatensi poporatiunca tota, afara de ceT ce mai inainte
se declarasera unitT, a fost avisata, sa se presenteze inaintea co-
misiunil. Din sat in sat s'ail esplicat dogmele, carT le profeseza
episcopul unit, si pe carT cel serbesc din Arad nu le admite.
RomaniT indemnati de speranta, ca pe langa favorurile, de earl
era partase natiunea serbesca pe terenul bisericesc, se vor pute
bucura in scurt timp si de celelalte drepturT civile si politice ale
Serbilor, si ast fel se va schimba spre bine starea for ne mal
suferita, se declarara totT, afara de doT din HalmAgel, doT din To-
mesci si de 3 preotT, ca voesc sa stea sub jurisdictiunea episco-
puluT serbesc din Arad.
DupA terminarea conscrieril si a lucrarilor consilierul de
curte Seeberg publics prin vicecomitele comitatens Pogany po-
poruluT adunat in num6r mare la Halmagiq, ca cel ce s'all de-
clarat pentru episcopul de la Arad, au sa atirne pe viitor numal
de la acest episcop, dar Para a turbura pe credinciosiT episcopuluT
unit In esercitiul liber al religiunel lor, ci sa traescA cu totil in
armonie si buns intelegere. Mai departe declara Sesberg, ca el
') Vecli Arneth, M. Theresia nach dem Erbfolgekriege, Wien 1870,
pag. 368 si pag. 432, unde se zice: Langer als ein Decennium hatten zwischen
Oesterreich und Russ land die besten politischen Beziehungen bestanden, nur
wenig beeintrachtigt durch einzelne Differenzen, welche sich insbesondere
wegen verschiedener Vorfalle in Ungarn und Sieben') Orgen ergaben. Das
Verhaltniss der dortigen Bewohncr griechischer Religion zu dem russischen
Staate, und die Art von Einmengung, welche Russ land sich ihretwegen
manchmal in die inneren Angelegenhaiten der osterreichischen Monarchie
gestatten zu dtirfen glaubte, machte allerdings nicht selten eine gewiss bc-
rechtigte Empfindlichkeit rege.

www.dacoromanica.ro
 87

nu este imputernicit a da in posesiunea neunitilor bisericele, cari

fusesera pada acum unite si sfintite de preoti units, ci lucrul
acesta are sa-1 hotaresca imperatesa. Pada atunci insa neunitii
sa se retina de la on ce act de violenta.1)
inaintea comisiunei se presentara si cei 35 individi, cari in
10 Decembre 1751 cu iscalitura proprie se declarasera inaintea
lui Tatai, ca voesc O. fie unitl, si, afara de patru, cerura cu in-
sistinta sä fie si ei pusi in lista neunitilor. Dar comisiunea, ne
fiind, cum am vedut, imputernicita spre acesta, nu le implini
rugarea. El isi inaintara apol petitiunea la curte pe calea Metropo-
litului serbesc. Acesta ceril tot odata cu mare staruinta la Curte
restituirea tuturor bisericelor mai inainte unite si eliberarea popei
Giurca (George Popoviciii), care pentru turburarile inscenate
zacea in temnita din Halmagiii, si pe care consilierul Seeberg,
in lipsa de instructiuni mai inalte, nu voise s5.-1 libereze.
Pe basa raportului lui Seeberg si a Metropolitului serbesc,
facendu-se din partea deputatiunei aulice illirice si a Cancelariei
aulice transilvane propunere concreta imperaresei Maria Teresia,
acesta cu decretul din 7 Septembre 1754, adresat guvernului
transilvan 2), transa acesta incurcatura indelungata in modul ur-
mator: TOte bisericele cari pang acum fusesera in posesiunea
I) Raportul lui Seeberg caul imperatesa schitat in W. Union.
') Eta qi textul original al decretuluI: Maria Theresia. Illustres, Reve-
rende etc. Facta super transmissas tam a fidelibus nostris Commissariis Regiis
ad investigandam in Districtu Halmagyiensi Unionem delegatis, quam Archi-
Episcopo, et Metropolita Graeci ritus non Unitorum Paulo Nenadovics rela-
tiones in mutua cum Cancellaria nostra Regia Aulico Transilvanica habita
concertatione in deliberationem assumptas, Majestati nostrae demissa pro-
positione, clementissime resolvimus: Primo, ut considerato eo, quod juxta
eorundem Commissariorum relationem omnes Districtus Halmagyiensis incolae
(quatuor illorum solummodo exceptis) Doctrinae Episcopi Graeci ritus non
Unitorum Aradiensis adhaerere se declaraverint, Eccicsiae quoque omnes in
memorato districtu Halmagyiensi ab Unitis huc usque possessae in usum non
Unitorum cedantur, unaque tantum Ecclesia in ipso loco Halmagy erecta,
pro Graeci ritus Unitis servetur, facultate tamen libera non Unitis remanente
in eodem loco Halmty novam sibi Ecclesiam aedificandi; tribus autem
Popis Unioni firmiter adhaerentibus pensio annua ex cassa camerali Trannica
solvatur, et signanter Archidiacono, ejusque fratri, cuilibet centum quinqua-
ginta, tertio tandem Popae centum floreni annuatim, ea tamen sub lege
pendantur, ne quoquo modo unitis oneri sint, bonis exemplis praeluceant,
Divina in Ecclesia pro Unitis in loco Halmagy reservata peragant, neminem
tamen ex non Unitis ad tandem frequentandam cogant, multo minus aut

www.dacoromanica.ro
 88

unitilor, sa se predee in folosinta neunitilor, afara de una singura

din orasul Halmagiti, care sa r6rnana unitilor, dandu-se neunitilor
directe aut indirecte sub pensionum suarum amissione hunc in finem assis-
tentiam saecularem implorent; stante itaquc benigna hac resolutione nostra
regia, prohibitio illa quae olim dictum Episcopum Aradiensem a visitatione
memorati Districtus Halmagyiensis arcebat, in futurum ita sublata est, ut
quidem eandem vel per se peragere vel per alios Ritui suo addictos peragi,
nullatenus tamen sive per se, sive per alios a se exmissos in Districtu
Bradiensi, quinque scilicet dictis pagis Gyulaianis, aut Korosbanyae et eo
pertinentibus locis excrcere, vel exerceri facere valeat. De reliquo fidelcm
nostrum Egregium Paulum Hollaki supremum comitem Comitatus nostri
Zarandiensis energice per vos inhiberi volumus, ne iterato Episcopo Ara-
diensi in exercitio suac jurisdictionis in sui ritus homines vel etiam hos in
religiosis sub ullo praetextu in minimo turbare, aut molestare pracsumat.
Resolvimus Secundo: ut parochus Graeci ritus non Unitorum olim Ha lma-
gyiensis Georgius Popovich ab aliquo jam tempore duro carcere retentus,
subversantibus diversis ob causatos in Populo periculosos motus contra ilium
fundatis suspicionibus, non quidem libertati restituatur, nec Metropolitae, etsi
alias primae Instantiae Cleri Gracci ritus non Unitorum, extradatur, verum
tamquam de crimine publico suspectus, decenti modo Cibinium transferatur,
ibidem in securam custodiam caracteri suo sacerdotali magis convenientem,
absque vinculis tradatur, et tandem super ipsum a duobus Commissariis ex
parte provinciali Catholico nimirum uno fideli nostro supremo Iudice Regio
Sedis Marus Egregio Stephano Berzenczei, altero vero reformato fideli nostro
Tabulae regiac Iudiciariae Assessore Egregio Samuele Szilagyi, et ex parte
Camerali Regii nostri Thesaurariatus Trannici Secretario Winkler inquisitio
ordine debito instituatur, facta Inquisiti funditus perscrutentur, sententia in
ipsum juxta juris fundamenta, praecedaneasque clementissimas Resolutiones
feratur, non tamen publicetur, sed ante publicationem cum actis una cum
motivis ad ratificandum vel reformandum transmittatur. Tertio: ut recensiti
in hic annexa specificatione Districtus Halmagyiensis incolae, qui sub fine
anni 1751 sponte Unionem amplexi sunt, nunc autem pro non Unitis se
tarsus declarare pracsumunt, pro Unitis omnimodo habeantur, nullove modo
Episcopo Graeci ritus non Unito Aradiensi jurisdictio in illos admittatur,
sed jurisdictio spiritualis ab Episcopo Graeci ritus unito (cui autem exercitium
Iurisdictionis in non Unitos vetitum omnino sit) uti hucusque exerccatur;
erga illos tamen in modernis circumstantiis Religionis causa severe nulla-
tenus, sed suavi potius modo procedatur, ulteriorique tepori ab iisdem forsan
demonstrando in tantum conniveatur, in quantum ipsi ab publicis scandalis
et seditiosis intra Populum machinationibus ab'stinebunt. Seria proinde Regia
voluntas nostra ea est, ut singula clementissimae hujus Resolutionis momenta
districtim observentur, per vosque hoc fine, quos concernunt sine mora corn-
municentur. Caeterum vos gratia et dementia nostra C. R. ac Principali
benigne jugiterque complectimur. Datum in civitate nostra Olomucii die
7-ma Septembris anno Dni 1754. Regnorum vero.
Conceptus Nro 296 1754 Cancellar. Transs. Aul. (Wall. Union).

www.dacoromanica.ro
 89

dreptul de all cladi acolo alth biserica. Cei tree: preoti, cari
remasera neclatiti in uniune, si anume protopopul din Halmagiti
Simeon Popoviciti, un frate al acestuia preot, si un al treilea preot
ca sa nu fie spre greutatea unitilor, sh capete salar anual
din cassa cameralh transilvanA, eel dintaiu doi cate 150 fl. si al
treilea 100 fl. la an, cu conditiunea, sa premergh tuturor cu esemplu
bun, sh slujesch pentru uniti in biserica din Halmagiti, sh nu
silesch pe nici un neunit la cercetarea acelel biserice si sh nu
reclame in privinta acesta asistinta puterei seculare. Episcopul
din Arad sh fie pe viitor Indrepthtit a visita districtul Halmagiului,
fie in persOna, fie prin altii, dar acest drept sa nu-1 pOtA deprinde
nici in persOna nici prin altii in districtul Bradului, adech in 5
comune apartinetOre familiel Gyulai si in Baia de Cris si satele
acestui °easel. Comitelui suprem al comitatului Zarandului Paul
Hollaki se impune, sa nu mai impedece pe episcopul Aradulul
in esercitiul jurisdictiunei bisericesci, nici pe credinciosii lui sh
nu-i mai turbure si nepaciuesch. Preotul neunit din Halmagiti
George Popoviciti, despre care am amintit si mai sus, sa fie scos
din temnita Halmagiului, dar fiind banuit, ca a atitat mischri pe-
riculOse in popor, sa nu fie pus pe picior liber, ci, ca suspect de
crimh publics, sh fie transportat in mod cuviincios la Sibiu, si
acolo, sh se faca cercetare asupra lui de o comisiune, din care
sh fach parte un catolic, Stefan Berzenczei judele suprem regesc
al scaunulul Muresului, apoi un reformat, SamoilA Szilagyi asesorul
tablei regesci, si secretariul Tesaurariatului Winkler. Sentinta
ce se va aduce asupra lui, sa fie asternuta, inainte de esecutare,
cu trite actele la Curte, care IV reserva dreptul de a o aproba,
on de a o schimba.
Cei 35 individi, call in 10 Dec. 1751 se declaraserh uniti
cu iscalitura for proprie, ear acum voiati sh se lapede de uniune,
sa fie considerati ca uniti, si episcopului din Arad sa nu se
permits nici un fel de jurisdictiune asupra lor, ci sa fie supusi
jurisdictiunei spirituale a episcopului unit, ca si mai inainte.
Dar avendu-se in vedere imprejurdrile actuale, cart pe cum am
vedut, nu puteati fi de cat intrevenirea Rusiei, fath cu el sa se
proceda cu blandete, si sA li-se treca cu vederea receala, ce
ar areta-o lath. cu biserica units, &eh se vor alostine de la
scandale publice si de la turburari si uneltiri in popor.

www.dacoromanica.ro
 90

Ce impresiune neplacuta a facut acest decret imperatesc

asupra episcopulul Aron, se vede din scrisorea luT adressata
congregatiunei de Propaganda Fide 1).
Triumful MetropolituluT serbesc a fost complet. Ierarchia
serbesch' a castigat in Transilvania pe langa Brasov si tera Barsel,
pe carT le cucerise maT inainte in partea sud-ostica a terei si le
guverna in mod occult fara de incuviintarea expressa a guvernulul
transilvan si a curtii din Viena, Inca un punct important in
partea opusa vestica, adeca in districtul HalmagiuluT. Din aceste
deme puncte si din Banat putea acum sa atace si sa strimtoreze
tot maT mult biserica romanesca din Transilvania, care acum si
din punctul de vedere al avantagiilor materiale ale Clerului seil
era in conditiune mai rea, de cat cea neunita din districtul
Halmagiului; ceea ce observand un barbat de frunte catolic, s'a
exprimat catra episcopul Aron, ca deca T -ar permite consciinta,

*) Emmi Principi e Padri benig-mi. Vengo colla Presente far parte

all EE. VV. del mio felice arrivo tandem aliquando alla Patria, direi feli-
cissimo, perche fa con giubbilo universale della Chiesa, e con piena con-
tentezza de' poveri sitibondi Diocesani, e sensibile Loro Confermazione
nella S. Fede Cattolica, ringraziando Iddio, La Santita di N. S. e Sua M-ta
della Grazia ricevuta, scordandosene incontinente, come la Madre dopo che
nasce, de' tutti gravi dolori passati, e rallegrandosene meco, ed io con essi
Loro. In quanto poi all' istessa S. fede si metono de' buoni principj, si
vedono buonissimi Segni, e migliori Speranze. Molto pelb cib impedisce
it grand' Ardire delli Schismatici che da qualche tempo in qua nel Confine
Regno d' On gheria hanno preso e nonne sapiamo che Audacia,
per disseminar le Loro zizanie; ed io sono gia ammonito, che rilasci di per-
sequire, come per avanti, I' Uffizio. Laonde stimo, ben' sarebbe, anzi Cosa
divinissima, d'avisarsi la S. Nunciatura di Vienna, accio woglia ivi attendere
e tnantenerci quanto ne potra, in quanto a cotal Placito umano: percib
anche priego e ripriego VV. EE. Io intanto facio cib che posso, e tengo
coil' Ap-lo delle Genti, che Verbum Dzi non ligatur. Tengo eziandio
buon Conto le dolcissime Compromesse dell' EE. VV. in quanto alli Alunni
per Prop-da dopo che sarb at Vescovato. Ora per grazia del Cielo sono,
ma deli Giovani habbili e risoluti nonne truovo, perche chi ancor' erano,
si sono col tempo smariti, e la Vocazione cangiata; ma procurerb bensi
d' abbilitare e qualificar qualche Paio, e cosi spedirgli. Supplico fra. tanto
VV. EE. acib si vogliano degnar benign-te comandar meco dovunque saria,
e raccordarsene, che la lontana[n]za non pregiudica alla Divozione, colla
quale sono, dalla N-ra residenza di Balasfalva nella Trannia, li 29-Xbre. 754.
Di Vostre Eminenze Umilissimo ed ossequiosissimo Servitore. Pier Paolo
Aaron Ves-vo di Fogaras. (Archivo de Prop. Fide, Roma).

www.dacoromanica.ro
 91

si ar aye in vedere numai folosul material, si el s'ar face

neunit 1).
Si inteadever imperaesa cu decretul din 22 Septembre 1755
Nro aul. 37, a regulat venitele episcopului si ale preo(ilor din
districtul Halmagiului tocmai asa, pe cum le regulase congresul
national serbesc tinut in Carlovet la an. 1744 sub metropolitul
Arsenal al IV-lea, ceea ce se pOte vede din actul, care-1 l'asam
sa urmeze in nota 2).

') Aron catra Guvern de dto 12 Nov. 1755. Novi e converso magnum
virum Romani Ritus catholicum, qui hisce diebus videns contraria schisma-
ticorum beneficia, non dubitavit mihi dicere, quod si conscicntia permittcrct
et fides, intuitu beneficiorum hodie fieret schismaticuse (Arch. metropolitan
din Blab).
3) 1755. 25 Febr. Rescr. ad Gubernium, quo Norma Taxae stolaris
ista, pro Eppo Aradiensi et Clero Non-unito Districtus Halmagyi Zarand
deservitura, transmittitur Nr. Aul. 37 1755.
1753. 22 Sept. durch die E. E. M. Theresia bestattigte Stola-Ordnung
fair den griech. nicht unirten Clerus, welche Arsenius der 4-te Erzbischof
von Carlovitz und damalen gewahlter Patriarch , bei dem Anno 1744 zu
Carlovitz gehaltenen National-Congress entworfen und die abgeordneten
Commissarien, General F. M. L. Freiherr von Engelshofen und Alexander
Graf v. Patachich provisorie unterm 24 Marz 1744 bekraftigt hatten.
BischOfliche Einhfinften von iltren Glauben.sgenossen :
Von dem der zur erster Ehe schreitet 1 fl. kr.
zu anderer Ehe . . 2
a zu dritter . 3
Wann ein junger Gesell ein Wittib oder ein Wittiber eine Jung-
frau heurathet: Von dem Vermtigensten . . .
. 8
Von Mittelmassigen 4*
Von geringern . 2*
Von einem Rauchfang oder sogenannten Dimnicza . . 5 * '
Wann der Bischof selbsten die Visitation vorzunehmen und das Volk
zu belehren ausgeht, oder einen verstandigen Vicarium ausschickt, so beruhet
das Allmosen auf guten Willen und Vermligen. Des Allmosens halber sollen
the Kirchen nicht gesperret, die Glaubcnsgenossen nicht ausgeschlossen
und die Todte von dcr Begrabniss nicht abgehalten wcrden, sondern man
solle mit dcm content sein, was der Verstorbenc per Testamentum ver-
macht; und sollen dic Priester kein Testament schreiben, sondern der
Orts-Notarius, in Gegenwart der Orts-Obrigkeit, oder derjenigen, den die
Obrigkeit dazu beorderet; hingegen sollen die wahre Tutores und wahre
Testamenta gchalten werden; bei derer Errichtung kann ein Pricster den
Kranken urn das Almosen gutwillig ansprechen, und allezeit gcgenwartig
sein. Die Vorstehcre und Vornehme, sowohl Militar als Civil-Standes, werden

www.dacoromanica.ro
 92

Biserica, care a Post lasata in posesiunea unitilor in Hal-

magiii, in Willi 1755 a primit de la Tesaurariat o sesiune (fundus)

ihre tibrige Glaubensgenossen zur Allmosens-Reichung gutwillig aneifern

und aufrichtig disponieren, wo so dann jede Alniosens-Gaab, namlich die
Parusie (oder ewige Gedachtniss fair die Verstorbene bei dcnnen Messen)
in die Parusie, die Sarandars (oder 40 tagiges Messlesen) in halb Sarandars,
und sofort all tibrige unter was Namen immer die seiend, sollen einge,
schrieben und zu seiner Zeit unauslasslich abgedienet werden. Wo aber
die Dimnicza oder Rauchfangs-Geld per 10 den. gewesen, solle auch filrhin
ftir bestandig bleiben.
Die Priesterliche Einkiinften.
Fur das Gebett u. Wasserweihe im Haus einer Kindbetherin.
Von Vermoglichen . fl. 28'/I Den.
Von Geringen dto .

Zur anderten Ehe .

Zur drifter Ehe . . .
.

.
...
. .

Von dem, der zu erster Ehe schreitet .

.
.

. .
Wenn ein junger Gesell ein Wittib, oder ein Wittiber
.
1 P
2 *
3 *
p 12

p
*

eine Jungfrau heirathet

Von dem Vermogensten 8 IP p
Von Mittelmassigen . . . 4v P
Von Geringeren 2*
..
. . . . . *
Von Reichen die Begrabniss-function . . 50 14
Von Mittelmassigen . . . 3 * 50 *
Von Geringeren . . . . . . . . . 80
Von gar Armen aber nichts, sondern soil gratis be-
graben werden.
Einern jeden denen Exequien beiwohnen den Geistlichen * 12 p
dem Protopopen dto . . . . * 12
Von der einmaligen Wasserweihe . . . . p 12
Von demjenigen, welcher eines Heiligen, als Familiae-
Patroni, Fest feiern, fiir die Benediction des gesodenen
Waitzen u. Kuchen . . . . . . . p 16
Bei dieser Gelegenheit wird das Allmosen ftir den
Bischofen nicht gefordert.
Die jiihrliche Pfarr-Gebiihr von jeder Hauskaltung oder Bir genannt.
Von dem Vermogensten . . . 1 ft 14 Den.
Von Mittelmassigen . . . . . . * 57
Von gar Mittellosen 15 Oka Waitzen, oder . . . * 30 *
Vor die Begrabniss-function eines Kindes bis auf das
7-te Jahr sammt Wasserweihe . . . . . 1* 20 I,
Vor die Kindcs-Tauf beruhet auf des Gevatters guten
Willen.
Vor eine Mess . . 28 /2 *

www.dacoromanica.ro
 93

nOul parochiala, despre ce Tesaurariatul a avisat pe episcopul

Aron cu scrisOrea de dto 24 Iu liii 1755, pentru care donatiune
episcopul ii multamesce cu scrisOrea din 11 August 1755, care
se afla in archivul metropolitan din Blas.
Asupra preotulul resvratitor George Popoviciii comisiunea
amintita mai sus a fAcut cercetare si in 21 Iuniti 1755 si-a dat
parerea, ca acela trebue sa fie transferat cu tOta familia si averea
sa in alt tinut, dupa ce se va fi obligat in scris, ca nu se va
mai intOrce in districtul Halmagiului 9. Dar ce s'a intemplat cu
el, nu am mai putut afla.
De aci inainte Metropolitul serbesc se arunca tot cu mai
mare putere asupra bisericel romanesci unite din Transilvania,
pe cum vom vede in capitolele urmatOre.

Vor das 40 tagige, nach der Mess gewohnlichc sogc-

nannte Parastass Gebett . . . . . . 1 fl. 14 Den.
Vor die jahrliche Recitierung des Registers der Ver-
storbenen . . . . . . . . . 1* 20
Einem jcden die letzte Ohlung vorrichtenden Priester . * 281/.
Soviel Evangelisten einer fur den Verstorbenen lesen
lasst, von jedem Evangelisten 1* .
Von ganzen Psalmen-Buch . . . . . . 1* 75
Von einem Gebctt zur Mutter-Gottes fur die Krankcn . * 12
Von andere fur die gesunde . . . . . . -* 12
Vor die Wasserweihe durch ganzes Jahr . . . 4* 25 v
and zwar in Rheinischen Gulden, jedcn zu Hundert Hungar. Denari gerechnet.
Cop. 7-burg. H-kanzlei-Archiv Nr. 37 1755 (Wall. Union).
') W. Union.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul V.
Noue agitatiurif s6rbesc1 in Transilvania.
Desi cu cerculara anonima din 8 Deccmbre 1751, despre
care am scris mai sus in capitolul III, metropolitul nu a putut
obtine resultatele dorite, caci micile turburari din cate-va sate
dintre Dobra si SibiU ail fost indata nadusite, totusi dupa in-
vingerea desavirsita din Halmagiti el nu si-a perdut increderea,
ca va reusi a subjuga si Transilvania, decd va fi perseverant
in continuarea agitatiunilor subversive.
De o parte staruia Mitropolitul serbesc la Viena, sa i-se
recunosca jurisdictiunea bisericesca si asupra Transilvaniei, ba-
sandu-se mai vertos pe hotaririle congresului national serbesc
din 23 Martie 1753. Acest sinod accentua in conclusul seri, ca
si sub principii nationali ai Transilvaniei au fost in Transilvania
episcopi neuniti, si chiar si episcopi din natiunea serbesca ca Sava
Brancoviciii1).De alts parte insusi imperatul Leopold, zicea
congresul, prin decretul din 12 Sept. 1701 a lasat Romanilor
libertatea de a se uni cu vre una din religiunile recepte din
Transilvania, on de a remane in religiunea de mai inainte.
Acela-si imperat prin decretul din 18 Decembre 1703 auctorizase
pe Metropolitul si patriarchul serbesc Arsenia Csernoevics, sa
piece din Viena si sa visiteze Ungaria, Croatia, Slaonia, Tran-
silvania si provinciile invecinate spre a aduce pe top' rebelii la
ascultare fata cu imp6ratul. Din acest decret deducea congresul,
ca.'Mitropolitul serbesc era indreptatit a face visitatiune bise-
ricesca si in Transilvania cu atat mai vertos, ca dupa inter-
pretarea congresului privilegiile natiunei serbesci asigura Mitro-
politului jurisdictiunea cea mai inalta asupra tuturor credinciosilor
de religiunea grecesca in tote prile monarchzei, si prin urmare
') Vecli despre acesta: Dr. A. Bunea: Vechile Episcopii roma.nesci
pag. 112 si urm.

www.dacoromanica.ro
 95

si asupra TransilvanieT, unde chiar interesele monarchieT pretind

supunerea Romani lor sub ierarcha serbesca, ca ast-fel sä se taie
orl ce comuniune a for cu episcopiT din povinciile turcesci.
Orl cine pOte vede, cat de gresit era punctul de vedere al
congresulul serbese, care in loc sa cera, daca avea pentru cine,
un episcop roman indigen din Transilvania, pe cum fusese 1nainte
de unire, el isT areta numaT lacomia de a exploata si pe RomaniT
din Transilvania in favorul natiuneT serbesct cand lucra pentru
supunerea for sub stapanirea ierarchieT set-beset
Aperator infocat al acestuT punct de vedere forte gresit s'a
facut metropolitul Nenadovics la Viena, 9 dar, fiind-ca scia, ca
cu ast-fel de argumente subrede nu va pute ispravi nimica, Me-
tropolitul incuragiat de succesele, earl le dobandise in Halmagia,
sT-a cautat si aflat cateva instrumente intre RomaniT din Tran-
silvania, cu carl tinea legaturT intime, IT chema la Carlovet, si-1
inveta, cum sa revolteze poporul. Scrisorile episcopuluT Aron,
care, pe cum am veclut, in 12 Novembre 1754 se intalase in Bias
si care se planse de repetite orT la guvern si la curte in contra
uneltirilor MetropolituluT serbese, ne arata chipul nedemn, in
care lucra acesta. Pe agentii seT IT provedea cu scrisorT, in care
se spunea, ca daca RomaniT se vor declara neuniti, se vor bucura de
libertatT si drepturT civile si politice, si precum in Halmagia, asa
si in Transilvania, vor capeta episcop neunit. RomaniT sa nu se
terra de nimica, ca el, Metropolitul, IT va apera. la Curte, si ca
sa-T convinga despre acesta, le trimetea si scrisorile, cu carl
intrevenea in favorul for la curtea din Viena. AgentiT aveati
instructiune, sa cutriere satele, sa adune Omenii in intrunirT secrete,
sa le cetesca aceste scrisorT amagitOre, sa-T indemne a numaT asculta de
preotil romanesci unitt carl voesc sa-T faca ,nemtte adeca sa le
schimbe ritul, ceremoniile, posturile, calindariul, serbatorile si
altele, sa puna la cale iscaliturT cat se pOte de multe, prin carT
1) Hofkanzlci Z. 261 1757 in Wall. Union, unde se cit6aa i in text
latin dccrctul ImpEratului Leopold din 18 Decembre 1703 cu accste cuvinte:
Arscnium Csernovics ad visitanda G. R. tcmpla simul et Rasciana, po-
tissimum vcro gcntcm Rascianam pracsentancis Rebellium per R. Hungariae
ncfarie debachantium motibus ad fidelitatem Nram homagialcm nobis dc-
bitam, uti hactenus illibate comprobatam, ita deinceps quoque in persequenda
pracprimis dicta Rebcllium fcce strenue continuandam excitaturum, per
Hungariam, Croatiam, Tranniam, aliasque finitimas partes et provincias
hinc (Vienna) proficisci etc.c

www.dacoromanica.ro
 96

sa se cera episcop neunit, si aceste cererl sa le trimita luT,

adeca Metropolitul, care pe basa for se va intrepune la curte,
sa-T Indemne, ca in masse sa se scOle si sa ocupe cu forta
bisericile unite, si sa introduce intrensele preoti neunitT, pe earl
IT lifera Carlovetul si terile romanesci. Dace pentru aceste fapte,
earl eraii criminale, vor fi pedepsitT, eT sa se planga in
scris, sä arete ca stint prigonitT pentru religiune, sa descrie pe
episcopul unit ca pe un tiran monstruos, sub care eT nu maT
voiesc de loc sa stee, cu un cuvint sa insceneze ast-fel de neo-
renduelT si turburarT, in cat aceste sa nu se pOta curma, de cat
implinindu-se din partea Curtii dorintele MetropolituluT serbesc.
Episcopul Aron, ca barbat luminat, vedea, unde au sal duce
uneltirile Metropolitulul serbesc, adeca la o n6ua robie spirituals
si religiOsa, la nimicirea tuturor succeselor dobandite cu multa
munca si abnegatiune pe terenul cultural si national. De aceea
se lupta cu mare ernegie spre a zadarnici planurile Serbilor. in
privinta acesta era chiar necrutator, dar trebue sa accentuam, CA
el si cand lovia, nu Ikea alta, de cat sa apera cu mijlOcele, ce
i le da legea, si nu fa."cea altceva, de cat esecuta. ordinile Impe-
rateseT, caff erail f6rte aspre fata cu agitatoriT impotriva uniuneT,
si pe earl episcopul be execute, intru cat sta in puterea sa, pe cand
organele administrative orT nu be executail, orb le aplicail ast-fel,
in cat in loc sa folosesca, sa strice cat maT mult bisericei unite.
In Viena considerail unitatea religiosa prin biserica catolica drept
mijloc pentru asigurarea unitatiT monarchieT si a tronulta, si de
aceea curtea imperatesca ar fi facut, si facea, intru cat IT permiteail
raporturile politice din launtru si din afara, tot ce credea de
lipsa pentru a sustine santa unire. De la Curte emanasera si
aveau sal maT emaneze Inca multe dispositiunT severe fatal cu ceT ce
lucre' la surparea uniuneT prin agitatiunT si revolte inadmisibile
nici din punct de vedere politic. Dar politica acesta a Curtil
vieneze era pururea Incrucisata, zadarnicita prin Imprejurarea, ca
Transilvania era o tern, unde protestantil erail la putere, si undc
acestia vedead cu ochr ref orb ce intarire a catolicismulta.
Premitend acestea spre a se puts intelege evenimentele,
reluam firul istoriel.
Ajungend la cunoscinta publica triumful castigat de Me-
tropolitul serbesc in districtul HalmagiuluT, in data se observe o

www.dacoromanica.ro
 97

nelua miscare intre Romanii din sudul Transilvaniel si intre Green

din Sibiu.
Acestia din urma, ca membri ai Companiel grecesci, in
ce privesce credinta nu erail supusi episcopului unit, sill
aducearl preoti din tinuturile grecesci si pentru aceea el nici nu
figureza in conscriptiile episcopilor uniti din 1733 si 1750, dar
in afaceri administrative si in cele ce aveati sa fie judecate de fo-
rurile bisericescl, erati, Inca de la inceputul Unirel, supusi intru
t6te protopopului si Consistorului unit. Supunerea acesta au
recunoscut-o fata cu Aron si pe cand acesta era numai Vicar
episcopesc, ear cand ajunse episcop, ei insi-si ail trimis la el pe
parochul si judele lor, cart I-ati gratulat pentru episcopie si l'au
recunoscut de judecator legiuit al lor. La 1754 pornisera un
proces de casatorie inaintea protopopului unit, care a adus si
sentinta in prima instanta. Dar chid avea sa ajunga causa la
Consistor, nail mai recunoscut competenta lul. In privinta
acesta s'a plans episcopul de repetite on la Tesaurariat, de la
care aterna compania grecesca, si anume in 23 Decembre 1754,
in 2 Ianuarie 1755, si in 22 Aprilie 1755, ca sa-1 silesca pe Green
din Sibiu a se supune jurisdictiunei episcopului unit, dar
pasii acestia, in urma evenirnentelor cari s'aii succedat, ail fost
far5; resultatul dorit. ')

') Dintre actele amintite lasam sä urmeze aci scrisorea lui Aron din
23 Dec. 1754 adresata Tesauriatulul din Sibiu: Excellentissime et Illmi Dni,
Inclyte Thesaurariatus, D-ni Patroni gratiosissimi! Demisse exponendum I.
Thesaurariatui habui : qualiter Graeca isthaec Cibiniensis Compania ab initio
semper extra fidei punctum in Iudicialibus causis forum ecclesiasticum con -
cernentibus hujus Eppatus Iurisdictioni subjecta fuerit, semperque rite et
indubitanter paruerit, adeo ut etiam mei Vicariatus tempore suas causas in
nro Consistorio legaliter agitaverint et finalem Decisionem susceperint. Et
cum ex Clementia Suae Mattis Eppus renunciatus fui, per suum parochum
et Iudicem novam gratiam Regiam mihi aggratulantes, ut suo legitimo Iudici
se se ultronee recommendaverunt: quin imo etiam modemum sponsalitiorum
casum coram loci Archi-Diacono utrinque legaliter usque ad Deliberatum
incaminaverunt, et ipsum deliberatum utrinque contenti tunc susceperunt.
Nunc autem ahem pars fors minus contenta resilire cupiens, competens
suum et aviticum forum recusare nititur alteram partem amplectentem
vcxando. Nec aliunde sane ejusmodi tam repentina metarmorphosis ortum
sumere potuit, quam ex recenti decisione casus Halmagyiensis, qui tamen
longe diversus est ab his, qui jure et consuetudine aliter se se semper ha-
buerunt. Quamobrem siquidem mihi Eppatus cum omnibus juribus, Privilegiis
Dr. A. Burma: Episoopil P. P. Aron lit D. Novaoovici. 7

www.dacoromanica.ro
 98

De °data cu nesupunerea Grecilor din Sibiu, aphrh tot in

Decembre 1754 un mare agitator in Deal lenga Sebes, cu numele
popa Cosma, despre care insh nu era constatat, ca Ere fost'a
santit preot. Acesta cutriera satele din jur, predicand in contra
unitmei si turburand pacea, linistea si consciinta credinciosilor
uniti. Mestesugirile lui avurh efect mai mare in comuna Jina,
unde era ajutat de un vestit agitator, Costantin Petrica, care
desi pentru turburarile inscenate pe la 1749 ca agent al Mitro-
politului serbesc, trebuia sh fie prins si detinut, pe cum poruncise
imperat6sa cu decretul aulic de dto 22 Maiii 1749, totusi organele
politice luterane it lasail in deplina libertate. indata ce afia
despre aceste turburari, protopopul Avram Pop din Daia alergh
la Jina spre a linisti spiritele. Dar Petrick' ii strigh in fata, ca
nu vrea sa scie de episcopul unit, cd el astiptd s11-1 vine alt
cpiscop, adeca pe care-1 va trimite Mitropolitul serbesc. La audul
acestor cuvinte credinciosil s'ail turburat, dar indata duph aceea,
temendu-se de pedepsa, s'ad rugat de iertare atat de protopopul,
cat si de episcopul. 1)

et consuetudinibus, qucmadmodum mei habuerunt Praedecessores, collatus

sit, humillime supplico I. Thesaurariatui, dignetur praelibatae Companiac a
se immediate dependenti, imponere : ut juxta vctcrcm consuetudinem et recentis
collationis Regiae tenorcm suum in Iudicialibus Iudiccm loci agnoscat Eppum,
et modernum sponsalitiorum casum in cjus foro ventillatum parts actoria
exigente finaliter decidendum deferant: cum aliunde (:praeter quatuor Sacrac
Unionis puncta:) in omnibus legibus et canonibus nobiscum conveniant. Nec
alia sane de causa hujusmodi tergiversationem mine excogitarunt, quam ex
assignato Halmagyiensi casu ad inferendas perniciosas consequentias ex-
cogitarunt vel excogitare cupiunt, quae omnino praecludendae essent. Sub
cujus rei, meique demissa recommendatione maneo. Cibinii 23 Decembris 1754.
0 Epistola lui Aron catra guvernatorul si tesaurariul din Sibiu, 21 Dc-
cembre 1754, uncle zice: Ad priora reversus (Kozma) in Possessione Gyal
Sedis ISabesiensis sua Zizania ,disseminare, pacemque, et quietem disturbarc
audacius quam prius cepit, continuavitque impune, et continuat ad praesentes
usque dies, donee etiam ad circumvicinos Pagos suas extenderit confusiones,
cum primis vero ad possessionem Jinam, ubi malesanus etiam sibi asseclas
invenit perturbatores, nominanter autem famosum quemdam architurbatorem
Constantinum Petrika, qui etsi alias ejus Possessionis Incolae, uti innui, ad
sacram Unionem, et observantiam redierant, quique tam hue Cibinum ad
me reducem, quam ad Generalem Ballsfalvensem Synodum suos expressos
cum unitis parochis miserunt, per quos debitam observantiam confirmaverunt,
nihilominus exeunti visitanti loci Archidiacono Cleri Notario Dallyicnsi hisec
diebus in facie coram multitudine resisters aliumque sibi fore Episcopum

www.dacoromanica.ro
 99

De odata cu popa Cozma agita poporul stesce emisarl din

Romania, carT sub pretextul, ca impart indulgente plenare de la
patriarchul din Antiochia Silvestru, atitait poporul in contra muireT,
si faceati thstig bun numituluT patriarch, care pe la 1748 amblase
si prin Muntenia si dupa ce sl-a adunat banl, a potut alunga din
scaunul antiochen pe patriarchul Ciril spre a se. aseza earasT el.')
Turburarile din Jina, linistite pe un moment in urma /titre-
veniriT protopopulul din Daia, ail erupt --curend cu vehementa si
maT mare, dupa ce aparit in partile acelea treT teranT, dintre earl
unul era Avram aluT Oprian din Deal, si altul Toma Maierul din
R6hati. Acestia treT fusesera la Carlovet, si instruatT de SerbiT
de acolo, cum sa amagesca poporul, se IntOrsera in primavara
expectare, exclamare non reformidavit, non sine populi actuali, majorIque, si
impune patictur, confusione, qui ipsimet post tantam temerarii audaciam futuram
merito metuentes poenam, non solum praelibatum ibidem Archidiaconmn
deprecari ceperunt, ne quoquo modo in temerariorum numero observantes
quoque reputarentur, sed et me ipsum aliqui ex ipsis accesserunt id Ipsum
supplicantes. Quamobrem necessarium fore duxi, casum cum circumstantiis
Excellentiis Vestris referendum, unaque demisse supplicandum: quatenus
ejusmodi tam periculoso malo opportune obveniatur, ne taliter toleratum in
majus excrescat, et in maximum erumpat; cum per se notum sit, quod wet
una scabiosa ovis capax sit totum inficere gregem. (Arch. metr. dm Bla*
protocolul din 1754).
') Epistola luI Aron catra Tesaurariat de dto 1 Februarie 1755, in
care thee: Excelmo Dno etc. Transmissum cum accluso patentalium exem-
plari examen perpendi. Apparet ex his, Exllme Dne, temerarios schisma-
ticorum ausus, qui post tot Cacsareo-Regias prohibitiones sua Zizania in hoc
Dominico agro diu, noctuqne superseminare non verentur. Patentalium tenor
indulgentiarum plenarum speciem prae se fert. Similes incitatores Dominus
olim Carolus Bom adhuc anno 1749, si bene memini, qua Dobrensis Trice-
simator, una cum talium patentalium non exigua sarcina interceperat, quarum
etiam aliquod exemplaria ad me miserat. Res autem taliter contigisse vi-
dctur, quod Pseudo-Patriarcha Sylvester, sub cuius nomine vulgantur, circa
annum 1745 ex Sede Antiochena, quam, excluso catholico Patriarcha Cirillo
invaserat, agente Apostolica Sede merito expulsus fuerat, qui taliter expulsus
etiam in Valachiam circa annum 1748 pervenerat, et ibi ejusmodi indulgentias
excudi curaverat, ut co facilius pecunias colligeret, prouti et fecit, et redux
tarsus catholicum Patriarcham ex sede uti fertur extrusit. A quo temporc
in Valachia T-ypographi turpis lucri gratia ejusmodi patentales excudere, et
istiusmodi Impostores, et Seductores dispergere et disseminare non cessant,
quorum et aliorum, quam plurimorum nitus malorum, uti etiam ex hoc ex-
amine apparet, in Felsd-Szombathfalva impune tolleratur. (Archiv. mctr.
a. 1755.
5*

www.dacoromanica.ro
 100

anului 1755 in tinutul Sebesului. Urmati de lautati, intre cantece

si jocuri, cutrierati satele, vestiati poporului, c5.-I aduce libertal
si privilegii, si c5. preste scurt timp vor capeta episcop neunit.
Pe Omenii amagiti de libertatile politice si religiose ale Serbilor
ii adunail in intruniri secrete, i faceati sa se scrie in liste, di
doresc a fi neuniti si a aye episcop neunit serbesc. Pe ceY ce
se iscaliati ca neuniff, II indemnau sa se constituesca in comune
bisericesd, dr popa Cosma incept.' a sluji in casa luf Avrarn a
lui Opreanu din Deal pentru eel ce se facura neuniti in urma
acestor agitatiunt 1)
1) Episcopul Aron catra gubernator de dto Blab 12 i 24 Martic 1755:
Exllmo Dno Gubernatori etc. Kuper dierum Cibinii existens pro muneris mei
ratione retuleram humillime Exlliae Vestrae: qualiter perditissimi quidam
hominum ex possessione Zina publicae hujus ecclesiasticae tranquillitatis per-
turbatores, iidem et coriphei incitatores non obstantibus altissimis etiam suac
Mattis Scrmae admonitionibus inceptam vesaniam impune continuare pergant,
pro quorum etiam competcnti refraenatione humillime supplicaveram, hodie
vero non dissimile insperatum attonitus ex Sede Sabesicnsi perccpi nuncium:
quod videlicet Abraham quidam nomine a lui Oprean ex possessione Gyal
cum quodam Tom. Majerul ex altera possessione Rcho, et cum tertio in-
certi nominis, locique his diebus ad praedicta loca advenientcs, intonare
ceperint: se se Carlovicio advenisse, secumque non scio qualem libertatem
apportasse; sicque cum musicis chorcas ducentes rcliquum quoque populum
seduccrc. Et notum jam Popam Kozma in praedicti Abrahami domo veluti
in sacello quodam, tunctiones Eccicsiasticas contaminare, imo et publice
profanare non vereatur. Scilicet non correpti malorum coriphei facile sibi
socios in malum invcnire, malumque in majus, et si non rcfrenentur, etiam
in maximum excitare poterunt. Quamobrem iterato haec pro muneris rationc
Excelentiae Vestrae ut summo Religionis sacrae Patrono, et Protectori con-
templanda, et emendanda humillime deferre censui etc. Balasfalvac 12
Martii 1755.
Mai tarziii tot catra guvernator, dupa ce citdza rescriptul imperatesei
M. T. din 22 Maiii 1749 uncle se zice: 'Nunquam nos admissuras, ut contra
ipsas lcges patrias, Clerus unitus ab Ecclesiis sibi concreditis amoveatur,
et e converso alii pro lubitu concitatae plcbis inducantur, quinimo in prac-
varicatores severe animadverti vellec, continua:
Et quoniam nullum ad praemissum mcum suppliccm libellum effectum,
quin potius malum neglectum in majus serpere audicbam, meas rursus sub
12 flucntis mensis rcassumpsi prcces : ad Excellentiam Vestram rusticam
Carlovicsianam expedition= humillime refercndo. Cum autem praemissos
excitatores rusticos periculosa non modo meditari, sed et operari referatur,
dum ad conspirationem incitant, plebcm convocant, pagos conscribunt, de
sibi officialibus surrogandis contra praemissam Matticam declaration= me-
ditantur, imo vero contra ejusdem suae Mattis Scrmae Diplomata Episcopum

www.dacoromanica.ro
 101

Episcopul, in consonants cu decretele imp6ratesei cerea in

continuu infrenarea unor eimeni, cari pe cal nelegiuite atitau po-
porul, si voiail sA-1 rapesca de sub juriidictiunea la Guvernul
in urma acestor staruinte, se veda silit a da ordin judelul regesc
din Sebes O. prinda pe agitatori. Dar judele fiind sas si luteran
si urand pe RomaniT unite, nu &Ail nicl un ajutor. Atunci gu-
vernul it suspends de la oficiil si-1 trase la respundere. Jude le
se ap&a, c51 nu pOte face nimica in contra revoltatilor. Episcopul
it acusa, ca nu vrea sa faca nimica, cad alt cum ar fi prins
macar pe unul dintre agitatori. 1) Ast fel turburatoriT isi continuaii
sibi schismaticum superinferre vulgo proclamare nec erubescunt, neque for-
midant, quemadmodum hesterna relatione percepi : ideo rursus Excellentiae
Vestrae contemplanda et curanda refcrre debui. Sunt haec, Exllme Dne,
talia mala, quae nisi in principiis curentur, sero medicina parabitur. Taliter
ceperat dubio precul praeterlapsa confusio per collusionem videlicet non-
nulorum, donee famosus impostor e Karlovicsiana congregatione huc emit-
teretur. Ea propter iterato pro muneris ratione supplicandum habeo: quatenus
Exllia Vra consueto pietatis Zelo et altissimo consilio hujusmodi mali ever-
tendi remedia cogitare benignissime et tempore oportuno adhibere dignaretur.
Concreditam quidem hujusmodi Provinciam esse Sabesiensi audio; verum
quid reipsa boni ab iis, qui foris sunt, ejusmodi negotia sperare poterint,
tristis et longa experientia jam satis dolet etc. Balisfalvae 24 Martii 1755.
') Epistola lui Aron catra gubernator de dto Sibiu 29 Maiil 1755:
Excellentissime Domine etc. Exhibitas mihique ab excelso Regio Gubernio
communicatas Sptblis Dni Iudicis Regii Sabesiensis in suae innoccntiac de-
fcnsam excusationes, uti ob ejusdem ab officio suspensionem in suis literis
expressum perlegi stuporem, nullum tamen in eis efficax invenio argumentum
quo vel suam ea in parte innocentiam, vel assertum pro executione man-
datorum se se efficacem adhibuisse probaret conatum. Sacerdotes namque
verum dicere minime erubescent, quinimo ultro fatentur, se quoties eumdem
requisivissent, toties finissimas, merasque reportassc promissiones. Verum
id non sacerdotum fassione, sed effectiva, promptaque mandatorum probandum
foret executione. Poterant equidem seu senatores, sive alii, ut ait, servitores
ad aliquas exmitti executiones, sed nunc ad ejusmodi altissimonim mandatorum,
cffectivam observationem effectus probavit, dum nullus omnino ex ejusmodi in-
citatoribus, messemquc alienam impune invadentibus, ac idcirco comprehendi
saepius jussis ab initio plane hujus schismaticae confusionis in ilia sede Iudicis
Regii industria comprehensus assignari potent, quamvis saepius, ut non negat,
etiam a sacerdotibus requisitus fuerit. Caeterum pro Majestaticorum Excel-
sique Regii Gubernii mandatorum adimpletione nulla aliorum expectanda
videretur requisitio, sed prompta eorundem continuo adhibenda foret exe-
cutio. Sane si inermis ibidem Archidiaconus duos illos quos Iudex Regius
ibidem defined nunciat captivos, in facto delicti repertos tenere potuit
ejusmodi incitatores, quanto facilius supremus illius sedis Inclitus Rector

www.dacoromanica.ro
 -102
mai departe lucrarea for ascunsa in favorul Serbilor, si o estindeati
la tinuturl tot mai departate.
in 9 Septembre 1755 turburarile incepura si in Seliste langA
Sibiu a lua un caracter forte ingrijitor. Stefle VAtavul opri pe
preotul unit a ingropa un prune, infra cu puterea in biserica,
lua cadelnita, ingropa insu-0 mortul, strigand catrA poporul adunat,
ca nu-I pass de episcopul unit, ca el in scurt timp isi va aduce
alt episeop, si ca are la mana sa nesce scrisori regesci, cari II
indreptatesc a face acestea, si va arunca in dumineca viit6re pe
preotil units din biserica si o va ocupa. TOte acestea erail
urmarile uneltirilor Popei Cosma si Constantin Petrica, cari im-
wasciaii in popor nesce scrisorl intdrite cu sigilul cel mare al
cancels tiei serbesci din Carlovil, adunati Omenii in conventicule,
ii indemnati a se lapeda de unire, si a se scula in. masse in
comprehendi facere potuissct reliquos quoque perturbatores. Si enim in
Alpibus, abditisque quibusvis locis fcrocissimae alias latitare Iudici Regio
referantur Bestiae, ad primam etiam pro termino praefixo parere debebunt
citationem, quanta facilius homines inermes, et in pagis grassantes parere
facere poterit per seriam cxecutionem, ut laudabilibus suis passim in aliis
sedibus et communitatibus exemplis luculentur probarunt Domini officiales.
Et siquidem sibi subordinatos officiales, vel servos in ejusmodi mandatorum
sedula executione minus promptos ac sinceros repertos extemplo ab officio
amovisset, non jam ab eodem se se merito suspensum cum stupore cerneret
quaerereturque officio. Cibinii 29 Maii 1755. (Archiv. metrop. din Blab.)
') Episcopul Aron cant Tesaurariat dc dto 12 Septembre 1755: In re-
centi Sacerdetum ex Posscssione Szelistyc rclatione percepi, quad hisce diebus
9-na videlicet currentis mensis dum super defunctum quendam puerum ri-
tualia funera loci Parochus peragere vellet, pervcrsus quidam Stefle alias
Vataful temerario ausu eundem Parochum a suo muncre inhiberc non formi-
davit. Quo viso Parochus quoque illos ad coemeterium cadaver sepelire
inhibuit, quoad Eppo eventus rclatio fiet. Ast vero praelibatus Stefle nihili
ista pendens templum ingressus profana imo sacrilega manu thuribulum assu-
mens ipse cum suis asscclis Opre Petruci et Toma Christul, non scio quae
superstitiosa exercentes cadaver in coemetcrio humarunt alta voce Stcfle in-
tonante : quad nihili faciat Ordinarium et alium mox sibi allaturus sit Eppum,
quodque non scio quas regales babeat literas, et proximo die Dominico et
unitos ejiciet sacerdotes, et templum occupabunt. Nec minim si nefarios
in proximo sibi Zsina grassantes tollerari videat rustica temeritas, ut eorum
quoque acclusum refert memoriale, quae etiam in majus incendium, ni mature
reprimatur erumpere poterit. Quamobrem Excllme Dne humillime supplico,
dignetur pro suo zelo et authoritate eas curare fieri dispositiones, ut prae-
libati tres ills coriphaei ad reddendam tantae temeritatis rationem quantocius
adducantur. Cibinii 12 Septembris 1755. (Archiv. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 -103
contra preotilor uniti. Aceste scrisori, adeverate, on fabricate
de altii, ail fost gasite in num.& mare in Seliste.1)
Valurile turburarilor facead in partile sudice cercuri tot mai
mad. Pe lamed comunele amintite pans acum, aflam ca spiritele
eras nelinistite forte tare si in Poiana, Carpenis, si Calnic din
tinutul Sibiulul si Sebesului si chiar si in Ora Fagarasului in co-
munele: Mandra, Grid, Sinca, Toderita. 9
Veclend agitatorii, ca nimenea nu le pune freii, indemnara
poporul la fapte si mai criminale, de cat cele amintite 'Ana acum.
In 28 Septembre 1755, tocmal pe and dieta era 1ntrunita in
Sibiti, poporul din Jina naval' in biserica in zi de dumineca,
atach pe preotii uniti la altar, ocupa biserica cu puterea, si bags
intrinsa cativa preoti santitl in tar' straine. Afland despre acesta
episcopul Aron, trimese acolo pe Avram Pop, protopopul Daiei,
notariti al clerului si protonotar apostolic, un bark' venerabil,
impreuna cu alti preoti, car' cu cuvinte blande sa arete poporulul,
ce fapta criminals a comis si sä-1 induplece a ceda biserica le-
giuitilor preoti uniti. Era in 19 Octobre 1755, and trimisii epi-
scopulul furs atacati in usa cemeteriuluT cu par' si batutl reii.
Intristat preste mesura pentru acesta maltratare a clerului sea, epi-
scopul la inceputul lul Novembre 1755 se planse amar la guvern
') Aron catra Cancelariul din Viena de dto 25 Nov. 1755.... Et misi
etiam Exllmo Comiti Konigsseg eorundem copiam....
Horum autem Tabellarius, circumlator, et promulgator fuit perversus
quidam Kosztandin Petrika, qui ad tenorem benigni Regii Rescripti de anno
1749 die 22 Maii corrigendus illico, minus autem in continua perturbation
fovenda permittendus erat, qui taliter neglectus, et in sua temeritate per-
missus cum quodam paris furfuris latrunculo praetenso secerdote schismatico
Kozma congestum isthoc scriptorum, non in pago Zina solummodo, sed et
per vicinos circumferentes, praelegentes, divulgantes, clancularia conventicula
congregantes, et celebrantes, populum ad defectionem, et tumultum incitare,
et excitare conati sunt, et conantur, quemadmodum etiam in pago Szeliste
detecti sunt, ubi et scriptorum horum valachica copia intercepta extitit, ori-
ginali latino, aut, ut alii malunt, germanico majori sigillo consignito apud
eundem remanente Petrikam. Profecto, Comes Excellentissime, si Carlo-
vicensis, uti inscribittr, tanti foret author facinoris, immunem labi justitia
et aequitas haud pateretur
Balasfalvae 25 Novembris 1755.
') Aron de dto Sibiu 25 Sept. 1755 catra Tesaurariat, de dto Sibiu
22 Oct 1755 catra guvern, de dto Sibiii 1 Oct. 1755 catra guvern; catra
parintele Teolog Salbeck din 1755, in arch. metr. din Bla*

www.dacoromanica.ro
 104

maT virtos in contra Popel Cosma si a luT Constantin Petrica,

aretand ca acestia au imprasciat in popor si un memorial, in
care it calumniaa si ponegriail cu fel de fel de minciunT infame,
zicend despre el, cal prigonesce pe neuniti maT tare, de cat cum
facearr imperatii romani Diocletian si Maximin cu cresting. Agentii
Serbilor vestiail poporulul spre a-1 incuraja, ca memorialul acesta
a fost trimis si imperatesei prin mitropolitul lor. 0
9 Aron catr5 guvern de dto Nov. 1755: Ad Excelsum Regium Gu-
bernium. Non dubito quin post tot temerarios ausus, post tot divinarum,
patriarum, aeque ac Matticarum dcliberatas, easque impuni contemptu iteratas
legum transgressiones; post meas insuper earum intuitu saepius factas re-
monstrationes, et supplicationes, tandem etiam effectiva subsequetur per -
turbatorum, ct ad tumultuationem incitatorum Zsinensium malorum cori-
phaeorum correctio. Idcirco praemissis saepius remonstrationibus eorundem
enormium excessuum synopsim hisce referendam , justamque propterea
legalis pro singulis satisfactionis praetensionem adnectendam, et Excelso
Regio Gubernio pro condigna justitiac administratione, et effectiva executione
ex pastoralis mei muneris incumbentia demisse proponendam esse duxi.
Primo itaque quod confectum super pacificatione contractum mihique
desuper datas reversales, quas anno 1750 die vero 25 mensis Decembris
stilo veteri posteaquam in templo tam sacrae unionis veritas, quam aliorum
iterum eorundem contra sacras leges commissorum excessuum enormitas
ex ipsis eorundem libris publice et palam remonstrata fuisset, ad parochialem
domum universim senes, et juvenes, viri et mulieres convenientes, ibidem
rursus expositionem sacrae unionis, eamque ctiam jam typis editam esse audien-
tes unanimi consensu coram legitimis regiis officialibus subscripserunt, et pro
majori futuro robore tinctis atramento propriis digitis, foris in curia paro-
chiali patente curiae porta in praesentia modo praemisso coadunati totius
pagi judex, cum juratis, aliique tam ex senioribus, quam junioribus 33 viri
propriis et totius pagi nomine consignantes confirmarunt, solidarunt, robo-
rarunt, mihique tradiderunt. In quibus sub vinculo 500 fl. se sc obligarunt,
quod ex tunc in posterum omnes excessivos antea contra legitimos ab
Eppo Fogarasiensi assignatos sacerdotes, et debitam ejusdem Eppi et ejus
officialium obedientiam practicatos motus omnino deponent, et in perpetuum
omnem obedientiam, et observantiam exhibebunt, sacramenta et sacramen-
talia ab eisdem rite percipient, sacerdotes ab Eppo Fogarasiensi non ordinatos,
nec legitimatos contra pacem communem et sacram unionem in suo pago
non patientur, et ideo etiam tres, quos sub schismaticae confusionis tempore
in Valachia curarunt ordinari, ad nos pro s. Unionis professione miserunt,
et jam professos etiam receperant, quod, inquam, ejusmodi reversales et
obligatorias contemptive violaverint.
2-do Quod hoc anno dccurrente die 28 lapsi mensis Septembris sub
generalibus Regni comitiis die festivo Dominico Templum, et in co legitimos
sacerdotes Divina facientes tumultuarie aggressi, violenter et potentiose

www.dacoromanica.ro
 105

Guvernul, la plangerile episcopului si ale preotilor uniti,

avend responsabilitate fata cu curtea din Viena, se prefacea cel
putin, ca voesce serios, sä puna capet acestor turburgri, dar nu
era sprijinit de organele administrative.
occuparunt, et ejectis sacrilege legitimis sacerdotibus perversis quibusdam
latrunculis aliunde ascitis schismaticis praetensis sacerdotibus consignarunt.
3-tio Quod expeditos a me ex Clero suos Pastores et officiales, loci
Archidiaconum, qui et V. Cleri mei Notarius est, et Protonotarius Apostolicus
Abrahamus Pap de Da llya cum aliis sacerdotibus, ut eos paterne alloque-
rentur, ab ejusmodi ausibus dehortarentur, et tantorum excessuum paterne
admonerent , templumque canonice sine strepitu reciperent , die 19 mox
evoluti mensis Octobris prae foribus cimiterii. ingredi volentes barbara
prorsus rabic, furore patricidorum, gemina (?) viperarum et sacrilego ausu
fustibus invaserunt, in eos irruerunt, et crudeliter verberaverunt.
4-to Qod eo vesaniae progressissent, ut non contenti tot nefariis
intra se et totius pagi plurimos etiam incolentes (?) excitatis malis etiam
ad alios vicinos et longe dissitos pagos excurerunt, et in specie Constantin
Petrika, qui juxta expressum suae Mattis Scrmae mandatum ob suos teme-
rarios ausus jam dudum capiendus erat et castigandus, cum quodam la-
trunculo sacerdote praetenso, schismatico Kozma, duo capita malorum, cum
aliis suis complicibus populum a Praelati et Pastorum suorum dcbita obedientia
dehortando et ad defectionem et tumultuationem pariter incitando nocturno
praesertim tempore circumierint.
5-to Quod volumen quoddam scriptorum pro rusticorum seductions
artificiose congestorum, quod e Cancellaria et protocollo Excell-mi Archi-
episcopi Schismatici Karloviciensis sub ejusdem sigillo emanasset, pagatim
clancularie circumportaverint, et in specie praefati Constantin Pctrika et
Kozma cum suis complicibus ca rusticis quo magis ad defectionem et tarsus
tumultuationem incitarent, praelcgerint, eorum copias fecerint, disseminaverint
et distribuerint.
6-to Quod its scriptis infamia quacdam, et foedissima, mendaciisque
referta memorialia inserere neque erubuerunt, neque formidavcrunt, in quibus
non solum mcum nomen, famam et religionem, tyranis Deoclitiano et Ma-
ximino me comparando, imo corum tiranide longe crudeliorem promulgando
et diffamando, foedissime laeserunt, sed et alia periculosa adnectere non
formidaverunt, quae etiam Karlovicensis Excll-mi Domini Schismatici Archi-
episcopi, et Metropolitae ope et industria Suae Matti Scrmae repraesen'ala
esse scribunt, et divulgant. Quorum scriptorum Valachica copia ab cis in-
terccpta apud me, originale forte latinum vel gcrmanicum apud sacpefatum
Constantin Petrika et Kozmam habetur.
Pro his itaque et similibus, nefariis, barbaris, sacrilegis, infamibus ct
perniciosis eorum deliberate et malitiose cumulatis ausibus, legalcm merito
condignamque debeo satisfactionem fieri urgere.
Balusfalvae (fail dat, dar sigur in primele chic ale lui Novembre 1755).

www.dacoromanica.ro
 106

Ast-fel in 21 Octobre 1755, guvernul, la rugarea protopo-

pulul din Daia, dede ordin magistratului din Sibiu, sa prinda si
sä inchida pe. 4 dintre Omenii din Jina, cari maltratasera pe pro-
topop. Magistratul in sedinta din 27 Octobre 1755 hotarl sa
implinesca porunca ype cat va fi cu putinlac 1), adeca sa nu
faca nimic.
In 24 Martie 1756 tot guvernul porunci magistratului din
Sibid, sa admonieze pe Jinenl, ca in 8 dile sa restitue unitilor
biserica. Magistratul ,in sedinta din aceea-si zi hotaresce pro
forma, sa esecuteze acest ordin 9, dar ast-fel de poruncI tot
de-a-una Incercail a le esecuta asa, ca sa nu se ajunga la nici
un resultat, pe cum areta nurne'reisele acte din timpul acela.
Oficialii subalterni, carf aveaii sa esecuteze ast-fel de ordine,
scriail apoi, ca nu pot face nimic, cad se tern de furia poporului,
pe cum areta si scriseirea episcopului Aron catra Tesaurariat din
19 Iuliu 1756, in care cerea arestarea pope Cosma prin militie 8).
fn chipul acesta agitatiunea, nefiind de la inceput nadusita
de Sasi, in a caror scaune se petrecea spre bucuria tor, ea trebuia
sa cresca din zi in zi.
') Arch. magistratului din Sibiu.
2) Archivul magistr. din Sibiu.
5) Aron earl Tesaurariat de dto 19 Iuliu 1756: Ad Thcsaurarium.
Certa mihi recens innotuit relatione, quod notus ille famosus seductor, et
incitator Kozma, qui jam dudum unitas parochias invadens populum seducit
et impune grassatur, praeter Zinam, Gydl, aliosque vicinos pagos, etiam ad
Kelnik descendat, ibi jam palam Zizania disseminando suas cxercet super-
stitiones, forte etiam cum excubante ibi militia, nihil sibi adversi metuens,
liberius conversatur. Cumque jam diu in conformitate Majestaticorum Res-
criptgrum pro ilius refrenatione, et interceptione frustra Inclitas sollicitaverim
Instantias, quandoquidem loci officiates tute intercipiendum mini me censere
velint; fortasse expediens videretur, si haec D-no Marschalo in Kelnik, et
D-no Szeles in Gerbova excubantibus Capitaneis committeretur provincia....
Balasfalvae 19-na Iullii 1756. (Arch. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul VI.
intrevenirea Curtii din Viena pentru curmarea
turburarilor.
Despre tOte miscarile si turburarile expuse in capitolul
precedent, guvernul, care se simtia sail sa preraceaf ca. e ne-
putincios in fata lor, face aretare la curtea din Viena.
Aci au creclut sa faca proba cu o mesura radicala. Au dat
ordin. guvernulul transilvan sa impartasesca tuturor comitatelor,
districtelor si scaunelor sasesci si secuesci tOte poruncile mai
inalte, cu earl se nadusisera turburarile inscenate de calugerul
Visarion la 17441), impunendu-se strict tuturor oficialilor terei,
ca pentru ocrotirea bisericel romanesci unite in contra uneltirilor
serbesci sa se executeze acele porunci. Guvernul transilvan se
grabi a implinl ordinul cu cerculara sa din 20 Iu liii 1756 2), in
9 Vec!i despre acestea scrierea mea despre Klein.
1) Lasam sa urmeze acesta circulars, pe cum am aflat'o in original in
archiva comitatulul Fggarasultii: Sacrae Caesarcae Rcgiaequc Mattis Archi-
ducis Austriac, Ppis Tranniae et Siculorum Comitis Dnae D-nae N-rae Cle-
mentissimae Nomine.
Illustrissime, Egregii item et Nobilcs, Frater nobis observande et
Benevoli! Salutem et Gratiae Caeo-Rcae incrementum! Az ezen Hazaban
lev6 Graeci Ritus Unitus Popak es azoknak allapottyak irant co Felsegehez
felhatott Relatiera erkezven 8 Felsege Kgylmes Parancsolattya, szorosan
parancsoltatik, hogy irantak 's allapottyokr61 ez el6tt kiadott minden kirallyi
Constitutiok mindenekben es mindenckt61 ad amussim observaltassanak,
mely szerent hogy Kgyltek is az c8 Felsege Kgyelmes Rendelescit ezen
dologban annal tokelletessebben megertessek, es magokat azokhoz rendel-
hessek, sztiksegesnek itelte a Reg. Gubernium, minden azon Rescriptumokk
Extractussat, melyek ezen materiaban emanaltak, nunc pro semper pro
strictiori observantia accludalni. E mellett pedig a Fels6kt61 engedtetett
kirallyi Authoritassabel districtissime es indispensabiliter Committallya ke-
gyelmetekk, hogy emlitctt Unitus Popakat az 6 Felsege Rendelesinek ertelme
szerent a Wiz Rendenlevok ellen, kik oket Imnitiojokban 's statusokban
gyakor nyughatatlanstokkal illetik, egesz igyezettel, 's tehetseggel defen-

www.dacoromanica.ro
 108

sensul careia organele politice eras strict indetorate, sa apere

preotimea units in contra turburatorilor ordinei publice. Bise-
ricele si cheile acestora, rapite de turburatorl, sa le iee din manile
for si sa le restituesca preotilor uniti. Unde s'ar fi rapit preotilor
unici portiunile canonice si intravilanele, sa li-se dea earasi in
posesiune, ear unde nu li-s'ar fi dat Inca portiunI canonice si
intravilane, Indata sa li-se dea. Organele politice sa prinda pe
toti resvratitorii in contra ordineI publice, pe toti amagitorii si
impostorii, pe toti preotii neunitl, cart Indemnaa pe turburatori
la n-iiscarl periculOse si la acte de violenta, si sa-I arunce in
temnita, si ddca in scopul acesta ar fi lipsa de ajutor militar,
sa se cera. in chipul acesta sa se faca tot posibilul, ca uniunea
sä nu sufere nicl o scadere, si turburarile sa se linistdsca, ear
despre resultat guvernul sa fie avisat in timp de o lung, eventual
din cas in cas.
Episcopul Aron, primind acest ordin sever al guvernului,
in data 11 impart41 clerului sea cu circulara din 29 Julie 1756 '),
dallyak, 's tucallyak. Az clvett Templomokat es azoknak kultsait a Schis-
matikus Popak, es masoknak is kezekb51 ki vegyek, es az Unitusoknak
tostdnt es de facto restituallyak, nem ktilomben minden ez el6tt ndkik
engedett beneficiumokat, fundusokat, kik talan dgy vagy mss praetextus
alatt, vagy elvdtettek t6I16k, vagy talin nem is excinclaltattak, naik vissza
adgyak, s excindallyak, es liket in eorum possessione conservallyak. Az
Impostorokat, es akarmely Renden Idv6 Csabitokat, Hitcgct6ket, es rosz
pdlda adokat, ugy minden Schismaticus Popakat, kik a koz Renden levOket
rosz tanics adasokkal motusokra, violentiakra ingcrlik, 's magokhoz ddesgetik,
tOstdnt elfogattassak, es fogsagra adgyak, es ha az ollyanok elfogattatasokban
Militare Praesidium kivantatnek, tehat magokat a kozelebb Idvo Militaris
Praefecturan insinuallya kgyltek es nem fog denegaltatni, ldven ez irant a
Mlgos Commenderozo Gralis Ur di Excellentiajat6I minden Militaris Tisztnek
ordere, dgy szoval minden igyekezettcl es tellyes tehetsdggel azon lcgyenck
Kgyltek, hogy semmi innovatio kortak ne ldgyen, es az Unio, dgybe vagy
masba dctrimentumot ne szenvedgyen es a mostani motuso. is lecsende-
sittessenek, de effectu intra Mensem a die datarum praesentium, es ezutan
gyakrabban de casu in casum a Reg. Guberniumot circumstantialitcr infor-
malvan. Secus non facturi. Alte fata Sua Mattas Ss-ma bgne ppensa manct.
E Regio Prpatus Tranniac Gubernio. Cibinii Die 20-ma Julii A-no 1756. S.
A Baro de Sala m. p. B. David Henter Cancell. S. Brukenthal. (Arch. d.
Fagaras al comitatulul Nro 6 1756.
') Eata acesta cerculara: Cinstite in Xs. Frate! Din gireularisurile L.
Gubernium de 20 acestel lunr la toate fitisturile date, carele acum se vor fi
vestind, si Fratia Ta vel auzl si vei intelege, ce milostive porunci spre inte-
meiarea bisericelor noastre iar5.s milostivit a di preainaltata Chesaro-

www.dacoromanica.ro
 109

dand preotilor sei instructiune, sa profite de ordinul guvernuluT

spre a nadusi acista laud a unora jalnica resvratire ¢i amagire.
De alts parte Curtea din Viena din rapOrtele trimise de
guvern aflase, ca cine este adeveratul urzitor al turburarilor din
biserica unitA qi cine nepAciuesce acest popor. Era Mitropolitul
din Carlovet, care se servia de emisariT seT cu o indrasnela Med
semen. Causa fiind forte grava, imperatesa o relega la conferinta
ministerialA, care in qedinta de la 26 April i.756 constata, ca
Mitropolitul din Carlovet nu are drept de a esercita nisi un
Craiasa dupa cc ail inteles aceasta noae a unora jalnica resvratire si amagirc.
Asadara de vreme ce marirca sa porunceste, cum toate craestile porunci
catc pang acum s'ail trimis spre intemciarea si sporiul pravoslavnicii unit
intreg, si fara scadere sä se tie, O. se plindsca, si sa se duca in vig, asa
cum on unde s'ar intempla a fi rapita vro biserica dela cei navalitori, si
peste gard saritori, cu cheile indata sa se deie legiuitilor preoti. Asisderea
cum pe legiuitii preoti uniti in popoare, si slujbele sale fail smentela a
sluji se-I aperc tisturile impotriva a fieste caror improtivitori, precum si in
toate benefitiumurile se4 manuteneluiasca, si de cumva undeva le-ail luat
eclejlilc, indata se le intoarca. Dara unde nu le-are fi dat Inca pang acuma fun-
dusuri dupa poruncile dintaiii, se le deie, si intrensile se4 manuteneluiasca.
Iara pre eel amagiuitori, acar ce fel de oameni are fi, can dcsmenta norodul
dela ascultarea ndstra, si de catra s. biserica, precum si pe popil eel' de
poste gard, cari neimesc norodul, insala indcmnandu4 spre turburare,
sprc ncascultare, si navalesc in popoarcle legiuitilor preoti, indata, si fara
de scadere sa4 prinza si la inchisoare se-i trimita, cu un cuvent asa sa Sc
poartc c. tisturi, cum nici o inoire sä nu se faca, sail Sfanta pravoslavnica
unirc acar cat de putin in ceva sa nu se vateme, pentru ale carora milostivc,
chcsaro-craesti porunci plinire si tinere de lipsa este, cum si not dup. da-
toria chemarii noastre cu privegherc sa fim spre toate si cu stradanie. Asa
dara si Fratia Ta vel fi stradalnic spre toate, si de cumva undeva ti-ar fi
rapit vro biserica, indata sa cerci tisturile loculul, ca dupa craestfic porunci
sa ti-o intoarca. Asisdere de cumva s'ar fl gasind in eparchie on can tur-
buratori, sail popi de peste gard, can si talhari ii numeste evanghelia, earl
ti-ar fi stricand popoarcle si desmentand norodul (:de cumva Inca n'ar vrd
a se plea pe cad gata siintem parinteste a4 cuprinde:) se-I dai insemnati
tisturilor, cum dupa chesaro-craestile porunci s5.4 prinza si s5.4 inchiza,
prccum si pcntru fundusuri, sail eclejil unde nu s'ae dat, sad iarasi s'ail
luat, ca dupe acelesi porunci se le ddie, si intrensele pe preoti se-I manutene-
luiasca. bra pe norodul parintcstc si p5.storeste in ascultare, si in paza bi-
scricii sä4 intaresti, invetandu4 ca sa nu de ureche inselatorilor spre a sa
sufletdsca si vrcmelnica pagubire, si unde s'ar mai gasi dc acel amagiti si
de altii inselati sc-i inveti, si se-i dojencsti sprc intoarccre, si ascultarc, ca
sa nu asteptc altcle mai grcle. Carole toate plinindu-le, despre toate ne vci
instinta. Bias 29 Iu lic 1756. (Arch. d. Bias).

www.dacoromanica.ro
 110

fel' de jurisdictiune biserfcesca asupra Transilvaniei, afara de

districtul Halmagiului, si ca privilegiile natiunel serbesci n'ail
fost si nu pot fi estinse si asupra Transilvaniei, ear neunitii din
Brasov si Fagaras si compania grecesca din Sibiu este mai con-
sult sa -si aduca preoti din Muntenia, de cat de la Carlovet, cad
patriarchul din Constantinopol, de la care aterna episcopiT din
Muntenia, nu se silesce a prcpaga schisma cu zelul Mitropolitului
din Carlovet. In sensul acesta scrise Imp 'eratesa Maria Teresia,
catra presidentul guvernului transilvan, ear cu decretul din 5
Iuniu 1756 avisa direct si pe Mitropolitul din Carlovet, ca el
n'are sa se mai provece la privilegiile ilirice spre a-si estinde
jurisdictiunea asupra Transilvaniei, si ca trebue sa se abstina de
la on ce amestec in afacerile religiose din aceea tera. 1)
Despre mesurile luate de Curtea din Viena spre a Infrena
agitatiunile mitropolitului serbesc, imperatesa M. Teresia cu de-
cretul din 2 August 1756 incunoscinta si pe episcopul Aron,
care bucurandu-se de acesta dispusetiune, cu scrisOrea sa de
dto 6 Septembre 1756 se rugs de guvern, sa publice prin cer-
culara in tOta tera oprirea Mitropolitului din Carlovet de a se
amesteca in afacerile bisericesci din Ardeal, de 6re ce prin
emisarii aceluia poporul a fost intarit In credinta, ca Mitropolitul
are indreptatire de la insali imperatesa, sa deprinda jurisdictiune
asupra Romani lor din Ardeal. 2)
Guvernul implini si acesta dorinta a episcopului Aron cu
cerculara din 23 Septembre 1756, prin care a publicat cu tote.
') Hotkl. Z, 357 ex 1756 si 325 ex 1758 in Wall. Union.
2) ScrisOrea lui Aron catra guvern de dto 6 Sept. 1756: Salutarem
porro eamque prorsus maternam Suae Mattis Scrmae in clementissimo diei
2-dae jam expirati mensis Augusti Rescripto reluccntcm, et in aestimatissimis
Ex. istius R. Gubernii 21-ma ejusdem ad me acclusam provisionem homa-
giali prorsus suscepi devotione, cujus intuitu quemadmodum hactenus, ita
quoque in poster= muneri meo satisfacere satagam. Caeterum quando-
quidem per schismaticorum incantationes, et quorundam Coriphaeorum ca-
villationes nonnulli ex plebe adeo infatuati fueiint, -nt prosus crederent,
Carlovicensi aliquam in hanc provinciam Mattica authoritate indultam fuisse
jurisdictionem; idcirco pro tollenda ejusmodi falsa impressions salutare, imo
etiam necessarium fore videretur, si clementissimum hocce Suae Mattis
Sacrmae co in. puncto, quo Carlovicensis ab hac Provincia prohibetur, circu-
lariter suo modo ubique promulgaretur. Balasfalvac 6 Septcmbris 1756. (Arch.
d. Blas).

www.dacoromanica.ro
 111

solemnitatea, ca imperatesa a oprit Romani lor sub pedepsa aspra

a mai recurge la mitropolitul Carlovetului, nefiind iertat episco-
pului unei diecese a se amesteca in afacerile altei diecese 1)
Aceste mijlOce ar fi potut linisti turburarile inscenate cu
atata viclenie si perfidie, daca mitropolitul din Carlovet s'ar fi astern-
perat si n'ar fi Intrevenit un eveniment de importanta europena,
care indirect a avut mare inriurinta asupra miscarilor din Transil-
vania : inteleg resboiul de 7 ani cu Frideric al II-lea. Acest resboiti
isbucnit in 1756 prin navalirea lui Frideric al II-lea regele Prusiei
in Saxonia, a silit pe imperatesa M. T. a concentra t6te trupele
armatei sale in Bohemia si in alte parti, unde avea sa faca fata
dusmanului, asa in cat si Transilvania fa mai de tot despoiata
de militie. Cei ce voiati sa faca turburari de on ce soiu, puteati
sa le faca acum fail de tetra de a fi urmariti. 2)
Auctoritatile politice calvine din comitatul Huned6rei si
cele luterane din scaunile sasesci, in cari se intemplasera turbu-
raffle, nu mai dedeaa clerului unit nici o mama de ajutor intru
restituirea bisericilor si averilor parochiale rapite de poporul fa-
natizat, scuzandu-si negligenta cu lipsa de putere armata si cu
tema, ca poporul se va revolta. Curtea din Viena Inca nu mai
insista sa se esecuteze decretele ei amintite mai sus, de Ore ce
se temea, sa nu supere curtea Imperatesca din Rusia, cu care
incheiase alianta in contra regelui Prusiel. Mitropolitul serbesc
insa, care scia sa esploateze acesta situatiune favorabila pentru
sine, nu vol sa scie de decretul imperatesei din 5 Iuniti 1756,
prin care i se interdisese on ce amestec in afacerile bisericei ro-
mane din Ardeal, ci deveni tot mai cutezator. fn 10 luliu 1756
aduna sinod in Carlovet, la care de buns sema vor fi participat
si agentii sei din Transilvania si pe basa conclusului acestul
Sinod, in 14 Septembre 1756 inainta la curte un noil memorial,
in care accentua, a el si pana acum a esercitat faptice juris-
dietiune asupra neunitilor din Brasov, Fagaras si Halmagiti, si
pe deputatil acestora i-a primit ,si la congresele nalionale serbesci,
si ca prin urmare el este indrepta'tit a se amesteca in afacerile
neunitilor din Transilvania, cari numai atunci se vor linistl and
Protocolul magistratului din Sibiu din 5 Oct. 1756.
2) Dovada despre acestea, intre altele, este raportul guvernului tran-
silvan do dto 7 Septombre 1757, care-1 reproduccm mai tarzifi.

www.dacoromanica.ro
 112

vor ajunge sub jurcsdictiunea luT. Daca i se va denega si de

asta data dreptul de a esercita jurisdictiune asupra lor, Insa-sT
monarchia va suferl paguba, cad poporul va emigra in Rusia.
Cererea si amenintarea sl-o sprijinea Mitropolitul cu o multime
de suplicT si plangerT ale Romani lor agitatT de emisariT luT in
cercurile OrAstiel, Sebesului, MiercureT si din partile meridionale
ale Transilvaniel de la Dobra pans la Brasov. ')
Despre pasiT facutT la Curte Mitropolitul, dupa tactica sa
obicinuita, avisa prin agentii se pe ceT turburatT de maT inainte,
pentru ca ast fel sa tina pururea via agitatiunea pornita, si cand
nu va maT fi alt mijloc, sa obtina cu forta, ce nu s'ar putd do-
bindi pe cale pacinica.
Ast fel vedem, ca si dupd cerculara guvernuluT din 20 Iulie
1756, episcopul Aron in 22 Aug. 1756 era silit a se plange la
guvern, ca nu s'a facut nimic pentru ca biserica rapita din Jina
sa se restituesca unitilor. 2)
Tot in August 1756 Stefle Vataful din Seliste, care in urma
turburarilor povestite maT sus (pag. 102) fusese prins si maT tarzia
cu invoirea episcopuluT Aron liberat din inchisOre, a provocat
marl turburarT chiar pe cand episcopul era in Seliste si slujia
tntr'una din bisericele comunel. Amagind poporul, ca el a venit
din Viena si ca de acolo a primit dreptul de a pune mama pe
bisericele unitilor, a navalit in o alts biserica impreuna cu Candea
si a dat-o in posesiunea unor preoti sfintitT in Romania.8)
') Hofk. Z. 261 1757 i 325 1758 schitate in W. Union.
') Aron earl guvern: Balasfalvae 22 Aug. 1756. Annus jam rccurrit
Exllmi Dni, quod incolae quidam Zinienses durantibus adhuc Rcgni Comitiis
in suos animarum pastorcs, et Directores, impic insurexciint, vcrberibus sa-
crilege exceperint, Templum Unitis potentia mcdiante cripuerint, ct latrun-
culis quibusdam schismaticis tradiderint, pro quarum injuriarum, violentiarum
et scclerum reparatione, correctione, et emendations jam saepius Excclso
isti R. Gubernio molestus esse debui Vcrum quoniam nulla medella,
nullaquc adhuc justitiae administratio effective subsecuta vidctur.... (Archiv.
din Blab)
3) Aron ad Comitem Nationis, etc. Meminerit Illustritas Vra, qualitcr
anno adhuc superiore sub comitiis generalibus dctentum ibidcm ob suum
ncfarium ausum quendam Szelistensem incolam Stefle nomine, cum alio sibi
complice ad purum Illtatis Vestrac per dominum civitatis capitancum dclatum
nuncium e carccribus libcrari permiserim: quod videlicet in posterum
se se emendabunt, probosque et obedicntes cxhibcbunt. Illi vcro adveniente
tentatione deteriores longc extitenint, dumque ipse ad praelibatum pagum

www.dacoromanica.ro
 113

in colon vii ne descrie protopopul Samoila din Sebepl

sasesc casul intimplat cu el In 16 i 17 Octobre 1756, care cas
a indemnat pe episcopul Aron a scrie guvernuluT in 30 Octobre
1756, ca magistratiT nu fac nimic pentru infrenarea rebelilor, nu
ocrotesc pe unitT in drepturile lor, nici nu pedepsesc pe eel ce
le fac nedreptate.1)
existcns, divina in templo agerem, illi apud vetulam Bukur Miklos Vienna
se cum impostore Ioanne advenisse fabulantcm, majorem populi seduccbant
partem, donee etiam cum quodam perverso Kinde templum ibidem alterum
juxta de causa canonice praeclusum, sigilloque signitum, reserare, et
latcntes quosdam ibidem latrunculos schismaticos sacerdotes pro super-
stitionibus publice agendis in illud introducere non formidaverunt. Quam
ob rem laudatam Dnem Vestram cnixe iterum requirendam habco, ut
juxta: tenorem Matticarum Resolutionem, et Templum illud ab usurpa-
toribus recipi, et temerarios perturbatores intercipi facere non praetermittat.
Balasfalvae 22 Augusti 1756. (Arch. din Bias).
1) Aron ad Exc. Gubernium. Quousque demum impietatis et vezaniac
quorumdam Majestaticorum Mandatorum refrectariorum improba et irrcfre-
nata proruperit temeritas, et aliunde Excelso Regio Gubernio constarc non
dubito, et demisse hisce involuta uberius referent transumpta. Ne proinde
tanta impiorum temeritas ampliora cumulare pergat sacrilegia, iterum, itc-
rumque Excelsi Regii Gubernii opem et auxilium demisse requirenda habeo:
cum praecipue etiam idem Excelsum Regium Gubernium per circulares sub
20 nuper evoluti mensis Iulii in conformitate Matticorum Rescriptorum corn-
miserit: ut ubi necessum erit, in ejusmodi negotiis militare etiam requiratur
habeaturque brachium, quod in praesenti casu necessarium fore nemo du-
bitabit, dum loci officiales nullam penitus refractariis adhibent rcfrenationem,
nullam justitiae administrationem, et illatarum injuriarum reparationem, verbo
dum nihil serio agere velle videntur, ut ex facti specie abunde constat, nam
si ad unicum per rusticum delatum Iudicis Regii nuncium tota tumultuantium
temerariorum turba momento disparuit, quanto minus ejusmodi nefaria per-
petrare auderent, si severiora magisque seria adhibere vellent remedia. Quae
dum etc. Balisfalvae 30 Octobris 1756.
Versio ex valachico in latinum, casus Archidiaconi Sabesiensis.
Illme ac Rme Dne Episcope, Dne Patrone Gratiosissime!
Non sine magno animi dolore ac inenarrabili moerore significare
Illmae ac Rdmae Dnationi Vrae necessitor atrocem et inauditum, irreverentem
ac sacrilegum casum, qui nobis contigit, mihi, sacerdotibus, et ministris
Ecclesiae Nrae in ipsa Ecclesia nunc die Sabathi anni hujus 1756, 16 Octobris.
Dnus Tit. supremus Iudex Regius post repetita Caeo-Regia mandata, ct
Excelsi Regii Gubernii Commissiones, exivit ad Ecclesiam Nram, accipiens
secum et fabrum ferarium, januasque Ecclesiae aperuit, jnssitquc me infras-
criptum continuo adesse, utque mecum seram aliquam acciperam, qua sera
dcinde ipse Dnus Iudex clausit Ecclesiae valvas, clavimque mihi reddidit
dicens: ut Ecclesiae curam habeam, faciamque quac de consuetudine facienda
Dr. A. Dunes: Epiroopit P. P. Aron Ili D. Novacovioi. 8

www.dacoromanica.ro
 114

in 16 Octobre 1756, Sambata, Jude le regesc suprem din Sebes

la ordinul repetit al Guvernului, a voit sä restituesca unitilor bi-
habemus. Ad haec advenerant quidam hominum complures circum circa
garicntcs, ct clamitantes, scd iterum domum suam reversi sunt, resquc nostra
stetit. Die dominico mane iterum ad eccicsiam co cum aliis consociis sa-
cerdotibus, et ministris, et ecce supra valvas ctiam alia sera, quam quidcm
excepimus, sed nostram rcseravimus clavi a Dno Iudice data, postca sona-
vimus campanas, divinaque do more inchoavimus, ubi ad Evangelium Ic-
gendum pervenissemus, subintrant 30, aut 40 circiter Iuniores impie cla-
mantes, ne sacra amplius faciamus, sed exeamus, quibus nos diximus, si
volunt auscultarc, benc quidcm, sin minus, nos in bona pace reliquant, nbbis
enim Ecclesia tradita est a Cacsareo-Regia Matte, a Dno Eppo, et nunc ab
Inc lito Senatu. Il li dixcrunt se haberc literas a Sua Matte, ast nos mentiri.
Ego dixi, ut nos patiantur donee divina absolverimus, et tune videbimus,
utrum nostrum meliores literas habcat. Illi invicem magis tumultuabantur,
trudcbantque unus alterum, ut interius Altarc intrarent, meque rapercnt,
permulta loco inconvcnientia efficicntes, ct ecce aut Sex eorum (qui signa-
bantur) attractis ad aures pileis (quod Laicis apud nos quidcm apponcrc
pilcum in Ecclesia; aut sancta Sanctorum absque benedictione nefas est at-
tingere) spuunt sibi ad palmam et dicunt: Domino adjuva, et invadunt sanc-
tuarium, in meque sacra amictum stolla sacrilege irruunt, barbarc rapiunt,
de altari impie detrahunt, trudunt, rctrudunt, alii humeris, alii cubitibus,
alii genibus ictus mihi infligunt, vcrum dubio mihi quid porro mccum in
tanta confusione contingeret, incidit ut alta voce clamarem: Tolvaj. Sed hi
nihili haec pendentes, me extraxerunt de Ecclesia quoquc una cum cactcris
sacerdotibus, et filiis mcis, dicentes hos etiam futuros canes, ac Parcns
ipse. Animadvertens aedituus interim, qui scalper a nobis fuit, quod hi jam
in me manus injecissent, taliter in altari tractcnt, trahantque in Ecclesiam,
ac tutum clandestine exiens, ad Dnum supremum Iudiccm fugit, interim me
educunt cum stolla in collo de Ecclesia, adest judcx pagi Mon Limbeanul
cum uno jurato, et satrapa civitatis, incipitque exccrare dicens: quid facitis
malcdicti, sinitc sacerdotes sacra facere, sic cnim mandatum est a supremo
Iudice. Tunc rccesserunt omnes, et nos in Ecclesiam reversi sumus, cul-
tumquc divinum absolvimus. Probe notandum, quod ubi Iudex pagi advc-
nisset, me clamantcm Tolvaj invcnit, deposuiquc ipsi consuctum sallarium,
ut rcos caperct, scd nec nummos acccpit, nec malefactores ccpit. Post
haec nobis domum cuntibus obviam fount ipso judcx pagi cum codcm jurato
protestantcs, no amplius ad Eccicsiam ircmus, quia illi quoque apponent
suam seram penes nostram, ut Ecclesia clausa mancat, quibus ego dixi, ne
seram apponant, ante quam Dnus suprcmus Iudex non advcncrit cum serario,
ut ipse occludat, et sic videbimus, quid dicturus sit; dein& Dominum su-
premum Iudicem Rcgium accessi, ct omnia ordine denarravi, scd et sallarium
deposui, ut reos comprehenderet, qui respondit se visurum in crastina con-
sultatione, et nummos accepit; dixi etiam, quomodo Iudcx mihi obviaverit
protcstatus, ne amplius Ecclesiam adeamus, quia etiam illi scram desuper
apponent; sed ipse Dnus Iudex regius dixit, ut nihil haec curemus, sed ad

www.dacoromanica.ro
 115

serica rapitA. Lua cu sine un Meatus, descuia biserica si o dede

in posesiunea protopopuluT unit Samoila, care era de fats si
adusese cu sine un lacat noil, ca sa-1 punA pe biserica. Tot lucrul
se petreca in presenta maT multor 6menT, carT larmuiaa si strigati,
dar dupa aceea se dusera acasA. in ziva urrnAtOre, Dumineca in
17 Oct. 1756, protopopul unit si cu alti preotl merse la biserica
si maT afla pe usT un Meat, afarA de cel pus de dinsul. Lua
lacatul noa pus preste nopte de pers6ne necunoscute, descuia
lacatul sea pus in ziva precedents, infra in biserica, si incepa
utrenia la sunetul clopotelor. Cand era pe la evangelic intrarA
In biserica. vre-o 30--40 ficiorl strigand in gura mare, O. se curme
slujba. Protopopul le zise, sa fie linistiti in decursul slujbel, orT

Eccicsiam eamus, et si nostram tantum seram invenero, intrem et faciam

facicnda, si vero et alienam seram invenero, permittam, quia ille mittet se-
rarium, et earn destruct; et sic euntibus nobis ad vesperas, rursus obviam
vent Iudex Pagi cum aliquot paganis, protestantes ut supra, ne templum
intremus, quia tota communitas congregata est, et iterum adversus trcnient,
et si quid contigerit, vobis adtribuatis, quia erunt posteriora pejora prioribus
et sic eos permisimus, nec Ecclesiam ingressi sumus. Mane rursus Iudicem
Regium adivi rogando, quid sit faciendum, quidve consilii ? Reposuit, consul -
tatum esse in scnatu, ut homines intercipiantur, et quod de his omnibus
Excelsum Regium Gubernium certiorem faciet. Post triduum, idcst die
Martis, iterum misi rogatum, an homines captivati sint ? Reposuit D. Iudcx
Regius: capiam die Iovis, si casu quo ad nundinas hebdomadalcs vencrint.
Etc. Szasz-Sebes 8-va Octobris 1756. Samuel Archidiaconus Sabcsiensis,
Epistola ejusdem Archidiaconi ad Illmum Dnum Eppum missa ex valachico
in latinum versa.
Quemadrnodam pollicitus fuerat Supremus ludex Regius, quod lapso
die Jovis intercepturus sit homines, qui in me manus injecerunt in Altari,
non intercepit, scd pcjus malum confectum est: observantcs enim hi, quod
nulla ex parte quidquam mali ipsis veniat, pejores facti sunt, etsi cnim Dnus
Iudex Regius mutavcrit clausuram templi, ct clavem nobis tradiderit, posterunt
tamcn alteram desuper scram ipso Dno ludice Regio praesente, ct nihil ipsis
dixit. Ego die Sabathi domum pervenire ad tempus vcsperarum non potui,
vcrum die Dominico bono mane ivi ad Ecclesiam, inveni scram eorum super
nostram, reversus sum, misi ad Iudiccm, sed donee mei homines ibi fuissent,
Pagani cum suis ncotericis sacerdotibus ruperunt seramenta, ingressi sunt
Ecclesiam, feccrunt cultum, et faciunt, nemo ipsis quidquam dicit. Dims
Vice Iudcx, supremus enim aberat, respondit meis missis, quod We non
caveat, ncque possit contra, si quid contigerit, ille cnim ibi vigil cssc nequit,
nec est subditus ullius, scd uti rem ego percipio, jam hic cum his rem ter-
minavi, volucrunt tantum mihi illudere. Verum humillimc suplico etc.
Sabesii 28 Octobris 1756. (Archly. din Bias).
8*

www.dacoromanica.ro
 116

sa iesa afara, cad biserica i este data in posesiune de imp6ratesa,

de episcopul, si acum de curend de magistratul orasenesc. ET
respunsera, ca ei au so isdre de la Maestatea Sa, care i indrepta-
tesce a face acestea si ca protopoul unit mintesce. Acesta i rugh,
sä astepte pans se va savirsi slujba si atunci se vor examina
scrisorile, ca sa se vecla, cari sunt adeverate, ale unitilor, on ne-
unitilor ? Ficiorii insa nu se stimperara, ci impingendu-se unul
pe altul, se apropiara de altar. Atunci sesa dintre el scuipand
in maul si strigand: DOrnne ajuta, I i trasera palariile pe ochi
pans la urechi, navalira in altar, pusera maim pe protopopul,
care era cu patrachirul pe pept, II trag din altar, it imping In
Late partile, *11 imboldesc si lovesc cu umerii, cu cOtele si cu ge-
nunchii. Preotul cuprins de spaima striga tulal! Dar ei fara a
lua sema la strigate, it scOsera cu forta din biserica, si impreuna
cu el si pe cellalti preoti si pe fiii lui, sbierand, ca si din acestea
se vor face cani, ca si din tatal lor. Crasnicul intr'aceea fugi
la prim judele regesc, ca sa-1 aviseze despre sacrilegiul, ce se
petrecea. Dar judele nu sa areta. tntr'aceea sosi acolo primariul
satului Iuon Limbeanul, care veclend, ce se intempla, incepa a
striga: Ce faced blastamatilor, lasati preotil sa slujesca, ca asa a
poruncit judele suprem. Atunci feciorii se retrasera, preotii intrara
in biserica si tinura slujba. Protopopul rugh pe primariul Limbeanu,
sa prinda pe cei ce rad maltratat, dar acesta nu se invol, ci din
contra pe and protopopul se intorcea de la biserica acasa, b -a
spus, sa nu mai merga la biserica, ca si neunitii 10 vor pune
lacat pe ea. Dupa acesta protopopul merse la Judele suprem, i
povesti trite, cum sail int6mplat, si depuse si anticipatiunea de
banb, ce se recerea pentru arestarea criminalilor. Judele primi
banib si respunse, ca in ziva urmatOre se va sfatui in senatul
orasenesc, ca ce e de facut, dar protopopul sa nu asculte de ame-
nintarile nimenui, sä merga la biserica, si daca va afla Meat
strain pe ea, sa-i dea numab de scire ca sa-1 inlature. Dupa
amezi protopopul plecand la biserica sa faca vecernia, ii esl
inainte primariul cu cats -va sateni, si-b zise, sa nu intre in bise-
serica, ca va pati-o si mai rai ca inainte de amezi. Protopopul
asculth si in diva urmatdre, Luni, merse din nod la Judele su-
prem, care iarl-si II zise, ca se va sfatui in senat, ca ce sa faca.
Marti protopopul cape'th de la Judele suprem respunsul, ca pe
criminali ii va prinde Job, de cumva vor venl la terg. Dar nici

www.dacoromanica.ro
 117

acum nu Si-a tinut cuvintul, ci din contra a suferit ca neunitii

in presenta lul sa-si puns Meat pe biserica deasupra lacatuluT
pus de uniti. Ear in Dumineca urmatOre neunitil sfarmara la-
catul unitilor, intrara cu forta in biserica si cu preotil for ,noi«
facura slujba fara sa le zica cineva ceva. Ear cand, in absenta
Jude lui regesc suprem, protopopul se planse vice-judelui regesc,
acesta respunse, ca el nu e pus sä pazesca biserica unitilor.
Ast-fel, esclama protopopul in scrisOrea sa din 28 Oct. 1756
catra episcopul, 'acestia ail voit numai sa-si bats joc de mine.«
Si avea tbta dreptatea protopopul, cand ast-fel se plangea in
contra magistratilor sasT, earl din ura fata cu catolicismul lucrau
pe o mans cu metropolitul serbesc, ca sa nimicesca biserica
units romanesca.
Dovada despre acestea stint si protocOlele magistratului
din Sibiu din timpul acela. in 28 Septembre 1756 guvernul a
poruncit magistratului din Sibiu sä silesca pe locuitoril din
Seliste si Galls, sa restituesca preotilor uniti bisericele rapite.
Magistratul in sedinta din 5 Oct. 1756 hotaresce, sa implinesca
acest ordin numai ,pe cat va fi cu puting,< ') ceea ce insemna
in gandul reservat al Sasilor, cal nu vor face nimic.
intfaceea insu-sT ,Comesul« Sasilor, de sigur admoniat de
guvern si de Curtea din Viena, se vede silit a intreveni la ma-
gistratul din Sibiu in interesul preotilor uniti prigoniti, atragendu-T
atentiunea, ca neocrotirea in drepturile for pOte aye grave
urmari. Magistratul pentru a se coperi pe sine, in sedinta
din 30 Martie 1757 is o hotarire strasnica, sa trimita in
scaunul SelisteT un senator, pe capitanul si pe provisorul orasuluT
cu vre-o cati-va calareti orasenesci, ca sa aresteze preotii neuniti,
on cel putin pe preotesele lor, si sa restituesca unitilor cheile
si cartile bisericelor rapite. ')
TOta holarirea acesta insa era menita numai sa arunce praf
in ochil curtii din Viena, cad in sedinta din 16 Aprilie 1757
magistratul respunde comesulul, ca expeditia amintita nu a iotut
face nimic si fara ajutor militar absolut nimic nu se mai pOte,
incerca si esecuta. 3) Se cerea adeca ajutor militar, cand magistratul
scia, ca nu se pOte da, fiind ostasi dusi in resboiul cu regele Prusiei.
1) Protocolul magistr. pag, 315.
")Protoc. magistr. p. 66.
Protoc. mag. pag. 73.

www.dacoromanica.ro
 118

in 20 Maiii 1757 guvernul pe basa decretuluT imp6rateseT

din 8 Maiti 1757 1) dede un noil ordin strict, ca preotiT uniti sa
fia introdusl din noti in bisericile si drepturile for rapite, preotiT
neunitT, call se sfintisera in tarT straine, in sensul ordinatiunilor
anteriOre sa.' fie arestati si scosT din satele respective, ca ast-fel
sa se Oa restabili uniunea si pacea in biserica romandsca. Ma-
gistratul din Sibiu insa, pertractand in sedinta de la 8 Iuniti 1757
acest ordin, acuni nici nu mai hotari, ca va face ceea ce va fi
cu putinta, ci r6spunde guvernuluT, ca pang acum a incercat
tote, dar intre imprejurarile actuale nu este in stare cu puterea
sa proprie a implini ordinul guvernulul. 2)
Dar nu numaT magistratele sasesci, ci si predicatoriT (preotiT)
for spriginiati direct orT indirect miscarile in contra bisericeT
unite. Asa d. e. in Septembre 1757, dupa ce locuitoriT din Apol-
dul-mic, amagitT de agentiT Serbilor, ail rapit cu forta biserica
units si au dat-o unul preot .nou,c eT mersera cu totiT la pre-
dicatorul luteran si sub presidiul acestuia tinuret adunarea, in care
hotarira, ce plata sa dea nouluT preot neunit '').
1) In scrisdrea episeopulul Aron de dto Cibinii 1757 card agentul sell
din Viena (in archivul din Bias) se citeza aceste cuvinte din decretul imp&
ratesei: *Decrevimus clementissime circa Unioncm, Ecclesias et Clerum Gr.
Ritus Unitum ordinationes nostras vobis hac vice etiam dare et distinctc in
memoriam revocandas esse: quod nos veluti ex anterioribus Mandatis Nostris
ad vos hac de re successive emanatis probe innotuit, sacram Unioncm, hujus
in illo Ppatu sequacem Clerum, Populum et Ecclesias in suis privilegiis et
beneficiis per gloriosae memoriac Avum, Genitoremque Nrum ac Nos ipsas
clementer indultis, et subinde articulariter, nemine contradicente, confirmatis
ma,nutenere et protegere intendamus.
2) Protoc mag. p. 103: dass man alles versuchet, bey ietzig Zeithen
aber zumahl nicht im Stande sey, dieses ans eigener Macht befolgen zu
kannen.
3) Species facti. Certa relationc hisce diebus innotuit, qualiter incolae
possessionis Kis-Apold, posteaquam contra sacras leges, et positivas sacpius
emanatas toticsque evulgatas prohibitiones et mandata temerario ausu quern-
dam neotericum (evangelice latronem) aliunde exquisitum, in pagum intro-
duxissent, ut eum firmius contra mandata Regia stabilire valcant, repudiatis
impie legitimis parochis ereptoque eisdem catholico Templo, turmatim ad
saxonicurn ibidem residentem Praedicantem convenissent, et sub ejusdem
praesidio conciliabulum celebrando contractuales lams dicto latrunculo
contra omnes leges et mandata Regia conficere non dubitaverint; cum
tamen 'edam ejusmodi periculosa conventicula et conciliabula saepius ac
serius Sua Mattas S-sima inhiberi jusserit. Cibinii 27 Septembris 1757. (Arch.
metr. Bias).

www.dacoromanica.ro
 119

Episcopul Aron se silia chiar si in persona a domoli spi-

ritele agitate, dar poporul amagit cu fel de fel de apucaturi
nedemne de crestini, nu-I mai asculta. Asa d. e. cand eppul
merse in Septembre 1757 in S6liste (langa Sibiu), numal o parte
din popor it urma in biserica la sfinta liturgie, ear cealalta parte
urla si striga in crisma vecina spre a conturba cultul dumnedeesc 1).
De alts parte episcopul insista si la guvern, sa puna °data
cap6t acestor neorendueli, indicand si unele din casurile maT
grave. Actele din archivul metropolitan din Blas amintesc de
3 scrisorT energice adresate de episcop guvernuluT, una din 15
Malt', alta, din 10 luniti si ultima, pe timpul cand se Linea dieta
in Sibiu, din 29 August 1757. Guvernul, pe cum areta." scrisOrea
sa din 7 Septembre 1757 2) adressata imperatesei M. Teresia, nu

1) Aron de dto Cibinii 20 Sept. 1757 c5.'tr5. guvern: Quod non sine
accrbissimo pastoralis mei animi dolore et moestitia proximis hiscc dicbus
ipso quoque experiri debui: dum populum dimidiatum ad Ecclesiam et
cauponam, et ilium ob istius ullulatum et insaniem confusum atque per-
turbatum in templo conspicere debui. (Arch. metr. din B1*.
2) Sacratissima Caesareo Regia Majestas, Domina Domina Clementis-
sima! Graeci Ritus Unitorum in Transilvania Episcopus Fogarasiensis Rove-
rendissiums Petrus Paulus Aaron in sua, quam isthic demisse accludimus,
Remonstratione, huicque annexa Specificatione coram nobis exposuit, qualiter
nonnulli temerarii Valachi repudiatis legitimis suis parochis, quosdam hinc
inde latitantes Schismaticos .Sacerdotes , non solum eongregaverint, sed
insuper aliquos ad extraneas Provincias pro ordinatione clam expedire,
indeque reduces contra Reversales suas dcsuper extraditas acceptare non
reformidaverint. Petiitque ut Templa et beneficia, quae huiusmodi Schis-
maticorum Sacerdotum instigatione per temerarios Valachos Unitis erepta
sunt, iisdem ceu veris Possessoribus ad dictamen altissimarum Regiarum
Resolutionum, authoritate Guberniali restituerentur, Incentores autem Schis-
matici Popac cum suis Fautoribus, et antesignanis interciperentur, at usque
ad ulteriorem Benignam Rcgiam Resolutioncm in detentione attinerentur.
Verum quidem est, clementissima Domina, quod dum temporo Athanasii
Episcopi in Generali Synodo Albae-Juliae, A. 1698 habita clerus Valachicus
Transilvanicus, Unionem cum Religionc R.-Catholica, cum qua aliunde in
omnibus fidei momentis secundum eruditiorum sensum, uno alterove dempto
externum Ritum concerncntc symbolizaret, publice amplexus, et professus
fuisset, subindc autem in Antistitis. et deri sui vestigia singulae Coloniae
Valachicae, exceptis Coronensibus, seu in suburbio Coronensi commoran-
tibus, ternario senum numcro sc se ituros cum gaudio declarassent, nulla
Templa, praeter Coronense apud Schismaticos fuerint relicta, sed Jurisdic-
tioni Episcopi Fogarasiensis vigore Diplomatis a Divo Leopoldo Valachis
Unitis elargiti, cuncta tradita, et consignata, consequenter, nullum adsit

www.dacoromanica.ro
 120

scia, ce se faca. Se temea sa purceda cu energie in contra tur-

buratorilor, cad Ora era lipsita de ostasT, si era informat, ca
ddca s'ar face incercarea sa se Tea din manile neunitilor bise-
ricele rapite, Romanii din unele sate ar fi in stare sa traga
clopotele in dunga, sa se adune si sa se impotrivesca cu forta,
ceea ce ar pote aye urmAri f6rte grave. De aceea guvernul lass
tOta afacerea la buna chibzuinta a imperateseT, accentuand, ca
in sinodul finut la anal 1628 in A.-Iulia tot Clerul roman din
Transilvania a imbrati,sat sfinta afire, fi a clerului s'a alaturat
cu bucurie fi poporul prin delegalii set, afard de Bra.yovent, cart
singurl ad rimas in schismd fi in posesiunea bisericelor, pe and
tote celelalte biserici de atunct as trecut sub jurisdicliunea episco-
pului unit al Fdgarafului, si ca prin urmare unitil sunt de jure
adeveratii posesorT ai acestor bisericT. in fine guvernul crede,
ca pacea s'ar pote restabill numai prin arestarea turburatorilor
si a preotilor neuniti, carT se sfintisera in provinciT straine. Este
probabil, ca in urma acestuT raport, a dat Maria Teresia ordinul
din 3 Octobre 1757, ca guvernul sa-T specifice tote nedreptatile

fundamentum, propter quod ad fermentum Graecum medio tempore relapsi

Valachi, aut eorum Popae Schismatici in extraneis Provinciis ordinati, in
hoc principatu Templorum usum , seu Possessionem jure praetendere, co
minus violenter a se trahere possint. Quia tamen tam per praelibatum
Episcopum Fogarasiensem, quam per nonnullorum communitatum, signanter
per Comitatus Alb.-Inferioris officiates, uti etiam Nationis Saxonicae Comitem
in Consilio Nostro praesentem informaremur, eo audaciae et temeritatis
quosdam Valachicos pagos prorupisse, ut in casu quo Templa a Schis-
maticis reocupari fors tentarentur, Campanarum sonitu praemoniti et exciti
ad resistentiam parati sint, consultius fore censuimus praesertim in modernis
Circumstantiis, ubi militia fere omnis educta est, praesens negotium sapientis-
simo Majestatis Vestrae Sacrimae judicio et altissimae dispositioni substernere,
ac adhortationibus et comminationibus dumtaxat temerarios renitentesque
Valachos ad obedientiam, hac quoque vice vocare, quam insperato et facile
contigibili alicui casui, praeter, et contra intentionem Nostram occasionem
praebere. Caeterum circa reducendam et firmandam in Plebe Valachica
pacem ac tranquilitatem expediens aliud nullum videmus, quam ut in su-
perius attacta Specificatione notati Turbatores Schismatici Popae cum suis
fautoribus intercipi permittantur, , taliterque omnium tumultuationum seu
Turbationum fontes, per extirpationem huiusmodi maleferiatorum hominum
obstruantur. Quibus profundissima veneratione et devotissimo obsequio
permanemus Sacratissimae Majestatis Vestrae humillimi perpetuoque fideles
subditi et servi. E Regio Principatus Traae Gubernio Cibinii 7-a 7-bris 1757
S. A. L. Baro de Sala. B. David Henter. Thomas Manas. (W. Union).

www.dacoromanica.ro
 121

si pagubele acute preotilor unite, ear guvernul se adressa pentru

aretaree. acestor casurT catra episcopul Aron cu scris6rea din
11 Octobre 1757. Episcopul indata convoca sinod la Blas 1) si
pe basa celor aflate din gura preotilor adunatT in sinod si a
actelor ce le avea la dispositie trimise guvernulul in 6 Novembre
1757 o specificatie despre casurile de nedreptati, cart i-s'aa parut
maT scandalose si periculOse 2). Este f6rte interesanta specificatia
2) Aron catrl perccptorii CleruluT de dto 28 Oct. 1757 st. v. zice:
,Fiind fost acest abor mare de acum adunat, mai ales pentru supearile
preotilor, si pentru acelorasi cercarea usurarii etc. (Archiv. metr. din Bias).
2) Aron cant guvern de Tito Blas 6 Nov. 1757: Suscepto solita cum vene-
ratione E. R. Gubernii de 11-ma jam lapsi M. Octobris; et respective homagiali
cum devotione Suae Mattis Scrmae in eodem accluso de 3-tia ejusdem mox lapsi
M. Octobris benignissimo Mandato, quo clementissime imperare dignatur,
quatenus injurias, et damna Sacerdotibus, et respective Ecelesiis Unitis illata
Excelso isti R. Gubernio in casibus specificis sibi submittenda demisse referam;
continuo advocatis non nullis ex meo Clero praemissam plus quam maternam
suae Mattis Sacratissimae solicitudinem, atque providentiam exposui, inque con-
formitate clementissimi Imperil specifica referre jussi: quo Majestaticis sa-
tisfacere valeam Imperiis, quos nec defuturos suae puto obligationi. Verum-
tamen quoniam Mattas Sua Scrma in altefato suo Benigno scripto jubet
isthoc quantocyus referri: antequam copiosiores injuriarum conferantur
species, magis obvia, magisque nociva ac scandalosa et Sacrae Religioni
perniciosiora, quoniam quaevis mora est periculosa, hic nunc repetenda et
demissse referenda censui, uti in annexis exhibentur foliis; reliqua etiam
pari devotione et sQlicitudine pastorali muneri et homagiali devotioni sa-
tisfacturus, Deo permittente, successive referam. Balasfalvae 6-ta Nov. 1757.
Specificatio
Ereptorum per schismaticos Templorum
In Sede Szelistye
Pagis Szelistye, Valle, Szibiel, Galis, Tiliska, et Kakova.
In sede Mercurii
Pagis Rod, Kerpenyis, Pojana, Kis Apold, et Topertsa.
In Sede Sabesii
Pagis Reheu, Dial, Loman, Rekita, ola-Pijen, Szasz-Pijen, et Lamkerdk.
In praespecificatis autem locis, cum Templis parochialia quoquc be-
neficiola, etiam stolaria Unitis erepta schismatici usurpant.
Specificatio
Schismaticorum Sacerdotum, qui Templa profanant et bcneficia uni-
torum usurpant.
In Cottu Albensi
In Pago Szaszcsori Popa Pavel, Popa Opre et P. Flip
In Kapolna P. German.

www.dacoromanica.ro
 122

episcopulul, cacT intr'insa avem o icons despre proportiile, ce le

luase pans atuncT turburarile inscenate de agentiT Serbilor. in
In Cottu Hunyad
Ad Csora Callugcr Apostata
In Szelistye P. Ion et Moga
In Tiliska P. Dan
In Szibiel P. Nyagoe
In Gallis P. Ion Dobrota
In Valle P. Ion Roduk cx Glomboaka
In Kakova P. Opre
In Sede Mercurii
In Topercsa P. Jacob, et P. Irimie Diak
In Pojana P. Many et P. Ion
In Kerpenyis P. Petre, et P. Vaszilie
In Kis-Apold P. Illyies, ex partibus Mediae recens translatus.
In Sede Sabesii
Sabesii P. Dumitru, P. Avram, et P. Ionask, qui et in Lamkeruk.
In Reheu P. Pantirie, P. Georgie et P. Ion
In Dial P. Koszma, P. Loman et P. Dumitru
In Rekita P. Ion
In Ola-Pijen P. Ionasko, Dumitru et P. Moiszi
In Szasz-Pijan P. Opre
In Lamkerek P. Ionasko.
In Sede Szasz-varos
In Siboth P. IVIiheila
In Unigere (?) P. Avram
In Kutsir P. Sztan, et Toma
Iu Vajdejei P. Petru
In Romosz P. Kosztandin
In Romosel P. Ivan
Et hi quidem praespecificati omncs sunt Patriac Filii temporc disturbii
in cxteris Provinciis sacerdotio initiati, et ad hoc tempus impune grassantes,
Ast sequentes Neotcrici
In Szelistyc malorum capite P. Szavul
In Szibiel P. Gyorg
In Topccse P. Toma recens clancularie per loca prohibita ad cxteras
provincias pro mercando Sacerdotio dcscendisse et jam redivisse, indebitas
sibi functiones arrogare nunciantur.
Specificatio
Percussorum quorumdam Sacerdotum Unitorum.
In Szas Sebes Parochus, et Archidiaconus anno superiors, cx Temp lo
imo ex ipso Sanctuario Stola amictus sacrilcga potentiariorum manu, barbare
ac crudelitcr tractus et extractus est.

www.dacoromanica.ro
 123

scaunul Selistei erail 6, in al Mercurel 5, si in al Sebesului 7

sate, in care se rapisera unitilor bisericele si nu li-se mat perrnitea

In Pago Sina exmissi ab Eppo Cleri Notarius, locique Archidiaconus,

cum sibi adjunctis sacerdotibus 18 Mensis Octobris anno 1755 barbarc a
quibusdam incolis schismaticis, et sacrilege sunt concussi, et verberati.
Simi liter anno hoc currente 1757 circa initium Aprilis in Posscssione
Sebeshely, et Szasztsor Parochos unitos quidam eorum auditores noctu la-
trocinaliter invadentc s crudeliter aeque ac sacrilege dilacerarunt, nulla in
his omnibus consequente satisfactione, aut justitiae administratione.
Magistratus Sedis Rupensis aliquot menses incaptivari curarunt quen-
dam saccrdotem unitum, quem atris carceribus detentum, ferreis compedibus
vinctum saepius ad torturam et vebera attractum sacrilege tractarunt, pro
cujus ad proprium forum traditione ter E. R. Gubernium supplicibus requisivi
libellis, bisque idem E. R. Gubernium illius traditionem demandasse resci bit,
et nihilominus adhuc in carceribus ibidem vinctus retinetur.
Specificatio
Ereptarum quarumdam Dotum Ecciesiarum
In Sede Cibiniensi
In Pagis praecipue Resinar, et Szelistye habebant Templa exiguam
quamdam Dotem ab antiquo a quolibet nempe educillato quadragenario vase
unum florenum, qua dote templorum sarta tecta servabantur, internaque
necessaria, supellectiles, candelae, et thymiama procurabantur, nunc autem
sublato Incolis educillandi antiquo lure praepositi Sedis ctiam dictam Ecclesiae
Dotem sustulerunt, turn quidem dum Incolarum auferent illud Ius, asserebant
constanter, quod salvum permanebit Ius Ecclesiae, ejusque dictam Dotem
reddi facient, ast ubi honeste per meos pro ea requisiverim, nihil adhuc
dum retuli, sed insuper ubi aedituus dicta.e dotis perceptor, et recollector
Pagi Resinar per D-nos de percepta Ecclesiae dote examinatus, et in notabili
quadam summa debitor fuisset convictus, ejusdem pro illo debito confiscarunt
Domum prae foribus templi sitam, quam pro publica caupona non sine
gravissimo scandalo et Divina in templo facientibus incommodo ac templum
accedere volentibus impedimento, ut ipse proxime lapso die Dominico non
absque acerbissimo Pastoralis animi dolore experiri dcbui, dum Nobis in
tempi° Divina agentibus plurimi a Templo distrahi in proxima caupona
coadunati ullulando, et tumultuando, Nos quoque perturbarunt. Sicquc
pauper Ecclesia duplici vulnere est affecta, altero dotis, altcro eoque maximo
scandalo. Cum igitur dicta Domus pro debito Ecclesiae sit occupata, eidcm
pariter cedere dcberet, indeque caupona auferri, et Ecclesiac cducillaris
restitui census.
Sunt praeterea in Incl. cottu Hunyad Districtu Hatszeg Pagi Galatz,
Klopotiva, Felso Szalasfalva, et Also Farkadin, in quibus templa unitorum
etiam reformatae religionis Ministri cum suis Auditoribus alternatirn admit,
et frequentant, non sine gravi sacrarum rcrum, Sacramentorum ct Sacra-
mcntalium profanatione, et magna irreverentia. Dum persaepc nostri Divina

www.dacoromanica.ro
 124

a sluji intrensele. In acestea comune si in altele din comitatul

AlbeT (2 comune), din comitatul Huned6rel (1 coma* si din
scaunul OrastieT, cu totul in 24 comune eraii cu totul 44 preotT
neuniti, dintre cad 40 se chirotonisera afara din Transilvania in
Romania si la SerbT pe timpul turburarilor inscenate sub epis-
copul Klein de calugarul serbesc Visarion, unul (la CiOra) era
calugarul Sofronie, ear treT se sfintisera de curend in Banat si
anume unul din Seliste, al doilea din Sibiel si al treilea din
Toparcea, pe cum se vede din scrisOrea episcopulul Aron din
10 Aug. 1757 adresata generaluluT comandante din Sibiu (archival
metr. din Blas). Acesti preotT parte slujiau in bisericele de fapt
rapite, parte slujisera in bisericT unite, rapite maT inainte, dar
restituite unitilor, si continuag acum a face functiunT sacre la
poporul instrainat de unire, pa'gubind ast-fel pe preotii units in
beneficiile lor. Tot din specificatia episcopulul vedem, ca centrul
acestor turburarT era comuna Seliste (malorum caput). Biserica
din Jina care fusese rapita unitilor in 28 Sept. 1755 (vecii maT
sus pag. 103) a fost restituita, cad nu se maT insira intre cele
rapite. Episcopal atinge si casul gray de la Sascior si Sibisel
(Sebeshely). La inceputul luT Aprilie 1757 uniT locuitori de acolo
au nal/alit talharesce nOptea asupra preotilor unitT, si 1-ail sfasiat
cu cruclime si in chip sacrileg, fara ca criminaliT sa fie pedepsiti.
Dupa cum ne istorisesce lucrul P. Bod, care insa nu se p6te
controls, deca spune adeverul, orT ba, episcopal a denuntat acesta
crima guvernulul, ceea ce se pOte crede, fiind o datorinta a epis-
copului a cere scutul autoritatiT fata de agresiuni atat de violente.
Guvernul dede porunca judelul suprem al nobililor din comitatul
Albei-Inferiore, sä flea cercetare la fata loculuT. and se pre-
sents insa Judele, fu maltratat din partea 6menilor revoltatT si
scapa numaT cu fuga, de morte. Infuriat pentru acest afront,
Judele se int6rse insotit de vre-o cate-va sute de panduri de-al
comitatuluT, navall asupra Sasciorenilor, ra'ca acestora multe

mutillare, aut potius etiam interrumpere necessitantur, ut supervenientibus

illis, locum cultui cedant. Imo etiam ipsa Sacro-Sancta Eucharistia cum pixide
de sanctuario, extra templum ejecta fuerit reperta, quae inaudiens regius
olim Commissarius Eppus Munkatsiensis stupidus abhorruit, et ego anno adhuc
(si bene memini) 1749 no die 19 M. Martii Excelso isti Catholico Consilio
pro muneris ratione demisse exposueram, a quo etiam favorabile tuli res-
ponsum, nullo adhuc consequente effectu. (Archiv. metr. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 125

pagube, derlma manastirea, usurpata de crate -va preoci si calugarT,

carT atItaii poporul la revolte contra uniriT, si aresta 18 persOne,
pe call Insa guvernul, temendu-se de o revOlta si mai grava
intr'un timp cand Ora era despoiata de tOta militia dusa in
resboig, le libera inmediat 1),
tot din specificatia episcopulul Aron vedem in fine, a
nicT 'Ana acum, la sfirsitul anuluT 1757, nu a succes curtil din
Viena si guvernuluT transilvan sa linistesca spiritele si sä resta-
bilesca pacea in sinul bisericeT unite, dovedindu-se de neputin-
ciOse mesurile luate in 1756 in contra revoltatilor si a metropo-
lituluT serbesc. Din contra, pe cum vom vede mai tarzhi, in anul
1758 turburarile, in urma mijlOcelor machiavelice intrebuintate
de metropolitul serbesc si de agentil lul, au luat dimensiunT si
maT marl.

') Petru Bod: Brevis Valachorum Historia ad. an. 1757.

-.).41 IE---

www.dacoromanica.ro
 Capitolul VII.
Pertractaff la curtea din Viena pentru numirea unul
episcop neunit in Transilvania.
Vedend Curtea din Viena, cA zAdarnice ail fost incercarile
sale de a restabili ordinea cu forta, a supus Oa afacerea jude-
catil unei conferente ministeriale, care se intruni in 19 August
1758. in acesta conferinta 1) cancelariul aulic transilvan si con
silicriul de curte Bandi au sustinut si in scris si cu graiul, ca
autorul tuturor turburarilor este mitropolitul din Car lovet, si ca
pe cum turburarile din 1744 si 1752 ail putut fi sufocate, asa
s'ar putea inadusi si turburarile de acum in timp fOrte scurt,
data se va pune stavila actiunel mitropolitului serbesc in Tran-
silvania, si decA emisaril lti vor fi detinuti fail sgomot si in-
ternati in vre o fortareta. Prin acest mijloc drastic va intra frica
in alti emisari si poporul roman, care nu scie sä fa'cA deosebire
intre unit si neunit, avend toti acela-si rit, se va linisti indata.
Numirea unui episcop schismatic on estinderea jurisdictiund
mitropolitului serbesc si asupra Transilvaniei va da ansa la nesfar-
site turburari, daca nu la biltai si omoruri, on pOte intreg po-
porul se va lapeda de unire, si ast-fel o operA infiintata cu atatca
jertfe de domnitorii anteriori, dupa o esistinta de o jumetate de
veac, se va spulbera si multe suflete vor fi impinse in perirea
vecinica, abstragend de la aceea, ca. Curia Romans, care fusese
asigurata despre uniunea Romani lor, se va nelinisti pentru
inoirea acesta.
in contra propunerei cancelariel aulice transilvane se ridica
Baronul Barthenstein, acum presedinte al deputatiunei aulice
illyrice, care era de parere, ca trebue sA se dca neunitilor din
Transilvania un archiereil, si ca numai aceea trebue sa se cum-
penesca, cA Ore consult este si in interesul statului, ca autoritatea
') Actele ralative in Hfk. Z. 325 ex 1758 schitate in Wall. Union.

www.dacoromanica.ro
 127

atat de mare a mitropolituluT serbesc, care gratia imperatesei o

Meuse mai mare de cat pe a antecesorilor luT, sa cresca Inca si
mai tare prin estinderea jurisdictiunei luT si asupra TransilvanieT.
,Parerea mea, zicea Barthenstein, pornesce din cunoscutul si forte
firescul principhl: divide et impera, si In conformitate cu acest
principiil propun, ca numerosilor credinciosi neuniti din Tran-
silvania sa li se numesca un Archiereil propria si deosebit, care
in calitate de Metropolit in Transilvania sa fie investit cu aceea-si
jurisdictiune asupra poporulul roman, ce o are mitropolitul set--
besc din Carlovet asupra credinciosilor sat
Este adeverat, zicea mai departe Barthenstein, el resolvirea
acesteT afaceri este forte grea, daca consideram imprejurarile
actuale si mai vertos align fa nostrd cu curtea rusescd, care in-
trevine ,si acum in favorul coreligionarilor set, si daea avem in
vedere spiritul de emigratiune spre Rusia, care in legatura cu
emigratiunea Muntenegrinilor in imperatia rusesca, se fomenteza
si acum in mijlocul poporulul romanesc. Aceste mprejurari ne
impun, sa fim forte precauti, ca nu cumva sa lovim intr'o parte,
on alta, si sa facem neplaceri MaestatiT Sale.
Dar tocmai aceste imprejurari reclama, sa se numesca un
Metropolit deosebit pentru neunitil din Transilvania. Acest Me-
tropolit va fi pururea un spin in ochil Metropolitulul din Carlovet,
si ast-fel unul pe altul se vor controla, si nici unul nu va face
nimic mai inainte de cc 11-ar fi asigurat aprobarea CurtiT din
Viena, ear de alta parte imperatesa atat la Curtea rusescd, cat si
la ceilalti credinciosi neuniti din monarchic va put& infatisa nu-
mirea initropolitulul din Transilvania drept act de deosebita
bunavointa tap cu ei.
Este lucru cunoscut, continua Barthenstein, ca privilegiile
acordate clerulul si poporulul illiric au valdre numal pentru
Ungaria, si nu se estind si asupra TransilvanieT, er mitropolitul
din Carlovet nici pang acum nu a esercitat nici o jurisdictiune
asupra Transilvaniei, si ast fel el nu ar fi indreptatit a se plange,
ca i se restringe jurisdictiunea prin numirea unul Metropolit ne-
unit pentru Transilvania. Purceclend din principiul, ca privilegiile
natiunei serbesci nu sc estind si asupra Transilvaniei, Barthenstein
este mai departe de Orem, ca noul metropolit, care s'ar da ne-
unitilor din Transilvania, nu trebuc sa fie ales de clerul si po-
porul romanesc, cum se intimpla acesta cu Mitropolitul din Car-

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
lovet in virtutea privilegiilor amintite, ci ar fi sA se denumesca
de adreptul de Maestatea Sa pe basa propunereT, ce s'ar face de
Cancelaria aulicA transilvana, respective de deputatiunea aulica
Hilda. In fine Barthenstein este de parere, cA. cel mat potrivit
barbat pentru demnitatea de Mitropolit at neunitilor din Transit-
vania ar fi episcopul serbesc de la Sant-Andreid din Buda, Dionisiii,
care prin purtarea sa modesty dovedita de mat multi ant a ardtat,
ca intrunesce tote acele insusirT, earl se recer pentru un oficiil
atat de important. Dionisid dect ar trebui sA fie chemat la Curte
pentru a se trata cu el numirea luT de mitropolit.
La propunerea lut Barthenstein in esenta se alatura si can-
celariul aulic si de stat Conte le Anton Venceslad Kaunitz Rittberg,
urmatoriul lur Ulfeld in acest oficid. Motivarea lul merits a fi
relevatA cu atat mat virtos, pentru cA, pe cum vom vedd indata,
ea a fost hotaritOre, si a statorit principiile, earl ail servit impe-
rAteser de norma in ulteri6rele hotarirT.
Cancelariul Kaunitz premite mat intaid, cA ort ce fel de
intrunirT si atitari ale poporulut in contra bisericei unite ail sA
fie imprasciate si oprite, si totT, cart lucra in contra poruncilor
impdratesci emanate in causa bisericet unite, merits pedepsA, dar
dupl ce de present in Transilvania nu se afla nict o militie re-
gulate, trebue sä se purceda cu cea mat mare precautiune si cu
cumpdt, ca sA nu se dea ansa la turburarT si mat marl si sä se
Oa castiga si timp.
0 Intrebare cu mult mat grea, zice cancelariul, este aceea,
ca Ore afara de neunitit din Brasov, FAgaras si Sibiu, trebue A.
se considere toff supusii transilvanenT de unite Inca de pe timpul
ImperatuluT Leopold? si a Ore aceia, cart de present se dad de
neuniti, ail sä fie tratati ca apostati, ore flora pot sa fie tolerati?
Cancelariul crede, el pentru deslegarea acesteT intrebarT, nu
trebue sa se incurce nimenea in subtilitatT, si ca lucrul trebue
sa se considere asa pe cum este de fapt si de present. Dupes
ce insa nu mat Incape nice o indoid1A, ca aceia, cart de present
se dad de neunitT, sunt destul de numerosT, ar fi lucru zadarnic
a mat cerceta imprejurarile anteriOre, ci ore cine trebue sä se
Indrepte numaT dui:a imprejurarile presente, dr responsabilitatea
inaintea lut Dumnezed sA se lase acelor superiorT ecclesiasticT si
seculart, cart prin negliginta, egoismul si zelul for orb ad impe-
decat desavirsirea operel santei uniri.

www.dacoromanica.ro
 129

Cancelariul crede, ca on ce siluire a consciintei este in

contra fiinte crestinismuluT, in cotra prudence de stat, si chiar
si in contra mintii sanetOse. Ea este un lucru comod insa pentru
superiori lenesi, ignorant! si ambitiosi.
Desi dee de la inceputul secolulul al 18-lea nu a esistat nici
o toleranta in Transilvania, afara de cele trel orase amintite,
totusi aceea nu se 'Ate denega in present, cad din punct de
vedere crestinesc si politic e mai bine sa se acOrde o ast fel de
toleranta, de cat sa se perda cateva mii de supusi prin emigra-
tiune, on sä se dea ansa la turburati, atitari si periculOse revolte
si prin acesta sa se produca un r6i1, ale carui urmari nu se pot
preyed& Adeverul acesta este cu mult mai limpede, de cat sä
mai aiba lipsa de argumente. Nici nu trebue sa amain, ca Ore
cat este de intemeiata tema de emigrari, cad destul de pagubi-
Ore sunt celelalte urmarT, cat! ar resulta din denegarea tolerantel.
Deca insa se recunOsce necesitatea de a se acorda o tole-
ranta in Transilvania, atuncT de sine urmeza aceea, ca celor
tolerati nu se mai pOte interzice recursul la preotimea si supe-
rioril for bisericescl, dar nu urmeza nici de cum si aceea, ca
mitropolitului din Carlovet sa i se recunosca jurisdictiunea, cu atata
zel reclamata, si asupra Transilvaniel. Dupa drept acesta juriS-
dictiune luT nici intr'un chip nu i se cuvine, si el trebue sä fie
eschis cu totul de la aceea, cad cu drept cuvint sa presupune,
ca el a favorizat si promovat, decd nu a chiar causat, turburarile
din Transilvania. Cel putin atat e sigur, ca el, in contra opre-
listilor preainalte de maT inainte, s'a amestecat in lucru si a spri-
ginit cererile neunitilor pans la curte. Este dee' de lipsa a nu
i se mai da ansa, ca SA' se incapatineze in neascultare, si afara
de acesta n'ar fi lucru prudent a-I mai largi Inca jurisdictiunea,
inriurinta si vaza si a-1 face temut.
Din contra binele religiuneT si al statulul pretinde, ca de o
parte sa se face sa incete plansorile neunitilor, fare a se aducc
vre o scadere religiuneT dominante, dr de alts parte sa se iee
pentru tot deuna Mitropolitului serbesc ocasiunea de a se mai
pute amesteca in afacerile religi6se din Transilvania. Mijlocul
cel mai scurt, mat sigur si mai bun este numirea until episcop
exempt, adeca neatirnator de Mitropolitul serbesc.
In privinta acesta hotarirea preainalta a Maestatil Sale ar fi
sa se formuleze ast fel, in cat noulul episcop nu numaT sa i se
Dr. A. Bunea: Episoopil P. P. Aron 0 D. Novaooviot 9

www.dacoromanica.ro
 130

iee on ce ocasiune de a seduce pe uniti si a-si estinde jurisdictiunea,

ci sa i se si spuna ca Maestatea Sa Isi reserve dreptul de a re-
trage toleranta si ea pe episcopul exempt 11 va destitui din post,
deca va lucra in contra hotaririlor peainalte si tinutei, ce i se
va prescrie.
Pentru ca acest episcop sä aterne cu atat mai tare de ar-
bitriul Curtii, si sä nu se afle indemnat a Impedeca latirea Uniunei,
si a-si estinde jurisdictiunea, numai ca sa pots aye venite mai
marl, ar fi consult, ca episcopului schismatic si preotimei lui sub-
ordinate sa i se asigneze o plata proportionate de la erar, er
beneficiul stolei sa se lase si pe viitor preotimei unite in tote
localitatile, in earl a avut acest beneficil
Trebue, ce e drept, sa se cumpenesca si aceea, ca tote inoirile
inspira ingrijiri si sunt pagubitOre Uniunei, si ca pot da Curies
Romane ansa de a se plange. Dar de aka parte trebue sa se
aiba in vedere si aceea, ca sistemul atat de inteleptesce introdus
de imperatul Leopold a suferit deja o schimbare asa de mare,
in cat intre actualele imprejurari nu trebue sa se caute la aceea,
ce ,ar fi de dorit, ci la actuala natura a aucrului, si ast fel unui
r6ii mai mare -trebue sa se preferesca altul mai mic. Despre
Curia Romans Inca se pate presupune, ca deca i se va arOta
lamurit starea lucrului si motivele, can au militat pentru dispo-
sitiile luate de Curtea imperatesca, nu va contrazice.
Protoeolul cu aceste pareri divergente fu inaintat la imp&
Tatesa de presidentul conferentei, fostul cancelar, er acum prim
maresalul de curte Conte Ulfeld, care la calcaiul scrisOrei sale
isi esprima temerea, ca deca se va numi un episcop neunit, se
va prabusi uniunea stability de fericitul imp6rat Leopold, si ast
fel se va alege nimic din cheltuelele acute pentru ea, si pe langa
acestea Curies Romano, care fusese avisata de la inceput despre
introducerea Uniunei In Transilvania, se va da ocasiune de a
se plange.')
imperatesa Maria Taresia, care cu bunul simt, ce o carac-
teriza, pete presimtia, ca Ulfeld are dreptate, er de aka parte
In perplexitatea, in care se afla fata cu pareri deosebite si con-
tradicatere, nu se puta hotari aid intrun chip, aid intraltul, si
ast fel la urma recurse, ea si in alte afaceri importante, la sfatul

') Tote acestea pe basa actelor din Wall. Union.

www.dacoromanica.ro
 131
cancelariului Conte Kaunitz, in care avea incredere netermurita,
trimitendu-i cu un bilet protocolul conferentel, pentru ca sail'
dea parerea, ca ce hotarire prea inalta ar fi sa se iee.
Conte le Kaunitz in raportul sea din 9 Octobre 1758 declares
mai intaiii, ca mentine si acum, fares de nici un adaus -si fares de
nici o scadere, votul sett cuprins in protocolul conferentei din
19 August 1758, care Fa dat dupes cea mai bung. a sa pricepere,
si apoi urmeza:
inteleg insa prea bine, ca ye vine forte gred Maiestatii
Vostre sä resolvati in fata parerilor deosebite intrebarea: deed' e
sa li-se acorde greco-neunitilor din Transilvania, in conditiunile
propuse de mine, un Episcop exempt, ori ad sä fie lasate lucrurile
in starea for de acum.
*Ed m'am rostit pentru primul mod de resolvare, Hind -ca
in tote cestiunile privitOre la prea inaltul servicid imi daii silinta
de a evita mesurile paliative, care de obiceid mai mult strica,
de cat folosesc, de a stirpi reul din radacina si de a privi lucrurile
cum ele sunt, ear nu cum ar trebui sa fie.
=Decd am pute sa ne magulim cu speranta, ca cell in-
sarcinati a pune in executare inteleptele si dreptele mesuri luate
de Maiestatea VOstra contra grecilor neuniti s'ar -purta cum se
cuvine, si s! -ar face in deplin datoria, nu ar fi ,gred sa' gasim
alte mij16ce priinciOse atat pentru stat, cat si pentru religiunea
dominants. Dar dupa feliuritele experience, pe care le-am facut,
trebue sä consider speranta acesta ca ceva zadarnic; si inclinarea
spre mijlOce silnice, pe langa ura in contra tuturor iliricilor, e
prea adenc inradeeinata, de cat sa potem spera vre-o schimbare
in privinta acesta.
.tn imprejurdrile de astadi .ar fi insa, mai mult de cat off
cand, lucru prea de tot primejdios a da ocasiune proxima pentru
rebeliuni, pentru emigrati, ori pentru alte urmari cu, deosebire
stricaci6se si a nu aye in acela-si timp si mijloce indestulitOre
pentru impedecarea reulul.
*Cele cate-va miliOne de greci neuniti, cari traesc sub prea
inalta ocrotire a Maiestatii VOstre, ail dupa parerea mea modesta
sa fie priviti ca o comend si ca un adeverat giuvaer al inalte!
Case domnitOre, din care in viitor se vor pute trage foliose cu
mult mai marl, de cat pans acum, decd vor fi numai aperati
cu energia cuvenita in afacerile spirituale si lumesci contra or!
9*

www.dacoromanica.ro
 132

si carei asuprirl, nedreptatiri si legitime reclamatiunl si condusi

ast-fel, cum dupa regulele precautiunel are sa fie intempinata o
natiune aspra si resboinicg.
*Cat pentru Romanii din Ardeal in deosebi, votul meU umilit
pare a se isbi de obiectiunea, ca prin acesta uniunea de pang
acum ar ajunge la decadenta deplina. Pe cat de putih asi in-
drasni a o pune acesta la indoelg, deca ca episcop exempt ar
fi ales un preot zelos si ostil si deca nu s'ar tine sema si de
alte mijlOce impuse de precautiune, pe atat sum de sigur, ca
un episcop exempt, prudent, pe care si interesele lui ii indemna
a se ferl de on si ce pas gresit, se va ferl cu multg ingrijire
de a jigni uniunea si de a da ocasiune pentru reclamatiunl si
ast-fel pentru inlaturarea sa, ba va pute sa fie induplecat a lucra
spre cel mai mare fobs al religiunei si al statului, de a trece
insu-si cu intrega obstie diecesana la uniune si de a asigura
ast-fel uniunea in mod statornic, usor si grabit. Casul acesta
pare a-1 fi avut in vedere si opiniunea anonima, care mi-a fost
prea gratios comunicatg de Maestatea VOstra si care propune ca
episcop pe un 6re-care Dionisiii.
,C5. 6re acest Dionisiii are calitatile recerute, si ce ar trebui
sa se faca, ca el sä fie castigat pentru causg, si controlat, si ce
mesuri ar trebui sa se iee pentru promovarea prea inaltului
serviciii ? acestea t6te cu profund respect le las prea luminatei
apretieri a Maestatei Vostre« 1).
La ttei dile dupa acest raport al contelui Kaunitz, adecg
in 13 Octobre 1758, imperatesa scrise cu mana sa proprie acesta
prea inalta hotarire: ,Cestiunea, de a se numi un episcop exempt
pentru Transilvania, o aprob ; deci prim-mareplul de curte are sa
lee in secret disposifide de lipsd ,si str se formeze instrucliile rela-
tive, pentru ca lucrul sa se pdtl curend efeptui2).
Motivele pentru cart insu-si prim-maresalul de curte contele
Ulfeld recomandase imperatesei, ca acesta prea inatta hotarire sä
se tins in secret pang cand se va pregatl lucrul asa, In cat pu-
') Hurmuzaki Documente, VII, pag. 19 qi 20, qi Fragmente (editia
romans), tom. II. pag. 199.
2) Die Quaestionem, dass cin exempter Bischof nach 7 btirgen zu
benennen approbire ich; mithin hatte er Oberhofmeister in alter Gcheim die
nothigen Vorkehrtingen u. Instructionen formieren zu lassen, damit die Sach
bald zu Stand kommt. Maria Theresia m. p. (Wall. Union).

www.dacoromanica.ro
 133

blicarea ei sal se faca de °data cu esecutarea, le aflam in pro-

tocolul conferintei din 10 Decembre 1758'), unde insu-si Ulfeld
spune, ca a propus Maestatii Sale tinerea secretului, de ore ce,
1) decal va afla Metropolitul serbesc mai de timpuria, ca prin
prea inalta resolutiune isi perde influinta in Transilvania, se va
sill din tote puterile sal zadarnicesca prea gratiosa intentiune a
Maestatii Sale; 2) Metropolitul procede fats cu clerul sea cu
mult mai tiranesce, de cat un monarch despotic fats cu supusii
sei. Frica si supunerea clerulul schismatic fats cu Metropolitul
este nelimitata, si pedepsele adese-ori sant dictate si esecutate
intr'un chip necrestinesc, de unde urmeza, ca inzadar se vor
pune noului episcop anumite margini, intre cart ar ave sal lucre,
cand Metropolitul it va fi prevenit, incatu.jand pe sup:4ft epis-
copului cu nesce jurelminte, cart vor leg-a nuinile consciinla
lo7 ; Metropolitul ar aye timp say tesa, ca si pana acum, intrigele
sale in mijlocul prostului popor valach (unter den dummen
Wallachischen Volk), facendu-1 sal credal, ca un episcop, care nu
aterna de el, (adeca de Metropolitul), nu este episcop adeverat.
Dar pe lenga tote precautiunile luate de curte, ca Mitro-
politul serbesc sal nu afle nimic despre hotarirea din cestiune,
acesta, avend Ornenii sei in Viena, afla indata totul, si pe cum
vom vede, s'a incercat a zadarnici planurile Curtii din Viena cu
numirea unui episcop exempt, adeca: neatarnator de el, ceea-ce
insa nu I-a succes.
Hotarirea imperatesei de a se numi un episcop neunit
pentru Romanii din Transilvania s'a luat intr'un timp, and valurile
turburarilor cresceaa tot mai tare prin agitatiunile unui agent
moscovit si serbesc, pe care II vom cum55ce mai deaprOpe in
capitolul urmator, unde vom indica si pertractarile ulteriOre cu
privire la numirea noului episcop.
9 7 burg. Hofkz. zahl 475 din 1758 in Wall. Union.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul VIII.
Agentul moscovit si serbesc Iuon din Acilia.
De la suirea lui Petru cel mare, ca singur domnitor, pe
tronul Rusiei (1689), Muscalii ail inceput a trezi in popOrele
crestine, cari gemead sub jugul turcesc, speranta, ca numai de
la densii le pOte veni mantuirea din sclavia nesuferita. Dar nu
numai in Odle turcesci, ci si in alte provincii, unde se aflati P pra-
y oslavnici . , erati ademenitl cresting cu o sOrte mai buna, care
le pOte veni numai din Rusia. Legaturile Muscalilor cu
*pravoslavnicii= din monarchia austriaca in tot secolul al 18-lea
astazi nu se mai pot trage la indoela, ear actele oficiale ne do-
vedesc, ca curtea rusesca a intrevenit si pe cale diplomatica la
curtea din Viena in bite turburarile religiose, cari le-ati pro-
vocat Serbii prin calugarul Visarion de la 1744 'Ana la 1750, si
de atunci pang la mOrtea episcopului Aron (1764) prin alti nu-
merosi emisari. N'ati lipsit nici agentii muscalesci, trimisi anume
in ArdeaL si Banat, cari indemnati poporul a se lapedi de uniune
si chiar a trece in masse in impel-Alia Rusilor. 1)
Cei mai folositori agenti insa pentru planurile, politice si
religiose ale Muscalilor, eraii aceia, cari se puteati recruta printre
Romani.
intre acestia vestit este papa Loan din Acilig, care a inscenat
marl turburari in Transilvania in cursul anulul 1758. Despre
trecutul si fap tele lui avem done acte importante, unul
emanat de la guvernul transilvan in 14 August 1758, si altul de
la vicariul general Gerontie Cotorea din Blas in 19 Ianuarie 1759
adresat episcopului sell, pe cari le publicam in apendice sub
9 Vedi Nic. Iorga Istoria liter. rom. in sec. XVIII. t. I. pag. 440 si
Un cdlltor bdnd/an in Rusia, notit5 tip5rit5 in oTribuna poporului din
Arad Nr. 102 1901. Hurmuzaki, Fragm. II. p. 251, Dr. A. Bunca, I. I.
Klein, pag. 252.

www.dacoromanica.ro
 135 -

A. Aceste acte si alte notice, ce le gasim prin scrisori oficielse

ne arata, ca. popa Iuon s'a nascut pe la a. 1720 in Aciliu, co-
muna situata pe atunci in comitatul Albei, nu departe de Sel4tea
Sibiului, unde a fost cuibul celor mai intensive agitatiuni anti-
unioniste de la 1744 in cOce. Mosul si tatal lui Iuon fusesera
preoti uniti in Aciliu, unde si acesta a petrecut anii copilariei.
De aci ca tiner treca in Muntenia si dupa aceea in Rusia (Mos-
covia). Aci petreca ceva timp mai indelungat spre a studia
teologia. and insa lucrurile au tost puse la cale, ca sihastrul
Visarion sa intre din Banat in Transilvania 1) la 1744, popa Iuon
se interse din Rusia in Muntenia si de aci treca la Seliste, tocmai
pe cand sosl acolo si impostorul Visarion. Aci el era conduca-
toriul secret al tulburarilor, cari au urmat dupa aceea de la
1744-1748, si nu numal a pus la cale deputatiunile Romani lor din
Fagaras si din districtele Sibiu lui, Mercurei, Sebesului, Or5.stiei
si Dobrel trimise la Viena pe la sfarsitul anului 1749, 2) ci le si
insoti impreuna cu un calugar din districtul Rigarasului. In una
din aceste deputatiuni a fost si preotul Macinic si mireanul
Oprea. Miclaus din Seliste si preotul Joan din Galis, pe earl' in
Viena i -au arestat, si T-au trimis in fortareta Kufstein de lenga
lnnsbruk in Tirol, de unde Oprea a scapat in 1756, si probabil
n'a mai putut fi prins. Vedend, ca aceste deputatiuni n'au
obtinut ceea ce doriati, si ca imperatesa a dislocat trupe in
Seliste si alte comune, popa Iuon se tema a se interce in Tran-
silvania si impreuna cu calugarul amintit din partile Fagarasului
porni din Viena deadreptul la Moscva, unde dobandi un ajutor pentru
o manastire din Transilvania. Banii muscalesci s'ad dat la mina
calugarului, pe care insa popa Iuon, cand se intorceaa amendoi
din Rusia, it despoia de bani. Din Rusia Popa Iuon vent in
Muntenia, si dupd ce revoltele inscenate in contra uniunei, au
fost inadusite cu totul pe la 1750, el credo ca a sosit timpul de a
se pute interce farce periclu in satul sel natal. Treca deci granita
la Aciliu si se casatori cu feta unui negutator. Apol impreuna
cu socru sea si cu fruntasii satulul se rugh de protopopul unit,
sa-1 dea vre o functie bisericesca si sa-i conceda a locui in
2) Despre Visarion yell Dr. Bunea, I. I. Klein, pag. 155 si urm.
2) Verdi despre aceste deputatiunI Dr. Bunea o. c. pag. 249.
Protocolul magistratuldi din Sibiu, din 2 Iuniu 1756, si "Plangerea
manastirel Prislopuluic in Telcgraful roman din Sibiu Nr. 29 din 1898.

www.dacoromanica.ro
 136

casa, in care secluse tatal seu ca paroch. Protopopul it puse

cantor la biserica, careia popa Iuon i servi in pace si liniste pang la
1754, cand succesele obtinute de Mitropolitul serbesc in districtul
Halmagiul 9 it indemnara a se pune in serviciul turburarilor insce-
nate de acela-s1 mitropolit in partile meridionale ale TransilvanieT.
Mergend la Carlovet popa Iuon fabrics in limba romans un
decret de la imperatesa, pe care-1 intari cu un sigil luat de pe
vre o diploma aflata acolo, 9 si in care se zicea, ca Maestatea
Sa concede Romanilor din Transilvania sg-si pastreze religiunea
grecesca, si sa-si alba preoff dupa renduela bisericeT orientale,
si ca cine se opune la acesta va cade in disgratia imperatese
si va fi pedepsit ca turburgtor de pacea si linistea publica.
in primavera anulul 1756 Popa Iuon se int6rse din Carlovet, si
purta din sat in sat patenta falsa a imperatesei, publicandu-o popo-
rului.Princlend de veste, guvernul transilvan cu decretul din
29 Aprilie 1756 a dispus, sa se publice poporuluT, ca. patenta
') Vedi mai sus pag. 68 *i urm.
2) Acest decret se afla in traducere latina la P. Bod a. 1759, si are
urmatoriul cuprins: Nos Maria Theresia, Clementia Dei Imperatrix Roma-
norum, et Regina Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae, Sclavoniae et
Princeps Transilvaniae, Audientes varia disturbia et dissensiones fieri in
Principatu Nostro Transilvaniae inter Nationem Valacham, propter Religionem
et fidem, et cum multi essent in nostros fideles Catholicos, (?) quorum obli-
gatio est facere pacem et confirmare charitatem inter homines, illi autem,
quemadmodum audimus ex querelis pauperum, inculcant Mandata et volun-
tatem Majestatis Nostrae, destruunt charitatem, communem pacem cruciant et
depraedantur pauperes, contra justitiam, propter suam Religionem et Fidem.
Quae malitia notum sit Nationi Valachae ex Transilvania, quod nunquam
fuerit, neque sit, cum scitu et voluntate Majestatis Nostrae. Qua propter ut
conquiescant et sedentur adversarii, et malcfactores, ut sit pax a modo in
posterum, charitas et bona tranquillitas inter homines, et ne plures querelae
et remonstrationes veniant coram Majestate nostra propter religionem et
fidem, volumus clementissime eis dare Decretum, Skill° Majestatis nostrae
roboratum,. liberum sit Valachis ex Transilvania servare Graecam Religionem,
et habere sacerdotes secundnm Ordinent Ecclesiae orientalis, et qui voluerit,
ex sua bona voluntate, et suo arbitrio amplecti Unaciam, sit liber, qui autem
noluerit, nemo praesumat eum cogere; quia tales ubi innotuerint, tanquam re-
fractarii, pacis et tranquillitatis perturbatores, et tamquam legum et Manda-
torum Majestatis Nostrae transgessores, in gravem indignationem Majestatis
Nostrae, et ultionem cadent, quae ut majus robur habeant, has litteras,
seu Decretum isthoc, sigillo Majestatis .Nostrae corroboramus. Datum in
Civitate Nostra Imperiali Vienna Anno 1754 L. S.

www.dacoromanica.ro
 137

este falsA, si eel ce amAgesc poporul cu ea, sa fie amenintati

serios cu pedepsa. ')
in August 1756 il gasim pe popa loan in Seliste, unde
arnagia poporul cu neadeverul, ca el ar fi fost in Viena la
Curtea imperatescA, de unde a adus patents amintita. 2)
Mai tarziii merse din nod la Carlovet, unde se sfintl preot.
Aci pe cei ce veniati din Ardeal ii indemna cu cuventul, ear pe
cei de acasa cu scrisori viclene, sa se lapede de episcopul unit.
Pe la inceputul anului 1758 turburArile in Transilvania, in
urma staruintelor guvernului, incepusers a se mai linisti, mai mult
prin aplicare de mijloce blande, de cat violente. Acesta insa nu
convenia planurilor mitropolitului serbesc, care fail de turburari
grave nu putea aye nici o basA de a mai reclama pentru sine
jurisdictiunea asupra Transilvaniei. De aceea socotl, ca este
timpul suprem, sa trimitA pe popa Iuon erAsi in Transilvania. 3)
Acesta inainte de a pleca isi pregati calea, trimitend Inaintea sa
in Februarie 1758 doi terani din Seliste, cad se intarcead din
Viena, si Carl trecend prin scaunul Orastiei vestiad poporului ca
lucru sigur, ca afacerea for cu privire la dreptul de all tine
preoti neuniti s'a terminat cu bun succes. Decretul dat in pri-
vinta acesta de imperatesa it aduce cu sine popa Iuon, care va
sosi preste scurt timp. Popa intra inteadever in Transilvania
Inca in aceeasi lung, merse la satul set' Aciliu, si aci, deli mitro-
politul serbesc nu avea nici un drept de jurisdictiune, falsariul
nu se sfil a declara, cs a fost investit in Carlovet cu auctoritate
si de preot si de protopop, promulga decretul fals imperatesc,
pe care in escursiunile, ce le f5.cea neintrerupt, it publics si in
alte multe sate. Om viclean, prefacut, si fatarnic, isi seal castiga
indata la poporul amAgit mare auctoritate cu cele mai nerusinate
minciuni, ca adeca tot ce face, este cu invoirea imperatesei, care
l'a auctorizat sit apere credinta bisericei orientate, sa primesca
in sinul acestei biserice pe toti, cArora le pare red de unire. Si
ca sa dovedesca, ca el nu insela poporul cu vorbe gale, se lauds,
ca lui nu-I e tema de lanturi si prinsare, cad are scrisere de la

') Protocolul magistratului din Sibiu de la 13 Maiii 1756.

