Sunteți pe pagina 1din 132

BISLIOTECA INFORMATIVA

A.I BRĂTESCU VOIN,ESTI


...
�.

TRATAT
. DE

PESCUIT

www.dacoromanica.ro
TRATAT DE PESCUIT

www.dacoromanica.ro
A. I. BRATESCU-VOINE*TI

TRATAT
DE PESCUIT
Cu 89 de ilustratii dup4 desenele originate gi fotografiile autorului

BUCURE*T 1
FUNDATIA PENTRU LITERATURA *I ARTA « REGELE CAROL II»
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
1938

www.dacoromanica.ro
inchin aceasta carte ha
I. A. BRATESCU-VOINEPI
care, prin grai, prin scris si prin exemplu. a deschis
ochii multora din noi asupra frumusetilor pescuitului
totodatel, a determinat o actiune de salvare a boestiei
apelar noastre de ntunte.
A. /. B.-1-.

www.dacoromanica.ro
- x . '4 I, r. - ,
. -i
fr-fi -
.- -
'
.... 0.....S , _,-
A - r El , /- t
°
. ..., r-zt .,,,I.., 'I,
' '...ei'll'A' .. , ,_
..' t.',... i- . ,
.,e -..,-kft 4 , , . 10: . n -. 2
:.; %" '
, , .,- ,
7.
.
1
ni / r r -...
,
q
- -.
,

'
,
, i 31
-. ;-
.
' t°
...
X.', .. *
,te 1
wag.; ..I u

www.dacoromanica.ro
t ' , 4. N
t
; LI .
L: 1 , -,*r -I i
L., 1
r
;¡.- , : ,

-: .-4
,o
r ca
o
o
.4 .,
- _.,. ,-
A ..!,
1
i, " , -IT'
0
P. -
LI k 1 ' "
T- L
1,. 'J' ».. t P.:.,; .n
. ' , - ,, ,....
_
, ., '
,
.0
' .1". , S
i
E-4.
') ,- -.IQ
- ...
. '.....
"
ro., .
,-(,.:1, 74
_ -.7?: sSt.k ' » ,'C'lls, .
PREFATI
De cdtiva ani, practica sporturilor se rdspcindefte Cu repeziciune
la noi in tard. Intre ele este f i pescuitul, sport rdspdndit in Occident,
incepeitor fi prin urmare timid la noi. ;Si fiindat tot sportul are regu-
lile lui ; fiindcd pescuitul e un sport vechi ci evoluat ; fiindcd pe de
ala parte numdrul pescarilor a crescut, iar curiozitatea spectatorilor
e neindoelnicd, la indemnul Fun. clqiilor Regale Romdne, ne-am ho-
ld)* sei deim iubitorilor de sport romdni acest Tratat de pescuit».
In intentia noastra,acesttratat va fi ailduzei acelor care doresc set' fie nu
numai initiaçi in mod sumar, ci indrumafi in mod si steniatic ca sd inceapit
fi pe urmd, cu rdbdare fi experiena crescdndd, sd desävdrfeascd ceea
ce Englezii, Americanii, Francezii f i Nemçii considerd un sport fi
o artd.
Ca f i la vdratoare, existd o multime de metode, de stiluri fi de ge-
nuri de a pescui. Ca f i la vdnatoare, dela pescarul care prinde ()WO,
mrenufte sau clenifori de pe marginea iazului, peind la pescarul de
thon, exisa o garnet' tot at& de intinsd ca dela vcineitorul de vreibii sau
sturzi pdrui la vdniitorul de rinoceri.
Existil un foarte mare numeïr de serien i pentru inifiarea pesca-
rilor incepätori fi, pentru acest mods', un f i mai mare nunar de obi-
ceiuri fi sisteme de a pescui. Revistele strdine de pescuit publicd ne-
contenit articole in care se discua despre aceste sisteme fi, bineinteles,
fiecare autor i§i pre/era metoda proprie.
Sarcina noastrei deci, pe ldngei aceea de a inifia, va fi fi aceea
de a indruma pe incepeitor prin meandrele variantelor unui sport aat
de riispeindit aiurea.

www.dacoromanica.ro
8 TRATAT DE PESCUIT

Ca unii care am experimentat majoritatea metodelor descrise, dam


pe cele normale f i prevenim cititorul cá va Entellni adesea, in noua sa
Endeletnicire, <<experti» care vor denigra cutare metoda , pentru a lauda
imoderat cutare alta. Ca in tot ce fac oamenii, exista' preferinte, cunt exista
Encapateinari, exista exagerari, fie In sensul simplificarii, fie dimpo-
trivet' In sensul complicarii, cunt exista', in fine, snobism, pu-
rism, etc.
Negrefit, nu flatlet' jduint sa Enchidem, In spatiul unui volum, tot
ceea ce s'a scris cu folos Entr'o literatura pescareasca de Tama secole, nici
nu vom Encerca istoricul acestui sport. Ne vom margini sa dam citi-
torului un cat mai clar rezumat al metodelor moderne de a pescui,
iar prin desenuri f i explicatiuni vom Incerca sa ajutam pescarul En-
cepator sá practice in mod efectiv acest sport care, odata stapanit,
este un nebanuit izvor de fericire.

Sá Entreprindem elogiul pescuitului?!


Preferam sa Vasa m aceasta sarcina acelor cititori care vor fi aplicat
Cu folos invataturile cuprinse 'in acest
V om Encerca totufi sa reabilitam pescuitul in ochii acelor care,
judeceindu-1 dupa aparente, Ei aduc critici nedrepte.
Am auzit deseori pe acei carora, la Entrebarea : << ce sport preferi?
le-am raspuns : pescuitul», Enchizeind conversatia plini de deceptie
prea lini,ctit pentru mine».
Aceasta pentruca', majoritatea celor ce ignoreaza pescuitul,
Enchipuiesc pescarul aftepteind nemi,cati rezemnat, cu unclip:tin mein ,
un pefte legendar f i sinucigaf.
Exista' Entr'adeviir doua feluri de pescuit : cel sedentar i cel de
mipare. Paginile privitoare la cel din urma vor dovedi cu prisos
pescuitul poate fi unul din sporturile cele mai variate f i complecte, in
care nu numai mufchii, dar fi mintea pe toate laturile ei intra 'in joc.
Am auzit inset' critici mai perfide, venite din partea Ensafi a pes-
carilor insuficient de familiarizati Cu anumite genuri de pescuit.

www.dacoromanica.ro
PREFATi 9

Astfel,intr'o varei, un bun amic, devenit mai tetrziu bun pescar, dupei
ce a Encercat zadarnic sei prindeí peístreivi cu musca artificiallí , a exprimat
o peirere care ni se pare destul de reispeinditei pentru a fi citatei aci.
Anume ce. I : <( e stupid, din partea unui pescar, sa se inarmeze cu
scule foarte costisitoare f i colectii de entomolog, pentru a incerca sei
prindei, in definitiv, un pefte mic, capricios fi absurd ca pastrami *.
E adeveírat cei aparentele sunt impotriva unui asemenea maniac.
E pulin ca fi cum, complect necunoscatori ai artei biliardului, am
observa mimica f i gesturile unui bun jucei tor, lucru care ne-ar duce
fatal la mirarea ceí un domn serios fi uneori cu ochelari, se amuzei
ore Entregi sei loveascei piezi f, cu veirful unui baston, nifte bile, cu sim-
plul scop de a le imprima mifcari neafteptate. Si mirarea ni s'ar
transforma in compätimire, daceí am afla cei acel domn a pierdut ani
fi a cheltuit parale prin # Acadeniii *, ca sei ajunget la asemenearezultat.
Englezii, care exceleazei En arta de a considera lucrurile pe latura
lor absurclei, defineau golful, En secolul trecut, ceind jocul le-a fost im-
portat din Scotia : # un sport care constei in punerea unor bile mici
In nifte geiuri mid, cu ajutorul unor unelte foarte reiu adaptate sco-
pului *.
Si iatei ceí azi Englezii au umplut globul de terenuri de golf, iar
prietenul de care vorbeam fi-a cumpeírat, in primeivara urmeitoare,
(( sculele scumpe * necesare pescuitului cu muscei artificialei.
S' a mai spus cei pescuitul e un sport murdar. latei incei o eroare :
nu pescuitul, pescarul poate fi murdar. Celt despre sport, El puteti
practica de dimineatei peinei seara peistreindu-vii mdinile perfect curate,
neintrebuintelnd ca momeli deceit musculite de meitase f i pene, sau
linguri f i peftifori de metal argintat, cu singura grije de a vei pleca
peinei la apei pentru a vei cleíti palma, deceiteori ati desgei tat un pefte
din ceirlig.
Crud, sau brutal? Nu mai crud deceit yeinatoarea ; ba dimpotrivei :
pe ceind la veinectoare victima e descoperitei, speriatei, urmetritei f i En fine
ucisei, la pescuit peVele Enfelat se repede cu propria lui voie f i, odatei
ageilat, mai are doi sorti : ori scapei singur din ceirlig cu o ranei

www.dacoromanica.ro
10 TRATAT DE PESCUIT

neinsemnatei a carei urma dispare de a doua zi, ori este liberat daca
pescarul li gasefte prea mic, sau se socotefte multumit cu emotia.
lar brutal, mai putin. Unul din principiile de baza ale pescui-
tului modern e pescuitul fin, afa de fin 'Ene& sculele delicate ale pes-
carului ti interzic akazi de a fi brutal, sub pedeapsa de a le rupe sau
de a pierde peftele.
Pescuitul e un sport scump? Poate, dar nu ateit din pricina scu-
lelor, cdt din pricina raritatii peftilor. Sculele °data cumparate,
nuite cu dibeicie f i Entretinute bine, dureaza o piará intreagei. Dar
peftele este astazi ateit de steirpit in Romania f i soarta lui atcit de neso-
cotitei, 'Ene& pescuitul devine un sport costisitor, necesiteind ceilatorii
indepartate gi deseori pline de amare deceptii. Cu toate astea irisa,
nada jduim ca sportul se va rei speindi i cd falanga pescarilor deve-
nind numeroasa f i puternicei, ea va fi luatei in seamei : doleantele ei,
fuste f i necostisitoare, vor fi ascultate... fi atunci vom asista la acest
fenomen paradoxal : peftii se vor inmulti pe másura ce va crefte nu-
marul pescarilor.

www.dacoromanica.ro
SPECIILE DE PE*TI DE SPORT DIN ROMANIA
P.A. ST 11.A.VUL

Pastravul e un salmonid cu corpul acoperit cu solzi mici qi


sub/iri. Gura îi e largä, armata cu din/i pe amândouä falcile, pe
vomer §i pe limba. Tcr/i acqti din/i sunt indrepta/i cu varfurile
inauntru, pentru a permite pdsträvului sà re-0nd prada care ar
aluneca afarà. Pe spate, intre aripioara dorsala i coadä, pästravul
are o aripioara adipoasa caracteristica tuturor salmonizilor.
Dimensiunile i greut4ile la care ajung pasträvii sunt foarte
variabile, dupa mediul in care traiese. Se poate preciza, totu§i,
prinderea cu undi/a a unui 'Astray (Salmo fario) de 76 cm lungime
4 kg greutate, intr'unul din lacurile munTilor no0ri.
La noi In Tara traiesc trei varietaIi de pastravi care, asemanandu-se
ca forma, se deosebesc prin moravuri 0 mai cu seama prin colora/iune.
Cea mai raspandità este varietatea indigenä (Salmo fario).
Coloarea acestui 'Astray variazä foarte mult, dup.& mediul in
care träie§te. Hrana, lumina, coloarea fundului, determinä schim-
bäri dela individ la individ.
Unii sunt bruni cafenii pe spate, cu flancurile degradate, aurii
pätate, cu burta alba ; aiçii sunt verzi-albästrui pe spate, argintii
pe flancuri ; aFçii, in fine, prirqi pe fund de nisip, la soare, sunt
blonzi ca fondul pe care ochiul nu-i putea distinge ; iar dela ada-
postul intunecat al cate unei stanci sub care curge apa torentului,
e scos adesea un "Astray negru ca un Iipar.

www.dacoromanica.ro
12 TRATAT DE PESCUIT

La toIi, pe fondul mai deschis al petelor de pe flancuri, se vad


punctele rosii, mari, caracteristice.
A doua varietate, fântânelul (Salmo fontinalis), este unul din pes tii
cei mai minunat colora-0. Spinarea lui, in general verde, e incondeiata
cu serpuituri egal distribuite, de o coloare mai inchisa. Flancurile se
deschid trecând prin auriu, portocaliu, roz si, in fine, burta devine
albä. Aripioarele pectorale sunt märginite cu o dubla linie rosie si
alba. lar pe fondul flancurilor strälucesc, intr'un halo albastru
luminos, punctele rosii ca sangele.
In fine a treia varietate, pasträvul curcubeu sau american (Salino
irideus), e un peste cu solzi mai mari si de o coloraIie mai stearsa,
care trece dela albastrul cenusiu al spinärii la argintiu pe flancuri
si la alb pe hurta. Pe flancuri se distinge o dará' sidefie roz, care
merge pe toata lungimea trupului. Punctele de pe trup sunt negre.
Aceasta din urma varietate are avantajul asupra celorlalte de
a se aclimata foarte usor si de a indura temperaturi mai ridicate.
Pe länga aceasta, e un peste de sport loarte interesant, vorace
Cu o aparare remarcabila. Prins, sare de multe ori afara din apä, scapa
adesea, iar cand e de talie mai mare, da pescarului emoyii serioase.
Cu toate acestea e pu-lin recomandabil in ape libere sau in lacuri,
unde exista celelalte varietäli de pästräv. Atat din pricinä ea el
se aflä In plina perioada de crestere, când päs travii ceilalçi depun
icrele, cat si in general din pricina voracitälii lui, pastravul curcubeu
se desvolta in detrimentul celorlaiçi, substituindu-se In scurt tirnp
varietaIii indigene, pentru ca, odata stapän, sä degenereze foarte
repede sau, ajuns la talie mare, sa emigreze. Pe länga toate astea,
carnea lui e mai puIin gustoasa.
De aceea, cultivarea lui se recomanda in ape inchise si numai
acolo unde temperatura apei ridicându-se vara peste 18°C, viala
pästrävului indigen nu e posibila.
Epoca de reproducere a pastravului, desi variabila dupa regiuni
anotimp, se poate situa intre Septembre i Decembre pentru Salmo
fario si Salmo fontinalis i intre Martie i Iunie'pentru Salmo irideus.

www.dacoromanica.ro
SPECHLE DE PESTI DE SPORT DIN ROMANIA 13

Perechea cautá locuri unde apa e bine prinienitd. Pe funduri


de prundis, dupà ce a sApat un sanIuleI cu coada, femeia leapadä
icrele pe care bdrbatul, dupd ce le-a fecundat, le acopere cu pietricele
pentru a le pune la ad5post. Perioada de incuba-0e poate Iine panä
la 3 luni.
In lacuri, p5stravul cautä intrarea sau iesirea paraelor pentru
a-si depune icrele, c5rora le e indispensabilà primenirea aerului
prin miscarea apei.

Animal capricios, curajos, combativ, pAstravul are si meritele


de a fi frumos i excelent la gust. El poate fi socotit cu drept
cuvant primul peste de sport dela noi. Peste de ape reci, limpezi si
bine aerisite, el alege paraele repezi care intrunesc mai usor con-
dit,iile prielnice vieii i desvoltärii lui.
Sunt insa lacuri unde temperatura scazutd i conIinutul in
oxigen al apei sunt asigurate de izvoarele care se varsd in lac sau
ies din funduri, constituind astfel medii excelente pentru traiul
pästrdvilor. Sunt numeroase asemenea lacuri de munte in Romania,
In care pdstrdvii cresc pana la dimensiuni respectabile.
P5stravu1 e un peste rdpitor care alege in apa locul cel mai
prielnic pentru supravegherea trecerii a tot ce aduce curentul: larve,
viermi, insecte, pestisori lua%i de ap5, etc. E in special un insectivor
si un peste de suprafa/d. Parcurge insd apa in toate sensurile va-
nand si nu lasä scape nimic.
E foarte circonspect i once miscare anormalä, once umbra
sau strdlucire proiectatä in ap5 Il fac sà dispara ca prin farmec. De
aceea se pescuieste greu i numai dela distanI5 sau din locuri unde
pescarul e in afarà de vederea lui.
In apele curgkoare de munte, pdstrdvul, atata vreme cat re-
gimul apei e normal, urmeazd un ciclu aproape constant: dis de
diminea/5 iese de sub malurile roase de ape, din cotloane, de ranga
r5d5cini de pomi, etc.; ziva trece in plin curent, la trecätorile

www.dacoromanica.ro
14 TRATAT DE PESCUIT

hranei ; iar seara iese la revarskuri, in apà linà i plqin adâncA,


uneori de caliva centimetri, unde poate încà, in lumina palidà
a cerului de amurg, sà deosebeascd, pe luciul apei, silueta präzii
treckoare.
Chiar si in plin curent, pastravul cauta un vad, un adäpost,
un sprijin si, de aceea, stä sau imediat sub o cädere de apa in dosul
scocului ; sau imediat deasupra coloanei lichide a unei caderi, spri-
jinit de o piatra ; sau pe laturile unui sivoi ; sau in fine in coada
unei bälli care urmeazä cäderii.
Pästravul cel mai mare alege locul cel mai bun si nu tolereazd
In vecinätate deck indivizi de tale suficientä pentru a-i rezista.
Aceasta se confirmä prin faptul cä, un pescar care cunoaste apa,
nu prinde niciodatä pästrävi de dimensiuni mici, pescuind locurile
preferate de pesti.
Pästrävul se pescuieste cu momeli naturale ca : larve, insecte,
viermi, pestisori, etc. ; precum i cu mute sau pesti artificiali, lin-
guri/e de metal, etc.
Cel mai frumos, dar si cel mai greu din pescuiturile de pästräv,
e acel cu mused artificialà. Paralel Cu practica lui, are laturi pline
de interes, ca entomologia pesdireascg, cunoasterea apelor i fabri-
carea mustelor artificiale.
Talia minimä a Osträvului care poate fi pästrat e de 20 cm.
TOP pästrävii sub aceastä dimensiune trebuiesc desgälali cu bägare
de scamä si pusi inapoi in apä.
Pentru Salmo fario si Salmo fontinalis, epoca interzisä este
15 Septembre 1 Martie ; iar pentru Salmo irideus 15 Martic 15.
Iunie.
Este insä in interesul pescarilor ca aceste epoci sä fie prelungite
intr'adevär, dacä in loe sd se deschidà la I Martie, pescuitul
trävului s'ar deschide numai la I Aprilie, acest supliment de
interdiqiune n'ar lovi deck braconajul, pescuitul cu undila nefiind
posibil i in niciun caz pläcut in ape de munte pe jumätate.
ingbeIate.

www.dacoromanica.ro
SPECIILE DE PEST' DE SPORT DIN ROMANIA 15

I,0 ST II ITA
LostriIa e cel mai mare salmonid al apelor noastre. Ca forma
e mai alungitd si mai cilin- .1 A
dried decat pdstrdvul. Gura
ei e mai larg deschisd
mai puternie armatd. Pielea .! 4
1'
ci groasä, acoperità Cu solzi r!

mici si subIiri, e de coloare


vdn'Atisi plumburie pe spinare,
argintie pe flancuri, albä pe I ... ,
.).A. N.,-v,
burtä. Capul, spinarea I

,,; ,,,.
. )

flancurile sunt stropite cu


puncte negre i cafenii. La .' 1 ' :.,-:.,.*,
lostri/ele mari, intreagd co-
lora-Via variazd dela Varlat
:

r'
v,.t
roscat la brun cafeniu.
Lostrit,a poate ajungé la
dimensiuni foarte mari: in 4
Germania se prind deseori 7 I ,
bucd-0 de 20-25 kg ; cbiar
la noi, unde un pescuit s'A1-
batee n'o lasd sd creased, s'au a
prins totusi exemplare de 16 °,;
kg.
Epoca ei de reproduccre ,

e primdvara.
LostriTa trdieste in to-
rentii put erni ci, pdndind Fig. 2.
once vietate ar trece innot
sau luatd de curent. Sdlbdtecia cu care se repede
lent,a cu care se apdrä când e prinsd la undiO, lasä pes-
carului, care a avut norocul sä se intAlneased cu ea, amintiri
trainice.

www.dacoromanica.ro
16 TRATAT DE PESCUIT

Ar putea, Cu drept cuvânt, deveni cel mai important peste de


sport al apelor noastre dacä ar fi cat de pu/in ocrotità.
Din nefericire, indifereqa autorit4ilor pentru acest sport, at
si o lacund de educa/ie, fac ca toate procedeele barbare ea dinamita,
otrava, ndvodul, ostia, s'a' fie intrebuinIate de Iärani inconstien/i
sau pescan i criminali, iar rezultatul e cá. din Cerna, Olt, Jiu, Lotru,
etc., lostri/a a dispärut. Iar pe valea Bistri/ei, basin minunat
paradis al salmonidelor i in Ceremus, lostri/a, impreuna cu toate
celelalte specii de pesti, e pe cale de a dispärea.
Lostri/a se pescuieste cu pesti mor/i si linguri sau pesti artifi-
ciali, din Septembre panä la inghe/u1 apelor, sau intamplAtor cu
musca artificial sau insecte naturale in Iulie si August.
Epoca interzisä e 1.5 Martie 15 Iunie, iar talia mininä 60 cm
lungime si 2 kg greutate.

L 'PANUL
Al treilea si ultimul salmonid al tärii noastre e lipanul. Cu capul
mic i ascu/it, cu buza superioara iesitä inainte, spinarea inco-
voiata i inotatoarea dorsalä mare, lipanul se deosebeste usor de
ceilaiçi salmonizi. Gura lui e micA i situan dedesubt, iar din/ii nu
sunt aparen/i. Are spinarea vänätä albästrie, flancurile argintii
stropite cu puncte negre-cafenii i burta alba. Aripioara dorsald
e mai viu coloratà i 'Atan transversal cu cafeniu. Inotätoarele
pectorale bat in gälbui. Tot trupul ii e värgat in lung cu dunguli/e
mai inchise. Lipanii mari supt de coloare ruginie si pot ajunge la
50 cm lungime si 2 kg greutate.
Epoca de reproducere a lipanului e primävara.
Iubitor de apä curgAtoare, rece si limpede, lipanul, unul din
cei mai frumosi pesti dela noi, innoatii toatA ziva hränindu-se cu
icre, puie/i de peste, moluste, larve, viermisori i mute.
Greu de väzut in apà, lipanul e intotdeauna o surpriz6 pentru
pescarul care incearc4 apa cu mustele. In panzele de apd repede

www.dacoromanica.ro
SPECIILE DE PEM DE SPORT DIN ROMANIA IV

§i intinsa, adâncä numai de o palma, acolo unde fiecare piatra e


vizibila i unde, dupä o amanunhta cercetare nu se vede totu0
nici o urma de vietate, lipanul innoata in curent, gata sa atace once
musculità trece pe apä in jos. i e o minune ce bucäli frumoase
poate prinde un pescar bun, in locuri unde un necunoscator .nici
nu s'ar indura sá arunce und4a.
Lipanul agalat trece in curentul mare, hne spinarea incovoiata
trage cu nadejde, ca sá invingà rezistenTa firului care-I Vine legát.
Mai lacom §i mai increzAtor decat pästrävul, lipanul vine de
mai multe ori la musca pe care a scapat-o. Dar nedumirwe pe
incepatorul care, vazAndu-1 ca se repede la musca, inceara fara
succes sa-1 Inçepe. Lipanul avand gura dedesubt, se rostogoleqte
PC o parte ca sà ia musca dela suprafaVá.; de aceea, inainte de a-1
pescarul trebuie dea timp s'A faca aceasta mi§care.
Lipanul se pescuie§te cu musca artificial sau cu larve, insecte,
-l'Ame, etc.
Epoca interzisa e 15 Martie 15 Iunie, iar talia minimä 25 cm
lungime.

Prin natura locurilor i apelor in care traiesc, necoborindu-se


decât foarte rar sub 500 m altitudine, prin combativitatea, prin
frumuseTea i calitatea carnii lor, salmonizii sunt pe§tii preferah ai
pescarului amator de sport. Cu foarte puhnä dar chibzuita pro,
techune ei s'ar putea inmulh §.1 ar deveni o atrache, un farmec §i
o bog4ie mai mult in munhi notrii admirabil inzestrah pentru
a-i adgposti i hräni.

CLEANUL
Comun mai tuturor cursurilor noastre de apä dela 4-500 m
inalhme in jos, cleanul e un pe§te destul de cunoscut. Capul lui e
turtit deasupra ; gura larg deschisä n'are dinh aparenh. Corpul fi
2

www.dacoromanica.ro
18 TRATAT DE PESCUIT

e aproape cilindric si acoperit cu solzi mari. Aripioara analà e ro-


tunjita pe marginea ei inferioara.
Coloarea cleanului e verde-cenusie pe spinare, argintie pe flan-
curi, alba pe hurta'. Aripioarele sunt transparente la exemplarele
mici; la cele mari, ventralele si anala devin
Cleanul creste pana la 60 cm lungime si 4 kg. greutate.
El traieste in ape curgätoare lente, de preferinVä limpezi i lea-
pada icrele primavara.
Fiind un peste rapitor, lacom i omnivor, e indicat pentru pes-
cuitul sportiv. Musca artificiala, naluca sau once fel de momeara
naturala au sogi egali de succes, daca sunt trecute pe langa rada-
cini de pomi, buturugi, sau cotloanele malurilor.
Apärarea cleanului, desi de scurtá durat5, e foarte brutala
se sfarseste foarte des prin ruperea strunei, daca pestele e mai mare.
Abilitatea i prezenIa de spirit puse in joc, fac farmecul acestui
pescuit, cu atat mai mult cu cat, intotdeauna langa un clean agaTat
se &este un obstacol in apa.
E interzis pescuitul cleanului dela 15 Martie la 15 Iunie, iar
talia minima permisa e 18 cm lungime.

TIUCA
Forma caracteristicä a stiucii, cu gura mare si armatá cu
precum si frecventa ei in apele si pe pieIele noastre, ne indeamna
sä nu re-linem cetitorul cu descrierea mai amOnunIità a acestui
lup al apelor.
8tiuca träieste in foarte multe din apele noastre curgatoare
lente, precum i in bälÇi, lacuri, elestae, vanand toatO ziva once
vietate de pe apa si mai ales pesti.
Ea leapäda icrele in Februarie pe ierburile aquatice ale fundu-
rilor niici unde, in 2-3 saptamâni apar puii.
Rapacitatea i lacomia tiucii fac din ea o victima a pescuitului
« aruncat cu naluci ca lingura sau pestele artificial.

www.dacoromanica.ro
SPECIILE DE PESTI DE SPORT DIN ROMANIA 19

In general pescuitul stiucii nu e interzis in nici o epocii, date


fiind ravagiile pe care le face, mai cu seamä prima-vara, and
pesti, ocupaIi cu o reproducere mai térzie, îi cad mai lesne victime.
Totusi, acolo uncle degenerarea speciilor celorlalte indicé rérirea
exceptionald a stiucii, ea se poate ocroti prin interzicere dela 15
Aprilie la 15 Iunie.

Fig. 3.

Talia sub care o stiva nu trebuie péstratil e 50 cm lungime si


kg greutate.
BIBANUL
13ibanul e un pete Cu corpul comprimat lateral si spinarea
incovoiaté. E acoperit cu solzi foarte tari care-i formeazA un fel
de platosé'. Gura, largra, e captusità cu dini märun/i i desi.
Operculul, acoperit in parte cu solzi, poarté un ghimpe in partca
dinapoi.

20

www.dacoromanica.ro
20 TRATAT DE PESCUIT

Coloarea bibanului e verde bronzatd pe spinare, aurie pe flancuri


si albd pe burtà.
Infdlisarea heraldicd a bibanului scos din apd, cu dubla ari-
pioard dorsald. mare, Iepoasä i sbarlitd ca o creastd, cu ochiul
injectat si cu dungile late si inchise care-i brAzdeazd flancurile
vertical, 1.1 impiedecd de a trece neobservat de pescarul care s'a
gdsit intdia oard in faIa lui.
Bibanul trdieste, ca si saltea, in cursurile lente de rauri i fluvii,
ea si in bdlIi i lacuri. Totusi preferd apa mai curatd a acestor din
urmd.
El ereste pana la 2 kg si jumdta te in greutate i aproximativ
55 cm lungime.
Bibanul isi leapädd icrele in lungi fAsii dantelate pe ierburile
aquatice, in Martie i Aprilie, iar puii ies in 8-6 zile.
Dat fiind cd bibanii träiesc in cArduri numeroase, pescuitul lor
e totodatä fructuos si distractiv.
Pescuitul se face cu náluci i Cu momeli naturale ca: râme,
inseete, pestisori morli, etc., dar mai simplu si, poate, cu mai mult
succes Cu dandineta », un pestisor de cositor armat cu doud car-
lige in gurd si care, legat de coadd si sàltat continuu la adâncime,
atrage prin strdlucirea i miscarea lui bibanii cari se prind vrand
apuce.
In epocile de aparilie a furnicilor cu aripi, bibanii se hränese
la suprafayt i pescuitul cu muscd artificiald poate da rezultate
s urprinz à toare.
Pescuitul bibanului e liber tot anul, ca si al tiueii. Talia
e de 14 cm.

Cu bibanul se termind seria pestilor rdpitori care pot face obiectul


pescuitului sportiv. Am putea addoga la aceastd enumerare
si Avatul, spre memorie numai, datd fiind raritatea lor in apele
cercetate de pescarii sportivi.

www.dacoromanica.ro
SPUME DE PESTI DE SPORT DIN ROMANIA 21

Amintirn de asemenea ciprinii care, prin moravurile lor domoale,


nu se pot prinde cu undia decht stând pe loe, fie pe mal, fie in
barcà. Formele lor prea bine cunoscute ne scutesc de a da prea
triare intindere acestui capitol. Ne vom m5rgini numai sà amintim
modul lor de viap si momelile intrebuint,ate.
Mreana trdieste numai in ape curg5toare si nu priraseste fundul
apei unde, miscând pietrele sau scormonind nisipul i nAmolul, se
hriineste cu larve de insecte aquatice. Se pescuieste la fund cu aceste
larve, sau cu rninàligä, buc4e1e de brânzil (Schweitzer), râme, etc.
Poate ajunge la 80 cm lungime si 5-6 kg greutate.
Crapul tràieste fie in lA1-0, fie in cursuri linistite de r5uri si
fluvii. Se pescuieste tot la fund, cu rame, bob sau cartofi
màmàligä, etc. E un peste foarte siret si prudent si odata prins
se ap5ril cu violen-p.
Poate trece peste 25 kg si 1 in lungime.
Linul, Rosioara, Phitica, etc., sunt pesti care, prin talia i prin
gustul cärnii lor, pot face obiectul unui pescuit staiionar, in ma-
sura in care imprejurimile locului ales si limpezimea apei consti-
tuiesc o pläcere.
Tot,i acesti ciprini se reproduc primiávara, iar pescuitul lor e
inchis dela 15 Martie la 15 Tunic.

www.dacoromanica.ro
CAP. II
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA
Pescuitul cu musca artificala e un minunat exerciIiu pentru
corp, atat prin umbletul obligatoriu cat i prin miscarile necesare
aruncärii mustelor pe apa.
Färd sà ceard o singura sforpre violentd, acest mod de a pescui
necesita miscari simple si mladioase pe care pescarul le dolAndeste
prin practica.
Sculele usoare necesare acestui sport si natura momelilor intre-
buinIate, scutesc pescarul de sarcina de a cara cu sine un arsenal com-
plicat i obositor, precum si de manipularea de materii desgusta-
toare.
Pe de alta parte natura locurilor in care se poate pescui cu
musca artificiala i felul pestilor urmâri%i, silesc pescarul sà cutreere
locuri frumoase cu ape cristaline si sà respire un aer curat.
Tot atat de bun exerciIiu pentru spirit, acest sport cere i des-
volta atergia, spiritul de observa/ie, de iniliativä.
In sfarsit, din punct de vedere al protecIiei pestelui, e singurul
pescuit care nu ränqte gray pestele i, pe langà sor/i
de a scapa singur din cArlig, permite pescarului sä-i dea drumul
nevatamat.
Inteadevär, pe când la pescuitul stalionar pestele inghite adânc
carligul ascuns in momeala naturala ; pe când la pescuitul aruncat
el e ranit serios de cArligul mare si mai intotdeauna triplu al nalucii.
la pescuitul cu mused artificiala pestele soarbe musca legata pe un
cârlig foarte subIire i mic, insà n'o inghite si e inIepat in buzä.

www.dacoromanica.ro
24 TRATAT DE PESCUIT

Dovada cá nu inghite aceastä musca e faptul ea, imediat ce a


bägat de seama ea* s'a inselat, o scuipa. Asa incht, inIepat usor in
buzä, el poate fi liberat imediat fàrà sa fi suferit nici o vätilmare.
Sunt moduri de a pescui mai bogate in emoii puternice ; vraja
altora poate fi mai adärica: nici unul insd nu constituie un sport mai
complect si mai delicat decat pescuitul de pastravi cu musca artificialä.

UNELTE
Varga. Principala unealta la pescuitul cu undi-p e varga. Da-
tori ta ei, pescarla poate pe de o parte arunca musca, naluca sau
momeala, rämänänd in afara zonei in care pestele urmarit poate
vedea, iar pe de alta parte, odata pestele agala t, Il poate mänui,
obosi si aduce la mal.
Daca la celelalte moduri de a pescui varga are o importaqa
mai reclusa, la pescuitul cu musca artificialä ea are rolul de cape-
tenie. A.ci, pescarul trebuie sà manuiascl in aer, intre obstacole
sa alunge pe apa, ca un (4Iasso uneo. ri pana la 15-20 in, o m'atase
relativ upara, cu ajutorul unei värgi de 2 m 50-3 m. Eforturile la
care e supusa aceastä varga si nevoile carora trebuie sa räspunda,
cer calitati excepTionale de nerv, rezistentji, usurin0 i flexibilitate.
Vargile erau pe vremuri foarte lungi, grele, obositoare si fragile
la intrebuinIare. Pentru a inlatura aceste defecte, pescarii si fabricanIii
de unelte de peseta au fäcut nenumarate experierge si studii. Treptat,
s'a ajuns la alegerea a douà esenIe de lemn cu deosebire proprii constru-
irii värgilor solide, elastice, usoare si durabile bambu i <cgreenheart
Greenheart e un lemn exotic de coloarea nucului, foarte dens
aproape imputrescibil. Importat in grinzi e lucrat, dupa uscare,
intAi cu rflana si pe urm6 pe strung.
E important, pentru ca o varga de greenheart sa fie solida si
bunä, ca fibrele lemnului sh fie paralele in toata lungimea vargii,
Para s'a fi fost taiate de-a curmezisul in niciun punct. Altfel, acela
va fi punctul de ruptura al vargii.

www.dacoromanica.ro
PESCUlTUL CU MUSCA ARTIFICIALA 25

Vargile de greenheart, cand sunt bune, au o act,itme care da


mari satisfacii pescarului deprins a deosebi caliti1e unei scule.
Bambu e o trestie, Lot exoticä. El se intrebnint,eaza fie plin, cu
nodurile netezite, fie spintecat si construit.
Pentru acest din mina mod de fabricaIie se aleg buca0 de bambu
tara detecte, se usual si se spinteca In lung, alecrandu-se numai
portiiunea cea mai &ira, care se &este imediat sub coaja care n'a
fost atinsä decat in punctele unde nodurile au trebuit netezite.
Fâiile rezultate se rectifica pe dinauntru la rindele si, prin unirea a
sase fasii cu sectiune de triunghiu equilateral, se obtine o varga cu
seqiune exagonala dela lamer pana la varf (fig. 4). Uneori, pentru a
intrebuintia cat mai mult poqiunea de bambu din vecinatatea cojii,

Fig. 4.

pentru värgi foarte tari, se face o constructie dubla, din doua serii
suprapuse de cate 6 fasii.
Faside, lipite filtre ele cu un clei special, se leaga din loe in loc
constituiesc un material de o soliditate i omogeneitate nein-
trecute 1).
Se h4elege ca o astfel de construire necesita un utilaj de precizie
si lucratori specializati, ceca ce explica prqul ridicat al vargilor.
Rezultatul este insä cd, o vargd plätitäscump tiran fabricant
mare, dureaza o viata intreaga 2).
2) Cititorul 11 va gasi in cataloage stib denumirile englezesti de « split-
bamboo i sau « built bamboo », uneori, impropriu, « split- » sau built-cane »;
in frantuzeste bambou refendu e, iar in nemteste e « gesplitztes bamboo ».
In romaneste Il vom numi bambu construit ».
2) Nu trebuie uitat ea nu bate bambu-urile sunt bune pentru construirea
vargilor si eS ele variaza in calitate precum variaza vinurile: dupa regiuni.

www.dacoromanica.ro
26 TRATAT DE PESCUIT

Varga are un mâner, de obicei de plutd, lipit peste trunchiul


de barnbu sau greenheart. Pe coada acestui mâner lunecii un sistem
de fixare a mulinetului,
iar de-a lungul värgii
In varf sunt fixate, prin
legauri, inelele prin care
lunecà matasea.
E bine ca primul
ultimul inel al viirgii
aib5 interiorul de agat,
piatrA clued care, perfect
slefuità, scuteste Dirt tasca
de uzurà.
Inelusul mic si mobil,
legat uneori in partea su-
perioar5 a mâncrului, ser-
vete la agillarea mustei
din capilt, pentru a evita
pescarului, in deplaguile
(lela un loe la altul, de a
umbla cu strum' flutu-
randä, gata sà anine mu-
stele de once obstacol.

Cum vargile cele mai
Fig. 5.
scurte au peste 2 in hin-
vargil pentru musca artificiala, in dou5 buciiti. gime, ele ar fi netrans-
vargd pentru pescuit stationar. portabile dacd nu s'ar
C. varga pentru aruncaL naluca.
d, vargil pentru musca artificiala, in trei bue4i, putea demonta. De aceea
viirf de rezerva.
se fac vàrgi din 2 si 3
iar sistemul de incheiere e alciituit din tuburi metalice,
fixate la bucill.ile värgii, care se ajusteazii cu precizie unelc
intr'altele. Pentru mai multa siguranld, existä ateva foarte bune
sisteme de z5voare care fac imposibild demontarca viirgii in timpul

www.dacoromanica.ro
1ESCU1TUL CU MUSCA ARTIFICIALÀ 27

pescuitului. Ineheieturile buciitilor trebuie sä fie de o calitate foarte


bunä, datä fiind oboseala la care sunt supuse, prin neincetata fle-
xiune impusd värgii.
Bratul fijad in continua miscare pentru alungarea mustelor pe

Fig. 6.

apii, e necesar ca varga sä fie foarte usoarii. O greutate medie de


150-300 graine a vargii, färä mulinet, e normald.
Lungimea obisnuitä a värgii pentru pescuitul cu musca artifi-
cialä variazá intre 2 ni 60 si 3 mn 30, dupà Párginiea apei pescuite si
märimea pestilor urinäriIi; 3 ni 30 e o lunginie suficientä pentru

www.dacoromanica.ro
28 TRATAT DE PESCUIT

pescuitul in lacuri. Värgile sub aceste dimensiuni si greufali nu sun


de recomandat incepdtorilor, rnânuirea lor fiind foarte obositoa. re
pentru un braI neexperimentat.
existä värgi mult mai lungi, dar ele n'au niel o in-
trebuinIare la noi: sunt vargile intrebuirgate in Virile in care existä
si se pescuieste
somonul cu muscii
artificialä.
Sunt trei feluri
de värgi, pentru
aruncat musca
artificialä, clasate
dupà tärie i flexi-
bilitate :
moi, cu ac-
Iiunea lentä ;
mijlocii ;
tari, cu ac-
Iiunea rapidd.
Primele, cele
mai pläcute i u-
soare de mânuit,
stint bune in ma-
jori tatea cazurilor
Fig. 7. in Iarb,' la noi. Ele
constituiesc gru-
pul tip de värgi pentru pescuit cu musca scufundatä.
Värgile mijlocii se intrebuinVazd indiferent, pentru aruncarea
rnustelor scufundate sau a mustei plutitoare. Pentru aceasta din urma
s'au fäcut värgile rapide, unelte de precizie, care cer insä o mare expe-
rientd i indemânare din partea pescarului. Aceastä categoric de värgi
nu-si are intrebuinIarea in apele noastre unde, afafà de rare ex-
cep-Ouni, pescarul va intrebuinIa mai cu searnä mustele scufundate_

www.dacoromanica.ro
PE SCUITUL CU MUSCA ARTIFICIAL I 29

Mulinetul. Rezerva de sfoarä, necesarà fie atingerii distan/ei la


care se &este pestele, fie rezistärii acestuia, odatà ag6./at, se infä-
soarà pe mulinet.
Mulinetul s'a fabricat la inceput din lemn de nuc sau din bronz.
Azi s'a generalizat intrebuintarea duraluminiului, rezervându-se
bronzul pentru talpà i buce, iar qelul pentru ax.
Totus mulinet el e
acestea trebuie sä. ADA'
o greutate suficientä
pentru a echilibra varga
In manä.
De pildd o vargä
ormalà de 2 in 90, cu
mulinetul potrivit,
umpänità pe deget are
centrul de greutate cam
la 20-30 cm in sus
de mijlocul manerului,
ceea ce inseamnä
/inutà in rrikià pentru
pescuit, e pu/in mai
()Tea de värf.
Mulinetu 1 pentru
pescuit cu muste arti- Fig. 8.
ficiale trebuie sä aibà
un diametru mare, 7-10 cm pentru un mulinet normal de pästrävi,
pentru a recupera repede sfoara desfäsuratà ; sd fie ingust, pentru a
scuti pescarul de grij a reparti/iei spirelor pe bobinä i sà fie in tot timpul
frAnat, pentru a inlätura once risc de incurckurä a sforii. Aceastä frin4,
pe care o vom numi cric, constä dintr'un dinte de o/el (cl fig. 7) impins de
un arc (a fig. 7) pe marginea unei roti din/ate solidara cu bobina (fig. 8).
Cricul nu lasä bobina sä se invkteascä deck sub efortul trae-
exercitate de pescar sau de peste.

www.dacoromanica.ro
30 TRATAT DE PESCUlT

Mulinetele acestea au uneori un inel mare de agat sau ot,e1 ino-


xidabil, prin care iese sfoara de pe bobinä. Gratie acestui inel, atät
sfoara cat si cadrul mulinetului sunt scutite de uzuril (fig. 6).
11.1eitasea. Ceea ce am numit pan4 acum sfoarä, este in realitatc
totdeauna un fir impletit din mätase.
Pentru pescuitul cu muscil artificialä, firul de mäi ase e supus unor
lungi preparatiuni de impregnare cu ulei, pe urinâ e slefuit i Pácuit.
Aceste preparatiuni, pe längä faptul eS dau o mare durabilitate firului,
Ii dau proprietäti necesare genului de pescuit, firul subtire, mlädios si
prea usor de mätase naturalà hind impropriu alungärii pe apà a
unei musculite imponderabile. Ceva mai mult: acolo unde e nevoie de
o mare precizie in aruncarea mustei artificiale, la pescuitul cu mused
plutii oare, in locuri pline de obstacole, se intrebuinteazä o mä Lase
mai groask dar ;esutà in asa fel incat merge subtiindu-se &are vistrf
Pe o lungime de 3-4 metri ; aceasta pentru ca poqiunea apropiatil
de strunä SS cadä totus usor pe apà, penLru a nu speria pestele.
Strunele. La once gen de pescuit cu und4a, intre capiltul sforii si car-
lig, se gäseste o buca tä de fir mai fin, mai transparent, numitä strunä.
Cel mai bun material pen tru aceastä in trebuinIare este firul
de Florenta » extras din punga serigenä a viermelui de naitase,
inainte ca acesta fi testa gogoasa. Acest fir, fie natural, fie
tras prin filierk se grise,ste in comer; in grosimi numerotate i in
lungimi dela 0,25 m la 0.50 m.
TABLOU DE GROSIAII I NUAIIRT ALE FIRELOR
Refinapentru peti
Fina Pästrävi.
Regular -- Pästravi ipesti mai mari.
Padron 2 Pescuit aruncat (pttstravi).
Padron i Pescuit aruncat pästrävi mari.
Marana 2
Marana IPentru pescuit stationar.
Imperial la mreank crap, etc.
Royal

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA 31

Find de Floren fa tras prin filierei se numeroteaza dela 0/5=5/10


mu' panii la 5 x =14/100 mm.
Pentru a face strune pentru musca artifieiala, se innoada cap la
cap, printr'unul din nodurile aratate la pag. 110 (fig. 66 si 67) un
numar de fire necesar pentru a forma lungimea doritä.
Pescarii din Iara noastra se pot märgini la lungimi intre 1,80 m
si 2,70 ni, grosimile utile fiind cuprinse intre 0 x i 4 x.
Pentru mai multa precizie in aruncarea mustei, se fac strune
care, groase in punctul de legdtura eu sfoara, se subiiaza treptat
care varf. Acest lueru mai prezinta si avantajul cd reduce pierderea
sirunci, in caz de ruptura, la extremul varf, aeesta fiind primul
care cedeaza unei traqiuni excesive.
La pescuitul cu musca scufundata se pot punc doua-trei music
pe o struna, la o distanta minima' de 0,70 m una de alta, fiecare pe
un capat de fir de vreo zece centimetri, dupa metodele indicate in
Fig. 68 si 69. Aceste capete pot fi prevazute in momentul cand se
face o struna (fig. 68), sau adaugate in susul unui nod (fig. 69).
ExperienIa va invaIa pe fiecare pescar sa-si aleagä si chiar sa-si
faca strunele singur. (Astfel, dupa catava vreme de pescuit, el va
baga de seama cd, pentru comoditate, e bine ca struna sa nu depd-
pascd lungimea cuprinsä intre varful vargii si inelusul din capul
manerului).
In principiu, cu cat numarul de mute e mai mare, cu cat apa
e mai limpede, mai calma si vizibilitatea mai bunk in fine cu cat
timpul e mai linistit, cu atat struna va fi mai fina si mai lunga, deci
mai aproape, in cazul nostru, de 3
Se inIelege ca, pe vant puternic, o struna mai scurtà se poate
arunca cu mai multa precizie i u.,urint,ä. In acest caz, suprafaIa
agitata a apei, reducand vizibilitatea, permite intrebuiniarea de
strune mai scurte: 1,80 m, spre exemplu.
Muftele artificiale. ObservaIiile facute asupra pestilor insec-
tivori au dus la intrebuinIarea, ca momealä, a unor imitaliuni a
insectelor cu care se hriinesc.

www.dacoromanica.ro
32 TRATAT DE PESCUlT

Aceste imitaÇiuni, am putea zice interpretqiuni, sunt fä-


cute direct pe cArligul care agap pestele. Toatä tehnica peseuitului
Cu mused artificialà a fost determinatà de durabilitatea mustelor
intrebuinIate. Anta vreme cAt s'a intrebuinIat insecta naturalä,
fragilitatea ei fAcea imposibilà aruncarea la distarqe mari, cu aju-
torul unei värgi scurte i usoare.
Pescarul incepätor va rämäne in-
totdeauna incurcat in faIa unui cata-
log de articole de pescuit, când va
ajunge la alegerea mustelor artificiale.
LäsAnd chestiunile de detaliu pen-
tru capitolul in care vorbim de fabri-
carea mustelor, vom incerca de pe
acuin sä usurilm sarcina pescarului.
artificiale se impart in
Mustele
(loud mari categorii: plutitoare
seufundate.
Primele itnilä inseetele vii, fie
asezate pe apd spre a-si läsa curtly,
fiecäzute intâmplätor si duse de
curent sau de vânt. Aceste muste
Fig. 9. stint destinate a fi luate fie de pesti
a, b, c, mute scufundate
d, e, f, mute plutitoare care väneazil asteptand la treedtori,
g, h, nimfe fie de un peste in trecere sau in apro-
piere si care profitA de ocazie.
Astfel de mute nu pot pluti cleat pe apä linitità i, cum in
tara noasträ, in afar-a de lacuri, apele linistite eu pästrävi nu sunt
deck, exceraii, musca plutitoare nu are decal rare intrebuimäri.
Mustele scufundate reprezintä ceca ce pästrävii din apele noastre
torentuoase vild in mod obisnuit: larve, nimfe, inseete luate de
curent i purtate, rostogolite intre douil ape.
Varietatea insectelor fiind enormd si numärul amatorilor pescani
fAcAtori de mute artificiale fiind si el foarte mare, se irrtelege ca

www.dacoromanica.ro
PESCIATUL CU MUSCA ARTIFICIALi 33

fiecare, dupä rezultatele obt,inute, a proclamat, cutare san cutare


musca, idealá. Astfel, in decursul anilor, s'au dásela mide de
varietát,i de mute artificiale in mijlocul cArora un pescar nepre-
venit se riltáceste. S'au Meta uneori incercári de simplificare l'usa,
prin fa ptul ca simplificatorii au inventat ei înii tipuri noi de
uniste tinzand la standardizare », rezultatul a fost crearea de
noi varietAli.
Fruil a pretinde, ca unii pescari, cA once muscA e bund i cA un
pescar se poate märgini la douä sau trei tipuri, VOIII incerca, la l'in-
dul nostru, sä simplificám problema, pentru începtori, indicand
prin desenurile de mai sus tipurile generale de uniste, fiecare tip
avându-si utilita tea lui,
Cu menliunea cg, in
principiu, aceleasi mu-
stc trebuie s5 fie cu
atAt mal mici cAt
apa e mai limpede si
cu atilt mai intunecatc
Fig. 10.
la coloare cu at lumina
e mai slabá.
Lingurio. In afarA de mute artificiale, pescarul poate arunca,
cu aceeas vargá. lingurie mici i upare, argintate sau aurite care,
.trase in curent sau pe lángá obstacolele din apá, pot atrage pástrá-
vii sau clenii mai rásáriti.
Plasa. Pescarul nu se poate bizui nici pe fir, nici pe vargA, pen-
tru a scoate din apri un peste agájat la undirá., decát daca" pestele e
foarte mic. De aceea el poartá Cu sine plasa pe care o cufundà in
apä si o ridicil dupá. ce a adus binisor pestele deasupra ei.
Dar o plasá Cu coadá lungá i cu rama incápatoare de 35-40
cm diametru ar stânjeni pe un pescar care urribl5 fárá incetare
prin desisuri si pe malurile accidentate ale unei ape de munte. De
aceea, pentru pescarul cu mute artificiale, se fac plási a cáror
rainá se strânge de-alungul milnerului si mânerul insus se micsoreazá,

www.dacoromanica.ro
34 TRATAT DE PESCUlT

fiind facut din douà bucati care luneca una intealta. O astfel
de plasa se deschide foarte usor i, inchisa, se poate pulla Para' nici o
greutate agaIata de un inel la centura sau, in locurile unde ramuri
si maracini ar putea-o agata, in-
tr'un toc de panza groasa.
Pentru cei care umbla pescuind
prin aria, se fac plasi a caror coada
dinteo buca LA serveste de baston in
acelas timp, evitând astfel pescaru-
lui cazaturi pericoloase pe lespezile
,

toremilor pietrosi in care se pes-


cuieste.
Sacul. Pentru purtarea acceso-
*
riilor cat si a pestelui prins, pes-
carul are nevoie de un sac. Se ga-
f sesc in comer/ nenumarate modele
de saci de pescuit, toate bune in
m'asura in care satisfac acestor
doua cerirtte:
sacul sa fie de panz5 rezi-
stentä si impermeabila ;
compartimentul destinat
pestelui s fie separat si, pe at
posibil, susceptibil de a fi bine
-
,
I spalat (captusala amovibila de cau-
,:7,5:..",;-,,.t4-- chic, sac de papura, etc.).
Fig. 11. Cosul de riichita, adesea intre-
buimat, e foarte bun pentru
strarea i transportul pestelui.
Accesorii. Pescarul trebuie sa poarte cu sine un numar de mute
de rezerva, atAt pentru a le putea schimba, afland astfel pe cea
inai potrività apei timpului, cat i pentru a inlocui o musca
pierduta. De aeeea o cutie e necesara.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA 35

Se gasesc cutii anume construite din metal emailat, aluminium


(a, fig. 12), bakelita, etc., impagite in compartimente cu capace
separate si transparente, sau purtand niste agrafe de care se
fixeaza mustele, sau
In fine avand niste ben-
tire de plutil in care
se infig carligele mus- r 6

telor.
In lipsa unui porta-
r
folio special (fig. 13), p
tot in capacul acestor F

"
cutii se pot transporta
si strunele de rczerva
si cele cateva fire de-
I
stinate inlocuirii var-
fului uzat sau rupt al
strunei.
Cum firele i stru-
ncle trebuiesc udale
vreo '10 minute, inainte
de a le irmoda sau
rebuinTa, pescarul are
nevoie de o cutie sau
de o punga impermea-
bilà, in care sa puna
cele 2-3 strune la Fig. 12.
muiat. De obicei, cu-
t iile de pasla imbibate in NA', intre care
conIin cloud foi
struna are tot timpul sa se umezeasca, de acasä 'Ana la locul
de pescuit.
Pescarul care intrebuin/eaza musca plutitoare are nevoie sa-si
ungii, din cand in and, matasea si musca, spre a le inlesni plutirea.
Pcntru acest scop, existä ungatorul (a, fig. 13), necesar de

3.

www.dacoromanica.ro
36 TRATAT DE PESCUIT

- o indoiturd de pide cdptusitd Cu doud


altfel oricdrui pescar,
foi de Odd groasd, care se impregneazd turnandu-se unsoare
topitä pe ele.
Pescarul tutti are nevoie de o furcutei (fig. 14), un mic instru-

Fig. 13.

ment cu care sd 'Joan desprinde si pe urind trage afarä carligul,


rareori prins adânc in gura pestelui.
In fine, un accesoriu indispensabil pescarului este briceagul, care
trebuie purtat legat la centurk Briceagul va avea, pe lângd celelalte,
suld find care, intre alte servicii, va face pe acela de a destupa
4-)

ochiul uneori infundat cu lac, si un ferästrdu mic, adesea


tolositor pentru a reteza o cracd de pom care, altfel, ar stingheri
yescuitul si ar pricinui pierden i de mute si de strune.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIAL& 37

Pescuitul se practica adesea in ape puIin adanci, pe ale ea.ror


rnaluri erese desisuri sau pomi, care fac imposibila arunearea uniste-
lor. De mulle ori, cele mai bune locuri sunt inaccesibilc si, daca mi
vrea sd se ude, pescarul trebuie sa renuni.e la ele.
Pentru a inlatura aceste neplaceri, ea i pentru a inlesni
nuirea pestelui ()data agalat, se poate pescui umbland prin
vadul apei. Se fac, in acest scop, cizme, ciorapi sau pantaloni de
panza dubla cauciucata a viiror impermeabilitate e absoluta. Pauta-
lonii sao ciorapii acestia se poart a peste una sau dota:1 perechi de ciora pi
seurTi, iar pe dcasupra lor, inainte de a pune inea1/5mintea, se trage
o percebe foarte groas5 de tarlici de lânà, care feresc panza cau-

Fig. 14.

ciucala de uzura pe cave ar pricinui-o nisipul intrat in tre ea si


inc510 mili' e.
Ca incalfamintc propriu zisa, dcsi bocancii Cu euic sunt reeo-
manda/i in general, sfatuim pescarii sà poarte incallamintea
panza Cu talp5 groasa de sfoarà sau de pasla, cunoscuta sub denu-
mirea de espadrila foarte confortabila, are avantajul de a mi
hodorogi pe fundurilc tic piatra si de a nu aluneea.

A RUNCA 11 IA MUSTEI,011 ARTIFICIALE


Pentru a explica aruncarea mustelor artifieiale, iroreaga misca-
rea s'a descompus leoretic in patru timpi si o paliza intermediara.
l'ata aretai tnn1n, presupunand sfoara intinsa pe apil inaintea
pesearului, iar varga inutä orizontal:
tintpul 1 : punerea sforii in miscare, prin ridiearea dulce a vargii,
o:Ina la 400 inclinare;

www.dacoromanica.ro
38 TRATAT DE PESCUIT

timpul 2: accelerarea, In continuare, a acestei miseari, Orin la


verticala
pauzii, care da timp sforii sh se intinda in intregime inapoi;
timpul 3: aducerea inainte, iute accelerata, a vargii, dela ver-
,ticala la 400 inclinare;
limpid 4: caderea vargii, dela 40° la orizontala.
Practic insä, intreaga miscarea e ceva mai complexa. In primul
rand mana nu descrie in realitate un arc de cerc de 90°, dus si intors,
avand ea eentru eotul, ci o curbä avand forma unui opt. Aceasta
miscare e transmisa prin matase mustei care, la randul ei, descrie
in plan vertical un opt alungit.

/
, 2

Fig. 15.
Dupa cum se vede in figura alaturata, timpul 2 avand o direqie
ascendentä, matasea e trimeasa in aer, deasupra varfului vargii,
pe care altfel ar risca sa-I intalneascd in timpul pauzei.
Pe de alta parte, la sfarsitul timpului 2, varga nu e ()pried la ver-
ticalä, ci dupil ce a depasit-o Cu 10-15°. Aceasta toleranIa e unghiul
In care varga e lasata moale, tocmai peraru a evita opririle brusce
care i-ar imprima vihraIiuni daunatoare aruncarii coreete.
Tot astfel, in timpul 4, varga nu e propriu zis inelinata, ei lasata
sà cad:A, in continuare, sub impulsia data de iiinpul 3 (fig. 16).

Sh incercam aeum punerea in practica a eelor spuse inai sus.


Pentru aceasta alegqi un loe deschis, de preferin/a malul
slang al unui rau, aproape de nivelul apei. NIontaTi varga duph

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA 39

instruqiunile date in capitolul referitor la intre/inerea materialului ; fi-


xa/i. mulinetul In locasul lui, In asa fel incat sa se gaseasca, impreuna
cu inelele, dedesubtul vargii si cu manivela in dreapta ; trece/i sfoara
prin toate inelele vargii i fixa/i ochiul unei strune scurte, (1,50 m-
1,80 m), la capatul sforii (fig. 59-62).
Acum lua/i o musca artificiala veche, dar vizibild, rupeP-i car-
ligul dela indoitura, pentru a evita agasári inutile si poate chiar pe-
riculoase ; in sfarsit lega0 struna de ochiul carligului niustei, dupa
cum ve/i invil/a din desenurile cal-1H (fig. 70-72), tinge/i bine 10
metri de sfoara trecand-o prin ungil tor de 2--3 ori si pe urma s ter-

Fig. 16.

gqi-o cu un petec. Buna ungere a inatasii e foarte importanta in


multe miscari de aruncare a mustei artificiale.
Asez4i-va cu fa/a in josul apei si, sco/and prin inelul vârfului
vargii 6-7 m de fir, inclusiv struna, lasa/i-o s'A pluteascd pana se
intinde sub aqiunea curentului, /inand varga intinsa orizontal, in
prelungirea sforii.
Incepe/i miscarea de desprindere, de punere in iniscare a sforii,
retragand cotul catre trup ; pe Lama, /inand cotul fix, ridica/i an-
tebra/u1 cu varga in prelungire intr'o miscare accelerata, pana ajun-
ge/i la verticald cánd oprii, lasand varga moale in mana.
Matasea, imediat dupa ce ai inceput miscarea acceleratd, a
parasit apa si s'a inallat smulsa de varga, pentru a va trece
indarat, unde s'a intins un moment in toata lungiinea, apoi a cdzut
la paniant.

www.dacoromanica.ro
40 TRATAT DE PES('UIT

executat timpii si 2 1).


RepetaIi de ateva ori aceastd miscare i vei,i
a) aud trebuie ineeputà misearea ascendent& si acceleratä pen-
tru a trimete mdtasea inapoi si bine deasupra

Fig. 17.
a, h. c, pozitiile suecesive ale mainii in timpii 1 si 2.
I, e, f, pozitiile succesive ale iniuhi in timpii 3 si 4,
X, x x2, x3, pozitiile succesive ale colului.
o, tuniírul,
Grosimea eurbelor a, b, c, si d, e, f, indica fin la pusrt in executarea

a) Urnirea dulce a matalsii de pe apä in tirnpul 1, pe lAngd ca asigurfi huna


exectqie a intregei misairi, este si un act de prudentit Inteadevar, daca cArligul
e aninat In aph de o eraca, de o piatrii, sau clacli un peste a luat musca ¡M'A
ca pescarul slí stie, o pornire bruscii poate rupe carligul, struna, uneori chiar
si varga.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIAL& 41

da, de pul.ind putere trebuie sa punet,i cand face-0 aceasta


mimare de proiectare indärat a matasii;
cat timp Ii trebuie mätäsii intregi pentru a se intinde in
intregime indarät, cu alte cuvinte cat e de lunga pauza eare
trebuie observatä inainte de a incepe aruncarea mätäsii inainte.
(Se inIelege ca aceastä paliza creste odata cu lungimea sforii
desfasurata).
Vet,i mai observa ea, la sfarsitul acestei pauze, varga e trasil
usor indarät de inatasea animatä de avantul dat.
Acesta e momentul pentru a porni varga inainte.
Prin urmare, dupa ce ali invatat sa aruncaii sfoara indarat, nu-
mai cand sin4il,i ea s'a intins complect, porIiil,i varga inainte cu o
miseare accelerata pana ce face un unghi de 45-500 cu suprafqa
apei; apoi slàhiili strangerea manerului i làsai varga sà se plece
sub impulsia data, panà la orizontalä.
executat, de randul acesta, timpii 3 si 4 si matasea s'a intins
inainte pe apa.
Figurile 15, J6, 17 va dau urmatoarele
Timpul 1 se executa din braI i cot ;
Timpul 2 se executa din antebrat Cu cotul aproape fix, pentru
a da sforii un avânt ascendent ;
Timpul 3 se executa din braI si cot, pentru a da sforii
un avant orizontal. obligand-o sa se desfasoare paralel cu apa,
nu catre ea
Tirnpul 4 se executd din antebrat, si e o cadere natural:á cAlre
punctul de plecare.
Supraveghiali-vä miscarile. Silit,i-va sa le executa-0 corect dula
inceput, fiindca e mult mai greu sd indrepta-0 o greseala intraid
obicei. Daca va surprinde anumit accident care se repeta, cautai,i
gresala care, sigur, e la origine.
lata bunaoara accidente frecvente la incepatori: sfoara loveste,
in panza, varga sau pescarul, sau, in fine, eade la spatele lui, in loe
sa se intindä in sus si inapoi. Toate sunt datorite unei greseli savarsite

www.dacoromanica.ro
ik2 TRATAT DE PESCUIT

In timpul 2: ori accelerarea miscärii a inceput prea nrziu ; ori


iniscarea n'a fost ascendenn ; sau prea slabd ; sau, in fine, varga a
tlepasit prea mult verticala indärdt. Cu alte cuvinte mdtasea n'a
fost trimeasd sus, deasupra, indärätul pescarului.
Un alt accident frecvent este pierderea mustei din capät: pes-
carul nu respecn pauza i struna, nefiind inc5 intinsd indärät, face
Aire de bici.
In fine obisnuili-vd s'A lucraçi färä zmucituri, mlädios ; si nu ui-
ta-V cd varga i sfoara trebuie sä fie continuu in contact: in timpii 1.
2 i 3 varga trage sfoara, iar in pauz i timpul 4, sfoara trage varga.

IMBUNA.TA.TIRI. PERFECTIONARI. VARIANTE


Açi invä/at sà desfäsuraTi in aer 7-8 metri de matase. Acurn,
trage-0 din mulinet, in afarà de lungimea scoasä prin inelul din värf,
vreo 2 m de mätase pe care o cu mana stängä, läsänd sà anrne
eolacul intre maná si mulinet. ExecutaIi miscarea de aruncare dupä
cum açi invälat. iar la sfärsitul timpului 3, cand urmaIi cu varga
cäderea mdtlisii pe apà, daçi drumul colacului si-1 veIi vedea scäzänd,
sorbit prin inele de restul sforii, care s'a dus astfel cu 2 m mai departe.
Aceste miscäri de scurgere si invers, de retragere a sforii prin
inele in timpul 41), sunt foarte utile pescarului, pentru a-si corecta
imbunätäli intreaga miscare de aruncare.
Bunäoard prea multa forn pusli in timpul 3, ar tranti brutal
inätasea si musca pe apä, speriând pestele: un metru de mätase li-
beran prin inele in timpul 4, va corecta gresala.
Invers, o impulsie insuficientä datä vargii in timpul 3, ar face
inätasea sà cadä incAlcin pe apä : un metru din ea retras la timp
prin inele, va da o vigoare suficientä restului, pentru a se intinde
inainte.
Incerca-li acuin, dripà ce açi executat miscarea complecn de
aruncare, inainte ca mdtasea sä fi atins apa, sä refaceIi intreagri
1) In englezeste shoot.

www.dacoromanica.ro
PESCUTTUL CU MUSCA ARTIFICIAL( 43

miscarea, indarat si pe urma inainte: ve-li constata ea pute.li memine


intreaga sfoara in aer, atat avretne cat execut4 aeeste bätai ina-
inte si inapoi.
Daca iiiei seama de faptul ea, in timpul acestor batai, pute/i
lungi sau scurta sfoara ; daca mai stiIi ca timpul 3 e acel care im-
pune direcIia aruncarii si ea aceasta direcTie poate fi schimbata
oricand Cu 10-15°, vede-ti ce coreqiuni pre-tioase de distan-la si
41Irec-lie putqi aduce unei miscari Incepute. lar cand ve/i manui
N'alza Cu usurintia, vet,i
constata ca puteIi im-
pune di ntr'o data,
sforii, schimbari de di-
reqie cu un unghiu
mult mai deschis, luce-
pand exectrlia timpului
In plan orizontal si
terrninand timpul 2
intr'un plan vertical,
orientat pe noua di-
ree-vie vizata.
Tot bataile de care
am vorbit mai sus ser- Fig. 18,
vese i la altceva, in
cazul pescuitului Cu musca pluuware. Ve/i observa ca o musca,
oricat ar fi de bine unsa, se inearca dupa catava vreme cu apa
are tendirla sil se scufunde. Doua-trei batai executate in aer o
scutura si o zvanta in asa fel Incât, asezata usor pe lipa, pluteste
din nou.
Sa presupunem aeum ea frunzisul pomilor, s'arme de telegraf,
un pod, va impiedica de a desfasura in sus matasea. Incere4 exe-
cutarea intregei miscari in plan orizontal si vedea ca totul se
pone petrecc la I metru deasupra maluhti sau apei, ca aceeasi usu-
r irga.

www.dacoromanica.ro
44 TRATAT DE PESCUIT

Dacä insä nici acest lucru mi e cu putinIA si nu dispunqi de


spaIiu decat inainte, traget,i prin värful värgii o lungime de sfoarli
de 5-6 in; luali musca din värf intre arätätor i dege tul eel mare
al mäinei stängi si, pornind cu varga (lela vertical', inclinaIi-o
brusc in direcIia vizatä: yeti sitnIi cum Indtasea, pornità inteun
colac mare, và trage musca din degete si dacä-i da-ti drumul, se in-
linde inainte, asezänd musca usor pe apIi. A.cum, ridicand varga
foarte incet, musca se va apropia täris pe apä, iar dacä, odatä varga
ajunsä verticalä, iar o plecat,i brusc inainte, colacul se va forma din
nou, duciind musca cu el (fig. L9). Si daca avetii in n'Ana stangä rezerva
de ~ase de care vorbeam mai sus, yeti putea, dându-i drunntl, sh

Fig. '19.

lungit,i distant,a, la fiecare aruncare cu un metru. Singura greutate


va fi gäsirea moinentului potrivit pentru liberarea rezervei de m'A-
tase, anume momentul in care colacul stärnit de vargä n'a al Ins apa.
Cu deprinderea viá va veni i eurajul §i atunei vet,i putea ineerea.
treptat, lucran i mal grele ea, bunäoarä, treeerea nonlei sub rainurile
plecate pe apà ale unui pom, la adäpostul umbrei cäruia stä un
peste mai mare; explorarea ochiurilor din tre tufele de ierburi, sau
a vecinität» imediate a rädäcinilor de pomi si a buturugilor de sub
lipa, etc. Negresit cà vet,i pierde multe mute, irisa tot,i bunii pescani
au fäcui la fel si au fost

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIAL( 45

PESCUITUL
,ti sa aruncali musca artificiald; sunteli corect echipa-ti; siiii
mule sa cautali pestele.
ajuns pe malul apei si acum trebuie sà vá hotàrîi, sa pescui0.
Intrebati-va:
cum sa và apropiaIi?
unde veIi aduce la plasä pestele agalat?
cu ce musca ve-0 pescui?
Apropierea de apri trebuie facuta intotdeauna cu mare grije:
nu uitaIi ea, daca wÇi vazut un peste aproape de malul opus, mai
poi fi alii langa malul pe care vä gäsii, i mul/i alIii in mijlocul
apei. Incercand sà prinde-ti pe cel vazut dincolo, sperigi pe told
cei care se gaseau mai aproape. De aceea incepe-0 pescuind langa
malul pe care sunte-0, face-ti miscari cat mai discrete, profita.ti de
once obstacol de pe mal pentru a va ascunde in dosul lui, umblqi
binisor, nu sari-0, nu pravali-ti bolovani, fiindcä toate aceste vi-
braIiuni se transmit prin apä pestelui.
Se poate admite, pentru simplificare, ea' un peste care innoata
aproape de suprafara vede un obiect dela o distan-ya egalä cu de
ori Inaiçimea acelui obiect deasupra suprafeIei apei. Daca mai
Iinerp seama si de faptul ca pestele sta cu capul impoiriva curen-
tului, stiTi cà, gasindu-va pe un mal la nivelul apei, rasa' descoperit,
sunte-0. vazut de toIi pestii dela vale si din fa-0 pe o distan0 de
12-15 m, pe and pestii dela deal nu va' pot vedea deck, daca
se intorc 1). Alai adaogaIi la acestea i observaliunea ca pestele
distinge cu atat mai usor obiectele cu cat contrastul e mai mare
fala de fondul pe care se misca.
A doua intrebare, tot atat de importanta, vä va face sà renun-
adesea la locuri minunate si chiar la pesti mari
plecat sa pescuit,i cu musca artificiala, nu sa smulget,i brutal din
awl pesti surprinsi in locuri impracticabile care consiituiesc o

i) Aceastù distanta e sinnitor reclusA dacil peseuiti umbliind prin

www.dacoromanica.ro
46 TRATAT DE PESCUIT

excepIie. Prin urrnare, odatd ag44, nu-i puteti ridica din.


apd, Cu atat mai Min cu cat in astfel de locuri pesti
mai mari.
De aceea asiguraTi-vd c locul nu e plin de rAgdlii, rAddcini de
pomi, buturugi, busteni, sarme, etc., de a cdror prezentd profitd
imediat pestele agdIat, pentru a vä incurca i rupe struna.
Iar dacä plasd, cdutaTi o plaje, o depresiune a malului
pe care sä puteIi face vant pestelui odatd obosit.
In fine vd rdmane sä alegqi musca potrivitd. Aci, cloud lucruri
vá pot ajuta: observaIia i experienIa.
Açi vdzut cd se poate pescui fie cu muscd plutitoare, fie cu mused
seufundatd. Prima, de o intrebuinIare exceplionald la noi, e potri-
vità acolo unde pestele, la pandd, se ridied la suprafatá pentru a
ha mustele ce-i aduce curentul; sau pe suprafala increlitä de vant
a unei bàlçi, a unui lac, unde umbra gazei chiamd din adancul apci
cristaline pdstrAvul lacom; sau in amurg, pe luciul revarsAturilor,
unde pestele vaneazd färd teamd printre miile de musculiIe inselate
de ultima luminä reflectatd de apd.
In general insd, in apele noastre repezi de munte, veÇi fi scuti-0
de indoialä: veÇi pescui cu musca scufundatä.
aci, alegerea mustelor depinde de facultdtile de observat,ie
ale pescarului: deasupra apei, pe apd, pe ierburi, pc ramuri, sunt
mii de gaze. Din Cate tree duse de curent, pe unele le alege cu prefe-
rintä pdstrAvul si de gasirea acelora, ca si de calitatea
depinde adeseori succesul. Jar dacd açi prins intampldtor un peste,
scuturati-1 Tinut de coadä si veçi afla ce a mancat pand in clipa
cAnd prins.
In lipsä de informaTii utile si dacd incercdrile de observaIie
v'au rdmas zadarnice, puneti o strunä cu doud sau trei mute, foarte
diferite una de alta, bundoarä, in capdt, o imitatie de larva aquaticd,
la mijloc o mused cu aripi dar cu pdrul rar, iar sus, cdtre mätase,
o musca deasa in par care ar putea reprezenta o insecta cazutil pc-
apa si luptând pentru a nu se scufunda.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA 47

Astfel echipat IncepeTi a pescui ea o lungime de sfoara de


7.-10 m, dupa cum am mai spus, intai aproape de malul .pe
care va gasiIi, stand cat mai departe de apä, pe urma apropiin-
du-vd treptat si aruncând din ce in ce mai departe, catre malid
opus.
AruncaIi acum inustele de-a curmezisul apei si, Iinand pe at

ste*
-,

Sàgetile aratii unde sed pastrilvii in torent.

posibil sfoara intinsa, ca, duse de curent, sa descrie mi


arc de cerc care le apropie de malul pe care staIi. BagaIi de seama,
mustele s'au scufundat i, daca un peste a luat una din ele, nu va
putet,i astepta la o saritura: urmariIi struna i /ocu/ unde banuit,i
cà sunt mustele, pentru a fi gata sa inIepaTi pestele. BagaIi mai
ales de seama and mustele se apropie de mal: de sub ele se va
repezi adesea unul.

www.dacoromanica.ro
48 TRATAT DE PESCUIT

Acest peste. inselat, s'a repezit si a sorbit musca. Dar imediat,


siinind inselatoria, o arunca afara provocând un curent de apä
in sens invers. Tan clipa cea mai grea pentru un incepator: imediat
ce pestele a sorbit musca si inainte ca el s'o fi scuipat, trebuie In/epat.
Aceastri inIepare se face printr'o usoara miscare a mAinii, mis-
care care se transmite prin 1-m'O màtäsii, strunei cilrligului.

oiten

'
I-
, . 17: 11!
CV: `4..k;... --

=
, '.. ' a -.., -.1,.
10 , u. i .i.. ...§ .. ... g., ,,
co 'I n" ' ' r ' .
'
. .
-r - sia% :V. P ' ....:"''''..
,,,%.,,,. .ktt. ',... .. ......t
. ' ''''
.'
°
I
a ;.
1 - ..' 1. " 7: r ' i. ' . r ' .

'......4-' 7 ' .....'::..Z. ...r .."-ir' Ijr;'' ' -


1'..,'. -S. .4-7- , R "rrT.r...:::,....- 'avms ' O; ,=;--, '-'' ° _.,,-111W - -- .

- -....___,a-T. --- ..... _Ir ...,,t- - ,.-- ,',.r, .': ----... :-:,.. li.,_ .- ,:' , -4.-- - ....t...._,- -,--

7. W.,:7 - '
-,;---'..., -7 -T-.,,-,-,_ .7 ..-_._' ,

774----4tr-,*__-_-.
Pastravii stau peste zi in partile mai Intunecate i nu viineaza la lumina
decat pe Inserat.

Daca miscarea e prea violenta, ori se rupe firul si musca rama' ne infipta
in gura pestelui pierdut, ori firul rezista si se spinteca buza. Daca
miscarea e prea slaba, nu se transmite la arlig si pestele scuipa musca.
(Se inielege ca, daca sfoara pluteste in colaci, once miscare a
vargii e netransmisibild la arlig).
Pescuind in josul apei se intlinpla des cri, struna fiind intinsa,
pestele se in/eapa singur. Dar oricum, obisnui/i-va sa farei aceasta

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA 49

miscare ftagereitor, dar ca mOsurd, la once bAnuialà: la once umbrO


vi s'ar 'Area cA trece lang6 mute; la once licarire ; la once trae-
Iiune simità i in fine la once miscare anormald a strunei. Acesta
e unul din secretele succesului pescarilor norocosi
()data inIepat, pestele va cäuta sä scape trägand de fir. Pro-
fitaIi de aceastä traqiune care arcuieste varga, pentru a pAstra
continuu contactul cu pestele. Dac6 e mare si traqiunea puternicä,
printre degete, sa se desfasoare mdtase de pe mulinet. Nu
làsai ins6 pestele nici sà atingd fundul, nici sä se apropie
de obstacole, fiindcd se poate desgäla frecAndu-se cu botul de
ele. Nu-1 lásaçi nici sä vinä la suprafaIä unde sare afarä sau
bOlaceste i astfel, pe lângä faptul cä ponte scOpa, sperie pestii
din jur.
DacO pestele agälat vine cOtre vargd, ridicaIi-o in sus, pentru
a o merqine pe cAt posibil arcuitä si învârtii repede manivela muli-
netului, pentru a infäsura mätasea släbitä ; iar dacA timpul
sà facqi aceasta, scurtaIi firul trägAndu-1 cu mâna stângä prin
inele: Il veçi infäsura mai tOrziu. Manu4i, intr'un cuvânt, cu energie
insa Parà brutalitate, pestele agaIat, in asa fel incât sà innoate tot
timpul cAt va dura apärarea lui, având ca principiu arcuirea ino-
deratä a vdrgii i Iinep minte cä, in apele put,in adânci, mOnui
mai bine si mai sigur un peste, dacii veÇi arcui varga intr'un plan
oblic,, nu vertical.
Nu daIi sfoarä pestelui decat dacä tracliunea và pune struna
sau varga in pericol.
Dela un timp, pestele va da semne de obosealä. Dacd n'avep
plasä, aducqi-1 at mai repede dare plaja sau depresiunea de care
am vorbit mai sus. Continuqi a-1 trage cätre mal pânä când, pestele
având elan, o mic4 sforlare 11 va face sd salte pe uscat.
DacA aveIi plask trecqi varga In mâna din susul apei (in aprt
curgOtoare), deschideIi plasa cu cealalta I-nand i, cufundând-o cu
gura in sus in al.* nemiscatä pAnd când, folosind eurentul,
aduceIi pestele deasupra ei: ridicaÇi atunci plasa ca pestele. Sub
4

www.dacoromanica.ro
50 TRATAT DE PESCUIT

nieiun cuvant nu ineercaIi st prindeti pestele Cu plasa: 11 speriqi


aproape sigur.
sit-1 sciipa-0
Un peste prins trebuie eliberat ori omorIt imediat.
Daca e de tale mica, sau va imiiÇurniÇi cu einopa de a-1 fi adus
pan& la plasa, udaIi-va palma si apticati-1 peste trup binisor, fgra
a-1 strange prea tare; desgal,a0-1 co bagare de seama cat mai repede
da/i-i drama Daca pute/i face toate aceste operaIii sub apcl,
Cu atat mai bine ; iar cand da/i drumul pestelui, nu-1 aruncaIi nici
de sus, nici departe.
Pestele se ucide fie frangandu-i gatul, dupa cum arata figura

alaturata, cu o miscare scurta, fie, daca e mare, taindu-i prin ceafa


bulbul rachidian cu o limb5 de briceag.

Cu toatri raritatea lor, veÇi intalni por/iuni de rauri Cu pastravi


unde apa curge lin, fie pe funduri de bolovani In ale caror inter-
sti/ii pastravul stä la panda, fie pe funduri de nisip unde el ese
la vanat pe Inserat, fie, In fine, pe funduri ierboase unde, la mar-
ginea rogozurilor si sub malurile roase de ape, pestele asteapta
insecta care cade sau pluteste la vale.
Aci, In inomentul cand pastravul vaneaza, daca stali
in afarä de zona In care va ponte vedea, yeti observa ea, la intervale

www.dacoromanica.ro
PESCU1TUL CU MUSCA ARTIFICIALI 51

aproape regulate, acelas peste, in acclas loc, se urea' si ja una


din mustele ce plutesc.
Acestea sunt locurile i momentele potrivite pentru pescuitul
Cu musca plutitoare.
Dar, in asemenea ape, vizibilitatea e sporita considerabil; pe
de alta parte incetineala Cu care insecta e purtata de curent scu-

' - - ,11..V., i
¡Al
- ,

"' " ::)1''''4' I.:


1", t , 7 .1: ,,, ,..,. - -r
..:;4:: **WX7..- -.15
, ,-.7-t
1 4V-4
1
11
'141
1, , ''. ' 'ro, s yi 3 " '7
4116= -
'
''''
, ,.

'''' - ' . 7F'71'...."' ,


,...r, '"Tikk...t , 's aet.,
=5,411.- -:4,0.:,T...4
.. -,... . ii:. '., --, ,,r.
14 ,,..-4r
.11
1,,,,, .... ..
".', 1.1.,:i- w. -F:i, 4i

O 't

Prtstriivii stau la pAndà 1ângì cäi i sub ramurile rAebitelor.

teste pestele de graba la care e constrans de apele repezi si-i d'a


timpul sa examineze cu mai multa circonspectie prada, inainte
de a o lila.
Asa dar necesitatea de a nu trezi banuielile pestelui a determinat
fine-tea strunelor i implicit a sculelor in general; iar preocuparea
de a-i oferi o imita-tie cat mai apropiata a insectelor naturale a dus
la fabricarea acelor minunate musculite recomandate in pescuitul
de suprafatá.
4.

www.dacoromanica.ro
52 TRATAT DE PESCUIT

aici s'a exagerat diversitatea lor, 'lusa prezenla unui numilr


enorm de varietilti nu trebuie sd mire atilt, intr'un eatalog care se
adreseazii tuturor pescarilor de pe glob.
Pentru a pescui cu musca plutitoare e nevoie de anumite pre-
cautiuni suplimentare. De pildd sfoara trebuie l'usa bine si pe urma
stearsii. pentru a o face sä pluteascil pe alta 1).
De asemenea struna trebuie schimbatä, atta pentru a pune una
mai fina', cat si pentru a intrebuinla o singura musca. Atk caderea,
ek i ridicarea a dona sau mai multe mute phititoare, pe supra-
fka unei ape linistite, ar risca sà sperie pestele.
In fine musca ea insäsi are nevoie, pentru a pluti mai bine, sil
fie unsa.
S'au fdeut fel de fel de vaporizatoare, de ungatoare si de sticlut,e
portative si incasabile pentru a purta i intrebuintia uleiul de para-
fina recomandat pentru acest scop. Sfatuim pescarul sd nu se incurce
eu purtarea unor astfel de accesorii. Raritatea ocaziilor de a pescui
Cu musca plutitoare ne indeamna s'O simplificam lucrurile, recoman-
dand metoda de mai jos, de altfel (1°N-edita excelenta. Luali cu
degetul arätator pu-0nd unsoare din acea intrebuirqata pentru
matase, frecati si pe degetul cel mare, iar pe urnid framantaTi,
'futre aceste douri degete, perii si penele mustei uscate destinate
pescuitului. Musca va pluti perfect, mai cu seama daca aVi
buinIat foarte puÇinä unsoare.
Totusi, dupd ekeva aruncari, aceasta musca ar avea tendintia
sa se innece, dacd scutura-o de apd la fiecare noud aruncare.
Pentru aceasta veti intrebuinIa beitaile inainte i inapoi de care v'am
pomenit mai sus.
Daca uriniáriIi un peste determinat, apropia-ti-va de {ya eu
mari precatgiuni si aruncali musca in susul lui, asad ea apa s'o
adued in mod natural pe deasupra lo(ului unde se grisqle.
1) Cía mai huna unsoare pentru aeest seop e facuta dintr'un amestec de
parafina, vaselina si ceara si se gaseste, gata preparata, la loti marii fabrivanti
si negnstori de articole de pesenit.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALA 53

Obisnui-ti-vä sá aruncarti usor. sa aseza-i musca pe apa ca


un fulg. Pentru aceasta arunca-ti deasupra apei, nu catre apd. lar
(bred pestele a luat musca, irrtepa-ti usor, mai ales daca firul e intins ;
mutturni-ti-va sa intinde.ti firul si pestele se va inepa singur cobo-
rind catre fund.
Alegerea mustei potrivite e o chestiune de rabdare si de obser-
vaTie. In general mustele mici sunt bune ziva, cele mari pe inoptat.
Pe cat posibil, e bine ca ele sä se inspire dela mustele a caror viata
se perece pe apa pescuita. Dar, daca e adevarat ca succesul apar-
-tine acelui care cunoaste mai bine insectele i tie sa si le aleaga
si sh le imite, e tot atat de adevarat cä, pan'acum, nimeni nu
poate prevedea ce anurne musca va fi huna peste zi pe apä. Ni s'a
intamplat sà vedem mute care, desi doi ani pe rand au dat rezul-
tate minunate in tot timpul sezonului, s'au dovedit al treilea an
complet ineficace, in acelas sezon si pe acelas
Pe de alta parte, suntem datori sà recunoastern ea, Iarani lo-
calnici, uneori adevara-ti pescari buni, pescuiesc tot anul cu doua-
trei mute si prind pastravi din belsug 1).

PESCUlTUL IN SUSUL APEI


S'ar parea ea pescuitul iii susul curentului, up-stream )), cum
il numese Englezii, t en remontant l'eau », e ceva care nu se
poate practica cleat in raurile lor plate si linistite, care curg printre
trestii, cam cum e Presmerul, langa Brasov si cum nu sunt multe
din apele noastre cu pastravi.
Intr'adevar, mentinerea contactului cu musca si mai cut seamil
Cu o musca neplutitoare, precum i hyteparea unui peste neväzut
1) Am cunoscut pe unul care crestea un cocos sur, numai pentru pencle
care-i serveau la facerea mustelor, cu care era intotdeauna sigur ca prinde p5-
stravi. (E adevlirat cS n'am avut rähdarea, nici timpul s5-1 urmilrim atilt de
aproape, incAt s5 putem afirma ea' pasträvii erau Intotdeauna prinsi numai cu
musc5).

www.dacoromanica.ro
54 TRATAT DE PESCUIT

nesimtit par, la prima vedere, lucruri Cu neputin0 in apele noastre


repezi de munte.
Dar, eu timpul, deprinderea Cu mfmuirea mustelor venind,
intr'o build zi yeti hytelege ceeace se numeste a simli musca la
Parini s'runei. i tot cu timpul, urindrind mustele pe fata misa-
toare a torentilor, ve-ti deprinde sá deosebiti, sub luciul nestatornic,
umbra fulgerdtoare a pdstrdvului. i atunci yeti prinde curaj
yeti incerca sd pescuiti in susul apei. convinsi fiind de logica argu-
mentelor date de partizanii pescuitului in sus.
E firesc sä ne putem apropia mai mult si mai nehdnuit de un
peste care innoatd Cu capul intors in susul apei, dacd venim dindrird-
tul lui, din jos. Si din aceastd apropiere decurg necontestate
avantaje.
In primul rând, aceastd apropiere nesimOtd face ca pestele sd
ja cu mai multd ldcomie musca, mai franc ; §i e prin urmare intepat
mai sigur deat atunci and, alarmat, o ja cu timiditate sau o atinge
cu o repeziciune de fulger, cum face and, dei a vdzut pe pescar,
e saait » prin prezentarea indelung repetatd a unei mute.
<c

Pe de altd parte putinta de a mânui o sfoara scurtd conslituie


o mare inlesnire, atât pentru a int,epa pestele cât i pentru a-1 con-
trola i obosi odatd agd-tat.
Dar iatii §i alte avantaje.
Pozitia pestelui fatd de pescar face ea miscarea de intepare,
dinspre cap spre coadd, sä tindd sà infigd carligul in gura deschisd,
spre deosebire de ceea ce se petrece and pescarul aruned mustele
In jos pe apd: miscarea de intepare Linde atunci sä scoatä musca
din gura pestelui.
In fine situatia pestelui, in sus de pescar, face ca aceasta din
urmd sä aibd curentul de partea sa, folosindu-1 pentru a obosi
aduce la plasd pestele mai cu usurintd.
In schimb acest fel de a pescui e mai greu.
Aci struna nu e intinsd de apa care o trage i pästrävul nu
se inteapii singur, cum se intampld deseori pescuind in jos.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIALI 55

Nevoia de a ment,ine contactul nesldbit cu musca, pentru a


putea înepa fulgerätor pdsträvul care s'a repezit, constrange pes-
carul la dese aruncäri si la recuperarea neinceta Ca' a prisosului de
sfoard. (Aceste miscdri sunt compensate in parte de faptul cà se
pescuieste la distan-p micd).
Iatd acum altd dificultate, cea mai mare, acea care impiedicd
pe mulli pescan i de a practica acest pescuit si de a-i pricepe far-
mecul : vederea pestelui si a strunei.
In adevdr, cu o strund care se destinde in toald clipa, cu niste
mute cufundate in apa involburatd, nu existd alt mijloc de a sti
dacä pastrilvul <cse dä >>, deed t o vedere agerd si deprinsd, care
supravegheazä cele mai usoare tresaltrui anormale ale strunei, cel
mai mic val neasteptat. Ochiul nu trebuie sä piardä o clipd locul
unde trebuie sd se gdseascd mustele si struna. Iar mâna trebuie sil
inIepe la once bänuialä, cu o miscare ward, cu o tresdrire care
devine asa de sigurd cu timpul, incat nici nu smulge mustele din
apà, dacä bdnuiala a fost neintemeiatä. ci le lasd sà pluteascd tot mai
aproape, pdnd la picioarele pescarului.
O vargd mlddioasd, moale, o matase nu prea grea si o
struda de vre-o 2 m sunt necesare pentru a putea face färd sfor-
läri aruncdri scurte: 6 7 metri de sfoard i strund, plus vre-o 3
metri lungimea värgii, fac ca arunedrile sä fie de cel mult 8-10 m.
La yârful strunei se pune o musca rarä in pär, o imitaIie de
larva sau nimfd, iar la 70-80 cin pe strunä in sus o mused
pdroasd, aproape plutitoare.
In general pdstrAvul ia indiferent pe una sau cealaltd dintre
mute: cei dela suprafaIä pe cea plutitoare, cei mai dela fund
cea din cap. Dar dacä pdsträvul e inddrdtnic, luerurile trebuie sil
se petreacä pe NA cam in modul urmdtor, conferind un nou avantaj
acestui fel de a pescui. In poziOa strunei intinse pe apd de jos In
sus, prima trece musca plutitoare care, chiar cAnd nu e luatä de
'Astray, stdrneste curiozitatea lenesilor, care pregetà sà vinil la
suprafa/d. La c4iva decimetri de ea vine musca din varf care e

www.dacoromanica.ro
56 TRATAT DE PESCUff

cufundatä in apä si trece la botul pastravului: de data asta prada


e prea comodä pentru a mai fi refuzata.
Aruncarile se fac in evantaliu in susul apei, iar recuperarea se
face pe deoparte trägand prin inele prisosul de "ukase, pe de alta
ridicand varful vargii care se gäsea, la inceputul aruncarii, orizon-
talä. Cand struna ajunge aproape de pescar, douà batai in aer,
cu deprindere una singura, libereaza din nou lungimea de sfoard
necesara pentru o noua aruncare. (Aceasta luugime de 2-3 metri
e tinuta in mana stanga sub forma unui colac).
Dupä o serie de 3-4 aruncari, care au acoperit aproape toatä
largimea paraului, unul sau doi pasi inainte si o nouä serie de arun-
cari, fac sä ramând putine locuri nepescuite. Bineinteles ea, acel
care cunoaste mai bine obiceiurile pestelui si locurile potrivite, va
pescui mai cu folos. insiständ unde trebuie.
Odatä un peste agatat, dibacia pescarului combinata cu puterea
curentului, aduc pasträvul la vale, catre plasä. i iata aci unul
din marile avantaje ale pescuitului in susul apei: un peste prins,
°rick, s'ar sbate, nu va speria pe ceilatti, de vreme ce lupta va avea
loe la vale. läsand linititä portiunea de apa neexploratä.
Pescuitul in susul apei e ilicomparabil mai pla cut daca e prac-
ticat umbland prin apa, prin vadul raului. Nu numai ca se poate
astfel -tine seamd exact de sensul curentului, nepescuind decal, in
susul lui, dar unul din principalele cusururi ale pescuitului de pe
mal e astfel inlaturat: locurile cele mai hune nu vor mai rämäne
nepescuite.
E o mare deosebire intre acest pescuit activ i acel in care mus-
tele plutesc la capatul strunei intinse de curent, pescuind ele Os-
trdvul, care se agata singur.
Acest adaos de contributie personala la reusita prinderii pesteiui,
ca i constatarea cà « zilele relesunt mult mai rare decat se spune
pAstrAvii mai putin capriciosi de cat pretinde reputatia lor, fac
pescarul sà paseasca mai increzator care rau i sà dea drumul victi-
melor lui cu mai multa generozitate, ca unul care a gasit secretul.

www.dacoromanica.ro
CAP. III
PES CUITUL ARUNCAT
Pescuitul aruncat permite pescarului sä exploreze o cat mai
intins5 poqiunc de apà, prezentand pestelui rdpitor, fie in adan-
cime, fie c4tre suprafaT5, o nAluc5 sau un peste mort care-i dau
iluzia unei pfäzi vii, ränite sau fugdrite.
Umbletul si miscärile largi si repetate ale acestui fel de a pescui,
practicate intr'un aer curat si rece, fac din el un exerciliu fizic com
plect. Iar mulIumirile pe care le (15 invingerea greutdt,ilor si
lupta, plinh de emo-pi, cu un peste de tale mare, indreptä/esc pe
cei care-I practica sä atribuie pescuitului aruncat o valoare spor-
tivA deosebità.
UNELTE
Am vAzut cA, pentru a arunca o musculi0 imponderabil5, e
rievoie de o matase grea care, desfásuraid in aer, trage dup5 sine
struna si musca.
La pescuitul aruncat, dimpotriv5, impulsia datii de varg5 e
folosith de dáluca grea, care trage dupà sine firul. Acesta,
mai usor pentru a frana cât mai put,in nAluca pe traiectoria ei,
se desfäsoarà sub tracTiune de pe bobina mulinetului.
Varga. Várgile pentru pescuitul aruncat se fac tot din bambu
construit sau din greenheart (c, fig. 5, pag. 26).
Dup5 adancimile si distanIele la care se pescuieste, dupä in5-
rimea pestilor urrnäri;i si dupil preferinIele pescarilor, se pot 'futre-
buinta värgi pentru una sau amandou5

www.dacoromanica.ro
58 TRATAT DE PESCUIT

Pentru peseuitul cu o singura inânli se fae vargi de 1,50 ni pAna


la 2,60 ni 1); iar pentru pescuitul cu anuindoula mAinile dela 2,40 ni
pii la 3,60 in. Greutalile värgilor variazli, la prima eatcgorie dela
'100 la 250 gr, iar la a doua dela 250 la 750 gr.

Fig. 21.

Data fiind friqiunea rapidri a int5sìi In inele, acestea se fac, toatc,


mai largi i diptusite interior fie cu agat bine slefuit, fie cu por/elan.
Miinerul viirgii se face In asa fel incat mulinetul s'a' se poata
fixa dinaintea Iiiâinei care sine varga, iar la Nr5rgile pentru doua
i) Americanii fue i intrebuinteazi1 vargi pentru o mAni1 de mai putin de un
rnetru lungime: creciera e:1 e o exagerare.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 59

niâini inelele pentru fixat mulinetul sunt deobicei mobile pe toald


Iungimea inânerului, pentru a permite pesearului s fixeze midi-
netul acolo uncle Ii e mai indemand.
Cum aci e vorba de aruncat greutAIi i cum acestea variaza
dup6 mdrimea nälucii i dupà adéncimea la care stint destinate
evolueze, se inplege ca o varga nu poate fi buné pentru aruncat

Fig. 22.

oricare din aceste gretitäli. De aceea, dupé greuttitile pe care le


pot arunca, värgile se claseazil in ate patru categorii:
pand la 10 grame ;
dela 10 20 grame ;
dela 20 40 grame ;
dela 40 70 grame.
Mulinettd. La pescuitul aruncat e nevoie de un mulinet spe-
cial. In principiu trebuie ca bobina sit fie usoard si liberé, atéta vreme

www.dacoromanica.ro
60 TRATAT PE PESCUIT

cAt greutatea isi menIine viteza pe traiectoria impus4 ; dar franatIi


pe inAsur5 ce viteza scade, pentru a se opri când greutatea cade
in apd.
S'au incercat si reusit o mullime de modele cu control automatic.
al bobinei, principiul de baza fiind o bobinà cu cAt mai punii
inerlie. Fie c5 frâna e permanentd (fig. 93-24), fie cä ea e deter-
minan.' de slAbirea
trep tata a tensiunii
sforii ce se desrä-
...- soaril sub traqiunea
controlul
bobinei e efectiv si
riscul perucii 1) e
foarte redus.
Sunt dou6 feluri
de mulinete, am pu-
tea zice dou:á stiluri:
englezesc si ame-
rican.
Englezii fac mu-
,....,>.., linetul cu bobina
ingustli de diametru
mare (fig. 21). A-
Fig. 23. mericanii fae bobine
largi cu diametru
mic, corectAndu-le prin aplicarea unui sistem multiplicator si a unui
distribuitor automatic al sforii pe bobinA (fig. 22). Intr'adevrir,
mulinetul trebuie s'A poatd recupera uneori destul de repede, iar
pe de alta parte, dac6 pe bobinele largi sfoara n'ar fi egal distri-
buitä, spirele incAlecate ar provoca incurcAturi la fieeare incereare
de aruncare.
-t) Peruca este ineurcàtura produsa pe bobina mulinetului de faptul cá firul

nu s'a desfAurat normal.

www.dacoromanica.ro
PE S CUITUL ARUNCAT 61

Cu toate ca unele mulinete multiplicatoare inlesnesc. gra¡ie


usurinIei bobinei lor, arunearea unor greutaIi foarte miei, 4-5
gr, lucru care poate fi de folos in anumite imprejurari, este
just sO ardtam crilicile aduse lor.
In primul rAnd e inexacta afirmaIia ca. gratie sistemului multi-
plica tor. acest mulinet aduce mai repede naluca prin apà. Expe-
riena si un caleta sim-
plu dovedesc ca un
mulinet simplu de dia-
metru normal aduce
naluea tot ant de
repede ca si un una-
tiplicator. (De atlfel
pu ma i pese (ti tul Ostra-
vului necesita adineren
nalucii repede prin
apa).
Pe de altä parte,
sis t emul de angre-
naje si de distribulie
automatica a firului
pe bobina larga ce-
rAnd o fabrien0e com- Fig. 24.
plican', la calitate e-
gala, un multiplica tOr e mult mal seump decht un ntulinet
simplu.
Dar iatä un cusur mai grav, cel puTin atAt CAL fabricanIii nu .vor
schhnba poziçia manivelei acestor mulinete: muline tul multiplicator
trebuie fixat pe varga deasupra, aceasta având inelele in sus.
Pe Muga ca aceasta poziVie e nestabila, greutatea mulinetului
tinzand sä roteasca varga cu inele in jos, iata acum pe figura ala-
turata care e rezultatul acestui mod de a pescui, alud varga e ar-
cuitil de un peste (fig. 25).

www.dacoromanica.ro
62 TRATAT DE PESCUIT

Veri vedea imediat c, in loe ca sfoara sa nu atingd deck inelele,


ca freacá varga in mai multe puncte, uzrindu-se pe ea si tdind lega-
turile si lacul lemnului.
Figura 26 Va dri aceeasi vargri, sub aceeasi traqiune, Cu mulinet
simplu fixat dedesubt.
Mulinetul pentru pescuitul aruncat trebuie sil fie de o calitate

26

foarte bunä, atat in ce priveste sistemul de frAnare si de control


al bobinei, cat si, mai ales, in ce priveste axul si huesa care suportii
invktirea foarte rapidd a bobinei.
Oricare ar fi insd sistemul de control al bobinei, niciunul nu
se va putea apropia de sensibilitatea si mai cu seamà oportuni-
tatea controlului operat de deget. De aceea sfrituim pescarii
incep6tori sä invele intai a se servi de frana mulinetulni, iar pe urmli,.
slribind din ce in ce acest control mecanic, sa se deprindà a controla

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 63

bobina cu degetul (aratator sau degetul mare, dupa pozi-tia muli-


netului si forma lui). Numai asa vor ajunge sä traga maximum de
pläcere si folos dintr'un echipament bun.
Sioara. Dupa mulinet, in ordine de importaqa, vine sfoara.
aci insà sfoara e tot o matase. Inteadevar, un lung sir de expericnj-e
a dus la alegerea mkasei, ca fiind cel mai bun si trainie material
pentru. Teserea sforii de pescuit.
Pentru pescuitul aruncat e nevoie de un fir foarte usor si mla-
'dios, care sà nu stânjeneasca nici sborul greufalii, nici desfasu-
rarea bobinei. Tar pentru a impiedeca incarcarea firului cu apa,
ceea ce 1-ar ingreuna, ca i pentru a impiedeca pkrunderea in Iesa-
turd a fragmentelor microscopice de nisip i argila in suspensie
apa si care, incorporate, determina o importanta uzura a firului,
mkasea nouei i uscatä se unge sau se impregneaziA cu un ame-
stec de vaselina, parafina si cearä. Aceasta operaIie se repetà din
când in când cu ingrijire i numai dupa cc mkasea a fost perfect
uscata la umbra.
Se face, tot pentru pescuitul aruncat, o matase impermeabili-
zatä ca i cea pentru pescuitul cu musca artificiald. Cu tot apretul
din esatura, aceasta matase e destul de mlddioasa pentru a putea
fi intrebuinptä la aruncarea nälucilor si are avantajul de a fi mai
durabila. Ea nu se potriveste insa decât mulinetelor cu diametru
mare: nu ponte fi, prin urmare, intrebuintata pe mulinetele multi-
plicatoare de gen american. Pe de alta parte, fiind mult mai scumpa,
nu e de recomandat deck in ape libere, unde obstacolele nu-i poi
roade emailul ruinându-i
Grosimea sforii pentru pescuitul aruncat este determinatä de
greutatile nalucilor intrebuinpte, lungirnea värgii, capacitatea muli-
netului si talia i felul pestilor
De pilda pentru pescuitul de pdstrrivi, uncle se intrebuinteaza
o varga de o mana si greut4i rareori depäsind 15-20 grame, o
matase de 6-7 kg rezisten¡a e suficienta ; iar pentru stiuca, uncle
se arunca naluci care, cu sau fara plumb, ating uneori 50-60 gr,

www.dacoromanica.ro
64 TRATAT DE PESCUIT

unde, pe de altd parte, e nevoie sa poata fi smulsa naluca prinsa


intr'un pale de ierburi, in fine unde un peste mai mare poate fi
stapanit mai bine cu o varga mai lunga, se pot intrebuirga sfori
de 10-15 kg rezisten/a. Iar ca lungime, desi 40 m sunt suficienIi
pentru aruncari normale, nu trebuie pierdut din vedere ca un peste
mare poate lua dintr'o singura fuga 30-40 in de sfoara ; prin ur-
mare 80 sau 100 in sunt necesari pe un 'mulinet.
De catava vreme a aparut pe pia/A, sub denumirea de (( fir ja-
ponez #, un preparat din matase naturala aglomerata, dinteo sin-
gura bucata liana la 100 m, bineinIeles, de grosimi diferite. Acest
preparat, recomandat in toate cataloagele de pescuit, e inteadevar
foarte bun la intrebuint,are si poate inlocui matasea la pescuitul
aruncat, cu atat niai mult cu cat e foarte ieftin. Are Mgt inconve-
nientul de a deveni ca o sarilia, ()data uscai. Pentru a-1 intrebuima
din nou, trebuie fie udat o ora inainte de a pescui, fie conservat
inteun amestec de untdelenm curat de indsline si glicerina, in
cantitali egale.
Preçul redus al acestui fir a determinat pe unii pescan i dea
preferinta, trecand peste aceasta complicatie a conservarii lui.
Strune. Intre matase si naluca se intrebuint,eaza i aci strune.
Dar strunele pentru pescuitul aruncat sunt scurte: 30-50 cm pentru
varga manuita cu o mana si 90-120 cm pentru cea cu douà maini.
La pescuitul de pastrav si biban se pot intrebuima strune de
fir de FlorenIa sau de fir japonez. Pentru lostrifá, stiuca, salau,
riscul de a vedea struna taiata de diOi pestelui a facut sa se gene-
ralizeze intrebuin-tarea strunei de metal, fie dintr'un fir, fie din
mai multe fire rasucite in cablu. Pe l'anga soliditate, acest fir me-
tale e mai putin vizibil, fiind mult mai subOre.
Atragem atenIia asupra unei greseli savarsite de majoritatea
pescarilor care practica pescuitul aruncat: intrebuiMeaza strune
metalice mult prea groase. Rezultatul e ca, in caz de ruptura, in
loe de a pierde cel Inuit o näluca si o struna, acesti pescan i mai lasä
si o bucata de matase, care poate fi uneori considerabila.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 65

De aceea e bine ca struna sà fie alcatuita din dona bucäli dintre


care, cel pgin cea superioarä, sa fie mai pgin rezistenta la trac-
Oune deck matasea : bunaoara un fir de Florenla de grosime mij-
locie, inadit la un varf din fir de gel printr'un vartej, poate constitui

it

Fig. 27.
Strune, palete excentrice (a), inele crApate (b), vártejuri (c),

o struna care sa reziste din/ilor unui peste rapitor si sa cedeze totusi


inainte de a pune in pericol matasea.
Pentru- a fi atragatoare, ndluca din capatul strunei e animatà
mai intotdeauna de o miscare de rotatie sau oscilgie neregulatä.
Aceste invartituri se transmit de-a lungul strunei la mkase si,
daca sunt in acelas sens, in cursul unei zile de pescuit se insumeaza
traducandu-se printeo rasucire care stanjeneste-desfasurarea normal&

www.dacoromanica.ro
66 TRATAT DE PESCUIT

a firului, Il incured i, când firul e de miltase impermeabilizata,


Il ruineazit plesnindu-i emailul si storeand tot apretul din el.
Wirtej. De aceea
---------- ------ - -
aci se intercaleazii.intre
niilued strum's'', si
chiarIn mijlocul
strunei, unul sau
mai multe viirtejuri
$FOActa
alattuite din cloud
srkuNA inelusc, until pur-
land un ax, (eliTtlalt
Fig. 28. bucsil care ab-
d) plumb excentrie mobil. (e) plumb ex:centric fix. soarbe rotaiui,ile
nälucii (furgilu).
Plumb. Pentru a da raducii greutatea necesard atilt arum:aril ei

Fig. 29.
la distan/e mari câtsi eufundririi pentru a evolua la o adilneimc utilä,
se intrebuirrteazii plumbul excentrie, interealat Intre strunil

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 67

mutase. Excentricitatea plumbului pe ax Il face sä frâneze once


invártiturá a nálucii pe care vârtejul n'ar putea-o opri.
Astázi iiìs, când nálucile se fac din ce in ce mai grele, plumbul
tinde s4 dispara 1). Iar rolul de frând a invArtiturilor revine unei
mici palete excentrice si transparente (a, fig. 27), fixatá intre ma-
-tase i strunk sau uneori insAsi nälucii a chrei singurà parte poste-
rioard se invartqte, partea anterioaril fiind grea, excentratà i fixk

Fig. 30.

Nutro a fixa náluca la strunä ca si pentru a o putea schimba


Cu usurinVd, se obi nuiete intrebuintarea diferitelor sisteme pe
principiul inelelor crápate (b, fig. 27).
iVàlucL Am arátat eá, la pescuitul aruncat, pescarul atrage
pestele rápitor prezentandu-i, in general, o imitatie a unui peste
fugar sau ránit.
1) Intr'adev5r aceastil repartitie a greutalii in dona puncte din care plumbul,
mai greu, depfisea pe traiectorie naluca, se dovedeste däunritoare prceizituni.
aruncarii.
5*

www.dacoromanica.ro
68 TRATAT DE PESCUIT

Cea mai obipuita dintre naluci e lingura (fig. 29, 30, 31), alca-
tuita dintr'o paleta scobita de metal strälucitor, in forma de lin-
gura Para coadd, fixatä la un capat de un vartej sau pe un ax, in
jurul caruia se poate invarti sau oscila. Alaturi de lingura, sau la
capa tul celalalt, a-Lama unul sau mai multe carlige, de obicei triple,
de care perele se apta* cand se repede.
In afara de linguri, se intrebuinteaza nenumarate forme de

Fig. 31.

peri de metal sau lemn, cauciuc, celuloid, etc. Aceri peri, trar
prin apä, sunt anima-ti prin diferite sisteme, fie de mirrtri verti-
cale, orizontale, de rotatie sau oscila-tie, care dau perelui rapitor
iluzia unei victime upare.
Toate aceste naluci sunt bune, daca raspund condiOunilor
toare
sil fie atragatoare ;
carligele sa nu faca corp cu näluca, ci sa fie legate de ea
printr'o articulatie sau un cablu flexibil, caci altfel perele agajat
se va servi de corpul nàlucii ca de o parghie pentru a se desga-ta ;

www.dacoromanica.ro
PE SCUITUL ARUNCAT 69

Fig. 32 i 33. Naluci cu cap excentrat, gnu qi fix.

www.dacoromanica.ro
70 TRATAT DE PESCUIT

c) sä °puna' o rezistei0 suficienta in apä pentru ca, navigand


la adâncimea dorita, sà intinda bine firul.
Cu cat apa va fi mai intunecata, 1-tablea va fi mai stralucitoare
Myers, cu cat apa va ri mai limpede, Cu atat va fi naluca mai
dls. creta.
In afara de aceste naluci, se fac aa zisele monturi (fig. 36, 37),

Fig. 34.

alcatuite dintr'un ax sau un clwipr, plumbuit sau nu, purtand


doua sau trei carlige triple pe cablu flexibil.
Aceste monturi sunt intrebuinIate cu un pWisor mort fixat
pe ele. Mirarea acestor ndluci e asigurata fie de curbura data pe§ti-
orului i axului infipt in corpul lui, fie de pale tele care se crasesc
fixate de unele sisteme.
Un fir de a-ta sau de metal subiire, legat peste carlige i truptd
pqtelui,i1 impiedecä de a fi smuls in tintpul mirarilor de aruncare.

www.dacoromanica.ro
PESCITITUL ARUNCAT 71

aici pescarul are nevoie, pentru a scoate pqtele din apa,


le plash'.
Gala. Dar, din pricina carligelor triple ce atarna de naluca,

Fig. 35.

ochiurile pla§ii au deseori de suferit, daca pqtele e greu. De aceea,


de Cate ori pwele urmarit e de tale mai mare, cum e bunaoara
§tiuca, plasa e inlocuita cu folos prin gala (g, fig. 11).

Fig. 36.

Acest instrument e alcatuit dintr'un carlig mare de qel, de


5-7 cm deschizatura, foarte ascuIit i fixat la capatul unui mailer
de cel puIin 70-80 cm lungime, ale carui bucA ti, fie ca se frang.
fie ea aluneca unele intr'altele,trebuie sa poarte un dispozitiv
de protertie a varfului carligului, pentru a preveni accidentele.

www.dacoromanica.ro
72 TRATAT DE PESCUIT

Cutie. Dat fiind numarul de carlige triple zbarlite pe ele in


toate sensurile, e exclus ca pescarul sa poarte nalueile altfel decat
inteo cutie. E bine ca tot in aceasta cutie sa existe si un corn-
partiment separa t pentru strune, precum si unul pentru rezerve ca
plumbi, vartejuri, carlige, etc.
Un clestisor plat cu o parte
taioasa va fi de mare folos-
pentru repararea sau facerea
strunelor.
Pentru stiucile prinse, din
a caror gm% teribil armata nu
se pot scoate nalucile Para
perico!, se intrebuinIeaza un
fel de U puternic de (4e1 pe
care-I putem numi ceiseeitor
Fig. 37. care, inserat intre falcile pe-
stelui, i le niergine deschise,
in timp ce furcu/a extrage carligele fard pericol pentru degete.
Sacul, briceagul, etc., sunt accesorii necesare oricarui fel de pescuit.

ARUNCAREA NkLUC II
Pentru a explica principiul aruncarii unei naluci vom aminti
cloud arme vechi care foloseau acest principiu : prastia lui David
si catapulta.
Inteadevar, un corp a nimat de o miscare circularä rapidà,
liberat la un moment dat, plcacä pe direclia tangentei (AD)1a cercul
descris in punctul eliberarii (A).
lata, prin urmare, ce se petrece la pescuitul aruneat, Cu urina-
toarele corec/iuni:
a) pentruca nu se poa te imprima greutatii, ea la prastie, o mis-
care circularä prelungita, elanul se da pe aproximativ un sfert de
cere, cu o miscare foarte accelerata ;

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 73

b) pentru a prelungi cat mai mult traiectoria, intArziind efectul


gravita0ei, se imprimä greutälii, in acela§ timp Cu direcIia, o mi§-
care ascendentä. Acest elan imprimat ndlucii se poate executa in
douà feluri: in plan orizontal sau in plan vertical.
In prima categorie sunt artincArile laterale (stânga spre dreapta,
dreapta spre stânga), iar in a doua aruncdrile peste cap.
Ce se va intkripla Cu näluca odat5 liberatd? Ea va pleca cu
o vitezä care va scddea treptat, foarte repede, panä cand, viteza
tinzAnd la O, corpul va ciadea la p5m5.nt. Dar plecând, näluca trage
dupà sine mkasea care imprim5 bobinei mulinetului o mirare de
rotaIie, desfAurând A 1-ANGENTA
firul Cu o vitezA egala
cu viteza iniPalà a 'id-
lucii. Oricia de inoarà
ar fi bobina libera' a
unui mulinet,
seamä i de greutatea
mItasei infä§urate pe
ea, ea va avea destulä Fig. 38.
inert,ie, pentruca viteza
ei de desfAsurare sa scadä, proporlional, mai incet deck viteza
nlucii trimese; prin uimare lungimea de fir desf4urata va fi
mai mare deck drumul parcurs de nälueä 1).
Pentru a inlätura acest risc, s'au imaginat, precum am mai
spus, mulinete franate automatic in ap fel inck bobina lor sä
desf4oare intotdeauna mai pu-0nd màtase deck cere näluca
aruncan, lucrând astfel mereu sub traqiunea exercitatä de acesta.
Se int,elege cä, oriek de delicatà or fi o asemenea franA, act,iunea
1) Acest decalaj se traduce printr'un colac liber mai larg care, mai curand
san mai tArziu, se va infil. ura pe bobina' i va incurca matasea, oprind
niiluca in drum. E ceea ce in pescuit se numete o perucd s, incurcAturil adesea
inextriabilà, pricina a nenumArate plictiseli care au descurajat pe multi
incepritori.

www.dacoromanica.ro
ei determind o scurtare de
traiectorie a nälticii. Dar,
&Ana salt inulinetul ideal
neexistdnd, drumul e deschis
inven tatorilor.
Sunt insà mulinete fard
frând, in care actiunea ei e
inlocuitd de degetul pesca-
rului care controleazd des-
f4urarea bobinei, apdsfind
fie pe indtasea inf4uratii, fie
pe marginea de metal a
bobinei.
Aceasta metodd e exce-
lentil, °data pescarul ajuns
la un anumit grad de hide-
inAnare, pentrucd permite
coreciiimi delicate pe care o
frând meca inch. nu le ingddue.
Acum, servindu-vii de in-
dicqiunile date i dupd ce
yeti fi eercetat Cu atentie de-
senurile explicative, incercati
sd punqi in practicd arun-
carea

Fig. 39.
Aruncarea in plan orizontal.
P. pesearul.
PO, directin tintitrt,
punctul extrem indrarrit, de nude
pleucrt nilInca.
punettal atins de nrdurri in momentul
ljberiiii mulinetului,
a. Curbura v5rgii indiert forla pusri pentru
arunearea

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 75

Presupunem intAi cä ve¡i pescui cu o vargd pentru o singurd


inân'a i cu un mulinei simplu, cu frAnd antiperuck montat sub
varga. Montati varga, având grije ea inelele sä se griseaseä perfect
aliniate, fixat,i mulinetul in a§a fel incAt, Osindu-se impreuna eu

Fig. O.

inelele sub valga nutä orizontal, manivela s5 fie in dreapta si


trece0 mätasea prin toate inelele.
Pentru a invàla s6 aruncali, n'avet,i nevoie nici de nEducg, nici
de struna: legaIi la capAtul mäTésii trecute prin inele un plumb
Ale greutate poi rivitä, sd zicem, In cazul de fatä, 20 grame. Ficcare

www.dacoromanica.ro
76 TRATAT DE PESCUIT

mulinet cu frâna automaticá are un sistem de reglaj si un cric


(fig. 23 si 24).
Tata cum puneti la punct &Ana pentru o greutate anumitä:
O
i. Tinqi varga inclinatá la 45°, complect
echipatd.
Liberan bobina de impiedecarea crieului
(daca si frâna e complect liberä, plumbul va
desfäsura m'atase pana ce va a tinge pämäntul)..
Strängen sau liberati frana pana când,
scuturând varga, in pozitia de mai sus, plumbul
atarnat de värful sforii va desfäsura matasea,
Iv imprimând bobinei cam o Invärtiturä complectä..
Veti perfecnona punerea la punct a frânei din
primele momente ale pescuitului 1).
Acum cAutan un loc liber, o poiank o pe-
luz5, sau un mal de apä färä pomi. Luan o
bazA mare de reazim depärtând picioarele, duceti
varga inapoi innen-o orizontal cam la nivelul
centurei, cu värful in direcna opusä locului
unde intentionan sä aruncan, greutatea atáraind
la 30-40 cm de inelul din värf. Imobilizan
bobina liberá de cric cu un deget. Dan greu-
täni o miscare de pendul i, cand simtin trae-
nunea ei in sens opus, porniti dulce, accelerati
iute i, dupd ce an parcurs in plan orizontal
vreo SO° cu varga, liberan bobina si impriman
värfului värgii in continuare o miscare aseen-
dentä pcntru a o opri and ajunge in directia
Fig. 41.
vizatä.
1) Daca pescuiti Cu un mulinet multiplicator american, el va trebui sa se
gaseasca, Impreuna cu inelele, deasupra vargii tinute orizontal, manivela
fiind In dreapta. Iar franarea se va lace Cu degetul cel mare care ja reazim pe
una din traversele cadrului mulinetului vi apasa pe malase in mijlocul bobinci.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 77

Oprili desfasurarea sforii cand greutatea a atins suprafma apei,


fie apasand degetul pe bobina', fie punand cricul in funeliune.
Tan, pe figurile aläturate, momentele miscarilor explicate mai sus.
Dacà miscarea a fost normala si halla mulinetului la punct,
greutatea cade pe direc-lia PO.
Daca greutatea tinde sa depaseasca directia vizatä. (x, fig. 41),
mulinetul a fost prea franat sau bobina prea tarziu liberan.
Daca, invers, greutatea cade inainte de a fi atins direcIia PO
(y, fig. 41), mulinetul e prea liber si risca sil faca peruca, sau aii
liberat prea devreme bobina.
Oricare ar fi modul de a arunca, peste cap, lateral, misearea e
aceeasi si e o inversare in acelas plan sau o transpunere intr'un
plan diferit.
Tan acum, pe rand, diferitele feluri de a arunca näluca.
Figurile 40 si 42 aran aruncarea nalucii lateral cu o singura
maná. Mulinetul e fixat inaintea mainii, iar controlul bobinei e
facut eu degetul arantor, fie pe marginea bobinei, fie pe parghia
care libereaza frana in momentul potrivit.
Figurile 43 si 44 infat;iseaza aruncarea la terala cu doua maini.
Tineli seama de pozitia mainilor pe mal-1er, precum si de poziIia muli-
netului, in astfel asezate incat, la sfarsitul aruncarii, mana dreapta,
dupa ce a franat mulinetul, se gäseste lana el pentru a apuca manivela.
La aruncarea dela §-tanga la dreapta, mana stanga se gaseste
dela inceput in locul pe care trebue sa-1 ocupe la sfarsitul miscärii
(fig. 44). La aruncarea dela dreapta la stanga, mana stanga va trece
deasupra celei drepte, odata miscarea terminan' 1).
In fine figura 45 infäliseazd aruncarea nalucii cu o singura mana,
peste cap. E metoda cea mai grea, mai rar intrebuiniata la pescuit,
dar folositoare de cate ori obstacole laterale impiedeca miscarea
värgii in plan orizontal.
1) Aceste pozitiuni n'au nimic absolut si pot fi modificate dupa preferintele
si ideile personale ale pescarului, fie cä dreapta conduce, fie ea stiinga
teste manivela asezata In partea ei, etc.

www.dacoromanica.ro
78 TRATAT DE PESCUIT

Fig. 42.

Luat,i bine seama la pornirea iiälucii, cAt mai de jos si in mo-


mentul and v'a venit cätre picioare (fig. 46). Miscarea se opreste
si bobina e liberatá in momentul in care varga a atins pozit, ia verticalä.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 79,

]
Fig. 43.

Daca naluca, in loe sa descrie o curbd 'unta in aer, cade aproape-


si en sgomot in apa, e ca ave¡i tendino sd libera-ti bobina prea
tärzin. Daca &Anca descrie o curbä prea alungitä in sus si nu se

www.dacoromanica.ro
80 TRATAT DE PESCUIT

duce departe, ceea ce la tennis ai numi chandelle », e eh' aIi


liberat bobina prea devreme.

www.dacoromanica.ro
G

www.dacoromanica.ro
82 TR ATA T I) F. PE SC MT

Iata, in fine, un ultim fel de a arunca nIuca, atunci and jur-


imprejur aveti obstacole, ramuri, etc., in special la pescuitul de

Fig. 46.

piistravi uncle, in locuri inaccesibile de pe mal cu musca


puteti prinde bucriti frumoase cu o nàluc5. E drept Ca nu pute-ti
arunca astfel la distante mar, dar nici nevoic: ramurile
care VA impiedecil de a arunca altfcl và ascund, in schimb, vederii
pestelui care se giAsef;te aproape de mal si nesperiat.

www.dacoromanica.ro
PE SCUITUL A RUNCAT 83

llacà sensibilitatea mulinetului va ingdduie, arunca0 direct din


cl ; dacd nu, atunci scoate-ti câi1iva colaci de mutase si-i -tinet,i pe
degetele mainei stângi, sau asezali pe jos, in asa fe! Meat, trasi prin
inele de ndlued, sa poatd pleca Para sà se incurce. Acum, t,inând
varga orizontal, legdnali ndluca si, cand vine cdtre dumneavoastrd,
printr'o miscare de translaIie, vânt intai inainte, pe urnad
in sus. Ndluca va descrie un S orizontal cu prima }meld, mica,

Fig. 47.
deschisd catre cer, cu a doua bue16, mare, deschis6 care apd. Cu
put,in exerciIiu puteti arunca 7-8 metri fdrä greutate, distanfd
suficientd pentru a prindc pestii cei mari in asemenea imprejurdri
(fig. 47).

PESCUITUL
Pestele urnidrit prin pescuitul aruncat este un rdpitor care
pandeste prada, de cele mai multe ori ascuns de un obstacordin
apd, ori in ierburile aquatice, ori, in fine, pe fundul pe care victimele

6.

www.dacoromanica.ro
84 TRATAT DE PESCUIT

care-i tree deasupra nu-1 pot distinge. Näluca pescarului va fi luat4


cu ark mai lesne cu cat va trece mai aproape de pestele care pan-
deste. Tata dar, dela inceput, precizat4 necesitatea de a pescui tre-
eand n4luca, pe cat se poate, in apropierea obstacolelor, lang4 sau
printre ierburi si cat mai in vecinätatea fundului.
Pe de alta parte, sorIii de a trece n'aluca in vecindiatea unui
peste la panda sunt cu atat mai numerosi .cu cat ngluca parcurge
un drum mai lung, deci cu cat e aruncatà mai departe.
Dac4 am putea privi de profil un pescar care a aruncat o nalucti
In aria la distan-p mare si acum o readuce, am constata ea firul de
in'atase se imparte in douà porliuni bine distincte: o parte afará
din ap4, cealaln cufundatg, fiecare din ele formand o curb4 eu

Fig. 48.

convexitatea cAtre suprafao apei (fig. 48). Fiecare din aceste


buqi » pe care le face firul sunt cu atat mai accentuate cu cat firul
e mai gros, cu cat pescarul e mai sus deasupra apei, cu cat lun-
gimea firului desfasurat e mai mare, cu cat rezistenIa nAlucii la
inaintarea in ap4 e mai slab4 si cu cat näluca e mai adanc cufundat5.
Pe de alta parte, in apele curg5toare, decateori direcOa firului
va fi alta decat riguros in susul sau josul apei, curentul va pricinui
o nou4 burtà, &And loe la o rezultantà. i cu cat aceste buri sunt
mai accentuate, cu atat va fi pescarului mai greu sä transmit4 nalucii
apucate de un peste miscarea care s'a determine infigerea carligului.
Necesitatea de a reduce aceste curbe ale sforii sub limita peste
care nu mai sunt transmisibile nici miscarea de inIepare a pestelui,
niei miscdrile de control in timpul luptei lui, determinil distanta
adancimea la care pescuitul e eficace, grosimea firului, rezistenia
n5lucii la inaintare i poziçia pescarului fijad determinate dinainte.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 85

Astfel, pentru adancimile maxime de 3-5 metri, limita eficace


e de vre-o 20 metri. Ea crete pe masurd ce scade adOncimea, pentru
a ajunge pe la 40 metri and ndluca evolueazd la adOncimi sub
metru.
Prin urmare, inspirându-vd de concluziile unui expert 1), nu
facetii sforpri inutile destinate cel mult unei galerii naiv admirative,
ci mult,umi/i-vd sà aruncaii ndluca la distal-4e la care vä asigurd
un pescuit efectiv. Aceasta cu atat mai mult cu c'Ot poqiunile de apd
cele mai bune de explorat sunt presdrate cu ierburi. Arunand de-
parte puteti agäla din primul moment o iarbd care, impiedeand
ndluca de a se invärti, o face ineficace pe tot parcursul, &And mai
degrabd alarma pestelui in loc atragd. Cu at parcursul va fi mai
lung, Cu atilt rdul va fi mai mare si pierderea de timp mai
apreciabild.
Inainte de a incepe sà pesduii, gändiIi-vd i aici pe unde
aduce la mal prada prinsd i apropia-Ovä de ap5 incet, pentru a
nu speria pestii.
Incepeti prin a arunca ndluca spre extrema stängd, bundoard,
nu prea departe, si face-ti o serie de explordri in formd de evantaliu
atre dreapta, sau invers. Apoi tirul si.repeta-ti evantaliul ;
schimbat,i locul cu caIiva pasi i reincepqi. O nälucà trecutd de
zece ori pe un loe nu va fi luatd, iar dacä schimbaii pozitia in care
va gdsiIi, va fi luatd la a unsprezecea aruncare: a primit lumina altfel.
Aducerea ndlucii prin apd trebuie variatd dupd specia de peste
urmdrit. La pastrav i lostrit,a, ndluca trebuie adusd cat mai repede
si neregulat, prin sacade ; la biban, clean, cu o iul,eald moderata ;
iar la stitia incet, cam 1/2 metru pe secundd, printr'o miscare uni-
formd.
Explorat,i apa in adâncime ldsând näluca sà se afunde, prin ince-
tenirea sau oprirea momentand a recuperdrii, dändu-i timp sá par-
curgd excavat,iile fundului unde, de obicei, stau cei mai mari pesti,

1) Preskawiec.

www.dacoromanica.ro
86 TRATAT DE PESCUIT

sau urcAnd-o catre suprafqd prin accelerarea recuperdrii i ridi-


carea varfului
Exploraii locurile grele, curbele care contureazd bancurile de
ierburi, combinând miscarea nälucii In apd cu schimbarea de loe
a pescarului pe mal. Iar and ndluca ajunge la mal, prelungii-i
parcursul, imprimandu-i prin vdrful värgii o miscare paraleld mar-
ginei malului: deseori lângd mal sau de sub el, un peste respec-
tabil se va repezi sä ja ndluca.
In timpul recuperdrii merrtine-ti varful vdrgii pe cat se poate
aproape de suprafata apei si in asa fel incat varga si sfoara sd facd,
in plan orizontal, un unghi cat mai aproape de 150°. Dacd adanci-
mea apei e micd, ridicalii varful värgii i facqi acelas unghi in plan
oblic, sau vertical, pentru a impiedeca ndluca de a se agdia de fund.
Iar cand sinyti-ti cd un peste a ataeat ndluca, pentru a fi siguri cd
transmiteti acesteia sguduitura menita sä infigd cârligul, smuciti
brusc varful vd.rgii, pentru a micsora unghiul fäcut de vare,' si
sfoarä, meni,inându-le in acelas plan.
Odatd pestele agltat, cduta-ti sd-1 adueeti cat mai curând, ur-
mAnd sfaturile date la pescuitul cu musa.' artificialà, cu deosebirea
cd aici varga si struna fiind mai solide, puteti fi mai energic in ma-
nuirea pestelui. Fit,i insd totdeauna gata sà liberati sfoara sub o
traqiune violentä, inainte ca struna sau varcra sd fi atins limita de
rezistentd.
Când pestele dà semne de oboseald treceti-1 deasupra garci
fundate In apd cu varful in sus si infigeti-o intr'o miscare aseen-
dentd si in direutia dela coadd spre cap, pentru a lua solzii in raspar.
Inteputi intr'un punct cat mai apropiat de cap si trage!i, in conti-
nuare, pând ce a-ti scos pestele pe mal.
Fiti cu bAgare de seamd la dintii stiueii si la ghimpii bibanului.
Omorati pestele imediat ce 1-a-ti judecat demn de a fi pdstrat i inainte
de a intreprinde once incercare de scoatere a carligelor din gura.
bibanul, lostri-ta si chiar pdstrdvii mari se oimoard prin
tdierea bulbului in ceafd.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 87

PESCUITUL RUNCAT CU MULINET CU BOBINA STA.-


TIONAIIX

De c4iva ani, un mulinet de o concept,ie nouä, inch' mai de mult


prezentat pescarilor de inventator, face numerosi adept,i.
Acest mulinet (fig.
49) inläturd cu desd-
varsire riscurile de o Pe-
rued » p:ricinuite de
iqeala prea mare de
desfdsurare pe care o
dobandeste bobina in
timpul parcursului
fäcut de nälucd in
aer.
Principiul e urmä-
torul :
o bobind, fix-A pe un
ax paralel cu varga
indreptat cdtre värful
ei, cu marginea ante-
rioard rotunjitä pentru
a permite firuluifoarte
subtire, infdsurat pe ea,
sd se desfäsoare cu
mare usurinId cand e Fig. 49.
tras spre värful vdrgii,
inlesnind aruncarea de greutäli minime (2-3 gr.).
Infdsurarea la loe, acceleratd printr'un sistem multiplicator, se
face de atre un bra/, care prinde automatic firul si se roteste in
jurul bobinei depunând spirä cu spird ca o mana. Acest mod de a
infdsura are avantajul de a compensa räsucirea firului rezultatä din
modul de desfdsurare.

www.dacoromanica.ro
88 TRATAT DE PESCUIT

Ceva mai mult: penirit a inlesni distributia egalia a firului pe


toata largimea ei, bobina e animatä, in timpul recuperarii, de o mis-
care de oscila!ie pe ax inainte si inapoi.
Sub o tractiune puternicà in timpul recuperärii, bobina sloboade
firul prin mijlocirea unui cric #, rotindu-se de data asta pe ax.
T'aria acestui cric e variabila permitând potrivirea lui grosimii
firului intrebuintat. Se intelege ea acest lucru reduce in mare parte
riscul de ruptura' in timpul apararii pestelui si inlesneste intrebuin-
tarea de sfori i vargi extrem de subtiri si usoare 1).
Cu un astfel de echipament potrivit, un pescar indemanatec
poate ajunge la o minunata preciziune in aruncarea nälucii. Dar
puterea de a stapâni un peste prins cu astfel de scule este reclusa.
Si decâteori un peste mai mare e agatat, chiar daca nu scapd, ceea
ce e rar daca exista obstacole in vecinätate, in once caz lupta e
lunga. Sportul e aträgator, intr'adevär ; insa to i pestii din jur sunt
speriati i viata aquatica e turburatä prin acest sistem pe o mare
intindere. De aceea, astfel de scule nu-si au intrebuintarea decat
in ape libere de obstacole sau acolo unde o aruncare precisa si fina
poate inlesni prinderea de pesti de tale mijlocie.
Data fiind usurinta cu care se destapara' firul de pe bobina,
acest mulinet e deosebit de bun acolo unde arbori sau obstacole de
once fel impiedeca pescarul de a executa cu varga acea miscare
larga necesarä ca sa imprime avânt nalucii 2). Intr'adevar, cu acest
mulinet e suficient ca varga sä descrie un foarte mic arc de cerc
care, combinat cu o miscare a bratului inainte, trimete departe
naluca.
Recomandäm intrebuintarea unei asemenea metode de pescuit
In apele putin adânci, la pastravi bunaoara, cu varga si fir foarte
Pentru a folosi aceste mulinete e nevoie de o varga
Totusi, daca dobanditi Indemanare, veri putea compensa, intr'o anumita
mäsuril, aceasta inferioritate a mulinetului obisnuit fatä de cel cu bobina sta-
tionara, reducand cu mai mult deck juma-tate parcursul vargii, pentru aruncari
la distante mijlocii.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL ARUNCAT 89

(actualmente cam I kg rezistentä) uncle, in zilele cand pii-


stràvul e la fund 0 refuzd musca, se poate honri sá ja, in trecere,
un pestisor mititel. In acest caz, pe lang4 cá pescuitul poate fi tot
a,sa de frumos i pasionant ea i eel cu musca artificialà, aveIi
avantajul, când vreli sá pescui¡i din nou cu mused, de
a va putea servi de aceea vargd, schimband doar mulinetul cu
sfoara lui.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV

PES CUITUL STATIONAR

Pescuitul stalionar, vechi dela invemia carligului, nu poate fi


considerat ca un sport decat in mdsura in care pescarul umbld pe
jos pana la locul de pescuit, sau trage la lopeli fiind in bared, sau,
In fine, innoatd daed a cdzut in apd. Iar privit ea o distrac0e, el nu
trebuie practicat decat in n'asura in care sta-tiunea fixd pe rnarginea
apei, intr'o imobilitate cat mai desdvarsitä, constituie o pläcere.
Prin urmare, in principiu, pescuitul stalionar e o distrae/ie de
vreme calda' sau cel putin clementd.
E de net'ágdduit farmecul acestui pescuit pe o diminemd de
vard, cand nu s'a imprästiat Incà cea-ta de pe vdi, pe marginea unei
ape lin eurgdtoare, in adancimile limpezi ale cdreia nu se stie ce
monstru gadild usurel momeala din carlig, fdcand sà tremure im-
perceptibil pluta i mana pescarului intinsd spre a apuea undita la
timp.
Linistea dimprejur, desfdtarea trupeased si miscarea lenese a
apei alcdtuiesc o vrajà edreia puni scapd si sub a cdrei influenid
supdrarile se topesc, patimile se alind, gandurile se randuiese si o
pace binefdeätoare coboard in suflet.
+

Ce sorti are un pescar care n'a.' pe loe?


a) S'A peseuiased intr'un eard de pesa lacomi netemdtori
,eum sunt bibanii ;

www.dacoromanica.ro
92 TRATAT DE PESCUIT

sau sà dea peste un loe unde trecerea pestilor sil inlesneasek


schimbarea necontenitil a celor speriali de prinderea unuia din ei;
sau, in fine, printr'o nadil oarecare sá creeze, in mod artificial,
aceasta afluen/d continua de pesti ciltre locul unde pescuiestc.
In once caz, acest gen de pescuit cere rilbdare, liniste si imobi-
litate si nu se poatc practica dealt cu morneli naturale.
Pescuitul stationar se poate practica fie pe fund, cu struna
plumbuitil, fie intre cloud ape, cu o plutii care ment,ine nada la adân-
cimea dorità si serveste totodata de indicator.
Pescuitul cu plumb fix pe fund e potrivit in apele curgdtoare
uncle loeurile bune sunt biltute de curent si momeala n'ar putea
4 sta altfel pe fund.
Sculele potrivite
41to 9 (2-441~4,140 sunt urmAtoarele:
O varga de 3--
4,50 m, destul de
rezistentà pentru a
nu fi obositil de
Fig. 50. plumbul greu i de

- traciiunea apei pe
sfoara intinsa pe toatA adiincimen, cat si pentru a rezista unui
peste mare care adao0 puterea lui presiunii curentului.
Un mulinet simplu, solid, cu cric puternie si capacitate de 50
60 ni sfoarà de 7-8 kg.
50 in sfoaril de mätase sau in impletit de 6-10 .
lurr. re-
zistentA.
Strunk' de cel mult 3 ni, din fir de Florenia sau fir Japonez,
intotdeauna de o rezistenlä inferioaril täriei sforii.
Cfirlige, dupil felul pe§telui urmilrit dela Nr. 5 la Nr. 10;
plumb, cat trebuie pentru a meniine momeala pe fund, in general
ce! mult 30 gr.
Plurnbul e aleauit fie dintr'un fir infilsurat pe strunii pe c4iva
centimetri (b), fie dintr'una sau mai multe alice mari (a), crripate-

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL STATIONAR 93

-sau gdurite i insirate pe strund, fie dintr'o plach (c, fig. 50). E
bine, pentru a impiedeea pestele de a shirti rezistenta plumbilor
mai grei, ca plumbul, gäurit, sä poatd luneca pe strund intre cloud
alice fixe, bundoard cea mai apropiatd de carlig la 30 crn, iar cea
mai departatd la 40 cm.
Varga se aseazä in asa fel inat, plumbul hind pe fund, sfoara
sd fie intinsd, (land putinta pescarului de a simp once miseare im-
primatd de peste momelii. Gaud pestele pleacä cu momeala, trebuie
intepat.
In ape mai linistite se poate pune o plutd sau pand ca indicator
pe strung.
Depärtarea la care aceastä pinta se pune de earlig, in ()rice caz
mai mare deck adancimea locului pescuit, se determinä pe lucen-
cate, pand ce pluta stà la suprafata intinzänd sfoara intre ea si plumb.
Se pescuieste in felul acesta la:
crap sau lin cu bob fiert, cartofi, rnàmàlig, porumb fiert, râme,
larve aquatice, etc.;
mreand cu marridliga, râme, larve, cubulete de caseaval sau
schweitzer, etc.;
clean cu coadd de pestisor mort, râme, ete ;
soma cu peste mort, broascd, râme, etc.;
pdstrAv cu râme, peste mort (zglavoe sau boistean), larve de
insecte aquatice, etc.; lipan cu râme, larvc, etc.
Pescuitul cu undita mifcatoare pe fund se practicä acolo unde apa
eurge lin sau e stätätoare si fundul egal permite pescarului ex-
ploreze. in raza de ac-Oune a unditei.
Seulele necesare sunt:
O vargd usoarä care sd poatd fi Own in mand tot timpul, in
eazul unei ape curgätoare, de 3-4 ni lungime, dupd adfincimea
fundului si accesibilitatea apei, din bared sau de pe mal (b, Fig. 5).
Un mulinet ca mai sus.
30-40 in mätase de 4-8 kg rezistentd, impermeabilizatii
unsd usor, pentru a pluti.

www.dacoromanica.ro
9'i TRATAT DE PESCUIT

Struna pana la 3 in.


Carlige dela .Nr. 3 la Nr. 10, dupa talia pestelui si a momelii in-
trebuint ate.
Plumbi eat mai miei i mai departati unul de altul, incepAnd ca
eel mai apropiat de carlig la 30 cm si distant,ati din 5 in 5 cm, atat
cat sà poata echilibra pluta, inând seamä si de greutatea momelii
din carlig.
O plata asezata in asa fel incat undita fiind cufundatä in afta,
momeala sa atingà fundul, lueru care se poate realiza cu ajutorul
unei sonde.
In alta' curgatoare undia trebuie aruncata ctit mai departe in
susul apei. In timp ce plumbul eoboara, curentul o aduce incet la
vale, momeala explorand fundul in fa-ta pescarului. Cand a ajuns.
la limita ingaduita de lungimea vargii, dupa o paliza', e bine sa se
faca o miscare de int,epare inainte de a ridica struna din lipa pentru
o noua aruncare. Aceasta din pricina cà, adesea, tocmai in momentul
ridicarii unditei, pestele care a urmarit momeala se hotdraste s'o
ja; nehlepat, el se sgarie si scapa. Se intelege, dupa cele spuse mai
sus, ea e necesard o undit,a upara pentru acest gen de pescuit,
desele repetari ale acestei miscari de aruncare fiind obositoare. Din
aceastä pricinä, cu cAt apa e mai link cu atät acest fel de a pescui e
mai plaeut.
In apa statittoare, eu undila sprijinita pe doua cracane, simpla
supraveghere a plutei i reinnoirea momelii din timp in timp sunt
suficiente.
Acest pescuit e potrivit crapului, cu momelile aratate mai sus,
mrenei, cleanului, dar mai cu osebire rosioarei, vaduvitei si laa-
nului. In Apus el se practica pe o seara foarte intinsa, fie din barca
fixata cu doua prajini, fie de pe mal, in fluviile i raurile cu un eurs.
domol, la umbra podurilor sau a arborilor de pe maluri.
Pe niasura ce acest pescuit se adreseaza pestilor de plina tipa
sau de suprafata, pluta trebuie lasatä mai jos, pentru a face mo-
meala sä pluteascit mai sus.

www.dacoromanica.ro
PE SUM UL STATI ONAR

Astfel o varianta a acestui pescuit este acel cu insecte ca greeri,


coropisni/e, fluturi, sau cu ciresi la clean. Aci pluta trebuie asezata
and mai sus cand mai jos, dupa pozi/ia pe care o ocupa pestele in
apa.
Tot printre pescuiturile sta/ionare se aseaza si cel numit (ipa-
ter noster )). Aci, ca si la pescuitul de fund, se intrebuirr/eaza un
plumb greu, deci o vargä mai rigida ; mulinet si sfoara la fel. Struna,
lunga de 2-3 m, poarta la varf un ochi de care se anina o para de
plumb de 10-30 gr. In sus pe struna, din 30 in 30 cm, sunt fixate
pe capete scurte de 10-20 cm, doua, trei sau mai multe carlige in
astfel bleat sa se poatä roti Para sa rasuceasca struna. Se mai pot
fixa cu bra/e de parghie din fir de o/el inoxidabil.
Se pot pescui astfel bibani, stiuci, pesti de mare, etc.
Se poate Intrebuin/a si o pluta ca indicator..
In Apus, cu ajutorul unui (< pater noster cu un singur carlig, se
practica, pentru pesti rapitori de tale mai mare, pescuitul cu urt
pestisor viu care se invarteste in jurul firului, atragand stiuca sau
pästravul care-1 inghite si se prinde.
Men/ionam aceasta metoda cu titlu pur informativ, insa sfatuim
pescarii, care au atatea metode la dispozilie, sa lase de o parte acest
procedeu barbar , mai barbar decat vanatoarea de tigrii cu ea-
pri/a legata; fiindca pe de o parte caprit,a poate scapa cu via/a
daca vanatorul e bun tragator, pe cand pestisorul moare in once
caz, iar pe de alta parte capri/a e legata si paste iarba verde
pana 'n momentul dramei, pe cand pestisorul s'ar putea spune
e inseilat pe flancuri, in buze si pe spate cu un fir de arama sau o/el!
In fine iata cate-va feluri de a pescui care fac trecerea intre
pescuitul stat,ionar si eel ,sportiv.
Primul se adreseaza exclusiv pestilor insectivori de suprafai,a
si necesita multa diba.cie si mladiere.
Se practica cu o varga de 3-4 m, putin mai grea de ,varf deck
cele de Vaud acum, eu mulinet i sfoara de preferint,a de matase
foarte usoara. Englezii impletesc fire speciale pentru acest gen de

www.dacoromanica.ro
96 TRATAT DE PESCUIT

pescuit. Struna. foarte fina, ea acea pentru musca artificiald, e ter-


minan printr-un carlig märicel. dar ett fier subire, (Nr. 8-10) pe
eare se pune o lacusta. o efemera mate, un greere, etc.
Dibacia la acest pescuit consté in apropierea nesimlitá de malul
apei si arunearea, fára nicitin plumb, a unei insecte care eade, in
mod natural, acolo unde un peste pandeste in adânc. Un pescar bun
poate face minuni cu aeeasta metoda, in ciuda fragilita
momelii si a sforii.
Alta metoda, destinan rapitorilor de fund, e acea a sondarii lo-
curilor de adapost a pestilor rapitori, cu o undin avand la capat o
montura de 2-3 carlige triple, pe eare e fixat un pestisor mort ett
capul in jos. Axest pestisor poate fi inlocuit printr'unul artificial,
de eositor lueitor, ale carui evolutii desordonate atrag in jurul
pesti curiosi i lacomi aninand din eand in eand pe cei mai indrazneii.
Cand insa pestele e natural, cum spuneam mai sus, pescarul
care a simlit ea momeala a fost atacan, trebuie sà astepte pana ce
pestele a fost
In fine un peste artificial aruneat cu o varga de 4-5 m si tras
prin apa iute printre pietre sau eioate, sau pe marginea stufurilor,
asa cum fac pescarii nostrii de lostrin pe N'Idea BistriIei i pescarii
normanzi de Ostral-, eonstituie un gen intermediar intre peseui-
tul sondat si eel aruncat din mulinet.

Si acum vom spune cateva cuvinte despre nada i despre momeli.


Nada se da, in ape linistite. atat, pentru a crea un obicei pestilor
de a veni in acelas loe sa cante brand, cat i pentru a-i familiariza
cu un anumit fel de momeala.
Pentru aceasta se aleg locuri libere de ierburi i obstacole, la
indemana pescarului care-si pregateste un loe bun. Iar daca ase-
menea locuri nu exista. ele trebuiesc Mente smulgand cu mana
SU Cu ajutorul unei greble, din barca, plantele care se ridica spre
suprafan. Ele se rup din fund si se indeparteaza, lasandu-se un

www.dacoromanica.ro
PE SCUITUL STATIONAR 97

luminis de 10-15 m patraIi. Aci se da' nadä pestilor, cu cateva zile


inainte de a incepe pescuitul.
Cum pestii urmari/i sunt crapii, unii, rosioarele, etc. nada e
constituita din cartofi fieri, mamäliga, tar4e, bob sau grail fiert,
etc. Oricare din acestea se sfarama si se amestecd, fara multa framan-
tare, cu argila sau namol care, desagregandu-se, libereaza hrana in-
cet incet.
Nada se aruncä pe locul de pescuit, pe cat posibil la ore regulate.
Cat priveste momelile, ele sunt asa de variate incat s'ar putea
serie o carte numai despre ele.
Dupa cum se vede mai sus, la crap, rosioarä, lin, etc., se intre-
buirgeaza leguminoase sau paste fainoase. Bobul, graul, porumbul
cartoful se prepard cam in acelas fel. Bobul si graul se moaie ea-
teva ore in apa si se pun la fiert. Gaud a fiert apa se trag deoparte,
lasându-i sä fiarba incet, pana ce apare bobul alb sub pielird. Se
infasoara apoi intr'o carpa uda si se intrebuin/eaza trecand binisor
ca'rligul prin carnea bobului i scordnd usor varful in partea opusa.
Cartofii pentru momeala trebuie sa fie de talia alunelor mari.
Se fierb pana se poate lua pieliIa de pe ei. Constituiesc cea
mai buna nada pentru crap si lin mare. Toate aceste momeli trebu-
iesc intrebuimate proaspete fiindca fermenteaza usor.
Mamaliga se framantä, de preferinVä, cu pulina faina sau cu
paine muiata in apa, &and o excelentä pasta aderentä.
In fine painea simpla, muiata in apa si pe urma framântata,
constituie o momeala foarte buna.
Cascavalul sau schweitzerul, taiat in cubulqe, e bun pentru
pescuirea mrenei i porcusorului.
Ciresile servesc ca momeala pentru clean.
Dintre cea mai folositoare pescarului e rama, iar dintre
rame cea mai buna e aceea de 5-8 cm, scoasa din pasunile grase
umede de pe marginea apelor. Ar fi o gresala sa se creada ca rame
se pot gasi oriunde i pescarul care pleacd fära rame de acasä, se
va intoarce MA' peste, dacá n'a avut alta momeala potrivita.
7

www.dacoromanica.ro
98 TRATAT DE PESCUIT

De aceea râmele se aduna dinainte si se pregatesc pentru pescuit.


Recolta râmelor se face cu o sapa mica sau, in locurile unde abunda,
Cu un simplu ha; de 3-4 cm grosime, asculit la un capät. Nu e
nevoie s'a se sape adânc: sub brazda se gäsesc rámele, diminea-0
pe roua. Bineinteles, daca parnântul e uscat, cautarea lor e de prisos.
Daca e Marte umed, dupä ploi, sau din pricina infiltraiibor, batul

sus pomenit infipt 10-15 cm in pamânt i pe mina rotit in jurul


varfului, din ce in ce mai aplecat, va face sa jasa râmele din pamânt
pe o raza de douä palme. Trebuie irisa un ochi ager pentru a deo-
sebi, intre firele de iarba, rama care iese.
RAmele scoase se spalä in apä, se scurg si se pun la racoare
intr'o cutie de metal cu muschi umed, unde stau indesate zile in-
tregi i rarnán curate si viguroase.
Rama trebuie sa fie vie la carlig.
Figura alaturatä aratä cum trebuie pusä rama pe carlig.

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL STATIONAR 99

In Apus, in special in Fran-ta, una din principalele momeli este


larva de mused dornestica, vierrne alb de 8-10 mm, bun pentru
prins once lei de peste. Se pastreaza vre-o cateva zile in tarAt,e
uscate si se pune la carlig dupä cum arata figura de mai sus.
Printre principalele larve intrebuiniate la pescuit, sunt cele de
insecte cu metarmofoza aquatica, perlide, frigane, libe-
lule, efemere. Ele poarta numele de burial, carabe0, rusalii, etc. -

Ca insecte, cele mai intrebuinIate sunt lacustele, mustele mari


de carne, greerii, furnicile mari cu sau far% aripi, coropisniIele
precum si formele adulte ale larvelor sus citate.
ObservaIiile facute pe marginea apei vor complecta informqiunile
date aci i care sunt suficiente pentru cine pleacá incepator la pescuit.
Am numit mai sus momelile si nadele pe care un pescar trebuie
sa le cunoasca. Dar pe Mug-a acestea mai sunt sute altele, arm-irate
sau nu. 0 caracteristica bine cunoscurá a pescarului e aceea de a
eadea usor in exagerare. Astfel, o scoala intreaga s'a format in Apus,
dand o puzderie de pescan i pe care-i putem numi ctripoteuri *,
nevorbind decat in treacdt de negustorii care valid tot soiul de
produse arornate, care imbata pestele cu o belie caracterizatá prin
aceea cà Ii ordona sá ja carligul cu momeala in gurd i sa faca semn
pesearului traga in. sus.
Dar pesearii de mai sus, printr'un rafinament inversat, com-
plica farmecul pescuit ului cu placerea, de ei in/eleasa, de a manipula
tot felul de necuraIenii.
Sangele amestecat cu canepa pisatd, sau cascavalul macerat in
'wink sunt no tiiuni dementare ale unei savante bucatarii, din care
au iesit miraculoase preparate, menite sa faca din tot purtatorul
de undirá un campion fericit. E drept ea' muFti pesti sunt omnivori,
dar acesta nu e un motiv suficient pentru a le incerca rezisten/a
la grewp.
Sfatuim cu thrie pe cetitorii acestor randuri sa nu contribuie,
prin adoptarea acestor practice, la confirmarea aseqiunii cà pes-
cuitul e o indeletnicire murdara i desgustatoare.
7.

www.dacoromanica.ro
CAP. V

INTRETINEREA I REPARAREA MATERIALULUI


Vom incerca s adunam, in acest capitol, un cat mai mare numar
de sfaturi, pentru a ajuta pescarul pastreze in bund stare sculele
costisitoare de care se va servi la pescuit, iar pe de alta parte vom
arata, pentru toii acei cu o indemanare suficienta, cum se pot desa-
varsi reparaIiuni fie de moment, pe malul apei, fie durabile, acasa,
-Orland searna de faptul ea un pescar amator n'are, neaparat, un
atelier de mecanic.

Prima scula pe care pescarul trebuie s'o ingrijeascä e varga.


Vargile bune se vand intr'un sac de panza subIire in care ficcare
bucata stà intr'un compartiment separat. In aceste compartimente,
toate bucatile trebuiesc bagate cu partea subt,ire întdi. Sacul trebuic
legat numai la gura §i spanzurat cu gura in jos de un cui, intr'un
ice adapostit de umezeala sau de caldura mare. Nu läsmi varga
sau buca/ile ei rezemate de perete: ele se pot stramba. De asemenea
nu le lasati in tocul de metal sau de bambu in care sunt vandute
unele vargi bune: acest toc e destinat calatoriei, nu pastrarii.
Cand montaIi o vargä din 3 buc4i, fixai intai varful la partea
inijlocie i pe urma pe acesta la partea groasa. La demontaj, des-
prindeIi intai partea groasa si pe urma varful de mijloc. BagaIi
de seama ca varful sa nu intalneasca un obstacol in momentul
and Il trageIi afara. Cand faceti aceste operaIiuni, apucali

www.dacoromanica.ro
102 TRATAT DE PESCUlT

pe cat se poate, numai de partea metalled. La montaj, Iine0 in asa


fel bucaIile incat, °datà tuburile impulse la loe, inelele sd fie ali-
niate, färà sa mai aye-0 nevoie bucd/ile (afara de unele
inchizaturi cu zävor uncle rasucirea e necesara). Nu rasuc4i niciodatä
bucaPle Iinand de lemnul värgii, caci acest lucru e fatal aderenIei
tuburilor de metal pe lemn. Daca tuburile. incheieturii au fost prea
tare infundate unul intr'altul, nu incerca0 sd le desface0 prin tor-
siune: tncälziçi usor, cu un chibrit, tubul exterior, cat mai aproape
de varf, deci cat mai departe de lemn i, pe urmä, apucand cu o
carpa sau cu o foaie subOre de cauciuc (camera de bicicletä.), tra-
get,i i incheietura se va desface. De altfel, daca' -Onqi intotdeauna
bine unse dopurile care garanteaza gura tuburilor si daca tubul
mascul e curat, nu ve/i avea greutali la inontaj i demontaj.
Unsoarea intrebuinIata e seul, cu garam,,ia lipsei de acizi. Acest
seu se gaseste la tqi marii negustori de articole de pescuit si, intre-
buimat in cantitäli foarte miei, Ins'd regulat, inlaturd orice
neajuns.
incheieturile Cu puOn seu intins pe un petec curaL, dar
nu incerca0 sale slefuiIi fiindca, uzand metalul, strica0 bunul ajustaj.
In principiu nu montaIi varga in casä, iar cand incerca0 o vargä
la negustor, fixa-0-i un mulinet pentru a va da sea ma de echili-
brul ei i bagal,i de searn4 s'à nu loviçi varful.
La pescuit, nu vb.' servid de manere de plasd care corgin varful
de rezerva pe care umezeala, care pa trunde in bambu, Il strica.
Cand sunte0 pe malul apei, nu pune0 niciodata varga pe jos.
nici n'o rezemaIi de ramurile subliri ale unui pom batut de vant.
imprejur inainte de a incepe sa pescu4i: varful subPre
al vargii nu poate suporta lovituri de stanci sau ramuri.
Unele vargi pentru pescuit cu musca artificiala au, la coada
manerului, o foarte practicä lance de metal care se infige in pdmant.
&and putinIa pescarului de a-si libera mainile pentru a lega o mused,
a schimba o struna, etc. In acest chip nlci pescarul, nici asistenIa
nu risca sà puna piciorul pe varga intinsa pe jos. Dar, cand

www.dacoromanica.ro
INTRETINEREA I REPARAREA MATERIALULIII 103

lancea, ineli varga de inaner, nu de mijloc. Cand ispravit pes-


cuitul, dupa ce a demontat varga, stergqi de apa bucaiile cu o
carpa uscatä., indrepta/i-le daca au ramas strambe in urma unei
sforrári prea mari i punqi-le in compartimentele lor numai daca
sacul e uscat.
Nu ridicaIi niciodata pestele din apa cu ajutorul vargii: nu e
facutä pentru asta. Daca ai agaIat o rainura, un obstacol din apa,
fie chiar un peste prea mare pentru a putea fi stapanit 1), nu impu-
ne0 vargii tracOuni exagerate si nu smucili, ci pune0 varga in
prelungirea sforii, cu varful catre obstacol, astfel incat singurä
struna sá suporte ruptura.
toate miscarile cu varga inlädios, in
supleta *, nu smucite, brusce. Nu pescu4i cu o varga de musca
artificialá intr'alt chip, nici n'o intrebuirqa/i cu o sfoara prea
grea: informa- i-va la un cunoscator. Altfel riscai sa-i

In fine vargile, atat la hoteluri sau in tren, cat si acasa,


la adapost de curiozitäji pentru a nu descoperi, in ajunul plecarii
la pescuit, ca varful e rupt.
Mulinetul, mai pulin fragil, are totus nevoie de ingrijire
inenaj amen te.
E usor de ini.eles ca loviturile, atat in timpul transportului cat
si la pescuit, Il pot deteriora fie strambandu-1, fie chiar spargandu-l.
De pilda dupa ce qi fixat mulinetul pe varga, cand rezernaIi
varga oblic pe pamant pentru a trage matasea prin inele, ave-0
grije ca mulinetul sa fie cu manivela in sus, spre a se invarti liber,
altfel riscaçi sa-i rupei sau strambaIi manerul.
Daca exteriorul mulinetului nu se teme de apa, sunt totusi
piese din interior care, fiind de o%el, pot rugini. De aceea e bine ca,
pescuit, mulinetul sä fie demontat, sters cu o carpa uscata

1) Experienta va va arata ce pesti mari se pot stapani cu scule fine, In afaril

de rare exceptii.

www.dacoromanica.ro
104 TRATAT DE PESCUIT

si uns din nou. Cea mai buna unsoare e acea care azi se face din-
tr'un amestec de ulei mineral, petrol si grafit. Cateva piaturi sunt
suficiente, chiar pentru mulinetul de pescuit aruncat ale carui in-
vartituri sunt mult mai repezi si mai numeroase.
Mulinetele bune se pästreaz i transporn in tocuri solide.
Matasea de pescuit cere ingrijire de fiecare data cand a servit.
Se inIelege ea o matase preparan si impermeabilizan, ca acea
pentru pescuit cu musca artificialä, e mult mai rezistenn cleat
acea pentru pescuitul aruncat. Totus ea trebuie uscata dupa fiecare
pescuit, fie ca e intinsa pe vartelnin, fie ca e trasa in spire largi
din mulinet si atarnata in cui.
Nu lasaIi niciodatä o asemenea matase sa atarne noaptea pe
jos, fiindca soarecii transforma usor o matase de peste o livra ster-
ling in capete de sfoara pentru legat pachete. Matasea uscan trebuie
unsa si pe urma' frecata bine pentru a pescui din nou cu ea, caci astfei
va aluneca prin inele si va pluti mai bine; dar n'o unge0 cleat
inainte de a pescui, grasimea lasata pe ea avand tendinia de a
disolva emailul.
Nu lasa/i niciodan timp indelungat o mätase emailata pe mulinet.
Spirele stranse devin scorIoase, apretul din ele transpir i lipeste,
fäcand matasea inutilizabila. Scoateli matasea de pe mulinet
in spire libere i mari, puneii-o, Invelità intr'o carpä subIire, fie in
cui, fie in dulap. N'o bagaIi in cutie, ci bine la aer.
O mätase neapretan, ca acele intrebuinIate de obicei la pes-
cuitul aruncat, are nevoie de uscare dupa fiecare zi de pescuit. Ma-
tasea trebuie Iinuta la adapost de soare si de praf. Din and in cand
e bine sä fie si ea unsa, dar numai and e bine uscan, si pe urmä
stearsa bine ; altfel, prisosul de unsoare ar impiedeca spirele de a se
'desprinde usor sub tracOunea nalucii.
Unsoarea intrebuinIata e un amestec de parafina si vaselina
si se gaseste la toIi fabricanIii mari.
Strunele din fir de FlorenIa se pot pastra foarte multä vreme,
daca sunt çinute la adapost de lumina, aer si umezeala. Ele nu

www.dacoromanica.ro
INTRETINEREA I REPARAREA MATERIALULUI t OS

trebuiesc Pásate in cutiile cu pasle umede decat in timpul pescui-


tului, nu si in timpul noplii. De aceea, atAta vreme at nu servesc,
strunele, odatà uscate, se pästreaz5 intr'o pung6 de piele de caprioarA
bine spälatri i limpezita.
Pentru iarna se recomandà Västrarea lor inteo cutie ermetic
Inchisà, con/inând un pumn de amestec, in parti egale, de oxid de
calciu si oxid de magneziu.

ll ii

LE;groo-
4i

,/
Fig. 51-52.
Pentru a le innoda, strunele trebuiesc muiate 20-30 minute
In apd.
Strunele de o/el si cArligele se pristreazd unse si la adapost de
umezealà.
Sacul de peste sau cosul trebuiesc sprilate din cand in când. Sa-
cul se usuca la umbra, pe când cosul, expus cateva ore la soare,
pierde once miros de peste.
Pantalonii sau ciorapii de cauciuc trebuiesc intorsi dupà fiecare
pescuit si usca/i de transpirwlia condensatà inriuntru, care vatämil.

www.dacoromanica.ro
106 TRATAT DE PESCUIT

cauciucul. Nu trebuiesc pusi nici Mug% sobä, nici la soare. E bine ca,
la sfarsitul sezonului, sO fie spälaIi In apà curatd pe dindmitru si pe
'Irma uscaçi, inainte de a fi pusi la pOstrare la intunerec si riicoare.
Cizmele de eauciuc, neputând fi intoarse, se usuCä Cu tar4e sau
cvOz care absorb mnezeala. Mustele artificiale trebuiese -Platte In
cutii erinetie hiehise, pentru a evita ravagiile mohilor.

Cu toatO grija pescarului, se pot intAmpla accidente uneltelor,


die- .s

Fig. 53.

unele grave, impotriva carora nu e nimic de fAcut cleat cumpararea


unei scule noui, altele reparabile pentru oricine e deprins sa se ser-
veascil de maini.
In timpul pescuitului varga poate fi .ciocnitii fie de ciirligul unei
mute, fie de plumb, fie de naluck sau chiar sgAriatia de stânci.
Aceste lovituri strica pojghi/a de lac cu care e aeoperità varga
si umezeala poate, cu tirnpul, patrunde si putrezi leinnul.
E bine ea, la sfOrsitul sezonului, pescarul s5 examineze ca de-a-
miinuntul lacul vargii si, peste tot unde lacul a sOrit, cOrpeasea
cu un chibrit sau o pensulii muiate in flatting », lac care se poate

www.dacoromanica.ro
INTRETINEREA SI REPARAREA MATERIALULU1 107

gäs si si la noi In çarä. Uscarea anevoioasiI a acestui lac cere ca varga


repaIat sà stea la adäpost de praf cAteva zile.

Fig. 54.
Dar se poate intâmpla ca una din legàturile de pe bainbu, sau
tina care fixeazá un inel, sá.' se fi rupt. Se desface atunci intreaga le-

Fig. 55.
gaturà ruptà i, cu o m'Atase de coloare i grosime potrivitä, se pro-
cedeaz4 dura' cum aratä figurile de mai sus (fig. 51). Apoi se aco-

Fig. 56.

perà cu douà sau trei straturi de lac, puse la intervale care sunt
determinate de uscarea stratului precedent.

www.dacoromanica.ro
108 TEATAT DE PESCU1T

DacA lovitura a ciobit, crApat sau spart un inel, el trebuie in-


locuit : altfel m'atasca, uzatà curAnd de spárturd, va fi pierdutO.
Dacil insA accidentul a
rupt varga, reparatia e
mult mai anevoioas4.
Fig. 57. La bambu construit
ruptura e de obicei de-a
curmezisul ; la greenheart, oblicá. in Jung.
Capetele bucäjilor rupte trebuiesc ajustate oblic, in asa fel ineAt
sá se incalece pe o lungime
egalO cu de vre-o 6 ori
grosimea lor, lipite cu un
adesiv insensibil la apA,
legate in tot lungul spär- LT
turii cu legAtura de má-
tase ardtat4 nlai sus (fig.
52) si, dupA uscare,
cuite de trei ori. Recti- Fig. 58.
tudinea bucáIii reparate
depinde, bineinIeles, de dilAcia reparatorului.
Pe malul apei, o ajustare sumar-A si o legdturà strAnsA eu

Fig. 59-60.
bucatd de bandA izolantd sau de <( Leucoplast >>, vor fi suficiente
pentru a ing'Adui pescarului sA-si continue pescuitul.
Pentru innodarea a douá capete de m'Atase sau de strunO dani
nodurile de mai sus (fig. 53, 54, 55, 56).

www.dacoromanica.ro
INTRETINEREA I REPARAREA MATERIALULUI 109

Iar pentru repararea i facerea unei strune de o/el sfaturile


urmatoare.
Once strunii
de oIel se leaga
de accesoriile ce-
lelalte printr'un
ochi potrivit,
cut pe o sarnia,
un cui, etc. Daca Fig. 61.
struna e din fir
simplu, capatul scurt se invärteste strans de 7-8 ori in jurul celui
-

Fig. 62.
lung (fig. 57); daca struna e din cablu, capatul scurt trebuie rasucit
impreunä cu cel lung pe
2 cm, iar la sfarsit se in-
veleste in 5-6 spire de fir
foarte sub/ire de arama
(1i/a), peste care se pune
o lipitura de cositor (fig.
Fig. 63-64. 58, I, II, III). Pentru a-
ceastä lipiturd vä pute/i
servi de pastele metalice intrebuin/ate de amatorii radiofonisti,
insä daca nu va pri-
cepe /i, intrebuin/a/i
fierul de lipit, in loe
de a incalzi firul la Fig. 65.
flacara, pentru a nu
risca sa-1 arde/i si sä pierde/i naluca la prima aruncare.
Ave/i intotdeauna o piatra sau o pila foarte finä. cu care s'A'
putqi asca/i värful tocit al unui carlig. Examinarea frecventa a

www.dacoromanica.ro
110 TRATAT DE PESCUlT

vârfului cArligelor este o necesitate, pentru a inlätura scaparea


repetata a pestilor räti

Fig. 66.

Fig. 67.

.41.F

Fig. 68.
Figurile 59, 60, 61, 62 arata cum se innoadä sfoara la ochiul
strunei. Nodul din fig. 61 e usor de desnodat pentru o mai

www.dacoromanica.ro
INTRETINEREA 1 REPARAREA MATERIALULUI 111

repede schimbare a strunei, hasä nodul din fig. 62 e cel mai potrivit
peseuitului cu musca artificiald.

Fig. 69.

Fig. 70. Fig. 71.

Fig. 72.

Fig. 73.

Fig. 74. Fig. 75.

Figurile 63, 64 i 65 aratd cum se face ()chilli dela capdtul de


sus al strunei.
Figurile 66 si 67 anitA cum se innoadä firele strunei.

www.dacoromanica.ro
112 TRATAT DE PESCUIT

Fig. 68 aratä cum se lasd, chiar din innodarea acestor fire,


un cäpeIel pe care se Inno,adà musca.
Fig. 69 aratä cum se adaoga o mused pe corpul unei strune
fdcute.
Fig. 70, 71 9i 72 (I i II) aratd cum se leagd mu§tele la strune, iar
73 i 74 cum se leagä arligele cu paletei la strunä.
Fig. 75 aratà cum se leaga o strunä la un inel metalic (linguriO,
vârtej, pqte artificial, etc.).

www.dacoromanica.ro
CAP. VI
DESPRE FABRICAREA MU*TELOR ARTIFICIALE
Vi s'a intamplat, sau vi se va intampla, in cursul carierei d-voastra
de pescar, sa gasiIi o apa in care, cu toata dibacia i rabdarea chel-
tuita, toate mustele din colecIia pe care o purta0 in geanta sa dea
gres.
Ici-colo, un pastrav tanàr si neexperimentat va sari, farä con-
-vingere, poate chiar Il veti prinde.
Dar nu asemenea succese urmariti.
Si cu toate astea, pastravii iau mute, se hranesc, sunt in miscare !
Se mai poate intampla ca, pescarul localnic care 11 urmareste
.cu simpatie activitatea de un sfert de ceas, de dupa un arin, sa se
apropie, sa và dea bunaziva cu jumatate de gura si sa astepte: nu
stie cum are sd fie primit. E fascinat de sculele stralucitoare cu care
intimidat, si se mai si teme de starea de spirit
a pescarului fara noroc, stare de spirit pe care o cunoaste
si el bine.
Indemna/i-1 sa se apropie, lasa%i-1 sà vä admire sculele si ve;i
afla doua adevaruri din care cel pulin unul va va face placere:
1° Ca tare minunat mai alunga/i mustele pe apà ;
2° cà e pacat cà nu e << pana buna.
far ca dovada, va scoate din portofel, (fiindca e de mirare ce
portofel special pentru mute am vdzut la unii Iärani), va scoate,
zicem, doi-trei fulgi de coco i vi-i va oferi. Ii putep oferi si
d-voastra o struna sau cateva carlige, fiindca v'a spus un lucru pre-
¡ios.

www.dacoromanica.ro
114 TRATAT DE PESCUIT

Sunt intr'adevar rauri, locuri si momente in care pastravul ja o


musca determinata si refuza pe toate celelalte.
lineori forma Il atrage, alteori coloarea. Si daca stili sà facoi

Fig. 76.

mute artificiale i avq,i cu ce, maine vel.i fi pescar #norocos » i vel.i


avea satisfactia de a fi prins pestii Cu mute facute de d-voastra.
Dupa cum vedei in fotografiile alaturate, sculele si materialul
necesar uneia din cele mai placute indeletniciri pescaresti ocupa un
spa tiu restrans.

www.dacoromanica.ro
DESPRE FABRICAREA MUSTELOR ARTIFICIALE 115

lata buniioara de ce settle avei,i nevoie:


1.. 0 menghina mica pentru linut carligul, menghina care se
fixeaza pc o masä sau chiar pe cutia cu accesorii.
Unul sau doi clqtisori pentru fulgi.
0 forlecuta cu varf aseutit.
() sula

a r,

!kt.
Fig. 77.

5. Un cleoe in forma de eimbistra cu varfuri ascutite.


lath ileum materialele i intrelminIarca lor.
Alutoele se leaga pe carlig Cu im fir de:matase foarte sublire
rezistent, facut inadins in acest scop.
Firul de matase se trage, inainte de intrelmin tare, printr'o
cearei speciala pentru a-1 face lipicios 1).
Laud et' care se lipqte nodul Meta la capatul niWei ter-
minate 2).
I) Bein.i i terebentind topitc prirti egalc.
2) Shellac in solzi disolvat in alcool.

8*

www.dacoromanica.ro
116 TRATAT DE PESCUIT

illatasea nerasucita, naturala, din care se face corpul celor


mai multe din mute si care se &este in once coloare la negustorii
de marunOsuri sub denumirea de filo-floss
Ldna nerasucita, intrebuini,ata adesea pentru corpul mus-
telor inai voluminoase si mai paroase.
Fulgii de cocos si de exima (a, b, c, fig. 78), naturali sau vop-
siti, din care se figureaza labele, uneori aripile, corpul si cozile mu-
stelor. Fulgii de cocos sunt mai stralucitori si mai Ieposi. Din aceasta

Fig. 78.

pricina au mai purin tendinya sa se ude si se intrebuinteaza la face-


rea majorita/ii mustelor plutitoare. Cei de &n'a, mai moi, servesc
la facerea mustelor scufundate. Tosi acesti fulgi sunt lua/i de dupa
capul pasarilor.
Din barbele penelor din coada paunului (d, fig. 78) se figu-
reaza corpul anumitor multe. Cele dela cotorul penei sunt de
coloarea bronzului; cele dela varf, catre <(ochi», sunt de coloare
verde metalica.
Fulgii de pe pieptul potárnichii, atat cei punctqi negru pe
alb, cat si cei punctaiii cafeniu, servesc la figurarea labelor mustelor,
uneori a aripilor (e, fig. 78).

www.dacoromanica.ro
DESPRE FABRICAREA MU5TELOR ARTIFICIALE 117

Fulgii de pe pieptul raIelor sà1batece, fie cafenii deschis, fie


verzui deschis, servesc la imitarea aripilor efemerelor mari zise
mute de Alai (f, fig. 9 si 78).
Barbele penelor de fazan sunt foarte bune pentru imitarea
cozilor anumitor muste.
Firele de tei, cu care grildinarii leag5 pomii, tAiate in fAsii

131

Fig. 79.

inguste i udate fac, infa'surate pe cArlig, corpuri foarte bune de


mute.
Tot astfel serveste i pojghila jupuità de pe tubul penelor (g,
fig. 78).
1) Pentru figurarea aripilor celor mai multe mute se intrebuin-
/eaza fragmente de pene de diferite p5ski, dupà metodele descrise
de fig. 79, fie naturale, fie vopsite. Pas6rile care dau cele mai bune
pene pentru acest scop sunt:
becalina, sitarul, curca, fazanul pentru aripi sure pätate cafeniu;

www.dacoromanica.ro
118 TRATAT HE PESCUIT

ralele salbatece peturu aripi gris-albristrui cu varfuri negre,


verzi metalice, punctate alb cu negru;
gdina, dropia si here tele, pent ru ari pi ca fenii palide t iireat e
cafeniu inchis;
porumbelul penult aripi uniform colorate visiniu, cenusiu, vii-
nat., gris si alb;
graurul pentru aripi vinet e
lebAda pentru aripi albe;
dumbraveanca pentru aripi albastre inchis sau deschis.
in) POrul din jurul urechilor iepurelui serveste la laceren cor-
pului unor bune mute plutitoare.
9 7 6 5

1 1 1 1 ri
Fig. 80.

Firul special, nealterabil, aurit sau argintat, fie plat ca be-


teala, fie rdsueit in cablu, infOsurat In spire rare peste nifitasea sau
Ulna care figureazd trupul mustei, dä la unele must e o strOlucire
atrAgatoare.
CArligele pe care se lac mustele trebuie sO fie de o foarte bunti
calitate; sd nu se indoaie; sä aibà, pe cat se poate, varful scull, dar
foarte aseutit ; sO poarte ochi pentru a !mica fi legat si schimbat
asor la struna.
In figura de mai sus stint reprezentate eArligele cu numerotarea
lor.
Numerele 1-5 sunt intrebuinlate pentru mustele mici, la pes-
cuitul in ape curgatoare; numerele mai mari servesc la facerea mu-
stelor pentru lacuri unde pOstriivii depasesc usor greutatea de 500 gr

www.dacoromanica.ro
DESPRE FABRICAREA MUSTELOR ARTIFICIALE 119

Daca sunteIi la Iarä si ave0 timp, ve0 gasi distracOe in procu-


rarea si selecIionarea celei mai mari parli a rnaterialului enurnerat
mai sus. Daca nici timpul, nici gustul pentru asta,
procuraii-va acest material, cel puIin la inceput, dela un bun ne-
gustor din Anglia. E absurd si ridicol, in aparentá, sà aducä cineva
fulgi de gaina sau de potarniche din Anglia: cu toate astea este nu
numai mult mai simplu, fiindcd acolo sunt magazine speciale care
se ocupä numai cu procurarea acestui material, dar e chiar mai
ieftin, far& sa mai .vorbim de calitatea acestui material curat, ales, etc.
Cand colorile cerute de imitaIiile unora din mute nu se gasesc
In mod curent, fulgii se vopsesc, prin rnetoda intrebuiniata la vop-
sirea stofelor, dupa ce au fost complect spalaIi de grasimea lor. Dar,
In general, pentru mustele scufundate, nu e nevoie de alti fulgi de-
ck acei pomeniIi mai sus in colorile lor, indeajuns de variate îiì natura.

Incerea4i acum sa faceti o musca, una mai simpla, de pilda pe


cea din Fig. 81.
Fixaçi carligul prinzändu-i curba in buzele menghinei. TreceIi
20 cm de matase fina de legat mustele prin ceara, ca s'o faceIi lipi-
cioasa ; prindeIi-o de un capat cu unul din clestisorii de fulgi, iar la
cerálalt cal:oat face0-i un nod dublu pe care-I treceIi peste inelul
carligului ; strangqi nodul cam pe la mijlocul fierului si infasurat,i
firul sträns peste capatul rnic, catre stanga (a).
Cu aceste spire spre stänga prindeti:
7-8 centimetri de matase colorata pentru corp, sa zicem
matase verde deschis ;
3-4 fire roseate de pana de sold de fazan;
3-4 cm de fir de argint.
Când ai ajuns aproape de punct'ul unde fierul carligului incepe
sa se incovoaie, opri/i-va si reveniIi infasurand catre dreapta, a-stand
grija in acest moment a asiguraIi värfurilor de cozi o poziIie nor-
mark deasupra si in prelungirea fierului carligului (b). Ajunsi cam

www.dacoromanica.ro
120 TRATAT DE PESCUIT

In punctul b, läsati din mänä clestisorul a cdrui greutate va intinde


firul spänzurand in jos.
Luati un fulg de gäinä rosu inchis, tineti-1 de värf si, trägändu-I
prin degete, resfirati-i in rdspär barbele. Legati-1 cu cateva spire

Fig. 81.

(c) i läsati iar clestisorul s intindà mätasea, având grije sil Pásaji,
intre acest punct de legäturà si inelul cärligului, cam 3 mm de fier liber.
Luati acum de värf, cu mäna sau cu celälalt clestisor, mätasea
verde fixatä la coada mustei si infäsurati-o in spire stranse,
mai regulate, pe firul cârligului, cätre dreapta, &And astfel coloare
si volum corpului mustei. Când ai ajuns längä firul subtire care

www.dacoromanica.ro
DESPRE FABRICAREA MUSTELOR ARTIFICIALE 121

spAnzurä in jos, Iinqi m6tasea verde intinsii si treceli cloud spire


Cu firul subIire peste ea; pune/i o picaturà de lac pe intArituril si
täiaçi restul firului verde.

Fig. 82.

Lua%i acum cu clestisorul liber varful firului de betealil i si-


lindu-v4 s6-1 porniIi dela inceput fdra cute, infdsura0-1 peltrup,
dare dreapta, In spire regulate, depä'rtate si intins, panà ajungeTi
si Cu el lang5 firul de legat musca. Fixati-I cum ati fixat mritasea

www.dacoromanica.ro
122 TRATAT DE PESCUIT

verde, puneIi un pic de lac peste întànitur i täiai restul de


betealk
Cu clestisorul, din nou fiber, luaji acum varful fulgului
.5urat,i spre dreapta, pe fierul liber, de ate ori socotiIi necesar ca
sadati mustei volumul dorit, (d) lasand firul de legat in stanga.
LasaIi clestisorul sa spanzure Iinand fulgul strans infasurt
reluand firul de legat infasura-ti-1 spre dreapta, printre barbele ful-
gului, 'Ana ali trecut dincolo de el, langa ochiul carligului.
Trageii usor spre stanga, intre arätatorul si degetul cel mare
ale mainei stangi toate barbele fulgului, impreuna cu restul, nela-
sand in dreapta deck firul de legat si ochiul carligului. Face-ti cu
firul de legat 4-5 spire de intäriturä si de doua ori un ochi bine
strans (e, f, g).
Puneli in fine un pic de lac pe legatura astfel terminata, ldsati-1
sa se usuce i taia0 restul de fulg i firul de legat.
Musca e gata: o puteIi scoate din menghina. Cand e uscat lacul,
cu sula puteli pieptana barbele fulgului.
Toate aceste operaIiuni sunt mult mai usor de facut decat de
descris.
Daca vreli sä punei aripi unei mute, Intrebuin-Ni metoda de-
scrisa de fig. 79.
Din doua pene simetrice desparli0 i taia0 Cate o portiune de
panä (I). Trece0 peste ele, puse fai,a in falä, un nod dublu de fir
subOre ceruit (II). LuaIi intre degete peniIele läsand numai coto-
rul Ion liber (III). Strange0 acum, Cu mana cealalta si cu dintii ca-
petele firului, Odd sirrrti/i sub degete ca nodul s'a strans. A/i ob-
tinut aripi ca in desenul IV. Nu mai ramane decat sä puneii aceste
aripi.calare pe corpul mustei si sa legaçi. Iar and veii avea mai
multä dibacie Veri putea, numai inând stranse cu degetele stangei
cele douà fragmente de pang pe corpul mustei, sa le fixaIi direct
prin doua spire de fir, MIA' vreo legatura prealabila (V).
Oricare ar fi metoda de fixare, aripile trebuiesc inute straits pe
carlig, in pozit,ia pe care o vor avea. °dad musca terminatkintre

www.dacoromanica.ro
DESPRE FABR1CAREA MI.J$TELOR ARTIFICIALE 123

arätätorul i degetul cel mare al mäinii stangi, neläsand sä depä-


-seaseä deck cotorul peste care se infAsoarä firul de legat.
Musca c (fig. 9) e fiicutä cu doi fulgi, dupä cum aratä fig. 82 a.
Unul din fulgi, mic, fixat de par/ la coada mustei, va servi la in-
fäsitrarea in spire rare a corpului care va deveni astfel Oros (b).
Acest fulg va fi pe urmà intärit, fie cu beteala (c), fie, dacä
mi e nevoie de beteald, cu un fir de maase coloratä riisucitä.
Cel de al doilea fulg, fixat la capul mustei, se va intrebuina ea
la musca precedentà (fig. 82 a, b, c, d).
Musca e (fig. 9) are, drept aripi. douä värfuri de fulgi, intinse
intr'o parte si intr'alta.
Mustele plutitoare d, f (fig. 9), au labele fäcute din doi fulgi,
pentru a pluti mai bine. De asemenea aripile lor sunt adesea duble
siasezate perpendicular pe fierul cArligului, pe cand aripile mustelor
scufundate se aseazä culcate.
In fine musca f, (fig. 9) reprezentând una din efemerele mari
numite mute de Mai )>, are aripile räcute din fulgi de raiä si cor-
pul de pai sau tei grädinärese.

www.dacoromanica.ro
CAP. VII
ETICHETA PESCUITULUI
Cerem ingàduina cititorului, inainte de a intra in materia ace-
stui capitol, pentru ca sä incercAm sä definim ce anume se inIelege
prin etichetä.
In toate ramurile de activitate omeneascd, in afarà de legile
care stabilesc un cadru inläuntrul cärora ele se practia, s'au con-
prin obicei, un nurnar de reguli a cAror respectare inlesneste
relaVunile sociale pe de .o parte si stävileste pe de alta parte abu-
zuri care, färii s'A poatá intra in cadrul legilor, nici sà atingä pe ei-
neva, sunt nedemne de un om de onoare.
Aceste reguli de practick adunate la un loe, constituiesc eticheta.
NoVunea englezeasca de gentleman* defineste pe acei oameni
care, din respect pentru ceilalli i pentru ei înii, i-au impus un
control de toate zilele, dobandind un prisos de educaVe care-i
lace sa respecte in chip firesc eticheta *.
lar daca' Societatea absolvä pe omul târît, in lupta pentru exi-
stenVä, dincolo de limitele etichetei, in sport n'o poate face. Sportul
joc, e recreare, fArd scop lucrativ. Nerespectarea regulilor n'are
scuza necesitäVi.
La pescuit, ca si la vânat, pe langA celelalte justificAri, eticheta
43 mai are si pe aceea a intregirii regulamentului pentru protecIiunea
anatului urmärit, mai cu seamä cAnd e vorba de vânaturi rare, ca
pästrävul i lostrio.
In Anglia, pe unele proprietá.li päzite, unde pescarul sportiv
sine sá-si cruIe pestele si se multumeste cu 2-3 buc4i mai rnari

www.dacoromanica.ro
126 TRATAT DE PESCUIT

si cu sportul pe care i-I ofera ceilaFi pesti prinsi i libera/i, se


pescuieste cu carlige care n'au spin aproape de loe, ci numai o aspe-
ritate care, se inIelege, nu impiedica carligul de a iesi din buza pe-
stelui, imediat ce acesta e pOn slabit'» si pierde contactul cu pes-
carul. De asemenea sunt uncle ape in care sunt interzise anumite
mute, linguri sau näluci constatate distrugatoare la anumite epoce,
prin marea lor putere de atractie ; sau anumite momeli naturale ca
rama, lacusta, etc ; precum si carligele multiple care pricinuiesc rani
prea serioase pestilor menii sa fie aruncaii indarat in apa.
Prin aceste exemple dorim s'a* aràfdm spiritul pescuitului sportiv
si sa indemnam pescarii nostri sà uzeze, in mdsura
de metodele adoptate de acei pentru care marele farmec al peseui-
tului insus constil in arta prinderii pestelui, in alegerea lui, nu in
arcutatea sacului la intors acasa.
Am vilzut, din nefericire adesea, pescan i profitand de zile priel-
nice, --in care pestele pierde once prudeniä, prizand si brigand in
sac pesti de toate dimensiunile i intorcandu-se cu ehilograme de victi
me Cu care nu tiau ce sà faca. Chiar daca pestii sunt de dimensiunca-
reglementara, asemenea isprävi constituesc cruzinn inutile i abuzuri.
Ce drept mai are un astfel de pescar sa protesteze impotriva star-
pirii pestelui prin metode salbatece, daca el insus distruge cu undiia ?
Minded nu e adevarat ca nu se pot starpi pestii cu und4a. Am
avut prilejul sa constatam cà, pescuind zilnic numai cate o oil la
pranz si una pe inserat, mul%umindu-ne cu 5-6 bucali mai rasarite,
pe o apa unde'regimul n'a variat i unde era pdstrAv intr'o
abundenla, dupa o luna am rarit in asa fel pestele, pe cei trei kilo-
maxi pe care-i parcurgeam, inck tot ce prindeam devenise prea mie
pentru a fi pastrat si nu mai inIepain deck, pestisori de cel
15-16 cm.
Acest lueru ne-a dat de gandit asupra ravagiilor ce poate sävarsi
un pescar dibaci si localnic, care cunoaste apa pe degete si care,
dela 1 Martie Oda' la 1 Septembre profita de toate zilele bune din
sezon, cand nu pescuieste si 'n epoca interzisa.

www.dacoromanica.ro
ETICHETA PESCIJITULUI 127

Fiecare din noi a cornis grepla aceasta ; fiecare a avut o clipa


de uitare §i s'a lasat in voia unui entusiasm, unei furii distruga-
toare. Si mai tarziu, daca n'a cugetat, s'a laudat cu naivitate cu
tablourile sensa/ionale realizate in cutare sau cutare ocazie.
Scopul acestor rânduri e nu sa blameze, ci sa indemne ca aceste
practici sa nu devina sisteme. Si credem cä va fi rnai urr pescarilor
sa dobandeasca aceasta putere de stapanire, deck le-a fost la inceput
sa deprinda manuirea undilei.

lata acum cele cateva reguli de eticheta a pescuitului, pe care-


am don i le facem cunoscute unui cat mai mare nurnär de pescan.
Deoarece In general pescuitul se practicà pe proprietki pri-
vate, e necesar ca pescarul nou venit sa se informeze de toate
restrict,iunile facute de proprietar sau: de administra0a domeniului,
(talie, numAr de buchli, metoda de pescuit), pentru stricta lor res-
pectare.
E o politetä a invitatului sà considere pe§tele prins ca
nand proprietarului, pand in momentul cand acesta lash' libera dis-
poziiie pescarului.
Chiar daca nu exista restriciiuni privitoare la numarul de
pe§ti, e o politet,a sa nu se prinda cantitki care nu raspund nevoilor
mesei sau unei eventuale expedrçii consimIita de proprietar.
Daca apa e curgatoare i trece in apropierea locuinçei proprie-
tarului, e o politeta sä se considere cateva sute de metri la deal §i
la vale rezervate uzului proprietarului, nepescuind in aceastä porliune
deck la invitmia acestuia.
E o politqa din partea oaspelui sa nu pescuiasca in lacurile
sau apele considerate rezerve de pe§te, chiar daca acest lucru n'a
fost interzis.
Dac5 se semnalcaza unul sau mai mulii pe§ti excemionali
inteun curs de apa, e o polite0 sa se ceara autoriza/ia proprieta-
rului, daca acesta e prezent, inainte de a incerca prinderea lor.

www.dacoromanica.ro
128 TRATAT DE PESCUIT

Pescuitul in apa turbure nu poate fi considerat un sport, ci


un mijloc de a procura peste pentru masa 1).
E o datorie a respecta o anumita zona in jurul unui alt pescar,
bunäoara 30 metri daca pescui/i cu mused artificial4 sau momeli
naturale, 100 de metri daca pescui/i cu näluci grele. Iar cand tre-
ce/i in josul sau in susul punctului unde acest pescar se gaseste,.tre-
ce0 departe de apä, pentru a nu-1 stänjeni, nici a-i speria pestii.
Daca pescui/i umbland prin apä, iesi/i pe mal cat mai departe de el.
E o polite/4 a scuti de sfaturi inutile pe un pescar care a aga-
/at un peste si vrea s4-1 scoatá la mal ; dar e o datorie a-i da ajutor
la cererea lui.
E o polite/4 a nu cere prea multe servicii unui pescar venit
si el s4 se recreeze.
E o polite/a a nu cere <( secrete» unui pescar si tot o poli-
tet,4 a le comunica daca sunt cerute.
E o politela a nu arata in mod ostentativ produsul pescuitu-
lui ca si o politerá a arata acest produs la cererea celorlat/i pescari.

1) Se numeste turbure acea apà In care vizibilitatea nIJuciIor sau momelilor

e nuld, iar prinderea pestelui se datoreste numai simtului olfactiv al acestuia


putintei lui de a percepe vibratiile.

www.dacoromanica.ro
APENDICE
A)
TABLOU DE NUMELE ROMAN, *TIINTIFIC, ENGLEZ, ERANCEZ
GERMAN AL PE 'EILOR CITATI
Romiin Latin Eaglez Francez German
Pastrav co- Salmo fario Brown Trout Truite com- Bach-Forelle
/nun mune
Pas tray a- Salmo irideus Rainbow Truite Regenbogen-
merican Trout arc-en-ciel Forelle
(curcubeu)
PAstriiv Sei- Salmo f on ti- Brook Trout Saumon de Seibling
EtIn- nalis fontaire
tAnel
Lostritii Salmo hucho Huchen Saumon Huchen
Heuch
Huchon)
Lipan Th mallos Gra,-) ling. Ombre Asehe
;.,,
Clean Iu'in Chub Chevesne, AVeissfisch
squalios Meunier.
iiucit Esox lucius Pike Brochet If ech t
Biban Perca lluvia- Perch Percbe Barsch
tills
Crap C prinus Carp Carpe Karpfen
carpio
Mreand Barbus Barbel 13arbeau Barbe
lluvia lilis

www.dacoromanica.ro
130 TRATAT DE PESCUIT

Ronta' n Latin Englez Francez (,erman


Lin Tinca vulga- Tench Tanche Schl6e
ris
Verdete Minnow Vairon Erlitze
Craiete
1 Phoxinus
laevis
Bo4tean

B)

TABLOU DE NUMELE ROMA.N, ENGLEZ, FRANCEZ I GERMAN AL


UNELTELOR SI ACCESORIIT.OR UZUALE DESCRISE

Romein Englez Francez Gernzan

Pescuit cu undita Angling Péche b. la ligne Angelei


vargd rod canne Rute, Gerte
mdner de plutä
I cork handle poignée en liège Korkhandteil
cork grip
inel ring anneau Ring
varf de vargä top joint scion Spitze
Incheieturd (tu- ferrule (joint) virole ilse
burile)
lance spear lance Erdspeer
invelitoare bag sac, furreau Futteral
toc rod case, pro- étui Etui
tector
vargd pentru fly rod canne à mouche Fluggerte
musca
cialà
vargd p. pescuit spinning rod canne d. lancer Weitwurfgerte
aruncat
mulinet reel moulinet Rolle
bobind drum tambour Trommel
cric check cric, clique t Hemmung
franà brake frein Bremse
sfoard de mdtase silk line ligne en soie Seidenschnur
sfoarä p pescnit spinning line ligne d. lancer Spinnschnur
aruncat

www.dacoromanica.ro
APENDICE 131

Bonaire, Englez Francez Germare

sfoard p. pescuil fly line ligne à mouche Flugschnur


Cu muste arti-
ficiale
subtiat cdtre tapered en quene de rat Verj Ong t
vdrf aminci du bout
ungd tor line greaser graisseur Schnurfetter
strund p. mused cast (Amer. bas de ligne à Fliegen Vorfach
leader) mouche
strund p pescuit trace bas de ligue à Spinnfischerei
a runeat lancer Vorfach
avançon
fir de Floret' ta 111111n1W/1 gut crin de Florence Seidenwurm-
natural damn
fir de Florenta draNNII gu t racine anglaise P oil
tree ut
prin filiera
mused plutitoare dry fly mouche flottante Trocliene F liege
» sèche
mused scuf un- we t fly mouche noyée Nasse Fliege
datd
mused Cu aripi winged fly mouche à ailes Flügelfliege
cârlig hook hamegon Haken
vâxtej swivel émerillon Wirbel
inel crApat split ring, link anneau brisé, Springring
link
plumb lead plomb Blei
plutd float honcho,' S chwirn me r
moinealã bait appiit Kö der
lingurd spoon cuiller Blinker
ndlucit phantom fantöme Fantom
peste invàrti tor Devon Devon Devon Spinner
artificial
onturd spinner monture Spinner
plasd, ni incioc landing net épuisette Landungsnetz
Unterfangnetz
gaií gaff gaffe Landungshaken
sac bag sac Tasche
CUS creel pallier Fischkorb

9*

www.dacoromanica.ro
132 TRATAT DE PESCUIT

&lain Englez Erancez German

cilscil tor pike-gag Rachenauf-


sperrer
furcuVi disgorger dégorgeoir Angellöser
pantaloni de Call- waders pantalon en Wasserstriimpfe
ciuc caoutchonc
cutie de muste fly box boite à mouches Fliegenblichse
portofel p. strune cast-book portefeuille à bas Vorfachbuch
de ligne
briceag knife canif, couteau Taschenmesser

Raportarea la sistemul metric a ciltorva masuri de lungime si


greutate englezeti.
3Idsuri de lun gime
1 yard = 3 feet 1 foot (ft. sau ') = 12 inch (in. sau ")
1 yard = 0 In 9144 1 ft. 0 m 305 1" = 0 in 0254
..11asuri de greutale
1 pound (lb) = 16 ounce 1 ounce (oz) 16 drains (drills)
1 lb = 454 gr 1 oz 28 gr 1 drm 1 gr

Desde intrebilri ce ni s'att pus cu privire la costul cutàrci sau


cut drei scule, ne indeamnA sà dam mai jos un deviz indicând limitele
hare care poate oscila astAzi (Iunie 937) un echipament bun ue-
cesar unui pescar sportiv.
Pentru pescuitut Cu »iused
Minimum aximum
Vargil 1 000 8.000
Mulinet 600 2.000
27 in matase impermeabilil 400 1.000
strune 300
1 cutie pentru muste 150 1.000
3 dz muste 360
1 plasil 1 000 2.000
Total dela 3.810 in'uul la 14.660

www.dacoromanica.ro
A PEND ICE 133

Pentrtt pesettitul aruncat


Minimum Maximum
Varga. 1 000 7.000
Mulincl 1 300 3.000
90 m matase 700
6 strune 250 500
1 eutie pentru naluei, strune, etc. . 350 1.000
6 naluei 500
1 gala 1 000 2.000
Total dela 5.100 pana la 14.700

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
PREFATA 7
Cap. I. SPECHLE DE PESTI DE SPORT DIN RO.MANIA 11
Phstravul 11
Lostrita 15
Lipanul 16
Cleanul 17
Stiuca 18
Bib anul 19
Cap. II. PESCUITUL CU MUSCA ARTIFICIAL/X. 93
Unelte 24
Aruncarea mustelor artificiale 37
lmbunätätiri. Perfectiondri. Variante 42
Pescuitul 45
Pescuitul In susul apei 53
Cap. III. PESCUITUL ARUNCAT 57
Unelte . . . .
57
Aruncarea nàluii 72
Pescuitul 83
Pescuitul aruncat cu mulinet cu bobinä stationard . 87
Cap. IV. PESCUITUL STATIONAR 91
Cap. V. INTRETINEREA SI REPARAREA MATERIALULUI 101
Cap. VI. DESPRE FABRICAREA MUSTELOR ARTIFICIALE 113
Cap. VII. ETICHETA PESCUITULUI 125

APENDICE
Numele stiintific, englez, francez, german al speciilor de pesti citaçi 129
Numele englez, francez, german al uneltelar i accesoriilor uzuale
descrise 130
Raportarca la sistemul metric a eh-ton-a m5suri si greutati englezesti 132
Un deviz aproximativ 1937 132

www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE*TI - 1938

www.dacoromanica.ro
FUNDAŢI A PENTRU LITERATURĂ
ŞI ART Ă "REGELE CAROL II"

Au apl1rut BIBLIOTECA "ENCICLOPEDICĂ"


CONST. C.GlURESCU Istoria RomAnilor, 1, editia a il-a, ou
numeroase ilustraţii In text Lei 200
Dr. G. BANU Sănătatea poporului român Lei 200
. 1. SJMIONESCU Ţara noastră, cu numeroase ilustratii
in text Lei 200
CONST. C. G lURESCU Istoria Românilor, II" editia a IT-a,
Part. I şi a Il-a, cu numeroase ilustralii 2 voI.
tu text Lei 260
AL.ROSETTI Istoria limbii romAne, 1, Limba latillă Lei 100
SCRllTORll ROMÂNICONTEMPORANI
Au apărut Romane
JOACHIM BOTEZ Insemnările unui belfer Lei 60
C. GANE Trecute vieţi de doamne şi domniţe, II
cu numeroase lIustralii tu lext Lei 160
ADRIAN-MANIU Focurile primăverei şi flăcări de toamnă Lei 60
SARMANUL KLOPSTOCK Feciorul lui Nenea TacheVameşul, II Lei 70
N. M. CONDIESCU Insemnările lui Safirim, 1 Lei 60
N. M. CONDIESCU Peste mări şi ţări, cu 20 de reproduceri In '
culori, dupA acuarelele originale de S. MO'rZNER Lei800
LUCIA DEMETRlUS Tinereţe Lei 60
T. ARGHEZI Ce-ai cu mine, vântule? Lei 80
G. BANEA Zile de lazaret Lei 70

Au apărut Eseuri. Critică


PAUL ZARlFOPOL Pentru arta literară Lei 60
PERPESSICmS Menţi.uni critice, II Lei 80
G. M.CANTACUZINO Izvoare şi popasuri Lei 60
N. IORGA Oameni cari au fost, I Lei 80
EM.CIOMAC Viaţa şi opera. lui Richard Wagner Lei 60
M.D.RALEA Valori Lei 50
N. IORGA Oameni: cari au fost, II Lei 90
ŞERBAN CIOCULESCU Corespondenţa dintre I. L. Caragiale
şi Paul Zarifopol (1905-1912) Lei 40
Il vol.
G.CĂLINESCU Opera. lui Mihai Eminescu, II şi III Lei 140
C.ANTONIADE Renaşterea italiană. Trei figuri din
Cinquecento Lei 70
N.IORGA Oameni cari au fost, III Lei 90
ALICE VOINESCU lt-fontaigne Lei 70
EM. CIOMAC Poeţii armoniei, 1 Lei 60
G. cĂLINEScu Opera lui Mihai Eminescu, IV şi V Lei 160
PERPESSlCmS Menţi.uni critice, III Lei 90
DRAGOŞ PROTOPOPESCU Fenomenul englez Lei 100
N.IORGA Sfaturi pe tntunerec Lei ilO
ION PETROVICI Figuri dispărute Lei 60
C.BANU Grădina lui Glaucon sau Manualul
bunului politician Lei 70
HAIG ACTERIAN Shakespeare Le i 90
Au apărut Versuri
DEMOSTENE BOTEZ Cuvinte de dincolo Lei 60
ZAHARIA STANCU Antologia poeţilor tineri, ou portrete
de Margareta STERIAN L ei60
G..BACOVIA Poesii, ou o prefatA de Adrian MAmU Lei 40
G. GREGORIAN La poarta din urmă Lei 60

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro