Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACADEMIA ROMANA
.........
..._.,
..
..
.
.
CONTRIBUTII
_.
.
.
..,)
,r
LA
..
,,
.
_
..
DE
N. IORGA
...
-:
I. SCRIITORI BISERICESTI
.
i.
.
_
..
EXTRAS DIN
ANALELE ACADEMIEI
ROMAN E
Tom. XXVIII.
Seria II.
'
'
,4
.
-----,L--4 -',
03
--'45<S-.-q-------
,/
BUCURESTI
.
...
^ .
P
..
1906.
15.514
41
Pretul 60 bani.
s
www.dacoromanica.ro
sa
Tom. I.
L. B.
3,50
5-
.
.
II. Sect. I.-Desbaterile Academiei in 1879-80
rg
Notita onomastics topics macedo-romans, de A.
(Sfdr$it.)
II. Sect. II.-Discursuri, memorii notice
5:III Sect. I Desbaterile Academiei. in. 1883 -1. . . (Sfcirsit)
III. Sect. II. - Memorii $i notice
.
3.. . . .
IV. Sect. I.-Desbaterile Academiei in 1881-2 . . . . dela
Homor
Memoriu despre Tetravanghelul lui Stefan eel Mare
-,- si Tetravanghelul Mitropolitului Grigorie dela Voronet, ambele
manuscripte, de Episcopul Melhisedec. ,
(Sfdr$it)
IV. Sect. IL-Menforii $i notite
-,50
.
.
.
Puiu,
legenda
de
Carmen
Sylva
.
Biografia Prea Sfintitului Dionisie Romano, Episcop de Buzau,
de Episcopul Melhisedec.
Cromatica poporului roman. - Discurs de receptiune de S. Fl.
.
,1.. .
Marian --eu Raspuns de B. P. Hasdeu
.
Memoriu despre miscarea literaturii istorice in Romania si in
strainatate, urmata in decursul anilor 1880 si 1881, de V. Mania.
Notite biografice asupra Meth si activitatii decedatului membru
. .......
>
...
,--
. ...... .
,....
..-
V.
3.
....... .
Episcopul Melhisedec.
.......
.
..i--:
J.
www.dacoromanica.ro
,.,
,;
t
t
1S.1
.1
'3
it
tf
.1.
CONTRIBUTII
N. IORGA
At
4.)
1
I. SCRIITORI BISERICESTI
`
1
ti
Biserica din Groapa dela Sibiiu, cladita intro anii 1788 si 1789,
din temelie cum zice inscriptia, dar, credem, pe locul altei zidiri
mutt mai vechi, dreasa, apoi cu totul in 1802, infatiseaza pe o panza
care e asezata in umbra balconului cantorilor pe acesti cititori: Stanca
vaduva lui Hagi L u c a , fiat ei Hagi Constantin Pop si sOtia acestuia,
Patina sau Paunica, neam de boieri din Oltenia. Tustrei acesti intemeietori sunt ingropati in cimitirul bisericii, si o inscriptie puss
pe paretele clAdirii mai inseamna si pe altil din aceias semintie, cari
se odihnesc ,acolo, un Petru, insemnat intre batranul Hagi Luca si
c.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
184
legaturi intinse, cu faima mare. Fiul i singurul sau mostenitor, Constantin, prin legaturile de familie ale sotiei sale, ca i prin harnicia
veghetorul studentilor ce trimise in Viena la 1834: Stamati, Velini, Costinescu, Zefirescu, Leon Filipescu i viitorul dr. Anastasie
Fatu. Cu mult inainte de aceasta, el Mouse platile, in Italia si la
Paris, celor dintai bursieri munteni in apus: Eufrosin Poteca si Ioan
Pandeli. Si la Viena, ai la Paris, el se ingriji de raspunderea stipendiului catre Petrache Poenaru. Multi boieri ii cereau aceea in-
www.dacoromanica.ro
186
timpuri.
I
I.
'.
care a pus temeiul unei nova literaturi religioase razimata pe cunostinta textului grecesc, stapania, si o limba putin faspandita, la not
si, fireste, cu totul necunoscuta clericilor, limba franceza. Din ti-
www.dacoromanica.ro
ie6
ist. I6It A
..r
Dar,
in afar de aceasta, cerea si, carp straine. Astfel Iqi arata, el dorinta de a capa16, dela Viena, dela Venetia ,sau de unde ar fi, vestita carte ce sa numeqte sfrantozeqte dictionaire encyclopedique,
&lit& lexicon care iaste daspArtitu in . multe tomuri, unde se, toprinde toate Invatatur- ile qi de toate qtiintele cu alfaviton. Cartea
nu se gasi, cu toat5, faima ei cea mare, i Chesarie, care tines sa
a mere cu alt lexicon, al lui Cluverius, caruia, el ii zice Scliverion. Subt un aa, nume, cautarea ajungea se, fie cam grea. Diri
Comps;
fericire traia pe atunci la Sibiiu, ca preot, ca efimeriu
niei grecesti de acolo, un cleric care venise din Bucuresti, .unde
fusese arhimandrit la Sf. Gheorghe, si care 'Astra legaturi literare
cu Chesarie, primind dela el si anumite carti spre tiparire. Neofit
Inainte, i se oferise arhimandritului nostru un be mult mai stra(1) Noul si Vechiul Testament, `II acts& Taro nearly elc viiv
Alte
cacti de talcuiri, Teofilact, 2 tomuri ZuvoSoci, 5 ale lui Teodorit, 3 Iosif Brienie, un Harmenopol, Simion de Salonic.
(2) /st. lit. rom. in sec. al XVIII -lea, II, pp. 39, 45.
(3) Reprezentata prin Toma Vellaras, Dimitrie loan Marcu, Petcu Petru, Paleolog Dimitriu, Manicati Safrano, Iuan Cincu, Hagi Petru Luca,
acesta din urma insus tatal lui
Hagi Constantin Pop al nostru.
(4) Asupra legaturilor caruia cu CoMpania greceasek v. vol. XII din Studii qi document,
unde se aft& si scrisori de ale lui.
www.dacoromanica.ro
187
lucitor, acela do episcop al Hotinului. I-1 capatase, pentru o cheltuiala de nu nu mai putiri decat douazeci si doua de pungi de bani,
episcopul de Braila, Daniil, alt Grec, al treilea titular al acestui Scaun
Domnul Moldovei se invol, ca unul ce e in hotar, cu o asemenea desfacere de episcopie deosebita pentru vechiul nostru Hotin. Patriarhul si soborul dadura cartile for sinodice i encomiastice.
Un argihal, adeca ,0 plecata rugaminte, fu indreptat catre Sultanul care, din partea lui, dada beratul de instalare.
Cu acelas pret Daniil gasi Inca un .Mitropolit, nu stim pe care,
pentru sfintirea de episcop a fratelui Neofit. Marele Retor al Bisericii Constantinopolitane, Hagi Spandoni, lua asupras administrarea veniturilor, a caror socoteala se trimise noului Vladica. Acesta
era poftit sa vie la nunta sa Sufleteasca, cu dieceza.
.
aitotani intaxoiri XoTiviou aE rpoaxaXil vur,ciov rric Soot 68oxsicr ivOolLeia0e, iniptas, lacto at inp66aXa Tb XoTivi xat uaoay 6ris. Aoirbv xat 46 rip
Cmp./10m GTC, iav siva, i6SOXEia (Seel, TEYETOU. 5X6861, i76.) doth Tore Siy Unvoca,
'ISo6
1`7
&XXI aiovccro7p ot'A OXEiov BLDG vet Te.'..po) Thy rapormav koesacv etc gx6aliv, mei taoo,
Soot' siiaoxei4, ineipsv T6Aoc sic Ovo[La rtic. ME Thy &astav Tot (471X0SGETOU .ivto
a.6eircou rccicrric Mokao6Xaziac ws arivoptcris,. gipatpa rip navaTuoraup tint au-
tcd 6sotort,i xat oixoup.evixti) nacptipxli ai)v vas 'tepee; Oplitipeon 'Ow dykeploy,. xat tie iStheriaav Ito gx3oaeiq : ia covoaixt xat plot ipto4ttaattxtil excoptoz-11
Too Zatptipxou etc Ovoila coo, xat of Ito Ili cipstxc'cX71 Tot) navayconaTou epic
O &vrg
'thy xpaTatoTatov -111.1.6)v xat zoXoxponlivoy pactlia [Las, p,b i66071 xat 11,7CEpdcC71 Sic
6V0110: coo: 'Ca 67coia ravine etym. sic Tot-) X61tvou, vet gko walk Rita, xat auvo-
Sixty xat padiXixtv iaotniay. Kai, iaoo, crciAvo) Ten 7cpuyconaica vas x5p /rivzCookov
1LE
www.dacoromanica.ro
N. ItIRGA.
188
Gawp', sic say 9p6vov rife Pyrex iVII; grtaxornc Xotnv:ou, 711. note; iivotto, rif0fv.
Kai torn gsups Tl Z-ftoa5vn coo 8xt St' OtXXo) xaviva TiAoc, rapi at iatiXsia a7t6
6Xouc
sou rotOvetv Xaytxbv roktvtov, 6.); int!isAtrilv, durvov xai atoxvov. Kai xi) TiXoc
swat: 'root, a7C061hTOVT2'.; ILOVOY sic
too
ppov, Timmy p.ou, E SsiSouv int xeipac erzodc Soo ropy-fix gtotti.a, ap.t ETth, xaecbs
avert poi Etna, Say derco6X6rao sic to raptivta, 'Aug viipa ara); toot v64 pieta etc ixexit,' Tip rapoaaav 157r613satv nays:: rouria xai 1.1,naav ieoStiatnxav : arth Exams tb
Zrhos !Lou %at& Tip 67roaxsaiv p.ou, xat ij Oaten% aou stoat votox&pnc sic Tbv crowTov. coo. 1So5 grou pages iriTporov say Cipzov gym,/ ksopa
XarCn Havaovii, xxi
Tcavaxat rill auvoStwip gaScoatv sic ZerpC4q LOU, xai Laic triv, xai xoniartzov xat3apbv
rQs irmaxon-iic ia6Saw xat toScuv, Otto) xai Ta SoOivta int zeipas. Kai, E&v rou Salad,
rata( :too, xipt, tXa xai vupifsbaot): Sty ao5 San zipn gpa aou saki). Kai
va Exa)
sty lroxpnatv. KOptoc, xai TOG Ev efface( OsoOsv 7LXera0a xxi 7CO.VEUTUA. stet', Os6pouapiou cc'.
t
j 0 lirpliXac ilavtnX.
Etc Bouxoupicy, 6 Onto; s6piaXSTMC sic Tbs./ gym/ fethpicov v.ovotariipc, icp-tittiptoc
ani ; mi-a dat si beratul pe numele Sfintiei Tale, care sinete sant catre
mine, ca sa am on ce voie, si ingaduirea sinodiceasca, si cea imparateasca. Si
iota iti trimet pe protopopul nostru chir Stanciu cu aceasta bung veste, ca
sit to afle si sa te aduca catre locurile noastre. Am si alt Mitropolit gata, ca
sa to hirotonisim cu voia lui Dumnezeu, si sit te inaintam in Scaunul Sf.
Episcopii a Hotinului ; dart se va face, amin. Si aceasta sit stii Sf. Ta ca pentru alta nimic nu am facut, decat cat te-am socotit mai vrednic decal toti yechii mei ajutatorii, mai cinstit si mai venerabil, find in stare a pastori o
www.dacoromanica.ro
189
gi
harnic. Si scopul
(1) "Eva Saw/Pal drab lily A6p.vcc rob KtuvaTavt:voo BB. locrethc.
"EtepQv attO civ acpx6waaaa rob apx. Becrucin Mapop&v.
Ferepov drab Tiro A6p.va rob ExapUtoo BB.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
190
'
Dumnezeil, multi ajutoriti si mangaiare putem capata dela cel ce ne stit tabietul. De a ,putea Linea aid in episcopie parte fameiasca, peste putinta Taste,
macar fie cat de batrana, iar afara, in preajma Episcopii, ar putea sa saza, dar,
cum poftesti Sfintiia Ta ca s[a] fie nelipsit[a] de langa Sfint[ia] Ta, ar trebui
parte barbateasca, si, cand sa potl, gasi de aci, bine ar fi, ca aid nu sa gasttiscii
asa oameni epithideos (1). lar, pentru case, acum deocamdata al sadea in randul
caselor undo Bade Preasfint[ia] Sa parintele episcop, si sa nu to enbolisesti (2)
de adasta, ca far.de zabava sa fac case cum it vor placea, fiindca gatirea sa
/.
tat insa din Sibiiu, 10 Maiu 1797. El isi imparte averea in bani,
abia o mie de florini, la saracii crostini ortodoesi, la arhiereul locului, la efemeriul Companiei, pentru 'cladirea bisericii Companiei,
foasta-i sluga, la alta, fiul lui Gheorghe Marinovici, la sluga Mariuta copila, la fetele lui chir Chita, la copilul Stefan dela scoala,
la mama lui, Mariuta, la saracele fetite ortodoxe. (3).
.
Neofit va fi murit indata dupes aceasta.
.
(144'
11
1.,1
i
(1) Potriviti.
I. .1
r (2) SA n'aibi grip,.
(3) Marturi sunt GEvghenie arhimandritul si Gherman arhimandritul.
T
r,
www.dacoromanica.ro
tah01
tO1
II.
..
Dar partea cea mai insemnata din scrisorile lui Chesarie priveste
activitatea lui de tiparitor. Se stie ca Inca din 1776 se incepuse
lucrul la tipografia sa, tiparindu-se un Octoih in 1777. Din aceste carp el trimitea, in Julie 1778, exemplars si in Ardeal, prin
Constantin tipograful, asigurand pe Hagi Constantin ca tipariturile
et'
tomvrie. Se mai stia ca tot in 1779 au iesit si acele de pe Noemvrie, Decemvrie, Ianuarie si Fevruarie. Trebuie sa adaugim si pe,
acela de Septeinvrie. Sase lucratori sau tovarasii de lucratori vor
fi lucrat staruitor fiecare la rate un volum, Limp de cativa ani de
zile, ca sa se poata arunca in negot la 1779 atatea carti deodata.
In scrisoarea sa dela 28 Noemvrie, Chesarie insus numara vase volume gata, toate talmacite de el insus. Celelalte as erau in lucru, si, zice el, fara sa stie ce-1 astepta, ajutand Dumnezeii, lucru merge inainte, a le aduce pe toate la savarsire. In sara de
9 Ianuarie 1780 insa, marele carturar muria pe neasteptate.
Avem scrisori si dela urmasul lui Chesarie, Filaret, care a fost
vi Mitropolit. Acesta era un Grec, ramas Grec, si care scrie mai
totdeauna greceste. Subt prefetele sale, cari se poate sa fie scrise,
ba chiar e probabil sa fie scrise de protosinghelul episcopiei, Iosif,
Roman, ucenic al lui Chesarie si adanc cunoscator al limbii noastre,
subt prefetele grecescului Filaret deci, aparii; la 1780, intr'un singur
an, in alte vase volume, tot munca lui Chesarie. Hagi Constantin,
care primise rand/a dintaiu dela Chesarie insus, cerii al doilea
www.dacoromanica.ro
10
N. wild).
102
Cu doua luni inainte, el vorbeste de cele 600 de vivlie, biblii grecesti, pentru orase, unde se slujia si in aceasta limbs, sau pentru
daruit prin Crestinatatea Grecilor, pe cari le comandase tocmai la
Venetia, neavand el insu tipar grecesc. Mai insemnata decat aceste
doua destainuiri e cea cuprinsa in ultima lui scrisoare, unde arata
www.dacoromanica.ro
193
11
la naltimea scaunuluT ce-1 are de nainte, aid cal dupe aid nu face, hind cal
www.dacoromanica.ro
1'2
N. IORGA
194
dum. ca sit nu sit faca vre-o gresala ca in locul aceluia ce am aratat dum[i]tale, nestiindu-i prea b[i]ne numele, sit nu sa trimita altul, ci tot veT mai
astepta a nu scrie pan void afla bine numele si void instiinta dum[i]tale.
[P. S.] Iar, de va fi incredintat pe dum. cinevas pentru acest lecsicon, cum
ca acela iaste ce am aratat dum[i]tale, atuncl sa s[a] trimita.
16 lulie -1778. Ches. pisc. Rime. Socoteala pentru plumbul si cositorul
ce ne-aT trimis aid, de trebuinta tipografii, fiindca socoteala ce ne-al facut
MaT
cand- aT trimis plumbul si cositorul ne aratT cit au fost gresata.
avem trebuinta Inca de o suta eel plumbu si dooazeci si cinci ma cositor, cum si cinci vedre uleiti de samanta de in curat Asajderea ne
mai instiintam ca cartile cele bisericesti ce sant curate pentru credinta
noastra santu nepoprite de a le aduce acil in launtru, ca sa le cumpere ceT ce .vor avea trebuinta ; pentru care trimisem cateva carp cu
,
www.dacoromanica.ro
195
13
candu-i coplimenturile cele ca[z]ute, pop.' sa-I ara T, pentru ca noT aclasta nu o
s'at't
cum sa numeste acel lexicon, pentru ca sa nu sa faca greala, Wit ca facum insemnare cum sa numeste pe limba sfrantozeasca si pe limba greceasca, i .te pohtim, gasindu-sa, sa ni sa trimita, ca ne iaste de trebuinta.
cDictionaire raisonne des sciences, des arts et metiers ij l'Encyclopedie
des sciences. TiparitA iaste cartea adasta la Paris.
.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
14
196
va tipari cu pret la toate tl. treT sute saizAci, ci cu acest pret sa vor tipari.
Si, cand nu sa, vor fi inceput pan acum a sa tipari, bine ar fi sa scriT dumn[ea]ta ca sa s[a] tipareasca i sapte sute, iar, cand vor fi inceput, sa vor tipAri
numai sal sute, care dintr'aceste card veT sti dumn[ea]ta ca, dupe ce sa vor
tipari o null vivlie, este sit ni le trimiti dumn[ea]ta drept aid la Bucuresti dezlegate, dupe cum ies din stambA, iar celelaltesa s[a] lege cu mucava toate i
sa stea acolo pe loc, si, pan a sa gati, veT avea dumn[ea]ta i raspunsu pe unde
santu sa s[a] trimita. Si, pentru legatu carpor acelora, iaraT deosebit vom
plati. Pentru lexicon, data nu sa gaseste nici la Vinetiia, va ramanea, i vom
cerceta la alai. parte. Si raspunsul ce au venit de acolo pentru vivlie si pentru lexicon, vazandu-1, iata it trimitem marls innapoi la dumneata.
Pecete neagrk cu coroana, ghirlande, carp. i o buhra.
vazum ca are multe greali intrInsa. Pentru care veT arata dumn. la acel
domnu care to -au dat-o i veT zice di, bine ar fi ca sa tipareasca alta carte
care sa indrepteze gresalile acestiia. Iar, pentru MercuriT, dintr'aceste doog,
ce ne-aT trimis, vazuiti ca santu literaire et politique, dar santu i alte MercuriT ce sa numescu numai politique, care de acelea ceream noT, ci, de veT
ne spuse Nica Teisanul aid in Bucuresti ca au venit la dumn., dar Inca pan
acum n'am luat-o, ci, mergand la Ritimnec, vom lua-6.; i sa avem raspunsu
cat iaste plata la un an pentru MercuriT.
6 Aprilie 1779. Ches. pisc. Rime. Pentru pricina ceia cu Elisafta calugarita, care avea sit dea bani lui Pop.
.
8 Aprilie 1779. Chesarie pisc. Rime. Pentru diata lui Hagi Dimul, care lasase la biserica Tuturor Sfintilor cea din Ritimnec 700 de tal. si 300, pentru pomenire, episcopului i ca sit ajute casa. Face epitrop pe Hagi C. Pop,
trebuirnToase. Iar maT vartos ca naajduirn .ca peste cateva zile vom castiga
i pe Prea Sfintiia Sa parintele Mitropolitul aici, la eparhiia noastra.
www.dacoromanica.ro
197
15
am socotit ca de folos ar fi ca sa o dam in tipar dupa, cum iaste asazata cu talcuirea sa de Theofilactil episcopul Vulgarias ; la care ne trebuiaste gatire
mai din vreame, ci, dupa cum dumitali cu adease suparari esti insarcinat de
catra Maica dumitali sf[a]nta episcopie, asijderea si la adasta to poftim ca sa
groans dupa cum iaste forma, iar marimea atata sa fie. Si to poftim ca, dupa
cum sit aduce de acolo, asa sa o priimim si noi aice; ca cel ce ne -au adus
pan acum, vedem ca ne -au cam ingreoiat. Si, de va fi trebuinta de bani,
vom avea de la dum. instiintare, de sa va trimite acum o parte si, cand sa va
aduce hartiia, sa vor da si ceialalt bani. Si, adasta carte find pentru folosul
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
16
198
ne tie. Iar plata intocma o vom nitditjdui amandoi de la Domnul Is. Hs., a
caruia carte vom sit o tiparim. Si vom avea raspunsil.
13 Decemvrie 1779 Ches. p. R. Pentru un tigan al episcopii, anume
Nicolae lautarul, fedor Nice 1ii Carcei, care sit vie in (ant.
12 Septemvrie 1780. env.vbto0 OLXiperw Multa'miri pentru o carte ce i s'a
dat si lamuriri cu privire .la politele innaintasului situ. Cere gazete. = Greceste. Pecete peste hartie.
29 Ianuarie 1781. 'Pc1,,,,Exou 4:13LXcipsto.c. Pentru gazete noun si Mercure. Despre
carti trimise lui prin Dimitrache Bobescul. Caimacamul cere prin el coiacrcycoc.
zeturile ce ni s'au trimis prin cuv. eclisiarh chir Samuil). Si pentru niste
sfeasnice de argint si de lemn , pentru trebuinta unor obraze.
Pecete neap* cu coroana, o leb6,dit in blason si literele: ilk 16P.
29 Noemvrie 1784. Ezipavo; BX,5czo;. Caruta parintelui episcop viind erT, am
vazut-o, si, macar ca, intaT cand am scris dumitali, veT fi intales a fi mar mare
decat aaasta, dar arat dumitali ca sit nu fie mai mare decal adasta, ci in-
vazuT lemnul cam verde; codarla dinnapoi sit lie asemene de lunga si de
larga, numai sit fie inchiiatit cu scanduri inprejur si cu capac de-asupra, a sit
inchide si a sit deschide; asemene si codarla cea dinnainte sit fie ca si cea
dinnapoi, tot o fliptura, incheiata, numai adasta denainte sa fie slobod a o
putea lua din locul eT cand va fi trebuinta
Incheetura codarlelor sit fie
legat[ai cu fier ca sit nu sit desfaca, si fundul cosului denainte, care vine
pan in covaltiri, sit fie in uluc, a sit trage in sus si a sit scoate de tot si
iar a sit pune la loc, ca, de va fi trebuinta a sadea oameni intr'itnsa, sit sit
poata deschide denainte; lucru sit fie de credinta, prietenesc. Cere o pareche de cizme unguresti,. de om de misloc Pentru 2 pungi de ciuculata.
