... .

ISTORIA ROMANILOR
SUB

maw 1TODA ITITUUL

,

ILMA

DE SCRIERI DIVERSE
US
.
NICOL AE BALCESCE
,
_.,..-.-
. .

PUBLICATE DE PItr: DECISIUNEA

SOCIT.A2=I .A.C.AJDEMICE 1:2.0/VIAI\T
AI IsAuCITS rt: 0 PIII:(VVINTAIII: SI Nor r 4

DE .

A. I. ODOBESCU. .

:.

BUCURESCI
TYPOGRAFIA SOCIETATEI ACA DEM ICE ROMANE
.
(LABORATORI ROMANI) .

19, STRADA ACADRIIDEI, 10

1878

www.dacoromanica.ro
 ISfORIA ROMANILOR

SUB

MICHAIU-VODA VITUUL

www.dacoromanica.ro
,.
-2:
=
=
....
=
= ...4=
_L=
......="
_=-..
.:..-.- ,
.
--="- , i II
.,...

if
' ".
"i / -='.,=..
,
//
,_,=.
2 F.
_
wi
_
F.
=

=--
ff.
F.,
1
4I
: :-
i-4
"r. ra
..
n=
..< .
i 11
i>
_.

. E
_
c4

:Z.
-I =
.n.
...-.
im :
,c,)
..L. ..,
e-,
INIM =11
MINI =Is
1/7 =
AM
-li
.
.
=
... .... l''''
\ : tt.14i
{ '1,

-E ,.....,
-_-_
..... ,.........=..
......
..

i
.

-...__
1.1

- . NIN
/
....-.
,.........--. ,
=
E
=
am
= 7:--..,-
---------- -1-1-171 _.--
..,,,,,, c,c,..,e,-......rtaterc Cedar:, Noy
-...
=
...,
= ( :-.../...,f,,, er E,..rhi-, Stargt.i..Atax.Corearriirt- =
...
= iwag,,,,plefAr ar-voa, Silda"...,/roAxe or.o omnht =
=
....
....
te 7 adr.70,-er, field ocCm-.1., fart,
....
.....
..,=

...
NNE 1 C., /4.. ji;#, /kf . re. I Pt; 0 l ; lz. . I ...
....
IIM
OM.
if -../ .re . . '25 Z. OIVS, /.. 4 , .....

Amp& S 5 &T tiv. MO

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR
sun

IIICIIAIU VOA VIMUL

VRMATA

DE SCRIERI DIVERSE
DE

NICOLAE BALCESCU.

PUBLICATE DE PRE DECISIIINEA

SOOT:ETAT= ACATD=4:1CM FLOM-4Z.7E
sl INS0,111, LII 0 VI FCLVEVTAITE SI 1,011t

DE

A. I. ODOBESCU.

BUCURESCI
TYPOGRAFIA SOCIETATEI ilCA DEMICE ROMANE
(LARORATORI ROMANI)
19, STRADA ACADEMIEI, 19

1878

www.dacoromanica.ro
 IN ONOREA

NATIUNEI 1 0 rI'IRIL OR
ROMANESCI

www.dacoromanica.ro
 PRECITVPNTARE

Indeplinesct asta-ip una din cele mat vif

vi maT staruitóre ale mele dorinte : ace% de
scóte la. lumina. Istoria Ronanilor sub Mi-
chaiu Voc Vitézul, lucrarea de apetenia a
eminentului si multt-deplansuluf nostru isth-
rict Nicolae Balcescu, care tott de o data este
si o scriere de frunte In litterele roma'nesct.
De.duoë-4eci i cintf de anni de and Ni:
colae Beilcescu a muritt, instrainatt de pr&
lutita 0-Tr&dorita sa térra, eti unul n'anit
pregetatt unt momentii de a auta mijloct
spre a face ctinnoscuta publicului romanesct
aeesirt frumdstt opera, In care IV pironise min-
www.dacoromanica.ro
 VIII

tea §i puterile sale unt omil de una raril ta-

enta, pe care, de copilla and), me deprinsesema
a '1u respecta, a la fubi, a 'la admira.
Ciucf-spre-pee annr din ace§tia , ama pa,-
strata eu santenia, la mine manuseriptele lui,
cercandu-me, de Cate ori 'ml a stata in putere,
d'a pub1icitel celt pueint o parte din ele.
Dar , spre ru§inarea nOstra de pene aeurn , a
treenta una patratu de secola de la mcirtea
Balceseului mai nainte ea s'a póta fi pusa sub
ochii natiunel romane, totu eela-ce dinsul lu-
erase intru cea mai mare a ei onOre.
A trebuita ea o ralja din acelli foal de vi-
tejia stramo§esca , care ardea eu dora inima,
lui N. Balcescu, s strabatta in sfer§itu in vi-
nele tutulor Romanilor,, pentru ea sa afle
timpul priindosu de a es§i la ivé1, patrioti-
cele pagine scrise de pénna luf , muiata §i
oeelitil in sangele atator eroi aT Romanilor
din trecutt !
Ai inteadevera e timpa ea natiut ea ro-
mana sa auda i tota de-odata, sa, simtrt a-
&anal eugetele inviatóre i spornicele cuvinte
ale aeelni nobilu suffleta , ale aceleI intinse
intelligente romanesci , care odatrt se numfa
Hicolae Balcescu ! Nicolae Balcescu, despre
earele ne spune d' V. Alexandri ea : ceoprinsu
www.dacoromanica.ro
 IX

cde entusiasmn la privirea fläci1or romanf

(ce dantufat cu pletele in ventt, 4icea : c0 !
(mendra Oste va a,vé Romania , cand if va
c yenl si el rOndul pe lume !)*
§i negresitn la virtutile ostasescI ale popo-
rului romanu se gendia fóra pregeth Nicolae
Balcescu , de ore-ce eln , able in versta de
19 anni (era nascutt in Bucuresci la 29 iu-
nie 1819), intra in ostire si, numaT cu rangul
de cadetn. (funkern), doritort srL impartasCsca
socilor sef de arme cunnoscintele ce mintea
ager i studiósa dobendise anco din junete ,
eeril sa institue in casarma o scOla pentru
soldati, unde insusi fu invetatorti. Apoi, dupe
ce fa prigonitil si inchisü cat-va timpt la
monastirea Marginenif pentru ideile sale libe-
rale, tail cotre ostire iT indrepta elü gendu-
rile , cand spre a intra in carriera litteraria ,
elf]. tipari in Iassi la 1844, inceputul unuf
studiti asupra Puterei armate la Rom40.**
** Islicolae Bdlcescu. Suvenire de V. Alexandri. Unii fragmentil,
in Revista .Romand pentru soil* , littere ei arte. Bucuresci,
Tom. II. 1862, p. 312.
* Acest6 studii, publicatii in Fóla sciinyficd i litterard din
141, i apoi si in fil§cier g. separat6, pOrt6 titlul: Puterea armatd
§i arta militaré de la intemelerea principatulta Valachief peng
acum. Elii se completezil printeunii asemen6 studii asupra
principatultif MoUovei, tip6ritii in Magazinul istorice pentru.
Dacia, din Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
 Penë la annul 1848 , petrecendu timpui
in studif istorice, sjit_nd la Paris, cand in Ora,
elu scrise differite lucriiri de unt mare into-
resu pentru istoria nationale, §i le publica in
iWagasinul istoria pentiu Dacia, pe care flu
redacth in unire cu d' A. Treb. Lauriant.*
La annul 1848, elti lila parte activa la mi*-
earea nationalë, atatn in terra Romanesca ,
eau §i , mai apoi , in Ardeln. Insui ela , in
scrierile lui pe care le damn aci la lumina ,
ne descrie adese simtirile induoio§ate ce a in-
cercatil inima lui, in mijlocul acelor aspirari
confuse ale deteptarii spiritului nationaln,
pe care elu, singurn parte pe atuncl, scia sit
le mësóre, in mintea sa erudita §i patriotick
cu mêsura urie§a a gloriilor trecuthlui.
FOrit Ans6 de a perde curagiul in aceste
* Scrierile lul 135.1cescu, care art apurutil in Magazinul isto-
ried sunt cele urimitóre : Tomul I (1845) : Cuvi'xtd prelimina-
rid despre isvdrele istoriel Bomcinilor. .Románi qi Panario-
iL Ioand Tentul, mare logofétii alii Moldovei. Logoretza
Mirond Cost mu, istoricul Moldavia Spdtarul Ioand Can-
tacuzino.Postelnicul Constantind Cantacuzino.
Tom. II (1846) : Puterea armatii qi arta militarg la Moldo-
reni in timpia mdrirei lor.Despre starea sociali a muncito-
rilor plugari in principatele .Románe In deosebite timpuri.
Tom. IV. (1847) : Campania Bonuinilor in contra Turcilor,
de la annul 1595.Bulletind despre portretele principilor fer-
rei Bomcinesci gi ai Moldaviei, ce se alga in cabinetul de skum .
pe de la bibliotheca regari din Paris.
www.dacoromanica.ro
 XI

sterpe lupte, tocinaf cand vëlju de tote partile

avênturile generOse ale poporulur romanti In-
frnte sub jugurf straine §i asupritóre, tocmM
in tOmna annuluf 1849, elt se intórse in Fran-
ca §i se consacra mal en totul la lucrarea ca-
pitalë a vietef sale la povestirea marilor
,

fapte rasboinice ale Romanilor din alt xvi

secolu.*
Dar sa '1u itsrnü sa '§f descrie insu sta-
rea lui flsica i suffletesca , i sa ne margi-
nimn a decopia aci o nota pe care amu aflat'o
printre chartille luf , scrisa cu o mana sla-

* N. Bglcescu , in timpul revolutiunel de la 1848 din Bucu-

resci, a. scrisil in iarul. 1111 Bolintinénu, Poporul Suveranti, cite-
va articole, din care extragemil liniile urmgtóre :
cPgrintil nqtri ati v&satri pretiosul lor singe pentru a ne lgsa
cde moltenire drepturile nóstre politice, i datoria nostril, este a
cle pgstra cu acei41 putere pentru fill no§tri. Timpul n'a venitil
ca sg. dobénclimil o independentg, absolutg,. Positia nOstrg poll-
(beg, de pe tractate, este bung; numal trebule a fi pgzitg de
'Walla Pórtg,, a fi sprijinitg cu statornicig, de nob. Sil nu ultgmil
zcil suntemil datoll a apgra nationalitatea i drepturile nOstre, de
vomti fi nevoiti, chiar vgrs'ind singele. De vomg cgdé In acestil
cluptg sintg, sg cgdemii local bgrbatesce, astfelii cum ail trgitg
cpgrintii notri, i ca d1nii sil striggmil : Mai bine térra siostrd
gsd se prefacd intr'und intinsil nzormenta, nuniai sd remand
(totii terra Romanilor
Mergend apoi la Paris, pe &And se occupi de marea lui operg
istoricg §i, osebitil de o intinsg. corespondentg §i de redactarea u-
nor acte attinggtOre de faptele emigratiund revolutionarilor ro-
ninnl, chi publicg in Journal des Economistes din Paris, 1850,

www.dacoromanica.ro
 XII

bit5,, and se a& la Hyeres, decheinvrie in 17,

annul 1850 :
(Minute le in care suiü sunt pline de amarti
c§i intristare. Pe and Europa intrégA se prega-
Itia a saluta triumful libertath, eroica Frana
cde la care ca totü d'a-una , se mtepth sem-
cnalul, Franca, prin fatalit ate O. prin neuni-
area fiilor sël, cade gemend in nepatint'a sub
tuna jugil umilitorü. Fih forrL-de-legei trium-
,z fezrt in tote pArtile §i intemeiazil spurcata lor
ctirannia. Suffietele generóse , sdrobite i rã-
nite de mOrte, yea apuind din vederea lor
qioa mantuirei. insumi et, en o inimrt sf'a-
c§iatil de durere. me luptu cu o bout ertidt §i

o importante lucrare in limba francesti, sub titlul Question i.co-

nomique des Principautis danubiennes. Printre manuscriptele
rerna2e de la dinsul se aflit qi o parte din textul ronianii alii ace-
stui mernoriii. Totil acolo gsimd j unui insemnatil fragmentil
dinteo lucrare 5.110 ineditg, purtamd titlul : Manualul bunulul
Romanic, dialogI1 intre unit sdteand j unit comisard de pro-
pagandci. Ffind la Paris, Beilcescu mai compuse cuvéntul sell a-
supra .314ceire1 Romanilor din Ardélii la 1848, pe care ild ti-
pri filtering iard ronfanii de acolo, Junimea .Roniand, din 1851;
apoi conlucril seri traduse poema in prosa, ce pórti, numirea de
Cantarea Romania' i care fu ma àntiiu tipkit5. la Paris in
bropra .Romania viitare din 1851, §i apol reprodusi de dl. V.
Alexandri in Romania litterard din lase 1855, unde s'a tipitritb
si unii. fragmentir din cartea nu!. a Istoriel, Romernilor sub Mt-
chaiu Vodd Vitézul, sub titlul : Rdzvanii-Vodd.
Acestea sunt, pare-mi-se, tote scrierile McesculuI de la 1848
pen6 la mOrtea lui.

www.dacoromanica.ro
 XIII

4 neimblangita, cautti a castiga timpt asupra'r

t§i a o intrece in lutela, ca sa, potu lasa frati-
dor mel aceste pagine din vieta parintilor
nostri, i calu sleitil de puteri, mistuitü prin
csilintele ce fact. Ca tote aceste temerurf d.e
deseuragfare, suffletu'mf te slAvesce and), in-
cjeita libertate, §i emenif sangiurilor
cal). lnvelitü cu marama négra dulce faca ta,
ccrede ct va veni ioa fericith, ijioa isbendi-
cref, cand omenirea intréga se va scula spre
a sfasia acestii velti i dusmanil ter se vor
Aimpetri la vederea serelui set de lumina.; a-
tuner nu va ma fi nicr unt omü roha, nici
natili róba, nicr omii stepanti pe altul, Did
cpoporti stephnil pe altul, ci domnirea Drep-
(tdrii §1 Frdtiei! Aceste cuvinte, ce o data
canui (lath de clevisa natier mele , vor domni
clumea; atunci asteptarea, visarea vieter mele
se va implini; atunci toti Romanir vor fi
(una, 'Merl i fratf! Val ! nu voru aye norocil
ca vede acesta 4i, deli eU asernenl anul mun-
ccitii si an ptirnitü pentru dreptate, celt
(din urma alb meti cuventri va fi anco unil
4imnt tie, terra mea multti draga !)
Acea lucrare despre care eh' vorbesce cu unit
asa dureros6 entusiasmil, este Istoria Roma-
nilor sub Michaiu Vocld Vitezul, la care lucra.
www.dacoromanica.ro
 XIV

de mal multü timpti §i d' u care scrise o mare

parte in annif cef din urmri al vietii sales iat,
de pre o altä insemnare mannscrisA ce s'a gA-
sita ton printre chartiele lul, improtirea ce
elu von, sa dee operei sale :
Tomul I : Introducere. Cartea I. Li-
cbertatea Nationali (1593 Aprilie 1595).
( Cartea II. Ceillughe'reni, (Aprilie 1595 De-
achemvrie 1595).Cart. III. Robirea Prra-
(nului, (Dechemvrie 1595 Aprilie 1599).
Acte adaose.
(Tomul II : Cartea IV. Unitatea Nationale'
c(Aprilie 1599 Julie 1600). Cart. V. in-
si(Augustil 1600. Ianuarie 1601).
(Cart. VI. GurusleVi (Ianuarie 1601 Septem-
c vrie 1601).Acte adaose.Lista isvórelor
aces4-ei istorif a
Cartea "antelu, de pre cum insu§i insemneza,
pe acestrt ultima nota., a fostU scrisrt la Paris
in ierna annului 1S51 (fanuarie §i fevruarie);
a doua, iarA§T la Paris, 1851 (martie §i apri-
lie), cu tote c o mare parte fusese publicata
la 1947 , in. Illagasinul istoricA , sub titlul
c Campania Romcinilor in contra Turcilor, de
la annul 1595); a treia carte a scris'o in sa-
tul Ville d'Avray, langa Paris, la 1851 (maiti
rAne la augu-thi); a patra lit Hyeres, in Franca
www.dacoromanica.ro
 XV

meridionalé, la 1852 (main §i aprilie); in sfer-

sith o parte din a cincea e scrisri, la Constan-
tinopole, totn la 1852, dar ea nu este sf6r§itil.*
Se vede crt pe a sésea nici c'o incepuse 'One() ,
cod. nu existrt nicI unt1 manuscrisu. Actele a-
daose sunt adunate in mare parte, deli n'ail
fostu ancO puse in orOndufahl de autoril: cat
despre lista isverelor, alb,rail in notele lui, ti-
tlurile a maT multii de 225 scrierf vechi si
moderne in felurite limln, pe care le-a consul-
tatu d'a dreptul sen in traduceri, pe care elti
punea st i le facrt. Din Introducere, se vede,
de pre sumariul ce ne a lilsatu, cri, voIii s facrt
unu tabelft alü vietef sociale a Itornanilor din
frecutu; dar, ast-feln cumu o averat, ea este,
* Manuscrisul acestei a V-a crtl, seris6 in mare parté de in-
s6;1 mitna cii totul slabitti a Balceseului, se opresce la pagina 138
en iusemnarea num6rului capitolului (XXXIII,, cu care avea
nrmeze textul seli. D. Greg. Tocilescu, in interesanta monografig
ce a publicatil asupra lisT : Nieolae Balcescu; viéta, timpul i o-
perile sale, 1819-1852. (tip6rit6 in Columna liii Traianic a
d-lui B. P. Hasdeii, Bucuresci, 1876, No. 5, §i apol in ftisciód se-
parat6) face urmiittirea curiód observatiune :
Aci se opresce penna lui Nicolae Biticescu.
gEra capitolul 33 al6 serierei sale, care correspunde la capito-
clul 33 alti vietei sale, versta in care a murital ! ... Este o intern-
tplare curiód, analogi eu aceia a hi Napoleon celii mare, in
<manusetiptele druia s'a giisitii unti manualii de geografiii, scris6
cin junetea sa, neterminatti §i care se opria tocmai la insula S-ta
cElena, unde, 30 anni mai in urrtfl, marele imp6ratti avea sil'fi
csfeq6se6 carriera.*

www.dacoromanica.ro
 %VI

mai multu until seheleta alii lucrarei preen.-

getate.
Nicolae Thleeseu nu avii dar timpul sa'§T
&Much, penë la capétn intreprinderea sa. Mun-
citt de dorul tern I, luptandu-se cu o rapede
bóla de peptil §i mai adese si cu neaverea sai
isolarea in terra straina, ela se decise a se
porni la Constantinopole ca sa obtina, voia de
a se reintOrce la caminul parintescii ; acolo
ansë i se refusa favOrea de a vede panAntul
sal de nascere, i atunci, cu suffletul intristata,
cu puterile slabite, singuru si lipsitii mai de
tote, se intOrse tota pe mare cötre appust, pur-
tand mereil en sine scumpul sal avutt, mann-
scriptele hi. La 5 octomvrie l 852 elu ajunse
in Palermo, uncle spera sa a fle, sub clima caldu-
rOsa a Siciliel, alinare pentru sufferintele pep-
tului sat attacatt; dar dup6 §ese sepfemani de
viéta triste §i isolata , la 16 noenivrie, elu i§i
dete suffletulu departe de ori ce inima arnica,
napustitil pe patul unei ospetaril, §i lasand nu-
mai cu limba de melte tote scrierile lul, unuia
din prietenii 5 T, (1.1°Y Ionti Ghica.
Elt nu avea la sine mai multi' de cat o
summa de 30 franci; nu era nimeni acolo ea
WI cumpere macar unii loctila cimitirit. CM-
clii ridicara cadavrul strainului din ospeta-
www.dacoromanica.ro
 XVII

ria calla Trinacria, *MI afundaril in grópa;

de obOe a saracilor din rnOnastirea Capucini-
lor de la Palermo.
Cand la 1863, amil cerutti §i amt.' obtinutu
de la Domnitorul Alexandru-Ioant Cuza, ca-
rele iubise i scia srt pretufacrt pe Balcescu,
autorisatiunea de a tramite din partea gu-
vernului romanu ca sa ridice de pre termul
strainu i s adduca in patrii, ósele acelui bar-
bath cu care .natiunea romana se póte mêndri,
tramisul nostru, 111°1 Nicolae Ionescu, a pututri
numai sa constate la faça I oculuf ct trupul lui
Nicolae Balcescu era pentru vecia arnestecata,
printre osemintele srtracimef din Palermo.
D1°1 ne adduse de acolo numai ultimele voin-
te ale illustrului réposatii *
Abid astap ansë, douë-4eci §i cinci de anni
* Testamentnl lul N. Btilcescu, pe care l'a addusti d. N. Ionesca
de la Palermo, qi care se pristreza* la Ministerul Instructiunei pu-
blice alü RomAniei, impreung cu rapoitul trmisu1ui nostru, fu-
sese incredintatti de fume re'posutul, consululni turcescU din a-
ces. Jocalitate. Simtind sfer§itul sii, eld puse s i se facit o listl.
amenuntitil de totti ce posedea cu sine, in care arti c vointa
sa este ca manuscrisele lul sl se dde d-luI Ionü Ghica, carele se
afia pe atunci in Turcia. Untipreotti greet' din veciniltate priiini,
de pre cererea sa, cea dup6 urea a lu miirturisire qi celU dup6
urma, alti ml suspinti. Litdia cu obiectele faiase de la Balcescu
a fostU de multd tritmisit familiei sale de care proprietarnl osp6-
tAriei calla Trinacria. Astfelil s'a intemplatU ca d-nul C. BAT
cescu, care avea manuseriptele la sine, sit mi le innedinteze ânci
www.dacoromanica.ro
 :UM
dupe a lui mórte, ele se indeplinescu in parte.*
D. Iona Ghica a offeritti Societatii Academice
Romane, pretiOsele manuscripte ale lui Bal-
cescu, care de la annul 1861 ati statii in pa-
strarea mea, incredintath fiindu'mi de fratele
reposatului, de d1 Costache Balcescu.
Ancö de atunci amia inceputu a tipari in

-de la 1861 spre a le tipari in Revista Romeind. De atunci ele ail

statil pene estimpil la mine.
Pe de alta parte, testamental addusil in terra de D. N. Ionescn
la 1863, remasese i ela uitata in dosarul ministeriului.
In fine, abie acum, prin concursul d-lor I. Ghica, C. Balcescu
0 ale] meg, vointele Mustrului reposatil incepil a'gi capata a lor
realisare.
* Balcescu, intfo adresa &Are patronii Asociayei litterare
romdne, arata c scrierea sa asupra Epocei tut Michaiu V itezul
find aprepe terminat i avend numal cate-va luni de lucru spre
a o sfersi, chi doresce ca ea s1 fie tiparita in done' framOse vo-
lume in-8°, de pre impartirea expusa mai susii, i toth de o data
sii fie ornata cu md portretil ala luiMichaiu.Vitezul, gravatil pe
ocelii, de pre ala lui Sadder Meath fn Vienna la 1601, preculn gi
alte patru executate in xylografiA. Doresce asemeni sa se tramita
anti june inginera romana in terra, ca sa ridice planurile deose-
bitelor localitati mai importante, citate in cursul operei. Aceste
cheltuieli cere de la Asociayd ca sit le fad; iar pentra ostenefile
sale propriisi pentru tote cheltuielile co facuse cu cumperitori de
earti rare si cu traductioni, elii nu reclama nici o indemnisare,
nici macar cele 400 exemplare din opera sa, pe care i le ac-
corda statutele Asociayei. Eli se intemeiaza ams6 a crede cit, déca
nu meritele operei, dar negresitil faptele ce ea coprinde, sunt de
naturi a destepta In inimile Romanilor simtiminte spornice pen-
tra realtarea i Intemeierea nationalitatil nOstre.

www.dacoromanica.ro
 XIX

Revista Ronuin , o parte din Istoria Ro-

manilor sub _Michel( Vod4 Vitezul;* dar nu
amü pututil merge mai departe decat pen6
pe la mijlocul cartii a ma. Sfer§itul acestel
cartf , a Iva intrégil §i totu ce mai posedemu
din a va, vedu acum mai anteiu lumina ti-
parului.
Societatea Academica Romana, fericindu-se
de pretiosul darfi ce a priimitii §i doritóre de
a se pune la inaltimea misiunei sale, recpan-
dind printre Romani, mai cu semä produc-
tiunile litterarii §i sciintifice ale geniului na-
tionalt, n'a voitti s Intãrçlie catu§i de pucinii
spre a da publicitate maretei opere a nemd-
ritorului N. Balcescu.
'Mi a accordatu mie dorita onóre de a di-
rige acesta grabnica tiparire, in care s'a so-
cotitu mai oportunu de a inllitura de o cam
data tete notele indicatere de autorii consul-
tati de Balcescu, in erudita §i consciintiOsa sa
lucrare, §i de a tipari scrierea originale in ma
chipu, ca ea stIfe mai lesne de cititii pentru
on ce clase de cititori.
* Revista Rontand pentru sciinte, litterc i arte coprinde in
yolurnul I. (1861) Introducerea, Cartea I §i parte din Cartea II;
in vol. II (1862) urmarea din Cartea U 'Yea la sfergitul el; in
vol. III (1863) o parte din Cartea ILL
** Pentru acésta, amil adoptatil unil formatti mai midi gi mai

www.dacoromanica.ro
 XX

Cu timpul Societatea Academica Romana

Ii propune de a publica o editiune critic& si
nmf luxe's& a operilor complete ale lui N.
Balcescu. Aceia va fi póte mai bine priimita de
ómenil de seiinta.
Acum arise, noi speramt si credemt ca a-
cestã carte, ap cum este, va adduce, in im-
prejurarile de fagrt, folosti i Intarire cugetn-
mai nationalti alu intregel Romanimi!
A. I. Odobescu.,
BacurescI.
16 noemvrie 1877.

.rpurtixetil deal cum dorla Biilceseu, i ne ami servitii de o or-

tografia' romAng care, f6r6; de a exclude caracterele etimologice ale
cuvintelor, intrebuintézg, Anse accentele §i coditele (cedille), de-
p ilrtate din scrierea romdnescii din colo de Carpati. Acata este
qi felul de ortografig cu care se servia 135.1cescm clind scria, cu lit-
tere latine. Toth roannscrisul Istoriel Ronuinilor sub Michalu
Voclei Vitézul este de mina lui, scris5 cam inteastil Celt,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR
SUB

MICHAIU-VODA VITEZUL

1NTRODUCERE

SUMMARIU.
Partea EU. Idea progresuld; legea istorica'; tabloii despre isto-
ria Românilor de la inceputil 1)-016 acum.Partea Ha- 1. Care
este callea nóstra' nationa16 ? Unitatea national& 2. Sco-
pul socialil care este ? In ciltro trebuie a alerga ? 3. Revolts-
tia social& Cestia proprietittli. 4. Revolutia politicit.
Libertatea individual& Egalitatea i speciile el. Votul
universal& Suveranitatea national& Juriul. Tiparul.
Associatiunile. 5. Puterea s(15 guvernul. Camera gi
Domnul. 6. Legile. Judicgtoria. 7. Puterea armata.
8. Dajdii. 9. Educatiii. Instructi& 10. Bunurile m6-
astiresct 11. Communit4t*

Sunt opt-spre-ijece secoli §i jumelate de dud Christos

intreprinse a resturna lumea vechirt, civi1isaia ptgân ce
representa prinCipiul din afOrl , obiectivü, alfl naturei §1
alü silei, substituind in locu'i o a1t lume, o altit civilisa-
* 1 schita necompleta, scrisn r:ipede qj fnr5 ordine, ce posedernil din
Introducerea autoralut, cele mat melte puncte din acestn cadrn aaa de in-
1
www.dacoromanica.ro
2 MICHAWVITEZUL

tiä intemeiata pe. principiul din la-intru, subiectiva, pe

desvoltarea absoluta a cugetarii §i a lucraril omenesci in
timpii si in spatia si prin identitatea intre esenta naturel
spirituale a omului §iesenta naturei divine, elit descoperi
fia-carui individa legea liberlatii, a demnitatii, a morali-
tatii si a perfectibilitatil absolute.
Dupe ce in Evangelia .11Iantuitorul He arata legea mo-
rale. absoluta, nernarginita, Legea dreptV §i arunca o-
rnenir i pe callea nemarginita a unei desvoltael regulate,
progre3iive , suppuind natura , sila, lumea din-afórä sub
prepouderanta absoluta a mintil §1 a cugetarii , prin san-
gele Cu1 versatil, prin rnOrtea sa, elti ne arätä legea prac-
ticil , legea lucrarii, legea jertfirii, a iubirei §i a freitie,
thipul cu care ne putem mantui , putem invinge 161.11 si
indeplini menirea morale a omenird, adica mai antein
prin cuventa, prin ide., pe urma prin lucrare, jertfindu-
ne individul familiei , acésta patriei , patria ornenirei ,
viitorului.
Legea evangelica , descoperind spiritului -2ausa ab,o-
luta, proclamand menirea ornenirei §i a lumeT , impulse
mMtea ornenésca la demonstrarea i realisarea el. De a-
tunci sciinta nod intemeindu-se pe conceptul legilor spi-
ritului, pe observatia, pe esperienta, pe calcula, a conti-
nuatil.s.drobirea lumeT veclT, tcLolutionarea s6a perfec-
tionarea religieT moralei , politicei , soc'etatei intregi,
uiiniciiid off-ce domnia individuale, suppuind actiunea
omenesca legei abolute si universale a libertatii §i a sciin-

tinst, all rllmasll neatt;nse; ans6 multe ic MOM co elq veld oil desvolte in
acestu tabellii preliminarib, al% in alto lucriri alo sale, seil tyriirite in
Maglzinul i.cioric pentrv Dacia gi ainr6, sea kne6 inedite printre inane-
scriptele pdstrato de la dined. Nola editortata.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 3

lib cautand realisarea in omenire a dreptafe §i a fretpl,

aceste done temeil ale ordinei absolute, perfecte, ale or-
dinel divine. De atunci omcnirea a intrata in callea care
o duce gradatti catre perfectia sa, cötre absoluta, care
nemarginita, catre Dumnecleti. Care 6re va fi resultatul
finala ala aceste di? AcOstä mi§care de perfectia al-O-
va 6re una termhiti ? Reul peri-va de totti din lume ?
Omenirea ajunge-va vre o-data a'§i identifica in 00 esen-
ta sa in esenta diving? Acesta secretti, mintea omenOsca
nu'la pOte 5116 petrunde. Aceia co scim este ca , din
tranJormatii in transformatii, omenirea merge inteunti
progresa continua , a cilrui miscare e cu atat mai rapede
-en cat mai multa inaintéza ; ca fix-care purr ala viete
omenire este unti pasti in acésla calle care o apropie de
Drunneihlea; c fia-care pasa alti ei este unti triumfa ahti
binelni asupra reului.
Misia istoriei este a ne meta, a ne demonstra acdAti
transformatia continua, acOsta miscare progresiva a ome-
niref, acesta desvoltare a simtimentului §i a vietii ome-
ne.,ci, sub tote formele din la-intru §i din afOrti, in timpa
§i in spatiii.
Sub. ochiul Provedintei, dupe legile §i care tinta hotil-
iitti de dinsa mai de'nainte, omenirea inaintOza in eveht-
tinnele sale istorice.
Prin impartirea functillor, natiunile in omenire . ca §i
individele in societate, produca chiar prin diversitatea
lor, rmonia totului, unitati a.
On ce natia dar, precum §i ori ie individa, are o mi-
siil a indeplini in omenire, adica a concurge dupe natura si
geniul sea propria, la triimiful sciintei asupra nature,
la , fectionarea intellegerei §i a sinitimentului omenesca

www.dacoromanica.ro
4 MICHAIU-YITEZUL

potrivitu legel divine §i eterne care guvernrr ursitele ornc

nirei si ale lumei. .
Dar pentru cA este o ProvedintA care pAstr6zil ordinea
creatiei sicare dirige faptele omului, prin aceia nu urmézA
cA omul este nal instrumentil orbA alü fatalitAtei , prin
aceia nu se stinge libera lui vointA. Duinne1et nu a in-
zestratti pe omit numai cu rninte spre a deosebi binele din
rea, ar6tandu'i §i legile prin care se p6te povui in callea
binelui §i invinge rëtul, dar anc6 elti l'a inzestrath en
mint!, liisandtelit liberil in allegerea sa. VaT dar, de acea
nap care calcii voia lui Dumnefjeti, care preferA reul la
bine! Dun-met:leg o pArrisesce ; vidta ei se stinge in vi6ta
omenirei §i ea espi6zi1 printeunti lungil martiril dacarea
legil lui Dumneftrt. AcestA timpil de espiatiA ce o natiA
sat cbiar omenirea intregA suffere sub legile lui Drinine-
qeA si ale gêndirei, se pare ades6 unti repaosti, o stare in
callea progresului, nal pasti inapoi, o oscillatia istoricA;
dar mai adeA sufferinta este unit bola mai multn cOtre
perfectionare si din eccesnl rrmlui esse binele. «Mersul ge-
«nerath alA omenirei, (lice inv6tatul istorieit CantilLfn
«dile ce Provedinta pregAtesce, adduce acele mitnnate
«reinnoiri ce se Lai pe pAmentil §i scotA binele din felt.
«Dar Dumne(leti este rAbatortl, c6ci este eternA, in vre-
«me ce omul, care simte traiul sèti scurtu, ant dofi ea
«tail lucrul s se indeplinéscil in acestil momentil lute
< in care elti vine ca sli suffere, sA espieze, sit se amelio-
«reze i sit mOrA. A§a astronomul arti dori ca cursul Ura-
«nulni sA se pripOscA, ca astfelti, fenomenele sale repp-
cluc'endu-se, srt confirme adevërul calculelor liii Nutnai
«ignorantul crede cii o cometa este accidental'6, fiind-cA
«nu vine in fiA-care annit ViOta adeqratA se intemeiazA

www.dacoromanica.ro
 INIRODUCERE 5

4in lucrarea 1111 Dumnedell asnpra zidirilor sale §1 a ome-

4nirel collective asupra fia-caruI omit in parte, in unirea
«materiel cu spiritul, alü Eu ha cu lumea din-af6ra : pen-
ctru aceia, Pascal (ficea ca t6te partile lumeI:sunt lan-
etuite inteastii-felh de chiph, crt e peste putinta de a cunn6-
«see una ftlr cele-l-alte §1 filra totul. Mintea, inaltan-
«du-se prin umilinta, scie observa cu confienta i respecta
«carrarile divine ; ea p6th multh ciad cunnOsce cat p6te
4 i in locil de a'§I rItsipi puterile impotriva unor stavill
enebiruite , ea le concentrOza in drepte hotare §i astfelh
4se face ajutatOrea ProvedinteL)

II

D6ca fid- care natia are o misia evangelicil de implinith pe

pam-enth, sIt cercetam i sa intrebilm §i pe acOsta natia ro-
mâllIt dat dorithre astadl de viOta, ce a Muth ? Ce lupte a
purtath pentru realigarea legei lul Dumnndeh, atat In sinul
s'Ori cat i in omenire? Istoria, lumen are drepth a'I cere asta
s6ma : Oa nu trebuie a una ca cu t011 santenia dreptultil
sin, astag nu e destulh ca o natia si'pi alba mill loch pe
charta lumei, séti sa's1 reclame acestil loch §i libertatea sa
Iii numele suvenirelor istorice, pentribca dreptul sea sa, a-
junga a fi respectatti i recunnoscuth de cele-l-alte nap;
trebuie ton de-o-data ca ea sa paa, dovedi folosul ce a ad-
.dw,i1 i p6te adduce lumei; trebue sit arate formula intelle-
getOre ce ea representa in marea carte a intellegereI §i a
istoria omenescI.
Sa aruncam dar o ochire asupra trecutultli acestei na-
ii romane i sa vedem ce a facuth in ace§11 opt-spre-dece
secoli, de cand se afia statornicita pe parnêntul seg. AcOsta

www.dacoromanica.ro
6 MICHAIU-VITEZUL

ochire ne va da intellegerea revolutiilor el de facA §i a re-

volutiilor el viit6re.
III

Ad1us6. de marele Traiantt in Dacia, dupe nimicirea lo-

cuitorilor el, favolisath de imperatii urrn6tofi, de cari a-
Verna d'a dreptul acéstif térth, colonnia romang, in vreine
de 160 anni ajunse inteo stare forte infloritOre i deveni
una din cele mai frumOse provincii ale intinsei Imperatil
rornane. MaT multil de .Opte-clecT cetrty, improunate cu
dru mud mimmate, a§ternute ell parri, basilicele, templu-
rile, amfitheatrele, bile, apethictele, ale crtror mine 5,nce-
se gaseseil , ne o dovedesel in destul. Dar, , a1tnri cu a-
cOtil mare civilisatiA materiale, thioe rele marl" care mi-
stulati impeirttia preggiail eriderea, robia i proprie-
tatea cPa mare, trebuith srt produca in norm colonnth stri-.
criciunile lor , inghitind cu incctul propriethtile micT ce
fix-care eolone dobendise Ia incepufe i substituind robi
la 6menii eel liberY.
Ostenith de atht6 rele ce o rodia6 in sine21 , imperdtia
romanl trebui s. cap; unitatPa falsti, la care ea suppuse
prin sil lumea, trebui sti se sfarme ca s faca locti unei or-
ganisthi progresive, unei unithy mai adeverate, produsri
prin armonia nationalithtilor libere. Dumnecle6 atunci, ea
sit schimbe faca lumei vecbi i sit o intinerCscri, impinse
potOpe de natii barbare asupal.

IV

A.A.atl la portile imperritiel O. in trecet6rea barbari-

lor, Dacia nóstth mai multrt de opt secoli ii veclu trecCind

www.dacoromanica.ro
 1NTRODUCERE 7

§i retrecend pe pamentul ei. Colonnii romanl din ac6sta.

tdrra nu pregetara a apara cu lArbatia patria lor adoptiva,
,i chiar impertitia ce'lparasise, Tar cand se veclura coplesiti
de num'erul dusmanilor , ei se trasera in muntii Carpati ,
unde 'si pastrara nationalitatea i independenta lor. Chiar
in acele vremi furtunóse si nenorocite, romanil Daciei nu
ultara cri ati o rnisia in omenire. Prin relatiile lor cu
barbarii ei introdusert intre dinsil cele d'anteiu cunno-
scinte de agricultura, artele folositóre i cuviintele vietei
civilisate, §i prin legaturile de int.resa §i de commercia,
ei schimbara s'elbatecia i dusmania kr asupra imperiului
rornanti , intr'o prietenia folositOre i silira pe barbari a
cauta sa se statornicésc i sa se civiliseze. Pe la annul
865, Bulgarii , poporti finneza , prin Romanii din Dacia
noua priimescti religia cretin i infratiti impreunrt, inte-
meiara unit stata puternicl , allegendu'si regi dintre ro-
manl. Pe la inceputul secolulni ala .x116, acesta regata,
cadend in turburari civile, se subjuga de Vasilie n16 imp6-
ratul Orientelui si rernane sub puterea Grecilor One la
ala NI116 secolti, caud elf" reinvie mai puternica sub fratii
romani, Petru , Asana i Mani] si dupe o existenta glo-
riOsa de duoT secoli, cade la 1392 sub Turd.
Romanii din Dacia vechia, cand putura resuffla de bar-
bad, essind din asilurile lor, intemeiara deosebite staturi
mid, pe la secolul alit xiu ,i ala XiIe, can In secolii ala
xnuld i alti xiv1', se intrupara printr'o miscare de u-
nitate in due' staturi neaternate , alti terrei Romanesci
si alti Moldovei.
Cu intemeierea acestor state, evolutiile istorice ale Ro-
manilor se fact' mai lamurite ; de atunci viéta lor ne este
mai bine cunnoscntil.
www.dacoromanica.ro
8 MICHAIli-VITEZLI

In cea d'anteiu epocha a intemelerei principatelor ter-

ra Romanesci i Moldovel, care coprinde totfi secolul
alü xtvIe (de la 1290 One' la 1418), vedem crt aceste
state se ve(Jura amenintate in nationalitatea i existenta
lor po1itici, dud de Unguri, cand de Poloni.
Dupe mai multe lupte indelungate, aceste pretentii
cadii sdrobite de vitejia Romanilor. In aceste rasboie el
se pregateseti, ea intr'o scól, pentru alte lupte mal marl
ce IT a§tépth , cu o natia §i mai barbara §i mai puternica,
Tureil Osmani, earl pe la 1360 navalescil in Europa §i a-
meninta a o cueeri. Awe din anmd 1370, Ladislah, voe-
vocla alü terrei Romanesci, se oppune acestor barbari §i se
ine6rea a pune stavila furiel Ion de coprinderi. 0 lupta
-care trebuia s ina aprópe patru secoli, incepts' atunci,
lupta in care Romanii versara §irOie de sange §i se jert-
lira ca nisce martini pentru apararea civilisatiei in contra
barbariel. Imperatia romano-bulgara cade sub isbirile Tur-
cilor (1392); Mircea cchi bUrdnfi unul din cei mai marl
0 mai vestiti voevocli ai no§trii, reclama de la Turd
acésta mo§tenire; elü voiesce a intrupa tót romanimea
inteuna singurri stattl §i canal a'§T dobendi Bulgaria §i
Moldova. Acum anteia§1 data vedem idea de imitate are,-
tandu-se, idea care va fi tinta secolilor viitori §i a tutulor
voevopor celor mari. Strivita anseintre Miguel 0 Turd,
Mircea este silitti a partisi o parte din concuistele sale 0 a
priimi bee i suzeranitatea PortiT.
Tractatul ce clii inchiaie cu Baiwiet la 1393 asigutha
Romanilor drepturile urmatOre :

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 9

1. Dreptul d'a profesa nesup6ray religia br, de a'§I

allege voevoqil §i de a se c6rmui independenta dupe le-
gile kr.
2. Dreptul d'a face rasbolu sea pace.
indatorirea Romanilor catre Turd sta intenuti u§ora
tributa annuala de 3000 buff ro§it
in Moldova, Alexandru edit bum , ce domnia in a-
cesta vreme nesuparata anc6 de Turd, apara vitejesce in-
dependenta terrii sale de côtre Polonl §i le rapesce Pocutia
care maT unit secola femane intrupata cu Moldova.
Cu ace§tI maxi domni, Mireea§i. Alexandru se inchiale
acesta epocha. ET completara institutiile fermi kr.
S. aruncam o plis ire asupra acestora, cad organisa-
rea din 16-intru a societatiT singura ne pete explica evolu-
iile istorice prin care natia romana treed.

VI

Domnul, allesti in terra Romanesca, mo§tenitora In Mol-

dova, c6rmuia terra impreuna cu Tint svatil de duoi-spre-
+Pee boieri, inthcmitil, in terra Romanesca de Negru V.V.
-01.1 ce acta insemnatil al cOrmuirel precum §i off ce da-
ni, trebuia sa fia facutil cu invoirea svatulul §i subsc risli
de dinsul. Puterea d'a face legi, d'a scete (Aida' sta in A-
dunarea séi Soborul a tóta.terra. Origina acestor adu-
narT isvorasce din municipalitatile romane §i din soberele
Gotilor care, in lunga petrecere. a kr in Dacia, lasara multe
urme §i obicelurl uiitre Romani. A.ceste adunari se con-
vocal de domna pentru facerea legilor, pentru oreinduirea
dajdiilor, pentru hotarire de rasboTu sea de pace. and
tronul era vacantti, atuncT mitropolitul le convoca pentru

www.dacoromanica.ro
10 MICHAW-vITEZUL

allegerea domnuld. Ele judicat asemen6 in pricinile de

vini.mari politice, cum fact Camerile Lortlilor §1 a Pal-
rilor in Eng literra §i Franca. Ele se compunead :
1. de clerul, adecd mitropolitul ca presidentd, episcopli
§i egumenii mdastirilor;
2. de boieri, atftt eel in slujbl cat §i eel din afOrd;
3. de deputagi braslelor.
Clerul ca §i mnstiri1e n'avead ia inceputd privilegiI
deosebite §i erad en totul sub juridicga statului.
Boierii erad slujba§iI terrii, adeca capii §i officeril pu-
terel armate, find terra organisatä ostd§esce; el nu for-
mat: o classe nobiliard ca in Europa, n'avead nobilimea
feodale, de concuistd, do origin6, nici dreptul d'a fi sin-
gull proprietari de pdmentd, d'a mo§teni titluri §i slujbe,
d'a fi osebig din legea commune pentru tog. liceste prin-
cipie, care singure constituiescd o cast/ nobiliare, nail fostd
nici o-dath recunnoscute in Orr& n6stre. Tot-d'auna tad
romenul a avutd dreptul a se face proprierd de pd.-
mentd §1 a occupa slujbele statului; titlurile n'ad fostd de-
cat pe viéth fOrd a ldsa dreptu la .urmali; ele nu existad
la inceputd ca titluri, cdci au se dad deosebitd, ci repre-
sentad numal numirea funcgilor. Boierii ea tog ord§enii
se numiad Jupant, adecd cetAteni.
Braslele se alcatuiad de öre-cari s1ujba§1 mai mkt ai
terrii §i de deosebitele eategoril ale burgesiel, locuitorilor
din ora§e, ale mo§nenilor §i 6menilor liberi.
Orgele co hi dobendiserd §i iT pästrard libertatea kr,
constituindu-se pe priucipiul communald, se ocermuiad
de o magistraturd allesd pe fig-care and' §i compu-d de
und Judep, 0 de 'duoi-spre-0.ece Piirgarl.!
Terra lud o organisatil osta§esca i o centralisatil

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE it
puternicl. Judetele se dart sub dommanda unui dpitanl
care unia in mana sa puterea administrativl, judidtordscl
§i ost5§6scg. Organisarea armatei perinanente, a militiei
0 a gl6telor (Lanc?sturm) facea din tot5 românul un5
soldat5 la nevoil §1 singurl pasta independenta amenin-
tat5 de strlini.
DOc5, vom trece la organisatia economicl a tOrrei, grt-
sim pe cei mai multi locuitori, mo§neni ség rezema§i, aded
liberi §i cu propriet5tile kr; &A 1ng din§ii, sant 0 pro-
prietIti marl pe care se afil lOcuitori servi, robl ai Omen-
tului, cOci in urma nävlirei barbarilor, robii romani se
transformarl pretutindeni in robi al pthantului. Intocmal
dup6 cum in Europa se obicinuise a se da acestor servi nu-
mirea de Romani, a§a §i la noi servagiul fu numitt Ru-
mania §i Yeeinatate, cOd proprietaril din t6rra-de-josii,
unde mai cu sémg era5 proprietAtile marl, Ii addusese co
loin' din terra-de-susd 0 din romftnii din terrile vecine.
Robirea complet5, a acestora veni fOrte tftr1il1, did la in-
ceputil stOpanul plmêntului fame trel partl din plmentul
sO5, din care douë le impärtia in pIrti mici pe la coloni §1
cea-l-altä era cultivatl de ace§tia in folosul stOpanului, prin
mijlocul &kit, adecä a unui numOr5 de qile de lucru obli-
gatA. Robirea complect5 a lor veni AnsO f6rte tarp, ceci
IAA in secolul al5 xvubi, ei puteau a se mut5, de la d
mg% la alta, plrttindu galéta de es§ire.
Djdiile era5 a§e4ate pe toti de-o-potrivl.
Acestea sunt liniile principale ale constitutiel tOrrei pe
la inceputul secolului al5 xvred. Idealul ce Românii
gonirl in organisatia lor era Egalitatea in dreptur,1 0 in
stare. Dar, , In acdst5 Organisare, era5 vitiuri isvorite din
ideile feodale ale timpului §i care furl pricina sdrobirei
www.dacoromanica.ro
12 tficagu-vrazur.
acestel constitutii. In aceste republic./ resboInice se elle,
deli slabe la inceputul el, elemente sociale monarchice,
aristocratice §idemocratice. Puterea publica im era delegate
vremelnicesce de popore unor alle§I a sel, dare se afia din
drepte in m/na capilor resboinicI al terra. Era fires& lu-
cru ca ace§ti cap.'', cari concentrae In mâna kr puterea
politice §i militare s iea cu timpul o preponderant/ deose-
bite asupra claselor de renditLipsa de commercie ne dead
vre o desvoltare sterif de mijloce, ea ca §i poporul se afia
slabe in privinta boierilor §i, dup'6 organisatia militare a
terrei, era in dependenta until soldate cetre §eful see. A-
MA boierii in slujbe cftt §i cei afere de slujbe, Mazda,
fiind din drepte membril aI adunerilor, ace§tia ajunsere a
fi pre numero§1.
Atund boierii, impreunä cu clerul, clutare meree a
se constitui in caste, dobendindu'§I privilegie §i concen-
trand tete drepturile in mina lot ; asemenl §1 in pro-
prietetile kr cele marT, el' &Aare, se abs6rbe proprietetile
cele mid.
Domnii ce representail principiul monarchial, favorisay
prin centralisarea statului, &dare meree, rezemati pe ele-
mental populare, a'y intemeia puterea kr despotic/ asu-
pra boierior §i a se face independentl de din§ii, constitu-
indu-se ereditari.
Lupta dar trebuia se incOpe intre aceste trel elemente
oposite §i vrejma§e. Incepute hub din ale xlvw secole, ea
continue in ale xv16 §i ale xvim. Doborind Intelu puterea
elementului monarchial, aristocratia dobori in urnal §i ele-
mental populare §i, dupe aceste done nine, ostenite, cklu.
§i ea sdrobite sub o burgesie, still* sub Fanariott

www.dacoromanica.ro
 1NTRODUCERE 13-

VII

Istoria n6stra n'a fosta de loca WI a fostb r6a scrisa

Oa acum. In luptele §1 revolutiile din lä-intru care ail
Imp luta secolii ala xvId §i xvim, istoricii n'an vNutil decat .
nisce lupte de pretendenti la troiA §i n'ail p6tninsa
principiul §i interesele ce 6a-care _pretendenta representa.
Inteunt stata organisata ca alit nostru, unde nici o familia
n'avea dreptul de stepanire, cestia dinastica nu putea av6
loci"' dup6 cum s'a presuppusq de istorici.
indata dupa mórtea lui Mircea iYa, partidele intre care
era térra impartitä , incepura lupta intre dinsele, fia-care
puindu-se sub unul din fiii sei. Turcii §i Unguril gä-
sesca prileja a se amesteca Intre deosebitele particle, sus-
tiin d cand pe una , cand pe alta §i a calca libertatea na-
tiei. Puterea domnior ans6 , ajutata de elementul demo-
crati di, es0 biruit6re din aceste lupte Intre du§manil din
la-intru §i cei din afOra. Vladic-Vracul-Voevodu, pill susa
§i puternica frênele guvernului, dobêndind o gloria nemu-
ritOre In luptele sale cu Turcil §i sdrobind aristocratia. re
pro urm6za. Inainte §i mai tare pe callea lui; cu o asprime
tirannica, dar drépta, ela nimicesce factiile din larintru-§i-
res pingo nenum6ratele orde turcesci, ce Mahomet alti Ille
conducea asiVa Romanilor. SilitA mai taNia de nevoid sa
inchiaie mil tractatt cu Turcii, la 1460, OA pastréza stipu-
latiile celui de la 1393, urcand numai tributul la Oce mii
galbeni §i recunnoscênd iara§i suzeranitatea sn supremo,-
tia nominalë a Portii. Acesta tractata anc6 §i astkli for-.

www.dacoromanica.ro
14 MICHAlu-intur,
me& dreptul publicti aid terril seri, cum se numesce acum,
.capitulatiile el cu Perta. Aristocratia atunci se aruncd, in
braçele Turcilor §i isbuti sa goniascd din tdrrd, pe energicul
domnd. Partida domnilor imbrIçi§a mai in totd d'a-una
pe Unguri; Tar poporul mai adese rdmânea indifferentri in-
tr'aceste lupte, peg cdnd vedea libertatea amenintatd de
wrdjma§ii din aferd; atunci e1t1 alerga la apdrarea terra
sub stegul domnului. Adesd ocrotitti de demi , eld Ins6
-era slabt cdtre cele-l-alte particle, cod toy capii ce esiatt
din popord intrad firesce §1 se identificati cu una din par-
titele dominante.
Lupta, cu deosebite alternative intre âmbele principie,
-continua pên'e la Radul Mg mare (1493-4508), care se
incercd cu o politicd de conciliatid , faä de a isbuti. EIÜ
cercd atunci a balançà puterea boierilor,, dar revolutio-
nand organisatia dernocratica 4 clerului §i flandulti und
eorpti privilegiatt, Ii cred interese conforme cu ale boieri-
lor §i le dete und auxiliard. Radu celd mare fu dar unti
sprijind puterthcti alti aristocratiei.
Cu acestd domuil se inchilie acdstä epochd.
In Moldova asemené, dupd m6rtea lui Alexandru celd
bunt, boieril cautd a dobori puterea domnilor, constituitd
acolo §i mai tare pe principiul ereditard. Polonil se ame-
steed in âmbele partide cu scopd de a domina §i de a sup-
pune terra; din mijlocul ace-,tor sfd§ieri care amenintati
1 eirea, esse und omit puternicd, care int6rce spiritul nesta-

tornicd ald partidelor cdtre du§manii din aferil. Acesta fu

Stefansa &a mare. Patru4eci de anni de-a-pururd cal-
lare, pe cdmpul bt11iei elti apärd voinicesce terra §i ere§ti-
mdtatea. Moldavia e atunci in culmea sa §i trage asupati

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 15

mirarea lurnel. Papa numesce pe Stefanti, soldatul lut

Christos *

Stefant iea proiectul lui Mircea §i cauta, a uni prrile,

.dar spiritul individualA alit Romftnilor sdrobesce intre-
prinderea lui. Inteadev'eril boierii teril per-
derea mftriei . . . .
In aceste timpuri fratil no§tril din Transilvania, deli
Buniadti §i fiiul s6t1 côrmuirl s6rta Ungariel, perdu drop-
tu rile k r
Déca acestil secolt fu pentru Romani unii secolil in
care incepurft luptele din 11-intru, d6ca resultatul lui fu
stingerea democratiei , dar fu ftns6 secolul cell mai gk-
riosii, secolul prin care se renumirft §i in care se luptarl
1 uternicti pentru libertate. Cei mai marl barbati ce pro-
duse acestt secolt iu omenire , furl romftnil Dracula,-
Voevodit , Vlada-Tepep , Ióna Huniadti cu ftiul sn
Matthict§a §i in sf8r§itt Stefantt alit mare; el planft, asu-
pra acestul secolt gloriosii
Boieril terra recrutftndu-se tail mereil din elemental
popularil desfaOrft pe lftngft dorinta de a constitui liber-
tatea kr asupra tronului , o vitejift rarä improtiva vrlj -
malilor din af6rft
Dar isolftndu-se de poporti, kat cu incet, fact pe acesta
apaticit T6rra slftbesce §1 Turcii indrIsnescri mai multfi
§i, in secohil urmatorfi, ea cade cu total sub domnirea lor.

* E Invederatii crt de aci fnainte textul autoruluI se compune

numal de note, fdrit de redactiune definitivrt; totuff am socotitfi
ca. va fi mai bine a reproduce dupg manuscript'', elementele din
care Balcescu proiectase a'cif forma Introducerea la mitreta ea
opera istoricii. IPota editorttlul.

www.dacoromanica.ro
16 MICHAW-VITEZUL

VIII

Dupe mertea lui Stefant , in Moldova Bogdanit fiiul

set §i .Petru .Rarerc did pe pasurile lui , tint cu strä§-
niciä lini§tea in-11-intru §i apgre §i intinde hotarele terrii
de du§manii din afórl. Dar, presurati de din§ii, el eau%
de se invoiesc4 de bunl-voil cu celt mai puternice , cu
Turcii , sub conditii Alice mai favorabile deal Muntenii.
Dar boierii, ea sA. isbutéscl, nu se apere nici de asasinatil,
nici de tre.dare §i caute a sdrobi puterea domnilor, se al-
1iez1 cu Turcil §1 isbutesce a lua preponderauta WI in
terrA , 'a, face tronul elective §i cu totul in dispositia kr.
Terra code in grezniei sfft§ieri §i abusuri. Lapupénul
re' sbun5. crudil tftra asupra boierilor.
In aceste sfa§ieri, nisce creaturi ale Turcului, sträini fa-
vo risati de popore in url asupra boierilor, , ieail puterea.
Despotic voiesce a civilisa Unul din ace,§tial.pna-
vodet cautl a se rezima in contra boierilor §1-a Vurcilor,
declarand resbolu acestora. Tredatti, ele cade gloriose in
luptg. Terra cade atunci cu totul sub puterea §i in prada
Turcilor, cari 'I repesee pea §i dreptul de a'§i allege dom-
nii §i ace§tia ajungt a fi mai pu9ine decat tint pa§6.
In terra Rom/I-Ace., dupe Radul cele mare, Milinea
iea cu putere, intellepciune §i patriotismil drum pail
darl boierii nu 'll pote sufferi§i, avênd in capul kr pe Ba-
sarabesci set Pervulesci, numiti astfele dupe banul Per-
vul, ei isbutescti, prin ajutorul Turcilor all departa, ba
Ince ale §1 uccide in Ardéle, mide se träsese. Pervulescii
numesct pe Vladup domnii , dar,, vqênd pe acesta cl
voiesce a se libera de epitropia kr, Mt uccidil §i dat puterea

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 17

unuia dinteingii , lul .Negoe Basarabti. Bung gi blandti,

acestti domnti face pe poport1 sl ierte triumful boierilor,,
dar elti desvoltg gi mai multA privilegiele boierilor gi ale
clerului. Elti robesce o mare parte a pail' intingstirilor gi o
mare parte a miingstirilor ea met* strgine grecesci. Dupe
m6rtea lui, partidele se rgscelg; fig-care Ii numesce unti
domnti i Turcii intervinti cu multg indemgnare , punt
mgna pe Vag i o declarg pagan& Acestg isbire degtéptg.
pe Romani; primejdia 11 unl gi sub Badul dela Afumap,
ei se luptg pentru drepturile nationale i triumfg.
De la m6rtea acestui domng, 1552-1592, lupta con-
tinug cu deosebite alternative. P6rta incepu a numi sin-
gurg domnii ; tributul se man nemësuratli ; * dajdfile-
asemeni. Terra ajunsese inteo ticAlogig mare gi mergea

* Gssim inteo condia de note manuscrise a lal N. Mee-

sea, urniXtOrea insemnare asupra tributuld rriY, pe care am
socotitil de folosii a o publica aid : Nota editorului.
(3 inii bad rosii lit 1593.
410 mil galbenl la 1460.
&Pe arimà se unit la 12 mil galbeni.
414 mil galbeni la 1524, achlogiti de Radul .alil VII de 1e A-
cfumati.
4La 1664 Petra II, feciorul lui Minn III, mai adliogi 5 mil
cgalbeni si lieu astfehl tributul de 19 mii galbed.
4Sub Mihnea lifliul ml Alexandra II (1577-1583), Turcil e-
trail atilt de puternici nct cerea unit tributii pe annil de
4150 mii galbeni.
sPetru III, la 1583, ftiglidui sultanului 80 mil galbeni pent=
snumirea sa pe tromi, dar nu Psi tinu fitgitdniala i fugi in Tram-
esilvania, hand cu sine din vistieria t&rii 400 mii galbed.
sLa 1587 teller-beful Rumeliel smulse de la Sit-care din dom-
eniT Valachiei i Moldaviel cide 10 mil galbeni.
4 La 1591, Turcii cerurit a mai 'arca tributul.
2
www.dacoromanica.ro
18 NICHAILT-VITEZUL

CU pa§i repep spre o ruinare totale, cand bracul de ferh

alb' WI _Macau o opri la marginea prepastiel. Lupta pen-
tru independenta reincepe cu gloria. Dupe ce acésta se a-
sigura, Michaiu intreprinde Unirea Borntinilor. Spiritul
vi individualitatea natiei se intrupéze, intr'insul
Mai norocith decat Stefanq, du isbutesce, dar cade In a-
cdsta, intempinancl vrejmelia Austriei, care sc611 pe LI,n7
guri in notriva Romani lor. Aceste natii gener6se, cerora
atat6 interese le impune datorinta d'a trai fratesce um-
preuna, se sdrobesch una de alta in folosul Austriei.
Mich lu cade uccist hotesce de Austriaci §i cu dinsul
cade §i puterea Romanilor §i spererile ce cre§tinatatea ,
cu t6te natiile orientelui, pusese in Rumani, pe alil ceror
§efiI in numia.4 Stéua lor de la Restiritii.
inteace§ti dud secoli intregi, Romanii se aratare, vred-
nici de sine §i de menirea kr. Classa toierilor mai cu séme,
intinerita tali mereti prin elementul energicti ce enia
din poporil §i se absorbia intr'insa, Men terrii §i omenirel
slujbe mall. Vitae, rodit6re in fapte eroice, in exemple
sublime de jertfire, ea represente simtimêntul resboinich
alii natiei §i ude cu sangele seii laurii patriei.
Natiile in care simtimêntul preval6za, déca nu slujeseti
omenirei prin desvoltarea mintei , ca Francesil , Englesii
§i Germanii , dar prin lucrare, prin jertfire II egall §1 11
Intrecti §i le de repaosul d'a lucra. Astfelti Dumneftil
imparte functiile intre nap §i , prin lucrarea commune ,
omenirea se desever§esce.
De la inceputul secolului alt xv16 lupta se Incinsese
intre principiul libertätii, care voià a margini puterea prin-
cilor, §i principiul autoritetiei care yea a o interi.* Aju-
* In Europa aceet if. luptl fa cigtigata gi despotismul regilor
fu 1104 mare principifi de unitate gi de conservatiA, In vreme ce la
www.dacoromanica.ro
 INTRODUCER E 19

tati adesé de principiul populart ce el representat, boierii

isbutirg 'sa dea triumful libertatil, dar biruitorli %curt,
din acéstg libertate unti privilegit alii tor. ET clutart a se
-forma in castg privilegiatg, a'§i hitemeia puterea i feri-
cirea lor pe robirea glotelor. Isvoriti din poporti , iar iiu
din principiul concuistel, el nu puteat a se constitui pe
basele alistocratiei feudale europene ; el nu puteat in
dreptt st violeze egalitatea; ei 1§1 märginirg dar natia lor
In renduiala economicg. A inghiy proprietgyle cele mid
-concentrendu-le in proprietgy marl', a rgpi de o-datg cu
proprietatea §1 libertatea individuale a terranilor,, prefl-
cendul in sere , a dobendi dreptul de a se scuti de cele
mai multe däjdii, acésta fu tinta bor. A.stfelti, prin refor-
marea legilor economice ale terrel, o tdra intrégg ajunse
róba unor particulart La sfer§itul acestui se colt robia
deveni completg. Michaiu-Voevodti , silitt de aristocray ,
flcu acelt appmentti ca fig-care terraut pe a cui mo0g,
se va fi afignd, sä remeng robt veclnict. De atund robia
fu completg. . . . , . Classa rgsbolnicilor se intemeiazg.
d'asupra nagngstirilor Societatea intrégg se alcg-
tuiesce pe unt §irt de privilegil §1 clase, fig-care clue cu

nol isbenda aristocratiel adduse sZbiciunea statului cu släbirea

autorit5111. Dou6 chipurl sunt d'a aye und guvernd puternicd.
Trebuie ca principiul autoritdtd sro and isvorul séd de mai,
sett de josd din popord; Intr'und euvêntd nu sunt dealt bud .gu.-
verne puternice : Despotismul i Democratia. Orl-ce principid
intermediard este und principid de slibiciune. Despotismul tot-
d'auna a fostd kd este peste putintd Intro Romig, nu numal cci
respectel ctitre celd mare . . . . ci cc el sunt o natid forte mo-
biM care nu póte sufferi altIi guvernd dead celd intemeiatil pe
.caractern1 nationald, cell care organisési egalitatea adecit de-
mocratia.
www.dacoromanica.ro
20 MICHATU-VITEZUL

privilegil deosebite; fig-care individti are privilegiti : in

tinsa e§afodagiu de tirannff superpuse una asupra alga
§i tote apAsAnd pe poporti, pe t6rranu1 muncitort
Ac6sta, fbrA-de-lege a boierilor fu esprata prin perderea
terrii. Osanda o urml de apr6pe. . .
Cine va veni s sdrobéscl adstI clue' apostata care,
es§ind din sinul poporuld , robise pe fratii §i pe plrintlf
sg1 §1 ocarise omenirea ? bin (21 sosesca ; el sant nisce
robl §i pentru ca pedépsa §i ru§inea s fiI §i mai mare,
sant nisce robi straini.

IX

Ce sant ace§ti strainl earl villa sä revolutioneze §1 sti

schimbe s6rta unel nap intregi ? Cum nisce str.inT potti
el dobori o societate puternica intemdatl ? Ce principiti
de interesa vitalti ala societtitil representa ei ? Prin ce
1upt, prin ce mij16ce ajungti la putere §i la domnire 21-
supra Romanilor ?
Dup e. chlerea imperiului Orientelui Intregti sub puterea
Turcilor, multi gred din Constantinopole §1 din Rumelia
41 cautarä o scapare in principate , care se bueurati de
libertate. Srtraci , ef se apucarl de negoçul mgrunta §i de
meseril §i ajunsea a lua aetfelti in manA t6tlindustria
§i cornmerciul t6rrff §i a alcatui o burgesig. Inavutindu-se,
se insurara cu pgmêntence, dobéndir g. prin acésta drepturi
§i incIpurl in boieril. Ei se inAltat la putere dupe cum
s'a inaltatti burgesia in Europa apusang; se Wear apl
rAtoril poporului*, impotriva apäsgrel aristocratilor §1
d.utati a le dobori privilegiile.
* ChrisornlInI Stefanil Baeovill

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 21

Astfen 41 fao particle, puternicl in tern i incepti

.

lupta in contra boierilor plmenteni. Rëi, intrigantf .

(tabloil despre din§ii); . . . ei n'a/ decftt o tintl fi-
scale. Vorti s dobOre t6te privilegiile, s puna mftna pe
sten, s emancipeze pe tenni de boieri, ca sal pal des-
puia a, in numele statului. Dar poporul nuri cunnesce ;
vede c ei sunt vrAjma§ii boierilor cell tirannisati 0 pent ru
aceia, elt 11 sprijing.
ince din vremea lui Michau-Voevodti, grecii se fecu-
sere. nesufferiti plmentenior. Ac6sta ni se dovedesce . . .
(dupe Magazinul istoricit pentru Dacia). . . . In Mol-
davia. . . .
Domnia lu Breincovénu mai prelungti. . . eld re-
presentl spiritul boierior. . . . Aristocratia nu mai a-
vea nici unti caracteril, perduse virtutile militare, se co-
rupsese. Desunirile poporului cu boierii; stricarea armatei
spre a face c1Aca§1. . . .
Cad dar ae6stl aristocratil infamä ! Vin Panariotii
cari s resbune sufferintele poporului, §i, on cat reti arA
adduce ei terra, dad poporul va ved6 c misia lor de
sdrobire s'a sfer§itti, va sci a'l mAtura din terra §i nationa-
litatea va es0 biruitOre, mai frum6s i mai puternicA ! .

Dupe mOrtea lui Michaiu, Radu &liana resbutil vite-

jesce pe Romani asupra Ungurilor i Moldovenii, sub Tom-
'ea, pedepsesch pe Poloni cari, protegiftnd pe Movilesci,
se 'ncercl a'§i redobêndi influenta asupra Moldavia.* Ace-

* Letopisetile Moldovii.
www.dacoromanica.ro
22 MICHATII-TITEZUL

ste lupte slabescd puterea §i a Romdnilor §i a Ungurilor

§i a Polonilor, §i le pregItescd communa nenorocire.
Mihnea....
Radu aZil Xle se urcd pe trond la 1611. Eld fu celd d'fin-
têTu domnd care veni in scaund insoçitd de o multime de
greet Boierii pämenteni se turburd, la acéstd, vedere §1
de neorônduielele grecilor i formdzd comploturi impo-
triva lor §1 a domnulut Stolnieut Bercanit de la Mara
einent se pune in fruntea acestor comploturi; dar capul
lul §i ale so9ilor seT mid sub securea gade'l §i o luptd, in-
ver§unatia, care tinu dou'i secoll, incepe atunci intre greci
§i bcieri. Cinci anni dupe aceia, vestitul Paharnia Lupul
§1 Capitanul Buzduyana pradd §i mdcelldresco pe toff
grecii din Orrä. Dar sub domniile urmdt6re, de la 1618-
pene la 1631, green' favoring se imultAscd §i cautd ai re's-
buna. Boieriniea atunci in desperantft se revoltd. In zadar
Leonii-Voevodii, la 1631, isgonesce toy grecii din térrd,
cedi era pr6 tarp. Boierflisbutescd a allege domnd pe Ma-
thelu Bassarabfi, capul partidei boieresel. Totd atunci in
Moldova, boieril ajutorag de popord gonescd pe gred §i pe
Alexandru-Voevodit-Iliepl,iar Vasilie Lupul se numesce
domnd. Dorinta de unire a terrilor aprinde din nenorocire
und rdsboiu crudd intre ambele ërrT surdri §i pregltesce
eldbicinnea lor. Sub impresia uneltirilor grecilor ce vord sä
desnationaliseze pe Romani', .7Ifatthetu i Vasdie cautA a
intemeia puternicil nationalitatea; limba românéscd se in-
troduce in scoff, biseridi §i administratil ; scoli se ridicd;
tipografiT se intemeiazd §1 terrile se inavutend en condia
de lee. Din nenorocire interesul egoistd ald boierilor ii
face sd tine interesul nationald. In loct d'a u§ura pe po-
port, eT Ill impovdrézd cu dajdii §i condica noul intdresce

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 23
§i mai multd robia. Poporul suffera §i striga ; armata se
revolta §1 terra cade in cea mai gróznica anarchil militarli.
Constantinit .13assarabet isbutesce, prin ajutorul straind.
a stinge anarchia, desfacend armata §i släbind terra.
at greed, Mihnea-Voevodit se urea, atuncipe tront, la
1658, §i resbuna, cumplitd purtarea cea neomenesa a bo ie-
rilor care popord. In domnia acestuia, a lui George §i Gri-
gorie Glum §i a lui 1?adu Leong, grecii se inmultesed ia-
rag in terra §i cu dinlii §i sufferintele et La 1669, bole-
rii ajutati de poporli, se ridica din nod asupra grecilor §i
isbutescd a'i goni din terra §.1 a dob'endi und domnti allesd
de din§ii, dar pentru scurtil timpd, cod la 1672, cu Gni-
gorie Ghica §i in urma cu Duca-Voevodit, grecii iaraii se
reintorcii.
In Moldova, In acestd annil, boierii, sub commanda Han-
cescilor, cauta a goni pe greci din terra impreunä cu Duca-
Vocvodit, dar Bunt biruiti de din§ii, cu ajutorul Turcilor.
Acestd patronagid ce le a. Turcii, arunca privirile Moldo-
venilor care Nemti §i Poloni.
Puterea grecilor in terra Romanesca nu tinu multd
In rlindul acesta. Ajutati de Turd, boierii isbutescd a numi
domnd pe §ferbanist Cantacuzino. Sub domuia acestuia §i
a Id Breincovénu, in terra Rombesca, §1 sub a Canti-
mirescilor in Moldova, intrigile grecilor se precurmara
§1. boierii stephira tlirrile in pace de din§ii, in vreme de
trei-ftcl de anni §i mai multil. Din nenorocire, boierii nu
sciura a se folosi de acestti timpii; in locd d'a se uni intre din-
§ii spre a se apropia de popord, spre a 'ld ridica OA la el',
el se isolara de dinsul. Corrupti §1 degradati, ei perdura
pênli §i virtutile militare cu care se faliad odiniora §1 nu
mai representat nici unul din simtimintele poporului.
www.dacoromanica.ro
24 MICHAIU-VITEZUL

Puterea armata a térrii, in vremea Bremcovénuluf, se

desorganiséza§i ostRil se fact' claca§i pe la mo§ii. In locti
d'a elute, puterea in poporfi impotriva Turcilor, cari din
ce in ce se &eat mai asupritori, &land legamintele ter-
ra, marindu'l tributul §i globind'o in tete cbipurile, el
alergara dupe falsa protecp, cand a Nemtilor, and a
Ru§ilor. Afera de acesta, caracterul lor mobilil §i nestator-
nicil MO discordia intro domnitort §i din§ii. Odio§1 Orr%
bAnuiti de Turd, ei furA lesne surpati de Fanalioti, din
cari unii , precum MavrocordaM, limed o mare in ,
fluenta pe limga Pórta §i astfela capetele celor mai in-
semnate familii ale terrii eadil sub securea Turcilor sea
sunt silite a scapa la Nemti §1 la Rusi, unde, impreuna
cu din§ii, mergA A, concurre puternica la civlisarea acestei
colosale imperatii ce era ursita a arerna atat de multt in
viitorul nostru; iar Fanariotil dobendescil pe semä-le dom-
nirea statornica a ambelor tent
Boierii romani cell pginti murira, cu demnitate, cu en-
re& §i istoria la acestii spectacolA tristq, arunca mid velA
asupra gre§elelor, asupra crimelor lor, spre a pute da o
lacrima de compatimire cumplitelor lor nenorocirl.
Acei ce mai remant in terra se incerca a se mai lupta;
dar grecii il dobera, saracindu'l prin contributii, prin con-
fiscari §i prin omoruri. Cei mai multi se tree"' la terra §i
ruinatl, intra in popora pene ce ajungil la starea de claca§i
de unde esOsera,

X.

Urmarea lipsesce cu totul.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I
LIBERTATEA NATIONALE
(1593. APRILIE 1595),

Deschidti santa carte unde se aft/ InscrisLgloria Ro-

mania, ca sa, punt dinaintd ochilor fiilor el cate-va pa-
gine din vidta, eroica, a parintilor lor. "Voiu arata acele
lupte urige pentru libertatea i unitatea nationale, cu
care Romani!, sub povata celui mai vestitti 0 mai mare
din voevoclii kr, inchiliara vdcul alit xvim- Povestirea
mea va coprinde numiTopt anni, 1593 1601, dart
annii din istoria Romanilor cel mai avuti in fapte vite-
jesci, in exemple minunate de jertfire c5tre 'Atria. Tim-
purl de adducere aminte g1ori6sa I timpuri de credinta §i.
de jertfire ! dad parintil notriT, credinciog sublimi, in-
genuchiati pe campul bttäIii1lor, cerand de la Dum-
neq.eul armatelor laurii biruintei sdA cunmma martini-
lor, 0 ast-fen lmbarbätaff, el navaleaq umil Impotriva

www.dacoromanica.ro
26 MICHAIU-VITEZOL

a Oece prin mijlocul vrajma§ilor, , §i Dumne4ea le da

biruinta, cad ela e sprijinitorul pricinilor drepte , cad
ela a Wan libertatea pentru pop6re §i cel ce se lupta
pentru libertate, se lupta pentru Dumne4ea !
Mo§tenitoff al drepturilor peutru pastrarea carom
rinii no§trii s'ati luptata atata in vdcurile trecute , hi
ea adducerea aminte a acelor timpuri eroice s de§tepte
in noi simtimêntul datorintel ce avema d'a 'Astra §1
d'a man pentru viitorime acesta pretiOsa mo§tenire !

II

Aront-Voda domnia in terra Moldovei §i Alexandru

Bogdant in terra Bomandsca. ROA' tremurancl in mij-
locul desfatärilor, pe una trona cumparata cu WA el
stall ocrotig improtiva dreptel resbunarl a poporului, de
paznicl straini, turd §i unguel, pradaa, chinuint §i ingro
ziaa o terra ce nu o sciaa lubi. Multime de ianiceri §1
arendaii turd', de la cari el luasera haul in camata
pentru cumpararea domniei, ii insociserA in terra. Spre
a se despagubi de banil lor , uniI din turd' Mare in a-
renda dajdiile publice, altil âmblaa cu dabilaril domnesci
pentru stringerea dajdiilor, , altii tineaa drumurile §1
pradat pe negus,atorl §1 toy resfaçandu-se prin t6te un-
ghThrile terra, jacuiau i chinuiat pe bietii terrani, des-
puindu 'I de tota ce aveat, ru§inanduge mukrik §i fetele
de faca cu din§iI §i rapindu-le ala clecelea din feciori spre
a 'I prrgati la recrutarea ianicerimel. * In§i§1 boierii §i
jupanesele kr nu erat scutig de omora §i siluire.
* Dupe o lege vechia a imperKtle1 tureesei la care &nee pen*
atund nu fusesera suppuse terra Romaneed fi Moldova.

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALg 27

Veni o qi clod aceste locuste selbatice nu mat &ill,'

ce prldh; atund cdclur d. tog in sarcina domnilor. Arond-
Voevodd, spre a se pute plIti de datornici , izvodi ea de
totd omul din tend. O. se dea câte und bod gi or6ndui,
spre a stringe acestri noul dajdid, turd cari blind tote
vitele de la eel ce avead spre a iroplini pentru acei ce nu
avead , sleire terra gi de vite , aceste sOçe ale muncei
terranului, de remasere Omenii ferd a aye cu ce se hrrtni.
Multd mai mare, de se /Ate, era asuprirea in terra Ro-
manescd, , unde-domnul , silitd fiind a pldti o dobêndl
grea la creditorii turd, cari nu mai aveail ce jdcul, urcd,
datorlile unei terri sleite cu totul , la summa peste me-
surd de mare, de qece povere de aurd. Toll boierii terra.
Romftnesci cari scapaserd de mOrte gi pribegil gi a cdror
iniml ofta dupe libertate , sdngera pentru sufferintele
tend, incepurd a se aduna , a se svdtul. Dupe revolta
nenorocitd din Moldova a Orcheienilor gi a Sorocenflor
impotriva luT Arond , neindrdznind a se bizul singuri
mime pe sine in, starea de sldbiciune in care se afla terra,
cugetard la ajutere gi protectii strdine. Spre acesta se
adresard la republica Venetiel cerênd proteetla §1 suze-
ranitatea el ea sa se mantuid de Turd; dar egoista repu-
blicd , calculand folOsele cum gi pagubile ce 'I art pute
veni priimind acestd propunere, gäsi cu calk cd intere-
sul nu o iertd a priimi sd mbtuid o natia chinuitd de
la care pnind cagtigd putea sa aibd:
Dupe injosirea acestui actd fad isbendd, , RomAnii
vepre cd ce le mai remdne de fäcutil este sl caute ingigi
a se mintul gi cd terra lor a ajunsd inteunul din acele
minute marl , cind o natia trebuie sd pad sed , luând....
inimä din sufferinta gi desperarea sa chiar, , printr'o si-
www.dacoromanica.ro
28 MICHAIU-TITEZUL

Huta mare 0 puternica , inskf sa se mantulasca. Impre-

jurarT favorit6re din dal nu 1ipsir6 la dorinta 6menilor,
nici 6menil nu lipsif6 imprejurarilor.

III

In acela timpil de china 0 de jale stralucia poste Olt

in Cralova , una barbatt allesa , vestita §1 läudatti prin
frumusetea trupului sëi, prin virtutile lui marl §i felurite,
prin credinta sa cdtre Dumneq.eil , dragostea c6tre pa-
tria, ingaduTala care semeni , omenia catre cel maT de
josa , dreptatea catre toff de o potriva , prin shicerita-
tea, statornicia §1 darnicia ce impodobTail multa laudatul
sea caractera. Acesta era Michaiu banul Craliotei , filu
ltt luT Petra§cu-Voevoda carele pentru blandetea cu care
tOrmul terra de la 1554 pen6 la 1557 se numesce celti
bunk.
Stralucirea nascerff lul MichaTu, svatul hI cela dreptii
0 priceputt , cuvêntul luT blanda i Imbi1ugatii, iar
mai cu sema faptele cuunoscute ale 14 11 ca§tigat inima
poporulul i trombitaa numele lui in t6te partile t6rrel.
Ela administra de cata-va vreme banatul CraioveT §i ad-
duse cu incetul acOsta bänia in starea el cea vechil
ile neatarnare administrativa, judicatordsca §1 osta§6sca,
gra alta legatura cu domnia fermi decat plata until
tributil. Astfela, in minutul cand armata Orrel era des-
-organisata de domnul ce se temea de dinsa, ela tI or-
ganisä unt trupt de o§tire, prin care tinea in frane im-
pilarile Turcior i ocrotla pe suppu§iT set.
S6rta cea blanda sub care se aflaa locuitoril banatuld
era pizmuita de 6menil de dinc6c1 de Oltfi i slujia de
www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 2f),

glorificare numelui lul Michalu dinaint6 poporului. Ell I

ajunse a fi sperarea tutulor, resbrmAtorul gat de multii

doritl §i alteptatt.

IV

Cruduk Alexanclru-Vodl nu intâNie a se insplimênta de

acell mare nume alti banuluT MichaTu. Von, All 13641 cu
orice chipt §i neindrlznind all prigoni de faça, trlmise
uccigag ca sl'll priny §i all adduel la Bucuresci stl
saga uccidlprin taing. Dar banul descoperi din vreme cursa
ce i se gatia §1, cu MR{ dragostea ce avea pentru dinsul
poporul , necreyndu-se sigurl in (Jralova, fugi spre Con
stantinopole, nudeST chilmase socrul sll vistierul Ionl
ce era capikehail all Orrii. Ins/ prinsti fiind in calle
de 6meniT lutAlexandru, ce 1111 pindial, elti fu addust.
in Bucuresci, uncle dommil cltränitil de mania iii invi-
novlti de tradltorl §i rebell §i ilti inchise in pusclriI
spre a fi pust la cazn/ §1 apot uccist.
Tembdu-se ca poporul sl nu se ridice infuriatl §i sit
scape pe prinsul slif, Alexandru-Vodl hotlri a'l grAbi
m6rtea. Inteo Oi flu sc6serl din pudllri legatil i liii
pornir/ la locul osfindeT. Multimea popondul urm/fia
pe osflnditti, tristl, jalnica. §i tcutä, veyndl cl cea din
urml sperare de mântuire se va curma cu capul acelui
june bArbatii eroidh. In calle, trecênd pe 1141 biserica
Albl, pe vremea liturgier, spunl el fill llsarl sl intre in
bisericl §i ruglndu-se, se Pdg/dui MT Sântu-Nicolae, fiind
chramul, el de la va mlntui, are sl'i facl mlnästire in
numele lul, precum a §i Plcutl, de se numesce acea bi
sericl acum, Michalu-Vodä. *
* Adel biseric4 o zidi la annul 1598.
www.dacoromanica.ro
.30 MICHAIU-VIrtzut

Sosind in locul unde trebuia sa priim6scr m6rtea ,

gadea cu satirul in maul, cu inima cruda, cu ochil san-
gero§T, se apropi6 de osfindita, dar cand atinti privirea a-
supra jertfel sale, cand vq.0 acela tnipa mareta, ma,
cautatiira :61batica §i infiorät6re, una tremura groznica
DA awl; ridica satirul, voiesce a isbi; dar mane 'T cade,
puterile '1 slabesca, gr6za ila stepanesce §i trIntind la
pamenta satirul, fuge printre multirnea adunata impre-
jurti, strigand in gura mare ca elti nu indrazuesce a uc-
cide pe acesta omit.
Astfela in acele marl timpuri betrane, unt timbru
barbarti se infiora de vederea maréta a lui Maria §1 nu
indrazni sa uccida pe celti ce sdrobise tea némul lui.
in zadar ómenil ce presiclaa la osandä cerura a se im-
plini porunca domnésca; nimen1 nu se mai' gasi ca s voia-
sc a. a lua locul Odd.
Adsta intemplare minunatthl infim a. multimea en o
mi§care electrica; ea vetlu intr'insa unit semno ceresca
prin care Dumneftti voia pastrarea acestul omti §i una
glasa detunatorti de mill §i de Tertare scapi din peptul
acelei glOte. Boieri §1 popora luari pe osandita In raij-
.locul lor §i, ducendu-se la palata dinaint6 voevodului,
terura Tertare. Vrend nt vrend , domnul fu silita a se
Imblang §i a'l darui viéta. Peste pu9ina, prin mijlocirea
vistierulul Iona, Michalu impacandu-se de tota cgdomnul,
priimi iara§i cinstea §i dregetoria sa.

Nu trecu multa dupe aceia §i banuitorul tiranna Ale-

xandru Weep iar alit vena cu m6rte §i curse §i sili

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 31

a fugi in Ardélii, unde zbovi dou6 *Omani la curtea

lu SigismundA Batbori, domnul. tend Ardelulth. Acolo,
prin mijlocirea lui Baltazart Bathori , verul domnului
stepanitoril, dobendi de la acesta, ce avea mare trecere
la P6rta turcescl, o scrisere de introducere care vestitul
vizirti Sinan-Pa§a, prin care se recommanda de a fi allesti
domthi in terra Românescl, cum §i alta care Eduard
Barton, solul Elisabethel , regina Engliterrel la Con-
stantinopole, care avea mare creditti pe 1Cmga, Turd.
Imputernicitfi cu aceste recommandatil, Michalu se
porni de a doua aa la Constantinopole uncle, la sosirea
sa, fu bine priimitl de vistierul lour). Acolo sosirl atunci
§i duoi deputati dintre boieri spre a se Alui de asupririle
lui Alexandru-Vodä; el se uniril cu Michaiu eflb cerurl
la sultanti pe dinsul de dome' , argtand ca terra OM
ill vrea. Spre a isbuti mai sigura in cererile lor, tre-
buirl sä astempere nesatiul §i läcomia de bath a Turci-
lor; de acela, nevoia sili pe Michaiu a lua, pe creditul
vistierului bout patru sute mil &ring de la turd, grecr
§i evrei, cu carnal grea. Din acesta, summl dete numai
lui Sinan vizirul, duo6-ljeci mil galbeni; cea4-alt1 o im-
pärti in daruri la sultanul §i la cei-l-aly ministril §i
astfelti deschise callea cererilor sale. Sultanul in sfer-
§itti priimi acestl cerere a terrii §i dete luT Michalu, st6-
gul §i sabia, semnele domniei, iar o§tirea ce boierii ce-
real a i se da spre all inso9i, o refuzl, sub pretextil cd
de vreme ce terra WI lilt cere, nu pete ave nevoil de 6ste
spre a goni pe Alexandru.
Michaiu, insoçitti de partidul ce yolk snit punä pe
trout, pled indatä, 1592, cötre terrä, de unde Alexandru
Bogdant, aflInd de manlia sa, es§i ca sLse intercti, la

www.dacoromanica.ro
32 micniu-Nrrtzur,
Constantinopole. Elt abid domnise nut amid §i trel huffs
dar acdstl vreme '1 fa de ajunst ea st, tragl asuprt'§i ura
§i blestemul poporului. FtrA-de-legile domniel lui se fa-
plItirt, en a sa mórte. La 1597, in dumineca Floriilor, prip
intrigile doninulul Moldova Ieremia, all etrui tront elt
cauta s coprindg, Alexandru, din porunca sultanalui fu
luatti din casa sa §i, in halm de paradl domnesei, asvAr-
Mt in mare.

VI

inteacesta chipt Michaiu-Voveodri se urc5 pe tronul

puff Romänesci, la 1593, find atunci in vêsrtg de trei-
4eci §1. cinci anni. Ingltarea lui fa priimitg eu cea mai vig
bueurig de tog locuitoril terrei, multumiti cA at scapatt de
tiranniile hi Alexandru; el arltarl acea bucuriil sgomo-
t6st, acele sperri ftrt de margini , facendu'§i illusiile,
nedespartite in inima poporului romftnt de oil ce domni
mug, illusiI pentru care §i istoria ni'lti aratl ct in totti-
d'auna gata a fostt. Michaiu avea bet in ochil multimei
meritul de a fi fostt ant candidatt populart In care mai
de demult natia Ii pusese spertrile. Dar cu tal stator-
nicia, energia §1 buna sa voin, noul domnt se v6(1u cu
total In neputintg de a pune unt capttil la relele §i o-
r8nduiala la anarchia in care se aflat t6rra. Ea era Impo-
-Oral de datorii grele §i impilat/ de marl nevoi §1 tre-
buil*. Tamil', in contra tractatelor vechi acum uitate,
incepuserl a se a§qa in teal, zidindu'§i case §1 giltindu-
se chiar a face §i gTamui (meceturi). Pe lfingl datornicil
ce erat In Orli sub Alexandru, se mai adaogiserg p sly
turd §i num&ul lor se urea la patru mii ianieeri §i

www.dacoromanica.ro
 L1BERTATEA NATIONALE 33
offic,eri de cavalleria. Turcil dup6 margini facean ca §i cel
din terra, mereil §i frft temere, navaliri §1 jafuri prin g-
nuturi ; in t6ta luna cete de turd §i Mari veniaa pe pg-
mêntul romanesct §i, ca sa p6ta haladui lumea in pace,
era silitn domnul a le tine taberile ierna §i vera, a le da
cele de hrana §i imbracaminte de la terra ; astfeln twat
nu numai ca nu se puteati plati datoriile cele vechi, dar
nici a so birui §i a se u§ura cele de fall. Slujba§ii Portii,
in ben sa dea ascultare plangerilor domnului, cautati
prilejul de a st6rce bani de la dinsul sen de la dgmanii
et) iln prigonian. 0 séma de boieri , dup6 vechiul obiceiu ,
sapa pe domnn lfinga sultann. Alp se insnisera cu tur-
cii din terra §i'i ajutail in prädarea §1 in chinuirea popo-
rului. Armata terrii era desorganisata §imijlocn nu era
de a o infiinta ; energia poporului se tocise de atate chi-
nuri §i asupriri; elh desperase de mantuire. Michaiu mi
se putea intellege cu creditorii, lipsinduri mijl6cele de a
le plati; vru sa puna stavila la rapirile lor, dar nu izbuti
decat a'i intarita mai multn §i al revolta asuprl'i. Pa
Cat, ca s scape d'a fi uccisn, a se inchide §1 a se tine
meren In .stare cle aparare, In palatul seri, unde ang de
mai multe off turcil nävälindn, iln ocaran, aruncail cu
petre in ferestre, rapian totii ce putean din mobilele sale,
§1 fag sfiell batteat §i raniat de m6rte pe toti boierii ce
le pican in mama.
tn aceste minute durer6se, care aril fi desperatti pe off-
eine, Michaiu singurn nu desperéza, ci, vgynd el nu e
nici unil mijlocn pacinica de mantuire, hotarasce a de§-
tepta terra, a o scula §1 a ridica sabia re'sbunat6re iii
contra barbarior tiranni. Evenimentele ce incepuserë In
megie§iä, incuragiara §i inlesnira vrednica sa hotarire. S.
dam o ochire asupra acestor evenimente. 3
www.dacoromanica.ro
34 MICHAIII-VITEZUL

VII

Imp6ratia turcésca incepuse a appune din culmea ma-

rirei la care ajunsese sub Soleimanil; ea insa, doll de ti-
nuturile cele intinse ce sthpania in Asia §i Africa, care
trail impartite in trei- (Jed §i dou'e de guverne, tail co-
prindea anc6 opt guverne in Europa §i se intindea pênë
la Raab. contiind astfelti partea cea mai mare din Un-
garia, afara de cele patru t6rri tributare : Transilvania,
Valachia, Moldova §i rep ublica Raguzel ; nu numai atat,
dar chiar §i imperatia Austriel §i regatul Poloniei eraii
(le mai mita vreme suppusse la una tributti annualt.
Murat alt le care domnia de la 1575, era unti spiritti
slabri §i superstitiosti , nal om6 duke la train dar lute
la mania §i ades6 atunci §i la cr4ime, dedatil eu totul la
misticisma, la poesia §i la voluptate, amatorii de danta
§i de musica, de vorbe en spiritü, ba anco §1 de mucalit-
licuK, lubind mechanica , cesornicaria r actele de re-
presentatia; ell traia inconjuratti de tolmacitori de vise,
-de astrologi, de §eici, de poeti, de muieri, de pitici §i de
nebuni, lasand domnia in maim femeilor din saralu. Sub
o mana a§a de slag, corruptia intra in tate ramurile ad-
ministratiet Ace16 spiritti de revolta alti osta§ilor, care
-era menitti a sdrobi impëratia, incepuse de atund nu nu-
maT in're ianiceri, ci §i intre spahil. Spre a da ans6 o alta
calle acestui spiritti de insubordinatia, era nevoil de a
tramite o§tile impotriva vrajma§ilor de peste hotare. Dar
luptele din Persia se sferisera cu noroca §i divanul statu
multti de se chibzui dam trebuie a porni rasboiul in con-
tra Fezului, a MIK a Spaniel, a Venetiei, a Neapo-
www.dacoromanica.ro
 L1BERTATEA NATIONALE 35

ielui sal a Ungariei. Unfl vizirA vestitt in MUNK dug-

manti mai i ferosil alti cre§tingtateT, Sinan-Pa§a, cu-
.ceritorul Tunisului i alb Iemenului, a cgrui singurg
&dire era rgsboIul cu Ungaria i cu imperatul Germa-
mid sii regele Vienna; cum 116 nunifat Turcii, impinse
prin tote mijlOcele spre ac6sta, pe sultanfi.
A§a dar,, fag declaratig de rgsboiu, pacea se &EA.
la 1592, de guvernatorul BosnieT, care isbi nisce castelluri
din Ungaria , Chrastovitz , Gora , Bihaci (aprilie, 1592);
tlar opriti dinaint6 Sissekului, pe care nu 'la puture Ina,
Tamil le resbunare crudil in contra cre§tinilor ce le pi-
-care in mei& Trei sute din acei nenorociti prisonieri
, fee due in triumfil pe dinaintO locuintei ambasadoru-
lui impergtescil ; in capul CortegiUldi âmblati nisce mu-
sicanti ce &eel sg se aup sunetele cele mai barbare;
apoi o trupg cu armele ca§tigate; pe urmg venial car-
rele incIrcate cu pradg 0 in sfer§ith nenorocitele jertfe
ale rebid, bgrbati, femei, copiT i betreni, impine inainte
cu isbiri tail de bice sal de toiege, ea nisce turme de
-vite prOste, mergend in mijlocul chiotelor de bucurig sel-
batic6 ale turciloy , ca s6 fig venduti in -WO (octom-
vrie, 1592).

VIII

Crencenele f6rA-de-legi §i amenintgrile Turcilor mi§-

-earg tag cre§tingtatea. Scriitori insemnati din tag Eu-
ropa incepurg prin tiparil a trezi opinia publicg §i a
-de§tepta zelul cruciatelor religi6se impotriva barbarid
Tggâne.
Pe scaunul cesarilor GermanieI §edea in acea vreme
www.dacoromanica.ro
36 Ancriaiu-vrrtzta,
Rudolfu alg ii. Cu unU ciracterto §i cu virtuti ce art fi
fostil de lludatil intr'o positil mai pu9inA inaltt, acestt
prim6 era unti domnitoril nevrednict. Eiri lasa d'o parte-
trebile statului , spre a se occupa de sciintele naturale §i
de antichitItl , pentru care 41 sleise finançele, iar mar
Cu séma de viski astrologice care implurg mintea sa, din
natuth posomorith §i sfiiciósA, de o multime de supersti-
til de esti §1 funeste. Inconjurath de minerale, de fosili,
de medallil, de ochiene, de vase §i de instrumente de chi-
miU, elü sta inchisti in laboratiorul sUU, in vreme ce za-
vistia §i revolta in 11-intru §i thsboiul din af6th amenin-
ati sdrobirea impgrItiei lui. Crescutil in Spania , in acea
térth classia, a papismului, elg fu in OM vi6ta lui jucl-
ria viclenelor uneltiri ale iesuitilor §i ale svaturilor pa-
sionate ale culla Spaniel.
Tipetele jertfelor &jute sub turd psetrunser6 anse pên6
in cabinetul liii Rudolfil 0 §i de§teptare indolenta lul.
Elü porunci sä sune tocsinul in MI santa ImpUrgtth ro-
manA §i in Ungaria , ca sa invite pe credincio§i, dimi-
n6ta , la amécli §i séra, a invoca ajutorul cerului in
contra paganilor. Inteacela§l vreme , solii sT alergag in
Roma la Papa §i convocati pe toti principil Germaniei la
o adunare generale' in Ratisbona, spre a lua me'suri pen-
tru interesul communil alui cre§tinatatei.
Clementil alii vuil6 ce §edea atunci pe scaunul Santului
Petra , priimf in audientl , inteunt consistoria padded,
pe solii imperätesci §i , ascultand en mult1 bunä-vointh
elocuentul cuvêntil alli lvi Rudolfu Coradatio, celA mai
insemnatil dintre soli , hothri cu ob§tesca invoke a sena-
tului, sä Tea tótft partea la acést5 fapth de bine publicU
Oi de cinste pentru Dumnelleti.

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALk 37

0 congregap de cardinall fu convocata din porunca

pontificelui spre a chibzui pentru trebuintele acestui ras-
boiu i, nemultumindu-se a adduce numai ajutorul sati,
botari a invita in numele lui Christos gi pe alti prin9T,
pentru care gi porni indata nuncii Bel in Spania gi Italia.
Posomoritul gi crudul Filipti ala nli, ce domnia in Spa-
Dia priinii bucurosa gi fagadui ajutorul sag, Tar in Italia
zelul religiost fu mai mint ferbinte i numai ducele de
Toscana Ferdinanda, gi ducele de Mantova Vicenzo, prii-
mira a da ajutora. Duce le de Ferrara se folosi de occasia
§i , pentru öre-care ajutora de haul data , dobêndi trei o-
rage de la impe'ratti.
Toth atunci Papa insarcina pe canonicul de Andria-
nopole , Cornelius Denona , s m6rga la marele principe
alti Moscoviei spre a 'la indemna sa Tea parte la rasboTul
cregtinatatii, indatorind pe sold ca la int6rcere, sa tréca
pe la Sigismunda Bathori, prinçul Transilvaniei gi pe la
A.rona domnul MoldoveT , ca sa 'I traga gi pe diniI in
legatura domnilor obgteT cregtine impotriva dugmanului
commun, sculand astfelii t6te pop6rele de la Nistru gi
Dunare gi din vecina Polonia; Tar la Michaiu i se porunci
a nu se duce , din pricina positiei critice in care acesta
domna se afla , fiind siguri de scopurile sale ; se hotari
numai ca , prin mijlocirea prinplui Transilvauiei, sä id
Indemne a se svatui cat mai in graba cu hoieril gi popo-
rul sëti i a inchaia o legatura seri6sa prin care sa. se
pita mantui.
Era acum a patru-spre-ycea 6ra de la originea impgra-
tiel otomane, de cand puterile cregtine se unTaa impreuna
impotiiva dugmanului mo§tenescil alti legei lui Christos ,
.<ca sa intreprinc,11 o cruciata care gi dinsa, ca cea mai din
www.dacoromanica.ro
38 micatic-yrTimm
urmg de la 1571, ce se nemuri prin bgaaia navale de la
Lepanta, lug numele de Seined Liget.

IX

In vremea acdsta , princii Germaniel , adunati la Ra-

tisbona in dieta convocatg qi desehissl de imperatul in
persdnng , veclend tristele intemplgri ale rgsboiului, po-
runcirg a se ridica din Germania o o§tire de 20,000 pe-
destra§i §i 5000 callgreti (2 iunie, 1594). Acolo âne5 se
Mari ca Maiestatea Sa Impergtéscg sg scrie §i sg ta-
mitg soli la prin9ii strgini , spre a le cere ajutorti ; ea Pa
sg sollicite asemend concursul nobilimei , ce nu aterna
d'a dreptul §i absolutil de impergtig precurn §i al5 ora5.e-
kr maritime; se vorbi apoi §i de ebipul d'a impune §i. d'a.
string dajdiile §i se porunci ea in tOte provinciil, , in
tete ora§ele, in t6te tergurile §i in t6te satele Germaniel,
sg se purl un-5 trunchin sé5 eutil la u§a bisericilor §i
ea preotii §i predicatorii sg atite zelul poporului, spre,
a '15 indemna a contribui la cheltuielile resbolului in con-
tra pgggnilor; se recommandl iarg§i la preoti §i la predi-
eatori d'a propovedui poporului pocginta , d'a 'It aduna
in We Oilele , la sunetul clopotului, spre a face rugg
ciuni publice pentru o fericitg isbendg.
Se trgmiserl apoi §i soli atftt din partea imperatului ,
cat §i dintr'a electorilor de Brandeburg §i de Saxonia , la
adunarea staturilor polone din Cracovia, spre a le indem-
na ca .sg. se ridice in ajutorul cre§tingtgtii.
In Polonia, dupe mertea lui Stefant Bathori, trebuind
a se face o noug allegere de rege, multi stepanitori, prin
solil kr, concurserg spre a fi alle§i; intre ace§tia, voturile-
www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 39.

se impartira intre Sigismundb, filul 1u Iong regele Sue--

diei §i Maximiliang, archiducele de Austria §1 amenduoi
furl al1e§1; dar partitul celt mai numerosa , avend de
capg pe vestitul Zamoisky,, cancellarul celg mare , tinea
en suedul. Maximiliant, ve(jend el nu p6te dobêncli tro-
nulg decat numai cu puterea , lua 6ste de la fratele sea
imperatul Rudolfg n16 §i intra de o data armatd in Polo-
nia. Zamoisky anse , priimind unt ajutoril de eallamire
din Transilvania , de la Sigismunda Bathori, pe a card
sor o avea de soçi, dete Nemtilor bättaia en mare noro-
cire, le infranse cu totul armata §i insu§i Maximiliang fu
prinsg. Astfelg Sigismundg dobendi corOnna Poloniei..
Atunci Maximiliang , lepadandu-se de pretentiile sale , fa
liberatil §i o nep6ta a imperatului, archiducesa Anna ,
fata archiducelui Carolg, fa luata de soçia de Sigismundg;
dar prisonierul , v'efendu-se Ebert t pretinse cä ung actg.
Mutt in inchis6re , nu p6te av6 temeiu §i incepu a se
intitula din nog Rege a1I Polonid. Tome in acestg
anng , cand se pornira deputatil Germania la Cracovia ,
Maximiliand, dupe indemnul Papa, declara ca renunca
cu totul la acestil titlu. Cu &Ste acestea, 1egaiT germani
nu isbatira in solia lor. Polonia de mai multg de 180 de
anni, era in pace cu Turcii §i Zamoisky care avea mare
inriurire in dieta, care intoreea inima regelui cum voia
§1 care ura pe Nemti, dupe o lunga discutia in adunare,
indupleca, pe toti la parerea sa d'a tine pacea cu Turcii..
Astfelg legatii se int6rsera fOra isprava.
Cesarul isbuti mai multg in Moscovia , undo trami-
sese pe imt june silesiang anume Varkusky. Acestg tra-
mis fu bine priimitg de marele duce Theodor s6A Feodor
care if §i fagadui o mare summa de bani ce se indatora

www.dacoromanica.ro
40 Amnia -VITEZUL
a o plgti pe tart annul , cu conditil d'a nu precurma
räsboiul cu Turcii. Aci Varkusky intêlni pe unit amba-
sadoril ath Persiei ce venise s. propung o Iig in con-
tra Turcilor ; e1 nego9% cu dinsul o al1iant6 , prin care
se jura in numele craiului sëü, cg. déc a. imp'eratul se
va tine de räsboiu , gahul Persiel nu va face pace cu
turcul.

x.

SilineIe imp6ratului furl norocite in Transilvania. Si-

gismunda Bathori tinea domnia acestei terri. ElA era fe-
ciorti mai Christofora Bathori i nepott de frate vestitului
Stefaml Bathori, ce a fostii mai Antêiu prin9i1 i apoi a stth-
lucitti pe tronul Poloniei. Elü fusese allesil la 1581 a ur-
ma pe trait Aposatului s611 tatä , fiind numai in vêrsta
de noue anni. Numele stralucitfi gi iubitD terrei ce purta
singurg IT dobêndi allegerea la tronti, de la care nisce pre-
vestiri sinistre pareail allt depIrta; se ilicea inteadevèrti
cä la nascerea lui, la 1572, turnul de la Oraclia-mare se
povêrnise gi c elt se ntiscuse cu nAna phi% de sange.
imaginatia poporalui augurase d'aci cä acestil prima va fi
peirea terrei lui si augural pea in urml s'a i implinitit .
In timpul istoriei de façA, pe la inceputul- annului 1594,
Sigismundri, in verstl de 22 de anni, liberu de ori-ce tu-
telg, incepu a'si desveli caracterul set.
Semetii, vitzti gi räsboini0 , cuaIit4T insugite natiei
lui, dar frä talente ostagesci, förä putere de concept% gi
forg stgruintl, ilti vomit ved6, in cursul acestel istorii,
unde elti va juca unti roth mareli insemnatil, ornil crudu,
gra rOsura,, necumpëtatq, nestatornic1 gi nestêmp6rath

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALk 41

la minte. Era tributara Turcilor §i avu cata-va vreme

ap mare credita la P6rta, indt una minutil, la martea
unchiului sat, ela sperase ca, prin protectia ei, va do-
bendi tronul Poloniel; pentru aceia §i fagaduise 50 mil
galbeni vizirului; dar sperarile sale ila mn§elarl caci P6rta
nu numal ca recunnoscu pe noul craiu ala Poloniei, dar
'&1106 nu voi alit Ingadui sa lea de snia, pe fata marelui
duce de Toscana (octomvrie, 1592). Trami§ii lui la P6rta
erat George Ravazdi §1 Iona Boldog, cari tractaa cu Si-
nan prin mijlocirea renegatului Grigore Versmarti, acum
ciau§a Mahomet §i prin sangiacul Lipei , vestitul Pavela
Marchazi. De faça cu Sennyei, pe care lil trannsese In
urma, Bathori, Sinan se intinse asupra coprinderilor sale
de la Tunis, de la Guletta, din Arabia, Persia, Africa §1
Georgia, adlogind ca in i6rna viitOre va merge sa dOrftme
Vienna §i Praga.
In sf6r§itil ciaupl Mustafa adcluse staturilor Transil-
vaniel §1 lul Bathori, scrisori de la sultanul, de la marele
vizira §i de la pap din Timi§6ra; prinçul r6spunse dup6 o-
biceiu cu protestatii de credinta °titre padiphu1; dar Sinan
nu intanjil a schimba tonul §i a ingrozi pe Sigismunda
prin injuraturl §i amenintari..and se infaçi §5. dinaint6
acestui vizira , George Ravazdi §i'lii ruga in numele
prinplui, sa nu mai ingreuieze provincia, urcind tributul
peste celil ce se da le timpul lui Ioana Sigismunda, ell,
cu o nesufferita trufia §i cu obraznica ingamfare, ocarb-
du'la cu numirea de cane, II vise A taca, adlogind ca
Ioanti Sigismunda era socotitil ca mill flu alil lui Solimant,
in vreme ce acela ce c6rmuiesce acurn Transilvania este
sluga §i suppusul imp6ratului; ca. acésta, Al in manari a
o dovedi. Temerea MI Sigismunda se mai adlogi Arica prin

www.dacoromanica.ro
42 MICHAW-VITEZUL

porunca co priimi ca sd se gdt6scd cu o 6ste de 50 mii

lduceri §i cu t6te materialele de rdsboiu, spre a merge la
Belgrad sd se uniascd cu o§tirea Turcilor In contra impd-
ratului. Aceste amenintdri primejdi6se Imp lard de spaima
inima junelui prin9d. Partisanff impdratulai sciurd bine
a esploata aceste temeri §1 induplecard, pe Sigismundd a
se ridica asupra Turcilor. Bathori avea langd dinsul, ca
duhovnicd, pe und iesuitd pthintele Alfonsd Cariio, spa-
niold ndscutd la Alcala; acesta indemna mered pe Sigis-
mundd s intre in alliantd cu impdrathl §i cand Teuffen-
bach, prefectul Casoviei, trämisul cesarului, sosi in Tran-
silvan* eld gasi pe prinçul en totul dispusd In fav6rea
cre§tindtatei. Sigismundd incepu a vorbi numai de libertate,
de greutatel jugului turcesed, a se plange de Arta cre§ti-
nilor suppu§i lui, inteund cuventd tote spusele §1 t6te
faptele lui invederad hotdrirea sa d'a rape legdtura cu
Tamil. Ansd planurile ml Sigismundt intempinard o mare
oppositil in nobilli eel mai insemnati, cari invechiti in a-
plecarea kir are Turd , nu voiad nici de cum sa se le-
pede de unirea cu POrta, temendu-se de a se aranca in
vallurile unui viitord nesigurd §i d'a ajunge sub und jugd
§i mai gred. Sigismundd tlicea : (Co a slujitil fiend
«aci pacea cu Turcul? A obicinui pe nesimtite neno-
croeitele n6stre pop6re ca st p6rte und jugd gred §i
nesufferitq. Mai bine dar sa scuture, sd, se uniasca
«crt cei-l-alti
prin9i cre§tini, sa se lepede de allianta cu
cTurcii, gat de ru§imisa precat e i primejdidsä pentru
emantuire §i Dumneyd le va fi priinciosd la und pro-
tiectd a§a dreptd). Acestea Oicea Sigismundti in publicti §1
In particulard §i iesuitil le insinuiati la urerihile tutulor
celor ce spoveduiad. Nobilimea cea jund §i grad, intra

www.dacoromanica.ro
 ,LIBERTATEA NATIONALE 43

lesne in aceste planurl, magulindu-se c rasbolul 11 va

.mal imbuna sórta; dar eel betranl §1 bogay se impotrivlati
diand ca nu trebuie a parasi maximile strabune care pre-
scriaa d'a nu lass, nici o data allianta en Turcil; el de o-
suta, de ori el aa auclita acesta din gura intelleptulul Ste-
fana Bathori, §i cand era prin9a aI Transilvaniei, §1
chiar dupe ce se urcase pe tronul Po Ionia* ; ca mai bine
este a urma acestor svaturi decat a pleca urea% la
zadarnicele fagaduieli ale unor 6meni venetici in Transil-
vania. AdIogeati el : Suntem ore destui §i destula de
«puternici spre a ne impotrivi singuri la tóta puterea Tur-
ecilor ? Deca nu suntem , eine chiaza§iiiesce pentru a-
«cele ajutOre ce se f'agadiffesca? tnceputurile rasbolultil
eades6 sunt placute, dar sfor§itul e totti d'auna funesta.
«and una du§mana atat de ingrozitora va ,puca sa'§i
eimplante corturile sale in mijlocul terrel nO9tre , cat
(este de temutti ca acele ajutOre dePartate ce ni se lauda,_
vord sosi pré tarclia spre a ne mantui
Astfela vorbia in Ardéla ura i neincrederea in Nemy;
dar partisanil vechiel sisteme, vkland c rugemintele
lor sunt neputinclOse in contra svaturilor iesuitilor §i ce-
rerilor Papal , hotarira a detrona pe Sigismunda §i a
pune in locu'l pe una alturmai plecata lui Amurat. Se
4icea ca el se intellesesera intf acesta cu. ministril Porta
§i el , in vremea cand Tataril erail sA trOca din Podolia
in Transilvania , li se dedese o porunce, secrete. d'a pune
mana pe SigisminElt. Dar acesta se puse in laturi de
timpuria §i Mara' pustiira Valachia §i Transilvania RSA,
d'a fi impedicay de generalul o§tilor, , Bornemissa , sub
pretexta ca sa nu strice allianta intre Transilvania §i Turd,
in care sta mantuirea caret
www.dacoromanica.ro
44 MICHAILI-VITEZUL

Sigismandt convoca o adunare mare de poport armatt

la Turda. Aci oppositia , in capul caria sta verul Wt.
Baltazart Bathori , se arata aga de tare gi de invergu-
natä incat, lasand puterea in mana lui Baltazart, Sigh-
mundil speriatt abdica gi fugi spre Chii6ra, declarand
pricina abdicerel sale gi accusand pe opposang el vort
se trade terra Turcilor. Adunarea se mute atund la Clugil,
undo Baltazart Bathori fu acclamatil de prin9t. Dar seri-
sorile lui Sigismundt, citindu-se in adunare, opiniile unora
se schimbare gi &cuff, impreune cu Sagil gi vre o cati-va
-din Unguri, declarare opposantilor ea ei nu voiesct a
.cunnesce ant prinçii; neputênd atundi a le sta impotrive,
adunarea WA fa silite a se uni cu dingil gi o deputatia se
remise ca se chieme pe Sigismundt inapoi. La 28 au-
gustil 1594, adunarea priimi a se tremitte ogtire in con-
tra Turcilor. A doua-gi se arestuire capri oppositiei in
numert de patru-spre-clece : Baltazart Bathori gi fiastrul
lui, font Ilfiu, Lupul Coved* cancelliert, Alexandru Kendi
presidentu1 senatului , Gabrielt gi Francisct Kendi, un-
ail lui, Grigorie Literatu, prefectt de la Agria, font
Forro, Grigorie Diacu, font Gerimdiu, Albertt Lunai,
Georgie Salanch , Baltazart Silvagt, gi dupe trel ge de
inchis6re, Sigismundt porune ca WI om6re, dupe svatul
lui Gestio, ProraI gi Iojica. DA Alexandru gi Gabrielt
Kendi, cu Int Ilfiu, Grigorie Diacu gi font Forro, li se
'Ware capetele la Clugt. Pe cand il ducea la locul osfindeI,
Alexandru veclu .pe Sigismundt careleopstand in piciere la
o ferestre, ii privia gi ell': ii strige : (Nici o lege dumnefte-
((see. set omenesce nu stiffed. osandirea unui omt för' all
aascultas. Acesta anse nu mire intru nimict pe Sigis-
mundt, obidinuitt fiind din copillerie a vede versandu-se

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 45

sange gi stand marturd la t6te osandele criminalilor. Ell

statu de faç i privi cu rdcialä acdsth tragedia.
UnU 9iganti, gade obicinuitt alti locului, veni CU o sa-
bil gi thie capul lui Alexandra Kendi. Dfiu se urcl dupe
dinsul pe egafodil, apoi Gabrielil Kendi, apol Tonil Forro,
carele in zadar ceru o altI sabi, WI a gadei nu mai thia,
gi in sfargitil Grigorie Literatu. Poporul nepasItorg de
certele celor marl, privi inmarmuritil acesta scenl; dar
cand vëclu de odath o pldil rlpede clynd i splland san-
gele mortilor, strigl cl : nevinovati al fostl! Lupul Covaci
§i cu BaltazarlBathori furl dugi laUióra, unde, dupe' Cate
va 4i1e, pa ascunsii, dupe obiceiul turcescl, furl sugrumati.
ChM &lea veni in inchis6rea lui Baltazarii Bathori cu la-
9111 in maul, acesta intrebl : Ciiie esti?Celii din urml
tomil cu care ai sl vorbesci pe lume,, respunse gadea.
Baltazart, blestemand amart pe Sigismundl, dupe o luptl
lungl cu gadea, fu sugrumatl. Astfell peri impreunl cu
Kendi, i Ioanil Bornemissa, vestitul *Rant carele, dad
i se insciintl ca 'i a sositil cdsul, incepu a canto, unl can-
tied de jale i apoi intinse grumazul gadei. Cei-l-alti pa-
tru prisonieri furl iertati prin mijlocirea unor prieteni ai
lor; numai bunurile li se confiscarl. Asemené ml Andreiu
§i Stefanti Bathori, fratii lui Baltazard , cari apucaserl
sl fugl in Polonia, li se confiscarl bunurile, declarandu'i
tradatori i isgoniti pentru totti-d'a-una din patria lor.
Dupe aceia, Sigismundl, adunand o armata de 40 mil
6meni de tott felul , o tthmise spre Timigóra , de unde
deslipi o parte din ogtirea ml ca s/ pustieze in préjma
Oradiei i sl impedice ca nu cum-va sä merga de acolo
convoiul la armia otomanl. Ell scrise apoi lui Teuffen-
bach ca salt r6ge sl se apropie de hotarele Transilvaniei,
www.dacoromanica.ro
-46 MICHAR.:-.vrrtzur.

spre a'§1 uni puterile cu ale lui §i a isbi impreug pre

Trajmmi.

ICI

In vreme ce prin aceste tratatii Papa §i impkatul se

cercail a trage t6te srepanirile Europei intr'o legItura im-
potriva Turcior §i dintealta, parte, scriitoril §1 oratoril
eel mai insemnati lucrail asupra opiniel, publice §i Intl-
ritail popkele pentru o nouä cruciatl in contra barbari-
lor, igsboiul 41 urma furiile sale. In 15 iunie 1593, se
dete o mania sftnger6s5, intre o§tirea impkgtéscg §i ar-
mata Turciei, strimtoratà lfingl Sissek, in unghiul unde
Kulpa se unesce cu Ordra; acolo peri cu totul o§tirea o-
tomang, impreunl en cei mai insemnati capi al ei, As-
san-Pa§a §i junele Mahomet, nepotul sultauului. Annul
in care se ve'clu o a§a mare invingere se chinra in istoria
otomanA, annul peird. Când se afla, despre dinsa la Con-
stantinopole, poporul exasperatti ceru r'esbuuare; amba-
sadorul austriacti fu inchisil eu t6th, mita lui; marele viziril
Sinan se gati a lua cominanda unei o§tiri numer6se, ast-
felt.cum nu se mai vgcluse alta din vremea lui Soliman
§i porni spre Ungaria.
Duol frati al impkatului, archiducele Maximiliant §i
archiclucele Mattheiu commandati, unul armia din Croatia
de 16,000 pede§trii §i 4000 callAreti, §i celti-l-altil pe
ePa din Ungaria, de 20,000 pede§trii, 2000 c5Illreti §i
2000. dragoni.
Mattheiu lovi Novigradul §i asedil in zadar Graanul,
de nude se trase; dar Maximiliant fu mai norocitti in Croa-
tia; elil coprinsesePetrina, castellul Chrastovitz §i insfer§itil

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 47

Sissekul, dud Sinan sosi cu armata lui in Ungaria. Archi-

ducii i§i unirk atunci o§tirile, din porunca impkatului.
Armia ingrozitóre a lui Sinan, pe King care se unise
§i hanul Tatarilor, Ghazi-Gherei, cu 40,000 6meni (17 iu-
lie 1594), inainta in -Ungaria, läsknd in calle'i urme
de furia sa §i, dup6 mai multe isbêncli partiale, la Ves-
prin, la cetgtuia Pa lota, coprinse in sfer.§itti (augustk)
vestita cetate Raab, prin trädarea commandantului el, co-
mitele Hardek. Cetatea Papa fu coprinsk §i ea §i vizirul
se o§ti impotriva Comornului, cu sperare sigurg, de a
inainta in curénd spre Vienna. Dar aceste isbêng strgla-
cite, care mgrirg trufia lui Sinan §i ingnzirk occiclentele,
apuserk indatk prin ridicarea unui not% campiont alt cre-
§tingtktei, care i§l arunck sabia puternick in cumpka rgs-
bolului §i chigml biruinta sub stdgurile lui Christos. A-
cestil campionk. gloriosk fu uatia roma.* care &Ise a-
curn rink *Rant mare ca Mircea, ca Dracul, ca Huniadfi
§i ca Stefanfi, spre a o command& E vreme acum sk no
intórcem spre tgrra Romandscg.

XII

Inchist in palatul WI de nevoia turcilor, tipetele de

jale ale poporului goniat somnul de la Michaiu; posomo-
ritt §i tgcutil, elti se depkrta de toti cei ce erat pe lfinga,
dinsul spre a se gendi qi §i nOpte la mijkcele de a mantui
natia sa. Asculta cu bggare de gad vestile rgsboiului
din Ungaria, se bucura cu inima de isbênclile cre$inilor,
se intrista de perderile kr.
Cruijimilo Turcilor trecuserg peste mësurg, in vreme
ce cov6r§irea strambItItilor sufferite sleiserg rgbdarea im-

www.dacoromanica.ro
48 MICHAILT-vutzuL

pilatilor cari cereal o resbunare stralucitere.Poporul ro-

maul se cutremurl de turbare ca unit lei ranitl gret gi
acestl cutremurare pare a era larma innlbugitl ce pre-
vestesce o vijelil mare. Acestg vestire sili pe Michaiu a
nu porde vreme, cu atat mai multi.' el poporul din ambele
ce'rri era aga de int/ritatl incat s'arg fi revoltatil impo-
triva domnilor sei, dace acegtia nu se revoltat impotriva
Turcilor.
Pe langl relele ce faceal Tamil' in tenl, ea avea anc6
a sufferi i trecerea gl6telor armiel tatlresci , care pe la
wad annului 1593, cillcand'o , trecurl in Ungaria.
Totil pe atunci , priimind porunca d'a tramitte carre
pentru artilleria armatel turcesci , domnul trgmise ca
la 300 pentru campania i asedierea Pesperinei. Nu
trecu lug multt gi iatl sosirl alti noul mesiti al viziru-
lad, ce se afla atunci la Belgrad , cerend alte carre i tri-
kith. Cu tag silinta ce puse domnul , carrele nu puturA
sosi la vreme, pene a nu pleca vizirul din Belgrad; ilü a-
junserl tocmai la Ianik. Omenil lui Michela ce aduseserl
400 cane, tributul i ceva daruri, se inflOgaserl, dinainté
lui Sinan ; dar crudul tercl , furiosti de inta4erea lor,,
porunci sg'i duel sä le taie capul in privela tutulor. Meh-
met-Paga, feciorul vizirului, ce se afla de faça, rugl multl
pe taal sed gi le scIpl viéta. Sinan anse refusa darurile
§i trlmise respunsil lul Michala din partea sultanulul,
el indatl ce va stet* campania, va purta räsboiul in terra
Romandsca; el este mil lucru nevrednica d'a Isa acestl
provincil in cermuirea necredinciogilor ce nu o meritati;
ell opri pe 6menii domnului prisonieri gi nu le dete dru-
m! pene mai anteiu nu se int6rse la Belgrad.
Tete aceste avanii ale Turcilor sleise rabdarea poporu-

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 49

hi §i a lui Michaiu , care se hoth,ri atunci a lucra §1, u-

nindu-se cu cre§tinatatea, a ridica cu What% sabia asu-
pra Turcilor ca sa, scape terra de acelt jugt gret alt ro-
biel. ELI strinse atuncI o adunare de tog boieril mail §i.
mid' din terra, §1 se svatuira cum vort face ca WI isba-
viasca, Dumngeü din mftnile Turcilor. Michaiu expuse
adunarei tirannia asupritorilor, crutlimile ce faceat ei in
terra.,, ticalo§ia poporalul §i inchige arätftnd ca alit mij-
loct de mftntuire nu este decal d'a alerga la arme.
Propunerea MI fu priimita inteunt glast de toil §i ho-
tarira ca sa, intre in confederatia cu prinçii strainI §i di.
scuture nesufferitul jugil alt tirannid. BoieriT incepura a
se gati de rashoIu; atuncl MichaTu, potrivitt cu hotarirea
luata, se gendi a dobendi ajutort §i. din alte parti §.1 tra-
mise pe clucerul Radu Buzescu soli la Sigismundu Bathori
ca di se intellega cu dinsul §1 sa lea de la elt este de a-
jutort. Asemene tramise §1 la Aront-Voevodt in Mol-
dova pe stolnicul Stroe Buzescu. Trami01 lui Michala
gasira pe ace§ti domnl bine dispu§l §1 bucuro§1 a se o§ti
impreuna. Sigismundii respunse luT Michalu prin Stefanti
Iojica §i Pangratie Sennyei , Tar Aront-Voda print? unit
boierrt alt. set. In 5 noemvrie 1594 , unt tractatt for-
malt de allianta offensiva §i defensiva se iscali in Bucu-
resci intre Michalu §i plenipotentiarii domnilor Transil-
vaniel §i Moldaviei. Dupe acestt tractatt, 2000 osta§1
transilvani, sub commanda lui Michalu Horvat §i Stefand
Beke§, trebuia A stea pe ascunst la hotarul tend Ito-
mftnesci, gata a intra la chiamarea lui Michell. Spre a
pune dreptatea §i moderatia in partea lor, , prinçil 8E41
tramisera sultanului o lunga lista de plftngerile kr, , ce-
rend indreptare §1 chiaza.guire temeInica de schimbarea
www.dacoromanica.ro 4
50 IIICHAIU-VITEZUL

sistemei pe viitorri. Nu numai el aceste representatii re-

masere fore respunsti , dar ence o cete de 3000 ianiceri
intre in tdrre gi incepu a pune contributii pe terrani gi a
face totq felul de rele.
Dupe aceste fapte nu mai era de intailiate.

XIII

Unt complotti intinse atat in térra Romandsce cat gi

in Moldova , hoterise ioa de 13 noemvrie in care se se
dé seranul insurrectiei , uccigend pe Turd in tote *tile
terrei unde s'are afla. Michalu tremise porunci la ogtile
transilvane de la hotare ca s intre in tdrre pe cand gi o
cal de Moldoveni, sub commanda hatmanului liii Aronti,
Ii venia in ajutorti. lurcil din Bucnresci, in nepesarea §i
necucerirea lor, un bänuiat nimicil de ceia ce li se pregl-
tia gi trmaii turburerile kr ; nici o tredare din partea
Romanilor nu veni se'i degtepte. Inteo qi dad gvalire.
din noe asupra palatului prinplui , acesta le esgi inainte
gi, vorbindu-le cu mune dulcete gi blandete , le qise
«De me yeti omori, yeti perde tOt datoria ce aveti a lua ;
«dar ascultati i faceti ce v çlicti. Mergeti in cutare bed
«gi lug de acolo tOt avutia ce yeti gsi i platiti-ve
«din ea.» -- Pu mare vrajbe gi neunire atunci intre da-
tornicii turd. In sfer§itil dupe multä cértA , vre o cinci
sute se despartire de -cei-l-alti gi mersere unde voevodul
le aretase. Ei se intOrsere preste cate-va chit, dar avutia
ce gesisere nu era de ajunse spre a pled pe deplinti da-
toria. Fiind nevoil d'a face impertéla in proportie cu ce
ave s lea fie-care, avur e. trebuinte de cineva care s.
face reductie, gi se adresare spre acésta la cadiul de la
www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 51

Giurgiu, care era insärcinatti a botart pricinele de judi-

cata Intre Turd §i cre§tinii din terra Romanesca. Acesta
find bolnavil, Ali-Gian veni la Bucuresc In locul lui. Se
&ma atunei marl svaqi Intre creditori §i datornici, pen-
tru pretuirea marfurilor date §i priimite. Astfelil mersera
pane In qioa de 13 noemvrie. In acea (li de dimineta,
Ali-Gian, sfergind impartela §1 ducandu-se la conacul seU,
fu opritti In calle de unt romant , prietenil ale lui , care
if 1ise : elli-Gian-Hogea , câ anni sant de and ma-
4nfincil panea §i sarea ta ? Sant duoe-qeci de anni,
4respunse turcul. Deca e a§a , qise romanul, spre
recunnoscintä de ranee §i sarea ta ce amti mancattl,
4voiu sell spuiu unü cuventti, del vol sa me asculti.
eSpune, iT Oise Ali. Nu sta aci, adlogi ell!, One la 3
<kW' 4 cesuri dupe amiag; nu te opri nici la Giugiu; sile-
csce-te sa treci la Ruriuk , cat vei pute mai curand.
4Dar pentru ce ? ii respunse turcul.2. Elti Anse fora
a'I spune mai multe se departa, intoreendu'§i capul §.1 ye-
(jand pe Ali ca sta in cumpena de ceia ce trebuia sa faca,
ii striga : dee sema la ce pine spusII!s Turcul pream-
blandu-se prin ()rap, baga de sera, ca e mai multa lume
decal alta. data §i banuind ceva reti , fag de a spune ni-
menui nimicti, se urea in carruta sa §i lug In graba cal-
lea Giurgiulut
Acesta fu singura indiscretia , einstita §i mesurata, ce
se Mu despre tragica seena care se pregatia.

%Iv

Porunca domnesca es§ise ca toti Turcii ce se aflail In

Bucuresci s se adune la casa vistierului Dant, spre a li

www.dacoromanica.ro
52 mcnAlu-vrrtzur,
se cants, I rlfui datoriile. Judd/ ce Tamil se grAmIdirla
in acea curte , Michaiu cu Wel sèI es§i dinainte osta§i
lor 0 a poporului setost de fesbunare , ridic stegul li
bertatei i poruncind sä se inconjOre curtea , puse cIe pa-
tru parti de deter/ fix:4 easel unde era.4 `Anil adunati §i'l
impurarl cu tunurile cu cari ingrijise mai din nainte a
Incenjura curtea i casa. Jsbirea acesta nea§teptatä , val-
verea focului ce ii incingea , bubuitul i pustiirile tunu-
rilor, strigltile de fesbunare ale pcporulul ametirl i in-
späihantarti pe turd*, cad, de.si armay dupe' obiceiul lor,
neputend a'§i face calle de es§ire, furl siliti a priimi mer-
tea Mr/ a o puté da. Ca la 2000 Turci se omorirä; din
Romani puçini cr4ur/. Stolnicul Stroe Buzescu se rani la
mama sting/. Pe Mug/ turd cati-va evrel furl mAcella.-
riff. Ac,dsta nu isvori dintr'o netolerantl, dar c/ci evreil,
atunci in mare faverea pe langl turd 0 sultana, se Im-
preunati cu ace§tia ca s prade terra 0 sa'i fad. totil fe-
lul de stricAciuni.
Acestl me1Ifl fu celt d'antaiu actti al4 rasbdului,
uccidere flcutl cu in§eläcitme inteadev/r4, dar drépth si
meritatl pentru tete sufferintele ce turcii aduseserl ër-
reT. Mticellarirea din Bucuresci fu semnalul care puse
tag terra in mirare; in t6te partile, poporul n/valind as-
supra turcilor respanditi, If uccise i 'I goni pan/ ii dete
afera din terra.
A treia J dui)/ acestl fapta, la 15 noemvrie, Michaiu.
porni in grab/ o§tile sale §1 cu transilvInenii ce sosisera,
la Giurgiu2i navalind cu iu1a asupra oraplui, Mr/ a
intampina vre o impotrivire, ff dete focA i trecu sub sa-
bia total ce IT es0 inainte. Trei miT suflete apr6pe , bar-
bap §1 femei, furl ucci0 se4 prin§i.Dintre top Turcii din,

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE -53

-ora§ti, numai duol putura seem trecend Dunarea in notii.

ITnul din 61 era Ali-Gian-Hogea , pe care '111 veOuram
scapend iarlad cu noroct din Bucuresci. Elil abie SOSISE4
la Giureu §i se afla povestind cadiulusi cel'a ce i se intern-
plase fn Bucuresci , and f6rä vreme napadira Romenii.
Neavencl altil chipe de mentuire §i sciind bine sa innete,
ele se desbraca , se arund in apa §i trecu de cea-l-alta
parte. Cel-l-altd turcfi scapatti urmase exemplul lui.
Dupe arderea §i pradarea oraplui , Michalu impresura
cetatea §i incepu a o batte cu tunurile; dar veclend ca nu o
'Ate dobendi , ced IT venia In ajutorti arme §1 bucate
de la Ru§duk §i finite ânc6 §1 de greutatea Tema , o nä-
pusti de o cam data §i se interse la scaunil in Bucuresci.
Printeacesta , lict1 chronicaril no§tri , se lam numai o
incep5tura de vrajba.

XV

Abi6 se intorsese Midair' de la Giurgiu , able ki ap-

Oase trupele in tabera aprOpe de Bucuresci , intr'o bung,
positia, cand fä veste intra in terra §iveni in Bucuresci
uni cadiaskeril seil emirii cu 2000 Turd o§tire allesa §i
500 paznid al trupului, ciau§i §i spahl Emiril se priviail
de turd ca urmatorii lul Mahomet, din ffica sa Fatima §i
trail mime trei in Ma imperatia, avend putere viziresca
§i pe lfinga autoritatea mirena impreuna6 §i pe cea bise-
ricesca. Sarcina lor 9.nteiu era a fi consiliari ai impera-
tului, pe urrn a. tOlcuitorri ml mai superiod at totti drop-
tulut Ernirul alti carui gendti era sa caute a prinde
pe Michaiu, se facarnici ca cum n'arti sci nimicii din c.ele
-tirmate puçinti inainte. Ela intrase in terra cu mare li-
www.dacoromanica.ro
54 MICHAW-VITEZUL

niTte , neadducênd nicT o sufgrare Iocuitorilor Ti cam 4

voTesce sg, Terneze In térrg. IntrAnd in BucurescI ell
-occupg casele cele mai bune din oraTa §1 ing, cuartienI in-
teo noug monastire sub oraTA ziditg pe rill DImbovita ;
trginise ung crag din parte'i la domnA ca sl'I arate d
vine sg Terneze in Ora Ti sg cérl a i se da 10,000 &-
ring §i bucate pentru o§tirea luT. Apol plecg Insocitil de
1000 pedeTtriT la palatul domnului ca WI' fac . visita de
on6re, Tar In adev6rU ca Wig pkg. prinde. Michela care
simtise cugetele viclene ale emirului , se sili alq birui
in facgrnicil Ti alil arunca in cursele ce i le intindea ;-.
elg lgsase pe milli sl intre nesupgratg in or*, dar vi-
sita lui nu o aTteptg §i fugi In tabgrg. Emirul neggsind_
pe Michaiu, trgmise in tab6r1 sglil intrebe pentru ce in
timpti de pace tine In arme atfttla ungurT ? Domnul r6s-
punse : pentru ca sg prinp pe Petru nil fostuluT domnti
Alexandru, care gmbla s5:14 r6st6rne din scaung Ti pen6
ilA va prinde Ti'lg va trImite la Constantinopole, elt va
cguta sg pliltiascä din baniT publicT oTtile, Tar la urmg le
va da drumul.
Emirul se prefgcu el crede Ti Insciintl pe domng el in
dimin6ta viitore II va trgmite unil butoiu de aura spre a
plati oTtile §i a le libera indatl, fiind impotrivitore tkrrei.
MichaTu argtg el priimesce cu multg bucurig acdstg pro-
punere, dar hotgrI a nu mg a§tepta Oioa de a-duoa-cli§i a
pune capëtfi acestui jocg de In§ellciune cu turcul. In pu-
terea noptel acelia, ITT glti oTtile pe ascunsti Ti, inso9itil
de ostaTiT curtei eel a§e0ase in valle, se apropig, de or*
Ape cAnd Turcil dormIag, din cincT pgrtI cu foct Ti cu
sail IT incinse. TurciT, la lumina fiacgrilor care ardeal
conacele lor §i la striggrile rgsbungt6re ale Românilor, ft

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 55

de§tOptl ingroziti i, pe jun:I/tate imbrlcati, alOrgl sl se

adune la palatul emirului, cu hotg,rire de a se aplra pene
la nArte. Dar aci intempinI pe Micheu cu o parte din
*ire ; ell impresurase palatul i ill impro§ca cu done
tunurl. In zadar se ispitirl turcii a'§I deschide drumil
printre osta§il romani, spre a intra in palatti. Romanii II
Impingl inapoI 0 if uccidl pe top. Doue ziduri din pa-
latl se prIvalescl de izbirile artilleriel. Emirul, in des-
perarea sa, parasitti de orl-ce ajutorl, incepu a arunca
pe ferestre aurul §i ginvaierele sale , socotind cl in vre-
me ce osta§ii romanI se volt apuca de pradl, elil va glsi
mijlocl de a fggi. Dar Michaiu opresce pe sold.ati de la
prad i 11 intlritA spre ulna asupra palatulut Emi-
rul strigl 0 se r6g1 cu fIg/duiell marl ca WM lase sl
se tragI cu reme.§ita guarclieI sale; dar tOte in zadar. Ro-
mani! nIvIlescti in palatil §i fOrl mill, uccida pe tot! tur-
cil ce sclpaserl din focl. Prada acestel biruinte fu mare
pentru soldati ; duo! Ca zaci gesirl doue traiste pline de
aurl, pe care domnul ilti implrti intre soldag. Dupe a-
cOsta biruint/, curätindu-se toth ormul de turd, Michaiu
dete multumite, lui Dumnecieti §i apoi 16.81 o§tile a se
odihni.

%NI

MichaIu-Voda , avend öre care imputiciune cu capiI

trupelor ajut6re din Transilvania, Michalu Horvat 0 Be-
Ice§ tefanl, cari erat fOrte neuniti intre sine, if trlmise
inapol prinplui ArdOlului, oprind o§tile peste cure puse
In urml Sigismundl capetenil pe Albertl Kiraly, b/rbatl
vitezl, näscutt in provincia Gemeri din Ungaria de suet

www.dacoromanica.ro
56 MICHADI-vatzur,
§i vestith pentru.multe fapte bellic6se, slvêgite in räs-
boiul fAcutti de c6tre tefanh Bathori, regele Poloniei
in contra Muscalilor. Michaiu cu Kiraly se gitira, indatg,
de Oste §1 mai Anteiu acesta, din porunca domnului ase-
die Ora§ul-de-Floci ce era neintgritti , §i'lh rase din te-
melie (10 decemvre, 1594), dupe ce uccise pe toy ce i. ce
se inchinah in numele turcilor §1 cari nu apucasera, a fu-
gi. Dupe aceia, Michaiu porni pe Dungrea inghigratl §i
se apropie, la 1 ianuarie 1595, de Hir§ova, ora,§il bogatil
§i intärith, calle de o di de Braila, picare Carolti §1 Lu-
dovich, regii Panonniei, ilh impresuraserg cu ziduri. Aci ii
es§i inainte o Oste de 7000 turd' aldtuita, de garniz6na ce-
tg.tei §1 de alti turd din Bulgaria. Pe ghiha Dungrei se
dete o batai5 sanger6sA pentru ambele pärti, in care Tur-
-cil furl sdrobiti §i imprä§tiati; Românii biruitori se sui-
r1 pe scäri, grill in cetatea Hir§ova, o arserg, §i o pa-
dug. Prada fkutg. in acesth ora§h fu a§a de mare incat
_Românii trebuirä sä trOcI Dungrea spre a'§i duce in tér-
ra lor, avutiile ce '1 impovärase. Dupe ce 1§i mai Intl-
ria puterile slabite de frigh, Michell cu osta§ii sel, la
6 ianuarie, trecu iara§i Dunarea §1 se indrepta. spre Silistra,
ora§t mare §i frumosh, hicuith de neguçatori bogiti cari
trNati WA grip, bizuindu- se pe puterea cetquiei. Dupe
imti asalth grOznich in care asediatii nu stIturl mai pu-
Out vitejesce decht asediatoril, Românii o coprinseri §i o
-deterl in foch §i prod/. CetItuia awe nu. o puturN lua
lipsindu-le artilleria. Romanii ggsirg atata prada in acestil
ora§h incat til dobêndirl ve§tminte pentru vecia, dice
unt contimporanh.

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 57

XVII

Aceste isbêncli ale Rominilor,, pustiirea orgelor de

pe Ring Dunlre inspaimentaserl atAt pe Turcii din par-
tea locului bleat fugiserl mai toti in muntil Balcani. Mr-
muitorul de la Ru§ciuk insciintA indatl Portei rAsc6la
lui Michaiu §i isbênclile NI, cerend ajut6re, care intailiarl
cat-va de nevoia iernei. Indraznela lui Michaiu mill §i
superl pe sultanul, fel% Anse a'l da mail prepusuri, ceci
credea 0, lesne va putd potoli rebeliunea unui dgmane
ga de slabil. Trebuia Anse a se grAbi spre a nu zAticni
operatiile rlsboiului din Ungaria. Inteadeverii, Turcia
ca sl pal purta aceste rAsboiu avea nevoil de t6rra Ro-
manesca §i de Moldova, care eraii nu numai granarele
aprovisionArei armatelor O. chiar ale capitalei, de vreme
te in toti annii se incArcat din acele done terri, 150 co-
rAbii cu cal §i came pentru Constantinopole , dar Mice
-ele slujiaii de linii de comunic4i1 pentru trecerea o§ti-
lore §i a provisiilor in Ungaria. Valachia singurl 01-
UB, atunci Portei unit butoiu (o tond) de aure, sée dupe
a1til, 100,000 scql, seti 70,000 galbeni, Oa de da-
rurile pe la pgi §i mini§trii, pentru orenduirea domnilor
care se urcarA de multe off peg la 300,000 galbeni pe
annii , af6r1 de 20,000 midi, 10,000 chile de grfte, alte
-atAté de orp, 2000 cai, mitt §i miere cu prisosii. Mol-
-davia plAtia Porta 62,000 scug §1 hanului TAtarilor
pe totli annul, 20 carre cu patru boi, 50 epe §1 miere in-
destull*; prinçul Transilvaniei plAtia 15,000 sechini.
* Despotti-Vodil la 1562 nrcase tributul din 30,000 galbeni co
-era mai 'nainte, la 40,000.La 1574, Moldova pliitia 60,000 gal-

www.dacoromanica.ro
58 MICHAIU-VITEWL

Perderea acestor folOse costa muitli pe Perta, ma cu se-

ma. intr' o vreme cand imperatia se alla in neva de banT
§i bucate §i preçul aurului crescuse fOrte multA de la
rasbolul PersieT, Meat §i induoise vaI6rea unuT scudA in
Constantinopole, aceia ce pricinui turburarT din partea
ianicerilor. AM de acestea, Valachia 0 Moldavia, ca.-
mgrI pline de t6te trebuincT6sele, indestulaA Constanti-
nopolul cu carnurT pr6spete §i drate, cu multimi de gra.-
ne §i alte producte ce, pe Dunäre, se transportat acolo ;
chiar saraTul sultanuluT, din aceste t6rrT tragea nu numal
lucrurile vieteT, dar 6.110 §i obiecte de luxA §i desfatare.
Paguba ce arü fi provenitt din perderea acestor terri era
multA pre insemnatä spre a nu ingrija pe Pert/.
Sultanul hotari dar a potoli cat maT In grabA acea ras-
cOla, One a nu se intinde §i a lua maT multa putere ; elü
numi atuncl domnA in terra Romandsd pe unA Bog-
danii-Beizade, fiTu ala IanculuT Vodä Sassul, care zacuse
neni§inatil treT annT §i §epte luni pe tronul Moldovel
(1570-1574), batjocorindu-o §i caruia, dupe mazilia sa, i
se taie capul In ormul Leov din Polonia, din porunca re-
geld Stefant Bathori. AcestA june Bogdant se dusese in
Constantinopole cu maIca §i surorile sale, unde 41 ma-
rita o sod dupe unA nobilti venetianu a-nume Zane §i in-,
tra In casa luT Ferhad-Pa§a, ajungend a purta slujba de
haznadar. Elt avuse de &a a se torci dud creclu cft
favOrea patronului seA §i revolta domnior ii vort des-
chide callea de a dobencli mu trout. Mustafa-Pa§a, caruia
i se luase pa§alicul Mara§, cu o send de o§ti intre care
2000 ianicerl cu vre o cate-va din agalele cele maT in-
beni tribnt i sultanul ceril a'1 ndno, pentru aces se revola
1on5-Vodit.

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 59

semnate, §1 pe ling, care o§tire se maT adlogira 14,000

turd ridicatI din Bulgaria, fu poruncita A treca Dunarea
pe la Ru§cIuk §i si. duel pe noul domnti in terra. Intea-
cela§i vreme GhereT, hanul Tatarilor-PerecopT, care cu
30,000 Mari se intorcea din Ungaria, priimi porunca
ea sa treca Dunarea §i sa ishlasca pe Miclia Tu.

XVIII

Vestindu-se luT Michaiu primejdia ce IM ameninta, 41

strinse in graba 6stea pe lcinga dinsul §i impra§tie calla-
rep in t6te unghTurile t'errel, strigand el intra sabia de
Turd §1 de Mari in terra §i sa sail toti cu totul irn-
protiva du§manuluT, incredintandu-se in ajutorul dum-
nepesct. IpoT porni spre Dunäre, sambata in 8 ianuarie
(stila nog) §i a-dona-Oi se opri la sata la Pietri, &inclu-
se sa WTI Dunarea sa se loviasca cu Mustafa-Pa§a Or&
a nu apuca acesta sä cake terra. Acolo iT veni veste ca
hanul en TatariT, trecênd Dunarea pe ghiaça, a §1 intrata
in terra robind §1 pradand. Aeesta veste ingrija tare pe
Michaiu §i numaT decat se invêrteji inderata cu tete o-
§tile §i puse tab6ra la sata la Hulubesci, de unde tramise
strejT asupra Mari lor, pre Rada Buzescu cu fratiT luT,
Preda Postelnicul §i Stroe Stolnicul §i pre Radu Calom-
&emu cu o soma de o§tT allese. Hanul inaintand spre
Giurgiu ca sa se impreune en Mustafa, jafuind §i pustiind
totul fnainte sa, I§T Rep tab'era la o mila departe de
Giurgiu, la satul Scarpatesci, puse streji in tete *tile
§i tramise cate-va miT de OmenT la prädata ca sa adduca
brana. Avanguardia romana , sub commanda Buzescilor, ,
inainta penë la satti la PutineTu unde intempinand a-
www.dacoromanica.ro
60 MICHAW-VITEZUL

vanguardia tätedsce, o isbi cu vitejie, io infdnse (14 ia -

nuarie), perind Mari multi 0 vil princrendu-se bee multi.
Indate ce aflä hanul acéste tristI veste , tramise pe unA
nepotti alii lui, cu o multime de Marl §i venire One la
-o mile, inlaturi de Giurgiu, la sett la &beset Buzescil,
mai ell:oft-and ajutoril de 6ste de la Michaiu, le es§irl in-
tru intempinare 0 se lovire, de fad, dumined la 16 ia-
nuarie (still nor), and vitejesce biruid
pre multi a§ternând la pemêntü, ii prindq sM se predag
el in§ii; o parte numal scap. cu fuga spre hanul ; insu§i
nepotul hanulul peri in acea bettail. Dupe acela, Buzescil
isbeseti mai multe cete ce amble' respeadite dupe hvanä
cu cruclime le fuggrescil 0 le ucciM. 6pte mil prin§i
cre§tini lure mitntuiti atunci din mAnile ntarilor. Hanul
se afla totii la Scerpátesci, unde sosise i Mustafa-Pap
cu Bogdanii-vode §i se impreunase ambele o§tiri tetIresci
§i turcesci. Michaiu, care sta r6nduitt de bettail la Hu-
lubesci, pregAtind t6te §i luând t6te mesurile cerute de
imprejureri ca unit duce preveptorti , cum prinse veste
de adsta, socoti a nu mai intexclia- §i purcese in contra
as,mbilor vrejma§i cu tote armata i glOtele lui. In calle se
ucciserl 0 se fuglrid mai multe cete de Marl, care, rupte
din tabere de vre-o patru (Jule , se trägeau acum spre or-
dia cea mare. Dupe vela, duminece (23 ianuarie), in mur-
gul seril, napedesce peste avanguardia vrejma§ului ce se
afla patru mile departe de tabere, compuse de 6000 Turd,
intre cari 300 ianiceri i o multiple de Mari, invodnd cu
o incredere puternice, dupe obiceitr, in glasil mare numele
jui Christos. ntarii, sumetindu-se in numerul lor, nu ba-
gad de sOme la adstä strigare, iar Turcil intellesed si.
incallednd (lute' a scapa en fuga, favorisati de intune-
www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIUNALE 61

citnea noptei. Ai no§tril isbird cu semetid pe Turd 0

Mali i fi luard in g6nd ; avanguardia n6strd, sub corn-
manda banului Manta, II duse gonindu'i pênd in ordia.
cea mare de la Scdrpltesci. .Spaima intrd fn tabdra vräj-
ma§5 creynd c Michaiu Ins* a venitd sl'i isblascd-
Hanul turburatd de fricd i nefncreyndu-se in puterile
sale, chiar in n6ptea aceia se despdrti de Mustafa-Pap
0 de Bogdand i lug callea pustiilor sale. Ace§tia cu Tur-
cii kr, fugird Ancd spre Rupiuk, goni i tdiati find de!
Manta, pênd ii trecu Dundrea.

%Ix

Michaiu sosi a-doua-A luni (24 ianuarie) de cu n6pte

gi f§i infipse tabe'ra in locul pArdsitti de du§mand la Scar-
patesci, iar in 1ioa urmatOre, marti (25 ianuarie), din- c,lf
de diminetd porni spre Ru§ciuk unde, dupd cum aflase,
Mustafa-Pap nedescurajatti bed de ataté Invingeri, mai
stringea o§ti 0 void sa'§i mai cerce norocul. Rea, a mai
lasa lui Mustafa vreme de gatire , domnul se grabesce,
trece Dundrea pe ghiacd pe la Marotind i f§i in§ira o§tile
mai sub portile Ruriukului. Bid avea cu dinsul numai
10,000 osta§i (7000 atftt Munteni cat §i Moldoveni), in,
vreme ce Mustafa avea 4000 6ste allésd §i 10,000 Turd
adundturd din Bulgaria. ER*110 indémnd o§tile a se lupta
vitejesce pentru gloria lui Christos i mftntuirea patriei
§i cu frunte de led, bärMtesce, mai rdpede decat ai gendir
nlvdlesce asupra Turcilor, cari abi6 apucaserd s éssl din
cetate cand lupta se Incliera. Bdttaia tinu cftt-va, fa sftn-
ger6sd 0 nu fnceta pênd fn n6pte, cand Turcii, cu tote a
erati mai numero0, trebuird a se pleca furiei Romftnilor;

www.dacoromanica.ro
62 micuAlu-vrrtzur,
de la vre-o 7000 pene la 8000 clqurl morg ; cal-l-aly
4 clutarl mAntuirea in fuel, dar al no§tri urmerindu'l
le intunechnea nopteT, fere seed II uccidd seri II prindfi
mai pe tog. Mustafa-Pap , pergend callul, o lul pe josu
la fuga; o slugg II dete apoi und mild prostd pe care in
zadar se sill a Napa; eld fu uccisd de al no§tri nu departe
de locul bettalliei. Domni§orul Bogdand fa mal norocitt;
reschirându-se tog al se1, inso9itd numal de vr'o dug-
Ileci de 6meni, Tar, dupe cum 4icil uniI , numal de tlese ,
eld fugi la Constantinopole la maitg-sa §ii la surori.
Acolo acestii june pretendentti fa, la 1597, prin intrigile
lui Ierernia, domnul de atunci ald Moldaviel, din porunca
Turcilor,, asverlitd in mare. insu§i annalistul Holland
N. Doglioni,apune ce, a veclutd la acestd Bogdand, in an-
nul 1597, o sabil IngropatA de mal mulg anni §i care se
gesise in Moldavia ; se presuppunea cl ard fi sabia ce
Atilla, vebtitul rege alti Hunilor, biciul lul Dumnecled!,
purta in resNiele sale. Tei§ul sabiei forte bine lucra-
id era de gepte palme lungime §i patru legme.

XX

Dupe acesta stalucitl biruinta, Michalu puse de arse

vi dete in pradl orapl Ru§cluk. Lind marturd de faça,
descrie astfeld resbunareafromanilor asupra bieglor lo-
,cuitori al Ru§ciukulul ; «Mal jale se flcu in 4ioa acela
qi plangerile se inaltat pêne la ceruri. Tog s' aii incex-
-lead cu averi indestule; robi §i rObe '§i-at luatt cu pri-
-asosd ; nimica n'a scepatd din mans, bor. Gingaple tur-
-dace multti resfltate, ce- stati in veci inchise, sl le fi ve-

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEL NATIONALA 63

çlutti atunci góle, desculte, tavalindu-se pe zapada, unele

cOrite de Ora, altele de maul; nu era osta§a care se nu
(duce vre-o turceica.,
Cetatea awe nu putu fi 1uat, c6c1 domnul era silita
se interce in BucurescI, chiamata fiind de trebile Orrei.
Ela lasa pe ungurT , pe cazaci §i o sera, din romani lui
Albertfi Kiraly, poruncindurl a urma pustiirea ormelor
turcesci din Bulgaria. Insogita de osta0T sei se int6rse ,
idea in Bucuresci, unde fu priimita cu strigari de bu-
curia, 0 de bine-cuventare ale poporului pentru isbêgile
sale. Dobenda care osta§il addusera cu din01 fu ferte
mare; din 10,000 osta§1 celti insnisera nu era Did unul
care se nu se fi intorst cu babe de metase §1 alte lu-
crud de prep.
Indate ce resufiara puçiiili o§tile dupe aceia , Michalu
porni pe banul Mihalcea spre Silistra, pe care o arse 0 o
pustil. Mihalcea apoi se intOrse de asedie Braila, dupe ce
pita 0 arse imprejmuirile. Asediatii &kit- mijloct de
a aerie luT Muza, &qui din bobrogea, cerendu'i ajutoFfi.
Muza strinse vre o 4000 6meni §1 trecend Dunarea pe
ghiaca, isbi tabera romnOsc i omorindu-le, dupe mar-
turia Turcilor, 1000 de Omni, II sili a riclica impresu-
rarea; Mihalcea se interse 1âng MichaTu; domaul trami-
sese pe spätarul Preda i pe comisul Radu asupra Mr-
§oveT. TurciT din acestti ora,ui afland de sosirea Romani-
lor, se grabire a trece Dunarea §i le es§ira, in Intempinare,
dar RomaniT IT batte 0 II trece Dunerea, facendu-le multi
rel in g6na ce le dete pene la Hir§ova, pe care o §i %cure,
prada foculuT.
In vremea acOsta, vitaul i stralucitul Alberta Kiraly,
cu o Tutime neaupe, cu foc4 §i cu fere, pradand §i pu-

www.dacoromanica.ro
64 MICHAIII-VITEZUL

stiind, 41 rotesce fulgerftnd armele prin tett Bulgaria ,.

prin Sigtovt, Cernavoda, Rasgradt, Babadagt §1 Oblucita.
Dupe ce tote aceste orage se mistuirl de sabil gi de foct,
elt 41 impinse pustiirile One la marea NégrA gi la gu-
rile Duntrei, ajungend One la Varna; apol trecênd mun-
VI, elt merse din colo de Andrianopole , apropiindu-se ca
la trei-spre4ece leghe de Constantinopole, tott pustiind
campiile i ImprAgtfind mai multe cete de Turd gi de
Tatari. Apoi Kiraly 41 interse la Michaiu invingeterea este,
neattinst de dugmant gi inavutitt cu multt pradt.

XXI

Tott in acea lunt ianuarie , o cét de Romani aflart

prin spion c Sinan se intorcea de la Belgrad la Constan-
tinopole cu multe boggtii, rApite mai t6te de la dugmani.
Ace Romäni trect in Bulgaria , ii pandesct callea in
muntii Emului gi ntvtlescii fel% veste asupai. Sinan i.
lasit bogAtiile In pradA i RomaniI , lacomi dupe dinsele ,
detert vreme lui Sinan ca st scape. Gesty Ferentz sosi cu
o MA de Transilvani cari, unindu-se cu Românii, coprin-
ser a. mai multe cetrig din partea locului , trecurt muntil
in Tracia, imprAgtiart grOza in t6te laturile i Ii impin-
sal pustiirile lor pea la portile Constantinopolei.
DOcl tett armia art fi sprijinitt acésta. numeral incur-
sit, sultanul ari fi avutil multt a se teme pe scaunul set
imperAteset. La intOrcerea sa in térra RomandscA , Ferentz
intelni unt corpt de 12,000 Mari, pe care It imprägtit
grlii sfrImL T6te aceste lupte din luna lui ianuaxie nu-
mai , implurt cinci-sprellece cane cu capete de Turd ,
tott din eel mai insemnati , cari se adduserA In tabera

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 65

romanesca. Asemene strälucite isbeng ale Romani lor a-

prinsera sperarile Pop6relor multi chinuite din Turcia
§i incepura a le degtepta din amortela in care de vécuri
zaceai. BulgariT furl cal mai MINT a se forma in cete §i.
a lua armele. 17ni corpti de 2000 terranl din Bulgaria
coprinse Sofia , capitala provincieT , in lipsa pageT d'acolo
gi II dete foci gi prada ; dar neavend destula putere spre
a o tine, terranii o lasa gi se tragi. Prada facuta se im-
parti intre dingiT gi fil- caruTa Ii veni in parte apr6r e
300 scuqi ; apoT , mai unindu-se gi altil cu diniT, s'apu-
earl sa pustiesca terra in tete *tile gi ajunsera treT que
departe de Constantinopole. ET intempinara uni convoin
de unil mare numeri de carre , chine gi maT multi de
40,000 dobit6ce ce se duceat la 6stea turcesca; el isbesci.
mica Oste ce Iii ducea , o biruia i om6ra 2000 Turd ,
luand tot acea prada.

XXII

Isbenda nu fu de o cam data, in Moldavia, aga rapede

gi stralucita ca In terra Romanesca. Aronti-Voda , Indat
ce se declara in contra Portei , incepu a'griati oragele §i
vru sa attace cetatile moldovenesci din Basarabia occu-
pate de Turd'. Dar pe cand facea acea gatire, in decem-
vrie 1594, fora veste 14,000 CazacT, intre caii 2000 pug-
cagi. allegl, sub trei steguri, unul en vulturul negru i cu
manuchiul de arginti , altul cu vulturul albi cu mann-
chiul totil de arginti gi alt trefié dupe obiceiul kr, nava-
lesci cu capetenia lor a-nume Loboda , in Moldavia, pre-
(land i pustiind prin foci gi sabiä. Arent d'abie scapa din.
Iasi cu duoi boTerT ai si i Cazacii coprinsera capitala
5
www.dacoromanica.ro
-6 6 MICHAIU-VITEZUL

puserl mAna pe vistieria domnului i implurA orqul de

fladri §i de sfinge. Mal tat Ta§ul fu mistuitti de foot.
Cazacil luarl din Moldova 26,000 cal', 600 fete tinere ;
el gesirA in capitalA 70 tunuri din care parte le luarl ,
parte le incuiarA. Ne mai avend ce jtfui in Moldavia, el
trecurA se. facA asemené in Polonia. Verendu-se scApatit
din nevoia aceia a Cazacilor,, Arca, incepu iart§1 a se
pregAti de 6ste impotriva Turcilor. Eli priimi §i de la
Bathori o séme de o§ti ajutort sub commanda lui Becea
Andrea§ §i se duse sA isbiascA Benderul, dar fu respinsil
de beiul ora§ului , Mira-Abmet. Aront se interse , apol
merse spre cetetile Kilia §1 Cetatea-Albe. §1 asedie pe cea
din urmA, incepend a o batte pliternict cu tunurile. Gar-
niz6na ne mai putend sta muitti impotrivA , cern ajutort
de la Gazi-Ghirai, hanul TAtarilor. Acesta sculA unit nu-
mkt mare de TAtari §i , puindu-le capt pe Adil-Ghirai,
el shurare, in ajutorul cetttei. Muff sosirl pe cAnd gar-
niz6na era in nevoil de a se preda. Aront, vellend sosirea
acestora , pricepu el este peste puling, a urma aseclierea
in faça unei asemen6 o§tiri §i se ridica de acolo , trAgen-
Au-se spre térrt.
Tamil , in cele d'Antel qile ale hind Jul fevruarie ,
intrart in Moldavia , urmArind pe Aront §i Acend jafuri
.§ipustiiri dupe obiceiu , peg când §i el cAclurA. in cursa
ce'l a§tepta. Aront , care mat dinainte aflase de sosirea
lor, nu perduse vremea; elti Ii strinsese t6te trupele, ridi-
case poporul in arme , flgAduindu'l prada du§manulul §i
tom poporul era in picifte ; chiAmase in léfA o sOrnA de
Cued cari, inimati de pilda Romanilor,, apnea rA armele
in contra Tucilor §1 deputarl la prineul Transilvaniei,
cerênduri léfA numal pe done luni, flgiduind ea, apol se

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 67

Nor multumi cu pre4ile kr §i ca vor sluji causa cre§ti-

-natatei cu credinta, §i cu stäruinta. Dintealta parte Michaiu
insciintatil de Aront, se grabi al alerga in ajutora. Bill pled
din Bucuresci luand cu sine soçia §i copillul sea §i se duse
sprehotaral Moldavia' cu o§tirea sa. Ambil voevog medi-
tail o stratagema §i intinsera o curse, in care lesne capra
-vrajma§ii. Michalu , ce se Oa in faça Tätarilor, , se Mu
ca cum s'are fi inspaimentate de furia vrajmaplui §i in-
cepu a se trage inapoi; Marii se leaa fara socotinta dupe
dinsul One and cadii intre o§tile muutene ale lui Mi-
chain §1 6stea moldovanä a lui Aront, care sta ascunsa in
'Muff §1 in spatele deurilor. Atunci de o data, Romanil
lea6 offensiva , Muntenii isbind pe Tatari in faça §i Mol-
dovenil de din apoi §i din cOsta. De trel off , Tatarii ve-
ilend primejdia in care se aflail, se stringe in gramada
§i in desperarea ion, ca nisce mistreti isbiti §1 impresu-
Tay din t6te *tile, cauta a'§i deschide o cable de scapare;
dar Romanii se imbarhateza mai presuse de firea ome-
-nesca §i se silesce a nu lasa sä le scape din mama ac6sta
Fula caluta in cursa ce'i pregatise. In sfer§itil , dupe o
lupta invier§unata , armata Mara se sdrobesce §i se res-
ehira; 12,000 Tatari, afOra de copii §i de de neveste, zaca
morti in lucul battalliei ; multi ance mint raniti; mai Ma
callarimea lor e prapadita §i fiiul hanului insu§i e lovita
de mOrte; 1500 cal unguresci, multe carre incercate cu
pusci, multe steguri §i 1000 cre§tini mantuiti din robia :
iata care furl trofeele acestei biruinte. R6m6.§ita Mari-
bor lua in fuga mare callea pustiilor. Aceste invingeri ce
sufferira Math' in Valachia §i Moldavia in aceste &tie
luni , precum §i rigOrea iernii facura ca armata lor, din
S0,000 6meni, d'abi6 se intik-sera 8000. Indata, pe being&

www.dacoromanica.ro
68 MICHAIU-TITEZUL

aceste perderi, o fthnete grozavg Ii mai secerg In acelaii

16rng, incat de lipsg, ajunserg de i§i frigeat muierile §i co-
pH In friggri §i'l mance].
Dupe.invingerea strälucitg asupra Tgtarilor, ambil voe-
vop inseiintarg de tOte cele en norocil saver§ite pe polo-
cal Transilvaniei, argtandul el, de le va sosi in ajutorli
armata Transilvaniei , dupe cum li se faggduise , pane la
29 ale acelei lun fevruarie, e vorli stepani tag Dungrea
§i se yore pune in calle spre Constantinopole, fiind-eg
t6te popOrele cre§tine din Turcia s'ali sculatii séti stint
gata a se scula Impotriva Tureilor.

XXIII

Bathori care sta in acea iérng in nelucrare, ocrotitil de

isbênclile Romanilor, , nu se prileji a respunde cererei §i
dorintei domnilor romani, cecY occupatia viit6rel sale nunti
impluse cu totul mintea sa atat de u§uratieg. Pgrintele
Alfonsli Carilio, pe care ill trgroisese la Vienna, dupe cum
am vepte , fi addusese fgduieli mar* de la impera-
tul §1 Inggduinta cgsgtoriei lui atht de multh doritg cu
Maria-Christina de Austria, fiica archiducelui Carolli, un-
cMii alli Imperatului. Ac6sta fcu pe du§manil lui Ba-
thori sg licg cum el cesarul Austria '1 a (lath o femeig
spre alt resplgti de a fi calcatti eredinta §i allianta Tar-
cilor §i cä dreptti zestre a luatli nevoia de a purta rgs-
bola en di*.
Dupe accia , Sigismundli tramise ambasadg la Impera-
tul , In capul cgria puse pe unehiul seg Bocskai, carele a-
junse in 14 decemvrie (1594) la Vienna §i in 12 ianua-
rie (1595) la Praga, uncle fu fOrte bine priimith. Aci se

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 69

inchiiè intre imputemicitil lui Sigismundil §1 ai impUra-

tului unq tractatt de alliantl pe aceste temeiuri : el nu
vor depune armele i nu vor face pace cu Turcil decht
numai printr'o invoke reciprod ; el in tractatul en Tur-
di se va coprinde despre Transilvania , Valachia §i Mol-
davia ; cg t6t/ Transilvania i partea regatului Ungariei
occupate de Bathori vor rUmftné vecinice ale acestui
prin0 §i copiilor s'61, parte bkblt6sel , cu dreptul celui
mai ântglu näseutil intre din§ii §.1 totu in chipul cu care
se bucurase de acestea prinçii Ioanti , Stefauti §i Christo-
fort: , dar cu conditia c vor recunn6see pe Rudolfii §i pe
urmltoril s'61, regi al Ungariei, ca suzerani ai Transilva-
niel; ca Eel Bathori va mud WA copii, parte bArbItéscl,
Transilvania §i Orfila ce se cuff' de dinsa vor rëmâné
pe séma impUratului §i a urma§ilor sUl §i c Bathori cum
§i staturile provinciel vor fAgAdui printeunii jurlmêntt
solemnil indeplinirea acestui articolt; el in casul dud
Transilvania se va reint6rce regilor Ungariei , imperatul
§i urma§ii s'61 Torii jura d'a 'Astra obiceiele, privilegiele,
drepturile §i libertatile ei §i d'a nu da cOrmuirea terra cle-
at tinui domn6 dinteac6stl provincil; a impUratul va
recunn6sce pe Bathori ca princt suveranit , cA'i va da ti-
tlul de stralucitii, cl va mijloci a i se da in cisAtoriA una
din fetele archiducelui Carolti, mortii de curênd, §i c va
pofti pe regale Spaniel a'i accorda colanul mielului de
aurt; c impUratul Ii va da t6te ajut6rele trebuinci6se de.
Muni, banl i munitil 4 rlsboiu; eU va invita pe Papa a
lua sub protectia sa pe prinçul §i staturile sale; el Bathori
§i copii s'6I se vor institui prinçl ai sfintei ImpräiT, dar
f6rä a aye dreptt de §edere §i de votti In dial; c ormele,
.cetätile §i castellurile ce se vor lua de armata imp6r6t6scl

www.dacoromanica.ro
70 MICHATU-VITEZUL

In rAsbolu vor fi ale imperatului i cA cetAtile ce pr&

strAlucitul prince ald Transilvaniei va coprinde cu o§tile-
§1 chieltuiala sa vor .rem5nd ale sale , bucurAndu-se de-
ele sub titlul de feudd aid imperAtiei, dar déca aceste ce-
täi vord fi din ale vechiuhii regatti alit Ungariei, prinçul
va fi indatoratd ale inapoia cu o dreptA despAgubire, pll-
tit g. de imperatul; 0 imperatul va plAti summele trebuin-
ciOse pentru intArirea cet5tilor Transilvaniel §i c Ba-
thori, din partea sa , nu va cruta nici chieltuieli, nici in-
grijiri, spre a le apgra in contra du§manului commund. SA
mai addogi la acesta tractatd und articold ce se Om a
fi o rea prevestire : se ,dicea inteinsul ce. la intemplare
ca acestd rAsboiu 0 nu isbutiescl, dupe cum spored, §i ci
Bathori s fi5 gonad din Transilvania , imperatul se va
indatora ale priimi in staturile sale §i a'i da venituri de
ajunsd spre a tine demnitatea sa §i märirea easel ; ca

in sfer§itil nobilii pe cari mead rAsboiu 'T ard pune in a-

ceigi primejdil ca §i pe prinçul lor, vor pute s se re-
tragA cu dinsul in Germania.
Acestd tractatil, prin care imperatul pArea 0 se fi ar-
tatti pré generosil §i a fi opritil pentru sine§i numai drep-
tul onorificd de suzeranitate §i eventualitatea puçinti pro-
babile cu nut prin0 a§a de %herd, d'a dobendi Transil-
vania in lips5 de mo§tenitori, era inteadeverd d§tigarea,
Transilvaniei pe siguril de Are imperatul , ceci era la
mijlocd unit secretti ce puçind in urml se dote pe fa0,
iar care atunci era cunnoscutd de toil eel apropiati de Si-
gismundd §i prin urmare §i de iesuitii ce ild vindeati cur-
tei Austriei; acesta era neputinta, constatatA de medici, de-
a implini datoriile cAsAtoriei. Se Oice c elti fusese legatd
prin farmecile mid babe fermecAtOre numitl IOnna , care

www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 71

era a lui Ioant Koacok; altil preguppusera maT 'in urma

ca muma lui Stefant Bocskai, dorind ca Sigismunda g lea
fn casatoria pe o fag a el gi ne isbutind din pricina vani-
gtel lui Sigismundt care preferi pe o nemtoica din fami-.
lia imperAtesca, , prin farmed 11A leg.. Sigisinundt ce'il
cunnoscea starea, set ca credea ca prin sciinta medicare hi
va pug vindica neputinta , sett numai din mendria de a
se vedé alliatt cu némul imperatesct , dori acesta casato-
ria care fu ma de fatale terrei sale.
Dupe fnchiaierea tractatului , ambasadoril transilvani
priimira daruri mar* gi dandu-le audienta de congediti,
Imperatul le PAgadui ca peste pu9inti va tramite pe prin-
cipesa Maria-Christina, logodnica lui Bathori; dar curtea
imperiale tott amana acésta sub deosebite pricinuiri. Ba-
thori se planse in mai multe renduri gi staturile feud,
ee se temead ca acéstä allianta cu casa Austrid sa nu le
fil fatale, cliceat In gura mare ca. 'gi at battuta jocfi Nem-
o de prinçul lor. Spre a potoli aceste sgomote, Stefant
Bocskai care remasese la Praga, se duse fa inceputul Id
martie, la Gratz, capitala Stiriel, unde se casatori ca pro-
curatora altt stepanului set Sigismunda Bathori cu Ma-
ria Christina, faça fiind archiducele Maximiliane, fratele
fmperatulul gi Ferdinande, fratele principesel. Bocskai ,
printr'o ceremonia obidnuita in cagtoriile prin procura
ale prinçilor, se puse in patul de nung, dar Nemtii totil
nu tramisera de o cam data pe miresa la soçul el , pen&
in *a urn-1E6re.
X XIV

Domnii romani nu perdura vremea agteptand armata.

10 Sigismundt ce nu veni gi cautara, a se folosi de isben-
www.dacoromanica.ro
'72 MICHAW-TITEZUL

Oi le lor i de spaima ce ele respftndise in vrdjma§i. In

vretne ce 6stea lui Aron coprinde Mdcinul i alto cetäti
§i rdsc611 tad Dobrogea, ai cdrel locuitori urind tiran-
nia Turcilor se ridicard cu totil §i. curdtird terra lor de
din§il , cloud escadrene de Moldoveni , inaintate in astd
provincid , battd In done renduri , done cete insemnate
de Turd §i le lead done stindarde; apol Moldovenii se'm-
Fenn/ cu Dobrogenil revoltati , se invertejescd , lead cu
sila Kills, §i Benderul, unde e taie in buclti pe beiul cu
600 Turd, luand i multe turme de dobit6ce i mergil de
asediazd pentru a doua 6r1 Cetatea-Albl, arpndu'i im-
prejmuirile, dupe ce all räsipitil o§tirea beiului acelei ceLiti
astfeld !neat d'abie a scdpatt Wert, eld alit optule, lit-
sand in puterea Moldovenilor, stegurile, tobele, tr6mbi-
tile §i cele mai multe munitil ale sale.
Michalu coprinde Ismailul, unde omori mai multil dd
1000 de Turd §i gni 70 tunuri de batterid, due din care
erad insemnate cu armele imperatului Ferdinandt i alte
done' cu ale lui Than Huniadd. Aceste patru tunuri Mi-
chalu le trdmise in dard la prinçul Transilvaniel* §i
dupe ce ldsd in Ismail, o garnizend de 2000 Rombi, trecu
apol lard§i Dundrea, pustiind oralele turcesci ce mai re-
mäseserd in Bulgaria** §i. se intOrse in gran spre Bu-

* Aceste tunuri se credea a fi fostil luate de Stefanfi celii Mare

in bittrillia vestig ce castiga asupra1u1Mattbeia§-Corvinii regele
Ungariei la Baia.
** Herrera spune di la Smilii, Romanii omorira maT multii de
2000 Turd qi gasira 34 de tunurl din cari unele de la Huniadil.
vi Hsu/ garnizóna ca la 2000 Mneni find cetatoa tare. An-
dreTuBorestay dice c Albertii Kiraly, la 10 set 6 maTu, Wit Sinai-
lui, dupa ce ea o trupg. de Romani a battutil 3000 Turd ce venial
prin Moldova, omorindu-le 2000 de OmenT, Ina lesne Silistra gi
apol veni Ia Braila en mild prada.
www.dacoromanica.ro
 LIBERTATEA NATIONALE 73

curesci peg a nu se desghiaça de tag Dungrea. La In-

Orcerea sa fn terra Romanesca, cu t6te ca curgea de trel
palme apa pe ghiaça Dunärei, intrepidul romang, cum clice
De Thou, viterul domne nesocoti o primejdia a§a de invede-
rata, §i trecu cu Ma prada sa de cea-l-alta parte a rfului.
in vremea acesta 'Mara navalisera in Moldavia. P6rta
orOnduind domnti in terra Romanesca pe unul numitti Ste-
fang, insgreinase pe capigi-ba§a §i pe pap Silistrel , cu
multa putere de Turd ianieeri §i de 'Mari salti duel fn
scaling; MichaTu afil de acesta §i trgmise pe Albertg Ki-
raly, care intempina pe du§manti la 16 martie, flti sparse
§i'lti fugari, Tar cetatea Silistrei, crutata One atunci, o a-
semena ell pamentul; apoT, ne mai intarcliind Kiraly se
Inverteji la ormul Turtucaia , calle de o cli de Ru§ciuk ,
o aprinse, uccigand multi din locuitori §i se interse la Bu-
curesci, uncle se afla Michalu. Prinçul tramisese de vre-o
cate-va ON din nog pe Mihalcea ca A *lea Braila §1 WO
resbune pentru ru§inea ce priimise fiind silitt la cea d'an-
tau asediere, a se depgrta. Cetatuia Brailei era fnchisä
cu unit zidg grosti §i Intaritti cu pglimare de parT. Armata
WI ce o impresura , atat Rombif lui Mihalcea cat §i
Ungurii lui Albertg Kiraly pe care Michell, Indata dupe
intOrcerea sa de la Turtucaia, flg pornise la Braila In a-
jutorul luT Mihalcea, dupe mgrturia chiar a chronicarior
turd, se urca la 20 mii Omeni cu multa artilleriä. Gar-
nizOna ce.tatei era de 3000 Turd. §i nu le mai putea veni
altg ajutora, coci Dungrea se desghiaçase. and se apro-
piara cre§tinil, garniz6na es§i din cetate §i incepu a liar-
tui , dar fu indatä gag a se inchide in ziduri spre a se
apara en tunurile §i cu puscile. Asediatoril deschisera
§i dusera §anturi prin trig. locuri §1 grabira multt ase-
www.dacoromanica.ro
74 MICHAIU-VITEZUL

dierea. Peste 16 4ile, la 30 martie , inconjoratii ne mai

putendu-se improtivi, se svatuira a se preda cu condi-
tii ; dar Mihalcea ce era nascutt din Braila , nu voih sh
le dea &IA capitulatia, decht munal voia de a.es0 cu fe-
meile §i cu fii kr, , fora de a lua nimict din avutia lor.
Anse , dupe multe rugärninte ale lui Kara - Clau§ Mehe-
met-Bey §i Mustafa-Ciau§ deputati aT garnizOnei , cape-
teniile unguresci mijlocira §1 jurara pe credinta kr ca
mi li se va face nici unt ret §i c pott lua en &Nil oil
ce vor voi. La 10 aprilie Bri1a capitula dupe o asediere
destult de prelungith. A§a, pea a nu trece dincolo Du-
'Area, ei hubarcara pe corabii aprOpe 1000 chntare de
mobile §i scule ale kr §1 incepura a es§i din cetate spre
malul Dunarei plhngend §i 9ipand tare; dar ai no§tri, g-
rind ca sub straele kr erat §i bath §i c ânca §i in path a-
veat ascunst aurttopitt, orbiti de dragostea jafalui la care
f6rte multi se deprinsesera cu paguba disciplinei, calcara
credinta data §i se aruncara asupra sermanilor turd, in-
cepend a despuia pe unii, pe altil mai Msemnati a 'I ha
robi §i pe vre o cap va a 'I §i uccide. Kara-Ciau§, veTend a-
cesta calcare a capitulatid, le striga : tMincino§ilor I
(este 6re vre o religia care sa lerte oda ce faceti?, Atunci
Alberta Kiraly en cele-l-alte capete ale arrnatei pusera
mAna pe sabii spre a opri pe cre§tini de a maltrata pe Turd,
uccisera vre o all-7a din eel mai inderetnici §i ocrotirl tre-
cerea acestor nenorociti pe cel-l-altti malt alt Dullard.

xxv

In vreme ce Michaiu se straduia cu atata virtute im-

potriva du§manului din afora , -zavlsta boierilor semena

www.dacoromanica.ro
 ,LIBERTATEA NATIONALt 75

sementa imperechiarilor dinth-intru. 0 séma de boieri, .

veg:end energia §i cualithtile deosebite ce desvolta Mi-
chain, se temuth ca acestil omti eroict se nu curme puterea
§1 suprematia ce cu atata nevoia isbutiseth a intemeia in.
state asupra puterei domnesci. inceputh a vedé intr'insul
unA urma§il alA acelor domni ca Mircea, Dracul; Tepee',
cari intr'o vreme sdrobial vrajma§ul din af6th §i aplsati
puternicil dimpreuna cu factiile, anarchia §i partitele din
intim §i libertatea pub1ic. Altii din discurajare, socotind
ca resboTul inceputfi nu va puté fi Ott a§a norocosti One
la sfer§itt , altii Mice manatl ca tott-d'a--una de patima
ambitiei §i a urel individuale, t6te aceste factii in sfer§itil,
in capul cerora era banul Manta , se unith §i complotarti
ca s dob6re pe MichaTu §1 s chilme pe Turd. Complo-
ti§tii bagara fora de veste in Craiova unil corpil de cinet
miI Serb!, strin§T in léfa de din§ii §i se sculara de faca in
contra domnului. Acesta tramite indata, la Craiova, until
corpt de o§tire care napadesce in ora§ti , sdrobesce pe
resvrätitori §1 gonesce pe strain! rale IT trece in note Da-
Berea. Michaiu se purte cu mune, marinimil cetre boierii,
du§maniT lui ; IT Terta pe toti impreuna cu capul lor , ba-
nul Manta care , dupe, cum spune Walther, , traia anc6
la 1598. Apo! acea o§tire din Craiova merse sub Albertfi
Kiraly de triumfl prin flue"i de ora§ul Nicopoli ; dar, ,
dupe ataté isprAvi marete §i strälucite , Romani! cercara
§i o peNare. Farca§, avend cu sine unu corpil de 3000 ro-
man!, serbI §i unguri, iii in§elatu de duo! custog roman!
cum** de turcl en 2000 aspri ca s '1 vestiasca ca
vre o suta de turd prada, pe locuitorii din préjma Vidi-
nului §i .ca 'la rega ace! locuitori sa alerge in ajutorul
lor. Farca§ increptorti se duce §i cade in mijlocul une!
www.dacoromanica.ro
76 BLICHAIU-ITITEZUL

armil de 30,000 Turd sub unil agl ; cel mai multi din
osta§ii 861 , impresurati de vräjmaii, perir. Mt nu-
mai cu purini, putu scApl. Acéstl perdere u§6r6 1§1 avu
Ans6 compensatia sa cu ataté alte biruinte §i in sier§it5
cu luarea BrAilei.

XXVI

Coprinderea BrAilei inchiAle inteadegril glori6sa cam-

paniA din Iérna 1595, f6rä sEmënii p6te in istoria luirel.
Nici odatA simtimêntul libertAtei nu imbArbätg. mai pu-
ternicil inima unul poporti; patru luni d'a-rOndul, nesoco-
tind rig6rea lernii, "lid numkul ce15 mare alt du§manu-
lul, purur6 in dmpul bAttAlliei, mere b. ca nisce uria.§I,
s'at rAsboit5 Rombil din ambele OM. tnteo vreme a§a
de scurtA, el se luptarl in ftce bAttAllii insemnate, im-
prA§tiarl mai multe aunts du§mane, coprinserl ca la
duoë-qeci §i cinci ora§e mail §i puternice §i cetAti * §i
prAdarl in laturile lor mai multe mil de sate. Constan-
tinopolul insu§i II vq.0 pustiind prin fer5 §i flacAri One
la portile sale! Privind in total5 ac6stA campaniA , ima-
ginatia este isbitA de atAt6 indrAznete intreprinderi sA-
v6r§ite , ca intr'ung Ortej5 de vitejil , de unit popor5
setosil de libertate , tresArind sub impulsia unui genifi
rlsboinic5.

* Printre oraple coprinse de Romani in asta campania fign-

rézi Oragul de Plod, Braila, Ruriukul, Turnul, Isakcea, Hir§ova,
Macinul, Silistra, Ismailul, Chilia, Benderul, Cetatea-Alba Baba,
SitItoval, Cernavoda, Oblucita, Rasgradul, Provata, Dobrices,
Zagora, Tnrtucaia, Nicopoli, Vidinul, Vracea.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA II
CXLLUGH teRENII
(APRILIE 1595 DECENTRIE 1595.)

Anc6 de la cele d'antein triumfuri ale Rombilor din a-

césth i6rng, spaima §1 gr6za ce coprinsese tab6ra §i tinutu-
rile do margine ale impethtieiturcesci intrath §i in Constan-
tinopole §i pkrunseth One' §i In saraful uncle tthia train
desfAtatti §i f6th grijA desfrênatul FultanA Muratil ald 11114.
Vaetele §i cartirile poporului , demoralisarea osta§ilor, , a
ianicerilor chiar, cart nu mai voia.6 a merge la rgsboiu
sub pricinuire cl nu li se pltescil lefile , ilil infiorath de
frid, §1 Ild silira a se gendi §i la trebile impëthtiei sale.
Vistieria fiind sleith, cu totul , fu silitil a lua din casa sa
ban! spre a multumi o§tile ce cartiati cu obrAznicig, th-
and ades6 §i itsc6le. Spre a ImbklAta spiritele spli-
mêntate ale osta§ilor de pe margine, le trAmise stégul
cell Anti] ce se 4icea a fi fosth alq profetului Mahometil

www.dacoromanica.ro
78 MICHART-VITEZUL

-§i care, luta de mai nainte de la Egypta, fusese Oa in

acea Mrna, cu santenia pastrata in Damasca. Dar fiinta
de faca a stégului profetului chiar nu putu incuragia pe
osta§i, cari acum, cu totul demoralisati, nu mai indrazniaa
a da faça cu du§manul. Sultanul porunci atunci a se face
rugaciuni publice in plata cailor (At-meidan s6a vechiul
Hippodrom) in dosul arsenahtlui ; viziril, §eicii , legi§tii ,
prepdintii cancellariei statura acolo de faça din porunca
lui. Vestile ce mai venira de la Dunare adlogira amarul
inimei sale §i '1 pricinuira m6rtea, pe care elit o presim-
tise mai dinainte §i o grabi printeo temere superstiti6sA.
Saatgi-Hasan (Hasan c6sornicaru1) , comisul sea favo-
rita , visa unt visa In care juca una rola cu sultanul
Suleimana , §eicul Emir-Estivi §i sultanul Murata. Visul
acesta era a.§a de &data incat ell nu se putu opri
d'ala descrie st6panului Wt. Spiritul superstitiosa alt
lui Murata in se impresiona f6rte de acesta visa §1 trei
Vile dupe' aceia , apucandula drcei la stomacil , erep
Tg, i s'a apiopiata césul mo4ii. Elti porunci atunci comi-
sului s6a Ea jertfiasca cinci - Veci §i duoë de oi din care
-patru negre , opt pestrite §i patru-Veci albe , de pe cum
spusese mo§ul së Suleimanil in visul lui Hasan §i, spre
'i impra§tia posomorita melancolia , se duse In gradi-
nele saraiului §i se odihni in kioskul ziditti de curênd de
Sinan-Pa§a pe malul Bosforului , de utde din duo6 parti
se vedeaa sosind corabiile In porta. Acolo, peste obiceiul
sëti, porunci musicautilor odaiei sale sa Oka unt cântica
de jale ce incepea prin aceste cuvinte : eSunt impovaratti
a de sarcina relelor mele : o m6rte ! fii inteadsta, n6pte
Qmeret alaturi cu mine. tndata duoa _galere egyptene
Inaintara spre porta; tunurile kr salutând, curmara aceste

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIf 79

canthri jalnice, &end sh plesniasch gdmurile kioskului §i

sh catll in bucati. Adstä imprejurare f6rte naturale fu
privith de Muratt ea ung semnt rel. cOdini6d, clise elf',
ctunurile flotei intregi n'at Muth nici o smintOla acestor
eferestre §1 acum toth se sdrobesce la sgomotul artilleriei
eacestor galere; vecih d s'a sfer§ith cu vidta mea ca §i en
ekioskul !) §i lacrimile inundarg obrajii §i barba lui. Scu-
landu-se apoi d'acolo, elti intrh in odaia sa, unde se arund
pe o sofa cu inima aphsatl de temere §1 mahnire. Chiar
in n6ptea aceia, i§i dete sufletul (16 ianuarie 1595). M6r-
tea lui fu tinuth secreth pea sosi de la Magnesia (28 ia-
nuarie) fiiul seh Mahometh, care fusese la vreme insciin-
tatii de murd-sa venetianca Baffa. Indata ce elii desbarch
la kioskul lui BaTazedii , tunurile saraiului §i pristavil in
pihte vestirä mOrtea lui Muratt in §i inhltarea lui Maho-
meth alii nix. Tog slujba§ii alergad spre al adduce in-
chinaciune. Noul sultant era unii prin0 crudii, afemeiatti
§1 muiath de Loth prin pläcerile care MI f'deurl A, 1)6111
infocarea ce avea mai ftntetu spre räsbotu. Dupe ce 0,01.0
ingrophclunea tathlui set cu multh pompl , Mahomet m
porunci WI adduce, inainte pe toti fratil di , in numerd
de nouë-spre-clece; me§ti feciori §1 duoe-qeci §i §dpte fete
remasesed numai din o suti duoi copiT ce avusese Mu-
rath m cu deosebite neveste. Mahometti cu o fhçarnid mill
mingaiä temerile fratilor sei §i fad cu digit dete porunci
pentru ceremonia Oieiii ler imprejurh ; dar, ducêndu'l a-
pot in camere despärtite, pentru ca vaietele ler d remãng
thinuite , tramise mutt cu fatalul Intl del sugrumarl pe
toti. Din aceste nenorocite jertfe ale unui obiceiu barbarti,
patru luased 6re-care graft de desvoltare, ffind crescuti
cu mult1 ingrijire. Acela ce da mai multe sperlri era
www.dacoromanica.ro
80 MICHAIU-TITEZUL

sultang Mustafa , Impodobitii cu cunnoscinte litterare ,

care aflancl m6rtea tatglui see exprimg presimtirea sOrtei
sale inteung ditich elegiacg. Dupe aceia , sultanul po-
runci sg. arunce In mare §epte-spre-dece r6be Inseminate
ale tatglui seg. A doua - i elli puse de adduse inainte'i
trupurile fratilor sei omoriti, le inchise in sicrie de ehipa-
rose , le Impodobi Cu turbane §i penne de cocorl §1 , eu
alaiu mare, le duse de le ingropg binge tatgl set.

II

AcOstg noug stepanire care Incepea prin uni ga de san-

gerose ospete de frati, fu priimita de osmanlii cu o triste
presimtire. Niel o data pene atunci imperatia otomang nu
se glue in ga cumpena de peire. (Virile din Constan-
tinopole, nemultumite c sultanul fere scirea lor s'a ur-
catg pe trong, IlIi priimirg cu o rescOla infricgata , pra-
dare, orgul , yoke a isbi §1 saraiul §i d'abie cu versari
marl de bath ce li se facu , se lini§tira. Din afore, , impe-
ratia era pustiita de Romani, Bulgari, Serbi, Unguri ras-
culati , alli caror exemplu t6te cele-l-alte pop6re cre§tine
din Turcia stag gata a'ld urma. Armatele musulmane de-
moralisate cu totul fugiat de bgttaiä, in vreme ce stag
semete dinaintO capeteniilor lor §i ades6 se rgsculag asu-
pra-le. Pe liinga acestea, o femete cumplitg coprinse atat
taberile de margine cat §iConstantinopolul §i, ea cum pa-
barul relelor nu era destulg de pling, ingrozitOrea &me
IT fmpreunase en (Rosa pustiirile sale. Atunci, in acele
grele §i amari minute, Turcii , ace§ti crunti §i trufgi cu-
ceritori a §épte-deci de popere , stag inmarmuriti §i cu
durere 1§1 Intorceat ochii cetre pustfile Asiei de unde ag

www.dacoromanica.ro
 cALLUGHERENII 81

venita §i unde credh ca sent meniti a se intOrce. Prooro-

cil , ce de multa circular' printre mahometani , faceat pe
acestg poporg fatalistil , mistier' §i crecletort in minuni ,
a crede ca acelg eAst atftt de temutti , acum a sosita. Se
licea inteadeve'rg ca proorocul Mahometti murind fu in-
trebatg cata vreme va tine statul §i religia sa §1 ca ela ,
nerespunclênd nimica , ridica numai mftnele sale in susg
aratInd cele g.ece degete; aceia ce sectatorii Coranului
tölralcira ce va sa clica gece , o sutet sal o miiei de anni.
Apoi cele -1- alte doug sor6ce trecênd , remasese sorocul
fatalg de o miiä de anni, care tocmal atunci se implinise.
Se credea §.1 se 1icea Tara, ca., precum ormul Constanti-
nopole '§i a trasii marirea lui de la ung Constanting §i
apoi a fostri luatil §1 sdrobitg sub ung alit' Constanting ,
§1, precum imperatia romana a inceptil a inflori mai cu
séma sub ung Augusta §1 se perdu sub ung anti Au-
gusta , asemen6 §1 domnirea Stambuluhli §i imperatia
gréca cotirinsa de nil Mabomett, ag sa se sdrobiasca, §i sa
se prapädiasca sub nag altt Mahometti, §i toy banuiag eh
acestg nog sultang, cu numele Mahometii, va fi cela preur-
sitg pentru caderea imperatiei. Se mai Oicea asemeni el
la annul 1453, and s'a luato Constantinopolul de Maho-
mett u , se ivise o proorocia care spunea ca acesta ora§g
va intra iara§i in stepanirea cre§tinilor dupe duol-spre4ece
annt-lunf, socot61 a arabica dupe care ung annti-lund
coprinde duoi-spre-qece anni d'ai no§tri , §i a§a dna-
spre-pce oil duoi-spre-Oce anni, adeca 144 anni, adao-
gindu-se cu 1453, dag annul 1597, ce era preursita pen-
tru caderea imperatiei turcesci. Multa mai multe §i mai
curi6se erag proorociik ce circulag printre cre§tini §iInfla-
drag de sperare imaginatiile kr. Erad nisce proorocii
6

www.dacoromanica.ro
82 MICHAIU-VITEZUL

vechi ale lui Methodie episcopul de Patras, ale lui Leong

imperatul-filosofn cu tablourile profetice ce i se attribuiat
§i care vestiag surparea impergtiei turcesci de entre ung
mug de vitg vechig : clatg pgstorul, qicea astg din urmg,
cproorocig , carele va uccide pe lupul ce doria sn, mg-
(ounce 61a ; pgstorul ilil va uccide §i '1i1 va gni omn.
a Astfelti va pen cell ce a stepanitii prin sill.x. Apoi ve-
niag proorociile lui Merlin, care ,diceat cl unul incoronnatil
cu trei corOnne va sdrobi imperatia turc6sca §i cg, inainte
de acéstg deramare va cgd6 asuprgyi o b611 uritg §i gr6z-
nicg (precum era ciuma de atunci); in sfer§itg cea mai
respendita proorocig era a astrologului Antonie Torquato
de la Ferrara, care trgise pe la 1480 pe timpul lui Mat-
theiu Corving, craiul Unpriei. Eln pretindea ca imperg-
tia otomang va WO dud va ajunge la aln xmli sdn all
xivm sultann §i nu va trece mai multg de annul 1596 ,
WI atunci i se va intempla unit ce grOznicil §i de mOrte,
din pricing eh murind sultanul domnitorti se vor ivi atft-
tO certuri §i lupte intre eel mai marl al' statului Meat
se von sfa§ia unil pe altil §i asemenO vor pgti. §i de en-
tre strgini. Atunci cre§tinii vor Ma inapoi Ungaria §i
vor face multe navaliri in imperatia turcosca , care va fi
Anc6 necajitg, §i de o mare ciumg §i de o f6mete cruda.
Apoi, cre§tinii imbgrbatati §i infocati cu atata indräzndla
§i grabg §i puteri , vor trece marea , incet Mg, cre§ting-
tatea se va vedO de-o-datg in arme la rosgritn, uncle va
-pgr6 mai multg a fi sburatil decal a fi trecutt. Atunci
Turcil se vorn cre§tina §i âmbele biserici §i âmbele Impe-
rItil se vorg face una sub unn singurg imperatti cre§tinn.
Apoi, pe langa aceia, Mahometit m se intemplase a fi aln
milli sultang dupe Osmant celt dInteiu. Ciuma, fhmetea,

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 83

Täsbolul, m6rtea sultanului Muratil, rIsc61a o§tirilor, sfl-

§ierile calor marl intre partidele du§mane ale vizirilor Si-
nan §i Ferhad, Me se impreunase spre a da temelu aces-
tor proorocil. Dar cea mai bunA proorocil, observA f6rte
bine uni annalistii contimporant, arA fi fostfi sabia §1 u-
nirea cre§tinilor ; nenorocire ans6 c acéstA din urnal, ca
In tot]) de-a-una dud se facil asemend legAturi contra
Turcilor, lipsi §i astfelii tOte proorociile rAmagerl zadar-
nice §i es§irl de minduul.

III

CAte-va (jile du.p6 intronarea noului sultanti, Sinan-Pa-

ta fu scosA din viziratil §i surghlunitii la Malgara, iar in
locu'l se numi rivalul se't Ferhad-Pa§a (16 fevruarie),
care totA deodatA priimi §i commanda mai presusil a ar-
matei, cu poruncl d'a porni asupra tArrei Românesci. Se
theca cA Ferhad ant fi isbutitfi a surpa pe Sinan-Pa§a in-
credintAnd pe sultanul cum ct Michaiu-Vod5, §i SigismundA
Bathori s'at revoltatt numai din ura ce avea,A cAtre Si-
nan, iar nu din ura lor care-Turd. Ferhad-Pap po-
recliin Characlan (§6rpe1e negru), era de originA alma-
util. Eth fusese crescutii in saraiu §i, deosebindu-se in
tOt vremea prin vitejia §i intellepclunea sa, ajunse lute
in cele mai marl slujbe ale imperatiei §i acum pentru
a doua ara fu investitA cu puterea vizirescl. Noul mare
Tiziru adunA indata la divanui pe toti vizirii, pe muf-
tiul, pe eadiaskeri, pe nisamgiul, pe cel patru defter-
daft, precum §i pe agii ianicerilor §i al bulucilor spre
-a, se svAtui Uca trebuie sa se indrepteze spre Buda sat
sprel tOrra RomAndscl. Divanul se invoi la acasta din

www.dacoromanica.ro
84 MICHATU-VITEZUL

urmg, *ere. Vizirul porunci la toy pa§ii vecini ay.

concentra o§tirile la Ru§ciuk , undo se se adune §i mate-
rialele ca lucretorii trebuincio§i spre a face poda pe Du-
nem; paza acestui posta pea la sosirea sa fu incredintate
lui Lala-Mahomet-Pa§a beiler-beiu de Anatolia , care §i
porni 'Mate spre Dunere. Beller-bail Rumeliei Asan-
Pa§a, care se numise in locul lul Mahomet-Pa§a, feciorul
ml Sinan-Pa§a §i care tota intr'o vreme commanda cetatea
Vidinul, priimi porunce s pregetiasce acéste trecere. Pe
cand marele vizira se occupa cu mune, activitate in Cons-
tantinopole cu pregatirile ingroziterei sale expeditii in
contra terra Romanesei, o rescola a spahillor, , aprinse
prin zizaniile vrajma§ilor sei, Sinan-Paga §1 Cicale-Pka,
turbure linktea capitalei §i era p'aci saga rest6rne din
viziratt §i WI repune §i viéta ; dar, prin verseri de bani
§i cu sprijinul ce avu de la ianiceri, putu lesne s'o räsi-
Paw/ (21 aprilie, 1595). Dupe domolirea acestei rescae,
marele viziru es§i cu alaiu din Constantinopole, joui in 26
aprilie §1 taberi la Daut-Pa§a, ducend cu sine 10,000
ianiceri sub Zagargi-Pa§a , t6t callarimea cu léf ce
remäsese la DMA §i callerimea straine atat din aripa
drépte cat §i din aripa stinge. Corturile armatei se sco-
sesere cu cate-va pe mai inainte §1 se armase clece galere,
pe care incercandu-le cu tunuri §i alte munitii, le pornire
la Varna, de unde pe Dunere se se urce la Ru§ciuk. Ala
duoil6 vizirti, Ibraim-Pma, fu numita caimacama in lipsa
lui Ferhad §i remase in Constantinopole impreunä cu aga
ianicerilor pentru paza oraplui §i cermuirea trebilor im-
perätiei. Caimacamul era du§mang tainice al ü vizirului
§1, cu t6te ce in publice se areta ce se occupe cu pregatirea
§i adunarea o§tirilor §i a armelor spre a le &Amite lui

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHEREMI 85

Ferhad, in faptl inse se Oa cht putea A rIsipiasd tete

pregAtirile fitcute. Ireynd Ibraim-Paga ca. vizirul trämitea
din calle curierti dupe curieril, scriind sultanului d se
apropil de hotarele terra Romanesci cu o maul de soldati
reti arm*. gi &Hi 1.60 a trAmite bible, ogtile ajut616re,
eli.1se puse de argil sultanului cl pricina pentru care
ogtile se adunä incetA gi mergil cu gret c6tre hotad nu
e, dupe cum se 1.ice, dCi kr le e Wing a merge improtiva
Rom'anilor, dar c6c1 ele uresc6 pe Ferhat-Paga gi nu vor a
se batte sub dinsul cu dugmanul. Spre adeverirea ijiselor
lui, elli scese de marturi dinainte sultanului pe muftiul
Bostan-Zadel , pe cadiaskerul Bald , pe viziril Gerrah-
Pap, Hasan-Paga gi pe feciorul lui Cicala-Paga, tog par-
tisani ai MT Sinan, cumpgrati de dinsul cu vre o dte-va
pungi de sechini gi cari toy adeverirl arltarea lui I-
braim. Acésta incepu a face impresiä asupra mintei sul-
tanului.
In vreme ce aceste intrigi In Constantinopole urliati
peirea lui Ferhat-Paga, elti inainta in callea sa. Plecand
de la Daut-Paga in 30 aprile, ajuuse la Ciorli, unde po-
Tunci de a forma unit trup6 de 1000 6meni pugcagi gi dete
lui Husein-Bei commanda spahiilor. Acei 1000 pugcagi
se luaq din toff' locul uncle abera armia gi cei ce se in-
rolaA salute' in t6te Oilele re marele vizir6 dinainte cor-
tului WI pe la trei se6 patru cesuri de pe ame4i. In cele
dInteiu clile ale lunei lui main ajunse vizirul la Andria-
nopole gi flcu scire cl va zlbovi acolo qece chile. In 13
maiu, One a nu pleca din Andrianopole vizirul, potrivitti
vechei gi statornicei dorinte a Portei, gterse drepturile ce
principatele Moldavia gi terra Romftnesd tgi plstrased
yin capitulatiile lor gi le declarl provincil ale fmperatiel.

www.dacoromanica.ro
86 IncHAfu-vatzu
turcesci (ialeti). Eli' numi de pa§l in Moldavia pe Giafer--
Pap, fostul beiler-beiu ale Servanului §i in tOrra Roma-
n6scl pe Satirgi-Mehemet-Pa§a §i, luand in privire sperarea
viitarelor lor venituri, Ii se puse conditii ca s alba, a tiné
fll-care Cate 1000 soldati cu cheltuiala kr. Fiind cl acum
ambele principate erat reduse in starea celor-l-alte pro-
vincii ale imperatiei, vizirul dete slujba de defterdar in
ambele terrI lui Mehmet, bell] de la Ieni-Scheker §1 intea-
ceigi vreme, hotlri 12,000 OmenI in léPl dreptii garni-
z6nl acolo.

IV.

Pe cand aceste nore amenintatore de grOznicl, vijelil

se apropia de term lor, RomaniT aflare el une convoiu
forte bogate in banl §1 bucate trecea din Constantinopole
spre Ungaria. «Mirosul acestei prag scate pe acesti lei din
«viziunele lor §i iI impinge a face tote spre a o dobendi,z
lico istoricul francese Montreux. 0§tile romane intempi-
narl pe turcii ce povatuiae acele convoiu. Lupta tinu
multl vreme cu noroce schimbatti pane cand curagiul is-
buti §i al no§tri luarl trei corabil incarcate. Vestea el se
apropil armata 10' Ferhat-Pa§a nu'I putu face de a se llsa
de acea dobendl. Cat-va dupe acesta, Sigismunde Bathori
in Ardéla trämise pe cele mai vestite generale ale see,
George Borbeli, in Banate la Caransebegi §i Lug*. Cu
t6te c avea cu sine pu9ini osta§T, Borbeli coprinse prin
sill doue castelluri turcesci, a-nume Boc§a §i Varsq, dar
garnizanele turcesci de la Lipova, Giula, Czanad §i Ienee,
afland prin spioni cl ora§ul IofO se afla ferl garnizOnl,
voirl a se folosi de lipsa o§tirilor luT Borbeli din Ardet

www.dacoromanica.ro
 CiLLUGHERENIf 87

cu puteri unite, nevglirg in acest g. terrk coprinserg

Iofe cu §épte sate din prejurt, an& trecurg tott prin foct
gi sabig §i duserg pe locuitorl in robil. Aflftnd Bathori
acesta, spre a'§I resbuna, pornesce din Mba-Iulia o Mg
de o§tire allesg de coprinde Totvaragia, macellgrind gar-
nigna. Acestg cAg se unesce apol cu Borbeli, care beam
Fragetul §i, dupe ce lit Teat, pled asupra pa§Th de la Ti-
mi§6ra care, unindu-se cu beil de la Lipova, Giula, Cza-
nand §i Ienet, cu marl puteri alergl asupaT. in Magi-
lia insemnatg ce urmg, cre§tinil remaserg biruitori. Pa§a
Timi§6rei able sap/ cu fuga; Tar beil Giulel §i Czana-
dului furl prin§T. Vieta kr numal fu crutatft; toti cel-
1-4 pringl full ucci§l in faça armiel cre§tine. In urma.
acestora, Borbeli merse sg., battg cetatea Lipova.

in acestg. Tern/ puterea rftsboTului fiind in terra Roma-

'Asa. §i Moldavia, Ungaria resufll pu9int de mi§cgrile
armelor. Sinan-Pa§a de la Belgrad, de unde ler* Mil
prin fugarT renegatT, silintele §i ftmbletele prinçflor cre§-
tinT pentru o mare leggturg improtiva Turcilor. Spre a
domoli focul cu care ace§tia se preggtiat la rftsbolii, me§-
te§ugitul vizirt crep cl art fi bine sft facg a strgluci dinain-
te ochilor lor o mincin6s1 lucere de pace. Spre acestil
sfer§itt fgcu imperitului o propunere de pace, dar puind
conditil grele care era incredintatt el nu vor fi priimite.
Thiele din aceste conditiT erat : d'a plIti tributul annilor
trecutl, a ingriji pentru trImiterealuT regulatgin totT annil
de aci inainte §1 a nu da nicl unt ajutor Ardelenilor, Mun-
tenilor §1 Moldovenilor, , revoltati asupra Porta, nicT a le-

www.dacoromanica.ro
 88 sitougo-vrrtzuL
lua parte in viitort; de uncle nu, ameninta Sinan el, in
primlv6ra viitOre, va merge sl battd Vienna. Elt tracta
finc6 in propunerea sa pe t6tA natia nemtesca cu unt mare
disprett, clic'end cl Nemtil Ant nisce la§I care nu pott
sufferi nici f6mea nici cAldura §i el stint bud numal d'a
bea §i d'a mance. La aceste conditii aspre §i cuvinte ocA-
ritOre, inrpAratul rAspunse cu vrednicit arAtAnd cl o car-
care rea va dovedi indatA liii Sinan cä Nemtii scit a se
batte cu ferul; cA zadarnicile sale amenintAri nu'l sant
de nidi unit folosti, de vreme ce are a face en blrbati,
Tar nu cu copil cari se sparie de celt mal mict sgomott.
Apol, lepAdAnd condiVile turcesel, propuse altele cu totul
impotrivitOre, intre care §i acela ca Sinan s dea inapol
tOte castelhirile coprinse §i pe toy prin§if §i ca POrta s.
se lepede de nedreptele el pretentii asupra Moldaviei §i
tserreI RonahnescI, tkri vechi feudatare ale confemel Un-
gariel. Inteacestt chipt se zAdArnicirl t6te aeeste vorbifi
despre pace.
Sinan-Pa§a fu apol chilmatt la Constantinopole §i de-
pArtatt din viziratt, dupe cum am vëclutt inapol §i, in
locu'l. veni Hasan-Pa§a cu beiler-beiul GrecieL feeiorul
lui Sinan-Pa§a, §1 cu nisce domni §i bolerl pribegi din t6r-
ra Romlnéscl §i Moldavia, cari din ambitil cAlcfind le-
.
gea §i datoria bor. sub stegurile turcesci se luptat in con-
tra cre§tinilor.
ImpAratul incepu atund a se gAti cu t6a silinta spre a
urma rAsbolul in primIvOra viitOre. Elt chi.m pentru
8 fevruarie, 1595, adunarea staturilor Ungariei la Pres-
burg §1 ale Boemiel la Praga, pe clioa de 9 fevruarie. Ar-
chiducele Matthelu deschise adunarea staturilor UngarieL
cerêndu-le mijlOce spre a urma cu izbêndd rlsbaul de
www.dacoromanica.ro
 CALLunntnnal 89

primev6ra viitere. Cererea i se implini hoterindu-se de a-

dunare o dajdil de obgte pentru top, fil de ori ce ranga
aril fi gi ori ce privilegit arfi av6. Dieta de la Praga o
deschise insugi imperatul gi, multumind staturior pentru
zelul kr gi puternicile ajut6re in bani gi 6meni ce dede-
ser e. spre sustinerea gloria numeldi de cregtinii, elii le
descrise starea lucgrilor rlsbaului. Elli le spuse el ru-
gase pe Papa, pe craiul Spaniel, p'alit Poloniei gi Suedia,
pe marele. duce ala Muscalilor gi pe multi alti prin91
strlini, cum gi pe princil Germaniei la dieta de la Ratis-
bona, gi ca spera ca toy iv vont" uni puterile cu ale lul
improtiva dugmanului. Elii le vorbi apa de legltura of-
fensivä gi defensivg a priniilor Ardeluldf, Moldaviel gi
terra Romauesci, de trofeele gi biruintile lor gi inchielb
cerend staturilor ajutOre in emenl gi ban'''. Staturileil de-
terA pentru Boemia , Moravia , Silesia gi Luzacia, 600
c1111reti gi 10,000 pedestragi, cari de la inceputul lui
main gi One la sfergitul lui noemvrie trebuiail se slujasce.
cu cheltuiala kr in armata imperatésce. Imperatul numi
mai mare peste ogtile sale in Ungaria pe comitele Mans-
feld, *Rant vestitil in räsbae pe acele vremi gi lit cinsti
cu titlul de principe.

VI

In vreme ce ambele imperatii se gatiaq cu atIta si-

lint), spre a purta cu putere rlsbaul, unirea voevopor
Ardelulul, Moldavia gi terra Romanesci, Pare dupe cum
vetir1111 fusese de mare folose causei cregtinatatil, fa in
primejdia de a fi sdrobitä gi aceste Ord, acuma aga a-
menintate de Tura, in nevoil de a deschide reshoiu intro

www.dacoromanica.ro
90 MICHAIII-VITEZUL

dinsele. Intellepciunea lui Michalu-Vodl se grlbi a apri

o asemend nenorocire; dar sementa de vrajbl ce se aruncl
atunci, rodi multl mai apoi, zlarnici totti sangele ce se
versase pentru causa cregtingtatii, asverli aceste trei terri
in valluri gi in nenorociri cumplite gi mantui imperItia
turcdscl de peirea cc o amenintase. Sigismundl Bathori,
nestaternicil gi zadarnicl, se trufi gi se inAltl cu mintea
de cand tract/ gi se rudi prin casItoriä cu imperatul nem-
tescil gi incepu de oda% prin usurpare, a se intitula prinçA
ally terrei Romanesci gi all Moldaviel, ar/tand prin acésta,
dorinta sa de a schimba tractatul de alliantl ce Meuse
cu domnii romani intr'unl tractatl de suzeranitate a lui
asuprl-le. Evenimentele timpurilor plstraserä aceste trei
principate, Arddlul, terra Romandscl gi Moldavia, singure,
isolate intre imperatia turcescl, imperltia nemtescl gi
cilia Poloniei. Era Ore-cum firescl lucru ca ori-care d'in-
tro stepanitorii din aceste trei teal' ce se simtiati in pu-
tere, sl caute a le uni inteund singurl statl gi a rein-
trupa astfelti vechia era% a Dacia. Mai multi prin9i
romani gi unguri o ispitira; dar ceia ce impingea pe Ro-
mani care acésta era dorinta da'gi constitui-unitatea lor
constitutionale, d'a se uni intre sine frati de aceiagi limbl
gi sange, in vreme ce Ungurii nu erati impingi decal de
vechia gi statornicia lor derintl d'a 'gi intemeia suprema-
tia lor asupra intregei natil romane gi , calcand'o in pi-
clere, a da imperatiei kr, termurile MANI Negre. Lupta
intre aceste tendinte Improtivitere ale Romanilor gi ale
Ungurilor zlarnici tete intreprinderile de a reintemeia
regatul Daciei gi acéstl rivalitate nationale adduse robi-
rea commune.
T ocmai in minutul cand se cerea incredere reciprock gi

www.dacoromanica.ro
 CALLUGH2RENII 91
unire, nesocotitul Bathori, mai multt din zldlrnicig, a-
prinse torta acum sties/ a vechilor uri nationale. Proiec--
tele lui ambitiese glsirl partisani nu numai in Ardeld,
dar anc6 in Moldavia §i terra Romftnescl. Cu toth me-
ritul ce Arond-Vodl I dobendise prin rlscularea lui a-
supra Turcilor, Moldovenii totd nu putead uita tiranniele-
10' de mai nainte. In intellegere cu Sigismundii Bathori
se ur,di asupra lei Arond-Vodl unti complotii intre boierii
moldoveni, in capul clrora sta aga Rkvand ce commanda
guardia de unguri a acestui domed. Sub pricinuire el
s'ard fi prinsd nisce scrisori scrise de man lei Arond,
care dovedial. cl OA se afla in intellegere cu Turcii i cu
cardinalul A.ndreiu Bathori din Polonia, verul prinplui
Sigismundd, und trupd de o§tire din Ardélii, sub comman-
da lei Gaspar Corni i Francised Daczo, intrl fr veste
in Ia0 iiimpreunl cu Razvand, nidic pe Arond cu soçia
fecioril lui , la 23 aprilie 1595 0 'T duse sub pazI in
Ardéld, sub pretextii ca sl se apere §1 sl se desvinovl-
tiasca cetre Sigismundil. Dar acesta iii inchise in castel-
lul Vintului, ore1ti pe Mure§d, pu9ind departe de Alba-
Iulia, vestitd printeo ferl-de-lege a curtei Austriei, mér-
tea cardinalului Martinutid, (1551) care fu uccisd de ge-
neralul spaniold Castaldo. Nu se scie déca Arond-VodI
a fostfl vinovatd intru adeverd de trldarea ce a motivatd
arestarea hiT sal décl a clg.utd jertfa ambitiei lui RTtz-
vanti i liii Bathori. Nimeni n'a vegutd acele scrisori de
trldare ale lui. Noi ne plecam a crede , cu mai multi an-
nali§ti contimporani, c frA dreptate a fostii eld asverlitil
dupe trond in temnitä; dar cumplita lui domnire II meri-
tase o asemené c&lere. Eld i§i sfer§i vieta la main 1597,
in aceia0 temnitl. TOM avutia lui cea mare, strinsl prin

www.dacoromanica.ro
92 MICHAW-ITITEZUL

st6rceri neleginite, fu confiscatt de Bathori spre a sluji

pentru chieltuiala asboiului. Mai multi din boieri par-
tisani ai lui Aront-Vodft se turburart fOrte la ackstt,
silniel gi fOrt dreptate faptt ; de aceia, multi din ei
furl inchigi, unit pedepsiti cu mOrte. Acosta fapte ne-
drepte rteirt en totul spiritele Moldovenilor de Are
Bathori gi le intOrserä Are Potonia , unde mai multi
boieri se afiati in pribegit, aceia ce dete Polonilor
indrtzudlt de a duta O. intro in Moldavia. Istfelti
dreptatea dumneq.e6scl sc6te rtsplata unei fapte dintr'-
insa chiar gi likvant, precum gi Bathori, traserl din-
tr'acAsta multt At gi stingere asupra capetelor lor. Aga
Räzvant fu numitt de Sigismundt Bathori domnt in Mol-
davia sub suzeranitatea lui gi 'gi IA nume de domnit,
Stefant-Voc11. Acestt litzvant era näscutti in Moldavia
dinteunti tatä 9igant gi o mural moldovéncii. B1ü intrase
de têntril in armia polont gi, deosebindu-se printr'o vita-
jig neobicinuit t. in rtsboiul cu Muscalii, fu din simplu sol-
datt ridicatti la cele mai nalte trepte ostAgesci de cra-
iul Poloniei Stefant Bathori. In urml, intorcéndu-se in
Moldavia, inta in slujba lut Aront-Vodt, care 'I dete
rangul de agt gi It trImise, la main 1593, so% la Si-
gismundt Bathori. Apoi Ittzvant priimi de la Aronti
commanda guardiei sale de unguri. Elt trase la sine. dra-
gostea acestor est* gi isbuti, dupt cum vq.urtm, cu a-
jutorul lui Bathori, a rtsturna pe domnul ski gi a se urea
astfelt in locu'i pe unt trout de care se Muse vrednict
prin vitejia lui.
Sigismundri Bathori, tem6ndu-se ca nu cumva boierii
moldoveni, can erau pribegi in Polonia, impreung cu Po-
lonil st fact vre o nlvälire in Moldavia spre a turbura

www.dacoromanica.ro
 CAL LUGHERENII 93
starea lucrurilor,, fntocmite dupli pllicerea la , trämise
pe Gaspar Cornig la Zamoisky, , marele hatman4 alti co-
rhnnei Poloniel, spre al vesti el elt s'a facutti acum ste-
panti alli Moldavia gi lit poftesce ca sft nu amble a intra
in acea teal gi a 'i adduce vre o pagubl. Zamoisky II dete
respunsu in scrisq ca acéstl trébli privesce pe craiu gi pe
staturi gi el arn fi fostli mai bine décl Bathori nu In-
treprindea o asemen6 faptft pane a nu cerceta mai antaiu
plirerea regelul Polonia. Inteacesth chipli ambitia la
Bathori degtepta fn inima Polonilor Vechia lor dorintä d'a
stepani Moldavia, gi adduse mall nenorociri.

VII.

Tocmai se OM Michaiu-vodi de a se apara in contra

navalirei cu care iltt ameninta vizirul Ferhad-Pao, cand
prinse veste de Intêmplarile din Moldavia gi de cugetele
ambitiose ale la Bathori asupra terra gi domnia sale.
Dintru'ntaiu elit nesocoti acele proiecte ale unui al-
Hatil tradator b gi calcatorq de jurlim'enth gi declarl ca 'gi
va apära cu puterea drepturile de se va attinge cineva de
dinsele. Dar stolul ogtirilor turcesci acum se pornise spre
térrl gi in acea primejdiä, Michau simti nu numa ca nu
putea intra in luptu cu Sigismundu Bathori, dar ca ance
avea trebuintl de ajutorul lui. Fla mai avea apoi gi a se
teme ca migelul s'65 alliatt sft nult jertflascl Turcilor; in
adeveru, tocmal atunci, pe la fnceputul la main, sosise in
A.rdélA ciaugul Ibrahim adducênd la Bathori caftane gi
scrisori atftt de la sultanul cal gi de la aga curtii din
Constantinopole gi de la Amat-Paga din Timig6ra, prin
care ise fligaduia ea sultanul flu va recunn6sce stepanitorA

www.dacoromanica.ro
49 4 BucHeo-vntzur,
peste cate trele priucipatele eu titlul de craiu §1 cu plata
unui tribute annualn de 5000, In locil de 15,000 sechini
ce platia Ard61ul mai nainte, numai sa se tragn, din legit-
turk cre§tina. Era invederatn ca aceste flgnduieli eran
pré mari ca sa póta fi tinute. Michaiu ang putea sa se
tema ori de ce de la unn omn a§a de nestatornice la minte
§i la juramintele sale. Impnratul insu§i avea témä de sla-
biciunea lui Sigismundu §i hen de la 7 martie II scrisese
sa se feriasca de ispita Turcilor, can se silescil din man!
-c§i din picióre, prin gmenintari §i flgaduiell) ca sa 'It tra-
ga pe elui §i pe voevoclii roman! din allianta cre§ting. In
acesta cump-enn grea in care se afla, Michaiu gasi in
inima sa curagiul rare §i f6rte de laudatn de a jerfi ml-
rimea §i neatarnarea sa, dragostea de sine, drepturile sale §i
-chiar ale patriei, pentru unn mare interesu alui omenirei §i
alit civilisatiei cre§tine. Adunand terra spre a SC chibzui, il
allesera cu toti svatil de folosil acestel nevol ca domnul
sa se inchine lui Sigismunde, pastrandu'§i ansn f6rn sea-
dere drepturile suveranitatel §1 veniturile ferret Cu ase-
men6 instructii porni in Ardélt o deputatia compusa de
Eftimie mitropolitul Tergovi§tei, Teofile episcopul R6m-
nicului, Luca episcopul Bugului, Mitrea vornicti mare,
vornicul Christea, logofetii Dimitrie, Preda §i Borcea, vis-
tierii Dann §1 Teodosie, postelnicii Radu Buzescu §i Sta-
mate, clucerii Radu §1 Vintila. In 212 malu, sosi acesta
deputatia la Alba-Iulia §1 indatn fu priimita in audienta
de Bathori. Elui orbdui din partel spre a tracta cu de-
putatia pe Stefant Iojica, svetnicul §i cancellariul ski cell
mare §i pe George Ravazdi svetnicn alti s6t §i capitanti
alti cetatel Szamo§-111jvar. Dar dinteace§ti boieri ce 'T
4Iträmisese Michaiu-voda pentru tocrnela, (Jice chronicat
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 95

(Invräjbitorul diavola ambla In mijlocul kr, de se apu-

(earl unii cu altii mai multi"' sl fad vrajbe decat pace,
(cum sa sc6ta pe Michaiu-Vocla din terra ; iar cei-l-alti
(boleti ce so nevoiati sä slujiasca domnului kr In dreptate,
(de teprieteni furl biruiT. Intr'acest6 chipa prin vrajma-
gia unor boleti, se flcu ca tractatul ce se inchili6 intre
plenipotentii romani i unguri la Mba-Iulia, in 20 maiu
1595, nu fu de pe cum voise Michaiu, numai una simplu
tractata de Inchinare, ci din potriva legiui o suppunere
desavOrtgitä i o intrupare a tarrei Romanesci cu Arde-
lul. Cuprinderea acestui tractatil era : c episcopii, bo-
ierii, impreuna cu Michaiu-Vod a.cu totti tArra, IT allega
de domat stapanitora pe Sigismunda Bathori i pe urma-
toni sei, cgruia depuna jurIntêntul de creaintl. Acesta
prinça, neputanda sta necurmatil in terra Romanésca, o
va cOrmui printeuna vice-voevoda allest de t6rra, care se
scie limba gi obiciurile ei i caruia prinenl sä'i tramitä
stega, buzdugana i sabia, semnele dregatoriei. Vice-
voevodul va allege unt svatu de duoi-spre-clece boleti
mai betrani Intre earl sl nu intre nici una greea i cu
can sti cormuiasca terra. Vellituri le lui vor fi hot-
rite de prineul i ela nu se va mai intitula ca 5nainte
(Din mila lui Dumnepti,» nici va nurni oragele tarrei
ale sale ; lute unit euvêntil ela va fi numai una slujbaga
ala prinçului. Acesta singura va ave dreptul de vieta ei
de marte asupra boierilor, dreptul de a face Onii la pa-
mênteni, dreptul de a tracta en puterile straine pentru
terra. La dietele Ardelului sa se tramitä deputati si
din terra Romanesca, earl sa, alba drepta de a vorbi gi a
vota ca gi cei-l-alti deputati. Libertatea i venituri-
le clerulul gi ale callugherilor se asigura i juridictia
www.dacoromanica.ro
 96 merrAlu-vrrtzuL
mitropolitului Tergovigtel se intindea peste t6te biseri-
cik romlnesel din terrile ce se aflad sub stApAnirea prin-
plui. Pentru t6te acestea, Bathori se lege et eld gi
urmAtorii sei vor apdra cu t6te mijlecele kr, terra de
vrAjmagi.. Acestd tractatd fu und actd de resbunare all
aristocratieb impotriva lui Michaiu, pe cat e in zadar ea se
ispitise a'ld resturna.
Bo Tern' gi cAllugherii, spre a'§T asigura. gi a'0 intinde pri-
vilegielelor, spre a umili pe Michaiu, scdpnduld din tr4pta
de donmd suverand, la aceia de und slujbagd ungurescd,
trAdard drepturile natiei gi o aruncard sub suprematia 0
stepAnirea natiei nnguresci, dugmana ei cea, de de multd. A-
cestt tractatd fujositord pentru eld gi natia sa, esgitd din
trAdarea din 11-intru gi din dal, fatalitatea imprejurdri-
kr puse pe Michaiuin nevoid de a'lti priimi; dar de atunci
trufaga lui inima igi fAgAdui o fesbunare puternicl 0 ura
ce hrdni familia Bathorescior gi pe care sciu a o impAr-
t10 poporului romAnt, fu atat de infoeatA bleat arse cu to-
tul mesa familiA gi stinse Cu sunetd pomenirea el.
Cu int6rcerea deputatilor din Ardeld, Sigismundd trA-
mise pe George Palatici ca sl duel lui Michaiu-Vodd
buzduganul gi stégul ostdgescil , semnele (voevodatului)
0 sä priimiascd jurdmentul hii gi ald boierilor. Michaiu
Mu acestd jurAmêntd, dar in inima lui hotdri a scapa de
dinsul la cea mai d'antêiu eccasid. Inteaceiagi vreme, la
1 iunie, sosird la Alba-Iulia deputatii Moldoviei, cari in-
chidiard und tractatt cu aceleagi conditii ea celli cu terra
Rom bad. De atunci Sigismundt Bathori incepu a purta
titlul de (Principe ald crliilor Ardelului, Moldaviei gi ttwrei
Romftnesci gi alt sante! ImperAtii romane (regnorum Tran-
silvanim , Moldavim, Valacbie transalpinw et Sacri Ro-

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHARENIf 97

mani Imperil Princeps,) gi in Europa incepu a fi privitti

§i numitt .Rege ala Dacia , ccT locuitorilor acestor trei
principate, Romani, Unguri gi Sql, li se da numirea cora-
munë de DAL Dar acéstl nesocotita ambit% a lui Ba-
thori nu sluji la alt-ceva decat de a deschide ochil Roma-
nilor gi a le adduce merefi aminte de vechia call a Da-
cia', mogtenirea lor pärintdscl. Astfelti Unguril insugi lu-
crar i %curl pe lume a crede intrunt viitorfi regatil alit
Daciei, fantoml ingrozit6re ce astäcli inghia91 inimile lor
de spaimg..*

VIII

In vremea acestor tractatil, vizirul Ferhat se apropia

incet de hotarele n6stre i Tataril, ce primiserl poruna
de a ajuta operatiile armatei turcesci , nvàIir oar e
inceputul lui hulk cu o puternia ogtire asupra Mol-
daviel i terra Romanesci. MichaTu-Vodl cu unfi trupA
de 6ste alctuitti de Romani, Ardeleni gi Cued, pripesce
de le ese inainte la hotarul tgrrei Romanesci , le a o
sabil , ii imrati i ii silesee a se intOrce inapoi , cum
inima kr n'a von. indatg, dupe aceia , Michaiu-Iroda
Tea cu sine o cdta. de calnreti gi pedestrag romani ,
impreun a. cu gese4ci callAreti ardeleni din trupul lui
Albertil Kiraly, sub commanda lui Gaspar Fedossi, gi,
pornind din Bucuresci , stringe pe 1üng dinsul pe toti
ostagii romani gi bulgari ce intêmping, in calk i pe o séml

* Dupg Sigismundfi Bathori, prinçil urnAtori prtstrag idea

hi de regatA alti Daciel : astfelti cardinalul Andrein Bathori,
Gabriel Bathori i Bethlen Gabor, care la 162 cere de la sulta-
nul al recunnOsce titlnl de .Rege dr& Dacia.
7
www.dacoromanica.ro
98 BucHam-virtzur,
de paznicil din volentirI 0 in 4ioa mare, lfinga Nicopole,
trece.Dunarea pe vase, in vederea 0 in hça o§tirilor tur-
cesci, adunate acolo spre ocrotirea constructiei vaselor
pentru podul ce se pregatia a se face pe Duran. Cum
trecura al no§tri riul , detera indata naval asupra Tur-
cilor, , il battil , II spargii , ii pung in Ong 0 ii silesct a
data scapare dupe santurl, inchiyndu-se in tabera. Acésta
tabera era a§elata pe land. riul Osma ce curge din Bal-
cani 0 o vérsa in Dunare aprOpe de Nicopole §i liingg,
dinsa erat gramadite la unt loct, ca la o miig de luntri,
cu t6te cele trebuinci6se pentru facerea podulul. Numerul
Romanilor, spunA ca. se urea la cinci mil' 6meni, in vreme
ce Turcil treceaq peste doue-spre-dece mil. Baltallia a-
cdsta urmg in 10 iunie ; Romanil cuprinser g. tabera cu
asaltil, robirg. §1 trecura sub ascuti§ul sabiel, pe multi
Turd, ca la 500; iar, dupe altii, 1600 Turd &kill morti.
Despre pa§a nu se sell de a nap% ség de a remast
moral. T6te luntrile furl mistuite prin foct, afOrg de vre
o q.ece ce era' a§eclate mai departe 0 de care nu se pu-
turn apropia. Ele slujira in urmg la al' no§tri spre a trece
dincolo de riti bucatele gäsite acolo. "Intl turcil allesti ce
purta grija acestor lucrari ale podulul , veclend arderea
luntrilor,, qise Are Fgdössi : aDdca &tea vista aril fi
aluatt astkll pré puterniculul padi§ah patru edgy, n'arg
c fi fostil nenorocire mai mare la elii decat paguba ce'i
t face arderea acestor luntri., Romgnii luara in astg is-
benclg §ése st6guri 0 doue tunuri-falconete ce Turcil ca§-
tigasera in annul trecuta sub cetatea Raab, de la o§tile
imperatesci; Michaiu-Voda le tramise lui Bathori impre-
ung cu 16 tunuri 0 multe pale, hangeruri 0 alte arnae
bogatil impodobite ce dobêndira acolo osta§il set El gasirg

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 09

nce multil prafü, munii §1 multe instrumente de ferii ;

dar pe acestea, neputandu-le duce cu din§ii, le aruncare
in ape. Invingetorii romani petrecure n6ptea in acelti locti
§1 in Q.ioa urmat6re, 11 iunie, apropiindu-se de Nicopole,
sc6sere, pe du§manti dintr'insul ; ei coprindh orgul, uui
stria. §1 ilh dah prada flacerilor. Nemultumindu-se cu
-atata isbande §i intlecerati de noroculti ce IT favoriza, ei
se arunce char asupra cetatii §i isbutesch a face lane
p6rta cea mice, o sperture, cat se paa, trece duoi 6meni.
Dar cel din 16-intru Incepure a versa din tunurile §i pus-
elle lor descArceturi omoritOre §1 al no§tri, vq.and ce
perdusera vre o 50 sat 60 6meni, lasare. cetatea §i, trecênd
Dunerea, se int6rser e. in terra, vesell de norocita lor ex-
p editia .

IX.

Ac6ste expedip a Romanilor la Nicopole se riled f6rte

multi] de unil din annali§tii contimporani, cari o trans-
formare intr'o bettellie generale cu tOth 6stea lui Ferhat-
Pga, in care acesta remase invinsh cu o perdere f6rte
mare. Chiar Turcil, du§manil lui Ferbat-Pa§a, respandira
aceste veste neadeverate ca sa'16 p6th. perde mai cu in-
lesnire. Noi Anse deterem mai multil creclemantii rappor-
tului luT Alberth Kiraly cetre stepanul sëti, ce se potrivesce
cu aretarea unor annali§ti al timpului. Perderile Turcilor
Alice nu furl a§a de nenorocite precum credeat cre§tinii §i
Tamil chiar, coci in puOne qile luntrile se fdcura §i se
adunare, la loch. Se vede c Michalu voi and a face cu
acestea, ceia ce Meuse cu cele-l-alte; clii trecu vre o mite
de 6meni hinge Nicopole ca se pine mama pe acele vase
www.dacoromanica.ro
 100 MICHATU-VITEZUL

ce se coborat pe Dunare spre schela Raveh, unde Hasan-

Pa§a beiler-belul Rumeliel, insarcinatil cu censtructia po-
dului, le aduna. Romanii se dasere ascunst §i le pandeat
trecerea; dar a doua-cli dimiata o§tile Rumeliei §i Segban-
Ba§i, generalul ianicerflor, care pazia aeele luntri, plecara
spre din§11 §i afland in calle de la una prinsa , starea §i
apprea lor, se ascunser tOt Oioa aceia intr'unti len
priinciost §1 a doua-,fli, dud se crapa de clioa, isbira föra
de veste Turcii pe al no§tri cu atata noroca incat IT in-
vinsera §i II pusera pe fuga.
in sfer§ita, dupe §4pte septemani de la plecarea sa din
Constantinopole, Ferhat-Pa§a sosise acum pe la jumetatea
luilunie in Ru§ciuk, unde gasi gata lemnele pentru fa-
cerea podului. Pricina zabovirei hi in calle fu, dupe cum
scim, inttqierea adunarii soldatilor §i greutatea ce in-
tempina intru stringerea munitiilor §1 a bucatelor din
partea du§rnanilor sCT, rema§i in Constantinopole. indata
ce sosira vasele de la Nicopole, in 6 iulie, se apucara de
lucrul podului. Una romana ce pica atunci in manele
Turcilor §1 care se vedea a fi fosta tramisa inteadinsa de
Michaiu-Voda, le spuse c acesta primise ajutóre din Aida
§i Ungaria §i ca se afla in Bucuresci in capul a §épte-ftcl
mil osta§i. Segban-Ba§i fu insarcinata a trage linia podu-
hi cu vre o cati-va bal. din Rumelia cari trebuiaa sa
mérga inainte. Marele vizira sta la capul podului sub
unil kioskti sustinuta de opt stalpi, de unde putea sä vécla
§i silinta ce se punea la lucrarea podului §i totti ce se
petrecea in tabera. fn locul unde se facea podul era, in
mijlocul riului, unt ostrova lath, sadita tail en Weil,
-uncle podul ajunsese in cinci s66 §(ise lile. Ostrovul fu
occupatil mai ant& §i se a§eclara acolo corturi. Cel-l-alta

www.dacoromanica.ro
 CILLUGHERENI1 101.

canald ald riului ce se intindea pand la cetatuia St. Geor-

ge, era f6rte largd incat trebuia celt puçind 500 vase
spre a face podul. Era MITI cetatula locul cam ridicatil.
§i nisce sangiaci-bei fura or6nduiti spre all taia ca sa
136ta prinde capul podului. In 8 iulie beiler-beiul Rumeliei
liasan-Pa§a intra cu pompa in tabdra ducênd ca la 500
robi §i aprOpe patru mil capete de cre§tini din Transil-
vania §i Ungaria, Satirgi-Mehemet-Pa§a, ce fusese numitil
beiler-beiul terrei Romanesci, find chiamatil, sosi gi elii
Teske pu9ine 4ile in tabdra.

tnteacela, pe cand Ferhat-Pap se occupa cu construe-

-tia poclului magulindu-se cu sperare ca va suppune in-
data t6rra Roman 6sca, §i apoi prin ArdOld i§1 va deschide
,callea spre Belgrad, ea sa inc6pa operatiile rasboiului in
Ungaria , vrajma§ii sdi din Constantinopole nu sta in ne-
lucrare; Sinan-Pala ca§tigase pe tainicii haremului , cari
incepura a baga multe hule asupra Jul Ferh at in capul
despotului. Ild invinovatira ca in fundul animei sale e
glitaurit §i. ca are relatil secrete cu Michaiu-Voda, silind
impreuna a prapadi cu totul armia mahometana; ea per-
duse o mare battallia la Nicopole; ca osta§ii nu vor a se
mal batte sub dinsul; ca, opresce pe sdnin banil cu care
trebule sa platiasca o§tile §i el, de i se va lasa boa com-
manda armiei, e de temuth ca ambitia §i scumpetea lui
-sa nu pricinuiasca nenorociff §i mai marl. Prin aceste
pirl neadevdrate, Ibraim-Pa§a §i ce1-1 alti prieteni al lui
Sinan isbutira a rdsturna pe Ferhat, §i. in 6 iulie, Sinan-
Pa§a fu numitt In locu'i mare vizird pentru a patra Ora.
www.dacoromanica.ro
102 AncHAfu-vntzur.
A doua 4i (7 iulie) noul vizird porni pe kehaiaoa capi
giilor, Ahmet-Aga, cu und fermand ca sa lea pecetea
imperat6sca din mana hi Ferhat §1 sald §i om6re de va
aye occasiä priinci6sä. Dar cu done 4i1e inainte de a sosi
kehaiaoa in tabera la Ruriuk, Ferhat-Pa§a, insciintatd
fiind de nisce credincio§i ai al din Constantinopole despre
ceia ce i se pregatia, chilmä la sine pe Mehemet-Satirgi
Pa§a, ii dete pecetea imperatesea in maul', spuindu'l ca
cid e mazild §i cu tad bagagiul WI, insoçad de trel mil*
voinici callareti, lua drumul Constantinopolei. In calle in
telni trupele Siriei, pe care Sinan le pornise dupe dinsul,
sficendu-le : alie capul, voe avutiile!x. Ferhat scapa din
maim acestora, lasandu-le in jafd avutia sa, ce era bear-
egg, t6ta pe &mile legate cate §ese unele de altele. Din-
tenni dad vecind, eld privi acesta prada a vistieriilor
sale §1 apol se departa in munti §i d'acolo se duse la Con-
tantinopole, unde in zadar dug, a'§i mantui viéta. 116rtea
lui e povestita en intristare de toti istoricii turd, cari
lauda. slujbele ce eld a fitcutd imperatief §i hulescd pe am-
bitiosul §i barbarul sed du§mand. Sinan-Pa§a care se nu-
mise tad de-o-data seraskierd §i mare viziril, fora a perde
vreme, incepu a se gati spre a se porni la Oste. Pelle a nu
es§i arise din Constantinopole, voind sa dea Turcilor §i sul-
tanului o priveli§te placuta, tramise de sc6se din inchisori
o sutd duoi-spre-0.ece cre§tini robiti in Ungaria, afOra de
femei §i copii, pe call, dupe ce ii sili a face o suta leghe
cli §i n6pte pe drumd, legati §i chinuiti de Rime §i de sete
incat multi, nu numai copii dar §i barbati, murira in calle,
ii aduse in ora§d, unde eld insu§i II priimi la portile ce-
tatil §1 ii preambla prin WO in vederea sultanului §i a
locuitorilor. Intre ace§ti robt emu multi Omeni insemnati

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIf 103

§i. de cinste, din can unit lure osfinditi la galere, alp'

tra§1 in VIA Intre din§ii se descoperi o femeil in haine
barbätesci. Era o juna fata numita Maria Putoiana. Is-
toricii nu spunt nimicii despre nationalitatea ei ; numele
anse o dovedesce a fi fostti romana. Impinsa, de pe spusa
unora, de dorinta d'a'§i resbuna familia macellarita de
Turd, iar de pe altii, de marimea curagiului sea §i de
santa dorinta d'a se lupta cu du§manul legit', ea se battuse
multa, vreme ca soldatt. Turcii o intrebara déca n'a luata
haina barbat6sca ca sa ascunqa vre o dragoste cu vre unul
din osta§i. La acésta ea respunse cu o minunata neinspal-
mentare ca ea f§1 schimbase portul ca sa pita a'i vatäma
in rasboiu, iar ca One' atunci nici una oma nu'i banuise
sexul. A.cesta o marturisira, §i toy soçii ei , adaogind ca
fn tOte intelnirile cu. Turcii, ea dedese fOrte frumOse probe
de curagiu. Afland sultanul de acésta eroina, tra'mise sa
o adduca dinaintel §i o intreba de a uccisa vre una tuna;
la care fntrebare ea respunse cu semetia ca s'a purtata
cat a pututa mai cu curagiu, necrutand nici una vraj-
magi §i uccigend vr'o ne cu mana ei. Sultanul miran-
du-se multii de virtutea acestei fete generdse, puse de o
preambla in triumfa pe ulitele Constantinopolei aratan-
du-o poporului ca o minune, apoi o dete sultanei spre
slujba ei in harema.

XI

Sinan-Pa§a era atunci in versta de opt-oileci §i trei de

anni. Ela era de némul lui arnautt, nascuta in satul Ta-
poiane in sangiacatul Preveqei. Mind numai in versta de
16 anni, elti es§ise din saraiu in clilele sultanului Sulei-

www.dacoromanica.ro
 104 MICHAIU-VITEZUL

man si intrase in rOndurile ianicerior, luand parte fn

multe bttllii insemnate de pe atunci, iar mai cu s6m1
la asedierea -Vienna de la 1528 §i deosebindu-se tat d'a-
una printr'o ur fer6s1 asupra cre§tinilor. In puçing vreme
eiü ajunse beiler-beiu de Alep §i de Egyptt; pe urmg, fa
trämist de lini§ti turburärile Arabiei §i luä parte, sub
Mustafa-Pap, la rgsboiul Ciprului, unde I arltg, cru-
climea sa asupra cre§tinilor, povatuind alcarea capitula-
fel' §i jupuirea de viil a vitézulul §i nenorocitulul Braga-
dini, commandantul cet6tii Guletta. Dupe aceia, ajunse
de trei oil mare izirt, vestindu-se ma presusti de toy
clpitanii turd in t6te rlsb6ie1e ce purtl cu noroct in
câte-§i trele partile lumil §i care Ii dobêndise numele de
nebiruitii §i de Mariu all Osman Tiller. Turcii ilt nu-
miali Cogia-Sinan-Pa§a sOU Sinan-Pa§a-celii-betranil spre
all deosebi de Cecale-Zade-Sinan-Pa§a, cunnoscuth de
cre§tini sub numirea de Cica11-Pa§a, care era nIscuth la
Messina dintetuA tata, genoven §i dintr'o muma, turcti.
1ndata ce f§i vep Imp1init infocata sa dorintl de a se
mai o§ti Improtiva cre§tinilor, betrAnul vizinti, inganfatA
-de reputatia sa osta§éscl §i de atftté Gle cu norocii
saver§ite la Tunis, Arabia, Persia, Georgia §i Ungaria,
se duse dinaintO sultanului de jug §i chilza§ui pe capul
seri cä va suppune pe revoltantii romftni , va robi §i va
pustii t6rra lor, iar pe Michaiu-Yodg iii va prinde §i liii
va adduce vit. Dupe aceia, i adun a. in grabl o§tile §i
tOt gitirea trebuinci6s1 la rasboiu, lug cu sine st6gu1 celt
sftntri cu care musulmanii se credeati nebiruitl cand ill a-
Teat in tabera lor §i, es§ind cu ceremonil mare din Con-
stantinopole, merse de Merl la Dant D'aci, fn 17 iu-
lie, porni spre Ru§cIuk.Inteaceia§ivreme poruncise tutulor

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIT 105

pa§ilor vecini sal éssa in calle cu o§tile lor §i hanului sa

-dea nva1 cu Mara sgi prin Moldavia in terra Roma-
nese/. Amiralul Cicala asemene fu poruncitg ca sa string/
din o§tirile Asid o arm% mai pe atat de numeresa cat a
lui Sinan §i s stea gata ca la ori-ce cerere s se uniasca
in graba cu dinsul. La Andrianopole ajunsera pe vizirt o-
§tile Skid gi de acolo porni la Carinabad, uncle In intern-
pinata, la 28 iulie, de kehaiaoa capigiilor, care'l dete pe-
cetea irnperatescg, spuindu'i de fuga lui Ferhat-Pa§a spre
-Constantinopole. Eltt scrise d'acolo sultanului, cerêndu'l
ca sg, omóre inclata pe Ferhat-Pap §i apoi igf urmg ca1-
lea trecênd Balcanii prin strimptórea de la Cialicavain, a-
junse la Simla §1 de acolo la Hozargrad sea Rasgracl, fl-
tênd cinci-spre-yce tabere din Constantinopole Ong in
campiile Dobrogil. Indata purceynd, sosi in 5 augustt
(s. n.) in tabgra de la Ruriuk. Aci o§tile ila priimira
stand inarmate §i'la insoçira Ong la cortul lui unde'i pre-
sintarg ye, robi §i cate-va capete de Romani, cari ye-
rnserä sa isbiasca pe Hasan-Pa§a §i fusese pring §i omo-
riti de acesta. De la 1462, de cand cuceritorul Conbtan-
tinopolei Mahometa it, in capul unel armate de doug sute
einci-4eci 'mil emeni, navgli in terra 'Astra, nici o alta
o§tire mai mare, nici cumpgna de peire mai grea decat
cea de acum nu o amenintase. Inteadevgra, armata ce
Sinan-Pqa adunase la Ruriuk spre a trece in terra Ro-
manesca, era de o sutg opt-Oeci mil' de osta§i §i o mii lu-
cratori.* Cei mai vestiti pagi ai impgratiei, veterani ai
* Num5ru1 acestd armate e cam nehotkitii. Annalistii turd,
Aupg cari se 1uar i una italiani annali§tI, o scadti la 70 mil (5-
meni, namaI dup6 obicaul lor d'a nu fi exacti. Istvanfi spune ci
trecea peste 100 mi1, iar Filstich o face de 200 mil. No1 amt.

www.dacoromanica.ro
106 MICHAW-YITEZUL

mai multor resbOie commandat dupe Sinan athtä armath.

Era Hasan-Pa§a beiler-beiul Rumeliei näscute in Her-
ygovina, film! vestitului Mahomet-Socoliul ce sthtuse vi-
zire sub trei sultani; ele dobendise o mare gloria in res-
Miele din Persia §1 din Ungaria, se privia de top ca celti
mai bunt apitane ale Turciel §i era f6rte iubite osta§i-
lor pentru natura lui cea vesele. Era Mahomet-Satfrgi,
arneute ce fusese pa§e, de Caramania §i dadir-mecter-pa§a
(§atrare mare); ele era ferte vitéze §i se povestia despre
dinsul ch fiind de pug lengh sultanul, ilti apere Inteo
bettail, thind mai multi du§mani numal.cu une satire,
de unde cephth numele de Satirgi; altii 1iceat1 eh aceste
nume il vine fiind-ch. a foste mhcellarti. Era Giafer-Pa§a
eunuche ungure de nemil, ce fusese pa§1 de Taurida §i se
deosebise in resbeiele Persiei. Era Haidar-Pa§a, beiler-
beiul Cappadociel, vestitti prin isprävile sale din Molda-
via la 1589, chnd indatore pe Poloni a plati tribute Tur-
cilor. Apoi venial Mustafa-Pala, feciorul lui Mas-Pa§a,
Husein-Pa§a beiul Nicopolei , Caraiman-Pa§a §i alti
mai multi pail §i bei, tote osta§i fueohiti §i me§teri in
resbeie. intro ei tog se deosebia une romftne, une tredi-
tore de teal §i lepedate de lege. Feciore ale lui Alexan-
dru-Vodh 0, Mihnea nw see Michalu, urme tatelui see fn
&min% §i cörmui terra Ronahnesch de la 1577 pene la
1583; domnia lui nu fu decht une §ire de tirannff §i st6r-
ceri de bani, gene child strigexile poporului Mare, pe sul-
priimitii numdrul de 180 mil datil de Walther carele, fiind pe atuncI
in térra 0 curdnd dup6 aceia la Constantinopole, ni se pare a fi
ma! exactii. IacobA Francn pretinde ci Ferhat adnnase 150 mil
omen! in tab6ra sa; apoI Sinan scim ci a mg adgogitil mune cltI
pe lane cele adanate de Ferhat.

www.dacoromanica.ro
 CALLEGHERENII 1 07

tanul alil mezili §i all surghiuni la Tripolis; peste une

anne ense Milmea ix, pentru a doua 60 se intOrse
domne in tOrra Romendsce chinuind'o §i mai cumplite a-
pr6pe de cinci anni (1585-1591), child fu iare§1 deper-
tate cu urgie §i addusil in Constantinopole. Aei, in mi-
nutul d'a porni in exile, temendu-se ea Turcii s null
omere spre a'i lua avutia, ceru 0 se turciasce, qicend el
do mai multe off i s'a aretate in somne proorocul Maho-
mete indemnanduld la acOsta. Turcil se ingenfare de a-
césta, privind'o ca o minune a religiei lor. Sultanul ad-
duse pe noul musulmant dinaintel, se desbrece de haina
sa spre anti acoperi cu ve§minte turcesci, lilt incinse cu
cingetOrea sa impodobite cu petre scumpe , Iltt numi
pa§1 ale Nicopolei, 'far curênd dupe'aceia ale Vadului. A-
cum, lepedatul Milmea povetuia armia otomane care ye-
nise se injunghie patria sa.

XII

In vremea pe (end Sinan sosise la Ru§ciuk §i se pre-

gala a trece Dunerea, Sigismunde Bathori serbetoria nun-
ta sa en archiducesa Maria-Christina, care in sfer§ite,
dupe ateta a§teptare §i ameneri, venise in Ardéle pe la
cepetul lui iulie. Bathori pofti §i pe Michaiu-Vode se vine
la nunta sa ce hoterise a se sever§i la 7 auguste. Dar
Michaiu, care de o lune de qile so streduia a stinjeni elg-
direa podului de pe Dunere de Turd, amenintate acum
§1 mai multe de Sinan-Pa§a, nu'i putu implini cererea.
Ele trämise in locul see pe belied; &roe Buzescu §i Ra-
du Calomfirescu, cu daruri scumpe de nude , inserci-
nându'i se rte pe Bathori ca se grebiasce a'i veni in a-

www.dacoromanica.ro
108 MICHAIU-VITEZUL

jutore, coce dumanul commune s'a apropiate §i a puse

Ondii, dupe ce va robi §1 va pusUl terra Rome Msce, se
tréce prin Arden in Ungaria.* Vestea ac6sta turbure vese-
lia nuntei. Bathori tremise pe mirésa sa la Samo§-1:Tjvar
-§i grebi a porni in t&ra romendsce o Anil de o§ti ce avea
gata. Dintealte parte , pe câncl ele chiema in taberä
pe tog osta§ii, solii sOT alerga cu grabe la imperatul ca
uBI vestiasce primejdia in .care se afla §1 sele r6ge a tit-

* De la acestg solig in Ardélg documentele istorice perdil din

vedere pe vitézul Rada din Calomfiresd, pe carell veslurgm ina-
poi strglucindu-se in rgsbolul cu Thtarri ; dar unii canted:1 vechIn
populariiell argtg rivalisind necarmatli in vitejfi < en Buzes-
weft' amenduol§i en Cgplescil cateli trd, fruntea boierilor i dom-
cnil rgsboiuld peg In slilele lal Radu-Vodg, feciorul lul Mihnea
Tureitul (1611). AttincI intemplindu-se ca Tlitaril s vig sg ro-
Masai mogiile, casa gi pe mama betrang a lui Rada din Calom-
firescl, elli alergg la domnii cerênd ajutorg pe Bnzesci gi pe Cg-
pksci. Domnul refus'indul ajutoril, atuncl elg insogitii de dré-
pta lui alugg Nedea gi de vre o catl-va Omenl, se artmcg astipra
Titarilor. In bgttaig, Nedea striga stipanuld sea : 4Taie, cl nu
e aci pe boierig, ci este pe vitejig; taie mgrginile §i eli vett tgia
cmijleceie.sTgtaril furl invingl i Calomfirescul igl màntui pe
muma sa. La intorsul sea intemping in calle pe Buzesci i pe Cg-
plesci can liii omerg gi ducii trupul la Radu-Mihnea slieendu'l ce
de trgia, 1111 scotea din domnig. Mnma Calomfiresculd auslind de
ucciderea fiiuld see, alérgg la domnil C multe zapise prin care se
doveda eg Calomfirescn II era frate. Atunci domnul Mend divaml,
*led pe Buzesci §i pe Ciplesci gi porunci de li se tlie card.
Dinteacestil cintecil se vede dar el Calomfirescul a fost5, feciorul
1111 Mihnea-Turcitul, care insogi pe Sinan in terra Romemescg.
Pete fiiul §i tata '§1 all incrucigata palogele la Cgllughgreni, flir
a se cunnesce. Pete glontnl §i palogul Calomfiresculnl tritnti la
pgmentii pe lepgdatul Mihnea, in lnarea Tergovigtel.(Cintecul
de care vorbesce act Bglcescu l'amil auitli §i l'amii cullesil §i eil
din gnra sgtenilor de pe vechia vatrg a familia Buzescilor, in
Romanati. Nota editoruluV.
www.dacoromanica.ro
 CILLUGHERENIT 109

mite cat mai lute ajutort ; dup6 vechiul obiceiu alli Ar-
déluluT, o sabia i o lance, incruntate in sange, ere' pur-
tate din locti in locil de unA callaretil ce le tinea in sust,
In vreme ce unit alta omit mergea altur pe josti stri-
gand : data, vine du§manul terrei ; fil-ce casa sIll dea
(omul spre a ne sap din nest/ primejdia ob§tesca.x.
Michaiu-Voda asemene se 'ngrijise pe cat putuse de
Oste §i de apärare. Pornindu'§i familia cu tett ce avea
mai scumpt la Sibliu in Ardelt, elri es§i din Bucuresci
cu opt mil osta§i §1 merse de infipse tabara in drumul
Giurgiului la satul Magurelle, duo6 mile departe de Bucu-
resci. Acolo aduna HMO sine pe capetele armatei §1 impreu-
na cereal% svatii cum sä apere mai bine terra. Lucrul era
cu gra', fiind peste putinta a opri intrarea Turcilor In
terra, din anevointa d'a strejui tete hotarele ei cele des-
chise atat despre Dunare cat §i despre Moldavia. Intea-
dev'Orit, pe dud Sinan ambla s treca Dunarea pe la Ru§-
ciuk, alte cete turcesci se ispitiait a o trece prin alte va-
dud, iar mai cu sema pe la Nicopole, uncle se afia unit
trupit insemnata de Turd, cad din porunca vizirului re-
zidisera cetatea cam sfarêmata de Romani, cheltuind pen-
tru acesta mai multa de 70 mil ioachimi. Dintealta parte
se Oicea de sigura ca hanul Tatarilor are sa navaliasca
prin Moldavia in terra Romanesca. In acesta nevoia, sva-
tul osta§esct chibzui ca , spre a inchide du§manului cal-
lea d'a intra in terra, sea spre alit pute stvili indata ce
va apuca al intre, sa se imparta armata in cate-va trupuri
care sit se agege in locurile cele mai importante d'a lun-
gul hotarelor,, dar sa fi apropiate §i sa stea gata a se
uni cu domnul , care cu cei opt mil osta§i ce avea pe
Pang elti, sa se a§eqe fn centrnl operatiilor, intermit loci'
www.dacoromanica.ro
110 MICLIA1U-VITEZUL

tomode, de unde se p6ta, da ajutore oil §i in ce parte va

cere trebuinta §i sg, nu pal fi cu Inlesniee isbite §1 res-
pinse de du§mane. In data dupe ce sosi la Ru§duk, Si-
nan-Pa§a se puse cu multe silinte §i Infocare sa sf8r§la-
sce podul, a cerui cledire costa 60 do mil talere. Cu t6te
te inteaceste loce Dunerea este late de o jumetate de
leghe, dar insula cea mica din rartea sting% a riului, nu-
de turcii ajunsere lesne prin mijlocul &Mid kr §i unde
reinterisere cetetilia cam sdrobite de Romani, II ajute, f6rte
multe. Sinan Insuif merse de vizite §i cercete acea ceta-
Vie. Cu o activitate rail la versta sa, betranul vizire
presida la facerea podului, ale carui cape era ocrotita ca
de o palance, de cetatuia din insule, Tar laturile Fin ga-
lere. Michaiu, de iie malul stinge ale riului , se silla cat
putea se Impedice cledirea podului, dar la sfer§ite se ve-
Ou amenintate pe la spate de o MI de Turd ce isbutise
a trece riul doug mile mai departe , In vreme ce alp
lie trecure pe corebii chiar in faca Giurgiului, deli cu
multe greutate. Impresuratti astfele de vrejmni §i in ne-
putinte d'a mai stanjeni trecerea kr, ele lase malul Du-
nerei cu gende ca tArindu'i dupe sine, se se folosiasce de
tea mai bung occasie spre a se lupta cu din§ii. Atunci
Shim, ne mai fiind superate de nimeni, se grebi a
sfer§i podul §i In 949 auguste , trecénd Dunerea cu Me
armata sa, dace §i coprinse termul romanescii.

XIII

Drumul care merge de la Giurgiu spre Bucuresci trece

printr'o campie OA §i deschise , afore numal dinteune
loce, doue po§tii departe de ackstä capitall ) unde ele se
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 111

elk strinsli §i inchisli intre nisce déluri padur6se. Intre a-

ceste déluri este o valle, larga numai de unli patratt de
mila, acoperita de crangti, pe care girla ITdjlovul o Ili-
ad §1 peraiele ce se scurgli din demi o prefacli inteo
ball/ plink de nomola §i mocirla. Drumul acolo trece in
lungul acelei val, parte pe o §osea de pal-anti-4 parte 1.e
unli poda de lemnt, care am6ndouli sant a§a de strimte
!neat d'abi6 p6th coprinde mit carrli largimea bor. Acéstä
strimtOre, pe care locuitorii o numescli Vadul Callughe-
renilor, fu illésa de Michalu-Voda spre a ,sluji de Ther-
mopile Romanflor. Astali acksta valle se aflä intocinai
dupli cum ne o descriti annalistil acelor timpuri. NO unli
monumentli nu ne arata ca acolo fu lupta cea crancena
pentru libertate ! '4 Atat suntem de nesimtitori la gloria
nationalk ! Romanul trece acum cu nepasare printr'aceste
locuri sante, fliel ca nimicii sl'i adduca aminte el pamêntul
ce mica e framentatli cu sangele parintilor slii §i acopere
6sele vitejflor !!
Val ! scriam aceste r6nduri in annul 1846. Cine imi
era fi clisli atunci ea able unli annil va trece §i inima 'mi
va fi §i mai crudil de durere ispitita. Era in vremea unel
frum6se de§teptari nationale, atuuci cand unt poporli in-
tregli jurase ca va muri pentru Patria §i Libertate. Tur-
cul, vecinicul du§manil, se pornise tota de la Ginn&
spre a ne rapi aceste bunuri scumpe. Mk aflam inteo a-
dunare popularli, chid sosi vestea ca paganul a tabliritti

* Crucea de pétri ce se gala Cillughe'renI este Mona de §er-

banil-Vodi Cantacnzino , spre vecinicirea unni podd ce &LA fiicu
pe apa Néjlovului, dar nu privesce bittaia.
(La cap6tu1 acestel ciirtl vom da ambnnte despre acea
once. Nota editortilui.)
www.dacoromanica.ro
112 MICEIMU-712tZUL

la Chllughhreni, chleand cu piciorh de batjocorh santa ter-

rfinh a phrintilor no§tri, glorio§1 martiri ai liberthtii natio-
nale. 0 amarh mare! atftta fa uitath religia suvenirilor ,_

atftta fu increderea tutulor in vorbele necredincio§ilor seh

atata fu mi§elia lor Meat acésth veste 11 MA reel §1 in ne-
phsare. in zadarh glasu'mi, unith cu alh unui midi numhrlir
strigh (Rasboiu 0 Resbunare!) NO unil echo puternich
nu'i rhspunse in multime. imi ascunseiu atunci ochil cu
manele mele ca sh nu mai vép acésth umilithre priveli§te
§i din inima'mi§drobith schparit aceste cuvinte : «peul pa-
crintilor nostri ne-4Nrasitti ! parintii no§tri ne-ah ble-
4 stemath!v*
Michaiu-Voda voi a se folob, de positia §1 de strimt6-
rea vadului Chllughhrenilor, in care nu se putea destinde
in fronth mai multh de duoi-spre-ftee 6meni, ca sa faca
multimea Turcilor nefolosit6re O. ca sa se p6ta astfela lupta
cu puteri de o potrivä. Pentru aceia, elti thbhri acolo en o-
§tile sale, puind stréja in deosebite pail ca sh v60, de nu
vor âmbla Turcii a trece printealth loch. Dar Sinn. ,
voind a inainta spre Bucuresci, era nevoith a trece pe la
Chllughhreni, fiind acesta drumul celh mai scurth §i te-
mêndu-se ca, dAnd prin alth parte, sa nu lase in urma sa
uml vrajma§11 qa de intreprinclnort §i indrIzneth ca Mi-
* Acesta s'a petrecntii la 1848, intenng chit:oil la Mitropolit
cea d'intdin §i din nring Org and mg stItutii de facg la sedin-
tele acelui elnbil. Trebnie a se sci eg pusinI innenI din poporil se
aflati la acéstg adnnare §i pgrerea mea e &A poporul celg de jost
Ind en sémg celii din Bueuresci, '§1 a Implinitg datoria revolu-
tionarg §i nationalg deelarândn'§1, deli cam tfir4iii, dorinta de
a apgra revolutia en palo§n1; iar elasele de sust guvernt boierI,
negncgtor1, junime, s'ag aflatg ming mal prejosil §i nevrednice
Ale misia lor §i de poporul ce condneeag.

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 113

chaiu. Inganfarea sa §i multimea o§tilor sale ile faceae a

cretle ce, va birui lesne. Inteadeverti armata lui era, cum
scim, de 180 mil osta§i, mai mune decal de Oece off mai
mare ca a MI Michalu-Vode care, cu tete ajuterele ce
priimi din Moldavia §i Ara d'abi6 se urea la 16 mil
Omni §i 12 tunuri.* Sinan p6te nu benuia ea numerul
cre§tinilor era a§a de mice, clan scia el armata lu e multe
mai mare decal a bor.
Deli pu9ini, osta§ii cre§tini erae Ouse plini de foce §.1
de dorinta de a se mesura cu du§manul. Exaltatia §i iiifu-
riarea soldatflor crescu atat incat, intellegend a unii din
cepitanii lor,, Wand la multimea , puterea §i rônduiala
paganflor, erae de perere a se trage inapoi spre a nu pri-
mejdui in norocul unel 4ile, gloria §i reputatia cu gree
dobandite, incepure a face multe larme in tabere , stri-
gaud ce in ori-ce chipe el vore se incerce o bettail ca A
scape o data, cum Oiceati el, prin prapadirea o§tirei du§-
mane ce se afla acum adunata tete la unelocti, de aceste
rasholu §i se sdroblasca de tote jugul nesufferitei tirannii
turcesci. Vrand nevrênd trebuira §i capii o§tirilor cu totii
a se invoi de a a§tepta acolo sosirea du§manulul.

XIV.

Dupe ce trecu Dunarea, marele vizire dete commanda

avanguardiel armatel lui Satirgi-Mehemet-Pa§a §i la a-
rierguardia orandui pe Hasan-Pa§a, beller-beiul Rumeliei,
iar pe ben' Salonicului §i Nicopolei ii insercine cu paza §i
* Alti annaligti pretindii c óstea lui Michell se nrca la 20
mii, dar el n'ati pututil sci mai bine cleat Walther gi Iacobini
ce se aflail atunci la fags. loculal.
8
www.dacoromanica.ro
114 MICHATU-VITEZUL

aplrarea podului. Cele yce galere ce se urcaserl pe Du-

nlre One la Rugcluk furl deschcate de tote felul de arme
gi munitil i priimir poruncl d'a remln6 pe loce spre a
pan podul. Apol in "121 auguste, Sinan porni cu töt
armata sa spre Bucuresci. In cea d'Inteiu n6pte, Turcil
conkirl ink° unii sate ruinate in dreptul Camuri, gi a doua
:II (12122 auguste) sosirl in capul vadulul Clllugherenilor,
treand ri'll Salcia pe trei poduri. CARthimea ugOrl, care
manevra la avantposturi, inaint/ peg la intrarea strim-
tore i sta acolo odihnindu'gl i p/scendu'gi cail, ciund unii
nord mare de pulbere i vedi apropierea Romlnilor. Ea
fu tndat isbith cu putere gi fugi insplimentatl peg In
taberl. Spahii inaintarl spre a sprijini n/vIlirea callari-
rad remane, pea dud s apuce vizirul It'll punl armata
in orenduialI. Sinan se uita plind de mirare la pu9inul
,numere ale crAtinilor cari cutezail sä agtepte i 'ince sä
isblascl o armatä aga de nunier6s1. Cu t6te acestea, nedes-
prepind pe vrajmagii set i temendu-se de vreo eurdit,
elri ingriji de totri eel are put6 fi spre folost. Pentru
aceia, porunci beller-belulul Rumeliel a inainta spre stin-
ga cu ogtile sale gi cu gOpte tunuri gi a merge drepte
care al nogtri, In vreme ce eli Insui, In capul spahiilor
urm/nd dupe artillerie, puse in lipsl de pode, de aruncl
cndurT pe mocirla de lengl pldure, ce avea dinaint6 sa,
spre a o put6 trece. Din a1t1 parte Segban-Bagi cu doue-
spre-gece mil ianiceri se agecll in pldure coping:end po-
sturile cele mai importante i urclnd doue-spre-gece tunuri
marT Inteune dele inane, le indreptl spre armia nOstrl
pi incepu a tuna asuprl'I.
Inteac,estl intocmire puternic i ingrozitere Inaintlnd
Turcii, ai nogtri incepurl a se trage inapol mai la strim-

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 115

-t6re, dar cu mult1 reinduiall §i luptându-se neincetatti,

Pedestrimea ans6, strinsl in urml pr6 de apr6pe de Turd,
fu respinsl in pgdure §i dete inapoi in lungul strimtorei
mai *Cute §i cu Ore care neor6nduia1g, dar RA a incerca
vre o perdere simtitore. Era atunci pe la 3 gt 4 cdsuri
dupe amég i Turcii , multumiff ca au impinst inapoi
ngvälirea cre§tinilor, nu indaznirg a inainta mai multil
in acea strimt6re necunnoscutl, unde'i putea a§tepta vre o
cursä. Vizirul il arc% corturile intr'o positi fOrte bunä
pe o inaltime la intrarea strimtorei, tiind o§tile armate
§i avAnd tOth n6ptea masalalele aprinse la c6te patru col-
tuthale taberel. Michaiu-Vodl luase posit% dincolo de rill
pe o In1time, doug mile de taberatureksd, occupind strim-
Urea despre Bucuresci. Astfelti armatele protivnice se
aflat a§eclate pe duo6 Inaltimi façä in fa91, fiind desplr-
tite numai de pldurea din vale ce nu le opria a se ved&
Romfinii aveat dinaint6 lor o turmä de bivoll cu stturi*
§i t6t taVera lor era plinä de focuri mail, in mijlocul &-
rota petrecurl tOt n6ptea acela, vermuind §i miKandu-se
necurmatil, cantand, chiuind §i hlulind, dupe natura lor
-vesell in mijlocul nevoilor §i suparând §i hartuind pe
Turd cu numer6se avanposturi. Ambele armato a§tep-
tart astfelii q.ioa cu neräbdare i cu acea neodihnl ce
simtti o§tile in ajunul unei marl bUttAllii. Tuna, inghn-
fati de mica isbêndl ce dobêndiserl, aveaU de sigurti cg a-
doua-cli se va ved6 triumful islamismului prin sdrobirea
lui Michaiu §i a armatel lui. Al no§tri se pregAtiati a a-
Ora cu brbi acea strimt6re, care era cbiaia terrei lor

* In secolul ail XVI, Românii in Mttilliile kr se serviail do

precnm cel vechi de elefanti.
www.dacoromanica.ro
 116 MICHATU-VITEZUL

§1 a Europa cre§tine. El sciat cat sant de pu9inT pe King,

du§manT; dar, credincio§i infocatT, inima lor ardea de do-
rinta de a'§i da viata pentru patria §i lege §i d'a merita
cununna martirilor. *

XV

Insfar§itil s6rele veni sa lumineze acésta Oi de mer-

curl, 13iss augusta, menita a fi briliantul celt mai strain-
call alti col-611nel glorieT romanesctInaint6 prilor Mice, Mi-
chalu-Voda tramise o s6ma, de pedestrinr cu pusci de se
a§e0a la intrarea padureT §i 41 puse tunurile intr'o bud.
positia pe o inaltime. In vremea acela, Turcil I§I lua po-
sitia in prejma poduluT de eels, parte. Sfer§induii pre-
gairile, Michaiu 1§1. 'Malta, impreuna. CI osta§iI seT, ru-
gacTunile care Dumnecleil. Apoi indreptandu-se care
din§ii , le clise WO adduca, aminte de vechia lor vitejia, ,
ceci occasia de acum e frum6s1 §i de o vor perde , ane-
Toil 0 vor mal capata. (TurciT, le licea elii, sant dimiti
a de atat6 perderT; cetatile lor din t6te partile sunt cuprin-
se; din cate capete ail avutri armatele lor, numaT unul a
.zremasfi care mai indraznesce a tine frunte cre§tinilor; ca

* 4 Tout le reste de ce jour se passe aux occupations de se

4 considérer les uns les autres. Les Tures se mocqualent des Va-
4 laques et n'avaient que ce déplaisir de co que ceux-ci n'avaient
4 un plus grand nombre pour rendre leur victoire plus glorieuse.
4 Mais les Valaques sériensement attentifs a ce qu'ils devaient
4 faire le lendemain, portaient leurs yeux et leurs coeurs au ciel
4 pour impétrer du secours, sans lequel ils sentaient bien leurs
4 forces trop débiles pour soutenir une sl nombreuse multitude
.4 d'ennemis. Michel leur Palatin les exortait généreusement au
4 combat.. Baudier.
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIf 117

c u dinsul au a se lupta §i gloria d'a 'Iti birui va fi fOrte

umare. Multimea vajma§ilor nu trebuie sl'i sperig , de
uvreme ce Sinan a llsat5 cele mai bune o§ti ale sale in
ggarnigne prin cetlti §1 a acldust cu dinsul numal Orneni
ucari vor face mai mult5 sgomotti decal vgamare. Pe
ultingg acesta, locul de bath.% nu putea fi mai bine allesti,
<le org-ce multimea lor aci le este nefolosit6re. El5 le
«Oise anc6 sr§1 adducg aminte de eruclimea vrIjma§ului,
gcare nu MAI nici odatl pe cel biruiti, cu atgt mai multt
< pe cel ce s'at revoltat5; el mt este destul c5 ati seuturatit
-ujugul robiel, el ati innouitti vechile leggturi cu imp6-
u ratul §i ca s'at putt sub o putere ardelOng, d6ca printr'o
-ufaptg strglucita el mi vor cluta a 'intemeia acOstg vrecl-
nicti hotgrire ; cg, a venitti vremea a se lupta puternicti
-gentru libertate, iarg mai cu s6mg, peutru cinstea legii,
<ca sit dovediascl Turcior el de le ati cAlcatti ei mai
Inainte patria, a fostti numal din pricina neunirel kr;
-udar el acum cand t6te puterile vecine sta5 in bung.
Qintellegere impreung, trebuie a dobêndi prin unire eela
"zee att perdutti prin zavistig §i. Impgrecheri §1 a goni pe
uace§ti erucli tiranni dincolo de strimt6rea kr, de Darda-
unele; cl toy vecinil '§i art fg.cut5 datoria kr, Cand bgt-
utbdu'l, cand gonindu'l din cele mai bune cet5ti ale lor,
uastfelti bleat ei prapldirg eea mai bung parte din acea
Aarmil ce Sinan dusese in Ungaria. In sfer§it5 inchigiè
uq.icendu-lë cg, acum potti si Romanii dobêndi o assemen6
uglorig , cod t6te dovedescti cg vor av6 aceia.g. no-
rocire.
Apol donanul se indrept5. c5tre 6stea ungurOscl ad-
duandu'l aminte el ea e depositarg a vechei vitejil un-
gurescl.

www.dacoromanica.ro
118 MICHAIU-VITEZUL

XVI

Astfela vorbi Micbalu, neinspaimêntatul voevodil §i o-

sta01 inimal fOrte improtiva Turcilor, invapliatl 0 de a--
ceste cuvinte, dar gelog anca mai multa d'a eclipsa prin-
tfo biruinta, stralucita tOte gloriOcele biruinte ale vecini-
kr, raspundil invêrtind in mani palople i lancile i prin
strigari mari de o rasboinica veselia, cell de la domnul
kr ca s1 dud 'Ma% cOtre du§mani.
Atunci Michalu, plinfl de incredere in energia armatei
sale, trece podul in capul a 8000 osta§1 §i se WI cu fa-
ria asupra osmanliilor, in vreme ce focul *lute 0 bine
tinuta altt pura§ilor din padure §i ail tunurilor pustiiesce
armata turcesca, doborind la pamentil lame multa. Cate-
va cete de Turd se incerca a stanjini navalirea Roma-
nilor; dar in zadar, cod ace§tia inimandu-se, irnbiindu-
se uniT pe altii, IT isbesca cu atata furia incat cu t6ta.
minunata posit% a Turcilor, pravalindu'i, ei ajunsera 'A-
na la cele d'angiu corturi ale taberei lor. Vrajnia§ii aju-
tati de positia, de numërul kr 0 de machinele de rasboiu,
41 vinü curênd in sine 0 incept" a se lupta cu taria. Pa-
tru pa§i, Satirgi-Mahomed, Haider, Husein 0 Mustafa,
cu o armata insemnata compusa de o§tile Siriel 0 de ia-
niceri, aldrga in ajutorul cetelor ce se luptati, sprijina
cu putere navalirea Romanilor, treca podul i lupta cea
mai invier§unata incepe atunci din tOte punutele. Ast-
fen, impinsa peste tOtt fruntea armatelor, tinu battaia
mai multe césuri, IAA cand Sinan, desperatt de pu9inul
spora ce a dohênditti pane' atunci, 41 ingloti o§tile pe lan-
ga sine, stringe pe toti pa§ii §1 capeteniile, II inimka 0,

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHEREN11 119

in capul unei colkne ingrozit6re, el fact o nlval/ mare

§i isbutesct a impinge pe al no§stri cu und pltrarl de
mild inapol §i chiar p/n6 in tab6ra lor luandu-le §i t6t/
artilleria. Michalu, fora, a perde inima din acésth neis-
bêndl, 41 cullese puterile si din nog, dete nlvala asupra
Turcilor, taind §i oborind intehniT. Ind6r6tnicul volnicl
Alberta Kiraly isbutesce a lua inapoi dou6 tunurt Dar
vrIjma§ul 53 batte cu inimI, ii improspAtez/ adesé o§tile
sale, ceia ce nu potl face al no§tri §i ii respinge ; de tr61
off Rombil impinserl §i prIvalirl pe Turd, §i de trel
orl furl respin§1 inapol. Astfell urml lupta cu norocA
schimblclost de la r6slritul grelui 0126 c6tre duo6 c6-
surl Inait6 appusulut biruitoril femlnend ades6 biruig
biruiil biruitori. cTurcil, spunl annali§tli contimporanl,
s se luptal ajutoratl de multilne §1 de 1111Irfert , Românil
(de triä §i indraznela.) In stdr§itt, furia imblrbltênd de
o potrivl pe unii ca §i pe altiT, biruinta st sl r6m/n1
numeruluI §i mica 6ste romlnéscl, impovlratä de multimea
vrajma§ilor, trlsnitl de numer6sa kr artilleril, este ne-
voitl a da ind6r6tti. Retragerea kr lns6 e frum6s5 §i stra-
tegicl; spre a nu se 1/sa a fi ocolitl de Turd; sparta §i
rlsipitl, ea se intocmesce in figura unui colt11 (cuneum),
gi arunc/nd astfelli de t6te laturile focuri asupra vajma-
§ului, se retrage inapol cu incetul, luptându- se neince-
tatü; acéstl retragere e o minune de vitejil, de sknge-rece
§i de eroisml. Stolurile nenumkate ale calllretilor turd
in zadar se aruncl asupra laturilor acestul triunghiu,
cltand alit sparge ; silintele lor, %rd. alt vatlma intru
nimi4 se sdrobescil de dinsul ca de o stand de p6trä.
Strimthrea loculul de 'Nita* pgdurile §i daurile favori-
satí inapoierea Romlnilor §i zAticnIal mi§cthile §i silin

www.dacoromanica.ro
 120 MICHAIU-VITEZUL

tele kr d'a 'I inconjura de tete *tile. Dar era de temutti

ca vrejma§ii se nu izbutiasce, a sae pe al no§tri din
strimtere §i sri impinge in campie, unde 'I are fi sdro-
bite cu numerul lor.
Sere le acum cAta spre sfintite; Romanil se luptasere
cu eroisme, dar osteniti de o lupte lung, §i nepotrivite,
el se plecare numerului celui pre cover§itore ale du§ma-
nului; bettellia se putea privi acum ca perdute de din§ii,
dece vre o imprejurare nu 'I va ajuta §i o serte mai bland/
nu le va streluci. Michalu awe, ca tote d'auna lini§tite §i
trufa§e in primejdie, mai avea ance o sperare ; ele tre-
misese de diminete se chieme hinge dinsul o cete de pe-
destrime ce se afla departe de tabere Sosi-va ea öre
la vreme?... . De la dinsa spenclura serta bAttAlliel.

XVII.

Sta se appune serele dupe* mizont cand vestea c aju-

torul a§teptate a sositii verse sperarea isbendel §i une
curagiu not' in inima acelei maul de voinici romani, cari
ca nisce zmei se luptail,tregendu-se in faça nenumeratelor
glete ale unui dilmant invingetorti. A.ceste ajutore 'Anse
ce al no§tri '§i'lii inchipuiati tare, nu era decat o cete de
300 pedestra§1 din A.rclli cu pusci. Michalu, fere a perde
vreme, clute, a se folosi de aceste neinsemnate ajutore
§i de reimberbetarea o§tilor sale, ca s smulge biruinta
de la vrejmasi. Ele Il preamble privirea pe campul bat-
Whet, vede mi§carile Turcilor §i dupe dinsele, I1 prege-
tesce pe ale sale. Sinan-Pa§a, veOnd retragerea Itomanflor,
luase inime si vrea a'l desface §i a'i reschira de tom.
Spre aceste sfer§itil, in capul reservel sale ele ambla se

www.dacoromanica.ro
 CILLUGHERENI1 121

tréca podul spre a isbi pe al no§tri in frunte, in vreme ce

Hasan-Pa§a cu. Mihnea-Vocla, din porunca lui, alergan.
prin padure s 'I loviasca pe la spate. Michaiu atunci se
a§411 cu c6ta de curand sositä la capul podului spre a in-
tampina pe Sinan, tramite pe capitanul Cocea cu 200 Un-
guff. §i a1T atate CazacT pedestri ea sa iea pe vrajma§i
pe la spate §i Albertn Kiraly a§60 cele done tunurT ce le
reclobendise de la Turd, intr'o bung. posii §i sta, gata a
trasni pe vrajma§T de vor indrazni a trece podul. Sfer-
§ind aceste pregatifi, Michalu cugeta in inima sa c im-
prejurarea cere neaparatti vre o fapta eroica spre.a des-
tura& pe Turd §1 a imbärbata pe aT set Elil hotarasce
atunci a se jertfi ca alta data §i a cumpera biruinta cu
primejdia vietiT sale. Ridicand ochil entre cern, marini-
mosul domon chiama, in ajutoru'l protectia mantuitare a
leului armatelor, smulge o secure osta§6sc a. de la unn
soldatn, se arunca in colanna vrajma§a ce '111 ameninta
mai de aprape, dobara, pe toti cel ce se inearca a'T sta im-
potriva, ajunge pe Caraiman-Pa§a, ii sbOrl capul, isbesce
§i pe alte capete din vrajma§i §i, &and minuni de vitejia,
se intarce la al sei plinti de trofee §i fell de a fi ranitn.
Acésta fapta eroica infi6r1 pe Turd de spalmä, Tar pe
cre§tinT 11 insufletEsce §i '1 aprinde de acelt eroicti entu-
siasmn, isvorn bogatn de fapte minunate. i cum n'arn
fi crOutn ei c pan face minunl cu unn astfeln de gene-
rain §i cu asemen6 exemple ce le da! Sinan, vecland a-
casta, spre a da curagiu la aT sei, Tea offensiva §1 trece
podul. Dar de o data se vede opritt in faça. de MichaTu,
ca de mit zidn de p6tra tare , in dosti isbitt en o
furia infocata, de capitanul Cocea §1 in easta trasnitti de
tunurile a§qate pe deln de Albertn Kiraly, care battand

www.dacoromanica.ro
122 micueu-vrrtzur,
in multiunea Indesatd, a Turcilor, le gduresce rendurile §i
le pustiiesce WI aripa dréptd. Inderetnicul vizird, for&
de a '§1 perde cumpetul, isbutesce a '§1 Intocmi o§tile In
rönduiala ; dar o isbire nod. a MI Michalu in fruntea ar-
miei, pustiirile furidse ale lui Cocea de dinapol, ferbintele
§1 uccigetorul focti aid tunurilor lui Kiraly sdrobescd lark
acéstd renduiald §i Turcii, minunatI de indrIznela cu care
Românii, ce 'I privlad ca biruiti, ii isbescil acum, incepri
a fngi resldtatl. SatIrgi-Mohamet-Pa§a, trägendu-se Ina-
p01 fu rdnitd §i indatd, schimband retragerea in fugd,
dete cell" d'ântelu senmalul neorenduielii qi t6td armia
musulmand int6rse in rdsipl spre baltd, ldsdndu'§1 c6stele
§1 spatele expuse loviturilor n6stre. In zadar ianicerii se
tint semeti Impotriva alor nostri §i cautd a le respunde cu
fucurile kr, WI cele-l-alte cete, spelment ate de aceste
isbiri impreunate la care nn se a§teptad, reschirAndu-se,
II tutored §i pe din§ii inapoi. tn. zadar Sinan mustrl pe
osta§il ce Mead, acum en cuvinte ocdrIt6re, acum bat-
tendu'l en maciuca sa inferata (massa ferrata), silind in
tail chipul a '1 pune in renduiala §i a 'I intOrce la bat-
tail. Glasul §i autoritatea MI mint nesocotite §i nici o pu-
tere omenesca nu mai p6te opri in Iced vallurile sgomo-
t6se ale fugarilor, cari se pravallad cu fund §i rapede
spre podd, cdtandu-'§1 mantuirea In trecerea lui. La ca-
pul acestui podii sta imbulpe in neorenduiala artilleri a,
cavalleria, pedestrimea, impingendu-se de a trece care de
care mai nainte ; dar, ve4end cd toil nu pad incapea pe
dinsul, multi' din Turd fure siliti a se arunca in band,
unde I§1 aflara m6rtea. titre ace§tia erad §i pa§i1 Haider
beiler-belul de Sivas (Cappadocia), Husein 1)&1 Nico-
pole §i Mustafa feckrul lui Aias-Pa§a. El se cufundara
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIf 123

in mocirlA unde furl uccigl i priimir, dice unti annalistA

turcb, cununna martirilor de la ghiauri. Betranul Sinan
si
Insugi tb'rritti de al gi in graba fugel sale, fa cAlcatil
in pici6re1e cailor gi apoi, impunsA de sulita unui ostagil
romant, dqu cAllare de pe podti in beta cu atata rApe-
qiciune Meat isbindu-se de podu, 41 perdu chiulaful gi
feregeaoa gi dna ding ce singuri mai avea in gura lui.
ElA era p'aci sa, IAA sett s cacll in 433anele Romanilor,
(WA din norocirea lui unti voinict soldata din ogtile Ru-
meliel, a-nume Hasan, nu s'arti fi aruncatti dupe dinsul
ca sIll scape gi, llsandu'l caflul inomolitti in MA, pe
umeri ild sc6se de acolo gi'lti duse in taberl. De atunci,
acestA soldatti se numi DeU-Rasan-Ba(a1eg i ajunse
cApitanfi airi deliilor lui Cogia-Murat-Paga. Vestea mor-
tii vizirului se imprägtiA intre Turd i cei ce se mai im-
p otriviall deterl gi el dosul. Romanii cu furia kr obici-
nuitl gi electrisatl anal prin izb'enda, ii goniat dinainté
lor ca pe nisce turme de vite One II vira in tabera kr.
Hasan-Paga gi Mihnea-Vodg ce venial sa inconjure pe
al nostri, afland cA Sinan a peritil i &tea lui e biruitA,
se tragA inderetil spre taberl. Inteacelli minutti Michaiu
precum odini6rA semiOell cantati de nemuritorul Omert,
alérgA intr'o parte gi in alta prin tabera turcesca, cAu-
tand pe Sinan, dad vec,lend de departe pe Hasan-Paga,
se lul dupe dinsul strigandu'l s stea de e vitézti sl se-
lupte cu dinsul peptA la peptil i cand de cand era Will
gi ajunga cu palogul ; dar Hasan fugia insplimentatil gi
nu se putea tine pe pici6re de groza. Elil merse de 'gi as-
cunse ruginea intr'unu crangu spinost, de unde d'abié a-
dcua-4i cutezA a esgi la al sei. N6ptea opri mAcellArirea
armatei musulmane gi o plzi d'a fi cu totul sdrobitl gi

www.dacoromanica.ro
 124 MICHAIU-VITEZUL

rifsipitL Romanil se intórsera, triumfatori in tabka lor,

Incarcati cu pradi bogate. Pe Wing &muffle lor ce '§i le
redobandise, alte tunuri marl d'ale dumanilor, cal multi
§i mai multe stturi, intro care §i stégul cell verde Oi
santq aTh prooroculul, furl trofeele acestei stralucite dile.
Trei mu turd zaceaU in campul bttiT. Perderea Roma-
nilor era and simtitore, c6c1 Turcil se apkasera cu Cu-
ragiu. Ape le Nejlo\rului se roisera de sangele yksatt. in
-acea
Spre a odihni sufletul cititorului de aceste scene san-
ger6se, istoriograful contimporanA Walther ne povestesce
aci o anecdota interesante. Elti dice ca. in MA asta, ex-
pedicia a Romamilor impotriva Tunica*, duoi cerbi do-
mesnici insnira pe Michalu-Voda, i chiar In vremea bat-
Valid' de la CalluglAreni, sub focul §i vuetul tunurilor §1
_ale bombelor, ei §ecleall neclintitA Nina cortul lui, ans6
.omorindu-se unul dintr'in§ii, cel-l-alth de durere merse de
se ascunse in padure.
Astfelt fu acea vrednica de o ne§térsa adducere aminte
di de battaia de la Callughkeni, in care Romanii scrise-
ra, cu sabia, §i cu sange paginea cea mai stralucita din an-
nalele lor. De dece ori mai pu9ini numero§1 decat dupe-
nil, el ca§tigar a. asupra-le o biruinta stralucita §i avura
gloria d'a invinge unti generald pan6 atunci and nein-
vinA. Mmiteni, Moldoveni §i Ardeleni, soldati i *Rani
se luptara toy ca nisce eroi. Dar cinstea cea mai mare a
biruintei se cuvine cu totu dreptul vitézulul domnit Prin
intocmirile sale cele ingenióse, prin sangele-rece i nein-
spaimêntarea sa i prin primejdia In care i§i puse viéta,
asigura biruinta. Inteadsth battallil, ca In multe al-
-tele, nu scim de ce a ne minuna mai mult6 in acestil mare

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHEREN11 125

barbata, de geniul sal de generalt oil de vitejia lui de

soldata. Inteadevarii, t6te operatiile acestei battallii dove-
desca din partea lui Michaiu §1 a Romanilor o arta mili-
tara inaintata, care en tat dreptul p6te minuna pe toci
cat1 cunnoscil starea de pruncia in care se afla, In acelti
timph, acesta arta in tag. Europa.
Déca cu acésta biruinta nu se del* atunci campania,
ea contribui ansa multil in urma la savêgirea ei, cad de-
moralisa InteatOta pe Turd bleat, dud cre§tinil luara
mai taNit iara§1 offensiva, Turcil nu mai indraznira a m-
ule masura en din§ii §i nu se crepra in siguranta decal
puind cat mai in graba Dunarea fntre din§ii §1 ingrozi-
torii lor vrajmag.

XVIII.

N6ptea ajuta, Turcilor a se desmetici din grOza ce'i co

prinsese §i a se intocmi fn ronduiala. El 41 luasera din
not posit.% cea d'antêia §i Sinan porunci ca sa se adune-
langa dinsul o gma de oti ce ramasesera, in urma poste
Dunäre, sperand ca dupe sosirea lor 4§1 rasbune invin-
gerea. Elli mai spera Mica in isprava intrigilor ce Mih-
nea-Voda, din tabara turcésca prin intellegere cu unil din
boierii lui Michaiu, urclia fntre osta§ii cre§tini. 0 impre-
jurare ansa turbur a. fn acea n6pte rapaosul Turcilor. Unu
ianiciart avênd fitilul aprinsti la pupa sa, focul prinse
In tigaie §i cum se afla langa erbariile ianicerilor, o scfn-
teiä cap d'asupra §i de o data acele erbarli gnarl In
aerit La huetul cela mare all acestei isbucniri nea§tep-
tate §1 la gr6znicul norfi de fuma ce ascunse cerul, tog:
Tamil raspunsera fmpreuna printeunt 9ipata Ingrozitorl
www.dacoromanica.ro
126 MICHAi1J-VITEZUL

<le spaimg §i creynd c. ai no§tri ii isbesciit o luare din

not la fugg, reslgtindu-se in tote pgrtile. Tariri §i cu gret
puturg ei sr§1 vial in sine §i a se intocmi in tabere .
0 scent cu totul alta se petrecea atunci in tabera Iv-
minds& Michaiu-Vodg se trIsese inderett o a patra par-
te de milt §1 tgberise in directia locului bgttalliei. Elü
puse de salutg sosirea noptff cu mai multe salve de ar-
tilleril §i, dupe ce orendui streji in t6te pgrtile cu multg
ingrijire, chignig capetele armatei la mit svatt de rtsboit.
Pe Cand elt se afla in svatt, strejile ii adduserg inainte unt
turd' ce prinseserg atunci §i care nu'l era necunnoscutti.
Domnul Ili intrebt despre numerul vrAjmaplui §i planu-
rile M. Prinsul, dupe ce respunse la aceste intrebtri,
-atitnd §i elt adeveratul numert alli cre§tinilor, Oise el-
tre svatt. akh! d'art fi sciutt Turcii astgtli acésta, v'art
efl robitt numal cu call lor Michaiu, dupe ce porni pe
turd' sub bung pazg, in Ardélt, Incepu a se chibzui cu
cApitanii si, despre ceia ce trebuia st fact in impreju-
raffle de façg. Eli" era de pgrere ca st indpg a doua Oi
din not lupta ; dar o sémg de boieri §1 capetele Ostel un-
guresci ii stIturg impotrivg. AcAsta dete prepusit unora a
bgnui §i a lice cum a Alberti Kiraly, ca §i unii din bo-
ld, art fi fostt cft§tigati de trldgtorul Dant vistierul, care
priimise 50 mil galbeni de la Sinan prin Mihnea-Vodt ca
srl Impar tg. intre din§ii. Purtarea lui Kiraly dupe acela dA
de neadeveratt acOstg bgnuialg. AfOrt de acOsta, o§tirea
moldovang era nevoitn a se intOrce in terra ei, unde se a-
-§tepta navglirea Polonilor §1 a Tgtarilor. Veq.endu- se astfel
trAdatt de unii din boierii sei, ptrIsitti de o§tile ajutAtOre,
neputend a se rezima decat in osta§ii sel romtni, Michaiu
cgtând la numerul §1 la obosirea o§tilor sale, se temu d'a.
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 127

nu perde folosul moralh dobenditt prin Mania ca§tigati

cl'a flu cadea in vr' o curse, a vrajma§uldi sal a fi sdro-
bith de puterile 1u cele numerdse de va remand la cftm-
piä i gen& ce intellepcianea ii poruncesce a se trage
spre mui4i, ca sub ocrotirea lor se, a§tepte sosirea prinplui
Arddlulut Drepth acela, elh porni indata miii ollcarlu la
Bathori, insciintandugh de cele intemplate, aratendu'i
primejdia in care se afie Ardelul ca §i terra Romandsca
§i rugandull sa grabiasce, al veni in ajutorti ca se nu la-
se terra a fi innecata de numeresele ordil vrejme,§esci. In-
teacea n6pte armata :Astra., cu toth. ostendla Mttellid nu
se odihni de loch; latmeclul noptii ea invoce de trei off cu
glash tare santul nume aii luT Iisus §i inteacelaii mi-
mitt done sute mil de glasuri din tabera turcdsca res-
punsere, cu o trufa§1 cutezare prin strigarea: cAllah ! Al-
alah hu !, Aerul vibre, d'aceste strige.fi, pedurile clocotire,
pea in *fundul kr §i vane resunare §i repetar e. numele
ii lista ! §1 Allah! Dumneyi neimblanclig in du§menia
kr, pe cafi mfi de mil de ecatombe omenescl, ce in clilele
atator vecurI li se jertfire, nu 'I all pututh Ince impeca.

XIX

Mud incepu a se face Oioe , Micbaiu-Vode ridice ta-

Vera §1 se trase spre riul Arge§ul, in departare de dou'd
mile, uncle puind streji in t6te pàrile, elute a da puçina
odihne atat buT cat §i osta§ilor sei. A doua i, vinerl in
15/25 augusth, Oioa de Sante. Maria, Michaiu plecand de
la Arge§ti se opri la VecarescI, ne voind s intre in Bu-
curesci §i intarie aci cate-va cesuff. In aceste vreme ,
fera scirea lui, Unguril impreuna cu a1i ostafi streinl,

www.dacoromanica.ro
 128 311CHAW-VITEZUL

11 IvglirA in Bucuresci §i ilii Pfuirl sub pretextil el mai.

bine a lea el acea pradI cleat a cag in manile Turci-
lor. In 16126 augusth , Michaiu afIlnd a vajma§ul s'a
luatil dupe dinsul, pornesce de la Tlaresci dupe amecli,
merge pea la mijlocul noptil, calle de cinci mile, se o-
dibnesce pu9int pea la reversatul qlorilor intr' unil loch
priinciost, inaintea d'acolo bee vre-o cinci mile §i du-
minea, in "127, ajunge la ora§ul Tergovi§te pe riul Ia-
lomita. Acolo, sub ocrotirea muntilor, 10' intocmi tabera,
a§eynd streji ca sl priveghieze in t6te plrtile §1 pp
pe loch clte-va tlile. In urml plea §i d'acole §1 intinclend
totil mai la munte, ureand termurile Dimbovitei, se ade-
posti inte nal loch anevoil de apropiatil, la cetatea lul
Negru-Vodl, ale aril intäriri, sdrobite de puçinl vreme
de Turd, se vedead ânc6. Astkli chiar toth se mai vedh
deamlturi de ceLltuiä inteacelii loch minunatii de fru-
mosh §i pat de legende §i suvenire despre Negru-Vodl,
domnul celli mai popularil intre terranil no§tii. Acesth
loch e Ina vestith printr'o bIttiillil stalucia ce cl§tigg,
la 1342, Dragomiril, commandantul puterilor lui Ladislail-
Vodá, domnul terreiRomlnesci, asupra armiei lul Ludo-
vial , craiul Ungariei , care sub commanda lui Nicolae
Garan §i Simeon Meghe§el, n/vglise in terra nesta. Un-
gurii furl tra§1 de Romlni in aceste locuri grele §i in-
fang cu totul , clynd in bIttaiä §i eel duoI generali
al bor.
Locuitoril Bucurescior §1 ai Tergovi§tei päräsindu'§1
casele, se ridicasea cu totil bunul lor §i inso9iserri armata
In retragerea ei spre ming. Insfer§itil Micbaiu Ma §i
cetatea lul Negru-Vodl §i se trase tab mai adanch in
munti , pe apa Dimbovitei in susii , la sath la Stoienesci.

www.dacoromanica.ro
 CiLLLIGILERENII 129

tn ac4stä retragere mai multi ostasi romani desertarg si

ostile moldovene se int6rserä in terra lor, unde erati cbi-
mate, reminênd astfelt cu Michaiu numai ca la opt miT
osta, dar top' allesi si vitejl. Elti Ii asep la Stoienesci
tabka, se §1ntui bine si %en ostirei tàbii, avend statornica
hotkire d'a astepta intfacestii locti sosirea lui Bathori ,
d'a inchide pAne atunci callea Ardélulul lul Sinan-Pga si
d'a urma apkftwl prin lupte merunte patria sa nenorocitk
pe care acum n'o mai puté apka prin btt11il marl.

XX

A doua 1i dupe bktMlia de la Cällughereni, Tamil *-

Tend c chrestinil nu facti nici o miscare, indrknirg vre
o cati-va din el a inainta One in locul unde fusese tabera
rom'anésc a. gi unde gäsira, pu9inq bagagin greti si cate-va
tunurl plräsite. La acéstA veste se pornirl gonad in t6te
pktile, de prinserl ckti-va terrani, de la cari aflarl dru-
mul ce blase ostirea romandscl. Hasan-Pasa trecu atunci
strimt6rea cu o despktire din arm% si Med dincolo in
campia. inteaceiasi vreme, elti porni o patrulA spre Bucu -
resci, de adduse din préjma acestui ora.st, robl, bucate gi
vite. Sinan-Pasa arise cu armata sa, nu indrkni a se lua
indatä dupe Michalu-Vodl, ci sequ duce Ti1e pe locti One
sa, 'gi Intremeze ostirea din spaima i ametela in care c.1--
quse dupe Infrangerea sa , i pea sg, '1 sosiascl , dup6
spusa unora , pucinele osti remase in urmg..* Spre a ft
* Annalitil turd nn pomenesefi nimicti d'aceste o§t1 ce Ina
din annali§tii chre§tini spunui c ama'sese peste Duare. Ceia-ce
ne face a priimi acésta en induoialii, cci credal di de ar6 fi
fostii en temein, 'rural east fi tfitat'o spre a indrepta perderea.
brittglliei.
9
www.dacoromanica.ro
 130 MICHAILT-VITEZUL

sigurti cg nu va fi isbitg in spate de Romani, OA trgmise

unit trupt de 6ste sg coprinp cetatea Braila §i elt insu§i,
la '126 augustil , cu tag armata cea mare, trecu strim-
t6rea Callugherenilor §i merse de tgberi in campia la sa-
tul Copacenii din c6ce de riul Arge§ului , §1 la "127 ,
inaintg peg la Bucuresci, uncle Merl' sub ora§ti. Indatg
ce sosi, Sinan porunci de luarg de pe turnurile bisericilor
crucile si globurile aurite, pe care le sferamarg In bucgti
precum ;2i ic6nele §i puserg pe turnuri , in Ion! crucilor,
semiluna. In mitropolig puserg in locul altarului , ung
mihrab (altaril mahometang) §i ung nzimber (estradg
spre a pune ung trong) §i astfelg prefacendu-o in giamig,
la 20/so ale acelei luni , facurg acolo slujba §i rugaciunea
turdscl. * Acesta ruggciune se sgver§i de Hasan-E-
fendi, §elkul din skitul Mustafa-Pa§a , care inso9ise pe
Sinan inteacesta campanig. Acela care lug. crucea de pe
turnuri era ung topcifi (tunare) numitg Ibraim-Pa§a, pe
care marele vizirg spre resplItire ilil flcu atunci cgpitanti
in guardia sa.
Dupe saver§irea raggciunei , vizirul adung sub cortul
beg pe eel mai Insemnati offiçeri al sei §i le clise ca lgsa-
rea Moldovel §i a terrei Romanesci in stepanirea ghiau-
rilor e o pricing necurmatg de turburgri §i impgrechieri
pentru rgschlele ce el facg; cg spre a curma t6te acestea
..-- in viitorg, elf" propune ca aceste clod terri sa. se prefaca

* Autorul a commisil aci o erróre. Biserica despre care ver-

lesce nu pits fi Mitropolia, care s'a ziditil cu vreo Ose-cieci de
anal in uring, de cdtre Constantinii-Yodi Basarabil carnui. Credem
mai multil di acea bisericii era m6nistiria Raduhil-Vodl in care
scim &A s'a inchisfi apoi Turcii, séti chiar §i biserica domnésd de
la Curtea Vechig. Nota editor:414

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENT/ 131

in provincil ale statului (ialeti) i spre a tine intein-

sele röndniala §i pe poporil in suppunere, sa se tictiasca
dug cetati , una la Bucuresci §1 alta la Tergovi§te. Toti
officerii gasira bun. aasta parere. Vizirul insciinta in-
data Portel hotärirea svatului §i numi pe Satirgi-Maho-
rnet-Pa§a la acesta not pa§alika din terra Romanesca.
A§a, pentru a duoa 6ra, Turcil isbutira In statornica lor
dorinta de a preface tam in pa§alikii. Dar acum, ca §i
antaia§1 data , la 1522 , el intampinaf6 in Michaiu , unti
alt6 Radu de la Affumati §i nu putura apara cu armele
fapta lor nelegiuita..Astfelti totti-d'a-una, in timpuri grele
§i nenorocite , roditorul parnêntti ala patriel n6stro '§i a
nascutn isbavitori !
Es§ind din adunare, vizirul cu toy ofkerii set se preâm-
bl prin mahalalile oraplui §i allesera mlinastirea ml
Alexandru-Voda , spre a face dintr'insa cetate. Acesta
mlinastire mare, ehramul Sftntel Trehni , fu zidita din
josti de Bucuresci, de clitre Alexandru-Voda n16, feciorul
Mircel-Voda In", la 1573; stricandu-se apoi de Turd,
cum vom vede mai la vane, ea se rezidi din noli, intoc-
mai CUM se Oa ast4i, de Radul-Vocla, feciorul Mihnei-
Voda-Turcitul §i nepotli lui Alexandru-Voda, 0'5 §i de a-
tunci ea se chiama mlin4stirea lui Radu-Vocla. Voind
Sinan sa fad, acesta, cetatuia mal mare, puse de largi lo-
-cul imprejmuirei do duog ori pe cat era, coprinpnd in
la-Intrul cetatuiei, biserica §i zidirile din prejurti §i oco-
lindu-le cu bastibne §i fortificatil. In vreme ce me§teril m6-
Buret §i trageat Ruffle, beilerbeil, spahiii §iianiceril furl
tramil dup6 lemnele trebunci6se pentru constructia bu-
levardelor §i clau§ii alergali in :t6te partile spre a aduna
lu.cratori §i, fiind ca lnmea din terra era fugitli la muntl

www.dacoromanica.ro
132 NICHAPJ-VITEZUL

§i nu se putea aduna unti mare numerg de 6meni, Turcii.

furl sniff a trImite sl mai adducg lucrgtori din Bulgaria.
Clgdirea cetgtii incepu la 21131 augustli §i cu atfita silintg-
lucrarg la dinsa 'Meat in duoli-spre-Oece clile fu terminatg.
Cum se sgvêrtii intgrirea palisadelor cetAtuieT, Sinan-Pa§a
puse inteinsa duoli tunuri mall cu ghiulele de patru-spre-
cjece oca §i érbg, munitii §i bucate indestule. Apol lgsg in-
Bucuresci pe Satirgi-Mehemet-Pa§a cu o miig ianiceri
§i o miig culogli dreptli garniz6ng, poruncindu'i sl sgv8r-
§Tascg intgrirea de lemnli ce pusese sl se facg imprejurul
ormului §i care se §i sfer§i inteo lung de c,lileT; Tar
eh , ridicandu'§i tablira la 3113 septemvrie, porni spre
rergovi§te.

XXI

De duoli sute de anni, din Oilele lui Mircea-Vodg celli

blitrant; TArgovi§tea era mereli scaimul terrei. De pu9ing
vreme numai crescerea Bucurescilor §i importanta lui
commercialli Meuse pe domni a lua obiceiul de a petrece
o parte din Tema in acestli ora.§1 Era atunci Tergovi§tea
ora§ii flirte mare, impodobitil §i populath §i se intindea
frumosli pe malul dreptil alit lalomitei, ocolitti de mul-
time de grgdini, vii §i 1ive0I de pomi roditori. Scrii-
torii contimporani de felurite natii se minunézg de fru-
musetea acestui oragi, declarandu'lli cg e vrednict de.
a fi capitala unei terri §i locuinta unui domnil mare. A-
cell ora§li populatil, astgcli d'abié e unit org§elli. Zidurile
lui mgrete, vremea le a ruinatil §i le a asemlinattl cu pg
mêntul. Ent singurli turnli , rlimg§itg din vestita Curte
_Domnéseet, se inaltg tristk§i singbraticli pe d'asupra a-

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 133

.celor gamecli de mine, intocmal ca acele marl cruel de

Tara inflpte in verful unor ple§uve movili, morminte ale
vitejior clqutl in bettail. Aceste tura, ce mu§chlul nu-
mai cu verd6ta sa impoclobesce, e scumpti Romanilor ca
una monumente care le vorbesce de timpil kr de &rig
§i de merire.Ele a foste marturil la atatd triumkri ! Ele
,a Opal, unul dupe altul, pe Mircea-cele-betrane, Dra-
,cul-Voda , Vlade-Tepe§e, Radul-celt-mare, Radul de la
A.ffumati, Michalu-Vitézul §i Matthelu-Bassarabil, toti
voevoclii no§tri eel marl §i vestiti in pace §i in räsbolu.
Umbrele acestor eroici luptetori pare el le veqi Inglân-
du-se singuratiee §i tecute imprejurul acestel mine; adie-
rea véntului ce suffil din Carpati, §uerand in turnul pu-
stiA, ne pomenesce numele kr §i undele merete ale Ialo-
mita pare a canta necontenite une caudal de merire in-
tru gloria kr. Astfele i se nalucesce ori cerui romane cu
inima simtit6re, dud cate la achstä multe elocuento ruine
§i ele nu se p6te opri d'a simti durere amarl §i d'a sus-
pina dupe vremea trecutl. Dar nimeni n'a simtite acesta
mai puternice §i n'a exprimatti in cuvinte mai frum6se
simtirea sa, ca tine, Carlovo! fl6rea poesiei, june cu inim
de foce. Ca o cornet/ trecetare, tu streluci§i une minute
peste Romania ulmitä §i incantatl de lucirea ta. 0 m6rte
crudg te repi ferä vreme; dar apuca§i a ne lsa o lacrime.
ferbinte pentru gloria trecutg §1 o scinteiä (=tare de viéte
pentru viitore.* Cautarea ta sublime asupra ruinelor Ter-
govi§tel puse pecetia veciniciel asuprl-le §1 ni le va pa-

* Oda la Ruinele Têrgov4te i Magul, odd la %Urea Ro-

ndinesed, pe care le retypirimil , la capelta acestei ciirti, .

..chiaz (WO originalele 1u Cfirlova, pe care le poseda nemnritorul

.N. Bacescu. Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
134 MICHAPJ-VITEZUL

stra chiar cand pustiirile annilor le vora gterge cu totul

de pre pamênta.

Tamil gasira Têrgovigtea parasita, de locuitori gi pustia.

Sinan porunci indata sa se apuce de intarirea oraplui,
ca la Bucuresci. Elii prefacu o manastire ce era apr6pe de
curtea domn6sca, in cetatuil ; curtea domnésca era atunci
zidita, in forma de ma mare castelt, de putea anca incapé
intr'insa de la patru la cinci mii ostagi gi era incinsa Cu
unit zida grosa gi cu tunuri. Sinan mai intari gi acesta
zida din prejurul palatului, de amênduo`e *tile cu pa-
mêntil gi cu una veil de palisade de copaci, amestecati
cu pamêntii. Apol incungiura ormul cu unt zida de petra
gi de gring lipite cu huma gi en pamêntil clelosii, pe care
ila rezima cu unil alba valti de pamêntil, Iota de douë-
spre-Oece piciOre gi Hu ocoli cu unii gaup fórte adanca,
de doug-spre-Oece pici6re de largii, lasand cetatil numal
o parta in faca gi alta mai mica in dosii, ambe legate cu
fert, gi Wend in la-intru din apa riului, trel fantani.
AcestePucrari urmara, cli gi n6pte sub priveghierea de a-
pr6pe a lui Sinan gi se sfergira in tref-pci de clile.
Dar Sinan, cand v'equ lucrul apr6pe de sfergita , hotari
sa nu 'if mai pértja, vremea in nelucrare. Ela lasa in rar-
govigte dou'd tunuri marl , patru eulevrine gi alte tunuri
de campiä Cu munitiile gi provisiile trebuinclase pentru
lima, and commanda cetatil lui Ali-Bei, fiiul lui Hay-
dar-Paga belul de Clurin, pe care ild declara, beller-bei
de Trapezunt, alaturandu'l pe Koci, bell din Amasia, gi
lasandu-le 1500 6meni cu insarcinare de a savergi lucrul
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIL 135

intaririlor cetatil; iar OA porni cu WO, 6stea Are munti

in urma lui Michaiu-Voda. Planul lui era ca, ajunend
o§tirea romanesca, s'o infranga §i calcAndu-o in pici6re, sä
patrunp in Arida', ca sa combineze operatiile sale cu ale
armiei ce fiiul seti Muhamed-Pa§a commanda in Ungaria.
Dar Michaiu-Voda, ailandu-se in tab6ra de la Stoienesci,
intarita at'at prin natura cat §i prin arta, nu era lesne de
infrantil. A§a dar, totul din potriva se intempla. Sinan ye-
nise A. tabere nu departe de strimterea In care sta Mi-
chain §i in fara taberii lui pe und locti inaltit de uncle
putea vede ambele taberi. Elti sta §i se infra de indraznela
alor no§trii cari, in asa micd numerti, se incumatati anc6
alil a§tepta fora frica. Michaiu anse se feria d'a se apuca
in battallia generale cu duonanul, dar cid fu neobositd
a'l hartui armata §i a'i coprincle liniile de communicatil
§i provisiile. tine oil intarita o cal de Turd, o tragea
dupe sine in locuri grele §1 el necunoscute, unde o sfarima
cu inlesnire ; alte di cuteza a isbi pe Turd chiar in ta-
Vera bor. Mai adese, prin gonacii lui cu cal u§ori, punea
maw, pe multi drimani §i dobendia de la din§ii prada
meta, cal nenumerati §i peste o sea. de camile. cAstfeld
cacestti erou rasboinicii, clice Walther, nici de dosirea ne-
«statornicilor osta§1 ce ild parasise , nici de multimea
cvrajma§ilor, ne peryndu'il inima, 2. printeund rasboiu
partied, oStenesce pe du§mani §i le inchide callea Ard6-
lului, dftnd inteastfeld timpd lui Bathori de a'§i aduna
6stea §i d'a'i veni intru ajutort. Dar chiar de nuri ardi
veni acesta in ajutord, Michaiu acum putea fi sigurd ca
terra lui e mantuita de Turd*, ceci ace§tia, ne putend ald
sc6te din positia de la Stoienesci, fiind §i demoralisati
prin invingerile ce incercaserl , mi vor mai pute rid
www.dacoromanica.ro
136 MICHAIU-VITEWL

trece in Ardat nici sta multi' in t6rrl, mai cu s6m5. cg

gi iérna se apropia. Cetatile %cute la Tergovigte gi la Bu-
curesci nu erat o ocrotire temeinig, dupe' cum vom ved6
gi apoi aveat gi experiinta trecutului, 061 in acele trel
ingrozit6re expeditii ce Mensal mai din ainte Turcii In
terra Românesca , povatuiti chiar de sultanii kr, Baia-
zit if" (1397), Mabomet i (1419) gi Mahomet lilis (1462),
invingetori gii invingi, ei nu puturl sta multti In *1%,
fiind-ca. Romlnii se trägeati in positiile kr din munti,
uncle dugmanul mei putea ajunge gi de unde ei II del
hart/ neincetatt , Ii rpiaü provisiile osteniat prin
lupte merunte, incat ii sillaU a läsa campia pustiitä gi ter-
ra deg6rtl.
XXIII

in mijlocul acestor vremi, Sigismundd Bathori, dupe

atata intardiere, era acum viitorü spre hotarele terrei Ro-
mânesci, cu otT grele. Amenintarea unei primejdil ob-
stesci sculase in pici6re gi unise Impreuna, pe t6te pop6rele
räsboinice cari locuiescti Ard61u1. Dumined in 17i27 au-
gustil, elu esgise din Alba-Iulia lnsoçitü numai de guar-
dia sa, ce se alcAtuia de due' mil 6meni edestrime gi de
alti atatia cJ.1ärime, cu multe bagagie de räsboiu. A.
doua-di ajunse la Sas-Sebeg (Mercurea) gi chiar in aceiagi
di, 18128 augustt, priimi o1carIu1 tramist, cum scim, de
Michaiu-Vodl, din tabera de la CIllughereni in 13123 gra,
spre ayi vesti straucita isbendl gi all ruga g grgbiasd
a'l veni inteajutorti. Acesta g1ori6g veste, Sigismundil o
scrise Indatg, imperatulni. A. doua-di elü priimi âncO altä
veste de bucuril, adeca luarea cetatei Lipova. Dupe' o ro-
lig de patru-deci gi patru de anni sub Turd, ac6stl ce-

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIT 137

tate caNse, la 23 augustt, tott inteo li cu battaia de

la Callughereni , in manele lui Borbely cares dupe cum
scim, de cata-va vreme o ocolise i o battea. Dar aceia ce
multumi mai multil pe Bathori fu scirea eel veni ca TA-
taril cari eraA s vin sä navaliasca prin Moldavia, in Ar-
Mg, sosind peng la Nipru, fusesera, siliti a se interce ma-
poT, ceci afiara cum ca Cazacii gi cu Muscalii ati datil
naval/ in terra lor gi ca avanguardia Wares* ce 'Arun-
sese in Moldova, fusese astfela infranta de Moldoveni gi
de Munteni Incat Meuse pe cei-l-alti a perde pofta ae
a le mai veal inteajutorii.
Aga Bathori putea acum fi sigurti ea nu va fi sup 6-
ratiI printr'alte naväliri in operatiile sale impotriva lui
Sinan. Bitt fu silita a zabovi la Sas-Sebeg o lung. de Oile
ta sa dea timpti ogtilor chilmate din tete partile, a se a-
duna. Bitt tramise inainte pe comitil Baltazaru Bogati ,
Benedictil Mincenti i Lupul Cornig , la cele opt scaune
secuiesci, ca s chiame pe vitejii Semi la arme. Dar acesta
poporil respunse ca nu se va duce la rasbolu peg nu i se
va da mai /eau Inapol libertatea ce i se rapise pentru
o revolta ce Muse cat-va timpti inainte. kcegti Semi, ffind
cei mai multi terrani, libertatea ce voiat, era d'a nu mai
fi iobagi la nobilii locului. Cererea kr puse in mare cum-
*/ gi ametell pe Bathori, cad elti era firesce mai ple-
catil care nobill, care'lti slujisera cu credinta gi se ridi-
tasera cu totil In Oste gi nu voia sa resplatiasca atate
jertfe ale kr, facendu'i s p&p, veniturile ce ei trägeat
de la kbagi i ruinandu'i. Se temea 5110 de exemplul
urita ce va da in terra, accordand Sacuilor libertatea; ceia
-ce veclend cei-l-alti iobagi, s'arq indemna gi ei a o cere
pentru dInii, revoltandu-se impotriva nobililor. Dar in-
www.dacoromanica.ro
138 MICHAIU-VITEZUL

teresul patriel §1 amenintarea vrtijma§ului vorbirl mai

puternict cleat interesele aristocratice, le biruirl §i SI-
cuii dobêndirl libertatea cerutl.
De la Sas-Sebe§ , Bathori porni cttre locul hotlritt
pentru concentrarea o§tilor, in cab:101e Thdrsii, la ddlul
Negru (Feketehalom), fn prdjma Bra§ovuluT, unde ajunse-
in 4 octomvrie (st. not), %and peg acolo §dse tabere,
Ad , sosind 14,755 SIcui armati, li se proclamä in ta-
bgrl libertatea lor,, intArind'o cu mare credintl §1 jurl-
mêntt. Pentru acdstl libertate ce ii e dete, Skuii se in-
datorarl ca sh dea la trebuintl de räsboiu Ong la patru-
4ed miT 6meni cu cheltuiala lor, ca sl plItiascl in tog an-
nii prinplui, de fig-co cash, lint ioachimt, o mèsurl de
grIt §i alta de ovep, §1 de se va nasce lui Sigismundt
unil fecTort, fit-care st'T adducl unt boti ingrkatt in
curte.indulcindu-se atunci &mil de libertatea dObênditg,
tramiserl de mai adunarh §i alti osta§1 §1 astfelil nu-
merul lor in tabIr/ se urcl la dou6-ftci §i patru miT 6-
meni din care 9200 pupae, Tar cei-l-alti IncerT §i sl-
gettari. dse-spre-clece miT Secui, cari re'mtmeat din nu-
mgrul de patru-4ed mil ce se invoiserl a da, trebuiat s.
stea in Ardelt, spre a aphra tdrra de vre o nlvälire ce o
art putd ameninta din partea Polonilor, cari pe druid
se diet in Moldova.
Apoi venirl in talArl nobilii Arddlului cari pusese in
picT6re trei-spre-qece mil de hmenT; prusianul Dna Ver-
cher, ifful lui Ernestt, veni cu sése-spre-Oece mil cavalleri
TeutonT, armati cu cite o purl §i unt pistolt, pe lfingl
care aveat §i :arcu §i sägeti ; apoi opt-qeci Cazaci din
Polonia ; trei-sute Cazaci ai ml Bathori , armati ase-
mend cu 0 purl §i unt pistolfi ; Stefant Bocskai cu opt

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENli 139 .

sute lAnceri de la Oradia-mare i o mill duo6 sute ar

chebuzieri pedegtrii; patru mil pedestragl cu pusei, ridi-
cay cu chieltuiala Sagilor, din cari o mill investiy cu
negru, i pentru acela numiti Negri4 , cu chieltuiala
Sibienilor, o mui investiti in albastru cu chieltuiala
Bragovenilor, o mith in verde cu chieltuiala Mediegenflor
gi o miil in rogu en chieltuiala Bistritenilor. Adman-
du-se t6te aceste otiri, Bathori porni Cu dinsele de
veni lfingl vama Branului, la Torzburger-Pass , cas-
tell ziditl de Ludovicti cralul Ungariel i apoi mai adlo-
gitii en intlrituri de Hunyadl gi care in acea vreme se
afla sub paza Bragovenilor. Aci sosi Stefanil RAzvanl, dom-
nul Moldovei cu duol-mii trei sute pedestray , opt sute
zallAreti i duo'6-qeei i duo6 tunuri marl puse pe carre.
Ell nu putuse veni d'a dreptul pe la Slcui, de temerea
TAtari1or i fu OM a face inconjurl. In drumu'i, ell se.
intêlnise cu o ct de Poloni ce nlvllise in Val gi tinea
a 'Ito zlbovi in cane ; dar ell , tlind'o gi splrgênd'o fOrte
rëti, luandu'I gi mull/. pradl , 41 urml drumul , trecu
muntil §i fOtrunse in Ardéll. Indat/ sosi veste in talfera
cA hatmanul Poloniel Zamoisky, afrand c RIzvanti-Vodl
a plecatl in , intrase in Moldova na scirea
cralului sëti i pusese domnii pe unit Ieremia Movill. A-
céstA veste turburl fOrte pe Bathori i pe Stefanl-Vodl,
dar se fOurA silly a sufferi de o cam data gi a'§i urma
callea apucata , cle1 Sinan-Paga ameninta gi Skull eral
neodihniti gi eftrtitorl, pentru el nu li se dedese Audi di-
ploma intlrit6re a drepturilor de curesnd dobêndite.
A.cOstl diploma , scrisl pe pergamentl , li se dete in
stOrgitt in maul gi indatl o sdna/ dinteingil porni inainte
spre térra Românésel. Cum sosi acestl ajutort la Stoie-
www.dacoromanica.ro
140 MICHAIU-VITEZUL

mesa', Michaiu, deli multa mai slabii decat du§manul, dar

plina de 43erare in Dumnepa §1 de incredere Ia voini-
,e11 sei, puse gênda sa '§i cerce norocul §i s dea o Mtn-
hi generale cu Turcii. Anse Bathori poruncise Secuilor
sal ca s nu se incumateze för intellepciune in noroca §i
sa, nu intreprincla nimica pene nu va veni ela insuil.
Drepta aceia, silita fu Michaiu sl a§tepte sosirea lul Si-
gismunda Bathori.

XXIV

In 7 octomvrie (st. noti) Sigismundit Bathori, impar-

tindu'§1 o§tile in none trupuri, 1§1 clad tabera cu multä
greutate din pricina drumurilor noroI6se §i, trecend boil-
timile Carpatilor, , ajunse in poverni§ul acelor munti, la
satul Rucara , in coprinsul hotarelor tend Romanescl ,
uncle, in strimt6re de munte, Ii puse tabera. Pe dud os-
M§ii 1111 i§i intocmlaa acolo tabera §i f§i intindeati cortu-
rile §i paviliónele, unt Vulturti negru §1 f6rte mare, luau-
du'§i sborul de pe muntele vecinflhxthitti Pétra Croft-
luf, pluti cat-va timpt in aera pe d'asupra taberil §i apoi
se arunca cu multa Tué1ui d'asupra cortului intinsa ala
prinplui ardeldna. Greutatea trupulul set, ne lertandulti
-a se seula lesne ca sä sb6re , os)a§11 ce se ailaa aprOpe,
veclendult, alergara lute, ila prinsera dusera la pre-
toriul prinçulul. inlesnirea cu care se prinse acésta pa-
sare, domesnieia §i neinspaimentarea el de sunetul arme-
lor §i de strigarile taberii, fcur ca osta§ii s priviasca
acésta intemplare ca o minune §i ca unti augurti. Unit ;H-
real ca vulturul arata pe Sinan care are sl cada in ma-
nele cre§tinilor ; altil , mai fricog, bAnuiat cA acesta au-

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHEREN11 141

guril vestesce invingerea cre§tinilor, de vreme ce vulturui

este pajerea impergtiel nemtesci. Iesuitii ce insniat pe
Bathori , se incercarg a exploata acdstg intemplare in fo-
losul propagandei kr. Alfonsti Carilio scria atunci de la
Rudd in Ardele, cl mu1T, vedend acéstg minune dum-
neikéscg, aI venal"' la credinta papistg§6scg.
Bathori fu silite a dbovi la Rudd o septemang, One
trecurg dile cele grele §i gnguste ale acelor munti , nu-
medsele earre en praful , munitiile §i bagagiele armatel;
ceci ac6sta trecere de la Brat% este nna din cele mai
grele ale ten ei Romanesci; muntele este riposil §i dpede,
dile ânguste , astfelg indt furl siliti a lgsa carrele cu-
tuna, la valle. Aci sosid §1 ajutOrele impergiesci ce se a§-
teptail de atata vreme : silezianul Albertg Raybitsch, unlit
din cei mai vestiti capitani de cIllArime , tdmisti de ar-
chiducele Maximiliang, de la Casovia, en o miig §ése sute
cuirassieri germani, ce se chigmaii Reitoi in acele timpt
§i en o sutg cinci-deci Cazaci din tinuturile Poloniei, fru--
mosg echipati §i awe Silvio Piccolomini cu §6pte-cleci §i
cinci cavalleri florentini, trami§1 de rnarele duce de Tos-
cana cu poruncg ca sl ierneze in Ardell. Bathori trAmisese-
intru intempinarea kr pe Franciscg theke ca sg le ingri-
jascl de conace §i sl'i cglguziascg One in taberg.
Wee a nu pleca din Rudd prin9ul Ardegului fcu
dutare armatei sale, caTe se urea la trei-cleci §i doue mi
peaestra§i, doue-deei §i duce' miT egllgreti §1 eincHni §i
patru tunuri; apoi clgtindu'§i tabera, merse §ése mile ma
nainte §i, trecencl Dimbovita, ajunse la sate la Stoienesci,
unde cu mare dorintg fu intempinatil de Michain-Vodg,
care ilg a§tepta, cum scim, acolo avend cu sine 6stea sa
de opt mil de 6meni §i duoe-ftci §i duce tunuri. Nume-
www.dacoromanica.ro
142 MICHAIU-VITEZUL

-rul o§tirilor impreunate se urea atunci la §6se-clecI§i dug

mil osta§1 §i §6pte-ftc1 §i §Ose tunuri. Bathori taberi la.
Stoienesci spre a lasa o§tile sale a se odihni §i a se in-
trema pu9ina.

X X V%

Armiile protivnice se aflat acum apr6pe una de alta.

Ostasii lui Bathori cari eraa mai multfi adunatura ne-
obicitmita cu rasbolul, speriati mai antelu de numerul §i
de vitejia Turcior, avusese acum vreme a se deprinde cu
incetul, al* ved6 mai fOra frica §i a lua curagiu. De la so-
sirea Secuilor in tabera de la Stoienesci , dupe cari ur-
marg. curênd §i alte cete, unele dupe altele, el incepusera
a int'elni pe Turd, dud mergeail dupe furagiu. Lupte
merunte se inhataa intre unii §i aliT i in aceste lupte,
mal ades6 cre§tinil birulatu. Emulatia intra atuncl intre a-
ce§tia ; cetele ce mergeat dupe furagiu se mai marira §1
din 0 in i luptele se %cm% mai dese. Aceste battal me-
runte imbarbatara peg in urma inteatat pe cre§tini, in-
cat el a§teptat acum cu neräbdare occasia unel battallii
generale cu Turcii. Din potriva, ace§tia, demoralisati de
invingerea de la Callughereni, de pu9ina isbênda, ce do-
bêndise pea atunci in WA acesta campaniä, acum, dud
vepra pe cre§tini cu puteri a§a de insemnate, el perdura
de to0 inima §1 dorinta de a se mai batte. Adsta fu pri-
tina care facu pe Sinan, in data ce ve'qu inglotirea o§tilor
la Stoienescit de pled de acolo §i '§i muta tabera langa
Tergovi§tea. Scopul seri era sa caute a prelungi cat va
putO mai multfi rasbolul, fiind sigurtu ca, in vreme ce ar-
mia lui era intru tote indestulata din Ord, armia cre-
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIf 143

§tine, avénd lips1 de bucate §i de bani, nu va pute multil

sl stea adunatl §i va fi nevoit6 a se resipi. peneralii cre-
§tini, intellegend acestii planil alli lui Sinan, hottirtra, a
Obi eat mai multi" operatiile räsboiului §i, spre acesta,
a porni indatl dupe Turd §i a 'I sili s primiascl ferg
intaqiere o bAttelliA.
In 15 octomvrie de dimineta, unit semnil cerescil veni
a mal imbArbäta pe cre§tini §i le maxi sperlrile de bi-
ruhitä. Pe mit curl senint §i cu tete ce grele resgrise,
el ve;lurl In vreme de line césü, d'asupra taberil lor, o
cometa, strälucitere. Acesta stea fu privita. de &Nil' ca
ii-angere vestitorti de biruintl. Armia cre§ting ce so-
sise calle de §dse césuri numal de Tergovi§te, se clgti de
-nolo §i in aceigi qi de 15 octomvrie, merse de Merl
intr'o camp% mare, o mi1 departe de Tergovi§te §i un ti
sfertil de leghe de tabera lui Sinan, cu hotArire d'a '1 da
blttglliä in clioa urmItere, de va voi s'o priimiascä.
Abie armata cre§tine, sosi intf acelfi 1oc, abie cAllare-
til Incepuserl a descallica §i pedestra§ii a pune armele
jog, cand o mare turburare ameti tót tabera. Nisce stre-
jan ce se aflase pug la pug, inteo Wine In neptea tre-
cutä, aqind de departe unti sgomotti &nth de alti os-
ta§i cre§tini can tàiait lemne, 1§1 inchipuirti el acolo tre-
buie s fil tot a. armia turcescl, care vine drepth care
din§iI; frica fIcendu'i se, yea, cela ce nu era, el o luarg
la fugl spre tabere.. Osta§ii eel vq.urg sosind speriatl,
intrebAndu'i pricina aflare, de la din§ii cum ce, au veptil
armia vräkna§I viind WI loviasca. Vestea acesta se res-
Vandi lute In WA tabera; semnalul de bIttaiä se date indatä
§i toy osta§ii, alergand la arme, Amblafi Invälml§ati, fa-
and larmg mare, fere, a se pate 1ntocmi la rôndul lor §i
www.dacoromanica.ro
144 nucmilu-vrrtzu
fora, a '§i put6 gasi st6gu1 §i capitaniile bor. in acea neo-
r Onduiala, spaima facendu'l sa, audg bubuituri de tunuri
vraj ma§esci, fil- care incepu a se gêndi numai la mij-
l6ce de scapare. In sf6r§itt avanguardia , alcatuitg de
Ro maul §i osta§ii nemti isbutira, a se RedaLmai ant&
in randuiall §1 stat gata a priimi pe Turd, cand in cele
din urrng se des1u0 lui Bathori pricina acelei turburgai.
Ela tramise atunci de spuse in t6te partile ca sa se inse-
nineze §i sg, se lini§tiascg spiritele turburate §iinspaimen-
tate, dar neputêndu-se nici a§a astêmptra larma, elu fu
silitt a pune sä strige prin trambite, ca fig-care A taxa
sub pedéps1 de mOrte. Numai printeacésta strasnicl po-
runcg, osta§ii se lini§tira.
Era, intre glade taberi vrajmar §i la o dpartare nu-
mai de o alergaturg de callt atat de la una 6t §i de la
alta, unt dOlt mare Watt prin mijloct, in polele caruia
curgea Dimbovita. P'acesta dela spuna ca. O. se fi urcatil
Sinan, ca sa priviasca bine armata cre§tina. Vadêndu-o
multil mai numer6sa de cum socotia §i bine rtnduita, au-
dind §i vestea respandita ca se a§tOpta, §i archiducele Maxi-
miliana cu o multime de soldati italieni, Wand apoi §i la
demoralisarea armiei sale, temerea il coprinse inima §i
nu se mai gendi la alta ceva, &cat la fugg.Adungnd unit
svatt de rasboiu, ela âmbla, a'§i ascunde cugetul de a fugi
sub idea unui plant ce ara fi facutt; ela ,dise ca, socotesce
sa nu priimiasca battällia §i s'o amble pe alta data; ca acum
se va trage pu9ina indtrèt, lasand pe Ali-Pa§a spre a a-
Ora Tergovi§tea; cg apoi, dud va ved6 pe cre§tinii occu-
pati cu asedierea cetatii, ela va navali inteo n6pte asu-
pra-le §i lesne II va birui. in urma acestora, ela inzestra
cetatea Tergovi§tei cu patru-deci de tunuri §i. cu munitie-
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 145-

indestull, puse o garniz6nä de 3500 One la 4000 ostagi,

parte pedestrime, parte callarime, sub commanda lui All-
Paa de Trapeztmt, pe langl care lad pe Ilihnea-Vod5.
gi vre o cati-va bel, far dinsul in cliori de clioä, la 16 oc-
tomvrie, cu tag. cea-l-altA 6ste, parlsindu'gi tabera, fr
de a'gi mai da timpul de a'i strica Intriri1e, o intinse en
grabl spre Bucuresci.

%%W.

in web...if l.i, 16 octomvrie, la resAritul sOrelul, Bathori,

nesciind el Sinan se trage acum spre Bucuresci i agtep-
tandu-se la o bAttAlliA generale, puse sl cjicA din tr6mbite
ca fiA-care ostagil sl se r6nduiascA sub stégul set. Ap oi,
impArtinduVarmata in gépte trupuri, care t6te se urcati la
numerul de duoe-cleci gi gése miT cAllreT gi de la trei-cleci
§i cinci pênë la patru-4eci mil pedestragi, numi dupe dinsul
generalti mai mare peste t6tA 6stea, pe Stefanfi Bocskai, nu
atat pentru virtutile lui militare , cat pentru d'i era
unchiu depre mum i unul din eel mai insemnati gi mai
avuti nobili al Ardelului. Cercand apol svaturile domnilor
romani gi ale lui Bocskai, elti intocmi r6ndul battAlliei
astfel : la avanguardiA puse pe Michaiu-Voda, avend cu
sine patru mil. de cAllAreti cu lAnci al 10, bine invetatI
la cari se adbeirl cohortele lui AlbertA Kiraly gi scadrOnele
lui Stefanil Csaki. La aripa dréptA se age4arl duose turme
de cinci mil din eel mai bunl callAreti, cu lAnci. La stinga
totA acelagi numerfi de lAnceri gi in acelagi rende. La
centru era pedestrimea atat cea pretoriang cat gi a Se-
cuilor cu c6se l cu sulie, avend 1110 sine tal artilleria
In urma acestora venia tOt. cAllArimea germang , in a.
10
www.dacoromanica.ro
146 mICHAlu-Yrrtzu
doua linig. Pe a treia linia venia unit corph de done-spre-
qece mii callgreti lAnceri , cari duceah stturile aurite,
§i apoi altä cag care apgra pers6nna lui Bathori. In urma
tutulor venia rema§ita armatei cu carrele §i bagagiele,
fiind a4fe1ti intru toth, §6pte penze de osti.
Dupe aceia, Bathori puse de sluji dinainté tululor, o
liturgig solemne, se cumminecg cu santa grijania §i o
trecu d.ri mama in mama cu multa evlavig la multi din
capil o§tirel §i din soldati, de Mcure asemeni. T6te aceste
preggtiri luarg, cata-va vreme, pene dupe amiacli, cand
duoi cre§tini, cad se Oiceall scapati din manele Turcilor,
din cetatea Têrgovi§tei, sosirg in tabera , adducend scire
cum.a Sinan-Pa§a se trasese cu grabg §i lasase ie Ali-
Pa§a en Mihnea-Voda in Tergovi§te; cg de duoe clile gar-
e f6rte spaimêntatg §i cg, ianicerii inii
iiizOna cetatiT
chibzuiat a se trage, dka unt pa§g nu 'I art fi tinuth
cu sila, dar c cu t6te acestea, dime sute din el toth seg.-
pasera §i se imprg§tiaserd. Capil armiei nu se increqurg
in acOsta aratare §i temendu-se de vre-unt vicle§ugli din
partea lui Sinan, spre a'i trage in Ire o msg., poruncirg
osta§ilor sg se ting tag *tea aceia in intocmire de bat-
tail, MA a'§i strica Andurile §i a pune armele josh §i
trämiserg gobaci §i isc6de In t6te partile ca s afle ade-
verul ce s'a facutil Sinan. Armia cre§tina petrecu ye-
ghiend inarmata tag n6ptea aceia §i a duoa (ji, la 17
octomvrie, pea spre amia1i. Atunci sosira cftti-va aler-
gator"' , adducelid veste ca Turcil erati puçinti departe,
argtandu-se ca vor a se batte. Ai no§trii se pregatiati
cu inima a le sta fiunte , dud sosir altil cu veste
mai sigurg ca. Sinan se trage spre Bucuresci, Tar cä acele
o§ti turce§ti ce se vedt, erat arierguardia de patru miT

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 147

callareti sub Hasan-Pa§a, care mergea tragendu-se Incett

§i cu buna randuiala, ingrijind d'a nu priimi in Oda vre
-o smintell din partea nostra. Acdsta spaimentare §i fug
a lui Sinan mirA fOrte pe ai no§tri, socotind cu cat armia
IA era mai numer6sa decal a lor §i cum acosta grabnica
retragere va demoralisa de tail pe Turd. Alte iscade
vera atunci de aratark lui Bathori ct vre o patru mil
Tomani, barbati §1 femei, de deosebita varbtA , robiti, II
duce o cdta de Turd spre Dunare. Prinçul porunci indatA
la cinci sute Ardeleni pedestri sa alerge sa taie callea
acelor Turd §1 sa mantuia pe acei sarmani robiti. In data
armia cre§tina merse, cbiar in acea 0, 17 octomvrie, de
occupa fOra nici o impotrivire tab6ra parasita a WI Sinan,
unde gasi vre o chid sal §6se turd call, es§iti fiind de
mai nainte din tabarl, d'abié se intorsesera acurn child
peat% in manile cre§tinilor §i furl indata injunghiati.
Cre§tinii gasir tabara turcéscri ticsitA cu multe mobile,
corturi, praft, ghiulele, tunuri, bucate, dobitace,;camile,
catiri §i alte luoruri §i fur fOrte mihniti ca acasta prada
bogata nu fu pre9u1 vitejiei bor. Acestea dovediat graba
.cu care Turcii fugisera §i gre§ala ce facusera cre§tinii d'a
nu inainta mai iute, spre a'l lovi pank nu se departaserA.

X X VII

Bathori chithnà atunci la svata pe cel mai de frunte

capitani ai armatei §i re nunclul Monsignor Alfonso Vis-
conti, pe care MI tramisese Papa cu o surd, insemnatA
de bani pentru trebuintele rasboiului. Aci se propuse ca :
de vreme ce armia turcescA plink de fricA, s'a trask spre
Ilucuresci, ce svatt 6re arfl fi mai bunk ? a urma forl

www.dacoromanica.ro
148 MICHAW-171TEZUL

intarcliere pe dugmanh silind in acea spaimg a lig alh

ajunge i Ott birui unde-va? sai a lua mai anteiu cetatca
Tergovigtei, uncle lhsase el garnizOng gi gltire, din care
se intellegea c voiesce a se aphra acolo mu1t1 vreine.
-nil din generalii ardeleni, plini de incredere in curagiul
kr gi in noroch, creclend c singura nefericire ce li se p6te
intempla este d'a lgsa timpil lul Sinan s seape, erah de
plrere d'a nu se mal opri nicl o 4i la acéstg cetate,
a carei dobendire nu o pretuiail intru nimich gi a se
lua indata dupe Sinan , siguri fiind ch. indatri ce'lil vor
birui , cetatea va ced6 negregith forl de nici o oste -
nelh, din parte-le, când din potriva, déca il vor con-
summa puterile kr imprejurul acestei gandramale (bi-
coque), armata lui Sinan Ii va lua puteri , va Obeli
in loch tare gi , avênd vreme de ajunst , il va in-
drepta trebile sdh celti pucinil se va trage in siguranth gi
crescendu'gi apoi puterile cu noui ajut6re sdil gesind mij-
loch d'a se uni cu Ttaril, va da cregtinilor multh mai
math de lucru i va aprinde din noh flarezile cele acum
apr6pe stinse ale resbolului.
Michain i Alberth Kiraly stAturl impotrivh la acesta
*ere. EY ij.iserl ce. arti fi cu primejdil d'a inainta, ccT
s'arh pune intre garnizona cetItii care aril pute sa le tale
liniile de communicatia i provisiile, gi armata lui Sinan.
Silvio Piccolomini rezim i elh acestg *ere, prin cuvin-
tele urme,t6re: (Dugmanul, (lige elii, sdh s'a trash de te-
<cmerea taberii nOstre, seni spre a gäsi loch mai bunil de
(bettaie; dar i 'ntr'unul i 'n cel-l-altti cash, elil a a-
(pucatii inainte cu o cli i o n6pte gi a pututil slit pregh-
camel lucrurile sale, incat nu'lil vom gesi nepregetitil,
44niel in loch d'a nu se pute multh folosi de graba n6strä.

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIT 149

R Din alte parte, ne vom afla in mijlocul a duos vrejma§1,

Adéca vom lesa inapoi cetatea, de uncle yom fi necurmatil
4superati, mai cu sem/ despre munitiile ce se a§tepte din
4Ardati. Apoi, a se pune Inteo asemene primejdie este
«impotriva a oil card temeiu de resboiu §i a ori grui
cobiceiu alü unui Intellepth cepitant. Se adaoge ance §i
«acest e. privire importanth, ce lad suntem cat se pete os-
4teniti §i slebiti de drumd §i, urmand cu graba pe dug-
«mant, nu vom gesi rum odihnittl §i in rOnduiale §i
ene vom atla In primejdie d'a fi cu totil Infranti. Dar
«deg ell, din intemplare, s'a trasti cu gendil d'a fi m ai
«departe de hotarele Ardölului §1 prin urmare inteunti
«loch unde noi vom ave mai puçine inlesnire de brad.. §i
4alte trebuinciese, in vreme ce elti, invecinandu-se cu Du-
4nerea, va pute, prin mijlocul acestui nit, a se ingriji
«mai bine, apucandu-ne noi acum a batte cetatea, ild vom
csili, spre a nu'§i' perde cu totul reputatia, se vine intea-
cjutorul alor sei, §i atunci vom gäsi folesele nestre a ne
4inheta la lupte. De se va hoteri ang ell a altepta in
4Bucuresci, ce folosh mare ave-vom öre dece vom merge
41 lovim mane §i nu dupe duoe seh trei q.ile? Mgt
4spre a se uni Sinan cu 'Muff, e lucru cu neputinte,
471 aflandu- n e noi intro din§ii ; osebith de aceia ea Mail
(nu sunt inteunti loch, de uncle se petit trece cu atata
4iute1 l in acéste parte.p Piccolomini inchiele qicênd el,
4de-§i nu este de perere a se Ina cu atata neoreedulale
4dupe dumant §i a sta, du1 e cum vor unii, In arme,
chiar tete n6ptea aceia, dar crede ce aii fi bine ca o
eband e. din cavalleria nöstre, g merge. se. supere arier-
eguardia du§manulni, fiind-ce, Ohre de neodihna en' va
pricinui, vom pute se avem §i limbe de mi§cerile lui §i

www.dacoromanica.ro
150 MICHAhJ-NITEZUL

aSg scim mai bine ce este de facutg.D Sigismundt Bathori

0 tog cei-l-alti capi se unira bucuro§i la una ca acésta,
§i totii svatul hotgri battaia Tergovi§tei. Ma induoiala,
acésta urma o va dovedi,acésta n'a fon cea mai buil'
chibzuire, ceci intâNierea cre§tinilor prileji mantuirea
lui Sinau.
Se luase hotärire a Merl' in 6re-care posth, aprepe de'
Tergovi§tea, vecluth de Piccolomini mai dinainte §i, spre
acesta, tramisera ant numert de.callareti ca sa tira ran-
d'aiala, spre a merge o§tile forl amestecA, WO lea locurile
de Repre. Indata dupe aceia, pre obicalul rilsboiului,
cerura ca cetatea A, se predé. Pa§a, commandantul cetatif
Wand la fuga lui Sinan, la numeral armatel ce'lii ocolise,
la lipsa de speranta d'a fi ajutatt, sta in chibzuire sa in-
chine cetatra spre a se mgntui elii §i toy a sei. Dar iani-
cerii, ce emit in cetate in numeril de doue mii, se impo-
trivira, fiind mai bucuro§i a se apara dupe cum cereaA
onerea kr §1 fggaduiala data lui Sinati. inteacostea, cre-
§tinii, taberind commothi chiar in acea sera, 717 octomvrie,
se duse Piccolomini sa veda cetatea §1 apoi puntara timu-
rile spre dinsa.

XXVIII

in neptea aceia soldap facura bg§tii, pre obicelul kr.

In dimineta urmatere, 8 18 octomvrie, dupe ce, prin me-
tereze, §anturi acoperite §i Mil de lemne amestecate cu
pamentii, se apropiara al' no§tril de ziduri §i mei, Jul bat-
tuff de tunuri, de o data cu multa invier§unare de trei
parti incepura a batte cetatea. Strglucitul Razvanii-Voda,
avend cu sine Moldovenii sei, imprerma §i cu legiunile

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 151

Sacuilor, se aseciase despre rasarita, pe drumul Bucure-

scilor si batteati partea de Kish a cetatii cu clece tunuri.
Dintealta parte, neinvinsul Michalu-Voda, cu inimosul
Bathori, care acum pentru antelasi data vedea rasbolul
si cu eroicul Kiraly, se asecjara despre munti si clespre
rlul Ialomita, la o monastire, care fu atunci stricata si
mai apoi drésä, departe de cetate de o battaia de sagéta.
Ei ridicara acolo duoa moirili In forma de truer i cu duoa
batterii de cate cjece tunuri fia-care, incepura din acebte
duoa parti prin detunari neintrerupte, a improsca puter-
nica zidurile. Mergênd apoi intealth templu mult6 mai
apr6pe de cetate, fr intrerupere, grabesca lucrarile ase-
dieril. Era cu greil ans'6 d'a se apropia de cetate cad,
afOra de intaririle i santurile ce o inconjuraa, avea anc6
si nisce bny imprejura. Apol Tamil din la-intru se apa-
rah cu cele mai depre urma puteri ale inimei kr. De mai
rnulte ori, prin tunuri, el impinsera inapoi pe asediatoril
ce &ruble.' s tréca santurile cu luntri, rasturnara cu pus-
cile pre cei cad, isbutind a trece santul, cercaa acurn a
pune Kari pe ziduri éfl adduceau foca la tälpile Intarirel
de lemnil spre a o aprinde ; inteuna cuvênta ei nu uitati
nimicil din ceia ce trebula spre apararea cetatii.
Velênd ai nostri ca nu isbutesca astfela, se marginira
a urma cu tunarirea infrkosat6re de bombe si glilulele,
Wand a spargelaturile zidurilor.Fumul acestor dese des-
carcari de arme ale asediatorilor si asediatilor ajunse de
Intuneca aerul si ascunse si unora i altora vederea dus-
manilor. Secuii cautara a se folosi de acéstä negura; el
addusera lemne uscate, catrant, resina, bustene aprinse,
torte si alte materil aprinclet6re i, atitind bine focul, in-
cepura sits arunca pe stresinele caselor din cetate i can-

www.dacoromanica.ro
152 MICHAW-TITEm
tarn a aprinde intnririle el. Dar fiind-cl bernele de care
eran acute acele intnrituff erat Ince ver1i §i prin urmare
umede §i huma dupe dinsele nu se uscase, ele nu se pu-
teat lesne aprinde de focul ce li se punea pe de desubt.
Pe lling n. acésta, prin desele purnriri ale artilleriel cre-
§tine, sferämäturile caselor cetntii incepurn a end6 pe ca-
pul celor ce se earl sub zidil cntnnd alit aprinde §1
astfeln Ii sili a se trage inderett. Apoi du§manil luptân-
du-se vitejesce nu mai lasarn a se apropia de ziduri, incit
isbenda remase cu totul induoi6s1.

XXIX

Vepnd Bathori §i eel-l-alti descuragiarea o§tilor de

atIt6 silinte zadarnice ce fkusern, se dusern de'ndemnarn
pe Secui a da dovadl ail adducti aminte de libertatea
cea de curend dobênditn, a nu se descuragia de anevointe
§i de prirnejdii §i a se arnta cn stint Wimp cu inimn §i
vrednici de libertate. Skull se formai% atunci in cohorte
§i incepure a adduce o mai mare multime de lemne uscate,
spre a da focn zidului. Multi din el crgurn sub loviturile
du§manilor, dar despretuind ori ce primejdin, vitejii Se-
cut isbutirn in sfer§itt a aprhide intäririle. La vederea
flacnril ce se intindea in t6te partile, el strigarn toti in-
tr'una : tlisus ! Maria!) §i, care cu send, cel mai multi
fern scaff, detera nAvalA spre a sari zidurile, in vreme cc
o parte dintein§ii purta focul intr'alte laturi ale cetatil.
Artilleria, din locul ei, aruneand ghiulele arse de cele in-
ventate de craiul Stefant Bathori, aprindea acoperi§urile
caselor §i derAmAturilor lor, prin rnijlocul flacArilor, en-
dear' pre capul asediatilor. Acum, zidul peste totil luase

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHtRENIf 153

foct §i Turcii, incin§i de flacitrile cele gróznice de marl ce

mereU cresceati, sant nevoiti, celii pu9inil o mare parte
din ei, a lAsa apArarea zidurior, spre a incerca A stingl
focal. AI no§tri se folosescU de acestil minutq, dail voini-
cesce asaltt §i in vecinAtatea serii, din t6te *tile istuc-
nesct in cetate. Tamil, lipsiti de svatq, ametiti de flacAri
§i de vrAjma§il ceI impresurase, ne mai avênd vreme a
capitula, spre a se mantui de primejdil §1 de o prIpldire
des/v-er§itA, essU cu top pe portita despre délti, necuno-
scut/ la al no§trii, cAtAnd pe acolo scApare. Dar cAllArimea
cre§tinA, care pre obiceiul rAsboiului, sta gata pentru orl
ce intêmplare a luptel §i a§tepta cAllare es§itul isbirei, if
vede, if iea cu cail in 04 le taie callea, pe unii '1 uc-
cide, pe altii '1 prinde; puçini numai, favorisati de *to,
puturA scApa prin plduri, §i ace§tia Ancti, pênkmai apol,
furl ggsiti kli ucci§T §i din MI garnizOna, numal trei
turd, fiind bine cAllAriti §i ajutatl de intunecimea nop-
tii, avurä norocul sA scape §i se indreptarl spre Bucuresci
ta sl duel 1111 Sinan vestea acestel nenorociri.
&mil intrand in ora§U flcura mare vArsare de sange;
derAmAnd §i scotocind in cele mal ascunse locuri ale ce-
tAtii dup6 pradl lucru la care stint f6rte deprin§1,
spunt annali§tii timpului,ei glsirI inteunillocil tainicii,
ascun§1 pe Ali-Pap, commandantul cetAtil §i pe Mehe-
met-Bei. picq unil cl ace§ti turd nu es§iser'6 din cetate,
mai bucurosil voind o inOrte g1ori6s1 decit a fagi ; alp
split cA ere rAniti §i de aceia rAmAsese pe locil. Skull
li duserl la Bathori. Intro prine, se mai aflat alti duol
bei : Turan, beiul de Bucuresci §i Susin, beiu de Tergo-
vi§tea ; la toti li se lertaviOta. LepAdatul MihnO-VodA
intêmpinl in cetate o m6rte norocitA, ce i s'ar fi *luta.

www.dacoromanica.ro
154 MICHAIU-VITEZUL

a'l veni prin gade, de cadea in manile cre§tinilor ; trupul

lul se gAsi Intre eel morti ; asemené i alli cadiulul de-
Avlona. Prada ce &mil mai cu sOmg, Mcurl in ora§t §1
care WM li se lls5, fu cu deosebire mare. Se Osill in
cetate duo6 tunurl marl care aruncat ghiulele de cinci-
cleci §1 §Ose livre §i alte patru-Oeci §i duce' mai mid' ; se
gAsirt, finet bani mulg, scule de aurt §1 de argintt, mu-
nitil §i provisil de hranO pentru trel anul, cod Sinan acolo
Ii arclase magaziile. in acésM asediere, din Turd, ca la
o mill furl trecutl sub sabil. Din aI no§tri perirg numal
§Ose-qedi ostn§i, dar mai multi' se ranirt.

%%X

Bucuria ce simtir cre§tinii pentru luarea TOrgovi§tel

se mai adaogi cu vestirea unel alte isbênçji asupra vraj-
ma§ilor. Céta ce en duoë ile inainte Bathori pornise ca
sä taie callea Turcilor, can &mat paLm miT robi §i
turme marl de vite spre podul de la Giurgiu, calauzitl
find de Omeni de térrg, cari cunnosceat bine dile mun-
tilor §i ale pOdurilor, trecuse inainW Turcilor §i, coprin-
lend strimtorile One' a nu sosi el, II isbi cu putere, II
sparse rot, uccise pe mai top, dobêndi Inapol tót prada
lor §i mântui pe robl.
A duoa-Oi dupO luarea TOrgovi§tei, 9119 octomvrie, ge-
neraliI crestinl se adunarä la svatt de rlsboiu si porun-
cira a le adduce inainte pe Ali-Pa§a pe care ilt silir prin
fOgaduielI §i amenintOrl a arlta cela ce scie despre pla-
nurile §i numOrul osta§ilor liii Sinan, intrehandult anct
cum a indräznitt elt a se impotrivi In cetate, cu aia pu-
çina o§tire, la o armatii eat de numer6sI. La aceste in-

www.dacoromanica.ro
 CILLUGFIERENIT 155

treberi Ali respunse cu respectul cuviinciost , dar cu

multe netemere §1 fere a'§'I schimba faça el cSinan n'a-
cvca cu dinsul fere numal de la duog-geci §1 opt pêng la
(trei-qeci miT osta§1, find ce '§i a resipitt 6stea prin o-
cragele §i cetetile terra' §i il este peste putinte ca s'o peg,
aduna in puçine vreme; I cä daca hanul cu Mara ce
(se agtépte din ai In cji, nu'l va veni in ajutort, elti
crede ct Sinan, aflend luarea Têrgovigtel, va peräsi Bu-
ccurescil §i se va trage spre Giurgiu, ca se tréce. Dune-
(ma inderett ; insfêrgitt ce, déca vor cre§tinii a pune
cinema pe dinsul trebuie se se grablasce a coprinde §i a
c Agana acelfi podt de pre Dunere; Sinan, urme Ali,
aplecand, imi leg numal pu9ine ogti pentru aperarea
crergovi§tel, dar me Wu se spell ce Ieremia, domnul
(Moldova'', va 'Aga in cetate unt ajutort de cinci miT
costae, agg de qece mil ce imi fegeduia em insu§1, cli
(wend di are g vine mai apoi se goniasce pe cre§tini de
c hinge cetate. Elti me asigure, Mice ca armata cre§tine
criu este numer6se ; coal eel mal multi osta§l' sunt Secul,
cpe cari adi mane e sigurt sal interce in partea sa.
cBlestematul ! m'a in§elatt §i m'a expusti. la o m6rta
cmal cii totul sigug. 0 vrejme§ie vechie e pricina care
cl'a fecutt a se purta astfelt cu mine. Sinan a fostt dug
cmant de m6rte tatelui met, care s'a aretatt cu slujbe
(marl care imperittie ; dar fiind-ce tatel met n'avea nici
co temere de dinsul §1 elt nu'l putea face nimicu, trdä-
ctorul s'a folositt de acéste occasie ca se verse asupra
enenorocitului flue ura ce purta tatelui.),
* Ac6sta este o tabula pe care credit ed. capil cregtini o acre-
ditase, colci Michaiu-Vodl la Ci11tiglAren1 inc6 o repetii ostagilor
s61, cum amil v6dutd.

www.dacoromanica.ro
 156 miCHAIty-vrrtzu
Nu se scie deca Ali era sincerd sed vorbia astfeld nu-
mai ca WO traga compatimirea lui Bathori. Era inse
-de necretlutd ca Sinan sa alba cu dinsul numal atdta o-
§tire edta arab, eld, de vreme ce, cand eld pled de la
Tergovi§te, armia lui intrecea cu multd in numerd pe a
cre§tinilor, dupe cum marturisescd toy annali§til. contim-
poranl. Ve Ynd Ali pu9inul effectd ce facuse plangerlle sale,
propuse sa se rescumpere cu o suta de mil talere de aura;
dar Piccolomini se impotrivi a i se da libertatea. Elti a-
yea interesd a tine prinsd pe null omil a§a de insemnatil
ca, intemplandu-se nenorocirea sa mg in mânele turcilor,
salti pal schimba cu dinsul §i fiind-cA acestd §iretd ita-
_land se facuse stepand pe spiritul lul Bathori, ild hotAri
lesne a nu priimi propunerea turculul. Prinçul, dupe ce
respunse cu pu9ine vorbn lui Ali-Pa§a ild trAmise sub
paza One la gazda sa §1 dupe acela, impreuna cu alti of-
*ell turd, ilti porni pe la Bra§ovt la Clu§d in ArdOld.
in urma acestora, capil armiel ascultarl §i rapportul
isc&lelor ce tramisesera ca sä lea limba despre Turd §1,
veynd 6re-care potrivire cu aratarea celor pring, hota-
lira a porni indata dupe armata turc6sca. Din nenorocire
-trebuirä a mal §ede pe bed 'due o tli , parte spre a im-
purternici 6stea muncita de drumd §i de battaia, parte
spre a a§tepta munitiile §i bucatele ce se adducead din
Arden in tabera.
A.ceste intdalieff fatale mântuira pe Sinan-Pa§a , cu
tOte gre§elile lul. in clioa acela, 9119 octomvrie, cdtre sOrA,
vre-o patru mil Turd, cari, dupe fncredintarea data de
Sinan cA va zAbovi lfingA Tergovi§te duce due septemâni,
lAsaserA de vr'o cdte-va tlille tabera §i se dusesera de-
parte de acolo dupe hrana, furagiu §i pradA, se intOrserA

www.dacoromanica.ro
 CALLIIGHERENII 157
adducdnd cu dinOi §dse-cleci mu boul ce 'I rapiserä din
muntiI i manOsele campil ale tkril Romanesci. Intra/
Turcii in taNTA , m/nand dinaintd kr convolul de vite ,
fa/ a Mnui de fuga niiinósra lul Sinan; ei nu fur/ des-
arnggiti decal cand , din acele corturi ce e credeati pline
de ianiceri, vdqurl asvklindu-se Romanii §1 Sëcuii, cari
n/v/lir/ asupra-le i II War /. re't i f6r1 milL Acést/ in-
têmplare neprev'eclut/ rdspandi imbil§ugarea in tabka
cre§tinl , incat unit boti ajunse a se vinde pe uri prep
de nimial.

XXXI

Sinan-Pa§a, dupd cum scim, I paräsise tab/1.a de lib-

gl rdrgovi§te in dimindta de 6/16 octomvrie i luase en
grab/ callea Bucureseilor. Hasan-Pap, care rdmIsese in
urnil cu patru mu cllreti drept/ arierguardiä , indatl
ce fegu , din inaltimea muntilor pogorandu-se stégurile
creple spre Targovi§te, grni cat putu la drum/ spre a
ajunge tabka. Dupd o calle de o qi, vizirul th,hdrise, cand
incepu a se amp urletele tunurilor cre§tinesci dinainté
Tergovi§tel. (Tamil lui Mikal-ogli!, strigarl Turcil prin
tabkl, inghiltati de spaimg. Sosid atunci nisce tramis,I
din partea garnizOnel din Targovi§te, chilmand pe vizirul
inteajutorul ceatii ; dar acesta , Wand la sp/imentarea
o§tilor, sta la induoial/ §i nu scia ce s fad,. Inteaceia, o
cal de vre-o trei sute cre§tini ce se ardtarti la intrarea
unel pldurl vecine de tab/1.a Id, Ith sili a lua o hot/rire.
0§tile Rumeliei , din porunca liii, mersera asupra cetel ,
dar cre§tinii le batturl, le Ark/ forte multh rOndurile gi
le luaril in OM. Din acei ce se intOrserl nu era unul care

www.dacoromanica.ro
158 MICHATTJ-VITEZUL

iS nu fie ra'nith. Una delirti de spaint coprinse atunci

tal talAra. Multi din soldati incepurg a deserta §1 a se
respandi cete, cete; capil amblati invälmA§iti %A, sg scie
a se facä; unil svnuiail a se intOrce la Ydrgovi§te : lucru
ce era cu neputintl din pricina dem-afisarii armiei. Si-
nan scrise indatl lui Ali-Pga la Tergovi§tea A apere
cat va putd cetatea . Ian v6cIêndu-se in cea mai de apoi
primejdi6, sa. se tragl, cu Ostea sa, spre podul de la Du-
On. Aceste scrisori n'ajunserg, peud la Mi , find prinse
de care ai no§trii. Vizirul apoi ill urml retragerea spre
Bucuresci, unde ajunse in duog clile. In acea demorali-
sane a dstei sale, Sinan, in loch sä se gabiascl a o trece
cat mai curênd peste DunAre , spre a o mantui , a§tep-
tandu-se la o ap5rare mai indelungatl din partea Ter-
govitel, se incumM a mai zAbovi la Bucuresci. Elli
ob§ti dar cä armia va §edd acolo cinci-spre-Oece Oile §i po-
runci ca nicio o§tire, nici unti negutAtortt A, nu tréca po-
dal Giurgiului pênd la acelli sorocii §i , pentru acésta ,
oreindui o guard% la podii cu strapicl poruncl sä nu lase
pe nimeni a trece. Pe lapel, acestea, se silia in toth chi-
pul a lini§ti spiritele §1 a le da curagiu. In vremea acdsta,
cei trel callareti sc5,pati cu mare greri de la luarea Ter-
govi§tei, sosira in Bucuresci, vineri dimindta la 10120 oc-
tomvrie, adducênd veste despre caderea cetatii in manile
cre§tinilor. Peste mesurä marl acdsta scire spaima §i a-
metela in tabera. Sinan atunci , vdOênd cg descuragiarea
o§tirilor cresce mereti in loch d'a scadd , cum afla §i de
luarea Tdrgovi§tei , se speriè §i elti atat de multi incat ,
cu tae ca Intarise ora§ul Bucurescilor §i monastirea lui
Alexandru-Voda mai bine decat Têrgovi§tea, nu se mai
Increchi nici in acea aparare §i nu mai indrazni a qtepta

www.dacoromanica.ro
 CILLUGHERENff 159

.acolo pe biruitorul du§manil. E1 poruuci s. pupa, in piv-

nitele acelei mönestiri o mare catatime de prafii de purl pe
tare 'Ig acoperi cu pale, arynd unt fitild lungil care -se
arda cu incetul, lasand §i Omeni, spre a'l da focil, ca ast-
felt , child vor intra cre§tinii in acelil locü, menastirea
de o data sa, fie sverlita in aerii cu o mare putere §1 din-
§ii sa pera ca val de el , sub acele ruine. In Ma ioa
acela , 20 octomvrie , cu graba mare, Sinan strinse tu-
nurile §i munitiile de rasbola §i le bicker-in carre; apol
dete focil fortificatiilor §i oraplui Bucureseilor §i , la
mequl noptil, 20 spre 21 , luminatil de flacarile acestul
perjolU ce prefacu in cenu§a, totu ora§ul cu duoe-qecl §i
Uuoe de biseriel ce avea atunci , impinsil de desperare,
ca cum aril fi avutü pe du§mant in spatele sëfl, se
puse ru§kost pe fug §i , cat mai lute putu, intinse
spre Giurgiu. Astfelt mai multi] fugind decat fh-
and o retragere, merse Sinan patru-spre-clece cOsuri me-
rea §i nu Merl' decat dupe ce trecu strimtOrea Callugbe-
renilor ; dar tunurile §i munitiile de resbolu nu putura
ajunge in acelt lOC decal in duoe-qeci §i patru de cdsuri.
and sosira t6te §i se strinse armia intrOga, plecara totil
cu aceia§i graba spre Giurgiu, unde, cu taä silinta ce
pusera, la drumil, din pricina neorOnduielei in care se a-
fiat o§tile, nu puture sosi decal tocmai luni 13123 octom-
vrie, &end astfelti trel tabere de la Bucuresci peg la
Giurgiu. In acea fuga prap1sti6se, Tamil semenare, dru-
mul cu armele kr §i cu unti numerti insemnatt de tu-
nuri, cmiIe i bagagle, deosebitil de ce na.pustiserl in
Bucuresci. Spaima kr era a§a de mare Inca, prin strim-
tori §i pe poduri, ajunsera a se omori unii pe a1il ca sa
tr6c5, care de care mai nainte. In acesta stare de grOze se

www.dacoromanica.ro
160 isucailur-vntzuL
aflara ei mai cu s6ma nand trecura strimt6rea de la Cal-
lughereni. In ori-ce copaciu li se parea a ved6 unti du§-
mant, in off ce minutq se a§teptali sa vég stralucind
dinaint6 ochior lor, sabia fulgerat6re a lui Michgu.
Este de Matti in sémii ca. in WA acdsta campania, a
crii gloria annali§tii cre§tini in mare parte o dart Mi
Bathori ca unuia ce commanda tota armia cre§tina , an-
nali§tii turd din contra nici ca, pomenescti de_dinsul ;
spaima Turcilor, acela ce '1 ingrozia, IT gonia §i 'I ame-
ninta mereq cu m6rtea, era cafurisitul Mikal-ogli,. Ad-
ducerea arninte a gr6zei ce Michaiu insuffla pe atunci
Turcilor, Ong agol anc6 se 'Astral in poporul romanii §i
musulmant, printr'o multime de legende, traditil §i can:
tice populare. Unul din cei mai buni poeff ai no§tri, in-
cadra una din aceste traditii in urmat6rea frum6sa stroti :
Spunfi din urma luptei. In Asia bootl,
Déca Musulmanil vedeaii cite-o-datit,
Ira armilsarti ce 'n préjma'l cat sforilind,
Coprin§I d'adfincii, spaima, çliceaii cu'nfiorare
a WI a vgdutii umbra cea ingrozitóre
A hl Michaiu-Vitézul, asuprii-le viind.

XXXII

Bathori dup6 ce pulse sä drega cetatea Têrgovi§tei §i

o inzesträ cu o garnigna tare, in 1121 octomvrie, dInT
de diminéta se indrepta cu tag arrnia in urma lui Sinan,
spre Bacuresci. In calle, cre§tinii intelnira mai multe cete
de cate trei, patru §i cind sute Turd, cari se reslatisera
§1 toff furl ucciT, astfelti in cat campiile §i livepe din
* Gr. Alexandrescu. Odl la oltirea Romini.

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 161

drama erg semdnate cu trupuri in6rte de Turd. Dm%

ce luard, o bucatd band, de dramd, ei intglnird trei fugari
unguri can e spuser c Sinan, temêndu-se de sosireao
lor, fogise in graba, lasdnd in Bucuresci multe bagagie,
bucate, muniii, robi, camile §i cdte-va tunuri pe care na
le putuse lua, fiind osiile §i r6tele sfdrdmate; di in cane
eld mai ldsase multe alto bagagie ; c gr6za acmiei intregi
era atdt de mare incdt fr Induoia1, cftnl va sosi im
locuri grele , in strimtorile ftngnste §i bIlt6se de la CA1-
lughdreni , se vord rani intre sine ca sd pad trece until
altuia inainte. Bathori neincretlendu-se pe ardtarea ace-
stor fugari, trdmise pe cdpitanii Nicolae Sennyei §i Geor-
ge Farka§ cu o sutd de ehllareg ca sd. fad, o recunn6scere
spre Bucuresci §i 0, lea limbl.
Ace§tia intorandu-se spre s6rd , intarird raportul fu-
garilor. Acdsta hotdri pe generalii cre§tini a merge d'aci
inainte cu mar§d forçatd ca sd Mdixiascd temerea §i grOza.
du§manului in fuga sa. El aflara atanel cd, Sinan, in callea.
sa de la Bucuresci la Giurgiu, thia bite podurile de pre-
riuri, punea pedice la treceri, strimtori i vaduri, ardea §i
pustih t6te satele , ca astfelti, lipsa bucatelor i anevoin-
tele drumului s intftrclieze gOna eel da armia cre§tind.
Generalii se svdtuird atunci §i hotdrird a schimba drumul,
a lua altul multd mai spre drépta de Bucuresci. Acestit
drumt, pe ldngl aceia ca, avea folosul de a nu fi cAlcatd
§i smintitil de du§mand, scApd ãnc pe ere§tini de cursa-
ce le intinsese Sinan in mOndstirea hi Alexandra WU,
la Bucuresci, care saltd atunci §i se spulberd, in aerti för
a vätdma pe nimeni; dar eld facea und inconjurd cu deo-
sebire de lungti, era plind de mocirle §i de crftngd §i prin
urmare era ala de gred de ftmblatil, incht se intftrcliè fOrto
11
www.dacoromanica.ro
162 MICHAIU-VITEZUL

multh mersul armiel, iar mai cu ging alü artilleriei care

maitOth rgmase Inapoi. tn calle, armia mai iintêmpinh nisce
4301 turcesci Amase in urnal, pe care f6rte le snopi §i le
sdrobi, incôt multe mil de trupuri de omh , de cai §i de
camile zaceat d'a lungul drumului §i aerul se imputi de
o mare put6re. Dar Turcii, in ametola fugei bur, uitaserä
cate-va poduri netliate ; astfelti cre§tinii avurg, noroch a
gasi nesnrAmath podul de la Arge§5, pe care trecuse
Tuna i putur i ei inainta Mr% zhbavh. and ajunserh
la o dephrtare de duo6 mile de Giurgiu, priimirl veste cl
Sinan, afland prin Omeni din loch de sosirea lor, , trecuse
cu o 1i inainte Dungrea cu cea mai mare parte din o§tile
'Sale; ch. rOmAsese ncO din-c6ci de AO o multime de carre,
bagagie , o pradä insemnath de totd felul , cu unit mare
numOril de robi , spre paza chrora lgsase opt mil Turd ,
cad nu trecuserh anc6, nici nu indrhniah a incerca podul,
ce era fOrte slabh, cu o greutate ma de mare ca a cane-
lor §i a tunurilor, penO a nu trece mai antêiu pedestrimea
§i chllhrimea.
Bathori atunci svätnindu-se cu top generalii , Il in-
tocmesco armia de bhttail. Michaiu ce se aflase mereh la
avanguardiä, porni iute inainte cu Romanii sOi ca sh dea
hartl vrajma§ului §1 anti irnpedece a trece podul pên
sa sosiasch Bathori cu tOtO armia. tnaintand Romanil cO-
tre Giorgiu, ei intêmpinä in calle o s6mä de Turd fura-
giori ce duceat nisce turme de dobitOce, Ii imprmtie in-
data, uccidh pe cei mai multi, pe cei-l-alti TI FHA §i'l
tramith imiOrOtti lui Bathori, chrula 'I deterh acelemi
sciri deipre Sinan. Atunci Sigismund grabi §imai multh
la drumh, parêndu'i tare AO ct unh concursh de impre-
judiri fatale liii Meuse al Ord/ multh timpt §i pdlejise

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIi 163

scaparea liii Sinan. tnteaceste vreme Michaia-Voda sosise

la Giurgiu §i ajunsese pe Turd, la 15/25 octomvrie.

XXXIII.

OrauI Giurgiului, aferä de nue 'Licht stabil ce lie in-

cunjura, era ocrotite de castellul San-Giorgiu. Aceste ca-
stelle avea o positie forte tare. Arta §i uatura contribui-
sera all intari. Ere era geljate pe o insula f6rte frum6A,
nurnita Slobogia §i formate de une mice brace ale Dunaril,
care se desparte pn9int mai d'asupra §i incunjurand unit
spatiii de duce jugere, cade iara§1 in matca riuluL Astfele
castellul, acol erincl cu totul mica insula One' in marginile
ei, perea a pluti d'asupra undelor. Dupe temeliile lui ce
asta41 'duce se We, aceste castelle nu e induoiale ce a
fostri ziditit de Romani. Deramate in vremea nevelirilor
barbarilor, elti ía reziditti pe la annul una mil dupe Chri-
stos de Genovesi, de la can 1u i numele de San-Giorgio,
patrouul acelei neguçatOre republici. Pe la sfer§itul v6cu-
lui alti xntlé, Negru-Vocla duce alit Fegargului, intin-
clendu'§i stepanirea peste tOt tOrra Romanesce, One* la
Dunare, mai interi castellul San-Giorgia. La 1418, dud
Mahomet i neveli in t6rra 'Astra, de pistil o parte din-
tr'insa, intre alte cetati de pre Dunare ce coprinse, fu §i
&este castellti, pe care ile intri. Puçiuti dupe acela, Ro-
!Anil Ile luara Inapoi sub vestitul domne Dane alli ut's
Dracula. La 1431, imperatul Sigismunde, rege alti Un
gariei, mai interi aceste castelle cu fortificatii §i alte zidiri,
cand elti tramise pe une vitOze generale, hue Marotius,
in ajutorul lui Dracula-Voda, impotriva lui Radu pore-
elite Prasna-glava , care intrase in t,srr a. cu ajutore de
www.dacoromanica.ro
164 MICHAIU-VITEZIIL

h Turct Wend dupe aceia iara§i in mftnile Turcior,.

castellul San- Giorgiu le fu rgpite impreung cu cele-l-alte
cetgti de cetre Vlade-Vodg-Tepe§e. Dar dupe m6rtea ace-
stui domne de crudg §1 vitezg adducere aminte, Turcil lilt
Marl inapoi la 1479, fiindu-le dgruitt de Vladil v1116, pe
care ei Ile numiserg domnil ferg de allegerea terrii; dar
illi perdurg curend dui C aceia §i Romftnii ilü stepftnhii,
One la annul 1544, dud Turcii ile luart iari, impreung,
cu Brgila §i Tumid. De atunci eDt fusese merei in ste-
pftnirca lor, pea in aceste anne 1595 , §1 apoi, dupe
mOrtea lui Michaiu, cklu iar in mftnile kr §i fu stepftnitti
de din§ii One la tractatul de la Andrianopole (1830), in
urma cgruia se defam e. cu totul §i ora§ul intr In stepft-
nirea 'Astra.
Pe vremea de care povestim, era aceste castelle fOrte
tare prin positia sa, prin intgririle ce avea §i prin ocrotirea
ce priimia de la cetatea Ruriukului , incat dobendise
reputatia d'a nu put6 fi Inge. EDI era atunci date dupe
vechiul obiceiu, cu ziduri tart dar fOrt valluri de pgmente
§i fag flancuri la zide, avend numai turnulete imprejurti
§i in 11-intru une tura mare (donjon) Mergea atunci podul
&lite de Sinan de la capul cele de lftngg ormul Giur-
giului, loce unde se versa duce riuri in Dungre, One la
polele castellulut unde trecênd o intindere de pgmente
de 4ece pa§i, se unia cu eel-l-altt braçe ale podului cele
mai lunge, care ducea la insula cea mare §i de acolo in
malul Rupiukului.
XXXIV

Sinan-Pa§a, ajungend la Giurgiu (23 octomvrie) cu ar-

.mata in cea mai mare neorenduiall, ob§ti cg va §ed6 acolo

www.dacoromanica.ro
 CALLTJGHERENd 165

trei vile §i astfelti mai adlogi inch o gre§ala la Cale fa-

tuse pAna atunci in acésta retragere. Pricina acestei noui
zabavi ce puse la trecerea armatel sale peste Dunke fu
o masura finainiara a administratiei turcesci. Fiind-ca
Turcil pustiisera §i predasera WI terra One in hotarele
Arddu lui, luand mai multe mil de robi, o catatime nenu-
marata de vite ce se vênduserA la mezath in tabkä §i a-
tata prada incat incarcaserl cu dinsa ca la ilece mil carre ,
vizirul ruse la intrarea podului -anti inspectorti §i unti
scriitort, insarcinandu'l a cere de la negnatorii can du-
-marl dobit6cele §i cele-l-alte marfuri §i lucruri cumparate,
leginitul drepth de la 1 la 5 (pencik) pe séma sultanului.
In vreme ce se urma.acésta nenorocita lucrare, iata ajunge
veste (24 oct.) crMichalu se apropie in capul armiei
sale §i cA acum nu e departe. Masura fiscala fu indata
parAsita §i mai antêiu Sinan-Pa§a trecu singurti in n6p-
-tea amis. (24 spre 25 oct.) podul. Duph dinsul, t6ta n6ptea
peg la crapatul Oilel, trecurA mereti re podti la lin§ciuk,
pavillionul vizirului cu corturile , ianicerimea §1 o parte
din tunurile §i munitiile de rasboiu; dar colOnnele cele
mai mari remaseserl finch pe malul romanesch; asemeni
ramAsese napustite multe tunuri §i bagagiele cele grele,
del in acelt grozavti amestecti §i in spaima ce sthpania
pe toti, nimeni nu voia A, ajute pe soçul sal Se dedese
Toil atunci soldatior §i neguçatorilor a trece care cum
va putea ca sa scare §i soldatil, stricandu'§i rOndurile, ne-
gutatorii parasindu'§i avutiile incarcate in carre, se repe-
tlira toff cu totul §i in amestech spre poclh. 0 multime
fara Anil de ameni §i de vite se inghesuise pe podil in
..cea mai mare neorOnduiall; o spaima panica stepanise Ma-
mintile §i pretutindeni era cea mai mare desorganisatil,
www.dacoromanica.ro
166 MICHATU-VIT12CL

cand.fOrn veste, pe la patru cesuri dup6 amiacli (25 oet.),

6stea lui Michaiu se aratä §i intra in §esul dinainté Giur-
giului unde tniAri. Dar f6ra a perde vreme, Rom amii im-
pingand inaintd lor §i deschiqêndu'§i drumfi printre mul-
timea turmelor de vite marl td mici §i printr'unt mare
numgrii de robi, cadil peste taVera si bagagiele Turcilor,
II isbescii in srate en atnta luidln 'Melt pe toti II rösebirn,
pe miff ii tale forl mill, pe alp I prindfi, pe altil '1 pund
pe gal spre podn §i mantuie vre o einei mil Romani,
af6rn de femei §i de copii, ce fusesern robiti in terra Ro-
mandscl §i Moldova. Ace§ti Romani' senpand astfelti din
robin, se armarn cum puturil §1 detern mann de ajutoril fra-
tilor lor impotriva dumanilor. 0 despiirtire din 6stea lui
Mielaiu inaintn pea la malul Dunnrii §i alte patru sca-
drone cu pedestrime, armatn cu pusei, ineepurn a lovi cu
focuri asupra podului; apol Michain meg tunurile pe unit
delu§orii vecinti §i astfelii de o parte eu tunurile, de alto,
co muschetnria, fncu sn pldie mil Orin de foci.; asupra
Turcilor. In t6a lungimea podului se vedea atunci o glal
adandi, indesatn, amestecatl, de ostail, negucntori, femei,
copil, cat, cnmile si alte dobit6ce, tunuri §i earre, impin-
&du-se, imboldindu-se, strivindu-se unil intealtii; fil-
care mil, ingrijatn de mnntuirea sa, cnutnnd a lua past
InaintO vecinului Ail, unii caleati in pici6rele cailor, ,
altii rnnindu-se in armele celor-l-alti; apoi primejdia §i
temerea crescand din ce in ce, incepurl a se batte §1 a se
uccide intre sine. Din aedstn grozavn imbul115. de 6meni
§i de vite se aujia une off o murmurare ce sbarniia, in-
necatt, alte off o larmn mare arnestecatn de gemete §i
de grOznice blesieme. Aceia§i imbulyln §i aceleafi nerd(
se petreceat la capul poduhii intre cei ce, simtind in spate

www.dacoromanica.ro
 CAILUGNERENIT 167

palo§ul romanesca, se munciail s apuce a intra pe poda.

Sinan, din malul Rupiukului, privia acéstä chinuire a
armatel sale fag a'i da nic una ajutort. GarnizOna ca-
stellnhi numai, prin tunuri I pusci, Incepu a fersa o plóia
de glOnte §i ghiulele asupra Romani lor. Dar ace§tia, föra
a se spaimenta de acésta furtuna, iutir §i mai mina fo-
curile lor, incat neorandulala §i spaima Turcilor ajunsera
la culme §1 o grOznica desperare I coprinse. Cel de pe poda
neputend rasbi inainte §1 ne mai vklaud aka mijloca de
scapare, se pusera s arunce artilleria §i carrele in Dunare,
ca WO faca locii §i ca sa nu cada §i ele in manile cre-
§tinilor ; apoi multi din ei se as-01-Hr/ in ail, chiamand
numele MI Allah i cercand a scapa in nota.- Dar unii din
nesciinta de a innota, altii din vartejurile riului ce aveaa
a trece in tata lungimea lui, perira inghitici de uncle; eel-
l-alti furl ucci§i, cad ingrozitorul Michaiu imbarbäta pe
ai sei §i II indemna la battaia, cu graiul, cu man §i cu
fapta. Prin artilleria sa, ela isbuti in sfar§ita a rupe podul
in dou6, de la mijloca. TJna gemeta de gróza implu atunci
aerul §i prapastiosul adancii ala riului, cu gura cascatk
sorbi §1 inghiti intr'o data, glOte de vrajma§1.

xxxv

In vreme ce o parte din armata musulmana se sbuciuma

§i se lupta astfela impotriva vallurilor riului §i peria sii
do unde s6a de glontele ce tramitteaa cre§tinii, fora a ca-
pata de nicaieri ajutora, sosi pe Ion §1 Bathori cu o§tile
sale. Turcilor, cari rëmasesera pe malul romanesca, Inchii
intre junietatea podului sfe'ramatil §i aT no§tri, li se Masa
tota mijlocul de scapare §i nu mai aveaa alta ce face decat
www.dacoromanica.ro
168 MICHAIII-TITEZUL

a se lupta, a se inneca AO a se preda. El incercarl unti red-

nutti a se apara sub ocrotirea unel barricade de carre le-
gate in mare numerd unul 1üng aUul, pe care o Muse
Sinan la capul podului spre a sthili nlvälirea cAlltrimil
,cretine. Dar Batbori indatä ce sosi, orOndui o céth. de
pedestrinie allésä ca s sfOrame acéstl barricadà. Apol
tramis^ pe cei mai buni din pu§ca01 si, cari caprl cu
fur% asupra du§manilor osteniti de luptä, raniti §1 sla.-
mkellgrindu'l grOznicil. Acel ce puturg scIpa cu
fuga dinaintd crudului i neimblanlituliii palo§t cragti-
nescil, in desperarea kr, se aruncarl in riu, incercându-se
In zadar alt trece in notg; astfelg mai multi i§1 aflarg
mOrte a fn vallurile Dunaril. Mimi se prapIcli cu totul
acolo vestita c4t1 a ekingiilor, care duoU vgcuri .stItuse
grOza Ungariel §i a Germaniel ; el se aflaserl pu§i de paza
la capul podului pe malul românesct i nici unul dintein-
01 nu putu scIpa ; asemen6 nici unij omil nu mai fang:
sese pe lngft Hasan-Pa§a, la arierguardi4.
In isbênda acOsta se deosebi mai cu sin pedestrimea
allésä a Scuilor ce purta numirea de Pixidari, (sulitari)
vestitä de vitézl. Dunlrea se impluse de trupuri mOrte
ale Turcilor §i undele ei se ro0serg de sangele vUrsatt.
AfOra de leprile turcesci ce slat qternute i grämädite
ca nisce movill pe uscatil, o multime de alte lewri de 6-
meni, de cal §i de chink se aflail in braçul Dunärii ce
tlesparte insula San-Georgiu de malul romanescil, grm-
dite i incle§tate astfelii unele de altele, indt In acelA
loct, Dunlrea abi6 putea a'§i urma cursul set §i când,
-dupe bilttrillik voira cre§tinil s adape dobit6cele, nu pa-
teati scOte apä de acolo WA de a sc6te de oda/ vre until
trupti de mil sOU de cant. Multi] mai multi Turd se ve-
www.dacoromanica.ro
 CILLUGHERENd 169

,clea0 plutind pe uncle, in cursul apet plini de IAA jumA-

tate morti, gemend §i vaietandu-se cu jale. Urici 6s1§1 In-
grozit6re priveli§te de omorA !
Turcii cari trecuserl in insula cea mare, clutarl BA a-
jute pe ticiti kr frati. Satirgi-Mehemet-Pa§a puse d'a-
'-colo de indreptA tunurile spre tabera cre§tinéscil, dar lo-
viturile n'ajungeatl, s6A din nesciinta tunarilor séfi din
reoa positil §i nu puturl vAtAma pe a no§tri, in vreme ce
ace§tia, avend buni tunari §i favorisati §i de positil, nu
aruncail nici o impluturl in sea. Printr' acestil mijbocü
el puturl coprinde duoe din cinci corbii ce aveat Turcii
atunci acolo pe DunAre ; cele-l-alte trei scAparA cu fuga.
Marturil ce ail vklutil cu ochil spunA a perirl intea-
téstA battaie, de la trecerea Dunaril , ca la opt-spre4ece
mil Turd.* Deosebitti de robil ce mantuirA , cre§tinii
clobendirl o mare parte din artilleria vrej ma§ilor, st6gu-
rile §i bagagiele kr, o multime de dobit6ce §i §6se miT
carre incArcate cu pradA. Annalistul turd contimporanA
Sead-Uddin inclae descrierea ce face de adstA, bAttälliä
a§a de nenorocitg pentru aT sei, prin aceste cuvinte (Co-
' cver§irea amestecului §i spaima fu a§a de mare, indt
4putem 4ice cit nici odatit nu se vgp o asemen6 desIver-
gita invingere

* Namgru.1 Turcilor morti la acéstii MUM% este %AV ne-

siguril. In vreme ce Istranfl i Fraeheta fill face numai de 6000,
Montreux flu urea la 30,000. Noy am priimitil de mai dréptii ciffra
de 18,000, datI de Walther, care se apropiii de acela de 16,000
datii de Sieur d'Arnbry i alti annaligfi ig de ace% de 17,000 ce
me dg, istoricul Sacy.

www.dacoromanica.ro
170 MICHATU-V1TEZUL

XXX VI.

Dupg ce cregtinit .inapedicarg pe barbari In trecerea

kr, sfgrgmand podul ce ducea la insula SAn-Georgiu
Wend data peke inteingit, unit din et villa sg copriny,
indatg. i a1t duoilg podia, care ducea de la p6lele castel-
lului la insula cea mare i sg stgpAnOscg. acOstg insulg,
uccigend l i arundnd in rig pe Tamil ce se dial acolo.
Dug stégurt din pedestrimea domnului Moldavia!, cu o
infocatg indrgsnélg se rgpeqirg pe acestu podg. Turcii din
insula cea mare, vgynd ac6sta, forte se ingrozirg gi te-
mendu-se ca t6tft armata st. n'aba acelagt gendt, incepurä
a tgia cu securi capul podului din partea lor. Dar ceT-1-
aly ostagi crqtini nu indraznirg a insni pe inimoiT Mol-
dovent ca sg. nu se expung intre armata lut Sinan d'o
parte gi focul castellului de alta. El nu sciag eft castellul
nu'l putea supgra, lipsindu'i praful de purl. 'Sinan in-
carcase patru carre cu 141 de Fah gi le pornise a se duce.
In castellg ; dar din invglinggéla In care picarg Turcii la
sosirea cregtinilor, aceste carro nu apucaserg sg, trdcg, po-
dul In castellg. Ele luarg apoi foal, cotre sOrg, din intern-
plare, prin cregtinit ce ratgclati printre rtindurile carrelor
spre a jgfui i sgitarl de odatg in aerti cu mare sgomotil,
in colOnne de fumg ; lucru minunatil insg c nirneni nu
fu rgnitti. Deci acei viteji Moldovent nevgyodu-se aju-
tag de ninaen!, furl nevoiti a lgsa indrgsnOta lor intre-
prindere, care aril fi fon atftt de frum6sg gi folosit6re ar-
mkt i arg fl inlesnitg rutin coprinderea castellului.
Acestea petrecendu-se astfelg peg in n6pte, armata

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIT 171

cre§ting, ne maT avênd vreme a tlbe'ri, se hotgri a bivoa-

ca pe locti. Callgrimea de sine§i arlta vointa de a sta in-
armatl tag n6ptea aceia, ten-Aida-se ca nu cum-va du§-
manii, folosindu-se de intunecimea nopcci, sä tréd din
insuilh cu corabii ca sg viol WI isbiascä. Pi lda cllrimeT
fu urmatl de bite cele-l-alte o§ti §i astfelfi armia intrdga
veghib InarmaM tOth *tea, puind in tae pa.rti le streji
spre a priveghia mi§c5rile Turcilor. Ace§tia se afiat a-
tunci, cea mai mare parte, trecuti pe malul Ru§clukului;
vre o cinci miT dintr'in§ii trtberisera din porunca lul Si-
nan in insula cea mare ; altii, din spaima ce le dedese
cre§tinii, sciipaserl §i se trAseserg sub castellfi, la intrarea
podului ce ducea la ac6st5, insulti, de uncle fu trrtmisä o
altä mad de soldati spre paza acelul podrt §i spre a da
putere garnizónei castellulni, care se urea atunci la nu-
mërul de 800 osta§1. .

A duoa cli (26 oct.) Bathori incredintandu-se cl nu

mai are nimicii de temutii, purcegend toy din locul uncle
petrecuserrt n6ptea, ce-va mai 'nainte i§i a§eclarl tabaa,
apoi indreptarl asupra castellului Stin-Giorgiu tunurile
hate de la Turd la Têrgovi§te. Loviturile cele dese §i
nentrenipte ale artilleriei, in pu9ine cesuri Menet o spar-
thra in ziduri, care socotitg, fiind destul de largl, indatA
se allese de totit cortul cate duol soldati §i, formiindu-se
astfelfi o cart bung, i se porunci a da asaltn, trec'end bra-
9111 Dunrii pe vase, Oa podul era sfgramatfi. Acést6 cé-
ta, era alatuitrt nu mimai de pedestra§1, dar O. de dill-
reti cari can', cermi a merge la asaltfi §i, cu
sabia in mitnl, se lipeclig cu inim, prin ruine d'asu-
pra zidurilor. Dar nenorocita pedPstrime ungurésd, a-
tat de vitézI in multe r6nduri, nerndatore d'a intra in
www.dacoromanica.ro
172 micHAit-viTtzu
castella se rape0 cu multa nebagare de séma §i cu cu-
ragiu Inainta pane in verful sparturel, unde fu isbita c'o
neprevecluta furtuna de g16nte, ce trinti morti pe acele
d6ramaturi, ca, la duo6 sute 6meni; multi altii full, raniti;
cei-l-alti invin§i §i respin§i inapoi. GarnizOna castellului
inteadev6rii, ocrotita de taria zidurilor se apara cu o in-
4l6r6tnica wimp, aruncand asupra cre§tinilor, nu nu-
mai cu puscile din care trägean raril, avand lips6 de prafil
dar din care trägean de apr6pe fOrte §i drertii la tinta, ci
awn cu sageti, land, sulite, gore turi pe care le aruncan
cu mans. §i in sfer§itil cu marl bolovani de pOtra. Ea
priimi mai apoi praf6 §i alte ajutOre din insula cea mare
prin mijlocul podului ce lega acea insula cu castellul. In
'acea insula scim ca, era o tab6ra, de cindi mil' Turd, care
incepura acum a sup6ra fOn prin tunurile lor pe ai no§tri
§i atat prin acOsta cat qi prin ajutorul necurmatti ce da
castellului, zadarnicia t6te silintele ce faceat cintinii de
all coprinde. Mira de acOsta, Sinan pe langa malti, lu-
Andu-se cu corabiile, veni p6n6 in dreptul castellului §i
d'acolo cu balimezuri de cele marl, numite doubles faul-
conneaux, duplices falcones , tragea neincetat asupra
cre§tinilor cu mare vatamare a tutulor, mai cu sOma a
acelor ce batteail cetatea sal se urcan la asaltn. Se judica
atunci a fi de mare trebuint6 A se pun/ o stavill intro Ca-
steal §i insula de unde venea ajut6re; pentru aceia se ho-
tari sa se taie partea de Ring, castelln a podului ce ducea
la insula. Cu We el acestn lucru era cu primejdia dar
Silvio Piccolomini care primise commanda a t6ta artil-
leriei, sa incumäta alti indeplini cu bine. Elt se puse
Insu§i in capul unei cete §1 merse spre podn , dar fi-
ind nevoita a trece sub castellii, a'§i expune 6stea des-
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIT ra
coperith la focurile lui §i anc6 a se apuca §i la harta
cu Turcil ce sta de paz1 in acelii loch, chi perdu multi
osta§i §i n6ptea apucandu'lli când d'abié puçinii din podil se
taiase, fu silitil a se trage. Astfelil adsta intreprindere
facutl cu mai multg, vitejI &cat intellepciune, nu isbuti.
Se chibzuirl atunci a arde podul prin tunuri §i prin fo-
curi fabricate §i acestii mijlocA fu norocitii cu isbendg. -ail
bunii num'erh de Turd cad venial atunci pe acelii podri
in ajutorul asediatilor, se innecarl. Dupe ace% cre§tinil
indreptarl tag artileria asupra zidurilor castellului. A-
c6stg, artillerig, era pu9int numer6s1, did din greutatea
drumului, cele mai multe §i mai mari tunuri Lemaseserl
in urml §i cu t6te c5. se a§teptari in tail c6su1, anc6 nu
sosiserg. Cele mai mari tunuri ce aveari ei atunci in ta-
berg d'abi6 purtaii ghiulele de trel-cleci livre. Curend anse
inaintarea noptil sili §i tunurile 0, tad..

XXXVIL

La megul noptil incepurri din noil tunurile a bubui §i

purärirl cetatea pgns6 puçint dup6 meclul Pei (27 oct.),
cand se fácu o bung, spärturä in ziduri, crIpata de patru bra-
curt Piccolomini juded cum c5 acea sparturg e destulA
spre a put6 intra in castellh, cu eat mai multq cg, desco
peria intre apArgiori temerea §i confusia; dar Ungurii spe-
tiati de cea d'anteiu a kr neisbu ire, nu voirl a se cerca
cu asaltil sub pricinuire cl sprirtura nu e destul de largl,
cu tOte el Italienii trebuiail sa, mOrgl inaint6 kr. Picco-
lomini atunci se intase care ai sel §i'i indeninä cal face
ccinste §i a pgstra reputatia natiei §i a kr insi§i, ca§tigatl
(in multe alte intreminderi multii mai primejdiOse, dar
www.dacoromanica.ro
174 MICHAIU-171TRZUL

«nu intr'o causg nici mai dréptl, nici despre care mai
amultA potA spera ajutorul cerescii, de vreme ce se luptA
«improtiva vrA§ma§ilor MOO ai legel cre§tinesci.)
IMand acestea, imprennA cavallerii sel imbArbAtati de
cuvintele luT, navAlesce cu vitejiA, purtand sabia in mAn1
§1 se ung peste ruinele acelei spkturi. I6nu Welcher,
lAsAnd cail, alérgA §i elA cu ai sei, inirn str la asaltA. Alti
osta§i se 'mai luarA dupe din§ii §i nAvalind, cu totii, eu
furiA mare, se urcarA pe o parte de ziduri i infipserA unA
WO. Dar Turcii se apilrail cu energia despererii, arun-
cAnd in cre§tini granate §i petre. De o jumAtate de cdsd
tinea acumlupta cu o deopotrivA inverlunare titre ase-
diatori §i asediati, dud Piccolomini vedeld cA, puçinil
osta§1 ce se urcaserl la asaltii nu vort put6 isbuti de nu
vor fi indatA sprijiniti de o§tiri pr6spete, se intOrse cu
TutelA cetre Ui gurT §i le strigg : «Nu sunt dre acolo Ita-
elienii pusi in primejdil pentru mAntuirea patrlei vdst-e
e0 spre a incerca tott o serte cu voi, spre nimicnicirea
«duonanilor universali, Tar al vo§trr particularT impilAtori?
«Puteti ore RAH a'T vedd acum, s6i1 trAgendu-se mnapoT
apArasitl find de voi, sui insemnAnd cu sAnge, locul §i
eintemeindult ou merte, intru vecinica adducere a-minte
«a viltorimel de nobila lor infocare §1 de pKinti recunno-
«scet6rea vOstrA molliciune ?) Ungurii Pacure. atunci, de
ru§ine aceTa ce temerea II opria d' a intreprinde §i cu malt!
fero§iA alergarA a renoui asaltul. Commandantul castel-
lului ve0end acéstA noul nAvAlirece'lA amerinta §i splimen-
tarea 6menilor seT, desperA de a se mai putd apAra §i dete
tristul semnt c voiesce a parlamenta §i a se preda. Plc-
colomini porunci indatA o§tilor sale a sta in locil si elt: se
gltia sl asculte propunerile Turcilor, dud de odatI Un-
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHtiRtNII 175

gurii §i Skull' nertbdttori acum d'a resbuna perderea so-

9ilor lor, se rtpedil furio§1 in castellti ftcend multtlarma
§i impingend inainte pe Italieni, cad afländu-se astfelri
striviti intre soçii lor §i vrt§ma§i, sufferirt f6rte rtnin-
du-se multi dintein§ii. Dupe 6re-care impotrivire a vrt.§-
ma§ilor, cre§tinil coprindt castellul care sent §i Tamil
cafi setpart de cea d'Intelu fur% a soldatului biruitort,
se inchisert in turnul din lt-intru. Dar nici in acestt
postti nu se puturt ei mat aptra i coprinynd cre§tinii
§i ace% turn ti. cu asaltt, mai pe toti Turcii call se Mkt
acolo, II trecurt prin ascuti§ul sabiei. In acestt locti se
rtnirt cftti-va din al no§tri, eel mai multi de petre, 'far tu-
nurile i puscile din insula cea mare vAtemart, pe Ungurii
ce se aflat despre acea parte §i le omorirt, ea la patru-
Oeci 6meni. Secuii trecurt sub sabil tat ce interapinart,
flirt mi1, ne crutand nici snit nici versta. Acei din Turd
ce fugisert afert, din castellt, furl mtcelltriti set se in-
necart in Duntre. Vre o sutt pogorindu-se de pe
ziduri voin st fuga inteo galert ce era acolo la termt,
dar urmati fiind de apr6pe de ai no§tri, sarirt cu totii im-
preunt pe galert §.1 uccigend ai no§trii pe Turd, remase
acea corabil In steptnirea invingelorior. Ea fu cunno-
scut/ a fi una din acelea ce in annul trecuttiluasert Tur-
cif cu din§ii, când at plecatti de la Comorn. Alta galert
ce se afla intre insult §i podli §i pe care erati 2500 Turci
§i Mari, sdrubitt fiind de loviturile artilleriei, se a-
fundt mergend in cursul riului ; numai vesla§ii puturt
scapa. Din opt sute Turd ce alcItuiat garnizOna, numai
unul se mtntui. ma se arund in Duntre spre a o trece in
nott §i, en t6te el fu ochitt de ai no§tri earl asverlirt o
multime de glOnte dupe dinsul, avu minunatul noroch de

www.dacoromanica.ro
176 MICHAIU-VITEZUL

a ajunge neattinsil tota in nett", 'Ana In tabbra lui Sin=

de la Ru§ciuk. Din cre§tini eaclura la acésta luare a ca-
stellului duoa sute cinci-Oeci 6meni §i multi se ranira. in
castella se gasira trei-tleci §i noub' tunuri, din care dug
fOrte marl, duo6 culevrine de 39 §i cele-l-alte mbrunte.
Prada ce pica atunci in manile osta§ilor fu nepre-
tuith, : o multime de bani, arme, scule §1 alte lucruri
scumpe, o catatime nembsurata de graa §i una mare nu-
mart de capete de vite, camile, catari, cal frume§1 ce Si-
nan luase din terra Românsc §1 n'apucase a tramitte,
cum yea, la Constantinopole, §i cari erat atat de numero§1
%cat, dupb ce luara pre eel mai buni, nefiind destui &-
med. spre a 'ncalleca pe cei-l-alti, II mane: Cu cardul
amestecati cu vitele. in t6te *tile se vedeaa fluturand
stéguri musulrnane ; stofele de aura, brasärile scumpe,
pavillikele de matase contrastat Cu hainele preste ale-
Romanilor §i &culler. In acea bucuria, generala, Italienii
numai se aratara f6rte mahniti, cad Ungurii navalind In
castellt tocmai cand Turcil erail gata a capitula, le ra-
pise gloria acelei coprinderi ; dar prinsul Bathori cu nun-
ciul Papa §i internunciul impOratescil IT mangaiara cu
cuvinte dulci, cu laude §i cu daruri. Trofeele acestei cam-
papii, deosebita de mai multe mil de robi mantuitl, fura
due6-4eci §i §épte stéguri, ca la o suta doub-4eci tunuri,
din care mrle de o marime insemnatä §i, de la 18 oc
tomvrie, luarea Tergovi§tei, Oa la 27 ale acelia§1 luni,
atat la Tergovi§te cat §i in g6na ce cre§tinii detera Tur-
cilor One la Giurgiu, inteacesta din urma Mttath. §1 la
luarea castellului, Turcil perdura peste tart ca la dueb-
Oeci §i §ese mil 6meni. Acestil sfer§ita nenorocita avu
aeea ingrozitere expediti a. a lui Sinan in terra Roma:Asa,

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 177

care amerintase c va inghiti pentru totd-d'auna natia ro-

mad. §i cu dinsa §i cre§tinatatea, pe care ea mai puter-
nicd atunci o ocrotia. Eroilor de la Callughareni se cuvine
mai allest onórea isbênpi fn acesta gloriósa campania.
Venirea lui Bathori nu facu and decat reschira §i goni
und du§mand Invinsa §i demoralisatd, carele §i fr acésta
ard fi fostil curencl nevoitti a de§erta terra. Datoria §1
gloria lui Bathori era a nu !Asa nici und piciord de
Turcd s ssa din terra §i arti fi pututd s'o fad, de nu am-
bla ma male §i cu sfiela. Chiar §1 sdrobirea Turcilor la
podul de pe Dunare, o furl cre§tinii datori mai multd
lutimei lui Michaiu §i a Romanilor sal. Pentru aceia, pu-
teati acum ace§tia, cu o drépta faTh s strige hiT Sinan,
Impreung cu unti poetd all lor popular : Ce te-ai facutd,
«mare vizirti ? Undeti sunt voinicii, pa§o cu trei tuiuri ?
(Vêntul impotrivirei sferama zabalile armasarilor ttiT;
anavala se trase Inapoi spaimêntata de pepturile Ole ale
cvitejilor !,

%XXVIII

Sinan, de pe malul dreptil ald Dunarii privi cu jale

trista sórta a armieT lui §i coprinderea castellului San-
Giorgiu, blestemand in clesperarea sa cerul §i pe Maho-
met. Eli, Maria alit Osmanilor, eli, triumfatorul IsieT,
Africei §i Europel, eli, Sinan celd nebiruitu carele In trufia
§i'n zadarnicia sa despretuia tag lumea §i credea cui ea
trebuie sa robesca capritfilor §i ambitiei lui,* sa, se veg
* Istvanfi se exprimit en aceste cnvinte asupralul Sinan : cAst-
gfela Sinn care In 1ii-Intru 10. dinafOrit nici o data IWO plecase
ecapul, a aril trufig n i zdrnici despretea pe toti, care, men-
12
www.dacoromanica.ro
178 MICHA1U-TITtZUL

elA acum, la o v'ersta trecutä de optleci anni, dup6 o

carried atat de stralucita, resturnath din culmea gloriei
sale, biruith de nisce domni tineri §i 1611 barbA, dup6
cum adta eld, mai allesti pe Bathori! i armia lui, acea
frum6s1 §i numer6sI o§tire, gr6za lumei, atat de puter-
nice, atAt de bine ingrijith §i inzestratà cu bani, cu arme,
tunuri §i munitii indestule, sA o v60 acum f6r1 st6guri,
f6rti tunuri, f6d bagagie, f6r1 corturi, demoralisat/ §i
addusä intr'o asemen6 stare, de nisce o§ti adunate in
pripä, slabe §i rë armate ! -
aSinan, lice Sagredo, ostaei deprinsh' in dsb6ie '§i'n-
avechith in arme, nu avu atata putere de suflett apre a
asufferi nenorocirea sa §i, obicinuith a birui, elti se planse
amaril cti norocul, la betranete, IT lua inapoi favorile
asale.» Nenorocitul vizirti ía silith Ind at5, a'§i trage ta-
b6ra de pe malul Dunkii, de la Ruriuk, c6c1 cre§tinii,
cum dobêndid castellul, indreptad omrile tunurilor de pe
ziduri, spre tabgra turdsd §i incepurg a tuna asupdl.
La Rupiuk, elti facu dutare armatei sale ca s Wig col'
a mai r6masil, allese pe Satirgi-Mehemet-Pa§a §1 pe Seg-
banba§i-Tatin-Aga, pentru paza §i apkarea Vidinului §1
Ii trämise cu o mill de 6meni callkime sub commanda

<dm de pnterile sale, nesocotia pe ale celor-1-alt1 gi gdndia at

etrebnie a sluji capritiilor i ambitiei sale, isgonitd din %dna Ito-
<inland peste Dundre, fu en dreptate pedepsith de cutezar9s,
cid de nesocotinta sa i Giurgin, acéstd cetate atilt de tare, care
cde mai mune vécnr1 tinea de Turd , fa luatil dinaint4 ochilor
sel, de nnil capil noti qi de niece optir1 adtmate in pripdArmata
alni, sdrobiti in cea maI mare parte, lipsitit de tote bagaglele
4sale, se indreptit spre Constantinopole, printr'o retragere ce se-
amdna multd cir fuga, in trupuri deosebite gi pnind nnmerOse..

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 179

-aggI lor, Guc Tuk-Osman. Apoi puse garnizone prin tote

-cetItile din lungul Dungrii gi, Impgrtindu'gl ogtile In
-cete pu9infi numer6se, IT ridicl tabdra gi lug cu grabg
callea Rasgradulul cu toff negucatoril armatel. Acolo
1gsg pe Hasan-Paga, d'andu'I titlul de seraskieril, cu vre o
-cfttl-va sangfacI din ogtile Rumelid, pe Zarargi-bagi cu
munitiile de rgsbdu gi tunurile, and poruncg offiçerilor
st krneze la Sum la. Inteacestfi locti aflg prin scrisoff din
TJngaria, de la filul sti, Mohamet-Paga, isbênclile cre-
§tinilor intr'acea térrg gi luarea vestitei cetgli Graanul,
de care armata impfirgtéseg.
tn v6ra auk, acésig arm atg find bine povatuitg de
-vestitul prinVi Mansfeld, luase cu isbênd offensiva gi
biruinta rfimase sub stégurile sale. De o lung de cjile ea
bgttea cetatea Graanulul, dud Mohamet-Paga, fedorul
lui Sinan, esgi din Buda gi veni de isbi pe asediatod. Elti
fu ansg biruiti1 §1 fugi lgsfindu'gi stdguri, bagagie gi ar-
tiller% in puterea invingfitorilor. Dar m6rtea lui Mans-
feld ce se int6mplii cfite-va lile dupg aceia (14 augustfi
1595), tinblrbgt1 iargif pe Turd gi Kara-Ali-bei, guver-
norul cetgtil Graanuldi, ceru o intenire cu generalil un-
guff, Nadesdy §i Palfi, Incercand al face sa riclice ase-
dierea. Spre rfispunsil la acdstg propunere, Palfi fficu scite
Turculdf de invingerea ce Sinan pgtise la Cgllughgredf, a
dna' veste glori6sa ajunsese tocmai atund gi cum Turcul
nu voia a crede, Palfi ii Iise ccg numai TurciT at obi-
..cdu sä mintb. Invingerea lui Sinan de la CAllugherenI
Wu mare impresig asupra Turcilor din Ungaria, descu-
ragig pe apargtorff cetatil Graanulul gi Inriuri multti in
botarirea lor d'a capitula. Astfelii se tint, strinsii legate
amele de altele, operatiile rgsboiulul gi sabia Romgnilor
www.dacoromanica.ro
180 MICHATIJ-VITEZUL

de la CAllughereni resturn a. puternicele ziduri ale cetatii

Graanului din Ungaria de sus/.
Vestea coprinderel acestei cetIti ad/ogi forte milmirea
lul Sinan. Elti se gr/bi a scrie sultahului spre a se des-
vinoväti §i spre a mic§ora perderile sale, clicendu'i ca
cre§tinii n'a/ stricat/ decât bagagiele §i puçini Omen! de
eel nedepring din arierguardil , dar ce, nervul o§tilor e-
cu dinsul ; cl d6ca %ma ce se apropie §i asprimea tim-
pului nu mai d/ calle isbendirPi, elit '§T o pastrez/ pen-
tm primlvdea viit6re, dud, sal va muri, sOi 41 va in-
drepta invingerea ce din intemplare 'I a mitt, §i I§I vt .
isbendi de la iniml prin praplclirea liii Bathori §i a In!
Michaiu. in acOstl scrisOre, e1/.41 versa mai cu séma fo
cul asupra lui Michaiu-Voa. Dar Sultanul nu se mul-
tumi cu acésta §1, chilmand pe Mustafa, Oil de la din-
sul mgrimea perderil §i purtarea cea neIntellOpta a lui
Sinan. GrOza domni in Constantinopole când se aqi de
patina lul Sinan ; indatl ce el/ sosi in capitall, sultanul
Ilti sc6se din vizirattl §i 1111 trAmise in locul se/ obici-
unit/ de exilli, la Malgara ; asemen6 depIrta din slujbl §i
pe caimacamul Ibraim-Pa§a, invinovrttindu'l/ cä n'a trit
misil la vreme o§tiri, ban! §i bucate, §i numi vizir/ pe
Sala-Mohamet-Pap,. Muftiul splimentate atunci de ne
norocirea Musulmanilor, presintl sultanului o poem/ jal-
nic compusl de Ali-Celebi, asupra tristeI stlri a mar-
ginilor Imperatiei. Sultanul porunci a se face rugkiuni
publice in piata cailor (Atmeidan) i predicatorul San-
tei-Sofii, §elkul Mohijedin cant/ a intAri curagiul popo-
rului §1 simtimintele lui religi6se prin verseturi din Co
ran §i prin traditiile Profe'ului.

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENI/ 181

%XXIX

Dupe glori6sa coprindere a castellului San-Giorgiu, se

inu svatil intre cavil' armatel cregtine pentru a hotan de
trebuie a trece Dunarea spre a lua in g6napeste WU. Iced
pe Ingrozitul dugmant, set a trece cu armia in Moldova
spre a isgoni pe Po loth i pe domnul pust de dingiT acolo
zji a trage acésta terra iaregT In allianta cregtina. Cea
d'antelu *ere era RSA Induoiala minunata, cecT Mud
la demoralisatia Turcilor, biruitorii cregtinT aril fi p'ututa
acum inainta, fera d'a intempina grele stavilT, peg la
Lonstantinopole. Dar i se adduse impotrivä, lipsa mijl6-
-celor de a trece Dunarea, c6cI podul nu putea sluji in-
data, fiind parte stricatt de al nogtri, parte de Turd gi
alto vase pentru trecere n'aveat deal duce galere din
tele luate de la Turd. ApoT apropierea Teruel i lipsa de
banT spre a plati mai multa vreme ostagii earl gnat a
pune capetti aceleT espeditil, Tar mai allest se temeat ca
nu cum-va Polonii din Moldova, ce erat In intellegere cu
TurciT i cu TatariT, sä supere Ardelul gi terra Boma-
nesca, pe dud armia art inainta in Turcia. Aceste temerT
Inriurira multt asupra spirituluT lul Bathori, 0'16 ho-
Will a se Int 6rce in Arde la, de unde sa treca in Mol-
dova spre a goni pe Poloni gi a restatornici pe Itazvant-
Voda in scaunul set. Mu ltt mai bine art fi facutg elti
de allegea din 6stea sa ceT mai buni ostagi, facendu-o
astfela sä cagtige In cualitate ceia ce perdea In numert
0, incredintandu-o lui MichaTu-Voda, l'art fi trecutt in
Bulgaria, ceia ce nu era cu neputinta. MichaTu, care cun-
moseea bine acesta terra gi era iubitt de locuitori, art fi

www.dacoromanica.ro
182 MICHAIU-VITEZUL

putute curIti de tote Bulgaria, in acea Yard, de Turci

trecêndu'i Balcanii i 16sand pe de primg-vdra spre a porni
care Constantinopole. Ce resultate minunate n'are fi putute
atunci avd acdste expedig pe care nepriceperea lui Ba-
thori o stêrpi cu totul! Unii din capetele armatel, intre
can i Piccolomini povetui atunci a drege castellul San-
Giorgiu gi a pune garnizOne intr'insul, spre a inchide in
viitord Turcilor, trecerea Dunerii printeacestt loce. Dar
Bathori, pricinuind c castellul e prd departe de Arddle
§i c dregerea i cmerea lui va costa prd multe, porunci
sl'le &time gi sä dea foce caselor i in cea din urine Ii
a acelei luni puse de arse gi partea podttlui ce mai rem§,-
sese, impreune cu luntrile pe care era Acute. Apol , le-
sându'gi armia sub commanda lui Stefant Bocskai , lo-
cotenentul s'de generale, inso9itti de o cdte de cellerime,
avênd cu sine gi pe Piccolomini cu cavallerii sl, lu callea
Bragovului. Cu dinsul pled gi nunciul Papel i internun-
ciur imp6rätescIA generalul Carole Magnu9 , istoriogra-
ful imperatului, care Pam o descriere despre UN, acdste
campani i o tremise stepftnului see la Praga , dupe
care descriere spune annalistul francese Guerrin el a co-
piate pe a se-
Mercuri la (.1i antdiu de noemvrie, Bathori i so9ii sgl
se duserl la Bucuresci i aflarl ornul degerte ,de locui-
tort Aci &ire dou6 tunuri marl *bite de dugmane in
fuga lul cea grabnicl. Dupe ce 41 intremarl puterile in
vreme de trel 1ile, il urmarä callea inainte One la ornul
Gherghita, care gi ele se afle, degerte de locuitori. Michaiu
inso9ise pe Bathori pea inteaceste orme. Inainte de a
se desperti aci unul de altul, prin9ul Arddlului, voind WO.
arate recunnoscinta sa pentru atfttaviteji i intellepciune-

www.dacoromanica.ro
 CiLLUGHERENIT 183

Cu care se deosebise Michaiu in acéste campaniä, se invoi

a preface tractatul de la 20 maiu ce era atat de nesuferite
acestuia §i a'i da inapoi tete drepturile stepanirei de sineif,
oprind pe séme'l titlul onorificti de suzerane. Fere in-
duoiall ce Bathori n'avea alte in cotro face, temendu-se
ca, de nu va jertfi acele tractate, se, nu fie silitli la acesta
de Michaiu ce acum era liberti de grija Turcilor. Dupe
aceste invoire prietenesce, Bathori opri, cu vole lui Mi-
chain cinci-yci tunuri din cele dobendite de la Turd §i
erg, luandu'O ioa bung de la dinsul, porni spre Brgove.
In aceste ora§e ele astepte cate-va clile One ile ajunse gi
Stefafrq Bocskai §i Rezvant-Vode impreunA cu teta ar-
meta. Apol dete lui Rezvant duce mii Secui ajutort ca
sa intre in Moldova se goniasce pe Ieremia Vode §i. pe Leif.
Ala Bathori, in relele sale chibzuiri, nu numai ce nu trecu
in Bulgaria srre a de gene Turcikr, dar Mice nici in Mol-
dova nu fen o expeditie seriosk dupe cum se fegeduise.
Adevere e el ell insciinta pe Rezvant a nu intreprinde
nimice cu o indreznele nesocotite §i, de va vede el Polonil
sent mai multi la numere §i puteri, se nu dea bettain, ci
se altepte pea sl'i tramite unti mai mare ajutore. Dar
eTa lesne de intellese ce Bement, odate in apropriere de
&wane, nu va fi 'Ate stepant a se feri de battallia, chiar
Wand de o parte nature lui cea mune cutezetere. Art fi
foste mune mai bine déca Bathori, intreprindea insuif
aceste expeditie s6ti déca da de atunci lui Rhyne unA
ajutore mai insemnate. Astfelti arti fi ferite pe credin-
ciosul see Rezvane §i &tea lui, de trista Ode ce intem-
pinara in Moldova.
In urma acestor orenduiell, Bathori ridicandu-se de-
la Bravve, merse in scaunul sett din Alba-Iulia veselti de-

www.dacoromanica.ro
184 MICHARI-VITEZUL

triumfurile sale. EIA scrise de ad, in 16 noemvrie, PapeT,

vestindulli de biruinta dobAnditi asupra MI Sinan oi VI-
mitAndu'i vre o cAte-va stturi mai insemnate, luate de
la Turd', intre care §i stégul cell) verde ald Proorocului
dobAnditt la bAttAllia de la Callughereni. Pontificele Amaze
f6rte indatorath de acestt dart', multumi In! Bathori fa-
glduindu'i ajutOre de bani §i de omen! §i porunci a se face,
rugicTuni §i Te-Deum in t6te bisericele Borne! pentru a-
ceste ishong, iar cu stturile impodobi temphirie sale.
Elil trImise apoi princului ardelOnt1, prin Luigi dell'An-
guisciola, camerierul s`dq de cinste, o sabil §1 o pllAriA
bine-cuvêntate.
Bathori pornise §1 la Praga unt curieru spre a duce
vestea biruintei, carele sosi in acea capitall in 4 dece m-
vrie. Archiducele Mattheiu, afland la Vienna acéstA vese-
litOre scire, puse de dna miii Te-Deum in biserica Sln,
tului Stefant §i in tOte cele-l-alte biserici ale ormului.
Europa intrOgl se 'nveseli vAclAndu-se mantuitA de pri-
mejdia ce o amenintase §i aflAnd smerirea lui Sinan, acelA
du§manti cumplitil §i neimpAcatfi ce mitt o ingrijise. Nu-
mele lui Bathori, care sciu a trage asuprAV gloria prin-
cipale a acestei isbAng, fu trOmbitatt In t6te *tile de
scriitorii §1 oratoril contimporanT §i in frenesia enthusias-
multi! §i a lingu§irei, elt fu asemënatt cu Alexandru-celil-
mare §i cu Iulie Cesar, cel mai vestiti clpitani din vre-
mea vechiA.

XL

Dupe plecarea prinplui Bathori, neobositul Michaiu-

VodA, fOrl perdere de vreme, hotAri a sfAr§i campania cu-

www.dacoromanica.ro
 CALLIIGHERENII 185

zerind cetItile de pe Aube le têrmuri ale Dugrii, pe uncle

se mai afiail Turd, cari arer put6 fi vätämetori ttrrii.
Drepte aceia, ell porni spre &lila care se coprinsese,
.cum scim de Turd, in vreme ce din porunca lui, spatarul
ITdré lua cetatea Nicopolei ili aga nrca§ se indrepta spre
Vidint. Tamil din Bräila cum aflarl ca. Michaiu s'apropie
de din§ii, napustig, cetaika §i fugig pests Dunäre. In a-
cea fug/ grabnig, trei sute din el se innecag In acestli
fie. Michain priimi glag de la indrIznetul trdrd el, dupiS
.ce a trecute Dunärea, s'a lovite de fag cu Afis-Pa§a care
V es§ise intru intêmpinare §i forte 'I a tiiiate §i 'I a spade
&tea, beat aceste pad. d'abi6 a putute sgpa cu dug
slugl. Michaiu pripi guild despre Nicopole §i apoi, tre -
Lend Dudrea, se impreug cu alr6, isbesce Nicopolul §i
arde, sfarml, robesce §i pustiesce t6te serhaturile turcesci
din Bulgaria pea la Vidinti. Ajungênd aci, ele gfisi ce-
tatea in puterea indërètnicului vitOzt 12.....ca§, care 1§1. is-
bendise gloriose acum perderea ce prin in§elaciune Meer-
case inteaceste loctt dte-va luni mai 'nainte. Acestfi gene -
rale, mai multfi voinice degt norocose, fasese mai 'nainte
preote in satul Flreiganil din judetul Romanati §i se nu-
mia Popa-Stoica. Aflându-se inteaceste log de margine,
care era ades6 bantuitti de Turd, Popa-Stoica luase obi-
ceiu dupe gdr§irea liturgiei, de'§i läsa patrahilul §i, ar-
mfindu-se cu securea, pleca in capul gtenilor de Win la
Turd. Vestea voiniciei MI ajunse pea la Michaiu, care
puse pe mitropolite dela despopi §i in log de rag, ile
investi cu cepchent, §i in log de cruce, ile arml cu sabig,
creclendult mai vrednice de a sluji patria cu armele de-
cat cu liturgiile. Fgrca§ adeveri a§teptärile domnului §i
vitejia cu care se deosebi in mai multe rernduri il dobên-
www.dacoromanica.ro
 186 MICHAIII-VITEZIIL

di de la dinsul slujba de agft sél general5 de pede-

strime. Astfeld acum, ca in mai multe rdnduri, vom
ved6 pe acesta domnü Asp Mind de o potrivl meritul
Lii slujbele c5tre patriä, forft a cftuta privilegiele nascerii
s61 ale stärii.
.

Locuitorii din Bulgaria aflftnd de sosirca lui Michaiu

la Vidind, se adunarl toti din We *tile de i se Inchi-
narä. Vitejiile acestui domn5 aprinserft t6te spiritele po-
p6reld chinuite de Turd; locuitorii din Serbia, Bulgaria,
Bosnia, Macedonia, Albania §i mai multe pärti ale Gre-
ciei alergail de pretutindeni sub stOgurile lui §1 t6te po-
pOrele acestor provincii i§i intorseserft privirea spre din-
sul ca cötre unfi anger5 de mftntuire. De atunci ele ince-
purl alt numi eStéoct lor de la Resaritit. ,
Aceste din urinä biruinte de la Nicopole §1 Vidint in-
cununnarl frumosti minunata §i nemurit6rea campanift
din v6ra annului 1595, Intru t6te vrednicá de cea de iérnft.
Ridicarea Romftnilor, ca un5 visco15 de manift, purtase
feral §i pêrjolul peste WA intinderea de la Dunäre a im-
pgrfttiei turcesci.

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENIf 187

N 0 T E.

10 DESPRE PLANIIRILE BATTALLIILOR

LIIT MICHAIII-VITEZIIL.

In nrmiitOrea nog reproducem mai fintêin cite-va rOndnri pe-

care Bglcesen, bolnavil i aprópe de mOrtea sa, le scria din mild,
adresindu-le, dupg cum se vede, cdtre unfl amicg din Vag., cgrnia
II recommanda a face ung pelerinagin pe tgrrilmul luptelor lut
Micbaiu, spre a complecta indicatiunile topografice si legendare
care, In lipsg de o bung chartg a tgrrei i proserisil din patria sa,
nn le puté InsuI dobéndi :
4 Mal Wein vei cltpta o chartg bung a t6rrel Rominesci tri a
ArdOlnlui ség ci mai mate spre a le confrunta, a le corrige arta
4dupg alta td a Insemna pe nna dinteinsele loenrile istoriee ce nn
cse vor afla insemnate. Acéstit chartg astfelg indreptall en nn-
mires locurilor istorice, dnpg cum le Tel cereeta, imi va sluji
tspre a face o chartg generalg a campaniilor din tótl vremea iu
cMichaiu-Vodg.
4§i Ina iintOin in jndetul Vlacca, a insemna pe chartg positia
4satelor Petri i Hulubeseii, unde s'ag aliatil en tabgra sa Mi-
ichain-Vodg in Iérna annului 1595. Apoi satul Scarpdtescif séii
$erMtescii, nude a tgbgritil hanul em Tgtarii. Apoi satele Putinei
4 0 Stanescir, nude Buzescii au bittutg pe Uteri. In tote aceste
4locurT vel merge in pers6nn i vel elute, prectim in tOte hen-

www.dacoromanica.ro
188 MICHAIU-VITEZUL

erile ce se vorti Insemna la valle ch s'a petrecutd vre o bittaiii,

ea aduna de la lhcuitorl, off-ce povegti, legende, antics poporale
card privi acele locurl. Acesté trebuie a le seri astfelii cum le spunii
e thrranii.

4 DESPRE EVENIMENTELE DIN VERA ANNUM! 1 595 .

eA afla care pOte sh EA liirgimea Dundrii intre Rugefulc gi

e Giurgiu. Despre podul pe luntri care Sou Sinan pe Dunire, spund
eistoricii turd eh, flind in mijlocul rinlui turd ostrovti lithretti
c(plat) shditti cu Gild!, duserd podnl de la Rugeink acolo in 5 so%
66 pie. A afla numele acestui ostrovd. De la math ostrovt
-4a venitii podul la cetiituia Singiorgiu din insula cea mich, care
eacum e dhramath. A cerceta dica instils unde Bunt rninele ce-
4tdtuiei se numesce gi ea Singiorgiu, c6ci miff o numescil Slobo-
eqia. De la acOsth insuld, a car!! intindere sit 'ini o insemnezi
((spiel el are numai duou jugere, deux arpents), rnergea po-
edul la maid nostru *lend intennil loch nude douh riuri se
eversii In Durare. A curds p'acolo aprOpe, acesth loch gi nu-
-emele celor dna riuri (sod unuia, de e unul).
CSinan, pleciind cu Ostea de la Giurgiu, thbdri In cea d'inthiu
4nOpte intern:it Bath ruinatti in drOpta Camuri. Ce loch pOte
efl acostu Camurd? §i a duoa Oi ajunse in Vadul Cdllughereni-
4lor, treand, iice turd antorti, riul liOjlovul pe trei poduri.Ore
-.Nejlovul se chiamd riul cell! mai de aprópe de Cullughhreni, viind
ede la Giurgiu? Pe charta mea vhclii eh, acestd rid se ennui
cSakia. A se asigura bine de acOsta.Trebuie a sci ch multe
-eclin numirile addnse de istoricil strlinT, turd, ungnri, poloni, etc.
esunt cam gregite add stricate pueind; de aceia a chuta une-ori
4 pe acelea ce se apropie Ore-ce de dinsele.

4 CALLUGHERENI.

eLa acestil locti importanth trebule a se opri mai multi]. A face

Amid croquis de planul acestei strimtori gi a o descrie en amh-
-eruntul, coprinynd lungimea gi lArgimea strimterii, a goselei gi.
-4a podului ce treed printr'insa, apele ce se vdrsi intrInsa, nu-

www.dacoromanica.ro
 CILLUGHERENII 189-

itmele délnriior ce o Impreserl. Istoria !Tune el vizirul Sinan Ipi

<ageOase corturile pe o Inlltime, la intrarea strimtorel despre-
<Mir& ; .el Michaln lnase positiI dincolo de rid, pe o Inaltime-
(duo/ mile departe de tablra turcesel, occupind strimtorea despre
ancuresel. Astfeld fimbele armate protivnice se aflad apeclate pe
(Calla inIltiml façA In fa* fiind despIrtite numal de pldnrea
<din valle ce nu le opria de a se vedd. A Oa délul unde erad
aTurcil precum pi acela nude erad Romanii pi a Insemna numele
elor pi ori-ce povesti pi legende se vor afla la Cillugh/reni.
aSatul Copcicenii vine Ore dincolo de 110 Argepii, sill dincece
<(plecind de la Glurgln) ?

c TERGOVIMA.

eCe bisericl, (Ore Mitropolia?) era vecing en eurtea Domnésed

ce pe care Sinan o preflcu In cettitnil ? A &luta déca pe liingl.
aruinele curtel se mai tine vre o bisericl? Tergoviptea vechil ore
ape malnl dreptd ald Ialomitel se Intindea? De este adeveratd
c cl Imprejurul orapulni a fostd pi nisce bap? La battaia ce-
at/4d TergovipteI de creptinl (1595), Bazvand-Voda. en &tea sa
ase apeOase despre r/sitritd pe drnmul Bucurescilor, battend par-
atea de susd a cetIteT; dintealtl parte, spundistoricil el Michela
acu Bathori se ape4ase despre munti pi rinl Ialomita, la o m6-
anIstire (care fn atunci stricaM pi apol dresl) departe de o Mt-
ataii de slgettl. Care pOte sI fie acéstl mhIstire ? Nu cum-va
allidndstirea Detuluf? Dar aeesta nu era maY departe de cetate?
CorY e/ orapulatnnei se'ntindea multd malmultd decit asap ?
4A deslega aceste Intreblrl. Istoria adaoge a Michaln merse
(apt:A la und altii templu, multd maT aprOpe de cetate, de uncle
to bittea en tnnurile. A ghici pi pe acestd tempi%
eCand aii venitii creptinil de la .Ruccirfi pi Stoienesci asupra
aTergoviptel, sub zidnrile cdrul orapd era tlb/ritii Sinan, el M-
abdrIrit Inteo campil mare, o mill departe de Tergovipte pi en mid
asfertd de leghe departe de tab/ra lul Sinan. In mijlocul âmbe-
elor taberl, intr'o distantl de o alergituri de (and pi de nna pi de
tees-Isla parte, era nnd deM mare tliatd prin mijlocd In dna,
<la pelele elruia curgea Dimbovita.-Pe acestd deld se lira Sinan
www.dacoromanica.ro
490 MICHAW-VITEZUL

-cca 85, priviaseX armia crestiniL A gIsi acestri Mil §i numele

-41d §i a cerceta de se aflii vre o vorbg sért poveste de [wag in-
4 tem plare.
(Blithe Yu, in retragerea sa dinainté lui Sinan, de la CIllugh4-
4reni, vine la Térgovi§te; d'acolo intinynd totii mai departe in
4munti, urmand tgrmurile Dimbovitel, se adepostesce la Cetaluta
gild Negru-Vodd, ale aril intirirl de pu§inX vreme sdrobite de
4 Turci; se vedeati find. Acestil locA e vestitii printeo biittiilliii
4ce cit§tigii la 1342, Dragomiril commandantul puterilor lul La-
4dis1a4 Vocli, asupra o§tirei crainlul Ungariel Ludovic I care,
4sub commanda lui Nicolae Garan gi Simeon Meghe§el, avalise
(in térrii; acelti duel unguri c4urii morti in acea bittaig. A
(face o descriptiii am6runtil a acestui ken' numitii Cetatealui Ne-
4gru-Vodd, a ruinelor ce se aflii, a cullege tote traditiile §i le-
4gendele ce se povestescii acolo de Negrn-VodI §i suvenirile, de
evor fi, ale biittilliel susmentionate ce a illustratri acelii locit.
cDe la Cetatea la Negru-Vodd, Michain se trase mai in imuiti,
4totil pe apa Dimbovitel in susti, 00 la satul Stoienescif unde
4Mbgri. A face aceiaqii cilMtorM descriind drumul §i distanta
cintre Cetatea .Negrului tii Stoienescii; a descoperi celii din nr-
-emit locil §i traditiile ce se vorii fi plstrath din acele vreml, aci
4acolo a mai avntil Michaiu intelnire en Turcil.
(De la Stoienesol a merge la Rued,* insemnfind distanta; aci
ea merge la granite Ardélulul §1 a descrie trecerea din Ardél4 in
(terrii. P'aci intrEl prin§ul Ardélului in ajutorul MI Michalu.
4Trecerea muntelui, spunii istoricil contimporaul cum el era ri-
wpósg §i rripede §i atittfi de fingusM tacit trebuirii a slobocli car-
4rele en &nine la valle. Totii ale e §i acum ?

(BATTALLIA DE LA TELEJENC (1600)

4Acesti lialtilllig, ce urmil intre Poloni, sub hatmanul Zamoisky

-4§i Michalu-Vodii, se Men pe apa Teléjenului, ceva mai In sued
4pe riA urchnd din drumul Ploescilor. Ostea romindscl era age_
,c4tri, intennil loca de trel pIrti ineunjurat4 de ming marl gi.
4acoperiti de pldurl : In a patra parte, pe unde Michain intrase
4in acela locil. §i se ails astfelti inchisfl, venla riul Telejenul care

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 191

all trece de duce ori spre

4 ficea o cotiturg acolo Dick trebnia
4a intra in Warm cea désii ce se afla in fruntea taberei romi-
enesci. A ggsi acelh loch de Wittall urmind din drumul Floe-
cscilorpe Teléjenh in snail §i a =liege ori ce snvenire se Tor fi pi-
estratii acole de acestii intemplare
. . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ad se intrerupe manuscriptul; dar va fi lesne a complecta ce-

rerile autorulul, urmilnd, i pentra 1ocalitti1e find neinsemnate
aci, sistema intrebnintaa de dinsul. Sub raportul topografich,
lucrarea e acum multil inlesnitfi prin publicarea chartel cold
marl a tdrrei Rominesci executag de inginerii statulni majord
anstriadi i prin mai multe bnne charte ale Transylvaniei pu-
blicate in ace§ti din urmX anni.
In cela ce se attinge de evenimentele din 1594 i din vera an-
nului 1595, fiay eine va gfissi pe char* satele Petrile, Puti-
twig, Stdneseil; figg-eine va vedé c hank cea mica din face
Giurgiulni, cea curaine de o cetfituirt, se chiamh inteadeverh Sin-
giorgiu; iar cea lfitfirétfi din susnl el, .Ramadanul; va gsi ase-
mellé vallea &Reif pe drumul Glurgialiff; va gitssi satul Copd-
cenif d'a stage Argegului. Dar eda ce remine dna de &Rh e
localitltile satelor Hulubescii i Sedrpdtescii on 6erbdteseif, care
póte s'ail Tainatil de toth , orl ca multe alte sate din terra no-
strI, '11 ah schimbath numirile. E fined de Oath care a fost val-
lea Camuri, déca nu cum-va vomlna-o drepth vallea Céguri i sa-
tul invecinatil la care a mash Sinan-Paqa, drepth satul Dadiloms.
Ravin-a dna de constatatil déca cum-va ceva traditii i legende
all rgmash pe alocuré, din acele fapte de arme strithcite, de qi tim-
pul i nenorocirile posteriere ail stersil mai tote amintirile glo-
di:58e printre populatiile adese secerate §i adesé prenouite ale ju-
decelor române mIrginatie Dunitrei.
Cracea de 'Aril de la Cfillughgreni, dnp6 cum spnne i Mee-
seal, e on 90 de anal porterierh qi nu de loch relativg la glorio-
sal faptii de arme alii hi Michela. Acestg cruce monolithh, mare
et frumosh stipaa cn ornamente pe much!, perti o inscriptiune care,
In mai mite bonn, s's. dersh prin ferimarea petril, de-gi unit
mich pavillionh de efiriimidl boltith o apiri de ink:trine timpuluT.
Inteo rIpede trecere pe la Cgllughereni, amh descifratil, siipate
www.dacoromanica.ro
192 MICHAltr-YITEZUL

pe acéstg cruce, nrmatórele cuvinte ce le transcrimd preeit s'a.

putntt maY exactd Ostratt.
pe faga despre Giorgio :
4svanta acéstg §i de viatg aducgtóre cruce rgdicatg este de pré ln-
cminatult §i slvitnlii domnn lo §erban Cantacuzino Voevothi
cadevgratnlii nepotg alt bgtrannld §erban Bgsgrab §i pome-
4nire védnict ste la capul acestnI frumes §1 minunat
4podg carele Insn1 inpreung en lubitt fiksgt la lnerarea ml
4fiind §i eite......
pe muchia stingd :
cpentrn cii §1 Mgrii sale in véci bung poménire §i multamitg st
ai vie §i sit i remge lui §i doamnei lui Mull §i encOnilort lui fg-
centusat dart acestii podt gi acéstg dumneOéscg crace sad r1-
4dicatil intral patrnlé ant aln domnii sale la and de la zidirea,
41umii 7112 (de la Chr. 1682) msta (lona) octovri dni (ile) 17 .*
pe faga despre .Néjlovd :
4 dar..... rgdicarea acestii cinstitd §i de viiatit fgcgtoare =-
see arati ostenéla i stradania- facerii aceste mare §i temeinie
4 poM intru vécinicg pomenire Iarg luminatnlui acest....., precum
4in ceia fasf san 4is Tart in césta tg faeg scrisusat intru p0-
4menire §i cinstiti boiarini Mgrii sale carii san. intgmplat la fa-
4cerea podulni acestnia inpreung en a lor luminatit domnd
cdus toti en multi stradanie i ostenél de la inceperé podulni
4Ong la svgr§itt carii pre nnme aunt acesté Rada Ngsturel vel
cban Bade Bilicénul vel vornied Gligorie Gradi§teanul vel log-
4fgt Vlad Cocorgscul biv vel logfgt Costandin Brincovénul vel
4apItar Iordakie Catacozino vel stolnic Alexaudru biv vel stolnic
4Mihn1 t biv vel pitar Tinasie vel arma§ Costandin Bilgegnul vel
4agg §grban vt logofgt Fiera vt vistiar §grban vel elpitan za le-
(fedi I'drvul Cretnlescull vt postelnicil find imprenng en tote
4bréslele slnjitori §i ai Curti dereptn maa sad scris ca st fie in-
4trn vécinicit pomenire. Lt. ot rodjetva
Precnm vedem, nimict in acéstg inscriptinne nu amintesce fel-
mosa bittgllit a 10 MiebaIn Vitkzul §i singurul pnnctii prin care

www.dacoromanica.ro
 CALLUGHgRENI1 193
acesta monumenta mal noa póte presenta &ell care relatinne on
faptul de arme de la 1595, e modificArile ce constructia aceld mare
fti minunati pocLi ala biT §erbana-Voli Cantacozino, trebuie A
ft addusa localitfl in care s'aLbAttuta Rominfi en Sinan-Paqa.
InteadevArd, dei positiunea topografid n'a pututa schimba in
trel sewn, dar balta formed de Nej lova nu mal pare a fi acum
atm de amenintiltore, nici lunca aria de pAdurósa, emu ni le de-
scrit istoricil de pe atunci. Ca clAdirea podulul trebuie neapAratil
A se fi tiat multT din copaci i A se fi Monti luerAri spre a
injghiebit apele AslAtate ale riuld; constructinnea §oselel mo-
derne ce merge la -ifiurgin a preschimbata ci ea infAciprea sel-
batic i mocirlia a loculd.

Dar pe liing lacriirile de utilitate introduce de civilisatiune

intr'acea valle memorabilé, ór und monumenta care A dovedla-
sci recunnoscinta Rominilor c5tre pArintil lor ce ail apArata terra
en berbetiti, ;Vara fl tota aca de folosa, ca i o calle lesniciósA, des-
chisa pe acolo commercluld Cela ce inalt1 o natiune, cela ce
'I inspire', demnitatea i tAria, nu e Matti clesvoltarea prosperitil-
t4 sale materiale, mud imbil§ugarea productelor industriel sale,
nicl inmulthea capitalurilor i averilor, nicl luxul vietel casnice,
ci respectul catre eroil i gloriile nationale de orT-ce fell, ci amo-
rul catre pAmentul natala, pentru pilstrarea :area s'ad lnptatil
gen eratiunile trecute, ci lubirea catre limbs i datinele pArintesci,
moqtenirT scumpe, rémase din vechime rang de aceste elemente,
spiritnl nationala pere. Inima se sleesce in recile speculatiunT pi
in intreprinderile egoiste ale industriel §i ale negoçuld. Litte-
rilor i artelor e data de a intretine via' veneratiunea gloriilor
trecnte, de a de§tepta nobilele aspiratiunT, de a insufla sacrificri
marete.

E o datorig AMA a popOrelor, pe care civilisatiunea o conga-

cA pe tótl 4ioa mai tare, de a cerceta §i de a vete la lumina'.
faptele trecutuld lor, de a eternise, prin ajutornl artelor, me-
moria bArbatilor marl i evenimentelor gloriOse. SA nu nesbco-
Vasa dar nimeni cât infinentl salntarie pete aye asupra twei
natiunl amintirea virtutilor el strAbnne; adese orl ea a produsil
13
www.dacoromanica.ro
194 MICHAW-VITEZUL

faptele mail i acésta ne intemeiazi multi a crede cuvintelor

until amici and 4icea : (Si ne addu cemil aminte de epocha liii
(Michaiu, in care Rominul attinse calmea mgrirel, care ne a
4 liaatil cele mal glorióse pagine in annalele rrel. Cine nu s'a
denthusiasmatti, citind bttffiu1e lul Michaiu? Cine n'a admi-
(rati geniul §i birbitia lui ? Ci1lughireni! Thermopile ale Ro-
<minilor! cite inimi nn tresarii la suvenirea vOstri! cite suflete
nn aprinde0 ! cite brace nu inannatil Cand Rominnl '0 ard
(perde de totii credinta, eind orl-ce scinteii de patriotismil s'ard
(stinge in inima lui, numele vostrn singuril ard fi in stare srlii
4ridic sing enthusiasmeze §i sild fad a muri luptindu-se, Bei
<a triumfa!, Editorul.

2° DESPRE POEM V. CARLOVA.

Vasile Carlova, niscuti in Bucuresci la 1809, imbricig ea tail

tinerimea inimOsi de pe atund, carriera militari la 1831; dar
mórtea fill ripi la vérsti de 23 annt Din poesiile InI reprodu-
cem pe cele dna urmitOre, pistrate i citate de N. Balcescn :

RUINELE TERGOVISTEL
0 zidurl intristate, o monumenti slIvitd!
In ce mirire nalt i vol ati strilueiti,
Pe cind null sore dulce i multll mal fericiti
Il revirsa lumina p'acestil pimêntil robiti!
Dar in sfAr§iti Saturni, cum i s'a dati de mg,
In negura Ogre 1ndat v'a suppusii.
Ce jale v coprinde! Cum totul v'ail peritii!
Sub osanclirea sOrteT de tail ai innegriti ;
Din slava strimo§dscit nimici nu v'a rimasii;
Orl unde nu se vede nicI urma unui pasi,
§i 'n vreme ce odati orl care muritorti
Privia la vol cu Ting, en ochTu atintitorti,
Acum de spaimi multi se trage inapoI
Indati ce privirea II cade dreptil pe vol...
Dar bed, ziduri triste, ave0 will ce plcutll
Cind ochiul v privesce in lini§titil minutll:
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 195

'De jale ila pgtrundeti, de milts' liii uimiti!

Voi and in flint5 dreptil pilda ne slujiti
Cum cele mai slivite si cu temein de feril
A omenirel fapte, din face lumel peril,
-0um totul se repune ca urme ind6ratil
Pe aripele vremel, de nu se mai aratii,
Cum omul, çfit sit fie in tOte savdr§itil,
Pe negendite cade sell pere
Eil unul, In credint, mai multa m multnmesca
A vóstra daramare pe géncluri s6, privesca,
Decat zidire yeti, cleat palatU frumosil,
-0u stralucire mmHg., dar fara de folosa,
§i 'ntocmal cum pastoral ce ambll pre campii
La adapostil alérga dud. vede vijelii,
A§a §i ell ammo., in viscolii de darer!,
La voi, spre u§nrinta, cu triste via pareri.
Nici Muselor cintare, nici mill voiu diu cert..
O patria a plange en mita jale cera!
La voi, la voi nadejde eil emu de ajutoril.
Vol* sauteti de cuvinte qi de idei isvord.
Cind sgumotul de pa incéta peste tau,
Cind nóptea atmosfera inttinecii de tota,
Cind emul de necazuri, de trude ostenitil,
In lini§tirea noptei se afil adormitil,
Ea nicl atunci de genduri odihni neavand,
La voi fiirli sfléla via singurli, hicrimand,
de vederea vóstr5 cea trista. 'nsufletatii,
A vósti d négrli gag descoperil nelicetata.
316 cretla 1ang5 mormentul muirirel stramo§esci
§1 simta o tanguire de lucruri omenesci
§i mi se pare ii,nc5 c'aucla nail jalnica glasli
Viand aceste vorbe : .Ce vai ad mai ramasa
cCand cea mai tare slava ca umbra a trecuta,
Camd duhul cela mai sloboda cu dinsa a ca4util !

www.dacoromanica.ro
196 MICIIAIU-vrrEZUL

.....
Acestil tristil glasü, ruine! pre mine m'a parunsti
§i a hull vieta in stare m'a addusg.

.
Deci priinil, ruine ! pen' voila ye& pgmentil.
Si vitt spre mangier% sg plane p'acestil mormentti,
Uncle tiranul incg unit pug n'a cutezatg,
CdcT a vederea vóstri se simte spiimentatil !

114 AR I.-

Odd ()gird romiine cu occagia ind4irei stegului nationalit

la 1831.

Fratil mei! copil rgsboinici, ascultare mumel (lag!

Iat césul, mica i mare, armele ambricipti,
Stringend toff intr'o unire,
Spre a mumel fericire:
S'alergim de ollte, frati!
Cerui vog v deschide unti drumii forte lludt-td
Ca sit mergeti cu psi mare care slava ne'ncetatii..
Fie vog dar in minte
CO Egropa Insitl simte
In ce calle ati intratil.

Glasul Patriel s sune in aqui tutulor,

Strigind vog : cLenevirea ruginati sub piciorti!*
Toti acum cu o strigare,
Spre a vOstrg ingltare,
Si dati ming d'ajutorg.

Aces armg rnginit i ascunsii In mormenth

Braple sg inferbinte; Ong iaralf pre pgmental
Tinerimea s'o 'ncnnunne
Ca isbenp i fapte bane;
' Pe ea fad jurgmentg !
www.dacoromanica.ro
 CALLUGHERENII 197
Inainté fie-cerui Indestul v'at1 =Hite;
Indestul i lenevirea en greii somnii v's stepanitil;
Acea sOrté fere mile,
Sée de vat sit de sill,
Insférsitil v'a sloboçiitL

Priviti slava de aprOpe; voi in urme'T ati celeste

§i pe fruntea fle-cerui rada ei a luminatil;
Deci la arme dati nitvalt
§i pe randa es§iti en fare,
CUT vulturul s'a naltatil!

Eli" sub aripri ve ebiama,' §i vestesce ca se sciti

-Cii d'acuma inainte Natici s ve nniniti;
Decl d'acuma inainte
Alergati catil mai ferbinte
Laure si dobenditi.

inteacéste calle sante Infruntati on ce neva;

Biruinta pretutindeni sit se tie dupe voi,
§i strigati c'o glitsuire :
eSlava, dragoste, unire
a tn vecT fie intre nal s

Inainte-ve vrajma§il sé apiece fruntea kr,

Sa'§1 minnOsce neputinta ca s scape d.e omoril;
Dar atuncl a vOstril mine.
Spre ei fie mai blajine,
Dindu-le i ajutord.

Berbetia i virtntea aid ince se gesesca;

Ance curge printre vine acela simge stremo§escil ,
Ce la vreme se aratii
§i nu pere niei o date,
Ca una dare dumnecleesca.

Pe c'ampia romenesce, tota tecere One dad?

Peng clod de arme pline se nu sane and i cand ?
www.dacoromanica.ro
198 MICHAIU-VITEZUL

§i po'ntinsa eY lttirne
St, nu ésst en %time
Cetele meret la rOndt.

Aid seóla birnintd Inteo vreme a satutil,

Ale aria ruine se lint anet vechi de multi;
Dar mum fdri abavt
Acea stamoOset slavt
A se éssa unt minutii.

Glasul nostru strigand : eArme!* pe stamoqi a delteptatt,

Ale arora ttrrane in morminte Wail mitileatt
Va lor umbre'n veci tante
Stan at cob nevqnte,
Privind stégul intltatt.
Ce privire duke mie! stégul fulfie in véntt;
Armele lucent §i slava esse iart§l din mormentii;
Tinerimea indriznett,
Wilda, falnia, mtrétt,
Ugoril mkt pre ptmentil.

Laerimt de buenrial cure, ah, cure nefneetatt I

Véenri sant de and aseunst p'alt meil peptil tn n'aI plan..
Arma, let et lueesee!
Slava, iatt et zimbesee!
Stégul, Iattlii s'a'naltatil I

www.dacoromanica.ro
 CARTEA III
ROBIREA TERRANULUI
(DECEMVRIE 1595, APRILIE 1599.)

I.

Arai v6il1utii el la propunerea ce imp6ratul Germania'

&use regehil Poloniei de a intra in legAtura cre§ting in
contra Turcilor, acesta il re'spunsese intr'unA chipt rece
§i nehotäritA, adlogind el trebuie a consulta dieta §i el
atunci !I va da fespunsii. In 7 fevruarie 1595 se deschise
dieta republicei polone la Cracovia. Papa trImise acolo
pe legatul sa, Annibal de Capita, archiepiscopil alii sea-
polei, carele impingea pe rege §i pe Poloni a se allia cu
impkatul §i cu t6te pop6rele cre§tine in contra du§ma-
nuldi commun a1t cre§tinAtAii. AcestA tréba, impor-
tang se desbIttu cu mu1t1 infocare. Regele era applecatA
spre acéstä unire §i acel ce tinea t. de curte svtituiaii al-
Banta cu imp6ratul, in numele religiei ce o poruncea.
Ce1-1-alti declaraü el nu e prudentt d'a rupe o pace de
www.dacoromanica.ro
200 MICHAIU-VITEZUL

§Spte-Oeci de anni cu Turcil §i a pune in primejdig man-

tuirea patriel br, spre a face slujbg, sträinilor ; el rgs-
boiul va nasce multe rele care anevoig se vor puts vin-
deca ; ca, fn lips1 de arme §i de bani, trebuie mai fintêiu
a adduce yrra Inteo stare Inflorit6re §i puternica. Parti-
sanii rgsboiului propuneat a pune un bill de unt scat
de tott capul de evret, precum se facuse la 1578, in
rgsbolul cu Muscalii. Unt Sarius Zamoisky, cancellarul
regatului §.1 marele hatmant all cor6nnei , care avea
mare Inriurire fn dietg i Intorcea inima regelui dupg
cum voik, urg e Nemti i se lupta, fn contra lor, spriji-
nind ca art fi cu primejdig a se amesteca in acelt rgs-
boiu, §i adesé repetand vorbele regelui Stefant Bathori :
el republica Poloniei, câtit vreme va fi alliatit cu Turcii,
va Astra mai-free sa. Acestea se petrecurg fnainte de so-
sirea lui Stanislas Pavlovici, episcopul Olmutzului §i hiT
Tenceslas Berke, soli din partea impgratului, precum §i
a lui Dimitrie Napradi , prepositul Aradului , Nicolae
Socol §i Michaiu Keleme0 , tritmiT din partea dietel
Ungariei, pe lftngit caii se unirg §i deputatil lui Bathori,
prinplui Transilvaniei, ai lui Michaiu, domnul tgrrei
Românesci §i ai domnului Moldovei. Dieta se prelungise
spre a a§tepta sosirea acestor soli. Cei din partea electo-
rului de Brandeburg, Mit Costitz §i but Benkendorf de
Wardin §i din partea electorului Saxoniei, Nicolae Reus-
ner §1 Chistofort Brokendorf, sosirg asemeni in Cracovia
pe la ster§itul lui martie, spre a Indemna pe Poloni a 's1
unl puterile lor cu ale ImpSratului, ca sg apere o causg
a§a drdpta. Legatul Papei, Malespina, f§i fnduoise objeT-
nuita sa activitate. ilt vedeau alergandt meret In t6te
pgrtile, dud la rege, fa audientg particularg cu 8(0,
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUT 201

cand la eel mai de capetanie nobill i senatori, visitandu'l

in deosebi, impingêndu'i, indemnandu'l, amenintandu'l,
silindu'I pe toff. a nu sta de laturi din acesta cruciata in
contra paganilor. Dar t6te acestea (Apra dinaint6 urel
oe Zamoisky purta Nemtilor gi aplecarii ce e1I avea pen-
tru pacea cu Turcil. Si cu t6te ca, spre a nu descuragia
pe soli gi a le läsa sperarea putintel unel invoiell, se nu-
mise o commisi a. din senatt, pentru a cerceta conditiile
tractatului propusii de Imparatul , dar mi se inchilie, ni-
mica, traganand la vreme pea cand sosirea unui clauga
turd cu scrisorl din partea sultanului Are rege gi din
partea lui Ferhat-Paga Are senata, cerênd de la Poloni
pastrarea päciL, priimind unit respunst favorabila , t6te
nadejdile solilor se currnara gi ei fura sniff a se int6rce
la locul kr, fora de nici o isprava.

IL

In vreme ce Sinan-Paga se apropia de Duke ca sä

naväliasca peste tarrile romane i cand se vestise ca gi
Tatarii aveaa s napadlasca in Moldova in ajutorul Tur-
tilor,, Itazvant-Voda, vklêndu'gi terra slabita de atatd
nevol ale rasbaielor, ale domnior tiranni i rasipitori de
tOrra, vapnd t6tä partea de jost a Moldaviel pustiita, lo-
cuitoril el in de obgte rsipi, fugind inspaimantati de
sila co li se facea d'a fi rasboinici i d'a 'g'i apara vetrile,
boieril, in capul carora se afia unul numita Nadelcu, oma
cu mare autoritate, desperand de mantuirea Orrii kr,
tragendu-se de dinsul i nazuind in ajutOre strAine , fu
snag a se adresa la PolonI, cerênd allianta gi ajutorq
impotriva piganilor. Raspunsul ce dobêndi fa ca, de vreme

www.dacoromanica.ro
202 micHATu-vrrtzu
ce nu este in stare a'§1 apara terra, sa se lepede de al-
Banta cu cre§tinil §i sa se suppuna maT bine Turcilor.
Astfelil, strimtorath din tete partile, Razvand-Voda, pe
care Sigismundt Bathori 116 chiama intr' ajutorl, ve-
Ynd ca singurfi nu'§T va pute apara terra , atuncT , la
nevoil de a veni Tätarii, hotari a se duce in tabera lui
Bathori, in contra lui Sinan. De aceTa, luandu'§i soçia §i
Incareandu'§T avutiile in carre, cu 6stea ce avea, ha callea
TransilvanieT.
Indata ce se afla in Polonia, de plecarea liii Razvanu,
marele hatmant Zamoisky, care se afla nu departe de
granitä, hotari a se folosi de rasbolul dintre Romani §i
Transilvani cu Turcil, spre a coprinde terra MoldoveT,
remasa fora stepanli, a o smulge de sub influenta prin-
Mu! Transilvaniei §i a imperatului Germaniel §i a avoila,
In acea terra vechile pretentiT de suprematia ale Polonilor.
Aceste pretentii erafi ca Moldova ar6 fi fostfi vre-o data
unit feudt alil Poloniei. Pentru acel, luand de pretextil
ca, de vreme ce se aude ca. `Muff ail trecutfi Boristhe-
nele §i se apropia de Moldova pe drumul numit6 Negru,
apoT acesta apropiere a Tatarilor, , putand adduce vata-
mare provinciilor polonese margina§e, cum Pocutia, Ru-
tenia §i Podolia, este nevoia ca el6 sa Tea positia in Mol-
dova , spre asigurarea PolonieT. Avand pu9ine o§tiri pe
langa dInsul , elfi se adresa la Cozad, chiamandul in a-
jutort ; dar ace§tia, manio§1 c6ci Zamoisky le refusase d'a
le plati lefa, §i le declarase eä, de vor sup6ra seu gni
vre unfi ora§A turcesca, IT va privi ca du§manT aT Polo-
niei, in 1oc6 d'a'T veni Inteajutor6, navalira in Polonia
§i detera in jafii provinciile Volynia §i Podolia. Trami§ii

www.dacoromanica.ro
 RO BIREA TERRANULUf 203

lui Zamoisky cetre rege, cerendu'l ce sg fad, ii adduserg.

acestil respunst : «P6rtg-te dupe imprejurgri!)
Hatmanul, f6rg a a§tepta o hotgrire lImuritg din par-
tea regelui, 1:§1 urml planul seg. Spre a se descgrca 6re-
cum de respunderea ce putea sg my, asuprgl, e1 6 con-
vocg, ung svatg ostgpscg, in care pofti pe toti senatoril
din taberg §i din vecingtate §i 11 flcu se priimiascg hotg-
rirea lui. Spre a nu pica in vrgjmg§il cu Turcii, prin a-
cestg demonstratig, elg tramise ung sag la Sinan-Pap.
Cu declaratig c Polonia, fiind legatg de v6curi d'o prie-
tenig strinsg cu P6rta ottomang, doresce a o pgstra ne-
siluitg ; cl acéstg prietenig nu s'a clitith prin nlvglirea .

de curend a Tgtarilor in Polonia ; el intrarea ce facg

Polonesil acum in Moldavia tintesce numal a pine sub
ocrotire hotarele polone in contra Tgtarilor ce se apro-
pig de dinsele ; c organisatia ce are sg lea Moldova nu
va fi impotrivitOre dreptului Porta, ci din contra, mesa
térrg va remand ca §i mai nainte, o mijlocitOre intre Tur-
cia i Polonia, puind astfelti distantg intre botarele lor,
depgrtând ori ce pricing de rgsbolu i chilzgpind priete-
§ugul acestar done nap.

In 27 augustg, la facerea ileT, Zamoisky porunci sa

qicl trOmbitele §i trecu insu§1, cu armia lu, Nistrul care
era forte scgptt atunci, prin trel locuri §i in-notg. *
* La 1 octomvrie, Zamoisky trecu cu armia lui Nistrul i sosi a
duoa i la Hotin care se InchinA de poporil la marele cancellar
eli puse acolo commandantil pe graful Beltzan cii o garnithnit.
Cinci i1e dupg aceia, eli merse la lase, residenta Moldovid,
www.dacoromanica.ro
104 MICHAIU-VITEZUL

Armata polonä era vesell 0 pling de incredere in gene-

ralul seq. Indatl vlprti cu bucuriä cl sosi 0 Zotkiewsky
cu rAml§ita regimentelor Liovului. In Hotinl, cetate a
Moldovei, pe marginea Po Ionia, era numai o garniz6n1
-de clod sute Unguri. Indatl ce locuitorii aflarl de ple-
{area lui RAzvant §i de intrarea lui Zamoisky, temb-
4u7se d'a trage asuprA-le rësbunarea Polonilor s6I a Tur-
-cilor, prin sill 0 amenintAri isbutirl a sc6te din acestA
cetate garnizona 0 al deschide callea spre a trece in Tran-
silvania. 0 deputatil nun:Ili-6A de locuitori, viind, atunci
sl cérA protectia regelui Po Ionia, numal ca sl'i scape sl
nu cap in manele Turcilor, Zamoisky puse in cetate gar-
niz6nA polonA 0 commandanth pe comitele Beltzan. Boie-
ril ce insocise pe Zamoisky din Polonia , II Indemnarl a
-cere unl domnil. titre candidatil ce se arAtal, era unit
greet Ire-care ce tinea pe fata unui domnl Alexandra-
Bogdant 0 traise in Polonia ; dar acesta fu depArtatu ,
.c6ci Moldovenii ural pe greci §i pe domnii strAini. Cei-
l-alti candidati furl Luca Stroici, logofItt mare §i vorni-
cul Ieremia Movill, ce se alai; in tablra lui Zamoisky.
Ei emigrase din Moldova cu Petru-Vodl-Schiopul, la 1591
cAnd acesta preferi a se lepAda mai bine de domniA dedt
a mAri haraciul tArrei, dup6 cum cereal Turd!. in vre-
niea petrecerel lor in Polonia , pentru dragostea ce arA-
tarl cötre acea tOrrl 0 slujbele ce'l fAcuserg , ei dolYen-
disc finial de nobletA in Polonia. Ieremia, prin bogAtiile
§i mo§iile sale §i prin alliantele sale cu cele mai insemnate
familil polone, fu favorisatl 0 Zamoisky de sine§i ill nu-
Angle fu priimitt cu multi cinste. Crainl Polonid tritmise, prin
-comitele Lyblin, And; 1500 c1116ret1 §i 2000 pedestrag, Omeni
411 curagiu.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 20&

mi donint, ca aceste conditii, ca eli sh. trImitth o depu-

tat% la regele Po Ionia ca sAlt r6ge s priimésch pe Mol-
dova sub ocrotirea §i ca mut feudt alt regatului polont ;
ca elh s se bucure de terra Moldova, socotindu-se cu ti-
tlul §1 rangul de Palatinh alti Polonia; ca, intemplându-
se ca cre§tinii sh, biruie pe Tura, atunci Moldova sh, re-
mftna suppush , singurh numai Poloniei ; iar daca pacea
cu P6rta se va 'Astra, leremia va cermui terra, dupe cum
ah cermuit'o §i cei mai dinainte domni, phstrftndh, in ori ce
cash, credinta regeluiPolonia. Movilh priimi aceste conditil
§i, inthrindu-le prin jurämenth, trämise sal regelui.
Familia Movilescilor care acum, pentru peirea Moldo-
va', se urea pe scena politich, incepu a se face cunnoscutft
din vremea lui Stefanii-Vodh celti Mares Gftnd acestil vi-
ten domnt mersq de intempinft la Schee pe Siren, pe-
Hroioth ringurul ce nävllise in terra, IT cap callul, uccisti
In battail. Atunci unti Purice-Aprodul dete callul lui ,
donmului seti; iar Stefanh-Voda nu puté inchlkca in grabh,
find oniti micti i 'I qise Purice-Aprodul : «Winne, eh
«me volt' face o movilita §i vino de te suie pe mine §i in-
ca11ecA. i puindu-se pe dinsul, Stefantl-Voelä a inchl-
lecatt pre callti , icendu'T : «Mace Purice , de oi schpa
dal §i tu, atunci schimba numele dinPurice, Movilä !x.
Voind Dumne4et, isbutindil in 'Mail Stefanti-Vod, §i
schpandli gi elti §i Aprodul, ilti facu boierh armagti-mare-
§i dintru acestil Purice se trase némul Movilescilor.
in vremea acela sosi la Hotint, Ambrosie Casquida ,
din partea lui Sigismundh , principele Transilvaniei, cu
scrisori cetre Zamoisky, prin care Rh poftia 4 lase Mol-
dova , ceel e a lui §i IT annunça c Sinan trecuse Dung-
rea cu mari.o§tiri, adogind ca s se uniasch impotriva vraj-

www.dacoromanica.ro
206 MICH/if U-VITEZUL

ma§ilor commun."' §i sä opriasca navalirea Marion Za-

moisky raspunse ca Moldovenil sunt fOrte interitatl asu-
pra lui Razvanti, pentru care '§i allesese el altU domnt; cä
titi nu p6te singuril a vorbi despre allianta §i ca trebuie
a se intellege iutru acdsta cu regele.
Zamoisky,, "drawl in grija de venirea Tätarilor, In-
-cepu a auto, o positia burl, in care, la nevoia, sä se pota
apara cu &tea sa, care se spune ea era numal de ftce miI
,6menl, impotriva nuorilor de Mail §i , pogorandu-se la
valle , gas" unt loci" cum doria §i 41 meg tabara intro
riul Prutului §i riul Iassa (Tijia ?), inconjurand'o dugs
obiceiul polonest, cu o ingradire de carre; ambele rturi nu
numai ca aparati tabUra, dar anca slujiaq spre a trans-
porta mai lesne bucatele. Dupe' ce sFer§i de a'§i Intocmi
tabara, Zarnoisty ii lepada vqmintele sale de hatmanti ,
se Imbraca ca unt simplu soldatti §i intra pe ascunsti In
Ias§1, voind sa vélja, cu ochil déca castellul acestui ora§tt
p6te a se Intl]." in grabil; dar gasi ora§ul stricath §i arsA
dc curenda de Cazact dupa cum amt. vAutti, i infaci§and
o tri6ta priveli§te de gram4i innegrite. Castellul numai
sta in pici6re, ziditil find de pécra tare, * precum §i trei
biserici grecesci , una armen&ca §i alta catolica , tOte de
jétra §i zidirea bailor d'o architectura orientald minunatA
de frumOsa. Zamoisky se incredinta indata ca acesta ora,§1
fiind cu totul sferamatt , nu se p6te In+ari inteo vreme
scurta §i fOr. marl cheltuiell. Dar fiind ca Ias§i'l era capi-
-tala Verdi, Zamoi ky vru sa duel acolo pe noul domnil §i
sa'lu pima in scaunil CU mina solemnitate; clii porunci la
* Se vecle cii automl voia s fae . ad o nota mal pre largii des-
pre castellul séti Curtie Domnesci din lase.. Dar manuscriptul
la pOrtg, numai indicatiunea acestei intentinni.
Nota editortaui.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREL TERRANULUI 207

trei regimente de guardia a inso9i pe domna la intrarea lul

in ora. and bietii locuitori vë,clura pe noul domnti in ca-
pul unel cavalcade mar*, intrand in ora§a, es§irit din mij-
locul ruinelor §i din gaurile unde sta ascung pan6 atundf,
§i'lt intampinara ocolindulti cu strigail de bucuri i dup6
obicdful locului, aruncandu'l r6de imbelpgate, cum spi-
curl de gilt §i strugurl. and se apropia domnul de bi-
serica cea mare (Mitropolia) care era sub palatt, ila intetn-
pina vladica in capul clerului sëü, purtand crud. §i ic6ne
§i fiLl duse in altara, uncle savar§indu-se ungerea obicinui-
ta, ila urea, pe scaunul domnesca din biserica. Dap6 ce se
srdr§i rugaciunea, es§indrt de acolo, merse la palatt, unde
Zamoisky, luandula de mana, fla dase la trona, pe care
eçIu ca ulna prinça suverant, iar Zamoisky IT adresa, a-
ceste cuvinte : cPrinçe ! Armele poloneze te-at pusu pe
acesta trona ; ace16§T arme, pe cat Dumnecleti va ingadui
te vor ocroti §1 te vor para. Te-al facuta vasalt, nu
ca odini6ra, unor tiranni barbarl, dar unuf rege alti unuf
apopora libert §i mrinimosu1. Fii dar credinclosa lor §1
recunnosc6tort in t6te faptele tale. .

Iv

Când sosi la Irarsovia vestea cii Zamoisky, de capul lui,

fOra imputernicirea regelui, intrase in Moldova, acésta
turbura f6rte multa spiritele §i se scorni multa larma
din partea celor ce 1111 urati. Mitropolitul L. Kankowski,
vecliful primattl, fu cclii dIntgiu a &all mânia isbucni
In contra hatmanului. E1t1 adunI Indatl nobilimea marel
Polonii" i tramise o scris6re, in numele acestor dietine a-
{Innate, aratand mirarea lor cea mare, ca unt singurd.

www.dacoromanica.ro
208 MICHATU-VITEZUL

cetItént sgrindrgzniascl a intra in capul und armff, inteo-

yrrg strging gi acdsta, fgrg invoirea staturilor generale.
Inteacdagi vreme, se Oa la curtea Po Ionia, archiducesa
(Maria?), muma regind, care, dup6 ce visitase pe cea-l-
altg fiicg, principesg Transilvanid, sosise acum la Varso-
via. Acdstg archiducesg, cu totul plecatg la interesele impë-
ratulul gi ale prinplui Transivanid, se sfii, prin fiica sa,
ca sl fad pe rege sg chigme inapa pe Zamoisky. Regele
gns0, tle-gi turbaratli de resultatul una aga de indrgznete-
intreprinderl, nu cutezg a displace lig Zamoisky i parti-
del lui, cgrora elti datora tronul i lgsg acdstg trébg, in
hotgrirea senatului ce era sl se adune.
Dar hatmanul insugl, in tahera sa, era coprinst de te-
mere gi se gelid% cum va esgi cu cinste din acestil paso
greg ce &use i prin care pusese in primejdig armia gi
rèspunderea sa. Elti scrisese lui Sinan precum gi sangia-
culd de la Tighina cg Po Ionia nu voiesce a rupe prietenia
cu Pórta gi cl doresce nume sg adgposgascg de Mari
hotarele sale din partea Moldova. Elg rugg pe Sinan d'a
nu se impotrivi la ingltarea lui Movilg, flcutg in folosul
commung alg Turcilor i Polonilor, ci salt sprijidascl cu
creditul s6t , lting sultanul, dup fgtiduielile noulul
voevodt d'a plgti ut tributil induoitt (50 mg lire, in
Ion de 25 mg). Dar trufagul Sinan, ce se afla atunci in
Valachia, pling ancg de sperare cg va birui pe crfttini,
fespimse cg cugetul stgpanulifi sgil nu se invaesce cu in-
trarea Polonilor in Moldova, fiind destul de puternied
spre a alpha ale sale: cg sultanul dispusese de Moldova
gi el n'are trebuinta de armia polong ca A pung in stëpg-
nirea acestor Orri, -pe cela cgria a dat'o. tint rgspunsit
aga de mêndru bg in grijä pe Zamoisky. Elg se temu

www.dacoromanica.ro
 R013IREA TERRANULUX 209
Anci$ de occasia ce da acum vrAjmt§iel du§manilor Of din
Po Ionia, -spre a'l face ret. in acestd past greti, in care
nesocotinta sa ilt aruncase, neavênd cu sine dedt 10,000
&nen!, elt clutt a sctpa prin virtutea sa §i hotAri a se
improtivi bArMtesce la armia nenumeratl a TAtarilor ce
s'apropih. inteadeverd, Gherel hanul CrImultii, avu ace-
la§i gendt ca Zamoisky. Elt nu se pr6 grAbise a veni in
ajutorul lui Sinan, dupe cum fusese poftitt, dar socotia
a se folosi de acele turburtrl spre a coprinde Moldova §i a
o impopula cu 'Mart Pentru aceia elt se scull, ImpreunA
cu frate-set Feti-Gherei §i cu nepotul set. §1 tat de odatl
cumnatt alt set , sangiacul Tighinel, §1 pled spre Mol-
dova cu 70 mil Mari, cu copiil §i nevestele kr §i 2000
ianicert* Elti pretindea et dupe flgIduiala §i invoirea
Portal, trebuie A stepftmasca tal.Moldova, aft5r1 de par-
tea despre hotarul Poloniei, care se va stepani de nepotul
set de sort , Adil-GhireI , sangiacul Tighinel §i Kilid ,
sub titlul de pad. Acésta Inse nu era adeveratt ct i s'ar
fi inglduitt, cecI soil ce trAmise elt pentru ac6sta la Pór-
0, , dupe intrarea sa in Moldova , sosind d'abi6 in urma
desIver§iteI invingeri a MI Sinan, se IntOrsert f6r1 de
Did unti retunst din partea sultanuldi.

V.

in 19 octomvrie, Zamoisky, a§teptAnd venirea Mari-

lor '§i a mutatt tabera din acelt loct §itrecend cu armia

* Numerul oftirei titare e ince nehoteritd. Chronicarii poloni,

ni se pare ce cu exageratie, flii uree la 70 mit Hannl, in scrisórea.
sa Are Zamoisky, spun& ce vine en 20 mii numat Iar alti antort
pund numerul OsteI tetereseT la 30 mil.
www.dacoromanica.ro 14
210 MICHATU-V1TiZUL

Prutul , din partea de unde se ntepta =aril , se aleg

la Tutora in nisce drnpii intinse, udate de duce pärti de
cotitura apei §i hi intari tabera cu valluri §i §anturi a-
&mei din *tile cele duce deschise , flcênd tabli de pa-
mêntti ea nisce tumuli §i alte intariri, departe de tabera
de o loviturl de tunii, unde puse balimezurile, Wand ta-
beriT, patru porti inzestrate en tunuri. in 10/20 octomvrie
avanpeAurile polone intêmpinara avanguardia tatar6-
scit §i inclierându-se pu9intl la lupta, luara dti-va prin§i:
pe cari IT addusera lui Zamoisky. Chiar in (Jim aceia, ha-
nul insciintä pe hatmanul ea va sosi a-doua-cli la 6stea
lui. Zamoisky chiama indatl pe polcovnicil cel marl , de-
prin§1 la rasboiu, in cortul lui §i le spuse ca in (Jim dIn-
tau voiesce a se feri d'a isbi pe du§mant , tiiudu-se in
defensivä §i hIrtuindu'l numai ades6, cu cete mki, One
sl apuee o§tile a se obieinui en acei nuori de 'Mari §i a
-se imbarbata dupe obiceiu. A. doua di in 'Ilat , hanul ,
dupe fagaduiala se apropia de tal era polonesä ,:i Planicki,
in capul brigadd sale, sbura intru intêmpinarea lui. in
aeesta lupta , earabinerii poloni trintira dupe callq vre-o
citi-va Mfari, Tar Turocki, unt offlpril polont, f u prinsil
de du§manii ; col6nnele 0-Wesel incepura attluci a urmh,
una dupe alta §i dupe obicelul acelul n6mil, eallaretii res-
panditl in campia, dutad a se batte in-deosebi. S angia-
cul Incepu a pistil en vr'o 500 ianiceri, cu carabinele lor
cele lungi ce ducli g16nte1se departe, indt ucciserh§i callul
lie care se afla dllare Zamoisky la p6rta taberii. Hanul,
veclend ca Polonil se tinU bine §i el guise multi din al
661 , poruncesce fratelui set Fede-Gherei sa tra. Prutul
pe de la valle cu done corpuri de armia din cele mai vi-
teze. Inteaceiaii vreme , din partea Polonilor, , pornira

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULTA 211

.ate-va regimente Intim intempinarea sa. Hanul vqênd

acésta, mai pornesce colOnne none, care O. attace pe Po-
loni in flaficti §i sri arunce in Prutl Zamoisky, , obser-
vend §i aceste manevre , 41 gatesee armata , poruncesce
4e deschide portile taberil §i scotend inainte din tote par-
pe carabineri, atat poloni cat §i unquel , saint/ pe
bartari cu atet6 glOnte incat dobOr a. o mare parte la pa-
menta §i silesce pe cei-l-alti a se retrage. Fede-Gherel se
-pi trase in grabil, pert1end multi din al set Atunci san-
giacul tramise o trompeta §i cern a parlamenta ; se nu-
mir spre acestil sfer§itti, parlamentari din ambele parti
rasboitOre ; dar n6ptea opri orl-ce Intellegere §i lucrare.
A-doua-qi, hanul si sangiacul , séti spre a speria pe Po-
'huh , aratand indrazala lor,, sOti el VOirl sa'§i schimbe
positia din lipsa pa§unei, pusera de defilara in c6ste tOte
trupele kr dinainté taberil polone. Nuorii nenumerati al
acestei orde ascunsese placuta vedere a frum6selor liveg;
verdota nu se mai vedea, el in t6te partile numai o glOta
Indesita de Omni. §i de cal.; eel mai vechi dintre räsboi-
nicil le§i nu'§1 adduces:6 aminte s fi Teclutt vre-o data o
armil as numerOsa. Zamoisky se temu ca Muff 0, nu
voiascg a trece Prutul §i a merge spre Ias§I; de aceia, po
runcind a pu§cari cu tunurile defileul du§manului, totti
de odata pornesce o sOma de o§t1 cu artilleril , ca , in in-
t emplare cand Muff vor apuca spre Ias§i, s arda po-
dul depe Prutt cu ghiulele aprinse. Dar hanul nu voia
mcrge spre lase, ei numal se silla A sc6te pe Le§1 din
tabera In campt , unde credea ca lesne Ii va birui , COCT
"Marti, obicinuitl a se batte In cAmpia §i eallarel nu
Nolat a se lupta pe jostl nici a attaca fortificatiile. Ast-
iebl §i ufill §i alti, neputend a se 'Mama , venira la ne-

www.dacoromanica.ro
212 MICHAIU-VITEZUL

voia a data d'a se intellege. Sangiacul ceru din noq a

parlamenta; tunurile acurgli ce deschise conferintele in-
tro capff poloni i capil tItarilor.*

VI.

Positia lui Zamoisky intr'adevM ajunsese a fi forte

primejdiósA ; departe de tdrra sa, RSA, sperare de aju-

* (la 13 oct.caneellarul strinse annia ea sit 'I vestiasa cum cl

Tatarii venial cu glOta. Multi se speriarl 0 cereal a se litOra
In Polonia; multi Ana preferirl a muri cu dinsul, deal a fugi
dinainté duqmanului. Indatit cancellarul allese unti boa pe pr-
mul apei si Irian tablra eu o baricadl de carre. Inteacestea, sosi
null cazacti din partea efa1ul tg.taril adducênd unii billtll en
aedstil, eoprindere : cTu, cane Meta, ddca eti unl vitéa ris-
boinicui, nu fugi de mine, ad in trei ile volt' fi negre0tri Iüng
«tine !* Acelagi cazaell adduct o serisOre de la sangiacul de Ti-
ghina, care çlicca a este pea In Moldavia 0 Valachia ; el sults,-
nul dedeseterrile Intregi ale Valachiei 0 Moldova La Mari, pen-
_tru buneleaor slujbe; a elii, Zamoisky, trebuie 1ndat a ii Ineallece
0 sit &sit dinaintl hanulni a se umili, a se pleca 0 a attinge en
fruntea liii piciórele sale, nefiind altil mijloct de scitpare pentru
dinsul. in 18 oet. Mani sosirit penl in taWra Polonilor; dar se
trasea indati. In 20 se Intórserl 10,000 Uteri asupra taberei
polone, impotriva arora Indreptaa artilleria cea mare 0 pentru
a dona ór furl pu§i pe fug i ritsipiti. A-dona-cli Tritaral cern
spre a se tntellege de pace o armistitil, care fu priimitl. Se Men
o invoire de Ose luni i Tltarul consimti a da stégul sii de dom-
niii liii Ieremia, pentru dragostea regelni Poloniei. Din partea
Tittarilor, rlinaserl pe lodll mai multl de 3000, din eari multi
insemnati. Nurarul Maribor se urea penl la 70,000, eu femeI
ei copii. Sangiacul de Tighina avea 8000 cu dinsnl. Multi din
Tittari se intórserti la Torna i cancellartil lla o miii alliireti
in Moldova, Tar en cei-l-alti 18,000, ell plea dupl Cazael ea al
suppun i silpring petadittorul Nalipa-VeTko.s Rigor. vont,
i'mporung.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUr 213

lord, f6r a. bucate, impresuratd de o parte de o glota de

-Thad, de dincolo, din partea Writ Romanesd, avênd te-
mere ca sä nu fie isbitd de Tamil de la Braila, eld se te-
mea anco nu cumva Tatarii, lasanduld in tabara sa, A
lea callea Poloniei spre a o pustil In lipsa lui gi pe cand
tlil , in acele locuri deschise , nu ard putd goni din urma ,
.cu artilleria gi callthimea grea, pe nisce cete aga de ug6re
.gi sprintene ca ale Tatarilor.
Ieremia Movila, vallnd primejdia in care se aflad Po-
lonif, nu dormise in vremea acestor pe de battaia, ci ve-
ghia spre al mantui pe ei gi pe sine. Eld tramisese de-
rail hanului, dandul acele cind sate ce pêna astap se
immescd satele Hanescr gi legandu-se al da pa totd an-
nul miere sub numirea de baltzi pa§althi gi altele, gi
.astfeld se apropiara Tatarii de invoire cu Polonii, cum
amd vaptil, gi danduV zabge din ambe *tile, Incepura
-a tracta. Conditiile pacil, dupa chronicarii Poloniei, furl
aceste : 1, ca sangiacul sa depuna demnitatea sa de paga
am Moldova ; 2, Ieremia Movilä, pe care ild vor locui-
toril, sa fie pastratti de domnii ; 3, armiile tataresd. gi
turcesci sa se int6rd tad pe unde ad venitil gi in trei
4ile sa éssa din Moldova, fail a face nici o nedreptate ;
4, pringii de 'Isbell' sa se intorca de la unit' la altii, far/
nid o edscumparare ; 5, hatmanul se attraga gratia re-
gelui spre hanul gi spre sangiacul, pentru cele &cute de
dingfi ; 6, acegtia fagaduiescii gi se indatordza ca sultanul
va tramitte stdgul gi tuturile de domnia cu hatigerifd MI
leremia ; 7, hanul sa tramita o ambasada regeluT Polo-
niei. Acestd tractatti, pe care chronicaril poloni Pad nu-
mitt. gloriosd (chwalebne przyntierze), observég tare
tine und fnvetatti polond, d. Pekowski, nu area In ce
www.dacoromanica.ro
214 um.HAfti-vITEzur,

stä acéstl pretinsl gloria. Mai ftntau el conditia d'antAlir

prin care sangiacul depune demnitatea ce I§i arogase de-
pa§1 aln Moldovei, este o absurditate §i. unti jocti alti
Tatarilor cu Zamoisky, de vreme ce el, cu adsta nu per-
dead nimicil, did ei n'aveat nici unti dreptil asupra Mol-
dove!, fiind-cti divanul nu voise a priimi cererea lor §i. 114
pe trämi§A hanului sa plece förl nici unit resultatil.
cPrimirea unei asemenea conditil din partea lui Za-
cmoisky, qice d. SenkoWski, dovedesce numal ea in ta-
(Nra polonl nu se scia nimicti lamuritd §i c t6te se Wean
cpiptiind prin intunericb. Af Ora de acOsta, chronicarii,
poloni noteza ca spre gloria lift Zamoisky, aceste conditii :-
1, c Ieremia nu numal el se cunn6sce tributard alti Tur-
ciloy, mdrind tributul, dar anc6 se recunn6sce §i tributard
cdtrq banul §i Imparte pärnêntul Moldovei, dlndu'i sa-
tele de care s'a vorbitti ; 2, ca o§tirile polone sa &sa
sl nu mai intre in Moldova; 3, ca regele Poloniei sä tr./-
mita und sold la impërgtil spre Intdrirea priete§uguluI
Intre lmbele puteri ; §i 4, ea Polonesii sa'§i uniasel pute-
rile en Tltarii impotriva Cazacilor de la Nistru, cari f-
ceati rdsbolu Turcilor §1 Tgarilor §1 nu mai tramittead
acestora darurile obicinuite.
Mora de acestea , chronicarii poloni mai uita , clice-
d. Senkowski, eel Zamoisky dedese asigurare deosebitl Ta-
t tarilor c/ donatia ce li se facuse sub Stefand iru, (1578) §i
(care consta in clece miT galbeni §i unti numkti 6re-care
ede bllni de jderti §i samuri, sa li se platiasca d'aci inainte
pe totd annul.v Istoricul Naim-Effendi pomenesce 11-
muritti despre ac6sta §i singurl o asemen6 Imprejurare e
de ajunsti spre a tolmaci Indata buna vointa cu care TA-
tarii Incbiliarl acestu tractatn. Aastl nap a Tatarilor,.
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 215

pritina sultanuldi era cn totul deosebita de a kr. ln t6te

rasbGlele, hanil n'at venatt decal folosul lor §i d'asil6
vine ca ei erad gata a inchiala und tractatd de pace, in-
data ce du§manul lor le da und ce§tigd mare.
Cele-l-alte conditii ale acestui pretinsd gloriossd trac-
tatd sunt obicinuite §i asemen6 tutulor celor ce s'a5 fa-
cutd in t6te tractatele glorkse séd nenorocite cu T ircil §i
cu Ordele Crimului. Astfeld, reducendil acestd tractatil la
drepta lui val6re, vedemil c stralucirea lul i cualifica-
tia ce ii dad chronicarii de tractatu gloriosii, Dere in &ca.
nepartinireI §i a criticei sanet6se.
Dupe iscalirea conditiilor tractatulul, Zamoisky dkui
sangiaculd o baba de matase cusuta cu aura §i lit Ach-
met-Aga o cupa de aurt. Hanul darui asemen6 pe za-
l6gele Poloniel ce erad la dinsul, en haine de matase au-
rite §1 a doua-qi se trase cu o§tirea §i se indrepta Are
campiile Crimulut
Zamoisky plecä asemené spre a se intOrce in Polonia,
lesand in 16fd hiT Ieremia, dupe cererea sa, trei mil os-
ta§I poloni, sub commanda lui End Potocki, starostele
Cameni961 §i lui Stanislas Chanski. Ieremia insuil se duse
de se meg in scaund la Suc6va. Hanul, pea a nu se de-
Oita, scrisese regelui Polonid, tramitendu'l o ambasada,
prin care II cerea sä intariasca pacea inchialatä cu hatma-
nul Zamoisky, adaogind c, de nu yor pedepsi Polonil pe
Cazaci, apoi ya rupe negociatiile §i ya reincepe rLbolul.
Tramisul tataruld (land regeld und calla §i o sags-
% din partea hanului; regele scrise hanului §i, dknind
solului o frum6s1 blana de cacomd , ilti porni inapoi.
(T6te acestea, spune unt annalistd contimporand, nu full
dect o umbra de pace intr'und Ore ce roila de rasbele.i.
4C

www.dacoromanica.ro
216 klicHATis-vrrtzur,

VII.

Sigisrnundti Bathori impluse Europa cu plangerile sale

in contra Polonilor, pentru faptele kr in Moldova. Eld
fl accusa sub cuvêntu cl at intratt Inteacasta tang, fare
a fi provocay, ca s'o smulge de sub ascultarea sa i s'o
reduc e. iar sub jugul Turcilor, de care se mantuise cut
atat6 jertfe. Imperatul 0 Papa, la can se plansese, scriin-
du-le in deosebi, tramiserg fudge soli 0 scriserg in pri-
-dna acesta, regelui Po Ionia.
Imperatul scrise in 30 octomvrie §1 rugg pe rege ca
sa strice tractatul facutii cu paganii, in contra prhnului
Transilvaniei i se, lase Moldova in stepanirea lab Rkvanit
Papa scrise la 8 noemvrie 1595, regelui Po Ionia, inteund
ehipii ferte aspru , o scris6re pe care acesta o priimi in
clecemvrie : aCu condeid de durere, incepe eu, ye send
.zee cele fkute in Moldova crude m'ad intristattx. n im-
pute apoi el n'a ascultatd de locd ruggclunile ce mereg
'1 a fecutil de a se uni cu cre§tinii fn contra Turcior;
ca spera ca, dgca consideratii particulare ild opriail a se
declara de face impotriva Turcior 0 a le face rgsboiu,
celd pu9ind nu va adduce stavile 0 opposing scopurilor
prinçilor federati 0 nu va turbura cursul fericitt au ar-
melor kr, dupe cum lamuritd o fegeduise atat cetre din-
sul cat 0 Are imperatil ; ca cu faptele lui, a Intgritd pe
Turd' in puterile i spergrile lor 0 a slabitd pe cre-
§tini. (Toy te invinovatescii, 1ice Papa, ca te-ai confe-
4deratd cit Turcul i Tgtarul Impotriva prinçilor federati
cti mai cu same impotriva pra iubitului nostru Sigis-
4mundd, prinçul Transilvaniei, cöcT spre ald vatlina, ai
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANIILUI 217

numita a1tt domna in Moldova , fagaduind a'la apära

<cu ajutorul Turcilor §i Marion) Ac6sta fapta, Papa o
cualifica de nevrednica §i inchiäie propuind arbitra-
glul sëI pentru different& dintre regele Poloniel §i cum-
natul sël, prinçul Transilvaniel, cca sa stirp6sca dintre
(din§ii tote radacinele amare de prigonire §1 vrajba, sa
ale smulga §i sa le arunce in foca.) Multa mai aspg
fu scris6rea ce Papa adresä tota inteacea i , catre Za-
moisky : cFapta ta din Moldova va trage defaimarea §1
thula tutulor 6menior cinstitl cari traiesca asta-c,ll §i
(earl vor fi In viitorime. Ce prietena a1t binelui publica,
4ce onat inflacaratil de dragostea lui Dumnepa nu va
4thngni cr. chiar in ace% momenta dud se facea Tar-
<cilor, ace§ti du§mani vednicl§i neimblancfiti al cre§tini-
<lor, una rasboiu santil i trebuinclosa pentru mantuirei
41§i libertatea poporului cre§tina i apararea credintei, a-
Actundi cand, ocrotitl inteunti chipt minunatil de man
<hi Dumnepa, dobêndira isban0 astfela Incat nici n'am
<Irclutti nief n'arut auqitti altele asemend, nicl in annil
cace§tia, nici in vOcurile trecute, cine, clica, nu va tangui
(cl chiar in acela minuta dad se spera atata isbanda, se
facu in Moldova totti ce putea u§ura. §i intari pe du§manil
<Crucei §i aI lul Christosa §i din potriva se opri §i se slabi
<in cursul biruintelor lor, aparatoril credintel, se turbura
<resultatul rasbolului §i se puse tota in primejdia §.c.l.)
flu ameninta apol pentru relele poveti co da regelui §i
pentru ac6sta crima F.d acesta scandalt impotriva cre§ti-
natatil. Papa scrise asemend Cardinalului Bathori mustran-
{lulu parintesce pentru c atita pe Poloni in contra v6ru-
lui sëti prinçul Transilvaniel §1 poruncindul sa via
Vidal la Roma.
www.dacoromanica.ro
218 MICHMU-VITEZUL

Ifichau-Voevodt tramise §i elt ganef o ambasada la

regele Po Ionia care sosi la Cracovia §i In 14 noemvrie
fu priimita in audienta de rege. Istoricii tact despre mi-
siile acestii deputatii, dar et socotesct ca ea privia totri
in pricina Moldova.

VIII.

Vit6zul Rkvant nu a§tepta sa vécla isprava ace8tor trac-

tatii, de la care puçint se nadajduia §1 hotari cu armele
in mana, a%1 redobêndi tronul ce i se rapise. Cu puçinul
ajutort ce luase de la Sigismundil Bathori, elt purcese spre
Moldova la 27 noemvrie, trecu muntil Oituzului ce des-
partt tftra secui6sca de Moldova , in 29 nnemvrie 1595
§i, afland veste despre starea du§manului , vëcle'ndu-se
mai slabt cu num6rul, tramise indata la Bathori, cerênd
unti adaost de 6ste §i ma cu sémä unit mai mare numgrA
de c alläreti; dar pent a nu sosi ace§ti a la hot arele Modovel,
Ieremia-Voda cu Polonii se grabesct a isbi pe Razvant.
0§tirea polona se afla rtspandita in mai multe statii in
tArra, cand deo data Chanski, care era pusil de Potocki cu
des partirea MI in garnizOna la Sucéva, insciiup pe Poto-
cki ca Razvant se apropia in grabt §i dreptt spre Su-
dye, in capul unei numer6se o§tiri. Ieremia Indata aduna
o§tire de térra, cat putu §i porunci lui Potocki de aduna
in iutela regimentele sale §1 grabi de se uni cu céta lur
Chanski, d'abi6 en dou6 césuri inainté MUM Era trite()
dumineca, 5 decemvrie, cand Razvant sosi apr6pe de Sa-
eke. Ostea sa se alcatuia de patru miT pedestra§1; cea mai
mare parte erat din vechii sT osta§i cu pgini ce inrolase-
de curênd §1 apa sècui ce ila insonise din porunca prin-
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 219'

vului Bathori §i o mii. caldreti armati cu lance totd de

ai prinplui Transilvaniei. Armia lui Illzvand-Vodit in
naintä pe Mari , prin nisce locuri mai nalte decal acelea
unde se alla 6stea lui Ieremia , astfeld 'Meat ea se vedea
mai lesne de care acésta. Eld 1§1 intocmi r&nduiala bat-
tdlliei astfeld: la stinga sa, care era aparata prin carre §i
tad aparatul de rdsboiu, ere' cinci sute callareti; la drép
ta, care era aparata de unit zidti ce incepea de la §antu-
rile taberii §i se intindea multd departe pane la tabera
poloneza, era asemend callarime; in centru, doug battalli6ne
pedestrime, dupe care urmad alte dece; pe urma ram4ita
de callarime §i pedestrime, ca o reservd. in tote *tile
se vedead stéguri fluturand ; stégul criliarimei era cell
mai impodobitil; elti purta o frum6s1 inscriptil care spu-
nea ca Moldova s'a datti de Transilvania, hiT Rdzvand.
Ieremia-Vodd es§ise inainte la satal Arenii, undo hi a-
§edase o§tile sale, Tar o§tirea polena eld o rOndui la Schei
despre camp% §i sta ca la paza pe sub mid malt" care e-
aldturi, aprOpe de drumul Bail. ROnduiala ei era in co-
16nne treptate astfeld :1inainte sta cu avanguardia , in
Iips de callarime u§ora, 100 Moldoveni; dupe din§ii ve-
alaS doue battalliOne ale lui Stanislati Minski §i Nicolae
Zabrzydowki; erail apdate mind mai la drdpta din pricina
cä positia era mai build §i spre a fi ferite de ventd, ast-
fell cg battalliOnele lui Twerzanski §i Milewski, co se aflad
la stinga, erail puçinti mai nainte decal dinsele, dar mat
nainte Mice se afla battallionul lui Zavrowcki ce nu se ve-
dea de cele-lalte, fiind ascunsd de fortificatii; la centru era
Porycki cu regimental sed, avênd de rddimti trupele lui
Potocki, comandantul Cameni9ei, pe aid fratelui sed Ste-
fand §i la stInga, pe all fratelui sed ald treild Iacobd; dupe-

www.dacoromanica.ro
 220 MICHAWY1TEZUL

din§iT, toff" la mijlocii ,venTa apol o trupg de pu§ca§i a lui

Ida" Tomas Drohojewcki, §i liing dinsa, pedestrimea sub
.commanda lui Alberti' Vitoslawski §i Andre lu Klopocki.
La stinga, imprejurul ziduluT de care am pomenitil mai
susil , se Reclase nisce tunuri marl §i altele de eampiä,
.eare amenintaii drdpta liii Bavanil §1 ocrotTal pedestri
_mea moldovenésce, §i pe Camel. Peng a nu se apropia
o§tile de bettaia pugcilor,, Polonil descArcarl de doug orT
-tunurile in o§tirea luT Rezvanii; una din descgraturi re-
sturn1 pe Valentine Gheghe, unul din capii pedestrimeT
acestuia.

Ix.

Ieremia era la bisericA ascultand liturgia , child avan-

guardia lui RAzvanit se apropie de o§tile terreT §i dud
es§i Ieremia de la bisericl, indate, se indierarii MoldoveniT
lui RIzvane, cu ai lui Ieremia ; lupta intre ambele aceste
o§ti nu tinu multui, del urind, se vede , a'§T versa sangele
frate cu frate, §i unele §i altele se traserl din bättail.
Polonil atundf din ddlul de uncle ere' despre Schel, se
repeijirä asupra Secuilor. Zabrzydowski cu trupa sa §i a
lui Chanski, cecT acesta se afla atunci 1iing Potocki, §i
Christofor Broniewski se asver16 peste drdpta lul Rgz-
vanii; knose Zabrzydowski, cu tOth barbelia ce arätl, ra,-
nindu-se la obraze §i la brave , nu put's" sprijini lovirea
luI Räzvatai §i aro fi peritti cu 6stea sa, de nu griibia
Potocki a'T veni inteajutore. Inteaceia§T vreme, Porycki,
cu infanteria §i pu§ca§iT Id Viersbowski, isbesce centrul
mut Rezvana, in vreme ce battalliOnele liii Twerzanski §1
Milewski se asverle, asupra drepteT, in ajutore luT Zabrzy-

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUi 221

dowsld. T6te isbirile impreunate ale acestor cete sfOxama,

rendurile Secuilor,, cari se traga inapoi puçinü §1 astfelt
Polonii petruncla in tabera. Razvana-Voda, care, cu thte-
cif, se v64use mai slabii multt cu numtrul §i cu valOrea
o§tilor decal du§manii , nu numai el nu se ferise de battail
dar o §i cautase cu barbiltia, se afla atunci lfinga infante--
ria sa ; et se credea aparata de cavalleria , cand ac6sta
de o data parasind tunurile, o lea de-a-fuga. Inde§erta
Razvant ona6ra cu maim lui mai multi, ca sa intOrca pe
fug ail inapoi; silintele lul furl zadarnice; Polonii cuprin-
sera tunurile; Secuil, vq.end fuga callarimei, intOrsera §i
el spatele. Razvant , parasitti de o§tire , remanend nu-
mai cu pu9ini din ai 861, se lupta multa vreme auct, cu
celii mai mare curagiu ce putu ; duoi cal fura uccig sub-
dinsul; elt sari pe un alt treil6 cu multa Sprintenia §i
isbia de m6rte pe toti eâi Ii intempina palgul s66. (Ce
«mai vitéza !) strigat, minunati dc, atata curagiu, atat aT
lui cat §i du§manii ce'lt vedeat. Dar in sfer§ita, parasita
de ai sei §i de noroct, veyndu'§i tOt tabtra coprinsa,
o§tirea rtslatita fugincl in t6te partile, cu inima sfa§iata
de durere, elui se lag a se trage de puçinii credincio§i rti-
mai pe lane, eli, cari voiaa alk mantui; el 1uar. cath
spre stinga §i se infundara in paduri, Polonii lasara re-
gimentele lui Drohojewski in tabera §1 t6te cele-l-alte se
luara a goni pe osta§ii lui Razvant, cari fugeaa tespan-
diti §i rataciti in voia intemplarii, prin munti §1 prin pa-
duri ; eel mai multi capra in manele du§manilor; ftrte
pinini fur/ acela ce putura ajunge a trece mung in Tran-
silvania. Biruitorii coprinsera o mare prada, cate-va tu-
null de campia, t6te stindardele §i tag averea ce Razvant
dobendise de la Aront-Voda §i prada capatata de la Turd,.
la Tergovi§te §i la Giurgiu.
www.dacoromanica.ro
t22 luenaru-vIrtzbL

X.

Sermauul Razvant, dupe ce rätaci multa vreme cu so-

-01 sel, ajunse s6ra inteunt satulett uncle se adaposti pu-
OA schimbandu'il hainele gi se depart/ sub oscrotirea
noptil. Indatä sosira In satil nisce tramig,1 d'ai NI Ieremia,
-ce alergat dupe Razvant; gazdele acestuia, speriay de veci-
nil cad II mustrat ca at priimitil mit dugmant in casa, fu-
ll silly a marturisi callea in cotro at apucatt fugaril.
Ast-felt , acqt1 nenorociti furl indata ajungl in calle gi
pringi nu fail o lupta barbatesca, in care Razvant fu ranitil
§i wadi Mattheiu Sekiel ce commanda peste 400 cellarey
gi Elie Kakoci, vechiul so90 alti MI Räzvanil in 6stea lui
Aront-Voda, &Jura mory, impreuna cu altii. titre prin0
se afla fratele lui Razvant, unt boIeril mare anunie Calota,
-vistieril gi logofetil alt domnulni, impreuna cu aly kali
gi capete de Unguri. Adduff dinaint6 lul Ieremia , Raz-
vant gi cu soçii lui se purtara in cumplita lor nenorocire,
cu tOta vrednicia gi barbatia cuvenita. La t6te intrebarile
ce li se facura., el' toy pastrara o Were mêndra, gi des-
preçuit6re. Cate-va Oile dupe aceia, pe la jumatatea lui
decemvrie, andul Ieremia, nesocotind gi legile rasboIuldi
care santece persOnna unui prinst gi legile omeniTei, o-
stndi pe toy' pringil, la mOrte. Printr'o cruqime spaim6n-
tatOre, elt porunci a pune pe Blzvant la cazna; apoi II
-Wail nasul gi buzele, gi dupe aceia, puse de 'lt trase In
VA expuindult astfelt, priveligte de jale ! la ar-
mia gi la locuitorii terrii. in minutul in care mult-ne-
norocitul Razvant-Vodä gemea de durerl pe VA cu o
.eruda barbaria, addusera pe frate-set dinaint6 lig del ta-

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 223

iarä capul. La adsta vedere durer6sa a mortii fratelui WI

adnogita la sufferintele sale, Rizvana de o data se riclica,
ti§ni pe t6pa, intinse braple cötre dragul saa frate §i in-
teacesta mi§care, f§i dete suffletul.
SI IntOrcema mai bine ochil de la acdstä crunta prive-
li§te care rasc6la inima la o asemené crima uriciasä, ce va
ramané o pata vecinica de necinste asupra n6mu1ui lui
Ieremia Movill care o pordnci §i asupra Polonilor care o
suferira f6a impotrivire, cu atat mai multi' el Razvant
era prinsul kr. In drumul ce merge de la Sue &a la,Baia
§i pana asta4i se alma §i se pomenesce movila l0 Rdz-
yang-Yodel, kca unde zacii neuitate, rama§itele vit6zului
domna.
Istfelli de cumplita m6rte avu acesta barbata, pe care
meritul sel §i norocirea Ilt inaltase din pulbere, pe tro-
nul patriei sale. Nascutil 9iganii dinteuna ndmil osandita
de vécuri la robin, ela fu heti o dovada puternica cum ca
in ochii provedintei, nu sunt pop6re allese §i pop6re osan-
dite, ca. ea fespandesce de o potriva indurarile sale peste
toti 6menii fait osebire de natia, dar puincl pe fruntea fla-
caruia, pecetea Dumnepirei §i declarandula cu drepturi
de o potriva ca tata omenirea, la libertate, la egalitate,
la virtute §i la adevéra.

XI.

Cumplita marte a lui Razvanil Intrista forte multa, nu

numai pe prinçul Transilvaniei dar §i pe imparatul §i pe
Papa Clementa. Bathori hotari sa'§i 'lea satisfactil cu ar-
mele in contra Polonilor §i imparatul, parta§ti ala ma-
niel sale, hotari aln ajuta §i a lua parte la rasbunarea a

www.dacoromanica.ro
224 MICHAIII-VITEZUL

C estei insulte a Polonilor, ce le era commune la amenduoi.

Pontificele arise, temendu-se cu tote dreptul ce, acestA
resboiu intro cre§tini va fi vetImAtore resboiuldi cele Cu
noroce inceputil in contra Turcilor §i ca va putd arunca
cre§tinetatea bee in vr'o primejdie mare, fore nici unti
MO de mantuire, se puse intre pertile prigonitOrP, pro-
puind mijlocirea sa perintdsce pentru ca, prin creditul see,
se impace aceste certe §i s adduce unirea §i o norocite. in-
tellegere. Ele trtimise spre acestti sfer§itil In Polonia, pe
episcopul de Caserta, Alfonse 'Visconti, milanese, la regele
Poloniel §i la prin9u1 Transilvanid. Sigismundti ale 11116
regele Poloniel mi§catti de aceste mustreri, trämise la
Roma pe Florianti Gembicki, secretaru1 col-611nel, ca se a-
r ate pontificelui ce armele polone in Moldova fecuserg
mare slujbe, cre§tinItatii, scepand acea tdrre de Mari
§i tote deodat e. oprind pe acqtia d'a nvIi asupra Unga-
rid §1 a staturilor imperetesci. Zamoisky scrise §i elti
Papil, in 10 ianuarie 1596, aratandu'l aceleaif §i indrep-
tetindu'§i faptele sale cu multe sofisme §i neadeveruri.
Spre a imblanqi mal lesne pe Papa, carele era fOrte Intl-
rit ate in contre-le, spre ale trage in partea lor §i a'I desar-
ma mania, regele Poloniei §i Zamoisky iT trimisere, din
partea sinodului de legea grecdscl, doui episcopi ruteni, ca
sA i se inchine §i s recunn6sce suprematia Papil. intr'a-
devera acdstl fapte, care nu isbuti pane la urnal, fecu
mare plecere Papii, incat se amane. cu tad satisfactia
a§teptatl de Bathori de la Poloni, cola ce mihni pe acesta
pane Intr' ant incat cep in gre§eli marl, fOrte väteme-
t6re cre§tinetItii. Zamoisky fu attacate cu mu1t1 invier-
§unare in dieta de la Cracovia de liu§manii lul, cari flu
accusat cu multti drepte el a implorate §i a cumplratti

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TARRANULU1 22

pacea de la 'Mart Elt se scuzl (land faptelor o cob:ire fa-

vorabile, dar forte neadevkatl. Senatoril regatulul seri-
ser6 atunci (24 martie 1596) imptratulul Rudolft art-
tandu'l el el simtt c6 datoria communt este Ca sl im-
pedice pe Turd a reduce in pa§alikt principatele Mol-
dova §i Valachia ; et neputênd prinçul Transilvaniel a
le aptra, e nevoil ca Polonil O. le iea sub protectia lor; el
pentru acestä slujbl crestinesct ce el vor st fact., cert ca
Impe'ratul A le dea o sutä mil florinci §i al depkteze
pe Michaiu din terra Rominescl, WI nu'lt pott apka,
fort a rupe de fact pacea cu Tura Acest6. scrisere su-
eitt ili phut de viclenil, nu dovedla alt-ceva deed dorinta
Polonilor d'a pine a In terra Romanesca Olt domnt In
locul lul Michilu, Acesta fu celt d'anthIu semnil alt urel
uccigttere ce Polonil purtarl eroulul nostru.

XII.

Michalu-VodI, dupt luarea Vidinului , unde ilil 16sa-

rtm, se Intel-se inapoi la rergovi§te. intercerea sa in
terra este unt merst triumfalt; tog osta§r1 stilt inckcatI
de paill ; poporu1116 priimesce cu cIntece de veseliä §1

vrtjma§il tremurt de numele lul. Mt incepu indatt a se

occupa A vinclice guile §i tictlo§iile co pustiirile §i ras-
bolul addusese asupra Writ intr'adevert, starea el era
vrednict de jale. Populatia se micprase Mae multt prin
merte, prin pribegirea locuitorilor in tent strtine §i prin
robirile Turcilor ; numai In acestt din urml campanit,
Sinai robise doutilecl mil locuitori §1 apucase a 'I trece
Dunkea. Ora§ele §1 satele erat ruinate §i preflcute in ce-
nu§1, campurile erg' *bite , viile smulse, grãnele c11-
www.dacoromanica.ro15
226 IJICHAIV-VITEZUL

cate de (*idle ce §erpuisera prin t6M t6rra, nu putuse da

rodt; dobit6cde murise dt fusese rapite de vrajma§1, cari
apucasera sa tréca peste Dunare, malibultil de 60 mil
vite. Romanii jertfisera totul pentru desrobirea libertatil
lor ; dar adsta e mit bine atat de mare incat cu nici o
jertfa, fie cat de grea , nu e scumpti cumparata. .
Micbaiu-Vodt trtmise in Transilvania cu multh. chel-
tuiall , fiind §i acolo mare lipM, cod negoçul incetase
eu totul din pricina Msboiului,de maim:1AM grane, ma,
vint, semênta, §1 t6te cele trebuinciase , de impärti intro
poport, care, la glasul domnului Mu , parasi padurile §i
vizuinele muntilor unde se träsese, incepu a rezidi ora-
§ele §1 satele pe ruinele celar vechi, se apnea de munca
plmantului §i putil indata M prepiasca folasele inde-
pendentii ce dobandise cu atata jertfa. Iar, pentru ca os-
-ta§il fr i. de exercitil , M. nu se inmale §i st nu se cor-
rumpil in lene §1 nelucrare, domnul dete voia, la vre o
cate-va mil' A trécl Duntrea §i st necajiasca pe vrajma§i.
Ace§tia napadescii peste Pelinul, orapi intinst §i, dupt ce
at uccist mai multi locuitori, ilt preftcu in cenuM §i, ro-
bindt o femeit cu o fall §i unt Watt al unui diu cei mai
I ogatl §i insemnati locuitori, a nume Michaloglu, IT ad-
duct' in dart domnului, care tratandu'i cu multä omeniä,
intorse pe femeia cu copil inapol la soçul el, pentru o Ms-
cumparare de 50 mil galbeni de aurti.
Nenorocirea expeditiei lui Sinan despeM pe sultanul
d'a putd invinge ZOO pe Michaiu-Voda. Elii se lucre-
dinta a spre elf" Warne trebuie a alerga la intrigi, a
lucra mai ant& spre alti desface de alliatii MT , inapt-
ratul Germaniei §i prinçul Transilvaniei §i a atita in
terM partide in contra lul. Spre acestt sfer§itii, prin bei-

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 227
lerbeiul de la Pasta, fecu propuneri f6rte bum imperatu-
luT, numal ca acesta se se trage de Michaiu i se '111 con-
sidere ea unil rebele cetre P6rte ; dar imperatul deperte
cu menie, aceste necinstite conditii ce i se propuneae. Sal-
tanul atunci intrebuinte alto mijlOce spre a ajunge la
scopul see. Tremise mai entail mie age in terra Rome-
nesce ca 0 atite pe boieui.l nemultumiti gi sel scOle in
contra lui Michaiu i in folosul Portii; tote deodate dete
porunce pagilor de pe margine i hanului Tetarilor s stea
gata a intra in tOrre, spre a ajuta partida ce era sN se re-
volte In favorul Turcilor. Tote inteo vreme, sultanul tire-
raise la Sigismunde Bathori, unti clauge cu fegeduiale cl'i
va lesa Transilvania fere, aid mil alte tribute decat va-
sale de argintii ce era obiceiu de se da, caud se pleaa td-
butul, indatorându-se Ince a'T da gi terra Romenesce, ddca
ale va priimi a goni pe Michaiu gi a se trage din confe-
deratia on imperatul Rudolfe. Bathori , dupe ce tinu
cat-va pe dame la sine, ile tremise inapoi, tlicenduI se
spun/ stepanului see ca e1l, prinçe ale Transilvaniei,
slat odate nu va lam partea cregtinilor spre a se uni cu
dugmanul bor. Prin povata nanciului Pape! gi a Ira A. Ca-
rilio, elli piece la 4 fevruarie cu un-spre-qece tresuri §i
cluoe-q.eci cal de ankle la Praga , spre a se intglni cu
imperatul gi a dobêndi ajut6re de resboiu.

XIII.

Sultanul ce nu putu isbuti hinge imperatul i Bathori

spre a 'Mama pe Michaiu, fu mai norocite pe hinge &-
maul, de la cad! dobêndi ceia ce nu putuse avd de la
straini, Aga tremisti in tOrre, gesi intro boieri, cola ce

www.dacoromanica.ro
 228 MICHAIU-TITEZUL

totA-d'auna a fostli lesne a gasi, 6meni corupti, cari pen-

tru o margava ambit% gi Mom% de bani, stat gata a
vinde domnul gi terra lor. 0 conspiratil intins i grez-
pica se forma, In capul aria sta din boierii cei mai de .
frunte, unul anume Dumitru, ce10 mai blitrant din svet-
nicii domnuIui gi logoretul Chissarti cu unit filu alti slit.
Vse mit 'Mari din Dobrogea, cu cari se unise i trei miT
Turd, trebuia sa navaliasca fora veste In terra spre a ajuta
pe conspiratorii, ce se unise cu Tamil pentrn ca s. man-
tuie terra, cum c1icea0 eT, gi sa perda pe Michaiu dandu'10
in manele dugmanului. Dar acesta afla din vreme prin-
tr'unti chipli minunatil, planurile nemature ancli ce so ur-
Olt de nelegiuitii boieri in contra uT gi a Ora El puse
streji lfingä Dunäre ca sa priimiasca pe dugmanul ce era
gata a navali gi puse de taib pe tradatoril Dumitru, Chis-
sara gi cu fiiul sOil, ca nisce vicleni de domnia gi strica-
toil de terra. Patru le dupli pedépsa conjuratilor, cei
9000 Turd gi Mari trecti Dunarea ; domnul mai tra-
mitte unil ajutoru de 3000 pedestragi gi 300 callarey,
ogtirei expeduita de mai nainte la granita, cari isbind
pe dugmanti Inteo lupta norocitä, 110 biruie, coprinde tu-
nurile gi bagagiele lui i pe cei mai multi V omera sell
II prindu robi. Totti in acele tile, cu patru mile mai jostt
de la locul acestei battallil, a1T trel mil Turd, In Intel-
legere cu conspiratoril din terra, trecil Dunarea; dar stint
Indata intampinati de care locuitoril torrani adunati §i
de care pazitorii marginilor i sant 1nvingi, deli nu WI
pu9ina paguba a Romanilor.
tn vremea acesta, fevruarie 1596, hanul Gheral intrase
In Moldova cu 30 mil' Mari gi patru mil Turd cu tu-
nuri imgratesci. Elti avea porunca a sultanului a intra

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUT 229

in Valachia, dar neindrIznind, vol s bp le pe Michalu-

Veda. Eld se adresd la Ieremia-Vodd aid Moldovel, care
fld priimise cu dragb ca pe nub. prietind §1 &Matt §1 fi
fagldui doud mii galbeni de va voi a favorisa planul sdti
de a In§ela pe Michaid, fdedncle'lif sd priimiascd a se su-
pune Portel. Domnul Molciovei &it cunnoscutd lul Mi-
chalu-Vocld ed hanul are deplind putere de la sultanul d'a
Inchilia pace fntre Romlni §i Turd, puind conditid ea
Michalu sl gonlasca trupele strdine luate in 16f1 de dinsul,
care, 4icea hanul, nu numai el pustiesed terra turedsed,
dar bed sent o sarcind pentru cea romendscd. Hanul trl-
mise totd de-o-datl Jul Michaid-Voda, spre mai mare In-
credere, duol din eel mai Insemnati Mari, ea Midge, ce-
rend numal pentru slujba sa, cAte-va mil galbenl. Mi-
chaiu-Vodd avea trebuintd de ceva vreme de pace dug)
atit6 sdruncinari §1 sufferinte pricinuite de rlsb6lele tre-
cute, cu atat mai multd a Bathori se pornise la Praga
§i nu putea a§tepta ajutord de la dinsul, ba bed vestea
se rdspAndise dA acesta voiA sd abdice c6rmuirea staturi-
lor sale §i drepturile dobéndite asupra terrei Romlnesci
in fav6rea Impdratului Rudolf6. Aceste priviri induplecard
pe Michaiu a priitni mijlocul ce i se Infl9i§a spre a intra
in Implciuire, mlear vremelnicd cu Turcii. Eld trdmise
hanului soul sT cu und dard cdtre dinsul, ea all trateze
despre conditiile propusei pdel ; tott de-o dati dete dru-
mul trupelor transilvane. Cum ell hanul dA Michalu cd-
;luso In cursa eel o Intinsese, Il lud masca de pe obrazd,
nhvgli de-o-datd cu tótll armata sa in §esul dintre Bea,
Braila §i Bucuresci, unde tabdri, pornincl cete fn t6te
pIrtile, carele mai multd de opt pe °email térra, ar-
46nd ora§ele , hrdpind bucatele , robind pe locuitori
www.dacoromanica.ro
230 BficHATu-vrrtzuL
pustiind totri gi cautand in totd chipul a pune mana pe
Michalu. Doug, sute de Cazaci cad erad de pug, la gra-
nita, sub commanda WI Koseza, Kirecki, Liemanowski gi
Bilecki, cum ve,dura. apropierea Tatarilor, trecura despre
partea lor in Moldova, dupe ce jefuira pe tkranii din sa-
tele ce erad insarcinati a apara ; numai 40 dinteingil igi
pastrara datoria gi juramentul gi, vNend ca, nu e chipd
de impotrivire la o aga multime de Mari, grabira de a-
lergara a msti domnului mega navalire neagteptata. Po-
sitia acestuia era f6rte grea. Fora bad, fora mtire, ceci
mtirea terra ce remasese era respandita in terra gi in
cuartierele de Ionia, inconjuratt de nevoi, nPsigurd ddca,
diqmanii boieri mild vor trada in manele dmmanilor
straini, eld ambla rätecind, cautand mijlece de a man-
tui pe old gi terra de acosta primejdia. eIn acele nevol
(marl, glee Walther, eroicul sed suffletd sc6te cea mai de
gapoi virtute a IA, Inteund scurtt timpt eld aduna 6000.
Omeni gi, sprijinindu-se in ajutorul lui Dumnqed gi in
mangaierea ca se lupta pentru buna cause, pornesce intru
bitempinarea infioresei multimi a Tatarilor, , isbesce , tale
gi pime in gOne nisce cete mail de Mari ce se reslatiser
dupe prada gi gonindu'l, merge la ormul Gherghita uncle
gasi greul ordiel tataresci. Hanul remase incremenitt la,
o indraznela ma de mare din partea lui Michaiu gi, cu tete
ce mama sa era mai mind de gese oil mai mare, nu in-
drazni a priinii battaia, ci se trase ruginosii spre terra sa.
Spund ca atat in luptele partialeunde ilii battu Michaiu, cum
gi in g6na ce dete hanului, ii omori ca la opt mii Mari.
Michain coprinse apoi oragul Braila pe care'ld cotropise
Tatarii, tacend mail grozavii. Michain omori pe toil Tur-
a' gi Wadi ce gasi vii, crutandu-le numai caii; pe multi
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 231

Turd '1 spanpra afOra, din oraga. UniT cari voise s tréca
Dunarea, goniff fiind en multa iutdla,, se inneeara ; prd
pu9ini putura numai scapa.

XIV.

Vicl6na cursa ce o intinsese tatarul, facu pe MichaTu

a fi f6rte neincreptort care Turd 0 a nu mai vol s tra-
teze en ; de aceia , eand in aprilie , sultanul IT tra-
mise dna clang vorbindul de pace gi rugandn'lli all
Lisa sa tr6ca eu ogtirile in Ungaria, elil mai ca nu vol a'i
priimi, ba Mica, spre a'§i rasbuna de ocara facuta de Ta-
tarii ce ii encase tdrra, dete drumul la vr'o cati va ostagi
ai sl ca sa tr6ca Dunarea gi s pring pe Turd.
In luna hi main, 2000 Romani coprinda Cladova, se
tntaresca inteinsa gi räsc611 o parte mare din Bulgaria ;
tota atunci 2500 haiduci romani din tOrra Romandsca ,
trecand Dadra mai in sust de Nicopole, pustiesca mal
multe sate gi isbescil WI de veste cetatea numita Plevna
pe Isca, mai la valle de Nicopole, prinda pe behul cetatii
ce venise de curênd de la Adrianopole cu femeia i cti co-
puT lui, precum gi multi Off turd gi evrel insemnati, ea-
gtiga multa prada gi pe urml sfarma oragul. La intOrcere
furl isbiti de ianicerii i turcii din Nicopole ; dar se bkt-
tura aga de bine §i en atata indemanare ineat puçini vräj-
magi scapara gi ei se IntOrsera biruitori cu prada lor in
torra Romandsca , afOr a. din patru inI numal ce cqura
morti intfacdsta lupta.*
* c1200 halduci lovirI (aqui Nicopole i prinserg pesBuraq
beinl... care de curOnd sosise de la Adrianopole, numitil fiind de
Imp6ratul In acestfi postt. EY pustiirit totil local numitui Plenia iii
www.dacoromanica.ro
 232 MICHAW-VITEZUL

Dupe aceia Michalu-TodA trAmise la 6 main pe Veli-

ceico cu 1300 haiduci la Baba In Bulgaria , or* nein-
chise §i bogate, mare ca de duoe-pci mil case, cele mai
multe de me§terkhaiducii fle bAtturA, fle coprinsera, §i In-
cereal% o sute cinclijeci earre de avutil dobendite, luftnd
pring pre multi turd Insemnati cu muierile §i copiii lor.
El §e(jurft acolo tici ON ; apol, and focti ormului §i
sferftmendu'le , luare callea Inapol spre Dunare cu tal
dobenda , iar Turcil so strinserl din tote pArtile in nu-
mere de 12,000 , sub unti pa§1 §i ajunserA pe Veliceico
cu 6stea lui, la une loce ce se chiame Cornissul. Haidu-
cii ve0end acesta, Incepurl a se hartui i §i nOpte cu dug-
manul pea and, simtind a le va fi anevoiA de a scapa ,
tAiarl pe toti prin§ii , prefAcurl fn cenge t6te bagagiele
lor §i prada dobenditA §i,recommanandu-selui Dumnecleti,
se aruncarl cu farie asupra du§manului §i mai toti ca-
Oura morti; dar sub &MOT fn loce zeceae patru mil Turd.
llichaiu-Voda ferte se intrista. §i insciintit pe prinçul Tran-
silvaniel, care atunci se Intorsese de la Praga.
Elle sosise in aceste ora§ti la 4 fevruarie §i fu f6rte bine
priimitti de toti domnil curtil ; indatä dupe acela , cqu
bolnave gree de lingere fiindn'i viéta fn primejdil. Cftnd
fncepu a se InsenAto§i , fle dwell, la cathedrall ca A a-
sculte liturgia ; aci i se fAcu une cuventti fOrte One
de laudft pentru dfnsul. Bathori respunse ferte frumosti
In limba latinä, asigurftnd cA, elti va stArui cu statorniciA
omorirg tote ce se Impotrivia treceril lor; remetlita fu data fled-
rilor. Intorcendu-se din Nicopole In numert de 1800, IT %bid §b
dupe olupte tare, balducii biruire. Numerul Turcilor uccbg In
aceste deosebite locuri se urca la 3000. Halducil se Intórsere on
-,multil prade., Terkisch. wnd Siebenbürg. Victorie.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANIILUI 283

in partida ce luase gi ce, nici odate. nu se va deslipi de

casa Austriei gi de imperetie , dar ce, sperg ce imperatul
gi imperatia nu'lö vor peresi , el e incredintatA ce, de i
se vor da ajut6rele fegAduite , va dobendi cu sprijinul ltff
Dumpe4eA, mai marl biruinte asupra dugmanului nume-
lui cregtinesa decAt cele dobendite One acum. Imperatul
acordendu'l apol o audientg particulere, II dete autori-
satie a se intOrce, dupe ce HA inane de daruri gi figedu-
Tell. I se promiserg trel mil pedestraff gi clod mil cAllereff,
pe cad imperatul srf tine trel luni cu cite 24,000 scucli
pe lung gi de cari se dispune. Bathori dupe placA. Papa ii
fegedui 40,000 galbeni pe lune gi insercing pe Francisco
Murio del Monte se stringe pentru dinsul ostaff in Italia.
Dupe ce igi lug ijioa bung do la imperatul, SigismundA se
duse la Vienna. In t6te pArtile fu priimitA cu acelaif fall gi,
spre alit indatora gi mai multA la urmarea resbaului, ie-
suitii collegiului Vienna il %cure unit cuventA in publicti
gi vorbire de dinsul ca de unt alt duolle Iosue. Cugete Ba-
thori se, trOce de acolo la Gratz spre a visita pe sOcre-sa
arhiducesa Maria de Bavaria, clod aill ce. in Transilvania,
Skull, superati chi in dieta din urine li se blase dreptu-
rile ce li se dedese dud se pornirg impotriva MI Sinan gi
interitati de cardinalul Andra gi 4 Stefant, Bathorescii
ce se OA proscrie iii fugari in Polonia, se revoltare.
AcOstA imprejurare HA fecu sl'gl schimbe hoterirea gi se.
se porniasce spre Transilvania. Pene a nu ajunge elA in
aceste terrg, unchlul seA StefanA Bosckai potolise resaa,
innecendu-o in senge gi pedepsind pe geff cu mare era-
Oime , cAznind pe unit, la altil tgindu-le capul, pe altil
spequrandul gi la alp teindu-le nasul gi urechile.
Cum sosi in Transilvania, SigismundA 41 adung &tea;

www.dacoromanica.ro
234 nitcsAlu-vrrtzur,
dupe ce lug doue mid edgy Fillack gi Czanad, cu o mare
perdere de Turd*, isbi Teme§varul prin trel Org. Dinainte
acestul oragt sosi §i Michalu-Vodg chigmatd de Bathori,
cu 4000 luptetorI §i o multime de boleti. Dupe o asediere
de clece clile, in 25 mai% fu isbitt de Turd gi de 'Mari in
numerti de vr'o 40,000 cafi venise prin Bulgaria in Ba-
natti. Dupe o luptg sangerose de amêndnoe pertile, Sigis-
mina fu silitti a ridica asedierea, ced nu numai ajvt6-
rele fIgeduite de la Imperatul nu soffit, ba Office insug1
trebuia se m6rge, cu douë-4eci mil ostaif spre a se uni cu
archiducele Maximiliand, ca st intempine ogtirea turcesce
ce insugl sultanul povItuia in Ungaria; Tar Michell se
interse spre a'§I apera terra.

%v.

Lala-Mahomet ce se numise vizird, surghiunindu-se Si-

nan, murise trel 4ile dupe aceia gi acestg intémplare Orli
Turcilor und semnd cereseti ce poruncla d'a mimi din nod
pe Sinan in locul sat.
Istfeld acestd neimpecatd dumand ald cre§tinilor fa
scosd din exild §i din nod, pentru a cincea 6rg, fu investitti
cu slujba vizirescg. TM grija lul fa sl'§I resbune de ru-
§inea ce'i Meuse cregtinit Ell avu curaglul §i energia se
insuffle sultanuM hotgrirea d'a merge ins4 la resboiu,
urmend pilda luI Suleiman celd mare. Armia, poporul,
§elciI in predicatiile lor, §i provintiile de margine in AMIE)
bor, cereat acesta ca singurul mijlocd de a mentui impe-
Alia. Hotgrirea sultanului d'a merge la 6ste in prime-
vere se obgtise §i preggtirile de rgsbolu se fecure cu grabg
mare, tart Iérna. Sinan intêniping acum und rivald in

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TgRRANULIA 23

ambitia lul, pe vechiul sed prietend, cumnatul sultanului,

Ibrahim fostul caimacamd carele, dorind viziratul, spunea
de face cä betrftnetele facti pe Sinan, nevrednicd. La aceste
vorbe furiosul Sinan strige face, cu sultanul insu§i: a Spunti
ace Ant Meant §i sltbitt; déca 4ice a§a Ibrahim, dsse, cu
amine fn curte se ne luptem In suliti §i In sabia fmpre-
!) §i clicend acestea, apuce pe Ibrahim de bred delii
têrt afOre din sale.
La fnceputul primeverel, in minutul cftnd spera de
a'§i resbuna asupra cre§tinilor §i d'a se incoronna cu laud
noul, trudul arnautti muri inteo mercuri (3 aprilie 1596),
Qi rea in ochiT moslimilor. Acestti ministru de und carac-
terd aspru §i Iacomd, 1s avutii f6rte marT, adunate in
campaniile sale din Ungaria, Valachia, Georgia §i Ieme-
mil. Ibrahim se nurni atund vizird §i seraskeril ald arrnief
din Ungaria. Tref 4ile dupe numirea luT, sosira la Con-
stantinopole certile lui Michaln §i ale boierilor terra Ro-
manesci , cerend a face fmpeduire. A.césta era fnvoirea
ce Muse cu hanul pe care o tremisese spre fnterire la
Constantinopole, pene a nu'§i da Tetarul pe face viclenia
sa. Hogea Sead-Uddin, istoricul ce ne a fostd atftt de fo-
losd In acéste scriere, citi aceste correspondinte in divand
In locul lui reis-iffendi §1 o dispute infocata se aprinse
Intro muftiul §i hogea. Acesta era de perere ea se se pri-
miasca pacea, ddca Michaiu va da pe fiTul sed dreptti zI-
logh §i muftiul Bostansacle era Impotrivitord, ,dicend cA
nu se p6te a tracta cu Michalu. Fiind-ce muftiul se scull
Mate §i es§i agre, Sead-Uddin se supera, , dar i lue
séma §i, folosindu-se de lipsa protivnicului seti, eld indu-
piece pe reis-effendi s face und respunsii lul Michalu §i
boierilor pad' Inteund intellesd favoritord, dupe cum
www.dacoromanica.ro
236 miarAfu-vntzta,
void. Dar acesta nu sluji nimic, Oct Micbaiu, cum scim,
neiucreptord acum dupil in§eldciunea hanului, refusd d'a
mai tracta cu Tura Ace§tia dug nu indräznird ald mai
isbi atunci, speriati de atfttd invingeri i hotirird a purta
rdsboiul in Ungaria, unde 1nsu0 sultanul avea s mdrgl.
Depdrtarea sultanului la eiste era f6rte nepläcutd mumei
male, venetiana Baffo, care era suffletul c6rmuirei i fIcea
pe fliul sild sd, urmeze in t6te dupil placul ei. Hotdrind sa.
facd ori-ce, numal ca s opriascd acdstd depdrtare, care
putea s sldbiascd influinta ei, ea rupse t6te legaturile cu
credinta pdrintilor ei i propuse o nalcAldrire genera% a tu-
tulor cre0inilor. Aceste comploturi din norocire nu isbu-
tiA. Sultanul se multumi a goni din Constantinopole, cu
&mut pe toy grecii neinsurati, puindu-le und sorocd
de trei Oile. Sultana muma (validdoa), vilYnd ca a per-
dutii stilpanirea pe inima fiTulni ei, calla a se folosi de
farmecul celei mai frum6se r6be din saraiu spre a o re-
dobêndi. Mahomet se pdrea la inceputu cui clyse in cursd;
elil fespunse la desmierddrile Abel' cu amorul celd mai
infocatii; dar când ea deschise gura ca ATI r6ge s A-
rnaud in Constantinopole, Mahomet chiar in patt, in cen-
trul pläcerilor sale, puse mana pe cutitd i uccise f6rd
mild pe acea jertfil nenorocitd a ambitiei mumei sale,
faptd care dovedesce o iniml mai multd fer6sii decal ener-
gicd. Elti puse apoi de mai limed cite va femei, sub pre-
textd c n'ati tinutii postul ; apoi, in 21 iunie (1596) se
porni in calk spre Ungaria insocitt de und alaiu maretti
§i cu tad 6stea , ducénd cu dinsul dervi0 , femel , icio-
glani, eunuci, dal de vêndt6re §1 oimi. Ambasadoril
Franciei i Engliterril priimird poruncl de a Inso9i pe
salient fn acestl expeditil In contra cre§tinilor.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANIILUI 237

xvI.

Indata dupa luarea Gramm lig in annul trecutt, feld-

maregalul imparatesca din Ungaria, Mansfeld muri (14
aug. 1594) gi ea dinsul pen §i disciplina din armia nem-
tdsa ; prima din Austria, impovarati de despuierile §1
jafurile nobililor de o parte §i ale trupelor de alta, se a-
dunara titre Claus §i nul Ens §i se revoltaa. Acést6,
revolta crescu §i se marl1ffirte §i fu cumplit mi numai
nobilior dar §i imparatiei. 0§tiri1e ce se tramisera In con-
tra kr, nemultamite WI nu li se platise simbria, se re-
voltara §i. ele §i Incepura a pada ora§ele §i satele ce sca-
pase nepradate de terrani. Aceste intêmplari oprira cursul
fericita a1i isb6nPor In contra Turcior §i dig-7a Nreme
pusera Austria inteo anarchia grozava de care d'abi6
Napa, ajutata, ffind ae neunirile §i de lipsa de disciplina
a revoltamtilor.
indata ce imparatul intellese despre pregatirile ce Turd!
faceali impotriva Ungariei, trthnige soli! sal. la Papa §i la
principil Europe!, rugand s caute all ajuta In acgsta
primejdiä communa a cre§tinatatii. Papa se sili din noti.
a reinsufleti zelul pentru rasboiu, cu totul slabita, al
princilor italiani; elri data in zadar a face pe Spanioll §1
Frances! s inceteze rasboiul intre din§ii §i all intOrce
armele in contra Turcilor i, cunnoscênd ca t6ta lumea
de ce mare folosa ara fi Polonia dud aril priimi s. intre
In legatura cre§ting, hotari a mai face o incercare gi ta-
mise pe cardinalul Henri& Caetan, in cualitate de delegata
In Polonia, ca sa se sillascI dnd se va,aduna dieta, a inda-
tora pe rege §i pe cei mad al' crthei sa'§i uniasca puterile.

www.dacoromanica.ro
238 MICHATU-VatZUL

cu ale imp'6461. Papa sense in deosebi gi reginei Polo-

niei gi puse pe archiducesa Maria di Grazzo , muma ei gi
pe sorA-sa principesa Transivaniei WI' scrie ca sl indemne
pe regele inteac6stLfapta, spre slujba lui Dumne4eti gi
in obgtescul interea al6 cregtingtatii. Legatul Paper a-
junse in Varsovia cu episcopul de Bresla, ambasadorii
an imp`eratului gi , dobêndind audientA de la dietg, , II
expuse intr' una frumost cured-11 ce s'a tipaxitii atunci,
misia lui, aratand jertfele ce Papa a fácutA pentru cre-
gtinItate gi datoria Polonilor d'a ajuta pe cregtini, c6ci
fag dingil puterile impërltiei germane intregi nu stint
in stare a sta impotriva puterei c elei peste m'esurl
mare a pggAnilor. Episcopul ce presida dieta rgspunse c6,
acéstl propunere cere o mare gi AAA desbatere. «Po-
clonesii, Oice null contimpuranti, volaii pace cu dugmanul
cpAcii gi nici o price cu pricinuitorul gilcevilor.) Ura ve-
oh% gi naturalë a Polonilor gi mai cu séma, a lui Za-
moisky, Are casa A.ustriei isbuti gi legatul Papei plug
roll a dobeldi nimia.
Intrigile Engliterril nu pu9in6 slujira spre a impedeca
acéstl unire a Polonilor cu imp6ratul in contra Turcilor.
Ambasadorul englezii sosise in 16rna aceia in Constanti-
nopole gi r6spAndise vestea el misia EA este d'a uni pe
Turd gi Poloni in contra voevo4ilor puff Românesci gi
Transilvaniei. Simpatii Rag gi ajutbre dintealt1 parte
venirl a incuragia pe cregtini in rgsboiul gra ce pude'.
Tarul Muscalilor Fedor I gi gahul Pergilor trImiserl am-
basadori la Praga de inchiliarl alliantl cu imp6ratul in
contra Turcilor, gi vre o cate-va cete de Scotezi yenta pe
la Dantzig in Transilvania spre a lua parte la räsboiu. De-
putatil din partea pop6relor din Hertegovina gi alte locuri

www.dacoromanica.ro
 RDBIREA TER.RANULUf 239

suppuse Turcilor reclamarl in zadar ajut6re de la impe-

ratul spre a se revolta.

XVII

In vremea ac6sta sultanul, cu done sate mil 6meni 0

trei sute de tunuri mail 0 mid, sosise la Belgrad 0 d'a-
colo merse la Buda unde ajunse in 2 septemvrie. Inapoia
lui, Michaiu isbia arierguardia 0 Apia provisiile (*fret
Elii coprinsese pe Dune,re §ese corebii marl incIrcate cu
munipi ce se duceat la Belgrad; omorise 1200 Turd ce
le insoçiae, luase tpte ce era In corebii 0 pe dinsele le
dase afundil. Cu pnine pe mai inainte, la 16/26 iulie,
tremisese Michaiu-Vode, o s6me de o§ti allese ca se. lea
Vidinul, puindu-le cape pe aga Ferca§A. Românii trecure,
Dunerea pe la Sdeglea. Turcil ftnse le prinserli'veste 0,
adunAndu-se in mare numere, nu es§irä se se loviasce fa91,
ci se ascunserg de flcure. me§te§uge. A§a mergencl o§ti-
le lui Michaiu-Vode, fed temete, Turcii le lovirl de faca
0 fere veste §i, dupe une resboiu tare ce tinu multe
vreme, biruirg Tamil pe al' no§tri 0 call flue cellki din-
tre din§ii scapare, Cate ceva, 'Anse puçinel , iar pedestra01
perire cu totul. Acestii perdere sc6rbi tare pe Michaiu-
Vode 0, v4endu-se in lipse de soldati, terra find f6rte
despopulate, trämise in teal streine se. stringe voinici vi-
teji 0 se adduce o &Sine de le§i, de oazaci 0 de alte fe-
lull de 6meni cern eraii de folosq.
Iar sultanul, de la Buda, merse de taberi dinainte ce-
tetii Erlat, (la 21 sept.) a Wei isbire se hotel.* inteunii
svatt de resboiu. Dupe ce sultanul, potrivite unui pre-
cepte ale Coranului, somml garniz6na d'a Imbre9i§a is-

www.dacoromanica.ro
240. NICHATu-vIrtzur,
lamismul gi d'a preda cetatea, Incepü asediul ; dupt gepte
Oi le, Valonil din cetate se revoltart gi silirt pe dpetenii a
capitula ; oragul se dete mai Int6iu i cetttuia nii fntlilib
a urma acestui exemplu. Maximiliant archiducele care era
numitti generalisimt alt imperAtiei gi prinçul Sigismundt
aid Transilvaniei sosirt pré ttalit in ajutorul Erlaului;
dar ei vrurt st'gi rtsbune printr'o birnintN,, de perderea
acestui oragt.
Giafer-Paga, puvin t. vreme dupt acea importantt cu-
prindere, intêlni armia cregting commandata de acei duol
prin9i, in pr6jma cetittii Erlat, pe câmpia numitl Ke-
resztes, unde riul Cincia se vérst in bmy, Out a nu se
unl en Tisa ; âmbele armate protrivnice se lovirt acolo
churl 0 luptt inviergunatI de trel 4ilei(23, 24 gi 25 oct.
1596) in care ogtirile se bItturt fat resultatt hottri-
tort ; cu tat indtrttnica Impotrivire a otomanilor, Ostea
cregtind II respinse, le uccise vre o milt de 6meni, le lut
40 de tunuri i sta st rtmânt, invingttóre. Tuna erat
scogi din tabtra lor i pugi pe fugt ; isbênda era acum a
Ac6stt imprejurare mai crescil dorinta ce
cregtinilor.
de mai.multa vreme mita sultanul Mahomet d'a se in-
Wee la Constantinopole ; in svatul ce se tinu Ong pentru
acésta, se hottri, dupt pArerea lui Sead-Uddin-Hogea, el
fiinta de facl a Padigahului er4 trebuincióst spre a im-
blrbIta pe ostagi. /n farotn, la 27 octomvrie, Nemtii gi
Ungurii isbeseti trupul de armata unde se afia sultanul,
care se trase sub cortul lui Ionnis-Bei capul mutefe-
ricaleler, ageq.att in dosul bagagielor. BIttIllia era acum
perduta, pentru otomani ; artilleria era in puterea dupla-
nului ; corturile sultanului erat in jaft, ctcl din nenoro-
cire soldatil cregtini nu sciura a se cumptta gi, calcând
poruncile lui Maximiliant, se aruncart pe avutiile co le
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULDI 241"

sta inainte 0 se puserg pe jafg, flirg or0nduia1g, stri-

gaud biruintl; gmenii easel sultanului nu puteag stIvili
11conaia biruitorilor, altfelg deal cu o nefol6sitgre im-
potrivire ; totul era perdutg pentru Turd , cand o is-
biro fgcutg la timpg schimbg faça lucrnrilor. Cicala-Pap,
care era pug la pandg, cu o arierguardig de 40 mit
6meni, vgynd netocmela cregtinilor,, se rIpeqi de o data
cu allgrimea sa , in minutul dud Nemtil i Ungurii in-
figeag stggul crucei i gnat in triumfg imprejurul eta-
tor bogate prgcli §1 le smulse din niani biruinta. In mai
puçing de o jumetate do org , eld impinse in baltg calla-
rimea cre§ting, care trecu peste pedestrime i fu ca nimi-
citg; cinci- OCT mil de gmeni, ckluti sub palgul musul-
manilor,, stag in mocirlg. 0 grOzä panicg coprinsese ar-
mata cre§ting , care se imprg§tie In t6te pgrtile , fig-care
osta0.1 fugind in cotro dedea cu ochii, forg sg scie unde,
§i cei mai multi perind in baltg sub sabia TItarilor.
Cincilleci mil cre§tini §1 numai doug-4eci mil musulmani
perirg in aceste lupte ce tinurg patru clue. Maximiliang se
refugie spre Casovia, Sigismundg Bathori spre hotarul
tgrrei sale. Spung cg osebitt de ace% grOznicii niäcellui
care impluse Mille de stgrvuri, Tamil biruitori mai fg-
curl In acéstg bgttgllig, o pradg de qece mil galbeni in ar-
gintg i noug-ftci i §6pte tunuri. Annali§tii kr asemgu g. a-
cestg lupt g. cu aceia de la Mohaci 0 de la Cialdiran. «Astfelli
«fu, clice Sag , acgstä bIttgllig de la Keresztes , pe care
«cre§tinil o ca§tigarg prin curagiul lor i o perdurg prin
«lgcomia lor; exempla ingrozitorli care aratg generalilor
4<ca vitejia 'Ate isbêndi a clpgta folgse, dar c numai di-
4scip1ina le p6te pgstra.)
Dupg acdstg invingere strglucitg , Cicala-Pa§a cgruia.
www.dacoromanica.ro16
242 MICHATU-VITEZUL

sultanul era datorii isbênda , fu numitti mare vizirA in

locul lui Ibraim-Pa§a, Tar padi§ahul se int6rse la Con-
stantinopole.

XVIII.

and Turcii de pe margine vklura trecerea sultanuluT

tu atata o§tire asupra Ungariei, incepura a se semeti , a
esgi in térra Bombe:RA pe malurile Dunarii, a prada §i
a isbi. Michell-WI i§1 strinse atunci o§tile §i dup6 s'er-
bat6rea StuluT Michaill, cu 2000 6meni , purcese asupra
Turcilor. Mergend prin térra , domnul int'elni o gra. de
Turd pe apa Teleormanului , robind §i. stricand térra ;
-elii ii isbi §i '1 prinse pre toti vii; apoi merse do ocoll ce-
tatea Turnul, o bUtu §i o arse. Dup6 aceia, trecu Duna-
rea §1 isbi cetatea Nicopoli, in 12 noemvrie, uccise pe toy
Turcii eel. sttitura impotrivI , coprinse bulevardul cell
mai insemnatt , pe care ilil asem6na cu pamêntul §i pe
1ns5§1 cetatuTa era s'o copring, dud afla vestea nenoro-
titei battallii de la Keresztes, care'lli intrista fOrte. San-
giacul NicopoleT, care era inchisil in cetate, trämise atunci
domnului stoffe tesute cu aurl §i argintii, samurai:1 fru-
m6se , clece cal cu bar§ale de argintA , rugandalil sä se
lase de a mai batte cetatea §i a nu maT intkita mania
sultanului, care acum biruitorl se intOrce din Ungaria §i
se a§tépta la Sofia. Pap anc6 se fagaduia ea va mijloci
ea Micliaiu WO all pacea de la Turd' §i ca sultanul salti
recunn6sca pe ell §i pe fiiul sëii de domni mo§tenitori ai
prril Romanesci. Domnul cata multl mai puOnti la ace-
ste fagaduiell frum6se decat la puterea zidurior cetatil
ili. la yestea intOrcerei sultanuluT, care putea navali asu-

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 243

r'l; ele se preflcu dar el e induplecatti de svaturile

.sanglacului , priimi cererea sa i ridicandu-se de acolo ,
.unde gbovise cinci ile, trecu Duarea. Domnul trecuse
riul in terre, inteo diminéte la reseritul %Veld i, inso-
tite numal de §ése in§l" din cepetenii , apucase fere, grije
inainte, urmate lute() lunge, depextare de cincl-pci cal-
Eng 0 In sfer§ite mai departe ftnce , venia tótä 6stea
de pre rOnduiala el. Astfele mergend in calle, domnul 0
cu soçii lui intelnire duol turd pe carri prinser i afiare
de la din§ii ca face parte dintr'o bande de 500 Turd cari
bântuie satele acelui judete, aNend §i jeluind §1 ce, a-
ceste cad nu e departe. Cum afle acésta, vitézul domne
se ra,pede lute caul §6se so9i ai seT cetre acel 500 Turd,
11 ajunge Vi isbesce furiose. Spunil c omori patru-spre-
4jece in§i cu mftna liii, One &and apucl de'l venu ajutore
din 6ste, de'i prinse pe toil câi scIparl de m6rte. Dupe
.acesta fapt4 de sem i nesocotite viteji., eroul se duse
la Tergovi§te spre a se odihni §i a se bucura de triumfu-
rile sale.

XIX.