2) Vedi documentul publicat mai sus la pag. 112. nota 3.
5) Ulfeld catra impel-Item in protocolul conferintei din 10 Dec. 1758
zice: So kann man deutlich ersehen, wie die Abschickung des Iuon
sammt alien tibrigen, von Metropoliten verordnet, and dirigieret worden seie.

www.dacoromanica.ro
 --- 138 --

imperatesa, care interzice orT cuT a pune mana pe el. Orl ce

ocara si batjocura a putut nascoci in contra santel unirl o versa
din gura sa in fata poporulul cu tots libertatea si fara nici o
discretiune, silindu-se a capacita poporul, ca uniunea este o lege
?dull, care se deosebesce si de biserica latina si de cea grecesca,
ca cel until vor trebui sa se lapede de ritul for oriental, care nu
este suferit de biserica latina si altele asemenea, cum este obi-
ceiul tuturor impostorilor, carT nu cu armele sciintel si adeveruluT,
ci cu nascociri si calumniT cerca a trage ornenil pe partea lor.
Ast fel graind, falsariul Tuon a cutrierat in persona maT multe .
sate si anume: Rod si Poiana din scaunul Mercurel, Deal si Pianul
de sus din scaunul Sebesului, Seliste, Galis si Tilisca din scaunul
SibiuluT, si Aciliii si Jina din comitatul Albel, tinend cand in un
sat, cand in altul adunarT secrete si oprite (conventicule), intre
carT cea mai numerOsa a fost in satul Deal.
In aceste adunarT nu numaT scatuia si Indemna, ci chiar
poruncia poporulul, sa so:AA din biserica preotii uniti si sa-sT
puna altii neuniti, cari se sfintiau in continuu la SerbI. Si ca
poporul sa i se piece, spunea, ca insall imperatesa l'a auctorizat
sa &ca. acestea. in acela-sT timp ca sa stirnesca sperante si sa
imbarbateze pe ceT sovaitorT, le spunea, ca in scurt timp vor
capeta alt episcop de la Carlovet, si ca el insu-s1 ii va esi intru
intimpinare. Pentru ca sa afle credemint, cetia poporulul nesce
patente primite de la Mitropolitul serbesc, in cari sa zicea, ca
generalii rusescl, cad se lupta in Silesia in contra luT Frideric
regele PrusieT, ail Intrevenit la M. Teresia in favorul neunitilor,
earl' sunt de o credinta cu MuscaliT, si carora aces generali le-ail
dobindit dreptul de all aye preoti propril si de all pute esercita
religiunea orientala in tots libertatea, si de a nu maT fi asupriti de
protopopil uniti, carT o fac acesta din pofta de castig. imperatesa
are insa gandul, nu numal de a-I scuti de aceste asuprirl, ci si
de a be trimite un episcop, care in scurt timp va intra in Tran-
silvania. 1)
1) Despre patentele acestea Pctru Bod ad an. 1759 scrie: Pcrcrebuit
apud eosdem praecipue Missionario quodam Joanne Popa Etselensi, Re-
ginam favere non unitis, ipsisque velle non solum libertatem, verum edam
episcopum designare non unitum, cujus nutu regerentur. Habuerunt variis
in locis, etsi severe interdicerentur, conventicula, in quibus legebantur
Patentes Archiepiscopi Karlovitziensis Literae, Valachos in fide antiqua
confirmantes, in hunc fere sensum: Intercessisse aliquot Militiae Mosco-

www.dacoromanica.ro
 139

isi pOte orl cine inchipui, ca ce efect ail trebuit se aiba

ast fel de scornituri in mijlocul poporului incult, care in naivitatea
sa cine scie Inca ce sperante de libertate ial va fi legat de ge-
neralil Muscalilor cel de o credinta cu el.
Unde nu putea strabate in persOna, impostorul trimetea
agentii sei, unii preoti onole sfintiti in Ungaria, altii mireni chemati
si instruati de dinsul, cart cu scrisorl cerculare se imprasciara
prin tera si maT virtos in scaunele Sibiului, Mercurel, Sebesului,
Orastiel, Mediasului. Sighisorei, Nocrichului si in comitatul Albel,
spunend poporului, ca deca nu va lua bisericele din mama uni-
tilor, vor veni altii, cad le vor ocupa, er poporul va ajunge sub
afurisania Metropolitulul din Carlovet si nu va maT fi primit in
sinul bisericel orientale.
Pe unii IT atragea impostorul, facendu-le concesiuni in afacerl
matrimoniale in contra canOnelor bisericel grecescl, pe al tii ier-
tandu-le taxele pentru functiunl sacre si in fine pe altii cu beuturi
in crisme. Ce capeta din ofrandele poporului Impartia cu frun-
tasii satelor. Acestia deveniail apol cel mai cumplitl terorizatori
aT bietulul popor inselat, si pe eel ce remaneail statornici in unire
i prigoneail, 'Ana ce-i siliail sa se lapede de ea.

In urma acestor agitatiuni poporul a ocupat cu forta bise-

ricele unite din maT multe comune, si le-a dat preotilor neunitl,
call se sfintisera in Muntenia si in Banat la Serbi. Aceste co-
mune sunt urmatOrele: Sangatin, Bogatul roman, Boz, ,Spring,
Ungurel, Vingard, Mag, Ludosul mic, Drasov, Ghirbom, O rda de
sus, Orda de jos, Nucet (Szent-Janos-hegy), Jina, Cornatel, Besineil
si Dumitra in comitatul Albel; Sacadate, Moh, Vizokna, Avrig,
Boita, Porcescl, Sebesul de jos, Racovita, Talmacel si Colun in
scaunul Sibiului; Ludosul mare, Toparcea, Rod, Apoldul mare,
viticae nunc in Silesia ad auxilium Reginae adventantes Generalcs pro
libertate exercitii Religionis Valachorum non unitorum, ejusdem secum
professionis; quorum precibus id dedisse Regiam Majestatem: ut Popac
eisdem, et liber cultus indulgeretur; neque alios eorum cultum libe-
rum impedire, praeter archidiaconos Valachos pro pane lucrando Cat-
holicis adblandientes, atque ipsos in Transilvania R. Catholicos eorum
unionem fervidis votis expetentes, atque a tot annis multo labore exopc-
rantes. Regiae vero Majestati aliam esse mentem, quac ipsis non solum
libertatem, verum etiam pro animarum directione etiam episcopum mox in
provinciam cum auctoritate mittendum indulserit.

www.dacoromanica.ro
 140

Dobarca, Garbova, Reciti (Recs), Miercurea, Poiana, Carpenis si

Apoldul mic in scaunul Sibiulul; Beril (Bereny), Seraca, Sibisel
(Sebeshely), Romosel, Romosul sasesc, Cujir, Vinerea (Fel-Ke-
nyer), Vaidel, Balomir, Jibot, in scaunul OrastieT. Este insa de
insemnat, ca in tote acestea comune uniT Romani ail remas sta-
tornici in unire si alipiti de preotil lor. Dar in unele din co-
munele amintite preotil uniti ail fost scosi nu numal din biserici,
ci si din casele parochiale si ast fel aruncatl in drum sail pusi
intre hotare, si anume: in Vingard, Boz, Ungurel, Spring, Sangatin,
Bogatul roman si Ludosul mic. Dintre preotil uniti aT acestor
comune insa nici unul nu s'a lapedat de s. unire.
Pe la inceputul lune lul Iu lie 1758, la Sanzuene, in fine
popa Iuon convoca sabor (sinod) la Seliste din tote satele re-
voltate. Aci auctoriza in tots forma pe preotil, carT aveau sa
servesca in bisericele rapite, impunindu-le o taxd ce aveaa sd o
solviscd la miina lul, conscrise cu numele pe toti Romanii, cars
se lapedasera de uniune, si prescrise, ca fie care sat sd-I trimitd
ccite un imperial. Cu un cuvint, prin forta, inselaciune si terorism
organiza o bigerica neunita sub auspiciile si cu autorizarea Mi-
tropolitului serbesc din Carlovet in contra tuturor legilor si ordi-
natiunilor repetite emanate de la Curtea din Viena si de la
guvern.
Afland despre agitatiunile acestea, Curtea din Viena dada
ordin, ca Popa Iuon sa fie arestat Era sgomot, si scos din Ora.
Guvernul insa fie de tema, fie din alte motive, a potrivit lucrurile
ast fel, cat popa Iuon a aflat de timpuriil, ca voesc sa-1 aresteze,
si a fugit la Carlovet si de aci in Rusia.1)
Si inteadever guvernul in loc sa-1 aresteze pe nesimtite, it
city sa se presenteze la Sibiu in termin de 8 dile, dar de odata,
in 6 Iu lie, dede ordin, ca de cum-va »vicleanul, inselatoriul, si
mincinosul impostor,« nu se va presenta pe diva amintita, Ro-
1) Raportul prim marep.lului de curte Ulfeld din 10 Dec. 1758, Hfk.
z. 475 ex 1758: Zumahlen dieses strafbare Vorfahren nicht konnte geduldet
werden, so haben Ew. Majestat anbefohlen, dass dieser Pope sollte in der
Stille aufgehoben and ausser Land geftihret werden. Seie es aus Furcht oder
sonsten aus andern Absichten, so hat man es in 7 btirgen dergestalten an-
gestellet, dass nothwendiger Weis dei Iuon hat ehender Wissenschaft fiber-
kommen mtissen, dass man ichn aufheben wolle, als nicht der Arrest hat
konnen vollzogen wercren, so hat er, wie leicht vorzusehen ware, die Flucht
ergriffen (Wallachische Union).

www.dacoromanica.ro
 141

mania din satele agitate (adeca aceia cad erati lui adicti), sub
pedepsa prov6duta in legile terei, sa -1 prinda si sä-1 aduca
la Sibiu 1).
Popa Iuon, care primi citatiunea, a fost cu mult mai viclean,
de cat sa nu ved5.' cursa, ce i-se punea, si ast-fel nu s'a pre-
sentai la Sibiu, ear ordinul guvernului era cu 'mutt mai absurd,
de cat ca sa se implinesca chiar de aderentil emisariulul rusesc
si serbesc.
to 21 lit liti 1758 guvernul trimite in satele agitate si in tote
satele din drumul de la Aciliti pana la Banat un alt ordin, in
care se zicea, ca dupa ce popa Iuon nu s'a presentat in terminul
pus, sa fie cautat cu de-adinsul "sub poena articularit si sa fie
transportat cu buns paza la Sibiu. Organele subalterne, cart se
bucurati de imparecherile si turburarile facute de marele impostor
intre Romani, nu implinird, cad nu voiati sa implinesca, acest
ordin. Ast-fel magistratul din Sibiu in loc sa dispuna cdutarea
agitatorului, in sedinta sa de la 28 Itt Hu 1758 hotari: *Deed se
va areta Popa Iuon, nu va lipsi magistratul a urma ordinului

') Ordinul guvernului din 6. Iu lift 1758: Commissionis Gubernialis

de dato 6-ta Iulii 1758 ad officiales Districtus Fogaras, item sedium saxo-
nicalium Cibiniensis, Mercuriensis, Sabesiensis, Szasz-Varosiensis, nec non
Cottum Alb.-inferior. et Hunyadensis emanatae.
Kedvetlentil ertette a Regium Gubernium, hogy nemelly ertetlen,
gonosz, es hazug embereknek, nevezetesen Popa Iuon nevezettl Impostornak
persuasiojabel Hazink mostani csendes allapottya az olahok kozatt nemelly
Falukban kezdett fel haborittatni s az olasig az unieted deficialni azt
hirdetven, es az olahsaggal el hitetven a nevezett alnok, csalard, es hazug
impostor, bogy Felseges Aszszonyunktel meg volna engedve, hogy az
olahsag az uniet61 deficialhasson, molly gonosz cselekedetiert emlitett
Popa Iuon a Gubernium eleiben citaltatott ugjan ad 8-m s ottan pro
qualitate delicti torvenyes sententia pronuncialtatott ellene, mind azon
Altai ha contumacia ductus nem comparealna per praesentes authoritate
Gubcrniali commitaltatik kcgyelmeteknek publicaltassa circulussaban levli
falukban az olahsag kozott, hogy nevezett Popa Iuon Impostort a dato
psentium nyolcz napok el Wiese utin valahol talaljak sub paena Articulari
tiistent elfogni es ide Szebenbe ktildeni el ne mulassak, e mellett sem neki,
sem emissariussinak hazugsagait ne hidgjek, hanem maradgjanak eddig
vale csendes allapottyokban s semminemti innovatidt ne kezdyjcnek, hanem
ha kinek in ncgotio Rcligionis melte panaszsza vagjon, recurraljon Fogarasi
Pits') Elk Ur E0 kglmehez ki is illendlikeppen meg fogja orvosolni kinek
kinek panaszszat. (W. Union).

www.dacoromanica.ro
 4142( --

dupe/ putintd (nach Moglichkeit),, adeca popa trebuia sa se prinda

pe sine, ear nu organele magistratulul aveail s2( -1 aresteze 1).
in fine in 14 August 1758 guvernul trimise in Oa tera o
circularA, in care se aducea la cunoscinta publics, ca vorbele
Popel Iuon respandite in popor, ca Maiestatea Sa l'ar fi autorisat,
sa introduce in comune preotl neunici, sunt f5.ra temeiti si false
(grundfalsch wiederleget), si dupe ce popa Iuon a disparut (durch-
gegangen), aderentii lui cad amagesc poporul si scot preotii uniti
din sate (exturbiren), sA fie arestati, ear poporul sa fie luminat in
tot chipul posibil (alle mogliche Vorstellungen zu machen), ca
deli lapedarea uniunei nu este permisa, totusi nimenea nu are
intentiunea de a-1 sill sa se face unit (darzu zu zwingen), ci
pedepsele, cari se aplica asupra unora din popor, se dicteza
numai din motivul, ca ,schismaticiIe isgonesc pe preotii uniti,
earl' sunt recepti, si introduc in locul for pe altii, si prin urmare
conturband linistea publics si violand poruncile regesci, se fac
vrednici de pedepsa chiar si cand afacerea s'ar considers numai
din punct de vedere civil (wenn die Sache auch nur civiliter
considerieret wurde) 2).
In acela-si timp guvernul trimise din cancelaria sa la Seiste
o comisiune de doi notari jurati, care chiemand inaintea pe
preotii, car' au fost de fatal la sinodul de la Sanzuene, sa iee
din mana for hotaririle acelul *sobor,e si sa erueze, ca cine
pOrtA vina, ca popa Iuon a scapat. Dar preotii nu s'ail prcsentat
inaintea comisinnei, s'au infatisat insa poporul zn num6r mare
inarmat cu furci si pari, declarand, ca nu vor da nici un r6spuns
si nici o deslusire, pans nu vor fi de fata si preotil lul.
Curtea din Viena temendu-se, ca comisiunea trimisa la
S6liste ar pute produce revoltA intr'un timp, and armata era
in resboiul de 7 ani, si fiindu -i acum cunoscut, ca popa Iuon a
fugit in Rusia, a dat ordin sa se recheme comisia amintita, ceea
ce indata.' s'a intemplat 2).

1) Protocolul magistr. din Sibiu din 26 Hie 1758 pag. 43.

2) Protocolul magistr. din Sibifi, aedinta de la 7 Sept. 1758, pag. 69.
3) Raportul citat a lui Ulfeld c5.tra imperatasa: Das Landcs-Gubernium
hat es bci diesen schlechten Anstalten nicht bewenden lassen, sondcr hat
das Uibel Amer gcmacht, u. eine fiscalischc Commission zweier Cancelisten
abgeschicket um zu inquiriren, wer an dcr Evasion des Iuon Schuld trage.
Die Commission habe voll Schrecken berichtet, dass das Volk mit Spiesse

www.dacoromanica.ro
 143

Abia s'a departat Popa Iuon din Transilvania, RomaniT

din unele sate turburate de densul si insirate maT sus, convingen-
du-se despre inselAciunile acelul impostor, au inceput a se
linisti, si pe preotiT noT (neotericos) introdusT de densul si primitT
de popor, i -au scos din slujba si chiar si din sate si au restituit
bisericele legiuitilor preotT unitT. Acesta s'a intemplat in urma-
tOrele sate: Cornatel, Nucet si Besinail din comitatul AlbeY, Moh,
Avrig, Talmacel, Boita, Porcesci, Sebesul-de-jos, Racovita, Vizocna
si Colun in scaunul Sibiu luT, BeriT, Seraca, Sibisel, Romosel, Ro-
mosul sasesc, Cujir, VaideT si Balomir din scaunul Orastiet
imperAtesa Maria Teresia voind sa cunOsca cat se p6te
maT bine trecutul si ispravile popeT Iuon, pe cum si dimensiunilc
turburarilor inscenate de densul, cu ordinul din 4 Novembre 1758
provoch pe episcopul Aron prin guvern, sa -T flea un raport detaiat
despre starea lucruluT. Episcopul primi acest ordin in 4 Decembre
1758 pe cand se afla in visitatiune canonica la Geoagiul-de-jos,
si nepotendu-sT intrerupe visitatiunea, care pe cum vom vede a
continuat'o si in comitatul Huned6reT, trimise ordinul acela la
Vicariul set' Gerontie Cotorea, vestitul calugAr basilitan si scriitor
din Blas. Acesta inmediat convoch la Blas pe toff protopopiT
tinuturilor agitate, cArora viata si faptele impostoruluT erail cu-
noscute Inca din copilarie, si dupa ce eruh starea adeverata a
lucrului, facit episcopului se 6 interesantul raport din 19 Ianuarie
1759, care atat de detaiat descrie tote, si pe care episcopul it
trimise prin guvern la imperatesa 1).
insA inainte de ce ar fi sosit la imp6ratesa acest raport,
conterenta ministeriala a trebuit sa se ocupe Inca in 10 Decembre

u. Stangen zusammen geloffcn u. erklarct, dass sic die Anweisung tibcr-

kommen hatten, keine Red u. Antwort ilbcr nichts zu geben, wann ihrc
Popcn nicht zugcgen werdcn. Zumahlen man hier lcicht erschen kannen,
was eine derglcichc fiscalische Commission filr eine schadlichc Wirkunk
habcn, und nur motus verursachen konnte, Ihm Grafen v. Ulfeld auch ohnc
dcncn bckannt ware, dass dieser Iuon nack Russ land sick verffiget, so hat
man also gleich die Aufhebung dieser Commission anbcfohlcn, und ist schon
die Nachricht eingeloffen, dass solches gcschehen.
') VecB acest raport in Apendice sub A. El este o nOua dovada data
dc mai multi protopopi, CA inainte de Visarion (1744) tats Transilvania,
afara de Brasov si Fagaras, ail fost unite, ca pc la 1750 parochiile turburate
de Visarion se intorsesera earasi la unire, si ca numal de la 1754 s'a inceput
din nal neunirea.

www.dacoromanica.ro
 - 144 -
1758 cu faimosul agitator Iuon. Ansa la acesta a dat insu-si Me-
tropolitul serbesc, care prin acel agitator si prin alti emisari al
set pregatise mai multe plansori ale Romani lor din partite agitate,
despre earl plansori Mitropolitul zicea, ca se simte dator ca
archiereil al bisericel orientale, spre a null ingreuna consciinta,
a le inainta Maiest01 Sale.
Cel subscrisi in plansorile acestea se tanguiaa in numele
districtelor Miercurea, Sebes si Orastie si in numele unor comunc
din comitatul Albei, ca.' eT de 15 anT, se bat cu Unitil ca cu nesce
fiara selbatice, ca in luna WI August 1759 a esit la Seliste din
porunca episcopului Aron o comisiune si a voit O. j6re pe preotil
neuniti, dar acestia n'ail putut fi jurati, nici arestati, opunendu-se
poporul, comisiunea a voit apol sa supuna juramentului pe lo-
cuitoril comunel, dar nici acestia n'aa voit sa jOre, respunciend
ca el* nu schl, cine a facut protopop pe popa Iuon, sail cine
l'a trimis la Maiestatea Sa. Episcopul Aron ar fi lasat sa se
aresteze doT preoci neuniti din Sad, sa li-se tuna perul si sa
li-se presare capul cu scrobela, si ca pe un alt preot l'ar fi arestat
si aruncat in fern, si s'ar fi laudat, ca asa va face cu toti preotil
neuniti, decd -i va prinde.
El sä MO deci de Mitropolitul serbesc, ca el sa se in-
trepuna la Maiestatea Sa, pentru ca sa li-se dea un episcop de
religiunea for din Cat-love', ori sa li-se permita a merge acolo,
unde le este liber a-si esercita religiunea, cad alt-cum el trebue
sail parasesca Ora.
Tot atunci asterna Metropolitul o rugare a Brasovenilor si
a Romani lor din districtul Brasovului, cad se plangeati, ca.' el
numai pentru ca nu sunt uniti, nu pot ()blind confirmarea privile-
giilor tor, sunt si alt-cum asupriti cu dare si cu incuartirarea
militiei. Magistratul din Brasov nu le permite sa-si edifice biserica,
in Rodbav nu li-se da loc nici de cemeteria.
Asternend aceste rugari Mitropolitul declara in sensul in-
drumarilor primite de la sinodul sea si pe cum a declarat si
maT inainte atat in scris, cat si cu cuventul, el poporul din
Transilvania este inclinat a emigra, ca uniT din Romani si-ail
parasit vetra si tree in Orr straine, si ea Popa Iuon, pe cum scie
cu siguritate, Inca a fugit in Rusia.
Fata cu aceste plansori prim-inaresalul Ulfeld in raportul
sea catra imperatesa constata, ca este cu totul falsa invinuirea

www.dacoromanica.ro
 145

ridicata asupra episcopuluT Aron, ca acesta ar fi trimis co-

misiune in Seliste. Ce privesce maltractarea celor treT preotl din
partea episcopuldi, Ulfeld propune, ca afacerea sa se cerceteze,
tragendu-se episcopul la respundere, ceea-ce s'a si intemplat cu
ordinul imperateseT de dto 20 Ianuar 1759, si pe cum vom vede
din casul pope Tunsu, care este unul din cel treT preotT, epis-
copul s'a aflat nevinovat, de Ere -ce s'a constatat, ca el a purces
conform ordinulul primit de la generalul comandant din Sibiu
si in sensul canOnelor.
Ce privesce plansOrea, ca neunitiT de 15 anT se bat cu
unitiT, ca cu nesce fiara selbatice, Ulfeld constata, ca prin acesta
insill neunitil recunosc, ca de la sfirsitul veculuT al 17-lea papa
inainte cu 15 anT, Ora a fost linistita, nimenea nu s'a batut, nicT
nu s'a plans, ca ar fi fost asuprit, pans cand pe la 1744 popiT
trimisT din Carlovet au inceput a resvrati poporul. UniT dintre
acesti preotT au trebuit sa fie arestati, dar poporul nu a avut nimic sa
sufere, si dupa ce esista o lists numer6sa de preoti unitT, isgoniti,
batjocoritl si batutT, si de bisericl rapite cu forta, si dupa ce
acestor preotT nedreptatitT, in aceste timpurT de resboid, de tema
unul red si mal mare, nu li s'a dat nicT o satisfactiune, ci numaT
li s'a predicat, sa alba rabdare, este fOrte curios, ca tocma schis-
maticiT vin acum si se plang si striga, ca sunt nedreptatitT, ear
plansorile for sunt sprijinite si socotite din partea MetropolituluT
ca juste si lntemeiate. 1-)
Ce privesce plansOrea Brasovenflor Ulfeld constatA, ca aceea
nu cade in sarcina Romanilor unitl, ci in a Sasilor luteranT, earl
1) Merkwiirdig ist die Expression des Exhibiti, dass sie seit 15
Iahren sich mit denen Unitis herumraffen, wodurch sie selbst gestehen, dass
scit End des laetzten Saeculi bis vor 15 Iahren alles im Land ruhig ware,
niemand sich herumgerauft, noch geklaget, bis dass im selbige Zeit die von
Carlovicz abgeschikte Popen angetangen haben, das Volk aufzuwiegeln,
deren einige als Convicti eingesperret worden, Man hat sich auch immer
an diese Popen gehalten, dem einfaltigen Volk ist kein Leid widerfahren
und nachdem eine zahlreiche Lista von vertriebenen, beschimpften und geschla-
genen unirten Pfarrern und soviel mit Gewalt weggenommene Kirchen vor-
handen, wovon sich vielfaltige Beispiel noch in diesen letztem Iahren erreignet
haben, dcnen in diesen Kriegszeiten aus Besorgung grosserer Uibels nicht
abgcholfcn, sondern nur bestandig die Geduld geprediget worden, so ist es
etwas seltsames, dass es die Schismatici sein, welche klagen und schrcien,
und dass ihrc Klagen von dem Metropoliten unterstiltzt fiir billig und
gegriindet angeschen werden.
Dp. A Burma: Epiecopil P. P. Aron vi D. Novanovipt. 10

www.dacoromanica.ro
 146

impreuna cu Calvinil dau mama de ajutor schismaticilor, pentru

a sustine in continuu desbinarea intre acestia si uniti.
Ce privesce amenintarea MetropolituluT cu emigratiunea
poporuluT, contele Ulfeld spunea imp6rAteseT, a nu este de a se
teme de vi' o emigratiune, si Mitropolitul se folosesce de acea
nmenintare, numaT ca sa bage spaima in curtea din Viena. in
Ungaria, gicea Ulfeld, dorul de emigratiune nu se observa intre
agricultorT, ci numal intre militarT, si Romanul din Transivania
nu cunOsce aka Ora, afara de Muntenia si Moldova, in can
trece numaT pe timp scurt, and IT lipsesce nutrementul in Tran-
silvania. Pana acum nu a sosit la curte nici o scire despre o emi-
gratiune in Rusia, si n'ar fi frumos din partea MitropolituluT, daca
-emisarii lui ar agita si indupleca poporul, ca sa emigreze in Rusia,
desi nu se pOte nimeni indoi, ca Popa Iuon va cauta sa-sT castige
merite acolo prin inscenarea de ast-fel de emigratiunT..
Pe and contele Ulfeld se declara ast-fel despre cererile Roma-
nilor revoltatT, asternute de Metropolitul s6rbesc, el nu-si uita nici de
cohflictul diplomatic, ce l'ar pule produce popa Iuon intre curtea
din Viena sr cea din Rusia prin informatiunT false date celel din
anima despre starile- religionare din Transilvania. Ulfeld spunea
linsperareseT M. Teresia, ca curtea rusesca fiind aliata eT in resboiul
de 7 aril, merit& t6ta atentiunea, si prin urmare trebue sA i se
dea t6te informatiunile despre starea adeverata a lucrulul, spu-
nendu-i-se si aceea, ca curtea din Viena a hotarit, sa dea si un
episcop celor .ce s'aii lapeclat de unire. Prin aceste informatiuni
Curtea rusesca se va linisti, pe cum se linistise si in anul 1750, and
fats cu plangerile protopopulul Nicolati Pop Balomireanul a
') Von keincr Emigration ist nicht rathsam einige Erwahnung zu thun,
indent keine Gefahr diesfalls vorhanden, and ist dieser Gedanke ein blosscs
Hirn-Gespinst des Metropoliten, welches er als eincn Schrekschuss hat brau-
chen wollen, und nicht besset kann verachtct werden, als wenn man es mit
Stillschweigen tlbergehet. In Hung-an ist der Emigrations-Geist nicht untcr
das gemeine Landvolk, sondern tinter die Militares gekommen, und der
Wallach in Siebenbtlrgen weiss nicht dass ein anderes Land in der Welt
(existirc ?), als das benachbarte, in welches er zu Zeiten auf einige kurze
Zeit sich beglbt, wann ihm in Siebenbtirgen die Nahrung abgchet. Es hat
auch bis anhero kein einziger Bericht aus Siebenbtirgen einige Erwahnung
davon gethan, und ware nicht liblich von Seiten des Metropoliten gehandelt,
woferne seine Emissarii sich auch urn die Emigration bewerbeten, obschon
fast -nicht zu zweifeln, dass der nach Russland verreiste Iuon sich auch da-
durch einen Verdienst zu erwerben suchen werde.

www.dacoromanica.ro
 ---, 147

primit informatiuni genuine despre caracterul turburarilor de

atuncia 1). Curtea rusesca, dicea mai departe Ulfeld, trebue sa fie
imformata despre tOte, de Ore ce ea si astazi raiAcesce si con-
funda pe schismaticil din Ungaria cu cei din Transilvania, soco-
tindu-Y si pe unit si pe altii de o potriva privilegiati, pe cand
de fapt eel' din Transilvania ail fost numai tolerati. Asemenea
nu scie curtea rusesca nici aceea, ca inainte de anul 1744 ni-
menea nu s'a plans in Transilvania de asupriri pentru religiune,
si ca numai pe la anul acesta au inceput a se trimite in acesta
teed preotl strains schismatici, cars nu s'ail multamit numai a
predica Omenilor sa ,se lapede de unire, ci au sternit si rescole
in popor. Aceia, cars au fost pedepsiti, erail considerati numai
ca resvratitori, si in tOte conferintele si decretele Curtii din
Viena s'a admis principiul, ca pentru religiune nimenea sa
nu fie persecutat. Schismaticil, cars se plang acum, au fost botezall
§i crescutl in uniune, si apol lapedandu-se de unire, au rapit
unitilor bisericele. Daca Metropolitul din Carlovet nu si-ar fi
trimis misionaril sei in Transilvania, ar fi domnit pururea pace
si liniste in acesta tera, si desi nu s'a permis acestul Metropolit,
salt estinda jurisdictiunea mai departe, de cat i se cuvinea,
nimenul nu i-a trecut prin mint; sa nelinistesca pe credinciosii
de ritul grecesc, cad tot dea una au fost provecluti cu preoti de
ritul for si n'ail avut lipsa de preoti trimisi din Carlovet. 2)
') Vecli opul meil Eppul Klein< pag. 251 si urmat.
2) Verdienet der russische Hof bei gegenwartigen Umstanden, and
sich in diesem Geschaft besonders ereignenden Begebenheiten . . . alle
Aufsicht, ware aber auch zu vermuthen, dass gleichwie vor Zeiten solchet
abgehalten worden welter zu schreiten wan man ihm deutlich die Beschaf-
fcnheit deren Umstanden vorgeleget, dass solches auch anjetzo desto thun-
licher seie, als Ihre kais. konigl. Majestat den Entschluss gefasset haben
denen von der Union abgefallenen einen eigenen Bischof zu geben. Der
russische Hof muss vor alien in facto informiert sein, indem er annoch
heutigen Tags darinnen irre gehet, dass er die Schismaticos in Hungarn mit
denen in 7 Bfirgen vermenget, beide fur gleich privilegierte ansiehet, wo
doch die in 7 BSrgen nur toleriert worden, gleich wie er nicht weisst, dass
vor dem Iahre 1744 gar urn keine Klagen die Frag ware, dass erst urn
sclbige Zeit mach Siebenbfirgen fremde schismatische Popen abgeschickct
worden, die sich nicht begnfiget haben, den Abfall von der Union zu
predigen, sondern auch Ausftande unter dem Volk zu erwecken, class
diejenige, die gestraffet worden sein, bloss als tumultuanten angesehen worden,
zugleich als jeder Zeit anbefohlen worden, alle fibrige Glaubensgcnossen
10*

www.dacoromanica.ro
 148

Ast fel avea sa expuna starea lucrulul insusT contele Esz-

terhazy ambasadorul VieneT la Curtea rusesca, pentru ca sä se
evite un conflict Intre cele 6:Sue puteri mart aliate in contra
regelul Prusiel Frideric al II.
Fata cu Metropolitul serbesc contele Ulfeld era de parere,
sä se arete aceluia prin un decret regesc, cat de neintemeiata
este pretensiunea lul de a-si estinde jurisdictiunea si asupra Tran-
silvaniei, si de o data sa se iee dispositiuni, ca el sa nu maT
peed turbura spiritele Romani lor din acesta.' tera. Cu un fel de
amaraciune, care scete la ivela neputinta Curtei din Viena de a
tine in freil pe puternicul si influentul Mitropolit serbesc, con-
stata Ulfeld, ca acest Metropolit nu a fost pedepsit pentru dis-
pretul, ce l'a aretat rata cu numeresele porunci imperatesci, prin
cart i se interzicea amestecul in afacerile transilvane, si ca in Tran-
silvania nu va fi pace, pans cand el nu va fi impedecat a trimite
emisari si popi resvratitorT, si pana cand se va mat da ascultare
scrisorilor, ce el le inainteza la curte.')
in Mier Ruhe ihre Religion Mien zu lasscn, gleichwic auch in der. That
dieses doppelte Principium in alien Conferenzcn und Expeditionen gcfolget
worden. Zumahlen dcr Pop Iuon nach Russland sich verftigct, so ist unschwer
zu errathen, in was seine Vorstcllung und Vorspicgelungen alda bcstehen
werden, desto leichter wird es scin in eincr Schrift ffir Graffcn Eszterhazy
alles zusammmcn zu fassen, was der Sach das wahre Licht verschaffcn kann,
indem Russland vor alien darvon bclehret scin muss, dass die Schismatici
die jetzo klagen, jenc seien, die in dcr Union getauft und erzogen wordcn,
hernach denen Unitis ihre Kirchen hinwegenommen, dass so lang als nicht
die Metropolitcn von Karlovicz ihre Missionarios nach Siebenbtirgen abge-
schicket haben, so lang ware Fried und Ruh im Land g-cwesen; und obschon
man nicht hat zugelassen, dass der Metropolit seine Jurisdiction weiter als
ihm gebtihrete, erstrecke, so habe es derowegen nicmahlcn die Meinung
gehabt, die dem Gracco Ritui zugethan waren, zu bcunruhigen, da sic ohne
dem mit ihrcn eigenen Popen ohne dcren von Carlovicz versehen waren.
') Die Vcrbescheidung des Metropoliten betreffend, ware Er dcr
Meinung, dass unbedenklich seie, solche christlich hinauszugcben, auch ware
unschtidlich in specifica einzugehen, verrnog welchen dem Metropoliten
sein Unrecht vorgestcllet wtirdc; dahingegen waren alle Vorkchrungcn,
wie auch sogar die Errichtung eines neucn schismatischcn Bissthums ver-
gebens, woferne man nicht darauf haltet, das dem nunmehr ertheilenden
Befehl mehrer, als dencn vorigen nachgelebet wcrde. Vcrordnungcn scion
genug an den Metropoliten engangen, dass er sich in die siebenbtirgische
Angelegenheiten nicht einmischen solle, allein er hat &nen ivune nicht
nachgelebet, und annoch das neuerliche Exhibitum tibergeben, und gleichwie

www.dacoromanica.ro
 149

Ca mijloc de a infrina uneltirile Mitropolitului serbesc,

Ulfeld credea, ca este si acela, sa i se spuna in decretul, sail re-
solutiunea, ce i se va da, ca s'a hotarit numirea until episcop
neunit pentru neunitil din Transilvania, si ast fel Metropolitul
inceta a mai aye vre un pretext de a se amesteca in afacerile lor.
Curtea voise, sä se tina in secret hotarirea din 13 Oct. 1758
relativa la numirea unui episcop neunit, asa in cat lucrul sa fie
cunoscut numal atunci cand noul episcop se va introduce in
oficiul se'ti. ') Si deli despre hotarirea acesta avuse cunoscinta
numaT contele Ulfeld, cancelariul transilvan Bethien si doi con-
silierT din cancelaria aulica transilvana 2), totusi vicleanul si bo-
gatul Mitropolit serbesc aflase despre acesta. Deci, zicea Ulfeld,
dupa ce lucrul nu mai este secret, se p6te spune si Metropoli-
tului si Curtii rusesci, dar deputatiunea aulica illirica sa supra-
vegheze bine toti pasii Mitropolitului, ca acesta sa nu zadarnicesca
intentiunile CurtiT.3)

alle motus durch seine Emissarlos, und letztlich noch durch den Juon er-
wecket worden, so wird niemahlen im Laud eine Ruhe zu hoffen sein, in
so lang als er nicht abgehalten wird, aufruhrische Popcn dahin zu schicken,
oder dass man ihn bier mit seinen Vorschriften in Transilvanicis anhoren
wird.
t)Vedi mai sus pag. 132.
2)Raportul citat a lui Ulfeld.
8) Warum Euer Majestat eingcrathen, und von allerhachst derselben
beangenehmet worden, bis man die Einsetzung eines schismatischen Bis-
chofen wirklich vollziehen und zu Stand bringen Winne, den gefassten Ent-
schluss geheim zu halten, ware oben bereits in dem an die anwesende Con-
ferenz geschehenen Vortrag zulanglich Erwahnung geschehen. Ob aus Miss-
verstand, oder aus was ernsten ftir Ursachen, dem nicht machgelebet
worden, liesse Er dahin gestellet sein, glaube aber, dass Cs fur eine gesche-
hene Sach anzusehen, dass der Metropolt schon vorlaufig von Euer Majestat
Entschluss Kenntniss habe, folglichen in Fall er sich unter der Hand da-
gegen bearbeiten will, ihm solches nicht verwehrt worden }tonne. Was einmal
veroffenbahret worden, kann nicht mehr geheim bleiben, folglichen bleibet
nichts mehr tibrig, als so zu Werk zu gehen und zu Vollziehung des zu
errichtenden Bisthum zu schreiten, als hatte man sich an der Wissend-
oder Unwissenheit des Metropoliten nicht zu kehren. Ist die Sach de facto
kein Geheimniss mehr, so ist auch kein Bedenken, dass in dem Decret an
den Metropoliten darvon Envahnung geschehe und diese geschofte Reso-
lution zur Erleichterung deren Staatsgeschaften dem russischen Hof ange-
ktindet werde, und wird der Illyrischen Hof-Comision bcsonders obligen,
dicsfalls auf den Betrag des Metropoliten eine genaue Obsicht zu tragen.

www.dacoromanica.ro
 150

In fine cu privire la modul, cum sa se instituesca in Tran-

silvania un episcop neunit, Conte le Ulfeld impreuna cu conferenta
tinuta sub presidiul lui era de parere, sa se cera in privinta acesta
informatiuni si propuneri si de la guvernul transilvan, caci fara
de aceste informatiuni, nu se p6te decreta, ca din ce are sa con-
siste diecesa noului episcop. Apoi pentru a se impedeca latirea
schismei, trebue sa se determine comunele, asupra carora are sa
se estinda jurisdictiunea episcopului. Omul destinat pentru acesta
episcopie sa fie chemat la Viena, pentru ca sa se tracteze cu el
tot ce se raporteza.' la cestiune, dupa ce se va fi v6clut, ca el
merits incredere.')
In urma acestor pertract5.ri imperatesa cu decretul din 13
Decembre 1758 notifica mitropolitului serbesc, ca a hotarit sa
numesca un episcop neunit, si sub amenintarea cu cea mai grea
disgratie ii interzise or ce amestec direct, on indirect in afacerile
coreligionarilor sei din Ardeal.
*Intentiunea Maestatii Sale, se zicea in acel decret, nu e a
lass O. fie siluit in consciinta lui cineva, care pastreza liniscea si
supunerea. Deca vre unul dintre credinciosii neuniti din Ardeal
ar fi turburat in toleranta acordata, on ar fi asuprit, el are inainte
de tote, sa se planga in tera, la diregatoriile lui, si numai decd
acolo nu i s'ar fi facend dreptate, are sa faca recurs la DOmna
teril, care nu i va refusa ceea ce i acOrda decretul leopoldin din
antil 1701, pe care se razema Mitropolitul pentru intemeierea
plangerilor sale. Ast fel e inlaturat on ce motiv de plangere,
si nimeni nu pOte aye cuvinte de a parasi tera, cand i se da
ajutor in acest sens. Desi nu pregeta a da pe de o parte cea
mai deplina asigurare in privinta acesta, Maestatea Sa se simte
pe de alta indemnata a pune °data pentru tot deuna in vederea
Mitropolitului, ca privilegiile si libertatile acordate natiunii illirice
in deobste si fie carui Metropolit in parte in anul 1691 si con-
') Da ohne vorlaufiger Information des Landes-Gubernii man den
neuen Bischofen nicht einmal wiirde sagen }airmen, in was sein Bisthum
bestehen solle, nebstdem urn die Ausbreitung des Schismatis zu verhindern,
nothwendig sein wiirde, das Bisthum nomine tenus, ad loca specifica cin-
zuschranken and andererseits wann das zum Bisthum destinirte Subjectum
hier zugegen ware, mit ihm alles leichter anzuarbeiten sein wiirde, nach dem
man zulanglich wiirde haben abnehmen !airmen, dass ihm mit einiger Sicherheit
zutrauen seie. (Raportul lui Ulfeld din 10 Dec. 1758 in W. Union).

www.dacoromanica.ro
 151

firmate cea din urma data in anul 1743, privilegii pe cari se ra-
zerna el in petitiunea sa, nu se intind si nici ca. pot sa se intinda
si asupra Ardea1ului. Nu se intind, fiind ca in diploma nu se
face nici cu o vorba macar amintire despre acel principat. Nu
se pot intinde, fiiind ca atunci Ardealul nu se afla sub stapfinirea
imperatului Leopold. Apoi si de cand se afla sub ocrotirea
case imperatescl, Ora acesta a pastrat, ca in alte treburi, si in
afacerile religionare organisatiunea ei cu totul deosebita de a
terilor amintite in diploma de privilegii, organisatiune, de la care
nu se pike face abatere. Ast fel nu numaI ca din acele privilegii
nu results pentru Metropolit nici un drept de jurisdictiune asupra
coreligionarilor sei de acolo, dar sunt tot °data putetnice resdne
de stat, cari cer sa nu i se implinesca cererea in privinta acesta.
Acesta neimplinire a cererei lui nu purcede insa din disgratie,
nici din neincredere fata cu persona luI, ci din imprejurarile mai
sus aretate. Si pentru ca credinciosii de acolo sa fie pe deplin
convinsi atat despre acesta, cat si despre o si mai larga bung-
vointa imperatesca, imperatesa a luat, afara de acesta, hotarirea
de a numi un anume Episcop neunit pentru Ardeal si de a-1 da
acestuia un salar din visteria statula insa atat pentru acesta
binefacere, cat si pentru celelalte concesiuni ea a pus &e' con-
ditiuni, cari an' sa fie hotaritOre pentru admiterea neunitilor la
usul drepturilor, ce li se acOrda. Acesta se comunica Metropo-
litului pentru orientarea sa cu adausul, ca fiind ast fel cu dese-
virsire inlaturat tot ceea ce ar pute sa fie luat drept siluire a
consciinte, el are sä se abtina de la on si ce amestec fie direct
fie indirect in afacerile coreligionarilor se1 de acolo, on si care
ar fi pretextul, pe care l'ar lua, cad va fi lovit de cea mai grea
disgratie a imperatesei, care ar trebui sa creda, ca el isT da si-
linta de a stOrce din o intentiune numg personals o plangere
nationala.« i)
Era deci hotarita numirea until episcop exempt pentru Tran-
silvania. Se fa..cea insa aternatore acesta numire de trel condi-
tiunr, cad le vom vede in decretul de toleranta din 13 Iu lia 1759,
despre care vom trata in capitolul X Conditiunile acelea nu
le-a observat nimenea, si cu tote acestea a urmat numirea lui
Dionisie Novacovici de episcop neunit, pentru ca.' a trebuit sä
urmeze din situatiunea creata de calugarul Sofronie.
9 Hurmuzaki, Fragmente p. 261 263.

www.dacoromanica.ro
 - -152

Motivul, pentru care imperatesa amana publicarea decretului

de tolerant5, era speranta, ca se va termina resboiul cu Frideric
regele Prusiel, si ast fel se va aye la dispositie atatea trupe, cate
erau de lipsa pentru a ingdusi orT ce miscare si turburare, ce s'ar
produce prin introducerea noulul episcop in contra linistei publice
si a bisericeT unite. Acesta sperantg a fost lug deserts, cad
re'sboiul a durat pang in 1762. Dar despre acestea vom scrie
mai pre larg in' capitoliT urmgtori.

--->4g(14-----

www.dacoromanica.ro
 Capitolul IX.
incercarfle EpiscopuluT Aron de a linisti turburarile,
si conflictul luT cu ReformatiT.
Dupa departarea Popei Iuon din Aciliti in Rusia, episcopul
a intreprins in timp de erns o grea si obositore visitatiune ca-
nonica spre a linisti spiritele in comunele turburate de acel im-
postor. in 14 Decembre 1758 el se afla in partile Orastiei si in
special in Geoagiul de jos, nu departe de acel oras '), si deca
ne cugetam, ca numai prin Februariil 1759 a sosit in districtul
Hategului si ca tot in acest an a sfintit biserica din Bistra 2)
trebue sa admitem, ceea ce confirms si P. Bod, ca el a cercetat
o mare parte a Ardealului. 9 Este dureros, ea nu am
putut afla un raport al episcopului despre act sta visitatiune, care
ne-ar da interesante lamuriri despre starea Romanilor din timpul
acela, si indicatiuni sigure despre pustiirile, cari le causase pans
atunci lacomia serbesca in biserica romans sca units.
Cu ocasiunea acestei visitatiuni s'a intimplat un greil conflict
intre episcopul Aron si intre reformat1.4)
In districtul Hat6gului se aflail patru sate: Galati, Clopotiva
Salasul-de-sus, si Farcadinul-de-sus, in cari din timpuri vechi,
cum zice Bod, dar not credem, cä de pe timpul, cand nobilimea
romans din tinuturile acelea a trecut la calvinism spre all pute
conserva averea parintescA, nu numai Romanii, ci si Calvinii
') Vecli raportul lul Cotorea in Apendice sub A.
') Vecli mai sus p. 1.
3) P. Bod: Brevis Valachorum Trans. incol. Historia ad a. 1759:
Circumivit Provinciam visitando Ecclesias.4
') Despre acest conflict s5 se vecla alineatul ultim din specificatiunea
episcopului Aron trimisa guvernului in 1757 i publicata mai sus la pag. 121, n. 2.
Mai departe P. Bod op. c. ad an. 1759, ,Si Samoi15. Clain in Historia Daco-
Romanorum sive Valachorum, publicata in Instructiunea publics din Bucuresci
din an. 1861, numeril de pe Aprilie qi Maiii, un es. la Academia romans.

www.dacoromanica.ro
 154

deveniti Unguri din Romani, tineaa, perendandu-se, slujba in

aceleall biserici. Romanii, ca vechi proprietari, aveaa dreptul,
sa-si tins el' mai intahl liturgia, dupa aceea urmaa domnii de
pamint magiarizati si calviniti, cari insa in trufia for adese-ori
nu asteptaa sa se termine liturgic romanesca, ci intrail in bi-
serica inainte de vreme si siliaa pe Romani sa ciOnte sati chiar
sa intrerumpa cultul, se purtaa necinstit fata cu slujba romanesca
dupa obiceiul vecinic al ingamfatilor boeri fata de iobagi si
lucrurile tor, adese-ori profanati sacramentele si sacramentalele
Romani lor, si de cite ori intraa in biserica, mai intaia intorceaa
tote icOnele cu fata spre parete si numai dupa aceea se apucaa
de slujba. In biserici si-ati facut scaune proprii, cari numai el
le folosiaa si au mers cu cutezarea pans acolo, in cat din una
din aceste biserice au scos sfinta cuminecatura impreuna cu racla
el din altar, si au aruncat'o afara, ceea ce audind episcopul
Muncaciului Olsayski, care fusese comisar in 1746 si 1748 in
Transilvania in afacerile Romani lor, a remas incremenit de grOza.
Episcopul Aron Inca in 1749 se rugase de sectia catolica din
guvernul transilvan sa curme aceste inconveniente si sacrilegii.
I-s'a respuns, ca s'ati facut dispositii spre a se implini cererea,
dar ca bate poruncile guvernului, and era vorba de ocrotirea
bisericei romanesci unite, acelea dispositii Inca s'ail sfarmat de
cerbicia si reutatea Calvinilor, si ast-fel lucrurile au remas in
starea de mai Inainte. Cum putea un episcop atat de convins
despre adeverul religiunei sale sa mai sufere ast-fel de scandale,
si sa lase, ca trupul si sangele domnului Christos sa fie aruncat
in noroiti chiar din partea acelora, cari dupa ce s'ati lapedat de
credinta bisericei romanesci, nu mai aveati nici un drept a intra
in ea, ci trebuiati sa-si faca biserica separata de cea parasita
Isi aduse aminte de ceea ce fa.'cuse marele pastor dumnezeesc
cu schimbatorii de bani din templul Ierusalimului, si in 4 Februar
1759 sosind in Clopotiva si tinend predica inaintea poporului roman
unit, numi biserica profanata de Calvini: pegerd de tdlhari, ,si
staid. Atunci Romanii audind cuvintele archiereului lor, pusera
mina pe scaunele nobililor magiari, be aruncara frante afara din
biserica si pusera lacat pe ea, ca sa nu mai pOta infra nici un
Calvin. De aci episcopul trech in satul Salasul-de-sus, unde se
petreca aceea-si scena. in 13 Februarie 1759 sosl episcopul in
Galati, unde intrand in biserica, areta poporului cu cuvinte citate

www.dacoromanica.ro
 155

din epistola sfintului apostol Pavel catr5. Galateni, ca nu se cuvine,

ca intr'o biserica crestinesca sa se pastreze semne eretice. Atunci
poporul si aci incepn a sfarma si arunca din biserica scaunele
calvinilor.Acestia insa si mai vertos farniliile renegate Mara si
Buda se aruncara asupra preotilor, cart insotiau pe episcopul,
si-i batura pans la versare de sange. De aka parte sarira si
Romanii asupra Calvinilor si se incaerara cu totii. in mijlocul
luptel Mara de trei on se incerch se impusce pe episcopul, dar
arma nu lua foc. Episcopul atribul mantuirea sa prea curatei
FeciOre Maria, fata de care avea o deosebita evlavie. Cand
tinteaii asupra lul, privia cu ochii mintii sale la icOna Prea-
curatei, care se pastra pe atunci in Manastirea Prislopului de
langa Silvasul-de-sus in districtul Hategului, si despre care ca-
lugarii manastirei intariati cu jur5.ment, ca.' au veciut'o lacremand.
Acesta icOna a fost adusa mai tardiii de insusi episcopul la Blas,
unde lacrema si la inmormintarea luT si fil apol dusa la Viena ').
Reformatii recursera la guvern, aretand, ca ocuparea bise-
ricelor prin uniti ar fi in contra legilor patriei si a hotaririlor
regesci publicate in dietele din 1752 si 1754, ear guvernul faca
raport la imperatesa M. Teresia, care prin decretul din 22 Aprilie
1759 9 mustra pe episcop, it obligh, sa puna bisericele in starea
') Samoila Clain in loc. cit. ast-fel povestesce acesta intemplarc:
Irratus ergo quidam Dominus terrestris Calvinista de familia Mara, cum
suis asseclis contra Episcopum tumultuose insurexit , jacularique contra
ipsum voluit, sed ternis vicibus probans, nunquam tamen pulveres pyrei
succendi potuerunt. Beata Virgo, ut ipse assercbat Eppus, in quam spem
habebat, liberavit ac protexit. Contemplabatur mente imaginem ejusdem
magnae Deae, quae in eodem Districtu in templo Monasterii Sylvasiensis
flevisse dicebatur, quod Monachi illius Monasterii jure jurando affirmabant.
2) Maria Theresia Divina favente Clcmentia etc. Illustres, ReVerende
etc. Demissam quam nonnullarum in comitatu Hunyadiensi Ecclesiarum per
Episcopum Graeci Ritus Unitorum adtentatae occupationis et inconvenien-
tiarum ea occasione, inter Reformatae Religioni addictos, ipsosque dicti
Ritus sequaces, consecutarum dedistis informationem Vestram, nobis suo
modo relatam perpendimus. Postquam igitur factas eatenus Ordinationes
Vestras in vigore relinquimus, fato Episcopo denuo significabitis, Majestatem
nostram, illegales, et vetitos ejus actus gravissime recensisse, velleque et
jubere positive, ut Ecclesias illas, quantum in se est pristino confestim res-
tituat statui, sui Ritus homines ad colendam cum Reformatis concordiam
efficaciter moneat, imo adstringat. Damna Reformatis illata, juste aestimanda,
continuo compenset, secus ex Episcopalis suae mensae proventibus ipso
facto refundenda; dcinceps vero ab ejus modi violentis, et illicitis actibus,

www.dacoromanica.ro
 156

de mai inainte, sa indemne pe credinciosiT sel a teal in pace si

buns intelegere cu Reformatii, sa despagubesca pe Calvini" pentru
daunele suferite, sa se abstina de la ast-fel de fapte volnice, si
sa -si caute dreptul la forurile judecatoresci, adeca la acele
foruri, in cari Romanii nu &jail dreptate. De alta parte po-
runci imp6ratesa, ca Mara si Buda, cari au batut si sangerat pe
sub gravissima indignatione nostra penitus abstincat, Ecclesiae suae Jura
ad Legum Patriarum et benignarum Resolutionum Regiarum tenorem, coram
Instantiis in Patria constitutis procuret; et si ibidem Justitiae complementum
adsequi non valeret, ad supremum oraculum Nostrum recurrat. In reformatos
vicissim, Episcopi ut ut illegali facto resistentes, convenientes tamen sua
tuendi limites, praesertim ex altera parte simili haud adtentato, in verbe-
ratione, et cruentatione clericorum excedentes, inter quos Mara et Buda a
capite reperiuntur, , re uti exponitur se habente , pro Legum Patriarum
dictamine , ad coercendas pro futuro ejusmodi animositates , sine mora
animadvertetis. Porno:
Benigna in praemissis Voluntate nostra saepe fato Episcopo intimata,
vestra conferatis consilia, quo Ecclesiae illae communiter frequentatae ad
praecavendam omnem discordiarum ansam, praeprimis autem ad evertendam
irreverentiam, et scandalum ex dcfectu congrui loci adservando Eucharistiae
sacramento necessarii, si tantae sint capacitatis, ducto in transversum pariete,
per viros discretos, et aequitatis studiosos e Catholica, et Reformata Religione
deputandos, bifariam dividantur, et sua cuique, Reformatis nimirum et Unitis,
pars distincta addita assignetur; aut si id, ob augustiam Ecclesiae fled
nequiret, alterutri partium, communibus loci Incolarum sumptibus, in loco
per memoratos commissarios assignando aedificetur. Caeterum:
In conformitate anteriorum eatenus emanatarum ordinationum indul-
gemus, ut unusquisque in puncto Religionis suae Gravamina, ubi in corn-
petentibus Patriis Instantiis justam adsequi nequiret medelam, Majestati
Nostrae directe exhibere valeat; hacque via gravatis adaequata administretur
justitia; perperam e converso querulantibus promerita irrogetur poena, prio-
ribus nihilominus, respectu querelarum a communitatibus repraesentandarum,
editis Resolutionibus Caesareo Regiis salvis porro quoque manentibus ,
adeoque illibate observandis; id quod per totum ilium principatum nostrum
consveta modalitate publicabitis.
Demum:
Quoad medietatem Ecclesiae Gyorfalviensis, quam Reformatae Religioni
addicti per loci possessorem violenter occupatam querebantur, ita clementer
resolvimus, ut hoc etiam in passu Leges Patrias, benignas Resolutiones
Caesareo Regias observetis, et observari faciatis. Quibus in reliquo Gratia
nostra Caesareo Regia, ac principali jugiter manemus propensae. Datum in
civitate nostra Vienna Austriae die 22-ma Mensis Aprilis Anno Domini 1759,
Regnorum vero Nostrorum 19. Maria Theresia m. p. Gabriel Comes de
Bethlen m. p. ad mandatum S. C. Regiaeque Majestatis proprium Michael
Berle& m. p. (Din manuscriptul citat alul P. Bod ad an. 1759).

www.dacoromanica.ro
 157

preotii uniti, flird a fi fost atdca)ti de acestia, sa fie dati in ju-

decatg. Pentru a se evita inconvenientele din trecut, guvernul
sa cerce, ca Ere bisericele din cestiune nu s'ar putt impgrti prin
un parete in dOu'a, asa in cat ambele confesiuni salt pOta tine
cultul divin pe loc separat in aceea-si bisericg, on decd acesta
ar fi imposibil, pentru una dintre confesiuni sa se edifice, cu
cheltuela tuturor locuitorilor din comuna respective, bisericg
separate. Conflictul s'a complanat in sensul ordinului Imp6ratesc,
cad astazi nicairi nu mai esista comuniunea acesta de biserici
romanesci cu confesiunea calvinescg. Este interesanta traditia,
ce s'a pgstrat pang astadi in comuna Galati despre biserica, in
care preotii romani au fost maltratati de Calvini. Traditia a fost
salsa la ivela mai intaiti de dl I. P. Reteganul '), dar ceea ce
este mai interesant, parintele Joan Suciti preot unit in Galati
intro scrisOre de dto 24 Decembre 1901, istorisesce casul din
Galati, pe basa traditiei, aprope asa, cum s'a constatat din do-
cumentele amintite. Fiind-ca din scris6rea acesta iese la ivela
si imprejurarea, ca biserica unite de azi din Galati a fost zidita
cu cheltuela episcopului Aron, o la'sgrn sg urmeze aci in note
ca document vrednic de atentiune2).

') In Unirea din Blas num. 38 din 1900.

2) Sum si cu acum in ctatc de 64 ani, si iata arid am fost copil, am
avut o mature in etatc de pcstc 90 ad, anume Catuta Dragomir si aceea
mai de multe on ne spunea starca biscricci. Spunend, ca densa a audit
de la cei betrani, ca biscrica ar fi fost aflata in padure figurand in forma
de Manastirc, pc langa care se sustineati nisce caprari cu caprelc de ada-
postire. Comuna, a fost in departare de biserica in partea do meaga-nopte
paste apa Strciu, dare nu mult dupa aceea apa Streiului csind din matca
ei sprc comuna, amenii ail fost siliti lasa locul accla, si s'ail mutat
in partea de meacla-cei do pcste apa Streitl, si pe langa biscrica si -au edi-
ficat do not'. castle. Dupe aceea biserica a ocupat'o niscc familii, cari an
locuit in comuna, Mara si Buda, cari mai inainte an fost nobili romani si
si -au parasit religiunea for si au trccut la Calvini pc la anul 1750 1756.
Eara biserica au folosit'o in comun, in Dumineci si serbatori la servitiile
dumnecicesd, dimineta intrati crestinii gr.-cat. dupa aceea reformatii si asa
ail mars lucrul pang ce ail venit Episcopul Petru P. Aron, la visitare ca-
nonica. Venind episcopul, a intrat in biserica si a scrvit s. Liturgic.
Observand Reformatil ail vcnit cu totil la biserica, atat cei din comuna cat
si col' din comunele vecine: si all inceput Mara si Buda asupra episcopului
cu cuvintc de hula si ocara, intru atata, in cat a venit tram. dc Calvinii au
sangerat pe dmenii episcopului, ba Inca unul polecrit Plaine le din comuna

www.dacoromanica.ro
 158

Calvinil se pare ca sl-at re'sbunat si pe alts cale asupra

episcopului Aron, pentru ca se incercase a-I sc6te din bisericele
romanescr. Atitara poporul romanesc din districtul Huned6reT, sa
treca la neunire si sa rapesca unitilor bisericele, ceea faptice s'a
intemplat, pe cum vom vede in aapitolul urmator.
Este evident, ca fata' de ast-feI de dusmanT puternici, cum
era Mitropolitul serbesc, de care se temea si Curtea din Viena,
cum eraii CalviniT si LuteraniT din Transilvania, earl nu impliniati
poruncile din Viena pentru ocrotirea bisericel unite, cum erail
numerosiT emisarl platiti de SerbT, sau trimisT de Grecil din
Muntenia si Moldova, tote staruintele episcopului pentru linistirea

Riu-barbat, au tras cu o teve de pipa tocmal in fata Episcopului sangerindu-I

si au stricat tate mobiliele din biserica.
V6clendu-se cpiscopul in ast-fel de hula si batjocura si vedend, ca
nu 'Ate nici intr'un chip a-Is domoli, fiind-ca ei ¢iceau catra cpiscopul sa
Ida afara din biserica, ca biscrica e ungur6sca, nu romandsca, el a luat
Evangelia in mina- si a zis catra crestini, cu totii se i6sa afara, uncle all
ingenunchiat cu totii si episcopul a deschis Evangelia, si a inaltat'o fata
catra sore, si au clis: Da Winne, ca aceste familii calvine din Galati, de se
vor si nasce, dar m6rte in Galati sa nu aiba nici unul, apoi a mai blastamat,
clicend, ca blastamati sa fie si accia, cari vor mai cerceta aceea biserica,
in care eu am rabdat ocara, si ea O. fie pustie. Dupa aceca s'a intors catra
crestini si a zis: vol de acli inainte sa nu mai intrati mai mult in biscrica
asta; eats ve dati 100 sfantl, ca cu acestia se ye ziditi aka biserica n6ua,
ceea ce a si urmat, la anul 1765 biserica au fost gata.
Acestea tote ni le-afi istorisit amintita baring, care traia pe atuncia.
Eara biserica reformats si blastamati, a remas sub numele de bisc-
rica ungur6sca. Calving ne locuind in comuna, afara de Mara si Buda, au
lasat'o pustie, si asa pe incetul s'a ruinat coperisul, dupa aceea din an in
an si zidul, pans in anul 1893, cand Lukacs Antal ca preot cu Lengyel
Jozsef ca curator, ambit reformat!, au platit 20 fl. la 2 crestini din Galati ca
sa sparga zidul bisericel. Apoi a cump8rat'o Puiii Arpad si a zidit pe fun-
damentul el o casa. Prin urmare acum numal urma i-se mai cun6sce.
Blastemul episcopului s'a prins, cad din familia lul Marescu (Mara)
numal numele se mai aude. Din familia Bud6sca sail nascut unil pans la
un timp in comuna, dar nisi unul n'a murit in Galati. A fost unu Buda
Ignatz, pe care in 1848 Vail strapuns lancieril pe la Valea Sangeorzului. Un
Buda Mikl6s s'a impuscat pe sine in anul 1862; ears un Buda Imrc a ban-
crotat si s'a dus din Galati. Mai esista in Galati numai o persona re-
formats, insa si ac6sta e singurk.
In Galati la 24 Decembre 1901.
Inane Suciu paroch gr.-cat.

www.dacoromanica.ro
 159--

spiritelor trebuiad sä fie zadarnice. Ast-fel turburarile se con -

tinua' chiar si acum, cand episcopul alerga in tote partile si se
ostenia pentru salvarea bisericei sale de cutropirea strainilor.
fn Ighiel (Igenpatak) poporul amagit isgoni pe preotul unit, si in
locul lui puse pe un tin& Miron, care abia scia ceti (semilite-
ratum), si pe care, in contra repetitelor porunci imperatesci, l'a
sfintit insu-si patriarchul din Carlovet. Ast-fel de preoti introdusi
pe ascuns si cu violenta, in sensul numerdselor porunci de la
guvern si de la Curte, trebuiad detinuti. Episcopul se adresa
pentru ajutor la generalul Conte Adam Teleki, care in loc de
ajutor, II respunse in termini grobiani (respondit epistola acriori).
in Sacel lenga Sibiu biserica units prin Octobre 1758 fa rapita
si preotii uniti batuti. 2) in Decembre 1758 top preoti din scaunul
Selistei er' fail de biserici si fara beneficii, adeca peritori de
fOme. ') In Sacadate, unde unitii isi zidisera biserica nthia, ail
fost despoiati de ea prin Martie 1759. 4) in Gurariului cei trei
preoti unikI, prin Aprilie 1759, ad fost maltratati si biserica, care
mai inainte li se restituese, li s'a rapit din nod. 6) Preotii uniti
st episcopul for se plangead amar la guvern in contra acestor
nelegiuiri si violente. Guvernul poruncia magistratilor, sa impe-
dece ast-fel de neorendueli si sa pedepsesca pe faptuitori, dar
nimic nu se facea si reul sa latia tot mai tare.
Emisarii Serbilor si elevii Popii Iuon din Acilid cutrierad si
acum Ora cu decretul, faurit de acest falsar in numele impdra-
tesei, si in primavera anului 1759, pe cum vom vede din documentul,
ce se publics in capitolul urmator, tinura in Glimbdca o mare
adunare de popor, in care publicara acel act fals si-1 respandira
din sat in sat. Vre o (Mud sute de Romani din Alba-Iulia, pro-
vocandu-se la aceste patente false, ad intrerupt pe un ieromonach
unit; pe cand predica in biserica. Magistratul orasenesc i provoca,
sa arete patentele, ei insa nu voira, ci se departara de la Ma-

') Petru Bod ad a. 1758.

2) Protoc. magistr. din Sibiu, 1758 pag. 91.
3) Ibid. p. 132.
4) Ibid. an. 1759 pag. 60 61.
°) Ibid. p. 94.

www.dacoromanica.ro
 160

gistrat comitend excese (non sine aliquo tumultu), pentru carT

uniT dintre eT ail fost arestatT si aruncatT in temnitrt, undo
caff-va art si murit.1) Guvernul prin ordinul din 20 Aprilie
1759 impuse magistratilor, sa prinda pe preotiT not (neoterici)
earl atItall poporul si re'spandeail in mijlocul luT ast-fel de patente
false. Arare on insa puneati maim pe eT. 2)

') Pctru Bod ad an. 1759.

') Protoc. magistr. din Sibiu.

--I*-1--

www.dacoromanica.ro
 Capitolul X.
Decretul de toleranta din 13 Iu liu 1759.
Curtea din Viena ajunsese in mare perplexitate cu privire
la linistirea turburarilor. SA recurga la mijlOce violente nu
cuteza, pentru ea se temca de o revolutiune sanger6sa, pe
care nu ar fi putut'o nadusi, fiind total armata angajata in resboiul cu
Frideric al II-lea regele Prusiei. SA punA pe Romanii, cari se lap '6-
daserA de uniune, sub jurisdictiunea metropolitului serbesc, nu se
putea, pentru CA acesta ar fi insemnat a da Romanilor acele libertati
religiose si politice, de cari se bucura natiunea serbesca si prin
acesta ar fi revoltat pe tote treT natiunile privilegiate din Tran-
silvania (Nobili, Secui si Sasi), cari nu voiati sal auda de surparea
sistemului politic transilvan cu trel natiuni si patru religiuni re-
cepte. Afars de acesta puterea Metropolitului serbesc era atat de
mare, in cat se parea Curtii din Viena lucru periculos a i-o mai
adauge, mai vertos cand scia, a acel Archiereil s'ar fi tolosit
de acesta putere spre a nimici cu totul uniunea. De aceea luase
curtea hotarirea, ca sal numescA pentru Romanii neuniti un
episcop exempt, adeca independent de Mitropolitul serbesc. Prin
acesta s'ar fi implinit dorinta celor revoltati, de a nu mai sta
sub jurisdictiunea episcopului unit, dar in acelall timp li se lua
on ce titlu de drept de a se impartAsi de privilegiile religiose
si politice, cari se cuveniati celor ce aveati de cap bisericesc pe
Metropolitul s6rbesc. 0 greutatea mare se ivia insa in calea numirel
si instalarei episcopului neunit. Dacal acesta s'ar fi numit Para
nici o garasitie din partea celor revoltati si fara a i se de-
termina mai inainte parochiile si credinciosii, pe cari el avea
sal -T pastoresca, se putea usor intempla, ca aceia, cari se dedasera
a propaga neunirea cu minciuna, cu forta si cu acte de violenta,
vor deveni si mai cutezatori, dupA ce vor vede, CA ail episcop,
in jurul caruia puteall sal organiseze cu orl ce mijlOce o biserica
Dr. A. linneo: Erisoopii P. P. Aron vi D. NovacovioT, 11

www.dacoromanica.ro
 162

mare inteun timp and nimenea nu cuteza sal-i impedece. Curtea

recurse deci de o cam data la asa numitul decret de toleranta din
13 Iuliil 1759 1), prin care celor ce se lap6dasera de s. unire se

I) De urmatorul cuprins: Maria Thcresia etc. Illustres, Rcverendc

etc. Tametsi ortis discordiis, et hinc unitum inter ac non unitum Gracci
Ritus in hacreditario illo Nostro Principatu scquacem Clerum ac populum
Valachicum, sccutis ad Nos cum Vestri medico, turn aliunde dclatis querclis
componendis, sedandisque animorum motibus pro materna subditorum nos-
trorum fclicitatem conservandi, imo augendi, cura, ac studio indefesso con-
gruas, salutares, et, si juxta clementissimam nostrarn mentcm, rite obscrvatac,
ac effectui datae fuissent, efficaciam nacturas, benigne edideramus Resolu-
tiones ordinationesque ad Vos de tempore in tempus co fine rescriptas, ut
pro officii Vestri ratione, atque authoritatc vobis adtributa, illarum obser-
vantiam, debitamque iisdem paritionem apud universos, et singulos studiosc
procuretis:
Displicenter nihilominus experimur, per missos in principatum extra-
ncos seductores, et disseminata hinc inde concitatoria, et seditiosa scripta,
plures ex non unitis Valachis co permotos esse, ut cum prius in fidc et
obscquio perstiterint, varios excessus cornitterent juxta Patriarum Legum
tenorem gravibus poenis procul dubio obnoxios. Perpendentes autem una
populi ruditate suaviora pro praevertendo in posterum omni seductionis
periculo, media adhibere constituimus, non solum in casum verae rcsipiscentiac,
quae perperam. usque ad publicationem praesentis Mandati Nostri perpetrata
sunt, perbenigne eidem condonando, sed et omnem in futurum discordiarum
ansam per indultam illis, qui hucusque ab Unione defecerunt, nisi sponte
ad illam redire velint, tollerantiam tollcndo, non aliter tamcn, quarn sub
sequentibus conditionibus : Ut tollcrandi non uniti Ecclesias omnes, ab unitis
possessas, et duobus vel tribus novissime ab hinc annis illis violenter ereptas
indilatim rcstituant, et ab omni in posterum violenta Ecclesiarum occupationc
pcnitus abstineant, fundos Ecclesiasticos non unitorum sumptibus haud compa-
ratos, scd seu a Principe, seu a quovis privato Unitorum Poparum usibus dcsti-
natos, vel hisce, si talcs adsint, vel illis ex quorum libcralitate proma-
narint reddant, Religionis suae exercitium quiete peragant; Unitos, seu
Sacerdotes sive laici sint, ne insultent, aut quavis inj aria afficiant, tanto
minus seu clam seu palam Unitos ad defection= sollicitent; nec missio-
nariis unionem pacate praedicantibus impedimentum churn adferant; verbo:
religioni Unitorum molestiam aut damnum inferre omnimode caveant. Con-
venticula aliunde severissime prohibita ne frequentent. Emissarios cxtraneos,
qui et hactenus. mera falsa circumferebant, deinceps non recipiant, neque
fidem eis adhibeant, sed Magistratui suo illico denuntient. Huic denique
omnem respectum, et paritionem exhibeant, et tamquam fideles morigeri ct
pacis amantcs subditi inter se ac cum aliis vivant et conversentur, ac demum
de Popis suis, pracscrtim extraneis, quod nihil advcrsus Jura, ct Dominatum
nostrum supremum, neque contra Patriae quictem, et bonum publicum quid-
piam molituri sint, fide iubcant. Quare vobis Gurbcrnio Nostro Regio

www.dacoromanica.ro
 163

concedea liberul exercithl al religiunei for si li se punea in ve-

dere numirea unui episcop neunit, pe langa conditiuni, call daca

clementer committimus: ut benignam isthanc resolutionem et Decretum

nostrum, memoratae Plebi Gracco-Ritui addictae qua& in praesens usque, ab
unitis sc dissentire declaravit, solemnitate debita ad notitiam, ac captum
singulorum confestim promulgari curetis; una Episcopo Gracci Ritus Unitorum
Fogarasiensi id ipsum intimaturi : ut ab omni non unitorum, seu Popac illi
sint, seu Laici, ex capite non observatae Unionis, ulteriori prosecutions
prorsus abstineat, adeoque in locis, ubi tales de facto existunt, qua tolleratos,
indultae Religionis suae exercitio, praemissis sub conditionibus uti permittat.
Vos denique diligentissime invigiletis, !quo benignum isthoc Indultum, aq
Decretum nostrum ab utraque parte inviolabiliter obsevetur, eoque adminiculo,
quics et tranquillitas Patriae interna reducatur et solidetur; de rei eventu de
tempore in tempus nos genuine et circumstantialiter informaturi. Et quoniam
officialium etiam Provincialium, nec non Possessorum quorun dam, seu neglectu,
seu conniventia, imo et concitatione Schisma istud invaluisse, et ex eo tantum
turbarum concitatum esse, non abs ratione credibile sit: Ea propter serio Vobis
praecipimus, ut tam officialibus, quam Possessoribus praefatis nomine nostro
distinctim injungatis, ut tranquillitatis publicae tuendae causa, omnem, quae
ad concitandos plebis animos vergere posset ansam, et occasionem attentissime
praevertant, violentos ausus et conventicula impediant. Emissarios, et plebis
seductores, si qui in partibus, et locis Unionem hactenus colentibus se
insinuarent, neutiquam recipiant, aut foveant, sed confestim comprehendi
faciant, ad ulteriorem usque dispositionem nostram detinendos; Volentes,
et statuentes per expressum ut in officiales praemissis contraventuros
suspensione ab officio, salariique, ex quocunque demum fundo, id est seu
ex publica communitatum, seu allodiali cassa illud pendatur, privatione.
In Posscssores vero, tanquam Mandatorum Nostrorum non observantes ad
Legum dictamen ipso facto irremissibiliter animadvertatis, et animadverti
curetis, de casu in casum ad Nos demissam Relationem facturi, omni denique
studio et fervore eo annituri : quo benignae Resolutiones et Mandata Nostra ad
Vos rescripta, non solum subordinatis vestris innotescant, sed etiam cum per vos,
turn per illos fideliter observentur, et debitae mancipentur executioni. Quia
porro id etiam Nobis imnotuit, a non unitorum quibusdam inquietudinem suam
etiam nunc continuari, imo ad alios etiam concitandos supposititium, cujus ex
Valachico idiomate in latinum translata Copia adjacet, sub Nostro nomine
fabricatum et in suo conciliabulo ad Glimbocha novissime habito solemniter
perlectum, inde vero pagatim divulgatum; Templa item in DistrictuHunyadiensi
Unitis denuo via facti erepta esse: Quantum igitur occupata haec Templa, et
habita conciliabula adtinet, eorum etiam intuitu ad benignam Nostram superius
dcclaratam voluntatem, et Ordinationem vos mittimus; at vero quoad supposi-
titium illud Decretum, serio vobis praecipimus, ut adtentissime invigiletis, ne
deinceps scripta qualiacunque plebem ad tumultum concitatoria, aut Unionem
fericntia circumferri et mmulgari patiamini, et ab inde contravenientes
officialium Provincialium medio, sub gravissima secus in Vos animadversione,
11*

www.dacoromanica.ro
 164

s'ar fi implinit, ar fi pus stavila ulteriorelor desertiuni de la

santa unire.
tmperatesa in decretul de toleranta constata mai intaiil, ca
&ca poruncile date de dinsa in causa turburarilor din Transil-
vania s'ar fi esecutat si tinut cum se cade, tote aceste turburari
s'ar fi linistit. Acesta Irish' nu s'a intimplat si ea vede cu durere,
ca multi Romani amagiti de emisari straini si atitati de scrisori
resvratitore si-au uitat de credinta, in care mai inainte petrecusera
in liniste, si au savirsit feliurite excese, cari dupe legile patriei
cad sub pedepse. Cu bite acestea imperatesa voesce sa ierte
tuturor pedepsele meritate pentru delictele savirsite pans la pu-
blicarea acestul decret si sä le dea si toleranta religiose, spre a
face sä inceteze on ce motiv de certa si neintelegere, insa tole-
ranta acista se estinde numal asupra acelora, cart panel la publicarea
acestuf decret se vor fi lapedat de unire, si pe Tanga urmatOrele
conditiuni: Neunitii sa restituesca unitilor tote bisericele rapite
cu violenta in ultimii doi trel ani, si pe viitor sa nu mai cuteze
a r5.pi unitilor nicl o biserica. Paminturile bisericesci cari nail
fost castigate cu cheltuela neunitilor, ci au fost date preotilor
uniti de capul statului, sail de alte persOne private, sa le restituesca
preotilor uniti, de cumva se vor mai afla de acestia in respectivelc
comune, on acelora, cari le dasera unitilor. Neunitil All practice
religiunea in liniste, pe uniti, fie acestia preoti on mireni, sa nu-i

comprehendi costodiaeque tradi, in praesens autem memorati falsi Dccreti

autorem, ejusque pagatim bajulos, tamquam gravissimae imposturac, et res-
pective mandatorum Nostrorum contemptores, exquiri, et intercipi, et ad ulte-
riorem usque Nostram Dispositionem detineri faciatis. Officiales praeterea in
quorum circulis id circulatum fuit, constituatis, et in specie sedis Saxonicae
Ujegyh6.z Judicem Regium, qui illud Archidiacono Coluniensi exhibuissc
perhibetur, examinetis, a quo Decretum id supposititium rcceperit, et cur
ejusdem latorem, vi officii et obligationis suae detinere intermiserit. Et ham
sunt Ilia, quae turn ad sedandum, turn ad cohibendum praesens, no ulterius
serpat malum, pro tempore statuta volumus. Quae vero Eccicsiasticam in non
unitos Jurisdictionem pro futuro concernunt, nostra ad omnem omnino
tollendum offensionis lapidem, ultcriorem pro bono et quiete hujus Populi
proxime secutura clementissima mandata, vobis ubcrius deciarabunt. Caeterum
Gratia Nostra Caesarea Rcgia ac Principali jugiter manemus propensae.
Datum in civitate Nostra Vienna Austriae, die 13-a Mcnsis Iulii, Anno 1759.
Regnorum vero nostrorum 19. Maria Theresia m. p. Gabriel Comes de
Bethlen m. p. Ad mandatum S. C. Rg. Majestatis proprium Michael Ben6k
m. p. (Manuscriptul citat alul P. Bod a. 1759).

www.dacoromanica.ro
 165

insulte si sä nu-T mai injurieze, sa nu-T indemne la lapedarea

uniunel, nici sa nu impedece pe misionaril uniti intru predicarea
in liniste a sante unirl. Sa nu mai cerceteze adunari secrete,
oprite si pans acum cu tOta asprimea. Pe emisaril strainT, cari
au respandit numal sciri false, sa nu-T primesca, sa nu-T mai
asculte, ci sa-T denunte magistratilor. De magistrati sa asculte,
intre sine si cu altiT sa traesca in pace, si sä stea buni adeca
sal garanteze, cal preotii lor, mai virtos eel veniti din alte teri, nu
vor unelti nimic in contra tronulul, in contra linistei si binelul
public. De alts parte episcopul unit pe toti cari de fapt sunt
neuniti, sa nu-i mai urmaresca, si sa be permits esercita re-
ligiunea for pe langa conditiunile indicate.
Si fiind ca schisma turburdrile s'ati ivit in urma negligenlei,
coniventei ¢i chiar indemnurilor oficialilor grei si a domnilor de
pdmint, imperatesa impune guvernulul, ca in numele ei sal provoce
pe oficiali si proprietary, ca in interesul linistei publice sa inlature
orT ce ansa si ocasiune de agitatie, sa impedece violentele si
adunarilo. secrete. Pe emisari amagitori a nu-t primescd, ,ci
°crate:red, ci indatd sd-I aresteze pi sd-I inchidd panel la altd dispo-
silie a impirdtesel. Oficialiy, cari nu se vor supune acestul ordin
sä fie suspendati de la oficiti si plata, er domnii de pamint sa
fie urmariti ca nesce despretuitori aT ordinelor imperatesci.
Cu privire la bisericele de curend ocupate de neuniti in
districtul Hunedorei 9, imperatesa dispune sa se restituesca unitilor.
Cu prive la decretul imperatesc fals, care s'a cetit in conventiculul
de la Glimbeca 2), imperatesa dispune, sa se cerceteze, cine -T
autorul si cine l'a dus din sat in sat. Pe acestia, ca pe nesce
vinovati de cea mai grave imposture, oficialii sa-y aresteze. Ofi-
cialii in districtul carora s'a respandit decretul acesta, prin care
in numele imperatesei se indemne poporul la neunire, sa fie trasi
la respundere, er in special judele regesc al scaunului sasesc din
Nocrich, care insu-si a dat acel decret resvratitor protopopulul
unit din ColunT, sa fie interogat, ca de la cine a primit docunkentul
si pentru ce nu a arestat pe presentatorul. Guvernul si oficialii
sa nu mai permits respandirea si publicarea de ast fel de scrisori
resvratitere si contrare sante Uniri. in fine ce privesce regularea
1) Vecli mai sus pag. 158.
2) Vecli mai sus pag. 159.

www.dacoromanica.ro
 166

jurisdictiunei episcopesci asupra neunitilor, adeca numirea epi-

scopului n eufiit, imperatesa promite, ca in scurt timp va trimite
guvernului ordinele sale.
Acesta este decretul de toleranta, care dupa intentiunea
imperatesei avea se puns capet turburarilor, dar care de fapt a
dat ansa la nOu6 si nOue turburari.
Mitropolitul serbesc, emisarii lul si diregatorii Ord au pri-
ceput indata, ca esecutarea sincera a acestui decret, ar fi dat o
lovitura de mOrte schismel, caci dupa ce in acela se zicea, ca
toleranta se concede numal deca se vor restitui unitilor bisericele
rapite, urma de la sine, ca tote bisericele sa fie restituite, de Ore
ce tote fusesera rapite de la unitl. in chipul acesta cel neuniti
trebuiail sa se ingrijesca ei insill sa-si faca biserici, ceea ce ar
fi fost o sarcina atat de grea pentru poporul sUrac, in cat multi,
deed nu toti, ar fi preferit a se reintOrce la santa unire, care-si
avea bisericele gata. imputinendu-se in mod simtitor numerul
celor resvratiti, putea sa vina din nal sub intrebare, ca Ore mai
este de lipsa, ca pentru o !liana de Omeni sa se mai puns un
episcop exempt ?1)
Eta motivele pentru earl' toff cel ce voiail sa oprime pe
Romani, sa-I tins divisati, si sa nu-1 lase ca prin unire sa ajunga
la o sOrte mai bung, si-au pus carul in petri, ca decretul de to-
leranta sa nu se esecuteze.
insu-si guvernul a constatat in cerculara din 7 Octobre 17592)
ca decretul de toleranta nu a fost esplicat poporului romanesc
') La acdsta alude qi contele Ulfeld in raportul WI din 10 Dec.
1758, de mai multe on citat, unde a fost vorba dcspre decretul de tole-
ranta, ce avea sä se dea, i unde se zicea: Es mag aber die Verbescheidung
so lauten, wie man immer wolle, so ist leicht vorzusehen, dass der Metro-
polit nicht aufhoren werde, sich zu bewegen, wie dann in der That wann der
dritte Punct deren vorbeschriebenen Bedingnissen sollte genau vollzogen
werden, keine Kirche fur den anzustellenden Bischofen fiberbleiben warde,
indent alle die kirchen, welche in denen Dorfschaften quaestionis die abge-
fallenen besitzen, denen Unitis seiend mit Gewalt abgenohmen warden, foglich
unter die restituenda begrijen rein miissen, wohin nicht einmal Euer Majestat
Absicht sich erstrecket, sondern vielmehr dahin geht, das vergangene zu
vergessen and in Sachen anjetzo wie sie liegen einen Abschnit zu machen,
urn nur zu verhindern, dass das Uebel nicht weiter greife.
3) Sacrae Caesareae, Regiaeque et Apostolicae Majestatis, Archi-Ducis
Austriae, Prpis Tranniae, et Siculorum Comitis, Dnae Dnae Nrae Clemen-
tissirnae nomine!

www.dacoromanica.ro
 167

dupii sensul luf adeve'rat si dup6 intentiunea imp'eratesef, ast

fel cei r6svratiti cugetard, ca li s'atl iertat delictele fara nici o

Egregii et Nobiles nobis Benevoli Salutem, et Gratiae Caesareo-Regiae

incrcmentum! Ezen mostan follyo esztend6ben Iuliusnak 13-dik napjan kilt
es a Guberniumhoz ktildtitt kirallyi Rescriptumaban meltortatott vala Felsdges
Aszszonyunk kglmesen jelenteni, hogy jollehet nehany rendbeli Resolutioival
es ordinatioival ezen Hazinak ndmelly resziben az unitus, es nem unitus
Gorog Rituson lev6 olah Papok es laiznep kozOtt, ez elott nehany eszten-
dokkel kezdoclott szakadasokat, viszsza vonasokat, es versengeseket kivanta,
s igyekezte volna Anyai Jdsaga szerint orvosolni, es nevezetesen nemes Fo-
garasfoldi viddkben is az olahsag kozott a csendesseget oltalmazni, etc. ugyan
ezen okbol meltortatott vala azon Rescriptumaban kglmesen, ds bizonyos
Conditiok alatt, nevezetesen a praecitalt kirallyi Rescriptum publicatiojaig
megengedni azoknak, kik igazin megtemek, es rosz cslekedeteket megbanvan
vagy az uniora vissza tdrnek, vagy penig alto' a kirallyi Decretum publi-
catidja elott recedalvan, es a nem unitusok korizat ezutanis maradni akarvin
a conditidkot szenttil tellyesiteni kivannyak, mely conditiok ezek voltak, 1-mo
A tolleraland6 nem unitusok minden Ecclesiajokat, mellyeket elebbi kdtt,
vagy Worn esztendokben az unitusoktdl erliszakosan foglaltak minden Ice-
sedelem nelktil az unitusoknak vissza adgyak, s ezutin a Templomoknak, ds
Ecclesiaknak erliszakos ell foglalasatol tellyesseggel abstineallyanak. 2-do Az
Ecclesiakhoz tartoz6 fundusokat, mellyek az unitusok kOlcsegevel acquiraltattak
es a mellyek vagy a fejedelemt61, vagy mas akar melly Privatust61 az unitus
Papok usussara rendeltettek, vagyis adattattak, vagy a Privatusoknak, ha
lennenek, vagy penig a Fejedelmeknek, kiknek Liberalitassab61 promanaltak
viszsza adni tartozzanak, es magok Religiojinak exercitiumat csendesen
vegbe vigyek. 3-tio. Az unitusokat, akar Papok, akar Laicusok legyenek, ne
haborgassak, es semminemti injuriaval ne afficiallyak annyivalis inkabb se
titkon, se alattomba a defectiora az unitusokat ne sollicitallyak, es az unidnak
tadletes voltat ds szentseget hirdet8, s praedicallo Missionariusokat semmi-
keppen ne impediallyak, egy szdval az unitusok Religiojanak alkalmatlansigara
vagy karara lenni mindenkeppen tavortassak, az allattomba valo conventi-
culumokat, mellyek azon Idvtilis kemeny btintet6s alatt mindentit tiltva vannak,
ne frequentallyak, az idegen emissariusokat, a kik ennek elate is nem
egyebet, hanem nyilvansigos hazugsagokat, es hamissigokat hirdettek, ezutan
be ne fogadgyak, s nelcik hitelt ne adgjanak, hanem az Hellysegek Magistra-
tusinak tostent denunciallyak, s ezeknek minden becstiletet ds engedelmes-
stet exhibeallyanak, es mint hiv, j6 erkolcsii, es bekeseget szeret6 subdi-
tusok magok kozOtt, es masokkal ellyenek, s tarsalkodgyanak.. Utdljara: penig
Papjokrol kivalt ha Extraneusok lennenek, kezesseget magokra vallallyanak,
hogy Felseges Aszszonyunk fejedelmi jussa, es Dominatussa ugy az orszig
csendessege es k6z6nseges Iova ellen semmit nem cselckesznek. Ezen de-
claralt conditiok alatt engedtetett vala meg vetke azoknak, kik a fennt
attingalt kirallyi Decretumnak publicatiojaig az unio me1181 ell allottak, nem
penig azoknak, kik a Decretum publicatioja utan, hiteket megszegvdn a gorog

www.dacoromanica.ro
 168

conditiune, alp gandira, ca si dupa publicarea acelul decret le

este iertat a trece la neunire si pot usurpa bisericele si beneficiile
unitilor si a -i injuria.

koviszra Altai mentek, vagy ez utan Altai menni praesumalnanak, mert az

illyenek a kiralyi Decretum szerint az uni6ra viszszatdrni ds vetkekdrt szen-
vedni tartoznak.
Mivel azert ab eventu tapasztalta a Gubernium, hogy Felseges Asz-
szonyunk kglmes es szent Intentioja nem oily ertelemmel, mint kellett volna
es maga val6sigaban vdlt, tempore publicationis Regii Decreti magyaraztatott
az egjtigjti olahsig-nak, s ezen defectus miatt az titan kOvetkezet, hogy azt
gondoltak, mintha minden conditiok nelkill engedtetett meg vetkek, sot
ezutin szabadoson a gorog kovaszra Altai mehetnek, es az unitusokt61 et-8-
szakoson ellfoglalt Templomokot, 5s - egyebb Beneficiumokot bekesegesen
usurpalhattyak, s az unitusokot pro suo arbitrio injurialhattyak. Melly rosz
velekedesektol, hogy bello modo reducaltassanak, ds Felseges Aszszonyunk
szent akarattya, es hozzajok jarult kegjelme sincere ndkiek ertesekre adat-
tassek, sztiksegesnek itelttlk avegre ertelmes, es ktilanos characterbe helly-
heztetett szemellyeket valasztani, kik Felsdges Aszszonyunk akarattyat igazin,
hiven, es maga takeletessegeben a tudatlan, ds egytigytt olahsagnak eleibe
adnik, ds a fentdeclaralt conditioknak val6sagos tellyesitdset effectuallnak,
s effectualtatnak.
Vallasztottuk ds denominaltuk Kglmeteket nemes Fogaras fSldi videkben
pro Executoribus Comissariis praedeclarati Regii Decreti anthoritate Guber-
niali per praesentes Committilvan, hogy az accludalt specificatioban meg-
nevezett falukba personaliter ki menvdn, ds az olah ndpet convocalvan a
kirallyi szent Intend& vilagoson, ertelmesen, es fontoson nekik eleibe adgyak,
ds megparancsollyik, hogy a kik a kirallyi Decretum publicatidja utan az
uni6t61 recedaltak az uniora tbstent viszszaterjenek, unitus Parochusokot, ha
ell tiztek volna, legottan viszsza vegyek, azokot hallgassak, becstillyek, es
toliok ftigjenek, a seductorokat ki adgyak, meg fogjik, es magistratusoknak
kezdbe adgyak egy szdval mindeneket vdghez vigyenek, valamiket a szent
Unionak igaz membrumi veghez vinni tartoznak.
A kik penig a Decretum publicatioja elott az uniot61 deficialtak ds
azutan is a gorog kovaszon maradni akarnak, az unitusokt61 ez elOtt biral-
tatott Templomokat, Ecclesiakot, oratoriumokot, es minden nemti Bencfi-
ciumokot intra 15 dies az unitusoknak viszszaadgyanak, es a fellyebb declaralt
kirallyi conditiokat minden czikkellyekben tellyesitsek, bizonyosok leven, hogy
maskent a kirallyi kegyelemmel nem elhetnek, ds Religiojoknak exercitiuma
nem tolleraltatik.
Nintsen azert ketsege a Guberniumnak, hogy a praedeclaralt kirallyi
szent Intentionak effectuatiojaban fejedelmehez val6 igaz hivseget, fides Ha-
zajahoz szeretetet, es magatulajdon becstiletinek reputati6jat kglmetek maga
elott hordozni el nem mulattya.
Maskent ha .infra spem, et expectationem Gubernii ezen dolognak
praemisso modo concredaltatott, es parancsoltatott effectuatiojaba kglmetek

www.dacoromanica.ro
 169

Dedi guvernul in fie care district numl pers6ne de positie

ofici6sa mai inalta, cari in calitate de comisari sa iesa in satele
resvratite, sa convOce poporul romanesc, sa-I publice si esplice
la inteles si dupa intentiunea adev'erata a imp6ratesei decretul
de toleranta, sa poruncesca acelora, cari salt lap6dat de unire
dupa publicarea decretuluI, ca indata sa se intOrca in sinul ei,
sa-si reprimesca preotif uniti, de cumva I-ar fi isgonit, sa-I asculte si
sa-I cinstesca, er pe amagitori sa-I prinda si sa-I dea pe infirm
magistratilor, si sa se porte ast fel, pe cum se astepta de la
nesce membri ar santer unirI.
Cel ce s'aii lapedat de unire inainte de publicarea decre-
tuldi de toleranta si vreail sa remana neuniti, sa fie indatorati, ca
in 15 zile sa restituesca unitilor bisericele, portiunile canonice,
oratoriile si beneficiile, cad alt cum nu se vor face partasi to-
1 eran tei.
Guvernul apeleza in fine la fidelitatea fata de tron, la iubirea
de patrie si la cinstea si reputatiunea comisarilor sei, ca sa im-
plinesca acesta misiune cu tot zelul, promptitudinea si acuratatea,
cad la cas contrar vor fi lipsiti de salar si de oficiii, si nu vor
mai fi admisI la nici un oficiii public.
Avea acesta circulars aparenta asprimei. Omenil insa in
Ardeal erail dedati cu porund aspre din Viena si din Sibiti, pe
cari nimeni nu le implinea. Ast-fel facura si de asta-data co-

hiven, igazin, es minden serenyseggel ell nem jarninak, annyivalis inkabla

ha conniventiajaval, vagy privata reflexiojaval a dolgot in effcctu fligg6be
hadnak, vagy eppen impedialnak, mind Salariumoktol, mind penig hivatal-
lyokt61 privaltatnak, es soha semmi nema hivatalra tobbe nem admittiltatnak.
Secus non facturis Altefata Sua Mattas benigne propensa manet. E Regio
Prpatus Tranniae Gubernio. Cibinii Die 7-ma 8 bris 1759.
L. C. Kemeny Gub.
B. David Henter Cancellar. Th. Monos secret.
Specificatio Templorum et Ecclesiarum ab unitis per Schismaticos ab
Anno 1756 usque ad praesentem occupatarum.
In Districtu Fogarasiensi.
Fels6-Ucsa, Als6-Ucsa, Felso-Arpas, Als6-Arpas, Felsfi-Porumbak, Also-
Porumbak, Szerata, Fels6-Szombatfalva, Streja-Kercsisora, Opre-Kercsisora,
Grid, Sinka, Persany, Thodoricza, Holbav, Pojana-Mcrului et Mandra.
(Archivul comitatulul FagAraplul).

www.dacoromanica.ro
 170

misaril guvernulul. Publicara decretul de toleranta asa, in cat

pe cum constata impe'ratesa in un alt decret din 21 Martie 1761,
pe care-1 publicam in capitolul urmator, in loc sa se linistesca,
spiritele se turburara si maT tare, mai vertos in urma revolutiunel
inscenate de calugarul Sofronie, emisariul violent al Mitropo-
lituluT serbesc.

1--4"-10-"--1

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XI.
Revoluliunea calugerului Sofronie si a pope Tunsu.
in situatiunea descrisa in capitolul precedent, Mitropolitul
serbesc IV indrepta uneltirile sale spre deme scopurl: unul sa
zadarnicesca cu totul executarea decretulul de toleranta din 13
Iu lit 1759 si ast-fel sa face imposibill linistirea turburarilor si
stavilirea schismel, altul sa organiseze cu forta si violenta o bi-
serica neunita in Transilvania, care sa nu aterne de un episcop
xexempt,4 ci de un episcop supus lul.
Spre a-si ajunge scopurile acestea, isi lua de instrument pe
calugerul Sofronie.
Doi calueri sunt cunoscuti cu acest nume, ambit marl
resvretitori al poporulul in contra sfintei unirl. Unul era de
origine din Trapezunt in Anatolia, unde zicea, ca ar fi fost
archimandrit. Trecend de ad prin Rusia, Polonia si Ungaria,
veni In Oradea-mare. Aci petreca tree ani, si facii cunoscinta
cu episcopul roman unit Meletie Kovacs, care era de origine
din Macedonia, si ajunsese sufragan al episcopului latin din
Oradea-mare la an. 1748. Din Oradea-mare calugerul Sofronie
merse la Tyrnavia, unde dupe mai multe dispute in limba greaca
cu parintele iesuit Francisc Keri, se duse la Strigon, si imbratisa
catolicismul. De aci merse la Viena, unde fu descoperit, ca este
un hipocrit, si temendu-se, sa n'o 'Acesca feu, fugi in comitatul
Satmarului pe la anul 1751. Aci turbura poporul roman in contra
sfintei Uniri, si cand era sa fie arestat, fugi si de acolo, dar nu
ni-se spune, ca unde s'a refugiat. Spre a linisti poporul agitat
de acest impostor, episcopul Muncaciului Manoil Olsayski, sub
a carui jurisdictiune se aflau Romanii din comitatul Satmarului,
la dorinta imperatesei M. Teresia, in 1751 visits acel tinut si
prin vorbirile sale si prin vestita sa epistola pastorale, scrisa in

www.dacoromanica.ro
 172

contra numitului impostor, pe Romanii amagiti ii intOrse ear5.si

la sfinta unire
Un alt caluger cu numele Sofronie era cel nascut in Cidra
din comitatul HunedOrell. Numele lui de botez era Stan, ear
de familie Popoviciii.
A petrecut mult timp in Muntenia $) de unde reintorcendu-se
se aseza in comuna sa natala. Aci i1 gasim petrecend ca neunit
din Iunid 1756 4). Imprejurarea, ca acest caluger este numit de
episcopul Aron .caluger apostat,` si z.preot apostat,e ne in-
dreptatesce a crede, ca el, decd n'a fost pOte sfintit preot de un
episcop unit, a trebuit sa fi trecut cel putin pe cat-va timp la
s. unire, caci alt-cum nu i-se putea da atributul de apostat. In
1759 it gasim in Carlovet chiemat acolo de mitropolitul serbesc,
si tot in acel an s'a intors ears -si in comitatul HunedOrei. In
proclamatiunile sale catra popOr se intitula ,Vicar al sfintului
Sobor din Carlovetc3) Alt-cum era om simplu, fara carte, abia
scia ceirsi scrie romanesce3). Trupul ii era bine hranit, purta
per lung, si era. ,negru ca un tigan.e Cand se presenta in adunari
publice, se prefacea a fi .cel mai loial si supus fats cu legile
terei si poruncile imp6ratesci si adese-ori predica Omenilor sa
fie linistiti si cumpetati, dar in fapta era om *de fire asprtz ,ci
turburata,c care predica neunirea gnu numai cu gura, ci cu botac
(maciuca) 7).
') Veld Nilles, Symbolae p. 868 si urm.
2) Despre acesta sa se yapa actele importante, care le-am aflat in
biblioteca Brukenthal din Sibiu, colectiunea Benigni, si le publicam in Apen-
dice sub B, pe cum si autorif citatI aci in notele textului.
3) S. Clain la Ciparifi, acte si fragm. p. 108.
4) Scrisorile eppului Aron catra guvern, din 10 Iunifi, 26 R11-fill, 5 Sept.
1757, unde Sofronie ocura cu numele: vAd Tsora Caluger,g =Ad Csora ca-
luger, Presbyter Apostata, Ad Csora caluger Apostata,g vecli si mai sus
docum. publicat la pag. 121. n. 2. (Archiva metr. din Blas).
3) Ast-fel in proclamatiunca din 6 April 1761 catra RomaniI din co-
mitatul Ugocea tradusa latinesce, se subscrie: Popa Sofronie Vicarius, et
Popa Georgie ex Abrud Juratus Sacrae Synodi Carlovitzensis (Arch. metr.
Blas). Ear in proclamatiunea din 10 14lartie 1761 trimisa Romanilor din tinutul
Chioarului se iscalia: Popa .yofronie vicard,r ,ri popa Ghiorghi of Abrud, jura /I
S. S, (sfintului Sabor) de la Carlovet (voli N. Jorga: Studil si documente,
IV. p. 86 87).
") P. Bod ad an. 1760: Qui nulls alia quam valachica litteratura
tinctus, et ea superficiaria.
7) P. Major, Ist. bis. Rom. p. 110.

www.dacoromanica.ro
 173

Se folosia de tote mijI6cele, cari le intrebuinteza impostorii

spre a seduce poporul simplu. and a venit in 759 din Carlovet,
aduse cu sine nafora sfintitg de Metropolitul serbesc, si o im-
partia poporului din comitatul Huned6rei ca un obiect sfint, pe
cand de altg parte despre preotii units nu se sfia a respandi
calumnia, ca el pregatesc sfinta cuminecatura cu (Sue si cu unt,
si ast-fel el, and se cumineca, frang postul, ca botezul for si
deslegarea pecatelor de la ei nu are nicl o val6re si altele
asemenea1).
Din comitatul Huned6rei isi estinse actiunea sa resvratitOre
in comitatul Albei pe Mures in sus, pretutindenea amagind po-
porul cu fel de fel de barfele si calumnii in contra bisericel
unite. 0 fierbere mare incepa a se produce in mijlocul popo-
rulul, a carui consciinta se turburase prin ast-fel de imposturi.
Ice si colo incepura a se revolta si a alunga pe preotii uniti din
bisericele si ,casele lor. Guvernul temendu-se, sa nu degenereze
aceste miscgri in revolta pe fats in contra autoritatilor publice,
dede ordin pentru arestarea vestitulul impostor (famosus impostor).
Acesta fu arestat de oficialil comitatulul Huned6rei 2) Inca in an.
1759, si aruncat in temnita din Baba lna pe termurul drept al
Muresului nu departe de Oratie. Dar cate-va sute de Romani
Inarmati cu part nodurosi navglirg in curtea comitelui suprem
Ladislau Balog, care se afla in Geoagiul-de-jos aprOpe de Baba Ina,
si cerurg cu insistinta liberarea calugerului. Comitele inblandi
multimea resvratita cu vorbe frumOse si o indruma Cu cererea
la guvernul din Sibii13). Poporul se departs, ear guvernul afland
despre acestea, cu nota sa din 28 Ianuar 1760 rugh pe contele
Montoya de Cordona, substitut de comandant general in Sibiu,
sa trimita o mans de soldati din garnis6na Albei-Iuliei, cari in
timp de nOpte sa iee pe calugerul din temnita Baba lnei si sa -1
interneze in fortareta din Alba-Iulia. Dar inainte de a se pote
implini dorinta guvernului, cinci pang in sese sute de Romani
din comitatele Zarandulul si Huned6rei, din scaunul Orastiei si
din tinutul Abrudului in 13 Februar 1760 spre sera navalirg sub
conduccrea unul protopop neunit din Si_liste in Baba Ina, sparserg
') Protocolul lui Al. Aron din 1761 in archiva bisericel unite din
Sac Aremb.
') P. Bod. 1. c. ad. a. 1760.
') Idem Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 1T4

temnita, legara si batura pe pazitori, si pe calugarul it eliberara.

Se vede insa, ca insi-sT oficialiT comitatulul HunedOra au fost de
vina, ca Sofronie a scApat. Cel putin acesta imputare le-a facueo
insu-si generalul Montoya de Cordona, care aiiand despre eli-
berarea lui Sofronie, in 12 Martie 1760 scrise guvernulul, ca-si
va da silinta sa princla pe calugArul. Acesta insotit si pazit de
multime de popor apuca pe Valea Geoagiului-de-jos spre munti
in sus in comitatul Zarandului, unde amagia poporul si unde
in zadar se sill comitele acelul comitat sa puns mana pe el,
cad poporul it apUra acum si cu puterea. Aci organiza calugerul
Sofronie aceea miscare infricosata, care sgudul to:Sta biserica units,
pe cum vom vede in data.
Curtea din Viena ajunse in nOua incurcatura prin revolta
acesta neasteptata a lui Sofronie. Nici decretul ei de toleranta
din 13 Iulie 1759, nici mijlOcele si caile blande, earl s'ail folosit
pentru linistirea spiritelor in virtutea intelegerei luate in Octombre
1759 cu episcopul latin si cu cel unit Aron, n'ail avut efect la
»acest popor atat de indaratnic si de incapatinat, cand e vorba
de religiune,= cum l'a caracterizat cancelariul aulic, transilvan
contele Gavrila Bethlen in representatiunea sa de dto 6 Ianuarie
1760, in care propunea imp6ratesei, sa nu se trimita neunitilor
nici un episcop, on trimiterea acestuia sa se amane, de Ore-ce
ei nu au implinit conditiunile din decretul de toleranta 1). tmpe-
ratesa insa nu se abatis de la hotarirea anteriOra de a trimite
pe episcopul Dionisie Novacovici in Ardeal, dar inainte de a-I
speda acolo, crechi a fi de lipsa sa mai incerce odata cu buna,
sa linistesca spiritele si sa restrInga neunirea la anumite comune,
cad aveaii sa fie supuse noulul episcop. Prin proclamatiunea din
21 Martie 1760, tiparita si romanesce in tipografia din Blas 2),
') Hurmuzaki, Fragmente, p. 211 212.
') Eta textul el latinesc : Nos Maria Theresia etc. Memoriae commen-
damus tenore pracsentium significantes, quibus expedit universis ; Quod tametsi
pro Materna nostra, quam in fidelium nostrorum subditorum salutcm, et
felicitatem incessanter gerimus solicitudine, etiam ad querelas illas, quac
ob exortas aliquot ab hinc annis, Unitum inter, ac non Unitum Graeci
Ritus in Haereditario Nobis Transilvaniae Principatu sequacem Clerum et
Populum Valachicum discordias ad nos ab utrinque delatae fuerant corn -
poncndas, et animorum motus sedandos congruas et omnino salutares, si
rite observatae fuissent, dederimus repetitis vicibus Ordinationcs ad Gu-
bernium nostrum in memorato Principatu Regium de tempore in tempus

www.dacoromanica.ro
 175

imp6ratesa lass sa se publice in 35 comune din comitatul Albeirk

6 din comitatul HurtedOrel, 50 din districtul Fggarasului, 33 din

rescriptas, plures tamen ex non Unitis Valachis subditis nostris, per exmissos
in eundem. Principatum extraneos sacerdotes et disscminata concitatoria
ct scductoria scripta, co permoti fuerint, ut cum prius in fide et obscquio
perstitcrint, varios cxcessus committercnt, juxta Patriarum Lcgum tcnorem
gravibus poenis procul dubio obnoxios; perpensa nihilominus eorum ruditate,
suaviora ad praevertendum deinceps omne seductionis periculum, media
adhibere constituerimus, ac obinde Benigni nostri ad Praefatum nostrum
Gubernium Transilvanicum 13 Julii Anni novissime evoluti 1759 exarati
Mandati virtute, dicto Populo in casum verae resipiscentiae non solum ea,
quac usque ad publicationem nunc citati nostri Mandati perperam patrata
fucrunt, condonaverimus, sed et omnem in futurum discordiarum Ansam
tollere volentes, illis, qui eousque ab unione defecerant (nisi sponte ad
illam redire velint) certis et in superius memorato Mandato nostro declaratis,
atque mox reccnscndis sub Conditionibus tollerantiam indulserimus, totics
fato Gubernio nostro una committcndo, ut hocce Indultum Plebi Gracco
Ritui addictae, quae ad illud usquc tempus ab Unione se dissentire decla-
rassct, solennitate debita ad Notitiam, et captum singulorum curet confestim
promulgari, nullatenusque admittat, eosdem non unitos, seu Popae illi sint,
scu Laici, ex capite non observatae Unionis a quopiarn ulterius molestari,
sed in locis ubi tales attune existebant, qua toleratos, indulto Religionis
suae exercitio, sub conditionibus pracscriptis manuteneant; Disciplicenter
nihilominus experiamur etiam isthoc siugulare prorsus, et insigne Indultum,
ut ut itcrato publicatum sit, debito plerisque in Locis eventu frustratum
fuisse. At quia eventum hunc sequiorem officialium respective et Comissa-
riorum, quibus praefatas Benignas nostras Resolutiones, ad singulorum captum
sincere publicandi comissa fuerat Provincia, errori et culpae magis ac repe-
titac Plebi Graccr Ritus non Unitae, tribuendum, informamur; eo adhuc
nos inclinari passae sumus, ut ex mera et superabundanti Gratia Caesareo
Regia Benignam Intentionem nostram, ac Resolutiones circa subditos Nostros
Valachos Graeci Ritus in Transilvania non Unitos, uti praemissum est, in
illius conformitate editas, iterato, et quidem ne ignorantia se quispiam
dcinceps excusare valeat, lingua sua vernacula in omnibus et singulis locis
hic specificatis utpote:
In Comitatu Albensi Oppidis: All-Vintz, Borberek, Pagis Drasso,
Vingard, Szesztsor, Kis-Enyed, Szetsel, Buzd, Olah-Bogath, Tohat, Csanad,
Csora, Igen-Patak, Also-Gyizasa, Olah-Ujfalu, Ivinfalva, !Coves, Burkes,
Etsc116, Mag, Kis- Ludos, Hidcg-Viz, Mihaltzfalva, Ballza, Valldorf, Isztina,
Scbcsel, Liaz, Kapolna, Sugag, Kalcova, Terteria, Bergin, Spring, Kuncza ;
In comitatu Hunyadiensi: Benczencz, Gyalmar, Piskincz, Rapolt, Kis-
Rapolt, Babolna;
In Districtu Fogarasiensi: Felso-Venicze, Also-Venicze, Vad, Ohaba,
Fogaras, Bethlen, Dridiff, Vojla, Lutza, Ludisor, Pajorita, Nagy-Vajdafalva,

www.dacoromanica.ro
 176

scaunul Sibiulul, 5 din al Nicrichulul, 6 din al Mercurel, 10 din

al Sebqulul si 13 din scaunul Orastie, sail ,cu totul in 158
Kis-Vajdafalva, Laze, Felso-Szombatfalva, Drigus, Alsd-Szombatfalva, Fels6-
Vist, Alsd-Utsa, Alsd-Arpas, Fels6-Arpas, Opra-Kertsesora, Streza-Kertscsora,
Szarata, Alsd-Kum6na, Felso-Kumana, Grid, Parro, Persany, Sinks, Pojana-
Mdruluj, Holbak, Sarkaitza, Butsum, Marzsina, Sebes, Kapotsdl, Nagy-Berivoj,
Kis-Berivoj, Vajda-Rdtse, Teleki-Rdtse, Desany, Netott, Jais, Szevestrdny,
Hurdz, Illyen, Ruzsor; Thodoricza, Mendra. '
In sede Cibiniensi: Szaad, Vestem, Moichen seu Molt, Hortobagy,
Szakadat, Kertz, Feick, Rakovitza, Alsd-Sebes, Portsdsd, Talmatsdl seu Kis-
Talmats, Boitza, Poplaka, Gurariu, Or lath, Szetsdl, Szeliste, Tiliska, Gallycs,
Szibiel, Kakova, W. llye, Resinai, Bongard, Zina, Gurarevuluj seu Gurarou,
Vizakna, brad, Fe lso-Sebes, Kolun, Glimbuika, Ftildvara, Rucker.
In sede Ujegyhaziensi: Fofelde, Szlimbatz, Szasz-Outz, Bendorff,
Czikendall.
In sede Mercuriensi: Nagy-Ludos, Rhod, Pojana, Ktirp&iyes, Kis-Apold,
Taportsa.
In sede Sabesiensi: Sabesii, Rand, seu Rehd, Kelnik, Dyal, seu Daal,
Lomany, Rekitta, Olah-Pian, Szasz-Pian, Strungar, Lemkerek:
In sede Szaszvaros:. Balomir, All-Kenydr, Fel-Kenydr, Kusor, Romosdl,
Sebesdl, Beriu, Kaszto, ,Szaszvaros, Prihacz, Tordas, Romosz, Vajdeg, pro-
mulgari mandamus. Praesentium proinde Patentium nostrarum virtute sciatis
omnes, et singuli subditi nostri Valachi in Transilvania in locis specificatis
Graeci Ritus impraesens non uniti, quod licet displicenter feramus Benig-
nissimam nostram de vobis indulta Tollerantia editam Resolutionem optato
frustratam esse effectu, attamen in casum verse Resipiscentiae, non solum
ea, quae ad Patentium istonim nostrorum publicationem usque perperam
patrata sunt, vobis condonemus, sed et Religionis vestrae, nisi sponte ad
Unionem redire volueritis, tolerantiam indulgeamus, imo et vestrae Religionis
Episcopum, a Nobis jam nominatum, in spiritualem vestram directionem in
Transilvaniam expediturae sinus, at non aliter, quam sub sequentibus
Conditionibus:
I-mo. Ut Ecclesias omnes ab Unitis possessas, et duobus, vel tribus
novissimis ab hinc Annis, illis violenter ereptas indilatim restituatis, et ab
(mini in posterum violenta Ecclesiarum occupatione penitus abstineatis.
II-do. Ut Fundos Ecclesiasticos vestris sumptibus haud comparatos,
sed seu a nobis, aut antecessoribus nostris, legitimis Transylvaniae Prin-
cipibus, seu a quavis privata persona Unitorum Poparum usibus destinatos,
vel hisce si tales adsint, vel illis ex quorum liberalitate promanarunt,
reddatis.
III-tio. Ut Religionis vestrae Exercitium quiete peragatis, Unitis, scu
Sacerdotes, seu Laici sint, ne insultetis, aut hos quavis Injuria afficiatis,
tantOminus scu clam, seu palam Unitos ad defectionem solicitetis, nec
Missionariis Unioncm pacate pracdicantibus impedimentum ullum afferatis,
verbo religioni Unitorum molestiam, aut damnum inferre omninode caveatis.

www.dacoromanica.ro
 177

comune, unde bisericele si beneficiile parochiali ale unitilor lu-

sesera ocupate de poporul mai inainte unit, ear acum resvratit
prin emisarii Serbilor, cä imperatesa le ierta tote delictele comise,
le concede toleranta deplina si le va trimite si pe episcopul numit
deja, decal vor implini conditiunile din decretul seti din 13 Julie
1759, publicat mai sus la pag. 161. Aceia, cad din comunele
numite nu se vor supune acestor conditiuni, sari vor trece. la
neunire dupa publicarea proclamatiunei, nu se vor bucura de
toleranta cultului lor, nici jurisdictiunea episcopului neunit nu se
va estinde asupra lor.
Guvernul, spre a preggti spiritele la primirea acestei pro-
clamatiuni deja in 9 Aprilie 1760 dede ordin, ca told preotii
detinuti pentru schisms sal fie liberati pe lenga promisiune data
IV-to. Ut Conventicula aliunde severissime prohibita ne frequentetis.
V-to. Ut Emissarios Extraneos, qui et hactenus mera falsa circum-
fercbant, deinceps non recipiatis, neque fidem eis adhibeatis, sed illico de-
nuncietis vestro Magistratui, et huic
VI-to. Omnem respectum et paritionem exhibeatis, et tanquam fideles,
morigeri, et Pacis amantes subditi nostri inter vosmet, et cum aliis vivatis,
et conversemini, ac demum
VII-mo. Ut de Popis vestris praesertim extraneis, quod nihil adversus
jura, et Dominatum nostrum Supremum, neque contra Patriae quietem, et
Bonum Publicum molituri sint, fide jubeatis. Vobis idcirco Clementer, ac
'serio mandamus, ut si tollerantiae indulto, et vestrae Religionis Episcopo
gaudere velitis, enumeratas superius Conditiones incunctanter adimpleatis,
secus enim facturi, et indulta tollerantia, et vestrae Religionis .Episcopo
privabimini. Positive enim statuimus, ut Benigno huic Mandato Nostro
pracscriptisque superius Conditionibus obsequenter parituro ex vobis majori
numero indulta sufragetur tollerantia, et hic tantum nominato a nobis gaudcre
possit Episcopo, pars autem vestri minor praeter spem in renitentia perse-
veratura, utroque excludatur beneficio, hoc est, nec Tollerantiae indultu,
nec Episcopi non uniti Jurisdictione frui valeat. Imo condonamus, indul-
gemus, mandamus et statuimus, non aliter tamen, quam sub Conditionibus
praescriptis praesentium Patentium Subscriptione Nostra, et Sigillo munitarum
vigore, et Testimonio mediante.
Datum in civitate Nostra Wienna Austriae Die Vigesima prima Mensis
Martii Anno Domini Millesimo Septingentesimo Sexagesimo. Regnorum vero
Nostrorum Vigesimo.
Maria Theresia m. p.
(L. S.). Gabriel Comes De Beth len m. p.
Mihael Bentik m. p.
(Sc all& in text latin tiparit qi in :Wall. Union= Bibliotcca Brukenthal,
si in *Norma lia v. I. din bibliotcca archidiec. din Bias).
Dr. A. Burma: Episoopit P. P. Aron 9i D. Novanoviol, 12

www.dacoromanica.ro
 178

in scris, ca nu vor turbura santa unire si pacea publica (de non

turbanda Unione et pace publica) 1).
Mitropolitul serbesc insa, care tot dea una, pe cum am
vedut, era de timpuriti inforinat despre cele ce se petreceati in
Viena, nu voia nici' de cum sa: se ilea pace in Transilvania
pang. la ruinarea totals a biserice unite, nici sa sufere alt
episcop neunit de cat pe care it va trimite el, si va fi lui supus.
De aceea se ingriji de timpuriii, ca nici acesta proclamatiune a
imperateseI sa nu aiba, cand se va publica, nici un efect, ci din
contra se servesca de ocasiune la naue si naue turburati si
resvratirl. Calugerul Sofronie, care tocmai pe cand aparii acesta
proclamatiune se afla in Zlatna, unde fusese primit de popor cu
mare bucurie si alaiii, s'a ingrijit in calitatea sa de Vicar al *sail-
tului Sinod« din Carlovet si de emisar al Mitropolituldi, ca in
contra proclamatiund sa se revolteze intreg poporul, si revolta
acesta sä se estinda si asupra altor comune neamintite in pro-
clamatiune. Si intradever, and in urma circularei guvernului din
15 Aprilie 1760 comisariI acestuia publicara in comune procla-
matiunea imperatesei, prin care, ca conditiune pentru toleranta,
se poruncia resvratitilor sa restituesca unitilor bisericile rapite,
in unele comune poporul nu permise afisarea acelul act impe-
ratesc, intr'altele strigara, ca actul nu merits nici un creclemint,
pentru ca este tiparit in Bias, si pretutindenea protestara in
contra restituirei bisericelor. in Deva se tinea congregatia de
primavqra a comitatului Huneddrel, tocmai in postul Pascilor din
1760. Romanil, sumutaff de Sofronie si de altI emisari serbescl,
se adunara si acolo din intreg comitatul numit, apoi din comi-
tatul Albeit, Zarandului, si din scaunele sa'sescI, si protestard so-
lemn in contra restituire bisericelor prin un act, in care ziceaii,
ca sunt gata a plati contributia si a purta trite sarcinile terei,
dar religiunea nu sit -o parasesc, bisericile nu le dail indarapt
unitilor, ca sa stea gale, ci vor merge el intrensele, ca sa se
rage la Dumnezeil, cad dor el nu sunt dobitace, pe cum cred
Domnii. 2)
In acela-si timp o multime de comune, call tate fusesera
tot dea una unite, la in demnul si porunca luI Sofronie, in de-
1) Protocolul magistr. din Sibiu din 10 Maiii 1760 p. 86.
2) Nos etiam non sumus bruta, quemadmodum Illustritates Vestrae
putant, sed habemus templa. P. Bod 1. c. ad a. 1760.

www.dacoromanica.ro
 179

cursul lune lul Aprilie si Maiii 1760 se revottara, alungara

preotil uniti si pusera mama pe bisericele bor. Ast-fel se intimpla
acesta in Alba-Iulia-Maieri si in alte comune din partile acelea :
Paclisa, Oesdea, Costar, Galtiu, Mures-Sant-Imbru, Sard, Ighin,
Bucerdea-vinOsa, Craiva, Cricail, Tibru, Cetea, Mesentea, si altele
multe. 1)
De ()data infra si Sofronie in actiune cu tOta furia, pe cum
it descrie episcopul Grigorie catra Maestatea sa zicend: ,Cunos-
cutul impostor Sofronie in dominiul erarial de la Zlatna si in
Abrud si-a infipt cetatuia sa impreurta cu alti tovara,II al set,
ca sa-sl deprinda talhariile si sa -si tina saborele secrete pentru
surparea sante religiuni, si tOte le facea dupii planet sett ca un
Rege, jefuia tOte, derima easel; ocupa temnitele dominiulul din
Zlatna, si arunca intrensele pe unitil, cart remasera statornici to
unire, i batea cu crudime, i chinuia eumplit, si i sugruma, chiar
si pe oficialil regesci al dominiulul i alunga, cu nn cuvint co-
mitea talharii si pe top' de tote it despoia, in cat cel jefuiti pana
astazi isi deplaug perderile indurate., 2)
Poporul asculta de Sofronie inteadever ca de un rege, nu
numai pentru ca era amagit cu fel de fel de hule in contra bi-
sericel unite, ci mai vertos din motivul, ca impostorul convinsese
poporul, ca daca se va lapeda de unire, va obtine episcop
serbesc, se va face pa'rtas tuturor privilegiilor politice si civile,
de cart se bucurase Serbff, a,ra in cat aid miscarea acesta san-
goesd are sub forma esternd religiescl un fond curat politic. in
propagarea acestel convictiunI in sinul poporului ii ajuta si
Dimitrie Statievici, alias Eustatievid mai tarziu secretariul
episcopilor serbesci Dionisie Novacovicl si Sofronie Chirilovicl,
care a tradus pe romanesce si tiparit in Rimnicul Romaniei
') Protoc. citat altif Alex. Aron.
3) Episcopul Maior earl Maiestatea Sa in actul de sub Nr. 27 ex 1776
comunicat de d. loan Boros, in care cetim: =Hic vicinum est atque contiguum
Zalathnense et Abrudcnse Mattis Vrae SSmae fiscalc Dominium. Sofronius
Impostor ille notorius ad exercenda latrocinia sua, et conciliabula adversus
Religioncm sacram demoliendam cum sibi similibus asseclis arcem sibi
fixerat, et omnia pro lubidine sua ceu Rex agebat, cuncta expilabat, domos
dirucbat, carceres dominii Zalathnensis sui juris fecerat, huc unitos in fide
constanter perseverantes conjiciebat, crudeliter vcrberabat, dire torquebat,
jugulabat. Dominos ipsos Dominii illius officiales regios profugaverat, verbo
latrocinabatur et omnes omnibus spoliabat, spoliatique hodiedum lugent.
12*

www.dacoromanica.ro
 180

diploma despre privilegiile Serbilor, si el insu-si vestia prin acesta

diploma apropiata eliberare a Romani lor din servitutea vecurilor. ')
De la acesta miscare inscenata de Sofronie visa bietul popor
asuprit libertatea si bogatia tuturor bunatatilor, 2)
Dar ceea ce ne arata si mai limpede natura politica si so-
cials a miscarilor poporuluT din aceste timpuri sunt cuvintele
earl le striga el si in fata proprietarilor si in fata diregatorilor:
»A trecut puterea Domnilor, acum not suntem domni.«
Cum n'ar fi ascultat decT Romanii de calugarul Sofronie
»ea de un alt Moise trimis de Dumnezeug 4), and el le spunea,
ca are sa-T scata din robia nesuferita la libertate ? Sufletele Ro-
manilor erail aprinse de dorul de libertate intocmai ca mai tarziti
pe timpul luT Horia, cu aceea deosebire, ca sub Sotronie mace-
lariaii Romani pe Romani, pe and sub Horia, convinsi ca Serbii
numal T-au amagit, Romanii nu mai sfasiail pe Romani, ci numal
pe asupritoril lor. Revolta luT Sofronie ne presents multe puncte
de asemenare cu a luT Horia. Ca si acesta, revolutia luT Sofronie
atrasese atentiunea Europel intregi. 6) Pe cum Horia zicea, ca ce
1) Episcopul Maior catr5. contele Kornis in epistola din an. 1774, care
se afla in archiva din Blaq qi in care se zice: 'Turn etiam ex ipso libertatum
Rascianorum Diplomate, quod ille (adcca Statievicia), prout rcfcrtur, valachico
idiomate in Rimnik superioribus annis imprimi, spargiquc fccit, Valachos, si
Episcopos Rascianos obtinuerint, iisdem Privilegiis ct libertatibus quibus
Rasciani fruuntur, fruituros, unde Valachi non Religionis amore, verum spe
consequendarum libertatum Rascianorum Rascianos Eppos sperarunt, et ex-
.pectarunt.
2) P. Bod, Ad a. 1760: Non defuerunt Missionarii, qui in locis dissitis
animos Valachis adderent, et in Popas unitos incitarcnt. Successu rerum
animati majora nonnulli e viii fete populi somniabant, libertatem, ubertatcm
omnium bonorum, vitam absque labore fransigendam, et quid non in aura)
sacculo obtinendum
s) Epistola oficialului dominal din Campcni Ant. Imecs catra tcsaurariat
din 25 Maiii 1760, carc sc va publica indat5..
4) P. Bod ad an. 1760: Attamcn ab ejus ore velut Mosis a Deo missi
pendebant Valachi, ncque ullus ejus suasionibus rcfragari honcstum ducebat,
vel audebat.
5) . Aron catra eppul MuncaciuluT de dto 19 Fehr. 1762: Opportunam
hance nactuS occasionern practerire hand volui, quin aliquid Littcrarum ad
Rdmam Illustritatem Vestram transmitterem, cumque ex hac Babylone,
praeter confusiones, aliunde non solum vicinis, sed hinge Europaeis notas non
valeam, quam meis multum tribulatis, plurimumque,aflictis pro rerum cir-
cnmstantiis, et exigentia conferre potui consolationem, ejusdem Vestram
quoque Illustritatem participem facere volui. (Arch. metr. Bias).

www.dacoromanica.ro
 181

face el, savirsesce cu scirea si invoirea imperatului Iosif II, ast

fel si Sofronie si antecesorul seu Popa Iuon din Aciliu se pro-
vocati la decrete false de la imperatesa M. Teresia spre a seduce
poporul. Pe cum centrul revolutiunei lui Horia a fost dominiul
erarial din Zlatna, ast fel si a revolutiei lui Sofron!e. Pe cum
Horia voia sä se mantuesca prin sangele nobililor de asuprire,
ast fel si Sofronie facea sa creda poporul, cA se va mantui de
servitute prin privilegiile Serbilor si prin isgonirea preotilor uniti.
imprejurarea, ca Romanii prin revolutiunea lui Sofronie n'ail do-
bindit nimic, a fost unul din motivele, pentru cari s'a facut revo-
lutia lui Horia cu 20 ant mai tarziti.
Din Zlatna Sofronie merse la Abrud si aci isi aseza rese-
dinta sa intarita ca o fortareta prin padurile si muntii din jur.
In ziva de Rusalii (14 25 Maiti 1760), tocmai cand alti tovar5.si ai
lui ocupara biserica din Alba-Iulia-Maeri in fata garnisOnei si a
episcopiei romano-catolice de acolo 9, el Insotit de poporul res-
vratit rapi biserica unitilor din Abrud si savirsi functiuni sacre
intr'insa, apoi cutreera tote satele din munti, alungand pe preotii
uniti si ocupandu-le bisericele, casele si beneficiile parochiale.
Modul lui de procedere este destul de lamurit descris intr'un
raport oficial din timpul acela.2) in 24 Maiti 1760 in preziva
') Protocolul citat a lui Ales. Aron,
2) Anton Imecs catra Tesaurariat dto 25 Maid 1760: Excellme ac
Illme Domine Dne L. B. Thesaurarie Regie Incl. item Thesaurariatus Regii
Consilium! Domine, Domini Benignissime Gratiosissimi! Ut pronus est e
malls in deteriora prolapsus, ita facinus illius Impostoris sub 13-ia currentis
hocce in superiori Zalathna Dominio (quo desuper meam jam submiseram
humillimam Informationem) tumultuantis sceleratissimum, seditione in dies
increbescente, quod initio obsistere non potuit, grandius parturit malum.
24-ta enim progredientis, tempore videlicet nundinarum publicarum Topan-
falvae celebratarum, per hujates vocatus Impostor Soffronius cum aliis sibi
adjunctis maleferiatis duobus seductoribus circa mediam undecimam ante-
meridianam in nundinantos, quasi e terra prodiens, irruit, stipulatusque hic
nundinantibus ad unum singulis relictis suis venum expositis rebus Pagum
intrat, sibique pro hospicio Domus Providi Csukecz dicti ejusdem furfuris
Iobbagionis fiscalis per cursorcs ejus designatur; ubi coram Turba lo cum
difficulter capiente suum virus effundit, et obscoecatos, minus valentibus, et
nihil obstantibus a me missis minis, exindeque pejoribus futuris conse-
quentiis ipsi objectis, sibi delirat, in tantum, ut jam Plebs non solum clam,
verum citra omnem metum praeceps in catholicae Religionis pernicieni, et
sacrae unionis damnationem prorumpat. Literalia quibus se legitimaret, ab
illo impostore repetieram, qui audito hoc nuncio cum ilia immensa hominum

www.dacoromanica.ro
 - in -
Rusaliilor Sofronie apara in Campeni tocmai cand se tinea terg
de tera. Aci se intimpll un cas analog cu spargerea butilor din
revolutia lul Horia tot cu ocasiunea tergului de Ora. Poporul
adunat in num& mare, lasandu-si obiectele de vindare in grija
altora, urmezA.' pe Sofronie pana la casa jobagiulul Ciuchet, unde
nesce precursorT pregatisera salas calagerului. Acesta incepe a
predica si a fanatiza multimea in contra bisericel catolice si a
santei uniri. Administratorul dominiului erarial Anton Imecs
trimite nesce soli, earl sa-1 desminte de la aceste fapte resvratitOre
si sa-T cera scrisorile de legitimare. Atunci calugarul insotit de
imensa multime navalesce asupra quartirului administratorului
dominal, voind sa strabata in casa cu puterea si indemnand po-
perul sa ucida pe administrator. Acesta strigh multimel infuriate,
ca pe cel ce va cuteza sa intre in casa, it va impusca. Poporul
ameninta cu mOrte, er calugarul sbiera: ,Las, al -11 voizi pure ear
capul MA la picidrele tale'. Timp de o Ora tinura impresurata
casa administratorului, apol se retrasera, aruncandu-se asupra
caselor preotilor units, pe cari i isgonira. Pe la 3 Ore dupa amezi
poporul si Sofronie apucara drumul spre Carpenis, care se afla
nundinantium multitudine quartirium meum acccssit, in apertam mci, et mcorum
necem seductos adanimans, et nisi porta clause, ac minatione in primum
intrantem explosionis obviassem, vita pro certo proturbatum relinquissent.
Clara et distincta voce, ac quasi uno ore conspirati detonabant minantcs
mini proxime necem illatum, una ipse Impostor objectabat: Caput tuum, me
alloquendo, inquiebat, sub pedibus tuis brevi positum iri. Him ad horam
quartirium meum oppugnantes recesserunt, omnes unitos ex post Popas pro-
turbantes. Quibus sic pertentatis circa 3-m pomeridianam recta ad Kerpenycs
scum iter arripiunt, quo in itinere obviantes Rndo Dno Archidiacono Veres-
patakiensi, securibus, fustibus in cum irruunt, ad mortem verberibus caedi
exoriuntur, praestantius membrum caput ictu gravi affligunt, ac ni egregio
equo habito fuga ad meum quarterium usque continua se salvasset, plusquam
certum hodie trucidatus jaceret.
Instarem proinde Exllae Vrae, et Incl. Thesaurariatui profundissima
in subjection, dignetur paterne hanc quasi Rebellionem salutari aliquo re-
medio, vel Militari maim, donec caedes, homicidia, ct funestiora intervenirent
retundere, alias impossibile foret ulterius hic perseverare, aperte enim, sine
mai reformidine deterior etiam passim circumfundit, et loquitur, ut sua
lingua solent: Trekut putycre Domnyilor, akume noj szintem Dom. quibus
demississime commendans, maneo emoritunis. Excellentiae Vrae et Incl.
Thesaurariatus, Topanfalvae 25-a Maij 1760 humillimus servus
Antonius Imecs.
(Act original in archiva din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 183

intre Campeni si Abrud. Pe drum intalnesc pe protopopul unit

din Rosia Alesandru Aron, se arunca asupra lul cu securi si cu
part', incep a-1 bate, lovindu-1 si in cap, si deca protopopul n'ar
fi fost pe un cal bun, care l'a dus repede la Campeni, de sigur
ar fi fost omorit. In chipul acesta nici viata preotilor uniti, nici
a diregatorilor nu mai era sigura si tota lumea se temea de o
mare revolutiune politica si socials a Romanilor, cart' pe cum
am mai amintit, amenintati cu cuvintele: *A trecut puterea dom-
nilor, acum nol suntem domni.c
Focul aprins de Sofronie se intindea in tote partite. In
lunie 1760 mai multe sate din comitatele Albei, Ternavei si
Turdei presentara la guvern o rugare, in care protestara si de-
clarara, ca mai bine lass sa li se taie capetele, ea sunt gata a
cere ajutor i ocrotire de la curtea rusiscd, si ca mai curend pun
Wta tera in foc si flacari, de cat sa permita, ca cineva sa-1 si-
lesca a se mai face uniti. 1) T6te acestea arata, cu cats viclenie
era puss la cale miscarea. Guvernul vedend, ca cu Mandela nu
mai p6te ajunge la nimic si ca proclamatiunea imp'eratesei din
21 Martie 1760 a dat ansa flume la nOue resvra'tiri, se incerca
a face pace prin terorism. In 7 Iulie 1760 a dat ordin tuturor
oficialilor, ca pe toti resvratitorii de popor sa4 prinda si sa-I
prede garnisOnei militare celel mai apropiate, unde sä fie intre-
tinuti cu cite 7 cruceri la di. 2) Se incept' deci venatOrea mai
vertos in contra preotilor neuniti, cart' se sfintisera peste granita
in Banat si in tera romanesca si cart' impreuna cu Sofronie re-
pretutindenea poporul. Temnitele garnis6nei din Alba-
lulia incepura a se imple.
intre eel arestati a fost si vestitul popa Tunsu, adeca Molnar,
din Sad lenga Sibiu, care in revolutiunea acesta ajunsese
si protopop neunit. *Pe acesta pe cum ne istorisesce Petru
Maior in istoria sa bisericesca la p. 111, pentru el s'a fost
chirotonit preot in tera romanesca peste poruncile impUratesci
si tocmelele canonicesci, l'aii fost tuns Vladica Aron., 3) Este
') Herrmann, das alte and neue Kronstadt, II pag. 245.
Protocolul magistr. din Sibiu din 16 Julie 1760 p. 212.
") Basa canonica a acestei pedepse este desraprata pe larg in cartca
lul Aron: Pastoricesca datorie dumnezeescii turma vestal qi acum cu bla-
goslovenia prea o sfintitului yi prea luminatului Kir, Kir, Petru Pavel Aron
Vladicul Fagaraplui intaiu tipArit5. in Blaq la sfinta Troita, anul 1759, Mali'.

www.dacoromanica.ro
 184

insa de insemnat, ca tunderea si degradarea luT Molnar in

1758 nu s'a ra'cut la initiative episcopului Aron, ci la ordinul ge-
neralulul comandant din Sibiu, care arestase pe acest preot pentru
delictele luT si-1 dase in judecata Consistorulul episcopesc din
Blas. ') Dar inimosul si indraznetul popa Tunsu cad asa i-a
remas numele nici dupa acesta pedepsA nu s'a stemperat, ci pe
cum Sofronie in munti, asa el pe Mures in sus, si in comitatul
Turdel propaga neunirea, facend din comuna Pogaceaua escur-
siuni in tote partile. Pe la 20 Julie 1760 se tinea vestitul terg
de tern in Sin-Petru, la care mergeati, ca si astazl, Romanii din
tOta campia si chiar si din alte pArti ale ArdealuluT. Popa nesciind
pOte de ordinul de arestare a tuturor resvratitorilor din 7 lulie
1760, apart" in terg, 1st flea amvon inalt in mijlocul imensel
multimi de popor, si incept" a batjocori in prose si in versuri
pe unitl, pe catolici si chiar si pe calvini. Oficialil comitatulul,
dintre carT multi erati in terg impreuna cu vice-comitele, n'ati
cutezat de frica poporuluT sa-1 prinda, ci ail trimis pe doT
solgaibiraT, intre earl era si romanul Endes Petru, sa-1 intrebe, cá
cine l'a Imputernicit a resvrati multiniea. Popa incunjurat de
popor, care tinea la el ca la un sfint, respunse in batjocura.
Peste n6pte Tunsu se intOrse in Pogaceaua in cuartirul set'', care-1
28, unde dupa ce se citdza locurile relative din Pravilk la pag. 19 ast-fel
conclude: Asa darn dupa porunca si renduiala acestor sfinte can6ne, cu tale
si pe dreptate pe cei, ce impotriva atatea dumnezecscl si parintesd poruncl
tree peste hotara chirotonindu-se cu bath, ii tund Archiereil lor, si le jail
darul, pe cum auclim ca fac in vecinele eparchil, si bine, ca asa, si mai
marl pedepse li se cuvine, pentru atata calcare de lege., Despre tunderea
protilor in biserica orientala pentru crime avem casuri si inaintc de unire.
Vecli Dr. A. Bunea: Vechile episcopii romanesci, pag. 136.
') Episcopul Aron cu dtul Szasz-Nyires (cottul Dobocel) in 1 lanuar
1764 da generalului din Sibiu urmat6rele informatiuni despre popa Tunsu:
Est et alter ex pago Szad Sedis Cibiniensis oriundus ob sua facinora nu-
perrime quidem per Generalatum ut praevaricator captus, et S. Consistorio
traditus, ibidemque canonice degradatus, postea ut famosus impostor inter-
ceptus, Viennamque deductus, et ibi interim gratia Regia cumulatus hucque
reversus, qualiter fuerit a Dionysio dispositus illi scient, nam in illis partibus
ut notorius vix aliquas etiam schismatice cxercere passus est functiones,
ille inquam ad has partes reversus non cessat longe latequc suas exercere
imposturas, se se pro populo martyrem tanta fuisse passum asserendo, popu-
lum a conversione impediendo, quaequae eis, Cibinii et Viennac, impetranda
false appromittendo, ut eo facilius illos in malitia confirmaret. (Archivul
din Bias).

www.dacoromanica.ro
 185

avea la un Roman nobil fOrte bogat, 1) cina si se culca. Preotir

uniti nu poteati privi nepesAtori la acesta resvratire fatisa si cu-
tezata in contra bisericei lor. Deci protopopul George de la
M. Osorheiii si protopopul Danila de la Uilac, in conformitate
2)

cu ordinul guvernulul citat, denunta lucrul garnizonei mai de

aprOpe, de unde 20 soldat1 imperatesci impreuna.' cu numitil
protopopi uniti mersera nOptea la casa, unde era Tunsu. Unul
dintre soldati slobodi. pusca prin usa incuiata si plumbul nimeri
chiar pe stapanul case, pe nobilul roman. Tunsu fa pus legat
pe un cal. Soldatil se intOrsera la garnizOnA, ear protopopii si
cats -va cantori pornira cu Tunsu spre satul Abafaia, raga Re-
ghinul sAsesc, unde era curtea comitelul suprem, Baron Huszar,
ca sa-I bage in temnita comitatuluT Turdel. Pe drum in intune-
recul greil produs si de o furtuna cumplita, protopopul Dani
audi glasurI de Omeni la o distanta 6re care si indata porni
singur inainte, si dupA ce afla, ca Omenii ambla sa elibereze pe
Tunsu, le zise: vLa deal, la deal fratii mei, ca pe deal 11 duc.,
Omenil se departara In directiunea aretata, ear escorta lul Tunsu
sosi in Abafaia, unde comitele Huszar, in loc sa bage pe Tunsu
in temnita, zise: ,Duceti-ve cu el de la mine, sa nu villa Ro-
manii, sa me omOre pentru el, si sa-mi risipesc5. curtea.« Deci
protopopii pornira cu Tunsu pe Mures in jos si in M. Osorheiti
dupa o mica pausa in casa tatalui istoriografului Petru Maior,
ii predara garnizOnei de acolo., De aci Tunsu fit escortat la
Viena, unde fit detinut pana in vera anuluT 1761, cand la mijlo-

9 Vecli afara. de Maior p. 111 si urm; si P. Bod ad a. 1760.

2) Acest protopop George este tatal istoriografului P. Maior. Unil
sustin, ca pe tatal lul Petru (in calugarie Paul) Maior l'ar fi chcmat Grigorie,
ceea ce nu este adeverat, de 6re ce in archivul dc Propaganda sta insemnat:
Major Paulus _Nita Georg* ord. S. Basilii magni monachus professus diccesis
Fogarasiensis praestitit juramcntum die 15 Augusti ann. 1775. (veciI Tran-
silvania p. 124 125 a. 1877). Tatal lul P. Maior in 1760 era preot in Osorhcia,
pe cum ne spune Insu-si istoriograful in locul citat. El insa nu a remas in
acest oral de cat pana la sf rsitul anului 1762, de Ore ce dupa o scrisOre aluI Aron
din 9 Martie 1763 (in arch. din Bias) in Osorheia era preot *de curend ren-
duit unul cu numele Vasile, ear in conscriptiile lui Rednic din 1765 si 1767
George Maior figureza ca protopop al districtului Iclandul-mare cu rese-
dinta in Capusul de campie. Deci daca Petru Maior s'a nascut inainte de
1762, ceea ce nu se p6te alt cum, atunci el nu s'a nascut in Capusul de
ample, ci in M. Osorheia.

www.dacoromanica.ro
 - 186 -
cirea consiliarului roman Gaia si la propunerea generalulul Buccov fu
trimis acasa cu plata de 30 cruceri, pe lenga conditiunea, sa nu
mai agiteze in contra santeT UnirT, si sa nu mai functioneze ca
preot. El ins nu se tine de conditiunile puse, cad prin 1763 4
it afiam departe de Sad agitand in contra uniriT prin comitatul
Dobacei, dandu-se de martir pentru popor, 9i promitend Roma-
nilor, ca el le va castiga tot felul de bunatati din Sibiu si din
Viena. In urma acestor agitatiunT, la raportul citat al episcopuluT
Aron din 1 Ianuar 1764, si la acusa ridicata contra luT si de
Dionisie Novacovici, Tunsu isT perdu pensiunea de 30 cruceri la
zi. Spry' a si-o recastiga el merse la Viena impreuna cu frate
s6ii Joan Molnar oculistul, insal aci furs arestatl amendoi, si mai
tarzill eliberati numaT pe lenga conditiunea, ca Tunsu sä nu mai
intre in Ardeal. Ast-fel acesta se retrase in Banat, unde si murl.
Aceea-si s6rte avea sa-1 ajunga si pe Sofronie in urma des -
citatulul ordin gubernial din 7 Julie 1760. Preotil uniti din Abrud
isgoniti de Sofronie se plansera amar la guvern si la tesaurariat,
call la rindul lor, in contelegere cu comandantul general din
Sibiu, hotarira, sa aresteze pe periculosul auger. DOuezeci si
cinci de husari de aT luT Pa lffy cu locotenentul Joan Halmagyi
de Somly6 din regimentul lul Gyulai si cu cancelistul gubernial
Sacadate stateati gata in 1 August 1760 spre a porni in muntir
apuseni. Alesandru Aron protopopul Rosier de munte (Veres-
patak) in aceea-sT zi dede de scire trupei militare, ca in ziva
urmatOre calag6rul va fi in Abrud-sat la inmormintarea unei femel.
Husarii pornira inmediat si calarind repede Vital nOptea, pe la
resaritul sOrelui in 2 August 1760 sosira in comuna Bucium langa
Abrud, se ascunsera in paduri, pans li se va da de scire, ca unde
ce afla calugerul. Acesta tocmai atunci infra in biserica din
Abrud impreuna cu primariul din Abrud-sat Gavrila Rus. In-
formatT despre acesta, husaril in fuga mare mersera la biserica,
o impresurara, si aflandu-o incuiata, locotenentele cern o secure,
incepn a bate in use pand acesta se deschise. Militarii pun mama
pe Sofronie si pe primariul din Abrud-sat, IT lega si-I scot din
biserica. AtuncT unul dintre husari vegend pe Sofronie, zise:
' Pentru Tiganul acesta negru am trebuit sä ostenim nor cail
impUr5.tesci tota nOptea prin acesti munti marl ?« Alt husar valend
nesce desagT plini de prescuri, i incarca in spate, zicend: »Ne
vor prinde bine pe drums Vigilil dominali de padurT (gornicil)

www.dacoromanica.ro
 187

adusera doi cal, pe cad pusera pe arestati, dar pe Sofronie 11

imbracara intr'un cilpeneag (mantaua) militar, ca se,, nu fie
cunoscut de popor. ') Cu tots plecara la vale spre Zlatna. Intr'aceea
Romanii prinsera de veste, ca ce se intimpla, incepura a bate tdca si
a trage clopotele in dunga, poporul se aduna si intrarmat cu ce-i
venia in mans, porni dupa militari. Primariul din Abrud-sat vedend
poporul, se lupta cu husariul, care-I ducea, asa in cat r6mase mai
inapoi. Omenii sarirA asupra husariului si cu petrii si cu pari ii
resturnara de pe cal, it batura de mOrte, pe Gavrila Rus it eli-
berara, fara ca cei alalti husari, cari fugiail cu Sofronie la vale,
sä se intOrca in contra Ior. Apol se indreptara cu soldatul greil
ranit spre Abrud. Aci soldatul presimtindu-si mOrtea, cerii un
preot romano-catolic, ca sa-1 marturisesca si cuminece. Oficialul
cameral George Halmagyi adjunctul (ajutor) schimbatoriului de
aur, trimise pe parochul romano-catolic la bolnay. Aci insa Ro-
manii arestara pe paroch si dedera de scire lui Halmagyi, sa
intrevina pentru liberarea lui Sofronie, cad pana atunci nu vor
sloboch pe paroch. Halmagyi respunse, ca soldatii nu stall sub
puterea lui si inzadar le-ar scrie, find ei trimisi de diregatoriile
cele mai inalte din Sibiu. Dupa timp de o ora, la intrevenirea
spanului dominal erarial, George Borsai, poporul slobodi pe
preotul romano-catolic. Dar in ziva urmatdre, Dumineca, preste
d6ua mil de Romani inarmati cu pusci, seCuri si maciuci incun-
jurara casa camerala, unde era schimbatoria de aur, si la schim-
batoriul de bani trimisera vre-o cativa primari si betrani, cari
ahia puteail refine multimea de la acte de violente, si-1 intrebara,
ca pentru ce a vorbit si s'a sfatuit in ziva precedenta cu loco-
tenentul husarilor si i-a dat many de ajutor ? Acela re'spunse, ca
n'a facut nimic fara porunca de la mai muff sel, si chiar si deca
din intimplare n'ar fi vorbit cu ofiterul solda.ilor, totusi ar fi
esecutat poruncile primite de la mai marii sei. Unul dintre solii
poporului striga atunci: *Diregatoriul din Zlatna ne-a spus, ca
ar fi trebuit se omorim pe toti, cari ail fost de fats cand
prins pe Sofronie«, altul striga oficialulul cameral: vAi noroc, ca
ne -al fost diregator- bun, si milostiv cu cei seraci; pentru aceea
vom retrage multimea inversunata in contra ta, dar cerem, sa ne
dai pe vigilul de paduri Francisc Koncz., Schimbatoriul de aur

') P. Bod ad a. 1760.

www.dacoromanica.ro
 188

se ruga. de multime, sa abste de la acesta dorinta. Multimea

strigh atuncI, ca vor stria casa si cladirile 1ui Koncz, ceea ce
indata si Med, taindu-I bucatele pans si mobiliile din casa, si
(idea bietul vigil cu sotia si copiii nu s'ar fi ascuns de mai inainte,
ar fi fost si el macelariti.
Husaril, cars, pe cum am veclut, scapasera de Ornenii din
Abrud impreuna cu Sofronie, mersera in pace pans in hotarul
oraseluluI Zlatna la locul, ce se numesce Troian. Aci insa dedera
de o mare pedeca. Poporul din Zlatna impreuna cu multi alti
Romani din satele vecine, cart veniad la tergul de septemana in
Zlatna, la Troian inchisera calea cu lanturi, ca sa nu pepta trece
nimenea, si atacara pe militari cu petri. Acestia sa aperara cu
puscaturi 'Ana li se gatara glOntele si praful, atunci furl siliti
sa elibereze pe Sofronie, si deal Romanii nu ar fi fost imblanditi
de insusi calugerul, ei ar fi omorit cu petrii pe toti soldatii. 9
RevoltatiI in num& imens luara pe militari, i dusera in Zlatna
si-i inchisera in edificiul oficiulul montan pentru schimbarea
aurulut Si fiind ca Romanii aflara, ca soldatii ar fi ranit pe
catIva dintre ceI ce i -au urmarit, cerura de la numitul °field, sa
dea pe mana for atati soldati, cats Omeni fusesera raniti, pentru
ca de cumva acestia ar muri, el sa-si peota resbuna, omorind tot
atati soldati. A trebuit sa Ji se implinesca si acesta cerere, dar
mai tarzid Romanii au fost induplecati cu vorbe blande sa slob6da
si pe acesti soldati.
Sofronie remase in Zlatna singur stapan, si ingamfat de
ispravile sale sumuta cu calumniile sale poporul in contra bise-
rice unite. Veciend cu cats pietate 11 asculta poporul amagit,
nu-si putea retinea risul, si ca sa si-1 ascunda, slobodia cateva
plete lungi pe obrazi, ca sa-1. acopere contractiunile muschilor .

din fats si de la gura. 0 predica crestinesca nu seal sa. tina

poporului, care-1 ruga sa-1 vestesca cuvintul lul Dumnezed. Se
scusa, ca nu-I destul de invetat pentru ast fel de lucruri, si el
care conducea jefuirile si omorurile preotilor uniti, zicea, ca numal
atata le p6te spune: x.Ferestete de red si fa bine.c in 5 on 6
August 1760 multimea adunata in Zlatna crescd la circa 7 mii
ci esira cu totii la locul Troian, unde fusese eliberat calugerul,
ducend cu sine pane, bani si yin din curtile erariale si beura
pang cand ajunsera la certe, batai si sangerari, dr unul dintre ei
t) Vedi P. Bod ad an. 1760.

www.dacoromanica.ro
 189

cu numele Simion Drumar fa impuscat, cat remase mort pe loc.')

in acelasi timp o gema Infricosata sa porni pe la Abrud in contra

1) Scene le acestea le descrie si icromonachul Filoteia Las lo in seri-

sdrea din 20 Novembre 1760 adresata Cardinalului prefect al Congregatiunef
de Propaganda Fide: Emmi e Rmi Prencipi.Sigri Sign Padroni Gratiosissimi.
Quantunque io non dubbiti dal avviso di Monsigr Il lmo e Rmo la Sagra Con-
grcgazione circa lo stato di codesta Chieza, nondimeno riconoscendo anch'io
it mio °blip non stimo di tralasciar di novamente ragguagliarla. Essendo
gia gli Rasziani, con tutti i circonvizini Schizmatici molto nemici della Santa
Unione, cop questa occasione di guerra per la mancanza dei Soldati hanno
gia per tutto questo paese libero it passo gli di for malvagi mezzi violando
i SS. Sagramenti, ed abusandogli fanno tutta la violcnza di rovesciar la
Santa Unione, cercando solo 1' impuro quadagnio temporale, e nientc altro,
con gli Calviniani, Lutherani ad altri hcretici che si trovano in queste parti,
cosi l'han ingannato questa povera gente, che per it profano consilio d'essi
heretici hano privato, in buona parte della Diocesi, i propri parochi delle
di for chieze, dissipando le supelectili, rubando la sostanza, dissipando
le cose scannati, son scacciati alle publiche strade, ed alcu(n)i fuor auche
dalli villaggi, non contenti con tanti misfatti minaciano eziam all' Il lmo
Presule, per cio 6 constretto a ritirarsi in fortezza piu sicura del suo
castello vescovile, principalmente per la paura dei propri patrioti ladove
erano prima gli piu zelanti, e timorati di Dio, ora per la detta malvagita
piu perversi, intanto che la apunto eransi radunati nel Mcsc d' Aogosto
una quantity di villani con intenzione di venir qua sopra d'esso a travagli-
arci con tutto l'opidO, ma 1'Altissimo Sigre che osserva semp(r)e gli
Suoi ha dissipato it di for impio consilio, poiche facendo essi anche con
alcuni cameratici Uffiziali della miniera Reale di oro, edargento, cio che
Sopra con i propri Parochi, ed imbriaccandosi dal vino rubbato dalla cantina
d'cssa Camera molti trt di Toro feriti, ell anche alcuni ammazzati, it rest°
poi come ladri dissipate; c not sin' al presente stiamo salvi, e non potendo
per it prcsentc disturbio uscir per far la Missione per it paese inscgnio qui
lc quatro piu basso Schuole.
Vere c sante sono le parole di quelli gran Padri S. Basilio, e S.
Francesco di Salez, che quell° che vuole totalmcntc servir a Dio, dal mond°
e odiato, delle quale habbiamo l'esperienzia in questo buono e santo Pre-
lato, it quale dal momento che sia fatty religioso h'abbracciato una vita ri-
lorosissima, la quale con tanto rigore la mena che solamente quel Sigre
sa the tutto vcde, e quern in qualche maniera chi stanno con esso, cio chc
riguarda it suo vitto non 6 altro chc legumi con qualche puocho oglio di
lino; l'elemosine, conforme al carattere e degnith poiche fuor del pane che
fa a distribuire ognidi a trecento ed allevolte piu studenti, dd altri bisognosi,
tutto it suo provento, e sostanza la converte nel ajuto dei poveri, Pastore
veramente buono, percio che essendo in pace it paese, non curandosi piu-
volte dall' aqua, fango, neve, freddo, ed altri incommodi di questo paese
andava a girar in persona predicando ed imparando la gente; nondimeno

www.dacoromanica.ro
 190

celor banuiti, ca au luat parte la arestarea lui Sofronie. MI de

Romani sa adunara la sunetul clopotelor trase in dunga, navalira
in Rosia de munte, asUrnenara casa protopopului Ales. Aron,
probabil fratele episcopulul, cu parnintul, i puscara vitele, i sparsera
casseta, unde isT tinea banii, si-1 imprasciara in patru parti ale
vintului. Tot asemenea facura si cu fratele protopopului, cu
Teodor Aron mirean din Rosia, si cu altil. Preotii uniti erati
aruncati intre hotara, si excomunicati din societate, chiar si vitele
for nu se lasau sa pasca in turmele celoralalti Omeni. Se aruncara
si asupra case erariale din Abrud, unde locuia de§ numitul
adjunct Halmagyi, care scaPa cu fuga, er pe sotia lui o crutara
numal dupa ce a plAtit 30 de galbini si a dat obstatici. Casa
insa nu o darimara sub pretext ca este imp6ratesca tocmai
cum faceail Romanii si mai tarziii in revoluliunea lui Horia.
Pe cand sa petreceau acestea, multimea adunata in Zlatna
in jurul lui Sofronie Inca nu se imprasciase. El mersera la seful
la malizia delli acccnnati cretici, cosi la gvastato qucsta nazione che non
stano piu in sospctto a chiedcrlo, come un nemico, dalli sovrani dcl pacse,
per far con esso la vendetta come gli Giudci con Gesa Nazzareno.
Ma quantunque sia cio cosi, speriamo pertanto eh' in brieve spazio
di tempo it grand Iddio, per r intercessione della Gran Madre la quale cal-
damente la preghiamo scmpre, e per mano di suo unto la restituira qucsta
chieza al suo pristino stato, impercioche cssendo questa gente assai fragile
siccome 6 facile a cadere cosi anch'e facile a sorgere, secondo che hano
l'instruttori, Solamente che S. M. I. Reina strigliasse restraordinaria libcrt6
di detti falsi profeti e lupi rapaci, non entranti par la porta nel ovile, ma
per lc siepi con diverse calunnie e frodi, gli potressimo gvidar alla pristina
buona strada, ma altrimente se non fara Iddio miracolo non potremo far
niente con essi, perche crescendo giornalmente it numero di falsi profeti
vanno di malo in pcgg[i]o, not non solamente che non ci ascoltano, ma
anche ci persequitano. Oui qui se fosse lo S. Uffizio non sarebbe cosi
distu[r]bata questa chieza, ma essendo quelli eziam li quali in qualche ma-
niera lo rappresentano, cioe gli soldati a la gverra, quantunque l'ordinario abbia
fatto tutta la diligenza di non lasciar un tal disturbio, nondimeno non avendo
quel braccio che aver dovrebbe, gli nemici della Santa Unione gabbando la
gente violentemente la han pertu[r]bato ed al presente anche pin e piu l'in-
gannano. Ma per qucsta e per la Conservazione di V. Emze porgendo a
sommo Iddio gli miei indegnissimi Voti mi dico per semprc.
Di V. Emze. ummo Devomo Obmo Servo. Balasfalvac 1760 20 9mbre.
Fran. Philotheo Lasslo dell' 0. di S. B. (Arch. de Prop. Fide, Roma)
2) Hermann 1. c. pag. 246, P. Bod ad a. 1760, SamoilA Clain in His-
toria Daco-Romanorum, publicatA in Instr. publicA, Bucuresci 1861. Cfr. si
epistola la F. Laslo aci mai sus citata.

www.dacoromanica.ro
 191

oficiulul montan Kejliny, si la un alt domn cu numele Eder si

pe amindoT IT silira sal piece la Sibiu, ca sa mijlocesca eliberarea
tuturor preotilor noT (neunitT), carT fusesera arestatT in urma de-
cretuluT guvernial din 7 Iuliil 1760, amenintandu-T, ca decd nu
vor dobindi acesta in 8 zile, null vor maT gasi sotiile si copil in
pace, dr poporul pe ceT arestatT i va libera chiar si cu puterea
din fortareta Albei-Iuliel. 1) Guvernul, Tesaurariatul si Generalul
comandant din Sibiu, dupa ce se sfatuira, dedera porunca, ca pe
toti popiT neuniti sa-T libereze, pentru ca pe calea acesta sa man-
tuesca viata familiilor oficialilor montanT din manile poporulul
revoltat. in 12 August 1760 Kejliny si Eder se intorsera la Zlatna
nu numaT cu resoluliunea favorabila a guvernulul, ci si cu preotii
neunitT eliberatT din fortareta, pe carl i arOtara poporulul spre
mai' mare incredere.2)
Acest succes a incurajat peste mesura poporul revoltat, care
incepit a-s1 estinde tot maT departe terorismul sal. OmeniT nu
maT cutezati a se marturisi unitT, dr deed cineva cuteza a o face
acesta pe fata, avea sa indure adeverat martiril Pe preotul unit
din Zlatna Pail spanzurat cu manile de o barna si rail chinuit
panA ce a descoperit pe totT, carl intr'o forma sail alta partici-
pasera la arestarea luT Sofronie, sail nu se 15.pedasera de unire.
intre acestia era si cantorul George Popa din Galda-de-jos. indata
furs trimisl 30 de Omeni la Galda-de-jos, carT pe preotul unit
Stefan 11 batura de mOrte, it scOsera din casa parochiala, er pe
cantorul George Popa it prinsera, it dusera legat la Zlatna, unde
din porunca luT Sofronie l'all batut amar cu sbiciul, T-au scos
dintii, si l'ail aruncat in temnita. s) Cete intregT de Romani din
muntt nal/Mimi in comitatul Alba si chiar si in alte comitate din
jur, jefuiail casele preotilor unitT si pe acestia i duceail legati la
Zlatna, de unde nu se puteail libera, de cat pe langa plata.' mare.
Pe un romano-catolic, pentru-ca folosise cuvinte mai aspre
in contra Romanilor revoltati, l'ait prins si cand erail sa-1 ombre,
el cerit iertare de la calugerul Sofronie. Acesta l'a iertat cu
conditia, ca de la usa bisericel pang la altar sa se tirae in ge-
') Confer si P. Bod ad a. 1760.
2) Cfr. si Bod. 1. c.
3) Protocolul lui Ales. Aron din bis. Secarimbului; Sam. Clain 1. c.
din Inst. publics, feliurite acte din arch. din Bias in combinatiune cu P.
Bod ad a. 1760.

www.dacoromanica.ro
 192

nunchi, si sa-si revoce cuvintele. Ceea to el si facii, sill'

mantui viata. 1)
Vedend Sofronie si locuitorii din jurul Albei-Iulie, ca.' tote
le pot face fara a fi infrenati, cad ostile erati in resboid cu
Prusii, incepura a ameninta cu scrisorile for chiar si guvernul
din Sibiu. inteo epistola romanesca adresata generalului co-
mandant de acolo calugarul zicea plin de ingamfare: *Am inteles,
cA trel popi, unul din Ocna, altul din Banat, si al treilea din
Cornatel sunt tinuti in temnita din Sibid, mdcar ca Dta aT fagaduit, ca
toti carT ail fost prinsi din pricina religiunei, vor fi sloboditi. Ve spun
dar, ca daca nu vor fi sloboditi toti cei prinsi, nu va fi nici o pace in
Ora. Domnil diregatori camerali din Zlatna sunt in manile nOstre, pe
carT on cand II putem lovi, daca nu ni se vor slobodi cel e e
sunt in temnita. in ceasul, in care Dta veT vede acesta scrisere,
indata sa puT pe picior liber pe cel prinsi. Ell calugerul Sofronie
iscalesc acesta scrisere pentru toti intemnitatii. Pe protopopul
din Sad (Popa Tunsu, despre care scim ca era trimis prins la
Viena), care a fost aruncat in fiera, cand ail irnpuscat pe nobilul,
si nimenea nu scie, ea unde l'ail dus, poftesc sa -1 aduceti inaintea
mea, cad alt cum sa sci D-ta, ca pace in tell nici de cum nu
Vei ave. Eu calugerul Sofronie pretind, ca protopopul din Sad cu toti
cei detinuti pentru religiune in Sibiu sa fie adusi la mine. EU
calugerul Sofronie., 2)
Emisaril luT Sofronie cutrierail tOta tara in ascuns si atitail
poporul in contra preotilor uniti. Ast-fel intrega Transilvania era
intr'o ferbere cumplita. Chiar si cei mai de frunte diregatori aT Ord
se temeail, ca revolutiunea va lua ast-fel de dimensiuni, in cat
nimenea nu o va mai putea inadusi. Multi magnati si Nobili magiari,
mai vertos romano-catolici, ne mai simtindu-se siguri pe mosiile lor,
se refugiail in cetati. Episcopul Aron dupa ce primi si el de la
Sofronie o scrisOre injuriOsa, in care era asemenat cu imperatii,
carT in cele dintaill vecuri prigonisera religiunea cresting, a trebuit,
la sfatul guvernului, sa se refugieze in Sibiu, temendu-se sa nu
fie atacat in castelul din Bias. Teologul episcopuluT fugi la Alba-
Julia in resedinta iesuitilor si sub scutul garnizenei de acolo, de

1) P. Bod 1. c.
2) Se OA in text latin la P. Bod. 1. c.

www.dacoromanica.ro
 193

bre ce in Blas nu mai era sigur.1) Se augiati vesti care de care

mai stirnitore de ingrijiri, chiar si aceea, ca RomaniI vor cuprinde
si fortareta AlbeT IulieT. Ca acesta faima o credeaii si ofiterii su-
period din Alba-Iulia, se vede din urmatOrea intemplare. Doi
servitori ai capitululuI din Alba-Iulia, care isi are si astazi lo-
cuinta in tortareta, si-ail petrecut intr'o crisma din oral pans
nbptea tarziu. intorcendu-se acasa, aflara portile cetatii incuiate.
Atunci suflara in fluericele lor, pentru ca paza portilor sa" le
deschida. insa flueraturile avura cu totul alt efect. Nu numai os-
tasil, ci si ceilalti locuitori din cetate, barbati si mueri, luara
armele si se pusera in rend de bataia ca se apere cetatea de
Romani. Fiind-ca acestia nu se aretail, un ofiter cu cats: -va gregari
esira din cetate, sa le observe miscarile. In locul Romani lor
aflara pe cel doi servitori ai capitululuI, pe cati II dusera intre
risetele celor cari mai inainte tremurati de frica. 2)
Curtea din Viena, nedispunend de forth armata in Tran-
silvania, nu scia ce sa mai faca. Temendu-se, ca Sofronie va
revolta massele in contra domnilor de pament si in contra au-
toritatilor publice si va pune Vita Ora in flacara si anarchie, prin
decretul din 20 Octobre 1760 dede ordin guvernului, ca pe in-
fricosatul caluger sa-1 provada cu *salmis conductus,e ca dOr prin
acesta it va imblancii 3)
De acest 'salvus conductus« profits acum calugarul Sofronie
spre a cutriera ra'ra tema o parte insemnata din tell si in cali-
tatea sa de *Vicar al sfintului Sabor din Carlovet« incepii a
organiza pe cale revolutionary o biserica neunita. Nu sufere
indoiala, ca mitropolitul serbesc, care era tot-de-a-una informat
indata despre tot ce se petrecea la Curtea din Viena, va fi aflat
de timpuriii, ca tocmai in Octobre 1760 se sfatuiaii acolo, ca sa
trimita in Transilvania o comisiune aulica, care sa cerceteze lu-
crurile si sa faca ordine intre Romanii atat de invrajbiti. Era
deci timpul suprem, ca Mitropolitul ast-fel sa intocmesca miscarile
revolutionare, in cat comisiunea aulica, pe cand va sosi in Ardeal,

') Nil les, Symbolae p. 617. Vedi si scris6rea lui Filoteil Las lo citata
la pag. 189.
2) Cfr. pe lenga cele cuprinse in actcle din Apcndice, si Herrmann
op. c. p. 246 i Bod 1. c.
2) Cfr. si Herrmann 1. c. p. 247.
Dr. A. Bonen: EldscopiT P. P. Aron 9i D. Novacovia, 13

www.dacoromanica.ro
 194

sa gasesca o biserica mare greco-orientala, care sa-si cera epis-

copul sell de la Carlovet.
Sofronie executa planurile Mitropolitului. tnsotit de 200
Omeni, dintre cari 12 formad guardia si Consistoriul see si erail
platitf cu cute 7 denari la zi, PVicariul sfintului Sabor din Car-
lovet« mergea din sat in sat, punea mana pe preotil uniti si-T
ducea legati cu sine. In locul preotilor uniti punea altii neuniti,
sfintiti atunci preste munti sail in Banat in flumer estraordinar,
sae trecuti de frica la neunire. Comunele bisericesci neunite in
chipul acesta le organiza ca un episcop si impdr-tia la biserici
chiar antimise de ale sale 1). In localitatile mai de frunte tinea
sabOre, ca in Abrud, Zlatna, Ighiti, la cari trebuiall, de groza lui,
sa se presenteze din fie-care sat al tinutului doT ori maT multi
deputati, cari in numele satelor declaraii, ca au trecut la neunire.
Pe la sfirsitul anului 1760 Sofronie, dupa ce tine in Bogata de
Mures, nu departe de oraselul de astacil Mures-Ludos, un mare
sabor, se intOrse la Zlatna. In drum insa prinse pe protopopul
unit din Bagaii, Alesandru Korosi, si pe preotul unit din Teius,
ale caror sate resistail tuturor ispitelor si terorismulul, IT arunch in
fiera, if tarsi cu sine jumetate golf, le smulse perul din cap, si-i
duse la Zlatna, de unde dupa marl' suferinte au fost eliberati,
numal dupa ce au promis, ca vor lucra, ca misionarii lui Sofronie
prinsi de uniti sa fie pusi in libertate; ceea s'a si intemplat.
Abia incepil a se desprimavera, calugerul incepil din noii
a se misca si a imple tots Transilvania de grOza. Prin emisarii
sef porunci tuturor satelor din Transilvania, ca pe 25 Februar
1761 sa-si trimita la saborul din Alba-Iulia cute 2 deputati, cari
sa aduch.' pentru el si lipsele bisericei cute 3 galbini din fie-care
sat. Ca Omenii sa nu stea pe ganduri, sa merga la sinod, ori
ba, calugarul ca un impostor ce era le stria, ca acestea
tote le face cu scirea guvernului si a curtii 2).
Guvernul nu cuteza sa faca nimica fata cu aceste iniechri.
Din contra daduse ordin, ca ori ce ar incerca Romanii si popil
for in contra uniunei, autoritatile sa lase sa se intemple (still-

9 Dups notitele dlui N. Jorga_ din corcspondenta lei Novacovici.

i) Sam. Clain 1. c. din Instructiunea publics, P. Bod 1. c., si Herrmann
1. c. pag. 247.

www.dacoromanica.ro
 195

schweigend so lange tibergehen werden soll), 'Ara cand prea

inalta Curte va lua alte mesuri pentru sanarea reului 3).
Ast-fel and auli de saborul planuit la Alba-Iulia, guvernul
nu face alt-ceva, de cat ca prin o stafeta avisa pe comandantul
fortareteT de acolo, ca sa fie cu grije si sa bage de sernA, ca ce
vreau Romanii. Comandantul zavori portile cetatii si aseza tu-
nurile pe zidurile el, cu gurile intOrse spre oras, pun8ndu-se in
positiune de aperare pe tot timpul, cat a durat sAborul. Doi
deputati trimisi de guvern se presentarA inaintea luT Sofronie
si-1 intrebarA, ca ce voesce cu multimea acesta de eimeni adunata
cu marl cheltueli si marl greutati. Vicleanul cAluger, care cu
ast-fel de ocasiuni tot-de-a-una sa prefacea, cal este cel mai
pacific si loial om din Ora., r6spunse deputatilor urmatOrele:
El a chiemat pe Romani, pentru ca auciise despre excesele lor,
si ca multi ziceati, CA delictele s'ail comis cu scirea si din porunca
luT. Acesta insa nu este adeverat, zicea calug6rul, si acum va
spune Romanilor, ca sa se ferescA de ast-fel de fapte, cad alt-
cum vor fi pedepsiti de diregetorii comitatelor. Le va spune
mai departe, sa tra'esca in pace cu tote celelalte confesiuni, fi
mai vertos cu cea reformata, find credinla for in esenlie identia
cu a reformalilor, fi deosebindu-se numal in ceremonii 2). Se vor
sfatui, cum sa -si cell episcop de la Maiestatea sa. Vor pregAti
la imperAtesa o suplica, in care vor cere, ca Romanii trimisi
inainte cu vre-o 14 ani la Curte, de unde nu s'aii mai intors, sa
fie puss pe picior libel- 3). Fiind-ca el a primit ordin de la guvern,
sa se presenteze la timpul s6i1 inaintea comisiunei aulice, care
va veni in Transilvania, se vor sfatui si despre cheltuelele, ce
trebue sa le primesca in scopul acesta.
Cu aceste cuvinte se mantui Sofronie de deputatii guver-
nului, si apoi tiny sinod in tOta forma, in care porunci preotilor,
sa slujescA regulat, credinciosii O. cerceteze biserica, preotii sa
nu cerceteze crismele, sa nu cedeze bisericele si odajdiile luate
de la unitT, sd nu pldtescd dare, ear celelalte sa be lase in grija
lui. Mai departe a incassat cei trel galbini adusi din fie-care

') Protoc. magistr. din Sibiu din 6 Febr. 1761.

2) Aceste putine cuvinte at-6a mai elocuent dc cat on ce document
mina Ungurilor calvini in acesta miscare.
") Alusiune la deputatiunea cclor trei, de care am amintit la pag. 135.
13*

www.dacoromanica.ro
 196

sat, a pedepsit pe ceT ce nu s'au aretat destul de zelosT in- pro-

pagarea neunireT, impuse fie-caruT preot o dare de cate un galbin,
la ceT maT saracT cel putin de cate 3 denarT1).
Dupa sinodul din Alba-Iulia Sofronie cutriera districtul Fa-
ga'rasului si o parte din fundul regiti sasesc. Cat de mare era
frica organelor politice de acest caluger, se vede din ordinul
guvernuluT trimis in 11 Martie 1761 SedrieT districtulul Riga-
rasului.2) in 9 Martie Sedria districtuluT audind, ca Sofronie are
sa vina la Fagaras si sa rapesca biserica units, care fusese de-
clarata de la 1721 de biserica catedrala, cera indrumari de la
guvern, ca ce sa faca. Acesta respunse, sa nu faca luT Sofronie
nicT o opositie cu forta, fiind fOrte grele imprejurarile in timpul
resboiuluT cu Prusii, ci sa-1 induplece cu vorbe frum6se, sä se
abstina de la o ast-fel de fapta, care ar supera fOrte pe Maiestatea
Sa. Daca calugerul nu s'ar muia de aceste vorbe, magistratul sä
dea protest in contra volnicieT

') Cf. Herrmann o. c. pag. 247 si 256 si Petru Bod ad an. 1761.
2) Eata textul lui original: Sacrac Cae-ac et Apostolico- Regiac Mattis,
Archi-Ducis Austriae, Principis Tranniac, et Siculorum Comitis, Dnac Dnac
Nrac Clementissimae nomine!
Egregii Nobiles, nobis Bcnevoli, Salutem et Grac Caco Regiac Incre-
mentum! Soffronius irant sub 9-na currentis vald jclentdsdt kegyelmcteknek,
hogy Fogarasba szanddkoznek menni, ds a Cathedrale Templomot el akarna
venni, cldg kedvetlensdggel drtettc ugyan a Gubernium, dc a mostani kdnyes
circumstantiakra ndzve egyebet nem javasolhat, hanem a mennyiben placidis
modis, ac mediis lehetne azon Soffronius gonosz szanddlanak ellcnne allani,
ugy mint: Persvasidkkal, 's oly fogadasaira valo emldkeztet6ssel, hogy Tem-
plomokat foglalni ncm kivan, tudvan mclly szorossan a Tcmplomoknak
foglalasa e6 Felsdge Altai tilalmaztassdk ds czen cr6szakos tselekedetivel,
mikappen Felseges Aszszonyunkat ily nchdz hadakozas circumstantiaiban
kivannya kedvetleniteni, ds e6 Felsdge animadversidjat mint egy er6szakoson
fmagLa vonni; ezeknek e16 hozasival, ds jd mdcldal vald fell adasaval a
mennyiben lehetne, obsistalni igyekezza kcgyelmetek; sStt ha mind ezek
ncm hasznalnak, egy ithsban tecndo Protestatidval is impedialni igyckezzenek.
Dc hogy tumultuario modo, vagy erdszakoson resistalhasson Kegyelmetek,
azt a mostani circumstantiak meg nem cngedik. Szilksdg azdrt kegyelmc-
teknek prudentiaval inkabb ezen dolgot moderalni mint scm er6vel: A dolognak
ki meneteldr61 pedig a Gubcrniumot genuine informalni cl ne mulassa. Secus
non facturis Altefata Mattas Sacrama Benigne propcnsa manet. E Rcgio
Principatus Transylvaniae Gubernio Cibinii Die 11. Martii Anrfo 1761. Lad.
Comes Kemdny Gub. Antonius Bald Frotoccol. Gub. (Archiva comitatulul
Fagaras Nr. 3 1761).

www.dacoromanica.ro
 197

Nu scim, data calugerul a cutezat a intra in Fagaras, orT

ba, dar aceea este sigur, ca agentiT luT au rapit unitilor si bi-
serica catedrala din Fagaras. Nitu Petrascu meserias de rend din
Fagaras proveciut cu scrisorT resvratitOre de la calugerul,
asociandu-se cu cati-va meseriasT si negutatorT de acolo, ail re-
voltat poporul, ()meal au navalit armati cu maciucT si alte instru-
mente in biserica, o acupara, ear cheia o luara cu forta de la
protopopul unit Basiliti Baranyi.
Dupa ast-fel de acte de violenta savirsite in districtul Fa-
garasuluT, calugerul trecii si in fundul regiti sasesc. In 15 Martie
1761 it aflarn in Bendorf (Bagendorf) scaunul Nocrichulul (Lesch-
kirch) unde ca pretutindenea insela pe bietiT Romani cu o scrisere
falsa facuta in forma de patenta, si proveduta cu un sigil mare cat
un taler, in sensul careia imperatesa permitea Romanilor sa se
lapede de unire si sa iee preotilor unitT bisericile si casele.
Porunci decl Romanilor, ca preotuluT unit sa nu-I permita a re-
mane mai mutt de dthie septemanT in casa parochiala, dupa es-
pirarea acestuT termin sa-1 isgonesca din ea, si daca el nu ar fi
in stare sa o faca singurT, sa theme in ajutor si alte sate, si
daca nicT pe calea acesta nu vor isbuti, sa -T scrie, ca va afla el
mijlOce pentru a-sT executa poruncile. Afland despre acestea
judele regesc din Nocrich Mihaiu Brukenthal, dede de scire Ben-
dorfenilor, sa nu faca. violenta preotulul unit, cad alt cum va
aresta pe ceT maT de frunte din sat. ET insa in lot sa asculte,
trimisera la judele regesc o deputatiune, care IT dadii un protest
in scris. In acest act RomaniT declarail, ca eT de la Curte ail
concesiune de a tine credinta for strabuna si de a lua din manile
preotilor uniti tot ce nu este avere privata, prin urmare si
bisericele si paminturile bisericesci. RomaniT protesteza in
contra celor ce i-ar impedeca in executarea vointer lor, si nu iati

') Vicariul general Ignatiil Darabant in 30 Martie 1775. stria despre

lucrul acesta guvernuluT: Sub disturbio Sofroniano Niczu Petrask cerdo Fo-
garasiensis Jobbagio Fiscalis adiit Sofronium notoriurn impostorem, a quo
literas seditiosas secum tulit, associatis dein sibi quibusdam aliis similibus
coriphaeis, qua opificibus, qua mercatoribus signanter Onka Janos senior,
Matheo Iszau (?) et Arpasio Ignat caeteros ad seditionem induxerunt, Ecclesiam
Cathedralem violenter invaserunt, occuparunt, clavim defuncto Archidiacono
Fogarasiensi Basilio Baranyi potentia mediante eripuerunt, fustibus et aliis
instrumentis ad necem praeparatis (Arch. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 198

nici o garanta pentru urma'ri. Brukenthal le restitul protestul,

spunendu-le, ca daca et ar aye concesiunea amintita de la Curte,
el ca primul oficial al scaunului ar trebui sa aiba cunoscinta de
ea. Romanii nu bagara in semi vorbele judelut, ci se aruncara
cu tots puterea asupra casei bietului preot unit, si-1 scOsera afara.
Abia dupa multe rugari IT dedera termin de 15 dile spre all
cauta alt adapost. ')
Ast-fel purcedea calugerul pretutindenea, unde aparea cu
suita sa. Dar nici emisarii lui din tinuturile, unde nu se putt'
presenta in persona, nu procedaii mai bland si mai uman.
Dintre multele esemple aducem numai unul. In Ianuariti oil
Februariti 1761 dot emisari at lui Sofronie, unul Buteanu si
celalalt Craciun, cutrierail comitatul Crasnei la marginea Mara-
muresului, amagiati poporul si o parte din Cler cu calumnii si
promisiuni deserte, si pe multi preoti in cap de ierna If aruncara
din case, in cat acestia ca sa nu mOra de fOrne si de frig, ail
fost siliti a trece si et la neunire impreuna cu poporul, si a
merge in Ungaria la un episcop serbesc spre a abjura uniunea si a
capeta jurisdictiune de la el. 2)
Acesta este motivul, ea in conscriptia din 1762 in comitatul
Crasnel nu gasim nici un preot unit, pe cand neuniti erati 77,
cart tote se lapeciasera de unire. 9
In urma acestet revolutiuni cumplite biserica romanesca
units din Transilvania se parea cu totul nimicita. Cei revoltati
in contra et ajunsesera prin forta in posesiunea mai tuturor bi-
') Herrmann o. c. pag. 248.
') Aron c5.tra. baronul Dietrich de dto Cibinii 27 Sept. 1761. Qualiter
autem anno currente a fide fuerint perversi per Rascianorum scilicet, et
Sofronianos emissarios, signanter vero per quosdam Butyan et Kratsun
dictos, qui non solum plebem, sed et ipsum miserum ibi Clerum partim suis
incantationibus, partim seductae plebis minis, domibusque in hyemis rigore
ejectionibus adeo seduxerunt, ut ne penitus vivendi mediis excludi vide-
rentur in defectionem unanimiter cum plebe consenserint, et ad repudiandum
unitum Archidiaconum, uti relatum est, pariter conspiraverint; imo vero ut
plebi magis complacerent, se segue in schismatis errore confirmarent, sa-
cerdotes ipsi, procurante plebe, ad schismaticum in Hungariam Eppum S.
Unionem abjuraturi (per quod etiam se se Unitos fuisse confirmaverunt)
eorum jam miserabile perhibet factum. (Archiv. din B1*.
3) Vecli conscriptia la Dr. Ilarion Pwariii, Documente pentru limba
i istorie, I pag. 244 i 245.

www.dacoromanica.ro
 199

sericelor unite si a averilor acestora, asa in cat unitii nu aveail

nici unde sa-s1 taca cuminecatura de Pasci, si multora a trebuit
sal li se concede in mod exceptional sä-si tina santa liturgie in
case private si in surf. Preotil uniti despoiati de tote si isgonitT
cu rusinq, unit zaceau aruncati sub ceriul liber, altii stateati ascunsi
in nesce bordee inchiriate de la domnii de pamint, carora in
schimb le lucrau ca iobagii, sail le platiati taxe. 1)
Efectele revolutiunei lul Sofronie le descrie cu cateva cu-
vinte si protopopul unit al Cibului loan Popoviciu pe o carte
bisericesca, ce se pastreza in archivul bisericel din Sacaremb,
zicend: *Cand s'a lapedat sfanta unire din toatel /era Ardaului
au fost and 176o.* 2)
Trista de tot era asadara la 1761 sOrtea santei Uniti cu
biserica Romei, 'care pe timpul augustului imperat Leopold si
a celuialalt Leopold Cardinal Kollonits Primate al Regatului ungar
si Metropolit al Strigonului, fusese introdusa in Transilvania, si
promulgate prin patente tiparite, primita publice de Cler si pro-
fesata solemn de popor in Alba-Carolina, numele careia era Alba
Iulia, stability prin diplome imperatescI, si dupd aceea inarticulate
si in legile Ord, si in decursul timpurilor cu feliurite hotaritl
milostive intarita.1 Si ca sa continuam cu cuvintele evlaviosuluI
episcop Aron deli acesta nOua viie si resad a lul Dumnezeti
avuse indata de la inceput, pe cum tuturor este cunoscut, dusmanfi
sei neimpacatl, totu§i a fost conservatd land la aceste timpuri in
cambia lul Petru in mijlocul tuturor valurilor. Acum insa, pe
cum arata trista experienta, in timpul acestul resboia sangeros,
dusmanul credintel avend ocasiune mai potrivita de a pescui in
') Eppul Aron caul Buccov de dto Cibinii 10 Aprilis 1761: Sed neque
metuendum est, quod isti desciscentes majora jam intcntabunt mala: cum
sint in cumulo et possessione omnium a se se intentorum malorum, dum
omnia fere templa cum suis appertinentiis erepta possideant, adeo ut uniti
nec communionem paschalem per Provinciam habeant, ubi peragant, sed
plerisque in domibus privatis et horreis sacrae Missae sacrificium celebrandi
facultatem concedere debui. Qui quidem uniti sacerdotes omnibus spoliati,
et propudiose expulsi, alii in plateis expositi jacent, alii sub onere manualis
servitii, aut taxaei a Dominis terrestribus conductis in tuguriolis latere
coguntur.c (Arch. d. Blas.)
a) Acest protopop si-a inceput preotia la 1755 si in an. 1768, dup5.
cum insulI a insemnat pe acce* carte, era ,protopopul Cibului si asesor
consistorial episcopesc.e

www.dacoromanica.ro
 200

turbure, o sgudue cu si mar mare violenta. Dar Inca nu trebue

se desperam de mantuirea el': cad naia lul Petru, on cat de tare
ar fi fost lovita de venturi, valurl si furtune, ea totusi nisi °data
nu a fost cufundata.. 9 .
Pe cand episcopul isi punea tOta speranta in puterea lul
Dumneclea, pe atunci dusmanii bisericel unite saltaa de bucurie,
ca o ved in agonia mortil. Serbii, cart esploatad prin comuniunea
credintei pe Romanii din Ungaria, unde nadusisera aprOpe on -ce
manifestatiune de viata rornanesca, isi intindeati mange spre
nOua prada, ce o castigasera prin violenta, viclenie, promisiuni
false de libertate si de drepturi politice. ET .eraa veseli, ca vor
pute face acum sa amortesca si in poporul romanesc din Tran-
silvania consciinta latinitatii trezita prin contactul luT cu Roma,
leganul nationalitatii nOstre, si ast-fel vor face pentru tot-de-a-una
acest popor tributar cu averea si fiii seT cel mar destoinicl unel
lerarchil straine, si prin trensa poporului serbesc. Calving, Luteranii
si Unitaril se bucurail vedend, ce lovitura grea s'a dat catolicis-
mului prin surparea uniunel Romanilor cu biserica Romei si
pregatiati deja inimele for pentru o nema uniune cu biserica
calvinesca, facend chiar si pe calugerul Sofronie sa creda, ca in
esenta biserica romanesca nu se deosebesce de cea calvinesca.
Cele trei natiuni privilegiate trasariail de bucurie veclend, ca
uniunea, care castigase poporului romanesc un cler mar cult si
conscia de chiemarea sa, o episcopie bine dotata, asecyaminte
Idem ibidem: Oualiter sacra cum Romana Ecclesia Unio sub tem-
poribus divi Leopoldi Imperatoris, et alterius Leopoldi Cardinalis a Colonits
Regni Hungariae Primatis, et Metropolitae Strigoniensis in hunc Principatum
introducta, per publicas Typis editas Patcntalcs promulgata; publice acccp-
tata a Clero, et a populo Albae-Carolinae, tunc Albae-Iuliae dictae solemniter
professa, diplomatice stabilita; ac subinde articulariter etiam confirmata;
variisque successivis temporibus benignis Rescriptis corroborata fucrit:
omnibus hic Literatis notum, probatumque est; et ipsa desuper literaria
perhibent instrumenta. Quod autem isthacc novella Dei vinea, et plantatio
mox ab initio suos saevientes habuerit hostes non minus omnibus constat;
conservata nihilontinus fuit ad haec usque tenttora inter guosvis fluctus in
Petri Navicula. Nunc autem ut tristis probat experientia, majorem in
turbido piscandi, hoc saervientis belli tempore, fidei inimicus nactus occa-
sionem gravius illam exagitat. Ast nec dum tamcn de illius salute procla-
matum : Petri etenim navis, ut ut ventis fluctibusque, atque procellis agitata,
nunquam attamen est subversa. (Arch. metr. din Blaq).
') Vecll mai sus pag. 195.

www.dacoromanica.ro
 201

religiose si culturale puternice, va inceta a mai fi punctul de

radim al reclamatiunilor nationale pentru egala indreptatire a
Romani lor cu celelalte pop:5re din patrie si declararea popo-
rului roman de a patra natiune politics. Nobilimea privia cu
lacomie, cum ail sa se intOrca earasi in manile sale portiunile
canonise, si locurile de biserica si casa parochialk cari a fost
saica sa le dea comunelor bisericesci unite.
Reformatul magiar George Rettegi la anul 1761 privia Cu
desfatare cum se sfarma unirea, care ar fi putut pustii< pe
magiari, si cum se vor spulbera scOlele din Blas, cari deca ar fi
mai durat, reformatii cu grew ar mai fi ajuns in diregatorii pu-
blice 1). Tot! dusmanii se bucurail impreuna, ca Romanii nu ail
sciut profita de re'sboiul de septe ani spre a-sT elupta cu armele
in man! aceea situatiune politica, la care episcopul loan Inocentia
ii invelase a aspira, Ci s'ad sfa'siat intre sine spre a dobandi, in
loc de libertate si dreptate, un nos jug serbesc si de o data a
se intOrce la acea situatiune politica si religiOsA, in care fusesera
inainte de 1700.
Dumnezeil insa n'a lasat, ca bucuria dumanilor Romani lor
sa fie deplina, nici sa se realiseze tote sperantele for de nimicire
a poporului romanesc, cad a conservat o particica din ei in
legatura cu Roma, pentru ca acesta sa conserve traditiunile pa-

1) George Rettegi scria la 1761: Bizonyos relatidbal irom, hogy

Hunyad-varmegyeben a faispannak, Balogh Laszlo urnak expresse igy irtak
az olahok: Nem gyortink eleget csodalkozni rajta, mi az oka, hogy bennunket
ti magyarok ennyire opprimaltatok s az jobbagysagnak jarmat is nyakunkba
vettetek, holott mi sokkal tobben vagyunk s voltunk a magyaroknal s mi
nagyobb, regebben is vagyunk ez orszagban nalatoknal, mert meg a regi
dakusoknak vagyunk
1.De ez hazugsag, mert rdmai kolonia az olah natio mss volt a
dakus mert nem volt ilyen istentelen gonosz nemzettseg, mint ez az
olahsag. Etteil bizony megvallom, hogy felek, mert ha valaki jobban is cszekre
adja ezen dolgot, minket bizony szaporan elpusztithatnak, mert Erdelyben
ktinnyen vagyon tiz annyi olahsig, mint magyar. Mind az unionak gytimiilcsc
fog lenni ez is, mert azzal hogy katholikussa legyenek, megengedtetett nekik,
hogy scholat erigaljanak: allitottak is volt Balisfalvan oly gymnasiumot,
melynek titszaz tanuldja mcgvolt; a kik olah, magyar, deal:, nemet nyelvet
dcrekasan tanulhattak; mely ha duralt volna, reformatus ur, ki eft volna
promotiot; de isten ezt most ez altal a zurzavar Altai pro nunc elszdlcsztctte.c
(Rettegi Gy. Emldkiratai Hazank 1886 p. 382, comunicate de Torma Kir° ly).

www.dacoromanica.ro
 - 202 -
rintilor, aspiratiunile lul Klein si prin sciinta si cultura sa pro-
duct acel curent mare national, care avea sa regenereze intreg
poporul romanesc, sa sfarme catusile Serbilor din cdce si ale
Grecilor din colo de Carpati si sa-1 indrepte plin de sperante
spre un viitor politic mai bun.
Meritul principal in privinta acesta it are Santul Scaun
apostolic al Rome, care, pe cum areta documentele din capitolul
urmator, a staruit prin Nuntiul se'il apostolic din Viena la imp&
ratesa Maria Teresia, ca sa punt ()data capet violentel asupriri a
bisericel unite si sa impedece totala el nimicire.

->,Itif.-

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XII.
Sufocarea revolutiunei WI Sofronie prin generalul
Buccow.
Revolutiunea inscenata de calugerul Sofronie inspaimantase
nu numal autoritatile din Transilvania, ci si curtea din Viena,
care era incunoscintata din cas in cas prin stafete despre tOte
miscarile Romanilor 1). Consilii multe se tineati in Viena asupra
mijlocelor, cum s'ar pute restabili ordinea si pacea de un sir de
ani turburata. Dar t6te sfaturile si hotaririle curtii, cum am ve'ciut,
nu duceati la nici un resultat, de Ore-ce in Transilvania nu era
atata putere armata, cats ar fi fost de lipsa pentru a pute si
executa ast-fel de hotariri. Afara de acesta imperatesa se temea
a lua m'esuri mai aspre pentru nadusirea revolutiunii, de Ore-ce
resvratifil eras protegiall de curtea moscovitac si imperatesa avea
interes sa nu se strice cu acea curte 2).
') Hen-mann o. c. p. 248.
2) Nuntiul din Viena catra Spinelli Cardinalul Prefect al Congregatiund
de Propaganda de dto 13 Octobre 1760: E-mo e Rev-mo Sigr. Sigr. Padron
Col-mo. Una delle prime mie cure 6 stata quella di parlare a S. M. 1' Im-
peral-ce Regina dell' affare contenuto nella Memoria che mi fece consegnare
codesto Monsig-re Seg-rio prima della mia partenza di Roma, riguardante
gli Schismatici di Transilvania. Posso assicurare VE, the come S. M. 6
piena di un vivissimo zelo per la santa nostra Cattolica Rcligione, I; piena
ugualmente della pi0 premurosa sollecitudine per abbassare l'audacia, e
reprimere la iicenza di costoro: ma le dispiace the la quality de' tempi in
the siamo, non le consenta di dimostrare per ora chc questa sua buona
volonta, costretta di riserbarne a tempi migliori gli effetti. In Transilvania
Ella non ha Truppe presentemente, come sarebbero necessarie per impedire
quella sollevazione e rivolta, che potrebbe cola partorire l'efficacia de' suoi
ordini, e the potrebbe temersi dall' esperienza pur d'altre voltc. A rib
s'aggiugne tessere quegli Scismatici protetti dagli uffici della Aloscovia cui
S. M. non pub trascurare per li suoi presenti interessi con quella Corte.
Sicche per ogni riguardo Ella e in necessity di rimettere a meno difficili

www.dacoromanica.ro
 204

to fine curtea accepts parerea cancelariului Kaunitz, ca sa

instituesca o comisiune aulica cu resedinta in Sibiti, care ajutata
si de puterea armata, sa asculte plangerile celor revoltati si deca
va fi posibil cu mijlOce blande, deca nu, si cu forta brachiala sa
faca o data pace'). Despre intentiunea Curtii de a instituf acesta
comisiune Imperatesa avisa guvernul transilvan prin decretul de
dto 20 Octobre 1760 2). Curtea ar fi amanat bucuros trimiterea
acestei comisiune, papa la incheiarea pace cu Frideric al II-lea 3).
circostanze l'uso pit' forte della sua autorita, e not potremo sperare che
meglio ajutata S. M. dalle proprie forze, e sciolta da ogni rispetto, sia la
Catt-ca Religione tanto pia allora per quadagnare in quelle Parti, quanto
sembra ora che perda. Io non mancher6 di vegliar dal mio canto per
cogliere tutte le opportunity ad accrcscere nella M. S. quegli stimoli che
gia sente per se medesima, e a promuovere sempre pia in questo importante
affare la Causa stessa di Dio. Ed ho intanto l'onore di protestarmi con tutto
l'ossequio Di V. E. Vienna 13 Ott-re 1760. (Al Sigr. Card. Spinelli Pref-o
della S. Congregazione de Propaganda, Roma).
(Archiv. de Prop. Fide, Roma).
') Hurmuzaki, Fragmente, pag. 294.
Veyli-1 in Apendice B intre Sofroniane.
3) Nuntiul din Vicna catra. Cardinalul Spinelli de dto 31 lanuarie 1761:
E-mo e Rev-mo Sigr. Sigr. Padron Col-mo. Rappresentai gia a codesta S-a
Congregazione pel rispettabile mezzo di VE, che la pieta. di S. M. Imp-ce
Regina, e it suo zelo per la S-a nostra Catt-ca Religione non potca esser
pia vivo per desiderar di por freno all' ardire degli Scismatici di Transilvania,
e che obbligati durante la presente Guerra, ad avere alcuni riflessi, era con
dispiacere costretta di riservare al fine di essa l'uso pia forte della sua
autorita per reprimerlo. Or posso aggiungere a VE it fondamento che ho
di sperare clie questa medesima pieta e zelo della M. S. in vista anche di
qualche nuova insolenza di que' Scismatici, non le fan forse neppur aspettare
it fine della Guerra a prendere contra l'audacia di coloro gli spedienti pia
opportuni. Questa mia non mal concepita speranza ho it piacere di comu-
nicarla a VE nell' atto medesimo che le accuso la copia della lettera tras-
messami con la venerat-ma sua dei 10 del presente, che serber6 coll'altre
carte per fame use opportunamente, e pieno d'ossequio bacio all' VE.
umilissimamente le mani. Vienna 31 Gennaio del 1761.
E-mo etc. Nell' aspettazione, in cui sono di poter quantoprima mandare
a VE. una esatta informazione del come vanno presentemente le cose di
Transilvania rapporto alla Religione, non lascio di accennarle brevem -e per
questa, che par che prendano una buonissima piega. Gia per riguardo agli
Scismatici ne' Comitati d' Ungheria soggetti al Vescovo di Mongatsch, vi
ha la consolazion di vedcre, che questi vengono a torme alla Profession
della Fedc, e it Vescovo stesso 6 per intraprendere in breve la visita della
sua Diocesi, ove sara assistito da tutto it braccio di questa Corte. In

www.dacoromanica.ro
 205

Dar acesta dorinta nu si-o puta Implini din causa, ca resboiul

nu Inceta, ear revolutiunea lut Sofronie ist ajunse culmea la in-
ceputul anului 1761.
in 12 Martie 1761 se tine deci in Viena sub presidiul prim-
maresalului de curte Conte Ulfeld o conferenta ministeriala, la
care lua parte nu numai cancelariul aulic transilvan Contele
Gavrila Bethlen, ci si generalul de cavalerie Nic. Adolf Baron de
Buccow, care tocmai atunci fusese numit comandant al tuturor
trupelor imperatesci din Transilvania, si cu totii hotarira, ca acest
general sa piece Indata in Ardeal, asa in cat poporul nici sa nu
prinda de veste despre sosirea lui. El in calitate de presedinte
al comisiunei aulice in afacerile religiose ale Romanilor avea
sa-st iee langa sine Inca dot consilieri, insa nu dintre consilierii
guvernului, nici dintre magnati, nici dintre ceilalti Magiari, despre
cart curtea era convinsa, ca Inca all lucrat la surparea bisericei
unite, ci dintre consiliarit tesaurariatului de nationalitate germana.
Ast fel a ajuns in acesta comisiune baronul Dietrich, er actuar
al et baronul Moringer.1)
De odata cu Buccow avea sa sosesca in Transilvania mai
multe companit detasate din diferite regimente pedestre si eala-
rete cu cateva baterii, pentru ca sa se dea intregei expeditiuni
aparenta inselatere, ca ea ar sta din multe regimente .2)
imperatesa aproba aceste hotariri si prin decretul din 13
Martie 1761 avisa guvernul transilvan despre plecarea WI Buccow
la Sibiu. 9)
Transilvania lc cose vanno un po' pi0 lentamente, ma per le disposizioni
prose da S. M. si spera chc non abbiano a riuscire mono fclicemente, di the
mi riscrbo di dare all' EV. un pia precis° ragguaglio. Vienna 18 Luglio 1761.
(Arch. de Prop. Fide, Roma).
9 Cfr. Herrmann o. c. pag. 249. Numcle lui Dietrich ocure in nu-
mer6sc acte ca membru al acestei comisiuni.
') Cfr. Bod ad an. 1761.
') Eta dccretul: Maria Thercsia etc. Illustres, Revcrendc, etc. Com-
missionis ad invcstiganda subditorum in illo Principatu nostrorum Gracci
Ritus Valachorum religiosa gravamina a Nobis bcnigne ordinatac Praeses,
Equitatus Generalis, et supremus Armorum Nostrorum illic Praefectus L.
Baro a Buccow, ad Vos hoc fine proficiscitur. Clementer obinde vobis, si-
mulque serio praecipimus, ut Eidem speciatim in concredito sibi isthoc in-
vestigationis negotio, ubi ct in quantum rcquisiti, interpcllatique ab ipso
fucritis, opera et consiliis, pro ca, qua intcntioni et voluntati nostrac fide-
liter promovendac obstricti cstis, fide, sincere et absquc co, quod ulteriora

www.dacoromanica.ro
 206

Aprope de °data cu acest decret sosi la Sibiii pe neastaptate

in 30 Martie n. 1761 si generalul Buccow, care avea instructiunea
de a reaseza pe preotii units in ,casele si paminturile rapite, a
imparti bisericele intre units' sj. neuniti, a indruma poporul la
ordine si liniste, a marca atat unitilor cat si neunitilor marginile
drepturilor lor, si unde nu ar pute resbi cu mijlOce blande, sa
recurga la forta militara. ')
Trupele, cate s'ail putut trimite atunci, Inca sosira in Tran-
silvania si in mod ostentativ eraii purtate de alungul si de a
latul fedi cu bateriile de artilerie dupe ele, ca sA inspire grOzA
poporului. Partea cea mai mare fii concentrate in Sebesul-sasesc,
Sibiti, Brasov, Aiud si Bistrita.2)
Abia sosise Buccow in Sibiu, cand 40 plenipotentiati ai
Romanilor, parte mare din scaunul Sibiului, se presentara inaintea
lui cu un memorial, in care cereae: 1) SA fie scosi de sub juris-
dictia episcopulul si preotilor uniti; 2) Sa li se trimita un episcop
)cu binecuvintarea # voia mitropolitulul din Carlovet, adeca nu
un episcop exempt, cum intentions curtea; 3) Sa se libereze din
temnita Oprea Miclaus din Seliste, popa Mucenic din Sibiel, popa
loan din Galis, despre cari am amintit si mai sus (pag. 135) si
popa Tunsu din Sad (vedi pag. 185); 4) Preotil neuniti Inca sa
fie scutiti de contributie; 5) Sa se dea in posesiunea lor tote
bisericele si averea lor, adeca sesiunile interne si portiunile ca-
nonice; 6) Sa nu mai fie persecutati si intemnitati pentru reli-
giune, cum s'a intimplat de 17 ani, adeca de la aparitiunea lui
Visarion; 7) SA li se restituesca yglObele adeca mulctele, cad
ail trebuit sa le platesca in pedepsa (pentru turburarile inscenate);
8) Calugerul Sofronie, care este invetatoriul lor, sä nu fie prigonit,
ci sA i se permits a umbla si de aci incolo prin tell in deplina
libertate; 9) SA li se permits all sfinti preoti in terile vecine,
pans cand isi vor capeta episcop.

nostra hoc in passu praestolemini mandata, incunctanter assistere noveritis,

nec ullatenus praetermittatis. Quibus. in reliquo etc. Die 23-tia Martii 1761.
Maria Theresia. Gabriel Comes de Bethlen, Ad Mandatum etc. Michael
Beniik. (Archiv. din Blab).
0 Herrmann o. c. p. 250, unde greOt pune ziva sosirei lui Buccow
pe 6 April.
2) Bod ad a. 1761.

www.dacoromanica.ro
 207

Generalul primi memorialul, dar nu -1 resolvi. Pe deputati

i cinsti cu doT galbinr, i asigura de bunavointa curtii imperatcsci,
care tocmal pentru a pune capet nemultamirilor a trimis comi-
siunea acesta in Ardeal, 'indruma sa fie finistiti pang. se vor
incepe lucrArile comisiuner.1)
Cea dintafil actiune a generalulur Buccow a fost o procla-
matiune in forma de patents de dto 9 Aprilie 1761 adresata in
limba romans earl intreg poporul romanesc, si aparuta pe atunci
si in tipar.2) Iubirea ce o nutresce imperatesa fats cu trite po-

Cfr. Herrmann 1. c. 250; N. Iorga, Sate si preoti in Ardcal din

Revista Rom. an. 1902, num. 4. pag. 121-2.
2) Eta textul ei dupa cum l'am aflat in archivul metr. din Bias: Pa-
tensurile Excel lentil Sale L. B. de Buccow al Ardelului Comendans General
tiparitc.
Al remlenescii imperatii terilor ungurcsci, si Bohcmcsci, Craestii, Apo-
stolicescii Inaltimi, General de Calarime, oberster presto un reghement de
curatieri, si acum in tara Arddlului comendans General, Eu Adolf Baron de
Bucov.
Vcstesc prin aceasta, si fac scirc numitului in tara Ardelului rumanesc
norod: cumca prea inaltata, si prea milostiva Doamna, Doamna noastra
dupa cea mare a sa grije pcntru binele norodului sou ncuitandu-se, si in
mijlocul greutatilor, adeca intre lucrurile cele grele, ale impetatiei, si ale
resboiului, atata e de grijnica pentru pacea tinuturilor, si a terilor sale color
mai dcpartate, ca si de cele mai din lontrul imperatiflor sale.
Dinttaccasta intetala, ari socotit foarte bine a fi, ca sa fie supt a mea
grijc, ca acum General Comendans in tara Ardelului, o comisie de curte,
carea are porunc5., sa auda toate plansorile, si s5. intrebe despre neodihna
norodului rumanesc, carea s'ail auzit in tara de o vreme in coace: si aceasta
sa fie fail de alegerea fetelor, sail a legilor; si apol pre fiescc carele, dupa
plansoare, pre cum e porunca preamilostivei Chesaro-Craicsei, a-I indrepta
si judecata a-1 face.
Dragostea cca maiccasca catra teri si miloasa stapanirii voe nu sufere,
sa se faca cu scirea, sari cu voia Ei cuiva, in ceva nedrept, sail sa so asu-
presca, de parte fie aceasta de cea dreapta obladuirea Ei, ci vocsce, sa fie
norodul, si oamenii El ascultatori, si paciuiti, prccum poruncesce Dumnezeil, si
dup5. Dumnezed legile ccle domnesci. Aceia acum care se vor purta asa, prc
cum trag nadejde dela norodul rumanesc, or gasi acest ajutoriii, si r8spuns
la mine, care II gasesce tot jobagiul si cel credincios supus, pre cum am po-
runca de la Preamilostiva.
Si supt conditiile acestea nu of lasa rugamintele for indesert (carele
pentru gresalele for se vor da inainte) a le recomendalui in cat se vor afla
a fi drepte, Prcainaltatei Craicse, rugandu-s8 de uitarea faptclor, celor 0115.
acum gresite, si aceasta gratie trag nadejde la inccputul comandului mien
a o scote dela Prcamilostiva; si doara iara sa se si dea un Episcop de lege

www.dacoromanica.ro
 208

porele sale, a indemnat-o se numesca o comisiune aulica, care

sa cerceteze tete plansorile Romanilor faca deosebire de persene
si de religiune si sa faca tuturor dreptate. Deca Romanii neuniti
se vor linisti, generalul le va dobindi de la imp6rAtesa nu numai
iertarea tuturor faptelor comise in contra unitilor, ci pete chiar
si episcop de religiunea lor. Neunitii sal nu mai tins adunari
secrete, sa nu mai hulesca pe uniti, si pe clerul unit sa nu-1 mai
jefuesca de biserici, case si avert. *Asisderea cei uniti sa nu
hulesca pe cei neuniti, si sa nu se faca intre dinsii nevoe, sau
vrajba, ci sa fie in pace si sa traesca unul cu altul in odihna.
Din fie care comitat, scaun si district sa vina crate un deputat
unit si altul neunit pe ziva de 26 Aprilie 1761, spre asi expune
inaintea comisiunei, fie in scris, fie cu graiul plansorile, ce le-ar ave.
Tot pe ziva de 26 Aprilie, in care ail cadut Pascile anului
1761 (15 Aprilie st. v.) fu trimis direct din Viena la Sibiu si
episcopul serbesc din Buda Dionisie Novacovici, care avea sa
dea comisiunei mans de ajutor intru mulcomirea neunitilor, ce
se vor aduna pe atunci la Sibiu, si care de ocamdata, nefiind
Inca instituit in forma legala ca episcop al Romani lor neuniti
din Transilvania, avea sa servesca in ochii acestora ca o garanta,
ca deca se vor linisti, vor dobindi si episcop de religiunea lor.')
si grija sufletelor lor, cam' of pute mgrturisi Inaltimil sale, ca am gasit no-
rodul acesta asa ascultatoriti, si cu voe bun5., dupg milostivele porunci, pre
cum sint datori.
Asa O. se feresca neunitii de tote adungrile norodului in tot chipul,
si pre cei uniti a-I huli nici de cum sg nu indrasnesca, asisderea sa nu in-
drasnesca pre clerul unit a-I jefui de biserici, sail din cascle si ocinile sale
a-I scdte. Asisderea cei uniti sa nu hulesca pre cei neuniti, si sa nu facg intre
densfi nevoe, sail vrajb5., ci sa fie in pace, si sa tr5.6sca unul cu altul in odihna.
Ded are A' vie despre amendoao partile din fiesce care varmeghie,
scaun, si vidic ate un rinduit cu bung pace (carea be fagaduesc trimisilor lor)
la Sibiu cu cuvidse pasusuri pe zioa 26 Aprilie dup5. calendariumul Nostra
pre cum au renduit imOr5.tesca comisie, unde sa-si poata da plgnsorile sale
asa prin scrisoare, pre cum si cu gura. Eti acelora me voiu sirgui a lc da
fiesce cgruia respuns si alegere. Carele tote sg scie tot omul in toate lo-
curile, tisturile sa le vestesca, si preotif norodulur sl le cetesca, ca sa
aibg scire fiesce carele de acestea, ca sa se p6tg pazi de nevoe. Dat in
cetatca Sibiilui 9 Aprilie 1761. (Arch. din Blas.)
') Despre sosirea lui Dionisie la Sibiu pe la Pascilc anului 1761 nc
servesce ca document epistola eppului Aron catra goner. Buccow de dto
Balasfalvae 1761, unde cetim cuvintele: Quippe usquc ad fcsta proximo
praeteriti Paschatis, scu usque ad ingressum schismatici Eppi. Cfr. si Her-
rmann o. c. p. 251 si P. Bod o. c. ad. a. 1761.

www.dacoromanica.ro
 209

De °data cu proclamatiunea din 9 Aprilie 1761 Buccow

porunci, sa se faca In 061 Ora (Mile conscriptii minutiOse, una
prin organele politice, alta prin protopopii uniti, independente
una de alta, pentru ca din asemenarea for sa se constate, in
cari comune s'a intemplat lapedarea unirii, cati se profeseza uniti,
si cati neuniti? cand s'aii edificat bisericele? inainte, on dupa
unire? on dupa lapedarea uniunei? cine a contribuit cu bani sail
cu lucru la cladirea bisericelor ? ,Confrontatorii« trimisi in fie
care sat aveau sa Intrebe personal pe fie care credincios, ca de
care biserica voesce sa se king, de cea units, orb de cea neunita? 1)
si de odata sa publice poporului, ca dupd 30 Martie 1761, ziva
cand a intrat comisiunea aulica in Ora, celor ce cu ocasiunea con-
scriptiei se vor declara aderenti al unirei, nu le mai este iertat
a trece la neunire, ear cei ce- vor calca acesta porunca, vor fi
aspru pedepsiti.
La porunca lui Buccow se presentara la Sibiu pe 26 Aprilie
1761 nu numai cate un deputat unit si neunit din fie care co-
mitat, scaun si district, ci dintre neuniti se presentara fOrte
multi, daca este de a se crede unor scriitori. 9
Tot pe atunci, on pe la inceputul lui Maki se presenta
si calugerul Sofronie, care Inca din Octobre 1760 capetase
,salvus conductuse spre a se presenta inaintea comisiunei aulice,
ce avea sa se instituesca in Sibil 8)
Plecarea lui din Zlatna intimpina greutati, nu atat din
partea lui, cat din partea Romanilor, can nici de cum nu voiaii
sa-1 lase sa plece, pans ce diregatorii camerali de acolo nu se
vor da in manile for ca garanta (obstatici), ca nu se va intempla
nimic calugerului. Fa trimisa deci o trupa de ostasi imperatesci
sub comanda unui capitan, care sa aduca pe calugerul. Putin a
lipsit, ca acesti soldati sa nu-si puns capul in Zlatna. in fine
se aranjara lucrurile ast-fel, in cat calugerul sa via. la Sibiu
insotit nu numai de ostasi, ci si de o ceta mare de Romani. in
drum pretutindenea ii esiaii Romanil inainte, si se imbiail sa-1
insotesca, ear cand apr6pe de Sibiu mase intr'un sat, poporul
9 Cfr. Herrmann o. c. p. 252, dar mai vertos multele acts din archivul
metr. cari amintesc in treacat despre conscriptiile acestc, pe cum si altc
actc, cari in cursul acestei istorii se vor publica.
') Herrmann o. c. p. 251, Bod 1. c.
') Vedi mai sus p. 193.
Dr. A. Dunes: Episoopit P. P. Aron fi D. Novnonvioi. 14

www.dacoromanica.ro
 - 210

se aduna acolo in num& estraodinar. Sofronie preveda, ca la

portile Sibiului multimea nu va fi lasata in cetate, ear el va fi
dus ca un arestat sub escorts militara. Deci coperit de cei maT
aprOpe aT seT, cand nu mai era departe de Sibiu, se imbraca in
haine teranesci, trimitendu-si inainte hainele calugeresci, si
el insotit numai de unul orT doT tovaresi se furisa din
multime si infra pe ascuns in oras, se imbraca earasi in rasa
calugeresca si se presents atat inaintea eppulul Dionisie Novacovici,
cat si a generalului Buccow. La portile Sibiu luT multimea care
credea, ca insotesce pe calugerul, fu incunjurata de ostasT si
primi porunca aspra sa dea pe calugerul in manile lor. Surprini
si indignatT aflara soldatiT, ca ail fost trasi pe sfOra si ca Sofronie
se afla deja la Generalul, unde eT aveati datorinta sa-1 escorteze.
Generalul priml pe temutul caluger cu blandete si afabilitate
si primi de la el ca dar o stufa de aur, pentru care in schimb
dada aceluia sesa galbini.
Se incepit acum ascultarea plansorilor si acuselor, atat ale
unitilor cat si ale neunitilor. Sofronie ajungend in fine in strim-
tore, spre a se mantui de orT ce imputare, marturisi, ca el a
fost indemnat la trite faptele saversite prin un ordin imperdtesc
fals, fabricat de secretarial Mitropolitului sirbesc fi proveclut cu
un sigil deslipit de pe a altd patentd imperdtesca, ceea ce s'a con-
statat a fi adeverat. l) Sofronie a petrecut cute -va zilc in Sibiu. 2)
In timpul acesta se pare, ca Generalul Buccow l'a sciut muia, pate si
cu amenintarT grave, sa se piece hotaririlor comisiunel aulice. In
urma acestora deputatiT neunitilor au iscalit un act, prin care nu
numal recunosc, ca ce li s'a respuns din partea Comisiunel la
plansorile lor, ci ei insisi dail de scire acest respuns intreg po-
porului romanese. 2) In acest act deputatii multamesc imperatesei
pentru gratia, ca li-a iertat tote greselile facute din simplicitatc,
si promit in schimb, ca vor ruga pe Dutrineciell pentru binele im-
perateseT, al generalului Buccow, al magnatilor crestini si al armatei
imperatesci. Mai departe dail de scire, ca neunitii vor fi to-
lerati in religiunea lor si daca vor fi ascultatori, li se va institui
in scurt timp un episcop neunit. Deci nimenea sa nu mai cuteze,
sub grea pedepsa, a e§i din Transilvania spre a se MO in Jeri
1) Herrmann o. c. p. 251 combinat cu Bod 1. c.
2) Bod 1. c.
a) Veqf actul in appendice la Sofroniane.

www.dacoromanica.ro
 211

strltine. Cu privire la bisericile si pamenturile bisericesci rapite

de la uniti inainte de ziva de 30 Martie 1761, cand a venit Co-
misia aulica in Transilvania, se va hotari numai dupa ce se va
face cercetare in tots tera. Dar daca s'ar fi rapit unitilor ceva
dupa ziva indicata, trebue sa se restituesca acelora indata si
asemenea violente nimenea sa nu mai cuteze a face sub grea
pedepsa. Preotil neuniti nu vor fi scutilt de contributiune, dar vor
fi scutilt de darea capulut. Curatoril si fetii Inca vor dobandi
mita de la imperatesa, daca vor fi in pace si ascultatori.
Comisiunea nu va rasa nepedepsite intemnitarile, prigonirile si
alte injurii, ce le-ar indura neunitii din causa religiunei lor, fie de
la Uniti, fie de la magnatii t 'era Poporul neunit se va bucura
de drepturile, ce le-au avut Brasovenii si compania Grecilor, cari
au persistat in neunire. Gel detinuti pentru turburari religiose,
vor fi eliberati. Asemenea si popa din Sad, adeca Tunsu, in
scurt timp va fi eliberat si trimis acasa din Viena. Cine se va
opune acestor hotariri, folosindu-se spre acesta de sigilul lui
Sofronie, si va mai seduce on nepaciui pe uniti, ca sa se lapede
de unire, sa fie prins indata si dat pe maina calugerului, on
celor lalti deputati, ca sa pita' fi predat Comisiunei aulice. In fine
tuturor li se inculca, sa traesca in pace si armonia cu celelalte
confesiuni din tera, punendu-se in vedere si alte binefaceri, ce
le vor dobandi sub aceste conditiuni de la imperatesa prin mij-
locirea generalului Buccow si a episcopului din Buda Dionisie Nova-
covici. Acest act l'a subscris calugerul in modul urmator: Ea Popa
Sofronie neunit de legea grece'scd din Zlatna dupa rendulla bisericel
din Ierusalim. Daca cu ast-fel de vorbe umflate si deserte s'a
subscris in un act oficial, isi pate on cine inchipui cu ce alte
minunatii va fi amagit calugerul pe bietul popor naiv.
Despre deputatii Unitilor veniti pe 26 Aprilie 1761 la Sibiu
numai atata am putut afla, ca cel din districtul Bistritet s'au de-
clarat, a vreak sit inland si mai departe unlit ,Fi ca spre a nu
fi infestall de nimenea pentru ace'sta, au primit de la generalul
Buccow litere proteclionale. 9
Calugerul Sofronie se intarse din Sibiti earasi in munti, si
mai Oral cate-va sinade in partite acelea, dintre cari cel mai
') Episcopul Aion catra cancclariul G. Bahl= de dat Sibiti 19 Maiii
1761, in arch. din Bla.
14*

www.dacoromanica.ro
 212

mare a fost in Zlatna in decursul luneT lul Maiti 1761. Se vede insa,
cal in aceste sin6de nu a purces Intru tote conform actuluT subscris
la Sibiu, caef alt cum, pe cum vom vede maT tarzia, nu ar fi
fost condamnat din partea ComisiuneT aulice si nu ar fi fugit in
Muntenia dinaintea Comisiunii, care in Iu lie 1761 a petrecut
Intre Romanil din dominiul erarial al Zlatnel. to sinodul de Ia
Zlatna, tinut in contra proclamatiunii Int Buccow din 9 Aprilie,
in care se zicea *sa se feresca neunitil de tote adunarile noro-
dului,g Sofronie s'a maT ocupat si cu organizarea ulteriOra a bi-
sericel neunite, instituind cati-va protopopT si poruncind sa se
faca colecte, carT trebuiaii sa i se trimita spre feliurite trebuinte, a)
desi dupa actul subscris de densul la Sibiu ast-fel de lucrurT
numaT episcopul, ce avea sa vina, era in drept a le saversi. Voia
adeca caluerul sä tina in jurul seu, ca vVicariii al SantuluT
Sinod din Carlovel,« o biserica organizata ast-fel, in cat, Ia oca-
siune bine venita, sa se Oa lapeda si de episcopul Dionisie
Novacovici spre a pune pe Romani cu totul la discretiunea mi-
tropolitulul serbesc, a carui unelta era. Dar de alts parte nu
maT cuteza de o cam data a pasi cu energia si violenta de maT
Inainte, asa in cat insi-sT Romanii incepura a-I ba'nui. 2)
inteaceea conscriptia unitilor si neunitilor renduita de Buccow
in Oa tera se facea repede, unde nu se da de piedecT, cad si
de acestea erati multe, fiind Inca in unele tinuturT spiritele atat
de agitate, in cat protopopiT uniti nu cutezail a esi in mijlocul
poporuluT. Asa d. e. protopopul unit din Alba-Iulia se temea a
esi din fortareta de acolo, spre a face conscrierea din cestiune ).
Din unele tinuturT si maT vertos din jurul SibiuluT conscrip-
tiile sosira Inca in decursul luneT luT Aprilie 1761 la comisiunca
aulica, care se apuch de lucru, adeca de separarea neunitilor de
1) P. Bod 1. c.
2) Bod 1. c.: Qui Cibinio egressus, multum de fervore agendi ibidcm
rcliquit, timore-ne perculsus, aut promissis inescatus? remissius in ncgotio
Religionis agere obscrvatus est, nee adeo frequenter se Valachis videndum
exhibuit; adco ut Valachi ipsi in gravi de co suspicionem inciderent: an
non et Sofronius ad Unionem rcdicrit ?
2) Eppul Aron catr5. baronul Dietrich de dto Bias 20 Iuniti 1761: Caro-
linensis Archidiaconus, cum nec ad sua, nec ad suum districtum accedere
audet, suam mihi nec dum admanuavit districtus Consignationem (Arch.
metr. din Bias).

www.dacoromanica.ro
 213

uniti, invitand si pe episcopul unit Aron, sa participe la aceste

lucrarl. Episcopul vedend, cum se lucra la scOterea unor biserici
si credinciosT, cari mai inainte fusesera uniti, de sub jurisdictiunea
sa, protests inaintea generalului in contra acestei dismembrarY, si
se rugh sa fie dispensal de a participa la sedintele comisiunei
aulice, in cari era vorbg de acele dismembrati 9.
Principiile, dupg care se incepa a se face dismembrarea
era acestea: In comunele, unde toff locuitorii romani se lap&
dasera de unire si unde si edificiul bisericei a fost cedat for din
partea comisiunel aulice, asa numitele ,fundurI ecclesiastice,« adeca
portiunile canonice, sesiunile interne parochiale si alte inmobile
ale bisericei sail dat preotilor uniti remasi farg de popor si bi-
serica, Irish' numai pang la men-tea lor, dupa care tOte aceste
inmobile trebuiati sa treed sail la comuna, sail la domnii de pa-
mint, sail la erar, sail la alti privaci, adeca la fostii proprietari,
cari le cedasera din al for pe sema bisericei odiniOra unite.
Motivul acestei dispositiuni este, ca ast-fel de inmobile nu erail
o avere trecuta in posesiunea biserice unite si a preotilor el
atunci, cand s'a facut unirea, la 1700, adeca nu era o avere
mostenita de la biserica romanesca dinainte de unire, ci o avere
data bisericei unite in urma feliuritelor decrete imperatescI, si
mai vertos a decretului imp6ratesei Maria Teresia din 9 Septembre
1743 2) ca un favor facut acestei biserice, pentru ca era unita cu
biserica Roma De alts parte sute de preoti uniti, cari remasera
fara biserici si fara popor, si fusesera jefuitl de tOte, nu puteail
fi lasati pe ulite cu familiile for numerOse, ci trebuia sa li se
asigure existinta pans la mOrte.
Deca insa in vre-o comuna, unde inmobilele eraii lgsate in
folosinta preotilor uniti r'emasi fail popor si bisericg, s'ar in-
fiinta o biserica noug unita, sail deca poporul de la biserica
cedata neunitilor s'ar intorce ear la s. unire, preotif erail datorf
a ceda inmobilelele acestea bisericelor unite, respective preotilor,

9 Ad Gencralem de dto Cibinii 1 Maii 1761: Ouapropter quoties-

cunque de ejusmodi Ecclesiarum dismembratione forte tractaretur, ab ejusmodi
consessu meam vilem praesentiam excusatam habere dignetur, enixe depre-
cor: ne videlicet ejusmodi meus consessus videatur infirmis in Ecclesiarum
dismembrationem lege mihi vetitum praebere assensum. (Arch. din Blaq).
') Vestf opul mefi despre Klein p. 92.

www.dacoromanica.ro
 214

can se instituiati intr'ensele, si despre obligamentul acesta trebuiail

sa dea act formal (reversal) intarit si de episcopul unit.
In comune, unde intreg poporul s'a Ibipedat de unire, edi-
ficiile bisericesci aveati sa se dea neunitilor chiar si cand acele
edificie ar fi fost ridicate de la unire in cdoce, adeca dupa 1700.
In comune, unde maioritatea poporului se lapedase de unire,
si biserica fusese zidita inainte de sfinta unire (1700), acesta avea
sa treca In proprietatea neunitilor. Dar intreg poporul din comuna
avea obligamentul de a ridica pe sema minoritAtii unite o capela
proporlionata numerului el. Pans la zidirea capelel minoritatea
units avea dreptul a folosi biserica de mai inainte.
In comune, unde maioritatea poporului s'a lapedat de unire,
dar biserica fusese cladita on restaurata radical dupa 1700, adeca
dupa unire, prin o persOna units, orl prin comuna bisericesca,
atunci cand acesta era Inca units, biserica avea 55. remand in
proprietatea unitilor, desi el eraii in minoritate.
In comune, unde erau dOue biserice, cea mai mare avea
sa treca la maioritatea neunita, cea mai mica la minoritatea units.
In comune, unde poporul ridicase biserica dupd ce se la-
pedase de unire, biserica avea se remand neunitilor.
Bisericl, cars se edificasera sail se restaurasera pe sema
unitilor cu ajutor de la erar sail din munificenta cases domnitdre,
aveati sa remand unitilor, chiar si decd acestia erau mai putini,
de cat cci ce se lapedasera de unire.
In comune, unde biserica avea se remand minoritatii unite,
maioritatea neunita trebuia sa capete loc acomodat, pe care sail'
peta cladi biserica
In Seliste deja in 15 Maiii 1761 s'a restituit unitilor biserica
mai veche, remanend neunitilor biserica mai m5ua2).
Unde poporul se impotrivia dismembrarei proiectate de co-
misiunea aulica si intimate prin diregatori, generalul proceda lard
crutare cu forta armata. Ast-fel s'a intemplat in Vizocna lang5.
Sibiu, unde poporul nu vol sa cedeze de buns voie biserica in
posesiunea unitilor, pe cum i-se poruncise. Biserica din Vizocna
') Cfr. notele din tabela publicata la Herrmann p. 253; Punctele pri-
mite de locuitorff dominiulul erarial din Zlatna in 16 Iulie 1761, si Instruc-
tiunea data de comisiunea aulica direg5.torilor comitatului Albel in 17 Oct.
1761 la Bod 1. c. si mai jos.
2) Aron catra Cancelariul in epistola cit. la pag. 211 n. 1.

www.dacoromanica.ro
 215

fusese zidita pe la 1500, pe cum s'a dovedit de curend prin o

inscriptiune descoperita pe cupola de de-asupra despartemintului
pentru femei. La 1701 Constantin Brancoveanu a zidit alts bi-
serica pe locul cel vechia, lasand insa neatinsa cupola de la
1500. La 1723 credinciosii sub conducerea preotului for unit
Vasile ail restaurat'o si zugravit'o, pe cum areta inscriptiunea,
ce s'a cetit in 1895 pe un parete din biserica, unde era si chipul
lui Brancoveanu si a preotului Vasile ca ctitori, tinend pe manile
for chipul bisericel').
Generalul Buccow vedend resistinta amintita, lua cu sine
sesa companil de infanterie, o trupa.' de husari si cute -va tunuri
si merse in persona la Vizocna, ducend cu sine si pe episcopul
unit Aron. Poporul inspairnantat fugi mai intreg in paduri, ear
betranii re.masi predara cheile bisericei fara contrazicere. Episcopul
sfintl biserica si o predede din nal in serviciul cultului gr.-cat.
Neunitilor Ii s'a asignat un alt loc, pre care sa-si cladesca biserica
pentru sine 2).
fn 28 Maiil 1761 comisiunea aulica era gata cu proiectul,
cum sa se dismembreze neunitii de uniti in mai multe comune
din scaunul Sibiulul. Proiectul fu trimis magistratului din Sibit,
ca sa-I esecuteze. Acesta trimise in comunele repective pe ur-
miltorii comisari: la Poplaca, Gurariului, Orlat si Sacel pe Dr.
Hutter si Binder; la Mohu, Vestem si Sad pe Dr. Schaller si
Roth; la Bungard, Avrig si Saciidate pe Dr. Sotterius si Wollmann;
la Carta, Rucar si Colun pe oratorul si spanul (vice administratorul)
dominiului sasesc din Carta; la Sebesul de sus si de jos, Racovita,
Boita, Talmacel si Porcesci pe Rosenfeld si Adam Kiseling
Poporul se supuse poruncilor comisiunei aulice, afara de
locuitoril din Sad si din Resinar. Biserica din Sad fusese cladita
in 1720 de uniti, caci pe atunci acolo nici nu erail neuniti. Biserica
din Resinari fusese restaurata radical la 1757 pe cheltuela epis-
copului Aron si a unitilor 4). Aceste doue biserici, conform ho-
tarirei comisiunei aulice, aveaa sa treca in proprietatea minoritatii
9 Vecli actele din archiva din Bias sub Nro 1645 1899.
3) Epistola acum eitata a lui Aron, si Herrmann o. c. p. 251.
3) Protocolul magistratuluI din Sibiu din 28 Maia 1761.
4) In 10 Iunia 1757 st. v.) eppul Aron scria preotului din Re'sinari:
Renduindu-se acum cu ajutoriul lui Dumnezeti acolo noua biserica.c (Arch.
metr. din Blas). Cfr. si Cipariu, Acte si fragm. p. 112.

www.dacoromanica.ro
 216

unite. Poporul, care se lap6dase de unire, declara, ca maT bine

more, de cat sa cedeze bisericele rapite de la unitT. Generalul
esi decT si in aceste d6u6 comune tot cu atatea trupe ca si la
Vizocna. and locuitoriT vedura trupele apropiandu-se, fugl in
cete marl' in padurile din apropiere. CeT remasT, nevoind a da
cheile de buns voie, furs silitT cu batal, biserica fu deschisa si
sfintita de noil prin episcopul unit Aron, care Inca fu dus
de fata 1).
Dupa ce se intimpla dismembrarea in scaunul SibiuluT, co-
misiunea aulica in 2 Iunia 1761 trimise prin comitele Sasilor un
nal ordin la magistratul din Sibitl, in sensul caruia in tote satele,
unde bisericele ail Post restituite unitilor, magistratul trebuia sa
asigneze neunitilor loc potrivit de biserica, de cemeter si de casa
parochiall Magistratul trimise, cu putine esceptiunT, pe aceia-sT
comisarT, carT, pe cum am vNut, executasera dismembrarea in
cele maT multe comune 2).
Am v6chit maT sus s), cum agentii lul Sofronie rilpisera chiar
si biserica din Fagaras, care fiind tot odata declarata Inca de la
1721 de biserica catedrala, nu maT era proprietatea unel comune,
ci a IntregeT biserice unite. Comisiunea aulica hotari, ca acesta
biserica sa fie restituita bisericeT unite, deli insu-sT printul C.
Brancoveanu se Intrepusese in 29 Maiil 1761 la Buccow, sa dee
neunitilor biserica aceea, zidita de unchiul luT (templum in oppido
Fogaras per suum avum aedificatum 4).
Neunitil se impotrivira si nicT chiar comisiunel aulice si
generaluluT, care audind despre acesta, esise la fata loculul, nu
voira sa dea cheile. Generalul Infuriat de acesta Impotrivire,
dispuse sa se ridice furcile in piata Fagarasului si sa.-1 spandure
pe resvratitori. Dar episcopul Aron, care Inca merse cu generalul
la Fagaras, si capitanul casteluluT si districtuluT FagarasuluT contele
Nicolau Bethlen intrevenira la generalul pentru viata corifeilor,
earl' ast-fel in loc de spanciuratore, furl pedepsitT parte cu mulcts
in banT, parte cu batal. Afars de acesta generalul maT dede ne-
unitilor din Fagaras pentru resvratirea for si pedepsa, sa nu-s1
maT 001 cladi biserica, nicl sa maT pOta tinea cult divin in
') Herrmann o. c. pag. 254.
') Protoc. magistr. din Sibiu din 2 Iuniu 1761.
11) Vedi pag. 197.
4) N. Jorga, notice din corespondenta lui Novacovici.

www.dacoromanica.ro
 217

oratoril on case private, nici sa-ti in pops neunit, nici sa se

p6ta inscrie In breslele meseriasilor uniti, permitendu-le insa,
decd nu ar vrea sa se intOrca la unire, sa pita cerceta biserica
din satul vecin Bec lean, care fusese data neunitilor de acolo 1).
Ast fel au ajuns Fagarasenii neuniti, al caror cult fusese
tolerat mai inainte intro casa privata, sail perda si acest drept,
asa in cat numaY pe ascuns IV tineail preot, er la bisericg mergeau
in Galati, fiind ca era mai apr6pe de cat Becleanul, pang la anul
1782, cand ad capetat cQncesiune de a-si edifica biserica.2)
Din Fagarashi episcopul Aron se int Orse prin Sibiu la Blas
unde nu mai fusese din 1760, cand de grOza luT Sofronie se
adapostise in cetatea Siblului. El nici nu mai avea sa urmeze
acum pe generalul Buccow, care in 11 Iunie 1701 pleca Ia Brasov,
adeca Intr'un tinut, unde de Ia 1701 a fost permis Romanilor a
fi neuniti si a nu fi supusi in lucrurile dogmatice episcopilor
unity. La Brasov insa urma generalulul episcopul serbesc Dionisie,
care in 12 Iunie afla pe neunitil de acolo forte feu dispusi fata
de el. Nu se pate insa admite ceea ce scrie Herrmann (p. 253)
pe basa informatiunei luate de la Teutsch (Nachiese), ca Braso-
venii s'aii aretat straini fata cu Dionisie, pentru ca acesta le-ar
fi recomandat sa primesca dogmele bisericel unite despre Papa,
0 Cfr. Herrmann o. c. p. 254 si scrisorea vicariului episcopesc Darabant
arra guvern dc dto 30 Martie 1775 citata in parte si mai sus la pag. 197.
Quibus intellectis Generalis Bukow Fogarasinum properavit Ecclesiam Unitis
reddi, Coriphaeis vero pracdictis ob attentatas seditiones Furcas in ipso
Foro Fogarasicnsi apponi curavit, et nisi pie defunctus Eppus Aron et
Excellentissimus D. C. Nicolaus de Bethien pro vita coriphaeorum istorum
apud pracfatum Generalem intercessissent, procul dubio laqueo suffocati
facinorum suorum violatique Ca-eo Regii Mandati poenas certo certius de-
dissent, redemerunt itaque vitam qui ae're, qui pelle. Insuper Disuniti Fo-
garasienses ob recensitas seditiones templum in oppido Fogaras extruere,
privata seu occulta oratoria instruere, liberum schismatis exercitium habere,
consequenter Popam schismaticum in Fogaras ceu Cathedra Eppali Graeco-
Catholica figere, quemadmodum et cerdones, caeterique opifices a caeho
unitorum, artisque suae exercitio, et Privilegiis per eundem Generalem et
Regiam Commissionem prohibiti, interdictique sunt, atque si qui ad pacem,
et unitatem Ecclesiae redire nollent, ad Bethien Templum Disunitis relictum
frequentandi causa relegati fuerunt, prout ex Actis Commissionis Regiae et
advolutis etiam Ex. C. R. Gubernii in eorum conformitate data Commissions
et Resolutione clarum est. (Arch. din Bias).
2) Puscarifi: Documente, II. p. 242 357, Observ, ca documentele
acestea de data mai recenta, contin mai multe neadeveruri evidente,

www.dacoromanica.ro
 218

despre procesiuneaa Spiritului sant, si despre Purgator, si sa faca

cuminecatura in pane azima, si nu dospita. Este absurd a admite
ast fel de cuvinte in gura unul episcop neunit, si in ce privesce
cuminecatura chiar nici un episcop unit n'ar fi recomandat-o
celor de ritul grecesc in pane azima. Brasovenii voiau sa aterne
de Mitropolitul din Bucuresci, de unde isi aveaa frum6sele averi
si in secret eraii in legatura cu Mitropolitul serbesc din Carlovet,
de la care speraa drepturi si privilegii politice si civile, ca ale
Serbilor, si ast fel nu doriaa un episcop neunit exempt, care nu
avea sa stea in legatura ierarchica nici cu Bucurescil, nici cu
Carlovelul, si sub care Romarni neuniti aveati sa fie si mai de-
parte numal tolerati si in privinta bisericesca si in cea politica.
Atat generalul Buccow, cat si episcopul Dionisie, dupa ce
visitara pe Brasoveni, se departara, cel din urma in 22 Iunie 1761,
pentru ca la intepul lui lulie 1761 sa-1 gasim erasi la olalta in
Alba-Iulia.
Buccow cerceta apol cele mai de frunte localitati din fundul
regia, lucrand in continuu pentru pacificare. Pe la sfarsitul lui
Iunie 1761 era in Medias, de unde se reintOrse la Sibiu, ca sa piece
la Alba-Iulia.1) Episcopul Aron in 30 Iunie 1761 sosi la Sibiu 2),
si impreuna cu generalul merse la Alba-Iulia, unde i astepta deja
Baronul Dietrich. Aci sa presents si Dionisie Novacovici. in 3
on in 4 lulie cu top se aflaa in Alba- lulia, e piscopul Aron fiind
insotit de mai multi protopopi. Popor mult se adunase, unit si
neunit. insusi Dionisie Novacovici, conform misiunel sale primite
din Viena, indemna poporul, sa se supuna poruncilor imperatesel
si ale comisiunei aulice, ceea ce stirnia banuiala in sufletele bietilor
Romani amagiti de Sofronie cu marl libertati. Era vorba sa se
restituesca unitilor ambele bisericl din Alba-Iulia. Una se afla in
suburbiul *Maieri«. Cand s'a ridicat la 1714 fortareta Albei-Iuliei,
imperatul Carol al VI-lea *ail rinduit, ca sa se dea 1300 florinti
Episcopiei (unite) sa-si mute resedinta, care pica tocmal pe unde
trebuiail sa vina santurile cetatil. Bann' acestia prin Stefan Ist-
vanovici din tera romanesca, carele pe acea vreme era epitropul
tipografiel episcopesl, sail facut mere-pere, si nu se alesera cu

') Aron catra Br. Dietrich dc dto Balasfalvae 29 Tunic 1761. (Arch.
din Bias).
2) Epistola lui atra generalul din aceeaqi zi, ibidem,

www.dacoromanica.ro
 219

alta,fare numai cu biserica cea slabs, mica si intunecOsa din

maerii Belgradului. Locul larg, pe care s'a edificat biserica,
fusese asignat de generalul Stefan de Steinville comandantul
trupelor impi_lratesd din Transilvania (1710 1720). Biserica
nefiind corespundatOre pentru multimea credinciosilor, intre cart
erail si corabierii din Port (Parton), a fost lungita si inaltata de
nobilul greco-catolic Andreiti Boer, cu a caruI cheltuela a fost si
zugravita. IcOnele, ornamentele sacre, clopotele si cartile, tOte
forte pretiOse '), au fost aduse din vechia biserica, care fusese
zidita de Mihail Voda Vitezul pe la a. 1599 9) si derimata cu
ocasiunea zidirei fortaretel. Biserica avea un loc intern forte
mare destinat pentru resedinta episcopesca units inainte de trans-
ferarea scaunului episcopesc la Fagaras, apot un fermi pc insula
Mur'esuliff, si o vie. Tote acestea in ziva de Rusalii 1760 (25
Maiil st. n.) au fost luate cu forta din manile uni,ilor in urma
amagirilor calugeruldi Sofronie.
in suburbiul Lipoveni era o alta biserica units, cladita pe
un loc asignat tot de generalul Steinville. Cheltuela cladirii a
purtat-o un negutator bogat. Mai tarzhi I-a mai ridicat zidurile,
si I-a facut boltitura si un turn frumos Joan Dragon de Thurma,
Roman unit, si magistru de posts, care odiniOra mijlocia core-
spondenta episcopulul Klein din Roma cu aderentii lui din Tran-
silvania. Contribuit-au si alit Romani unite la acesta opera. Bi-
serica acesta impreuna cu tote podObele sale a fost rapita de la
uniti prin agentir calugarulul Sofronie in 17 Aprilie 1760. Ge-
neralul Buccow voia sa le restituesca pe amendOue in posesiunea
vechilor proprietari. Poporul neunit numai la capacitarile epi-
scopului Dionisie se indupleca a ceda cheile bisericelor, cu tOte
ca nisi luI nu-I prea credeail, sand le promitea gratia impUriltesel,
deed vor fi ascultatorr, cad in urma calumniilor r6spandite in
contra lul de Sofronie si de alti agenti at Mitropolitului serbesc,
credeail ca si el este un episcop unit sub masca neunita.2)
') Desprc aceste obiecte vedI documcntul publicat de N. Iorga: Studii
qi documents IV p. 66 69.
') Vecli Dr. A. Bunea: Vechile episcopil romanesci, Blas 1902, pag.
62 qi urm.
3) S. Clain la Cipar, Acte gi fragm. p. 89. Protocolul luI Klein din
biblioteca episcopiel unite din Oradea, care sal inccpe cu an. 1747; Petru
Bod ad a. 1761; Protocolul lul Al. Aron din biserica units a Sicarembului;
Nilles Symbolae, si Ben1(15, Transilvania etc.

www.dacoromanica.ro
 220

Episcopul Aron petrecii in Alba-Iulia pang in 7 Iu BA 1761,

si a aflat, cum un Vasile Vezei de origine din Veza, impreuna
cu Andreiu ROA si George Berghian din A.-Iulia umblau nOptea
din casa in casa si desmantau poporul sa nu calce in bisericele
unite. zicend cg in scurta vreme ear le vor ocupa. Erail insa
asigurgri deserte, cu cari dusmanii amagiati pe bietii Romani.')
Episcopul Aron sA intOrse la Blas, er generalul Buccow
pleca cu ceilalti membri a' comisiunel aulice la Zlatna. 2) tnaintea
sa trimise trupele imperatesci pe trel cal: pe valea Ampoiului
de la Alba-Iulia, pe caile ce duc de la Aiud in muntii apuseni,
si pe valea Crisului. Soldatii se stationary in Abrud, Campeni
si Zlatna. 9
to fata acestor trupe a dispgrut si calugarul Sofronie. Sam.
Clain 4) ne spune, ca "Sofronie din porunca Imperatiei ail trebuit
sa iesa afarg din Ardeal«, si tot acesta o afirma si Herrmann
(pag. 257), er P. Bod zice, ca Sofronie a dispgrut din ochii Ome-
nilor, in cat nici cautat nu mai puta fi aflat.2) Bod are dreptate,
de Ore ce, deca calugarul ar fi fost exilat din poruncg imperg-
tesca, atunci tOta lumea ar fi avut cunoscinta despre acesta, si
ast fel nobilul roman Gavrila Ranta din Abrud-sat n'ar fi venit
la episcopul Aron la Blas in 22 August 1761 spre a-i comunica
unde se afla Sofronie. 2) Este deci forte probabil, ca Sofronie,
veclend cu cats energie purcede generalul Buccov in contra celor
ce se impotriviall, va fi gandit, ca este in interesul sea sa se ascundg,
fiind consciti, ca el lucrase in contra promisiunilor fgcute gene-
ralului la Sibiu, ca mai tinuse adungri oprite, sumutase poporul
nu numai in contra unitilor, ci si in contra episcopului neunit
Dion. Novacovici, intretinuse legaturi secrete cu Carlovetul, si
trimisese in cele mai depArtate parti ale terei emisari spre a re-
volta si tinuturile, cari pang atunci fuseserg linistite, emisari, pe cad
si in actele datate dupg Iulie 1761 i ggsim adese on sub numele
t) Aron catra Buccow de dto A. Carolinae 7 Iulii 1761 in Archivul
din Blaq.
') Epistola lui Aron earl gen. Buccow din 11 August 1761 in arch.
din Bla.
") Bod. I. c.
4) La Cipariii Acte si fr. pag. 108.
5) L. c. Interea Sofronius evanuit ex hominum oculis, ita ut nec
quaesitus quid= adpareret.
6) Aron c5.'tra Gen. Buccow, Balisfalva 23 Aug. 1761.

www.dacoromanica.ro
 221

de *enzisarii Soffroniani.« Genera lul Buccow veclend uneltirile

calugerului si a pope George din Abrud, s'a ingrigit, ca cel dintaia
sa fie condamnat la 5, dr at doilea la 10 ani de munca silnica de
fortareta si in 7 Sept. 1761 scrise lui Dionisie Novacovici, sa-i
degradeze.') Are deci dreptate actul, care-I publicam in apendice
sub B. cand zice, ca Sofronie s'a dus din Ardeal, fiind ca nu
mai cuteza a remand aci (cum ulterius morari non auderet) si
acesta a facut-o Inca inainte de ce ar fi fost lovit de sentinta citata.
In acelasi act ni se spune, ca ornenii lui Sofronie, cart l'ati In-
sotit prin munti pana in granita Munteniel, Pail despoiat aci de
frumOsa avere, ce N.cucernicul« auger, pe cum am veclut, si-o
castigase prin birurile de galbini si floreni, cart cat timp a sta-
panit in Transilvania, le sceise din satele revoltate si de la preotii
si protopopil cel *not' , ba chiar si de la curatori. to 22 August
1761 el era deja pe la Rimnic si Arges langa Nicolae Pop Ba-
lomireanul, fost protopop unit si vicar al episcopului Klein, care
pe la 1748 fugise in Muntenia si creciuse, ca cu ajutoriul Musca-
lilor va putea ferici pe bietii Romani din Transilvania. 0 scrisore
din 22 August 1761 adresata si aflata Ia popa Iuonic din Brasov 2)
dovedi, ca el era in legatura cu Ieromonachul Nicodim, care
fugise din Alba Iulia ca mirean la Rimnic, unde sa calugarl si
preoti, *ape din Indemnarea locuitorilor pravoslavnicl al Ardea-
lului, luandu-s1 vote ,si blagoslovenie de la not (adeca de la epi-
scopul Rimnicului Grigorie) s'ati dus cu drelf-ce jalbi piind la
curtea rus/sca, la reposata intru feiicire Elisaveta Petrovna, si de
acolo intorcendu-se erasi aice, doresce de va fi cu voia si bla-
goslovenia Fratiel tale (a lui Dionisie Novacovici), sa-si vie in
locul si neamul sea, 3)
Sofronie impreuna cu ieromonachul Nicodim trimetea si de
acolo spionil sei spre a afla cum stall lucrurile in Ardeal, cat de
tart sunt unitii si cat neunitii, pentru ca el sa pOta da informatiuni
Ia loc potrivit adeca la Muscali.4)
') N. Iorga in notitele din coresp. lui Novacovici: ,9 Sept. 1761.
Buccow cata Novacovici, Calugcrum Icromonachum Soffronie Popovits ad 5,
popam Georgie autem apostatam tamquam (?) mandatorum regiorum
contemptores ad 10 annos ad labores fortificatorios condemnatos cxti-
tisse. Sä-1 dcgradeze ded.c
2) Herrmann o. c, p. 256.
a) Grigorie episcopul Rimnicului catr5. Dionisie Novacovici, de dto
1 Ian. 1763, la Iorga: Studil qi Doc. IV p. 90.
4) Herrmann o. c. p. 256, qi actele din Apendice.

www.dacoromanica.ro
 222

Nicodim, cum veduram, in anul 1763 voia sa.' se intOrca

in Ardeal lengai episcopul Dionisie Novacovici, de sigur cu in-
tentiune de a agita in spiritul lui Sotronie, sotului seu, dar episcopul
Dionisie temendu-se de el, nu-1 priml langa sine, si-T dede de
scire, a se p6te intOrce in Ardeal numai cu conditiunea, sai se
obstina de la uneltirile lui Sofronie si de la conturbarea patriei
si a statului. 1)
in tocmai ca si Nicolae Balomireanul, Sofronie Inca se puse
a agita in Transilvania in favorul unei emigratiuni in masse, ca
ast-fel sá se implinesca amenintarea Mitropolitului serbesc catra
curtea Viena, ca daca Romanil nu vor fi pusI sub jurisdictiunea
lui, vor emigra din tell in paguba erariuiui 2). in scopul acesta
Sofronie se puse in legatura cu Voevodul Munteniei si cu aucto-
rizarea acestuia de la fie care emigrat incassa cate un leu (leo-
ninus) sub titlu de dare in favorul voevodului, si cate unul in
favorul seu. Despre cei emigrati in Muntenia purta protocol de
evidenta, pe care il presenta voevoduldi. 3) in corespondinta, ce
o purta cu aderentii si..11; if asigura, ca in scprt timp va veni in-
sotit de o puternicd armata spre a-s1 r'esbund asupra Unitilor si
.Papistasilore 4).
In tomna anului 1762 era mare terra, ca Turcil se vor alia
cu regele Prusiei in contra AustrieI, si ca Tatarii vor navall in
Transilvania si Banat 5). Se latise chiar faima, ca si Sofronie va
veni cu Tatarii si-i va conduce in Orel, si pentru aceea s'ail facut
si cercetari asupra acestui lucru. 9 Si inteadever in prima No-
vembre 1762 cineva respandia iii poporul din Ardeal proclama-
tiuni scrise in numele lui Sofronie, in care se zicea: Ganditi-ve
la risboia, ca sa gonim Unirea ,vi iobagia din terrd. Ci cump6rati-ve
pusei si pistOle, cacI va veni vremea, cand yeti da un plug cu
boi pentru un pistol micut, si nu-1 yeti afla.« 7)
Se pare, ca din cand in cand Sofronie Ikea si escursiuni
in Transilvania. Preotul unit George din Odorheiti in 19 30
1) Iorga, ibidem p. 91 in nota.
') Vecil mai sus pag. 144.
8) Vccli actele din Apendice sub B.
.1) Aron aka gencralul Buccow de dto Blag 13 Septembre 1762 in
arch. din Bias.
5) Arncth, Maria Theresia and der sicbcnjahrigc Krieg, II, p. 382 ,si 490.
') Iorga: Studil *i Doc. IV p. 93 94.
7) N. Iorga, Sate qi preoti din Ardcal, Revista Roman6., 1902, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 223

August 1762 scria episcopului Aron, ca a aflat cu siguritate, ca

Sofronie venind din Romania prin tera Oltulul, a strabatut pans
la Cohalm. ') Asemenea vedem din actele publicate in Apendice,
ea faimosul chillier a navalit de mai multe on cu sotli sel in
dominiul baronului Petru Barciai, al carusi jobagiii fusese, si i -a
rapit turme de oi, boi si cal, pe carl pagubitul cu marl cheltuell
si cu intrevenirea generalului comandant din Sibiu si le-a putut
recapeta din Muntenia, unde calugerul, cand ii venia la socotela,
se facea si vataf de talhati.
in urma acestor uneltiri guvernul sub Nr. 243 din 1764 a
pus premiti de ate 50 galbini pe capul celor ce eraii in lega-
tuff secrete cu Sofronie, prin decretul din 23 Iunie 1767 s'a
dat ordin tuturor diregatorilor, sa pandesca pe calugerul si sa-1
prinda. Cel ce va isbuti, avea sa capete 50 galbini 3), ear ordinul
guvernului din 30 Septembre 1771 promitea premiu nedeterminat
aceluia, care ar fi fost in stare sa prinda si sa aduca in Ardeal
pe periculosul caluger. 4)
La inceputul resboiuldi rusesc cu Turcii (1769 1774), in
calitate de archimandrit se afla lenga Pirvu Cantacuzino carmui-
toriul fedi romanescI in numele Rusilor 5) si s'a asociat apol cu o
cota de voluntari rusesci, cu earl jefuia casele si preda averile
Omenilor pacinici pe cum aflam din documentele alaturate in
Apendice sub B. Despre sfarsitul lui contimpuranul Samoila Clain
ne spune, ca x.merg6nd (Sofronie) in tera romanesca si facend
acolo turburad, Muscalii cari in aceea Ora se bateati cu Turcii,
cu rca mdrte l'aa pierdut, 2) ear intr'alt loc tot Clain ne spune,
ca Sofronie a fost ucis prin streang pentru crimele sale 7).
Cum I-a fost viata, asa si sfarsitul acesteI unelte a strainilor
si dusmanilor poporulul roman, la care vom reveni in capitolul
despre episcopul Dionisie Novacovici.
Generalul Buccov, care pe cum am vedut, plecase din
Alba-Iulia prin munti la Zlatna, merse si la Abrud si pretutindenea
7) In arch. din Blay.
7) Herrmann o. c. p. 257.
7) Protocol. magistrat. din Sibiu de dto 30 Iunie 1767.
4) Hen-mann o. c. p. 257.
5) Iorga, Sate qi prcoti din Ardcal, Rev. Rom5n5., 1902, pag. 149.
") La Cipariit o. cr. p. 108.
7) Sofronius, qui in Valachia propter sccicra strangulatus est. (Instr.
publics din 1861).

www.dacoromanica.ro
 224

se purta fOrte bland cu poporul, care Inca se areta liniqtit, ap in cat

generalul nu avii nici un motiv de a procede cu asprime. Exem-
plele de la Vizocna, Resinar, Sad si Fagaras erati destul de pu-
ternice, ca sa nu maT indrasnesca nimenea a provoca fatis urgia
luT Buccow, care se intOrse indata la Sibiu, lasand militia in muntT
pans cand se vor subscrie punctele de pace propuse Romani lor,
ceea se si intempla in 16 Iu lie 1761. ') DeputatiT tuturor satelor din

9 Actul la Bod ad a. 1761 are urmatoriul cuprins ; Puncta per excelsam

Commissionem aulicam subditis Dominii Zalathnensis, infcrioris, mcdiocris
et superioris, in re unionis Valachicae, pro futura illibata observations pro-
posita, et per eosdem juramenti vinculo firmanda.
Primo : In universo Dominio, qua pacifici et obedientes nullum, sub
quocunque demum titulo unquam excitabunt tumultum.
Secundo: Ecclesias et earundem claves prae manibus Unitorum Po-
parum actu existcntes, ab illis amplius non exposcent, neque Sacerdotes Unitos,
in suis functionibus Ecclesiasticis impedient, minus vero injuriis adficiant
non Uniti-verum.
Tertio : Quemadmodum Uniti Valachi Ecclesiae suae praepositi Epis-
copi Uniti mandatis, et ordinationibus Ecclesiasticis in omnibus obtempc-
rabunt ; similiter Populus Valachicus non Unitus praepositi illi adinterim
Episcopi non Uniti Budensis dispositionibus ritum antiquum Graecum non-
Unitum concernentibus, obediet.
Quarto : Circumvagatores Popas non-Unitos, populum ab Unione se-
ducere volentes uniti non audient, verum illos qua turbatores Pacis publicac
intercipient, et captos Dominii officialibus rcsignabunt.
Quinto: Officialium Dominii mandatis, et dispositionibus px asse
omnes et singuli subditi se accomodabunt. Si quidem cadem immediate ser-
vitium Regium concernant, et ut dicta mandata Regia exequantur, Dominii
fati officiales constituti habentur.
Sexto: Damna in Dominio Zalathna hucusque per demolitiones Do-
morum, suis possessoribus, et proprietariis illata, ut et hic, ac aliis privatione
bonorum mobilium causata et authentice edocta, per illos, qui haec damna
inferre pracsumpserunt, adaequate rebonificabunt.
Septimo : Ad quae praemissa puncta fideliter observanda, et exequenda
ubi fati Dominii Zalathnensis subditi, se sub juramento corporali obligaverint,
non solum
Octavo : Existens de praesenti in toto Dominio Zalathnensi militia
Caesareo Regia statim abinde removebitur, sed et
Nona Non-Unitis Dominii subditis, pro erigendis sibi Ecclesiis novis
loca, seu terrena proportionata assignabuntur. § XI. Puncta ista Dominii
Zalathnensis Pagormn Deputati, non solum acceptarunt, verum corporali
Juramento, ac manuum subscriptione etiam confirmarunt, segue obligarunt
die 16-a Iulii anno 1761 Zalathnae, coram Revisore Stephan° Mihalotzi, ac
Rationista Joanne V. K6vendi.

www.dacoromanica.ro
 225

dominiul ZlatneT, care se intindea prin munti pans la granita

Ungariel, se obligara in acel act la urmatorele: Nu se vor maT
resvreti. Nu vor maT lua cheile bisericelor din manile preotilor
unitT, pe acestia nu-1 vor impedeca in functiune si pe unitT nu-I
vor mai injuria. Pe cum unitiT asculta de episcopul unit, asa vor
asculta si neunitiT de episcopul neunit din Buda, care in mod
interimal este pus peste biserica neunita. Pe preotiT vagabundi,
earl seduc poporul de la uniune, nu-T vor asculta, ci-I vor prinde
si ca pe nesce turburatorT de pace iT vor da pe maim- diregato-
rilor dominiuluT, de call vor asculta intru tOte. Cel vinovati vor
despagubi tOte daunele causate dominiuluT si persOnelor private
prin derimarea caselor si prin despoierT de avere. Daca se vor
observa aceste conditiunT, militia imperatesca se va retrage din
muntT si neunitilor se va asigna loc pentru biserici. DupA sub-
scrierea acestuT act in presenta provisoruluT dominal Stefan Miha-
lotzi si a comptabiluluT Joan V. Kovendi, militia, care restitul uni-
tilor o bisericA in Ziatna, alta in Abrud si a treia in CampenT,
s'a retras la Alba-Iulia. 1)
Pe lenga aceste mijlOce, parte severe, parte blande, gene-
ralul nu intrelasa, cand i se pArea oportun, a folosi si alte mijlOce.
Fiind-ca trecerea la neunire a acelora, earl dupa 30 Martie 1761
se declaraserA unitT inaintea conscriitorilor, era sever oprita, ge-
neralul afland, ca vre o catl -va loctiitorT din partite Sibiu luT au
calcat acesta porunca, dispuse, ca aceia indata sa fie adusi legati
la Sibiu si sa li se mesure maT multe dile dupa olalta eke o
serie de bastonate, prin nesce caprarT. 1)
Asemenea de la intrarea episcopuluT serbesc Dionisie in
Transilvania era oprit on cuT a maT merge in terile marginase
spre a se chirotoni. Cu tOte acestea eel ce tineau Inca legaturl
secrete cu Carlovetul se incumetara a despretui acesta porunca.
Vre o cativa cantorl trecura,' in Banat spre a se chirotoni. Furs
insa prinsT, adusT cu escorts militara spre ingrozirea altora la Alba
lulia si de aci transportati la Clus, si se zice, ca uniT dintre acestI
nefericitl furl inrolaci in militie, altiT spanzuratT.3)
Buccow isT puse ochiT si pe nesce manastirT, a caror ca-
lugarT in revolutiunea luT Sofronie saa fusesera isgonitT ca unitT,
') Bod I. c.
3) Herrmann o. c. p. 252.
3) Bod 1. c.
Dr. A. Inman: Bpiscopil P. P. Aron 9i D. NovacovioT. 15

www.dacoromanica.ro
 226

sail se lapedasera de unire. Locasurile aceste sfinte devenisera

acum cuib si adapost pentru tot feliul de cAlugari vagabuncli,
aderenti de aT Serbilor, earl* faceau escursiunl prin tinuturile vecine
si turburaii poporul in contra severelor porunci ale generalulul.
Acesta deja in Iunie 1761 hotari, ca uncle din manastirile, cars
erail petra scandalulul, sä fie desfiintatc 1), ceea ce filth' cu ma-
nastirile din districtul Fagarasului se si esecuta in aceeasi lung
si an, afara de manAstirea din Sambata de sus, pe cum worn
vede la locul seil.2)
Cu t6te aceste dispositiuni spiritele nu se linistiati de plin,
fiind agitate in continuti de agentii mitropolitulul serbesc. La
feliul agitatiunilor de maT inainte se maT adause si o carte in-
fama plina de calumnil in contra bisericel catolice, ce o re's-
pandiati in popor.5)
Era acesta carte scrisa de un calugar grecesc Maxim din
Pelopones si tradusa romanesce in Muntenia si de acolo trans-
portata in Ardea1.4)
Pe cum insusi Genera lul Buccow se esprima in circulara sa
de dto 15 Julie 1761 5), suspinele unitilor earl zilnic erail nepa-

1) Aron cab% Br. Dietrich de dto Balasfalvae 27 lunie 1761: oSiquidcm

juxta jam latam sententiam reducenda sint scandalosa Monasteriola
(Archiv. din Blas).
2) Vecif Dr. Ilar. Puscariu: Documente t. I. p. 231 si urm.
2) Aron cata Cancelariul de dto 19 Malt'. 1761: Et quoniam ut pote
per infamem quemdam Librum adversus catholicam Religionem plane in-
ktuati in iniqua Templorum usurpatione etc. (Archly. din Blas). Cfr. Iorga:
Sate si preotf din Ardeal Rev. Romans 1902. pag. 145.
4) Eppul Atanasiii Rednic in acclusul cerereI sale catra M. Tercsia
de dto Viena 30 Aprilie 1765. (Arch. din Blas.) Cu privire la cditia greasca
din 1690 vecli Bianu-Hodos, Bibliografia vcche, p. 297.
2) La Bod 1. c.: Nos Adolphus Nicolaus L. B. de Buccow, quotidianae
afflictiones, injuriae, damna item et comminationes, quibus nonnulli turbatorcs
publicae pacis unitum denim et plebem afticerc non reformidant; orta perinde
suspiria afflictorum movent hance Cacsareo Rcgiam Commisioncm aulicam
singulis et univcrsis, in hoccc harcditario suac Majestatis Sacratissimae Prin-
cipatu residentibus, et commorantibus, vigore harum Litterarum protec-
tionalium iterato palam faccrc; quod altefata sua Majestas Sacratissima,
pro innata materna et subditos suos gubernandi tcneritudine, haud unquam
patietur, ut minimo etiam horum, tanto minus Divinis, Ecclesiasticis Patriae
Legibus, tamquam Regiis ordonationibus, obedicntibus vis aut afflictio
quaedam inferatur.

www.dacoromanica.ro
 227

ciuiti, batjocoritT si pagubitT, ate indemnat Comisiunea aulica, sä

poruncesca in numele imp6rateseT, sub grea peddpsa, ca nimenea
sa nu maT cuteze a rapi bisericele unitilor,. a isgoni pe preotT
din case, si a seduce poporul prin desmantari si batjocurT, er ceT
ce au falcut vre o paguba unitilor dupe ziva de 30 Martie 1761,
Displicentcr adeoque haecce Caesareo Regia Commissio aulica experiri
debet quod a tempore, quo praelibata Commissio in hocce principatu corn-
paruisset, complurcs ab unione, quam hactcnus profitebantur, deficientes,
illos, qui in unione constanter perseverant, variis illicitisque persecutionibus
huc dum infestarc non dubitent. Quocirca eadem Commissio aulica, autho-
ritatc sibi a Sacratissima sua Majestatc cicmcnter attributa, vigore harum
Patentalium serio, ac severissimc mandat, et injungit, ut singuli ejusmodi
tcmcrarii turbatores, ab omni nefario ausu ut sunt: subreptione Templorum,
exturbatione Cleri uniti, disuasionibus, cavillationibus, quibus plebem unioni
deditam seducere nituntur, nonmodo penitus abstineant, verum etiam damna,
quocunque modo et praetextu, ab adventu Commissionis aulicae, 30 vide-
licet mensis Marta hujus anni, in praesens usque Unitis illata, mox et de
facto, cum integerrima refusione restituant; similiter ab ejus modi publicae
tranquillitatis turbationibus, et seductionibus, se suosque retineant, nisi qua
mandatorum Regiorum contemptores, gravissimam Caesareo Regiam indig-
nationem incursuri, condignam factis poenam experiri velint. Quod idem
et Unitis, Clero et Plebejis serio praecipitur, ut, ad exemplum bonorum
Christianorum, cum suis coincolis non unitis, in charitate, quae proximum
decet, et tranquilitate adversus non Unitos semet exhibeant; intellecta enim
contrarii veritate, haecce Commissio Aulica juxta dictamen justitiac distri-
butivae eandem, quam caeteris minatur, animadversionem in illorum quoque
correctioncm impendere nullatenus intermittet. Ut autem hac in parte Sa-
cratissimae suae Majcstatis menti et ordinationibus in integrum fiat satis,
horum serie Supremis simul, ac vice,officialibus in hocce Principatu Tran-
sylvaniae quocumque locorum constitutis committitur: ut singulos sacram
Unionem profitentes, contra invasiones quascunque protegant, illis, corn-
perta rei veritate, Iustitiam, et adsistentiarn haud denegent, hancce Caesareo
Regiam Commissionem aulicam de quibuslibet tam Unitorum, quam non
uuitorum exorbitantiis sine mora genuine informaturi.
Pari enim ratione, harum vigore, universis hujus Principatus Valachis
unitis interdicitur serio, ne quoquo sub praetextu non unitos, . modo supe-
riori ab Vnione defectos vexis aut injuriis infestent quibusvis, vult enim
sua Majestas Sacratissima, ut omnes et singuli Provinciae hujus haereditaxiac
Populi, ad exemplum aliarum suarum ditionum, pacifice et quiete ad inviccin
degente§ ea, quam ratio status, et justitiae exposcunt, fruantur tranquillitate.
Sic eveniente citra spem, hos inter et illos dissensu quodam, prigs quidem
coram Iudicc competente, tandem protracta ibidem, vel penitus non obtenta
satisfactione, suas, ad hanc Commissionem Caesareo Regiam aulicam, abu-
trinque promovcbunt querelas, pro dictamine compertae aequitatis con-
dignam accepturi satisfactioncm. Datum Cibinii 15-a Iulii 1761.
15*

www.dacoromanica.ro
 228

sunt obligati la restituire. Unita sunt indrumati sa traesca in

pace si iubire cu neunitil, er diregatoriile sa face indata dreptate
celor asupriti.
La acesta circulars urma curend, pe basa ordinulul generaluluT
Buccow de dto 31 Iuniu 1761, alta a guvernului de dto 5 August
1761, prin care se poruncia tuturor diregatorilor, ca inmediat se
reintroduce pe totT preotil uniti in posesiunea paminturilor bise-
ricesci si a caselor parochiale, din cart fusesera isgoniti.1)
Curtea din Viena, dupe ce se facura t6te aceste dispositiuni
pentru nadusirea revolutiunel si pentru a impedeca ulterii5ra sub-
minare a bisericeT unite, creda, ca a sosit timpul potrivit pentru
a numi neunitilor un episcop propriii, ca si prin acesta sä con-
tribuesca la linistirea spiritelor.
Dionisie Novacovici episcopul serbesc din Buda, care din
26 April 1761 dase mans de ajutor luT Buccow si guvernului
intru pacificarea Ord, nu mai lasa nicl o indoiala la Curtea im-
peratesca, ca el in loc de a resvrati poporul, ca sa se bats fratT
cu frail, cum facea metropolitul din Car lovet, va indemna si in
viitor pe Romani la pace, liniste si iubire imprumutata si ast fel
vor inceta pentru tot de una turburarile, carT atat de marl' in-
grijiri inspirasera tuturor cercurilor politice.
Ast fel imperatesa, prin rescriptul din 13 Iu lip 1761, invests
pe Dionisie Novacovici episcopul serbesc al BudeT, fail a-1
absolva de ulteriOra ocarmuire a acestel diecese si cu juris-
') Ordinul guvernulul de dto 5 August 1761: Meltesagos Commendans
Genera lis Ur ed Excellentiaja, ki az Erdellyi Olahok Religiojanak dolgaban
Felseges Aszszonyunk altal denominaltatott Regius Commissarius Plenipo-
tentiarius, communicalta a Guberniummal azon ordinatiokat, mellyekct az
Ecclesiasticus Fundusokb61, es Parochialis Hazokb61 turbaltatott unitus Pa-
poknak Restituti6ja irant kozelebb mult Iuniusnak 31-dik napjan az egesz
haza Circulussainak Tiszteihez directe kikUlctitt, mivel azert azon ordinatiok
Felseges Aszszonyunk Szentseges Akarattyaval es tetszesevel megegyeznek,
authoritate Guberniali kegyelmeteknek per pracsentes parantsollyuk, hogy
azon serenyseggel, tokcletesseggel es szorgalmatossaggal, melyeket Felseges
Aszszonyunk kirallyi Parantsolatainak tellyesitesere Witch ztctnek a declaralt
ordinatiokot tellyesiteni, es az unitus °lab Papokot, kik az Ecclesiasticus
Fundusokb61, es az ptrochialis Hazakb61 eroszakosan turbaltattak, rcstitual-
tatni el ne mulassa. Sic facturis Alte fata Sua Majcstas Sacratissima benigne
propensa manet. E Rcgio Principatus Transylvaniae Gubernio. Cibinii Die
5-ta Augusti 1761. L. C. Kemeny Gub. Antonius Bald. Protocol. Gub.
(Archivul comitatulul Fag5.ra0.

www.dacoromanica.ro
 229

dictiunea de episcop neunit exempt al Romani lor din Transil-

vania, asignandu -i ca resedinta suburbiul superior al BrasovuluY,
numit Schei, sail Bolgarszek, si insarcinand pe generalul Buccow
sa.-1 instaleze. ') De odata asigna episcopului din cassa statultui
o plata anuala de 2000 floreni, si-i concese, ca de la fie care
preot neunit de sub jurisdictiunea lul sa pOta incassa la an cate
un floren.2)
Abia se re'spandi vestea despre numirea lui Dionisie, nesce
agenti al lul Sofronie, cum era popa Simeon Stoica din Stremt,
incepurA a indemna poporul sä merga in masse la instalarea
episcopului zicend, ca acesta este porunca generalului Buccow
si a episcopului.
Guvernul afland despre acesta, si temendu-se pOte de vre
un scandal, cad agentil lul Sofronie fill putead suferi pe Nova-
covicY, dede ordin tuturor diregatoriilor terel, sa impiedece pe
Romanii neuniti a participa la instalarea episcopului. 4)
Episcopul Dionisie sosi la Brasov in 26 August 1761, si
indata dupa el, la 1 Septembre, si generalul Buccow, tare pentru
meritele castigate in Transilvania fusese numit de curend con-
siliar intim de stat. 9
in 4 Septembre 1761 se facii instalarea episcopului Dionisie.
intrega garnisOna fach spalier incepend de la biserica S. Nicolae
pang departe in jos. Printre sirurile soldatilor generalul insotit
de membrii comisiund aulice merse pang la usa bisericeI, uncle
fu priinit de episcopul si de clerul imbracat in ornate sacre, si
apoi alaturea cu episcopul infra in biserica. Dupa ce episcopul
s'a aseciat pe tronul seu, generalul prin un discurs latin vesti
numirea lui, in numele Maiestatif sale il instals, si poruncl co-
munei bisericesci sa.-1 recunosca si onoreze ca pe un Archirel
Episcopul, tot in limba latina, multaml pentru demnitatea acesta,
si pentru toleranta religiOsa acordata credinciosilor sei, si dupa
aceea priml omagiul clerulut Dupa savirsirea ceremoniilor, intro

') Herrmann o. c. p. 255.

2) Vecli mai jos patentele Mar. Teresiei din 6 Nov. 1761.
3) P. Bod 1. c.
4) Protocolul §edintel magistr. din Sibiu 29 Aug. 1761.
6) Aron cu dto 23 Aug. 1761 (arch. din Bla.) gratuleza lui Buccow,
pentru-ca imp'eratdsa ,novis Titulis, novisque condecorare dignata fuerit
Praerogativis.c Cfr. §i Herrmann o. c. p. 258.

www.dacoromanica.ro
 230

gradina urma banchet pentru 60 persOne, la care fa invitat ma-

gistratul, clerul catolic si reformat, si intreg corpul ofiteresc. 1)
Brasovenii insa nici de cum nu eraa multamiti cu situatia
cea n6u5.' si falsa, in care ajunsera. El inca de mai inainte fa-
cusera .o carte cu tare legatura si cu grOznica si infricosata
afurisanie, de se vor deslipi de archiereil Wei- Ungrovlachiei si
nu vor primi pdna in veci blagoslovenia lor, fi dar de preolie. 2)
Acum insa Brasovenii, in contra juramentului, aveati sa
rumps on ce legatura ierarchica cu archiereii Ungrovlachiei,
si sa nu mai primesca darul preotiei de la ei, ci de la Dionisie,
care in afaceri de ocarmuire bisericesca era exempt, adeca nu era
supus nici Mitropolitui roman din Bucuresci, nici celui serbesc din
Carlovet. Nemult5.mirea se adaugea si prin Imprejurarea, ca prin
instituirea lui Dionisie, Brasovenii nu castigara nimic din liber-
facile bisericesci si politice, cart le asteptasera de la Serbi, ci
aveail sa remana si mai daparte robii Sasilor, cari atat in pri-
vinta bisericesca cat si in cea civila si politica ii tineaa incatusati,
de nici misca nu se puteati in contra void lor, si chiar si de
preoti trebuiaa sa primesca numai individi numiti si constituiti
de Sasi. 8) Ca sa-si linistesca macar consciinta fata de infricosatul
jurament, el' cerura de la Dionisie, ca inca inainte de instalare sa-1 sub-
scrie si el 4). Episcopul insa nu putea subscrie un act, prin care s'ar fi
pus sub juridictiunea cononica a Mitopolitului din Bucuresci in
contra actului imperatesc de numire. Respunsul episcopului impla
de ingrijire si nemultamire pe Brasoveni si in frunte cu protopopul
lor Eustatie Grid (Gridovici) cerura de la Dionisie sa jOre cel
putin ca nu este, nici nu va fi unit cu biserica Romano-catolica,
cad alt cum nu-1 vor recun6sce de episcop al lor. Episcopul
implini acesta dorinta in preziva instalarii, dar protopopul im-
') Herrmann o. c. p. 255.
') Stinghe, Istoria bis. Scheilor Brawvului p. 88 in legatura cu p. 56.
8) Episcopul Maior catr5. Agentul sell din Viena de dto Coronae
(Brasov) 25 Ianuar 1775, unde zice: 'Uncle Valachus in hoc Districtu (Bar-
censi) ipsaque adco Corona ita subjectus est Saxoni atque subordinatus, ut
sive in temporalibus seu spiritualibus nc gliscere quidem audet citra nutum
Saxonum, imo nec Parochum, nisi quem Saxones denominant et constituunt,
Valachus habere acceptareque potent. (Arch. din Blaq). Cfr. i Ist. bis.
Scheilor de Stinghe.
) Herrmann o. c. p. 256, care insa dupa pArerea mea aducc un motiv
absurd, pentru care Dionise nu a voit 0. subscrie.

www.dacoromanica.ro
 231

preuna cu sotia sa se zice, ca ar fi amutit indata dupa acel jura-

ment. 9 Dupa aceea Brasovenii mersera la Buccow si-1 intrebara,
ca dupa decedarea lui Dionisie, de unde isi vor capeta episcop.
Generalul le respunse, sa nu pOrte grije de acesta. Cine lea dat
pe Dionisie, le va pute da si alt episcop. imperdte'sa Maria Te-
resia, intocmal ca imperdt/sa rusesca in gra el, este &lima in
Ardeal ,,vi prin urmare are to'td puterea de a porunci asupra bise-
ricelor ,ri preolikr. 2)
Ast-fel si -au linistit Brasoveniiconsciinta in fata instalariiluiDio-
nisie. Dupa introducerea acestuia in scaunul episcopesc, generalul
Buccow continua lucrarile sale pentru dismembrarea neunitilor
de uniti. Pentru a da deslusirile de lipsa, episcopul Aron trebui
sa petreca in Sibiu din Septembre 1761 pans in Februarie 1762,
de unde abia de deme on 1-a fost iertat a se departa la
resedinta sa, °data.' in Nov. 1761 si a dOua ora la serbatorile
Craciunului di acela -si an. 9
In tot timpul acesta generalul Buccow trut forte aspru si
.

grobian cu episcopul Aron, pe care la cea mai mica opositie

fata cu planurile sale, 11 ameninta cu disgratia imperatesei, si-1
silia sa stea pururea la dispositia sa
Cu cerculara din 14 25 Septembre 1761 episcopul, la ordinul
generalulul, a citat pe toti protopopii la Sibiu spre a da comi-
siunei deslusiri asupra conscriptiilor, a celor intemplate in epar-
cliia lor, si asupra celor ce se intOrsera earasi la unire 9.
') Epistola citata a lui Maior: *Hujus (Statiovics) Parens Archidiaconus
quondam hujas Dionisium primum schismaticum Eppum antequam juramentum
hic Coronae deposuisset, quod ipse ncque sit, neque erit Romanae
Ecclesiae unitus, acceptare noluit cum Coroncnsibus: praestito vero Juramento
ipsc Archidiaconus praefatus obmutuit una cum uxore, talitcrque Judae instar
pessime perierunt.g Vccli juramentul pus de Dionisic in 23 August (3 Sept.)
1761 la Stinghe: Documente prvitorc la trecutul Romanilor din ScheI, pag.
231 232.
') Herrmann o. c. p. 256.
3) Se constat5 din multele scrisori datate de episcopul in acest timp
tot din Sibiu (Arch. din Blas).
4) Generalul end. Aron de dto 8 Ianuar 1762 qi respunsul episcopuluI
din aceea-si zi in arch. din Blas.
5) Aron catra protopopi de dto Sibiu 14 Sept. (st. v.) 1761 (Arch.
din Blaq).

www.dacoromanica.ro
 232

Dupa ce s'ati luat deslusirile cerute de la protopopi, epis-

copul, la ordinul comisiunei, in 29 Sept. (10 Oct.) 1761 impuse
protopopilor, sa facd o nOtia conscriptie a preofilor pi satelor pi
a funduptrilor din kluntru ,ci din afari 9.
Precum inaintad aceste conscriptil n6u6, cart se confrontad
tot-de-a-una cu conscriptiile organelor politice, asa inaintad si
lucrarile de dismembrare. in 17 Octobre 1761 se terming si
planul de desmembrare in Comitatul Albei, unde se intemplase
cea mai cumplita revolutiune in contra unirei si in aceasi zi fu
trimis direetorillor comitatulul spre a-1 executa in sensul ins-
tructiunii, care o lasdm se urmeze in nota, pe cum am aflat'o
la P. Bod 2).

') Arch. din Blas.