24 lunie 1785. '0 `PcpCxot) (13i),ipe-cos. Pentru doaa sfednice de lemn pentru
www.dacoromanica.ro
199
17
obrazele prea-puternicii imparatii au conacit in episcopie, trimete spre pastrare lucruri Ia Sibiiu. Adaus grecesc autograf.
E intovaraita de scrisoarea, din 20, dela fielly6ptoc niy.eAXos i dela KX1Frig
oirAvoltoc, scrisa insa romaneste.
IV.
Cel mai insemnat ucenic al lui Chesarie a fost de sigur Iosif, pen-
tru care s'a intemeiat din nou Episcopia de Arges in anut 1793.
Pe acesta it putem urmari an de an, in lunga sa pastorie, si intru
calva si inainte de &Ansa, dupa scrisorile cele multe, deSavarsit
de bine caligrafiate, ortografiate si alcatuite, pe cari le indreapta,
catre vechiul sau prieten Hagi Constantin Pop, catre cunostinta
noastra, arhimandritul Neofit, catre Paunica, ramasa vaduva, si, in
sfarsit, catre Zenobie Pop.
Vladica Iosif era Oltean, Lovistean. Aceasta obarsie a lui, Varaneasca si romaneasca, se stia. Din scrisorile noastre, printr'un rvas, din 10 Novembre 1801, al egumenului argesean Meletie, descoperim si pe Vistiariu Iuan, nepotu Preasfintii Sale pArintelui
episcop, ce sa ails sazatori in Pitesti.
Intalnim intaiu pe Iosif la 8 April 1781 ca, protosinghel episc[opiel de Ramnic. Din acest an avem dela el numai dota ravase
privitoare la comande. Analiza for urrneaza.
r?
8 Aprilie 1781. Iosif protosinghel episc. Prea Sffilntiia Sa parintele episcopul nostru la Pati au plecat la Bucuresti, i la plecare mi-al zis ca sa
fac de spre partea Prea Sf.: heretismos pentru aceste sfinte zile, i trimit
dumitale molitva i parinteasca bl[a]goslovenie.
tru discopotiriul ce am fost dat dum[i] tale izvod a sa face acii, pehtru care
nu sant Ia amfivolie ca nu sa vor fi lucrand, insa, pentru potirti, dupa cum
zi ceaT dum., a i sa face i zarfil, bine ar fi
i, ispravindu-se, ma rog a Ii
sa face i tocurile lor, cad avem umblet mult prin eparhie i sa vor strica
purtandu-le fara tocuri; i, gasind ocazion mi le vet trimite, scriindu-mT i
pretul for ritos. Se inchina Paunitei i coconitii eel mi6, i sa-m trimiti numele, ca am uitat sa intreb cum o chiiama. Salutari catre arhimandritul
Neofit. (P. S. i ultimile formul egreceti]. Si de la Pantelemon igumen Sadoveanul (cere o tulumba).
Analele A. R.--Tom. XXV111.Mentariile Sect. Literare.
www.dacoromanica.ro
/1
18
I fA
r"
(r' N. Macs
200
Stim de aiurea (1) ca peste doi ani, deci in 1783, acest protosinghel ramnicean cu bune cunoctinte ci iubire de carte se indeletnicia cu tiparirea in tipografia invatatorului sau, Chesarie, a unei
Sinopsis, adeca prescurtare a Scripturii. Stiri despre el apatam
apoi numai peste alti capte ani, Gaud, in 1790, el se ingrijete de
facerea unei cruci artistice la Sibiiu, (land indrumari amanuntite
cu privire la dansa:
Trupurile celor rastigniti sa vor albi Cu smalt, ca sa fie intocma cu pelita omulul i diamantul ce iaste de-asupra, sA fie mai mare si frumos, asemene si rubinurile ce sant la cornurile crucil sa fie mai marl"; asemene
cu diamantul, si jos, unde sant doao gauri deschise, sa se pue zmaragdurl,
si din dos sa sa faca loc de a sa pune niscareva sfinte moaste, si mArgaritarele ceale spanzurate, sa fie potrivite, si piiatra de zamfir ce iaste din
jos spanzuratA, sa fie mai mare, dupa potriva crucii. SA se lucreze cu aur,
acolo sau la Viena. Lantul sa va face numai unul, mat grosdor, mai sanatoed) Trimete i, izvodul de hArtie.
De aceeac truce vorbete protosinghelul i in scrisoarea, redactata romaneste ci grecete, din 15 Aprilie.
www.dacoromanica.ro
201
19
novnice ce sant a sa tipari acii, am aratat 'Preasfin. parinteluT Mitropolitului (carele trimite dum. molitva si parinteasca bl[a]goslov[enie]) i ml -at dat
raspunsul ca si Prea Sft. au facut gatire a tipari aid la Mitropolie, $i, cand
acii sa vor tipari, dupt cum are preveleghiti tipograliia de aici ca sit nu fie
priiinite cartile dintr'alte Ctrl, atuncea putin folos va fi numal din cele ce
sa vor vinde acolea in tart; ce dum. st:na trimiti insemnare de cat[a] cheltuiala poate sa tie un.minei, si atuncea sa va socoti si sa va da dum. eel
desavArsitu raspuns. inst sa, sa stie si aasta, ca, de va fi ca sa sa fact vre o
iconomie de a sa lua din cele ce sa vor tipari acii, intr'alt chip nu sa poate,
fart numai la acea saint, sa sa faca poarta (1) la inceput, ca sant tiparite de
aid de la Mitropolie, si, iaras, and sa vor tipari mai multe intr'acest chip,
Mitropolia, care isi refacuse tipografia, voia sa tie pas cu episcopia de Ramnic subt noul Vladica Nectarie, despre care Paharnicul Hagi Stan Jianu stria, intr'o scrisoare pentru un potir de our
_
(1) Frontispiciul.
(2) La 31 Maiu, el trimete banii din jud. Argesului., pe cand cealalt5, e din Bucuresti.
La 1-iu Iulie 1793, Iosif scrie pentru un ceasornic.
www.dacoromanica.ro
20
N. IORGA
202
Dar Mitropolia lui Filaret tinii numai cateva luni. VodA 11 Moil
sa se retragh in folosul Grecului, ramas Grec pang la sfarsitul zilelor sale, Dosoftei Filitis. Iosif nu parasi lash in restriste pe vechiul sau stapan. In Iunie 1794 acesta nu mai era in viata. Indata,
in August, vedem pe Iosif episcop de Arges.
Corespondenta lui cu Hagi Costandinr incepe iaras in Decemvrie
al acestui dintaiu an:
.
1)
t,
3 Iunie 1795. Iosif episc. Arges. Astaz ma aflu aid la Cornet, si, wind
D[u]mnezet, volt' veni si pans la Ciineni. A dat bani de hartie unui fedora
de la tipografiia lui chir Petru Bart, viind pe la Arge cu alt Sas... Hartie
mare pentru o condicA... Ail ramas lucrul condicii jos, in vreamea ernii,
cind era noptile marl, fiindcA iaste lucru mutt, de vreame ce a6astA condicA
iaste sit sa fats pentru toate cartile mosiilor, si de aceaia voiam ca sit fie
niste hArtie mai aleasa, mai sAnatoasA si mai mare decit ceia ce iaste ordinaricon.. . SAmAntA de naps de care sit seamrtnii acum la Iunie 12... Chef
la noT parinti avem multi, si carne nu rritinancii, ci cu radacini de a6astea
si cu alte verdeturi i mangae trebuinta de legumA. Numal to rogn ca sa
www.dacoromanica.ro
203
21
Caineni, 4 Iunie 1795. CO 'A ptCsiEou' Dom* Pentru hartie dela Bart. Pen-
rere de zahar si o pareche flare de plug 00,6m). Acum vremea trandafirilor a trecut si ramane sa facem dulce.ti numai din visine si din smeura.
25 lunie 1795. CO 'ApsCacsEoD
Suntem ins& cu frica despre inspaimantatoarea boala a ciumei care s'a intins aproape in cele mai multe locuri ale
acestei teri; numai Dumnezeu stantut sa se indure, pentruca paza omeneasca
Prea-inaltatul nostru Domn are etpvsitv, rpopiOecoci
e cu mult prea mica
xii impiXelv (preyedere si ingrijire) pentru paza, dar ce sa faca?. Ceasornicul 1-a primit, dar iaras stricat! Pentru o. proba de hartie. Nu-i place.
La Craiova, dupit stiinta ce am luat, s'a aprins (avaips) grozav ciuma : a
murit st starostele loan 6 KcyyrOs de aceastit boala. Erau niste Nemti (xi-a
Ni,i.TCot) la han si, inbolnavindu-se, s'a tinut ascuns, si dupa moarte i-au ingropat in pivnita, si asa s'a umplut (iTiv.riaav) orasul, caci erau mesteri de
flee si de allele si veniau la ei cei ce aveau nevoie.
Greceste.
25 lunie 1795. CO 'Apti:Ecifou locijcp catre egumenul Neofit. Pang acuma suntern sanatosi toti ai casei, dar cu frica, pentru infricosata boala a ciumei,
care, cu cat trece, se tot lateste; si n'a mai Minas nadejde de fugh, ci numai
in mila atotputernicului Dumnezeu. A primit cele douit butelii (puts Tata) de vutca.
P. S. Nu poate sa-i incurce, Mei aici traiesc atatia si atatia ; cu toata nenorcicirea ce a lost de obste, eu Warn lost incercat cat de putin, pentruca
e darnica foarte Maica indurarii... Ca sfantul nostru stapan e bucuros sit to aiba
langa sine, stii prea bine, pentruca mi-a spus adesea. Iar cat despre parerea
Sfintiei Sale cu privire la bunatatea (s6xpaaEocv) aerului, sunt si eu de aceeas,
(1)
u*i
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
22
201
si, on cum *laws), nu era de nevoie ; nici data, n'am vrut sa merg on sa stau
la Bucuresti, caci mutt ma ingreuie, si Inca mai mutt la Craiova. Salutari
dela Partenie.
I
..
"
lui marl, i mai ales cand s'ar tipari putine, n'a fost chip sa incep inainte de
a chibzui sa taut ajutor si dela locurile cretineti vecine cu noi. De
unde, cu doi ani inainte am avut sa arat scopul meu catre rap. sfintit fost
Mitropolit chir Filaret, cerand voie pentru ca sa fie sloboda vanzarea acelor
carti i la eparhia prea sfintei Mitropolii si a episcopiilor ei, si mi-a ras-
sa
afara de acea sums, sa n'am voie nici eu, nici tipograful din Sibiiu sa
scoatem nici o carte afara in tart, ca sa nu se impiedece vanzarea celor
trimese la Sf. Mitropolie; pe langa aceasta, sa se puie si marca Terii-RoSi,
sa vie acolo si sa aseze tipografia lui la Sf. Mitropolie; cum a si venit, dar
nu si-a ajuns scopul, Pentrucia a gasit paretisit din Scaunul Mitropoliei pe
rap. chir Filaret. i eu, avand alte indeletniciri deosebite, n'am avut prilej a scrie
Sfintiei Sale pana acum pentru aceasta. Iar acum, avand prilej, nu lipsesc sa -ti
arat ca avem aceea tinta (sic ,by l'atov cntonbv etSpiaxotLev). i acestea le scriu ca si
catre raposatul, rugandu-ma, si, data este de parere Prea Sfintia Ta precum mi-a
www.dacoromanica.ro
205
23
Planul eel mare cu Mineiele nu ava nici o urmare, neIntelegandu-se Iosif cu Mitropolitul.
Urmeaza celelalte scrisori din 1795.