Dar intrigile i viclenfile ticeloda.r.boleri meld lesare,

multe Oile a ingriji in repaosd de treburile Ora In cele
dIntel Oile ale Jul decemvrie , potrivite fegeduielelor 0
Invoielei fticuth en sangiacul Nicopolel, sultanul se grebi
4 tremitte lui Michalu o deputatie, de doue-ycl in§l cn
stte ro§u spre semnil de pace. Boieril, dumani al dom-
nului, se folosire, indate de acesta , spre a InTinoveli pe
Michalu-Vodl cötre prinçul Transilvaniel cum ce are fi
lotarltli a se trage din legetura cu dinsul §i cu cre§tinil

www.dacoromanica.ro
294 AneuART-vrt EzuL

spre a se lege cu Turcii. Bathori , slabil de minte §i ba-

nuitort , adung indata svetnicii sel spre a se chibzui de-
spre ceia ce trebuie a face in aceste imprejurari, cu ate.
mai grele ca elt nu era in stare a attaca de faça pe Mi-
chain. Acesta die banuielile ce boieril begase in cepa
lui Bathori §i tOtft intriga tesuta spre per4area lui §i in-
date insciinta pe prinçul Transilvaniei ca, intaritt prim
nevinovatia sa, WI a hotarita sa mérga in capitala luf
salti intelniesca, nuniai cu o mice suite, §i spent ce ye.
scete de minciuna pe eel ce Pat pIrit, aratandul ca e
credinciost juramintelor sale. Aceste hoterire indraznétit .
a lui Michela inmarrmui pe du§manii liii §i ridicit de pe-
inima lui Bathori tOtit banuiala. Michaiu WI sub ingri-
jire §i paza pc deputatil sultanului pene la int6rcerea sa,.
apol Wand cu dinsul pe Mihalcd banul, pe Radul Bu-
zescu §i pu9ini a1T boieri, porni in Transilvania §i ajunse
la Alba-Iulia iu 30 decemvrie. Bathori II tramisese hi-
ainte pe. secretarul sett de statt Pancratie Sennyei cu pa-
truileci de trasuri de parade, §i o multime de nobili;
insusi 11 es§i inainte en unt sfertil de leghe din ora§t,.
lingu§induld cat putea cu dragostea. Astfelt, en cea mat
mare pomp/ fu priimitt Michalu-Voda in capitala prin-
9ilor Transilvaniei. A-cloua-qi , in cea din urme tli a ml
decemvrie, Bathori trilmise o seine de callareti lui Mi-
chalu-Voda ca salt insogiasca la curtea sa. Acolo, de faça,
cu eel mai de capetenie domni aT Ardelului §i cu nunciul
Papel, ambil domni vorbira ca la done césuri ; pe urme.
Michalu-Voda fu dust cu multa cinste la casa sa , ga-
tindu-seBathorialt a§tepta a-doua-gi cu tag fala cuvenital
unui asemene domnt. In 4ioa cea d'anteiu a ennului not,
Michalu-Vodit se duse cu mare solemnitate la biserica; pe

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 245

,urmt merse la prinçul Transilvaniel care'l0 ospttà marett

vi la patru cdsuri se int6rse la cuartierul WI. La 2 ianua-
rie, voevodul fu ospttatt la casa cancellaruluiThjika, unde
lanchetul timl pent la §6pte césurl séra.
La 3 ianuarie officeril §1 pagil prinplui Transilvaniel
.addusert la Michalu-Vodt, din partea lui Bathori, §6se pa-
hare marl de aunt smIltuite , unt ibric i unt lighiant
-de argintil. Omenii domnulul furl asemen6 tratati dupt
obrazul fil-ctruia. Michalu-Voda tramise §i elt prinplul
Bathori daruri frurn6se ce sta in veo cate-va blani de
muitli prepi §i haine bogate, care furl priimite cu aceiag
bunt vointt cu care furl trt wise. La 5 ianuarie, Michaiu-
Vodit merse de'§I lug oilioa bunt de la Bathori spre a se in-
-Wee in térra.* Atunci Bathori tacu cunnoscutt lui Michalu
.cA inima liii e forte amtritt, cod autoritatea Papel §i ft-
gt,duiehle ce a dolt imptratului Ii lOgt manile §1 nu'lt
last a'§I lua satisfacya §i rtsbunarea ce i se cuvine des-
pre Poloni; tit Polonia nu numal ca e hottritt a tine sub
protectia sa pe Moldavia , dar Ina voiesce a o intinde §1
asupra Valachiel; cit imptratul nu'I dt ajuttrele ftgIduite
In bani §i Omeni §i astfelii eld se aft in nevoit sOt de a
se mint cu totul, sOt de a face pace cu Turcil; cit inteo
asemen6 positit §1 ostenitt de atfttO grijl ale puterii, a
hottritu a abdica §i a'§i" ltsa terra in stOptnirea Austriei,

* Herrera lung dice : MichaTu-VocII merse In Transilvania

sI róge pe Sigismundd ca sit continueze ritsbdul cu Turcil, di-
and sI nicl o provincilt nu e ma! espusI §i mai trebuinclOs1 la
riisboln ca Valachia. Prinval IT respunse cit priimesce cu bucurit
vointa sa i ctl o va 11110,1.th:0 §i imp5ratuld. Michaia if dete
unit boierit ald sii ca sit mérga: la imp6rItii sit fad( aceimi ru-
gIciune ce a ficutd prinçuld Sigismund5..
www.dacoromanica.ro
246 MICHAIII-ITITEZUL

dupe tractatul inchiaiatd cu adsta putere Ia ianuarie-

1595 ; c spre acestd sfêritli pl6ca la Praga ca sa, nego-
çieze. Michaiu care vru s iea parte la acele deliberatir
§i negociatii, mita, 1u Sigismundd ca doresce i eld a
tramitte und sold la' Praga; spre a cestd sfer-§itii, lasa.
HMO Bathori pe banul Miha1c6 ca sa 'ld insoçiasca Ia
Praga. Eld Oise lui Sigismundt i solului sed d'a spune
imperatului RudolM 114 ca eld va sta mijlocitord, de va
vol s fad pace cu P6rta §iild va ajuta de va vol rasbau;
dar c. in acestil din urma cast, arata imperatului ca nu
cumva sald incepa, One nu va uni puterile tatulor-
prinçilor cre§tini; c atundi trebuie a isbi de o data i cu
totii inipreun i c astfeld e sigurd de biruinta. Dupe
aceia, Michaiu-Voda, se int6rse in térra Romanesca §iBa-
thori, insocitii de banul Miha1c6, pled, cu patru-4ed tra-
surl spre Praga, unde ajunse la 17 fevrnarie (1597).
find priimitd gi tratatd cu mare fala gi cinste in taa
callatoria sa prin staturile Austria.

%X.

indata, ce Michaiu-Voda se int6rse in capitala 01TR,

asemenatd cu intellegerea ce avusese cu Bathori, eld chi-
ma pe claugu1 turcescii celd agtepta, priimi de faca stégut
de pace ce'I adresase din partea sultanului gi dete und
respunsil multumitord, appnd astfeld pace cu Tung.
Adsta, pace fu cu atat mai =Rd in nevoia a o primi
atunci, cu cat aflase ca o arm% puternica se aduna la
Sofia, gata a navgli in terra Romartésca, gi ea acum Tran-
silvania, ca gi imperatia, nu se Indemanat a'i sta in aju--
tort. Acesta pace nu era decat o incetare de ostilitati gi
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULIA 247

n'avea nici una caracterA definitivt. Astfelt, sub umbra

acestel pgdi , Michalu &Al a se preggti pentru rgsboiu.
Elu se intellesese cu Bathori ca acesta sg dobêndlascl aju-
tore de la imperatti §i cu preggtirile co va face §i elii sl
navaliascl impreung in Turcia, sigurU cg, mune popere
cre§tine se vor ridica la vederea stindardelor bor. Intea-
deverA Miehaiu, prin agentil sei §i mai cu sémg prin vestea
vitejiel §1 a triumfurilor sale, preggtise pop6rele suppuse
Turcilor spre a 'scutura greul §i rtt§inatul juga ce le apgsa.
Unit cothplotA intinsii in tag 'Lucia, OA cgrui capii era
episcopul de la rdrnovt, se formase. &I-ha §i Bulgaril se
fgglduirg lui Michaiu cg indatg ce va trece Dungrea, se
vor ridica cu top din tete pgrtile, vor tgig t6te garni-
zOnele turcesci, il vor da Sofia in mft,n1 §i'lli vor trece
Balcauul. Michaiu incepu cu multg activitate a se gni
de 6ste ; ell incepu a stringe 6meni de térrg la este §i a
chigma in la o§tiri strgine, dupe obiceild de atunci. Din
nenorocire, Ieremia-Voda din Moldova, du§manq alii cre-
§tinilor §i partisant alq Turcilor, nn numal cl deschise
calle TItarilor prin terra sa, dar Mace se oppuse la tre-
cerea a 6000 Cazaci ce venlaU in slujba lui Michaiu. Din-
Wahl parte, SigismundA Bathori ca§tigg. num): Agg-
dulell mall, dar nici bani, nici o§tiri de la imperatd. Astfelil
cre§tinii nu puturg fi gata la vreme §i. Turcii, cari nu se
amggiaii asupra gendurilor ostile ale ha Michaiu, desco-
perirg complotul Bulgarilor §1 episcopul de la Ternovii,
impreung cu multi altil, furl prin§i, chinuiti groznicA §i
tgiati fn bucgti. Atunci q.ece mil s'erbi desperati vor A
se scOle ; in iunie tramitt soli Id Michalu-Vodg, numin-
dult capt alA lor §i fIggcluindu'I cl vor coprinde cetatea
Vasita §i Cladova §1 ca nu vor cruta nici sangele Ind
www.dacoromanica.ro
248 MICHAIU-VITEZUL

yiéta lor pentru dinsul gi pentru a scutura acele triste

jug' ale barbarilor Impilatori. Micha iu-Vode le respunse
sa, mai agtepte cat-va, One sa vine. o ()etas% mai priin-
ciOsa, care sa inlesniasce mai mune isbutirea unei aga de
primejdiese intreprinderi. De-gi aceste plane de isbire a-
supra Turcilor se nimicnici de o cam data, Michell anse
igi urme pregatirile sale. La inceputul lui iulie 1597, ele
fku cautare armiei sale, care era de 15,000 6meni gi
dete de fil-care ostage cate dna talere. Ele mai a*epta
finc8 cati-va buni ostagi silesieni, tramig in ajutoril de
ingrate; tote in acea luna, Henrice Lesota, unti offiçere
ale irnperatului, sosi in Tergovigte ca A platiasce, in nu-
mele stepanului see, 16ft, pe tal luna, la patru mit allegi
tallareti d'ai lui Michaiu-Voda.

XXL

Vec lend greutatile ce intempina din partea alliatilor

_set ca sa, face, o expeditia, puternica g'i seri6sa, impotriva
Turcilor, Michaiu-Vode, se incredinta el nu va isbuti ni-
mica in contra-le, at e. vreme nu va fi destul de tare spre
a se lupta singure cu dingii ; föra a mai nazui la ajut6re
straine, care, cand nu vine, cand trebuie a le cumpara cu
jertfe scumpe, dupe cum i se intemplase cu Bathori, ere
se incredinta ca o natia, spre a cagtiga gi a'gi 'Astra in-
dependinta, trebuie s'o puna sub ocrotirea puteril sale,
iar nu a strainului, ori cat de blande gi dulce acesta s'ar
arata. Elf' &lute dar care sant elementele de putere ale
patriei lui gi nici nu'i fu cu anevoia a le gesi.
Potopul de nap barbare gi furtunele vécurilor ce tre-
kuse peste pamentul vechei Dacit de la desbarcarea lui de

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULTA 249

Romani, null putura deorta de ace§ti locuitori cari

prinsese radeeina puternica §i adance Infipta, mi. Romanii
se pastrara dar, , in tal intinderea Dacia , en limba,
cu obiceiurile strabune, en caracterul lor national'', fo-
ra a se impestrita cu alte némuri straine ; in Vala-
cbia §i Moldova remasera locuitorii in cea mai mare
omogenitate; in Tfansilvania anse, pe alocur6 se Reclara,
in pu9int numeth, Skiff, Sa§i §i Unguri, precum §i Sarbi
in Banata, dar in t6te locurile, maioritatea era Romani.
Timpul viforosil ale vecului de mijlocil impartise Omen-
tul romanesca in trei Orli : Transilvania cu Banatul, Mol-
dova §1 terra RomanOsca; dar in ininaile tutulor Romanilor
remase ne§t6rsa traditia unul train communa §i dorinta
d'ala inflinta din noq. In acele timpuri grele ale navali-
rei barbarilor, in done randuri, t6rra RomanOsca §1 Mol-
dova se pustiira, locuitorii tragendu-se la munte §i in Ax-
Ma, de unde, dad barbarii de§ertara locurile, ei se re-
intOrsera sub domnii lor, la vechele lor vetre. Dar mul-
ta vreme Once, pane la 1467, domnii terra* Romanesci
pastrara stepanire peste ducatele Omla§ului, Fagara-
§ului §i Radna in Transilvania, precum §i domnul Mol-
dovei &path mai multa vreme ducatul Maramureplui.
Intemplarile tinuse aceste terri, Transilvania, t6rra Ro-
mandsca §1 Moldova, singure, isolate, libere, intre impe-
ratia Turc6sca, Ungaria §i Polonia, care t6te amenintaii
cotropirea hr. Era dar firma lucru ca ori-care din voe-
yogi acestor trei Orli se simtia fn putere, sa caute a le
unl intl.' nue singunl state §i astfela a reintemeirTe--
chiul regata aM Dacia. Déca vedeme acésta idea in-
trand ades6 in capul domnilor unguresci din Ardat, ca
atat mai multh ea trebuia sa intre in capul acelor mari
www.dacoromanica.ro
250 iincfralu-vrrtzur,
voevocil romftnl cad se inspirarft de simtimentul nationale
alii Rombilor. Nationalitatea, deli nu avea atundi acele
caractere reflective §i ideale ce a dobendite in Ole le n6stre,
dar era multe mai intinsä gi maputernicä, ca simtimente.
Toti isoricii véculul de mijloce se mire, de puterea en care
Romftnii Ii pestrézft obiceiele romane §i simtimintele kr
nationale, treind in mijlocul barbarilor, fere a se ame-
steca cu dinsil. Tine el de ocare, Oce Tomasi, autore
contimpurand cu MihaIu-Vode, numirea ue Va
(nevoind a fi chiemati altfelti decal Romftni §i glorificftn-
cdu-se el se trage din Romani.)
Mircea cele Milne fu cele d'ftntelu domnti romftne
care se luptft pentru unitatha nationale. Vol 81 cupring
Transilvania §i ago, une resboln eu Sigismund, regele
Ungariei, carele dete page Turcilor a se amesteca §i a sili
pe Mircea, la 1393, de a se declara vasalti ale hi' Baia-
zid. Apol Mircea Ii int6rse armele asupra acestuia §1,
dupe ce coprinse Moldova §i o repi de la Iuga-Vode, re-
dame mo§tenirea imperfttiei romftno-bulgare de la Turd
§i ti intinse stepftnirea One la Balcani. * Dar isprava
acestor silinti ale marelui Mircea furl One in urnal lute-
meierea suzeranitetil turcesei asupra Writ
Stefane-cele-mare ale Moldova aka pe pasurile lui,
cop rinse t6rra Romftnésett pe care n'o putu tine §i trase
prin acésta asupre'§i furia Turcilor. Apoi elui dobendesce
in proprietate de la invinsul sed de la Pétra, vestitul re-

* Ca dovadit vom cita tithl ce OAK, Mircea-Vod n doce-

mentele remase de la &nail, in care e1 5 se dice : *Donne caii
atninduoor latwrilor Dundrif, pia in marea Nigra, Voivodii
alit Ungro- Valachiel, duce alit AmauZu i Fdgdrafuluf, fi aZil
cet dig .Drestiorul (Silistra) etipdnitora.
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULta 251

ge romanA alü Ungariel, Mattheiu Corvina, cetatea de

Balta §i Ciceiul din Transilvania. AcestA darti, mai tar-
dia silesce pe urA urma§a din osul lui, pe Petru Ram&
a se amesteca In trebile Transilvaniel §i a vol s cuprinda
adsta t6rra; dar cade §1 elA jertf a. acestor ambitii natio-
nale. Cu cat ansa adsta idea dobbdia martiri mai maxi,
cu cat ea costa mai mulM pe Romani, cu atata, dupa Ca-
racterul lor staruitorii, pleat ei mai mul0 la dinsa. In
Oilele lul Despotti-Vodä (1572) din Moldova, ale acestui
svênturatica de genii, se Oicea in popor1 c trei angeri
se aratase domnului in visil, in diniinéta Craciunului, cu
cor6nne de aura, proorocind c ela va stapani curênda
peste Moldova, t6rra Romankca §1 Transilvania. Marea
idea a Unitalif nationale era dar pe acele vremi, unA
simtimêntq populart ; In ochir poporului, ea era aceia cc-
este §i astaiji, adica unti dreptil §i o datoria, singurur
mijlocti d'a se mantui de sub stapanirea strainilor, d'a in-
tra in Intregimea drepturilor sale §i d'a le Odra nevata
mate de bantuirea du§manilor. Spre a o realisa, ce tre-
buia 6re ? 0 sabil romaasca puternica. Romanii acum
gasise adsta. In capul Orrii Romanesci sta unt domnal
romant, tênarq, indraznetti, ambitiosa, cu minte *Mehl,
cu inima aprinsrt spre fapte vitejesci, vestiO §i me§terti
in rasbOie ; ell se inspira de simtimêntul natiei, se aprinse-
de acesta idea a regenerarii nationa1e §1, cu puternica lui
vointa, hotan a nu pregeta pena la m6rte intru indepli-
nirea ei. Imprejurarile politice i furl favorit6re §i des--
chiserl unit campA intinst ambitiei lui celei mart

www.dacoromanica.ro
--252 MICHAIU-TITEZUL

la".
Machirotiile §i intrigele de atftta vreme pregAtite de
-curtea Austriei, adduserl isprava bor. Sigismundii Bathori,
povAtuitli de duhovnicul ski iesuitul Carilio §i de Silvio
Piccolomini , amênduol vêndutl mill Austria , fa tft-
ritli spre Praga, cum scim, unde ajunse in 17 fevnia-
rie. Acolo, dupe o priimire strAlucitl, impAratul, in nu-
mele regeld Spaniel, ii dete cordonul .11Ife1ula de auril,
ce atftta ilii dorise ; vanitatea acestul princA, u§orft la
minte, fu f5rte mAgulitA §i'lt indupled a asculta aceia
ce 'I insufiail partisanil Austria. In conferintele ce se
deschiserA, Bathori propuse cA, de vreme ce neputinta
lul fisicA nu 'NI lértA a aye mo§tenitori, elft voiesce a
se lepAda de acum de stAranirea Transilvania §i a o da
Austria. Imperatul , invAtatu de al s'a a fi vic1615, se
prefAcu mai Antall a se mira de acestA propunere §i a n'o
priimi, dar se imblftqi indatI §1 se inchiAiarl cu Bathori
aceste conditil, ca impAratul WI dea pe viétl, in schimbii
pentru Transilvania, ducatele Oppeln §1 Ratibor din Si-
lesia; ca BA 'l dea ftnc6 pe totii annul o pensil de 50,000
scmy de aurt , plAtiti la Venetia, la Roma sa la Genua;
ca fiind-cl are de &dr' a se cAllughAri, sA urmeze des-
pArtirea intre elt §i soçia Id , care va 'Astra titlul de
prineipesa a Transilvanid; ca, de va intra in ordinile
bisericesa, sA i se dea unft venitii in vr'o mAngstire §i sA
mijloclascA la Papa spre WM. face cardinalg ; ca in orl-ce
-vreme §i localti , impAratul sl'l dea titlul de Pré-stret-
.lueitfl.
DepArtandu-se de Praga, Bathori hotAri cu ImpAraliil
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 253

clioa in care acesta s trLmit ambasadori la dietl ca 0

priirniascl stepanirea Transilvaniei, dupe care faptl apoi,
archiducele Maximi1ianii, fratele imperatului 0 fie &Amin
spre a c6rmui terra. Dupe inchilierea acestor capitullri
care se hotlrise a fi tinute secrete , Sigismunde Bathori
se interse fn Transilvania §i indatl convocl staturile la
Alba-Iulia pentru 17 aprilie, unde cera cheltuieli pentru
rlsboiu, care i se i decretarl. Dar vorba se respAndise de
6re-care invoiell flcute intre Sigismunde §1 imperatul §i,
cu tete cä staturile nu sciae de sigure felul acelor in-
voieli, dar le blnuiati §i incepurl a se plInge cu ockime
cl de done oil Sigismund6, fig invoirea Writ, se dusese
la imperatul. Top se adunae §i Ii impartlpe in tainl
temerile lor,, cod nu indrAzniail a se aduna §i a vorbi de
facl, spaimentati fiind de pItirea nobililor din annul 1594.
hi adduceae aminte sufferirile ce terra pätise de la Nemti
in Oilele Int Ferdinand §1 nu se inductee c, de vor cldea
ler sub jugul Austriei , vor ply acum §i mai reA. Si
gismunde Anse , nesocotind §i dieta §i drepturile terra,
se purta in t6te dupe placul lui, see mai bine dupe cum
ii §optiati iesuiyi venduti Austria ce '16 inconjuraii.
Dupe svatul mT Carilio §i ale partisanilor Austriel , elf
trlmise , in 27 septemvre, pe Stefant Iojica 0 asedieze
Timi§Ora, dar din pricina ploilor acesta fu silitt a Ma
cetatea in 27 noemvrie, §i a se interce.in Ardele.

XXIII.

Cltand Anse la caracterul uprele §1 nestatornice alit

luT Sigismund6 , nimeni nu era sigurti despre eel ce va
face One la urml. Aci se al./to, cl se cliesce de cele in-
www.dacoromanica.ro
'254 AileHilu-ITTERTL

thigiate cu impëratul §i Ii declara el de nu se vor im-

plini faglduielile de ajatord ce i se &use , va strica t6te
indatoririle sale gi va face pace ea Turcil, aceia ce sperie
atIt pe curtea Austria' Inca l trAmise pe dal o son
noul compusa de episcopul de Agria , baronul Adangelo
Popel-Brun, 1mpreun6 cu comitele Sigismundt de la Torre,
.spre alt lini§ti §i a 'lb 'Astra In applecarea sa cOtre Au-
stria. Aci se Iftsa cu totul de urnia dupe svaturile MA-
rolt6re ale iesuitilor. Apoi, temêndu-se ca unirea celor
mai insemnati al terrii sl nu fie o stavill neinvinsä pla-
nului set d'a Inchina tdrra Austria , cauta In mintea Jul
in veci turburatä mijlOcele d'a impedica acea unire. Spre
acestt sfer§itt, sedse intr'o Ii lui Gaspar Corni§ : eIatl
evointa mea dud van pleca din Transilvania : tu sg, nu
lal domnia la nimeni altul, ci s'o lei pe groa ta; pentru
(aceia, te amO facutt capti peste armiile Writ, Intl° alta
Ili luk d'o parte pe unchlul set Stefant Bosckai §i '1
Oise : e Te svatuesct, de 'ff trebuie domnia ArdOlului, sa,
(nu la.if s 1.1 o iea 6re-care romftnt (dand a intellege
.cpe Iojica)). Apoi propuse domnia lui Iojica cbiar.
Stefant Iojica, cancellarul Transilvaniei , era românt.
Meritul sOu singurt ilt ridicase din pulbere, la cea mai
insemnatl slujbl a Writ D'abi6 intrase in fersta barba-
tescft. §i era impodobitt cu mu1t1 invetAturA, cu o minte
tultivatg, sOnOt6s6, iscusitg, voi6sX, ambiti6s 6. de mgrime,
de putere §1 de fapte marl §i lOudate. Elil dobêndise atftta
influintl asupra têne'rului §i f6r1 de experientA prin9d, In-
tftt se putea Oice inteadevOrti c elt era adeveratul stg-
pInt alt Writ InvOtätura §1 limbntia lui lill &eat de
unia farmecul §1 dragostea tutulor. Bitt ajunse inteo 1)o-
-sip ap do inalta, that eel mai marl domnI aT Transil-

www.dacoromanica.ro
 ROBMEA TERRANIILIA 255

vaniel priviali ca o mare fericire d'a merita , cu multa

inchinadune §i jertfire, favOrea §i creditul see. Astfela
Sigismunde puse In rivalitate pe cite trei ace§ti barbati
puternici §i arunca intro din§ii semintele de discord% §i-
de vrajma§ia. Obicinuite de de-multa a semena vrajba in-
tre curtesanil sel, in acesta minute ince mai multil elti nu
se credea in siguranta , decit ve0end pe tog cei-l-alti ca
nu se Increde unii Intr'altii. Dar Iojica priveghia cu
luare aminte la tate gendurile prinçuluT. Ill incuragia
in hotarirea d'a parasi tronul , dar IT Jicea s nula lase
pe mina Nemtilor, , ci a i'lti da lui. Ela indrazni in pu-
blicfi a se arata ca unil candidate la trone §i a cluta sa
dobendiasca voturile poporuliff. EMIT Iicea sea punea pe
prietenii sei sa '1 clica, ca curagiul §i cinstea lui IT &use
a merita acesta postti Inaith, la intemplarea abdicatiei
lui Sigismunda. Indrazn61a §1 influinta ce avea in terra
nimicnicise sperantele competitorilor seT. Bathori intend'
momenta de cainta, inchigie cu dinsul o invoiala asemen6
celei ce inchiaiase la 1594 cu Baltazar Batlrori.
Elil pornesce la Porta una solti secrete ca sa cOra sa
se tramita, dupe obiceiu, lui Iojica intarirea de domna
ald Transilvaniei prin stOga §i buzdugane. Dup'aceia, ca
sa isbendiasca mai sigure, Iojica prin intellegere cu Sigis-
minx% scrise la vice-craiul din Casovia ca IIiCI elti nici ce-
sarul sa nu se grabiasca d'a iutra sea d'a tramite comisari
in Transilvania, ceci nu s'a hotaritti One acum nimica
despre es§irea prin9ului Sigismunda din principate §i
staturile terrei nu yore ca ArdOlul sacag in mini stable.
Aceste scrisori tramise de Iojica, vice-craiul le expediaza
indata la imperatul, care se hotari atunci a tramitte fora
perdere de vreme in Transilvania pe archiducele Maximi-

www.dacoromanica.ro
250 MICHAIIJ-VIT.PUL

liana 0 p6n6 a se gati acesta de drumt, numi treT comi

sari aT sei ca sa m6rga inainte sa fndatoreze pe Sigismundl
a se tine de invoiala facuta 0 a le preda fn mana lor gu-
vernul Writ. Comisarii numiti oral Stefand Zuchaia, e-
piscopt de Vacia, Franciscu Nadazdi 0 Bartolomeiu Petz..
consilliard de rasboTu; dar fiind-ca Nadazdi TO ceni Ter
Winne a nu priimi fiind bolnavd, se numi in locul Ni
colae Istvanfi vice-palatind aid UngarieT, autord maT pe
urma ald laudatel istorii a acelor timpurT, eare ne fuse-
multd de folosd, 0 lul, II ca§tiga magu1it6rea numire de
Titu-Livid ald Ungariel.

XXIV.

In vremea ac6sta , Michaiu-Vodä vq6nd a Sigis-

mundd, de temerea Turcilor, ambla sa '0 dea terra fm
pgratuluT, ca frnpëratul fnsuil desperatti de o nod 0 mat
ingrozit6re revolta a terranilor, , ambla a se impaclui ea
Turcif , speriatl 0 el de revolta ianicerilor 0 pu9init du-
p'aceTa, deschidea contort* de pace la Weizen, gêndi §i
eld a data sä fnchiaie o pace hotarft6re cu Turcii , pace.
ce'ld va lasa liberd a lucra la planul ce f§T Inchipuise in,
mintea luT. Eld priimi bine pe Hali-Massar-Ciau§d ce
vent la dinsul fn vdra acelui annul 1597, din partea sul-
tanului, care se spaimentase de pregatirile ce auq.ise ca
face Michaiu-Voda. Pricinile care siliat pe sultand a face
pace erad done' : revolta osta§ilor, lipsa §i f6metea. Desele-
rascOle ale ianicerilor la Constantinopole oprira pe Turct
d'a intreprinde ceva insernnatti fn acestd am& (1597).
Solul adduse domnulul din partea sultanului , scrisori
0 feluri de fagaduiell cam Attire, unde cu vorbe dulcip

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA it RRAtiIIL UT 257

i se arlta el sultanul nu a vratA a'l poruaci, ci l'a ru-

gatA §illa r6g1 d'a se face prietenA all seri; a il fagl-
dalesce cum-ca TAtarii nu vor mai incerca a trece prin
terra Romandscl, numai Michaiu A se uniascA cu Turcil
impotriva cre§tinilor, sigurA fiind cl de vor fi comman-
datT de unt generalA vitezA ca dinsul, Turcii vor fi nebi-
ruiti. Michala-VodA respunse cA, priimesce pacea §i prie-
terigul cu Turcil, dar nici odatA nu se va lupth cu din§ii
impotriva cre§tinilor; el, totA ce pote fAgIclui este d'a sta
neutru. Sultanul fu fOrte veselti §1 de mesa ispravl, la
care nu se a§tepta gi indatA, dupe povata lui Ibraim-Pa§a
vizirul, se grAbi a tramitte o ambasadl mai stralucitl
decat cele trecute.
Terranii din Austria, impilatl prin trecerea necurmatA
a ogtilor §i aruncati in desperatig de garnizOnele , care
sub pretextt cA nu li se plAtesce §i cl li se mAnftnca le-
file de capi, jAidlat in tete *tile, se ridicaserl Anc5 din
cel-l-altti annA §i se revolted, ca total in acesta (1597),
puind in capul lor pe unul dintein§ii, numitA George
Bruner. El se plangeat intro altele cA, fiind impovArati
de birurl §i redu§1 in robil de nobletl, nu mai eraii in
stare a sufferi aceste jafuri §i el ei nu puteati nici sA. mun-
cescl Did A semene plmenturile, de vreme ce il lua me-
re' de la munca lor; el dupe ce da stepbilor a treia parte
din productele lor, apol erat §i expuif la prada soldatior.
Ei adIogeaA Anse ca, mi stall impotrivA, a plAti dAjdiile pen-
tru rAsboiul en Tamil, la care gata sfint sl merglin§i§1
insoçind pe stApanii bor.
Aceste plftngeri nefiind ascultate, revolta se destinse
ca furia resbunkil mult6 vreme inAlm§itä. Ogtirea impe-
ratului fa silitl a lAsa pe Turd d'o parte, spre a Inneca
www.dacoromanica.ro
17
258 MICHAIU-Vi TEM

cu grea §i dupt o luptaprte lungt, drépta sculare a biep-

lor terrani.
In 12 augusta 1597, sosirl in Bucuresci duol ciau§i,
soil sultanului, adducênd pentru Michalu-Voda, §i fiiul
WI Patragcu, atunci In v'ersta, de 13 anni, unit &ulna
de domnil pe viéta, in care cerea numai jumatate tribu-
tul ce platiaa domnil mai nainte, o lance gi una buzdu-
gana, semnele puteril, §i alte multe daruri de mare preça
schse din haznaoa ImptrAtescl, dout-Oeci caftane tesute
cu fire de aura, o sabil cu Wel de aura ,impodobita cu
petre scumpe, una surguciu lucrata cu mare maiestriä,
Impodobitil cu brilliante, rubine §i märgäritare, o cortnnä
de diamante, cal imparatesci cu har§ale §i frêne aurite §i
mai multe altele.
Michalu priimi pe soli cu mare cinste , es§ind intru In-
ternpinarea lor cu mita fala §i pompa domnesca, cod
(=HAIM prindea domnia), Oice unii contimporant. So-
lii i se inchinara, §i ila salutart, cu vorbe dulci §i ccu
(hainele de aura imptratesci l'aa 1nve§mênta91, cu sabil
Astralucitt l'ail incinsa §i conking inct '1 at date sl Or-
cte., Domnul gnu asemené mare cinste solilor, il puse
a §ede lfinga dinsul, porunci d'a adduce caftane de'l In-
vegm'enta , precum §i alte darnri multe le facu ; apol os-
patanduri frumosa §i daruindu'l, II tramise Inapol.
Cu inchilierea acestel pad cu Turcul, inchaie §i Wal-
ther interesanta biografia ce ne a läsata despre Michalu-
Yon. §i plect la Constantinopole. Ela petrecuse citä-va
vreme in terra Romftnesca, chiamata fiind a ingriji de
1nvOtatura lui Patna.gcu, feciorul cela mare alit lui Michaiu.
In igoa de St. Petre, annul 1597, acesta invetata bar-
batti dete scolarului sta una complimenta In versuni care
pastratti.
www.dacoromanica.ro
 ROB1REA TERRANULUX 259

In prefa9a, scrieril sale, ce o typdri la Gcerlitz in an-

nul 1599 , Ince treind Michaiu-ITodl, Walther spune cä
ea fu tradusd de dinsul in latinesce de pe une originald
rominesce, scrist de unt logofete ale domnuluT in luna
luT iulie 1597 §i approbate de dinsul chiar. Aceste ori-
ginale roradnesce Ince nu s'a pututti gdsi.*

Sigurd acum ce, nu va fi superate de Turd, MichaIii

so dete cu totul intru lufiintarea planulul see, in vreme ce
Th Transilvania, prin intellegere cu Iojica, lucrk spre a
.opri pe Nemti d'a apuca acea tend, ci a o lualn stepl-
nire séü ele sde prietenul liii, Iojica, Tar agentil sel in
Moldova pregatTae spiritele in fav6rea sa. Elil vru Ince
atuncI, maT nainte de tete, a coprinde Moldova §i a '§T res-
buna asupra luT Ieremia Movile. §i asupra Polonilor. In-
teadevere Polonil de multe timpe, nu maT ascundeae
vrajmd§ia lor care MichaTu-Vode; ei meree lucra all strica
.cAnd cu imperatul, cdnd en sultanul. EI propusere in mai
multe rOndurT Papa. §i imperatuluT el se vor invoi a
da ajutore impotriva Turcilor, de'T yore lesa a goal pe
Michalu §i a lua stepdnirea acestor done Orli rombe §i,
veynd cd propunerile lor nu erad priimite, ei se adre-
sara cu asemené cererT la POrtd (sept. 1597), feglduind
tä vor da tributtil obicinuite acestor rri §i ajutore in
contra cre§tinilor. Ieremia-Vodd, creature, a Polonilor, i§1
* Serierea lul Walther deTre Michak-Vitézul s'a retiplrit4
cu traducere ronlitnéscg, In Tesaurul de monumente istorice
pentru România, adunate gi publicate de A. Papiu Ilarianu.
'Tom. I. p. 1-74. Bacuresci, 1862. Nota editorului.

www.dacoromanica.ro
260 MICHMU-VITEZUL

desvelise vrAjmAgia care Michalu, cum amd veclutd, fu .

mai multe rdnduri gi domnia lui era o primejdiä mare
pentru terra Românescl. Moldovenii cari Invetase a cun
nósce pe Movilit gi urat domnia lui asupritóre gi jugul
totd d'a-una gred pentru Moldoveni alti influintel Poloni-
lor, se inveselirl cu inima cAnd le veni veste gi fäglduiell
de la Michaiu-VodA, pe care DA slAviati ca pe unit vitezt
gi lid cinstiad ca pe unA erod romftnli, de la care agteptad
tog mentuirea natiei Intregi ; sub stegurile Id Michaiu
multi dinteingil alergarA spre a se lupta. El priimirl bu
curosd a 'gi uni terra cu terra Romanesca, sub mid aga
mare domnii, care le adducea aminte pe Stefand-Vodl, a
cgrul pomenire, nqtérsA, era din inima lor. Michaiu-Vodd,
asigurIndu-se de aceste bune applecAri ale Moldovenilor,
incepu a se pregAti in acea iérnA pentru a intra In Mol
dova in primberl (1598) gi. insciintA pe prinsul Transil
vaniei cA Moldovenii fld dorescd de stepanitord, ca sl 'I
stea gi elii inteajutord spre a goni pe Ieremia Movill gi.
a 'gi hbendi asupra Polonilor.

XXVI.

Dar Sigismundd Bathori acum apse iarAgi sub in

fluinta nemtesca gi, uitand fagAduielile gi legAturile de cu-
rend %cute cu Iojica, se hotlrf a se tine mai bine de cele
inchiliate cu imperatul gi afland de sosirea commisarilor
imperatului, convock la inceputul lui apriie, dieta la
Mba-Iulia gi, ascunpncl cu mare Ingrijire planurile sale,
se prefdeu cI cere bani pentru urmarea rlsbolului fm-
potriva Turcilor.
Era atunci in Transilvania lüngl prinsul Bathori , und.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA T21IRANULUI 261

muncit ald PapeT, episcopil de Cervice. Acesta prinsese cu

cancellarul Iojica und mare priete§ugd §i astfelti aflase
t6te planurile sale. Dar ambitiost §i prietent mincinost,
cAlluglierul, care nu'§T indrepta clile decat spre mijlOcele
.cele maT sigure d'a dob8ndi favOrea Papei, socoti cd pentru
acésta va ajunge mai lesne scopul s8d prin imp8ratt decat
prin Iojica. Se hotdrt dar a trdda prietetnigul §i increde-
rea lui Iojica i es§ind la Turda Inaint8 commisarilor im-
p8rItesci, le spine cd. Nica ftmbld prin t6te mijlOcele a
ilobêndi tronul §i cd nu lasd pe Nemti a st8p8ni yrra; cd,
(du prin influinta §i fgduie1ile luT a trasti in parte'§i
multi din deputatii dietei §i cd, prin indemnurile JuT, dieta
nu voiesce a recunn6sce de bune , invoielile facute intre
Sigismundu §i cesarnl, ftr scirea ei. Trämi§ii aqind a-
catea, f§i urmard drurnul cdtre Alba-Iulia , uncle Sigis
mundu Ii priimi cu cinste §i le dete bunt fggaduiall cd
IT va tine cuventul cdtre frnperatd. In conferinta ce avu
Sigismundd cu commisarii, façä find §i Bosckai, se chib-
zuird despre mijlOcele d'a sili pe deputatil indgrknici a
priimi invoirea fAcutg; hotdrird a dobêndi de la din§ii prin
spinal, aces, ce nu credead el pott dobêndi cu void. Se
Invoird dar a isbi o loviturd puternica , jertflnd vre unul
din ceT mai puternicT magnati spre a Ingrozi pe cei-l-alti.
Inima du§manä de ungurd se dete pe facd prin acéstä al-
legere. Sigismundd lug cuvêntul §i ardtd c Iojica este a-
cela care meritl pedOpsa.
Inima lui Iojica se impluse de grijft cfind vklu sosirea
fOrd, veste a commisarilor impgratuluT, de la care nicT und
bine nu putea a§tepta.
A. doua cli ding de climinOtd , plind de aceld neastêm-
ferd, presimtire a unei nenorociri ce ne amenintd, Iojica,

www.dacoromanica.ro
262 MIGHAIU-VITEZUL

séA spre a se linkti §i a se gAndi la scAparea sa, seri spre

a se chibzul despre trebile ce era' O. se trateze In dietl,
IncA Bed pe unt milli ce IT dAruise de curênd Sigis
munch §i vru sl dssl din oragli , inso9itA numal de yea
chte-va din slugile sale. Pe cand trecea pe p6rta St. George,
callul At, Impedicandu-se de podul ce era stricatt, cap
astfela Inca p'ael era A. sferanie capul luI Iojica. Dar
acesta neinsphim-entandu-se, se urea Indata pe chi §i
Inainta cat-va In campia; apoi acela§i neastêmpara fla in-
t6rse in ora§a.
Dar 0136 a nu sosi ell:, Sigismunda, in vreme ce sta
tarile duph obiedu mergeati in biserica cea mare spre a
tine §edinta kr, le tramitte porunca d'a se aduna la pa
lath. Deputatii asculth de porunca priquluI §i, Ora a
Muni nimich, Intl in palatt. In vremea acesta, Iojica
sosind, intra §i WI cu din§ii. Dar indata vada ea es§irea
li se include de pretorient Atund intrara in salh commi-
sarii imparatuld cari, arathnd adunäriI cartile de im-
puternicire ce aveah de la Imperatil, expusera prin grain
rnisia kr, 4idnd ch ail venith ca A piing in lucrare trac
tatul Inchihiatil de Sigismunda cu Imparatul §i ch acum
ramâne ea staturile A intariasch prin juraniênta acestl
invoire. Sigismundil intra §i. ela atunci in sala adunaril §i
marturisi eh a &nth en Imp6ratul schimbul Transilva
niei pentru ducatele Ratibor §i Oppeln; pentru aceia, po-
runcesce staturilor ca A asculte, cad de nu, are la p6rta
lictori ca A pedepsiasch neascultarea kr.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TiBRA1.WLUI 263

XXVII.

indata ce princul sfergi cuventul set, commisarii impe-

Wesel sc6ser a. scrisorile tramise de Iojica la vice-cralul
de la Casovia, de care anah pomenith inapoi gi le aratara
adunarii, 1icênd ca e de tftnguitii ca intre magnatii Tran-
silvaniei O. se afle unul care 0 indrazniasca prin machi-
natiile sale turburat6re , a ruina, allianta i invoielile in-
chigate de atftta vreme intre cesarul i Sigismundt.
(Auqind acestea, Bathori vru se departeze d'asupal
gbanuiala de nestatornici i, cu o mergava viclenia, des-
(card tót vina pe Iojica, clicend c aceste scrisori flu
(stint prin scirea lul, c Iojica este autorul acestor ma-
cchinatii §i acestei conspiratil ascunse, dugmanh cesaru-
<dui gi alit republicel; c are communicatil secrete cu
(Michalu-Voda gi ca ela nu p6th sufferi ca o asemend
ccrima 0 reniftna nepedepsita. Apoi porunci lui Stefand
(Bosckai de a arestui chiar in adunare pe bietul Iojica,
cce remasese inmärmuritil , vklênd i aqind o ase-
cmen6 neruginata trädare. Bin fu &it In paza hi Ste-
cfanh Lazar, celh dintélu capitant alh pedestragilor pa-
4Iatului, care ilt puse In fére i ilt duse in temnita. Ca-
cderea unui aga insemnatt omb, favorith pea atund alh
gprinçului gi judecata sa f6ra marturi produsera effectul
(care se agtepta de uneltitori. Spaima intra in inima tu-
cfulor, incat privira inmarmuriti gi in Were acestä scena.
t Spre a insufla i mai mare groza in inimile deputatilor,
Sigismundh puse de arestä unt ostagt ce se deosebise
ef6rte multh atat in rasbolu cat gi in pace, a-nume Thorne,
(sub pricinuire el i s'a spush de nisce ptritori cum-ca ela
www.dacoromanica.ro
264 MICHAW-VITEZUL

ar fi vorbith öre-ce despre impilarea liberthtei; apo'l spi.e

4n6pte, fOrg judecatg puse delt sp6n;1urg in vilögh.,
(We acestea fbra-de-legl, ;lice istoricul ungurti Beth-
4len, insufflarg tutulor o mare durere i se vgitat incetti, c1i-
4cênd c, duph vechiul decreth alh strImo§ilor lor §i
Hdup6 legile patrief, nu se cgdea ca nisco 6meni liberi sh
4fie pedepsiti astfelt de pe capriçiul until* omit, cu spOn-
quratóre i cu thiare de caph, fag pricing §i forg sh ii
se lase unh minuth ca sä cunn6scg, invinovgtirea ce li se
xadduce; eh (MA e unh lucru grozavil §1 criminalti d'a o-
cmori pentru orl-ce pricing pe unt onit care n'a fostil
4cercetatti §i invinovItith nici osandith, era toil asemend
4nedrepth alti arunca in temnith. Dar aceste plhngeff,
Hzadarnice erah ; nimeni nu indraznia a vorbi in publich
H pentru legile patrid , sciind f6rte bine cl indath ce o
evorba liberg va es§i din gura cuivar vor trgmitte laçurT,
4securi, lictori §i cälâi ca sl'lli omOre.,

xxv1.11

Sigismundh publicg atunci unti decretti prin care inda-

tora pe tali proprietarul de unt domenti clgruith de AO-
panire s65 cumpgratt, cum §i pe totti proprietarul de unt
officit municipalt, a jura credinth hif Rudolfh imphratul
,§i cralul Ungariel , adgogend eh celt ce nu va primi a-
cOsta, se va privi ea unul ce a blgath sabig §i focti in
tOrrh §i va fi pedepsith ea morte §.1 confiscatig. 4cesth a-
menintgtorh decreth fu priimith de toti bite() adinich §1
tristh Were; nimeni nu murmurh, nimeni nu argth cg se
Invoiesce.
In sfOr§ith deputatii indrknith a face o Incercare sfidth.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUT 265

El trAmiserl la Sigismundt pe Franciscu Theke, unul din

cei mai Insemnati nobill, spre en ruga in numele tutu-
kr, d'a nu pArasi tfirra intfunt asemené minutti, d'a
eumpëni cu minte c6ptk hotArirea ce va lua ; d'a nu se
lasa in asemenii insemnate lucruri, a fi povAtuitil de ca-
pricit, ci de judecatA; ea, &CA in oil ce menu, semetia §i
graba sfint rele, ele sfint mai primejdiOse cleat totti-d'a-
una atunci cand se amested cu primejdia patriei; ca de
i s'a urith atat cu natiunea §i poporul bleat voiesce, fbra
ca nimeni sl 'I o cérA, AV lase dreetoria sa, celfi pucinfi
sl lase nevätamatl §i curatA, libertatea de care tott-d'a-
una t4rra s'a bucuratt, d'a'§i allege prin9A §i sl pAstreze
neclintite drepturile terra de la St. Andreiu, regale Un-
gariel , pe care afi juratt elti cu toil cei-l-alti prinçi §1
nobill a le plzi. Bathori r6spunse necajitfi la acésta son
ccA elti nu vrea sii Amble de pe placul altora, ci de pe alti
fgt., Ducênd Franciscu Theke acestti fospunsfi la dep u-
tap, ace§tia desperati §i Ingroziti de cela ce pAtise Iojica,
nu mai indrAznira a sta impotrivA §i, plecandu-se impre-
jurgrilor, se hotArfil a asculta nedrépta porund a prinçu-
lui §i a consuma astfelfi prin invoirea kr, mi§elésca ft-Ma-
re de tfirrl a lui Bathori. Senatorii mai autêiu, apoi cel mari
§i cei-l-alti deputati al staturior flcurl jurAmêntu lui
Rudolfb, mai multfi din buzl decftt din inima.
Dupe aceia, commisarii impgratului, in numele ml, ju-
rad paza drepturilor Transilvaniel. Exemplare ale jurl-
mintelor §i copia invoirei intre.Sigismundil §i cesarul s'au
pust In pAstrare la Sibiiu §i unfi exemplart din jurana-en-
tul Transilvanilor se tramise impb'ratului. inteacestfi
chipt Arddlul fu trAdatfi Austria.

www.dacoromanica.ro
266 MI CHAIU-VITEZUL

XXIX.

Magnatil §i nobilii &Aug atunci sg capete o rgsplatg

a la§itgtei lor. Ei trgmiserg la Sigismund6 pe Franciscu
Theke §i pe Albertt Lfiveg jude din Sibiiu, ca sg:lt r6ge
sg sc6tg din temnitg pe Iojica, unq omt a§a de InsemnatA
§i care se rudia cu celo mai d'intei familil, chiar §1 cu
a prinçului; ca de a fficutt vre o crimg, sk fie judecatil in
calks, legii §i el Sigismundd nu se axle A nesocotlascä
a§a pe fa0, libertatea nobilior, adgogind el di stat gata
a chiezglui pentru Iojica. La acestea , Sigismundt As-
punse cl acura Iojica e in puterea commisarilor impërg-
tesci, cgrora le a dart terra §1 puterea d'a face dreptate.
Chiar in n6ptea aceia tgr4ii1 Christofor Keresztari po-
ninth sä sc6t1 pe Iojica din casa unde era arestatt. Acesta
urcandu-se in trgsurg, fac,1 cu Eustatie Guylasi, ise: « Iatd
gprevul prietenief regilor Iv Atunci Keresztari ilfi dete in
mgna lui Bartholomeii Petz, care se intorcea Ia impgra-
tul. Acesta flil duse la inchiscire In Szathtnar. T6t1 ave-
rea hi Iojica fu confiscatg. Se ggsirg la dinsul nisce cupe
de argintt , pe care Iojica pusese sl sape aceste cuvinte,
presimtire a sertei ce'lu a§tepta : 4 Tu nu m' at inagatit a-
ea, Dumnegeul meit, deceit ca set m6 facl set cap de
Antaf susa !)

XXX.

Predarea Ardelului de Sigismund in mftna Austriel fu

peste vola, nu numai a locuitorilor din teal, ci Anc6 §i a
acelor ce se aflaii extetriati. Scimil el intro ace§tia era §i

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULET 267

cardinalul Andreiu Bathmi care petrecea in Po Ionia. Ela

se credea firesce chilmatt a mo§teni tronul dupe Sigis-
mundt §1 a.f11 cu *ere de WI et acesta, 1.10 ce l'a pri-
gonitt, l'a isgonitt din terra §1 '1 a rApitt averea, acum 11
rApesce §1 sperarea ce avea d'a se urea intr'o Oi pe tro-
na]. Ardelulut Elt scrise o scrisere lui Sigismundfi, care
firesce avu pu9int effectt ; apoi indrazni A intre in Ar-
del ca sA facA vre o mi§care ; dar, gAsind pe Nemy in-
temeiay, se veclu silitt a es0 indatl ; alergl in grabA la
regele Poloniei §i, sciind ca imperatul nemtesct era A
dea Ardelul in stepanirea archiducelui Maximiliand , ce
'Astra tact titlul de rege alti Polonia , se sili cu acésta
cat putu spre a interita pe craiul Poloniei asupra impe-
ratului §i a fratelui lui. «Nu e destul, II Oise elt, pentru
ccasa Austria, care crede di tott ii este iertatt, d'a cAlca
ttóte tractatele §i d'a vrea sl usurpeze t6te corennele ; ea
«intrebuintég astI41 nu puterea ci §iretenia §i inf,elltoria
t cea mai me§te§ugitä spre a despula nisce prin91 vecini,
ealliati ai Polonia. Ambitia ei e pricina cA astlOi tetg
«Ungaxia geme sub jugul plg&nilor ; acolo va ajunge §i
CTransilvania, de nu se va grabi a lua armele spre a in-
'arena dorintele ambitiose ale unei familii a card lAcomil
cn'are mArgini.,
Nunciul Papel ce §e afla atunci la curtea Viennei , a-
fland de proiectele cardinalultii, povAtui pe curtea Au-
stria ca archiducele Maximilianti sA lepede titlul ce fince-
purta de .Rege alit Polonie i , ca prin. acesti satisfacp
datA Polonilor sA '1 indatoreze a nu lAsa pe cardinalul Ba-
thori sit facA turburAri in Ungaria. Dar craIul Polonia
nu sta atunci a sprijini pretentifle cardinaluluI Andreiu.
Elt se gAtla pentru nesocotita §i nenorocita expeditil ce-

www.dacoromanica.ro
268 MICHAIU-YITEZUL

facu In annul acela in Suedia. E sciutti c mo§tenind dug)

mertea tatälul sèt, cräia Suediel, elti nemultumise popo-
rul acestei terrl , voind , de pe svaturile cele rale ale ie-
suitilor, s siliasc pe acesta popora protestantil a priimi
legea catholica. Terra atunci se rascula, puind In capul
guvernulul pe Carolti , ducele de Sudermania, unchiul
craiului Sigismunda.

XXXI.

Ma a nu se departa din Transilvania, Sigismunda Ba-

-nod tramise cu o ambasada solema pe Sarmasagi la
Ilichaiu-Vod a. in terra Romanésel, despre care aflase ca
s'a turburatt fOrte priimind vestea ablicarii sale in fa-
Terea impseratului. Elti ii tramise scrisori in care IT scria
ca art fi vrutil sa'T tramith pe Bosckai; dar fiind-ca corn-
misariT cesarului stint acole, elii are trebuinta de dfnsul
§i pentru aceTa, IT trarnitte fn Iced, pe Sarmasagi, ca pe
.celd mai credinciost ala easel' sale pe care l'ara fi pututa
tramitte §i c doresce ca MichaTu sa aTb tOt increderea
IntrInsul. Agra din aceste scrisorT, prin 4isul deputatA
gen cunnoscutt lul MichaTu-Vocl c elti nu voiesce a
lasa Transilvania fara sperare de a se mai Interco, dar c.
credo c presenta sa p6te s atfte pe princii cre§tini a lua
armele in contra Turcilor, totT Impreuna §i de odata; ca
-oracle iar ca, find de faça, multa mai bine va pute inlesni
-t6te pregatirile de banl §i armil §i cate trebuie la rasboTu,
decat lucrand prin deputatT; Tar déca nu va isbuti a a-
tita, a impinge, a arma pe creNni fn contra Turcilor, pre-
-cum doresce, va lucra atunci a Reçla o pace generala fn-
-tre toti cre§tinii §i barbarif, pace care, dug, asigurarea luT,

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULIIT 269
va coprinde §i tarra Romandsca. Tota atunci ela raspuns&
la cererea ce Micheu-Voda II Meuse mai nainte d'a'la a-
juta spre a coprinde Moldova tiri spuse prin Sarmasagi
a 116 povatuiesce A stea lini§titA, caci atat Papa cat §i.
imparatul sent hotariti a opri oil ce rasbeu intre Mun-
tee, Moldoveni §i Po loth', intrand la nevoil in mijlocti
spre a'i impaciui.
Illusiile cu care se hada sal pe care name le arata
Bathori era6 cu totul copilläresci. Departatli de trout,
putea ela 6re sa alba mai multa, influinta in Europa de-
cat arid era pe trona, stralucind de gloria biruintelor
sale? Stavila care opria legatura cre§tina d'a isbuti era
temerea tutulor stapanirilor Europe, despre ambitia §i.
marirea case austriace. Poparele Europe nu voiati say
verse sangele, banii §1 sudarea lor pentru unit rasbolti al6
care' cl§tig-a era sa, fie pentru Austria. De atunci exis-
tenta Turcie se privia ca necesara ecuilibrului europeanti,
ca o stavill naturala ambitiel Austriei, precum acdsta era
o stavila ambitiei Turcie. lea pricina pentru care Polo-
nia, Francia §i Engliterra nu numal ca. nu voira a intra
in legatura in contra Turcilor, ba ânca ajutara pe ace§tia,
&and a le dobêndi pacea, cand II vq.0 &Jug in gra,
nevoil. Chipul cu care Austria lug in mad. Transilvania
§i. abdicarea prin in§elare a le Bathori, marira, in Europa
§i mai multa dreptele temeri despre nesatidsa ambit% a
curtii austriace.

%RICH'.

Inteacela, Sigismundti se gaga a pleca spre Silesia. Elil

nu lua pe soçia lui cu dinsul, de care hotarise a se des-

www.dacoromanica.ro
270 MICHAlti-vritztm
pgrti, ci o lasa ca s clirmuiascl tronul Impreunl cu coin-
misarli impliratului. In 17 maiu, elli ajunse la Zaurin,
tare din neingrijirea Turcilor, de curand &Vise prin a-
'mare fora de veste, in mane 6stel impliratului. Archi-
ducele Mattheiu veni acolo a-doua-p sä intalniasca pe Ba-
thori en unA cortegiu pomposti. Dupli o §edere de trei
Oi le, in care Nemtil se si1ir l. cat putura s faca pe Bathori
.a'§i petrece vremea prin turnire §i alte plateri , se dusera
amanduoi Ia Vienna §i apoi la Breslau §i fn t6te locurile
furl priimiti Cu cea mai mare cinste, dupli poruncile in-
Vadinst ale impliratului. Pe la sfer§itul lui iunie, Sigis-
mundli se duse la Oppeln §i Ratibor, unde ambasadoril fm-
pliratului flu instalarl in noul sëtt statuletl Petrecerea
lui Bathori in Austria produse unt entusiasmA pregltitt
de curte, care tintia a'§i acoperi machinatiile cu care flti
despuiase de trong. Austriacii urcati papa in slava ceru-
lui acestl lepldare marinimOsa, a lui Sigismundli de unti
trona intaritd prin ataté isbancli stralucite. Triumful lul
Bathori asupra lui insue, çliceall cl este mai presusU de
biruintele ce pana atuncl stralucisera viéta sa. T6te artele
se intrecurd spre a consanti memoria acestui evenimentil
Vestitul Sadder, zugravli imparltescq, din porunca lui
Rudolft, flcu portretul prinplui §i Ilü impodobi cu fi-
gull allegorice privitere la abdicarea lui. Se vedea o an-
cora de care se tineat trei cor6nne cu acesta devisa : Scio
cui credidi. Aceste cor6nne arataa Transilvania, Moldavia
§i Valachia, pe care Bathori le dase impratu1uY, pe aceste
clod ansa numai cu numele ; de desubtul portretului , se
sapase felurite versuri.
In terrile straine, mai antaiu nimeni nu vol a credo le-
padarea lui Sigismunda de trout. Omenii ambitio§i se

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 271

mirati cum s '§i präsiasc e1 astfeld Vrra §i tronul.

Tog cei cu minte nu se puteaA domiri cum elt, domnti
sttpanitort , sl rivasca dupt o paläria de cardinalt.
Abdicarea , lor li se parea unt amestecq de marinimia
§i de slabicIune, mal multt unU capricit deal o fapta
cumptnita §i seri6s1. Din acesta, se putea lesne btnui cl
inane p6te acestti omt Rare, ascultatort la altt caprieit
sdu la alte inspiratil constrarie , se va ci i va lucra cu
total in contra faptel de acum.

XXXII!.

Vestea prefacerilor din Transilvania §1 ambasada hiT

Sarmasagi turbura forte pe Michain-Voda. Singurt, iso-
latti, tin% a vrajma§id Turcilor, Polonilor, cad tocmai
atund Innouira pacea ca Tamil, a Tätarilor §i a lui Iere-
mia MoviIä, lipsitt de bani §i mijlOce pentru a tine o o-
§tire mare In picIOre ca sä se apere dinaintO atator due-
man! puternici, pant aci elt il rezimase spatele §i armele
de Transilvania.. Prin aceia numal el acOsta Val pick
sub sttpanirea A.ustriel, MichaIu-Voda, cu tOrra, trebui sa
cap, sub infiuinta acestei impträgl , chiar §1 dOca Sigis-
mundt nu art fi tratatt pentru Valachia , Wand Au-
strid, drepturile de protect% dobandite de dinsul. Mi-
chain putea tare lesne sa nesocotlasca acesta dare , care
n'avea nimicti seriosA in sine , de vreme ce vitejiile sale
rupsese tractatul de la maiu 1595; dar putea elt 6re, a-
fiandu-se Incunjuratt de atag da§manI, sigurt ca Tur-
cil elute prilejti a reincepe rasboial , sa se strice acum
cu Austria ? Elt vëqsa c proiectul stA asupra Transil-

www.dacoromanica.ro
272 MICHAIU-VITEZUL

vani ei se nimicesce , 0 sperarea sa cea iubitd de a co-

prinde Moldova trebuie emanat e. de o-cam-datd; eld in-
cepu 0 crédd cd, aldturendu-se pe ltingd imptratia Au-
striei, va puté isbuti a face pe acésta 0 intell6g1 impor-
tante d'a organise §1 d'a intemeia unt statt Romftnescd
mare §1 puternict sub protectoratul el §i care sd fie sabia
§1 bulevardul el §i ale cre§tinatdtii despre Orientt. Cre-
dea Insd §1 mai multd , in sine insu§l. Eld nu pdrasi
proiectele sale, ci amend numai indeplinirea lor.
Spre a ardta bund-vointa sa cdtre impëratul, se grdbi
a trämite cdtre commisarii impfrdtesci in Ardelt dui soli,
pe The Cacaci Acuiul §i. pe Petre Arménul ca sd le spund
cd, irupe plecarea lui Sigismundt , eld nu scie ce sl face
§i in cine 0 se rezime , neavend bani de ajunsti spre a
pldti o§tirea trebuihci60 la rdsboiu; 0 nesciind ce at de
gendt 0 fad cesarul §i commisarii, a trdmist ca 0 'i in-
trebe de 'I pott inainte bani acum, sai déca se indato-
rézd a plIti mai pe urme. WAY ce elii va lua imprumutt,
zdlojind averea lui; 0 spre a se intellege de tOte aceste,
s'ar fi dust insu§l la din§ii, dar cd, n'a pututt, fiind-cd 41
scrftntise unt umgrt la vendtke, cdynd de pe callit Corn-
misarii &dill, C. cu ori-ce pre9t trebuie a tine In par tea
Austriel pe acestt indrIznett §i intreprinptort rdsboinict
§i, spre a nu 'it supdra §1 a nu It sili 0 trécl la du§-
mant, ii rdspunserd 0 all pu9ind rftbdare §i A fie si-
guru 0 tote se vor inchilie de pe dorintele sale; el des-
pre t6te acestea, ei se vor int ellege prin Omeni alle§i sOt
in§i§1 vor veni la dinsul; el indatd ce prinçul Maximi-
liant, ce se a§tOptd 0 vina, va sosi, elt nu va uita nimict
din cele de trebuintd spre a '1A apdra §i a 'lit intäri in
puteri, ci enc6 IT va titillate §i cinstiri mail , care vor

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULIJI 273

cresce §1 Ina1a mgrirea le. Michaiu-Vodg a§teptg citg-va.

vreme, dar vliYnd a archiducele Maximiliand nu mai
sosesce, trgmise cu o noug solig pe spltarul Radu §i pe
logoretul Miri§te, ca sg arate commisarilor el elli nu mai
'Jae a§tepta §1 le cere unit Aspunsti hotgritil. Ambii coin-
misari implirgtesci, episcopul de Veitzen §i. Istvanfi, ii-
and svatti cu unil din di mai insernnati ai Transilva-
yid §i lgsgnd &Joni allee spre a purta trebile Ardélului
in lipsa kr, plecarg moo' spre a veni la Michalu-Vodg In
Vrra Romandscli, lugnd cu sine pe Gaspar Core§ §i. pe
Pangratie Sennyei, cunnoscuti bine lui Micheu din deo-
sebite ambasade ce avurg la dinsul. Luand pe la Sibilu
§i Bra§ovli, ei treeurg muniii pe la Rucgrli §i ajunserg la
Tergovi§te peste Opte Pe, dupli plecarea lor din Alba-
Julia. Afländu- se totli bolnavli, Micheu trgmise inainte
kr, pe Elul Ail Plitra§cu cu mai multti de trei mii soldati
§i '1 adduse cu mare cinste in Tergovi§te. Conferintele se
prehmgirg trei pe §i se inchigiarg cu unli tractatt in
coprinderea urnaltére :

%XXIV.

t Michaiu, Voevodul Vend Românesci §i svetnicul Ma-

ciestatii Sale Implirgtesei §i Crgiesci etc., din preung cu
(Eftimie mitropolitnl Têrgovi§tei, vornicul Dumitru, ba-
cnul Mihalcea, clucerul Radu, logoretul Theodorli, vistie-
crul Andronake, spatarul Negru, logofgtul Miri§te, banul
c Calotg, svetnicii le §i represintang ai tlirril Romgnesci,
csfint hotkiti sg,'§i uniascg térra kr cu corónna Ungarie.
cSpre acestli ster§itt, intellegendu-se cu vrednicul de ain-
este Stefant Szuhay, , episcopti de Veitzen §1 prefectli alit
www.dacoromanica.ro 18
274 MiCHAftl-VITEZIIL

ccamerel unguresci de la Presburg gi cu pré stralucitul

(Nicolae Istvanfi de Iiissasz-aszon-falva, propalatinul re-
cgatulul Ungaridi gi cepitane airi cetetii CEdenburg, legay
cplenipotentiari i commisari imperetesci In Transilvania
cgi in t6rra Romanescl, ag inchigiate cele urmgt6re :
<1°. Imperatul se indator6A a da léf la 5000 solday
cFaI lul Michaiu, cat pentru aly 5000 cellerime i pe-
4 destrime ce cere Michaiu, commisaril A, se siliascl a face
cca imperatul ség sag trImite este, sM A deal6fg pen-
ctru tinerea i armarea lor ; anse vera, 16fg intregg, §.1
cI6rna pe jumetate. ADM de acesta, avend Michaiu ne-
cvoil absolute de ung mai mare ajutort, impe'ratul
c sM, in numele hiT, archiducele Maximiliant se indatoreA
ca'i veni in ajutore cu ogtile Ard6lului gi din alte pgry.
cAsemen6 gi Michaiu se IndatoreA d'a se sili A respingg
4taeren pe Turd' din partea locului gi de a merge in aju-
ctorul Transilvaniel gi a pertilor vecine ale Ungariei, dud
4 novo% va porunci.
c20. MichaIu gi fiiul see Petragcu gi toy urmetorii kr
4inlinig dreptg berbgt6sA, se stepaniascl terra Romandsca
ccu t6te veniturile, drepturie i hotarele el, ca vasall al
cimperiului, f6A a plati vre unt alit tribute decal A dea
chi tote annul la impel-Ail unit dare de cinste, dupe voia
cgi allegerea sa.
'Mope cumpgrate de Michaiu i filul see cu betel lor
«el fig ale lor gi A albg vole d'a face cu dinsele off ce le
cva plecea.
43°. Intemplandu-se ca Michaiu gi Petragcu sg mOrg
cfgra mogtenitori, Maria Sa Imperatul A alba a intgri pe
cdomnul ce se va allege prin invoirea obgtesca a boierilor,
staturilor i rendurilor Ora
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 275
(Alexia Sa va da domnulul, ori- care va fi, in Ungaria sed
4in Transilvania, o cetate cu venituri indestule spre ti-
4 nerea lui.
4(4°. Fecetorii de rele §1 desertoril cari din terra Rome-
4nesce treed in Transilvania §i Ungaria, se se pal prinde
-40 adduce Napa.
450. NegurAtoril din terra Rome/lace vor aye Ebert.'
4commerciu cu Transilvania, fere Anse a vete= privile-
Agiele cetetilor slobode din acéste terra.. In terra Rome-
4nesca, negoçul va fi Ebert, pletind taxa hoteritä.
46°. Religia i biserica romane se fie libere, ocrotite
qi neattinse de nimeni.
7°. Nunci i ambasadoril ce domnul terril va tre-
4mitte la imperatul set la ducele Maximiliand s aibe in-
-4date audiente 0 se fie tratatl dupe cum cere cuviinta.
4A.cestd tractatil s'a inchieiatti in 9 iunie 1598, in bis-
4serica St. Mcolae din Tergovi§te.)

%XXV.

In aceia§i cli (la 9 iunie), inainte de inchielerea trac-

tatului, Michain-Vode, in aceia§I biserice a Sentulul
Nicolae, depuse jurementul de credinta JuT Rudolfil ué
0 urma§ilor lui i dupe dinsul, jure mitropolitul Eftimie
§i toy boierii.
Me a nu pleca din terra Romenesce, commisaril de-
tere domnului preçal de 17,500 &wing de Ungaria, pen-
tru pregatirile de resboiu ; qece mil fiorinti II pletire in
monet i pentru cei-l-alti §épte mil, Itlichaiu-Vode prii-
ith unt ineld cu und mare diamantt §1 alte treill.eci 0
Opte diamante mai mid.

www.dacoromanica.ro
276 MICHATU-VITEZUL

Acestil tractatt a fostd multil läudatil de unil din isto-

ricl. Terra Romanesca, singura, Ois'ail el, nu putea sa'§i
pastreze neathrnarea sa; cum putea dar face mai bine
decal a se inchink Austria' cu a.§g favoritere conditiT?
Alaturandu-se de Austria, romaniT din terra Romanescd
se alaturad de o data §i de atatia romani fray al lor din
Transilvania, Rana-LA §1 din *tile orientale ale Ungariei.
Moldovenii ansd n'artt fi intalliatil a se lipi de Austria
cu acelea§i conditil ca Muntenri. Prin lipirea en Austria,
romaniT Incetad d'a face parte din orientul barbard §i se
unTail cu apusul liiminatü §i astfeld sporlaii §i ei lute In
callea civilisatia. Incetti cu Incetü, Imprejurarile ajuthnd,
romanii sub ocrotirea Austriei se intariaii §i dobêndind
unitatea nationald, dobêncliaii putinta d'a ca§tiga en vre-
me neatdrnarea lor §i intrail in tote drepturile naturale
ale natiilor. 'Me aceste consideratil sunt frum6se §i arti
fi fostii §i adevdrate, dem din norocire, sinceritatea s'ard
putO afla veodata, in invoirile facute intro o parte slaba
§i alta mai puternica, care este totd d'a-una plecata a abusa,
de puterea i de protectia el, dOca firea impdratiilor care
sunt nisce aclunathil de staturi §i natil fora, nia o ase-
manare §i legating Intre ele, strinse §i tinute la o lalta
Intend' statii numal prin silt, s'ard pute Invol cu idea
nationalitatei §i a independenyi natiilor. Austria dar aril
fi abusatd de protectia el, ace% ce aril fi silitil pe Romani
a se arund din nal in bractle Turcilor, spre a sap de
Nen*, dupe cum Mensal in vremea lui Mircea, spre a
scapa de Unguri. Apol chinuiti de Turd, ard fi ajuned
firesce acolo unde ai ajunsd, a se arunca In braçele 16-
§ilor, spre a scapa de Tura, pentru ca und !feed dtili6
acela, sa se arunce Tar In bralele Turcilor, spre a scam

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULtif 277

'de protectoratul impilatort alti Muscalilor. Oscillatil ne-

norocite dar neaperate, chid une state mice se afla In-
tro allele mai marl §i smencite de dinsele. Acesta este
s6rtea nenorocite a natiilor care se bizuiesce in straini,
iar nu in ele in§ile ; astfel a fost §i va fi sertea terrilor
Bombe, cate vreme nu se vor imputernici prin unitatea
nationale. Strainul fntr'o terr a. e tote-d'a-una vatamator11
unel natii §i facerile MI de bine cbiar sunt rele mad.
Inteaceste tractate mai vedem cum ce Michaiu-Voda
,
linti Ince a face tronul ereditaril §1 a intemeia o dinastia.
Multi din voevoclil no§tri cei marl, inainte §1 In urma lui
Michalu-Voda, visare ereditatea §i, pride() fatalitate mi-
nunatg, aceste vise Wu se. se stinga cu sunete mo§te-
nirea lor. Mircea cela betrâne vise ereditate §i pea nu
muri, avu durerea se vég pe numero§ii si flu legiuil §i
bastaNi, sfe§iind terra prin pretentiile kr la tronul de
la care tatei lor II gonia. Négoe Basarabe visa ereditate
§i pretentia fiiului set d'a domni rascula terra §i o arunce
in nisce rasbeie civile §i inteo anarchia grozave care dete
prileje Turcior a face terra pa§alice; ea are fi §i peritil,
-(leca din norocire nu '§i allegea domne pe Radul de la Afu-
mati, care o nAntui, iar filul lui Negoe-Voda muri pri-
lege §i fn ticalo§ia la Constantinopole. Michalu-Vode visa
.ereditate §1 nil see muri expatriate fn pemente straine,
far& a '§i mai vede terra, dupe mertea Mane-see. er-
bane Cantacuzino visa ereditate §i beu otrava versate de
-chiar rudele sale de aprepe, iar fiiul sed retaci isgonite
fn terra straine. BrAncovenu-Voda vise ereditate §1 pene
a nu muri, vë1u capetele a cate patru fii irsei rostogo-
lindu-se la picierele sale, taiate de sabia turcesca; preten-
lia nebune Inteadevera d'a Interne% stabilitatea unei di-
www.dacoromanica.ro
278 MICHAIU-VITEZIIL

nastii intr'und pftmêntt ce se mi§cA §i se, cufundft, im

mijlocul furtunelor dese co de din af6rft id cutrieril, in
mijlocul unor 6meni ce lesno se prefacd §i se schimbft, r
Moldovenii incepurft statul lor prin ereditatea domniei ,
dar indatft caracterul nestatornicti ald poporului, V adduse,
a face domnii dupse allegere. La unti popord cu und ca-
racterti schimbatord §i nestatornicd, trebuie institutil in
analogia cu firea sa, care sft reguleze acéstft nestatornicik
Or/ a pretinde d'a o inftbu§i. Und asemen6 popord are-
trebuiny, de institutii libere, allegtore, republicane.

2010CITI.

Coprinderea Transilvaniei de Austriaci §i tractatul lui

Michaiu cu din§ii sup6rara f6rte pe Turd §i ii hotftrirft,
a nu sufferi acésta §i a se o§ti din nod asupra Transilva-
niei §i a t`errii Romftnesci, pea ele se aflad ftncd in ame-
Oa acelor prefaceri de st6pftnire. Satirgi-Mehemet-Pa§a,
ald duoil6 vizird , ce se afla in Ungaria , priimi porunca
a intra in Transilvania §i pa§ii de pe marginea Dunftrii
trebuira a'§i impreuna puterile spre a nftvali in yrra Ro-
mftnéscl. Michaiu, imputernicitd prin ajutorul ce luase de
la imperatd, se pregItia acum a face o noua campanift cu
Turcii, cand o intêmplare neprevNuta de nimeni, curmft
proiectele sale, arund Ungaria, Transilvania §1 Valachia
in valluri nuoi §1 in sfftr§itt deschise callea a multti
doritft de inima hit
In palatul din Ratibor in Silesia , Bathori, in locd de
acea lini§te filosofica de care y facuse o icOnft, a§a de in-
cintatOre , gftsi neplftcuta uniformitate a mei viete Rid
lucru §i uritul stepanI inima sa.
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANTILuf 279

Ca tog domnitorii cari de bung voil se pogorise de pe

scaunt, elit se hotarise a o face stepanita fiind de ambi-
tia de a minuna lumea prin despretul maririlor omenesci
§i printr'o fapta neobicinuita. Dar de indata ce acestii
minutt trecu, ela incepu a dori de pe tronul perdult. tn
mijlocul placerilor din Ratibor traind o viOta mollatica ,
fora trebi din la-intru, fora griji din afera, i se Btu dora
de larma taberior 0 de acela corta deschist , in care ae-
rul battea in t6te partile. Fiind-ca din putere si din glo-
ria militare nu pretuise decal vanitatea lor, trufia lui su-
feria acum, cOci n'avea cui da destule porunci; inima ha'
ofta dupe rasbOiele , care hraniaa dragostea- d'a aui pe
tog slAvind numele lui. Ela incepu a blestema acum in
zadar 0 tarp pe acel ce ila svatuisera la acOste lepadare
a tronului , ru§in6s1 0 pricinuitOre de atat6 nenorocirf
0, cu aceiali u§urinta cu care venise in Ratibor, gêndi sa.
se int6rca in ArdOlit tine mai ant& ispiti dOca spiritele
din Transilvania II sunt spre fav6re 0 adresa o scrisOre
unchiului sea Stefana Bosckai , printeuna tramisa Ina-
dinst, expuindu'i ca unil copilla uritul ce'la coprinsese
§i rugandula prin juraminte ca sa. lucreze pentru dinsul,
sa pal scapa din acelii grozava exiliti. in Transilvania,
carmuirea commisarilorimperatului §i 6re-care prefaced ce
ei incercara a introduce nemultumise pe acei aspri magnatf
unguri cari de atalza vreme invatasera a uri pe Nemti. El
eraa atunci fOrte ingrijati de amenintarile Turcior din Ba-
nata ca O. nu navaliasca bra vests asupra-le, WA ca ei
sa fie gata de impotrivire. De vreme ce Maximilianti ar-
chiducele era hotarita a lua stepanirea Transilvaniei ,
magnatil trAmiserA la dinsul sa 'la r6ge a veni cat mai
in graba cu 6ste ca sa lea guvernul terrii 0 s'o apere de
www.dacoromanica.ro
280 BrIcHAin-vrrtzur,
du§man6. Dar Maximiliant, incurcat6 in rasboiul din Un-
garia , da ç,li peste Oi. §1 tici el6 mi venia , nici 6ste nu
tramittea. Locuitorii TransilvanieT, ingrijati fiind-cA nu'§i
indeplinesce fAgAduielile Mute cand i s'a inchinat6 Ard6-
14 incepurg a cftrti asupra impgratului. Bosckai cArtia
mai multt decal toti, parêndu'i rg6 el prin abdicarea ne-
potului sg6 Bathori, perduse MI importanta §i puterea
te avea in Val. Chad priimi scris6rea lul Sigismundö ,
elti o communicA, episcopului de Transilvania, Naprasdi, o-
posantil a16 guvernului impgrAtesa §1 care avea de prie-
tent. pe Lupul Corni§ unul din eel mai insenmati skui
§i, in intellegere cu dinsul, respunse lui Sigismund6 ca sl
t.e plinti de sperantA, ffind-cl ei lucrég pentru dinsul §1
sl se grAbiascl a veni in Transilvania.

xxxv11.

Cum priimi Bathori ac6stA scris6re , fgrA a mai intftr-

tlia incepu a se gAti de plecare. Temêndu-se ca duhov-
nicul sat pArintele Carilio, alif drill' zelti pentru Austria
IT era acum cunnoscutti, adducêndu'§i aminte cu call in-
focare HU povAtuise a se lepAda de tront, sA, nu'i adducA
vre-o impiedecare , se gêndi a 'lti trAmitte la impgratul
ca sA 'T arate cA sorocul cand trebuia a i se plAti pensia
hotAritA a trecutt. §i beg n'a priimit6 nimic6 §1 totti de-
o-datA sl 16 r6ge ca sl i se adaoge in stgpAnirea sa
Lactemi§ul , mo§iA a &mud Maria Marica, fosta sociA a
lui Yratislati Prenestein, vicar6 de Boemia, care avea mil
frumost §i mare palatil ce se cliCe cA, seragna cu vestitul
palat6 Pitti din Florenta, sat vre unti and 1oc6 frumosu
de locuitt, plAngêndu-se el in statul lui nu are cas1 de

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULII! 281

locuinta care 81 'I pled. Parintile Carilio pled §1 in pu-

One gile se int6rse dobênclind ambele cereri de la impe-
ratd. Dar Sigismundd nu a§teptase int6rcerea Id §i pu-
One gile dupe plecare'i, Insnitt numai de duo! in§i §1
imbracatt, dupe cum Old' unii, callugheresce , se porni
pe ascunsd din Ratibor §i, lasand drumul mare spre a
nu cedea in cursele hi Maximiliand, se indrepta, pe alta
calle mai lunga pe Maga hotarul Poloniei §1, in timpd
de n6pte, ajunse nil veste la Clu§t in Transilvania , in
20 ale lunii MI augustd. Indatl ce sosi, se indrepta cetre
Michalu Katonai ce era prefectd aid oraplui, cattle II
spuse ca §i socia lui se afla sosita cu o gi inainte in ora§t,
spre a a§tepta venirea archicluceld ce acum era in Caso-
via §i tramisese o mill de chianti spre a o inso9i in Ger-
mania. EMI porunci sa, nArga la dinsa WI spuna ca, a so-
sitti §i s'o salute in numele M. Principesa se afla la bi-
serica facendu'§i rugaciunea chid i se adduse acésta veste
nenteptata, co o mira §i o turbura f6rte. Ea respunse ca
indata ce se va saver§i slujba bisericei , nu l6pada o con-
vorbire faça cu marturi. Sigismundd pe data ce se intelni
cu soçia lui, simtind cat de multt ea '1 va fi de trebdinta,
in acele Imprejurari, trase spre sine cu mangaleri prefa-
cute §i cu fagaduieli pe acea sermana femeil , lipsita de
svatd §1 de ajutort, pe care atat o nesocotise §i o urgisise
mai nainte. Dup'aceia, fora intargiere, porni pe Benedictd
Macedi §1 pe Stefand Lazar, capd ald soldatilor palatu-
In!, care avea chiaile cetatil, la Alba-Iulia , unde in-
trait fera de a afla commisarii imperatului §1 dusera la
Bosckai scris6rea lui Bathori. Acesta, chiar in *tea a-
ceia, luand cu sine o trupa de soldati, se duce la cortul
hi Gaspar Corni§ ce se afla taberitii Ifinga Sebe§d cu 6-
www.dacoromanica.ro
282 MICH Alu-nrgzu,
stea tdrrii adunatd pentru apdrarea despre Turd §i '1 ve-
stesce sosirea lul Sigismundd la Clu§d cu soçia lui §i flit
Indömnd prin cuvinte scurte §i aspre a 'lli recunn6sce de
princd. Corni§, dupd öre-earelnduoire §i amenintarY ale lui
Bosckai, se Invoi. Moise &cull (Szekeli) trase Indatd pe
secuil ce aleltuia cea maY mare parte din o§tire, In con-
spiratig, fgglduindu-le libertatea. Exemplul acestora trase
§i pe cele-l-alte o§ti care recunnoscurg de capd pe Bosckai.
Commisaril frapdrAtesei, *big de (4ti §i de Corn* trA-
misert WV' cetItilor sasesci §i la Clu§ani spre ale adduce
aminte jurdmêntul ftcutd impdratului. EY trdmiserd, §i
lui Maximiliand trel plicuri de scrisori tad inteund felt,
ca A '1 lilied ad grgbiascd a veni pênd nu va apuca du§-
manul a se Intdri. Dar aceste scrisorl n'avurd noroed a
merge la adresa bor. Und plied ce se incredintase unui
Gherghe Palatici fu datd de acesta lui Bosckai ca sd '1
attragg favórea. Altul se lug de la Nicolae Hanoi pe cancl
acestd curiert 41 schimba callul la Turda , cu mare pri-
mejdia a vietil sale. far ald treil6, Buil Marin raguzanul
ce il.d ducea, tradatt fiind de so9i1 s'el italieni, fu silitil
a 'Hi Inghiti, and in vremea noptil aprop, bgnuind ce
avea elt cu sine, 11 1nconjurara casa §1 imblat a sparge
u§ile spre a intra.
1-doua-g ding de diminétd, Bosckai es§i din tabdrd cu
Corni§ §i se duse la deputatil impdratului de le aratarg,
strisorile Jul* Sigismundt ce II chitma la dInsul. Ace§tia
respunsera el vremea II va svdtui. Bosckai atunci puse
pazd la palatul uncle se aflad commisaril §i intorcêndu-se
In tabdra, chidmd o adunare, unde se plgnse de Nemti cd
aunt grel §1 scumpi, ed nu trdmiseserd pênd atunel nici
o§tirY, nici banl, nici ajutgre; ed. Maximilianti nu 1ndraz-
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULlif 283'

'nesce sg ving in provincil ; cg, One In acea ll ei fuseserg

purtati de deputati cu ngdejdi zadarnice; el nu trebuie
a mai qtepta nimicti de la digii; cg. du§manii sfint lu
arme, primejdia de fall. Nevoia e neapgratg de a '§l In-
tOrce dorintele asupra acelui prinçA pe care mile dunme--
Q.esc liii adusese inderetg i el trebaie a '1 da inapoi
sceptrul. Toti acclamarg aceste cuvinte, urarg, anal multi"
§i fericiti prinplui i trImiserg deputati la Clujg sure
a 'lg reiiccta. Deputatil cesarului furl aspru plziti.

XX X VIII.

Sigismundg, dupe ce priimi jurgmentul locuitorilor Clii-

gului , trgmise In t6te pgrtile In Transilvania spre a In
sciinta pe poporg de sosirea lui. Toti se suppuserg, Sag
numal steturg In cumpeng cftt-va. Ei Oiceati cg nu potg
a '1 face jurgmentg din pricing el tot elg le poruncise d'a
jure imperatului i cg mai nainte trebuia sg '1 deslege de
acelg jurgmentil. Cetatea Oradia mare, ce era commandatg
de George Kiral , remase singurg de nu vol a se sup-
pune lul Sigismundg 0 a cAlca jurgmentul fgcutg impe-
ratului.
In 22 augustt , Sigismundg scrise archiducelui Maxi--
miliant, carele era in calle ca sIt ving in Transilvania, cum
cg. veYnd insu0 cu ochii cIt principatele Oppebi i Rati-
bor ce i se dedese spre compensatig pentru Transilvania §i.
Yalachia, erat de o val6re multü mai neinsemnata cleat
ceia ce i se argtase, aflase de cuviintl, pentru aceste drepte
O. puternice cuvinte, a se Interce in terra sa ; cg acum e
stepang peste C1uC, capitala Transilvaniei; ca e hotarItg
a se sili cftt va pute ca sl pgstreze ce e alg seg, Impotriva.
www.dacoromanica.ro
284 mcnAlu-vrrtzeL
off caruia ard näväli asupai. De aceia r6ga pe Maximi-
'Haut d'a nu '§i mai urma inainte callatoria, ca s nu 'la
puna in rdoa nevoi d'a se apara i d'a supera pe eel ce
-mita a 'I indatora; ca in ori-ce chipd ell este hotaritd a
cruta totd d'a-una §i a cauta dupe cum se cade cinstea §i
protectia imperatuliff 0 a casei Austriei , d'a respecta
santa imperatil , dupe cum totd d'a-una a urmatii i d'a
sprijini interesele el pe cat I va sta in putinta.
Dupe aceia, Sigismundd se duse la Turda cu soçia
unde convoca dieta §1 tramise cary poruncitóre , iscalite
de dinsul 0 de soçia IA la comrnisarii cesarului, amenin-
tand0 a 'I va adduce cu sila de nu vor vol sä villa de
voil. Pentru aceia, commisarfl insociti de o trupa de calla-
rey, furl, addu§1 la Turda 0 dupe cinci qile de la sosirea
or, , Sigismuudi Ii chiama dinaintei i, departand ori-ce
Tumbril afóra de socia lui , le qise cu vorbe preacute ca
este tare mihnitt ca a superatd pe cesarul prin intOrcerea
sa din Silesia, dar ca a fostri silitti fOra voil a o face, cod
locul acolo nu rl era placutil ca locuinta; ca pastrka anco
cesarului vechia sa credinta , numai acesta sa nu '1 fad
rasboiu i Maxirniliand sa nu caute a 'it goni din Ora;
ca eld crede c n'are a se teme de una ca acésta de la
nisce prin9i a§a de buni §i de intellepti ; dar ca, déca din
intamplare va ved c pregatescd improtival vre o vraj-
ma§il, atunci va aduna i dinsul puterile sale §i ale alter
-princi 0 se va pregati de aparare. Apoi fagadui commi-
sarior ca '1 va libera indata ce suppu§ii sel IT vor fi Ter-
tatd. Inteaceia , Maximiliand ce sosise la Casovia, prinse
cate-va carre ale prinplui Transilvaniei ce veniad din
Silesia incarcate cu mad aurd in bani i bucay, precum
cu alte lucrur1 prepse 0 in care erat i muly Omani
www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRAKFLUI 285
din suita prinçuluT. Maximiliant duse aceste carre in o-
ra§ul celt mai apropiatt. Cum afll acesta, Sigismundt de-
clarl c5. nu va da drumul commisarilor pftnA co nu i se
vor intórce carrele. Din aasta incepurl vorbe mai aspre
fntre dinsul §i curtea Austria. Elrt striga tare improti-
accusftndu-o el a intrebuintatt r crania sa cea
lesne §i Increderea sa. La aceste cuvinte casa Austria
rAspunse tare cA Sigismunda adaoge obraznicia,pe King
viclenia sa.

%XXIX.

Reurcarea pe tront a lui Bathori, ca §i abdicarea lui,

trebui s5 fie fatalA unui omit ce ilti slujise cu atftta cre-
din §i fu jertfitt de dinsul cu o cruglme atftt de' viclénA.
Iojica, cum scim , zacea in inchisOre la Szathmar, , dud
lmpAratul, turbatil de mftniA c Sigismundil Ii rApise Tran-
silvania , vol sl rAsbune asupra cul-va §i s Infrêneze
cu acésta pe Improtivnicil Transilvani. Elt trAmiso in-
datI la Szathmar pe Iont Marin, dalmatt din Raguza,
ca sA omóre pe Stefant Iojica. Acesta, ce fusese ruditt
cu Iojica, temêndu-se a nu fi accusatri c s'a purtatt ne-
legluitt cu unt a§a mare omit, vrrt s5 '15 judece, chiam/
vre o cftti-va in§1 spre a '15 judeca , pirindult cA a pre-
tinst la domnia Transilvania §i cä e vinovatt in contra
suyeranului, coa a atitatt pe cei marl §i pe poport §1 a
voitt sl dobftndiascl o terrA ce impAratul o hotarise lui
Maximiliant. Iojica sufferi cu. mult1 m.riaimi nedrepta-
tea Ortel lui; elü despretui off-ce apArare, nu priimi nici
advocatt, nic I vol a resturna multe cuvinte minciase §i
nedrepte ale pirei; elt nu vol a cere nici de la judecAtori,

www.dacoromanica.ro
286 NICHITII-VITEZUL

Mid de la imperatt revisia procesulut Pu dar osandita .

la m6rte. Singurt femeia lui ce era 0 ea rouranct, fostt
Grunt in terra Romtntscl , flcu 6re-care ruglciuni
ispitiri zadarnice pentru a mftntui pe soçul et Osfinditul
fu mai tar4it pust la caznt; apoi iir dwell la p6rta ce
tatii unde, dupe ce rosti cate-va cavinte spre aptrarea sa
ceru dupe obiceiu , ierticiune de la mulcimea adu-
natt, fu isbith cu securea de unt turd robitt; capul i se
Tostogolrla pamêntt. S'a btgatil de stmt cl Iojica fu omo-
ritt In aceia0 lung 0 4i dud, cu patru anni mai inainte,
prin inspiratia lui, a lul Gesti i Bosckai se sugrumart Bal-
tazar Bathori 0 Wolfgang Kowatzius. Elt fu immormet-
tatt fort nici o cinste inteo biserict, din cetatuil i d'abi6
akoperitt cu pmêntti, cela ce vepndt unt prietent alli
lui Iojica, ceru voil clpitanului din Szathmar ca 81 'It
IngrOpe dupe cuviintl. Astfelt fu sfer§itul acestui berbatfi,
unul din eel mai marl ai Romtnilor din Arden. DOca no-
rocirea art fi ajutatt meritul §1 ambitia lui , elt arti fi
.ajunst st domniascl in patria lui §i s6rta fratilor sl ro-
manii art fi fostil cu totul alta. Vina lui fu el dori in-
dependenta patriel sale. Elt peri nevinovatt i uccist för
de lege de Austria, c6ci ea n'avea dreptt asupai, nefiind
_suppusul ei, vina ce i se imputa find stver§itt, inainte ca
Austria al fi occupatt Ardelul. Averea sa fu confiscatt de
Imperttiä. Marl numal soçiei sale 0 junelui set fit cam-
spul Grindu, spre a putt sufferi amaraclunea sttril de fact
0 a Indulci dorul starii trecute. Vremea Inst. Int6fse o
parte mare din moiiile lul Iojica la fiiul set. Urmail
dreptl ai lui Iojica i pea ag se tint In bunt stare 0
trdptt, dar; cu totul deosebiti de strtbunul lor, ei &Hart
mationalitatea romftna pentru a Imbra9i§a pe cea ma-

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANIILUI 287

ghiare §i &Mare §i pe acdsta , dendu-se cu totul in par-

tida casel Austrid, du§mana Ungarid §i ucciga§a strebu-
nuluT lor.

XL.

Se aqi atunci ce all% duoild vizirti Mehemet-Satfrgi-

Pap se apropie de hotarele Transilvanid, el fmpresurase
Clanadul §1 flu luase dupe ce bAttase pe commandantul
cetetii Francis& Lugaci §i o§tile sale; ce Inteo alerge-
ture coprinsese Aradul §1 Naglaciul care fusesere Ore-
site de o§tile imperatesd §i ce, acum se Indrépta spre Ora-
dia. Sigismunda expedui la Satirgi pe Mattheiu Borbeli,
cerênd se 'I trämite patru deputati la Lipova ca se, tra-
teze de o alliante. Ell fagedui fince cum ce de vor voi
Turcii , le va da in mene pe deputatil Imperatului , nu-
mai se face pace. Dar SatIrgi II respunse a se adresa la
Constantinopole de voiesce a contracta glint/. Acestil
respunst splimênte pe Sigismundii §i , veynd ce altA
chipA deal a cthita se se fmpace cu Imperatul nu este ,
Incepu a trata mai cu omenire pe deputati §1 porni la
Casovia Are Maximiliant pe Gavriil Heller §i pe Luca
Transmerici cetatenT din Clu§q, spre a pipei &duffle
archiducelul. Deputatii Ii. addusere cuvinte blende de la
Maximiliant §1 fegedufala de a'i intOrce carrele §i. Omenif
prin§ff, de va da drumul deputatilor One In none Ilile.
SigismundU , veseld de acestil respunst nea§teptatA , se
grebi de tramise pe deputati la Casovia, lfinge Maximi-
lianU, pe care flg &ire gred bolnavii.
E Invederata ce, Austria In acelU momentu and Tur-
a cu 0 noul fur% se pornise spre bettaia :nu IndreznIa

www.dacoromanica.ro
288 BriCHATU-NTITEzut

a deschide rgsboiu §i cg preferia mijlOce pacInice de in-

voke. Acdstg incredintare incuragle pe Sigismundt d'a
porni la Praga pe episcopul ABA, Napradi §i pe Ste-
fand Bocskai, impreung §i cu comitele Sigismundt de la
Torre , care fu Insarcinatt a trece de la Praga, in Roma
la Papa Clementt. Deputatil erat insgrcinati d'a cere
reinuoirea alliantei de la 1594.
Sigismimdu tramise inteacela§i vreme pe Stefant Bo-
doni la Michaiu-Voda de care simtia cat are trebuintl
Transilvania, ca sa, 'It r6ge a inehigia unit tractatil de
alliantg §1 tott de-o-datg sa '1 cell. §1 unt ajutorA de 6ste
Impotriva glad turcescl ce inainta spre a pustil Transil-
vania. Michain-Vodg se temu cg de nu va priimi allianta
luI Sigismundt §i de nu 'I aril sta in ajutort, Part put6
sili pe acesta a se arunca in braçele Turcior; aceia ce aril
fi fostil o mare primejdig rentru t6rra Romandscg, cacT
Turcii o aril fi pututil isbi §i din partea DungriI §i din-
partea muntilor. Pentru tdrra Romandscl, lupta cu o ar-
mil ce vine despre Dungre e peste putinta de nu va putd
a se rezima pe munti. Allianta Transilvaniei in astt cast
IT este dar neaparatl. Michell scia apol el imperatul data
Impaciuire cu Sigismundt; de aceia nu se induoi a priimi
allianta, puind conditig cu jurgmantt ca pe call vreme Si-
gismundt va sta pe trona , nu va llsa pe Turd sa intre
In acea tdrrg. Aedstaconditie priimindu-se , Michaiu-Vodg
spuse lui Sigismundii cg nu va putd priimi rugadiunea ye
'1 face ca sa ving insu§i Inteajutorti din pricing cti insu§i
e amenintatt de Turd din partea Dungril , dar la tre-
buinta II va tramitte oil cat ajutorti va putd. Fara multg
intailiere Michaiu-Vodg trgmise liff Sigismundti trei mil
voinici archebusieri pedestri, investiti unguresce, toti in-

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 289

tr'o forma §i 500 callareti cazaci cu paloti, arca §i ar-

chebusa, puindu-le caph pe aga Leeca. El sosira in Clu§ii,
unde era adunata armata ml Sigismunda ee priveghia
mi§carile Turcilor cari batteaa Oradia.

XLL

Hafiz-Ahmet-Pa§a fostul beller-bein in Bosna, ce se du

de curend numitti pag la Vidinl, insarcinatil d'a apara
§i a strejui termurile Dunaril, priimise porunca sa se u-
niasca cu Mehemet-Pap de la Silistra ca sä navallasca
In terra Romanesca. Michaiu-Voda afiand aceste gätiri
ale Turcilor, , tl strinse o§tile §i le porni spre Nicopole,
unde se pusera a pandi pe Hatz-Pa§a, care imprenna Cu
Ramazan-Zadeh, belt' de Adana, §1 cu a1Y reizi ce i se de-
dese in ajutorb, es0 din Vidina §i lua callea Rn§ciukalul
§i Silistrel spre a se uni cu Mehemet-Pap. Gaud ajunse
Hafiz-Pala In campia Senaudin lilng Nicopole , la satul
Chiselesci, vornicul Dimu sea Dumitru, capul o§tirei ro-
mane, se prefacu ca e insarcinatii de Michalu spre a trata
de pace §1, sub pretexth ca adduce carrele cu tributul, eltt
apropiè de tabera turcesca tunurile sale acoperite cu pos-
tava ro§u; 20,000 Romani detera. de o data §1 fdra veste
navel asupra Turcilor ce eraa d'abie 3000; farte pu9inT
din ace§tia stand impotriva, toy detera dosul §i scapara
In Ternovita. Vornicul Dimu se intOrse la Michalu cu
doue tunuri luate din acea isbenda. Michaiu trecu atunci
cu tOt 6stea sa Dunana mal presush de Nicopole gi In-
temping pe Hafiz-Paga , care cu ogti ce cgpltase din Do-
brogea gi Zagre, In nume'rti de 13,000, venia sl 'gi rës-
bune invingerea. Michaiu-VodI isbesce de façl pe Turd,
19
www.dacoromanica.ro
290 IIICHADJ-TITEZUL

ii biruie, il impra§tie, le coprinde tunurile §1 tal tabara.

Splint cl in acésta invingere , Haflz-A.hmet-Paga perdu
tota, ftnel §i hainele sale §i turbanul §i ca Michaiu, vrênd
sa '§i rida de dinsul , imbraca o baba batranl cu hainele
§1 cu turbanul pa§ii §1 o alit/ armiel sale, 4icênd : data
cserdarul; l'am prinst ; cell pu9ina nu e deosebire de la
cunul pgne la altul »; §i ridea clicênd acestea. Michalu-
Nroa se apuca apoi a batte cu tunurile cetatea Nicopolei
§1 saw= 10 septemvrie dete una asaltti mare, dar nu
putu intra in cetate, cad Turcii zidiat n6ptea aceia ce
spargeal Romanii clioa. Dupa ce mai pp Michaiu-Voda
acolo trei 4ile , arserl ormul §i plenuirl térra imprejurti,
apol purcese cu tOta &tea in sue.' spre Vidinl. Sangiacul
ce r6masese acolo, tramise de grabil de strinse toti Tura:
din tinutul Vidinului §i dete de scire §i beiului din Baia
de '1 ven'ith o§ti inteajutort §i es§1 intru intêmpinarea
lui Michaiu-Voda in §esul Vidinului. Rasboiul cum tare
§1 multa vreme ; In cea de apoi , fura biruiti Turcii cu
multa peire a lor; puçini scapara in cetate, cei-l-alti furl
Way, goniti, rasipiti. In g6na ce dete Tnrcilor Michalu,
carele depe obicela se afla in fruntea o§tilor, clutand a
se batte singurt ca mil soldatii , precum &eat eroil ve-
chiniei, invapliata de barbatia sa farl sa simtd , se yap
singurti, raslatitii de 6menil al. 0 ceta de Turd Olen-
du'lii, se inthrsera cu mare furia asupd'i ; Michain se a-
path vitejesce, uccide vr'o cftti-va din du§mani, dud unti
tuna cu sulita o impoi4i§1 asupra lui§ri o infipse pu9ina
in pantece. Dar domnul, vaclênd primejdia , se grab a a-
puca sulita cu amêndoul manele sale de fera §i cauth in
bite partile ca sl I vinl cine-va din boieri in ajutora A
'll scape de peire. Alti boleri mai apr6pe nu se aflarl,

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 291
Tförd mimai Preda Buzescu §i frate-sel Stroe stolnicul, cari
grdbid de Ward capul turculd §i pe cele-l-alte soçii ale
Jul §i mantuid pe domnul lor, care le fa totd d'a-una re-
.cunnosedtord pentru bdrbdtia ce eT ardtard atunci.
Dup6 ac6std, bdtttalid rep Michalu-Vodd sub cetate
ece qile deplind , arclênd Imprejura t6t1 marginea_tdr-
ril turcesci ; apol, cu t6te o§tile §i cu tOt dobênda, pled
spre a trece Dundrea pe la Ru§ava in t6rrd. Ansd dud
furs o§tile jurnetate trecute , se läsd und vêntil cu vifonil
pe Dundre Mal fu si1it cea-l-altä junAtate din urmd a
a§tepta ftce lile pend se potoli vêntul , in care vreme o-
.§tirea a totil plenuitd §i arsd Orra turcésd imprejurd.
Dup6 acela , trecu §i ea §i se adunad in 5 noemvrie; iar
,domnul en toy bokrii se intOrse la scaunti in Têrgoviste.
Eld adduse in t6rd 16 mil ere§tini de ambe sexe din Bul-
garia en averea kr, pe cari '1 meg in t6rrd, dandu-le pa-
mênturI spre a impl6 locurile pustiite de Turd. Apol
-cum ajunse in capitald, tramise in dard buT Bathori din
-{lobênda luT, pe fratele pa§il de Anatolia ce 'ld prinsese in
battaia, und stégd mare =Rd eu o corOnna de argintil
poleitli §i und hangerd turcescli Inteo t6ca de auril.

nil
Aceste stralucite isb6141 ale lusi MichaIu-Vodd spai-
mêntara pe Turcii, ce se luptad in Ungaria §i deted curs-
gTe cre§tinilor. Satirgi-Mehemet-Pa§a care, dupd cum seim
cu o puternicd 6ste prin sapaturi de mine §i dese asalturl
bdttea Oradia mare, ce era vitejesce aparata de locuitori,
Wag, ce afla veste c trei castelle mid din Ungaria pi-
case in maim Nemtilor, , el Buda e asediata §i in sfer§itd_
www.dacoromanica.ro
292 ItlICHAW-VITEZUL.

ca Michaiu-Voda a battutt pe Hafiz-Pala, se ridica cu

o§tirea sa §i se trase spre Solnocti. Sigismundt Bathori se-
int6rse la Iuü, undo licenti6 o§tirea §i pled, cu princi-
pesa in preamblare prin térra, rtsuffland atunci de teme
rea ce avusese despre Tura ; incepu Mast a 'I fi frica ca
nu cumva imptratul, folosindu-se de invingerea Turcilor,
nial sigurt §i mai libert in mi§carile sale , s voiasca
a impune acum aspre conditil ; din not incepu a se
cia ct s'a urcatt pe tront §i se:Ise deputatilor sti la
Praga ca s caute cat' pu9int a gdobendi sa i se adaoge
pe Nina, principatele Oppeln §i Ratibor, , tinutul Krem-
ner in Moravia , cu o pensia de 50,000 scucli de aunt. §i
amnistia despre revolutia acésta a Transilvaniel. In vreme
ce ambasadoril sel lucraü cu inim la Praga §i isbutira
pent in sfersitli a dobêndi conditil f6rte favorabile de,
la imperatul §i astfelt cum nu se mteptat a dobendi,
partida contraria Austria, care acum era fOrte mare in
Transilvania , lucra mai cu graba , folosindu-se de ori-ce
sgomott care facea pe Sigistnundt a 'gi schimba parerea,
aratandu'l neincetatt ca tractatul lui cu imptratul este a
mare ocara pentru dinsul §i va fi b patt vecinica pentru
familia lui; ca din prin95 suverant a ajunsil robt alt Au
stria; di de va pune in indeplinire unt asemen6 tractatt
nedreptd, trebuie sa se tall de vieta ml, §i c in sfer§itii
Transilvania are sa se afle in primejdia d'a fi *Mita de-
Tura , cari nu vor ingadui nici o data pe casa Austriei
sa sttpanlasca acésta tad. El *eat c érra e ostenitä de-
rasboiu §i ca singura mantuire pentru dinsa e allianta cu
Tura Dar fiind-ca Sigismundil are legaturi prin jura-
jnentil cu Michaiu-VoM d'a nu se deslipi de imptratul §i
cl'a nu face allianta cu Turcul , e bine ca Sigismundt sa.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUr 293

abdice in fav6rea veruhli OA , cardinalul Bathori pe care

sa, 'hi chilme din exillu; a tnchiliat Mandel unA tablot
Ingrozitort de primejdia la care se expunea Insua §i de ne-
norocirile care Tor impovara patria sa , jurandulil sa
priimiasca mai bine dragostea rudelor sale deal jugul
nesufferitt alt easel austriace.
Aceste poveg le auga ades6 Sigismundfi de la cel ce
ilb inconjurat ; acestea i le scria din Polonia §i cumnatul
sal hatmanul Zamoisky. UnA iesuitii , a-nume Kabo§i
isbuti In sfar§itti a Indupleca pe SigismundA ca O. chiäme
din Polonia pe ve'rul sell cardinalul Andreiu Bathori. 1-
cesta, cum i se vesti ca p6te a se Int6rce in Transilvania,
unde Ilt a§t6pta unt tronA, merse la Cracovia de lug sva-
tul regeld Poloniel §i alil lui Zamoisky §i apa, sub ba-
ne de negnatoril , ajunse in Transilyania, in luna lui fg-
Truarie 1599 §i merse la Sibilu, unde se afla Sigismundil
cu snia, sositi din preamblarea lor princiar6 §i unde, flind
la hotarul pail Romanesei , Michaiu-Voda tramisese
bolerI ca sa, '1A complimenteze.

XLIII.

Sigismundii priimi forte bine pe cardinahil §1 11 aratä

rnultä dragoste; elt Versa multe lacrimi imbra9i§andulA,
trepnd cu adsta sa, §t6rga adducerea aminte a trecutu-
la; se umill f5ra demnitate dinaint6 du§inanula sl ; ilil
rue, A '1 Terte nebunia ce Meuse , ImpinsA de svaturi
rele §i 6rba patima ce lig pornise a face atata rni fami-
lia' sale; ilA jura in numele lui Dumnept ca sa prii-
miasca, ca o stergere a acelel (All , adsta deschisa des-
talnuire ce face §i a nu Odra despre acela nici o ma-

www.dacoromanica.ro
-294 MICHATU-VITEZUL

niä. Cardinalul, stepAnita de dorinta do a se urea pe trona,.

inchise in inima sa pentru uni minutii t6t dutimdnia sa.
improtiva facarnicului sag Ora §i raspunse la façarnicia
lui cu asemen6 façiirnicid §i cu semne de dragoste. Er
plecara impreund la Alba-Iulia, uncle Sigismundil, spre a-
attrage mai multa priete§ugul §i increderea vtrului së
Ilti opri s §601 in casa lul. Ve0endu'l in t6te Oilele
preamblandu-se impreund inteaceia§i trasura, §i ardthn-
du'§i atdta dragoste , se minunaa toil 6menii cum ace§ti
du§mani de a-tate annl incepuse de o data a se iubi atdt de
multd. Sigismunda se invol cu cardinalul ca acesta sit 'I
platiasca in tail annul 24,000 scuOi de aura, O. 'I dea Iii
stapdnire cetatea Bistrita cu pamentua saa §i a 4ecea parte-
din venita, precum ii alte cetdti mai mid §i venituri. Apoi
ambii plecara la adunarea dietei ce se convocase la Me-
(Rap', in luna lui martie. Acil6 mai ântêiu se revoca o-
sanda improtiva isgonitilor din tOrrd. Cardinalul 1 cu
partisanii sal *Marl iara§i cu cinste rangul §i avutia.
lor, , fleendu-se intru acOsta unit ecricta prin care se po-
runcia ca toy can ati veunii exemplara din actul de o-
sfindä fäcuta inainte , sd, 'lit adduca guvernului spre a fi
arse , sub pedOpsa de o glOba de 200 scutli de aura pen-
tru acela ce va calca acOstä porunca. Se propuse apoi die-
tei sd se allOgd cardinalul de prin0 alit Transilvaniei §1
toll nobilimea ungurOscd gräbia cdt putea acOsta allegere..
Sigismunda tinu , in trOba acOsta , unt lungd cuventa in
limba ungurOscd. Ela vorbi multil despre slujbele ce car-
dinalul a facutil cre§tinatdtii §i despre faptele cele marl
ce tatll sat Stefana Meuse in vremi de pace §1 de rdsbefu.
Vorbi anct §i mai multa de tota ce elf] insuif Meuse-
pentru binele statului §i dupt ce a ardtatil primejdiile la,

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANBLUI 295

care era Teansilvania , 1ise cft, vrênd a o feri de t6te

acele calamitftti , na vede alta mijlocil mai Mina §i. mai
lesne declt A punft pe cardinalul in locul Oa , andu'i
sarcina cOrmuirei, ce ela nu se mai simte acum In stare
de a o purta.
eCunnOsceti, adlogi ell , §i primejdiile In care m'amil
eaflatt m'aa inv6tata eä noi avem de o potriva, a ne teme
ede puterea ftmbilor Imp'Orati , vecinil nostril , In contra
ecftrora am avuta a tine atfttO rftsb6le. Este peste putintft
<oft ne bucurftm de pace de nu vom gäsi mij16cele d'a
ecruta inteace14 vreme pe amênduol ace§ti sthpftnitori.
dIInchiul mea, politica iscusita precat §i cApitana vitOzt,
ede mai multe ori 'di- a iilis'o, cftnd eram copilla; dar dOca
en'am urmata acele svaturi intellepte, voiu celii pu9int A
edrega t6te relele ce nesocotinta mea a &di' §i sa lasa
elocul vftrului mei , care singurt numal p6te priveghia
ela, pftstrarea acestel provincil §i a'l adduce pacea. Ela are
ecuragiu a statornicift, §i se bucurft de o sftatate desIvftr-
e§itl. Slujbele cele marl ce a addust la ambele ImpgrItfi
ella faca a fi cinstita de dinsele §i ell are ftricft de prie-
(dna de apr6pe pe regele Poloniel , acesta puternica
evecint, Incft,t ori-cum s'ar intOrce trebile, domnia acestul
*Zprincti va fi fericitl. Transilvania, sleitft §i ostenith, de-
eatfttO perderi , are trebuintft de pace §i numal cardina-
du1 o p6te economisi cu ambele impgrItii vecine. Polo-
cilia §i Moldavia care aa mare credita la POrtft, , fiind In
einteresele n6stre , va fi lesne a tine pacea cu Turcul §i
enici despre partea Imp6ratulul nu e mai greil ; acesta
dprinçA n'are nimica a se plftnge de cardinalul, care apoi
tare protectia Papel §1, cftnd curtea Romel va priimi al-
elegerea sa , impftratul nu va mai IndrIzni nici a mi§ca..

www.dacoromanica.ro
296 MICHAW-VITEZUL

C Clt pentru mine, adaose elt , sunt boldviciost. Pe-

<rul met celt albt, cu tOte ca sunt inteo varsta pu9int
<inaintatä §i b6lele ce simpi in trupul met , me silesct
<a lam carmuirea statului. Insufletitt d'unt adeveratt
<zelt pentru patria mea, last cle buna-voil sceptrul la
4 ant omit care are puterile trebuinciOse ale spiritului §i
<ale trupului spre a purta acOsta. sarcina. Abdicarea mea
<nue fOra, exempla. Caroni alit -vb5 §i vre-o cati-va alti regi
<a carora adducere aminte va fi tot d'a-una vrednica, de cin-
<ste , dupe ce multa vreme §i de pre legi at carmuitt p0-
<p6rele lor, at preferitt mantuirea patriei kr, la intere-
<sele lor particulare §i s'at departatt de bun/ voil de gri-
<jele carmuirei.,
Dupe aceia, elt accorde o amnistia generale despre tre-
cutti §i puse pe tog deputatii, 6meni obicinuiti din cele tre-
cute a priimi t6te poruncile cu suppunere §i rabdare, do
jurarl credinta cardinalului. Acesta, dupe ce fitu §i elii
juramantti deputatilor,, multumind lui Bathori §i la top
deputatii terrii, tramiso indata pe unul din offimil lui la
POrta ca sa capete o trecere libera pentru ambasadorii sei,
cari sa trateze cu sultanul.
Acestt tramist caplta de la Turd haina de !ukase te-
suta cu aurt , dupe cum se obicinuesce §i fu insarcinatt
a spune stepanului set cä p6te pane in cele patru 1=1-
Ore limi A. trämita pe ministrii §i darurile lui.
Adstä revolutil din Transilvania fa privita de Romani
ca unt complott pentru peirea lor §i a domnului lor. Chro-
nicele romanesci accus a. cu acrime viclenia facuta, de Si-
gismundt, abdicand in favOrea cardinalului numai ca sä
pal face pace cu Turcii , de la cari elt era opritt prin
juramantul Mutt hi Michaiu §1 prin adsta salt in§ele.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULTA 297

Cea d'antgiu abtlicare a lui Sigismundd silise pe Michaiu-

Vodd a se inchina Nemtilor §1 inVeritd pe Turd asupai
§i , cftnd primejduindu-se a supdra pe Nemti , Michaiu-
Vodd priimise alliantä cu Sigismundd, acesta, prin a doua
abdicare, da tdrra in mlna Turcilor,, Polonilor §i lui Ie-
remia-Vodd, coati/ du§mand de mórte lui Michaiu-Vodd,
care acum punea in primejdid mare §i tdrra .§i tronul sdd.
Dreptd aceia cum aflä Michaiu-Vodd de noua revolu-
tiä a Transilvaniei, ell puse mlna pe sabid.

XLIV.

Este nn6 faptil invederat6 cl Bgleesen, and acestei a treia

arti din gIstoria Rominilor sub Michaiu-Vodl-Vitézul* , titlul
de cRobirea Terranului*, a avutil de gend6 s'i tracteze intr'insa
mai pre 1arg6 despre actul de organisatiune socialg, care peort6
numele de Afementul_lukifichalu4fiteaul.4 despre care elil
a vorbit6 cam In trée6tii, In disertatiunea sa cDespre starea so-
ciare a muncitorilor plugari in principatele române , in deose-
bite timpuri,,tipkitg in Magasinul isoricil pentru Dacia, din
annul 1846.
Se vede cii,' timpnl sal lipsa de docnmente in striiin6tate, nude
se afla, nu '1 ail permisil a Indeplini acésti a sa dorint6. Nol ins6
am socotitil c6 cititorul frumósei §i instructivei sale scrieri va
afla plicere qi folosil, regiisind aci, a16turi en parte& din scriere
eel era consacrata In mintea antorulni, notiunile de istorirt so-
eialg a tgrrannIni roman6, pe care Biticescu le adunase en vre-
o opt6 anni mai nainte. De Reda reproducem portinnea din
numita disertatinne In care se coprinde AgeOdmêntid memora-
bilii aid lui Michaiu-Vitezul. Ea va forma ea §i und ultimil ea-
pitolii, adaos6 la acéstii a treia carte a istoriei hi Michaiu-Vodit.
.Nota editorului.

Deosebirea ce se vede in starea muncitorilor plugari

intre mai multe popdre ki are pricina in institutiile ce

www.dacoromanica.ro
298 MICHAILT-ITTEWL

cOrmulescd pioprietatea. "Erne le pop6re ati primitd Implr-

tirea pgmêntului in proprietIti private, in vreme ce altele
ad pgstratd principid el tott pgmêntul este aid Statului.
Este cunnoscutt cA Romanii ca gi Grecii, Fenicienii gi Car-
taginesii adoptaserg pe celd d'amthiu gi ild intreburntarg
la t6te colonniele lor. Elti esteastacli commund la t6te po-
p6rele europene. Celd d'ald duoild s'a adoptatd nisi de
obgte in Asia. S'a gäsitii asemeni la Peruvieni, Mexicani,
in mai multe din insulele Sudului gila popOrele din 11-intru1
Africa. Mai multi se invoiescd a Oice ca. pricina acestui
deosebitti obiceiu este cl cele d'Antau societati s'at ageclatil
prin colonnisatig, in vreme ce cele d'ald duollO s'ad for-
matd prin concuistg. Imprejurgrile care deosebescd aceste
duoë nioduri de organisatig socia1 e. sunt cA colonnigtii ce se
espatriazg ca sg dobendiaag pacea, libertatea sa buna
stare material6 ce le lipsescii in locul lor de nascere,
aunt agricultori gi aldtuiescd o adunare de familii sOd
associatii egale, care firesce cg impartti pgmêntul coprinsd
in pgrti, gi la tag familia, p6te gi la tad insul se (11 o
parte. De simtti öre-care impotrivire de la locuitorii acelui
pgmêntti, ei nu'i robescd ci se multumescd numai a co-
princle locul ce le trebuie, trgind sub legile sale gi gata
a priimi de cetgteni pe cei vechl locuitori. Pop6rele con-
cuerante ansb", suppuse fiind neapgratti unui capd rgsbol-
nicil, indrIznetti gi investitti cu o putere nemgrginitg, sunt
mai ades6 strgine agriculturei. Ele se muItumescd mai
bine a cere de la suppugil kr productele pgm'entulni, de-
cat a le dobêndi prin intellegerea gi silintele kr. Despo-
tismul dar este suffletul concuistei, dup6 cum egalitatea
este suffletul colonnisatiei.
Dup6 aceste consideratii generale nu ne mai induoimti

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULIJI 299

cl Romanil colonnisbd Dacia, at implrtitti,-dupe obiceluI

lor, plmentul intre colonni§ti. Nàvàlirile barbarilor in a-
cést provincil nu puturl v.tma acestt obiceiu, did bar-
baril, dupe cum scimt, ati fostt mai multii trecetori prim-
aces Lii loct. Pe lfingl acestea, ei erat cu totul strlini a-
griculturel. Ei nici nu attingeat plugul, lice Ammiant
Marcellint. Colonni§tii dar, remftnend singuri a se tilde-
letnici di agriculture, puturl 'Astra obiceiurile strä-
bune, ceci de§i inconjurati §i copring de barbari, ei nu
avurl nic unti amestect cu din§ff, dupe cum o. märturi-
sesce Gibbon. Multi Mice dintre ace§ti colonni§ti nu avure.
a sufferi nimict de barbari, 60, retrlgendu-se in Carpati,
ei 41 plstrara libertatea lor ; de unde, cfind barbaril mai
sllbirl, el se pogorirl ca nisce alti Pelasgi, se intinserl
cu incetul in câmpil §i Il redobendirl locurile stramo
§esei. A.stfelt in vécul alt xml6, familia Negru suveranl
in FAglra§t, Il mutI capitala in Cfimpulungt §1, dupe
o jumetate de véct in urml, familia Drag* suveranI
in Maramure§ii, se cobori in Moldova.
Unii din istoriografil no§tri, neclutand printr'o critic
sanet6s1 a se orienta prin intunericul, ce din multimea
fabulelor, acopere inceputul istoriei nOstre, precum alt
tutulor pop6relor vechi l noui, eat plecatt a crede cl
Radu-Negru in térra Romandsel §i Bogdant-Drago§t in
Moldova at fostil nisce concueranti ce at coprinst aceste-
terrl §i le at impopulatt;gasindu-le pustil. D'aci s'at in-
temeiatil a q.ice el tat 0mi:btu' a fostti proprietate a
Statului §i ca. impartirea MI in proprietlti private a ur--
matt prin vointa §1 daruirea stepinitorulul. Noe mesa
plrere ni se pare rIticitä. Mai /titan, a &ice inainte de
1290 , epocl cfind chronicele §i chrisevele punt venires..

www.dacoromanica.ro
MD nucHAfu-vIrtzurz
Radului-Negru-Voevodt, se afiat prind romlni, intKe
cari, la 1247 , unul numith Limoiu §i. altul Penes lad, a
-dm stepanire Bela rv 16, regale Ungariel o Intdresce In
diploma prin care da banatul Severinului cavallerilor Ie-
rusalimului. Alti duo1l 6 cd, de ard fi fostil terra Roma-
néscd pusta In acea epochl, cum se putea ea Impopula
In chti-va anni atkt de multi] , Incfit chiar de la 1330
Românii sa pad sprijini lupte a§a crancene, mai Anteiu
cu Ungurii §i. apoi cu Turcii? Asemene §*1 Moldavia, cum
and fi pututti fi pustiä, dud scimt cd In vecul ale mu"
§1 ald mule, in acea terra Infloriad mai multe republice
vestite, precum Berladul, Cetatea-Albd, Galatii, Chilia,
Hotinul §i Tighina ? Noi dar &fel adeveratd parerea
ob§tescel adundri a Moldaviei de la 1817, care chilmatä
fiind a deslega aces% intrebare, a doveditt, prin citatii de
istorici §i acte ale domnilor, ca Moldova era locuita la
venirea lui Drag*, cd. plmêntul era Impartitd In pro-
prietati private §i cd, locurile domnesci era numai locurile
de pustifu, adicd cele ce nu se stepftniad de nimeni din
nepomenitd vddl, braniftile domnesd §i locurile tergu-
rilor.
Dea Radu-Negru §i Bogdand-Drago§d ad &Rd Or-
rile populate, ei n'ati pututd fi concueranti, &fel nisce ste-
-panitori de staturi a§a mid ca Fdgira§ul §i Maramure§ul,
nu puteat sd albrt destuld putere spre a coprinde asemene
provincii. De n'at venitt ca concuerang., ei n'ad pututil
robi , n'ad pututt desposede und popord Intregd , ci din-
potrivd at trebuitt sd. respecte obicefurile lui , dupe cum
istoria lImuritil ne spune cd, ad respectatil pe ale bane-
tului Craiovei. Feudalitatea dar nu se putu introduce fn
lexri cn ace§ti domni. Muntii ere' me populati §i WU

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 301

locuitorul a trebuitd A '§i aibl motia sa. Acum 'indi eel

mai multi =peril se afil la munti. Campia, care din a-
*area nrtvglirel barbarilor pe a-1ocur6 rëmäsese pustil,
trebuie A, fi Amasd pe s6ma statului, formind ace% ce
la Romani se numia ager publicus. Din aceste locuri
domnil aceati danil. Ele /nee ad trebuitd s6 fie pwine
la num6ril, del cuand dupö acela, vedemd pe domni a fi
siliti.s5 cumpere mo§il de la mo§neni spre a le face danig,
vre unui boierd s6d a inzestra vre o mtinAstire. Campia
trebui in urnag sl se impopuleze §i mai cu gra la 1320
sub Michalu fa Basarabd, cand nIvAlirile Turcior in Thra-
cia silirl pe multi din romftnii Misiilor a trece in t6rra
Rom'an6scl. Asemen6 §i in Moldova proprietaril cam-
piel s6d al purl-de-jog]. '§1 ad addusd coloni din térra-
de-susd cum §1 din alte Ord vecine de '1 ad a§qatt pe
moiile bor. Atunci stepanul pamêntului flcu trel Orli
din domenul s6d , din care clod le imparti in p5rti mid
pe la colonni§til sei §i cea-l-aRA fu cultivag de ace§tia in
folosul lui, prin mijlocul &kit, adica a unui num erti de
4ile de lucru.
Dar in starea de atêrnare §i de suppunere des1v6r§itI
in care se aflail cultivatoril säraci §i desarmati , dinaint6
st6pAnului lor rlsboinicd , care avea puterea in mftn1 §i
care era proprietard absolutd nu numal peste Omentd
dar §i peste tad ce slujia a Id esploata, dinaint6 sts6p5,-
nului de la care el aveati hrana din tote clilele , el erati
f6rte slabi §1 peste pucinti se vq.ur g. silitl a subscrie la
legile cele mai aspre. Mal curêndt séd mai tftqlit le lug,
§i libertatea §1 U flcu roU aT plimentulut. Astfeld a ur-
matt in t6t1 Europa , astfeld a trebuitd sl urmeze §i la
noi, cOci robia este o consecuentl neapärat6 a sistemel d&

www.dacoromanica.ro
-302 MICHA1U-VITEZUL

-Clagl; ea in totd d'a-una a insnit'o séd a venitd indatd

dupd clinsa. La inceputd ansd erad pu9ini la numdrd a-
ce§ti nenorociti , cea mai mare parte a populatiei find
moped sa rdcle§i. Curénd ansd desposederea acestora
Incepu a se face , numdrul lor a se impu9ind din cli in cli
§i mo§i6re1e kr a se coocentra in proprietd.ti mall Inte-
Tesul, nevoia §i sila contucrard la aeésta.
Interesul , cdci proprietaril eel* mall, dobandind da la
sthpanitori dreptul de scutire de dAjdii pentru satele lor
-§i WI greutatea statului rdmanand numai pe mo§neni,
multi dintr'ace§tia, spre a scdpa de tirannia guvernului §i
spre a se bucura de folosurile ce le da scutirea dljdiilor
§1 protectia unui stepanti puternicd, preferird a se vinde
el cu mo§iile kr, pe und prep forte u§ord.
Nev0a, c6ci indath ce libertatea terrilor fu amenin-
tath de natiile vecine , mo§nenil trebuird sd alerge s'o a-
pere. Ei ad apdrat'o vitejesce §i ad mantuit'o. Dar in
-vreme ce patria i§i pastra libertatea sa , el '§i o perdeati
lie a kr. Und istoricd rnodernd a observat'o prd bine :
« Aceste rdsb6ie, lice Vaillant, at Acutti sd Ord egalitatea.,
«din tgrrd. Bdtranul soldatd intorcandu-se la casa sa, iii
4 gasesce fern& plangand; fata s66 feciorul ce a läsatti in
4ClOgint a peritti. Sdracti , coci s'a luptatd numai pentru
«patrid, este silitd a '§i vinde tgrrina sa, coliba sa §i peste
-«puçint, neputênd altfelti a'§i pläti Indatoririle sale care
«statti , a se vinde §i pe sine§i ; §i in vreme ce pand a-
-etunci , boieri §i mo§neni, erati numai rdsboinici , se fd-
-ccurd rasboinici §i suppu§i, cari se prefdcura curênd in
-«boieri §i cläca§i , adica stepanT §i robi. Acesta este pen-
-wtru tOrra Romanéscd, chiar §i pentru Moldova , resulta-
Atul a treilleci §1 trei de anni de rasboiu ai lui Mir

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUI 303
ccea 1Yu Studiul chris6velor ne att flcutü s cunn6scemti
cä ac6stg observatig e dréptl. Inteadeve'rl din clilele prin-
cipilor rgsboinici s65 curênd dup6 din§i i. se glsesc5 cele
mai multe acte prin care mo§nenii I vênd5 mo§iile s65
le sunt dpite de ditre stepanitori §i boieri. Avemil f6rte
multe exemple de asemen6 acte. *
Cum-cä Si la asemea a contribuitii multti spre despo-
sederea rno§nenilor §1 robirea lor, chris6vele §i cbronicele
care Impreung o martinisesc5, nu ne mai lag s ne in-
duoim. In lauda ce unti chronicarii face domnFului Con.-
stantind Duca-Voevodil, qice : c acestu dome.' fAcea
cdreptate tutulor §i mai cu sema celor ce phati pentru
c vecingtate melt da fil- cum la vecinAtate §i fOrg, jurlmentil
ad mai cu dinadinsul f6spundea celuia ce area nevoil
de vecinItate , clicAndu'l : pas5 de'y caut a. trei s65 pa-
ctru 6meni jurätori , cum n'a5 fostii lid tata-sn , flICI
cmo§ul sOU vecini de mo§il aceluia cine'l5 tr6gea; §i a§a

* Litre alte acte hnsemnm i unul de la Constantinh Ba-

sarabil-Voevodil din 10 innie 1654, prin care intlresce familiei
Buzescilor sthpluirea a 128 de mo§fi, ce le avea parte rdmase de
la mofi i strImoii, parte cumplrate. Intre aceste din tiring figu-
ral vre-o duoh-ded cumpiirate de postelnicul Radii Madsen de
la mognenY in ile1e lui Michain-Voevodii-Vitezul. aceste sate,
:dice ebrisovul, au fostil knezl (adich, domnesel slobozi)0 en mo-
g§iile lor de maY nainte vreme; apa child a loath . in dilele rupo-
csatului Miebain-Voevodii, 16th 7102, ei vhdênd atata nevoil gi
4grentate pentrn birurile i n'ail avutil en ce sit se plitiasel de
egrentiitile kr, ei alt venith la jupanh Radu-Clueerul Buzescul,
cfiind atnnel vel-sphtarii, el' de a lor bun voih gi s'ail véndutii
vecini, el en toff fiil lor i t6te plrtile kr de mo§il, pe bani
4gata : ins/ Ciirstea en stInjeni 50, aspri 1875, Dam"' en stan-
4jenl 10, aspri 375 s.c.I.. Toth in melt actii maY la valle se dice
a imh aspra amble, atunci duol bani.

www.dacoromanica.ro
304 MICHAW-VITEZUL

ajurand Ii da volnicie se fie slobode in veci de vecinetate,

cl acum fame boieril obiceiu nal de Q.icea : cn pecate
(este se'le robësci pe frate-tee , ceci peganii 1i cumpere
al. obi pe bani §i in ale §6ptel6 anne. I irth, are. altil §i
a mai curend le dal sloboclenie; Tare tu e§ti cre§tint §1 ne-
aluandulti pe bani §i fiind cre§tine ca §i tine, §itu in ved
a vecinesci!) Cantemire asernené merturisesce : ace
o parte din demi sent din req.e§ii cari pentru serecie
<'10-at vendute mo§iile lor cele perintesci §i '1-ae silitiZ
c cu strambeitate se priimiasce jugul suppunerii.z. Chri-
sovul Clococenilor asemen6 arate ace adesele turbureri
(ale locurilor §i marea imbil§ugare a unora ati Mute pe
cei mai multi din romanii Transilvaniei hobagY s6t1 robi,
aprecum In Valachia sunt rumcinif §i in Moldavia
icveciniL)
Acestea furl, dupe socotinta nestre, pricinile care stin-
sere egalitatea strebune de drepturi §i de stare in terrie
n6stre §i formare acea monstruositate sociale ca o t6rre
intrége se robiasce la cati va particulari. 0 aristocratie de
bani set de stare, singurul fell de aristocratie ce a foste
vre o date in terra n6stre, , se intocmi atunci. Puternice
prin avutiile sale , ea se organize mai bine din i in cli
§i se intemeiè pe robia glotelor. Acéste robie nu putu
apse fi complete decat pre tarp , din pricina turbure-
rilor terrei care favorizae 6reii cat pre terrani, clandu-le
prileje a reteci dintr'o parte a terrii intr'alta §1 operand.
astfele o adese stremutare in steri.
Michaiu-Vitézul fu cell d'anteiu clomne care legiul
printeunil alegtinfentil all see ce fie-care terrang p'a
cui mo§il se va afla atunci, acolo se remane rumdnil ved-.

www.dacoromanica.ro
 ROBIREA TERRANULUT 305.

wic4.* AcestA actil barbarA, fAcutu de unA prinçA ce a

lucratA atAta pentru libertate, anevoiA earl putd primp&
de n'amil sci cA aristocratia, puternicl atuncT, a trebuitA
salt silTascl la ac4sta. De atund se desAvgr§i regimul
feodalA In t6rra nóstrl. De atund clAcasit , transformati
In robT, mi numal el urmarl a se vinde impreuna cu pA-
mêntul, dar §i numele lor incepurA a se trece in actul
venOrei, deli nu se puteal vinde deosebitil de plmentt,
ca robil tiganT ; de atunel proprietarul, murinduI robul
frA mo§tenitoil , putea wit mo§tenTasc5 ; de atunci elt
putea alit indatoreze a munci cAt va voL Singurul dreptA
ce se da terranuluT robt era ca stApAnul 1u sA nu'i pal
rApi de pre vointA banii, vitele §1 instrumentele de araturl
§i de a null"' puté pedepsi decAt corectionalA, Tar mi all
omori , Oct fAcdnd-o, se osiindIa ca irntl uccignu, Tar ne-
vasta §i copii uccisulul rAmaneati liberi. FörA a sci dud
s'a desIver§itA sistema feodalA in Moldova , scimt 6,1 pa
acea vreme, acelea§i obiceTurT eraA §i pe acolo. Legiuirile
lul Vasilie-Voevodii din Moldova §1 ale lui Matthelu Ba-
sarabeVoevodA din tdrra Rom-ATARI mai intArirA in ur-
mA aceste obiceluri , adAogind pentru proprietarul care
arA priimi unit robtl strAinti pe mo§ia sa, o ped6ps1 de
* Despre acestil afeclémenta se pornenesce In mai multe vechi
chrisOve domnesci, dintre care vomil cita unul de la Radu-Mihnea-
Voevodii, din annul 1613, unde se dice : 4.... aceqtY rnindnimal
susq çIiT n'au fostii apucatU aqed5mêntu1 ml Michalu-Voevoclii,
tla acegtT bolerY mal susii PO% Deci Michaiu-Voevodii, domnia-
dsa aqa aU fostii hiicutul atiediimêntii atuncl, cum care pe unde va
afi, acela sg, fie rumeinit vecinicti unde se va alit; apol clomnia-
4mea amfi dutatil i amii judecatU cu tog cinstitiT dregUtori aT
cdomniel-mele i n'arnd vrntii domnia-mea a strica atiedAmental
luI Michalu-Voevodii
www.dacoromanica.ro20
306 MICHAIII-TITEZUL

duoh-spre-4ece litre arginth chtre stapanire i duoh-pci

§i patru catre sthpinul acelui robt.
A§a robia fu rasplata claselor de sust ale societätei
catre clasele de josh, care le al hranitil, le at respectath
toth-d'a-una, le at phstrath in positia lor §i ah jertfith §i
munch §i bani §i vieta pentru patria §i libertate. De atunci,
de la Michaiu-Vitézul, terra se imparti cu totul In douh
tabere vrajma§e, avênd interese Impotrivite ; de atunci
IncOce poporul se thou nesimtitorh la glasul domnului §i
alti boierilor, nu mai vru a se jerfi pentru o patria, uncle
nu i s'at Watt drepturi §i pentru o libertate de care elt
nu se putea bucura §1 terra, in loch de a se realta, merse
cu grabire spre scadenia. Timpuri nenorocite aveat s o
cople§iasca in urma.

Sa, ne oprimh ansa aci, mai nainte ca fatalul afeclet-

Inentii, storst de nevoi lui Michaiu-Voda Vitezul §i care,
statornicind pe deplint In terra robirea terranuluf, avea
ad stêrpiasca isvórele vii ale vitejiei romanesci, mai nainto
ca elh sit fi dolt prhpastiosele sale roduri.
tn faptele ce urméza vonah vede dar cea mai de pe
urma, stralucire a poporulai romanh, bucurandu-se finch
de consciinta celli pu9inh a liberthtii sale.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA IV
UNITA TEA N ATION ALE
(APRILIE 1599 ITHAE 1600.)

I.

Pe gulmea cea mai nalt4 a muntilor Carpati se intinde

otelyg naindr1 §i bine-cuvêntatt Intre t6te t6rrile sem6-
nate de Domnul pre pgmentt. Ea saga/ a fi unt mgrett
§i intinst palatt, capt d'oper/ de architectura, unde sfint
adunate §1 a§epte cu meladril t6te frumusetile naturale
ce impodobesct cele-l-alte tinuturi ale Europa , pe care
ea cu plkere ni le adduce aminte. That brét de munti o-
colesce, precum zidul o cetate , tOtä adstä tOrra §i din-
tr'insul, id cold , se desfacti, intinyndu-se Oa In cen-
-trul el' ca nisce valluri proptit6re , mai mune §iruri de
t101uri nalte §i frum6se, mar* pedestaluri Inverglite, care
vOrsg, urnele lor de zIpadA peste ye §1 peste lund. Mal
presust de acelt brêt muntost se inalt,1 dou6 piramide
marl' de mung , cu cre§tetele incununnate de o vecinicl.
www.dacoromanica.ro
308 mu-Ain-mkt-1,
diadema de nins6re , care ca clod uria§i stat la ambele-
capete ale tdrrei, =rid unul in faça altula. Paduri stu-
f6se , in care ursul se prambla in voiä ca und dolma st6-
panitorii, umbrescd culmea acelor mung. i nu departe
de aceste locuri , cari iti adduct aminte nature tdrrilor
de mNa-n6pte , dal , ca la portile Boma , peste campii
arse §i varuite, unde bivolul dormitdza a-lene. Astfeld
mNa-n6pte §1 métla-cji traiescd inteacestd tinutt altituri
una de alta §1 armonisand impreuna. Ad. stejarii, brait
§i fagii trufa§1 Malta capul lor spre cud; alaturi, te a-
fung inteo mare de grad §i porumbil , din care nu se-
mai vede callul §i calläretul. On in-cotro te 'T uita, vecri
colori felurite ca unil intinsii curcubed i tabloul celd mai
incantatorti farmed vederea : stand prapastiOse , munti
urimi ale caror varfuri mängaie nuoril , 'Mud. intime-
edge, lunci inverqite, liveg mirositdre, vai rdcor6se, &le-
a carora limpede apa curge printre campiele inflorite, pê-
raTe rapeg care mugind gróznicd se pravalescti in cata-
racte printre acele amenintat6re stand de pRra ce placd
vederil §i o spaimenta tot de-o-data. Apol In totit locill
dal de riurl marl cu mime armoni6se, ale caror unde portt
aurnl. In pantecele acestor munti zed.' comorile minerale
cele mai bogate §i mal felurite din Europa : sarea, ferul,
argintul, arama, plumbul, mercuriul, zincul, antimoniul,
arsenicul , cobaltul , tut6oa , teluriul §1 in sfer§itd metal-
lul celd mai imbil§ugatii decal t6te, aurul , pe care nu
vebT stralucind pên i prin norolul drumurilor.
Astfeld este_t1r4 A rr141ulut
Dar nu mime artistul §i naturalistul, ci ancd strate-
gicul , politicul §i archeologul ati de multe a se minima
intr'acestd impodobitt tinutt. Celt d'antaiu va privi §i va.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 309

-terceta cu rnirare acésta puternica §i intinsa cetate natu-

Tale , scaparea nOmurilor in epocile grele ale istoriei lu-
mei. De oil uncle vel veni, al sa urci multa spre a ajunge
la dinsa §1 Ian poti petrunde in ea fdra de a fi strabat-
luta cela pu9inti una din acele §Opte porti, intarite de na-
turd, lesne de al:drat , forte anevoil de coprinsa. Politi-
Liii va admira felurimea natiilor §i a religiilor adunate
din We colturile lumei pe acesta panAnta , unde Dum-
neljet insu§i pare a le fi cbilmata, intinTend dinaintd lor
o mdsa a§a de imbil§ugata , cum §i minunatele institutil
democratice ce aü ocrotith ace§ti munti pe dud despoti-
smul le matura din WM Europa. in stdr§ita istoricul-ar-
cheologa va cerceta Cu interesa suvenirile §i rgrna§itele
Dacilor,, ale acelui vitdza §i nenorocita popora , cea din
urma, odrasla din acelti nén4 minunata ala Pelasgilor,
,care se arata, la lOganul civilisatieT tutulor .popOrelor §1
forma rdrsta eroica a omenirei. Elt va intdlni IncO la
tad pasul urmele de uriag ale poporului romanti, domnii
lumei, cad A.rddlul e cea mai frum6s1 parte a Dacia fe-
ricite (Dacia Mix), draga tOrra a Cesarilor.
Aci erati Apulum, Sa1in, Napoca, Patavium, Prmtoria
Augusta, Aqux, Auraria , frumOse §i insemnate colonnii
romane din care patru cu dreptii ROM §i cea mai vestita,
decal lOte, Sarmizegetusa Regia , capitala lui Decebalu,
numita apoi Ulpia Traiana, de ale caHl ruine Pug e §i
.asta,-0 vallea Hategului.
Rema§itele templelor, basilicelor, apeductelor,, bailor
(ha §i asta-qi puternica dovada de cultura cea mare in,
.care ajunsese Dacia sub Romani,

www.dacoromanica.ro
310 mrcaeu-vrrtzur,

IL

Dar nu tinu nici clout vécuri inflorirea Daciel §1 im-

p6ratul Aualiant , la 274 , I1 retrage legiunile din-
teinsa §i. o last in manila Gotilor. D'aci inainte cumplite.
nevoi, in vreme de mai multe vécuri , cople§id Dacia.
Aflftndu-se in callea barbarilor, peste dinsa mai ftntftiu se
v6rst acelt ingrozitort potopt de némuri , care Mad
tal Europa. Dupt Goti, Hunii cel groznici, Gepip, Ava-
ril, Bulgarii, Pacinatii, Comanii §i a1i1 knurl asuprä-'i
Vent Are sfeqitul vécului alt 1XW, dar fort a o put&
Mist pustiI, f6d a put6 sili pe locuitorii ei st '§iptrIsiascl
patria. In acele vremi grele, Arddlut mai cu sding fu
scutitorul natiei romftne. In muntii lui scam% locuito-
ril terrei Romftnesci §i. ai Moldovei, and se vNurt, na-
plditi de barbari, de unde, cftnd se mai limpeclia local
de du§mani, ei se scoborat la §esuri Are dminele lor
cele vechi. Era atundi (in vécult alt au), dupt dderea.
Avarilor, Dacia Ebert §i, in Vreme ce in Dacia inferiOrt se-
intemeia Banatul Craiovei , in Dacia superi6r6 se for-
matt mai multe staturi romIne libere.
Pe la inceputul v6cu1ui alt 306, domniat peste Ar-
UM, Banatt §i Bihard, romftnii Gelu, Menomorutt §i.
Gladit, cftnd unt not n6mt barbart din Asia , Unguril
ntvgli asupra-le. Romftnii stIturt puternict impotriva
acestui not potopti. Dupt dont lungi rtsb6ie, ducele Un-
gurilor Arpadd Ind nu putli cuprinde Biharul, t6rra buT
Menomorutt §i tocmai dupt m6rtea acestuia, intra, in stt-
panirea ei cu dreptt de mo§tenire, fiind-d fiul stt Zoitti-
luase in ctsttorit pe flea ducelui Menomorutt. Gelu,.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONAL*. 311

domnul Romftnilor din Ardéle Ince se impotrivi eroi-

cesce ungurului Tuhutum §i mini in Ma% de o rade
g1ori6s1 pentru patria sea (904). cltunci, Ike chronica,
ellomânii, vNend m6rtea domnului kr, deterg nAna cu
(Ungurii de bung-voila lor §1 i§i alleserl domne pre Tu-
chutum, WM lui Horea.,
Ist-felfi Romftnii , nu invinif §i coprin§1 find , dar
printr'o unire politicl, priimirg, pe ague in tam kr.
Inteaceste chipt, dupe unti rAsboiu sangerosti , intrarl
Ungurii §i in Banate, uncle domnia Gladie.
La inceputul domnirel Ungurilor sktea Itomanilor
fu mai blandl. El i§i plstraserl constitutiile lor provin-
ciale cu duciT kr propril ; Românif erae atunci so9i al
Ungurilor, Tar nu suppu§ii kr. Tote -Ardélul nu inclpuse
Ince in stepanirea Ungurilor §i pe langI hotarele de
mNa-cli se afiati ducate cu totul libere , precum era
cele ale nggra§ulul, Omlaplul §iMureplui. In eele-r alto
041 ale Ardeulni suppuse Ungurilor, ace§tia erae ferte
pwini : mai multti o armath decAt o populatil. AMA
de din§ii, se mai afiat atunci in ArdeTh nisce 6rde ce Jo-
culat muntil de Are reslritti. Ace§tia erat din acela§A
ndmti, &mil, ce se crede a fi reml§ite din o§tile lul Attila.
El erati impArtiti in scaune §i aveat o organisatil cu to--
tul democraticl.
Mai th4e, pe la 1143, o colonniä germanl venl in
MOM, chilmaa find de eraiul Gheiza nki §i a§eptti de
dinsul in pAinêntul numite critiesce. Cu toil Unguril, Se-
cuii §1 Sa§il, tote Românii, deli multi din el trecuserä
in vecinele principate , remaserl 'Anse in mai mare nu-
mere in Ardele §1 41 pgstrarg, pea in ale xmlis Wee ,
impreunl cu simtimentul drepturilor de mo§teni al ter-
www.dacoromanica.ro
312 mcnAlu-vrrtzuL
ref , nc i multe dreptufl , precum i p5mênturi1e kr.
Dar din gelosil, nMiile ce veculat eu dini tar' aceia§1
-tdrrt, lar mai cu s6m/ de dud ducil Ungurilor se ur-
tarà la vrednicia do regi i introdusera, iobAgia , ince-
purl a trata pe Români ca unl poporl cuprinst 0, de pre
clreptul cuprinderilor de pe atunci, II despuiarl do plinên-
turile kr, spre a 0 le impIrti intre sine §i a reduce pe
mmtedil terrel la sórtea de lobagi.
Rombil nu sufferirl in theere tirannia §1 reducerea hr
din stare de natil liberl la acea a lobAgiel ; dar norocul
nu ajutl §i fig-care a kr rAscal nefericitl Ingreula mai
multti jugul ce 'I ap'esa. Ast-fell ftne6 din vremea lui
Stefaut, cralul Ungariei,,In Banatt, Optiu nepotul duce-
lui Gladi, ve'ljend tendentele tirannice ale Ungurilor, ,
chim poporul la arme i, dup6 unt infricmath rgsboiu,
numai prin tradarea ginerelui sti Cinad fu Invinsti. Apoi
mai thrclih, dud jugul ajunse §1 mai greti, Romanil re-
clu§1 acum tog in stare terrgasel, se scularl in mai multe
rOnduri in véeul alü xii14, all mu 0 all mu. Istoria 1r-
46lu1ui 0 a Ungariel de pre acele timpuri e pima ae ma
numitele reiscOle terreinent (tumultus rustieorum). Ice-
ste räscóle nu erat numal ridicaferSbagultirin contra
st6panului s6h, dar mai mill rlscóla simtimentului na-
Vonall all unul poport chinuitl de altii poporl. De a-
tuna ura némurilor lug proportil marl 0, in vreme ce a-
testl deosebire a sIngelui slujia impilgtorilor de pretext4
la tirannia kr, In inima Impilatilor ea hrinia vecinied do-
rinta de nearernare.

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALt 313

Jugul Romani lor in Ardele se ingreula nu numai din

partea nobililor Unguri, ci ance §1 din partea popilor ca-:
t oat Era o intreita tirannia : religiósa, politica §1 sociale.
La 1366 Ludovice fu, regele Ungariei dedese voil nobili-
lor A strsirpiasca de tote natia romana. Acdsta crunta pri-
gonire ajunse atat de nesufferita, incat la 1437 Romanii
apucara cu top: armele impotriva tirannilor. El i§i allesera
povatuitorli pe Antonie Magnu. Ungurii chiamara intea-
jutore pe Semi §i pe Sa§i, se conjurara impreuna §i Acura
legaturi, spre apararea commune §i stirpirea Romanilor,
intarind cu juramênte a lor legatura, in 17 septemvrie
1437. Acésta legatura o mai intarira Ince in 2 fevruarie
1438 ii fu temelia constitutiei ce a domnith in Arddli
pêna la annu11848. Dar terranii romani, ajutati §i de pu-
sinii nobili din Mmul kr ce se mai pastrase, tinura ras-
boiul mai bine de dud anni §i tome la 1439, caynd asu-
pra-le tota puterea Ungariei, di se lini§tira, dupe ce anse
craiul Albertii le dete libertatea de a se stramuta in oil
ce loct §i veri dud le va place. Inaltarea romanului
ISne Huniadli la guvernul Ungariei §i aceia a ffiului set.
Mattheiu la demnitatea da rege, opri furia Ungurilor de
asupra Romanilor. Mattheiu pedepsi and cu crancenia pe
cerbico§il nobili Unguri din Ardéle, rebel* in contrl'i,
sub pricinuire ce nu vor a se suppune la lint craiu ro-
maul Voind sa dea satisfactiune cererilor poponilui ro-
-mane, de la 1467 elli ile scapa de dijmele ce platia la
popil catolici §i lie apera de asupririle nobililor. Craiul
Mattheiu, ca §i fatal see Ike Huniade, spre a ridica na-
www.dacoromanica.ro
314 AnCHATu-yrrtzu
tia kr aplsatl, nu sciu face altd-ceva cleat a inmulti nu-
merul nobililor români. Acestl mesurl fu slaM in ade-
vgril, did ace§fi nobill, sel ere' shad §i neputinck§i a
tine frunte numergilor nobili, sel de erat bogatl dobén-
dTaii interese protivnice multimeT §i se innecaii in aristo-
cratia maglifara, peryndu'§T nationalitatea. Adevërl e el
Corvinii, inlltati in mlrimea lor prin-Unguff cark 11 pri-
veghiali de aprópe, sciindul de slnge romftnescii, nu pu-
teat face mai multu. gi nu puteab, §i de aril fi avutti acele
idel §i arl fi voitl s desfiinteze regimul feodall seti sä
godiascn pe Unguri din p/mêntul Romanilor §.1 sl des-
part5 acestora din crlin, terra deosebitä. Cu totul dimpo-
trivl , tintirile kr eral s ingloteze pe top Romlnil in
acelal statl cu Ungurii; de acolo venirl §i ispitirile lor
nenorocite de a cuprinde terra Romlnesca §i Moldova.
Dar cu craiul Mattheiu muri §1 dreptatea, de pe spusa
§i de ast641 a poporuldi in Ungaria §i Ardell §i asupfir.ea
Wranilor romlni crescil din A in li. La anul 1514 is-
bucnl acea revolutil a terranilor din Ungaria sub Doja, in-
grozitóre prin crancenia faptelor e §1 a pedepsilor ce tra-
se asuprIT RomâniT din Banatii, precum §i chiar nobilit
Români' din Maramure§ti, luarl partela acestl revolutil.
Verranfl romftni din Ardéll, ce nu se mi§caserl, implr-
ta§irl pedepsa celor-ralti §i perdurl dreptul a se muta
de pe o mo§i/ pe alta. Apol se introduse §i cartea de leg
a ml Verboczy, care legidia : c terranul n'are nimicl,
afór a. de simbria pentru munca sa (rusticus prEeter mer-
cedem laboris sui nihil habet).
Pedepsa dunmegodascl nu 1ntrliè a isbi pe aristocratii
UngurI.
Când puternieul sultanl Soliman nilväli asupra Unga-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA. NATIONALE 315

rid, te'rranil nu voirl a se scula spre a apftra o patrift,

unde nu li se llsase nici unt dreptii §i Ungaria fu lovitg.
de mOrte , impreunä cu craiul e, in bIttallia memo-
rabi1 6 de la Aloha& (29 augustt 1526). Banatul de
atunci cft4t1 cu totul in stftpanirea Turcilor §1 ArdOlul
rtmase sub prin0 unguri Oleg §i vasall al Portii. AcAstft
nouft epoca in care intrft Ardeul fa §i mai fate% Ro-
mftnilor. Maui se ivirft acele legi batjocoritOre pentru
Romani, prin care veneticii unguri §i soçii lor oclrescti
numele §i némul romanescil ; religia Romanilor numai
vremelnicesce o suferIat §i pe din§ii Ii declarft de hog,
tilhari §i vagabonqi In tOrra lor mo§tenitft de la pftrinty,
lee care en totul ii depftrtOzg, de slujbe civile, nu le Ma
a ambla cu sabift, palo§t. §i altft and, pedepsind cu Were-
de mftna drOptft pe acela la care se va gäsi o pu§c1 ; legi
prin care nu le este lertatt a purta babe de postavt, nici
pantaloni, nici cisme, nici ptilftrift de nut fiorint, nici ca-
m60 subtire, apol alto nenumtrate prescriptii de ru§in6sft,
§i vecinicl iobagift.
Ura nationalft a Romanilor In contra tirannilor unguri
se intrupa atund in 6re-care individualitati puternice, care,
fOra a simti pOte, se flcurft organulul el. Astfelt Stefant
Mailatu, romftnt din tinutul Fagaraplui (1537-1544_
mai apoi Gaspar Beke§ de la Caransebe§il (1573-1575)
§i Pavelt Macikag (1586) clathi torta discordiei pests
capetele Ungurilor §i II vättmarft, gret prin rftscOlele §i
rasb6iele ce atitara. Astfelt vitOzul domnt alt Moldova'
litru Rare§ii de qece orl !Avail in ArdOlt (1528-1544),
pustiind cftnd pe Sa§i, cftnd pe SOcui, &id pe Unguri,
reclamand =gift parintOsca , In acea terra. i indatft
dupft acela, Alexandru-IToda alt Moldova' §i Petru-Voda

www.dacoromanica.ro
-316 margu-viTtzu
all puff Rominesci intrarg (1550,1552,1553,1556
§i 1557) , mijlocind intro deosebitele partide §i tot5
d'a-una pedepsind pe unii din asupritoril Romftnilor.
Aceste intêmplIri MIA a in acestA v6c5., Romnit
dintr'o parte §i dintr'alta a Carpatilor se frecarl u nil
cu altil , I§I imp5rtl§irl durerile , Il adduserg aminte
traditiile ulna' traiu communt §i dorirg, infiintarea lui.
De atunci ,- de cftte ori unt st6g5 romftnesc5 se ivesce
cAlfaind in vêrful Carpatilor, Ardélul intregt se infidd,
Itomânii de sperare, tirannii de spaim5.

IV.

Am vq.utt in cartea din urma cum schimbandu-se lu-

-crurile §1 vremile, ajunse Ard6lul in stepAnirea cardina-
lului Andreiu Bathori , prietenul Polonilor,, alil Turcior
§.1 alu lui Ieremia-Vodl Movill din Moldova , tog du§-
maul invier§unati ai lui Michaiu-Vodl. Cea d'Anthiu grijg
noului stepanitora fu d'a trämite unü solti la P6rW, spre
a inchilia pacea §i P6rta, dup6 ce intase Ise sol5 cu rës-
punsil favoritort , mi intIrp a trImite in Ard615 uni
ciaup spre a trata de pace. Cardinalul se arlta dintrien-
Mu c voiesce a sta neutru §i a41 totti de-odata prietenü
§i cu Turcil §.1 cu Nemtii, cumphindu-se astfela in-
tro ambele aceste pIrti räsboit6re , 016 sä v6d.a, care
11 va da mai mail folOse. Pentru acésta, hotäri a trImitte
solil la imp6ratu1. Acesta priimise bine pe Bola trlmi§i
de Sigismundil §111 pornise inapoi cu conditii moderate.
Abi6 es§iserg ei din Praga când Impgratul afl revolutia
din Transilvania. Maniat5 f6rte de a se ved6 imelata in-
leastfelii de uprinta s65 viclenia Ungurilor, , elü porni
www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALE nr
indate pe doctorul Petz cu poruncft A aresteze pe soli
ori unde if va gasi. Ace§tia, ajungend la Thorn , a-
fiaA A Sigismunde, cu obicinuita sa uprintä de minte,
lftsase Arddlul cardinalului si hotftrirl A nu mdrgl mat
departe pend A afie vointa cesarului. Acolo II' ajunse Bar-
tolomet Petz §i "II puse se face, juremente de credinte.
imperatuldi , 'far el nu se int6rserft in Ardele decal mai
tftrclie, dupe mertea cardinalului. Dar in Arddle acesta
revocase pe soli din insftrcinarea lor §i tramise In locul
lor la imperatul pe Kamuth , carele fu arestate de Petz
la, Vienna ; iar Artile lui i se luare §i se tAmiserft
imperatului. Petz sosind In Ardele , Oa interesele ste-
pinului see multe mai reit decal blnula.Nobilii §i popd-
rele erae f6rte interitati impotriva Austria' §i emit cu
top incredintati A are fi mune mai bine pentru din-
§ii a se bucura de dulcetile plcii sub unt prinçft pft-
mentdne , care are invoirea §i ocrotirea Turcultil , dedt
a avd de stepftml une streine care A 'I arunce ferft In-
duoire Inteunn räsboiu Angerosit Cu t6te acesté cardi-
nalul, cautftnd a cft§tiga vreme, soise lui George Basta,
generalul impeAtesce ce se afia cu &tea sa la Lanovicil
§i ile rug d'a nu le supera §.1 lovi nici inteune chipk
ceci de voiesce a interi tOte cele inchiftiate en solii lui
Sigismundti de impkatul; A ele n'are alte tintiri decat
pestrarea peciI gi a buna rOnduiell In Ardélt; .A. astfele
âmbletele lui nu vor fi neplAcute §i nu va fi novo% a in-
trebuinta sila cetre unil prinçu alliate ale imperfttiei.
Basta ascultft bucurose acdstä ruglciune §i dete porund
la al' eei d'a nu supera nimeni hotarele Ardauliff. Petz
se intOrse la Praga pe la sfer§itul lui aprilie. Cardinalul
11 dedese o scrisere Are imperatul , prin care rugl pe-

www.dacoromanica.ro
S18 micHAILI-witzur,
M. S. a crede ca elite gata la off-ce slujbe, mai cu séme In
ce privesce interesul commune ale cre§tinatatil; ca spre
a del* in pace pricea ce s'a ivitli, ele va trarnitte Indate
soli cu depline imputernicire. Elit Mice propunia ca, spre
a stringe §i mai multe legetura sa cu imperatul , sit i se
dea in cesetoria pe principesa Maria-Christina, care acum
se invoise a se desperti de Sigismunde Bathori. Acdste
june §i frum6sa principesa, jertfita prin o politica perfide
ca se fie soçia lui Bathori, dupe patru au! de sufferinte,
acum prin Invoire cu soçul el, subscrisese actele prin care
-cerea Papel sit strice unirea kr. Pricinuirea fu neimpli-
nirea casatoriel. Aceste acte se atestaxe de cardinalul
Andreiu §i de alti trel martori din partea piinçuluT §i pa-
tru din a principesel , Intro care era duhovnicul amen-
duoror §i doue dame din moth oa de cele mai apr6pe de
persOnna el. Atunci se ivise In publict multe fabule spre
a telmeci neputinta fisice a lui Bathori. Unil, precum am
mai spuse, 'pent ca ele fusese legate prin farmecile unel
babe fermecetere numita I6na care era a lui I6n Koacock.
Altil spuniati ce muma lui Stefant Bosch'', dorind ca
Sigismunde se lea In casetoria pe o fiice a ei §1 neisbu-
tind , ceci vanitatea lui liii fecu se prefere pe o nemt6ice,
prin farmed liii legase. Cardinalul porni atunci la Roma
pe secretarul set Tomasi, mai pe urme autore a doue
scrierf despre acele timpuri, ca se vestlasca Papel fnalta-
rea sa pe tronul ArdOlului §ise r6ge a'T da lertare spre
a se puté cununna cu Maria-Christina. Papa, primind ac-
tele de despartenie , skid casetoria In 14 iulie (1589)
intfunt consistorie, dar Maria-Christina era desgustata de
lume §i satule de sufferinte §i, nepriimind propunerile
eardinalului, paresi Ardélul §i se 'ntOrse la Gratz lenge
www.dacoromanica.ro
 UNITATE1 NATIONALE 319

pkrintii BM De acolo se trase fera intalliere in menksti-

rea Santa-Maria d'Halla la Inspruck, undo se cAllugheri.
Ea era d'ablé de 25 de aunt Era o femeil frum6s1, cu
minte, impodobitk cn invetkturk, lubdtk, dar avu nenoro-
cirea a fi nkscutk arclaiducesk, §i ostinditk, din nascere a
sluji de instrumentk orbk politica familiel sale. Ea tisese
mai Intein hotkritk a se cAsktori cu posomoritul betrânti,
tirannul Filippt um, regele Spaniel; apoi i se schimbk ne-
norocirea, dand'o in cksktoril dupe Bathori. Ast-felii in
acea monästire perira ingropate sub vela atald daruff
strklucite ce impodoblat pe acea nenorocitä femelk, lau-
data §i clitk de toil cati at cunnoscut'o.

V.

Imperatul nu respunse la scrigrea ce 'I trkmitese car-

dinalul Bathori prin Petz §1 porunci generalulul Basta
sk se grijiasck de este spre a intra in Ardélk. Asemen6,
priimind scrisorl de la Michalu-Vodk cum ck, elk se teme
de o tredare din partea lui Andrau §i cl ark dori sä se
o§tiasck in contra lul, II tramise printeunk ragazanti o
bunk sumk de bani. Cardinalul , vepndu-se amenintatt
din tOte pkrtile, cu mai multä grabit decIt prevepse elii,
§i ingrijatt de primejdia in care se afla , ceru mid pas-
portii §i tremise pe Gaspar Corni§ la Basta spre a el-
§tiga vreme. Acestk tramist arktk el: cdOck imperatul nu
apriimesce o invoke pe care stepânul Al tot d'auna a
AC dorit'o, acestk prin0 va fi nevoitt pentru apkrarea sa
4.41 cluta unk puternick protectork; cl elk Aga pe M.
4 S. I. sk declare curate de volesce a trata pe cardinalul ca
aunt alliatt AO ca unii du§mang; ck unk ciau§d alk Portil.
www.dacoromanica.ro
 320 MICHAIU-TITEZIIL

ce era lingl dinsul, II fgggolula ajutorul §i prietenia

sultanului, fgrg a cere mai multt de 10 mil galbeni tri-
ebutt annualg, In beg de 15 mii ce era mai 'nainte, §i cg,
eneputênd sta fa/ protectig, se va declara pentru P6rtg ;
«dar c cardinalul, gendind mai multi.] la ceia.ce cereag
«de la dinsul rangul §i calitatea sa, doria mai bine sg se
«uniasel cu impgratul impotriva du§manului commung
aTh numelui de cre§ting, dedt a se argta el jertfesce in-
. ctereselor sale particulare causa religiei precum §i man-

ttuirea §i libertatea patriei sale; el multe erag mijlOcele de

< impgciuire §i c trebuie a mai stringe nodurile printr'o
(mug cgsgtorig cu casa Bathorescilor, , asupra aria casa
Austriei a versatt atftt6 faceri de bine ; cg cafdinalul ,
(veil primart cu Sigismundii, se va sill d'a merita acéstg,
galliantg, prin jertfirea §i credinta sa §1 el elg doresce ca.
impkatul sg binevoiascg a '1 da in cgsgtorig pe prince-
epesa Maria Christina; ea atunci acestg prin9g, rezimOn-
cdu-se pe acéstg augustg cgsgtorig, va privi de aci inainte
tea du§mang, nu numai pe Turd, acestg melt biciti alg
ccre§tinilor, dar keg §1 pe toy cAti vor isbi ség vor neso-
ccoti casa Austria.)
Basta fu pu9ing attinsg la inimg de aceste cuvinte §i
incredintatti find cg cardinalulg nu lucra cu bung-cre-
dintl, rgspunse trgmisului eu aceia§1 prefacere : ccg stg-
c panul sêti trebuie s spere multi de la bung-vointa impg-
cratului; cl elg va face Indatg cunnoscutg M. S. applee,g-
.4crile in care se gig cardinalul §i crede c vor fi ascultate
lbucuros propunerile acestui prinA cg, afórg de acesté,
celA le va rezima cu tag creditult sal
Cardinalul inteadevgrt nu era de bung credintg. Prie-
tent alu Poloniei, egria era multt Indatoratt, elti nu
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NAVONALE 321

putea st voiasca seriost allianta cu impkatul. Elti scia

acum ca casatoria ce cerea era peste putinta. Elt cred-a
mai multt in Turd, cari II multumiat dorintele §i. 11 ft-
gaclulati §i t6rra Romandsca. La ii trebuia Mist cata-va
vreme spre a Se intellege bine cu Tamil, Polonfi §i cu
Movill §i a se intemeia in terra, a se ingriji de 6ste §i a
dobandi ajut6re de la alliatil sk. Elti tramise spre acestt
sfar§itt in Polonia pe Gaya Banfi , unul din senatorl §i
pe Stefant Cacasi de la Clu§t , iar in Moldova pre but
cu numele Nagy (Mare) din ora§u1 Baia de Oriel. Acesta
era instrcinatt d'a negocia o ctsatoria nintre unica fat/ a
lift Ieremia-Voda cu lout Iffit, fratele set din mural.

VI.

Acura cardinalul, crecland a a inelatt §i a adormitt pe

imperatul, vol sä ad6rma ki,i st in§ele 0 pe MichaTu-Voda,
de care simtise ca nu e Inbitt, precum nici elti nulti lu-
Via. Michaiu-Voda inteadeverti, intellese bine cat de pri-
mejclitst e pentru dinsul urcarea cardinalului la domnia
Ardeluld. Elt desperase cu totul de a se mai put6 acuni
imptclui cu Turcul 0 a se batte cu dinsul, avand Ard6-
lul du§mant, 11; era prte gret. Elt incepu a privegbia
cu luare-aminte t6te miptrile cardinalului §i afla curatt
ca. acesta Meuse alliantt cu Polonia, cu Tamil 0 cu Iere-
mia 0 ca, inainte de t6te, alliatii asupra terrii Roma-
nesci 0 asupra capuldi MI vor napadi , ca. Tamil se in-
voisera a läsa lui Andreiu Transilvania 0 terra Roma--
n6sca , scapnd §i tributul cu chid miI galbeni 0 el ,
de pe povata 0 svaturile cardinaluhfi, P6rta urclIa acum
curse private spre a It perde. Michell Insciinta de Met
www.dacoromanica.ro 21
322 MICHAIU-VITEZUL

aceste pe impe'ratul, flgtduind cl va goni pe cardinall din

Ardéll. AMA, de primejdia cu care ill ameninta cardi-
nalul, lul Michaiu if era dna mare cum unl pop/. (cum
ii Ocea ell) sit domniasel peste o t6rrI a§a de frum6s1, de
care e1t se credea multil mai. vrednict §r care titi labia
pe clinsul f6rte muIttL
Cardinalul trAmise lui Miehaiu-Voda, pe Gaspar Cor-
ni§, pe care ilI numise generall mai mare peste tOtit 6stea
sa. Acesta fusese unul din svetnicil ml Sigismundil la an-
nul 1594, dud se ucciser/ nobilii. Ell unit pe cardinalul
Bathori i partida turcOscl 0 se temea de re'sbunarea el.
Cu pu9ine- chile inainte, elf) priimise o infruntare grea de
la junele hffiti, frate vitregl alti cardinalului, alit clrui tata
perise in acea uccidere de la 1594. Corni§ avea dreptil a
se teme el anmistia §i ultarea flglduitl de cardinalul nu
va fi tinuta in séml. Astfell inspiratl , spud' cl Corni§
intêlnindu-se eu Michaiu-Voclg, ilti mai interitl. /me,/ asu-
pra cardinalului, incredintandu'll de &duffle vrajnal-
§esei ale acestula §i Liii intemeib mai multt in proiectul
s66 de a intra In Ard011. Intorcêndu-se lfingl cardinalti,
Corni 1111 asigurl el Michaiu-Vod/ nu hranesce nici
imti cugett de dumb% asupai 0 nu blnuiesce nimicil.
Nu multii dup6 aceia, cardinalul trAmise la Michalu-Yodl
alt1 duoi soli, pe Vetranul George B,avazdi, unul din se-
natori i pe Nicolae VitOzu, blrbatl insemnatti §i care
cunnoscea limba romInOscii, spre a 'i flgldui prietenil
40 raporturi de bung vecinitate , cerênd §i de la dinsul
easemené). Michaiu necunnoseend Inc/ deplint cugetile
impkatului §i crepnd in sinceritatea cardinalului se in-
dupleel a inchilia cu acesta null tractatl , puind in con-
dip ea cardinalul sl nu se dosbine de imp/ratul, nici sa

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALt 323

se allieze cu Turd!, ci, unindu'§1 armele impreung, st

porte rgsboiu impotriva kr. ficestt tractatt inchigiatt la
14 aprilie 1599, se subscrise de Michell §i de clece boieri
a! sel §i prin jurgmentil pe evangelig se intAii. Apo! soli!
ardelenir dupe' o zgbovire de done luni in terra Românescg,
se interserg acasg.
Dar nu trecu vreme multg §i Michaiu-Vodg se incre-
dintl de viclenia cardinalului cetre dinsul. Ein prinse
unt tramist alt cardinalulul ce mergea la Turd §1, din
cartile ce se ggsise la dinsul, se dovedi cum cl cardinalul
inchigiase pace §i alliantg en Turcil §1 cu Ieremia-Vodg
§i voia sg qd resterne din tront §1 sl '1A pring, pentru
tare sfer§itil chibzuiat fig care a'§1 aduna o§tile in taberg.
Michela, veclênd el este astfelt in§elatt, se hotgri d'a a-
puca inainte vrajma§ilor sgi , de al isbi pea a nu fi di
in stare A 'It isbiascg ; dee! incepu a aduna §i a inscrie
soldati numerog, parte mare din polon1, cazaci, serbI.
Elt scrise imperatului tete faptele cardinaluld, argtând
cg, va sl 'It fesbune despre dinsul §1 se. cupring Ar-
delul , cerênd pentru acesta de la Maiestatea Sa A con-
tribuiascg, cu 30 mil' talere pentru plata o§tilor §i cu ftee
mil' pusci. In vremea acista, spre a nu insufla bgnuielI
cardinalului, respandi vorbg cg aceste geliii de este le
faze impotriva Turcilor.

VII.

Cu t6te acestea, faima, adese prevestitere adeferatg a

nenorocirilor ce anoenintg , incepu a se 141, atttgnd tete
vorbirile, splim'entand t6te fertle , vestind cA. acele pre-
ggtirI de rgsboiu ale In! Michalu-Vodg nu se fact impo-

www.dacoromanica.ro
824 micuAtn-vrrtzur.
triva Turcilor, ci impotriva ArdOlule. Itunci prinçul
Andreiu porni unt solq la Casovia, spre a intreba pe ge-
neralul Basta Mel k adeverq c Micheu-Voda, pregatesce
o revolutie §i ferbe in mintea sa proiectul d'a goni
§i d'a stepani Ardelul. Basta, ascultand vorbele acestlif
trarnisti, respunse f6rte simplu c &duffle lul Micheu
ff stint necunnoscute §i cä cardinalul ill p6te intreba pe
elq insu§i de Ma ce pregatesce. Cardinalul se hotari a-
tunci a tramite la Michas lu-Voda pe senatorul Pancratie
Sennyei sprei. iscodi &duffle le. MichaYn priimi pe solq
cu multa, buna-vointa §1 cinstiri, in palatal s'el de la Ter-
govi§te , incunjuratii fiinne soldatii si. Sennyei cern
de la dinsul d'a nu lam pa prinçul Andreiu in cumpena,
intro temere §i sperare; d'a impra§tia printr'o declaratia
cu inima curata, sgomotul ret ce alOrga nu nume in
Ardelq , dar beg §i in tote partile din afOra. MichaTu,
veynd proiectele sale descoperite , se simti in nevoia, d'a
in§ela pe du§manul si, spre a nu fi Insui Inelatü §1
perduta de dinsul. Elti protesta cu mune, infocare dinaintO
lui Sennyei impotriva nedreptelor bannieli ce cardinalul
are asupasf; elq adduse aminte de juramêntul ce a %-
cute ca, va pazi pace §i priete§ugil cu Ardeul §i c acésta
'1 o povateesce §1 interesul seq. Brit adaose protestatil
juraminte ca astfelti va urma §1 in viitore , declarhnd in
sfer§itii ca elq sta gata a tramite in Ardelq pe swia sa §1
pe fflul seri Petra§cu, ca zalOge ale credintel sale, numai
cardinalul sa tramita pe frate-set Stefann Bathori la
Turnu-Rop , lfinga hotarul terrii RonAnesci , spre a 'I
priimi tri sa, se indatoreze ca va pune pe filul seti sä invete
limba lätindsca §i c va purta grija, pentru siguranta §i
buna petrecere a familid sale , dupe cum o cere datoria

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 325

gi priete§ugul. Istoricul Bethlen , in cuventul ce pune in

gura lui Michaiu, in acéstt imprejurare , pretinde c elt
art fi fisti et, de va intra in Arden, st It duct Dumne-
Ot a manca trupul femeii sale §1 a bea stngele fiiului
set. Noe no vine cu gret a crede la acestd jurtmentt ,
c And scimt cat de mare era credinta sa si cat de puter-
nic* inima sa. Ca t6te inimile de let , elü il Tubb. fami-
lia. Credemt mai multt, sOti c aceste cuvinte sunt nisce
exageratii ale annali§tilor unguri contimporani, sOti cA Sen-
nyei chiar,, care §i e1 t. era tainict dgmani i. alt cardina-
lului, a adaost de la sine aceste cuvinte spre a insuffla
cAllughtrului o incredere 6rbt in Michaiu-Vodt. Gaspar
Corni§ tnc6 declara ct elt Ii pune capul c Michain-
Vodt n'are nici nut gendt de vrtjmt§iä. Ast felt crequyi
prinplui lindreiu slujirt mai multt aid in§ela declt
.chiar du§manul stt Michaiu-Vodt.
Int? acestt chipt Audreiu Bathori se Melt §i, incre-
dintatii acum et Michain-Vodt nu cugett eel) asupai, Ii
dote voia cerutt de acesta d'a cumpAra in oraple stsesci
arme, praft,trembite, stOguri §i tat ce '1 trebuia pen-
tru rtsboiu §i de a le trece in tOrra RomänOsct. AsemenO elt
ingtdui la vr'o cAti-ya unguri, precum George Mako §i
frate-set Grigorie, Franciscu Lugaci , rtsboinici viteji §i
cercay §i la multi altii, a intra in slujba luiMichaia-Vodt,
dorind ei a se batte sub dinsul. Dar acOst t. increderece avea
in Michaiu nu opri pe cardinaRi d'a lucra §i cu mai mulit
Infocare cu alliatli sAi, intru infdntarea planurior core-
mime. Elt se invoi pentru inchitierea ptcii §i alliantei cu
Turcii prin Mustafa, solul tureesct §i ciaupl U§aim, care
de catt-va vreme se afla petrecend in bunt cinste la cur-
tea hii; dintealit parte se intellese cu Ieremia-Vodt §i.

www.dacoromanica.ro
326 MICHAIU-VITEzur,

cu Polonii ca fig-care, stringend4 o§tile in taberi, s stea

gata a 'I veni Mtn' ajutora. Ela Ins* Ii adunä o§tile
punênd tabara la Sas-sebe§ §1 a§tepth numai sosirea al-
liatilor sei spre a se porni Impotriva lui Michalu. In
vreme ce cardinalul , fora grijä , Ong sä 'I villa alliatil,
f§i petrecea timpul preamblandu-se prin munti , venand
la pastravi gi desratandu-se prin mancari §i I guturi 7ar-
mia lui ce sta In nelucrare la Sas-sebe§, incepu a carti §i
a se plane, mai cu s6ma nobilimea. Fig-care de pe carac-
terul sat, striga §i tlicea ca '§i perdeali vremea inteo ne-
lucrare nefolosit6re §i ru§in6s1 , ca, se ruinail acolo neg-
and nimich, ca ii slabiat §i di nu puteaii merge sa in-
grijiasca de trebile casnice ale kr, ea e necuviinclosa M-
eru, In vreme ce erat in siguranta, föl% du§manil de ni-
dill, de a'§1 petrece vera inchi§1 in talArd, topindu-se in
molliciune. Cei mai limbuti nu respectat nici pe prinpl
lid pe svetnicii sal ; el strigail c cardinalul era fricosii,
nesocotith , nehotarita §i lene§a i ca, obicinuita fiind la
trandavia callugheresce si la o vieta delicata §i singura-
tica , ela nu scia ce trebuie unel armii §i ceia ce cere in-
teresul statului ; c ela a luath domnia fora sa scie prin ce
arti pute mantui republica §i cum §i en ce se face als-
boiul. Cardinalul, cum au4i aceste cartirii ale osta§ilor, ,
se ingriji f6rte §i indata, lasand in tabara numal pe pre-
torieni i trupele mercenare , dete la t6te cele-l-alte o§ti
voil de a se IntOrce pe la casele lor. Astfelli, nu 6rba in-
credere in Michaiu-Voda , ci temerea sa de cartirile o§te-
nilor, facu pe cardinala a strica lagerul §i a se desarma de
o cam data.

www.dacoromanica.ro
 IMITATE/ NATIONALE 327

VIII.

In vremea aceia, sosi in Ardne la Alba-Iulia (20 au-

gustt 1599) Germane Malasphm, episcopul de Caserta,
ea mmei5' apostoliee pe Mug/ cardinale. Acesta fusese,
cum seimii, in aceia§i cualitate in Po Ionia, unde din r6oa
credinta cu care se purtase, IT trase hula tutulor §i Po-
lonesii fkura une joel pe numele liii ce insemna spnii
rea, qiegnd enici o datl nu pota fi spinii buni, macar §i
de aril fi trImi§i de la Roma). Ble era inteadevere unit
ambitiose §1- intrigante mare, clutand prin t6te chipu-
rile a dobandi p5lAria de eardinalti, ce fOrte mnitii o do-
ria. Dupe o §edere de cati-va anni in Polonia, desperand
de a'§i ved6 dorinta implinitl , trecu in Ardele , teatru
pe atunci de multe intngi. Ele doria in tote chipul sl
ea§tige fav6rea impe'ratului , ca printeinsul s doban-
diascl cardinalatul. Ele se sill a face pe Andreiu Bathori
sa intellOg5 eat este de urite i odritore pentru dinsul,
fiind cre§tine i eardinale ance , s5 se allieze en Tamil
impotriva cre§tinilor 0 a Papei; el ele trebuie sl se t6ma
de mania Papei §1 a santului collegie 0 de r63bunarea
Imperatului i a tutulor cre§tinior. Ele 11 fag5duia ane5
cum-el va mijloci la Papa ca sii '1 dea wig a se clsatori,
ea sl nu se stingI ast-fele familia Bathorescilor. Tine anna-
list5 ungure do po atunci, arrtune Szamoscozi, pretinde-
el prinçul Andrelu se induplec5 la aceste euvinte ale lui
Malaspiha §i se PAgIdui c va strica allianta cu Turcii,
en atat mai multil cii ace§tia pretindeail ca ii le dea
inapoi cetAtile de margine Lipova, Ienen §i alte treeeri
vecine; ;lima numai ea, temêndu-se de Impotrivirea loeui-

www.dacoromanica.ro
828 MICHAITI-TITEZUL

torilor, yob ca sd tind acestdhotdrire sacral p'and la epoca

cand se va aduna dieta, iar pentru inchidierea acestei
alliante, Forni indatä pe Stefand Cacasi la irnpkatul
§i apoi, chidmand la sine pe solii turd , le declard cd
volesce rdsboiu cu POrta. Istoricul Bethlen face bine de
a se induoi , observand cd, cei-l-alti annali§ti tacd despre
ac6sta §i cd solii s'61 tang, sultanul, NicolaeGavay §i Fran-
ciscu Budai, nu se inthrsera de la P6rtd, decal dupd in-
trarea lui Michaiu-Vocld in Ardel. lama ansd ne va
arka cd, Andreiu Bathori nu era de loch . sincerd in MO-
duielile sale. 0 dovada despre acésta bed este cd, in vreme
ce eld protesta despre hotkirea lui d'a se allia cu Impd-
ratul, elt scria lui Ioand Zamoisky cerand pony §i pro-
testand de vointa MI de a tine cu Polonii. Zamoisky II
f6spunse, in 23 $epternvre 1599, ca sd se grabiasca a
träinite o ambasadd la staturile Poloniei, cerênd protec-
tia lor pentru dinsul §i pentru provincia sa. Este ade-
1,6,rd ca. toti actorii acestei seine amble/ cdutand a se
igela intre sine, unii pe altii : Andrein Bathori inpla
pe imphatul, pe Michaiu, pe Basta §i pe Malaspina; im-
pgratul in§ela po cardinalul, pe aid cdrui trdmisil Cacasi
ild priimi f6rte bine la Pilsna unde se dusese §i 'I date
sperdri el va inchiLlia in curandd tractatul carnal §1
inteaceia§i vreme trdmitea instructii tainice la Michaiu-
Vodd §i la generalul Basta ca sa se intell6gd impreund
spre a intra cat mai cu grabd in Ardéld §i a goni d'acolo
pe cardinald. Eld bed inpla §i pe Michaiu-Vodd, la-
sandul a spera multi'', dar find bine hotaritt a se sluji
cu dinsul ca en rind instrumentd §i a nult lasa sl se in-
temeiezo in st6panirea Ard6lului. Michaiu-Vodd, diuta a
1n§ela pe cardinalul §i inteacelag vreme void sd finale

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 329

pe Basta, intrand in Ardeld inaint6 1u, cum §i pe Imre-

ratti, find hottritt. a 'Astra acesta Val sub c6rmuirea
sa. Basta asemen6 von, sä siliascl in t6te chipurile spre
a dobendi elt, 'far nu Michaiu, cOrmuirea A.rd6lului; in
sfer§iit Malaspina ambla sä in§ele pe tOta lumea, venand
in tOte partile multt dorita paltria de cardidalt. Acestt
ehipt viclOnt de a lucra, deli in fta de asta-cli cand
ideile morale sunt multli mai desvoltate, este 6re-eum
lertatt decorandu-se cu numirea de diplomatia §i fuse-
laciune de rlisboiu, datoria istoriei, acOstA consciinta a nO-
mului omenesc4, este de Wit osfindi. Michaiu-Voda din
tog este mai lesne de iertatt; WI era amenintatt cu vi-
clenit, in ctrmuirea §i patria sa §i era nevoitt sa se apere
cu acelea§1 arme cu care era isbitt; ambitia lui ancli avea
unt scopt multil mai nobilt §i mai inaltt decal a ce-
lor-l-alti; elti tintia a regenera natia sa.

Ix.

Michaiu-Voda, afland de tabera cardinalului de la Sas-

sebe§, trämise in ArdOlt re banul Mihalcea , svetnicul
set de apr6pe §i pe George Rap, serbt cu nemul §i cu
numele, spre a cerceta puterile §i &duffle lui .A.ndreiu.
Sosind lfingt acestt print, ei ii declarara el Micbaiu-
Voda volesce s näveliasca in Bulgaria, in vreme ce Ibraim-
Pap resboia in Ungaria, dupe cum Meuse cu isbenda in
annul trecutt §1 c ar dori pentru acOsta O. nu i se intern-
ple in boa vre o primejdia din partea Ardeului. Cardi-
nalul incredinta pe tranaki. c Michaiu-Voda p6te fi si-
gurt ca nu i se va adduce nici o stinjinire Ia intreprin-
defile sale; pe lfinga acestt respunst, trami§ii raportara

www.dacoromanica.ro
330 MICHA/U-VITEZUL

luT Michell, el fn tabëra de lfingl oragul Sas-sebeg, An-

dreTu avea numaT nisce pretorienT gi 6re-care ogti merce-
nue ; Tar 6stea t6rrii se lieentiase din pricina serbltorilor
ai fiind fOr. grijl de vr/jmagi.
In acele clue Michaiu-Vodl trlmise la Rudolfil cesarul
pe unul din bdieriT sli anume Stoka, boTerfi allest, Intel-
lepth gi de cinste alti trriT, ca s dea poruncl Id George
Basta sft '0 uniascl la Casovia ogtile sale cu garnignele
germane gi cu Stefand Bosckai, i impreura cu ogtile Va-
radinului sl cag cu totil asupra ArdéluluT, in care elf",
Michain, va nlväli inteacea vreme, gi astfelfi AndreTu, si-
litti fiind a'-g1 impäri otile, sl nu pOtä respinge aid pe
unul nici pe ce1-1-altft dugmanfi. Cesarul trImitênd pe
Stoica la ,Szathmar, IT rgspunse c va afla vointa sa de
la vice-regele din Casovia. Cu t6te aceste trlmise cärti
lui Moise Se'cuTul, clpitanul Szatmarului, poruncindu'l
ea s/ dea la vreme totli ce va fi trebuinciosii. Generalul
George Rata adduse Incl lui Michalu o surna de bad din
partea Imp6ratului i elfi se puse atunci a Vi aduna 6stea
gi a preg6ti expeditia cc avea in gendii , Aspfindind me-
ref vorba cl se glteice impotriva Turcilor. Autorii con-
timporani vorbescl astfelil de armata lui, in acestl epocl :
cSlujesca de soldati acestui voevon, afOrl de romlniT,
la clror viteji o cunnoscil bine Turcii din vremea vitd-
ezulul kr elpitand Dracula, multi unguri, ardeleni, caft-
an arnluti, greci i serbT. Are pu9ini puscagi, de cari se
cal in hips i ardeleniT, clef aceste pop6re gi mai cu
as6m5. ungurii, se battt mai voiosfi cu säbiile i WW1
4cu sulitele i cu mare indr/znel/ argil tap, la vrIjmagT. ,
Michaln 41 Tubla ostagiT gi cea nut& a lui ingrijire
era pentru dingil.Totfi-d'a-una In mijlocul lor, facêndu-le

www.dacoromanica.ro
 UNITATEK NATIONAIR 331

necurmatt cautare, cerceMnd trebuintele lor, cand art.-

tandu-le familiaritatea unui camaradt, cand vorbindu-le
cu puterea §i marirea unui domni, cand cu dragostea unui
parinte , e1 fermeca §i Apia mintea §i inimile osta§ilor.
Vitejii din t6te partile §i din tOte natiile alergat cu entu-
siasmt sub stégul unul erot, care le ftigt.duia biruinti
glori6se, ctici ei sciat bine ca elt 41 tine fagadniala §i
infocarea kr era ma de mare cat §i increderea br. Cu
unt asemend capitant el erat gata a intreprinde toff],
siguri c vor isbuti. El erat mêndril de dinsul §i mendril
de sine§i, gendind ca fact parte dinteo armil nebiruita.
Romanii, precum §i Moldovenil 116 urmat imbolditi mai
multt din datoria §i dragoste c6tre patria, pe care ell o
%arse atat de gloridsa §i fagaduia a o face pe atat de
mare; Sdrbil, Bulgaril, Grecii, Arnautil alergat la dinsul
ca c6tre unt bgerii de libertate §i de mantuire pentru
ndmurile lor. Casacil, Polonesii, Ungurii se intocnilail sub
stegul laY, unil povatniti prin adrnirarea lor pentru unt
mare erod, a1iT impin§i prin dragostea rasboiulul §i a fo-
16selor ce adducea osta§ilor, altil, ca mai toti vitejil, c6ci
inima lor era aprinsa de acea nobild dragoste a gloriel,
care impinge pe omil la mOrte, ca s dobêndlasca nemurire.
Intl° aceia, in cursul lui septemvrie, Michatu-Voda tra-
mise alT duoi bolerl, anume, unul vistierul Damiant §i eel-
1-altt Preda, ca s cért In numele lui o trecere sigma prin
mijlocul Arddlului in Ungaria, chiama impdratul in
ajutort impotriva puternicului Ibraim-Pa§a , fagaduind a
trece prin Ard1tI Mil a vatama pe nimeni. Dar cardina-
lul rtspunse ca nu crede c vr'o primejdia a§a mare arne-
ninta cre§tinatatea, incat sa aTh. trebuinta de ajutorul hiT
.MichaTu, indemnandult in ofi-ce cast a trece mai bine

www.dacoromanica.ro
332 mrengu-NIT2ZUL
Dararea in Bulgaria, duph cum II era &dui gi va face
prin achsta o diversig multi.' mai folosithre cregtinilor.
D'abl6 se intOrserg acegti boieri Ringl Michaiu-Vodg gi
eld trImise din nod' cardinalului pe Mihalcea, barail Crab-
vei gi pe George Rath, clpitanul guardiilor sale, spre a'i
vesti eg, de pe povata ce rf a (lath elh, este gata sg tréel
Dundrea spre a pustii Bulgaria. Dar en t6te acesté, An-
dreiu nu se incregu gi porni la Michaiu pe George Pala-
tici, omh fOrte dibaciu, ca sl'hl incredinteze ca. pacea in-
chigiatg cu Tuna gi cu Mara este numai o prefacere
phnh sh'i ving bine a se declara drigrnanul lor, aceia ce
sperg a a puth face curêndil gi cg eld voiesce a cultiva
cu dinsul shntele drepturi ale unei bune vecingtIti gi ale
unui prietegugh nesiluith. Michaiu, care scia acum ce te-
meiu ah cuvintele luf Andreiu, rhspunse a gi elh voiesce
sg trgiasca in bung unire cu princul Ardélului. Michell
lucra cu atata taing incht, ImpIrtindu'gi armia In deo-
sebite locuff, nu lgsg lab Palatici A vég, forg numai trei
sute pedestragi din guardia sa. Intorandu-se laugh, car-
dinalul, Palatici ii raportg rhspunsul lui Michaiu , adgo-
gind el n'a vhcluth la dinsul niei o preggtire de räsbolu.
Cardinalul, sigurti acum eh Michaiu va sta In linigte gi
cg a chgtigatt astfeld timpul trebuinciosti pentru fnfiin-
tarea proiectelor sale, crep cl va puth acum sl 'si caute
a se desface de protivnicii shi din lg-intru gi sl resbune
ucciderea frateluishd Baltazar. Cu t6te cg la allegerea sa de
prin911, elh jurase pentru dinsul gi pentru fratele sht Ste-
fant, uitare desgvhrgita gi cii nu va cguta nici o rhsbunare,
acum arriblh sg prigoniascl sub alto pricinuiri, pe acei ce
'1 credea ca svItuitori ai acelei uccideri ; astfeld era Ste-
fad' Bosckai , Gaspar Cornig , George Rasvadi gi alp..

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONAT1 333

Puind pricing cg Bosckai nu a in trate in Arden cand

a fostil chiämate , cardinalul occupase cetltile Deva §i
Gorghlu, ce erae in stepanirea lui Bosckai. Asemed Ste-
fant Bathori trlgea la juclecata pe sust insemnatiI svl-
tuitori ai osendel lul Baltazar,, cerend ca sl '1 int6rcl
starea acestula, ce Sigismunde Bathori o impertise intre
din§li. Drepte acel , cardinalul convoel dieta pentru
18 octonirrie (s. ni), qloa St. Luca, la Alba-Iulia, spre .a
hotlri despre aceste pretentil ale lui §i ale fratelul see.
In vremea adsta, Sigismunde Bathori, dupe o petreeere
d'able de clte-va luta' in Polonia , scrise cardinalului, el
i s'a uritt cu &alai in t6rrl strlina §i doresce a intra In
Ardéle, spre a till o vi6t6 linistitl. Cardinalul, temendu-se
cu tote dreptul de nue ome atlt de neastemplrate, il
respunse printeo poesiOre, in patru versuri (quatrain),
pov/tuindult sl stea lini§tite §i II refus e. cererea.

x.

Inteacel, Ieremia-lrodl din Moldova fau scire car-

dinalului cl Michaiu-Vodä volesce a intra in Ardele en
o§ti grele §i tote intr'o vreme IOne Maro, serbe de néme,
dar nlscute §1 erescutti in Ardelii, care seiind. bine limbs,
romadscl §ilatidseä, se aft in slujba lui Michaiu-Vodg,
ca secretare §i cunnoscea proiectele lui, scrise cardinalu-
lui ca sl nu crédl incredintlri le luI Michaiu, del ele are
de elide a nlvali in Ardee §i a coprinde acdstl tdrrg,
pentru care sfer§ite i§l adunl t6te %tile. Andrelu Ba-
thori porni indatl la Michaiu-Vodl in soli/ pe Tomas
Czomortany, onat agere la minte , ca sl caute prin t6te
chipurile a descoperi proiectele lui Michalu. Czomortany

www.dacoromanica.ro
334 MICHAID:VITEML

sosi la Bucuresci sambata spre gra 11 octotnvrie , §1 in-

data avu audienta de la Michalu-Voda , Tar dupa cata-va
vreme de vorba , luand cuvêntul domnului se IntOrse a
doua4 dumineca catre cardinala, cu una raspunsa pad-
Diet. Despre &AAA, solia anna1i§tii contimporani se deo-
sibescil Intre sine. Chronica romana §i unit din annali§til
unguri pretinda ca cardinalul Insarcina pe Czomortany a
spune lui Michaiu sa '§i lase t6rra §i seaunul , cael apoi
de nu , va fi isgonita de dinsul §i de Turd §i va Incapea
In mama acestora. Se vede c cardinalului i se dete ast-
felt pe fac.1 gendirea sa , sé pentru c credea ca peste
puçint va fi in stare a o pune in luerare, fiind-ca Ii §.1 sosise
acum nisce cete de polonezi §i moldoven1 inteajutord, sal
ca a voitti sa sperie pe Michain §1 sa mai ca§tige unit re-
paost pe cat-va Ural& Aceia§1 annali0 unguri spuna ca
Micbaiu-Voda, aqind vorbele lui Czomortany, se infuriè
§i era cat p'aci sa dea mortii pe adduc6torul acestii obraz-
nice sail, dar ea, stapanindu'§i mania, ela gandi ca e mai
bine a respecta dreptul gintelor §i a cants, sa r'esbune a-
cesta afronta asupra lui Andreiu, de la care '1 a venita ,
decal asupra solului. Pentru aceia, raspunse acestula cu
vorbe dulci §1 bune, fagadui a fi Ingaduitora. Intru t6te §i
nu 'la läsa a descoperi pe fisionomia ml nici unit semna
care g 'I destainuiasca cugetul. Astfela acesta minunatt
barbatt scia cand voik a se stOpani pe sineii §i a'§i Invali
proiectele, a§a !neat nimeni A, nu le p6ta, Otrunde.
Dar luta aith annalista, Ambrosie Simigiani, pretinde
ca Andreiu propuse lui Michalu a '1 da asila in Ard610,
d6ca Turcil vor vol sa 'It goniasca din t6rra Romaasca,
§1 pang sa '0 faca pace cu din§ii; ca Gaspar Corni§, due-
mant aid cardinalului, In intellegere fiind en Czomortany,

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALk 335

care gi elti era tainich partisant alh lui Michalu, in

slujba chruia commandase nisce ogtifi, puse pe acesta a
spune lui Michaiu ch i se poruncesce d'a esgi Indata din
tdrra Romftn6sch ; altmintreld va fi prinsh de Turd, ffind
elf' o stavilh la allianta cardinalului cu Turcii.
Simigiani ca gi Szamoscozi bhnulesch ch Gaspar Cor-
nig cu Pancratie Sennyei , unul din senatori gi cu multi
altil din eel marl al Ardélului, mai cu ging din eel corn-
promigi cu Sigismundii Bathori in ucciderea nobililor la
1594, temêndu-se d'a chdd jertfh lul Andreiu gi Stefanii
Bathorescil, chihmarh. pe Micbaiu-Voclä a intra in Arddlit
Cesth din urmh annalistil pretinde a adesd multi* ati
auclith pe Gaspar Cornig, spcend : aCind tai unit cal-A
c din Bathoresci, indath se ivesce altul in loch; dar voiu
(face astfelti de bine ch. mh van mftntui pentru toth (la-
cuna de acesth peire. Aceste invinovAid, precum gi al-
tele ce vorn vedd mai la valle, nob', duph cum gi altor is-
torici unguri gi strlini, nu ni se purr destul de temeinice
ca sh putem inchihia din ele o accusatil de trädare pentru
Cornig gi pentru socil hit* clitre n6mul bor. nil, induo-
lall &I acegtia nu lublat pe cardinalh, de care aveat a se
teme; dar mai toy Unguril simtlah ca digil gi de la sim-
timêntul de url Oa la trädare este Mich multh.

XL

Michaiu-Yodh l'arhgl nu avea trebuinth de ajutorul u-

nor triclgtori dintre nobill, chnd avea in parte'l t6te po-
pdrele Ardélului. &paha, poporul cell mai numerosh
dinteaedsth tdrrh, de multli tintise ochil spre dinsul cu
credinta sperkei gi ilh agtepta ca pre mit mantuitord

www.dacoromanica.ro
336 MICHATU-VITEZITL

spre a'i scIpa de tirannia aristocratid unguresci. Inteade-

fere, printr'o fatalitate a lucrurilor, asuprirea Ungurilor
ardelenI asupra Tobagilor lor Romani, se adaogla Inteo
progresig creseetere de ce se Thal apropia césul ursite spre
pedépsa ei. Intl° o chronicg sgs6scg de pe acele timpuri ci-
time la annul 1592, acest6 : el'Orte adevkate este ceia
ececlice Liviu (in cartea iv, decada 4), imbuTharea §1 sgar-
«cenia sent ciumele care r6stOrng t6te Impergtii le cele
4mart In ambele acestea se deprindead nobili fOrte tare,
cma a11est Kendiescii; atatla bani storceati de la lobagi
(twat nim'enui nu '1 era Iertate a lua bath* imprumute
esOe alto_ soluff de hrang, decal numai de la ei. Apoi vi-
enurile ce le da iobagilor erag fOrte acre, fere piste §i
enici de o trOlag , asemen6 §i graul era mucede §i 011-
(testi §1 totn§1 cu prep' mare ; carnea de boe, de 6ule sal
c era de vitg, bolnavg sal de mortatIune, pe care Yobagfi,
emIcar cg. nu le puteae nici gusta, erat silly a o plgti en
epretil destul de mare ; nu &Iota nimeni la mill, nici la
esgrIcia plebei celei mal ticglase, nici la Dumneclee, ci
cam fig-cine ce von,. Fig-care era cralu ség principe.
eKendiescii, spre a '§1 asigura lucrurile sale, trämitteat
escrisori In tete pgrtile ca principil ; pe ace§tia ff urmag
ea:4ff, astfele incat §i cei mai trenturo§1 nobiff deprindeati
etirannia §i Autatea asupra sermanilor OrranI. Te ulti,
(Winne, §1 rabcli! Faimosti a foste §i Francisce Alardi,
ece locula la kfure§e MITA San-Paul, §i Ntranul Boga-
cti, cgmgtari §1 st6rnaff ferte avuti, can ati intreprinse
acea mai mare tirannig cu nenorocita plebe.»
Aceste se urmag la 1592, inaint6 rgsboIulut De §6pte
anni de cand urma neincetatt rasbo1uI, chinurile i nevoile
Romanilor crescuserg peste ni6surg, beat inima lor acum

www.dacoromanica.ro
 1JNITATEA NATIONALE 837

ferbea de dorinta d'ali versa focul resbuneril peste cape-

tele tirannilor lor, domnii Arddluldi.
Deosebitti de Romanii, pe cari In lipse de alto pricinT,
legetura sangeluT 'I are fi silite a sta maT bine en fratii
lor din tare decal cu némit streine, apoT chTar gi SagiT
gi Rail erae cu totul in fav6rea luT MichaTu-Vocle. 0-
ragele sesesci, ostenite 0 nemultemite de domni4 ungu-
rdsce, applecate din nature care mperatul Germaniei ,
splimentate Mice de cate-va vreme de ura cea mare ce le
hrenTa cardinalul ig de tintirile luT d'a le reduce cu sila
la legea papistegdsce, depre fegMuTala ce dedese Papil,
pentru a intra astfele in fav6rea acestuTa gi a le stirpi en
totul, se plecaii bucurogl cetre Michaiu-Vode, care qicea
ce cuprinde tdrra pentru imperatul. ET aflaseth ca la
Alba-Iulia se gi ridicase in Oath gépte tepi In care An-
dreTu voTh se trage pe cel gépte judicatorT saxoni inainte
de 18 octomvrie, Qioa hotarite, pentru deschiderea dieteT,
la care acegtia trebuTa se se afle. Alberte Hull, comitele
Sagilor 0 unul din ceT mai marl din barbatiT lor, desco-
perind aceste grOznice proTectli, hoteri all mantui com-
patriotil de tirannia until popore crude 0 fanatice. Ele se
grebi a scrie luT MichaTu, rugendult ca se vine cat mai
curênd in ajutore, fegeduind a rescula Me natia In fa-
v6rea Id.
Michaiu, spre a le da dovade de increderea sa intein-
§ii, allesese pe Christoforti Herschel, cetetEint de la Bragovti
Irate cu judele acelui o rage, spre ale tthmitte In Praga.
la imperatul cu eery, in care se trata de gonirea cardi-
naluluT din Arddle. Se glee ce Herzely fecu acdste dile-
torie sub pretexte de_ commercie gi ce. MichaTu dete luT
Herzely pentru drume o suth de galbeni de aure 0 fm-
22
www.dacoromanica.ro
338 MICHAIti-vrrEzu
pgratul, dupe ce l'a resplatitt cum se cade, lltt tdanise
inapoi la Michalu.
Muff asemend , dupe cum scimq, aveat o urN, fioresä
fmpotriva nobililor gi mai DWI asupra familiei Batho-
rescilor. Purtarea cea Ingelltere a acestora, danclu-le li-
bertatea cand aveaA nevoiä de dingii i rIpindu-le-o indatI
ce tram primejdia, chipul cumplitt prin care cea din
urml rIscelä a kr (1596) fusese pedepsith, ii facuserä
nerlbdItori de a scutura jugul, tinend a da maul de aju-
tora ori-drui dugmant alg easel Bathorescilor.
Aga, t6te poperele Ardelului urati pe cardinalul, agtep-
taü cu nerlbdare §1 stag gata sft ajute pe Micbalu, spre
a rIpi din n3ana lui terra Ardélului. Michaiu dar, In Ar-
um era sperarea i sprijinul intereselor populare, Impo-
triva aristocratiel §i domnirel unguresci. Vail pentru ce
necunnosca eth acestl frum6s6 misiä gi trase asupra'gi
pedépsa meritath, acelor ce cJc. menirea cu care prove
dinta '1 a Insärcinatil !
Dar afOrg, de popere, scimii el o mare parte din cei mai
marl nobil ai Ardélului, nemultImity de Bathoresci, chia-
matt fn dorinta inimel kr pe Michalu, de-gi in 1ips1 de
doveg temeinice, nu credemil cä acestl dorintl sI fi merst
pêne' la trIdare i cä el s fi Inlesnitil cu ceva triumfal
lui Michaiu.
A.st-felt, curserea ce tira pe Michain i flu Impingea
In Mail era puternick nebiruitä, providential&

XII.

A doualli dupe' pornirea lui Czomortany spre Ardelti,

luni In 13 octomvre 1599 , Micraiu-Vodl adunl la

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALt 339

Ploesd o parte mare din o§tile sale. Tag glaa osta§ilor

'nomad §i sêrbi era apclatt fn plata §i pe u1it1; Tar Mg-
'retii guardiel sale numiff CurtenT §i o c6tg de CazacT §i
4e PolonesT IT respandi imprejurul ora§uluT. Generalului
Baba-Novact, care area sub commanda sa 5000 OmenT
pedestrime, precum §1 haiducilor din Ungaria, le dete po-
rund de a'§I Intocmi o§timea lor armatg in cinci rôndurf
din piatt One la curtea palatulul domnesct. Ast-felt fiiud
posturile a§e0ate, adduserg dinaint6 luT MichaTu mai an-
télu pe vit6zu1 George Make cu ceI-1-alt1 *Rani de 6ste,
Stefant Tascuni , bout Tamasfalvi , Grigore Ki§ §i pe
-toy officeril unguri, ce slujiatt in armata sa. Domnul le
lug manile lor in ale sale §1 'I puse st jure ca 'It vor
urma orT-unde IT va poqui, mai allest in expeditia co
-elt preggtesce; c vor asculta §i vor indeplini t6te po-
runcile sale §i el nn vor trgda stégul set nici de fact,
nici inteascunst. Dupe ce dete astfelt drumul luI Mako
gi o§tilor sale , adduse asemeni de la satul Florescii,
-500 &Clang unguri commandati de Dimitrie ce 'I Oicea
telt Mare §i pe locotenentii sei Georgie Horvath , bout
Ki§, Petru Kidel , bout Sinoli §1 cati-va alp. Eli: ad-
4use anct §i pe be§lil, de cari area doue sute in 6stea lui.
AcOsta cat, de callgreti, sub o numire turcescg, era in-
tocmitg de MichaTu-Vodg. ET aveat o plata deosebitg §i
ajunserg a fi fruntgil vitejilor. Capul kr era Stefant
Petnahazi. Michaiu-Vodg II adause pe urnil dupe altul
-spre a face jurgm'entt. Furl unii cari se induoirg pu9int a
lace unt jurgarenth orbt §i cam nehotgritti; Are cari
intordndu-se Michaiu, le 4ise cu 6re-care asprime cFa-
cetT, cicT datoria soldatilor este a urma pe generalt, Tar

www.dacoromanica.ro
340 MICHAIU-vITEZ0L

t nu a generalului pe soldati; mie mi se cade a poruncir

voe a asculta! ,
Michain, cautand meret a tine cat mai ascunsa proiec-
tul sëü, r6spandise vorbe, ca mai nainte, el acésta
gatire de rasbolu se face asupra Turcilor ; dar o séma de
boieri p6trunsesera proiectele sale. Erati multi din beferit
s6i cei mai iubiti, carora nu le pr6 placeaii tintirile am-
bilor llichaf, cum se 0.icea atunci, adeca ale domnuldi
§i ale banului Mihalcea, carele merea atita ambitia §i pofta-
de domnire §i de coprinderi a domnului s66. A.cei bolert
iubYa tArra §i pe domna, dar voial sa vdp pacea tei se
Impotrivia6 expeditiei din Ard6111, ca-una care pete area
peg in tiring, sf6reitti rë, atitand multi du§mani asupra
purl §i zadarnicind sperarea de a o ved6 impaciuita §1 cul-
legend rodul de Oka sane fersatil. Intro aceeti boieri
era §i Theodosie-Logof 6tul, boier6 lfetranfl, allest, de cinste
§i priceput6 la svatt. Folosindu-se de lipsa banului Mi-
halcea, ce se afla anco in Ard615 lfinga cardinalul, acesta
boier6 vela A. facä o silinta spre a int6rce pe Michaiu-
vocia din hotärirea sa de a infra in Ard616; &if trase In
gbhl sën pe soçia lui Michain , d6mna Stanca.* Era,
o femei allésa ac6sta dOmna, ale carii calitati chiar due-
manil soplui el nu se putura opri a le incunnuna cu laude
entusiaste. Bung, Wanda., suppusa, angerh de mural. §i
de soçia, ea Ades6 domolia iutela ei asprimea caracteruldi
soplui T §i inteaceiaei vreme, inima eroica , ea impar-
taeia de multe off primejdieIe barbatului sti, insocindn'
in rasb6le §i 0116 pe catnpul battalliilor, stand la c6sta
hi. Ca logof6tul Theodosie, ea nu Tubla pe banul Mihal-
* In manuscriptul autorului numele &rand e Florica; &tr-
ate o evident6 erthe pe care amt indreptat'o. Florica a fostU flTaL.
InI MichaIu. Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 341

cea, pe _care iln invinovatia ca. svatuesce fen pe clonal&

Fie unt presimpmantt de nenorocirile ce coprinderea Ar-
lkaului va trage asupra familia sale , fie numal nisce
scrupule nobile 0 impuse ori-cul este in posip d'a ascul-
ta numai glasul inimei sale, f6ra, d'a aye alte datorinte
mai inane a implini, ei i se 'Area el e nedreiltn lucru a
purta rasboiul in Ardelt. Cu inima stepanita de aceste
simtiri , ea se duse MITI socul An , silind pin ru-
gaciuni §i lacrimi aln interce din hotarirea lui. Ea II
adduse aminte azilul ce le dedese Ardélul atunci cand
eran amandoui pribegi, prigoniti de tirannul Alexan-
dru, ajutorul ce '1 dedese prin9u1 Sigismundn spre a se
face domnn §i mai pre urmä spre a mantui terra de IA-
vairea lui Sinan Pap, §i Ha jug pre Dumneclen, pro
santul Michaiu §i pre santul Nicolae, patronii easel kr,
sd'a nu purta rasboiu inteo terr a. de la care priimise nu-
mai bine, spre a nu trage asupra'§i osanda nemultämito-
rilor. Infocatele §i elocuentele cuvinte, precum §i lacri-
mile ei furl zadarnice ; ele nu putura clati hotarirea so-
plul On. Si öre s'arn fi cklutn ca eln, tocrnai acum, in
minutul d'a o indeplini, sä se lase de o idea care de multa
vreme framanta inima sa ? In ce öre se arata eld nemul-
tamitorti ? Deca Sigismundn Bathori l'a ajutatt intru ceva
-prin creditul On spre a capnta domnia, eld nu 'i a respla-
titn insutitti acésta mica facere de bine prin cate folese
biruintele sale addusese Ardelului §1 sporise gloria lui
Sigismundt ? Trebuia öre A, uite la cate umilinte suppu-
sese Sigismundn pe Michaiu §i patria lui? Trebuia sa
if& el pata rginosului tractatfi de la 1595 nu era an-
c6 §tersa? Deca, Sigismundu a venitn salt ajute impo-
Ariva hi Sinan, nu era 6re spre a se ajuta pe sine§1 §i

www.dacoromanica.ro
342 MICHAfIJ-VITEZUL

Arddul care era de o potrivft amenintatfi ? It'ata numai

cft, in Ion sft a§tepte pe Turd in Ardélfi, veni sit'l intern-
pine in térra Romftnescl §i ferise prin acesta Ardélul de-
pustiirile räsboiului? Apoi, chiarti de ar fi avutti Michaiu
§i Romftnii datoria de a fi recunnoscdori lui Sigismund4
acesta mai cOrmuia CI 6re acum Arddul ? Nu 'lit Masa-
pentru peirca lui Michaiu in mftnile cardinalulul ? Acesta.
apoi nu era vklitti de du§manti air]. nostril? Trebuia Ore-
sft '1 lase timpfi a ne isbi §i a ne pune in stare d'a nuT
pute sta impotrid ? i chiar de ail fi fostti altfelft purta-
rea cardinalului, chiar de arti fi avutil Michaiu datoria
sft. se arate recunnoscaorti Are dinsul, apoi recunnoscinta
persona% a anal donint pOte Ore sft stingft dreptul §i da-
toria mid natii ? Putea e1i 81 se lepede de causa natiu
nei pe care se fftgftduise a o ajuta? Arddul, a aril glOtä
de populatil sunt Romftni, nu este elt o tOrrä romftdiscl
Trebuia Ore a mai Ma in st6pftnirea Ungurilor tda, a-
cestft t6rrft, care, depe dreptul natural §i dreptul Ornenilor,
este a Romftnilor ? Mat allesft cftnd chiar §i. populatiile-
de altft sane ilti chift mat ?
Ce ! fiind-cft ne tragemil din aceld poporil, st6pftnft aid
lumei, care interne% cea mai minunatä §i mai colosare
unitate cunnoscutft in istoria omenirei, fi-vom not osfin-
diti a trfti alaturi frate cu frate, in veci strinll unul de
altul ? Suntem not osfinditi a ispg§i märirea strftmo§ilor
no§tril §i jugul sub care el plecarä lumea, trind vecinicA
isolati unul de altul, sub unti deosebitti jugil barbarti ?'
DumneOeti nu ne-a datti §i no6 6re acela§ll dreptti ca ce-
lor-l-alte natii §i aceia§i datoriar o anume misiä a Implini
in omenire ? Dar intreprinderea e grea, de a crea unitatea.
nationare ; ea va atita multi du§mani asuprft-ne tr cuTaird

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 343

sed mai tarVid va veni o 4i fatale', precum venise lui

Mircea, lui Stefanti celd Mare gi lui Petra Raregd. Ce !
pentru c o datoria, o datoria, nationale, o datoria de viéta
gi de m6rte e anevoi6s1, suntem 6re in dreptd a ne apara.
de am ? Se p6te 6re nesce ceva in lume Ora jertfe ei
dureri ? Eroul va cad inteadevert sub acdsta grea sar-
cina. Eld va adaoge unti nume gloriost mai multti in gi-
rul martirilor unitatii nationale ; dar silintele lu, sangele
set versatt, One i gregelile lul vor lumina callea gene-
ratiilor viit6re gi o 1i va veni cat de tailit, cand ursitele
glori6se ce du a visatti pentru nap, peg in sfergitd se
vor indeplini.

XIII.

Pen' a nu intra in Ardeld, Michaiu se thibzul a feri

in lipsi'i térra Romandsca de navälirile Turcilor; spre a-
cestd sfergitti, de pe spusa lui Bethlen, le tramise soli ve-
stindu-le c povatuesce o arm% impotriva cardinalului ,
care a inchiliatti pace cu imperatul i ca se va sili in totd
chipul a'ld adduce la ascultare i alt face credinciost
sultanului. Spre a da mai multti creclitti acestii fabule in
ochii Turcilor, eld Ina in Tergovigte und ciaugd insdrci-
natil a priimi in lipsa luf unit tributd pentru sultanul.
Adese turcul ca gi Michaiu ad cautatti a se ingela unul
pe altul prin asemené fabule grOse, la care nimeni nu pu-
tea crede i fad induoiall ca gi acum , déca Turcil nu na-
valira, in teirra, pricina In mai multd din neputinta decal
de increderea in vorbele lui Michaiu. Slujindu-se cu ase-
mend vorbe, acesta nu vätama decat caracterului sea gi
cu öre-ce temelu igi tragea asupagi din partea dugma-

www.dacoromanica.ro
344 MICHATU-VITEZUL

uilor si, invinovItirea de a fi omh vielént, prefleuth §i

16r1 credintl. Inainte de a es§i din térd, Miehalu a§e45, pe
bAtrhna sa mumA Theodora, pentru care era plinh de dra-
goste §i de ingrijire, ea int? unh loch de siguranth, la m6-
mhstirea Cozia, clAdith. in sinul Carpatior, ca sh 6Ih acolo
cat vreme va tine rAsboiul. Ac6stA, bAtranl d6mnh, care
vqu §i presinati cu inima, nestatornica norocire a fiiului
s6h, fericirea §i restri§tea lui, p8n6 §i tristul shh sfer§ith,
murl fn aceiai m6nAstire cinci anni dupe' acéstA expedi-
-OA (1603).
D6mna Stanca, neisbutind a int6rce pe sin& ei de a in-
treprinde expediya hotaritl, vol sa 'It inswiasch in Ardélh
§i , impreunl cu fiiul shti P6tra§eu ce era atunci de duos-
jeci§i cinci de anni , sl impArtAgasch primejdiele soçu-
lui ei.
XIV.

Miebaiu-VodA nu se multhmi ea unh generalii harniet

a invAlui expediya sa In celh mai mare seerett, dar finch
adopth unh planh de operatii a clrui ideh strategich eu
drepth p6te minunh. In intellegere fiind cu Sa§ii, sigurt
d'a trage pe Scui in partea sa, elti hothri s intre eu
6stea principal6 pe la Vhleni §i pe la pasul Bugului in
Ard61d, sl se a§e4e 1ntre Sa§i §i ScuT, sh tinh pe aceia
in suppunere, s tragh pe ace§tia In partea 1111 §i sä in-
chicla calks, prin care ajut6rele de Poloni gi de Moldoveni
puteah sosi eardinalului. Toth Inteo vreme, elh trAmise
peste Olth la Radu Buzescu §i la banal Udrea ca s sara
§i ei Cu bite o§tile Craiovei, alh Jiiului §i cu ale Nebo-
dintilor, 6ssh inainte Are luncile Sibiiului §i, occu-
-pand acesth orati alliath, sh tinA callea deschish Are

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 345

Alba-Iulia, capitala Arddlului §i punctul obiective ale

operatiilor resboiului.
Istfele tOte intocmind §i prevNend, trei clile dupe
depunerea juramentului o§tilor, la 16 octomvrie, Mit
chaiu-Vode porunci ungurior sël s mdrge a Merl' in
p6lele Carpatilor ce desparte tOrra Romendsce de Ardd le.
Acolo chieme, In graba Mt g. multimea osta§ilor, ce erail
impre§tiati prin prejure in battalliOne, puse prin glasul
-crainicilor de proclame c -We tresurile s remane, in urme;
fie-care se'§i p6rte bagagiul; lucrurile cele mai grele se
se incarce pe cal de cereu§i §i In pu9ine tresuri remase
pentru femeile §i avuturile bolerilor ; s incarce lucru-
rile taberil pe cal u§ori de munte , lesand tote ce e
greit de purtate ; ce prinçul Andreiu a acute pace §i al-
Banta. cu Turcul; ce &tea va trece prin Arddle, cedi ce-
sarul 'I a date loce de intelnire In Ungaria; cä ele voiesce
ca in acdste calle capeteniile §1 soldatii se fie unul lenge
-altul so91 de drume. Astfele poruncind, ele se pune cu
tOt 6stea a trece muntii, Indreptandu-se Are pasul Bu-
zeului. inainte tramise o cdte allAse spre a occupa treed-
torile §i a stepani strimtorile, ca se nu lase pe du§manil
A rest6rne pe drume copacii, lucru ce lesne se face intea-
cele locuri §1 astfele AI tale drumul sal sg'I intinde
-curse In strimtorile de din dee, poruncind ca, de se vor
gäsi, se. le strice ca se inlesniasce trecerea armiei. Ele se
luti pe urma acestei cete cu atata lutO1 incat Inteo cli
§1 o nOpte trecuse muntil mai cu t6te o§tile sale, peg a
nu merge ance vestea in Arddle ca ele a pornite din tdrra
Ron:teasel Aekste extraordinare hulti dovedescelemurite
ce aceste mare resboinicil fi p6te cele d'anteiu in Europa,
care simti clisa, commune acum «el secretul tacticei ste

www.dacoromanica.ro
346 MICHeu-vrrtzur,
in piclOre.) Timpul uscatti i aqlgtorti alq veril trecnse
§i acela alti tómnei din acestti anO favorisa, Intreprinde-
rea lul Michaiu, cod ilia' cerul nu fu plolost, de pre cum
-adese, se intêmplg in acdstg. lung,, de face pgmentul no-
rolost, Rid gpada, nici frigul §i nici o alta turburare a
aerului nu intftrcliè acdstl expedip. cljnA genill favori-
(torifi lui Michaiu, impotrivitorti Unguriloril, dice Be-
cthlen, il Pause toth lesne de implinitti. Drumurile nu
cerati inchise prin coped rOsturnati, nici apgrate de o§tire;
cell"( nu intêlni nici o Oste care alil opriasca in calle §1
ctrecu Alpil cu mai mare itital dedtil odini6r1 Ani-
4 balti . v

XV.

DupO ce a trecutq muntii, gäsind unq locti priinclosA

pentru hrana §1 odihna o§tilor, la trecerea din tdrra Romft-
ndsca in Arden', nurnitä a Bugului,MichaIu-Irodl täbgri
acolo in acea 0i, care era sambga, (18 octomvrie). IndatI
porni pe George Mako, lonu Tamasfalvi, Stefanti Harali
§i unti anti Stelanfi D6m0§, toti gni de areal, ca sa, in-
demne pe SOcul la revolta.. Ajungênd 1fmg6, concetatenii
kr, ace§tia se silirl cfit puturl ca WI adducl cu glóta
in tabgra lui Michaiu. El le fagAduirl marl resplatirl §i
mai allesq o libertate temeinick pentru care d'atfttd oil
el se sculaserä §i trIsesera isupd-le cumplite pedepse de
la prinçii Bathoresci §1 eel de mai naintd kr ; eI II povg-
tuirg, d'a scutura acum acesta jugU nu numal ru§inosil, dar
§i nesuferita; A nu gêndiascä el vor fi In sigurantg, de nu
vor ImbrA9i§a, nici o parte nici alta; A se socotiascit cg.
lfingg. Michaiu vor fi indatl rësplAtiti prin redobêndirea

www.dacoromanica.ro
 1.1 NITATE1 NATIONALE 347

libertätil §i el n'at nirnict a spera de la prinçul An-

dreiu , unt Bathori §1 unt popg ; et mai bine este a
scutura odatg, o nevrednict robire decftt a se lgsa tit--
mud vecinicti sub impilare, el §i naimul lor! Auclind a-
ceste vorbe §i altete, &mil cari loculat Cikudul §i Gher-
giul respunsert et el nu vor lua armele §1 nu se vor duce
la Michalu One ctnd cetttuia Orheiul, ziditä d'asupra
capetilor lor de IonA Sigismundti ce fusese allest craiu alt
Ungariel, nu va fi &drama* el déct Michaiu es§ind birui-
torkvaiesce a priimi acdstg, conditil §i st le dea liberta-
tea , faggduiescti d'a alerga indatt Ifingt dinsul §i d'a ur-
ma stdgul seti. Insciintftndu-se Michell' despre acestea, elti
priimi cererile lor §i &cuff, cum Out respunsu doinnu-
lui, se adunara In mare numerti lfingt cetttuia Orbeful
§i o deterg prada flactrilor ; apoi vr'o miia dintein§ff aler-
gar/ la arme. In vreme ce ace§tia se gltesct a se duce
langa Michalu-Voda, sferamtnd §i arynd palaturile no-
bililor, cei-l-alti Semi, dupe exemplul lor, navalira cu a-
ttta furia asupra palaturilor celor marl inclt mai nici
unul nu scapa de omort. Intro aceste palaturi fart arse §i
acele din posesiile luI lout Beldi din secuime, care cu
gre§all spunt unif et, se arserg de Michaiu-Vodt.
Inteacela, ridicandu'§i tabera de la Buzet, Michaiu a
a§ey dumineat (19 octomvrie) lfingt, Pre§mert, ora§t din
tdrra Bersei sdt din tinutul Bra§ovului. Michaiu-Voda
nevoind sa lase In urnan unt ormA ma de importantA
ca Bra§ovul , care art fi pututt alt isbi fn spate, set
a'i tgia linia de communicatit §i provisiile, &MA indatt
in cortul set pre eel mai de capetenia al oraplul, futre
cari judele VaIentint Herschel, omt allest prin calitatile
§1 piln avutiele sale §i le 4ise ca sg'I dea ormul §i sl'i

www.dacoromanica.ro
-348 MICHATU-VITEZUL

jure credintä, fiind mai bine pentru din§ii elf sprijini

deck a'lfi mania. Jude le se consulta cu magistratul ora-
UIul §i nu gat pentru ora,§eni cat pentru t6rra Band
ce le era suppiisä, botarira §i se invoira cu top ca s fad
pre vola lui Mihaiu, sub condip décl va coprinde Orra.
A§a dar in 20 octomvrie es§ira deputati din partea ora-
vului , Ciri1 Greissing senatorfi i bëtranA de respectatii
prin pgrul sgt celti albti i prin Intellepciunea sa, impre-
una cu Luca Hirscher, oratorul cor.hmunitatii I i cu alti
doui cetatehi jurati, InsoçiT §1 de cati-va soldati. Apro-
piindu-se ei de tab6ra, le es§ira intru intampinare cati-va
Cazaci cari Ii dusera la cortul domnului. Ei IT presentara
unit carrfi cu coj6ce trebuinci6se soldatilor spre a se feri
de frigfi i bucate multe i liii rugar s tracteze ormul
Bra§ovului cu milostivire, c6c1 populatia find pucinfi ntis-
boinic i cu totul dedata la industria, nu'lil p6te intru
nimicfi vatAma. Michaiu le rëspunse c ei prin inscrisit
intaritfi cu pecetea cetatii, sa se indatoreze cu credinta
imp6ratu1ui nemtescfi, c6ci de nu, elA va da in prada ce-
tatea cu toff' tinutul ei. La aceste cuvinte deputatii, v6-
46nd primojdia, ii cerura trel 4ile spre a se chibzui.

XVI.

In n6ptea acelei i1e, luni spre marli (20 spre 21 oc-

tomvrie) dup6 meclul nopii, pe o plOie i o grinding, gro-
-zava , Michaiu dete semnalul d'a ridica talAra de la
Pre§men1 i merse de tab6r1 la Codlea.
In Oioa urmathre (21 octomvrie)sosira in tabka, Pavel
Kertz doctorul cetatii, Mattheiu Fronius i Ionfi Hirscher
jurati cu cati-va din slit*, soli ai Bragovenilor, spuin4

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALE 349-

ea communitatea n'a mai voitt Si a§tepte pea in sorocul

de treI clile, ca sg adducg rëspunsq §i el 'I a insärcinatil
sa r6ge pe Michela-WM a se multImi cu fagiduiall WI
vor fi credinciog, de '16 va ajuta Dumnecleti a isbuti asupra
lul Andreit; ca de vrerne ce le voiesce binele, dup6 cum
clice, 0, se indure asuprl-le §i sg mei pung in primejdiI
*de a peri prin rësbunarea lui Andra ; cu t6te acest6, eI
f6gMulaii de acam a nu unelti nimicg impotriva lui, 'lid
de fa91, nici pe ascunsq §i cA, vor sta in lini§te desgver.
§itl, numai §i domnul sg fie bine-voitorU locuitorilor t6r
gului §i locului dimprejurti. Michell' II asculta cu luare
aminte §i le r6spunse ast-felli : c V6dil cl vol v6 tineti §i
( de mine §i de principele vostru §i nu fOrl curêntl Deci
tea sunt multgmitü ca flOduintele vOstre , numal SA
4r6mânet1 statornici.,
In 22 octomvrie Michela trece cu WA &tea sa peste-
mägura Codlei §1 anco in aceigi 0 ajunge la Wcaia , o
mo§ig, de ale Bra§ovului. TrecAnd armia prin pädurea
numitg Dracon, care se intinde la 16 mii de pa§i, nisce-
veliti poloni din avanguardil , intgnind c4I-va negu
tgtori ce venial cu marfh, II prldarl §i 'I ucciserg. mg
soldati in cello aprinserg câteva sate, intre care Feldi6ra
§i MAghiurupl, prädarg. cati-va preoti §1 ridicarg mai
allest tog calf §i bucatele ce gIsirl prin sate. Asemen6
rele, care &era pe annali§til §1 istoricii unguri a urla §i
a se vgita de forg-de-legile o§tirei MI Michell', chiar §i
ast1-0 când armiele se aft disciplinate §i administratia
provisiilor organisatg, aunt MI-to commune la o o§tire ce-
nlvglesce in pgmentti strlint §i este nevoitl a se hrini
cum §i unde va put6. Apoi ind6r6tnicia locuitorilor de
a'§i. ascunde bucatele manikpe osta§i. Michaiu se silla cat

www.dacoromanica.ro
S 50 MICHATU-VITEZUL

putea a tine in frênl discipline! ve osta§! ; dar strA§nicia

lu! nu putea d v6(.11 §i sa, pedepsiascA totul. A§a, cAnd
pled Ostea din Pre§nfert, nisce ostaii puserl foct têrgu-
jut Michain cum af11, sArl §i puse 6menil sAi s stinga
focal cjurandu-se, spune o chronicl vrAjma§a lui, cam cA
ccu voia lui nu se fad acestea; Ins'o elti nu e in stare
ca tine in frêne o ast-fehl de multime de osta§i furio§ts
Elitafla mai apoi ct nisce ostaii isbiserl castelul de la
Reltia §i erab p'aci sA '16 coprinp §i indatA trAmise po-
rand strapid de le opri de la adsta intreprindere. Ace-
stea sunt destale spre a nimici neru§inatele hule ale isto-
ricilor unguri, cari invinovAtescti pe Michaiu, nu numal
ta n'a PAcutA nimicA spre a infrêna ostA§imea, ci And a
indemnat'o cla hop, tftlhAriA, pustiire, aprinderi §i o-
morn,. Era cu greA inteadeverti a nu se intêmpla öre-
care escesuri §i a 'Astra o strapid discipling inteo ar-
mil numer6sA, compusä in mare parte de ostaii mercenari
de felurite natii. Spre a'§I inchipui cine - va ce felhi erati
armiele atunci, trebuie sA'§i adducl arninte cum &al ele
mai all.- va anni in urmit, in rAsboiul de trei-cleci de
.anni. Armia MI Michaiu trebuia s semene cu aceia im-
phAtésd a vestitului Wallenstein.
La 23 octomvrie Michaiu sc6se af6rA o proclamatiA ye-
stind cA elrt a venitA ca sl ting pe locuitorii Ardélului in
credinta §i suppunerea ce el juraserl mai nainte imp'era-
talui §i a sc6te din scaunti pe Andreiu Bathori carele ,
läsand partida cre§tinöscl , va sä predea Ard61u1 Turci-
lor. Dup6 ace% , e1i porni de la S6rcaia spre FlgAra§A
anevAte'mand pre nime , clice aceimi chronid citat mai
csust , nici prAdAnd satele, pentru ca. de bung-voiA IT de-
cterI cele trebuinase spre hrang) ; §i chiar inteaceia§i

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 351

01 ajunse la Cdriti§6ra. In cane , in t6te *tile MichaTu

revolutionk pop6rele §i le sin, mad allesti pe Sap, (pe
cari nu void WI lase in urma sa in stare de a se armd) a
se uni cu armia sa.
Michaln facea tOte cu o grab d. mare, incredintatd fiind
cä Andrelu se afil cu totul NA de putere, lug eld cre-
dea c silind la drumti , 11t1 va puté ajunge pen' a nu
apnea eld AV stringd armia §i cd. les rie ild va puté ni-
mici.

XVII.

La Alba-Iulia theta se aduuase chlar in aceia§i qi in

care Michalu-Vodd tAberise in strimtorile Carpatior. Ea
se appucase indat a. depe cererea prinpluT de a face procest
luT Bosckai, care nu voise a se infi.9i§a in persOnd dinain-
te'l depe cum fusese citatt. Dupe done Oile, at sosesce
rind curierd trdmisti de Valentind Herschel de la Bra§ovil
cu cthi Are cardinalul, pe care deschipndu-le svetni-
cult sed Gaspar Corni§, vqn cd. se vestesce ca. de o cam
datd totd e liniscitti §i. signed, af6rd numaT cd, s'ad reclutd
rdtdoindil intr'o trecere in vecinetatea Buzeulul nisce com-
panii de veliti polonezl, dar c di nu Mensal nici unl red
nici Omenilor, nici vitelor, §i cd de se va intempla ceva mai
insemnatd, vor face Math, cunnoscutti. Dar curierul care a-
dusese scrisorile, and es§ise din Bra§ovti, veluse avanguar-
dia liii Michau intinsd de Maid in préjma oraplul. Ajun-
gend la Alba-Iulia, Once galbend de fried §i. socotind c in
cdrtile sale se pomenesce de nlvdlirea lui Michain, nu spuse
nimict luT Gaspar Corni§ , dar respandIa acést d. veste prin-
tre ord§ani, !neat totd ora§ul se implu §i ferbea pe ulite

www.dacoromanica.ro
352 MICHATLT-VIT EZUL

vorbind de acésta, când cel marl nu scia6 Mice nimice.

Unit dpitanti de callareti pretoriani anume Caspar Libek
ducendu-se la Corni§, It fcu cunnoscutti sgomotul respin-
dite de curier6 in ora§6. c Ajuta-ne, D6mne !), strig Cor-
ni§ tremafand la acést e. gróznica scire §1 indatl addu-
cencl inainte'l pe curierti, se asigurg de adevere §i dupe
ce Ilti mustrii fee, alerg la prinçul Andreiu spre a'i spune
primejdia ce'l6 amenintl. Cine are fi vept6 turburarea
§i spaima lui Corni§ atunci s'arti fi Incredintat6 el a-
cede me nu putea fi trldltorU, de pre cum Pat bInuitti
unit din annali§ti.
Spunil-c6 Andreiu Bathori dintru'nteiu mi voi sl cr60.6,
tratând acesta veste de fabule, §i glum6, mai allest el soil
lui Michaiu, banul Mihalcea §i George Rate, se aflat
la Alba , hinge. dInsul §i ilti Incredintat a nu se Ingriji,
cScT t6te vor es§i cu bine. Cu t6te acestea , tiind dupe-
obiceilu, indat6. wan cu eel mai marl, poninci sl tthmitä
fSr Intftrcliere in t6te puirile spre a chlama pe locuitori
la arme. Inteaceia, nobilimea Secuilor, mai apr6pe fiind.
de fel §1 credinciOs6 prinplui Andreiu, tramittea curierti
pestecuriere spre a'i vesti c Michalu-Nrod6 a trecute Alpil
§i a sositti cu o armil insemnat6 la Pre§merti; cl a aprins6
nu numai castellulti lui Ionti Beldi, ce se afla atunci la
dietä, dar Ince a purtate flacara §i sabia prin tote satele
§i ormele ce a intempinate 0116 la FeldiOra. Spune Am-
brosius Simigiani c multi din nobili , voitori de AA ai
prinplui Andreiu , prindeah scrisorile ce'l erall adresate
§i opriae pe curieri d'a se inf69i§a dinaintd hit; pe lüngl
acesta, vorbile despre sosirca du§manului se impotrivia6
una altia §i el se sillaii prin multe cnventari, alti lucre-
ilinta ce n'are a se teme de nimict. Cu t6te acestea, qice

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALR 353

Beth len, precum vallul gonesce vallul, d'asemen6 o

vorbä despre sosirea lui Michaiu mOria gi interne% cele-
l-alte vorbe gi implea urechile tutulor. A duoa n6pte duo6
sosirea curierului de la Braiovil se duserl StefanO Ba-
thori, Gaspar Cornig , Pancratie Sennyei gi Stefanii Bo-
doni langO pringul Andreiu , pe care ilt &Ira medi-
tfind gi cintand dinteunti instrumentA de mush% , pe
când t6rra era in bet. Ei ilti degteptara din meditatia sa,
descoperindul adev6rata stare a lucrurilor. Andreiu, flirl
a se pr6 grAbi gi flirl a'gi perde cump6tu1, dete druml
dietel gi, numind pe Gaspar Cornig locotenentli alt s6ii
peste WI armia, trImise Indatl porunci stragnice In t6te
pärtile crliei, spre a se purta, de pe obiceiu, in totO locul
o sabil incruntatl in sOnge g'.1 a vesti ca förl Abav6 gi cir
cea mai mare iutell tal nobilimea, t6t1 brasla ost6g6scl
sl se adune inarmatO la Sas-Sebeg , clici o primejdil ob-
§t6sco amenjniA §i nu suffere nici o intruliere; cl toy acei
pe nu se vor grObi a veni vor fi priviti ca nisce trädItori
gi desertori gi se vor pedepsi cu m6rtea cea mai cruntl.
ElA sense asemen6 gi la Skul , can erall scutiti de slujba
ostIg6scit de dad fuseserl despuiati de libertatea lor,,
cOic6ndu-le c.I. inteo primejclil atat de grea s6.'gi uniascI
cgi el puterile spre a, goni din patril pe dugmanul com-
cmunli , fAgOduind a da libertate la toti ace% ce '1 vor
csta inteajutoril ; cl, era multli mai bine gi mai sigurO
cpentru S6cui a'gi dobêndi libertatea de la unti prin9O al-
(leg de dingii, care are aceiagi nag limbl gi obiceiuri
cca gi ei, decôt a lua armele in favOrea unui sträint fm-
apotriva aceluia ce este osg din osul lor gi shnge din san-
cgele lor); gi pentru ca A '1 fad sl se lupte cu dinsul §i
fora voia kr, Andre% luI m6suri aspre in t6rra S6cuilor
25
www.dacoromanica.ro
354 micinfu-vrtzu
dintre rIuri1e Murgul §i Cri§ul , odini6r1 riul auritil.
Una din aceste rasuri era punerea in lucrare a unui obi-
ceiu Veen' intrebuintath de Scyti §1 apol §i fn Ungaria
pe la inceputul acestei. crthi. Acesth obiceiu era ca la o
primejdiä mare cu care ameninta veunt du§manh strginti
t6rra, acelh locuitorh ce nu se sena Indat6 dupe' poruncl
spre a laa armele Impotriva du§manului , era legath cu
funii prin mijlocul trupulni §1 cu mina ru§ine pedepsith.
Dar ura Skuilor asupra lui Andra' era atAt de mare
fncftt nici amenintArile , nici fagaduielile lui nu 'I putura
Indupleca a lua armele in fav6rea lui.
In urma acestora, cardinalul merse de Int8lni pe Ma-
laspina ce era bolnavii, ii expuse primejdia in care se
aflI §i dobêndi de la acesta fAgthluiala ca va sta ncijloci-
tort spre a '111 impaciui cu Michalu-Vo0. EY se cbib-
zuira de a trthnite mai nainte pe tint nobilti Isacti Csejtie
la Michalu spre a afla cererile lui §i a ethita sk 'IA adduca
la shntiminte pacinice. Dar Michaiu , fora a da niel unt
rapunsii, opri la sine pe huh Csejtie pea dup6 battaia.
NIA a mai perde vreme cardinalul, urcAndu-se Inteo tra-
sura, es§i din capitala sa, ce nu mai era s'o vé., ursitti
a fi o priveli§te tic5.16s1 a lunec6selor luciuri omenesci.
Elh 114 ía locul sI fn Alba-Iulia pe fratele st Stefana
Bathori §i pe Ladislas G-yulasi §i se duse la Sas-Sebe§ ,
unde se lama adunarea o§tilor. Aci, aflând Andreiu cti
Michaiu inaintdza Apede spre Alba , forä a a§tepta tate
o§tile ce sosiah fnceth, Il ridicl tab6ra de acolo. Elt po-
runci ca eel ce vor sosi 81 urmeze i, Wand d'o parte
Fagara§ul unde avea garnizona, se Indreptä en mare grabg
spre Sibiiu , unde ajunse a trela-gl , In 24 octom-
vrie. Locuitorii Sibiiului , cari Impreunk cu clpete-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIAALE 355

nia lor Alberti] Siiveg ere] a11iai cu Michaiu, ilI priimira

rece, ma a '1 da datoriile de credinta cuvenite.

Inteaceia, Michaiu inainta cu grabl spre Sibifu, soco-

tind s ajunge, acolo inainte hui Andrehu. In 25 octom-
vrie ele ajunse langl tergul Telmaciului cu 6stea , cu
soçia §i en familia sa. Tinta lui era a inlesni unirea cu
armia sa a §6se mil osta§i Olteni ce '1 adducea pe la Tur-
nul-Ro§u , Rad]] Bunsen §i banul "Urea , pe cari ii a-
§tepta in tote minutul §i cad sosira tocmal a douqi
in 26.* Armia uT Michaiu se mai adlogise in calle cu
o suma de Semi, Sqi §1 a1T partisani aT sei din Ard6le,
mai allest Romani, ce '1 venise intr'ajutor6. Astfele, irn-
preunandu'§i 6stea, Michain-lroda mai naintand spre Si-
bilu, IY ae le. tabera la sate. la Vesting , yincluy meree
armia intre cotiturile muntilor, pene va socoti c'a venitt
vremea ca s'o se6t1 la campia.
Intre strimtorile muntilor era unti spacie §est tide-
stul de mare, unde Michalu putea taberi §i a'§i intocmi
o§tile. Acolo elti ascunse oéta femeilor, tote ce de pe versta
§i de pe sexti nu era in stare d'a se lupta , impreuna cu
bagagiele §1 cu o mare multime de carre. Mercuri in 17
(27) octomvrie, strejile ambelor armate protitnice se are,-
tare, §i se velura mole cu allele. Dar, atat pentru a tu-
=rile n6stre remesesere, in urma, calk d'o A cat §1 pen-
tru c. in acea 'ill era serbat6rea evangelistului Luca, pe

* Bethlen gre§esce puind aci numele 1u Baba-Novacd In lo-

va Id Rada Buzescu i banul Udrea. Novacd cu haiducil all
intrase In A rdéld fmpreund cu Michak-Vodit

www.dacoromanica.ro
356 ISIICHAW-Y1T1zu

care Românil Il cinstiaA f 6rte multA , Michaiu hotIrl"

a '§i tine o§tile In strftntorile muntilor ii d'a nu da bat-
taia In acea A
Cardinalul, vëpnd apropierea armiei liii Michain, intrit
In grija mare, cOci iii sosindu'l anc6 ajutOrele de la Lipova,
Tenet, Oaransebeei §i ale Skuilor din scaunele A.rie§uldf
ei Mureplui, ela se socotia mai slabA in puteri, nu numai
cu numkul, dar §.1 cu calitatea o§tilor. etnteadevkil, qice
cBethlen, Romanii, cari de mai multi anal se aflati In
trasboiu necontenitti cu Turcil, obicinuiti cu munca §1 cu
cprimejdiile, erati priviti de toti ca multq mai buni o-
cstag deeat aguril.) Intre aceste o§t1 romanesci, malj
deprinse la isbenda §i mai vestite erati cetele ce se chia-
mats Buzesci i liqescit, pre numele cgpitanilor s61, fra-
iT Buzesci §i George Rata. Cu t6te c fn adev6r6 o§tile
lui Michaiu erati mai bune deca ale lui Andrelu, in care
se aflat multi te'rrani r611 armati i nedeprin§i cu rAsboiul,
dar cu nunf6ru1 nu se deosebia multt fntre dfnsele. na-
care armil num'era ca la 25 mil luptatori;* artilleria lui
* Unti annalistil ungurti anume Szamoscozi, martoril de façrt
citatit de Bethlen, vorbesce astfelii despre numdrul o§tilor lui
Michaiu-VOU. : (Este anevoll d'a spun') curatil eitte otti eraii,
cti cI capeteniele inqi§1 n'o sciat ; fiti-care, dup6 patima sa, ridica
(WI scIdea nurdrul cam von,. Românil MOO cari vor se: se a-
irate mai curagloil, mirturisescU unü num6r ii. necretlutti de midi.
(Iar noi fr patim vom ariita aceia ce ami v6clutii en ochil no-
(stri. Acel ce vorbescU mai multU urea' la 30 mil pedestraqi gi
ocellereli, numgrul ostakilor lui Michala; acel ce spunti mal pu-
(9intl, 20 mii. Românil splint numal 8 mil. Acel at tint mijlocul
spunil 25 mil. Atata seul mai atitta mi se pare a fi mai de cre-
qutii. Acel ce puntl mai multil seu mai pninti fac6 abusti de
(calculq §1 Ore.' cuvêntil se arata darnici in cifre. Nimeni nu p6te
4titggdui cit acésta fu unU potopii mare de Omeni, ca cum bite;

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALE 357

Andre lu era mai bung §i mai namer6sa deal a Id Mi-

thalu ; ea num6ra mai multi"' de patru-cluei tunuri, in
vreme ce Michaiu avea numal opt-spre-qece bucati, marl
§i mid. Cardinalul in tabara sa aduna pe langa sine se -
natul §i aiT bmeni Imre* spre a se svatui cum A, porte
mai bine rasboiul. Parerile furl impotrivite ; unii sva-
tulati d'a prelungi rasbolul §i a nu llsa s hotaresca, s6rta
§i norocul unel singure battällii. El qiceaa c acésta, pre-
lungire va desorganisa armata liii Michalu prin Brute,
,ostenelile rasbolului, lipsa banilor §i nedisciplina osta§ilor;
A, ell cat s'ath intala mai mult, cu atata armia lor va
.cresee in numara, in vreme ce a lui Michalu va sllbi.
Altii, cliceati a trebuie a rezima tag, tabara de zidurile
Sibilului gi s'o intarlasea prin metereze acute eu carre le-
gate impreuna ; c astfela, unind tab6ra eu ormul, vor
puts sa aiM indestulare despre hrana §i t respinga pe
du§mana prin lovituri de tuna, de eam-va *s'ar ispiti elti
WI lovlasea ; ca trebuie a potoli foeul du§manilor prelun-
gind rasboiul prin amanari, fagaduieli, in§elaciuni §i so-
.ctérra rominesce smulse de la vetrile sale *lase peste noT. 0
eparte mare era voluntari ce alergasere la Nichalu , trall priu
4speranta de a pate prilda , qi nu atilt puterea kr reale cat
emultimea kr insufla grist.
Es te ince de sigure el Nichalu-Vode l adlogi num:ral o-
eqtilor sale, dupe ce intre in Ardélii, atAt pentru c multI de la
esine alergati in tabera lui, impin§1 de speranta pradei, Cat qi
4 pentru-ca Nichalu, in tote piirtile pe unde trecea, poruncia sit
eproclame-inteo parte IA tntealta, c va privi ca dulmane iii
41§i va resbuna ca de unti asemine pe orl-cine, care Sind in stare
ea parts armele, nn va 'Irma inarmatil &tea sa. Eli lucre intea-
4ceste'ehipii atilt ca sit sperie spiritile en multimea, cat i spre a
4nu less in spate"inimicti din care se so pea organisa battalliene;
4aceTa ce la vedere maria &tea Voevodului, era und nurnere forte

www.dacoromanica.ro
358 MICEIgU-ITITEZUL

111; eg astfelt puterile duraanului se vor inmuia 0 se vor

slAbi prin Rteptare 0 prin isbiri partiale , mai alles6 cu
tint mg ca MichaTu, lute, IndAznett 0 nerndatort; ast
fella, inchinat ei, Fabiu birui pe Anibale 0 creul Matthein
triumfg lfingl Vratislau de silintele a duoi puternici emit
alt Poloniei 0 alti Boemid. Ernerict Szicszai, unul dirt
credincio§ii prinplui Andreiu, Ila ruga in deosebi d'ayi
cauta una asila inaint6 luptel spre a se feri de primejdiele
Asboiului, adducênclu'l aminte despre nenorocirile de la
Varna 0 Mohaci. La acestea , Andrefu Aspunse : cD'a§1
cfi In locul tn, 0 et a§t face-o, dar sciindu-m6 capt alit
cacestil ariMI, nu voiu A fit fugart 0 A desertezii de la
c ai mei.'
Dar alp, pe cafi bgnuitorA chronicari ii numerg printre-
dupanii lui Andreiu, Ilt povAtuiat a nu se trage inapoi
0 a nu 16sa A trcä occasia d'a stävili nlAlirea dupla-
nului 0 a opri Aul d'a se Intinde mai multt ; cu cftt.
mai multt vor Intirclia , cu atat armia lu'l Michaiu va
4m are de carre, pe care, impotriva unei strapice porunci a dom-
4nu1u1, fix-care Uri en sine, precum Meuse voevodul §i totT bole-
4ril, purtând nevestele, copiii, tOtti starea Iii avutia, ca cum are,
4fi avutil de gencle de a schimba pentru tote d'a-una pemêntul
ede locnintil; pricina era ceel se temeali ca, in lipsa domnulni §i
ea armiel din tail, Turcii s64 Tetaril se nu cum-va se ntivit-
41iasce spre a o preda. ,
Despre armia lui Andreiu, annalistii nnguri o scan peste in5-
sure, fecolod'o de 9 mil ; altil ince in numerii de 5 mil. Dar
mai multi istorici qi annaligti streini, precum De Thoa, (xnr
p. 352) Guérin (p. 497y, Orteliu (p. 453) Biseliu §i altii o face de-
25 mil. Istvanfi asemené 4ice el numerul *nor era mai de
o potrive de anThe pertile. Din acesté se lemnresee ce deli
rite a foste óstea romilnéscii mai mare dealt cea ungurésce, deo--
sebirea lose era netusemnate.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 359

cresce prin venirea Skuilor, , ce 'I mai astdpta, A via §i

a altor partisani ai ; cl dugmanul va fi multt mai de
ingrozith atunci dud ti va uni t6te puter ile. Pentru aceia,
nu este vreme de perdutri; trebuie a lua armele pentru patril
sipentru libertatea copii1orsT §i a cerca norocul AsboTului.
Acestt svatti era si celti mai bunt, ciici in adeverti ori-ce
prelungire a rasboiului art fi fostt in paguba ml Andrea
§i in folosul lui Michalu, de vreme ce pop6rele Ardelului
tineat cu acesta din urmA. La unt asemenea svatti se uni
§i Andreiu I hotari a y cerca norocul. Mai 'nainte Ara
elil vol s sleiascI t6te mij16cele de impAcluire. 40 ! ne-
4priceputg minte omendscl! qice unul din chronicaril no-
«stri; ct vreme fu de a tocmi tdrra si a face pace §i nu
4vru; ci yru A tocmiasca cand nu fu de nici un folosev.

XIX.

Michaiu-Yodl, precum amt vqutt in urmg si din pri-

cinele arrttate ne voind a da bIttail in acea Ii de mer-
curi '712T octomvrie, spre a indatora pe clamant a nu 'A
isbi, se socoti a 'lt occupa in acea Ii cu negociatil. Tr-
mise dar soli la Andreiu, cerandu'i ca deschi01 callea
pentru eld §i armia sa , spre a merge A se uniascl cu
Nemtii impotriva Turcilor, c6ci de nu, apoi '91 o va des-
chide elt cu sabia; c elti n'a intrata cu ganduri vrajma-
§esci in Ardelt; c de s'a %mitt vr'o pustiire prin sate §i
crap, a fostt f6A porunca lui. Andreiu, doritort de pace
ascultand sal% IT tAmise inapoi la Michaiu, Imprenna cu
dud ai sT, purtand acestt rdspuns : Ica Michain-Vodl
etrebuie A se traga, in tdrra Romandsd tott pe drumul pe
4 unde a venitt §i A desp6gubiascl tote relele ce a1 facutt.

www.dacoromanica.ro
860 M1CHATU-VITEZUL

c osta§ii sel 0 apoi sa fac . o noul legatura de pace §i al-

clianta temeinica impreuna*. Michgu, ascultand propme-
rile deputatilor, se argil a le priimi in de bine 0, spre a
insufla mai multe sperari de pace lui Andreiu, elti in-
chilie cu aceia§i deputati o incetare de arme pentru acea
di, pentru care ceru zal6ge, fagaduind de a tramIte 0 din
parte'i. Andreiu se grabi a trilmite pe Moise Secuiul §i
pe Melchior Bogathi, cela d'entelu capitant vestite, cu
cinste cunnoscutii de Michalu pentru campaniele sale in
Ardéle, cel-l-altii june allese prin nascerea 0 calitatile
sale. Michaiu ii tramise doul boieri straluciti, postelnicii
Preda 0 George , cu cari Andreiu vorbi 0 se planse cu
Vioiclune de purtarea lui Michaiu Are dinsul.
Inteacesth vreme sosi in tabara lul Andreiu, Malas-
pina, legatul Papa*, pe care Iniata prin9ul ile porni lfinga
Michaiu-Voda ca A. se sillasca in tota chipul spre a lii
adduce sa fad. pace. Nunciul infati§indu-se dinainta luI
Michaiu, nu. se temu d'a necinsti caracterul see de epi-
scope 0 de sole, pogorindu-se pea a minti inteunii chipa
neru§inatil. Prefacendu-se ca, vine de la curtea imparatu-
lui 0 slujindu-se cu numele M. S. Imperiale, de la care
spunea ca are carte la maul, ele porunci lui MichaIu sa
éssa indata din Ardéle, Ora a face niei o vrajm6.01. Ce-
rend Michaiu sa i se arate porunca imparatului, nunciul
respunse ca ea se afla in manile prinplui Andreiu, caruia
a lasat'o, dar ca peste pu9ina pete sa 'I o adduca. Malas-
pina fu nenorocita in in§elacinnea sa, WI Michaiu ilii
dete de mincIung scotend carte a imparatului cu total
dimpotriva prin care i se porundia sa isbiasca pe cardi-
nala WI intartliere 0 declara ca la acesta porund voik
sa asculte. Nunciul flu conj Lira atunci in numele lui Dum-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 361

neclet ca st nu fact nicT o mi§care In clioa acela, p6n6 co

va vorbi cardinalulul ca g 'It adduct la alte simtiminte.
MichaTu nu mai rtspunse nimict nunciului §i acesta se
Intórse chiar In acea li la Andra. Din partealor, Moise
&call §i Melchior Bogathi se silir prin multe cuvinte
a adduce pe Micha Yu la simtiminte pacInice §i bine-voithre
care Andre lu, Oiand cu In§eltclune, el mit tractatt de
pace s'a §i inchitiatti intro acesta §i imptratul; cl, privind
nestatornicia lucrurilor omenescl, g se multungasca pe po-
sitia sa de num §i g n'o jertfiascl ambitieT sale §i unul
-viitort nesigml.
La acestea, lath care fu rtspunsul lui Michalu : «Amt
«juratt lui Christos, pe Turd g nu slujescti §i vol pe
adin§ii II lubitl; cum 6re st m6 Incredd Vot? D'aceia ho-
«ttrit'amt a v6 cuprinde tArra §i a muri ca unt cre§tint
-«sét peste voT a domniv. Elt adtogi el allianta ce spunti
el c'all inchitiatt cu Imptratul este o pricinuire &Oat
spre a ocoli greutttlle de fa0 §i mai multt spre a rape
pacea decit a o face ; et e mai bine a hottri prin arme
deal a maT face tractatt de pace. «Inca peutru nesta-
«tornicia norocului, sell, clise elt, cl stint omt, dar scit §i
aaceTa ca Dumneftt ajutt rasb6iele drepte, §i et amt luatu
«armele pentru lege ; elt va intari pe cel ce se luptt
«pentru diusul §.1 va prigoni pe cal ce Iti vêndt,.
Joul in "Its octomvrie, cli constntita depe ctlindarul not,
apostolilor Simon §i Iuda , din0-de dirnin6t1, Michalu-
*Pod, trImise fnapoi luT AndreTu pe Moise &mini §i pe
Melchior Bogathi , cu urnattorul ultimatum : «Indreiu
«Bathori, ca unt partisant alt Turcilor §i vangtort alti
«pricinel cre§tinttltil A se lepede de stOpanirea Tran-
«silvanieT, st imbrace halm popOsct, 0, se duct In Polo-

www.dacoromanica.ro
362 MICHAIU-VITEZUL

atnia §i salase principatul pe sama liii Sigismunda Bathori,

(At de altmintrel6, va hotari puterea armelor; Tar a-
etunci elt, domnt a1t arril Romanesci se lta, ca lit va
dace a dohêndi milostivirea imparatulul». Cardinalul in-
tellese atunci ca trebuia a se gati de rasboTu §i tramise
inapol zaltele lui MichaTu. Elt se Ondi Ansa sa mai tra-
mita o data. pe Malaspinalfinga Michalu, spre a mai face &
cercare de pace. Urcandu- se inteo trasura insocitt de a
mica escortti, Malaspina intra in tab6ra voevodului; dar ace-
sta nu vru salt priimiasca §i, fiind-ca Malaspina se apuca In
tabara a vorbi offiçerilor §i osta§ilor, indemnandu'T sa lase
armele ca slim verse sange cre§tint, eMichalu vqêndula
e Wand astfelti de a doua 6r1 datoriile sale de sold §i
epricepênd ca nu 'T addusese nici acum porunca impara-
etului fagaduita, liii chitma dinaintel, 1111 mustra pu9int
epentru in§elaciunea luT §i, fat a vatama Mtn' nimict
respectul cuvenitt perskei sale, fit tramise, One' la
ea dota porunca, la arestti in coda taberii, puindu-lt sub
.paza filului sat Petra§cu, ca sa nu i se intêmple nic
cunt rea. ,
Fara cuvêntti alt banuitti unii Unguri ca §i Malaspina,
voind sa ca§tige fav6rea imperatului §i sa dobêndlasca.
prin mijlocirea lui demnitatea de cardinal:6, lucra in secrett
in fav6rea lui Michalu §i ca de bunt void eitt remase in
tabera lul. PoloneziT mai allest, urind pe Malaspina,
implura Europa de invinovatirileior, 0.icAnd ca elti a fostb
unt spionil alü imperatului §1 ca a in§elatt §i a perdutt
pe cardinalul.
Adsta bandiall a mitt din acela ca, in urma bat-
tallieT, Malaspina se argil plint de zelt pentru MichaTu
§i pentru imp6ratul. Dar este de crequtt ca elt se arata

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA, NATIONALE 363

astfelti, ced se compromisese f6rte multh In ochli kr ,

prin focul cu. care aphrase pe Andreiu 1naint6 bgttal-
lid. Ace% ce silise pe 1Valaspina a sta in fav6rea cardi-
nalului era cä acesta cat-va mai nainte flghduise in se-
creth Papa* a 'I inchina Ardélul, sperand ca astfelh 114
va av6 la nevoih sprijinti Impotriva imperatului §i va
puté 'Astra mktg. t6rrh ca mil feudti aternItorh de san-
tul Scaunt.
In vreme ce Andreliz §1 Unguril sta in cumpeng intre
temere §1 nhdejde §i a§teptati intOrcerea la Malaspina,
ca sa yap de le adduce pace sdh rgsboiu, Michaiu 41 Tea
t6te mkurile pentru Mita. Elti 4.1 intoemesce armia,
41 ROO tunurile, pune toth lucrul la locul set, §i, inain-
thud spre Sibilli, trImite unh crainich cardinalului ca sh'I
spung ch elt voiesce sg crute sangile cre§tinilor, ch elii
nu vine ca sh 'IA verse, dar ch, fn numele imperatuld sh
'1 asigureze invoirile ce i se dedese §i i se jurase de Si-
gismundh, cum §i sh '111 fad a intra in stepanirea ace-
stei Orel; ca cardinalul tinea unil principath ce nu era alh
la Insfer§itti II declarg ca, de nu va lgsa mai curendh
armele spre a se supune.la M. S., elh 1111 va goni de pre
urmh cu focti §i cu sange One ilti va sc6te aferg din-
acesta tOrrä.

%X.

La mktg. vestire trufa§a prinçul Andrehu, perynd spe-

rarea de Impgduire cu care In zadar se mhgulise , mg--
niatti peste mesurg, trAmise inapoi pe crainich, incallech
callul §i pommel NI Gaspar Corni§, generalul-§ett d'a
formh rOndurile §i d'a intocmi armia de bIttail. LocuI

www.dacoromanica.ro
384 nueralu-vITEzut,
unde armia fu intocmitkera o campid, nu pr6 bine alhisd,
ageclatä intre oragul Sibiiu i Orgill elimberg ; ac6std
cdrnpid. este din natur d. aga de nenotrivitd incdt Om en-
tul se pl6cd din partea elimbergului i dimpotrid se
ridicd din partea oragului Sibiiului; intinderea ei este d'a-
pr6pe patru mil pagi. Michaiu era spre rdsäritd, urmind
riul SibiTuluL Andreiu era de cea-l-altä parte a riulul,
spre apusi. Armia lui Andreiu In intocmitd astfeld cd ea
occupa partea cea mai de josd a campiei, inchisd de am-
bele pArti intre oragd gi rful Sibiu. Michalu din contra
rdspandise ostagil sti parte pe gest gi cea mai mare parte
pe indltimele care din sust de Sibiiu gi de elimberg se tind
de munti, astfeld incat de pe imprejurgri, voevodul putea
allege s6ii de pe naturd sed de pe vointd., und locd mai
priinclost, invreme ce prinçul Andreiu n'ard fi pututd lua
decit unul mai rdii.
Intocmirea armiei hiT Andreiu era acesta : la centru
o mii c.11reti, ald edror capd era vitézul Noise sd-
eulul , av6nd de locotenenti pe Franciscd Sevri i pe eel
duol 'Tema, unul Czomortany, cel-l-altt Becz, ambii sd-
cul i vestiti in rdsbolu; pe MITA diniT erat trel sute po-
lonesi armati cu arcuri, pusci i sbiT, commandati de und
nobild i voTnicni polond. La drépta erail agqati pedestra-
gii, luati din garniz6ne i o mii Sagi; acéstd aripa o com-
manda Stefand Lazar, , rdsboinicd harnicil , care se illu.-
strase in rdsbaele eu Muscalii din vremile lui Stefand
craiul Poloniel ; acestula se dote ca ajutort George A.-
radi , ungurd edpitand ald pedestragilor Bragovului , ca-
rele se afla pe land. Andreiu dud din nainte nOvalirel
lui Michaiu. La stinga veniad int6iu 600 pedestragi pre-
torieni , 1il albastrit, de pre uniforma kr; capul acestei

www.dacoromanica.ro
 13NUATEA. NA-TIONALE 365

cete allese era Mattheiu Pereseth, voinict ind'erttnict, a-

vend de locotenentt pe Francisct Turi. Dapt (ERR venia
o armil ajutAtOre, povItuitt. de Petre Huszar §i Stefant
Tahi, ambii unguri din Ungaria cari fuseserl pentru ye-
stea vitejiei lor chitmati de prinuleSigismundil in Ar-
Md. Huszar priimise da la Andreiu commanda intregei
aripe stinge. Alaturi cu 6stea Mi Huszar., tott la stinga,
venial cei mai de capetenit, magnati §i nobili , Melchior
Bogatbi, Niculae Zalasdi §i multi aliT, Tar la stinga lor
era Andreiu Barcsai , banul Ltigo§ului cu o clliiximo
voinict, Gaspar Sibrik ctpitant alli cällrimel pretoriene
§i junii nobili ce slujiat la palatt, alt diror regimentt
qe urca la 400 6meni adtogitt anct cu mai atftti pede-
stragi al1e§1, veniti, cum se clicea, de la portile Comitate-
lor. in a dona lini venia falangea s6t corpul armiei de
reserva, , formatä de 6menii Comitatelor §i de nobiime.
Capii erat brit Iffiui numitt junele, de pre Orsta lul, ca-
rele era frate vitregt cu prinçul Andreiu , Stefant Toldi,
George Ravazdi, Stefant Bodoni dintre senatori, Baltazar
Corni§ asemen6 senatort §i fiiu alt lui Gaspar Corni§,
precum §i multi alp. Capul tutulor era Gaspar Cor-
ni§, dar fiind-c a. in calitate de generalii-§eft, elti com-
mands, tat, armia , Pancratie Sennyei lu t. in locu'i coni -
manda acestei trupe. La spatele ei veniail 600 cällgreti
ai clror capi eraui Benedictt Mendzenti, Michaiu Szei-
nere, Wolfgang Petki §i Stefant Beseni.
Astfelii intocmindu-se armia, Andrelu se apropiè de
capi §i le tinil unt cuvêntil lungt Obit de patird, f6rt
demnitate §i cuvlln, in care se vgdesce semetia §i obrtz-
nicia co mai tott d'a-una a intrebuintatt Ungurul Are
Romftnt. Elti nu se mult5m1 numai a imputa lui Mi-

www.dacoromanica.ro
366 MICHAIU-V1TEZUL

chaiu mustrgrile obicinuite atunci de Unguri, el s'a arg-

tate ingrate care din§ii, cad Pal ajutate d'a se face
donme §i Pad mantuitg de Sinan ; dar Mice aruncl in-
jurgturi gr6se §i nevrednice asupra hu §1 a natiei ro-
mane : Michau, 1icea Andreiu, e ung §6rpe pe care l'a
thrgnitg in sinul see, §i ale cgrui venine ant% sl 'le otrt-
4viascg. Fratii lid' pascg gi astag porcil §i caprele in pl-
4durile terrif Romanesci. Big sémeng mai mune milli do-
4bitoce fiorosg decal unui ome. Big s'a unite cu talharii
qi cu terranii, semenii lui din tete tinuturile, spre peirea
4nOstrl. Nu ye temeti, adlogi elii, de acestg natig prestl
40 defgimatg , de vécuri dajnicg Ungariel, natig de robi,
tpe care se cuvine a'i batte mai bine cu nuiele §i bete de-
cal cu ferul.) Apoi, spre a aprinde §i mai multd mania
ostmilor set' In contra lui Michahu §i a le dovediascl rem
lui credintg, ele puse de citi tractatul de alliantg ce acesta
inchigiase cu Ravazdi §i cu Vit6zul §i ile intgrise pnun
jurlmantul lui §1 alg boierilor. Andreiu Vita numai a
spune el. ele a fostii celti d'antaiu care calcase §i rup-
sese acestg tractatil prin comploturile sale impotriva
lui Miehaiu §i prin pacea ce inchigiase cu Turcii. Dupe
ace% , cardinalul se Reg la drépta falangei sale , in-
tr'ung loce ingltate , spre a priveghia tete intamplarile
rgsboiului §i, pentru ea locul set a pal fi *lute de ce-
-tre ai sei , ele puse thainte-i ung stke mice pe care era
tesute cu aurg litera A. Ell purta plato§a ostg§escl §i
Incelleca ung cant negru §i generost, ce 116 avea in dart
de la Sigismunde Bathori; binga dinsul sta Stefant Csaki
din Medime, George Palatici §i vr'o cati-va ali nobill
dintre Seoul.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 367

XXI.

Michell' cad la intocmirea 6stei lui Andreiu §i. depre

{linsa 41 intocmi pe a sa. Elt fe.ilu cg. Andreiu Intdrise
mai bine cu o§ti aripa stIngd , apoi centrul ; iar aripa
{1.répt a. era cea mai slabd ; deci elt hotdrt a '§ii concentra
silintele §i isbirea asupra acestil din urmg aripe a dupla-
=Id §i a centrului, refusand a Inhata bdttaia intre drépta
lui §i stinga dumanului. Pentru aceia, elt intdri bine
stinga sa, faça cu drepta lui Andrelu, puind acolo pe Baba-
Novact , vestitd generalti pe acele vremi , cu catanele §i
haiducii sei ; la dr6pta era cdllärimea serb6scd , o cetä de
Cazaci §i. alta de Moldoveni. La centru erat Unguril, e-
yelid capt mai mare pe George Mako ; Tar capil cohor-
telor erat Franciscil Luga§i , Dimitrie numitt celd Mare,
George Horvath , Michaiu Gyulai , Lupul Noak §i. altil
cari commandat battallike set companii. In dosul lor ere"
Polonesii cu o sémd numer6s1 de Cazaci §i cIllärimea ro-
mftnescl. In sfer§itt venia Michaiu cu falangea sa, o trupg
{le o mill Secui, impreund, §i boieril cu militiele kr. Trei
-cruel marl intregl de aurt erat dinaint6 lui Michalu 0
Indatii dupe crud venia eroica lui sogi5 d6mna Stanca.
Pen' a nu se inhlta o§tile la lupth., Michalu protestl prin
unt cralnict ce trämise in tabera lui Andrelu pentru san-
gele ce are sä se verse, el lmpotriva vointei sale, cardina-
lul fit silesce a se batte. Apol declara, el elt dd iertare
tutulor color ce vor vol a recunnesce pe imperatul de
stepand. Ell propuse anc6 de a se cruta vieta celor ce vor
vol sd fligl dintr'o tabera Intealta, s6A WY spera el unt
mare numert din soldatil lui Anclrelu vor trece la din-

www.dacoromanica.ro
368 MICHAW-TITtZUL

sul, precum se gi intemplä , séd cd von, a da Ardelenilor

unti semnti de buna lui vointd Are dingii.
Michaiu, trecênd in fruntea ogtilor, le vorbi puçind
cu cuvinte scurte gi energice, ast-felti cum trebuia unor
ostagi doritori de a se batte. Purtandu'gi in drépta gi in
stinga trupul, ochii g'i bragmle sale, domnul mai multil
prin gestuti expresive decat prin cuvinte , indemna pe
al sei, Oicêndu-le ; cilia (gi ardta tabera sa), aice este
cdreptatea, aice pricina cea bunk, tocmelele, leglturile gi
cjurdmintele de pace, impdratul gi Dumnecled. Grdbiti
adar, cticicu biruinta 0 agt6ptd o gloria mare gi o bogata
«prada. Iar dugmanul (intorcênthqi maim cdtre dinsul)
cce are 6re pe shil-i, MIA numai credinta calcata in pi-
care gi juramêntul batjocoritii, lipsa de ori-ce barbap,
4vicleniile, cursele, svaturile werit6re cu Turcii gi nele-
(giuirea uuor legAturi vinovate. Sub mid capti chiamatd
tla cele sante, soldatul e pangaritil; sub o purpura santd
ce und peptd nevrednicd gi rdsvrätitd cotre cert.. De la u-
a ail' ca acegtia ce mai e de mteptatii ? f6rd, numai aceia
cce ei ne aratd : inimi induoite, tremurul trupuluilor, ble 7
esteme femeiesci gi prin urmare fuga mai nainte de a se
obatte,.
Astfeld scurtt cuvênta Michell gi graind, chipu '1 ful-
gerka, ochil scintelaza gi focul inimei sale aprinde in ini-
mole ostagilor sni unti eroicd ebtusiasnad. Ei sunt siguri
acum ca vor birui. Domnul porunci indatä a se invoca
in WI tabdra de trel ori santul nume ald lui Iisus. 0
strigare mare se Inaltd de odata la ceruri; semnul de Ni-
ta% se dete gi trOmbitele incepurd a sunna din ambele
tabere.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONAL2 369

XXII.

Era slece césuri de dimingtd (18/28 octonwrie) când In-

cepu bdttällia prin o furiOsd ndvMire de ambele pdrti. Su-
netele trOmbitelor, urletele tunurilor, infiorät6rea kluerare
a ghiulelelor ce se Incruckail in aerd, cldncditul paloplor,
strigdrile lupt/torilor,, furnul prafului , care in mijlocul
sgomotului fntuneca cerul , tote acestea respandiad in
tOte part* spaima mortil i curmad vieti ford numerti.
Tunurile lui Michaiu-Vodd erati Regate pe unti IGO mai
bunt deal ale Ungurilor i ard fi %cad multd fed ace-
stora de ard fi avutt tunari mai m*eri, odd ghiulelele,
aruncate prO susd, treceat preste capetele ungurilor, lovinil
numai verful ldncilor 0. le Ikea mai multd spaimd, de-
al vätdmare.
D'abié se incepuse bditaia, când unil nobild romAnd
din 6stea lui Andreiu, anume Daniil Zalasdi, IT Ina po-
stul ce i se incredintase 0, d'and pinteni callului , treca
in tabera nOstrd. Talentele sale gi favOrea prinçilor Ba-
thoresci riclicase pe Zalasdi dintr'o trOptd de josd la aceia
de nobilti. Eld Meuse Bathorescilor multe slujbe , care
strAlucise numele lui. Cinstea i slujbele f6cute i prii-
mite Part fi indatoritti a Amalie credinclosd luT Andreiu,
dar glasul sftngelui ild impinse, cu marea mirare §1 intri-
stare a Unguilor, in tabera hit Michaiu. Spund ed. eld
flcu cunnoscutt mT Michaiu positia armief vräjmap. Cu-
rendd dupe aceia , vom vedO cum Ungurii resplItird, luT
Zalasdi cu mOrte cumplitd pentra acOstd faptd.
Cea dInteiu isbire o flea Baba-Nuvacd cu reeea '1 vi-
tejid , In capul calldretilor sel , asupra lui Stefand Lazar,
24
www.dacoromanica.ro
370 lacHau-vutzta,
re care HA avea in farA; dar on tote silinele ce puse, elh
fu respinsh inapoi de voinicii pedestragi ai acestuia. In-
data Michela II trhmise in ajutoril o truph voinich de cal-
lareti arm* cu lance. Erat callarep Unguri gi Secui
commandati de George Mako. Acegtia, ajungend in mij-
locul ostagilor lui Baba-Novach, nimiti de neisbenda kr,
IT inabarbhtezh din nal gi impreuna impingend inainte
caii lor , cadil peste ogtile hit Lazar gi ale lui Andreiu ;
apoi desphrtindu-se in due trupuri, unul se lash asupra
pedestragilor, cari silisera pe Baba a da inapoi, ii maul-
lAresce grOznich , chleand pe unii in pici6rele cailor kr, ,
lovind pc altil cu lAncile. Acolo pen Stefand Lazar,, ce
commando, acesta ariph. Elh se jertfi din bung. voih mor-
VI , asverlindu-se in mijlocul mdeellului soldatilor sei gi
strighnd : eVoiu sh morh ca sh nu mai slujeseti unri poph
cnemultumitorh care 'ml a rapith cinstea gi vredniciile
dmele.) Celti-l-altd trupt chclu peste &tea MI Noise ce
'I era in façh. Aci se fheu o mare uccidere, coci find pun-
tul principalh alti battaii, gi o parte gi alta se purta eu
barbItia gi se väthmarl gra]. (IIngurul , Oce Bethlen ,
aera in luptA cu ungurul ; unul se battea spre a apara
<Petrie , cel-l-alth spre a o ma) In sfergith dupe ce se
luptarl cht-va cu-puteri d'o potrivh, trhmitend Michaiu
Awe tint ajutorh la ai sei, Moise Secuiul fu impinsh im-
pel de Mako gi perdu multa lume in retragerea sa. tint
etégh investith Cu semnele Bathoreseilor fu rapith de la
6stea sa; stegaril Toma numith Grecul, Stefanh Szeplaki,
§1 Tudor Colbaz furl omoriti.
Petre Huszar din aripa stinga, vklend 6stea lui Moise
ea dath 'kepi gi el bättAllia este mai perduth, grhbi a
alerga inteajutorul lui Moise eu voinica trupa de lanced

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALt 871.

-ce commanda 0, dând asupra serbilor 0 ungurior tut' Mi-

chain , osteniti de o lunge lupte , il respinse inapol. Ye-
4end ac6sta, Michaiu cu rema§ita callarimei sale unga-
-resci 0 romanesci, cu cea mai mare parte din reserve sa, a
16rga insug asupra luiPetre Huszar, da ajutord ungurilor 0
-serbior sal §1, dupe muna versare de sange, respinge ina-
poi t6te trupele hfi Huszar, incremenite de atata voinicia.
Michaiu Insu§i alerga ca une leti prin mijlocul vrajme§i-
lor,, Vind in mane, sabia sa grOznica §i amenintatere , cu
-care dobora in dr6pta 0 in stinga pe cell leen:Tina. Elti
nu se multumi anse a inima pe aI set' prin exemplul ce le
-de , ci ince prin cuvinte il indemna, , ii impingea , il lin-
barbata spre a se folosi de aceste minute priinciosti ca
-se sparga de tote armia du§mana.

XXIII,

linguril acum perdusera battaia ; armia lor in resipa

fugea in tete partite ; reserve numai singura mai tinea.
Acksta trupa numer6sa 0 curagiosa, care Mice nu dedese
In WW1, staid in ajutord la cele-l-alte o§ti, le opri din
--fuga lor 0 le sili a se interce spre armia improtivnica.
Anclreiu Barcsai, Moise Secuiul, Stefane Tahi, Petre Hus-
_zar 0 cei-l-alti capi, temêndu-se ca isbênda lui Michalu
se nu se prelunglasce 0 , spre a pune stavile furieselor
sale isbiri, se inclomna 0 se imbarbateza unit' pe altil, 41
pune in orendulala battallikele ale caror renduri erati
stricate §1, cu energia desperarii, cu o numer6se, callthime
-de lancer! 0 cu tete pedestrimea guardiei , furiost se a-
nima asupra lui Michaiu, mêndru 0 sigurti acum de is-
lênda sa. Lupta reincepe atunci cu mare invier§unare din.

www.dacoromanica.ro
372 MICHAlu-viitzul,
amêndoug pgrtile §i ajunge ingrozitere, desperatg. Românit
tii Ungarii se sta§ig unii pe altii ca nisce tigrii flImêng,.
sciind bine cl pretul biruintei e frum6sa §i, mg.n6sa terrg
a Ardelului. Unit se luptg, ca s'o ting; cei-l-aly ca sl Tea
inapoi mo§tenirea pgrintescl. Biruinta multg vreme Aga
nehottiritg, Ong dud silintele desperate ale Ungurilor §i
improspatarea ostilor lor, sparserg 6stea ostenitg a lui.
Michaiu §i o silirg a da dost. Cea mai spgimêntgtere neo-
rOnduiall intrg atunci in rOndurile acelor osta§i, cari elt-va
timpil inainte eratl biruitori. Fuga lor fu atat de rapede-
incat cu mare gra: Michaiu isbutl a 'I opri in loci:. all-
lane pe unit callu spumeggtorti, plinii de foci:, accoperiti1
de sudOte §i de prafti, ell*: alerga intr'o parte §i intealta,
fatrebuintand cftnd indemngrile, cand amenintgrile, cand
inse§1 loviturile spre a intOrce pe osta§ii sei la battail,
Elil isbati mai antiffu prin autoritatea perskei sale a opri
stégurile ; apoi pe langg dinsele, se nevoi a opri pe fugari
striggndu-le : «Ce va sq. Oicl acestg mi§elig ? Ce va a
(did acestl splimentare neobicinuitg, care ye face sg 11-
"say a ye sdpa din Mani o biruintg, cktigatti, ? Voi ve
4 tragetl dintr'o luptg cu norocti inceputg; voi day pasil
4 unIll du§man6 ingrozitA §i in rIsipg a '§i aduna pute-
"rile. Unde suntey voi, vitejii mei solday, cari odini6r1
"ati pustiitti Bulgaria, cari ay sdrobitti armiele Jul Ca-
"raimanq §.1 ale lui Ahmet, cari ay imboggtitq térra
c Romanesca cu jafurile barbarilor? Pentru ce puterile v6-
' stre stint acum topite, mânele vestre slIbite §1 inimile
evestre förg btirbgtig? §i,aceia ce este ru§inos A de spusti,
4 nevrednicti de acutt,pentru-ce manele v6stre armate-
"chiamg in ajutorul lor picierele vestre nearmate ? Astfelti
46re o sl biruiti §i sl Way Ardelulti ? astfelti o A. impley.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 373

-ecasele vóstre de dobêndh? Pentru ce dar nu vt opriti ?

-41sTu vreti óre mai bine a dobêndi astä-cli gloria decht o
-evecinich necinste ?)) Prin asemen6 cuvinte ii apostrofa
Michgu; dar spaima era mai puternich decht ru§inea.
Ea biruia nu mimai cuvintele, ci ADO ränile i lovi-
turile. In dosul taberil Românilor era mit délt nhlti§ort
inconjuratt cu §anturi 1.11110 satul Henan. D'abié in
acelt loct, numitti tufi§ul CisnädieT, Michaiu isbuti a opri
fuga osta§ilor, a '1 intocmi in ortnduiall 0 a 'I intórce
eu faça care du§mant.

Unguril fheusera unt past mare spre biruinth i art

fi pututt isbuti a sparge cu totul §i a rtslAti Ostea nOstrh
sphimentath §i push pe gtnh, 0 a impecleca pe Michaiu-
Vocll a o intocmi din nod, d6ch acel ce commandat reserva
art fi dus'o in ajutorul lui Barcsai 0 a lui Moise, caH is-
butiserl a infringe armia romang ; dar Corni§ 0 Pan-
tratie Sennyei tinurh in nemi§care reserva ce era sub com-
mando, kr. In vrernea aceia, Michalu 1§I clAti o§tile din
nod asupra vrAjma§ului. Eld porni inainte dont cete de
polonesi ce nu dedeserä anc6 in acea i, caH nhvglirl
tu furl asupra o§tilor lui Barcsai i Moise, uccigend §i
rtsturnând tutul dinaint6 kr. Moise i Barcsai sprijinirh.
tht-va ac6sth, furtunOsh. isbire ; dar, vklênd c nimeni nu
le vine inteajutorti, eh flancul kr descoperitt e amenin-
tatd de Michaiu, se tragd cu grabh spre reservh. Itunci
o cdth de poloni ce slujiat in armia lui Andreiu, vtynd
fuga Ungurilor i creftnd c b.t1aia e perduth de din§ii,
trect King/ cornpatriotii lor in armia nóstrh. In vreme ce
www.dacoromanica.ro
374 MICHATU-TITEZIIL

se petrecean acestea, Gaspar Corni§, generalullefn all

du§manului, voind s facn o recunn6scere spre drépta ca
sa vécht ce e de flcutti in starea de atunci a luptel, fu
fern veste ocolitt de scadrkele moldovene ce slujiali In
armia 'Astra; iln prinsern §i il addusern dinaintd lul
Michalu, care, cunnoscendult de multi' din soliile lui i.
respectand virtutea §i vrednicia ce impodobiall pe acestn
lludatn rsboTnict, liii tratn. bine §i nri puse in locU si-
gurn ca sä nu I se intênaple nimic. Aii fostn unii, Oce
«Beth len, vrnjma§1 a cinstel §i al reputatiei lul, cari an
tOst cä Cormi§ de bunu-voin §i intr'adinsil s'a llsatd a
<Ku prinsn §i duel la Michalu, find din partida impera-
ctululo. Anna li§til struini stan Anse la induolall despre
acdsta. Prins6rea fern veste a generaluluileffi, desertarea.
Polonilor, spargerea o§tilor lui Moise §i ale lui Baresai,
incremeniru de spalmn pe Andreiu §1 pe osta§ii sl, bent-
el nu mai indrnznirn, a tine luptä cu Michalu, in vreme
ce acesta, reimburbatand pe a sel, se artind puterniel
inainte, tale, turburn, §1 pune in neorOndulalu tite cetele
unguresci.
Era acum trel cdsuri dupe' amiag. Andre lu, care de la
§épte césuri dimindta stntuse In acelli locd, veq.end acuma
dupe o buttallin de cinci cdsuri, armia sa in rnsipu,
fera sperantl de a mai indrepta bnttala, gêndi la sine spre
a se mautui prin fugn, depre povata unora §i, inainte de
scnpätatul sdrelul, elti I§l pärnsi postul §i armata land
fuga, Insoçitu find de o sutn, de cull/rep', titre cari eran
frate-sen Ionn Iffin, ionn Gerendi, George Falatici, Iona_
Beldi cu fiii sei Pave In §i. Clementd, Toma Czomortany,
Nicolae Mico §i multi altii. Ostea lui Andre lu, pfträsitn
astfeln de prinçul sen §i lipsitn, de generalul sen robitti

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALt 8M
cauta a mai tine Oa la sosirea noptii, ce nu era depart&
ca sa se p6ta trage in siguranta. Obosirea armiei n6stre
o ajuta intru acAsta. N6ptea acum sosise §1 battala tota
mai tinea. Pancratie Sennyei , Moise Skuiul , Stefand
Toldi, Petre Huszar mai sprijinira MO mai multe isbirt
ale lui Grigorie Mako, cand pe la opt cdsuri Michaiu, in-
tellegand de fuga lui A.nclreiu §i pricepand ca battallia
nu mai este nehotaritä §i c fe'mane numai a o sfar§i,
impinge inainte cate-va cete din 6stea sa, çlicêndu4e t
eFetii mei, mai opintitl anc6 o data; biruinta e a vostra;
cvitejia v6stra mi-o chiezapiesce.) Nava1a acestor cete
sparge cu totul rbma§ita o§tilor Jul Andreiu §i le pune pe
fuga. (ET se tragd in tacere, qice Bethlen, cu pa§i grab-
4nici §i fdra randulall, parasind Romanior tab6ra, bi-
truinta §i patria.) Ai no§tril se aruncara indata, in tabdra
ungurdsca, uncle gasira §i pradara multd aunt, argintd,
haine, cat, corturi, multe steguri §i patru-ljeci §i cinci
tunuri. Osta§ii no§tril petrecura n6ptea aceia pradand
tabgra ungurdsca §i sgrbatorind biruinta lor Fin mese,
cantece §i chiote de veselia. Armia lui Andreiu läsase pe
campul battalliei 2027 morti §i apr6pe la 1000 raniti §i
prin§1. titre ace§ti din urma, af6rA de generalul Corni§,
ckluse §i George Ravazdi, pe cari &cuff, urandu'ld de
mOrte pentru tirannia cu care pedepsise revolta lor, ild
omorira a doua-cli dupti battallia. Asemen6 pat.' de Are
Romani §i skuianul Wolfgang Cornig. Tog cei-l'alti prin§i,
cu marinimil de Michaiu furl liberati. Perderça n6str a. a
trebuitd ancd sa fie insemnata, deli mai mica decal a Un-
gurior.* Dintre ai no§tri ancd rdmasera mortl mai multi
(*) Dnpg istoricul Ortelin, mortil lui Mick& nu treceati peste
200 &miff, aceia ce e anevoiii de cre4til tar%) lupgaga de lungit

www.dacoromanica.ro
376 MICHAIU-ITITiZIIL

osta§i de rôndg, in vreme ce din Unguri picgrg multi no-

bill, intre cari, afgrg de eel mai susg insemnati, furl Fran-
cis& Tholdalesi, Ionu Sassaovi, Michaiu Culpenius -ce
purta stégul guardiei, bong Berende, Daniil Rako §1 aliL
«Multe muieri ungurgice, çlice Stavrinos. , rAmaserg
«vAduve In lioa aceia; turburatu-s'a grele §i clioa s'a in-
«tunecatU ; praful fn aeril se Malta gi pgm'entul totg s'a
ro§itil de sAngele vArsatil.... SA fi reptg acolo trupuri
«mgrte §i tineri viteji cum Weal in farad, goi fgrg suf-
«fiarez. Leprile ce stag mormane fn campig furg adu-
nate de locuitorii Sibffului §i Ingropate t6te la o laltg.
Astfela acei ce cu pu9ing fnainte erau ilu§mani invier§u-
nay, mijlocind natura, se lasarg forg impotrivire a fi im-
preunati inteacela§t moreentd. Ffind-ca gr6pa flcuta nu
putea cuprinde atatia morti , gramgdirg trupurile unul
peste altul, puind intre fig care din ele o mIng de érba,
ast-felg filed se lam o movill mare , ce se intindea la
lint multi de ora§g, §i «care va fi, lice durerosii Bethlen,
apentru v4curile viitgre unU monumentg vecinicii de pei-
grea Ardauluiz.
Astfeld fu battgllia de la Sibiiu, una dintre cele mai
vestite in annalele gloriei române. Ea fu multg mai mare
prin resultatele ei, cgcl ne ?gen indatg stApani ai Ar-
delului.

§i Invier§unata. Bethlen pretinde eX din imbele pr1 impreuni

perira 2000 ostagl. Istvanfi spnne ca din óstea cardjnalulul pe-
rir numal 1118 ostag. De Thou §i Bisseliu numera 3000 ómeni
perduti de Andreln. Apol Montreux exageréz1 acesth numgrii,
ureAnchelil la 12 mil.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE' 317

'ay.
I doualli vineri 29 octomcrie la rdsaritul grelui, Ili-
cliaiu porni in deosebite directii, numer6se cete spre a lua
in g6na pe du§mand. E15 le porunci ca sit fie cu mare
ingrijire, ca nu cum-va du§manul sa amble a se adima
unde-va §i a intinde vre o cursa. Spre a ispiti bine sta-
rea lucrurilor, ell tramise spioni in tote partile, mai al-
lesO spre Alba-Iulia, poruncindu-le d'a'T raporta indata.
Inteadevdril es§ise vorba, ca. spre Alba §i Clu§t, prinçul
Andra film pregatiri de rasbolu §i ca ridicase und mare
numOrd de sold*. Michaiu ans.-6 cunnoscu indata ca ni-
did nu se afla o§ti ca sa indrazniasca a sta sOu de faça,
séd pe ascunsA impotriva lui biruitord §i hotari a'§i duce
armia dreptt la Alba-Iulia, spre a stdpani acOsta capitala
a ArdOlului §i, impreuna cu dinsa, tOrra tOta.
Intr'aceigi vreme flea de ob§te cunnoscutil prin pro-
clamatii §.1 prin crainici : el in ori-ce parte se va arata
Andreiu Bathori sa 'Hi pring §1 A i'ld adduca la Alba,
vit sed mortt, fagaduind o buna rdsplatire pentru o ase-
mellé slujM §i declarand ca. va pedepsi stra§nict pe
aceia ce IT vor da Walt sen HA vor scapa. Ell porunci
Med a se inchide t6te trecerile ,ii porni 1200 Omeni din
45ste de imphara t6te drumurile, clutand pe Andreiu. La
Alba-Iulia Stefand Bathori §i Ladislad Gyulasi, pe cad
Andreiu ii insarcinase cu administratia Ong, cum aflara
de battallia nefericita pentru din§ii de la Sibiiu, luara ce
aveaO mai scumpt §1, cu o mica suita fugira, Gyulasi la
Ceht, Tar Stefant Bathori mai antôiu la CIRO, apoi la ce-
-tam Husta , pe hotarul Poloniei. Acolo a§tepta cat-va,

www.dacoromanica.ro
378 MICHAM-YITEZUL

dar perYnd sperarea d'a caplta ajut6re de la Poloni, ell

se duse la pnl/u, locl de undo se trage casa Bathore-
scilor.
Cum se feclurl liberl prin fuga lui Stefanl Bathori, Al-
benii se grlbirl a porni dinaint6 Lu Micha'iu trai depu-
tag, ómen ine1Iepi §1 elocuenti, anume Martin Turi,
Stefanl, ce-i licea Sartorius 0 George Nagilabu. Ace§tia
gsir pe Michalu abërittim departe de Sibilu i, ntl-
9i§andu'i nisce cupe de aurt i alte daruri scumpe, IUi ru-
garl ea sl fie mai multd cu tndurare decat cu asprime,
sl nu pusttiascl unl ora§l biruitil care se predl fr im
potrivire i sä nu dea jafl o capital uncle ell are sl lo-
cuiascl; c ei staq gata, pentru protectia ce le va da, a
se jertfi, el §1 totl ce ati, pentru dinsul. La acestea re-
spunse Michain tcl elti n'a Intreprinsl acestl rasboiu spiv'
(a strica acea rr i cl iubesce multl mal bine a o ve-
tdd semnat i plinl de avuturi i bucate decat de a
to pustil §i a o ruink cu crinlime; a ell a vrutil numai
sal aducI pe locuitori la credinta care imperatul, ce ei
II jurase i apoi 'sl-ad clicatti jurInAntul, nesocotind
legile dumnedeiesci i omenesdh c gêndul ha, coprin-
cOnd yrra, n'a foV8,tti altul firà numai d'a infrange pa
trebeli, a da pacea §i lini§tea popOrelor; pentru aceia, ell
nu va face nicl o smintelä nici locuitorilor Albei, nict
Atutulor celor ce vor recunn6sce autoritatea sa, ba Ancl
tell IT va inso9i cu tOt bunitatea sa cata vreme Ii vor
tfi credinclo§1).

XXVI.

Inteaceia, Michaiu-Voda ridicandu'§1 tablra de la Si

biiu, haaintl cu incetul spre Alba-Iulia. Prin t6te ora§ela
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 879-

pe unde trecu prin calle, locuitoril alergad inainte'i cu

daruri, trkgend pusci in semnd de veselik §i. priimindu'll
cu mare dragoste §i entusiasmt. Apropiindu-se de Alba,
locuitoril oraplul §i. al judetului ild intempinath calle de a
leghe inainte cu multk cinste §i daruri. In capul lor era
episcopul catolicd Dimitrie Naprazdi, inconjuratd de totd
clerul std. Eld felicith in numele poporului pe domnd de
sosirea sa, urandu'i totd felul de fericiri, o domnire yea--
nick asupra ttrrii Ardélului ce eld dobendise cu sabia, o
viétk indelungatk §i isbenlyi multe care sk se adaoge unela
peste altele. In aceigi cli , lull). 1 noemvrie (s. n.) Mi
chalu-Vodk intra cu mare pornpl in capitala Ardélului.
Dorinta ce alles6 avea cl'a face intipkrire asupra pop6relor
printr'o strklucita, priveli§te adlogindu- se la vesela im-
Ware a unel isbenqi de atata vreme doritk, fäcu pe Mi-
chalu de puse in acestk, intrare triumfalt o pod6b1, neau- .

pa, in pArtile n6stre. Intrarea s'a Medd prin pOrta San-

tului George. De la acéstk pOrtk pent la palatul domnescii
sta in§hati osta§ii de ambe partile ckiei, in mai multe real
duff, in dosul ckrora se gramIdise mil de mil' de popord.
Inainte venia episcopul §i clerul std, corporatiile ora--
§ului, apol o baulk de musick, care se compunea de opt
trembite ce cu multk armonik modulati sunetele lor, de
atat6 tobe de ocald de pre obiceiul turcescti, de und bunt
num6rd de flaute §i fluiere. In urma acestii orchestre ye-
ilia Michaiu, cAllare pe und mkretii calld albt. Opt co-
pil de cask, investiti cu mare elegantä, incungiurad callul
domnulul.
Michaiu purta pe capt und calpacd ungurescd impo-
dobitd cu o fulik nagrk de penne de cocord, legatk cu o
copck de aurd; o mantil lungl albk de mktase tesuth cu
www.dacoromanica.ro
280 MICHAIU-VITAZIIL

fird, avênd pe de laturi testul vulturi de aurd; o thnicä

albt de aceTa0 materie; 1114 ciorapi de matase albi ,
cusuti cu petre scumpe §i cisme de saftiand galbent ;
de br6i1 atOrna o pall de Tabant Impodobit on aura
§i rubine.
0 cad de 4ece läutari urma indatä dup6 domnt, cantand
-cantece nationale. Opt se4i dung de frêt opt cai acope-
rip Cu §ele preci6se, lucrate in aunt §.1 argintd §i impodo-
big la capt cu penne. mart A.poi venla o multime de boieri
§i offic,eri strAluciti, toti cälthrl §i o numer6st trupt de se-
dati. LIMO domnd se purtad st6gurile lui Andreiu Ba-
-thori, luatein bIttllia de la Sibilu. Ele erei desfacute §1
plecate spre plmêntt in semnd ca Ardelul este suppusti.
Astfeld, in mijlocul concertului trelmbitelor, tobelor §i al-
tor instrumente, in sunetul clopotelor §i In vuetul tunuri-
lor, cu care se uniat strigärile de bucurit ale poporului,
i art Michaiu in capitala Ardélului §i trase la palatul dom-
nescdlin calle pen'a nu ajunge la acestil palatd, Michaiu
spund cä se indreptt cttre unt nobilt ungurd Stefant Bo-
doni, ce apse prinst in bättaia de la SibiTu §1 fit intrebti
wide art fi mai bine s6 tin/. eFört indudialt, (jise Bo-
(loni , in palatul prinplui Andreiu.) La care vorbe Mi-
chain Aspunse : cCe nu sunt cii ftnc biruitort ?) mirk-
du-se cl bed se da numele ml Andreiu unui palatd, care
acum era cu dreptt cuventt alii s61I. T6t1 ost6§imea se im-
ptrti in lini§te §1 cu or6ndulalt prin osp6tarii §i case pu-
blice, Mt a face nici o pagubt 865 ygtamare locuitorilor.
Nimeni n'art fi indrIznitt a face vre unt rëui, sciind pe
strapicul domnit acol6.
Exemplul Albanilor fu urmed de locuitoril tutulor
-oraplor Orrii cari se grIbirt a trImite deputatii la Mi-

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALE. 881

ehalu spre a'i adduce inchinAcTunile §i credinta lor §1 a

cere mila §i ocrotirea lui. Cetatea Cluplui la cea d'ftn-
Mu somata ce i se fAcu, se inchinl In 4 noemvrie §1
priimi in garnizond 1000 soldati sub commando, banulut
Mihalcm. Michaiu porni 3000 soldati spre a adduce la
supunere tad térra de jog', i inteaceimi vreme sc6se uud
decretd deosebitti, prin care fleduia mila §i lertarea sa
la toy de o potrivd, de ori-ce trépt d. ard fi, cari vor de
pune arrnele li, vor asculta de dinsul §i de slujba§ii sgi.
Eld ob§ti acestd decrett in tdte pArtile prin obicinnitil
curieri. Astfeld tOta tArra A.rdélului pênd la Solnocul din
f.cestil tinutt , era acum suppusd lu Michaiu , deosebit6
numai de cetatile Husta §i Ui6ra. Michaiu incepu a purta
titlul urmdtord : (Michaiu voevodul t`kriiRomftnesci, aid
csftntitei maiestAti cesaro-crkiesci consiliard §i locutiitorti.
casupra Ardélului §i aid 6stei Maiestdtii sale dinc6ce de
cArddld §i dc partile, lui suppuse, cdpitand3..*
Scirea biruintei lui asupra cardinalului, find indatd,
dusk prin scrisori la impAratul Rudolfd, acesta se bucurd
f6rte multd §1 a vesti intregei impAratii, dftnd lui Michaiti
cele mai mar* laude. Tad lumea era acum plind de
numele lui Michaiu-Vodd §i minunatd de rdpeclile lui is-.
bftql. Prin vitejia lui, pustiirile Turcilor §i TAtarilor .fu
sese stAvilite §1 cre§tinii tilde] lini§titi sub apdrarea sa-
bid sale pururA invingetare. Acum tad elti, pedepsind.
pe rebell i Implcand turburArile poparelor, da in mftnile
cesarului chiaile Daciilar. Nimicd nu mai lipsia gb
rid MI §1, de pe spusa istoricului Bisseliu , hiT i se
* Nol nu culla mem bine care ail fostti nature 1egiminte1or
din nainte intre 1ropgratu1 §i Michalu clespre Ardélii. Este insE
pré de credutii c acestil titlu Michak iu 'qi l'a luatii de la sine-
§i cit Austria celii pu9inA na fitgiduise.
www.dacoromanica.ro
.S82 MICHATIJ-TITgZUL

applich, In mintea natillor cre§tine, vechia cantare de bi-

ruinta, a bisericei , in care se proslavesce , ca biruitortt
alli tutulor celor rai , santul patroni a1Ii vitejilor §i mai
on osebire alt lui Michaiu, cerescul voevodti i archan-
gelii

XXVII.

6re ce se va fi facutii nenorocitul Andreiu Bathori ?

Din clioa in care, cu desperarea in inim, fugi din campul
lAttaii de la Sibiiu i s'a perclutil urma. Nimeni nu putea
spune uncle se afla. Mmas'a ânc6 in tArra, opritil de vr'o
sperare , séU c, perpnd tronul, ll parasi §i. patria , si-
End numai a 41 mantui viéta ? Isbutit'a &Ica inteacdsta ?
tnceput'a In terra, strainl descoloratul i tristul train aiul
pribegiei , acea cruda, sufferintl , care usuca pe omU MTh
-de a 'Hi omori ? A.stfelii se intrebail toti in Arddld, birni-
tori gi biruiti. Vat! In vreme ce tnifavil sati biruitoril
intra, cu o pompa mareta in capitala sa , sarmanul An-
dreiu In coltul impotiivitor all tarrii platia printeo
mórte crunta nenorocirea de a fi domnitif.
Elt se träsese, cum am feclutil, din campul Mail, in-
-so9itt de o suta ini Mari , trecu pe 1O.ng Sibrin i lua
directia Sigigorei, voind sa se Indrepteze prin Moldova in
Polonia, uncle sa altepte vre o occasia priinciósa, pentru a
fedobêndi tronul perdutii. Elti ajunse inteo fuga p6n6
la Oltamira. Acolo callul sti cklu In norolu §1 eli trebui
ea 'la lase, impreuna cu multa avutia ce era pe dinsul,
-ca sä scape cat mai lute In cetatea Odorheiu din secuime,
unde soçii set ila povatuira a merge. Aciell cerceta pe
uncle e mai bine a trece In Moldova. Elti dote aci porunci
mre a tine In datoria suppunerii pe Sacui, de nu s'at re-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE. 383

voltati Once , ftgäduindu-le uitarea revoltel lor gi ct le

va da vechia libertate ; dar t6te erat zadarnice. Poporul
secuiu ilti urt de m6rte; nobilil secui numal, cari fusesert
la bIttailgi aceia pe cari ii gesi pe la casele br, priimirt
bucurost a It insoçi gi a ocroti fuga sa. Ei se temeat de
Michaiu a remand in tdrrt , Tar mai cu Mint de ura-in-
viergunatt ce aveat asupra-le compatriotil lor ruinati prin
libertatea te Michaiu-Vodä dedese t&ranilor secui, el do-
flat celti pu9int s 11 pal sclpa vidta, fugind in tdrrt
strtint. Pregetirile ce nobilimea trebui s fact pentru
fuga lui , Ora pe prinçul Andrein a agtepta pe loci trei
ilile i acdst a. ztbavt, fu peirea capului set. VNend eli
acdstt intaNiere gi temendu-se ca multimea soçibor si st
nu vediasca mai multt dugmanului fuga sa , eli hotart a
se desplrti de alga'. Mt in cetttula Ordoheiu pe George
Palatici ; apoi, allegênd unt numert 6re-care din nobili
spre a 'lt insoçi, dete drumul celor-l-alti, multämindu-le
de credinta ce 'I at arttatt i povItuindu'i sa mérgt st
se Inchine biruitorului Michaiu , de la care crede c vor
priimi iertare gi s 4tepte in linigte vremea care Dum-
neftt. , ce tine in mana sa ursitele imp6rati1or , o va In-
semnt pentru mantuirea Arddlului, de sub putereaNace-
stor biruitori strlini. De acolo Andreiu, lesandu'gi boga-
tele sale vegminte de purpurt , spre a pune halm terra-
nesci, se indrepte, spre Moldova, depeztandu-se multi de
drumul celt mare , luand potecile §1 Mend ocoluri spre
a '0 ascunde gi mai bine fuga. Dupe catt-va calle ajunse
inteo valle undo gtsi unt lsvoruI cu ape, dulce 0 imbil§u-
' gatti; vederea locului pltandu'l cu deosebire, elt se opri
acolo , apoi deschipnd sacul unuia din soldatil sel , lu
puçint vint gi pane spre a '0 potoli 6re-cum f6mea gi se-

www.dacoromanica.ro
384 MICHArII-VITgAIL

tea gi a stemptra amarul inimef sale. Ftcend acesta

mict ospett, elt se adrest cttre acel ce '111 Incunjurat gi
le ise: cPrecum Mtntuitorul Christos, inainte d'a se da
tjertft mortii , facu cina cea din urma cu ucenicii sl i
tfu vendutt de Iuda , unul dinteiniii, care II intinsese
«cunt, asemené gi et, clptil in nenorocire prin trlittorl,
ap6te fact ast1-0 cea din urma cint cu voi , pe care o
tconsantescii mortii mele.) Ac6stà presimtke a mortil
co liii Rtepta i pe care o i intempint in clioa urnitt6re,
migcl f6rte inima sa, ca gi a tutulor celor ce fit ascultat.
Plec'and din acestt loct, ei ajunsert a-doua- in vederea.
muntilor celor maff ce tint One la hotarele Aloldaviel in
capetul tinutuluI seculesct numitt Csik i sosirt la mit
loot pe care locuitorii ilti numeseti San-Thomas , de pre-
o biserict ce ii este consantitt. Acolo , in a gOse cui dupt
nenorocita batttllit, se opri Andreiu, gendind a in ace
ste locuri va fi mai in sigurantl de cursele Secuilor. A.-
ceste locurl, ca tOte cele ce inconjurt Arden], snnt aspre ,
munt6se, padur6se.

XXVIII.

Era intre semi' unt DAM, din nOmul kr anume Blasie

Crag, care, prin facerile de bine ale cardinalului, ajunsese
din stare strut la o avuti insemnatti. Erd nu voise
mérgt la battait, luancl de pricinuire starea cea rea a st-
netatii sale; dar indatt ce auçli despre invingerea i fuga
luI Andrelu, elti puse st tint, clopotele spre a aduna,
de pe cum este obiceiu la ten% rudele sale, clIcagil gi
compatriotii seT gi incepu a '1 atita spre a se lua vrtjmt
gesce in gOnt pe Andrelu. Elti 4icea cu o mare fur% cö

www.dacoromanica.ro
 IMITATE& NATIONALE 385-

tre unt poport acum destul de infuriatri cca. el trebuie

4( sä aresteze pe Andrelu, uneltitorul at'ator rele, ca A
emerite bunl-vointa lal Michaiu; eg, numele Bathori veci-
gni& a hrinitA nenorocirile publice §i priVate §i el este
alpine a 'hi stirpi din térr5.; el trebuie a uccide pe acestil
cpopl, nevrednic6 in pace §i in rlsbolu, ca g nu mai A -
cmaill nimeni din adst6 afurisitä familig, spre a chinui
ctArra prin tirannia so.» Niel cl fAcea trelmintl de multe
indemnärl, &mil fiind insufiati de o urg, omorit6re asu-
pra nurnelui Bathorescilor, del mai Antêlu Stefant Ba-
thori §i Sigismundil Bathori, in annil trecuti, le rIpise nu
numal orl-ce libertate, ci anc6 II pedepsise f6rte aspru
pentru revolta lor §i apol ii supusese nobilimei ca nine
robi vênduti. El cgutafi t6te mijlOcele spre a scApa de a-
césta, robire; pentru aceia el mutase asupra lui Andreiu
tal ura ce hrinise Otre eel mai dinainte Bathoresci §i
41 ggkflulati prin mOrtea sa d'a'§i redobêndi libertatea
§1 a se mântui de o robire ockitOre.Pentru =la, el voirl
mai bine g pérdl pe prinçul Andrelu gi nobilimea gcuar
decal s6 pal el ingigl §i sA fie vecinici robi. El alergarl
toti din tOte *tile, bOtrftni §i juni, care cu arme, care
fOrl arme, unii impin§1 de furig §i de indrIznéll; altil de
sperarea jafulul, inchipuindu'il el Andrelu cu nDbilii ce
Iii insoçlail trebula sl aiM multe avutii cu din§ii. Intru
acesta, sperarea lor nu era cu totul in§elatä. Princul.An-
dreiu §i suita sa aflaser cä sunt goniti de o c6tä de s-
cui, dar nu o credeat indestul de mare spre a '1 putea
vMma. Cu t6te acestea Andrelu, nevoind a fi Inthiliatl
suita sa de bagagiele cele multe, vrea g le pärgslascA ;
dintealtg parte strimtorile mocirlOse nu '1 ingldula a se
pré grIbi.
25
www.dacoromanica.ro
386 MICHAIU-VITEzu

Numer6sa Ma a Skuilor isbi pe fugari in p6lele mun-

telui San-Toma. Mud se apropia prinpl Andreiu cu
soçii sel de acestt loct , cam pe la scäpttatul strelui ,
dete peste ni§te strimtori cu §anturi §i &ill drumul
acoperitt de copaci, Tar vie o mitt de Skul stand in loct §i
a§teptandu'i. El intarisera ap de bine acea strimt6re in-
cat erat siguri ca nimeni nu va puté rtsbi printeinsa. La
stinga acelui Ion era tint munte f6rte naltt, ale aria'
poverni§uri erat accoperite cu paduri §i Cu maracini. Cand
suita lui Andre In apuca de intrt in acele strimtori , ca-
tand mai multil la fuga decat la bItt:-1' Skint o isbirt,
cu strigari marl, do o data in faça §i in dost. Fugaril se
oprescii atunci barbatesce §i se intocmesct spre battaia.
&mil', vépnd micul numtrt et protivnicilor, navalesct
cu mai mare tact asupra-le, descarca in el puscile ce aveat,
apoi incept a asvêrli intein§ii cu sagqi, suliti. darcle §1
land; alp, ca du§manul sa nu'l Ott lovi, fiind .elii a.-
lane §i ei pe jost, rbst6rna call Wind plopi pe ptm'entt
desradkinpd alti copaci §i silindu-se in tott chipul a
face lupta de o potriva. Nu cu mal pu9int, infocare nobi-
limea i§1 apara viata §1 pe prinçul WI §i respinge cat p6te
isbirile tbrranilor ; multi cAdura din ambele parti, dar
multt mai multi din partea lui Andreiu. Inteadevëdt
cnyend fora veste in cursa, incurcati de bagagiele kr,
el nu puteat a se sluji cu folost de cail kr §i nu le venia
lesne a'§I intrebuinta armele impotriva du§manului. Deo-
sebitt de acésta, el ere" fbrte puçini §1 Skuii mai multi"
de opt sute. Pentru aceia Andra §i nobilii, r6sbiti de
multime, incept a se trage inapoi rtslatitl; unii percl'en-
dull' can', se arunca pe jost printre stejari §i cranguri §i
fugt incotro pott. prranii semi mai aged la *Torii §i

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 387

.cunnoscend locurile, se urcg mai cu inlesnire prin strim-

torile gi asprimele muntilor, cautl, gäsescil §i uccid5 pe
mobilii ce nu cunnoscea5 elle §i sAnger6z5 One in de-
parte tOte acele prIpgstii cu ucciderile hr.

XXIX.

Prin9ul Andrein, rugatil fiind de al' sel ca sA MO sI

lupe gene cftnd ei mai tineail frunte dugmanului , se gi
träscse cn unit micA numerii, 16And drumul mue gi
luând'o prin cotiturile muntelui. Dupe ce a fkutii ca
vre o doue mil' de pagi, eld fa silitil din pricina prIpästii-
lor §i a greutetilor drumului, sl '§i lase cAllIria, cu atatil
mai mult5 cä callul seri nu mai putea ambla fiind cu to-
tul obositt. Deci elti incepu pe josii a urca pn inunte , a-
junse cum putu in locuri anevoi5 de apropiatli §i igi in-
dreptl fuga spre p5rti nelecuite. Lepadand tot5 ce aril
fi pututil intar4la fuga sa, cu patru so9i, ce din intemplare
gasise, elti petpinse pea in adfincul muntilor. Prin acegti
munti, Stefauil numit5 Negrul era ferte trebuincios5 prin-
vului, clici cunnoscea bine dile , dar find-ea sängele ce
,curgea din rana ce elti priimise il lug, puterea gi simturile,
Andreiu gi so9ii sei temendu-se ca dugmanii ce ii gonlad
s5 nu'lii glsiasca gi sA '1 rIpiascl pu9ina viOt5 ce '1 mai
remIsese, VA culcara, mai mortt far' unti locil umbritt gi
lid acoperire, cu frump uscate. ITindecendu-se dup'aceia
vi intorcendu-se la casa sa , el5 povesti acesta barbara
m5cellärire.
Dupe acestil feld de ingropare a lui Negru, Andreiu
mai inaintkcat-va doboritd de sete, de caldura gi de drumt;
In sfer§it5, facendu-se din ce in ce mai multli nOpte, ell
www.dacoromanica.ro
 388 MICHATU-TITEZUL

§i singurul soça ce 'I mai remasese, unti nobila creclin

clog" anume Nicolae Mico, zarira lucind in departare unii
foci'. El se indreptara spre acesta locti numitti Nascalat,
care se straluci de atunci princrunta drama ce se petrecii in-
teinsul. Sosind 1tIng acestil fact, care ardea fn coliba u-
nui pasthrti, Andre In, obosita de ostenela drumului .nu mat
putea face una pasa §1, murind de sete, cern de la terra-
nul ce gag inteacela bordeiu sa 'I dea de beutt. Terra-
nul ne av.end alt-ceva , ii dete puçint zera. Prinçul An-
dreiu lua cupa §i mal antein o intinse ml Nicolae Mico
ca sa guste clicend : (SI being aceste amaraciuni cu care
4r viclenil §i tradatoril ne ati adapatt indestul,. E111 in
ghiti pucinh, apoi tramise indata pe terrana se, '1 canto
pucina ape., dandu'i unti galbena de aura unguresca, nu
maT se, vie mai curendh. Es§indti atunci din coliba, An
drein se duse de se intinse pe erba sub unii copaciu wring,
41 rezima capul de una trunchin pe jumetate putreda §i
insarcina pe Mico sä stea la paza, in vreme ce ela se va
odihni puçinti, ca sa pate apoi a'si urmh drumul, faga-
duind ca va sta §1 ail la rôndul sea de streja One dud
Mico va odihni. Mend astfelii pe pamentul golti , An-
drelu lug breviarul in mana, se puse a citi la lumina In-
ail, césurile canonice §i Mat e. ostenéla biruindn'111, som-
nul pe nesimtite ila coprinse. In vremea acésta , trupa
Secnilor urmand deosebitele cotituri §i locuri grele, pa
unde Mico §i Andrein fugisera, sosesca cu o Tutime mi-
nunati §i cada asupra terranului strigand : «Ce procletl
(de nobili al priimita in gazcla ? De nu ni'l vei da indata
tte voma uccide, dupe ce te voma face mai Antall a suferi
«mii de chinuff, calaule). Spaimentatti f6rte §i nesciind ce
volati ei sä fad, terranul le spuse : tea duoi inl intrase.

www.dacoromanica.ro
 UMTATEA NATIONALE 389

-ala dinsul, §eguse pu9inti §i apoi es§ise ; cä ela nu scia de

-4loca cine erat eT §1 cd gendesce cd, sunt ascung p'acolo
-gp'aprópe). Mico, augind sgomotul acelor ce sosiat §i in-
treMrile ce Meat terranului, se duse splimentate de scull
pe prinpl Andre lu §i Ii vesti a du§manii clIcata,
rug/ndu'le sd caute a scdpa cum va puté. Dar luna, ca
cum s'are fi temuta a lumina ferd-de-legea, se ascunsese
sub negrii nuori §i, In acela Intunereca, Andre in care nu
cunnoscea locurile n'avea chipti de scdpare. Ela trdmise
.pe Mico inainté vajma§ilor spre a data sal imblancliascd
prin vorbe §i fdglduieli. Dar glóta Secuilor furiesd, In loce
d'a asculta rugaciunile lui Mico, int6rsecatre dinsul armele
431.Dupd ce se ocroti unit minute cm sabia sa, Mico, plina de
rdni fu prinst via. Se povestesce cd, doritora d'a scapa mai
curend de viata i simtind pe gaturi th1u1 rugihita ala
paloplui nal tenant, ela Ii intinse salila sa, care era mai
ascutitd, qicdndu'l : (Slujesce-te ea acesta, prietene, §i nu
m6 mai sfl§ia, rdnindu-me cu arma ta fard taiga,
.tlicend aceste, ela Ii Intinse gatlejul, ca sd nu se clicl cl
unü viteza a avuta, ca unt ornti förd inimd, capul tdiata
pe dinapoi. In vreme ce Mico este astfela prinst §i uc-
cisti, Blasie ()rag, de care alma pomenitti mai suse, Im-
-preund cu alti trei so91 isbesce pe Andreiu. Impinsa mai
multa de nevoid decli de vitejiä, Andreiu trase sabia
,cea latd ce purta la cestd i incepu a se apara cu o mama
slabd, silind sd nu merd fOrd de resbunare. Ela isbutise a
-rdni pe unii din vrajma§i, cand Blasie, mai indemftnatica
In luptd, IT dete o loviturd de secure in frunte, fIcendul
-4) rand mare d'asupra ochlului stInga, de undo incepu An-
gelo a curge Oda de'l acoperia vederea. In acéstl stare
menorocitul Andreiu incercd sd fugd, dar urmata de aprópa

www.dacoromanica.ro
390 MICHAIIJ-VITEZUL

de ucciga§1, elh priimi cu o asemené armä o alth ranh la

partea din dosh a capului, d'asupra grumazului §i, per-
clend simtirile, cap la phniêntil, bättêndu-se In sftngele-
seh. N'apucase anch ge dea suffletul dud ucciga§ii, uIn-
du-li-se de vremea ce perdeati ca sd'i smulgh unh inelti
frumosh de diamantti ce purta in degetul celh mich, Ii
tiarll degetul ca s p6th lua inelul; apoi apropiându-se
ue dInsul Blasie ()rag, IT MI6 capul, pe care puno'ndu'lh
intr'o su1it, Ilti luh cu dinsul, Tar trupul ili Marl In
melt loch despuiath de ori-ce ve§mêntil §i in prada fé-
relor shlbatice. Acdstä tragediA se petrecu 1üng satul
Sze& Domocos (St. Dominich.) Astgrdl Inch, intr' acele-
pärti, térranii I1 arath local unde fu omorith shrmanul
Andrein §1 credinciosul shti Mico.*

Astfelti fu sfêgitul lui Andrein Bathori, prin9h, cardi-

nalh i episcoph de Varmia in Prusia. EIJI era in vêrsth de
doue-cleci §i opt de anni numal, nalth la statti , barba §1
p'end capului galbene, re care, de pre ritul religief, elh a-
vea obiceiu a le purta rase. Era d' anti caracterh dulce §.1
blândh §1 mai bunh pentru biserich decal pentru räsboiu..
Din copilihria hff avusese plecare care chllughgril. Din.

* Annaliqtii contimporani se deosebescd asupra i1e1 in care .

Andrelu fu uccisd. Timon i Alexandru Dubokay pomenescil de-
4ioa de 31 octomvrie. Orteliu o pune la 9 noemvrie; Tar Bisselia
tocmaT la 20 noernvrie. Nei emit urmatii pe Bethlen, care o pune-
§ése i1e dupd bittaia de la &bib, adica' in nóptea de 3 spre-
4 noemvrie, socotimi acéstii (la* dupd potrivirea ce amd Mattis
u altele, ca.cea mai adevdratii.

www.dacoromanica.ro
 ONITATEA NATIONALE 391

nenorocire chiar ca1ittile lui private %curd dinteinsul

und fed stdpftnitord; ambitia de a domni ill perdu ; eld
cumpgrd printr'o crud/ mOrte o domnire de opt luni asu-
pra Ardélului §i fu numai mid jalnicti exemplu ald ticti-
losiel ursitelor omenesci. De pe ardtarea unor annali§ti, ne-
norocirea in care pica Andreiu §i Unguril din ArdOld fuses?)
prevestitl plin nisce semne ceresci. In luna lui iunie se
ridicl de o data despre apusii o furtund grozavd care in-
fiico§1 pe toy §i. pricinui multd stricdciune inteo parte mare
a Ardelului. De diminet.1 nuorii se rostogoliad unii d'a-
supra altora. Cerul intregd se intunecase ; tunetul urla
neincetatii; trdsnetul ce &lea, fulgerile ce strdluciad prin
intunericd , o plOie désd §i rapede §i mai allesil o vijalia
grozavd splimêntase pe toti. Parte din acoperi§urile case-
lor din Alba-Iulia furl ridicate, nä1imi1e zidurilor dobo-
rite precum §1 grajdurile din curtea prineului care ere'
forte puternicd zidite ; pastorii pe drumuri furl rdstur-
nag sOil tiriti cu Intel incotro nu voiaii; multi cai ce pds-
ceat pe la eampii furl asvêrliti in Mure§d, unde se inne-
card ; o multime de stejari marT §i pomi roditori furl
smu1§1.din rdoldcinl. Acdstd furtund tinu ceva mai pu9ind
de und cOsd i fu privitd de toy ca prevestirea nenorociri-
lor ce sosird en cftte-va luni in urmd. Inteaceia§i vreme
globuri de feed se ardtard in deosebite loeuri, rdspfindind
gr6za. 0 multime de lupi se pogorird cete cete din man-
tii numiti Mesze§ §i se rdspftndird in §esurile ArdOlului
§i prin sate, asemenO §1 multe alte fOre sdlbatice. Cinci
jide inaintO battAlliei de la Sibiiu, tad *tea se vdclurd
&chi pe cern, astfelii incat armata lui Andreiu merse la
drumd luminatd d'aceste minunate flacdri. Cftnd Andreiu
thbdri la ora§ul Mercurea din pArriêntul sasescd , eld

www.dacoromanica.ro
-4392 MICHAIU-VITEZUL

760.0 de o data trecênd pe dinainte'i une arapil negru pur-

-Land in mane o c6s grozave.E1Mntrebd Line are o sluga cu
unil chipil ma de neplacutil §1 toti magnatil, dupe ce cer-
tetara §i cautara , I respunsera c unt asemend ome nu
-se afid in amid. Cu pu9ine i1e pene a nu se intêlni An-
dreiu cu Michaiu-Voda, ele visa ca picase In nisce turme
'de tapi furimi §i ea d'abid scapase, cand nisce porc I sPa,-
§iare mantela §i cofful. Incredintate ca aceste vise este
unti semnd de Ail, ele ilti povesti Mall la Alba-Iulia lui
Stefanti Bathori §i altora. In vreme ce Andreiu se scobora
pe scara palatului see din Alba-Iulia ea- sa mérga la tabera
-de la Sas-Sebm, unul din pintenii sel de aure se sferima §i
-cand emia pe pOrta, I sferima, asemend §i chiautorea
mantelei sale. In srer§itti spiritul de superstitia §i de mi-
sticisme ald Ungurilor merse pêne a credo c i schimba-
rea portului ce e fecusera de vre'o cati-va anni, fusese
unq semne ree, care arata ca el trebuie sa suffere inteo
jugul unei natii straine.

XXXI.

Dupe ucciderea lui Andreiu, &cuff se apucara a dub,

-prin paduri §1 prin strimtori pe nobilii cad amble rata-
cind prin intunerice §i, dupe ce ii ucciserd mai pe toy, se
intarsera la locul luptei spre a cullege jaful. Dar cu cat
pusese mai multa graba spre a cMtiga acdstä prada, cu
-atata perdure din vreme spre a o imparti, certandu-se §i
injurandu-se intre dimil incat p'aci erad sä se inhate la
Nitta% cu armele. Fur omoriti atunci, parte cu Andreiu,
parte in fuga lor, Rind Beldi cu junele see fill Pavel,
ITicolae Mico , fratu Tomas §1 Emericu Besz , Franciscu

www.dacoromanica.ro
 UNITATE A NATIONALE 393

Romany comist alt lui Andreit, ceruia II scepe vieta

In lupte , omorind unt secui ce 'It ameninta cu m6rtea,
Emerict Lazar, Francisct numitt celd Mare, Michaiu Ca-
raczoni , me§terti cepitant de artillerie §i multi altii ye-
stiff prin meritul §i avutiele lor. a Secuil IT uccideat fora
«mill , Incredintati ce nimict nu putea fi mai folositort
«republicel secuiesci decet m6rtea tutulor acestor 6meni
«cari II tinuse Inteo robil aspre , ca pe nisce robi cum-
«perati cu bani. El credeat ca numal acestt mijloct at
«spre a'§i redobêndi starea lor cea d'enteiu §i a'§i asigura
«libertatea pe care o doriat cu infocare.) Numai unt sin-
garb. nobilt, Csomortany, barbatil vestitt in resbeie, scape
In Moldova. Acesta este acelap care , dupe cum s'at ye-
ptii inapoi, fasese tramist sold de Andrela la Michaiu-
Voda §i carele , cu t6te el credinta lui era benuita luT
Andrelu, llt inso9i in fuga sa, dovade puternice despre
uprinta ce punt une-ori 6menil In benuielile lor !
Fa atunci o dispute intre Secui, din cari uniT voiat se
pestreze In viete vre-o cftti-va din nobilil prin§i , Tar altii
-cereal ca se se om6re Mate pe «ace§ti 6meninesufferiti§i
4vrednici de uraz; se invoke apoi a amena pentru call-
va vreme m6rtea unora dintein§ii. A.ce§tia erat Iont H-
O , fratele hi Andrelu, Stefant Kabosi, Gaspar Palosi ,
Nicolae Bartakuti,Francisct Gereb §i Wolfgang Lazar.
MO le legare menile la spate §i tat Injurendn'T meret
II pornire ca sa 'T duce spre Alba-Iulia la Michain-lrode.
Inaint6 lor,, Blasie ()rag ducea, Infiptt fan) sulite,
sengeratul capil alt lui Andrela Bathori Invelitt Inteo
Ong. Pone a nu ajunge anse la Alba-Iulia , Secuil in
calle uccisera pe prin§ii lor ; trupurile lor le aruncare in-
tr'unt §antil hinge. Alba, Tar capetele sangerate §i vinet e

www.dacoromanica.ro
394 31ICHAW-VITEZUL

le asvdrlirl neingropate in orala. Blasie*Ordog pastrl nu-

mai pe Iona EH, pe una fill alfl luf Nicolae Mico anume
MichaTa in yenta, numai de 12 and §i capul lui Andreiu,
pe care ilti infaçi§a ml Michaiu-Voda, in 11 ale ml poem-
vrie. Pusesed capul pe o mdsa. §i Michaiu cata pu9ina
la dinsul in Mare, pênl clad, veynd pe Minna Stanca
ce era HMO dinsul innecludu-se in lacrimi, o intrebl pen-
tru ce plânge 9 cPentru c, respunse acdstl millsa §i sim-
gtithre femela, aceia ce i s'a intémplata Id se p6th 'nt'dm-
opla §1 tie sda acestda,, aratând pe fiiul ei Pltrapu.
Atha vorba pltrunse inima oplita a asprului domnd
§i 'I adduse aminte nestatornicia lucrurilor omenescl.
Cuprinsti de mill, elti pled capul cu intristare, lacrin3ile
de odata Smbrobodid fulgerarea ochilor lui §i din inima
strigl : c0 saracul popti ! slracul popit !» Astfelif plânse
marele Cesarti dud vgclu dinainte '1 capul du§manului
s'eti Pompeiu.
Dupe' acdsta , Michaiu tdmise acesiti capa , pusa sub
unit disca lui Malaspina. A.cesta puse unti zugrava de
scOse unt portretti de pe dinsul, pe care Ilti tramise im-
pe'ratuld. Michaiu tramise pe Iona Iffiti in inchis6re la
cetatea Deva §1, de pe povata ce '1 dete logofetul Teodosie,
porni lined sl caute trupul ml Andrdu pe care flti gl-
sid gold, dar nevltamata de paserI §i dobitOce, nelipsind
de la dinsul cleat degitul cela mica care fusese tliatti de
ucciga.§I, dup6 cum ama spusa. Trupul mortuld fu pusti
inteudi cant §i, ca d nu fie intr'o asemend stare expusti
privirilor,, dud blgara carrul in ()rap. , ila acoperid cu
fol de copaci ver0. Astfela 1111 adduser Lii Alba-Iulia
nod pe dup6 m6rtea sa. Indatl, cu mare ingrijire din
porunca liii Michdu, fu trupul investita cu haine marete

www.dacoromanica.ro
 11N1TATEA NATIONALE 395.

Intinsl pe o pail de marmura gi acoperita cu o manta,

de purpura. Apoi lit dusera in templul cela mica ca S.
stea One' la lioa inmormantarii. Cate-va qile dupa aceia,
adunandu-se nolo gi deputatii terra convocati pentru des-
chiderea dietii , Michaiu tramise de adduse gi trupul ml
Baltazar Bathori pe care prinçul Sigismuncla pusese de
'la ingropase Ora nici o cinste in cetatuia de la Gherla.
gi apoi se facu inmormantarea lui Andreiu cu o pompa.
de tota alias& Sicriul era punata de juni nobili gi in-
conjuratil de toy boierii romani. Armäsarul lui, frumosa
impodobita cu t6te armele sale, urrna dupa sicriti. Apoi
venia Miehaiu insugi cu fna intrisiata , cu o multime da
nobili, offiçer i popora. Inainte i InapoI pagiaa cu &AI
cnviinta ogtile inarmate gi in bunk rOnduiala. Apoi preo-
ma, cantaretii gi faclele nu mai aveati numgra. Astfelti du-
sera trupul lul Andreiu in biserica cea mare gi ilui puserl
in aceltil monumenta ceelfi, In vi6t1 fiind, zidise pentrufra-
tesaa Baitazar. Acolo trupurile ambilor frail furl impreu-
nate. In acelagi templu zacea de mai multa vreme ingro-
pay doui alti ca11ugh6r1, barbati marl gi puternici , can
perira cu acelagi mOrte ca Andrelu. Cardinalul George
Martinutiu, uccisil din porunca imparatului Ferdinand,
mogul lui Rudolf11 ii, i episcopul Oradiei uccisa de Griti.
Blasie ()rag, uccigagul lui Andreiu , In locti de fesplata
ce agtepta de la Michaiu, fu osandita a i se taia capul
pentru fOra-de-legea ce &use. T6t a. prada ce Skutt lua-
sera de la Andreiu gi de la soçii lui, in aura i argintk
din porunca lui Michaiu fu varsata in visteria tarrii.

www.dacoromanica.ro
-396 MICHAIU-VITtZUL

/Clan
kli la, indurarea gi generositatea ce arlta Michaiu-VodI
-c6tre cainicul s6i1 dugmanl, marl fav6rea pop6relor pen-
tru dinsul, 5 atrase inimele nobilimei Arclélului gi lauda
tutulor natiilor strline. Nobilll transilvani simtirl mai
-allest atuncl et , uriti find de m6rte de care poporli,
singura lor scapare e acum Michaiu. El gendirl el de ail
perdutl carmuirea pail gi at ciclutt sub unt st6pani-
tort de alit slnge, incai sl caute a'gi. p/stra starea gi
vista lor. Acestea inteadev6r erat atunci f6rte amenin-
tate. Amt.' vNutil inapoi ce fell ural gi tratat S6cuq pe
nobili. Ostagil mercenaii unguri, poloni, sarbf, cazaci gi
alt5, rlspandindu-se prin terrl, nefiind sub ochlul strag-
nicd all domnului, necljiail anc6 pe locuitori, iar mai al-
--lest pe nobili, facêndu'l sa sin* t6te relele rIsboiului.
Apoi chinuita natil a Romanilor din ArdS16, cum afll de
invingerea de la Sibiiu , se ridicl in piciOre grOznica, in-
viergunatä, amenintatOre. Cu cat fusesera el mai cumplitto
impilati de nobilii unguri , cu cat mai multl innecaserl
in inima lor sufferintele gi ura ce aveat Are dingii , cu
atat isbucnirea acestel ure fu puternict gi pustiet6re.
Romanil ardeleni cuvantal astfell gi intr'unl chipl sim-
plu c6tre Unguri: t Sunteti nisce venetici, cari ay venal
4prin sill de ne-ati calcatl terra , ne-ati rlpitil plman-
qturile , drepturile , vieta, ne-ati chinuitl gi ne-ati arun-
catt in cea mai cumplitl robire. Intre no! gi intre vol
cn'a domnitl dreptatea set simtirile omenirel , ci nu-
(mai sila; acum, dud ne aml degteptatl gi ne simtiml pu-
tternici , vremil sa intraml iti nol in drepturile gi in pa-.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 397'
mênturile n6stre, ce ni le-ati rapita odiniOra; vomt lua
<dar pe sdnia-ne moii1e i casele v6stre , Tar pe voi va
(coma uccide sda v voma goni, ca s curatamt t6rra de.
(yd.) Aceste idel i simtiminte povatuira t6te revolutiile-
facute séIi incercate de Romani, de la nävalirea Unguri-
lor pen6 artS-ill. Astfelii revolupile v6cului de mijlocil
aceia de la 1437, räscOla de la 1599, insurectia lui Ho-
ria de la 1784 gi revolutia de la 1848 , furl mai multa
inspirate de setea resbunärii decat de dragostea liberthtil
§i pentru aceia, Romanii Null putura asigura libertatea ;-
did libertatea triumfa fOra a'§i fkbuna ; altmintrelé ea
nu mai este libert ate ci mime r6sbunare. NicT o data §i.
nici inteuna loca libertatea nu s'a pututti intemeia prin
calcarea dreptatii gi prin cormuirea grOzei. Libertatea nu
se tine gi nu se intemeiaza prin tirannia , ci numai prin.
libertate.
Romanii, crepnd a'pl asigura libertatea gi a stinge a-
ristocratia, se puneail de uccidead la aristocrati gi pustilati
bunurile lor i, fiind ca mai adesé nobilii .apucaa de fu-
gee], ei il v6rsail furia mai multa asupra bietilor bur-
gesi unguri de prin orage apoi, cum trecea furtuna, ari
stocratia era iaragi in për i Romanul 'far cadea in ghia-
ra et De asernen6 mai multi domni romani din princi-
pate, dugmani ai aristocratiei, printeuna guverna de ter-
rire, credeat ca fact ceva ucAclend la boieri , in bet do
a uccide..hoierii.Mta schimbarea era de persOne, dar spi-
ritul de costa i institutia se pastra , ba ancd se mai in-
aria prin interesul ce insufflaa 6menilor, cei prigoniti
impilati. Revolutia de la1848..din tOrra Roman6sca sin
gura pricepu eä, spre a asigura libertatea, trebuie a läsa
pe boieri sa putreysca in pace gi a uccide boleria prin.

www.dacoromanica.ro
398 MICHAW- vrrtzu
proclamarea dreptuldi communt. Romanti ardeleni n'ati
priceputt acesta nicT la 1848 ; cu atat mai pininti e o
pricepura la 1599. EY nu se gêndiaa ca nu este nicT dreptt,
mid folositort, nici cu putinta de a curati terra Ardelu-
lui de tete populatiile staine , care fact mai a treia
parte din totalul locuitorilor ei ; uitara ca o posesia
indelungata adduce drepturi positive gi netägaduite, ca o
nationalitate, orT-cat de mica va fi, trebuie respectata, cci
sada e dreptul ce are ea de a trai in pamentul ce occu-
pa; ca acesta drepta naturalt e pe d'asupra ori-caruT dreptti
istorict, de vreme cc pamOntul este alti Omenilor, Tar nu
Omenil al pamentuldi. Problema de deslegatti in Ardéla
-era gi este, nu cum vor face fia-cari din Romani, Unguri,
Sagl i Sëcui, ca sa remana numai el singurl intr' acea terra
gi sa gonlasca pe cele-l-alte popere, ci proclamand dreptul
communt sat egalitatea pentru individeii nationalitatI,
sä caute mijlocul de a armonisa impreuna, alcatuind una
stet federativt. Fora induoiala c mimtrul Romanilor in
Arden le asigura in off-ce casa o preponderanta naturale
gi drepta in trebile ferriT i va preface 6re-cum Ardelul
inteo terra, romanesca.
Astfelt Romanil i UnguriI la 1848, luptandu-se unil
impotriva celor-l-altl, plecara de la actleagl principil gre-
§ite i cNura sub acelagt jugt.

%XXIII.

Aga gi la 1599, RomaniT ardelenT ridicandu-se , nu se

purtara ca unil poporti matorti, insufflatti de dragostea li-
bertatii, prin care purtare el arti fi impusa i lul MichaTu
gi asupritorilor lor gi aril fi gat i pe unul gi pe cel-1-

www.dacoromanica.ro
 IMITATE& NATIONALE 399

alti a'l intregl in drepturile lor naturale §1 sociale, ci, se-

to§1 de resbunare, se apucare st preamble torte §i palop
prin palaturile nobililor. Multi nobili pPrira atunci. Dar
§imaimulti bee scapare, unii afere din t6rre, alp sub pro-
tectia lui Michaiu. Acesta nu putea se suffeye asemen6 neo-
Anduieli care se descercat asupre'l. Banuite ance pea a
nu intra in Ardele, de Unguri c 1ucr6ze prin preotii ro-
mani a scula pe terrani impotriva nobiimei unguresci ,
elü doria s dovediasce neadeverul acelor benuieli , deii
dupe intrarea sa in Ard61e fusese indemnate spre ucci-
derea nobilimei unguresci, nu numal de Are Romanil
ardeleni §i ae cetre o séme de boieri, dar ince §i de unit
numere insemnate din eel marT ai Ardelului , in capul
cerora era episcopul catolice Dimitrie Naprazdi. 0 politicä
fere inime are fi indemnate p6th pe Michaiu a'§i asigura
stepanirea Ardeului prin nimicnicirea acestil aristocra-
tii puternice , care tote d'a-una era WI stea impotrive ;
dar inima sa, dorinta d'a'§i da une nume mare §i bunti in
Europa, care '§i atintise ochii acum asupre'i, ilti depertat
de la o asemen6 fapte, preferind a incerca cu binele sd'sl
trage inimile nobililor unguri. Din nenorocire ell nu se
multumi numai a'i tolera §i protegia , ci se 'incunjure,
de din§ii , le incredinta, posturile cele mai insemnate in
arme §i administratie §i imperti iare§1 intre din§ii ave-
rea confiscate de la eel ucci§i in !Alta% sal cari pribe-
gisere. Umilinta ce aretat cetre clinsul ace§ti aspri §i tru-
fa§1 nobili §i setea cu care yenall faverea lui, ineTh, pe
Michaiu. Ele crep a el nu vor mai ridica nici o data
capul lor, dupe ce Pali plecate a§a de jose. Ele socoti -ce
va gäsi unt rézime §i o putere intr'in§ii §i ca prin eT va
trage inima intregei natii unguresci §i va deschide Un

www.dacoromanica.ro
400 MICHAft-VITEZUL

campt mare la intinsele §i ambitiosele sale proiecte. Ac6sta

ilfi orbI §i ith Mu de impinse pea la nesocotintli gene-
rositatea sa clitre din§ii ; §i cu cat ei stlirulail in invinova-
iriIe §i banuielile lor, , cu cat ei complotad §i amblaa mai
rea sd'ld surpe, cu atata ela se arata mai induratora care
diniT, incat generositatea lui ajunse a fi o slabiciune
care i1t perdu. Acésta Wu c elü, dupe' ce domoli se-
tea de fesbunare a terranilor romani, nu le dete libertatea,
spre a nu vatlima interesele nobililor. Adevera el elii nu
putea lucra in Ardéla impolriva de ce &use in tkra Ro-
mgnéscli. Nenorocitul avelimentii de rumania, ca untl
butudi , Ilti tinea in lanta §i'1a tira spre perpre. Era de-
dese libertatea Secuilor, , nevoitli find §i find c ace§tia
numai de pu9ing vreme o perdusera §i o doriat cu info-
care. Dar Romanil de mai multe vécuri Il perduserli li-
bertatea §i fiind §1 mai numerqi, paguba ce arli fi sim-
pth nobiliiUnguri aril fi fob.. multli mai simtitke. Apoi
&cuff era o populatil fOrte rlisboinica, in vreme ce Roma-
nii sub impilare uitaserli One' §i intrebuintarea armelor,
de la a cliror manuire stepanii lor IT opriserli. Michaiu
an00, ca toti rlisboinicii, credea mai multil in soldati de-
cat in popora; spiritul lui era mai multil de concueranta
decal de nationalista. Nobilii in ochii lui erali represen-
tantii poporului, natia armata, §1 pre arme void elti a se
intemeia. Micbaiu socoti sli urmeze fn Ardela, in privinta
Romanilor, politica Corvinilor, adeca a u§ura 6re-cum
sarcinele terranilor, a'i ocrott in contra abuzurior nobi-
lilor §i a inalta mai multi dintr'in§ii in trépta de nobili,
ca astfela natia O. fie representatli in dietele Writ Dar
amb vliptil mai inapol cli acéstii sistema nu addusese marl
folbse Romanilor, del nobilii lor, dobendind interese im-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 401

potrivit6re glotel poporula se alliah en cei-lalti DAM

UngurT §i se lepadati chiar §i de nationalitatea bor. Dato-
ria lui Michalu arh fi fosta de a da Romhnior iertarea
dekbagia §i proprietate de Amenta spre chezhvirea a-
celii liberthy qi de a infiinta o representare deosebita a
lor in dieta celor-l-alte trei natiT. Astfelh ell ara fi data
stephniril sale in Ard6111 o temelig neclintith. Niel o data
occasia maT bung pentru acésta nu se infa9i§ase ca acum,
indata dupe battallia de la Sibimu, &Ind Ungurii ingroziy,
amortiy cu total, se multumiah de li s'arh fi lasath macara
vieta. Mal tallith Michain in zadar vol ; anevointele ere-
sense pré multa; occasia trecuse. Si nu trebuie a crede ca
noi ad judecamil pe MichaTu de pe ideile de democrat% ale
véculuT nostru, Tar nu de pe acelé ale vecului sea, Oa
urma ne va dovedi ca aceste idei eraa bine simyte gullet
§i.insue de MiehaTu.
De altafela de idol inspiratt Anse, Michaia-Voda de-
schise la 20 noemvrie in Alba-Iulia adunarea generale, in
care elii fagadui ca va 'Astra constitutia tend §i t6te pri-
vilegiele, libertatile §i daniele nobililor, af6ra de cele acute
de Sigismunda. Representantii depusera juramentul de
credinta §i, spre respunsa la cererile donmului d'a i se da
provisii §i bani pentru tinerea o§tilor, se orOndui ca de fia-
care cash ga OA/ (cum se dice in Ardéla) sa se dea Cate
opt mesuil de fling §1 opt mesurT de ovecla séa orp, §i de
la dece case cafe o vita de Watt, Tar fiind omul saraca, in
lipsh, de vita, sa dea trei oi. Asemend se hotari GI de vreme
ce s'a data libertatea Secuilor, ace§tia sa alba a da, de po
vechlul lor obiceiu, cand se schimba domnul sal can&
se ins6ra , din §ése ha unul pe séma domnuluT. Acésth.
dare se numb, de Secui friptura de boPi. Licht pentra.
26
www.dacoromanica.ro
402 MICHAIU-TITEZUL

bani spre purtarea gsbolului, se hand ca sn se dea de

fin-care cag, fern a fi nimeni scutitt, nici domnit nici
boierti, cate §ése fiorinT; trei florid g se dea pea in 25
socotindu-se din 4ioa publicAril decretului, lar
al trei cu 25 pe mai taNit. T6te cele4alte articole
ce se inchikiag atunci §i fug cuprinse in actul generalt
alt dietil care se inthri de Michaiu-Vodn §i se publid,
privescti numai interesele nobililor; ele dat voiä unora
dintein§ii a se IntOrce in tdrrn, asigurn libertatea Secui-
lor, lar pe Romani, f5r1 nici o uprare, ii lag fn starea
de lobagi 0 nobililor. Astfelt Michaiu tradase misia sa
fn Arddlt §i merita de a cdO.

%XXIV.

In vremea acesta se respandi faima in .Arddlil cum cl

o o§tire turcdscn art fi intratt in tdrra RornIndsca, pe la
fnceputul 10' decemvrie §1 multi se ingrijig; dar acéstn,
temere peri indatn, Rimurindu-se cum cn Turcil, ce intea-
dever intrcserl, in térrn, cu t6te cn bine armati, de De
obiceiul lor, erad anse puçini §i veniseg numai ca sn
cumpere miere i untt ; aceia ce f Lend, es§irn din tdrg,
forn a vn'tma pe nimeni Cu t6te astea, Michain ingri-
jindu-se, porni armin de cnllareti in tdrra RomInds, care
g impedice asemend veniri ale Turcilor §1 g apere tdrra.
Scutt dupe aceia, Michaiu porni §1 pe fiiul seu Petra§cu
fn terra Romandsd cu o séml de este, spre a cOrmui tdrra
in locul lui §i'l dete de curatort pe Pancratie Sennyei,
pe care anse dupe o 1un MI redlinin g. fnapoi, nu se scie
din ce pricinn,. Michaiu poruncise la o Mull de nobill
din Arddlii ca sä insniascn pe Petra§cu in tdrra Roma-

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALE 403

ti &ca. Dar ei incepurg a tremura toti, gendind el mergh

la peirea lor,, de se vor duce in t6rra Romanescl §i ru-
garg pe Michaiu d'a amana de o cam data pornirea lor, la
tare elt se §i Invoi.
La sfer§itul dietii, Michaiu puse de addus la Alba-Iu-
Ba vistieria prinplui Sigismundh ce elh pusese In cetg-
uia Vecs , sub paza ml Stefant Bodoni. Era unh numerh
insemnatti de vase de arginth : cupe, talere, discuri, va-
suri §i !litre altele, nisce pahare de argintli n§a de marl
%cat abig cloth' 6meni puteah duce unul golh ; pe laugh,
aceste mai erat pod6be de cal, platoF, §eli ornate cu petre
scumpe §i diamanturi , sgbii , pumnale , palge , hange-
ruri, securi §i alte asemen6 lucruri; apoi mai multe ve§-
minte seumpe pretuite 32 mii florinti, din care unul im-
podobith cu diamanturi era pretuith 15 mil &ring ; pe
urmg unt mare numerh de monete de aurh numite de Per-
tug alia, din care unul fhcea cat q.ece galbeni de aurh. Când
intrg Michell ea sg veg ae6Ag avutig in casa unle era
eqata. , rkiitti de mirare strigg : «Ce de bani am sa
4facit d'aci ca sa'mi platesch osta§ii §i Omenii mei., Pre-
tul se ridica inteadeverti la mai multe sute mii de flo-
lint Michaiu I§T app apoi o§tirea in deosebite comitate
pentru iernath , impartind'o mai allesh prin cetgti ; dar
6re-care escesuri ce facurg osta§ii §1 mai alle3h ungurii,
sêrbil §i cazacii, ridicarg plangeri din partea locuitorilor,
mai eu osebire din partea anbiidor, cari alergah la Mi-
chain väitandu-se. La aceste plangeri, Michaiu respundea
ades6 cu bungtate , çljcênd : ceg acestea se fach f6tg sd-
area ml, faggcluind c va pedepsi strmnich pe cei vinovati;
cl de vreme ce, din milalui Dumneph, Ardélul este acum
alii 1u,e1ti se va sili spre a face s domniascg inteinsul

www.dacoromanica.ro
404 allortgo-ITITEzuL
cpacea §i lini§tea §i c va Alrui ca nimeni sA nu incerce
vre o papb. ,
In vremea acesta , cuprinsil de mania asupra liii Ionit
Maro , puse sill caute §i salt goniasc a. prin t6t1 terra ,
pint liii vor prindA. Este sciutil. c acestA secretarti alit
lui Michain desglise mai ant'elu prinplui Andrefu proiec-
tul st6panului" sëtt d'a nAvali in Ardelq. Mich& IT iertl
cu generositate acestA ; dar in ajunul bAttAlliei de la
Sibliu, nemultumitorul Maro trecuse din tab'era ml Mi-
chell in aceia a lui Andreiu , sperand ca acesta va is-
bêndi. MichaIu care Tertase antEu pe Maro , intrA intr' o
Mania furi6sA la acestA noul a lui tradare. Maro, care a-
flase mania domnului asupraI, rAtAci pe ascunsA Intr'o
parte §i intfalia prin sate §1 orar, pe la deosebiti nobill,
cautand vre o occasig spre a fugi in Ungaria. Astfelti
ambland, elti se duse din intêmplare sett inteadinst la
StefanA Tholdi, nobilti ungurA, ruganduld a'l acorda unti
asilti ca sl scape de gena ce'i da Michalu. Tholdi IlA
priimi §i'i flgAdui (1 va fi in sigurantA in casa lui; dar,
tentêndu-se de Michaiu §i dorind a dobendi faverea sa, if
descoperi indata cä Maro este ascunsti la dinsul. Tiritii la
Alba-Iulia, Maro fu dusA dinainte lui Michaiu, tare dup6
ce 1111 mustrA pentru fóra-de-legea lui , ilti dete pe mama
calklor me§teri a chinui pe vinovati. Ace§tia 1111 legarA
strinsti de piciere §i de mani la unit st'elpit , care se afla
Int? una din suburbiile Alba"; apoi IT ciuntira mai antklu
picierele , pe urml genuchil unul dup6 altul §1 In sfer§ita
bracele peg la c6te. Trupul lui sfa§iatA §1 despuiatA de
tete ve§mintele, Amase dou'e chile in privirea tutulor, aco-
peritA de noroiu §i de sane.
Dar slt Intercem5 makbine ochii de la acesti uriciesa
priveli§te, tanguind barbaria acelor timpuff.
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 405

xxxv.

Michah-Voda trAmisese o deputAtig de duoè persdne,

intre cafi §1 Petru Armdnul, ca sA. mergA la Praga s ye-
stiascA imperatuld norocita biruintA, asupra 1u Andreiu
§i coprindeiea Arddlule. Ajungend deputatia la Vienna gi
dAnd archiducelui Mattheiu acistl inveselitdre scire, elt
puse indatA sA cânte in t6te bisericile Te deum laudamus
gi poruncind sit duel tote tunurile pe bulevarduri, de§er-
tarA mai multe salve de edifier% spre semnA de bucuril.
Archiducele Matthela dArui capetenieI deputatilor unA
la* de aunt gi la so911 sT cAte unt pahart de argintt
suflatil cu aura; apoi deputatia se porni inainte §i se duse
la Pilsen, unde glsi pe Imperatul. Ea raportg imperatului
despre isbenda dobenditl. Acdstit ambasadA fu veselt prii-
mitA de MArirea sa gi fiind bine dAruitl, priimi poruncA
4 se int6rce inapt
Imperatul scrise indata Papa vestindu'l norocita co-
prindere a Ardelului, §i (de 6re-ce nu cunnoscea âncO
mOrtea cardinalule) plAngendu-se f6rte de purtarea lul
InvinovAtindult cA elti este in intellegere cu Tama §i ru-
gAnd pe Santia sa ca sl '1A afurisTascA §i WI' lea inapoi
palAria de cardinalt. Intr' aceiagi vreme sosi la Roma §1
scrisorile episcopuld Malaspina, care vestiat m6rtea car-
dinalului. Totil atunci solul creed Poloniei fitcu cun-
noscutil cA invingerea §i mOrtea cardinalule addusese marl
neplaceri la tOtit curtea regele Poloniel §i el toy strigat
impotriva lul Malaspina. Cu occasia acestor deosebite scri-
-soil, Papa convocA la 12 ianuarie 1600, o congregatiA de
noue-spreilece cardinall ca BA chibzeascA de trebuie a se
www.dacoromanica.ro
406 MICHAf13-VITEZ1JL

cere vre-o satisfactia §i a hull omorirea cardinalului. Papa,

mai anteiu i apoi cei mai multi din cardinal fug de pa--
rere gel nu trebuie de o cam data a procede nici cu cen
c sura, nici a cere vre-o satisfactia despre martea cardinalu--
cu atat mai pu9inti ea elii fusese uccisa In rasboiu,
cpurtand arme §i Inteo hain §1 meseria deosebita de a-
cceia de cardinala; ca nu se scie eine, l'a uccist i deca amid,
«sciaaset nu cauccida una cardinala, nici dem sunt eT cato-
did sea schismatic! §i afora de juridictia santului scaunt;
«ca, inainte de a procede la afurisire, trebuie a face forma.
cde judecata, pe care in acea nehotarire nu scia de unde-
cs'o incepa; ea apoi cu acésta, Papa art sup'era pe impa-
cratul §i pe prin9u1 t6rril Romanesci, pentru mania ace-
cstora asupra cardinalului, a card! memoria ei se vor sili .
ca o Innegri cat vor pute ; c In acela cast" el arti put&
cprivi ca Mute indirecta impotriva lor, acele procedert
c§i censuri §i vor face a se compune dry Impotriva car-
cdinalului, In care nici collegiul cardinalilor, nici santul
«Scauna nu vor fi crutati ; ca mai bine este sa a§tepte
sosirea nunciului Malaspina, care acum lame Ardelul.
«§i se afia in calle spre a se interce la Roma §1 de la care
aver afla mai multe §i mai deslu§ita §i vor sci ce este-
(de Mutt.)
Se vede ca. mai taNiti Papa se hotari a pedepsi ucci-
derea cardinalului osandind, depre cam spune annalistul
Timon, pe tea natia gala de una posta stra§nicil de o
suta de anni. Malaspina intorcêndu-se la Roma, Papa fla
fan sa simta ca aflase purtarea lui, cod ii porunci sa se
traga In episcopatul set, unde muri de mihnire, ducênd
dorql paläriei de cardinala.

www.dacoromanica.ro
 UNITATE A NATIONALE 407

xxxvI.

Ci dar in mijlocul acestor vremi, la 2 noemvrie, gene-.

ralule Basta, pe care arhiducele Maximiliant depertandu-
se la Vienna he lease locotenente in locu'i la Casovia
§1 in Ungaria de susti, inso9ite de Michain Seckeli, Pa-
vele Nias §i David Ungnad, se duse cu o§tile lor la Ora-
dia mare, purthnd en dIniT §i o mare sume de bani ce
imperatul tremisese la Casovia pentru plata armiei. El
voiat se vine in Ard61e spre a da ajutore lui Michain in-
tru cuprinderea acestil tërrl, cftnd Owe ce Michaiu a §i
isbutitii a coprinde t6rra fere a mai a§tepta ajntorul lor.
Cu t6te acestea, Basta hoteri a intra cu armia sa in Ar-
dOle, cu pretentia d'a cOrmui terra in numele imperatu-
lui. David Ungnad, svetnicti insemnate ale imperatului,
strelucitii prin multe solfl la Constantinopole §i intr'alte
parti, apnea, inaint6 luf Basta §i, inso9ite de Petre Lash,
sosi in 12 noemvrie la Alba-Iulia spre a curteni pe Michain-
Vode despre norocita sa biruinte. Acesta le decle audienta
a doua-i in 13,1a opt cesuri de diminéta, priimindu'i fOrte
bine. Dupe acela, le tremise acme capul lui Andreiu Ba-
thori, pe care Ile belsemise. Ungnad puse 'Mate de scese
une portrete de pre cape, ferte asemenate. In 17 noem-
vrie, dnd Ungnad vol se plece, Michain, care priimise in
dare de la dinsul une banti de aurti mare pe care erat ftce
portrete ale imperatului, ii tremise §i elti printeunul din
cei mai mari al sel offivrI, o harp frum6se, rugandu'll
s'o priimiasee cu buna-vointe. Ungnad priimi aceste darer
aretând o mare multumire §i apol porni din ArdOlii.
Michaiu-Vode, aliând de venirea lui Basta, tramise in-

www.dacoromanica.ro
-408 MICHAIU-VITEZUL

data vr'o miia de hied catre cetatea Husta de pe Mure§a,

.care e chilia drumului ce din Po Ionia, Ungaria §i Mol-
dova, duce in Ardélti. In acésta cetate era o garnizona, de
19 companii de trabany, carora se poruncise d'a se tine
bine acolo One' la celti din urma oma; dar ei, veclend ee-
-tatea ocolita §i isbit, perdura curaglul §i se inchinara cu
conditia c li se va cruta viéta. Intrand Valonii lui Mi-
-chaiu in cetate, pusera maim pe avutii nepretuite, caci a-
colQ Bathori §1 multi nobii Ii lasase averile lor. Spunt
ea aceste avutil se urcaa la (jece miliOne. Totli atunci Mi-
-chain cuprinse §i Lipova §i alte (mar din Banatt.
Basta, intrand in Ardélti, prinse la imëu pe Stefana.
.Bathori, care fugise acolo de la cetatea Husta. Elti II fa-
gadui c va dobendi iertare de la imparatul, (led va mi-
jloci predarea cetatil Lrióra, cea mai puternica a Ardeqului
§i unde era atunci- in garniz5nä 2000 trabany cu multe
arme. Stefana Bathori priimi a'll cumpara libertatea prin
predarea MORI. Michalu se grabi a tramite o garnizóna
In acea cetate. Astfela acum, prin predarea acestil din ur-
ma cetäti, Ardelul intrega cap sub stepanirea lui Mi-
chain. Atunci pentru anteia0 data , se iutelni Iii faca
ichaTu cu Basta, alit dna' nume era menitti a fi inscrisu
cu sangele sefi in istoria vietei lui. EI nu'§i placura unul
altuia. Dupe ce i§i aratara autipatia lor in publicti prin
vorbe amare §i impungetOre, ce unul clicea asupra altuia
§i mu§caundu-se prin satire, imprejurärile Ii adduse indata
o arata prin fapte.
SI ne oprima pu9inti asupra acestui geniti fatalti alti
-eroului romanh.
George Basta era de némul lui arnauta, dar näscutti in-
ir'una satti numitai la Rocca, langa Tarenta, la annul 1547;

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALE 409

tatel-see Dimitrie, nobile din Albania, isi peresise terra

impreune cu alte familii spre a scepa de tirannia otomane
§i trecuse in Puglia sub umbrirea craiului Spaniel, care
II &use o pensie annuale §i '1 dedese commanda unel
companil de lencieri tote arneuti, cu care ilii tremise la
Mi lane. Ele lue de soçie o dame din Alexandria §i avu
floul feciori, din care cele mai mare Nicolae, ajunse lo-
cotenente-generale de cavallerie in armia cralului Spa-
niel; celil de ale duond, George Basta, intre la patru-spre-
lees anni ca soldatii in compania tatelui set; apol dupe
m6rtea lin, trecu ca stegare in compania fratelul set. Ell
ajunse curande locotenente in acea companie, pe urme, ce.-
pitane de archebusierl calleri, cepitanil de lencieri, svetnice
de resboiu. Ele commands, une regimente de cellerime
de arneutI, cand ducele de Parma fu numite carmuitore
in terrile de jog]. la 1597 §i ele se perfectione in meseria.
armelor sub aceste mare capitant, care recunnoscand me-
Titul MT Basta, !Hi fecu comisart generale de cellerime la
annul 1580. Eli se deosebi in asedierile cetetilor An-
vers (1584) §i Bonna (1588), insoci in Françia pe ducele
de Parma in ajutorul Ligel la annil 1590 §i 1592; ase-
mend fecu parte din expeditia comitelui Caroni de Man-
sfeld in Francia la 1593. Dupe acela merse de Wu cate-
va campanil in Ungaria, se interse iareli in terrile de jose
la 1596 §i, la 1597 fu cerute de imperatul de la Filipe u,
regele Spaniel , ca sale lase se intre in slujba sa §i do -
bandindu'le, Ile numi generale de artillerie §i guverna-
tore ale cetetil Viennel §i apol generale in 6stea archi-
ducelui Maximilianii, fratele imperatulul. Ele era mare
§i plinil la trupt, grase la faça., ocbil marl §1 privirea
aspre, gur a potrivite, dar bum de Rise cam ridicate, faça

www.dacoromanica.ro
410 MICEIAIU-VITEZUL

mtslinit, caracterul fisionomiel luI elite viclenia; Tar Ca-

racterul lul moralt vomil lase ca faptele lui s ni'la
vedIesca. *

XXXVII

Michaiu-Voda se supgra de venirea lui Basta, nu voi

fn nici un chipa WM cunn6sca de generall capitana ala
Writ', Oicênd ca eld este numitti *Rana generalt §i
prinça vasala §i tributari airi imp'eratului; ela Mu curt-
noscutil luT Basta ca, de vreme ce a biruita pe cardinalul
frà ajutorul nimenui, va put6 'Astra pr6 bine tdrra in
.suppunere §i ela art face bine a se trage in Ungaria de
susa, c6c1 n'are trebuinta, nicY de diusul, nici de o§tile MT.
Dar Basta , care era sigura a dobêndi ela de la impgra-
tula carnmirea Arddlului, nu numal ca nu vol sa asculte
cererea luT Michaiu, dar 'Mica prelinse s pun garnizane
nemtesci prin cetatile Ard1u1uT, silincl pe MichaTu, in
numele impgratuld, a priimi acdsta mama pe o vreme,
p6n'd cand Ardélul va fi cu totul lini§tita §i nu va mai
aye a se teme de navälirea strainilor. Michaiu-Voda, care
priimise in numele impgratului §i numai ca locotenenta
all luI juramêntul de credinta ala terril Arddlului, ju-
rase asemen6 c va padre tate privilegiile §i drepturil6
aceltei tern. Mu era hotaritil a'§1. tine juramêntul chfar

*Basta e autorul a dud scrieri despre arta militatit: 1°..71fae-

stro di Campo generale, Venetia, 1606... In 40; 2°. Governo de la
Cavaleria leggiera. Francfort, 1612. in fol. Cea d'intéia din a-
dcste scrierI se gig, in Bibliotheca Statuld in Bucuresci Impodo-
biti cu Una portretii aUi. Iu Basta; cea de a duona amt.. glsit'o
In Bibliotheca nationa16 din Paris.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 411

impotriva impgratului , alt eke scopti Intellese ca era a

reduce t6rra intr'o provincil a ImpgratieT, Tar nu a o tine
ca o érrä deosebita , liberl §i numai tributara cor6nnel
sale, de pe cum se flOduise antdiu. AfOra de acdsta, Mi-
chell nu von, sa lase din mftna'i guvernul Arddlului, pe
care I1tt ea§tigase cu sabia §i Will vddä mai allesti tre-
cênd in manile lui Basta , pe care de acum âncli null
putea sufferi.
Peste puçinli ura acestor duel dmeni se vkli publicu-
ml inteo clocnire , care fu p'aci s aprindI flacarile ran-.
bolulul intre din§iT. Basta, spre a incepe indeplinirea voin-
tel sale d'a rune garniz6ne din o§tirea sa prin cetAti, tra-
Mise o cdtti de Germanl ca s intre in cetatea Husta , de
pe Tisa. Dar commandantul remand ce Michalu pusese
In acea cetate, nu vol sa priimiasca in la-intru pe 6menil
le Basta §1, inchiOndu-le portile cetatil, Ii respinse ma-
poT cu vorbe rästite. Ostea imperatdsca fu nevoita sä pe-
trdcA n6ptea acela in cfimpil pe o bruma §i unti frigli
mare §1 re urmä a se intOrce inclgr'dtli. Basta , eland a-*
cdsta se infurib §1 indatä incepu a se pregreti de räsbolu,
trgmitend sa 'I villa cIllArimea din Silesia §i pedestrimea
de pe marginele vecine ale Ungariel §i intocmindu'§i ast-
felti o numer6sit o§tire sub arme. Micheu mt se läsI maT
In urm6. §i Il strinse §i elti pe llingl sine t6te puterile.
Amêndouli taberile erati acum gata a incepe rasbola intre
dinsele §1 a se dumica una pe alta. Dar jurisconsultul
Petz, omli indemAnatecti ce se afla atunci in Ardelli, aler-
gand cand la Michalu, când la Basta §1 arltându-le pri-
mejdia In care se expune cre§tiatatea, descbiynda-se intre
el unti rasbolu ch1ti, pe cand Ibraim-Pma in Ungaria in-
cepea a ameninta prin mi§carl rasbenice, isbuti prin au-

www.dacoromanica.ro
412 MICHATU-TITEZUL

toritatea cuvintelor lui a11 implca §i, de4 ei urmard a se

uri din inim, dar in vederea Omenilor trliad in pace. Mai
apoi âns6 rugatti de Basta, Michaiu priimi la 24 decem vrie
in cetatea Husta, pe lüng garnizona ronaftnésca §i 200 de
soldati al irupdratului. In ora§ele Tatta §i Sim1dir6nc6 e-
nd nisce cete de Nemti. Jar in cele-l-alte cetdti Michaiu
nu las6 s6 intre garnigne imp5rätesci , cliand c acOsta
este impotriva privilegielor §i libertatilor fOrril §i cd. a-
cum dsbolul incetând Intr'acést trr, e15 n'are tre-
buint6, de alte puteri decal d'ale lui. Aflând eld prin
comniisarul inipdrätescd Pets cd imp6ratul volesce a da
cOrmuirea ArdOlului lui Basta, se nahniè forte de Meal-
dunea , nemultumirea §1 perfidia impOr6tOsc6 §i strigl
tare ca in acOstd revolutiä , Ardélul a dobênditd mai
muitti und stgpAnii puternict , ald card jugd nesufferitd
o va impodra, deal und aparatord impotriva puterei tur-
cesci. Michaiu imputl ânc6 prin vorbe amari cruq.imea,
scampetea §i obrknicia cu care pucind mai nainte 6-
menil imp6rAtesci trataserd ArdOlul. In urma acestora,
&mill dire svatd cu tog boieril români §i nobilii Ardé-
lului, aratindu-le lupta ce are cu Omenii imp6rätesci pen-
tru drepturile tOrril. La acestd svatd toti full de *ere §.1
indemnard pe Michaiu ca s tina domnia acestil rrY, fiind
numal tributard c6tre imp6ratul. Spre a face cunnoscutti
imp6ratu1ui acOst6 hotdrire a tdrrii , Michaiu Ii trImise
bib% duoi soli, pe banul Mihalcea §i pe logorkul Stoica,
eel mai stea1uciti dintre svetnicii lui. Ace§tia, sosind in
13 ianuarie (1600) la Pilsen inNi§ard mai Ant& imp6ra-
tului din partea liii Michain-lrodd , sabia, busduganul §1
stegul lui Andreiu Bathori, precum i cal.lul ce eld in-
elllicase in bIttrillid. Apoi el IT flour/ cunnoscutd c Mi-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 413

chalu-Voda nu se privesce In Ardéle deal ca une guver-

natorti spre a administra terra §1 a o pilzi de nevalirile
dumanitor §i ce, sub acestti titlu, ele voiesce ca impera-
tril sal o Incredinteze; alti duollé cereal ca se se hotarasca
ce sa face cu ora§ul Cluplui, care de mai multe ori ne-
cunnoscuse §i trädase autoritatea imperatdsce §i merite
o pedépse exemplara §1 fn sfor§itti cum sa se porte cu a-
ce nobili din Ardge, cari fugisere §i acum cereati iertare
voind a se int6rce fnapoi. Solii , dupe ce furl ascultati
cu mune bune-vointe de imperatul §i dupe ce M. S. tinu
wide, fire bine deruiti §i tremi§1 inapoi cu mare cinste,
purtend aceste respunsti : ca Imperatul va trarnite corn-
arnisarii sei in Ardéle §i c printein§ii va face eunnoscute
(dui Michaiu vointa sa.2. In vremea ac6sta sosise la curtea
Imperat6sca scrisori secrete ale lui Basta fmpotriva lui
Michaiu-Yode,prin care elt fecea cunnoscute svatului im-
peratesce ce aceste prinçe voie se usurpeze suveranitatea
terrii ; ca omenia ce aceste ome barbare afecta. §1 dra-
gostea ce ele arata ce are pentru pop6rele invinse ma-
resat benuielile §i e de temutil ca rugacianile cele viy
ce ele face imperatului pentru pestrarea privilegiilor
terrii §i syre alt indemna a nu tramite inteinsa o§tiri
streine , se nu ascung gêndiri arnbitiose. Aceste scrisori
aruncara in deosebite pereri svatul Imperetesce , sée mai
bine acea camarille de fermi §i de iezuiti ce carmuia fm-
peretia In locul slabului,§i leneplui Rudolfe ffm. Unii,
d§tigati cu totul In favOrealui Micbaiu, strigae ca Basta
scrie ca unti river' §ica une pisma§e ale gloriei sale ; ca
Michaiu este forte credinciose Imperatului §i ce este une
*Rant' cu meritul §i cu vitejia sublime. Dar alp, a ca-
ror parere birui, Oisere ce trebuie a da mai multe crecle-

www.dacoromanica.ro
414 MICHAIU-VITEZUL

'Dente lul Basta, cepitanit credinclosil §i cu svate Intel-

lepte , deal lui Michalu , a card nesati6se ambitia, de a
domni este de ob§te cunnoscute.

xxxy111.

Michalu sigure acum ea dupe co l'a ajutate norocul

ca sä copringArd6lul, lleva ajuta ca se. 'lit i stepas nlasce,
a§tepta cu 0 vesele nerabdare sosirea commisarilor impe-
ratului §i urm a. a admiuistra Ardelul ca pe o terra a sa.
La 9 fevruarie ele convoca dieta terrii , unde, de pe clisa
unul chronicare sast , mi Mule alta dead cmfincara,
beura §i nfimerare bani luY \rode); lar depre marturia is-
toriculul Bethlen , acéste sesiune se vede a fi foste mai
seriese, coci Michalu , incepênd a se desillusiona de nobi-
lii unguri §1 voind a face 6re care u§urari poporului , a-
ce§tia incepura a 'It ruga se nu se attinge de privilegiile
lor. El Indrezniat a vorbi de privilegiile lor, atunci dud
cu ori-ce j ntf trebula a uni pe toti locuitoril terril spre
a apera privilegiile terrii ce erati amenintate de Nemti.
Domnul, furiost de acdsta, respunse lovind ea mem ma-
nerul sebkl sale §i strigand. : data privilegiul vostruh,
Din nenorocire ele ameninta numal, dar nu lucre. In-
Vadevert acum era mai gret d'a o face decal in-
data dupe battallia de la Sibilu. Eft apucase din ne-
norocire a jura paza constitutiel terra §i, credinclose ju-
rementului ca unit dome: constitutionale , elil nu putea
preface nimict in tone fere de invoirea dietel. Ele nu vole
kid se fad ca Sigismundn, sa sillasca dieta prin Impilare
a'i Implini vointa. Astfele acum, ca §i mai pe urme, ne
vom inctedinta ca buna credinte fit perdu pe ele §i toe-

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 415

mai acésta virtute '1 o tagaduira du§manii set Unguril

ilt inviuovatira atunci cä ela arli fi vrutt s stinga nobi-
Hama §i cà art fi §i facut'o, Mel Dimitrie archiepiscopul
Bulgarilor nu s'aril fi dust cu Rib lia la dinsul ca sa. 'It In-
tórca din acEa hotarire. Vomt mai vedé In urma, acésta,
invinovatire repetindu-se de mai multe orl, la care sin-
gurul raspunst ce istoria pOte da, spre a o nimicnicl este
cti. Michaiu a avutt multe occasil de a o face, ba ance §1
Imprejurarile rat Indatoratil spre acésta , §i totti n'a ft.-
AsernenS suntemA la induoiall de aratarea ce numai
Bethlen face cum ca Michaiu art fi poruncitt in acea vreme
lid George Ratz, comandantul cetap Deva s arunce in
Mure§ul inghiatatt pe junele Tont Mt, ce se afla acolo
la InchisOre. Michaiu era unt omt 'lute la mftniä, dar nu
.era crudt. Vista lui ne dovedesce cu ce generositate clii
s'a purtatt inteatat6 rônduri, catre boierii din tdrra Ro-
rualiSsca ce complotase peirea lui. Apoi am vaijutt dorinta
hal d'a trage prin bunatate inima Ungurilor §i liii vomt
vedd in privinta lor generosa One la nesocotinta.* Mi-

* Inteacela Michak , spre a p5stra memoria biruintil sale in

.Ardél5 'me de t5i6 o medali5 care se afil in cabinetul impled-
tesca de la Vienna , b5tutit in auril i tragênd dece galbent Pe
Dna principalg se vede portretul luI Michalu. Add imprejurul
portretnlui, cat 8i pe cea-l-a1t5, parte se cuprinde titlul lul in
latinesce astfela :
'Michael Valachiae Transalpinae Woiwoda, sacrae Caesarae Re-
egiae Majestatis Consiliarius per Transilvaniam Locumtenens, cis
4Transylvani am partium eius super exercitu Generalia Capitaneus.
§i in mijlocil : ea Deo vigilantia , virtute et armi victoriam
enactus (1600)e adia :
Michailt Voevodul tdrriI Romanesci, Consiliarul Majestittri Sale
imperiale, criiesc5 locutiitord ala Ardélului i general5 dpitanil

www.dacoromanica.ro
 416 MICHATIT-YITE2Ut

chaiu-Vodh, care mai de multh flgliduise eh se va duce la

Bra§ovh 0 fusese impedicath prin venirea solilor 0 prin
alte trebi, se duse in sf6r§ith la 1 martie, in acesth ora0i,
uncle intrh cu mai multh de 6000 dillareti 0 pedestrii
0 cu o pomph necrecluth. La 9 martie ajunse la Bra§ovii
unii solti de la imphratul tnrcescil, pap de la Timi§Ora,.
'Arbil venerabilh nurnith Huraia-Aga. Michaiu ii e3§i
inainte calle de o jumhtate de milh de ora§h la Ghim-
ba§h cu o cavalcada märéth; cand se intanirl, 0 until 0
altul se deterh josh de pe cal §i, duph ce se imbräçi§arh,
aga lug de la Michaiu o pall persien6sch ce acesth domnd
pnrta la cOpsa sa §i 'I drtrui alta turchsch impodobith cu
mil §i petre scumpe. Pe lfingh acdsta, ii mai dete unh
st6gii verde spre semnil de protectih otomanh, mai multe
penne de erodiii din cele mai frumOse, spre a face fuliii
-§épte cal de pretii §i unti fOrte bung §oimh. Aceste daruri.
furl purtate fnainté lui Michaiu, §1 astfelh ei intrarl
peste armia din pirtile cele dincticc de Ardelil, dobêndind de la
DumnePii biruidta prin veghiere, virtute 0 arme. 1600.
Acestg titlu dovedesce et acéstg medallig s'a tgiatil dupgcuprin-
derea Moldoviet precum tg bgnuitii unit din istorict
§i inteadevgrit lico Joachim, vegherea hi era neobositg. Ea
nulti pgrg.sia aid o date: 0 eli a argtatil in tote tmprejurgrile
crt scia sg se pgziascg de cele mai midi lucruri ce l'aril fi pututit
vgtIma; vitejia lui era in tag chipul incercatti t2i inteacesta,
dumanii af cei mai inviereunati II da dreptate. In sfdrqitit ng-
scutg, ca el ilicem ma, in tabgrg, crescutil sub corturt minuind
armele mai bine dead off §i. eine din al sgi, elg nu dete de min-
dung devisa sa. Eld impreung inteinsul virtutile ce unit poetti
daft despre ling anti eroil :
Labor impigeir, (opera virtue
Via animi excellena ardor, vigilantia extra,
et alum tractandis robnr in amnia.
(loachimis Neueröfnetee Mfinz-Kabinet).

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA. NATIONALE 417

amêndoui in Bra§ovn in sgomotul artillerid intregi. Trä-

misul turcli se sili in tan chipul a indupleca pe Mi-
chain d'a se deslipi de inip6ratu1 Germaniei spre a se
allia cti sultanul. Michalu II rlispunse eu bunn-vointii,
dar IT declarn curatt c elt nici odatn nu va rectinn6sce,
altn autoritate decnt aceia a impliratului cre§tinescii. Totil
atunci sosirn §i trmiii impliratului Are Michaiu-Vodl,
mimtul David Ungnad §i ungurul Michain Seckeli cit-
pitanti in Sathmarli. El furl martori la acéstn priimire
fneutii solului turcescil. Lui Michalu II pnru bine de ac6-
sta; ir nu se indud cn o priveli§te a§a de noun nu 'i va
pune in grip. §i el bnnTe1i1e ce 'T va cuprinde II va face
al fie mai induplecntori. Crt &Ste acestea , elti le dete sn
intellégn ea el nu trebuie a se scandalisa de ce vlitlusern;
cui eln nu putea a nu priimi de pe ctwiin unn ambasadorli
§i de a'i face cinstea ce i se cldea, fOrä de a fi privitti de
tog ca Mil mai pu9inti curtént dintre tog prin9ii. Michain
porni inapoi pe solul turcescli, fnandu'l multe daruri §i
cinste mare, trimitend sultanuliff vorbe pacinice §i in se-
crett filgIduind munti de aurli, cam se qice. Agentii
imptirittesci, inki§andu-se dinainté domnului Ii isern :
ccA cesarifl pentru atita credintl §i slujbe memorabile
c ale ha , ii agncluiesce tOth clementa §i tan bunntatea
csa imp6rnt6scä, dar find- cI imprejurnrile §i starea Ar-
cdgului o cern, e1 Ii poruncesce d'a se int6rce indatit Iii
(terra Romftnesca §i d'a pnzi hotarele impotriva Turei-
ccilor». Spre dovadn de fav6rea cesarului 61 ii inki§artt
o carte imp`erntOscn cu acestn ouprindere :

27
www.dacoromanica.ro
418 MICHAIU-VITEZUL

XXXIX.

4Rodo1ft au um, din mila lui Dnmnept Imperatt alti

4Romanilor, pururé august*.
NoI rocunn6scemt i facemt a se conn6sce prin coprin-
cderea acestora tutulor :
(Dupe ce, din mil a a tott puternicului Du mneclet (pen-
ctru gloria cenfla ne luptImti Impotriva natiilor pegane
40 barbare) Arddlul a fostt suppust puterei nestre 0
stralucitul Michaiu-Voda din yrra Romandsce,, Int lad-
4ratt de unil mare zelit pentru cre§tinatate, a suppust pe
4sine 0 terra sa MaiestätiI nestre §i ne a doveditt credinta
Cm, cotre noi prin fericitele §1 curagiósele sale Intreprindeff
elmpotriva Turcului 0 in Ardati, unde a trast acdsta
(terra de sub domnirea nedreptil a cardinalului Bathori
40 a dobenditt o mare biruint6; atat pentru ingrijirea
4cu care privegbIemt la pastrarea posesiilor nestre, cat
4pentru bunetatea i dernicia nestrii obiclnuita Are sup-
4pu§iI §i vasalii no§tri, amil voitt s marturisimt c sta-
4tornica credinte a stralucituldi voevodti Micbaiu care
4nol i slujbele sale ne at fostil plecute, incredintati nu
4numai c strAlucitul voevothi va urma a fi credinclosti
Qprecum a fostt, dar ance §i urma§iI sT yor imita acestil
claudatt exemplu de credinta §i de curagiu; pentra aceia
4din &far vointa 'Asti* dupe ce amti chibzuitt lndestul,
apriimimil in credinta §i clientela nestre.§1 ace% a urma-
4thrilor nostri regl al Ungariei pe numitul MichaTu Voe-
cvodt §1 copiii si i inutul set terra Romandsca , pre-
ecum o marturisimt prin aceste dry. Astfelt, de cat() off
va fi trebuinta, pe cat 7011A puté, noi fi vomit da ajutort,
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE. 419

-spentru ca domnia acestii terri Romftnesci s &del regu-

41atd de la pers6na sti1ucitu1u Miebaiu cu 1egiuiii sei
-ccopil de sexul barbatescii de la celd d'intein nascutii la
<cell dIntelu nascutii, cu acesta, conditia fin* ca de cite
-foil se va inki§a und nod casd de mo§tenire, aceld ce
va mo§teni va face me §i urmatorilor no§tri juramentul
«de credinta ce Michaiu ne a facutd. Spre dovada acestor
teary, subscrise cu mama mistra §1 la care s'a pusd pecetea
4ndstra, datu-s'a in ora§ul nostru Pilna, In 11 farnarie,'
lannul Domnului 1600, ald 2418 ald sthpãnirii nestre ca
crege imperatd ald Romanilor, , ald 2e ca rege alti
Ungaridi §1 aid 2416 ald step/aka n6stre ca rege aid
ABoemiet
RUDOLFt
prin porunca Sintel Maiestitil
Sale Impgritesa.
Ion Barvitius.**

Michaiu-Voda, aqind de acpia ce Ii spuneali agentii

,cesaruluI In numele slid, nu '§I putu tine rchnia §1 le re-
spunse indata de &ca.: cca, eld nu va lase Ardelul spre a
cse interce in terra Rominesca §i nii va face pe vole fm-
cperatului; a deli cesarul 'I a platitli in toff annil o sub-
4ventia, dar cä prin t6te ostenelile §iprimejdiile ce a sill-
-derail de la du§manii cesarului, luptindu-se pentru din-
4sul, elti meritase guvernul Ardeluld, care de pre drop-
ttate i legluitd i se cuvine) , (land a intellege ca numai
puterE a armelor cu care ci§tigase acesta terra, Ilti va pute
* Acestil acth, spune Bethlen care celfl d'iintgu l'a scosii la
lumini, era scrisil pe pargamentii i se afla pAstratil In biblioteca
hil Gabrielfl Bethlen, prinpl ArdéluluI, i la mOtea lui trecn la
comitele Stefanii Betblen, fratele s.

www.dacoromanica.ro
420 MICH/kW-11VMM

sili a o intórce inapt Apoi Michain de a doua óra adu-

IA la svate boieril, cari toti furl de *ere cca II este
cprin intellepciune poruncita a pastra pe seme'l Arden li
c ca elh snindu-se pe scannul terrii Românesci , tórrae
«era ocolita de vrajma§i §i ca Dumneljee ii puse in
4 mânä Ardélul ca cu puterile unite a ambelor Orel,
csa se pita apera*. Michain, vq.end ce simtimintele.
boierilor §i ale nobililor ardeleni conglMuiesce cu ale
sale, se intemeie §i mai multe in hotarirea de a tine Ar-
délul. In 15 martie ele deschise dieta pe care o chiemase
la Bra§ove. Cu done 4i1e inainte ele voise s'o amane §i
WI schimbe locul la Sibiiu , dar fiind-ca deputatii veni-
sera din tote paryle, Ile rugara a o continua. Teta sva-
tuirea dietel tinu numai unt cese, aruncamd o contributil
de patru fiorini de caph. Toy se a§teptat la o contributia
mune mai aspra ; apoi , auclind acdsta , o priviaA ca o
binefacere deosebita §1 se invoira cu totii. In 16 martie
la 7 cesuri porni din Brave la Sibilu §i d'acolo la Alba,
ducend §1 pe agentil imperatesci cu sine. Aci , dupe ce
li tinu eke o septemana §i ii mai zabovi §i la -MO, II
tramise inapol la imperatul Rudolfe cu acesta respunse :
c ce de nu va tramite subventia annuale si acésta in grebe,
celt va duce asupra imperatului nu numai Omeni, dar an c6
«mil de mil' de demoni; ea, ele n'are trebuinta de ajutorul
cstrainilor; ca are destui soldati, numai bani ii lipsesce spre
ca'i puté tine p . Ele rug/ bee pe agenti a se sili ca impera-
tul A numiasca alta persona in locul lui Basta, care ii era
bannitil din deosebite cuvinte §i pentru ca sveclile lor par-
ticulare sa nu turbure lini§tea Writ intregi. Elti invino-
Aga mai allesil pe Basta ca, in loce sa grabiasca a '1
adduce ajutorul ce era datorA Impotriva cardinalului , f§1

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 421
Tetrecuse vremea in zadar in fapte de nimict , Inc6 se
prefacuse c e bolnavt, pentru c priimise o summI mare
-de bani de la cardinalt, priu mijlocul lui Corni§, ca sl
nu 'RI vatIme §i pentru aceia elt se mirase pre cu ince-
tul cu 6stea sa spre Ardelt, 1snd s scape oceasia d'a
intra impreung cu dinsul in acea terra. Deosebitt de a-
cestea, Micbaiu frieu a se propune pe de laturi agentilor
imperatului gc6, de vreme ce Ardelul i se face din ce in
(ce mai lubitt, clii doresce ca srld ste'paniascl §i dupe
dinsul s tred la fiiul set prin dreptt de mo§tenire; cl
gpe hinge. Ardelti; sa i se adaoge Mice Oradia-Mare, Hu-
gsta, Baia mare §i pIrtile din afore, ale hotarului Unga-
Ariel, care mai nainte tinuse de Melt §i c tott ce va
-gmai cã§tiga cu vreme, rri §1 6meni, cii remâne pe sema
(luI §i a fiinlui set; a s. i se dea banl pentrn a ridica
-4<o§ti §iacclea§i pensil §1 aeeia§1 cinste de care se bucurase
gSigismundil Bathori, intre care se, fie lleutt §i principe
-gat &Intel ImperAtif §i sà i se dea ordinul mielului de
gaurt; c imperatul §1 cel-Palg principi cre§tini, cari tint .

gde impeittig sl se indatoreze de all rescumpera cu

Abani de la Tura', intemplandu-se se, cap prinst in mft-
<mile kr ; c dem cum-va va fi gonitt de du§mani din
grfransilvdnia WI din terra Rom5,nescA, , imperatul sI
gaibg a 'I pled o sad mii talere pentru tralul seli in Un-
ggaria de sot.) Elfl adlogi, spre a pipn §i mai bine pie-
oitrlle deputatilor imperatului, (CI spell CI nu i se vor
geere inapoi cetItile Ardelului, pc care '§i le luase fa
st6pftuire. Apoi din parte'i se iudatora cetre Imperatt
eaTi privi ca 1.e unt pH* puternict; ce, Did o del nu
.gva ambla a '1 smulge terrile ce elti ii incredintase , ci
adin potriva a i lc 'Astra prin slujbe credinciese, precum

www.dacoromanica.ro
 422 EICHAfII-TrrEzuL

asemend §i cele-l'alte parti ale Ard6lu1d ce sunt ale Me-

4rid sale, cu partea de t6rre. One in Tisa, ela le va cu
«priude §i le va suppune tmpëratulul. D6ca t6te aceste de-
cruirI le va dobêndi ele de la bunatatea §i darnicia fm-
«peratului, apoi fagaduiesce a face pentru mantuirea ere-
«§tinatatii me multe isbeng §i coprinderi asupra du§ma-
«nuld commune, de cum ara face vre o data cine-va §1
«el, de i se va da numai atatia bad cat se cheltuiati pe
(fia-care me in Ungaria pcntru armia, se MO c va
«suppune Imparatuldi tOta t6rra de la marea N6gra One-
«la Buda, Stuhlweissemburg §i Solnoca .
De-§i aceste cereri ale lui Michdu erat multa mai pre-
lose de conditiile ce imperatul dedese ml Sigismunde Ba-
thori prin tractatul de la 24 ianuarie 1595, ele se parura,
peste masura de mail agentilor imperatului §i, aprin§i Inc&
de Basta impotriva lui Michdu, se intOrsera fOrte Interi-
tatI §i cu inima banuit6re lenge Imperatul , drub, Ii in
suflara ace16§1 Mania
Michaiu nu '§1. mai facca Musa acum asupra Nemtilor;
elli intellese ca de buna-vda et nu 'I vor da nimica, ci
numat si1it de dinsul §1 de Imprejurart. Ele se gêndi a
se impadui cu du§manil stit ca sa Meets odata acesta in-
delungata räsbdu gi spre a put6 fi liberil la 1ntêmplare-
In faça Nemtilor. Pentru aceia, tramise o solia la cralul
Polonid spre a Inchigia pace §i allianta. Vorba es§i atuncI
ca Michaiu propuse §i lui Ieremia domnul Moldova ca
sa'§i dea pe fiia-sa dupe Patra§cu, fiful lui Michalu, ca a§a
Arddul, Polonia, Moldavia §i tdrra Romanésca, find una,
sa n'alba temere nici do Tatart, nid de Turd, cu mune.
- mai puçine Ince de Nemy. Dar o noul dorinta de dorn-
nire ce coprinse pe nestatornicul Sigismunde Bathori, im

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 423

peded ori-ce tratatid §1 aprinse din nod fladrile rds-

boiulni.

XL.

Cand Sigismund Bathori aflä tragica m6rte a vërului

sed Andreiu, alergd indath dtre cumnabul sll long Za-
moisky, marele cancelarli ald Poloniei ca sd. id r6ge sal
vind intr'ajutord spre a redobêndi Ardélul §i. a goni din-
teinsul pe Michaiu-Vodd. Din nenorocire pentru dinsul,
in acestd drumt i se a prinserd clouë tthsuri care arserd im-
preund cu mai multi cal §i cu totil ce avea mai scumpt. Za-
moisky nu ri refuth ajutorul s'ed. Astfeld Sigismundt, pe
care nisce emigrati din Ard610, anume Franciscu Ferrei,
Gabriel Beth len §i altiT 1111 atitad mered spre a resbuna
m6rtea cardinalului , fi.cu confederatid cu Ieremia-Vodd
din Moldova §i cu Zamoisky. Se çlicea cd eld se invoisa
cu acesta pe urmdtórele base : «ea Zamoisky sd '1g ajute
epe Sigismundd din t6te puterile cu bani §i thneni spre airs
crestatornici pe trout ; Sigismundd sg lea in cdsgtoriti o
fafatd. a lui Zamoisky, séd pe ori-cine altd, numai sd nu fie
cnemt61c1; de va muri ford feciori, atunci domnia Ardelu-
clui ad cap in mo§tenire la filul lui Zamoisky, dscutt
edin Griselda sora luT Sigismundd. In ton casul Sigis-
amundli§i Ardélul sa fie cu totul desfacuti de Nemtid>
Sigismundd §i. Ieremia-Vodd se adresath §i la sultanul
cerênd bans §i 6ste inteajutort. Sultanul nu indrazni a.
se declara de facri, improtiva ml Michell, Musa a le da
bath', dar in taind era cu din01; elU mijloci muItti prin
scrisori. ca Polong sll le stea puternict in ajutord §i le.
trdmise o sénid de Oste, care de lad se priviad ca vo-
lontarT. Zamoisky asemen6 il puse t6te silintf le spre a.
www.dacoromanica.ro
4 24 MICHAIU-TITEZUL

hotari pe rege la acestli rasboM i prin adsta dete o

buna' occasia Sueclilor, de a sdpa de acestli rege aid lor,
pe care nu 'It mai voiat.
Astfelti craiul Sigismundti Ib perdu drepturile sale
din Sueclia, spre a calm pe ale vecinilor slit Al liatii pu-
serg in pici6re o arm% de mai multlii de 40,000 ostaii,
corn pusg de Molloveni, lingua Poloni, Mari §i Turd.
El se apropiarg de hotarul Arddlului §i sta acum a na-
viii asupra lul Michaiu-Vodg.
Acesta afla furtuua ce ilti ameninta i incepu sa se pre-
ggtiasca in grabg, a o stavili din MI puterea anibelor tlirri
ce chi stlipftnia. In inima sa se bucura de noua occabil ce
&Rana IT dali, sai mai bine de silinta ce el ii facli
d'a'§i indeplini proiectul së. celli vechiu d'a coprinde Mol-
dova, precuni coprinsese Ardélul. Elti era sigurli de o-
sta§ii §i de pop6rele sale §i avea &St/ ciedinta
&cuff II erat cu totul jatfiti pentru drepturile ce caplitase
de la dinsul; Cazacii, Sêrbii §.1 Bulgarii sta gata a muri
pentru diusul, chi elii II imbracase, ii inarmase, ii du-
-Ease ades6 §i le platia simbria bung. Trupurile lor cele
mad, barbele cele lungi, stralucirea ve§mintelor §i a ar-
melor lor insufflail grOza. Dar Michaiu punea temeiu
§i mai multfl pe iubirea o§tilor românesci, viteze §i cer-
cate in ataté rasb6ie §i apoi se intemeia clii pe dragostea
poporului romgna din ambele tlirri, care In räpirea elltU-
siasmului ce avea pentru eroul slit, nu lit numia altfel de-
cal Macedonit ali nostrux.. Moldovenii in§i§i iubiail
mai din trecutli pe Michaiu §i on atfttli mai multi' pre
dt urali acum de morte pe Ieremia pentru asprimea cOr-
muirei sale §i pentru däjdiile nesufferite ce clii scosese.
Inteadevlirli elti imsese o dajdig de o soldig de aurt pe
lung §i top banii ce 'I stringea, II trecea in Po Ionia, spre
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 425

a avea cu ce trdi acolo la nevoia, ceci eld nu se intemeia

in puterile sale §1 negre§itil .Ance mai pu9inii pe drago-
stea suppu§ilor sel.
Michaiu i§l avea armia astii felt impdrtitA in deosebite
parti ale Ardelului : Secuii remdsesera in tinutul lor; Un-
gurii mercenari, in numerd de 1500, erad a§e4ati hinge,
ormul Bra§ovil pe malurile riului Biqa , prin satele §i
castellurile nobililor, ca inteund loct mai lesne de brand;
iar pe Cazaci ii a§eft in taberd in thrgul numitii Arany (IT-
roiul) pe term]. Mureplui langd cetatea Deva. Michaiu,
seri din dorinta de a se feri de rdsboiu §i de a infiinta planul
alliantii intre Ardélti, Moldova, térra RomAnescd §i Polonia
a i§i inchipuise, sett cd desperând de a puté impedica
rdsboiul, void numai sd cA§tige vreme ca sl se OM gati §i
isbi pe du§mand fort veste, descbise tractatid de pre cum
avea obiceiu de a vorbi totil de pace, pe când se pregatia
-ca din-adinsul pentru rdsboin. Eld trAmise mid sold la
Sigismundti, propuindu'i cd il va int6rce Ardelul, décl eld
va lua in cdsatorid pe fiica sa Florica, fagtduind cd nu
Ta 'Astra p2utru sine decal ormul Bra§ovului §i cetatea
Fdgaraplui. Sigismundd era gata a priimi aceste propu-
neri , dar Baltazard Szilasi §i Hertelius , cad erad pe
ldngt dinsul, ild fAcurt a schimba pArerea, cu atfit- mai
multi" cd de acestd propunere a lui Michaiu se tinea §i
alta ce acesta totil cu aceimi occasid fAcuse lui Ieremia.
Michaiu ii cerea sd dea pe fild-sa dupe fiiul lin, PetraNu
§i apoi de build-voit sd se tragd in Polonia , lrptdan-
du-se de domnia Moldovel care sl remânt pe séma lui
Michaiu, ca de acolo sl albd occasit a goni pe Marl de la
Dundre peg la cetatea Alba:0 Nistru §i astfelti sd 'ff
mdriasca statul.

www.dacoromanica.ro
426 MICHAIII-VITgZIIL

XLI.

Negociatiile cu Sigismunth i cu Ieremia nu isbutird.

Michalu, ve4end cd nu va put6 incunjura rdsboiul, vol celd
puçinti a sesili s sldbiasca cftt putea mai muittl pe dupnant.
Spre acestti sfer§itd trdmise la sultanul und sold anume
Michain 'Mk spre a'T vorbi de dorinta NI de a tine pace
cu Turci i a'T cere semnele intdrirei pentru domnia sa
asupra Ardelului. Asernen6 trdmise o soli i la craiul
Poloniel poftindulti ca sd nu sprijiniascd pe duonatuil set
Teremia MoviI nici s dea ocrotiro emigratilor din Ay
dad, intre cart era §i Thomas Csomortany. Acésta, solid,
nu numaT cd nu fu ascultatd, dar Ince craTul Sigismundu
Insciint pe Ieremia de hotarirea lui Michain d'ald isbi,
ca sä Tea mesurile cuviinci6se, sä gdriascd provisil pentru af--
mia polond §i sä intdriascd cetätile Sucha i Hotinul. Mi-
ch& se tulburd f6rte veynd pe Poloni declarati cu totul
§i de faça, vrAjma§i al sei. Eld Ii inchipui atunci und planti
de uria.9; elti von, 0 ndvAlTascd in Polonia, 0 se folosTascd
de shnpatiele ce avea In poporul acelei Ord spre a face o,re-
volutid, a resturna pe rege, a pune pe altul in locu'l stl chiar
a opri acea crdid pe sémd'i. inteadevert o parte mare din
locuitorii poloniel4i popOrele ruse, speriate de unirea reli-
gial, la care regele Sigismundil trnpreund eu iesuitil ce Itt
camuiad, le sillati a face cu religia catolicd., chilmad pe-
Michain din tad inima lor. cNu era acum de temutd, 4icti
4 chronicariT poloni , de perderea uneT singure provincil
cdar de schimbarea guvernului pentru totd regatul.v
MIrturisescd ftnc6 uniT din annali§tiT poloni cd, MichaTu
merse §1 mai &parte , cd cerea st desmdduleze crdia Po-

www.dacoromanica.ro
 IINITATEA NATIONALt 427
loniei , WI-de-lege fmpotriva sIntului dreptt alit natii-
lor,, care din norocire nu inting atunci sabia romandscl,
rëmgind ca s fie In ile1e nOstre , povara ru§in6sA a su-
veranilor Europa. Spre indeplinirea planului sed asupra
PolonieT, Michain se puse fn corespondent/ en patriarchl
de la Constantinopole, cu mitropolitul de la Kiew, cu ma-
rele duce ald Muscalilor §i cu Carolg ducele de Suderma-
nia , carele c6rmula regatul Suediei. ElA fIggclui acelor
duoi archiepiscopi cl, de 'IA vor ajuta en mijlOcele ce le.
aunt prin putintg,, elg va cuprinde Polonia , va intemeTa
acolo religia rèsgritului §i o va intinde mai departe in
Europa. Stëpanitorilor,, eld propunea o alliantg pentru
impArtirea Poloniei pe aceste base : easel A.ustriace sg. se
dea Polonia cea mare, Muscalului Lituania , Suediei Li-
vonia , Tar cele-l-alte provincii le opria pe séma sa. Mai
mnainte MBA de al: sosi respunsurile de prin t6te locurile
de uncle trAmisese soll,afichain i§i puse o§tile in mi§care
asupra Moldovel. Adsta grabg a lul IT fa folosit6re in-
traceia cg IT inlesni rIpedea cuprindere a aceleT Ord; dar
ilt vItAing multö apoi, cOci nefiind siguril de alliaii sAT,
elii nu indrIzni si tragg folOsele isbenclilor sale, ngvglind,
in Polonia ca sa schimbe sOrta acestil tkri sell s'o siliascg
a inchigia pace. Fu inteadevAril o mare gre_011 din partea-
lui MichaTu, pe care o pIti scumpg, de a intOrita pe tOte
puterie vecine impotrivn , lAsInclu-se pe sine fOrg nieT
ung alliatil. De aril fi apucatA cel puçinti a se invoi cu
Imperatul in privinta Ardélului ca sg, fie siguril CA nu va
fi isbitu in lipsgri, s6A de arii fi luatt In Ard6II dreptA te-
melig a stOpgnirei sale , intrega multime a poporului ro-
mgnil; dar eli jertfise pe acésta nobililor, a cgror dragoste
tan nu '§i o putu trage §i cari acum §i el complotag pei-

www.dacoromanica.ro
428 MICHAIU-VITEZUL

roa hi. Michalu , inteadevlre prevecluse multe din ace-

stea; ell cautase sl amane acestil rasboiu , la care era te-
ritt ca de o fatalitate. Hotarindu-se a 'lli face , elli gpera
A, pa lfingl ace% ca '§i implinia o vechil dorinta a inimei
sale, coprinOnd Moldova, o isbenda noua va pute, ARO sa'l
slujiasca a invinge in laretnicia Austria* §i a o sili fera
voia chiar A 'i acorde t6te cererile sale in privirea Ard6-
luluI; §1 inteacesta nu se in§ela. Ell nu scia line ca ac6-
sta frnperatil nu uita nici o data ceia ce i s'a smulsti prin
sill , nu Tearta pre eel ce al silnit'o §i ca perfida eI poli-
tica, in cumplita'l sete de resbunare, nu '§i allege mijl6-
cele. Michalu insciinta anse pe impe'ratul ca ell voiesce
a face o expeditia impotriva Moklovei spre a goni de acolo
pe emigratii din ArdOld, partisani al' lui Andreiu Bathori
§i ai familiei lui, andu'imulta a spera. Spre a se asigura
ta nobilii unguri din Ard011 nu vor face nici o mi§care in
ontrri , porni la fiinl sel Petra§cu , in torra RomanOsca
trei-coleci din cel mai 4 capetenie nobili ca A fie ca nisce
zallge. Ele nu vol se Tea in ajutorri nici pe Basta , yid'
vas o cOta din Ostea imperItOsca , sal din'adinsl sal din
graba cu care era silita a navali asupra du§mannlui.*

XLII.

Adunendn'§i in graba o§tile sale straino din cartiorele

lor,, Michaiu le impreuna cu armia sa §i cu a ArdOluld.
Es§i din Alba-Iulia §1, la 1 main, i§i a§qa tabera lfinga
ora§elul Pre§merii. Acolo porunci la top Secuii sa se sae
* Aci antorul voin sit adaoge unii capitolli specialii pentni care
nu existft textil, did afiiimii aci in mannscrisii urmittórea notit :
4 A intercala aci unü capitolii deosebini de descriere a Moldova.)
.Nota cditorului.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 429

in arme i sg urmeze. Elti Mcu cunnoscutil atunci ar-

mid cI are sg intre in Moldova spre a fesbuna m6rtea lui
Stefant-Vall Rgzvanil, alliatul s, pe care Ieremia-Voda
Ilü omorise, cinci anni mai nainte, intr'unti chipq crudil,
ru§inos5 i impotrivitorii obiceiurflor cre§tinesci. Armia
lui Michau , spunti cg trecea peste 50,600 osta§i , din
cari 38,000 pura§i , 3000 cazaci , 4000 cIllgreti s6rbi ,
4000 gall §i 4000 volontari sub commanda lui Baba-
Novact. Cea mai mare parte din acestl armil trebula s.
se pogore din Ardelil in Moldova pela Trotuei; cea-l-altl
sl treat din terra RomânescI pe la Foc§ani. In 6 main
1600 , Michalu IlAndu'§i socia in Ardeth , porni spre
Moldova 0 , voind a sosi chiar §i inainte de vestea sosi-
rat sale, cu o grabg de care tog s'aii minunatal, Ora a da
r6sullare o§tilor sale , trecu hotarul, nu prin drumul obi-
cinuitil pre unde scia cl '15 a§teptg du§manul, ci uregn-
du-se prin muntii cei mai gra, printre stftna §1 prin
aspre strimtori. Pe acolo armia avu a sufferi multh, mai
Cu sem6 din lipsa provisiilor te nu gsir niel pe acolo
nici in 04* Moldova , de 6re-ce du§mauul le pustiise
mai dinainte. Cali gust) avurg pg§une i osta§ii furl si-
liti a se hrini cu fol th copaci totuil o§tile nu murnau-
C

rarl de locti improtiva acestei repejuni. tntr'adev6rti Mi-

chain le dedese incredintare ca vor birai 0 le &use sit
spere multa in imbilogarea i gloria ce vor dobêndi prin
biruinta cg§tigatI MO, de nici untl alliatA. 0§ti1e vrljma§e,
or6nduite spre paza acelor munti , oynd cu mirar.e
spaimg el du§manul , trec'end prin prapastii , le au Op-
lit6 , se traserl spre sgsul Moldovei cgtrg tab6ra lor cea
maredin la-intrul terra.
Sigismundil Bathori i Ieremia-Vodg , cari se aflail a-
www.dacoromanica.ro
430 MICHA1U-YITEZUL

tunci la o nuntli, in ormul Trotuplui, luand veste c41, Mi-

-chain a trecuth muntii cei mart §i c scum Ancluith de
battling, se apropie de din§ii, rlimaserli incremeniti. in
gróza ce 'I cuprinse , el gêndir cli ace% ce e mai sigurh
pentru din§ii este d'a se trage in lft-intrul terrii §i förl
zftbava sculandu-se cu tag armia, se indreptarii spre Su-
dava. Michaiu-Vodli, ne intêmpinand in faça'T pE du§-
mani, de pre cum se a§tepta, se ha dupli diniT cu aceia0
MON cu care trEcuse mur4ii. Armia lui avu §i aice a
sufferi multh de slirlicia locului , mai allesh ca du§manul
pustik tett In cane spit a intarqia g6na ce 'I dali ai no-
§tri. Dar o§tile lui Michalu , biruind aceste sufferinte se
imbärblitarli §1 mai multli , silirli la drumil §1 in afar-
-§ith ajunsera pe cele vriijmqe la unti loch anume Iascea
ti le nevoira a sta de rlisboiu ; avanguardia du§manului
alclituith de cftte-va regimente polonese bine armate, isbl.
avanguardia n6stra Gompusft de cftti-va romani §i sftrbi gi
o sparserli. Micheu tramise indata de chilimft o sénift de
Unguri de Arden, cari se aflaii mai in urma §i Ii asrarli a-
supra Polonilar din avanguardia dugmanilor, , can duph
pu9inli aplirare , se inikserft in räsipa , Ilishnd in loch ca
la 200 moll intre ace§tia era §1 unt vitézh
polonil anume Dydynski. indata dupli acéstli lupth de a-
Tanguardin, ambele trupuri de arm% protivnice se aratara,
una in fa ça altia. Ele c.tarä cftt-va una c6tre alta ca
cum aril fi a§teptatil ceva. Ce va face armia moldovana
Luptase-va ea alaturi cu Iobouii pentru unit domnb pusii
de ace§tia §1 nesufferith tlirril , impotriva fratilor lor de
sange §i a unui erot , fala tutulor Romanilor ? Moldove-
nil nu staturft muith in cumpenli. inteo clipli 15,000 din-
tr'in01, puindu'§i cumele in tarful Inci1or, cu mare stri-
www.dacoromanica.ro
 UNITA TEA NATIONALE 431

'pre de bucuria, trecura in tabtra la Michalu. Ieremia

nu mai avu alit ce face deal a fugi cat mai in graba im-
preuna en 6stea ce 'I rëmäsese , spre Hotint. Ajungend
la Suciava , elt nu Indrazni sa intre in cetate , neincre-
pndu-se in locuitori. ars, ma de gróznict Micbalu-Voda
44 vestitt de räsbae in t6te aceste parti , çlice Miront
cCostint, cat indata ce at sositt la Suciava i s'at inchi-
anatt cetatea Sucevil gi a Némtului gi puse in cetati o
«soma de al la pedestragi,. Chronicarul polont Heiden-
stein banuiesce ca commandantul Sucevii, unti polond a-
nume Trzaska, art fi tradatil cetatea, ca§tigatti find prin-
teo mica rtsplatire. Michalu-Voda apol pripi aga de a-
pr6pe pe Ieremia 'Meat avanguardia sa ajunse nisce hal-
cluci pedestri cu cate-va carre din arierguardia la Iere-
rola. Haiducil statura cu inima la rasboiu aparandu-se
cate va césuri , dar Inglotandu-se 6stea lui Michaiu,. el
furl sparti gi detail dosul. Acesta lupta statu langa riul
Jijia, la unt satti anume Verbia, unde sta o movila mare
facuta dupt aceia paste trupuri, de Ieremia. In sfêrgitt dug-
manul ajungênd la Nistru, la cetatea de margine a Moldo-
va, numita Hotinul, pe care Ierimia o grijise fOrte bine cu
slujitori de a sa nemti, hotari de a se opri acolo spre a
.da battaia, sperand ca va putO isbuti sa birdie ogtile lui
Michan, obosite de atata calla. Numtrul ostmilor ce a-
yeat alliatii cu dingii se urea Audi la 30,000. In 18 mall
sosi gi Michell pe loct gi indata se inhata battala la Otani
lfinga Hotint. Battallia tinu de la 10 cOsuri diminéta Ong
sera gi, cu t6te ca dugmanul se purta mai vitejesce in
acksta battällia, dar nu fu mai norocitil decat alta data.
Michau cap cu o furia mare asupra armiel dugmane,
care dui% o lunga impotrivire perdu campul de 'Alta,
www.dacoromanica.ro
432 micnAlu-vntzul,
pe care 'Hi ro§si i ulü WI eu vallurl de sange ; 8000
din vrajma§1 zaceaa pe campul battallid, iar din &tea
n63tra numal 2000; multi du§mani Mica perira ca val
de el', innecati in riul Nistrulul. Romanii cktigara o prada
bogata , Tar du§manil ce scapara se inchisera cu top in
cetatea Hotinulut*

XLIII.

Michalu incepu a batte cetatea. GhTulelele liii, spune

Mironii, se cunnosceaa in zidurile cetatii p'ena la surparea
ei §i, dupa unfi asedit de trel clue, vëynd c mi o va put6
sparge, cacT Ii lipsIait tunurl marl, puse unt trupd de paza
imprejurul cetätil §i, %sand in capul o§tilor pe -Urea,
impreurl cu Deli-Marcu §i Baba-Novaca, elfl se intOrse
la Suc6va §i de acolo la Ia§I, uncle inträ cu triurnfit, se
sin in tronul donmilor moldoveni, priimind intr'o cere-
monia solemna juramantul de credinta alli boTerilor ace-
stel Orli. De atuncT elii incepu a se intitula §i a se scrie :
(Domnt alli OrriT Romanesci, alti Moldovel §i ala Ard6-
tlulul.) Ieremia-Vodii, vapnd ca ila vor sc6te din cetate,
fugl. inteo nOpte pe furipi cu top boieril MI in Polonia.
Michaln deli cunnoseea bine cat de multi partisanT are
in Polonia intréga , Tar mai cu sémä c vecina t6rrl a

* Mal toti annalistiI punt acéstd. bttai pe Nistru, insiS unit

la..Hotind, la und Iced aprópe, pe care nu Id acrid totd und feldf.
Arla De Thou scrie Orthein, Ortelin Ogtioni ia1i1 Orthun, Bis-
Belie, Orthano. Acésta din urmi se asém6nii, cu numele satului
Otanif de IfingI Hotint, nude credemil cri s'a datd ac6stl walla,
necunnosand venn LI locil acolo ald cdruT nume sl se apropie
inal multd de cele date de istorid.
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NAVoNALE 433

Podoliel, care era de lege drientaf6 i1it hiama i ilil a-

§tepta cu mare bucurig spre a i se inctina Thy, ota nu
indrazni a trece peste hotarti in Po Ionia, spre a sfêgi
rasboinl, inchiaind pace sda indeplininduVi planurile sale
in acea tdrra, din pricing cti elt iinc6 nu era intellesa bine
en alliatii seI, c mi putuse coprinde cetatea Hotinul ci
eti trebi grabnice Ilü chiamail in Ardaa.A.cdsta fu o mare
grepla a ml Miehaiu, cöei vecinatele provincil erail fOra
oAl i cu simpatia popórelor, chiar i föra de alliatil
elti ara fi pututil impune vointa sa in Po Ionia. Ma scrise
eraInlul Po Ionia ca a luata armele 0 a intratii In Moldova
spre a opri isbuenirea unul complota r6i1 cc feremia nr-
clise impotrial. Eraa atunci Polonil string la dieti in -ran-
sovia, svatuind Oslo impotriva Suediel, silind multa cralul
ca sit i se dea mijlOce de a '0' redobillndi cilia de moz3te-
nire. Es0se vorba cum ca MichaIn dob6ndise de la POrta
intarirea nu numai de domna airi Moldoyei, ci Arica i se de-
dee o diploma scrisa cii Ettore de aura, prin care r se
intarla stOpanirea peste tete prOvincOe polone ce va putd
cuprinde. Tete acestd aytarg marl dispde in dieta. Ado-
ratoril i partizanii lui Michaiu , eari eraa multl, taga-
dulaa adev6ru1 acestil din lama vorbe i, landand faptele
eroice ale ha Michain impotriva Turcilor, incredintaa cit
clii va fi uñii omit fOrte folositora republicei i pregati-
rile rasbolnice cc vor sit fad, impotrivin stmt de prisosa.
cSiguranta craiel Poloniel, diceaa el, nu se rOzima pe
cMoldova. Ce ne pasa no i ce perde sOti cii0iga repu-
cblica, Hca va domnI in acea terra Ieremia sea Michain ?
cDe trebuie a apara pe Ieremia, aparela acela earl ail
(c4tiga dintr'acdsta i carora le place ori-ce prichmire,
anumai bti pail face rasbolu.D AcOsta din urma observa-
www.dacoromanica.ro28
434 miCHAW-Yrdzia,
itt battea in Zamoisky §1 in ambii frati Potocki. Celti
d'Intelu era patronul lul Ieremia, pe care 'lg pusese pe
tronul Moldovel §i faggduise 4 '111 apgra ; ca-raly erati
ruditi cu Ieremia prin cgsgtorig. Partida 1u Zamoisky
striga impotriva partidei lui Michaiu, invinovatindu-o de
a fi spiritt austriacti §i prieteng a religiei rgsgritului. 0
gre§all se Om atunci din partea ngstrg. Baba-Novact
intrg n Pocutia, provincig a Poloniei, cu gendti ca sg tragg
pe Cazaci in partea lui Michaiu. Elli pustil acolo mo§iile
lui Stefang Potocki. Mg, induoialg cg aveam drepta a intra
InPolonia, care ne fgcuse rgsboiu pent atunci; aveam dreptti
a intra In Pocutia, care este o vechig provincil a Moldovei,
find cumpgratg la 1431 de Alexandra-Vodg celti bunt §i
celtibetrAnt, de la craiul Poloniei Vladislat, inteo inii. de
ruble de argintti §i apoi multg vreme ea stall a pricing
de rasb6ie necurmate intro Poloni §i Moldoveni. lvflehalu
cunnoscea adsta §i reclama acum drepturile Moldovei a-
supra Pocutiei. Dar ne fiind hotgritti Michaiu a purta in-
datg rgsboiul in Polonia, intrarea in Pocutia era o gre-
§alg, c6ci inthritg mai multg pe du§manii sti din Polonia
§1 le dete cuventti impotriva partisanilor no§tri. Partida
ml Zamoisky incepu inteadeverti a striga tare cg Baba-
Nova& a pustiitg Pocutia prin foct §i sabig, ducend in
robig o multime de 6meni, femei §i copii, prin mijlocul
ora§elor §i satelor aprinse. Cu t6te acestea dieta nu voi a
liberk bani pentru preggtirile de rgsboiu. Zamoisky nu
se descuragig de acestea, nici se WI din hotgrirea sa. Elg
ca§tigg pe craiul, asupra cgruia scimg c avea mare in-
fiuentg, mereg 4icOndu'i Fin scrisori §1 prin grain el un-
chiul §i vrIjmapil sg ducele d Sudermania din Suedia
so va bucura multti §i se va intgri in puterea sa, veYnd

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALt 435

.d. strAinil cad tdrra Po Ionia nepedepsili. In intellegere

dar cu craiul, Zamoisky dete porund hatmanului Zotiew-
ski de a se duce In grabl cu Cate o§ti va puté sa, adune
mai curênd ca O. be a§e0e pe Nistru spre a aplra hotarul
vi a observa mi§cArile lul Michaiu. Acesta, vklênd atunci
cl Polonii nu sunt anco In stare a'i face vre-unA in, ca.
,ei se multumesct a sta in posit'il de aparare, socoti Oa
una alta sl se intórcl In Ardglfi, spre a pune capelri
la pricina ce era intre dinsul §1 imp6ratul pentru stg-
pinirea Ard61u1ui. Elti tamisese curieri la cetatile a-
cestil terri spre a vesti triumfurile sale In Moldova §1
tott Arde lul I§i arItg, veselia prin descarcaturi de tunuri
§i alte ceremonii. Asemené Michaiu pornise curieri la
impgratul ca WI fad cunnoscutil coprinderea Moldovei ti
a i-o inchina din partea sa §i a fifului sëq Fetra§cu, pa-
-stand Ans6 pe séml'i st6Vanirea el'.

XLIV. -
Apoi spre a'§i trage dragostea poporului Moldovei,
Michaiu II ierta, birul §1 flil adduse a fggIclui el pe cata
-vreme se va pastra acesta lertare, cu mijhicele kr, locui-
torii vor apara térra de tail felul de du§mani. Elti
oprise asemené prin stratnica porund jaful in ora§e §i
sate, hotarind a fi osfinditi la battaia tog o§tenii romani
cari o vor dim ; Tar pe osta§ii unguri, fiind mai deprin§1
la prada, II osandia la mOrte. Din nenorocire nobilii lin-
guff, cari strigasera atilt de multif asupra relelor ce fAceati
soldatil lui Michaiu In Ardelfi, &Tat cl este pré firescti
lucru ca osta§ii kr sa pracle in Moldova nepedepsiti. In-
teo 1i §épte unguri din Omenii lui Pancratie Sennyei §i_

www.dacoromanica.ro
436 MICHAIU-VITAZUL

Giegi Sibrii, nobili insemnati din Arddlit, furil prinsi jii-

fuind §i addusi dinainhi lui Mibain, 0 multime de no-
bin alergara atunci si so rugaill de domml, in immele
intregei armii unguresci, ca siT dea drumul vinovatilor.
Miebaiu le dete (humid en vorbe nehoiAirite si cum ple-
can't nobilii, indatrt triimise poruncil sii omOre pe acei Opte
incepurrt attmci Ungurii a murmura, qicênd cii
ftirrt dreptate aO fostii ace0,ia uccii. Nisce intrigauti am-
bitioT precum Moise Scuiu1 i Stefanit Csaki se folosirit
(1,? oecasirt spre a int6rita pe nobili impotriva ceirmuiril
lul Miebain i a'i adduce a trilmite pe ascunsii doputati
care Sigismundfi Bdthori, carele se am.,lise ca se all la
marginele Podoliei in tab6ril en Iouii Zamoisky cancellarul
crueT polone, spre a se sviitui cu dinsul si en Potoeki
despre clfipul en care aril putii sii intro mai lesne iii Ar-
dab spre a goni pe Miehain, filgilduind cii el ii vor sta
intru ajutoril si cii poporul ih va priimi en mare bucurirt.
Sigistnundit le r6spunse cii: «Dumnedeii e bunt-. i cii de
tva vol suit. cliiiuiie iaritsi la cOrmuirea Ardálului, elti
«nu va lUsa scape din mt.uii occasia, de temere Ca srt
(nu stea impotriva vointii lui Du Innqeti. Dar circ aeum
ctrebnie a sulferi cu rabdare tOte rclele la care, ca Omeni
tsuntem supmqi i astOptil vremea hotilritil de Dumneptt
«pentru sfh0tul tiranniel lui Michaiu.» Zamoisky anco
filgildui tit la vreme va da ajutoril ailiathlni Oti Sigi:
mundit. Bolerii Moldova se rugarrt de Miebaiu ea sa le
dea domnii spre a'i cOrmui in local pe fliul stiui Nicolae.
.Michain le Ogildui rintiiin a le face pre voirt i porni nu-
mai deal pe Battu Buzeseu 1 i pe iostelnicul Stoica cu o
ceta' de 300 insi sU morgit sit adduca' din yirra Roman6icA.
lie fiiul sat Nicolae, dar pe unlit se socoti cum cii filed.

www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALE 437

s6t1 este pr6 teneril si nu va put6 cermui o térra de mar-

gine, mai lIesi cit avea anc6 a se tome de leremia §i de
Poloni §i '0 schimbil hotarirea, orenduind o commisia
vremelnica de cermuire pentru Moldova, alcatuita de pa-
int generali al sel , anume hatmarml 15drea, vistierul
Androni, armasul Sava §1 spatarul Negrea. Apol in 27 in-
nie parasind Moldova, trecu pe la Oituzbi in Arthiln' §i
veni la Bra§ovii, Insoçittt numal de 400 callareti cazaci ,
serbl §i valoni. Elti poruncise ca armia el 10 urmPze,
remAind in Moldova numai 6000 pedestra0 si callareti,
sub commanda unui boerti stralucitil in rasbóle , anume
Maria si a lui Moise Sticuiul , pe care 'RI numise in a-
c6sta expeditia caphanh generalli alti Ungurilon La Bra-
§ovh, Mi chain petrecu dna (Jib. Aice, nacajindu-se pe Bra-
§oveni pentru nisce vorbe derte ce andise de la dIniT , IT
ameninta di le va prada cetatea, dam rugatil de 'mil din
Omenii sl i mai allesil de Moise Secuiul, care ilti insocise
din Moldova, se imblandi §i ii Yertit, cOci cal ades6 avea
asemin6 mânii prefacute. Elti Ii imparti apoi armia in
Ard61ti inteastii felti : pe Ungurl, sub ponmcile ml George
Mako §i Stefanti Tarkany, in tdrra Bersei; pe Serbi in
scaimile Sa§ilor de la Cohalmil i Sincil; pe Poloni §i pe
Cana asemin6 in scaunele sasesci, de la Sighisora §i Me-
dia§h, i cu tOta cea-l-alta Oste intra ea triumfii in Alba-
Julia , in cele d'anta pe ale ml mile 1 hotari qioa de
20 ale acelimi luni pentru a se aduna acolo dicta lerril.
XLV.

éand 86 vesti coprinderea Moldova, LOUT lumea rOmase

ulmita de mirare. Acelti capitanti, care a,mbM §1 ishesce
en Tut& trLnetalui, acei minunati ostasl cad snffere iii
www.dacoromanica.ro
 438 isucHAtiu-mtzut,
Were, margurile eele mai rtpegi, ostenéla i f6mea cum-
plat, Wind numai de entusiasmt g't de glorirt, battandu'ff
joct de puterile naturel, ca gi de ale 6menilor,, acea bunt
ronduralt , acea discip1in i jutfirea ce el pästrase in
acéstt campanit, t6te stralucitele triumfuri care incunnu
narä strädanille lor furl glorificate i trOmbitate in tOte
pArtile. VOcul mu art-Ease anco in Europa o asemen6 ar-
mig nici unit asemen6 generalt. In t6te pArtile se 4icea el
Michaiu a coprinst Ardelul in un-spreilece hile 't Mol-
dova mime in opt. Toti dugmanil s6i se ingrozirt. EI se
Incredintart c singuri nu pott face nimict impotrivn
ci numai coalisftndu-se top impreunt.
Michaiu ajunsese acuma in culmea gloriei gi a märirel
ce elt visase. Abl6 cinch anni trecuse de dud elti trtsese
sabia spre a aptra tOrra sa de tirannia turcOsc i, printeo
multime de eroice triumfurl, respinsese potopul turcesct
departe de dinsul gi de intrégt Europa cregtint. Nu nu-
mai atatt ! Elt voise a crea o patriä mare pe cftt tine
ptmentul romftnesct §1 norocul ajutftndu-lt, in cftte-valuni
gi ArdOlult gi Moldova gi o parte diu Banatt stint unite
cu térra RomftnOstli. Rtmtsese numal Timig6ra cu tinu-
tul ce se afla sub Turd i Oradia-mare cu *tile orien-
tale ale Ungariei , po care ell1 le cerea de la imptratul
cu dreptul el ele fact parte din Ard61t, precum fusese §i
sub Sigismundt Bathori. Aceste mid tinuturi dobêndite,
Imitatea nationalt art fi fostt complett. Independinta ab-
solutt art fi urmatt fort induoiall. Michaiu realisase acum
visarea lubitt a voevopor celor marl al Romftnilor. A-
cum Romftnul s'a infratitt cu Romftnul gi toti ati una
§i aceiagh.patrit, una i aceiagi cOrmuire nationalt, astfeltt
precum el n'att fostg din vremile uitate ale vechimei. Sta-
www.dacoromanica.ro
 UNITATEA NATIONALt 43 9

tul acesta nod are hotare naturale de minune ; eld e de-

stul de puternicti; pementul set destul de binecuventatd.
de cerd; locuitoril sel numerog §i in mare parte omogenl;
ell p6te till, p6te sta de sine§l §i a se apAra improtiva ne.-
vAlirilor strAine. Michain a-vea destulA intellegere spre a
constitni acestu stall, ale drill hotare le träsese cu sabia
sa. Dar spre A Rep bine temeliile tsi a intAri cimentul
acestil zidiii, pré grabnicd faltatA, II trebuia vreme ; §i
vremea II fu de lipsä. Ell n'apucase duce sl 1ncununne
zidirea sa d'able ridicatA §i lathi glasul cobitord ald do-
potulul restriltel incepe a suna cu Wig,. §i. din' Me *-
tile invIer§unati algrgA du§maniI sel mil de mil' §i. tog in-
tr'una, e3pre alii derAma. Val! cedi nu ne amd pututd
opri aci, in culmea triumfuluI natiel Romftne, oprinci im-
preunl cu noi §i. timpul §i istoria ?
Pentrn ce dupe draga povestire a atator norocite §i
marl isben41, sl fim osfmditi a descrie §i cruntele nestro
nenorocirl ?!*

* Ward Fite% thee cA acésti patriotici nrare a autornlui, cell

pu9inil pentrn sineg, s'a indeplinitl, c661 mórtea l'a rApitil mai
nainte ca sA fi terminatA cartea nrmAtore, a va ellfirisle'us §i
A fi inceputd mAcar, nitima a GuruslAto. Amd putéial ne oprim
aci en acéstA pullicare, mArginind'o In cele patru dill care po-
vestescA miretele fapte Implinite de Eroul Rominilor pea In

www.dacoromanica.ro
44 0 MICHAW-YITfZUI,

epoc.ba cand elii a:Aunse, singurii dintre toti domnii romani de pi:a
astaT, a realisa dorul Intregei Romanimi, Unitatea nationard.
ftespectul anse' ce datorim illustrului scriitoril N. Balcescu ne
impune i sarcina de a da pub1icitiiii cele sxxn capitole, ce ne
ail r6masti printrd manuscrisele lul, din urmatórea carte, a va.
In plannl Balcescului, cu dinsa trebuia sa se facepg a doua parte
a operei sale: Scdderea marirei romtintsci, precum cele tiparite
pe'a acum formai partea iintau seu Crescerea (weld snfiriri.
Nota editorului.

www.dacoromanica.ro
 ARTEA V
MIRISLEU

(ICLIE 1600 TANUARiE 1601.)

I.

indata dupe intórcerea lul Michaiu in Atha-fulia so-

-shit acolo cant de la, Imperatul adducandu'l urthT pentru
norocita isbêndil din Moldova §i insciintandu'lri ca sa se
multumiasea eu terra Romandscil §i eu Moldova §i sit
lase Arddlul pe séma imperatuhii. lichaIu nu se putea
invoi eu aceste propunerI, neindurandu-se a lasa Arddlul;
elti porni indatala curtea imperatesca duot soil, pe Tudo-
sie Logofetul i e Gasparti Corni§ spre a ruga pe Ru-
dolfti ii ca srt '1 lase Ardent, Oct l'a dobenditti eu sabia §i
ell, atata sudóre, osteneli §i sange §i si T dea drumul a-
supra Turcilor, , srt m6rga a lua mai a utêTu de la din§ri
Timi§Ora, pe carp s'o inchine imperatului.. Dupe aceta;
Michah schimbil cOrmuirea vremelnici'i din Moldova si
or0ndui acolo in locul sCt pe Mareu, 61,111 uT Petru-Voga

www.dacoromanica.ro
442 MICHAIU-YITEZUL

Cercelti, trtmitênd impreunt cu dinsul ii pe creclinciosul

sèd Preda Buzescu.
Intim acela, Michalu, la 20 iulie 1600, deschise dieta
in Alba-Iulia spre a o consulta despre deosebite trebuin-
te ale terrei. Bill o puse din noa de'l jurt credintt. 'Anse
nu se spärsese dieta gi Michalu, afland c doctorul Bar-
tholometi Petz, trImist de imptratul care dinsul sosise
la Satmard in Ardelti, porni duol ardeleni, pe Francisca.
Alord i Andreiu Barcsai la CIRO ca st se impreune cu
banal Mihalcea ce era acolo, ca st mérgt tustrei la Sat-
mart langt. acestt ambasadorti spre a 'lit invita st. via la
Alba, uncle 'Id agtepta theta cu nertbdare, ca s adduct
Mail cal* InteatIte rondurl imp'eratuluI de Michaiu gi in
sfergitt spre a trata clespre trebile Ardélului gi ale cormuirel
sale. Elt le pe el la intêmplare cand solul blnuitort, cum
se aude, s'arti teme st yid, el s rëmftnt. la Satmarti za-
logri pent la intercerea sa. Ajungend acegtia la Satmarti ,
induplecart pe Petz a merge la Alba gi el rtmaserl in a-
cclii oragt. Petz fa addust in campia AlbeI in mijlocul a
multimeT de popora gi incunjuratt de unti strolucitt cor-
teen de pedestragi gi de cAlltreti; pe urma, , dupe unit
natretA cuvêntt de urare ce IT tinu Pancratie Sennyei fu
dust la palatti, unde Michalu IT esgi fntru intempinare
OA la mijlocul rôndurilor. Bartolomet Petz fiind ast-
felt priimith adduse domnului, fn numele imperatului, da-
ruri scumpe , titlul de Locutiitort aid set in ArdelO , a-
cela de consilierti Imperttesct gi o summt insemnatt de-
bath* pentru plata ostagilor, pe care ânst o lame la Sat-
mart, set din pricina nesigurantel drumurior, cum da elO
a intellege, set pentru ca nu volh s dea acegtl bani in
mina mT Michaiu , Vent a nu se asigura mai nainte bine-

www.dacoromanica.ro
 MIRISIA 1:1 443

de simiimintele luT. MichalU, dupi ce priimi bine pe solul

imperätescd, II tremise respunst prin Gaspard Corni§ §i
Pancratie Sennyei : cca se binevolsce a se intOrce indate
(hinge cesarii, spre a'T cere pentru dinsul gi in numele set,
c WI dea Arddlul sub niece none conditfi: gi se Id r6ge a
ctremite respuusd era:1111d Poloniei ca se null isbiasce cu
cputere in Moldova, pentru ca eld, cu o§tile ardelene, mol-
cdovene §i muutenesci precum §i cu acele ce avea In la,
c de la imperatul , se p6te cu mat mune grabe §i sign-
cranta, merge impotriva Turcilor, se trdca. Dunerea §i se
cameninte Constantinopolug. Auclind acestea, Bartolomed
Petz le respunse in tall : c cä elti scie cum el, dupe por-
cnirea sa , Michaiu nu va implini nici una din fegeduie-
clile sale, ce in§eletoria lul este acum deplind cunnoscute;
cdar, çlise eld , trdba v6stre, este de a priveghia t6te fap-
ctele lui' §i, de 'hi veil vedd el plenulesce ceva impo-
ttriva Imperatului , datl indate de scire Maiestetel
cSale., Aceste cuvinte ale lui Petz ne desvalescd caracte-
rul adeveratd ald misiel lui ; cu tote aceste eld fegedul
a sprijini dinaint6 Imperatului cererile lul Michain.
Astfeld se int6rse Petz, dupe ce in cete-va ile fit tra-
tatd cu mare cinste de c6tre Michell §i Implutd de da-
ruri. In acdste vreme Michalu incepu a '§I lua urme-
torul titlu : .1ffichaiu Voevocla alit ferra Romdnesa,
alt1 Moldova, consdierit alit sanliet Maiestap impe-
rettesa gi cretiesct gi Locupitorul sett in Ardélit.
Intr'acela, dieta hoteri o contributia de gdse fiorini de fie-
care pOrte pentru tinerea o§tilor domnuldi , poruncind la
toy a fi gata de pledg.e in rasbau la porunca domnésce.
In vremea acésta , nobilii din Arddlt ce fusesere trämig
In tdrra Romendsce la Petra§cu se int6rsere inapot

www.dacoromanica.ro
444 MICH.\ tri-vITIZT:r.

Inchi5indu-se dieta , vestiril liii Michalu cä mitt solti

de la marele vizirii Ibrahim se apropie de Bra§ovii en
darurile ce '1 trrimite impe'ratul turcesii. Deci indati ell
porni intr'acolo cu o escort5, numer6s5. Afland sosirea
, elti es§i din ora§u1 Brapvli in cixnpit spre
a It intêmpina , impreu0 cu toy guarP sei §i cu aIte
o§ti, ducend inainte prin seizi cati-va cal frumo§1. En se
pogori de pe caliti, priimi stégul sultanului plecandu-se
§i imbrki§andu'lii ; pe urm5, salutand cu muitti respectil
pe son priimi de la dinsul sabia §i cuca pe care o puse
pe eapit. Apol incallecand, puse pe soli] la stinga sa, ceia
ce pentru turd este unii loci) mai de cinste decat dr4pta,
Ilti duse in ora§5 pe cand se descarcail tote tunurile §i born-
bardele ce se aflail in Bra§ovil §i liii priimi, in acéstg ltmgrt
procesiunP, cu tOte semnele putinciOse de bucuriii §i cu
tOte gratiele mel gazde recunnoscetóre. Dupe ce l'a tra-
tatil mAretil, l'a impovaratil cu daruri i l'a tinutit caai-
va vreme la sine, Michalu iT dete drumul §i se intOrse la
Alba-Iulia.
trupreunil eu solid turcii , Micbaiu trthuise iii solirt Ia
marele vizirti Ibrahim, care batea atunci cetatea Cani§a,
pe vornicul Dimu séfl Dumitru, spre a trata despre tre-
bile Ungariei ; dupe luarea Cani§ei, pe la inceputul lui
septemvrie (1600), viziruI Ibrahim porni la.Constantino-
pole pe arnhasadortil romanu cu Iazid-§ade , reis-efendi
aiti taberil spre a se intellege accdo cu divanul §i cu sul-
tanul. Hafiz-Pa§a ennucul , vepnd pe Dimu care in in-'
§elase §i binuise a Nicopole in anuul 1598 , precum

www.dacoromanica.ro
 MIRISL EC 445,

am vèclutii mnapo, vol A ';1* resbune. Ela dobendi de la

muftiul Sanollah o fetva care declara ca solul until domna
vicldnü ca Michaiu e3te afOra de dreptul gintelor. Pe a-
cesta fetva rezimandu-se, eunucul pose mana pe Dimii §i
'la battu la falanga pene ce ii dete suffietul in gróznice
dureri. Acesta trase asupra hiT Hafiz-Paa mania tutulor,
chiar §i a Turcilor. Ibrahim-Pasa mai alles a se supara
forte §i scrise inteacdsta suhmei-valide. Hafiz-Pa§a fu
indati departata din slujba de caimacama. Acdstii intem-
plare arise' maniè fOrte pe Miclialu i din nal ila interita
impotriva Turcilor.
inteaceia, dinsul, aflaud cI PoloniT aduna este pe ho-
tarul Moldovei i ea ati a§eptii tahera langa Nistru
in dreptul Hotinului , scrise indata generalulta impilra-
tese(i din Ungaria de susa ea sa tina armia gata , ea
la trebuinta s'o pita aye sub manrt. Era Basta care com-
ma!, 'q acest5. armia. Din porunca imperAesca ela se tra-
s&,e din Arthila la Casovia , capitala guvernulni s , eu
durere in inima c lasa Ardad pe mana lul Michalu.
Ela avea anse porunca de a sta gata a ajuta pe Michalu
la ori ce cerere.
Dar ace,te favori ce imperattd film mt Michaiu as-
eundeaa o viclka tradare. Amli athlita vorbile lui Petz
care Corni§ §1 Senuyei i amti observata ca ele v6desca
adeverata lui missil. Inteadevera clii fusese insarcinatil
ca, pe de o parte sa adduca lui Michaitt implinirea cereri-
lor liii, iar pe de alta, sti pregatiasca elementele prin care
sa pOttt trage resbunare asupra ha Michaiu pentru siluirea
ce staruinta sa Meuse imperatului. In lipsa de Oste spre a
put6 scOte prin sila pe Michalu din Ardela, cesarul carele
se temea ca din ambitia ela A se allieze cu Tuna §i sa,

www.dacoromanica.ro
446 MICHAW-VITEZUL

se proclame neaternatt de imperatia, hotarl a 'la adormi

accordandu'I cererile sale §i inteaceiay vreme, cunno-
scênd ura nobililor unguri care Michaiu, prin tainice in-
strucyf ce dete lul Petz §i MY Basta , ii Insarcina a se
folosi de acdsta ura, a o atita §i a o lti i mai multi, lar
cand va isbucni rascOla, a ajuta cu putere mi§carile in
contra itiI Michalu. Petz §i Basta nu pregetara. Intru a-
césta ; elemente &ire. cu prisose. Cunnoseema viclenele
uneltiri ale lig Moise Secuiul §i Stefana Csaki In Moldova.
Cu WI fav6rea la care II avea Michaiu pe amenduoi , CU
tOt cinstea i darurile ce le facea, el 41 urmara In taina
comploturile lor. Moise Seculul lasase pe Marzea In Mol-
dova §i inso9ise, cum ma vecluta, pe Michalu In Arddlit
La int6rcerea sa elt se opri dta-va vreme in tinutul
Bersil, In ora§ele Feldi6ra §i Bodul ; se Intellese aeolo cu
George Mako i cu ed-Paly capitanl ce commandat pe
osta§il unguri, despre Int6rcerea lui Sigismundti §i revolta
in contra lui Miebain, atitandu'i a sta §1 ei una spre a
mantui natia lor de sub domnirea until a§a de Ail de-
pftna. Dupe aceia, clii trecu la Sighi§6ra sub euventil ca
P§I vçb femeia §i pe ginerile sea Wolfgang Corni§ §i,
§erlend puçinii acolo, fugi in Pol6nia la Zamoisky ca sIt
cddajutore de 6ste impotriva luI Michaiu. Indata ce a-
cesta augl de desertarea luI Moisi §i Intellese uneltirile
lul, porni la Sighi§6ra pe George Rap ca s princla pe
Wolfgang Corni ti sa 'i lii adduca In fdre la Alba-Iulia.
Pe când se saverOat acestd, &cuff din seaunul Odorhe-
taloa, afland vieleniile nobililor pe cari attit de rnulta ii
urat, puserd mâna pe dud anume Francis
Farca§ §i Michaiu Szetnere §111 uccisera acolo fn Sighi-
Ora. Unul din comploti§ti, anume Ione Petki ce se afla

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEC 447

acolo, o lug la fugg ; dar domnul spre ped4s1 IT confiscg

avuturile, Tar pe Wolfgang Corni§, dupe ce fu adduse la
Alba-Iulie, Ile puserg la Inchis6re. aciderea acelor dud
nobilT §i arestar eaacestuT din urmg deterg pricing intrigan-
tilor a atita §1 a spaimenta lumea, pregatind §.1 Intinpnd
astfelti complotul kr. ET mai allest strigat mai tare,
§i Intru ac6sta se pgrea ca at 6re-care cuvênte, In con-
tra relelor ce %cat osta§iT In tart §i cliceaa a ace§tia
are fi omorite una preote sast din targul numita Insula-
Cre§tinet §i cg. are fi jgfuitti pe alp. Dar aceTa ce pricinui
mai multg turburare fu fapta ce se Intêmplg In ora§ul
Huedinul. Michalu tramisese In aceste orme o sutg de
pedestra§i românT spre a fi hrgniti acolo. Locuitoril nu
pr6 ere' multamitT de purtarea lor ; dud Inteo cli de
durninicg, dimin6ta pe cgnd el mergeali In mare nun:tell
la bisericg, Tata ca yea In pia91 maT multi ostaii romanT
bey &And felurf de rele §i necgjind OmeniT, luftndu-le
marfa de prin pravglif. Larma §i striggrile negnatorilor
§i soldatilor aqindu-se In bisericg, locuitorii ce se allati
In-la-Intru, nesciind ce se petrece agra, es§iserg inspäi-
mêntati din bisericg §i se siirg a Impaca c6rta ; dar In-
terltgndu-se §i maT mune §i uniT §i alp, RomftniT &lama
pe totT al kr Inteajutora §i urmOzg a prada §i a face la
rele ; locuitorii din partea lor se adung multime mare,
leati armele, ngvalesce asupra Romftnilor §i. IT uccidt pe
toy, aforg de unt mice numere ce puturg scapa. Afland a-
césta Michalu se turbura fOrte §i, In aprinclerea minieT
sale Impotriva locuitorilor HuedinuluT voind a face une
stra§nice exemplu, porunci luT Stefanil Csaki, cgpitanti
generale peste tag armia Vail sa l'ea eat 6ste IT va tre-
bui ca sa mergg st sparga ormul, sg uccida pe locuitorT

www.dacoromanica.ro
vl
448 MICHAIU-VITEZUL

sé sa '1 adduca prini Csaki, neIndraznirld a sta impo-

triva poruncii domnesci, pleca spre a o indeplini; dar apnea
inainte de tramise pe ascunsa unti ma care spuse locui-
torilor primejdia ce '1 amenin.t. Locuitorii "se grabira a-
tunci a fugi la =lite en familiele or si cu totti ce await
mai scumpit :nal mica nunfirg rmmai de nenorociti, cre-
!lend ea' nu li se va internpla iiiflictl, rtimasera pe loca
ora;ul fu arsti impreunil en dinsii.

Vestindu-se -Lae acestea in terra, se spaimentara peste

frisura nobilii, bleat multi (ca la o suta dinteinsil), in-
carand In orre familiile cu Obi co aveati mai scumpti,
se siliati a se mantui prin fuga. Afland anse" Michaiu a-
ceste miscari ale nobihmei in urma desertaril lui Moise
&cub!, spre a opri ca din acOsta fTbere sa nu se aprin0
una focti mai mare si plecata fiind mai multi a intro-
buinta mijlOce Mande decht wre care nobili, trdmise
officiala in palatele i locuintele lor pe Icicolae Yitezul,
una romanti din Ante la, vestitti oratorti pe acele timpuri.
Viltool. suppusil i jertfitil en totul domnului, priimi cu
bucuria Insireinarea ce 'I dete i. inehinandu-i-se plecata,
se si duse In M-care nobill in deosebi ; intrebuintand fe-
lurite argumente de pe spiritul color care earl se adresa,
ell se sili a'i incredinta despre stralucitele proiecte ce are
domnul pentru eretinittate i adese sfersia cuventul tli-
cénd cit Miehaiu iubesce mai presus de ori cc man-
(tuirea i Ostrarea crestinilor; ca cli i nOpte (la se gen-
cdesce numai curn arti pute sluji mai cu credinta impe-
.zratului, a intinde hotarele crestinesci, a dobori puterile

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtt 449

«Turcilor, in sfdr§itii a pAstra Ardelenilor, a clror vitejia

go pretuise in cea de nand biruinta asupra ml feremia,
evecbile lor legi §i privilegii , ca eiri n'are nimicti mai
escumpil ca sftngele nobililor, nimica care 0 iubiasel mai
«multa ca natio, ungurdscA gi c nu va intreprinde nimicti
timpotriva legior ob§tesci ale acestel terri, precum de
«curdnd o increclintase hit Bertolomelu Petz sold impe-
«ratului ; c nimeni nu trebnie di se turbure de fuga luT
« Hoise &mid, carele in cea din urrna expeditia din Mol-
adova fame parte dintr'o conjuratia, ala carat scopii era
«de a omori pe domna spre a da principatul lui Sigis-
«munda §i ca e1, prin fuga sa in Polonia , scapase de
adrépta peddpsä a vicleniel sale ; c deli duoi Omeni
«insemnati , Francis Farca§ §i Michain Szemeree, fuse-
«sera ucci§i la Sighi§dra prin. furia Secuilor, , acdsta
«fórte a fosta neplacuta domnului §1 ela asiguréza ca u-
«neltitoriI mortil lor se vor pedepsi Indata cu mOrte, Tar
«pentru vatamarea ce soldatii domnului aii facuta forA
«scirea lut, locuitorilor, dup6 o cercetare §i o pretuire lii-
ccutg , se vor plati One la unii bant. Prin asemend cu-
vinte §i juraminte personale, Nicolae Vitézul, pArêndu-se
a fi domolita inferbêntarea nobililor, , se intórse triumfa-
tora langl Michaiu. Nobilil unguri eraa ftnsa impartiti
In deosebite pared §i partide. Acal veniti din Ungaria ,
cad numai de cfttA-va vreme se statorniciserA in Arddla
§i cari nu impartA,§Taa ura national6 a nobililor transil-
vAneni catre romftni , se lipisera din inirna de Michaiu.
El vedeall de athtla anni , de la nenorocita infrftngere de
la Mohaci , draga lor patria Ungaria robita §i sfa§iata de
Turd §i de Nemtl. El vedeat acum ca nu an alta sperare
de a mIntui patria lor §i de a o reintregi in libertatea §i
29
www.dacoromanica.ro
450 MICHATu-vrrtzun

unitatea ei , decftt in Michell. Ynteinsul el i§1: pironiserä

t6te sperarile; el lift inconjuraft, 1111 anal, ilft Indemnaii,
na linguTaul andel titlul de Rege , titlu cu care ilft sa-
lutase §i vizirul Ibraim , §i ilft rugari 81 scape crlia Un-
garie din manile Turcilor §i ale Nemtilor i s'o opriascl
pe shin, adducêndu'§i bine arainte cft, cele mai strain-
cite timpuri ale acele crIii aft fostft cftnd ea era côrmuitl,
de familia romanft a Corvinilor. Aceste sperftri nu craft
de§Srte ; ele coprindeaft o mare ideft , care fusese visarea
blrbatilor celor marl unguri §i romani in trecutft §i care
a rftmasil de atunci pên astAcli §i va fi ancii in viitofft
idealul 6menilor de ptatil al acestor duo'S natii , de-o-po-
trivä viteze §i gener6se. intr'aJeve'rft, locuind in parte pe
acela§ft pftniêntt , singure numal deosebindu-se cu san-
gele de ceIe-l-alte nSmuri dimprejurd, de-o-potrivl ame-
nintate §i bftntuite de puternicele impftrItrf ce le impre-
s6r1, aceste natii dintru inceputft semenat menite a '§I
unl vista printr'o legaturft frätéscft , spre mftntuirea §1
desvoltarea commun i spre a forma unii star' mare §1
puternicil intro Adriatica §i Marea-Négrft. Mai multi
reg ai Ungariel , precum Stefant-celft-mare, Carol-Ro-
bertft, Sigismundft i §i Ludovicii 1, precum §i Corvinii do-
rirft §i se ispitirl a infiinta acéstft, ideft, ; dar, infft9i§ltori
ai ideilor vécului lor §i ai geniului semetft §i iubitorft de
domnire alft Ungurilor, in locil de a vorbi Romanilor de
fratiä §i egalitate, ei cereal ca ace§tia sä li se suppunft §.1
A recunnftscft a lor suprematiä. Aceste smintite §i nenoro-
cite pretentii atitau in iaima Romanilor, infocatft atunci
pentra libertate, o urft, mare impotriva Ungurilor §i t6te
incerdrile regilor agariel §i nävährile lor in tSrra Ro-
maneseft, §i in Moldova furl greft pedepsite. Ambitia ml

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEO 451

Michaiu zimbia la proiectele nobililor din Ungaria; ela In-

trevedea p6te in viitord o Oi In care se va ispiti intru in-
deplinirea kr; dar de o cam data se vede ca, deli amenin-
ta prin vorbe pe Austria ca s'o adduca a'l implini cererile,
dar In adevëra nu avea de &Ida sa ridice rasboiu In con-
tral spre al smulge drepturile ei asupra craiei ungare,
de pe cum na 1nvinovatesca unit din istorici. Nevoia §i
Intellepcinuea sa TM siliaa spre acésta. Inconjurata de a-
MAI du§mani, elti nu putea sa seal sabia §i asupra Au-
striei, dud tata sperarea lui de sprijinire o avea numai
Inteinsa.

IV.

Cu totul altele ere.' simtinlintele nobililor unguri din

Ardéla catre Michaiu. Una mica num6ra dintein§ii, re-
tunnoscgtori pentru purtarea cea Wanda a domnului c5tre
nobilime, so lipisera de dinsul §i ila slujiati in dreptate; 61
vedeaa bine ca de vor scapa de st4ânirea lui Michaiu ,
vor cadea sub Nen* , sub Turd sal sub Sigismunda
Bathori §i vor fi cu multa mai re'n. Cei mai multi ansii
nu iubiaa pe Micbain, fiind-ca era domna rom'anii. De-
prin§i a uri §i a despretui natia romana in iobagii lor
terrani, le venia cu dada a'§i pleca semetele §i trufa§ele
lor capete sub o stepanire ronaln6sca. ET se temeail anca
§i cu mare cuvênta de relele urmari co p6te avea pentru
din§il Intemeierea unui guverna romanesca in Ardela; se
temeaa de o schimbare in politica ltil Micbalu, de gioa
In care elti va inceta d'a mai fi generosa catre din§ii §1
d'al ocroti pe el §1 privilegiile lor in paguba Romanilor;
se mai temeati chiar ca eel mai multi dintein§ii, ca§tigati

www.dacoromanica.ro
452 MICHAIU-TITEZUL

de domnt séti manati de simtul slugariei §i ath ambitiei,

sa nu se lepede cu Incetul de nationalitatea kr §i sa se
romaniasca. Ceia ce se petrecea In Ardelli de cat-va timph
da temeiu mare temerilor kr. Michaiu incepuse a favork
cu deosebire pe romani §i a cata cu ochiu banuitorti la
nobilii unguri, pe can Ii invinovatia de a fi nemultami-
tori catre dinsul, Tar mai allesti la nobilii skui, pe cari
Ii scia du§mani ai sT, peutru libertatea ce ela dedese po-
porului. Eth inalta din romanil ardeleni la trépta de no-
bill, silia pe unguri a face 6re-care u§urare tarranilor si
ocrotia pe ace§tia impotriva abusurilor. Deosebitti de a-
cestea, incepuse a Imp I6 Ardélul de§ertath In mare parte
de locuitori, cu colonnil de romani din terra Romandsca §i
de bulgarl §i nu se incredea decat in acei nobili unguri
cari adoptasera cu totul obiceiele §i ve§mintele romanesci..
Apoi 'far, ca s placa romanilor ardeleni, le zidise mitro-
polie in Alba-Iulia §i o inzestrase cu mune avert Unti
bastona de argivtil, daruitt de dinsul mitropolitului Iona
la annul 1599, se pastr6za §i pad astaii la Nap. T6te
acestea dovediail la Michaiu plamll de a romani cu ince-
tul ArdOlul, 'far pe nobilii unguri ii Ingrijah fOrte;. ei ye-
dear' c s stinge cu totul suprematia kr in Transilvania,
care se prefacea intr'o t6rrl mai cu séma romanesca. A-
ceste temeri le atita §i le marl anco micul nueerti de
comploti§ti pe cari 'I am vèclutti in lucrare anal din ex-
peditia in Moldova. Dupe fuga mT Moise Sacuiul, soçul
sea Stefanh Csaki remasese capt alti complotului. Csaki
se tragea din una din cele mai stralucite familii ungu-
resci din ArdOla. Era ela oma agera la minte, barnich,
cu falnica inf6.9i§are, dulce la limba, dar viclOnt la inima
§i ambitiost peste masura ; ela inchipuise a adduce rils-

www.dacoromanica.ro
 MIRiSLiU 453

turnlri in Ard615, a Mr/ de va pute dobêndi pe sém. 1

tronul acesteitgrrI. Incepuse prin a se face cii totul cur-
tail alti lul Michalu, imitand in t6te, apuclturile §i obi-
ceiele lui, aplrind cu infocare faptele §i proiectele lul ,
Inlltandu'lil pea la ceril §i comparindu'15 cu eel mal marl
eroi aI lumel, ale aror marl fapte le laudl istoria. Prin
aceste chipuri, Tar mai alles5 prin vitejia ce dovedi in ex-
peditia Moldovil, Michaiu il5 luase fOrte la iniml, II a-
Ala mare incredere , ilil nun ise citpitan5 generalu alii
tad armiel sale §1 IT dlruise maT multe mo§ii insemnate
in Ard615. Cbaki träda cu nevrednicil increderea domnu-
lal §i bunitdtile lul Are dinsul §i profita de fav6rea ce
avea ea s abuseze de dinsele §i sä surpe pe fleetorul sti
(le bine. Pe Mug/ acela el povltula propaganda rebeliu-
nei in Ardelii, e15 era In correspondent/ necurmatl cu
generalul Basta , cOtre care se with en totul inchinatii
Austriel §i luceand numal pentru dinsa, pe and Cates-
edmi vreme, prin Moise Scuiu1, elti sta in relagi cu Po-
lonesil, en Sigismund Bathori §i en Ieremia Movill. Ace-
sta se puse atund in raport5 cu TltariT §i cu Turcii, ce-
rend ajutoril impotriva luI Michalu. i unit §i altil furl
voTo§i a intra in coalitil. Tamil trlmiserl pe data in tainl
40,000 galbeni de aur5, summä insemnatl pe acele tim-
purl, lul Ieremia Movill ca sl facl o§t1 in contra lui Mi-
chain. §i '1 deter/. hati§erif de domnig neschimbatl in
Moldova lul §i semintiel sale; Inteacelasi vreme, eT adu-
nai o§tI in Bulgaria, gata a nlvgli la vreme In terra Ro-
mftnEiscl. Astfelii o coalitia puternica. §i ingrozit6re se
pregltia asupra capului liii Michalu. Austriacil, Unguril,
Polonil, Ieremia en partida sa in Moldova, 'rural §i n-
tarii, t6te aceste pop6re cad fusese umilite prin triumfu,

www.dacoromanica.ro
454 mrcHAiu-vrrtzu
rile n6stre, cdlcate de Wile n6stre, acum intellegendu-se
din inamd in mând unele cu altele, se infiorat de man%
§i de sperare §i se gatiail a namdli mii de mil intr'una,
ca o vijelid furi6s1 spre a dobori la piniêntd pe und sin-
gurd omit; dar acestd omit era Michaiu Vitézul , domnd
aid vitejilor Romdni !

V.

Michell nu bdnula nimicd de fartuna ce I1t ameninta;

elii se incredea bed in st6oa sa §i in fatalitate, acea su-
perstita a 6rnenilor cdrora multd le-a slujitd norocul. Eld
simti bine el Mona' sett Turcil nu '111 vor ldsa maltil
in odihnä, dar socotia c cu sprijinul Austria, de care nit
se induoid, va pute lesne s peclepslascd indrIznéla du-
manului. Se vede c Michau se tinea de hotdrirea sa d'a
se porni impotriva Turcilor ca s le lea banatul Timi§6rel,.
de pre cum se fdgdduise cesarulul. Eld spera cd pe land
folosul d'a inn Banatul en cele-l-alte t'errl romdne, prim
acestil rdsboiu va ca§tiga ftncd cu total increderea Au-
stria , temdtOre ca eld sd nu se allieze en Turcil. Spre a-
cestd sfer§itt Michalu avea nevoid de a fi sigurd cd nu va
fi isbitil de Poloni. Pentru, acaa, trdmisela cralul Poloniel,
dua soli, pe George Ratd §1 pe Stroe Buzescu, bolerd in-
semnatd, spre a'i ardta pricinile care rad silitd a coprinde
Moldova, asiguranduld c nu are de gendil sä faca ni-
emicd impotriva republicel poloneze §i a regelui el, cd eld
«fined se pune la vola cralului, imbiinduld la prietenid §i
gla build vecindtate, nurnal sa volascd eld a se uni cu cre-
t§tinil §i a se lepdcla de allianta Turcilor). Pretinde Betblea
cif acestd solid era o prefacere din partea ml Michalu, ca

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEC 955

sg inele pe craTul Po Ionia, depe cum In§elase pe An-

drein Bathori §i pe Ieremia Movila, §i sä 'ld isblasca föl%
de veste §i kr/ a fi eld gata de aparare, Tar c scopul
voevodului era de a subjuga Polonia; c solii sei , sosind
la Satmard spusera fn numele stëpanuluT lor cbtra offi-
curl imperatesci ce gäsira acolo, c prinçul Romanilor
are mare prietenia cetre archiducele Maximiliand §i cu-
gal aln face rege ald Poloniei ; c inteacé3ta are core-
spondentà secret/ cu ducele terriT muscalesci pentru ca
Muscalii de o parte, Michell de alta §i Maximiliand de
trea parte inteaceia§1 vreme sa isblasca Polonia; ca
pe urma, communicInd acelor offig.eri solia kr la craie.
PolonieT, ei ii asigurara c mergl la dinsul numai spre
a'T da mai mina incredintare despre &duffle le Mi-
chain. Dar inteadev6rd proiectele acestnia tintiad intrn
a goni, de se va putd, pe regele Poloniei, apoi a da mai
lesne de o parte pe Maximiliand §1 a'§i asigura pentru
sine crlia acelel tarn*. Sera sreqind trebile lor la Satmard,
plecara spre Muncaci. Este cu grad a crede ca Michaiu,
pe carere ace§ti istoricl straini ild arata atat de ascunsd
§i de prefacutt in gêndurile sale, sa '§i le fi datd pe faca
cu a§a nesocotinta. Credem c multe din acestea suet nu-
maT banulell. Michalu se multumia de o cam data pe cat°
tinuturi coprinsese, f'ora a maT vol s rapTasca §1 allele de
la Poloni §i eld art fi fostti bucurost déca Polonil lard
fi Matt sa, step/easel in pace Moldova, dorinta lul fiind
acum de a'§i marl Orra, coprin0nd locurT, tinuturi §i ce-
tati nume de la Turd, Tar mai allesd banatul Timi§óreT
cu cetatile Ghlula §i Solnocul din Arddld, ce se aflad /IA
In manile Turcilor.

www.dacoromanica.ro
456 MICHAIu- VITEZUL

VI.

Dar en t6te asigurarile ce Miehahi dedese nobililor un-

gaff prin Nicolae Vitézul, ferberea tota domnia intre dingit
Acésta incepu a neodihni pe domnti. 0 umbra de triste
ingrijare, presimtire a viforuld ce urla in departare, a-
menintase d'a intra in cutezetOrea, si voinica sa inima.
Crepnd, ca toy contimporanil sT, In inriuriri misteriOse
ale naturd asupra omului , in astrologl i ghicitori , elri
intreba pe muma-sa, ce era megtera in a ghici viitoral;
dar ea II respunse ca atermenul puteril sale se apropie. ,
Fara de a se indupleca la adsta desvalire a sOrtei lui ur-
matOre, Michalu intr' o ç,ü cand lint mare numera de no-
bill se aflaa adunatl la Alba-Iulia , puse s aI1g juai
sprinteni romatil gi unguri , ea A, se -apuce la lupta di-
naint6 lui i sa prev60, din esgitul battai, déca p'ene In
sfer§ita triumful va reinan6 pe langl natia romana, sOti
va trece la cea ungurésce. Se allesesera dar atagiromani
eati i unguri gi II 'Marmara numal en darde gi &meg;
rOnduiadu-se el spre battaiti , in faça domnului , Maga
riul Ampoita, junil luptatori de ambele nthnurl se inha-
tar a. la lima cu o de- o-potriva indraznéla gi se luptara
mina vreme, tiand biruinta la IndooTall, ne voind a se
lasa nici ulna nici alp. In 0'61.00 unguril, cari erati me-
red =illy prin cuvintele ocaritOre pe cad romanii se o-
bielnuisera a le intrebuinta cand le vorblaa, vq.end
unil din pedestrgil romanI se amesteca printre luptatorI,
navalira tare manioil cu dardele lor asupra romanilor gi
isbutira a'I pune pe gOna , peg la portile cetatil. Dorn-
nul , dupe ce a laudata pe junil ungari pentru isbênda

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEC 457

lor, 11 dila)/ in curtea palatului sëti, ,puse sa le dea cu

imbil§ugare pane §1 vind §i apoi le dete drumul. Pe dud
junii unguri es§iag din curte , felicitati de toy cg in ace-
stg luptg s'at argtatg mai voinid ca romftnii, soldatii ro-
math' ce pgziad la portg, sup6randu-se de Ingamfarea lor,
puserg man pe unul dintein§ii §1 incepurg a'll batte cu
nuielle §i ciomege; sosil lui , mai luand indrgznélg §i din
vinul ce beuserg , alergarg in ajutord §i incgierarg din
nod lupta cu osta§ii romani, pe cari II rgsipiserg.
In ace1ea§1 lile altg intamplare veni de mai adaose ura
titre cetele ostg§esci. Vre o sutg de offlseri cazaci venise
la Alba-Iulia spre a'§): priimi l6fa. Aci in ora§li, unul din
cazaci ggsi o femeig publicg §i o lug la sine. Amantul a-
cestei femei, care era din curtea domuului afland acesta,
se duse do '§i lug cu sila tiitgrea inapoi. Cazacul ma-
niatd asupra romanului, chigurg pe sosii lui inteajutord;
romftnul chigmg pe pedestra§ii romani §i indata se incgie-
rarg la luptg cu armele. Afland capeteniele cgzacesci cg
sosii lor in mei se aflg in primejdia, essd cu armele, uc-
cidd §i ranescd mai multi din romani. Ace§tia se adung
atunci in numgrd mai mare §i dad ngvalg cu purile in
cazaci; inargtnicindu-se §1 unii §i altii , tinurg battail ea
la trei cesuri, indt perirg din ftmbele pgrti ca la o sutg de
6meni. Aqind despre acestea, cei-l-alti camel din tabe'rg
se ridicg cu top §1 sosesc1 inglotii lfingg Alba, amenin-
tand pe romani. Gaud affla domnul t6te acestea , elü se
grali a trImite 6meni de 'I impacara §i linistirg pe unii
ca §i pe cei-l-alti prin amenintgri §i fagaduinte.
Asemene desbingri aratati slgbiciunea und armate, corn-
pusg de o§ti din felurite nap', in care .se strecurase nein-
franarea , gelosia §1 vrajmg§ia cetelor unele cgtre altele ;

www.dacoromanica.ro
958 MICHARJ-TITEZUL

ele dat curagiu du§manilor in uneltirile kr cele tainice

in contra hi Michaiu.

VII.

Intr'adever5 nobilii can complotail se folosiati de oil-ea

spre a atita lumea §1 a o imbià la o revolta, de facA im-
protiva luY Michaiu. Ca sA tragg prin spainal pe toy no-
WI in svaturile lor viclene , eY rest:0,118U mere5 vorba
c,5. voevodul are de geadl sl I punl sub sabil pe tog.
Prin asemen6 cuvinte inchipuite, ei riiscollati patimile ,
de§teptat urele §i hraniatil spaima printre nobill. NoY am
aratatt inapoi viclenia acestei minciase ve§ti §i cuvintele
ce depIrtail pe Michaiu de la o asemené urmare. Anna-
li§tii unguri cari punt tem& pe -acést a. blnulalg, nu ad-
duct' nimicti spre a o. intern& prin dove(ji , oa numaY
aceste duog fapte, care Am/5 §1 ele ati trebuint5, de a fi a-
deverite. EY spunl cl Met" sérl Michaiu, aflAndu-se in
palatul sui din Alba-Inlia, in camera numit5 veres bar-
sonyos (del sub vechii principi päretri el ere" imbrIcati
cu purpurA), uncle pre obiceiul se5 se odihnia pe perne §i
pernite puse una d'asupra altora-, depre moda turcéscA nu-
mitt kerevat, chiget la sine pe untl officer5 ungura nu-
mit5 Stefan5 Hadnagy din legiunea mercenarilor unguri
care se afla in cuartier5 in tdrra Berset Dupe ce l'a pusil
de a juratt pe icOna Maicei Domnuld, ce era aternatA in
pArete , Michaiu clicti ca. 'I aril fi vorbitt inteastfel5 :
«ity adduci aminte , Stefane , totti ce am5 facut5 pentru
«cre§tinAtate in t6rra Romftn6sca, ce primejdii am infrun-
ctatt spre a suppune regelui Romanilor Ardeu1 rebelil
c§i spre a birui pe cardinalul carele , prin indemInärile

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtt 459

qi NeRitoria prinplui Sigismundd, dobêndise peste vela

eimperatului, domnia acestei rrT. Cat despre voi , pe
ecari eel' 1-a1 ti principi ye nesocotia, ne dandu-ve Did bad,
(laid cinstirile cuvenite vitejiei vOstre, darnicia mea v'a
incarcatt cu faceri de bine; ajutand Dumnerjed gi noro-
ecul, v'am facutd din grad. bogati, din pedestragi cllä-
reT, din necunnoscuti vestiti i faimogi , find ed sin-
e gurd prinçul care cauta mai pu9int la nascere, avere gi
alte lucruri, pe care cei-l-alti prin9i le cinstescii In sup-
epugii lor mai multii decat vitejia gi faptele frum6se. Am
ec4tigatA trel mendre provincii , törra Romanésca , Ar-
eddlul gi Moldova , pe care le am Watt cu mare greh de
ela prini puternici. Ce ne mai remane öre s dobendimil,
ede pre parerea chiar a tmperatului Turcilor, fth numai
ediadema craiösca, ? Imperatul crqtind ne o va accorda
elesne , mai cu séma, dupe ce va Incerca puterile n6stre ,
(de veti vol. Dupe darnicia mea cea vechil cetre vol., a-
etunci cand n'aveam atat6 mijl6ce, puteti inchipui ce cin-
estiri ye agtöpta pe tine gi pe soçii tei. Dar,, iubite Ste-
(fan , avem o stavill , pe nobilii ardeleni, obicinuiti a
etrai in desfilitari casnice, tinendu-se de lucrarea Omen-
etului, de venatorii, negoch gi alte petreceri. Pn9int do-
eritori de gloria, de triumfuri asupra natiilor straine, de
ca marl hotarele terra kr, el se multumescd pe starea
ede acum a lucrurilor. ET ad purtath cu *ere de 10
armele peg aci fmpotriva Turcilor, a carer allianta le
ea slujitil de a petrece cat-va timph In desfateri. Dar
efiind opriti prin credinta ce ad fagaduitd inteatat6 ran-
(duff Imperatului , el privesch ca o fora-de-lege de a !II-
etreprinde ceva ImpotrivaI, sed de faça ség pe taina. Aga
adar, numai sdrobind i perpnd One la cold mai din

www.dacoromanica.ro
460 MICE(AfU-TITEZIM

curma, pe aceste trândave trunchinri ale cre§tinAtatil, vom

«put6 ool dobêndi adev6rata gloria a unei marl' vitejii §i
«marginile dorite ale celor mai bogate torri. Trebuie s.
t'i sdrobim pe toy, Stefane dragl. Al6rgi indat6, c6tre
eungurii vo§tri, läsati in tinutul Bgrsel §i spune-le in nu-
«mele nostru ceia ce ai auiLti. Nobilii uccie §1 térra im-
«plêndu-se de sérbi §i de romini, atunci lesne vom puts
«pune mftna pe hotarele Ungariei §i cu incetul vom puts
«merge peg la Praga. Acurn priimesce dou6 sute colo-
«nate, pretul credintei tale §i, de ne va ajuta norocul, vel
«priimi §i mai mult6.) Acestea gidnd, dete drumul lui
Hatnaky, priimind de la dinsul fag6duiala cg '1 va fi cre-
dinciost §i va implini insgrcinarea sa.
Ca Michaiu sa se fi plansti adesé de nemultumirea no-
bililor ungurl, ca elti sOt fi amenintatti p6te oPt va pe-
depsi de'§1 vor urma comploturile lor, adsta este losne de
intellest; dar ca elti s6, fi avutti hotarirea a '1 uccide, a-
dsta n'avem destulti temeiu a o crede. Elti totA d'a-una
a tgglcluit6 adsta. De aril fi avutti und asemené gendti,
cum de nu'l uccise inteatat6 r6nduri, dud Ii avea pe toy
adunati la unti locti cu oceasia dietelor sat pentru alte pri-
cid. Spre indeplinirea acestul scopt, elli nu avea trebuintI
sti ca§tige pe Hadnagy seti chiar pe di 1500 unguri ce
formati legiunea din tinutul Bêrsel , avênd destui soldati
in suppunerea drora avea depling incredere. Apoi chiar,
in lipsti de soldati, spre a se curata de nobili, navea decht
at inchi0 ochil §i sl lase pe cerranil yonAni din Ardelti
§i pe dcui a '§i indeplini infocatul lor dor6 de Asbunare
asuprä-le.
A doua faptä addusä de tmguri impotriva lui Michaiu
este 0 scris6re ce spud c6, el6 a scris'o lui Tamasfalvi.

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEO 461

Acesta era de n6me secuiu §i de mai mune slujia in ar-

mia voevodului, carele pentru vitejia ce aretase in Mtn-
lia de la Sibiiu, IT 'Arise 16fa §i flu &use prefecte mai
mare §i cepitane peste skull din scaunul Mureplui. In
campania Moldovei, flind-ce jefuise o rnenestire, Mich in
poruncise sa 'I taie capul, dar apol ilti Tertt. Tamasfalvi,
precum vorn ved6, fu nevrednice de increderea §1 de ge-
nerositatea domnului see. Scris6rea ce spunt c Michalu
II scrise, are fi sunatt1 a§a : «Tamasfalvi ! In cele mai
«mad greuteti, in minutele cele mai critice, noi ame In-
acercate §1 nici o-date nu ne amti induoite de jertfirea ta
upentru noi, cunnoscénd vitejia ta, talentelo tale §i cre-
«dinta ta. and vei ved6 adste, carte, desfe§urell stégu-
«rile §i pune-le In calle cu osta§ii thY, pe unde vei sci cä
«se afle vre o tabgrei de nobilf, du-te acolo in grabe §1
«uccide'i One la cele mai de pe urmL Tu vei priimi
«peste pu9ine chile o mare §i insemnate dovade de recun-
«noscinta mea.) Scris6rea acésta, adeverate, fiind, nu do-
vedesce ance ceia ce aci att cugetatti ungurii a o face sit
dovediasce. Ea se vede a fi scrise dupe rescola nobililor
§1 atuncl Michaiu era in drepte a porunci se se resipiasce
si se, se uccide nobilii adunati in Were.

VIII.

Intfaceia, George Mako, capul legiunei de unguri ce

se afla In t6rra Bgrsei, de pre Intellegerea ce amti vklutti
vi avuse cu Moise Secuiul, nu numal cä lucra meree a
face pe osta§ii ce commanda se se revolteze lmpotriva lui
Michalu, dar ance Indemna de façe §i pe al prieteni aT
lul ca se stea gata pentru reseal. Until dinteace§ti prie-

www.dacoromanica.ro
462 MICHAltu-VITEzuL

teal trdmise lui Michaiu-Vodk nisce scrisori priimite de la

Mako, uncle '1 icea : 4SI ai de sigurd c nelegiuitul Mi-
4chaiu-Vodd conspird mOrtea tutulor nobililor. De acefa,
4trebuie prin tote chipurile, prin in§elare sed prin silk,
((de se va pute, sd, 'ld perdem pe dinsul mai dinainte. Ia-
«td-nio eli, chiar de m'ard chilma eld Maga dinsul , nu
(IA volt' duce, ci cu soldati al1eT. pe cari credd cd '1 voiu
4indupleca lesne saV scape szingele i ratria lor, volu a-
(Ora natia mea pênë la celd din urmd suspind impotriva
4cru4imel acestui tirannt. Nu mk induolescd cd vei face
asemea.)D Afland apol Mako c aceste scrisori ad picatd
in mknele lui Michaiu, scrise lui Stefand Halrnagyi, no-
bild ungurd prietend aid sti, carele se afia in slujbk, pré
de-aprOpe a donmului, de a'l trdmite curn va sci inapoi
acele ckrti scrise in glumd, fiinduI tOmd a ldsa in maim
liii Michalu, acea dovadd materiale cu care pute fi trasd
in judkatd. Dar Halmagyi, i eld prietint necredinciosii,
spuse t6te domnuldi 0 se sili i eld prin multe cuvinte
a Id face sl intOrca acea carte luI Make; unul din cuvin-
tele sale era cd edând inapoi acele cdrti va ridica ori ce
4neincredere de la Mako §1 cd lini§tindulii i mântuin-
4duqd de temerea pedepsil ce ild a§téptd, va puté lesne
4021d traga la cuitea sax.. Dar Michaiu-Vodd rkspunse :
4Nu se p6te, fetul med, nici se cuvine a da o scrisOre a-
dlt de obraznick i atatt de primejdi6sk, la celd carele a
scris'o. Ea este o dovadd a vicleniei lui impotriva mea
40 o marturid temeinicd a dreptei pedepse ce am hotäritu
ari face. Cu t6te acestea junele Halmagyi induplecd pe
domnd a rupe o parte pe care sd o tind ca o dovadd de
dreptatea pudepsei ce ii hotdrise §i Ott dea pe cele-l-alte
spre a* le trAmite inapoi lui George Mako. Halmagyi duse

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtt 463

aceste scrisori lui Mako, asigurându'lll cg, domnul nici le

vNuse, nici le citise ; dar Mako, bägend de séinä ca. lip-
sesce o parte din ele, ii crescu temerea §i, cu tote c. dom-
nul 1111 chiging prin carte a yen* :a soldatil in tabka sa,
elü Amase statornicll pe liIng hotkirea lui de mai nainte
de a nu merge. Elti nu stAtu llnsll in nelucrare, ci in bag
ioa ispftndia vorbl printre osta§ii sëi el Micbalu voiesce
a uccide pe toil unguril, vorba care se miirill trecêncl din
guru in Tug, fig-care de.pre obiceiu mai adgogind ceva de
la sine ; eill se silla astfel5 a adduce pe soldatii maniati
prin aceste vorbe a se revolta asupra domnului. Pe de
-an parte Michalu illl chigma merell prin scrisori a veni
la Alba cu a§tile allese §i cu nobilii ce avea sub poruncii
fiind gata a intreprinde o expeditil impotriva Turcilor.
Vqend &IA cä sub nici mill cuvêntll nu p6te birui inc16-
fetnicia ml George Mako, Michaiu plecatll mai multll
spre mijlOce blânde §i impgcAtOre, chiärna la sine pe Gri-
gorie Mako, fratele lui George, osta§il curagiosll §1 acesta,
dar mai dulce la caracterll decllt frate-sëll §i pe care ilti
.avea in de bine, fiindurf f6rte credinciosll §i Ilti trImise
cu inskcinare ca sg. caute a indupleca pe fratele lui §i
sl 'lll adclucl la Alba-Iulia. Acesta se duse lfillg frate-
stt, dar nu isbuti intealt-ceva fllrg. numai sA fac pe
George Mako a trgmite domnului , in numele legiunel
intregi, pe Martin Vere§ §i pe George Bor§ai cu sarcing,
de a 'I Oice ea : osta§ii nu potll veni lângä domnii pea
«nu li se va tramite l6fa pe patru luni ce nu li se plgtise
«llacll ; agrll de acOsta, cl ei se r6g5, ca domnul s lea in
-(bilgare de sOml cum cg, el Pail slujitil cu barbgtil §1 cg
cacum s'a respanditil o grOznid vorM despre hotgrirea
4 ce domnul aril fi luatt de a'l da pe toti jertfll. mortei ;

www.dacoromanica.ro
4 64 ItICHATu-VITEm
«eh soldatii, insphimentati de ac6sta, se temA a se im-
tpreuna cu o§tile taberei ; ca chiar d6ca acestii sgomotti
«nu are temeiu, elfi Anse &use o a§a mare intiparire a-
«supra spiritului o§tilor, Incat sub nici o pricinuire ei nu
«vor merge la dInsul, de nu le va tramite mai nainte
4C calli care se declare de mincinasfi acestfi sgomotil.) Au-
Oind Michaiu acestea de la deputati, remase incremenitfi
de mirare §i de elude, din aceste nevrednice vorbe im-
pra§tiate de voitoril de M. Elii respunse jurIndu-se pe
totfi ce are mai santh, pe vieta, norocirea, femeia §i copiii
sei, eh nici odath n'a meditatfi unt asemen6 proiectil.
«Arfi trebui sh mil o inimh de ferfi spre a nu recunn6sce
«meritele §i faptele lor cele bune ; ail fi cea mai mare
«nemultimire din parte'mi de a trata pe nisce veterani
«ce m'afi slujith a§a de bine pe mine §i pe copiii mei, ca
«nisce fficetori de rele vrednici de pedépsh. Deci sh, nu se
«mai téma nimeni de aceste sgomote mincin6se, semlnate
«de turburatoril pficei ob§tesci §i de du§manii noroci-
«rei mele. Le voiu da acele dry de incredintare unde se
«vor mita &duffle mele ; asemen6 le voiu plfiti §i 16fa
«ce mai ail a lua.) Dar aceste asigurfiri curate O. sincere,
zadarnice erail:chci Malo, ca §i nobilii, cari bine sciat ch
t6te acele sgomote scornite de diii§ii erat mincinese, re-
maneail statornici in hothrtrea lor de a duce complotul
pene la sfer§itil.

Ix.

T6te aceste fapte de care atinsertm pea acum intea-

c6sta carte se petrecurt In cursul lung lui augusta 1600.
Pe la capetul acestei luni, find lucrurile Inteacesta stare

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEO 465

intro domnii §i George Mako, Stefang Csald cu vre o cati-

vo, magnati conjuratii lui, se adunarA la CNA, uncle tineati
svaturi tainice cum vor face spre a impärtg.§i proiectele
lor nobilimei §1 a scuba t6rra ; hogrirl a trämite veste
tainicl la fig-care d'a se afla la o 1i hotlritä in casnpiile
vecine de oralul Turda. Michaiu-Vodl aqind despre a-
edstg, adunare a nobililor la Clu§il §i bänuied din cele ce
scia despre complotul unor nobili din Moldova c6, vor
sä chiAme pe Sigismundl §1 pe Zamoisky, precum §i din
scrisorile lui Mako el este 6re-care mi§care in Ardelii,
trAmise rgspuns6 nobililor adunati in Clu§il sl vial in-
datl la curtea hi. Dar ace,§tia, sciindu-se vinovap, se te-
murk, se scuzara cu deosebite pricinuiri §i indatg, se §1
resfandirI.
In vreme te acestea se petreceall in Ard616 , Michaiu
priimi veste sigurg din Polonia c.1 Zamoisky,, Ieremia
Movi16. §i Sigismundt Bathori cu o puternicl armatA stati
gata a intra in Transilvania. Indatl elti porni olatari
spre Casovia cOtre George Basta, ca 81 '1A invite precum
11 §i era poruncitg prin dry de archiducele Mattheiu, cu
cea mai mare grabI a veni cu 6stea sa spre a se impreuna
cu domnul la Alba-Iulia, ruKandu'lil Mite cl, de va ved6
cum a nu pOte ajunge la vreme cu pedestrimea, sri bi-
mit/ inainte ckt mai curênd dila mil dllareti. Trämi§ii
Id Mich& intempinarg pe Basta , dila mar§uri de Ca-
sovia, in calle spre ArdOlil. Printr'o coincide*, lesne de
intellesA de pre cele ce am vNutil inapol, pe chnd nobilii
se adunaA la Clu§b §1 hotgratii clioa de isbucnirea revol-
tei, Basta se mi§case §i elti din Casovia , la 2 septem-
vrie (1600) §i luase callea spre hotarele ardelene. Elii
avea cu dinsul pe colonelul Rottowitz cu o miiä de ca1-
30
www.dacoromanica.ro
466 INIICHAr1J-TITtZUL

lgreti reitersi, unt regimentq de o miig pedestragl toy din

Silesia, regimentul lui Pezen- de trei mii de Nemti, apoi
o s6mg. de (la din partea locului, in patru companii nu-
rnaT de cgllgrime de Ann nemt6sc g. gi compania guardiel
sale de cgllgrime vallong, cu vre o cftti-va husari gi hai-
duel. Peste totii, 6stea sa se urea la g6pte mil 6meni pe-
destrin e gi egllgrime gi non6 tumid, din care trei de
batterig gi gke de campanig cu t6te cele trebuinclose. Ba-
sta, dinaint6 trgmigilor lui Michell, se prefiicu cg are
mare prietenig cötre domnul lor gi se argtg Mae voiosil
al. veni intru ajutor. Elii le Oise cg nu p6te, Mg de 'a
face o mare nesocotintg gi a se pune in primejdig, a por-
ni 'naiute, cum cerea MichaTh, call grimea sa de care simte
nevoig pentru a sprijini pedestrirnea prin campfile pe uncle
are sg trécl gi unde p6te sg. fie isbitt de Turd, Poloni
gi 'Mari; dar fgggduia cg, In cea mai mare grabg putin-
ei6sg, va alerga en t6tg &tea spre a da ascultare porun-
cilor cesarului gi a shiji pe Michalu intr'o aga frum6sg
occasig. Trgmisii se Intorserg spre a duce acestt gspunsii
Id Michalu, far Basta, treand riul Tisa gi câmpia Kall6
eu o iutell neaupg, Igi duse. &tea pe la Satmarti la
hotarele Ardelulului gi se opri la satul Mailing, spre a
priveghia cele ce se petreceaii in Transilvania.

Michaiu-Vodg, sperând el Basta va sosi In ajutorul

gg, poruncise la toy al tgrril d'a veni armay in tab6ra
de lfingä oragul sgsescti numitt Sas-Sebegii. Aci se adu-
narg indata toy ostmii, romftni , poloni , cazaci gi se-
mi toff, osebitg de cgllaretil din scaunele Muregului gi

www.dacoromanica.ro
 MIRISLE0 467

Arigului; dar nobilii unguri, de pe cum li se dedese eu-

vêntul de. magnatA conjurati , se adunara, cu totii lflngä
,ora§ul Turda in campia numita Keresztes, llinga riul A.-
rie§ului §i tabdrira acolo. Vdynd Michalu ea nobilii nu
inainttiza mai inc6ce de Turda, incepu a le da mrii §i le
porunci ea in trei clile s porniasel spre Alba-Iulia. Dar
nobilii, dand de açll Out mane, II tramisera. pe Gabrielt
Band ea sa arate domnului cuvintele care II opria d'a veni
la Sas-Sebe§t, dintre care cele mai de capetenia erat : el
in tinutul Abel §i ald Sebe§ului, caro sitnt pustiite prin
atata soldatime §i prin Omenii curtii ce alërga meret in-
teo parte si intealta , nu potil gasi nutretil do cai, in
vreme ce la Turda sunt liveI §1 pasuni indest ale de vite,
§i ca §i vi6ta dmenilor este acolo mai lesne; c top comi-
ii ce se atiä du§1 ea sa stringt contributiile hotarite
de dict a. ailed n'at sositt, dar c el stat gata la celt d'an-
tau semnt aid domnului s mérga unde le va porunci.
«A.stfelt, dice Bethlen, nobilii, ca nisce *ell care ad sa
c fie prinse in cursä, vOlturat imprejurul lacurilor ce pe
ascunsti ei intinsesera lui Michainz. Acesta Om a se
domoli prin cuvintele liii Band §i facu cunnoscutt mag-
natilor §i nobililor ca s vind la Alba-Iulia fid-care cu
die o slug, %sand cele-l-alte o§ti ale lor in tabdra, fiind-
a imprejurdrile cereali ea s le communice lucruri de
interest publicli. Pretinde Bethlen c ac6sta chiamare era
cu Ondt ca A 'I omOre; ea band Mihalcea dedese acesta
swat, pe care 'lli aprobase cea mai mare parte din Wert
,Acilnd c va peri domnul de nu va face sa pert nobilimca;
tlar Radu Buzescu, carele era aplecatti cdtre unguri, cod
slujise oclinilira ea stolnict pe Stefant Bathori dud era
acesta prin9t in Ardéld, fu de parere s se intrebuinteze

www.dacoromanica.ro
468 MICHAW-VITEZIIL

mijloce blande Are nobili , flind ma lesne a le cftgtiga

dragostea decAt a le fnsufla temere. Este anevoil de In-
tellesd cum Michalu a pututti crede cA nobffi, cad nu
voiad sA vinA la dinsul cu ogtile lor, vor veni WA de
ogti. Nu se p6te tAgAdui c acum nu mai era de Inthr-
Qiattt Trebuia a merge asupra acelor nobili cari indrAz-
niad a nu da ascultare poruncilor domnului lor, a le fm-
prägtia ogtile bed nehothrite gi neadunate tote gi a pedepsi
pe capil.conjnratiei; iar de apucad el a se intemeTa in pu-
teri, trebula a face mid apeld poporului romând i scuia
ei, insurectiei nobililor, a respunde printr'o insurectiä po-
poranl. Cu acOstii pirghi puternicA in mftn i i sprijininci
armia nationald cu 6stea sa regulatA ce avea in WA, Mi-
chain art fi fostd sigurd de a nimicnici ori-ce putere
dugmang in Arded. A.devdrii cA furia poporului art fi
cuceritd tag nobilimea. Fia ! p6rA ! cdci 'gT-a meritatd
peirea. Din nenorocire Michaiu nu pricepu nici-odath cA.
In popori i numal fn popord era adevdrata lui putere,
adevdratul lui sprijinti. Eld le clutase când in nobilime,
dud in armata gi in ogtile rnercenarii, cand in ocrotirea
Austriei. De-gi Ansd apAsAnd poporul séd nefAcAnd nimicd
pentru dinsul, eld Ii depArtase de la sine inima lui, dar
poporul, In care simtimentul nationald yecinict i curatd
trAiesce, era Ancii gata a se scula la chiAmarea lui. Cand
ADA Michalu se hotAri a o face, era pre tWid. 0 fatali-
tate orbesce pe Michaiu, sti mai bine eld este Wild gi
pedepsitd prin urmarile neapgrate ale gregelilor sale. Elk,
carele a minunatd lumea prin IndrAznOla sa, prin iutimea
cu care apnea de isbia pe dugmand pdnd a nu prinde ace-
sta de veste, eld carele a sdrobitti atftti vrAjrnagi puter-
nici, acum sth ametitd dinaint6 rIscaei unui cArdil de

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtt 469

man In locfi d'a porni asuprn elfi stl in nelucrare,

mfigulindu-se cu sperarea ca cu vorba II va adduce la cun-
noscintl. Asigurarea cl Basta IT va veni In ajutor6 §i GI
-astfelil nobiliT, anndu-se prin§T Intro dn.() armil, nu vor
Indrfizni sA fad, nimict, singurfi, numai acdsta p6te explica
Zre-cum purtarea luT. Astfelfi ca cum '§'I-arfi fi pusfi In
gendfi cu paguba sa sl arate neadevèrul calomnillor anna-
li§tilor ungurT asuprn, in locfi d'a porni &to In contra
nobililor, elit trfimise in tabfira lor duol ungurT, pe Toanfi
Kemeny senatord §i pe Stefant Petki rfisboTnicfi allesil
(acesta cficlênd In vinl mare , fusese osilnditd a i se tgia
-capul, dar Miebalu de pe rugficiunea senatorilor §i mai
allesfi a episcopuluT ardelénfi Naprazdi, lu'and in privire
-el elt se purtase vitejesce la Lipova §i intealte party, II
Iert§), pentru ea din§A amAnduol sa afle ce vor nobilii
.§i sl caute a'l impfica prin ffigficluIelT.

XL

Ace§t1 duoT trami§T ungurl trädarl increderea ce Mi-

.chaTu puse intein§iT. Sosind in tabfira nobililor eT auclirfi,
plfingerl, tanguirT ascunse, vNlurl pe unil vfirsg.nd la-
crinii. Cu bite el nobilii adunatT in tabfirl erafi Impotri-
vitorT domnuluT, Intro din§iT lug 1411 era Mel o unire; nicl
unul nu indrfianIa a se incredinta altuia. Numal nunaele
MI Michaiu IT amutTa pe tog §i deli scia5 a sufferfi tart
de o durere, nimeni nu cuteza a descoperi rana communfi.
-gCorturile rfisunail de suspinfiri §1 de valeta; aril fi ilisa
gcineva a 'sfi nisce Omeni isbiti WI veste de focul &is-
-gnetului, sip/MI-Mt* de sgomotul tunetulul, cari aratfi.
ggprinteo cAutfiturfi, neghT6b1 a otrava unel duhori putu-

www.dacoromanica.ro
470 MICHAfII-VITAZGL

(Pose 'I a petrunst cu totul".. Astfelt II descrie cluar §r

istoricul ungurt Beth len. Pu 9ini erat acela can aveat
curagiul de a versa mania ce ferbea in inima lor, i chiar
aceia, vorbind. mnceLI i numai cetre prieteni, cjiceat el
evoevodul este ung in§elatort, unt adeveratt turct §i cii
trebuie a se mantui pnn ori-ce mijloct de acésta. peke».
Cu t6te ca pusese In capul Wei kr pe Stefant Csaki, dar
sciindult favorisatil i entusiastt de Michaiu, niméni nu
avea incredere inteinsul i nimeni chiar din prietenil sef
nu indraznia dinainté lui a spune ceva impotriva domnu-
lui, nici macar in gluma. In aresta stare de spaima §1 de
sfiela reciproca in care se aflat nobilii, art fi fostt f6rte
lesne al rasipi dem Michaiu , pe ltmga son. §i vorbe-
blande, art fi inaintatt indata spre din§il cu armia sa.
Art fi fostti asemené cu putinte, atunci la inceputt a 'f
impaca §i prin vorbe i cu filgaduieli, déca trami§ii buT
Michaiu, in locii d'a duta sa faca pace , nu atitat ancii
mai multil pe nobili 0 nu iT apropiat unul de altul.
Csaki, Intellegend inirna lui Ioant Kemeny §i a lui Petki,
trami§ii lui Michaiu i simtind obiectul neincrederel tu-
tulor, se adrest cetre din§li, qicendu-le : 4Indrazni-voiu
4a vorbi cu siguranta dinaintrS v6stra ?D «Dar noi
«ffinainteti ?, respunsera el. Csaki IT asigura danduy
cuventul i maim drépte. Atunci ace;2tia ilt indamnara a
nu perde vreme. Conjuratii toy can erat intellect unit cu
altii se intrunira. El convocara o adunare generale a no-
biller, in care Csaki lug cuventul §111 indemnt cu multä
elocuente a scutura jugul unui domnt straint, barbart
40 tirannt, carele a juratt peirea kr 0 carele pentru a-
4( 4sta voeisce a se folosi de occasia de faça, cand se afla
toy adunati la unt loct §i armati i CAM 6stea cesaru-

www.dacoromanica.ro
 MIRISLET3 471

«lui nu e departe). Elil .sfer§i propuind ca (81 tramitl

«adunarea soli la Basta generalul Ungariei de susti, ca-
«rele 'mum se ell la hotarti, spre a'16 chilma In ajutortr,
«aratfinduri cg a venial vrernea ca sl dolAndlascti Ardé-
dul pe s6ma imperatalui, s'i isbêndiascl despre Michaiu
«§i totti de o xlata pe dirii vii mântuiasctt de tirannia
«acestui omtl,
Avu mare putere cuventarea lui Csaki.asupra nobili-
lor adunati, nu spre a cresce ura kr c6tre MichaTu, dar
spre a'i hothyi la Asbunare. Indata ei allesera din sinul
lor pe Francisct Alord §1 pe Gabrieltt Haller ca sti m6rg6.
hing6, Basta, ingrcivandu'i ca sä'l6 r6ge «a le da a-
«jutorti spre a se mantui de jugul ii cOrmuirea crunta a
dui Micheu, sa '1 spud, cti voevodul este alliath tar-
«nic6 all Turcilor; c6 d'abi6 dedese drumul tramisului de
«la imp6ratul Rudolfd, cand priimi cu mare pomp. pe ter-
«misul turcti, carele Ii dedese spre intgrirea domniei, sem-
«nele de la Imp6ratu1 turcescti; c el fagaduiescti o vecinicl
«credintl Imp6ratului Radon, c6tre carele stint §1 de mai
«nainte legati; cit primejdia grabesce; palgul domnului a-
«menint6, acum capetele ungurilor; ca dupe' nhnicnicirea
«lor, acestil trufa§ti barbarti va merge cu sabia i focul in
«mâni AV cerce norocul spre Casovia, de pe cum se f6ga-
eduise marehil vizirti Ibraim-Ea§a; ca déca Basta nu le va
Ida ajutorul a§teptatil, eT cari sant hotariti a nu mai su-
«feri pe Michell, se vor ved6 nevoiti s6ti a chi6ma pe Si-
«gismundA ce este la hotarti cu 6ste puternica, ski a cere
«ajutorul sultanului turcescti. ,
Nimic6 nu era mai neadev6ratti decal aceste invinovä-
iri ce adduceati Unguril lul Michell. In Iocti d'a se ail-
ta tirannti care nobili, eld le mantuise vieta de furia SI-

www.dacoromanica.ro
472 MICHAIU-VITEML

Wi lor gi a Romfinilor ; in loci' d'al uccide de pe cum g-

cuse Sigismundh, pe carele el doriati alfl ave donmA in
locul lui Michell, acesta nu pedepsise pe nimeni fait ving
gi judecatl , ba Ind pe multi din cel osandicif , II iertl.
Elfi pästrase starea gi privilegiele lor cu pagaba Roma-
nilor gi cu propria sa scklere ; pastrase cu scumpRate
constitutia terre, nu Meuse nici o schimbare in legi , nu
scosese nidi o dajdil WI invoirea dietei gi nu siluise ho-
tiiririle acqtia, de pe cum inteatate r6nduil Meuse Sigis-
mundil. Pe lime. adsta e invederatti d nu elii era tit.-
nicfi alliath alti Turcilor,, ci tocme nobilii , cad in fa9A
se aratat plecati impkatului, Tar pe ascunsti igi dati mftna
cu Sigismundil, cu Polonii gi cu Turcil, nobilii ale dror
viclene urmäri nu intftlarl a esgi la ivéll. Pe nIdejdea
le Sigismundfi gi a Polonilor nial multil se scalaserl el
gi déca, a cum se adresaA ctStre Basta , acésta o faced' de
nevoiä, del' Bathori gi alliatii lui erati anc6 departe, Incö
nu pregAtici gi kr le era tétna de a nu fi isbitl de Mi-
chain in graba ; pentru aceia se indreptarl la Basta pe
care ilti sciati apr6pe gi gata a'l ajuta. Gêndind nobilii A
elti va vol unll actil publich de credintl , Merl deputa-
tilor spre a i le duce, dry subscrise cu mAnile tutulor sta-
rilor gi pecetluite cu pecetea kr, in care igl inchina4 cre-
dinta lor cesarule Rudolfti.

XII.

Dupe' ce pornirl pe acegti deputatl la Basta , nobilil

tramiserl altil lul George Mako, ca sl'la r6ge, de'i este
scumpl m'antuirea patriei, sl via, indatl la dingii cu o-
gtile ce elti commanda. Atlancl adsta, Mako Wit tinutul

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtt 473

Mad §i se indreptit spre ora§ul Media§6. and priimirl

veste nobilii de sosirea lui la Media§6 , I trlimiserl pe
Nicolae Bogathi ca sl'i fligliduiascli, litre alte lucruri, el
cei nu'§1 vor mai adduce aminte de relele ce elq le a fli-
cutti de curendt, cli nu'i vor lua Ida odatli f6r6 despligu-
cbire §i f6r6 o judecat6 mai dinainte mo§file ce voevodul
cif incredintase §i cä incti Ii vor dlirui léfa pe duoli luni);
§i spre a da mai multli temeIu acestor fagaduieli , 11 trä-
miser§ In acela§i ora§ti unde anc6 se afla , pe Ioan6 Ke-
meny §i pe Stefant Petki , cari venisera, la din§ii de la
Michaiu, ca al'16 r6ge a'§i adduce aminte de natia un-
gag din care §1 elti se trage , de a urma ceia ce a ince-
putti , de a veni In tablira de la Turda a'§i unl puterile
sale cu ale ler, spre a depärta din tkra unti tirannti crudli,
de a nu se teme de unt popor6 cam% norocul a slujitti
mai mult6 deal curagiul.
In vremea acesta, curierii vestirli lui Michaiu cti Mako,
stliruind in indlirlitnicia sa, in locti d'a merge cu Ostea sa
la Alba-Iulia , de pre cum II poruncise , s'a dusil la Me-
dia§5. Tinendu-se de hotArirea sa d'a Ambla cu binele §i
al' lini§ti §i domoli mai multil cu mijlike implicinit6re ,
Michaiu gliti duoli solli , una c6tre soldatil lui Mako ,
puind In capul pe Ioanti Nem§ cu Insarcinarea de a
astempgra minile o§tilor §i a le ridica ori-ce blinuialg ,
plengendu-se de rascaa lor, , chilimindu'l la dater% , ca
nu In acestt minut6 gra pentru cre§tini sli'lü puna In
neve% a'l pedepsi, pe dinsul carele in:totA d'a-una a fostti
binevoitoru c6tre din§il §1 nu el sli fie o stavill la bu-
nele §i cuvi6sele sale strldanii. Cea-1-alt1 soliti, compusg
de Pangratie Sennyei §i de vistierul Stoica , românt is-
pravnicil al6 palatului , care de curênd se intorsese de la

www.dacoromanica.ro
474 anauftr-vrdzia,
Pilna , uncle fusese trImist ambasadorh chtre imperatuT
Rudolfh , avea a merge in tabera nobililor la Turda. El
erah inshninati sh sdea de minclunh sgomotul respandith
printre nobill c ell voiesce peirea bor. Cu ace§tia dete
impreunh §i pe trhmisul care Mako , spre a 'ld present&
nobilimel. Ajungend cu totil la Turda , ace§ti deputatl,
dinainté tutulor nobililor adunati, fash fiind §i cinol soli
trhmi§i de George Mako, IT Implinir misia ce le era in-
credintath. Ranh-se thcere, vistierul Stoica, cu gravi-
tatea sa obicinuith , astfelti cuventh : «Cu mare phrere
«de reh a Oath domnul resvratirea lui George Mako §i
gräschla legiunel sale , rhscOlh ce elri n'a interitath prin
«nici o nedreptate , fiind multumith de bunele slujbe
«ale el pene acum ; elti nu cunnOsce pricina unel a§a
efOrh de veste desbinhri §i Mat& c p6te ea aril fi efectul
«unei mi§chri pricinuith printeunh sgomoth mincinosh,
«mai multh dedth printr'o veste sigurh. Deca el aü fostii
eindemnati la acésth inderjire nesocotith, coci le a remash
«simbria neplAtith, lath ch le a trImish prin bang Ne-
«me§ simbria pe patru ltmi intregi ; de au alth temerer
«sh o paragasch, cOd domnul le a tramish carp de in-
«credintare la care toth crktinul trebule sh se increp.
«Wel sunt ceva vinovati in leghtura flcuth cu Sigis-
«mundh, domnul II imbiég cu ultare §i cu o lertare de-
«plinh. Cu mai mare *ere de rel a afiath domnul ch
«nobilimea s'a turburath de 6re-care lama, resvrhtithre
«care dä domnului genduri mincin6se §i nelegiuite ; elii
«lea de marturh pe Dumneph §i pe slug eh n'are ni-
emich mai scumph ca sangele nobililor ; nimicil nu are
«mai la inima, fora numal de a 'Astra legile lor cele vechI
«§i ale patriel, §i clii sta gate a resplAti fiä-chruia de pre
«meritele sale.,
www.dacoromanica.ro
 MIRISLEH1 475

Abie ster§i Stoica cuvêntul §1 COt duoi trami§i at lui

George Mako strigara, ctoi sociilor de anne nu vor sa
emerga a se impreuna cu domnul, c el nu mai vor sti.
eslujiasca sub stegurile lui, ca el vor mai bine s. treca
cindatii in Ungaria, uncle vor gasi vechia libertate a pa-
etriel, administratia dreptatii, siguranta pentru vieta lor
e§i milostivirea impe'ratului, ca in zadar Stoica ostenesce
eurechile kr printeatate vorbe, cod Mako a §i hotaritil
ea trece in Ungaria.) Depntatii romani, vqend indOrët-
nicia lot, nebanuind nimict nici de intellegerea kr en no-
bilit, nici de hotarirea acesthra d'a ridica capti §i sabil
impotriva domnului, erepid vorbele trami§llor lui Mako
§1 endind ca acesta se va indrepta spre luU ca s. tréca
in Ungaria, se dusera acolo spre alll Intempina. ET a-
veal de gendii s laude lui Mako §i o§tilor sale milosti-
virea domnului, sa se silimc a. a domon mania kr §i sal
adduca in tahora domnului, seri, de nu isbutiati cu vorba,
sg scéle in numele domnulul pe terrani §i-sa uccida pe sol-
dati Irene la unul. Acésta fusese §i dorinta lui Michaiu.
0 asemene hotarire arfl fi trebuitii a o lua la vreme §i a
o intinde preste teta, terra. Din nenorocire nu se teen ni-
micti , nicl macariti in acestil cast" in parte. Deputatii
mergênd la Clue", a§teptara acolo in zadar mai multe
Oile sosirea o§tilor but Mako §1, vëynd ca. nu mai vial,
se intersera la Alba-Iulia bng dome] fOr. s fi fticutfl
nimicq. Asemene §i loanti Nerne§, ducAndu-se la George
Mako, It spuse totii eel çlisese voevodul, dar -simtind ct
Cada dinainte unui surdil §i pergAndu'§i tOt sperarea,
se inthrse §i elt la Michaiu.

www.dacoromanica.ro
476 MICHAfu-yrrtzuL

XIII

Intru aceia, deputatii nobilior tramie la generalul

Basta ajunsera la Maitint, uncle se afia acesta §i, spunen-
du'§i insarcinarea kr, full cu multa buna-vointa §i dra-
goste priimiti. Basta se wt g. multd veseld §i pré gala
a'i sluji §i le ngadui ajutorul §1 sosirea sa. Sunt ansd
unii annali§ti cari, nebanuind ca Basta avea instructff tai-
nice de la impdratul, instructil provocate föra induoiall
de ura lui, spre a lucra infra surparea lui Michaiu, pre-
tindd ca Basta statu pucind in cumpëna, cand priimi so-
lia nobililor. Dar §i de este adevdrata acésta Madre a
lui Basta, e invederatd ca ea era o prefacere. Mai multi
anuali§ti §i istorki mai noui se induoiescli ca Basta ard fi
pututt indrazoi a nu asculta prima 1mpdrat6sca, de nu
ard fi avutt tainice instructii spre a lucra in contra po-
runcei celei data de faça. In adevdril, urmarile curtei au-
striace sunt destuld de cunnoscute §i apol chiar da,
Basta, manta numai de ura sa contra MI Michaiu, a lu-
eratt in contra poruncilor impdratului WI, 6re acesta,
nepedepsind neascultarea lui, n'a luatil asupra'§i tOta, rds-
punderea §i nu da temeiu dreptd la ori ce banulala ?
Basta, spre a acoperi respunderea sa personald §i ace%
a cartel impgratesci ale &lilt tainice instructli nu le pu-
tea arata armiei sale, aria II spusese ca o duce in ajutorul
lui Michaiu, spund ca convoca und svath de rasbolu, propu-
nêndu'i a'§i da *area d6ca trebuie a ajuta pe Michaiu ori
pe nobiii revoltati. Trei furl *erne in care se impartira
membrii acelui svatti. Unit erad de *ere d'a nu ajuta nici
pe o parte, nici pe alta, ci d'a a§tepta sa se v NI es§itul §i a

www.dacoromanica.ro
 31IRISLEtt 477

dobêndi noul poruncl de la Impiiratul; altil, ca potrivitd

poruncilor cesarului, trebule a merge in ajutord luiMichaiu
gi a nu se da ascultare acelor 6meni resvrAtiti la Turda,
rivnitori mered de lucruri noue gi pre atdt straini de imp6-
rAtia cesarului, precdt sunt inderetnici gi dugmani lui Mi-
chaiu-Vodg; cl el nu cell ajutorul hi Basta, pentru cA lu-
bend mai bine pe Imi katul declt pe Michaiu, ci numal si-
Ey fiind Fin gregala rascOlei lor, de a chilma ajutorul celd
mai vecind. El aclaogeat cg bine este ca voevodul 0, Infrê-
neze trupa revoltatilor, fiind nisce 6meni Indrazneti cu
mintea gi pururg gata la lucruri noue; astfelt apol, dud
se va lepada Michaiu de Ardéld, acdstl tAirrä va fi mai
lesne gi mai in pace cOrmuitA de minigtrii cesarului. Ur-
ma va dovedi ca. acdstl *ere era cea mai intellSptl. A.
trial big, pe care Basta o inspirl unui june cu totul In-
chinatti lui, comitele Tomaso Cauriolo, strejard-maiord
generalt, gi pe care eld o sprijini, era cd trebule a se unl
cu revoltantil gi a se folosi de acésta occasie spre a rapi
ArdSlul din mlnele usurpltóre gi tirannice ale le Michell;
ca. deli poruncl ad de a ajuta pe acesta, dar impëratuk,
nu scie, cum le el aflatd el, ingelaciunile cu care Micheu
voiesce a prIpldi 6stea lor gi a se rebela impotriva cesa-
rului ; cd, prin ajutorul ce vor da nobililor gi mântuindu'i
de Michalu, vor indatora gi mai multil pe acegtia la cre-
(Eno &Are impëratul ; cl cu 6stea lor gi cu cel duol-spre-
ftce mil' gi mai bine de luptItori ce spund cl ad nobilil ,
gi prin acela ci MichaTu nu cunnósce scopurile ce el gi II
agtépth, a'i veni.intru ajutord, vor puts lesne ald isbi foil
veste gi alt birui.
Svatul, ce era Intocmitd de Basta mai multi.' de &nee
siguri ai WI, aprobl acSsta, *ere a comitele Tomaso

www.dacoromanica.ro
478 NICHATU-VITEZUL

Cando lo §1 Basta ccarele de mai nainte era hotlritt la

acéstay, de pre cam spuuo istoricul sed Spontoni, indatI
ce priimi din nod de la so1i nobililor jurdmentul el vor
fi purur6 credinekil cesarulni Rudolfd, chiaind la sine pe
Rothalt, capul celor patru companil de rendil nemteri din
eällärimea Ungariel de susil §i 'I porunci In secretti d'a
se pune indatl in calls cu cälliiretii sgi spre Turda §i de
va gsi acolo lucrurile sigure, astfeld de pe cum fagldui-
serl soil, sI se uniased cu nobilii, asiguranduld c cea-
l-altl 6ste in vre o cinci (Jile se va impreunl. en dinsul.
Eld Ii porunci sl caute a batte locurile §i a lua lirnbä uncle
'este Michain §i cu ce puteri se atll ; e déel, din intern-
plare acesta apneend inainte gendurilor altora, se va fi
unitd §i impleatd cu nobilii, swg schimbe hotlrirea §i sl,
mergl la dinsul sl'i spund, el, potrivitti poruncilor cesaru-
lui, armia II vine in ajntord. A.stfeld Basta, de pe impre-
jurari, sta glta a träda sed pe Michaiu sed pe nobilii ar-
Eld ehilma apol pe deputatii nobililor §i stlrui
multd ca nobilii s nu dea bättlliä voevodului pene nu
va apuca s sosiasel §i dinsul; c déa, de pe natura ken-
rilor, f6ra voia kr vor fi silly a veni in luptd, sl se tragI
mai bine spre Clu§d. Inteaceia.§1 vrerne, se flsea scire tu-
tulor nobililor Ardelului, tutulor brlslelor de osta§i de
a,'§i adduce aminte de credit*, ce all juratd imperatului
Rudolfd, de a *Li pe voevodil§i de a veni In tabera Ion

xl v.

Intorcendu-se deputatil in tabgra nobililor, le spuse

cite le isese Basta. Deei el !nail, ascultInd svatal ace-
stuia, trAmitd deputay la &cuff ce tineat cu Miehaiu ca

www.dacoromanica.ro
 MIRISLE II 479

sl'I 1ndemne a se uni cu dingit Dar Rea', recunnoscetorT

.t6tre Michaiu pentru libertatea ce le dedese gi temandu-se
ea de vor veni Ungurii Tar la putere, nu numai el o vor
perde cu vremea , dar cg beg el vor cguta a'g1 rgsbuna
asuprg-le pentru multii nobili ce omoriserg , respunsera
c cg, eI sunk multumitl de mit domna ap mare ca Mi-
-xchalu., Totii Inteo vreme nobilii trarniserg la Cazacil
hi Michain pe Balthazar Vereg gi pe Ioant Zoltai ju-
riseonsulta , ca WI invite a se uni en dingii sub bane §i
sigure conditii. Cazacii ans6 erail cu totul jertfitl lg. Mi-
chain. Slujind in dobanda gi lubitorl de bogatig, ei cap--
tasera multg de la voevoclul romaneseg gi sperail lino a
mai cap6ta. Michaiu, precum am argtatu, av( a multg in-
grijire pentru ostagif s'61". Adesé la mese eld daruia pe
Cazaci ca si pe cele-l-alte ogti , cu buil, cu cal , cu haine
-cusute In firuri ce luati vederile prin felurimPa colorilor
gi a florilor. Astfelti WA armia sa era frumost 1mpodo-
bitg gi mandrä de stralucitOrele el imbracgminfi, cat gi de
vitejia el. Ades6 Michalu, cand le da daruil sea 16fa, 11
indemna sg stea credincIogi pe Ifingg prietenia gi noro--
-cul Id gi le clicea : (Mal &last* puging , ostail , gi v6
4ordiu duce Inteo térra , uncle se ggsescti cu Imbilgugare,
mätasea, aurul, diamantele gi OM felul de avutil., A-
ceste faggduleli gi buna-vointa ce Michalu argta ogtilor, ,
lipiserg en totul inimile Cazacilor de dinsul gi, cand depu-
tatii nobililor se duserg sal indemne ca sa se tragg din
partea voevodului, infuriati el ucciserg Indata re Baltha-
zar Vereg gi duserg domnului t6te cal-tile ce le tramise-
serg nobilii. Soçul MT Balthazar, , jurisconsultul Ioang
Zona d'abie script; pe cand ell se snip, a do vecii Cazaci-
lor eg, potrivitti legilor hi Justiniand , el' ail drepte cu-

www.dacoromanica.ro
480 MICHATn-vrrtzuL

vinte de a pdrdsi pe Michaiu , ace,§tia ndvdlird asuprd'i

bdttêndu'lli §i rupêndu'i hainele, incdt cu gred
apucd de scdpg in strimtorile muntilor.
Furl mai norociti nobilii cu alte *1. El rugaserd dud
sit And la din§ii pe pedestra§ii pretoriani ai voevodului,
can erat in numdrii Opte Bute §1 pe cIlldretil be§lii,
ambele cete, compuse de Unguri ; dar pedestra§ii avurd
anevoin td. a fugi, cdci domnul, simtind &duffle lor, II
sili a sta in frêul disciplinel, uccigend cati-va centurioni
aT lor §i inchiynd pe top cei-l-alti inteo grading ingr4-
dad cu zidurl ce se afla hingd camerile sale. Acéstd gra-
dina, in care Michaiu clädi o bail frumósä, fu mai tarp
%mita cetatuld de princul Ardelului Gabrield Bethlen.
Cdti-va din ace§ti pedestra§i , cari putura scapa, furl
ucci§l in calle prin paznicil ordnduiti de strdja de cd-
tre Michalu §i fOrte pu9ini, ficênd unit mare ocold, a-
junsera târ1iü §i tocmai dupd battaia in tabdra nobilior.
CEIlleetil be§lii isbutira mai bine. Inteund semnd hota-
ritil, el se sculara cu top §i se dusera la Turda a se unl
cu nobilii. Pe langa din§ii se lug, §i band Iacobini , unit
têndrd cu invdtatura, ce era secretard la cancellaria dom-
nului. Eld fusese mai nainte in aceini calitate pe Magi
Sigismundil Bathori §i, Inso9incl pe acestil prin9ti in ex-
peditia sa din t6rra Romftndsca impotriva lul Sinan vizi-
nil la 1595, descrise ac6stil campania.

xv

Nobilii tramisesera asemend, '6,110 din 2 septemvrie,

scrisori la Sa§ii din Bra§ovti §i Sibilu spre a'l trage in
partea lor, parasind pe Michaiu. Sa§ii 0,06 necunnoscênd

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEt 481

märimea migcarii impotriva acestuia gi temendu-se de

puterea 1u, spre a se mita cu s1ujb i credinta catre
dinsul, 11 trarniserl acele calf. Anc6 nu sosisera acestea
In mama domnului gi Bragovenii, precum gi Sibierii prii-
mesc i alte carti de la nobili, in care se coprindea pe largil
tottiplanul desbinäril Ungnrilor. Bragovenii indata pornira
aceste cri, cu unti omt Inteadinsti la domnii, 'far Sibie-
nil, spre a se arab, gi mai ea bung, vointa, plecara mai
multi in persdna, spra a. duce cartile, luand en din§ii §i
pe omul tramisti de Bra loved. Era ei sa intre in curtea
domnului, cand aflarl do la unii dmeni ai curtil c cele-
l-alte cetati sasesci s'ati lepadatt d crediuta lor care
Michaiu, precum i ca. toy ungurii, ce se aflail In tabera
aceAuia, au fugitti i s'ati Impreunatti cu nobilii, cãti-
genduy mai anteiu amnistia deplina pentru cate fcu-
sera , dud se eat sub poruncile hu Michaiu , lucru ce
nobilii bucurogi le accordara, mai allosti sperand ca cu
modul acesta vor puté trage in partea lor i pe Semi.
Acestea intellegend, Sibiienii se intorcil din drumil la al
sAl §i tramitt la Bragoveni noul scrisori de la nobili , cu
altele ce ei primisera de la 6termani i Unguri gi de la 6-
menu i generalii imperatului, Indemnatdre la revolta ,
vestindu-le c gi ei, In 10 septemvrie , s'at rasculatU gi
rugandu'l a sta Impreun5 cu dInii. Sagil n'aveall nici unri
temein a se revolta. El, Impreuna cu Seca, chilmasera.
pe Michain in Arddlq. Acesta, nu numal c IT mantui de
tirannia lui Andreiu Bathori, dar anc6 IT favorase cu deo-
sebire in OM vremea ; dar Saii, nemultumitori §i mi§el,
cat banuira slabiciunea acetorului lor de bine gi velura
c i Imperatul e Impotrivn , nu pregetara a'lt parasi §i
a respläti printr'o tradare mergava binele ce le Meuse dom-
nul Romanilor.
www.dacoromanica.ro
31
482 MICHATU-VITEZUL

Bra§ovenii , cum priimira acele scrisori de la Sibilenl,

and; atunci séra , duminica 11 septemvrie , top cu mare
aplaust se-Invoiesct a se desbatte de sub Michaiu §i in-
data in acea n6pte prindt §i punt la inchis6re pe top Ro-
mama , pe cap pott pune mana , Intro earl furl vistierul
Vistelie §i George fratele banului Mihalcea; pe a1ii lara§1
11 omorira gcautand pe Romani in t6te unghiurile i vaile,
cqice chronica sagsca a lni Fuchsius, §i dandu'I mortiI
((gra de Did o crutare., Dupt Reda, in zadar se ispitira
in cate-va locuri a pttrunde pent la tabtra nobilior, clot
o§tile lui Michaln 11 stavirlat. Ei furl silip a'§1 margini
revolta in tinutul lor §1 a urma, cu ucciderile mi§elesci de
Romani, de pre cum incepusera. Numai Sa§ii de la Bi-
strita putura tramite cate-va s de de pedestra0 in tabtra
Ungurilor. Ace§tia se adresara cu rugadiune §i la Clurni,
4icandu-1e : ccä voevodul a hotaritt a nimici de tott na-
etia lor; ca trebuie a ajuta patria amenintata de o asemenO
4s6rt6; ca C1ueniT, find singuril cari at aratatt virtute in
gimprejurari grele i generositate la trebuintele patriei,
4pentru aceia ceril de la din§ii a le da o mila de pu§ca§1 §i
4§épte sute talere imprumutt,. Clu§enii, dupt ce rtspun-
sera numal cate-va cuviute de nepriimire la deputatil nobi-
lilor, pornira indata ilinga domnt, printeunt lungt !neon-
jurt, pe concetatenii lor Ioant Hoszsu §i Toma Literatu,
spre a'I spune cererile nobihlor §i a se lega are dinsul
printeo neut legatura de credinta, 'far dreptii resplata a cre-
dintel lor, a'I cere sa ii se dea numai uni singurt WO.
Dupt ce '1 a laudatt f6rte , domnul se fagadui a le im-
plini cu prisost cererea, de Ii vor rtmané credincio§1. BIti
dete scire deputatior d'a face unt mare ocolt §1 d'a se
intOrce in graba are concetatenii lor,, cOdi pe drumul

www.dacoromanica.ro
 MIRISIA t 483

cell mare ei vor. put6 s6 cad6 in minile Ungurilor. Dar

snobilii t6iase t6te drumurile, ca domnul A nu scie nimict
de starea lor §i deputatii, cu tote cä urmaserl svatul lui
Michaiu luand und drumd cotitil, totd furl prin§i de no-
lili §i adduff despuiati in talArl, de uncle lug li se dete
apoi drumul ca sa se intOrcl la concetAtenil s61. Clurnii
remaser6 pe lfingl Michalu. Numai unul dinteinsii, anume
Ioand Darabos ridicl câti.-va c6llgreti §i II duse in talAr a
.nobililor, icêndu-le : (Aideti sa ne luptlm cu inim6 sub
astOgul imperatului, c6.ruia am juratil credintl ! §i pro-
testftnd impotriva lui Stefand Seres magistratul Clu§uhil,
<carele opria ori ce rlsc616.
Astfeld, mai multd in numele imp6ratului se fAcea re-
ona. Prin viclenia Ungurilor, eari in fa96, se ar6tad su-
pu§i imp6ratului, lila insurrectia intindere §i putere mare
li incinse de tate partile pe Michaiu, in vreme ce, de and
fi sculatd eld poporul cum trebub, el fad , and fi pututd
.coprinde cu totul pe di-Ismael §1 nu'l aril fi dolt vreme
s6 se intlriascl in putere si WI desorganiseze armata cu
Incetul. In peptd inima ni se frange de ce inaintlmd cu
povestirea care acea catastrofl groznicl , la care ne tê-
Tirl aceste gre§eli; c6ci de ad isvorid, nu numai nenoro-
tirile acelui mare-b6rbatil , unul din eel mai minunati in
istoria omenirei , dar anc6 §i nenorocirile natiei rombe,
tare dinteatftta m6rire §i gloria, cap impreunA cu eroul
sed , lute') pr6pastiA spaimêntabire , de uncle duo6 v6curi
-§i jum6tate de sufferinte anc6 nu ad paturo rnântul.

XVI.

In vremea acOsta George Mako, inchidind cu deputatii

mobililor conditiile de allianta , plecase de la Mediasti §i

www.dacoromanica.ro
 484 MICHAIU-NITEZUL

sosise calle de cinci mile de talihra rebelilor, inteueu loch.

numith Bogacia, imbil§ugath de vint , unde dete soIdati-
lor si void 0, bea. Cu t6te vorbele mincinOse asupra JuT
Michaiu ce fespandise intre ostaii de atftta vreme, ell nu
era ftnch sigurh cd va putd s 'I fad a se revoltd, ultin-
du'§i credinta juratd domnuldi §1 bundtdtile lul pentru
din§ii. Drepth acela, Il opri osta§ii inteacesth loch, cre-
Vend cd prin ametdla betiel II va ten lesne in tabhra no-
bililor. Elh trämise credincio§i de al sei dintre offiçeri §i
soldati prin bite carciumile unde se aflail osta§1 de§ertand
pahare, earl incepurd a cftrti cu despreth §i a rosti ame-
nintdri asupra lui Michalu. «Trebule, Viceah eT s gonimil
(pe ac6sta fdrd Oa la hotarel rnil Romftnesci; trebule-
sä murimd pentra patrid §1 sa allegemh dintre ungurip
<domnil de sangele nostril. DecAt sä tinemh cu Michaiu
(pentru o pectOs lOf ce ne o dd. mai multh de nevoid.
<decht de dragoste, mai bine 0 ne unimii cu George Ba-
tsta, din armia cdruia se Vice ct at §i sosith cate-va mil
ede osta§i de frunte !D §i fiind-ca nimenl nu vorbia im-
protiva acestora , sftngele osta§ilor se aprindea prin beu-
turd din ce In ce mai multh. George Mako , temêndu-se
ca adoua-Vi, potolindu-se focul vinulul, s nu se schimbe
§i pdrerile , Mr/ a mai a§tepta 0 se fad, qioa, d ar-
mid sale semnul de plecare, trece Mure§ul §i apol opresce
unt minuth in loch pe osta§i §i le grdiesce astfelti : <So-
<9i1or, nemuritorul DumneVeh ne a doll leri tutalor, una
4§1 aceia§i &dire §i top ford osebire v'atl unith impo-
<triva acelei peiri a natiei n6stre , acelui stricatort ald
<legilor n6stre , carele planuld ca cruVime mOrtea nOstra
<a tutulor, impotriva lui Michaiu Voevodh ! Vol ati luatü
4arme1e pentru apararea acestel provincii, ce prin vitejia

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEO 485

4n6strä Michaiu a suppus'o tiranniei sale ; voi v'ati push

-ta apftra atfttea feci6re curate §i nevinovate impotriva
cdobitocirel §i cruOmel barbarilor. Siguri c asthp vom
tpute sh rlisbunlimti relele ce domnul prin noi a Muth
4Unguri1or , intftriti prin allianta dumn4e6scft, aideti fn
ataNra kr §i sh unimt s6rta n6strli cu a I.
Soldatii rlispunserft acestei cuvêntftri a lui Mako prin-
tr'o murmurare mftni6s1. UltAnd vorbele de Teri §i eel
mai multi viindu'gi acum in fire din amet61a vinului, iT
.adduserli aminte datorinta kr §1 incepurli in gura mare a
lftuda facerile de bine ale voevodului , osfindind o qa de
ru§in6sli nemultumire din parte-le. ET i§i adduceati aminte
-eh a fosth goi §i c Michaiu IT imbrlicase, c erah pe josh
§i cä elt le dedese cal §1, din starea de chilling de rfindit
II inältase apoi in ranguri mai inalte ; c ar fi o necinste
neperithre, o faptft vinovatli dinaint6 lui Dumneg.eit de a
trage sabia asupra unui a§a de mare fachtorti de bine, ca-
rele did de léfa ce le a plätitti, le a mai ficuth §i atftt6
site bunatliti. Vre-o cftti-va commandanti ancti hi des-
fartirli o§tile de cea-l-alt li. armil, protestftnd in gura mare
asupra trädlitorului George Mako. Acesta era perdutil a-
curq, déca din norocire DWI sosia in aceld minuth In aju-
tort 'Wolfgang Kamutki, trlimish de nobill spre a birui
induoirile osta§ilor. Acestil deputatli , june cu curagin §i
cu mare elocuentft , tinu osta§ilor unit cuvêntil , in care
reinnoul §i intftri in numele nobilimel, t6te cele fligliduite
de Nicolae Bogathi §i adaogi : (eft George Basta este sft
4vinli cu o puternicli armitt in ajutorul Ungurilor, cli elt
4 e la hotard, c o mare temere a coprinsh pe voevodil ,
,ectt Stefant Csaki vine asemen6 intru intêmpinarea lor cu
4magnatil thrril spre al fericita, cli este multh mai cu.

www.dacoromanica.ro
486 .nucrodur-vurtzuL
cinste, de va vol a§a norocul , a cftd4 apärftnd vi6ta sa.
c§i mftntuirea patriel, &cat a mai sluji pu9int timpl
cftnc6 §i inteo spaima necurmatft pe unU tirannito
Prin aceste §i alte vorbe, elti ca§tigft, Oa' in urmft spi-
ritele turburate ale soldatilor. George Mako , vklênd os-
ta§ii aprin§i , dete semnul §i dup6 ce mustrft pe acei ce-
nulti vor urmh, puse armia in mi§care §1 chiar ace% earl
pênë atunci II erat impotrivitori furl siIitg a merge cu
dinsul. Indatft Stefantt Csaki , in fruntea unei 041 dim
o§tile nobililor §i acelor mai insemnati dintre capii lor,
cu unt costumil stralucitt §i allare pe unI callti, mftrettl
in§6uatil , es§i intru intêmpinarea legiunei lui Mako , su-
n'and trombitele , tobele §.1 dftnd tote semnele de veselift.
Ambele o§ti oprindu-se in heti. Csaki le rosti unU ca-
vêntu pompost §1 apoi din ftmbele pftrti il deterft mftnele .
si se imbrft9i§arft. Toy ungurii laudä pe soldatil lui Mak&
eft ati pretuitti mai multil pe Dumnqleti , patria §1 legea
decftt prietenia Romftnilor. Dup6 aceia, ii ducU in tab6r1
unde nobilii le dati la tog mese, le dftruiescil o cfttime in-
destulgt6re de grti, nutretU pentru cal §i 16fU pe duo6
luni.
A.stfelti se implini trldarea Jul Mako §i a legitmei sale.

XVII.

Michalu-Von, cu t6te eft, nu aflase Amco nimicti despre

trädarea lui Basta , dar cunnoscênd acum puterile nobi-
lilor, incepu cu totA dinadinsul a se gftti de .6ste. Ell
chiftmä pe langft sine t6te o§tile, chiar pe acelea din ora-
§ele de margine, precum Ienö, Lipova, Lug* §1 Caran-
sebe§t, sub povata lui Andreiu Barcsai; scrise ftnc6 §i lui

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtt 487

Pdtragcu A '1 adducg o este .insemnatd din terra Roma-

nes& Af6A de acestea , eld stringea arme , munitil gi
totd ce era de trebuintd pentru und lungd Asboiu. Deli
se ggtia de battail , dar dorinta lui era statornieg d'a o
incunjura. Pentru aceia, efil chiding, la sine duoi preoti,
pthintele George Vasarhelly din societatea lui Iesu, omd
blind gi predicatord de minune gi pe Ioand Ungvari, altd
predicatord elocuentd an reformatilor din Alba , carele
scia adaned din cdrti, gi 11 tAmise pe amanduoi la Turda,
find ei de religii deosebite , A pad sta fix-care pe land,
eel de credinta kr, insdrcinanduri a propune pace gi ier-
tare nobililor gi a'i indemna AV uniasca mai bine pute-
rile impreund spre a se lupta impotriva Tureului; cdeca
ccum-va eld sed soldatil lui ad &nth vre o gregald s'o
cspund de faA gi ma sfie'ld; in sfergitd A 'I fneredinteze
cca prin clinta lor gi milostivirea sa, ackstg Asc611 se
cva pute ispagi pririteo vecinied uitare.x, Dar And acegti
deputati sosird la tabgra nobfiilor, nu furl nici priimiti,
ni el' a scultati.
Inteaceia, Rothalt, urmand poruncile generalului se'd
Basta, se apropiè de Turda gi afibid starea nobilior a-
cok, porni inainte en egIldrimea sa in tabgra lor, unde
fu priimitt cu mail demonstratii de bucuria,* Elti asigurg
nobilior a generalul sgb, doritord de a'i ajuta gi al man-
tui de tirannia lui Michell, in dna 4i1e va veni A se tm-
preune eu dingii gi pentru acela l'a trdmisd pe eld inainte
cu Alldrimea sa, spre a le fi de slujbd pang atunci. Elti
apoi trdmise Aspunsd Inapoi Id Basta ca A 'I dea de
scire despre ceia ce a Mutt' gi porni vre o 4ece WI duoi-
*Tepe Bethlen, capul acestel cifflitrimi nu era Rothalt, ci La-
dislail Petö.

www.dacoromanica.ro
488 nficaniu-vatztm
spre-ftce clillareti u§ori ca sli battä drumul , 119 numai
spre Alba-Iulia, ci in t6te *tile, spre a descoperi uncle
se al% atunci Michaiu. Dud din ace§ti clilltreti furl prinil
de paznicii acestuia §i de la din§ii ell 06 cli chiar in a-
tm 4i Basta trebuie st. '§'t impreune- armia cu a nobililor.
13asta in adevlirt, pornincl de la Maitint, Yeni la Tli§nadt,
indreptandu-se clitre Ard6lii, te drumul numitt Mese§ia,
din pricina varului de care se afll acolo multime sot a
nlisipului albti; se opri apoi pu9int la ora§ul Zillu in
p6lele munteldi Mese§ul la hotarul A.rdelului, de unde,
in dila marpri, sosi la Clu§ii cu armia §i bagagiele sale,
la 13 septemvrie. Aci fu priimitt cu pompli de locuitorii,
cari il es§ir li. intru intêmpinare.
Tabtra de la Turda se ragria pe totti cOsul. Trädlitorul
Tamasfalvi de care amt pomenitt inapoi, sosi §1 ell cu
400 clillareti slicui din scaunul Mureplui, läudIndu-se
cli a venitt nechilimatti ca sli dOe mlinti de ajutort impo-
triva tirannulut §i arlitand nobililor scris6rea ce'i trlimi-
sese Michaiu §1 a dill coprindere amli fepro mai mt.
Mai venial Ancli o sOmli, de slicui din scaunul Arigului.
Ace§ti slicui din scaunele Mure§ului §1 Arie§ului tali d'a-
una '§i at deosebitt simtimintele §1 causa de ale fratilor
sti din cele-l-alte scaune. Mai iubitori de lini§te, ei s'ail
tinutli in veci departe de revolutii, alliturandu-se mai a-
des6 de puterea care li se plirea mai legiuitä; a§a ei at
fostil cu Andreiu impotriva lui Michaiu; pe urmg, stlitura
cu nobilii, cOci ace§tia se arlitati el mit suppu§1 impOra-
tului. In 4i1ele n6stre fincli el at tinutt spre partea im-
pliratului impotriva totil nOmului lor rebelatil asuprlil
Clu§enii, vliOndu-se §i din§ii in mftuile armiei lui Basta,
trebuirli sli se supunli la Andul kr §i A trAmitgnobiilor

www.dacoromanica.ro
 MIRIsrAt 489
o§tile i Wail ce le ceruserli. Inteaceia , In tablira de la
Turda sbura- In t6te corturile vestea sosirei lui Basta 0
tog veselindu-se ca§tigarl inim i se aratarl mai apring
impotriva domnului , Inceptind a striga de façA la anne !
§i insciintand pe Improtivnicii lor, la sclp litatul sOrelui,
prin descardri din arme, semnt obicinuitli pe atunci la
soldatii din tabere ca cloven de intocarea lor 0 de dorintl
de a veni la luptli.
Dupli ce dete la Clu§ti o cu de odihnl o§tilor sale, Basta
sosi Intr'unli singurli mar§li 011'6 la tablira nobilior, de-
parte numai de dna mile. Elli fa priimitti cu marl semne
de bucuri i salutatli cu mare respectti de t6te stlirile,
ce 'T es§ise Intim Intampinare. ElO Mkt dincolo de po-
dul de pre rim' Arieulul, pe locul unui satli de curkidti
arsli de Cazaci, care se chilima Kereszte§. tidal Stefanli
Csaki i cei-l-alti magnag ii deter li. commanda tutulor
o§tilor Ard6lului , ce erali In numkli de duoli-spre-
clece mil osta0 callki i peaestri §i patru tunuri ;
toti se suppunt cu toy al lor la poruncile lui §i ilil ludo-
stuldzli cu grãt si cu bucatele trebuinci6se.

XVIII.

Aland Michaiu-Vodl sosirea lul Basta in tabka nobi-

lilor, trImise In acOstli tablirl unul din eel mai de frunte
boierI §1 anume Andreiu Postelnicul i pe Luca Trausner
dandu-le trei scan cea d'Intga pentru George Basta,
cärula II ins5rcinl A. I spung cli : «de vreme ce n'are nici
szo poruncli, de la Impliratul sli rill/1%8cl In tinutul slit,
csli, plece dându'i pace 0 sl '§I adducli, aminte cu ce trude
c§i cheltuIeli eth biruise pe Turd, in interesul cre§tinlitli-

www.dacoromanica.ro
990 iiiicErAfu-viatzuf,
ctn. §i cu ce greutqf suppusese Ardaul impb'ratuliff, res-
cturnand pe cardinalul Andre1u , care avea sprijint §i
C putere in Polonia §i Moldova ; acestea impkatul nu le
carl fi pututt face, de nu era ell; de aceia, art fi al ne-
cdreptti a rkpunde la atftt6 slujbe printr'o purtare du§-
eman12..
A duoa inslrcinare era pentru nobili , drora ell vrea
sl li se -adduca aminte : eel eI at fosti toy in puterea
cliff atund dud a suppust Arddlul, cl ell aril fi pututt
csl '1 uccidl pe tog, dar el elti fusese atftt de milostivt
cincat mi le Pau nimict rb't la st6r§itul rasbduliff, ci
4 bc6 II pastrl in legile §i privilegiele lor, dud de pe
cdreptul rlsbdulul, elt art fi pututt sl desfiinteze §i sl
cnimicnickcl tote acele legi §i prerogative; clelt §i acum
cE3 gata a le da tott ce e dreptt §i a 'Astra in arm% o
Casprä disciplinl; el se mill de ce ei s'ati revoltatt impo-
4 trivl'i §i el ar trebui si se gendiascl, cum el Dumnefti
csprijinI in totti-d'a-una nuniai pricinele drepte,.
A treia insIrcinare era pentru osta§fl ce Ill plrlsise §i
chora elf' puse sl le spunl : ea, digit trebuie sI '§i ad-
(duel aminte cum el ell 11 ridicase din starea prOstl la
ctrepte mai tulle; el elt, §i nu altul, in t6rra Roman&
csel O. in Ardelt, le dedese caI, hale, arme §i alto po-
cd6be ce mai aveat ; el In t6te occasiile elt le a arltatt
cbunl-vointa sa; el sub poruncile sale, in t6rra Roman&
cscl, el at infrftntt pe Turd §i at cft§tigatt reputatil §i
cbogltii §i cl atund cand ef se Impleat de dobêndl de
cla du§mant, elt nu opria nimict pe sémal, läsftndu-le
clor totul §i tratandu'I tat d'a-una, nu ca pe nisce sluj-
cba§1, ci ca pe nisce copii ai sei; A se socotiascl ei dar, im-
4 potriva cui at A ridice acum arma §i cu ce ruOne at

www.dacoromanica.ro
 M IR I si, t I, 491

4 sa fie pätati pe tal viOta ce le mai rembe; Ur chi de

« spre dinsul, elil jurg pe ce are mai scumpil cg. se va purta
ccbtre dingii cu binele gi cu dragoste ca gi mai 'nainte,
(de se vor intOrce la datoria kr,.
Ansëecand deputacii sosirg in tabgrg, nu li se dete voil
d'a arlta in publicA aceste propuneri.
Michaiu nu 'gi mai fIcea acum illusii asupra dupla
nilor gi, In vreme ce agtepta intOrcerea acestor deputati,
de sirgh elii se gAtia ca sg, porniascl impotriva nobililor
gi a lui Basta. In n6ptea din ajunul Oi lei in care era A,
éssN, din Alba-Iulia , i se ivi in vie, o mare gi grOznicl
furtun5, care se ridicg despre Turda, se opri gi se spar se
tunând infricogatA d'asupra Alba gi pdn'd 'n sfergith nil
isbl en trgsnetil pO elti insugi. Minunatil de acestil visti gi
degteptandu-se fag veste, Michaiu sare din patti, aprinda
o luminare gi poruncesce sq. ving, indatl la dinsul Pan-
gratie Sennyei, Stefant Bodoni gi Cati-va din cal mai de
clpeteniä boieri. Acegtia alergftnd 'lute, gäsirg pe domnti
turburath forte de visul ce avusese gi pe care ilil destginul
gi lor, spunêndu-le cl acOsta II prevestesce nenorociri. Ca
grad boierii isbutirl alh linigti. IIrma ne va argta el a
cestil vist fu, vai! cu prisosti profeticti.

XIX.

A duoa-cli Michell , ridicand tabgra de la Alba-Iulia,

dete porund armiei A, se ar4e de la valle de oragul
Aiudil, in campia numitl Tinodii. Inteaceimi vreme Ba-
sta, dup6 ce dete o Oi de repaosh ogtilor sale, obosite de
lutimea cu care venisera la Turda, in 16 septemvrie, I'm-
preunl cu Ostea nobililor, Mc tabgra de la Kereszteg gi
.

www.dacoromanica.ro
492 MICHAIU-VITEZUL

merse de o mpg Inteo campil udatl de riulh Muregului

din tinutul 1316rel, pe care Michaiu o dedese banului Mi-
halcea. De aci, in dimineta viit6re, 17 septemvrie , rón-
duindu'gi armia de lAttaiä, porni impreung cu t6te baga-
giele sale spre Anth, cu OM de a tlblri In sustilumita
campid Tinodti ; dar afiand c Michaiu l'a intrecutti in
occuparea acestui loct, ell se opri lfingl satul Mirisl6u,
uncle §i Intêmpina. pe Michaiu , cu tablra agepla pe o
camp% de allturé, numit Holtmurlgh.
Mirislëul e unii satl duo'l leghe dincolo de Alba-Iulia.*
Eli e agqatii in cap6tul de dinc6ci all unei campii lungi
de §Ose mile_aprOpe, dar de o lrgime mai mica, fiind t6r-
mural de o parte de munti, Tar de cea-l-altl de Muregti, riti
plutitord care din Vrra Skuilor, trece prin mijlocul Ar-
dOlului, sosesee la Lipova in Banatl gi se vérsh In Tisa.
In unele locuri llrgimea campiei e de o mil, in vreme ce
eu cat vine mal Inc6ce spre satul Mirisllului, se strimto-
rdza, Ong ajunge de o jumëtate de mill gi mai puvinl.
Satul era ageqatl intro d6luri §i riul Muregului, incIlle-
cand drumul cell mare, care pe la p6lele muntilor duce
din Alba-Iulia la Clugti. Din c6ce de satl se intindea o
holdä cultivatl de mthimea und mile, care e termuriti
printeunii pêrIfl multi adfincl, ce din ddlurT se vérsl In
Muregii. Pa acestl 'Aril era unil podti, pe uncle drum]
cell mare gi alte dila mai mici, unul din satl gi altul de
la Muregil, trech spre Alba-Iulia. Din c6ce de acestil podl
gi de Oa era thblrith Michaiu. Ell läsase de la cortuff
pêrt6 la 'Aril numai atata locti cat ii era de trebuinta
pentru piail de arme spre a '§i manul ogtirea. Era posi-
* De pe Tardaci; iar de pe Istvanfi, trel mile de Alba. Luella
trebdie verificatg, c&1 pe chartii este ma =Hit

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEfr 493

fa taberei n6stre aga de temeinica gi in locti aga do bunt,

bleat nu putea avd a se tethe de nimicti i nici unfi chipti
nu era ca vrajma.gul s ne pa/ isbi sdd sili la bAttail RSA,
vola n6strä; c6ci aripa dréptà, care se afla despre rIul
Muregul, era ocrotitl de o mare Odure, care gi dinsa se
ocrotia de z§gazuri gi de t6rmurile riului ; la aripa stingi
se inAltati necurmate Mud i munti, care incingeg p8n6
§i spatele taberei n6stre ; ca sg, trécl prin acei mung nu
se putea altmintrelé decAt printeunfi urcugt, care era o
poted strimtg, gi aceia f6rte bine pAzitg §i cu tunuri in-
gritl ; in frunte erepêriul adüncfi de care atilt pomenitti .
§ipe alti cruT podfi Ingustfi i fOrte lesne de ruptil, ane-
voia i nIumaY cu marl perderi arti fi pututti trece ogtile
dugmane. In totA lungul acestui peril Michall age4se
batterii de tunuri. Elfi trfimisese fitcti din colo de Muregfi,
pe unu délfi inaltfi lting/ satul Gimbagul, trei sute dIll-
ref spre a observa rfinduliala ogtilor dugmane i sl vq1
ce fkeafi ele.
V6Ond cA vrIjmagul inainteal spre satul Mirisl6u, eltt
sc6se din tab6r1 o trupl de duo miT calläreti poloni * gi
o tramise din colo de sath spre a recunn6sce ogtirea pro-
tivnicultg. Indata acdstg, trupg se Inhltft in lupt.1 cu avan-
guardia dugmang, compusl de callaref ardeleni sub coin-
manda luT Stefanti Csaki. Lupta fnu cat-va indra6s1, cOol
Cand uniT, când altil dovediati gi din noil se intorceafi la
hartä. AitAnd Basta de ac6stà luptä ce se urinh l.a avan-
guardil, impretml cele dna regimente nemtesei, alti lui
Pezen i celti din Silezia, flcênd dintr'insele unit battal-
Boni mare, ca unti lungti pltratti cu duoë mania de citte
cinci sute muschetari flä-care, gi in mijlocti puse pe suli-
* De pe Bethlen rung era o trupti de Cazaci.

www.dacoromanica.ro
494 MICHAIU- Katmai

tag, lasand numal atata de§ertt cat inclpeat cele §dse

tunurl de carnpig, pe care le rOadui acolo cu munitiunea
lor, Mite de pedestrime cu manile. Inteadsta randu-
lalg, deschiclanduri cea-l-alt/ 6ste drumt, Inaintl battal-
lionul pant la cele d'antal oqt1 de la avanguardiA, unde
luandu'§I posit% pe unt 1oci inaltatt, vqu pe Poloni, for-
m* in scadr6ne , stand in campil mint departe de
sat, nehotlay ce se fad. Indatl, la unli semnt datt, se
deschise in dog aripl fruntea de suliti a battallionului §i
tumirile se de§ertarl dreptt in Polonl, doborind ghialelele
lor atatl Omen i cal, Meat cel-l-altl, splimantandu-se,
.cliprl in confusi i neorandulall. Förl a le llsa vreme
a s'e desmetici i a se pune din noli la randt, llasta ma-
inth spre dini cele duo/ manici de muschetari cari In-
cepurl a da cu focuri in Poloni, astfelt incat ace§tia furl
silift a se trage inapol. In retragerea lor, el puserl focli
de patru colturi satulul Minislu, pentru ca dumanul sI
nu se TIM amla intr'insul. Din c6ce de sat el deterl
peste o cal de husari unguri, cafi trecuserl cu gendti sI
lea pe Polonezi pe la spate, dar furl el pring la mijloct
de Poloni de o parte, §i de alta, de o cth tramisl de Mi-
chola in ajutorul Polonilor ; astfeld acei husari fiir totl
snopiti acolo, flrg ca Basta, care privia ac6stA mgcellgrire,
ad voiascl a le da ajutort, pricinuind cl fbra porund el
se duseserg acolo.

xx.

Unguril, vliOand ac6stg isbandl a kr s61, voiaa ca Basta

sä uniascl indatl puterile lot spre a isbi talAra 1111 Mi-
data. Stefant Csaki cu I6nli Miklo§ §i vre o catl-va mag-

www.dacoromanica.ro
 MIRISLED 495

nat'l se dined, la Basta ca s 'I spuna ac6sta dorintg. a

nobililor §i a soldatior. Basta le yespunse : Cauth la a-
«§e0area locului §i rep ea voevodul '0 a pusii tabhra
ainteo posit% pr6 tare incat nu 'lli vom putd trage spre
4bUtail WI de a perde multi dinteal no§tri ; pe langg
eacgsta se apropie sara §1 vremea de a ne batte a trecutg
4astA0. Voevodul intrebuintéza me§te§ugg ; decl trebuie
ea lucra impotrivAI cu mullt minte. Cu t6te acestea, de
«socotiti ca trebule sa Incepemg astg41 battala, tti nu. stag
«impotrivh, chci chiar and ac6sta parte a armiel imphra-
ctesci ar pen, cestrul, pré milostivulmeti stepang, mai are
tc.i. alti ostaii multi; dar déca,fer6sch Dumneyg !vom
«fi biruiti, cea mai mare primejdia v amerinta pe vol §i
(ac6stl térra ce va cadES in peire. Socoteset dar ca e
«bine sg, petrecemil In lini§te *tea viithre §i sperg ca
avoevodul se va trage in acestti timpti, s6g, de va aye de
«gendd a se batte, elg va veni spre not Pentru acela,
esunt de phrere sa Rtepthmil clioa de mane care am spe-
«rare c ne va fi fericita.) Acestg svatil alg lul Basta fu
yriimitg de toti. Cereal."' unii de la Basta ca sh intre in
satil sa caute a stinge focul §i a'§i ageqa acolo tabera; dar,
din mai multe pricini, mai allesg din Intimea phrjolului ce
era anevoil de potolitt, generalul nu se invol. Elg 1l ta-
bhri o§tirea din colo de Mirislhu, la apusti apr6pe de satil,
inteunil loch care, parte se intindea pe campia, parte se
urea frumosii pe délg. Elg desparti din Oste trei trupuri
marl de guardia, Reclendu-le la cele trel intrari ale sa-
tului de care tabhra 'Astra : unul de ague, in ve'rful
unui dati unde era o biserica ce domina satul, altul de
Ardeleni, din c6ce de salt, litng. drnmul celii mare, §i
aiti treile, alcatuith de WI peclestrimea nemtesca §1 de

www.dacoromanica.ro
496 MICHAIU-VITEZUL

tag artilleria, sub commanda strejarulul generalt-ma-

jord comitele Tomaso Cauriolo brescianul, pe malul Mu-
regilui d'a mgna stingg, care era vecind de tab6ra n6strg,
de o bIttail de tund. Acolo ridicarg Nemtii o tabil intre
rill 0 satti §i de odatg ambele pgrti incepurg a tuna una
asupra celei-l-alte.
Pe la cea d'anteiu mutare a sentinelelor de nOpte, prin-
serb. Nemtii patru din §6se Romftni, cari cu nesocotitg In-
draznélg , voind sl calce vre o sentinelg , elgurg intr'o
cursg intinsg, de comitele Caurilo la gor6rni§u1 Anita. El
furl indatg dug la cortul lui Basta 0 amerintati de din-
sul cu straguri de nu vor mgrturisi adevgrul, spuserg el
din cob de pêrid e tgb-g-ritd Michalu cu. mai multd de
trei-geci mii luptgtori g patru-gecl tunnel marl g de
cgmpig, §i cg din c6st in c6st ag6ptg pe filul sh Pëtrmcu
cu deosebitd ajutord. SA din nesciintg séb din nevointg
acegi pring nu spuserg adev6rul despre num6ru1 ogilor
hi Michalu. Adeve'rd era numal el dinsul adIsta pe filul
WI; acéstg pricing Mk fgeea a nu se pré grgbi la bIttaig.
Vklênd dar el du§manii stag linigiti, 1§1 inehise 0 elii
ogile in tabèrg, mteptgnd gioa de a-duoa-gi sg védg, ce
va face protivnicul.

XXL

Pe la megul noptil acelimi gib (17 septemvrie), Mi-

chain chigmg ans6 pe unul din cel mai viteji *Rani al
seI, Petre Aiménul, 0 llu trgmise in tabera du§mang cu
cgrti cetre Basta 0 Ungurl, in care eld lua de marturti
pe celd band 0 pe toy Shp : ccg dinsul nu este pricina
cacestel nenorocirl a creginilor; cg ma focd nu s'a aprinsd

www.dacoromanica.ro
 MIRISLETI 497

din gre§ala luf, ci din neastemperul §i reutatea a dui

«trei nobirf numai; c -eM nici a genditt vre o datd st
4Cajungä tréba la o bdtt1114 intre cre§tini, la acea crqime
«de eV versa sftngele intro din§ii; cd. de vreme ce eM e
«credinciost imperatului, ce cath Basta cn o§tile impera-
«tesci in tabera rebelilor ? intercd-se dar toti core dinsul
«§i mergd cu top s battd Thni§6ra see sä se lupte cu
«Turcii, ori unde 11 vor gdsi ; ar fi acesta cre§tinescd lu-
«cru de a nu trage sabid intre sine ; ar fi acesta gloriosil
«pentru maiestatea sa imperdtescd.)
Basta §i Ardelenii respunserd indath biT Michalu: «cd,
«mai finteiu ei nuld cunnoscuserd ; cd §i lor li se plrea
4crud11 lucru d'a versa atftta sftuge cre§tind , ori-§i care
«parte an triumfa; dar c e pre târçliü spre a da und res-
«punst hotarite intr'o prieind a§a de insemnath , pentru
«care trebuie svatul §i chibzuirea ale tutulor sthrilor; cä
«vor face acésta §i cd. a duoa-4i dinp de dimineth IT vor
«da respunst.,* Aceste cuvinte erad in§elatóre, ceci nici
o hothrire nu Mad Ungurii, nici respunsd nu deterd lui
Michaiu a duoa-gi de diminéth. Ei vorbise aa numal
spre a hrdni in Michaiu acea fatale sperare ce avu c va
puth sl vind la pace §i sd se feriascd de bdttaid.
Michela inteadeverd le void acestea din tótd inima.

* De pe Spontoni i Tarducci, Basta dete hl Michalu prin Pe-

tre Armenul unil r6spunsil ferte aspru, qicendul sti lase indat'd
terra Ardelului i s se tin& in terra Rominesci, figiduind a
iqu'14 sup6ra in retragerea sa; dupg aceTa, puse pe Petre Armé-
mu sub pug ped ilti scOse din taberii..Michalu, auind acestea,
forte se infiniè rid cu vorbe de amenintare qi de dispretii porunci,
en tide cit era and; nOpte, sr, (pd. din trombite i da tobe, obltind
bttMlia pe dimineta.
www.dacoromanica.ro 32
498 MICHA1u-VIT2ZUL

Fie Orbel incredere In Austria 0 dorinta nesmintita ce

purura a avute d'a se arata credinciese clitre dinsa ; fie
acea letargia morale care stepanesce mintea unul ome
mai mare 0 II intOrce tete pasurile in gre§ell, cand pro-
vedinta a hoterIte surparea mY, Michaiu era induoiese,
nehoterite, fora vointe statornica. (Ele se lupta cu ini-
(ma pe junietate, clice biograful set Stavrinos, clici nu
cvoià a se batte cu Nemtii ca se. nu se ante tre,datore.)
Apoi nici unt minute »u fu mai criticli , mai %sem-
nate, mai cumpenitore in viota lui ca acesta. Nici odata
ca acum ele n'avusese neve% de a desfepra cele mai din
urma pateri ale suffletului see ; nici odata nu fu elti
mai mune. indatorate a birul. Biruite, era pentru dinsul
o ruing, complecta, de pre cum 0 fuse. Biruitore, ele scapa
de odatil §i de legeturile sale cu Austria 0 de acelea cu
Ungurii. Aristocratia ungurOsca peria pentru tote d'a-una
in Aida 0 acesta One, Cu peirea Ungurilor 0 a Smiler,
female a o tOrrel mai cu seme romanesca. Austria, amerin-
tate de Turd, neavend alte arm% spre a'i opune, s'ar fi ye-
put silite s4 lase ori ce pretentii asupra ArdOlului §i a par-
tner ce se tine de dinsul i se recunnesce independenta
noului state romanescii. Polonia n'ar fi mai indraznite a-
tunci a ne supera, sOti, 0 de o facea, Michaiu ar fi &pita
insupal cu t6te puterile sale, cu farmecul numelui see
de nebiruitti, cu simpatiile ce eli avea In populatiile el, §i
amare de dinsa ! De atunci, natia romane, Inconjurand
t6te nenorocirile ce o bantuira In urine, s'ar fi constituitii
In intregimea drepturilor sale, in unitatea i libertatea el
0 s'ar fi apucate a Indeplini cu patere mare, misiunea do
liberare 0 de civilisare la care provedinta a menit'o In o-
rientele EuropeT. Cate, marire, cate glorii §i fericiri o ar

www.dacoromanica.ro
 mIRISLEI) 499

fi ihtempinatt in acesta calle! 0 biruinte,....! i t6te aceste

wisari, tote aceste maretd ideale de nationalitate, de atunci
-se Infiintk !

XXII.

A doua-gi diminéta, 8/1s septemvrie , Michaiu nu sa

nip/ din tabera sa, hotaritd fiind a a§tepta in aceld loce,
ntäriti puternice de nature, §i sigurd c va sdrobi pe
du§mand de se va ispiti dinsul a trece perful spre alt
isbi. Generalul Basta In aceia§i dhnineta Ii destinse ar-
n3ia In rendulla de battallia, sub forma de semi-lune, din-
c6ci de satul Mirisleu In holda cea cultivate, cu hoterire
Statornica, a Inhata lupta cu Michalu. NeIncregendu-se
Anse numal pe aratarea Ungurilor, cari pretindeat a este
ferte lesne a trece periul, vol se, mOrg sä véga locurile
chiar cu ochi set Eld se asigura, atund de primejdia in-
vederata la care s'ard expune de ard isbi pe Michaiu Ii
ateld postd bine ocrotite, atat prin periul celd anevoil de
trecutd care apara fruntea i o parte din fiance, cat i prin
o Inaltime d'a mana stinga, de undo artileria maturd
totd locul coprinsil fare tabera lui Michaiu §i sate.
Spunii c privind acekea, Basta hicreti sprincha §i
gise : cPrieteni me faceati s fid acum ph-mat, din do-
crinta ce ae de a'§i resbuna, de nu Warne lucrul aci cu
ochil maf;» dand a intellege pe rngurii, can ii gisese
ca e lesne §1 comoda trecerea pertulusi. Ded, armate §i
cdllare cum Je afla, eld chiama svatul de rasbdu §i cu bane
cuvinte dove& primejdia la care s'ar'd expune armia .lor, de
s'ar ispiti a trece periul spre a isbi pe aT no§tri i inchiaie
gicend ca este trebuintd a face on totul Old ceva. Pärerea
hi era ca s se traga pgine Inapd, pentru ca MichaTu
www.dacoromanica.ro
500 MICHAW-171TEZUL

in§elandu-se de prefacttoria acestei fagi parute, sä se lea

in urma-le §i s Ora folosul ce II da acea flr6sca cetate
a locului. Unguril rtspunsera la acésta *ere cu inima
rasculata ca. este lora forte necinstitora §i vatamatora de
a face o retragere in rap, unui dumant numerosa §i in-
draznetti, ctci a se retrage, spre a se feri de battail de pre
aparenta locului, nu este altil ceva de cat a fugi §i a'§T
rupe thsul 6stea, tEnd inima la al si i marind pe a
du§manilor; c parerea lor este ca, nesocotind acea mica
greutate, s tr6c1 riul isbind pe vrajma§d, sda sa'15 inchida
in acelt posta unde se aflä, a§teptand o occasia priinci6s1
de a se lupta.
Basta se sill A. le dovediasca cum ca aceia co propune
ell nu este o retragere §1 mai pu9ina âncO una felt de fuga,
ci o stratagema militart spre a sc6te pe du§mant din a-
cela loca Intaritt, asigurandu-le ca, elti ca Nemtii sti se
va pune la arierguardia spre a nu perde nici unt omt.
Se tinea acestt svata de rasboiu, cum s'a Iisü, in cam-
pil §i callare, facênd toti capii unli cerca Imprejurul liii
Basta, Wand alt pad de lovirile tunurior romanesci,
ce grindinat din t6te päri1e, indreptate fiind intfacea.
parte de cttra capul tunarilor lui Michela, una Relianti de
la Mantua, anume Vincenzo. Intl.' aceia, anti soldata un-
gura, doritorti d'a afla §i ela ce se hotarise in svatul de
rasboiu, apropiindu-se de cerct, cu coiful in mana, Tata o
lovitura de tunt, indreptata la semna spre a nimeri in
acea adunare de officeri càllrl, sbOra acelui soldatil coiful
din manä ftra de all rani nici pe dinsul, nici pe calla, care
indata, se puse pe fuga, Tar ghlulOoa trecu alaturi cu co-
anitele Camilt Cauriolo, carele inteacea parte inchidea
ocdul svatului, cu primejclia de m6rte pentru ell.

www.dacoromanica.ro
 M1RISLt le 501

Aceste imprejurare Cam ce svatul se sparse de o date

terindu-se gi Uunguril in grabe, care pererea lui Basta.
Indate, ridicand strejile, tregand tunurile de pre Intl-
rituri, scotand pedestrimea din pr6jma satului gi puind
We caselor, 6stea se cleti spre plecare; avanguardia se
indrepte cetre une podepeste Muregil; dupe acela, veni ba-
gagiul in carre, apol t6M pedestrimea gi cellerimea din Ar-
&le, osebind dinteinsa &mat duce mil cellereti spre in-
terirea avanguardiei, la care remasere tunurile gi toy pe-
destragii gi celleretil germani, impreuna, gi Basta cn cele
duce cete de muschetari, en patru companil de cellerime
de rende din Ungaria de suse gi cu compania de Valoni,
guardia sa personale, avand and cu sine mai multi no-
bill cavalleri nemci, unguri, francesi gi italieni. Intr'ace-
ste renduiale, tete armia se indrepta care satul Deja, de
unde venisere in qica trecuta.

XXIII.

Ding-de dimindie Michell, esgind din tabere, 41 in-

tocmise armia gi agtepta se v60, ce face dugmanul, dud
strejile gi iscedele ii raportare ce 6stea protivnice s'a ri-
dicate gi ces merge acurn inapoi spre partea de uncle a ye-
nite. Intru'ntalu lui ii fa cu gree a crede adsta , dar
veqênd ce aga era , 41 inchipui fatale orbire ! ce
inteadevere Basta fuge gi zimbind clise : (Uncle fuge ca-
cnele de italiane ? Nu scie ela ce in tote locul ile veil
«ajunge ?1. Deci Mate, päresind postul see atat de si-
gure, se puse in gene dupe dugmand cu mare flu% gi nu
cu mai pu9ine neorenduiale. Temendu-se 'Anse el nu 'la
va puté ajunge la vreme ea tati 6stea, kle porni inainte

www.dacoromanica.ro
502 RICHAIII-VITEzul,

o mare parte din chllerimea sa, cu cate-va trupe de Cazacir

ca s recunn6sce pe du§manh, sä 'lt supere §i Will intar-
ieze in retragerea sa. Dar cele dua cete de muschetari,
cari se oprire in loch, schimbandu-se dnd unii, cand altif
In lupta, ajutate de artilleril §i de celleximea u§6re , ti-
null in depertare pe cellaretii no§tri.
Du§manul anse , din pricina acestor isbiri, se tregea
inceth §i acésta plecea lul Micheiu, doritoril s sosiasce,
insusi cu t6te 6stea, spre a se destinde de Mtge, dincolu.
de Mirisleu, in acea spati6se campih, creynd meret el
du§manii fugh spre a se feri de o intalnire. Basta Ouse
incepu a se mi§ca §i mai incett ca se in§ele pe Michaiu,
dandu'l nedejde c un va puté ajunge §i depertanduli
de sath cat putea mai multi]. Inima lui Alta de bucuriä
cand vklu ch, dupe callarime, essh din sath §i carrutele
de artillerih romandsce , semnti ce Michaiu, *bind cu
totul postul set, inainte cu t6te ale sale puteri. Basta 41
Insemnase de marnainte unh loch bunh §i destul de in-
tinst, care in parte, pu9int cate pucint, se ridica frumosti,
remanand 'huh destulh campie pentru. callarime. De acestil
loch apropiindu-se, 1ui so totii intorcea §1 privia mire-
rile lui Michaiu.
Acesta, crepnd morel eh du§manul fuge §i dorind f6rta
se ajungh la timph , zoria pedestrimea la drumh §i
toth intr'o vreme porunci sh 'I adduce, inainte unh cava-
lerh ungurh, e fusese galosh, anume Bulthazard Borne-
missa, chruia filcu multe intrebari despre pers6na lui Ba-
sta, de dinsul bine cunnoscute, cercetandult cam in gluing.,
de crede 611 d Basta ilti va a§tepta sOti va fugi intinsti
la Casovia. Bornemissa, laudand talentele osth§esci ale lui
Basta §i adeogind el elti crede el va priimi battaia §i ce.

www.dacoromanica.ro
 atIRISLEer 503

acestä retragere nu es te fere vre ant misterti. Michaiu

fu fOrte veseld la aceste cuvinte, aratandu-se en mare
dorinta de a se batte §i, ajungend in campia ca la dui
sate pae dincolo de Mirisleu, porunci armiei a se opri in
4oca 0 a se intocmi in randuiala de bettaia.
Basta, vecland acesta, se opri §i elti cinci sute de pa§i
departe de Michaiu, langa satul Deja si 10 intOrse tate,
armata spre dinsul. Cam MO de séma Michalu c du§-
manul se oprise in loca, pentru anteia0 data bannind ea
fuga lai fusese p6te o stratagema, se urea, pe una ddla ve-
cina ca sa vécla o§tirile lal i Ose cetre Andreiu Barcsai,
generalul sea : (Ce gendesci c yore du§manii ?--cVore
sa dea battällib, respunse acesta. Atunci Michela , din
not stepanita de induoirile §1 nehotaririle spiritului set,
II ij.ise (SA facema pace cu din§ii, domnule Barcsai.)--cE
ccam trç1iti acum, stralucite dOmne:fu respunsul lui
cpuneti plato§a, randuiesce soldatil de bettellia 0 se, ne
epregatimil de luptb.

XXIV.

Indata Michain se puse de '§i intocmi o§tile de battAl-

lia. Ela flea din WA armata o singura frunte de o po-
triva, destul de indesata pentru angustimea campiel, in-
tiqênda-se de la Mari pane in ripa riului Mure§uKi.
In aripa drépte, Incepancl de la Mure§a, veneat mai an-
t& toy Cazacii, caH eraa arcae i archebuzieri dill:1ff,
impartiti in patru scadrane, langl earl veneaa duoë sca-
drane de lanced Romani. Numeral acestei cete de calla-
reti romani §1 cazaci se urea la 4500 emeni §i erat cora-
mandati de Stefana Tahi, carele arsese Aiudul 0 de Fran-

www.dacoromanica.ro
604 MiCHATU-YrrEZUL

ciscu Lazar. Al Aturi cu cAllArimea venia unil battalliont

mare de pedestrime de Skui, Sêrbi §i Romftni, avênd in
frunte patra tunuri mici, ocrotitA din partea stingl de nut
altt scadronti de ltinceri Poloni §i Moldoveni. Preste WI a-
-cestA aripA drdptI era mai mare Baba-Novact, celti mai
d'inteiu generalti alit cAllAiimei, « omt, deli betrftnt, fte
4Spontoui, dar cu mare foct §i curagiu §i cu o deosebitl
4 experient1). La aripa stinga, care era termurita de munte,
yen% rtmA§ita callArimei, impArtitg in old scadrOne, in
nume'rt de patru mit Romftni, Sêrbi §i Skill, ai ceror capi
erat George Budai §i Petro Odoba§a; aceste scadróna erg"
rOnduite de Ambele lature a altor dime battalliOne de pe-
destrime stela, romftnA, s'erl3A td moldovanA, intArite §i
ele cu ale hoe tunuri de campiI, §i a§qate astfelA in
cat acestl aril% sting, se sfer§ia intinlêndu-se incovo-
iatA pe drumul celt mare ce ducea la Alba-Julia. MA
cea-l-altA artilleril fa a§eciatft dinteacestA parte, pe ace-
la§t drumt mare, dinainte liniei de bAttAllil. In centru
veniati cftte-va mil de pedestra§i stela, commandati de
Pangratie Sennyei, de Stefant Bodoni §1 de Andreiu Bar-
csai. Aci era §i Michaiu cn o trupA strAlucitA, alcAtuitl de
boieril sti §i de taft acea nobilime ce il remAsese credin-
ci6s1 in Ardelt §i care ilt insocia din Moldova §i Po Ionia;
dar, pre obiceiul WI, elA nu sta la unt loct, ci meret a-
lerga printre deosebitele randuri. In dosul acestel linii, ca
reservA, venea sub George FArca§, clruia de pucint timpt
domnul II luase commanda cetAtii Lipova, trel mil cA111-
reti sëcui §i unti numerti inseinnatt de terrani pe jost,
Romftni §i Stcui, pe cari Michaiu il armase cu puscile eel
trAmisese imptratul Rudolft, cum §i o séml de Sêrbi, cari
cu mint mai nainte pArAsiserl terra turcescl §1 venise
in mare num'ert a se a§qa in Ardelt.
www.dacoromanica.ro
 MIRISLATI 505

Scopul 1111 MichaTu era, de we cum spunl Unguril, ca

nimicnicind pe Unguril din Ardell, s6 pun/ pe ace§tl ShrbT
in locul kr, lar o parte dinteinOT al trImitl In locurile
pustiT de prin terra Rom Inesch. In urma acestora venial
opt-sute soldati de guardia pe josh, sub commanda ungu-
rulul Mattheiu Gyamarthi. Numhrul o§tirel lul Michaiu,
de pe mIrturia chlar a istoricilor unguri, se urea aprepe
la duch-clecT §i duoh mil 6menT* §i tunuri, marl §i
duoe-pcI §1 §epte de pe Tarducci, lar trel-pcI §.1 duoh,
de pe &then. Brat ace§tI osta§l al lul Michaiu din eel mai
de Andli ce avusese, clel o§tile cele mai bune se aflal In
Moldova §i in terra Romanesch. Firea acestor soldati era
astfell c ei tineal bine §iregul §1 cl dal Intel) parte
§1 intr'alta, de pre cum le venia, flit de nicT o r6nduTall.
Aci, intr'o slriturg se asvhrlial pre departe §i apol aci se
trAgeati fr mhsurl Inapoi.
Intocminda'§l astfell o§tile, Michell le rostl tint mi-
l/611W, le lludl multh, porunci la dila mu pedestyag ar-
chebuzierT semi alle§1 A, se urce pe delta ce1i mal inveci-
nath ce se In Alta 111110 drumul cell mare §i dete semnul
de bIttail. Soldatii rhspunserl en marl strigäri §i tunu-
rile de la cele trel battalliOnes§i de pe drumul mare lace-
purl de o (la% a tuna §i a grindina asupra o§tirel dug-
mane din faça, kr.
xxv.

Basta, &Vaud la intocmirea artnieT lui Michalu, I§T ron-

dui §i elti pe a sa intr'o singurl frunte para1lel cu

* Beth len o face de 25 mil, iar annali§til italieni exagerézX

mal multil, untold armia Veste numgrul de 30,000.

www.dacoromanica.ro
506 MICHA/U-ITITEziTh

lui* Eld a§41 in capetul aripei drepte, asupra drumului

celui mare, und scadrond de pedestrime din Ardéld §i Un-
garia. Aldturi venia o c6t1 de due mil calldreti lenceri,
sub commanda ii Stefand Csaki, Ladislad Petke §i George
Mako. Dupe din§ii veniad pedestra§ii Secui din scaunul
Mureplui, pedestra§ii Clu§eni §i Bistriteni, avAnd de capd
pe Franeiscd Turi. Apoi venia o c6td de o mild Cilia sate
cAlldreti reiteri din Silezia , sub povatuirea lui Melchior
Rottowitz §i Lind Sepratwitz. Preste t6M ac6stä aripd era
eapt mai mare Stefand Csaki. La aripa stingd,pe ripa
Mureplui, stad duoë cete de lanceri ardeleni, King% care
era Intel) cétd, cIlldrimea lui Propostvari §1 in c6sta el,
and scadrond de pedestrime din Ungaria §1 Ardetii, com-
mandatil de Sigridie Prunitz moravul, flancuitd de dill-
rimea Ungariel de susil sub poruncile lui Ragozi; apoi
und altd scadrond de reiteri sub povatuirea lul Balthazard
Rottowitz , Ord alti lui Melchior. In centru , venia bat-
tallionul de duoe regimente pedestrime nemt6sca, coni-
mandatii do colonelul Unii-Henricd Baptistd Petz, avend
la dr6pta cAtl-va cAllAreti armati u§orii sub poruncile Jul
Stefand Petki. Litre centru §i aripa stingd. sta Basta cu
eel o suM Yaloni alle§i §1 cu cavalleril strAini. Eltt inea
de reseal cele patru companil de reindii de cdlldrime nein-
tdscd. din Ungaria de sust, commandate de Rothalt, pu-
and in acestii scadrond §i stindardul iraperdtescd, tirnitti
de und june ungurt. Toth inapoi veniad bed duce sute cal-
ldreti sub poruncile lui Iónti, numitti Cela-din-urmcl. Bud
Tarnasfalvy, cu patru sute c1lirel Secul din scaunul

* Spontoni arida en gregalii cif. Basta dete Milel sale de bt

tMlii o forml semi-lunar6.

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtO 507

Mureplui i Mattheiu Pereset cu cate-va miI de tenni,

Inconjurah t6t5, armata, inveluind'o. In sfer§itt artilleria fu
ardatl dinaint6 aentrului, pe *tile cele marl ridicate
ale campiei. Pe un6 carrü se vedea stand George Borbely,
strIlucitt prin biruintele ca§tigate la 1595 asupra Tur-
cilor, la Lipova, Cianad i Ieno. Neputenclu-se sluji cu
manile §i pici6rele see din pricina reumatismelor arti on-
lare de care sufferia, elt fusese poftitt a sta privitord la
luptd, svaturile mT fiind f6rte pretuite.
0§tirea WA a ml Basta cu a Ungurilor, se urea, de pre
istoricii acestora, peste nurnerul de opt-spre-dece mii, iar
de pre Spontoni, panegiristul lui Basta, era de dwelled
mg, din care duoe-spre-dece ruff pedestrime de deosebite
nap', dar toti de o vitejig incercatl, optil mil ale:rimer
cu trei tunuri de batter% §1 douë-spre-dece de campia.
Ast-felt Intocmindu'§i armia, Basta dete semnalul de
bIttail, in numele lui Iisus §i Maria!

XXVI.

Era dupe amédi cand incepu bttl1ia printr'o fari6s1

pu§dirire din arnbele pkg. Artilleria du§manului ne su-
Ora pu9int, precum §i puscile nOstre pe dinsul ; dar tu-
nurile nOstre de pe drumul mare ilii vatAma gret. Elt se
dating, din loct §i se apropia cu past incett spre linia
116sta care sta frumost neclintitä a§teptandulti. Artilleria
n6strl awe urma, furtunand departe cu mare pagubg, taa,
linia du§manului §1 '1 ar fi pricinuitti stingere §i mai mare,
déca nepotrivirea locului nu 'I are fi slujitd pe alocure-
drept zidt de aparare impotriva ghiulelelor care se ingro-
part in pamente. Atunci, dintre vrgjuia§i, perl isbitil de

www.dacoromanica.ro
508 MICHAth-vrrtzu
o ghiu16 de culevrint Stefand Borsenyi, imul din cei mai
lnsemnati nobili unguri.
Pe la dug césuri dup6 an260i, desperarea du§manilor
de pustiirile ce le facea artilleria romana a§qatl pe drumt,
inspira strejarului-maiord generald Cauriolo o idea feri-
cita care hotlri Oda battalliel. Eld se inNig dinaint6
lui Basta §i II ise cä elt se 16ga ca, cu. o buna caa de
muschetari a11ei, va put6 pune niana pe artilleria dug-
mana a§qata pe drumt, care atat de vatamattre este ar-
miei lor. Placa hi Basta acesta propunere §i Ind.= sc6se
din rônduri het sute din eel mai bunt muschetari §1 IT
dete lui Cauriolo. Acesta apuca cu vre o cinci4ci pa§i
mai nainte de aripa drepta §i, luandu-se pe King/ deluri,
ascunst §i aparatt de cotiturile lor, inainteza rapide asu-
pra guardiel de Sgcui §i de Sgrbi, ce era lasata spre apt-
rarea artillerid n6stre.
Michalu, vepnd cum acea cal de muschetari inainta
cu hotarire, Muni. vre o stratagema §i porunci la celt mai
vecint scadront de lanceri, In num'ert de trei mil calla-
rep*, ca sa imprestre pe du§mant, isbind in c6sta pe mus-
chetaril povltuiti de Cauriolo. Basta ftns vu acea di-
visia de Miceli stand gata a se pune In mi§care §i, pre-
simtind menirea br, porunci lui Melchior Rottowitz ca cu
tog reiterii set sa grabiasca a intêmpina pe läncerii no§tri
§i sl'i isbiasca cand se vor mi§ca, pênl a nu apuca el' a
lovi pe muschetari. Inteaceia, artilleria roman6sca It urma
pustiirile sale in rôndurile du§manului. Ancö §i cei dna)
mil archebuzieri Semi, ce se dal a§eq.ati pe InaIime, ye-
Pnd ca du§manii mal inaintéza spre din§ii, descarcara a-
supra-le toy inteuna unti focti de Ann ; dar puçiuti II
vatamart, chi nu mesurasera bine distanta §1 erat la vre

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEC 509

o duct sute de pay departe de din§il. in acelay timpt

se mi§ca lnainte §1 acea divisia de lanceff mai sust pome-
niff, In cari Michalu I§1 pusese sperarea §i de cari Basta
Mae era In grija ; dar pent a nu ajunge el' A isbiasc a. pe
muschetari, pe caii de sigurt 'I art fi sdrobitil cu totul,
Melchior Rottowitz se grabi a sprijini furia lor, impresu-
ranclu'i cu reiterii al §1, dupt ce se Wail unil cu altil
cat-va, fur/ lanceril no§tri respiny InapoI.
Inteacestil chipt, scapand muschetaril de isbirea lance-
rilor romanY, nasälira spre paznicii artilleriel n6stre. A-
ce§tia, din pricina nuorilor de fumt §i de pulbere ce In-
tunecari pent In departare aerul, nici a vedeat apropierea
du§manilor, dud ace§tia, ajungénd la battaia, Incept a
trage intr'inO, luandul pe la spate. Ast-felt isbiff Ora
veste §1 fiind in mai pu9inil numtrt, paznicil artillerid,
off ce fact spre apararea lor este zadarnict §1 mai toff
cadt mory peste carrele artilleriel, care pica atund In
manele du§manului. Indata Cauriolo porunci sa int6rca
gurile tunurilor, ast-felt coprinse, cOtre linia mistra.

XXVII.

Indata ce Basta \rep isbutirea liff Cauriolo, porunci ca

pedestrimea §1 callarimea ardelene, ajutate de divisia de
pedestray nemy, sa navallasca asupra aripei n6stre stinge.
Dar furia du§manuliff Inteimpina lint curagiu deopotriva
de mare In pedestrimea n6stra, care sta t6pSna fOra de a'§1
strica linia. Nimict n'aril fi pututil ispravi ad du§manul
§i arIl fi fostil respinsii inapoi cu ru§ine §i cu perdere, d6ca
artilleria nOstra, coprinsa de dInsul , isbind acum in ai
no§tri, nu aril fi &di% in r6ndurile lor, adanci §i ingrozittre

www.dacoromanica.ro
Blo ancraiu-vrrtzul,
pustiiri. Ac6sta II aduse in neorbduiall gi p'end in urmd
II sili a'gi strica girurile gi a se reschira. Michalu gi cdpi-
twill sdi, "Aare cari spätarul Rada gi aga Lecca , chiorA
d'und ochin dar vit6zt mare , alergad inainte ostagilor ce
se rdslItiati , silind al opri in WA gi indemnandu'i prin
vorbe gi prin semne a se int6rce la bdttaid ; dar vN'end
cd silintele lor sunt zadarnice , Michaiu , adtmcd clItitti
prin perderea artilleriei sale gi prin rdsipirea aripei stinge
s duse in grabd la centru ca sd stdviliascd pe Basta , ce
Inaintd care acea parte. Ad stall,, clutdnd a inimd, pe ai
s61 gi totd mai sperd ch va puté indrepta bdttAllia , cdnd
vNu cd, gi aripa dréptd, cid cu incetul inapoi. Ea fusese de
odath isbith de chlldrimea lui Ragozi, de pedestrimea un-
gurésed a WI Prunitz gi de remdgitele cIlldrimel ardelene
gi silesiane, aga incat, cu t6th puternica impotrivire gi cu
minunele de vitejid ale lui Baba-Novact , fu silitd a se
pleca acelor isbiri Impreunate. Cazacii, mai ftnt"61 de top
din acéstd aripl, se asr6rlird in riul Muregul, uncle multi
dinteingii se innecard.
Ireclênd ostagii din centru ca si aripa stingl s'a spartd,
incepurd, si ei a'gi pdrasi Andurile, prIvAlinclu-se in neo-
r6nduiald g1 in voia intgrnpldrii.
Michaiu gi generalii q6i se sile6cti din t6te rdsputerile
a opri pe fugari, impingendu'l spro bdttaid , pe unii prin
cultinte, pe altil cu mana gi pe altil cu pavdza. Zadarnicd
trudd ! Nici o putere omen6sch nu mai era in stare acum
a opri din fugh pe reschiratii gi spaimentatii soldati. Ph-
rasith astfelt de ostagii sell gi de norocul dugmand , Mi-
chain Amhsese singurd cu eati-va offf9eri gi cIlldreti, pe
acestii nenorocitd cdmpd de bdttaid. Eld strinsese pe hind
sine st6gurile , sperdnd cd armia se va aduna in jurul a-

www.dacoromanica.ro
 MIRISIAt 511

color semne glori6se. Du§manii se apropiati srla tmpre-

Ore §i Michaiu cu inima despicata de durere nu se putea
smulge din azela loca. Tog respectail acea tacuta §i a-
{Rind mihnire; ou tote acesta, du§manii se apropiase ; tre-
hula a fugi. Ac6sta o strigati cu rugare care Michaiu so-
lui. Ela , Michaiu !... eld sà fuga ? 0 ! nu.... generalii
sal, prietenii sal iubiti ila inconjOra, ila Aga, ila ind6mna,
fla Masa. Ela se hotari in sfersita. Mai anthill ansa po-
runci s 'I adduca sttal celd mare, stégul ërrii. Acestti
stégti farte vechiu §i privita de Romani ca AIM, era de da-
masca alba, avênd zugravita und corbtt pe unt campt
verde , purtand in cloca o cruce ro§il Induoita. Michaiu
puse de lla sc6se de pre lancea de care era atgrnata §i llti
ascunse in sinul sat , (land astfela exemplu offiçerilor s61
de facura, asemen6 spre a scApa cat mai multe stOguri
se putu. Dup6 aceia, dand pinteni callului §i lasandu'i
frêul pe voiä, 1u fuga Inso9itd de offiçerii sei, de côti-va
poloni §i de alti llreti, ce putura scapa , cad du§manii
impresurase pe Michalu §i trupa sa; el erati p'aci sal In-
chid, de t6te *tile la mijlocti §i pe toy AI prinda, de
mai intarglati catusi de puçinti. Michaiu fu gonita de a-
prOpe in fuga sa, de callarimea valona §i de alti cavalleri
dintre du§mani , avênd toil cea mai mare dorinta ca sa
alba cinstea alit duce prinst lui Basta.

XXVIII.

Inteacesta chipti , necurmata §i de apr6pe gonitil de

du§mant , Michalt ajunse la malul Mureplui in vecing,-
tate de satul cela and Miris1lt; riul era lath , adfincti §i
plind de trupurile osta§ilor ce se incumetasera. 02111 trece;

www.dacoromanica.ro
612 MICHAf1J-VITEZIIL

cu t6te acestd nu era alta de facutd , AI dgmanul era

in spate. Michell' nu statu de loct in cumpene ; eld se
asverli in ape, incredintandu-se in puterea ageruhil set
armasart. A§teptarea lul nu fu Igelata ; generosul fu-
gart, deli obositt de truda acelei lile , se lupta impo-
triva vallurilor interitate ale riulul, Innotand cu putere §i,
ferind pe callaretul set de orl ce primejdia , flit trecu pe
cel-l-altt malt alti riuliff; dar acolo, elll'i se opri sleitt de
puterl §i Michell], vklend neputinta la, descallece §i, re-
cunnoscetort pentru slujba ce '1 facuse, cu acea dragosth
ce are callaretul pentru callul set , socul set iubitt , elt
ilt mangaie, Ile trase de c6ma fruntii , ilti saruta §i apoi
II dete drumul 0 m6rga slobode pe campie. Aceste callt,
cu deosebire frumost, roibt infocatt, de vitaturcesca cur-
cita, fusese trämist in dart hi' SigismundtBathori, dad
era pringil in Arial], de Vicenzo ducele de Mantua. De la
Sigismundt, elt incepuse in stepanirea lui Michaiu §i,
parasitil find inteastfelti de dinsul , elt pica in mAnile
osta§ilor hi Basta, cari multt se minunara de frumuse-
tile lui.
IncellecOnd Micl'aiu pe alai cant, se interse §1 aruncl
ochil asupra campiel de bettaie , unde se vedeat ruinele
armiei sale, tete reschirate, gonite §i Wall de dumani.
Oh ! eine art put6 spune cata durere sorbi inima Idi in acea
ochire ! Apoi se indrepta spre Alba-Iulia. In calle, eld a-
junse pe ostnil sef ce fugisera, il puse In renduTallt pe
. at putu §i, impreune cu dinsil, intra in Alba. Aci, pene a
nu sosi elf" , se aflase prin fugari de invingerea Romani-
lor. Sordatil ce erat pu§i in pa0 la cetatula principale
es§isere de acolo ; Wolfgang Cori*, care era inchist in-
teinsa, afland acesta, se cobori in curtea cetatuiel; vre o
cind §6se paznici ce remesesera, veclendult 0 se prambla
www.dacoromanica.ro
 MIRISLEt 513

singura (caci slugile ce area pe Nina sine alergat prin

palatele boierilor spre a jafui) pusera mama pe dinsul §i,
tragendula printrT6 mica p6rta, a cetatuiei despre gra--
ding, ii aruncara mai ant& o secure in frunte, pe urnA
Ii fgoura trel alte rani totil cu securea §i in sfer§itti ilti o-
morirg.
Michalu nu zgbovi la Alba-Iulia decat pea hi schimba,
callul §i Ii lua ce area mai scumpt ; apol apuca drumul
spre cetatuia Faggraplui.
Astfelti fu 'Attalla de la Mirisleu , adsta anteig neno-
rocire, incepatura §i pricing, a tutulor celor-l-alte. Astfela
nestatornicul noroca , in cate-va c6suri , ne ATI acela ce
ne dedese inteatat6 anal §i dupe ataté marl stradanii.
Val ! cate spergri frumöse in§ela ela! cgte prolecte marl
nimicnici !
Mirislea! Mirislea ! blestemil asupra ta, loci" de peire,
loca alurisita ! Ce de sange eroicti sorbhi tu in adsta di
pustia ! Amara nob ! Acestti sange ilt roma isbAndi curend.
Biruintele stralucite de la Gurusleu (3 augustti 1601),
de la Brave' (17 iulie 1603), de la Petrisdorfa (12 iu-
lie 1611) ne vor resbuna cu prisosa asupra viclenilor Un-
guri ; ele Ruse nu ne vor put6 int6rce marimea perdutg
in adsta, A §1 nenorocitele n6stre sfa§ieri cu Unguril, de
atunci One acum , nu vor folosi decal despoticelor hive-
ratil, du§manile n6stre commune. Ni se cade a versa la-
crimi amare asupra acestel marl nenorociri de la Miri-
sleu; dar sa nu invinovatimt de loct provedinta. Noi, cari
robisergnat pe fratil no§tri terranil din t6rra Romadsca §i
pastrasemt in robia Ungurilor pe eel din A let, mai me-
ritarna noi öre atunci marimea §i fericirea ?

33
www.dacoromanica.ro
514 MICHATU-VITEZUL

XXIX.

Armia n6stra se feschirase In t6te pärtile. Spudri cI

de la Mirislgu spre Alba, ca la doug mile de lqcd , eraii
Campiile i drumurile sembate cu trupuri de morti séü
muringi. De pe narturisirea cea mai (11.601 §1 a mal mul-
tora, nol perduramt 4000 6meni,* dud-spre-Oece tunuri
tOte bagagiele.
Basta, folosinduse -de biruin, pornise Indath, cflri-
inea sa u§6r6 , inswitl de o mill din callAretii lui Csaki,
spre Alba-Iulia, In urma ostmilor lui MichalU, din cari
pe multi intAmpinând, Ii ucciserl s6d Ii prinserl. Ajun-
gênd ace§tia in Alba, cu tOte c toti ai no§tri se depIrta-
serä , ei ans'o luänd de pretextt ca ftnc6 ol mai r6mast
lucruri de ale Romfinilor, &tell in pradä orgul §1 ucci-

* Bethlen Aug spune e Basta, insgrcinând pe locuitora Ain-

dulta d'a aduna 1nteun5 morment5 tote trupurile calor cdOtl
In Vdttaiii, ei deter acést5 sarcinit unora din concetlitenii lor
cari, indeplinind'o, raportark de pe spusa annalelor unguresci, et
In cea mai mare movilit erail nou mit de trupuri si In cea mai mid
dud ma, din ambele tabere, dar ea mai multi era5 Sdcui i Ro-
mtuai. Rini Murepl stria mai 045 cea mai mare On aceste
movile. In acestil num6rii nu se socotescil eel innecati. De aril fi
temeinicK acestii arltare, aril urmit ca nol, perynd de la 4 la 5
ma Omani §i fined dud mil Simi ncciY dupd bdttallid (cum se va
-vedé), du§manul ar fi perdutii mai multil (lc I ma Omani. Italienil
Tarducci §i. Spontoni, exagerézti ca deosebire num&ul uccitidlor.
Cala d'intéin 4ice c noi perdurlmil pee mil ostaff i Basta pa-
tru.Yci numal; ce15 d'al5 duoilé c5 am5 perdu% noi opt-spre-
yce mil, afór5 de eel innecati In Mure, i trel-pci tunurl ,
marl gi mid, Tar Basta numal patra-yci de in0.

www.dacoromanica.ro
 MIRISLt11 515

era, maT Multi locuitori nevinovatl. El pusera acolo mana

pe armele tramise lul Michaiu de imperatul. Basta po-
runcise la tail gonacil 01 ca 81 pastreze vi6ta tutulor a-
alora din Semi cad de buna-voil vor depune armele ,
gendind Ai cagtige In partea sa. Agsta. buna-vointa a
hi Basta Are Se'oui fu pricina ca In n6ptea battalliel
&far, neunirea intra fntre dinsul gi Unguri cad, In locii
de a se lasa, a fi manatT de dinsul, 11 aratara ca, ea le a
slujita de instrumentil numal.
Scimil ca Michalu a§eq.ase pe unt d6la ce domina locul
battallid dug mii archebuzieff skiff, 6meni allegi, soco-
tind ca prin inaltimea positieT vor put6 face mina YAM-
mare dugmanilor cu necurmata grindinii a archebuzelor
lor. Acegtia, fiindu-le poruncH d'a nu se mi§ca din locif
fed, numal cand vor fi champ', vel.ura priveligtea Mori-
m6s1 gi fura privitori al nenorocitel battallii, nemi§can-
du-se din locul lor. Dupe ce vequra macellarirea soçilor
lor, temendu-se §1 ei de a lor vi60, facura de mai multe
oil semne cu bandierele ca vor sa se prede. Basta Intel-
lese semnele lor §i iT priimi In milli §i cu omenire le darui
vi6ta §i libertatea. Dar In acea n6pte chiar, ce din Intern-
flare era f6rte intunegsa, Csaki, carele incepuse a se In -
gamfa qicend ca. ela §1 cu Unguril se1 aa ca2tigata battal-
Ba, Tar nu Basta, chilma la sine pe nobilil §icredinclogiI
se1 dintre ungurif din Ardéla §1 incepu a se plange de
Basta, ceci g a priimita fn mill pe Sent cad eraii tocmal
-c din eel ce se revoltase cu plebea Impotriva nobiliniel is-
6pitindu-se a o stinge cu totul; Inteacestif chipt, esf cad,
am obicinuita kr vitejii, dobendisera o a§a de striluciti
abiruinta, sa nu'gi pai lua dreptil resplati a ostenelilor
...dor, satisfactia, deli mica, despre nisce dugnianT ma de

www.dacoromanica.ro
516 M[CHAfU-VITEZUL

neimplcay. Ded elt era de *ere cI nu se cade a läsa.

<nepedepsiti pe acei mi§e1; dar c in acea n6pte chiar el
<pung sfer§ita du§maniel §1 vietei acelor 6meni dintr'o par-
g tidl ce le este cu 'gala supgrare impotrivit6re §i vräjma§g.
<Cat despre generalt, lesne se vor puté indrepla dinainte'l,
<sub cuventil ca el n'ail rágacluitii nimicA Secuilor §i prin
turmare n'aii gre§itt intim nimicti scotend din lumina PA
(pe acelti turbuthtori al lini§tei commune).
<Placurl fOrte cuvintele hiT Csaki la acele inimi, stri-
ecate de necazurile Mite, din naturA nemilostive §i pe-
este mestua nesatiOse de rësbunare), clice Spontoni. Deal,.
tott de ob§te hotafira, ca pe la mqul noptil sl uccida pe
acel nenorociti, cari pe parola dath lor de Basta, neputend
brniI o asemen6 barbara Intreprindere asupra-le, f"6th
grija sét dormiari, sOti nearmatl veghiati. In puterea nop-
tit §i in theerea cea mai mare, nobilimea ridicl din cuar-
tierele lor cate-va mil de pedestrii sa§l §i unguri, pov6-
tuitT de cripitani (Entre nobill, du§mani de m6rte al Se-
cuilor §i inconjurara locul despartitii uncle ace§ti nenoro-
citi avusese porund a tAlArt. La una semnil datit intro
nobill, din deosebite purti ei navalira cu soldatii lor In
mijlocul Secuilor i, cu viclena §i asprl cruclime, 'lute §i
kra, pregetti ii injunghiail §i II uccideati uncle §i precu,n
II aflati. Prin ac4sta gr6znica jertfa, se stemperath sufle-
tele nesätiOse ale nobililor en m6rtea a doug mii nenoro-
citI Skiff, toy 6meni alle§i §i fl6rea natiei kr. al'apta cu
<atat mai crudu §1 barbarl, adaoge Spontoni, ca se saver-
<§ia de 6meni din aceigi nap, lege §i obiceluri). Ast-
fail de aste O. de inima curata aveati aristocratil unguri,
tlu§manii no§tri.
D esplAca fOrte cruda lor Asbunare la t6ta'armia Impe-

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEti 517

rittésca §1 multi incepura a povatui §1 a striga lui Basta

-de a pedepsi pe eel ce at necinstitI tótä armia §i pe ge-
meralul el; dar Basta, de §i amarita de acest6, nu indrazni
A face Did a çlice nimict. Astfel capata §i mai multa in-
draznéla Csald, carele, puind mama pe cate-va tunuri §i pe
o parte de munitiunile din dobênda battälliei, fara de vola
lut Basta, le trarnise la castellul sn de la Alma§a.
A duoaili dup'e battallia, Basta porni pe comitele To-
-maso Cauriolo la curtea imparatdsca spre a duce bandie-
rele §i stturile ca§tigate in battail. In clew ile ajunse
acesta la curte §i hi indata priimita de imparatul, care se
inveseli multa de isbanda, darui bine pe tramisii §i lauda
multa fapta lui Basta. Astfelti se dovedi complicitatea
curtil in purtarca generalului el in Ardent
Intfacel, Basta §i Ungurii, fara, a mai intailia alaga
la Alba-Iulia, uncle gasesca ormul pradata de ömenii lor
§i trupul luT Wolfgang Corni§. ET poruncesca sa'l punk
trupul intfunt sicria spre all inmormênta mai tarclia
WI a mai perde vreme se luara in urma luT Michaiu.

Mithalu , obosita , plina de grip. §1 de intristare , cu

puginii Omni ce ila insogIau , Wand de laturi SibiTul,
merse la Fagara§ti, uncle avea in cetate femeea §1 mune
lucruri pretiOse ale lui. Aci se apuca. sr§l adune r'ema§i-
tele splimêntate ale o§tirel sale, care alergaa catand sea-
pare in acesta loct sigura. Printre ace§ti ostae se arata
§i Baba-Novaca, ranitti, cu Ord §i barba arse, cu faga
-smolita de pulberea Angel-6A a battalliei, cud Ii facuse
-cum se cade clatoria 1111 in 1ioa luptel, indeplinind tota
www.dacoromanica.ro
518 MICHATU-VITEZUL

de o data §1 slujba unui capita/1A prevagtora §i a umil.

voinicti soldatt. InfaciOndu-se elii dinainte domnului gii,_
ii Oise suspinand §i intristatii : (Suntem biruiti §i. infranti,
cd6mne, mai multa de impotrivnicul nostru norocii, decat
cde armele du§manului; §i pentru ca ela sa, nu ramana.
cm totul mangaiatt prin mart:a ta, incallecali callul §i
cmantuiesce-te trecênd in terra Bombes& Acesta loca
cnu este atat de sigurt cat sii nu OM fi luata de birui-
ctorul Basta, carele merea gonesce respanditele rema§ita
gale ticaitei nestre o§tiri. i inteadevera sa me crop a ma
4 fi voita mai bine 0, ramant moral printre atati viteji
a soldati, ucci§1 in battallia, decat fugind sa mai traiesca
cdupa o perdere atat de nenorocita §i vrednica de lacrimi,
cde n'a§ii fi dorita a ingriji anca de siguranta ta §i a te
csluji One la celd din urma suspint. Fugi dar, cu ce al
cmai scumpt, caci du§manii peste pu9ina vor sosi aci, vor-
cimpresura acésta cetatuil §1 atanci iti va fi peste putinta.
.a scapi. Ea big voiu ramaa aci spre a aduna pe nano-
crocitii rasipiti §i will sta pêne la m6rte impotriva dug--
cmanilor no§tri.,
Micbaiu iubia §i stima f6rte pe batranul saa generala
Baba-Novaca §i hotari a urma, povata lui. Deli ansa
Baba-Novacii staruia ca sa ramana cu cati-va soldatl spre-
apararea acelei cetatui §1 a tine in loa pe dumani, pense
sä apuce Michaiu A scape, voind astfel a'§i jertfi. vieta
pen= mantuirea stapanului sat, dar Michaiu nici in
tr'unti chipt nu vol sa piece fera dinsul. Deci impreuna.
intrara in terra Barsei, la 23 septemvrie Oi tabarira, la
Codlea. Aci Michaiu intêmpina trupele ce, depre porunca,
Jul, ii adducea filul s'ea Patra§cu, din terra Romanesca §i;
cele ce II venise In ajutoril din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 MIRISLtO 519,

XXXI.

Tdrra Barsei fusese teatrul de scene sanger6se. Bravo-

venil in 12 septemvrie, a-duoa-li dupd rlsc61a lor, ridi-
cased, furci in mijlocul pieta, unde acltat pe ori-ce ror
manti puteat pune man& In aceigi Oi aflara el o trupI
de Romani sunt apr6pe de hotarul Barsel la Rue, lit, voind
sl intre in Ardent. Acéstl scire o intthirà cati-va blrbati
fruntail din 6stea romanl, cari venial inainte §i mergeal
for/ prepust, nesciind nimict de trldarea Bra§ovenilor.
Ace§tia anst %A veste cadt asuprl-le §i ii duct in ce-
tatea Bra§ovului, uncle dupt pu9inI cercetare, furl indatl
omoriti, pastrand numai pe unt agl all hr cu vidtl. In
aceia§i sdra, pe la 4 césuri, es§irl Bra§ovenil ca sl. intêm-
pine pe Romanii ce sosiat. Dar ace§tia, fdyndu-se mar
slabi cu numtrul, se traserl Inapoi. Pupini picarl in ma-
nele du§manilor §i furl ucci§1 ftrl mill.
In 13 septemvrie _pe la amdcli Bra§ovenii mergt de
punt tahdra la Prepfert, ca in tlioa urmIt6re sl, 'All-
liascg asupra acelor Romani ce se a§teptail sl, yid, din
Moldova, pe la Mint. Pe MO din§il se unirl a-duoa-
Oi §i o sutl cincl-cleci pedestra§i unguri cu pusci. In acea
Oi de 14 septemvrie, ei nlvAlescil asupra Romani lor, cari
incepeal a se arlta. Dar al no§til le fespunserl cu astfel
de thil %cat pe multi dintfin§ii omorira, pe altii ii rl-
nirl §i eapul tunarilor lor priimi printr'o bombl o astfel
de loviturl, incat nu amase pelle pe trupul sbl care sl nu
'fie arsl. C6tre sdrl le merse Brt§ovenilor mai bine, cod
luarl de la Romani unt tunil; dar a-duoa-cli, afland cl so
sesce din Moldova armmul Sava cu o trupl de Moldoveni,
el nApustirl totulwww.dacoromanica.ro
§1 fugirI de se inchiserl in Bra§ovt. .
520 micuAlu-nitzu
In aceTa§i Oi &cuff de pe lfingl OM se ridicl asupra
Sa§ilor O. aprindt Crisbavul §i Bodila. A-duoa4, in 16,
se adunä RomaniT cu MoldoveniT, titre cari era §i arma§ul
Sava, §i cu Skull, la Pre§m6rt de unde, mai nainte de a
incepe ceva , trAmitt o deputatia la senatul din Bra§ovt
ca sl cerl urmäterele : 41°. intrebä pentru ce nu'i at M-
oan a trécl In pace, ci le at fkutt felurT de strickTunT,
comorind multi dintein§iT §i luandu-le §i machinile de as
eboTu; 2°, certt a li se dea lor toff nobilii catT s'aru afla
41a ei §i mai allesti cel ce s'at4mpreunatt in Oioa trecutä
<cm din§iT in contra Romanilor, asemend §i tunul tott de
tla din§ii».AcestCle cert printeunt bra§ovent pe care l'ail
fostt prinst in clioa trecutl. SkuiT amenintl pe Bra§o-
veal cu foct de mi le vor da pe nobili §i tunul. Bra§o-
veniT respundt cl, de vor da focd, eT vor omori femeile §i
copiii Romanilor §i ai Skuflor, care se dig spre siguritate
in Bra§ovt. In urmarea acestora, in ioa de 17 septemvrie,
trecurl al no§tri in pace prin térra B8rseT, nefacênd alta stri-
Winne decat ctl aprinser a. unt satt romanescil ce parte
se tinea de Bra§ovt , parte era mo§ia unui nobilti. Spunti
el num'erul celor cari irecuserl se urea peste cinci mil. In-
teacestt timpt, Bra§oveniT priimesct scrisere de la Turda,
ca a inchig tete drumurile §i sl tale tete 'Muffle de
Are Moldova §i Romania, pentru ca a nu pea, veni 6ste
de ajutort luT MichaTu..par Bra§oveniT n'avurg timpt a
face nimict, c6cT dimineta, la 18 septemvrie, aflaa prin-
tenni' romant anume Rascie ce venla din terra Roma-
nescl §1 care picase in manile lor, cum-cl Ntraru, filul
luT Michalu, se apropie cu o arra% de 29,000 6menT §i
GA RomaniT sunt hotgrity a depada tea terra Bêrsei §i a
o nimici. prin foct §i prin sabil ; lucru de care se §i incre-

www.dacoromanica.ro
 MIRISLE11 521

dintara Bragovenii, coci pe la amécli o sémä de Romani,

afiand c femeile kr lasate In Bragovti s'ara fi omoritil
de orageni, detera, de o data foct la satele urn:More: Preg-
m6rul, Hermanul, Bodul, San-Petrul, He ltia, Noul, Fel-
diara, Rotbavul §1 Magherugul. Bragovenii anso nu omo-
risera pe femeile Romanilor ; ei numai le adunasera de
prin oragO, unde gedeat imprigtiate gi le inchisesera In
-casa svatului, ca sa le opana acelor ce vor navali asupra
cetatil. ln 19 septemvrie, Romanii se apropie de cetate gi
aprinda Intr'o suburbia trei case, dar ffind f6rte puçini,
se traga dinaint6 navalirei oraghilor. in 20 septemvrie,
Patragcu, care sosise cu armia sa, tramite cu amenintari
fagaduieli scrisare oragenilor, Indemnandu'i a se suppune
lni Micbaiu. Tota in aces cli, noua cete esgite din Acuime
in t6rra Barsei, prefaca tott ce le vine inainte in prafil
gi cenuga gi aprinda satele de-a-randul, incat Ara arclea gi
Codlea. Bragovenii, spaimentag de aceste pustiiri, s'art fi
suppusa indata ; dar a duoa-cli (21 septemvrie) primira
veste cum-ca Michain a fosta battutt la Mirislau. Scirea
acOsta ii indarji spre aparare.
Iata care furl pustiirile ce se cagunara In t6rra Barsei
pena in clioa de 23 septemvrie, cand sosi Michalu la Cod-
lea, pustiiri ce nu furl intrecute cleat prin infricogatul
rasbolu koala de la 1848 gi 1849.

XXXII.

Michain intrand in t6rra Barsei, aprinsa de mania asu-

pra Sgilor pentru tradarea kr, porunci sa se dea flaca-
rilor t6te tergurile pe unde trecea. Soldatii sal de la Mi-
rislOu adunandu-se pe langa dinsul i impreunandu-se en

www.dacoromanica.ro
522 MICHATU-VITEZUL

o§tile venite din terra Romftnesca §i din Moldova, eld sa

vdclu lard§l in capul unel armate puternice, pe care au-
torii poloni o urc d. la cinci-q.eci de mil (5meni. De ard fi
adevdratd spusa chronicarului Fuchsius, cd Pdtra§cu ve-
nise cu duod-4eci §i none mj1 §i c arma§ul Sava adunasa
cincl mil' sub commando, lui, addogindu-se acestea cu vre
o cinci-spre-pce miI scdpati de la MirisIdu, ardtarea po-
lonilor n'aru fi o exageratil. Ori-§i-cum Michaiu avea a-
cum destule trupe ca s pad crede c va isbuti a'§i rds-
buna asupra lui Basta §i a Ungurilor §i a'§i redobêndi
puterea asupra Ardelului.
Rift 41 a§eqnse o§tile la Bodd §1 la Pre§merd §i *apt&
sosirea Nemtilor §i a Ungurilor, cad acum ere" pe la
6reaia, ca s le dea NUM dud In 30 octomvrie Ii
sosi scirea c hatmanul Zamoisky, cu Sigismundil Ba-
thori §i cu feremia Movild, ad intratd in Moldova in ca-
pul unel frumese armate, compusd de Poloni, Turd §i TA,
tarT §1 cd al se apropie ca s nftväliascd in Ardeld. Polo-
nil trecuserd Nistrul in Moldova la 30 septemvrie. Scimd
cd CU cftte-va luni inainte, ncö aflftndu-se Michalu in
Moldova, Zotkiewsky cu armia sa, din -porunca lui Za-
moisky, 41 aplase tabdra pe malul Nistrului in dreptul
Hotinuldf, uncle aberail Rom ftnii. intdlniri particulare-
Incepurd de atunci !litre osta§ii ambelor tabere. Polon%
incuragiati de nisce mid lupte, in care fuseserd norocoii,
cereat de la cdpetenia lor WI lase sä trecd riul. Zotki-
ewsky scrise ml Zamoisky intrebftnduld de'l dd void a
trece Nistrul mai nainte de sosirea buT. Zamoisky IT eds-
punse cd se lasä pe intellepciunea sa, recommandlndul
d'a nu expune cu u§urintd o§tile ce avea §i care, perpn-
du-se, nu vord maT pute fi puse la locd, din ura ce simte-

www.dacoromanica.ro
 MIRISLt 523"

t6rra pentru noul djdii. Zotkiewsky, incuragiatil prin a-

cestli respunsli alti lui Zamoisky, se urc a. pe o magurl de
unde putea sa vé totli ce se petrecea in tabera n6stra.
Inteo 0i, vliclend cl la noi nu este aga, mare prive-
ghiere, de pe cum era totli d'a-una, trecu riul ferl veste
gi FAcu o isbire puternicg cu tunur marl asupra intari-
rilor taberei n6stre, care vatamandu-se greli, al nogtri
furl silly a se age0a in altg, taberg, o mill mai departe
in dosul celei d'antelu. Polonezil furl nevoiti indata,
a trece xiul inapoi. Totil ce eagtigara, prin acéstg, is-
bire fit cl cotnmunicatia pentru transportul bucatelor, se
flcu pentru ei mal inlesnit6re. Inteaceia, Poloni! mai
luarg iniml gi sperare de isbendl, cand Apra cl sosi in
tabera lor gi Ieremia-Vodg. Elli Ii lgsase femeea i co-
piii la Cameni i venise a se uni cu Zotkiewsky, adducend
cu sine o mil de cä1äre i cinci-sute pedestragi.
Generalii nogtrii din Moldova scrisera lui Zotkiewsky,
intrebanduld pentru ce a trecutli Nistrul gi de adduce
rgsboiu séli pace ? Polonul respunse (ea acésta intrebare
cdin partea celor ce ali versatli sange polonli este o noul
cocarg; ca rasboluLgi pacea aterng, de la craiu ; cl elti
dpropune o armistiti Io treqeci i1e ca s m6rgl unA
etramisti din partea n6stra, a se intellege despre acestd ea
craiul.
Ac6sta armistitig, pe care ai nogtrii %tura gregala a o,
priimi, o inchiaiase Zoltkiewski, in intellegere fiind la
ac6sta cu Zamoisky, numai cu acelli scopt ca sl dea a--
cestul'a timpli A sodascl cu armia sa.

www.dacoromanica.ro
Z24 MICIIIIU-V1TEZU

%XXIII

* Aci i ast-felil se intrernpe manuscriptul ltti Nicolae 1351-

tescu, Ora de nici o urnal de redactiune pentrn ultimele capi-
tole din Cartea a Va precum nici pentru Cartea a Via care avea
a fie cea din nrml.
Depre tote aparentele, cartea intitulad Mirisl.ii, avea sI co-
prinda tog qirul nenorocirilor militare ale Rif Michauu din 1600,
perderile sale in Moldova qi in terra Romanéed, cn batiliile de
la Sent It qi de la Telejen5, in octomvrie 1600, uncle armatele ro-
mane furl invinse de Potocki qi de tradatorul Moisi Seen Sul, en
acel'a de la Argeq5 perdu% la 25 noemvrie. Rapide i greanici
grIneldire de catastrofe, picand nun dupe alta pe capul eroului
remind, p5risitd acum de norocul, dar nu §1 de geninl sail ! De
soda, elil nu 'qi perdu curaglul 11, in Cartea VIa a opera liii
BX1cescu, noI l'arafi vecluta de signet' pornind insnqT la Vienna
qi la Praga ca s véçI i s vorblasca in persOn cu imperatul
Rudolfil, &via se adtase pururé aqa devotat5.
Penns Balcescalui ne era fi descrisil, en neasemuitul el farmed,
impresiunea impunetOre cé produse voevodul romant asupra cur-
ei mundane, petrecerea lul prelnngita la Vienna qi la Praga, in

www.dacoromanica.ro
 MIRISLEU 525,

primgvéra annulni 1601, intrevederea sa en impgratul i Atha-

eele 1u tractative diploms,tice, distinctiunile meritate ce elt ob-
Vim acolo i in sfdrqitt intorcerea sa triumfalt in Ardélg, unde,
ajutatt scam de viclénul Basta i gonind din scauml pe nests-
tornicul Sigismundii Bathori, intorsil pentru a trela &it la domnia
Transilvaniel, Michaiu Ii limpep restriqtele miitare din tOmna
annului trecutil in strglucitórea brittgllig de la Gurus lgu, isbendg
cittigaft in 13 augustg 1601.
pioa vestitt de la Gurus lgu era destinatit de Balcescu st fie-
punctn1 luminosü a1 acestei ultimo cgrti a operel sale, precum
ea itrea a fi i unii not lucéfert de glorig pentrn domnia romit-
néscit a hit Michaiu.
Dar, printeunil contrastil din cele mai dramatice , in pript
dupg dinsa, avea sit sosiasci' grOznica scent de tritdare, in care
generalnl Basta. nnéltg inrgutatitt a vicle iei austriace, cum&
prin uccigaff din guardia sa valong, viéto. multit pré scurtit a e-
roului romtn i r ^turnt astfelil din temelit tott edificiul mg-
rirei nationale a Rominilor.
ate subiecte de elocuente, de nimitóre, de patetice povestiri 1
Cine va fi acela care, en un ega1i talentil, a implini vre o
data lipsurile pe care o mOrte timpurig le a lgsatil in nemuritó-
rea scriere a lui N. Bakes= !
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
§i cine va fi acela care va indeplini aievé visul de Meirire Ro-
meinesed, pe care ucciderea lui Michain Viteznl, Ili.i contenl din
flptuirea lui, in acea fatalt diminétit de 29 augustil 16011
Nota editortaul.

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE BALCESCU.

SCRIERT DIVERSE.

www.dacoromanica.ro
 NOTA PRELIMINARIA.
Am adunat6 aci patrn din scrierile lui N. Ba1een:1, ce, sub di-
ferite priviri potii presenta nnü interesti mai vi6 eititorilor ma-
rei sale opere istorice, cari, ajunqi Oa la acéstI paging, de si-
gur6 vor simti en dnrere lipsa nereparabil6 a sfdr§itnlui istoriei
ml Michcau-Vodei 'Rim&
Cele ce vem6 tipgri In urmA sunt presentate aci ea in chipii de
compensatinne , âns fi6-care dinteunii punet6 de vedere deo-
sebitt.
Mai antêiii vomil retip6ri, ca unil complement6 la cele tlise de-
spre persemna domnescului eroil alil Rominiei, parte& ce se at-
tinge de Michalu Vitézul In articolul din Magazinul istoricit
pentru Dacia. vol. IV, 1847, Intitulatii : Bulletinit despre por-
tretele principilor ferret Romdnesci ce se aflei in cabinetul de
stampe de la Biblioteca regale din Paris.
Apoi, ca relativii la miririle poporului rominii din Ardilii, pe
care Billeescu le-a apretuitil eu aqa Inaluh petrundere in cele duo6
din urmg cgrti ale Istorief sale, vomfi reproduce frumosul cu-
ventil rostit6 de dinsul la Paris, In tlioa de 15 main 1851, anni-
versara Migcdrei Romdnilor din Ardelit la 1848.
Pe urmit vomii face locti printre scrierile cele mai tir4ii ale
marelui nostru prosatorii, acelei poetice aruncgturi de ochiu asu-
pra Intregel sórte a poporului rorniinti, pe care, in ori-ce cash,
Billcescu a &Oil acela carele ne-a dat'o, Inteo minunat6 limb
strgmo§éseg, sub titlul de : Cantarea Romania
In fine, vomil Incliii, reproducênd cele duo6 insemnate memo-
rit scrise de Balcescu la Incepntul carrierei sale litterariligtipl-
rite, unnl la 1844 In Ial (In Fact litterard i altul, la 1846 In
Bucnresci (In Magaz. istor. p. Dacia, t II), tratand despre : Pu-
terea armatd fi arta militaré la Romanii din âmbele principate
terra Rom inescii Eli Moldova; Incrare, care prin nennmerate puncte
se lég6 en istoria, mai cu total ostg§éscrt, a Românilor din tim-
pul Ini Michain-Vod6 Vitézal, i prin care junele antora Iff des-
pieg vêrtosti, de la Inceput6, brasda sciin%ific, pe care avea, In
cati-va anni, aft de multh uh o Inrodiascg.
Aceste patrn fragmente vor Irtsa, Bunten.: Incredintati, In mintea
pi inima tutulor, o saner& Intiprtrire, f6cand pe fig-care uh pre-
tulaseg odatg mai mita, cite norocito Insuliri ale istoricului cri-
tic6, ale prosatorului plinhi de talentil td ale ferbintelui di Ituni
natoldi patrioth era4 intim:lite in acelil mare blrbatii, ce a peritti
dintre noi la vérsta de aje anni , lisindu-ne atitté capete de
opsr6 litteraril i istorice. Editorul.

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL
DESPRE PORTRETELE
PRINCIPILOR TERREI ROMANESCI i MOLDAVIEI

CB SE AFLI LAT CABINRTIM DE STAMPE DE LA BIBLIOTECA

REGALg DIN PARIS.*

Sunt duol anni apr6pe decând, avend norocirea a me a-

fla in mune lubita n6strA térrl , mi se vestl cA Ill dr.
Mayer adduse din Transilvania unti portretti alil lui Mi-
chau Vitézul. Eram ferte doritore a vec16 caracterul fisio-
nomice alul acestul Ma1t:1,41e eArui caractere woralit§i.
DoliticA liii mUe.4e atata timpti ale acestul bArbate
care pentru Romani este nu numal une eroti ce a accope-
rite armele lor cu o gloriA neperitOre , ci inc6 simbolul
idei de viOte, idei de mantuire, simbolul Unimit lop Irort-
/innate. Mergatu atunci in salonul d-lui Poienaru unde
acestti portrete se afla expust §i, veq.end o fisionomil care

Tipitritil maI fintau In Magazinul istoricei pentru Dacia

BocurescY, 1847. Tom. IV. pag. 212-217. 21. E.
34
www.dacoromanica.ro
530 N. BILCESCU
nu 'nil spunea lid unul din simtimintele ce caracterisat
pe acestil mare berbatt , me intorseiu cötre prietenul ce
me 'nsoçia 0 '1 Oiselu din convingere adfince : (Nu e a-
cesta Michalu alt nostru. ,
Citiiu in urml disertatiunea invetatului du A. Kurz,*
in care did se silesce a dovedi c acesta trebuie se fie celt
adeveratt portrett, §i remeselu cu t6te acestea statornict
in merturisirea mintii 0 a inimei mele.
DecInd me aflu depIrtatu de térra mea , in necurma-
tele -mele .cerceteri.. piiu bibliatheelle. maLmultor4rxi.
clutarnt meret s pott da, dupe vre unt portrett alit lui
Michaiu V.V., deosebitt de acele ce se afle in certile lui
Ieronimit Orteliu i Lana Bisseliu, cunnoscute de d1 A.
Kurz. §i pe care gesinclu-le 0 et p, amtt pusA de mi le-a
desemnatt, cu tOte ca nu me multumiat. and me aflaiu
In Roma, clutalu in de§ertii in bibliotheca intro miile de
portrete ale altor 6meni vestiti , fere a aye norocirea a
gasi acestti portrett acolo unde at fi doritt mai cu sOnie,
vede. In sfer§itii Dumnqleil implini cu prisost do-
rinta mea.
La 2 ale acestei luni, insoçitt. de prietenul met (11 A.
G. Golescu, ne duseramt la cabinetul de stampe de aci, ea
sI facemt 6re care cerceteri archeologice. Acolo intre al-
tele ceruiu, fere multa speranta ce, voiu gesi ceva, se mi
se arate portretele ce at despre Ottomanii, Ungurii, Tran-
silvanii i Rombii vestiti. In condica collectiunei pentru
Transilvania, Iatä ce gesiiu :
ese portrete ale lui Michaiu Vitézul, §1 a-nume :
1. Portretul din cartea lui Ieroninul Orteliu , de pe

* Veg Magaz. istor. Tom. II. pag. 871.

www.dacoromanica.ro
 PORTRETELE LUI MICETAIU-VITEZTIL 531

tare s'a facutd copia in uleiu data de dI dr. Mayer la

Museul Nationala;
2. Portretul din cartea lui Ioanit Bisseliu. DI A.
Kurz arata Cu pré mare cuvênta, despre acesta portrett,
-ca nu crede a fi celd adev'eratt , dcl fisionomia'l este pré
bgtrana, de vreme ce e bine cunnoscutil cä Michaiu fu uc-
Lisa la versta de 43 de anni. Aceia ce adaoge d1 A. Kurz
ca imbracamintea acestui portreta , care i se pare mai cii
totul turcésca, era fi o dovada de neadeverirea IA nu mi
se pare exacta. Singura deosebire intre acdsta imbraca-
minte de a celor-l-alte portrete, este gugiumana. Acojsta
'este de blana, lasata' la o parte pe stinga, in forma caciulei
turcanesci, numal ceva mai ova §i impodobita In partea
drépta cu unti frumosti surguctu cu petre scumpe. Eti amt
vq.util in t(Srra mai mune portrete de ale principilor no-
tri purtand aceiaFgu &mad, precum i aci vre'o cate-va
portrete de unguri §1 poloni tota cn asemen4 caciall. Din
potriva , caciula de la portretul din cartea lui Ieronima
Ortelin, este necunnoscuta, intre Romani. Pe acesta por-
-treta se afla numele pictorului i ala sculptorului :
Umbach fecit. I. A. Boener sc.
de desubtul portretului sant sedse aceste cuvinte :
Michael Wallachiae Waywoda.
3. Alti trei1 6 portreta se agmëna cu acesta din sust
din cartea ml Bisseliu, atat la fisionomil cat O. la imbra-
caminte; barba numal, e mai lunga §1 incolturatä, 'far nu
rotunda ca la cel-l-alta. thaprejurul portretului se A/
scrisa cu littere marl acestea :
Michael Palatinus Valachiac.

www.dacoromanica.ro
532 N. BALCESCU
Tar din josh de portrett aceste versuri :
Eidem, o vellet, Dacorum hic collet Michael
Eximeret Turco, libera tota jugo.*
4. Alti patruld se deosebesce de acestea de sush eat
In fisionomih, eat §1 in imbrIchminte. In acesth por
treth stampath cam eeti de pe lemur] pe o fOil in-40, bu-
stul principelui e intregh, figura e lungirdp tare §i slabh,
call, ca In t6te portretele lul, Mae marl ; barba, de pa
moda spaniolh, are numai la blrbih, iar pe obraji pu9ink.
capul e golt , fruntea lath §i rash pu9inti , Oral scurth.
Sub manta 'Arta lurid, (plat*, cuirasse), in mana drdpth.
unh topuzt. §1 la cOpsti sabi. Josh sunt scrise aceste cu
vinte cu littere mari :
Michail Vaivoda della Vallachia il quale prese la
cità de Nicopole ne la Bulgaria, l'anno 14598.'"'
§i la valle cu littere mid :

Ioan Orlandi forma in Boma.

Din sush in coltul din drépta a1 stamper, este unil
scutt cu o cordnnh d'asupra , infh9i§ftnd o cetate cu trer
turnuri; ftmdul cadrulur arath unh chrnph de bIttAllia.
5. Alti cincild sdnahnh in t6te cu alit Oseld , de care
vomu vorbi acum, deli e muï rat shpatil. Imprejurh are
acelea§r cuvinte', 'far In josh, aCestea (care nu se afil In
cel-l-alth) :
Franco forma.

* Acesta e Michaiu care pito, inedatg ce va vol, sr& miluteasci

pe toff locnitoril Daciei de jugul Turculut
** 11ichala doninul tgrrei Rominesd care lug cetatea Nicopoli
In Bulgaria, la annul 1598.

www.dacoromanica.ro
 PORTRETELE Lift MICHATU-VITtZUL 533

6. Cand vaqurama pe cela de aid §ésel4, strigarama de

,o data :.sAxesta<estel» Citirea cuvintelor scrise pe por-
treta ne inciedinta desavêgita. lace ce e scrist :
Imprejurul portretulul cu littere marl, aceste cuvinte :
.1Ifichael Vaivoda Wallachiae Transalpinae utroque
fortuna insignis et in utroque eadem virtute.
Aet. XLIIL*
jost pe portreta, acestea :
cum privil. S. Caes. .Mos.
mai la valle, aceste versuri :
Tanti facit nomen Christi, Maiestatem Caesaris,remp.
-Christianam, et Ecclesiae sub Pont. Max. concordiam:
Sui prodigus publicae devotus saluti :
etiam si dira omnia et diri adversarentur :
Ficta obruens factis."*
sub aceste versuri e scrisa cu littere marl :
S. Caes. Meis, Sculptor Aeg. Sadeler ad vivum deli-
neavit, et D. D. Pragae. M. D. C. I. ****
Acesta portreta facuta la Praga, unde Michalu fu prii-
mita cu mare entuslasma, de pre marturia lui Orteliu, fa-
cuta depe natura chlar de sculptorul Imp6ratului, fora
* Michela domnul tgrre1 RominescI strilueitor5 in noro eke §i
-In nenorocire i virtuos5 In anAndoug. In v6rsta de 43 de aunt
** Atfitstimg numele luT Christos,Maiestatea Impgratului, Re-
publica creqting qi concordia bisericeT sub marele Pontifice, !neat
pentru binele public5, nu 's1 cruti nici Sinta sa : purcede inainie
igra temere, chiar i décg s'ar impotrivi tits puterile laduluT; prin
laptele sale intrece prgsmuirile poetice.
*** AegidiA Sadeler sculptorul Maiestitti1 sale imperiale l'a de-
tiemnatil de pre uatur i l'a dedicatii. Pima, annul 1601.

www.dacoromanica.ro
534 N. BALCESCU
!whole la e mill mai adevërata §i mai bine nimerith. Gra-
vura e eat se p6th de frumos0 fleuta, §i astfelfi cum acum
nu s'arh put6 mai bine face. Fisionomia principelui rgs-
punde intocmai inchipuirei celor ce ati studiata caracterd
acestui Mrbata extraordinarti. Figura e slaba, melanco-
Bea, seri6s1 §i cam aspra, in totil, fOrte frum6sa §i en mita
expresiune. POria pe spate o manta alba, en galerti de Mang
§i In mph en o gugiumana intoemal ca aceia ce amti de-
serisa mai sust in portretul din cartea hiT Bisseliu.
Fericiti de adsta pretiOsa &ire, noi hotariramti indatti
a ne de§erta *reit nOstre pungi spre a stamph depe
dinsa o gram% frum6sa §1 credinci6s1 §i a da in admi-
rarea Romanilor adearatul portret6 ala erouluilor. Pre-
ste pu9infi acOsta gravura va fi gate §1 o vomu porni Ia
terra.*

Bellevue, lunga Paris. 1847, angustil.

* trrmarea bulletinului tratezi despre portretele altor domai

aI t6rrel Rominesd i aI MoldovetDespre portretele lni 31i-
chain Yitézul, in numgr6 de dnoe-spre-Oece diferite tipurl, veg:
Dint. A. Stu/Ma. Memorill asnpra portretelor domnilor RomfinT,.
in Annalede SocietalitAcademiceRomcine, pe annul 1874. Tom,
VII. pag. 136-140. N. E.

www.dacoromanica.ro
 M1SCAREA
ROMANILOR DIN ARDELU
Li
1818*

Una din faptele cele maT minunate ale acestuT minu-

nata alri xuchi vécti , förl induoialg cl e de§teptarea na-
tionalitAtil roman,: in Ardé lit, dup6 una somnil grea in-
tr'una juga ce de o miil de anni o ImpovArh. Nici odatl
o nap mai multl vreme In rebut cumplitA nu Moll! Niel
odatt o natit robitA, mai rtpede §i intr'una timpa mai
* La 1848, pe cilnd o migcare de unti caracterti asprn, dar cn
total nationalfi, turburi multi! gi chmpiile Transilvaniei, multi
inbitul nostrn istoricil N. Bilcescn, scapatii din inchisOrea pluti-
tore de pe Duniire in care ilil tinura vre o cat-va timpS Muff,
clup5 intrarea lor gi a Rugilor in Bueuresel, se refugise in Ardé lil
gi WI aeolo en lnptiitorii romini, mai mune luni, cercind in za-
dar sit potollaseX dutpniinia seek crincen/ dintre Romani gi Un-
guri, aga de stricticiósii lined de pe stand liberttitil iimbelor po-
pore. Apoi de acolo, viind in Paris, dupd trecere de duo! anni gi
mai bine, inteo cli de 15 main, cli anniversarti a prime! admuiri a
Romanilor ardeleni pe Campul libertlitii de la Blajii, Sind mai
multi compatrioti gi so9i de exiliS adunati ca sit serbeze acea 4i,

www.dacoromanica.ro
536 N. B1LCES.CU
scurta nu se de§tepta! Mal multe vécuff trebuise navali-
rel unguregef ca sa pal amorti §i injuga de tota pe Ro-
mani. * Mal pu9inti de una veal fu de ajunsa acestora
spre a scutura grea §i. invechita acela juga. Inviere de
minune Inteadevarti! dovada puternica cum-ca nemuritora
e suffletul natiilor §i cum-ca, sada, dumneOeesca §1 ne-
peritorti e dreptul bor.
Dar ; navalirea, impilarea §i tirannia strain/ pub). bat-
jocori §i cbinui pe romana in dreptul lui §i, In timpul lor,
putil alt1 socoti afthi din legi §1 alt privi in rôndul do-
bit6celor, dar Dula putil attinge in suffletul lui, nu putii
stinge dinteinsul credinta nationalë. SUM a inchide in
adfincul inimel sale, fait a put6 nici Intr'una chipa a o
respandi in af6ra, adsta creclintä astfelti inabu§flä se in-
ferbanta. din Oi In Oi §i crescea in Wig, fncat cand putil
isbucni, isbucnirea'i fu puternica, invlequnata, pustiet6re
§i rodit6re in fapte marete §1 cumplite tota de-odata.
Mina toy cine furl eel' d'antalu apostoll al romanis-
memoraba Balcescu, forte gnati de durerea ce avea sala cube
in mormdntii peste cate-va lunT, cid urmatOrele rOnduri, In care de-
eerie cu o dome* via qicoloratii, impresiunile sale cullese In mij-
locul poporuld ardelénii inimata de focal rasbolulul nationala.
Acdstil cuvdntare a fosta mai antêTu pusi sub tiparg In Paris;
dar Ma In care s'a publicatii t2i care, redactata de catI-va stu-
denti moldoveni 0 munteni din Paris, purta fiumele de Junimea
1?oviând, a avutti o existenta §i o respandire forte restrligaralii
trend gi ultimil numara alii eT, din iunie 1851, contine discursul
lirmXtorii, carele a &Ail apoT reprodusa §i in Revista .Romeinci
pentru soli*, littere iti arte. Vol. II, 1862. pag 588.
Nota editoruluf.
$ Subjugarea completa a Romanilor din Ardéla se facu tocmal
la 1438, cand UnguriT, SacuiT 0 Sa§iT se unirii In contra lor de le
rapira orl ce drepta politica le maT ramasese.

www.dacoromanica.ro
 1113CAREA DIN ARDELO 537

mului. Cine nu cunn6sce numele glori6se ale lui Shied,

Petru Maiort, Sanmilit Klainti, Paul Iorcovici, George La-
zarg, cari prin scoll, prin cultivarea limbel §i a istoriel,
pusera stelpii de temelia al nationalitatil romane §i pro-
pagara idea imitatii sale ?
Ideile respandite prin aceste lucraff literare §i istorice
isbucnia, Indata in fapte. Horia 1u securea In mani §i,
inmuind'o In sange ungurescl §i nemtesca, scrise cu
dinsa drepturile natiei romane §i programa politica §i so-
ciale a revolutiflor ei viit6re. Muncitoril ce urmara atat
in Arde1ii cat §i in Principate, pie§orara chestia din pra-
lortile marete de Imitate §i de nationalitate ce Ii dedesera
cel dinainte lor §i o marginira intru apararea intereselor
romane de provincia §1 de localitate. Lor ii se paril ca
deosebitele frangeri ale natiei al nevoia, de o lucrare asu-
pra-le in parte, spre a'§i curati miseriile §i spinii din casa,
pen'a nu se ml cu totii inteace14 trupl. Annul 1848
gasi pe Romani inteaceste idei. Romanii din Ard6lii fur
rei d'antei cari salutara cu infocare falnicul Are de li-
bertate ce lutiiinä atunci omenirea. Stint astag trei anni,
multi din noi ait vedutil cu ochii kr cand deputatii ro-
mani din tal térra Ardelului, in numera de mai multi
de cincilleci mil totterrani §I fii d terrank. se adunara
la Blajil In campul numitu de atunci alii liberttilii, ea sa
fad In numele natiel arOsta declaratia Sunt, deet intru
in drepturde mele! §i Europa afla cu mirare cä in Tran-
silvania o Datil romana, de a carii existenta nici nu banuia,
'§i a proclamatti independenta sa, §1 ea fu silitä a '1 recun-
n6sce dreptul §i a o Inscrie de atunci in numerul natiilor
celor vii.
pi de 15 main 1848 ! pi de lumina, de libertate §i de
www.dacoromanica.ro
538 N. BALCESCU
mdrire roManti, te pomenimd §1 te grb/mti cu drag" ! Tu
mimmaii lumea §i ii al-URI cd natia romand e matord,
vrednica de libertate, vrednicd de a intra in frgtia cea
mare a natiilor. In annalele Românilor a1t d. çi nu strain-
cesce mai frumosd deal tine §i cea asemend tie, sora ta
iubitd, 4ioa de 11 int& 1848 a poporului din Bucuresci.
Te pomenimd §i te grbaanti cu dragd, o (A mdrdta, ctici
fintêia§1 datft auprdmil atunci una popord intregil rëspuu-
Tend celor ce II vorbiail de unirea Ardelului cu Ungaria,
prin acéstd. strigare.: 'No! vrema set neunima ea Térra!)*
Minunat d. destdinuire a lui Dumnecled, care in clile a§a
mar! de sèrbdt6re popu1ar6, vorbesce d'a dreptul in ini-
mile alle§ilor s'61, §i numai poporul §i poetii, ace§ti fii at
inspiratiei divine, avurd la 1848 consciinta intdmplthilor
viit6re, numai ei citird §i destainuird aceia ce era scrisd
in fundul Mimi! fil cdrui romand : Mtintuirea de ort ce
domnire straina prin Unitatea national6 !
pioa acdsta de 15 main (1848) ni se pare multd mai
frum6s1 §imal strälucit6re, caml privimd la Oilele ce o nr-
marl, ple negre, amare, chinuite, pe de food, j.ile de
sange. Aceste lile le amd urmatt §i le Mild ve'clutd cu top,
una dup6 alta. Amil vNutt cum manifestatia poporului
romInd din 15 main trase asuprd'i terrorismul guver-
nului ungurescd ; amti vqutd cum povdtuitoril natiei
späimentati, inchinard drepturile et , mai Ant8iu la Un-
gull ; ** apoi, dad vq.ura pe ace§tia in nevoid, le inchi-

* Sub acestil cuvêntfi Terra, Ardelenil anti terra Romanesci.

M n'amii avntll norocire a nig afla la BlajA in 4.ioa de 15 raga
1848; dar mal multi Roman! dip Ardélii ce se afiarl acolo, m6
asignrag despre acéstl, strigare a poporuld.
" Vecli proclamatia episcopulni §aguna din Pests, inlie 1848.

www.dacoromanica.ro
 MIFAREA DIN ARDELO 559

nal% Imperatului §1 deterit poporul cu totul in mama §1 in

prada Omenilor imperAtesci. Amt veptn pe acestn ser-
mann poporn impinsit in foal fora nicl o armn, in mann,
despuiatn §1 de cele ce clpata cu sangele sen, * slujind
crqime nepilduita ! de barricada oltilor impera-
tesci ; ** apol pdrnsitn mi§alesce de aceste o§ti §i lasatti
In prada furiel resbunntóre a dumanului invingetorti.
Dar atunci, in aceln minutn greti cand nu mai puta pu-
ne temein decat po siue§T, cand remase slobodti de oil ce
povatuire nemtdsen ce MI paralisk, nu vepriimii desfgp-
rand WI energia sa, stand neclintitti ca granitul munti-
lor sei dinaint6 dugmanului ce ninturase atate o§tiri
marl, regulate O. tail, §i Wend din numele de Mop***
unn nume de spaima §i de grOzn, vecinica pentru seme-
tul Ili vitdml ungurt.
Mune §i grele imputari s'an facutti acestei revolutii a
Romanilor din Ardelti. Ea fu asemënatä cu furia selba-
tid a resbunkilor, stand peste mormane de mine §i de
morti, ingrozitOre §i cu gura plina de spume sangernse,
tiind intr'o mann o torte. pustietóre de cetati, in cea-l-alta

* In lima lui dechemvrie, inainte de intrarea lul Bem in Ar-

déla, Comitetul de pacificdciune, de pe pornnca lui Pahner, puse
sit adune armele ce poporul dobandise de la UngurT ca sa armeze
oqtile impgratesd. Era acesta pretextul en care Puhner vrn sa
desarmeze popornl, de care credea cil. nu va ma/ aye nevoia. knit
vNuta insu'm/ adresa Cornitetulul intrn acésta c5tre prefect/.
*" In ma/ multe local./ in Ardéla gi la luarea cetitii Lipova in
Banatii (dechemvrie 1848).
*** Sub sada numire sant cunnoscut/ toti mocanii din ace/
muntl a/ Abrudulut Credemil ca acésta numire vine de acolo ca
acelti nalti li trupefi terrani portil pgrul lunga impletita in
dna c6de care le mail pe grumaza.

www.dacoromanica.ro
540 N. BALCESCU
unt palo§t crudii §1 neimb1ft4itt , cu care cuceria tót
sufflarea de semintil du§manl de pre plm'entt. Adstl
icón splimêntAt6re e adevtrat5. Revolutia Ardelenilor fu
gróznicl, nemil6s1 , mAnjit g. de multe excesuri vrednice
de osfinditt; dar putemt spune, spre apArarea ei, cl acele
-excesuri furl o urmare fatale' a unei sufferinte §i a unei
un inAbu§ite §i ingsprite de (led vdcuri intr'o Were silitl
§1 sub o cumplith Urania; cA aceste excesuri furl provo-
.cate de terrorismul cu care incepurg. Ungurii in 'contra
Românilor ; cA purtarea acelora in tail cursul rAsboiului
fu mai tott asemed de crudl ca a acestora; In sfer§itii
cA aceste excesuri dint faptele numai a unel mini de 6-
meni, gunoiu cent mai stricatt §i mai corruptt alt natig,
-care §i ea fu IndemnatA §i povAtuitA spre adsta, de pilda
ce ii deterA offiçerii impe'rAtesci. Aceste indreptAri, temei-
mice in ochil §1 in privinta strlinilor, la noi §i !titre noi
nu stilt de ajunst, coci noT, In dragostea ce hrAninit pen-
tru fala, gloria §i mArirea moralt a natiel n6stre, amt fi
doritt sA vedemii revolutia romAnA, curatA, de off ce excest;
snit fi doritt §i dorimt ca nicr tint românt sA nu uite cA
omenirea 1§1 are drepturile sale sante §i nesiluite, §i cA
mila §i Indurarea sfint podOba suffletelor gener6se.
S'a Oist And cum-cA scularea Romanilor ardeleni navel
nimict nationalii; cl ei n'avurA nici mIcar, ca SArbil §1
Croatil, unit stégA nationalt, ci se luptarl meret shb
st6gul austriact ; ca, scularea lor fu ca a unor robi ce se
ridicl din porunca §i de temerea stOpanului, Tar nu ca a
unor 6meni liberi ce se luptI pentru libertatea lor. Este
adevgrU §i amA vOuro insumi, ro§indu-mt de ru§ine, cA
Romanii se luptarl pentru libertate sub st6gul cehii mai
mgrovt, mai cumplitt §i mai invechitt despotismt;.este.

www.dacoromanica.ro
 MIFAREA DIN ARIAL') 541

adeferil c Romanil se lbarg a fi fn§elati de A.ustriack

cari exploatara. eroismul §ijertfele kr. Nu este Anse ade-
verU c Romanii nu furl imping §1 insuffletig In totit
acestU cruda rAsboIu de simtimêntul nationalq §i de dra-
gostea libertgii. Fost-amil de amt v6clutil Insumi pe acei
Ingrozitori mon , pe cari spalna vitejior Unguri 'mi '1
descria ca nisce fére selbatice, es§ind din viezuinile mun-
tilor kr numal spre a face pradl §1 omorq; '1 nig 0-
situ Infuriatl fiirte §i hanind o urn, fanaticl care du§-
maul! br, astfelt cum trebuie sa fie ori ce poporil In
rAsWiele nationale;dar a mil gAsitil unite Intein§ii multe
simtiminte ornen6se, Inane §i gener6se. In acea vreme
cand inima 'mi era ,sdrobitl, del din t6te pri1e vedea
nationalitatea romang alcatl §1 strivitg de dumanii sled-
inl, fuseiu fericitt a gasi acolo , pe acele piscuri urie§e,
pe d'asupra nuorilor, o nationalitate §i o viétä romanésca
Infocat6 §i puternicl. Cu ce entusiasmA freneticil fuseiu
acclamatil §i binecuventatil de toy acei prrani, cand le
spuseiu el arail venitt sl le adducA urari de norocA §i is-
bend, din partea fratilor lor din Tent, minunati de vitejia
lor! In ce Were adancl me ocollart §i m ascultal ei,
dad le vorblamil de puterea natiei romane, de numerul el
de intinderea plrnentului ce '1 a datil Duninecleti §i de
ursitele cele mgrete ce o a§tdptl in viitord! Séra, dupe ce
tag Oioa strejuial potecile, se hIrtuiail §i se luptail cu
dumanul, fI vedeal adunati trbnibe triimbe pe langl fo-
curl, care povestind intgmplarile ilei i acele trecute, care
dantuind imprejurul fiacIrilor, care icênd din fiuiere, bu-
ciume §.1 cimp6le. Cat cok o alt a. tr6m131 din eel mai juni
invatand §1 Intrebandu-se dialogul romanisatU din cartea :
Paroles d' un croyant a lui Lamenais : (June soldatU
www.dacoromanica.ro
542 N. BALCESCU
uncle mergi?, Apoi cu tot% .juni, bärbati §i lAtrani, se
puneail de Mend s resunne vaile muntilor de tantari de
vitejil §i de nationalitate, mai cu sthna de acea puternica
§i frumóg marsellieg a (Flu' Andreiu Mure§anu (De-
§t4tet-te Bomdne, din somnul edit de morte! pe
care o cantat chiar in mijlOcul focurior §i a urletelor de
tunuri, silind §i pe Unguri a o invata §i a o data cu din§ii
impreuna, in Mtgi. Generalii acestel dste te'rranesci erad
nisce preoti §i nisce tineri abiO es§iti din scOlele de teolo-
git, filosofia §i jurisprudenta; ei nu pusese panS atunci
mana pe o arma, cand nevoia ii sill a se face generali §i
a ca§tiga 1l1tt1liT. Lipsiti de cunnoscinte §1 de principie
de artS mi1itar ei le invatarl In mijlqcul luptelor. Auld
vNutt cu mirare cum ei dibuise adevgratele principie ale
rasboiului §i cum simtise -importanta positiilor naturale
§i folosul ce sciura trage din oil ce localitate. Femeile nu
Amasese in urma nici cu curagiul, nici cu sirntimintele
nationale ; ele luara parte la tote prirnejdiile snilor kr.
Din Odd muntilor ele aruncad o ph% de bolovani, care
Ariel battallikele vrajrna§esci. Canticele kr nu eras ca
mai nainte, cantice de dord §i de placere, ci canturi pline
de patriotismd §i de simtimentd nationalt. Arnd au4itd in
ruinele Abrudului, ora§ii pustiitil de flacari §i cuceritd
de mai multe mil de locuitori unguri, in tragica scena
ce se pare& in luna lui main 1849, amii aupt o
junk, nalta, §i frumOsa fag de munte cantand und canticil
dulce §i duiost. Elti Mai spunea despre o tangra romana,
fericita ca se chiamä Florea, fericita c e romana, de ori-
gin6 din Italia, fericitl ca nu scie §i c muma sa nu 'I a
vorbitil de locd unguresce, iubind numai totrt ce este no-
manescd §i jurand d'a nu iubi in veci mid ungurti ct
www.dacoromanica.ro
 MINAREA DIN ARDELe 543

vreme va mai till unb romanti pre pamentil. A.cestil can-

ticb imbatatort de simtire, acea albk rumena §i frum6sa,
fecibra, ruinele pêrlite §i innegrite ale Abrudului ce me
incunjurat, movilile mormintelor unguresci ce vedeamb
d'alaturT, t6te aceste me impresionara fOrte. Mi se Ora
a av6 dinainte'mi o veclenia. ; mi se path a ved6 geniul
nationalitatii romane stand pe d'asupra mormintelor due-
manilor straini §i cantand unti imnti de inviere.
Aci datrmi voia a ye adduce a-minte cif revolutionarii
de la 1848 din terra Roman6sca, deii creçlnrà ca trebuie
a urma de pre pilda Ardelenilor §i c imprejurarile politice
nu'l 'Arta a pune din Inceputif In programa lor, chestia
unitätii nationale, dax sal perduta unb minutii din ve-
dere solidaritatea ce IT lOga, cu t6te ramurile natiei ro-
mane ; ei ab aparatb §i s'ab luptatti de-o-potriva pentru
drepturile Moldovel ca §i pentru ale terrei Romanesci, §i
atat inainte, in vremea, cat §i dupe revolutia de la iunie
1848, ei meret ait aparatb §i apara anc6 dinaint6 Ungu-
rilor §i a Enropei Intregi drepturile Romanilor din Ar-
dent, Banatil §i Ungaria. Déca puçini numai dintr'in§ii
priimira a imparta§i primejdiile rasboiului romanescb, pri-
cina fu numai ca stOgul sub care se luptat trap bOr din
Ard6lb era stOgul austriacil, stegul despotismului, st6gb
prietenii §i alliath ald Muscalilor, du§manii cei cumpliti
ai nationalitatii romane. Astag lucrurile §i ideile sal
prefacutti §i s'ab lamuritt. Astag vedemb ca unt acela§i
despotismt ne cople§esce pe toti Romanii, impreuna cu
Ungurii, du§manii de ieri, §i cu t6te pop6rele Europei.
Astacli este invederatti pentru tott romanul cu minte §i
cu inim. c libertatea nationalitatilor nu p6te veni de la
curtile Imperatesci §i din mile Imperatilor §i a despoplor,

www.dacoromanica.ro
544 N. BALCESCU
ci nume dintr'o unire string intro totI Romftnil §i dintr'o
ridicare a tutulor Impreung O. In solidaritate cu t6te po-
p6rele impilate. Acesta este callea noul pe care pft§esctt
§i trebule a pft§i totI Romftnif de progresA §1 de mi§care
din Ara Id, din Banatl, din Ungaria precum i eel din
Principate..
Astfelti amA vqutft e revolutia romftnft din A.rdelif cu
simtimintele el nationale, cu faptele el mkete §i eroice,
cu gre§elile §i cu vinile el. Dar dioa de la 15 malu 1848
remftne frum6s5 §i luminOsä, neattinsä §i curatä de off-ce
excesil §i gre§ala. Dati'mI voift dar a trichina la acestft cli,
In care poporul românA adunatq la Blajil, in cftmpul li-
bertiT strigft :
cNof vrem4 s n unirnil cu Terra h.
Paris, 1851.

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIEt*

PRECUIINTARE

Acum cincT annT me aflame in celletorie pe la meal-

stirile din maretiTnostri CarpatT, cthitand pe sub ruine ur-
mele merirei strAmorsci, Intr'una din acele menestiri,
economul chinovid, spre respunse la dorinta mea de cer-
cetari §i. descoperirT istorice, me duse in bibliotheea me-
nastirel. Sala ce purta aceste nume era o camera lunge

* Cantarea Romeiniel a apgrutii mai &Mau la 1851 bite()

broting romfinéscii publicatit in Paris sub titlul : Romania vii-
tore; acolo ea era precedaa de precuvêntarea subscrisg de N.
Biacescu pe dire o reproducemii aci. qi in care WI pretinde a arii
fi Oda acatI scriere inteo m6nlistire vechii din tOrrl, pe care
nu o numesce. D. V. Alexandri o retipiiri in Ia§1, la 1855, in re-
vista ea Romania /iterard : gi mai tircliii toe& d-luT, intr'o epi-
stolX din careamfi impKrti1§it4 o parte cititorilor Revistei Romane
www.dacoromanica.ro
35
546 N. BALCESCU
§i fntunecósä, murdara i plinl de prafil, in care intre o
multime de mobile stricate i calabalicuri grämldite, vh"-
Oulu 'internal unghiu unü mormant de dry i chartii.
Incepuiu a rascoli cu nerlbdare acele yrafuri, li alleend
ce mi se priril mai interesanta, alergaiu de m6 inchiseiu
In chilia mea spre a le cerceta. Litre manuscrisele ce
ayeaniti dinainté mea, unul, intitulatfi Cdntarea Ro-
manic', atka mai cu deosebire mintea mea de la cele
d'Intêiu fece ; uruaaiu citirea frA intrerupere Oa in
sfer§itti i vIui u inirare i descuragiale 1cA Istoria ce

(annul 1863, pag. 361), vorbind despre Alecu Russo, una. anti
*Ora rominfi din Moldova, plina de talentfi §i raposatil in 116-
rea v6rstei, dice cele ce urméza; A. Russo avea obiceTu pentrn
cinlesnirea compuneriT, a aerie in limba francesa §i apol, a tra-
educe scrierile sale pe rominesce4.. Eli 1m1 a fostil bunt prie-
ctenti ; avea mei spiritii agent'', cultivatii §i, cat pentrn talentul
gri, cat pentra frumfisa i poetica lui inchipuire, voin dem-
(peri o mare taing litterara Cdutorea Rometnief, publicata in
4jurnalul ma, a fostil compusa in limba francesti de 4. Russo
w§i tradusa pe nomanesce de it Baceseu. Amii la mine mann-
eseriptul sea oniginalt,.
A§a dar fnumOsa poema natiouala, caria nu'l lipsesee &cat
yersificatiunea spre a put6 fi prenumarata printre gapetele de
opera epice, a nascutii Iii imaginatiunea vi i patriotica a 1,u1 A.
R11880 §i a luatii forma eT curatif romànêsc i expresiva sub p6nna
lei N. Balcescu. Gloria nemuritorului istoricii ala 1'11 Michain
Vitezul im scads din acastii induscrire, ei din contra, frumOsa
Cdntare a Ronuiniei devine pentrn noT unii Scumpa i pretiosii
odona, in care se unmet amintirile a dna tifieri romani en
nimi inane §i en talents puternice, perdufi aménduoi pr6 de
thnpnrift de patria Jon, pe &de el, in exila i sufferinte, atf citt-
tat'o, at stralticit'8 0 a atm Utiire 6Y fined de inuita ai dorieo
§i aa p1amadit'b prin lucrarile fon.
koid caortilui.
www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMAN1Ef 547

cii atilta trial §i cercetild me nevoianul a deseoperi §i a

scrie, se afià serisl tOtit aci in vre o cate-va fece. dar ast-
fel cum nimeni nu se ispitise a o scrie. Ea 'ml prtru
c(5s1., nu din aditncimea eilrtilor, ci din sufdetul natici,
acestt isvori bogatii, elocuentil §i neperitorii. Cu tote
imperfectiile sale, ve(eluiu inteacOstil, scriere unit planii
hoOritil de mai nainte §i metodicii. Autorul, dupe o in-
vocatirt care tOrra sa, atilt de frumOsa §i atht de nenoro-
citl, apuc6 istofia Bomâniel intrdgrt din vremea Dacilor,
inaintO na'Oliret «fectorilor vulturului pe and, tliee
«pe o pajiste verde Libertatea,* eopiffii bLiiOr eu co-
«site lungi si aurite, se juca cu unit arciidestinsilD. Dupe
acela , urmOzil din epocil in epociI natia prM tOte rnicti-
rile si prefacerile sale istorice. Dirt ntivErea Romani lor,
invingera Dacilor, unit poporit nal essind din amesteca-
rea remilsitelor Dacilor en Romanii. Autorni Ii mita
* Ierte-ni-se a fi scbimbatii aci si pre uncle se mai afti in cursul
poemel apocrifc a lui 13alcescu, envitatul d SlolaAeni cu acela
de Libertate. Causa pentru care 'mi amil permisii acesta unica
preschirobare in textul autorului, este ca Thilcescu a Intrbuin-
atu tic' iu enventii, en care de altmintreb3 nu s'a servitii
ieri, numal spre a aseunde sub o colOre mai archaica plasmuirea
scrierel sale; cu tote acestea, neplacuta dicere Sloborleniei nu a
avutii nici odata pe romanesce intellesul concretil ce autorul
volesce sal impuna in strofele sale i mi se pare ca atat tire-
chia roma.nOscacat si deplina multumire a mintei reclama
pretutindeni aci, mai cu sOniit :mum caild scimil en totil ca cclii
paying stilul acestei frumUse opere e curatii alii Balcescului.
reclama, icemii, inlocuirea ci cu adevi5rata notiune si eNpre-
siune a Libertala. Cine ansii va tine en totii dinadinsul a
'Astra forma primitiva a textului, bine-voiasca a citi slobo-
Yenici pc uncle va ved6 tiparitli Libertate i asil vomit remanii:
cu totil inirdcati.
Nota editomulut
www.dacoromanica.ro
548 N. BALCESCU
p6te cam multe fericirea epocei romane care, pe hinge.
o mare civilisatie materiale , avu durerile sale. Dar Tate
cce cerul se'ntunece gi din patru unghiuri ale lumei se
(Mt ineltandu-se stfilpi de flacere, inveluiti in nuori de
cfume,; Dumneye deschide porple nordului gi o miii-
imo de pop6re necunnoscute nevelesce, indesendu-se gi
impingêndu-se uncle peste allele asupra intinsei impere-
tu romane, 1mbëtrftnit i putrOite de multe rele. Fapal
providentiale ! c&l sosise timpu, ca unitatea false sub
care Roma impile lumea, se. se sdrobiasce gi se d6e boil
la organisarea unei alte unitati, produse prin unirea na-
tionalitetilor libere. Dar, spre a ajunge la acéste imitate,
spre a se preface, lumea e nevoit a. s tréce prin mune
cerceri : late fdrsta de mijloce, fealalitatea i robia. Ro-
n-Anil din Dada, dupe ce se lupte multe vdcuri impo-
triva nevelirei Barbarilor, sunt sniff a se pleca dinaint6
acestei vijelii omenesci §i ai peresi tdrra, pribegind in
partea muntilor i peste Dunere; epoce insemnatti in chro-
nice sub numirea de ccele dua marl: pustiiri ale terreix..
Romftnii pribegesdi, clice canteretul nostru, ducend cu sine
c num ai limba i dorul cerrei. Acéste dragoste a Romanilor
&Are limba lor ne o merturisesce istoricii rerstei de mij-
loot. cRomenii, clice Bonfinie, luptate mai mune spre
c apera limba decet vi6ta. Dar barbaril mai slebesce,
Romenii pribegi se 'mberbetkezclin noi i, stepaniti de do-
rul prii, se tutor& in vetrile stramogesci. Abié se agqarti,
abié furtuna omenesca se mai potoli i potopul Asiei fe-
ciorii proorocului, se v6rse peste lume. Misia Romenilor.,
ageclati la portile lumei civilisate, atunci, ca gi mai nainte,
ca i acum, este lupta spre a stevill barbaria i o lupte
necurmate. cTu egti str6ja lumei! !... 0 patria mea, jert-

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMINIEI 549

fesce-te!) striga poetul cötre térra sa. Misia sada §1 glo-

ri6s1 data Romanilor de Provedinta pentru biaele ome-
nireT §i pe care nicl odat a. el n'al tradaro ! De cate oil o
primejdia mare a amenintatil Europa §i civilisatia lumel,
Romania, sentinel% gata spre jr-rtfa, a fostg la postul BM,
la datoria sa. Cea d'antalu in.faca du§manulul, ea fu cea
d'antau jertfita. Sub ocrotirea awl a pepturilor g6le ale
Romanilor, pe care se ascutTal palople Barbarilor, Europa
apusdna putil in pace cultiva sciintele kii a ajunge la a-
els% desvoltare minunata a intellegerif §i a inimel ce o
fericesce. A.sta0i chlar cand din nog barbarff norduluT a-
meninta civilisatia §i libertatea lumel, natia romana nu
'§i" a uitatg §i nu 'if va uTta datoria ei. Ea mal antglu vklii
§.1 all% primejdia ce ameninta lumea, tli ddca strigatul el
la 1848 ar fi fosta ascultatg de apr6pe, libertatea ar domni
acTi In Europal- Dope triumfarile rascaelor villa timpuri
nenorocite. BoleriI canta a pastra pe sdmarle libertatea §i
bunurile ca§tigate §i a'g interne% fericirea lor pe robirea
poporului; imparechierile din cask adducd pe du§manul
de af6ra §i RomaniI din ambele tlril cadt sub regimul
Fanariotilor. ApoT vine impilarea straina, robirea §i sdru-
micarea natieT sub cTurcul Ogrant, 11.6mtul miell §i
Muscalul sllbatict,, §i sufferintele poporultil cpribta in
coliba parintdsca §i styling in pamêntul sal de nascerei.
Cantaretul sfer§6sce aci, aruncand blesteme asupra impill-
torilor §i varsand nadejdea in inima impilatflor.*
Zadarnice furl silintele nide de a descoperi pe autorul

* Nu ne putema opri de a semnalit perfecta conformitate de

p1an5 ce exist5 Intro poetica conceptinne a Ceintdrei Romania qi
Introducerea proiectat5 de N. Walcescn pentrn Cartea ea cea
mare asupra Id Michdn Vitézul. .Nota editorutui.
www.dacoromanica.ro
550 N. BALCESCU.
acestei cantrtri §i epoca cand fa scrisä. De pre forma, titlut
si ideile ei, credit c5 autornl trebuie sA fi fostil unri cl
lugheril hranitil in singuraate de citirea Bibliei 0 a Psal-
milor liii Davidn, ciirtlle cele mai frumóse 0 mai litterare
ale lumei vechi §i none. Elü nu se vede inspiratd decat
de acea citire §i mai cu said de suffletul natiei, ce ni se
aratA a§a de lamuritii §i frumosil in cantecile §i in poe-
siile populare. Adesd in schiturile si pescerile Carpatilor
s'aU atlatii prtrinti, cafi ati exprimatU intr'o poesia biblicA
sufferintele poporului §i ati cantata a vedé in viitorii. Proo-
roeiile parintelui Spiridionti stint cele maT cnnnos:cute de
callugheri §i Omni. Callugherii de rôndil i preo0 xo-
mani, atilt cei din Principate cat §i cei din Irdell, nu
s'ai1 dcspartitri Mei cu trainl nici en inima tie popor4
d'aci vine influenta morale a Ion asupra poporului, ca§ti-
gatil numal prin. patriotism]. §i pnin ideile lor liberale 0
curatil evangelice. Caracterul scrisoril §i Ure-care cuvinte
si idei din scriere mti facti sa socotescil a. ea fa produsit
in nail din acei anni, cand Europa era cutremurata de o
mare miscare populare, precum fu cea de la 1830. Sgo-
mobil revolutiei Prancti 0 a Poloniei, sora nostra in ne-
norocire, mi§carile Ttaliei §i ale Germanic! strabritura pene
in singurritatile Carpatilor i de=chiserri trista i caldurOsa
inima a pustniculni. Em privi tdrra sa, 0 vedu gemend
sub impilarea §i occuparea Vuilor ;;i strigrt : in §esurile.
,t tale du§rnanii corturile Vail intinsii»;. incepa etti adduce
amin:e una elite una dilele vechimei si cad dupe mad-
men §i vitejia trecuta a llomanilor; ascuU sgomotul hi-
m( I 0 arata terril sale semnele vestitUre de mfintuire ce se
ivhti pe orizonul politicti. cPaharul trede-logel, strigA
o de s'a piitti peste merusa i polaturile lor de s rimbrt-

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIEf 551

«tate se pravaleseti, surpate de blestemele poporului,

«Furtnna mantuirei a'nceputti Vai! lièjuramil intr'o di
sórele stralucitorn aiü libertatei a se 'nrdta i cu raftle
sale ferbentatcire a invia pimentul; i indatit iarasl a se
'ntuneca i, in mijloeul acelei intunecimi, viscolul a ne as-
vêrli departe tie rttria nostra «sub cortul pribegiei,D ca
odiniOra ne parintii nostri. Vejurilmil dusmanul calcand in
voia acesta t611a, santita de nenorocire i de gloria, Rig
sa avemn fericirea a ne isbêndi, eruntand plop1 nostru
inteinsul si a muri incaild.barbatesce, astfelii curn traira
parintii nojtri. Si de atunci, de duol anni, riltItcimü prin
Wine en inima framentata de dorul t2errei departate, raini
nostru multi" imbitn. Cu tOte aceste dureri amn pastratn
viii in inima nostril credinta i dragostea libertatii ii n'annd
desperatn de mantuirea nemuldi nostra. Scinili ce greit di
anevoill este a redobendi libertatea perdnta, a intrupa o
patria atat de sdramicata, a realta o natiji. slabita, i cul-
cata, la p:imentil de vecuri de tirannia; dar sciniti fincO cum
ca din coversirea rOului are sa essa binele; eminent ca niinici
in lume nu se nasce filra durere, i credemn, cu autorul
aceski cantari, cit mantuirea sta in noi i cii vomn ti man-
tuiti tiecii. vomn fi cu privegliiere, starnintrt i jertfire, deca
ne vomil intari bracele si inima si vomn sta «toti pentru
unul i mml pentru toti.D
Nu trecuse multn dupe pretiOsa descoperire a acestui
manuscristi i fuiu silitn la 1846 a'mi pilnilsi erra. im-
prejurarile, vieta ratacita ce amn petrecutn tle atunci in
tOrri straine, viforOsele evenimente ale acestor duoi anni
din urma Iliad Mean sa uitn cu totul manuscrisul ce za-
cea in bibliotheca mea. Amin, child privirile Romanilor en
minte i en inima se indrepteza en dragoste cotre !Atria

www.dacoromanica.ro
552 N. BiLCESCII
lor, cliutand a cresce 0 a Mini suffletul Romhnie, OM
sl ving li.oa in care s'o pótä cresce 0 IntAri in trupul WS,
addusu'nfi amti aminte de acelt glasA dolling alt munti-
lor 0 rase hotArilu a publics Cintarea pustnicului spre a
mingilla Ora nil amlritl.
N. Beticescu.
Paris, 8 augustii 1850.

www.dacoromanica.ro
 Todd da§mannl Toetrn re Me legiminte
mindee de la vd, dun e! ma! bine mail!
pin labia Id, decat ell ii11 priritorl impi-
Uri! ti tioilloqieT ilirrel Tdetre. Domnnl pl-
rinitlor Totitri dud ee T. Sedum de hart-
mile dueler eale oi TEL 'idles dintre TO pe
cine-va carols Ta slap bade pre nrmatiT
Topa! in voinicia li pnterea de md nainte.
(restamentul lul Stefanii-oeld-bnall,
domnul tdrril Moldova.)

I.

Domnul Dumnepul parintior no§tri Induratu-s'a de

lacrimile tale, t(irra mea? Nu e§tI Indestul de smerita,
Indestul de chinuita, Indestul de sfa§iata ? Vaduv a. de vi-
tejil t6I, tu plane cu p6rul smulst §i despletitt pe mor-
mintele lor, precum femeile se jalesca pe mormantul mutt
alit soOlor bor.

II.

Ndmurile aqirit 9ip6tul chinuireI tale ; parnantul se

mild. Dumneyti numaI sä nu '16 fi aupt ?.... R6sbu-
www.dacoromanica.ro
natorul prevestit6 nu s'a näscut6 öre
554 N. BALCESCU

IIL

Care e mai randrti deeIlt tine intre tote terrile seme-

nate de Domnul pm p5,mktil ? Care alta se impodobesce
in (file de serMtOre cu forT mai frum6se, en grilne maT
bogate?

IV.

Verqi stint Muffle tale; frumOse stint pridurile §i dum-

brLvile spkOurate pe &Ade tale; limpede §i duke e ce-
rul teil; muntil tel se 'naltti trufa4 in vesduliii; riurile,
ea unit brea pestritatil, ocolescit edmpurile; noptile tale
ineantil aupl....Pentru ce zimbetul Vert e aa de tristil,
mkdra plea tdrrii?

V.

?Julte i frurn(Ne turme nasal ON; sOrele milostivil in-

roilesee brasd: : milna Domnulul tea impodobitii ea p'o
mirdsii; liveye tale eele 'ntinse sant smilltuite en flori
felurite i bil§ugarea vdrA, avutille sale peste campil .....
0 bogata mea tairrd, pentrn ce genii?

VI.

Dunitrea bCtrânii, biruitil de pitrintii tei, iti spalil p6-

lele i 'ti adduce avutil din tinuturile de nude sOrele re-
sam i de unde sorele apune; vulturul din vesduliii catil
la tine en dragoste ea la Oinktul seri de nascere; riurile

www.dacoromanica.ro
 CA,NTAREA ROMANIEf 555

cele fnimOse i spumegOse, piraiele cele rpe1i i seba-

tice canta neincetat slava ta.... 0 torra ja1nici, pentru ce
faca 11-e imbroboditii ?....

Nu esti frarasil, nu esti bogaLl? N'ai copil multi la

munkli, earl te lubescii? N'ai cartea de viteja a trecu-
tului i viitorul inaintO ta ?.... Pentru ce curgii lacrimile
tale P._

VIII.

Pentru ce tresari? Tnipul URI se topesce de slabiclune

si inimali se fremêntil cu TutéliL.. Citit'ai ore in cartea
ursitei? Aerul se misdi vOntul degore-
see. .tingerul peirei i s'ati artitatti Ore ?..,. Noptile tale
sunt red, visurile tuyburate ca rnarea bilttuth de furtu-
nii.... Ce 'ti prevestescn ?

IX.

Privesce de la métIA-Oi la nRIciii-nopte popOrele nidi-

candu'si capul.... Gêndirea ivindu-se lurniuOst pe d'asu-
pra intunereenlui.... gêndirea ce zidesce i credinta ce dt
Lumea vechiti se pravalesce si Vale ei derimr,t-
turi, Libertatea se 'Malta' De;tOptil-te....
X.

Mucenicii shgelui ten n'aii (jisti Ore Si Dommil va

cscula pe mml dintre voi, care va aserla pe urmasii vo-
www.dacoromanica.ro
556 N. BALCESCU
e§tril iarl§i in libertatea §i puterea lor ?....> Ultat'ai san-
gele ce curl prin vinele copiilor tel ?.... Mu1tii eral men-
drl odini6rA cand, cu securea in maul, cu criciula tura-
nesca pe cre§tetl, tu strigai Urra! in bAttAllii
Peptul VOA era tare ca de ()Mil; palgul se tocia pe din-
sul.... S6rele se 'ntuneca de nuorii de pulbere ce ridical
rAsboinicii tel....

XI.

Poporul till era indraznetil ca vulturul, rsboTnidll i

trufa§il ca taurul sélbaticl.... lremasull-a 6re numai um-
bra puterei §1 adducerea aminte a vitejiei tale ?

XII.

Cum a slabitu peptul te'l de ()cell Mana ta cea tare

cade de obosOlg.... §i molle§irea a intratl in loca§ul voi-
nicilor

XIII.

In vremea vechiA.... cerul era limpede.... &Vele strAlu-

cia ca unit 1icàll tênerli.... Campiile frumOse, impreju-
rate de munti verg se intindeal mai multi.' deal p6te
prinde ochlul.... plduri tinere umbrial Tur-
mele s'audial mugind de departe.... §i armasarii neche-
zal jucandu-se prin rAri§ti.... Pe o paji§te verde Liberta-
tatea, copillA bIlli6r1 cu cosite lungi §i aurite, se juca cu
unit are.' distinsll. Yerice de 6menii din campil, ferice de
cel de la munte Era vremea atunci cand totfl omul

www.dacoromanica.ro
 CINTAREA ROMANId 557

trgia f6r1 sloping §i ftmbTh. mêndru förä sl '§T plece. ca-

pul la altd omd, and umbra vAilor, pAmêntul ca §1 ae-
rul cerului era davalma pentru tog. Vidta atunci se pe-
trecea in cea mai deplinA fericire §i, rind ajungead pe
omd nevoile bgtrinetelor §i m6rtea, eld se ducea ice*nd :
(111-amil trlitt chide !, §i era sigurd c vidta lui se va
prelungi §i dupe mgrte §i t pe cea-l-a1t1 lume va intêm-
pina o fericire §1 mai mare. Dar iat5 c aerul se turbu-
rg.... cerul celd limpede se imbraca cu nuori 1ntuneco§1....
und nuort de prafd Invgluie cimpia §i ascunde muntil....
se audd vaiete.... dobitkele fugg speriate ca de gona
strechiei, sett ca in noptile vijeliOse dud lupiT essii din
pAduri.... caiT nechiazA jalnicg.... Multime de glasuri se
audd strigind §1 vklescd, cind primejdiA, dud nAdejde,
isbAndA, cind perdere, turbare, desnIdAjduire.... Nuorul
se 'mpra§tie pucing.... Dthrine ! Se vede amestecul uneT
bAttAllii ! Cel ce ad nlvalitd sunt imbrAcati cu
sAg6ta aluned pe pave'clA §ipalo§ul cu dua ascuti§e tale
in came vig.... Le stat Impotrivl.... se luptl cu fur%
se pla sAbieT kr.... inimile slabescd fugd Perit'a
Dacia ! ! Stay cu inimg.... arcul se 'ntinde din nog
loptntoril se amested §i se isbescd.... pepturile g6le cu
pavepe.... capetele descoperite cu coifurile.... Departe in
cimpiA se vgdt arcuri sdrobite, Nil de st6gurT, apoi unA
coscingt mare, mare, se ridicl §i o p6rA grozavA de focd
inflAcarezA cerul.... Invin§i §i invinggtori cadd in genuchi
§i, la lumina flacgril, IT dad drépta §i se Teat in brace !
FiT cu inimA, Dacia mea1 Tu fuse§1 altarul rudirei a
crivgtului cu pustia, a bArbAtiei cu mintea, a libertAtii cu
puterea.... Din ac6stA rudire, pecetluitA ill singe §i
ritg prin fool, se ascii und poport nog.
Astfeld povestescil betrânii.
www.dacoromanica.ro
558 N. BALCESCU

XIV.

Orarle se intemelaza §i se infrumuseteza din noa....

óinenü'cresc in indestulare si se inmultescil ca nasipul
marii.... pamentul se acopere en holde aurite.... Liberta-
tea domnesce ca mai 'nainte, dar nu acea Libertate prunca,
liOre plapendil a pustietatii, ci Libertatea cea barbata ;Ji
hunimisa, sadü puternicil §1 cu radecina tcipana i adancii
intipta iu pamentu.... Sabia acum nefolositbre a rasboYni-
culuI sta spen(lurata in coliba sa.... femeile zimbescii
dulcena copiii bor.... chipul sbercita alti betranilor se in-
tinde de bucuria.... Pacea adduce legea care cheza§ule-
see, iar nu asupresce.... legea mitt alit liberttiL.. legea
care apasa pe cela slaba de nedreptate i nu apasa pe
:-..ilrmanul in folosul bogatulul... Si multh vreme cmii
numaY. Omeni fericiti, de-si se afiati bogati §i mai sa
raci.... co'ci naegluirea nu era ctmnoscuta, §i ccl bogag
§1 cel mai tarl tin faceati el ingurl legea de pe cum le
-vine lor mai bine §1 nu puteall calca dreptul Dula. Si
junif diceati, inchinandu-se Care Utralif : «Cinste fie pa-
arintilor no§tri, earl s'art luptata vitejesce §i ne-al Load
«de mo§tenire patria i libertate.»

XV.

Celti ce nu cunnOsce nevoia legii 111.1 cunnósce ce e li-

bertatea, ctidi nu p5te Ii libertate fdra lege, §i acelti ce
nn se tine de duhril legii e leipada de libertate.

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIEI 559

Libertatea e induoita cea din la-intru i cea din afóra....

ele stint surori i una f6ra alta nu 'kite trai. Libertatea din
afOra este neaternarea te'rriI in care nascemil si de la care
avernii dreptul de omit de sub biruirea ori-carii alte tsèrei §i
imperatii. Libertatea din la-intru este legea, icóna dreptatii
durnneQeesci, facuta prin invoirea tutulor si la care toy de
o potriva suntemil suppust Acolo nude nu e lege, nu e
nici libertate, si acolo unde legea e numal pentru uniT §i
cel-l-aly stint scutiy de sub ascultarea ei, libertatea a
peritfi.... CoVi atunci asuprirea, nevoile , necazurile i Ara-
cia isvorescil in lame ; atimci lumea se imparte in saracI
bogay, in stëpftnI si robi, flarnen0 i imbuibay ..... a-
tunci lumea sta in cumpOna de peire ; cod dreptatea Dom-
nului e vecinica i ell."' blestema pe omul ce alunecti in
callea nedreptatii Strabunii nostri art fostü blestemay
de Domnul pentru strimbatatile lor i blestemul a trecutti
din nthnil in nemii pea In Qilele nOstre. Priveghiay asu-
pra-ve ca candela ce arde, ca nu copiii vostri i copiii co-
piilor vostri srt Qica de voi : «Blesterat asupra parintilor,
«cari art filcutil strimbatate ' Strimbatatea i?voresce
din sithire, din pisrna, din jafuire si din nesciintil Le-
(Tea drepttitii e fratia. i ce fratia pt5te fi intro unU nal
td jertfa liii, intre strimbrttate i dreptate ? Pea cand mai
putey, voY, cel" ce ati calcatil dreptatea, grabiy a intra in
callea Dormmlui, cOci va sosi Qioa isbendirel, cand vrabia
se va lupta crt rain]. si '1u va birul i intr adev6rU icti
voO, acea Qi s'a apropiatit

www.dacoromanica.ro
560 N. BALCESCU

XVIL

Tat lucru last seine* sa, prin care din not se nasce,
§i din tulpina betrftnä §i putredft a copadului incoltescd
vlftstare tinere §i tepene ; a§a §1 din robiä se nasce liber-
tatea, din neoMnduiall esse rOnddiala.... Jugul adduce
mftntuirea, precum furtuna lini§tea.

XVIII.

Furtuna mftntuirei stra§nict are 0, fie.... Aveti grijt

de Oioa aceia §i grAbiti-ve a ye indrepth din vreme. Tftr-
pi va fi atunci a plane §1 a se di ; ceci sufferinta inde-
lungath impetresce inima omului §i uccide mila din-
teinsa.... Cei marl 0. puternici at t6te Oilele spre a se
Ingrft§a din asuprirea cre§tinilor, ..... poporul are numai
unt cést in care 41 isbendesce, §i cu acestt cOst rescum-
pftri vdcuri de chinuire Blestemele vIduvelor thrace,
sud6rea 6rnenilor cheltuitt in folosul altora, hrana ser-
manilor mistuitt, mo§tenirea copiilor hrlpitt, t6te adu-
nate la unt loct cresct furtuna omen6sca §i resplata cum-
plitt a dreptfttii Domnului. Cei ce prin siluire fang ase-
mend nelegiuM, prin siluire pert.... §i sabia Domnului e
bralul poporului.... §i sabia atunci mlnftnct came §i nu
cruth pe nimeni, de la sugetoriu pea la celil destver§itt
i WW1 i sangele curge ca unt isvort, cod sftngele im-
1 atft mintea ca spirtul §i ca vinul celft tare.... i.'n acea
4i se vor aqi mai multe vaiete decum s'auclith decand
cu lumea... §i sftngele versatt va add peste capul celor
ce 'Pet acum : eNn e dreptate dumneqe6scl !,..., cari
www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMINIEI 561

precupetesct dreptul veduvel 0 vandil cugetul lor 0 san-

gele fratilor lor.

XIX.

Lumea intrega are tat o poveste.... strimbatatea care

ltcomesce la bunul altula 0 sermanul care sferama lan-
tul ce Iii stringe. Grea e strimbatatea.... dar 0 resplata
el cumplita este I

XX.

i era viéta duke 0 pacinica L._ Sub acoperementul

aripelor libertatil legea infloria.... toff fill tend filial in
fericire, eta* unirea 0 dragostea domniat in mijlocul kr;
bogatul ajuta pe sermant ; sermanul nu pismula pe bo-
gatii, ci tit =oda. fie.care (mot avea dreptul set §i
era mo§ténd in t6rra sa.... Legea era drépta §1 tare ; ea
nimicia in la-intru pe col cu inima viclent, 0 era zidt do
aparare de cetre du§manil din afera.... Fruntea ta, o pa-
tria mea, nu se pleca atunci ru§inosil dinaint6 sträinilor
0 cand graial, glasul OA se auga de departe ;.... numele
strainilor nu te ingrozia 0 de-§1 filiceat el intre sine :
dial A, punemti in fere pe feciorii vulturilor 0 A. dom-
anima asupra lor.... did nol suntemil mai tarl0 mai multi
cla numeril.... 0 turmele kr vor fi ale n6stre ;.... vomt
cnecinsti femeile 0 fetele kr. 0 vomt batjocori peril ca-
crunti al betranilor bor....2 Dar tu rideal de aceste Dm-
dad ale selbaticilor 0 , dud one la din§ii, el periat,
precum pere unt nuort de grauri cand vulturul plutesce
prin vesduht.... Inganfarea lor II uccidea.... Fia-care omt.
www.dacoromanica.ro86
562 N. BALCESCU
era atunci liber §i platia cat o suta de &Ilea c6ci se lupta
pentru libertate....Libertatea insutesce puterea.... Numal
cei mi§ei §i cei rei tint] cu strainil §i cu apasatorii.

Vêntul de la m6g-nopte batte cu furia.... cerul se in-

ttmeca.... pämêntul se cutremura.... in patru unghluri ale
lumei so OM inaltandu-se st6lpi de flaoara invèluiti in
nuori de fumt.... Se audil armasari nechezancl, turmele
mugind, sgomote de carre §1 o larma ingrozit6re de Oa-
suri de totA-felul; limbile se amesteca §i 6menii nu se mai
potti intellege. Pop6rele se gramadescfi §i se indesa, unele
peste altele.... d'abl6 urma unora de pre panaêntg s'a sterst,
§i altele at navalitil in locul kr.... pare-ca clioa cea de
apoi a lumei ar fi sositti.... scar§niri de ding , gemete §i
9ipete de m6rte se mai anat... nor6dele dafi navala pe-
ste nor6de §i Omenil peste Omeni.... pustiirea papsce in-
nainte.... §i in urma kr.... dreptatea sta in jail.... legea
in vêrful sabiei.... N6ptea cu besnele sale a cotropitt o-
menirea... sangele curge *ale..., focul mistuesce ce sea-
pa de sabia §i mOrtea secera pamentul.... intunecimea se
indesa §i mai multii.... totii némul omenescb se framenta
§i se sdruncineza.... Urgia Domnului, dreptatea dumne-
ile6sca trece pre pamentfi pustiind....

Yiscolul siluirei se intinde §1 mai multfi §i jaful se in-

toemesce. Cei mai voinici dintre voinici vor A. suppuna
puterei kr pe eel* mai slabl.... sangele curge mereti....

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANle 563

sabia domnesce in acea vreme.... setea de a st5panl co-

prinde pe 6meni.... Domni i boieril némurilor se riclicl
ca nisee uria i cautä a sdruncina pop6rele.... 0 luptä
mare gi indelungatl se incepe intre omti i ornt, popor5
popor5, i intre pop6re cu clpeteniile lor cele hrapi-
Vire. ()meal sangiurilor se unesc5 totl din t6te pgrtile
intro sine.... libertatea se invinge.... pustiirea se intinde
presto totu locul.... Dar räbclarea i viitorul remant p0-
p6re1or.

XXIII.

Din ax6stà frAmêntare se ngsc5 o fAn robia.

XXIV.

TtiriL suftletelor b5rbate Temelurile dreptului gi ale

libertltii nu per5 in veci; in oil ce inimA r5mâne unti 1oO5
-ascunst unde sgmênta lor 1ncoltegce.... popOrele ii perdt
svaturile i ratheset din callea drépt5 sal adormil, dar
nu per5 in i1e1e vécurilor.
Lumea rèv5gitA se intocmesce iarT, dar cu incetul
cu durere mare; némurile treed prin ispite i cerclri, pênë
s5 intre sciinta inteinsele gi 81 intell6g1; aga i ferul
numal. prin focil se 'nml5die, se neteclesce gi se face strl-
lucitorti.

XXV.

S'a Osti odat5 a Domnul pre cei f6r5-de-1ege, thud

ToYesce a'l porde, IT orbesce gi le insuffla cugete nebune gi
www.dacoromanica.ro
564 N. BALCESCII
neintellepte. Domnii §i. boieril n6murilor 4isera !titre-
dini: CSI nu lasarna pop6rele n6stre in odihna, ceci re-
(cpaosul de§t6pta gandirea §i gandirea adduce fapta....
ridicAmt stun s semename zavistia §i ura §i S insu-
cflana lacomia coprinderilor §i a prapor §i sa impingemA
némurile unele asupra altora, ca astfel sa intindeme dom-
cnirea §i puterea némurile se du§manira §i se
pismuira intre dinsele, luptandu-se mereti ca s slabiasca
pe cele mai tart, ca sa inghita pe cele mai slabe, nu spre.
,folosul lor, ci spre folosul asupritorilor §i tirannilor pa-
mentului.... Astfel pop6rele se facura partge la nelegfui-
rile §i nedumneftirea capetenfilor lor, sleira sangele §i
topira carnea de pe 6sele lor in lupta , One cand, ranite
de m6rte §1 dandu'§i suffletul, cunnoscura in sfer§itti 11-
tacirea lor cum-ca t6te limbile pamentului sant surori
§i fiice iubite ale Domnului...; §i vremea neintellegerei
trecu...!

XXVI.

In mijlocul viscolului ce faceai tu , patria mea! Pa-

mentul ce acoperia cenu§a stramo§ilor tel era framentata
de lava.... vertejul furtunosti inveluia campia.... talazurile-
acelui oceant de némuri, pravalinda-se din t6te partfle
lumei, spintecau cu durere c6stele tale.... Muma RSA co-
piT, feciorii tei, rataciti in vijelia omen6sca, pribegiab in
t6te partile, ducend cu din§ii numai limba §i dorul see...!
Patra e cela mai d'antaiu§i cela mai de apoi cuventa alti
omului; Inteinsa se coprinda t6te bucuriile lui; simtirea
ei se nasce de odatä cu noi §i e nemarginita §1 vecinica ca
§i Dumneqefi.... Patria e adducerea aminte de Q.ilele co-

www.dacoromanica.ro
 CANTARE A ROMAMEf 565

-pillgriei, coliba parintésch cu copaciul celt mare din pra-

gul u§ei, desmierclaaile drägastose ale maicii n6stre, plus-
muirile nevinovate ale inimei n6stre, locul unde mai
Ant& amli iubitli §i amt fostil Xubiti, chnele care se juch
-cu not, sunetul clopotului de la biserica satului , ce ne
vestea 4ilele frumOse de slirbAt6re, sbierlitul vitelor când
se intorceali in murgul serif de la Acme , fumul vetril
ce ne a inapt' in l6ghnti inhltandu-se in aerli, barza de
Te stra§inh ce cath duiosli pe chnipig, §i aerul care nichiri
nu e mai dulce !...
Si sub cortul pribegiei, blitrhnil çliceaü copiilor : « Colo,
«in valle, departe, pr6 departe, uncle s6rele se vede a§a de
4frumosli, unde campiile sfmt smIltuite §i Oralele rlico-
«r6se, uncle cerul e dulce, junicele albe §i phmêntul rodi-
«tor,... copii,... acolo e prra! !,... i la aceste cuvinte,
voinicil prindeali armele, pruncii treshriali in 16ghne, fe-
meile cantali patria dephrtath §i durerea pribegiei.... eel
slabi se imbarbItali. Situ erg mêndrä atunci, t6rra mea...
fecioril tel era unt n6mti blrbatt; numele tlia era vestitil
nor6delor; rhsboinicil tel erat vitejii vitejilor ; dragostea
liberthtii intaria ca o zea de ()phi latele lor pepturi §i
bracele lor erat tepene.... Chti chutali la tine te pismuiat
§i du§manii tel 140 te prosläviali, §i chnd, din nhri sfo-
-rhind §i din ocbi scinteind taurul clhtina cOrnele sale,
gr6za se rlisphndia in t6te parple.

XXVII.

Lupta inthresce pe celli slabli §1 primejdia märesce pe

-celli tare. Totli lucrul are nevoile sale, a§a §1 liberta -
tea multi vrAjma§i are, pentru ch ea este partea cea mai

www.dacoromanica.ro
566 N. BA.LCESCu
frum6sä din mo§tenirea strAmo§6sel.... Ca A *tamer
ac6stg, mo§tenire, sell ca s'o lulmti. Inapo i. dnd ni s'a lira-
pitil, trebuie o mare stgruintA §i. privegbiere, jertfe ne-
climate §i o unire strinsl intro 6menii de acela§i sânge,.
astfelti ca tog sä stea pentru unul §i unul pentru top.

XXVIII.

Mai odihnesce-te, pArante alg luptelor!... precum lup-

tgtorul ostenitti Al de resuill. Fruntea ta e plinl de su-
&ire §1 de pulberea bIttälliel.... mai resufla pucinti.... e6cr
al' du§manLmulti la numèrq.... §i. sOrta ta e o luptl ne-
curmatA....
Fost'ai multe vécuri volnica, ca paserea vesduhului ,.
peife cand o semintil iubit6re de coprinderi rivni dup6-
patria teci6r1 a libertatil. Vulturul legi6nelor sdrobise-
lumea in ghiarele sale;... ea O. te p6t1 lua in brace, fu
si1it'6 a to lua de socia! Semintia pustiel cu semintia ce
nrivIlise peste dinsa s'a. tl amestecatil.... loam libertatea.
mai bärbatä, are arcA §i sabil spre apgrare.... Amite 1:1
sabia ca fulgerul tii 1'1101.th-ill arcul, o térra mea,... du§-
manul se gatesce §i tu e§tif stréja lumet.! Lumea te a
pArgsitt §i s'a sculatil asupatl; norOdele s'at legatti in-
tre ele spre a te batjocori §1 a stinge dintre 6meni pome-
nirea ta.... 0 patria mea, jertfesce-te....

XXIX.

GrIbesce a mai prinde putere.... iat5, eA se mai apropi&

o furtung.... D'abié vijelia omenesca se maT potoli §i o
intunerecime CA unt gräunte se z5resce despre Ashitil....

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIST 567
De ce merge maY cresce §i ca ung nuore se ind6se §i se
intinde.... Cerul se intunece; viscolul isbucnesce; nuorul
se vérse pre pementg ea ung rig interitatg §i ca ung
oceanil inghite totg ce 'I esse inainte.... Spaima a coprinsg
bite nOmurile.... libertatea §i legea pop6relor se sdru-
mica..... potope de sãnge este.... pementul se imple de de-
rilmaturi.... resboinicil o Yeati la fugg;.,.. voinicii sant
prin§l de frig.... Semiluna strelucesce in aril.

XXX.

Pentru ce te salti, Dungre betrang ?... Ung biruitorg

indreznete venit'a Ore, ca in clilele strerno§ilor no§tri, g
calce cu amenduo'6 ale lui piciOre pe amendoue ale tale .
maluri P LegiOnele inviat'ag §i vinti g intemeleze de a
duoa Ore patria P... A.pele tale se inflg, sare in susti §1
vijie ingrozite.... Nu... nu... unti turbang se vede pe
malt.... armesaril de la Anadole nechiaze grind in dila
piciOre de nerebdare... pale pustiesce termul din dr6pta;...
pop6rele de la m6ge.-qi la m6M-nOpte, de la resgritli la a-
puse, p16cicapul lor gbiel §i se lOpäde de legea pgrin-
tilor lor ca sä cr641 Coranului.... Mahomet Yea locul lui
Christos.... Sabia §i Coranul dual robia dupe dinsele....

XXXI.

Pe riuri plutesce deremeturile palatelor §i biserici-

bor.... Cu gngele se scurge rema§ita neaternerii a duoe-
4eci de popOre.... Vallurile isbescti spumegend vallurile
§1 spuma lor e sengerate.... Pe talazul ce merge §1 se in-.
t6rce, ung Yatagang scintel'ag.... se afunde.... esse Tar*

www.dacoromanica.ro
568 N. BALCESCIJ
pe d'asupra.... §i vallul infiorath asverle pe termurile n6-
stre pe fecioril spurcatului proorocfi.... (Allah ! strige.
el... asta e pImentul flgaduitA celor credincio§1....)

XXXII.

Pustiirea se intinde in câmpil.... codril clocotesefi d'o

fe§iere dui6sä.... pe c6stele deurilor se vedii numal sate
arse §i turme de femel rAtecind cu pruncii lor la
0 t6rra mea ! unde sunt acum volnicil tel... eel cu inima
vit6ze §i cu bra9u1 tare ? N'audri el recnetul primejdiei
tale.... vaietele femeilor.... plansorile copiilor.... rugele
feci6relor ?... Left fgeutu-s'ati miet2... People crunte ru-
ginitu-s'aii in mânele rlsboinicilor tel.? §i femeile cliceab :
(Val noe, vai! bgrbatil '56-at perdutfi inima.... mo§teni-
crea copiilor no§tri o s cad . in prada vrAjma§ilor §1 co-
piii vor ajunge robil lor, §i el se vor purta cu din§ii ca
(stepAnul cebi req cu cânele sit.... §i vomil fi de risul §i de
(batjocura némurilor,... i mumele qiceab la. fecioril lor:
Celli ce fuge dinaint6 dupanulul este mi§elt.... §1 mi-
geil nu sunt din sangele nostru.... Duceti-ve de muritl
mai bine liberi deal s treitl in robig §i ocare !,

XXXIII.

Vijie crivetul.... se cletina, Omenil se isbescfi

cu Omeni.,.. zalele cu terul.... pepturile cu vite-
jil cadti mortl in terrgna.... sangele desfundl pementul...
le§urile pluteseti pe riuri.... fumul perjolului se inverte-
j6sce in t6te *tile; strigerile luptlitorilor §i clgnglitul
palo§elor Incruci§indu-se resunl cii hulete.... Ce te ai fa-

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMINIEI 569

tutt, mare vizirt ?... Undeli mat voinicii , pa.so ea trei

tuluri ? Vêntul Impotrivirei sferama zabalile armasarilor
tel.... Navala se trase inapol, splimentata de pepturile
g6le ale vitejilor !...
Chic fuge colo 'n vale, cii bred terindu-se dupe dinsul,
cu turbanul desfacutt... cu pala de Taban pling de sange...
Sultanul... celt marett.... colt gróznict !... Fugi acum,
sultane.... si era Imperatul imperatilor.... numele WI in-
grozia mai multt decat o oslire.... pasil tremurat child
te vedeat trecênd.... Unde sant cetele tale asa de nume-
-rase ca si terrile tale, ostasii tel mai multi la nun:tell
decal grauntii nasipului marilor ?.. Trasnetul pica din
manile tale... numele feu de nebiruitt peri... Fugi,... si
'11 gana fuga tale, capitanil te l. nu mai pott cunn6sce pe
rasboinicul voinict ce Incura, armarasul Inaintd MUM-
lief. Cata Inapol, Sultan'. !... Vecli comorile Asiel pra-
date.... haremul tet pangaritt.... call nechezaud in cam-
pia de pe stepanil lor.... Gate nume te vor blestema, o sul-
tane fulgere I 0 suta de mil musulmani zacti neingro-
pap' pe campuri I

%XXIV.

Esti frum6sa, esti bogata.... o tdrra mea.... al copil

multi la numert cari te lubesct ai cartea de vitejia
-a trecutului si viitorul inaintd ta.... Pentru ce curgt la-
trimele tale ?

XXXV

Tresari ca cum if vedd unt duht nevequtti.... inima

www.dacoromanica.ro
570 N. BALCESCU
ti se frgmênth cu lutelL.. Citit'ai in cartea ursitei, on ch
Angerul peirel ti s'a arätatfi ?....

301.1\TI.

Pentru ce stai inmgrmuritä, o t6rrh Rom MAP.... Null

mai adduci aminte de clilele tale cele vechi ? Träsnetul
se sdrobia in mftnele celor turbanul se rosto-
golia in terrang.... sträinul fugia ca de m6rte child vedea
amerinthtorul tgg stégfi, ce era simbolg de dreptate, pu-
tere i libertate..... Turcul, coprinsg de spaimg, alerga s.
se ascundl /the cadine in harem.... §i tätarul lua in tr6-
pe'tul cell mare alli callului, callea pustiel

xxxv.11.

in p6lele unui munte se iutindea o campig mare §i.ung

s6re strälucitorg o lurninh.... Duoi in§1 se preamblag in-
ceti§org printr'insa.... sth ades6 in locg i apoi se pornial
mai departe.... Precum spicurile in vremea cOsei zacil u-
nele peste altele, a§a §i 6se peste 6se de morti grhmgclite
acoperiati phnfentul... nisce petice de stturi sfkiate §i
achtate beg de präjina Tor plecatg, d'abig se mai miraft
de vêntul ce dogoria... ung nuorti de corbi fOlfftia pe d'a-
supra cronchind , vedturh §i se invêrtejia in t6te *tile
§'apoi de odatg se asOrlia cu iutell peste 6se.... Nici o
locuintg nu se mai zhria in acea valle a mortil.... icb colo
nisce movile sembate fgra, rOndti, incretiatl nurnai ca,
nisce vallurb luciul &amnia... pe fig-care din acele mo-
vile era cftte ung semng deosebitg.... pe una o crime ro06..
plecath.... pe alta ung turbang sftngeratt cu semiluna in-

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROM:011e 571

fipte pe dinsul mai departe o lance teteresce sfernma-

ta.... §i acolo stet, mormane gremedite de pe semintie §i
lege, 6sele nemurilor care se intempinare pe aceste campe
de bettail.... fix-care la und 1oc en une semne de isben-
de La marginea cempiei era o padure, din fundul ct-
ria se aivga es§ind o fa§iire neintellAse o plAngere ce
semene en vaietele suffletelor ehinuite.... Copacil erat im-
pestritati de frunp felurite, pline de o roue ro§ie.... §1 in
verful unui stejare bêtrane und vulture albe Raffia dm
aripl.... i la fie-care din acele mormane eel dui dined
ingenuchiae §i Oiceeati impreune: cSlave tie, terra no-
astre L... feciorii Hunilor s'ae incumetate ca se te sup-
cpune §i tu ai foste mormentul lor..,. Potopul Asiel a
cyrute se inghite lumea.... §1 tu )70 puse stavile.... true
enema de raZoinici a rivnitii la turmele tale §i la grâ-
tnele aurae ale lioldelor tale.... §i tu ai legate pe rasboi-
4nici eke duoi duoi.... §1 aT aratil cu din§ii terrina.... §i aT
.zsenaenatil cu sangele §i eu suderea lor dumbrava ro§ici,
cpedurea sangelui.)

%XXVIII.

Cum te aT ve§tejite, flOre a libertetil? Inteo cli vru-

se§i se te odibnesci ca omul obosite de munce.... §1 fecio-
iii tel eel vicleni facure svate ree intro dIniL.. engetul
nedrepteta §i ale clomniel intr e. in suffietul kr.... §i riv-
nire la armele §i la avutia fratilor kr.... Zavistia semene
sementa gilcevelor §i a impärechierilor din cask._ feciorii
tel te mu§care de tite, o terra mea, §i iti fleure rank ma-
re.... Streinul puse piciorul seu pe pepttl tee ea se te
§i dete in mlnile voinicilor te farea in locul

www.dacoromanica.ro
572 N. BALCESCU
pa1l:1111a... §i tu te llsa§1 de bunI voiA In manele celor
ee nu putuserl a te birth 1

%XXIX.

In §esurile tale du§manii corturile '§.1 at Intinst....

Arendria numelui 00 a dclutt, precum cade de pe (MA
stejarul celt betrant §i null %sera de a resuffla numai
gat nil precat se indurarl el...,o Domnii §1 boTeril tel
IngenuchiarA dinaint6 kr !...

XL.

Erai unti trupt cu v1 6t1 §i ai ajunst umbra mortii....

rtsboinicii tel s'at flcutt muieri , bokrii tel robi al du§-
manilor §i stegul tet peri (Entre st6guri1e n6murilor !
Pentru ce te mai frAm'entI 6re ? TI-e doll de vremea
Neche ?.... Vre o rap din slava trecuta venit'a A lumi-
neze fruntea ta ?.... Nu... ci de durere I

XLI.

Mudd §i, vital erai In bAttälil, o terra Romana.... cu

gret §1 cu anevoiä era a te biruf.... Ca ay suga sangele,
fedora tel cei blestemay te deterl in prada du§manului.
Némurile ce pismukt puterea ta §i numele tet celti fal-
MO se legara Intro ele §i 4isera: (Hai sa sdrobimt acestii
(mat de libertate!).... Ele te orbirl de url §i de zavi-
stia : puterea ta se toci, pilita de trupul tet Insu§1.... §i
trel uria§si, Turdil *Int, Nemtul mi§elti §i Musoalul
selbatict se aruncara asupra trupului tet §i '1A War/ in

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANISi 573

bllegg 0 impertire Intro sine ca pe nisce tunne pe fecio-

ril tel....

XLII.

Mu Ite mai nainte pegenul ,iosese : (Ca se sdrobesce a-

«cestil trupe ce me 'ngrozesce §i me amerinte, se, daii
cdrumul asupre'i nemernicilor met...* i multime de
greet calici, lepedag de Domnul, ca une nuore de lecuste
trecure, merile §i se asverlira peste tine, o terra mea, §1
supsera Angle tee ! El aruncare pe copiii tel in besnele
intunerecului.... §i numele kr peri eu tine !... Erai li-
berg §i te puserä in lanturi.... Erai bogate,.... §i se
imbuibare, de carnea ta, ca nisce lupi f1amen01.... Eral
viteze.... §1 infipsere mi§elia in inima ta.... Ere vrednice
§i leudata.... §i ajunseg defaimata.... Erai curate, §i te
pengerire en tilharie §i nedumn4eire!

XLIII.

Single feciorilor tel s'a stricate §i inima lot a putre-

pl.... Cenci eral tare, era' §i ei mendri de tine.... dar
de cand s'ae amestecate cu cei mi§el §1 cu cei vieleni, s'aii
%cute §i ei vicleni §i mi§el....

XLIV.

Tu e§ti ca corabia fere cerme Mttute, de furtune.... §i

vesla§ii cei rel, cari '§i ail insu§itt dreptul de a fi ctn.
maci,N te duce dinteo neva/ intealta §1 mai mare, §i din
fere-de-lege iii fere-de-lege.... Iarba se mud pe unde

www.dacoromanica.ro
574 N. BALORSCII
alc et... Intellepciunea kr e minciuna... isteciunea kr
jgfuirea.... faptele kr, fapteleladului... ET ail suppusii sub
jugul cläcil pe poporul tI i ail ofihiti fruntea ta... Stin-
s'ail candela cu suflarea kr imputitg, de f6r1-de-lege....
Co vei 1ice, o patria mea, cand vel grAi ? Ce rei face,
cand va veni 1ioa dreptätil ?....

XLV.

Jalnicfl e cinticul tëI, Romând copillitft ' Ce ciice ?

Tanicerii spurcatl trecut'al DunArea? Thiarul celt fle-
rost imprä§tie 6re spaima in toth locul ? L6hul venit'a
sà '§1 ishêndiascl de räsb6Iele perdute, §i Ungurul 01'11
adune 6sele rasipite ale osta§ilor sei ?.... Logodnicul tëil
luat'a din culu palo§ul plrintescil ? Cantali Canti-
cub.
XLVI.

Dolnl §i lar doing! Chutarea mea e viersul de m6rte aln

poporului... pamêntul II e de lipsa... §1 aerulü 11 inneca...
ITëclut'amt fläcgil scuturandu'if pletele fruntea lor a se
increti Inainte de vreme.... florile de pe capul copillelor a
se vesteji... §i poporul a data in betia ultarea necazuri-
lor Tristt e canticul in serbatorile satului: (Biru't
egret, podvada'l grea !....a BUrfinii 41 ascundil ochiI
plini de lacrirnl.... lArbatil stA Canticul se gfer-
§6sce afurisind §i copiii blestemg nascerea kr Poporul
st6lpul pämêntului ; flä-care particica de p5m6nta e
vepsita cu sangele but_ i 'ntr'o li ni se 4ise aftm-
<cesce de diminétä Ong in Att.... §i rodul funned nu va
www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIEI 575

fi alh töt.... Tan]. tell 11 a lhsatti de mo0enire o tdr-

cring.... tu nu to vei bucurg de dinsa..... ea va fi a cIoco-
cTulul, i tu vei trai robind vecinich luL.. trupul i suf-
detul tett vor fl ale M.... veT plati aerul ce resuffli....
avei plgti locul uncle s6rele te p6te incglcli §i unti loch de
cingropgclune in mormentul unde zace maTcl-ta.... vel
dC p1.äti dreptul ca sl 'ti cresci vaca ce hrgnesce pe copiii tel
<0 boul care te slujdsce... Trupul teh se va glrbovi de gre-
utatea muncil §i de bgttaig.... in loch do somnh vei prive-
c ghia muncind §i partea ta de libertate va fi Nisce
veneticl de sInge straint isu-ne-ali in limba lor : (AM no-
cstru e phmentul i acel ce locuTescil pe dinsul,.. ale n6stre
c cftm purile... ale n Ostre ddlurile... ale n6stre cgtunele, satele
c§i tergurile, colibele i palaturile. Tu ai fostli puternich
§i vitzll In luptL.. dar puterea ta s'a tocith de sarkil
cs,i de strichciune... §i noT amt cullesti rodul vitejiei tale...
cttl tat çlicti cg e§ti unt poporti !... Tralul teri e ckinui-
area i dreptul teh bgttaTa... plgtesci i muncesci §1 munca
cta inrodesce pgmentul ce i s'a rapith... Tog TO batth
cjocii de sgrAcia ta... i slugile slugilor calcg peste tru-
cpul CeT ce clich cg sant alle§iT tel cresch in bogg-
ctili 0 in boTerig, §i ie e frigh §i copiilor th1 f6me !...
4Ei fach legi , dar nu pentru din§iT , ci numai Impotriva
eta..., Dolng §i Tar doing ! Sfintemh pribegT in coliba pa-
rintescg... §i strgini in pamentul nostru de nascere !... Dar
in cImpig cresce , §i pe délh Twig cresce o fl6re pentru
popOrele chinuite... NIclejdea !

XLVII.

Era odinidrg unll ndmh de frati ulscutl toth dintr'o

mumg §1 dinteunt tatg... i fratii se Tubiati Intre sine 0
www.dacoromanica.ro
 576 N. BALCESCU
crescead In avutia §1 In fericire... turmele kr nenumdrate,
ca stelele de pe cerd , pasceat In campiile intinse... veci-
ni pismulat unirea , puterea si boggtia kr,, dar le era
témg de din0i , ctici barbatia kr II Ingrozia. i astfel a-
cesti frati trgiail fericiti, el 0 copiii kr, In mostenirea cea
mare rdmas1 de la parintii kr... Cand vre o nevoig vela
intr'o parte, ei alergad cu totil intr' nolo... cgdead cu to-
tii impreung cand vijelia mare ii dobork , dar se ridicad
iargsi cu too. Impreung si astfel se pléca si
se ridicg in timpii de viscold vêrfurile codrilor... Dupd ce
trgirg acestd chipu vreme multä, nepotii kr Pell,
inteo i intro dIni1 : cPentru-ce sl mai traimt ameste-
ceati unii cu altii; hal, mai bine , s ne ImpgrOmt mo-
c§tenirea pgrintéscl si fig-care sl lea o parte.v... Atunci
traserg cu funia i hi Impartira mosia in mai multe pary,
una la méql-qi , alta la appust i alta la m1I-n6pte...
saparg santuri si puserg riurile i muntil hotare... 0 de
atunci fratii nu se mai puteall ved6 intre. sine... 0 vecinii
se implurg de bucurig... Nu treca multd 0 fig-care se-
0:end inchisil in mosia sa , ajunse c copiii din acelasi pg-
ring uitarg de ton unii de altii 0 , de-0 vorbiad totd o
limbg, dar nu se mai intellegead... i cand una din ramu-
rile acelui némt cu vreme se stinse innecatd de vecini,
cei-l-alti fray nu simtirg nicT o durere... cdci acum eraii
straini si dusmani intro dIniL.. i aceste amuri care
Anc6 se numescil intro sine Romani, in ochil celor-l-alte
popOre erad numal nisce semintii ratacite, aid cgror isvord
s'a stinsd din tinerea de minte a Omenilor !...

XLVIII.

Domnul Dumneqeul pgrintilor nostii Induratu-s'a de

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIEI 577

lacrimile tale, i6rra mea? Nu e§ti indestul de srneritg,

indestul de chinuita, indestul de sfft§iatl? Veduvg de vi-
tejii tbi, tu plIngi cu perul smulst §i despletita pe mor-
mintele lor, precum femeile se jglesca pe mormentul mail
Oa snilor lor!...

XL1X.

Mmurile auqira tipetul chinuirei tale ; pgmentul se

mi§ca.. Dumnetlea numai A, mai fi aqita?... Resbung-
torul preursita nu s'a ngscuta 6re?

L.

Care e mai mendrg decftt tine, intre tate pane seme-

nate de Donmul pre pamenta ? Care alta se impodobesce
in qile de serbatgre cu flori mai frum6se5 cu grftne mai
bogate?

LI.

De§t6ptg-te, patria men! Biruieti durerea... E vreme

ca sl es§i din amortire, semintig a Domnilor lumei! A-
§tepti 6re, spre a invig, ca stramo§ii tel sg se scale din
morménta? Inteadeverd, inteadevert, el s'at sculata §i
tu mi '1 ai veptil... ei at grgita §i tu nu 'I a'i aupa...
Cingell cOpsa ta, catg §i ascultg!... .i.oa dreptglii se a-
propie... tOte poparele se mi§c1... cad fuituna mftntuirel
a inceputa... Veqi el cu cat mai mitt it! pled capul, cu
atftt eel spurcati 1§i batta jocil de tine §i suga Angel&
tea... Din dr6pta §i din stinga piticii §i uria§ii rivnesca
la tine, oil cat de slaM §i sdrumicata e§ti...
www.dacoromanica.ro
37
578 N. BALCESCU

LII.

Sfergitul ispitelor se apropie... ctc'l vremca &fee 'lute...

0 semne s'at aratatt pe cert... i blestemul a covArgitt
m'esura... ()moral sangiurilor 11 at mistuitt rtrunchff...
El n1ar trufia kr pe thdhthi... avutia kr pe f6metea
ta.... boYeria lor pe sdrentele tale... puterea i stralucirea
lor pe sangele ce tu viirsagi intr'o sat, de bättAllil, unde
parintii kr nu ere' I.... Tine minte numele lor, o terra
mea, gi numele strainului ce to Impilezt, ca st, le afuri-
sescI I

LIII.

Aurict copi11, canta'mi frumTa verde, cantrmI fierea

campului, canta'mi flerea muntelui, cânta'mi nadejdea....
NIclejdea e glasul Domnului! Poperele trebuie s. se is-
Alas& gi sa se mete de pacatele lor, cfaci prin ispitele
sufferintei nurnai, se curtta poperele... Cele ce amt fficutti
in vremea trecuta nu sfmt ispite.... coci rodul luptei erat
libertatea gi dreptul nostru.... Ispitele stint strimbatatea
judecatorilor.... despulerea vtcluvei gi a sOrmanulul, des-
frênarea i migelia, minciuna i 16comia, sgtrcenia gi im-
pilarea domnilor gi a boierilor.... cumpha nepotrivitt a
dreptatit... ucciderea proslavitL.. robirea pentru unii gi
desfrêul pentru altil.... t6te acele fapte grozave pentru
care s'at cotropitti Sodoma i Gomora, orage urgisite de
Domnul pentru blestematiile kr ! i t6te aceste ispite le
cercatff, terra mea.... gi le sufferl anct i acum.... Paha-
rul fOrt-de-legei s'a implutti peste masura gi palaturile

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMANIEr 579

lor de strimbätate se prevälescl, surpate de blestemele

poporului I Flptuitoril talhlriilor se splimentez6 In-
§i§i de faptele lor.... Domnul '§i a Intorst cu scerld fara
de la din§ii §i angerii s'ati depIrtatd cu gr6z5. de ei. E§ti
serbedä §i slablnogitl.... al sufferitl tote, terra mea 1

Ridiag pu9int capul strivitti i catti de veg... semne

s'ati ivitti pe cert... Furtuna meatuirel a inceputti !

LIV.

Sti nu ne intristImil de vremea trecutl dud betranii ne

povestescl btthI1iiIe cele urime §i ne aratl dergragturile
vre unel cet6t1, dad ne zugravesel lupta, sgomotul, san-
gele §1 cftmpia mortil, ciuma §i vepaia focului, femetea 0
rAeboiul, §i in câmptile parjolite, cetele trtt6resci terind In
fuga mare, legati de c6dele cailor lor, pe femei, copii §i
belrani 1 Era atunci vremea luptei.... era vidtg., brb-
i putere, vitejiit §i jertfire care patriL. Cei ce raceatt
acele fapte marl aveatt o patria.... §i erail umerul drepttl
all prig §i terra nestrA era zidul cell tare all credintei I

LV.

Ormele s'al intemeiatti din nol, derlmäturile turnu-

rilor §i Me palaturilor de care §anturile oral pline nu se
mai MIL.. §i alte palaturi §i turnuri s'ati ingltatil in
locul bor... Copiii robiti intorsu-s'ati din terra Tätärdsca....
Dar 6menii sfingiurilor null' deterl inapoi libertatea, pl-
Inentl all durerilor §1 copiilor tel le-a remaki numai
robia 1 Pe campurile de bUtail -yea 6meni en braple
Ole, ea pepturile desvelite, cari se prIvEes0 peste as-

www.dacoromanica.ro
580 N. BALCESCU
cuti§ul paloplor.... §i'n locul ori-drul omd ce cade, in
locul ori-clrui peptt ce se despicA, ant peptt §i ant omt
se pune indata,.... carnea ascute ferul.... Fetranif robitt
cantl... femeile blesteml pe cel mi§el.... i.'n ormele tale
cele noug, terra mea, se dig numal 6meni fOrl inimä; in
palaturile tale nu se mal aude de vitejig..... ci de lacomil
§i nedreptate ! Pe câmpiile tale §i pe drumuri trect
nisce feçe serbede §i ve§tede, fluierand doina duI6sI.

LVI.

Viscolul pustfirei a suffiatt pe acestil p/mentt.... ski-

gele pgrintilor in vinele strimte ale strInepotilor a secatil.

LVIL

Viforese erg' vremile cele vechi.... dar 6menil se ng.-

sceat tarl;... plmêntul era accoperitt de d'erlmgturi §i de
trupurf melte... dar din acele câmpil ce fumegat de *-
jolt §i de mIcelt, se fate" strigarl de biruintl §i de li-
bertate ! Ticalop §i =Me slid §i acum.... dar unde e
libertatea §i biruinta ?.... Ce ar fi ajunst patria astäri,
(led strImo§il no§tri art fi dormitatii §i el i

LVIII.

De§teptI-te, patria .mea! birdiell durerea.... E vreme

ca sä ese din amortire, semintia a domnitorilor lumen
A§teptf 6re, spre a invik ta stramo§ii tel sl se scele din
mormêntt ? inteadev'ert, inteadev'ert, el s'at sculatt §i
tu nu '1 al felutti ; el ati graitt §i tu nu '1 al aqitt.....

www.dacoromanica.ro
 CANTAREA ROMAN1EI 581

Cingei cOpsa ta, caM §i ascul.M. pioa drept4ii se apro-

pie.... tote popOrele se mi§cA.... cOc fortuna mântuirei a
inceputil

LIX.

Nu 'ty s'a Iisii 6re prin gura unei slugi a Domnului :

Dimmqeul Orintilor vo§tri se va indura de lacrimile
4slugilor sale §i va scula pe unul dintre voi, care va a-
«Fda pe urmasiii vo§tri Yar5,0 in voluicia i puterea lor de
«mai nainte....»

LX.

Deci, timpul sosit'al.... Semne s'ati ivitti pe

Ornêntul s'a clefinatil de hncurill.... unit blesternit grOz-
nicil s'a ainjitti despre appusit i tOte poporele s'ail de-
§teplatti

LX1.

Cinge'ti cópsa, o tOrra mea.... §i 'l

intitresce inima....
1160-nOpte §i entgierli, appusul i resgritul s'ail luatii Ia
lupet.... urM, vijelia... Duhul Domnuldi trece pre 0-
Wnth I

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA

ARTA MILITARt LA ROMANE

DE LA INTEMEIEREA

PRINCIPATELOR VALACHIEI L MOLDOVEY PE`..E. Actin

Deer gi (watt ndind Romanesed peed at

fosttl dragosre n mijIccul Cr, Dumngett
find at foati1 en digiT j nn'T at &Watt
pre dieaiT alto limbi etrkine; ce ab Until
multe vitejiT i eit trititt in bunit pace.
Radu Greciann (1707)

0 istoria adev6ratil nationale ne lipsesce. Ea zace anc6

sub praful chronicelor i documentelor contimporane. Ni-
meni pea acum nu s'a incereatfi s'o desgr6pe. Toy cact
Wad Indeletnicitg cu scrierea istoriei n'aq datii decal bio-
gra& stepanitorilor. Nimeni nu ne a reprodusti cu acu-
rateta institutiile sociale, ideile, simtimintelP, obiceTurile,
commerciul i cultura intellectuale a vremilor trecute.
Cat de mare trebuinta anse, anill av6 de o asemend i-
storia! SOrta parintilor noOri a pregatitd pe a n6stra.;
institutiile lor sant basa institutiilor n6stre.
mai cu sdma ami vedd c, Inteacele vdcuri ce le numimii
barbare, parintii nostri adoptara nisce institutil in'eme-
iate pe nisce principii, pe care publici§tii de acum al' En-

www.dacoromanica.ro
584 N. BALCESCU
ropel luminate le gasescil de cele mai rationale. inteinsa
arnil vedé ci drepturile sante ale omenirei aü gäsitil totti
d'a una aptirltori intr' acéste terra, ca parintii no§tri
cunnoscutil, k-ad pretuitil, s'ati jertfitil pentru dinsele,
§i (Mee mi ni le-ail lasatu intru tiSta intregimea lor, vina
nu a fostil a lor, ci a grelelor imprejurari in care s'ail a-
fiatil ; ceci a se liiptara viteje6ce §i invinsera mai mile
stavile decat amti av6 inhna sa urmamil pe pasurile bor.
Dar a face unit totil din amkunturile ce se afla respan-
dite in deosebitele scrieri i documente, este o lucrare
lunge §i anevoia. Ea cere, pe Hinge, alte cualitati, o rub-
dare, o eruditiune §i o agerime de minte, ce raril se potli
intelni intr'unU acelkil omit
Marturisescil c sunt departe de a lua dorinta'ml pen-
tru studiile istorice ca o dovada de talentil, nä nu pottl prin
urmare a pretinde a fi istoricul terra mele. Prin acesta
mica scriere, imperfecte in multe priviri, amti voitti nii-
mai sO, aratl cbipul §i drumul ce ar trebui a se lua, spre
a se scrie o istoria, incredintatil find ca. in curend sti
tIrcliti se va ridica §i intre Romani unti omit' care sa alba
curagiul §i vrednicia sai6e asupra'§i aceste Malta sarcina.
Omul acela aril face cea mai mare slujba patriel n6stre.
Amti preferitil a lucra institutiile ostasesci inaint6 off ca-
ror altora, coni aceste institutil sunt cele mai minunate
ce ail avutil parintil no§tri, ceci ele all facutti marimea §i
puterea terril in vreme de patru vécuri, insfer§itil cOol
sunt convinsq ca, t6rra Romanilor, de 41 va lua vre o data
rangul ce i se cuvine intre poperele Europei, acesta o va
fi ea dat6re mai multil regeneratiei vechilor ei institutii
osta§esci.
(1844).

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 585

LISTA SCRIERILOR
MATE INTR'ACESTA LUCRARE (1yr afEmoRIO).
1. Inceputul 1nv6t5turi1or bunuluI qi credinciosului To Négoe
Basarabil Voevodti. care a inv6tatii pe fliul seii Theodo-
sie. Manuscris5 in 40 de la inceputul véculul alii XVIti
(tipirit5 in Bucuresci la 1846).
2. Istoria terrel Romanesci, 1290-1700, de vel-logofetul Radu
Grecianu. Manuscris5 in 4°, 1707 (tip5rit5 in Magazinul
istoricti pentru Dacia).
3. Létopisetul prrii Românesci, 1290-1729, de Radul Logofe-
telut de Divang, sing MichaiUi Ieremonachut Lupescu.
Manuscristi in-folio, 1729.
4. Letopisetul terrii Romanesci, 1290-1688, scrisii de Tudosie,
sinil Stoianit ot Tul.il. Manuscris5 in-8, 1747.
5. Istoria terril RomanescI, 1290-1688, scris5 de Constantinii
Ccipitanul. Manuscrisil in-4°, 1761. (tip5ritg in Mag. istor.
p. Dacia).
6. Létopisetul t6rrii Moldovi, 1352-1591. (Urechici i Costi-
nii) Manuscrisii in-folio (tipgritii de d-nul Cogilnicenu).
7. Letopisetul terra Molclovii, 1662-1716. scris6 de Axentie
Uticariul, de pre isvodul liii Va.silie DubA.i, Tudorti Da-
mianü i altii. Manuscrisii in-4°, 1716, (tiparitil de dl (Jo
gilnicénu). -
B. .Natalis Comitis Universm historim sui temporis libri triginta
ab anno 545-1581, Venetiis, 1581.
I

9. Conspectus historim Valachim, anxilio cum divino ab anno

reparatae salutis, 1695, citatii de Engel, f. 106-109.
10. L'Ottomano du Lazaro Soranzo. Milano, 1599. in-8.
11. Iacob. Genderus. Turca Notrizoc, de imperio ottomano e-
verten do Franco forti, 1601.
12. Tomasi (Georgio, protonotario apostolico e secretar del Prin-
cipe Sigismundo Battori). Dells guerre e rivolgimenti del
regno d'Ungaria e della Transilvauia con snccesi d'altre
parti, in Venetia, 1621, in-4.
13. Historica relatio de statu Valachim, 1679 1688, citatil de
Engel. t. I, 109 117.
14. Histoire d'Eméric, comte de Tekeli. Cologne, 1693.
15. Dlugoss. Historia Polonica. Francfort. 1711, in-fol
16. Istuanfius Panonius. Historia regni Ungarim. 1724, in-fol.

www.dacoromanica.ro
586 N. BALCESC 1.7
17. Del Chiaro. Historia delle revoluzioni di Valachia. Venezia,
1718, in-4.
18. Cantemir (Dérnétrius). Histoire de l'Empire Ottoman. Paris,
1743, 4 vol.
In. Bonfineus (Antonius ) Rerum Hungaricarum decades. Lipsite,
1771. in-fol.
211. De Baur, (general). Mémoires historiques et gCographiques
sur la Valachie. Francfort et Leipzic, 1778, in-8
21. Sulzer (Franz-loseph). Geschchte des Transalpinischen Daci-
ens. Wien. 1782, 3 litende in 8.
22. Bethlen (Wolfgang de). Historia de rebus Transilvanite. Ci-
binii 1783, 5 vol.
23. Engel (Iohann Christian von). Geschichte der Moldau anti
Walachei Halle, 1804, 2 Bmnde in-9.
24. Encyclopédie méthodique: Art militaire, 4 vol.
25. latopict iroktirtril xcti iswipacctxt t Maxiac Vienna,
1806. Acéstii sere: e anonima' se (hi (a este scrisii de Con-
stantinü Cantacuzino.
26. (Darcetvoii (Atovuoiou). laropEct rijc ireaat AaxEag.
Vienna, 1819, 3 tomnri.
27. Stratagemes militaires et ruses de guerre. Paris. 1826. 2 vol.
28. Breton La Russie. 1813. Paris, 4 vol. in-12.
29. Hammer. Histoire de l'emp re o.toman. 1838. Paris, 12 vol.
in-8.
30. .Racquancourt Cours élémentaire d'art et histoire militaires
1838, 4 vol.
81. Kogalnitchano (Michel). Histoire de la Valachie. Berlin, 1837.
32. ChrisOve :
a) alii lul Petru-Voda', feciorul lui Mirc6-Vodg. 1561, sept. 4.
b) Radu-Vodii, MihnC-Vo(11, 1613. ian 13.
c) Leonii-Voda Stefanil-Tomp.1630. ian. 11.
d) , Stefanil Cantacuzino. 1714, mai 4.
e) Grigore Ghica II, I733, iulie 16.
f) , Gr1gore Ghica 111. 1751, april. 19.
g) Alexandra Ipsilantu, 1775 dech.
h) Nicolae Mavrogheni, 1785. mart 4.
i) Miirturia lui Theodoni monachul de la schitul Frasinenii.
1763, noemv.

www.dacoromanica.ro
 ILUL M.EMORITI

PUTEREA ARMA.TA. I ARTA MILITARt.

DE LA iNTEMEIEREA
PRINCIPATULUI VALACHIEI nNE ACUM.1

PARTE& I.
De la intemeierea prindpatulta king la apclarea domnilor
Fanarioy (1290 1716).

Barbarii agepndu- se pe ruinele irnparkiel romane, il

pusera legile gi obiceiurile lor in locul institutiilor ro-
mane. Numirea de Romani perise; lumea perduse pênë
adducerea a minte a until popora ce ostagise atat6 v4-
cuff; civilisatia se stinsese, i acurn nu se mai vedea nici
urma acelor arte i sciinte in care statusera slava Greciei
ui puterea Roma% Arta gi instiutii1e ostagesci, care din -
tr'una sata mica facusera din Roma capitala universului,
perisera gi ele cu cele-l-alte, in mijlocul intunericului ne-
seiintei ce, ca o mant a. de plumba apasa Europa. Cartile

I Acestd memorid s'a tipArit'd maT lintêiu in Foltz litterard

din Iaqi la 1844, ft totd atund §i acolo, inteo broprii in-16 de
85 pagine.

www.dacoromanica.ro
588 N. BALCESCU
care ard fi pututd lumind lumea erat in mdnele popilor
§i interesul lor era ca lumea sl fie in intunericd.
Ancd in vécul aid xiv14, Europa militare era lipsitd, de
ai-ce organisare; pedestrimea Of, cunnoscutd sub numi-
rea de Commune,1 se alcdtuia de nisce orni prosti,
fdrd orgauisare, fdrd disciplind, adunati numai in momen-
tul rdsbolulul, sohimhandu-se in fin-care carnpanid , abié
indatorindu-se la o shijbd de trei pene la sése luni, si a-
des6 pArdsind stégul in puterea rdsboTului , atuncT dud
trebuTa a se face vre o rniscare sal a se 'mpresura vie o
cetate, neflind maT cu séind de nici o tr6b1 in bdttAlliT.
Puterea armatefor sta atunc6 numai in callärime. Acésta
era vestita institutid. a Cavallerime1,2 institutid frurn6s5,
Anse contrarid tacticel , ced ac6std institutil era a voini-
ciel individuale, Tar nu a sciintel , cedi tactica cere mai
Anteiu intrebuintarea glotelor sat puterea morale, Tar nu
lucrarea inthviduale séd puterea fisicd.
Astfeld era pe aceld timpti starea ostils6scd in Europa;
nimenT nu se gêndia cum s'ar puté dobendi o mai bund
organisare, cdnd Românii deterd o deslegare acestei vestite
probleme militare, care sta in a dobendi resultatele cele
mai bune cu chelluiala cea maI pu9ind; deslegare la care
able dupe cincT vecurT a pututd ajunge Europa.
RomâniT de la intemeTerea principatului kr, ad simtitd
trebuinta ce are und statil de o armatd permanent:6 , ar-
math, care sl fie gata la oil ce minutd a reimpinge pe
vrdjmasti, din off ce parte s'ar ivi. EI pricepurd dud §i

' Communele se intocmir i. fintein in Franca de regele Ludo-

vic6 rv celii gros6; de unde le adopt i Henricii n in Engliterra
Yredericii Barbit-rosI in terra Nemtéscii. Rocquancourt. I. p. 252.
2 Idem I. p. 293. Encyclop. method. IV. 2 part. r. 635.

www.dacoromanica.ro
 PU TEREA ARMATA. 58

adsta, a o asemen6 armatä nu se pike privi de cat ca o

avanguardi/ a noroduldi, §i cl tótl basa sistemei militare
trebuie a sta lute+) bunä intocmire de o numerOsä reservl
national6; pentru aceia, ail organisatti 61 de la inceputh Ar-
nzata,IIIIilitia §i R?dicarea glacier, incat la din§ii totti
Romanul se nhscea cu datoria de a fi soldatt §i d'a aplra
statul la vreme de nevoi/, §i cand vrlima§ul alca p/m8n-
tul romanes0, tOta t6rra trebula sl fie in arme.
Fiice le la Rad a-Negru §i Mircea celh Vetranti , le-
giunile romanesei patru vécuri furl campionul cretinl-
tAtii §i bulevardul Europa. Veni o qi fatalh cand se des-
fiintarh.... in acea ui.... t6rra era in mantle Fanariotilor!
Futerea armata a Romanilor sth :
I°. In Osta§i i sédslujitorif statornicip cu WI (Armata);
II°. in Catane sat slujitoril de scutélet (Militia);
III°. in Ridiearea glótelor.

. § I.
ARMATA .

Armata roma:Asa a fostil cea d'antaTu armatl per

manenth in Europa. Este d , crequtil ea ea i§i avea ince-
putul de la Radu-Negru, carele a pusfi basa tutulor in-
stitutiilor nOstre. Istoria ne arath a Mircea iYu regull
corpul Dorobantilor, care era alchtuith de mai 'nainte.'
Lig Mircea dar se dh. mai cu dull, cinstea de intemek-

' Este cunnoscutil ea: titre staturile aLum infioritóra in Europa,

cele d'ânteiu oltiri permanente all fost5 les Compagnies d'ordon-
Nance §i les Francs Archers, a1ciituite de Caroll vir , regale
Franc,ei, la 1445 qi 1447. Armata ronahnéscii era dar cu =hit
mai vechia.

www.dacoromanica.ro
590 N. BALCESC1:
torul armatei rornanesci. Eld iu i regula ediflciul in-
ceputil de cei mai de nainte de eld. Eld fu celd d'ant-diu
care se infaçi§1 in Europa cu o armata permanenta §i
regulata, care, sub urmiltorii dompl, se desav6r§i §1 se
mai marl.
Armata romandsca , de la inceputd s'a impartial in
Cote de 1000 Omen!, sub und (*dant!. Fig-care c6ta, se
,mbimpartia in clece centurg sub unti Suta§ii, in urma
Juz-bet§6. Fia care centuria apoi se mai impartia in Oece
decurii, fig-care sub und Cctagc. Capul a 500 se numia
Vatafg, in vremile noui Ctau§11.1 Ea se alcatuia :
1. De cetele d6 Dorobanp séti némul Dorobtintesart,
de pre cum ild numescil chronicarii no§tri. El erati in nu-
mer de 5000 cruct,2 ség 10,000 Omen! §i alcatuiad pede-
strimea cea grea a te'rril. Fiii urmad parintilor in slujba.
La inceputti erad armati cu arcuri §i sulite. La aflarea
prafului, li se &tell. pusci §i tunuri. Capul lor se numia
Capitanul cell! mare séd Capitanul Dorobanpor. Fil-
care c6tri de o mill de Omen! so commânda de und Capi-
tam! mai mkt set Sub-cdp;tanti.

1 rrrecianu, f. 240. 'Atop. lab Tudose sinü Stoianzi, f. 210.

al6 hi .Radu Lupescu, 1. 134. Chrisov. lui Radu-Vodei
cdtre iuz-bala Mirciotd, 1613. ian. 13. Histor. relat. de stat.
Valach. Fotino, t. II. p. 205.
2 Omenil fiind indatorati sd pldtiascd ore-ce la cdpeteniile lor,
se imprtiail in crud:, i s'a hotdritil ca fix-care cruce s plät!a-
sad pe annii uni lewor (Zeonium, monedi ungurésed, de la care
a Amas6 numirea leu, la piastrul turcescA de 40 parale). Dem
céta era mai bogatd, se apda ale unul sal dud ostail pe cruce;
bar find mai sdracii, se pnneail trei, patru i mai multi (Histor.
ralat. de stat. Valach.). Acéstil impdrtire in crud a fostii nu nu-
mai la ostaii, ci gi la companiile negugtoresci.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA A RMATA 591

2. Callargir. La inceputil erail multi ; Tar in urma

s'an impucinatil din pricina c saracisera i nu se puteat
tine, avênd multe cheltuiell. La 1620 erail 8000;' Tar pe
la 1679, numai 6000 Miami. Capul lor era Spatarul;
crucea kr nu se scie de call era.2
3. Ro§ii de lérra , in num.dril de 5000; iarag callarime
sub commanda marel0 Paharniea. Acestil corpii atatu
de vestitn, a tinutti Oa la aln xfiti'4 v6ca.
4. Leftgii, in numtiril de 1000 Omani , alcatuTat iinti
regimentn sti cdta de pedestrime, sub Cap tanul de Le-
fegif.
5. Lefegii Spatarulul, in numëril de 500, sub com-
mando, Ciau§ul,41 spataresea.
6. Pênatorit, in nume'rü de 1000, din cafi jumètate
pedestrime si judetate calliirime, sub Capitanul de -Fe-
natorL3 Pan'6 la alri xvi'd vdcri, trebtfie s fi fostil numaT
500 Vanatorl, find-ca in chronici gasinin pe atunci nu-
mirea de Vatafu de Vênatort , Tar nu Capitana. Acesta
;yea mare importanta, find insàrcinatti i cu po1iia ca-
pitaleT. Eln se allegea dintre Ornenii insemnati. Ndgoe Ba-
sarabil era Vatafa de Venatoe, cands'a alIesi domnil la
1513.4 Radu-Voda Mihnd la 1620 dete acestui Capitann
titlul de Aga.5
7. Saracei, 500 i Seutelniceil, Tar 500. Acqtia eral
ciillarimea Bucurescilor sub Capitanul Spatariet. CeT

I Georg. Tomasi. p. 74.

2 Histor. relat. de stat. Valach.

8 idem. Fotino, 11E p. 354-7-46. Cantacuzino, f. 54.

Tstor. te'r. Roman. de Constantina Cdpitanul. f. 43. Radu
.Lupescu, f. 24.
5 Fotino, III. p. 488.

www.dacoromanica.ro
 592 N. BALCESCU
,,
d'anteiu trebuie s. fi meritatil numele ce purtafi, c6c1
crucea lor era de patru OmenT une orb, Tar alte orb s'a ur-
catii §.1 Oa la opt Omenl.
8. Lipeanif, 1000 sub marele .Postelniefi.
9. CazaciW 2000 pedestrime §i callarime, sub WI
Poleovnica.2 Irmele lor erail pusca §i palosul.3
10. Puseqit, 500, sub marel,3 Armap.
11. Aproslii, 500, sub mit Veitapt. Sub acesta era
unti Oau§ti séti locotenentt; peste &Nil era marele Po-
stelnica.
12. Copii de easel, 500. ET alcatulaii guardia din la-
Intru a palatulul domnescii. Capul lor era Veitaful de Co-
piL 4
13. Curtenii, guardia callareta, nu scimfi de cat era.
14. Ferentarit, unit corpti de pedestrime 11011.5
15. Fustgit, de can erati numal 100, sub Ime-ba§a de
Fusta§t. ET purtafi lanci.6
16. Hedueit, callarime si pedestrime, armati cu sahib
§i MOO
17. Callarimea SerdaruluI de Mazilt, care se aka-

' Nu trebuie a socoti, veTend namirile strgine de Lefegii, Lip-

cant, Quad, cit aceqtia erah strhinl. Chrouicatil ne spunil citi el
erad Omeni de térrd. Ace§tia s'ag intocmith mal thr4iii, imitân-
du-se depe strhini, §i ii s'a phstrath, cu organisarea i numirea.
.A cestil obiceiu a fosth qi este de oNte In tOth Europa.
2 Fotino, III. p. 356.
° Tomasi, p. 67.
Histor. relat. de Stat. Valach. Fotino. IIL p. 357.Canta
cuzino. f. 54.
5 Kogalnitchan. Hist. de la Valach. p. 132, 242.
6 Histor. relat. de stat. Valach.
7 Radu Lupescu, f. 177.Greclanu, f. 195.
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 59;3

tuia de toti boierii es§iti din slujbl ce se numiail MazilL

Acest/ corpti era f6rte insemnatti.1,
18. Tanarit, 500 cu artilleria, mai ant8iu sub Capi_
tanit dorobantesd; far de la 1655, sub marele Arma§i1.
Num6rul tutulor acestor o§tiri trecea peste 30,000, §1
in vreme de rlsboiu, tot/ d'a-una se mai mgria. Aceste
o§tiri lns6 era/ numai in Bonzdnia mare ; cod in _Ro-
mania mica era o deosebitil o§tire a Banultfi.3
Banal , c6rmuincl singuril banatul Craiovei i fiind
domnului numai vasalO, a trebuitil sl alb/ o o§tire a sa.
Cur6u1 istoriei anc6 o adeverézl, pentru el ne arata :
a. la 1508, pe nisce boieri, sub banul Pêrvul 0 pen-
tru acela numitif Pe-rvulesd, cu o§tirile Creovit, el go-
nil./ le Milm6 I 0 puserl, domn/ pe Vladutl ;
b. la 1522, Barbul banul Craiovii, cu o§tirile sale,
gonesce pe Vladfl yin ;
c. la 1563, boieril, cu o§tirile de peste Oltit, se sc6l/
asupra lui Petru n ;
d. istoria (jice, la inceputul biografiei lui Michaiu Vi-
tezul, el 61/, ca ban/ all Craiovei, avea o Wire deosebitet;
e. la 1599, Michaiu Vitézul, intr/nd in Transilvania,
s ense lui Radu Buzescu §i banului Irdr6 sri m6rgl §i ei
in Transilvania cu otile Cr&ovd ;
f. la 1601 , boieril Buzesci, cu o§tirile CraTovd, go-
nese/ pe Simeon Movilail; 4
g. la 1630, aga Mattheiu din Brâncoveni (mai apoI

Histor. relat. de stat. Valach.

2 Idem.Fotino. III. p. 356.
3 Cantacuzino. f. 56.
Kogalnitchan. Hist. de 1a Valach. p. 116, 121, 130, 136, 196
222.
38
www.dacoromanica.ro
594 N. BILCESCU
Matthein Voda Basarabb), cu Roe de peste Oltü, se ras-
cal impotriva lui Leonti-Voda.'
Luand in privire atat duhul rasboinich alit Oltenilor,
cat §i istoria care ne arata a Vlach"' vui, la annul 1522,
n'a pututh a se impotrivi cu o§tirile ce avea, bonulai
Barbu, putemhinchiaia c o§tirea banatului era destul de
insemnata.
Armata romanésca , depe cum o arataramil, a statti in
puterea ei pea la 1580. De atunci Ong la 1592, domniile
ticalOse ale lui Mircé ii, Petru In, Stefant 11 §i Alexandra in
o desorganisara §i o impu9inara. Astfela Michala Vitézul,
dud s'a urcath pe trona, afla name vre o yce miT osta§1.
Acesth mare apitand implini cadrele armatei, o reforma, o
disciplina §i adogi pe langa cetele de mai sash, alte
dug in callarime: Delii §1 Be§lii. Ace§ti din mina ere'
200 calläreti frunta§i. Michaiu dete atunci commanda a-
cestor ar me lui Stefanti Petnahazi augural, comil cu co-
cragia §i vrednich, lice Bethlen, s commande nisce 6mcni
tee se insemnasera prin mule vitejitz 2
Michaiu Voda, veclênd despoporarea terril §1 trelmindu'i
soldp.ti, a inceputh a lua cu léfa unguri , transilvaneni,
ppjani, cazaci, sêrbi §i arnäuti. Pilda lui o urmara §i
ali domni in urma... astfelh, Mattheiu Basarabil organish
anh, cgai de 2000 grbi, bulgari, arnauti, numith Sei-
meni4, asemënatii. cu Ianiceril Seimuni, sub anti Polon-
niqt 4mAtirqtA elementh strainh introdush in armata ro-
mandsca, adduse marT nenorociri.

Létopis. ml Teodosie Stoiand, f. 89.

pflifet.t, AV[p.13§5.
drecianu, E. 121.

8£ www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMA1A. 595

Autorii contimporani en Michaiu- vorbesch astfelü de

armata lui : (Slujesch de solday acestui voevodir, afOra
-ado Romani, a caror vitejiä o eunnoscti bine Turcii din
vremea vitézului lor capitant Dracula, multi Unguri,
(Transilvaneni, eatl-va Arnauti, Greci, Bulgari §i Seal.
"%Are pucini pu§ca§i de care se Oh in lipsä §i Transilva-
Anenii, §i mai cu séma Ungarii se batth mai vosiosii cii
aslibitbo §i. cllrT cu subitele, §i cur mare indraznéla arata
4faça la vrrijnia§T.) 1
Armata priimia de la stëpanire léfa, hrana §i ve§minte.
-Sub Mired celh hailer totil soldatul priimia pe i cate
daol bant ro§it, care &di 13 parale. Mattheiu Basarabil
marl léfa §i o facu de opt bant ro§it ; insrer§itt , sub ur-
matoril domni, ca merse crescênd pen6 in vremea dom-
nilor Fanarioy. Atat soldatii cat §i officerii séti boierii
aveat de la stëpanire pe fia-care i mertica de came, de
pane de grah gr.] de meiu §1 de 1uminar1.2
Capeteniile iusärcinay cu administratia §i approvisio-
narea o§tirilor erail ace§tia :
Marcle Clucera, care era cuartier-maiestrul celh mare
th armatel. Eth lua banI de la visteria §i cumpara pro-
visil de pane, vial, or i Anti, trebuincIOsa armatei.
.Avea sub dinsul duoi cluceri mai mici: Clucerul de aria,
-carele ingrijia de magaziile de fenri §i de ortlii, §i Cluce-
rul de pivniyi, care se ingrijia pentru pivnitele cu vinti
le armatel. Afiira de ace§tia mai avea sub dinsil §i Jig-
vicerit sét magazineri dintre boierenag ;

L'ottomano di _Lorenzo Soranzo, p. 147 Iacob Gender. .

Turca Niceta, p 149.
Fotino, /II. p 355. Cantacuzino, p 54.
www.dacoromanica.ro
596 N. BALCESCU
Mare le Slugerti era insgrcinatti cu aprovisionarea ar
matei de came §i lumingri ;
.Marele Pitarti priimia provisiile de la ace§tia de mai
sustt §i le impgrtia pe la cete ;
Marelr !cY.trarti era ingrijitorti alit corturilor anna-
tei. Avea sub dinsul i mid preirei.1
Capul celti mare alit armatei era Marcie Speitarii.Elit
avea sub commanda lui imrnediatti pe toy C5,11gra§ii, curn
§1 pe Lefegii, Sgrgcei §i Scutelnicei. De la ace§tia , elü
priimia de fig-care cruce pe annit ale unt leu§orit (leo-
num) §i unit carrii de fênti, care in urm g. nu s'a mai plg-
titil in naturg, ci i se da unti lett pentrn dinsul. Mid unit
officerit inaintit in gradit, era datorit sg'i facg unü darit.
Spgtarul area unit ttibunalit ostg§escii, unde se judecait
pricinile Oste1.2
Ancö din vremile cele mai vechi, obiceiul era ca dont-
nul odatg intent-at anal sg facg revistg (egutare) armatel-
§i militiei. Atuncé se fticeaU §i ingltgri in rangurL3
Uniforma o§tirilor era asemënatl, parte cu a Ungurilor,
parte cu a Polonilor, afórg de mule cete, precum Doro-
bantil §i altil, cad purtait vechia uniformg nationale" :
haing vdn6t1 §1 in capit chivere.4 La Pasci darnia dom-
nul fig-cgrui oitmit o chidrg sat baretg §i o bucatg de
postavit pentru. uniformg. 5 Ro§W de terra erau mnve-
mêntati in ro§u.
1 Cantacuzino, p. 41. Fotino, III. p. 495, 502, 503, 508.
Histor. relat. de stat. Valach.
2 Fotino, III p. 473.
3 Négoe V.V. 4ice: cLa cdutarea din totl alma, ce este o-
cbicell a se face o0i1or, boierimea i cdpetenffle qtéptd cinster
ctqi darurt
4 Istoria ter, Born. de Constantind Cdpitanul, f. 198.
5 Fotino, III, p. 355.
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 597

SeimenR purtae cepchene ro§u cu manicile despicate ,

In cape barete cu fundul ro§u scose aferg la o parte. EI,
pentru uniforma kr,, se numIat §i Ro§it strainf , spre a
se deosebi de Bo§iii de térra.1
Fusta§il aveae uniforme, verde ca pucIósa arse!: Copiit
din easa §i LipeaniI purtail uniforme le§esca. 2
Alte cete purtail babe verde , peste halue incin§l cu
brat rop, in cape bareta cu fundul ro§u. 3
Istoria ne arate, c Constantine I, la 1654, inve§inentI
pe capitanil Dorobantilor §i Callera§ilor cu frenghit, §i
coftiri §i Cii atlas. 4
Orta§ii aveat mune privilegii Feil obicae, de pe cum se
licea pe atunci. Unul din cele mai insemnate era ca cape-
tele o§tirilor erat din drepte madulari ai svatului dom-
nesce §1 aI oNtesceI adunerl. Dupe acésta, venia scutirea
de dajdii. EY nu se scutiail anse de tOte ditjdiile. Privile-
giul scutirei complete la Romani lill aveae numai robii.
De la boiere pene la mo§nenti , de la menastire §i preote
Tene la o§tene, toti lug] parte la contributiile Statului. 5

Fotino, III, pag. 436. Sulzer, III. p. 252.

2 Idem.
3 Fotino, III, p. 438.Breton, III, p. 71. In acest5 tormi este
o stampl a unui ostagil roman5 desemnatii la Petersburg5.
* Létopisetul lui Tudosie Stoianii, f. 228 §i alil .Radzdui Lu-

pescu, f. 132.
5 Cu tote el de la Inceputti boierii nu priimia5 lefuri pen trn
slujbele lor, dead ore-care daruri de la subalternfi lor, cu tote
era' indatorati sit facI o parte Insemnat5 in armat5. i el
.sit ei
mérgI la riisboiu en cheltuiala lor, dar tot5 plittiall dajdiile cele
mai Insemnate; astfel5 el au phititil in tail annul haraciul, plo-
.conul bairamului, vdcdritul,banii, callzdui§i oeritulla trel anni;
Asemené i m5nAstirile. Vistieria, facea chibzuire de pre stares.

www.dacoromanica.ro
598 N. BA.LCESCU
Istoria ne aratI c osta§ii ridicat mai multi.' el haradut
im pträtescil ; el Mihn6 ii, la 1585, marl taxa ce plätiart
Ro§iii de térra; cl Constantint r, la 1654, voincl a'§i
trage fav6rea osta§ilor, , ii plati la unt haraciu deplin4
asemen6 ea elt Teal Dorobantilor §i allgrasilor dijma-
ritul i oeritut familiilor bor. 1
Osta§ii, cu t6te eal6fa lor era insemnatt, dar tott n'art
fi pututt int6mpina cheltuiefile Joe, d6c6 in vreme de-
rlsboiu nu le art fi fostt iertatl prada , depre cum era
lertatil in t6te armatele din Europa , §i (Mel in vreme de-
pace nu se intrebuintat, ca la Romani, In lucrtri ob§tescr
§i particulare, precum facere de drumuri, fOntlni §i al-
tele; 2 pentru care socotimii el erat platiti deosebitil.
In vrerne de pace armata era a§eqatl, parte in Ca-
pitalti, parte prin judete. Dorobantil &eat garnigna ca-
pitalei. Ei dat sentinelele care plziat la 'Arta din faca

fiA-cgruia cat se cuvine s phitiascti. Constantinii Mavrocordatil,

la 1741, prin actul reformel desfiintand multe drepturi ale bole-
rilor,1i scuti cu totul de diljdii, precum i pe miinstiri. Michaiu
Racovita', in annul urmiltoril, i Grigore Ghica, la 1748, stricarg
multe din refornie qi se hetgrf ea boieril i mhastirile sii pa-
tiascii 'ploconul, ajutorinta, mucarerul, vficciritul gi oeritul In
toil annii. Urmittorii domni suppuserii pe befell sti pliitiasa 5
dijmciritul, de care ii sena in parte Grigore Ghica, prin chriso
vul de la 1751, april. 19. Constantinii Eacovitii II scuti de mu-
carerti, i Alexandru Ipsilantil, la 1775, hotgrt ca oeritul sg. II
se lea numai la trei anni, depe vechiul obiceiu. Astfebi a urmatir
piin6 in vremile mai de cnrend. Cantacuzino, f. 86, 96, 97.
Baur, p. 108, 114, 117. Chris. MC Grigore Ghica, 1733, main-
4. alil lui Stefang Cantacuzino, 1714, main 4.alii lui Ale
xandru Ipsilantfi, 1775, decemv.
1 Grecianu, f. 140.

2 Létopis. lui 1?adu Lupescu, f. 162, 364.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATX 599

a curtii domnesci. Fusta§ii phial la p6rta din dosa a

curtil.'
CIllIraii erail a§qati la Ploiesci, Manesci, Gherghita
§.1 Ru§ii-de-Vede.2
graceii §i Scutelnicil §edeaa in Bucuresci, fiind dillg-
rimea oraplui.
Aproejii sluSiaa ca taxidari (trepadatori) §i implinitori
de datorii. E priimiaul pentru osten6la kr unt daril in
bani ce se numia plata cismelons
Copiii din Casa alcatuiati, de pe cum amii isti, guardia
din la-intru a palatului domnesca. La ceremoniile cele
marl, Vataful de Copil purta arch §i purpura (praporul ?)
domuilor. Ernul din Copii purta st6gul domnesca, care era
de matase ro§ia , avênd zugravitil , de o parte , pe Stu'
George , protectorul armatei , §i de cea-l-alta , acuila cu
crucea in cioca. Dup'6 ace§tia, veniaa tog Copiii din casa,
invascutl le§esce, purtand sulite lungi §i stegulete cu pra-
pore de matase bicolore : albastru §1 galbent. 4
Pura§ii paziaii la temnite.
Lipeanii se intrebuintaii la tramiteri cu deper1e.5
Tenatorii se intrebuintaa la vênatii §1 din cele ce venal
se indestula mai 'Antall curtea domnésca; iar rema§ita se
vindea in têrgul domnesca, in folosul lor §i ala capitanu-
lui lor. De aci a venita ca acestii capitant sa fie §i ingri-
jitorul tergului. 6
Histor. relat. de stat. Valach.
Létop. lui Radu Lupescu, f. 101 §i a1 1u Teodosie Stoiand,
f. 172. Istor. ter. Rom. de Constantinii Cdpitanul, f. 179.
Cogalnitchano. Hist. de la Valach. p. 72, 241.
4 Fotino, III p. 318.
5 Idem, p. 354.

6 Idem, p. 488.
www.dacoromanica.ro
600 N. BALCESCU
Armata romândscl era suppusg unei discipline stragni-
e. Négoe Voevodti ne arat g. el ostagil cari picati in ving,
se pedepsTati gi cg una din pedepse era degradarea; Tar
eel ce se &Wag din slujbg li se fgcea cinste , tramitên-
du-se acasg cu escortg.t Ron:if-WA ansg, ca tote natiile me-
ridionale, pré cu ancvoig se suppunti jugului disciplinel.
PlIcerea prädticTunilor mai cu sOmti avea mare stepftnire
asuprg-le, nu atftta h'nse ca la cele-l-lalte ogtiri strgme;
cOdi vedemg pe Michaiu Vitgzul , cgnd a intratti in Mol-
dova, la 1600, poruncind sg impusce pe tog Transilvg-
neniT ce se vor prinde deprgdand, in vreme ce pe RomInT
ii osfindia numai la btittaig.2 Cu vre o cati-va anni mai
nainte, la 1595 Albertti Kiraly, generalul rom'ang dete o
pildg de strggnicig militarë. ostindind la m6rte vre o Cati-
va ostagT, cOcT ati calcatti capitulatia ce Meuse cu ciauuI
Mahomedg sell Mustafa pentru inchinarea Brgi1e1.8
In vremea lul Michaiu Vitézul, duhul ostggesct ajunse
In culmea sa. Modelti de credintg, i dragoste care capul
kr gi de pietate care religig, in acele vremi s'ati ve4utti
ostagil românT, la poftirea domnuluT lor, de a jertfi ptr-
tile lor de Mfg spre a se inzestra cu satul Costescii, mg-
ngstirea BistriteT (din Vglc3a), in care se adgpostiserg
,catl-va vreme.4
.Négoe V.V. f. 68.
2 Engel, II, p. 248.
Hammer, VII, p. 229.
4 Acestl fapti arnA Oat's ariltatit intr'unh chrisovil alil

Leong-Vodit de la 1638, ianuarie 15, datil la m5n5stirea Bistri-

ta, prin care tnaresce dania satulta Costescii, satil ce Michaii
Vodit cumpArase de la mo§neni, drept 42,000 aspri gata i i1 5
-ditruise mdnestireI : Aug dud a5 cumpgrat5 r5posatu1 MichaIn
<Von, acc15 mai Costescil, dice chrisovul, ai fostil Intru es§irea

www.dacoromanica.ro
 KTEREA ARMATA. 601

S6rta r6rrii Romanesci , ca s6rta ori-carui statil con-

stituitA spre rasboiu, a fostil lipita de Orta armatei. Pe
cata, vreme acesta, armata a pUstratil in inima sa simti-
mintele de disciplina , neaparate virtuti ale unui bunti
o§ténii, Romanii all facutil minuni. Sub Michaiu Vit6zul
disciplina fu mai strapica §i Romania fu in mai-ire. Dups6
ee ans6 tradarea din campul Turdii rapi Romanilor pe
eroul kr, disciplina incepu a scad6 , dirnpreuna i pute-
rea statului, care era intemeiath pe disciplina osta§ilor.
Armata intamping unti vrajma§t invier§unatil in du-
hul Grecilor ce napadira in terra indata dup6 m6rtea lui
Michaiu-Voda. Tiuta lor fiind a slabi statul romanescii,
firesce ca cele d'antêiu ale lor loviri au trebuitil sa fie in-
dreptate impotriva armatei. Duo6-(Jeci de anni de domnil
straine , ce all urmatil de la caderea de pe tronti a lui
Radu erbant , One la inältarea lui Mattheiu Basarabil
(1611-1631) furl in deajunsii spre a demoralisa de
tad armata.
Istoria ne a pastratii Aspunsul osta§ilor romani care
domnul Alexandra iv fliéll, dud acesta II rugh sti 'IA

elui din domnia acestei tgrri si ail fostii atuncilotru multa strim-
etorare i sacba de tote partile, i fatru impu9inarea avutiei de
ccheltuTalI, i pentru lefile unor ostasi ce era atanci langg dom-
4nia-sa, a Intrebatil Michain Vodg pe toti acei ostasi, vrea-vor
esa lase partile lor de léfli sa cumpere acelil satil mai susa 4isd,
*ea A' fie pentru Dumnepti la santa manastire i pentru pomana
edomniei sale; 'far acei ostasi atunci cu glasil mare ati 4isil : Sg.
efie depa Ingadninta i depa Arcola domniei sale, pentru santa mg-
eniistire, ca sg fie de intgrire 0 i calughdrilor de hrang i domniei
esale Intru vecinica pomenire; i aü fosta pentru neputinta dom-
eniel sale si pentra atata nevoi ce au avuta cu sederea la sant&
amhastire cu acel ostasi In catii-va vreme.v

www.dacoromanica.ro
602 N. BALCESCU
apere de rasc6h vestitului paharnict Lupul Mehedint4-
nul :11tria-ta, '1 at clist el, nol nu vomd sta cu tine, ca. ai
«Meath jurtmentul §i ne ai opritt lefile §i no ai stricatt
cobiceicle, cat amt remast saraci §i n'avemt nici o ar-
(ma, c6ci le amt vendutt pentru nevoile ce amt avutt
Cde la tine, Emne, §i acum te sc611 de fugi, ca vrajma-
t§ii t s'at apropiatt.0 Vrtjma§ii domnului nu mai
erat atunci vrtjma§ii osta§ilor! Demoralisatia osta§imei
trebuia s. '§i alba efectul set. Celt d'anteia nth an ei
fu revolta Callara§llor de la Manesci, Gherghita, Ploiesci
§i Ru§ii-de-Vede , la 1623.2 Deli acéstä rascal se po-
toli indata prin Invingerea rebelilor la Manesci, dar pri-
cina ce o produsese remaind , nedisciplina osta§llor merse
crescend.
Mattheiu i Basarabti , urcenduse pe tront, se sili a
preintempina relele ce se a§tepta a isvorl din acea demo-
ralisatia a osta§ilor. Eli; se incerca a'i adduce la simti-
minte de discipline, ii occupa cu rasbOie, cunnoscend bine
nO gêndirea la ret i§i are principiul set in nelucrare §i
crutarea lenevirei este mormentul disciplinei. Anse' gret
lucru este a introduce disciplina dupe ce o data armata a
peydut'o ! De- §i lini§ti re soldatl, dar lini§tea by era in-
§elat6re §i prevestia grozave furtuni. Revolta a§tepta nu-
maT o occasia ca s isbucniasca cu atata mai multa thriti
cu cat mai multil fusese comprimata. Occasia se Infaci§ä.
Unit greet, Ghinea vistiert mare, se Muse nesuferlth
terrii prin tiranniile mut Revolta era in t6te capetele. 0-

1 Létopis. 10. Radu .Lupescu, f. 98 §i :115 mT Teodosie Stoian4,

f. 166.
2 Grecianu, f. 188. Constartina Cdpitanul, f. 179.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMA1A soa
sta§ii o introdusera in fapte. Indata dupe vestita biruinta
a lui Mattheiu Voda la Finta, in 17 main. 1653, revolta
isbucni. Seimenii straini detera semnalul §i dupe din§.11
se luara Dorobantii §i cele-l-alte o§ti. Atunci terra cklu
in cea mai grozava anarchia militare, atunci.... Anse sa
aruncamil mai bine una vela asapra acelor scene d'o a-
marl suvenire, care nimicira. planurile patriotice ale ace-
lui domna vrednica §i care aa addusil necurmatul rasboiu
§i derapanarea Writ Oh ! cod an putemii smulge din
cartea istoriei nestre ac'este foi scrise cu sange!!
Ela prevedea bine , bunul Mattheiu , c dintr'acestea
se va strica terra, când pe patul sea de merte , auqind
urletele turburatilor solday, adresa credincio§ilor sill' a-
ceste profetice cuvinte : «De acurn, fratii mei, sa miff cu
eadeverata c pentru faptele kr vor sä fie mail redact
«asupra acestei ticalese de terra., §1 va sä cap la mare
«nevoia , §i vor st patimesca rOO i eel buni pentru cei
era,'
Revolta nu muri en Matthdu-Yoda. Ea se prelungi §i
mai cu furia anca sub urmatorul domnü Constantina 1
Basarabil. Ticaitul domna, din inchiserea unde 110 tineati
rebelii, insciinta pe domnii Transilvaniei §1 Moldovei sä
villa sit lil scape. Ace§tia intrând in terra isbira§i invin-
sera pe rebeli la Telejeno, in 17 iunie 1655 §1 terra se-
lini§ti. Rema§ita acestor soldati revoltandu-se din no0 in
annul urrnatora in Bucuresci§i Bri1a, Constantina i tra-
mise o§tiri credinciese §i II rasipi cu totul, oprind numai
pucini Dorobany, pe cari II suppuse cu capitanii kr AO,
'far tunurile le-a data in ingrijirea Arma§ului. Mihne lir,

1 Grecianu, f. 262. Rada Lupescu, f 124.

www.dacoromanica.ro
604 N. BALCESCU
.organisl Tagil armata la 1658, când s'a ridicatil impo-
triva Porp. Nenorocita isbendl a acestel intreprinderi ,
pr4ile ce mai Metall Dorobantii gi Seimenii, IT adduserg
de a se vedé rgsipiti gncti odatg de Mari in annii ur-
maul%
Grigore Ghica reorganisg 6re-ce armata la 1672, cand
a insoçitil ogtile turcesci in Polonia. cEltt a strinsil din
«tOte brOslele, ifice unti chronicaril, allgragi, Dorobanti,
«Rogii, cum gi pe Visternicei, Spatgrei, Postelnicel, Vor-
enicel, Plhirnicei, le att fgcutil stéguri none gi le ail
t (lath. tutulor sulite cu prapore feluri de feluri , fig-
(care de pe brOsla kr, gi ail flcutti 6ste frum6sg, atgt
«cat mergend gi flcênd halaiu inaintO imperatului, s'ail
«miratil gi imperatul gi tog Tamil de ogti ce avea Grigore-
4 Vodg fr um Ilse. ) I
Unit' chronicartt moldovOnil laudg multu talentele ostg-
gesci ale lui Grigore-Voda gi vitejia ce ail aratatil Rombii
in aceste campanii ale Poloniei gi mai cu sOma la mum-
ria de la Levenz.2
La 1673, in tabe'ra de la Hoge], Seimenii cercarg o
noug revolta. Grigore Ghica V.V. cu ogtile cele-l-alte 'I a
suppusil, a prinsti pe 80 din eel' mai rei, '1 a bIgatg in
butuci gi '1 a trAmist la ()ma; 'far pe cei-l-alti 'I a Matti
la stOgurile lor, schimbgndu-le cgpeteniile.3
La 1688, erbanti ll'6 Cantacuzino, can& gmbla sg se
ridice impotriva Portii, reformg gi mgrl armata, urcand'o
la 40,000 Omeni gi 38 tunuri mari.4 Din rOmggitele Do-
1 Constantinit Ccipitanul, p. 224.
2 Létopis. terrii Moldovii de .4xcntie Uricariul, p. 2, 3, 15.
8 Constantinit Ciipitanul, p. 233.
* Cantémir, In. p. 480.Del Chiaro, p. 137.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 605

robantilor intocmi unti corpt de 4000 TalpV i Gamer

§i II dete sub commanda Agtl, carele de atuncl a luatti
titlul de Aga de Borobanp §i s'a privitti ca ung generalg
de pedestrime.1
Armata atunci s'a impärtitti de pe arme, in trel di-
visa marl : pedestrimea Mg sub Aga, eällgrimea sub-
Spgtarti §i artilleria sub Armasti. Guardia prinçuldi era
numal deosebitg sub commanda Cgminaruldf.
Tellpgir, fiind do pe asemënarea Talpalilor sgt" Tolpa-
§elor ungurescl, trebule sg fi avutti armele acestora, care
erag pupa, pistolul §1 sabia. El ere" invelmêntay en
talare ro§iI,2 §i in capti cu chivere.3
Cg.nd totti era gata, cand Românil erati acum sg tragg
sabia, ea in vremea lul Michalu Vitézul, pentru sgnta-
pricing a independentel nationale, erbant"-Vodg, murl, §i
en dinsul §1 acea vrednicg hotraire...
Minunata stare in care erbanil-Vodg addusese armata
filth ea §1 sub urmgtorul domng Constantinti Brgricovhul,
tgrra Ronignesca sg urmeze a fi ung Statg respectatti in
Europa. Trel impgratI marl 41 dispute" atunel allianta
Romftnilor : impgratul Nemtilor,, Sultanul cu vestitul
comite Emericti de Tekeli 4 §i impgratul Rusiel Petru-

Egttgllia de la Zgrnescl , din 21 augustil 1690, cg§ti-

gatg de Brancovenul cu armata romgng §i turcéscg, 'fir
cea din urmg in care vechile nOstre legiunl se luptarg

` Baur, p. 67. Fotino, III. p. 356.

2 Suker, III. p. 252.
3 Fotino, III p. 436.
Histoire d'Eméric comte de Tékéli, p. 243.

www.dacoromanica.ro
.60G N. BALCESCU
in mare battIlliä renduitä. Aol Romanil ii luarä adio de
la slava militar6 !
Constantia Brâncovenul neingriji in urmI armata.
«Elti stricl mu1t1 slujitorime, clice chronicarul, fäc'endu'i
Apodani prin satele lui §i ale rudelor lui.)1
Acestil domnü, cu tete ale sale bune cualitIti, nu Kill
a se folosi de positia sa §i a Turciei. Alliantele sale cu
impUratii Germaniei §i Russia full vatlmUtere lui §i
ferrel, cOel elü nu trase sabia la vreme, WI «in minute
«mari §i hotAritere, de pre cum clice Engel, elil n'a sciutil
.clucra intr'unil chipti mare §i hotäritorq; duhul lui Mi-
«chaiu Vitézul nu rOposase asuprin»2
Fanariotii atunci intrigarA, §i in duoi anal capetele
Brâncovenilor §i ale Cantacuzinilor, acele duo6 familii
mai puternice ale terrei, c4urg sub securea ottomanä.
Fanariotil atunci dobêndirg tronul rom'anescO.

§ II.
MILITIA, RIDICAREA GLOTELOR.

Radu Negru, viind in terra Romanescl, gUsi aci deose-

bite capitanaturi pe care, deli le suppuse sie§1, dar totO
le pästrA intocmirea lor. Ast-felii trebuie sI fi fosta or-
ganisarea din 1I-intru a tOrrei IAA in vremea lui Mir-
cea, carele imparte terra in judetP, and la fià-care, nu-
mire de pre riul cell mai mare ce trece printr'insul.
E1U, tintind a organisa totil Statul ostksesce, impArti
judetele in dtpitänii de o mill de emeni, fiti-care sub unti

I Utopia. ltil Radu Lupeseu, p. 364.

3 Engel, I. p. 370.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA. 607

CapitanitAce§ti Cdpitani aveati putere administrativa, ju-

decatoresca §i osta§ésca in judete. La Campulungg
Tergovi§te, fiind ora§e, Cgpitanul cormuitorri purta titlul
de Dvornict.1
Oiipithniile erail in nurneru de opt-spre-qece numai in
Romania mare, precum urméza :
In judetul Slam-Rônmicii, trei capital:1A : Foc§aniX,
Gradi§tea, IiTäxineni. Cea d'anteiu din aceste capitanii
era mai insemnata §i se numia Cdpitania cea mare a
Foe§anilor de margine. Ea a avutt in ur, a §i jumgtate
de tuiu (st6gil turcescil). Rema§ita din acést6 capitg.nia
s'a mai tinutti pea in vremile mai de curend §i s'a nu-
mitil Buduca§t séti tuna Buduc27.2
In judetul Buzeu, o capitguil a tergului Buzeului.
In judetul Prahova, clpitania Plokscilor.
In judetul Dambovita, aceia a Capaanilor Tergovi§tef.
In judetul Ialomita, trei capitanii : Lichirescif, Stel-
nica §i orapl de Pod.
In judetul Ilfovii, trei capitguii : Ciocanescii, Oltenifa
§i Gherghita.
In judetul Vlascii, duoe capitanii : Odivoie §i Daia.
/n judetul Muscelli §i judctul Arge§ul, capitania orapc-
124 Campulungul.
In judetul Oltu, doug capitanil : Slatina §i Uda.
In judetul Teleormant, capitania Ro§ilor-de-Yede.
/n Romania mica, carmuitorti find Banul, erati deose-
bite capitgnii, din care cea mai insemnatg era a Cerne-
Nor §i se numia , ca §i a Focpnilor, Capitetnia cea

Cantacuzino, p. 62.
Fotino, III. p. 350.

www.dacoromanica.ro
608 N. BALCESCU
mare a Cerneplor de margine.' Remg§ita din acestg
cgpitAnig s'a inutit pen6 la 1830.
Cele 18,000 de Catane séti SlujitorX de scutélet din Ro-
mania mare, precum §i cei din Romania micg, nu priimial
WA, ci se scutiag de 6re-care dAjdii. ET erg' organisati
ostg§esce §i impartiti, ca §i armata, in centuril §i decurii,
§i se numiat mai in deosebi : Cazad Martalogt §i Ca-
zad Catara0.2 In vreme de pace ei erail indatorati sg
fad, garnizOna orgelor §i tergurilor §i sg phiascl pe rendil
marginile (granite1e).3 In vreme de rgsboiu slujiat sub
marele Spataril.4 Uniforma lor era albastra.6
Deosebitii de aceste clpithnii, erai-i multe sate de.Ca-
tane, organisati iarlli ostg§esce, fag 16fg, avênd numai
Ore-care scutiri. Aceste Catane din sate aveat capti pe
Cate unit bolerti. Astfelig eel de sub Dvornicil se numiati
Dvornicd cel de sub Spgtart, Sptitard ; cei de sub Po-
stelnicil, Postelnicd; eel de sub Vistieril, Visternicd;
eel de sub Paharnicri, .Paharracet ; cei de sub Comisil,
Coini, §. c. 1.6 In vreme de rgsboiu ei erail in activitata
1 Cantacuzino, p. 56. Histor. relat. de stat. Valach.
2 Baur, p. 69. Foam, Ill. p. 357. Sulzer, III. p. 253.
3 Paza granitelor din vechime era forte strapicil. Inteunii
ehrisovil alti lui Petru-Vodii, feciorul lui Mircea-Vodii, din an-
nul 7069, sept. 4, se aratg ca: in vremea lui P6tragcu V.V. eVoieu
ccu ceta§ii lul i en multi alti romAni din Potehl, fiind pazitoil
cla marginea Dunhril ca s5, nu trécg pribegil sell alti facetori de
crele, Tar el nu ail pgzith marginea bine de p5 legea vechid, as
ctrecutti pribegl printeacehl locii , §i pentru acOst ii. vin '. a lor
cle a5 luatti Petra§en V.V. trel sugubint..,
' Baur, p. 56.
5 Sulzer, III. p. 252.
° Cantacuzino, p. 57. Histor, relat, de stat. Valaeh. Fo-
tiro, III. p. 358.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARgATA. 609

sub clpittniile lor, Ur in vreme de pace §edeat pe la ca-

sele br, cautanduli de lucrul campului. D'aci a venitt
proverbul, eat de multil cunnoscutt in terra Romanesct
§i terra Moldovii,1 «de la arm a. la saplx..
Acésta a fostt militia set Landwehrul tërrii.
La o trebuintt neaparata sal child patria era in pri-
mejdiä, se chitma ridicarea glaelor. Jupanii (boierii)
atunci cu feciorii by, ca nisce domni feodali, se ridicat
cu banierele lor §i cu slujitorii br, ca st apere mofia
(patria) amenintatt.2 Asemene tau norodul era indato-
ratt O. se ridice in arme sub commanda boierilor §i a ea-
pitanilor de mil. 3
in nici o tart, ca in terrile romanesci, acesta generalt
armare nu s'a intêmplatt mai de multe oil. invederatt
este ct cn o a§a minunatt organisare ostl§esc5, terra la
trebuintl putea pune in piciere §i 100,000 Omni. Ni-
meni dar nu se va mai mirà acum, c'and va vedé in isto-
rit pe Radu inn, la 1538, in acele vremi de despoporare,
pregttind o armatä de 80,000 emeni, spre a o trilmite in
ajutorul lui Ioant Zapolia prinçul Transilvaniei, impo-
triva sultanului Suleimant ; 4 pe Mircea n la 1550, a
intêmpina pe pretendentul la tront Radu lie, cu 80,000

1 Organisatia puterei armate a Moldova' a fostil asemené en a

te'rriI RomineseI, eu pré puçinii deosebire. Vecli Cantemirii.
Descrierea Mo1dovel.
2 Ca boleril eraii nisce domni feodall slujind la rasboiu en
cheltulala lor, o niarturisesce 12i Georgio Tomasi (cap. III. p. 37),
carele, find secretarul prinplui Sigismundil Bathori a trebuitii
&I eunmiscii bine pe Rom'ani 0 institutiile hr. c Boiari, 4ice elit
(sono nobili di feudo obligati a proprie spese a la guerra.,
8 Eogalnitchano. Hist. de la Valach. I. p. 241.
' Engel. I. p. 215.
39
www.dacoromanica.ro
610 N. BILCES CU
ostni §i 36 tunuri;1 pe Alexandru ii, la 1577 , a merge
impotriva Moldovenilor cu o armatb, de 40,000 6meni ;2
pe Michaiu Vitezul a intra in Moldova, la 1600, cu
50,000 osta,51.3
Ce materie durer6s1 de &dire ! Romanii ancb din ye-
cul alti xn-16 , pe cand -WI Europa era cufundatä in bar-
barib, aveat nisce institutii cu care, in acele vremi, aril
fi ajunsb o nap puternicl in Europa, déca unirea ar fi
domnitil intre din§ii ! Fie ca rat/chile paxintilor no§tri sa
no slujiasca de pada, precum virtutfie kr de indemnil !
Fie ca sb nu uitamb de aci inainte ca unirea face puterea
staturilor §i. prin urmare fericirea lor !

§ 3.
ARTA MILITARE LA ROMANI IN ACESTA EPOCA.

Lipsa isvOrelor nu ne iOrtb, a cunu6sce cu deameruntul

tactica oltirilor romanesci. Létopisitile n6stre coprindil
pre pucine bagari de semb, asupra acestei materii ; auto-
rii straini §i mai pu9inil. NOgoe V.V. este singurul au-
torti care ne da 6re-care deslu§iri.
Este pre de creclutt cä Romanii sl nu fi fostb mai ina-
poi decal cele-l-lalte Datil europene in arta militare. in
alti xfv-16, xv-16 §1 alb xvi-15 yea, scela rasboiului era in
thrile Dunbrei de josh , Ungaria , Transilvania , Serbia,
Romania §i Moldova. Provedinta scosese 6meni marl' in
aceste locuri ca s apere creItinbtatea amenintata. Mire&

1 Natalis Coma.
2 Létopis. prriI Moldovil, f. 300.
3 Kogalnitchano. list. de la Valach. p 206.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 611

celbi-blitrant, Ioant Huniadt, vcavallerul celli albt alti

Romaniei,x,' Dant ill, Stefant-celti-bunti gi mare alti
Moldovei, Vladt Tepegt, Michaiu Vitézul, tote aceste
geniuri fnalte care luptat tott d'a-una unul impotriva a
4ece, trebulati sl OM 6re-care temeinice principiI de arta
militart, care nu este alta decat (d'a Invinge o putere
mai mare cu alta mai mkt.,
Istoricil deosebitelor némurl laudg talentele, iscusinta,
vitejia acestor cgpitani marl §i rdzimul ce ei at data cre-
§tingtlitii. Bonfiniu fte de Danti to Dracula 4 cä era
unt bgrbatil inzestratt cu mare virtute gi apitanti prd
4vitAzti in ori ce rgsboiu, carele, cu pnine ogtiff, prin
4mArinimia i intellepciunea sa i prin inalta virtute a
soldatilor slit', a sustinutti, tOr g. vre unt ajutort strgint,
grgsboiul Turcilor, peste pgrerea tutulor, care rlisboiu
4abie puteat toti cregtinii impreung st 'Ili susting i a
«fg.cutti atgla degertare a provinciilor sale prin necurma-
«tele'l rasbOie, incat abie at rlimasti Omeni ea st lucreze
acampurile.,2
Dlugoss, istorict polont contimpordnt lui Stefanti-
celti-bunti alti Moldovel, descriind faptele strglucite ale a-
testui prin9t, se pornesce d'unt nobiti entusiasmt gi
strigt : cO, bArbatli vrednicti de mirare ! cu nimict mai
gprejosti decal generalii eroici de cari noi atal ne mi-
argmti, care in vremile nOstre dintre toti prinçii lumei
«mai ânteiu aT repurtatt o biruint g. gat de Insemnatt a-
4supra Tarcilor. Tu egti celli mai vrednict, de pre ju-

Astfeld se numise Httniadii de contimporanii set Commines,

t. III. ch. XIII.
I Bonfinius. Decad. III. lib. 6. p. 471.

www.dacoromanica.ro
612 N. 13.A.LCESCU
«decata mea, caruia se cuyine a i se da domnia §i com-
«manda a tag lumea, §i mai allesa vrednica de generala
«irapotriva Turcilor, de pe invoiala, hotarirea i decretul
etutulor cre§tinilor, läsand pe cei-l-alti imperati §i princi
«catolici sa se täväliasca in lenevire, desfrenäri sal in
grasbaie civile.)1
Istvanfl, istorica ungure, 1ice de acela§a : «Fost'a Ste-
danti in tata vidta sa una omit pr6 insernnata pentru
«sciinta disciplinei militare §i pentru faptele räsboinice
«cele slavite ; caci dintre tog vrajrna§ii cu care s'a luatil
«la arme a es§itii biruitort, cu o virtute §i cu o vitejil
a vrednica de mirare, §.c.1.) 2
In sfar§itt, Engel clice de Michaiu Vit6zul: «SI arun-
«camii drage foil pe mormantul until prinça rornana care
«interes6za istoria lumel; §1 elli a lucrata, §1 puternica a
«lucrata, spre a imbranci barbaria turc6scä despre cele-
(1-alte parti ale Europa.) 3
SI nu ne pall acum cu mirare (WI despre unele ory
ale artei militare vomil ved6 ca Romanii aveali multa mai
bune principie, decat aveaii pe vremea de atunci, Nemtii,
Francesil §i Englesii.
Armele Romanilor, atat ofensive cat §i defensive, ()rail
cele obicinuite pe atunci : arcul, lancea, sulita, securea,
sabia, palgul, macluca (ghioga), haina de felt (z6oa),
scutul, paveza §i altele. In rasbaiele nationale se serviat §i
cu casele. Dupe aflarea prafului, se slujira cu puscile §i
tunurile:Intrebuintarea acestor arme se urcl la sf6r§itu1

' .Dlugoss, lib. XIII.

2 Istvanfi, lib. IV.
s Engel. I. p. 268,

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATI 613

vécului alfi xrvm; Romanii iubiaa prd pusinil aceste ar-

me gi se slujiaa mai bucurosil cu sabia gi sulita, mai cu
sdma callarimea kr, din care o mica parte numai priimi
arme cu RA.' Astfel callarimea romandsca incepu a se de-
sav'ergi, in vreme ce callarimea Europa, adoptand armele
cu foch, se departa de menirea el, care sta in iutime gi in
lupta cu arma alba, iar nu in pugcarire, gi se intarft multa.
vreme desavêrgirea ei.
Socotesch 0 callarimea la Romani trebuie sä fi fostil de
ding feluri : grea §i u§óra; fiind-ca adesé vklil pe chro-
nicari a face deosebire intre callarimea ce se battea in li-
ra §i gonackt cu caf u§orY, cari se intrebuintaa spre a
lumina margul ogtirilor gi a lua in OA pe vrajmagi.
Callarimea ugora avea cal' mid de al' terrii, sprinteni
gi iuti ca fulgerul; di sariail in fuga mare pdraie, ripe gi,
fora a se teme de vrajmagt, II da hartA din t6te partile,
aratandu-se gi facêndu-se nevkluti la tota minutul.2
Nu este adev'eratfi, depre cum ah clisil unii, 0 Ro-
manii aveati mai multa callarime decat pedestrime. Deli
firea natiei gi. positia te'rrii, care e mai multil campia,
povatuiail pe Romani mai multi"' spre callarime decat
spre pedestrime, tail d'a-una acdsta a fostil mai nume-
r6sa in armata lor. Georgio Tomasi marturisesce gi ell
0 Romanii aveah mai multi pedestragi decal callareti.3
Pedestrimea, acdsta, arma a battalliilor, de pre cum a
numit'o Napoleon, era despretuita in Europa, cand Ro-

1 Letopis. lal Radu Lupescu, f. 116 gi alit lui Teodosie Sto-

ianii, f. 208.
2 Kogalnitehan. Hist. de la Pala& p. 11b.
.2 Tomasi, p.,74.

www.dacoromanica.ro
614 N. BALCESCU
manii simtira importanta eT §1 organisara pe a lor. Ea era
armata cu sulite §1 se randuia in falangel s glóte a-
diincr, de unde a venita §1 expresia ea se ingloti oItile)
ce a§a desa se intalnesce in scriitorii no§tri eel vechi. Chro-
nica ne arata ca, la 1448, in ecampii Regeluil (Cosovo),
unde Huniada, cu Unguri §i Romani, a tinuta o 'Attalla
crunta cu sultanul Amurata, perlestrimea romanesca §i
ungur6sca, impresurata din tate partile de cIllarime tur-
dna, esta frumosa ca unti zida de 'Ara tare; 'far Tur-
ecii, adaoge chronicarul, vtcland acésta, incepura a face-
erne§te§uguri; cand se loviat cu cre§tinii, ei indatä da do-
e sul; deci cre§tinii IT goniaa §i'§i stricati §iregul; Tar Tur-
ecii se intorceati §i pant' a se tocmi, stricaa multi din
a crestini.) 2
Cele d'antai bucati de artilleria, numite in Europa bom-
barde, la Romani se numiat balimezurt. Acestea fiind
pr6 marl', de pe obiceiul de atunci, cand s'aa %cutti altele
mai mid, s'ati data acestora numirea de tunuri, spre a se
deosebi de cele marT, carora s'a pastrata vechia numire.3
Artilleria la Romani a fosta multh mai in bung stare
decal la cele mai multe némuri. La acestea, tunurile fiind
pré marT, eapeteniile nu puteaa nici nu sciat a le schimba
positia d'antaiu, §1 astfel de multe on ajungeati a fi ne-
folosit6re in batgllii; pentru aceia in Europa map multa
artilleria §i incepu a se intrebuinta, mai cu ging in isbirea
§i apararea cetatilor; Tar in battälii d'abi6 figurail cite
due', trel tunuri. Astfel a urmatt pant in vécul ala xvIi16 4
1 Natalis Comitis univ. histor. : elladulphus nbi in planitiera.
< venit sna copias in duas phalanges divisits
2 Létopis. lui Teodosie Stoianü, f 39, 40.
3 Ideni.-1?adu Lupescu, f. 204.
Rocquancourt, I. p. 344-46.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 615

Tunurile romanesci eraa mai mici,1 de ace% eraa mai

mobile §1 se putea trage tott folosul dintr'insele. Pucine
pilde p6te gasi cineva in annalele osta§esci de o isprava
mai bun g. decat aceia ce dobêndi Michalu Vit6zu1 la bat-
talliä de la Callughgreni (1595, augusta 13). Ela me(Ja
duog tunuri in ma bung, positia incat prapadi tOt aripa
drépta a armatel turcesci. Fapta este vrednica de Ma
aducerea aminte!
Puçine iclel strategice a trebuita s fi avutti Romanii,
din pricing, ca ei n'ati avuta teatruri marl de lucrari.
Romanii Ware iubittt rasboiul de coprinderi (la guerre de
conquetes) ; numai sub Mircea §i Michaiu Vitecjul ei aa
fosta concheranti. Misiunea lor era sa apere t6rra i cre-
§tinatatea; cele mai multe ale lor rasb6ie ati fosta defen-
sive in politica, deli ofensive osta§esce. Ei s'at rasboitti
mai multa inatérra lor, in Bulgaria, Transilvania §i
Moldova, §i inteacestea numai Mirc6 §i Michaiu s'aa in-
tinsil mai departe.
Navalirea. anse a ml Michaiu Vitézul in Transilvania
la 1599, ne Infg9i§6za una plana strategica, bine combi-
natti mai de'nainte. Rasboiul defensiva, socotindula ca
o parte a strategiei saa a politicei rasboiului, s'a addusa
la cea mai mare perfectia de Romani ; terra avênd anc,6
parti destule muntu6se §i padur6se, ajuta multti o apa-
rare national6. De cate ori nal vrajmna puternica na-
valia in Vag, tog locuitoril campilor napustiaa ormele
§i satele §i se stringeaa cu turmele §i bucatele lor la

In planurile din cartea lul Georgic, Tornasi, se v6d5 tunurile

românesci i moldovene terite numai de duoi cal, in vreme ce
cele imperitesci sunt terite de patru cal.

www.dacoromanica.ro
616 N. BiLCESCU
-munti, a dror intrare era apäratg, atat prin natura cat
prin fortificatil. Betranii, muTerile §i copiii se odihniat
In munti, Tar junii luat armele, se format in cete i dat
hartg vrIjma01or. Armata terrii sta ascung in pacluri,
ferindu-se a se mesurà in bAttgllig generale cu glaele
dqmanului, multumindu-se aid Mrtui, a'i taia liniile
de communicatiä, at cuprinde provisiile, a'T adduce prin
urmare f6mete i aid trage in locuri grele i necunno-
scute de dinsul, unde plgtia scumpt indrAznéla ce a avutti
de a aka pämentul. romanescti. Cu acestt chipt terra
sclipa in mai multe tOnduri de 6rdele unguresci ii tur-
cesci ce amenintati s o cotropiascl.
Chipul cu care se luptat Romanil, fit vegi asemené
cu chipul cu care Titu-Livie ne aratl el se luptat Ro-
manii. Este de creptti c traditia s ne fi pAstratt arta
militare a stränmilor no§tri. Organisatia armatel, pe cat
o cunn6scemd, despIrtirea el in cete, centuriT i decurii,
sunt curatti romane.
Mgoe V.V., in cartea sa, la capul «despre riinduiala
rAsb6Telor,* ne aratl cum se luptat Romanii: «Vrênd sa
«es§i la rasboTu impotriva vrajma§ilor, Oice elli, anteiu
sa rOnduiesci streji, 6meni sprinteni i indreznett, cum
4estc obicaul; Tar dupe a duoa, s vina tabera cea mare,
,inse sa nu fie departe una de alta, ci aprOpe, pentru ca,
«de se va intempla vre o prirnejdig. strejii de'ntau, sl
«yin/ sä se amestece in cea de a duoa ; Tar de se va vedd
acä §i a duoa se biruTesce de vrkjma01, sa pota ajunge
(ea sa vinä sa se amestece in tabera cea mare ; ca stréja
«cea de'ntelu i cea d'a duoa este inhna a WI 6stea, ci
trebuie s6 se feriasca Mile tare O. nu cap, in primej-
dii, pricinuind spaimentare taberei celeT marl ; c fiind

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 617

«strejilo teria mtilor, de va ved6 tabera strejile nebiruite,

«se va inderji §i en aceia yeti birth pe vrejmmil vo§tril.»1
Comparati fig-care din acestea cu acela ce clice Titu
Livie la cart. vm, capil 9, §i veti vedé asemenarea.
Trebule Anse a insemna cg Ntoe V.V. se slujésce cu
iceriIe stréja, tabera, céta, ca se, exprime aceia ce, in
qioa de astecli numimg linia debattaia ; ma, la fma 192,
elg Oice : C'éta finteig §1 a duoa» §i «céta cea mare,»
fn loci.' de stréja antêia §1 a duoa §i tabera cea mare. .
Mai la valle adaoge N6goe V.V : (La räsboiul bertui-
«tort', sprintenimea se, nu éssg inainte sg dea hart,g, cg,
«nu sunt de lid unli folos5, ci ftncö infricmkg mtile, ci
Anumai sl se adune toti in frunte.»
La fma 188, Négoe V.V. de fiiului srt o lectig de
politicg militare, clicendu'l c. biruindu-se de vrejmmi,
«se nu éssl af6r1 din térrg, ci s §641 pre hotare in lo-
«curl ascunse, unde vor fi prieteni d'ai lui, pentru ce
«vrgjmmul nu se va putd tine multg in Ong, ci se va
«intOrce; 'far pre domnul ce va fi addusii, Ilti va lesa 1611
-(mtI; atunci s porniasce asupai Cu óste.»
Dupe aceia, ilt povgtuiesce ca nu trebuieca unii generalg
se. se expung la Mita% §i se. nu stea unde va fi temeiul
mtilor §i alui rgsboiului, cl vrejmmul acolo Ii va indrepta
tunurile, ci cu «päzitorii trupulul sa» se, se mey intro
a duoa §i a treia cétg, d'allturé mtilor, §i d'acolo sit caute
la re.sbolu. 3
Insf6r§itil N6goe V.V. povetuiesce ce mesuri trebuie

1 Négoe V.V. f. 186.

Idem. f. 186.
8 Idem. f. 190.

www.dacoromanica.ro
618 N. BALCESCIJ
a lua la rasplatiri, cum trebuie sa se pomenTasca sufle-
tele celor morti in rasboTu pe la sftntele bisericT, ca sa
véqa top' §i sa se indernne; cum nu trebuie sa raspla-
tiasca numai pe boieri , sél pe rudeniile liii, sal
pe cei ce '1 vor fi data mita ca sa '1 laude, tci §i pie O.-
tract (nenobiluni) , clice ela , deca e vrednica §i harnica,
f§P§I va Odra dregatoria en cinste, ca mai bung ItT este
saracul cu cinste decal boTerul cu ocara.)
A§e4area o§tilor in tranduTala battalliel, era astfela :
pedestrimea, precum Dorobantii, Lefegiii, Vênatoriy, Sei-
menn, la najloca (centru); la cornul din drépta séi aripa
drépta, se a§epti Callara§ii, Saracen, Scutelnicii. La cor-
nu/ din stinga séi aripa stinga, Bop de terra, Cazacii,
HaiduciT §i altiT. La reserva eraa CapitaniT miilor i mi-
litiile boierilor. Acesta arclare la rasbau nu era tota
d'a-una statornica ; nu numal positia locului §i iscusinta
generaluluT, dar chIar §i firea armelor II silia s. o modi-
fice, depre cum istoria ne arata inteataté intftmplari.
Istoria ne da fOrte pu9ine relatiT despre tranduTala bat-
talfilor.z. Din cele ce avenat ni se invederdza, : ca mai
nqulte battallii, Tar mai cu skill ale lui Michaiu Vitézul,
Serbant 1 1 MattbeIu Basarabil, swat metodice ; cit ron-
duala allied s'a Intrebuintata mai desa, Tar la battallia
de la Dudesci (1631) se intrebuinteza rôndulala con-
cava; ca RomftniT cunnoscusera din vreme importanta po-
sitiilor firescl la räsboiu, cum §i intrebuintarea reservelor.
Sit dovedima Iisele n6stre printr'o aruncatura de ochiu
asupra unor battallii.
Battallia de la Manesci (1550) intro Radu I1i6§A §i
Mircea ill, este cea mai vechia despre care istoria ne a
pastrata date. Ea se deosebesce : 10. prin nepotrivirea pu-

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATI 619

terilor ambelor parti; Mircd avea 80,000 osta§1, fn vreme

ce Radu abié avea 12,000; 20- prin intocmirea a duo6 fa-
lange ce Radu fftcu din armia lui ; 30. prin fntinderea ce
elt dete frontului se'u spre a'§i ascunde maimicimea nu-
merica.; 40. prin attacul la vreme ce elü fcu asupra ce-
lor-l-alte r6nduri, rand vegu pe celü d'antgiu In neorftn-
duiala. T6te aceste intocmiri ale lui Radu flu flcura sit
triumfeze de rivalul sOtt. '
BattIllia de la Cftlluglfereni (1595 , augustil 13) este
cea mai strftlucitft dovadä despre vitejia §i sciinta militarë
a Romftnilor. Generalul celti mai istetu alq vOcului de a-
cum n'ar put6 face nisce dispositii mai bune decftt acele
ce Men Michaiu VitOzul. Cu 16,000 luptatori, elti fnvinse
o armatft de 200,000 Omeni. InteacOstft, vestal WILMA
InsemnAmti dispositiile urmftt6re : 10.Michaift trage pe
vizirul Sinan-Pala Inteunti locti strimtü, unde acesta nu'i
putea pune impotrivä decftt 12,000 luptfttori , §i prin
urmare tOt glOta armatel II fit nefolositOre; 20. vedemti
pe ai no§tri nftvälind asupra Turcilor, a fi reinvin§i, a se
rallià §i a nftvftli de isnOvft ; siagurft numai acOstft im-
prejurare dovedesce o art6, §i o art6 fnaintatft ; 30 Mi-
chain a§Ocla duo6 tunuri in a§a buni positiune incat prft-
pldesce tOUt aripa drOptà a armatei turcesci ; 40 minu-
nata isbire ce vitOzul dpitanA Cocea, cu mai pucini de
400 cftllftreti, Mut asupra armatei turcesci, luftnd'o pe la
spate §i feschirând'o, in vreme ce Michain o isbia fn
frontli. 2

1 Vedi descrierea acestei btt1Ii in Natalis Comitis nniv.

hiker.
Engel, I. p. 236. Hammer, 11. p. 604. Kogalnitchano,
Hist. de la Valach. p. 151.
www.dacoromanica.ro
-620 N. BA LCESCU
c Turcii, 1ice unti autorti descriind acésth bhttallih, se .
gluptati ajutoriti de multime §i de numhrti, Rominii de
4.(thrià §i Indrazne1ä.,1
La bItthllia de la Sibiiu (1599, octomv. 28) vedemti
pe Michaiu a da rOnduielei sale de bhttai a. o positih o-
blich: attacul se facu numai asupra aripei stinge §i cen-
trului. Românii la inceputti perduserh bAttällia §i se res-
chiraserh, când Michaiu isbutesce al rallik, nädlesce cu
iutell asupra Transilvhnenilor biruitori §i le smulge bi-
ruinta. Acésth battAllia e cea d'hntêiu unde istoria pome-
nesce de intrebuintarea reservelor. . Transildnenii nu
sciurh a o intrebuinta pe a lor la vreme ; de aceia le scapa
biruinta. Michaiu se folosi mai bine de a lui.2
La baltallia de la Mirisla (1600, septemv. 8) vedemt
pe Michaiu a'§i acoperi flancurile, a§ectându'§i armata in-
tre riul Murepl §i unti deti. Eltt avu nesocotinta de a
phräsi acésta minunath positil §i d'a lua in g6n5, pe Tran-
silveni, cari se träseserh spre Dejtt ; astfel ell chclu in
tursa eel o intinsese generalul Basta §i perdu ac6sth MI-
MI insemnata, cea dlânt8iu in care fu biruitti.3
La batthIlia de la Guruslhh (1601, augusth 2), armata
românésch §i imperat6sch era alqata inteo positiä f6rte
bud., pe unt den. Sigismundh Bathori, cu o armata de
duoh off mai mare, era appal pe alth Uhl oposith ; o
chmpia deosebia ambele armate. Michaiu sta in nelucrare
.§i a§tepta ca vrajma§ul sh vinh sa '10 loviasca. and a-
cesta se coborà de pe niunte, Michaiu ilh trAsnesce cu

1 Conspectus historke Va1achim : «Turd pngnabant adjuti mul-

4titudine et numero, Valachi furtitudine et andacia.P
' Betlaen, IV. p. 384 et s.q Kogalnitchano, p. 198-9.
3 Kogalnitchano, p. 211. Engel. I. p. 261.

www.dacoromanica.ro
 PIITEREA ARMATA. 621

artilleria sa. Neortindulala vr5jma§u1ui crescênd in trece-

rea lui prin campig, Michaiu §i Basta se folosescA de a-
cestg minutq priinciosü i faciri o isbire atat de lute In-
cat If om6r1 10,000 6meni, in vreme ce ei nu perduril de
cfit 300. Acésta fu cea din urml biruintl a eroului §i
una din cele malistr1ucite.1
La bIttAllia de la Petrisdorfil (1611, iulie 12), Tran-
sildnenii isbir centrul armatei n6stre. Pedestrimea ro-
mânésel, puçinti numer6sq, se sparge curênd; biltthllia era
perdutä, când erbant i, numai cu ajutorul cAllarimei, re-
intocmi lupta §i câtig o biruinta strälucità.2
La bIttgllia de la Dudesci (1631, octomv. 26), Rqii
de *it cari eraii in aripa stIng, isbiti de 'Mari, se
deschiserl §i ii luarA in mijlocil. Lupta se atitl atunci
grozavt in aripa still& Ea se communicA in urmg, la pe-
destrimile din centru. De cinci off pedestrimea roma-
ndscl fu resping de pedestrimea molelovang, §i de cinci
ori ea nlvAli de isn6vg. In acesta bgttAllig, ca §1 in cele
mai multe, pedestrimea s'a luptatti impotriva pedestrimel
§i ca1l5rimea impotriva
Taberile ingrAdite (les camps retranthés) era' cunno-
south de Romani ânc6 din v6cul alti xvté. La,bättallia de la
Cosovo, vedemil pe Huniadti a'si ingrAdi talAra. Ing1A-
dirile se fIceall dud cu §anturi, cand cu carre legate §1
implute cu pAmêntil.
Isbirea §iapararea cetAtilor era in acelag stare de prun-
ciA ca §i in tal Europa.
' Mémoires chronologiques pour servir a l'histoire universelle
le l'Europe depuis 1600 jusqu'en 1716. t. I, p. 16.
Kogalnitehano, Hist. de la Valach. p. 258.
' Fotino, III. p. 172-4.

www.dacoromanica.ro
622 N. BALCESCU
La 1595 vedemil Anse o§tirea romanésca §i transilvanä
a se purta la impresurarea Tergovi§tei de pre 6re-care
principie , facênd §i §anturi acoperite (fossés couverts),
spre a se apropia de ziduri.1
Cetatile tërrei erail : Giurgiu, Brila, Ora§u1 de Floci,
Tergovi§tea, Bucurescii, cetatea Negru-Voclä, Poienaril
zidita de Tepe§ii V.V. Domaica,2 Teléfa §1 Cracluna. A-
céstä din urma o luara Moldovenii dimpreuna, cu judetu1
Putna la 1473.3
La 1544, Turcii coprinsera Brila, Turnu §1 Giurgiu,
pe care le tinura pgna la 1830.
La 1659, George Ghica 1, din porunca sultanului d'6-
rama t6te cetatile.
ANA de cetatile de mai sust mai eraii multe alte ce-
044 care aparail intaririle muntilor §i vadurile Dunarii.
Ruinele acestor cetatui se vacln anc6 §i in qioa de astäty
p' alocuré. 4

1 Kogalnitehow, Hist. de la Valach. p, 157. G.Toinasi,in car-

tea sa, are umi tablofi care aratfi armia creqtinésca sosind Ina-
inté Tergovi§tei. Acésta cetate este in faça planului pe Uhl; ore-
§tinii vinii de la Nord-Vest gi au i a§eclatil o batteria care pug-
caresce cetatea. Turcil 1'110 spre rasaritfi, unde se vedil tunurile
bagagiele lasate de dirqii. .Avanguardia callareg a cre§tinilor
se vede in lupta cu avanguardia Turcilor. Ostamii Romani, ca kfi eel
Transilvani, se vedii purtand casce cu penne mail; callaretii portal
platoqe (cuirasse).
2 Engel, I. p. 154.
3 Létopis. tdrril Moldovii, f. 138.
AfOra de multe mine de cetati, care de pre materialul lor,
se vfidt a fi cladite din vremea Romanilor, sfint multe allele care
se cunnoscii a fi mai none', a§a :
La Rasboieni, pe hotarti din susul satului Porcescii din drépta
Jiiului, se afla i acum o cetatuia, ;

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATI 623

Orti§enil erail insarcinati Cu apararea cetatilor; ' de a-

cela nici n'a progresatil multa acdsta ramur a. a arta mi-
litare. Muntii §i stuf6sele paduri erat cetatile favorite ale
Romanului §i ela scia bine sa le apere pe acelea.
Acdsta a fosta arta militara §i intocmirea puterel ar-
mate la Romani. Despre bunatatea acestei intocmiri , de-
spre vitejia §i sciinta Romanilor, , poth marturisi 76 de
campanii, din care 19 impotriva Turcilor, 15 Impotriva
Moldovenilor, 18 impotriva Transilvanilor, 15 civile, 6
impotriva Polonezilor, 5 impotriva Ungurilor, 1 impotriva
Bulgarilor, 1 impotriva Grecilor §i 1 impotriva Cazaci-
lor. In aceste campanii s'ati data mai multa de 80 bat-
WEI reinduito, din care in 75, armata romandsca a fosta
partea principala, far In 5, ca alliath, i mai multe lupte
deosebite.
Generalii eel mai vestiti ce all commandata armatele
rornanesci, afdra de domnil Mired I, Dana in, Vlada Te-
pe§ti, Radu de la Afumati, Michaiu Vitdzul, Serbantir i

alta cetatuil se afla din josii tie satul Bérlescil d'a stinga apfi;
alta lar in dreptul satului Bradescii, d'a stinga Silultil;
la Casa-alba' langa Caclulesci, d'a stinga apit se aila ruine; a-
semené §i la satul Cremenea, judetul Gorji; la gura Bitla§ulni in
Jiiu; la satul Racarii, d'a stinga Mule;
la. satul Diulerenii pe Olt*, mai sunt rasipuri de o cetate
po care t6rranii o numesca eCetatea muierile;
pe Nejlova, de la valle de satul Crevedia, s'a gasita o zidire
ruinata, ce terranii numescii (Cetatea feta.;
pe apa Argeplui, in plaiul Arifului, laugh' acestfi rlti, pane a-
stag aunt ziduri de cetate, co se (Pee a fi fostfi a 1u Negoe V.V.
Alta cetatui se mai &ascii la Orvenca §i Bojorénca In judetul
Teleormana i.aIteIe.
' .Kogalnitchano. Hist de la Valack p. 243.

www.dacoromanica.ro
 624 N. BALCESCU
Mattheiu Basarabb, ab fostti Dant. nepotul lu Mired, Za-
visie Negru, Radu Buzescu, Banul Mihalcea, Banul Manta,
Farca§b , Alberti" Kiraly, , Banul trdrd , Baba-Novacti,
George Rath §i altif .

PARTEA II.
Puterea armatd de la ageclarea domnilor Panario ti. p ên acum.
(1716-1844.)

§ I.
DE LA AUDAREA DOMNILOR FANARIOTI PENA LA RE-
GULAMENTO (1716-18301

pica de 10 fevruarie 1716 fa o qi de doliti pentru Ro-

mani : in acea 1i Nicolae Mavrocordatd, Gelb d'antelu
domnti fanariotti se -arca pe slavitul tront illustratt de
Basarabi.
Fanariotul pricepu bine ca puterea Romanilor era in
institutiile lor ; de aceia nici nu intarcliè a sap acele in-
stitiitii spre a pregati némuliff set o lung domnire. Elti
ae cla. temeliile sisternei ce trebnia a se substitui in locul
constitutief nóstre, lasand urma§ilor sei insarcinarea de a
le desvolta §i a le consanti. Dovada despre acdsta ne dti
insu§1 Constantinti Mavrocordatti, çlicênd in actul refor-
mel de la 1741, ca ala acdstä reforma elti a urmatb in-
« vethturilor parintelui seti Nicolae V.V.
ince din celh d'antaiu annti alb domnird sale, Nicolae
Mavrocordatti impuçina multi" armata §i militia. Dup'-e
dinsul, Constantinb Mavrocordatd, la 1739,'desfiinta de
toth vechia organisare militare a teal Din armata elti
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 625

pastra numai o sata duoa-yci Talpa§T §i a1i atati Ca-

zaci, carora le platia cate trel lei pe lung, ; Tar pe cei-l-alti
osta§i IT desfiinta de tail, suppuindu'i in ranclul dajnici-
lor de ob§te. Guardia luT o alcatui de cate-va sute de
Turd §1 Arnauti. De asemene stria pe satenii numig
Spatarei, Postelnicei, Visternicei, Paharnicei, §.c.1., cum
§i capitaniile de pe la judete, hand §i carmuirea judete-
lor din mana Ca2itani1or miilor, §1 dand'o Ispravnicilor.
Din militia, elli opri numai 1620 de Slujitori pentru
slujbele dia la-intru. 1
«Ac4sta stricare a armatelor, clice generalul Baur, in-
«ceputa de tatal §i savar§itä de ffial, slabi de tail statul;
4nu numai ca ea grabi covan;irea proiectelor Portil, la-
«sand térra Romanésca in capriciul ei, fOra temere de
«contrulicere sea revolta, dar ea expuse anco térra la su-
«pararile Turcilor §i mai cu sera, a locuitorilor din veci-
enatatea Dunarii, vrajma§ii ei cei mai neimpticati. Ei a-
«tunci fliceaa necurmatti preamblari prin tërra, scotand
«daruri de la domnti, depradand pe Arad', facandu-se in
eacea vreme stapani pe totti commercial, WI nu mai mati
«brace armate ce sa pedepsiasca aceste fora-de-legi.D
Este de insemnata ca reforma lui MavrocordatA, intru
cat a coprinsil dispositii regulamentare §i de anti interesti
mal secundaril, s'a priimith §i s'a intaritii de ob§tésca a-
dunare; Tar desfiintarea puterei armate n'a incuviintat'o
Did anti romana ; de aceia nici ca se afia trecuta in actul
de reforma.
Le OA greil Horn anilor sub Fa narioti, le 00, cu muitti

1 Baur, p. 69, Fotino, III. p. 483, 352, 358.Cantacuzino,

f. 57. 63.Kogcanitchano. p. 391.
40
www.dacoromanica.ro
626 N. BALCESCU
mai gret, ciici nu aveati nici o carrierl spre a'§i desvolta
talentele lor ostg§esci; de aceia, de cate ori vre unq capi-
tanti mare se ivia in Europa , RomAnii alergati cu gb5ta
sub stegurile lui. Astfelq , multi romani se deosebirl in
armata 1u Carolg xn regele Suediei;' astfelt, mai in urma,
multi români slujiaq in armata lui Fredericil-ca-mare
regele Prusiei, intre cad. Radul CocOn4 ce era Hotnogiu
Tudort din Bogdlnesci.2
Annalele ostlgesci ne ad pdstratil o fapti indrdzné td. a unui
ostagii rominii, din vremea cind Carold sit s bdttea in Polo-
nia cu Polonezil i RuktiI. La 1706 und *Awl romind, slujind
in armata regelui Carold xit, apropiindu-se de unit orttgd ald Po-
loniel prin care trebuia s treed., aild en durere c trupele Taru-
lul sunt acolo forte numerOse. Cum Ind acestd sciintd, ldsd pe al
ssi in urmi, induplecd pe and svedd ce intovilragla, sit' se lase
si '111 lege, ild duse legattl cotil la cotri la guardia oraguld, spuind
ed. este gi eld din armata rusescd gi cd in drumullui a galsitil vre
o cati-va Sue0, pe cari 'I.a tit iatd, oprind nuinai pe acesta ce'lli
WU; pe care 'hi adduce la colonelul sdd.Acestd. &built se prii-
mesce pre bine. Rugil serbezd in tote chipurile acea mice; biruintd
gi biruitorul se strecOrd binigord, dupd ce Vi-a fdcutd t6te obser-
vatiile trebuincióse. Imprejurarea acesta indirjise pe soldatii Ini;
eld se pune in capul lor, s'apropie de oragd, intrd fór stavild,
gdsesce pe vritjmagl betI i imptigtiatI i, dupd co a trecutil sub
ascutigul sdbiel pe totI cittl 'I-ad eslitti inainte, esse Met de a fi
gonitil prin perta dimpotrivd. (Stratagemes militaires et ruses
de guerre. t. II, p. 225.)
2 Intre chrisOvele mdndstirei Arnota land giisitll o mdrturid
din annul 7271 (1763), care incepe aga : g E11 Teodord monachul
e de la schitul Frdsinenii, care pe mirenid m'amil chirtmatii Tu-
t dorii din BogditnesciI Episcopiei, adeverezd cu acestii scrisOre a
tmea la mina santiei sale pdrintelui Stefand egumenul sante!
emtiastiri Arnota i la tart soborul sante! menistiri, precum sii
se scie c find ell in rdsmiritil, catanrt impreunrt cu alti tova-
gaff i facendu-se in terra acesta pace, noi amii mend in terra

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATX. 627

Alexandru Ipsilanth, singurul domnii fanariotil, carula

suntemh datori recunnoscintg, pentru imbunatatirlle ce a
facutil, reorganisg la 1775 vechile ramagite din armata,
mai adlogind i al slujitor1.1
Pe atu.nci puterea armatg se deosebia in Slujiton din
itt-intru i Slujiton din afórd.
Cei d'antêiu erah :
100 Lefegii sub unti Capitanii,
100 Lefegil sub vel-Claugh,
400 Seimeni sub Bag-Bulubma,
50 Catane sub unh Capitanh,
100 Pompieri (tulumbagii) sub duoi Capitanl,
400 Scutelnici sub opt Capitani de margine,
50 Poteragi sub unil Cdpitanii.
Acegtia tog erah sub Spatarul; iar sub Aga erat :
120 TalpagI sub Capitanul Dorobantilor,
120 CazacI sub Polcovnicul Bucurescilor,
120 Cazaci sub Polcovnicul Têrgovigtei,
120 Slujitori sub st6gu1 Agal,
500 Slujitori cu treqeci Capitani.
Slujitorii din afóra erail in numarfi de 3144 sub
78 Capitani. ET, ca gi mai nainte , erah sub command?,
Spatarului gi strejuiah marginile.
Cele 78 capitanii erah urmatOrele :
In judetu1 Slam-Romnich, 8 capitanii : Foganii, Gra,-
digtea, Maxinenii, ROmnicul, Comisga, VeirtejcoiulBel-
4ugata, UnturOsa.
dBraudiburgului, find acolo r6smiritg, i improunindu-mg eu cu
culla Radu CocOn'a' ce aii fost5 Hotnoglu, 'mi-a spusil c find clii
daicI In térrl, §.c.l. I.
' Chrisovul lui Alexandru Ipsilantii, 1775. dechem.

www.dacoromanica.ro
628 N. BILCESCU
In judetu1 BuzguluI, o capitgnig a tergului Buzgul.
In judetul Shcuienil, 3 cgpitgniI : Mgrginenii, Ghgenif
§i Slujitorii judetului.
In judetul Prahova, o clpitgnig a Ploiescilor.
In judetul Ialomita, 6 cgpitgnii : Lichirescii, Stehnca,
Ora§u1 de Floci, GgrboviI, S1oboclia si Pandurul.
In judetuillfovul, 7 clpitgnii : Ciochnescil, Oltenitar
Ghergbita, Podul-Pitarului, CophceniI, Obilescii, Pldu
rea judetului.
In judetul D1mbovita 3 chpitAnii : Cazacii. rergovi§teI,
Florescii §i Brdenii.
In judetul Yla§ca, 8 clpithniI : Oclivole, Daia, Ggiescii,
CglluglAreniI, BacTu, PoduldAmnei, Cacaleth §i Putul
Thlpi.
In judetul Teleormanh, 6 cgpitgniI : Mortologii judo -
tuluI, Zimuicea, Ru§il-de-Vede, Balaciu, Clchneu1§1 Cio-
chnescii-Bordri.
In judetul Muscellu, 2 cgpitäniT : Cg1ilescil §i Slujitoril
judetall i.
In judetul Arge§u1, 4 chpitänif : Lovi§tea, Pitescii, Vê-
ngtoril §i Potera judetulul.
In judetul Oltu, 7 cgpitgniI : Slatina, Uda, erbgnesciI,
Bgndsa, Gurgulul, Catanile Slathiei §i Slujitoril.
In judetu1 Roman*, 4 cgpithniI : Caracalul, Islazul,.
Podu1-Bal§ti, Catanile Callgra§ilor.
In judetul. Villcea, 4 cgpithil : SujitoriI ROmnicului,
VêngtoriI, Catanele Poteri §i Catanele Marcului.
In judetul Dolji, 3 capitgnil: duog ale Poterii §i una
a Slujitorilor judetului.
In judetul Gorji, 4 chpitgnii : a Slujitorilor, a Mezil
giilor, a Vêngtorilor §i a Haiducilor predatt
www.dacoromanica.ro
 PIJTEREA ARMATI 629

In judetul Mehedinti, 7 cepitgnil : a Plaiului, Cernetil,

Calafatul, ,Iamlanita, Gogo§ii, Voclita §i Slujitoril jade-
tului.
Totl slujitoril, atgt din le intru cat §i din af6re', slujiat
cu septemana. Cel cari nu mergea t. la r6ndul de septe-
mane, pletiati SpItarului see AgilT o leitg. El erae In cea
mai py6stg stare §i nici nu meritat a se numi osta§1.2
Pe Arneuti, Ipsilante' 'I a luate sub commanda lui imme-
diate. Ele a armate mai gnteiu pe osta§1 cu pusci cu ba-
ionete, ce le addusese din Viennaprintr'untt preote italianits
Cilpiteniile din af6r1 se mai inmultirg in urine §i se
intocmi §i cate o Polcovnicie de fie-care judetti.
La 1787, Nicolae Petre Mavroghmi fedi 6re-care im-
bill-1614M in o§tire, hotärind §i lefile slujba§ilor §i pre-
eurmand abusurile ce se introdusesere.4
Atunci, acel Slujitorl se deosebirg in resboiul cu Nemtii
§i mai cu s6ing in luptele de la Sinaia §i Cozia.
Dupe Mavrogheni, §i aceste inceputuri de o§tire see,-
Ore multe. Dorinta Romtmilor de a aye o armate regu-
late in pici6re nu se putea invinge ; astfele, la 1802, el'
IY cerure de domne pe Constantine Ipsilante, numai ceci
acesta le a fegeduitii cg va intocmi vechia organisare mi-
Mare'. Dar Fanariotul, veclendu-se domne , i§i uite, fg-
geduinta.
In sfer§ite annul 1821 veni. Atunci in térre se maui-
testg una din acele mi§ceri energice, care arate junetea

Cantacuzino, p. 320-326.
2 Baur, p. 81, 87.
3 Sulzer, III, p. 258.
4 Chrisovul lui Mavrogheni pentra brésla Spatitriei. 1787,
mart. 4.

www.dacoromanica.ro
630 N. BALCESCU
pop6relor §1 dorinta lor de proAire. Duhul nationalitgtii
se de§tepta §i Românii scuturarg jugul fanariotict, ce unit
vé& intregU ii apgsase. Grigore Ghica puse teme1i ar-
mates romanesci, organisand trupul de Panduri. Ace§ti
Panduri, dimpreung cu Volontirii, se deosebirg forte multi
in resboiul din urmg alit Ru§Hor §i mai cu sOrng la Bgi-
lesd, Cireti, Schela-Cladovi §i Calafate.

§ IL

PUTEREA ARMATA. SUB REGULAMENTC (1830-1844).

In sfer§itil venl §1 clioa cand se resturng reforma fana-

riotiel §i redobendirämii o parte din vechile n6stre insti-
tutir.
Regulamentul recunnoscii cele trei 011 alcatuitore unei
bune organisgri osthesci : armata, militia §i ridicarea
glaelor. A pplicarea Arrs6 ce s'a fIcutti, nu p6te adduce-
isprava duritg.
O§tirea permanente', sub nepotrivitele numiri de StrOtt
panzénteseä i Militia parnêntésea, s'a alcatuite la 1830,
de duoe arrne : pedestrime §i cgllgrime. Ea se impgrti in
trel regimente, fig-care de done battalliOne §i doue sca-
drOne.
Battallionul se alciituiesce de patru companii, compania
de dua plotene, §i plotonul de §Ose despgrtiri.
Scadronul se alcgtuiesce §i ele de patru plotOne, §i plo-
tonul de §Ose despgrtiri.
Battalliomil §i scadronul, ca unitilti de putere, coprin-
deaii la inceputii : cele d'anteiu 386 Orneni §i celg WM
duoil6, 190 Omeni, cu officeri impreuna.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 631

0§tirea se commanda en chef de marele Spatarti, aju-

tate de mit State-majord.
Stringerea osta§ilor se face prin conscriptig §i intrare
de bung void. Invoirea de a pune omt in loce, astO me-
surg demoralisiltOre armatelor, este autorisata, de legluiri.
Conscri§ii, de pe lege, trebuie sl se traga cu sorti. AcOstd
mântuitOre mesurg One acum duce nu s'a indeplinitg.
Nimen1 nu se 'Ate priimi in slujba decdt in verste de
20 pea la 30 anni.
Privilegille cinurilor de josti sunt : ca famillia soldatu-
lui sd, fie scutite de dajdie WO vreme va sluji eld ; iar
slujind trei termeni , atunci dobêndesce dreptul acesta de
scutire pe vidtg.
ImbrecOmintea soldatului, dupe trecerea de slujiiit, re-
mane a ltfi, precum §i callul la ogligretti.
Cinurile de suse n'ag alte privilegiti de cdt, ce slujind
trei anni inteune range, sd OK es§ind din slujbl, dreptit
la unti range mai susii.
0§tirea a incercate 6re-care prefaceri de la alcetuirea
eI pea acum; scadrOnele, care la 1835 se uniserg intermit
regimentii deosebitg, la 1843 se reduserg pe jumetate §i
se detere iare,§1 in administratia colonelilor de pedestrime.
Acum, o incercare de uni1 annil de 4ile a foste indestul
spre a argta ce cellerimea nu p6te merge bine, cleat a-
vend administrarea ei deosebitd.
La 1843, spre a se implini reductia acute in crillgrime
§i in Cordona§1, iarit§i se man numerul soldatilor de pe-
destrime, §i battalionul ajunse se, fie de 800 Omeni, afOrg
de officeri.
La 1844, se mai adeogi o a trdia, arma : artilleria, al-
cittuite, pene acum de §Ose tunuri. Acdstg armä n'a prii-
www.dacoromanica.ro
632 N. BALCESCU
until anc6 o organisare hotgritóre. Aserneni se legiul a se
intocmi gi o compania de Pompieri.
Effectivul o§tirei acum este peste totti i In completil
de 5608 6meni, din cari : 4869 cinuri de josh in pede-
strime gi 574 In callarime; 128 ober-officeri in pedestrime
gi 20 in cgllarime, gi in ambe armele, 18 stab-offiçeri.
De-gi n'aril puté cine-va invinovati acéstä ogtire in pri-
vinta manuirei armelor gi a evolutiilor,, dar este ano
priimit6re de multe imbunatatiri. Aga, instructia offiçeri-
lor, ce e neingrijita, duhul ostagescii eel lipsesce, ceril o
mare luare aminte a dirmnirei. Intocmirea unei foi ostg-
gesci, care sal se d6e in maim offiprilor, 'far mai cu shag
intocmirea unel scoll militare speciale, in care sa se for-
meze atilt offiçerii pentru cate trele arniele, cat gi unit
trupii de ingineri, sunt neapgratil de trebuinta. Ac6stg
scóla ar costa puçinii in privinta minunatelor folóse ce ar
adduce.
Institutiile carura se cuvine numirea de mili-
tia la noi, sunt : JandarmR §i Cordonna cu Poteca§iL
Trupul callgretil de Jandarml, carora s'a datg vechla
numire de Dorobanp, s'a intocmitil la 1832. Insgrcina-
rea acestui trupti Este sg impliniascg slujbe lthig partea
administrativa gi spre a sluji de reserva ogtirel, asigurand
linigtea obgtésca de bantuirile facelorilor de rele.
Dorobantil se irnpartil in caprgrii de 'pee 6meni. Trei
din aceste caprgrii slujescil necurmatil pe langa cOrmui-
toff i una pe lfinga sub-cOrmuitorii judetelor. Numkul
lor este intreitti gi fig-care se aill in slujba cate clece ile
pe lung, afóra de intêmplari extraordinare.
Asupra Dorobantilor de pe lflng cOrmuiri se orônduie-
sce unit Tista, care se allege de cOrmuitorul judetului

www.dacoromanica.ro
 PUTERE1 ARMATA 633

dimpreunt cu proprietarii locuitori ai acelui judegt §i se

intgresce de svatul administrativil.
Case le Dorobantilor se scutesct de capitatit §i de recru-
tatig. Ei priimescil lef't, nal leg pe di pentru cele dece
dile ce se aflg in slujbg intr'o lung ; clpraril priimescii
cate mit leg si jumetate pe di , §i Ti§tii , o sutg, lei pe
lung. Capitatia §i léfa kr, care la inceputil se platia din
casa reservei vistieriei, de la 1834 se plgtescg din cutiile
satelor. Acestä mesurä a fostt pricina cea mai de cape-
tenig din care a strAcitt §i s'a inglotitti in datorii acele
cutil, incgt asttdi nu mai sunt in stare a intempina chel-
tuielile kr cele mai neapgrate.
Dorobantii sunt indatorati sa slujiascg calltri, armati
§i investiti intr'o uniformil en cheltulala kr.
Numerul Dorobantilor din tete judetele Principatului
este acum de 4362. Ei aril pute alcltui o§tirel o reservg
minunatt §i aril fi pututg implini scopul intocmirei kr,
décil s'ar fi indeplinitti buna dispositig a art. 11 §i 13 din
legiuirea de la 1831 §i aceia a art. 4 §i 9 din legiuirea
de la 1834, coprindetere : ct ace§ti Dorobanti st se al-
legt mai cu preferire dintre soldatil es§ity din slujbg, sg,
se deprindg ne 'ncetatt la arme §i sg le albg bine ingri-
jite, pentru ca sg li se fact revisit de dug off pe aunt
de unit tramisa inteadinsil alg ministeriului din lt-intru.
CordonqiY vi Poteca§U s'ag intocmitil la 1834, spre
a strejui, sub priveghierea o§tirel, picheturile §i potecile
ce se aft intre puncturile de distantii strejuite de Wire,
care sunt mai cu sémg carantinile §i canterele vgmil. Toy
satenii dajnici de la margine, in stare d'a purta arme,
de la versta de 20 anni pene la 50, sunt datori a se in-.

www.dacoromanica.ro
634 N. BALCESCI:
tocmi fn cete de cats §6se Omani, i fig-care cdtg slujesce
pe Nina cate o sgptgmang.
Strejuirea unui picheta se da. la 120 famillii.
Indatoririle satelor ce sunt insgrcinate cu paza unui
puncta stint :
1. d'a axe tota-d'a-una patru 6meni Inarmati spre paza
aceluT punctii i cate duo): vasla§i cu imbracamintea §i
hrana de la sine;
2. d'a acre luntrile trebuinci6se pentru plutirea pe Pu-
nka, cum i de a cladi casele trebuinci6se spre adaposti-
rea strejuitorilor.
Privilegiile Cordonmilor ca i ale Potecmilor stint scu-
tirea de recrutatia §1 de darea Dorobantilor.
Nunierul Cordonnilor i alit Potecgilor,, se urca la
1842, la 39,839 famillii; la 1844, s'a facutii o reductia,
de vre o cate-va sate marl departe de margine.
Athta institutig, bung in principiti, ansg rëü applicata,
a avutil unt effecta cu totul dimpotrivil de ceia ce se a-
§tepta. SI lasti cg satenii nu s'ati deprinsil la manuirea
armelor ci la slujba ostg§6sca, ca sa p6ta astfel a nu mai
aye trebuinta s alba necurmatil ostaci pe langa dincii §i
rin urmare s ucureze sarcina o§tirei ; dar sub admini-
stratia trecutg, ail ajunsil inteo stare ma de tica16s5, In-
cat dreptatea cere a nu se maT intaNia ridicarea acestei
grele sarcine d'asupra-le. 0 organisare mai bung, Tar mai
cu séma intocmirea until trupt de offic,eri granicerT, ar fi
pututii de mai nainte scapa §i pastra acéstä institutig, care
ar fi 'Arita atat de multil rnij16cele n6stre ostapsol. A-
cestil adefert simtitil de toti, silise pe c6rmuirea trecuta
a faggdui cl va infiinta; dar fn decertil a§teptaramil
atata vreme, did este in Orta tutulor c6rmuirelor vitiose

www.dacoromanica.ro
 PUTE RE A. A R M ATI 635

de a 41dui multe §i de a face pu9ine, de a stengheri ori

ce prop4ire, de a aOsa 0 de-a impila poporul in loct de
a'1U realta, realtându-se §i ea impreung cu dinsul.
Insfer§it6 principiul ridicarif glótelor se recunnoscu in
dispositiile proiectului nog din annul 1832, care tlice cl,
la intemplare de ivire de Mari, sltenii sa se ridice cu
totil ca sal goniascl, pene'l vor prinde ség ii vor uccide.
Nedeprinderea locuitorilor cn armele face acéstl mesura
0 mai illusoriä, 0 de multe ori unti judetn intregt in pi-
ci6re nu 'Ate face nimicil la cinci, §6se Whet bine Thar-
mail.

§ III.
i NC HI A. IERE
Arai veclutti organisarea ost5.§6scI cea vechi4; amü ve-
ijuta i pe cea nou5. Este Invederati c acésta nu p6te
Implini telul ei, ce este de a ne da o bung, aplrare natio-
nale; ct o§tirea, care nici odat nu e comp1etA,11 respan-
dita in tait terra, n'ar pute intempina o isbire 'lute §i fra
de veste; cä Dorobantii, astfel cum sunt, nu pott sluji de
reservl nationale; ca tinerea unui aa mare numeril de
Dorobany este Mice pré impovririltore locuitorilor; ca in-
stitutia Cordona§ilor §1 Poteca§ilor e perdutl §1 nu se mai
p6te indrepta 0 adduce vre unil folosti.
Trebuie 6re sa perdemu din vedere ca starea Orientu-

Okitirea i acum are lipsa de 636 Omeni 0116 la cornpletü; la

acestil numri sil se mai adaoge eel bolnavl, alii dror num6rii e
destul de insemnat5, eel slobociliff en voi5 qi se vor gsi forte
pu9ini sub steguri.
www.dacoromanica.ro
636 N. BALCESCU
lui se face din i in ai mai nesigura gi mai neodihnitOre,
gi c o slaba barriera ne desparte de dinsul ? In starea a-
cOsta slaba in care ne aflamt, nu suntemn 6re in primej-
di ca vre o cate-va sute de Pasvanti sä ne faca iaragi a a-
puca drumul pribegiei ? 0 asemenO stare este 6re de do-
ritg ? i cat n'anrn fi de vinovati, de nu mil prevei1O-o
din vreme spre a o lOcui ?
Este dar de neapärata trebuinta a purcede cat mann
grabI spre o reformare a organisatiei n6stre ostagesci,
o reformare care sa ne chezapiascil mai bune temeiuri
de aparare. Spre acOsta, nu e trebuinta a face innuoire deo-
sebita in legiuirea ce avemn. Principiile fundamentale
sunt recunnoscute de Regulamentil; n'avemil decat sa le
dltmfi o buna applicatia.
Marirea ogtirei nu numai ca nu ne ar pute folosi ni-
mien, ci ancO ar fi o nenorocire pentru stafl. Ogtirile per-
manente ati induoitul defectil de a fi prO costisit6re gi de a
rapi fora folost atatO brace agriculturei gi industriei. Pe
MITA acestea , mijlOcele nOstre nil ne arü ierta a tine in
piciOre o ogtire atat de numerOsä pe cat amil avd trebuinta.
TOta speranta nOstra este dar in organicarea reservelor
nationale.
Puterea statului nu sta in armata activa , ci in re-
rervele nationale; acestil adevOril acum este in de obgte
simtitil gi t6te puterile Europei '11 aii organisatil reser-
vele lor : Franca, Guardiele nationale ; Austria, Prusia
si tOta Germania, Landwehrul; Suedia, Landwen ul
armata Indelta; Rusia, Coloniile militare.
Din tOte sistemele militare ce exista in 0.ioa de astag.i
in Europa, cea mai buna gi mai rationale' e a Prusiei.
Puterea armata in Prusia se imparte :

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATii 637

10 in Armata de Enid,
2° in Landwehrut de Anteiul banti,
30 in Landwehrul de alt &raid bant,
4° in Landsturm séd ridicarea glOtelor.
In Prusia este lege generale' di tat prusianul ftrti ex-
ceptifi trebuie s slujiascA, sét in Armata sét, in Land-
wehr. Nimeni nu póte dobêndi vre o slujbl de nifil va fi
Tatitt mai Ant& acéstä datoriN.
Armata de 1ini se alcatuiesce : 10: din recrutatia fA-
cutl in fiä-care aunt dintre tinerii de la 20 la 25 anni;
20. din voluntarl, ce se priimescii de 17 anni ; 30 de
alti voluntari can slujescil numal unit anal, cand cert voil
a se arma §i a se echipa cu cheltuiala lor. AcéstN, cks'e
coprinde mal in deosebi pe tinerii de familliN cafi at stare
§i dirora se O. astfelt inlesnire de a se plAti de indatori-
rea de a sluji, pusa asupra tutulor ceth.tenilor. Asernend
fact §i tineril cari se hotAresct pentru alt carrierN. Peste
trei anni, ace§tia trect in Landwehr ca officeri.
Termenul slujbei este de trei anni. Omenii din armata
de HMI, dupe ce au slujitt trel anni, se mai tint de ay-
matä duoi anni §i se nurn6r6 in reserva de rAsboiu (Kriegs-
reserve). In vyeme de rlsboiu el stint hotariti sg, intre
indatN, in corpurile kr spre a le completa. Dupe trecerea
acestor duol anni, ei intrA in Landwehrul de ria bang,
unde se tint One vor veni in v'erst6 de 32 de aunt.
Basa institutiilor militare ale Prusiel este Landwehrul.
Landwehrul de Pi' band este hotaritfi in vreme de els-
boiu a ajuta armata activg, sdir intdrrä sóC WO; in vre-
me de pace fix-care §dde la casa sa, afOrl de vremea con-
sftntitl exercitiilor.
Landwehrul de 11°1 bant se alcAtuiesce de tog tineril,
www.dacoromanica.ro
638 N. BALCESCU
de la 20 pênè la 25 annT, cari nu slufescd in armatg, §i
de tag populatia de la 25 peg la 32 aunt
Omenii din Landwehrul de iTal band se adund de duog
off pe annii pentru exercitii, primgvéra §i tOmna; cele din-
tau tinti opt pe; cele d'ald duollO, trei s'eptëmânT.
Landwehrul de ald duollO band se alcgtuiesce de totl
Omenii es§itT din armata activg sOd din Landwehrul de
ft" band, coprinynd tag, populatia de la 32 pênd la 39
aunt Eld este menitti in vreme de rgsboiu a occupa cetg-
tile sOd, depe imprejurgrl, a intgri armata. Fiind-cl Ome-
nil cari o alcgtuTescd ad slujitd in armatg sdii in Land-
wehrul de it" band, eld nu se exercitg decat in cete mid
pe la casele sale §i prO rard se adung.
Landsturmul existg numai cu numele, §i e chigmatd
numal la intêmplare de nIvglire extraordinard. EH se
alatuTesce de toil Omenil cari nu sunt coprinfl in armatg
§i Landwehre, pen'o in vArsta de 50 anni, §i de tinerii de 17
anni in stare sg, porte arme. In vreme de pace, Laudstur-
mul pete a se intrebuinta in 6re-care imprejurari, pentru
pgstrarea lini§teT din 11-intru ; eld se formOzg atunci in
companii org§enesci, in ora§e, §i companil terrgnesci in
tOrrg.
Unitatea de putere a Landwehrului este battallionul.
Ocolurile (Kreise) sunt astfel impgrtite ca sil dde nut bat-
talliond §i und scadrond, Tar sub-ocolurile o companig.
In vreme de pace statul plgtesce Mfg, in regimentele de
Landwehr, numai la statul-majord ald fig-cgrui battal-
bond de 1iu1 band , §i la fig-care companig de la it"
band, und feldwebel , und magazinerd §i dug sub-offi-
cell. In fin-care scadrond de 1111' band, und officerti, unti

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATI 639

wachtmaister §1 trel sub-officeri. Cei din ald 244 band nu

primescd nici o leg.
Omenii din Landwehre nu pg.strézA uniforma la el.
Hainele, armele §i cele-l-alte se depund la locul de cä-
pitänil a fil-carui ocon, totd battallionul avênd o maga-
za deosebita,.'
indraznescd a spune aice idea fundamentale a 'mei or-
ganisAri ostAsesci, ce ni s'ar ,cuveni mai bine no6, cari
avemil numal o tintg defensivg. 0 suppuiu meditatiilor 6-
menilor cunnoseetori, spre a o desvolta §i a o des1v6r§i.
Ea ar fi :
A declarg a totd liomanul fora except% se nasce cu
datoria d'a fi soldatti an patriei, de la 20 Ong la 60
de anni.
Acéstl gl6t1 a populatiel s'ar imphti in trel categorii.
Cea dintêiu s'ar alcAtui de 6menii de la 20 pên'6 la
30 de aunt in timpul de pace ar face in orme slujba de
guard% national6, adicg ar impIrti cu o§tirea strejile deo-
sebitelor posturi. Cei de pe margiui aril impIrti asemeni
cu o§tirea strejuirea hotarelor. La trebuintl extraordi-
narè, ea ar put6 fi purtatl in tad intinsul terrii, la t6te
puncturile amenintate.
A duoa categorig, s'ar alcItui de 6mneii de la 30 0'0
la 45 de anni. Ace§tia vor fi intocmai ca Landwehrul
de alti 2-16 band in Prusia ; se vor aduna mai rarti §i nu
vor put6 fi purtati la trebuintg, decat in ocolul judetu-
lui bor.
A treia categoriA ar copriude pe cei Vetrani de la 45

1 Nre4I pentru mai multsi deslugire scrierea generalului Cara-

man :Essai stir l'organisation militaire de la Prasse. Paris, 1831.

www.dacoromanica.ro
640 N. BALCESCU
Ong la 60 de ant El nu vor putO a se mi§ca din satul.
lor in lipsa celor-l-aly §i vor ingriji pentru politia sa-
tului §i implinirea poruncilor ste'phnirei. Aceste glOte s'ar
impärti in legilmi §i cohorte.
In tog annii s'ara face in fil-care judetti exercitii ;
prim'dvéra o s'Opt6mand §i tOrnna dna. 0:Aim va da, in
ocolul ce occupit officeri §i sub-officeri invelgtori; ace§tia,
unindu-se cu sub-officeril §i soldatii es§iti din slujbl,
din cari se afl 5. in tote satele, ail face ca infOtItura
sà fie cu inlesnire si grabnicri. In timpul acelor adungri,
fiii-care va priirni indestularea §i 1Ofa gradului S'Oti, de
pre tariful o§tirei. Spre a se acoperi acele cheltuieli
Spqtarul ar slobocli (ar congedià) in toy annii cii voia.
pe la casele lor, unti numéril hotaritu de sUb-officeri
§i soldati, pe dite patru sOA §ese hint
TJniforma n'ar fi neapdratl.
Folosurile ce ami dohendi, adoptand o asemené orga-
nisare, arti fi nepretuite :
10 ViOta, averea i lini§tea cetätenilor §i a statului arti
fi ocrotite de hantuirile uneltitorilor de fOti §i a nlväliri-
lor de care amii putO fi amenintati.
20 Num'Orul o§tirel ar putO a se mic§ora multfl i amü
aye atat o economig mare de bani, cftt §1 s'arg intOrce
agriculturel at'até brace ce'l sunt rgpite.
30 NunfOrul Dorobantilor s'ar puté âncö impucina, o-
prindu-se numai o a trela parte pentru slujba admini-
strativg.
40 Poporul din t6te clasele ar c5,§tiga muitti morali-
cesce, c6ci introducênd plIcerea armelor, mai cu skit
intre tinerii orarlor §i obicinuindu'l la o vieta, militar6
§1 activä, vonrti goni luxul §i desfrêngrile ce degenerOzä ca-
racterele, inm6le curagiele §i pregatescq robirea popOrelor..
www.dacoromanica.ro
 MERE& ARMATA 641

5° Agricultura n6stra ar ca§tiga ancO, c6ci experienta

de tote clilele §i istoria ne arata pe natiile militare a fi
cele mai muncitOre.
Insfer§itti sa nu ultama §i vgclul politicti, ca o natil
räsboinica §i unita, off cat de mica ar fi, n'a fostil nici
o-data biruita §i ilia ca ya fi ; §1 mai cu s&na sa luanati
a-minte acea maxima a politica rasboiului ca emu statti,
cellar de a duoa mana, p6te ajunge arbitriul cumpenei
epolitice, card va sci a arunca, la vreme, o greutate in-
ateacea cumpena.)

www.dacoromanica.ro41
 II" ME/V1014,III

PUTEREA ARMATI I A_RTA MILITARR

LA MOLDOVENT
fN TIMPURILE MARIRET LOR 1

O Tao lave, anal Aloblovo 1. De art fi

domniT td, cari domnescii intrn tine totl
intelleptl, MI6 nu at pert ata lesne. Ce dom-
niile nesciutóre renduld t i lacome sunt
pricina peirel tale, cI nu cautit s 'ff a-
gonislascl sie name bunt ceva la terrt, ce
caut desfrdnatl numal avatig BS strin-
gl. Care apol totue se rIsipesce; i MI6
ti ea primejdia easelor bor. CIL blestemn1
sltracil or,cum se dice, nu cade pre copad,
m/car cat de tarot..
Logofkul Mlronl Costind.

P&RTEA I

PUTEREA ARMATI.

Puterea armatg a Moldovel pe dud era libel* depe

mgrturisirea chronicarior, era de §épte-q.ecI miT, §.1 de
multe ori, Oa' la o sutg mil OmenI. cNic1 nu va fi ne-
Tipgritii mai intein in Magasinul istoricit pentru Dacia
t II, 1846. &mesa', pag, 36 0 urmittóre.
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATI 643

-acreclutl marturisirea acdsta, clice prinpl D. Cantemirti,

«de vomq socoti cu ce megia§1 puternici a avail Moldova
«ritsboiu p'acele vremi, adecä cu Turcii , Le§ii , Cazacii,
«IIngurii §1 Muntenii §i cum a ea nu numai I1 ap6r5.
-xlibertatea sa de cOtre navalirile br p'dn6 in vremea lui
«Bogdana iv, ci Anc6 §i hotarele ei §i le a largitii mai
Hmultii».1
Puterea armata a Moldovei, ca §i a pair. Romanesci,
se osebia in OstaV cu Wei (armata) §i Osta§i de scutela
Iar la trebuinta se Acea .Ridicarea glótelor,
de pre cum istoria ne o arata in multe casuri.
Organisatia armatei moldovene se urc5, la cei d'ant-ei
anni ai intemelerei principatului. Noi o vedemil la 1359
sub Petre i VS. cu puçini anni in urma descallicarii terra,
a triumfa asupra Polonilor ; dupd aceia, pe la 1400, ve-
demil pe Iuga V.V. a intemeia cetele de Callara§i, daruin-
du-le mo§ii,s intocmai de pe temeiul cu care vedemil multü
mai in urm5, in Suedia intocmindu-se armata sa Indelta.
Urmatorrd domnil Alexandru V.V. celilbunii mai completA.
organisarea ei , oranduind §i Hatmanii mai mare peste

1 Cantemirii. Descrierea Moldovet p. II cap. 7.

2 .§i aceqtia se osibescil intre sine in ostall cii léf i ostall. de
4seutéla, cari slujescri en cheltniala kr, numal sit fie seutiti de
ebirity Cantemirii, p. II, cap. 7.
8 ...Toga bUtit des vines et des villages et commen9a de mon-
41er tine cavalerie réglée.. Peyssonel. Observations historiques
et géographiques sur les peuples barbares qui ont habité les bords
du Danube. Pari s, 1765 p.229.--.§i aü ineeputh IogaVodil a da.-
-4rui oeine prin tern a voiniei i bug ostast. Mironii Costing.
starea a treia a boierilor sunt C6.11Irmil, cari, pentru mo-
4gii1e ce le sant lor dgruite de domna, totii de una mere la rils-
-41)0111 cu eheltuiala kr.. Cantemir ft, p. II, cap. 15.

www.dacoromanica.ro
844 N. BALCESCII
t6te o§tile terril.1 In sf6r§ittl Stefanii celti mare la 1556,
o mai des5x6r§i. 2Atunci ea a ajunsti , de pm cum clice
Cantemiril, la rerful celti mai inaltil.
Armata Moldov(i, in (jilele mrairei sale, se urca la
patru-jeci mil Moldoveni §i patru-spre-jece mil stfilini
Nemy, Cazaci, Sêrbi, Balgari, Albanesi §i Greci.3
Plecând de la temelul cum c5. armata Moldovei, ca §i a
tërrii Ronnânesci, de pre arglarea chronicelor, se impitrtia
in cete de 1000 osta§l, sub nail CApitanti, afOrri, de CIpi-
tanil cel mai marl, cari commandail mai multe cete; el
Vatavi erail capete de 500 osta§i; cä Hotnogil, Suta0
ci Thducba§il, cum, s'ail numitil mai tArjiii, commandati o
sut,4iar Chiliai sal aauperail peste (jece osta§1; vomil
puté, din notitiele ce ne a prtstratil Cantemiril, s liinm-
rimti armata Moldovei. Ea se coinpunea din :
1° Darabani, pedestrime imiA.rtiti in opt capital-1A'
sub opt Capitara, peste cari era Clpitanul cell mare all
Darabanilor. Mai thrjiii acesta s'a (lath sub ascultarea
Agai.5
2° Ceillara§i de lérra, 11,000, sub 11 Capitant". A
ce§tia sta sub ascultarea Hatmanulue.
3° Pantiri , iarrt§i unit corpti de clIiime fOrte in-
semnatit
1 (Hatmann peste totl slujitoriI cati sunt la Curte 1iing domnil
c§i pre la margini, i Pirmilabti de Snails'. Mironit Costind.
I Vornicul Ure chid, M.S.
3 Cantemird, p. II cap. 7.
Urechid. Mironit. Cantemirit, p. II, cap. 7, 8.Cartea
domnéscii a lul Michaiu V.V. Racovitid in Archiva romtinéscat
f. I, p. 74.
5 Cantemirti, p. II, cap. 7'
° Idem. Mirond i Neculai Costinl, m.s.
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA. 645

40 Duon vAt6§il : a Callara§ilor de Galati §i a Cal-

ara§ilor de Tarigradit.
50 Duoè vntn§ii : Amblatorii de Hotinti §i iimblatorit
.de Soroca.
6° Vittn§ia de Fustag.,
70 Curtenii, sen cei ce n'ajunsesern ânc in trépta
boierésd §i slujian la curtea domnéscn. El eraii toy némil
de boiern §i mergean la rnsbolu sub march Logoptii.
El se impArtIan in :
a. ViitA§ia Copiilor de cascl;
b. Vätl§ia Aproililor de Divana,
c. Vilt5§ia de Paid,
d. Vltg§ia de Postelnicet, marl §i mid,
e. Vtäia de Paharnieci,
f. Stolniceii,
g. Arina§di, sub marele Arnzasii,
h. U§Crit, sub Vierul sett _Portarul celti mare.2
Toy ace§ti Curteni eran mai multti o jandarmeriii. VS-
tlsiile lor eran mai mid decat ale celor-l-alte cete. De
Asemené Curteni se aflan §i prin tinuturi.°
80 Pu§casit sed Tunarit, sub Capitanul Ma mare
alI Darabanilor.4
Acestea eran cetele pamêntene; iar cele strline erati :
10 Seimenii Hatmanesci, impartitl in 10 buluebasii,
1 este care era Ba§-Bulucbafa de Seimeni. Acesta era
pedestrimea strAinä, §i se compunea de Sêrbi, Bulgari, Ar-
nniti i Greci;°
I Cantemini, p.1.1, cap. 7.
2 Idem. cap. 6, 7 §i 15.
3 Miromi Costinii. m.s.
° Cantemirü, p. 11. cap. 8
5 Idem. Miroml i Neculat Costimi. Axentie Urfa.-
Tica, m.s.
www.dacoromanica.ro
646 N. BALCESCU
20 Patru capitnnii de Unguri sen Nemti, de cale 1000 .
6meni fin-care,
3° Patru capitänii de Cazacl asemen6,
40 CIpitIniile Mari lor Lipcanl,
50 Duoe clpitnnii de Vesli, ce eran Turd WI Mari,.
sub Vesli-Agasi.1
Aceste duoè cete se formarn mai tarp.
Intocmirea ogtirei straine fu fatale Moldovenilor. Re-
zimati pe dinsa, domnil cei rëi, de cafi Moldova a avutil
cu prisosti, tirannisan pe bletii pamenteni. De aceia o urn
vecinica a domnitn neincetatil intre ambele ogtirl. La 1564,
ogtirea straind se macellari mai t6tn de Hatmanul Tomga
§i Ilie Toroman, cand acegtia se revoltarn asupra lui Des-
potii V.V. La 1592, Aronn V.V. celii cuniplitti o resta-
tornici. De atunci lupta intre ambeie ogtiri s'a renouitil
in mai multe renduri gi a addusil marl nenorociri Oral.
Militia terril se compunea :
10 De 19 Cdpitani de mil, ate una in cele 19 tinu-
tuff ale Moldaviei. Fil-care capitania se impartia in 10
r6te de 100 6meni, sub unn Sutapi. Acegtia, la inceputn,
sta sub ascultarea Vorniculia de Terra de josit i -For-
niculul de Terra de suet; kr mai thrclin se detera sub
Hatmann. Dinteacegti Capitani, acela cari se aflan pe
Thong hotare, strejulaii drumurile, potecile muntilor gi
trecerea apelor; lar cel din mijlocul terrii, unde nu era te-
mere de vrAjmagi, strejuian la curtea Hataianului gi se
tidmitteat de dinsul in slujbele terfil,2 fiind-ca unii din-
tr'in§ii purtati numirea de Hinsalt prinçul Cantemirn

Cantonirg, p. II. cap. 7.

2 Idem.N. Costing, m.s.
3 Ibidcm.Idem. M. Costing.
www.dacoromanica.ro
 MERU ARMATA. 647

Incbigie DIM nici lei OW temeiu, el ei trebuie sl fi fosta

odatg Husarl.i
2° SeimenR sal Sebganit Agesd, de cari era' in fig-
care tgrgg cgte patru sal chid, iar in Iasi Oece, sub Aga. 2
30 Callarimea din tinuturile Letpupet , Orhet'ulitt §i
alit Sorocif, cari erat sub commanda &rdarulut. Era unit
corpg f6rte Insemnatii gi apara t6rra intre Prutg, Nistru
gi Bassarabia, de ngvalirile Tatarilor de Crirnti gi de Bu-
glacil. 3
4° Céta Ventitorilor, care locuia cu Vataful el, ung
sag la munte, in tinutul Petrel. El aveag de datorig, la
vreme de rgsboiu, A, fie tota pe hinga domng in tabere, iar
in vreme de pace , se intrebuinta la vênatul dobitOcelor
sglbatice pentru masa domnului. Pentru acela, ei erag
scutiti de bird; iar pentru cheltuiala incarcaturei pure-
kr, aveat lag deosebita.4
50 .Pedestrimea Campulungendor §i Hemgandor, ar-
matl cu sen6te (pup') gi cu top6re lune in c6dg.5
6° Codrena Tighedulta, in numkg de 12,000 gi tog
cAllari. El locuiati unit codru dincolo de Prutg, despre bota-
rul Tharilor din Buglacti , care coprindea In la-intrul
WI mal 30,000 mile italiene. El erag, de pe cum clice
Cantemird , cpeptul Moldovei celg mai tare intre Prutil
4;:i Basarabia,. Acegtia intreceag cu vitejia kr pe totI
cei-l-alti Moldovenl, inegt se obicinuise a se ,clice despre

1 Cantemira, p. II cap. 7.
2 I dem. cap. 6 §i 7.Axentie Uricarita.
3 Cantenarii, p. II, cap 6.Chronicarei anonintii,m.s.Carra
Histoire de la Moldavie et de la Valachie, p. 5-6, Neuchatel 1781.
' CanteminVp. II, cap. 7.
o Cronicarfi anonintli. m. s.

www.dacoromanica.ro
648 N. BALCESCII
din§ii adste vorM : ecinci 'Mari de Crime plgtesce mai
a multü decgt clece de Bugiacti. §i cinci Moldoveni bi-
aruiesce pre 4ece 'Mari de Crime; iar cinci Codreni sa
aTigheceni bade pre 1ece Moldoveni.)
Tighectul, Cdmpulungul §i Vrancea erae trei repu-
blici care formae staturi deosebite in statul Moldovel.
Locuitorii acestor locuri se c6rmuiail de pre legile kr, ,
nu priimiail nici une slujba§il ale domnului §i nu era'U
indatorati care dinsul dedt la unit tribute u§ore pe
multi a cgrui cuantitate se hotera la intrarea lui in scaunti.
Cele duoé dInttli da §1 ajutore de Oste la trebuintg. De
multe ori ei, dice Cantemire mai cu Arne despre Campu-
lungeni, prin indemngrile unor capete revolutionare , se
trggeag de sub stepanirea domnilor, §i se da sub pro-
tectia Polonilor ; care imprejurare a Mute pe unii din
istoricii acelei natil se, crég, ca Moldova le a foste tri-
butarg.1 Este cunnoscute 6 frum6sele institutil republi-
cane sunt forte vechl in Moldova, a in vOcul ale xlllé in-
floria inteaceste, tOrre, republica BerladuZza , faim6sg
prin pirateria de uscate §i care se intinsese cu sterânirea
One la gura Niprului; cg curênd dupe aceia, Genovesii §i
Raguzanii intemeiarg mai =He republici inteaceste pep
mênte, ast-fele steture : Galatii, Chilia, Cetatea-Albg,
Hotinul §i Tighina.
Inteaceste chipt, ce ame aretate, a foste organisatg
puterea armatg a Moldova'. La o trebuintg ânse mare,
sée când patria era in primejdig, se ridicati Mazda §:
Bresla§if, terranii, mai cu sénigJosena set eel' din terra
de jost, §i Boiarit cu Omenii sOt slugile kr, ca sl apere

t Cantemirii, p. I. cap. 6. p. II. cap. 16.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 649

patria amerintata. Ace§tia se numiatt atunci Oste de strin-

surd s6D Oste in dobênda, spre a se deosebi de Ostea in
léfa sa Lefegif.1
Pentru plata iefilor osta§ilor, afOra de ale Darabanilor,
pentru care pea la 1622, in a duoa domnia a la Stefang
Tom§a V.V., se opria din tributul ce se da la POrta, 5000
ugh1;2 se anlase o dajdia, sub numire de fumaritti, ca
tal casa de tgrranii sa platIasca in vreme de pace pe anna
80 aspri, Tar in vreme de rasboiti 120 aspri, §i la o nP-
voil mai mare, una galbenti s6u 200 aspri. D'aci se vede,
observa Cantemira, ce populata era o data Moldova, de
vreme ce acésta dajdia tinea cu indestulare cheltuiala la
o qtire de 54,000 6men1.3
In vreme de pace armata era a.§qata, parte in capitala,
parte in judge. Darabanit strejuiaii la curtea domnésca.
Capitanul celfi mare cerceta strejile clioa §i n6ptea, le
r6nduia §i le schimba. In lipsa Agal din ora, ela il in-
deplinia locul.4 Seimenif asemen6 strejuiail in curtea dom-
nésca, schimbandu-se intre sine pe r6nda. Casarma lor
era langa zidul curtil 0 se nurnia Odaile seimenesa.5
Ca lamp de Tarigradit trebuia sa scie turcesce ca §i
eel de Gal* §1 se tramitteaa cu deper.
AmblatoriY de Hotina §i Anzblatorit de Soroca trebuia
sa intellega limba polona §i muscalesca, §i când cerea
trebuinta, se tramitteat in Po Ionia 0 Moscovia.

t Vor. Urechiei. Mirong Costing. Chronic. anonimii m.s.

Cantemirg. p. II. cap. 17.
2 Mirong Costing.
3 Cantemirii. p. II. cap. 13.
4 Idem. p. II. cap. 6.
3 Idem. p. II. cap. 7. Neculdi Costing. m.s.

www.dacoromanica.ro
 650 N. BALCESCU
Fustafit strejulail la perdelele clómnei §i 1a guardia
culla: in care se inchideah slugile culla pentru gre§dle
mai mid. In paradele domnesci, el mergeah pe lfinga
domnt de ambe partile cu fusti lune in mani. Asemen6
faceail §i la rasboIu.1
Tog Curtena, cum mil mai qisti, erail ca unh fen de
jandarmeria §i aveah deosebite functil in curtea domnds
a§a : Aproc,lit de divantica O. Copia din caset a1catuiart
guardia domnului. E erat inve§mentatI, pe vremea iu
Stefant celii mare , cu §abanale i en cabanite ;2 lar in
vremea Radului Mihnea Voivodil, (1623-1627) el pur-
tati ur§inicc, cabanqtt cu jderi i cu hulpt. In vremea
de pace, .Aprogit slujiaii la Divanul domnesch, implineah
d atoriile dupd hotariri judecatoresci , i purtat poruncile
domnulul pe la boleri. Bolerul care priimia printr'in§ii
asemend poruncl, tabula s stde in picidre LAO '10 citia
Aprodul.3 In vremea de rasboiu ei se afla toth pe HMO
domnt. Copia din cas01 pailat la camara cea cu arme
sal arsenalt , la cabinetul celii mare alti domnulul , sub
ingrijirea Canneiraplut, i sta imprejurul domnului cand
§edea la divanil. El se tramitteah asemend de domnit in
tinuturi de chiamaii boIeril, §1 vataful lor lua cate unh
let din §ése le ce le da , de pe obicelu , fil-care boTerri
chiamatt. Postelniceit eel marl §1 cel mid slujiati ase-
mend in curtea domndsca. .Paharnicei i Stolniceit sin-
ge' la mesele domnesci. Armet§eit strejulaii pe cei in-
chi§1. D§érR duceat la gazda §i slujiat pe soli. Paicit

Cantemirg, p II cap. 6.
' Vornicul hang Necukea, m.s.
3 Mirong Costing, m.s.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMAT.A. 651

slujiae lenge domne §i eraii incin§1 cu brene de argiutti

§i purtati sebil §i lenci cu mänuchiele §i. verfurile legate
cu arginte §i poleite cu aure.
Mare le Hatmana era cape ale Calleirct§i/or §i mai
mare peste tete armata , eJTh.rime i pedestrime. CAM
mergea la Curte purta toiage auritd.'
_Hanle Clueerii ingrijia pentru aprovisionarea arma-
tei cu bucate.2
Marele ISetrara era generale-cuartier-maistru ale ar-
matei. lilt ingrijia pentru corturile ei , pentru tunuri §i
cele-l-alte arme §i a§qa taberile.
Camdrapl de eatastip purta condica osta§llor. and
se fecea adunarea o§tilor pentru cercetare , elti citia nu-
mele M-ceruia. Asemen6 fecea cend li se da léfa. Dupe
aceia, ele da M-cerui cepitane, condica osta§ilor din céta
14 pre care o scrik cu mem lui insu§1, §i pentru ostendle
avea de la M-care cepitane Cate unit talere neintesce.3
Disciplina la Moldoveni era f6rte strapica. Duelul
intre ostni era aspru pedepsite. Cend unt offiçere muria,
atunci caii lui se imbrecail cu postave negru §i d'asupra
punea hainele lui cele mai de prete §1 inainte trupului,
ducea o su1i in verful ceria se spenclura o sabie cu
menuchiul in jose, §1 de amenduoe pertile mergeat osta-
§ii inzeoati (en cuirasse) §i incoifati.4
Prinçul Cantemire ne a pestrate descrierea renduielei
cu care domnul es§la din capitale ca se merge, la resbolu. :
cinainte, çlice elti, merge vre o ceti-va 6meni povetiiitori

1 Cantemirii, p. II. cap. 6 §i 7.

2 Carra, p. 57.
s Cantemirtl, p. II. cap. 6 §i 7.
' Idem, cap. 17 i 19.
www.dacoromanica.ro
652 N. BALCESCC
(§i indreptatori de drumti , cad sunt bunT pentru acea
(tr6ba, dintre osta§T §i dintre.alergatorl. Dupe ace§tia ur-
im6za callarimea, inaint6 caria mere' stégul §i capitanil
(cetelor, a§a incat fil-care caa sa, lase loca de§ertil ea sa,
(se pOt deosebi una de alta. Tar de amenduce pärtile sté-
egului, mere' Capitanii cetelor §i Teel aminte pentru os-
(tag ca sa amble toy cu rôndulahl §i in dr6pta final.
(Dupe ace§tia, urméza Callara§il §i imblatoril cu vatavii
(lor; Tar dupe din§ii , cail domnesci, mergendu-le inainte
(duce tunuri, care se daa domnului de la Pórta otto-
(mad.. In urma acestora, viu fliT domnului §i, ce-va mai
(departi§ora de din§ii, urmdza tatal lor, drepta in mijlo-
(cula Enid, incunjarata de Paid d'amenduoe partite.
(Mai departi§ora de a dr6pta, urméza, Comi§ii §1 Vatavii
(Curtenilor; iar d'a stinga, Postelnicul cela mare §i eel-
(1-alti postelnici. In linia a treia dupe domna, merga Bu-
(lucba§ii, patru de amenduoe partile , eel mai vechi fiind
(mai aprOpe de domna. Pe urma via] Seimenil d'amen-
(duce *tile , pentru cari leaa aminte Ciau§ii , ce se
(intellega caprarii de pre obiceiul Europel, ca sä m6rga
(in drépta liniä si cu pa§ti potrivita. Dupe ace§tia, ur-
cmeza boierii eel din la-intru, depe cum se numesea, a-
(did : Vistirniceil , Paharniceii, Clohodarul , Medelnice-
(nil. Dupe din§ii, vatavul de Copil cu slugile, alti duollé,
(Paharniceii, §i ala tre116, Stolniceii.
(Dupe ace§tia, urmkä Sanglacul cela mare, care are
(in verfa semi-luna, impreuna cu alte dime stéguri ce se
(dart domnulul cand intra in stepanire, de la Curtea im-
(Orates& Dupe stturT, merge musica, dupe care mere'
A r m 6.§ e i I d'amendua *tile. Dupe ace§tia, in linia d'an-
(VW, sunt boleril cel marl, idea duoa , eel de starea a
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMA1A 653

vluoa §i intru a treTa, eel de starea a trek ; Tar eel fera

(de slujba merga fia-care depe starea §i boieria sa unul
(dupe alM. Apoi urmeza armele cele marl, adica tun-
crile sub purtarea de grija a S. etrandifi eelui mare §i Ca-
gpitanuluT de Darabani, Cu pura§iT s61 tunari, §i eu t6te
ceele trebuinclOse unei tabere si zahareoa.,
Cata vreme Moldova a fosta independente, armata eT
a infloritil ; Tar dupe ce a diclutti sub suzeranitatea Tur-
cilor, domnii ne mol avend trebuinta sa tina aMtia 6-
menT en 16fa, aa lasata nu numal sa cacia cetele osta§ilor
din vitejia br cea vechiä, dar anc6 ai sckluta §i numkrul
kr. Pelle pe vremea Movilescilor anse tota se mai tinea
ca la patru-yel mil osta4.2 Astfela, la 1538, vedemil
pe Petra V.V. Rare§a a intempina pe Poloni en 26,000
Omeni §i mai multa de 50 tunuri ; la 1561, pe Alexan-
dru V.V. Lapu§neanu, cu 25,000 osta§:1, a se lupta impo-
triva lul Despota Eraelida; la 1574, pe I6nri V.V. en
30,000 osta§i, a se revolta impotriva Tureilor. Rasbólele-
civile din vremea Movilescilor (1595-1615) slabi multa
Moldova. La 1615, la Tautesel, se macellarira mi§elesce
Darabanii de catre Polonii ce venisera eu demna Ierernii
V.V. Movila impotriva lui Stefaffli V.V. Tom§ea.3 (Era

Cantemira, p. II. cap. 8.

2 Idern. cap 7.
Logofetul Mironit povestesce acéstd uccidere a Darabanilor
Inteacestil chipd :gBietif Darabani, pdrdsiti de Cdlldreti, se bul-
4cliserd la o rIp d'asupra Thutescilor §i se apdra. Ce ail venitil
4Lelirde le ad figiduitil viéta, numat cC 'IT dea armele i ad ere-
qutd Darabancl §i ad datil armele de la sine, si (ma le ad luatd
garmele, Lé§ii ad intratd en sdbiile intrIngiL td ad peritii toti a-
4cole. Le stag movilile i pend astdog d'asupra satului Tiutesci-
<Ion*
www.dacoromanica.ro
654 N. BALCESCU
cla tefanil Vodg, Darabanii, clice chronica, f6rte imbracati
4bine, dupe credinta ce facuse de statuse cu dinsul la ri-
edicarea boierilor, cum n'ail fostil nici la o dornniä grijita
ea§a bine pedestrimea : cu hem totil de felhdre§il, cu
enasturi §i cu cepraze de argintil, in pilda Haiducilor de
(terra le§6sd, en penne de argintil la cumanace §i cu table
e de argintfi la §olduri pre ledunce.)
Ticalo§ia domnilor care stepanira Moldova in urma ,
nenorocita revolta a lui Gasparil V.V., rasbOlele Turcilor
en Le§ii alil caror teatru era Moldova, räsbOiele lui Va-
silie V.V. cu Mattheiu V.V. din torra Roman6sca , in
sfer§itt pustiirea Tatarilor de la 1650, sleid cu totul pu-
terea Moldovei. eD'atunci, clice Mimi'', all purcesil adsta
etOrrl totil spre raj, pre mil ce trece.)
Dupe vre-o cati-va annl de rasbolu intre Vasile V.V.
§i George tefarni V.V., armata se impuçina f6rte multg.
Acestil din urma, Amhind in sfer§itil biruitorii §i domna
in tOrra (1614-1658), incepu a ingriji de armata. Elil
arn fi addus'o inteo stare mai bung, dcä duhul de in-
discipling, propagatfi de osta§ii munteni ce '1 avea Tula,
nu arfi fi zadarnicitu siliutele lui ; cu t6te ca rascOla Sei-
menilor moldoveni nu fu insnita de acele imprejurki
spaimentat6re ce rascOla osta§ilor addusese in térra Ro-
mandsd, este de insemnatfi d Moldova era atat de slaba
atunci, bleat mica armata ce thea domnul pe langa sine
se parea and pré impovarat6re Offer.'
De atunci institutiile militare ale Moldovei mersera
desfacêndu-se, Oci domnii preferiail mai bine sa stringa
bani pentru din§ii decat sg'l cheltuiasd pentru tine-

1 Iffironü Costing.

www.dacoromanica.ro
 PIITEREA ARMATA. 655

rea ostagilor de care li se pärea cá nu mai ail trebuin-

tl. in vrernea lui Dimitrie Cantemirii , vAtOgiile ajun-
sell. numai de ate 40 gi 50 6meni, in locil de 500, gi
Moldova nu putea sc6te 6ste de rlsboiu decat p6116 la 6000
45meni. Nesocotinta ce elii flcu d' a se unl cu Petru-celii-
mare grObi cOderea Moldovel. Arendagil fanarioti pusera
ghiara pe dinsa. Ea vqu atunci obiceiurile sale a se cor-
rape, virtutie militare a perl. Ea vëclu strlinii, ce odata
tremurau de dinsa, a se imputernici gi a'i rapi uaa dupo
alta provinciile sale, acele locuri slOvite, udate cu sail-
gele eroilor ei ! in acele triste (Jile vre o chte-va glasuri
aabe protestarl ; dar ele strigara in derail gi nici unü
braçu nu se arm6 ca s'o gobune Moldova perduse
nulrirea sa t

PARTEA II
ARTA MILITARE.

Moldovenii, in Wail de mijloct gi mai in urmä anc6, se

mita' unul din cele mai viteze pop6re ale Europel. Una
scriitoril polonil din vécul xvi, Oricovius, 4ice pentru din-
gii : «Ei sunt 6meni ferogi, Ong" f6rte viteji, gi nu mai este
4:alto nOmil care sl aibI hotare aga de "angaste gi sa se
dupte mai mint pentru gloria rlsboiului gi pentru arA-
ctarea vitejiei gi s'a sustina mai multi vrOjmagi impreju-
crul lor, cOrora sui le face neincetatil rlsboiu sOO se a-
cpArl in contra rasboiului fOcutil de cötre acela.)1

' Stanislaus Orichobius, Annales regal Polonice, An nab. V.

www.dacoromanica.ro
656 N. BALCESCU
cDarjia §i semetia, clice Cantemirt, este maica §i soya
clor, cc deca unul are callt buut §i arme bune, atunci
gendesce eI nici unit cant nu 'RI p6te Intrece, §i nu s'arl
cferi, d'art fi cu putint5, Insu§1 en Durnneftt A se lupte.b1
Locuitorii de terra de josil, obicinuiti mai multt A
trgiaseä in rgsboiu cu 'Muff, erat mai viteji decal cel
de terra de sust. A omori §i a prrula pe Turd §i pe 111-
tali era la el o datoriO cre§tinesea.2 titre din§ii se deo-
sebiat Orcheienil ea eel mai derji.3
Armele Moldovenilor erat, ea §i ale Muntenilor, arcul,
sulita securea, sabia, palo§ul, maciuca, pu§ea, care la
din§ii se numia senCla, s.c.l. in rOsbOlele nationale se slu-
jiati,rcu e6se, top6re §i fu§turi.4 cArcul, (jice Cantemirti,
(ilti intindt eT f6rte bine i se pricept a purta §i sulita ;
cdar eu sabia totfl d'a-una fact mai multa isbena Tar
(pupa o portt numai Veniltorii, pentru c sliccat ei c/
c este luau ru§inosit A se lupte la Oste cu acestt felt de
carme cu care nu se pOte cunnOsee Mel arta militar6, Mei
cvitejia.,
Pedestrimea Moldovenilor se Anduia in glOte adfinci,
de unde, §i expressia a se ingloti pedestrimeas., ce a§a
de dest se vede in chronicele ThY Urechig §1 Mironti. Cl-
llrimea ODA era arma lor cea mai perfectO. Ea se lupta
callare §i pe jost, pe rOndil ; lucru ce este cunnoscutt ca
cell mai mare gradt alt perfectiei unei o§tiri. Chronica
ne aratà el cla 1422 pornindu-se craiul Vladislavt afl

1 Cantemirg, p. IL cap. 17.

2 Idem.
3 Mirong Costing. m.s.
4 I dem.
5 Cantemirii, p.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA A RMATA. 657

Poloniei asupra Crijatllor (Cruciatilor) 'I ai trImisti §i

«Alexandru Vodá 400 du Moldoveni, Omeni totil a11e§1
«inteajutorti, cad an arittatn mare vitejil cu isbênda
«impotriva Crijatilor, c fAcênd nva1. Moldovenfi asu-
(pra Crijatilor, apol de o datn s'al &I'M a fugi. Tar Cri-
ejatil, es§ind dintr'o cetate anume Marienburg gonind pre
«Moldoveni Olin '1 ail mniratü s pre o *are §i acolo, p
«strandu-se Moldovenii, pre ob cetut tor, ail prinsil a sä-
«gen, pe Crijatil Nemti , §i and Nemp josti, §i incdl-
glecand Moldovenii, mare mórte ail facutil in Neintli a-
«aceia, i intorandu-se Moldovenii en isbêndn, la cralul
«Irladislavil, mare multumitn i Nun, ail avian."' Ase -
mend vedemil pe Moldoveni i in mai multe rônduri a se
lupta. Ca la tóte natiile meridionae nimicil nu era mai
Tide §i mai de temutti dealt cea d'ânt6iu a lor isbire. Ne-
isbutind Anse', lesne se descuraglail. Ac6sta ne o mnrtu-
risesce i Cantemiril , ftend : «Moldovenii la inceputul
erlsboiului tot d'a-una stint forte viteji, §1 de alt.'. dune,
«slabi la inimn. Tar décn ii infrangn protivnicii inapoi,
(atunci pré raril art blrbntin sä incOpri d'a treia Or, Anse'
ati invetatil de la Mari de se intorcil inapoi din fugii,
«§i prin ac6stn apucare cu me§te§ugn, art smuisti biruinta
(de multe oil din manele protivnilor." 2
Tunuri, ce Moldovenii numiat puse1, n'avean, multe
in o§ttirea lor la inceputn , pentru c, depre cum amil a-
ratan, ei lubiati pré pnçinti armele cu foct. Mai in urml
anA, in alil xvi-16 vOcn, ele se inmultira i in bIttAllii ye-

t Mirond Costind, i Urechi. /oan Diugossius, Historia

Polon. lib. II, ad anno 1422.Martini Cromeri de origine et
rebus gestis Polon. lib. 19 p. 419.
* Cantemira, p. II. cap. 17.

42
www.dacoromanica.ro
658 N. BALCESCU
derail figurand 50 i 80 tunnel. Mortierele se numlaii
piv i obusurile bumbarale. Ele eral asemené nurneróse.
In battallia de la Cahill (1654) vedeml pe Ionti V.V. a
Intêmpina pe Turd cu 30 tunuri si 80 pive. tngritdirile
de eampanil sell retransementele all fostii asemen4 de
multll cunnoscute Moldovenilor si se nomial bet§tit.
Rlsboiul defensivii se perfectionl multi' la Moldoveni.
Ancó in vécul aTh xiv, ei detert o frum6s6 proba, de-
spre acésta. La 1359, regele Cazimirl Di Po Ionia Willi-
tend o armatl insenmatI din Po Ionia micl i Rusia, cu
tefant V.V. impotriva lui Petra i V.V., aceAa, vq.encl
el, din inferioritatea numerica a ostirel sale, nu isbutesce
in blttalliile particulare, s'a trasit in locuri strimie. Po-
lonii trebuincl sI tréca printr'o pldure déil i neamblatl
numitl Ploninii din muntele Sepenetil , Petru V.V. o oc-
cupl mai din'ainte i puse sl tale cu fer6straie toy co-
pull de pe Ringl drumti , llsandu'i pe trunchlurile lor
numai int6pati. Când intrara Polouil in codru, Moldove-
nil incepurl a impinge copacil eel mai depIrtati, care di-
clênd pe eel mai de aprópe, ii prAvglirit pe toti peste ostirea
polonl. In ametdla i invamasala in care erail Polonii,
vNend padurea din bite plrtile cacl6nd pe dInil, esse de
o data si Petre V.V. O. iT isbesce; el nu mai puturl face
atunci nici o miscare, incurcati find de copacii, cafi in
clderea lor ii slutise de mani si de piciOre. Multi din Po-
loui perirl in acea cji memorabire, mai' multi Axise' cAclur5,
pringT; trei steguri marl, aill Cracovenilor, alii Sando-
mirenilor i aill Leopolenilor , gi allele noue mai mid
militare seri boTeresci (gentilitia) gi cu totll aparatul de
rlsbolu, picarA in mâncle birait6re ale Moldwenilor.
Urechili. Mironil Costinii m.s. Ion. Iilugoss. Histo-
ria Polon. lib. IX ad an Chr. 1349. Martini Cromeri, de ori-
www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARMATA 659

Acdsta tacticl o pazirg Moldovenii tote de a-una când

aveat a se lupta cu o armate mai numerdsa decgt a lor;
astfel intre altele, la 1540. intrgnd o o§tire insemnata de
Polonezi, sub commanda generalilor Petru Odrovici, Ko-
nezpolscki §i Michaile Buceacki §1 unti numere de Mol-
doveni cu Alexandru V.V. impotriva usurlatorulni Bog-
(lane, acesta veclênd 0 nu le va putd sta impotiiva cu
&tea sa, se trase la strimtori cu &de sä adduca pe Poloni
dupe dinsul, §iastfelzabovindu'i §1 flamaqindu'i, sari IAA
invinge. Acésta tactice II isbuti. Dupe ce pude, pe Poloni
din loce in loce, ii adduse in sfer§itil la apa Berladului. A-
colo, trebuind Polonii se trdca printr'o pgdure, de §i sciatt
ca este occupata de 6menii luiBogdantl V.V.cdar semetin-
du-se, pornira mai linteiu carrele cu percalabul de Hotine
§i cu toti Moldovenii §i Podolenii. Pe cand ace§tia erat in
mijlocul pildurel, 6stea ml Bogdane V.V. if isbi §i, dupe
o cruntg aperare, d'abid puture scapa cu multa pagubg.
Atunci, vrend sii trdea §i cea-l-alta 6ste polonesa, II es§i
inainte Bogdanii cu amulte stdguri §1 bucime §1 fgra cal-
Ilgrime, 'far mune, pedestrime». Veclend acdsta, Polonii
.%se tocmira de resboin» §i att tinute lupta de la chindig
peed a inoptate, cand «inglotindu-se palestritnea, ati L-
.:lentil mare perire in Polonesi la strinitori, taind vinele
cailor cu c6se §i CU fu§turi. Atunci picara morti §i ca-
(petele armatei polone. Isbenda are fi fostti a lui Bogdanil
el V.V., décl Moldovenii protivnici ce trecuseri cu carrele
4inainte, nii s'are fi intorst §1 'I are fi smulse biruinta.»1

gine et rebus gestis Polonorum. lib. 12, p. 314.Philip. Brie-

tius in Chron. universal, ad anno Christi 1359.Petrus Albinus
in Commentat de Valachia. p 160. Stanislas Sarnisius in
Annalibus Polonicis, lib. 7, cap. I.
1 Urechia ms. www.dacoromanica.ro
.Mironii Costinli.Martin Cromer, lib. 22.
660 N. BALCESCU
Intr'aceste rasb6le civile se formai% Moldovenil ca in-
tr'o scOl militar. El nu avail, indata trebuinta decat
de unfi *Rana mare ca sa se faca vestiti §1 sa, fie erol
al Cre§tinatatii. Acest6 elpitana nu intarcli6 a se ivi §i
fu Stefanii-celii-mare.
Eth se arata credinciosa tacticel parintilor sel. Ace la
ce avu 'Anse mai deosebitri, este ca, folosin lu-se de cun-
noscinta ce area despre importanta positiilor naatrale la
rasbolu, elii ascundea unt trupt de o§tire care, la una
semith hotaritii, se arunch pe la spatele vrajmaplui, in
vreme ce cea-l-alta armia ila isbia in faça. Este cunno-
scuta ca acestui principia fu datora Annibala biruintele
sale. Astfela la battallia de la Bêrladti (20 ianuarie 1475),
tefana-V.V, dupe ce slabise cail Turcilor pêrjolind érba
inaint6 lor peste totli locul prin care trebula sa tra, 'I
a trasu la strimt6re. Acolo, folosindu-se de positia locu-
lui, cbiar 0 de negur6la atmosferei, puse o grill de 6men1
in campia, cari detera semnala de rasbau cu r trenItite,
buciume i tobe.) Turcil, intorandu-se c6tre glasul ce se
at4Ta, socotind ea acolo se al% Stefana en t6ta puterea
sa, acesta esse atimci de unde Pra ascunsti, 11 isbesce in
dosti, in vreme ce rel-l-alti II isbiail in faça, §i printea-
cesta caparare cu me§te§ug62., dupe cum ilia cbronicaril,
elfl nurnal cu 47,000 mil 6menT, invinse o armata de
120,000.1
Aceste principie tactice povatuira pe tefanii V.V., in
numer6sele sale campanil §i !Altana ce a data in vrerne
de 46 de anni necurmata cut6te pop6r ele invecinate. La
adducerea aminte a minunatelor fapte de arme ale acestul

Mironü Costinii.

www.dacoromanica.ro
 FUME). ARMATA 6E1

chronicarul polonfi Dlugoss aruncl o strigare d'o

admiratil sublime! Istoricul ungurq Istvanau mkturi-
sesce cA elti era cel6 ma vestith generahl a1t vremel sale
pentru sciinta militare ;1 Tar unti scriitorti vechiti moldo-
Wei, in entusiasmul seti striga : Care voevodu mai
«raulte rlsb6le a avuth ? Care dornnti, maT marl biruinte
ea Matti, §1 acestea in deosebite vremi §i locurT, cu deo-
«sebite n6rnuri ? Ca falgerul, de la resgrith la apusu au
.estraluminatti; marturT sunt L6§il, cari cu aangele lor
Wimentul nostru ati ro§itti ! Marturi UnguriT, cari pre
e satele §1 cetItile kr, de fool potopite le ati vec,butti !
ellarturT stint MariT, earl cu Tutimea fugeT kr, de fe-
grul lui n'at't scApatil! MarturT sunt Tamil , cari in
-efuga kr nu puturg afla mântuire ! Marturi stint Mun-
gteniT , cari de el!Mura ntrit s'at1 sdrobitt! Mar-
«turT sunt t6te n6muri1e de prin prejurti, care ascutitul
a said WI ati cercatii.r. 1
Dupe mOrtea aceAdi domnti, sub Bogdan.6 V.V., Ste-
taut vi6 V.V., Petru Rare§11 V.V., Moldovenii mai avurA
6re-care triurnfuri militare. Ace§ti domni ncurrk rAsboTu
§1 cu isbendI Ungurilor, Polonilor, Muntenilor §1 Mari-
bor. Dupe stingerea lor, MoldoveniT 'caclend cu totul sub
suzeranitatea Porii domnii ne ma avend a apära liber-
tatea §i indepenclinta patriei ce le perduserl, Igsarl a scAd6
§1 a se demoralisa armata. Rasb6Tele kr incetând atuncT
-de a maT fi nationale, el perdurg acelA entusiasmA care
face pe totti norodul nebiruith , cand elti scie ea se
lupt6 pentru nationalitatea §1 libertatea sa. llasboiele

' Istuarnfius Pannonius. Historia regni HungariEe. lib. IV.

2 Vedl gCuvèntul de ingropare veal% alil lul §tefang domnul
Noldovelip, publicath in Archiva Romtiniscd, t. I f. 5. Tail, 1841.
www.dacoromanica.ro
662 N. BALCESCU
ce eI avurg in urmg a sprijiui furl mai t6te numaf
nisce lupte intre pretendentl pentru dobêndirea tronultii,
la a cgror sfadg, poporul lua pr6 puçing parte. i intr'a-
ceste räsb6le curatii ostIsesci, Moldovenil se aratarg adesd
multt mai prejos5 de cat natiile vecine, cocl in vreme
ce acestea progresa5 in arta militar6, eI sta pe locA. Ast-
felt la 1561, in bgttgllia de la VOrbia, Alexandru V.V.
Lapu§nénul, cu tOta superioritatea numericg a armatei
sale care a protivnicului sal Despott Eraclidii, cu t6tg
vitejia personar6 cc aratä, perdii acéstg bgttallig, ad nu
scit a se folosi cum trebule de artilleria sa, nu lug ofen-
siva la vreme, §i se apärg mOle, cand fu atacatt.1 Ast-fel5
la 1570, Polonii mnvini scaparg din rnanele biruitOre ale
WI foal V.V. invingtor5, numai cOci acesta nu sciu ia-
rg§l intrebuinta bine artilleria sa. Acestii domnO, ca §i
Tom§a V.V., cullese 6re-care triumfuri asupra Turcilor,
Polonilor §i Muntenilor §i ar fi fostii in stare a da Mol-
dovenilor vechia kr strglucire militarO. E15 ridica st6gul
independentel ; dar Moldovenii, sc6rbiti de tirannia lui,
refusarit alt secunda. In bgttglliile luI ansO, veclemil pe
Moldoveni a profita de lectiile vecinilor §i a arata Ore-
care sciintg tacticg. S vede cg, pe atunci incepuserg Mol-
dovenii a studia tactica, mal cu semg in cgrtile vechimei,
did' la 1578, vedem5 pe Petra V.V. Schiopul, in battal-
lia de la Docolina impotriva lui Ioant Potc6vg ce cu Ca-
zacil occupase tronul, a intrebuinta aceIag tacticg ce ve-
stitul cartaginezt Annibal5 intrebuinta in battallia de la
Zama. In lipsa de elefanti anse, el5 puse in fruntea li-
niel sale de bätthllig, cirep de vacI §i erghelli de cal pen-
tru ca sa calce pedestrimea ml Potc6vg. Lui i se prileji a-
1 Mirong Costing. Istuainfius.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA ARIMA 663
ceal nenorocire ce internpina vestitul birnitorti de la
Canne, cod Cazacii, stand pe loc6 gi %sand sä se apropie o-
gtirea lui Petru V.V., de o data. sloboclira, focurile ii r'insa.
Atunci acea erghelia de cal gi acea cirOda de bol spaimen-
tandu-se, se intOrse inapoi i, navalind peste 6stea lui
Petni V.V., o puse in neorendulall. Cazacii se folosira de
acésta imprejurare, o isbira de o data d'a drdpta i d'a
stinga i lesne o invinsera.'
Stefan6 Tornga V.V., (1612-1618) ajutatil de vestitil
*Rani rnunteni Merzea, Ghetea i Racea , cari dupe
mOrtea doninuluf kr Michalu V.V. Vitdzul se trasesera
in Moldova, invinse, in vr'o "cate-va renduti pe Poloni 0
mai en sail in battallia de la Cornul-luI-Sast. De a-
tunci, pe timpurile lui Vasilie V.V. gi tefanitti V.V.,
vedern6 pe Moldoveni luptandu-se vitejesce in mai multe
occasii. Battallia de la BoYani" (1685) in care Cantemiril
V.V. betranul a sparta gi a desfacutt cele d'antein ton-
durl ale Polonilor, este cea din urma battallia generale, in
care legiunile moldave stralucira cu fa1a.2 De atunci arta
militate se perdu in Moldova!
Moldova cra incuniurata de unA bre6 de cetati pe tete
marginile sale. Despre Polonia avea Hotinul, Soroca si
Tighina (Benderul); despre Transilvania avea cetatuiele
Nénitu i Suredorova; despre tdrra Romandsca, CracIuna;
pe Dunare, cetatile Eeni, Cartalul, Smilul (Ismailul) si
Chilia, gi pe Marea Négra, Cetatea Alba (Moncastro, A-
cherrnan). IfOra de aceAea, SucOva capitala era tare int--
rita . La tete a ceste cetati cra co mmandanta cute un 6 Per_
calab6, afOra de cetatile Chilia i Cetatea Alba, la care
' Urechiei. Mirong Costina.
2 Niculai Costinti. Carra, p. 59 gi 100.

www.dacoromanica.ro
 664 N. BILCES cia
pentru importanta kr, se tremiteati duol Percelabl; Tar in
cetatea Sucevei era Hatmanul Percalabe.' Aceste ceteti
furl mune vreme asilul libertateI Moldovenilor. De aceia
asupra lor vedeme tintuite tOte silintele vrajma§ilor bor.
Moldortuli se illustrare in apararea kr. La 1497, Inuit
Alberte regele Poloniel, asediand cetatea Sucevel cu 80,000
osta§1, o battu in zadar in vreme de trei septemani. Cell-
teniT se luptara vitejesce §i cc stricatt tunurile Polonilor
qioa, el astupati neptea oti amentti, scanduri i pétra.2
Dar acolo unde Moldovenil se illustrara mai multe fu
in aperarea Cetatei-Albe. AcOsta cetate era singurul br
porte pe MareaNegra i printeinsul ci domniae asupral
Oki nu trebule a uita c acObta Mare era odiniere une lace
moldovenescii i ca clonal Moldova purtaii titlul de Ste-
pdnitor a 1114rd Negre.3 Turcii pricepura importanta
acestel cetet1 §i nu pregetara nici o jertfa spre a o do-
Wadi. Dar Moldovenii o aparara en vitejia, i Maho-
mete iiu , dupe o asediare de o 1uu., invinsa de din§ii, fu
silitti a se trage inderete.1 Urmatorul sultant, Baiazetti
fu mai noroc;te. La 1483, ele vent cu o o§tire i cu o flota
numerOsti, de asediè cetatea. Erne scriitore vechiu ne ape.-
strata an-let:m.1We acestei asedieri, prin a carei perdere se
. ingrope, viitorul maritime alit Moldova cCetatea Mon-
ecastru , dice ele , se afla pe ripa marei aprepe la gura
(Nistrului. Locul e ferte bine intaritti, §i prin positia Fa
e cea natnrale §i prin munitia sa cea artificiale, 0 de fOrte

Urechig. Mirong Costing. ,Cantemiru, p. II, cap. 4.

3 Urechid. 211-irona Costing,
3 Archive Itorninescii, t, I. f. 103.
4 Discorso di Teodoro Spandugino Cantacusino gentil'horno
Constautinopolitano, Dello origine de'principi Turchi.

www.dacoromanica.ro
 MERE& ARMATA. 665

«mare importanta pentru inlesuirile terrii, ale riului, ale

«marei §i de f6rte mare prey.' §i mime prntru tete pro-
«vincia dimprejure, care nume si '11 ca§tigase mai vir-
«toe pe timpurile cand sultanul Mahomede, mergend
«asemend asupra ha, ilü combattu in vreme de o lung de
li1e §i, neputendiele lua, fu gonite de rigOrea frigului
«fj silite sale lase. Baiazete, (land voig la ai stil sg, prade
«terra §i veynd ca eel din la-intru nu se mi§ea, hotari a
«apropia armata de pe mare §1 de odate ilti ineunjura de
-ape apa §1 de pe useate, §i 'ln strinse a§a ineat nu se pu-
«tea adduce WI seOte nimicti. Ne lend pe locuitori cerbi-
«co§i in vointa lor all apara, pregati artilleriele, incepu
«a batte zidnrile de mai multe parti, §i urmand a 'le
«batte mai multe biIe, deramase din ziduri atata eat so-
Acotia ca Omenii si vor pule se intre destul de lesne.
«Cu tOte acestO ele porunci colen,lor sale ca in lupte sa
Aumeze una dupe alta §i in diminéta viitOre, cum se %en
«qiog, se pusera imprejurul zidurilor. Omenii cei din
«le-intru Ii feensera in ruinele zidurilor, apgraturi ferte
insemnate en valluri §1 en §anturi forte adanci , a§a in
«eat, cand s'an argtate Tamil la intrarea lor pun rnpturi,
«indatg: se incierar en din01, §1 impingendu'i inapol
«en mare impetuositate, intrebuintand spre apgrarea lor
«sggeti, focuri, darde §i petre, se purtarg cu atata inimg
«incat ranind §i omorind %lie mare numere din eel
«din afOra, ii gonira mai de mile oil. Dar vrajma-
«§ri avend Omeni prO muIT, lesne se rennoniat, §1 vEnin-
«du-le soldati noul in bettaia, nu da Jodi de repaose la
«inconjurati. Omorindu-se §i renindu-se Omeni multi
«dinteace§tia i ne avend pe eine pune in locul celor ce
«lipsiat, se mic§ora meree numerul aparatorilor §i a§a
www.dacoromanica.ro
666 N. BALCESCli
«sufferia ca mail mai mare pagubl prin cel puçinl cari
4Ciiperdean, decAt adduceaii prin cel multi cad ii omorait
«dintre vrAjmas,i. Baiazetil, dupe' ce tinu pe al sel inlAt
«taia o mare parte de i, porunci sa dee semnii 0 se a-
«dune 0, incetand btt ala, IT reconduse in lagëru cu gendü
« ea in dimin6ta viitOre sl e a§ede armata a§a ea, impgr-
«tindu-se in multe colOne, care 0 urmeze in bgttaig una
«dupe alta, sä p6t6 innoul ne'ncetatil colOnele i 0, in
«f6ra intrerupere lAttaia dioa §i n6ptea, pea Cand vor
«Teraina vallurile §i vor mistui pe apiirtitori. Ca acestil
«cugetil tMmitend la repaost Wile, le Men s'a' intellegl
«crt dupe ce va trece noptea, in cea-l-alta qi, mai nainte
«de resäritul sOrelui, 0 se afle la remdul ion, spre a se
«IntOrce din noil la bAttaiI, en idea sat de a 16sa acolo
«vieta, sett de a cktiga locul mai 'nainte de a se retrage.
«Vedend locuitoril pregAtirile vd.jmasilor, nelipsindu-le
«curagiul, cu t6te c eunnosceati primejdia in care se aflaii,
«fiind sIhitT prin eel Aniti i cel morti, drescrl bonnie
«de care aveati treb inta §i se pregatira en tOte puterile
«ce le mai Nmâneaii, spre apärare. Venind dioa urmA-
«Uwe, Baiazetii reconduse o§tile t6te la locul de attacii,
«en mare sgomotti de sunete, de striglri §i de larmä ce
«fticeart soldatil sei, cad 160. induoire iT Rig Adniaii bi-
«ruinta. Baiazetii, dorind st scape eat va put6, §i Omenii
«§i locul, se hothri s incerce déca, cunnoscend el primej-
«dia, va put6 0 '1 adduc cii invoire 0, se lase de inde-
«retnicia lor, f6C11 semnii c avea s vorbiascl cu ei, tr6.-
«mise inainte pe unit solit aiti seu ca 01e spinal, cum cI
«Turcii vinti cu hotArire statorniel de a nu incetabIttaia
«dioa §i noptea , pea ce mt vor lua locul , §i c decl a-
Ǥtepta 0 fie siliti, le vestesce el le va da locul in pradl,

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA A R MATA. 667

qi nu va ierta nici verstg, nici sexti, §i cg, toti se vor

commis; iar ddc6 vor vol a se suppune, iT va priimi fora a
(angina averea sal persennele §i, dftndu-le libertatea, va
asta in voia, lor d'a remand pe loce sei1 a se duce in-
4tealta parte. Atic End eei din la-intru propunerile sul-
ttanului , §i ne v4end nici une chipti de a se puté
(cmântui , fiindti.ca nu mai i eingsege atatia cat sg,
(rag apgra vallurile , cerurg puçing vreme ca sa res-
<Tung. Stringendu-se atunci capeteniile, dupe cate-va
«dispute, se hotarirg, sg priimiasca conditiile propuse, In-
(credintandu-se mai virtosti bunei opinil ce aveat despre
tBaiazetii , cg le va pgzi credinta. Dupe ce s'at svatuitil
qIntre sine, trgmiserg solil ion ca sit le dea locul , §i fiind
apriimity cu buntitate de Baiazete , Ingriji sultanul gu
cscumpItate ca sg, nu patimiasca nimicti, (land voig celor
ece vor vol sg, se ducg, d'aci, sit pal scete tete lucrurile
clor ferit vre o impedicare §i Wand Moncastrul bine pg-
gzitti, se interse la Andrianol ole.vt
Percglabil cet64il can ati fgcutil acdstg frumesg, de-si
zadarnicg apgrare, s'ail nurnitti Ghermanti §i toed..
Tott inteacestg vreme perdurg Moldovenil §i cetgtile
de la Dungre. Alexandra V.V. LApu§ndnui, la 1564, de-
rimg cetgtile din lg.intrul terri1.3 Ele se rezidira In urmg
ca sa fie derimate iarg§i de Dimitra§cu Cantacuzino la

Andrea Cambini, cittadin Fiorentin. Dell'origine de Turchi

lib. III. Acésti scriere, dimpreunit cu cea ma susil citatl, se afli
tiphitg, lute un5 tomil in 4°, sub titlul Historia delle origine,
guerre et imperio de' Turchi, raccolta da M. Francesco Sanso-
vino. Venetia, 1654.
2 Urechid.
3 Hem.

www.dacoromanica.ro
6138 N. BILCESCU
1684, din porunca sultanului. La 1714, Turcil rezidescA
numai cetatea Hotinul §i o oprescii pe séma lor.i
Acésta este totA ce ami pututA descoperi despre orga-
nisarea puterei armate §i arta militarg in Moldova. Ce-
tele moldave, in cursA do trei vécuri , flcura 90 de cam-
panii, din care 19 civile, 15 impotriva Polouilor, 13 im-
potriva Ungurilor §i Nemtilor, , 12 impotriva Turcilor §i
Tharilor, 13 impotriva Muntenilor §i 8 impotriva Caza-
cilor.
Generalii ca nial vestiy ce ai commandatA armatele
Moldovei, af6r1 da domnii ariltay In cursul acestel scrieri,
aA fostli : Bolduril Vornicul , endré Hatmanul, vornicul
CirAbltA , vornicul Grozé , hatmanul Barbowski, vorni-
eul Bucim si hatmanul Buhu§ii.
I Neculai CostintLChronicaril anonimil.

Seta

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIILOR.

Pagina.
Precuventarea editorului VII
ISTORIA ROMANILOR SUB MICHAIUVODA VITBZUL.
Introducera 1
Summar : I. Misia providentiald a natiilor.II. Care e mi-
sia natiei romane Colonniile romane In Dacia.
IV. Romanil sub invasiunile Barbarilor. V. In-
temeierea principatelor.Mircea ceUi betrdnii i Ale-
xandra MA bung. VI. Intocmirea vechia a state-
lor romane. VII. Luptaintre boieri i domnil.Dra-
cula, Tepege, Stefanie edit mare, Emit Huniadfi
VIII De la Bogdan i Petra .Rareffi pea la Mi-
chalet Vitézul. lx. Lupta Intre Fauariot i Ro-
mani
CARTEA ITn. Libertatea NationaM' (1593-aprilie 1595) 25
RummartA : I. Coprinderea i scopul acestei scrieri.IL Sta-
res MoldoveT qi tdrrii Romanesci sub Arona-Voda
sub Alexanclru llia. III. Michaiu, fiiul Ini Pd-
tralcu-Vodii, sta bana la Craiova IV. Elf: scaprt
din osanda mortii. V. Fuge in Ardelii 1i apoi la
Constantinopole, unde e numitii domna alii tdrrii Ro-
Balinese]. VI. Greutatile intampinate de dinsul la
inceputul domniei sale. VII. Starea imperiulni ot-
tomanitMuratii mu i Sinan-Pa§a Riisboiu en Un-

www.dacoromanica.ro
670 N. BALCESCU
garia (1592).VIII. Rudolf ii ii, imparatul Germania.
Dieta de la Ratisbona adtmata pentru a hotilri ras-
baul cu Turcii IX. Hotaririle acestei diete.
Po Ionia refusa concursul saii in contra Turcilor
X. Sigis nunda Bathori, prinol Ardélula.--MiscarY
inteacesta terra din pricina riisbauluI cu Turcit
XL Urmarea ostilitatilor Battaa de la Sisek
Sinan-l'asa n capul ostira. XII. Preocuparile lul
Michan In nevoile de faya ale tarriI. Purtarea a-
supritóre a Turcilor.Tractata de allianta intre Mi-
chain, Aron i Sigismundil Bathori, Inchiiatii in
Bucuresci (15P4). XIII. Nona rniscarI ale Turcilor
din terra Romanesca. Complotu in contra kr.
Anecdota lul Ali-Gian. XIV. Ma ellarirea Turcilor
in Bucuresa si apa in Vita terra XV. Tabara lul
Michau lunga Bucuresa Una emira sosesce cu
este turcesca in terra. XVI. Alberta Kiraly tra-
misil de Sigisikunda in ajutorul lul Michau; ela trece
Dunarea si Yea Silistra. XVII. Importanta tarri-
lor romane pentru imi eriul ottomana, pe acele tim-
purl. XVIII Lop a Romanilor cu hanul tatarescil
Ple de la Putineiu, Stanesa si Scarpatesci.
Hanul fuge Infthnth. XIX. Asediarea Ravin-
kula de Michau. XX. Arderea acestul orasil. Is-
benclile la Kiraly, barmlul Mihalcea si Buzescilor pe
malurile Dunarei XXI. Rascóla i victoril in Bul-
garia. XXII. Luptele lul Aronil-Voda cu Tataril.
Michau II vine in ajutoru. XXIII. Casatoria
lul Sigismunda Bathori cu Maria-Christina, archidu-
cesa de Austria. Tractatul inchiaiatii et acesta oc-
casia si insemnatatea lui. - XXIV. Isber4ile Roma-
nilor in Dobrogea Asediarea si predarea Bed lei
XXV. Factfi infra boierii din terra, cu banul Man-
ta in capa.Inburectia intre &Ski din Craova, poto-
lita Farcasa tradatil pe langa Virlinti.XXVI Re-
sumarea acesta campanii i importanta ci.
CARTEA 11. Callugh reia (aprilie 1595-decemvrie 1595). 77
Summarifi ; I. Mertea sultanula Murata HI si inaltarea lui
Mahomedri Ilf. - Noul sultana isi uccide fratii.
Starea imparatiel turcesci; proorocii respandite
intre turd si crestini despre caderea acestel. impala-
tit - Ill. Ferhat-Pasa se numesce vizirii in local
lul Sinan si pornesce asupra tarril Romanescl; elil
declara Moldova si t6rra Romanesca pa§alicurl.
IV. Romanfl coprinthi unti convoiu turcesca pe Du-
nare. Isben0Y in Ardelil §i Banatil impotriva Tur-
www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIILOR 671
cilor. V. Prefacutapropunere de pace ce Sinan in
acea 'lama' face Mil eratului. Iruperatul se gatesce
de rasbo'in. VI. Tradarea lui Bathori dare dom-
nil romAni.A Voila din Moldova se alestuiesce
ci se duce in Stefanii-Razvana se face domnii
MoldovaVD. Michaiu-Voda aft' schimbarea dom-
niel din Moldavia Eli tramitte o deputatia in Ar-
dela ; tradarea deputatilor ci tractati I de la 20 main
1595. --VIII. Michaiu-Voda birnie pe Ta'tari; face o
expeditia norocita la Nicopoli. IX. Perhat-Paca so-
sesce la Ruccluk si se apnea, de cladirea podului pe
Duhlire. X. Caderea lui Ferhat-Paca din viziratii
§i nuirtea lui. Sinan se nnmesee viziri i seras-
chicril.Maria Putoiana, eroina romana XE. Vi-
eta lul Sinan-Paca. Elii plCca spre terra Roma-
nesca i sosesce la Rucciuk. Armia MY ci capitanci
ce o commandaii. XII. Sigismund Bathori Ii ser-
bezii nunta. 1,11 atla de sosirea lui Sinan i incepe
. a se gad de óste. MirbaIn-Vi d fi acela tabera
la Magurelle. Intocmirea ce face de aparare.
Sinan sfercesce podul i trece Dunarea. XIII. Va-
dul Calltigherenilor. -- XIV. pica antein de bat-
taia la CaIlugbereni XV. Michalu-Voda vorbesce
oltiri or.XVI. 1::lioa a doua de ba'ttaia' la Callughe-
reni Romanil perdil battaia. XVII. Vestita
fapta de vitjliL a lui MichaIii. RomaniI cactiga
battal'a. Petrecerea Turcilor ci a Romanilor in a-
cea nOpte in tabera. XIX. Michaiu en (5stea sa se
trage la Bucuresci, apoi, pe la Tergovicte, la cetatea
lui Negru-Vod e. ci la satul Stoienesci. XX. Sinau
vine la Bucuresci. Declari terra pacalice, face cc-
tate la Bueuresel. XXI Trgovictea. -- XXII. Si-
nan merge la Tergovicte unde face cetate. ci apoi se
duce la Stoienesci dupe óstea romana. Mimii ata a-
parare a lui Michaitk-Vodl Li Stoienesci XXIII. Ba-
thori ici pune tabera la Sas-Sebec ci stringe octi.
Elt dA Secuilor libertatea ceruta.Bathori merge
h Delul-Negrn, unde se aduna octile.RazvamI-Voda
vine cu Oste din Moldavia. XXIV. Bathori ici cla-
tesce Ostea ci vine la Rucarii. tJnii vultunl mare
cade in tabera i minunezit pe ostaci. Bathori so-
sesce la Stoienesci. XXV 0 cometa se arata d'a-
supra taberei creitine. Armata crectina merge de
taberesce hInga TergLvicte. Spaima in tabera cre-
.ctinaSinan se trage spre Bucuresci XXVI. Ba-
thori Ill intocmesce Ostea de battail; clii afla de fuga
liii Sinan XXVII. Svatii de rasbouu in tabdra cre0i-
www.dacoromanica.ro
672 N. BALCESCI:
WI; se hotarasce a se batte TOgovistea.XXVIII. Bit-
tala Tergovistei. XXIX. Luarea Tergovistei.
XXX. Svatg de rasboiu Intre cre§tini.Ali Pala pi-
rasce pe Sinan. Patrn miT Tarot cadil pe nescinte In
tabgra crestinilor.XXXI. Retragerea lui Sinan de la
Têrgovi ste pea la Bocur. si la Giurgiu.X X X II. Osti-
rea cresting plécg de la Tergoviste dupe' Sinan. Mi-
cIiaiu-Vod cu avanguardia sosesce mai tintdiu la Giur-
en. -XXXI1I. Castellul San-Giorgiului. XXXIV.
Zabovirea lui Sin an la Giurgiu.E16 trece D un area cu
o parte din armata Battallia de la Dunare.Vite-
jia Românilor. Peirea Turcilor. XXXV. Bathori
sosesce la Giorgio. Desfacerea si prapildirea deg:
versita a Turcilor, can n'apucase a trece Dunarea.
XXXVI. Faptii vitézg a unor ostasi moldoveni.
pioa inteia a battaiei castollulni San-Giorgiu.
XXXV II l2ioa a dnoa a battaiei castellului. Pic-
colomini i cu Italienii. Castellul se coprinde.
XXXVIII. Sinan fuge spre Constantinopole Ves-
tea invingerei ml respgridesce gniza intro musulmani.
XXXIX. Bathori se Intórce in A rdélti. XL. Braila
se desértg. de Turci.Lidré biruia pe .Afis-Pasa.Mi-
chain-Voda coprinde Turnul i Nicopolul. Farcasti
cuprinde Vidinul. SfCrsitul campaniel de verg din
annul 1595.
Nota I Despre planurile bttiillii1or lui Michaiu-Voda Vi-
tezul 187
1Vota II. De pre V. Canova, cu poesiile lui gRuinete Ter-
govi§teil i llfarqul Ogirei Ronzlinescly 194
CARTEk III. Bobirca prranuM (dechemvrie 1595
, aprilie 1596) 199
&malaria : I. Cercarile de a attrage pe Poloni In allianta in
contra Turcilor nu isbutescii.II. Razvan-Voda trece
cu Ostea la Bathori. Cazaciinavalescii In Polonia.
III. Zamoisky intrit in Moldova siIntroneza domnil
pe leremia Movilg. IV. Positia grea in care se afla
Zamoisky, I ii faça hanului tatarescit V. Loptele
Sutra Poloni i 'Marl h Tutora. VI. Se face pace
isntre dinsil. - Zamoisky i Tamil asst.' din Moldo-
va.VII. Sigismundil Bathori, Impgratul si Papa facil
imputari regelui Poloniel i hatmanului Zamoisky.
Rgzvan-Voda intra in Moldova cu Ostea sa, impo-
triva lui leremia. VIII. Battallia de la Schee.
IX. Razvang este biruitil dupg o lupta
remia flg ostindesce la mOrte cu cazng XI Bathori
nu isbutesce 1,1 resbune mórtea ml Razvang fa con-

www.dacoromanica.ro
 TABLA MAU:1111LBR 61g

tra Polonilor. XII. Michaiu se occupd eu indrep-

tarea relelor pricinuite in térr' de rfisbóle. lotro-
gilo Turcilor in contra lui nu isbutescii. XIII. Com-
plotii ur4itii de bolerI in contra lui Michalu, in fn-
tellegere cu TurciI Michaiu pedepsesce pe conspi-
ratori, respinge pe Turd.. Vic Ionia hanului tatg-
resod. XIV. Cete de haiduci rornani coprindii Nico-
pole , Plevna §i Bela. CillMtoria lui Sigismundil
Bathori la Praga §i la Vienna; figiduintele ce i se tacit
RdscOla Sdcuilor potolitd do Stefaud Bosckai.
XV. Sinan, viziril pentru a cincea Ord, more in primii-
vera 1596.Hotdrirea sultan ului de a pnrta Ingle rds-
boiul in Ungaria.XVI. Revolta in Austria Noui
cereal' ftird isbdridd de a attrage pe Poloni in allianta
in contra Turcilor.XVII. Sultanul ajunge in Buda
coprinde cetatea Eriad. Lupte ale lui kfichaIn
la Duntire. Bttd1lia de la lienszte§, ch§tigatd
apoi grOznicil perdutd de creltint X VIII. Isber41
ale lui Michalu la Nicopole §i in tCrr. XIX. Tur-
cii if propund pace. CdIMtoria lui la Alba-Iulia.
Sigismundd pMcd din noil la Praga XX. Michaiu
inchidie pace cu Tura dar se pregdtesce de rdsboin.
Mare complotd aid crqtinilor de peste Dunare.
XXI. Idea unitatii nationale la Romani. XXII. Si-
gismund Bathori inchidie la Praga tra,tatii, prin care
lulia. -
da. Austria domnia Arddlului, §1 se intórce la Alba-
XXIII. Nehottinrea lul Sigisrnundil.
semdnd dis-ordia in araosilvania.
Eld
lnalta positii
a luI Stefand Iojica.Commisaril imp6rlitesei vind
in ArdCld. XXIV. Michala reinnuoiesce tractatul
cu Pórta. XXV. MI se gitesce a coprinde domnia
MoldoviI. XXVI. Complotul commisarilor impdrl-
tesci in contra dietei transilvane XXVII. Purta-
rea mer§avd a lui Arestarea ml lojica
produce spaimd la toti. XXVIII. Trddarea Ardé-
lului de S igismu dil.XXI X. lojica este (laid in mina
commisarilor impe'rdtesci. XXX. Cardi n alul A ndrein
Bathori se cerch a atita po PolonI in co»tra Austrioi.
XXXI. Sigismundd Bathori triimite pe Sarnarsagi
la Michaiu-Vold Temerile ce inspird in Europa
ambitiile easel austriace.XXXII. Sigism. pled in
Austria, unde o priimitd cu marl onori.XXXIII. Mi-
chain ingrijatil se aplecd cUtre Austria.Eld cere cu
stiiruii tii ajutóre din Transilvania. XXXIV. Trac-
tatul sdil cu imOratul Austriel. XXV. Michaiu
face jurtimêntii imOratuld. Condithle tractatului.
Ereditatea la tronul Romania XXXVI. Sigis-
www.dacoromanica.ro
44
674 N. B1LCESCU
mundil Bathorise ciiiesce de abdicare gi scrielul Bose-
kai. Complotil in Transilvania. %XXVII. Ba-
thori ph5cd gi ajunge pe ascunsii la Clugd.Bosckai
Ii c4tigit pe SeuI i armata. XXXVIII. Ardélul
proclam5 din nod prinçii ald sdd pe Sigismundd.
Neintellegeri cu Austria. XXXIX. Ifcciderea cum-
plied a liii lojika. XL. TurciI inaintézd in Transil-
vania i refuzd allianta ml Sigismtindil.Eld se fin-
pacit cu Austria i tractezi din nod en Michaiu.
XLI. MichaIu trece Dungrea i batte pe Hafiz-Paga
la Nicopole; apoi se intórce in terrd cu pradd.
XL1I Nod nehotdairI i clinte ale 1u Sigismundil
Bathori. Partida oposantd Austriel ild indemnd a
chilrna pe cardinalul Andreiu Bathori.XLIII. A-
costa se intorce din Po Ionia; Sigismundii flu priiine-
see cu prieteniii gi lid proclamii in dietd princd aid
Transilvaniei in locul sdd. Primejdia in care se
afla atunci Michain-Vodt. XLIV. &area sociald a
muncitorilor plugarI in Rominia vend la amlamen-
tul lui Michaiu-Vodd.
CARTEA IV. Unitatea Nationale (aprilie 1599hilie
1600). 307
Stuuluariii : J. Descrierea fisic5 a Ardélulut Reuidgitele Dad-
kr gi Romanilor.IL Invasiunile barbarilor.Lup-
tele Romanilor din Ardéld ca Unguril in vecul de
mijlocii. III. Epoca Corvinilor. Romanil To-
bagi.
luluI. -Pretentiile domnilor ItomânI asupra Arde-
IV. Cardinalul Andreiu Bathori cércii in
zadarii sd càtige build vointa irnpdratului Rudolfd.
_ V. Elii se silesce a imbuna pe generalul Basta,
dar totd de o datii tratezd cu Polonia. VI Michell-
Vodd buIesce rens., credintit a eardinalnhil 0 se asi-
guru despre dinsa. VII. difichaiti pregatesce pe a-
scunsd ogtiri in contra cardinalulul gi amitgesce pe
sal lui. Cardinalul tractezd cu Turcii, adunii ta-
bdra la Sas-Sebegil i apoi o Iiceniézd. VIII. Ma-
laspina, nunciul Papal, sosesce in Ardéld Politica
viclend din acele vremuri. IX. Michalu trilmite
pe G. Ratd Ia AndreIu Bathori gi se g5tesce de date,
pe ascunsii de cardMalutAcesta adund dieta la Alba-
lulia.X. bond Maro tr5dezd pe Michalu.Partea ce
lead Ungurif la chiiimarea lui Michaiu in Ardeld.
XI Suferintele Romfinilor din Ardeld de la lingua
Sagii, SecuiI card asemeni pe MichaIu.XII. Mi-
chaIu adund ostagil sel la Ploiesci gi le cere juritinêntd.
cuvintele la! spre a coprinde Ardelul. -- XIII. Mi-
www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIILOR 675

chain 1 ',signet terra kd familia despre Turd.

XIV. FM trece Carpatii pe la pasul Bnzu1ni cu
mare l'ut'le §i fere impotrivire. XV Attrage la
sine pe Secui, dendu-le iertarea de irbegil §i apol
merge la Prqme.ril. XVI. Trece la Cod lea, cilqtigg
pe Brarveni Ii parte'i i merge la Sereala XVII. In
.Albe-Iulia sosesce veste despre intrarea Românilor in
Ari Mirarea cardinalulul.XVIII Michain se
aprepie de Sibiu.Cardinalul vine cu &tea spre din-
sul. XIX. Cerce.ri zadarnice din ambele pitrti spre
a inlItura rgsbohl XX. Intocmirea gstei lul A.
Bathori in bgttaig si cuvénterea lui. XXI. Intocmi-
ree de bgttaig si cuventarea ml Michalu.XXII An-
tele parte a bettillli .1. Borninii snnt invingetort
XXIII. Unguril se intorcil la luptg qi rgsbescg 6-
stea lui Michaiu. XXIV. Michell' readuce pe al sel
la lupte: si hvinge cu totul pe Ungurl. XXV. A.
duoa cli Michaiu triimite sg prindg pe cardinalul fu-
gitil. Albenii se inching liii. XXVI. Intrare tri-
unifale a lui Michela in Alba-Iulia, ea dommi alti Ar-
délnlui. XXVII. Fuga hi Andreh Bathori spre
Polonia. XXVIII. Tirranil sicui se scedg spre CIII
prinde i dag bittaig suitel sale la San-Thoma.
XXIX. El prindg i uccidg pe cardinalul.XXX. Pre-
vesti ri ce avusese Andreiu Bathori despre sfersitul suit
XXXI. Muff adduce capulcardinalului la Michalu.
Inmormentare cu pompg ce Michalu face cardinalnluI
in Albe-Iulia. XXXII. ligscela Secuilor qi Roma,-
nilorg din Arden in contra nobililor Unguri.
XXXIII. Greqelile politice ale lui Michela in Ardélg;
chi nu face nimicil pentru Romani i di protectia so.
nobililor. XXX IV. Totutii, acestia 'ince se plane".
Pedepsa trg,dgrii lui Maro.XXXV. Michalu trg-
mite impiratului scire despre invingerea cardinalu-
lui. Desbatteri in Roma asupra mortil acestuYs.
XXXVI. Imperatul trgmite pe Basta in Ardélii. Ca-
racterul acestuia. XXXVII. Neintellegerile luI
Michela cn Basta, impicate de commisarul
tescg Petz. Michaiu trgmite soli la impiratul.
XXXVIII. Nemultumirea liii Michaiu despre nobilil
Unguri. Elg priimesce soli de la impiratill nem-
tescii qi de la celti turcent.XXXIX Actul trmisii
hi Michalu-Vode de liudolfil i, de care domnul este
nemultumitil gi'fl area cererile sale de la imperatg.
XL Sisismundil Bathori lucrémi din nog in Polo-
nia ca scapete domnia ArdélulutMichain se gite-
ace old isbi in Moldova. XLI, Planurile lul Mi-
www.dacoromanica.ro
676 N. BAECESCU
chain spre a coprinde si a impkti
intrii rilpede in Moldova si gonesce pe Ieremia i pe
Sigismundii One' la Hotimi. XLIII Coprinde t óta,
Moldova si asedii intr'insa stpinrea sa.--Baba No-
vacii calcii Pocutia. XLIV. Nobilii unguri incepil
chiar in Moldova a tracta cu Sigismundil i cu Polonii.
Michain a realisatii nnirea celor trei principate
romane: térra Românéscii, Moldova i Ardélul.
CARTEA V. 111irisl6u (iuliel 600 ianuarie 160 1). . 441
Sulumarlii : I. Michain tractézI eu Rudolfii it, care vrea salri
depgrteze din Ardélii.Ehl deschide dietaIn Alba-Iu-
lia.II. E1Ü priimesce unil solti de la sultanul i tra-
mite la Constantinopol pe vornicul Dimu, care e ue-
eisii acolo. Basta e insAreinatil sit observe pe Mi-
chela. Moise Scuin1 treee cu trildare la Poloni.--
III. Michain cat s linistéscg. prin Nicolae Vitézul
pe nobilii Uukuri din ArdélitIV.Acestia And corn-
plotézE eu vriijmasii lui Michaiu, spre a'lii dep5.'rta
din Ardélti. V. Michaiu triimite soli in Polonia.
VI. Desbinarea cresce intre Romani i Unguri in Ar-
délil 0 in tertg armia laY Michaiu vn. Planii de
uccidere a nobililor Unguri ce pe nedi ept*e atri-
bula domnului rominti. VIII. Uneltiri de trildare
ale lui George Mako, etipitanil all Ungurilor.IX,No-
bilii se adung la Cin i apoiserhsipescil. Michaiu
eerie lui Basta ca sti villa; a se mai en clii. X. Mi-
chain 1i adung Ostea la Sas-Sebesil i chiamil la sine
pe nobilii anguri athinati la Turda.Acestia refusti
de a veni XI. Csaki se aflO In capul nobililor revol-
tay.Ei trmitii s cér ajutorul lui Basta, care le ff.-
gaduiesee. XII. Nobilii se intellegti cu G. Mako
11)011 pe teamisii lui Michaiu. XIII. Basta face
svatii spre a tramite osti in ajutorul nobililor.
XIV. Nobilii nu isbutescil a eilstiga in partea kr pe
Cazaci, dar stint mai norocosi en alti ostasi aT lui Mi-
chell XV. SasiT se desbin i ei de la Michaiu, iar
Clusenii IT stail credinclosi. XVI. Leginnea liii
G. Mako, dup6 citte-va induoiell, se unesce cu nobilii.
XVII. Nuol cerciri ale liii Michain spre a imbuna
pe nobilT. Basta se impreunézil cu dtnii i prii-
inesce commanda armiei ler. XVIII. Michaiu tea;
mite din mil soli la Basta , la nobili si la ostasi.
Visü prevestitorii alii lui Michaiu XIX. Michaiu
inaintég spre Mirisl6u si se aseg inteo posii mi-
nunatii de intitria. Basta se pornesce impotrivVI
si se incinge o /upti de avangtiardiA XX. Basta de
www.dacoromanica.ro
 TAMA MATERHLOR 677

invinggtoril, amand battaia pe a duoa4i qi tic a-

vécla strejile de nimte. XXI. Induolell fatale diu
partea ml Michak. XXII. A duoa-i. Basta, there-
dintandu-se de aria positiei nestre, propune ca stra-
tagema de a se retrage; ceia-ce i Sol dupd und
svatil de rasbok. XXIII. Michak se lea In germ
lui Basta; dar acesta, ajungend la und locil priin-
ciosii, se opresce gata de bdttairt XXIV. Intocmi-
rea este lui Michaiu. XXV. Intocmirea armatei
lui Basta. XXVI. Bilttallia se incepe. Isprtivile
artillerie romanesci ; ea cade Anse' in manila dtilma-
nului.XXVII. Romanii perdd battallia dupd o luptd
crancend.Durerea lui Michell, care pardsesce cam-
pul de bdttaia, mantuind stegul terril.xxvm.
chain scapa trecend Mure§ul callare i merge prin
Alba-Tulia la Fdgarasil. XXIX. Rtisbundrile nobi-
lilor Unguri asupra Boroanilor i Secuilor.Bueuria
curtii austriace de biruinta lui Basta XXX, Baba-
Novacil intempina pe Michell la Fagtiragil qi amen-
duel se dud la Codlea, untie sosesed i otile adduse
do Pdtraicu din terra Romanesca. XXXI. Intern-
plarile do mai nainte ale este lui Pdtrapu, cu im-
potrivirile Bralovenilor i pustiirile kr in terra Bei.-
sel.XXXII. Michalu se vede din nod in capul unei
otirl puternice, gata a'§sf rdsbuna asupra Ungurilor
§i lui Basta.Dar eld add cii Sigismundil Bathori a
intratil cu este polonti in Moldova.
SCRIERI DIVERSE. No1 6 preliminaril 528
I. Bulletind despre portretele ml Michell. Vodd Vitdzul, ce
se afla in cabinetul de stampe de la biblioteca regale'
din Paris 529
II. Miparea Romanilor din Ardeld, cuventd rostitti la. 15
mak 1851 535
III. Cantarea Romaniel. Precuventare 545
Textul Cointarei . . . . . . . . . 553
IV. Puterea armatd §i arta milliard la Romani. Preen-
ventare 583
Lista isvórelor 585
1-Yui Menwriii. (1844) Puterea armatut qi arta milliard, de la
intemelerea principatului Valachie pea acum :
Partea I. De la intemeierea principatului Valachiel
pend la ale(larea domelor Fanarioti. (IA96-1716). 587
§ 1. Armata . . . . . 589
§ 2. Militia, ridicarea glótelor . . . . . . . 606
§ 3, Arta milliard la Romani in acea epoca . . . 610
www.dacoromanica.ro
678 N. BALCESCU
Parica II. Puterea armata' da la rtparea, domnilor Fa-
ns ;off pda acum (1716-1844).
§ 1. De la a§qarea dornuilor Fanarioti pea la Re-
gularnentii (l716-1830) . . . . . . . . 624
§ 2. Puterea armatK sub Regu1ament1830-1844) 630
§ 3. Inehigiere 635
2-4 Memorid. (1846) Paterea armatii gi arta mi1itar6 la
Molcloveni, th timpurile mitrirel lor.
Tartea L Puterea armatit 642
Partea II. Arta mi1itar4 . . . . . . . 655

www.dacoromanica.ro