2) Instructio. Facta investigatione lnclyti Cottus Albensis, ac corn-
binata demum per ejusdem Cottus officiates exarata, cum illa quae penes
dispositionem Episcopi uniti Aaron, per archidiaconos concinnata, Commis-
sioni aulicae exhibita exstitit, secundum urgentem modernum religionis
statum, in conformitate altissimae intcntionis, dismembratio Unitorum ab
non Unitis, insimul etiam distributio ecclesiarum, ea tamen obscrvatione
facta est, ut ad mentem praecitatarum altissimarum ordinatiorium, in singulis,
utpote, illis locis, ubinam ecclesiae non Unitis conceduntur, omnes fundi
ecclesiastici, singulaque eisdem adhaerentia Legata, Popis Unitis ad dies
vitae in eorundem sustentationem transponi debeant. Post horum vero
decessum, ejusmodi fundi ecclesiastici, vet ad communitatem, vet autem
ad Legatores, Fundatores, aut horum haeredes redibunt. Si quo autem casu,
jn uno alterove hujus Cottus loco seu nova pro unitis erigeretur Ecclesia,
seu vero non Unitis concessa iterum ad Unionem converteretur, fundi, et
beneficia, quibus actu Uniti fruuntur, Ecclesiae, tanquam Unitae, iterum re-
corporanda erunt; et desuper Sacerdotes Uniti, quibus nimirum hujusmodi
fundi ecclesiastici, et beneficia adjudicata sunt, Reversales ab ipso Episcopo
unito corroboratas Commissioni aulicae exhibebunt. Interim non unitorum
exercitium Religionis tolleratur; horumque Popae, quibus ex altissima Regia
Clementia, Taxa capitis relaxatur, per suos auditores sustentari debebunt.
Praeattacti itaque Incl. Comitatus officiates observabunt, et exequentur:
1. Ut occasione Distributionis et Restitutionis Ecclesiarum Fundo-
rumque ecclesiasticorum, ante omnia operam dabunt, universae tam unitae,
quam etiam praeprimis non unitae Plebi rite inculcare, quatcnus summa
haecce altissimae Principis Gratia, cujus turbulentis suis actibus, ipsi semet
indignos fecerunt, solum ex innata ejus dementia ortum traxerit; quam
Gratiam ut submissa gratiarum actione, ac homagiali devotione, et obedientia
suscipiant, eorum esse obligationis. Consequenter nequaquam pracsumant
contra mentem editarum Commissionis aulicae Resolutionum aliquid petere,
minime vero sua vi aliquid sibi appropriare, nec fundos ecclesiasticos, illisque

www.dacoromanica.ro
 233

Dismembrarea si in acest Comitat s'a facut dupe prin cipiile

atinse mai sus la pag. 213. Relevam insa din Instructiune unele

adhaerentia mobilia, vel palam, vel clam nullo modo autem violenter occupare
adtentabunt. Hujusmodi enim ausus tanquam publicae tranquillitatis turbatio,
et altissimorum mandatorum violatio, severissime, et pro circumstantiarum
exigentia, pro merito delicti punietur.
2. Facta Unitorum, et non Unitorum separatione , pracdicti Inclyti
Cottus officiales , pro avertendis praejudiciosis ejus modi conscquentiis
habita ratione Communitatum 6, 8, 10 imo plures etiam ex modestioribus
incolis eligent, qui Judici pagensi tanquam Inspectores adjungendi, omnigenam
superattendentiam habebunt, et Plebem in cancellis obedientiae, et ordinis
r etinebunt.
3. Plebi etiam serio inculcandum, ut pro devotissima sua obligations,
praeprimis Principi Haereditariae adrepartitam sibi contributionis quottam,
ac alia publica onera, tandem vero Jobbagiones Dominis suis terrestribus
debita servitia absque ulla renitentia praestent.
4. Porro omnia altiora suae Excellentiae Commendantis Generalis, et
Praesidis Commissionis aulicae, Regii item Gubernii, et singularum instan-
tiarum mandata, quae illis medio temporis injunguntur, ac in futurum etiam
committentur exacte adimplebunt. Siquidem haecce mandata bonum publicum,
et altissimae Principis intentionem pro cynosura habebunt, consequenter
exacte observanda, ac veneranda veniunt; nec permittendum ut aliquis
contra ilia agat. Quern in finem Uniti in Ecclesiasticis ad D. Episcopum
Aaron, non Uniti vero nequaquam ad Sofronium, sed Dionysium diriguntur,
cui nimirum juxta altissimae Regiae et apostolicae Majestatis ordinationem,
pro Episcopo non unitorum in hocce principatu installato , attendentia
Ecclesiarum non unitarum concredita est. Si autem:
5. Ex insperato aliqui contumaces nolint obedire, et constitutis Pagi
senioribus, et inspectoribus debitam paritionem praestare resisterent, hi
continuo dcprehendi, et magistratibus resignandi.sunt, qui illos ad mensuram
delicti condigna efficient poena. Quodsi vero
6. Magistratus contra suam obligationem morosos, ac indifferentes
scse exhiberent, vel desideratam adsistentiam denegarent, hi sine mora
per expressos Commissioni aulicae referendi; quod etiam in omnibus aliis
pregnantibus circumstantiis observandum erit. Praecipuc:
7. Pagensibus etiam, adhibitis salutaribus motivis, notificandum, quod
omnibus et singulis liberum sit ad Unionem redire, nequaquam autem licitum
erit, ut illi, qui Unionem professi sunt et a 30 Martii in ilia perseverarunt,
ab ilia resilient, consequenter anterioribus, in casu conversionis, omnis gratia
et protectio suppeditabitur; contra vero, illi, qui Unionem abdicarc atten-
tarent, severissimam animadversionem experturi; nunquam enim admittctur,
ut ejusmodi temerarii Religionis profugae, in scandalum status ecclesiastici,
pro lubitu, sine ullo fundamento, et notitia, mox huc mox illuc titubantes
adhaereant Religioni et in praejudicium publicae tranquillitatis motus
faciant. Tandem

www.dacoromanica.ro
 234

puncte si anume: Preotilor neuniti li-se ierta darea capului 1),

dar ail sa fie sustinuti numai de credinciosii lor, adeca nu vor
aye sa astepte portiuni canonice, loc pentru case parochial;
scutire de contributiuni si alte favoruri, de call era pa'rtas Clerul
unit. Poporul neunit sa nu cuteze a mai rapi ceva de la units,
pe fats off pe ascuns, cad ast-fel de acte vor fi considerate ca
conturbare de linistea publica si vor fi pedepsite fOrte aspru.
fn fie-care comuna sail ales 6 10 inspectori, cart impreuna cu
primariul satulul aveau sa se ingrijesca, sa nu se mai turbure
linistea publica. Poporul sa platesca contributiunea si celelalte
sarcini publice, ear domnilor de pament sa nu le denege robotele,
de unde earasi vedein, ca revolutiunea lui Sofronie avea nu numai
caracter religios, ci si politic si social in tocmai ca pe timpul lui
Horia. Tote poruncile emanate de la auctoritatile publice poporul
sa le implinesca, unitii in afacerile bisericesci sa se adresseze
catra episcopul for Aron, ear neunitii, nu edtra Sofronie, ci card'
episcopul Dionisie, de unde se vede, ca si prin Octobre 1761
era in Comitatul Albel o partida, care ascultd de indrumarile
primite de la Sofronie, agentul Mitropolitulul serbesc, si nu voiail
sä scie nimic de episcopul neunit exempt, sail mai bine zic6nd
sustinea in permanents turburarile, pentru ca sa nu se alega
nimic din episcopia lui Dionisie, si Romanii sa ajunga sub juris-
clictiunea mitropolitului serbesc. Celor ce au fost units pand in
30 Martie 1761 si au femas uniti si dupa aceea, pans la dis-
rnembrare, in sinul bisericel unite, nu li-se mai permite a trece

8. In hoc Rcligionis negotio, modo praedicto ordinati Inspectores, ac

pracpositi communitatum, ad suos Magistratus, hi vero ulterius ad Corn-
missionem aulicam diriguntur, cum iterata severissima admonitione, ut singula,
consequenter etiam ad illorum informationem emananda mandata exactissime
adimpleant, nisi in casu contrario altissimae Principis indignationem irrc-
missibiliter experiri velint.
9. Ultimatim. Si magistratus praedicti Incl. Cottus, harum Resolutionum
executionem propriis viribus effcctuare posse dubitarent, ac fortiore indi-
gerent adsistentia, continuo me Praesidem Commissionis informent, in quo'
nimirum adsistentia illa consisterc debeat, pro ratione circumstantiarum,
tam de numero militiae necessariae, ut et intuitu locorum, ubinam ilia
desideretur, fieri possint dispositiones. Datum Cibinii die 17-a Octobr.
1761. Adolphus L. B. de Buccow m. p. Friedericus L. B. de Dieterich m. p.
Lambertus L. B. de Maringer m. p.
') Vecii mai sus pag. 211.

www.dacoromanica.ro
 235

la neunire, si cine ar viola acesta porunca va fi pedepsit cu cea

mai mare asprime, de 6re-ce, zice instructiunea ,nu se p6te
admite, ca ast-fel de fugarl temerari spre scandalizarea bisericel
sa treca dupa plac, lard temeiii si cunoscinta de lucru, acum la
o religiune, acum la alta, clatindu-se and intro parte, and
intr'alta si turburand prin acesta linistea publica.. Pentru sus-
tinerea ordinil se pune magistratilor la dispusetiune puterea
armata.
In chipul acesta s'au facut dismembrarea si in alte comitate
si districte. Lucrarea acesta grea dura nu numal in 1761, ci si
in 1762, in care timp turburari locale au fost nenumerate, de
Ore-ce crancenul r6sboh) de 7 aril abia s'a terminat prin armis-
titiul incheiat dupa lupta de la Freiberg din 29 Octobre 1762,
prin pacea de la Hubertsburg din 15 Februarie 1763. Emisarii
lui Sofronie si aT Mitropolitulul serbesc in tot timpul acesta
produceati turburari cand intr'un tinut, cand intr'altul sperand,
ca in decursul resboiului vor pute impedeca pacificarea si re-
manerea lui Dionisie in Ardeal. Chiar si in jurul Blasului, in
satele dominiulul episcopesc, ca in Veza, Ciufud si Cergail se
aretara agitatori periculosi, dupa cum se vede din numerOsele
rapOrte ale episcopulul Aron catra generalul Buccow, aflatOre
in archivul din Bias. In Sancel langa resedinta episcopesca a
turburat poporul in August 1761 un popa cu numele Zacharie,
venit aci din Versetul Banatului 1). in tOmna anului 1761 insu-si
protopopul unit Zacharie din Huned6ra a fost sedus a trece la
neunire impreuna cu tot clerul sell si abia vicariulul episcopesc
Gerontie Cotorea, care alerga la Huned6ra, i-a succes a indupleca
pe preotil amagiti a se intOrce afara de trei insi earasi in
sinul bisericil unite si ast-fel a repara scandalul produs 2). Acesti
preoti insa pentru reint6rcerea lor, eraii espusi la invasiuni si
tot feliul de hule si prigoniri 3).
') Aron catra Buccow, 12 Aug. 1761, si catra Dietrich 18 Sept. 1761
(Arch. din Blas).
3) Eppul Aron catra protop. Zacharia de dto Sibiu 18 29 Aug. 1761 si
catra Buccow de dto Cibinii 18 Octobre 1761 (Arch. din Blas).
3) Nicolae Pop din Leles juratul protopopiatului Huneddref scria cpis-
copului Aron in Nov. 1761: Ab invasoribus et calumniatoribus schismaticis
Popis protegamur, quando quidem non cessant adhuc calumniare, et de
pago ad pagum cursitare, dcmentando plebern multifariis columniis et
conscriptionibus (Arch. din Bias).

www.dacoromanica.ro
 236

In Jina nesce unelte ale Serbilor au navatit nOptea in casa

preotulul unit Constantin in 1 Aprilie 1761 si 1-ail taiat capul
pe cand durmia. 9
in 25 Mai' 1762 preotii din Morlaca au fost atacatl, batuti
si isgoniti din casa parochiala si din beneficiul lor.2)
In fOrte multe comune unita er' nepaciuiti in nenumerate
chipuri: batjocoriti, blastematl, excomunicati, in cat nu li se per-
mitea sa-si scOta apa de la veciniT neuniti, nici foc nu -s' puteau
imprumuta de la el, nici loc unde sa-sI ingrOpe mortii nu li se da.
CeT ce indemnau poporul la ast fel de fapte necrestinesti, it
amagiati cu minciuna, ca insusi episcopul Dionisie ar fi poruncit
acestea. Unde, conform dismembrarei, bisericele trebuiati sa se
restituesca unitilor, acelea erail ma' intaiu despoiate de ornate,
carp', icOne si clopote, in contra poruncilor emanate deila comi-
siunea aulica.3)
0 Aron cltra Buccow 6 August 1761 (Arch. din Bla0.
8) Aron caträ Buccow, Blaq 2 Iunie 1762 (ibidem).
8) Aron cad. Dietrich, Balisfalvae 7 Martii 1762: Dum pro restituto
et respective reservato fidelibus nostris in Possessionibus lklod, et Szantsal
Temp lis debitas Illustritati Vrae refero grates; illud etiam reverenter refe-
rendum habui, quod iste quidem pusilus Dominicus grex juxta Domini Man-
data, et Majorum Iussa, ac placita concordiam animorum inter se se, et inter
a fide deficientes fovere omnino, atque observare, et monentur serio, et
ipsimet student diligenter; ex adverso multitudo a fide deficientium, ut hanc
Sacrae Unionis scintillarn penitus extinguere valeant, non cessant in fide
perseverantes multifariis vexis, modis aftligere, jam schomatibus, blasphe-
miisque verbis inficientes, jam ignem et aquam vicinitatis, imo et ipsum
sepulturae locum interdicentes, cum ex adverso ipsi etiam per nefas in
nostris sepulturae locis suos sepelire mortuos non dubitant, jam denique
alia comercii genera penitus prohibentes. Et haec quidem et similia non
tantum plebei, sed et eorum excursorii Neoterici passim effutiunt, plebeos
ad similia observanda concitant, et quod caput est, talia se se enuncianda
ab Illmo Dno Dyonisio in mandatis accepisse dictitare non erubescunt. Scio
equidem quod specifice ejusmodi assignanda essent loca, ast quoniam fere
ubique similia practicari renuncientur, illa specificare non sufficeret charta.
Si nihilominus aliqua perquirenda erunt exempla, continuo haberi poterunt
in vicinis Szelistye, Orlat, Szetsel, Gura Riului, Resinar, Szakadat etc.
Sexcentas similes mei quoque fideles referunt querelas, quod restituta
jussu Aulicae Commissionis Templa, prius omnia fere spoliaverint a fide
deficientes supellectili, Iconibus, Libris, Campanis etc. Sic in Topanfalva,
Abrud-Banya, Zalatna, Szelistye, Resinar, Szad, Szakadat etc., quos ego quid=
meos querulantes, ne tpties molestus Isti Aulicae essem Commissioni, pro
impendenda reparatione, et rerum restitutione, ad Dnos Circulorum direxi

www.dacoromanica.ro
 237

Alte soiuri de prigoniri s'au descoperit in timpul din urrna:

*Unitul era impedecat de a fi nas la neuniti; mdfa deal era ne-
unita, Wavea vole sa se duca in casa unitilor. La un °spec ....
in Sacel, unitil furs inlaturati, si tot asa pe airea de la petreceri
poporane. Ba gasim si o cerere de despartenie pe motivul rar,
ca nu pOte trai cu dinsa, fiind fats de tats unit,.
Agentii muscalesci si alti strain.' fatarnici, Omeni cum se
cade la infatisare, dar cu ocupatiune ineruabila, Inca cutrierail
Ora parte agitand poporul la revolts, parte la ,emigratiuni in
Rusia.
In primavara anului 1762 generalul Buccow a dat de urmele
uneltirilor unui colonel rusesc cu numele Gavrila Vaida, care se
stabilise timp mai indelungat in Ardeal si indemna pe Romani
sa emigreze in Rusia. )
Un cas gray de turburare religionara s'a petrecut in districtul
Rodnei in primavara si vara anului 1763. Este cunoscut ceti.
toriului, CA Romani.' din acest district deja in Aprilie 1761 se
declarasera prin deputatii lor trimisi la Sibiu, ca ei sunt si vreau
sa remana si mai departe uniti. Dupa acesta declaratiune ci,
chiar deca ar fi volt sa treca la neunire, nu o mai puteati face
(vecii mai sus pag. 214 si 234). Imprejurarea, ca Romanii din acest
district se declarasera unitl, indemna pe generalul Buccow sa-1
Inroleze in militia nationala graniteresca, de Ore ce era intentiunea
lui, ca acesta militie sa se compuna numai din Romani units.
Lucrul a mers flea marl dificultati, si ast fel in 10 Maiii 1763
generalul Buccow avea sa primesca juramintul si sa sfintesca
steagurile regimentului romanesc de dragon.' la Naseud si a celui
de Infanterie la Salva langa Nas6ud, unde concentrase 9 companii,
avend celelalte 3 companii sa _Ore ceva mai tarzhi in Bistrita.
La acesta solemnitate Buccow invita si pe episcopul Aron,
ca sa sfintesca steagurile. Acesta merse in districtul Rodnei
officiales, sed frustra. Unum hic consimilem hac hora acceptum Illtati Vrae
hisce rcverenter involvendum habui supplicem libellum. Circa quae omnia
reparanda, pro animorum etiam observa,nda concordia, an non expediret, ut
laudatus Illmus quoque Dominus Dionysius ad suos asseclas convenientes
daret Patenta,les, Vestra Illustritas sapienter dijudicabit. Balisfalvae 7-ma
Martii 1762. (Arch. din Blas).
1) N. Iorga, Sate si preoti din Ardcal, in Revista Romank 1902, p. 181.
") Buccow did M. Tercsia de dto Sibiu 1 Aprilie 1762, la Hurmuzaki,
Fragm. p. 351.

www.dacoromanica.ro
 238

Inaintea generalului, si laza pretutindenea visitatiune canonica,

fiind primit cu bucurie din partea credinciosilor s61. Romanii
districtului in parte mare nu eraa multamiti cu conditiunile, pe
langa sari aveaa sa servesca in granita. in fruntea celor ne-
multamiti se afla betranul Tanase Todoran din Bichis, care cu
on ce pret voia s5.4 scape de militia, si fiind ca scia, ca gene-
ralul Buccow si Curtea din Viena doresc, ca numai unitii sa fie
granileri, el porni o miscare anti - unionists, pentru ca prin 15436-
darea uniunei sa fie absolvati si de obligamintul militar. in 4
Maia 1763 episcopul sosi in visitatiune canonica la Bichis. in
ziva precedents insa betranul Todoran cu fiul sail Pintea, cu
Toader Catana si cu alti" poporeni conspirara, A. nu lase pe epi-
scopul Aron sa le visiteze biserica. 9 Toader Catana ameninta

1) Intro insemnare din protocolul archivului metropolitan din Blaq

casul este istorisit in chipul urmator: Anno Dni 1763, Die 4 Maii; Postcaquam
pridie ex instinctu cujusdam, vel quorundam Coriphacorum, uti repertum
est, senis Todoran (ejusque filius) Pintyc Clavim eripuerunt, et funcm cam-
panae alligari fecerunt, ut ut subinde pagenses saniora cogitantcs solitum
campanae pulsum dederunt, non tamen clavim restituerunt, sed hodic se-
niorcs pagi proprio totius pagi nomine comparentes, genu flexi veniam de-
licti rogaverunt, et clavim tcmpli reverenter obtulerunt, ut pote Nicolac
Damian pagi Iudex, Dolha Ionask, Toadcr Zsigan, Precup Zegran, Urszu
Rebran, Dolha Dumitru, Georgie Szirbi, Indreika lui Andrej, Todika lui Hopan,
Filip Morosan, Nikulae Morosan, Todica lui Todoran, Petre lui Todoran,
Niculac lui Rusz Nikita, Gavrilas Szavi Ioanni Szavi, Dumitru lui Grigoric
Goritza Popi. Hi inquam omnes proprio, totiusque pagi nomine Templi
clavim restituentes de genu delicti veniam petierunt, serio proponentes, et
appromittentes omnem obedientiam, et observationem, a similibus temcrariis
ausibus in posterum serio abstenturos. Peracta taliter cum hisce pagcnsibus
complanatione a meridie nobis discessuris rursum comparuere iidcm pagenses
una cum suo antesignano turbatore, et incitatore inveterato sene Todoran
dicto, qui omnes simul cum illo de genu inter lachrymas ejusmodi delicti
veniam deprecati serium fecerunt propositum, quod sicut omnes pagenses,
ita et ipse corriphaeus Todoran deinceps obscrvans bene, ut illi erunt futuri
ct ab omni omnino simili concitatione et aversione penitus abstinebunt,
peculiaritcr vero ipsemet Corriphaeus Todoran, pro quo Cautionem pagenses,
et signanter sequentes in se assumpserunt: Dolha Ionasc, Petre Popi, Dolha
Dumitru, Gavrila Diaku, Todika lui Todoran, Petre lui Todoran et Zsurzsa
Larion. Verum equidem est, quod incolae pagi Bickis Districtus hujus Rod-
nensis occasions hujus canonicae visitationis die 4-ta Maii hactcnus inauditum,
scandalosum et omnimode pernitiosum posuerint obiccm, convcnticulum nempe
ad Templum convocantes, Templum visitantibus praecludcntes, clavim Templi
surripientes, funem campanac suspendentes, sc segue invicem ab accesu

www.dacoromanica.ro
 239

pe parochul locului, ca-1 va omori, de va cuteza sä iesa intru in-

timpinarea episcopulul. Cu totil lurara cheia de la biserica si
legara sus funia clopotelor. in 4 Mail, cand sosi episcopul,
nesce credinciosi mai cu minte deslegara funiile clopotelor, si-1
primirA intre sunetele acestora. Dar la usa bisericei episcopul
fit intimpinat de o ceta de orneni resvratiti de Todoran, Pintea
si Catana, cari nu-i permisera intrarea in biserica. Omenii mai
cumpetati, primariul si 136tranii satului pricepend necuviinta si
gravitatea faptului, in ziva urmatore mersera la episcopul si in
genunchi it rugara de iertare, predandu-T cheia bisericei. Ast fel
in 5 Di laiti 1763 episcopul putit celebra santa liturgie si in Bichis.
Dupa slujba si betranul Tanase Todoran merse la episcopul si-1
rugs de iertare. Episcopul, dupa ce pentru purtarea ulteriOra a
ri..'svratitorului statura buni mai multi fruntasi din comuna, it ierta.
Dar Todoran cu fiul sett Pintea si cu Catana nu se odihniril
nici dupa acesta. Agita in continua pe soldatii inrolati la militia
graniteresca, sa nu j6re, ci sa depuna armele.
in 10 Maiti regimentul romanesc de cavalerie jura pe steagul
sfintit de episcopul Aron la Naseud. De aci generalul si epi-
scopul merse in aceeasi zi la Salva, unde erail concentrate 9
companii din regimentul romanesc de infanterie. Episcopul sfinti
steagul, dar cand veni rIndul la juramint, si in special la cuvintele,
CA soldatii vor lupta on unde, ,si pe uscat si pe apt, toti ca unul
denegara juramintul si depusera armele.

nostri prohibentes, ducente invetcrato quodam scne Todoran nuncupato,

ejusdcmque filio Pintye. Verum tamcn quoniam reliqui pagcnscs sui gra-
vitatem reatus agnoscentcs, sequenti dic pocnitentiam acturi, nostri in
praesentiam comparuere, scriamque pocnitentiam praeseferentes de genu
delicti veniam postulaverunt, et clavim Temp li obtulerunt, talitcrque veniam
tunc obtinuemnt, Tcmplumque simul adeuntes Divina persolvimus, subinde
vcro etiam ipse decrcpitus corriphaeus Todoran cum iisdem pagensibus
pocnitentia ductus advenicns, similiterque de genu delicti veniam inter Ia-
chrymas postulavit, saniora quaeque serio pollicitus, et quidcm, quod ab
omni omnino cjusmodi, vet quovis alio pemitioso disturbio penitus abstinebit,
pro quo quoque ejusdem proposito cautionem praestiterunt sequentes: Dolha
Ionask, Petre Popi, Dolha Dumitru, Gavrila Diaku, Todica lui Todoran, Petre
lui Todoran et Zsirzse Larion, taliterque a Nobis ibi tung ejusdem dclicti
veniam obtinuit; Illius tamen filius Pintye, Gcnitori consimilis corriphaeus
et alter Toader Katana dictus, qui mortem Parochi minatus fuerat, si nobis
obviam veniret, nuspiam comparuerunt. Sign. Gaurenyi 6-a Maii 1763.

www.dacoromanica.ro
 240

Spre asi justifica faptul si spre a se mantui de militie, ma-

tadorii miscarii pornira o agitatiune mare pentru neunire. 0 de-
putatiune merse la Sibiu si cera de la episcopul Dionisie Nova-
covici, sa-T primesca in biserica sa. Episcopul sciind, ca districtul
Bistritei Inca In Aprilie 1761 se declarase unit, si ca celor ce se
deolarasera atunci uniti nu le mai e permis a se neuni, nu-1
primi in sinul bisericel sale. Tot cu asemenea respuns au fost
intimpinati si din partea guvernulul din Sibiu. In urma cerce-
tarii facute de o comisiune aulica, Tanase Todoranu fit esecutat
cu rota, or ceilalti complici cu streangul tocmal pe locul, unde
soldatii resvratiti depusera. armeleM
Ast fel s'a curmat revolutiunea inscenata de Mitropolitul
serbesc Paul Nenadovici si de emisarii lul si al Muscalilor. Casuri
sporadice de turburAri s'au ivit si maT tarziii, dar n'ati avut nici
unul caracter asa acut, ca cele istorisite.
9 Despre acestea vom produce documentele in scricrca ce o vom
publica despre Graniterii roman.

-0.3+,4--

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XIII.
Episcopul neunit Dionisie si organisarea bisericel
neunite in Ardeal.
Episcopul Dionisie dupa instalarea sa 41 inaugural activitatea
cu o circulars din 1761 adresata tuturor credinciosilor s61, in
care accentudza bunatatea tmp6ratesel, care *ca o maicd duidsdc
nu s'a uitat la ,prostimea, indrdsnelele greselele for cele multe«
f5.cute fats cu Romanii uniti, ci iertand terte cele facute ,fdrel
socoterld,g prin can inima el .fdrte tare era rdnitd,« le-a dat de-
cretul de toleranta si episcop de religiunea lor. in semn de
recunoscinta pentru acesta mils, episcopul 41 indemna credinciosiI,
.ca dupa starea si putinta fieste carer familii« sa contribuesca la
o colecta de banT in favorul imp6ratesei, pentru ca acesta si pe
viitor Si se mite cu prea milostiv ochiul bMndetei sale la 149..
Colecta acesta s'a facut nu numal cu scirea generalulut
Buccow, ci si cu auctorizarea lul prin litere .patente,« ear child unit
preoti id si colo au fost opriti prin organele politice de la colec-
tarea banilor, guvernul in Ianuar 1762 a dat ordin, ca nimenea
sa nu cuteze a impiedeca acesta colecta 2). Banff aveaii sa incurga
la colectoril trimisi de episcopul pe sate. Pentru scopul acesta
fie-care cap de familie a fost taxat, decal era mar se'rac, cu cate
30 cruceri, decal insa era mar bogat si nobil cu cate 60 cr.3).
Ast-fel s'a colectat si presentat imp6ratesei un dar de
100,000 fl. Ren, prin ce i-s'a facut, fara indoiela, mare bucurie,
0 Vecif acesta circular5. la N. Jorga: Studii si Documente, IV. pag.
99-100, unde no are dat, dar este evident din cele ce urmezd, ca a fost
dat5. dupa. 4 Septembre in anul 1761.
') Protocolul sedintei magistratuluI din Sibiu din 20 Ianuar 1762.
8) Cfr. protocolul magistr. din Sibiu cu P. Bod ad an. 1761; N. Jorga
1.c., si Sate si preoti din Ardeal p. 144 si cu Hurmuzaki, Fragm. pag. 217.
Acest din urma pate gresesce, and zice, ca fie-care gospodar ar fi plata
ate 16 fl., cad atunci ar fi exit o sum& de mai multe sutc de mii.
Dr. A. Bunea: Episcopil P. P. Aron Si D. Novacovicl. 16

www.dacoromanica.ro
 242

cacT ea in Iunie 1761 fusese silita a lua de la provinciile boeme

si austriace un Imprumut de 18 miliOne, ear in Octobre 1761
o comisiune aulica sub presidiul lul Zinzendorf isT framenta
mintea, cum se scOta" monarchia din crisa finantiara prin m5u6
imposite t).
Nota caracteristica a intregeT activitatT desvoltate de epis-
copul Dionisie este nisuinta luY neobosita de a linisti spiritelc,
in conformitate cu misiunea, ce o primise din Viena. In scopul
acesta tinu in anul 1762 o adunare mare in Sibiu si Intreprinse
o visitatiune canonica prin diecesa sa.
Prin cerculara sa din Martie 1762 dispuse, ca din fie-care
scaun, district, sati tinut sa se presenteze pe ziva de 12 Aprilie
1762 la Sibiu cate gun preot ,ci 2 mirenI aleff cu ispravd fi mdr-
turie de A titorl ,ci de la dmeni,' spre a-si expune plangerile, ce
lc-ar aye: .ca set puteti jalbele fi supetrdrile vdstre cu catfuta ple-
cdciune pune inainte.t Despre cele tratate in ,Sabor, aflam date
numaT la Petru Bod, carele Insil gresesce, cand pune acesta
adunare la anul 1761. Dupa acest autor episcopul in adunarea
acesta a primit putini banT, a ascultat plansorile celor intrunifi si a
promis, ca tOte le va presenta la imperatesa in Viena, unde avea
de gand sa merga peste scurt timp. A indemnat Clerul si poporul
sa-sT puns tOta speranta in bunatatea imperateseT, si sa traesca
in pace cu cellalti locuitorT din teral.
In vara anuluT 1762 episcopul Dionise face si visitatiune
canonica in diecesa sa. Despre sosirea sa avisase cu cate-va
se'ptemanT maT inainte clerul si poporul din satele, prin carT avea
sa treca, si multi alergail la el si din alte sate spre a se plange,
uniT ca nu ail biserica, altiT, ca nu ail preot, altil, ca nu ail ce-
meteria. Pe cei-ce alergati la el IT mangaia cu frasele indatinate,
sa fie in pace, s5 astepte tOte de la mila imperateseT, careia va
inainta plansorile lor si de la care astepta gratiosa hotarire. Res-
punsul dat si repetit de atatea orT, incepuse a deveni banal si
despretuit, ear episcopul banuit, ca vrea numal sa-1 seducA si
sa -T mulga. Banuiala acesta isT afla nutremint in procedura epis-
') Arneth, Maria Theresia and der siebenjahr. Krieg. 2 Band, Wien
1875, pag. 255 qi urm.
') Cerculara luT Dionisie din Martie 1762 la Dr. Harlon Puscariur Do-
cumente pentru limba si istorie, torn. II. Sibiu 1897, pag. 279 281; si Bod
la a. 1761.

www.dacoromanica.ro
 243

copuluT. Pe preotii, cars IT aduceail censul catedratic de cate

un floren, Ii primia cu fata vesela, pe ceilalti insa ii trata dur
si injositor (dure et indigne tractabat). Deca nu-T placea de un
preot, cum cetesce liturgia, nu numai 11 ocara, ci unora le
smulgea perul si-T batea cu mana sa proprie in fata (capillis re-
vulsis in facie quosdam ipse caedebat). Fiind ca dupa caneme
nici un preot nu pOte face functiunT sacre fara scirea si aucto-
rizarea episcopulul, Dionisie cerea de la totT preotil O. se pro-
veda cu document despre auctorizarea acesta de la el Insu-si,
dar de o data pretindea, ca pentru acest document fie-care sa
platesca taxa de cate 30 fl. ear de la preotii, pe carT el IT
chirotonia, pretindea cate 40 fl. v. a.'). Ca Petru Bod, din care
luam aceste date, nu exagereza, se vede si din documente ro-
manesci. Bietul Popa Timofteih din Lupe:4a, ' pentru multa saracie
neavend cu ce-si plati singhilia,« a trebuit sa recurga la mila
credinciosilor sei ca sail adune taxa pentru decret 2).
Dintre tinuturile visitate de Dionisie amintim: Miercurea,
S.-Sebes, Orestie, Hateg, Deva, Belgrad, unde cerceta, ca Ore
linistitu-s'ail spiritele, ear intr'un raport spun; ca n'a gasit nimic
,Impotriva binelul obstesc al Vera'« 3). Dar el, a amblat si pe
,campiat TransilvanieT si anume in comuna Ceanul-de-campie,
unde Inmultindu-se numerul unitilor, insull episcopul Dionisie
a spus neunitilor, ca vor trebui sa cedeze unitilor biserica cea
vechie, deca nu vor implini porunca de a zidi pentru uniti alta
noua ).
in Septembre 1762 Ilintalnim in Catcati langa Des, de unde
scria protopopului din Vesterr0). In 10 Novembre 1762 it gasim
in Sambata de jos langa FagAras u).
0 grea desamagire cuprinse pe RomaniT neunitl, dupa ce
vedura, ca ce au dobandit in episcopul serbesc. ET asteptail de la

') P. Bod ad a. 1762.

') N. Jorga, Sate si preoti din Ardeal, Revista rom. 1902, p. 151.
3) N. Jorga, Sate si preotiI din Ardeal, 1. c. p. 143.
4) Aron catr5. Buccow de dto Balasfalvae 4 Dec. 1762: Adeo ut Ill-mus
Dionysius co divertcns (adeca in Mezi5-Csan) cis dixisse fcratur, quod antiquum
amittent (templum), si mandatum novum pro unitis construcre ncglcxerint.
(Arch. din Blas).
`) N. Jorga in notitcle din corcspondenta lul Novacovici, si 1. c. p. 143.
") Idem, ibidcm.
16*

www.dacoromanica.ro
 244

acesta sa purceda, cum iiInvetase impostorul Sofronie, sa cuprinda

cu foga bisericele unitilor, si sa le asigure drepturile si privilegiile
natiunei serbesci, cu care fusesera amagiti de atata timp. In locul
acestui spirit resboinic el' aflara in episcopul Dionisiti un archiereil,
care le predica pacea, linistea si convietuirea pacinica cu unitii,
un archiera, care ca toti strainil trata cu dispret clerul si po-
porul romanesc atat de nenorocit. In locul libertatilor si privi-
Iegiilor serbesci dobandira o sOrte cu mult mai Brea si mai rea
de cat a unitilor. Religiunea for ajunse earasi a fi numai tolerates
ca inainte de unire, clerul iobagit si supus contributiunel, afard
de darea capulul, care imperatersa li-a feria( 0, si peste tote acestea
nu eraii nici siguri, ca Ore ave-vor macar tot-de-una un episcop.
Nemultamirea acesta era nutria si de Mitropolitul serbesc, care
nu-1 putea vede pe Dionisie, pentru ca nu era creatura sa, nu
era supus jurisdictiunei sale, ci era creatura curtii din Viena, a
guvernului si domnilor din Transilvania, cari tocmal pentru aceea
lucrasera, ca Dionisie sa fie exempt, adeca nesupus jurisdic(iunei
metropolitului serbesc, pentru ca sa nu se 1)60: estinde asupra
Romani lor libertatile serbesci si prin acesta sal se vateme inte-
resele cele marl ale celor 3 natiuni privilegiate din Ardeal.
Pentru a linisti in cat-va spiritele ingrijite de sOrtea epis-
copiei neunite, apoi pentru a convinge pe neuniti, ca Mitropolitul
serbesc nu mai are nici un drept de a se amesteca in afacerile
bisericei din Transilvania, pentru a pune stavila abusurilor atinsc,
ce le facea episcopul si unii dintre preotii lul, si in fine pentru
a da un fel de organizatiune bisericei neunite si a o face pe
acesta inofensiva pentru biserica romandsca units, a publicat
Imperatesa M. Teresia literile sale patente din 6 Novembre 1762,
al caror cuprins merits sa fie cunoscut 1).

1) Textul latin al literilor este acesta: Nos Maria Theresia etc. Me-
moriae commendamus tenore praesentium significantes quibus cxpcdit
Universis, quod cum Nobis innotuisset in Principatu Nostro Transilvaniae
multos passim dari Gracci ritus non Unitorum Religioni adhaerentes sub-
ditos Nostros, quo hi Divino Cultui secundum Dogma suum pacifice vacare
possint, non solum ipsis liberum Religionis suae exercitium vigore benignae
nostrae 13-a Julii Anni 1759 editae, ac subinde in memorato Principatu pro-
mulgatae Rcsolutionis, indulsimus, atque ad mentcm cjusdem Rcsolutionis
Nostrae tolerandum decrevimus, verum insuper ex mera et speciali gratia
Nostra in eorundem Graeci Ritus non Unitorum subditorum Nostrorum,
etiam quoad spiritualia consolationem, exemptum ipsis Episcopum, sub quo

www.dacoromanica.ro
 245

imp6rdtesa accentuezd mai intaiu, cd num6rosilor credincio0'

neuniti de ritul grecesc nu numal le-a conces prin decretul de
vcluti conspicuo spirituali Rectore ad morum, honestatisque studia tanto
componi magis valerent, e sua Religione clementer danduin, dotandumque
duximus modis, et conditionibus intrascriptis, ut nimirum, Primo: Episcopus
idem debito Nobis, qua, Summac Principi, legitimisque successoribus Nostris
Fidelitatis deposito homagio curet una, et attendat vigilantissime, ut Clerus
et Populus in spiritualibus sibi subjectus in eadem fidelitate perseveret
illibatc; praeterea: si quid contra Personam nostram, Juraque, et Dominatum,
aut dicti Principatus Tranquillitatem quempiam moliri adverteret, illico Regio
ibidem Gubernio nostro fideliter denunciet. Quia porro secundo: Nos pro
subditorum illic nostrorum Graeci Ritus non Unitorum, etiam quoad spiri-
tualia, consolatione, liberum Religionis exercitium in sua Dioecesi admittere,
et tolerare, imo exemptum ipsis Episcopurn clementer dare et nominare
dignatae sumus, noverit idcm Episcopus nominationem Mire merac Gratiae
nostrae Caesareo Regiae esse symbolum, in casu nihilominus, quo ipso
con credita sibi potestate abuterctur, pro supremo arbitrio nostro abrogandam,
segue, aut in officio succcssores suos amovendos esse. Tertio: Si quando in
momentis Fidei praecipue dogmata, et orientalis Ecclesiae disciplinam con -
ccrnentibus, qua exempt° Episcopo ad sui ritus Patriarcham recurrendi
foret necessitas, id semper Majestati Nostrac obsequenter insinuare teneatur,
nec aliter quam cum praescitu, et Annucntia Nostra, scd ncque ad alium
quam a nobis indigitandum Patriarcham in casibus praespecificatis recursurus.
Hinc Quarto: invigilct sedulo, nec admittat ullatenus, ut extranei
Emissarii in Dioecesim suam irrepant, confusiones excitaturi, quatenus ni-
mirum ipsemet Pastorale suum munus tanto expeditius obire, et exercere
queat; praeterea Quinto: Cum in Transilvania quatuor receptae sint Re li-
gioncs publica lege stabilitae, e quibus Romanae Catholicae Clerus, et
Populus Graeci Ritus Unitus publica aeque 1,ege anni 1744 incorporatus, et
omnium illi competentium beneficiorum, et Praerogativarum capax, et par-
ticeps redditus sit; Graeci Ritus non Unitus Clerus e converso toleratus
solum habeatur, ea propter scrio sibi vetitum esse noverit, ne Romanae
Catholicae Religionis increment°, et propagationi quovis modo adversetur,
tanto minus Unitos, utpote Romano Catholicos ad idefectionem ab Unione
seu clam, seu palam sollicitare, aut pellicere praesumat, sed neque cacteris
receptis Religionibus cum ipse officiat, turn subordinatos suos officere
permittat.
Non absimiliter noverit sexto: Privilegia nationi Illyricae in Regno
Hungariae, et Partibus ei adnexis indulta ad Transilvaniam haud fuisse
extensa, aut in praesens extendi, ac proinde exemptione, qua Clerus in
natione Illyrica Graeci Ritus sequax fruitur, Clerum ejusdem Ritus non
Unitum in Transilvania nullo tempore gavisum fuisse, nec modo gaudere
per consequens hunc in statu, quo hactenus perstitit, deinceps quoque
mansurum esse. Septimo: Quoad temporalia Legibus, et consuctudinibus
Patriae approbatis et confirmatis se cum clero suo conformet, ordinatasque
in similibus instantias observet, si in Judiciis inferioribus occurentium gra-

www.dacoromanica.ro
 246

toleranta din 13 Iu liii 1759 (vecli-1 mat sus la pag. 161) liberul
exercititi at religiune lor, ci din grade specials le-a dat si dotat
vaminum justam obtinere nequirct medelam, ad Regium Gubernium Nostrum,
et ab hoc in negotiis cumprimis Religiosis directe ad Majestatem Nostram
reccurrere ipsi liceat, et quia Octavo : Nos in Congruam ipsius sustentationem
praeter unius floreni a quovis jurisdictionis suac Popa titulo census Cathe-
dratici annuatim praestandi beneficium, seu pro mensa Episcopali bis mille
Florenos Rhenenses ex aerario nostro annuatim ipsi pendendos: Residentiam
vero Coronae in Suburbio Bolgarszeg dicto benignissimc resolvere dignatae
sumus, hoc beneficio, cathedraticoque praeterea unius floreni a singulis
Popis annuo censu contentus ab omnibus aliis illegalibus Cleri, Populique,
in spiritualibus sibi subordinati exactionibus, et cujuscunque nominis aliis
c011ectis, et mulctis, abstineat. Visitationis in Dioecesi Sua instituendae
occasione ea moderatione, ei compcndio procedat, ne in Plebem contri-
buentem notabile exinde rcdundet onus. Clcrum insuper suum debite
instruat, serioque inhibeat, ne stolae competentis praetextu ultra mensuram
in subsequenti spccificatione praescriptam Parochianis suis gravis esse prae-
sumat. Venient autem pro stola a Familiis administrandi 1-0 Pro Baptismate
sex Denarii 2-do Pro introductions Puerperae totidem. 3-tio Pro copulatione
viginti quatuor denarii. 4-to Pro molidva tres Denarii. 5-o Pro Epiphancis
tempore exosculationis Crucis a qualibet Familia pariter tres Denarii. 6-o In
solennioribus fedtivis diebus non ex debito, sed ex zelo animas si Praeszkurae
administrabuntur, licebit. 7-o Pro sepultura cum cantu unus Florenus Hun-
garicalis. 8-o Pro Szerekuszta, quae ex decem missis constat, qui volunt
celebrari, sed ad hanc ne adigatur Plebs, nisi ex zelo pro ista fiat, et solvatur
unus Florenus Hungaricalis. 9-o Pro szerendar, quae quadraginta missas in
se complectitur, nec etiam pro universis solet celebrari, sed solum pro certis
defunctis Personis, solvantur in parato acre, non vero bonis immobilibus,
si deficiat in acre, Jumentis exolvantur penes aestimationem Judicum sex
Floreni Hungaricales. Denique nono : In locis, in quibus antehac uniti sacer-
dotes fungebantur, et ex hoc capite ipsis juxta mandata Nostra certi Fundi
Parochial es a Dom inis Tcrrestribus, et respective Communitatibus cxcisi fuerunt,
nunc autem talibus un kis (deficientibus?), non Uniti sacerdotcs successive inveni-
rentur, vel in poster= succederent, Fundi illi vel ad Dominos Terrestres, vel ad
Communitates redeant; Hinc non Uniti Sacerdotes a suis Auditoribus, pro-
uti invicem convenire poterunt, alimentari, et interteneri dcbebunt, a capitis
Taxa ex singulari Gratia Nostra exempti futuri. Unde, si qui Fundi immobiles
pro non Unitorum Sacerdotum sustentatione hic, aut ibi excinderentur, hi
contributioni obnoxii erunt. In casum, quo hujus, aut illius loci non uniti
Incolae ad Unionem reverterentur (quod ipsis semper liberum cst, et erit),
Fundos ctiam Parochiales ad unitos Sacerdotes redire oportebit, ab omni
contributione denuo eximendos. Decimo : Si in quopiam loco universi, et
singuli incolae ab Unione defecerunt, solo remanente Unito Saccrdote, hic
fundos, qui excisi fuerunt, Parochiales vita sua durante retinebit, eorumquc
usu se sustentabit, ipso decedente, et hi ad Dominum Terrestrem, vel com-
munitatem redibunt. Tandem Undecimo : In locis, in quibus uniti cum non

www.dacoromanica.ro
 247

spre mangaierea for si un episcop de religiunea lor, insa pe langa

urmatOrele conditiuni:
1. Episcopul, care a depus jurament de fidelitate catra
domnitOrea si urmatorii ei, sa se ingrijesca, ca si credinciosii lul
sä remana pururea fideli si de cum va ar observa, ca cineva
uneltesce in contra persOneT, drepturilor si domniei Monarchului,
indata sa-1 denunte guvernului.
2. Episcopul sa scie, ca a fost nu nit numai din gratie, si de
cumva va abusa de puterea sa episcopesca, va fi indata inlaturat,
fail a mai aye succesori;
3. in cestiuni dogmatice si disciplinare, deca se va ivi tre-
buinta, va ave sa recurga numai la Patriarchul, care-1 va designa
Monarchul.
4. Sa nu permits, ca emisari straini sa intre in diecesa sa
spre a face turburari.
5. Fiind-ca in Transilvania dupa constitutia terii sunt numal
4 religiuni recunoscute si religiunii romano-catolice apartin in
virtutea legilor din 1744 si unitii de ritul grecesc, pe cand Clerul
neunit este numai tolerat; Episcopul neunit sa nu se opuna pro-
pagarii religiunei catolice, nici sa nu cuteze a indemna, pe fata
on in ascuns, pe uniti, ca sa se lapede de unire, nici sa faca
el orb credinciosii sei ceva in contra celorlalte religiunb recepte.
6. Sb.' scie, ca privilegiile natiunei serbesci, cart s'afi conces
numai pentru Ungaria si partile ei adnexe, nici odata nu ail
fost estinse, nici nu se pot estinde si la Transilvania. Prin urmare
Clerul neunit nici °data nu s'a bucurat, nici in present nu are
sa se bucure de inmunitatea Clerului natiunei serbesci, ci are sa
remana in starea de pang acum.
unitis mixtim degerent, et una tantum habetetur Ecclesia, haec prae Unitorum
manibus, ut ut pauciores essent numero, maneat, adeoque pro non Unitorum
usu Communibus Incolarum sumptibus, necessitate exigente, nova extrui
Ecclesia debebit, imp damus, instituimus, et dotamus modis, et conditionibus
praescriptis. Harum nostrarum majoris, et authentici sigilli Nostri impen-
dentis munimine roboratarum vigore, et testimonio Literarum mediante.
Datum in Archi-Ducali Civitate Nostra Vienna Austriae Die 6-ta Mensis
Novembris Anno Domini 1762. Regnorum vero Nostrorum 22.
Maria Theresia
Gabriel Comes de Beth len
(W. Union). Franciscus Bandi.

www.dacoromanica.ro
 - 248 -
7. Atat episcopul, cat si Clerul lul sa se supuna legilor si
obiceiurilor patrieT aprobate si confirmate. Se observe forurile
statorite prin legT, si &ea in forurile inferiOre nu ar obtine
dreptate, sal recurga la guvern, si de acs la Maiestatea Sa.
8. Episcopul sa se indestulesca cu salariul de 2000 fl. de la
erar, cu censul catedratic de ate un floren de la fie-care preot
si cu resedinta sa din Schell BrasovuluT, si sa se abstina de la
off-ce fel de stOrcerT si colecte de bani si mulcte de la Clerul
si poporul sea. and isi visiteza diecesa, sa intocmesca ast-fel
lucrurile, in cat sa nu fie spre greutatea poporulul. Sa-si instrueze
clerul si sa-1 opresca, de a pretinde stola maT mare, de cat este
stability in norma urmatOre: Pentru Botez 6 denari; pentru slo-
bodirea mueril din casa 6 denari; pentru cununie 24 denari;
pentru molidva 3 denari; la boboteza, cand preotul ambla cu
crucea, de la fie-care familie, cate 3 denari; la se'rbatori mai
marl' este iertat sal se dea preotuluT prescurT, dar nu din dato-
rinta, ci de .buns voie; pentru inmormentare cu cantari un floren
unguresc; pentru saracusta, care sty din 10 liturgiT, un floren
unguresc, dar poporul sa nu fie silit a da saracuste; pentru un
sarindar, care cuprinde 40 liturgii, 6 floreni unguresci, cart nu
se pot platl cu inmobile (parninturT), ci cu bani gata, ori decal
cel interesat nu ar aye banT, p6te plati si cu vite stimate in pret
de 6 floreni.
9. In comunele unde ail fost preoti uniti prove'duti cu por-
tiuni canonice date de domnil de pamint si de comune in sensul
decretelor imperatesci, ear acum in locul preotilor uniti ail urmat
preoti neuniti, portiunile canonice ail sa treca ear la domnil de
pamint, oil la comune. Ast-fel preotii neuniti au sal fie intretinuti
numal de poporul neunit, insa din speciala gratie vor fi scutiti
de darea capulul. Dar decal ici si colo ar da cineva in viitor si
preotilor neuniti portiuni canonice, acestea nu vor fi scutite de
contributiune. in cas cand intr'o comuna, sail alts, locuitorii
neuniti s'ar intOrce la unire ceea ce for tot-de-una le va fi
iertat , portiunile canonice vor trece la preotii uniti si vor fi
scutite de ori-ce dare.
10. Decal intr'o comuna toti locuitoril s'aa lapedat de uniune,
remanend numal preotul unit, acesta va fi in drept a folosi, pans
va tral, si.portiunea canonical, ear dupa mOrtea lul, paminturile
acestea vor trece la domnil de pamint, on la comuna.

www.dacoromanica.ro
 249

11. in comunele unde unitil petrec mestecat cu neunitii, si

se afla numai o singura biserica, acesta are sa remana in mama
unitilor chiar si cand acestia ar fi mai putini, ear pentru neuniti
trebue sa se cladesca biserica nOua cu cheltuela comuna a tu-
turor locuitorilor.
Patenta acesta imperatesca vorbesce destul de elocuent
despre situatia miserabila, in care agentii muscalesci si serbesci
ail aruncat partea cea mai mare dintre Romanii Transilvaniei,
impingendu-1 cu 62 de ani inderept, apr6pe la starea dinainte de
unire. Ea a servit in tot secolul al XVIII de norma in tratarea
bisericei neunite din Ardeal si chiar si instructiunea data in 21
Decembre 1810 de imperatul Francisc episcopului neunit Vasile
Moga, este in punctele de capetenie o copie de pe patenta M.
Teresiei.1) Deci fara a mai comenta acesta patenta, accentuam
numai, ca in privinta taxelor dupa patrachil preotii neuniti erail
aprOpe egali cu preotii uniti, a caror stola fusese regulata prin
decretul imperatesei din 9 Sept. 1743.2)
Desi patenta imperatesca din 6 Novembre 1762 inchidea
metropolitului serbesc Paul Nenadovici usa de a se mai amesteca
in afacerile bisericei neunite din Ardeal, totusi el nu se astimpe'ra.
Voia cu on ce pret sa surpe pe Dionisie, care nu lucra in spi-
ritul resboinic si violent al emisarilor lui, si sa puns in locul lui
un om de temperamental si vederile sale. El protests deci la
imperatesa in contra impreunarel episcopiei de Buda cu cea din
Transilvania, afirmand ca acesta impreunare ar fi in contra ca-
nOnelor, si eel-a, ca Dionisie sa se declare fie pentru una, fie
pentru alta din aceste &me diecese, dar la nici o intimplare
sa nu le tins pe amendOue. I insarcina pe cancelariul
Kaunitz sa cera in acesta privinta parerea episcopului catolic
transilvan Bajtay, care era tot °data si consilier in guvernul tra-
silvan si pentru cultura sa inalta si priceperea adinca a afacerilor
politice se bucura de deosebita si exceptionala incredere a im-
peratesei. 3)
In urma scrisorei lui Kaunitz din 6 Maiti 1763, episcopal
Bajtay r6spunse in 14 Maiil si-si dede parerea, ca cererea mitro-
') Instructiunea din 1810 la Maior: 1st. bis. Rom. p. 136 140.
2) VedI scrierea mea despre Klein p. 89.
3) Arneth. M. Theresia letzte Regierungszeit, 4 Band, Wien 1879, p.
137 i urmatOrele.

www.dacoromanica.ro
 250

politulul serbesc sa nu fie luata in consideratiune. ,Metropolitul

zicea el procede in casul acesta din ura.' si din egoism. Din
ura, fiind ca el e un dusman de mOrte a lul Dionisie, care a
respins tot de una cu repulsiune upeltirile si ademenirile lul perfide.
Din egoism, fiind ca doresce sa-si castige un noil adept, care
i-ar da si el pentru investiture pretul de o miie de galbini, si
alte sume insemnate, pe cum a trebuit sa face, dupe propria sa
marturisire, si Dionisie. Propunerea metropolitului nu merits
deci sa fie luata in consideratiune si imperatesa pdte sa-I lase
episcopului Dionisie ambele diecese, mai ales, ca acesta a dat
dovecli de un zel vrednic de laude si despre o credinta neclatita«. 9
Episcopul Dionisie veclendu-se ast fel strimtorat, insusi se
rugh de impe'ratesa sa fie absolvat de episcopia Ardealulul, si
sa'-i se concede a se intOrce acasa in diecesa sa de la Buda, fiind
ca era betran si slab. 2) In Aprilie 1763 episcopul din nal sa
rug* sa i se ingadue a merge in Julie la Buda, de unde bucuros
s'ar repezi la Viena, ca sa fie ascultat de imperatesa. La inceput
capeta respuns favorabil, ca pate sa piece, dar in 8 Julie 1762 i
se Bede de scire, ca are sa remand in Ardeal, caci Curtea imp&
ratesca preferesce a numi alt episcop in Buda, de cat sa-i con-
ceda dinsului a se stramuta acolo. Ast fel fata de generalul
Buccow, care nu era strain a implini dorinta bietulul episcop,
triumfa resistinta episcopului latin si consilieriulul Bajtay, care
zicea, ca departarea lul Dionisie din Transilvania ar putc".: provoca
rescoale primejdiOse intre Romani. 9
Si avea dreptate Bajtay, de ore ce spiritele nu erati Inca
deplin linistite. Inca tot se mai iviau casuri de violente, deci
sporadice, in contra bisericei unite. Asa d. e. in Monor comi-
tatul Clusului, in Februarie 1763, pe cand protopopul unit al
loculul si preotii s61 erail adunati in casa parochiala, tinend sinod
protopopesc, neunitil din acea comuna inarmati cu maciuci si
furci de fier In amurgul serer ail navalit asupra for in casa pa-
rochiala, au luat cu puterea cheile bisericei, si acesta biserica,
care fusese restituita unitilor prin comisiunea aulica, ail ocupat-o
din not-1.9 Aceste violente insusi episcopul Dionisie a fost silit

') Hurmuzaki, Fragm. p. 215 si urm.

') N. Iorga, Sate i preoti din Ardeal, in Rev. Romani, 1902, p. 143.
3) Hurmuzaki, Fragm. p. 216 qi urm. i N. Iorga 1. c.
4) Aron 0111 guvern de dto Balasfalvae 19 Oct, 1763 (in arch. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 251

sa le condamne prin cerculara sa de dto Resinari in 15 Iu lie v.

1763, in care zicea: PDesi v'am pus anul trecut atat cu grain vin,
cat si in scris in vedere poruncile irriperatesei, pentru ca sa ve
tineti de ele pans in cele mai mici amenunte, si la on si ce
ocasiune vi le-am reamintit, grabesc si acum, in virtutea insar-
cinarei primite de la imperatesa, a ve da porunca aspra si seriOsa
indrumare, ca nici voi, nici preotii de sub ascultarea vOstra, nici
clericii, nici laicil sa nu ve incumetati a ye amesteca in afacerile
religionare ale unicilor, a-I indemna sa treed de Ia uniune la ne-
uniune, fie acesta prin grain Arid on in scris, fie in taina, on pe
fatal, fie in persona, on prin mijlocirea cuiva. Neascultarea va
fi aspru certata, pedepsindu-se lad. de crutare, preotii cu peraerea
patrachilului, dr mirenii cu alte pedepse. Aveti dar sal vestiti
fail de intarziere acesta porunca fie care in protopopiatul soil
si sa indrumati cu tots staruinta poporul, facendu-1 sa intelega,
ca neunitii fail de nici un merit al for si numai din mila im-
peratescal au prin3it dreptul liberului exercitia al religiunei si se
mai bucurd de el tot numai din mila imperatesca, care l'a ga-
rantat conform tolerantei; dar tocmai de aceea trebue sa-si dee
cu totii silinta de a se at-eta recunoscatori si multamiti de a
pastra si de a pazi mila, de care ad fost invredniciti, er nu sa
o puns in joc prin intreprinderi neiertate si indrasnete4.1)
Pe cat de bland si impaciuitor se parea episcopul Dionisie,
pe atat de resboinici si nelinistiti erail Omenii, car! -1 incunjurati.
El venise din Buda cu un secretar vUpcinul Vasile Miroliub,«
care capeta plata de 100 galbini Ia an 2) si care comanda si
aducea cart! de la episcopul Rimnicului Grigorie, dar nu be
platia.3) in 1762, cand Vasile Miroliub umbla prin Viena spre
a-si castiga inmullirea lefel, fit inlocuit cu Dirnitiie Eustatievici
(alias Statiovici) care se intitula Psecretarius a tot nemul neunit
terii Ardealului«.4) Acesta era fiul lui Eustatie Grid (alias Grido-
vici, cad asa-1 schimbasera Serbii numele) protopopul Brasovului,
a ca'rui tinuta fata cu Dionisie ne este cunoscuta. Dumitru
umblase si prin Rusia cu o deputatiune, in fruntea careia se afla

') Hurmuzaki, Fragm. p. 219 $i Documente, VII p. 34.

2) Iorga, Sate si preop din Ardeal, in Revista Romani, 1902, p. 146.
8) Idem, Studii si Docum. IV p. 91.
4) N. Iorga, Sate si preoti din Ardeal 1. C.
4) Vega pag. 230,

www.dacoromanica.ro
 252

protopresbiterul din Brasov Eustatie Vasilievici, si dobandi de la

imperatesa Elisabeta un ajutor de 13'000 fl. cu care in 1751 se
repara biserica SantuluI Nicolae din Scheii Brasovului si se pro-
v6clu cu un turn frumos, pe care Eustatiovici puse inscriptiunea:
-,Pia liberalitate Elisabetae Petrovnae Imperatricis totius Rusiae
Monocratricis invictae, hic sacer locus est renovatus anno 1761.« 1)
El isi facuse studiile in Academia Id Petru Moghila din Chiev,
de unde se intOrse in 1753 cu atestat in regula si cu cunoscinte
frumOse din limbile slave si fii numit profesor de gramatica la
so:51a din Schell BrasovuluI.2) Aci scrise in 1757, la porunca
voevodului muntean Constantin N. Mavrocordat, o gramatica ro-
mans, pe care dl N. Iorga o caracteriseza.: incercare naiva. 8)
El era pururea in serviciul Serbilor si mai vertos in al episco-
pilor Dionisie Novacovici si Sofronie Chirilovici, al caror secretar
era incepend cu anul 1762, si pe cati II insotia pretutindenea si
le interprets vorbirile, de Ore ce el sail nu sciaii de loc, sail
graiati scandalos de roil romanesce.4) Din despoierile poporulul si
din promisiunile de parochil si protopopii is! adunase avere
mare si tinea o frum6sa stava de cal' si o stupina splendida in
Ceanul de ample, 5) pe cum aflam din o scrisore a Clerulul
unit. Pe cum apare din acesta scrisOre si din altele ale episco-
pulul Major, Eustatiovici era un dusman forte temut al bisericei
unite, si pentru aceea urgisit de Clerul el. De odata cu oficiul
de secretar al episcopilor serbesci se ocupa si Cu scrierl. in 1765
tipari in Timis6ra: vindreptarea pecdtosului cu duchul bleindetelor.
Traduse din rusesce: vEconomia lid Florin cel ynare,t si indrepta
o traducere facuta de popa Stefan din Brasov din o parte a
Analelor ecclesiastice ale cardinalulul Baronius.") La 1790 ca
director al scOlelor .nationalicescl neunite tiparl in Sibiii: )Des-
vdltele ,si telcuitele Evanghelii a Duminecelor, # a serbdtorilor # a Ore

') Clerul unit intro suplic5. eatr5. M. Teresia din 1773 in arch. din
B1a0 si Stinghe, Documente I. p. 332, i 335.
3) Andreiti Berseanu, Istoria qctilelor din Brasov pag. 9 0 Apendice
p. 16, 17 la N. Iorga, Istoria literaturii romane, II pag. 272.
3) Ibid. p. 272-3.
4) Exemple despre graiul episcopilor serbesci, vedi la Major, Istoria
bisericei Romanilor, p. 132.
3) Clerul unit earl imperetesa M. T. 1773 (arch. din Bla0.
") N. Iorga, ibidem.

www.dacoromanica.ro
 253

cdror zile spre trebuinia catichefilor ,fi a dasallilor neunili.') fn

1792 tipari tot in Sibiu: ilzvoade pentru lucruri de obste, tra-
ducere din limba slovenesca, ear in 1796 o ,Alesandrie.. 2)
Lenga Dionisie Novacovici se mai afla un alt contrar mare
al bisericei unite, Daniil (alias Dan) Marginai (alias Mardcsinai),
in calitate de scriitor, care in 1763 se obliga a pazi si cinsti
instructia cancelariel episcopesci.3) Acesta era fiul liii Bucur
Marginai, care-1 Orli' la scOla in institutul parintilor Iesuiti din
Clus. and *impostorul« serbesc Visarion intra in 1744 in Ardeal,
Dan Marginai fit luat de la scola, si trimis de tatal sett la Car-
lovet, de unde impreuna cu un tovares al sea, Boer, speda ne-
intrerupt scrisori agitatorice in Ardeal, indemnand poporul sa le
trimita bani, spre a pute dobandi *natiunii romane episcop
neunitt (tamquam agentibus pro impetrando Nationi Valachicae
Episcopo non-unito). Cand celalalt agent serbesc Sofronie infra
in Ardeal la 1759, Dan Marginai Inca se reintOse acasa si agita
poporul in adunari secrete. Scat sa se insinue si la Dionisie
Novacovici, care pe cum am vedut, it primi in cancelaria sa
episcopesca. Dar nici aci nu avit stare, cad pentru agitatiuni in
contra. bisericei unite, fit arestat la porunca generalulul Buccow.
Scapa si din temnita, qi sub nume fals de Lazarini obtinu de la
stat stipendit (bursa) spre a studia finantele in Viena (qui sub
velato nomine Lazarini stipendium ad excolenda Viennae studia
cameratica obtinuit.4)
Pentru representarea intereselor bisericei neunite la curtea din
Viena, episcopul Dionisie isi tinea acolo un agent, pe Feerman. 5)
Desi i se asignase ca resedinta Scheii Brasovului, totqi
Dionisie petrecea mai mult in Sibiu si de comun in Resinari, ca
sa pdtal fi la dispositia guvernului, si sa villa mai usor in atingere
cu Clerul si poporul seq.
Se ocupa chiar cu gandul sail* cladesca in Resinar o mo-
desta resedinta, dar nu putii dobandi de la guvern ajutoriul de
2000 floreni. 9 Abia dupa mOrtea lui Dionisie se convinse Curtea
I) Dr. Ilar. PuKariii, Documcnte II, 375.
') N. Iorga, ibidem.
3) N. Iorga, Sate 1 preoff din Ardeal, 1. c. p. 146.
4) Avram Papp, notariul clerulul unit cu dtul 8 Sept. 1768, i Eppul
Rcdnic cu dtul Blab 19 Oct. 1768 catr5. guvern (in Arch. din B1*.
5) N. Iorga, Sate $ preoti din Ardcal, 1. c. p. 146.
6) Idcm, ibidem, p. 144.

www.dacoromanica.ro
 254

din Viena, ca din Brasov nu se p6te carmui vasta diecesa, si

ast-fel, la cererea clerului, imp6ratesa M. Teresia cu decretul din
1 Decetnbre 1770, concese episcopulul Sofronie Chirilovicl sa-si
stramute resedinta la Sibh1.1)
Dionisie Novacovici se iscalia: ,Pravoslavnio Episcop Dio-
nisie Novacovits,« si in unele acte nu facea amintire de episcopia
sa din Ardeal: ,Dionisie cu mila lui DumnezM pravoslavnic
episcop Budei; campilor Mohaciului,g asa se intituleza in fruntca
decretuluT de dto Sibiu 1 Iunie 1762, cu care numesce pc
Iuonas preot la Iasi in tinutul Fagarasului.2) Dar de comun nu
lipsia din titulatura eparchia Ardealului si Inca se punea in locul
prim: ,Cu mila lul Dumnezeti pravoslavnic episcop al Ardealului
si al Budii,, ear latinesee: ,Ecclesiarum in Transylvania graeci
ritus non unitarum episcopus budensis.. 3) fn actele cele mai
solemne gasim titulatura: Dionisie cu mila lul Dumnezeil pra-
voslavnic episcop neunit Buda, Mahaciului si Ardealului. 4) Nicairi
nu -1 gasim intitulandu-se numal ,administrator,g ceea ce ne
arata, ca el eel putin trebuia sa apara ca adeverat episcop die-
cesan al Romanilor neunitl. Pe cat timp petreca in Ardeal, isi
tinea in Buda un inlocuitor, care de la 1765 era Sotronie Chiri-
lovici staretul Santului Mihail de Grabat, pe care in 1767 voia
sa-1 inlocuesca printr'un Iosif.5)
Pecetea lul fAra: inscriptie purta o cruce grecesca de asupra
unel inimi sagetate.
') Sacrae Caesareo-Regiae et Apostolicae Majestatis Archiducis Austriac,
Magnae Principis Tranniae et Siculorum Comitis, Dominae Dominae Nostrae
Clementissimae Nominc!
Spectabilis ac Generose, Egregii item et Nobiles Frater nobis obscr-
vande et Benevoli! Salutem et Gratiae Caeo Regiae Incrementum! Ad sup-
plices Cleri Graeci Ritus non uniti preces circa determinandam Dno
Episcopo non unito pro futuro Residentiam Suae Matti Ssmae per Gubernium
remonstratas dignata est SSma Majestas medio B. Decreti die 1-a Decembris
anni proxime superioris emanati clementer decernere; ut memoratus Epis-
copus non unitum illam pro nunc hic Cibinii habeat. etc. E Rcgio M. Prin-
cipatus Tranniae Gubernio. Cibinii die 17 Ianuarii anno 1771. B. Jos. Anth.
Bajtay, Ha Imagy secret. (Arch. cottului Fagaras Nr. 11 1771).
') Actul in copie autentia la autorul.
3) N. Iorga I. c. p. 144.
1) Verg acdsta titulatur5. la PuFariu 1. c. p. 279.
5) N. Iorga 1. c. p. 146 n. 3.
3) N. Iorga 1. c. pag. 114.

www.dacoromanica.ro
 255

Biserica lui era organisata in Ardeal tocmai ca a Romanilor

uniti, cu consistor episcopesc, cu soborul cel mare al protopopilor
din intrega diecesa, cu soborul cel mic al protopopilor si preotilor
din protopopiat, si cu preoti de sate 1). Si nici nu se putea alt fel,
de Ore ce toti credinciosii lui erali obicinuiti cu organizatia bi-
sericei unite, din care si el' facusera parte timp de 60 ani, si
care era o mostenire de pe timpul cand biserica romanesca fusese
intocmita dupa chipul si asern6narea bisericei calvinesci. 2)
Dar era greil de ocarmuit acesta biserica nOtia. Revolu-
tiunea lui Sofronie scormonind si turburand tote paturile societatii
romanesci, scosese la suprafata elemente, bune pentru a huidui
si schingiui, clerul romanesc unit in interesul Serbilor, dar nici
de cum destoinic pentru a ocarmui nOua societate bisericesca.
Sofronie pe ast fel de Omeni potriviti cu firea si menirea lui II
imbratisa si-i puse, pe unii preoti, pe altii protopopi. Ast fel
Dionisie Novacovici ajunse a aye protopopi ca Petru de la Orastie,
care nu scia, afara de credal si cetirea cazaniei, absolut nimica,
in cat credinciosii lui cand 11 vediati slujind, se coteaii si rideati.
Dar clecb.' acest protopop pricepea atat de putin din ceea ce se
tinea de chemarea lui, era in alte privinte om cumplit, care .tragea
preotii sei de piept prin thg la temnita,« storcea taxe nelegiuite,
batjocoria, batea, palmuia pe cei ce trebuia sa-1 lumineze cu in-
vetatura crestinesca. Altul, pe langa insusirile celui de la Orastie
avea altele si mai urite: lega lanl pe preoti si-i *spanzura de
grincla.c Al treilea sub pretext, ca incaseza venitele *vladicesci«,
storcea pentru sine fel de fel de taxe nelegiuite. In fine proto-
popul *Bucur Mardan necinstesce fetele din satul sell, le faga-
duesce ca va fugi cu ele in Moldova, unde-si va afla un rost
si mai strasnic de cat in Ardeal, si bate pe parintii, cari vin sa
se tanguesca.,
Deca ast fel erati protopopii, ne putern inchipui cum erati
preotii, sfintiti cei mai multi preste hotare pentru singurul merit,
ca se 15.'sati a fi folositi ca unelte in contra bisericei unite. BA-
tausi, betivi, suduitori, afurisitori, necinstiti in vorbe .si in fapte
erati multi preoti din timpul acesta 8) si protopopii recurgeati la

1) Idem, ibidem; pag. 146.

1) Vedi Dr. Bunca, Vcchilc cpiscopii romancscI.
3) Vedi N. lorga 1. c. p. 178 si urm.

www.dacoromanica.ro
 256

mijloce barbare pentru a-i tine in &WI: i bagau in lanturi si in

fiere de cal') si macar ca dupa canOne nici un preot nu p6te
functiona fara binecuvintarea si auctorizarea archiereului, unit
preoti nici Au mai cereaa »singhiliet de la Dionisie Novacovici,
cari era, cum am veciut, cam scumpa, ci se multamiaa cu auctori-
zarea vre unui protopop, pe care-1 indestuliaa mai usor cu »un
burliu (purcel gras) si 2 ferdele de grail«, on cu »un rimator
(pore) grasc, on cu »o galeata de grail si 6 mariasi«, on cu »opt
zloti si un car de fen si un miel«. Cu daruri ca acestea chiar
si preotii bigami puteau fi ingaduiti sa slujesca in contra can6-
nelor bisericei orientale.2)
Ast fel de individi faceati zile amare si episcopului for
Dionisie Novacovici, si organelor bisericei unite. in termini
cuviinciosi se plangea protopopul unit Mania din Armeni, unchiul
lui Samoila Clain, catra episcopul Dionisie: »Nu scia ce o sa
mai fac cu preotil Mariei Tale, cal nu se supun nici poruncilor
craescie, momesc pe Uniti, »daa Pascile de le pOrta muerile prin
sat, de fac atata scande15.«, si »se mesteca in poporul altuia., 3)
Urmarea la acestea era de multe on incaerarea preolilor neuniti
cu cei uniti, cari isi smulgeau barba si perul reciproc in vederea
strainilor, cari rideaa in pumni.4)
Calugerul Sofronie, pe cum am vedut mai sus la pag. 220
dusese cu sine in tera romanesc'a nu numai alipirea sa de Mi-
tropolitul din Carlovet, ci si ura sa fata cu Dionisie, care i luase
din mani puterea, cu care calugarul teroriza massele. Dar si
de acolo isi Linea o partida destul de insemnata in Ardeal, cu
care intretinea vii legaturi prin spionii seT, ce-i trimitea din c6ce
preste munti in haine calugaresci. Partida acesta lucra in continua
nu numai la nimicirea totals a bisericei unite, ci si la resturnarea
1111 Dionisie. Un aderent a lui Sofronie, popa Petric din Santati,
striga in contra lui Dionisie, ca este »rata si ratoitig, (alusiune
p6te la cuvIntul unguresc rdcz, care insemneza Serb), si ca »stringe
bani si s'a duce p'aici in colo.c La Orastie i-si bateau joc de
Dionisie, zicendu-i: »Brasovenii nu to cunosc archiereat si
»mai mult p6te un sat de cat Preasfintia Tat. Protopopii pe
') lbidem p. 179.
') N. Iorga, Sate qi preop din Ardeal, 1. c, pag. 150 1.
2) Iorga ibidem p. 145.
4) ldem, ibidem, p. 180.

www.dacoromanica.ro
 257

earl voia sa-T tina in discipline, i respundeati, ca dee& n'ar fi fost

si nu ar fi rabdat eT, aid el nu ar fi ajuns *Iliadic& in Ardealc,
dr protopopul Simeon Stoica al BelgraduluT, care locuia de comun
in Stremt si Geoagiul de sus, era cunoscut la totT muntiT apusenT
de mare dusman a luT Dionisie si partizan a lul Sofronie, si
OmeniT i strigati: *ca umbla cu minciunT sa aduca alt vladica in
Ardeale. AltiT agitati, ca preotil si credinciosiT sa rumpa orl ce
impartasire cu Dionisie si sa spereze tote de la calugarul Sofronie
trecut in Tera romandsca.1)
Cu ast fel de elemente neodihnite, puse in servitiul Mitro-
polituluT serbesc din Carlovet, avea sa se lupte episcopul Dionisie.
Nu-I mirare dee, ca acesta in continuo doria sa se reintorca in diecesa
sa serbesca. In 1764 it gasim in Buda, unde obtinu de la im-
peratesa resolutia de dto 4 Aprilie 1764, prin care i se permitea
sa petreca Pascile acolo. Dar in 13 Decembre 1764 era in Re-
sinari, de unde trimitea Brasovenilor o pastorale de Craciun,
Anul noti si Boboteza. '')
In 1765 petrecii catva timp la Orastie pentru a cerceta
starea de lucruri acolo si tot in Ardeal petrecii 'Ana in tOmna
anuluT 1767, pe cum arata corespondenta lul comunicata de dl
lorga 9, numind protopopi si instituind preotT.4) Se incerch chiar
A. reguleze venitele prOtopopilor. Cu suplica din 15 Aprilie v.
1763 cera de la guvern, sa li se dea din fie care sat maT mare
&Sue galete de grail, &Sue de oyes si un florin renens, de la
satul de mijloc o galete de grail, &me de oyes si numaT 30 de
crucerT; in satele cele maT mid un car de fen, 2 galete de oyes
si 15 cr.; in scaune de la fie care sat patru galete de oyes, o
vddra de yin (urna) si un floren unguresc. In 4 Aprilie 1764
insa episcopul primi resolutiune, ca nu se permite incassarea
1) N, Iorga 1. c. p. 146 ,si urm.
2) Stinghe, Docum. I. p. 257.
3) Vecti Si locul citat p. 144.
4) Suplica protopopilor neunifi din Sept. 1774 catrg. guvern: Ac de-
nique ex altae fatae Suae Mattis SSmae mandato primarium Caput et Pastor
Ecclesiarum non Unitarum per dictum Tranniae Principatum R. D. Eppus
Dionisius quondam Novacovits ordinatus extitit, qui antelatum non unitum
Clcrum sibi per praclaudatum E. D. C. Generalem a Buccow subordinatum
ea, qua par erat promptitudine in ordinem redegit, Parochos sacris ordinibus
initiavit, Archi-Diaconos constituit, et quid quid ad favendam pacem exco-
gitabilc fuit perspicere adlaboravit. (Arch. din Blaq).
Dr A. Bunea : Episcopit P. P. Aron li D. Novacovicl. 17

www.dacoromanica.ro
 258

acestor venite cart sub titlu de .»pominOcee se incassail de

protopopii uniti spre a da pat-tea cea mai mare din ele episco-
pului lor, pe cum vom vede intr'alt loc. Tot asa resultat va fi
avut si cererea lui, ca si feta' (paraclisierii) si dascglii sa fie scutiti
de *capitatie«, sail darea capului. 2)
Episcopul Dionisie in tOmna anului 1767 sä retrase la Buda,
unde repausa in 8 Decembre 1767. in locul lui imperatesa
M. Teresia cu _intimatul din 24 Octobre 1768 incredinta admi-
nistrarea interimala si provisorie a Episeopatului exempt al ne-
unitilor din Transilvania lui loan Georgevits episcopul serbesc al
Versetului, pe langa.' conditiunea sa nu se mute definitiv in Tran-
silvania, ci numai din cand in cand sa faca excursiuni in acesta
Ora, si inainte de ce s'ar introduce in calitate de administrator,
sa se presenteze la Curtea din Viena.4)
Retragerea si mOrtea lui Dionisie Novacovici nu a lasat re-
grete in inima Romanilor din Ardeal. Motivele acestul fenomen
ne 'sunt cunoscute. La acelea se mai pote adauge imprejurarea,
ca tocmai pe timpul lui Transilvania a fost cercetata mai multi
ani de-a rindul cu feliurite nenorociri: recolta slat* seceta, grin-
ding, pov6ie, )3(51e de vite, asa in cat episcopul Aron in 40 21
Septembre 1762 se simti indemnat a dispune tuturor credinciosilor,
sä postesca Lunia *in cinstea sfintilor angerig spre a imblandi
mania lui Dumnezeti, "fiind ca nu numai aid in tell de o vreme
in cOce sail sporit dumnezeescile cercetari, cu seceta, cu povOie
si cu bola de vite, ce si ciuma prin vecinimea tariff nOstre sail
') N. Iorga 1. c. p. 149 150 n. 1 si 2.
Ibidem p. 177.
") Maior, Ist. bis. Rom. pag. 131.
4) Gubernio intimandum. Altefatam Suam Mattetn habita Benigna
consideratione bonarum qualitatum, fidelitatis item et reliquarum laudabilium
animi dotum D. Ioannis Georgevits Graeci Ritus non unitorum Eppi Ver-
scheciensis, de quibus Suae Matti prae allis commendari meruit, eundem
Dnum Eppum pro Administratione Vacantis Epfiatus exempti Gracci Ritus
non unitorum Transilvaniensium, modo provisorio clementer denominasse,
ita quidem, ut is retento moderno suo Eppatu, solum de tempore in tempus in M.
Traniae Principatum semet conferat, et ibidem commissae sibi Administra-
tionis partes expleat fideliter; antequam tamen qua talis in Trannia instal -
laretur, hic Viennae pro necessariae informationis receptione se personaliter
sistat. Quae Benigna Suae Mattis Resolutio eidem R Gubernio pro sua
notitia hisce significatur. Eadem etc. Datum Viennae Austr. Die 24 Octobris
1768. Carolus Comes Brciner, Alexander Horvath. (Arch. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 -259
apropiatz.i) Multi din popor credead, ca t6te aceste calamitati
sunt pedepsa lui Dumnezed pentru lapedarea uniril, si incepead
a inclina erasi spre biserica units, care din nimicita ce era pe
timpul luT Sofronie si Dionisie, se restaura in mod uimitor, mai
virtos sub episcopul unit Maior.2)
Dar nicl chiar curtea din Viena nu si-a putut ajunge tote
scopurile sperate de la trimiterea until episcop neunit in Tran-
silvania. Unul dintre motivele, pentru cart imperatesa a dat ne-
unitilor pe Dionisie, a fost acela, ca el va sci impiedeca emi-
grarile poporului roman in terile vecine, cu cari amenintase de
atatea on mitropolitul serbesc, si ast-fel va sci stavili scaderea
»erariului yid« (vivum aerarium), cum era considerat bietul popor
iobagit. Dar imperatesa s'a inselat, cad de cand a intrat Dionisie
in Transilvania, atatea mil de Romani ad trecut in Moldova si
Muntenia, in cat cel din aceste ten strigail: tot Ardealul vine
la not 3).
Emigrarile acestea le adeveresc si documentele de curend
descoperite de dl Jorga. Guvernul in 1765 a trebuit sa is cele
mai drastice mesuri pentru impedecarea lor, anume impuscarea
si arderea celor ce fugead pe poteci oprite, si confiscarea armelor
din manile Romanilor, si prinderea lui Sofronie cu orb -ce pret,

') Arch. din Blaq,

2) Suplica Clerului unit catra imperatdsa din 1773: Patefactae sunt
isti populo Iraudes et technae Sophronianae, quibus nuper delusi sunt, et
seducti: deflent nunc lapsum et detestantur Schisma, quia Divinam iram
pcccati vindicatricem in se ipsis et rebus suis toto isto confusionis temporc
manifeste cxperti sunt, subtracta etiam fuerat Gratia, et Benedictio Coelestis,
neque terra dedit fructus suos in tempore opportuno, aut quos etiam dedit,
grandine, aeris intemperie, tempestatum procellis, aliisque adversis vicissi-
tudinibus cunctos fere delevit, prostravit, sustulit; grande etenim universale
istud dissidii turbaeque, pacis et charitatis violatae diluvium et exindc
piaculum poenas a Rege reposcebat continuas. Modo vero populo peccatum
scissionis confitente, divinaque Benedictione succedente, Unitas, Pax et tran-
quillitas in hoc populo, et desolata Dei Ecclesia speratur futura. (Archivul
din Bla.).
8) Ibidem: Si quidem a tempore illo, quo Eppus non unitus hancce
provinciam subingressus est, atque exinde Ecclesia Dei discissa et dismem-
brata tanta ex hoc Populo Millia ad exteras Regiones subinde transmigrabant,
ut ipsi Moldavi Valachique populi hominum ad se venientium turmis stupe-
facti vociferari auditi sint: tots Trannia ad nos vcnit.
17*

www.dacoromanica.ro
 260

cacT el era, pe cum am v6dut la pag. 222, agentul principal al

acestor rhiFAri nefolositOre.
CeT ce insa nu vedeatt cu ochi bunT inaintarea Romani lor
ardelenT sl-au ajuns scopurile. I-aii desbinat in d6u6 bisericT,
una units, alta neunita, si ail slabit pe cea dintaiii asa de tare,
in cat ea nu s'a mai putut aventa la acel mare rol politic, ce l'a
avut sub episcopul loan Inocentiti Klein, si nicT chiar pe terenul
cultural n'a maT fost in stare a face acele progrese, ce in urma
contactuluT s'eu cu Apusul civilisat le-ar fi putut realisa, &ea n'ar
fi pierdut cele maT multe si mai puternice comune romanescI.

---1-*-t

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XIV.
inriurinta resboiului de 7 an' asupra revolutiunel
religionare din Ardeal, si participarea Romani lor la
acel resboia.
Dusmanii interni si externi al bisericei romanesci unite au
folosit tot-de-una ocasiunea, cand monarchia era incurcata in
resbOie grele, spre a nimici acea biserica.
Marea revolutiune puss la cale de Serbi si de agentul lor,
impostorul Visarion, la 17441), nu s'ar fi intimplat, deca Ostea
imperatesca nu ar fi fost scOsa aprOpe tOta din Transilvania spre
a face fats num6rosilor dusmani in lungul rifsboili de succesiune,
7i este caracteristic, cal aceea revolutiune a incetat numal dui:4
pacea de la Aachen din 18 Octobre 1748, adeca in anul 1749.
Turburarile de la 1752 si 1754 all fost curend nadusite,
dar die la 1756, cand a erupt resboiul de septe ani cu regele
Prusiei Frideric al doilea, pans la 1763 agentii serbesci si mus-
calesci au putut lucra tot cu mai mare libertate si indraznela
intr'o provincie din ce in ce tot mai despoiata de militie, pans
ce la 1760 caluerul Sofronie ajunse aprOpe stapan in tell.
Este probabil, ca deca Romanii in cursul resboiului de
7 aril ar fi continuat cu energie luptele marl politice, cari le
incepusera la 1732 si prin cari dobandisera mai multe usurari
si prerogative, pans ce in 1744 le-a succes all inarticula biserica
in legile t'erei2), si deca in loc de a se sfasia unii pe altii, ca de
atatea on in alte momente hotaritOre, la 1759 ar fi facut incer-
carea sa-si elupte cu armele in mani dreptul de natiune politica,
egal indreptatita cu celelalte natiuni privilegiate, ei usor ar fi
putut ajunge la realisarea acestei aspiratiuni, pentru care adu-
') Vedi despre acesta revolutiune scrierea mea despre Klein.
'1) Vedi opul mai despre Klein.

www.dacoromanica.ro
 262

sesera atatea jertfe, intre call cea maT nobila tusese episcopul
unit loan Inacentiii Klein.
Ast-fel resboiul de 7 anT in loc sa fie ocasiune de eman-
cipare politica, el a fost ocasiune de neitie si grele asupriri, cari
avem sa be multamim amagirilor strainilor si naivitatii si simpli-
citatii poporuluT nostru, care usor pleca urechea la ast-fel de
ademeniri.
Din punctul acesta de vedere resboiul de 7 anT este un
eveniment de trista, aducere aminte, Dar de alts parte nu trebue
sa uitarn, ca acest rsboiii are si un punct luminos, intru cat a
dat Romanilor ocasiune de all' dovedi vitejia si patriotismul for
gata pururea spre jertfe de sange si avere, cand este vorba de
mantuirea tronuluT, pe cum vom ar6ta in acest capitol.
imp6ratesa Maria Teresia cu decretul sal din 11 Octobre
1756, adresat guvernului transilvan 9, aduce la cunoscinta publica,
1) Maria Theresia etc. Illustres, Reverende etc. etc. Tametsi a principio
constans, et benigna animi Nostri voluntas, curarumque praecipua semper
fuerit salus, et conservatio Populorum divinitus Nobis commissorum, huncquc
in finem media quaelibet adhibere nullae unquam praetermiserimus, eo non
minus maxima sollicitudine collimantes, qno pax et tranquilitas publica
omni ex parte inconcussa permaneat, et salva conservetur, nihilominus
tamen citra expectationem nostram experiri debuimus, Regem Borussiae
jam a certo tempore novos in dies molientem apparatus, bellum potius
quam quietem Populorum non solum habere in suis destinationibus, verum
etiam velut annexa, per vos suo modo publicanda uberius repandent, eo
actu progressum esse, ut postquam vicinum sibi Electoratum Saxoniae non
curatis aequi, et justi rationibus, arreptis duntaxat potentiae regulis occu-
passet, contra jus Gentium, et ultra omnem omnino convenientiam in eodem
grassatus, nostrumque haereditarium Bohemiae Regnum invadere, Exerci-
tumque Nostrum Cae -o Regium (quem de variis Regis Borussiae motibus
identidem informatac, ad defensionem haereditatum nostrarum contrahere
necessitatae sumus) ibidem sub Gralis campi Maressali Comitis a Brovn
Praefecti excubantem aggredi nihil pensi duxerit, qua in actione opitulante
Divino numine, providisque mentionati Armorum Nostrorum Praefecti dis-
positionibus, ut ut conatus ejusdem perhibente relationis hic sub D. adja-
centis exemplo in irritum ceciderint, pro ea nihilominus quam contra tam
ferocem, et collectis quibuslibet viribus ad supremam velut pugnam corn-
paratum hostem Regnorum, et Provinciarum, hasque inter Chari Nobis Prin-
cipatus quoque Tranniae salus et conservatio requirit, attentione ultro etiam
mature prospicere volentes, hostilibus hisce conatibus vires quam maximas
opponere, et propterea universos Fide les Nostros, qui in antelato Principatu
etiam ex mente legum pro salute Principis et Populi arma capere obstricti
sunt, officii sui clementer monere e re boni publici futurum invenimus
atque adeo

www.dacoromanica.ro
 263

ca neimpacatul el dusman, Frideric al II -lea regele Prusiei, a

navalit fail de veste in Saxonia si netinend sena de dreptul
Ad hunc tam salutarem, quem unice spectamus, scopum, quamquam
generalem indicere insurrectionem ex dictamine legum quoque patriarum
specialiter Approbatae Cpnst. Partis 3-iae Tit XIX. nostrum esset, ut uni-
versos principatus praelibati Nostri Magnates et Nobiles, et alios quosvis
Magistratus bona stabilia jure nobilitari tenentes, quorum nempe fidem,
zelum et alacritatem antea etiam cum plenaria satisfactione N-ra expertae
sumus, teinpore belli insurgere, et respective huc concurrere teneri benigne
agnoscimus, nihilominus tamen statum et condition= illius Provinciae prae
oculis habentes, ut eorum pro evitandis majoribus quoque incommodis,
sumptibus parceremus, in locum generalis et lcgibus definitae, insurectionis
certum duntaxat Equitum, suis equis et reliquo apparatu ad noripam le-
gionis nostrae Hungaricae equestris Kalnokianae, providendorum numerum,
et equos a praefatis Magnatibus et nobilibus, nec non antelatis Magistrayibus
sistendos desideramus, nil dubitantes singulos innata fidelitate, et consueto
zelo eo permotos iri, ut summa cum promptitudine in hunc finem secundom
vires tanto alacrius concurrant, quanto magis notum est, quod istiusmodi
praestatio minoribus longe, quam generalis Insurectio, cxpensis statui possit,
nec in illorum intertentionem post eorum assentationem quidpiam expendi
debeat. Cum e contra Insurgentes propriis statuentium sumptibus usque ad
limites Provinciae alendi fuissent.
Quare vestrum erit pro testata in Nos, Augustamque Pomum Nostram
in omni occasione alacriter testata fide, communi item bono, et publica
salute benignam hanc, quam in singulorum devotione locamus, fiduciam,
suo modo sparsis in Provincia circularibus, non solum notam reddere, sed
et Vestro uti benigne confidimus, instar fidelium Regni Hungariae Procerum
exemplo praeeuntes, cunctos eo disponere, ut benignae expectationi Nr-ae
hac vice etiam de Vobis ac universis conceptae satisfactum esse quantocius
re ipsa experiamur. Qua de causa schema quoque sistendorum Equitum pro
vestra directione isthic accludimus et necessaria circa assentationem ad
superiorem in illo Principatu Belli. commissariatum, nec non. general= vi-
giliarum Praefectum Comitem Kalnoki sua via mandata dari ordinavimus,
vobis in reliquo etc. Datum Vienna Austriae die 11 Octobris 1756.
Maria Theresia, Gabriel Comes de Bethleo.
Ad mandatum etc. Franciscus Bandi.

Puncta.
1-mo Ut pro receptione memoratorum Equitum, et equorum Generalis
Comes a Kalnoki, pro cujus ut pote Legione iidem destinati sunt, usque
completum opus in principatu permaneat, duosque superiores et octo sub-
officiates ac triginta quinque gregarios pro teceptione commendatos, tali in
Provincia constituat, ut
2-do Hi singillatum licet exhibitos Equites, et equos absque ulla mora
recipiant, ac pro assentatione praesentent, qua de causa,

www.dacoromanica.ro
 264

gintilor, s'a aruncat si asupra Boemiei, atacand cu tbta puterea

sa Ostea austriaca de sub comanda maresalulu! Brovn. imperatesa
in situatia acesta grea pentru tron si monarchie nu voesce sa se
folosescal de dreptul sea, care il daii legile Ore, de a dispune
3-tio Loca assentationum pro hic et nunc denominantur Cibinium,
Claudiopolis, Schcsburgum, Visarhely et Somlyo, eo cum additamento, ut
possibilitate admittente et necessitate ita ferente Udvarhellyinum quoque
super addatur, atque non sufficiente fors pro pracdictis locis Commissariatus
Bellici Personali, ex rei quoque Annonariae oficii subjecta pro assentatione
authorizentur, quin imo si plurimum equitum, et equorum numerus in locis,
ubi assentationis Personale constitufum non esset, congestus fuerit, propter-
eaque Superior vel Belli Commissarius, ut eo pro assentatione compareat,
requireretur, se illico ad eundem locum conferat, aut aliquem expediat.
4-to Occasione receptionis, et assentationis equitum , et equorum
superfluae criticae, exceptiones, evitentur.
5-to Coloribus equorum, et faciebus personarum minime inmor, etur,
sed quoad hominem, si modo non infra. 18, sed nec ultra 30 aetatis annos
numeret, Transylvanus, et non infamis sit, assentantes contententur, pariter,
et quoad equos si defectu notabili careant, et non pauciores, quam 4, sed
nec plures quam 7 annos habeant.
6-to Competentia et intertentio Equitum et eorundem equorum ab
ipsa die assentationis incipiet.
7-mo Omnibus ad augmentationem concurrentibus liberum sit vesti-
menta cum apparatu ibi, ubi celerrime in meliori qualitate, et viliori pretio
haberi poterunt, ad normam Legionis Kalnokianae comparare, neque ullus
ad desumptionem ex magazino adstringatur, equi pariter arma ubicunque
placitum et possibile erit comparari poterunt, arma tamen debebunt esse
armis Legionis Kalnokianae per omnia similia.
8-vo Licet quidem bonus ordo requirat, ut nullus nisi debite vestitus,
et apparatu congrue instructus albo militiae inscribatur, , nihilominus ex
ratione, quod in Trannia in instanti universa requisita haberi nequeant,
defectus armorum, vel in aliqua parte etiam vestimentorum assentationem
non impediat , sed eadem cum annotatione defectus ex post supplendi
peragatur.
9-no Integras centurias cum auctione adhuc triginta Equitum et equo-
rum erigentes, juro officiales nominandi fruantur, ita quidem, ut contra
eosdem excipere proprietariis Legionum integrum non sit. Qui tamen neo
constituendi officiales, non nisi a tempore completae centuriae sua com-
petentia gaudebunt.
10-mo Si quidem ex nobilitate ob defectum sufficientium mediorum
equos absque equitc sistere vellent, his etiam contentari eosdcmque assentari
debere Commissariatui demandatum est.
11-mo Equitibus et equis, peracta jam assentatione, dislocatio et in-
tertentio ad nonnam Regulamenti Trannici more solito de, et assignabitur.
(Arch. metr. din Blass).

www.dacoromanica.ro
 265

insurectiune generala, ci apeleza la patriotismul popOrelor sale

din principatul Transilvaniel, care Inca p6te ajunge in primejdie
prin acest resboiti, si in deosebY la patriotismul magnatilor, no-
bililor si oraselor, earl aveail mosiT nobilitare, cerendu-le ajutor
grabnic. Avea sa fie acest ajutor un numer de calarasT, imbracati,
inarmatl si proveduti cu cal pe cheltuela celor ce ii vor da de
buns voie. CalarasiT eraii destinati pentru regimentul generalului
conte Antonia Kalnoki, care avea sa vina in #era cu doi oficeri
superiori, opt subofiterl si 35 gregari din regimentul sea spre a
inrola pe calara0 oferiti de bunA voie. Uniforma ostasilor se
putea procura de on unde, dar armele numal de la armata, ca
sa fie egale cu ale celorlalti ostasi din regimentul lui Kalnoki.
Cei ce del 130 de calaretl, as dreptul de a numi si pe ofitcrii
companiet
Guvernul transilvan in 2 Novembre 1756') impartasi si
episcopulul unit Petru Pavel Aron porunca imperatesca, ru-
gandu-1, sa null pregete in acele momente critice a se intelege
fara amanare cu al seT, si a se declara, cati calereti p6te da pentru
r6sboil
De ()data sosi la Bias o scrisore din 11 Octobre 1756 de
la cancelarul aulic transilvan contele Gavrila Bethlen, 2) in care
1) Sacrae Caesareo Regiae Mattis, Archiducis Austriae, Principis
Tranniae, et Siculorum Comitis, Dominae Dominae Nostrae Clementissimae
Nomine....
Mellyre nezve eo Felsegehez ortikos Fejedelem Aszonyunkhoz vale
hivsegere s odes Hazink tiszta szeretetere emlekeztetjtik kegyelmedet s
hathat6san recomendallyuk, igyekezek kegyelmed magahoz tartozandekkal
egyet ertven, az accludalt punctumak szerent arokke fen maradando dicse-
retire valojaban midon most a szilkseg szorgasabb Felseges Asszonyunkhoz,
es nemes FIazank becstiletihez vale zelusat, es kotelessegit megbizonyitani,
es a R. Guberniumnak mind! hamar& specificalni hany militaris Lovas
szemellyeket cum apparatu praescripto alitt Felseges Asszonyunk kcgyelmes
kivansaganak betellyesitesere, mellyre intetik is kegyelmed atyai k6ppen
midon legkissebben sem ketelkedik az Regium Gubernium kegyelmed ala-
critasaban. Sic facturae altefata Sua Mattas benigne propensa mariet. F
Regio Principatua Tranniae Gubernio, Cibinii 2-da Novembris Anno 1756,
Ignatius Iosephus Bornemisza L. Bare de Kaszon, Praeses. Sz. Bruchenthal
(Arch. din Blas).
') Din scriserea Cancelarului aulic transilvan catr5. eppul Aron: Quare
pro ratione mei officii (dum per Regium quoque Gubernium benigna Suae
Mattis Scrmae Intentio nota redderetur) hanc bene merendi occasioncm, qua
fidele in Principem obsequium, et in publicam salutem, ac commune bo-

www.dacoromanica.ro
 266

si cu mina sa proprie facea atent pe episcopul, ca acum este

timpul sa-si arete devotamentul sea catra imp6rAtesa sl recunoscinta
pentru bunurile nobilitare, ce le are epicopia units.
0 alta scris6re de la ministrul Ferdinand Konigsegg Erps
de dto 26 Octobre 17561) spunea, ca .clerul,si nafiunea romance
trebue sa se arete vrednica de privilegiile dobandite, si ce are
sa le mai obtina, si ca el nu -sI va pregeta a lauda inaintea im-
peratesel meritul, ce episcopul si-1 va castiga prin ajutoriul sea
in acest resboiti.
In fine generalul Conte Antonia Kalnoki in scrisorea din
Clus de dto 10 Novembre 1756 2) face cunoscut, ca el este in-
num, Gentisquc honorem, ut et uniuscujusque existimationem devotionis
nostrae studia contestandi affulsit tempus, Reverendissimae Dominationi Vrae
tenerrima qua possum commendatione significandum partium mcarum esse
duxi, confisus fore ut eadem bono et efficaci aliis exemplo ita admissura sit,
ut benigna Suae Mattis Scrmae in singulorum devotione locata expactatio
reali cum effectu quantocius absolvatur, mihique de egregiis Reverendissimae
Dominationis Vrae conatibus, promptitudine et in Principem Zelo in parti-
culari etiam ad Mattem referendi occasio sit futura. Reverendissimae Do-nis
Vrae Viennae 11-ma Octobris 1756 obligatissimus servus Gabriel Comes de
Bethlen. P. S (del proprio pugno) Nunc est de tempore, ut Reverendissima,
ac Illustrissima Dnatio Vra zelum deri Graeci Ritus Uniti erga Augustissimam
Principem effective praestare, tanto magis dum eadem egregia jure Episco-
patus possideat bona, de quibus, quem numerum equitum, et equorum eadem
praestare, taliterque bono aliis exemplo praeire velit, Togo tam mihi, quam
Gubernio Regio, et Generali Comiti a Kalnoki sine mora notificare, ne gra-
vetur. (Arch. din Blas).
') Din scrisorea lui Konigsegg Erps catra eppul: De quo Siquidem
turn ex rescripto Regio ad Gubernium dato, turn ex privatis Cancellarii
Comitis de Bethlen literis Reverentia Vra instruetur, commendo enixe, ut
cx testato suo saepius in principem, et Publicum "Zelo, ea quae in illis
intimata habentur, ut quantocius effectui mancipentur, et exemplo, et con-
silio Revercndae Illustritatis Vrae, et sibi subiecti Cleri, ut Clerus et natio
valachica voluntaria aliqua concurentia ad repellendos hostes, se tam magis
Privilegiorum digna efficiat, ne gravetur. Capta desuper meliori notitia, zelum
et promptitudinem Reverendissimae Illustritatis Vrae in 'laudem et meritum
ejusdem cessura, coram Sacratissima Sua Matte etiam depraedicare nullatenus
deero, perseverans Rdissimae Dnationis Vrae Viennae 26 Octobris 1756
obsequiosus servus Ferd. Ktinigsegg Erps. (Arch. din Blas).
2) Din scrisorea lui Kalnoki catr5. eppul: Cum igitur cura erectionis
ejusdem Militiae ab Altissime fata Matte clementer mihi concredita esset,
Eandem ReVerendissimam Dnationem Vram perquam officiose requirendam
duxi, quatenus suam, praelibatique sui Cleri mentem mihi aperire non gra-
vefur, quotnam milites equis, et armis, nec non decenti apparatu instructos

www.dacoromanica.ro
 267

sarcinat cu misiunea de a forma in Transilvania un regiment de

husari. In scopul acesta va merge la Sibiu, unde astepta re's-
punsul episcopului, si spereza, ca acesta si clerul WI venerabil
se va face vrednic de grata si mai bogate de la imp'eratesa.
Episcopul primind aceste scrisori inmediat convoce. la o
intrunire pe ziva de Luni, 15 Novembre 1756, pe toti asesorii
consistoriali, adeca si pe cei din Blas si pe protopopii de afara,
ca' eran investiti cu demnitatea de asesori, si pe langa acestia
pe mai mulli nobill romilni. Acestora din urma, fiind-ca pe atunci,
in lipsa de scble secundare romanesci, e' invetail numai in scOle
straine si ast-fel cu cirilice nu scian ceti, episcopul le-a scris
unguresce numindu-i *membri nobill al naliunel romiine,f1)
Ast-fel »in anul Domnului 1756, 4 zile (st. v. 15 st. n.)
Novembrie linga data a Marie' Sale Preluminatului si presfinti-
tului Domn Petru Pavel Aaron de Bistra Vladica Fagarasului ...
comisie (porunca), au fost adunare de cinstiti Protopopi Asesori
Consistoriales, si alli cinstili nemif mireni in Blas, in residentia
pre laudatului Mara Sale Vladica, unde antias data s'an cetit
chesaro-craestile rendueli, de la cinstitul Gubernium Mara Sale
Domnului Vladica trimise, in carele ne indemna a-1 da mana de
ajutor.... Luand in socotela acesta imperatesca milostiva renduela,
asisdere iaras de ameruntul mai procetindu-se cartile, a Exel-
lentiilor Sale Domnilor Konigsegg si Cantalariusului Bethlen
Gabor, pe cum si a Exellentiei Sale Generalisului Kalnoki, toti
cinstiti asesori a S. Sabor cu mare inima si cu mare aprins
libov (zel) spre acel bine de obste, cu o inima si voe indata
vedend craestile rendueli, s'ati fagaduit si au fost gata a face si
dupa putinta a ajuta, pe cum se pofteste, cu cateva catane ca-
sistere resolvant, et an non malint paratam pecuniam pro its per me consti-
tuendis numerare, quam porro resolutionem Cibinium ad me dirigendam
praestolaturus, Eandemque Reverendissimam Dnationem Vram ac Honora-
bilem Suum Clerum de uberioribus Gratiis Caen Regiis bene persuasum
esse cupiens omni aestimatione persisto. Reverendissimae Dnationis Vrae
Claudiopoli 10 Novembris 1756, obligatissimus servus C. A. Kalnoki. (Arch.
din Blas).
') Dilecte in Christo Fili mi Nobilis Vir, Salutem et Paternam Benc-
dictionem! Sziiksegesnek itdIttik lenni, hogy kegyelmed is mint Ecclesianknak,
es Natidnknak edgyik nemes tagja a jov6 hetfilre, ugy mint 15-ik ez
holnapnak napjan reggel itten lenni ne terheltessek, In reliquo omnia bene
precatus maneo. Balasfalvae 12 Novembris 1756. Arch. m. din Blas.

www.dacoromanica.ro
 268 -

lareti, si s'aii concludaluit (hotetrint), sft se dea o companie de a

sutd fi fret sect de calcine, pre cum in urmatOrele respunsurI la
acei marl domni date se va vede. Asisdere si modru in ce chip
sa se faca ace companie s'ail asezat, pe cum se arata in comisia
scrisa pentru acesta treba la cinstitii protopopi.« ')
Hotarirea acesta fu adusa la cunoscinta guvernului, a can-
celariului Beth len, a generatului Kalnoki si a ministrului Konigsegg
cu scrisorile din 16 Novembre 1756, in cart episcopul Aron nu
uita a accentua, ca clerul si poporul roman, de si este cel din
urma unde se impart bunatatile statulul, totusi nu voesce sa re-
mana inapoia nimenui cand este vorba de all manifesta prin
jertfe devotamentul see fats cu domnitorul Ord si iubirea sa
sincerA de patrie.2)
Protopopilor episcopul a dat ordin prin cerculara sa de
dto 6 17 Novembre 1756, 3) sa adune de la fie care preot cate

') Protocolul adunarel in arch. din Bias.

') Asa d. e. lui Konigsegg scria: Et qualiter prementibus hisce rerum
circumstantiis, Nos quoque sorte quidem infimi, fidelitate autem secundi
nimini, praeconcepta dudum et in summi Principis obsequium flagrantia
animorum sensa et desideria contestata redderemus, consuluimus. Cumque
(quod cum omnibus palam sit, inficiari haud possumus) vires nostrae et fa-
Lultates variis calamitatibus, et praeter domesticas penurias, schismatica ista
praecipue confusione, ac insolita moderna Cleri hujus ad contribuendum
cum plebe contra Privilegium coactione, adeo infirmatae sint, ut propemodum
exaustae conspicerentur, quod ex abundanti non possumus, pro viribus
tamen alacres concurrerc decrevimus. (Arch. din Bias):
3) Commissio ad R R. Archidiaconos. Acum intr'aceste zile insciintare
am luat de la preainaltata Curte, si de la eel mai marl, in ce chip craiul
Borusiel rump6nd hotarul legilor si calcand legile neamurilor, cu mare oaste
si cu puternicie farI veste au navalit in protiva mostinescilor ten a prea-
inaltatei obladuitarei noastre, carele acum °data cu ajutoriul Domnului s'afi
si infrint in pornirea sa. 'Erna ingrijindu-se, ca nu cumva cu acea pornire
sä navaldsca si mai incoace, mai sus ci. Kesaro-Craiasa cu purtarea sa de
grije trimitend Ja credinciosii set supusi, .i chiam5., ii inddmna, si cu
milostivire poruncesce, ca improtiva acestel navaliri sä se scoale, si dupa
putinta ajutoriii sa dea, spre infrenarea aceiasi. Care stApanesci rendueli,
si porunci, precum altor neamuri, si clirosuri asisdere si noae s'atl milostivit
a ne da. Pentru a arora plinire, si ducere in vig, am adunat cinstitii asesori
a clirosului nostru, cu carii impreuna intelegdndu-ne, de lipsa a fi am aflat, cum
acest prilej de vrednicie sa nu trdca, ce dupa mesura slabiciunil noastre,
cu tot de a dinsul impreuna sa alergam, si pentru aceea sail aruncat de tot
preotul cinci florinti unguresci, intr'acesta chip: ca luandu-se comiseul indat4

www.dacoromanica.ro
 269

5 florenl unguresci, s'ail cite un galbin, si banil sa-t trimita pang.

la Craciun la notariul clerulul Avram Pop din Daia si protopopul
Mania din Tut-, cart fusesera numiti cassari sad perceptori in
acesta afacere. Apol sa cumpere cal de on ce colOre si sa castige
vonici (feciori), cart vor aver voie §i for fi nimului a face cinste ,ri
indllatel crdese credincidsd slujba, si pe nobilil roman: sa-t in-
demne sa se inscrie, nu in companiile comitatelor, ci sub steagul
companiel romanesci, unde vor face bun nume nermulut, neIndo-
indu-se episcopul, cd data mulfi merg sub numele si steagul altora,
cu mult mai voiosi vor merge sub a ne'mului nostru.
Generalul Kalnoki remase incantat de ofertul clerulul si
poporului roman si de dispositiile luate de episcopul. Deplina
sa multamire o manifests cu scris6rea de dto Sibiu 20 Novembre
1756, in care zicea catra episcopul Aron: »Acesta este si trebue
sa fie inteadever cea mai placuta jertfa, cand cineva cu cat se
p6te plange mai mult, ca este asuprit, cu atat se arata mai prompt,
si se silesce mai tare, ca de nimenea sa nu fie intrecut intru

se. se vesteasca, si a se stringe sä incepa, si stringandu-se indata aid la per-

ceptorii, carii sail renduit, preacinstitul notarius Avram Ddiannl se. cinstitul
protopop Maniu Tiureanul, a se trimita, asa cum pane. in viitoarcic ser-
baton' a nasceril Domnului nici o restantie sa nu remaie, ca fiind lipsa obstii
si slujba imperatesca cu executie si cu mai marl cheltucli se va scoate.
Lenge. acesta indata luand acesta vei aye grije unde s'ar gasi cal spre
slujba catanesca, acar dc ce per or fi, numai alb nu, cu dirept pret sa-1 iai
si in credinta pane. la o vreme, care credem, el nimene dinteal nostri nu
l'ar ta.'gadul spre acest bine de obste. Asisdere vei aye datorie, si mare stradanie
O. vestesci pentru vonici, carii vor aye voie si for si neamului a face cinste,
si inaltatei craiase credincioasa slujba, spre binele viitoriii sa-i aduni, Ca se.
fie catanc calarete, bine imbricate ca voinicil din reghimentul lui Kalnoki
si armate.
Dc cari n'avem indoiall, cumca dace. multi merg sub numele si stagul
altora, cu mult mai voiosi or merge sub a neamului nostru....
Despre care toate si mai ales despre vonici, si despre cai to vei
sirgui cum pane. in trei septemini sa ne inscintezi, si cu acca stradanie,
ca si asteptarea preainaltatel Chesaro-Craiase se. se plinesca, si cleruld si
neamului bun nume sa se ziddsca, . . . . Bias 6 zile Noemvrie 1756. Lenga
aceste comisil s'aii mai adaus si acesta: Fiind-ca nemisii sunt datori a da
ajutoriii, carii or da cu not catane gata, sail numai cal, sail vonici, nu ar fi
datori a da cu varmeghia, si aid si-ar face bun nume neamului.e (Arch.
m. din Blas).

www.dacoromanica.ro
 270

dovedirea fidelitatil dorite. Singur Preasfintia Ta esti acela, c'asuia

se pOte oferi cu distinctiune prima toga a glorielt.1)
Cu acesta scris6re generalul Kalnoki trimise episcopului si
o lista a tuturor obiectelor, cu cars trebuia sa fie proveclut fie
care calaret, insemnand si pretul for dupa *calculul cameraticr
sae oficial de atuncia.
Din acesta lista, care se aft' in archiva din Blas, se vede,
ca armele si hainele unui calaret costae pe atunci 66 fl. 32 cr.
Renensi, ceea ce pentru 130 calareti face 8621 fl. 60 cr. Renensi.
Mara de acestea corturile si vasele de bucatarie la o suta de
feciori costae 176 fl. R., er steagul companiei era computat in
100 fl. R. Ast fel echipamentul companiei avea sa coste, fara
de cal, cam 8898 fl. R. Pretul cailor nu este indicat in lista
generalului, care numai atata spune, ca nici un cal nu 'Ate fi
mai mic de 14 palme, mai tiller de 4 ani si mai betran de septc.
Un ast fel de cal pOte nici atunci nu se cumpera mai ieftin de
100 fl. R., ceea ce pentru 130 cal face 13.000 fl. R. Asa dara
can' si echiparea calaretilor a costat cel putin 21.898 fl. R. Deca
Insa vom considera, ca unele obiecte s'au cumperat mai scump,
de cat cum socotise generalul, asa d. e. steagul nu a costat 100,
ci 200 fl. R.2), si deca vom aye in vedere, ca episcopul a mai
dat si un car de povara cu 6 boi 3), si pe feciori si caii for I-a
intretinut mai mult timp, adeca pand la asentarea tor, atunci
trebue sa admitem, ca compania oferita de Clerul si poporul
9 Hacc revera est, et esse debet gratissima sacrificii oblatio, dum
quo magis se quis oppressum conqueri potest, co intensius se promptiorem
testare omni nisu laborat, coque pervenire contendit, ut a nemine palmam
desideratae fidelitatis suae praeripi patiatur. Unica est Rsma Dnatio Vra
cui primam, cum distinctione gloriae togam offerre licet. (Archiv. din Blas).
2) Episcopul scria agentului see din Viena Babos in 13 Aprilie 1757:
Pro vexillo Illustrissimus Dnus Generalis 100 projectaverat Rhenenses, Vra
autem Dnatio 200 exsolvit, quod si jam rejiceretur, triste nimis huic acci-
dcret Clero! Imagines eidem vexillo imprimendas hic prius saepe fato Illmo
Dno Grli apud me existenti vcrbotenus expressi, qui et probavit, et caetcra
ut conformia sint cum Dno Agente Biringer communicationem habendam
suasit. (Arch. din Bias).
2) Episcopul catr'd agent in 6 Iunifi 1757: Non solum ingressos
milites, sed tres cardinales officiates, vigiliarum magistrum, Furerium, Tybi-
cinem, et Fabrum, insuper et sarcinarium sat sumptuosum cum omnibus
apparatum, sex sclectis jugalibus praejunctum, conducto atquc vestito mer-
cenario munitum submisimus currum.... (Arch. din Bla).

www.dacoromanica.ro
 271

roman a costat preste 22.000 fl. R., cars pe atunci erail fOrte
multi bani.
Cele mai multe obiecte pentru imbracamintea si inarmarea
soldatilor si steagul companiel episcopul le-a cumperat din Viena
prin agentul see de la curtea imperatesca Ioan Babos si prin un
negutator armean Mardar sail Mardarovics.1) Pana ce a procurat
tote episcopul avu multa corespondenta si lucru cu Babos si cu
Biringer agentul lui Kalnoki, si chiar si unele neplaceri. Asa d.
e. deli episcopul cumperase pentru compania sa un steag mai
scump, de cat calculase Kalnoky, totusi acesta nu era multamit
cu obiectul cumperat, care alt cum era de tOta frumseta, fiind ca
dupa gustul lui icOna santei Treimi de pe steag ar fi trebuit sa
fie asezata pe camp rosu si nu vinet-azuriiI.2) Episcopul era
atat de preocupat de echiparea grabnica si potrivita a companiei
sale, in cat In 12 Ianuarie 1757 scria agentului, sa lase la o parte
tOte celelalte afaceri si chiar si suplica, ce avea sa o inainteze
la imperatesa in causa asuprirei clerului unit ct dare nedrepta
si sa veda numai de procutarea celor de lipsa pentru companie.3)
Abia cand tOte erail gata, atrase episcopul atentiunea agentului
see la suplica amintita.4)
') Aron catra Babos, 8 Dec, 1757 in arch. din Blab.
') Aron catra Babos de dto Cibinii 11 Maii 1757; Si sola SSmac
Trinitatis, unicae spei nostrae, impressa in vexillo effigies, Illmo C. non
placerct Generali, nihil quod reponam restaret, quam quod etiam hanc ipsam
antcquam laudatae Dnationi Vrae Litteris, memorato Illmo Comiti verbis
expresseram, quam et probavit, et ad Dnum Biringer quoad cactera me di-
rcxit, sod forsitan rubri, non caerulei volucrit esse coloris
His utcunque gratia Dei compositis reflectendum deinceps erit ad
circumstantias, modumque opportunum praemissam fructuose promovendi
Clcri instantiam, qui fere universus sub tributo factus miserc ingemiscit,
nee tamen tanti momenti praepropere promovendas velim justas afflictorum
prcces, idcirco sapienti prius et sagaci consilio circumstantias perquiret;
et si qui ctiam e Cleri gremio intuitu tanti negotii, uti constitutum fuerat,
supplices hinc expediendi viderentur, et nobis notificare, et eisdcm accedendi
facultatem a Sua Matte Sacratissima impetrare non praetermittet. Cibinii
11 Maji 1757. (Arch. din Blab).
J) Ast communem nram Instantiam, seu supplicem libellum suspen-
dendum interim, et pro felicioribus circumstantiis reservandum scripseram.
Non ergo in eo exhibendo, sod in rebus pro servitio Majestatis procurandis
hic nunc properandum est, quarum iterum hic specificationcm reaccludo.
(Arch. din B1*.
4) Epistola reprodusa in nota 2 din 11 Maiil 1757.

www.dacoromanica.ro
 272

Cu un fel de multamire sufletesca putti episcopul constata in

epistola sa de dto 2 Februarie 1757 catra agentul Babos, ca pe cand
altii abia pe atunci if cautad caii si recrutii, el era gata cu compania
sa de la inceputul lunei lui Ianuarie 1757.') In 1 Februar 1757, la
dorinta episcopului, sosi la Blas locotenentul Toloba spre a visita
si asenta compania s'), si in opt zile a tot visitat, reprobat si ales
mai sever de cat in timpuri de pace. 3)
in 21 Februar 1757 intrega compania romanesca de 130
feciori, voinici incalecati pe ca' mandri si nestemperati, plecara
in frunte cu steagul Santei Treimi, insotiti de binecuvintarile
evlaviosului episcop Aron, de la Blas la Turda si de aci la Clus,
unde se presentara in 24 Februarie aceluiasi an inaintea gene-
ralului Kalnoky. 4)
Acesta mandra companie avea nu numai ostasi de rind, ci
si ofiteri din neamul nostru. insa-si imperatesa dase drept acelora
cari vor oferi o companie intrega, sa pOta numi si ofiteri si sub-
ofiteri.Episcopul Aron s'a folosit de acest drept, de Ore ce
gasim mai multe epistole ale sale adresate in limba latina unui
barbat de frunte din companie, pe care il intitula »Pilecte in
Christo Fill«, adeca 'iubite in Chr. Fiule«. Un ast fel de barbat
caruia se scria si care fespundea latinesce, n'a putut fi de cat ofiter
si supus al episcopului. N'am putut insa afla numele ofiterilor
romani, afara de doi. Unul a fost Petru Ratill, mai inainte se-
cretar langa episcopul, care fiind laic a intrat in compania cu

') Siquidem in aliena perquirere acta nec decet. nec velim, num In.
hocce Regimen ex integro paratum sit eisdem referre committo, quorum
interest. Video interim quod equos et recrutas colligant. De co autem
certam et securam Dnem Vram reddere possum: appromissam hanc nostram
Centuriam et solicitissime undique curatam sub initio mensis mox evoluti
Ianuarii quoad tirones numcro completam, quoad equos vero paucis desi-
deratis provisam extitisse, quamobrem in conformitate Clementissimarum
resolutionum puncto 3-tio §. finali pro ejusdem assentatione, hucque accel-
lerando assentatore sub initio ejusdem mensis Illmum Comitem Generalem
Kalnoki perquam officiose requisiveram. (Arch. din Bias).
s) Aron catr5. Babos, 1 Februar 1757 (arch. din Bias).

8) Episcopul catra Babos, 19 Febr. 1757: Per octo retro dies visitarunt, re-
probanmt, elegerunt, ut nec pacis tempore et felicibus circumstantiis magis.
(Arch. din Blas).
4) Aron catra Babos, 28 Febr. 1757. (Arch. din Bias).

www.dacoromanica.ro
 273

rangul de locotenent.1) inteo scrisdre a parintelui Mateiii Gaiger

din an. 1757 se face amintire de doi nepoti a! episcopulul Aron:
unul loan Aron, fisic adeca ascultator de fisica in lice", altul
frate cu acesta si capitan in regimentul lul Kalnoky.2) Este deci
probabil ca acest Aron, nepot al episcopulul si capitan in regi-
mentul lul Kalnoki,. a fost ofiter chiar in compania Clerului si
poporulul roman si CA cu el a intretinut episcopul corespendenta
amintitA in limba latina. Lui probabil Oda nu locotenentulul
Petru Ratiii) a trimes episcopul in Martie 1757 un butoia de yin
de la 'Dar pentru generalul Kalnoki si o cantitate Ore care de
vinars (tuicA) pentru gregarii companiei. Lui a scris episcopul
in 20 Aprilie 1757 sa salute in numele sea pe maresalul Brown,
and 11 va intalni in Boemia si pe domna de Zuanna, de cumva
sOrtea it va duce si in Silesia.') Lui i-a notificat episcopul in
4 Martie 1757, a aprOba alegerea caporalilor de curand numiti
in companie. 9 Prin el da episcopul instructiuni, cum sa postescA
Romanii soldati in strainatate, si apoi adAugea: )m6 bucur, ca
nu umblati dupA titulaturi gOle. cad nu prin titule, ci prin fide-
litatea cea mai alesa si prin zel invapaiat v6 yeti implini dato-
rinta fa$A cu Dumnezeil, cu imperatesa si cu chemarea vOstra, si
') Say. Caliani gi Grigorie Maior in plans6rea Iqr din 1757 contra
eppulul Aron amintesc de acest locotenent cu cuvintele: Ad quam nostram
supplicationem mandat continuo suo secretario, ut nobis passuales scribat,
quas ab ipso eppo subscriptas sigilloque suo majori munitas, per eundem
secretarium Petrum Ratz, num in i. regimine Kalnokiano, et centuriae, quam
Clerus Valachicus unitus erexit, locumtenentem nobis submisit. (Arch. st.
din Viena).
') Vecli mai sus pag. 2.
8) Aron ad Dilectum in Chr. Filium, de dto 4 Martie 1757 (archivul
din Blaq)
4) Caeterum vos Dei gratia summique Principis dementia ..... felix
iter ad castra auspicatos fuisse laeti intelleximus, quod vobis etiam ter
faustum felix continuandum apprecamur. Cumque Deo auspice Maximo ad
castra feliciter perveneritis, summum nostrum Patronum ExIlmum Comitem
a Brovn supremum ibidem campi Maressallum data occasione reverenter
accedere nostraque devota et veterana obsequia renovare, eidemque humil-
lime deferre non praetermittes. Pariter si ad Silesiam quoque feliciter di-
vertere contigerit, diligentem dabis operam, ut si circa Dominium Illmae De
Zuanna versandum foret, itelligere ipsa valeat filialem gratitudinem. Valete,
Deumque semper et in omnibus actionibus praesentem habete. (Archivul
din Blag).
4) Epistola citata din 4 Martie 1757.
Dr. A Bunco: Epi000pir P. P. Aron 'i D. Novacovid. 18

www.dacoromanica.ro
 2'74

yeti' satisface asteptarilor nOstre. Ca sa putetl savirsi acestea cu

deadinsul me rog la Dumnezeil si, din inima itT impartasesc tie
si la al tel binecuvintarea n6stra archieresca.« 9
OrT cat de mult am dori, sal cun6scem si vitejiile savirsite
de compania romanesca in luptele crancene purtate 7 anT de
Austro-Ungaria si de aliatiT el in contra genialulul strateg Frideric
al PrusieT, acesta dorintA este greil de implinit, cad o trupa de
130 husaa era prea mica, pentru ca sa se fi putut validita singura
intre sute de miT de ostasi, si ast fel sa fi dat ansa cronicarilor
de a se ocupa special cu faptele eT.
Ni- se pare insa probabil, ca compania romanesca, dupa ce
numaT in jumetatea a dOua a luneT lul Aprilie 1757 2) plecase din
Viena spre campul de resboiii, ea nu va fi putut sosi asa curend
la Praga, ineat sa iee parte la batalia, care in 2 Maid 1757 s'a
terminat langa acesta cetate cu infrangerea armatei austriace si
cu mOrlea eroica a maresaluluT Brown. Se p6te insa, ca la stra-
lueita victorie a maresaluldi austriac Daun asupra regeluT prusian
la 18 Iunia 1757 langa Kolin, si compania nOstra a luat parte,
de Ere ce este sigur, ca armata lul Daun capetase insemnate
ajutOre din Ungaria si Transilvania dupa lupta de la Praga si
intre aceste ajutOre a trebuit sa fie si compania romanesca.
Este maT departe sigur, ca generalui Kalnoki a luat parte
la expeditiunea din t6mna anuluT 1757 in Silesia 3), cand Austriacil
au cucerit fortareta Schweidnitz (12 Nov.) si cetatea Breslau (22
Nov. 1757). Fiind el insa compania romanesca Meea parte din
regimentul acestuT general, ea Inca va fi contribuit la acele succese.
Episcopul Aron urmaria cu atentiune cursul resboiuluT si
dupa ce afla de victoria de la Kolin si alte victoriT, trimise de-
rulul sea cerculariul din 8/19 Julie 1757, prin care dispunea ru-
gaciunT de multamita in bisericT pentru aceste isbancti si pentru
1) Aron ad Dil. in Chr. Filium din 6 Iuniil 175i: .... Nullus to tuosque
teneat scrupulus, sed timoratos secuti catholicos manducate quae apponuntur
vobis, cum benedictione et gratiarum actione, extra illas vero necessitatis
circumstantias feria 4-ta et sexta juxta ritus sacri pracscripta vestras facietis
devotiones. Placct nobis quod meris nomenclaturis parum studeatis: non
enim titulis, sed summa fidelitate, et flagranti zelo, Deo, Summo Principi, Vrae-
que satisfaciatis vocationi, pro qua obtinenda, fusis ad Deum assiduis precibus
paternam tibi, tuisque impertimur benedictionem. (Arch. din Blas).
3) Epistola citata din 20 Aprilie 1757.
') Ameth o. c. p. 515 in nota 587.

www.dacoromanica.ro
 275

incetarea ciumeT din 1756, si deslega poporul de obligamintul

de a mai post in ziva de Lunt ')
Oil carT ar fi fost suferintele si luptele, prin Carl a trecut
compania clerulul si poporuluT roman, este mai pe sus de on ce
indoela, ca acesta mica trupa s'a luptat cu bravura, care pururea
a fost podOba ostasilor romani in Ostea monarchiei habsburgice.
Dovada despre acesta este insusi steagul companies, care n'a
putut fi smuls nici odata din maim vitejilor grupati in jurul, lul.
ET l'ail adus erasT la Blas, ce e drept destramat si ciuruit de
gli5nte, dar cinstit si nepaat. Ca a fost un steag glorios, care a
facut cinste neamului , ne-o dovedesce pietatea, cu care episcopul
Aron l'a asedat, si urmatorii luT l'ad pastrat in insa-si catedrala
din Blas, inaintea santului altar in corul din drepta; ca o scumpa
relicuie, care pururea va vesti si lauda abnegatiunea rara si de-
votamentul nefatarit, cu care Romanii au sciut tot de una sa-si
jertfesca averea si sangele, on de cute orT era in primejdie tro-
nul si dinastia, siguranta si lericirea patriei. 2)
inainte de a termina acest capitol mai insemnam, ca multi
Romani au fost inrolati si sub steagurile magnatilor, nobililor si
oraselor din Transilvania, si ca in 9 August 1757 dieta Transit-
vaniel a votat 2000 soldatl voluntari, Band fie carui soldat cute
10 fl.') Intre acestia vor fi fost cel mai multi romani. Er deca
mai socotim, ca Romanii neunitl a facut imp6rAtesei un dar de
100.000 fl. tot in acest resboia 4), si ch. episcopul Aron Inca a

1) Cinstite in Chr. Frate! Lenga darul isbandel cu carele la1 caste

Dumnezeil a ne imbucura s'afi milostivit si cu alt dar ne-ail d&ruit, ca pre
cum in anul trecut cu groaza ciumil ne -au fost infricosat araandu-ne calea
pocaintei, asa intr'acesta iarasi ne -au bucurat isbavindu-ne de acea infricosare.
Deci precum pentru isbinda rdsboiului, asa si pentru acdsta vi &Ai porunca,
cum in toate bisericele s5. se faca s. liturghie si slavoslovia de multamitk,
vestindu-le a fi deslegati de datoria postulul de Luni, cu care s'ail fost
lcgat din porunca noastra. Bias 8 Iulie 1757 st. v. (Arch. din Blas).
') Vega despre acest steag si Conferenta tinuta de autorul in casina
romani din Blas la 9 Decembre 1900, in ,Unireac din Blas, Nr. 50 din 1900.
In Iulie 1901 steagul fu dus la Viena spre a se repara.
') Az Erddly diaetak VdgzCseinek nyomdokai, G. L. Kolozsvar 1837
pag. 241: 2000 katona tyro allittatik verbunk altal, 10 frt jutalom pdnz adatik
egynek.
4) Vecli mai sus pag. 241.
3.8*

www.dacoromanica.ro
 276

imprumutato pe imperat4sa M. Tdresia cu 3000 fl,') trebue sa,

recun6scem ca multe jertfe a adus acest popor batjocorit, asuprit
si despoiat de drepturile politice.
hi fine mai amintim ca un ,curiosumt, ca fapta generosa
si patriotica a episcopulul Aron a, fost descrisa de un contimpuran
in chip necinstit si tendentios, intelegem pe autorul scrierei:,
,Plangerea manastirei Prislopuluit, careia i s'a dat in timpul din
urma de unele fol (Biserica ortodoxa si Telegraful Roman) o
importanta mare si a fost apretiata pans si in scrierl literare de
valOre. Eta cum desfigureza adeverul autorul anonim al »Plan-
gereic :
Apol dupa ce copiii toff la sc61a s'ati strins,
Pe toti la catane I-ail prins;
Pe uniT i-a numit tisturi mai marl',
Pe altil i-a pus sa fie caporarl,
Asa pe toti i-a scris si i-a inselat,
Cu catalog la nemtl i-au dat.
Pe uniT dupa ce 'n Este i-au luat, departe i-au dus,
Unde nicl cu gandul n'ati ajuns;
Alta mosia, casele si parinti au parasit,
Si prin alte teri au pribejit,
Si in tote partile- s'ati dus,
FLA. si in Ora miva ad ajuns,
Si asa i-au procopsit
CA pe toti i -au risipit,
Vedi reutatea cea nespusa si mare,
Carea sfirsit nu mai are,
Crestinil credinta for o pazesc,
Iara silnicil neincetat iT dosadesc.
(Telegraful Roman din Sibiu Nro 30 ex 1898).
') Vedi Acta diaetalia de anno 1757 manuscris in piblioteca din Blab
pag. 176.

--*'F < --

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XV.
Deschiderea scolelor in manastirea s. Treimi din
Bias si organisarea acesteia.
Manastirile romanesci din Transilvania au trecut pe timpul
episcopuluT Aron prin marl schimbari. Unele in urma revolutiund
fatale a calueruluT Sofronie furs distruse prin foc la porunca
generalului Buccow, considerate fiind drept cuib al agitatiunilor si
turburarilor dintre Romani, pe cum vom vede mal jos la istoricul
lor, altele insa parte s'ail organizat, parte s'ail infiintat din nal,
devenind centre puternice de religiositate si cultura nationala.
tntre cele din urma manastirea santeT Treimi din Blas ocupa
locul prim si prin vechimea si prin importanta sa.
.Staruintelor neobosite ale episcopulur Inocentiii Klein avem
de a multami cladirea manastirea pentru calugari, seminar si scole
si a bisericel din mijlocul el. ')
Dupa departarea episcopuluT Klein la Roma in 1745, Petru
Aron in calitatea sa de vicar episcopesc si apostolic pregati tote
ast fel, ca sä se Oa cat mai curend aseza calugaril intr'insa
si sa se pOtA deschide scOlele. intre eel dintaiii calugerl, earl*
se asezara in manastire Inca la 1747, a fost irchimandritul Leonte
Moschonas, de origine din insula Naxos, om placut si aderent
episcopului Klein, care de o data cu oficiul sea de archimandrit
purta si oficiul de protopop al ErnotuluT si adeseori a fost trhnis
si din partea VicariuluT Aron prin diecesa, ca sa visiteze proto-
popiatele. Repausand in Novembre on Decembre 1754, lash
dupa sine maT multe car(I grecesci, cari si azi se afla in biblioteca
manastirea, si o avere de circa 635 fl. Ren. pentru aceeasT ma-
nastire. 2)
9 Vedi scrierea mea despre Klein p. 13 si urmatorele.
') Aron clta protopopul Ianos Timandi de la D6rgea de dto 20 De-
cembre (st. v.) 1754. Idem catra Tesaurariat de dto 5 Oct. 1755. Idem in de-

www.dacoromanica.ro
 278

La anul 1747 se mai asezarn in mAnastire Inca trel ctilugari

vestiti: Silvestru Caliani si Grigorie Maior, cari studiasera la Roma,
si Gerontie Cotorea, care absolvase teologia in Tirnavia. Curend
dupa aceea veni la Bias si Atanasie Rednik, care studiase filosofia
si teologia in Viena.
La 1754, cand se instals episcopul Aron, erail asa darn
la dispositia lui atati bArbati eruditi, catT erad de ajuns pentru
a deschide vestitele scale din Blas, in cari, dupa cuvintele epis-
copului, *fiind ca mai toll suet insatosall ,ci fidmendi de hrana
cea sufietescd, pentru aceea tuturor fiilor nostri on cari vor cere,
trebue (RIO putinta sa li se frtitzga sfanta lane si a-I cuprinde
la invetatura., 1)
In 18 Octobre 1754 episcopul Aron fad' tote ,dispositiile
pentru deschiderea scOlelor, pentru organizarea seminariului de
20 alumni, cart avead sa se intretina in manastire din venitele
acesteia si pentru oranduirea caluerilor, cArora avea sa se in-
credinteze chivernisirea IcOlelor si a seminariului.
La inceput , episcopul a deschis tree scOle. Una se numia
de obste. intrensa se propunea cetitul, scrisul, cantarile si alte
cunoscinte, esclusiv in limba romans. In acesta scOla putea intra
on cine, de on ce ,vresta si din on ce aka' scdla, in 6rele libere,
spre a se deprinde in cele propuse, znici o plaid de la ucenici
afleptandu-se.« Conducerea acestei scOle la inceput a fost incre-
dintata unul mirean: Constantin Dimitrievcci. Sc61a de obste deja
in Decembre 1754 era impopulatA de 79 elevi.
A &Sim Scala era menitA a inveta pe elevi limba latina si
cea magiarA, si cari se propunead pe atunci in gimnasid
si se numia sc61A latinesca. Elevil acestei scOle insa putead, sad
chiar trebuiati sa amble si la sada de obste spre a se deprinde
perfect in limba romans, pe cum si la sc61a a treia, unde avead
sa invete religiunea, si, cad voiad sa se facA preoti, sa asculte
si sciintele dogmatice. In Decembre 1754 scOla a d6ua, sad a
limbilor si sciintelor, avea 74 elevi si profesor pe vestitul Grigorie

cretul despre numirea preotului Nicolae de la Beiti de protopop al Ernotulul

de dto 18 Sept. 1755, tote in arch. din Bias. Gre7esce deci Cipariu in Acte
§i fragmente p. 143, cand pune martea lui Moschonas in 1758, qi dupg el
am gre§it §i eti in scrierea despre Klein p. 141.
') Vecli actele publicate de not in Apendice sub C. §i la Cipariii
Acte §i fragmente p. 217 qi urmatarele.

www.dacoromanica.ro
 279

Maior, mar tarcliu episcop. Din acesta sc011 s'a desvoltat gim-
nasiul sail liceul din Blas.
A treia scOla era impartita in &Sue clase, cu doi profesori,
si avea menirea sä invete pe elevi religiunea: poruncile dumne-
zeesci, s. tame si poruncile bisericesci prin profesorul leromonach
Silvestru Caliani, apoi dogmatica, istoria bisericesca si adeverul
sfintei Uniri prin profesorul Atanasie Rednic. La acesta scOla
trebuiati sa amble, afara de elevii scold a della, toti aceia, cars
doriail sa se Lea preoti, ba chiar si preotii chirotoniti, deca era
de lipsa, pentru ignoranta lor, sa mai fie adusi la invetatura. Spre
scopul acesta era instituita o comisiune, care examina si pe
clericii, ce aveati sa se chirotonesca si pe preotii chirotoniti.
Presedintele acestei comisiuni era parintele Gerontie Cotorea,
care avea langa sine pe protopopul Sacadate si pe Archiman7
dritul Leonte Moschonas. Acesta scola in Decembre 1754 avea
25 elevi. Cu totul erail asa dara la scOlele din Blas, in anul des-
chiderii lor, 178 elevi. Din acestia insa numal 20 aveati locuinta
si provisiune in seminariul manastirei S. Treimi, pe cand toff
ceilalti locuiail afard de manastire.
Diregetoriile calugerilor erati impartite la 1754 ast-fel: Archi-
mandritul Leonte Moschonas era ecclesiarch, adeca avea sa se
ingrijesca de rendul cel bun in biserica manastirei. Silvestru
Caliani era archivarul diecesel, si prefectul sail vataful scOlelor,
avend datorinta sa pOrte matricula scolarilor, insemnand in ea
numele si conumele lor, etatea, diva intrarei in sc516, pregatirea
lor anteriora si progresul in studil. Apoi la fie-care scolar avea
sa insemne, deca e flu de protopop, on preot, deca este nobil
on iobagiti etc. si din ce sat, comitat on scaun a venit la sada.,
Ordinea si disciplina preste tot era in grija prefectului, care avea
sa proceda dup5. *Instructia pentru cuprinderea gramaticilor ').*
Grigorie Maior era bibliotecar al manastirei, si mai tarcliti
Vaal* al scOlelor.
Atanasie Rednic avea pe langa profesura datorinta de a
tine, in dumineci si serbatori, exortatii sail xcre,stinesci inveldturi
in ob,steasca m7t1.«
Geronte Cotorea era »ispravnicul trapezarei) adeca eco-
nomul manastirei si al scOlelor, carele avea sa se ingrijesca »de

') Vecri-o in apendice sub C.

www.dacoromanica.ro
 280

tOte cele de lipsa dupa renduiela cinulul marelul Parinte (Vasile),

renduind si ceasul refectiei si vremea odihnel dupa lipsa in-
timplarilor si socotela vremilor.« Tot Gerontie avea sa tina im-
preuna cu Atanasie Rednic in dominecT si serbatori exortatiile
amintite pentru tinerime.
Pana la inceputul anului 1757 insu-si episcopul Aron a
administrat tOte venitele manAstirei, platind calugerilor cuotele
statorite in diploma luT Carol al VI-lea din 21 August 1738 1),
ear pentru cuota anuala de 700 fl. Renensi, care din venitele
manastirei era destinata pentru intretinerea celor 20 alumni sail
seminaristi, insu-si episcopul a dat acestora de mancare de la
1754 'Anal la inceputul anulta 1757, nutrindu-i, cum se esprima
el cu modestie, 'din sfdrmdturile mesei sale.. Prin actul de dto
1 Decembre 1756 2) episcopul a dat tOte venitele manastirei

t) Vecli punctul 4 din acesta diploink la Maior Ist. bis. Rom. pag. 202,
si scrierea mea despre Klein p. 17.
2) 'Petrus Paulus Aaron, Dei et Apostolicae Sedis gratia episcopus
Fogarasiensis dilectis in Christo vicario et capitulo monasterii Balasfalvensis
salutem et paternam benedictionem.
Cogitantibus Nobis identidem et sollicite Nobiscum reputantibus, qua
ratione super impositum imbecillitati Nostrae pondus, quo ultra vires pre-
mimur, alleviare possemus, illud occurrit perquam opportunum, quod lethro
Moysi dedit consilium, ut videlicet cum viris timentibus Deum, in quibus
sit yentas et rerum gerendarum curandarumque peritia ac dexteritas, partem
sollicitudinis Nostrae subdivideremus. Cumque religiosam istam pie erectam
domum, monasterium scilicet hocce Nostrum Balasfalvense talibus iam divina
benedictione viris ex parte instructum esse non dubitemus; matura prius
et exacta animi Nostri deliberatione praehabita, adhibito integerrimorum
etiam virorum consilio eiusdem monasterii proventuum et appertinentiarum
curam, procurationem et administrationem, qua hactenus non leviter occupa-
bamur, in to patrem Gerontium modernum vicarium, tibique in officium
successuros, et capitulum iuxtk piarum fundationalium tenorem transferre
et tradere minime dubitandum esse censuimus. Imo spe non infirma trans-
ferimus et tradimus tibi praementionato vicario et capitulo eiusdem monasterii
proventuum et appertinentiarum omnium, cum omnibus emolumentis, iuribus
et oneribus, quaecunque ex praemissarum fundationalium tenore ad illud
pertinere dignoscuntur, curam, procurationem et administrationem: ut illa
omnia et singula iuxta saepe memoratarum fundationalium tenorem ac
Magni Patris Nostri regulae vigorem, et non aliter modo quo fieri potent
meliori curetis, procuretis et administretis. Super quibus Nostram quidem
ex parte taliter alleviantes, vestras oneramus conscientias, salvo semper
episcopali iure et iurisdictione.

www.dacoromanica.ro
 281

si scOleI In administrarea Vicariului Geronte Cotorea si a *ca-

pitululuie calugeresc si de odatal a lasat in grijea calugerilor
provederea seminaristilor, pe carl episcopul II numesce inima
sac (cor nostrum). Dar episcopul nu a incetat a se ingriji nici acum
de hranirea celorlalti scolati, carl nu era in seminar, si pe earl'
)11 linea cu pane fi la praznice §.i cu fierturd, pe unit inc ,si cu
haine ,si cu cdri19.e
De atuncl s'a inceptit obiceiul acela frumos de a capeta
studentii seraci din Blas pane, obiceiii pe care l'a continuat si
episcopul Rednic (1764-1772), pe cum arata documentele din
archivul din B1as.2) Sub episcopul Maior succesorul lui Rednc
beneficiul acesta s'a regulat ast fel, ca dominiul episcopesc avea
Quinimo in signum et contestationem paterni Nostri advcrsu (!) vos
affectus etiam alios ibidem nostros filiolos hactenus seminaristas vocitatos,
quosque nunc usque de mensae Nostrae micis saturari iusseramus, vobis
utpote vicinioribus, ideoque etiam melius invigilare, magisque curare valen-
tibus, iuxta earundem toties repetitarum fundationalium tenorem curandos,
alendos litterisque ac virtutibus praecipue vero (quae earum anima est)
humilitate imbuendos et erudiendos ut tor Nostrum tradimus.
Poteritque imo debebit hisce perceptis vicarius cum capituli consilio
Deo auspice maximo felicem eiusdem administrationis curam et sollicitudinem
suscipere et de viro probo et idoneo procuratore seu provisore interim ita
providere eumque constituere, ut is cum imminentis novi anni auspicio
facto prius et utrinque subscripto rerum inventario, traditionisque instrumento
a Nostris officialibus tradenda et consignanda, recipiat eaque subinde curet
et procurct feliciter.
In cuius rei majorem fidem et testimonium has nostras propria manu
exaratas nominis praemista subscriptione munitas Nostrique sigilli impressione
corroborates extradandas duximus.
Datum e castro Nostro episcopali Balasfalvae die 1-ma Decembris
1756.1 (a tergo) ,Dilectis Nobis in Christo vicario et capitulo monasterii
Balasfalvensis. A.,4 and
lApertae sunt in capitulo die 23 stylo veteri 1757. Per me P. Gerontium
ord. D. B. M. religiosorum et vicarium generalem m. p.,
Wiener Staats-Archiv : Transsylvanica separata Fasc. 364 Cony. 3, 11-12.
1) S. Clain la Cipariii Acte si Frag. p. 106. Cfr. si scrisorea lul Fil.
Laslo de la pag. 189 in note.
2) Asa d. e. Rednic cu dto 20 Sept. 1769 catra guvern amintesce de
,frustum panis, quod hic ex proventibus in mensam nobis deputatis sub-
tractum secundum pium praedecessoris nostri Eppi institutum scholam jam
latinam jam valachicam frequentantibus studiosis dietim dart consuevite.
(Arch. din Bias).

www.dacoromanica.ro
 282

sa dea 200, manastirea santei Treimi 200 si seminariul teologic

200 galete de grail in fie care an pentru pane la 200 studentl. I)
Atrasi de hrana trupesca, ce o ca'petail de la milostivul
episcop Aron, scolarii se inmultiail fOrte la scOlele lul spre a primi
si sfanta pane« sufletesca, asa in cat numerul for trecea preste
300.2) Vedend aceste succese episcopul se afla indemnat a re-
para si adapta manastirea ast fel, in cat sa corespunda cat se
pOte mai bine scopului de a adaposti multimea cea mare de
scolari. Nu era vechill edificiul, cad numai la 1741 incepuse a
se cladi. Dar architectil trimisi din Viena folosisera la edificid
cel mai reit material, si nu voiail sa asculte nici de episcopul
Klein, nici de cler, si nici chiar de oficialii camerali. 8) Ast fel edi-
ficiul, in care se bagase aprOpe 100.000 floreni Renensi, in multe
parti ameninta cu ruing. Episcopul Aron se apuca de repararea
ruinelor (ruinarum reparatione). In primavera anului 1755 se
pregatiau scocuri, caramidi si tigle, si se tocmisera lemnele cari
aveail sa sosesca pe plute. Din Sibiu cumpera 60 mil' de tigle,
miia cu 5 fl. Renensi, in 1756. Lemnele de lipsa pentru arderea
caramidilor le procura din dominiul erarial de la Cetate-de-Balta
si de la imperatesa obtinuse concesiune, ca venitele dominiului
episcopesc de la numirea sa pang la instalarea sa (1752 1754)
sa le pOta folosi in scopul repararei din cestiune.4) Repararea
') and prin decretul imperatului Iosif II din 12 Dec. 1781 s'a dispus,
ca rnosiile manastiril si ale seminariul teologic sa se dea in arinda Episco-
pului Maior pentru suma de 6000 ft. la an, episcopul pe langa suma accista
de arena avea sa dea si cele 600 galete de grail din venitul acestor trei,mosii:
Praeterea 400 frumenti et 200 tritici cubulos, juxta propriam ipsius (episcopi)
obligationem, absque ullo fundationum concursu, inter paupercs studiosos
Balasfalvam accurentes distribuat, tam Monasterii, quam vero Seminarii fru-
mentum in mola Dominii, absque alicujus telonii desumptione moll permittat.
Tot asemenea s'a stipulat si prin contractul de dto Balisfalvae 18 Oct. 1799,
prin care bunurile manastirea si ale seminariulul s'ati dat in arena. episco-
pului Bob. (Ambele acte se afla acum la pgrintele metropolit V. Mihaly°.
3) S. Clain la Cipariu 1. c. p. 106.
3) Eppul Maior ad Thesaurariatum de dto 20 Aug. 1775: Siquidem
Architecti Viennenses, qui aedificium hocce regium erigebant, pessima ma-
terjalia applicabant, et nec ab Eppo, nec a clero, imo nec ab ipsis I. Ca-
merae Trannicae officialibus dependere obedireque volebant. (Archivul
din Bias).
4) Aron ad Thesaurariatum de dto Balasfalvae 4 Mardi 1755 si de dto
23 Aprilis 1755, ad Dnum Martinum Frendell Bonorum Appafiano-Fiscalium

www.dacoromanica.ro
 283

manastireT si cladirea edificiilor economice ale eT curgea inch si

in anul 1763, cand episcopul fit obligati prin decretul imperatesei
M. Teresia de dto 9 Maiii 1763, sa dea totT lucratorii (palmasii) de
lipsa la aceste lucrarT.9 Dar deja pe atuncT era adaptata partea
de mega nepte a manastireT, ast fel in cat sa pdta servi de re-
sedinta episcopesca, si imperatesa si oblige pe episcop sa se
mute, deca nu indata, cel puffin in viitor intrinsa 2), ceea ce ins
nu s'a intimplat nici sub el, nicT sub succesoril sel, locuind cu
totil in castel, unde cede si astadi metropolitul. Biserica mana-
stireT inlauntru nu era terminate deplin nicT cu ocasiunea instalariT
episcopuluT (1754). Nu era adech zugravita templa si nu era gata
altariu1.6)Spre a termina aceste lucrarT se dede din venitele
intrecateire ale manastireT de pe anil 1762 1765 until pictor
german 1102 fl. si unul pictor serbesc 100 fl. R.4)
Precum se ingrijia de repararea si terminarea cladirilor ma-
nastirescT, tot asemenea se interesa de desvoltarca scOlelor, pe
earl adeseorT le cerceta si cauta sp9riul..5)
Deosebit pond
punea pe propunerea Jimbel latine, lard de care pe atunci nimenea
nu se putea aplica in deregatoriT publice, si in privinta acesta
scelele curend sa facura vestite.6) Pe rind se inmultira si clasele
si profesoril. Yn lunie 1757 se intorse din Colegiul de la Tirnavia
Mhnase Neagoe din BroscenT, care in 15 August aceluiasT an se
face caluger cu numele Meletie si incepit indata a propune si
Sintaxul si functions ca profesor pana in 20 Aprilie 1760, cand
repausa.2) Pe la 1759 scOlele avead deja 500 studenti, earl prin
cultura alesa, ce o capetaii, inspirail mare ingrijire strainilor.$)
Nita cand scolariT puteaii sa ajunga Syptaxistae (sail Arithme-
tistae), trebuia sal fie maT intaiil Grammatistae, Principistae (Ma-

Praefectum de dto Balisfalvae 24 Aprilis 1755, si ad Thesaurariatum de dto

Cibinii 3 Oct. 1756 (Archivul din Blas). Testamentul lui Aron din 18 Iuliu
1756 la Cipariu Acte Si frag. p. 57.
') La Maior 1st. bis. Rom. pag. 216.
2) Ibidem.
2) Vedl si scrierea mea despre Klein p. 25.
4) Archivul din Blas ad a. 1766.
'3) S. Clain 1. c. p. 106.
^) Idem ibidem.
7) Aron alit rectorul seminariulul din Tirnavia de dto Balasfalvae
7 Iuniu 1757 (Arch. din Bla0 si Sam. Clain I. c. pag. 105
6) Vedl marturisirea lui Rettegi, citata la p. 201.

www.dacoromanica.ro
 284

jores, Minores, Parvi, Parvistae), Conjugistae, Comparatistae, De-

clinistae et I,egentes (Mimimistae).1)
In act sta stare se aflati scOlele din Blas, cand in 1761 insusi
generalul Buccow le-a cercetat si a ar6tat multa bunavointa fats
cu ele si cu seminariul intemeiat de Aron, despre care vom
scrie in capitolul urmator. 2)
Studentii din aceste doue institute, sub conducerea profe-
sorilor, tinura tot atunci o mica *Academie« in presenta vestitului
general, si-T presentara o carticica, in care se cuprindea programul
*Academiefe si iscaliturile lor. ')
to anul 1762, aflam deja opt persOne aplicate in serviciul
scolelor: Silvestru Caliani preposit si concionator, Gregoriii Maior
catechet, Gerontie Cotorea concionator, Atanasiu Rednic profesor,
Filoteiii Las lo ,profesor, care Inca studiase in Roma si care deja
in 1760 propunea in 4 clase gimnasiale, Nicolail Remetei asistent,

') Vecl1 Virgil SOtropa: Rominif la gimnasiul latino-catolic din Bistrita

in anii 1729-1779, in Transilvania din Sibiu, an. 1001 Nro 1, p. 3 ,si urm.
1) Aron catra generalul Buccow, care era atunci in Viena, de dto 30
Mail 1763: Ego saepe mente revolvens appromissum gratiose huic scholasticae
juventuti Excellentiae Vrae Patrocinium, dum videlicet ante biennium ad
nos condescendens, nostrosque parvulos scholasticos de Bono Kutfalva, eorum
scilicet fundatione, discurrentes, ac de obtinendo Regio desupet Assensu
sollicitos ease observans, optimam illis 'spent gratiose appromiserat etc.
(Arch. din Blaq).
3) Filoteil Las lo de dto 23 August 1761 cata Cardinalul ,Prefect de
Propaganda Fide: Emmo e Rmmo Prencipe Sigr Sigr Padron. Colmo. Con
quanto giubilo ho ricevuto io la risposta della Sagra Congregazione data
alli 10 di Gennaro l'Altissimo Solo sa, ora per la grazia del medesimo Altis-
simo quantunque non siamo nel pristino stato, siamo pertanto pia sicuri
merce in alcuni luoghi sono restituite le chiese tolte dalla furia di nemici
della Santa Unione e fede Cattolica; ed esperiamo dagli ripari opor-
tuni e cio pia dal benigno braccio di Sua Mata Apostolica, che la porta in
questa Provinzia il Generale al di cui presenza facendo noi quivi una acca-
demia con gli studenti, i quali con gli di for nand, in eontestazione della vera
Unione, insieme gli han presentato di questi libretti, dagli qua in testimo-
nianza della mia gratitudinel e Paterno zelo verso di Ella ardisco di
mandar gl'uno, il quale lo ricevera con un animo simile a Gesa Cristo il
piccolo denaro della donna Evangelica posto nel luogho del tesoro; essendo
gia noi per la misericordia di Dio piu sicuri della vita, subbito che sua
finito I' anno Scolastico uscire per la Provinzia di far la missione, intanto....
Balasfalva 1761, 23 Aogosto. P. Francesco Filoteo Lisslo Or. D. B. M.
Aposto(?)

www.dacoromanica.ro
 285

Macariii Papp confesar la studenti si Petru Demeneki ludima-

gister adeca dasealul scelei de obste '), cart toff se intretineati
din venitele manastirei. Dar mai erail si aiti profesori mireni
aplicati la scOlele manastirei S. Treimi, cad eta ce ne spune S.
Clain: *Pe vremile acestea nefiind calugarii de ajuns, la scOlele
latinesei cele de jos se puneati profesori din statul mirenesc.
Cel dintaiii profesor a fost Vulcan de la Blas, carele curend si -au
dat sufletul. Apoi ail mai fost profesori: Boiariii, apoi loan
Neagoe, carele mai in urma ail fost la Viena agent de curte.
Dupes acesta in profesorie au urmat Nicolae Ludosi de la Ludusul
de langa Mures.t 2) Acestia se platiaa din venitele manastirei,
crutate prin Imprejurarea, ca numerul calugarilor nu ajunsese la
11, cum era proveciut in diploma lui Carol V1 din 21 Aug. 1738.
hi anul 1762 scelele latinesci erail desvoltate tot numai pans la
clasa cea mai inalta a gramaticel, adeca pans la Sintaxa inclu-
sive. 3) Dar este sigur, ca decd hu sub Aron, care se ocupa cu
') Arch. din Bias ad an. 1766.
2) La Cipariu 1. c. p. 112.
3) Aron ci tra. guvern de dto 26 Iuliii 1762: Ad Gubernium. Salutarem
illam Suac Mattis SSmae; eamque plusquam Maternae. teneritudinis, qua
inter arduas etiam sevientis belli curas in suum piissimum Regium animum
inducere censuit, consulere de pia, eaque meliori in hoc quoque finitimo
suo haereditario Principatu Iuventutis educatione, et eruditione in Benig-
nissimo Ejusdem die 15-ta proxime praeteriti Mendia Iunii eatenus Clemen-
tissime emanato, mihique ab Excelso Isto Ejusdem Suae Mattis SSmae Gu-
bernio communicato Rescripto lucentem venerabundi prorsus admiramur so-
licitudinem. Ejusdem proinde devote pariturus Imperiis, Benigtie emanatis
sequentem humillime defer° Informationem. Et quidem:
1-mo Iuxta piissimam Gloriosae memoriae Caroli VI, dum viverct,
Romanorum Imperatoris Fundationem jam usque ad supremam inclusive
Grammatices Classem Linguarum hic loci diligenter exercentur studia, et
pietatis coluntur exercitia.
2-do Pro hujus vero populi ratione, proque sacrae fidei conservatione
et magis magisque propagatione, ad altefati Piissimi videlicet Fundatoris
Intentionem Philosophiae etiam et Theologiae tradi possent deberentque
scientiae, et iliac denique quaetunque pro Summi Principis servitio, Patriaeque
commodo utiles viderentur fore artes', et scientiae, quem in finem
3-tio Saepefatus piissimus Imperator tria hic Rh. florenorum Millia
quot annis in natura provenientia Benignissime contulit, quaeque in Decimis
hujus Dominii subsistunt. Quam piissimi fundatoris piam intentionem pro
posse secundare cupiens, ipse quoque ad meritem scilicet Sacro Sancti Con-
cilii Tridentini Sess. 23 de Refor. Cap. 18 hic loci Dioecesanum construi
feci pro scholastica Iuventute Scminarium, et ad Divi Leopoldi, dum viveret

www.dacoromanica.ro
 286

gandul de a le desvolta pan' la filosofie si teologie si chiar si

pans la propunerea si a altor sciinte inalte, atunci la tot casul
sub Rednic, adecA 'Ana in 1772, scOlele latine s'ail sporit, preste
sintax, si cu Poatica si Retorica i), 6r in 1772 s'a inceput a se
propune si filosofia (logica, metafisica, matematica si etica) prin
Stefan Pop si Samuil Clain, cari absolvasera studiile in Pazma-
neul din Viena. 2)
Abia v'edura dmenii frumosul asedamint religios si cultural,
fa'cut de episcopul Aron, multi incepura a se imbia sa fie primiti
in cinul caluggresc si mai ales in manastirea Sante Treimi.
Acosta imprejurare it indemnit pe episcopul, ca pe " 2g Novembre
1756 sa convoke in m5nAstire intreg capitulul monachilor spre
a alege un Director sau magistru, a carui chemare era, ca in
timpul novitiatului sA conduca si sa instrueZe pe candidata de
Romanorum Imperatoris consimilem aliaa Intentionem A. Carolinas quoque
paritcr pro scholasticis, Dno auxiliante, nunc aliud construi facio Monastcriolum.
Pro quibus etiam nuper redemptum Kutfalvense Dominium, et quaecunquc
alia sive industria, seu pie oblata mea aquisita, et aquirenda Deo consecravi.
4-to Adminicula porro, quae ad hunc conscquendum finem require-
rentur, praeter jam alibi, et signanter Die 12-ma Mensis Augusti anno proximo
praeterito ad consimilem Excellentiac Vrae propositam quaestionem in meo
projecto notata, etiam reductorum, et fprte reducendorum Monasteriorum
appertinentiae non nihil conducerent, praesertim vero, ubi ad laudatam divi
Leopoloi Intentionem in Hatzeg quoque et praecipue in Fogaras, ad Cathe-
dralem videlicet Ecclesiam, consimiles pro Iuventute erigerentur scholac.
Et haec sunt, Excellentissime Dnc Praeses, Excelsum Regium Gubernium,
quae ad Benignissima Suac Mattis SSmae isthaec Iussa de mea Diecacsi
hic nunc reverenter referre possum, reliqua vero alta Excellentiae Vrac
sapientia, et ingenita Summi Principis cum Matte supplebit pietas. Dum
jugi veneratione perseveraturus maned Balasfalvae 26 Iulii 176g.
1) Raportul lui Filoteid Lash) din 1772: %.Postquam vero Religiosorum
numerus sensim augeri et Iuventus coadunari coepisset, ut ut de fundatione
duo solummodo Professores ordinati fuerint, Eppus nihilpminus et monachi
proprio motu et industria, quo Iuventus amplius perficeretur, et intcntio
Regia, quae juvenes in doctos et probos Parochos succesu temporis trans-
formari clementissime vult et instituit, finem suum certius sortiatur, scholas
auxerunt, atque cacterae juventutis scholasticae multitudini ex omnibus, qua
late patet M. hujus Principatus confluenti ex propriis proventibus Eppus
panem subministravit, ex quibus apti ad Scminarium luvenes deligi queant,
talique rations. Iuventus scholastica Balasfalvensis in !I:edits humanioribres
Rhetoricam usque inclusive praeclarum faciunt progressum. (Arch. din Bias
ad an. 1774).
') S. Clain 1. c. p. 125.

www.dacoromanica.ro
 287

monachI.1) Ast fel a fost primit in manastire vVasilie Neagoe,

feciorul protopopulul Maniti Neagoe din BroscenT. Acesta tend
au fost de dol anT orbise, si orb invetase de scia de rost tot
ceaslovul, psaltirea, testamentul noii, Acatisturile aluT Isus, al
PrecesteT, Octoichul Duminecilor; si scia si testamentul veehiii,

9 Petrus Paulus Aaron, Dei et Apostolicac Scdis gratia Episcopus

Fogarasicnsis, venerabili capitulo salutem et paternam benedictionem. \re-
ncrabiles fratres! A Cacsareae miliciae curis ad Christi miliciac sollicitudinem
transcuntes, factaquc iam ibi pro tyronibus excipiendis dispositions, sollicite
cogitavimus etiam de christianae miliciae tyronum reccptione. Quamobrem
cum nonnulli c saeculo communione nobiscum vitae religiosae genus iuxta
Magni Patris institutum vivere cuperent, nosque eum in finem accederent et
ad nostrum contubernium recipi supplicarcnt, Dominicis admoniti verbis: ye-
nite ad me omnes qui laboratis et onerati estis, et ego rcficiam vos; et
Magni Patris fusiori reg. X. instructi, rcjicere quidem cos simpliciter non
sumus ausi; ast nequc quemvis illotis pedibus in Domini sanctimoniam in-
gredi voluimus: sed cos ad Reverendum Vicarium Dominicae istius sancti-
moniac praepositum co fine direximus, ut exemplo Domini cum evangelico
adolescents se accedcnte viam ad vitam suscitante de superiors eonim vita
percontaretur, quam si quidem recte actam invcniret, eosdem ad communem
hanc nobiscum rcligiosam iuxta Magni Patris institutum obeundam vitam
dispositos reperiret, et ad perfectionem vitae proprius pertinentia eisdem
exponeret praecepta, verum quoniam nonnulli charissimi fratres nostri reli-
giosi pro hoc ipso munere fructuosius instituendo salutarius fore censuerunt,
si domesticum eum in finem celebraretur capitulum, ubi communi sensu
consuleretur confcrrereturque de modo, de loco deque persona idonca tanto
muneri pracficienda, quac accedentes tyrones regulam et institutum Magni
Patris verbo et exemplo rite institueret et aedificaret; quod quidem consilium
tanto nobis accidit charius, quanto aequius et Magni Patris regulac et instituto
conforme esse dignoscatur. Quamobrem ne quoquo modo nostris desimus
partibus, eum in finem diem indicimus, nominamus et determinamus 18-am
stylo veteri mensis currentis, quo absolutis in templo divinis ad monasterium
in communi refectionis aut in alia ad hoc aptiori domo una convenicmus
in Domino, ibi de praemissis tanti momenti negotiis conscientiose simul
consulturi, divino invocato lumine, ut corda nostra illustret mentesque ad
talem tyronibus suis directorem deligendum dirigat, qui verbo et exemplo
Magni Patris institutum et regulam eosdem dome valeat, a quo videlicet
momento pendet religiosi salus. Licebit subinde etiam alia in similibus
conventibus proponi solita libere et conscientiose cuivis exponere in Domino.
Datum c castello nostro episcopali Balasfalvae 23-a nvo stylo Novembris 1756.
Petrus Paulus Aaron m. p. cpiscopus Fogarasicnsis. Petrus Racz vener. cleri
secret. ( D. semnul aclusulul).
W. St. A. Transsylvanica separatit Fasc. 364 Cony. 3, 14 (se afla
aci originalul).

www.dacoromanica.ro
 288

macar ca acesta de rost nu-1 scia; fh.cea predicatiT de se minunad

totT de el. Pe acesta Intr'un rend (probabil dupa mertea lul
Dimitrievici si inainte de Demeneki) episcopul Aron l'ad pus
dascal scaler romanesci. Era acesta alt Didim, macar ca nu
era Alexandrinean.« 5)
Chiar si ornenT casatoriti sa imbiad sa se faca calugarT,
despartindu-se de sotiile lor, cum a facut popa Iancu de la
Sancel, care ,intre calugar sa numise Isaie. Fiind Iancu odiniOra
la Chiov, fOrte bine se procopsise in limba slovenesca, cat au
talmacit pe limba romandsca vedeniile Sfantulul Grigorie. Tocma
asa si nemesul din Selagid din Satul Manad, Alexandru Dorobant,
pe vremile acelea de impreuna cu muerea sa s'ad invoit la ca-
lugarie. Al acestora fecior ad fost ieromonachul Isaie Dorobant,
carele sub episcopul Atanasie Rednic se facuse la Blas calugar,
apol dupa Moisi Dragon la Oradea-mare episcop.« 2)
La inceput (1747-1750) calugariT manastirei S. Treimi
mancad si came, si *imbracad preste reverends mintie adeca
dulama cu sder, si in cap chichie (palarie), era potcapid si ca-
milafca nu purtail. La a. 1750 a venit Alexandru Rednic (care
se facuse calugar la Muncacid si capetase nume Atanasie).' Acesta
ajutat de Aron ad facut ea calugariT flume cu bucate albe sa
traesca (adeca fara carne, dar cu lapte, (Sue etc.) si sa porte rash
(calugaresca) si potcapid Si camilafca«, intocmai ca monachiT din
Orient. I) N'a cutezat Aron sa introduca regim mai sever in
mancarea calugarilor S. Treimi, cad acestia razimati pe impre-
jurarea, ca manastirea lor era de fundatiune regesca, nu prea
voiati sa se lase a fi regulati de episcopul lor.
Ast fel a sciut episcopul Aron sä organiseze manastirea s.
Treimi .din Bias dupa regulele SantuluT Vasilie Marele; afara de
postul strict, si dupa asecyamintele bisericel orientale, si a insuflat
intrensa acel spirit apusean, care a facut-o capabila de a deveni
centru puternic de cultura si civilisatiune pentru un popor de
veacurT tinut in intunerecul ignoranteT.
Durere insa, ca in loc de recunoscinta episcopul Aron a
trebuit sä aiba scarba de la cel maT distinsT dintre calugariT
manastirei.
') S. Clain la Cipariti acte si frag. pag. 112.
') Idem, ibidem p. 107 108.
3) Idem ibidem pag. 101.

www.dacoromanica.ro
 289

Inca pe timpul imparecheriT fatale dintre episcopul Klein

si Vicariul sea Aron, calugarii Silvestru Caliani si Grigorie Maior
se alaturasera la partida luT Klein.1)
Antipatia acestor dol calugarT fata cu vrednicul for episcop
s'a potentat atunci, and ambit vedura, ca inzadar fusesera can-
didati si eT la scaunul episcopesc impreuna cu Aron, si ca in
sinodul din 13 Novembre 1754 episcopul nicT pe unul nici pe
altul nu l'a numit vicar general, ci pe Gerontie Cotorea, er pe
Atanasie Rednic si-l'a tinut si mai departe de ocarmuitor saa
duhovnic. 2)
and s'a instalat Aron in 1754, oficialii camerali, earl ad-
ministrasera pana atunci averea calugarilor sfinte! Treimi si earl
partea aceea din venitele manastireT, ce trecea peste cheltuelele
intretinerei putinilor calugeri, o folosisera pentru coperirea chel-
tuelilor cu zidirea manastireT 3), all predat episcopulul Aron si
averea calugerilor. Fiind averea manastireT in adininistratia epis-
copului, acesta era dator sa provada pe calugerT cu cele de lipsa.
El IT si provedea. Lill* Caliani si Maior i-se parea insa, ca Cotorea si
Rednic sunt mai bine provedutT, decat el, hainele for sunt mai bune,
luminile for nu fumega, pe and ei cite odata n'ati nici lumini si sunt
silk! a cina la luna. in realitate se pare insa, ca cel doT monachT
erail tare nemultamiti cu viata austera si fOrte frugala, ce epis-
copul si-o impusese sie-si si doria, ca macar cat de cat sa o urmeze
si calugerii. Caliani si Maior cerura deci de la episcopul, in sensul
literilor fundationale, sa dea averea in administrarea calugerilor.
Episcopal, pe cum am vedut maT sus, o si dede la Inceputul
anului 1757, dar puse mai mare peste calugeri pe Vicariul sea
general Gerontie Cotorea, de Ore-ce literile fundationale vorbiaa
in genere de un a Vicar= mai mare peste calugeri, si nu de un
preposit ales de densiT. Caliani si Maior atuncT se superara si

I) Vedi scrierca Inca despre Klein pag. 222 i urm.

1) Vedi S. Clain la Cipariu, Acte i frag. pag. 106. Acdsta n'a putut-o
ierta pans tarzid Grigorie Maior, si de accea stria din temnita din Sibiu in
28 Maiii 1765 despre Aron: *Si fece come si fece Vescovo sopra l'altro vivo
e cosi sotto di lui pert la Chiesac. Se radii, cum se facia episcop preste
altul, care era Inca in viata., i ast fel sub el peri biserica (archiv. de Pro-
paganda, Colectiunea facuta de I. Bianu). Dar pc ee cale cinstita, s'a facut
Aron cpiscop, am v6dut mai sus.
1) Vedi gi scrierea mea despre Klein pag. 18.
Dr. A. Bunea: Episcopii P. P. Aron pi D. Novacovict. 19

www.dacoromanica.ro
 290

ma' tare si sustineau, ca mai marele calug6rilor trebue sa fie ales

de e' fnsi i dintre monachil profes', pe cand Cotorea n'ar fi fost
nici °data caluger profes si admis in manastirea sflntei Treimi.
Fusese si el odiniara novitid, dar aflat inabil de cinul calugaresc,
n'a fost admis la profesiunea monachalil, si baronul Klein l'a
trimis la Tirnavia, si nu la Roma, unde, dupa parerea lui Caliani
si Maior, ar fi trebuit sä se trimita calugerii manastirei s. Treimi.
intorcendu-se din Tirnavia Cotorea s'a alaturat si el la ceilalti
caluge'll, a trait cu el si s'a considerat calugar, fara a face pro-
fesiunea prescrisa.
Cu tate acestea episcopul, in virtutea obedientel, impuse
caluge'rilor, sa asculte de Cotorea. Calugerii nemultamiti pro-
testara si in scris in contra introduCerel in fundatiune a unul
individ neapartinkor, fundatiunei si neprofes, cum zicead ei, si-si
reservara dreptul de a apela la imperatesa. Episcopul le respunse
tot in scris, ca cererile juste nu le impedeca (justae preces non
impediuntur). Atunci nemultamiti' la inceputul lui FL'br. -1757
cerura de, la episcop litere passua/e (pasaport). spre a merge la
Sibiu, ca sa-sT cera concesiune si pasaport de la generalul co-
mandant spre a putd pleca la Viena. Episcopul le implinl indata
cererea prin secretariul seu Petru Ratiu. Generalul, dupa ce
asculta parerea guvernului, dede calugdrilor pasaportul cerut.
Intr'aceea cellalti calug&I, Gerontie si Atanasiil, credend p6te, ca
nemultamitii nu se ma' intorc la Blas, au golit chiliile for de tate
mobilele si ail asedat intr'insele militarl roman', ear' faceail parte
din compania clerului si poporulul roman, care in 21 Febr. 1757
avea sä piece din Blas. Nemultamitii in 19 Febr. 1757 intorcendu-se
de la Sibiu si aflandu-si chiliile gale, s'ail plans la episcopul,
carela le respunse, ca nu are cunoscinta despre cele intimplate.
Nemultamitii is' luara remas bun de la episcopul, declarandu-i
din nati, ca merg Ia Viena, la ce episcopul respunse: *In numcle
Domnulutt Calugaril cerura de la episcopul sa le dea obiectele,
ce le avusera in chili', ear episcopul le re'spunse: Vorbiti cu
Vicariul (Gerontie) si" vd va da cele de lipsa pentru caletorie.
Nemultamitii mersera la Vicariul si la Atanasie Rednic, be spu-
sera, cc ail vorbit cu episcopul si luandu-si rdmas bun de la el
si de la tata casa, plecara. Era pe la amedi, cand pornira calu-
geril nemulfamiti si pe cand inscenara o manifestatiune in favorul
for atat din partea orasenilor cat si a studentilor, cad esira dupa

www.dacoromanica.ro
 291

el aciamandu-T si poftindu-le cale buns. Ca s'ad intimplat chiar

si inconveniente cu acesta ocasiune si mare turburare intre
studenti, se vede si de -acolofica s'a tinut inrnediat sedintA ,ea-
pitularA« din partea cAlugerilor celorlalti, in care s'a hotarit, ca
Maior si Caliani sA fie lipsitT de on -ce demnitate si vot activ si
pasiv in capitulul monachilor. insu-si episcopul, dupa ce s!a tinut
cercetare intre studenti, a trebuit sa merga la el si sa -1 lini§tesca.
Se pare insa, ca nemultamitiT cAlugeri pe drum incA ..inscenarA
demonstratiunT, sail era de temut, ca vor face turburArT, cad
episcopul a fost silit sA dea de scire cleruluT, c5 of nu niaT sunt
membri al mAnastireT si ad fost lipsiti de dreptul de a functiona
ca preoti, ear dupa el a trimis doi protopcipi, cart 1-au ajuns la
BrusturT, loc de contumatie, si le-ad intimat sentinta amintia ,a.
xcapitululuT.g Merg&nd la. Viena, calugeriT se planserA de tote
acestea si cerura de la imp6ratesa, sa dispuna, ca fundatiunea
mandstireT sa se administreze in sensul literilor fuhdationale din
21 Aug. 1738, adeca numal prin caluerii profesi al manastireT
s. Treiml; episcopul sa .dea socotl despre venitele- manAstirei, ce
le primise cat- timp el administrase fundatiunea si sA nu se mai
amestece de loc in administrarea venitelor el
tmperAtesa trimise plansOrea calugdrilor la cancelaria aulicA
transilvank care ill dede parerea, sA se trimita la Bias insult
tesaurariul din Sibiu, ca sA cerceteze starea lucrulub si asemenea
parere dede si un barbat de incredere al impdrAtesei intro nota
de dto 29 Iuliil 17572), carele i.claugea, ea tesaurariul sA-si castige

9 Supplex libellus inaintat de Silvestru Caliani qi Gregorib. Maior in

1757 la imperatdsa M. Teresia (in Archivul de gat din Viena).
2) >Nota. Quod dissidium monachorum Basiliariorum cram cpiscopo
concernit, cum voto inclytae cancellariac convenio: imo crederem dorainum
thcsaurarium co inviandum esse, ut et ipse de tealitatc querimoniarum
monasticurn ferientium (uti sent: Kotorij intrusio, eiusdem ad praeposituram
rcfragantibus aliis promotio , praedilcctio duorum praetensorum cpiscopi
clientum, c contra vero conquerentium persecutio, nec non defectus, quern
monachi turn ratione victus cum amictus, uti fertur, patiuntur, neglecta
acgrotantium cura etc.) ut de his ct sirnilibus inquarn, a patre thfologo
realem informationem, earn vero sub manu capiat, ne secus episcopus contra
theologum aliunde sibi exosuni ma #us odium contrahat ultcriorquc lode
sequatur disordo. Qua dcmum habita informations co solidiori cum fun-
dament° in negotio sibi conlmissb Cum episcopo agere poterit.
19*

www.dacoromanica.ro
 292

informatiuni pe sub mania de la teologuriesuit. Mihaiu Salbeck,

insa asa, cat despre acesta episcopul sa nu afle nirnic, ca nu
cumva sa -se faca si mai urit de teologul, pe care si alt-cum
nu-1 vedea cu ochi bunt. Preste tot tesaurariatul sa nu se folo-
sesca 1a pertracta'ri de vre-un preot latin, ca sa nu sternesca
barmen la un pOpor, care tine mult la aceea, sal nu ,ci vela zitul
sezi grecesc sinus rituluf laths.
imperatesa prin decretul de dto 7 Decembre 1758, emanat
din cancelaria aulica transilvana, a transat certa facend imputare
calugarilor Caliani si Maior pentru neintelegerile ivite si mus-
trandu-1 deosebit, pentru ca.' el nu ail fost cu dragostea cuvenitzl
fatal cu colegii lor, Waal observat cum se cuvine disciplina si
ascultarea monastica, si s'ail departat din manastire fail de nici
o lipsa, de Ore-ce plansorea si-o puteau astcrne la Curte si pe
alta cale.. Yi indruma deci sa se intOrca acasa st-ni alega pre-
posit, ear Cotorea sa fie scos din manastire, decal nu va face
profesiunea monastica.
Prin intimat separat cu aceea-si dat imp6ratesa isi esprima
si fatal cu episcopul Aron neplacerea pentru cele intimplate, si
de odata iea la cunoscinta declaratiunca lui facuta inaintea prepo-
sitului latin din Alba-Iulia, ca el este inclinat spre pace si buna
intelegere, si ca este gata a inlatura tot cc a dat ansa la plan-
gerea calugarilor, si in special se invocsce sa .se faca alegere
Ilona de preposit din partea calugarilor. Deci impe'ratesa 'Inca
ierta si uita tote cele intimplate si recomanda episcopului, sa nu
se arete nemultamit si cu dispret fata cu calug6ril Maior si
Caliani, earl' timp Indelungat s'ati pregatit pentru binele popo-
rului roman, pentru care si pana acurn au lucrat cu bun succes.
Deosebit episcopul sa nu arete nici o predilectiune fata cu Cotorea,
ci sa-i trateze pe toti de opotriva sl sa-1 conduca si indemne la
implinirea chiemarii for
Porro, quae fundationalia sunt, vidcrc est, utrum capitulum excissos
pro monachis et alumnis fundos revcra et a quo temporc sibi traditos
habeat: item an ab episcopo rationes de perceptis et erogatis pro tempore,
quo abscnte episcopo Klein proventus fundationis collogit, redditae sint?
Sin ita, thesaurarius cas revideri, obscrvatos in its fors defectus annotari
faciat illasquc una cum annotatis pro altissima dispositionc submittat. Uni-
versim vero caveat, ne quemquarn de cicro ritus latini in tractando cum
episcopo sibi commissa adhibeat, ob inveteratam illius gentis suspicioncm,
quasi eorum ritum ritui latino subiicere animus esset. (Arch. stat. Viena).
') P. Major 1st. bis. Rom. pag. 210 si urm. si Nil les, Symbolae p. 216.

www.dacoromanica.ro
 293

Va sa dice s'ati ales si o parte si alta cu Imputarl de la

curte, de earl se puteau feri, deca isi impacaii lucrurile aca0
intre sine. Fie acesta de invetatura pentru tate timpurile!
intorcendu-se caluerii cu resolutiunea amintita si facend
si Gerontie Cotorea profesiunea monasticay cu totii si-ail ales in
1758 preposit pe Grigorie Maior, care adusese din Viena frum6se
carti si le daruise biblioteceI diecesane 1).
imperatesa se apuca tot odata si de regularea raporturilor
de avere intre dominiul episcopesc si averea manastirei. i Prin
ordinul din 11 Iulie 1758 ceruse informatiuni de la tesaurariul din
Sibiu si pe basa acestora prin decretul de dto 3 Maiil 1759 dede
ordin, ca episcopul sa dea ratiuni sail socoti despre t6te venitele
primite pe timpul cat a administrat el averea manastircI si 'cons-
tatandu-se, a in cutare an nume'rul calugerilor on al semina-
ristilor nu a fost complet, partea venitelor eorespundatore
locurilor vacante sa o depuna in cassa mAnastiref. Asemenca
s5. dea socot si Vicariul (Gerontie) si prepositul (Major) pe
timpul cat ei au administrat averea manastiref. Pe viitor insa
prepositul impreuna cu capitulul manastiref sa -si alega pentru
administrarea inmediata a averel manastiresci un provisor, care
sa dea sococi 1.
implinindu-se si acest ordin, caluerii jsi alesera provisor
pe Nicolail Ludosi de la Ludos, pe care it vedem figurand
intre anii 1762 1765 ca provisor si decimator sail zeciuitor al
calugarilor 1.
In fine prin decretul imp6ratesel din 9 Maiil 1763 se regu-
lad si alte raporturl economice intre dominiul episcopesc si
averea manastirei si anutne: cu privire la cosirea si impartirea
fenului intre episcop si caluger1, la dreptul calug6rilor de a culege
decime si de pe pa.'mintul alodial al dominiului episcopesc, d6ca
acela se dedea teranilor spre a-1 lucre si ei it lucrau pentru sine
si nu pentru doininiti; cu privire la impartirea speselor de repa-
rare ale manastiref intre episcop si calugeri, de 6re ce manastirea
avea sa servesca si de resedinta episcopesca; cu privire la luarea
in arenda a morilor calugerescI din partea episcopului cu 315 fl.

') S. Clain la Ciparia I. c. p. 107.

1) Maior 1. c. p. 213.
3) in arch. din Bla. s ad an. 1766.

www.dacoromanica.ro
 294 A-

37 cr. la an; cu privire la taxalisti si la livadia de langa drumul

ManaradeT, numita .46ret,4 cu privire la locul de pasunat al cA-
lugerilor numit iNagy-VOlgy; cu privire la dreptul nobilitar asa
nUmit curial al. manastirei de a judeca ea insa-sT afacerile supu-
silor set. De odata imperat6sa impune calugarilor si episcopuluT,
sä se ingrijesca, ca averea manastirei sa sporesca ast-fel, in cat
sa se p6ta inmulti si numerul seminaristilor si al calugerilor pro-
fesi, ca acesti din urma sa p6ta fi trimesi si prin parochiT, ear
episcopul sa observe strict articolul ultim din literile fundationale
de la 21 August 1738 despre datorinta luT de a aye pe teologul
iesuit tot langa sine si articolul 7 despre exterminarea popilor
vagabundi din Romania sail din alte locurT, earl aveau obiceiul
a ambla prin Transilvania i),
0 mica neintelegere s'a mai ivit intre episcopul Aron si
intre calugeri si in 1763 kti privire la conservarea iazurilor (leselor)
celor d6u6 moil calugeiesci din Bias si Petrisat, din care nein-
telegere ese la ivdla, ca pe atunci nu caluerii, ci insusi provi-
soratul dominiulul episcopesc trebuia sa se iugrijesca de tot ce
era de lipsa la conservarea iazurilor, asa in cat manastirea nu
avea cu lucrul acesta nici o chehuela1).
1) La P. Maior I, c. pag. 215 si urm.
i) Actul relatiV fiind important si din motivul, ca ne arata, cum Romanil de
pe teritdriul dominiulul episcopesc, cad se inscriseseri la militia granitErdsca
(Limittophi) denegail robotele, it 15$5m sit urmeze aci in textul original:
Monasterialibus. Inter reliquas super Ratiocinio Ratiocinantis istius Provisoris
Dilectionis Vestrae factas Reflexiones, dictique Ratiocinantis Rcsponsiones,
Nobis quoqde pro rcvisione communicatas, observavimus non nihil etiam
circa defeetutn hujus molae proventus fuisse notatum, quod cum neglectae
in tempore Provisioni per Ratiocinantem attribucrctur, non potuimus non
graviter huic nostro Provisoratui, cuiaggerum consetvatio incumbit, exprobari;
Illi vcro e converso praeter extraordinarias anni proxime praeteriti exun-
dationum causas , ob quas etiam nonnulla subvcrsa extant molendina ,
praeterque pecudum luem, qua Dco ita volente anno praedicto trcs hujus
Dotninii potentiores laborabant pagi, et propter illos etiam reliqui a corn-
munibus cum bobus laboribus non nihil impediebantur, denique praeter
denegatos temerarie prorsus ad hos usque dies a copiosis hujus Dominii
Limitrophis labores, primariam eamque radicalem assignant Molitorum im-
peritiam (ne dicerent etiam aliquam malitiam), ob quas immanes idcntidem
impensos labores exundans iterum, iterumque abstulit fluvius, sed et alter
Molitorum Magister nudius tertius Nobis questus, quod sibi ad aggerum
reparationem invitato promissa ex tellonio, alias similibus solital jam dene-
getur portiuncula, quae quidem Monasterio nihil constaret, ut pate ex sorte

www.dacoromanica.ro
 295

La acestea, spre a aye o icOna deplina despre cele in-

timplate in manastire si in scOlele manastirei sfintei Treimi din
Blas, mai adaugem, ca preposit al manastirei de la 1758-1761
a fost Grigorie Maior, ear de la 1861 1764 Silvestru Caliani 1),
care in 1764 la mortea episcopului Aron neimplinind trei ani de
prepositura, pe cum era prescris, a remas preposit Ora la insta-
larea Episcopului Rednic in 1765 2).

Molitorum obveniens; addidit praeterea dictus Magister Molitor, quod mo-

dernus hujas Molitor non diu conservare potent aggeres, cum plus sciat
loqui, quam operari. Haec nos cum saepius ab aliis quoque peritis audi-
vissemus, jam dudum Dilectioni Vrae projectavimus, atque proposuimus, ut
Molitores de recte justeque administrando Tellonio fidelitatis juramentum
deponant Monasterio, eorum tamen constitutio, sive amotio ab hocce pendeat
Provisoratu, cui conservatio incumbit aggerum, ne invicem altercantes unus
alteri attribuens defectum notabilia identidem causent damna. Quac pro
mcliori futuro V-ae Dilectioni perpendenda rursus comittimus paterne pro-
pensi. E nostro Episcopali Castro 9 Aprilis 1763. (Arch. din Blas).
l) Arch. din Blas ad an. 1766 si Aron catra Tesaurariat de dto 2 Oct.
1762 ibidem.
2) Prepositul Caliani catra guvern de dto 2 Ian. 1765 in causa semi-
nariului lui Aron (Archivul stafului ungar din Budapcsta).

----1-*-1--

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XVI.
Intemeiarea manastireT si a seminariuluT BuneT-VestirT
in Bias.
Episcopul Aron, pe langa so:510e si seminariul din manastirea
sante Treiml, voia, Inca de la inceputul pastorire sale, sa mat
infiinteze un seminar teologic diecesan.
Seminariul din manastirea sfinteI Traimi nu era menit sa
cresca esclusiv preotI, ci era un fel de *petit-seminaire, in care
puteau sa intre si indivicp, cart null' alegeail cariera preotesca,
ci alte cariere. Lipsa de preotl luminati era mare, in multe co-
mune bisericese, afara de Blas, unde lipsa acesta o supliniail
Inve'tatii calugari. De alts parte Conciliul Tridentin 1) impune
fie carui episcop datorinta stricta, sa Infiinteze langa biserica, saii
resedinta sa un seminar, in care candidata' la preotie sa se cresca
de micuti (de la 12 ant) pentru statul preotesc sub ochil episco-
pului. Aceste datorinte voind sa satisfaca episcopul, se apuca
indata dupa instalarea sa (1754) a aduna mijlocele de lipsa.
Prin conclus sinodal obliga pe fie care preot sa dea pentru se-
minariul diecesan cate un galbin.2) Dar incassarea acestor galbinI
nu credem sa se fi putut efeptui asa, pe cum se contemplase,
de o parte pentru miseria bietulul cler, er de altA parte pentru
turburarile religionare inscenate de strain, cart de la 1756 incOce
cresceaii din an in an, pans ce ajunsera sa nimicesca aprOpe cu
totul biserica units, care atat de mutt sa straduia a emancipa
prin cultura nefericitul popor roman. insu-si episcopul spune,
ca de la cler a incassat ceva de tot putin in anul 1755 (aliquid
exiguum). 2)

') Sessio XXIII, Cap. XVIII de Reform.

2) S. Clain la Cipariu 1. c. pag. 109.
3) Testamentul luI din 1756 la Cipariu 1, c. p. 57.

www.dacoromanica.ro
 297

In 1756 episcopul constata mare scadere in administratia

aruncatei sume pentru cheltuelile obstei , in cat este silit a ame-
ninta pe preoti cu executie. Ast fel el fa silit a edifica semi-
nariul diecesan apr6pe numai cu cheltuela sa.
Locul pentru acest seminar l'a destinat in curtea resedintel
sale de la pOrta 'ana la biserica din aceeasi curte pe fundamentele
vechiului castel remase dupg darimarea zidurilor lui si dupa in-
trebuintarea materialului din acestea ziduri la cladirea manastirei
santei Treimi. 2)
Seininariul cu d6u'6 contignatii (parterre si un etagiti) era
in 6 Nov. 1758 sub coperis, dar Inca neterminat. 3) In 1760 acest
edificia era gata si in tOmna acelui an s'a deschis, intrand in el
12 alumni.4)
Edificiul, care si astazi esista si in care se afla cancelaria
archidiecesana si locuinta oficialilor ei, archiva metropolitana, can-
celaria advocatului archidiecesan si trei chilii de Ospeti, la de-
schiderea lui in 1760 avea urmatorea intocmire: Intrarea se facea
din curtea palatului episcopesc pe trei usi, din cart numai cea
de Tanga pOrta curtii episcopesci mai esista, cad cea din mijloc
fu cassata in 1894, er cea de langa turnul bisericei curtii epi-
') Cerculara catra cler din 9 Aug. 1756: Cinstitc in Xs. Frate! Din
cstractusul care ni l'ail dat perceptoriul c. cicr, mare scadere foarte se afla
a fi in administratia aruncatel .rume pentru chelluelele ob,rtel, care scadere
nici de cum nu se va pute suferi, ce pre cum s'afi fost aruncat la numer
de plin caut5. sa iesa. Spre a caruia plinire cerend c. perccptori si cczc-
cutori, om fi datori a-i da, si atunci cci cu restantii mai mare greutate or
semti, platind si cheltuelele eczecutilor. Asa darA Fratia Ta asa tc poartA,
ca sa nu-ti vie in eparchie eczecutic, care intr'alt chip nu va trecc. CA nu
se cuvine a arunca, apoi la cassa clerului a nu aduna; nici unii sa adunc,
altii sa-i dijmuluiasca, ail se-i petrecA, ca fara cheltuele lipscle obstel nu se
pot chivernisi. Asisdere vei aye grije, dupa comisaile pana acum date, de
plinirea restantiilor viniturilor noastrc, pre cum si talcrul prec. notarius, si
a logoletului Bias 9 August 1756. (Arch. din Blas.
2) Urbariul sail conscriptia dominiului episcopesc din Bias de la
1772 3 in arch. din Bias.
") Testamentul lui Aron din 1758 la Cipariii I. c. pag. 56.
4) Deca Sam. Clain a fost intre cei dintai alumni ai acestui seminar,
atunci institutul acesta nu s'a deschis in 1759, ci in 1760, caci insu-si Clain
in istoria manuscrisA din Oradea zice, ca doi ani a fost intr'insul inainte
de a fi facut profesiunea de calugar, adeca inainte de 14 Octobre 1762.
Vedi N. Iorga, Ist. liter. romane vol. II. p. 102 si urm.

www.dacoromanica.ro
 298

scopesci se folosesce azi de camara pentru articlii de mancare.

De la intrarea sail atriul prim, ce azi esista, cum ziseia, aprOpe
de p6rta curtii episcopesci, adeca in partea de mega ,n6pte a
cladirei, era in stanga, in parterre, dormitoriul alumnilor semina-
riali, adeca tocmai in localul unde se aft' azi cancelaria advo-
catului archidiecesan. De la intrarea amintita in stanga si tot in
parterre, unde astazi se aft' cancelaria metropolitans, era museul
alumnilor. Tot din atriul prim nesce trepte duceaa, ca si azi, in
etagia. Prin usa din mijloc, astazi cassata, intrai in al doilea
atria, in care acum se afla archivul esactoratului archidiecesan.
Din acest atria in stanga intrai intr'o chilie, in care acum este
biroul notarilor consistoriali, era la inceput servia de compactorie
sau legdtorie de Orli. Din atriul acesta pe nesce trepte spirale,
astazi cassate, Inca to puteal sui in etagia si in pod. Pe usa
de lane turnul bisericei intrai in al treilea atria unde se aflau
&tie vase pentru topirea literilor de lipsd la tipografie si unde
azi se afla o camara a curtil archiepiscopesci. Din al treilea
atria in stanga intrai in chilia, unde azi se afla dulapurile cu
archivul metropolitan si unde atunci erail teascurile tipografiei
seminariale, pe care episcopul Aron o mutase aci din edificiul
manastirei sante Traimi. In etagia de asupra dormitoriulul &au
(160 chilii pentru prefectul seminariului, cari azi servesc de chilii
de Ospeti. De asupra museului si compactoriei, loc de 4 ferestri,
era refectoriul seminariului pana la locul, unde se ved si astazi
urmele unuI zid despartitor. Din acest refectoria cu ferestri spre
curtea episcopesci intrai in &Sue chilii cu ferestri spre strada,
reservate calugarilor, cari chilii si astazi esista. Din colo de re-
fector si de aceste dOue chilli spre meza zi mai eraa Inca dOue
chili, dintre cari cea de earl strada si astazi esista, pe cum si
intrarea in chorul biserice1.1) Bucataria seminariului era in pa-
latul episcopesc, pe care-1 vom descrie mai tarzia.
in 1760 se primira in Seminariul diecesan numai 12 alumni,
insa numerul for se ridica curend la 242). Acestora li-se propunea
in seminar numai studii teologice si ritul bisericesc, fiind desti-
natiunea lor: preotia. Limba de propunere era cea romfinesca 9.

') Conscriptia citata a dominiulul din Blas de la 1772/2,

') S. Cain la Cipariu p. 105.
3) Idem, ibidem p. 109.

www.dacoromanica.ro
 299

Pentru celelalte studiT, probabil, mergeati in .scOlele latinesci .

din manastirea sfinteT Treimi.
Aron Inca inainte de ce ar fi cumperat dominiul de la Cut
pentru seminariul sea, cauta tot chipul, cum sa creeze un fond
stabil pentru intretinerea »seracilor sag cum ii numia el pe
alumni. Mai Intaia se adresa catra sacra Congregatie de Pro-
paganda Fide din Roma, in a care Seminar se intretineaa trei
alumni romans', de comun calugeri profesi trimisi din manastirea
sfintei Treimi, pentru suma anuala de 972 fl. la an, si ceru, ca
de ocamdata sa nu se mat trimita ast-fel de tineri la Roma, ci
pentru suma acesta episcopul se intretina in seminariul sea die-
cesan In tot anul 24 alumni, adeca de fie-care alumn Roman
cite opt alumni domestici. Congregatia nu se Invol la acesta
schimbare radicals, care ar fi lovit in literile fundationale ale
imp6ratuluT Carol VI din 21 Aug. 1738, ci facii episcopului fa-
vorul, ca din suma de 972 fl. sa retina in tot anul a treia parte,
adeca 324 fl. si cu suma acesta sa cresca 8 alumni in seminariul
diecesan din Blas, ear Congregatia de Propaganda Fide va cresce
si pe viitor in Roma trel Romani pentru s s parte din suma de
972 fl. adeca numai pentru de 648 fl. R. ').
') Prcpositul Caliani catra Guvern de dto 2 Ian. 1765; §i Aron d.b.a.
Congregatia de Propaganda Fide de dto 7 'unlit' 1758, care e do urmatoriul
cuprins: E-mmi e Rev-mi Prencipi Padri e P-ni Bcnigssimi. Tenendo io
per la viva memoria quella grand' Carita, che VV. EE. vano spargendo di
continuo per it Continentc, c per cib appogiato su l'una ferma speranza:
the Iddio provedera it resto, cioe, it mantenimento, c gli alunni, conforme
sperava Abraamo la successione; si come avevo scritto in quella mia supplica,
cosi anche favendo it Cie lo gia hb cominciato quivi la fabrica per un' se-
minario ben' formato, alla Chiesa attacato, capace di settanta, ottanta alunni,
c si fabrica di continuo in tanto, che con' l'ajuto di Dio speriamo, nell'
anno venturo sari habitabile, per la povera giOventii studente di cotesta
mia Diocesi tanto bisognosa; che ne Seminario, ne alunni ha altri, che quclli
venti dal Cesare fondati.
Adesso poi trovandomi non esser' falito dalla mia speranza, ed esser'
per' grazia del' Cie lo per tanto gvarito d'una infermita, che da molto tempo
mi teneva al' letto; ritorno umilmente a nome di detta questa mia Diocesi
render' Le I' infinite Grazie per quella tanta Carita, che sian degnati a.
far'li con' la fondazione d'otto alunni. I quali io procurerb con' tutta la
diligenza non solamente a mantener'li, e qualificar'li per questa Vigna del'
Signore in conformita. della. Paterna ordinazione; ma anche moltiplicar'li
per questo tanto bisogno di cotesta Chiesa: come speriamo nella grazia

www.dacoromanica.ro
 300

Suma acesta de 324 fl. era prea mica pentru intretinerea

celor 8 alumni, dar episcopul cel milostiv si rivnitor peste on
ce inchipuire pentru cultura neamului sea, nu mime suplinia
lipsa din al sea, dar mai intretinea Inca pe deasupra la Inceput 4,
si dupa aceea 16 alumni si deca ar fi trait, ar fi intretinut mai
tarditi 70 80 alumni, cad asa i-a fost planul, pecum se vede
din epistola acum citata. Prin testamentele sale din 18 hind
1756, 19 Aug. 1757 si 6 Novembre 1758') lass seminariului
diecesan tipografia restaurata de densul cu fOrte marl cheltueli
si feliurite investitiuni economice facute de el in dominiul
episcopesc.
Acestea tate insa nu erati suficiente pentru asigurarea exis-
tentei Seminariului see. De accea se sfatul cu Clerul sea, cum
ar pute cumpera pe sema seminariului un dominiti, si in special
dominiul de la Cut, pe atunci proprietatea Cancelariului aulic
transilvan Gavrila Betlen2). Sermanul Cler se insufletI pentru idea
acesta si episcopul, care manca odata in 24 ere, Inca cruta, ca
sa-si pea ajunge scopul.
Dominiul de la Cut, care astadi aduce venit de 5600 fl. sae
11,200 corene la an, in seculul al treispredecelea era proprietatea
descendentilor judelul ereditar (Erbgraf) de Kelling (Calnic) langa
di Dio, e nella pieta Cattolica. Conformc farano, niente dubito, 'anzi di pi6
i mici successori, trovando gia messo buon' fondamento.
Per quelli tre alunni Cesarei, che devono spcdirsi per li studij a cotcsto
Sagro Collegio di Propaganda, ne hanno grand' sollecitudine questi mici
Religiosi, e spero, che fra poco tempo si spediranno.
La Religion' Sagra in questa Diocesi (cib che 6 un' altro mio filial'
obligo) aveva cominciati di grand' proffitti, ed anche con grazia di Dio si
continuano; ma con' la longentura di cotesta gverra anche li schismatici
trovando 1' occasion' a pescar' nel' torbido, ci fanno di grandissimi danni,
e maggior' affari. Speriamo cib non ostante nella grazia di Dio, e della sua
Madre santissima, quae omnes haereses sola interemit: che si confonderano;
allora maggiormente: quando Iddio felicitara I' Armado di nostra Soprana;
e quando la Sagra Nunciatura di Vienna in questi pericolosissimi tempi
dell' eresie, piii che in altri, fara la diligenza in cotesta Augustissima Corte.
Cib che fermamente sperando per it motivo delle Vostre Eminenze, Le
bacio di cuore umilmente le sagrc porpore confermandomi. Da Balasfalva
7 di Giun. 1758. Delle Vostre Eminenze Reverendissime Umiliss-mo Obl-mo
e Dotis-mo Sertre Pier Paolo Aaron Vescovo di Fogaras. (Arch. d. Prop.
Fide, Roma).
0 Vecji-le la Cipariii 1. c. p. 56 59.
2) Prepositul Caliani In raportul citat.

www.dacoromanica.ro
 301

Sebesul sas6sc, familie patricians sasesca fOrte puternica, si bogat

dotata cu pamint nobilitar, adeca afara de fundul regiii sail sas6sc,
caci pe- langa Calnic si Cut avea tot in apropierea acestor comune
si dominiile din Ringelskirch, Vingard (Weingartskirchen), Spring,
Drasov, Bentint si altele. In 1380, prin impaciuirea fetelor con-
telui Michail de Calnic cu loan de Calnic, Cutul si Springul
ajunse in posesiunea acelor tete, cad prin casatoriT cu familil
magiare dusera mosiile din mani sasesci in mani ungare si in
special in posesiunea familieT Gereb de Vingart 1).
Pe la 1758 Cutul se afla in posesiunea erariulul sail fisculul
sub administratia prefectulul bunurilor *Apafiano-fiscale« Martin
Frendl. Conte le Gavrila Beth len Cancelariul aulic transilvan, in
acelasi an, cand monarchia era lipsita de bani pentru rZsboiul
cu PrusiT, scia sa mijlocesca de la imperatesa M. Teresia, ca
multe din bunurile fiscale din Transilvania sa se dea dinsulul
cu un pret fOrte moderat, si intre altele Cutul pe vecie si districtul
Fagarasului pe cat timp va trai el. Districtul Fagarasului 11 ceda
Beth len cu invoirea imp'eratesei in 1765 .jure inscriptionalic na-
tiuneT sasesci pentru 140.000 ill, cr dominiul de la Cut il venda
!piscopului Aron cu 30.000 fl. Renensi.3) Cu privire la pretul
dominiulul mai observam, ca S. Clain (la Cipariu 1. c. p. 110)
it pune in 30.000 Ren. dar adauge, ca din suma acesta
8000 fl. de la cler s'a adunat, dr 24.000 fl. ail pus episcopul de
la sine, ceea ce ar face 32.000 fi. v. a. inteo copie de notita
din archivul metropolitan am aflat pretul tot de 32.000 fl. v. a.4)
Spre a inlatura acesta contrazicere, observam, ca dupi-i cum arata

') Tcutsch, Geschichtc der Sachsen, Leipzig 1874, Erstcr Band p. 83,
133, i H Band p.165.
') Urbariul sail conscriptia dominiulul de la Cut din 1758 (in arch.
din Bla0 i Arneth. M. Theresia's laze Rcgierungszcit, IV Band, Wicn 1879,
pag. 134, 135.
') Vccli 'Foia biscricdscac din Bla, recligcata dc Dr. Ales. Grama,
anul I. 1883, p. 93 95, 104 105, 156 158, 177 178, unde se Osesce actul
despre transpuncrea dominiulul din 21 Martie 1760, gi o 'Species factit,
emanath de la cpiscopul Atanasiil Rcdnic, f5r5 dat.
4) Notita cuprinde: Transumptum Emtionis Cut cx Capitulo Poso-
niensi cxccrptum de dto 18 Oct. 1769 reperitur in Archivo metr. Blasiensi
ad annum huncce. Ex hoc evidcns est Kut cmptum esse 32 hoc est triginta
duobus millibus flor. Rhenens. a C. Gabriele Beth len per Scminarium unitor.
ad B. V. Annunciatam. Consensuales Imperatoris de 1768.

www.dacoromanica.ro
 302

actele publicate in .F6ia bisericesca« nu se pi:Ste trage la indoela

pretul original de 30.000 fl. R., de 6re ce Insusi episcopuf Aron
in epistola sa de dto 17 Martie 1762 adresata guvernului tran-
silvan Inca puns acest pret. Dar deli la inceput a cump6rat
dominiul, pe cum zice el insusi, cu 30.000 fl., mai tarziil sub
feliurite pretexte s'a mai pretins de la Seminariul Bunei-Vestiri
Inca 2000 fl., cad Nicolau Bethlen fratele cancelariului Gavrila
Bethlen intro epistola din 16 Ianuarie 1771 adresata episcopului
Rednic vorbesce despre un adaus de 2000 fl. preste suma pre-
tului, cu care s'a cump6rat dominiul.!) Dominiul s'a predat epi-
scopului in 21 Martie 1760.')
In 1758, pe cum si inaihte si dupa aceea, in Cut ail fost
numal Romani si Inca toti uniti.*) Este deci de sine inteles, ca
Aron nu avea absolut nici un motiv, ca sa derime biserica de
acolo, care nu era a unei comune bisericesci neunite, ci a uneia.
') Ad Gubernium.... Fit nunc, Deo benedicentc, etiam alia pia tun-
datio pro Seminario pauperum lid Titulum B. Virginis Annunciatae in Bonis
fixis Kutfalva nuncupatis, et triginta Minibus Rhenensibus Florenis redemptis
ut videlicet juventus hujus Ritus cum Romana Ecciesia communionem habcntis
pie educetur, erudiatur, atquc pro ejusdem S. Rcligionis conservations ct
propagatione idonei cfficiantur operarii, quern in finem ctiam Tria illa Gra-
tuiti Mutui Rh. florenorum Millia applicantur Balasfalvac 37-ma Martii
1762. (Arch. din Bla0.
2) Quatenus conventam stifieradditionem in 2000 flor. effective
persolutam a Rcgistratore praefatae Cancellariae Aulico-Trannicae lcvarem.
(Arch. din Bla.0.
3) Fdia biscricasca 1. c. Aron in 7 Aprilic 1763 stria plenipotentiarilor
bunurilor lu! Bethlen: Occisione transpositionis Dominii Kutfalvensis inter
rcliqua ibi inventata ctiam contractus quidam aisud vicinam ibi Sedem Sa-
besiensem certi debiti activi 380 Rhn. fl. capitalis restantiam continens, et
ab anno 1755 ad annum 1760 in Rhn. fl. 96 xgris 54 Interusurii restantia
mihi fuerat tradita etc. ear magistratului din Sebe,r tot atutia: Ego quidem
noti illius Debiti, prouti parato acre redcmpti, et in formali contractu in
restantiis contenti Capitalc perscripseram, debcbam autem ctiam interusurii
ab anno 1755 ad annum 1760 ad tempus nempc mihi transpositi in 96 Rhn.
fl. 54 xgris restantiam recensere, quam pariter tunc parato redemi acre.
(Arch. din Bla0.
4) Conscriptia oficiall citata. din 1758 chiar la inceput'zice: Posscssio
Kuthfalva collibus undique circumdata jacet in loco declivi et distat a libcris
Regiisque civitatibus Saxonicali Szasz Sebes, unius, Carolinensi vero triuin
horarum spatiis meris Valacitis Graeci Ritus Romano-Catboticis rinitis im-
votintata.

www.dacoromanica.ro
 303

unite de mult. Cu t6te acestea pamfletul ,Plangerea Manastirei

Prislopuluit zice, ca episcopul 'a d6rimat biserica din Cut, ca
*pravoslavia de tot sd o perddg, adeca sa perda un lucru, care
nu esista.1)
Episcopul a lasat sa se derime acea biserica, nu pentru ca
era crestinesca si zidita de un domn din Ora romanesca, cad
atunci: ar fi trebuit sä d6rime si alte biserice, ca cea din Fagaras
si Ocna Sibiului, cari Inca fusesera zidite de domni din tern ro-
manesca, ci pentru ca ameninta cu surpare in capul credin-
ciosilor sAi. El insa in locul celei vechl a zidit alta frum6sa de
petra pe cheltuela sa, si dupa imprejurarile de atunci destul dc
spatiOsa, care si astazi esista.2) Pe cand se grijea de binele su-
fletesc al credinciosilor s61 din Cut, episcopul Aron nu intrelasa
nicl o ocasiunc spre a promova si interesele for materiale. Cu
ocasiunea infiintarei granitei militare treT munti erariali, Prig Ona,
Chirpa si Puru, pe earl Cutenil i folosiau vara de pAsune pentru
vitele for pe langa o taxa. moderata, eraii sa se dca graniterilor
si RomaniT din Cut sa Camara despoiati de avantagiul amintit.
Episcopul, care in 8 Iunni 1763 sc afla in Cut, Intreveni in. fa-
vorul *saracilor. sei Cuteni la mai marele gornicilor erariali
George Koller, la consilieriul cameral de Kern si la generalul
Buccow, si nu fail resultat, cad muntcle Prig Ona n'a fost predat
graniterilor si astazi Inca se da in arena Cutenilor. B)
9 Eata ce zicc *Plangereac:
Intru acel sat (Cut) era biserica crestindsca,
Zidita do un domn din tdra romandsca
Cu Ogle ro01 acoperita,
Si din launtru prea frumos zugravita.
Ca vrend el (Aron) pravoslavia do tot sit o pdrda.
Nu putca Biscrica crqtindsca sa o veda,
S'a sculat pismapl de o a surpat,
Si pan& In pamint o au stricat,
Si alta in locul el ail zidit,
Precum el a voit.
(Tcicgraful Roman din Sibiu Nro 30 din 1898).
') Sam. Clain la Cipariu 1. c. p. 112.
B) Eta ce scrie Aron gencralulul: Huc tantisper divertens, hodic
acccpi a Domino Koller Supremo alpium ad Hunyad Fiscalium Gornico In-
hibitorias, quibus hosce moos, vol roctius piac Scminarii pauperum Funda-
tionis homines a perpetuo, quem hactenus penes Collationcm olim hujus
Principatus Principum continuo habuerunt quorumdam in dicto Dominio

www.dacoromanica.ro
 304

Dupa ce episcopul a asigurat prin dominiul Cutului exis-

tenta Seminariului sere diecesan, pe care it inchinase BuneT-Vestiri,
incepu a fi preocupat de o alts idee: sa intemeieze in acelasT
edificiti o manastire dc calugarl, carora sa le incredinteze grija
si conducerea seminariulul si sa le subordineze si manastirea
din Alba-Iulia, pe care tocmai atunci o restaura cu cheltudla sa
si despre care vom scrie maT pe larg in capitolul urmator.
Ascetului Aron, care isi intocmise insusi viata dupa umi-
linta si rigOrea monachilor orientall din primele veacuri, nu-T
convenia intocmirea manastirei santei Treimi, in care calugaril
erati cam ingamfati si de consciinta originel for *chesaro-craesci.
si de sciinta, care dupa zisa santuluT apostol Pavel imfla. LuT
i trebuiaii deci calugari umilitT, postelnici pans la rigOrea de a se
nutri numal cu bucate nee, dar in acelaqi timp activi pe terenul
sciin ;elor, instructiuneT si pastorirei sufletelor, si nici de cum
contemplativi ca pustnicii Egiptulul. Chipul in care Aron, ajutat
de credinciosul seu confrate Atanasie Rednic, a infiintat mama-
stirea Bunel- Vestiri, ni-I dcscrie cu simplicitatea fermecatOre a
stilulul sal unul dintre cei dintai calugari aT manastirei, Samuil
Clain. »intru acesta., zice Clain despre seminariul diecesan al
Bunel- Vestiri, =si el in doT anT am fost, ca scrisese Vladicul
Clain de la Roma, cum ca bucuros ar aye, deca vre unul din
nepotiT luT, si anume, au frate-meil eel mai mare, au eu, s'ar face
calugar. Deci Vladicul Aaron, intelegend acesta, mats luat in

alpium, signanter autem cujusdam Prigoana dicti usum, ex eo, quod ad

Excelicntiae Vestrae ordination= Limitrophis intenderet applicare; cum
autem hujus pagi incolae ob Teritorii augustias, ct praecipuc ye! mcdiocris
siccitatis sterilitatem, pascuationisquc defectum ab ipsa procul dubio pagi
stabilitate a Principibus hujus Provinciae carum alpium juxta certam quot
annis praestandam taxam habuerint usum, citra manifestum, et notabile
damn= eorumque ruinam, et piae fundationis defectum illarum alpium usu
intcrdici, privarique baud possent, ideoque ad ingenitam Excellcntiae Vrae
cum pictatc aequanimitatem demisse recurrere debeo, in co supplex: tit
quoniam dictum Hunyadicnse Fiscale Dominium pluribus aliis, edam ultra
quinquaginta abundet alpibus, ex quibus ctiam Limitrophis sufficienter pro-
vidcri poterit, hos pie fundationis homines in pristino earum usu relinqucrc
et gratiose protegere dignctur. Sub cujus rei humillima et enixa recommen-
datione solita vcneratione perseveraturus maneo Kutlifalvac 8-a lunii 1763.
Relativ la lucrul accsta in archiva dln Blaq mai este o episto1a a luT Aron
catrA Kern din 12 WWI 1763.

www.dacoromanica.ro
 305

seminaritl, si nu numal mancare, ci "si haine Ind frIcea, si total

plinea. Ca m'aft chemat la sine parintele Atanasie si
spus, cum Vladicul Clain au scris pentru mine Vladicului
Aaron, si pururea ml indemnala viala calugdre'sca. Iar Vladicul
Aaron me-au zis, set sciu cd it sunt fiul lul, 4.i RI 'me port bine'.
Dupa aceste cuVinte, cari sunt o spleridida dovada despre su-
Raul nobil a hii Aron, care sciiir se uite tote afuriseniile lui
Klein 'din Roma 1), calugarul Clain ne vobesce despre cei
dintaiti cinci calugarasi ai Butref Vestiti: *Cinci prune, cc
insu-mi eram unul dintre acestia. .'intr'o vacantie tinendu-ne
in Blas, ne invela canonul yield ccilugeresci, mergeam la Vine via-
dicesci adese ori, omenie bunci la Heidied aveam. °data ne -au
zis, ca Vladicul voesce sal ne faca calugari; numar Sa voim si
noi. Nici until dintre not n'a cutezat irnpotriva a respunde.
Intr'aceea Vladicul Aron facuse renduela despre hrana nestra,
ca sal mancam bucate albe, cum si not credeam. -Ear Atanasie
ne -au facut instantie catra Vladica Aron, cu carea ne rugam sal
ne primesca 'la calugerie, ca not ne fagaduim, ca vom tine ca-
nonul vietil alugeresci intreg, nu de jumetate, cum fac imii (adeca
cei din manastirea s. Treimi). Vladicul Aron intelegendu-se cu
Atanasie, dal resolutie, ca ne lauds cugetul nostru si ne primesce.
Deci intr'acela-g an 1762, in 14 Zile, a lunel lui Octoinvrie, Luna,
in zioa de sfinta Paraschiva,: ne-au facut calugeri.... Pe mine,
carele aveam numele Maniti, ear fiind ca nici yin, nici vinars,
nici bere, nici o beutura afara de apa nu beam, ca nici cum nu
pociti suferl, nici nu-mi place ori ce beutura betiva, afara de apa,
mi au pus numele Samoil, fiind-ca Sfintul Samoil Inca n'ail beut
beutura betiva 2).g
Cellalti patru ca'lugeri, cari au intrat- de °data cu parintele
Samoila in manastirea Bunel Vestiri erau loan Devai de la Deva,
care in calugarie capeta numele Iosafat, Aucsentie Sadi din Sad
(Ambrosie), Loan Pop (loachim) si Constantin Chincesi (Onesim).
Acestora le urmara in 1 lanuarie 1763 Toma (in calugerie Vasile)
Cherestesi, Secuiti din Bodogaia, si Angel (Augustin) Corosi pro-
9 VedI scrierea mea despre Klein pag. 213 si urm.
2) Manuscrisul Istorier Romanilor din Oradea, la N. Iorga op. cit. pag.
162 si 164. Este probabil insa, ca istoriograful Clain a capetat numele de
Samoila si pentru ca lui 11 ziceau si Stoe, si era obiceiul sal se dea mona-
chilor nume, care se incepea cu litera prima din numele lui de botez.
Dr A. Bunea : Episcopil P. P. Aron gi D. Novacovicl. 20

www.dacoromanica.ro
 306

babil ficiorul protopopului din Bagail1). Toti acestia, pentru

vresta for fragedti, se numira calugerag, si manastirea Bunei
Vestiri »a Ccaugerasilor2).«
In ziva prima, in care intrara cei d intaiu cinci calugeri,
capetara numai »bucate de fpost cu uleia 'A d6ua zi Marti,
spune Clain asteptam nol sa ne dea bucate albe, si vedem
ca ne dau eara de post cu uleiu. Atunci am cunoscut, ca nu
ne vor da mai mult bucate albe.e Vinind postul Craciunului,
Luni, Mercuri si Vineri cina lipsi. »Vine Craciunul, continua
Samoild, nici dupa Craclun nu ne dati intr'aceste zile cina. Vin
Paresimele; atunci la scOla amblam, slujba bisericel si metaniiic
tOte si cele de la canonul cel mare, de la pavecernita, trebuia
sä be faccm in tots ziva; la pranz nu aveatn alta fara numai
mazere au fasole sail linte ferta, dar cu nici un, uleiu diresa, si
dOra pOme; beutuil era numai apa.q Uleiul si cina erati reservate
pentr.0 Sambata si Dumineca3). Trait' era acesta intru tote conform
prescrierilor din cartile bisericesci, dar prea aspru pentru trupul
nedesvoltat al plapandilor calugerasi, si ast-fel nu-r milare, ea
unii dintre el sc bolnavira si chiar murira, ear Clain spune despre
sine, vmal tot bolnav am fost, cat nici la scale nu era sa me
mai dea, temendu-se, ca voiu muri, pentru adesele bolnavir14).c
Acesta era traiul calugerasilor, ear imbracamintea intocmai
ca si a calugerilor din manastirea Sfintei Treimi de la anul
1750 in cOce 5).
Grijea si conducerea manastirea Bunei Vestiri episcopul
Aron in 18. Noembrie 1763 o incredinta economului si, duchov-
nicului set' Atanasie, care si mai inainte it ajutase intru infiintarea
acestei institutiuni si pe care it puse si prefect preste seminariul
diecesan din acea manastire si Vicar general in locul lul Ge-
rontie Cotorea In acela-si timp Aron se ingrija, ca manastirea
si seminariul Bunei Vestiri sa fie proveclute cu tOte ccle de lipsa
si asigurate in existinta for pentru tote timpurile. in 29 .Nov.
0 S. Clain la Cipariti 1. c. p. 110.
') Idem in Historia. Daco-Romanorum sive Valachorum din Instructia
publica din Bucuresci.
3) La Iorga 1. c. p. 165.
4).ibidem.
`) Vedi pag. 288.
fi) S. Clain la Cipariii 1. c. p. 111.

www.dacoromanica.ro
 307

1763 cerea de la presedintele Camei-ei aulice ungare, ca si alumnii

si callueirasii de la Buna Vestire cart crescusera la num-er mare,
sa fie prove-gut! gratuit cu sate intoctnai, pe cum mat inainte
episcopul dobandise sare pentru marastirea sfintei Treimi ).
in 30 Mani 1763 episcopul ingrijat ca nu cumva erariul sa
iee vre odata bunul de la Cut din pt'oprietatea semina-riului, se
rugh de cancelariul aulic transilvan Gavrila Bethlen, de la care
cumperase acel dominiii, sa intrevina la imperatesa, ca sa declare
dominiul de fundatiune perpetua cu evictiune legala fata de
fiscul regesc.2) Tot asa scria atunci si generaluluf Buccov, care
era in Viena.

') Quoniam Domino benedicente piisquc succurentibus ejus fidelibus

quoddam hic nuns dioecesanum pauperum erectum est Seminariunt et res-
pective Monasterial/1 sub invocatione Beatae l iiginis ab Angelo Nuntiatae,
cujus. quidem pauper familia, 'ut pote ubique perampla, hucusquc etiam
"ccommode est' multiplicata, quae praeter alia etiam quotidiano indiget sale ...
ad Excelientiam Vestram tanto confidentius reverenter accedo, quanto
certior sum, quod Eadem pro ingenita pietate, of aequanimitate haud ne-
gatura sit hisce Dei pauperibus pietatis studiosis id, quod alioquin, juxta
patriae Legem 'et consuetudinem unicuique hic Nobili secundum propor-
tionem oeconomiae augmenti citra ullam quacstionem indulgetur, quem-
admodum etiam ego ipse db praemisstm rationcm pro altero hie SS-mae
Trinitatis Monasterio ab hoc Thesaurariatu Regio 60 centenariorum obtinni
augmentum. (Arch. d. Blas).
2) Ego circa Dominium Kutfaiva piac ad propagationem Fidei Fun-
dationi appliCatum ab ipso Trattatus exordio gratiose ab Excellentia Vestra
assecuratus, quod dicti Dominii possessione in me translata, quae respectu
Fundationis desiderantur, sponte sequentur; nihil prorsus dubitavi, quin
mediante potenti Excelleiitiae Vestrae Patrocinio Regium quoque cum legali
evictione per mod= perpetuae Fundationis benigne obtinebimus Assensum.
Quia vero quamvis cum Transpositione dicti Dominii solidum quoque trans-
positionis obtinuimus Instrumenturh, formates tamen contractuales, seu lc-
galem, ut ajunt, Fassionem ad obtinendum dictum Assensum necessariam
a Spectabili Domino Plenipotentiario nondum accepi, et mortalis homo cum
sim, mei exitus terminum ignorans, ut institutam hanc piam Fandationem
stabilitam relinquere valeam, ad expel-turn Exccllentiae Vestrae Patrocinium,
ut hujus piae Fundationis Authorem, iterum mihi demisse recurrendum venit,
in eo supplici, ut Vestra Excellentia potenti suo Patrocinio, quemadmodum
pie coepit, ita quoque gratiose hoc opus perficere non dedignetur, sed me
ct qualiter inviare, et quomodo obtinere possim desideratum Regium Asscnsum
gratiose instruere, et pie adjuvare velit, id quod etiam ab ingenita Excel-
lentiae Vrae pictate firmiter spero futurum, solita veneratione emoriturus.
Balasfalvae 30-ma Maji 1763. (Arch. din Blas).
20*

www.dacoromanica.ro
 308

In acelaIT timp 'prin testament legal lag bunul de la' Cut

Seminatiulur diecesan. si m'anastirei din Alba-Iulia, facend in
locul testamentelo de la 1756, 1757 1758; publicate in frag-
mentele luT Cipariu la pag. 56-59, in earl nu se face amintire
de acel dominiil, un alt testament, al caruT dat nu-1 cundscem,
dar este sigur, ca s'a facut Intre aniT 1760-1762. 0 parte din
textul acestuT act important si frumos o gasim in Urbariul sail
conscriptia dominiulul episcopesc din Blal de la 1772/3.2)
in virtutea acestui testament capeta decT manastirea si se-
minariul BuneT VestirT ca zestre un domeniil frumos la Cut, o
tipografie aranjata cu marl cheltuell, si 3000 de florenT, carT
episcopul Aron iT dase Imprumut In timpul r6sboiului de 7 anT
imperateseT Maria Teresia. Accst imprumut Insa nisi in 1781 nu
era replatit, cacT imp'eratul Iosif prin decretul din 12 Decembre
1) Eta textul din Urbariti dupl. manuscrisul episcopului: Quia vero
Dei et Apostolicae Sedis Gratia et Augustissimae Imperatricis et Reginae
Apostolicae dementia nullis prorsus meritis meis per apostolatus munus
factus sum Pauperum Parens, dicti memor Paulini, quod Parentes dcbeant
thesadrizari filiis, dum assidue mente revolverem, qualiter videlicet imposito
etiam per pastorales muneris collationem de erigendo pietatis monte satis-
facturus oneri, et obligationi, meis Pauperibus thesaurarizari possem filiis,
Deus miseriordissimus nobis aperuierit viam et modum, tit ad mentem
Concilii Tridentini aliquod pro pauperibus erigcrcmus Seminarium, ad quod
etiam Dco Auspice Eodem adjuvants continuo manum movimus, fundamenta
jecimus et jam Domino cooperante magna ex parte etiam construximus sub
nomine videlicet et protectione Beatissimae sempetque Virginia Dei Geni-
tricis Mariae ab Angelo Nunciatac Ut autem taliter radicati fructuosius
crescant, in Domino, pro Suae Ecclesiae Incremento non 'solum dictum Kut-
falvense Dominiuns, sed et omnia in eo acquisita et acquirendar quae partim
indristria ex tneis proventibus, partim ex pia fidelium bblatione per meas
manus procurata sunt, aut procuraturus sum, eisdem praedictis pauperibus,
ut eorum Parens trado, sic tria Rhenensium florenorum millia, quae Yitulo
gratuiti mutui Suae Maiestati praestila sunt erga legale interesse eisdem
applicamus, hinc etiam ipsam quam sumptibus pauperum fere extinctam
resuscitavi, magnisque curls erexi, eorundem curae et dispositioni trado
Typographiam ita tamen, ut non-nisi de licentia et benedictions Episcopi
pro tempore existentis libros eciere pracsumant Et quoniam tam in
praedicto pago Mopora, quam utrobiquc monasterialibus etiam molendinis
duns addiderim Rotas, non controvertent etiam pro dictis seminarirtis absque
telfinialibus moliri. Cumque permutando Diversorium, seu Cauponam hanc
Balasfalvensem super addiderim ex eorundem Pauperum pecunia, quoad illa
summa rcstituetur, pro Mims interusurio aliquot patientur nieces:ores mei
educillari ibi eorum dolia vinit.

www.dacoromanica.ro
 309

1781 dispune, ca imprumutul sa se tins Inca in evidenta in ra-

tiunile seminariului ea o pretensiune drepta').
Ynca fiind in viata, a mai cinstit episcopul Itanastirei si se-
minariului seu o frumOsa grading cumpe`rata in comuna vecina
Sancer2).
Pe langa Vita siaruinta sa ca inzestrarea manAstirei si
Seminariului diecesan facuta cu atata dragpste si marinimie
sa fie aprobata si de imperatesa, totusi Ora a fast in viata
acesta nu a putut'o obtine. Dar dupa mOrtea lui intimplata in
9 Martie 1764, episcopul Atanasie Rednic, care era executorul
lui testamentar, mergend in 1764 la Viena 3) indata facii pasii
de lipsa pentru aprobarea testamentulul citat mai sus. impe,
ratesa cera informatiune de -la guvernul transilvan, care la rendul
scu prin ordinul de dto 10 Decembre 1764 Nro 2876 cera des-
lusiri de la prepositul manastirei sfintei Treimi din Blas Silvestru
Caliani4). Acesta in 2 Ianuarie 1765 prin o scrisare, care tradeza

9 Pad ratione mutuum spontaneum in 3000 ft. a memorato Episcopo

Aaron vi testamenti pariter Seminario legatum, per modemum Episcopum
in dubium vocari nequit, sed facultatibus Seminarii porro quoque adnume-
randum erit. (Actul la parintele metropolit).
2) Decretul lul Iosif at II-lea, acum citat de dto 12 Decembre 1781:
Circa hortum in Possessione Szancsal: ut ut nulla horti hujus mentio in tes-
tamento Aroniano reperiatur, quondam tamen perhibente Commissariorum
Rclatione erutum habeatur, hortum hunc ab Episcopo Aaron in vivis existente
Seminario donatum, et ab hoc eo usque pacifice possessum fuisse, donee
per errorem moderno Episcopo (adeca lui Maior), una cum reliquo Dominio
transpositus extitisset, hinc justum omnino invenimus, mandamusque benigne,
ut hortus iste juxta Vestram Gubernii nostri R. opinionem Seminario iterum
restituatur.
8) S. Clain la Cipariii 1. c. p. 115.
') Vicario et Graeci ritus unitorum consistorio. Postquam $acratissimae
Suae Majestati innotuisset, a pie dcfuncto Revcrendissimo quondam Episcopo
Graeci ritus unitorum Fogarasiensi Aaron, seminarium quoddam fundatum
esse,, clementer jubere dignata est Eadem Altissima, plenam de hoc insti-
tuto, qualiterque hoc ipsum voluntati testatoris congruentius, publicoque
utilius adimpleri posset, per Gubernium isthoc Regium notitiam et infor-
mationem capi, et Altissimae fatae Suae Majestati submitti. Quo circa pa-
ternitatibus Vestris vigore praesentium intimandum duxit idem Regium
Gubernium, quatenus circumstantialem de pia hac fundatione atque instituto
informationem et ut plenior de omnibus scitu necessariis haberi possit no-
titia, authenticam ipsius quoque testamentariae eatenus dispositionis copiam
Regio Gubernio in effectum altissimae hujus ordinationis quantocyus sub-

www.dacoromanica.ro
 310

nemultdmirea calugerilor din manAstirea sfintei Treimi pentru

infiintarea mAnastirei Bunel Vestiri independente- de el, face mai
multe insinuatiuni, earl vedesc dorinta lui de a nimici manristirea
lui Aron si t6ta institutiunea lui, ca ast-fel sA nu remand in Blas
alts manastire, afail de a sfintei Treimi si alt seminar, deck cel
din acesta manastire 1). Regretabila rivalitate a fost acesta intre
mittere suae noverinb homagialis esse devotionis. Stannenheim. Cibinii de
dato 10 Decembris 1764- Improtocollatum 2876. In eadem conformitate ex-
pediantur etiam ad praepositum monasterii Balasfalvensis. Expedivit Gabriel
Kornis. Protocollatum. (Archiva statulul din Budapesta).
') Excellentissime ac Illbstrissime Domine Comes Commendans Ge-
neralis et Praeses, Excelgum item Rep,inm Gubernium, Domine Domini
Patroni mini gratiosissimc col-mi! Postquam gratiosum excelsi regii gubernii,
ratione seminarii hic fundati ad me intimatum confratribus communicassem,
revolvimus acta priora et invenimus, quomodo bona anima pracsul Aaron
id fundare volens, nullumque pro Mile fundum ad hoc habens, Romam ad
Sanctam Congregationem de Propaganda fide scripserit, ut ilia illam abinde
trium nostrorum hujus domus alumnorum fundationem hic in dioecesi re-
manere concederct, ea quidem lege ct onere: ut nos hic in seminario postca
dioecesano alumnos 8 pro unoquoque romano intertenere obligaremur; sed
Sancta Congregatio non concessit, referens Episcopo suplicanti, quod fun -
dationem Caesareo-Regiam semel ibi perpetuo factam mutare nequiret, bene
vero concessit et gratiose remisit unius alumni romani annuam portionem,
qua nos deinde 8 Alumnos hic in seminario interteneremus et ipsa Con-
gregatio tamen tres nostros ibi alumnos teneret semper, ad tenorem regiae
factae fundationis ne videlicet ea quoquomodo dismembrari videatur; atque
hinc bonus Episcopus primam ansam sumpsit, magisque animatus est ad
montem quemdam pietatis, seu scminarium in dioecesi ipsa erigendum.
Proposuit itaque clero tunc suo.similem intentionem suam, penuriam, ne-
cessitatem et utilitatem ejusmodi seminarii et bonum Kuthfalva cum in finem
etiam compararunt, hide subito seminariurn seu domus quaedam hic circum
castellum episcopale erigi conspiciebatur, quam domum vix bene paratam
idem pie functus episcopus monacellis (ut vocant) nescimus queis a se con-
tinuo factis implevit et sic partam fundationem eisdem propinavit ac testa-
mento reliquit sub titulo seu invocations Monasterium Beatae Virginis
Annunciatae, fundationis episcopalis Balasfalvensis, sed et fundum, si
non etiam proventum, quo domus haec altera magna in parte juvabatur, ju-
varique porro potuisset, quemquem potuit co attraxit, vim denique omnem.
omnes nervos in unis eis fundandis contendebat. Ad quam fundationem
jam episcopalcm dictami ipso abeunte Pater Athanasius non, absimiliter
adsciscebat, creabat et super imponebat ejusmodi Monacellos. Quae fundatio
ad fundationem sub nomine seminarii dioecesani viribus dominii facta, an
jam mutato nomine, ac re, recte stare possit, et an pia primaeva fundatoris
voluntas tali, modo hodie adirnpleatur, Sua Majestas Sacratissima. Fundatrix
hic loci nostra pientissima benigne una et excelsum regium Gubernium

www.dacoromanica.ro
 311

&Sue' manastirT, care sub episcopul Rednic si maT vertos sub

episcopul Maior erumpenci in certe si neintelegeri violente a dat
ansa la ast -fel de inestirT .din partea impi'iratuluT Iosif II, carT au
spat grOpa si manastirei sfintei Treimi si celeT de la Buna
Vestire, ear cele &Sue seminarii s'ad contopit intr'unul.
Dar Atanasiii Rednic, credinciosul aderent alui Aron, aflandu-se
in Viena, au sciut. paraliza deocamdata insinua'rile luT Caliani si
ast-tel impe'ratesa prin hotarirea de dto 20 Tunic 1765 a aprobat
testamentul luT Aron, pe langa dou'e conditiunT, si anume: ca in
seminariul Bunel Vestiri sa se primesca numaT tined nascutT din
parinti nobill sau liberT, si ca investitiunile, facute de Aron in
dominiul manastirei sfintei Treimi si in dominiul episcopesc, sa
nu se aplice ca isvor de venit la Seminariul Buriel VestirT, ci
sa se rebonifice acestuT seminar in banT gata, asa in cat averea
manastirei sfintei Treimi si a dominiului episcopesc sa nu se
amestece si confunde cu a manastirei si serninariuluT BuneT
Vestiri 9.

altius perpendere 4ignabuntur, nobis enim videretur non modo loco ipsi et
fundationi illi convenientius, sed et xeliquo publico multo utilius fore, si,
sicut semi fundabatur, pro scminarioc publici scu parvulorum adminiculo
permitteretur, quam si in privatorum commodum converteretur, nee cntia
sine necessitate multiplicarcntur : pro Monaehis sunt Monasteria vacua,
nostrum etiam libens capiet adhuc Si petere velint. Jam vero quum pie
defunctus Episcopus de his ipsis celare nos alios cumprimis voluerit, eo
minus de arcana sua testamentaria datenus dispositione quid certi ad huc
dum rescire potuimus, certum tamen cst, uti dominus de Frendl, et alii
postea narrabant, aliqualc saltem ejusmodi testamentum post se remansissc;
quod testamentum si qua in parte huic piae fundationi Caesareo-Regiae
quoquomodo forte praejudicaret, tunc excelso rcgio Gubernio et pro re nata
Suae Majestati quoque Sacratissimae humillime supplicamus, ne stet. Quae
dum ego ad gratiosam excelsi regii Gubernii de dato 10 decembris mihi
intimationem, eo, quo semper teneor homagyalis submissionis meae obli-
gamine referre volni, distincto cum devotionis cultu perseveraturus Excellentiae
Vestrae ct excelsi regii' Gubernii Balasfalvae de dato 2-da Ianuarii Anno
1765, humillimus servus Pater Sylvester Kallyani, Praepositus. Kiviil 913. 1765
Relatio patris Silvestri Kallyani, Praepositi BalasfalvensisGraeci Ritus uniti,
ratione seminarii per defunctum episcopum Aaron fundati. (Archivul tern'
din Budapcsta).
') Urbariul dominiului episcopesc din 1772/3, unde se afl'a rescriptul
guvemului transilvan in textul urm'ator:4Altefata Sua Majestas illud defuncti
Episcopi Graeci Ritus Unitorum Fogarasiensis Aron in fundato Seminario
consistens institutum, de quo hinc 25-ta Novembris anni proxime elapsi

www.dacoromanica.ro
 312

Dar deli impdratesa aprobase disppsitiunile episcppuluT

Aron cu privire la manastirea si seminariul Bunei-Vestiti, din
Bias, totusi de o parte familia Betlenescilor, dr de alts parte
Cancelaria aulica transilvana, cad invidiad acuisitiunea ce o facusera
RomaniT unitT prin dominiul de la Cut, ad cercat sa faca impo-
sibilA trecerea acestuT dominiu pentru tot de una in proprietatea
bisericeT unite. Pericolul a fost mare de a se pierde si dominiul
si baniT datT pentru el, dar episcopul Rednic,, care trimisese la
la Viena pe .fratele seu spre a apdra causa, a sciut zadarnici
uneltirile contrarilor. 2)
Nu este aci locul sa urmarim fasele, prin cad a trecut
manastirea si Seminariul BuneT-VestirT pans child calugarasii ad
fost transportati (in 1777) in manastirea sante! Treimi, dr semi-
nariul contopit cu cel de la Santa Treime (1781), prefacendu-se
in seminariul, care si astazi esista, ci trecem la restaurarea ma-
nastirea din Alba-Iulia si dotarea eT tat prin marele episcop Aron.
demandatam sub 14-ta Martii currentis submiserat praelibatum Gubernium
Informationem omnino adimplendum atque Regia sua authoritate ea sub
cautella, ut in hoc Episcopali Seminario et Monasterio tam Balasfalvae,
quam Carolinae fundato, sclecta cum approbatione setnper Episcopi e nobili
et liberi POpuli filiis bonae spei et probbrum morum ad EcclesiaSticum
statum aspirans Juventus in Litteris bonisque artibus pietate item ildeique
unionis Doctrina per exemplares probosque et doctos et ad puritatem atque
integritatem instituti Sancti Basilii observandam Professos religiosos in eisdem
Seminariis pro mensura necessitatis alendos usque ad vires fundationis
educetur sub perfecta erga Episcopum subordinatione et obedientia, prout
nempe in Graeco Ritu Clcrus tam secularis quam regularis Episcopo perfecte
subordinatus habetur, benignis.rime confirmandum, simul vero statuendum in-
venit, "ut fundatio Episcopatus et monasterii Balasfalvensis cum bonis ad
novas Episcopales fundationes pertinentibus nullo modo confundantur, sed
illae potius Rcgiae fundationis Partes, quas Episcopus Aron novae funda-
tioni ex capite meliorationum destinavit aequa impensarum refusione denuo
depurentur, et sic Regia -hacc fundatio in integro maneat etc.
I) Vecfi In archivul din Bias Decretul aulic 13 Ianuariu 1768, Scrisdrea
lul Pichler catr5. Rednic de dto Viennae, 15 lulie 1768, Decretul aulic din 13
Dec. 1769, Suplida lul Rednic catra M. Teresia din 11 Maiii 1770; qi )Species
factie din Fdia bisericescic 1. c.

-->+}gf*- -

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XVII.
Restaurarea manAstird din Alba-Iulia si dotarea eT
prin episcopul Aron.
Istoria mdnastiril Belgradului intemeiata de Mihaiii Viteazul
este destul de pe larg destasurata in o alts scriere a mea 1), la
care trimit pe cetitoriul, ce se intereseza de acest lucru important.
Mrindstirea Viteazului Voevod inceta la inceputul veacului
al 18-lea. Impe'ratul Carol al VI-lea in anul 1713, cand muri
episcopul Atanasiii ultimul locuitor at manastirii amintite, hotari
fortificarea Albe-Iuliei. Hotarirea se executa in 1714 si 1715, cand
se puse prima pail fundamentala a cetatii >Caroline.. Fiind ca
insa locul, unde se ridica fortareta, era ocupat cu case, aceste
furs d'erimate si curatite cu totul de pe el, si cu acelea de odata
mai multe zidiri ale Iesuitilor si mitropolia sau meinastirea ro-
manesca. 2) Episcopia units fu despagubita pentru acesta perdere
mare cu un loc larg in ,Maerii« Belgradului si cu 1300 floreni3),
dr mai tarzia si cu domeniile de la Sambata de jos din .dis-
trictul Fagara,ului si de la Gherla.
In *Maerii, Belgradului hotari deci episcopul Aron, ca intru
amintirea vechei mitropolii si manastiri sa ridice o noua mAna-
stire, care sa fie nu numai adapost de viata santa monachala,
ci si o scola impreunata cu seminar.
MijlOcele, de cari dispunea episcopul, erau insa neindestulitore
spre acest scop. it vedem deci adresandu-se si la ajutoriul altora.
Lemne pentru zidire se aflail in padurile mai multor comune
bisericesci situate nu tare departe de Alba- lulia, ca in Mag, Dostat,

') Vechile episcopii romanesci, a Vadului, Geoagiului Silvasului si

Belgradului, Bias 1902, pag. 62 si urmatorele.
') Sincal chron. a. 1721, Nilles, Symbolae I. p. 475 si urm.
3) Vedi mai sus pag. 218.

www.dacoromanica.ro
 314

Sangatin, dar erail ocupate de eel* ce se lapOdasera de unire.

De aceea episcopul cere ajutoriul generalului Buccow, ca eventual
sa-I faca posibila taiarea si transportarea lemnelor din acele pa-
durI.1) Tot spre scopul acesta cera si de la imperatesa M. Teresia,
sa-I puns la dispositie o cantitate Ore care de fier din minele de
fier de la HunedOra.2)
impe'ratesa a ascultat rugamintea evlaviosulta episcop, cast
prin Novembre 1763 a dispus sä i se dea 63 de maji de fer.3)
Cu aceste ajutOre, dar mai virtos cu jertfele aduse de el
insist', I-a succes episcopului sa repareze bisericuta din Maerii

') Aron catra Buccow de dto 23 lanuar 1762: Siquidem nostrum Ca-
rolinae Monasterium, seu infcrius templum per modernas temporum calami-
tates et deficientium a fide vicissitudines adeo dcsolatum est, ut tanquam
pomorum custodia conspiciatur, quemadmodtim etiam Excellentia Vl stra
illud respicere dignabatur, cogitabam proinde non nihil circa illius repara-
tionem, uti etiam in neorecuperata pro $cminario K,utfalva, nonnulla con-
struenda, omnia scilicet pro Sacrae unitae Religionis propagations et con-
servatione, verum utrobique sylvis, lignisque ad opus necessariis omnino
destituor; sunt autem in vicinis pagis Mag, bosthat, Kis-Enyed etc. Syivac
hujus Ritus Ecclesiarum, quas nunc deficientes a fide usurpant, ex quibus
intentum opus juvari posset, sed quoniatn more sua usurpatores rustici
meis hominibus forte resistere pertentarent; volui hisce pracvie Excellentiao
Vestrae pracsidium humillime requirere etc. Cibinii 23-tia Ianuarii 1762.
(Arch. din Blas).
.
2) Aron ad Majestatcm de dto Kutfalvae 12 Aprilis 1763: Ego quidem
pro pastoralis iiiei rations muncris assidue mente revolvens piissimam illam
Divi Leopoldi Avi Mattis Vrae desideratisgimi Intentionem(, qua consultum
esse voluit hujus gentis scholasticae Iuventuti, et haud dissimitilMattis Vrae
SSmae in Benigno Die 15-ta Mensis lunii anii proxime praeteriti Rescripto
expressa prorsus materna solicitudine commotus, Balasfalvae et A. Carolinae
pro dicta juventute, proque Regularibus, iisque exemplaribus Divi Basilii
Magni Religiosis construere cogitabam Residentiolas, itno Dei Gratia, piisque
faventibus Patronis jam construuntur, Verum quoniam multis destituti, hocce
praesertim avarissimo tempore, ingenitae Mattis Vrae pietati molestus esse
non praesumpsi, sed cum Deus benedixerit in V. Hunyad ferri Podinam,
pro aliquo ferro in ejusmodi tabricas utilissime impendendo, quantum pietas
suadebit, humillime supplico. (Arch. din Bias).
3) Aron earl Consiliarul Kern de dto 'CApus 15 Dec. 1763: Siquidem
Sua Majestas SSma pro continuatione aedificiorum Seminarii Balisfalvae
dioecesani pauperum et religiosae Carolinas Residentiae ac scholis Bedigne
dignata est resolvere ex istis ferri fodinis cent. 60, quas dum afferri dispo-
nere intenderem etc. (Arch. din Blas).

www.dacoromanica.ro
 315

Belgradului, sa zidesca langa ea un turn frumos 1) si sa infiinteze

o manastire pentru 12 calugari apr6pe de aceea-si biserica.2)
De existinta acestei manastire episcopul se ingriji, dispunend
ca si ea se aiba parte din venitele seminariului si manastire+
BuneT-VestirT din Blas.3)
Fiind ca fug. episcopul se temea, si nu fail temeiii, ca
mosia de la Cut nu va athice atata venit, cat sa pita sustine,
pe langa manastirea si seminariul Bunei-Vestiri, Inca o manastire
si Seminar in Alba-Iulia, el cauth tete mijlOcele pentru a asigura
acestei institutiuni din urma o avere si fundatiune proprie.
Mosia de la Orda donata probabil Inca de principele Si-
gismund manastirei cladite de Mihaiii Vitezul si augmentata cu
6 riturT (livezi) de ten zalogite de mitropolitul Varlaam 4), dupa
mOrtea episcopului unit Joan Giurgiii (1727) a fost ocupata de
fisc. Episcopul Klein dupa multe staruinte o recastigh in anul
1736, dar pe cale nelegiuita fit ocupata de Christofor Strati, din
ale carui mani episcopul Klein nu o mai putii sc6te.5) De la
Strati mosia acesta trecil la Baronul Dietrich consilier la tesaura-
riatul transilvan si, pe cum scim, membru in comisiunea aulica
pentru pacificarea Romanilor resvratiti de calugarul Sofronie.
Episcopul Aron inca in 13 August 1762 se rugh de Dietrich,
sa-T faca posibila rescumperarea mosieT si aplicarea venitelor el
in favorul manastireT sale. °) Dar nu convene cu baronul Dietrich

t) S. Clain la Cipariu, Acte ,si fragm. pag. 109.

') Aron catra. archiepiscopul Bottyani de la Calocea cu dto 7 Aprilie
1763 zice: signanter A. Carolinas ubi a schismaticis restitutum Deo auxiliante
restauratur Templum et pro 12 Hyeromonachis erigitur Residentia. (Arch.
din Bias).
3) Vecli mai sus pag. 308 Si S. Clain la Cipariu 1. c. pag. 109.
4) Iorga: Studii si Doc. IV, p. 67; si Dr. A. Bunea: Vechile episcopii
romanesci, pag. 66.
a) Dr. A. Bunea, Episcopul Inoc. Klein pag. 55 si 124.
") Ad L. B. Dietterich.... Hodie porro certa relatione recepi, quod
Vestra Illustritas Bona Maros-Varagyiensia fecerit vcnalia. Cum autem bona
ista jure haereditario ad hanc meam pertineant Ecclesiam, et intuitu prae-
tensi cujusdam debiti ad Sztratianas Illustritatis Vrae oppignorantis devenerant
manus., nollem ilia abalienari, sed omni possibili modo redimere conabor
Cumque piissimam Suae Mattis SSmae quoad probe educandam juventutem
intentionem, juxta pium itidem Divi Leopoldi, dum viveret, Romanorum
Imperatoris projectum secundare vellem; ad restitutum nuper, quod jam

www.dacoromanica.ro
 316

in privinta pretului, ce avea sa-I platescA pentru mosie, si ast fel

baronul anunta proprietarilor otecinl, . ca le vinde bucuros si
mosia castigate de la Christofor Strati, si alte paminturi ce le
cumperase de la alti proprietarl. Nu se Insinua Insa nicl un
cumperAtor, afara de episcopul Aron, care, cu tOte ca se sil,ise
a aduna banil de lipsA si cersise in scopul acesta si pe la admi-
nistratorul si perceptorul erarial din V, Huneddra Kern,') totusi
nu putii sa platesca indata si de odata suma de 6 mu florenl,
ce o cerea Baronul Dietrich. Ast fel mosia trecii in marine altuf
proprietar, si episcopul Aron inzadar recurse la directorul
causelor fiscale (procuror), ca s5,-T dea Juana de ajutor spre a
ajunge In posesiunea ei, cad tOte staruintele 1uT remasera fare
resultat.2) Urmatoriul sea Atanasiu Rednic Inca stArui pentru
recastigarea mosiei, dar nu putii dobindi mai mult de cat in-
drumarea Imp'eratesei, din 9 Maiil 1767, la un nou proces, care

Dno cooperahte etiam instaurari cepit, vicinum ibi Carolinense Monasterium

dictorum videlicet Bonorum Caput, reapplicare vellem, quem quidcm mcum
tenuem conatum Illustritatis Vrae, ut pie defuncti Baronis Zoana in similibus
haeredis Patrocinio et favoribus fulcitum iri minime dubito. Balisfalvae 13
Aug. 1762. (Archivul din Blaq).
') Aron att.& Kern de dto 7 Sept. 1762 in archivul din Bla*
') D. Causarum Fiscalium Directori. Vestra Illustritas recenti adhuc
tcnebit memoria, qualiter quaedam hujus Eccicsiae Bona ad Maros-Varadgya
habita sub pretextu cujusdam perantiqui debiti 1800 circifer Hung. Fiore-
norum ad manus Stratianas fuerint devoluta, qui subinde Illmo Dno L. B.
de Dietterich crga certam summam eadem locaycrat, quae Illustrissimus
Dnus deindc ab aliis quoque portiones redimendo ampliavit, Idemque jam
omnia venum exposuit, praemonitis uti alt :vicinis et compossessoribus;
cumque nullus eorum emptor apparuisset, ego memor antiqui juris, ut ut
post quindenam, illa tamen die, qua audivi ilia fuisse venum exposita, con-
tinuo me insinuavi, et ctiam altefatus Illmus Dnus L. B. lubens Ecclesiae
meae tradiddisset; Scd cum talem interposuisset conditionem, quam ego
hic nunc adimplere haud possem, ut pote, ut simul ac semel sex millia nunc
deponerem, alteri proculdubio tradentur emptori. Cumque ut praemisi, aliqua
imo potior pars illorum jure perantiquo ad hanc meam pertinebat Ecclesiam
cujus juribus quoquo modo providere debeo; cumque isthaec causa Illtati
Vrae apprime sit nota, cujus etiam tuerat advocatus, et ego Ejusdem in
similibus sapienti consuevi uti consilio: rogo enixe, quid me oporteat facere
aut quibus juris adminiculis debeam providere, quoad illam videlicet partem,
quae jure antiquo ad hanc pertinebat Eccicsiam, huic. Ecclesiae meae juri,
tempore videlicet introducendi neoemptoris, aut deinceps, ne quidquam
juris neglexisse yidear. Balisfalvae 30-ma Sept. 1762. (Arch. din Blaq).

www.dacoromanica.ro
 317

insa, dupa cum dovedesc actele ulteridre, nirnenea nu l'a maT

pornit.')
Tot pentru manastirea din Alba-Iulia a voit episdopul Aron
sa castige si mosiife mantistiriloi- din Rimel si Geoagiul de sus,
carT au fost distruse la porunca generaluluT Buccow.2) Mosiile
acestea desi dupa porunca generaluluT aveail sä Ae puse la dis-
positiunea episcopulul totusi ail fost ocupate cu puterea de
uniT proprietarT si in special cea de la Rimet de episcopul latin
') Sacratissimae Caesareae et Regiae Apostolicae Majestatis Dominae
D. Regio in Ppatu Tranniae Gubernio intimandum. Altefatam Suam Ma-
jestatem, Informatione, quam praelaudatum Regitun Gubornium de nonnullis
Boni: in Maros- Vdradgya, ad Monasterium Graeci Ritus Unitorum Caro-
linense isertinere praetensis, baud secius circa Monasteria in Remete ct All-
Gyogy tempore suborti schismatis deserta, fundosque per locorum Possessores
occupatos, sub 9-na Mcnsis Martii submisit, sibi rclata, quantum ad bona
in Maros-Varaagya attinet, opinionem praclaudati Regii Gubernii, ut videlicet
re judicialiter jam sopita; Eppus Fogarasicnsis, si quod Eidem superesse
videretur juris praetensum in bona praeattacta ad praescriptum Legis Re-
mcdio novi Gratiosi revisionem, extra tamen Dominium, resuscitare, corn-
missos in defensione hujus causae errores corrigere,,ommissa supplcre, no-
vague Documenta, et rationes .producere, et allegare possit, ac valeat;
Clementer approbasse, velleque hoc ipsum praelibato Dno Eppo pro sua
Directions suo modo intimare; Intuitu vero fundorum ad monasteria in
Remete et All-Gyogy (erdre in loc de Fel-Gyogy) spectantium pro hic et
nunc suam suspendisse Determinationem. Eadcm Altissima in rcliquo etc.
Datum Viennae Austriae die 9 Mensis Maii anno 1767 Carolus Comes Breiner,
Vollffangus Cscrej. (Arch. din Bla0.
1) Aron catra Buccow, de dto Balisfalvae 30 Iunii 1762: Ego equidem
anno superiors in consignatione Asceteriorum, seu Monasteriolorum pro
nonnullis cruce signatis, co, quod bonam de illis spem habebam, peroraveram:
Quia vero inhabitantium apostatarum malitia scandala in dies augentur, et
signanter in vicinis duobus, altero in Tcrritorio Fel Gyogy, altero in terri-
torio Remete hujus Cottus sitis, Excellcntiae Vrae iterum demisse referenda
habui, quod si aliter catholice protegi nequeant, ad tollenda scandala etiam
rcductione purgari poterunt, eorum autem bona, et appertinentiae ad alia,
et signanter ad Carolinense Monasterium quod 'ha. Excellentia benigne
faventc, et Deo auxiliante, ad piissimam scilicet gloriosae memoriae Impe-
ratoris Loopoldi Intentionem restauratirr, utilius applicanda essent, id quod
etiam sacris canonibus, praecipue Sacro Sancto Tridentino Concilio conforme
esse reperitur. Quemadmodum etiam in Districtu Tcrrae Fogaras relictorum
monasteriolorum bona, seu appertinentiae suo tempore specifitanda, ad Fo-
garasiense Monasterium, seu Cathedralem Ecclesiam, ad eandem scilicet
piissimam Intentionem applicari deberent. Balasfalvae 30 Iunii 1'762. (Arch.
din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 318

din Alba-Iulia, cum vom ye& maT jos, unde vom scrie despre
aceste manastirT. Si pe cum fara succes ate remas staruintele
episcopului Aron, tot asa s'a intimplat si cu intrevenirea epi-
scopuluT Atanasid Rednic, care in 30 Aprilie 1765 cerea bunurile
mana'stirilor pentru scola Intemeiata de Aron in Alba-Iulia (Ca-
rolina)'), dar pe cum apare din rescriptul citat din 9 Maid 1767
ImperAtesa a suspendat de ocamdata pronuntarea. judecatiT sale,
si ap tot nehotaritd a rdmas causa pang in ziva de astazi. im-
prejurArile acestea nefavorabile ad Impedecat pe episcopul Aron
si pe urmatoriT luT intru realisarea ideiT salutare de a se deschide
un seidinar 'de baetT in manastirea din Belgrad, pe cum era
5), si ast fel in acest local stint abia
intentiunea piuluT fundator

') Atanasius Rednic ad Impetatricem de dto Viennae 30 Aprilis 1765.

....Scholae hujusmodi, in quibus juventus modo praedicto institucretur hug
usque ex Mattis Apostolicae dementia solum Balisfalvae, et jam A. Carolinae
a pie defunct° fundatae habentnr; pro quibus tamen erigendis, et a principio
susceptae unionis fel: rem: Leopoldus jmperator A. Carolinam, Fogaras ct
Hatzeg designaverat, quam piissimam. ipsius intentionem defunctus Eppus
ad opus aliquod deduccre intender's, deficientibus occasione schismaticac
confusionis ad Remcte et Algyogy (crdre in log de Fel-Gyogy) in Cottu
Albensi sitis, et aliis in districtu Fogaras Monasteriis, pro eorurn in sacra
Unione protectione saecularc brachium se habere non posse intelligens agents
ut pluriinum Excelsa in rebus yalachicis tunc ibidem habita Aulica Commis-
sione consenserat, ut pracdicta Monasteria edicto ecclesiastic° politico (nec
enim absque utriusque authoritate simul concurrente illa de jure cassari
poterant) reducerentur, ea tamen expressa conditione, ut ad mcntem Sa-
crorum Canonum et legum politicarum bona illorum Monasteriorum vicinis
A. Carolinae et Fogarasini institucndis scholis applicarentur; rcs haec utrinquc
conclusa fuerat,. nec virtute decreti ,Ferdinandaei bona illa jam scholis appli-
cata alio distrahenda credebantur; ast dum cornitatenses ofliciales decretum
Excelsae Aulicae Commissionis executioni mandarent, mox domini locorum
Possessores notabilius ad Remote et Al-Gyogy bona dictorum Monasteriorum
sola sacra suppelectile Ecclesiae relicta propria authoritate invaserunt, et
occuparunt, quae bona utpote ecclesiastica accedentc Mattis apostolicae
asser}su ad maxime necessariam scholarum institutionem prorsus opportune
applicari possent, (Archivul din Blap),
2) Filoteifi Laslo scria guvernulul 1772: Hinc est quod nec Carolinae
Seminarium$ pro quo materialia nonnulla initio congesta erant, erigi potuerit
ea magis, quod neque Bona Maros-Varagyensia Monasterii Carolinensis pro-
prie (quod Rescripto Rcgio docentur) rchabita, nec Monasteriorum Remetc
et Fel-Gyogy appertinentiae, dc quibus inter pie defunctum Eppum Aaron,
et generalem Buccow occasione dcmolitionis quorumdam per Principatum
hunt Asceteriorum conclusum et definitum erat, (testes sunt eorundem Lit-

www.dacoromanica.ro
 319

s'ati putut tine cite doi -trci calugari t), carora era incredintata
pastorirea sufletelor din parochie si se ingrijiati de scOla, ce
deja pc la anul 1772 era stability in manastire.2) Pentru sus-
tinerea acestor calugari imperatul Iosif al II prin decretul din
12 Decembre 1782 a asignat 600 fl. la an, sari: trebuia sa le
platesca cpiscopul din arenda anuala de 6000 fl., pe langa care
avca sa folosesca mosiile manastirei Santei Treimi si ale semi-
nariului Bunei-Vestiri din Blas.3)
AstazI manastirea servesce de easy parochiala pentru pa-
rochul unit din Maeril AlbeT-IulieT. OdiniOrd erati macar calugari
si scOle in acesta manastire, er astazi nimic! Bine ar fi deca lu-
crurile s'ar pute intocmi cat de cat, ca sa se implinesca inten-
tiunea nobila a marelul episcop Aron.
tcrae), ut eacdcm Monastcrio Carolinensi applicandac rclinquantur, in hodierum
neque rcstitutae sint, et idee r on modo consultum non est, scd nee ficri
potcst, ut ex solo Pago Kutfalvensi duo in- .distinctis Locis .subsistent, in
iisque luventos copiosior alatur. et interteneatur. (Archivul din Blas).
') La 1767 egumcn la maindstire era 'cinstitul Gerasim«. Conscriptia
lui Rednic din accst an.
2) Filotciu Laslo in raportul citat spune, ca manastirea poscda la 1772:
»Domunculas tres, in quarum Una Scholac tractantur, in altera Ludi-Magister
in tertia Domestici habitant«.
2) Pro conventu Albo-Carolinensi, c ttibus solurnmodo Religiosis
consistente 600 ft. per Episcopum acque in ratis mcnstrualibus anticipative
cjati Superiori pracstandos, eaque ratione erogandos applaCidamus, ut ex
illis p`racter Rcligiosorum intcrtentionem, etiam expensac in famulitium et
sarta theta fa.cintlac supportentur, et per Conventus hujus superiorem Ra-
tiones quotannis Monasterio Balasfalvcnsi exibeantur.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XVIII.
Manastirea Prislopului si cea din Plosca i Vaca.
Dintre mdnastirile Transilvanier, cari as fost d'eritnate in
urma revolutiunci lul Sofronie prin gencralul Buccow, mar im-
portanta prin vechimea si trecutul ci este manastirea Prislopului
de langa Silvasul de sus in tera Hategului inchinatil santului
Joan Teologul. Despre trecutul eii glorios pans la anti' .1599 am
scris pe larg in aka: carte 1), la care trimitem pe cetitor. Aci va
afla cetitorul si seria episcopilor Silvasului, cari all locuit in
manastirea »PHs lope. Cel din urma dintre el', sub care manastirea
si-a ajuns culmea inflorirei a fost Ioan de Prislop, care dintr'insa
a esit spre a-si ocupa scaunul nouei episcopii a pelgradulul in-
fiintate de Mihaia-Voda-Viteazul la 1599,
Dar manastirea Prislop a remas si mat departe in .fiintA si
la ea all alergat de sigur multi calugari, Intre cari dupti na-
ratiunea auctorulul .Plangerel.. s'a distins unul cu numele loan
din satul Silvan, care petrecea langa manastire intro chilie sapatit
in stanca, ce si astazi se numesce ,ckilia sfrintului.. Tot pe
atunci Prislopul a fost inchinata ca *fata« manastirei maice
,Tismana«, de la care a cripetat si ajutOre, pans la unire, cand
,Ardealul cu papistasil s au uniat si is Papa cu totul s'a1i plecat,
atunci pi maica mea Tismana s'au scarbit pi cu totul pe mine m'az
pdrdsitg, cari cuvinte ale autorulul *Plangerii« arata de o parte
ca unirea era estinsa la inceput preste tot Ardealul, si de alta,
ca eel' din Tera romanesca, spre a abate pe unit( de la biserica
catolica, faceau asupra lor tot feliul de presiuni.
In revolutiunea lul Rakoczi (de la 1703-1711), cand Vita
Transilvania a fost cumplit pradatel de rebeli 2) qi cand insu-si
') Vechilc episcopri romanesci, pag. 45-61.
') VerII Baritifi: Ist. Trans. I. p. 238 si urm.

www.dacoromanica.ro
 321

mitropolitul Atanasie a fost silit sa se refugieze la Sibiu 1), nicT

manastirea PrialopuluT nu a putut remand necrutata de jaf, si
atuncT a trcbuit sA se intimple, ceea ce ne spune autorul
Plangerilt :
UniT ail luat satele si mosiile,
AltiT gradinile si viile,
Si din oddre ce am avut,
Au luat tine au putut.
Si m'am facut dupes prorocie,
Ca o coliba parasita intro viie
Pustie si ufilitA,
De toff cu totul parasita.
Din cand in cand se maT abatea pe la acesta manastire
pustie cate un caluger vagabund de prin Ora romandsca, se
aseza, intr'insa si agita poporatiunea in contra uniril. De la Curtea
din Viena insa erail date stricte si nenumerate porunci Inca de la
inceputul uniriT, ca ast-fel de calugerT sa fie alunga(T din tdrA.
Este decT evident, ca si din instinct de conservare unitiT nu
puteati suferi pe acesti agitatorT intr'o manastire devenita units
si de aceea pe nedreptul esclama autorul PlangeriT:«
insa slugile luT Christos a odichni n'a putut,
CA unia cu uniatiT neincetat I-ati gonit
Ce Ici Ardealul era ingropat tot in unid!
La 1744 erumpe cumplita revolutiune inscenata de Serbi
prin agentul for Visarion. Manastirea ajunge in manile resvre-
titilor, si adApost de calugeri din Odle vecine, intre cars era
unul, care se da de episcop, si care a fost isgonit din Ora in
urma decretuluT imperateseT Maria Teresia din .18 Iuniti 1747 9).
Pe la 1749 linistindu-se valurile turburarilor religionare, episcopul
Aron, pe atuncT numaT vicarill apostolic, 41 intdrce privirile si
asupra acesteT manastirT, voind sa o readuca la vechia eT splen-
&re. Prin archimandritul manastire) SfinteT Treimi din Bias
trimite la Prislop pe ieroinonachul Varlaam, care se Meuse ca-
luger in tera turcdsca 9, si pe Nichita, cad ambit in 26 Iuniii
1749 ail marturisit unirea credinteT,« si call probabil fuseserA

') Nilles, Symbolae I. pag. 372.

2) Vol.( scricrea mea despre Klein p. 217.
a) Aron catra Dietrich de dto 12 Aprilie 1762 (Arch. din B1*.
Dr. A. Bunea: Episcoph P. P. Aron li D. Novacovicl. 21

www.dacoromanica.ro
 322

si Trig inainte in manastirea PrisIopului pe timpul revolutiunel

Iui Visarion ').
indata ce Varlaam se aseza in manastire, cel dintaiu lucru
I-a fost sa-i recasttge averile rapite. Scric deci pe la 1749 di-
rectorului causelor fisoale Petru Dobra * pentru seraca mdndstire
a Prislopulut, care mat inainte cu marl §i destule bundldli ,si frumseft
era intdritd si infrunzselatd, de cart bundtdit nu de demult in
trecutele vremi de tote cele s'au desbrdcatt Apol cere ieromonacul, ca
Dobra sa ice mesuri, ca manastirea sa ajunga earasi in posesiunea
oderelor instrainate, a unui testament asemenea furat, a fenatelor
manastirea, cati le tin satenii in puterea lor,« a holdclor ocupatc
de ,jupanul Nopcea Pal din Silvasul de sus,« a unor bani dati
imprumut lul Prip Lascu, a mosiilor intregi din Boita si Valiera,
cari ale tin nemesia din Ciuta in putere,« a unel livedi de 20
care de fen din Tuscea, care *0 tine jupanul Be lea Tumas
in putere si a unui loc, tot acolo, pe care .acelas netnes
facut sura,« a venitulul *de sambata sera panii luni diminota«
din o mOra a Pdomnului Ciulai Pal« din Tuscea, a ritului de
fen din Lunca-Cernei, pe care ;oil tine jupanul Vig Avram in
putere,« 'a viilor si mosiilor din Farcadin earl' )1e tin nemesii
de acolo.« 2)
Din tete aceste bundtall manastirea n'a mai recastigat
aprepe nimic. De aceea episcopul Aron in 4 Iunie 1756 da lul
Varlaam o carte de recomandare, pe basa careia icromonachul
sa peth aduna mils de la credinciosi pentru manastirea .de
multe litsita et scaduld3).
Cu aceste ajutere de la credinciosi manastirea s'a putut
pune din nott in rend bun, in cat sit se petit redeschide scOle
intrinsa pentru linutul Ilategului, si Inca cu intcrnat de back,
cad alt-cum nu era posibil a se tine scetle, fiind manastirea
situata in munt0).
Varlaam ajunge egumen al Prislopului, si i-se incredinteza
si ingrijirea manastirea Plosca, nu dcpartc dc Prislop, si a vechei

') Actul rclativ in origin. se aflii la dl I. Boron canonic in Lugos.

2) Actul in original la dl I. Boron in Lugos.
Actul orig. la dl I. Boron.
4) Aron catra Dictrich de dto 7 Martii 1762: Juxta intentionem Piissimae
Mcmoriae Divi Leopold' Imperatoris illud ibi Monasteriolum pro illo districtu
Hatzeg scholar-um loco servabatur, erat, et fovebatur (Arch. din Blas).

www.dacoromanica.ro
 323

manastiri Vaca de langa Brad, cari ambele se fac prin acesta

dependente de Prislop. 0 deosebita ingrijire se da manastirei
Vaca, din care episcopul Aron voia sa faca manastire cu sada
si internat. In 19 Februarie 1759 episcopul Aron se afla in
Zlatna, unde se presentara inaintea lui egumenul Varlaam de la
Prislop si protopopul unit Ghiura (Gyura) Ilianul, adeta proto-
popul Biel de Mur6s, de care se Linea pe atunci si Vaca. Egu-
menul si protopopul, cu aprobarea episcopulul Aron, incheic
contract in aceeasi zi cu zidariul Iuon din Zlatna, in sensul
chruia acesta in primavera anului 1759 avea sa se apuce de
zidirea manastirei *Vaca din temeig, nadeca bisericg cu oltariul
si cu turnul si langa densa patru chilli de desupt, sad mai bine
2 marl de trapezare (refector) si de scOle; de asupra for 4 chilli
cu paretii din launtru sag despartiturile de lcmn, cu tots cinstea
si evlavia, ca sA fie si de altii bine laudate, cu coperisul de
sindili si de tigle, ceea ce se afla aicea.r Egumenul si protopopul
se obliga a da pietra, varul, fierul, lemnul si lucratori cati vor
trebui langa zidari,, apoi 300 fl. R. zidariulul si cate o cups de
vinars la s6pte'mana, sag cu totul 5 vedre de vinars. ,Ear pentru
mancare sa mance cu calugerii, ce vor manca si ei si de tote
partile asa sa se sirguesca, cum inteacesta vera tots zidirea sa
se puna sub acoperemint 1).
Vedem dar, ca episcopul Aron pornise o lucrare salutara
de a restaura si organiza tote manastirile mai insemnate asa,
in cat in aceea sa se tins scOle bune, si chiar si seminaril, prin
cad poporul roman sa pdta fi scos din intunerecul egiptean, In
care fusese tinut de veacurl.
Dar Calvinil si agentii Serbilor ad impedecat executarea
acestel lucrari marl si folositOre.
in August, on 'la inceputul lui Septembre 1759 jupanul
nemes Gala Lascu din Silvasul de sus, din porunca prim-judelui
Hategului Peci losia, navall cu mai multi sateni si cu solgebiraul
Ungur Jiga asupra manastirei si sub pretext, ca prin curtea ma-
nastirei ar fi fost mai inainte drum, ad rupt gardurile si ad stricat
s6rntinaturile manastirei. Inzadar ad esit bietii calugeri cu sfinta
cruce si cu evangelia intru intempinare spre a impiedeca pc
navalitori de la fapta for volnica, cad acestia s'ag descarcat
.) Actul original la dl I. Boroq.
21*

www.dacoromanica.ro
 324

asupra for cu sudalmi si cu ocari. CalugeriT se plansera la epis-

copul Aron, care in 23 Septembre 1759 cera de la directorul
causelor fiscale, sa fach cercetare in causa si dreptate calugerilor.
Investigatiunea s'a si renduit in 25 Septembre, si se p6te eh
afacerea s'a complanat de ocamdata pe vre-o cale 6re- care').
Din t6mna anului 1759 s'a inceput revolutiunea lui Sofronie
de la CiOra in contra sfintei Uniri. Generalul Buccow, pe cum
vecluram, in Iunie 1761 luh cele mai energice si drastice mesuri
pentru inadusirea ei, intre earl si arderea manastirilor de lemn
si derimarea celor de petra, pentru ca sa nimicesch.' cuibul agi-
tatiunilor. Manastirile din districtul Fagarasului au fost arse in
acelasi an. Episcopul Aron nu se puta impaca cu acesta mesura
drastica, si se rugs de comisiunea aulica, sä crute macar unele
din manastiri, pe carT el le insemnh cu semnul crucii 9.
intre cele ce aveati sa fie crutate va fi fost de sigur si
Prislopul, cad acesta manastire scaph de perire in anul 1761, si
ea remanea de sigur crutata, deca Insi-s' calugeriT nu s'ar fi
lapedat de s. unire.
in t6mna anului 1761 protopopul unit al Huned6rei se
lapeda de unire impreuna cu tot clerul si poporul sea si ast-fel
calugeriT din manastirea Prislopului remasera isolati in virful
muntelui fara popor unit prin vaile din jur. Fapta protopopulul
si terorismul lui Sofronie erail o grea ispita pentru calugerT,
cad acum se aflail in periclu de a nu mai aye nici de la cine
capeta o bucata de pane, si de a-si perde si vieta. in ierna anului
1762 el incepura a descoperi si altora imprejurarile, carT IT silesc
a se face neuniti. Atunci ieromonachul Grigorie Maior de la
manastirea sfintei Treimi din Bias in 5 Februarie 1762 adresa
,Fratiei Sale de bun neam Varlaam egumenul de la M. M.
Prislop si Plosca si fratilor la Prislop« o scris6re, in care II im-
barbateza, sa remana necl'atiti in sfinta unire. Fata cu suferintele,
ce le induraii nefericitiT calugerT, Maior le zicea: »Ail nu ne-am
nascut, ca sa patimim pans in sfarsit, de dorim cu apostolul
apostolilor sa ne incununam ? Acela nu zice: Eu unul nu mai
pot rabda, patronii mi-am perdut pentru vol, norodul ne bate
') Plans6rea caluerilor de la manastirea Prislop de dto 3 Sept. 1759
c5tr5 Aron, si indorsatul de pe ea in orig. la dl I. Boron.
') Vedi epistola lul din 30 Iunie 1762 publicat5 mai sus la pag. 317.
') Vedi tnal sus pag. 235.

www.dacoromanica.ro
 325

cu petril; ci zice: acum me bucur intru patimele mele pentru

vol si plinesc lipsa necazurilor lul Christos in trupul meil?«
CalugeriT strimtoratl zisesera, ca n'au in catrati, trebue sa fie si
eT cu neamul lor, cu tars si sa se dea pe legea satului, ear Maior
le respundea: DCine ne va desparti pe noT de dragostea lui
Christos? .... ocariti fiind, sa graim de bine; isgonitT fiind, sa
rabdam, hulitT, sä mangaiam ... Luati pilda de patima rea si de
rabdare indelungata, iata fericim pe eel ce ail rabdat; rabdarea
luT by ati audit. Martoril numai cel ce nil remas in lazes pans
in sfarsit s'a incununat. Asa e fratiT mei! La sfarsit se cants
slava. Acela e tot omul! Nu-T destul dard a zice: am rabdat
destul 'Ana acum, pOte si batai pe alocurea, acum ce se rabd ?
0 frate! ail nu nOue ni se cetesce cand ne facem, ce ne facem:
ca Are ... sa audi sudalmT, ocari, imputaciuni, gonirl, multe scarbe,
multe vorbe, sä to ingreuneze ... ears to cand veT patimi aceste
t6te, Te bucura, zice Domnul ... Seraca credinta &ca.' esti numal
pana cand sunt prescuri! ... Cum ved eil fratiT mei, vol poftiti
sa ye vindetT mostenirea fiasca pentru putina linte, sä schimbatT
cele vecinice cu cele vremelnice, sa ye intinati .... numele, sa
ye faceti din fiT fiastri ... De yeti merge stand in gandul ce ve
vedetT a fi gandit pOte din prisosirea inimel v6stre, ail din alts
indemnare sureapa, credeti-mi mie, fratilor, ba credeti sfintelor
scripturl, reit ye smintiti. Unirea este de la Dumnezeii, ca. Troita
unime este, intru care ne-am botezat; neunirea de la Luceaferul
este, ea pentru aceea a cadut din ceriii, si numal pe el numesc
sfintele cartl neunit si pe aT seT. Unalie (daca poftiti sa scitl) este
de la CiOra, ca eT, vai de el, ail scornit'o, intr'alor carti se gasesce,
ear intr'ale vOstre nu, tie-sl-o pe sema-T« 1)....
Dar nici sfaturile lul Major, nicT staruintele luT Aron si ale
lui Petru Nopcea, nobil roman si catolic de ritul latin din Sil-
vasul superior, n'ail fost in stare a impedeca caderea calugarilor.
Un calugar Inocentiil, care in cursul anulul 1761 fusese zelos
'unit si impreuna cu ieromonachul Grigorie Maior de la Santa
Treime din Blas lucrase ca misionar, se lapeda de unire pe la
inceputul anuluT 1762 si impreuna cu *Miska«, care se numia
protopop neunit in Deva, ail sedus si pe egumenul Varlaam de
la Prislop, pe care it urmara ceilalti sotT aT seT: ieromonachii
1) Originalul epistolei, care arunca lumina viui asupra starilor de
atunci, se afla la dl I. Boros.

www.dacoromanica.ro
 326

Efrem si Nichita, si popa Lazar din aceeall manastire, si iero-

monachul Teodosie si monachul Paisie din manastirea vecina
Plosca. Episcopul Aron vedend acest mare scandal pentru po-
poratiunea din jur, si dupa ce nici vicariului general Gerontie
Cotorea, nici protopopilor unite trimisi nu le succese a IntOrce
pe calugarii ratacitl, in 12 Aprilie 1762 certi de la Baronul Die-
trich, membru in comisiunea aulica transilvana, sa iee m6suri
pentru isgonirea calugarilor apostati din manastirile Prislop si
Plosca. Generalul Buccow, presedintele Comisiunei, nu se mul-
tarra cu acesta mesura, ci dispuse, ca averea mobila a manasti-
rilor sa se prede episcopului Aron spre a o folosi spre scopuri
culturale si eventual pentru deschiderea unei scale in Hateg, si
porunci, ca ambele manastire sa fie arse si distruse. Atunci
ajunse in Bias &ale icOne ale manastirea Prislopului: una a
Santului Niculae, care azi nu scim unde se mai afla, er alta a
Preacuratei FeciOre Maria, care a fost asezata in biserica curtil
episcopesci, unde lacrema cu ocasiunea inmormintarel episcopului
Aron si dupa aceea fit transportata la Viena, unde se afla si
astazi in catedrala santului Stefan. Asemenea a fost transportat
prin vicariul Gerontie Cotorea la manastirea sante Treimi din
Blas un Mineiu, si alte ochre ce va mai fi avut s. manastire.
Tot atunci clopotele, odasdiile si icOnele manastirei de la Plosca,
ate nail fost luate de neunitil din Lindina, au fost transportate
la biserica units din HunedGra.3)
Dupa acestea generalul Buccow, ne luand in considerare
nici rugarea calugarilor din Prislop si Plosca de a li se permite
sa riiimana ca neuniti in manastire pans cand se vor linisti tur-
burarile religionare, dede ordin oficialilor comitatulul, ca in 5
Iuniti 1762 sa iee cu sine Omeni de ajuns ca sa d6rime si sa
nimicdsca prin foc manastirea Prislopului si biserica ei, care pe atunci

9 Rugarea alugerului Nichita din Prislop si a Pope' Lazar din Silvan

din 1775 ci trA eppul blaior in orig. la dl I. Boron din Lugos. Episcopul
Aron cu dto 11 Ilia' 1762 scria lui Buccow: Reductorum Piislopensis et
Ploskensis Asceteriorum suppellectilium specificationem traductam, ut voluit,
hisce involutam Excellelentiae Vestrae remitto. Arch din Blas. Cfr. mai
&parte epistolile Iui Aron din 8 Februarie, 7 Martie, 12 Aprilie si 23 Maid
1762 catra Baronul Dietrich in arch. :din Bias si S. Clain: Historia Daco-
Romanorum in Instr. public5. din Bucuresci, an. 1861.

www.dacoromanica.ro
 327

era prov'ecita cu frumepse sculpturi si elegant zugravita.1) Autorul

,Plangereig, care pe nedreptul imputa derimarea si arderea ma-p
nastirilor Prislop si Plosca lui Petru Nopcea si episcopului Aron
si-si versa tot veninul asupra acestor dol barbati, descrie. .chipul
nimicirei Prislopuldi cu aceste cuvinte:
Ca s'a sculat cu calvinil de au venit
Si pe mine cu totul m'au. pustiit,
Gradinile au stricat si le-ail surpat
Chiliile cat au putut le-ail derimat.;
Iara pre mine set me surpe jos n'azi putut,
Ca pray si tunuri n'aCt avut;
Ci lemne in launtru a gra'madit si le-a aprins.
Tot autoriul oPlangereI« ne mai spune, ca unii dintre ca-
lugari ar fi fost inchisI in temnita din Sibiu, dr alta ail fugit in
Tera Romanesca.
Despre calugerul Inocentiti, care a sedus pe Varlaam, sa
se lapede de unire, aflam, ca el in 1768 se afla agitand in contra
unirii in comitatul Solnoc-Doboca, pentru care fapta, in urma
decretulul impe'ratesei M. Teresia din 14 Sept. 1768, guvernul a
dat ordin Vicecomitelui comitatului Solnoc-Doboca, Ladislau
Lengyel, ca sa-1 prinda si sa-I escorteze la Bias ca pe un, apostat,2)
Despre calugariI Efrem de la Prislop si Teodosie de la
Plosca se scie astazi positiv, ca.' el ail fost prinsi si aruncati in
temnita din Sibiu, de unde escortati de soldati [Ana in granita,
au fost expulsati in Tera romanesca. Aci au trait cu multa
,,nevoet, span ce au trecut muntele iard.cI dinco'cagn Protopopul
neunit din Alba-Julia Simeon Stoica 3), care cum ant vi.l.clut la pag.
257 a fost aderent lul Sofronie si contrar lul Dionisie Novacovici,
lua pe calugarii pribeji sub scutul sett, si pe Teodosie it ascunse
in manastirea de la satul Bulzu, er pe Efrem la Talna Tanga
') P. Bod ad an. 1762 zice: Cum gente itaque Comitatus jussi sunt
in locum recederc officiales 5-ta junii anni 1762, ac aedificia destruere, Bona
depracdare, ac igne injecto etiam Temp lum, ne lapis super lapidem.rema-
neret (prout mandati tenor sonat) in cineres redigere.
Guvernul c5.tr5. Rednic de dto 28 Nov, 1768 in arch. din Bla.
3) Dupa conscriptiile lui At. Rednic din 1765 qi 1767 in Alba-Iulia
nu era protopop unit la acqti ani. Parochiile unite din tinutul acelui ora
erail sub jurisdictiunea protopopilor unite: Ion din Bistra si Alesandru (Aron)
din R4a de munte. (Arch. din B1*. Cfr. gi N. Iorga, Sate *i preoti din
Ardcal, in Revista Rom5.n5., 1902, pag. 148.

www.dacoromanica.ro
 328

calugerul Atanasie si se ingriji, ca Dionisie Novacovici sa nu

afle, ca ieromonachii crag in Ardeal. Dar guvernul simti rein-
tOrcerea calugerilor, si dede ordin de arestare. Protopopul
din Alba-Iulia Sim. Stoica avisa pe calugari, ca solgabir6iI au
sa-T prinda. Teodosie cu ajutoriul frate-s60 fugi din Bulzu, unde
10 uita nesce »hainite, si la inceputul tut lulie 1766 se ascunse
in loc cunoscut numaT protopopulul Sim. Stoica. Dar popa neunit
Niculae din Zlatna t) nu vedea cu ochT buni pe calugarii amintiti,
fiind el contrar lul Sofronie si aderent a lul Dionisie Novacovici.
DecT afland unde sta ascuns calugerul Teodosie, in Iulie 1766 it
prinse, II legs si voia sa-1 trimita la Sibiu, dar la urma i se Mei'
mils de el, si-1 trimise la protopopul neunit Simeon Stoica, pe
care it rugh, sa nu mai permits periculosuluT Cain& a se aseza
in domeniul ZlatneT, 'a mi s'a lduclat pe taind cdtrd ulfi1, cd
m'o face mai reii. , adauge Infricatul popa Niculae.
Manastirea de Ia Vaca, care era subordinate Prislopulul si
care a fost edificata in 1759, pe cum am veclut mai sus, in re-
volutiunea luT Sofronie a fost ocupata si despoiata de neunitl.
Comisiunea aulica transilvana a dat ordin, ca aceea sa se resti-
tuesca unitilor 3), ceea ce numaT dupg repetitele intervene ale
episcopuluT Aron s'a intimplat. Ast fel in conscriptia lul At.
Rednic din 1765 manastirea figureza in posesiunea unitilor, dar
nu maT avea calugarT, ci preotul din comuna Vaca servia intrensa.
in proprietatea manastirei se afla o grading mare (hortus per'amplus),
o viie si agril de 2 galete, si un agru zalogit de o galete. in
conspectul trimis de Filotehl Laslo Ia guvern in 1772 manastirea
asemenea figureza fail de caluggri. Locul pe care era situate,
avea o circumferinta de 10 orgil in lungime si 6 in 15.time, si ma-
nastirea era si acum in posesiunea vier si a unuT agru de 2
galete si unul fenat de done call de fen. 4)
') in Zlatna era preot unit la 1765: Petru, er la 1767: Constantin si
Petru (Conscriptiile citate ale me Rednic).
1) Iorga, Stud. si Doc. IV p. 96-7.
1) Aron catri Buccow de dto 9 Iuniu 1762: Occasiohe canonicae hujus
Cleri mei Synodi inter reliqua accipio a meo ex Cottu Zarand Archidiacono,
quod quamvis ab Excelsa Ista Aulica Commissione pro paucis illis, qui ibi
in S. Unionis professione remanserant, Asceteruim in territorio Vacca situm
restituendum fuerit demandatum, tantum absit, ut dictum Asceterium
unitis fuerit restitutum, ut potius etiam rebus suis amplius fuerit spoliatum
atque desolatum. (Arch. din Bias).
4) Arch. din Blas.

www.dacoromanica.ro
 329

Manastirea dela Plosca nu s'a mai putut reculege, dar ma-

nastirea Prislopului s'a restaurat, dupa ce 8 ani a stat pustie.
In conscriptia WI Rednic din 1765 nu intimpingm nici un calugar,
dar dupa conspectul lui Filoteiti Las lo din 1772 deja erail intrinsa
doi calugeri. Cum at' ajuns acesti calugeri erasi in manastirea
arsa ?
Am vedut, ca monachil din Prislop numai si/41 de im-
prejurari ail trecut la neunire,' ca nu cumva sa piers de fOme,
ne avend popor in jur, care sa -i ajute 1). Pentru aceea fostul
egumen Varlaam indata dupa derimarea manastirea si linistirea
turburarilor s'a intors earasi la unire, si capeta aplicatiune in
parochia units din Halmagiu. Aci insa Cuviosia Sa nu s'a purtat
chiar bine (reprehensibilis inventus) si pentru aceea in Februarie
1763 RI reasezat in manastire, probabil in cea din Blas, ear in
locul lui fii trimis preotul Petru din Campeni2).
Pe Varlaam l'a urmat si Nichita, care Inca se intOrse la
biserica units. Amendoi furs apoi trimisi din noti prin Filoteiti
Laslo prepositul manastirea s. Treimi din Blas in 1770 la ma-
nastirea Prislopului, precum fusesera trimisi odiniOra in anul 1749,
si deodata li-se dede insarcinarea, set deschidd stole in mdndstire
pentru tinerimea din districtul Hategului. Amendoi sunt recomandati
ca monachi credinciosi si exemplari, cart ra'cusera publice pro-
fesiunea credintei in Blas 3).
ET ail si corespuns acestel recomandari, intru cat s'ail silit
a restaura manastirea si a-i recastiga averea. Ieromonachul Nichita
petrecea in manastire si pe la 1795, cand trimise pe un coleg
al sea, Dionisie, sa adune mils pentru sfintul local. Sub impe-
ratul Iosif II viata monastica decadend pretutindinea in kern si
chiar si in Blas, Prislopul nu s'a mai putut ridica la starea de
odiniOra. Pe la 1810 petrecea in manastire betranul caluger

') insu-si calvinul Bod o recunasce acdsta ad an. 1762: Kalugeri, in

tanta rerum conversione, recursum fecerant ad Generalem Buccowium, eum
in finem, quod liceret illis cum non unitis facere interea, donec res Vala-
chorum componerentur in Provincia, si quidem cum illis, inter illos, et ex
illis necessario vivendurn i'sis esset.
2) Aron catd. Petru din Cimpeni si dill Simion protopopul din Hal-
magid de dto 28 Febr. st. v. 1763 si catra comitele Zarandului, si perccptorul
sa.'rei si provisorul din Halmagiti de dto 11 Martie 1763 in arch. din Blas.
3) Literile recomandatitie ale prepos. Filot. Laslo de dto A. Carolinae
24 Aug. 1770 in orig. la dl I. Boron.

www.dacoromanica.ro
 330

Macarie, pe la 1813 preotul Partenie, intre 1818 1836 intimpinam

pe preotul Aicolae, care a cheltuit pentru repararea manastiriI
143 fl. 27 cr., pe la 1836 preotul Popa Rusu, pe la 1840 betranul
preot Iosif Tusteanu. Pe la 1868 a pazit manastirea pustnicul
Aron Sirbu, un mirean '). In 1898 un comitet compus din fruntasii
terii Hategului sub conducerea vicariului episcopesc de acolo
Nicolail Nestor au initiat o colecta.' publica pentru restaurarea
manastiril. Sail adunat vre-o 2500 corane, cu ca' in 1900 fru-
masa biserica a fost deplin reparata si langa ea s'a zidit o casuta.
In 19 Maid 1901 episcopul LugosuluI a condus la manastire un
peregrinagiii imposant, la care a luat parte si autorul acestei
scrieri 2).

') Documcntcic relative se afla la domnul Boros in Lugos.

2) Vedi Unircac din Bias, 1901 num. 19.

-1-4:-3--

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XIX.
MAnAstirile din districtul FAgaraplui si in special
cea din Sambata de sus a lui Brancoveanu.
Viata monastica la Romanil din Transilvania a fost tot-
de-a-una prigonita si mai vertos pe timpul principilor calving,
cari chiar prin legi opriati pe calugeri din tell. De aceea nici
o data nu s'a putut desvolta o viata monastica puternica, cum
o vedem in principatele romane invecinate, ci de comun intalnim
numai nisce manastiri merunte si schituri amarite, ascunse prin
infundaturile muntilor. Un numer mare de atari manastiri sail
infiintat de-alungul Carpatilor sudici ai Transilvaniei, din cari
insa nici una nu avea mosie proprie, ci tOte erati numai tolerate
pe paminturile privatilor sail a satenilor si constati de comun din
o bisericuta, in jurul careia erail cladite cateva chiliute separate
una de alta pentru nisce calugeri inculti si de comun vagabundi,
cari traiati din mila crestinilor. 0 conscriptie oficiala din an.
1748 aflathre in archiva comitatului Fagaras ne indica locul, unde
se aflati ast-fel de manastiri, numerul calugerilor si calugeritelor
si averea mobila, de care dispuneail acestia.
1. in Comana de sus pe pamintul boeriului Mani(' Joan si
sub curatela lug se afla o manastire de 6 calugeri si o calugerita
betrana. Unul dintre calugeri se sustinea cu cersitul, altul era
nebun. Tota averea for era: 3 cal, 2 stupi, fenat de 2 care de
fen. Preotul manastirei era Dionisie.
2. in ,Sinca de jos sail Sinca vechie era o manastire pe
pamintul boeresc al betranului si neputinciosului caluger Popa
Mani ('. De toff erail 4 calugeri si 2 calugerite cu avere mobila:
1 cal, o vacs cu lapte, 9 stupi, fenat de 2 care de fen si agru
de 2 galete cucuruz.
3. In ,Finca de sus (sail ridlua) pe loc fiscal apartinetor io-
bagiului si hagiului Popa Avram, care visitase Ierusalimul si era

www.dacoromanica.ro
 332

caluger si preot la manastire, eraii 5 calugeri si o calu-

&it'd cu avere de 1 cal si 9 stupi.
4. In ,Vercdip mAnastirea era pe pamint fiscal si avea preot
pe Ioszav (losif). Erad de toti 3 calugari si o calugaritd cersitOre
cu avere de 1 boil, 4 cal', 3 vaci, pamint de 4 care de fen.
5. In Buciumi mAnAstirea era asezatA pe proprietatea ba-
ronului Alvinczi si avea preot pe Isaia. Calugari erad 6, dintre
cari dot cersitori, si o calugerite betrand. Averea: 5 vaci, 13
stupi, 1 cal orb, un car de fen.
6. In Berivoi pe proprietatea i)Spectabilului domn Iosif
Boeridc se afla o manastire, al are preot era Gierasie betranul.
De toti eras 5 calugeri si 8 calugerite. Unul dintre cAlugari era
de 100 si altul de 121 ani. 0 alugAritd era cersitOre betrand.
Averea: 1 cal, 3 vaci, 10 stupi.
7. In Recea sujerio,d pe proprietatea principesel Cantacuzino
(in fund() principissae Cantakozinae) era o manastire cu 3 calugeri
si o cAlugdrita. Preotul manAstirei: Popa Leonte. Cum a ajuns
Recea in proprietatea Contacuzinilor, ne-o spune domnul N. Iorga:
'Recea fd cumperatA in parte de Stefan-Voda Cantacuzino si
renriase vecluvel si fiilor sei, pand ce fiscul o lua de la el pentru
trddare «. 1)
8. In Recea inferiord pe loc sAtesc (in fundo pagi) era o
manastire cu 1 caluger si 2 calugerite, dintre cari una cersitOre.
Preotul manAstirel: Popa Onofrei, auger betran.
9. In Dejani pe loc fiscal o mAnatire cu 1 caluger si 2
calugerite. Preotul manastirei: Iuon. Averea: un cal.
10. In Breaza sup. pe pamint fiscal o manastire. Preotul:
Dionisie betranul. Patru calugeri, dintre cari doi cersitori. Averea:
o vacs, q &lad semenatura de to:5mnd si o galeta semenaturd
de primAverd.
11. In Breaza inferidra pe loc fiscal era o calugerite Orbs,
de 70 ani.
12. In Netot era o manastire, la care servia Popa Niculae.
El avea loc pentru dbue galete semena'turd de tOmna.
13. In Lissa pe proprietatea familiel boeresci Paller (PA-
lerid) erad dol calugeri, unul betran, pe care it ingrijad fiii sei
(filii de ipso provident), altul cersitor.
0 N. Iorga: Sate Si preoti din Ardeal in Revista romans din Bucu-
resci, 1902 num. 2, p. 22.

www.dacoromanica.ro
 333

14. In Sambdta de jos se afla o manastire, al carui preot

era Ioanichie. CalugarT de totT erati trel, cu 1 boil, 2 caT, 2 vacT,
2 junci, 30 capre, 4 stupT. De bunastarea acesteT manastirT se
va fi thgrigit Constantin Vod5. Brancoveanu, care a cumperat satul
SambAta-de-jos.de la gubernatoriul Banffy George cu 1000 galbini
ung. In aur, si pe langa conditiunea, sa restituesca mosia, cAnd
el sati mostenitoriT seT vor reprimi pretul eT.1)
15. in Dragu.yul superior pe proprietatea boeresca a satuluT
(in fundo boeronali pagensi) manastirea avea 9 calugarT, cu avere
de 2 caT, 4 vaci, 4 junci, 10 stupT, o g5leta si o feldera seme-
natura de tOmna, si o galeta si &Sue' feldere semenatura de pri-
mavarA.
16. in Drligu,sul inferior, pe proprietatea boeriului Tamas
Codrea si a fisculuT, manastirea avea preot pe monachul Varlaam.
Eraii de toff 3 calugerT si 8 calugerite. Averea: 6 stupi si loc
de 2 care de fen.
17. In Vi,ctea de sus pe proprietatea fiscului manastirea
avea preot pe betranul Pahona. De toti eraii 2 calugerT si 5
calug&ite. Averea: 1 cal, 3 vaci, 12 stupi, loc de 2 care de fen.
18. In Viftea de jos pe proprietatea until boeriti manastirea
avea preot pe betranul caluger Lalut (Lelucz) Bogoslov. Erail
3 calugarT.Averea: 20 capre, 7 stupi, si loc de 3 galete seme-
natura de Wrung, 2 galete semenatura de primavera si de 2
care de cucuruz.
19. in Arpaful de jos, pe proprietatea contelul Teleki, ma-
nastirea, al card preot era Iuon, avea 5 calugerT si 6 calugarite.
Averea: 2 bob, 2 caT, 9 vacT, 12 junci, 7 capre, 17 stupi, loc de
4 galete semenatura de toOrrma, 3 galete semenatura de primavara
si de 2 care cucuruz.
20. Arpa,rul de sus, pe proprietatea luT Adam Teleki, ma-
nastirea avea preot pe Anania. CAlugeri ere.' trel. Averea: 2
vaci, 1 junc, 4 stupi.
21. Cdrtisdra, manastirea avea preot pe Simeon. Calugeri
erati doT. Averea: o vaci.
22. Scoreiu pe proprietate comuna15., manastirea avea preot
pe Halmachl. CalugerT erati 8, calugarit5. una. Averea: 5 bob,
5 caT, 4 vaci, 15 capre, 18 stupi.
0 N. Iorga, Documents privit6re la Const. Brancoveanu, Bucuresci,
1901, pag. 165.

www.dacoromanica.ro
 334

Tot in Scoreiti, pe pamint fiscal, mai era un caluger atasat

la manastire (receptus penes monasterium) cu avere de 4 boi, 2
cal', 8 vaci, 4 junci, 40 oi, 12 porci, 15 stupi.
23. Porumbacul de jos, pe pamint fiscal, manastirea avea
preot pe Ilie. Eraa de toff 3 calugari si o calugerita. Averea:
2 boi, 1 cal, 1 vadi si 8 stupi.
Din tote aceste manastiri in urma revolutiunel lul Sofronie
n'a remas nici una. Calugerii for trecusera tori la neunire in
acesta revolutiune si agitau poporul in contra unirei.1) Pentru
aceea generalul BuQcov, presedintele comistunei aulice, care luase
cele mai radicale si drastice mesuri pentru pacificarea lercl, dede
ordin ca tOte manastirile aceste sa se nimicesca si anume cele
de Iemn sa se arda si cele de petra sa se derime. Ordinul fu
si executat prin capitanul suprem din Fagaras contele Nicolati
Bethlcn la 13 Iunia 1761.2)
Episcopul Aron, ca sa nu se alega nimica din averea acestor
manastiri, in 30 lunie 1762 se rugs de generalul Buccow, sa o
dea bisericel catedrale din Fagaras, pentru ca sa se pOta infiinta
scale in acest oral dupa intentiunea itnperatului Leopold I.3)
Rugarea si-o repeti in 11 lulie 1762, cand trimise generalulul si
o specificatiune despre tOte paminturile, care fusesera in folosinta
calugarilor de la respectivele manastiri.4)
Dar rugarile episcopulul nu ail avut nici un resultat, de
Ore ce averile inmobile le -au luat erasi proprietaril amintiti mai
sus, unde am aretat averea manastirilor, dr averea mobila s'a
') La 1755 numai tree din manaistirile din districtul Fagarasului craw
ocupatc dc calugeri neuniti si anume cele 2 manAstiri din Sinka si cca din
Sambgta de sus, pc cum se vcde din cpistola episcopulul Aron de dto 18
Ianuar 1755, adrcsatI comisariulul regesc: Sunt nihilominus in Districtu
Tcrrae Fogaras tria cjusmodi Monastcria, in territorio posscssionis Sinka
duo, et tcrtium in territorio posscssionis Fels5-Szombathfalva, quac nescio
quo ausu Schismatici invascrunt, ct contra omnia jura ct Rescripta Regia
usquc ad pracscns usurpant. (Arch. din Bias).
') Dr. 11. Puscarifi: Documcnte I, p. 233.
') Arch. din Bias. Vecii p. 317 n. 2.
4) Hac cadcm occasione etiam reliquorum in Districtu Terrac Fo-
garas reductorum (Asceteriorum) fundos, terrasquc specificatas, quemadmodum
die 30-ma proximo practeriti mcnsis Iunii appromiscram, Eidcm Excellentiac
Vrae transmittcndas censui in mentionatum ibi finem suo modo videlicet
convertendas. (Archivul din Blas).

www.dacoromanica.ro
 335

ales nimica, sand s'ae nimicit manastirile, punend mana pe ea

cine numai a putut.
Cu ocasiunea acesta a scapat de nimicire o singurA ma-
nastire, cea din Siluzbata de sus, care era situata pe proprietatea
familiei Brancoveanu. Ce privesce originea acestel manastirr,
domnul Joan Turcu ne spune c5. principcle Constantin Basarab
Brancoveanul, voevodul terer romanesci, ar fi capetat dominiul
de la Sambata de sus de la principele Transilvanier Mihail Apaffy
la anul 1678. Dar la anul acesta Constantin Brancoveanu ca
voevod nu l'a putut capeta, fiind ca el ajunse pe tron numai in
1689. Fapt este, ca mosia din Sambata de sus Inca la 1653 a
fost in posesiunea familier Brancovene, cad in anul acesta a
zalogit-o George Rakotzi pcntru 1800 florenT lul Preda Vorniculul
muntean 'din neamul Brancovenilor. 2). Este maT departe sigur,
ca mosia acesta nu a fost cumperata de familia Brancovenilor,
cum s'a cumperat Sambata de jos de la guvernatorul George
Banffy cu 1000 galbinl si Poiana-Merului de la Nalaczi -si Szekely
cu 3500 lei prin Constantin-Voda-Brancoveanu.3) Este in sfarsit
probabil, CA mosia Sambata de sus a reams zalogita la fa-
milia Brancovenilor Ora pe timpul principelui Mihaia Apaffy,
care apol si acesta este sigur a donat-o acelel familii pe
vecie la data necunoscuta.4)
Din acestca deducem, ca manastirea din Sambata de sus
exista de pc la 1653. Ea este situata in departare de o jume-
tate de Ora de comuna, la Oleic Carpatilor gigantici, intre &Sue
dealurl coperite (le padure si Intre o dumbrava frum6sa din
marginea sesulur estins al Oltului, langa valea, ce se rostogolesce
limpede si repede in jos spre sat. Biserica de acum a mana-
stirei a fost zidita Intre anii 1697 1714 de principele Terer Ro-
manesci Constantin Brancoveanu, in stilul, in care la anul 1697
acelasi principe zidise biserica din Falgaras, care si astazi se Dote
lied& Dupa conscriptia citata din 1748 man5.stirea, ridicata 'in
fundo Illmi Principis a Brenkovan sub ejusdein protectionet avea

') Escursiuni pc muntil terci Bersel si ai Figarasului pag. 123.

