/9-17 I) I lVd/ t,

r-

`. '''.----='-',-96 '''''' ( -4. fI'-'0 ''"'-.--

op000o
- ....

.ii.
.941tZ 1

\
V
7-- Li...,

r
I

3 fi) ,7J 'III .r _1 a .

0
AUL01=M74, .._9474 I .':,',,,

\
..., .-.
... A ... 5,t!..t

\
ORTHODOXA ROMATiA
\
1

...... ..: ....

..,.
,
Jurnala Periodicti Eclesiasticti
S ....r.e ......SWOW....-- .

,...
:......
.A..1\TT31_, VII I'T B
, . 8
, AUGUSTU.

o,,V6)%41-)
4,..- .....
-. _
Ai) 8

;..2.....
TABELA. MA.TEIZIEf . '--:,4,7.
gl

r
0 I. Alisteriul Eueliaristiel
pag,
465 Q -
I 2 ..: II. Al doilea Disenrs al Slintulta loan Cliri- .w
,..q, sostoinul 475
i',,, i
III. Unatia scu legea a treia 49(3 .
IV. Roma si biserica Romanilor 516 I
0.777777 11 la V. Sumarele t3edintelor S-talui Siuod 573

. ., . :.

4iir ;*;

1
49 Io

III
. .. .

BUCURWI
1

-:.-;- . ..:

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERIC ESCI

1
34, Strada Principatele- Unite, 31 !, 1

I
18 8 3_ 1,
-a*
1 1

6 .10

4_46 -------
0

---
I

s
1

S
Et _<--,_. ..ff,--;,*,,- _,,,,i ..,.... ,041gi oren<,;09:> f- -ZoTaP
.

dAv.lr,v. ---900..95= /el

1131_10 i ..zcA

,
SECT! 1,', ri OR le
www.dacoromanica.ro
ANUL VII. BUCURES3'I3FAilliUtfU 1883 No. 8.

BISERICA ORTHODOXA ROMANA

JURNAIXT PERIODICU ECLESIASTIC1T

.A.P.4.0..B.,m 0 DATA PE IJITZTA.

Predia, cuventula
II. Tim. IV. 2.
-- -
Misteriul Eucharistiel
(Urmare, veg No. 5, anul VU-lea, p. 265).

Parte& vecluta a Misteriului Eucharistie.

Chipul pi urmIrile presentei lui lisus Christos in Misturiul Eueharistiet

In baza invettiturei expuse pang, aci despre reali-

tatea presentei luT Iisus Christos in misteriul Eucha-
ristiei se determine, insure chipal i urmarile presen-
tei Lur. ''anume :
1) Dace, acesta presenta, cum am veclut mai sus,
consta in aceea, ca, dupe santirea Santelor daruri,
in Eucharistie se afla si sa predg.deja tuturor cre-
dinciosilor nu panea si vinul, ci adeveratul corpti
adeveratul sange al Domnului, apoi acesta insem-
flea, ca El este presentti in acest misterit nu asa,
ca cum ar petrunde panea gi vinul (dupe cum invata
Luteranii) care reman intregi, i nicX, numai prin
confiintare cu ele, in ele, sub ele (in, cum, sub pane)
cu corpul i sangele set, dar ca. panea si vinul se
prefac, se schimbA, se transubstantiaza in insure cor-
pul qi sangelelui (Confer. Orth. part. I resp. la intrb.

www.dacoromanica.ro
466 MISTERWL BUG1-TAWSTP.I

56; Epist. patr. de resrtrit despre credinta Orth. art.

1 7) . Caci panea i vinul nu putu a se face adev'era-
tul corpti si adeveratul singe a lui Christos, de rat
prin schimbarea ski prefacerea a insh'sT substantei
panel ti a vinului, in substanta corpului si a sange-
lui lui Christos, adios; prin transubstantiare.
Spre intarirea acestor adev6ruri servescti ace-
leasi loeuri din S. Scripturg, pe care le-am vdclutil
mai sus. Ii xprimand fAgaduinta despre Eucharistic,
Domnul intre altele a dis : Eu sent pdnea yield care
s' a pogoritg din cerg : tine va mdnca din pdnea a-
ceasta, vii2 va fi in ved. Si panea pe care Eu voig da,
corpul meg este, pe care '1 dal pentru viata lumen"
(Ioan VI, 51). La institurea Eucharistici, luand pa-
ilea a dis : Acesta este corpul meg , i Llanelli paharul
cu vial, a adaos :Acesta este sdngele meg. 8-tul
Apostol Pavel a scris crestinilor din Corint : Paha-
rut bine-cuvintard, pe care 7 bine-cuvinteim, nu este
ore comunicarea sangeluW lug Christos 2 pdnea pe care
o fiYingem nu este ea comunicarea corpului 1'0 Chri-
stos. (1 Cor. X, 16)? Dreptil aceia, orl care va man-
ea din panea acesta, sou va bea paharul Domnulul
cu nevrednicie, vinovatil vo fi corpu'u se stingeluf
Domnutul (XI, 27). In t6te locurile acestea, d'adrep-
tul silaunuritu sit immesca : panea-corpti aluiChristos,
si vinul -Singe a lui Christos, dar nici de cum nu
se dice cum c6, impreunA en panea, saiin pane, ski
sub pane, consista corpul Domnului. Nu a dis Chris-
tos : In panea pe care eg otvoig da, corpul meg este,
ci a dis : Pdnea, pe care eg o voiu da corpul meg este;
Nu a dis : In acesta, ski impreunA Cu acesta, sett
sub acesta este corpul nett; In acesta este sangele

www.dacoromanica.ro
 MISTERICE, ECCHARISTIEI 467

met, ei a 4is : Acesta este corpul meit, acesta este

sdngele meg Repetim dar ca, panea qi vinul, nu alt-
fel pot a se face corpul qi sfingele DomnuluT, de cat
numaT prin schimbare, prefacere, transubstantiare.
2) In tote liturgiele vechi, incependii cu liturgia
SfintuluY Apostol. Jacob, intrebuintata nu numaT in
Biserica Orthodox., ci al in comuniatile eterodoxe,
precum : La Nestorieni, Eutichieni, Armeni, Siri-
eni Iacobiti i in Biserica Romans sa aflA ruga-
eiunT &atm Dumnedet TatAl inainte de s'antirea san-
telor daruri, ca el s6 schimbe, sb", prefacA, s tran-
substantieze cu S'antul Spiritt pAnea in adev6ratul
corpti a luT Iisus Christos, iar vinul in cinstitul lui
sange (1). Asemenea perfeetti acordt a tuturor le-
turgiilor vee1i inteo materie atAt de insemnath,
despre misterul Eucharistiel, fa'r6, indoiala atestA, at
chiar aa a fost traditiunea Apostoliert despre acest
obiecth, i aa a credut tot-deauna santa Biserica,
Catholich.
3) SA,ntii p&rinti vi, dascali aT Biseried deasemenea
sat exprimatt, ca in misteriul Eucharistiei, panea qi
vinul ce set propun, set schimbet, .se prefac sa transub-
stanliaze in corpul i s'angele lui Christos (2), ski

(1) Bona. Rer. liturg. 1. c. 8. et squ ; Renaudot. liturg. oriental.

collectio, Paris. 1685; Asseman. cod. liturg ecel. universm, Rom.
1749; Murator. liturgia Romans vetua, wenet. 1748 ; Dias. de orig,
liturg. c. 1.
(2) Cuventul: Transubstantiatio, ti.stoocsicoacc care exprima cu totul
aceiao idee, a Inceputti a fi in intr ebuintare in Apusti de in jugata-
teg secululni; al XI-lea, iar in Ra's'aritil din al XV-lea and sa intampinit
in Ghenadie Patriarchal de Constantinopole. Din acel timpri acest
cuventri, ca unul ce exprima cu multa justep, i putere ideia dog-
mei, a Inceput a se intrebuinta fn tots Biserica Orthodoxa de o po-
triva Cu cuventul, prefacere (Vesli conf. ortodox, part. 1, Res. 1a intreb.
56 t Epist. Patriarch. de rasarit, despre credinp. ortodoxa. Art. 17).

www.dacoromanica.ro
468 MISTERItJL EtICHARISTIEY

devin, s6 fac, sent corpul i sangele 1ui Christos. Iata

spre dovada, cuvintele SdntuluI aril al Ierusalimu-
lur El (Christos) in Cana Gallia' a prefAcutt dre
cand apa in vial (Ioanl II, 1, 10), asemenea sange-
luT. i nu este dre demnii de credinta calla vinul,
sa preface (p.e-cocgoau;)v) lit range (1)? Dupa sever-
irea invoctireY panea devin.e, seta'. este (ive-rat, corpul
luT Christos, iar vinul sangele lint Christos" (2).
Asemenea probe se gtisesc i la Santis : Grigorie
Nisul (3), Ambrosie (4), Teodor al Eraclia (5), I&
Damascen (6), fericitul Theofilact (7) qi alta.
Eutimie Zigaben aerie : Nu a cis domnul : Ace-
ste sunt simboluri (4 go),x) a corpului met i a
sangelui met, ci sunt corpul met qi sangele meth..
Cad- precum in mod extraordinart a indumnecleit
el corpul ce la primitd, aa neexprimabil preface
(p.e.Tovrcot.E9 qi acestea (panea qivinul) in insuc corpul

qi sangele cel facetor de viaca a 'di (8).

Decd( pentru a demonstra i explica posibilitatea
uneT ast-fel de prefacers a paned qi a vinului cu pu-
terea luT D-deli. in corpul i sangele luT Chistos,
pastoriT antics sail referit la a-tot-puternicia Crea-
torului (9), i la deosibite lucrarY ale a tot puterniciei
Lug, precum : La crearea lume/ din nimicti (10), la
(1) Tustr. Mestag. IV, n. 2-pag. 454.
(2) Ibid. 1, n. 7 pag. 440.
(3) Catech. cap XXXVII.
(4) De fide. IV. 10, n. 124 De myst. IV, n. 50. efr. n. 54.
(5) In Math. XXVI, 26 (ap. Possin. -Qaten.)
(6) Expunerea credinIef orth. cartea a 4, cap. 13. pag. 252.
(7) In Iohan. VI.
(8) In Matth. XXVI, 28. Cfr. Panopl. P. II, Titl. 20.
9) Ion Chrisostom. de Coen et true. n. 3 ; Ambr. de sacram. IV?
n. 16, 17.
(10) Ambr. de &cram. IV, 4, n. 15; Damascen. Expnnerea Cred,
Orth. w. 13.

www.dacoromanica.ro
 MISTERIUL EUCHARISTIEi 469

misteriul incorporArer (1), la minunilece sa a mintesct

In S-tele card, cu deosibire la prefacerea apex
In vint (2), si la aceea, cum in no insine panea si
vinul ski apa, ce le primim spre nutrire, se transfor-
mezA tntr'un chipt neveclut de nor, in corpul si san-
gele nostru (3).
Trebue Ins a aminti ca, prin cuventul transub-
stantiare nu se explicA chipul prin care panea i vinul
se prefacti in corpul si sangele D-lur : Cacr acesta nimi-
nea nu o p6te intelege afarA, de unul D-deti, si stAruin-
tele unora de a petrunde acesta, nu pott fi de cat semne
de nebunie i lipsA de religiositate ; ci, prin acest cu-
yenta EA, arata numai aceia : cA panea i vinul,dupa
santire, se prefac in corpul sisangele D -luY, nu figuratt,
nicr simbolic, nicY prim marea abondentA de chard, nicT
prin comunicarea ski infusiuneaDumnecleirerunicului
Fiiti, si in fine flier prin efectul unetatributiunr intam-
plat6re a panel si a vinului care s'ar preface in o atribu-
tiune intamplatare a corpulur si a sangelul lur Christos,
prin oare care schimbare set am.esticare ; d4r, precum
-s'a c isu mai sus, adeverat, real si substantial, panea si
vinul devinli insusi ad.everatul corpt qi sange at
D-lure (Epist. Patriarch. de Rasarit despre cre-
dinta Orth. art. 17).
II) De si panea i vinul in misteriul Eucharistier
se prefacti in insusr corpul si sangele D-lur, El este
present in acest misterit nu numai prin corpul si
sangele Set, ci tai cut6tA, fiinta, Sa, adicA, si cu sufle-
tul set care este unite cu corpul LurnedespArtitt, si
(1) Ambr. de Myst. IX. n. 53; Damasc. ibidem.
(2) Ciril al Ierusalim. instr. mystag. IV, n. 2, Ambr, de myst. XI,
n. 50.
(3) Ion Damasc. Expun. cred. orth IV, 13, pag. 252.

www.dacoromanica.ro
470 MISTERIUL ECCHA R I S TI El

cu insusT Dunauecleirea Sa, care ipostaticeste i ne-

desphrtit este units cu omenirea Lui. Pentru acesta
Rantuitorul s'a exprimath. : Cel ce ml ndncd corpul
melt r; bea sangele meg , 'intru mine petrece si ei in-
tru el. Precum m'a trimis pre mine kited eel vii c, si eft
viezu pentru Tata; si cel ce me mdndn,cd pre mine si
acela va fi vii pentru mine (Joan VI. 56 si 57). De-
asemenea i santiT pariatT all inv6tatt, eh' no'tmdn-
cam Melul in 'intregul sea " (1), ca El cu totul s!a
nstabilit, duph charul WI, in nol tog" (2), si au obser-
vat : ca acest misteriti se numesce imphrtasire, pen-
tru ca prin el nol ne facem phrtasi Dumne4eirei luT
lisus. El se numesce inch cuminicare, si in adevhr
este cuminicare, pentru eh prin el ne cuminichm cu
Christos, ne facem partasi corpuluT si Dumnecle-
ireT lui" (3).
III) De si corpul i sAngele D-luT se sfaramh in
misteriul EucharistieT si, se desparte ; dar propriA
acesta este numai cu chipurile phnei si a vinului iu
care corpul i shngele lui Christos pot fi si veclute
i Ancite, iar singure in sine ele sent cu totul intregi
nedespartite. Cad Christos tot-d'auna este unul
i nedesphrtitti : nedespArcit units este in el Dum-
necleirea si omenirea; nedespartit unite este in el
sufletul omenesc cu corpul; nedesphrtitti si tot-
d'auna intreg ranirane i corpul luT irnpreuna cu san-
gele, ca coypu vie, care inviindh din moil nu maT mere
(Rom. VI, 9), corpil gloiificatti (I Cor. XV 43), corpii.

(1) St. Efrem. Sir. Opp. GrO3C. T. III, p. 424, ed. Assemani Rom.
1746.
(2) Ibidem.
(3) hall Damaseen Exp. CredinIei Orth. Libr. IV. Cap. 13. Pag. 255.

www.dacoromanica.ro
 NI I ;TERI L L ECGITAR ISTI ET 471

spiritual ( 44) si nemuritor. Pentru acOsta noT ere-

dem, at in fie-care parte, 'Ang si in cea maT mien,
particica de One puse Inainte si a vinulnY sii, aft, nu
ore-care parte deosebita, a corpului si a sangelul D-lui,
ci corpul luT Christos en totul intretti si in tote par-
tile sale unul, si in fie care parte pana in cea maT
mica particica este present in totul Christos dupa
fiiinta sa, adicg, en sufletul si cu Dumneq.eirea, WI
deseversit D-cleil si desAversit mil (Epist. Patriarch.
de Rasarit, despre eredinta (orth. Art. 17). Acesta
eredinta, Biserica Ecumenica din anticitate a expri-
mat'o si o exprimh Inca In ritualele liturgies, eftnd
dice : sfeirama se # se imparte Melid luT D-clew, eel
ce se sfaramel 59i, nu se desparte, eel ce se meindnca pu-
rurea fi nicT o data nu Be sfarlsape, ci pre cet ce se
impartd5sesc 'A sfinte59ce".
IV) De asemenea, de si misteriul Eucharistiei s'a
seversitti si se sAversasee in nenumarate locurT din
Thine, corpul lui Christos tot-d'auna si pretutindenea
este unul, si sAngele luT Christos tot-d'auna si pre-
tutindenea unul, si peste tot locul in acest misteriti
este present in totul unul si acelas Christos, care
este D-clet desAversit : si om desaversitt. PatriarchiT
BisericeT de Rasarit cu claritate marturisese acest
adever in unnatorele cuvinte : de si in unul si Ree-
ks timpii se seversesc multe liturgiT in lumea crestinA
nu cunt insa maT multe corpurT ale luT Christos, ci unul
si acelasT Christos este present in adev6r si in realitate,
unul este corpul luT si unul shngele, in tote bisericile
particulare alle credinciosilor. l (i.a.c4sta nu pentru a-
ceea c corpul D -luT care se afla in ceruri se pogo-
r pe jerlfelnice, ci pentru ca phnea punereT Inainte,

www.dacoromanica.ro
472 MISTERIUL EUCHARISTIEY

preghtita pe rand in t6te bisericile, si dupa, santire,

prefacuta si transubstantiata, se face una si aceasi
cu corpul ce esista, in ceruri. Cad D-1 tot-d'auna
are un cor0, iar nu mai multe in diferite locurX :
pentru aceea aced misterid dupa, opiniunea generala,
este eel paai minunat dintre trite, priceput numaT
prin credinca, iar nici de cum prin resonamentele
intelepciund omenesti" (Epist. des. Credin. Orto-
doxa, Art. 1 7).
V. Daca panea si vinul prin misteri6sa, santire se
transubstantiaza in adevdratul corpt si sange al
Mantuitorului Christos; apoi acesta insemneaza, ca,
din timpul santirei S-telor Daruri, El este presentti
tot - deauna in acestti misterib., adich, El este pre-
sentii nu numai in timpul intrebuint6rei si a primirei
misterului de catre credintiosi, cum afirma Lutera-
nii, dar si pana la intrebuintare si dupa, intrebuin-
tare : cad panea si vinul prefacute odata, in corpul
si sangele lui Christos nu-si schimbh mai mult na-
tura, ci reman pentru tot-d'auna corpul si sangele
D-lui, necautand la aceea, fivor, seri nu intrebuin-
tate de credinciosi (Epist. des. Cred. Orth. Art. 17).
Pentru acesta insusi Mantuitorul, in timpul insti-
tuirei Misteriului Eucharistiei, dand discipulilor s6i
panea misteri6sa, a cps : acesta este corpul meb. ilia-
jute de cc discipulii gustase din el, si luand paharul
misteriosti a cuventatd : acesta este sangele meti in-
nainte de ce discipulii sd beuge din el. Pentru aceea
dar pe deoparte, Biserica Orthodoxa, a) din antici-
tate are obiceiul de a shversi in niece sciute pe litur-
gia cea mai inainte Santita, in acea fermg, incredere
c 'Unpile acestea, qi duet intrebuincarea acelora

www.dacoromanica.ro
 - . MISTERIUL EUCHARIST1Ei 473

can au fost santite impreu-nA cu ele la o liturgie sA-

verqitA mat Inainte, reman adevaratul corpti 0 san-
g& al lul Chistos (1); b) deasemene din anticitate
este obiceiul de a pdstra darurile santite in vase
sante pentru impArtaqirea cu ele a celor ce mor, ca
adev6rat corpti qi sange al lui Christos (2]. Este Inca
lciut c in Biserica antics esista i obiceiul de a tri-
mite santele darurl, prin diaconi, creqtiuilor can nu
fusese In bisefica in timpul santirel, a intrebuintareT
i administrAreT misteriuluT Eucharistiei (3) mArtu-
risitorilor, celor inchil in temnite (4) qi celor ce se
chiati -(5), ca credincioqa, nu arare on aduceati san-
tele darurT din biserict in casile lor, le luad cu sine
in cgratorii (6), iar ascetili purtari aceste darurY cu
sine prin pustii, pentru cuminicare in cas de necisi-
tate, cu corpul qi sangele D-lui (7).
VI) Dach panea gi vinul. in santele qi de viata fk-
c6t6rele mistera swat. adev'eratul corpti qi adeveratul
sange al D-luT Iisus Christos : apoi acestor misterii
nrmeaz6, a li se da aceeaqT ow:5re qi aceaT diving,
adoratiune ce noT suntem datori a o da insui D-lui
(Confes. Orth. part. I-iu, resp. la intreg. 56. 107).
Cac natura omeneascA intreagA fiind primita de El
in unitatea ipostasuluY lui Divin, nedesphrtitti este
unita cu natura Diving,, qi este propria omenire a

(1) Conc. fn Trulo. Can. 52; de Logd, Can. 42.

(2) Const. apost. VIII, 13; Eusebe, H. E., VIII, 44; Chrisost. E-
pist. ad Innocentl, II. 3; Conc. Nie., I, Can. 13.
(3) Tustin., Apol., I, n. 67; Eusebe H. E. V, 44.
(4) Cyprian., Epist. ad. Cornel., LIV.
(5) Chrisost., de Sacerd VI, 4.
(6) Tertull. de Orat., C. 14; ad Uxor. 11, 5 ; Ciprian., de Laps.,
381; Ambros Orat., funebr. In Statirum ; Augustin., contr. Iulian.,
op. imperf., III, 154.
(7) Bas. eel mare, Epist. 93, attre Cesarie.

www.dacoromanica.ro
474 MISTERIIT tUCITARI-iTIEI

CuventuluTluID4et, asa ca in persOna D-clet-o-

muluY, noY trebue sa, dam ambelor LuT naturT si ome-
nireT si D-cleireT, una si nedespArtith adoratiune
Dumnecleescii. Acest adev6r ce results nemijlocit
din dogma despre unirea Ipostatnica a douit naturl
in lisus Christos, tot-d'auna l'a suscinut si marturisit
Santa Biserica, cum se vede din marturiile dascali-
lor eT. Precum d. e. S. Ioan Chrisostom (1), S.
Ambrosit (2), F. Augustin (3), S. loan Damascen
(4). etc.

(va lama) t Silvestru 11. Pitqteanu.

.....-----..-...>C4010.0.- ----

(1) In. 1 Cor. Hom. XXV, 5.

(2) De Spir. Sancto III. 11,n. 78. 79.
(3) In Ps. XCVIII.
(4)- Exp. Cred. Orth. III. Cap. 8. pag. 159 ; Comp. IV, Cap. III,
pag. 225. Vadese tote aceste In Theologia, Dogmatics de Macarie,

www.dacoromanica.ro
 AL DO1LEA DISCURSU
contra

Adversarilor vietei monastice

AL SANTULUT IOAN CHRISOSTOM

Compusii fn anul 375 sea 376 In vremea imperatorilor Valens,

Gratianu i Valentinianu I.
'I RADUCTICNE DE PRO rosiNcITELuL GFIERASIM SAFIRIN

CATRE JNU TATA NECREDINCIOS C

(Urmare, yea. No. 8 anul VI, pag 487)

5. Dorelci-tu sit cunori inteunti alto kipti, gi propria, to

saracie, i.avucia fiiului tell? Du-te la el; ieai haina, singura
pre care o posede ; smulge-111 din kilia sa ; distruge-I smerita
sa locuintit ; tu nu vei citi pre fafa, sa, in miellocul acestor
tratamente , nici o urma de indignaliune ski de regretit :
mai de grabs el 'fi-va entilsami, i cu atata mai multi cal-
dura cu catti tu '1 veT da ocasiunea de a practica mai curatil
filosofia sa. D6ra tu, sIriT iea cine-va o simple val6re de elece
drachme, i te vei pune pre plansete i pre lamentatiuni faro,
srmitti. Care este eel mai avutti din voi amandoi ? Acela pre
care cea mai mica perdere 'hi sfaqia, sett acela care despre-
tiere t6te bunurile acestei lumi? Nu te margini intro a trata
ast-fel pre fiiul t6i1 : alunga-lif *Inca ski mai departe de acesta
Ierit; el se va esecuta cu surisul pre buze, ea si dad ar asista
la jocurile unul eopil. Dena, tu, (Meg ti-ar interelice tine -va

www.dacoromanica.ro
476 AL DOILEA DISCURSD

numai locuinta patriei tele, te afli coprins de durerea cea

maT vi", i acesta nefericire 'ti -pare insuportabile. Suveran
alti pilmentula i al marilor, solitarul nu va incerca nici o
-greutate de a se transporta din acestit tinutit intr'altul; elti
o va face cu atata inlesnire gi indiferinta cat" punT tu ca sa
te preambli in propriele tele domenil. De qi tu eti absolute
stapantt de a strabate cum 'ti-va placea campiele ce tti-apar-
tintt, eti Cu. tote acestea obligati' de a trece prin campii carT
nu IT apartiml. nit, din contra, va cutreera tobe pamentultt
dupa placul sett Lacurile, fluviele, fontanele 'T-vor procura
cu ce sit-0 stingy setea in abundant" ; plantele, erburile,
panea preste care va da in tote locurile 'T -vor servi de nu-
trimentil. Nu adaugti la ac6sta ca el despretuere pamentul
qi ce se coprinde pre densul, avendti cerul patria. and mo-
mentul de a muri se presentOz:i, martea fi mai dulce de
cat tote placerile tele ; qi el va fi maT fericite de a muri, de
cat tu in sinul patrietale 1 pre patul teti delicate. Ast-felit
in cat omul cu adev6rati1 r6tacitor, fugitivii i exiliatii, este
locuitorul ormelor, acela care romane in propria sa casa, ci
nu acela care s'ae scapatii de tote aceste legattut Pentru a
exilia pre acestit din urmit din patria sa, ti-ar trebui s6.-111
exilie41 dupe pamentil. Si inc5, noT nu vorbim de cat inteune
moth.' impropriii; citcT, in rig6rea termenului, a exilia dupa
pamentil, ar fi a-lti readuce in scumpa sa patria. D6rii sa nu
start-time asupra acestui subiectil, de vreme ce cunorintele
tele nu esti din cercul lucrurilor visibili. Nici-o-data nu veT
despoia cu totul pre un solitarti, pre cats vreme 'T-va remane
vestmentul virtt-01; nici-o-data, nu-lit veT face sa p6rit de
fame, pre cat" vreme va ci uncle 86 afia adeveratul nutri-
menttl. D6ra ceT avutT, cum ar putea ei sA se sustraga dela
aceste rele? Nu va fi Una o er6re de a spune, in privinta
acestui pundit de vedere, ca cef avutl in ale lumei suntii
-adeveratii strata, si cit acestl saraci solitary( matt adeveratii
avuti. Da, omul care afli pretutindene o b6utura, unit
nutriment d, o cast, unit patti; care, pre langa acestea,
departe de a se plange de acesta conditiune, alit intr'ensa
mai multi bucurit de cat nu afli tu intr'a ta, acestil omit

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARiLOR VIETEI MbNASTICE 477

este invederatt. mai avutit de catu tine, -mai avutil de cat

toff acesti avuti incapabili de a gitsi acesteaisi lucruri in afarit
cTe palatiele Ior. Ast-fel to nici-o-data nu -lit vei vedeaIntris-
tandu-se pentru sitracia sa. Caci, aceste avutii de earl vor-
bescil nu intreeti numat pre ale tele, pentru-a, sunt mai
abundant' si mai imbittrd6re, si incit si pentru-ca ele sunt-ti
neperitore, pentru-ca n'ar putea et He ahmgate de sarAcia,
pentru -ca acela care le posede, in loch de a fi supusii schim-
barilor intemplitrii, in loco de a fl muncitil de turburari, sau
persecutattl de gelosiit, culege dule4a, laudelor, a admirati-
unei i a unui rename vrednictt de t6ta, increderea. Printre
vot, tocma eontTariul seintemplit : nu to va felicita cine-va
pentru avutia ta; d6rrt vet fi, in tea mai mare-parte de timp,
unit subiectt. de ura, de aversiune si de invidiit. Ti se- va in-
tinde numer6se curse; in vreme ce posesorul adev6ratelor
avutii, fiindii unit suhiectit de admiratiune, in aeelasi timpti
este de asemenea seutitii de curse $i de gelosiit.
Sa examinam actun pre acesti dot 6meni suptti raportul
sdnetiltii lor. Care este acela din clout a crtrui sitn6tate se
arkii, mai infloritore? Au nu este en solitarul nostril cee-i-ce
se intemplA euanimalele campurilor ? Ati aerul curatti de care
el se bucura, curenturile sitin6t6se, florile, liveflile, profumu-
rile in mijlocul citrora 'St petrece Vele stile, nu het corpul
stir mai robustii? An bogatul oraselor, cufundatil, ca sit 4icA
asa, in noroiti, nu este in aeelasi timpti mai slabu si mai expus
bolelor? Dupit cum acela, se bucuril, de o sametate mai bunii,
de asemenea el se bucura, de placer' mai profunde. Inki-
puiesee-ti pre acestit credinciosil culcatil pre o 6rbrt dean,
langit unit isvorit limpede, la umbra formatil, de numer6se
ramuri, desfatandu-si privirea pre unit maretii peisagiti, cu
sufletul mai curatti de eat cerul, departe de sgomotul si de
turburitrile omenesei : acestil om null pare bucurandu-se
de mai profunde delicii de cat omul a &firm: vietit se petrece
intre pitretii unei case ? De sigur, marmora remane cu mult
mai pre jos de cat aerul in curatenia umbra locuintelor
ndstre este cu multi'' mai putin amabile de eat aceea a arbo-
rilor, si pardoselele tdle de mosaics! suntu mai putin splen-

www.dacoromanica.ro
 418 AL. DO ILIA DISCURSO

dide de eatd un covorii compusit din florl de telt& natura.

Derit tu ins* nu te pled tu inaintea acestui adev6r, eandil
exprimi dorinta de a transporta, deer', ar fi posibile, arboril
umbroqi i ornamentele livedilor suptti acoper6mentul pala-
tielor tole, preferindu-le forte multd apartamentelor tole an-
rite i stralueitelor tele sofite? Pentra acesta, de indatd ce
voieei sh te seapi de luerarile tole, te vede tine -va parasind
ormul, -pentru a merge la terit.
P6te ch tu regrets stralucirea insemnatil qi isbitore care
se aflit impregiurul avutid i pre care nu o vedi aid? Apro-
piAndil cu mintea palatiulii pre care el ra prtrilsitit i pustia
ce-1 serve ce de locuintar, sperantele de earl a'at lepedatit i
acelea earn remand, tu vesh in fiiul tell unit locuitor ddutd
din eeruri. Deei, pititrunde-te mai anteit de acestti principiti,
ca pustia nu aduce marl, dupit cum nid palatiul nu face
milrirea i gloria. Mai inainte de a-ti presenta ratiunile earl
sit demonstra, '11 vol cita exemple luate din istoria vast/1,
i nu dintr'a n6strit, cu adjutoriul earora void nisipi tote in-
doelele tole in acestil privinta. Tit as audita vorbindu-se de
sigur- de Dionysitt, tyranul Sicilia, qi de Platone, fiiul lul
Aristone. Care este, dupit prtrerea to cel mai ilustru dintre
amendoui? Care este acela pre care nu ineetam de a-lit ad-
mira qi a cAruia laudit ese din tote gurele? Ail nu este filo-
soful mai mult de cats tyranul? i cu tote acestea acestwera
suveranul Siciliei; tritia in mijlocul delieielor ; posedea imense
avutii; nu A,mbla de &tit incongiurattli de garde; se bucurit
timp de o lungrt domnie de tout pompa qi de t6ta stralueirea
puterel. Platone in grAdina Academies iss petrecea dilele see,
oeupandu-se sa altoiasdi qi sh ude, mancandit fructul olivului,
i eclend la o mash cu totul depitrtatft de t6tit acestri, pomp&
yank'. Lucru inch mai surprindetorti : Dionysitt 'lit-lipseace
de libertatea sa i pure de 'lit 'yin& ca pre unt. sclava ; de-
parte de a perde in strillueirea sa in acestit tristit eonditi-
une, fflosoful pitru ehiar in chit' tyranulur 'Inca gi mta admi-
rabile. Ceea-ce insenmedA ch virtutea este f6rte putinte. In
ispite, ca i in actele severqite supt inspiratitmea sa, ea
apare tot-de-una radiOsa, gi comunicil o parte din splend6rea

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIATET MONASTICE 479

sa fermecrare credinciosilor set adoratork Ce diferenta,

de asemenea intre gloria lui Socrate, dascalul lui Platon si
intre aceca a lui Archelau? Acesta, in calitatea sa de rege,
traia in imbelsugare; acela locuia la lycett, neaVendit alta
imbracaminte de cats o manta, eu care se servia ierna, vera,
si in tate sesauele anulut El avea in continuo pieiarele gale ;
petrecea dile intregi fara a lua nutrimentti, nu manta de cat
pane. care era in acelasi timpti iachnia sa. i inch acesta,
hrani frugalai, o primia dela altul, pentru-ca, siiracia -sa ex-
trema, 'I refuda mijlacele de a'si-o proeura prin el insusi. El
'11 capata en t6te acestea unit renume mai gloriosit de cAtil
monarchul ; si acesta chiemandu-lii de mai multe on Maga,
densul, elit nu voi sit, 'qi parasescii lyeeulti si sa se transporte
intr'unit palatiu stralucita. Pate tine -va sa va,da acuma dupa,
gloria alipita, de memoria acestor diverse persdne, care din
aceste conditiuni era preferabile. Tata lumea cumisce nu-
mele lui Socrate si al lui Platone ; mai nimenea nu cuntisce
pre acela alit lui Archelau si alit lui Dionysiti,
Diogene din Sinope, unit alto filosofit celebru, era si elit
Wit asemenare mai avutit de cat acesti principi si de cat Be-
rnath' Tor, en t6te irentele ea care era imbracatti. Alexandra,
fiiul lui Filipu, conducend armata Macedonianilor contra
PerqiIor, se gabi de cum In dam de a Lisa totul si de a
alerga la 61; fiind-ca, 'lit intreba decci avea trebuinta, de ceva,
sett d4ca; avea vre-o dorinta, cynical 'i respunde ca nu are
trebuinta, de nimica. Suntit aceste exemple de adjuns, sail
trebue sa-ti mai aducii inci si altele? Omenii despre cars
vorbiramii au avutit mai multa. stralucire, xali numai de cat
curtenii eel' mai favorisatifei de eatii iii isi regii, de si ati im-
bracisat unit felii de viata linistitai, retrasa, si ati refusatti de
a se amesteca n carmuirea afacerilor publice. In ceea-ce pri-
vesce guvernamentul Statului, uu ennui (adic'ci chiemati sell
intrebuintati) cetMenii earl aveati bani, placer], miclloce cat
poftiati, alit cAroril maitit to va frapa mai multti, ci aceca
cart traiati in saracia, in simplicitate si in ternperantk Aris-
tide Atenianul, citruia orasul en cheltulala sa trebui se-ti &ea
Peremonla immormantarei, intrece on atata, pre Alcibiade

www.dacoromanica.ro
480 AL bOUILEA DISCURSt 70.

cgre, prin nacere, prin elocintit, prin -forta corpului, _prin

facilitates i eleganta inoralilor sale, nu remanea inferiore
nici unuia din concetAtenii sei, cu cAtd unit mare filosofd ar
intrece pre -und slAbuttl copilaliti. La Teba, Epaminonda
care, chiAmatd la adunarea generals, nu putea sa se ducil
acolo pentru-ca era ocupatil sa-qi spele haina i numai avea
alta, nu eclipsa mai putin pentru acesta pre tots capii earl
asistad la acesta reuniune. Nu 'mi vorbi dart nici de singu-
rAtqte nici de palatal. Nu suntti locurile, nu suntiti vest-min-
tele, nu este puterea earl- dad strAlucirea qi splenderea, ci
virtutea i inelepciunea.
6. Fiind-cA aceste exemple nu to convingd cu deseverlire,
void urma acesta discutiune autoris'andu-me intru adsta dela
propriul tea flit. Nu numai ca eld ne va apA'rea mat ilustru
in noua sa profesiune, derA vel vedea incA ca, acestit strAlu-
cire results toemai din aces parte in care to nu gitiseri de
oath tot ce pate fi dispretiabile i desonorAtord. S& Id ru-
gam, demi, aqa este bunA plAcerea ta, ca sa, se cobere din
retragerea sa i sit via pre piMa publics. De-o-date orapliti
intregiti va intarce cAtra eld privirile sale, qi va areta
cu uimire i admiratiune, ca cum ar fi vorba despre unit An-
um de curand coboritti din ceruri. Deca, acesta nu este
gloriA, spune-mi in ce consiste ea? Principele cu diadema
cu care fruntea sa este impodobitA, precum, curtenii, n'ar
potea capete o manifestatiune asemeneacu aceea ce atrage
acestui solitar imbrAcAmintea sa grasit i trentele fide. De
sigur el n'ar excita ateta admiratiune decit s'ar areta acope-
ritti cu atir, i chiar imbrAcatiti cu purptuil, cu corona, pre
capd, ardatil pre and -scaunti de matase, tras de catart su-
perbi, escortatiti de garde stritlucinde de aunt, pre dill ar
excita prin exteriorul std negligeatd qi inspiratti de sfialti,
imbrAcatit cu o haina grds11, Ambland cu piciarele gale, fitrit
nici-unti servitor in urma sa. AcestA splendidA pomp& fiinditi
aceea pre care legile obiceiului o hotArescil imperatulul,
nimenea, din causa acesta, nu se minunell de densa. Sit
vim tine -va sit ne spunit pre tonul entusiasmului ci Impera-
tu'l ports o haina strAlucindA de aur, departe de a impArtasi

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSAIULOR VIETEY MONASTICE 481

acestil senjamentu de admiratiune, not am priimi expresiunea

acOsta cu surisul pre buze, pentru ciL n'am vedea intiensa
nimica de alit ceva fdrte ordinary. SA se afle, din contra,
cad fiiul t611, dispretiandit avutiele tatitlui sell, citichndil in pi-
cidre pompa lumei, rildichndu-se mat pre Bust de sperantele
pamentului, si-an fixate locuinta in pustih, i ea tritesce acolo
imbracatlt cu o haina prOstri. ; i vor alerga toti de grab& din
tate palile, si '111 vor admira, i vor aplauda o atare mitrime
de sufletil. Child voci acusgtore se deslantuescit in contra
principilor,. hainele for aurite nu '1 protegii, athta de departe
suntil ele de a 'i face admirabili. Dec', vestmintele sole stint
earl facts pre fiiul tett demuy de admiratiune in multe pri-
vinte. Da, vestmintele sole 'T day mai multi strillucire qi
gloriilfde city nu ar da o haina imperltdsci, ; ego, pre
eandlt nimenea, nu admirit pre un imperatit din causa vest-
mintelor stile, e de adjunsit haina religi6s6, a solitarulni pentru.
ca total lumea art fin, mitratd.
ce 'MT fact mie laudele i opiniunea vulgului? 'ml vet
respunde tu. DOra, ce este gloria, dOcli nu acestit opiniune
i aceste laude? N'am Cu 1,6te acestea nici o dorintl, dupa
ele; en nu cautit de chtii onorurile si puterea. t aceea
earl. ne laude, nu ne onoar64i? Tu nu aspire, did, de chttt la
privilegie si la putere ; ei bine, (pre acestea) le yd.' gasi cu
deosebire la acesti piosi solitari, precum i avantagiele de
cart vorbiramil. Ne-ar fi de sigur lesne de a confirma acesat
prepositiune prin numer6se exemple ,derA intrebuintAndit
ordinea de consideratiuni cea Mai propriit de a to misca, nu
'V yom vita alto exemplu de catit pre acela alit propiiului
tell fiiy. Care ,este, dupa piirerea taq'privilegiul caracteristicil
alit puterei suverane ; Nu este Ore acela de a 'Si putea resbuna
asupra inimicilor set, si de a recompesa pre amicii sa?
Acesti" privilegiii, to nu '16 vei gttsi cu tOt<a intregimea sa
nicl chiar in imp&atul. Suntil multe ofense pre earl unit im-
peratti nu le-ar pntea pedepsi, si multe servitie pre earl 'I este
imposibile sa le recompenseze. De cite oil, in resbelti1 pre
cfindlt eltt ardea de a face sit caclit pre capul adversarilor s61
relele numer6se cc 'T causal". acdsta resbunare '1' alt fostil in-
2

www.dacoromanica.ro
480 AL DOtilLgA DISCURS6
r.

terclisit; in vreme ce se aflii, intr'o neputintt egalit de a re-

cun6qce eu demnitate devotamentul ce servitorii sal m zr-
turisise fitcemdt prodigii de vitezit, pentru-cit remasese pe
eimpul de batitlit? i can vor i sentimentele tele dect not
ti-am proba cit fiiul tell posede o putere cu multit mai superiore
de CAW aceea de care chiar imptratii suntu lipsiti? Nu te
gAndi cu tote acestea el voiescit spa fact alusiune la acele
bunuri eeresci in call to nu cre4i; u'am uTtatt in acestit pri-
vintt provisiunea mea. Ceea-ce se petrece supt ochii postri
va servi de argumentit demonstratiunei mole. Dect a '0 res-
buna dupt placit asupra inimicilor set este semnul unei su-
verane puteri, nu -va trebui sit stimtm 'Ana si mai multit o
positiune care ne pune mai pre sus de on -ce lovire? Cum
et este aka, te vet convinge despre acesta cu plenitudine
prin comparatiunea urmitt6re. Spuneimi, -te int, care din
ddue lucruri este preferabile, de a fi atatit de amabile in
manuirea armelor in catit nimenea sit nu ne path lovi fart a
priimi lovire pentru lovire, set de a fi prin, constitutiunea
chiar a corpului nostru, la, scutelt la orl -ce lovire, or! oath,
inversunare ar pune tine -va in a lupta contra nostra? Este
fOrte invederatit ci, acestit din urint privilegit este mai ill-,
semnatti qi mai divine intru cat-va de catil eel d'anteiii. Este
chiar unit al treile pre care 'lit putem socoti mai superior,
Care e del% acestit privilegitt? Acela prin care se cunt ce
remediile capabili de a vindeca tote ranele. Ast -felil, distin-
gemit trei grade de putere : eel d'Anteit este acela care per -
.mite de a 'Ell resbuna asupra inimicilor set"; al douile, acela
care permite de a 'IT vindeca propriele stile rane,,eld nu este
tot-de-una conlciinta celui d'Anteiii. Al treile in fine ne rit-
diet mai pre susti de on -ce lovire. Acestit privileght care
iptrece natura omendscit este acela pre care not ti-lit vomit
areta cit apartine fiiulur Mt.
7. Ceea-ce probezit ca acestil limbagit nu este un sgo-
mott zadarnicil, este crt, cercettrile nastre de acum ne con-
duct a semnala unit privilegit i mai insemnatit Ana, de
cant eel precedinte. Nu numat cd, 'tt este imposibile de a
gasi persOne capabili ca sit 'Iu vatame, dent nn vei gitsi

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVE1 SAR1LOR VIETEI MONASTICE 483

nici chiar can sit voiescit area ca acesta ; ale, in eit4 eltt se
bucura de o indoitA sigurantl 'Ce lucru mai amabile de eat
-vie0 maul' omit pre care nimenea n'ar voi qi n'ar putea, dee&
.ar voi, ofenseze? Cu atatit mai multit eu cat asci lipsa
de voinVi nu este, cum se intempliiadesea, 0 consecinta a
slitbiciunei, qi cu catit ea resultit din absin0 de on -ce motiyit
suficiente. Deeit n'ar fi vorba de catu de o lipsit de putere,
acesta n'ar fi nici-cum lueru de mirare; cad ura n'ar lipsi
de a se face-800mA preste animele acelora earl, dorindit a
'st resbuna, nit ar avea pentru acesta mijldcele trebuincidse.
Este derit acolea o fericire intr'unil grade eminente. t5a in-
eercilm mai inainte de tote, decd voieri, a ne da comptit de
acesta. Cine ar voi sit vateme pre acela_care nu are nimica
comunil cu dmenii care este in afarit de on -ce legitturaj care
nu se interesezit nici dupil pitmentil, nici dupiti tdrinet nici
&wit ori-ce altit-afacere an fi? Cum unit teritorit, sclavi, unit
motivit de vanitate ar putea sa '1 facil, vre-unit procesil? De
ce ar putea el sit ee terra; in ce ar A eltt vetitrnatit ? Gelosia,
frica, mania suntit cari ne punt in pos4iune de a v6tAma
pre aprdpele. Der, fiiul ten este, suptit acestii raportit, mai
pre sus de monarchill mai pre sus de tot( dmeni.
Cum sit fiA, eine-rva gelosit de acela care disprquere tote
aceste bunuri" pre can' altif le cautit si se certit asupra lot
pre intrecute? Cum sit ne intitritam contra lui, cand4 elit nu
tie au fitentit that-wait rel? Cum sit ne temem4 de 64, chid
elit nu ne da ilia eel mai u.rrit pretextd? Unnezit de acolea
ca, nu se va gasi nimenea care s.L cugete a 'hi vetama. Cum
ca nimene nu o ar putea acesta, atunci Chiar and o ar' voi,
este umit adev6r tot asa de lesne de demonstratti.
Jriliadever, nu esiste nici o parte de care sit 'lit pots apnea;
asemenea unui vultur care stand cu aripele intinse in ina4i--
mele aerului, desfide on -ce atacit i 'i ride de laprile intinse
paserilor celor mice. De altritminte ce paguba i s'ar causa?
In zadar 'la at amenin0 Cu amenda, elii nu posede avutit.
In zadar '14 ameninp cu exiliul, el nu are patrig; i fiind-cg,
nu aspira la gloria, n'are sit se tema de necinstire. Nu 11 re-
mane de Atli unit luau, andrtea. i ecit &S, departs de a '14

www.dacoromanica.ro
484 AL 130t1ILEA DISCURSd

intrista intru acesta, tu mai .de grabci, '1 impline c1 cea mai
scumpg, din dorii4ele sele,; clef mortea 'lit transportit in acea
vieVi dup& care e1 nu incetezit de a suspina, i a caret spe-
rantA, este mobilul i regula tutor. f ptelor stile. .1116rtea nu
este prin urmare o pedepsg pentru elii, ea este mat alesil
termenul incercitrilor sdIe, finitul sudorilor sele i inceputul
repausului. Voieri tu. sit cunori i nti alts caracteriii alit pu-
terei sale, filosoficere, &mit i mai 1-)i-arttert la ocht? Ada-
cu role tratamente, 610e-II; suptii loviturele biciului,
legit membrele stile in lanturt ; deca corpul s6d i se vatem5,7
.stifietul sett nu i filosofia lit protege, eld nu are nits -unit sen-
timentit de mania, remhne neatinsit de urt, nu se pl4cit ina-
bold resbunitrei. i &Ica acolea nu este ceea-ce este mai
frumosit : solitarul va iubi pre aceia chiar cart 'hi persecutit
ast-felti, ca pre nice protectors i amid; elti le va ura tote
felul de bunuri, Al fi pututii tu vre-o-date, sit. 'I eonfereri
unit privilegia de acesta naturil, atuncl chiar cand '1 at fi dat
de mit de oil imper4ia.plimentuluf, i dad impitratia sa ar
fi duratit mat multit de piece mit de ant Ce hainit regale,
1

ce putere, ce glorie se va compara cu acestii tesaura ? Ce

n'ar tla tine -va, pentru ca sit obfnit una din aceste disposiOuni?
Mie, mi se, pare ca., chiar persdnele cele mat ocupate en cor-
pul for ar invidia unit aseminea genii de vied.
Voielei tu si1,11 descoper unit, nod caracteriti. al puteret
acestut omit, mai inspilinitintittorit i mai atnabile in acelaV
timpil : Subiectul, intiadever, este forte umile t dent pentru
mega- nu 'ti va fi mat putinit pliteutti. Am ar&atti prin ceea
ce precede ca el este la scutelit de forcl, i de violent& AT
dui pate sit Icit acum Oral, la ce punctit este elit capabile
de a exercita infiuenta, asupra semenilor set sit de a garanta
siguraila lor. Iuflueirta de care este capabile, o manifestit.
mat Anteiii inspirAndit fratilor 861 generositatea de care el le
dit exemplu, i intarindd ast-felit curagiul Jon D6ca acestea
din urra, prefereset ,acestei viete ceresci o vie a pitmenteseit
qi trupescii, tot-de-una acestil tin6ril nu va inceta de a fi mat
putinte de catit tine cu avutiele tole, Cu t61Hi sitritcia -sa ab-
solutii, ski mat bine tocmai din causa acestei wank. Chic

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARII.OR VIETEY MONASTICE 485

va vorbi principelul, tine 'T va imputa crimele Bele cu mat

multi% Indrrandlit? Tu pre care bunurile tote cele marl te-
aserveseit la servitmii stapanulul, tu care tremuri pentru
averea ta vi care inlesnelei mu de ocasiunY de a urmitri pla-
nurile stile spoliittore regelul care s'ar intarita contra ta; seit
acela pre care manile regali nu le-ar putea apnea? Omenii
cart' ad tinutit monarchilor eel maT ferind limbagiti ail foatit
tot-de-una aceia earl' renuntase la avantagiele agestei lumT.
Ce euventd de altrit-minte vor asculta de preferintit cu calmd
qi supunere locuitorii curtilor 8i posesoril puterd? Cuventul
tet, avutd ale carat' acte parts in ochii for a nu avea altd.
motivd de Wt. cupiditatea ; sell euventul aceluia care nu se
supune de Wit unit! singurt sentimentit, iubireT Bele titre
semen! sei? Pre care ld vor trata el cu on6re, lit vor as-.
culta cu admiratiune? Pre acela ale citrul scopurl n'ar con-
fine nimica riginosti, sett pre acela pre care el 'lit cob6r4 in
stima for mai josit cue chtd pre sclavil for propriT? Dupa cum
el se indrept64it maT alesti eittra eel dInteid, dad atl vre-o
diirnicia de filcutit; de asemenea mar Anteid pre eld 'lit vor
asculta, de indatii ce elti va da unei cause sprijinul cuven-
tuluI sell.
8- Cere, (Idea voieri, ca fiiul tett, in loch de a usa de mij-
16cele altuia, s b luerede prin el insucsT. Sa luitm pre un ne-
fericitd 9i sA conducemil suceesivit langa copilul tei qi
langPi, tine, sell mai bine la acela care ne guverndzA, qi sa
examintmtt din care parte va veni eel maT abundante aju-
torit.i. Sa alegem, mai alesti, pre unit om care sit fia fostii in-
cereatil in modul eel mai crudd, Eln va fi perdutit, spre
exemplu, pr unicul sell fiid in flOrea etatii. Niel imp6ratul,
niei eel marl, nici vre-o alta persOnit, nu vor reeig sit cal-
meze durerea acestul nefericitti taut; Inca mai putinit veT
reeli tu, eACT nu 'f veT putea da nici-o-data aceea ce luT i s'ad
rApitti. Dee& veT duce la fiiul tell, aspectul, exteriorul, lo-
cuinta solitarului vor reinsufieti pre data curagiul self l 'lit
vor face sit despretuesc6, lucrurile omenevd, Weptandd ca
euventul sit isprdveseit de a risipi" on -ce nourit de tristeta.
Writ din easa ta, -eld nu va duce cu sine de cktd ides mai

www.dacoromanica.ro
486 At DOI:ILEA DISGURSU

intristatore. La vederea prosperitatir care doninesee inteensa

si care departez de ea tote relele, a mostenitorului care lo-
euesee in ea, durerea sa va deveni mai sdrobitore. DerA,
filosofiia vor fi fructul visitei stile la pustia, si v6-
clendit %col pre fiiiil teil despretiandt unu atare patrimoniti,
o caries asa de stralucita si asa de gloriosa elt va simti
mai putint viciti marten unicului set copil. Cum s'ar intrista
elit et nu '1' p6te lasa mostenirea bunurilor selp, and este
marturti unei asemenea litodAri de lucrurile, omenesci? De
asemenea elti va asculta mai voiosti inteleptele consul ale
unui omit a eitrui purtare o justifica maximele. Deschide
numai gum, din parte-ti, si zit vet implea de o profunda in-
tristare pain consideratiunile tele asupra relelor earl nu to
privescii. Intemeindu-se pre datele expeientei, piosul solitar
nu va intempina greutate de a demonstra eil, martea nu este
in fondt de cAtt unit seranti elit nu se va apnea sa numere
paaincii can att priimitit aceeasi lovire ; elt se va present&
elti insusi, meditandt in tote Vele in inima sa asupra mortis,
astepandu-se in tote Tilde en sa o primeseA. Adaugandu
pre MO acesta o expunere satisfacat6re despre ceea-ce
privesce inviarea, eld va despovtra pre nefericitti de cea mai
mare parte a sareinei- care 'lit coplesesce; sMiscursurile stile
sprijinite pre fapte, 'Iti vor usura mai lesne de ckti vorbele
amatorilor si prietenilor de ospete. Eeil dane o prima nen.o-
rpeire eareia el ii 'I-va aduce lecuire.
Sa aducemt anew inaintea hit pre mitt altil nefericitil pre
care o lungri, 1361a, spre esemplu, l'ar A lipsitt de usult ye-
derei. Ce ustrare vei fi to in stare ca sit' 'I proeuri? Solitarul
ehreOnil, din contra, inchis' in mica sa kilia, suspinandti
dupg, o altit lumina, socotindil ea putin Meru iii cornparatinne
en aceea pre lumina de aici, 'lit va colivinge ca nefericirea
de care este atiq.sti nu este forte mai e! si 'lit va instrui a o
suporta en unit nobile euragiti. Dora tuy p6te vei sit inspiri
acestor nefericiti eugetitri de intelepeiune ? Nn, nu e asa?
Tu mai curendt le vei fi spre povarit; cacti apropiate de
prosperitatea altuia, nefericirile nostre nu fact de eittt sit fia,
s alai =lit siintite. Fiiului taitT va fi cu multi, mat ulortt

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETEf MONASTICE 487

de a consola asemenea dureri. Nu vorbeseil de adjutoriul

incomparabile mai eficace all rugheiunei; si nu vorbescit
despre acesta pentru "el tu nu ai intelege acestil limbagitl.
Tu doreri far:1 indointit de asemenea ca fiiul ten sit devil,
pentru tine unit subiecttt de onorabile mandril si nil unit su-
bieetti de dispretift. De ne vom intemeia pre acesta, tu nu
ai putea sit incerd o mai legitimil mandril de cAtu avendil
unit fiat all eitrui fell de viatit se radish mai pre sus de
conditiunea omenesel, a ciirui straucire se respandere pre-
tutindenea, fitrit ca inimicitia siti o petit intuneca..Decit ar
fi fostil investitti cif puterea ce tu 'I dore.ci, elu ar culege eu
omagiele unora invidea i ura altora. Investitit en acestl pu-
tere supra naturalit, elit priimere onoruri ne amestecate si
earl i se dail din tett inima. Sail valuta 6menT de conditi-
unea si de originea cea mai simile, a de sitraci agricultori Ri
de siiraci lueettori incoronati, grin profesiunea acestel inte-
lepciuni, de o ast-felts de consideratiune in eatil cele mai
marl person nu rosiail de a visits kidia tor, de a vorbi en
d.ertsii si de a se im.piirtitsi din mesa lot, tratandu-1 intru
tete ca si cum ei ar fi posedatil, ceea-ce de altriminte era
adev6ratil, cele mai insemnate tesaure. Cu atatil -mai mare
euventil se va purta de asemenea candfi tine -va va vedea
pre unit teller, esitit dintr'o rash', nobilI, crescutil in imbel-
sugare, sacrificandit sperantele sale stritlicite pentru a im-
brAtisa acestit nobil t carierit. Ast-felts cii subiectul plange-
rilor tele, schimbarea unei viete de splendere pre o vied de
obscuritate, devine pentru fiiul tai unit principal de gloria,
si 'lit semnalezA admiratiunei semenilor se, can- v6dil intr'en-
sul, nu un omit, ci unit angerit. Esplicatiunea ce se da de ordi-
natal postrixii altuia nu si-ar putea afla locul aid. Nu se va
lice de fiiul toil ca iubirea emenilor sett a avutielor, ca do-
rinta de a esi din obscuritate pentru a se radica la stritluci-
rea consideratiunei l'ait determinant sit imbratisecle acestit
fell" de viatd. De si falsit si in privinta celor alts solitarT,
acestil explicatiune nu se va presenta aid nisi chiar ina-
intea gandului.
9. i sit nu IT imaginecli ca acesta este asa nurnal din causa

www.dacoromanica.ro
488 AL DMILEA DISCURSP

pietatit imperatilor ; chiar audit puterea lot; ar cadea, chiar

candii not amtI cadea supt jugulit unor piincipT necredincio0-,
virtutile fiiuluT tee nu vor fi pentru ac6sta de catil mai stra-
Mcitdre. Nu, este cu lucrurije xeligiuneT _n6strt: ea cu lucru-
rile pag'anismuluf : ele nu depindit de bung placerea prin-
cipilor earl guverneza. Ele se sustin prin propria for ener-
gia, ele nu stralucescit ni.-o-data cu o splend6re maT via de
chit. in mijlocul lupteT. Se onoreza soldatul in timpti de pace;
dera el ca tiga en total unit alto renume in timp de resbel.
Pentru acdsta domnia imperatilor idolatri ar contribui chiar
la marirea glories de care to -ar ineungiura fling toil. Vene-
ratiunea ce i se acorda asti4T, i se va aeorda 1i mai -milli,
audit 'lit va vedea tine -va tinendit peptic inimicului, desfa-
lurinda o indfasnea care nu se desminte nici-o-date, iilus-
trAnd.u-se in maT multe randurf prin vitejia sa. Examina-vom
acuma ceea-ce to privesce directil pre tine, ski acesta da-
torn i se pare de prison? De sigur, omul care trateza pre
tots semenii 861 cu blandeta qi bunl-vointit, i care nu le da
nice -o-data motive de plangere, va avea pentru, tatd sett eel
mai profundtt respectd, $i 'M va incungiura de mai multe
preveninte de catit deco ar & urmatit Cu maririle acestuf se-
culit Inchipuesee-ti-ld investitil cu unit oficiti din cele mai
importantT ; nu este siguranta ca elti nu va dispretia pre
autorele c dolor vele. In cariera ce ati imbriliAatil, de, ar in-
trece pre principele cu stralueirea, eliCi va fi pentru tine eel
mai supusil dintre copii. Ast-felt's este virtutea filosofieT chre--
tine : lucrurile in apariata cele maT opuse, grand6rea qi su-
punerea, ea le reunelce inteaceemi inima. P6te ca, lute()
alta conditiune, aprinsit de pasiunea, avutielor, fiird toil ti-ar
fi daritii din tote inima mortea ta. In conditiunea sa actuala,
elti cere pentru tine lei Dumnecled ca sa prelungesca exis-
tenta ta, meritandit prin acesta chiarnoulli Stralucite cunune.
Intr'adever, nu este a recompense promise copiilor earl ono-
r6za pre parintit for : ast-felit ne este ordonatit ca siti2T pri-
yim ca investitT cu suveranitatea in privinta nostril, de a 'I
respecta prin cuvintele i faptele n6stre, intru catit religiunea
nu se compromite. Cum le-am intarce not aceea-ce am priimittl

www.dacoromanica.ro
 CONTRA. AD VERsARmoR_ VIETET ivioNASTIcE, 489

dela denqii? Socoteoe der& ce grab& i ce zelu va pune sa

se achite de acestit maretil datori& unit om care, Separan-
du-se de multime, se va fi urcatil pana la, culmea virtutei?
Trebui-va sit merit pentru a salva ciilele tele, -el mi va sovai
unit singurit momentif ; diet, el te onorezI i te inhere, nu
numai pentru a se supune uneT leg a natures, ci mai inainte
de tote, pentru a fi acestui Diimnedeii citruia eld ati sacrifi-
catil pre tate cele- l'alte.
Dec& der& -Cul tett este in acelai timpit mai ilustru, maT
avutii, mai liberil, mai putintei qi dee& cu tote acestea, in
mijlocul atator marirl, eI nu IT este de catti Ri mai devotatil,
aT-tu, te intrebil, dreptate de a suspina? Fi-va acesta plan-
gere pentru ca nu aT sit te term in t6te Vele cast nu cup,
elit pre campul de lupti, ca sit nu 'T atragri, disgratia prin-
eipeluf, ca sit nu excite gelosia companionilor seT de arme?
Au nu este lucrul eel mat neinsemnatil care arunca inima
orintilor in durere, candit fiii for alergil, dupit o stralucit%
carier0 Aseminea, parintilor earl ar pune unit copilti pre un
lochs inaltu aseutitil, aceia, earl 'T impinges catrit inaltele dem-
nitIti au tot-de-una sit se temp, de vre-o elder. Este en
trite acestea o pliticere de a incinge sabia. de a purta chlami-
da, de a aucji vocea eroldului. i ate 4ile, spune -mi va
dura acesta, plitcere? Tref-cleci de ()Ile, Q suta, de tile,
d6u6 suite p6te! i dup acesta? Ail nu trecil, tete aceste
lucrurl ca'untt visit, ca o naratiune, ca a umbra? Der& catti
despre solitaril, onorurile 'hi insoteseit pAnii, la mormentit
i pant dincolo de mormentit ; ba -chiar atuncia ele suntes
la culme. Niminea nu lit va despoia de o gloriii, pre
care el a primit'o, nu dela 6menT, ci dela insusT virtutPa,.
Tu dorial sit 'hi ve4T acoperitti en haine preti6se, esindd al-
late, incongiuratil de multimea inghesuitil, de servitorii s6T,
nutrindil pre linguitorr i pre trintori. i pentru ce acesta
dorint&? Nu este aqa cii tote aceste lucruri ti se pareait ca
conditiuniale fericiret sele? El bine, ascultila pre ell; citcl
p6te declaratiunilor n6stre nu aT da creclementii : vista ce o
duce i se pare atatti de mai pre suet in fericire, de catu vista
ce o duet lumenil in mijlocul voluptittilorr eurtesanelor, trin-

www.dacoromanica.ro
490 AL DOUILEA.DISGURt

torilor, lingusitoiilor, musicei si moliciunei, in catit mai bine

'I ar pliticea de mil' de on sa merit de chtit sa schimbe cu
aceste placeri pre acelea de cari se bucuril. Ce vei respunde
tu acestui limbagiti ? Nu scii tu dera eAtti de multi inca,n-
Ware este o vi6tA lipsita de grip Fara indoinVt nimenea
dintre muritori nu o scie cu perfecciune, fiind-c4 nici unul
nu ait gustatu-o in tata curittia sa. Dee& existenta fiiului ten
nu este lipsita nisi de stralucire, nisi de aceste bunuri cari
ambla rarti impreunit, gloria si siguraqt. pate fi unit alit
genii de vieVt mai de preferitti?
Tu me vet' intreba aici pentru ce supuntt eti tate aceste
consideratiuni unui omit atatil de streinii ca tine de filosofiti.
Ei bine, nu impedica pre fiiul tett de a se apropia de sane-
tuariul ei : este destul pentru tine ea esti deptirtatti de densa.
Nu socoteri tu ca cea mai rea din cond4iuni aceea a unui
betrenii care, adjunsit la o etate forte inaintata, si ne adu-
candii cu sine din tineretea sa nici -unit fructit de virtute,
este farit incetare arunAndii injurature contra prichtiselelor
verstei stile? Noi ne plhngemil, vei (lice tu, din causa ma-
rilor avantagie alipite tinereWl. i cari stintil. aceste avan-
tagie atatit de pretiose? Aratcl-ml' pre unit baranti care sit
le poseda? Deca ell. le-ar fi posedatii, si intr'unil, modit
durabile, n'ar ..avea sit se plAnga ca este cu deseversire
lipsitit de densele. Era decd aceste avantagie al. sburatu
si s'ati vesteclitii, cum Ki numimil pretiost aceea-ce an
trecutil cu atata repe4iciune? Fiiul ten eel putin n'are a
se teme de nimica de felul acesta. De ar ajunge la o betre-
nete din cele mai inaintate, ii-u. 'lit vei vedea tristiti dupil, cum
esti tu, ci din contra plinti de bucuria, de mu'lamire si de
voiosia, pentru cri tocmai atunci bunurile seles'i procura mai
mule bucurii. Bucuriele ce imbelsugaxea ta 'ti proemq, bu-
nurile ce ea imbra-ciseza, de ar fi imense, suntit marginite la
eel' d'Anteiit ant ai vietei tele. Bucuriele alipite de acele avit-
0i, din contra, departe de a se nimici cu betrftnecea, ne ur-
me4a chiar si dincolo de mormentit. Candit tu vec,1.1 averea
ta marindu-se la betranetele tele, dndu ea inmu4ere pentru
tine mi.416cele de a 1.1 satisface sensualitatea si vanitatea ta,