[1795.] P. S. al lui Iosif de Arge Ca sa nu stea tipograful de geaba (476;),
iata, ca trimit aceasta carte de rugaciune (Tits rpoaEurils) aleasa din toata Psaltirea),
si, data -i place (&peret), poate s'o tipareasca asa, cum e indreptata de mine. Si, pen-
tru munca ce am facut, ramane la alegerea lui sa-mi dea cat va vrea. Si poate
sa ieau sl cateva cu bani, dupa pretul ce va costa. Nadajduesc sa aiba trecere
(nipaatuz), pentru ca n'a mai iesit alts data de subt tipar in romaneste, ci numai
greceste, data, la Mitropolie. Numele talmacitorului si tipografiei am socotit
(aatoxicsOr)za) ca nu trebuie sa se puie. Ci, data nu va vrea sa o tipareasca,
mi-o va trimete inapol cum i-o trimet. Pentru ceasornic. Pentru carticica, s nu iasa vorba dela tipograf sail dela altul cineva ca am trimes-o,
i
pans nu vedem ce hotareste pentru Mineie.
25 Iulie 1795. '0 'ArycCsafou Tocripp. Pentru copilul ce i-a trimes la Loviste. Nu
stia nici greceste, nici psaltichie; 1-a pus la bucoavna (FAX6Stov). Multameste pen.
tru pesmetii trimesi de Paunica. Alaltaieri am luat stire dela Ramnic ca si-a
platit obsteasca datorie dumnealuT Pah. Jianu (3): Dumnezeu sfantul sa-lodihneasca, cu dreptii. Ciuma triumfa in multe parti, in unele insa cu deosebire Prep6okipi);
zeil sit se indure, caci acest rail e mai mare decat toate Mtg.& dumnezeesti.
Am o carte de tiparit, nu numai bung (Oxt "opus xa.X),ci) ; deci to rog sa
to intalnesti cu d. Petru Bart, si sa-mi arate cat ar costa coala ()tact) in bani
.
(1) V. p. 1 nota.
(2) lnscriptii dim bisericile Romaniei, I, p. 152, n. 309.
(3) Hagi Stan. V. Asupra lui Studii it doc., VIII (in pregatire).
www.dacoromanica.ro
24
N. IORGA
206
turcesti, caci nemtesti nu se afla. Si cu luna lui August se gateste cartea de trimes.
Hartia, din cea ce mi-ai trimes matt sa fie si in carte, data n'are alta mai
subtire ()`errOnspov).
9 August 1795. '0 'Apt Cestou 'huatp. Suntem inspaimantati de boala ciumii,
care, cu cat trece, cu atata creste si se intinde in alte locuri; aici in jur, slava
Domnului, pana acum e sanatate. Pentru dum. Paharnicul Jianu, astfel mi-au
scris dela RAmnic, ca si-a dat obsteasca datorie: ci poate sa nu fie adevarat,
pentruca acum cateva zile auziram ca a murit si Banul Ghica (11, si nu era
adevarat: Sit dea Dumnezeu sa nu fie adevarat nici pentru dumnealui! Carticica
ce am de tiparit, e Acolutia Sf. Nifon al Constantinopolei. In cronica (sic To xpo-
vOyperpov) are 14 coli, ci la tipar poate sa ajunga si 16, si, ma rog, lungimea
si latimea sa fie la un sfert de coal& Exemplare aveam de gaud sa fie pant
la o suta; ci, de vreme ce si tipograful spune ea, cu cat mai putine se vor
tipari, cu atata mai stump costa, sa fie si 200 si 250, si le impartim pentru
evlavie. Tiparul sa fie cu linii, No. 1, adeca cu litere mai marl. Si numai
tipicul sa fie cu No. 2, ca sit se cunoasca din hump&, caci nu se obisnuieste cu randuri rosii. Sa spuie tipograful cat poate costa exemplarul, insa
cu bani turcesti, caci nemtesti nu se alit, si atunci voiu trimete i cartea.
Tidula cutiei e frumoast, si s4 se fact dupa aceea. Pentru Mineie, ce-mi
scrii, ca ai de gaud a se tipari in 100 de exemplare, eu unul cu toga bucuria as fi vrut sa se tread], (repaleoro) aici in tart, dar stiu ca Mitropolia
a capatat privilegiu domnesc sa nu fie slobode cartile altei tipografii, cu
toate ca tipografia Mitropoliei acuma nu are nici o valoare (Siv axpetCec Tir6zeg);
nevoie de indreptare cele dintai, ca sit urmeze sau pe cele romaice sau
pe cele slavone. Inca trebue sa nu se puie numele tipografiei Sibiiului, nu
-r
(1) Duniilrache.
www.dacoromanica.ro
207
25
de alta, dar numai pentru banuiala (auatacty.ovEa.v) Romani lor, cari spun ea
sunt carti nemtesti (vip.TCcxx pt6Xi.g.), cum tie aceasta sl tipograful. Daca Mi-
cu toate ca tipograful tine (Pasra,.) stump tiparul sau, si nu, cum vad,
ptetul pe care-1 scrie pe unele &Atli ce tipareste si vinde Om/ Oxt, xotheoc
Aka), Tily Ttp.tv Orcob voila ek p.spocdc pacipta dent conduct xat mast), dar
Deocamdata insa, nu le tiparesc,
ma invoiesc cum te-ai inteles d-ta
pant, nu vedem ce are de gaud Mitropolitul pentru Mineie; catre care iata,
dupa oranduiala dumitale, am facut aceasta idula (aziacoy) . Altfel ma tern
sa nu-mi dea vina ca am facut, impotriva parerii lui un lucru care-1 supara (7rscpiCet): caci acuma este o vreme de suparari, si de uncle nu e nici
o pricina, rasare una @tort 6 zeta; Ttiw =pampa,/ slam
duel Siv stoat affix, cpuTrAvat eels). Pentru cutia Sfantului, se pare ca meterul
are de gand s'o fact, foarte grea (zovrpOv), in argint, i pentru aceasta poate sa
ajunga Ora la 100 de nemtesti (vitiTi,tx1.); dar sa-i spui sit lie de mijloc, nici prea
subtire, nici prea gros (Olio); vi 'thy step OTC p.spt%xbv vOC Elvat, wits roXX& ks7tt6v,
ours solid zovrp6v). Nu afla bani nemtesti. Despre niste ceasornice de sin
(Toil xarfo9), cari, sunt ale unor pustnici ce se afla aici, in plaiurile episcopiei (stc Tat r),iroc Vic s xaullc(. Ciuma triumfa 'Inca strasnic. In unele
locuri se opreste, pant, la patruzeci de zile si mai multe, i apoi iara incepe. Aici imprejur, slava Domnului, Ora acum avem sanatate,
dar suntan spaimantati, pentru ca aceasta boala n'are credinta ... Mare
piere a urmat in aceasta tart. [P. S.] Biserica cea mare a episcopiei e
foarte frumoasa (oath siip.apcpot), ca una ce este cunoscuta in Tara-Romaneasca si in alte locuri (iv 4),Xots (raw;) TOrmcs),, dar aa, e de rece. (4 xp-4),
incat ucide (csavexTeliat) pe oameni ;
tului Nifon i celorlalti sfinti ale caror sfinte moaste le avem. Si nadajduesc .ca pAna la sIaritul acestei luni va lint intregire cladirea. Si in sfarit
aceasta biserica are nevoie i de o soba.. 0 cere patrata, de fier, si sa alba
i garliciu (TcpXYITCov) i sulinariu (carivipcov), fart, podoabe, dreapta.
www.dacoromanica.ro
26
N. IORGA
208
prea invMatuluT flu al d-sale chir Manasi (1), cerceteaza de sanatate. Cere
pentru parinti 12 coti liczcitxx Se. Airpta, negru si o materie de bumbac
Pentru comande. Ciuma stapaneste totul (8Xo aouXe6ec) ; s'a intins si in partile Slatinei, in eparhia mea ;
pe langa aceasta, sufere lumea si de rasboiul civil care urmeaza in partile
17 Noemvrie 1795. '0 'AprCeatou
leocrirp.
necum sa tie sa mane de calare. Eu stia ca am scris sa mi sa faca hamurT dupa orinduiala pentru butca, i numaT sleaurile sa nu fie de curea,
caci putrezesc de apa; ci am zis sa sa faca de streanguri. Acum nu Still
ce sa fac cu dinsele, cad mesteriT de aid nicT pot sa le aduca la orinduiala, nici piiale asa lucrata nu au, ci sa ma inveti ce sa fac acum cu ele.
(1) Heliade.
(2) Duzine.
www.dacoromanica.ro
I.
200
21
CA, uncle asteptam sAmi vie mai curind, ca nu aveam harriuri do loc,
Id
acum, dupa ce au venit, ma uit la iale.
Mai pe urma insa socotiiti si trimiseiti hamul rota$ului, ca sit sa fact, -c1.4
perinA, dupA cum iaste sotiia luT, si sa sa filch si haturile amindurora rotasilor dupa orinduiala, cu dalogii frinelora, ca sa mile dupa lada butciT. Tri
si hAtul mijlocasilor, ca sa sa mai lungeascA dupA cit iaste sfoara cea
legato in capatiiii, si sit se mai faca unul asemenea ca acesta, si asa poate
vom cirpi treaba. SA se pue si beldugele de-asupra periniloril, prin care sa
bags hAturile mislocasilorti, i sit se trimita si aid doao, pentru celalalt ham
si le vom coase aid.
[Iar greceste : Socoteala. A fost la Pitesti. A avut sa judece procese de
mosii : Cit nu ma lase crestinii in pace, dupA datina teriT noastre. Are 50
de porci de vandut. La sarbAtori avem obiceiu sa fim la Bucuresti.]
27 Noemvrie 1795. CO 'AprCeatou
Pentru comande.
Si la 6 Dechemvrie. Ciuma Inca urmeaza la Bucuresti, la 2-73 case pe
zi ; iar in pantile Craiovei and ca mai mull: Dumnezeu sit aibA mill de no-,
norocitii crestini, cAci n'au altA nadejde.
it
x
.
Grecesti.
perina tot nu avem la ce o pune, flindcA hamul cel pocit, care l-am trimis
Sit fife sti.utu ca sa va face atita insa se preface, vaz ca nu s'ail trimis
vAluialA, m'as fi lipsit si de aceste hamuri. Trimete prisosul indarat. Sleaurile ceale de cAnepA, sit sa trimita.
:
.
"
-
lorcridcp.
4'
La inceputul anului 1796, Iosif era in vizita pastorale prini eparhie, si avem astfel o scrisoare dela Partenie arhimandritul, proegu-
www.dacoromanica.ro
it. tortdA
28
JO
7.1
men de Arges (24 Iannarie), acel Partenie care egumenise patrusprezece ani pang ce Argesul avit egumenul-episcop, si care muri
peste scurt timp, in Septemvrie 1797 (1). .
.
tocmaI d'inaintea Nasterii Domnului, i-a spus sa ceara niste vapsele i aura
de poleiala. Salutes pe arhimandritul Neofit.
,
ce sa fac ? data am intrat in dank, trebue sa joc. Eopfaxnat gva 13t6Xfoy ,roXXOt
aystixaiov els Tb Tdvoc !Lag, Tb 67t6tov chop SEV ittmr(10371 ?COTE Etc Tip 13Xaxtxtv
Sciewcov, a7ixash 3f ippmveia Tor) Osiou xat taped ekiyeAtoo soy OsorpcXixtou, tb
ono-Coy xat 6 Itaxapirgq Eidaxoroc x6p KEaxpcos size axorbv va toirWa.fi, xai /IOC
cpabrcat, OTC Stet Ili; e6yevefa.q Tits gCpgpel xai tb zaprEov Curb
icb
p.itoc 'eta! irXovto; sic IlaXatec; Acat3ijx1;, 6ro0 gzottev fiXapti, "Opus kcp6Xaes
fl TEXElyril Too xal gt.Ler.ve. A?rb Tb f3t6kfov (iv tunw011, pi6aEa xxt -r6 6TEX* teino
Orin Oast EtYat plia, clods 6E65 ELVIL (casts sic ziateux; Rag, xat icipaatta OtXet
Ey3 irpbc ficrildsca.v TCJV ieoSow, xat tb p.vgiOluvov Tic sic aithva Oaks: yeivi,1 adavaTov.
'ET6, e6p6v TOFITO ,r6 pc6ktov sic gva !too cpRov, rb gzo) )psis Spas eivac atopOWason
p.spcxcliv Plasm, tip &rotas/ 8t6pOwcnv Estorm irop.rip iitticopet va iivy,laich Tb f.-)wita'exav,
xal ipectpcitov 'ciao%) xpeugsrat, booby 67to5 etym. ita0co; crovtOefCouacv &Scp a /soma
.
Walla episcopie dupa cum an fostu si trimiterea dumitale cu mine la Prea Sfintiia Sa
prtrintele episcopul, si India pus la grecie dtipa cum aT fostu scrisu dumneat[a], si am Invatat filandra, si la Octoihu 4 glasuri, si amu Inv Oat seamnele psaltichiei si slovele cu
glasurile lor, heruvicul pe glasul al saptelea, pria'asna de morti pe glasul acelas, randuiala vecernii si a leturghii, axioanele de presto anu i aighioasele, si acumfi, cu ajutoriul lui Dumneze(1,InvAt la anastasimatarin si la octoihu, totodata, si Inca totu nu mi -au
indestulat cu atata inv545.tura... $i ants in besearica, de rasuna man[a]stirea, si in'aCt
flout ipodiiacon, adec6 cetetil.
sa-mi feel un antereil, si sa-mI Crime(" postavu sg-ml laud nadragi, iar nu nAdrat
string!, ci or! salvarT, on poturI, si un bran, ca amu rImasu gol de haine, i sa-mi trimiteti paned de camasa.... $i Prea Sfintiia Sa parintele episcopu este la Bucuresti,
din preuna cu dascalu men... Sa-mi trimiteti si banI de cheltuia15.)
t
www.dacoromanica.ro
2it
22
wins, xxi
noaoi icpbc Si OpOioliv. (Este o carte foarte de folos pentru neamul nostru,
azb rayon, (4,3r6cov &v irrov Sovaz6v vac Turidifi, 240-sla xxcriticrec xcd.
care Inca nu s'a tiparit nici data in limba romaneasca, adica talcul dumnezeestii si sfintei Evanghelii, de Teofilact, pe care si rap. episcop Citesarie avea de gand a o tipari, si mi se pare ca prin d-ta s'a adus si hartia
din Venetia, dupa lungimea si latimea Vechiului Testament, ce-I avem romaneste, dar 1-a. preintampinat moartea si lucrul a ramas. Aceasta carte
data se va tipari, si folosul sufletelor va fi mare, caci este temeiul credintei noastre, si va avea trecere pentru ajutorul cheltuielilor, si pomenirea
d-tale va ajunge nemuritoare in veci. Eu, afland aceasta carte la un prieten, o am; dar trebuie indreptarea unor cuvinte, care indreptare cu multa
osteneala se cuvine a se face, din greceste; si trebue i altfel de scrisoare,
caci este asa cum obisnuesc aici, cu aruncaturi sus (?); ci, data e cu putinta'
a se tipari, as lucra si cu osteneala si cu cheltuiala la indreptare). Cere
pentru arhimandrit Ta (1)(0V[GP WTI Ti"; Cwwwfurils (cele de nevoie pentru zugravire).
Raspuns: At& thy Bookiapiac 3c yivszat, 1.1.6vov Scop Oorthv v& gimpy (Pentru
20 Iunie 1796. losif episc. Arge. Trimite bani i pentru dresul 6asornicului ViioreanuluT, inset in moneda turceasca, caci nemteasca nu sit
gasete pe la not Fusese la Bucuresti, zabovind. insa va fericesc pentru
linite i pentru ca nu aveti frica boalil acestiia ce o avem noT de vre o
doT anT (1).
r
`.4ti
Ceva mai tArziu, Iosif scrie lui Hagi Costandin Pop pentru ucenicul
trimes de acesta i care fugise:
1
1(1
www.dacoromanica.ro
IC TORO*
g0
1-
212
ca pe cintaret[u]lti it luasemil cu mine. Si, pang am venit ea de la Buellresti, am trimesil un dascalti aid ca sa invete pe citivas din parinti i din
copiT la gramatica, Intro cariT find si el, i-am trimis gramatica, fiindeti, si
singur ail cerut, insa si a6asta, prothimie prea pUtin au tinut, cad nu avea
vreame sloboda ca sit iasa pe afara, si au gasit pricing ca el nu are gind
sa sa facet dascal amok-Cog, si cum ca dUrrineata 1-aT trimes sa invete numaT
nu avea voe ca sa mai iasa pe afara fara treaba, au gasit vreame in trecutele zile, cind eu lipseamil la Pitesti, si maT placsind pe un copil, iara
Ardelean, ail fugit intru o noapte si, facind Ilya mincinos, au trecut pe la
CainenT... Dupa cat sa vede atata de mica la stat, atata iaste de mare misal,
find invatat rain... Putea sa maT zmeredniasca si pe alti copiT; dupa cum
au facut celul ce 1-ail luat cu el, ca, pint nu-I trasease catre sine, acela era
bun ascultator si paznic la bisearica, hind prohirisit cetetil. De va zice ca
ail avut lipsa de hrana, va minti, ca la mine nu iaste obienuita a6asta.
De va zice de haine, iata foae de hainele luT ce i-am facut intru acest
an ce s'ari inplinit la luni 9. Dupa altele, au luat si psaltichiia, care nu iaste
a mea, ci o am luaf de la vataful de plaiul Arefulul, ping sa gasescu alta,
saT cumpar ... Tot cind au fugit eT, ail lipsit si nite gigue!' de tl. 8 ale
avut la chelariul... Ce
until croitoriti : gaitan, ibrisim i altele... Banil
sa fac cand branza iaste in foale de caine? Sa cunoaste ca de mic n'ait avut
cretere cu buna pedepsire, ca la CampuLung au fost cam in voia luT, si
de aid nu i-T da mama sa umble pe afara, dupa ce am Inceput a-T lua seama.
[Listal Postav pentru dulama i giubea Gate po tl. 2,60, 3 tl. cheltuelile
cusutulul, 5, doao misazI de oae pentru inblanitul giubealiT, 1,30 o harsie
neagra, profilurT la adasta giubea.
[La Pati], 8, 1 giubea de sal, 6, 1 antereil de manila, 7, 1 pereche 6aesirT
de ilbichir ros, 1,90 1 fes, 1,60 1 brill de ling, 2, 1 camasa, 2, 1 pareche
.
iminil cu 6orapT.
[P. S. Cere Inca] : 1 butca intreaga de postav negru, dupa cum au fost
www.dacoromanica.ro
213
31
Duroarea pieptulul zice sa-1 li pricinuit din bataia das alului. Frigurile
-nu stie din ce-T pricinuiesc. Nu 1-ati dat in soma nimaruia cind au fost
gostea dumitale si a domnului doftorului Molnar, gata sant a-1 priimi oricand sa va trimite, trecand cu vederea toate urmarile lui de mai nainte ;
am gasit la Mitropolie, care asa izvod numai la Rosiia sa va afla, si, find
lucru zugravelii foarte frumos, va sa sa prafuiasca si sa sa innegreasca. Aici
sticle asa marl nu sa afla, ci rog si dumn. ca sa poruncesti la glajarie e
mi sa face dupa masura ce trimisei latul si lungul, si sa sa trimita cu buna
Numal sa fie sticla curata, fara zgrabunta
chivernisala aici la episcopie
si Para strambaturi.
3 Septemvrie 1796. Iosif Arges. TrimiseT Oasornicul mien ca, dupa dregerea ce i s'ati facut in anul trecut aid la Sibii, putin au tinut, apol iaras s'ati
smintit, si 1-am dat la Bucuresti, de 1-ail dres, si au tinut pana la trecuta luna
Iulie, si i s'ati smintit bataia oasurilor sa-1 mai daft la mesteriT de aid, so:
cotesc ca numai vol cheltui niste bani in zadar, si am socotit casa sa trimita la mesterul care 1-ati fitcut, ca sa-s indrepteaze gresala ce au facut...
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
32
214
sit sa scri nemteate intr'acest chip : ca, dupa ce mi s'at trimis, 1-am
gasit stricat, i, dandu-1 la un meter talian de la Bucuresti, 1-au dechis i
s'ai'l gasit valucul de la un fus stliramat, i 1-au Mout; au maT avut i alta
greala, ca, dupa ce sa curdiseate la vreame, el sa opreaste i nu umbla,
pana nu sa Clateate cu mina, i aasta greala nici Taliianul, nicT meterul
dela Sibil n'au putut sa o tarnaduiasca ... MaT are i aasta, ca glasul clopotuluT iaste cu totul raguit, find de materie cu totul proastit... Pana acum,
cu dreagerile ce i-am Maui, am cheltuit Inca pe jumatate din cat pret am
dat pe el ... Nepornirea singur dupa curdisier, i de multe orT, cand nu bag
seama, ramane aa stand ... Glasul clopotului, prost.
i
.1
1796. '0
aici nici o alta carte i nici nu cred ca a avut vreodata asemenea car*
minunate. Sa-i trimeata si numele parintilor pentru pomenire. Dintr'o gazeta m'am instiintat ca, s'a tiparit la Viena o carticica 'Eft-Tx; Taw Tpuiw
ailly to p.sioiXou xayovoc, lucrare a rap. domn loan fost al Miralichiei ; pentru
care to rog sit faci vreun chip sa-mi cei si din aceea doua exemplare, caci
am strabatut ceva in aceasta carte, in manuscript, i mi s'a parut foarte folositoare i morala. Salutari dela arhimandritul Partenie, fiul sufletesc
al lui Neofit.
26
August
1796.'0
'AptCsatoo
lui la pomelnic. Si, cat pentru casa, dupa cum dorete, inca n'a fost chip
sa implinesc, pentruca piedeca cea mai mare a fost zabava mea la Bucuresti, i, cand am venit, mi-au copleit (sign aXotxthacc) oamenii slujbele cam(1) Alexandru Ipsilanti.
www.dacoromanica.ro
'1
215
33
pului la cresterea vitelor, si n'am aflat mesteri, caci erau prinsi in alte WO.
Cu doi-trei ce am si cu un Neamt abia au savarsit biserica de lama, $i a
ramas acum la .zugravie si alte lucruri mai mici ()`caves). La aceasta am fost
adus pentructi, nu e cu putinta sa sufere cineva frigul bisericii celei marl
din care am capatat si boala. Pe langh aceasta, n'am gasit nici cuhne (xolivriv),
ci un ogeac (inCixt) de lemn, care se aprindea de atatea ori, si ne luptitm
www.dacoromanica.ro
-N. IORGA
34
'11 Jot
216
".'")
ptrinli poate a i veni acil, sit fie pentru diorthosire dela inceput pant la
sfaxit. Cartea toata poate sit ajunga pans la doo coale De sit vor scoate
1.000 de tucuri, 500 iaste gala sa le is un episcopil al RomanuluT de la
Moldova, celelalte 500 socotesc ca sa vor intreace a le cumpara, ca un
lucru ce .n'ait mai exit pima acuma la lumina, cu tipariul. Acest fel de carti
i aici pot avea trecere. Ci dum. sa chemi pe tipograf i sa vorbeti, i sit
am raspunsil, ca sit tiii sa le arat. In tire sa lie dum. gi aCasta ca in talmacirea evanghelieT sa aflit i cuvinte multe inpotriva latinilor, ci sa nu
fie cumva vreo opreala a nu sa tipari acest fel de carp. Cu toate ca vaz
Tip) gxxXyptaciroetiv Eatoptav care s'ail tiparit la Beo grecete, ca cuprinde toate
ale for de cand s'ail dejghinat de nob, i cate rautitti au patimit Beserica
Rasaritului de catra el; care s'ail tiparit acum dupii, ce s'al facut tolerantiia
de rap[o]s[atul] losif inparat. Pentru acasta carte trebue hartie mai mare decat
ceaia ce iase la Ardeal, fiindca are multe insemnari pe margine. Ci, de va Ii a
nu sa tipari cu 'Artie. de la alte Statue, pentru ca sa nu vie tocma scumpa,
socotesc ca sa poate face hartie innadins, dupa, masura Liovului ... Raspunsul sit nu mi sa trimitit slobod, ci sit sa pue in vreo scrisoare catra
vre un om al dumitale de aici din Bucureti. Si mai farit zabav[a], de va fi
tls
cu putinta, cad ateaptit parintii aid.
.
saintrebi pe tipograful data va fi cu putinta ca sa tipitreascit... ; dart el lipseate acum de aici... Nu crezil ell ca sa cuteze..., Wilda sintu multe
cuvinte inprotiva latinilor, dupa cum singur Preaosfintiia Ta imi scril. [Cu
toata tolerantad aid in Ardeala sintu oamenii mai minunati, i nu crezil sa
sa dea slobozenie de la gubernum. [Va scrie tipografului. Hartia de Lion e
cea bunt.] Vine i stove roii sail nu ? Si, dupa, socoteala ce am fost facut
ea cu ell pentru Mince, i va avea i stove roii, cu hirtie de Leona, va
Linea unu Rf., 13, 30. [Fara stove roii, Rf. 11/9, pe 300 de coale. Cat s'ar
vinde ?) Dart, de nu sit va putea tipari aid, nu sa va putea in tarn ca sa
de aid la Bucureti.
t
20 lanuarie 1797. Iosif episc. Arge. Tot avind nadejde din zi in zi ca sa
mere' la eparhie, am tot intarziiat cu raspunsul, i ma rog de ertare, cad
de aid nu am atita indernitnare ca sa trimita. Acum, priimind i cea dupa
urma scrisoare, raspuns hind pentru Talcul Ev[an[gh[e]liei, i bine vestindumi-sa pentru fericita i mie malt dorita sanatatea dumn., foarte m'am bu1
(1) Eliadc. 0 I
bo^
I !.
www.dacoromanica.ro
,I2
tf
" VD.
217
35
curat. Iar, pentru Talcul Ev[an]gh[e]liei, liindca acel parinti s'atr intorsti la Cara
Moldovei si iaras vor sit vie, dupa ce vor veni, le voiti arata ceale scrise, sis
iatA, Rada .raspuns si tipografului
Avtept si sticlele ceale pentru icoane.
14 Iulie 1797. Iosif episc. Argev. Dupa adasta aduca aminte dumitale
ca, de canal mi s'ail saris, afitind.u-mit la Bucuresti, am facut raspunsil, atat
dumitale, cat vi tipografului, pentru tiparirea. Talcului Evanghelii, vi ii mai
scrisesem si pentru neste cartulii de aleagerea Psaltirii, ca sa-m trimita, vi
de atunci pans acum nici-un raspuns n'am priimit (1).
,
deae pentru treaba zugraviel, adeca o testea condeae mai suptiri, si alta mai
de mijloc, si alta mai marl.; cad acolo sa gasesc facute gata... Sa mi sa
trimite, ca sa nu ramie lucrul besearicil Sfantului Nifon jos.
ca atuncea im place si mie. . . Acum sint iaras calatoritt la Slatink din porunca domneasca, pentru indreptarea unei hotarnicii de movie si aid la culesul viilor nu pociii fi estimp aici la episcopie.
r-
"I
tr-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
36
218
3 Tunic 1799. Iosif episc. Arges. Pentru asazarea la scoala a prea-iubitului fiiii al dum[nea]voastra, de care macar ca scrisesem discolia care ail
arutat dumn[ea]lui dascalul, insA acum yj Eybetcc dumn[ea]lui cumnatuluT
dumitale si istetimea copiluluT au inlesnit toate acealea, si earl ispravit dupa
cearerea dumitale... Iar eti, in Gird, vreame ma volt afla aici, nu voi lipsi
cu cercetarea, intocmai dupa cum im suit dumn[ea]ta
precum si dupa
ce ma voi intoarce la eparhie, iaras nu voT inceta si prin scrisori... Prea
bine i -au parut si Prea Slintii Sale parintelui Mitropolit vazind istetimea si
zpoOpp.Ecc copiluluT, si au flout in doao rinduri multi vorba.
7:
si mi-1 lauda zicand ca are bung. nadejde pentru procopsirea luT, a, deosabit de istetime, dar si bunatate din fire zice a are. Am ispitit si eu pe
copil de sa stenohoriseste de ceva aicea sail de-T vine dorire de parinti sail
de Sibii,- si mi-at raspunsil cu fall vesela ca intru toate iaste multamit aicea,
avind innainte scoposul numal al invatAturii. [Pentru biserica din Caineni.]
fntr'aceste zile ale lunii acestiia nadajduesc ca voi castiga si cit voe ca
sa mergti la eparhie, on la episcopie drept, on la Slatina. [P. S. Cere] 40
oc[a] plumbic la episcopie, si, cautand aicea la Bucuresti, sa gasi numal la
un loc, cite 50 parale ocaoa, si iaste foarte prost: jumatate de un fel, jumatate de altul.
www.dacoromanica.ro
219
37
au ajutorat. Cu ajutorul D[o]mnului si al sfintilor am prefacut i cutiia cinstitului cap al acestui stint si ale sfintilor doi muceni6 Serghe si Vachus, si
www.dacoromanica.ro
38
N. IORGA
220
Lista de vapseli: lazurti albastru, chinavar nepisatu, lazurti verde, chilermeniii, ohra subtire, culurti piiatra, un butoin cu akin, 20 tefeale aurit.
Toate pentru sfanta beseari-ca cea mare a Episcopiei.
"
Incolo, el face tot cereri pentru gosporlarie:
It
flit
I)
sticlele.
1J
f. I*
www.dacoromanica.ro
221
as
girder episcopiT voitt scapa de aid. Iar vinul ce am priimit prin prea-iubit
fiiul dumitale, buteliuri 12, foarte multamesc dragostil dumitale, carea niciodata nu ma pune la uitare. Din care bindu, si hind prea bun, am inchinat
pentru sanatatea dumitale ; insa dintr'insul pastrez si pentru praznic, ca sit
s[a] inpartasasca si eel ce sa vor afla acolo adunatt P. S. Me rog sa am
ertaciune cad n'am facut raspuns de odata cu preasf. parintele Mitr[opolit],
cil6 nu din leane, ci asa mi sari intimplat cu inlesnire.
I
r
J. IL .,;1
0.
nu are nicT-un venit,cind el la asa sat nu are nici-un venit, dar eel ce sa
afla la enorie de 10 colibT, ce venit pot sa aiba? si insa platesc ceale ce vin
din porunca stapinitorilor. Cu toate acestea, eu, pentru dragostea dumitale
voT porunci a nu-1 supara, iar nu pentru pricinuirile luT. Ca nu poate fi ales
el din ceialaltI cu nimica, ca iaste pamintean,"in vreame ce s'ati stricat
.
(1) Pofti.
(2) Greutati
I,
t.
f,'
1.,;
www.dacoromanica.ro
,'
-ri,
.!`"
1'
rrf
r
.
f
40
N. !MICA
222
500 sail 750 sail 1.000, si in city vreame sa pot gati toate; care socotesc
ca un rind va ajunge ping la 600 coale
De-m va da mina dupa pretul
ce va cere sa dart cuvint ca sa sa apuce de gatire, si eu inch, sit ma apuc
de intocmire, a le face dupa cum im iaste scoposul. i, pentru bani, la
vreamea trebuintii, prin dumn[ea]ta, sa vor da ... [P. S.] Scoposul im iaste
ca sa sa pue slujbele sfintil[o]r celor ce au sarbatoare pe deplin, iar a celor
din toate zilele, numal stihirile vecernieT : stihorile (?) care va avea, si condacele si stetelnile, iar canoanele de obste, cum iaste in ceale vechT anthologhiT. Pot sit sit mai adaoge cate cevas si sit vie numarul coalelor ce arat,
cu hartie maT suptire de Ardeal, pretul cite cit coala.
[Pe Vo., Pop adauge alta socoteala a calor.]
www.dacoromanica.ro
223
41
doao sticle de yin ; ins cea neagra s'an spare pe drum, iar cea alba au venit, si o am Mut, inchinand pentru sanatatea dum., iar merele, de vor sta,
void sa le trimitu si eu cinstit la un obraz la Bucuresti, dupa cuvintul politicesc: cinste la cinste mearge. Multh' mese si dumn[ea]luT Her loan Bart
pentru calendar, si IT vel arata ca pe cel inchinat Prea Sfintii Sale parintelui Mitr[opolit] 1-am trimis cu insusi cel ce mi le-an adus. [A dat scrisoarea
catre chir Hristea Capitanovia, de aicea din oras.]
.1
.1
in doT anT si jumatate le va ispravi: au sa faca 500 sail o 1.000, tot atita
zabava este.
De va fi sit sit pue hirtie de Venetia, de Leon, sit va sui in circa, adeca
scumpi, cu 8 sail 9 lei turcesti, si, de va fi sa sa tipareasca pe Leon, trebue
din vreme ca sa poruncesc hirtie la Venetie; si, data sit va tipari 1.000, cere
innainte, la facerea zapisului, Rf. 5.000. Iar, data sa va tipari 500, cere Rf. 3.500 x.
lata ca insamnezti si 12 Mineae de lung, curt art Linea pe hirtie de Orlatd, dupa, mustra care iara o trimit Preasfintii Sale.
www.dacoromanica.ro
42
224
N. !CIRCA
/7
,El
Chita* dela preotul ot Hilda, dela un calugar dela Neamt, dela popa
Gheorghie PopovicT, paroh al Cernatului, dela losaf egum. Bogdana, dela Iani, prot[opopul] Hus[u]lui, exemplarele hind date prin Vasilie Lupul,
dascal ot Bogdana.
14 Iulie 1803. Iosif Arges. Discolie am tras la drum, ca s'al fost stri-
sa afla, ca au maT &Meat si pe altiT de atuncea pint acum. NoT, pentru pacatele noastre, nici-odata nu sintem slobozT, cind de una, cind de alta. [A
tolosit la bal?] beans SfinteT NasterT acum sa lucreaza, ca au avut zugraful
lucru la bisarica, pe \Tara. Am gasit un izvod deosebit rusesc, care socotesc
ca va Ii placut : ispravindu-sa, o voT trimite Etta zaba,v5,. -P. S. Ma rog
s puT sa cerceteze de sa afla aiciT la SibiT materie de lint, ce sa numeaste
camilot, fain sa fie, fata albastra sail mohorita, si, de sa va afla, sa mi sa
Jil
,41'0
al
(*ti fiN4JC:411, ei r,
I, 4:1.
www.dacoromanica.ro
225
43
Iar acum ma rog ca; ce sit va gasi negru, bun, de pinza, ca acela ce era
mai stump la pretu, cite 3 nenateti, sa mi sa trimita pentru o rasa coturT 12, cu ocazionia ce sa va intimpla sa vie aid la Bucuresti, sari si la Argest]. Masts scrisoare catra sior Molnar ma rog a sa da, si, de nu va fi aciT,
sa i sa trimita de la casa dum[isa]l[e] Para zabava, ca iaste trebuin6oasa .
De nu va fi alt ocazionu, sa poate trimite cu stafeta la sior Molnar...
A avea trebuinta i de o caruta de patru caT, pentru trebuinta drumuluT,
insa incheiata ca o lads, intr'acest chip; la mijloc, din osie pins in osie, o lady
mare, faro despartitoare la mijloc, apoT denapoi o lads pentru ale mincariT
trebuinOoase, i dinnainte alts lada pentru vasele cuhniei; insa dresul tot unul
sa fie, fara numai aceastea doaa sa alba despartituri de cea mare din mijloc, i sa fie incheiata bine, si legata pe la colturT cu fier, i de-asupra sa
aiba capace cu chieT, sa sa inchiza, apol pe de-asupra caviltiriul, carele sa
sa inbrace cu piiale, si el Inca sa sa dechiza la o parte, avind titina, cit
ar fi ?
24 August 1804. losif Ages.. Am inteles i ceale scrise pentru un zograf de trebuinta sfinti besearicii dumitale; pentru care veT sti ca noT am
avut unul dupeste Olt, carele si acum zugraveaste la sfanta besearica, si
poate intr'a6asta vary sa apropie de sa'vitrire lucrul ce iaste, si, de va raminea, putin va raminea; caruia i-am grait, i asa da raspunsul, ca iaste legal
la alte parti. i adevarat iaste ca estimp chic Dima David prea mult s'ati
mihnit cad au venit aicl, avind o besearica neispravita; i mai iaste si la
Dinul Robescu besearica toata Inca neinceputa. Altul aicea la partea loculul
cu acest mestesug de zugraveala pe zid, nu sa afla, ci numai niste carpaci.
La Bucuresti iaste unul Grec, ci, din pricina cutremurulul find stricate besearicile, si dregindu-se, sa intrec care sill apuce maT intiiu. insist vol scrie
acolo, si, de va putea ca sa vie acela, cind va treace pe aicl, vol scrie dumitale cu dinsul. Am trebuinta de un clopot ca de oc[ti] 15; ci, de va fi cu
putinta aciT, poftesc dragostea dumitale ca sa porunceti sa-1 faca; insa sa
fie materie ca sa dea glas bun, si sa-1 si leage, sa fie de tot gata cu limba
luT, si sa va trimite cind va fi ,sti, vie niscareva case, sail pins aid, sail plat
la ClinenT, la popa Costandin, si de acolo sa va trimite la dinsul aici.. .
Iaste un policandru neghiob: a voi sa fac dintr'insul niste sfeanice, cum
sari facut ale arhim[andrituluil Nicodim Greceanul. [Cit va
1-Ep6Outio; [= la porunci gata].
www.dacoromanica.ro
44
N. IORGA
22
de la luna lul Dechemvrie... De ale anuluT acestuia in[cercA]ri si "striaciunT de roade, crez ca vel fi pliroforisit, sau poate. si. in partea locului sa
fie urmat asemene. Dumnezeii sa fie milostiv ca sA fie numaT piny la atita,
ca s'ai) luatu oameniT de gind pentru ale vietil trebuinte.
era a sa sluji pe
dinsul pins in vapte zile; dar fiindca ni sa scrie ca sa-1 trimitem mai in
grab[a], numaT astazi s'ati slujitu pe dinsulti, iar cealelalte vase zile sa vor
savIrvi acol6 aceaste sapte zile sA inteleg a nu sa face da acopi, dart" sfintele slujbe ail a sit savIrvi neincetat piny cit va fi in starea luT san[A]tos.
[Pentru o datorie. P. S.] Antimisul, neaflindu-sA alt ocazion, sa trimise la
vechilul de proinul (2) of PitetY, in. Lovivte, scriindu-1[e] ca, cu bunA cuviintA,
lu-
www.dacoromanica.ro
227
45
23 Iunie 1811. Iosif episc Arges. Cat pentru iconite, am mai vazut si
la alte parti acute de la Vienna, si ne -aft placut. Nadajduim si pentru pietri,
cum ca si mai bine sit vor gasi, si mai potrivite, incredintindu-ne din ceale
puse la paftaoa briului bisericesc ce ni s'ai'l harazit de dumn[ea]ta. Cum si
pentru asazarea for in casute, iarasi maT bine socotim ca sa vor lucra acolo
decit aid. Si noT cu multamita vom inplini toata cheltuiala ce sa va face.
Iar, pentru margaritar, de va fi maT cu lesnire aid, de aci vom lua, si nu
insarcinam pe dumn[ea]ta pentru adasta. Pentru liturghie arhiereasca, ne -au
lost scris si cucernicul prot[o]p[op] Gheorghie directorul, dar, si aid neaflandu-sa
tiparite acest fealiii de card, i-am trimis ceale maT trebuindoase pentru slujba
arhiereasca, scrise cu mina, si i-am scris, ca, de sit gaseaste cineva a cheltui
ca sa sit tipareasca liturghie intreaga arhiereasca, stim la Moldova una scrisa
a sa face la Viena cu zmalt, ca a sa face fain sit ceare pentru una noaozeci si optic fiurinl in bancurb, iar de mijloc lucrul saptezeci si opt, iar maT
doi ..., la lucrul ce sint a sit pune aceaste iconite,
trebuinta iaste ca sa fie bine. Snell bine ar fi fost ca sa mi sa fi aratat pretul
ordinarT patruzecT si
in bani turcesti, ca eiz n'am avut a face de multa vreame vre o socoteala
dupa cursul banilor nemtesti, cum umbla acum, si indemnat am fost de a
afla de la altai ca ar fi umblind leul turcesc cinci nemtesti, iar shit ca patru
si jumatate. Deci, de nu sint greite aceaste aratitri, sa scris dumneata ca
sa sa fact fain. [Amanuntele le va hotari el.]
(1) Studii fi doc., XII, pp. 162-3.
www.dacoromanica.ro
46
N. IORGA
228
Bu3uresti, 15 Decemvrie 1811. Iosif episc. Arges. [Pentru] cutiia cu iconitele ceale cu smalt zugravite, 6 la numar, si cu pietrile ceale trebuiaoase,
Ultimele serisori, din 1813 si 1816, ale lui Iosif, care teal de alt-
dollar Molnar,
20 Noemvrie 1816. Iosif episc. Arges.); Inca traind
fost scris ea are scopos a trimite 30 ev[an]gh[e]liT de ceale tiparite
la Buda, ca sa sit inparta in dar pe la besearicile care voT socoti eit; insa, pins
in cit au maT trait, dupa ce mi aft scris, nu le-ail primit. Eti inch n'am stiut
tine iaste clironomul rap[osatului] ca sa-I serif, ; si aft ramas la taceare. Acum,
iaras aducindu-mi aminte, fac dumitale suparare ca, de va fi avind rap[osat]u
lasat clironom sail epitrop, ma rog ca sa-i facT aducerea aminte de Oast.
mi -au
Si maT mult pentru alta sA-I facT intrebare, ca, la tiparirea Octoicelor la Buda. am
(1) Nedumirirea.
www.dacoromanica.ro
229
47
trimis raposatului tilcuirea antifonelor glasurilor, avind scopos ca sa le tipareasca la sfirsit[u] cartii, si nu le -alit tiparit, si au ramas netrimise innapoi. Deci, neramiind la mine altil izvod, foarte ma rog a le trimite prin
mijlocirea dumitale, si foarte ma vei indatora. Cinstitei dumnei coconii HagiicaT, trimitu parinteasca bl[a]goslovenie.
mai curand dela Bucuresti, innaintea Sfintelor Pasti, cu toate c mina nu-m
prea da, dar am socotit ca in zilele episcopiei meale sa is sfirsit si tinda
Minter besarici de zugravit, ca sa nu ramie lucru baltat si neispravit la eel
ce vor fi in urma mea, si, pentru neputinta neajungerii meale, am aruncat
nadejdea la cel bogat intru indurari, ca sa trimita ajutoriul, cum ail trimis
si la cite s'au savirsit pang acum. Deci, trebuinta fiind pentru vapseli, iata
ca trimisam pe Ilie zugraf[u]l nostru ca sa tirguiasca dupa foaia ce au &cut.
[Sa-1 ajute la cumparati
IV.
.
www.dacoromanica.ro
t 1,
48
N. IORGA
230
a celor ce din tot cugetul si sufletul nostru-1 iubim, [nu este], ce putem alt
ceva a face, fart cit sa ne supunem cu tot dinadinsul d[u]mnezeesti hotariri,
mangaindu ne cu acea adevarata fagaduinta a D[u]mnezeiril sale ca, once face,
dart va mai trece ceva vreame la mijloc pant vom scoate direptul la lumina; pentru care ia[rals to rog sa nu fii suparatt de spre a6asta judecata,
fiindca insus Exelentia Sa si d[o]mnul Costa da crezamant cereri dumitale
prin intantie. insa, pricina pentru ce voesti dumneata sit sit descopere
Zamfira i sass dea raspunsul, asa zice domnul Costa sa sa fie adaugat si
acest temeiil al dumitale, ca mai ales voesti dumneata sa is a6asta judecatit sfarit acum, pant esti in viata, ca nu sit sit scoale is mai tarziil iara,
dupes cum sit doveldelste cit ail facet la atata vreame dupa ce insu is ail
iscalit ca i s'ao multamit i nu are sit mai caute mai mult. Acest puntum,
din usebit sfat al d[o]mnului Costa scriindu-sa instantie de a doa oath, s'au
adaugat intrInsa.
Iar hottrirea va fi cit i sa va porunci aceT neodihnite Samfirita sa arate
ce are asupra clironomilor raposatului in Domnul Costandin Hagi Pop prin
judecata.
Eil cram bucuros, dupa cum m'am fost prea rugat si de Exelentia Sa gubernatorul, sit sa porunceasca aceT neodihnite Samfiritei ca de aid innainte
sa nu indrasneascri, a vatama insu voia i iscalitura ei cu care ail aratat
is indestulare si multamire facutei socoteli prin cinstiti eel ce au fost de
fait din Cunpanie. Dart gasta numal politiceste s'ar putea porunci, loran
www.dacoromanica.ro
231
49
tarium comisii, au fost refe[re]nt domnul Tart ler, iara acum va fi domnul
Costa, cu care ceva putin am %cut. Pentru aceia ma rog sa, nu to super!,
ca in randul acestil judecati eu voi fi cel ce it va ispravi dupa pofta noastra,
si cele ce vor urma, find eu aid la Cluj la randul acesta, voi scrie. Si pang.
atunci sant si rama[n] cu foam dragostea sarutand mana prea- cinstitel cocoaneT doamnei naseT,
gata spre slujba.
loan de Molnar, doctor.
Domnului hodno6 inbratisare i sarutare cu inchinacune, , i dum. chir
Stan (1).
rr
(1) La 1811, Molnar a fost prin tars, cum se vede dintr'o scrisoare, dela 20 Octomvrie,
a unei Zinca Deleanca: aPrin dum[nea]lui dohtor Molnar am trimis palm rochi ale mele
ca sa le dea la croitor, sit le dreaga: doo de malteh si una de stamba si alta de batist6.0.
(2) Al Companiei Grecilor Sibiiului.
Analele A. R.Tom. XXV117.Memoriile Sect Literare.
4
5.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
50
232
ce sant maiciT meale si facatoarei de bine. Si sa yeti Domnia Ta insus vigurile ceale ce prin mahine in Sad s'ail tors si prin tehil de aid s'ati hoWit de prea bune, pant, cand im vet mangaia dorula cu venirea la mine.
Si, sarutand mina prea- dulceT meale cocoane nasei, sant al Domnii Tale adevarat cinstitori :
De Molnar m[anu] p[ropri]a, doctor.
Sibiit, in 25 Dechemvrie 1814.
tiri in
alto scrisori:
5 Iunie 1803. Cluaenil] Ionita Argitoianu. Pentru bani. Se inchina si dumnealui dotharului Molnar.
Arad, 27 Iunie st. n. 1807. Zamfirache Pop. " Domnu Molnar an venit aid
deunezT, de la Peste, si au trecut la Varodioa-Mare, si mi-an Spilsa sa serif]
dumn[e]voastra ca sa inchina cu sanatate. In Maiu Scrisese de venirea aproplata a im_paratului, cu adausul: En sintit numit ordinant-ofiter la Imparatu.
V.
Din generatia de clerici ai episcopului Iosif face& parte si un fecior de boier calugarit, Nicodim Greceanu, care dada la Sibiiu in
1811, chiar dupa, sfatul Vladicului nostru, o traducere din grecete,
dupa Polizoi Contu: Invataturi de multe tiinte folositoare. Avem
cinci scrisori dela el : dintr'insele se vede ca in 1803 el se intalnise in tar cu Molnar si ca face& daruri manastirii CaldAruOni,
de dragul obOefitiei paisiene ce infloria acolo ; i se mai vede ca
in 1811 bietul parinte Nicodim era la Ramnicul-Valcii, pe Tanga
fratele sau Dumitrache, ca avea datorii la Grecii din Sibiiu i ca
suferia de durearile capului i de un polip in nas.
.
www.dacoromanica.ro
233
51
VI.
genie Decapolitul. El, care a tiparit pe al Sf. Cruel, n'ar tipari 'i pe acesta,
vorbind cu cel mai mare al tipograliel Sibiiului de plata pe 300 de exemplare? Pecete infatisind manastirea cu doua turnuri, cu feresti lungi, coperis
umflat si pridvor pe stilpi ; litere K. e. Hr. S. 1800.
VII.
In
scolii bisericesti din acest Limp, trimetea la Viena pe dascAlul Macarie, calugAr si maestru de cantari, pentru a tipari acolo trei
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
52
234
Sibiiu, 2/14 Noemvrie 1821. Stan Popovici. Pe parintele Macarie [Portariel 1-am recomandarisit dumitale; to pofteseti a-15 priimi i a-T da mina de
ajutoria la tiparirea cartilor, cu care am facut simfonie la aceale cartI.
Recomandatia: Macarie, dascalul de muzica bisericeasca, vine la Viena
spre tiparirea de doao -cart! de cintari bisericeti: Anastasimatariti si Irmologbiont; carele slovele de note le aduce cu sine.
[Lugoj], 5 Noemvrie 1821. Macarie ieromonah, Portarie. Acolea la Sibiiu
care titi ca nu vor inceta in tot chipul de a sa sill ca sa minjasch bunaosirdiia domniitale, de vor fi intelesu ca Domniia Ta esti pricinuisi folositor lucru. ET mie cu. adasta nu mi -au facut
alta, ca, adevarat, turburarea pina acum Inca nu mi-au trecut, dar rivna mai
vointa
pit armenT, ca unit ce au priveleghiuri ca, ori" pre ce limbs sa poata a tipari,
www.dacoromanica.ro
235
53
rea, nici nu [m]i sa cade, nici pot sa o fac, ci am slug& cu simbrie, care
im iaste si tilmaciu, im face si_bucate, cum si slujaste; canna sint indatorit,
ca, orice marline eft, aceia sit manince si el, nedeosebit de mine intru nimic.
[Fagaras], 12 Martie 1822. Voicu [Perieteanu], Stolnic. Pentru tiparul Psaltichiilor.
lU
Si la 20 Decemvrie 1821: Trimit duinitale si adasta psaltichie, care cuprinde toate stihurile praznicilor de piste an, care iaste foarte de trebuinta,
si o cere parintele Macarie, ca sit o imbrace in haina romaneasca. IT trebuiaste si o preadoslovie romaneasca, ca sa publicariseasca adasta lucrare
la neamul roma' nese pentru aceia sa i sa trimita cartea ce-I serif], prin care
it insemnez chipul in care are a o alcatui, inpreunind cu cartea si psalti:
chiia.
15 Iunie 1823. [Din Moldova carve Macarie ieromonahul. Scriitorul a vorbit pentru vinzarea cartilor cu Cantimir, secretariul Agentiei austriace.] Am
avut vorba si cu preosfintitul Mitropolit ca de mai innainte sa alcatuiasca
www.dacoromanica.ro
236
N. IORGA
54
Aid sant la Mitropolie vre o trel, care au esit deplin in sistime noai pe
limba greceaasca; aicea im pa're ca vor puts sa paradosasca si moldoveneste.
Mai am eti un psalt muntean, anume Enache, de catva ani, la biserica SIantului Nicolai, care au invatat sistime noai : are putere si la sistima veche.
Acesta im zice, pe cat s'ati pliroforisit din gramatica, ca poate a canta-si a
paradosi, in[sa], de va fi ceva aporie (1), dupa ce voi veni in patrie, vor veni
la Bucuresti de sa vor mai lumina. La Chisinau am scris unuia din rudeniile mete, si acolo sant catva psalti bunT a sistimel noai, greci, care mi sa
pare ca vor puts paradosi, cad sant vre o d.oi care stir' moldoveneste. A stept
sa vie cartile ca sa triimit o gramatica si Anastasimatarion acolo, ca sa sa
faca cercare, si, data psalti aceia vor putea paradosi, apoi acolo mai multi
dragoste vor avea. Adaog a zice ca eti nu voiti cruta osteniala ca sa pot
a spori intru aceasta
Grigore psalt.
Karlowitz, 8 Iulie 1822. Stephan v. Stratimirovics [patriarchul sarbesc]
titre Gheorghe de Sina. N'a primit Inca cartea de cintari, tiparita de Mitropolitul muntean. Obwohl mein Wunsch nicht ist dass diese Art des Gesanges, die von der hierlandes iiblichen verschieden ist, such in den kaiserlich- koniglichen Landern eingeftihrt werde, permite numai finder', exemplarele cele mai multe sunt pentru Tara-Romaneasca.
Iasi (Esii), 15 lunie 1823. Grigoras Spat. Trimete raspuns titre Macarie.
www.dacoromanica.ro
237
55
a -sa, lua pe seama Casa Scoalelor, in pre de tl. dOoa zeci si sapte de mu
[din cari se dail 10.000; restul intr'un an, cu dobinda de tl. trel la punga
pa luna.]
si el
11
www.dacoromanica.ro
56
N. IORGA
238
www.dacoromanica.ro
2 39
aif/ ,
0:4
,t
A-LA al ,i1v;;IzatkInc
3 5 ilbrirrig'f44 At a r,o`;
'i`tt
kT,c-fre
57
r;;,/,v.,
26();1.4
'`
IL:k Al
..,:'
a tiPil --ri61/1
4. VI/ ,ca17th,
aZA en a/.
'
)!,
4/
Qv
!
,j1a4 MORA
tn.;
&
a t4
V otd,C1
-,,/f ar/S
' if
c4,ervb . Aba3
z
clap
/
`7
trio'.
ii
) gut
Aa
44 k
teafit
,12
.1
/OA
?, (90GL
f)
A/otia/b
e-1,
4) Stgoi,
it; p k CAA,
/
f
1
1 .1
cAa C-112- air
I
?.
I a ..X/1.4041
r0
.0
.1-
_az.
.7
ovir-;?ifir,(4 g/rt
:74o
www.dacoromanica.ro
(117
a --A-11
N-,
/
0,4k .4,/ 3 ca.. ,
el
et.
Ut
-7
pi cy
tl
,1
aCc,&Vinati. /r/OriAkt.to
Al
7
..= tvi/LA'
it49 eVe
.1Z2 /14
,(;`t/-+.'
7/
Avrartoa
/
M' 32
zit.
'
k. Aft a .,x, . ,
ura a 1..72kc,<-01/4 , aMxtos, )14/4-0,-
rilibffraervao,
k,
16
34
'Al
t,.
f.,1
tia
,..41/01ra
/11
.1
62.0
41,, fQ
'11
240
N. IORGA
58
M;
.2
Av. 1. (Are
t.
zt.,
.(--Z .li
(veumf,
p$
14A 11
;1--
a 't
/'
_9s$
4tf..)
7,(4; 7,7,/
Pm,
. f
ziAA,
.5
t 614.,
ej
(%
....
.04.>
e ote--1,01Nvioj4""--.
;),,5
Py'l
s 44
A
/L4-0
.20
5,
9_4;4,4E--
-"C
(1-4 e'21.r.L
,O 7423.'111
ce.,/
f!"
e-.1ctA, C
'
t ,Y, ,
4-1,c4',93_
.41,3-1"
41/4a.
,1,
..1
;Tit ph. )4. 0 /IX iia.,AZ.a..;/ 1 01 Tri fri C-) it,A.Aite 4,-C-7/24-fritt./ 7r/1 Hi/ 44,7w7ifs
41 L
(/) V,11:a-
el
A,
" Ts? "5 h .,)714Seicfrily A.t.001kPo 5/17,0,,ww4kPos"4/4",447.. 71d.2c: /6 Wats e.. Astor-et 0,4 z. a , 4 #7;;;),477091-4-AirdA
-A 71' 7)1.
'4.4
fly
le
77 os, tiroo
I. AP/IP441
www.dacoromanica.ro
ti
2.
3._
3,
Prof. I. Bianu.
Dona manuscri'pte romanesti din secolul XVII-lea, descrise de P.
S. Sa Episcopul Ghenadie al Ramnicului-Noul-Severin . . . .
XIII. - Desbaterile Academiei in 1890 91 . .
.
.
.
Raport asupra activitatii Academiei Romane cu ocaziunea serbarii
de 25 ani a existentei sale, 1866-1891, de D. A. Sturdza.
.
1.
4.
L. B.
. ......
'1
4.
Urechid
. .......
1,50
4,50
Romaniei, de D. C. 011dnescu.
Omagiul artelor, o scene lirica dupe Fr. Schiller, adaptata Principesei de coroand Maria a Romaniei, cu ocaziunea casatoriei si
venirii in tara a Altetei Sale Regale, de N. Ch. Quintescu.
Romanii din Asia-mica. Relatiune de calatorie, de T. T. Burada.
XV. Memnoriile Sectiunii Literare . . . . .
. . .
.
Jocuri copilaresti culese dela Romanii din Macedonia, de P N.
Papahagi-Vurdund
Vraji, farmece si desfaceri, adunate de S. Fl. Marian .
.
.
..
1,50
,75
.-
'
1.
4 50
mitru C. 011dnescu.
.1.
.
XVIII.Desbaterile Academiei in 1895-6
.
.
.
.
Nota despre invitarea congreselor stiintifice internationale la Bucuresti, de D. A. Sturdza.
.
Tom. XVIILMemoriile Sectiunii Literare
.
Romanii Banateni din punctul de vedere al conservatismului di'
alectal si teritorial, de B. P. Hasdeu
Teatrul la Romani. Partea I. Datine, naravuri, jocuri, petreceri,
. ....... .
......... .
.
ceanu
www.dacoromanica.ro
5.
/
1,50
,70
,85
4,50
4,50
3,50
,30
L. B.
Teatrul la Romani. Partea II. Teatrul in Tara-Romaneasca, 17981898. Intaiul memoriu, de D. C. 011einescu . . .
.
.
. .
Teatrul la Romani. Partea II. Teatrul in Tara-Romaneasca, 1798
,.
1,60
....
1,60
..... .
. .....
N. Papahagi.
. .....
Despre articul $i declinatiune, de Dr. At. M. Marienescu..
.
5.
6.
b.
1,20 ,
1.
,20
6
___
5,50
3,50
1,40
de Iuliu Valaori
,60
.
.
........ . .........
.
e
V
www.dacoromanica.ro
--,20
..
1,40
5,
8,
, ,-
3,
,50
,30
,20
,30
1,60
1,
1,
,70
..