') Eder Exercitationes, la N. Iorga I. c. pag. 22 n. 3.
') N. Iorga, Documents cu privirc la Coast. Brancovcanu pag. 165;
Si Hurmuzaki Docum. VI. pag. 267.
4) Tcstamentul principelui Grigorie Brancoveanu din 1823, la Barto-
lomeiii Baiulescu, Monografia bisericei din Getatea Brasovului, p. 107-110.

www.dacoromanica.ro
 336

5 calugeri si 5 calugarite. Egumenul manastirei instituit de domnul

de pamint (a Domino terrestri constitutus), era Popa Visarion,
care probabil este identic cu egumenul Visarion, al carui nume
si astazi se cetesce la masa . proscomediei, unde se afla inscrip-
tiunea: 'Ac/std mdndstire s'a zidit cu aid cheltudla Mdriei Sale
Constantin Brancovan, fostul voivod -a toad Ungro-Vlachia, a Sfin-
;id Sale pdrintelui egumen al meIndstirei Visarion si a Domnialor
titori: Manolache Rafail etc.«
Descendentil voevodului Brancoveanu si anume nepotul seti
Constantin, care sub domnia lui Constantin Racovita domnul
Terei7Ramanesci (1753-1756) fusese mare spatar, au aperat
probabil acesta manastire de perire la anul 1761, and au fost
nimicite celelalte manastiri din Ora Oltului. Acesta o deducem
si din imprejurare, ca pe printul Constantin it vedem intrevenind
pe atuncia la Buccow, ca sa dea neunitilor biserica din Fagaras ').
Cu atat mat vertos va fi intrevenit el pentru mantuirea manastirii
de pe mosia sa.
Sub protectiunea familiei Brancovenesci manastirea se afla
in stare inflorit6re si dupa an. 176.1. De ea se ingrija si printul
Brancovan si un prefect al dominiului sell din Sambata, carele
locuia pe la 1772 in Fagaras. Dintr'o scris6re a episcopulut Rednic
din 5 Martie 1772 adresata guvernului transilvan 2), vedem, ca
printul Brancovan de pe atuncia trimetea multe carp bisericesci
in Transilvania prin calugerii, care veniail din Muntenia la ma-
nastirea din Sambata, de unde cartile se Imprasciat mai departe
prin tea Pe la 1769 .dupa cum areta aceeasi scris6re a epis-
copului Rednic se asezase in ma'nastire un eau& din Ieru-
salim, care impreuna cu protopopul n.eunit din Sambata de sus
sfinp biserica neunita din Voivodenii midi.
Biserica manastirei sta Inca, dar boltitura et la intrare si
la altar este derimata.
Cum a ajuns biserica acesta frumOsa, lunga de 18 metri
si lata de 6 metri, cu cupola majestOsa la mijloc, in ruina de
astadi? Cei ce au scris despre ea, n'ai1 putut sa ne indite nici
anul arimarei ea, nici causa pentru care a fost dOrlmata 3). Not
') N. Iorga in notitele din coresp. lui Novacovrci.
2) in arch. din Blab.
3) VedI Dr. II. Pucarifi, Documento I, p. 385 Si urm. si Ioan Turcu,
Escursiuni, p. 122 si urinitdrele.

www.dacoromanica.ro
 337

am cercat mai departe fasele, prin cari a trecut manAstirea, si

am aflat, ca Guvernul transilvan in 10 Decembre 1767 a propus
imperatesei Maria Teresia cassarea tuturor man'astirilor rurale.
impel-Mesa cu decretul de dto 6 Februar 1768, intimat guvernului,
a aprobat propunerea amintita si a dispus, ca paminturile, pc
cari erad manastirile sa se restituesca, sau proprietarilor, sau
jobagilor, sad comunelor, carora apartinead 1).
Cu tete acestea mandstirea din Sambata de sus, fie din
motivul, ca imperatesa poruncise, ca manastirile sd se casseze
numal pe rend in decurs de mai multi ani, fie ca familia Bran-
covan cu band sei sciuse sa o mantuesca de perire intr'un sir
mai indelungat de aril, riumai in 1785 a fost derimata, cand nicl
rugarea lui Nicolae si E.11-kimj Brancoveanu card guvern 2) de dto
10 Sept. 1785 nu a mai folosit nimic. Stricarea in parte a ma-
nastirii s'a executat in Novembre 1785, cum areta ordinul gu-
bernial din 11 August 1785 Nro 5936 3). Locuitoril din jurul el
au fost stramutatl in sat, ear ea sta de atunci tot in ruing, cari
Grecii din Brasov, cari au capetat dominiul de la Sambiita su-
periera impreund cu cel din Poiana Merului de la printul Grigorie

') Quoad Monasteria vero speciali Privilegio vel indultu non provisa,
ex adductis rationibus opinionem praelaudati Regii Gubernii horum abro-
gationem, fundorum vero partim Possessoribus partim vero subditis, aut
communitatibus Locorum ficndam resignationem svadentis clementer appro-
basse, ita nihilominus, ut intuitu abrogandorum Monasteriorum in Sylvis et
deviis sitorum universals quoddam haud disponatur, verum succesive solum
ex ratione "ublicae securitatis tollantur, sumpto ab illis initio qui per prac-
varicationem in salis ncgotio ad id ansam suppeditarent (Arch. din Blas).
2) La Iorga, Sate si preoti din Ardeal, 1. c. pag. 145 in nota 2.
3) Nro 8416. Sacr-mae Ca-eo Re-ac et Apost. Ma-ttis A. Ducis Austr.
M. Ppis Tranniae D-ni D-ni N-ri Clementissimi Tabulae Cottus Fogaras
intimandum. Ordinationem Gubernii Regii sub 11 Aug. a. c. Nro-que 5936
circa abolitionem et totalem demolilionem Alonasferti Temllique Jlonasterialis
Szombatfalvensis ac Incolarum ad proximum Pagum illocationem emanatam
revocari D.Vris in memoriam eo cum scrio mandato, ut nisi jam factum
esset, quod tamen non speratur, effectum pracdictae ordinationis indilate
procurent, Guberniumque Regium de effectu intra 15 dies inomisse informent.
E Re-o M. Ppatus Tranniae Gubernio Cibinii d. 3 Novembris 1785. Carolus
C. Teleki. David Bekessy. Anton Horvath. Pe dos: Praes. 16. 9-bris 1785.
Cum relatio desiderata jam sub 7-ma 9-bris submissa sit, cessat. (Arch.
Cottului Flgaras (Nro 2 1785).
Dr A. Bunea : Episcopii P. P. Aron fi D. Novacovicl. 22

www.dacoromanica.ro
 338

l3rancoveanul prin testarnentul acestuia din Aprilie 1823, facut

la Brasov 1), ail restaurat castelul acestul print din comuna, dar
manastirea de la p6lele muntilor ail lasat'o In grija timpului,
ap in cat pe'zidurile el ail orescut arbori si tufari.
1) Bartolomeifi Baiulescu.: Monografia comunei bis. din Cetatea Bra-
sovului, 1898, pag. 107 si urm.

,----(elp---,

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XX.
Manastirile din Geoagiul de sus si din Rimet.
Aceste d6u6 manastiri forte vechi Inca ail cadut prada re-
volutiunei lul Sofronie. Despre manastirea din Geoagiul de sus
am scris pe larg in cartea mea despre vechile episcopii roma-
nesci (pag. 28 35), unde am ar6tat, ca a fost scaun episcopesc
de pe la 1508.
Manastirea de la Rimet Inca era cel putin asa de veche, ca
Geoagiul de sus. Episcopul Aron intro epistola de dto 30 Sept.
1762 adresata. generalulul Buccow, ne spune, ca manastirea Ri-
metului de veacurl a fost supusa episcopatului romanesc din
Transilvania.1) Er in epistolele episcopului de dto 7 Aprilie
1763 adresate archiepiscopulul din Kalocsa si primateluT din
Strigon se zice despre aceea-si manastire, ca era f6rte veche. 2)
Ambele manastiri aveail avere nu numai mobila, ci si in-
mobila, agri, livecri, fenate, si una dintre ele, probabil cea din
Geoagiul de sus, si o m6ra.
Caluge'ri in Rimet erati la anul 1760 dol, ambiT asezati acolo
de episcopul Aron. Nu am putut afla, cati erail in Geoagiti, dar
scim, ca la anul 1760 toti erati unitl.
In. anul acesta comunele Geoagiul de sus si Rimet, cars pe
atunci erati unite, in urma terorismulul lul Sofronie s'ail lapedat
de unire, si pe calugeril din Geoagiul de sus, carT n'ati volt sa
se lapede de unire, I-au isgonit din sat si din manastire. Ceilalti
calugeri Impreuna cu cel dol din Rimet, de o parte de fried sa
') A sacculis huic Episcopatui canonice ad haec usque fatalia tem-
pura subjectum et obscquens fuerat. (Arch. din Bla).
2) Asceteriola, inter qua& etiam quoddam in Territorio pagi Remctc
dicti intra ambitum Bonorum Excellentissimi Domini hujus latini Ritus Eppi
situm antiquissimum fuerat Mon-asteriolum huic Eppatui in spiritualibus et
temporalibus plane subjectum, (Ibidem).
22*

www.dacoromanica.ro
 340

nu fie omoritT, er de alts parte veclendu-se cu totul parasiti de

popor, au trecut la neunire.
Episcopul Aron nesuferind, ca manastirile pana atunci unite
sa se prefaca prin forta si violenta in manastirT neunite, se rugh
de generalul Buccow, ca pe calugeriT trecutT la neunire sa-T scOta
dintr'insele. Generalul Buccow inse respunse, ca voesce sa le
casseze de tot. Episcopul atunci cu datul 30 Iuniil 1762 cera
de la generalul, ca tots averea manastirilor sa se conceda ma-
nastirei si seminariului din Alba-Iulia.1) Generalul in 12 Iulie
1762 respunse, a este de acord cu cererea episcopulul si ca a
dat ordin comitelur si vicecomitelui Alber-inferiore, ca manastirile
sa le nimicesca si averea for sa o puns la dispositia episcopulul
spre scopul indicat. In 4 Septembre 1762 calugerii furs isgonitT
din manastiri si acestea date prada foculuT. Vicecomitele comi-
tatuluT, Vajna, dispuse, ca o parte din averea mobila a manastirilor
sa se spedeze la Blas prin caluerul Sofroniii de la manastirea
Magina de langa Aiud. Dar cea mai mare parte din averea inmobila
a manastireT din Geoagiul de jos a fost ocupata cu puterea, parte
de jobagiT de acolo, parte de domniT de pamint. Acesti din urma
ajunsera si la certa si chiar si la amenintari cu omor pentru
averea manastireY si putin a lipsit, ca fiul luT Ladislau Toldi sa
nu fie impuscat de Halmagyi.
Averea manastirea din Rimet in partea cea mai mare fii
ocupata de diregatoriT dominiulul episcopuluT catolic transilvan
din Alba-Iulia. Aron starui forte mult, sa.' recastige aceste averT
pentru manastirea din Alba-Iulia. Pe episcopul latin II rugh cu
insistinta, sa cedeze averea ocupata, si cand acesta nu se invol
si se provoca la imprejurarea, ca si averile manastirilor din dis-
trictul FagarasuluT fusesera ocupate de respectivir proprietary, si
ca manastirea se afla pe teritoriul sea episcopesc, Aron sciind,
ca un proces pe cale civila cu puternicul episcop latin I3ajtay
nu ar duce la nicT un resultat 2), recurse atat la archiepiscopul
latin din Calocea ca la metropolitul episcopuluT transilvan, cat si
0 Vecji mai sus pag. 317. n. 2.
') Aron call archiepiscopal din Calocea cu dto 12 Iuniii 1763 zicea:
Ast ubi nec ad meam, nec ad Excellentiae Vestrae rcquisitionem condes-
cendere velit (Eppus Transilvaniensis), sed juris experientiam cupiat, ego
cum tanto viro, eodemque hic altero Summo Iudice incapax sim tractare
juris processum etc. (Archival din Blaq).

www.dacoromanica.ro
 341

la primatele Ungariei din Strigoniii, ca acestia sä silesca pe epi-

scopul transilvan Bajtay, sa cedeze mAnastirei unite din Alba-
Iulia averea mangstirel din Rimet.') Dar tote aceste nisuinte ale
episcopuldi Aron, continuate si de succesorul sett Rednic, au
remas zadarnice. Ce a fost perdut nu s'a mai putut dobindi.
1) Aron catr5. vicecomitele Vajna de dto 9 Sept. si 28 Sept. 1762,
cats episcopul latin transilvan de dto 27 Sept. 1762, catra generalul Buccow
de dto 30 Sept. 1762, catr5. archiepiscopul Calocei si primatcle Ungariei de
dto 7 Aprilie 1763, cats primatele Ungariei de dto 24 Maiii 1763, catr5.
archiepiscopul Calocei de dto 12 Iunie 1763, catr5. primatele Ungariei de
dto 15 Iunifi 1763, catr5. Var6 de dto 25 Aug. 1765, tote in archivul din
Blas. Cfr. si P. Bod ad a. 1762.

->,1.11,<---

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXI.
Manastirea Strimba" Fizeulul.
Una dintre manastirile mai importante ale Transilvaniel,
care a putut scapa de flacari in revolutiunea lui Sofronie, este
cea de pe hotarul Fizesului numita Strimba, care este situata
aprOpe de valea Almasului, ce se varsA in Somes. Vestitil este
acesta manastire prin vechimea el, prin averea el mai mare, de
cat a celor mai multe mAnastiri romanesci, prin statornicia in
credinta a calug6rilor ei, prin pericolele, carora a fost expusa
in revolutiunea amintita, prin numele mare al unui bArbat, ce
s'a adApostit odini6ral intr'insa, prin scOlele, cad le-a intretinut
intre zidurile sale, si astazi prin pietatea, cu care alerga multimea
de popor la icOna Maicel Domnului din bisericuta el.
Dupa actele care le publicam in apendice sub D. ma'ngstirea
acesta a fost intemeiata pe la an. 1470 si Inca de pe atunci a
fost inzestrata cu o mosiOra, din care si pang astazi ail mai
Cemas aprOpe 109 juere catastrale. 0 inscriptiune, care se pastra
in paretele bisericei pe la an. 1762, marturisia despre vechimea
ei. infruntand tote vijeliile timpurilor, si scapand neatinsa si de
Turd si de Tatari, ajunse la o stare infloritOre in prima jumetate
a secolului al 18-lea, cand era impopulath de harnici si evlaviosi
calugeri. Dupd apr6pe 300 de ani cra insa se piers de mama
Romanilor.
In ,orba revolutiune«, cum numesce chluerul Nichifor de
la 1761 3 turburarile causate de Sofronie si agentii lui, comuna
San-Petru, vecina cu Fizesul, se liipeda de unire, si isgoni din
cash' si biserica pe cAluerii de la mainastirea Strimba, carora
era incredintatti ingrijirea de acea parochie. San-Petrenil ne-
indestuliti cu acesta isbinda si fanatizati de calumniile nascocite
de agentii Serbilor, incepura a prigoni cumplit si pe bietii ca-
lugeri si mai virtos pe icromonachul Nichifor, care cu un curagiii

www.dacoromanica.ro
 - 343 -
vrednic de numele, ce41 purta, remase credincios bisericei sale.
San-Petrenii in fine incercard se d8rime insa-si manastirea, desi
acesta avea Inca din Aprilie 1761 &ere protectionale de la
generalul Buccow, in sensul carora nimenui nu-i era iertat a se
atinge de ea. De d6u8 on a fost ieromonachul Nichifor silit
sa-si parasesca manastirea, care fu despoiata de multe lucruri
pretiose. In 24 Septembre 1761 Stefan Serban judele dominiului
nobilitar din San-Petru, care era proprietatea directorului causelor
fiscale, navall beat impreuna cu cativa locuitori din acelasi sat
asupra manastirea si pe calugerii, cart erati la rugaciune, ii arunca
afara.din casa Domnului, zicend, ca acesta o face din porunca
domnului sett Ace la-si jude ocupa agrii manastirea, IT ara si
semena, zicend, ca acesta o face pe sema domnului seg. Nichifor
se planse la episcopul set' Aron in contra acestor faradelegi, dr
episcopul in 11 Octobre 1761 la generalul Buccow. Acesta in
21 Octobre 1761 dede ordin, ca monachul sa fie lasat in pose-
siunea manastirea si averei el. Cu acest ordin se presenta iero-
monachul la prim-judele nobililor din comitatul Dobocei Gavrila
Maxai din Giula, rudenie de a lui David Maxai (alias Mariaffi),
carele desi roman ajunsese in oficii inalte pe timpul episcopului
Klein. Gavila Maxai pe la Inceputul lui Noembrie 1761 esi cu
mai multi diregetori de ai comitatului la Fizes, pe ieromonachul
Nichifor it reaseza in casuta manastirea si prin o impaciuire facuta
cu usurpatoriul Stefan Serban, care se reintOrse la unire, restitul
calugerului o parte din averea manastirei rapite. Dar cand Maxai
se incerch sa introduca pe Nichifor in casa si biserica din San-
Petru dede de o impotrivire, care-1 ingrozi. Protopopul neunit
Trifon inve'tase omenii sa-si trimita muerile, ca sa se impotrivesca
organelor publice, spunendu-le, ca muerile nu vor fi pedepsite
cu mulcte, dar deca va fi de lipsa si barbatii sa se impotrivesca
si sa om6re pe diregetori. Asa se si intimpla. Se scula satul
cu muerile si declarara diregatorilor comitatensi, ca pe Nichifor
nu-1 vor suferi in casa parochiala odata cu capul. Nichifor re-
mase in manastire, si de acolo nu a mai fost scos, desi a mai
trecut odata prin o mare primejdie. Guvernul, pe cum scim, dase
porunca generala sa se ard'al tote manastirile romanesci in pri-
mavara anului 1762. Diregetorii avisara pe ieromonachul Nichifor,
ca in Sambata cea mare din s8ptemana patimilor inainte de
Pascile anului 1763 sa iesa din manastire, caci acesta are sa fie

www.dacoromanica.ro
 344

derimata. Bietul caluger recurse la episcopul in contra acestui

atentat, er episcopul Aron in 13 Aprilie 1763 la baronul Dietrich
membru in comisiunea aulica transilvana, si manastirea scapa
de flacari.
Mult timp, mai virtos in secolul XVIII-lea, adunati calugerii
din acesta manastire pe tinerii din jur si se ajutati cu ei la eco-
nomia campului, ii invetail cantarile si tipicul bisericei si pregatiaa
din ei cantori buni si din unii mai desteptt chiar si preoti. Cel
mai distins caluger, ce l'a avut manastirea, a fost Gerontie Cotorea,
vestitul ieromonach, profesor, scriitor si Vicar general al episco-
pului Aron. El in 1765 in urma opositiei, ce o facuse epi-
scopului Rednic, Ill trimis la manastirea Strimba, si a trait catva
timp acolo sub egumenul, pe care S. Clain 11 caracteriseza de
mojic.1) Calugeri au fost in acesta manastire pang in jumetatea
a d6ua a veaculul al XIX-lea. Acum o parte din averea mana-
stirea e data in folosinta parochului unit din Fizes, er cealalta
parte se folosesce spre alte scopuri religiose si culturale si in
special pentru gimnasiul din Blas. Din venitele ei s'a edificat
la an. 1892 biserica units din Apahi.da. La manastire de present
in tot anul la Santa-Marie se fac peregrinage numerOse, cu care
ocasiune se tin predici instructive poporului impartasindu-i-se
santele tame ale marturisirei si cuminecaturei.
0 La Cipariu Acte qi fragm. p. 119 i 121.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXII.
Mandstirile mantuite de flack'''. In revolutiunea luT
Sofronie.
Pe cum s'a mantuit de- flacari manastirea ,Strimba« (vedi
pag. 343), asa ail scapat si alte manastiri de perire in urma in-
trevenirei episcopulul Aron, caci in conspectul prepositului de
la manastirea santei Treimi din Bias Filoteia Las lo, citat de re-
petite oil, aflam la 1772 mai multe manastiri, din cari astazi
putine mai exists si Inca fara de calugeri, de Ore ce pe la
sfarsitul veaculul at 18-lea fiind prigonita viata .monastica de
imperatul Iosif II si pornind spre apunere si manastirile din Bias,
ele ail trebuit sa apuna si in celelalte parti ale diecesei.
In 1772 mai erail urmatOrele ma'nastiri:
A) In comitatul Albel:
1. Manastirea din Ciunga, aprOpe de M.-UiOra, avea doi
calugeri. Locul, pe care se afla manastirea, era lung de 170 si
lat de 96 orgii (stangini). Agri avea de 6 galete si dOue feldere,
fenate de 10 care de fen, si &me paduri. Astazi venitul ma-
nastirea se folosesce la sustinerea gimnasiului din Bias.
2. Manastirea din Afintib unde in 1757 era egumen Pahomie,
pe care episcopul Aron cu scrisOrea din 4 August 1757 11 trans-
fereza de la zschiti,corult din Atintis la findndstioarag din Ru,sii-
de-sus, unde inainte de 1762 Inca fusese o mica manastire.1) La
1772 schitisorul din Atintis avea un singur caluger. Locul ma-
nastirea era lung de 84 si lat de 62 orgii. Alta avere nu avea.
Astazi nu mai esista.
3. Manastirea din Petrilaca, care in 1772 avea un caluger.
Locul manastirea era lung de 64 si lat de 46 orgii. Alta avere
nu avea, astazi nu mai esista.
') Archivul din 13Ia.

www.dacoromanica.ro
 346

4. Mgnastirea de la Daia-ronand, apreipe de Sebesul-sasesc

exista in stare infloriteire la 1636, caci in acest an la 6 Maid
principele Rakoczi si contele Haller Gabor .preinc/esc in manas-
tirea calugirilor romiini de kingd Daiat.1) Dupa conscriptia lui
Rednic din 1765 avea in acest an un agru de 5 galete. Preotul,
care servia la manastire, era Popa George. La 1772 avea doi
calugeri, era asezata pe un loc lung de 64 si lat de 46 orgii, si
avea agri de 5 galete si fenat de 2 care de fen, astazi nu mai
esista.
5. Manastirea din Magina Tanga Aiud (Nagy-Enyed), care
se zice, ca ar fi fost infiintata la 1611, era odiniOra in stare destul
de bung. Aci Inca inainte de 1759 era asezat un caluger cu
numele Sofronie Pavlovics, serb de origine. Pe timpul revolu-
tiunei lui Sofronie de la Ci Ora, Pavlovics remanend credincios
bisericei sale, si-a putut mantui viata numai fugind din manastire.
La 1762 er s'a intors in ea si a dat ajutor episcopulul Aron spre
a transporta la Blas o parte din averea mobila a mangstirilor
arse din Geoagiul de sus si Rimet. 2) Pe la 1745 avea manastirea
si o meora, dar a ocupat-o colegiul reformatilor din Aiud.3) La
1772 manastirea avea un caluger. Locul manastire) era lung de
120 si lat de 100 orgii. Agri avea de 10 galete si 2 feldere,
fenat de 8 care de fen, si o padure. De atunci in coce Inca a
avut in continuil calugeri, pang la 1871. Acesti calugeri tineari
odiniOra (pang. la 1848) scóla cu tinerii din jur, cad se pregatiari
la oficiul de cantor. Cei ce cercetail scala din Magina erad
scutiti de obligamintul militar.4) Din averea manastirea multe
paminturi le-an ocupat satenii in deceniile din urma. A remas
Insa biserica si o casuta a manastirea' cu grading mare piina de
pomi roditori. De la 1871 manastirea a remas fara calugeri.
B. In comitatul TurdeL
6. Manastirea de la Petridul de sus de lang5. cheia Turdei
avea la an. 1772 tin caluger. Locul, pe care se afla manastirea,
') Vedi Erdelyi tortcnelmi adatok, IV. p. 33.
2) Vedi mai sus pag. 340.
3) Atanasie Rednic catra Tesaurariat de dto 6 Oct. 1766: ,Quod
Molendinum circa annum circitcr 1745 via facti Enyediense Rcformatorum
ab ipsis occupavit Collegium.
4) Cfr. Schematismul din Blas pe an. 1900 pag. 124.

www.dacoromanica.ro
 347

era lung de 76 si lat de 40 orgii. Mai avea agru de o pieta si

2 feldere, fenat de 6 care si o padure. In revolutiunea din 1848
manastirea fu nimicita.
7. Manastirea de la Luna, pe valea Ariesului, nu departe
de Campeni, este una dintre cele mai vechi manastiri romanesci,
cad episcopul Aron in scrisOrea sa de dto 9 Octobre 1762
adresata generalului Buccow o numesce perantiquum Mona-
sterium«. in revolutiunea lui Sofronie calugerul manastirei Pro-
copal s'a lapedat de unire. and a hotarit Buccow sa arda tote
manastirile si a cerut lista ]or de la episcopul Aron, acesta in
17 Iu litl 1762, trimitend generalului lista, se ruga expres, sa nu
derime manastirea Lupsei, ci numal sa se scota din ea apos-
tatul« Procopiti. Gencralul cu comisiunea aulica dede ordin, ca
manastirea se fie restituita unitilor. Atunci neunitii o despoiara
de odOre, er proprietaril bah ocupat mosia, care inse la staruintele
lui Aron i s'a restituit.') In 1765 avea doi ieromonachl, ale caror
nume le gasim in 1767, *cinstitul egumen Pachomie si ieromo-
nachul Silvestru.« 2) in 1772 manastirea avea un caluger. Locul,
pe care era edificata avea lungime de 25 si latime de 20 orgii,
agri poseda de 4 galete, fenat de 11 care si o padure. Din
timpurile cele mai vechi la acesta mana'stire se tinea scOla pentru
canton' si preoti pana la finea veaculul al 18-lea. Astazi averea
manastirea se folosesce spre scopuri parochiale.
8. Manastirea din So/ovestm pe valea Gurghiului, departare
de 6 chilometri de la Reginul sascsc, avea la 1772 un caluger.
Locul manastirea era lung de 25 si lat de 15 orgii. Avea un
agru de o galeta, fenat de 4 care si o padure. Averea acesta
astazi este in pvoprietatea comunei bisericesci unite.
9. Manastirea din Hodac, tot pe valea Gurghiului, avea la
1765 un ieromonach cu numele David. ) La 1772 Inca avea un
caluger. Locul manastirea cu pomet frumos era lung de 65 si
lat de 5 orgii. Mai avea fenat de 12 care. Astazi manastirea
nu mai esista.
10. Manastirea din lbanesci, nu departe de cea din Hodac,
la 1772 avea un singur caluger fara de avere. Astazi nu mai esista.

') Aron catra Buccow de dto 17 Iuliu si 9 Oct. 1762 in arch. din Bias.
2) Conscriptiilc lui Rednic din 1765 si 1767.
") Conscriptia lui Rednic din accst an in arch. din Bias.

www.dacoromanica.ro
 348

11. M'5.nastirea din Cot, la 1772 avea un caluger. Locul

man5stireT era lung de 15 si lat de 9 orgii. Alfa avere nu avea
si azi nu mai esista.
C. In comitatul Clusului.
12. Manastirea din San-Mdrtinzel-de-ampie, la 1772 avea
un caluger. Locul manastireT era lung si lat de cate 15 orgii.
Avea un agru de 3 gbilete, un fenat de 2 care si o padure.
Manastirea inchinata santilor Archangell exists si astazi fAra ca-
lugerl si averea eT se folosesce in interesul gimnasiuluT din Blas.
13. Manastirea din Ormeniful-de-climpie este fOrte veche.
Biserica eT, care astazT este parochiala, s'a cladit la 1673.1) La
a. 1772 avea un caluger. Locul eT era lung si lat de cate 40
orgii. Agri erail de 2 galete si 3 feldere, si fenat de 2 care.
AstazI nu mai esista.
14. Mgnastirea din ..,S'opterizi la a. 1765 nu avea calugeri,
dar sustinea un preot, pe Popa Mitrea, in a caruT folosinta se
aflail agri de 4 galete si fenat de 2 care. Padurea fusese pustiita
de domnil de pamtht, dr sateniT neuniti i luasera 30 de stupT si
o cas5.2) La 1772 n'avea caluger, pe cum nu are nici azi.
Locul mangstireT era lung de 70 si lat de 40 orgii. Agri de 3
galete, 1614 de 2 care si o p5.dure. Averea se folosesce azT
pentru gimnasiul din Bias.
15. Manastirea din Silvayul-de-aimpie, la care in anul 1765,
dupa conscriptia luT Rednic, functiona un preot cu numele Lazar
si un invetaitor cu numele Banu. Tot pe atunci padurea eT fusese
pustiita de neuniti, dar avea 20 de stupT. La 1772 nu avea cä-
lugeri, cum nu are nici azi. Locul eT era lung si lat de cate 40
stanginT saii orgii. Agri avea de 9 galete, fenat de 16 care si
padurea amintita mai sus. Averea eT se folosesce azT pentru
gimnasiul din Blas.
16. Manastirea din Morlaca la 1772 deja nu avea calugerT.
Locul manastireT era lung de 40 si lat de 35 stangini. Avea
agru de o galeta, fenat de 3 care. AzT nu mai esista.
') Vecii schematismul archidiecesel de A.-Iulia pe 1900 pag. 211.
2) In conscriptia lui At. Rednic din 1765 cetim: Sylvam 600 circiter
florenorum depopulati sunt Domini possessores, 30 Apum Alvearia acceperunt
pagenses non Uniti, et domum 1 abstulerunt iidem. (Arch. din Blaq).

www.dacoromanica.ro
 349

D. In comitatul Dobil ca.

17. Manastirea de la Nicula intemeiata la 1659. in 1772
avea un caluger, locul manastirei era lung de 108 si lat de 102
stangini, agri avea de 3 galete, si fenat de 3 care. Biserica are
o icona faceteire de minuni. Astazi loc de peregrinagil
18. Manastirea de la Poptelec la 1772 nu avea calugeri.
Locul manastirei era lung si lat de cate 18 stangini. Agru avea
de 2 galete, fenat de 2 care. Azi nu mai esista.
19. Manastirea de la Tresnea la 1772 n'avea calugeri. Locul
manastirei lung de 60 si lat de 42 stangini. Agru avea de 1
galeta si 2 feldere, fenat de 2 care.

E. In cornitatul Solnocul din lduntru.

20. Manastirea de la Chegia (Kosaly) la 1772 avea un
caluger si un fenat de 2 care de fen.
21. Manastirea de la Mintiul Glzer lei langa Gherla, la 1772
avea 1 caluger si un fenat de 3 care de fen.
In districtul ChioariuluI (Komi?).
F.
22. Manastirea de la Copainic (Szurdok-Kapolnak) pe un
teritor lung de 40 si lat de 40 stangini. La 1772 nu avea ca-
lugeri.
23. Manastirea din 1, Vent (Somkut-Pataka), langa Somcuta
mare, la 1765 avea agri de 1 galeta si fenat de 2 care. La ea
servia Popa Vasile. La 1772 nu avea calugeri. Era asezata pe
un teritor lung de 45 si lat de 40 stangini. Agri avea de 4
galete si fenat de 10 care.
24. Manastirea de la Dolheny la 1772 nu avea calugeri,
era asezata pe un teritor lung de 20 si lat de 18 stangini, avea
agru de 1 galeta si 16'114 de un car de fen.
In districlul RodneL
G.
25. Manastirea din Rebra mare, care esista si la an. 1733').
La 1762 n'avea calugeri. Era asezata pe un teritor lung si lat
de Cate 30 stangini. Agri avea de 12 galete si 2 feldere si fenat
de 16 care.
9 Vecli scrierea mea despre Klein pag. 308 la comuna Rebra mare.

www.dacoromanica.ro
 350

26. Manastirea din Feldru la 1772 n'avea calugeri. Era

asezata pe un teritor lung si lat de cate 48 stangini. Agri avea
de 4 galete, fenat de 6 care.
H. In scaunul Sibiulul.
27. Manastirea de la Sac date in 1772 avea 1 caluger.
Ea era asezata pe un loc lung de 60 si lat de 63 stangini. Agri
avea de 5 galete, si 2 feldere, si o viie.
28. Schitul de la Racovila in 1772 avea un auger si era
asezat pe un teritor lung si lat de cate 27 stangini.

I. In scaunul Cincului mare.

29. Manastirea de la Et/ha/ in 1772 avea un caluger. Era
asezata pe un loc lung de 15 si lat de 12 stangini. Avea fenat
de 1 car. Azi nu mai esista.
J. In comitatul Solnoculul de millet.
30. Manastirea de la Santau (T. SzantO) in 1772 avea un
caluger.Era asezata pe un loc lung si lat de cite 15 stangini.
Avea agri de 10 galete si fenat de 10 care.

H. Urme de alte mandstirl.

Dupa conscriptia lui Rednic din 1765 ail mai fost inainte
de acest an si alte manastire si anume:
31. Chiheriul de sus care avea o livada de 4 care de fen,
agri de 3 galete, pe carl le-a ocupat Baronul Paul Bornemisza.
32. Dumbrava (Liget), care era numai schit.
33. in Top lila era o manastire cu o livada de 8 care de fen.
34, In Monor era un schit.
35. In Sdsduf era o manastire cu agri de 5 galete, si avea
un caluger, pe ieromonachul Isaia.
36. In Mdrginent (districtul Fagarasului) era o manastire
cu o livada de 4 care de fen.
37. In Berivoil mid (districtul Fagarasului) era o manastire
cu o livada de 4 care de fen.
28. in Fella (comitatul Dobacel) manastire cu o viie, 6
stupi si o padurice.
39. in Vasas-Szt-Ivdny o manastire cu 7 stupi si o padurice.

www.dacoromanica.ro
 351

40. In Huneddra era o manastire cassatA (Monasterium

cassatum).
41. In Riciul de ctimlie o manastire cu livada de 2 care
de fen si o padurice.
42. in Straja, apr6pe de A.-Iulia, Inca era o manastire.
43. Pe hotarul Sincelului, Tanga Blas, in 1762 era o capela
langa padure, zidita de un sihastru,. Omenii IT ziceati manastire,
macar ca intrinsa abia incapeail 10 12 6meni.')
44. In Bdi la (zasz-Banyicza) la 1765 dupa conscriptia
lui Rednic era o manastire cu doi calugeri, care avea trel intra-
vilane, apoi agri de 3 galete, si fenat de 2 care de fen.
45. In Milapd-mare (N.-Nyulas) a esistat o manastire, care
avea la 1765 o padure si agri de 3 galete.
Este de sine inteles, ca atari manastire all existat si in alte
parti locuite de Romani, ca d. e. in Maramures. Mai tote insa
au fost cassate pe timpul imperatului Iosif II.

') Aron c5tr5 baronul Dietrich de dto 19 Martic 1762: Monasterium

illud (Szantsal) etiam fucrat inter reliqua notatum, si tamcn monasterii nomen
posset obtinerc capella vix 10 12 homines capers capax sub siyva sita, a
quodam Asceta constructs. (Archivul dire Bla0.

3-*-F

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXIII.
tntemeierea tipografiel din Bias prin episcopul Aron.
Unul dintre meritele neperitOre ale episcopuld Aron este
si intemeierea, tipografie romanesce din Blas, sau restaurarea ti-
pografiel, ce odiniora fusese in Alba-Iulia (Belgrad).
Este sigur, ca in jumetatea a dOua a veaculdi at 16-lea a
esistat o tipografie slavonesca in Alba-Iulia, cad in anul 1579 sub
principele Transilvaniei Christofor Bathori (1576 1581) s'a tiparit
acolo un tetraevangelia slovenesc.
Acest priticipe se pare, ca a suprimat acesta tipografie, de
Ore ce in epilogul tetraevangeliului se spune, ca.' in timp de 30
ani nimenea sa nu indrasnesca a tipari din nal acesta carte))
Tipografia slava' curend a disparut din Alba-Iulia, cad prin-
cipele Gavrila Beth len (1613 1629) se ocupa cu ideea de a in-
temeia in Belgrad o tipografie noua romanesca cu caractere ci-
rilice, in care avea sa se tiparesca Biblia tradusa pe romanesce
din porunca si pe cheltuiala lui de mai multi barbati erudici.
Ideea acesta inse nu o puta realisa deplin, dr Biblia tradusa pe
romanesce, fie din pisma unora, fie din nesocotinta altora, fie
din negrija acelora, in a caror many se afla, a perit din ochil
Omenilor si nu s'a publicat.2)
George Racoti I (1630 1648) continua opera inceputa de
Beth len si infiinta o tipografie romanesca. Cum s'a intimplat
lucrul acesta, ni se spune in prefata Cdzaniel tiparita intrinsa la
1641, unde cetim: xDrept aceea s'ail aflat acest dasceil Popa Dobre
de ail venit din Ora romanesca, de au facut tipare aid in Ardeal,
si vedend acest lucru, fOrte mi se indulci inima mea de acele
tipare, si me jeluia Marid Sale lui Crai Racoti Gheorghie de

1) Ve(li Bianu-Hodos: Bibliografia rominesca, fasc. I. pag. 75.

s) P. Bod, Brevis Valachorum Historia.

www.dacoromanica.ro
 -- 353

acest lucru, sa tiparesca carti aid in terile Mariei Sale, si Maria

Sa mi -ad dat voie sa tiparesc. Drept aceea io nu crutaiu din
ce-mi daruise Dzeti de averea ce &dui Dascalului ajutoriti, se
se tiparesca in tiparea ce fdcu Dupa aceste cuvinte puse in
gura Mitropolitului Ghenadie II deja repausat, prefata continua
in numele urmatoriului Mitropolit Iorest sad Orest: vDrept aceea
cu mila lui Dzeti Iorest Archimitropolitul vedend acest lucru
d-zeesc ce s'ad fost inceput de acel parinte Kir Ghenadie, forte
mi se indulcl inima si me bucuraiil derept sa se intaresca legea
crestinesca si credinta d-zeesca, drept aceea cat n'ati implut acel
parinte, era ea' den ce mi-au fost daruit Dzeti am umplut si am
sevirSit aceste sf. carti.« 1)
Mai lamurit insa vorbesce despre meritul lui Racoti Intru
infiintarea tipografiei Mitropolitul Simeon Stefan in prefata *Nou lui
Testament« din 1648, unde zice: )Si Maria to Inca to -ai milostivit,
de ne -al adus mesteri streinl de ne -au facut Typografie si le-ai
dat plata din vistiariul Mariei tale.« !)
Dintre cartile cele mai vechi tiparite in ,tipografia Mdrid
salet George Racoti, cum se numia ea pe atunci 1), este o scriere
dogmatica calvinesca, asa numitul Catichismus creginesc , o
traducere de pe Catechismul calvinesc, carea era gata in 16404),
si din care astazi nu se mai pastreza de cat o copie vechie la pa-
rintele Mitropolit Mihalyi in Bias. Era acesta o scriere eretica,
care recunoscea numal &Sue: sacramente intemeiate de domnul
Christos si care a fost aprobata de doi episcopi din Alba-Iulia,
de Orest si Simeon Stefan (Simonovic1)5) si impusa clerului
prin diploma lui George Racoti I. din 10 Octobre 1643.9
In 1640 1 se tipari Cdzania sati Evanghelia rumeine'sca
cu inmydturd, ce se chiamd Mdrgdrit , care mai fusese tiparita
') Vas. Popp Disertatie despre tipografii, p, 18, 19 qi 20.
Bianu-Hodcl o. c. p. 168. A mely olith pap az Uj Testamentumot
olah nyelvre forditotta, adass 50 forintot neki, posztot egy dolmanynak.
valot, de azt is puspok uram kezdben adasd itdesem , scria Rakotzi cAtra
sotia sa in 27 Aug. 1644 (Szilagyi Sandor, I Rakotzi Gytirgy, p. 352, n. 2)
Bianu-Hod,4 op. c. p. 165.
3)
Cipariu, Archiv. pag. 637 n. 3 ,si Dr. A. Bunea, Vechile episcopil
4)
romitnesci, pag. 89.
') Dr. A Bunea 1. c. p. 90, 92, 95.
1 La Cipariu, Archiv. p. 628 Si urm.
Dr. A. Bunco: EpiscopiT P. P. Aron gi D. Novaco icT. 23

www.dacoromanica.ro
 354

odata in Brasov la 1580, si care imputinendu-se forte, mitropolitul

Ghenadie se v'ecla indemnat, la dorinta clerului a scote in Alba-
Iulia o nOtia editiune.')
In 1648 aparii in tipografia din Alba-Iulia yI oiel 1 estament«
cu ,indemnarea si porunca, de impreuna cu tots cheltuela, a
Mariei Sale George Racoti Craiul.« 2)
Fiind ca se formasera deja si comunitati calvinesci romano-
magiare (olah-magyar Ecclesiak)3), la 1648 Fogarasi Istvan tra-
duse ,Catechismul palatin adeca calvinesc din limba magiara
in cea romans si-1 publics in Alba-Iulia la 1648 cu caractere ci-
rilice si litere latine intro ortografie unguresca forte pocita.4)
Catechismul de la 1640 avu mare trecere la Romanii cal-
viniti dintre fruntasii poporului nostru, cad la 1656 sub principele
George Racoti II (1648 1657) a trebuit sa se scOta o nOua
editiune, pe care nu de mult a publicat-o fericitul George Baritii1.2)
Sub acela-si Racoti al II-lea si cu conlucrarea mitropolitului
Simeon Stefan s'a tiparit la anul 1651 Psaltirea lid David 0), la
a care traducere a contribuit si pastoriul sufletesc romano-magiar
Fogarasi Istvan.7) Sub Racotesci sail tiparit in fine in Alba-
Julia si nesce regule sail indrumari calvinesci, dupa earl aveati
sail intocrnesca viata, activitatea si moravurile cei ce functionaii
ca preoti printre Romani. s) Ultima carte din tipografia liff Ra-
coti ail fost nesce diplome date de mai multi principi transilvani
in favorul preotilor romanesci.2)
Dela 1653 1685 nu mai intimpinam nici o carte esita din
tipografia romanesca a Albei-Iuliei. Si nici nu-I mirarc, de Ore
ce la an. 1657, cand Turcil si Tatarii au pradat si ars cumplit

') Vas. Popp, Discrtatie despre Tipogralil p. 18, 19 si 13.

2) Bianu-Hodos 1. c. p. 165.
7) Veda: dcspre intluinta calvinismuluI si scrierca mea: Vcchilc cpi-
scopii roma.nesci.x.
4) Veqi Bianu-Hodos o. c. p. 160 164, si Pctru Bod 1. c.
3) Catechismul calvincsc, Sibiu 1879.
'') Bianu-Hodos 1. c. p. 184.
7) Idcm, ibidcm pag. 162.
b) P. Bod o. c.: Dcdit practcrca Regulas Ministris sacrorum inter
Valachos, quibus conformarent tam functioncm, quam ctiam mores suos ac
actiones .
') Cipariu, Analectc, p. XXI si XXII 1. V.

www.dacoromanica.ro
 355

Alba-lulia4), cineva pate Serbul Sava Brancovici a pus

mans pe tipografie fara sa o mai aduca inderept. De aceea prin-
cipele Mihail Apafy (1661 1690) in 14 Iuniil 1674 dede ordin
episcopulul ortodox«, adeca celul calvinesc, Gaspar Tiszabetsi,
sa visiteze bisericele romanesci si cu acesta ocasiune sä cer-
ceteze unde s'ar pute afla tipografia instrainata.2)
POte ca tipografia *Marie: Sale George Racoti« a fost dusa
la Sas-Sebes, unde din teascurile ei Popa Joan din Hull (lane'
A.- Iulia) cu toff protopopil si cu tot sdborul 1?uincinilor din Arde'l
au infiintat cu Invoirea principelui Mihail Apafy o noun tipo-
grafie, in care la 1683 s'a tiparit prima carte, sub titlul ySicriul
de aur, carte de- propovedanie la morti« inchinata lui Apafy ca
»parga dintaiii a Tipografiet ndstre .3)
De la 1685 incOce er intimpinam carp: tiparite in Bi:.slgrad
(A.-Iulia) si la acesta tipografie vedem figurand ca ispravnic pe
Popa Joan din Vint , care la 1683 era ispravnicul tipografiei
romanesci din Sebesul-sasesc. Faptul acesta, pe cum si impre-
jurarea ca in Sebesul-sasesc dupa 1683 nu se mai tiparesc carp
in tipografia cea ndua a clerulul, ne face sa credem, ca tipografia
acesta a fost transportata din Sebes la Alba-Iulia si ca acesta
este tipografia, care, pe cum vom vede indata, a fost asezata
mai tarziii in Bla.
Cailile cad s'ail tiparit in Alba-Iulia dupa probabila trans-
portare acolo a tipografiei din Sas-Sebes, sunt urmatOrele: Cdiare
pe scurt sere fapte bune indreptdtdre (1685); Ciaslove /, care are
intru sine slujbele de n6pte si de zi (1685)'); Rendue'la diacon-
stvelor §i cu a vdzgld ,ceniilor (1687); Molitvenic (1689); Poveste
la 40 de nzucenici (1689); Chiriacodromion, sau Evanghelie inve-
mto're (1699). 9 Tot in anul 1699 s'a tiparit si Bucdvna, despre

') BenkS, Transylvania t. II. p. 256-7.

2) La Cipariu, Archiv. pag. 575.
") Bianu-Hodos o. c. p. 269 si urm.
1) VecII Dr. A. Bunea, Vcchile episcopii romanesci, pag. 141 n. 3.
5) Bianu-Hodos o. c. p. 275, 279, 2S0, 291, 296; si V. Popp o. c. p.
24 si urm. Despre Chyriacodromion, sau Evanghelie invetatdre, care cu-
prindc intru ca cazanii la tate Duminccile din an, si la praznicelc domnesci
si la sfintil cei numiti sä se vdda si Bibliografia veche , articoli publicati
in Gazeta Transilvanici din 1902, num. 101 si urm. Mitropolitul Atanasie a
fost ajutat la tiparirca cartii do protopopul DaicI (ling& Sebes) George no-
tarul Saborului, si de Stefan Rat do Kisfalud odorbiraul Belgradului, si de
23*

www.dacoromanica.ro
 356

care face amintire parintele Iesuit Gavrila Kapi in epistola sa de

dto 14 Martie 1701 adresata primatelul UngarieT Kolonits.') Cu
cheltuela acestuT primate s'a tiparit in A.-lulia la 1702 un .Ca-
techism rumilnescg sub titlnl de Palma pruncilorg lucrat de pa-
rintele Ladislau Baranyi in limba unguresca si tradus romanesce
de Duma lands din Barabant1.2)
De aci Inainte au urmat timpurT nefavorabile pentru tiparirT
1711), vacanta indelungata
de carp: revolutiunea luT Racoti (1703
a scaunulul episcopesc unit dupe mOrtea mitropolitulul Atanasia
1713), stramutarea resedintei episcopesci la Fagaras sub epi-
(-1-

scopul Pataki, luptele politice pe timpul episcopuluT Klein si

turburarile religiose provocate de serbul Visarion. Tipografia
din Alba-lulia a trecut de la Atanasia la Pataki (Giurgiu) si do
la acesta la Klein, care o aduse cu sine la Blas in 1738.') Pa-
rerea lul Vas. Popp, ca acesta tipografie de la 1702 1744 ar fi
stat in mama parintilor iesuitl la Clus, este in contradicere cu
documentele, carT el insu-sT le publics, cand vorbesce despre
tipografia din Bias. imprejurarea, ca de la 1703 'Ana la 1744
intimpinam o tipografie romanesca in Clus si nu in A.-Iulia, nu
ne duce in mod necesar la conclusiunea, ca tipografia din Alba
Julia ar fi fost transportata la Clus, de Ore ce in chipul acesta
am pute zice, ca tipografia din Alba-Iulia a fost dusa si la Sambata
mare (Tirnavia), fiind ca la 1726 si aci a aparut un Catechism
romanesc.") Afars de aceea cartile aparute in Clus au fost ti-
parite in tipografia Academie2), pe cand tipografia din A.-Iulia,
pe cum am veclut, era proprietatea CleruluT romanesc, care o
infiintase in Sebesul-sasesc la a. 1683, si de aci o duse la Alba
lulia. Episcopul Klein deja pe la a. 1735 se ocupa cu restaurarea
tipografiel aduse din Alba Iulia insarcinand pe parintele Hun-
degger superiorul iesuitilor din Sibiu sa procure un tipar noti,
principele Const. Brancovcanul, fiind tipograf Mihaiu Istvanovici to ex Un-
grovlachia , care a fost trimis de numitul principc. Veil! si Bianu-Hodos 1.
c. pag. 372.
') Nil les, pag. 263. VedI si Bianu-Hodos 1. c. p. 369.
°) V. Popp. o. c. p. 28 si Nil les p. 283 punctul 4 si p. 312 punct 10;
Bianu-Hodos 1. c. pag. 440.
") Vedi raportul lul Iosafat din 29 Oct. 1771 si alul Cipariii din 1
Aprilie 1835, publicat de Vas. Popp o. c. p. 39 si urm.
4) \fedi disertatia lui V. Popp pag. 92.
°) Idem, ibidcm pag. 38.

www.dacoromanica.ro
 357

dar se pare, ca din lipsa de mijlOce, intr'un timp cand episcopul

trebuia sa petreca timp indelungat prin Viena si Sibiu in in-
teresul bisericei si neamului sal, el nu a putut sa procure acest
tipar, ce dupd parerea lui era forte de lips5 %,nafiunei roman ,si
cultului dumnezeesc.9
Isbucnind la 1744 revolutiunea Serbului Visarion in contra
bisericei unite, imptiratesa M. Teresia pentru nadusirea accstei
revolte credo, ca este neap'erat de lipsa sa se infiinteze o tipo-
grafie units, in care sa se tiparesca t6te cartile bisericesci, si ast
fel sa nu se mai impOrte cartile din terile romane. De aceea
cu decretul din 14 Octobre 1746 cerh parerea guvernului tran-
silvan, ca unde si cu ce spese s'ar pute infiinta o tipografie ro-
manesca pentru biserica unita.2)
Cu decretul din 23 Novembre 1746 M. Teresia opri on ce
import de carti din Ora romanesca si dede ordin, ca ast fel de
calf, &ca.' s'ar afla in posesiunea unitilor, sa se iee din mana ion')
Litre ast fel de imprejurari se impunea necesitatea unei
tipografii pentru biserica units, care nu putea remand fara de
cartile rituale si chorale. Aron deci indata ce fu numit episcop,
'Inca inainte de chirotonire si instalare, repara, pe cat puth,
vechia tipografie, care fusese odiniOra in Alba-Iulia, si fach dis-
positiuni sa se tiparesca intrinsa cele mai de lipsa carki. Despre
acestea vorbesce el in scrisOrea, ce cu datul 30 Decembre 1754
o adresa episcopului latin din Oradea mare.4) Carti le sunt ur-
') Nil les, Symbolae, p. 529.
2) Eta cuvintele relative ale decretulul: Non secus quoniam (vala-
chico) idiomate Libri illi Ritui in Trannia proprio editi ex partibus schis-
maticis frequentes inferuntur, iique Unioni baud parum sunt perniciosi, ut
huic quoque abusui medela adhibeatur Typographia ante dicto idiomate ac
characteri facta Rituique graeco unito omnimode consona, ubi, qualiter,
quot, quibusve sumptibus erigi, et stabiliri posset ? demandatae superius
opinioni vestrae subnectetis (projectum) . (Arch. din Blas).
3) impe'ratdsa scria guvernulul transilvan : Impediendam porro librorum
schismaticorum inductionem quod attinet, Trigesimatoribus et contumatiorum
officialibus, ut ii sedula attentione sint in passibus, siqui libri schismatici in
ilium Ppatum inferendi deprehendantur, adimant, stricte demandabitur: pe-
rinde Vestrum erit seriam in illo Ppatu dispositionem facere, quatenus
ejusmodi libri prae manibus Unitorum seu Ecclesiasticorum seu Saecularium
reperibiles conquirantur ipsisque pariter adimantur. (Arch. din Blas).
1) Eta partea relativa a acestel scrisori: Excellentissime et Reve-
rendissime Dne Praesul ! Dne Frater in Christo, et Pne Colendissime'

www.dacoromanica.ro
 358

matOrele: Fldrea adeverulul (1750 on 1753); Strajnic (1753); Li-

turgia, (prima editie 1752 on 1753); Bucdvna intre anii 1750 3;
Dialog-us 1753 on 1754, in care in form5. de Dialog se arata
adeverul santei uniri; invIlatura cre,stinescd prin intrebari si res-
punsuri, editia prima 1754.
Episcopul Aron in timpul, cat a petrecut in Viena de la
numire pang la instalare (1752 1754), a tradus pe limba latina
Floarea adeveruldi sub titlu de. Flosculus veiitatis , care s'a tiparit
latinesce in prima editiune in Viena, si nu in Bias.
Abia asezat in scaunul episcopesc din Blas, Aron se apuch
de restaurarea tipariului vechiti si apt-61)e sters. In scopul acesta
in 26 Februatie 1755 se adresa catra prefectul tipografiel aca-

Initians hacc quoque nostra Typographia fratribus, et Patronis ad obscquia

posse esse cupit. Ex editis nuper super remonstratione S. Unionis libellis
(qui hic nunc existimabantur, suntque pro populo hocce unice necesarii
catechctici) non nulla per praesentem expressum submittit uti sunt exemplaria
nro 80, plura sane missura, si copiosiora haberet. Ast cum non ultra octin-
genta circitcr ediderit cxcmplaria quae jam passim distracta sunt, jam, jam
in defectu invenitur. Alia etiam pro pastu gregis necessaria per Nram
Viennac longiorcm remoram tardare debuit opuscula. Adjungo hic unum,
pro Excellentiac Vrae notitia, alterius nuper excussi scptimanae Sanctae et
hcbdomadis in albis officium continentis libelli exemplar, uti ct alterum sa-
crificium missae ministrandi continens ordinem, qucmadmodum etiam quem
post nostrum Vienna reditum pro parvulis parvulum edidit libellum. Nunc
consimilis rursus per interogationes et responsiones deductam catholicam
continens doctrinam sub praelo habetur libellus, quem etiam Exlliae Vrae
suo tcmpore notum faccre non practcrmittam. Scilicet, Praesul optime,
quae pro captu, et necessario sitibundi hujus, farnelicique gregis pastu conducere
arbitranwr, excudere pro posse conamur.
Ouoniam vero praemissus de S. Unionc libellus valachica lingua editus
multis notus esse non poterat, per nostrum Vicnnae otium in latinum versus,
scd vix miser natus, mox ibidem invidia opprcssus adhuc dum latet, nec
publicam meruit videre lucem; meruit nihilominus summi conspectum, et
lectionem Romani Pontificis, qui cum plenis amplexus ulnis plusqu am Pa-
ternum mihi remisit responsum. Hujus proinde recens impressi moxque
oppressi, nram fidei professionem, imo, ut Sanctissimus de illo scribit Pon-
tifex, Catholicae doctrinae specimen continentis libelli superstes unum Exlliae
Vrae submitto exemplar, quod Matti quidem Scrmac, caeterisque fratribus
Episcopis manifestari utique poterit, non item aliis saeculi Hominibus: ne
fors majus mihi incendat incendium. Praetor praespecificatos in nra hic
nunc alii non habentur typographia libelli, sperantur autem in posterum
Divina favente dementia.... (Arch. din Bla0.

www.dacoromanica.ro
 359

demice din Clus, ca s5.4 Irina dime si jumetate maji din materialul
acelei tipografii, pentru ca sa Oa versa din el litere noue.1)
In Maiii 1755 tipografia avea deja tipar nou, pe cum arata
scrisOrea lui Aron catra episcopul latin din Oradea-mare de dto
27 Maia 1755 2), si de atunci cartile apar in num& tot mai mare,
si anume: Liturgia, editiunea a doua 1756; Invetatura crestiniscel
prin intrebari si respunsuri, editiunea a doua 1756; Fastoresca
datorie duinnezeescei turme vestita, 1759; Cerculara Vicariului
general Gerontie Cotorea catra protopopi, 1760; Dognzatica inve-
tatura a bisericei Resaritului, 1760; Adeverata meingaiere in vremi
de lipsa, 1761; Inceperea, a,cedamintul ,si iscaliturile sfantului sabor
de la Florenga, 1762; Acatist, 1763.3)
De tipografia lui Aron se interesaii si persone inalte, caci
vedem, di in 1757 episcopul trimitea contelui Konigsegg-Erps
Liturgia si alte carti tiparite in Blas implinind prin acesta o pro-
misiune facuta deja in Viena. In 19 Febr. 1762 Aron trimetea
') Admodum Rde in Christo Pater! Non levis sane argumentum gaudii
mihi attulit, qui reccns Claudiopoli huc appulit nuncius, ubi praclaudatam
Patcrnitatem Vram, cujus consuctudine gratiosa nupperime frui licebat, Almae
jam Claudiopolitanac aggremiatam esse Univcrsitati annunciabat, idque eo
jucundius mihi accidit, quod et rebus typographiac praepositam csse luculenter
intellexerim. Cujusmodi rei pro muneris ratione non modican*t ipse gerere
debeo sollicitudincm. Cum itaque et pristina consuetudo vehementer exigat
et praesentis negotii materia postulet, haste ad P. V. dandas esse censui,
quibus et pristinam recolere benevolentiam, et praesentem exprimere possem
negotii materiam. Habemus hic pervelustum, satque detersum jam typum,
cujus ope necessaria edere neutiquam possumus, nisi renovatio adhibeatur eidem
et refectio, pro cujus rei eventu nonnullis indigeremus Principiis. Relatum
autem est mihi non modicam in ista Typographia ejusmodi nulli hic deser-
vientem reperiri materiam, quam ob rem obsequiose hisce saepe fatam P.
V. requirendam habui, quatenus si duos pro nunc et medium de fundibili
eadem materia erga justum precium nobis cedere vellet centenarios, prae-
sentium exhibitori Rdo Parocho nostro Claudio-Monostoriensi cum precii
determinations consignare dignaretur, cujus pretium cum gratiarum actione
rite refundere cupio Balasfalvae 26 Febr. 1755. (Arch. din Blas).
') Quod porro libellos in nostra Typographia editos concernit, illos
annexa exhibebit schaedula. Exigui illi sunt, Praesul Excllme, partim quod
hactenus a Residentia distracti eramus, partim vero quod et typo ipso ut
pote pervetusto, et jam admodum terso vix uti poterant. Deinceps autem
Dno juvante, renovato jam typo, uberiores speramus. (Arch. din Blas).
3) Cfr. V. Popp o. c. p. 46 si urm.
') Aron catra Br. Dietrich de dto 11 Iuniu 1757. (Arch. din Blas).

www.dacoromanica.ro
 360

si generalului Karolyi in Ungaria si episcopului de la Muncacitt

cate un exemplar din scrierea sa: Adeverata nuingdere in vremi
de lipsd.1) In 11 Septembre 1762 atat generaluluI comandant
al partilor de dincOce de Tisa Francisc Karolyi, cat si baronulul
Dietrich trimite o noun carte intocmita pentru dumnezeesca turma
(pro dominico grege aptatum), care probabil este scrierea epi-
scopului Aron despre Conciliul de la Florenta.
Tipografia stabilita, in parte mare infiintata, adausa si am-
plificata (Typographia stabilita, notabiliter erecta, aucta, ampliata)3)
deja intre anil 1755 1756, episcopul o inzestra in 1758 cu un
si mai nou tipar 3) si ast fel o lash in starea cea mai buns
urmatorilor set, cart aU si tiparit intrensa forte multe carti.4)
Remarcabil este, ca patentele romanesd emanate de la imp'eratesa
M. Teresia se tipariatt in Bias. Asa d. e. aci ail aparut Regu-
lamentul militiei graniteresci si patentele, prin cart se opria re-
intorcerea pe poteci qprite a acelora, cart fugisera in Moldova
si Muntenia. Pentru tiparirea acestora s'a platit din erariul ca-
meral tipografiei 191 fl. Ren. in an. 1768.9
Pentru desvoltarea tipografiei din Blas imperatesa M. Teresia
cu decretul din 6 Iuniu 1768 a oprit din noti introducerea car-
tilor romanescI din provinciI straine si a rinduit, ca cele ce vor
apare in Blas cu cuprins religios sa fie censurate de episcopul
si teologul lui, dr cele de cuprins politic de guvernul transilvan.
and imp6ratesa Maria Teresia a conces tipografului losif
KurtzbOck la an. 1770 sa infiinteze o tipografie in Viena, in care
sa se tiparesca card' in limba serbesca, grecesca si in alte limbi
1) Ibidem.
2) La Cipariu, Acte si fragm. p. 57.
3) Ibidem p. 56.
4) VedI V. Popp o. c. pag. 47 si urm.
4) Decretul M. Teresiel de dto 27 Iuniu 1768 in arch. din Bias.
21 Sacrimae Caes-Regiae etc. Altefatam Suam Mattem Informationem
super statu Typographiae Balasfalvensis a Patre Theologo submissa sibi
relata, clementer resolvisse, ut pro majore illius incremento inductio Librorum
Valachicorum e provinciis exteris in Tranniam amplius haud admittatur,
sed generaliter interdicatur, censuram vero illorum Balasfalvae impressorum
et quidem Theologicorum Dno Eppo Fogarasiensi simul cum Patre Theologo,
politicorum e converso praelaudato Regio Gubernio committendam duxisse.
Eadem in reliquo etc. Datum Viennac Austriae die 6 Mensis Iunii 1768,
Car. Comes Breiner, Volphangus Cscrei. (Arch. din Blas).

www.dacoromanica.ro
 361

orientale, episcopul Rednic s'a silit, pe basa privilegiuldi imp6-

ratesc mai sus citat din 6 lunia 1768, a impedeca pe acel tipograf
de a eda si carti romanescI, pentru ca ast fel sa asigure des-
voltarea si inflorirea tipografiei din Blas. 9
Nu este aci locul a continua istoricul tipografiei infiintate
de episcopul Aron, cad si din cele atinse 'Ana aci se pate
pricepe marea importanta a operei marelui episcop.
0 Decretul M. Teresiei din 6 Iuniii 1770; Rednic catra Guvernul
trans. de dto 6 August 1770; Guvernul catra Rednic din 6 Octobre 1770;
Rednic catra Guvern de dto 3 Nov. 1771, la care este alaturat si raportul
parinteluI Iosafat din 29 Oct. 1771, tote in arch. din Blas.

rw-Q1L.Gii&%

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXIV.
Miqcarea culturala si literary sub episcopul Aron.
Biserica romanesci units din Transilvania de la inceput
si-a cunoscut chemarea sa frumosa de a fi un factor civilisatoric
in mijlocul poporului romanesc. Durere insa, ca intru implinirea
acestei misiuni a dat de pedeci marl puse de contraril neamulul
romanesc. In tot timpul eNistintei sale biserica units a fost
atacata de Grecil din te'rile romanesci, de Calvinii magiari si
Luteranii sari din Transilvania si de Serbii din Ungaria, cart
WO pricepeail, ca deca biserica romanesci units isi va pute
desfasura in liniste fortele primite prin contactul inmediat cu
apusul civilisat, ea va deveni un factor puternic de emancipare
politica si de civilisatiune apuseana pentru poporul romanesc,
care nu va mai pute fi asuprit, impilat si esploatat de el. Ast
fel in lupta de aperare a esistentei sale biserica units numal cu
grew si mai tarzia a putut face ceva din multul, ce voia s5.-1
faca de la.inceput in interesul culturei nationale romanesci. La
piedecile puse de contrarii bisericei unite si a poporului roman
s'ati adaus miserabilele stari politice ale Ord de tot nepriinciOse
unul progres cultural, cum a fost d. e. revolutiunea lui Racoti
pe timpul episcopului Atanasiti (1703 1711). Dar nici aceia,
cari ar fi dorit intarirea bisericei romanesci unite, n'ail sciut alege
mijlocele cele mai potrivite in scopul acesta. indelungata va-
canta de 10 ani dupa mOrtea lui Atanasiti (1713) pans la insta-
larea Jul loan Giurgiti Pataki (1723) si de 5 ani de la mortea
lui Giurgiu (1727) pans la instalarea lui Klein (1732), si in fine
vacanta taptica de 10 ani a scaunulul episcopesc de la 1744,
cand Klein a fugit la Roma, pans la instalarea lui Aron (1754),
ail fost o adeverata calamitate pentru biserica units, care din 54
ani de esistinta a fost fail archiereil doua zed si cinci de ant
In tot timpul acesta de 54 ani Romanii din Transilvania
putin progres au putut face pe terenul cultural, si acesta Inca.

www.dacoromanica.ro
 363

era restrins la paturile sociale mai inalte, adeca la clerul superior,

care-si facea studiile in Roma, Viena, Tirnavia si alte scOle ale
iesuitilor, si la nobilimea romans, care in speranta de a pute
ajunge si ea ca unitd in diregatoriile de stat, incepuse a impopula
scolele catolice.
Grosul clerulul unit si putini dintre fiii iobagilor studiail
carte, intocmai ca si inainte de unire, pe la cele 60 70 de manastiri',
cart eratl, pe cum am veclut, imprastiate in teita Ora. Dar si in
manastiri sciinta se reducea de comun la cetitul cu cirilice din
cartile bisericesci si la cantari religiose pentru cel ce voiati sa
devina cantorl si la cetit, scris si cantare religiOsa pentru cel ce
voiail sa se preotesca.
Episcopul Aron voia sa organiseze aceste manastiri ast fel,
in cat se fie adeverate institute de sciinta sacra si profana pentru
neamul romanesc. Dar abia incepuse acesta opera mare si sa-
lutara 1), cand focul aprins de emisariul brutal al Serbilor, chin-
gerul Sofronie, a mistuit o parte din acele manastiri, dr alts
parte nu s'a mai putut reculege din sguduitura suferita prin re-
volutiunea acelul auger fatal. A fost o fericire, ca pe atunci
erail deja deschise scOlele din mg.nastirile santei Treimi si Bunei
Vestirl din BIaS, cad poporul romanesc in urma acelei revolutiuni
ar fi cadut erasi in Intunerecul iniricoat, in care orbecase inainte
de unire.
Scedele din Bids: eta opera cea neperitore a episcopulul
Aron! Dorul, care mistuise pe intemeietorii santei uniri, si cererile
necontenite ale sinodelor unite de a se infiinta si pentru poporul
roman scOle si seminarii teologice, s'ail implinit prin acest mare
episcop, care continuand edificiul maret al culturel nationale pe
fundamentele puse de zelosul seu inaintas Inocentiti si jertfind
tot ce a putut cruta prin o viata cumpetata, cum numal la santi
mai putem gasi, a inaugurat gimnasiul si seminariul sau internatul
de baeti de la santa Treime, si a Intemeiat seminariul teologic
de la Bunavestire in Blas. Deca vom considera, ca de la 1754
pang la 1772 ail fost crescuti fara nicl o cheltuela din partea
Warintilor for preste 120 de tined distinsi in seminariul de baetl
si in cel teologic 2), si ca in fie care an cercetatl scolele din Bias
L) Vedi mai sus la pag. 322 si urm. in capitolul despre manastirea:
Prislop Si Vaca.
2) Nurnele for se pate vedd in protocolul anului 1775 din Bla.

www.dacoromanica.ro
 364

preste 300 baeti, trebue se admitem, ca prin acesta pleiada de

barbati luminati s'a pornit acel curent, la inceput lin si abia
perceptibil, dr mai tarziti tot mai puternic de cultura nationala,
care a unit franturile neamului romanesc din tote terile intr'un
singur gand si intr'o singura aspiratiune. Ca raclim al acestor
institute culturale sunt de a se considera tipografia din Blas si
manastirile, organizate sau intemeiate de dinsul, &SO. in Bias,
una in Alba-Iulia, ale caror membrii esind din cele mai bune
institute teologice si filoSofice din apusul civilisat ail aretat cu
cuvintul for elocuent si scrierile for valorose tinta, spre care, si
caile, pe cari trebue sa pasesca intreg poporul romanesc.
Lipsa scedelor s'a silit vrednicul episcop sa o suplinesca si
prin un esamen, care trebuiati sa-1 faca nu numai cei ce voiati sa se
preotesca 1), ci si cei ce doriaii promotiune, dar in acela-si timp, on

') Eata regulamentul facut de Aron in anul 1755 rclativ la acest

esamen: Nor Petru Pavel etc. Fiind-ca pentru multa lipsa cartilor, si a in-
vkatorilor atata nesciinta s'aii fost inradacinat intre ar nostri, cat nu numal
tineri, ci si betrani; nu numal mireni, ci si preotii cele de lipsa ale spes'anii
cu mare sufletsca pagubire, multi nu le stifi, nice le cunosc; ce Inca nici
cele ce stint spre evlavia slujbelor bisericesci, spre mare impcdccare a
tuturora, nu le precep. Macar ca si spre a celora si spre a cestora stiinte
si cunostinte fieste carele si mai ales cei din ceata preutdsca, mare diatorie
are. Drept aceea fiind-ca din darul cerescului parinte Preinaltata stap5.nitoara
Nostra Chesaro-Craiasa cu Maiceasca mils urmand premilostivilor parinti
sail milostivit a ne imbucura cu scoale, si cu invetatori, caria milostiviri cu
supusa fiasca multamita urmand diatori sfintem toti, si fieste care dupa pu-
tinta a ne sirgui spre deprindere celor de lipsa a spasenii, si cuprinderea
celor de lipsa a slujbelor celor bisericesti. Cu care datorie cu atata sent
mai povariti eel din ceata preotasca, cu cat sunt altora renduiti spre povate.
Asa dara on cati sunt, sail preotiti, sail de acum spre preotie de la Dumnezeil
chemati, fieste carii deatori va fi spre plinirea aeestora, adeca: Intiiii, fieste
carele sa alba ciasuslov, psaltire, pentru plinirea pravelii ce de toate zilele.
A doae, Bucovna in care se cuprinde meduha celor de lipsa a credintii si
a stiintii. A tria, invetatura crestinesca, care acum tiparita la vedere se
arata, pana cand si altele ajutorindu-ne Domnul si craiasca mils mai multe
de folos se vor adauge. Socotind ca ce mai intiiti tiparita /Mare adeverulu%
toti orr fi avend. Si intre aceste numite carticele Intiiu bine chivernisindu-ve
asa la ecsamen se vor cuprinde, in carele cine se va gasi in cele mai sus
bine chivernisit, acela au la trapta preotiei, ail dintra ceasta la greutatea
pastoriei dupa vrednicie se va promovelui, sail si rendul.
Langa carele se vor cerceta de ecsaminatori carii on aye podObele
cele poruncite de S. Pavel in poslania sa catra Tit. Care le mai pe lesne se
vor cunOste din cartile sale cele de marturie dela cunoscuti, mai ales dela

www.dacoromanica.ro
 - 365 -
unde a fost cu putinta, a infiintat si scOle satesci. in conscriptia facuta
de episcopul Atanasiti Rednic in ierna anului 1765, adeca in anul
urrnator dupa mOrtea lui Aron, gasim 55 de scOle romanesci,
cad tOte au trebuit sa fie infiintate la indemnul si cu conlucrarea
lui Aron, de Ore ce Rednic care se instala numai in Novembre
1765, nu a putut aye time de a le infiinta. Suntein in positiune,
pe basa acelei conscriptii, a sci comunele, unde erail scOlele, pe
cum si numele invetatorilor (ludi magistri). Lasam deci sa ur-
meze ad numele lor: In protopopiatul Fdgdra,sului din Ora Oltului.
1. Fagaras: Toma Brasoveanu, 2. BOmbac: Ion Mone senior,
3. Vistea de jos: Dumitru Sandru, 4. Porumbacul de sus: Lazar
Cismas, 5. Arpasul de sus: Samuila Nanu. 6. Vistea de sus: Ta-
nase Posa, 7. Ucea de sus: Coman Gavrila, 8. Dragus: Ion Codrea,
9. Lisa: Zmedu Serban, 10. Voivodcnii marl: Haldgye (Aldea?)
Bica, 11. Ludisor: Alesandru Ganea, 12. Porumbacul de jos: Savu
Bunea. In protopopiatul Venetia din districtul Fagarasului: 13.
Cuciulata: Samoila Pop, 14. Venetia de jos: Man Penciii, 15.
Herseni: Ion Grama, 16. Sebes: Andreiti Popa, 17. Margineni:
Mateiu Pandrea, 18. Copacel: Petru Iorga, 19. Berivoii-marl: Pop
Stan, 20. Vaida-Recea: Ionascu Luca, 21. Telechi-Recea: David
Popa, 22. Netot: Ion Popa, 23. Sevestreni: Ciomiosti, 24. Scorei:
David Motoc, 25. He'll: Serban at Popil George, 26. Riusor: Samuil.
in protopopiatul Sadulul din partite Sibiului: 27. Popa Senior Ion
de la Pod, 28. Nucet: Popa Man senior. in protopopiatul Arme-
nilor tot in partite Sibiului: 29. Armeni: Stan Diacu, 30. Vizocna:
Popa Ioji, 31. Alatnor: Samuil Neme, 32. Ludosul mic: Iancu
Muntcanu, 33. Apoldul-mic: Popa Dan, 34. Toparcea: Mihaila
Popii. In protopopiatul Broscenilor din partile Blaului: 35. Brosceni:
Vasile Neagoe, 36. Presaca: Popa Toma. in protopopiatul Cal
boridul: 37. Galati (de la Fagaras peste Olt): Tanase, 38. Palos:
Oprea Comsa, 39. Calbor: Stan Balas, 40. Buholt: Vasile al Preo-
tesei, 41. Sona: Mateiti Mailat, 42. Ticusul roman: Onea Toma,
43. Orasul Udvarhely: George Mihahl, 44. Homorod-Abasfalva:
Stefan Kis. in protopopiatul Scin-Mdi tinului de cdmpie 45. La

C. protopopii loculul (carele pentru usurarea ecsaminatorilor Intiia le va

ccrccta si le va regestralui dupa prescrisa norma prec. vicares), adeca: de
sant cu nume bun, de n'ail vo impedecare canoniceasca etc.
Datu-s'aa in rescclinta nostra cc vlaclicdsca. Blas Fcbruarie unspre'zece
zilc o mic saptc sutc 55. (Archivul din Blas).

www.dacoromanica.ro
 366

manastirea Silvasului de campie: Banu, 46. La manastirea Mi-

lasului mare: Stefan. In protopopiatul Szep -viz: 47. Vas lab: Du-
mitrascu, 48. G.- Szcnt- Miklos: Toade, 49. Varviz: George, 50.
Cason: Stan Mil-alla, 51. Csik-Gyergy6: Dumitu Suciti, 52. Ghimes:
Vasile Rusu, 53. Szepviz: Ion, 54. Szent-Domokos: Alexie. In
protopopiatul Treiscaunelor: 55. Bodok-Gidofalva: George Popa.
La barbatii, cad esiail din aceste scOle nationale romanesci,
se adaugeail cei ce esiau in num.& mare din scOlele catolice din
Ora intrega. Este surprindetor de mare d. e. numerul elevilor
romani, earl de la anul 1729 pans la 1779 ail cercetat so:Siete
piaristilor din Bistrita.1) Un numer tot asa de mare ail cercetat
si sc6lele Iesuitilor din Brasov, Sibiti, Alba-Iulia si Clus, er in
Tirnavia (StImbtita-mare) din Ungaria in fundatiunea Ianiana,
tot de una erail si tineri romani din Transilvania. Dintre cei
trimisi acolo de Aron amintim aci pe Manase (Meletie) Neagoe,
cu care se deschise sintaxul la scolele din Bias 2), si pe Gregoriti
Pop, care in primtivera anului 1763 esi din seminariul Tirnaviei
si fu trimis de episcopul Aron la Viena spre a ispravi uncle
afaceri importante, si spre a procura hartie pe sema tipografiei
din Blas si panura pentru haincle alumnilor din seminariul teologic
al Bunei-Vestiri. ') La Roma intimpinam pe timpul lui Aron
mai multi alumni din Transilvania si din pa'rtile Oradei-marl.
Ast fe1 intre anii 1747 1752 studiati in Roma din diecesa Oradei
marl: Toma Popovici si Teodor Bullya (Bulea), er din Transil-
vania: Francisc LaszlO din Odorheiti, care intra in Collegiul de
Propaganda, in etate de 23 ani, la 10 Decembe 1753. In 2
Iulie 1756 acest Francisc, fiul lui Stefan Lasz16, cacti juramintul
obligat in Colegiti, adaugend de la sine cuvintele: n0uae ut
compleam faxit Deus immortalis . tntorcendu-se la Bias

') Vecli conspectul ]or publicat de Virgil Sotropa in *Transilvania

din Sibiu an. 1901 Nr. 1 unde vedem, ca nu numai din Transilvania, ci si
din Maramures studiail multi elevi: Petru Ioodi, Maramarosicnsis la 1759,
Matciii Grad din Sacsal (Sacel intre 1759 1762, Stefan Szaploncsai nobilis
valachus din Konyha intrc 1760 1762, Nichita Pap din Iod la 1760, losif
Gorzo din Iod intre 1763 1765, si Gavrila Vajda nobilis Valachus din Mar-
matia la 1777.
2) Vecli mai sus pag. 283.

3) Aron catra clericul Gregorill Pap de dto 19 Aprilic 1763. (Arch.

din Blas).

www.dacoromanica.ro
 367

se facii caluger sub numele de Filoteiti, si ocupa functiuni inalte

in biserica. Tot atunci se afla in colegiul amintit si Alexiti Mu-
resanu fiul lui Vasile Muresanu. Acesta era deja chiller cand
merse la Roma. In 5 August 1762 Dieu juramintul, la sfarsitul
caruia adause cuvintele: *Adsis Summa Trias, Virgo, Sanctique
juvate, ut quae vota dedi, reddere vota queam«. In 12 Februar
1765 obtina facultatea de a se sfinti preot dupa ritul grecesc.
intorcendu-se in patrie functions ca misionar in Banat. Cu acestia
dot de odata era in colegiti si Sabatiu Metz din Resinar, fiul lui
Tatomir Metz (adeca Tatomir Mitu). Acesta asemenea merse
la Roma dupa calugarirea sa. in 5 August 1762 fact' juramintul
cu adausul: Si Iesum discit, satis est si caetera nescit«. In 12
Februar 1765 obtina facultatea de a fi santit preot in biserica
grecesca a santului Atanasiti din Roma. Cel mai distins dintre
alumnii Romani pe timpul episcopulul Aron a fost rudenia sa
Iacob Aron, despre care am amintit mai sus la pag. 3. ') Aron
nu lasa sa treca nici o ocasiune spre a obtine favorul de a se
cresce si intretine gratuit tined romani in scOlele catolice din
strainatate. In 1863 il vedem scriind la Cardinalul Prefect de
Propaganda Fide, sa primesca si vre un alumn transilvan in col-
legiul infiintat de Papa Benedict XIV in Neapoli, in care alt cum
se puteati primi numal tined din principatele romane.2)

') Tech Transilvania din Sibiu a. 1877 pag. 124 si 125.

2) Aron de dto 19 Iulitt 1763: Emmo Rmo Sigr. Prencipc Patre, e
Padronc Benigmo! Esscndosi qui con' l'ajuto di Dio fatto, c fondato un
Diocesano Seminario per l'cducazionc della gioventa ed essendo bizognio
delli Maestri, che gl'cscrcitasscro nelle virtu, pieta, c Sienzic, ed essendo io
avvisato, che it Collcgio dal F. M. Benedetto XIV. a Napoli stabilito, fosse
ordinato sotto la dirczione di cotesta Sagra Congne ed in menzionato Col-
lcgio fosse fatty la fondazione tra lc altre auchc per questa mia Nazione
Valacha; benche non di Valachia, ma vicino qui di Transylvania, avevo sup-
plicato all' Emmo Sigr. Cardle Pretetto di questa Sagra Cogne per qualch'
alunno, chc si riccvcssc at detto Collegio di Napoli: ma essendo lui pro-
perato a mcglior vita io non hb ricevuto alla mia supplica ver una risposta.
Adesso poiche Iddio ha ordinata Vostra Emza a questa praefcttura, hb
pcnsato a rinovar la mia supplica, tanto bizognosa, chc si degniasse in cio
Padrocinar' a riccversi qvalchc alunno al detto fine per la qual' grazia
Iddio render& ogni bone, cd io ringraziando serviro baciandole revcrente la
destra da Balasfalva 19 Luglio 1763. Di Vostra Emza humillimo, Dmo ser-
vitors Picr Paolo Aaron.

www.dacoromanica.ro
 368

Ast fel crescea pe. timpul lul Aron, intocmal ca si sub

Inocentill Klein, nume'rul preotilorcult)", si se puse pentru tot
de una capet acelei staff miserabile dinainte de s. unire si de
la inceputul ei, cand in clerul romanesc din Transilvania nu se
afla de loc, on numai cu grew, vre un individ destoinic pentru
scaunul episcopesc.
Concentrandu-se o multime de barbati eruditi in Blas, nu
a putut sa lipsesca nici miscarea literara, care mai inainte abia
se observa la Romani)" din Transilvania si si acesta nutnai ca o
silnicie a protestantilor. Cea dintaiil carte este opera lul Aron
si a mai multor calueri din Bla, probabil a lul Gregorie Maior,
Silvestru Caliani, Gerontie Cotorea si Atanashl Rednic, compusa
la 1750 sub titlul: iFloarea adeverului pentru pacea si dragostea
de obste: Din gradinile sfintelor scripturf prin mare stradania
cucernicilor intre Ieromonachi: in manastirea s. Troita de la Blas
la anul 1750 culesa«, care prima eira s'a tiparit in Blas, probabil
la anul 1753'), et- a dOua Ora in 1816.'4) Acesta nu este o tra-
ducere, cum erati cartile romanesci de mai inainte, ci o scriere
independents. Scopul ei a fost sa dovedesca din santa scripture
si din celelalte cart)" bisericesci orientale cele patru puncte dog-
matice despre primatul Papei, despre procesiunea Spiritulul sant
si de la Fiul, despre validitatea sacramentulul Eucharistiel si in
pane azima, si despre locul curatitor sail purgator. Calugerii,
ca nimenea sa nu peita trage la indoe1a textele citate pentru
adeverirea dogmelor amintite, folosit esclusiv de car' tiparite
in terile romane si anume: Biblia de Bucuresci de la 16883),
Triodul din Bucuresci din 1747, Margaritul Santului I. Crisostom,
Bucuresci 1691, Liturgia de Bucuresci din 1747, Cluchl de Bu-
curesci din 1678, Inv'etatura crestinesca de Znagov, 1700, Pente-
costariul de Rimnic, 1743, Menologiul de Rimnic 1737, Octoichul
de Rimnic din 1742, *Ritualulc de Rimnic 1730, Indreptarea legit
de Te'rgoviste 1652 9, Viata sfintelor de Iasi 1682 9, Invetatura

') VedI scrisorea lui Aron catra. episcopul Oradcl din 1754 citata
la pag. 357. n. 4.
2) V. Popp 1. c. p. 46.
a) Vccil Bianu-Hodos 1. c. pag. 280.
4) Idcm, ibidcm, pag. 190.
5) Ibidem p. 240.

www.dacoromanica.ro
 369

crestinesca dcspre I.iturgii, Iasi 1697.') Episcopul Aron pretui

atat de mult acesta carticica piing de eruditiune, in cat nu-si
pregeta a o traduce in 1753, cand petrecea in Viena, pe
limba latina, unde o si Lipari., dar inainte de ce o ar fi pus-o in
circulatiune, invidia Omenilor de acolo au impedecat publicarea
ei. Un esemplar insa l'a trimis la Papa Clemente XIII, care
cetindu-1 l'a la'udat mult intr'o scrisOre adresata episcopului. Nu
se pOte pricepe pentru ce in Viena si in Ungaria nu vedeail cu
ochi buni editia latina a Floarel adeverului, in cat episcopul
Aron, cand a trimis un exemplar din ea la episcopul latin din
Oradea-mare, l'a rugat pe acesta, sa nu arete cartea si altora.")
Un exemplar din 'Flosculus voitatis , adeca din textul tradus
latinesce de Aron, a ajuns in manastirea Basilianilor din Grotta
Ferrata« de langa Roma, de unde l'a scos eruditul calugk- Be-
nedictin (mai tarziii Cardinal) Pitra, care in anul 1862 l'a retiparit
la *Propaganda , insotindu-1 de o prefata forte magulitOre pentru
calugarii din Bias.
Episcopul Aron este autorul si a altor card. intre acestea
amintim: Pastoricesca Datorie, dumnezeescii turme vestita, 1759') .

Scopul principal al acestel carticele pline de eruditiune canonica

si patristica a fost sa impiedece primirea tainei chirotoniei in
diecese straine, adeca in T'erile-romanesci si la Serbii din Un-
garia, unde multi fugiail pe ascuns, isi cumpilrail darul preotiei
pe bani si apoi se intorceail in Transilvania spre a turbura linistea
bisericii unite. Scopul secundar a fost, sa stirpesca bigamia din
Cler si abusurile, ce se faceail cu despartirea casatoriilor. Cartea
este impartita in 10 capete: Capul 1. areta, ca nu-1 slobod a se
chirotoni peste hotar«; Cap II: Nu-i slobod preotilor sail diaco-
nilor a slujI ceva fara de voea si blagoslovenia Archiereului
locului;« Cap III: *Caril sunt opriti, si indraznesc a sluji, carii
fara blagoslovenia Archiereului locului fac oltare, sau casa de
rugi, afara de biserici, de sfintele canoane se afurisesc; Cap IV:
Nu numai a slujI cele preotesci, pe cum s'afi arkat, ce nici a
propovedui sail a invOta norodul fara blagoslovenia Archiereului

') Vecli prefata prima la Flosculus vcritatis tiparit mai pc urma

in Roma, 1862.
') Vecli epistola lui Aron citata la pag. 357 n. 4.
8) Un exemplar l'am veclut la pArintele Mitropolit Mihalyi in Blab.
Dr. A Dimon: Episcopal P. 1'. Aron gi D. Novacovial. 24

www.dacoromanica.ro
 3'70

loculul nu-1 slobod;« Cap V: Preotii cei legiuiti, adeca cano-

nicesce renduiti, datori sunt in pop:Vele sale a sluji sfintele taine
si a propovedul cuvintul Domnului; Cap VI: .Nu numai a slujI
sfintele taine, si a-si pasce poporenii cu adeverata invetatura; ce
si a-1 fed de tOta calbeaza, adeca de necurata invetatura, si de
navalirea lupilor, datori sunt preotil';« Cap VII: x,Pre cum sunt
datori preotii a-sI inveta poporenii legea Domnului, si a-le sluji
cele sufletesci: asisderea sunt datori poporenii a-1 asculta, a-1
cinsti si a le da cele trupesci; Cap VIII: .Dupa chirotonie
nimerui nu-I slobod a se insura;« Cap IX: Casatoriile celc
legiuite, si dupa dumnezeesca renduela seversitc nu-1 slobod
a le desparti;« Cap X: cuprinde *dumnezeescile si bisericescile
porunci«.
Nu mai putin importanta si actuala a fost si carticica lui
Aron: ,Adeverata mangaere in vremI de lipsa« tiparita in 1761.
E dureros, ca din acesta carte n'am putut vede nici un exemplar.
Scim insa, ca scopul e' a fost sa mangae pe ceI ce in re-
volutiunea lul Sofronie suferisera forte mult pentru alipirea for
de santa Unire, si deosebit pc nenumeratfi preoti units, cari
fusesera isgoniti cu forta din casele si bisericele for si din beneficiile
ecclesiastice, in cat ajunsesera Ia sapa de leinn, si traiail ascunsi
prin nesce bordeie.
In fine tot Aron a fost autorul si a carp despre Conciliul
de Ia Florenta, tiparite in 1762, care nu am vequeo, si a altor
carp', insirate mai sus la pag. 358, la cari de sigur a conlucrat
si el, deca nu le-a scris intregi.
Una dintre operile cele mai insemnate, dar incdite, ale luI
Aron este Biblia, tradusa pe romanesce ').
0 parte din manuscriptul acestei opere se conserva in
Biblioteca archidiecesanil din Blas sub Nro 905. Din grosul
volum manuscript lipsesc primele 47 pagini si ast-fel incepe numal
cu profetul Ezechil, dar merge pima la sfirsitul vechiului testament.
Manuscriptul se incheia cu aceste cuvinte, ale caror caractere
semena intru tote cu scrisOrea lui Aron, cunoscuta din alte
manuscripte ale lui: A,Sfdr,situl prefacerii vechialui testament, can,
cu mila domnulid in anal 1760 Martie 12 s'aii ince.put cu acelue§1
ajutoriu intr'acelag an dechemvrie 21 s'aii sevir,sit.« Se vede ca

') VeclI Iorga, Ist. literatureI romane II, p. 409.

www.dacoromanica.ro
 371

Aron a tradus »Biblia«.ca o lucrare de mangaiere pentru sine,

tocmai cand revolutiunea lui Sofronie era mai furidisa, si cand
el a fost silit sa petreca in Sibiu').
Pe Aron II imitaa si ceilalti calugeri. Atanasie Rednic a
scris o carte »in contra schismaticilor si alta despre starea
bisericii Romanilor din Ardeal.«
Nu mai putin zelos era in scriere de opere ieromonachul
Gerontie Cotorea. Acesta deja ca alumn in Tirnavia (Sambata-
mare) la an. 1746 a scris o voluminOsa carte »despre Schismaticia
Grecilor, din care insa numai partea a II-a s'a conservat in
manuscrisul Nro 921 din biblioteca archidiecesana din Blas. In
volumul acestui manuscris la sfarsit aflam o alta scriere a lui
Cotorea: ,Despre articulusurile cele de price, scrisa tot in 1746
in Tirnavia. In prefata acestui tratat scrie Gerontie: Dupa ce
am ispravit cu ajutoriul lui Dumnezea istoria despre sismaticia
Grecilor, cu destula osteniala, fiind Inca la invetatura in Sambata-
mare, cu multe lucruri, si invetaturi inveluit; pentru mai mare
indireptaria niamului mien, ce tocnza pe aceaia vriame ce era anul
Dnului o mie sapte sate patruzeci ci cinci se desparlise de cdtrei
capul m'am indemnat ca sa scriii de chilin si despre
articulusurile ciale de price, anume despre purciaderia duchulur
stint si de la fiiul: despre materia sfintei cuminecaturi: a treia
despre locul curatarii: a patra despre capul Bisiaricii sau despre
mariria papii., Aceste cuvinte areta si motivul, si scopul si cu-
prinsul cartii despre articulusurile cele de price.
Cu mult mai interesanta este incheierea, ce o face autoriul
carpi sale: »Si cunosc cum ea n'am avia oca (causa, motiv) a
ne desparti de Bisiareca Rimului (Romel), fiind si not sange
adeverat a Rimlianilor cu cat ca stramoii nostri in vriamia im-
peratului Traian de acolo s'ar fi tremis in partile aciastia: si
Green Inca nu se pedepsira pentru alta, ffira numai pentru ca
s'ar fi despartit de Bisiareca Rimului. Asa marturisiasce Ghenadie
Patriarchul Tarigradului ce fu dupil luaria Tarigradului, in cinci
capete a cartii sale zicend: Nicolae al cincilia, Papa cel mai
mare, ail prorocit taiaria Grecilor: trei ani, zise, voi astepta,
doara yeti inturna; iara de nu ye viti taia, ca sa nu faceti pd-
.) Vedi mai sus pag. 192.
1 S. Clain, in Instr. publ. citat de lorga o. c. II. p 409.
a) Alusiunc la revolutiunea lui Visarion.
24*

www.dacoromanica.ro
 372

mintul Para de roads si desert. Anul .o mie patru sute cinci

zed si unul aciasta carte o scrise; si anul Domnulul o mie patru
sute cinci zed si trel se lua Tarigradul. Aduceti-v6 aminte
fratilor, zice acest parinte: ce fialti si cat a fost niamul nostru:
fost'ati ore cand intelept, vestit, vitiaz, cu minte buna, tare, si
ce tot pamintul si -1 plecase. Fara de aciasta cu sfintenia si fa-
cerile de bine era peste toate niamurile. Postul, priveghiaria,
rugaciunile, dumnezeirile, cu un cuvint tote facerile de bine ca
un buriate le supsiase. Iara acum, o rusine, toate cazura. Tari-
gradul se lua. Dupa ce se lua Tarigradul, oltarile se spurcara,
bisiareca se strica, calueritele, vergurile se spurcara; casele
sfinte se imfrimsera, icoanele ciale impodobite se calcara si cu
scopiti se spurcara, iprod.
De veti zice, cumca aciastia pentru pecatele noastre s'ar
fi intimplat, nu e adev6rat; ca nu osindim noT pe Dumnezeil
mai vertos de cat alte niamuri crestinesci cu faptele noastre.
Ca sunt si alte niamuri gresite cum nu se pedepsesc, ca si ne-
fericit si pedepsit niamul nostru, iproci. Alta price acestor
pediapse eili nu aflu fail numai sismaticia si taiarea de catra
ascultaria Bisiarecil Rimului. Iata pentru ce se pedepsi niamul
cel vestit a Grecilor. Iara nici niamul nostru cazu supt robia
paganilor pentru alta, fill numai pentru aciasta taiare: o amar!
Era oare cand si niamul rumanesc niam vestit, si laudat; iara
acum fill de viaste, si de toff ocarit zace. Era oare cand vitiaz,
si in fesboiii tare; iara acum fin de putiare, si mai fricos de
cat alte niamuri. Era oare and intelept; iara acum incunjurat
de norul nesciintii. Era de cinste, iara acum de toti lape'dat.
Poruncia oare cand # Ardialulul; iara acum nici fedi sale. A
slujia oare cad alte niamuri, acum densul Taste bajocura acelora;
Mainte (mai inainte) era plin de fapte bune; acum bogat de
fapte riale. Mainte era minune, de se vedia cineva in laps; iara
acum toate furcile si t'epile numai densil le strajuesc. lath' la
aciasta sosl si niamul rumanesc pang acum; iara de aid inainte
si mai multe i-se va intempla, ca de nu se va rasa, ca sa se
calauzasca de eel mai invelati; ca si jidovil, ce pentru necre-
dinta for pans a se baga in pamintul ce li-se fagaduise, perira
in pustie; nu va vedia pamintul ce i s'aii Pagaduit, anume im-
peratia ceriulul. De aciasta sa-ti aduci aminte, o niam oare cand
vestit, ca nu cumva inselandu-te alniciile (vecleniile) Grecilor,

www.dacoromanica.ro
 373

ce yin la voi invescuti in pieT de oae din afara, iara din launtru
stint lupT fa'rd de sat; cu impetatia cea lumiasca sa pierdi dupa
alte pediapse cell sunt in grumaz, si impe'ratia ceriasca, la care
vet ajunge Mel de nici o indoiall de vriame ce to vi impreuna
iarasi cu capul bisearicii de care to -al despartit prin inselaciunea
Grecil
A treia scriere a lul G. Cotorea este , Cartea de religia fi
obiceiurile Turd/my care probabil este identica cu aceea, ce s'a
publicat mat tarditi In Calendariul de Buda '). A patra scriere
este ,Invelatura crestinesca sad catechism mal mare 2),« care pOte
sa fie identica cu *Invetittura cre,stinescd,* care, pe cum am v&ilut
mat sus la pag. 358, s'a tiparit in Bla, prima Ora la 1754 si a
dofma Ora la 1756. in fine, pe langa ,circulara« amintita la pag.
359, o aka scriere este ,Pravila dupe% rendul slovelor la buch13),«
care n'am v'eclut'o, nici nu scia sa fi fost tiparid.
Erau acestea numal nesce modeste inceputuri literare, dar
cu atat mat pretiose, cu cat ele prevestiail operile mart, cart
au urmat. Aron, Gr. Maior, Caliani, Rednic, Cotorea, si altii
erad maT mult dascalii celor ce au scris mat tarditi opere de
mare valOre, de cat scriitori et insist. Dar pentru aceea meritul
for pentru literatura si cultura romans nu se pOte tagadul.

1) Iorga o. c. pag. 409.

2) S. Chin la Cipariii Acte si fragm. p. 121.

8) Idem ibidem.

---141----

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXV.
Episcopul Aron si organizatia bisericel sale.
Episcopul Aron, intocmai ca si antecesorul sett' Klein, a
locuit in Bias, nu in mhnhstirea sante Treimi, ci in castelul,
care servesce si astazi de locuinta Mitropolitilor uniti de Alba-
Iulia, cad desi el insusi aranjase partea nordica a manastirei ast
fel, in cat episcopil sh p6th locui intr'insa 1), totusi nici el, nici
succesorii lul nu s'au mutat in ea, er episcopul Rednic a cedat-o
spre scopuri scolare.
Castelul, edificat de George Bagdi la 1535, in care sedea
episcopul Aron, nu era asa mare, cum este astazi, de Ore ce numai
tarzia, la 1837, a adaus episcopul Lemeni in partea nordica a
edificiului o arlph noua cu ate &ale chilil in tote trei »con-
tignatiile. (etagiurile).
In castelul de figura ovals, si anume in parterre, pe timpul
lul Aron era o bucathrie pentru personalul aplicat la adminis-
tratia dominiulul episcopesc si un deposit de unelte economice.
In primul etagiii, unde astazi locuesce Mitropolitul, pe timpul
lul Aron era locuinta teologului iesuit cu o capela si cu bucataria
episcopului, a teologului si a seminariulul Bunei-Vestiri, care
institut, pe cum am veclut (pag. 297), pe atunci era in Curtea
episcopesca.
In etagiul al doilea era palatul episcopesc (palatium epis-
copale) cu o capela. Inaintea intrarei in chiliile episcopului, la
drepta, era o chiliuta pentru secretariul episcopului. Tot de la
intrarea acesta pe o scars cu trei trepte de petra to suial in
podul castelulul, unde mai sta inch o chiliuta, in care Simeon
Petsi, primul judaizant in Transilvania, exercitase cultul acestei
secte. Din palatul episcopesc puteal esi pe un coridor sail ambit,
2) Veoll mai sus pag. 283.

www.dacoromanica.ro
 375

care Incunjura din afara intreg castelul in partea lui cea mai
inalta, si care era locul de preumblare al episcopului cu o vedere
admirabila pe tinutul din jur.')
Episcopul avea pentru sustinerea sa dominiul episcopesc 2),
insa din venitul dominiului era dator a plati in tot anul 1200 fl.
pentru intretinerea episcopului Joan Inocentiii Klein, care petrecea
la Roma, si deca consideram, ca acel venit era computat in
3000 fl., vedem ca la dispositia episcopului remanea numai
1800 fl. Ren. la an.
Imprejurarea acesta a induplecat probabil pe imp6ratesa
M. Teresia, se conceda episcopului Aron, sä adune in fie care an
contributia aceea de la cler si popor, care o incassase si ante-
cesorii sei sub numele de pominoc.3)
Dar aceste pominoace, cari consistail de comun din trei
»mariani« si din 2 feldere de grail si patru feldere de oyes de
la fie care sat 4), episcopului Aron nu mult venit i -au putut aduce
din causa neintreruptelor turburari religiose, cari la 1760 ail
deslipit de sinul bisericei cele mai multe comune din Transilvania.
Afara de .pominoace« episcopul primia de la fie care preot cate
un floren sub titlu de »catedratic« sau dajdie si alte x.obicinuite
venituri«, cari erail mulcte dictate in cause judiciale. "Pomi-
noacele« ail incetat a se mai incassa de episcopii uniti dup5.
men-tea lui Aron, dar *catedraticul« adeca taxa de cate un floren

') Vecli Urbariul dominiului episcopesc din 1772 3.

2) Vecli scricrea mea despre Klein pag. 18 19.
") Vech aceeasl scriere pag. 139.
4) Episcopul Rednic scriind in 12 Ianuar 1767 la tesaurariul din Sibiu
despre necesitatca de a se repara manastirea Santel. TreimI zice: 'Posset
Mattas SSma, si ita censeret, gratuitas quasdam hujus populi oblationes
vulgo pominok vocatas, in tribus ut plurimum marianis, duabus tritici, et
quatuor avenae metretis, uti tertur, consistentes, quas unusquisque pagus
ex antiquissimo usu annuatim hic suis Eppis, et ex ipsorum indultu subinde
aliis quoque subordinatis Ministris Ecclesiasticis usque ad pie defuncti tempora
praestabat, rursus colligi, et in praedictam reparationem converti imperare
ideo crederem, quod ejusmodi oblationes a populo usque nuper praestari
solitae, ab eodem absque omni cujusquam injuria exigi, et desumi possent,
nec ulli per id querulandi ansa offerretur, dum illis expensis pro ipsorum
quoque filiis, nuns clericis, et cum tempore parochis futuris, scholae et
seminarium repararetur; has oblationes in eum finem pro scholis nempe
applicandas et pie defunctus Eppus a Matte SSma exorare proposuerat.
(Arch. din Blaq).

www.dacoromanica.ro
 376

de la fie care preot, a remas si sub episcopul Rednic, caruia

imperatesa Maria Teresia cu decretul din 20 Iuniti 1765 i-a dat
dreptul de a-1 incassa de la preoti.') Nu trebue insa sä uitam,
ea imputinendu-se clerul in urma revolutiunei lul Sofronie, si
florenil s ail imputinat, asa in cat sub episcopul Rednic abia se
incassail cate 600 fl. la an de la sermanir preoti. 2)
ProtopopiT erail datori, pe timpul 'LIT Aron, sa incasseze
Vote ,dajdzik, porninoacele ,si alte obicinuite venituri« de la sate
si preoti, sa pOrte evidentil despre cele ce le incassail sail re-
maneail restante, si sa le aduca la Bias de comun atunci, cand
se tinea SAborul mare adeca Sinodul diocesan.') Deed vre un
protopop tinea la sine banil incassati, episcopul trimitea un co-
misar din Blas, on un alt protopop, ca sa -I incasseze, cum a
facut in anul 1754 cu protopopil negligenti de la Odriheiii si
I.Apus.4) Aron insa tote acestea venite le folosia numaT spre

') Rcdnic stria gencralului Rale cu dto 26 Ianuar 1772: Cacterum

quod hanc contributioncm conccrnit, illud hic Exc. Vrac demissc referendum
habui, quod cum quacstio super co Vicnnac coram Sua IVIajestate Sacrma
mota fuisset, post meam informationem Eadem Mattas benignissime resolvit
his verbis: posse circa ccnsum cundem Eppum usui hucusque observato
porro inhaercre, ut cxhibet Dccretum Aulicum anno 1765 die 20 Iunii;
cumque hic usus fucrit, ut fungentcs Saccrdotcs annuatim florenum Eppo
penderent, et SS. Canoncs Cathedraticum a Sacerdotibus Eppo quotannis
pendi praccipiant, ego pro jure hujus episcopatus a sacris Canonibus et
Mattibus Apostolicis roborato conscrvando cundcm florenum titulo Cathe-
dratici quotannis a Sacerdotibus fungentibus pracstandum exegi. (Archivul
din Blas).
2) Rednic catra tesaurariat dc dto 12 Ianuar 1767: Clerus multum
imminutum et pauper evasit, unde nunc vix 600 Rh. florenos titulo Cathe-
dratici nobis a Matte SSma benignissime applacidati pracstare potuit, quibus
ego nec annuam B. Klein pcnsionem, minus alia dchita, quae cum Eppatu
contraxi, exsolvere valeo (Arch. din Blas).
3) Ccrculara lul Aron dila Protopopt din 18 Maid 1755: Cinstite in
Chr. Frate! UrmAnd obiceaiului si poftind pastordsca datorie si lipSele de
obste si de osebi, s'a renduit pe Joi in septemana Rusaliilor sabor mare in
Blas. Drept aceca datoria Fratiel Tale va fi, cum pe acea zi supt canon
66. de ilorinti sa to afli fara scadere in Bias, sorocind si cauzele ce or fi de
lipse la indreptare, si aducend si a noaste venituri, dajdii, pominoace, si
alte obicinuite cu restantiile de pe aniT trecutT de plin si fara scadere, pre
cum si talerul prea C. notarius, si a logofetuldi. Fi blagoslovit. Silbi 18
zile Mai 1755.
4) Comisic la c. protopop Ianos Timandi de la Dergea. C. in Chr. Frate
Protopoape! Fiind fost trimis repousatul in Domnul Archimandrit intr'acele

www.dacoromanica.ro
 377

scopurI publice, pe cum se vede din circulara sa de dto 11

August 1762, in care urgiteza incassarea restantiilor, pentru ca
sa loofa cumpera de la Baronul Dietrich mosia de la Orda (vecii
mai sus pag. 315) pe sema milnastirei de la Alba-Iulia '), si este
probabil, ca Impilratesa s'a invoit la incassarea '&1/dd/or, pominoa-
celor ,s-i altor obicinuite venituri., numai cu conditia, ca episcopul s5.1e
folosesca spre scopuri religiose si publice, pe cum le-a si folosit
numai spre binele bisericei si natiund sale.
Yn serviciul inmediat al episcopulul era secretariul see.
Este de insemnat, ca eel dintaiii episcopi uniti au tinut Tanga
sine secretari mireni. Joan Giurgiit Pataki ava secretar pe Francisc
Boer, pe care-1 gasim subscris ',Boer Fren1 Logofit. la actul de
dto Sambata de jos 6 Novembre 1725, prin care acel episcop
primesce la s. unire pe Popa Dragan de la Hateg.2) Acest Boer
s'a ridicat pana la demnitatea de jude al nobililor din comitatul
parti la vizitatie, si vizitaluind qi Eparchia dela Odriheiii, 'ntre altele au
gasit si la protopopul de acolo a fi re0antii de a 'waste ddjdil si "of(sinoace
dupa al seil catastich 325. Dirept aceea. Fratia Ta lound aceasta porunca,
si un jurat cu Fratia Ta yeti merge la C. Protopop Oanca in Odriheifi qi-1
yeti admonalui pe lege, ca sä aduca inainte acca re0antie puindu-i obicinuitul
terminus pana a 15 zi si facendu-ne legitima rclatie dipe admonitie in ce
zi o ati facut, cum si cc ail respuns si iscalind si dupa obiceiti cu pecetile
intarindu-o sa ni-o trimiteti cat de curend. Blas 8 Decembre 1754.
A00ere trecend la Lapuq vei admonalui intr'acelas chip pe c. pro-
topop Alexie la carele se afla restantii de dajdii 161, iara de pominoace
804 flor. (Arch. din Blas).
') Comissio universalis. C. in Xr. Frate! Prin toate aceste greotatile
vremilor nu incetam a ne sirgui spre intemeiarea si folosul incredintatei
turme: Pcntru aceca si cea parasita si mai pustiita Manastirea Mitropoliei
noastre dela Belgrad ne-am apucat ajutorindu-ne Domnul, a o intemeia, carea
cugetand cu ceva a o gi inzestra foarte bun prilej ni sail aretat, insa cu o
suma mare de bani a-I rescumpera, carca neajungendu-ne trebue sa cautam
pe unde cite ceva avem, ca pe nime sa no ingreoem. Deci Fratia Ta luand
acesta numai de cat te vei sirgui a suite toate re0antiilc noastre qi peste
voia celor neascultatori (insa carii or vrea si anticipato pe anul viitor dajdea
noastra a o da, bine sa-i insemnezi, ca se vor face vrednici de lauds, qi de
slujba noastra) si fiind-ca suma pc Simihaiul latinesc trebue O. se dea, Fratia
Ta aqa Te vet sirgui, ca cu o septemana mai inainte de Simihaiii toate
rWantiiie fard scadere sa le aduci aid qi asa sa te port', ca no cumva pe
scaderea deregetoriei, si pagubirea neascultatorilor prin altil sa ne caute a
le scdte. Blas 11 August 1761. (Arch. din Bias).
9) Originalul la dl I. Boros in Lugo0

www.dacoromanica.ro
 378

Alba ') Episcopul Klein avit secretar pe Petru Pop de Da llya (Dais),
care la 1760 era asesor jurat al comitatului Albei si in calitatea
acesta autentica, la 17 Aprilie 1760, copia conscriptiei d,ominiului
de la Cut din 17584), dr dupa mortea lul Aron in 1764 fit numit
si provisor cameral al dominiulul episcopesc.3) Aron avit se-
cretar pe Petru Ratiil, care la 1757 fit numit locotenent in compania
clerului unit tra'misa in resboiul de 7 ani. 4) Acesta in .,:icrisdrea
din 4 Iunie 1756, prin care episcopul Aron recomanda colecte
pentru manastirea Prislopului, se subscrie: »Rat Petru Logofet
sfintuldi Sobor mare«.6) Dupa el a urmat Nicolaii Nyagoe (Neagoe),
pe care-1 aflam iscalit la actul din 28 Martie 1760, prin care
Aron recomanda colecte pentru manastirea de la Vaca.6)
Secretariul sail logoldtul episcopului nu trebue se fie con-
fundat cu notariul clerului, care era tot de una un preot de frunte
0 care Inca da episcopului mans de ajutor in afacerile cele mai
importante. Notar era protopopul Avram Pop de Daia.7) Si
notariul si logoldtul aveaii plata de la Cler. Episcopul Aron
adeseori cere de la protopopi, sa incasseze »obicinuitul taler
notarasesc sail logoletesc« sail »talerul preacinstituldi notarius si
a logoletului., pe cum am vOciut din documentele publicate, si
vom vedd din cele ce se vor publica.
Ca ajutor, sail mai bine zicend controlor, era dat episcopului
si un teolog din societatea lui Isus. Aron, cat timp a functionat ca
vicar apostolic (1746 1751), avit teolog langa sine pe Emeric
Pallovics 1, and insa fit numit episcop la 1752, Aron lucra
forte mult sa mantudsca episcopia units de teolog, care nefiind
nici °data Roman, a fost pururea un ghimpe in ochii Romanilor.
Aceste nisuinte insa, pe cum am vequt, remase zadarnice 9) si
episcopul capdta teolog in locul lui Pallovics, care trecit in 1752

0 Vedi mai sus pag. 78 gi S. Clain la Cipariu, Acte i frag. p. 114.

2) Vedi si scrierea mea despre Klein pag. 111 Si urm.
3) Nilles Symb. pag. 628.
4) Vedi mai sus psg. 272.
8) Origin. la dl I. Boro in Lugo.
8) Actul original la acelaii.
7) Vedi mai sus p. 34, qi S. Clain 1. c. p, 106.
8) Vedi despre acesta Nilles Symb. pag. 578, si scrierea mea despre
Klein pag. 218 i urm.
9) Vedi pag. 11 si urm.

www.dacoromanica.ro
 379

la oficiul de superior in Odorheiul secuesc, pe parintele Michail

Salbeck la an. 17531).
Salbeck s'a nascut in Iasii Moldovei la 1709, si ast-fel, pe
lungs alte .limbi, scia si romanesce perfect. In 28 Octobre 1725
intra in societatea lui Isus. inainte de a fi numit teolog, cu-
trierase multe parti din Transilvania invetand poporul romanesc
in lucrurile de credinta. Sciind, ca Roanii nu ved bucuros pe
preotii de alt rit, Salbeck, spre a nu fi primit cu neincredere, isi
lash per si barbs lunga si se imbraca intocmai ca preotii ro-
manesci2). Cu tete acestea intre el si episcopul Aron, in urma
conflictelor de la inceput in Viena, nu au mai esistat raporturi
intime. Murind Salbeck in 25 Februarie 1758, in locul lui veni
earasi Emeric Pallovics, care in 21 Maiti 1760 repausa si fit in-
mormentat in Blas 3). in 1761 Aron capeta teolog pe Stefan
More, care functions ca teolog si sub Atanasid Rednic 'Ana in
1773, cand desfiintandu-se societatea lui Isus, episcopii uniti furs
scutiti de obligarnentul de a-si mai tine teolog').
Deosebit ajutor era pentru episcopul Aron vicariul general
episcopesc. Cel dintaiti Vicar general i-a fost George Gerontie
Cotorea, vestitul ieromonachsi scriitor, care purta acea demnitate
de la 1754 pand in 1763. I n absenta episcopului el ocarmuia
diecesa, si pe el l'a trimis episcopul adeseori in tinuturile tur-
burate de emisarii Serbilor spre a linisti spiritele 5). Lui Cotorea
i-a urmat in demnitatea de Vicar episcopesc Atanasiii Rednic
la 18 Novembre 1763 "), care pe cum mai inainte ca duchovnic
al episcopului, asa si ca vicar, sprijini cu tot devotamentul pe
episcopul sea intru promovarea religiositatii si culturei nationale.
Afacerile grave si cele judiciale de natura urgenta episcopul
le trata in Consistoriul seq. De comun se chemari la acest Con-
sistor numai asesorii din Bias, cart erati numiti dintre calugerii
Basiliani. Ast-fel in an. 1754, cand se instals, episcopul numi
asesori consistoriali pe Grigorie Maior, Silv. Caliani si Atanasia
Rednie. Pe cum insa sub Klein 7) asa si sub Aron erail asesori
') Vedi mai sus pag. 16.
2) Nilles, Symb. p. 605 608.
7) Nilles o. c. p. 578.
4) Idem, ibidem p. 633 634.
9 S. Clain la Cipariu Acte si fragm. p. 106 si 111.
Idem, ibid. p. 111.
7) Vedi scrierea mea despre el pag. 141.

www.dacoromanica.ro
 380

consistoriali si 12 protopopi de frunte, pe cars insa numal in

afaceri importante i chema la sedinta, cum s'a intemplat cu oca-
siunea infiintarei companiei romanesci oferite imperatesei Maria
Teresia in resboiul de 7 ani 1).
Pe titnpul lui Aron in fie-care an se tinea asa numitul
Sabor mare sail Sinod diecesan din top' protopopii.
Tinerea in fie-care an a sinodului diecesan se considers
pe atunci de un obligament atat de gray, in cat episcopul nu
se potea dispensa de el. Si intr'adever numal in anul 1761 nu
s'a tinut Sinod, fiind ca tocmai atunci s'a intemplat dismem-
brarea neunitilor de catra unitl, si episcopul era silit a petrece
timp indelungat la Sibiu, unde avea sa fie la dispositia gene
ralulul Buccow 2).
Sin (icicle se tineau de comun Joi dupa Rusalii in fie-care
an. Deed insa intrevenia vre o pedeca, atunci se amanail pe
mat tardiii. Asa d. e. in 1757 s'a amanat tinerea sinodului pans
in Octobre din causa ciumei, care nu permitea trecerea din un
tinut in altul 3).
') Vedi mai' sus pag. 267.
2) Eata ce scria episcopal catra Cler in 25 Aprilie 1762: In anul acum
de curund trecut cuprinei fiind intru poruncile celor Mari, nu ne-am putut
plini canonicesca detorie desprc sacral mare. Acum darn urmand sfintelor
canone ei bunului acestei Beserici obiceiu, pe jot dupei Rusalii, ajutorindu-ne
Domnul cugefam a tine aid in Blae obicinuitul Sabor Mare, la carele Fratia
Ta supt canonul aceluiaei sabor vei' fi indetorit a veni de fata, renduind ei
cauzele ce vor fi a se aduce ei prin Beserici sfintul mir a imparti. lark 'Ana
atunci to vei sirgui fara scadere a stringe dajdile cu reetantiile sale, ei cu
alte venituri ale noastre, cu obicinuitul taler notaraeesc ei logofetesc. Iara
care prcot n'ar vre a da archier6sca dajde pe nume insemnat sa mi-1 dal.
Care le tote plinindu-le, fii blagoslovit. Blae 25 Aprilie 1762. (Arch. din Blae.)
') Cerculara lui Aron catra protopopi de dto 4 Aprilie 1757: Cinstite
in Chr. Frate! Pentru pricina liniilor ei a contumatiilor, ne putend pe cum
s'ar cuvini, toff cinstitii protopopi a vini, obicinuitului nostru sabor mare
intr'acest an ii cauta sa intarzie. Dirept acea pentru ca O. nu se temple
ceva scadere din causele ce se tractaluesc in saborul mare, Fratia Ta de
vei fi avend, de vreme ni li-1 inetiinta, ea sa potem in vremea sa face Con-
sistorium de aeeeorl, ei aes trimitendu-le prin scrisoare, sail prin fete, O. se
poata ispravi.
Langa. aceste vei aye grije, cum toate viniturile noastre pe acesta an,
cu reetantiile de pe cei trecuti fara scadere si fara trecere pana la inaltarea
Domnulur sa le trimitl ei sa le administraluesci cu talerul notaritieulur ei a
logofetului, pazind peste toate cu bung. privighere ei plinindu-ti datoria
chemaril ei a bunului pastoriii, ca nu cumva O. se intemple ceva scadere
in turma Domnulul Christos. Blae 4 Aprilie 1757. (Arch. din Bias).

www.dacoromanica.ro
 381

In casuri de acestea afacerile de competenta sinoduluT, deca

nu se puteati amana, se pertractail in Consistor plenar, la care
erati chiemati si teT 12 protopopi asesori.
In sin6de protopopiT reportati despre starea bisericeT si se .
aduceail hotariti potrivite pentru vindecarea relelor. Asa d. e. in
sinodul din 1759 protopopul CrasneT facii raport, ca credinciosii
seT n'ati putut fi amagiti sa se lapede de unire prin visitatiunea
facuta de Serbii schismaticT din Ungaria 1).
Cand plecati de la sinod, protopopiT duceati cu sine antimise
si mir pentru bisericele din protopopiatele lor, platind pentru
un antimis cate 3 mariasT, ear pentru mir cate 1 2 crucerT2).
In sin6de se tractati nu numal afaceri administrative, ci si
afacerT politico-bisericesci. Asa d. e. in sinodul din Octobre
1757 clerul s'a intrunit pentru a discuta nedreptatea, ce i-se fgcea
prin imposite contrare privilegiilor sale: xfiind fost acest Sabor
mare de acum adunat, maT ales pentru supgrarile preotilor, si
pentru acelora-sT cercarea usurgriT,, scria episcopul in 28 Oct. v.
1757 catril perceptorlI cleruluT 3).
Tot in sin6de se faceau aruncurl de bani asupra clerulul
si poporuluT spre feliurite scopuri si se luau mesurile cele maT
potrivite pentru aperarea bisericel de asuprirl si nedreptatifi.
Ast-fel in sinodul din 1756 Clerul, veciendu-se lipsit de dota-
tiune cuviinciOsil, despoiat pe alocurea de venitele stolare prin
uneltirile Serbilor de la Carlovet, si asuprit de &lei nedrepte, a
votat din venitele sale o leafy de 200 fl. v. a. until advocat sail
agent la Curtea din Viena, si anume luT Irian Babos, pe care si
l'a ales la recoinandarea CancelariuluT aulic transilvan Gavrila
Bethlen ').
Sin6dele, pe cum s'a putut vede din scrisorile pang acum
citate, Inca si pe timpul lul Aron se ocupati cu judecarea causelor
procesuale si protopopiT erail datori se aducg actele procesuale

') Aron catra Dietrich dc dto Cibinii 27 Sept. 1761 (Arch. din Bias).
0 Episcopul &lts protopopi de dto 14 Aprilie 1757: ,Pentru aceea
sunt asa eftine (antimisele), trei mariasi pentru un antimis. Pentru mir de o
biseric5., unde-s putini oamcni, un grcitarig (cruccriii), undc-s mai multi,
doic (Ibidem).
") Arch. din Bias.
4) Gavrila Bahl= card Aron de dto 22 Iuniii 1756, si Aron did.
Ioan Babos de dto 4 Iuliu 1756 in arch. din Bias.

www.dacoromanica.ro
 382

cu sine, sail chiar a indruma partile litigante sa se presente

la sinod.
Cei ce eraa invitati la Sinod, erail datori sa se presenteze,
tad la cas contrar erau pedepsiti cu mulcta .Saborului mare«
de 66 floreni.
Sinodul avea un notar, pe Avram Pop protopopul din Daia
si un inspector pe Timandi Farcas din Juc 1).
Pe Tanga organele din centru, episcopul era ajutat intru
administrarea diecesei si prin organe din afara, adeca prin pro-
topopi. Numerul acestora pe timpul Episcopului Klein era 44.
Maria Teresia insa prin decretul din 18 Iuniti 1747 a poftit, ca
protopopiatele mai marl sa se imparts in dOue si preste tot sa
se faca o ruSua impartire a Tor, spre a se pote supraveghia mai
usor viata clerului si poporului2). Aron voind a Implini porunca
imperatesca, a facut o ruSua arondare a protopopiatelor, in urma
careia acestea in anul 1750 nu mai erail 44, ci cu trel mai multe,
adeca 47. Din protopopiatele, cari esistall sub Klein la 1733, au
fost desfiintate 18, anume a Balomirului, Boianului din comitatul
Dobocei si Clusului, a Bradului, Cerghidului mare (Nagy-Cserged),
a juratului din Ercl-Szent-Gyorgy, a Gradiscei, Treiscaunelor
(Haromszelc), Clu-Manasturului, Ludisorului, San-Martinului-de-
campie, Miloanului (Nyilvaniensis) Mirasteului (Nyaradtoiensis)
Porcescilor, Pete, Riciului, Sacalului-de-campie, Vimei (Vim-
mensis) si Vintului (de jos). In locul lor insa au fost infiintate
urtnaterele 21 protopopiate: al Fagarasului, Szepvizului, Paraului,
Sadului, Armenilor, Hopartei, Turului, Vaideiului din scaunul
Orastiei, Babalnei, Iliei do Mures, Salcivei, Ernotului (Rathnot),
Chetiului (Ketyensis), Taurei (Tohat), Niresului (Szasz-Nyires),
Chetei, Abafaiei, Gurghiului, Iclandului (comit. Turda), Basescilor
sail Sarvadului, Hategului, Asuatului (Szovatensis 3).
Conscriptia lui Aron de la 1750 ne arata, ca pe atunci erati
preste 2100 preoti uniti in functiune. In numerul acesta insa
nu sunt cuprinsi preotii neprimiti, adeca santiti in teri streine,
in Moldova, Muntenia si Ungaria la Serbi pe timpul revolutiunei

1) S. Clain 1. c. p. 106.
') Vedi scricrea mca despre Klein p. 217.
3) Dr. A. Bunea, Eppul I. I. Klein comparat cu Dr. A. Bunea, Statistica
Romanilor din Trans. in 1750.

www.dacoromanica.ro
 383

serbulul Visarion (1744 1749), nici preotii primenig sati bigamT,

earl erati opriti de la patrachir. Dupa nadusirea revolutiunei lul
Visarion si instalarea episcopulul Aron multi dintre preotii ne-
primili sail rugat de episcopul Aron sa fie primiti in sinul bi-
sericeT unite si sa li se permits a functiona ca preoti uniti.
Dupa o lista din protocolul archivuluT metropolitan de pe anil
1754 1757 vedem, ca. in 1754 si 1755 ail fost primiti vre-o 345
preoti, cari fusesera chirotoniti pe timpul revolutiunel lul Visarion
in te'rile numite. Prin acesti preoti primiti in sinul bisericel unite
si prin neue chirotonirl numerul preotilor de la 1750 a crescut
cu cateva sute pans la 1759, cand a erupt revolutiunea lul So-
fronie, si cand numerul preotilor uniti ail inceput a scade.
0 parte din ei sub terorismul acestel revolutiuni au trecut la
neunire, ca cei din cornitatul Crasnei1), altiT au fost omoritT, si
eel mai multi ail remas pastori farti de turma, luptandu-se cu
miseria cea maT inspaimintatere, ce au trebuit se o sufere pentru
alipirea for de biserica units, cad o parte dintre ei erail silitb, sa
traesca nurnal din micile portiuni canonice, ce imperatesa le-a
lasat in folosinta for pans la merte, er alts parte, neavend por-
tiara canonice, nici venite stolare, trebuiail sa-si castige panea
de tote zilele cu sudorl crunte. Cand s'a terminat dismembrarea
unitilor de neuniti in anul 1762 vedem, ca preotii uniti erati
2250, er preoti neuniti 1365, call in cursul revolutiunil luT So-
fronie sail recrutat parte din preotii trecuti la neunire, parte din
individl sfintiti atuncia la Serbi si in ttirile romane. interesant
este, ca mai constants au fost preotii uniti in scaunelc silsesci:
Medias, Sebes, Cinc, Cohalm, Orastie, Nocrich si Mcrcurea, unde
gasim 124 preoti uniti pentru 455 familii unite, pc cand pentru
8837 familii trecute la neunire erati numai 2 preoti neuniti,
amindol in scaunul MediasuluT.2) Dupa conscriptia episcopuluT
Atanasia Rednic din 1765, care asemenea se aft' in archivul din
Blas, preoti uniti erail la accl an mime 1637 adeca cu 463 mai
putini de cat in anul 1750 si cu 613 maT pu ;inl de cat in
1762. Atat de tare i decimara prigonirile si suferintele de tot
soiul! Lin numer mare insa din preotii re.masi in viata nu
function* pentru ca nu mai aveail credinciosi.

') Vedi mai sus pag. 198.

') VecJi conspectul publicat de Dr. II. Puscariii, Doc. I. p. 244 5.

www.dacoromanica.ro
 384

Cu mult mat cumplita a fost insa perderea bisericei unite in

numerul sufletelor. La 1750 se aflau in Transilvania numai 13 sate
neunite cu 4065 suflete, remasite din revolutia lui Visari on. La acestea
insa trebue sa adaugem satele din Ora Bersei cu 21.754 suflete.')
Ast fel obtinem cifra de 25.819 suflete gr. orientale. Din contra
suflete gr. catolice la 1750 erati 533,675. Revolutiunca lui Sofronie
era sa le smulga apt-61)e pe tote din sinul bisericei unite, cad in
1672, cu ocasiunea dismembrarii, eraa numai 25.223 familii unite
fata cu 128.653 familii neunite. 2) Dupa conscriptia lui Atanasill
Rednic din 1765 nume'rul sufletelor unite se reduse la 19.491 familii,
ceea ce in calcul media ne da cifra de 97,455 suflete. Acesta ne
arata, ca efectele revolutiunei lul Sofronie s'au resimtit si dupa
1762. Cei mat constants in unire au fost Romani! din districtul
Bistritel, unde in 1762 cu ocasiunea dismembrarift s'au gasit
4508 familii = 22.540 suflete unite cu 97 preoti, fata cu 142
fatnilii neunite, car! insa nu aveati nice un preot.3) Din tote
acestea isi pate ori cine face o ideia ]impede, ce mare lovitura
dasera Serbii bisericei romanesci unite.
Mid pierderi a indurat biserica unita si prin imprejurarea,
Ca unit preoti de ritul latin se siliati a indupleca pe credinciosii
unit! de ritul grecesc sa tr6ca la ritul latin. Episcopul Aron
purcedea cu mare energie in contra acestui abus. Ast fel d. e.
in 3 lanuarie 1755 scria in termini forte grei preotului latin din
Cosocna, pentru ca cutezase a primi pe un unit la ritul latin.4)
.) Vedi scrierea mca desprc Klein p. 416,
') Dr. Puscariii, ibidem
") Dr. II. Puscariu 1. c.
') Admodum Reverende Domine! Domine Frater in Christ() Colende!
Constat utique mcac oviculac in oppido Kolos invito, imo inscio pastore
avulsac Petri videlicet Hajos casus, et illicitus aeque, atquc invalidus de
ritu catholico, ad ritum catholicum absque legitima facultate contra cxpressas
Summorum Pontificum constitutiones, et prohibitiones, ejusdem transitus,
qui et si vcrac fidei dogmatibus non adversatur, adversatur nihilominus
moribus, Christianae charitati, et ut dixi, Summorum Pontificum Constitu-
tionibus et prohibitionibus, quae utique canonica Jura sunt. Constare poterat
ctiam Dominationi Vestrae Admodum Rdae nostra resolutio, quam ad ejus
suppliccm dedimus libellum, non ego Centhoralem (?) ejus abigo, ne juxta
fidem ei datam convivat, sed mcam ad ovile meum revoco oviculam, ut in
eodcm juxta fidcm Deo datam perseveranter maneat: Alioquin cuilibet Re-
ligioso licitum crit pro lubito religionem, et sui ordinis professionem desererc
et aliam amplecti. 11.13ct Vestra Dnatio sufficientes, ibidem et in vicinis

www.dacoromanica.ro
 385

Biserici unite la 1750 eraii 1704, Or neunite 14. Aci insa

nu sunt computate bisericele neunite din tera Barsei, in num&
de 25.1) Fiind ca Insa pe atunci erati circa 2012 comune locuite
de Romani, afara de Ora Barsei, urmeza, ca circa 270 comune
nu aveati biserici, de Ore ce domnil de pamint si comunele nu
cedail bietilor Romani nici atata petec de pamint, cat sail pdta
ridica o bisericuta. Ce este mai trist, in uncle tinuturi nici chiar
catolicil de ritul latin nu permiteaii Romani lor sa-si cladesca
biserici. °) Cultul divin se Linea, in comunele fail de biserice, in

Arianos, Calvinistas, Lutheranos, aliosque similes ab ovile Christi abcrrantes.

cos rcducat, et sic suam amplificet Parochiam, non autem meas cum par-
vulorum laesione traducat oviculas, legat majorum, et Sanctorum Patrum
sanctiones circa eos qui in alienam messem mittunt falccm suam, et inveniet
facti sentcntiam, jam dudum expositam. Quae ratio ilia ab ignorantia linguae
deducta ? an ne ctiam in hoc ritu suae linguae gnarus invenire non possit?
Papac! Per quos ergo Deus ilium illuminavit, ut excussis infidelitatis tc-
nebris, veram profiteretur fidcm, et rcligionem, an non per eosdem etiam in
aliis instrui possit? (2uod si haec ratio pro deserendo ritu sufficeret, aut
urgcret, quam muftis in locis in hac provincia Dni latini Plebani propriis
destituerentur oviculis. Sed dato, non concesso, quod in hoc ritu, in quo
catholicae fidei luminc illuminatus est, ejusdemque professionem Deo ex-
pressit, non possit suae linguae spiritualem fructum percipere, si charitate
christiana ducimur, licebat Vrae Dni Rdae eundem instrucre necessaria, ad
perceptionem vero sacramentorum et sacramentalium eundem ad semel
amplexam religionem et ritum remittere, et non cum tanto scandalo de ritu
transitum (quern praeter Pontificias prohibitiones, nee ipsa Mattas Scrma ullo
modo vult) persuadere, unde etiam mala inter illos orta est cohabitatio cum
periculo rei in laqueum Diaboli incidendi. Videant indiscreti zelantes authores,
quam (?) participes sint tanti periculi. Ego vero hisce Dnem Vram Admodum
Rdam oficiose requiro: ne amplius velit meis hiscc oviculis per ejusmodi illici-
tam a ritu abstractionem cohabitandi periculum interponere, sed sinere meas
oyes, et suas curare, nec in alienam messem falcem immittere, alioquin, quod
juris erit, praeterire non sinam. In reliquo cum to fausto novi anni auspicio
omnem felicitatem praccatus maneo. Balasfalvae 3 Ianuarii 1755. (Arch.
mctr. din Blas).
I) Vecli conspectul publicat de Dr. Puscaria 1. c.
2) Fiind-ca. preocii Romano-catolici din Scaunul Gyergya sa opuneati
la cladirea bisericelor unite, episcopul Aron intre altele scria guvernului:
Quamobrcm quemadmodum ibidem Catholici Armeni, ut ut in Ritu Latinis
proximiores, seorsim suum pro sae ritu habent templum, ita et nostri habere
poterunt. Et quamvis quam plurimi cx eisdem Armenis persaepe in Mol-
daviam transeunt, rursusque inde veniunt et schismaticos sacerdotcs, imo
et Eppos, ut paucos ante annos contigit, attulerint, non tamen ex eo rite
infertur: illos omnes esse schismaticos, ita etiam de his; sed Wins: quod
Dr A. Banes : Episcopil P. P. Aron vi D. Novacovici. 25

www.dacoromanica.ro
 386

casele private ale credinciosilor. Cele mai multe din bisericele

amintite s'ail perdut In revolutia lui Sofronie si prin dismembrarea
fa.'cuta de generalul Huccow, asa in cat la 1762 eraU numai 521
biserice unite fata cu 1366 biserice cedate neunitilor 1, dr la anul
1765 biserica units avea in posesiunea sa numai 419 biserici,
ceea ce drasT dovedesce, ca sf dupe 1762 s'ail intimplat trecerT la
neunire, on unele comunitati unite s'au stins cu totul.
Ce privesce viata religidsa a poporuluT, cpiscopul Aron se
silise a extermina tOte credintele deserte sf tOte abusurile prin
numrrdsele carti tiparite de dinsul, in care predica adev6rata
credinta ca mijloc unic in contra superstitiunilor sf vietei di-
sordinate.
Se respandise pe timpul acela o literature romandsca plina
de basme si neadeveruri in contra credintei, si celel orientate si
celel apusene. Acele scrieri aveail mare trecere la poporul incult,
pentru aceea episcopul le combate cu energie in cartea sa *Pas-
toricesca Datoriec. Eta ce zice zelosul Archicreil: 'Ears calcatoril
de ldge, si de sfintele canoane nu numai fare blagoslovenia, ce
tocma si improtiva insemnatclor canoane si archiercscilor oprdlisce:
nu numai cele adevdrate din scripturT, ci Inca mai multe, cu
desarte minciuni navalind in turma lul Christos atatea basne, si
desertaciuni propoveduesc norodulul pentru necurata dobanda,
de carii ca de prorociile lui Vaal datorT stint toff a se feri: ca
veddnd protivnicul lul Christos, diavolul, cum ca multi ascultand de
stinta evanghelie se vor spasi, s'ail mestesugit a isvolii alto evanghelie
pe numele Domnului, care si epistolia lul Sava oft, nccuratul, si
alta bazna, pove'stea sfintel Marie o ail numit, si fiind ca cerescul
nostru Parinte, ca sa arate nemului omenesc adeverul: in multe
feluri, si in multe chipurl de de mutt au grait catra ParintiT nostri
prin angeri, si prin ProrocT: ears mai pe urma ne-ail graft noao
prin Fiiul &du Isus Christos, carele stinta Evanghelie, adeca buna
vestire si cerescul adever de la Tatill luand ni fah vestit, si prin
sfincii seT Evanghelisti scriindu-1 ni Pad dat noao testament vecinic

mali utrobique castigandi et corrigendi sint, nec est modus, Exllme Dne, ad
assignata loca Vaslab, Varhegyallya et Toplicza, attenta Ritus hujus ratione,
illos remittendi, nisi cum manifesto salutis periculo, in quo etiam nunc
versantur, cum mentionata loca nimium quantum distent. Balasfalvae 29
Aprilis 1755.
1) Dr. Puqcarifi 1. c.

www.dacoromanica.ro
 387

a-I tine; si hind ca Domnul nostru Isus Christos este si se nu-

mesce piatra, adeca Piatra credintit, pe care si-a0 zidit Biserica sa
cu scump sangele sea: diavolul ce ail facut, ca sA resipesca acea
Biserica? izvodindu-si Evanghelia sa, adeca aceiasi mincinoasa
epistolie au vestit, ca ar fi cAdut o piatra din Ceriti, acolo unde
s'ati pogorit din Ceriti adeverata piatra Christos, adeca la Jeru-
salim: unde si Antichrist se va areta. Ce or' irate afara de ade-
verata evanghelie, ail la Ierusalim, au air' se arata, si se vestesc
fara marturii din sfintele scripture, din sfintele sabOre, sail sfinti
Parinti, toate sunt propoveduirile lui Veliar, trimisil lut Antichrist,
carora sfintul Pavel le zice, sa fie anatema... Nici sa se Insele
cineva, sa le creda audind dintrinsele frumOse si sfinte cuvinte:
ca aceasta este mestesugirea diavolului, all imbraca minciunile
cu sfinte cuvinte prin propoveduitorii set, prin descantatori, vra-
jitori, iproci. precum face si pescariul ca sa veneze pesci, im-
braca unghita cu hran5.: ca de o ar arunca goals in apA, to'
pesci' ar fugi de dinsa. Asa si diavolul de s'ar numi pe sine
prin trimisii set, si de si-ar descoperi minciunile, cine ' -ar crede ?
tot' ar fugi de el ca si pesci' de unghila para. Niel pentru
aceea sA se insele cineva vedend pe multi, ca mai bucurosi
ascultd acele minciunt, de cat stinta evanghelie; ca pe cum mai
sus s'ail zis, asa e naravul cel ref' omenesc, mai curend a crede
minciunilor, de cat adeverului; pre cum si omul el dintAiti Adam
mai mutt au credut diavolului, zicendu-i ca va fi Domnezeil, de
cat lui Domnezeti, zicendu-1 Ca cu mOrte va muri, de va manca
din pomul cel oprit. Insa fiesce cine dintr'aceasta poate cunoasce,
cum ca acele epistolii sail povesti a sfintei Mari' sunt basne,
minciunt si diavolesci inselaciuni, ca nici de un sfint sabor ,sati
de sfinti Parinti nu sunt intarite, sail tiparite, ce numal pe ascuns
de inselatori vestite pentru necurata dobanda: precum intrensele
se vede, ca fagaduesc, mincinosii, impotriva sfintei scripturi celor
cc le vor asculta, sail le vor scrie, numal de vor da atata si
atata bani, ca li se vor erta toate pecatele: rand pecatele nu pentru
bani, ci pentru pocaianie si infrangerea inimit se erta: ca de ar
fi vrut Domnezed bani, sail jertva pentru pecate, ar fi dat destul
prorocul David: dar jertva lut Domnezett pentru pecat, inima
infrinta si sinerita.«
Pe cum combatea credinta deserts, tot asa sbiciuia episcopul
Aron si obiceiurile pecatose si paganesci ale timpului seti inra-
25*

www.dacoromanica.ro
 388

decinate in viata poporului roman: vOr dye grije Preotil, si or

porunci poporenilor sa se pazesca de tot feliul de nelegiuiti:
vrajotorii, descantatorie: fermecatorie: versAri de ceard: de baere,
sau advare de farmece: samvaSii: focuri vii, sariri preste foc,
trageri in apa a dao zi de Pasci, colinde urite din noaptea Cra-
ciunului, pentru carele multi si de sfinta Liturgie cu pecate de
moarte atunci roman: de nisce mese a nu sciu ce Doamne: de
nedeile cele cu beuturi si cu jocuri, precum si de esirea cu
crucea inteacelas chip, la intro hotare: de galcevi la vovedenie,
adeca noaptea la oameni morti, cand se aduna, sa nu galcevesca,
cu lopeti pe spate sa nu lovesca: ci pentru sufletul a cehli
reposat, si pentru ale sale pecate lui Dumnezeil sa se roage: de
plugul col negru in -creme de ciuma. Asisdere cu deadinsul
se vor sirgui a-i conteni de alt earasi diavolesc obiciaiu, pe carii
indraznesc a desgropa morti, Si asa ticalosi isi arvuneza.' afurisania,
si, de nu se vor pocal, muncile de veci: ca acea tina, sau trupul
mortului nimica nimerui nu mai poate strica.... Asisdere mare
grije or aye preoti si protopopi la zioa invierei Domnu lui a vcsti,
si a inveta norodul, ca sa nu se lass a se insela de diavolul: ca
cif mare intristare ne cauta a aucil, iubitilor, cum ca on carii,
sau doara pe multi dintre crestini intr'atata IT prilestesce satana,
cat nebagand in sama de dumnezeesca si bisericcasca porunca:
ca sa' se ispoveduesca tot omul, si sa se cuminece incai la Pasti,
se indestuleza a manca nu scion ce fella de Pafil, Inca uni nisce
resunal purtand in glugi he vend, altil le cumpthl nelegiuiti, adecA
si ceia si cestia ucenici Iudii negutatorindu-si perirea lul. Eal'a
pe altil pans inteatata II orbesce, si la sine ii trage, asemilnandu-T
dobitoacelor pamentului, ,si hrdnindu-i cu mugurl ca caprele in hoc
de pasta, adeca, precum Prorocul zice: omul in ciriste fiind n'ad
priceput: alaturatu-s'ati cu dobitoacele cele fara de minte, si
s'au asemenat lor. carii earasi in partea caprelor, de nu se
vor pocal, ocaiacinici (adeca vinovati) la infricosatul Divan se
vor pune«....
Un abus mare se Pa'cea- 'Ana is Aron si cu casatoriile 1).
Dnue persOne, car! nu puteau sa se ciisatorescii in torhuna lor,
pentru ca sciau, ca preotul loculul din causa piedecelor canonice
nu le va cununa, fugiau intr'alt sat sail tinut, 'uncle nime nu le.
') IDespre abusurile cu cisatorille la neuniti veci!: N. Iorga, Sate si
preoti din Ardeal, in Revista Romani, 1902, pag. 182 si urm.

www.dacoromanica.ro
 389

cunoscea si gasind eke un preot nevrednic, iI platiau ca se le

binecuvinte casatoria. Era acesta un abus gray mostenit de pe
timpul dinainte de unire, si plin de urmari triste pentru familil.
De aceea episcopul Aron in sinodul din anul 1754 introduse
impedimentul clandestinitatii, in sensul caruia decA cineva nu
se cununa prin parochul sea propriA inaintea a dOue marturii,
casatoria lul se declara invalida. Spre a pute executa acest
canon, episcopul cerii si sprijinul gubernatorulul transilvan prin
scrisOrea de dto 4 Martie 17551). Impedimentul clandestinitatii
ca piedeca dirimenta de casatorie remase insa in vigore in bi-
serica unity numai pana la episcopul Atanasiii Rednic, care mij-
loci de la scaunul apostolic al Rome, sa enunte, ca acest im-
pediment nu are valOre si pentru biserica romanesca.
Dar nu numai prin scrierl religiose si morale, ci si prin
visitatiuni canonice s'a silit episcopul Aron a sustine adeverata
credinta si curatenia moravurilor in poporul credincios, atat de
') Excellcntissime D-no Gubernatori. Non sine gravi animi moerore
perspiciens, Comes Excll-me, tot abominationes, quae ex clandestinis passim
profluunt matrimoniis, diu, noctuque mecum reputabam, qualitcr tot scanda-
losis abusibus pro muneris rationc obvenire possem. Et incidit: quod si
pessimac istius arboris radix penitus evelleretur, non amplius tot pestiferos
progerminaret, minus autcm produceret fructus, pro hujus autem prorsus
avulsione unicum videbatur necessarium medium: ut salutaris illa sacro-
sanctac oecumenicae synodi hic quoque robur obtineret, observareturque
sanctio, qua ejusmodi matrimonia irrita plane, et nulla omnino fore decla-
rantur. Opportunam itaque nactus occasionem in dioecesaia nostra nuper
hic ccicbrata Synodo id ipsum publice proposui, nec sine optatu exitu.
D-no namque cooperante unanimi consensu conclusum est; salutarem ejus-
modi sanctionem omnino observandam esse. Quemadmodum etiam formata
est desuper constitutio, et more consueto solemniter inter nostros promulgata.
Verum enim vero quoniam vix aliquando ulla promanavit vel justissima lex,
quae in observandi ratione nullos habuisset aversores; haec quoque privatos
quospiam hominum porditissimos sui procul dubio inveniet contemptores.
Ea propter, cum plurimis, iisque praeclaris argumentis testatum nobis sit,
et plane perspectum: nullam ab Excll-ia V-ra irritam dimitti occasionem
tuendi, asserendique Ecclesiae jura, cum quibus ipsius etiam Religionis
Sacrac causam, et incrementum conjuncta esse optime omnium intelligit;
volui eidem Exll-iae V-rae Synodalem hanc constitutionem per praesentes
(quibus et ejusdem copiam involvo) notam facere, simulque fidenti prorsus
animo magnopere postulare: ut pro suprema, qua pollet authoritate, eandem
ab omnibus per Principatum nostratibus rite, et effective observari jubeat,
faciatque etc. Balasfalvac 4-ta Martii 1755. (Archivul din B1a0.

www.dacoromanica.ro
 390

cumplit atacat din t6te partile in aceste bunuri scumpe. Deca

biserica unita nu a perit cu totul in urma agitatiutfflor neintrerupte
ale S6rbilor si uneltelor lor, este de a se -multarni si petreceriT
dese a zelosului episcop in mijlocul credinciosilor si oratories
HIT, cu care scia misca inimele pans la lacrimi.
Deja ca Vicariu apostolic visitase Aron in anul 1749 si 1750
tinuturile cele mai turburate de sihastrul impostor Visarion si
urmarea a fost linistirea spiritelor si reconciliarea tuturor cu bi-
setica romanescd unita 9.
Nu-si pregeta bunul pastor, slabit de viata sa austera, a
face visitatiuni In timpul cel mai greil de ierna. Ast-fel in ierna
anului 1755 6 si-a visitat tOta diecesa si a ajuns 'Jana la margi-
nile e' cele mai departate, la Baia-mare 9.
in ierna anului 1758 9 episcopul tntreprinse o visitatiune
canonica prin mai .multe tinuturi. in jumetatea prima a lunei
lui Decembre 1758 it gasim pe valea Muresului in partile Orastief
si ale Geoagiului de jos (vedi mai sus pag. 153). La inceputul
lui Februarie 1759 era in Valea Hategului (vecli mai sus pag.
154) ear la sfarsitul acestei luni era in muntii apuseni (vecli
pag. 323).
In primavera anului 1763 episcopul avend sa se intalnesca
cu generalul Buccow la luarea juramentului si sfintirea steagurilor
militia granitaresci din partile Nas'eudului 3), a intreprins o mare
visitatiune canonica in tinutul Somesului si prin satele de la
Oleic muntilor Maramure'sului. in 17 Aprilie 1763 el era in
Santioana, intre M.-Osorheia si Reginul sasesc, in 19 Aprilie in
Bistrita, in 10 21 Aprilie in Salva de langa Nas6ud, de unde prin
o poslanie (epistola) vestesce protopopului, preotilor si credinciosilor
din protopopiatul Nase'udului, ca voesce sa le faca visitatiune
canonica. inaintand pe Somes in sus, in 24 Aprilie sosi in San -
Georgiu, in 26 la Rodna, de unde scria colonelulul Raschitz, ca
a visitat districtul Naseudului din cOce de Somes, si va continua
0 Ve41 scrierea mea despre Klein p. 255.
9 Aron cu dto 4 Iuliti 1756 scria agehtului Babos: .*Intuitu prioris
mense adhuc Februario ex dioecesana visitatione Nagy-Banya perscripseram.e
(Arch. din Blas).
9 Despre meritele episcopului Aron la hifiintarea regimentelor romane
de granitd voi6 suit iti alt op, Care sperez cu ajutoriul lui Durntiezeil a-1
publica in anul viitor.

www.dacoromanica.ro
 391

din colo de acest rid din sat in sat si pedestru. in 3 Maid se

intorsese la Nas'eud si de aci inainta spre muntele Ciblesulut
In 4-5 Maid visits comuna Bichis, unde se petreca casul ne-
asteptat si neplacut istorisit mai sus la pag. 238.
In 6 Aprilie 1763 episcopul visits comuna Gaureni si in
26 Aprilie (7 Maid) parochia Zagra. De aci convoca sinod die-
cesan la Blas pe ziva de 29 Iunie v. 1763. in 10 Maid episcopul
petrecil in Naseud, unde binecuvinta steagul regimentului roman
graniteresc de dragomi, si in Salva, unde sfintI steagul regimen-
tului roman graniteresc de infanterie, din care erati de fats 9
companii. Dupa aceea episcopul merse la Bistrita, undo sfintl
steagul celoralalte 3 companii din regimentul amintit de infan-
terie. in 19 Maid 1763 se afla in M.-Osorheid, unde celebra
santa liturgie si de aci se intOrse la Blas.')
Ultima visitatiune canonica a episcopului Aron a fost cea
din ierna anului 1763 4. La inceputul lui Decembre 1763 era
in M.-Osorheiii si in comunele din jur, in 13 Decembre 1763 era
in Sabad, in 15 sosi in Capusul-de-campie, in 17 in Icland, in
19 in Iclandel, in 22 in Catina, in 26 in Fiscut, in 27 in Mathej-
falva, in 29 Decembre 1763 in Vita. in 1 Ianuarie 1764 era
in Sas-Nires (Szasz-Nyires), in 26 28 Ian. in Capnic, de unde
fu transportat gra' bolnav la Baia-mare. Aci fepausa in 9 Martie
n. 1764, sdrobit de viata lui austera si de marea obosela pentru
bunastarea turmel incredintate pastorirei sale.
') Pe basa actelor din archivul din Bias si din alte parti adunate de
autoriul.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXVI.
Dotarea i starea Cleruldf.1
In sensul diplomel Leopoldine din 1701, clerul unit trebuia
sa se bucure de beneficii si scutinte egale cu a celoralalte con-
fesiuni recepte si in special cu ale religiunei catolice de ritul
latin. Alta insa era enuntarea principiului, si alta aplicarea lui
efectiva, cand era vorba de imbunatatirea sortii preotilor romani.
Cestiunea dotarei Clerului romanesc unit a preocupat pe toll
antecesorii episcopului Aron. Episcopul Klein a desvoltat in
privinta acesta o activitate uimitdre si la staruintele lui s'ail ocu-
pat cu acesta cestiune un sir lung de ani nu numai Curtea din
Viena, ci si dieta Transilvaniei. Dupa multe tratari de abia
tarziu s'a putut obtine de la imperatesa Maria Teresia decretul
de dto 9 Septembre 1743, prin care se ordona, ca preotilor
uniti sa li-se aaigneze pament suficient pentru traiul lor, adeca
portiuni canonice, on .cafielift, adeca un cuant de cerealil de la
credinciosii for proprii, pe cum capetaii si preotil altor confe-
siuni. in Transilvania insa era, intocmai ca si astadi, obiceiul
stapanilor sa nu prea execute poruncile, cand era vorba sa capete
si bietii Romani ceva. ') tmperatesa spre a mulcomi pe Romanii ne-
multumiti si chiar resvratiti in urma prigonirii episcopului Klein,
prin decretul din 15 Aprilie 1746 ordona din noil dotarea Cle-
rului cu pament si capetii. Guvernul insa abia prin cerculara
sa de dto 9 Martie 1747 racu o dispositie vaga, in sensul careia in
comunele, uncle se afiel paine'nt in abundan /d, sa se dea posesiuni

*) Actele relative la acest Capitol se public& in Apendice sub E.,

veer insa si ,Statistica Romani !or, din Transilvania in anul 1750, publicata
de mine in Transilvania Nr. IX. din 1901, si de aci reprodus& si in bro-
sura separatal.
') Tot asa s'a practisat acesta si inainte de unire, ce se pate vedd
din scrierea mea despre Vechile episcopil romanescle,

www.dacoromanica.ro
 393

si preotilor (Si territorium fundis abundet, possesiones pro cle-

ricorum subsistentia assignandae sunt). 1) Putin elect a avut
acesta dispositie, caci imperatesa prin decretul de dto 18 Iunia
1747. din nal inculca dotarea Clerulu!.
Acum se apucara sa faca ceva. Guvernul trimise cornisari
prin sate, ca sa taie preotilor roman! portiuni canonice. Efectul
insa in uncle parti a fost neinsemnat. In tot districtul Fagara-
sului si in scaunele sasesci preotii n'ati capetat mai nimica, ci mo-
sine for proprii mostenite, ori: cumperate, se considerail ca por-
pun! canonice si erail scutite de dare. In alte parti insa cape-
targ agril de 9 galete si fenate de 4 care de fen. Dar pe cat
de grew capetalra acest pament, pe atat de usor 11 si perdeail
sermanii preoti, pe alocurea, prin rapacitatea domnilor de pament.
Casuri de acestea intalnim mai multe in conscriptiile de pe
timpul episcopilor Aron si Atanasie Rednic. Aducem aci unul
caracteristic prin brutalitatea domnilor si a altor confesiuni.
Preotul Vasile din Paucea (Pocsfalva) comitatul Ternavei, cape-
tase prin act legal dat de comisarii guvernulu! Francisc Renter
si Nicolail Szombatfalvi un agru de 20 feldere, sat de 5 galete,
in partea superiora a hotarulu!, si-1 folosi neconturbat din 1748
pang in 21 Maia 1753, cand bietul preot, intre sudalmi urite si
amenintarY cu mOrte, fir scos din posesiunea pamentului, i-se
rapi plugul cu patru boi din brazdg, si el insusi, pate, ca se
va fi impotrivit fii aruncat in temnita din Korod in contra
*privilegiului forului«, apoi judecat de nisce domni ametiti de
beuturi si tinut in temnita pang in 12 Iunia 1753, cand fit eli-
berat la intrevenirea Tesaurariultd din Sibiu. Din 4 boi bun!,
preotul recastigh numai do! slab!, 'el' pamentul fit dat biserice!
calvinesc!.
La rugarea protopopulu! N'a.seudului imperatesa M. Teresia
prin decretul din 15 Iunia '1759 a enunciat, ca portiunea cano-
nica de pang atunci de 9 galete si 4 care de fen sa se ridice
la 20 galete Si 15 care de fen. Stapanitorii din Transilvania
insa indata interpretarg si acest decret in sensul, ca nu in fie
care hotar (caltatura, furdulas) sa aiba preotul acest cuant, ci in
&Sue hotare, si nu fie care preot sg capete intreg cuantul, ci dada
in comuna sunt mai multi prebti, atund tot! la olalta sa capete
') Protocolul anului 1766 din arch. din Bla.

www.dacoromanica.ro
 394

acesta cuantitate. in chipnl acesta in Seliste, unde erail in func-

tiune 7 preoti unitT, nu se venia pe unul nici loc de 2 galete
la an.
Dupa ce incercarile facute in 1747 si 1748 pentru asignarea de
portiuni canonice pe alocurea ail avut putin resultat, guvernul,
la porunca primitd din Viena, se vedu Mit a dispune prin cer-
culara din 28 Septembre 1748, ca acolo, unde preotii nu capetara
portiuni canonice, sa li-sa dea din partea poporenilor lor asa nu-
mitele zcapelii«, adeca fie care contribuent roman cu avere sa
dea preotului seil 2 feldere de grail, 1 feldera de oyes, una de
cucuruz, done manu5ii de canepa, si, unde se afla vii, o jumetate
vadra de vin. Veduvele sa platesca numai jumetate din aceste
capetil. Contribuentii mai saraci au sa dee preotului cate 50
denarT. Ficiorul casatorit, care traiesce in aceeasi casa si la aceeasi
masa cu tatal sell, nu este dator a plati capetiile separat, ci im-
preuna cu tatal sell. Acesta ordinatiune guverniala fii publicata
pretutindenia, dar in unele parti fa'ra efect, caci vedem, ca.' ma-
gistratul din Sibiu ocupandu-se in sedinta din 12 Oct. 1748 cu
acest ordin, n'a luat nici o dispositie pentru executarea lui. 1)
Comunele, unde preotii ail capetat .capetil« in cereale si
banT, se pot vede din *Statistica« de la 1750 publicata de mine.
intre ast-fel de imprejurari multi preoli trebuiail sa-si cas-
tige panea de tote zilele prin lucrul manilor lor, intocmai ca te-
ranii, si adeseori trebuiail sa muncesca in pament strain capetat
de la domnil de pament, sail de la credinciosii lor, pentru care
insa avead sail sa platesca taxe, sail sa faca. robote.
0 nedreptate mare s'a facut clerului unit prin siluirea Ro-
manilor de a plati decime (dijme) nu preotilor seT, ci preotilor
altor confesiunt. Episcopul loan Inocentie Klein ne maT putend
suferi acesta nedreptate s'a luptat in tot timpul pastorirei sale
pentru a face sa incete acest asezament asupritor. Dar OW in-
cercarile lui remasera zadarnice. Episcopul Aron a continuat lupta
antecesorulul seil si a dus lucrul pans acolo, in cat statul ca-
tolic (sectia consilierilor catolici din guvernul transilvan) in 21
Septembre 1759 a pregatit un proiect, in sensul caruia o parte
din decimele din fundul regiti (pamentul locuit de natiunea sa-

I) Protoc. magistratulul din Sibiu de dto 12 Oct. 1748.

www.dacoromanica.ro
 395

sesca) avea sa se dea preotilor unitT. 1) Din proiectul acesta nu

s'a ales nimic, cacT Sasilor puternici le venia bine la socotela
sa-sT sustina preotii for cu decime platite de Romani. Din contra
Insi-sT preotii uniti furs siliti a plati decime Sasilor. Spre ilus-
trarea acestuT trist adever servesca memorialul preotilor romanl
din scaunul OrastieT inaintat de episcopul Aron la generalul
Buccow in 14 Septembre 1762. Vedem din el, ca cu aprobarea
guvernuluT capitulul sasesc lua decime de la preoti, cars in sensul
diplomei Leopoldine erau scutitl de acesta sarcina. Eraa viclenT
ca tot deauna domnil Sasi. Nu permiteaa, ca preotii romanesci
sa capete portiuni canonice in nici un sat, pe cum sa hotarise
prin decretul imperatesc din 9 Septembre 1743, pentru ca dupa
aceste portiunT nu se platia nici contributie, nici decime. AtuncT
imperatesa prin decretul din 15 Iunia 1759 a enuntat, ca unde
preotii nu capeta portiunT canonice, mosiile for parintesci, ori
cumperate ail sa fie socotite ca portiuni canonice scutite de con-
tributie si de decime. Nici acesta nu le convenia Sasilor, si
ast-fel iT siliau pe bietil preotT romanT la platirea decimelor. Asa
se executa in tera acesta tot ce putea fi favorabil pururea asu-
prituluT popor roman, care odiniora numal in casul acela capeta
permisiune de all zidi biserica in satele supuse iurisdictiunii
sasesci, daca sa obliga, ca nu va plati decime preotulul sea ro-
manesc, ci parochuluT sasesc si va contribui si la sutinerea inve-
tatoriuluT sasesc, si la zidirea case parochiale, a bisericei si scoleT
sasesci. 2)

In tinuturile, unde decimele se pia:fiat-1 erariulul (fisculul),

a patra parte din decime (quarto.) se ceda preotilor confesiu-
nilor recepte. 3) Zadarnica a fost nisuinta episcopulul Klein
pentru a obtine acest favor si pentru clerul sea. Aron Inca
lucra in acesta directiune. Ast-fel vedem, ca afland el, ca in
Resinar fiscul si-ar fi revindicat decimele usurpate de altil, in 1
Iuniti 1755 recurse la Tesaurariat, ca a patra parte din acelea
sa o dee preotilor uniti. Nu am aflat insa nicairi, ca fie in Re-
sinar, fie airT sa fi ajuns preotii sa capete quarta din decimele
fiscale.

I) Protocolul anulul 1766 pag. 34 din archivul din Bias.

1) Vedi Zehntrecht de G. D. Teutsch 1858, pag. 213 si 217.
3) Vedi scrierea mea despre Klein pag. 66 si urm.

www.dacoromanica.ro
 396

Prin decretul imperatului Carol al VI-lea din 24 lanuar 1736

clerul unit obtinuse favorul, care it aveail preotii tuturor confe-
siunilor recepte din Transilvania, de a capeta sare nobilitara«,
adeca gratuita; on cu pret moderat, si anume in comunele mai
marl 6, in cele de mijloc 3, si in cele midi 2 maji de sare.1)
In validitarea acestul drept insa domnii din Transilvania, pururea
ostili fats cu Romanii, puneail atatea pedeci, incat favorul de-
venise in multe casuri aprOpe ilusoriii. zece ant de zile, . de la
1746 pang la 1756 s'a luptat episcopul Aron, ca sa nu fie ne-
dreptafit clerul in acesta privinta. Odata i se spunea, oh' cutare
preot nu pOte capaa sare, pentru ca nu este cu adev6rat unit,
ci numai se preface, alts data i se spunea, ca in cutare comuna
stint prea multi preoti si nu se pOte da Ia toti, si in fine cand
se parea, ca tate dificultatile sunt inlaturate, se faceati altele n6u6,
pe cart deca episcopul le resfira, capeta Cespuns numai dupa
timp f6rte indelungat, child apoi se aduccau alte pedeci. In anul
1753, child episcopul era in Viena, a intrevenit si in persona la
imp'eratesa Maria Teresia, ca sa nu mai permits sicanarea clerului
unit in ce privesce sarea, dar pe langa tOte asigurarile binevoitOre
ale imp'eratesei, domnii din Transilvania nu faceati nimica pentru
incetarea asupririlor. In urma la 1755, child stapanitorilor nu le
placu proiectul facut de episcopul cu privire la preotii indreptatiti
Ia cuantitatea sarii, Aron in adresa sa din 1 Noveinbre 1755
pfin de arnaraciune sacra Tesaurariatului: sDeca proiectul pre-
sentat nu le convine tuturor, sa apucam calea cea mai scurta,
si in ce privesce extradarea sarii sa observam regula comuna
stability pentru tOte religiunile recepte din principat si in special
regula, care se observa fata cu Ariani (Unitarii) si la care cu
drept cuvint ne-am provocat si trebue sal ne provocam tot deuna.
Decal prin sacra diploma Leopoldina aprobata si de Maiestatea
Sa actuala domnitOre gloriosa' ni s'a spus, ca suntem egall cu
confratil nostri catolici de ritul latin in ce privesce impartasirea
beneficiilor, si (Idea prin articolul de lege cel mai nou (din 1744)
asemenea intarit de Maiestatea Sa ni s'a spus lamurit, ca avem
sa fim tratati pe o forma cu cei lalci fit al patriei: atunci pentru
ce trebue sa se faca athta deosebire intre not si el numai atunci,
child e vorba de impartasirea faptica din beneficiile asigurate0

1) Vedi scrierea mea despre Klein pag. 36 §i 55,

www.dacoromanica.ro
 397

Ce ar zice episcopul astazi, cand dupa 150 ani tot asa se

respecteza legile ),de egald inch eptilliret ?
and s'a regulat dreptul de crismarit in fundul regiti (pa-
mtntul supus natiunei sasesci), Impi:Iratesa a enuntat, ca preotil
uniti au sa se bucure de drepturi egale cu »pastorii« (ministrii,
predicatorii) sasesci. Fiind ca Insa preotii sasesci, si dupa re-
gularea amintita, exercitaii dreptul de crismarit, preotii romanescl
din fundul regiu Inca incepura a face asemenea. Ceea ce insa
era iertat Sasilor, nu iera iertat Romanilor, si ast fel preotii ro-
mani furs lipsiti de dreptul amintit. Episcopul Aron in 2 Sept.
1755 se rugs de guvern, se conceda, ca, in sensul hotaririlor
mai inalte, tot a sesea bute sa se pOta vinde in favorul preotulul,
si de la fie care bute de vin venduth sa-si capete si biserica
partea cuvenita. Dar Inzadar a fost si acesta cerere justa, caci
spre pilda magistratul din Sibiu, in contra ordinulul guvernulul
transilvan de dto 9 Ianuariti 1758, n'a permis nici de cum, ca
bisericele unite din Resinari si Seliste sa capete dupa fie care
bute venduta ate 1 O. 50 cr., er cu privire la preotul unit din
Resinarl, care esercita dreptul de crismarit cu restrictiunea amin-
tita, ,magistratul din Sibiu in sedinta de la 23 Ianuaria 1758 a
decis, sa sparga fundul butilor lui, Mai tarzia Sasii, omeni pruclentI,
s'al gandit, ca deca sparg butile, vinul curge, si in paguba for
,

si In a preotulul, si ast fel in sedinta de la 21 August 1761 all

hotarit sa iee preotulul Butile cu Vin cu tot si sa le vends ei,
er episcopulul unit sa-i scrie, ca se opresca tuturor preotilor
uniti cri7maritu1.1)
In sensul decretulul adeseoff citat din 9 Sept. 1743 si a
altora, cari au emanat mai tat-dill, preotii uniti aveati sa capete
pretutindenea loc de casa parochiala. Dar nici aceste porunc
nu s'ail executat in uncle parti, pe cum se v din conscriptia
de la 1750, si ast-fel preotii erati siliti a plati o anumita taxa
pcntru locul, pe care sedeau. UniT platiati un galbin, altii 8 fl.
unguresci, altii, pe Tanga acestI bani, mai aveati sa dea domnilor
si cate o piele de vulpe si chiar si contributie, intocmai ca iobagii.
Dotarea clerului unit la 1762 se too:Ste vede din conspectul
generalului Buccow din 5 Sept. aceluiasI an. intreg clerul unit
') Vecli protocolcle citatc ale magistratului din Sibiu si mai sus p. 121
docum. din nota 2, partea de la pag. 123.

www.dacoromanica.ro
 398

avea in posesiunea sa agri de 11'728' I galete = circa 5865 jugere,

fenate de 5916 care de fen = circa 2958 jugere, vii de 3853' 2
vedre de yin, ear sesiunl interne pentru case parochiale 1726 1).
Multe din aceste averT in urma revolutieT lul Sofronie sail lust din
mana preotilor uniti, faril insa sa le capete cel neunitl.
Pe cand clerul unit, in unele parti sail de loc, sail numai
cu marl greutati putea ajunge la validitarca drepturilor sale,
contraril lui se siliati a-I pune sarcini cat se pOte de marl si
de nedrepte.
Pe basa conscriptiel oficiale a tuturor locuitorilor din Tran-
silvania si a averilor for saversita in anul 1750, cand se conscrise
si clerul si poporul unit 9), contele Gavrila Bethlen a facut un
nod sistem de contributiune, care to introdus in anul 1754 8).
Cu ocasiunea acesta dreptul clerulul unit de a fi scutit de
contributie, prin aplicarea neclrepta a noulul sistem de dad,
devenise aprOpe ilusoriil. in sensul acestul sistem si a decretulul
imperatesc din 3 Octobre 1753 atat preotii Romano-catolici, cat
si preotif altor confesiunl recepte aveati sa fie scutiti de dare
numal cu privire la beneficiile parochiale, adeca cu privire la
portiunile -canonice, dar dupa averile for propril mostenite de la
parintl, orl cumplrate, trebuiail sa platesca dare, si fiind-ca preotil
uniti in multe parti nu aveati portiuni canonice, trebuia sa li-se
considere ca portiuni canonice mosiile lob' propril, si ast-felia
acestea aveati sa fie scutite de dare. In aplicarea acestul principiil
se facea insa abus contrar obiceiulul de maT inainte, care scutia
pe toti preotil uniti, orl cap ar fi fost intr'o comuna, si on cat
de mare ar fi fost mosia unuia sail altuia.
Ca sa infunde cat maT multi preoti sub sarcina darii, .ma-
nipulantiT« de dare diceati, ca dupa ce decretul imperlitesei Maria
Teresih din 9 Septembre 1743 a limitat num6rul preotilor uniti,
nu se 'Ate permite, ca intr'o comuna mare sa fie scutiti de con-
tributie maT mult de un paroch si doT capelani, intro comuna
de mijloc mai mult do un paroch si un capelan, si intr'o comuna
mica mai mult de un singur paroch. Emit insa comune, car!
') Dr. II. Puscarik Documente, I p. 244 5.
2) Vedis Statistica din 1750.c
') Vedi G. Schaser, Denkwilrdigkeiten aus dem Lebcn des Freiherrn
Samuel v. Brukenthal, Hermannstadt, 1848 p. 8 si 12.

www.dacoromanica.ro
 - 399 -
aveati si cate 7 preoti, si ast-fel multi preoti, in contra obiceiului
de patia atuncl, cagura sub sarcina darii. Aceiasi )manipulantic
cu privire la mosiile proprii ale preotilor facura restrictiunea,
ca mosia care trece peste nOue galete si patru care de fen
are sa He taxata cu dare in contra obiceiului de mai inainte,
dupa care on cat de mare ar fi fost mosia, ea nu era taxata
cu dare. Preotilor uniti le cadea greti aceste restrictiuni mai
vertos, ca vedeati, ca in districtul Halmagiului, facut partas privile-
giilor ilirice, preotii neuniti in sensul rescriptului imperatesel
din 8 Octobre 1755, rue pldteazi nici dare, nici decime, ear preotilor
latini imperatersa pi in decretut din 2z Ianuarie 1755 le _Meuse fa-
vorul, ca nu numal porliunile canonice, ci mosiile lor proprii scl
fie scutite de dare, deca venitul acestora nu trece preste 200 fl.
Renensi. Afars de aceea erati multi preoti betrani, cari nu mai
puteati functiona, si acum ajunsera la adancile lor betranete sa
platesca dare in contra obiceiului anterior impreuna chiar si cu
acei fiii ai lor, cu cari traiati intr'o casa si la o mesa. Asemenea
erau iOrte multe veduve de preoti, cari scutite fiind mai inainte,
acum se vedeati supuse unor dad grele.
Preotii unit!, nu se puteati de 1oc acomoda imprejurarilor
schimbate in defavorul lor si in favorul preotilor celorlalte con-
fesiuni din Ora, si ast-fel multi dintre ei nu platiati ceea ce li-se
parea a fi o nedreptate. Executoril de dare se aruncati deci
asupra lor, ii legau, ii bateau, ii chinuiati si ii batjocoriati preste
on ce inchipuire. Preotii asupriti alergaa in tote partile pe la
diregaoriile terei salt caute dreptate si scut, si pe timpul cat
pribegiaa, bisericele re'maneati fall de slujba si credinciosii fara
de taine si mangaierile religiunei. Tot asa patira si celelalte fete
bisericesci. In sensul decretului -imp'eratesc din 3 Octobre 1753
cantorii, clopotarii, fetii (crisnicii, sacristanii), invetatorii, cari mai
inainte eraii scutiti si de darea (taxa) capului si de contributiune
dupa mosiile lor proprii, aveati sa fie scutiti si mai departe de
darea capului, si de contributia dupa paminturile bisericesci, ce
p6te le aveau in folosinta, dar dupa mosiile proprii trebuiaa sa
platesca dare. Si fiind-ca erail de tot rare acele fete bisericesci
cari sa fi avut in folosinta mosii bisericesci, mai toff cantoril,
clopotaril, fetii si inv6tatorii cadura sub sarcina
Era o nemultamire generals in Cler pentru acesta situatie
insuportabila. Lacrimile si suspinele preotilor si celorlalte fete

www.dacoromanica.ro
 400

bisericesci trebuiail se misce anima Archiereului tor, care prin

representatiuni energice si pline de expresiuni vii de durere cerea
alinare, and de la guvern, and de la Tesaurariat, and de la
imperAtesa. Dupd multe tratari in fine episcopul ajunse de acord
cu guvernul in ce privesce num6rul preotilor, ce trebuiail sä se
scutesca de dare in fie care comuna, si proiectul relativ fa asternut
imperatesei. Acesta prin decretul din 20 Decembre 1757 stator"
in fie care comund num&ul preotilor scutiti de contributie.
Dar deli in urma acestei hotariri mai inalte scutirea se estindea
la mai multi preoti, de cat se statorise in decretul imperatesei
din 9 Septembre 1743, totusi mai re'maneatt Inc. multi preoti
supranumerari. Episcopul, ca sa-i scutesca si pe acestia macar
de taxa capului, i-a rinduit se fie iiivetatori, cantors, Teti. Si find
ca erad si sate, cars nu aveall nici un preot, de Ere ce nu aveail
intravilane, pe care sä-I asecle, episcopul dispuse, ca unii din
preotii supranumerari din comunele vecine sl slujesca la ast fel
de sate, ca pe calea acesta sa-1 plied scuti de dare.
La aceste suferinte se adaugeail altele de tot soiul. Doinnil
de pamint se faceaii ei insisi judecatori asupra pers6nelor, cars
voiau sa se preotesca, ca Ore au acelea cualificatiunea de lipsa
la cariera acesta, on ba. De multe on nu se respecta privilegiul
forului, in sensul aruia preotii aveau" se fie judecati de forurile
ecclesiastice si nu de cele civile. Judecatoril civili tratail preotii
ca pe cele mai de jos animate, numindu-i can"' si pui de rani.
La o simp1y banuiala preotii, in cdntra privilegiulul citat, erail
prinsi, legati si tiriti publice pe strada si aruncati in temnita, cu
un cuvint se lacea tot ce era cu putinta pentru nimicirea bise-
ricei unite, ca nu cumva prin ea sa ajung6 si Romanii la ceva bine.
La tOte acestea s'a mai adaus resboiul dintre fratil de un
sange, provocat de lacomia Serbi lor, Grecilor si de ura confe-
siunilor acatolice, pentru ca preotii units se fie calumniati, aruncati
intre hotare, scosi din casele for in temp de erns cu femeile si
pruncii tor, despoiati,,b5tuti, chinuiti si maltratati in tot!chipul.
Cine sa se mire dupa tOte acestea suferinte adeverite cu
sute de acte, ca biserica unity a fost aprOpe nimicita pe timpul
episcopulul Aron ? sail cine sa nu se mire, ca a mai rOmas in
viat5 si s'a recules pe Incetul din not' ?

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXVII.
Starea poporulul roman pe timpul episcopului Aron.
Poporul roman de la unirea sa cu biserica din Roma ajunse,
mai virtos sub episcopul Klein si Aroni la consciinta originil
sale latine si a drepturilor, ce i se cuvin ca element sustinator
de stat. Pentru klobindirea acestor drepturi mult s'a luptat sub
episcopul Klein si cand vela, ca in loc de realisarea aspiratiunilor
sale, archiereul sell iubit Klein cade jertfa si ajunge in exil, ne-
multAmirea sa, nutrita de sOrtea sa insuportabila nu numai pe
terenul vietii politice, ci si a celel sociale si economice, it faca
sa se arunce desperat in bratele Serbilor, lapedaudu-se de bi-
serica units, care-1 trezise din letargia de mai inainte.
Este deci de lipsa, sa cunOscem starea poporului roman de
pe timpul episcopului Aron, caci numai prin acesta cunoscinta
vom pricepe tote motivele turburarilor religionare descrise in
acesta carte si vom afla explicarea adeverata a revolutiunii lul
Horia, care a urmat asa de curend dupa revolutiunea lui Sofronie.
Romanii dupa lege nu erail recunoscuti ca natiune politica,
cum eraa recunoscuti Unguril sail NobiliT, Secui si Sasii, ci numai
ca *plebe,. Considerati numai ca tolerati sail suferiti, eraa eschisi
de la tote libertatile si drepturile politice si civile ale celorlalte
3 natiuni, si prin urmare el nu aveaa stat, comitat, district, on
scaun propria ca natiunile celelalte, nici legi si statute proprii.
Nobilimea romans units prin articolul de lege 6 din 1744 obti-
nuse pe hartie dreptul de a fi socotita ca egal indreptatita cu
nobilimea de pe teritoriul celor treT natiuni, si Clerul unit dreptul
de a fi tratat asernenea clerulul Latin'), dar faptice si nobilil si
preotil uniti adeseorT eraa nedreptatiti la tot pasul. Dintre no-
bilil romani numai aceia se puteati .ridica intro functiune mai
') Vedi acest articol in scrierca mea despre Klein p. 102.
Dr. A. Bunea: Episcopil P. P. Aron §i D. Novacovici. 26

www.dacoromanica.ro
 402

inalta de stat, cari isi parasiail ritul grecesc trec6nd la cel latin,
sail earl' se faceati calvini. Si aceste casuri nu era rare.
Pe teritoriul natiunei ungare, adeca in comitate, Romanii
erati impartiti in urmatOrele clase sociale:
1. Nobili. donatarE Aveam adeca Inca si pe timpul Jul Aron
nobili romani ,donatari«, cari capetasera de la principil Tran-
silvaniei si unii chiar de la regil Ungariel bunurl nobilitare, pe
care le puteati transmite descendentilor for legall.
2. Nobdi de o singuret sesiune (nobiles unius sessionis), cari
pe langa libertatea sail nobilitatea personals mai capetail si o
mosie scutita de sarcinile jobagesci.
3. Nobi 11 armali,rti, cari adeca erail nobilitati pentru persona
for si pentru persOnele descendentilor lor. Acestia eraii de cloud
feliuri, neconditionati si conditionatl. Cei dintahl nu erati obligati
a face anumite servicil publice, eel* din urma.', numiti si sclopetari
sail fu,sca,d, avead obligamintul a pazi fortaretele de la Gherla,
Cetatea de petra, Gurghill si Deva. Cu acest obligament fusesera
nobilitati vre-o 200 de Romani.') ET erail provedutT cu pusci,
avead sä se deprinda in arme si se jOre credinta Ord si prin-
cipelul. Cei mai multi pugag erail in comitatul HuneclOrei, pc
dominiul de la Deva, unde avead case si mosie ereditare scutite
de taxe.
4. Libertinl, adeca Romani liberi cu mosie proprie. Acestia
erati putini pe teritoriul natiunel ungare. Eraii insa multi Ro-
mani liberi in orasele nobililor (oppida nobilium), cari adeca im-
preuna cu teritoriul for fusesera nobilitate, si in tirgusOrele pri-
vilegiate, ca Abrudul, HunedOra, Deva, Dobra, unde Romanii se
bucurati de drepturi cetatenescl.
5. Cei mai numerosi locuitori al comitatclor de sub sta-
panirea natiunei ungare erati inquilinit (jeleril) # jobagil, despre
cari vom trata indata.
In scaunele secuesci eras sate Intregl de inquilini si jobagi
romani scutiti de decime. Dar erati si nobili si armalisti si mai
ales in scaunul Ariesului din partile Turdei erati Intre Romani si
zPrimipilit si )13i.ridariic, cum se numia clasa a clOua si a treia
dintre Secui.
in fundul regiti, supus Sasilor, se aflail, mai vertos in parlile
sudice ale Transilvaniei, multe comune romanesci, ale caror locuitori
') Compilatae Const. ed. 20. 21.

www.dacoromanica.ro
 403

eratt liber ini, adecO hberi, insa trebuiati sa platOca decirme. Par
pe rnosiile donate RficialiloT si comunitalijor sasesci g.ornanii grail
jobagf si inqui j i supusi .d,cimnilqr de Ramipt. Die la 1765 apar-
tinea si districtul Fagarasu lui natiund s,6sesci. chp acest
district erail sail boeri (nobill), sail libertini, sari inguiluzi si iobagi.
Intre boeri se formaser4 trey' clase. CO mai de &wipe erail acela,
cad cap6tasera bunuri nobilitare de la principii NIunteniei; cari
In secolul al 14 si 15 stapanisera ducatul Fagarasului. Urmati
apoi boeril not, nobilitag de principii Transilvaniel pentru servi,ciile
for militare, si in urma bastia,sii, cad formail garnisoane in for-
tarete, si pe timpul serviciulul militar erati scutiti de robote si
prestatiuni jobagesci.')
Cel mai multi Romani erati iobagi si inquilini (jeleri), call
locuiail si in comitate, si in scaun,ele secuesci, si in scaunele
sasesci, adeca in tOta Transilvapia.
Starea acestora, adeca a grosului poporulul romfinesc, voim
sii o descriem in cele urmatdre.
Dupa nadusirea revolutiunil lui Rakotzi, dieta din 1714 lua
hotariri aspre In contra jobagilor, cari luptasera sub steagurile
Curutilor (partida revolutionary a lul Rakotzi). Reinol legea veche,
in sensul careia Oranilor be era interzisa purtarea armelor, si pe
tots i bagara din nal in jugul jobagiei, din care i liberasera
doinnil de pamint din partida Curutilor. Atunci audira Romanii,
cad luptasera pentru Rakotzi, cuvintele de batjocura de la stapanii
lor: >alcite, capcitec (assatok, kapaljatolc = sapati si prasiti), ca
nu -i de nasul porcului veriga de alma Aceea-si dieta hotarl, .ca
fie care jobagiil este dator a face robots 4 zile, si fie care jelerni
3 zile la septt.'mana, fie in persOna, fie cu vitele sale, pe cum
poftesce domnul seti. Poruncile imp6ratesci dip 1742 si 1747,
usurara putin aceste robote. Dar dupa ce aid in legea din 1714,
nici in poruncile amintite nu se precisa, ca Ore din o familie
jobagesca numal un membru este dator a face robotele din ces-
tiune, domnil de pamint interpretail dispositiile legii asa, ca membrii
capabill de lucru din o familie sunt clatorl a face robotele top
de odata.
0 multime de abusuri si violente comiteati domnil de pa-
mint, interpretand in modul ar'etat legea si ordinatiunile. Spre
1) Cfr. Vanicek: Specialgeschichte der Militargranze, II p. 99 si urm.;
Schaser: Denkwardigkeiten aus dcm Leben Brukenthals, p. 19 si 22 (adaus).
26*

www.dacoromanica.ro
 -- 404

a pune aapet acestor abusurl Imperatesa-regina M. Teresia regula

raporturile jobagilor fats cu domnii de pamint prin asa numitele
Funcie (bizonyos Punctumok), emanate in 12 Noembre 1769, si
publicate in Wed tera prin guvernul transIlvan.1)
Fiind-ca aceste ,punctet ne arata starea teranimei *romane
din aprOpe.intreg veacul al 18-lea, si fiind-ca putini stint, cart
pricep limba magiara din timpul acela, lasam sa iirmeze aci in
traducbre romanesca acest act Torte important, adaugend din
partea nOstra numai unele note esplicative:
SECTIUNEA I.
Despre serviciile Iobagilor si Jelerilor (Zsellerek).
I. in conformitate cu articolul de lege din anul 1714 si cu
gratiOsele porunci regesci din 20 Iuliu 1742 si din 25 Februariii
1747, prin cari s'a intarit acel articol de lege, fie care jobagiu
este dator a servi domnului seg de panzent pe septentand patru
dile cu bralele, e'r cu vitele sale fret dile, de cumva are atata boi,
cap sunt de lipsa la un plug, on la un car; er daca nu are vite
de ajuns si este avisat a-si prinde vitele la plug si la car in to-
varasie cu vitele altul iobagiti de o stare materials cu el, este
dator a servi patru dile, La servicit mai mare, de cat Cel indicat,
iobagiul nu pete fi constrins. Din contra, ace jeleri, cari ase-
menea iobagilor ail si fund intern sail mosie interns (belso
orokseg), si apertinenta legata de fundul intern' si ail si boi
in numer suficient, sunt datorI a servi dOue zile pe septemana,
fie cu bralele, fie cu vitele lor; er acei jeleri, cari posed numai
funduri interne (intravilane) fara de apertinente, sail nu posed
nici funduri interne, trebue sa servesca numai o zi la septemana,
dar si acesta numai cu lucrul manilor lor, si nu .si cu vitele lor.
Acesta este de a se intelege pentru casul, cand jeleriul nu ar
aye tocmela sail contract cu domnul de parnent, ca sa -t servesca
mai putin, de cat s'a amintit, cari daca ar exista o conventiune,
prin care se statoresce rob:Ail mai mica, atunci si jeleriul si
domnul de pament sunt datori a o observa.
2. Robotele, ce ail sa le faca jobagil si jelerit in modul
aretat in fie care septemanti, sunt obligati:5re numai pentru jobagil
si jelerii, cari locuesc departe de mosia domnului, cale de o
jumetate de zi, on si mai putin. Aceia la nici un cas nu pot
fi constrinsi a face robots mai multc zile, de cat cele aretate
in paragrafut precedent.
3. Acei iobagl si jeleri, cari locuesc calc. dg una, on ddue si
mai multe zile departe de mosia domnesca, pe care au sa ser-
') Se afla in %.Normaliac v.' I. din biblioteca arclildiecesanli din Blas.
Adeca pannent la hotar.

www.dacoromanica.ro
 - 405 -
vesca in sensul urbariilor, conventiunilor ocasionale si a obi-
ceiurilor vechi, pot fi constrinsi sa faca robote o septernana on
dOue fara intrerupere, ,dar asa, ca cel ce locuesc departe cale
de o 3i s6 nu fie tinuti in servicid mab mult de dente, orb cel mult
tree septemani, ci dupti implinirea septemanilor sa fie lasati acasa
fara nici o exceptiune, si sa li se permits a Bede acasa pentru
indeplinirea lucrului for proprid atata timp, cat li se cuvine in
proportia serviciului facut domnului, de pament, si de odata sa
li se compute in serviciul prestat si zilele, cari le-ail petrecut pe
drum cand au mers la mosia domnesca si s'ati intors de acolo.
Afars de acestea, acelor iobagi, cari vin la robota din locuri
mai departate, si ad sa petreca acolo intr'una mai mult de patru
zile, trebue sa li se dea la toti, fara alegere si deosebire, pane,
er vitelor for vara loc de pasune, si Tema staul.
4. Iobagii si jelerii in zilele renduite pentru robote in
mosia domnilor, sad trebue sa servesca in persOna, sati sa se
substituesca prin un lucrator bun, si au sa lucre de la resaritul
pang la apusul serelui, dar celor ce nu locuesc pe mosia dom-
nesca.' trebue sa li se lase timp de ajuns spre a merge la mosie
si sa se inter-ea de acolo acasa.
5. Daca domnul de pament nu este de acord cu iobagii
si jelerii cu privire la timpul, ce trebue sa le conceda spre a
merge la mosie si a se intorce acasa, atunci -ktablele continue«
ale comitatelor si scaunelor, sad diregetoril localita'tilor ad sa exa-
mineze departarea de la locuinta iobagilor si a jelerilor pans la
mosia domnului de pament, si sa determine, cate zile, orb ceasuri
trebue sa se conceda pentru a veni la mosie si a se intOrce
acasa.
6. Din cuantitatea serviciului prescris trebue sa se subtraga
si timpul acela, care -1 petrece iobagiul si jeleriul, nu intr'una, ci
in parti intrerupte, adeca.' in parti de zile orb in anumite ceasuri
in serviciul domnului seti de pament.
7. Tot feliul de servicii, cum sunt carausiile, venatorile,
pescuitul, transportarea epistolelor, sapatul curechiului, plivitul,
imblatitul, lucrul pentru pregatirea canepei si inului, tesutul,
torsul si altele asemenea, trebue sa se compute in robotele pre-
scrise, orb cal le-a indeplinit insusi jobagiul si jeleriul, orb ca le-a
facut sotia si fiii lui. Dar venarea fiart'tlor, si altor animale stri-
caciOse, fiind ca pustiirea for este de folds si iobagilor si jelerilor,
nu pOte fi computata in robote. Asemenea se concede acolo,
unde a fost obiceiu si mai inainte, ca sotia fie-carui iobagiti orb
jeleriti sa torca ate patru funti de canepa, in si lama, ear iobagii,
cari sed pe mosia domnesca, sa, care decimele de pe hotar, dar
transportarea decimelor de pe dorniniul, pe care nu cede jobagiul
si jeleriul, trebue sä se compute in zilele de robota.
8. Carausiile, earl tin timp mai indelungat, au sa se faca
pe timp potrivit si bun, ear nu in vreme rea si pe drum grew,

www.dacoromanica.ro
 40b

si zilele, cart fret peste servitiul de o s6pt6mana, ail sa se sub-

traga din zilele de gerviciil ale aka sOf6mAnt.
9. In serbatorT si DuminecT sa nu se faea nict un fel de
serviciti, dar deca din causa gravy si din lipsa trgehta jobagiul
si jeltrittl ar fi constriti§ sä calatoresca in interesul domtului sed
de pamint, atuncl si zilele acelea, in cart calaortsce, sa se sub-
trap' din dilele urrnattire de toboth.
10. Fiind ca dupa obiceiul cel vechid si dupa urbariile cele
de de-tntlt robotele Tobagilo ail fost mat putine si mat usdre,
de cat cum s'a renduit grin articulul de lege din 1714 'si prin
gratidsele poruncl imp6ratesci amintite in paragraful prith, acolo,
unde s'a tinut 'Jana acum obiceiul dinainte de 1714, trebue sa se
Oita si pe viitcir, si pe iobagi sa nti-I ingreuneze cu mai multi).
11. Tobagil si jelerii nu pot fi silitT a-sT rescumpera robo-
tele cu banT. Dar dech iobagil vreatt sa faca de buna vole cu
domniT for de parnint o tocmela perpetua oft legata de aftimit
timp cu privire la rescump6rarea robotelor, orT tit privire la
modul, cum sa le ihdeplinesca, el' pot sal o faca, dar tocfnela
are sa se incheie inaintea diregatorilor din localitate orl din
respectivul cerc, si cleca o parte ar vrea sa se lase de tocmela
incheiata pe un timp anumit, si sa faca robotele in sensul arti-
cululuT de lege si a gratidselor poruncT regesci amintite that sus,
on in sensul obiceiulut si urbariilor vechi, atunci partea, care
vrea sa strice tocmela, trebue sa avisete pe cealhlta parte despre
ititentiunea sa bu tin an mat inaihte, si acesta sa b aduca la
cunoscinta diregatorilor comitatulul.
12. Tocmelele, cart se fac intre domniT de pamint si iobagit
si jeleriT for cu privire la modul, cum sa se indeplinesca robotele
si la ciatorintele urbariale, sail cu privire la alte lucruri, cart nu
sunt cuprinse in urbarii, trebue sa se incheie tot-de-a-una inaintea
diregatorilor, on alor dot asesorl de .tabla continua« din acel
cerc, caruia apartin jobagil si jelerit, si in contra voieT for domniT
de pament sa nu-I silesca la ast-fel de tocmell.
13. tmprumuturile facute, in sensul hotaririlor regesci, pe
tanga obligamentul, ca pentru interesele cuvenite dupa ele sa se
indeplinesca lucrari cu palma sail cu carul, sa nu se confunde cu
robotele, ci sa se incasseze separat.
SECTIUNEA II.
liespre ditdriMele jobagilor si jelerilor, sail despre ast-fel de rtestatiunI,
earl stint datorl a le da afara -de robotele brdinarey hail de earl pot fi
liberi si scutiti dupa lege.
1. In sensul Constittliunildr Approbate, pirrea 2, titulu1 10,
articolil 1 si 2; partea 3, titulul 4, articultl 1, Si tittlul 5, arti-
') Ace to b cerea "Klein in 17113. VedI dcrierea rhea despre el pag. 83.

www.dacoromanica.ro
 -807
culul 2, jobagiul si jeleriul este dator a da domnului seil de
pamint decimele obiclnuite, si unde este praxa, asa numitele
none, adeca partea a natia din decime si a le duce si transporta
acolo, unde va pofti domnul sal de pamint, dupa modul aretat
in sectiunea precedents, paragraful 7'). Cu privire la dijmuire
trebue sa se observe urmatarele:
a) Dupa Constitutiunile aprobate, partea 2, titulul 10, arti-
culul 1 decimele nu trebue sa se iee pe ales, ci amestecat.
b) In locurile, unde de la inceput s'a platit arenda deci-
melor, sa nu se flea nicT o schimbare in luarea decimelor. insa
in locurile, unde nu se platesce arenda:
c) in sensul constitutiunilor aprobate, partea 3, titulul 4
articulul 1, luarea sail iertarea decimelor se lass in voia domnilor
de pamint.
d) In sensul Approbatelor partea 2, titulul 10, articulul 4
si a Compilatelor partea 2, titulul 4, articolul 4 dijmuirile ail sa
se faca de timpuriil,
e) Timpul dijmuirilor, despre care se face amintire in
Compilate, partea 5, edictul 14, are sa se determine in fie care
an din partea oficialilor din localitate, potrivit cu timpul.
2. Iobagii si jeleril sunt datori a da domnilor de pamint
acele venite sail *censurT« si prestatiunT, cari ail terneiii in legT,
precum si acelea, cari se afla in urbariile vechi, sail ail fost in-
troduse prin tocmele incheiate intre domnii de pamint si jobagT
si jeleri, si cari se pot cunasce din codicele de legT al Or', on
stint cunoscute jobagilor si jelerilor din obiceiul vechill si praxa
neintrerupta de pe respectivele domenil; dar tocmelele incheiate
Intre domniT de pamint si jeleri numaT in casul acela ail sa se
observe, cand nu trec peste mesura robotelor si a celorlalte
venite, adeca a prestatiunilor si a intereselor, call se platesc in
banT, naturalie si dile de lucru 2).
') Spre ilustrarea acestui paragraf, observam, ca dupa urbariul domi-
niului de la Cut din 1758, decimele se platiaii din tot feliul de producte:
la grail, orz, oyes, canepa etc. tot a decea claie, la cucuruz tot a decea
galeata on feldera, la yin tot a decea vadrA, sail parte juste; asemenea se da
decima si din of si capre, la miei tot al decelea midi, din stupi tot al decelea
roiii. Dace nu se plinea la cineva numerul de dece, dobanda teranului din
oi, capre si stupi se socotia in bath, din earl a decea parte sa platia dom-
nului de pamint. Oile sterpe si berbecil nu se decimal, ci se rescumperaii
cu bani. In fine se lua decima si dupa porcl.
2) Spre ilustrarea acestui paragraf observam, ca dupa urbariul domi-
niului din Cut jobagii erail datori: a) a eqi pe rend la lucrul campului, on
de cote ori era de lipsa, si in numer suficient. Pentru acest servicifi jobagii
primiail de la dominifi Ddeputat,4 adeca o anumita cuantitate de bucate, grail,
cucuruz, linte, fasole, ca4, sare, etc., care se platia in cursul anului;
b) La serbitorile marl: Craciun, Pasci si Rusalil jobagii erail datori sA.
vinda 3 butt de yin din dominiul domnului lor, si dace nu le puteali vinde,
aveafi sa le platesc5. pretul. Domnul de pamint i potea absolva de acest
obligament, dace jobagii ii platiaii 30 fl. R.
c) Fie-care jobagitl si jeleriii era dator si platesca la Craciun cate o
Oink Provisorul dominal be putea permite, ca in loc de gains sa dea 3 cruceri.

www.dacoromanica.ro
 408

3. OrT ce feliti de venite (prestatiunT) si stOrcerT (exactiunT),

carT nu sunt provedute in lege, sad nu se gasesc in urbariile
vechT, sunt oprite.
4. Tot asemenea este oprit asa nutnitul rpennaticum« de
banT, vin si cereale, pe cum si orT ce alt fel de venit cu numire
nelegala, si on ce exactiunT, carl si in Approbata Constitutio
partea 5, edictul 11 sunt interdise. intretinerea si iernarea
vitelor domnilor de pamint, smulgerea penelor de la gascele
jobagilor si jelerilor pe sema domeniilor si a domnilor de pa-
mint, platile carT judil si diregetoril dominall se obicinuiau a le
incassa de la jobagi si jelerT pentru paza viilor si pentru alte
asemenea lucrurT, se desfiinteza si se sterg, orl unde ar fi fost
in praxa.
5. Este interzis domnului de pamint a retitle pentru sine
a decea parte din averea mobile venduta on schimbata de jobagia
si jeleritt, on din averea asupra careia jobagiul si jeleriul a dispus
prin testament in sensul legilor patriel. Esceptiune se face numaT
in casul, cand jobagiul vinde cu invoirea domnului sea o avere,
care este supusa dijmeT, dar Inca nu a fost dijmuita, cad fare
de invoirea domnului sea ast-fel de avere nicT vinde nu se pate
inainte de decimare.
6. Jobagiul si jeleriul, cand merge sal face robots domnului
sell, orl sal lucre pentru sine la camp, orT sal -sT ducal bucatele la
mOra, nu p6te fi silit a plati \mina domnuluT sea, cand trece
prin locul de vama.
7. Niel la aceea nu pate fi silit, sal macine in m6ra domnului
sea de pamint, ci-I sta in voie a-sT duce bucatele la alts mOra.
9. Desi prin ordinul regesc din 28 August 1766 s'a poruncit,
sal se introduce pretutindenea mesurile vieneze, cu tote acestea,
pentru ca jobagil si jeleriT sä nu fie pagubiti prin introducerea
acelor mesurT in ceea ce as se dee domnilor de pamint, sit se
observe si maT departe obiceiul cel vechiil cu privire la cuanti-
tatea si cualitatea prestatiunilor jobagesci.
SECTIUNEA Ill.
Despre beneficiile, ce domnul de pAmint este dator a le da jobagilor
si jelerilor sal.
1. Domnul de pamint este dator a asigna jobagilor si jele-
rilor, earl locuesc pe domeniul sea, loc de case potrivit si cbres-
pundator starer lor.
2. Este dator domnul de pamint a le mai da, dupe feliul
hotarelor, paminturT de arat si de cosit. Determinarea acestor
paminturf si a loculuT de case, pana la sosirea prea inalteT ho-
arid a MaestatiT Sale in acesta afacere, se incredinteza Intelep-
ciuneT domnului de pamint, insa asa, ca sermana comuna jobagesca
sal nu ducal lipsa.

www.dacoromanica.ro
 - -409

3. Iobagii si jeleriT, cand isi schimba mosiile. sa bage de

sema, ca prin schimbul acesta locurIle de cash', agril si fenatele
sä nu scads in contra celor dispuse prin Approbata Constitutio,
partea 2. tit. 10, art. I.
4. in sensul articulului 7 din an. 1675 domnul de pamint
este dator a da pe ogore loc de pasune pe sema vitelor jobagilor
si jelerilor.
5. Asemene'a este dator domnul de pamint a da jobagilor
si jelerilor s6T lemne de foc si de cladit, si anume un'de sunt
paduri comune sail libere, lemnele se dail gratis, ear decd nu
exists padurT comune, domnul de pamint trebue sa permits
jobagilor si jelerilor, ca din padurea sa particulara, de cumva
acesta nu este mica, scurnpa si nesuficienta pentru lipsele sale,
sa-sT pOta duce si el lemne cadute si uscate cu scirea si in
presenta gornicilor, ear decal vrea-5 sa-si taie lemne din pici6re,
ei trebue sa be arete gornicilor si sa platesca ceva domnuluT de
pamint pentru acest folos. Fiind ca insa domeniile 8'ail dat
domnilor de pamint de comun cu t6te folOsele lor, este cuviincios,
ca ei, decal o pertnite acesta marimea si estensiunea hotarului,
sa pOta lua la pasune vite si din alte comune si taxele pentru
pasunat si ghindarit s'a.' be incasseze in folosul lor propriil. Din
contra jobagii si jeleriT nu pot aduce la pasunat vite din alte
comune fara de permisiunea domnului for de pamint, de padurarit
Inca sä pot folosi numai pentru lipsele for propril, avend a
observa dispositiile domnuluT for de pamint cu privire la ex-
ploatarea padurilor, ear lemne verdi sal nu taie in timp nepotrivit
si fara de scirea si invoirea domnuluT de pamint. In localitatile,
unde padurile din timpuri vechi le-ar fi tinut satele in comun,
si acestea le-ar fi avut pana acum in posesiune, satele sal le
tina in posesiune si pe viitor, dar dreptul de proprietate a do-
meniilor la acele paduri sa re'mana neatins.
6. Folosul ghindarituluT sa se conceda jobagilor si jelerilor
pentru plata mai mica, de cat altor Omeni straini, dar si acesta
numai in casul, cand el ar voi sa se folosesca de ghindarit in
padurea particulara a domnuluT de pamint, cad decal padurea e
liberal si comund cu sateniT, pentru ghindarit el nu trebue sa fie
ingreunati cu nicT o taxa.
7. Este dator domnul de pamint, sa conceda iobagilor si
jelerilor se'T si vitelor for loc liber de adapatOre, celelalte folOse
insa, ca pescuitul, moraritul, le p6te interzice, de Ore ce acelea in
sensul literilor donationale se cuvin numai domnilor de pamint.
8. Fiind ca crismaritul de la San-Mihaiti pana la Craciun
dupa obiceiul vechitt s'a conces jobagilor si jelerilor, domnul de
pamint este dator in timpul acesta a se abstine de la exercitarea
dreptulul sea de crismarit in respectivul sat sail oras. Dar decd
in sat on ora. l are ospetarie pentru primirea caletorilor, atunci,

www.dacoromanica.ro
 - 410 -
si in timpul amintit pOte exercita crismaritul in ospetaria sa, insa
fara de a impedeca pe jobagi si jeleri in exercitarea dreptului lor.
9. De Ore ce in sensul decretului Tripartit, partea 3, titulul
30, teranul Inca are drept la resplata muncel sale, nu este permis
domnului de pamint a lua de la jobagi si jeleri paminturile lazuite
(extirpate) sail imbunatatite de dinsii, lard de a le resplati munca
puss in acele paminturi. Din causa acesta cu privire la mosiile
si locurile produse prin extirpare noun, sa se observe tocmelele
acute asupra lor. Er deca mosiile nu s'ail facut prin extirpare
noun, trebue sa remana In vigore obiceiul vechiti.
10. Afars de acestea, fiind ca obiectele mobile ale teranului
formeza proprietatea lul, nu este iertat domnului de pamint sa
le iee de la iobagi si jeleri in contra void lor si cu un pret
facut dupd placul soil, nici nu -i pOte sili sa-si ducal gunoiul lor
pe mosia lui, sail paiele lor in viia domnesca, si butile lor sa le
dea la rules in folosinta curtil domnesci, nici nu-1. pOte impedeca,
sä nu-si faca testament in sensul titululul acum citat.
11. Domnul de pamint este dator a da veduvei iobagiului
a tireia parte din averea mobila remasa de barbatul ei fail a
subtrage nimica din ea.
12. In sensul Approbatel Constitutiuni partea 2, titulul 10,
articulul 3, deca iobagiul si jeleriul, afara de robota obligata,
imblatesce in parte domnului seu, acesta este dator a-i da a 10-a
parte, si pane, sail', in loc de acesta, feldera numita a pranzului
(ebed-veka).
13. Flind ca dupa legile patriel locuitorilor vechi ii s'a
conces comerciul liber (szabad kereskedes), nu se pOte suferi ca
sa se dea in arenda liberul comerchl pe domenii, ci iobagilor si
jelerilor trebue sa li se conceda liberul comerchl, afara numai de
crismarit, macelarie si mori, can se lass la libera dispositie a
domnilor de pamint. Celelalte bunuri si averi mobile se pot
vinde si cumpera in deplina libertate.
14. Desi domnii de pamint fata cu alli cumperatori ail
preferinta (jus praeemptionis) la cumperarea averilor iobagilor si
jelerilor, totusi vinderea are sä se faca de buns voie si nu din
sila, si trebue sa se permits iobagiului sail jeleriului sa se tocinesca
mai intain cu strainii cu privire la vinderea averel sale, si domnul
Inca se dea pretul promis de strain_ Tot asemenea este oprit
domnilor de pamint sa dea cu de a sila o cuantitate Ore care de
carne, yin si slanina si altele asemenea iobagilor si jelerilor lor
cu obligamintul sa o vinda, si apoi sa incasseze de la ei pretul
statorit prin estimiil.
15. Fiind ca dupa Decretul Tripartit, partea 3, titulul 31,
teranul nu p6te purta in persona proces cu nobilii, domnul de
pamint are drept a representa pe iobagiul si jeleriul sea in ast
fel de procese.

www.dacoromanica.ro
 411

16. In sensul Approbate! Constitutiuni partea 3, titulul 11,

tocmelele si contractele sunt lege pentru contrahenti. De aceea
domnii de pamint sunt datori a observa obligamintele luate prin
tocmele incheiate cu iobagiT si jelerii lor, si se satisfaca acelora.
De ad urmeza, ca deca in sensul vre unel tocmeli, orT pe basa
unui privilegiil, s'a conces iobagilor si jelerilor anumite venite
din tirgurile de septemana si de tern, cum sunt banil de plata
(helly-penz, Stand-Gelder), sail anumite venite din mori, acelea
trebue sa li se lase si in viitor.
SECTIUNEA IV.
Cutn sa fie constrinsI domnil de pamint si jobagii si jeleril a Ymplini
aceea, ce sunt datorl unii altora.
1. Deca jobagiul si jeleriul nu voesce se indeplinesca ser-
viciul si robotele obligate, nu trebue pedepsit cu mulcte de ban!,
ci l'n proportia delictului or! trebue sa i se aplice peclepsa trupesca,
(dar sa nu i se !dee mai mult de 24 bete sail loped, sail deca
este vorba de femeie, sa nu i se dea mai mult de 24 lovituri cu
corbaciul), or!, decd persona este betrana Tail bolnaviciOsa, sa
fie inchisa cateVa zile.
2. Deca insa iobagiul si jeleriul ar face ceva in contra
legel, domnul de pamint it p6te trage in judecata, si in presenta
unui solgabirail, orT dupa gravitatea delictulul in presenta unui
jude superior, it pate judeca si pedepsi.
3. Decal iobagii si jeleril ar fi maltratati de judele curtii
domnesci, ori de alti diregatori de curte, el' sunt datori a cere
mai intaiii in mod cuviincios satisfactiune de la domnii for de
pamint, si deca nu o ar obtine, pot recurge la diregatoril comi-
tatulul sail scaunulu!.
4. Deca domnii de pamint nu ar da jobagilor si jelerilor
acele ce sunt datori in sensul sectiunei precedente, sail ! -ar tracta
brutal ori in mod estraordinar de dur, jobagii si jeleril maltratati
pot recurge deadreptul la *tablele continue«, cari conform da-
torintei for trebue sa examineze plangerile, se stea intru ajutor
celor nedreptatit!, cerendu-se intrevenirea vicespanilor, vice judilor
regesci si advocatilor pus! aperatori pentru set-ad, sä le faca
dreptate dupa lege, si in sensul gratiOselor porunci regesci despre
procesele acestea sa faca aretare la guvern la sfirsitul fie carui
patrar de an.
Cetitoriul acestor puncte Ivi pOte face o idea destul de clara
despre raporturile ce erail intre domnii de pamint, car! in partea
cea mai mare nu erati Roman!, ci Ungur!, Secul si Sasi, si intre
jobagi sail jeleri, cari in maioritate eolith-sib:Sue erail Roman!.
Punctele, in care se interzic domnilor de pamint unele abusur!,
dovedesc pan' uncle merges asuprirea bietului -teran. Dar abu-

www.dacoromanica.ro
 412

surile nri incetara nicl dupa publicarea *Punctelor«. Fiind ca

nu se determina maritnea unei mosii jobagescl, unit domni de
pamint, ca sa aiba multi lucratori, dedead iobagilor mesii asa de
mica, in cat acestia nu putead trai dire, venitele for. Apoi domnil
se simtiad de comun dispensati de obligamintul de a observa
x.puncteleg. Pentru aceea Maria Teresia cu ordinul din 6 Mid'
1774 opri din nod ingreunarea iobagilor cu robote mai marl,
de cat cele prescrise, dispuse sa se lase si iobagilor tithp de
ajuns spre a-si lucra paminturile, sa li se dea atata pamint in
folosinta, cat este de lipsa spre a pute trai cu familiile tor, si
interzise tratarea brutala a iobagilor.
Dar inzadar venial poruncl din Viena. Pentru aceea a
trebuit se vina rescela lul Horia asupra dornnilor de pamint,
cad cu rescoala asupra bisericel unite bietul popor nu numai
nu-si imbunatatise sem-tea, ci din potriva st-o Meuse isi mai ne-
suferita.
Nu mai putin apesa asupra umerilor teranului roman sar-
cina contributiunei.
Vechiul sistem de contributiune dupa ports' §i cel introdus,
dupa anul 1721, dupa calculi, era menit a intari pe cel puternici,
a slabi pe cei neputinciosi, si prin acesta a slabi insa-s1 tera.
In urma deselor plangeri in contra sistemulul acestuia, Maria
Teresia se hotarl a face un alt sistem. Porunci deci sa se faca o
conscriere neua a tuturor contribuentilor si a averilor tor. Con-
scrierea acesta se indeplini in anul 1750 si pe basa el se pre-
gati si introduse pana la. anul 1757 asa numitul sistem de pere-
qualiune, care dura pana la anul 1764, adeca parka la mertea
episcopulul Aron. Feliuritele soiuri de dae crag: taxa capitis
sad darea capulul, taxa mercaturae sad a negutatoriei, taxa opificii
sad industries, taxa inserninationis sad a cuantitatii semenate,
taxa decorum adeca a vitelor, taxa proventelor sad venitelor
private (proventus privati), taxa domorum, adeca darea caselor,
si taxa puss pe ort ce fel de producte.
In Transilvania la 1760,1 erail 256,026 contribuenti, dintre
cars pe comitatele: Alba, Hunedera, Ternava, Doboca, Clus,
Turda si Solnocul din launtru se venia 120,261 contribuenti, pe
partile reaplicate (partes readplicatae), adeca pe comitatele Solnocul
de mijioc, Crasna si Zarand, cars pana la 1734 se numiad parti ale
Ungariei, dr de atunei partil reaplicate, fiind-ca fusesera inCorpo-

www.dacoromanica.ro
 413

rate la Transilvania, se veniaii 24,796 contribuenti, pe scaunele

secuesci 36,352, pe scaunele sasesci 58,598, pc districtul Fagg-
rasulu 7,586, pe locurile taxale (loca taxalia), adeca pe unele
orasele, 8,433 contribuenti.
Dupa un conspect din anul 1763 contributiunea intrega era
de 1.255,634 fl. 16' 2 cr. Din acesta sums au plant:
Comitatele 534,862 fl. 47'/1 cr.
Partfle reaplicate 106,564 * 571/4
Scaunele secuesci 191,090 * 53'/4
Scaunele sasesci 347,314 * 182/4
Districtul Fagarasului 31,013
Locurile taxale 44,788 = 19' 4
Suma: 1.255,634 fl. 16'/2 cr')
Este insa cunoscut, CA dupa constitutiunea Transilvaniei,
nobilii nu platiail nici o dare. grin urinare t6tA contributiunea din
comitate si din pArtile reaplicate o plAtiati te'ranii romans, cart formail
grosul poporatiunil de pe acest teritoril Asemenea' districtul
FAgAraului era locuit aprope exclusiv numai de Romani. In
scaunele sasesci si locurile taxale au fost cel putin atata Romani,
cats locuitori de altA nationalitate, si chiar si in scaunele se-
cuesci Romanii erall intr'o minoritate respectabila. Cine va Con-
sidera terte acestea, va trebui sa admita, CA poporul romanesc,
cel lipsit de 1 ibertAtile si drepturile politice si civile, sustinea
statul in mi:surà mai mare, de cat tote celelalte natiunl privile-
giate luate la olalta, er &Ca vom aye in vederecat a trebuit
sa sufere insu-si clerul unit din causa contributiunii in contra
drepturilor si privilegiilor sale, ne putem inchipui, ce a trebuit
sa Indure poporul, pe care nimic nu-1 ocrotia.
GreutAtile iobagiei si contributiunilor de tot feliul erail cu atat
mai apesatOre, cu cat mai eftine erail productele teranului. 0 Seidel-A
de grail o vindea cu 13 18 cr., una de oyes ors' orz cu 4' 2-9
cr.; una tie cucuruz cu 9-17 cr., una de canepa on in cu 12 20
cr., o vadra (urna) de vin u 15 21 cr., un miel cu 15-26 cr.,
o gaina cu 1' 2 4' 2 cr., un stup cu 30 cr. 1 fl. R, un funt
(libra) de cell cu 15 4Q cr, un car de, fen cu 1 fl. 30 2 fl.
30 cr. Renensi, de sine intelcgendu-se, ca banil .erati neasemenat
mai scunzpi, de cat astazi.2)
.) Vedi Schaser, op. c. in aclusele lul.
") Vedi urbariul dominiului de la Cut din 1758.

www.dacoromanica.ro
 414

Iobagia amara, feliuritele contributiunr si starile .economice

nefavorabile au fost de sigur unul dintre motivele nemultamirei,
care agita in conlinuil poporul si care erumpea in feliurite chipuri,
cand intr'un loc, cand intr'altul, dar mai virtos prin emigratiuni
in terile vecine. Cun6scem deja emigratiunea Romani lor din
partile Bistritcl, Solnocului interior si Dobacei din anus 1746,
cand q multirne forte mare de familil a trebuit sa iea lumea in
cap si sä treca in Moldova, ne mai putend purta sarcinile grele
din patria lor, ') Cu nOue anT mai tarziil, adeca in 1755, q erupt
o nOu4 revolts in districtul Bistritei locuit de Romani, care im-
bracase dimensiuni si forme forte ingrijit6re. TOte incercarile
magistratulul din Bistrita de a linisti spiritele au remas fara re-
sultat, asa, in cat guver.nul se veduse silit a cere si intrevenirea
episcopulul Aron cu atat mai virtos, ca in acesta miscare erall
ainestecatT si preotii din tinutul acela.
Se vede, ca Romanil din partile Bistritel si din valea Rodnei
eraii neinultamiti cu tatramentul Sasilor, ca si Romanii din alte
1441, unde traiati impreuna cu el. Cu dcosebire in scaunele
sasesca din provincia SibiuluT erau ncnumerate plangerile Ro-

1) Vetii scrierea mca despre Klein p. 203.

1) Aron cAtra guvern cu dto Febr. 1705 scria: ExclIme D-,ne Comes
Gubernatur, Excclsum item R. Gubcrnium, D-ni Patroni Benignissimi!
Intimo percelli dolore, et quasi acerbo vulnere sauciari cor meum hestcrna
die persensi, cum ab Excelso isthoc Regio Gubernio triste mihi allatum
fuit nuncium: In Districtu Bistriciensi Valachico populum istum effrenato
quodam ausu concitatum in plusimas erupisse, uti fertur, exorbitantias, adeo
ut ne ipsi quidem eatiM agistratui cumclem sedandi et ad offieium reducercli ulla
omnino suppcteret authoritas, quod quidem tam infaustum nuncium co
acerbius mihi accidit, quod ejusinodi periculosus tumultus inter cos
commotus fuisse rcferatur, quos procul ab omni omnino tumultu firmissime
credebam; quippe qui tumultuantibus de praeterito passim per Provinciam
malesanis aliis, in omni pace, tranquillitate -altissima Suae Mattis Scrmae
irnperia et ,Ecclesiastics praccepta cum omni observantia vencrabundi
suscipiebant. Unde igitur tanta ista methamorphosis fjliac Ierupalem, ut
tarn subito facta sit filia Babilonis, et quae paulo ante discipula erat verac
submissionis facta sit magistra confusionis, ut silentibus, imo vero pro hisce
salutaribus Matticis ordinationibus passim exultantibus aliis, isti in tantam pro-
rumperc non formidarent tcmcritatem? Illud porro maxi= auget admirationcm,
imo vero intimum plane animi cumulat dolorem, quod sacerdotes ipsi mei
Uniti cjusmodi vcsanac tumultuationis opincntur fuisse concitatores. Ba-
lasfalvae 25 Febr. 1755. (Arch. din Bias.)

www.dacoromanica.ro
 415

manilor in contra nedreptatirilor Sasilor. Nedreptatirile acestea

miscara inima rornamesca a directorulul causelor fiscale Petru
Dobra, care in 1751 intr'un memorial adresat guvernulul tran-
silvan insira tote asupririle, ce le suferiati Romanii din
partea Sasilor si certit cu energie lecuirea r'eului. Guvernul in
16 Iuniti 1751 se veciii silit a cere de la Magistratul din Sibiu,
s6-1 dea informatiuni despre starea lucrulul in tote comunele din
fundul regiu, er comitele Sasilor Inca se eredu dator a admonia
natiunea sasesca, sä nu mai dea ansa la asemenea plangeri. 1)
Ca de comun, cand era vorba de Romani, tote remasera si acum
in starea de mai Inainte, cad dupa ce magistratul din Sibiu se
ocupa 'en cestiunea acesta in sedinta din 4 Decembre 1751, pre-
gad o remonstratiune, in care se incerca a areta, cal tote plan-
sorile in contra for sunt false, si din sedinta de la 29 Ian. 1752
trimise doi deputati din sinul set' la Tesaurariul, pentru a-1 ruga,
ca pe viitor sA apere pe Sasi in contra unor ast-fel de hule
din partea .plebei valache«. 2)
Dar inse-si protocelele magistratulub din Sibiu de pe timpul
acela arata, ch. Romanii erail atacati si in sentimentele lor reli-
giose, si in interesele economice si chiar si in existinta lar.
Romanii din Avrig isi ridicasera in sat o cruce neua, la
care se tineau procesiunile religiose. Conlocuitorii Sasi nu puturA
suferi nici semnul mantuirii in mijlocul Romanilor, it smulsera
si-1 aruncara in noroiti. Romanii ridicara crucea din nail, er
Sasii acum nu numal o smulsera, ci o si taiara. Petru Dobra,
procurorul terei, nu suferi acesta insults facutA sante crud, si certi
de la magistratul din Sibiu satisfactiune. Acesta traganeza anume
resolvirea afaceril. In sedinta de la 2 lunie 1750 hotAresce, sa
iasa o comisie, ca sA caute pe faptuitori. In sedinta de la 5 Iunie
se constata, ca faptuitoril n'ati putut fi aflati, ceea ce era
lucru firesc, fiind el Sasi, si se hotAresce, ,ca sA se aviseze
despre acesta Petru Dobra Si sA se trimita la Avrig alts comisie.
In sedinta de la 13 lulie se cetesc actele investigatiei fAcute si se

') Protocolul magistr. din Sibiu din 22 Iuniti 1751.

2) Protoc. din 29 Ianuar 1752 contine: Mit der National - Remonstration
in materia Walachorum wcrden Tit. Herr A. v. Rosenfeld and Herr A. v.
Adlershausen zu des Herrn Thesaurarii Excell. expedicret, um solche zu
tibcrgeben mit geborsamster Bitte, uns wieder derlcy falschc Beeintracti-
gungen des Wall. PSbels zu schiltzen.

www.dacoromanica.ro
 416

hotaresce, sä se continue cercetarea. Petru Dobra vedend, cum

se amana lucrul, cerit in termini si mai energicl, ca cei vinovati
sa fie pedepsiti. Intre ast-fel de imprejurari magistratul in sedinta
de la 15 Iu lie dicta vinovatilor nisce mulcte us6re si-I obligh,
sa faca si sa puns o cruce nOu'd in locul celel taiate. Protocolul
magistratului din 11 Novembre 1750 ne face insa sa banuim, ca
Sasii au Intocmit lucrurile ast-fel, in cat aid mulctele sa nu fie scOse
de pe faptuitorii criminali, nici crucea sa nu mai fie ridicata.
Nu era destul, ca Romanii platiau decime preolilor sasesci,
ci si acum erail constrinsi, sa contribue la edificarea bisericilor
si .1a sustinerea scOlelor si invetatorilor sasesci. Vedem adeca, ca
Romanil din Avrig Sad plans pentru acesta asuprire, er Petru
Dobra, precum dovedesce protocolul magistratului din Sibiu de
la 2 Iunie 1750, a protestat in contra asupririi. Nu sciii, ce re-
sultat va fi avut protestul lui Dobra. Este insa sigur, ca pentru
acestea intreveniri ale fiscalului Petru Dobra, Sasii s'aii turburat
red asupra lui si ail cercat tote cane sa-I surpe. In sedinta
amintita mai pe urma deja ii Sac imputare, ca in scrisorile sale
a dat scaunelor sasesci numele de ,sedes Fisco-saxonicalest,
numire, care Sasilor li se p5.'rea prejuditiOsa, dearece ea involve
presupunerea, ea parnintul sasesc ar fi fiscal sari erarial si nu
proprietate a natiunei sasesci. Protocolul magistratului din 24
Martie 1751 ne arata, ca Sasii s'ail plans si la =Comes= -ul lor,
ca Petru Dobra, care in continua se Intrepunea in interesul Ro-
manila persecutati, se arnesteca in politica nationald si in afa-
cerile teritoriale si cle jurisdictie ale natiunei sasesci. Comitele
sasesc de &Sue' on a rugat pe gubernatorul terii sa infrene pe
Dobra, dar inzadar. Ast-fel magistratul se apuca si Mai in
contra lui Dobra o .remonstratiunee la guvern, si alta la curtea
din Vienal Urmarea fit, ca Dobra fu absolvat de postul de
procuror general al term si numit asesor la tabla regesca Inca
inainte ,de August 1751, si ast-fel Sasii se scapara de acest
energic aperator al Romanilor impilati, pe carele ei it urgisira
atat de mult, in cat si in scrierile lor, pang in ziva de astazi, it
ataca fara nici o crutare.
Dar pe langa aceea, ca Romanii erati jigniti in sentimentele
lor religiose si prin contributiuni impuse pe nedreptul atacati in

7) Protocolele gedintelor relative ale magistratului din Sibil

www.dacoromanica.ro
 417

interesele for economice, Sasii se incercati a le face imposibila

chiar si existinta.
Guvernul cu ordinul de dto 16 Novembre 1750 a trebuit
se intrevina la magistratul din Sibiu pentru aperarea unor Ro-
mani din Jidveiii isgoniti din casele for si chiar si din comuna.1)
in 1751 Romanil din scaunul Nocrichului (Leschkirch) erati
isgoniti din satele sasesci. Desperati se adresara Romanii catra
generalul Brovne, comandantul trupelor imperatesci, implorandu-i
scutul, si conjurandu-I pe cele cinch nine ale lul Isus Clzristos sa
intrevina la imperatesa pentru impedecarea mesurilor neumane
luate de Sasi. in favorul bietilor Romani ridica viil protest la
diets conationalul for Petru Dobra cel crescut de Iesuiti si
protestul acesta fii inaintat de diets la curtea imperatesca, care
cu decretul din 11 Septembre 1751 ordona cercetarea afacerei.')
Tot pe atunci se incepuse gona asupra Romanilor si
din alte sate sasesci, pentru ca in locul for sa aseze colonists
germani, adusi din provinciile nemtesci ale monarchieT. in
lucrarea acesta Sasii erati spriginiti de Martin Zacharias Wankel
von Seeberg consilier de curte la cancelaria aulica transilvana,
pe care imperatesa M. Teresia cu rescriptul din 28 Februarie
1753 it trimise in calitate de comisar in Transilvania spre a face
ordine si a indrepta scaderile in sinul natiunel sasesci.8)
Deja inainte de sosirea lui Seeberg, adeca in anul 1751,
Sasii ail conscris pe toti inquilinii Romani din comunele: Guste-
rita, ura-mare, Hamba, Slimnic, Daia, Vurper, Rosia sasesca,
Noul-sasesc, Casolt, Russ, Sura-mica, Cisnadie si Turnisor, cu
scopul de a-i alunga din casele lor.4) Seeberg, spriginind acesta
pornire neumana, in 20 Martie 1754 scrie magistratului din Sibiu
sa dispuna, ca toff proprietarii de maeristi si gradini pans la
Pasci sa golesca jumetate din locuintele, in cars sedeati Romani, ca
ast fel sal se faca loc colonistilor germani protestanti si Romanilor
sa li se spuna, ca nu le mai este iertat a se aseza in sate sasesci,
ci numai in sate romanesci, si ca diregetorii satelor sasesci vor
fi pedepsiti, deca i vor primi pe Romani. 6) Afacerea a fost cu
') Protocolul magistr. din 30 Nov. 1750.
I) Transilvania din 1870 num. 1 pag. 5-7.
3) Veji desprc Seeberg: Schaser o. c, pag. 6.
4) Protoc. magistr. din Sibiu din 14 Aprilie 1751.
') Protoc. magistratului din Sibiii din 23 Martic 1754.
Dr. A. liunou: Epnicopit P. P. Aron gi D. Novacovica. 27

www.dacoromanica.ro
 418

mult mai grave, de cat sa o pots resolvi singur magistratul. De

aceea el convoca pe ziva de 25 Martie 1754 si »comunitatea4
(pe cei o suta de barbati sau centumviri), care se declare invoita
cu dispositia facuta de Seeberg si decide, sa se conscrie tOte
locuintele, cari au sa fie evacuate si toti Romanii earl' au se fie
trimisi in lume.')
In chipul acesta s'a facut loc la 14 transporturi de Nemti
protestanti din Stiria si Carintia, cari s'ati colonizet intre anil
1752-1757 in locul Romani lor. Num "erul noilor colonists a fost
cam 1022 familii.2) incercarile de a expropria pe Romani se
continuara si mai departe. In Slimnic, Sura-mica si Vurper s'aq
d'erimat casutele Romani lor, pentru ca sa-i silesca a pribegi.
Guvernul afland din plansOrea nedreptatitilor, ca ce se intimpla,
in 12 Iuniti 1758 porunci magistratului din Sibiti, sa nu isgo-
nesca pe Romani, ca nu cumva acestia sa-si resbune prin ta-
ciunarie. Magistratul in loc sa se supuna poruncei, respunse, ca
trebue sa alunge pe Romani, de Ore ce pOte unii dintre el, sati
chiar tots, au proprietall in sate romanesci.3) Asa darn pe un
pdte trebuia sa se nefericesca atatea familii.
Dupe 3 ani, la 1761, erasi vedem desfasurandu-se o acti-
vitate neumana Intru isgonirea Romani lor din satele sasesci.
Curtea din Viena voia sa coloniseze vre-o 1000 de prisoneri
Prusieni in Ardeal. Sasii se opusera la inceput, zicend, ca nu
au loc gol pentru colonists. Atunci guvernul transilvan in 8
Iu lie 1762 porunci Magistratului, sa alunge pe Romani, ca sa se
face loc veneticilor. 4) Prusienii sosira asemenea in mai multe
transporturi si fura colonizali in parte mare in locul Romanilor
isgoniti. Fiind ca isgonirea nu inceta nici dupe acesta coloni-
satiune, Romanii prigoniti recursera la Curtea din Viena spre a
sista acesta procedure. Curtea prin guvernul transilvan a dispus
in anul urmator 1763, ca Romanii sa nu mai fie alungati, si Sasii
se dee informatiune guvernului, ca pentru ce vreati sa-i alunge.")

') Ibidem cu dto 25 Martie 1754.

') Herrmann, Das alto u. neue Kronstadt, I p. 304-305. Cfr. si Tran-
silvania, 1870, num. 2 pag. 20-22.
') Protoc. magistratului din Sibiti 23 'unit' 1758.
4) Protoc. mag. din Sibiu de dto 16 Iuliu 1762 si Herrmann 1. c. p. 415.
a) Acelas protocol din 11 Iuniti 1763. Vecli si Hurmuzaki, Fragmente,
II. pagina 188.

www.dacoromanica.ro
 419

in sedinta de la 22 Iuniii 1763 magistratul din Sibiu cum-

penind lucru mai serios, a hotarit sa-i lase pe bietii Romani sa
seda si mai departe in satele sasesci, dar de odata declarara gu-
vernulul, ca o fac acesta pe langa reserva dreptului de pro-
prietate, care se cuvine numai Sasilor.')
Dar deca Romani! din satele sasesci erail prigoniti pans
la nimicirea casutelor for si la isgonirea for in sate si ter! straine,
sa nu credem, ca &VA cei din satele curat romanesci erail scutiti
de prepotentil. Exemplu ne este comuna Resinarilor, care Inca
sub episcopul Klein fusese despoiatil de multe din drepturile
sale si lipsita de conditiunile de existinta.2)
LocuitoriT din Resinari nemultamiti cu asupririle necurmate
din partea Sasilor si a primarilor, pe cart ti-1 numia consulul
provincial, adeca primariul (Btirgermeister) cetatii Sibiu, ail Inceput
a se lupta pentru autonoinia for comunala si teritoriala, ca SA se
scape de Sasi si de uneltele lor. Dupa multe reclamatiuni Sasii,
la sfatul guvernatorului conte Kemeny, le-ail facut concesiunea,
ca insa-at comuna sa candideze 4 persOne, din car! Magistratul
din Sibiu sa-i numesca un primar. Romani! insa sustinend, ca
ei nu locuesc pe teritor sasesc, ci propriti, si ca si alte comune
romanesci, ca d. e. Vestemul, au dreptul de a-si alege primar
comunal lard de amestecul Sasilor, nu s'ail multamit cu con-
cesiunea amintita, ci staruiail pe langa dreptul de a-si alege, fara
candidare, pe cine le place. Sasii insa remasera pe langa punctul
for de vedere, ca adeca comuna sa nu alega, ci numai sa candideze
patru individi. In scopul acesta pe la inceputul lul Novembre
1750 Magistratul din Sibiu trimise la Resinari pe senatorul (con-
silieriul) Wagner, sa asiste la actul candidare. Poporul adunat
Inainte de trite declara, ca primariului pe viitor nu-T daii de
cheltuela pentru sat mai mult de 100 fl. ung. ear cand veni
vorba la candidare, toti cei adunati strigara cu glas mare, ca nu
fac nici o candidare, ci-si vor alege primar pe cine le place, si

') Protoc. din 22 Iuniu 1763: Nach vcrlesener Gubl. Comission and
Bcylagen die Wallachen von denen sachsischen Di rfern nicht zu vertreiben,
wird bcschlossen, zu remonstrieren, dass man sic zwar vor jetzo in denen
Dorf= dulden werdc, cum rescrvatione tamen luris Proprietatis Teritorrii
Saxonibus competentis.
') Vec scrierea mea despre Klein p. 121.
27*

www.dacoromanica.ro
 - 420 -
indata plecara la biserica sill alesera primar pe Radul Murar si
subprimar pe Man Maiereanul, dandu-le intr'ajutor 4 pargart
Senatorul Mihail Wagner se intOrse lard nicl o isprava la
Sibiu si in sedinta de la 16 Novembre 1750 reports magistratuldi
despre cele intemplate si-I spuse, ca Resinarenil nu se supun
nicI la sarcina de a mai platl Sasilor asa numitele Ptaxe de margine
si de munti,« si ca nu mai vreail sa porte servitutea de a se
ingriji de vinderea vinului, ce li-1 trimetea consulul provincial
si ca butea trimisa mai pe urma ail lasat'o in strada 24 Ore,
fara a face cineva dispositii pentru trecerea vinului.
Lucrul s'a pa'rut magistratulul atat de gray, incat indata a
convocat la sedinta si centumviratul (Hundertmannschaft) saii ,co-
munitatea,« cum se numia comitetul de o suta de barbati, earl
representail cetatea in tOte afacerile grave. Ambele corporatiuni
hotarira, ca doi calarasi orasenescI sa citeze indata la Sibiu pe
primariul si subprimariul ales de rebel!, si pe cel ce au inscenat
resvratirea. Dar nimenea nu a voit sa scie in R6sinarI de acesta
porunca.
A dOua di, 17 Novembre 1750, s'a intrunit earasI magis-
tratul si *comunitatea« la sfat, si ail asteptat pans la 12 Ore pc
Romani! citat! din Resinar!. Dar nimenea nu se presents in
fata lor. Atunci ambele corporatiuni hotarira: Radul Murar pri-
mariul si eel, mai de frunte dintre aderentii luI sa fie arestatI
si tinutI in temnita grea, ear doi cancelisti de la guvern sa facil
cercetare la fata loculu!, ca sa afle pe cel ce all pus la cale
resvratirea; comuna R6sinarI sa fie lipsita de dreptul de candi-
dare pentru postul de primar; pe anul 1751 consulul provincial
sa numesca primar pe Craciun Burnea, si sub-primar pe Bucur
Vidrighin, ear pe viitor pe cine va vrea. Dupa acesta hotarire
Magistratul si Comunitatea trimise pe Villicus de Rosenfeldt si
pe notariul for la guvernatorul, ca sa-1 informeze despre cele
intemplate si sa-T cera sprijinul. Gubernatorul primi pe deputatI
cu bunavointa, aproba hotaririle luate si indemna pe Sasi sa-sI
sustina drepturile cu mans tare. incurajaci de acest succes, ma-
gistratul si comunitatea trimise din aceea-sI sedinta pe numitil
deputati si la comandantul trupelor imperatescI, ca sa-1 implore
ajutoriul. Generalul insa se areta mai reservat, de cat guvernatorul,
si nemultamit cu raportul verbal facut de deputati, cerit sa i-se
arete starea lucruldi in scris.

www.dacoromanica.ro
 - 421 -
in 18 Novembre 1750 senatorii Michail Wagner si Adlers-
hausen, in conforinitate cu mandatul primit in giva precedenta
de la magistrat si de la comunitate, pleca la Resinari cu mai
multi politisti calari, si cand ajung in capul satulul, \red pe pri-
mariul Radul Murar, cum sta fara tema in drum. El insa trec
pe langa el, intra in sat, dar cand voira sa intre in biserica spre
a introduce in oficiti pe Burnea si Vidrighin, preotul Jacob nu
vol, nicl provocat de protopopul sett, sä le deschida biserica si
ast-fel introducerea se facit inaintea bisericel. Wagner si Adlers-
hausen plecara la Sibiu si veclend pe Radul Murar, cum sta in
capul satulul privind cu dispret la el', dedera ordin calarasilor
sä-1 prinda si sa-1 duca la Sibiu. Murar nu se impotrivesce si-i
urma legat cam o suta de past Atunci aparura de odata intre
strigate de )tulaic vre-o suta de Romani, prind frenele de la
cad calaretilor, II opresc pe loc, taie funia, cu care era legat
Murar, si-1 duc in sat, dupa ce in invalmasala acesta un Roman
a fost impuscat in brat de unul dintre politistii calared.
Magistratul informat despre acestea, in sedinta de la 20 Nov.
1750 trirnite la guvernatorul pe baronul Moringer si pe notariul
sat, ca sa cera asistenta, sfat bun si doi cancelisti, cari sa faca
cercetare in Resinari si sa-1 intrebe, cum sa se scOta de la po-
porul resvratit censul ( darea) impus, caci poporul nu vrea sa-1
platesca.
Deputatii tura primiti si de asta data destul de bine de
gubernatorul, care aproba trimiterea cancelistilor la Resinari spre
a erua pe capii resvratitilor, si deodata ii statui, ca aruncul cen-
sulul sa se faca prin comisari, cad deca locuitorii se vor im-
potrivi si comisarilor, vor pute fi pedepsiti forte aspru.
Dupa ce esira deputatii de la gubernator, acesta isi schimba
cu totul tinuta. Se vede, ca a intrat la el o deputatiune de Ro-
mani din Resinari, earl Fail informat mai bine, de cat Sasii, despre
starea lucrului si despre causele revoltel. Catra sera gubernatorul
chema la sine pe baronul Moringer si intr'un ton iritat ii spuse,
ca magistratul si comunitatea i -au presentat raftdrte neadeverate,
ca lucrul nu sta asa, cum i-l'ail spus Sasii. De aceea el nu se
invoesce, ca sa se trimita cancelistii guvernulul la fata loculul
spre a face investigatiune, ci din mai multe motive grave (aus
verschiedenen wichtigen Considerationibus) pOte ca Romanii
amenintasera cu fapte si mai periculOse da magistratulul si

www.dacoromanica.ro
 422

comunitatii sfatul, sa nu proceda cu asprime, ci sa complaneze

afacerea cu buna (bello modo), si de o camdata sa.' lase in dire-
gatorie pe primarii Murar si Vidrighin alesi de popor.
Tinuta schimbata a gubernatorului nu placii magistratului
si comunitiltil, si ast-fel din sedinta dc la 22 Novembre 1750
trimisera o deputatiune de 6 membri la el, ca sa-1 spuna, ca
magistratul si comunitatea fail de stirbirea onOrei sale si a
dreptului seu teritorial nu pot degrada pe prirnariul si subpri-
mariul numit si »instalat,« si cu atat mai putin sa recunOsca pe
primarii alesi de popor. Gubernatorul ajunse in confusiune si
nu scia, ce sa faca. in sfarsit dupa ce statu mult la indoiala si
se sfatul cu deputatii, hotari impreuna cu acestia, ca sa se trimita
la Resinar registratorul guvernial Recsei si cancelistul Semler,
nu ca sa faca inquisitiuni, ci sa induplece poporul turburat a asculta
de primarii pusi de magistrat si de comunitate. Afacerea se
terming in detavorul R6sinarenilor in 1753, si abia imperatul
Iosif II ii elibera la 1787 de jugul Sasilor.
116scola de la Resinari n'a fost o Intimplare isolata, ci din
contra un indemn si pentru alte comune romanesci, de a scutura
jugul Sasilor. Asa d. e. si comuna Sad si-a ales primar fara
scirea si invoirea Sasilor din Cisnadie. De asta data magistratul
din Sibiu nu se areta asa de necrutator, ca fata cu Resinarenii,
cad in sedinta din 4 Decembre 1750 trimise o comisiune la Sad,
»ca se complaneze in mod amicabil conflictul intre cele done
comune.« 1)

Cel mai interesant conflict a fost al Romanilor din Schell

Brasovului cu magistratul sasesc de acolo. ET incepend din 1735
au staruit sa se mantuesca de asupririle Sasilor pe terenul politic,
civil, comercial si industrial, si sa constituesca o comunitate se-
parata de cea sasesca, cu judecatori si jurati proprii, cu tirguri
de se'pt6mana si de Ora. Dar inzadar ail recurs ei la sprijinul
mitropolitului serbesc, la scutul Curtii din Viena, la ajutoriul ge-
neralului comandant si a guvernului din Sibiu, cad tote nisuintele
for s'ail sfarmat de impotrivirea si rafinaria magistratului din
Brasov si Vote cheltuelele for au mers in vint. 2)
') Vecli N. Togan: 0 r6sc615. in ReOnari, in Transilvania din Sibiu,
Nr. X. din 1900.
Vedi Stinghe, Documente despre Romanii din ScheI, v. I, si
Herrmann, Das alte u. neue Kronstadt, I, pag. 187-198, vi 404-405.

www.dacoromanica.ro
 423

Resboiul de 7 ani (1756-1763) cu regele Prusiel Inca a

dat ansa la napAstuirea poporului roman. Scim deja, ca Romanii
ad dat de 'Duna voie o companie de calareti pentru acest resboiti,
ca s'au inrolat multi in militia ()feria de dieta Ord, ca Romanii
gr.-orientali au colectat 100,000 fl., episcopul unit Aron a impru-
mutat imperatesei M. Teresia 3000 fl. Ren., protopopii uniti 1000 fl.
si ca intre soldatii oferiti de magnati si cetati eel' mai multi mi-
litari erail Romani. Cu tote acestea resboiul durand timp mai
indelungat, de cat se credea la inceput, si trupele la inceput
angajate in lupta decimandu-se necurmat, imperatesa se vela
silita a cere de repetite on de la guvernul Transilvaniei, sa-i
trimita recruti. Guvernul, ne mai afland dmeni, cart sa se imbie
de buna voie, a trebuit se repartieze un numer anumit de soldati
pe fie care comuna dupa marimea ei. Se vede ins'a., ca.' cu re-
partitiunea acesta au fost asuprite mai vertos comunele romanesci,
si ca primarii si ceilalti diregetori luau cu sila pe multi capi de
familie si-i trimiteati in resboill, ca prin acesta sail' faca merite
si sa capete remuneratiuni.1) 0 grOza mare cuprinse in 1757
si 1758 pe capil de familie destoinici a purta armele .si nesciind
el' ce se mai faca, ca se nu le remana sotiile si copil fara
sprijin si ajutor, multi se ascunsera prin munti si prin paduri,
er unii incepurA a se hra'ni cu pane, farina si alti articli de
mancare rapiti de la caletori si de la altii. inzadar se incercara
diregetorii satelor si ai cercurilor administrative sa induplece pe
cei fugiti a se Intl:Site la vetrele lor, inzadar a publicat guvernul
in tOta Ora, ca nimenea nu va mai fi snit a se inrola la militie
in contra voiei sale, cad nici chiar poruncile publicate in numele
imperatesei nu mai aflati creclement. in stirsit guvernul transilvan
cu cerculara de dto 22 Aprilie 1758 2), tradusa si romanesce si

') in sensul decretuluI imperatesei de dto 1 Ianuar 1760, primarii ca.-

petail remuneratiune de ale 5 fl. pentru fie-care recrut, ce-1 duceau la locul
determinat pentru asentare, ear ceilaltI diregatoff eraii resplatip in alte fe-
liurite chipuri. Veal' t. I. din Normalia aflat6re in biblioteca archid. din Bias.
3) Textul el latin, in Normalia t. I. cuprinde: Nos Regium in Tran-
sylvania Gebernium, Salutem et Gratiae Caesareo- Regiae Incrementum: Ex
allatis hinc et inde informationibus intellexeramus, nonnullos e Plebe Rustica,
praesertim vero e Iuventute Valachica armorum ferendorum capaces, con-
cepto inani et abs re metu, ne vi nimirum coacta Ordinibus Militaribus
adlegantur, in Sylvas, Secretiora Loca, et abditos quoscunque secessus se
subduxisse; sperabamus tamen eosdem omnes seniorum monitis, et officia-

www.dacoromanica.ro
 424

lipita de usile tuturor bisericelor, a publicat in tOta Ora, ca toff

eel fugiti sa se intarcil la casele sale, cad nimenea nu-i va mai
sili la militie si li se va erta gresala; cei ce inse nu se vor supune
acestul ordin, vor fi detlarati de fa'c6tori de rele si turburatori de
linistea publics, vor fi prinsi si pedepsiti cu OVA asprirnea.
Cu t6te ca poporul romanesc din Transilvania era batjocorit,
asuprit si osandit a sustine din sud6rea sa nobilimea si natiunea
sasesca, er pe terenul bisericesc era exploatat de Serbi si desi
lium suorum adhortationibus non modo Nostra Authoritate, verum etiam
Clementissimae Principis Rescripto circularitcr evulgato, tulcitis, locum
daturos, et deposito metu absquc ullo fundamento sibi praefigurato Domos
suas familiasque rcpctituros, praescrtim cum iisdcm plus vice simplici fides
fatta fuisset, non csse cuiusvis, tanto minus Gubcrnii intentioncm quempiam
Patrem Fami lias sett Inquilinum seu Iobbagyionem contribucntem invitum ad
Militiam subeundam cogere. Ingrate itaque ex recentioribus quorundam circu-
lorum relationibus innotuit Plebem hanc non modo in sua perstitisse hactenus
sententia, in Sylvis, et aliis Secretioribus Locis adhucdum perdurarc, verum
de die in diem maiori etiam numero contluere, et in quibusdam locis co
jam andaciae processisse, ut ad sustentandam vitam itinerantcs, locaque a
frequentia Hominum remotiora, pane, farina, et comestibilibus spoliare non
dubitaret, cum insigni Publicae tranquillitatis jactura. Quamquam autem pers-
piceremus Plcbem hanc rudem, et quid qualeve hoc secessu committat, ig-
naram, ex animi simplicitate peccasse, et adhucdum peccare, nihilominus
tamen cum tranquillitati publicac, et bono ordini maximoperc intersit, ne
exempla in malum patcant, quippe quae in angustum quamvis tramitem
sint recepta, late tamen evagandi viam sibi aperire solent, harum patentalium
valvis Eccicsiarum idcomatc in Patria quovis familiari adfigendorum tenore,
ne quempiam latcant, ct ut omnem ignorantiae cxcusationcm indiscriminatim
singulis cripiant, cunctos quos conccrnit, patcrne monendos cssc censuimus,
ut deposito Militiac suscipiendac mctu, ad quam nimirum nemo deinceps
cogetur, intra 15 dierum spatium Domos Familiasquc repetant, et ad frugem
redeuntes occonomiis suis, rurique colendo incumbant, indulta secessus
hactenus immunitate; quodsi autem citra expectationem dicto inobedientes
Paternam hanc Nostram adhortationem spernere non vererentur, in Sylvisque,
ac locis abditis perdurare non dubitarcnt, quamvis Gubcrnium indulgentissimi
Patris instar duriora media lcnioribus non succedcntibus aegre summat; ni-
hilomimus tamcn omncs a Domibus suis absentes vclut publicos malefactores,
et publicae tranquillitatis turbatores cum Gente etiam Comitatensi perse-
quendos, et ad dictamen Legum Patriarum severe aliorum in exemplum
puniendos ordinat, insimul statuendo, ut in quovis circulo conscriptiones
Tyronum sponte Militiam amplectentium instituantur, individuisque ordines
suscipientibus Capitulationis instrumenta ad fincm praesentis Belli, aut ad
summum ad duos tresve annos, prout voluerint, indulgeantur. E Regio Prin-
cipatus Transylvaniae Guhernio Cibinii 22. Mensis Aprilis 1758.

www.dacoromanica.ro
 425

multi incovoiati sub greutatea sarcinilor trebuiati se fuga in Banat

si in terile romanesci 1), totusi numerul Romani lor se sporia.
Conscriptia de la 1750 ne arata, ca in Transilvania erati
pe atunci 537,722, afara de Romanii din Brasov si Ora Bersei, er
cu acestia la olalta circa 559.476 Romani. Dupa conscriptia facuta la
ordinul lui Buccow in 1761, Romanii, afara de cei din Brasov si
Ora Bersei, locuiaa in 2012 sate si aveati biserici 1746, preoti
2858, cantors 2714, si 547.243 alti credinciosi, sail' cu totul fa-
milii 135.866, er suflete 552.820 2), la cari deca vom adauge pe
eel' din Brasov si tera Bersel, obtinem cifra de 574.574 Romani.
Conscriptia de la 1762 ne areta 25.223 familii laice unite,
128.653 familii laice neunite, sail cu totul 153.876 familii, call in
calcul media ne-ar da 669.380 suflete. Adaugend la acestea
2250 preoti uniti si 1365 preoti neuniti, am aye 672.995 suflete.')
Cifra acesta s'ar pare exagerata, deca o comparam cu con-
scriptiile anteriOre si cele urmatOre. Dupa conscriptia din 1766
eraa in Transilvania: Catolici (Nemti si Unguri) 93.135, Reformati
(cei mai multi Unguri) 140.043, Luterani (Sari si putini Bulgari
si Ciangai) 130.884, Unitari (Unguri) 28.647 sail cu totii 392.709.
Fatal cu aceste elemente Romanii erail 116.958 uniti si 444.219
neuniti, sail cu totul 561.177.4) Romanii ar fi scazut asa dara
cu 13.397 fata cu numerul for din 1761, si cu 111.818 fata cu
numerul din 1762.
Trebue insa se ne aducem aininte, Ca de la anul 1762 1766
s'a intimplat o mare emigratiune de Romani ardeleni in terile ro-
mane: Moldova si Muntenia, ceea ce se adeveresce din cele
indicate mai sus la pag. 222 si 239.
Causele emigratiunei ne sunt cunoscute. La acestea mai
adaugem asupririle de tot soiul, sub cari gemea poporul roman
si Carl le descrie episcopul Aron cu aceste cuvinte adresate Pon-
tificelui Roman in 15 Sept. 1756: 'Este un popor numeros, remasite
ale lui Traian si Adrian, cum spune istoria, pentru care in limba for
se si numesc pe sine Romani sail' Romani pana in ziva de astazi.

') Urbariul dominiulul de la Cut ne areta, cd in 1758 erati fugiti de

pe dominiii 37 jobagi, dintre cari 10 in Muntenia ,si 16 in Banat.
2) Vedi Herrmann o. c. v. I. p. 252 si Ballmann: Statistische Lan-
deskunde Siebenbtirgens, Herrmannstadt 18o1 pag. 53.
3) Vedi conscrierea ac6sta la Dr. Ilar. PuFariii, Documente, I. p. 244.
4) Ballmann o. c, p. 47.

www.dacoromanica.ro
 426

Graiul le este latinesc si fOrte asemenea cu cel italienesc. Din

fire sunt forte blancyi si aplecati la on ce maestrii sau sciinte,
la vita ca si la pietate. Dar pans acum all fost cu totul parasiti
si despretuiti de poporele, cad i stapanesc si de ereticl. De
aceea sunt si fOrte aspri si rara sciintA de carte. Semi aprope
striviti de greutalile publice §i ale domnilor ca fiii lid Jacob in
Egipt, cum se cetesce in aceste timpuri, in bullariul Sfintiei VOstre
const. 38, numai despre locuitoril Paraguayulta si ai Brasilia ')

') L. N. Iorga; Sate si preop din Ardeal: Revista Romans, 1902,

num. 4 pag. 117.

www.dacoromanica.ro
 Capito1u1 XXVIII.

Ultimele zile din viata lui Aron.

Ain veclut mai sus 1), ca episcopul in erna anulul 1763 4
intreprinse o mare visitatiune canonic5.. Sosind in Capnic la
granita Maramuresului, se bolnavi greii de durerile ce incepura
a-I chinui la piciorul drept, Inca mai de mult vate'mat. Medicul
chemat i recomanda sa intrerupa umblarea spre a se pute vindeca.
La rugarea lui 2) superiorul ,resedinteic parintilor jesuiti din
Baia-mare il invita la casa lor, unde episcopul Intre marl dureri
suferite pe drum sosi in 31 Ianuarie 1764, sera pe la 9 Ore.3)
Rote ingrigirile cart i s'aii dat din partea parintilor iesuiti in
timp de 38 zile ail remas fail efect.4) Corpul slabia din zi in
zi tot mai tare, pe cum insusi episcopul o descrie acesta intro
epistola din 19 Februarie 1764, adresat5 lui Rednic vicariul si
economul s65.5) Veciend, ca se apropie sfarsitul, episcopul isi
descinse braul de fier, care unsprezece ani II purtase pe pielea
g61a, preste mijloc si din sus de cote s), se impartasi cu sfintele
taine 7) si in 25 Februarie st. v. sail 9 Martie st. n. 1764 ,marele
archieretig isi dede vesel znzarele sell sujiett in manile creatoriului,
cum se esprima vestitul caluer Grigorie Maior. 8) Acesta merse
la Baia-mare, si ii aduse corpul la Bias, cu care sosi Sambata
in 17 Martie n. 1764 la unsprezece Ore sera.9) in ziva urrnatOre,
18 Martie, adeca dupa 8 zile de la mOrte, corpul defunctului fii

1) Pag. 391.
2) Aron catra Rectorul S. I. de dto Capnic 28 Ian. 1764 (A. d. Blas).
8) Aron catra generalul Karolyi, Nagy-Banya 1 Febr. 1764 (ibidem).
4) Nilles, Symbolae, pag. 618.
8) Ibidem p. 626-7.
8) S. Clain la Cipariii: Acte si fragm. p. 111.
7) Nilles, ibid, pag. 618.
8) Idem ibidem pag. 619.
2) Idem ibidem pag. 627.

www.dacoromanica.ro
 428

inmormintat in cripta bisericel din curtea episcopesca si cu acesta

ocasiune se constata, ca trupul lui nu intepenise, flu incepuse a
se discompune, nu mirosia, dr icOna Maicel Domnulul, cea adusa de
la Prislop, lacrema, ceea ce se adeveri in presenta untl public
mare si distins.1)
in 19 30 Martie 1764 Vicariul Rednic scria. protopopilor:
»Luand Domnul Archiereul nostru cel bun la cele vecinice si
nol aid cele obicinuite pentru repausarea WI ispravindu-le, luand
acesta si Fratia Ta preotilor eparchiel le veT porunci si impreuna
cu ei, unul cate trel liturghii pentru acel iubit al nostru ArchiereU,
carele Dumnezeil dintru noT l'aii luat, yell' sluji. Langa aceasta si
poporenilor veti vestl, si toff irnpreung cu umilinta si cu neindoitrt
nadejde pe atotputernicul Dumnezeil sa-1 rugam, ca intru aceste
vremi grille si celor credinciosi foarte ispititoare sa se milosti-
vesca mai de grab a ne trimite Archiereft bun spre slava sa si
acesteT obidate bisericT mangaiere si interneiare 9.4
Ast-fel si-a terminat viata sfinta unul dintre cel mai virtuosi
si mai meritati barbati, ce i-a avut poporul roman de pretu-
tindenea in cursul veacurilor, de al carui nume sunt legate acele
sc6le din Blas, pe carl Eliad Radulescu visitandu-le inainte de
1848, si-a descoperit capul inaintea for si a strigat: »de aid a
resdrit sdrele Romcinilor3p
Si totusi un barbat atat de mare, pans ce a trait, nu a fost
stimat de partea cea mai mare a Romanilor ardelenl sedusi si
orbiti de viclenia Serbilor, Calvinilor si Luteranilor. Numai putini
l'ati cunoscut de ceea ce era inteadever. intre acestia si cucer-
nicul caluger Francisc Filoteii Laslo, care in 20 Novembre 1760
scria cardinaluluT prefect al Congregatiunii de Propaganda Fide
in Roma: »Adeverate si sfinte sunt acele cuvinte ale marilor
Parinti: S. Vasile si S. Francisc de Salez, ca pe cel ce vrea sa
servesca cu totul WI Dumnezeil, 11 uresce lumea. Aceste cuvinte
se implinesc in acest bun si sfint Archiereil, care din clipa,
cand a intrat in cinul cglueresc, a imbratisat viata cea mai
') S. Clain la Cipariil: Acte si fragm. p. 111 112, Documentele pu-
blicate de Nilles, I. c. p. 622 628;; si epistola lul Rednic de de dto 1 Aug.
1766 catra M. Teresia in Schematism. archidiecesei de A. Julia si Fagaras
pe 1900 pag. 30. Cfr. si mai sus p. 155.
2) Archiv. din Bias.
3) Ved1 1. M. Moldovan, in Unireac din Blass, 1900 Nr, 39, pag. 330.

www.dacoromanica.ro
 429

aspra, si o duce cu acea rigOre, ce numai Domnul, cel ce tote

le vede, o scie si o cunosc acei ce intr'un chip, on altul, traesc
Tanga el. Mancarea lui e numai legumi cu putin uleiti de in.
Milostiveniile lui sunt potrivite cu caracterul si demnitatea lui,
pentru ca afara de panea, ce o imparte in fie-care di la trel sute
si ate odata si la mai multi studenti si alti lipsiti, Vote venitele
si averea sa b intrebuinteza pentru ajutarea seracilor. Pastor cu
adeverat bun, care cat timp tera a fost in pace, nu a cautat
adeseori la apa, la noroiti, neua, frig, si la drumurile rele, ci a
cutrierat in persona tera predicand si invetand poporul. Cu tote
acestea reutatea amintitilor eretici ail stricat asa de tare acesta
natiune, in cat nu mai sea in cumpena, sa-1 cera ca pe un dusman
de la stapanitorii tail, pentru ca sail resbune asupra lui ca
Jidovii asupti lui Isus Nazarinenul 1).4c
Acesta este recunoscinta, ce o primesc cate odata Omenii
marl' de la poporul amagit si fanatizat.
') Vedi documentul original mai sus la pag. 189. n. 1.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXIX.
incheiere.
Cel ce a cetit cu bagare de soma acesta carte, se va fi
convins, eh deale intimplari sunt mai importante in viata Roma-
nilor transilvAneni in perioda de la 1751 pans la 1764: desbi-
narea for formals in doue bisericl, una units si alta neunita, si
laintarea scOlelor din Blas si altor asedaminte culturale.
La aceste doue evenimente vrem sa ne mai oprim putin
drept incheiere.
Dupa o lupta grea purtata cu minunata staruinta si marl
jertfe materiale de la 1732 'Ana la 1744 sub conducerea ener-
gicului episcop loan Inocenthi Klein, Romanii transilvaneni vedura
cu adenca mahnire, ca deli obtinusera cateva frumose succese
pe terenul bisericesc si cultural, totusi declararea for de a patra
natiune politica in sensul diplomei Leopoldine din 1701, tinta
principals a staruintelor lor, nu o putura elupta.
Nemultamirea for era deci mare si generals in urma acestei
lupte zadarnice.
CT IV perdura rabdarea tocmai in momentul, cand aveati
mai mare lipsa de ea, er episcopul Klein isi perdu cumpetul
de odata cu fuga sa la Roma, nutrind el insusi amaraciunea cre-
dincisilor seT prin nesce dispositii gresite din exil.
De acesta situatiune se sciura apol folosi Serbii, ajutati de
Muscali si de to'l adversaril politici, amagind prin uneltele for
platite pe bietul popor roman, sal se lapede de acea biserica,
care, dupa atatea veacuri de impilare, singura imbratisase cu
caldura si iubire interesele lul politice, religiose, culturale si
sociale.
0 societate bine inchegata nu se pate insa nimici fail de
sguduiri adenci si adeseori tars de acte de violenta, decal insi-si
conducetorii si Ornenil ei eel mai luminati nu se pun in fruntea
miscarilor si pornirilor poporale, cum s'a intimplat d. e. la 1700,

www.dacoromanica.ro
 - 431 -
cand uniunea cu biserica Rome s'a incheiat in liniste si buns
intelegere aprOpe deplina.
0 sguduire mare se produse deci si in sinul bisericel unite,
cand Romanii impartindu-se in &Sue tabere, una a celor lumi-
natT si prevecietori cari nu se lasati sal fie amagiti de Sethi, alta
a celor nepriceputi si naivi, cari si cu violenta voiaii sg impli-
nesca sfaturile dusmanilor, presentara lumil privclistea trista de
o nebuna.' sfasiere interns in interesul Serbilor, Muscalilor si
celoralalti adversari politici.
Plin de invetatura este pentru not acest resboiti intern si
indelungat.
El ne areta, ca un popor impilat si asuprit de veacuri, deca
se afla intro stare culturala inapoiata pang la gradul de a nu
se pute ridica mai sus dc un prejudet religios, usor este sedus,
sa se arunce orbesce in bratele celor ce voind sä-1 robesca,
stirnesc in el sperante deserte de libertate si bunastare materials.
Si trebue se constatam cu durere, ca poporul roman nu
arare on cao victinta amagirilor straine. Chiar si astazi, cand
are si el o tern, unde-i stapan pe destinele sale, it vedem cum
pleca urcchea la sOptele ademenitOre ale iconarilor si juganarilor
muscalesci si se lass a fi impins la fapte criminale in contra
existentei statulul seta.
Acestc fenomene periculOse din viata poporulul nostru
trebue sä ne indemne pe toff, cari pricepem menirea lui, sa lu-
cram cu mai mult zel si mai neobosita staruinta la opera cea
mare a culture lui nationale si emanciparii lui sociale si eco-
nomice, ca nu cumva, in vremi de grea cumpena, el sa asculte
erasi mai mult de cuvintele inselatOre ale strainilor, de cat de
sfaturile intelepte ale fiilor scs mai lutninati si mai cu durere
de sOrtea lui.
De accst adever a fost petruns si episcopul Petru Paul
Aron. El se cutremura. in Oa fiinta sa de om luminat si plin
de adeverata dregoste de neam, cand vedu, ca impostorul serbesc
Visarion a putut amagi atatl Romani, ca asemenea oilor prOste,
cari tote merg, unde una merge, sa se arunce nechibzuiti in
jugul strain al Serbilor.
Acest popor numai prin solids cultura nationala si prin re-
ligiositate luminata pOte fi mantuit: gandi marele archiereu,
si infiinta scOlele din Blas.

www.dacoromanica.ro
 - -432

POte nici odata institutie culturala romanesca nu s'a infiintat

la timp mai potrivit.
In terile romane se stinsese pleiada mari1or cronicarl crescuti
in scOlele catolice din Polonia un rod si ele at civilisatiei
pornite din Roma si Italia, si nu mai era aprOpe nimenea,
care sa ne reamintesca originea stralucita, sa ne povestesca gloriile
si suferintele parintilor, mosilor si stramosilor, si sa predice si
cultive aspiratiile viitoriului.
Grecil si Fanariotil straini prin limba si prin fire, stricati
in obiceiurT, nesaturati in pofta de averea altuia, pagani in dispret
fats cu bietul Roman, incatusara gandirea si simtirea lul, se
asezasera la vatra si altariul 14 scOsera limba romanesca din
scOlele luT si se instapanira pe mosia lul, din care hraniaii tot
ce nu era romanesc in Resarit si chiar si in departata Asie, si
visail sail faca alts patrie in locul celei perdute prin p8catele
si r8utatea lor.
A for era puterea si domnia, milrirea si stralucirea, averea
si sciinta, a Romanului robia si ticalosia, umilirea si injosirea,
seracia si Intunerecul nepetruns al nesciintel.
in Banat si Bihor Serbil, in Satmar si Maramur8s Rusil
(Rutenil) rapisera Romanului unica institutie, in care se mani-
fe'ta firea lul etnica: biserica, si se intreceati cu stapanii politicl
titru exploatarea lub neomen6sa.
Ce s'ar fi ales de noT, (Idea intelepciunea si zelul lul Aron
nu ar fi mantuit macar o particica a Romani lor transilvaneni de
cutropirea S8rbilor pe terenul bisericesc si cultural intr'un timp,
cand tote celelalte terene si isvOre de viata erail in mana altora?
Cat de adenc am fi cadut in prapastia pregatita de dusmanii
nostri, &Ca Aron nu ar fi deschis scOlele din Bias, din cad' tot
mai numerosi, tot mai luminati, tot mai entusiasti esiati apostolii
ideeT si culture nationale si duceati in t6te partile cuvintul
mantuirii, si de Greci; si de Serbi, si Cie RusT,... si pregatiati opera
cea mare a infratirii, gandirii, simtiriT si emanciparii nationale!
Privit din acest inalt punct de vedere, episcopul Aron ni
se arata ca o specials provedinta dumnezeOsca in istoria neamulul
romanesc.
FINE.

www.dacoromanica.ro
 ADAUS.

DOCUMENTE.

--1-1:

Dr A. Bunea : Episcopit P. P. Aron gi D. Novacovici. 28

www.dacoromanica.ro
 A.
Popa Iuon din Aciliit.
Ad pag. 134 si urm.
I.
Saoratissima Caesareo-Regia Majestas ! Domina, Domina
Clementissima! Inter curas muneri nostro injunctas, non ultimum
illa sibi vindicat locum, quam tranquillitati publicae, pacatoque
Patriae statui debemus. Verum enimvero etiamsi haec oculis
nostris continuo obversetur, peculiaretnque nostram obtineat
attentionem, his tamen potissimum temporibus Plebis Valachicae
audacia et protervia providam sollicitudinem nostram eludi saepius
observamus. Vix enim evulso ex animis Patriae Civium pavore,
quem secedens in sylvas abditaque loca, et pedetentim in turmas
coalescens Plebs rustica iisdem incusserat, novae nunc iterum
exoriuntur in eadem concitationes, motus, et rerum novarum
studia, quae licet in primordio parva et contemnenda videantur,
crescunt tamen successu temporis, et in vulgus diffusa vires
acquirunt de die in diem majores, praesertim superstitione, ut
solet, stimulos addente. Acceperamus haud pridem, Clementissima
Prineeps! latitasse ab Anni hujus exordio in Comitatus Albensis
Inferioris Possessione Ecselo nuncupata Schismaticum quendam
Popam Iuon, virum artificiosum simulacra virtutis prae se ferentem,
et versutum, atque ideo magnae apud Plebem authoritatis; huncque
disseminato prius tecte, quo ipSe imbutus erat, inter plures errore,
conciliatisque sibi in propositi socios, quos deceperat, quibusdam,
suam successive confirmasse societatem, majusque moliti opus
acoepisse; primum statim, ut majorem factis suis adjiceret autho-
ritatem, imprudentibusque calliginem affunderet majorem, et in-
cautos facilius irretiret, sublesta fide in vulgo edendo, cuncta
quae a se gererentur, indulgente Majestate Vestra geri, a cujus
nimirum Clementia sibi facultas concessa esset, Graeci ritus
dogmata fovere, et quos Unionis poeniteret, eis iterum adsciscere,
et oongregare, imo Saoerdotes Unitos a functionibus amovere,
et aedes sacras cultui non Unitorum vindicare. Ouae quamvis
ardua, cum tamen ad obtinendum seditionis propositae scopum
non omnino suffioeve sibi visa fuissent, eundem ulterius proces-
sisse, et partim libertatem quandam et supercilium affectando
28*

www.dacoromanica.ro
436 Popa Iuon din Aciliil.

gloriari non erubuisse, vincula se non reformidare, Litteris enim

a Majestate Vestra munito manus illaturum neminem, libertatem
praeprimis, qua incedebat, in testimonium integritatis suae tra-
hendo, et jactanter ventitando: partim vero convocatoriis per
Emmissarios suos in potiorem Principatus partem sparsis, con-
venticulum szobor nuncupatum, in speciem Congregationis cujus-
dam Ecclesiasticae, ad diem S. Joannis, et in possessionem Szeliste
indixisse, in eaque ut fama est, consignationem ad schisma re-
labentium individualem instituisse, Popasque neotericos ad sacra
admisisse, et ab utrisque in Communionis fidem, ac firinius
societatis vinculum taxam quandam desumsisse. His hoc modo
constitutis, seductione radices quasi agente serpebat malum
latius, ita quidem, ut in locis plurimis Sacerdotes Uniti functio-
nibus interdicerentur, beneficiis stolae exuerentur, a Templis
per plebem tumultuantem arcerentur, clavibus privarentur, et
sacra neotericis peragenda assignarentur. Quae omnia, cum suc-
cessive, et recenter quidem fusius ad Gubernium relata fuissent,
muneris id sui memor necessarium statuit, seductioni obviam
ire, et ne latius se se effundat, tranquillitatemque publicam con-
turbet, providere, et hinc ante omnia Benignas Maiestatis Vestrae
resolutiones in memoriam revocando, officialibus injungendum
existimavit, ut pro sua obligatione, earum curam habeant, pros-
piciantque ne virus superstitione nutritum propagetur, plebique
novarum rerum cupidae altius insidat, et statum communitatum
Valachicarum hinc et inde adhucdum pacatum quodammodo
pervertat. Porro vero, cum id quoque subiret, plebem hanc ad
seductionem nihil proniorem effecisse, altiusque ei inhaesisse,
quam speciosa ilia Schismatici disseminatio, qua se ex indultu
Majestatis Vestrae, quae machinabatur, auspicatum esse, sparserat,
e re futurum judicabat Gubernium, artificiosam hanc impressionem
Plebis ex animo penitus evellere, et protracts in lucem ejus
falsitate, omnino delere, hocque proposito leniora consilia aspe-
rioribus praeferendo, blandis citatoriis memoratum Popam in
praesentiam sui ea lege accersendum decernebat, ut Litteras ad
ea, quae moliebatur, facultatem sibi tribuentes, proferat, quaeque
in vulgus ediderat, earum testimoniis statuminet. Acceperat is
Commissionales nostras, de iisque receptis perferenti eas fidem
scriptis fecerat. Cum vero adverteret Gubernium, tempus his
incassum praeterlabi, et dispositiones de intercipiendo sine strepitu
hoc impostore irritas evadere, imo eundem spretis ordinationibus
nec dum comparere, nunciumque adesse, qui eundem loco ces-
sisse, ut fama est, in Banatum Temesiensem ad Archiepiscopum
Carloviczensem clam iter parare, significaret, ulteriori morae modum
imponendum, et hinc necessarium esse judicabat, Officialibus circu-
lorum in via ex Ecse16 in Banatum ducente sitorum, vicinisque
locis incunctanter injungere, ut animum advertant, Popamque
hunc concitata Plebe et turbata, quantum in se quidem situm

www.dacoromanica.ro
 Popa Iuon din Aciliu. 437

erat, publica tranquillitate nunc poenae formidine agitatum et

fugientem, interCipere dent operam, ita ut si quempiam illorum
in circulum incideret, neutrius attentionem eluderet, frustrareturque.
Ast has etiam dispositiones effectu caruisse, famamque nunc etiam
confirmari observamus, impostorem hunc Carloviczinum penetrasse,
unde retrahi non nisi clementissimo Maiestatis Vestrae jussu
poterit. Jurisdictione nimirum nostra eousque non pertingente,
prout nec its quidpiam in terris nostris licere deberet. Quamquam
autem Clementissima Princeps! haec nunc constanter circumferatur
fatna, non tamen ideo omnem fidem adhibendam ei esse cen-
suimus; suspicantes ne artificiosus hic seductor sub praetextu
meditatae fugae novas moliatur fraudes, et hinc consultum exis-
timavimus, demisse hic adnexas circulares in universum Princi-
patum expedire, partim eo fine, ut si casu quo memoratus Iuon
ulterius pedem in patriam inferre sustinuisset, is ubicunque re-
periretur, continuo in-tercipi possit; partim vero, ut inconvenientiae
seductione hujus causatae et nunc quoque hinc et inde vigentes
sopiantur, et restituto ordine pristino penitus sedentur.
His taliter constitutis, maximopere adhuc nostrum referre
videbator, id etiam in lucem protrahi, quod in memorata superius
congregati one actum constitutumque fuerat; hinc ordinavimus,
ut duo Cancellariae Provincialis Jurati Notarii in possessione
Szeliste ad Articulos peculiares interrogatorios hic aeque demisse
acclusos inquisitionem peragant, et specialiter operam dent, ut
scripta quaedam a Popis huic Congregationi assistentibus in
chat-tam conjecta eruant, ad suasque manus afferant, quae simul
cum Inquisitione repraesentanda Consiliis nostris ad rem ulterius
gerendam quaeque ex usu videbuntur, deinceps quoque ordinanda
praeluceant. De quibus omnibus Maiestatem Vestram fusius re
sic exigente informare non intermittemus intemerata fidelitate
perseverantes.
Sacratissimae Mattis V-rae. E Re-o Prp-tus Tran-niae Gu-
bernio. Cibinii 14 Aug. 1758. Ignatius I. Bornemisza L. B. de Kaszon.
B. David Henter, Samuel de Brukenthal. (Wall. Union).
II.
Illustrissime ac Reverendissime Domine Praesul! D-ne mihi
gratiosissime! Ego ubi penes seriam Illustritatis V-ae 14 Dec.
anni mox evoluti 170' ex Al-Gyo'gy ad me commissionem et
Excelsi regii Gubernii ordinationem benignam Suae Mat-tis
Sacr-mae in negotio temerarii illius Popae Ion ex Ecselle dicti,
die 4-ta mensis Novembris anni ejusdem homagiali cum veneratione
suscepissem Rescriptum, confestim juxta praedictam Ill-tatis V-rae
commissionem eos convocavi circulorum Archi-Diaconos, quibus
et praefata persona ab ipsis fere incunabulis nota, et ejusdem
hinc inde emigrationes, inquietusque vitae status, et modernae

www.dacoromanica.ro
438 Popa Iuon din Aciliu.

denique populi confusiones, religionisque eatenus status apprime

nota esse censebantur; , eosdemque sub conscientiae puritate, et
ea, quam Illustritati V-ae Suaeque Mat-ti Sacr-mae debent obe-
dientia, et fidelitate super singulis in benigno Rescripto expositis
punctis attente una, et stricte interrogavi, ad quae taliter relatum
extitit, et quidem
Ad primum. Praefatus ille Popa Iuon in eodem, unde dici
meruit Incl. Cottus Albensis pago Ecsell6 ab Unitis Avo, nempe
et Parente ibidem fungentibus Praesbiteris suam ducens originem
natus est, totumque deinceps Juventutis suae tempus in Domo
paterna transegisse dignoscitur, factus adultior mox in Valachiam,
inde successive in Moscoviam studiorum causa transiise dicitur,
ubi paulo diutius moratus, studiis ad Religionis cultum perti-
nentibus suam impendit operam. Dum interim sub hoc tempus
primus ille impostor nomine Bessarion in Provinciam hanc in-
gressum facere meditaretur, factus et ipse proximior eodem plane
tempore. Praedictus Impostor ex Banatu, hic vero ex Valachia
in hanc ingrediuntur Provinciam. Tune Szelistyenses Impostori
adhaerent, mox et ipse Selistyiensibus se veluti manuductorem
associat, paulo post cum eorum deputatis in negotio Religionis
jam turbido ad Augustam Au lam Viennam ascendit, hic ubi
postea negotium Szelistyiensium praeter spem, votumque suum
cedere animadverteret, ipse Vienna cum quodam altero ex Districtu
Fogaras suae tunc peregrinationis Comite Monacho Moscoviam
repetiit, ex Moscovia dein in Valachiam, ex haCrursus in Tran-
sylvaniam regreditur, et quasi jam tantae terminum . poneret
peregrinationi in eodem, ubi natus fuerat Pago nimiriim Ecse116,
condescendit. Hie post obitum scilicet sui Patris, qui, jam dudum
contigerat, Uxorem cujusdam Negotiatoris filiam duxit, mox cum
suo Socero aliisque ejusdem Pagi primariis, unitum Loci Archi-
Diaconum suum in Ecclesiasticis superiorem accessit; supplicans
eidem, quatenus ad aliquam in Ecclesiasticis functionem ipsum
assumeret, et constitueret, confirmatumque in fundo Ecclesiastico,
et in specie in Domo, quam Parens quoque ejus veluti Loci
Parochus inhabitaverat, deinceps habitare gratiose indulgeret, et
pateretur; praedictis eorum precibus Loci Archi-Diaconus permotus
mox eum penes unitam eamdem Ecclesiam Cantorem constituit,
ex quo ipse in praedicta functione constitutus sub unitae nostrae
Ecclesiae protectione quiete omnino, et pacifice permansit, usque
dum nova in Negotio Religionis in Districtu Halmagy commissio
institui cepisset, cujus occasione iterum sperans, quod ad Re-
ligionis statum in his quoque Partibus denuo turbandum aliqua
se possit offerre opportunitas, rursiis non Unitorum Causam sibi
jam antea etiam familiarem assumsit, mox e Principatu transiit
ad Banatum; inde venit Carlovicium, hic tandem per aliquem
non Unitum Eppum ad Praesbiteratus ordinen-i promotus est.
Verbis interea sub illud tempus praesentes, quos e Principatu

www.dacoromanica.ro
 Popa ruon din /lain. 439

illic convenerat, adhortari, absentes vero praecipue Subalpestres,

quos ad defectionem, procliviores noverat, per Literas contestari
non cessabat, ut secure omnino ab Unito suo recederent Episcopo.
Adepto jam amplioriss honoris gradu, Carlovicio rursus in
Tram -nia venire constituit, mox inde movit, ejus ingressum prae-
cesserunt tunc mense videlicet Febrii Anni proxime labentis
1758 duo Vienna reduces Rustici Szelistyienses, hi per sedem
Szasz-Varos transeuntes vulgo velut certum arrnunciant, suum
scilicet ratione Poparum negotium Viennae feliciter omnino
terminatum essex Decretumque earn in rem elargitum a quodam,
qui ipsos sequitur, Popa deferri. Hos paulo post Popa Iuon
secutus mense eodem Februarii in istam ingressus est Provin-
ciam, rursus ad saepe fatum Pagum Ecsell6 se recepit, jamque
speratam perturbandae Religionis opportunitatem adesse exis-
timans, confestim se ibi et Popam, et Protopopam, seu Archi-
Diaconurn Carlovicini creatum, hucque praemissum audacter pro-
mulgavit decretum, quod ex post et in aliis sine mora promulgatum
est locis. Mox missiones, medium seu ad bonum seu ad malum
inducendum efficacissimum, quaqua versum in populo facere
instituit.
Ipse in persona haec loca: in sede Mercuriensi Rod, Pojana;
in sede Sabaesiensi Gyeal, FelsO-Pien; in sede Cibiniensi Selistye,
Galles et Tiliska; in Cott'. Albensi Ecsell6 et Sina perniciosissima
omnino ubique spargens, et seminans penetrat, et perambulat,
clancularia jam in hoc, jam in alio pago conventicula, quorum a
Populi confluxu celeberrimum in Pago Gyal fuisse perhibetur,
frequentiora celebravit, et quaeque antea in suae causae favorem
contra Unitos excogitaverat convicia, ea in ipsos sub id tempus
coram omni populo libere plane, et inconsiderate effudit.
Mox eidem perniciosum ejusmodi suggessit consilium, quod
Mandat6 quoque suo auxit, et firmavit, ut videlicet ejectis con-
festim suis Parochis, Neotericos secure assurnant, et in Parochialia
introducant, praesumptiose plane id asserere non reformidans:
se prae manibus omnino habere ejusmodi a sun Mat-te sacr-ma
Privilegia, quibus tanta nunc populo concedatur facultas, et
Authoritas; Deinde ut praedictum suum consilium suavius et
felicius promovere queat, aliud adjecit commentum, quod videlicet
alius non Unitus Carlovicino venturus sit Eppus, cui ipse obviam
iturum se dictitabat, ea de causa paulo post collectam a singulo
Pago Imperialem determinans, ejus praetextu fiendam indixit,
quae dein ex perversis praecipue pagis ad votum ejus peracta est.
Quam tamen an non vitae suae dissolutius postmodum
agendae gratin fecerit, quemadmodum et alii ante ipsum sub
speciosis ejusmodi, Populoque gratiosis praetextibus collectas a
se factas in luxum, aliasque suas vanitates profudisse deprehensi
sunt, ipse melius hoc noverit, haec interim de ipsius vitae mo-
ribus et Nobis nota sunt, quod certam pecuniae summam cuidam

www.dacoromanica.ro
440 Popa Mon din Aciliu.

legatam Monasterio, a Monacho cum quo peregrinatum fuisse

superius retulimus, furto sustulerit, et quod hic missionis suae
tempore totus per illicita quoque affectum Populi sibi lucrari
contenderit, dum videlicet sibi in causis praecipue Matrimonia-
libus instantes ad actus legibus quoque graecis prohibitos facul-
tavit, ad eos vero, qui jam in similibus vitiis haerebant, conni-
venter se habuit, imo et ipse per id tempus cum Pagorum pri-
mariis aliisque suis Ministris dies noctesque helluando in Popinis
frequenter transegit, ex quibus quisnam sit ille Popa Iuon satis
elucere existimamus. Ut autem sua commenta in aliis quoque
per Provinciam Locis, quo ipse turn fors pertingere non poterat,
seminare possit, plures sibi adscivit Ministros, partim Neotericos,
qui ipsius Commendatoriis in Hungariae Partibus ut plurimum
sub hoc tempus ordinati fuerunt, (-ut hic sub A), partim seculares
ad ejusmodi Ministerium aptiores, qui vel casu eotum ipsum
accesserant, vel noctis tempore ax aliis ad ipsum advocabantur
Locis, hi omnes, et nonnulli ipsorum currentalibus etiam ad
tumultum incitantibus literis instructi (ut hic sub B. C) quaqua
versum ibant commissa sibi per Provinciam spargentes, et semi-
nantes ea quidem declaratione, quod si Ecclesias ab Unitis non
acceperint, alii venturi sunt, qui Ecclesias occupabunt, Populus vero
incurret Excomunicationem apud Metropolitam Carloviczensem,
nec amplius inter Ecclesiae orientalis membra recipietur. Quas
interim Provinciae partes praefati Popae Iuon minisfri percurrerint,
et vagati sint, sunt hae: Sedes Cibiniensis, Mercuriensis, Szabae-
siensis, Szaszvarosiensis, Mediensis, Segesvariensis, Ujegyhaz et
magna ex parte Cot-tus Albensis.
Ad 2-dum. Clarum hic omnine est populum istum post
primi illius Impostoris Bissarionis e medio sui seggregationem,
et 6 provincia hac elongationem, legalibusque successive appli-
catis remediis in communi, non sine magnae ecclesiae hujus
solatio ad frugem rediisse, quorum praeter alia anteriora Instru-
menta, Conscriptio Eccesiarum, rerumque ad Ecclesiam perti-
nentium, quae authoritate Ecclesiastico-Politica ante quattuor
circiter annos confecta est, luculenter sane probat, et ostendit,
et postquam postremus hic Impostor Popa Iuon negotium Re li-
gionis in favorem non unitorum resuscitasset, postquam idem
cum tanta authoritatis, et securitatis arrogatione in Provinciam
istam ingressus fuisset, suis ad speciem verisimilibus, et in po-
pulo plane efficacissimis commentis ad novas Populum confusiones
rursus permovit, et excitavit, ex eo in sequentibus Pagis in Cot-tu
Albensi: in Kis-Enyed, 016.h-Bogat, Buzd, Spring, Gergelyfaja,
Vingard, Mag, Kis-Ludas, Drass6, Girbo, Marus-Varadgya, su-
periore et inferiore, St-Janos-I-legy, Sina, Hortobagyfalva, Besen6,
Demeter-Pataka; in Sede Cibiniensi: Szakadath, Moh, Vizakna,
Felek, Boitza, Porcesti, Als6-Sebes, Rakovicza, Kis-Talmacs, Kozlun ;
in Sede IVIercuriensi: Nagy-Ludos, Topartse, Rod, Nagy-Apold,

www.dacoromanica.ro
 Popa Iuon din Aciliu. 441

Doborka, Gerbova, Recs, Szeredahely, Pojana, Korpenyes, Kis-

Apo ld; in Sede Szaszvarosiensi: Bereny, Szeraka, Sebeshely, Ro-
rnoschel, Szasz-Romos, Kudsgyer, fel-Kenyer, Vajdej, Balamer,
Alkenyer, a suis Unitis Populus defecit Parochis, ubique tamen
aliqui penes eosdem obedientes remanserunt, et
Ad 3-tium. Certum et illud omnino est; quod dum adhuc
Uniti parochi a suis non persequerentur Parochianis, in omnes
mox memoratorum Locorum Ecclesias jurisdictionis plenam ha-
buerint, et exercuerint potestatem, concitato vero nuper in se
Populo in omnibus pagis supra ad punctum secundum memoratis
Ecclesiis suis privati sunt, e Domibus insuper ejecti sunt, in
cottu Albensi in Vingard, Busd, Gergelyfaja, Spring, Kis-Enyed,
Olah-Bogath, Kis-Ludas.
Ad 4-turn. Denique quamvis Populus his in specificatis ad
2-dum punctum Pagis a Legitimis suis, ut relatum est, defecerit
Parochis, Parochi nihilominus qui divinum in its eidem Populo
praestabant obsequium, ad praesens omnes in ejusdem Unionis
professione constanter perseverant.
Porro Populum istum taliter nuper rursus tentatum in re-
lapsum incidisse facillimum omnino erat, ob multas, quae ipsi
insunt, aut in ipsum facile cadere possunt causas, quarum
Prima est naturalis istius Populi Infirmitas, et Consilii in
agendis rebus inopia, ob quae sive bono, sive malo ductori (nisi
hic tempestive corrigatur, vel e medio Populi statim amoveatur)
sponte quasi propria morem gerere consvevit.
2-da Viciosus ejus ad similem defectionem habitus: nam
cum antea quoque ipsius animus ejusmodi defectioni asvetus
fuerat, per hoc ut plurirnum ad illam evasit proclivior.
3-ia. Est frequens, quam hic Populus cum praefato Impostore
turn in sermone, turn in actionibus per illud tempus habuit vitae
societas; quantum autem in universuin quaevis cujusque rei vetitae
societas omnibus omnino noxia sit, et periculosa, praeter Eccle-
siasticas, politicasque historias Dominus quoque Clare per Apos-
tolum indicavit dicens: 2. Tes. 3: Subtrahatis vos ab omni fratre
inordinate ambulante, et non secundum traditionem, quam acce-
perunt a nobis; 1. Cor. 5. 13: expellite pravum a Vobis ipsis,
ibidem, 6: modicum enim fermentum totam massam corrumpit.
4ta Est perversa plane, et subdola, quam ejusmodi impos-
tores eorumque ministri semper antea rudi isti populo sugge-
rebant, et probabiliter proponebant de sacra Unione opinandi ratio,
quod nempe per istam cum Romana Ecclesia Unionem Ritus
Graecus mox tune aut ejuretur, aut paulatim deinceps destitui,
atque deleri debeat; hinc Unionem nihil aliud esse Populum
docebant, quam novam quandam legem (Lingva sua Noao Le-
dse) quae tam a Latina, tam Graeca distinctum quid haberet

www.dacoromanica.ro
442 Popa luon din Aciliu.

Ecclesia, et quia pauci admodum in l'opulo inveniuntur, qui vel

legere solum lingva sua norint, pauciores, qui sensum lectoruin
assequantur, praeposteram illam de Unione interpretandi rationem
per se facile dignoscere non valent; et per consequens ei ut
verae sine ulteriori mentis indagine assensum praebent, et tan-
quam bonae sine cunctatione adhaerent.
5-ta Est vitiosa illa, cujus suprameminimus Impostoris,
ejusque Ministrorum erga Populum assentatio, qua nimirum
jam indulgendo, jam connivendo ad unius cujusque vitia sese
accommodabant, et ut amplius jucundiores eidem fierent, et gra-
tiosiores, stipendium sibi functionis Ecclesiasticae titulo obtingens
in toto, vel in parte eidem remittebant Populo, et non raro ad
placitum plane dimittebant, quid quid vero sponte eisdem oblatum
obtingebat, id cum quibusdam Pagorum Primariis caeterorum
manu ductoribus condividebant, aut in popinis, quo et tunc, et
nunc inter ipsos frequentissimum est, helluando assumebant.
Cum enim post naturae lapsum cuivis ingenitus sit sui ipsius
amor, vi cujus jucunda semper judicat esse conducibilia, ad quae
dum adsunt praeceps indesinenter fertur, et impellitur, ob quod
facillime semet decipere, et difficillime curare potest; dum rudis
hic populus in ejusmodi (qualis hic Popa luon, ejus Ministri et
aliquot ante ipsos fuerant) accomodatitiae Theologiae Ministros
forte incidit, nisi vi aliqua extrinseca contra propriarn inclinationem
impediatur et reprimatur, facillime omnino decipitur, primum
quidem, quia illico voluptatibus, quae in sua tunc potestate sunt,
indulget: dein vero quia caeteris quoque magistri talis vitiis
sponte adhaeret; Nam Esaiae 3, 22 dicitur: qui beatos nos dicunt
decipiunt, et viam peduen vestrorum turbant; Math. 10. 25: Sufficit
Discipulo, ut sit sicut Magister ejus, et 15. 14: Si enim caecus
caeco dux fuerit, ambo in foveam cadent.
Quod si vero Populo praedicta dissolute vivendi facultas
tollatur, idemque in ejusmodi Excessibus, uti in politicis fit, ad
aliorum corrigatur exemplum, stipendium insuper, quod suo Pa-
rocho reddere debuerat, integrum nunc, et in futurum eidem
dare compellatur; moriger omnino evadit, et si ad tempus a
Pastore suo discesserat, sic ocyus ad eundem redit, et facilius
exemplo sunt primum Nobis in hoc Neoterici, qui de negotio
sibi, et subtractis consvetis oblationibus, aversoque a se populo
mox Unitorum jurisdictioni se insinuant, ubi audientes et intel-
ligentes Unionis veritatem, sponte dein earn amplectuntur; exemplum
aliud est Populus per Impostorem Bessarionem Monachum pri-
mum confusus, qui postquam obtingit ut Sui Parochi stipendium
ad positivum Suae Mat-tis sacr-mae Mandatum, Patriarumque
Legum dictamen iisdem Parochis deponere juberetur, mox exolvit
et paulo post sublatis aliis etiam tentationibus ad Ecclesiae quoque
Unitatem sponte rediit.

www.dacoromanica.ro
 Popa Lion din Aciliu. 443

6-ta. Est Consanguinitatis, aut affinitatis, quam cum Neotericis

vel maxime Pagensium primarii habebant, conjunctio, nam in
prioribus quoque huius Populi tumultibus illud observatum est,
Populum sibi aliqualiter conjunctis Presbiteris, et non Unitis, et
postea Unitis fere ubique et facillime omnino adhaesisse.
7-ma Est Pagensium praecipue primariorum caeteris ostensum
exemplum, aut metus, quo fere semper debiliores percelluntur
a potentioribus, nam praeterquam quod notum sit exemplum,
et metum maximam semper seu ad bonum, seu ad malum in
quovis Populo effitaciam habuisse, illud hit quoque compertum
est, tune primo hunc Populum in toto vel in parte a suis pa-
rochis defecisse, dum primarios pagorum, aut vicinos impune
,

sibi praeire animadvertebat, hic suae defectionis causam in

nonnullis locis interrogatus, non aliam saepe praeter primariorum
pagi, aut vicinorum exemplum afferebat; similiter populi pars
inferior in nonnullis Pagis deficientibus primariis aut altera pagi
parte non illico Neuterico adhaerebat Presbytero, at postquam
ea de causa persecutionem a potentioribus patiebatur, nec se
facile ea liberare poterat, coacta est haec debilior pars reliquo
potentiori malignantium choro se se associare, eamque in male
actis imitari, huiusmodi violentiarum vestigium nunc quoque
apud nonnullos inveniri potest.
8-va Est animus populi suam in Parochis vindicandi injuriatn,
nam nonnulli causam suae defectionis non unionis Professionem,
sed sui parochi defectus olim commissos adferebant, et allegabant,
qui tamen defectus nec antea satis probati fuerant; nec nunc
comprobantur, imo quoniam tanto tempore altum de tis siluerunt,
ex Sacrarum Legum dispositione amplius resumi et tractari non
possunt.
Cum autem hic Populus hujus in praesenti indolis sit (nisi
eum deinceps inimici Pacis Ecclesiasticae contrarium docerent,
et persuaderent) ut oblata sibi licentiosius vivendi occasione,
quam Neotericus sequendo illico nanciscitur, mox earn amplec-
tatur, Neotericisque in Ritu sibi convenientibus adhaereat, postea
vero in dissolutae vitae excessibus correctus, sublata praedictae
vitae licentia, sine difficultate redeat ad Unitam Ejusdem Ritus
Ecclesiam, ut superius relatum extitit, quae enim sint non Uni-
torum Puncta, in quibus ipsi ab Unitis dissentiant in specie
et distincte referre non valet, imo (ut propria compertum
habemus experientia) nec qui inter. Unitos literati habentur,
omnes eamdem in ejusmodi punctorum professione tenent sen-
tentiam, sed plane formaliter opposita in quibusdam confi-
tentur, quod ipsutn et Libri ipsorum exhibent, ideo moderna
hujus Populi conventicula rectius cum sancto Basilio Parasyna-
gogae, quam haeresis vel schisma nominari possent, et deberent,
qui canone primo ad Sanctum Amphilochium ait: Parasynagogas

www.dacoromanica.ro
444 Popa Ilion din Aciliu.

autem Conventus illos, qui ab immorigeris Presbiteris aut Epi-

scopis, et a populis disciplinae expertibus fiunt; velut si quis in
delicto deprehensus a Ministerio arceatur, nec se canonibus sub-
mittat, sed sibi Principatum, et Ministerium vindicet; ac nonnulli
cum eo relicta Catholica Ecclesia discedant. Ex quibus et illud
consequi videtur, quod hic Populus non tantum ob zelum Re li-
gionis non unitorum, quam prorsus ignorat ut dictum est, quantum
ob privatas suas voluptates (in quibus suum posuisse, et nunc
ponere studium relatum est) dicto ab Ecclesia modo desciverit,
et defecerit. Populi istius indoles talis esse, uti ea hic superius
exposita est, ex consequenti quoque ejus resipiscentia, et con-
versione non parum colligi, et probari potest, posteaquam enim
saepe fatus ille Popa Iuon, populi hic primarius nuper seductor,
et in vitiis, ut supra vidimus, non raro complex, s.ubdole (quod
nerno suorum futurum putabat) securitatis obtinendae gratia, quam
tamen se habere, et semper deinceps habiturum suis ad extremum
usque dictabat, e Provincia hac in aliam quo ipse sciet, se recepit,
Populus quoque, qui ipsi adhaeserat mox saniora capere consilia
incepit; ex eo statim quidam sponte sua Neotericos, quos interea
assumpserant, e sua functione exturbarunt, exturbatosque 6 Pagis
quoque ejecerunt, alii bono eorum, qui necdum ab Ecclesia
discesserant, vel qui prius reversi, postea secundum Leges cor-
recti ad eandem redierant, exemplo attracti nunc rursus compositi
sunt; Ecclesiasque mox tunc in sequentibus Pagis in Comitatu
Albensi: Hortobagyfalva, Szent-Ianos-Hegy, Beseny6; in Sede
Cibiniensi: Moh, Felek, Kis-Talmacs, Boicza, Porcsesti, AlsO-Sebes,
Rakovicza, Vizakna, Kolun; in Sede Szaszvaros: Bereny, Szeraka,
Sebeshelly, Romosel, Szasz-Romosz, Kudser, Vajdejei, Balamir,
legitimis suis restituerunt parochis.
Si jam hujusmodi bonis principiis reliqua quoque confir-
mandae Religionis adminicula successerint, ut videlicet secundum
clementissimas Suae Mattis Mandata, Patriasque Leges injuriati
Uniti praeprimis Parochi in integrum semel restituantur, turn
omnes extranei hujus Ecclesiasticae Unitatis Osores, praecipue
non Unitorum in Hungaria Eppi (ob Aradiensis tamen recens,
et evidens factum uti sub A. nunc quoque pro eo casu, quo
legi, injuriatisque condigne satisfieri opportunum censebitur, le-
galem supplicandam satisfactionem omnino reservamus) omnes
in negotio Religionis cum isto Populo tractationes habere prohi-
beantur, denique alii, quicunque in Provincia superessent, ejus-
modi confusionum succentores, et promotores corrigantur, et
reprimantur, tunc nihil omnino obstabit, quo minus reliqui quoque
qui nondum accesserunt, sponte sua redeant; optataque tandem
huic Ecclesiae Pax, et Tranquillitas, qua a diebus primi sui Prae-
sulis Athanasii, ad postrema usque Baronis Clein, sui nuper
pariter Praesulis tempora fruebatur, plene et integre restituatur;

www.dacoromanica.ro
 Popa Iuon din Aciliu. 445

quae sub Apostolico Suae Majestatis Sacrmae Regimine, Cle-

mentissimaque Ejusdem protectione eventura speramus.
Quae quidem omnia eadem, qua Illtati Vrae, et Majestati
Sacratissimae debemus, fidelitate, rite peracta, ego quoque sincere
notata et usitato sigillo, propriique Nominis subscriptione munita
dedi Balasfalvae die 19-a Ianuarii 1759. Illustrmae et Rdmae
Dnaonis Vestrae humillimus in Xto servus P. Gerontius Cothore
ord. D. B. M. Religiosus et Vicarius grlis. (Wall. Union).

www.dacoromanica.ro
 B.
Calugerul Sofronie Stan Popovici.
Ad pag. 172 si urm.
1.

Acta Calugeri Sofroni Graeci ritus, Schisma in Magno

Tranniae Principatu Valachicae plebi Ao 1760 spargere et contra
unionem ejusdem Graeci ritus debachare praesumentis.
Hic Caluger ab ipsa plebe Valachica ex eo receptus, et
aestimatus fuit, quod novam legem, seu Schisma eidem sparserit
et promulgaverit, qui primum ad Comitatum Hunyadiensem de-
veniendo, observans tumultuationem Valachorum super religione
grassare et nondum caput habere, primum in Comitatu Hunya-
diensi plebi siinplici et indoctae ad hocce munus obeundum
pronum se offerendo pedem fixit et penes fluvium Maros ascen-
dendo ubique Schisma spargere et contra unitos valachos debac-
chare coepit, multis eidem adhaerentibus, et unionem contem-
nentibus et ubi hinc inde conventicula celebrare et Popas novos
seu Schismaticos constituere et novam legem inducere Instantiis
relatum fuisset, demandatuin fuit ipsis Comitatus Officialibus
eundem Sofronium impostorem intercipere. Prout factum etiam
extitit et interceptus, arestatus, atque in carceribus ejusdem Ma-
gistratus detentus fuit, donec plebs Valachica eidem adhaerens
temerarie ac violenter inde excepisset, et hbertati restituisset
ab ulteriori impetitione custodiendo. Dein per fluvium All-Gyo-
gyiensem Valachorum securitate bene provisus iter continuavit
et Zalathnam in oppidum videlicet Montano Fiscale pervenit,
ibique maximo cum gaudio et applausu acceptatus extitit et
suum simplicissimum dogma contra unionem debacchando, spar-
gere eo liberius potuit, quod plebem Montanam sibi plurimum
adhaerere expertus fuisset, qui alias simplex, indoctus, rusticus,
ac Baronis Petri Barcsaj jobagio, ad possessionein Csora in Co-
mitatu Albensi existentem spectans, niger sicuti Singarus, ubi
bene nutritus ac donis satis gravatus fuisset, rumorem suae in-
terceptionis inaudiens ultro Abrudbanyam ubi silvae prope veluti
fortalitium essent se conferendo, Ecclesiam Unitorum Valachorum
inter oppidum et pagum Abrudfalva extructam occupavit, func-

www.dacoromanica.ro
 Caluerul Sofronie Stan Popovici. 447

tionemque Sacerdotalem ibidem exercuit, quod Parochi antece-

danei uniti aegre ferentes supremis Instantiis, Gubernio, Thesaura-
riatui detulerunt, et duo haec Dicasteria cum Armorum Praefectura
communicando, et conferendo, cointelligenter, super interceptione
ejusdem Impostoris suas fecerunt dispositiones ac 25 Milites
Palfianos Huszarones cum uno Locumtenente ex Incl. Legione
Gyulaiana Ioanne Halmagyi de Somlyo, ac Cancelista Guberniali
Szakadati expedierunt ad informationem videlicet Alexandri Aaron
Archidiaconi Verespatakiensis graeci ritus Uniti, quod nimirum
Sofronius pro sepultura cujusdam mulieris in Abrudfalva praesens
esset et inde facile intercipi et abduci posset. Qui pridie Albae
Carolinae praesentes tota ex post nocte iter continuarunt et cunt
ortu solis die 2-a Augusti 1760 in territorio Bucsumensis pagi,
videlicet fiscalis ad Dominium Zalathnense spectantis in vicinia
oppidi Abrudbanya in silvis praesto fuerunt, inde exploraturi
ubi nam sit intercipiendus Sofronius ? relatum eisdem Militibus
fuit recte Ecclesiam intrasse; tunc celerrima cum equitatione eo
pervenerunt et templum Valachorum ubi tunc Sofronius erat,
circumcinxerunt, ast clausa janua cum intrare non possent, Lo-
cumtenens securim postulando, atque etiam allata januam pulsan-
tibus aperta fuit et intrantes milites inventum Sofronium ligarunt,
ligatumque etulerunt, una cum Iudice Dominali Abrudfalvensi,
tunc viso Sofronio unus militum dixit: et propter hunc nigrum
Singarum tota nocte et quidem per ingentem montem Regios
equos tatigare debuimus! alter bipartitum saccum cum pane (uti
vocant Valachice) preszcura plenum humeris suis imponendo,
dixit: bonum erit pro via et ambos, equis per Auri Campsorales
Obequitatores procuratis, abduxerunt Milites versus Zalathnam.
Dein pulsu companarum obliquo et ferrei Simantri penes templum
Valachicum habiti, sonitu convocata plebs valachica armis, quae
facilius arripere potuit versus Zalathnam iter capientes milites
insecuti, primum quidem Militem qui Iudicem Abrudfalvensem
nomine Russ Gavrilla, penes Calugerum semet opponentem cap-
tivum ducebat, adorti, lapidibus et fustibus equo decusserunt
et ad mortem ferme verberantes (Iudice Russ Gavrilla in libertatem
dimisso) reduxerunt Abrudfalvam, multo sanguine et verberibus
fatigatum, qui Catholicae religionis existens, et mortem sibi pro-
pinquiorem ominatus, petiit patrem Spiritualem, ut eundem exau-
diret et sacrorum administrations ad aeternitatem pacaret, cujus
casu et desiderio audito adjunctus Auri Campsor Abrudbanyae
residens Georgius Halmagyi rogavit Patrem Plebanum pro tunc
apud se in domo Auri Campsorali existentem, ut militem ilium
valde aegrotum et contusum accederet et juxta ejus desiderium
sacris muniret. Paruit Pater Plebanus requisitioni Auri Campsoris
et militem infirmum accessit, sed Valachi Plebanum ibidem ares-
tarunt et Auri Campsori nunciarunt, ut scriberet pro dimissione
Sofronii, secus, donee ille dimitteretur, Patrem Plebanum quoque

www.dacoromanica.ro
448 alugerul Sofronie Stan Popovici.

sub aresto servarent, respondit saepedictus Auri Camsor milites

non esse sub ejus subordinatione et gratis illis scriberet, quia
illi ab Altissimis Instantiis Cibinio sunt expediti pro abducendo
Sofronio, interea ad factam admonitionem Georgii Borsaj Spani
Dominii Zalathnensis mediocris, post unius horae circiter moram
Plebanum dimiserunt. Dein subsequenti die Dominica ingens
turba Valachorum ultra bis millenum numerum confluens quar-
tyrium Auri Camporis seu Domum Cameralem (ubi cassa quoque
Auri Campsoralis conservabatur) sclopis, securibus, furcis ferreis
et fustibus armati circumegerunt et missis antesignanis aliquot,
Iudicibus, et senioribus (qui vix poterant efferatam turbam, ne
immediate Auri Campsorem aggrederentur, coercere) interrogarunt
illi ipsum Auri Campsorem: quare cum officiali Militum locutus,
consilium et aPsistentiam praebuit? responsum eis dedit: nihil
praeter mandatum suarum Instantiarum egisse et tametsi eidem
non contigisset cum Militum officiali colloqui, ille tamen mandata
sibi data executus fuisset, prout et fecit. Quamvis Soffronius
ipsa die 2-a Mensis Augusti fuisset e militum manibus ereptus,
tunc unus eorum talia protulit: Officialis Zalathnensis nobis dixit,
quod omnes sub incaptivatione Sofronii praesentes debuissemus
occidere, alter seniorum tandem ita loquebatur Auri Campsori:
in gratiis habe, quod nobis bonus officialis fueris, et saepe cum
egentibus bene feceris, ideo retrahemus tumultuariam contra to
venientem turbam. Ast obequitatorem, Sylvarum custodem Fran-
ciscum Koncz praetendimus extradari, pro quo iterum humaniter
rogavit A. Campsor rusticos, et destiterunt a personae ejusdem
praetensione, per expressum se declarantes, quod domum, et
omnia ejusdem aedificia demolituri sint, quod ipsum etiam cres-
cente numero tumultuariorum ferventer executi sunt, omnia etiam
domestica ejus supellectilia in partes minutissimas securibus
conscindendo. Fortuna fuit, quod turn nominatus Sylvarum
custos, tum ejus uxor, et proles semet absconderint, secus et
vitam facile amittere potuissent. Tandem ubi Sofronius ad ter-
ritorium oppidi Zalathna locum Trojan nominatum per Milites
deductus fuisset, obviam ipsis venerunt incolae Valachi Zalath-
nenses, ac eo turn ad hebdomadales Nundinas comparentes
extranei Valachi quoque, et portas Territoriales catenis fortifi-
carunt, ne milites libere transire possent, et non curantes Sclo-
porum incassum lactas jaculationes, milites pulveres pyreos et
plumbum non amplius habentes, impugnarunt, verberarunt et
recepto Calugero ad oppidum quartyriumque supremi Auri Cap-
soratus officii cum ingenti, et numerosa comitiva ad arestum
duxerunt, unde officiales precibus apud rusticos effecerunt mi-
litum eliberationem, its abeuntibus, Sofronius Zalathnae domina-
batur cum sua inutili doctrina superbus, et peroravit iisdem
Valachis auditoribus, quos ubi omnia credere vidit, ut risum
continere possit, talem modum invenit, ne observaretur, longos

www.dacoromanica.ro
 Calugerul Sofronic Stan Popovicl. 449

suos crines revertendo a retro, faciem suam illis texit, et ita,

non observato vultu, continuavit suam dictionem, nonnulli
dixerunt eidem, ut concionem aliquam diceret, qui reposuit: non
sumus ita docti, sed declina a malo et fac bonum reposuit. Ex
post tertia vel quarta tumultuationis die major turba valachorum
ex superiori parte Dominii etiam concurrens circa 7m. in terri-
torio Zalathnensi locoque Trojan praesto fuerunt, et oppidum
quoque intrarunt, ibi panem pecuniamque pro coemptione vic-
tualium exigerunt, et e Cellario Fiscali aliquot vasa vini ad locum
Trojan avehentes, epotarunt, inter potationes ad rixas, verbena-
tiones et certamina devenerunt. Ubi multis verberatis, vulneratis
sclopo unus Drumar Szimion nominatus, trajectus et ibidem
mortuus twit. Reliqui adiverunt officiales Montanos et jam quidem
defunctum, tunc autem superstitem Dnum Kejliny supremum
Montium Magistrum et Dnum de Eder Cibinium ire, ibique elibe-
rationem e captivatione et arestatjone Poparum novorum seu
Schismaticorum allaborare coegerunt et abeuntibus minati sunt,
nisi id efficerent, relictas uxores et proles amplius in pace non
reperient, ad quas preces Gubernium, Thesaurariatus, et Armorum
Praefectura inito Consilio, omnes praetensos Popas dimitti de-
bere concluserunt, ut imminens periculum tam Zalathnae officialium,
quam Abrudbanyae arestatae adjuncti Auri Campsoris uxor et
proles evadere ac eliberari possint, prout hae posteriores erga
solutionem 30 Ducatorum cussorum dimittebantur ex Abrudbanya.
Quoniam autem eo temp ore Militia Regia occupabatur cum
Bello Borussico, exiguis in Provincia hac retentis, ad majores
excessus et tumultuationes hi Valachi proni ex locis Montanis
turmatim excurrentes per modum latrocinii multorum unitorum
Poparum in Comitatibus, a potiori Albensi, domos expilarunt,
et eosdem popas ligatos versus Zalathnam abduxerunt, qui propter
eliberationem e manibus nefariorum multum solvere coacti sunt,
signanter in Possessionibus Also-Gald et Bago residentes Popae.
Tandem hi et in peripheria Albae Carolinensis Civitatis incolae
et inhabitatores, unanimiter ad Excelsum Gubernium ausu te-
merario ac contemptu literas Valachico idiomate exarari curarunt
cum minationibus videlicet: quod si Popas novos interceptos non
dimitterent, violenter Cibinium etiam ingressuri sint, causam non
dimissionis exacturi, his verbis additis: diximus et Saipsimus vobis,
sed non credidistis, et profecto talem metum incusserant Magna-
tibus et Nobilibus quod neque in bonis suis extra Fortalitium
morari poterant, vel maxime Romano-Catholici, et Episcopus
Valachorum Unitorum. Ex post in Ao 1762 cessante bello Bo-
russico, Generalis Commendans Ex 11. D. Baro Adolphus a Buccow
in Tranniam venit, post moram Abrudbanyam ipsemet etiam
ascendit praeexpedita Militia, sed Coripheis, ac aliis tumultuantibus
Valachis nihil fecit, et bona verba dando, recessit militiamque
retraxit.
Dr. A. Bunea: Episcopil P. P. Aron vi D. Novacovicl. 29

www.dacoromanica.ro
450 CAlugerul Sofronie Stan Popovici.

Demum aggratiatus Sofroni Caluger Cibinium intravit cum

notabili Valachorum commitiva, qui ubique deambulantein seque-
bantur, habuit audientiam apud praenominatum Commendantem
Generalem, a quo aliquot Ducatorum donum obtinuit. Aliquan-
tulum adhuc Cibinii moratus, dein sine valedictione et scitu
ejusdem Generalis Commendantis clam Cibinio se subripuit et
abiit rursus ad loca Montana in securitatem videlicet sibi notam;
antequam autem Cibinium devenisset, per totam fere Provinciam
loca Schismatica visitavit et quantum cuique pago imposuit,
tantum eidem praestiterunt et solverunt, et magnam pecuniae
quantitatem congesserat, etulitque ex Provincia, cum ulterius
morari non auderet. Aliqui tamen eotum dixerunt, quod dum
ad limites, et passus Transilvaniae penetrasset, et in Valachiam
transmigrare voluit, iidem Incolae Dominii Zalathnensis eundem
custodientes, comitivamque suppeditantes in Alpibus, ubi vale-
dixerunt, pecuniam ab eodem Sofronio acceperunt et spoliarunt,
ut impleretur, male parta, male dilabuntur. Post modum in Va-
lachia in quodam Monasterio ubi transfuga Archidiaconus Balo-
miriensis, hic dum in Transilvania esset unitus, ibi Schismaticus
Abbas fuit, ad latus ejusdem ministravit, veluti servitor ad omnia
accomodatus, bello dein Russorum cum Turca orto, hic Sofronius
velut occasionis filius, congregatis circiter 700 sibi similibus la-
tronibus continuas praedationes, et domorum expilationes exercuit,
veluti Dux Praedonum, et durante bello isthoc Turcico cum
Russis, plerumque in Valachia moratus, fama tuft subinde in
Tranniam excursiones clam fecisse. Tandem hoc Ao praesenti
1774 in Moldavia interceptus, ac in captivitate mortuus fuisse
auditus est, sed confirmatio hujus auditus subsecuta nondum fuit.

2.

Notandum ultro de Calugero Sofroni.

Hic Sztan Sofroni vocabatur, in loco suae habitationis, vi-

delicet in possessione Csora Comitatui Albensi inferiori adjacente,
fueratque jobagio Baronis Petri Barcsai, qui postea quam per
occultas et prohibitas Alpium Semitar, in Valachiam transmigrasset,
inde cum sibi similibus in Transilvaniam iterato incursionem
fecit, et suum Dominum Terrestrem praenominatum multum
damnificavit, non aliquot capita, sed gregem pecorum, equorum
oviumque latronuin more abigendo in Valachiam eduxit, absquc
tricesimarum praestatione profecto, quam ex post idem Dominus
Terrestris per multa fatigia et expensas assistente hujate Armorum
Praefectura rehabere potuit ex eadem Valachia, ubi dictus So-
froni praedonum dux erat, antea in Transilvania Valachorum
Mi ssionarius.

www.dacoromanica.ro
 Calugerul Sofronie Stan Popovicl. 451

3
Anno 1761 Sophronius profugit in Valachiam et ibi a Trans-
fugis Trannicis colligebat pecuniam a singulo Patre familias
Singulos 6 Leoninos in Rationem Principis Titulo Contributionis,
et per unum Leoninum ab uno Patre familias in rationem suam,
habebat etiam indultum Principis Valachiae hac de re: omnes
desertores solus ille recipiebat et Protocol lo suo inferrebat et
tandem Principi praesentabat.
Incipiente vero bello Russico cum Ottornanica Porta, re-
deuntibus in Trannia profugis Transilvanicis, conjunxit se cum
voluntariis Russicis Militibus, et praedas exercuit, finito Bello
factus est quardianus in Monasterio Veresch (0 in districtu Artzi-
ciensi, ibidemque anno 1776 mortuus est. (120.000 nicht unirte
familien in Siebenbtirgen).
Mehr als 50 DOrfer standen unter der Direction des Sofroni,
und er hatte noch 2 Ispravnik unter sick. In Siebentrargen ex-
torquierte er von jeder Kirche 1 Dukaten, von einem jeden Poppa
1 Dukaten und von jedem Kirchenkurator 1 Dukaten far den
Schein der Schisma.

4.
Das Gubernium erliess unterm 28 Janner 1760 Nr. 139 an
den kommandierenden Genera len folgendes Schreiben:
Quidam famosus Impostor, Calugerus Sofronius vocatus ab
Archiepiscopo Carlovicensi proxime praecedente anno in hunc
principatum venit, populo Valachico in comitatu hunyadensi
naphoram, quam panem benedictum vocant, Carlovicio secum
allatam, distribuit, et reliqua sua deliria rudi plebi instillando
publicam pacem in praelibato Comitatu turbare attentavit, et ideo
captus, ac ad carcerem Babolnensem ductus est, et in praesens
ibi detinetur. Quia autein effractionem Carceris temerarii Valachi,
maximo numero ad Bonum Supremi Comitis congregati, recenter
comminati essent, consultum esse judicavimus, detentum ad se-
curiorem locum, praesidium videlicet Carolinense manu militari
in silentio deduci, officiosissime Illmum D. Comitem requirimus,
ne gravetur e Praesidio Carolinensi sufficientes milites disponere,
qui memoratum Calugerum Babolna Carolinam nocturno tempore
deducant, ac desuper ordines suos ad D. Commendantem Caro-
linensem expedire, ut cum supremo Comite D-no Ladislao Balogh
in inferiori GyOgy existente praeviam cointelligentiam in praesenti
negotio habeat. Quibus etc.
Unterm 6 Marz 1760 Nr. 326 berichtete das Gubernium
dem Hofe, das sich unter Anfiihrung des wallachichen Sze lister
Archidiakonus ungefahr 5 bis 600 Wallachen aus den Komitaten
Zarand und Hunyad, aus dem Szaszvaroser Stuhl und der Gegend
von Abrudbanya zusammengerottet und den 13-ten Feber gegen
29*

www.dacoromanica.ro
452 Calugerul Sofronie Stan Popovici.

Abend den Komitatskerker erbrochen, den Sofronius freigemacht

u. die Wachter gepragelt, gebunden u. auf alle Art misshandelt
haben. Der Obergespan des Zarander Komitates habe zugleich
berichtet, dass sich Sofronius ins Zarander Komitat gefltichtet
habe, dort das Volk verfuhre, aber dass man ihm nicht zu Leib
kommen konne, da ihn das Volk auf alle Art schtitze.
Zugleich berichtete das Gubernium diesen Vorfall dem
Interimskoinmendirenden Graf Montoya de Cardona, und ersuchte
ihn falls Sofronius wieder gefangen wurde, ihn entweder in Deva
oder Karlsburg bewachen zu lassen. Der Kommand. antwortete
unterm 12 Marz, Sofronius babe seine Befreyung aus dem Kerker
zu Babolna der Saumseligkeit der Komitatsbeamten zu danken.
Solite er wieder gefangen werden, so wurde er ihn in Karlsburg
bewahren lassen.
Bald darauf erschien ein Hofreskript, Kraft dessen das Gu-
bernium unterm 15 April 1760 Kommissarien ernannte, die im
obern und untern Albenser und Hunyader Komitat, im Fogarascher
Distrikt, in den sachsischen Stuhlen Hermannstadt, Leschkirch,
Reussmarkt, Mtihlenbach und Szaszvaros in den walachischen
Dorfern ein k. Patent kundmachen sollen, nach welchem die
Schismatischen Wallachen den Unirten die Kirchen und Kirchen-
grande restituiren und die unirten Popen im ruhigen Besitze
ihrer Rechte lassen sollen. Aus den Berichten der Kommissarien
erhellet, dass in den meisten wallachischen Dorfern nur die Popen
unirt waren, in manchen liess man die Anschlagung des Patentes
nicht einmal zu. Uberall protestirte man gegen die Restitution
der Kirchen, die Schismatiker vom Dorfe Foffelde aus dem Losch-
kircher Stuhl wollten dem Patent gar keinen Glauben beimessen,
weil es in Blasendorf gedruckt sey.
Unterm 20 Oct. 1760 erschien ein Hofreskript folgenden
Inhaltes:
Maria Theresia etc.
Illustres etc. Penetravit ad aures nostras Plebem in illo
Principatu nostro graeci ritus non unitorum causa religionis nece
et aliis cruentis mediis tractari. E contrario autem innotuit etiam
hanc eandem contra suos se Magistratus animosius erexisse, et
contra hos superioresque Instantias insolenter minitari. Interna
subditorum in Regnis et Ditionibus nostris quies et securitas
singulari nobis semper et ubique curae est. Sicut proinde vexis
quibuscunque et oppressionibus congruam ferri medelam volumus,
ita e converso temerariis quibusve ausibus severioribus etiam
mediis obviam ire, rebus ita exigentibus, haud intermissurae
sumus, ut tamen haec evitari queant, justis e contra querelis
congrua ferri medela possit, commissionem impartialem quantocyus
denominaturae sumus, per quam querelae utrinque emergentes
investigentur, et hac via inconvenientiis oportunurn remedium

www.dacoromanica.ro
 C5.1ugerul Sofronie Stan Popovici. 453

ponatur, et hinc quidem violentias quaslibet sisti, Remque in statu

quo manere volumus interea, donec a commissione nostra Regia
omnia rite fuerint examinata, et utrique parti pro justo et aequo,
prout seria mens nostra est, factum fuerit satis. Hunc in finem
congruenter disponetis, et hoc ipsum Plebi tam conquerenti,
quam exorbitanti notum reddetis, imo Calugerum quoque ilium
Sophronium, quatenus et ipse ad suas, si quas haberet coram
antelata commissione, proponendas querelas tuto et libere com-
parere valeat, salvo conductu munitum reddetis. Quibus etc.
Datum in Civitate nostra Vienna Austriae 20 Mensis Octobris
A. D. 1760 Regnorum nostrorum Vigesimo. Maria Theresia. Gabr.
Comes de Beth len. Ad mandatum S. C. R. Majestatis proprium
Joannes Georgius Vest m. p.

5.

Nos infrascripti, qui totum responsum Excelsae Commissionis

ad nostram petitionem datum ex Punctis audivimus, et intelleximus
serio vobis non Unitis mandamus, ut sequentia Puncta in omnibus
sancte observetis.
1-o. Propter benignissimam suae Majestatis gratiam, quam
tanquam Mater erga filios benigna, non respiciens nostram sim-
plicitatem, voluit nos consolari, nobi5que adgratiari, quam gratiam
non tantum promisit, sed etiam promissam re ipsa adimplet,
serio vobis praecipimus, .ut nocte dieque actis gratiis, obedientiam
praestetis, Deum precibus oretis pro suae Majestatis longaeva
felicitate, pro Excellentissimo Domino Commendante Generale a
Buccow, pro omnibus Christianis Magnatibus, pro Augustissimae
Domus Austriacae, Militiaeque Suae Majestatis florentissima pros-
peritate, et pro ejusdem hostium depressione, ut nos etiam sub
Clementibus suae Majestatis alis pacifice subsistere possimus.
2-o. Sciatis ad petitionem nostram, Excelsam Commissionem
ex misericordia Suae Mattis nobis promisisse, nosque certiores
fecisse, nos cum nostra non unita Religione pacem habituros,
proptereaque gratias semper esse agendas.
3-tio. Promittit item Excelsa Commisio, si cognoverit nos
obtemperantes futuros, nobis Episcopum non unitum certo ac
brevi ordinandum fore, serioque prohibet, ne amplius studiosi
ad exteras Regiones pro ordinatione Sacerdotali proficiscantur,
sub gravi animadversione contravenientes mansura.
4-o. Ratione ecclesiarum, parochiarum et fundorum eccle-
siasticorum sic intelligatis, ut sub ingressum Suae Excellentiae in
Transilvaniam, quae ante diem 30 Martii, secundum Gregorianum

www.dacoromanica.ro
 454 alugerul Sofronie Stan Popovici.

Calendarium seu 19 secundum Graecanicum, Unitorum vel non

unitorum fuerunt, in statu quo permaneant, usque ad Generalem
Inquisitionem Excelsae Commissionis in circulis totius Regni
peragendam. Et quamquam ante praedictum diem ab Unione
recesseritis, fundos tamen, quos ipsi ad ilium usque diem non
coluistis, ab Unitis nequaquam adimatis donec praelibata Com-
missio visitationem et directionem faciat, quia tunc, cui adjudi-
cabuntur, ille habebit, verum eo usque quivis se in pace contineat.
Sed quicumque post diem praedictum aliquid ab Unitis vi accepit,
de facto restituat et violentiam alius contra alium patrare non
adtentetis, gravem ideo paenam laturi.
5-o. Sacerdotes non Uniti dabunt quidem portionem, sed
bene nos sperare jubet sua Excellentia taxam Capitis relaxatum
iri, Aediles et Curatores dicto sint obedientes, sub expectatione
futuri Episcopi, et suo tempore consequentur a Sua Majestate
misericordiam.
6-o. Praedationes, incarcerationes, persecutiones, et alias
injurias, si quas ab Unitis sacerdotibus vel Magnatibus pro Re-
ligione pertulistis Scripto comprehendatis; sed ante ingressum
Excelsae Commissionis, nescimus, an solatiosam habituri simus
Resolutionem; postmodum tamen speramus, cuilibet partium jus
suum fore tribuendum.
7-o. Si erimus obedientes, bonam spem habemus. de privi-
legii nobis tutura collatione more Coronensium et Graecorum,
et speramus propter religionem arestatos fore dimittendos, sicut
Popa Ion Szadensis ex gratia Suae Majestatis dimissus, brevi
domum revertetur.
Haec et alia Beneficia Suae Majestatis per Generalem Corn-
mendantem a Buccow Excellentissimum, quem Deus et Regia
Majestas pro nobis benigne elegit, et Episcopum Novacovics
Budensem, si eorum mandatis obedientes fuerimus, ex gratia
Suae Majestatis obtinebimus. Ideo serio vobis mandamus, ut
sitis pii, probi et pacifici, et si observaveritis aliquem his punctis
refragari, vel contraria mandata sub meo sigillo dare, vel aliam
religionem verbali injuria adficere, vel quempiam ab Unione ad
non Unitam religionem seducere, vel Unitos alioquin pacificos
inquietare, non tantum non obedire illi, sed Comprehensum ad
nos deferre teneamini Excelsae Commissioni statuendum, ne
propter ejusmodi pacis turbatores excidamus Regia Suae Ma-
jestatis et Suae Excellentiae gratia. Alius itaque cum alio pa-
cifice vivatis, Deum gratiis actis perpetuis oretis. Item vobis
non Unitis edico, Unitos si mandata non observent, rationem
facti daturos. Ast vos estote probi et morigeri, secus enim, si
aliquid patiemini, nos non erimus in culpa; quia ideo vobis Ex-

www.dacoromanica.ro
 Calugerul Sofronie Stan Popovici. 455

celsae Commissionis mandata attestamur ne vitio nobis imputetur,

quod vobis non ediximus mandata si aliquid mali refraganeis
acciderit.
Ego Popa Sophronius graeci Ritus non Unitus ex Zallagna
juxta ordinationem Ecclesiae Hierosolimitamae, haec superius
adsignata ab Excelsa Commissions intellexi, quae data sunt meo
nomini totique plebi Vallachorum non Unitae.
(Biblioteca Brukenthal din Sibiu, collectiunea Benigni).

www.dacoromanica.ro
 C.
ScOle le din Bla.
Ad pag. 277 si urm.
I.

Instruclie pentru cuprinderea gramaticilor.

Fiind-ca mai toti stint insetosati si flAmendi de hrana cea
sufletesca, pentru aceea tuturor fiilor nostri ori carii vor cere,
trebue dupa putinta a li se frange sfanta pane si a-I cuprinde
la invetAturA, insa pentru buna renduela, pentru curgerea si in-
dereptarea celor viitOre a cuprinderil gramaticilor acestea se vor
tine p'anA la alts a nostra orenduelA, cum
tntaid, nu numal dascalul, ce Inca si mai ales Prefectusul
sad vatavul scOlelor (fail a lui stire nimene ales indelungat nu
se va primi) sä tie un catalog sad catastich, in care se vor in-
semna numele si polecra grAmAticilor, acui fiT stint, de stint feciori
de protopopi sad de preoti, de nemis sad de iobagiti, din ce
sat, din ce varmeghie sad scaun, de cati ani, .... in ce zi ad
intrat la sceola, si in ce an, mai stiut'ad ceva, ati ba, la ce ad
inceput si cu vreme ce sporid face in inv'etAtura sa si de ce
asteptare sad nadejde va fi.
A deua, cuprindendu-se fiesce carele dupa tabla sa se va
aseda intre ceata tablei sale, ca sa nu se turbure unii cu altii,
adecate buna vnerii (buna -Ora 0 de osebit la un scaun cetetii de
psalmi, de ciasuri, de psaltire, iproci, deosebit cantaretil, asisderea
si fiesce-carora dascalul le va prefitelui difitre densii unul carele
se va purta mai bine, in invt.latura si in dumnezedsca fricA ca
un vatav si luatorid de sama celorlalti, ca in lipsa dascalului
sa -i procetesca si sa ,le privegheze spre invetatura si spre cele
de lipsa.
A treia, Dascalul pre toll si pe fiesce carele pe rend adese
s5.-i procitesca de cele ce ad invetat, ca sa nu uite,.si cand pro-
citesce pe unul, toff cei de sama lui cu mare ascultare sa asculte
asa cum de va sminti procititoriul, fiesce care sa fie gata, cui va
porunci dascAlul, sä spue si sg-1 indrepte, carele de n'ar sti va
aye canonul aid.

www.dacoromanica.ro
 Sae le din Blaq. 457

A patra, va rindui dascAlul cu prefectusul vreme si cias

dandu-li-se si cash de chilinit ca sa nu se ingalmacesca, altii la
cantare se vor rendul cu totil cel care vor fi de treba aceea,
luand tinul cantarea mai curend, va canta celora lalti pentru
usorarea dascalului si pre acestia iarasi asisderea Ii va prociti
sib T va ispiti.
A cincia, la bisericesca slujba vor merge cand si pre carii
va rindui Dascalul, iara cand vor merge cu totii atunci cu litie
si in bun rind dot cate do% dela manAstire 'Ana' in biserica,
iara in biserica care vor ceti psalm' si cele de lipsa se vor rindui
antaiii de dascal preste septemana si asa pe rend, ca sa stie
fiesce carele in biserica, ce si cand sa cetesca si nu acolo sa se
invaluescA, iara ceialalti tot' vor sta cu mare ascultare procitind
in taina dupa cel ce cetesce, iara la cantare to' dintr'o strana
cu strana sa vor pute canta numai cu intelegere luand sama la
cela ce incepe sat poartA cantarea.
A rasa, la respunsuri mai scurte cum e Gospodi pomilui
iproci se vor rindui de dascAl inteamendOue stranele care cand
sa respunda una apoi alta, iara nu amendoue °data, asisderea
la otpusturi.
A saptea, in trite zilele se va cet1 catastichul si se vor in-
semna care vor fi de fatA si de cumva lard de bung oca dre
careva ar remane panA de trei oi', se va da inaintea Prefectusului.
A opta, Duminecile si in zile mar' de praznic tablele nu-si
vor da, iara invetaturi si intrebari crestinesci se vor face dimineta
pans merge la biserica, si dupa prang pang a merge la vecernie.
A noua, Gramhticii dimineta si dupa prang la vremea sa
vor merge drept in scOla sa si acolo invetand vor remane pang
se va da semn de stire. Tara prin m'AnAstire nice de cum nu
vor fi slobozi a umbla mai ales la carele din sus nice unul nu va
indrazni a merge fail stirea si blagoslovenia Prefectusului sub
gret canon. Iara carii pentru lipsa vor vrea sa iasa, vor da semn
si vor cere dela dascal slobozenie.
A zecea, se vor rindui cite do' care peste septemana vor
aye grije a sluji preotului in altarit cele de lipsa, afara de cel
ce pOrtA luminele, si aceia vor fi imbrAcati, iara altii nu se vor
suferi a intra in altarit.
Ce s'ar mai vede de lipsa lengg acestea dupa socoteala
vremilor si a intemplarilor va pute mai adauge Prefectusul, si
not find lipsa, ne vom mai socoti. Care proportionaliter si in
see:4a limbilor se vor tine. Pentru care vedend incepere, sporit,
si nAdejde, si altele ce vor lipsi se vor rendul.
Blas 18 zile Octomvrie 1754.

www.dacoromanica.ro
458 Sado din Blaq.

2.
Ingructie pentru examenul clericilor.
intaid se va lua sama de are atestatie de la saborul mic,
de unde va fi, de cumva-i nemis, ail slobod, sad iobagid, au
manumisaluit si in ce chip, in persona solum vet etiam quoad
successores filios, are carte de manumisie, este fa'cuta in buns
forma, ad doarA sub ceva grea conditie de tacsa, iproci.
A doua, de nu are ad n'ad avut delue mueri, sad doue
logodite, de n'aii luat logodita altuia, sad veduva, de are nume
bun, sail ceva sort, de -' sanetos, in madulari nu are ceva cano-
nicesc defectum.
A treia, ca' popi mai stint in sat, si cate parechi de oameni
ar fi, au de nu mai este altul, de-1 poftesc poporenii si saborul
it cunOsce a fi vrednic.
A patra, este eclejie, fundus, sad casa popasca, in care
poate sa sada, ad sub tacse si cine da tacse, satenii sail acel
diac, si ce simbrie ar fi sad vinituri sail agonisita popasca, ca
sa pOta trAl dintr'ensele fara greutatile din afara, este biserica
si cele de lipsa inteensa, adeca odajdil, cart', iproci.
A cincea, se va intreba si insu-si pe sine sa se ispitesca
de cumva-I gata din buns vrerea sa de i-ar muri preotesa a
remand neinsurat mai mult, precum poruncesc Dumnedeescile
canoane si acesta forte chiar sa i-se spue, cumcA nice de cum
nu se va mai suferl nice unul cununat fail de lege.
A sasa, se va inveta si se va chivernisl cats -va vreme in
cele de lipsa ale credintii si in builg cunoscinta sfintei uniri si
a sfintelor taine, a poruncilor dumnedeesci si bisericesci si
dintr'acelea in vremea sa se va intreba, si precum se va afla
din cele insemnate i se va da atestatie, cum ca se aft' din toate
avend, ail carele dintrensele ii mai lipsesc mai mult.
A saptea, instiintare sa alba, cal nici la chirotonie, nici cei
chirotoniti la popor nu se vor cuprinde pang nu-si vor castiga
ciasoslov pentru cetania pravilii sale si pang nu vor aye haina
lungs popasca cu vr'o palms mai jos de genunche de acel fel de
panura, de carele pans acum au purtat. Blas, Octomvrie 18, 1754.

3.
Excellentissime, ac Illustrissime Domine Regie Thesaurarie!
Domine, Domine Gratiosissime! Postulabat Excellentia V-ra
nostrorum neo-scholasticorum rescire numerum, cujus beneplacito
morem gerere cupiens praesentibus demisse inservio. Reperiuntur
itaque eorum qui vernacula lingua in lectione, cantu aliisque scitu
necessariis exercentur, Nro 79.
Eorum vero qui praeter alia pia exercitia, patriis quoque
linguis operam navant, numero 74.

www.dacoromanica.ro
 Scolele din Bla*. 459

Qui vero in eorum, quae ad fidem, cumprimis vero S.

Unionem pertinent, praeceptorum divinorum, et Ecclesiae Sacra-
mentorum, item et Sacramentalium Ritusque notitia exercentur
partim in S. Ordinibus aliunde constituti, qui jam plures, jam
pauciores pro rerum exigentia et commoditate comparere volunt,
ac debent, partim vero iisdem sacris initiandi ordinibus Nro 25.
Nonnulli etiam sive occasione praesentium festorum, seu
ob infirmitatem, et plures panis defectu hic nunc absentantur.
Ad haec postulatam etiam specificationem propria sub-
scriptione munitam hisce demisse involvo. Quibus in reliquo
etc. Balasfalvae 27-ma Decembris 1754.
(Archiva metr. din Bla0.

L--4)).@----,

www.dacoromanica.ro
 D.
Man'astirea Strimba" Fizeului.
Ad pag. 343 si uim.
I.

Resolutio Ex-mi Generalis ratione Hieromonachi Fuzesiensis,

cujus causa etiam praecedentibus foliis sub dtis 11 Octobris, et
23 Decembris scriptum est:
Ill-me ac Rd-me Domine etc.
Quem Illustritas V-ra penes Instantiam Calugeri Ieromonachi
Nikifor nuper repraesentavit casum praesumptuosam Monasterii
prope Fazes demolitionem, per pravos ejusdem possessionis, ut
et pagi Szt. Peter incolas attentatam, occasione mox publicandae
Dismembrationis magis genuine indagandam, habita desuper
Relatione condigna facto poena animadvertere baud immemor ero.
Quod Fundos ad hoc Monasterium illo subsistente spectatos
attinet, in subsistentiam memorati Calugeri (quem D-nus Fiscalium
Causarum Director in pagi Domum Ecclesiasticam locare obtulit)
ad ulteriorem usque Commissionis Aulicae Dispositionem asser-
vandos ordinavi. In reliquo solita observantia perenno sub dato
Cibinii 21 8-bris 1761.
2.
Ejusdem Hyeromonachi Fuzesiensis Instantia ad Ill-mum
D-num Praesulem,
Ill -me ac Rd-me D-ne etc.
A trecentis prope annis stat et stabat immobile monasterium
nostrum Fuzes nuncupatum in Incl. Cot-tu Dobocensi situm, uti
a tempore illius erectionis etiam parieti incisa refert inscriptio,
et ab immemoria hoininum pacificus perhibet usus, nec a Turcis,
aut Tartaris, aut aliis etiam quibusvis rebellibus Revolutionibus,
quae interea temporis sane multae contigerunt impetitum, ac
immotum extitit id Monasterium, verum continue, fors per indignas
Monasteriensium preces illibate servatum, et conservatum fuit,

www.dacoromanica.ro
 Manastirea "Strimba Fizegului. 461

bene sartum, tectumque, ubi pro Augustissima Domo Austriaca,

sub cujus Maternis alis ac Praesidio suavissimo omnes degimus,
et pro felicitate Patriae incessanter preces litabantur Altissimo,
nec unquam ex quo ibi sacra fides unita illuxit et irradicata est,
ab ea Monasterienses recesserunt, minus autem inanes ejusmodi
homines, aut cujuscunque generis naevo implicatas, aut notatas
personas aliquando Locus Pius recepit, sed semper retrusit,
mundusque a mundo in hos usque dies perstitit.
Nunc vero hac tanta, tamque coeca Revolutione populari
intestina (juxta illud Salvatoris) per nostros domestieos, nempe
per vicinos Szt.-Peterienses incolas, non ita nobis, ac Reculis
nostris plus forte invidos, o quam turpes, quam putidi et quan-
torum sceleruin rei accusati sumus! quoties exagitati, loco moti,
lacerati, lacessitique per ipsos pagenses fuimus! quot, quantasve
hac tempestate sustinere debuimus persecutionum procellas ,
omnibus bene notas, et ad amussim patentes, nobis etiam porro
tacentibus! Verum enim vero (quod acerbius accidit) post repe-
tita Excellentissimi D-ni, Supremi Commendantis Generalis Ar-
morum Praefecti, ac Ejusdem Paternas nobis benigne concessas
Protectionales, ter nos violenter exturbarunt, et his nihil obstan-
tibus, Monasterio expulerunt, rebusque Monasterialibus spoliarunt
contra omnes profecto divinas humanasque leges. In specie die
24 Septembris praesentis accessit ad nos Serban Stephan Judex
dominalis Szent-Peteriensis ebrius, ac petulans cum aliquot sibi
adjunctis incolis ejatibus, et nos altissima Ordinatione in Monasterio
nostro quiescentes, et orantes rursus ejecerunt dicendo, quod hoc
agat ipse Judex ex mandato D-ni sui. Caeterum totum Terrenum,
quod hic Locus a tribus fere saeculis pie obtinuerat, et pacifice
ad hos dies tenebat, unde sustentabatur, jam inaravit Judex, et
inseminavit, qua Allodiaturam in usum D-ni sui Principalis fu-
turum; quo videlicet vi fortiori facilius ab imbecilioribus res
sacra, Deoque sacrata abalienaretur, quod in coelum clamans
peccatum videtur. Sed neque post supremam Ejusdem Exc-mi
Generalis Ordinationem me Jeromonachum Nicephorum in Mo-
nasterium permiserunt, neque ex integro restituerunt (urnitrzd un
cuvint on doid, a cdror negrad s'a fibs) ut in praedictum pagum
locassent, nam cum D-ni Officiales Cottenses id ipsum complere
intenderent, consurrexerunt repente pagus una cum mulieribus
clamitantes, quod semel cum capite ine in pagum suum non
immittent. Quid igitur, o Praesul Ill -me optime, nobis misere
afflictis, omnibusque privatis, ac spQliatis Monachis jam agendum ?
Quid etiam cum pagis ? Nempe 1VIonachus extra Monasterium
piscis est extra aquain. Idcirco ad Illustritatis Vr-ae rursus re-
currendum mihi taliter afflicto fuit praesidium, quatenus pro suo
supremo Pastorali munere concreditum sibi isthoc Christi Ea-
trimonium adversus ejusmodi potentiarios invasores et violentbs
rei sacrae raptores, per legitimas vias, et per altiores Instantias

www.dacoromanica.ro
462 M5.nastirea vStrimbac Fizeplui.

paterne tueri, protegique facere ne desinat, neque dedignetur.

Dum profundo cum filialis venerationis cultu morior
Illttis V-rae humillimus servus et capellanus Jeromonachus
Nicephorus ex Monasterio Fuzes Comitatus Dobocensis pulsus.
3.
Ad Generalern:
Die adhuc 23 Mensis labentis in causa, casuque hujus ex-
pilati supplicantis Religiosi demisse rescripseram, Titt. Dni Exe-
cutoris Ordinationis Excellentiae Vestrae Supremi Iudicis Nobilium
Relationem reverenter accludendo; nunc ejusdem Religiosi sup-
plicem eatenus libellum hisce rursus reverenter involutum Eidem
Excellentiae Vrae defero. Vra proinde Excellentia gratiose dig-
nabitur, ut supplicantis laesam reparari Iustitiam et Excelsae
Istius Aulicae Commissionis eatenus emanatam executioni de-
mandari facere Determinationem. Sub cujus enixe recommen-
datione consueta veneratione perseveraturus maneo. Balasfalvae
31 Decembris 1761.
4.
Traductum Epistolae supremi Iudicis Gabrielis Maxai.
Rdme Dne etc.
Ex nostro hoc Cottu, hactenus Ftizesiensis Monasterii ha-
bitator Hyeromonachus nomine Nikiffor venerat ad me praetcrita
septimana ferens Excel 1mi Dni Commendantis Generalis Reso-
lutionem, et Il Imi Dni Directoris mihi intitulatam epistolam super
spoliatorum mox et de facto restitutione, ita et ejusdem pro
tempore in Szt.-Peteriensem ecclesiasticam domum introductione;
quibus acceptis ego ipse in persona illico transivi, atque post
multas meas miserias omnia ablata memorato Kalugero restitui,
cumque Dni Directoris hominibus ex toto complanari feci, ac
supra fati Dni Directoris Iudex Curiae etiam unionem amplexus
est. Quam ob rem ad Ejusdem Dni homines pro executione
venire non judicarem necessarium, et neque mittat Illmus Dnus,
ego namque jam negotium, quod oriri posset, sopire studebo.
In Szt.-Peteriensem Domum Kalugerum reponere non potui,
resistentes modo quoque noviter per suas uxbres et liberos totius
adjacentis tractus, schismatici cujusdam Protopopae Trifon dicti
persuasione, quique hoc etiam dixit illis, ut primum foeminae
resistant nobis, et si occidere possent, etiam occidant, nain illae
mulctam non incurrent, si illae praevalere nequirent, etiam viri
subito secundent. Idcirco nos quoque rem intelligentes, aggredi
non praesumpsimus, nec tam rusticae plebi in tantum imputandum,

www.dacoromanica.ro
 Manastirea *Strimbat Fizezului. 463

quam illi Corriphaeo et supra modum Unionis osori Popae, (nam

qui est causa causae, ille est causa causati) sic ego intelligo,
quod cum adjunctis sibi aliquot hesterna die Cibinium intrasset,
optimum foret, si ibi comprehenderetur, promeritamque lueret
poenam, statim notabiliter sedaretur haec plaga, si ille castigaretur.
Kalugerum in domunculam, quae ad Monasterium reman-
serat, reposui. Non tantum e nostro Cot-tu, sed ex vicinis Cot-tibus
etiam miseri sacerdotes ad me continuo reccurrunt, in quibus
possum et Deus mihi intellectum dedit, conor miseris inservire,
dutn modo Ill-mus D-nus me ad minus menstruatim de rebus
ipsorum saltem magis, magis necessariis: in quibus terminis
habeant opus certiorare non dedignetur. Inter tot enim mea
negotia pro Gloria Dei operari non desistam. In reliquo me
expertis favoribus humillime commendans persisto Rd-mae D-Vrae
Gyulae 14 Novembris 1761 humillimus servus Gabriel Maxai.
5.
L. Baroni Dietterich (scrie eppul Aron)
Die secunda nuper lapsi Mensis Januarii Sua Excellentia
Generalis decreverat, ut Kaluger Nikifor pacificam habeat man-
sionem in Monasterio ad pagum Fuzes sito. Nunc autem idem
Kaluger totus perplexus hodie ad me veniens refert, quod per
Comitatenses Off les fuerit admonitus, ut die proximo Sabathi,
qui huic Ritui est dies magnus Sabathi ante Pascha, ex dicto
Monasterio confestim se auferat: quia est omnino demoliendum;
penes eandem probabiliter genericam Gubernialem Commissionem
procedentes. Cum autem nec isthaec mihi metamorphosis fuerit
nota, hanc quoque Relationem ad Illustritatem V-ram reverenter
habui deferendam. Balasfalvae 13-tia Aprilis 1762.

-I- 4: --I--

www.dacoromanica.ro
 E.
Dotarea si starea Clerului.
Ad pag. 392 si urm.
1.

Memoriale Popae Vaszilie Pocsfalvensis.

Illustrissime ac Reverendissime D-ne Episcope, Domine ac
Patrone Gratiosissime !
Gratiosae inhaerebit memoriae Reverendissimae D-nationis
V-rae qualiter Anno 1748 ex Clementissima Scr-mae Mat-tis
N-rae Reginae Resolutione in universo hocce Principatu Tran-nico
omnibus sacerdotibus Graeci Ritus Unitis excidi, ordinari debuerunt
fundi Ecclesiastici pro necessaria Agricultura subsistentiae similium
Ecclesiasticarum Personarum; in gremio quarum ego etiam unicus
annumeratus, ex munificentissima Mat-tis Suae Scr-mae Resolutione,
et dispositione Incliti Cot-tus de Kiikullii facta per D-nos Dele-
gatos tunc temporis Commissarios, ut pote Titt. D-num Franciscum
Henter, et Nicolaum Szombathfalvi in Territorio Poucsifalvensi,
ubi munus sacerdotii mihi commissum fuerat, obtinui in superiori
versura Agrum capacem 20 Metr. prout ipsorum Dominorum
Commissariorum manuscriptum sub Lit. A. annexum clarius
edocebit, quem pacifice ab illo tempore usque 21 Mensis Maii
Anni 1753 colui, ipso autem die dum in eodem extitissem Agro
proprio meo aratro quatuor bobus praejuncto, irruperunt in me
D. Georgius Zombori, Vass Balas, Hunyadi Josi, ac Somfalian
Pista cum universa Paucsifalvensi Communitate, ac ut publicum
malefactorem potentiosas in me injicientes manus interceperunt;
interceptum autem dictus Vas Balas apprehenso gladio his for-
malibus injuriabatur verbis: Merzi Popo baszam a lelkedet ketye
teje decz va szeri kapul ka unuj puj de Gaina, et taliter cum
praedicto aratro, et quatuor bobus ad Curiam Titt. D-ni Samuelis
Sombori induxerunt, et Triduale forum (gratis contra disputando
D-nus Fiscalis Provisor Rudolphus Fieschi ab officio ibidem
primus Possessor, et inaniter excipiendo contra illegale forum
meus V. Archidiaconus Erdti Allyensis Popa Josziv) pro lubito
proprio celebrarunt, et quidem post prandium lautissimo sumpto
potu, ac consequenter ad publicos Korodienses carceres me

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starea Clerului. 465

ligatum promoverunt, ibidemque inter malefactores ad 12-um

usque Junii detinuerunt, tandem ad literas aliquas Ex 11-mi D-ni
Regii Thesaurarii qui de hoc casu per dictum D-num Provisorem
Fieschi mediante etiam mea Instantia informatus fuerat dimiserunt,
boves verb omnes quatuor, et Aratrum ad Dominum V. Comitem
Ladislaum Szikszai abegerunt; Agrum vero ilium mihi per duos
Commissarios designatum D-ni Reformati pro parte ipsorum
Ecclesiae occuparunt, et usufructum in hodiernum usque perce-
perunt, ac post longissimum temporis spatium duos miserabiles,
et enervatos mihi remiserunt boves, alii vero duo boves cum
Aratro, quo reperiantur prorsus ignoro. Abinde statum meum
deplorabilem quern D-nus Provisor Fiscalis Rudolphus Fieschi
genuine Ill-mo D-no Directori Nicolao Endes sub 23-ia Maij anni
1753 declaraverat, repraesento, et Inquisitionem super eo inmediate
subsecutam, et per Fiscales Cancellistas factam demisse annecto,
ut inde habita plenaria veritatis declaratione dignetur Ill-ma ac
Reverendissima D-natio V-ra qua Noster Praesul tem cordi
summere, ac debitas promovere Instantias, et medelam tanto
vulneri non solum mihi, sed universo Venerabili Clero inflicto
pro suo sapientissimo Judicio procurare. Qui dum me, meumque
praesentem infelicissimum statum gratiis Benignis Ill-mae, ac
R-dss-mae D-nationis V-rae commendarem sub jugi venerationis
cultu persevero Ill-mi ac R-dmi Domini
Galfalvae 13-ia Decembris 1754. humillimus servus Popa
Vaszilie graeci ritus unitus Poucsifalvensis Parochus. Episcopul
in 10 Ian. 1755 a trimis acista suplica la procurorul gen. (Can-
sarum Directori).

2.
1. Despre decretul din 15 Iuniu 1759 vorbesce Rednic in
suplica sa: Ad Augustissimain Imperatricem de dto Viena 30
Aprilie 1765 in modul urmator: *Clerus autem graeci Ritus Unitus
ut ut et ipse catholicus (Diaet. Prpatus Tranniae, art. 6), et per
SS. Canones, et Diploma Unionis ab omnibus, ut Latini Ritus
Clerus effective immunis esse decernatur (Clemens 7. 1526. 26
Martii apud Allatium de aetate et interstitiis ordinum), et in de-
fectu Fundorum Ecclesiasticorum sui immunitatem, per dirrec-
tivam Commissionem ad agr. 9 cub. et prat. 5 curruum capaci-
tatem prius restrictam, a Matte Aplica elevatam obtinuerit non
quidem ut Clerus Latini Ritus ad ducentorum scilicet Rh. flore-
norum redditus, sed cum quodam discrimine ad agr. 20 cub. et
prat. 15 curruum capacitatem (Mttas Aplica 1759, 15 Iunii), a
decimis voro, aliisque oneribus de Terris non Ecclesiasticis velut
Latinus Clerus in immunitate protegendus declaratus fuerit (Mttas
Aplica 1746, 15 Aprilis) etc.
Dr. A. Bunea: EpiecopiT P. P. Aron ,i D. Novacovici. 30

www.dacoromanica.ro
466 Dotarea i starea Cleruiui,

3.
Din memorialul aerului catrA Guvern de dto Balasfalvae
7 Martii 1766 (prot. a. 1766 pag. 35):
Mattas enim Apostolica felicissime Regnans ad humillimam
Archidiaconi Naszodiensis ex Transsylvania supplicationem 1759,
15-ta Iunii, Provisionem ex agris 9 cubulorum capacibus et
foenetis 4 currus proferentibus, ad 20 cub. agrorum, et 15 curruum
foenetorum capacitatern elevaverat, in Provincia antem clemen-
tissimam illam Mattis Apostolicae provisionem bifariam in duabus
scilicet calcaturis, et pro omnibus collective sumptis cujusvis
pagi sacenjotibus (ut ut eadem Mattas nihil distinxerit) inter-
pretantur, et intelligunt. (Investig. Commissarii ad Incl. Cottum
Kolos exmissi 1764, 13 Maii) quamquam leges tum canonicae,
turn civiles soli conditori suam interpretandi legem facultatem
tribuant, inferioribus vero omnem penitus mandata suorum supe-
riorum interpretandi licentiam denegent, et solum recitare de-
mandent
(pag. 26). Valde contracta, insufficiens, et in nonnullis locis
plane nulla in cleri graeci sustentationem cedens Provisio. Cum
enim in agris solum 10 cub. capacibus Cleri Graeci annuam
portionem per Provinciam intelligant, et hanc quidem per omnes
cujusvis pagi simul sumptos sacerdotes dividant, ut supra ad F.
in locis ubi benignam de anno 1757, 20 Decembris Mattis Apo-
stolicae applacidationem 7 fungentes sacerdotes ordinati sunt,
ut in Szelistye, et Resinar, uni sacerdoti nec 2 cub. titulo annuae
sustentationis obvenient; et rursus cum vineas titulum portionis
canonicae ingredi non admittant, imo nec prata, in locis vel
maxime alpestribus, ubi plurimi Clericorum nec prata, nec agros
possident, imo in multis locis nec vineas, nullam clerus graecus
pro sui sustentatione habere poterit provisionem, consequenter
nec regiarum Resolutionum in puncto provisionis ecclesiasticae
emanatarum ullum habere poterit fructum et effectum.
4.
Episcopul Aron cu datul de 14 Sept. 1762 trimite lui Buccow
urmatoriul memorial al preocilor din scaunul Orasciei:
Ad Illmum Dnum Praesulem!
Dolenter exponere necessitamur, Praesul vigilantissime! qua-
liter Capitulum Szaszvarosiense diebus praeteritis ad suam expo-
sitionem ab Excelso Regio Gubernio tulerit Resolutionem, ut
indiscriminatim ab omnibus omnino terris non Ecclesiasticis de-
sumere valeat Decimas; Cumque nos ferme nullas habeamus
Ecclesiasticas terras, sed ab antiquo penes Privilegia etiam hujatum
Principum, uti et penes sacrum Leopoldinum Diploma a Sua

www.dacoromanica.ro
 Dotarea i starea Cleruld. 467

Mtte SSma felicissime regnante etiam confirmatum patrimoniales

fundos et terras Ecclesiasticorum loco coluimus, immunesque
omnino habuimus; Nam etiam dum Sua Majestas SSma fundorum
et appertinentiarum Ecclesiasticorum pro Ecclesiarum Ministrorum
subsistentia excisionem, et consignationem fieri per Principatum
bcnignissime demandasset; in hacce nostra Sede, imo in omnibus
fere Sedibus saxonicalibus nullos exciderunt Ecclesiasticos fundos
aut appertinentias in eo tunc utrinque contenti convenientes, ut
more recepto patrimoniales Ecclesiasticorum loco colentes im-
munes habeamus, ad tenorem etiam Benignissimi Rescripti de die
15-ta Mensis Iunii 1759. Quibus ita se habentibus supplicamus
humillime, ut nostras justas preces pro sua pastorali attentione
ad Suam Generalem Excellentiam Supremum hic Iustitiarium
promovere, et commendare non dedignetur, quatenus penes
laudata Privilegia in usitata hactenus Ecclesiastica immunitate porro
quoque pacifice vivere valeamus, ne in plebeam omnino incidamus
sortem, qui perseveranter manemus humillimi servi et capellani
Sacerdotes Graeci Ritus catholici ex Sec le Szaszvaros unanimiter.

5.
Eppul Aron Ad Thesaurariatum.
Certa mihi relatione recens innotuit, quod usurpatas per
alienos in Possessione Resinar Decimas Fiscus Regius jure sibi
revindicaverit, legaliterque apprehenderit. Cum autem inter ejus-
modi Decimas quarta etiam canonica pars contineatur, quae
animarum curatos respiceret; mei pastoralis muneris obligationem
esse duxi pro eadem quarta memet Excelso Regio Thesaurariatui
humillime insinuare et enixe supplicare, ac fidenti prorsus animo
instare. Cum et tempus peroportunum adest, et necessitas quam
maxima urgeat (dirutum namque pervetustum ibidem Templum
reaedificare cupientibus facultates haud sufficiunt) et aliunde
etiam persuasum, firmumque teneo: nullam omnino in re tam
justa ac pia difficultatem Fiscum Regium formaturum.
Cibinii 1-ma Iunii 1755.

6.
Aron clitrd Tesaurariat.
Excellentissimi ac Illustrissimi D-ni, Regie Thesaurariatus!
Domini Patroni Colendissimi!
Perceptis gratiosissimis Inclyti Thesaurariatus ad tenorem
Clementissimi Rescripti sub 17-ma praeterlapsi Octobris datis ad
me literis una cum norma, ac Idea de anno 1746 salis nobilitaris,
ut Piissimae Regiae ordinationi quantocius morem gerere, tan-
taeque Parochorum necessitati occurere valeam, illico ad meos
30*

www.dacoromanica.ro
468 Dotarea si starea Cleruliu.

ordines dedi, ut omniuni et singularum Parochiarum specificationem,

et pro qualibet quanta salis requireretur quantitas, rite ac genuine
referrant, prouti etiam praestiterunt, quam etiam ego his sub lit.
A. humillime involvo, adjuncta etiam priori mihi ab Inc lito The-
saurariatu norma sub B. In hac ergo nova norma defectus, qui
in priori habebantur, supplere conati sumus, ne quaestionibus et
quaerelis daretur locus. Reliquum autem est, ut expertam Inclyti
Thesaurariatus gratiam, et efficax Patrocinium humillime requiram,
quatenus iisdem mediantibus nostrates quoque juxta praernissarn
specificationem clementissimo ab olim indulto hocce salis beneficio
ad instar aliarum receptarum Religionum singuli gaudere valeant.
Quam Inclyti Thesaurariatus gratiam assiduis ad aras precibus
etc. Balasfalvae 15-ta Decembris 1754.

7.
Extras din scrisOrea eppului Aron catra Tesaurai-iat de dto
Balistalvae 12 Novembris 1755
Apud me quidem sat certum est, quod non unitos, aut
simulantes pro hoc beneficio (sails) non commendabo. Neminem
novi, qui pro hoc beneficio simularet religionem, et precise
ideo se unitum diceret, novi e converso magnum virum Ro-
mani ritus catholicum, qui hisce diebus videns contraria
schismaticorum beneficia, non dubitavit mihi dicere, quod si
conscientia permitteret et fides, intuitu beneficiorum hodie
fieret schismaticus. Caeterum illi quos non latet esse tales
simulatores, specificent illos, et non solum sales pro illis non
petam, sed et aliud pro foeda simulatione ex officio eis addam;
in dubium autem alicujus fidem absque fundamento revocare
etiam haud licet, alioquin de nullius prorsus hominis fide securi
esse poterimus.

8.
(Aron) Ad Thesaurariatum.
Decimus jam recurrit annus, Baro Illme, quod ego pro sale
nobilitari its quibus necessum est exhibendo Inclito isti Regio
Thesaurariatui supplicare cepi, et molestus esse continuavi.
Quintus autem labitur, quod ab eodem Regio Thesaurariatu in
responsis accepi: ut pro ejusdem salis extensione futuraque ex-
hibitione ad Augustam Aulam recursum facerem. Feci, ut jussus
fui, et primum quidem hinc per literas, subinde etiam in persona
Augustissimae ipse de genu humillime pro hoc et similibus sup-
plicavi, a qua etiam sacro Regio vivae vocis oraculo clementissima
recepi promissa, sed et in scriptis, ni fallor, non dissimiles sub-
secutae videbantur resolutiones. Iam vero, ut ex suavissimis
ejusdem Thesaurariatus Incliti 23-ia jam evoluti Octobris ad me

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starea Clerului. 469

datis colligo, ubi effectu me gaudere sperabam, recidivam pati

experior, dum ad defectuosam, juxta antiquam normam saris
erogationem remitti conspicior. Si circa projectatum salis quantum
certae adhuc subversantur reflexiones, sperassem utique a tanto
temporis intervallo easdem mihi communicatas iri, ut si quae
difficultates invenirentur, e quibus ejusmodi reflexionum basis
oriretur, prius domi forsitan aptius diluerentur, aut nostrae quoque
eisdem reflexiones adjungerentur, ut eo facilius Augusta Au la
clarior utrinque facta certius quid determinare valeat. Nunc
autem parte altera inaudita quomodo deliberabitur, aut qualiter
de nobis sine nobis concludetur? Si exhibitum projectum non
omnibus placet (quod sane nec ego omnino approbo, dum illud
ex superabundanti solum, ne ullus prorsus daretur quaerelis
locus, facere debui), ineamus viam brevissimam, inque ejusmodi
salis erogatione communem sequamur aliarum paritur hoc in
principatu receptarum, et vel ipsius Arianae religionis normam,
quam legitime allegavimus, allegareque semper debemus: quern-
admocilum per sacrum Leopoldinum a Sua Mattb felicissime reg-
nante rbepigne confirmatum Diploma confratibus latini ritus ca-
tholicis ,pro beneficiorum participatione pares omnino redditi
sumus, et per novissimum diaetalem a Sua Matte pariter Cle-
mentissime confirmatum articulum eandem cum fratribus reliquis
Patriae filiis rationem habere expresse declaramur. Ut quid igitur
in ipsa solum effectiva beneficiorum participatione tantopere dis-
crepare debeamus? ego, Illme Dne, quid amplius referam hic nunc
non invenio. Sed si exhibitum a me cathalogum cum illis nescio
quibus reflexionibus pro altissima resolutione et determinatione
ad Augustam Au lam Inclitus Thesaurariatus transmittere statuit,
demisse supplico: dignetur pro innata benevolentia has ipsas
quoque meas in specie reflexiones iisdem gratiose adjungere,
cum et ipse eas transmissurus sum, ut eo certiores effici me-
reantur, alioquin querelarum vix aliquando finis erit, et suppli-
cantes in continuo defectu erunt.
Balasfalvae 1-ma Novembris 1755.

9.
Aran air& Guvern.
Excelsum Regium Gubernium, D-ni D-ni Patroni Gratio-
sissimi !
Suscepto gratioso nuper Excelsi Regii Gubernii ad me
mandato, cum acclusa Ill-mi D-ni Excelsae Aulico- Trannicae
Cancellariae Consiliarii, Regiique Commissarii D-ni a Seeberg
adversus nostros hujus Sedis Cibiniensis unitos sacerdotes quae-
relas continente expositione, quasi isti Benignae super nova
educiliorum in terra Regia factae Regiae ordinationi minus

www.dacoromanica.ro
470 Dotarea si starea Clerulut

deferentes in communitatum, aut Arendatorum notabile praeju-

dicium consueta sua continuarent educilia; quemadmodum nuper
mense adhuc proxime evoluti Maii aliud ejusdem Excelsi Regii
Gubernii super isthoc ibidem educiliorum negotio cum accluso
clementissimi Regii Rescripti extractu gratiosum mihi intimatum
mandatum illico meis promulgavi, riteque observandum serio
praecepi, ita nunc quoque expositarum quaerelarum seriam fieri
curavi expositionem. Veruin res aliter, atque praelaudato Ill-mo
D-no delata fuerat, extitisse inventa est. Praelibati namque hujus
Sedis N-ri sacerdotes venerabundi Regia suscipientes mandata,
aut nulla penitus ex tunc coluerunt educilia, aut si quis aliqua
exposuisset, uti in specie relatus Szadensis, id neque animo
transgrediundi clementissima mandata, nec quidpiam in commu-
nitatum praejudicium exercendi ergo extitit. Sed ad ejusdem
clementissimi manclati tenorem se se conformando recte ac licite
agere existimarunt: si quidem in clementissimo mandato expri-
mitur, ut uniti Sacerdotes in terra Regia eadem cum Saxonicis
Pastoribus fruantur libertate; cum igitur isti consueta continuassent
propria educilia, N-ri pariter hoc sibi quoque licita fore minime
dubitarunt. In cast' autem utrinque observantiae humillime sup-
plicant: ut clementissime ordinatum sextum parochiale vas absque
omni tergiversatione (secus atque jam fieri ceperat) educilandum
admittatur; ecclesiasticum insuper ab antiquo a quolibet educilato
vase consuetum obtingens non abalienaretur, quemadmodum etiam
sua Scr-ma Mat-tas rite observatum iri clementissime mandare
videtur.
Cibinii 2 Septembris 1755.

10.
Aron catra Gubernatorul Transilvanier
Excellentissime et Illustrissime Dne Gubernator! Dne Dne
Benignissime!
Quam Excellentia VeFtra iterato dignabatur demandare, et
ego praestandam appromiseram Parochiarum, parochorum et
Parochialium conscriptionem adhuc anno 1750 confectam, prouti
etiam Augustissimae Aulae exhibueram, nunc humillime Excellentiae
Vrae praesento: Neque enim, plurimis occupatus, citius recolligere
et purizare poteram, minus vero novam fieri curare: cum ego
non prius, quam Cibinio post diaetam redux, ex Excellentiae
Vrae literis necessariam fore noverim. Prima igitur ejusdem
rubrica exhibet Pagorum nomina praefixo comitatuum aut sedium
nomine; 2-da Templorum; 3-ia fungentium Parochorum, simul
et cappelanorum; 4-a cantorum;. 5-ta aedituum, vel potius sacris-
tanorum, seu campanatorum numerum; 6-ta internos ecclesiasticos
exhibet fundos; 7-ma Terrarum arabilium; 8-va derlique pratorum

www.dacoromanica.ro
 Dotarea 0 starea ClertgaL 471

qualitatem denotat. Circa primam notandum venit, quam plurima

esse loca a nostratibus copiose inhabitata, Temp la nihilominus
pro divinis rite peragendis eisdem desiderari. Circa secundam
vero adhuc tunc plurimis in locis defectum fuisse sacordotum,
quorum tamen plurimi all illo tempore etiam obierunt in Domino,
qui autem supersunt, its in locis, ubi cantores, campanatores,
sacristani, et id genus alii desunt, cumprimis in toto Districtu
Terrae Fogaras, illi ipsi sacerdotes omnia ejusmodi officia obeunt.
Mirum proinde videtur, quod nonnulli quaerulentur ob numerum
exemptorum Ecclesiasticorum. Praeterea ubi Ecclesiasticos fundos
non habent, uti in Terra Regia, et toto Districtu Terrae Fogaras
aviticos inhabitant, et colunt, illosque pro ecclesiasticis ab olim
semper in immunitate ecclesiastica merito servare solebant. Alibi
vero in comitatibus aut aviticos, aut emptitios; aut vero sub onere
annuae Taxae incolunt, et pro oeconomiola parato aere, vel
labore a Dnis Terrestribus, et a rusticis redimunt, de illisque
rursus decimas praestant, adeo ut deterioris sortis videantur,
quam eorum auditores, dum etiam eorundem curam animarum
gerere debent. Circa tertiam et quartam rubricam, quid amplius
dicam ? ipsaemet perhibent defectum, qui inde provenit, quod
vix in aliqua immunitate miseri patiantur, cum tamen cultus di-
vinus in Catholica Religione sine Cantoribus, Sacristis, Campa-
natoribus et id genus ministris, rite et absque defectu peragi
neutiquam poterit. Idcirco horum defectum, ut et Ludimagistrorum
ipsimet sacerdotes, uti innui, supplere necessitantur. Et tamen,
Excellentissime Domine, quasi omnia elementa conspirasse videntnr
contra eorum immunitatem, unlearn fere mercedem spiritualiurn
laborum suorurn! Et quoniam nuperrime Mattas Sua Scrma im-
perare dignabatur, ut et Ecclesiastici Receptarum Religionum de
terris lege non exemptis contribuerent, supponendo nimirum eos
Ecclesiasticis sufficienter esse instructos, uti mihi Viennae repo-
situm est, et cum Nostrates, ut Conscriptio perhibet, Ecclesiastica
pauci, et respective vix aliqui habent, siquidem etiam post pe-
ractam hanc conscriptionem pleraque, sive ab antiquo possessa,
seu penes Mandatum Suae Maiestatis recenter excissa rursus
recepta sunt, omnes fere in sortem contribuentium contra piam
Suae Mattis Scrmae intentionem deciderent, et jam jam fieri pa-
ratur; dum undique quaerelae veniunt: quod deputati Dni mani-
pulatores accurate, etiam Ecclesiasticos sub praemisso titulo
conscribant. Quam ob rem, Exllme D-ne, humillime sup'plico:
dignetur Exllia Vra ea, qua pollet authoritate et gratia ejusmodi
quorumdam contra piam Suae Mattis Scrmae intentionem
zelum temperare, gratioseque demandare: ut ministri Dei Sa-
cerdotes, aliique Ecclesiastici servitiis divinis destinati, atque
destinandi una cum suis rebus in concessa divinitus et per
sacra diplomata ratihabita immunitatis lege juxta eandem
piisimam Principis intentionem pacifice vivere sinantur; imo

www.dacoromanica.ro
472 Dotarea si starea Clerului.

etiam humillimas nostras preces, dum opus fuerit, Suae Maiestati

Sacrmae gratiose recommendare dignetur. Ego namque, stantibus
sic rebus, etiam ad Ipsain Augustissimam pro muneris ratione
recursum facere necessitabor. Quam Excellentiae Vestrae Gratiam
hactenus abunde expertam, dum firnaissime spero, sub enixa
supplicationis meae, meique recommendatione maneo. Balasfalvae
15-ta Decembris 1754.

11.

Aron cdtret comisiunea directive.

Illustrissime Domine Comes! Inclita item Directiva Comissio!
D-ne, D-ni Colendissimi!
Non sine gravi animi moerore, ea quae verbis, uti cupiebam,
non valui, penes supplicem Libellum pro muneris ratione exponere
debeo; scilicet dum universa haec Provincia ex Augusta li moderna
laetatur Conscriptione, cum suos contribuentes per aequatn con-
tribuendi normam undequaque proportionatos , ideoque etiam
alleviatos conspicit filios, tunc Ecclesia mea suos luget ministros:
quos ut pote divino servitio et altaris ministerio deditos unde-
quaque caesareo Censui obnoxios fore, per deputatos D-nos
manipulatores veluti pia Mater suos filios, idque non solum ex-
teriores, ut ita dicam, puta: cantores, sacristas, campanatores, et
id genus alios (sine quibus tamen catholica Ecclesia Divina rite
peragere minime potefit), relictas item miseras sacerdotum viduas,
sed et ipsos passim fungentes Dei sacerdotes lacrimabunda
conscribi cernit. Cum autem hoc fiat non absque multitudinis
placitu, ejusmodi contra ipsos processus passim ab executione
incipit, idque procul dubio non solum contra expressos sacros
canones, et sacra Diplomata, sed et contra piam Apostolici Regis
intentionem, quae Dei ministros utique non vult Caesarei Census
obnoxios reddere. Etnanaverat, haud diffiteor, Comes Illustrissime,
Clementissimum Regium Rescriptum, tenore cujus omnium re-
ceptarum Religionum Ecclesiastici Ministri de terris lege, aut
consuetudine non exemptis, contribuere jubebantur ; ast hoc
utique de illis Ecclesiasticis, qui de canonica portione sufficienter
sunt provisi (intelligendum est), quemadmodum mihi Viennae repo-
situm est, cum autem Nostrates taliter provisi non sint, ut exhibita
tam Viennae; Illustritati Vestrae, nota, quam nunc Excelso Regio
Gubernio, congtriptio perhibet, omnes fere in contribuentium
sortem inciderent, taliterque sors Christi deterior redderetur sorte
plebea, dum ilia istius etiam animarum, salutisque curam gerere
debet. Quid autem dicam de eorum exiguis facultatibus, jumentis,
et oeconomiolis, quas pro sustentanda vita opere manuum suarum,
more plebeorum, exercere debent, idque in terris persaepe alienis,
a D-nis terrestribus, imo et a suis auditoribus aere, vel labore

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si stares Clerulul. 473

redemptis, de quibus rursus Decimas praestare coguntur, quaeque

in praeattacto Clementissimo Rescripto non exprimuntur, et tamen
jam passim conscribuntur. Quamobrem, Comes Illustrissime,
Inclita item Directiva Commissio, demisse supplico: quatenus
ejusmodi Ecclesiasticorum ministrorum Conscriptio penitus in-
hibeatur, quoad de sufficienti canonica portione eisdem plene et
effective provideatur; et exigua illa, quae pro sui sustentatione,
quocunque titulo habent, coluntque, pro Ecclesiasticis, consue-
tudine ab antiquo hactenus observata, in immunitate pacifice
retinere, et colere valeant. Et, si opus fuerit, humillimas hasce
meas preces, Ecclesiaeque meae justa suspiria etiam Augustis-
simae recommendare gratiosissime dignetur, humillime supplico.
Ego namque, stantibus sic rebus, ad Augustissimam recursum
facere necessitabor, quemadmodum Excelso etiam Regio Gu-
bernio demisse exposui. Sub cujus meae humillimae petitionis
enixa recommendatione jugi veneratione persevero. Cibinii 23
Decembris anno 1754.
12.
Aron cdtra protopopi.
Comissio ad Dnos Archidiaconos
Cinstite in Christos Frate!
Nadajduim, cumca cu prilejul acestor conscriptil to vel fi
sirguit a-ti plini datoria, adeca: aretand conscriptorilor, cari stint
slujitorii bisericelor, ca sa nu cada: sub soartea dejduitorilor, iara
de cumva Inca to -or mai intreba, vel spune in fiesce care sat,
caril stint preoti de rend slujitori cu popor, adeca parochi si
capelani, asisderea dascall, unde or fi, sau suleri, asisderea cantors',
adeca cantareti, clopotari, sail sacristans, adeca craznici, darn nu-i
numi craznici, ca vecli ca alte nemuri Inca II numesc clopotari,
si sacristans, si pentru aceea ii scutesc. Iara de cumva ar fi
conscribaluit pe slujitorii bisericelor in numerul dejduitorilor,
portia nici de cum sa. 1111 o de, nice de pe cumperature, cars
n'ail popesci de ajuns, pans la alta a noastra porunca, si orl carii
din slujitorii preoti or fi dat dare in anil trecuti, ni-i insemneza
din sat In sat, carele cat o dat, asisdere si alte trasuri, sau gloabe
dela cine ce -au rabdat, si toate insemnate ni le trimite in Blas.
15 Dechemvrie 1754.
13.
Resolutio Directivae Commissionis ratione immunitatis Ec-
clesiasticarum personarum.
Illustrissime ac Reverendissime Dne Episcope!
Domine mihi Colendissime!
Ex literis Reverendissimae Dnationis Vrae 23-ia Decembris
datis dolenter profecto intellexit Commissio, suas intuitu Sacer-

www.dacoromanica.ro
474 Dotarea si starea Clerului.

dotum Graeci Ritus Unitorum in ordine ad praesentem Mani-

pulationem factas dispositiones, alio quam ejusdem intentio fuerit.
sensu Reverendissimam Dnationem accepisse; non fuit, nec est
mens Commissionis, ut Sacerdotes Graeci Ritus uniti in fundis
parochialibus degentes, et actu Ministerio pastorali fungentes,
seu quoad Taxam capitis, seu quoad suas Fundorutn Parochialium
facultates Manipulationem ingrediantur, verum in conformitate
Benignae Resolutionis Regiae 3-ia Octobris 1753 emanatae diserte
iubentis, ut tam parochi Romano-Catholicii quam etiam aliarum
Religionum receptarum Ministri, ratione Bonorum suorum Patri-
monialium aut acquisitorum Lege non immunium contribuerent,
ordinatum fuisse, ut etiam Parochi Graeci Ritus uniti ad instar
aliorum intuitu similium Bonorum manipularentur, ubi tamen
fundos parochiales non haberent excissos, ibi Patrimoniales aut
acquisiti loco Parochialium habendi, et hinc tamdiu donec Paro-
chiales assignarentur, neque manipulandi essent. Cum praeterea
altefata proxime Resolutio Regia etiam de numero Sacerdotum
unitorum mentionem faceret, aliam Benignam Resolutionem Regiam
9-ni Septembris a. 1743 emanatam, in ea parte manipulatoribus
communicare necessarium videbatur, quae in haec verba sonaret:
*Ne autem magnus Sacerdotum Unitorum numerus Plebi aggravio
sit,' admittantur in majoribus Parochiis unus Parochus et duo
Capellani: in mediocribus unus Parochus et unus Capellanus, in
nainoribus vero Parochiis unus tantum Parochusc, ut ad praes-
criptum hunc numerum reducerentur, Cantoribus, Archidiaconis,
Ludimagistris et caeteris in Resolutione Scrmae Suae Mattis de
3-ia Octobris anno 1753 data immunibus, aut exemptis recensitis,
pariter in statu tali, quoad Capitis Taxam, Fundosque Paro-
chiales relictis. Qui vero supra numerum in praecitata Resolutione
Regia definitum essent, Capitis quidem Taxam non solverent, de
facultatibus nihilominus manipulandi venirent, ad mentem nunc
citatae altissimae Resolutionis. Donec autem determinatio nu-
meti, et nominum fungentium jam diu per Gubernium Regium
desiderata sequeretur, perque Reverendissimam Dnem Vram
eidem exhiberetur, hoc quidem interimaliter Manipulatoribus in-
junctum fuerat, ut praeter illos sacerdotes, qui in excissis jam
Fundis Parochialibus degunt, ac evidenter pro fungentibus agnos-
cuntur, ex reliquis eo numero quo praecitatae Altissimae Resolu-
tiones innuunt, pro immunibus quidem habeantur, eorum tamen
nomina, et facultates connotentur, specificando manipulatores,
qui ex his in pago aut loco manipulationum suarum pro fun-
gentibus actu habeantur. Has autem Dispositiones facere corn-
missio ex eo coacta est, ne in fungentium numerum tales forsan
subintrarent, quos Reverendissima Dnatio Vestra pro talibus non
agnosceret, tanto magis 'pro sacerdote consecrato per eandem
non essent. Imo nec Schismatici etiam inter fungentes ingredi
possent, hoc tamen omne periculum evitabitur, difficultasque

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starca Clerulut 475

omnis tolleretur, quam primum Reverendissima Dnatio Vra nu-

merum et nomina fungentium Sacerdotum Gubernio exhibere
non gravabitur, inde Commisioni communicanda, ex quo dum
clarum est, commissionem ea, qua ad exequendas altissimas Re-
solutiones intenta est sollicitudine ad custodiendam quoque cleri
graeci ritus uniti Praerogativam, et immunitatem ferri vigilantia,
nil dubitat, Eandem Reverendissimam Dnationem Vram, aut his
similes in Clero sibi subordinato facturam dispositiones, aut vero
nomina fungentium sacerdotum quantocius Gubernio Regio exhi-
bituram. Quibus solita observantia persisto Reverendissimae
Dnis Vestrac.
Cibinii 24-ta Decembris 1754
servus obligatissimus
Gabriel Comes Beth len.

14.
Aron tetra comisia directive.
Illustrissime D-ne Comes, Inclita Directiva Commissio! Domini
Patroni Colendissimi!
Quamquam postulatam ab Excelso Regio Gubernio Eccle-
siasticorum Ministrorum specificationem cum aliis annotationibus,
quemadmodum anno 1750 rcperiebantur, et etiam ad .Augustis-
simam Au lam uti Illta-ti V-rae constat, praemiseram, rite et
effective adhuc sub 15-ta mox evoluti anni, mensisque Decembris
exhibuerim, attamen quoniam ex iteratis Illustritatis V-rae ad
me literis Inclitam isthanc Directivam Commissionem eandem
specificationem, vel potius qualis esse, atque determinari deberet,
EccIesiasticorum Ministrorum numerum desiderare intelligo:
idcirco aequo ejusdem Inclitae Commissionis postulato morem
gerere, meoque muneri satisfacere cupiens, volui: ut quot, quot,
qualesque pro auditorum exigentia, sacramentorum et sacramen-
talium administratione, cultusque divini celebratione ubivis Ec-
clesiarum Ministri necessarii forent, rite et accurate adnotatos
per praesentes exhiberem. Et quamvis ministeriorum hocce Ritu
obeundorum ratio, asperitas item non nullorum locorum, quae passim
a nostratibus impopulata cernuntur, aliaeque pregnantes rationes
ampliorem longe exigerent ministrorum numerum; tamen reflec-
tendo ad altissimas Suae Matt-is Scr-mae Resolutiones, et ne
ullus daretur deinceps quaestionibus locus, ita cuncta adtemperare
consistorialiter studuimus: ut nec aerario ministrorum numerum
augendo, quidquam prorsus derogetur; nec etiam necessarios
subtrahendo, divinus cultus, quem prae omnibus observare de-
bemus, in its quae ab Ritu praescribuntur, notabiliter imminuatur;
quemadmodum consequens indigitabit Tabella. Cujus quidem

www.dacoromanica.ro
476 Dotarea si starea Cleru lui.

prima cellula nomina referet locorum; altera numerum, praeter

propter praestabit auditorum ; tertia Parochiarum designabit
Templa; quarta ipsos indicabit Parochos; quirita adjiciet Capel-
lanos; sexta Ludimagistros; septima cantores; octava exhibebit
campanatores, qui iidem munus gerent sacristanorum quoque,
et aedituorum, tandem extrema hic ibi per Provinciam sita de-
signabit Monasteriola, salvo interim reservationis calculo, si quae
in posterum occurerent, quae seu hujusmodi quoquo modo
effugissent conscriptionem, sive noviter, necessitate ita exigente,
erigerentur Parochiae, quae itidem relate ad hanc normam ins-
truendae forent. Porro Archidiaconi, aliique officiales notati non
sunt: Eo quod non ex iisdem semper locis, sed jam ex uno,
jam ex altero, prouti scilicet magis idonei reperiuntur, assumuntur.
Nec mirum videatur, si nonnullis in locis, ubi Templa deside-
rantur, ministri nihilominus necessarii assignati conspiciantur; si
quidem Auditorum numerus juxta clementissimas Resolutiones
etiam Templorum necessario exigeret erectiones, quae tamen
hactenus ob nondum consignatos saepius clementissime deman-
datos fundos erigi non potuerunt; et idcirco iisdem in locis juxta
auditorum exigentiam Divinum Cultum et Sacramenta ac Sacra-
mentalia non quidem sine gravi irreverentia in domibus privatis
ministri obire, et administrare necessitantur, quoad nimirum Templa
erigantur. Et haec sunt, Comes III-me, quae ratione ?astoralis
mei muneris pro moderna, futuraque compositione, atque deter-
minatione demisse exhibertda habui. Balasfalvae 6-ta Februarii 1755.

15.
At on Writ Guvern.
... In altera vero specificatione numerus, et qualitas ministrorum,
non qualis de facto reperitur, sed qualis pro necessario cultus
divini exercitio, animarumque servitio, habita ratione clementissimi
mandati de restrictione Ecclesiasticorum, deinceps necessarius
foret, consistorialiter et conscientiose determinabatur, et projec-
tabatur. Quia vero Ecclesiasticorum Ministrorum numerus, praeter
divini cultus exigentiam etiam relate ad auditorum numerum
considerandus venit, et quia per ejusmodi specificationem stabilis
aliqua de Ecclesiasticorum numero determinatio fienda videretur,
idcirco auditorum quoque individuorum, qui Ecclesiastico minis-
terio indigent, numerus exprimendus omnino erat: ut videlicet
taliter habita ratione cultus divini, auditorum majoris, vel minoris
numeri, locorumque alpestrium, et montanisticorum asperitate
considerata facilius necessarius ministrorum quoque Ecclesiasti-
corum numerus proportionaliter determinari queat. Si qui autem
in hac, vel illa specificatione defectus contineantur, aut errores,
paratus sum, ubicunque illi expositi fuerint, pro posse emendare
atque corrigere. Et si quid ulterius ad finalem, et effectivam

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starea CleruluT. 477

fundorum excissionem, quam toties Matta.s Scr-ma clementissime

mandat, notificandum requireretur, ego pro muneris mei ratione
ubi id innotuerit, indicare non praetermittam. Sed neque hactenus
exactior sacerdotum reductio fieri poterat, quam ea, qua jam
passim contributioni subjecti sunt. Verum accurata reductio, et
necessaria in futurum stabilitio ex eo dependet: ut videlicet in
quolibet loco pro cultu divino, auditorum numero et locorum
austeritate, habita etiam Ritus hujus ratione necessarii clemen-
tissime determinentur ministri. Quod tunc facili negotio fieret,
dum exhibita Inclitae Directivae Comissioni mea, Consistoriique
specificatio suae Mat-ti Scr-mae ratihabenda, varianda aut appro-
banda clemisse praesentata fuerit. Tunc enim omnes sopirentur
quaerelae, omnes auferrentur confusiones, ego quoque tutus apud
Deum et homines in conscientia manerem, illud autem ex ejusdem
conscientiae dictamine quemadmodum in specificationibus expressi,
hic quoque referre debeo: Ritum hunc ad exhibendum absque
notabili Dei cultus defectu juxta Ecclesiae praescriptum praeter
parochos et capellanos, alios quoque ministros necessarie exigeret,
ut pote: Cantores, sacristas, qui simul campanatoris et aeditui
munus ex necessitate persaepe agunt, sed et animarum salus,
et pia catholici Principis intentio postulat, ut in majoribus saltern
pagis pro parvuloy um insh-uctione Ludimagistri constituantur. Qui
omnes si juxta factam dispositionem tantum ii approbabuntur,
qui in ecclesiasticis fundis resident, et si quidem fundi passim
desiderantur, ac nisi pro illis quoque consignati fuerint, ejusmodi
ministri non sine divini cultus diminutione, et animarum salutis
discrimine cessare debebunt, cujus quidem defectus causa coram
Deo, et hominibus nullo modo esse velim. Quod intentum pro
excindendis fundis finem concernit: ad hoc satis fore videtur,
si aut gloriosissimi quondam Imperatoris Leopoldi ea in parte
de anno 1701 die 8-va mensis Octobris clementissime emanata
determinatio, aut Excelsi istius Regii Gubernii de anno 1747 die
p-na mensis Martii facta dispositio, et commissio suum ubique
sortiretur effectum.
Balasfalvae 12 Maii 1755.

16.
Aron cdtra protopopt.
Commissio ad Dnos Archidiaconos.
Cinstite in Christos Frate!
S'atl fost poruncit, cum dandu-s6 numele slujitorilor bise-
ricescT conscriptorilor, si noae sa ni se trimita, ce nu dela toti
s'ail plinit. Acum dara la viitoyul sabor, veT aduce numele tuturor
preotilor chilin chilinit din tot satul, aa i a slujitorilor, dupa

www.dacoromanica.ro
478 Aotarea si starea Clerului.

rendul sal, precum si 4 neslujitorilor, si Inca si a neprimitilOr,

si a primenitilor, ca nice unul spre pagubirea sa, si a FrAtiei
Tale neinsemnat sa nu remand. IarA preotii eel' de rend, macar
de s'ail si conscribaluit panA la alts renduiala precum s'ail fost
scris, de tote ale sale, si cu fcciorii eel nechileniti nu dajduiascA.
Sibii 29 Mai 1755.

17.
Comisie la c. Protopopi.
Cinstite in Xs. Frate!
Din insemnarea, ce-ai luat aid sti in care sat, cate si ce
fete bisericesci trebue sa fie. Asa darA ca sa nu fie ceva scadere,
din care sat or fi preoi primip mai multi, rendueste a sluji si
Intralte sate unde stint insemnati, macar n'afi incA fundusuri bi-
sericesci, ca se vor scuti unde sed acum pana li se va da bi-
sericesci, si fiind ca preotii primiti (iara nu eel' priminiti) si cel
pate num& de portia capului se vor scuti, dintraceia pop rendui
sa fie dascali, cantor i, iproci, unde nu va fi alts impiedecare si
asa mai pe mult se vor scuti. Asisdere si ceialalti slujitori, ca
altor neamuri trebue sa se scutescA, si asa dupa insemnarea
facuta asezandu-i precum mie i -al numit, si ceraorilor de portiu
i veT numi, ca sa nu le cearA portie, macar de-i vor fi si con-
scribaluit. Blas 26 Iunie 1755.

18.
Extras din scrisOrea eppulul catrA Tesaurar de dto Balas-
falvae 12-ma Novembris 1755
Papjaimra Executorok minden megkillOmbeztctes nelktil
mennek, Oket verik, kenozak, és egyeb kigondolhatatlan csufsa-
gokat visznek rajtok veghez, mellyek irant az Mlgos Directiva
Commissiot sok izben requiraltam, az honnan is latam hogy a
fele resolutiokkal jonnek, hogy kilencz kobolrlil, es 4 szeker
szenarOl exemptalodgyanak, nem tudom micsoda limitalas ez is.

19.
Extras din scrisbrea adresata agentului Babos in Viena de
dto Balasfalvae 22 Augusti 1756:
Dum e converso non solum religionum Ministri, quibus per
privilegia hic pariter Clerus comparatur, plena immunitate gaudent,
sed vel ipsi etiam Schismatici etiam sub moderna peraequationis
contribuendi norma, recenti Regio . Rescripto immunes omnino
conservari non solum declarantur, sed et plane praecipiuntur.

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starea Clerului. 479

20.
Suplica, ce episcopul Aron cu scris6rea sa din 1 Dec. 1756
a trimis-o agentululi loan Babos spre a o inainta la imperatesa:
Augustissima Imperatrix :et Regina, Domina, Domina Be-
nignissima, Clementissima!
Quotidianae afflictorum lachrymae, et suspiria impellunt,
Pastoralis muneris, quod Mattis Vrae benignitate indignus gero,
ratio postulat, ut tristem Cleri mei casum, et ex eo Ecclesiarum
desolutionem ingenitae Mattis Vrae pietati humillithe referam,
supplexque de genu explicem,
Anno quippe 1699 dum per sacram cum Romany Ecclesia
Communionem Clerus iste cum populo Divi tunc Imperatoris
Leopoldi Avi scilicet Mattis Vrae desideratissimi beneficio in
Sanctae Matris Ecclesiae sinum receptus est, per Sacrum ab eodem
altefato gloriosissimae reminiscentiae Imperatore benigne imper-
titum, et successive, uti et a Matte Vra anno 1754 Nobis cle-
mentissime confirmatum Diploma, seu Privilegium, parem cum
Clero Latini Ritus, Divini et humani juris obtinuit praerogativarn,
his expresse verbis: Iustum videri, ut quos eadem fides, et
Charitas in ejusdem Ecclesiae unitate conjunxit, ejusdemque
Sanctae Matris obedientes filios eodem in gremio fovet, eodem
denique sub capite ejusdem corporis commembra vivificat, exin-
deque Divini aeque ac humani favoris pariter reddit capaces,
jure suo non destituantur. Et paule post: Volumus quatenus
Graeci Ritus Sanctae R. Ecclesiae Unitorum turn Ecclesiae ipsae,
turn Ecclesiasticae personae, turn earum res in praedictis HUn-
gariae, Croatiae, Sclavoniae Regnis, uti et in Trannia, partibusque
eidem annexis eadem prorsus immunitate Ecclesiastica gaudere
debeant, qua Ecclesiae, personaeque Ecclesiasticae, et res fidelium
S. R. Ecclesiae Lat. Ritus ex Sanctorum canonum praescripto, et
Terrenorum Principum consensu, Indultis, et Privilegiis effective
perfrui, gaudereque dignoscuntur,
Et siquidem Clerus iste unitus, paucissimis exceptis, Eccle-
siastica beneficia non obtinet, cum nec Mattis Vrae sacratissimae
clementissima circa fundorum excissionem repetita mandata suum
sortita sint effectum, eorum loco Patrimonialia et acquisita vigore
praemissi privilegii ad haec usque tempora pro immunibus habuit.
Qui quidem usus cum aliarum hic receptarum Religionum Mi-
nistris etiam nuns observatur.
Ast venerabilis Clerus Latini Ritus occasione hujus novae
contributionalis normae per Regium Rescriptum 21 Ianuar. 1755
recepit: ut praeter ecclesiastica, patrimonialia quoque bona, quae
possidet, et quorum annuus proventus 200 Rh. florenorum summam
non superat, immunia habeat.
Non uniti autem in eodem Tranniae Principatu Districtu
Halmagy eodem anno 1755 die 8 Octobris per Regium pariter

www.dacoromanica.ro
480 Dotarea si starea CleruluT.

Rescriptum severissimam obtinent Regiain inhibitionem: ne quis

eosdem contra eorum Privilegium, decimarurn, aut contributionis
impositione molestare praesumat.
Porro quoniam per varias vicissitudines, et praecipue Sede
hac Episcopali per Episcopi absentiam vacante, non nullis in
locis auctus fuerat sacerdotum in exteris Provinciis ordinatorum
numerus, ut omnis tolleretur querularum locus, eodem saepefato
anno 1755 facta est Consistorialiter eorum reductio, et non nisi
ad summam divini cultus, et animarum curae exigentiam Eccle-
siastic° Ministerio fuerunt applicati; spe quidem tunc non in-
firma, quod saltem isti taliter reducti Ecclesiaruin Ministri paci-
fice poterint effectiva privilegii immunitate gaudere.
Ast nuns secus experiuntur, dum hi quoque de facultatibus
non Ecclesiasticis cum plebe contribuere' impelluntur. Cumque
omnes nostri Sacerdotes et Ministri, quot quot divino funguntur
officio, Ecclesiasticis ut pote destituti beneficiis, duras cogantur
necesitatis usque adeo subire vices, ut ipsimet rusticum opus
faciant, atque ultimae egestatis mala taliter levent; jam etiam
ipsa industrialis opera, et merces, vel ad parvam, nec necessitati
propriae commensuratam quantitatem limitatur, haecque exempta
esse sinitur; vel Tabellis Tributariis illata contributione taxatur.
Taliterque jam fere omnes in plebeam contribuentium sortem
misere ceciderunt. Hinc divinum cultum imminui; Ecclesias
ipsas divinis officiis desolari; Sacramentorum et Sacramentalium
administrationem praeteriri, et animarum curam persaepe negligi,
triste est audire. Dum videlicet eorum Ministri, alii pro tuenda
sua praerogativa huc illuc discurrendo, has illas Instantias frustra
fatigando notabile tempus inaniter perdunt, alii pro exquirendo,
et exolvendo imposito contributionali aere rusticis operibus illud
impendunt plurimum; alii demum, qui nihil horum praestare
possunt in immites satellitum Executorum manus misere inci-
dunt, ligantur, vexantur, et sacrilege verberantur.
Sunt porro nonnulli, quibus longior aetas divina bonitate
contigit, et per senilem fractum statum vocationi suae deesse
coguntur, quorum caput equidem baud taxatur, quod minimum
est, et omni jure nobile, ast facultates tributariis tabellis illatae
instar rusticorum oneri subsunt, et sic in senectutis gravitate,
dum lenimen sentire suspirarent, caeterum etiam exiguarum fa-
cultatum Patres familias tristi sollicitudine rusticas vices ferre
coguntur.
Sunt alii grandaeva aetate confecti filios enutritos sub eodem
tecto secum habentes, eodemque prorsus pane vescentes, qui
sorte misera jam a genitoribus separantur, et contributionali oneri
subjiciuntur; dum secus vetulis pia soboles oppitulari obligaretur
genitoribus.
Aliorum item sacerdotum relictae luctuosae viduae capite
solo exemptae de facultatibus contribuere urgentur.

www.dacoromanica.ro
 Dotarea $i starea Clerului. 481

Est non secius onerosum Clero unite, quod circa pecora,

pecudes et quid quid demum facultatum habet, in dies crises,
ac pressuras a circulorum officialibus ferre debeat. Cum e converso
Receptis in memorato hocce Principatu Religionibus ad-
dictorum Ministrorum diversa, et felicior sit conditio; quod illorum
Ministri fundis parochialibus aliisque ecclesiasticis provisi bene-
ficiis immunes sint omnino, in personis, in facultatibus, cum
filiis, cum viduis, imo et Bigami, quinimo, ut retuli etiam disuniti,
hic minime recepti, in districtu Halmagy plena fruuntur hac in
parte Ecclesiastica immunitate. Hinc tristem Clerus unitus sentit
pressuram, magnamque divini cultus, suique Ministerii defleo
jacturarn; quod hic omnibus pone facultatibus destitutus, quae
Parochiales dici possint, id quod sudore parat, et pro quo infra
statum clericalem rusticatur, contributioni obnoxium reperiri
cogitur. Ingenitae itaque Mattis Vrae pietati humillime de genu
supplico, dignetur statum deri uniti et Ecclesiae hujus pien-
tissimo cordi summere, qui egentissimus est, et licet maximae
parti Tranniae spiritualem praebeat curam, adeo tamen benefi-
ciorum parochialium expers est, ut vel exili patrimonio, vel diurna
opera, et sudore vultus non absque notabili idcirco divini cultus
dimminutione, et animarum curae jactura subsistentiae suae pro-
videat; et clementissime ita ordinare: ut juxta praemissum be-
nignum Privilegium plena, eaque effectiva frui possit, et gaudere
Ecclesiastica immunitate. A confratribus Latini Ritus, quibuscum
in unitate fidei conjungitur, in divini humanique juris favoribus,
qui charitatis et Privilegii sunt effectus, non disuniatur aut sepa-
retur. Quoad Ecclesiasticis congrue instruatur facultatibus, illarum
loco Patrimoniales, et aquisitas usu, et consuetudine jam vetustate
firmata, immunes habeat. Turn quoque miseri senio confecti,
ministerio vocationis suae ad grandaevum statum reducti, con:
similium item indivisi Filii eorum baculus senectutis; et luctuosae
aliunde satis, ac lacrimabundae sacerdotum viduae, contributionis
impositione non magis contristentur. Demum aggravati per
congruam ablatorum reparationem quoquo modo sarciantur et
redintegrentur. Per quae non solum oppressis materne ac be-
nigne succurreretur, sed jam jam deficienti divino ministerio, et
animarum curae pientissime ac salutariter provideretur. Quam
Mattis etc.

21.
fn 15 Iu hit 1757 eppul scrie agentulul, sa promoveze instantia
Clerulul In privinta asupriril cu dad nedrepte si de odata it
aviseza, ca a inaintat si el o scrisOre la Matte prin mijlocirea
presedintelui camerei aulice, alaturand si nesce scrisori ale di-
rectorului fiscal despre asupririle CleruluI. Eta scrisorile catra
pres. Camerei aulice si catra Mat-te:
Dr. A. Bunea: Episcopil P. P. Aron li D. Novacovicl. 31

www.dacoromanica.ro
482 Dotarea si starea CleruluT.

Ad Excll-mum et II lm. D. C. Ex-sae Aulicae Camerae Prae-

sidem (C. Konigsegg, eppul cara agente 3 Sept. 1757).
Non quia majoribus in dies, et gravioribus curis, et afflic-
torum querelis oneror, ac prope obruor, sed quia video cumulari
quotidie detrimenta, ac pericula spiritualia eorum, quorum mihi
commendatissima est salus, in summa cordis mei amaritudine
versor. Nemo profecto est, Praeses Excll-me, recte et cum Domino
sentiens, qui non videat post tam manifestas leges et Privilegia,
totque positiva pro eorum effectiva conservatione Mat-tica imperia
hoc potissimum iniquo tempore Ecclesiam istam tam graviter
tribulari, ac prope modum opprimi, et non doleat intime, et
ex animo. Quorum malorum cum nullum hic prorsus sperari
possit remedium, quemadmodum missis aliis his acclusa luculenter
perhibent; cumque muneri meo deesse nec possim, nec debeam,
memor benignissimi vivi Regii oraculi, quo super hoc ipso puncto
clementer admonitus eram, ad ejusdem justitiae et clementiae
Thronum recurrere necessitor. Id quod ex parte per nostrum
ibi Agentem promoveri constitueram; sed quoniam nec vires
nobis tantae, nec facultates suppetunt, aliter vix ac ne vix quidem
aliquem benigni Privilegii, ac sacrarum Legum experturi sumus
effectum, nisi Mat-tas sua sacratissima pro ingenito justitiae, et
clementiae zelo motu proprio, ac suprema authoritate, et in ex-
positae rei veritatem investigari, et suas, suorumque Majorum
s. Leges, etiam quoad hanc Ecclesiam favorabiles, effectuari
clementissime, et efficaciter facere dignetur. Quemadmodum enim
parum homini profuisset creatio, nisi continua eundem comitaretur
conservatio; ita Ecclesiae huic perampla clementissime collata
Privilegia, nisi eorundem effectiva subsequatur fruitio. Haec porro
eatenus ad Exlltiam Vestram humillinie dirigere volui, quatenus
plane confisus sum, quod pro suo zelo, digno sane hoc munere,
ac loco, quem apud suam Mattem prae reliquis obtinet, non
solum Cae-o Re-ae Mat-ti ea nota reddet, sed et validis officiis,
et salutaribus monitis actura sit: ut quae clementer huic Ecclesiae
collata sunt jura, ejusdem Mat-tis Ssi-mae Authoritate etiam
effectiva eorumdem fruitione tandem gaudere valeat. Per quod
suum Patrocinium sua apud X-tum Deum Ecclesiae sponsum
cumulabit merita, et nos hanc ejusdem Exlli-ae Vr-ae gratiam
assiduis ad aras precibus demereri non intermittedaus, jugi vene-
ratione perseveraturus Balasfalvae 16 Iulii 1757.
Sup" lex ad Mat-tem Libel lus.
Augustissima Imperatrix et Regina, D-na D-na Nobis na-
turaliter Clementissima, Benignissima!
Graves admodum aerumnae, et peracerbae calamitates,
quibus misera haec undequaque divexatur Ecclesia, factae sunt
Pastorali meae sollicitudini luctuosum spectaculum: urgentibus

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starea Clerului. 483

etenim undique pressuris jacturas, et damna sua ingemiscunt in-

opes innocentes, quorum Clamores diu noctuque ad aures meas,
seu potius ad cor usque meum pervadere sentio, dum sacrarum
Dei Ecclesiarum Ministri contra leges et Privilegia, quorum usum
ex parte ad hos dies habebamus, ad contribuendum in commune
cum plebe coguntur, variis et sacrilegis afflictionibus afficiuntur.
Sacrae Dei Ecclesiae ab unitis potentiose occupantur et pro-
fanantur impie, adeo ut oculis prope inspicere, et auribus nostris
videamur audire, sponsum pro sponsa, Christum scilicet pro
Ecclesia illacrymantem, et efuse dolentem, quod supra dorsum
suum fabricaverint peccatores, et prolongaverint iniquitatem suam;
Ecclesiarum dotes non solum per Mat-tis Vr-ae Ssi-mae clemen-
tissimas ordinationes recens assignari jussae, sed et ab antiquo
pacifice possessae per nonnullos potentiose occupantur; aliisque
id genus innumeris miseri premuntur injuriis. Et quoniam nihil
usque modo profecisse conspicio officia mea, quae ab ipsd prorsus
inaugurationis meae limine ad hujus Principatus Incl. competentes
Instantias identidem direxi: ut impendentium tot Ecclesiae hujus
aerumnarum perniciem quoquo modo amolirentur; ea ad ingenitam
Mat-tis V-rae Ssi-mae Pietatem convertere necessitor. Utque quae
asseruntur, indubia etiam probatione fulciantur, neque prolixo
sermone sim molestus, missis plurimis, duas his in ipso autho-
grapho humillime involvo Epistolas, A. B., quas homo Regius,
causarum videlicet Mat-tis V-rae Fiscalium Director, vir probus,
et prudens, communique calculo justus, tot afflictorum pressuris,
et manifestis injuriis compunctus, proprio motu perscripsit. Ex
quibus qualiter isthaec habeatur Ecclesia, et qualem clemen-
tissima Mat-tis Vr-ae Ssi-mae repetita Imperia sortiantur effectum,
luculenter dignoscetur; ut pro ingenito suo justitiae et clementiae
zelo, opportunam utrobique, Regia occurrente authoritate, medellam
ferre clementissime dignaretur. Quam Mat-tis V-rae Ssi-mae
gratiam Assiduis ad Aras precibus pro perenni Ejusdem felici-
tate et gloriosis de hostibus triumphis coeleste numen exorando
demereri, cum isthac mea Ecclesia non intermittemus, emoriturus.

22.
Domino Wass Benedek.
P. P.
Quod peto da Cai non peto Consilium, irja vala az Poeta.
Nem kertem volt en az en levelem Altai, hogy ha az kend embere
erdemes, vagyis habilis legyen az belso hivatalra; hanem hogy
meltortassek otet j6 moddal manumitalni, az mely manumissi6ja
kegyelmednek semmi fogyatkozasara nem lenne, sfit dics6segere
szolgalna, midon az kend emberei kortil is valamely az Isteni szol-
galatra applicaltattnek; nem is egyebkent manumissi6jat kivanom,
31*

www.dacoromanica.ro
484 Dotarea si starea Clerului.

hanem ha arra val6 habilis talaltatik lenni, kinek habilitasat az

en kotelesegem megprobalni, mellyekkel j6 remensegem leven,
hogy ebben az els6 keresemben meg nem tsalatkozom, maradok
Balasfalva 10 Ianuar 1755.
23.
Estras din scrisdrea eppului cittrd doinnul 2 esaurar de dto
Bakisfalvae circa z8 Iunii 1755.
De (F6bir6 Uram) meg az Mlgos Urak el6tt is maga ren-
detlen tselekedetit levele Altai megmutatta, mellyel az Istennek
consecralt es szentelt Papi szemelyt, nem hogy Charactere szerent
consideralta volna, a vagy legalabb mint az Farizeus a vamost:
baniss embernek (ambar nem convincaltatott), de meg emberi
Alatnak lenni sem meltortatott nevezni, hanem kutyanak, a fiat
filium canis Dei imaginem pronunciare non erubuit, argualvan
evel, hogy meg az Apja is ki regen megholt kutya lett volna,
es torvenytev6 leven, tOrveny ellen nem maga jurisdictioja alatt
lev6 Papi szemelyt prosequalni, megitelni, sententia elott con-
demnalni mereszelte.

24.
Excellentissime et IIlustrissime Dni, Regie Thesaurariatus!
Dni Patroni Colendissimi!
Summo animi dolore, et ingenti, supra quam dici possit,
correptus fui cordis angustia, ex rumore quodam, imo certa ex
relatione, quod in possessione Sommaj Incliti Comitatus Kraszna
mense proxime evoluti Ianuarii saecularis videlicet licentia per
summum et pene incredibilem sacri saceidotalis characteris,
dignitatis Ecclesiasticae, ac censurarum a sacris Canonibus prae-.
scriptarum contemptum, quinimo ipsa Divinae ultionis formidine
omnino posthabita, acerbum prorsus immunitati Ecclesiasticae
inflixit vulnus. Dum Christum Dni (quam ob causam David, ut
ut suum persecutorem, tangere, cum potuit, noluit Saulem, illud
alta mente revolvens: nolite tangere Christos meos) ab altaris
ministerio ac animarum cura medicum, a Cau la Xti Pastorem
avulsum ad meram putamque suspicionem, nulla legitimi facta
requisitione Iudicis, aut saltem secundum patrias leges legitima
praemissa citatione nobilem sacerdotem manu sacrilega tentum,
sublatum, et ad oppidum Somlyo veluti convictum sceleratum
Iaicum deductum, in publicos carceres detrusum, cum tanto ani-
marum eidem creditarum salutis detrimento, et praerogativae
ecclesiasticae, ac Religionis sacrae ignominia etiam in praesentem
fors diem opprobriose detinere non dubitavit. Hujusmodi porro
successus eo etiam gravior, atque molestior nobis accidit, quod
frequentius, et quidem non ab its solum, qui foris sunt, sed et

www.dacoromanica.ro
 Dotarea si starea Clerului. 485

a tratribus nostris, quos eadem vivificat fides, quosque eadem

fovere deberet 'et charitas, impune passim cxerceri dolenter cer-
nere debeamus etc. Balasfalvae 17 Februar 1755.
(Archivul din Bla0.
Observ, a tot din archivul din Bla s sunt scdse si actele
despre manastirea *Strimbat de la pag. ..16o 163.

--4.1(&---

www.dacoromanica.ro
 Indicele personelor i numelor geografice.
Aachen, 261. Aron Antonid, 3.
Ablifaia, 185. Aron, capitan de cavalerie, 1, 2, 273,
Abrud, 173, 179, 186 7, 194, 220, 223, Aron Iacob, 3.
225, 402. Aron loan, 1, 2, 273.
Abrud-sat, 186, 187. Aron Nichifor, 2.
A cilia, 134-152. Aron Teodor, tatal eppuluI, 1.
Aciuta, 77, 83. Area Teodor, fratele protopopulul
Acinva, 77, 83. Alexandru din Rosia, 190.
Adam (popa), 71. Aries, scaun, 402.
Adlershausen, 421. Apasul-de-jos, mIndstire 333.
Agria (Eger) 38, 40. Arpasul-de-sus, indnAstire, 333; scald,
Aiud, 206. 365.
Alamor, scale 365. Atanasid,mitropolitul 1361gradultd, 44
Alba (comitat), 124, 139, 173, 175, 178, 49, 51.
183, 232. Atintis, mdnastire, 345.
Alba-Iulia, 159, 173, 179, 181, 192, Aram alul Oprian din Deal, 99, 100,
193-195, 212, 218, 219, 243; Avrig, 139, 143, 215, 415-6.
miincistire: 313-319, 366. BabiiInn, 173.
Albani Alexandru, cardinal, 15, 16, 17, Babos loan, 271, 381.
19-22. Bacica, 38.
Alba-Regali, 40. Bag/id, 194.
AlbicI loan, 76. Bagdi George, 374.
Albea. Bica, instructor, 365. Baia de Cris, 84, 89.
Alexie, institutor in Sz -Domokos, 366. Baia-mare. 39, 427.
Allvinczi, baron, 332. Salta, manasrire, 251.
Anania, preot la mdnastirea din Ar- Bajtay, episcop, 249-250, 340-341.
pasul-de-sus, 333. Balomir, 140, 143,
Antonio, 38. Banat, 60, 63, 90, 134, 135, 186, 192, 225.
Apafil Mihail, 335, 355. Bagdi, consilier de curte, 126.
Apaliida, 344. Banesel, 71, 80.
Apoldul-mare, 139. Banfy George, gubernator, 333, 335.
Apoldul-mic, 118, 140; scald: 365. Bann, institutor in Silvasul de campie,
Arad. 41, 68-9, 71. 348, 366.
Armeni, scOld, 365 Baran, (Bara) Florea, 51 54.
Aron Alexandru, protopopul Rosid, 3, Baran Todor, 51, 55
183, 186, 190. Baran (Baranyi) Vasile, 51, 57, 194.
Aron Alexandru, nepotul eppuluI, 2 Baranyi Ladislaii, 356.

www.dacoromanica.ro
 487

Barciai Petru, 223. Brad, 80, 89.

Bartenstein, baron, 7, 126-128. Brancoveatiu Constantin voevod, 46,
Bursa (Ora), 46, 48, 49, 50, 51, 55, 57, 90. 47, 215, 333, 335.
Basarabeasu, 71. Brancoveanu Constantin, mare spatarl
Bathori Christofor, 352, 336.
Bedew', 217. Britneoveanu Efrem, 337.
Beira Tumas, 322 Brancoveamt Grigore, 337.
Be lgradul Serbiel, 56. Brancoveanu Nicolae, 337.
Bendoil, 197, Brancoviel George, 38.
Benedict XIV, 12, 367. Brancoviel Sava. 38, 355.
Bergbian Georga, 220. Brasov (BrasovenI), 42 59,90,110-412,
Beril, 140, 143 144, 145, 206, 299-231, 442.
Berivoif-marl, (scd11), 365. Brasoveanit Toma (institutor), 365.
Beri volt-mid', 332, 350. Breaza superidra, manastire, 332.
Berzenezei Stefan, 89. Breaza inferidra, manastire, 332.
Be limbite (sada), 365. Breslau, 274.
5ii, 139, 143. Broscenl scala, 365,
Beth len Gavrila (cancelar), 149, 174, Brovne (Brown), 60, 264, 273 4.
265 268, 301, 307, 381, 398. Brukenthal Mihaiu, 197 8.
B, thlen Gavrila, principe, 352. Brustur, 71.
Beth len Nicolail, 216, 302, 334. Brutona, 71.
Bie hiv, 238, 391. Buccow, 205-240, 303, 307, 324,334, 340w
Bihor, 42. Bucerdea vindsa, 179.
Binder, 215. Bueium, manastire, 332.
Birehis, 238-239. Bucium (lang5. Abrud) 186.
Birtin, 72. Bueuresel, 43. 46, 51, 230, 366.
Bistra, 1, 153. Buda (familia) 155 6.
Bistrita, 206, 211, 366, 414. Buda (oral) 38, 40.
Bias, scale: 277 312, 263 4,, 431 2, Buliolt, manastire, 350; scala 365..
456 9; mdra basilitilor: 294; Bullya Teodor, 366.
tipografie: 352 361; miscarea Bunea Savu, institutor, 365.
culturala si literara: 362-373. Bungard, 215.
BodokGidofalva, sada, 366. Burnes Craciun, 420-1.
Bodescl, 71. Butean, 198.
Boer Andreia, 219. Caliani Silvestru, 6, 7, 28 9, 34, 278,
Boer Francisc, 78, 81 4, 377. 279 280, 284, 289 295, 309,
Boer Iosif, 332. 368, 379.
Bogata de Mures, 194. Calbor, scdla, 365.
Bogatul roman, 139, 140. Millie, 103.
Bohemia, 111, 264. Campenl, 182, 220, 225.
Boiaria, profesor in Bias, 285. Candea din Seliste, 112.
Boita (de la Hateg), 322. Cantacuzino (vaduva lui Cantacuzino
Bolts. (de la Sibiu) 139, 143, 215. Stefan Voevod) 332.
Bornemisza Ignatz, 82. Cantacuzino Stefan-voevod, 47, 332.
Borsai George, 187. Cantacuzino Ph-vu, 223.
Boz, 139, 140. Capnic, 391, 427.
BorosJeno, v. lenopole. Capuril de campie, 185 nota 2, 391.

www.dacoromanica.ro
 - -
488

Car lovas = A.-Iulia, 51. Codrea Tarnas, 333

Car 101434, 56, 62, 63, 95-6, 99, 102, Co halm, 223.
110, 111, 136, 144, 225, 230. Colloredo, 22:
Clirpini§ (de la Sibiu), 103, 140. Co InnI, 139, 143, 165
Ctirpini§ (tangs Abrud), 182 3. Conran Gavrili, institutor, 365.
Carta, 215. Comana de sus, manastire, 331.
Carti§ora, manastire, 333. Conesel, 71.
Clislinescl, 17. Constantinopol (patriarchul din) 110.
ettolt, 417. Collated, sc611, 365.
Cason, sc615., 366. Copalnie, manastire, 349.
Ciitanit Toader 238-9. Corbea David, 43, 44.
Cittina, 391. Cornittel, 139, 143, 192,
Catcall, 243. Corosi Angel (Augustin), 305.
Ceanul de campie, 243. Cosma, popa, 98, 101, 102, 104, 106.
Cergitu, 235 Co§lar, 179.
Cernoevicl Arsenic, 38, 40, 94. Cotorea Gerontie (Gavrila , 9, 34, 134,
Cetate de pdtra, 402. 143, 235, 278, 284, 289-295,
Cetea, 179. 344, 368, 371 3, 379.
Cheresteli Toma (Vasile) 305. Craiva, 179.
Chesein, manastire, 349. Craciun, agitator, 198
Chiheriul de sus, manastire, 350. Crasna, 198, 381.
Chincell Constantin (Onesim), 305. Cricat, 179
Chirilovicl Sofronie, 179, 252, 254 Cristea din Brasov, 45
Chirpu (munte), 303. Cristescl, 71.
Cible§ (munte), 390 Cru§edol, 55, 56
Cibn (comuna), 199. Cserei Wolfgang, 86.
Ciohescl, 71. Csik-Gyergyo, scola, 366.
Ciomiosti, institutor, 365. Cuciulata, sc615. 365.
Ciora, 124, 172. Cugir, 140, 143
Ciril, patriarch in Antiochia, 99. Cut, 300-304, 307 312, 315.
Cisiii1die, 417. Czompo Iosif, 33.
Cinchet, iobagiti din Campeni, 182. Daia romans, manastire, 346.
Ciucill, 71. Daia sasesca, 417.
Ciufud, 235. Daniil mitropolit in Bucuresci, 52, 53.
Ciu lai PA 322. Danila protopop, 185.
Ciunga, manastire, 345 David ieromonach in Hodac, 347.
Ciunganl, 71. Deal, 98, 99, 138.
Ciuta, 322. Dejanl, manastire, 332.
Cismal Lazar, institutor, 365 Demeneki Pctru, 285.
Clain Samuil, 2, 286, 304, 306. Devil, 80, 178, 243, 402,
Clemente XIII, papa, 369, erdre in loc Devai loan (Iosafat) 305.
de Benedict XIV. DiacovicI Isaia, 38.
Clopotiva, 153, 154. Dietrich, baron, 205, 315, 316, 344, 360.
Clu§, 225, 366. Dimitrievicl Constantin, 278
Coe, manastire, 348. Dionisie, monach in Prislop, 329.
Cod lea, 55. Dionisie, preot la manastirea din
Codrea IOan, institutor, 365. Breaza sup. 332.

www.dacoromanica.ro
 - - 489

Dobarca, 140 Galati (langa Fagaras), scdla, 365.

Doboca, comitat, 414. Galati (la Hateg), 153-4, 157.
Dobra .Petru, 5, 6, 322, 415-7. Galda de jos, 191.
Dobra (comuna), 63, 94, 112, 135, 402, Galiq, 117, 135, 138.
Dobre, dascalul-tipograf, 352 Galtiti, 179.
Dobrot, 71. Ganes Alesandruu, institutor, 365.
Dolheny, manastire, 349, Garbova, 140.
Dombi Vasile, 33. Grtureni, 391.
Dorobant Alexandra, 288. Geoagiul de jos, 153, 173 4
Dorobant Isaia, 288. Geoaginl de sus, manastire, 317, 339,
Dositeiii patriarchul Ierusalimului, 46. 340, 341.
Doltat, 313 George, popa din Abrud, 221.
DrAgan, popa in Hateg, 377. George, preot in Odorheiti, 222.
Dragos Ioan, 219 George, institutor in Varviz, 366.
Dragos Moise, episcop, 288, Georgevits loan, 258.
Dragulul inf. manastire, 333; scdla 365. Glienadie II. mitropolitul A.-Iuliei, 353.
Dragultil sup manastire, 333. Gherla, 56, 402.
Dray ov, 139 Ghimel, scan., 366.
Drongo, 42. Ghirbom, 140.
Drnmar Simeon, 189. Ghiura (Gyura) Ilianul, protopop, 323.
Duma Janas, 356. Gierasie, caluger in Berivol, 332.
Duma Radu, 53. Ginrca, jurat, 71.
Dumbrava in districtul Halmagiului, Giurgid (Patachi) loan, 53-4, 79, 315.
77, 83 Glimboca, 159, 165.
Dumbrava, manastire, in partile Re- Gola Lascu, 323.
ginului, 350. Gorzo Iosif, 366 nota 1.
Dumitra, 139. Govora, 41.
Dumitrapu, institutor, 366. Grabat ((Santul Mihail de), 254.
Eder, 191
Efrem, ieromonach in Prislop, 326-328. Grad Mateiii, 366 nota 1.
Elisaveta Petrovna, 221, 252. Gram a Ion, institutor, 365.
Endes Petru, 184. Grid (comuna), 103.
Erselcujvar, 33. Grid Eustatie, 56, 230, 251.
Eszterlazy, sol la curtea rusdsca, 148. Grid Jipa (vedi Jipa Grid).
Eustatievici Dimitrie, 179, 251 3. Grid Vasile, 45-6, 51, 56.
FitgAral (Fagaraseni) 46 51, 57, 60, Grigorie eppul Rimnicului, 221.
63, 110-1, 135, 175, 196 7,
Grotta ferrata, 369.
216-7, 226, 301, 324, 365, 403. Grosi, 71.
Farcadinul de sus, 153, 322. Gnrarinlui, 159, 215.
Feldru, manastire, 350. Gura Vali 77, 83.
manastire, 350. Gurghin, 402.
Fiscut, 391. Gusterita 417.
Fogarasi Istvan, 354. Gyergya-Szt.-Miklos, scala, 366.
Frideric II. regele Prusiei, 111, 138, Gyulai (familia contilor), 84, 89.
152, 161, 261-3, 274. Gynlaffy cancelar aulic trans. 24.
Furdea Petru, 83. Gym's, Gavrila, 4'2.

Gaia, consilier de curte, 186. Hadik general, 57.

www.dacoromanica.ro

Haller Gabor, conte, 346.
Halinaciii preot in manastirea Scorciii,
333.
HA Imagiii, 67 95, 110-1.
Mintage', 71.
Halmagyi proprietar in Geoagiul de
sus, 340.
Halmagyi George, 187, 190.
Halmigyi loan de Somly6 186,
Hamba, 417.
Hateg, 153, 243
HersenI, qc615.. 365.
Hodae, manastire, 347.
Hod, manastire, 75.
Hollaki Paul, 74, 77, 79, 80, 83, 86, 89.
Homorod -
Abasfalvat, sc615., 365.
Hor:a, 180, 181, 190.
Hunedara, 58, 124, 143, 158, 165, 172
175, 178, 235; manastire: 351;
402.
Hubertsburg, 235.
}Nazar, baron, 185.
Huller, 215.
lancu, (popa), 71.
lancu (Isaia) cattier in Bin 288.
laniana (fundatiunea), 366
lanai Mihaid, 74
lb/Wesel, manastire, 347.
Ieland, 391.
Mandel, 391.
Ienopolea, (Boros-Teno), 38, 40.
Ighiel, 159,
Ighiu, 179, 194.
Imees Anton 182.
Ilenl, sc615., 365.
Ills, preot la manastirea din Forum-
bacul de sus, 334.
lnocentid, eppul Rimniculul, 55, 57.
Inocentiii, ieromonach, 325, 327.
Ioan popa in Vint si tipograf, 355.
Ioan de la Pod, institutor, 365.
loan de Prislop, episcop, 320.
loanichie, preot la manastirea Sam-
bata de jos, 333.
IoanovIcl Vinchentie, 42, 55, 56.
Ionaseu Luca, institutor, 365.
Ionescl, 71, 80,
www.dacoromanica.ro
490 -
Iorest (Orest), mitropolitul Albei-Iulie,
253.
lorga Pctru, institutor, 365
loath Petro, 366, nota 1.
Iosif preot in manastirea din Sercaita
332.
Iosif (popa). 71.
loyal (popa), 71
Nan, popl in chineziatul Halmagiultd,
71.
Lion din Aciliu, 134 -15', 159. 181.
433 335.
Iuon popA in Galls, 135, 206,
Nan din Zlatna, zidar, 323.
lu011 preot la manastirea din Dej anI, 332.
Inon, institutor, 366.
luonie, pop5. in Brasov, 221.
3, Isaia, c5.1uger in Bucium, 332.
Istvanovici Stefan, 218
Jibot, 140
Jidvei, 416.
Jinn., 98-9, 103, 106, 124, 138 9, 236.
Jipa Grid, 45, 51-3.
Jivanoviel Sinesiii, 68, 70, 77.
Juts, 34.
Kalnoki Antoniti, 265-274.
Kapi Gavrill, 356
Karlstadt, 40.
Karolyi Francisc, general, 360.
Kaunitz Rittberg Anton Venceslaii,
conte, 128-133, 204, 249.
Kejliny, 191.
Kemeny, conte, gubernator, 419.
Ken Francisc, 171.
Kern, 303, 316
Kiseling Adam, 215.
Kis Stefan, institutor, 365 .
Kolin, 274,
Koller George, 303.
Kolonits Leopold, primate, 356.
Koncz Francisc, 187, 188.
Korosi Alexandru, 194.
Kovacs Meletie, 171.
Konigsegg losif Lotar, 58
Konigsegg-Erps Ferdinand, conte, 7,
25-27, 60, 85, 266-8, 359.
Kufstein, 135.
 - - 491

Surtzbirick Iosif, 360. Mara, (familia) 155, 156,

LI lint Bogoslov (clinger la manIstirea Maramures, 42, 68, 351.
Vitea de jos, 333. Itlatdan Bucur, 255.
Las lo Stefan, 366. Mardar (Mardarovics), 271.
Las lo Filoteil, 284, 328-9, 345, 366. Marginai Dan, 253
Laut, 71. Margineni, manastire, 350; sal 365
Maria' David, 5, 6, 343
Lazar, popl in Prislop, 326.
Lazarini (alias Marginai Dan, ve41.
acesta).
Maria -
Nes, 33
Mathejfalva, 391.
Laztirl, 7L Mavrocordat Nic. Constantin, 252.
Leasa, 71, 80. Maxai Gavrila, 343.
Lemeni loan, 374. Maxim din Pelopones, 226.
Lengyel Ladislati, 327. Medias, 139, 218
Leonte popl in mlnastirea din Recea Melentieviel Nicanor, 55-6.
superi6rI, 332. Mellini, cardinal, 13, 21.
Lepcera, 71. Mermescl, 71.
Limbeann Iuon, 116. Mesentea, 179.
Lisa manastire 332; saga: 365. Metz (Mitu) Sabatiii, 366.
Ludisor, sc61a, 365 Metz (Mitu) Tatomir, 366.
Ludosi Niculae, 285, 293. 3Iiercurea, 112, 123, 135, 139, 140,
Ludosul-mare, 139. 144, 176, 243.
Ludosul -mic, 140; sc611: 365. Mihaid-Vodl-Viteazul, 219.
Lunca, 72. Mi hait. George, institutor, 365.
Lunca-Cernei, 322. Mihalotzi Stefan, 225.
Lunesora, 71. Milasul-mare, manastire, 351; sal:
Lupsa, manastire, 396. 366
Mintiul Gherlei, manastire, 349.
Macarie din Prislop 330. MiresanI 46.
Macinic, popa din Se liqte, on Sibiel, Miro liub Vasile, 251.
135, 206. Miron (popa) 159.
Mag, 139, 313. Miska protopop in Deva, 325.
Mena, manastire, 340 Miske Emerik 84-87.
Allgulicea, 71. Mitres, preot la manastirea 5opter, 348.
Maiereanul Man, 420. Modino Dionisiii, archieppii grecesc in
Maiern1 Toma, 99. Roma, 4.
Mailat Mateiii, institutor, 365. Molt, 139, 143, 215.
Maior George, 185, nota 2. Mohacid, 40.
Major Grigorie, 6, 7, 28-9, 34, 259, Moldova, 168, 259, 414.
278-281, 284, 289-295, 311, Molnar Joan, oculistul, 186.
324, 368, 379, 427. Monasterli loan, 38, 39.
Maior Petru, istoriograful, tatal si locul Monea IonaFu, 51.
nascerii lui 185, nota 2. Mono Joan, institutor, 365.
'Windt's', 103, Monor, 250; manastire 350.
Maniii protopop in Armeni, 256, Montoya de Cordona, 173-4.
ManiA protopop in Ttir, 269. Morlaca, 237; manastire 348.
Maniii loan, 331. Moschonas Leonte, 9, 277- 9.
Mamie!, clinger in Silica de jos, 331. Motoc David, institutor, 365.

www.dacoromanica.ro

Moringer, baron, 205, 421.
Muneaciii, 68.
Muntean Iancu, institutor, 365.
Muntenia, 90, 63, 99, 110, 115,
158, 221, 226, 259.
Murar Radu, 420-2.
Mures-Sint-Imbru, 179.
Murfrnu Alexe, 367.
Muresanu Vasile, 367.
Naliezi, 335'
Nano Samuil, institutor, 365.
Nilseud, 237-9, 391.
Neagoe loan, 285.
Neagoe Manase (Meletie) 283, 366.
Neagoe Maniu, protopop in Brosceni,
287.
Neagoe Niculae, 378.
Neagoe Vasile, caller in Bias, 287.
Neagoe Vasile, institutor, 365.
Nemes Samuil, institutor, 365.
Nenadovici Paul 59, 40, 61-67, 69,
95, 249 250.
Nestor Niculae, 330.
Netot, manastire 332; scola 865.
Niehifor ieromonach in 2.Strimbac,
842-4.
Nichita, ieromonach in Prislop 321-8.
Nieula, manastire, 349.
Nicula preot in mangstirea din Netot,
332.
Niculae, preot in Zlatua, 328.
Niculae preot in Prislop, 330.
Nicodim, ieromonach, 221-2.
Nitu Petrascu din Fagaras 197.
Nocrich, 139, 165, 197, 417.
Nopcea Pal, 322.
Nopcea Petru, 325, 327.
Noul-slisesc, 417.
Nucet, 139, 143, 176; scald 365.
Ocilor, 71.
Ociul, 71.
Oesdea,, 179.
Oltenia, 41, 55.
Olsayski, 5, 6, 25, 33, 154, 171.
Onea Toma, institutor, 365.
Onofrel ming& in Recea inf. 332.
Oprea Comp, institutor, 365.
www.dacoromanica.ro
492
Oprea Miclitus, 135, 206.
Oradea -mare, episcopia latina 41, 42;
districtul, 68.
135, Orastie, 112, 124, 135, 137, 139, 144,
173, 176, 243, 255, 256 7.
&da-de-jos, 139, 315.
Orda-de-sus, 139.
Orlat 215.,
Ormenisul-de-campie, 348.
Osorheiti, 185, 391.
Padure Radu, 53.
Pacliomie, egumen in Lupsa, 347.
Pliclisa, 179,
Pahona preot la mangstirea din Vistea
de sus, 333.
Pnisie monach in Plosca, 326.
Pa Iffy (regimentul), 186.
Pa Iler (Palerii1) 332.
Pallovies Emerlc, 16, 378.
Palos, sc611, 365.
Pandrea Mateiii, institutor, 365.
Pavlovicl Sofronie, auger in Maga,
340, 346.
Pap Nichita, 366 nota 1.
Papp Macarie, 285.
Patachi (vedi Giurgiti)
Peel Tosia, 323.
Penciu Man, institutor, 365.
Petridul de sus, manastire, 346.
Petrie Moise, 86.
Petrie popa in Santati, 256.
Petrica Constantin, 98, 102, 104.
Petrilaca, 345.
Petrisat, mdra basilitana, 294.
Petrovid Moise, 41.
Petru gociman in Brasov, 53.
Petra, popa in chineziatul Halmagiu-
lut 71.
Petro cel mare, 134.
Petru, protopop in Orastie, 255.
Petru preot in Campeni si Halmagia,
329.
Pianul de sus, 138.
Pitra, cardinal, 369.
Plescuta 77, 83.
Plosca, manastire, 320 330.
Pogiceaua, 184.

Poiana, 103, 138, 140.
Poiana-Mgrulni, 335.
Poiana (comuna), 71, 80.
Ponori. Paul, 79, 81, 83 4.
Pop Avram, 34, 98, 103,
378, 382.
Pop George din Dobra, 77.
Pop Grigorie, 366.
Pop loan (Ioachim) 305.
Pop Mihaiii, institutor, 365.
Pop Niculae din Bia, 5.
Pop Niculae, 84, 86.
Pop Niculae Balomireanul, 146, 221 2.
Pop Petru de Da llya (Daia), 378.
Pop Samuil, institutor, 365.
Pop Stan, institutor, 365.
Pop Stefan, 286.
Popa Andreiti, institutor, 365.
Popes David, institutor, 365.
Pops Dan, institutor, 365.
Popa George, cantor in Galda-de-jos,
191.
Popa George, institutor, 366.
Popa Ion, institutor, 365.
Popa Josi, institutor, 365.
Pop'', Man, institutor, 365.
Pupa Toma, institutor, 365.
Poplaca, 215.
Popovid George (Gyurca, Giurca) 71,
77, 83, 87, 89, 93.
Popoviel Ioan, 199.
Popovicl Petru, jurat, 71, 86.
Popoviel Silvestru, 86.
Popovici Simion, 68, 70, 71, 89.
Popovici Toma, 366.
Poptelec, manastire, 349.
Porcescl, 139, 143, 215.
Port (Parton), 219.
Posa Tanase, institutor, 365.
Pojon, 33.
Porumbactil-de-jos, sc615., 365.
Porumbacul- de -sns, manastire, 334;
scOla 365.
Pragn, 274.
Preda vornicul 335.
Presaca, scola, 365.
Prevtilenl, 71.
www.dacoromanica.ro
493
Prigima (munte) 303,
Prip Lascu, 322.
Prislop, manastire, 155, 320 330.
Proeopigi caluger in Lupsa, 347.
106, 269, Prodanovid Vincentiti, 75.
Puebla, conte, 79.
Pun, munte, 303.
Ratovita (comuna), 139, 143, 215 ;
schitul din 350.
Racovita Constantin, 336.
Radulesvn Eliad, 428.
Rakoczi (revolutia lui ), 320, 363, 403.
Rtiltoezi George I. 335, 346, 352-3.
Rakoczi George II. 354.
Ranta Vasile, 220.
Ratitt Andrea"' 220.
Ratig Petru, 272 3, 290, 370.
Rebra -mare, manastire, 349.
Reeen-inferird, (Vajda-Recea) manas-
tire, 332; sag. 365.
Reeen-superiOrit, (Teleki-Recea), ma-
nastire 332; scOlg. 365:
Redd, 140.
Reduic, Atanasiii, 9, 34, 278 281, 284,
289 295, 304, 309, 311-2, 316,
368, 371, 379, 428.
Rgh lid, 99.
Rem etei Niculae, 284.
Re-inarl, 215-6, 253, 419-422.
Restoel, 77, 83.
Rettegi George, 201.
Rieinl-d -canipie, manastire, 351.
Millet, manastire, 317, 339 341.
Rimnie, 41, 54, 55, 179, 221.
Risen lits 71.
Rinsor, scOla, 365.
Rod, 138 9.
Rodbav, 144.
Rodna, 237, 390, 414.
Romos, 140, 143.
Romosel, 140-3.
Rosenfeld, 215.
RI senfeldt Villicus, 420.
Rosia-sasesea, 417.
Roth, 215.
Ruedr (vama), 46, 57.
 494

Rust (comuna), 417. Sebesul-sasesc, 101, 112-7, 123, 139,

Rusil-de-muncl (comunl), 345. 144, 176, 206, 243, 555.
Rasa popa in Prislop, 330. Sebisel, 124, 139, 143.
Rasa Gavrila, 186-7. Skarimb, 199.
Rusty Vasile, institutor, 366. Seeberg, 84-87, 417-8.
Segedin, 40.
Sabad, 391.
Sgliste, 64, 102 8, 113, 117, 119, 123-4,
Sacadate, cancelist guvernial, 186.
Sacidate (comun5.), 139, 159, 215; ma- 135, 137-8, 140, 142, 145, 159,
173.
nastire, 350; scola, 365.
SAraca, 139, 143.
Sacabent Ioanovici Arsenic, 58, 91. 'erbatt Stefan din S.-Petru, 343.
Sacel, 159, 215. Serial n al Popil George, institutor, 365,
Sail, 186, 192, 215, 422. Sercaita, manastire, 332.
Saguna, 49. Sevestrent, sc61A, 365.
Salasinl-de-sus, 153, 215. Sibiel, 124.
Salbeek Mihaiu, 16, 25, 29, 84 5, Sibiu- 64, 97-8, 135, 139, 176, 206,
292, 379. 242, 366.
Salonta-mare, 42. Sighisara, 139.
Salva, 237 239, 390 1. Silent protopop in Brasov, 45.
Sfiroblita-de-jos, manastire, 333. Silesia, 138, 273-4.
Sambata-de-sus, manastire, 226, 355, Silvasul-de-ampie, manastire 348;
336, 337, 338. Kola 366.
Samoila protopopul Sebesulut, 113-7. Silvestrn, ieromonach in Lupsa, 347.
Samuil, institutor, 365. Silvcstrn, patriarch in Antiochia, 99.
Sandru Dumitru, institutor, 365. Sima (popa), '71.
Singel, 335; manastire, 351. Simeon Stefan, mitropolitul A.-Iuliet,
Sangatin, 139, 140, 514. 353-4.
SangeorgiA, 390. Simeon preot la mAnastirea din Us-
San-Martinul de eD.mpie, manastire, tis6ra, 133.
348. Simleul Silvaniei, 4.
Sint-Andreiii din Buda, 128. Sirmiti, 38.
SautitA, manastire, 350. Sinca de jos, 103; manastire 3 a.
SAntiOna, 390. Sinca de sus, manastire, 331.
San-Petru (dela Alms) 342 3. Sirbn Aron, pustnic in Prislop, 330.
San-Petru-de-c5.mpie, 184. Slankamen, 39.
§ard, 179. Slavonia, 38.
RAU', manastire, 350. Slimnic, 417-8.
Sascior, 124. Swim Petru, 55
Sas-Nires, 391. Sofronie archimandrit din Trapezunt,
SAtmar, 171. 171--2.
Saxonia, 111, 264. Sofronie Stan Popovici, caluerul din
Schiro, episcop grecesc in Roma, 3. Cidra, 3, 124, 171 240, 256-7,
&hillier, 215. 446-455.
Schweidnitz, 274. Soma, scOla, 365.
Scoreiii, manastire, 333 4; scala 365. Solnocul interior, 414.
Sebes (lAnga F5garas), sag. 365. SolovAstru, manastire, 347.
Sehesul de jos, 139, 143, 215. Sopteriii, manastire, 348.

www.dacoromanica.ro
 - 495 -
Sotterins, 215.
Spring, 139, 140.
Staicu, protopop in Brasov, 44.
Stan Diacu, institutor, 365.
Stan BA. las, institutor, 365.
Stan Mihail5., institutor, 366.
Stefan preot in Galda de jos, '191.
Stefan eppul Rimnicului, 41.
Stefan institutor, 365.
Stefle Vltava!, 102, 112.
Steinville Stefan, 219.
Stoica Simeon, protopopul A.-Iulier cu
resedinta in Stremt, 229, 257,
327, 328.
Straja manastire, 350.
Strati Christofor, 315-6.
Stt eii4, 229.
Strimba (comun6.), 71.
Strimba, manastire, 342-344.
Suciu Dumitru, institutor, 366.
Sillitt-Sterca Alexandru, 4.
Sara-mare, 417.
$nrit-mica, 417 8.
Szaplonczai Stefan, Romin nobil din
Maramures, 366, nota 1.
Szekely, 335.
Szent-Domokos, sc611, 366.
Szepviz, scdla, 366.
Siget, 40.
Szilagy Samuil, 89.
Tanase institutor, 365.
nitwit", 77, 83.
Talinacel, 139, 143, 215.
Tiitai Samuil, 70 1, 77, 85, 87.
Teleki Adam, contc, 159, 333.
Tempea Radu, 53, 55 6.
Termurea, 71.
Vrnava, comitat, 183.
Terniivita, 71.
Ternova, 79, 82-3. i
Teodosie mitropolit in Bucuresci, 44.
Teodosie, ieromonach in Plosed, 326-8,
Tibru, 179.
Tieusul roman, scald, 365.
Tige, general, 54.
Tilisca, 138.
Timandi Farca, 34, 382.
www.dacoromanica.ro
Timisarti, 40.
Tirnavia, 34, 366.
Tisa (comuna), '71, 80.
Tisni ana, 320.
Toader institutor, 366.
Toderita, 103.
Todoran Tanase, 238 240.
Todoran Pintca, 238-140.
Toldi Ladislaii, 340.
Toloba, 272.
Toparcea, 124, 139; sc615. 365.
Toplita manastire, 350.
Tresilea, manastire, 349.
Triton, protopop, 343.
Troian, 188.
Timm' (popa) alias Molnar, 183-6,
192, 206.
Tank, comitat, 183.
Turni-or, 417.
Tuscen,. 322.
Tusreanu Iosif preot in Prislop, 330.
Ucett de sus, sc615., 365.
Udvarhely, scOld, 365.
Ulfeld, conte, 7, 15 6, 19-21, 130,
132, 145-149, 205.
Ungur Jiga, 323.
Unwire!, 139, 140.
Vaca, manastire, 320 28.
Vaida Gavrila, 237,
Vaidel, 140, 143.
Vnjda Gavrila, Romin nobil din Ma-
ramures, 366, nota 1.
Vajna, vicecomite, 340.
Vnlaeliia austriaca (vedi Oltenia).
Villeni, manastire, 349.
VilliUra, 322.
Vallis, general, 56.
Varadin, 40.
Varlaam mitropolit in A.-Iulia, 315.
Varlaam ieromonach si egumen in
Prislop, 321-9.
Varlaam monach in DrAgus, 333.
Varviz, scall, 366.
Vasas-Szent-Ivany, manastire, 350.
Vasile preot in Seliste, 64 7.
Vasile preot in Vizocna, 215.
Vasilo preot la manastirea ValenT, 349.
 496

Vasile al preotesel, institutor, 365. Vistea de sus, man'astire, 333; scola

Vasile preot in Paucea, 393. 365.
VasilievieT Eustatie, 252. Vizoena, 139, 143, 192, 214 5; sc615.
Vas 103, sc615., 366. 365.
Vata de jos, 71. Vilidenl, 55.
Vata de sus, 71. Voice Cristof, 53 4.
Venetia de jos, scala, 365. Voivodenil marl, scola, 365.
Verse %, 40. Vozdot, 71
Vestem, 215, 419. Vurpdr, 417 8.
Veza, 235. Wagner Mihail, 419 421.
Vezei Vasile, 220. Winkler, 89.
Vidra, 71. Wollmaun, 215.
Vidrighin Bucur, 420 2. Zacharie pops din VerFt, 235.
Vig Avram, 322. Zacharie protopop din Huneddra, 235,
Vingard, 139, 140. Zagra, 391.
Vinerea, 140. Zarand, comitat, 173, 178.
Vintul de jos, 355. Zlatna, 178-9, 191, 187 8, 194, '-09,
Visarion, sihastrul serbesc, 58, 124, 212, 220, 223, 225, 323.
134 5, 261, 283, 390. Zinzendorf, 242.
Vistea de jos, manastire, 333; scola Zmedu Serban institutor, 365.
365: Zrinopole, 40.
Znanna, 273.

www.dacoromanica.ro
 ERORI DE TIPAR.

La pag. 8 cetesce ,sir 12: qu'il in loc de qe'il

D v 31 v v 7: una una
v v 37 v * 13: cumplita - v v » cumplita
a v 40 v v 13: decrctul decretal
* 1. 42 v 2: 0 * " Si psi

* 42 v * 28: el D D » ci
* * 71 v 26: chineziatul D » chinezetiatul
» 84 * v 6: uneltirile * uneltirle
* v 85 v 37: geistliche » » gestlicse
v v 86 v 30: Seeberg Sesberg
v 94 v * 3 cerculara v » cercularl
v v 94 v v 16: parte 1. a v pArte
v v 95 v v 28: nu mai D numal
v v 96 * * 16: energie v » ernegie
v 129 v v 2: contra P * cotra
v v 144 v * 10: 1758 D » v 1759
v * 159 v v 18: restituise v v restituese
v v 176 v z 1: Nocrichului Nicrichulul
v v 178 v * 36: indemnul v in demnul
v v 182 * v 6: calugerului v a a calageruluI
v v 186 v v 25: calugArul D a cal5.gerul
* * 186 v * 37: vNend v » » vaclend
v * 193 v 12: gregari v v » gregari
v * 206 * 19: Nlacinic » v Mucenic
v v 217 v 1: sail D a s5.-ti
v * 222 * 14: cite 6 lei v cite un lea
v * 236 - v 1: navalit v v » navatit
v * 250 * 18: 1763 v 1762
* v 276 adauge la ,sir 1 dupA 3000 fl. cuvintele: qi protopopii uniti cu
1000 fl. R.

www.dacoromanica.ro
 498

* * 281 cetesce qir 11: Rednic in loc de Rednc

* * 284 . * 2: Minimistae * * * Mimimistae
* * 296 * * 7: Treimi * * * Traimi
* * 343 . * 21: Gavrila * * * Gavila
* * 365 * * 23: Sicadate: Popa Senior * * * Popa Senior
* * 367 * * 19: 1763 * * * 1863
* * 369 * * 6: Benedict XIV. * * * Clement XIII.
* * 384 * * 8: 1762 * * * 1672
* * 399 * * 11: decretul * * * decretut
* * 423 * * 35: Gubernium * * * Gebernium

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro