b ' P CAZAC8

2eC6*AMI
bew ^H tpe

M b O V M ÎN m
POT*/!’N!/TW

W W tt*

..4%

en-uy
 280
D R- P . C A Z A C U

ZECE ANI
D E L A UNIRE
M O L D O V A DINTRE PRUT
ŞI N I S T R U

1918-1928

BCU Cluj-Napoca

IIIH Il
R BC FG 2008 0 1 9 43

TIP O G R A F IA ZIARULU I

«U N IV E R S U L »
 INTRODUCERE
Pe al nostru steag e scris Unire,
Unire in cuget şi simţiri,
Si sub măreaţa lui umbrire,
Vom înfrunta ori ce loviri.

D in vechim ea cea m ai adâncă, până la 1812, p ă m â n tu l Ba­

sarabia ( adică acel aşezat in tre N is tru , D unăre, M area N eagră
şi P ru t) p recu m şi lo c u ito rii c i — to ţi M o ld o v e n i — făceau parte
d in tara M o ld o v e i şi erau stăpâniţi de D o m n ii ei ( u n ii v e s ti(i ca
Ştefan cel M a re), p rin dregători, d in tre M old o ven i. E i aveau în ­
to cm irile şi le g ile lor, şcolile, biserica, armata, ju d e că to riile , pe
lim b a lor.
La 1812, îm pă ră ţia rusească, în în ţe leg ere cu T u r c ii, a tăiat
M old o va in două, şi partea ei de răsărit — partea d in tre P ru t şi
N istru — a luat-o cu sila sub stăpânirea R u şilor.
Ţara a tu n ci era în tr'o stare ja ln ică . O am enii d in acele tim ­
aruri scriu : „P ră d ă ciu n ile arm atei ruseşti de ocupare sunt tot m a i
dese. Basarabia, de către arm atele noastre ( ruseşti) se sch im b ă în
stepă goală". (Scrisoarea lu i P ro z o ro v s k y către g u v e rn a to ru l P o -
d o lie i din 28 Ia n uarie 1808, în cartea lu i Casso: Rusia la D u n ă re,
M oscova 1913, pag. 64).
„ M o ld o v e n ii de a ici erau adânc n e m u lfu m ifi. N e m u lţu m i­
rea p o p o ru lu i de a ici a început să se arate. E l suferă, şi a în cep u t
să se arate n e m u lţu m it de n o i (R u ş i) n u n u m a i în b oie rim e , dar
ş i în ţă ră n im e". ,,Ciceagov, călătorind în Basarabia în prim ă va ra
a nu lu i 1812, se m ira de n u m ă ru l caselor părăsite şi de satele des­
fiinţate de n oi, (R u ş i) cari nu se m a i refăceau ani în u rm ă ". (Casso,
.pag- 127).
„Către sfârşitul anului 1812, au în cep u t să fugă ţă ra n ii spre
M oldova. E i îş i în tă rea u lu cru rile în care şi plecau spre P r u t“
 4