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETET MONASTICE 491

rind cutrernurd de mania', te coprinde, pentru cit etatea to

te pune in, incapacitate de a profita de aceste bucurii, Ast-
felt' tu privelci mertea cu greet- si nu esti nici-o-data mai
miserabile de- OM candit atingi eel mai inaltd punctd alit
prosperitatei fele. Pentru solitarti, momentul in care elti va
gusta repausul eel mai perfecto va fi acela alit betranetel
selc : pentru ca atunci el este mai aprepe de portti; pentru
ed, tinerqea, este tot-de-una la elit inflorit6re ; pentru ca ea
nici-o-datii, nu dit loud la garbovire. i tu ai fi voitit sa cu-
fundi pre fiiul ted in nice nepliiceri de earl s'ar fi cititil de
ink de oil, i earl ar fi fosto pentru elti unit subiectu de du-
rere in betranetiile sale! Ah! dea Dumnedeti ca nici chiar
vrtitimaliT teT sit nu se bucure vre-o-datil, de aceste plitcerl.
Der1 pentru ce sit vorbimit de betranete? Ao nu este de
adjunsit di pentru ca aceste plitcerl sil, se nimicescil, ; ali nu
este de adjunso o oiil, unit mornentil din cele mai scurte?
Caci, in ce consistii ele? Intru a se deda necumpetitrei, a se
aseda la mese demne de Sybaris, a se tevali en femei vane
intr'und noroitt necuratti.
10. Derr, et nu ne atingemd Anal, de acestit 'punctu. Sa
ne mArginimil a examina deed, placerile siniurilor nu aunt
nedemne de un suflete ardinte i nobil : deca tu vniesci vom
incepe prin vitiul care pare mai secund in bucurii, prin in-
sit* necumpatarea. Aratiti-mi, te rogii, ce parte pate ocupa
in dilele n6stre plAcerea.necumpattirei? 0 parte apr6pe nea-
pretiabilit, nu e ala? citcT, stomachul umplutt, plitcerea nu
mai existe. Chiaril mai inainte de saturare, ea trece mai
iute de atilt un torente ; se opresce in cerul gurei; departe
de a fi lipitit de alimente, ea in.cetezrt de indata ce ele nu
mai stint in contacto cu limbo,. Nu diett nimica de relele i
de suferintele ce necumplitare trage aaesea dupe ea. Omul
cumptitatti nu numal cii 's1" afla in cumpittare mai multa pla-
cere dera este -mai alesil multu mai liberd, el are semnul
malt mai duke decatti de5franatul saturatil preste mesura.
Unti -somnd pacinicu, dice Scriptura, este partea omulul
77

cumpetatil." Eccli., )PCXI, 24. Ce folosesce sit mentiongmil-

belele, uritul, nefericirile, cheltuelele zadarnice ce ncasione

www.dacoromanica.ro
492 AT, DOLtIlsrA DISCURST.;

zg, necumpetarea? La ce sa insistam asupra certeloil curse-

lor, relelor de tote felul al cArora isvor stmt ospecele? Celt
putin, va slice tine -ya, mergerea, la femei nu oferesce (heat
placere. $i ce I tu nu afli cleat placere in ceea-ce este
mar ruqinos! Dart, sit nu aprofundilm nicr acesttl subiectil:
sit nu ne oprimd mid la primejdiele ce r&dica iubirea feme-
ilor, thcr la nra si la acusatiunile cart merge -pre urma riva-
litAilor. SA ne inkipuirn un om bucurandu-se in pace de
uritele sale voluptati; el nu va avea rival, nu va fi dispre-
.puit de amanta sa_; bath! vor surge ca p16ia din, manile sale
ca dintr'untt isvor : t6te condiOuni pre sari este imposibile
de a le gasi impreunit; cad on -tine nu voece rivalu este
in .necesitatea, de a se mina pentru a intrece pre to' cei-l-at'
in liberalitate; si ori-tine nu va voi sa lo sacrifice averea va
neaparatt disprquitt qi respinst de obiectul pasiuner sale.
SA licerai en trite acestea oil nu va fi aqa i ca totul se va fi
petrece dupt, placul desfranatului nostru. Ce fericire 'mT -vet
arata tu intro asemenea condiciune? Ed nu o vad niei chiar
sand el 'f-ar implini pasiunea, sa. Pasiunea implinita, place-
rea dispare ; si cat despre momentul chiar in care ea se satisface
nu este (in el) placere, ci mar alesit un fade furie, care im-
boldesce, turbura, intarita si inflacitrezit. Nu este acesta fe-
ricirea dupil, care umblam noi, Fericirea nostril, pestrezA pre
suflet la scutelit de on -ce chinuire, de ori-ce nelinkte, de
orT -ce intaritare : ea ii patrunde de desfatitri curate si taxa
amestecare, ea '1 conferelce o glorie care nu cunosee starlit,
qi care intrece faro de asemanare cu strAlueirea ni cu pute-
rea pre gloria si fericirea ta omendsca. Cum -ca fericirea, n6-
stra este en tank mar superiore de cat a ta, ded proba : este
destula Meg, pentru ca fericirea ta de grab& se se nimicesert.
SA-publice imperatul un decret a citruia sancliune sit fia,
mbrtea, qi cea ma' mare parte dintre Omen! se va pitrasi de
aceste plAcerr. Cat despre not, in, 2adar ne an lovi Cu m6rtea
cao: nici-o-data nu Vh ()Nine dela nor ea sit ne lepilditm de
fericirea n6stra; mar de grabit ne am bate joc de o asemenea
tentativa. i ast-fel fericirea la care- ..aspiritin nor este ma!

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETE! MONASTICE 493

duke si mai ferma deat fericirea ta si nu s'ar putea nisi

chiar sit se compare una cu alta.
Nu-eituta d4/11, arta fiiului teu ddert, renunOnd la bunurr
prtzitore i cari poti dice ca ehiar nu sunt, preference- bunuri
solide li durabilf. Nu plange pentru acela a carui fericire ar tre-
bui mai alesti s'o laucli ; plange pentru acei a cari, nutrindd alte
sentimente, sunt juaria valurilor vietei acestia. Ecit acuma,
punctul eel mai principal. Tu eyti Grec i necredincios ; to
datoresci cu tote acestea ski, pled urechia la acest discurs.
Ti s'ad vorbit adesea de Cocyt, de Tlegeton, de unde Sty-
xului, de acest Tartar atAt de departatti dela pitment, pre
eat pdmentul este dela cer, de muncile can sunt acolo pits-
trate pentru eel ref. De i Grecii n'ad pututn, in aeste fic-
tiunt, sa se conformeze exactuldi adever, pentru ca se supu-
tea rationamintelor for particulars i unei tradiIiuni corupte
cu tote acestea ei ad adnils o 6re-care forma de judecatit.
Poetic, filosofii, oratorii, to scriitoril s'ad ocupat de acdsta
insemnatit cestiune. Ti s'ad 'vorbit de asemenea despre cam -
purile elysee, despre insulele fericite, despre livedT, despre
dumbrii,vile de myrti, ce se vedd acolo, despre linele zefyruri
a aror suflare mole si placuttt, se respire acolo, despre clan-
irile pre earl drepOi, imbriicati in haine albe, le executti in
cord, si despre imnurile ce el cants acolo. Ti s'ail vorbit, eu
un cuvent, despre partea ce trebue sit se faa, dupa, marte
celor hunt i celor rel. Care este, dupe incelegerea ta, viaca
dmenilor caH, fiN, buns, flu re, se-inti.e0n cu aceste eugetitri ?
Ati aceqtia, atunci chiar and existents for ar fi lipsita de
greutAti li sernanatit cu placer!, nu sunt intru catu-va sfitqi-
act de biciul resbunfitor al consciintei si de perspectiva pu-
niciunilor viitore? Au aceiay and chiar an fi coplesiV de tote
nefericirile, nu nutresc ei, cum lice Pindaru, o sperantit care
41 susIine i came 'I impedia, de a simft intr'un mod. atat de
p6truncIttitor, calamitatile vielei/ De uncle urm4za ca condi-
Ounea acestor din urma este din acest punctti de vedere pre-
ferabile conditiunei celor d'antAid. Este mult mai bine, inte-
adever, dupe ce au suportat cine-va Ore-cari dureri trecatdre
s?( se bucure pre urmit de un repaus care sa nut alba, sfailit

www.dacoromanica.ro
494 AL DQUILEA. DISCURSLC

cleat de a gusts in cate-va moxiiente voluptatile aparenti

ale vietei, pentru ca sa sufere apoi sOrta cea mai trista qi cea
mai duer6sa. Ac6sto propositiune aretend cu o necontesta-
bila evidenta avantagiele unei viep virtose, nu aveam eil
dreptate de a lice adinOorl ca sant forte demni de mila Ome-
nii cari pl'Ongii dupe bunurile de aicia de jos? Na, nu tre-
buesc lamentatiuoi pentru fiiul tell ; ci aplaudari, ci cunune;
cad el all eqit din valuri scutitti de, vijelil, la un portatt in
caw tempests expira.
Dera sunt parinp de famine, al caror copii traesc in mil-
locul viacului, cari 11-imputit absenta a lui tell; sunt pers6ne
in care presenta ta dest4ptil compatimirea, in vreme ce la
altii, ea excites sarcasmul, Si de- ce nu al' plange tu pentru
&MOT, la rendul tell? pentru ce tu nu al ride de denlii?
Nu trebue sit privimil deal, ne ia. tine -va in Asti, ci deca facC
acesta cu. dreptul i cu drteptatea. Precum, d6ca am me-
rita sit fim luati in risii, ar trebui sa plangem, de qi eei-l-alp
nu_ aril pliinge; de asemenea, dOcii nu meritam, pot ride se-
menii noqtri cat von voi : cat despre not in acelali timpti pre
cared ne vom felicita de fericirea nostril, vom deplange nefe-
ricita lor orbire, pentru ca ei sa porta intru acesta ca nisce
adeverati nebuni. A ride de lucruri care merita cununi qi
laude, nu este ac6st-a lucrurul celor fart de eminte i al per-
sOuelor atinse de bole vecine cu nebunia? Spune mie-, aecil
an veni tine -Iva sib te felicite, st fe laude gi sa te redice in
slavi pre intrecute, dirt causa aplecarel fiiului teti pentru
nebunia danturilor qi a curselor cu cant], nu ar socotit ace-
sta demonstratiune ca o bttaie de jot? Si d6citi ar priimi
cine-va o nobila i gener6sa fapta din partea ta, cu risete
si earl', nu ai taxa tu acesta purtare de nebunie ? Fa in
acestil momenta acelaT lucru. Supune, nu opiniunei vulgu-
lte, ci unui examenti seriosti, judecata de facutil asupra con-
ditiunei filului tea, i vei vedea ca copiii acestorti Omeni cari
te unniireseil cu sarcasmele lor, in comparatiune cu fiiul tell,
semenit mal degrabiti, prin conditiunea lor, cu niece copii de
sclavi, de cAtd cu copii eqiti din parinp liberi. Durerea care
te acopere in acestil momenttl nu 'ti -va perMite p6te ca sit

www.dacoromanica.ro
 a
toNtRA ADVERSARILOR VIETEY MONASTICE 495

distingl cu olaritate acdstA diferintit. D6ra lasa sufletul

teil sit se lini06scii, pre fiiul tell, sit practice virtutea in cu-
ratenia el, qi nu va mai fi trebuintit de discursit pentru
to convinge despre aasta, si vet( tinea in publicu unit litn-
bagirt Anal, i mai expresivtt de cats l al nostru. Ceea-ce 'ti
spunit nu este o profetiii fitrit fundamentti ; este unul din
fructele propriei mele experiente.
Aveam unit amicti alit tarot tata era necredinciosu, avut,
ilustru i insemnat in tote privintele. Acest tatit recurse la
magistrate; amenintit cu lanturi pre fiiul shit, i despuindul
de OW, it WA pre un pamant strain, lipsit chiar de necesa-
riii., pentru al readuce prin aceste mij16ce la vista lumina
Tote aceste itrcercari fiind nefolositore, e] deschisc pre datil
sufletul sell pentru sentimente opuse, i asthsli onorecla ai
respectit pre fiiul sett mai mult de cum nu ar face de tatitl s6u.
El mat are i alti copii, to forte distin0, i cu tote acestea
nu'I socotesce demni de a fi servitorii fiiului soft solitar. In
fine, el datorelce acestuiat copil un renume din cele !nal
stralucite. tea ceea ce se va iutempla de asemenea cu oca-
siunea fiitilui Mt. LasAnd viitoruhn grij ea de proba adeve-
Tul cuvintelor mele, finescii rugiindu-te de a altepta un. an,
i p6te mar pucin. Virtutea chreltinilor nu are trebuinta de
-un lung spatiti de timpit pentru a se areta in t &it striducirea
,sa, gratia dunmedeascit fiind principiul el. Vet vedea d6rit
pre experienta Msrt0 justificand doctrina de faciit, i, nemul-
titmit de a aplauda pentru ceea ce deja s'att fikut, vet' lua
cu putina energiit in vointit, resolutiunea de a imita unit ava
frtunost. exemplu, i de a -afta la c61a fiinlifi teu invetAmin-
tele virtuteL
(Fiuitul diseursului al auilea

www.dacoromanica.ro
 Unaia sea legea a treia.

Intre anii 1698 i 1700, o parte a Romilailor din Tran-

silvania s'ait unitit Cu Biserica de Roma. Acestit actil, pro -
vocatti de eircumstantele politice ale fratilor noltii din Aus-
tro-Ungaria, a deve,nitit max in urmii, causa a fnultor nein
Telegeri i dispute Intre frati, gi el s'a numitit de Romanii
ortodocli i'natie seic leyea a treia, Tractatul, care urinezg,, i
care este o disputa, teologica Intre unitY neuniti, represinta,
agitatiunile Romanilor pentru acestit acttt din anul 1746.. A-
cestg, scriere, dupre opiniunea ndstra, arata gradul de cul-
tura teologicg, la Rom'anii din acestg, epocha, gi- eI nu trece
preste sciinta ritualula Pre longg, aceste, mai represint
timpului, in care s'a seaisil, i lipsa de termenii teologid
din limbo. In fine acestil tractatti, igi are val6rea sa i kiar
pentru euventul, ca el este la RomanY unica piesg, literary in
fella sett, adecg, traetatii teologicti, qi tot-o-datg, represintii qi
animositittile, ee en, unia se nitscuse Intre Romani. Nor ins6
nu prescriemit este-di nestle tractatt, de cat val6rea lug li-
terarg, gi ilit presentilmti aici, ca pre unit producttt alit lim-
bei din prima junattate a seculului al XVIII-lea._
Acestg, pies literarg, este nAsciitg, in FitgAra gi are de au-
torit pre unit popa Vasilie, care a lacraf o, pentru a reppsenta
RomAnilor din Tera romanesca diferintele, ce sepani1 pre u-
nit]. de neuniti. No am gitsit'o 1n biblioteca mOnAstirel Cal-
dtruenil i ea aicY ecsista in doh ecsemplare, intercalate in-
tre alte pTese din literatura monaclialg, gi in starea de manu-

www.dacoromanica.ro
 UNATIA s d LEGEA A TREIA 49'1

scripte. Diferintele intre cupiinsul ambelor manuscripte le

vomit nota la locurile respective, iar aici observamil, ca am-
bele manuscripte riu sfintil din aceeasi epocha. Until in oc-
tavo midi) judechndil dupre scrisorea lui rondi, si tecstura
chArtiel, se vede a fi productiune a seculului al XVIII-lea,
Tar al doilea, finch in cvarto mien', pare a'si avea originea
pre la inceputul seculului curentii. In genere, prevenimn
pre lectoriT nostri, cit ambele manuscripte nu presintit dife-
rin mach si ele vorti fi mai bine apreciate de lectoril nostri
la locurile respective.
-Arab. Glienadie &lack%

Intrebki si respunsari pentru legea a tua, to s'aii izvoditii, (a)

adeca unia, In Ora Ardelulal.

Unitii graescii : Molitvelor (b) vostre, cinstitilor PreolT qi feromo-

nachi(c) i a tots r6nduela Bisericei grecesci, dintra 'Vita cinstita e-
parchia FagAraulni, uniti sat netmiti, dela rnilostival Dileu Iota bi-
nele celti fericitti sit ye dIrmasa pururea v'e" poftescu.
Alta cu venirea ore-cand, ore-caruia alugertimonachti, anume Vi-
sarion, (d) s'ati ariitatri fn. protiva nests preotilor -eelor unih, precum
s'ar'i aflatti i se afla i pea acum indoialg malts, Intru multi din mo-
litvele vostre i tocma necredintri,, cum cg, n'ar fi adecI unia nostra
cre-dinta cea dintAiti i pravoslavnial a Bisericei grecesei, tocma de
la Re'shrita. Iata fratilor acestrt lucru doveditu intro no si tuturor
f6rte luminatu, cunoscutti dintru mutts stricare perireanorodului no-
stru cretinesca, s'ari Acuff]. i se face.
Ne-unitit grAese4 : Molitvei tale cinstite protopOpe, i cinstitilor
preolT a tots ronduela BisericeT eel de a trea, unitesci (e) dela Milos-
tivul D-sleet, tutu fericitul bine amtindurora bunathltilor sa ye d'armasce
pururea ve. poftimti. Iar pentru acelti Ere -care calugeru, aniline Visa-

(a) Vorba izvodi este de origins slavonii si la Romani cu sensul de a inventa.

(b) Molitva este vorbli slavona si inserntiezii ruglielune. La Romilni /AO Ja in-
eepunul seculului curent, se intrebuinta in loc de cucernicti.
(c) In unul din'manuacripte terminatiunea acestei vorbo este in tli; adeci ie-
romonasi.
(d) Arcitimandritul Visarion pare a fi unul din ciilugitrii momistirilor romine
din Principate, care a cutreerat tog Transilvania cu scopul, de ainfrunta pre frati
pentru uniei.
(e) Atragbm atentiunea lectorilor nostri asupra calificativului unitescii pl. uni-
tesci. Pre langii aceste aici Biserica antfiia represinta pre cea orthodocsa, a doa
pre cea romans si in fine Biserica atrea pre cea nruntii, edit mai apr6pe de mann-
scriptti, unitfiscil, odd qi unatia, cum se va eaea mai jos.
3

www.dacoromanica.ro
49g UNATIA sar LEGEA A TRETA

non monachu, clicett molitvele vestre, ca au fostil reu protivnicti. uni-

tilor. Pentru acesta noT aka scimu, c6, n'au fostii monachu, ci au fostiit
leromonachti gi archimandritil i bunt" vestitorti pi slugtt lui Christos
ll-cleu, pi tramisu dela Di lea, ca pi Iona prorocul in NincvitenT. Ci
precum pre Iona nu Pail suferita marea, ci Pau tnecatu, apa pi lumea
acesta, pre acesta. Pall fnecatu, precum Loan gura de aura clice, ca
tot-de-una marea are obiceiu de tneca margaritarul, Tara mortkinele
le note afarg.; apa pi lumea acesta pre emenii eel bunt pi sfinp tl in-
need. trupesce, Tar sufletesce Vaieseti; iartt Omenii cei rel pi vicleni ei
traTesch pi au cinste gi vremelnica, procopsela spre peirea lor. Iara
cum ca unia vesta, bine sg, scip, ca, nu e adeveratit, pi nu a ca cea
dintAiii, and Biserica Reskritului en a Apusulu era tot-una, dupre
cum vomit respunde la fiepte care poft6 a MolitveT tale, de urmeztt
tnainte.
Unitil grAescil : Inse pentru luminarea nestra pi Indreptarea a tu
turor de obpte, pi maT vortos pentru neperirea nemuluT nostru norodu,
acesta dupl maT marea mea datorie protopopesca, ell nurnitul mai de
jos facendu-o) intru numita eparchie a Fagarapului am voitu a o tra,-
mite (a).
Ne-unitil gritescil :Ins6 not celor, ce ne Cinema de parintesca lege,
data, not dela sfintit apostoli pi Intemeiata de pepte sfinte sobdra a tata
lumea pi a totit nemul nostru. Stamopii, Mopii, Varintil noptri, au mu-
riff' in trinsa, .cea noua diria i luminarea pi Indreptarea pi voimu sa
murimil pi not intrinsa. Tara indemnarea milostivirei tale o socotimu
intunecare gi resvrgtire pi a-p da respunsul ar voitu (b).
UnitiI graescA : Nu este nice o indoTara, sea neeredintA, frailor,
nicl de cum, cum ca au fostri Biserica grecesa cea mai. dinain pi
pravoslavnictt Intru multe Bute de am. Unitus'au una cu Biserica Ro-
mei dela Apusii., pentru ea insupi Biserica acea dela Resgritil cea gre-
cescrt, cu pravila, sell cu stintele sobOre din. tettt lumea i eata la okit
tuturor rnarturisesce i ne aratu, pentru ace% din preung top i cre-
demll tot-de-una, cum ca au fostrt aka adeveratil (c).
Ne-unip grAescfi Ba nu all fostil apa, precum vol acum v'ap. u-
nitu, ci era Biserica tot una artclatl, ustavul (a) ei, precum Cinema noT
acum, pi posturile tot una, precum fericitul Papacsis (e) pi se Linea
ustavul Bisericel in Roma, ca pi In Tarigrad i posturile le Linea apu-
senii, ea pi ResttriteniT; apijderaa pi Mercurea pi Vinerea. Tara. acum

(a) Pre margenea ambelor manuscripte, in dreptul acestei perceive, este mist):
Diregiltorul pre lege este lucrarea cea
(b ) Aid pre margine se dice: Dregatorul pre lege amiigitor die!, oil gate bunt".
( c) Pre margine se dice : ,,Resdritenii gi Apusenii as fostd tot o Biseriea".
f d i Vorbd slavonii Qi insemndzi prescriptiune, affedare, regulamentd.
(e) Papa Sleet.

www.dacoromanica.ro
 tNATIA S6'.1 LEGEA A TREIA 499

papit vostri au stricatti o(u?stavul Bisericei, pi din cate slujbe Linea

Biserica nestrA, et au lasatu numal Evangelia pi posturile, le-au stri-
catti, pi mknencA Sambata postu, ca ovreii (a) pi Mercurea gi Vinerea
duke Intru necinstea lut Christos. Dar acesta nu putett cundsce vot
unitilor cu socotela vestra cea tntelepta, ce felu de tutie este la vol.;
diet cand vett fi unitt adeverat, 'trebue sa nu facets pascele cu ale
Grecilor o data, pi sa nu postif cele patru posturi de. preste and pi
Mercurile gi Vinerile; i all lepAdatt octoichul pi cele doe-spre-4ce
Minee, i ceslovul din BisericA ; apijderea pi Triodul i Pendicostarul
pi sa le Inkideti $A stea, precum pi, papa al vostru face, pi atuncea
vets fi unite adeverati. Dar apa precum santett vot acum nu suntett
unit; ci amAgitt pi ne scrieti not din S-ta pravila, pi pravila papa al
vostru o all cAlcatil. CA is vedep ce scrie pravila : Cine nu va posh
cele patru posture de preste anu, sell Mercurile sett Vinerile, de va fi
preutti, sa i se Yea darul, far de va fi mirenti sa se afurisesca. i la-
nip tine va posti Sambata, ford nuptial fn Sambata pascilor, sa fie a.-
natema. Ci vesli, cinstite protopope, ea to latish cu pravila i pravila
este, di-T sea darul al papi al vostru i -1u i afurisesce gilts da ana-
ternet pi nits popa sa fie, nice mirenu sdravanu. Iart vot unitilor nu
stuatett tiler fn legea palm, nice Intr'a nestrA, ci santett creptint, pre-
cum scrie in Apocalipsis cap. III list. (b) 15. Niel eptt caldu, nits egti
rece, mat bine at fi rece, decal caldu, ca voiu sa to borascu (c) din%
gura meat pentru ea sAracti. WI, pi orbit gi golu. Ci tie miramu de vot,
ca ye snip sit bett apA dialentanA seta; tie scrie *' not marturit din
pravila. tar vedett, ea pravila afurisesce pre papit, carit o an calcatti.
Cc bunu glasti are pi tuba dar din launtru e piing de ventu; apa pi
cuvintele de catre vim, din afara se veal fruit:lose, tar din Mantra
puterea lor ieste, ca ventul de subtire. Mat clict, ca not ne-am le-
pAdatu de papa, ba nu; ca not nu santemti ca luteranit, sea ca cal-
vinii, carli et s'au lepadattl cu adeveratu pi pe semne pi aceptia se
vord fi scarbitd de ceva. Ci scimu, ca scitt, dar not pone in papa For-
mos it cinstimil pi it prAznuimil (d) gi kipurilor lor tie Inkinamd pi
cu dragoste le sArutAmd. Tar aceptia, ce &luta acum, ce s'au lasatu
de parintesca lege dinteatatea sute de ant, pi earl facutu a trea lege,
cum le place lor. Not seta ne lepAdamu de et pi de dogmele lor. Ci sa
ta-ct bind sit nu mat serit de acesta, ea cu adeverat nu to vomu as-
culta (e).

(a) Autorul a voitii sit dies, ca ereticii. Bogomila tin41 postul Sambeter.
(b) Lista este vorbd slavond si insemnez;tt foie, aid cu seusul de versetil.
(c) Termind figurald al timpulu!, intrebuintatti cu sensul de combatere.
(d) Aiel-se observii lipsil, de sciintii din partea autorulul in materif de istorie
biserictised.
(e I Pre margenea a acestel pericope, rocapitulatiunea sand : RelsiiriteniT si Apu-
seniT all fostii o Bismick 11186 nu cum tined vol emus..

www.dacoromanica.ro
too UNATIA S T1 LEGEA A tREIA

UnitiT grAescii ; Biserica acea dela Resaritti, cea grecesa, toil re-
saritenit cet neuniti, sett de acum cu Macsim Peloponisenul (cap. kst. 1)
tuturor astaslt mexturisesce, cum ca pentru aceste, pricing Tar s'ati des-
unitu de catie Biserica Romei dela Apusti, cad a poftitti gi poftesce
papa, slicti cell dela Apusti, sa fie in tett Biserica lui Christos testa
vesluta capri mar mare, sett in locul ha' Christos pre pementu gi clicu
acegtia ne- unlit, fratilor, cum ce, acesta o poftesce el, &gel slice el gi
cu it set numai; cacl ca acesta o all avut'o gi Apostolul Petru, datrt
dela Christos preste Apostolic eel (a).
Ne -unItS grftesdi : Ba nor ne- unlit, adecA reshitenit, nice inteunti
kiprt nu ne litudetnu cu Macsimu Peloponisenul, ca Macsim all fostti
urfil aascAlti gi precum all gasitu adeverula in S-ta Scripting, aa all
scrisrt. Ele (b) bine, Macsim all fosta reseritenri gi fiindu trasd de dra-
gostea legel all scristi. Dar long& acesta cititi gi cartea lui Barionugti
(c) Episcopal de Franca, gi yeti vedea cum ocarasce pre papil eel,
ce n'ati tinutu gi nu tine dogmele paper lut Leon, acesta au fostti a-
pusenii ail vostrn de ve chulesce. Iarit dv poftesct papa sa fie capti
veslutti, Ta sa." vedey la ceia, ce all poftitu cinste dela Christos, acegtia
au fostil fiii lui Zeveflei facer i Ioan, candu all auslitu pre Christos
slicend : tab" ne Klima in Jerusalem (Marc. cap. X) et au socotitu,
cg, Christos merge s& fie acolo impgratii, gi inteiu mama for all graitu
catre Christos, slicendti : " Invetatorule, voiti ca sa fie acegti dot fe-
efori al mei unut de-a drepta ta, alto' de-a stanga lutru imperritia ta.
Apoi au graitu gi eT amandoi de facti, gi all disc, voimu, ca ce vomit
cere sa ne tact not Dar Ta vedeti ce respund& Christos, ell me suiti in
Jerusalem sit morti, iar4 nu sit imperatescrt, pentru ca sa, me piro-
nescil pre cruce, tars nu ca sit gedu pre scaunti, pentru ca sa," me in-
cununezu cu spins, Tart nu cu cunvna imperatesca. Iarfi Petru auslinclu
aceste, forte i-alt pa,rutri reit gi all slisti, bland tie, Demne, sg, nit fie
tie acestea ; Tart Christos au died : date dinapoia mea satano, ca gi to
nu poftesci sg mori. ce alt lasatti ate gi alt venittt dupe mine,
spot de ce cerett slava gi cinste gi diregeltorii. Iata la mine au venial
noredele sa me tea, se, me face imperatu, gi eu amu fugitu, Ta vedett
Christos de grilesce vi papa ce poftesce. Aicea, se vede, ca este mat
obraznicrt papa, de cat Petru gi mi se pare ca va sit ausle gi el, du-te
dinapoia mea satano, ce, nu scii ce poftesci. Ciostite ProtopOpe, mat
citesee gi cartea ha Constantin Panaghiot,ne, au avutu multa intrebare
cu Ivan Azmi filosoful, kipul Papa_ Grigorie iiaintea imp' eratulut
Anaronic Paleologului. Mai vedeti, ce mai respunde Ivan Amzi mat

(a) Reeapitulatiunea de pre margine :RFisaritki/m'ati denunita do &It'll Apusehi

(b) 0 vorba intrebuintata pent :tenni In dog locuri cu aensul deci.
cc) In loe de Baronia.

www.dacoromanica.ro
 UNATIA SEG LEGEA A TREIA 501

pre urma Oicendil : asea acum cresli, viii Domnul D-cleA, ca, pre larg
am inielesti, ca credinta Bisericeiresaritului este curata sinevinovata,
tare si ne-clatita ;1 adecri ne plecata in nici o parte. Deci acum au
fostii In O' partea Apusulul fiJosoffi mai mare, de cat Ivan Amzi ?
Nu crechi, ca va fi. Tara cum ca stripanirea, carea o poftesce papa o
all avutii si apostolul Petru, data dela Christos preste Apostolt, si-nu-
mescu apusenii temeiti, pre care s'atiziditti Biserica? Ba nu. Ca vecli,
ce slice Christos mai sus pentru aceia, ce au poftitii stapanire ce le
respunde ? Christos le arata morte i munci, si spini (Corint. cap. III
st. XUT). 'aril,' cum ca sa, fie apostolul Petru temeiu nit cum se pote;
ca dice apostolul Pavel, pentru ca, alto temeiti nimene nu pote pune, de
cat care este Christos. ha% de faced nTaT temeiti pre apostolul Petru,
de cat pre Christos, bine pOte fi i apostolul Pavel, ca au scrisu ni-
micuritbine, cleat nu credeti pre Pavel, vedep ce slice Christos, (la
Luca cap. III) Iara, intre voLucenicii mei nu va fi asa, ca sa siapa-
niT until pre altul, pentru ea acesta este data paganilor, Tara voi top
frail sunteli. Ci vedeti, ea in loch srt einstill pit apostolul Petru, vol
flu asemanap paganilor ? Tara cum ca apostolul Petru era, ca o gura
a apostolilor, graia mai nainte Si sedea mai inaiute pentru cinstea ba,
WineIelor i noT asa flu cinstimu dup6 batrineta si indrasnire, iar' nu
dupo darti (a).
IntreitiI la lege , adeca unitil graescll : Iar acesta Olen latinii
acum, cum c ar fi facutu Doinnul Christos pre Petru mai mare pre,
ste apostoli eel, sea cum ca ar fi data luT ceva mai mult, de cat ce-
lor-lalti apostoli, art Inuit au pulin dicend. Iar acestia ne-uniti tot cu
Macsim Peloponisenul (cap. III, st. 2) : cum ca, nu..se,vede nicairl In
D-cleesca Scripture nici in cea veke, nici in cea nort, Tara nici in cei
ce au ferntisii in locul apostolilor talcuiton Scripturilor. Acesta nu 9
au siratitri nici o data,(b).
Ne-nnitil grAeseli Macar ca clicri Latina asa pentru apostolul Pe-.
tru, cumca, Apostolul Petra sa, fie mai mare de cat cialalti apostoli, pen-
tru acesta ne sfiimu noT ne-unitii, Tar cu Macsim Peloponisenul ne
udAmii, ba de acesta sa ne ertaff inteleptilor latini, ca noT nu ne lau-
damii cu Macsim, ci etT Christos, care all slisu catre ucenicil eel, on care
poftesce Ea fie Tntre ucenicii mei mare, sa fie tuturor sluga si acesta
o auslea i Petru, si de ce nu slicea, nu asa Domne, pentru ca ai slisu
sa fill ell mai mare, cc tacea, ca IT era trick', ca-lUva face iar satanal
ci de ar trt-Cea si latinii de acesta, bine ar face, pentru ea pre apos-
tolul Petru Pad tramisu Christos in limbs sa dice : pace voi, Tar el
flu facti galcevitoru si in cartile nestre acesta nu se gasesce, sa se fie
( a) Recapitulatiunea acestel pericope sunil : Ba nu EgsilriteniI s'aa desunitii, ci
Apusenii s'ati lepadatu, ca si Necolattil; mare apostolti all fostil si Nicolas Ara deca
sell lepiidatd, s'ati acute reticti.
(Ior 1,Acea Biserica ne -unita agilcluesce unirea nostril" este scrisk pre margins.

www.dacoromanica.ro
502 IJNATIA Stfr LEGEA A TREIA

pogoratu Duchul numat pre apostolul Petru, oeslendu el In Roma .i

de acolo $A fie trarnisu el celoralaltt apostolt; a to vedett, ce slice
Christos ca voi sArdett In cetatea Ierusalemulut pea ce ve vets
imbrilea cn putere de sus. Dar not nu ne sfiimu nici dt, cum de
Isfantul of Intru tot laudatul apostolu Petra, a nu'l praznui, ca
pre -unul din cetalalti; ca de flu vomu cinsti mat malt, Ilu facemti pa
gene of sluga dupe cuventul D-lut Christos, of ne va fi pecatu (a).
Unitil grated : Deca ar fi, fratilor, not popii, care numat de 47 ani
87 de Mile (b) acuma trecutA in tora Ardolului ne-am unite cu Bise-
rica Rome]: dela Apusu, fiind pomenitt, adeca In legea of credinta.
Bisericer grecesci dela ResAritu, n'ar fi trebuitu sa ne lasAmti, adeert
credinta cea pravoslavnicA delaResAritu of sa ne u.nlinti cu Biserica
Rome! dela Apusti. Dar not popii, eel unitt am lasatu, fratilor, ne-unia
of am parasite cu totul despre not, pentru el am aflatti of aflame i
tot-de-una nu din cartile, sea din Biserica, Romer dela Apusu, nici din
cartile dela Ardelti, ci toemat din cartile Bisericei RdsAritului cea
pravoslavaica, cum ca atuncea, deck' all fostu Biserica grecesca dela
Resb,ritti tot-una cu Biserica a Rome! dela Apus nu all fosta ne-unia
acesta credinta Resaritulut de atuncea. Ci an fostu unia seu_credinta
4
nostTa, pre care o tinemti not popii cei unit' acurn. i deed nu cre-
deli acesta cum ea au fostu aoa, autati cartile, numat In. cazania de
atuncea a ne-unitilor de arum In Iunie 29 Mile oi yedett inoi-ve popii
feet ne-unitt marturisiti credinta nostra acesta (slicend), Christos Fau
cinstitu pre dlnsul, gi Pat. &mat mat mare apostolilor ; of mat jos tar
slice : Dup6 Invierea lut Christos, acesta apostati. Petru all stAtutit
mar mare tuturor apostolilor. Vedett dar, fratilor, ert nu -Ill Ojai. numat
latinit acesta, cum ca au fostu sfantul apostolti mat mare, -sett cape
S-tilor apostolt, nict numat not popii eel ne- unite. Ci adevetatti tots
Biserica cea grecescA dela Resaritu, ce-au fostu unite, sett tot una cu
Biserica Rome! dela Apus i pravoslavnieg marturisesce astg-s11, a-
deca tome popii eel neuniti tot pre acesta credinta' o tAgaduift? Si
deck' tocina din scriptura acesta lumii o rnarturisitl, cum cA, acesta
nu se afla nici lute() scripturg nici de cum ? La acesta respundeti
acum, o fratilor, deck' avett dreptate. Vedell ca nu greoesce, nici all
greoitu prea fericitul papa' dela Roma cea veke ? Ce au poftita i pof-
tesce el sa fie capu In tote Biserica Int Christos ? Seu In locul Sfan-
tulut apostola Petru ? Ce adeve'rat resAritenit eel Ile-unit]. all greoitti
of greoescu of acum, cAcT s'au rumt of sit desunescu de cAtre Biserica
Romer dela Apusu, fare de led de adeveru, precum vedeti Inoi-ve
cu olch.

(a) Actistii perieopii ente bra insmiptiune.

(b) Alusiune la timpnl u iei Rominilor din Transilvania, care, judeeandt. du-
Fro acesta data, s'a petreeufn la 1699 luna Martie 29 (Pie.

www.dacoromanica.ro
 UNATIA Sgfr LEGEA A TRETA 503

Wit eeI neprihnitorl de a trea lege, adeel eel neunitl respunde :

Reit' ati facuta voi, de v'aIi lasatu parintesca lege ; dar ce felit de bu-
curie yeti avea voi In cealalta lume, veslandu pre stramogii vogtrii gi
moil gi tot nemul vostru de atate sute de anT sa, fie in munca, gi voi
sh fiST la bine eel, ce yap unite de 47 de ant ? 0 ticalogilor gi de trei-
on ocainicilor (a) de cat pariatii vogtri ! Ia ausliT ce dice S-tul apos-
tolii Pave% : Nimene nu va fi incununatti, de nu se va mtmci de pa
lege ; adeca, nimene nu va fi incununatil, de nu va munci In tote ki-
pul sa-gi pazesca legea ; adeca sa pazesca, tote poruncile legel in toff].
kipul. i cu adeveratil, bine slicer'', ca nu ar fi trebuitu sa ve unitl en
Biserica Rome; gi not slicemii aga. i aicea se plinesce cuventul until
filosofti ce slice : gura wrand sa mints, spune adeverul, aga gi voi. lara
pentru ca sliceti, ca, a t aflata gi aflak gi tot-de-una, nu din car -
tile Rome', sea din cartile vOstre unitilor din Ardela, ci din
cartile cartile Rasaritului, tend au fosta Biserica tot una. Atunci n'au
fostu ne-unirea acesta aga,-pentru ca nu se tnalta papa pane la atata, nict
izvodise (b) legea a trea, ce era o credinra gi Biserica Romet nu nas-
cea nimicu, fare numai ustavul gi saborulltesaritenilor, gi unia vestra
testa de acum nu Taste, ca a de atunci, precum v'am aratatu la apos-
tolul din-Mitt : Tart de sliceti sa cautamit la Julie 29, slicenda. : ca, ar fi
facuta Christos pre apostolul Petru mai mare preste cialalti apostoli,
de acesta bine sit,' gtiti, ca Biserica nosh% aga are obiceiu a lauda on
pre ce slantli mat mutt, precum vedeti la Genarie In 30 Pe. Ca eel
ce siinteti intocmai cu apostolti gi lumii InVetatori; gi laragi mai la
vale slice ; Pre sfintit gi de D-Oee vestitorl gi propoveduitort, capite-
nia invetatorilor trel, Demne. Vedeti voi acum isprava vOstra, ca, Bi-
serica lauda pre acegti tree sfinti, intocmai cu apostolul Petru, Inca II
face gi callitenit Invatatorilor, adeca mai mare preste top invelatorii
Bisericei; cum al' slice, mai mare preste apostoli, ca antaiti apostolic
all Invetata. Dar not acesta nu o socotimil de apostolul Petru, ca
scimu ce slice Christos : (Luca cap. VII, st. 28) ca,' din eel nascull din
mueri, numene nu Taste mai mare, fare numai loan Botezatorul ;- nu-
mai cum am mai slisu, Biserica aga are obiceilt in Sfanta Scriptura, a
lauda pre fiegte-care. Vedeti ca forte Ve rataciti, precum gi papa au
gregitil gi gregagte, de au poftita sa, fie capli la tots, Biserica gi au de-
faimatu gi s'au lepadatti de cele 7 sfinte saber& gi g'ati facutu el sin-
gur a trea lege, precum T -ad placutd. Precum vedetT voi cu okii, cii
s'ati Inaltata pent la curt gi va se se pogere pane la iada.. Ca, nu-T a-
junge a fi numai archiereti gi papa, ci poftegte a se numi gi D-Oeu

(a) Vorbi slavonl, dela oaaanabrif = nenorocita

(1:1) Dela slavineseul H3BOARTII = a Inyenta,

www.dacoromanica.ro
504 UNATIA Sgt LEGEA A TREIA

pre pamentil, adecA In local luT Christos pre pAmoun. Aga ail facutii
&i Adam, ca ajungea, a era in rain &i indestulatu de tote, qi au isu,
Ta sa* mAncamu din cell pomit ce slintemb. oprip &i vomil fi, ca nisce
D-slei, &i numai an gustatu i iudata a'au veclutu gob &i Pail scosu a-
fara din raiu; &i an caslutii din cinste In ocara, ci pOte ca &i papa va
pati a&a, precum Adam. Ri al vedeti ce scrie Sfantul Ioan bogoslovul
la apocalips : (cap. XVIII, st. 2) GAP, caslu Vavilonul edit. mare &i
se lam lecap dracilor, i paza a totil duchul necuratil &i acesta se
intelege Roma, dupe cuventul al sfantuluT Petra clicend (cartea lul
Tetru cap. V, st. XIII). InkinAse vot Biserica cea din Vavilon &I
Marco, fiiul meu. 5i nu silip sa ye Indreptap, ca bine vedell caderea
vestra cu okit.
eel intreitl in lege, adeel unifiT graeseif ; Pentru ca &i fericitului
gi patriarchnlui al Rome' eel void dela Apus, acesta nu i s'au data,
sou i se da, precum clisera eel mai de-asupra, eel neunip, forte ratA-
citi, ci i se da liu acesta de entre Ora Biserica, gi rOnduiala Domnu-
lui Christos, precum gi astA-0 Infra cesta&T kipti &i nu ca not supt a-
natema gi supt mare blestemi" &i procletie. Tocma sfintil pArinti al Bi-
sericel grece&ti dela resaritu, care au fAcutu &i la soborul dela Sardi-
kia not tuturor forte luminatti ne_dovedescil, cum ca all legatti 9i all
IntAritti sA se tins aga gi nu Intr'altu kipu. Adeverat, fratilor, forte ve"
ratacip. Aga au crecktu &i mArturisitii Marele Vasilie, avt S-tul Gri-
gorie bogoslovul, a&a, SfAntul loan Zlataust. A&a, marele Atanasie,
S-tul Kiril. Aga SfAntul facetorul de minunVNicolae. A&a, top muce-
nicii de legea grecescA dela ReisAritil, cu carii ve lAudati vot am-a.
Adeca molitvele vostre, popil eel nttunip, Improtiva nOstrA, acestor a-
nitL gi vedett, ca nu not, ci tocma molitvele vestrelpopli eel neuniti,
stricat creclinta v5stra.
Ne- nitiI graeseii : Nu fam clise mai nainte, de ce ye muncip sa
bep pa din fantana sea, i ne argtap din pravilA, gi voIpravila o at'
caThatu. De nu at fi protopopu, to -ap lua In rise, o 6me, pentru ce iu-
beset de&ertAciunea &i graesci minciuna? Cum jai ajutorit dela cola
ce Pal ocarituNi clici, ca nu se da rtriarchulul RomeT vrednicia pre-
ste tote, numai dela Latini, ce clic; ca &i dela Greci, (a acuma nu-
mat dela Latin'. CA, (lea, de vreme ce &'ati calcatu papa &i lAsatri
legea gi au calcatu pravila &i au stricatu chotarul soborelor, veclendt.
ca Pati parasite top pentru izvodirile for cele rele. i eau fAcutii el 4
patriarch' &i gardinan (cardinal') de al lid apuseal. Pre unul Pail nu-
mitu tarigradenul, pre altul alicsandrenul, pre altul ierusalimnenul,
pre altul antiochenul. i pre ace&tia 1-ati a&4atti pre Beaune, &I an fa-
cutu. legea i face &I acum. i pop socoti mintea paper acehna, ch: au
fostu agent, ca &i &oimul gi u&oru ca dropiile. Ca cununa pre Omeni,
&I aceia nu '&1' ma' ye'd.0 muerile pene more. Adee face patriarchil gi

www.dacoromanica.ro
 UNATTA Stt, LEGEA A TREIA 506

aceia nu 'si mai yea Bisericile pen6 moru, nisi le stie cum sfintti,
nicl scaunele acelea. Vedeti, ca numai dela Latinil i se des luT obladif-
irea preste tote. Ci ne mirAmti de ce nu ve- e rusine, ci ve lrtudatT tot
cu pravila, si clicetT, ea pre noT ne des pravila anatemet Dar ce am
stricatii noT din pravila ? Au stricatarnil not chotarul pastilor, pre care
Part aseclatii 318 parinti? Precum vedeti, ca; si in anul de es--timpti, a-
deal. 1746 (a) le-ati; facutil intro 4i cu jidoviT, Dar au stricatamil not
4 posturT de peste mill, care 1p -an aseclatii papa Csist (Sicst) cu so-
born.? Dar Mdrcurile si Vinerele au mttncamu carne, cum nartnttna.
el? Dar all stramutat-amil not sinacsarul, cum '1-art strAmutatil el ? Ce
strAmbatate amu facutti SfinteT pravile sa ne dea anatemel? CA in-
sive vol scrietl, ca ce au legatrt soborul din Sardikia, sg, se tie asa,
Tar nu intealtil kipil. Dar noT asa ilti tinemu ne- clatit. De ce cotitt
orb.]: Scriptura si v'ati, ratacitrt ? Si nu vedetT, ca." singurT voTv'ati datu
anatemei? Si vats data, spunetT de dreptate ? Si voi dc.dinsa stap de-
parte. Si ne aducetT aminte de Sfantul Marele Vasilie, si de Gregorie
bogoslovul, si de loan Zlataust, si de Sfantul Atanasie si Kiril si de
facetorul de minuni Nicolae, asa de top Sfintii Mucenicl din legea
grecescA. Ba nu cu vorbe protivthce, ci cu vorbe drepte, ca noT nu
numai acelora urmamu, ci si fericitilor pap', catT all fostil pen4 la pa-
pa frumostl, incepetorul eresurilor. Iar pre ceialalti In tote Bisericile
iT cinstimu si ii fericimil, Tar flume* vat i-atT ()earn, ca Id-atT stricatil
dogmele for si v'aff Intriritt intru slabiciunile vestre. Ci vedeti, nol
facemil impotriva sfintilor, seu vol? Vedeti, ca nu no; ci tocma fru-
mos al vostru, ci voi v'atT stricatil credinta vestal, care o an interne-
iatl 2230, de ateti SfintI prtrinti (b). Vedeti cu intelegere, ca, atT stri-
catil credinta acestora? Si v'ati amKgitil de bArfelele filosofestl i de
vorbele oinenestl? Pentru carele scrie prorocul Isaia in kipul feteT
Vavilonulul, graind : stal darn cu vrajitoriT teT, $i mutes cerurile tale,
cu care to -ail invetatii din tineretele tale. Cel ce ostenescli in sfaturT,
cititoriT de cele aT ceriuluT, sail spue tie cele ce se voril Intampla"
(cap. VII, st. 12, 13). Desertifilosofi dup5Ingelaciunea citirel stelelor.
Caril n'aii fostil dela D-clew descoperite Chaldeilor si Egiptenilor, ci
dela singuri rail dracT, sere peirea celor, ce voril credo lor ; precum
valet; Cl s'ail intamplatil voi acuma dela 46 de anT incoce.
"'nip griescfi : base acestil, credinta, a nestra numitit parinp Sfintt
grecesci dela Resrtritu nu o all luatri, fratilor, nimehi asa numai, seu
fore nici unit temeirt din Sfanta Evangelic, ci tocmai din credinta, seu

(a) Ac6stii declaratiune a autorulaT ni probalza, cii acestal disputes en uniatil a'a
sclisfi in anul 1746 si prin urmare documental nostru liters14 repreaintal faptele gi
limba de scum 137 anT.
(b Un pleonasmil de espresiunl respectiv de vorba pa.ri341.

www.dacoromanica.ro
506 UNATIA SE0 LEGEA A TREIA

propoveduela S-tilor apostolT: Pentru ca toil marturisitT, o fratilor, di-

and : propoveduirea apostolilor i Invelaturile parintilor Bisericei,
slice, o credinta au pecetluitti.
Ne-unitif graescit : Forte bine acum din gura to to vet judeca sin-
gur. Der decd all propoveduitti apostolic i au Invetatu Sfintii parinti
ac Sfintelor sobore, i au pecetluitti credinta, adeca, legea, iata dar ca
nu era sit se mai face dar soborti, ca eau pecetluitl Ca vedetT si a-
cuma cele scrisorT, ca decii ea se scrie totalvorba, apol se pecetluesce,
Asa si atunel, s'ati pecetluitti, precum Biserica 'Astra ante. far pupil
vostrii de ce nu tint ? Ci all stricatil chotarul gi pecetluirea Slilor pa-
rinti, si condacul acesta ei nici-odata nn It cetescil, ci'l tint inkisu In
vivliotici, pi voi ye laudati cu Inkish papi, si nu pricepeti, ca s'ati fa-
cutu papa al vostru acestu de acum mai sfantu, de cat eel veki, si
mai filosofti, aecat acia. i adeverat, ca unde Intel Ingltarea, precum
dice Inteleptul Solomon, acolo si ocara. Ci ne miram; &lei nu cu-
nOscefi, ci ye laudati cu stricaciunile vostre. Pentru ea noT tinerfiti pe-
cetluirea celor septe sobOre sfinte, Tar papa al vostru o au ruptil pi
ca unti madularti putredti s'aU lepadatti de sobere si mai feu de cat
Arie; ca acela au statutu numat la 318 parinti in protiva, Tar acesta
sta In protiva a 2230, precum vol Insive vedep, precum v'am argtatu
vol mai sus.
UrtitiT graeseu : Pentru ca petra aceia, carea o au ziditu Domnul
Christos, cum eh v'a zidi Biserica pre dinsa si portile iadului nu o vor
birui pre dinsa, Biserica aceia grecesca cea rilai dintaiu gi pravoslav-
nica a Resaritului nu o all Intelesti, ea resaritenii cei neuniti si mai
de cureudu, adeca : cum ar fi fostU aceiasi numal credinta lui Petru
osebita de Onsul. Ci sfintii parinti aceiasi dela Resaritu, pre acea pe-
tea all creslut'o si eT si o au si marturisitti forte. Cum ea au numitt.
Domnul Christos pre Insusi apostolul Petru, Tara pre cialalti nu, si a-
cesta este asa, de vreme ce popil legel grecesci dela Resarittil uniti
.set neuniti, cu o gura marturisescil tuturor, (slicend) Petra Christos
pre petra credintei, pre celti decat ucenicii mai mare i prod. i Pe-
tre, petra credintei; pi intr'altil Joel larasi dicetT insive mai luminatu)
pe Petru l'aii kiematu Domnul petra, asupra caruia slice, ca s'ati in-
taritu Biserica. Pentru care dar o stricati? si o tagaduiti molitvele
vOstre, popil eel neuniti, tocma credinta molitvelor vestre acestal pre
care alts data o marturisiti? Respundell la acesta o fratilor.
Ne-unitil graesed : 0 poluvernice ! dar ce'mi spul dintr'acestu con-
dacu si vol Pap bagatti In sacti ? picen ca cei veld Bisericei Reel-
ritului n'at Intelesti sa fie acesta petra, ce au disc Christos singurg
credinta lul Petru, ci Petru pill intaresce eresul cu condacul. Ada
fact si babele, care descants, pomenese6 sieale numele Jul Christos gi
al Precistei ; ca de nu ar pomeni asa, nimene nu le-ar kiema sa mai

www.dacoromanica.ro
 UNATIA SEtt LEGEA A TREIA 507

descante. Aga gi vol dice T, cg. co. 'veld ai nogtril precum

not actunk; dar nu gtimii altt talcuitorT, fore numai pre Teofilact gi el
aga dice : cg prey credinta lut Petru s'ati ziditu Biserica. Citegce gi
vecli in talcuelg, macar fie gi condacul acela buna. Ci is luati sema
bine, cum slice petra Christos pre petra Petru. Cg de ar slice aga, at
vedea dreptate. Ci dice Petra Christos, adeca Christos Taste petra cea
din capul ungiului, pre care s'ad ziditu Bisericile. Ca precum petra
cea din capul ungiulut tine amandoe partile case, aka gi Christos au
tinuth gi tine aralndoe Bisericile, cea veke gi cea noa, gi aiestg noa,
gi acestg, veke intemeiatg, pe credinta hit Petru, cum mat sus am clisu
de cialalti apostoli. Au nu credea, cg Christos iaste fiiul Jut D-clew
celui vii ? Cu adeverat top credea, gi pre top ce zidegte Biserica, nu
numai pre Petru. Ia vecli ce slice prorocul David, (psalm, 44 st. 18).
In locul pgrintilor ter, fost'ati flit ter, pune -vet pre dingii boiari preste
tote pg,mentul. Adecg, in locul prorocilor, au fostii apostoli, gi iatg, cg
nu slice prorocul, in locul pgrintilor ter, fostall fiiul tell, adeca numai
mut Petru. gi Jut numai sg-i. fie data scaunii, iarg ceialalti" sg remane
lore Beaune? Iar de au graitti atuncea numai Petru., dupe intrebarea
Domnului Christos, i se cadea, ca until' mat bgtrinti gi mai grabnicti
Ia cuventli gi gura apostolilor ce era. Ci pgrasesce a mai slice, cg fa-
cemii not izvodituri, pentru ca, sfaata gi maica, Biserica a Resaritulm
nu are acelti obiceih s strice gi sg, innoiasce, ci tine drept predania.
precum au luat'o dela sfintii apostoli gi dela sfintele sebore. Iar papa
al vostru are obiceiU, din ingltarea firer luTt face in top' anit znovele,
gi strica gi scade gi sporegte, calril mai mare, ce se are pre sine.
Aicea vomil sg te intrebgmil gi not, o nepocgitule : De ce OM scrip-
tura o fact mai rea gi calcgtere de lege ? Pre Z(j)ulian imperatu nu
mat reu au fost; cleat Chostroi imperatil? gi cleat Dekie, gi Neron,
Vespesian, gi Likie gi Macsimian ? ba'nu. Dar acegtia pentru cg era
idololatri gi trebuia sg fie ref dupe obiceiul lor. Iar Iulian all fosth
c,regtint, gi dupe mortea unkiu-sell s'ati cgicatil legea cea pgrintescg gi
earl datu la idol; pentru aceia Paii numitu Grecii paravatti gi serbil
zaconoprestupnicii, adeca calegtoru de lege. iii la acestg podobh de
neuimire to apropii gi molitva ta, cinstite protopepe, cg, fat' calcatii le-
gea cea piirintesca, dupe ce can muritti cei bittrini gi to -at data la a
trea lege gi cu totul egti necolaitu. Ci respunde o frate.
Unitil graesett : Cunegtefi, dar de acum mai deplin gi credeti gi
mgrturisiti tot-de-una, cum cg Biserica Domnului Christos are cape
veslutti in locul lut, pusii gi lgsatii nu de altul, ci insug tocmal de
Domnul Christos ; nu numai pea au traitu apostolic, ci tocmai One
in sfergitul lumei ; pentru cg au chg.' : iatg, ell cu vol suntu in tetp cli-
lele, pea la sfergitul veculut.
Ne-unitil graescA : Aid iara din gura ta te vorti judeca slugs rea,

www.dacoromanica.ro
508 TJNATIA S1 LEGEA A TRETA

ca, is vesli, ce dice Teofilact : ca nu numai apostolilor, sell luT Petru

singura all fagaduita Christos acesta, ca va fi cu dfn iT, ci de obte i
tuturor ucenicilor Jul Christos, ea nu era sit traiasc6 apostolic pen. la
sferitul veculuT. DecT i not celor, ce vor fi dupe noT, all frtgiicluitri a-
cesta, i nu ca &Ira va sa fie cu noT numal in vecul acesta, 'Tara dupe
sferita sa nu fie. Ba nu iaste acesta. Ca maT vertos va fi i maT lim-
pede atuncea i mac luininatu. Q vesli, polovernice, ca Teofilact nu
dice numai de Petru, 'cum Pep voi acuma de papa, sal faca, cape
1 nemortii, ci de top' apostoliT i cretinT. Deci, dandri multamita Dom -
nului, celu ce i acum iaste cu nor, i toff' binele ne daruete, i ia-
rrti mar deseverita va fi cu not dupil sferitti, crtruia i se cuvine t6ta,
multemita. Ci parasete-te a maT preface scripturele, ca sg ti se Tarte
p6catele.
Uuitil grAesoii : Vedep, o hatilor, ca improtivindu-v6 petrel, au
Bisericel aceia a hi Christos, tepi,d tocma cu biserica aceiaI a
DomnuluT Christos dela Resaritil cea grecescal 'Tatra toll ve talcuip,
cum ca suntel gura ereticilor, Tara nu pravoslavnicT, adeca suntei
gura iadului.
Ne-rtitil grAescif : 0 ticalose frate I de ce te silescisa ince corabia
lut Christos, i nu pricepi, ca insuT Sfintia Sa este carmaciul i lopata
in mana sa i va curati aria sa de plevele tale ? adeca vorbele cele ca
pleva, pentru ca noT nu ne improtivimrt petrel ciedintei lust Christos,
ci odor ce se facri pre sine Christoi pre pamenta. Pentru ca dice
S-ta Evangelic, el nu yeti vedea uraciunea pustierei standa la locu,
nude nu se p6te i prod. Aicea se inVlege anticrista, ca el nu va e-
dea In Biserica. unde edit Archiereii i Imparafi, ce se va sui pre
S-tul prestolni, numindu-se el Christos pre pamontu, precum vedeti-
voi in multe locurT, ca aa numiti i voi pre papa, iara clot IT dice u-
ric' ea pustiirei, pentru ea el va pustii tote cu seritul lumeT. Ci ye-
de , tine taste gura ereticilor, nor art voi ? Ba cu direptate Taste, ca
v$ slicema idololatri, data credetT In dot D-sleT, unul in tern, altul
pre pamentii.
IInitil griteseg. deca insui Domm4 Christos slice intru Evan-
gelia sa, vaT celui ce va sminti numaT pre unul din ceti mac mict at
lui; ar fi mar uor, cleat ar lega o petra de mora, imprejurul gruma-
zilor luT i sa, se arunce in marea. Dar de molitvele vostre ce gina va
fratilor, neuniti re'maind? i de acum inainte de, ar mar ft portile ia-
duluT art pricing de peire la atate suflete.
Ne-unitiT grAescfi:Acea petra de moil, ce scrie la S-ta Evangelic,
sa dea D-slert sit fie spanzurata de grumazif aceluia%ce v'ati smintitu
pre voi i aa va fi. Dar longs aceste te intreliti pre molitva ta, tint
stite protopope, top iriticii, cap au fostrt in lumea acesta, i au lave-
tata in multe feluri de eresuri pre omeni, aceia fi-vora top In munca,

www.dacoromanica.ro
 tTNATIA std LEGEA A TREIA 509

all numai capetele, care i -au invetatti pre et? Ba sciu, ca vet sa clici,
numai cci rerdascalii pentru izvodiriie for i eresurile for se voru
munci, Tar norodul ce Taste vinovatu ? Ada i not pentru ca not, eel ce
cu auP1 dela Sfintil apostoli, of dela purtatorit de Dile" Mull pa-
rinti, dela Sfintele sobers acelor oepte aoa tinemu. CL Sfinflor apos-
toll of Sfinflor perinti, dela sebere trebue se, le diced gurele iadului,
)
of el se volt munci? lark not ce sfintemu vmovati ? Cu pre not ne -au
invetatii aceia oi au invetatil in pravilli not tinemu. lath In predaniile
S-tilor apostoli, sea In ce,"rtile S-tilor dela snore not nu mai g'Isimit
nici o proorocie, ca as mai face of alte, lege mat noug, of unit Christos,
ca se, fie in cerii sus of altul jos pre pamentti, adeck papa al vostru
pre-prtmentii. IarA de gasiti voi unde-va, aratati-ne oi nu ne faced por-
tile iadului, pentru care precum mi se pare nu portile, el insuot iadul
va se, se dea voi f1tru mootenire, iare, nu sufletelor, care be Inoelati
voi, de urmeze, voi, ce," v'ap alcatti legea de mootenire.
Unitif graeseii: Peresiti-ve dar gi plangeti, ca sa fist fericiti, nu cii-
utatt voia molitvelor vostre, ca sa puteci auta, voia celuia, ce chit
trimisil pre vol. Lepedati-ve pre molitvele vostre inaintea Domnulm,
iara, a sluji Jut D-cleu taste, fratilor, ca sit dobanditt lul pre oile cele
re.tacite gi pierdute, iare, se, nu le risipiti. Iare, de nu, mat bine ar fi
fostti, o fratilor, ca se, nu ye fiti nescutu inteaceste lume, precum ofiti
cuventul Domnului, soil porunca.
Ne-unitiT grftesct.t De ce chef, sa ne prtrasimti, sa plangemii, dar
ca sa, fimit fericitj, of sit eitutAmil voel vostre ? Aicea nu ne pricepemii
de ce sheet' sa ne parasimu. Pete ce, dice sa nu ne inkintimulut Chris-
tos, ca s'au suite. in cerli, ca sa ne inkinamu paper, ca an remasu
asteu pre pi-inanta ? Dar acesta not nu cre5lemu, ch, de vomit crede,
cum #icett voi, iate; ce, pre papa flu facemti idolti. i de diet se,' plan-
gem; adverat, a de viati euneote greoala, vol ate trebui sa phingeti,
oi sa ye parasite de voile vestre, mancitndu carne in posture of Vinerele
of IVIercurele petite. Iarti de clicep, ca voi nu mfincati came, ce ye V-
' nett. posturile, dar apoT ce felu, ca tined legea baltatit oi trebue sa ye
numitt papa bsaltap, lad, nu Itniti, ca, bine vedett, ca nu e bine ?
Una se,' tie apusenh, oi una voi, apot ce felu de unie este la voi ? Ce
vedett, ca ar fi sa" ye lepgdati molitvele vestre de voile vestre. In pon-
iul de mat sus nemustrati cu Sfantul Vasilie of cu Ioan Zlataust, of cu
Grigorie bogoslov, QU Atanasie clicendu ca be striamil not ttoe0.6-
menturire lor, dar Tara vedett ce dice SfTtntul Ioan Zlataust, unde
aerie pentru 12 articuh ale legel, clicendit : 0 creotinule, posteote Mer-
curele gi Vinerele preste tote. anal, precum s'au randuitu de snore
i a, nu strict acesta nici pentru Patriarahul, nici pentru Mitropolitul,
nici pentru rudenii, nici pentru prietenti. Mat vesll ce dice Marele A-
tanasie, nu deslegati posturile of Mercurile oi Vinerele, ca celu ce doe-

www.dacoromanica.ro
510 UNATIA Sal LtGEA A TREIA

lega aceste, restignegte pre Christos, ca jidoyil. Ci is vesli cinstite

protop6pe, dupe urmarea sfintilor gi infefaturilor, tine restignegte pre
Christos, Resaxitenii au Apusenit? i nu ne ocArap pre not, a voi
sentect retAcitiT aria, ci mai bine ar fi fostu se, nu fig nAscup voi;
cad pentru ca di, avett cinste gi domnie, v'ag cAlcatu legea gi atl
skimbatti cinstea lum6sca, pre ocarA vecinicA.
!WM grAescti : Iara altmecandu-ye cu firea vre unit din molitvele
vOstre, cum ca ar fi fostu vre. odata sett ar fi acuma cape., ca acesta
Paixiarchul TarigraduliA s611 Ierusalimului, sett ore-care de at ,Resa-
ritulut ski de aiurea. Desceptati-ve acum, o fratilor, gi cunOgtelt forte
luminatu., ca necrePndit ei acuma, cum ca Biserica Domnului Chris-
tos are capti veclutu, set" in locul sea pre "pementti numat pre unul,
cum pote vre unit dinteengh sa fie capti peste tote capetele, tocma a-
decA In protiva credintet lor.
Ne-unitiY grAescfiI NOT nu ne aluneamil cu firea, ca cum se, nu fie
vre anti patriarchil de at nogtri cape. peste tote, ski improtivA cu papa
al vostru ; ci gasime. in pravilA scriind aga : Tarigradenill A' fie tocma
intru cinste cu Episoopul dela Roma, gi-tocma se, face pentru skim-
barea stegului. Apol vecli, molitva ta, data to de praviliil lath,' ca pra-
vila nu ne lasa pre not fore de patriarchu. Longit acesta, vomit EA' to
intrebilmu gi not ne-unqii. Unti omit' ieste pre lame gi are multi
moscenire gi obladuire sub mina lull gi are unit fecioru, apot cleat, va
muri omul acela, pOte fi se, mogtenescA tote ale tatAltii sett, au nu ?
*tie, ce, vet sa flint, cg pOte gi aga ieste. Dar Sfrmtul Marcu evange-
listul, au focioru, Sfantului apostolu Petru gi dupe mortea tatane-seu
au remasti tote, oblAduirea tatine-seti In mina lui, gi all muritu in A-
lecsandria, dar nu putea el se, lasa papa in Alecsandria, precam ta-
tfine-seti in Roma, gi au pututti gi de ar fi vrutu in Roma nimicA n'ar
fi lAsatil.,Nurnad sfintele sobore aa all ageilate, sa se kiame gi la Ro-
ma gi la Alecsandria papa, ca n'ae. vratji se, cinstescft pre feciorul mai
malt, d.ecat pre tats, -seu, precum yedeme, ca ve ridicati yo17 dealt pit-
rintil vogtri gi de legea lor, gi ye facet mat Sfin i gi mai de trail, de
add et. Ci o frate, cunOsce adeverul, gi yecti, ca mai sfintu gi alte ca-
pete in Biserica tut Christos, afarA de papa. i not nu facemu in pro-
tiva credinVA nostre, ci vot vlap alunecatu gi ap cgclutti; ci de y'ati
scula, bine at' face, gi de v'ar thdea pAenjinela de pre okt, ca gi sol-
zit de pre okil Sfantului aposiolil Pavel, atuncea ati cunOsce pre tine
gonitt gi chuliti. Ca legea parintilor vogtrit chulifi, tocma Sn potriva
credintei vOstre.
Unitil graescA : Melo, ca destul ne ajuge not tuturor Rasta; adecA
mArturia Domnului Christos, carele all Oise : ce, Biserica sa gi capul
Bisericet sele nu va cAdea nice odatA fn eresti, nict alts data nict
de cum.

www.dacoromanica.ro
 UNATIA SETT LEGEA A TREIA 611

Cei ne-nniti graeseli : Dar aicea de ce utra. la Petrumd duct? i f mi

spin : uncle slice Christos. ca nu va cadea Biserica Romei in eresu ? nici
capul et ? o! gura cascata i plina de neadevbra, dar ia citesce cartea lit
Panaghiot de vesb, nu vei gasi 72 de eresurt tot anume unul cite unul,
tot do cele bune (Mat. cap. XVI, st. S. Panag. cap. XXIV). Care deco,
vei citi, mi se pare ea nu vei dice, ca nu iOste aa. i de ar fi fostu
mad putine de Opte-sled i dog, ti le agl fi scrisu unul cite unul; nu-
mat citesce acolo, i vei vedea i not numal slicema nimica. Numai
molitva to vet vedea de ce to -ad lepadatu i cu tine to lausli. Meer
ca vrei sa slid, ca Panaghiot au fostu unu vrajmaoa al Apusenilor,
mat reit de cat Macsim Peponisianul. Dar ia vesh, ce slice Sfantul
Ioan Teologul : iata ca veslui o muere, fmbracata cu gamic i In-
caltata cu luna i in capul ei cununa de 12 stele, i in pantece avend,
striga, kinuindu-se sa nase6. Lang& acestk Sfanta Scripture,, iara1
slice : i arunca erpele inaintea mueret din gura lui apa, ca un riu,
ca sa o inece pre ea. Acosta Scripture nu stima, cumu 0 socotiti voT,
unitilor ? Pentru feciOra Maria pote ca intelegett vot? Ba nu. Ca prea
curate feciofa Maria n'au kinuitu, nict an nascutu eu. durere. Tara
muerea aceea este Biserica, imbracata In sore, adeca in Christos, i
IncalIata cu luna, pentru ea luna nu e curata i limpede, pentru ca
tote necuratille nostre le punemil supt piciore, ci i lima are o negreta
intr'ensa, precum se vede, ea Mate incaltamintea piciOrelor mueret a-
icea. Iara cele 12 stele, 12 apostoh inkipuescti, carii all incununatil
Biserica. Iara erpele, carele versa apa, ca unit riu, ca sa lnece pre
muere, sfintu gurele ibarfelele ereticilor. Vesh apot, de ce slid, ca, Bi-
serica Romei n'au avuta eresu nici data., nict nu va avea? i ia ve4
ea slice, kinuindu-se i muncindu-se sa nasee", precum vedema, ca o
kinuitt i vol acum i nu o lasect sa nasa i versap ape, ca unit rfu, sa
o inecatt, adeca vorbe improtivitOre. i Tara vedea, ce scrie Eclesi-
astul, slicenda : prindept mie vulpele cele mitt, care tau strict viea
mea, care vulpi se intelega eretich, care strica dogmele Sfintet Bise-
rica. Apoi slid, ca Biserica Romei nu are suparare de eresurt.
Unitil gritescil : Pentru ca 1 Biserica Resaritulut, a ne-uniVlor de
asta-sli, numat caci s'ati rumpta i rumpe de cat-r6 mat marele capulut
et, inclata an statute i sta in protiva Biserica Domnulut Christos,
precum vedett acum
Ne-nnitil grftescii : Ba barfeti polovernice, ca Biserica Resaritulut
ntt s'ail rapt de eatre- Biserica Romei, ci Etta in starea et, cum o au lu-
fo dela Sfintii apostoli i dela Sfintele sobOre. Ci papa s'aii taiatu de
ca'tfO" dinsa, ca unu madularti putreda i vrednicu de lepadatti, dup6
izvodirile lut i faptele lei cele necuviese. i iata, ca aicea voiu salt
arida numaT pentru trei palm, eke eresurt au seornita in Biserica,

www.dacoromanica.ro
512 UNATIA Stb LEGF,A A TRI.A.

precum istoria luT spune i scrie. Dela papa Frumos, acesta era de
felul bit din Galata, i avea infra sine eresul lul (A)Polinarie, gi a luT
Makedonie i a luI Orighen. Acesta s'atl despiiilitti de eel patru pa-
triar0, i au kiematil pre cnezul dela ostrovul Vratanil dela Almon i
lad facutti imperatil la Roma, in locul imperatului grecescii. ii an-
that raiz furatil cu nisce jurAmenturi forte grele, cum ca va asculta de
dinsul on -ce va porunci. i cnezul pentru cinstea i juramentul *Vail
168a-tit legea, ceia ce nu luase dela imperatul Constantin i dela papa
Silivestru, 0 an inceputti a urma dupe' poruncile lui Frumos papa i
in locul celor patru patriarchs, all facutti patru archierel de al luT, gi
i-ail numitu gArdinari. Acesta antral inveta, c6,Duchul Sfantil puree-
de dela Fiiul, ca i dela Tatal, flicendu-1 slugs i robu, iara, null-clerk
i au invetatti pentru Niiscgt6rea, de D-clew, se, nu dice ngscet6re de
ci nrtscetOre de Christos. Acesta au Inve atu gi pentru purga-
toriti, lutinciti din eresul luT Origen, i au intorsti pre Olamanl (Ale-
maul) adeca. pre Nen* i pre LeT la aceltt eresti. Iarg, dupe acesta
au fostii papa Petri]. gtmgavul. De-acesta scrie, ca sad lepadatil de
tot de legea grecescA i au turburatU OM Italia i multe eresuri rele
s'ati insemnatti inteinsa (a). ca antral au poruncitti popilor s6," alba
tot popa eke epte muierl i iitOre cate vor vrea, 0 le va erta el pe-
catele. P6te ca Sfintia sa au sogotitti, ca de vorti avea popil mueri
multe, fi vorti da lul cate una. i au poruncitil in Biserica sa pue or-
gane i tobe i abate, i sa lepede tote cartile din Biserica, eke avefk
Biserica, i all poruncitti popilor sags raste barbele 1 mustatile i 6-
mena sags scurte chainele. i orl-ce Sera de pecate vorti face, sa,
n'alba, grija, ca" el le va erta. ET au stricatil sinitcsarul i praznicile Sfin-
ilor, gi all poruncitti sg, postesck 6menii Sitmbgta, ca Ovreil, 0 care
orT va face curvie, orl cu ce feta de rudenie, sell cu nebotezati, le va
erta, elu. Ca kieile imperaliel Anti-Lin mana lul. iii sa is dos frati doe
surori i sa," mInenee 6meniT dintr'unti blidil, de undo mit'nenc6 i
cauii. Si alte lucruri necuvi6se au facutu in Biserica lul Dileti. Du-
pit acesta all foga papa Grigorie. Acesta au fostil de unit lucru in
protiva papiT luT Petru. Pentru cg, all poruncitti, s'a", nu aibit popil mu-
ieri ; adea sa nu se cunune cu eale, Tar posadnice (b). cate va vrea sit
aTba. AcesttipapA a trimistipre IvanAzmifilosoful i ell a4illaTarigrad,
la patriarchal i la imperatul, cum ca cele gepte sob6re ail greitti i
Ca nite 6meni pro0T i neinvetall all umblatil. i au trimisti de all
stinsu tote pravilele din partea Apusulul i le -ad bitgatti in focti. Si
pentru NascatOrea de D-cleq au poruncitti omenilor sa o numiascii,
ca pre una din muierile Sfinte, adicK Santa Maria, i au stricatil pos-
tul el i al Sfintilor Apostok. i Tara0 all poruncitti 6menilor s6 nu
(a) Cap, XXVI, veld eresurl Nicolaitilor.
[1)] Vorbii alavouli dela nocama =h sr* a Linea In total tiitbre.

www.dacoromanica.ro
a
UNATLik All LEGEA A TREIA 513

sitrute sfintele icone. se'gt face truce numar cu doe degete gi sit
pule finth'iii In stanga. i sit face pitine In frdca, Intru care spale, ce-
magile. i 10, manence zugrumatil,, pi ursu gi veverite, gi gaits i cidre
gi mate. i sit slujasce popii pre cale liturghie, fore de Biserice gi fere
de antimisu gi cu azime., Tara nu cu pane dospita gi sa nu bage sare
Inteacelit azimita, slicende ca e truptt morth. i tend yore boteza,po-
pil pruncil, gi ilu voru avea miru, se scuipe In pallne gi se mastice cu
degetul gi se, bage antAiii in gum prunculuT, apol se'le unge. Dar altit
dela acegtia insets, adece In urma for dupe &ugh., cate, au izvoditu
pens la 72 de eresurT, precum cam scrisi mai 'nainte. Ci din negti-
inte gi reu grAeecT, de clic; ca Biserica RomeT n'ae. avuttt eresu gi
silo OA nu va avea. Ca is vest!, numal dela trei pap., eate au capetatC4
Dar de ti le-agl eerie pi dela ceialalti ? CA trecu Bela 72 Inainte. Ca
bine gtits; ce, cap eretici au izgonitil cel patru patriarch; i eT au
fugitti la papa, decd s'ae. despertitu de sobore. i dela to all
luatu papil 'voatri cate ceva. Ci-ne clap pace, de nu poftip se fo
ocarIti de tot. Cand la tote poruncile prea Inaltatei creeseT ascul-
temi1,- ei la ale Domnilor no; ca nigte -rob; ascultamil. (a). 'are,
pentru lege nu. Lea de ne vel maT scrie gi alto ponturT, bucurogl
TOMI-1 da respunsttl fOrte Irumos; numai sa null fie rugine omule.
ci dare cregtinti it1 cliC6Mii, hare pravoslavnicu nu egti, ea to -at
lepedatti. Dare Biserica Rome are patriarche pre papa dela Roma
gi Imperatil pre Irnperatesa dela Viena. 'are a nosh% Stepan, Bi-
serica Resarituluir are patru proriarcht gi Imperate Monovie (b).
DecT acegtia nu face unatie. i noT ca oile, dupe pastore, aga
vomit urma. Dar voi pre not ce ne sill T, fiind noT ol, se Indrep,
Verne pre pastori. i cum ern face calcare de lefe, fore de scirea
celor inai mar; ce ne-ail facut'o gi ne -an. dat'o ? Ci ne rugamu
dati-ne pace de acesta -gi fiti Benet* cu, D-pleb.
Unitii graced' f i pentru aceia, fratilor, Biserica -R,eseritului nu
este nici cum pravoslavnice; pentru ca una este BisericaDoinnului,
Tare nu doe, sett maT multe, precum, gi merturisimu dim preun tett
kiss, adlece Intoerpa in protiva -celugerului ;rionaclau, numite. aicea
mai de-asupra forte elitacituluT pi retecitoruluf de Bullets forte adeve-
rate. Supt aceste tote pre acelagT milostivul D-fled, molitvelor vastre,
tuturor a fj de avururea de aiutore ei Indreptetore forte rugandu'l
prin data datoria mea cea protopopescA, gi remairt al molitvelor vas-
tre al tuturor de tote binele voitore, gi bunt' credinciosil: sdil pravoslav-
nice de Biserica grecesce a Reseritului,
Ne-unip graescO : Q filos6fe Egiptene, de ce.gi cu birfele tnarlis- .
negti a slice, ce qp e pravoslavnicABiserica ReserituluT ? dar su n'aq
(a) illusinne la Ntarlarirereza qi la inagnatiY ungurY.
Lb) -Ore aid n'a yoitif Antorul Moscovid ?
4

www.dacoromanica.ro
-614 UNATIA S1 LEGEA A TRE!A

remasti pravoslavia el ? All ye' sa 1ici, -cti nu ciusLegte pre papa, ca

pre D-cleg pre pamentil? Voiu salt shell gi alta, railcar di rain mat
spusti, pentru Cl filosofia dela Chaldel, gi ei cu tots filosofia, precum gi
vol acuma. far de sliceti, ca una au fostu Biserica lui Christos, TarA
nu doe, precum genie 1a prorocul Samuil (II Tar. (a) cap. 1J, et. 5)
slicendti, tri cea sterprt--ailnA,scut gepte, Tara cea ca feciori multi slabt
Adea Biserica Resaritulul all nascut gepte tame cu gepte sobere,
laza cea jidovescg slabi. IarA cesta de ncumai ce tined voi apasenill
adecA a trea Biserica, au nAscutu 72 de taini, adecA, de eresuri, pre-
cum papa Frumos le-at ageOatil pi le-au datu sa le fnett gi vedemil,
ca le urmati, fie-ve de bine. Jam, nom nu ne amestecArml. larA de di-
ce ca acelti pArinte au fost6-rAtAcittl, ba vOr sOnteti rAtaciti i per-
duti gi ve asemAnaff lul Alexandru, faurul de aramA, carele tot-de-una
batea gi Inkidea pre Sfantul apostolA Pavel gi on in ce cetate mergea
apostolul, el era mai nainte acolo, deci da palme preste gura gi pesta
obrazu, BA nu gritiasce de Christos; pentru care dice apostolul; datu-
mi-s'art-mie stramurarea ingerul satanet (Cor. Cap. XII, st. 7 la adoa
carte a lui Pavel), ca sa me bate preste obrazu, ca, sa nu me inaltu
forte". Ci precum faurul fAcea S-lui_Apostolu Pavel, agagi voi acelui
Archimandritil gi Sfantil pArinte. Ci in aduti aminte in ee parte de
loch all fostu mai rei tiranil, cleat _apusenii ? All nu apuseniT, all nu
el au omoritti pre Domnul Christos ? Au nu et pre Sfintii apostoli Pe-
tru gi Pava ? Iark ce spoiescil mormintele gi muncescils6 le face cin-
ste mai,des, cleat eeloralaltt apostoh? In vecl; ca numai dintr'acesta
ii potu cunegte gi II vei pricepe, ca face, ca jidovii, precum gi eresul
Slimbetei l'au luatil dela jidovi. Scrie la Santa Evanghelie: Amar
voi eArturarilor Narnief, ea zidi i mormenturile prorocilor gi slicetr,
a de am fi foal In slilele pArintilor nogtri, n'ati fi foptu' pArtagi In
sangele prorocilor, gi inoi-ve" voi ye doyediti, ca sunte i fim celora,,ce au
.omoritii proroeii, gi voi plini i menura parintilor vogtri, Apusenii, carii
au omoritu pre Sfintil Apostall. Dar acestil Sfantu calugeril trimisd,
all fostil dela Dileti, indreptAtoril a multor suflete fArte cu adeveratil.
Cu aceste cu tote, milostivul D-deil cela ce all SCUM pre,. Sfantul. A-
postolic Petru din temnira intunecesit i l'au izbAvitil. din -manele lui
Irod gi din toga asceptarea norodului jidovescil, sa ye seep gi pre vol.
din tunecata temnip a necunogtintei gi de muncele cele, ce ve ag-
tepth, sa ve vale pacostea gi sfargitul y i renanemil de acesta, ea
nipte InteAepti, put* socoti, cA, otravA putinticA, trebue 'fart, doftoril
dulcet trebue multe. Ele(b) intelepti santep gi gtiutT gi bine stig ca gi in

(a) Vorba Tari este intrebnintatii, In loch de InwilratI.

(b) In loch de ci.

www.dacoromanica.ro
 IINATIA Sib LEGEA A TRETA 615

Sfintele sober Sfintil piirintY pew)" nu Priem minuni, nu putea din cu.
vinte numai a-T Infrange pre eretici, pfecum Sfantul Spiridon cu. cg-
ilmida i Sfantul Nicolae cu Palma i soborul al VII lea cu Sfiintul
Erimia. (Dania prorocti cap. V) Imperatul Valtasar, fiiul lur Na-
vachodonosor imperatu all veOutti, and se ospata -el cu o mie de 6-
menu ta luT, o Inkipuire de man. din pAcharil i au Berle' pe parete :
did au bentu cu vasele cele de aura i de argintu, care le luase Na-
vachodonosor imperatu dela Ierusalemi, i acestea au scrisu ; Mai
thekil tares, i acesta afsemilna graiului, mica, Malcit mesurat'Air
D lieu imp'ertif a tau. Cum One i se afla lipsindu Fares, ce despIrti
Impeatia to i dede Midenilor i Perilor.
Sian scrist4 precum Insemnezrt ai' de popa Vasilie, care o au fost4
tramisti In tera rum/inesca din poncturi in poncturi.

www.dacoromanica.ro
 Roma si biserica Romani lorfi.
(Unnare, ve4I No. V, an. VII).

s'ad gileitti unit 6ment i se gitisescti kiar in tim-

pul de fat;ti calif denaturand faptele istorice, fadti mare pa-
radii, cu avantagiele i imbunratitirile" (?) ce s,ti urmatit pen-
tru Romans dupa flicuta uniune cu Roma. in cele urmiL-
tore vom stlirui ca se infttitilitmu positiunea bisericei romA,ne
dupe, 'mire. Pentru orientare insa vom insemni5, ca uniunea
s'a &cut unilateral, numat de capeteniile biserkei din Tran-
silvania, qi ca romAnit din ,pitirtile ungurene i banatice n'ati
particulate ilia direct mid indirect la pactul uniuneY. De aci
a urmat ca romanii din c6ce de Carpati dela uniune remant
divisati in a6ue biserid sari confesiuni, una a ortodocilor
-{neunitilor) qi alt.., a greco-catolicilor (unitilor). Cea intaitI
parasitic, de pastors qi persecutatiti de guvernil, Yar cealaltii
protejata si ajutatii, in scopurne catolicismuluf, dar nu in
ale romthlismulut, tact Papilor, dupre cum am disc, nu 1i -au
trebuit Romeia ci catholia, prin urmare drepturf politice
pentru poporti qi imbuntittitirY, rationale, in ztidar vom cauta,
pentru a, nu le afam niel dupe, uniunea cu Roma, de qi. ea
s'a facut in scopul de a dolAni dreptue egale cu cele-l-alte
natiuni i religiuni din patrie.
Dar 'Sit lisam, ca positiunea bisericel romane dup.1," unire,
std ni-o caracteriseze bitirbatt ca Sinew, A. 'I'. Laurian, A.
Papiti Ilarian, Simeon Bitirnutiti etc. a carorti auctoritate i
competinta, credenza nu va fi pus6, la indoialit de nimene,In
materia ce tractitm.
Iata ce dice in privinta acdsta A. T. Laurian : Romanit

www.dacoromanica.ro
 ROMA SI BISERICA, ROMANILOR 517

afaril, de micele scutiri ale personelorit bisericesci nu doban-

daft nimicit prin unire, ba inert qi perdurii. Perdurii indepen-
dinta lord ca Romani si ca religionarT de ritnl oriental. ,care
o avea eT mai nainte pe langd tote asupririle ce intimpinail
din partea eterodoxilor ; perdurit Archiepiscopatul, citcl ace-
sta dupa unire se degrade, la starea de simplu episcop supusti
censure iesuitilor qi suprema0ei Archiepiscopilor ungurescT,
perdurd kiar nationalitatea. Cei mai multi romani, can se
instiltarit cu incetul din intemplareinsa, nu dupri dreptele
pretentiuni, care le aveati ca Romani unit la diregatoriT
mai inalte intre Ungurii catolici, trecurii dela legea de ri-
tul oriental la cea de ritul occidental, sub pretecstul 6, ace-
stea sunt acum tot una, si en modul acesta se leplidarg, qi de
natiunea for qi se unguririi. AcOsta stria, atAt de mult in cat
Romanimea nu potii de loc sa se ridice din starea de plebe-
itate, cad veil care se inrilta peste densa, tysT priritsia cu ri-
tul i naOunea." 1)
Iar Georgia ,Sincest' vorbind despre diploma LeopoldinA,
care cercumscrie drepturile catolicilor si privilegiile cleru-
lui unit, dice : -Ci noT Romanir de vom lua afar demi eel
unit, carele Inca mai numat atata se socotesce, cat a cin-
cea rOttt la cart, ce folosA amtl avut sail avem din tote a-
cestea ? 2)
Sa ascultilm acum i pe Demostenele Romanilor dela 1848
pe Simeon Bdrizutu, cum ne infittio0zI elit starea bisericel
romane dupii unire indatit, la inceputul uniunei vedemit
in sinddele nOstre pe patrele reptore al Iesuitilor preseclind
in locul superintendentaluireformattl, i pe altn Iesuitil 11 we-
deln neincetat in cOstele episcopuluT nostru privighifindu-1
ca pe unit &clitoral de rele. Acura spuneti-mi, ce cliferintd,
este intre superintendentele de Tofe6 i intre Iesuitul Bara-
nyi, care din amendof a fort maT bung. pentru Romani? In-
data dupe, unire episcopul catolicil din Alba-Iulia incaIeca
peste archiepiscopul nostru i -1 face vicariti, 11 infruntil, 11 do-
jeneve, i1 visit Omit ce-1 so:Ste abia bula pave din 17217
1) Documents istorice pag. 182,
p) Cronies Rom. an. 1699,

www.dacoromanica.ro
518, ROMA SIT BTSERTCA. ROMANItOR

ab omni admonitione, corectioner visitations acelui episcop

din Alba-Iulia; iar Archiepiscopal din Strigoniti it desbraeg
de demnitatea Archiepiscopescii si si-ld face sufraganti, si
biserica nostril o bag in jug noti ungurescil. Cu serbitutea
aasta noun se introduce in clerul roman un erbilismiI noii
impreunatti cu o ingamfare miseraverl mal ales in referintit
eltrg, ceT neuniti, care nu avea privilegiul unitilor. Acestit
spirit necurat focuesce in Mangstirea din Blasiil sub egluggri :
face advocat de iesuiti si pe un Petru Arone : dit kern de
ajuns episcopului Inocentiti i animosilor protopopi de atimei:
murind chluggril remane ereditate capitululul succesoriti in
functiunile etiluggrilor : si de aci se strecurg la clerti : epis-
copii, capitulul; protopopil si vicarii lucri pe intrecute
spre cea mai profunda durere a clerului si a tote natiunea,
ca sti nu maI scape biserica romang nici odatit de subt ace-
sta subditelg ruincisli Iii nefericiti! eine ne va ap6ra, (keg
pgrintii nostri dad mana cu strains in contra vostra? Ce ar
(lice episcopul Inocentiti can ar vede, ciL ileum n'are iesu-
itismul numai un advocat in bireri3a lui cea aserbitg si sfg-
siatl de iesuitt? Ce a pacgtuit biserica ndstraintrebrim si
noi Cu episcopal Inocentitt dual cumva le a p&cituit unin-
du-. de se pedepsepe cu "Titania de desertoril? Cu unianea
deodatd, a intratt o urg intre roman!, care a tinut ma!- bine
de 80 de an!. Iertati-m6 fratilor ! sti trecti cu vederea furiele
iaduluT, care i-ail sfgOat pe Romani in aceste timpurt nefe-
ricite, nu postularetica se descriti cum se certa fiiT cu parin-
tii; cum se bgtea frati cu fratT {hilt se scie pentru ce ; cum
ce afuriseapreotiinostri mail pe altii : cum lucra marii ungu-
resci si mai alest. episcopit lord inaintea curtit, ca sg-i facg
uniti cu puterea pe Romani : cum intiiritit pe episcopil unit!
i pe caluggal ca se fault proseliti din Roman!; si acestia
Stu vedea el aunt numai unelte, cu care se folosia, in-
vidia magureseg ca se turbure pacea intre frati. Cine tip
putea spune suferiMele Romanilor subt acele ttuthur6rT? CeT
neunici n'aveail nici preoV, nicI episcopti, pana ce crtdurit
subt jugil serbesc; nu-1 ap6ra mid o lege in t.11, : si pe de-
putalif ce-f trimitea la curtea Impilratesai dumanii bolt fg-

www.dacoromanica.ro
 ROMA SI BISERICA ROMANILOR 519

cea de-t punea la prinsdre. .Atat era de mart' relele, care le

suferia natiunea romand in urma uniunet, in cat pe. la anti
1735, asa dar nurnal preste 35 de..ant dupe", fAcuta uniund
se plAnge amaril protopopul unit Nicora Beianul c4trit epis-
copul Inocentiii Cu aceste cuvinte : tare mg' temli, cd nu
vont avea ati2; folos din unirea aastct, cares'o-am fetcut ; ci
vom-renione numa cu ura intre fra(i f1 cu mustrarea cuge-
Mut," Nu multtt dupil acesta altti protopopti predicit in bi-
serica ac6sta 1) cat t-cat in,selatg pe Romaa cutheirea ; ins&
acum era tarditi, pentru-ca, ura acum era riidikinati, intre
frati, yi dusmaniT llomanilor,cari nu dorm nisi-odatl,, prive-
ghias ca sit nu sit stengii, ver-odatg, din mijloeul for aceSt foe
infernal." 2)
Wit cum infat,irza, eel' mat ilustri bitrbMt at mqiuneiT sta_
rea bisericei. romrme In urma uniuneT. Iat ce fost Ronia
pentru RomaniT unit; en densa; de cpt ortodoxi nice nu vor-
bum. fn adevgr prin uniune starea Romanilor nu s'a imbu-
natai it absolute cu -nimic. nici in reipecte politice nici in cele
eclesiastice. Dar se audim ce dice in privirga acesta nemuri-,
toriul A. Papiu liarian :
Dac a, c, uthan, dice elti, la fordsele i perderile, caie
mmat pentru Romani prin unirea eu biserica Romet : aflam
ca foldsele uuiret fura : cit Romanit aveaii acum mat multi,
trecere la curte, dela care capittaal ate o resoluOune ; prin
unire- se ridicarit cole romenerT mai curend; se trimiserii
tineri la ltomal de uncle veniri, barbaOT eel mat inv6tatt aI
Romanilor, un Sineat, un P. Maio; un Samoil Clain s. a.
Romanic dacit nu se uniati cu biserica Rome prin persecu-
tarea tuturor Jaegresit cit, remankt si mai indereptit in cul-
ture ; dar de altil, parte prin unire afara, de seutirte unor
persone bisericeri nu dobandirA Romanic nici un drept,
ba astfel iii sciura, bate joc Ungurit si-Sasit de tote deeretele

11 In biserica din Blasiu. Aut.

2] Din Diseursul lu! Simeon Brumutti din i4 2. Mal 1848, -Unlit In Blasiu. A se
vedea. ,; Vechia Metropolid orthodoxa roin&nel a Transilvanie!" de protosinglielul El-
colad Popea, pag 131 seqq opera vrednieii a fi consultati de ceT ce se interes4zi
a OnnOsee stares. biserieel romane din Transilvania.

www.dacoromanica.ro
520 ROMA I SI8ERICA ROMANILOR

51 resolutiunileimparatesa, in cat el tot de tolerap se socotira

si dupa unire pans in 1848, si la diregatmille Wei', care se
impartail dupa cele tree nationalitatT si patru religiunT recepte,
f6rte arareorT se punea gi vre-un roman unit, fiind-ca dicean
UnguriT : acum tot atata este, s' a pusg un catolicii, Doi Inca
catolict sunteft, i daca se puneatt vre-un roman unit, tre-
buia sa se dea nu numaT de unit, ci kiar de catolic, gi prin
acesta se facea ungur ' Dela unire inc6ce se
perdu dreptul metropoliticti al Romanilor din Ardeahl : Ar-
chiepiscopul dela Strigoniu cu pretextti de protectorat isT .a-
roga.drept de metropolit peste Romani; Tar in cdstele Vla-
diculuT sta teologul Tesuit oranduitti de epitropti 6re-V-care
al cleruluT, cum se (lice pentru starea cea Aprdsta de in-
vetatura, in. care se afla acelaqi; rrnas dt subt epitropia gre-
cesca dimpreuna cu poporul subt a canac iesuitu censure,
biserica romans nu era mac putin dependents, decat pe tim-
pul censure s-uperintendentilor calvinT." ect. 1)
Din aceste 'marturiT demne de cred.ement se arata luminat,
cil, Roma nice in evul modern, dupa unirea Metropolitulul
Atanasiu, n'a schimbatti fata bisericeT si a natiunel romane.
Asuprip yi persecutap aft fost Romani nainte de unire. asu-
priti 5i persecutati aft fost eT si dupa unire. Un singur profit
avura romaniT din cote de Carpattprin unirea cu Roma, ca
li se deschise o epoca noun pentru cultura intelectuala, gi
nimic ma) mult; dar si acest castig este forte relativit, i vor-
bind sine ira et studio, nu schntt en! s atribuim mai mult
merit in respectul cultureT nationale uniuneT, orT luT RAko-
czy, care cu 60 an) mar nainte, ni-a dat limba nationala in bise-
rica? Este f6rte adev6rat ea Rakoczy a introdusii limba ro-
mans in bisericile romanesci, en stop de a calvinisa pe ro-
maul( i apoi a-) maghiarisa, dar nu mar putin adevarat este
ci aceea, ce sc6lele mar nalte pentru Romanic unitT, precum
scolele din Bla0ti se redicara cu stop de a propaga catoli-
cismul intre Romani, tot pentru ca se-i maghiariseze. Scopul
dart ce s'a urmitrit si din o parte si din alta a, fost acelasT :

[1) A. Papiu Dalian : Ii3toria. np,rnanilor iu Datie

www.dacoromanica.ro
 ROMA ySI BISERICA ROMANILOR 621

stirpirea bisericel roman ortodocse i cu ea stirpirea nati-

onalitatii romane.insaqT, pentru Roma Papilor erali este e-
gal ; de vor rernane Romania acea ce swat, adeca RomanT,
on ca se vor maghiarisa, numal catolieT se fie, nationalita-
tea pentru ea nu impdrt1.
Avem dove nenurnarate ca top 6meniT marl eip din si-
nul bisericei unite, cari all sustinut caracterul national,a1 bi-
sericel i all aparat causa nationals a poporului romans top
ate .fost persecutap i esilatT pan la nun. Persecutat i esilat
a fost nemuritoriul Episcopal Inocentill,Micult1 (Clein) ; per -
secutatli a fost Episcopul Grigoriu Maior, persecutat a fost
Georgia incaT, persecutat a fost Samuil Clein, persecutatti
a fosttl marele Istorict1 Petru Maioril. ET bine, d6ca Roma a fost
vitrega qi persecutatorea-ortodocilor, pentru ce ea n'a protejat
barem pre propril self fiT? pentru ce kiar gloriile bisericel ro-
man unite 01 trebuit-sa calla pangarip prin intrigile qi in
famiile Iesuitilor ?
Intemeiatl pe marturiile marilorti barbatT aT natiuneT
Georgia Since, Simeon Barnutti, A. T. Laurian i Papiu
Dorian, constataram, ca positiunea biserice romane dupa u-
fire nu numal ca nu s'a imbunatatitt12 ci din contra ea de-
veni inpa maT periclitatil Tar natiunea roman 41 tot, mat asu-
pita, pentru ca de aci inainte ea awl se sufeM mult nu nu-
maT dela inimicil seculars, ei in parte kiar i de la- propriT ski
fif, trecup la uniune, ni-o puse S. Barnutill i relatarile sale,
fora indoiala sunt in deplinii, consonants eu faptele.
Nemultumirea poporulul cu uniunea sit manifests prin
scene kiar sangerdse. Ceial d'antehl Episcopit hirotonitu du-
pre canonisatia Paper, Joan Giurgiti, alias Pataky, iesuitti ca
top iesuitir, muri otravitil numaT Inocentia Clain putu im-
plea spiritele revoltate, publicandd poporuluT ca sit se tint
de credinta stretmogscet.
0 poemit rstorica din secoluhl trecutt intitulata Plan-
gerea S-tet Mbnastirt a Silvaisulut" in tinutultf Hategului,
aflatti in biblioteca MOnastirei Caldaruqani in Romania, de
par. Arcbimandrit G. Enacenu qi publicatti in jurnalulu Bi-
serica ortodocsa, romans" din 1878, preeum qi in xliiserica

www.dacoromanica.ro
522 ROMA SI BISERICA ROMANILOR

si cala" din acelit anti, descriind introdueerea- uniuneT in

Ardealti i suferintele romanilortl orthodoesi, provenite dela
catolioT gi unit!, servesce ca documentit jstorictl forte pretiosli
pentru istoria mistri-t biseridsca mat cu s6mit, ct autorulti,
de si necunoscut, dar se vede a fi m.artorulit oculart alit e-
venimintelorti ce descrie, p6te fi kiar un,ulit dintre cillugarit
Monilstirei Silvasulm. Elti espune nu xiumai stares- nenoro-
citit a bisericei i monitstirilorit ortodocse din. Ardelti dupe,
unirea, ci cu aceasi durere i intvistare descrie si suferintele
martirice ale nemuritotiukt Episcoptt Inocentiu Clain, care
prevNind cu mintea sa agera funestele consecinte a le uni-
uneT pentru natiune, stitruia ca se seape biserica din cursa ei
Antorulti, dupa ce spune ca la anulil 1744 s'a ivitit ea pre
dicatorit contra uniunel unit ealugrird Visarion cu numele
carele convorbind ou episcopulti Ino-entiu, l'a sfittuitti ea de
Impreunarea rAtinesed
Cu totulti sl se pArdsesca,
asa descrie silin4ele episcopului Inocentiu i suferintele luT,
pentru desunirea Romanilorti :
Atunci Clain, pastorti. i Archieren,
Temenclu-se de Dumn4en,
Ca nu cum-va turma luf Christos sg, pea,
ySi din manele lul sa core,
AA voitil sobord mare a-se face,
Tote indreptandu-le i pre norodA sd-lu Impace,
Poruncd protopopilorri ad &ad,
Scriindd sit vie tote pops i unit omit din sate,
Ca dupre porunca archierescd,
La soboril sit se graescd.
13oi randuitA au ingmnatil.

i toff la scaund s'ad aflatil.

Vlddica pre protopopf1-ati. luatd,
Cu ei In polattt all Intratil.
AA clisit, IatA unalia fu 'Ana acum tAinuitA,
Iar acum cu totulti descoperitd ;
Pang acum au fostli legate,
Ca Intr'un.ti sad ascunsd i bitgatd.
S'ad deslegatti i au eitti afard,
i se vede de top In terd.
i de velfvoi cu toff sa stAmd,

www.dacoromanica.ro
 , ROMA :31 BISERICA ROMANILOR .
523

i tle ea ad we splatlintl,
DieU vondi sta &Stet Ora putemn,
Cu totulti sti o lepdddnel.
Iar unit protbpopil din soborrt s'aiklculatu,
i pre ArchiereU cu obraznicie l'art mustratri.
i 1-ail 5list. Maria to tottiArdelulil stapanesci,
i ca unit copila vorbescr.
Art pentru nait calugerrt mincinos; 1)-
Sa-mT lash en cinstea cea de folosit.
Vladica atunci s'atj scarbitrt,
i din Soborti ah egittits
i din palate afara,
La norodulti celi1 de prin tern.
Auift, fiilort, al and am venitrt
Pistoritla voi, fn unire v'am gAsitti.
Ett trebue sa mg dueit la impgrqie,
Puind silinfet set vg scot din unie.
Deci soborulti s'ati rasipitti,
i VlAdict), de calatorie s'ati gatitti.
Acum nu mai este mangaere,
Ci plangere gi durere,
Cand Visarion in Ardelit all propoveduitA.
Atuncea gi-Petru Aron de la Roma, all fostii venitu,
Din gcoh f6rte invelatti,
Iar de pravoslavie ratacitil si departatii,
i cand sobolulti de Clain all fostrt adunatit,
,Atunci gi petru. Aron in soborti earl aflatti
0 ! de nu s'ar maT fi nascutti,
Ca multe r'eutail acestri omit all facutrt
Ca eke Vladica in Bobo& all vorbitti,
Oil tote le-au' fostrt auclitt.
i asupra celu! ce T -art facutrt lui bine.
i Vati chranitu pe elu cu pane,
Calcaiulti T -au radicatil,
i din scaunii Part surpatti.
Vladica Enochentie la Becirt au plecatil,
i in local sell namesnicrt pe Nicolae all lasatrt,
i ori-ce pricini in clirosu sit se Intampleze,
T6te de elri sit se indrepteze.
Arch acum buna vreme all gasitti,
Pre Enochentie la crliasa l'art partiff.

1) AtrtiOurre la Viffaribii.

www.dacoromanica.ro
524 ROMA *I BIStRrCA ROMANILOR

Plank at umb15, cu fatrtrie,

nu-T dreptti la impeAtie
ySi

Lea cittrg Vladica s'ati aratatu,

Prietenu buutt, -dandu-1 i sfatu,
Inse prin scrisorfl'ati viclenitn.
i pant, la Roma Pati isgonitti.
Acolo in robie s'ati inchisti.
Si in tom vita sa au plansil.
Dupa ce, in cele premerse, autonilil alata prigonirile pi
suferiMele la cars ati fost espusti Episcopuhl Inocentiu, prin
intrigile lui Pavel Aron, trece la espunerea persecuOunilortt
pornite din partea acestuia. ca episcopti unittt, asupra Roma-
nilortt ortodocli ;
Aron, vrend tialosa unatie s'o intaresch
S'a sculat on putere tiranesert;
i In cincl-spre-slece anT de slile,
A facut la eretini multe necasm.I i site.
Face apoi paraleh intre principele calvinti Mihaiti Apafi
care a martirisatil pe Metropolitulti Sava Brancovanit, si
Episcopulil Pavel Aron, clicend :
Acestut Apafi, Aron intim tote a urinal,
Inca i mai tiranti s'a argtat.
Apafi pe-Metropolitulu Sava l'a omorit,
Iar Aron multi preotT i mirenT a prapadit :
Mihaiu Apafi biserici n'a stricat,
lard Aron tine -/ica ri patra a surpat;
Lucru ea acesta n'ai1 facet,
Mai nici tiraniT eel' de dernult :
Aceia pre mucenicil Iii muncla,
Iara bisericile se clide,a :
Acesta bisericile a risipit
i pre cretinT T-a dosAdit.
Adsta era trista situa4iune, in care se afla romanif din
Ardealit dupa unire! Impllati phat la pamentti de straini
trebuia acum ca cupa arnaracitinel lord sa -o mai mardsca,
Inca capeteniile bisericel unite, cari dedera mina cu impila-
torii nafunei. In Banatti, Romanif ail fost cruaii de asemenea
Sfaqieri qi persecuOuni, pentru cti din fericire pana in anulit
1834 ei nici de mime n'ait cunoscut unitinea cu biserica Roma,

www.dacoromanica.ro
 ROMA *I BISERICA ROMANILOR UE.

Dar, cu incetarea metropoliei romane din causa uniund,

necapatand episcopl nationals, caclurit sub jurisdictiunea ie-
rarchid serbesci i atuncl primira acesta jurisdictiune tacitd
silits de imprejurari amenintatore rOigiund 101.11, cad o bi-
serica asuprita, 4ice Papiu Ilarian, ca i unil poporti, cerea
scapareaacolo, unde o afla, qi la strainti :13anatenii se supusera
tunes Serbiloril de buna voie pentru pastrarea crectintei. 1)-
Dar cu atat mai grele lupte, trebuira se sustina pentru
credinta ortodocsa romans din Ungaria, MaramurarniiSatma-
renii i bihorenii. In anulti 1689 Primate le UngarieiKo Ionics
adusa intaia-6rit intre Romanis din Ungaria unti misionarti,
ca sa-i un4seit eu biserica Roma
Acesttl misionara, calugaru apostat, Iosif Came lis, fu aqe-
clattt inteiii ca episcopti unitil. la Muncaciti, gi in cele din urma
la Dobritin, ca sit facil, propaganda intre romans din Biharea,
dar neputend produce nicl unit resultatti se retrasa in mana-
stirea de Tanga Biesadtl, in districtulit Oaqului, unde incereand
a face din nog propaganda pentra unirea cu Roma, a fost taiat
in bucati, de unit romant. din Bicsadtt Than uhar cu patru
sots ai 1111 din isatulil icalaii, aa de mare era amorea Roma-
niloril pentru credinta stramosdseit gi ura loril contra uniund
Mai tare iii insa Romanis" din Satruaril ne avend episcopit
sei, nici pastors sufletesd, i, cap' avea, era. supusi clerului
catolicA, care 11 momia cu totu felulti de apromisiunI, in cele
din urnia, faia a avea cea mas pueina conoscinta de schim-
barea religiunel lord, t-tnnata prin apostasiarea preotilord sei,
se aflara deodata In unire cu Roma, creclind ca el i &stall
sunt in religitmea strabunilort s.ei,
Mult ati fost napitistuip gi asuprill cu unirea 'Inca i Ro-
manit din Biharea, mai cu sal:nit din partea episcopilorti latinl
din Oradea -mares can cereati a supine pe Romani ieql, gi
impedecail in tote modulti pe Episeopii din Arad, sub a
caroril jurisclictiune se supusera dupa mortea ultimului
1111 Episcopal din Oradea-mare, Efremt, ca acestia sits nu
p6t6 cerceta pe credincioii for din tinutult. Bihares. Episeo-

1) Pirpin Ilariau : Istoria Rom. din Dacia, pag. 11)6,

www.dacoromanica.ro
526 ROMA BSI BISERICA ROMANILO1

pull' catolicil din Oracle, Nicolati Okay mijloci ,anubl 1748

ca pentru latirea unireT intre romanii din Bilire# si ctapete
unit vicarial ca episcopti unitil in Oradea-mare, pe care InsnI
slit plaia cu 6000 fl. pe anti. Uneltirile qi machinatiunile de
care se serviati catolich pentru unirea romanilorit, ait proivp-
catit la anulii 1739 tinerea caner marl adinaitri de poporil
satult Luga ii, intitrind cu jurilmentit cugetulti 191.11 de a
remitne neclatiti in legea stramorsca. 1)
Si in adeverit, o comisiune esmisl in anulA 1753 din partea
guvernului, la cererea episcopului Sinesie din Arad, mergand
din satti iu satti pentru a constata numarat populatiunei
unite, n'a aflatit cleat fret sate unite in tote .iharea, cti
anume : Poceiti, SAntandraq i Leita mare, singure care
constituiatt eparchia Episcopului unitti din Oradea-mare !
Iatit funestele consecinte ale uniunei pentru RomAnii din
cock de Carpati! Unirea adusg, : isolarea 1si sletbirea Arta de
resistintet a natfuna, pierderea centrulu de unitatebiseriasat
oi nationalet, pierderea Metropoliei, pentru care se plange
amarif nemuritoriulil episcopil Inocentiu in scrisarea adresattt
din exilt. la 1747 Obit protopopult Sacadatit in Bla iii :
Scaunulg acesta a fost Archiepiscopescg, oi se face episco-
pescg Ce adaugere are dar biserica meet?"
In adev6rA, folosindu-ne cu espresiunea marelui Prelatti bi-
serica romanrt unite)", ca organismti cu. constitutiune proprie
biserldscrt, MI B.1711 nici Q adaugire, nicl unit profitti din uni-
une. Episcopil units, cati Wan succedatit dela uniune inc6c1,
numal doT ail luptatil pentru drepturile bisericel unites ca
biserica de ritti qi disciplinA oriental,, Episcopil Inocentiu
Clain i Grigoriu Major, pe dad top'. ceialalti att condus'o
la ascultarea qi supunerea servila Terarchiel despotice a bi-
sericei papale. Episcopal. Bobo resturnA tate aedemintele
cele vechi ale bisericel orientale, restura, din temeiti cons-
titutiunea ei. In locult1 sistemel sinodale introdusI sistema cea
despotica-ierarchica a catolicilorti : in loculit caugarilorit
intemeiaCapitululit ca la catolicl, in loch de a kiema_ sinade,

1 i agnna Istoria biB. L II. pag 224

www.dacoromanica.ro
 ROMA I BISERICA ROMANILOR 521

in trebile bisericei se sfatuia, cu Capitularith ; afarit de ace

stea incepu a recuu6sce supremafa Primate uf dela Stri-
gonitt 1).
Astfeht, vorbind.ti in respectil eclesiasticil, biserica RomAnil.
unity mergea pasit de pat spre decadinca, i organismuln ei
Ina nici astich nu normal ; o stare ca aces to a bi-
sericel gr. cat. ronahne, care ni-o ilustr6zt mai bine Mernoran-
dull denial' li poporulur din diecesa G-herlei, adresatti, in
annul trecutti, cAtrit P.S. S. Episcopuln I Szab6.
(V a urma)

---s>.70-4,.....9-

1) Papiu Varian ; istorie Rom. din Dacia. pag. 95.

www.dacoromanica.ro