D a r R u ş ii au spus că „ în M old o va este cium ă, au pus cord on şi au

o p rit trecerea sub Pedeapsa m o r ţii" .
La început R u ş ii au lăsat a ici d regă loriile, în to c m irile şi
le g ile vechi, ca să n u sperie şi să n u nem ulţum ească m a i m u lt pe-
M o ld o v e n i. D a r pe la 1825 au adus ,,c in o v n ic i" ( fu n c ţio n a ri) ruşi.
C u m era traiul în acele tim p u ri, sub aceşti c in o v n ici, iată ce
spun oa m en i n e p ă rtin ito r i: „a ici este ţară barbară, u n d e oam enii
sin t în ă b u ş iţi în în ch isori, fără vină, sînt prădaţi, b ătufi, arşi şi
s c h in g iu iţi" .
I n fapt R uşii i-au pus pe M o ld o v e n i sub ju g rusesc. Păm ân­
tu rile d in această (ară le-au dat la v e n e tic i: R u şi, R u te n i (ucrai­
n e n i), N e m ţi, Rulgari, O vrei, cu care au u m p lu t m a i cu seamă-
tâ rgu rile. L im b a m o ld o v e n ilo r au scos’o d in biserică, unde se
slu ja ruseşte, din şcoală unde se învăţa n um ai ruseşte, de la jude­
cată, und e se vorbea num,ai ruseşte, şi de la toate d regăloriile.
L im b a Moldovenească, legile, ob ice iu rile m old oven eşti, erau soco­
tite ca lu c r u r i proa ste; m o ld o v a n u l era socotit cap de bou, ţinut-
la uşă, ca u n sălbatec, prost şi jo s n ic. B oierii M o ld o v e n i, încet, în ­
cet, au fost înstrăinaţi şi să răciţi; în locul lo r au v e n it strein i şi
R u ş i; la d regă torii şi ju d e c ă to rii au fost puşi c in o v n ic i R u ş i■ N e­
g u s to rii v e ch i-M o ld o v e n i, ne a ju ta ţi, s’au stins — în lo c u l lo r s’au
rid ic a t s tre in ii, ajutaţi de stăpânirea rusească. T o t aşa s’a întâm ­
plat şi cu m eseriaşii M o ld o v e n i. Dacă un M o ld o v a n vroia să se-
rid ic e , el trebuia să-şi zică rus, să înveţe ruseşte în şcolile ruseşti,
să-şi u ite neam ul, p ă rin ţii, p o p o ru l său şi să slujească neam ul ru ­
sesc, îm p ă ră ţia rusească. Sub îm părăţia rusească, M o ld o v e n ii nu
erau b u n i decât n um ai p entru o P lăti b iru ri şi a apăra ţara ru ­
sească, a lupta pentru c u c e ririle ei în Caucaz, S ib eria , Turchestan
şi în alte depărtări.
A stfe l M old o v e n ii — fără biserică, fără învăţătură, dre­
g ă to rii şi judecată în legile şi în lim b a lor, ne ajutaţi cu pământ—
din an în an scădeau şi sufleteşte, scădeau şi ca înstărire.
T o t aşa ca şi M o ld o v e n ii, sufereau ju g u l îm p ă ră ţie i ruseşti
şi batjocura R usului şi alte n e a m u ri din îm p ărăţia Rusească:
L e ş ii '(.P o lo n iij, F in la n d ezii, L e to n ii, L itu a n ii, E ston ii, Ucrai-
n ie n ii, G ru z in ii şi m u lte , m u lte alte n e a m u r i: — u n ele sufereau
m a i m u lt, altele m ai puţin.
P r in cei m ai buni f i i ai lor, şi M o ld o v e n ii şi celelalte po­
poare. le cereau R u ş ilo r-slă p â n i: să le facă şi lo r o leaeă de drep-
 5

tuto, să le dea şi lo r drept la învăţătură în lim b a lor, la biserică

~în lim b a lor, la. d re g ă to rii şi judecăţi in lim b a lor.
N u l i s’a dat.
Aşa ou stal lu c ru rile până la ră zb o iu l cel mare d in 1914. In
acel războiu, poVoarele şi ţările d in apus s a u legat, că după răz-
boiu, să se îm p a rtă ţă rile după n e a m u r i: C e h ii să-şi facă tara lor,
care s’a şi făcut, P o lo n ii (L eşii), îm p ă rţiţi în tre tre i îm p ă ră ţii (R u sia ,
Austria, G erm a n ia ) — să-şi facă taro. lo r ( P o lo n ia ) şi aşa m a i de­
parte ; căci pilda Ita lie n ilo r, despărţiţi şi su b ju ga ţi in d iferite state
şi u n iţi apoi în tr'u n neam şi o tară la 1860 şi pilda G erm a n ilor,
d esp ă r[i[i în d iferite state şi u n iţi la 1810, p re cu m şi buna stare
cultura lă şi m aterială, la care au ajuns aceste două Popoare şi a-
ceste două state, după u n ire, dovedeau tu tu ro r, că unirea unui
neam în tr'u n s w g u r stat este cah.u cea bună p entru propăşirea lu i
şt pacea în tre popoare.
La 1917, când s’a întâm plat r evolu tia rusească, toate po­
poarele, subjugate de R uşi, au cerut să se despartă de îm părăţia
rusească şi să facă ţă rile lor, in care ei şi n e a m u l lo r să fie stăpâni
şi să aibă în to c m irile lo r după v fia lor, in lim b a lor.
Astfel s’au despărţit de R usia : F in la n d a , Estonia, Letonia,
L ituan ia , etc. Ia r P o lo n ia de sub stăpânirea rusească s’a u n it cu
P o lo n ia de sub stăpânirea A ustriacă şi G erm ană şi au în to c m ii
tara l o r : P o lo n ia actuală.
Ş i in Basarabia la 1917 a încep ut cu m a i m ultă Putere m iş ­
carea naţională: s’a.u adunat ţărani, învă ţători, preoţi, soldaţi, coo­
pera tori in congrese şi au cerut cu tărie ca M o ld o v e n ii să fie din
n o u stăpâni în tara lo r, să aibă toate d re g ă to riilc, armată, biserică,
judecată, legi, şcoală — toate in lim b a lo r — şi m a i presus de toate
să li se im Partă ţă ra n ilo r pământ.
Această voinţă, a M o ld o v e n ilo r d in Basarabia, s’a întru p at la
21 N oem b rie 19/7, când s’a adunai Sfatu l Ţ ă r ii in Chişinău. Sfa­
tu l Ţ ă rii a lio tă rlt să se dea ţă ra n ilor păm ânt şi să se facă toate
în to c m irile şi d re g ă lo riile în l i m ’o a M oldovenească. Această hotă-
rîr e şi această m işcare n u plăcea R u ş ilo r. Ş i e i au poFnit în Ba­
sarabia răscoale. Sute de m ii de soldaţi R u şi, venind de pe front,
prădau tara, dădeau foc, îm puşcau şi o m o ra u lum ea. P e n tru a-i
scoate din Ţară, p en tru a face lin iş te şi rânduială, Sfatul Ţ ă rii
o chem at arm ata fra ţilo r R om â n i de peste P r u t ; ei au izg o n it pe
m u s ca lii ră zvră tiţi şi au refăcut liniştea şi rânduiala-
In luna Ian uarie 1918. Sfatul Ţ ă rii a h o tă rît despărţirea de
 f)

Rusia, ia r la 27 M artie 1918 a h o tă rît unirea. In această h otărîre

se s p u n e : că unirea se fa c e : 1) pe baza dreptului istoric, adică
în baza fa p tu lu i, că Basarabia a cu m o sută de ani a fost deslipită
cu sila de la tru n ch iu l său şi a cu m se întoarce la e l ; 2) pe baza
dreptu lui de neam, adică se uneşte cu R o m â n ii de peste P ru t, cu
care M o ld o v e n ii sunt de u n neam , de u n sânge şi de o lege; şi 3) pe
baza dreptului, oa popoarele sin gu re să 9e stăpânească şi să hotă­
rască de soarta lor, adică pe baza aceluiaşi drept, cu care P o lo n it
d in tre i (ă r i s’au un it, cu m s’au u n it în 1918 şi to (i R o m â n ii, căci
după Basarabeni, au ve n it şi s'au u n it îm p reu n ă şi R o m â n ii d in
B u co vin a , ca ri erau sub A u s tria ci, şi R om â n ii d in A rd e a l, care e-
ra u sub U n g u ri. Astfel to ţi R o m â n ii de sub toate j u g u r i le : Rusesc„
A u s tria c şi U n g u r s’au u n it în tr ’o singură ţară R om â n ea scă : tara
lo r, ţara în care ei sunt stăpâni.
Aşa a fost firesc, aşa a fost voinţa lu i D u m n ezeu , aşa a fost
voin ţa tu tu ro r R om â n ilor.
Această voinţă a fost recunoscută la 28 O cto m b rie 1920 de
m a rile ţă ri d in apus, A n g lia , Fran ţa, Italia şi Japonia..
S e îm p lin e s c zece an i de la U n irea Basarabiei cu P a tria .
In viaţa u n u i p op o r zece a n i sunt o clip ă scurtă. T otu ş i în ­
sem nătatea acestor zece am , acestei clipe scurte, este d in cele
m a i m a ri, cu m u lt m a i m are ca a altor Perioade, ch ia r în d elu n ­
gate. Această însemnătate m are, izvorăşte d in fa p tu l că aşeză­
r ile şi în to c m irile , făcute în acest răstim p, în m ijlo c u l u n o r m a ri
greutăţi, su nt fundam entale şi se v o r resim ţi adânc şi m u lt tim p „
Se cu v in e deci, să să rb ă torim cu m are b u cu rie ziua U n ir ii,
să lăsăm la o parte p a tim ile şi cu vin tele de hulă şi ură, ce n e spu­
n e m u n ii altora, — să ne recu le g e m şi să vedem , fără laudă şi păr­
tin ire , ce s’a făcut in aceşti zece a ni pentru b inele acestei ţări şi
acestui neam , şi ce în d ru m ă ri su nt de luat p en tru v iito r , spre de­
săvârşirea şi consolidarea u n ir ii, p recu m şi p en tru propăşirea cul­
tu rală şi m aterială a n e a m u lu i rom ânesc d in aceste p ă rţi■ In rân­
d u rile de m a i jos vom căuta să facem în scurte cu vin te o dare de
seamă de schim bă rile su rvenite în Basarabia de la 27 M a rtie 1918
până la 27 M a rtie 1928.
m iş c a r e a p o p u l a ţ ie i
În BASARABIA
 mise» m u iB mii bibmmm
— pe ultimii ani —
U ltim a statistică oficială ne arată, că la 1 Ianuarie 1913 erau
în Basarabia 2.521.277 suflete : 1 285.664 bărbaţi şi 1.235.613 fem ei.
R ăzboiul şi revolu ţia din anii 1914— 1918 cu om oruri, sără­
cie, foamete şi boli, desigur că au m icşorat num ărul populaţiei
d in Basarabia şi mai cu seamă, ca şi în toată lumea, s'a m icşorat
num ărul bărbaţilor între 18—40 ani, cari au p ierit în război. In
cursul războiului şi a revoluţiei de asem enea num ărul naşterilor
a scăzut cu mult. Statornicirea lin iştei şi o rd in e i în Basarabia din
1918, de la Unire, persistenţa revolu ţiei şi războiu lui c iv il peste
Nistru. — au făcut că în Basarabia să se re fu gieze o m u lţim e de
elem en te de peste Nistru. A stfel că, com pu n erea şi m işcarea
populaţiei de sigur că s’a schimbat mult.
In cursul acestor zece ani din urm ă, nu s’a făcut o num ără­
toare exactă a populaţiei. Totuşi s’a în registrat exact num ărul năs­
cuţilor, m orţilor, cusătoriilor şi divorţu rilor. Din aceste cifre, se
poate vedea dacă num ăru l populaţiei este în scădere sau în
creştere.
Iată num ărul c elo r născuţi în oraşele din Basarabia, după
ani:

O R AŞK LE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1926 1926

B ălţi. . . . 617 852 727 675 932 821 832

B olgrad. . . - — 362 434 405 401 364 272 300
Oahul . . . — — 309 403 417 417 412 312 312
('etatea Alba — 1276 1316 1022 1098 1151 408 324
C hilia-Nouă . — ■— 490 654 495 568 486 464 453
Obişinău . . • — — 2377 3320 3244 3350 2995 2670 2284
H o tin . . . - 512 501 535 436 458 4o9 461
Ism ail . - • 845 1266 1073 1174 1164 966 1115
Leova. . . — ■- 128 202 239 225 250 226 191
Orhei . . — 424 675 635 569 640 602 580
R eni. . . . — - 308 337 328 362 337 292 303
Soroca . . . — ■ - ■ 227 401 314 320 340 303 264
T igh in a — 887 ;1135 893 934 898 799 779
i V âlcov . . . I _ i 101 204 235 183 54 191 226

T o ta l născuţi J '
în oraşe . . 8592 9096 11697 10562 10712 10181 9135 8426

Vedem că num ăru l celor născuţi este norm al.

 10

Ia tă m ai jos tabela de n um ărul celor m o rţi în oraşele din'

Basarabia, după a z i :

O R A Ş E LE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă l^ i. . . . _ _ 568 567 458 426 607 611 473

B olgrad. . . — — 353 300 299 204 277 247 272
Oahal . . . — — 197 270 193 263 325 260 208
Cetatea Aibă . — — 714 1099 789 683 782 306 336
C hilia N ou ă . — — 382 337 335 238 256 315 216
Ohişinâu . . — — 2866 2490 2830 2765 2496 2615 2488
H o tin . . . -- — 419 255 262 345 249 333 246
Izm a il . . . — — 617 650 788 676 842 716 666
Leova . . . -- — 124 137 136 133 121 136 113
Orhei. . . -- — 441 417 307 324 319 351 347
R e n i. . . . — — 222 199 181 217 195 180 243
S oroca . — — 223 321 209 198 193 222 220
T igh iD a . . — — 642 577 660 619 562 530 599
V A Icov . . . — — 26 92 109 72 30 132 93

T o ta lu l m o rţi­
lo r în oraşe . 7548 7794 7723 7565 7163 7244 6954 6520

V ed e m o m ortalitate descrescândă, deci o am eliorare a si­

tuaţiei econom ice şi sanitare.
D acă com parăm cifrele d in cele două tabele de m ai sus, ve­
dem că regulat p rin sim plă creştere vegetativă oraşele din Basa­
rabia au crescut, şi a n u m e :

O R A ŞE LE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţ i. 79 285 269 249 325 210 359

B o lg ra d . . — — 12 28 106 197 87 25 28
Ca hui — — 112 133 224 154 87 52 104
C etatea A lb ă . — — 562 217 233 415 369 102 12
O nilia N ou ă . — — 108 317 160 330 240 161 237
Ohişinău — — 289 830 414 585 499 55 204
H o tin . . . — — 93 246 273 91 209 76 215
Izm a il . . . — — 228 610 285 498 322 250 449
Leova . . . — — 4 65 103 92 129 90 78
O rh e i. . . . ___ — 17 255 322 246 321 251 233
R en i . . . . — — 86 138 147 145 142 112 60
S oroca . . . — — 4 80 105 122 147 81 44
T igh in a . — — 245 668 224 315 336 269 180
V â lo o v . . . - — 68 112 126 111 24 59 135

T o ta l creştere
____
v e g e ’ a tiv ă . . 1044 1907 3874 2997 3649 3237 1883 1906

Dacă cercetăm situaţia căsătoriilor pe u ltim ii ani în oraşer .

 11

gă sim cifrele In alăturatele tabele, cari ne arată iarăşi o situaţie şi

o dezvoltare normală.

O R AŞE LE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţi. . . . 366 313 228 244 266 149 199

B olgrad. . . — — 185 134 78 121 69 55 72
Oahul . . . — — 101 115 67 76 44 49 6t
C etatea Albă — — 410 234 217 320 208 129 153
O hilia-Nouă . — — 183 139 90 130 72 117 117
Ohişinău . . — — 1481 1342 1175 1144 947 891 824
H o tin . . . — - 210 174 122 108 158 137 166
Ism a il . . . — — 246 272 237 378 169 169 252
Leova . . . — — 40 64 61 40 40 23 24
Orhei. . . . — — 185 219 112 161 137 137 114
R e n i. . . . — — 79 108 64 107 69 67 65
Soroca . . — — 106 165 116 105 87 87 59
T igh in a . . . — — 415 292 252 309 238 272 267
V â lc o v . . . — — 43 37 60 32 9 27 47

T o ta lu l căsăto­
riilo r în oraşe — 2880 3918 3608 2668 3274 2495 2309 2422

Dacă cercetăm num ărul d iv o rţu rilo r în oraşe vedem e că nu­

m ă ru l lo r nu este însemnat.

O R AŞE LK 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1921 1925 1926

B ă lţi . . . 4 1 6 16 3 8
B o lg ra d . . — — — 1 3 1 — 2 1
Oahul . . . - — — — _ __ _ 2 2
C etatea Albă. — - 1 3 2 9 6 7 12
C hilia N ou ă . — — — — 3 _ __ 3 1
Ohişinău . . — — 69 52 6 54 91 87 93
H otin . . — — 2 5 4 0 5 18 5
Ism aii . . . — — — 1 3 9 7 13 15
Leova — — — 1 _
Orhei — — 8 13 __ 5 8 lo 8
Re ni . . . . — — — 1 1 2 _
S oroca . . — — — 6 8 7 5 7
T ig h in a . . , — — 12 14 12 11 4 12 20
V â lc o v . . . — — — — — — —

T o ta lu l divorţu ­
r ilo r în oraşe. — 128 96 95 35 111 144 162 172
 12

Dacă trecem la m işcarea -populaţiei ru ra le , situaţia se pre­

zin tă şi mai clară.
Iată tabela ce lo r născuţi la sate in u lt im i ani.

JU D EŢU L 19 8 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţi. 1U285 13236 12184 12058 11946 11792 9935

: Cahul - — - 5068 6767 6350 6733 6724 5866 6447
C etatea A lt ă . —1 12926 16557 12791 14279 15150 12973 10634
L ăp oşn a . . — ■• — 9095 1155» 10744 11164 11015 10433 11628
H o tin 4* — ‘ 10053 13672 12977 13143 13649 13424 12023
Izm a il . — — 5910 7102 5351 6855 6297 5612 5457
Orhei — — 9695 11801 10687 1122' 10376 10665 9168
S o io c a . — -r- 10245 12799 12206 12330 11974 12147 9.76
T ig h in a . . . — 10482 1392Î 11579 13087 l i 880 10691 8767

T o ta lu născu­
ţilo r la ţara . - 71391 84359 107391 94869 99870 99910 936 6 83435

Situaţia n u m ă ru lu i m o r ţilo r din com unele rurale din Basa­

ra b ia pe u ltim ii ani, se prezin tă a s tfe l:

JU D EŢU L 1918 1919 19i0 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţi. 7173 8516 6505 6473 6307 8179 6958

<ah u i — —— 3281 3839 3155 3419 3818 3269 4004
C etatea A lbă . r — — 8181 10399 8676 1482 8619 8102 5775
Lăpuşna . . ! -~ — 7193 7555 623u 570o 6645 7465 68o2
H otin — — 7311 7066 7577 7688 7735 7766 6047
Izm a il . . ■- t- 4069 5692 3693 2728 3687 3647 2816
O rb ei — 8239 6014 5352 5256 6486 6832 4869
Soroca . . i— —— 6259 7661 5898 5556 6C86 7236 6018
T ig h in a . . . 6772 8350 62Î6 6096 6690 6166 5702

T ota lu l m orţi­
lo r la sate — 59368 58181 62992 53360 49297 56673 68618 48021

. •r ■.--
,u

Dacă com parăm cifrele din această tabelă cu acele din ta­
b e la precedentă, vo m găsi cu cât s’a m ărit anual vegetativ populaţia
ru ra lă din Basarabia. A ceste cifre se vă d din alăturata tabelă.
 13

S p oru l n a tu ra l al p op u la ţiei în c o m u n e le ru ra le pe ju d efe,

în a n i i :

JU D EŢU L 1918 1911) 1920 1921 1922 1923 1924 1925 19-'6

B ă lţ i. . _ 3112 4720 5679 6585 5639 36'3 3977

Oahal . . . — — 2387 2928 3195 3314 2906 2697 2443
C etatea Aloă . — 47 <6 6138 4115 6797 6531 4871 4859
L ăp u -n a . . — — 1902 3997 4514 5464 4370 2968 4726
H otin . . . -t- — 2739 6606 5400 5565 5814 5668 5976
Isin a il . . . -- — 1811 3510 1658 3127 2610 1969 2541
O rhei . . . '— — 14f>6 5787 5335 6965 3889 3831 3299
Soroca . . . '*• — 4911
3986 6138 6308 6775 5288 0528
T ig h in a . , L. — 3710 6575 5303 6991 6190 4538 3065
T o ta lu l sporu-
lui v e e e ta tiv
Ia sate . . . - 12023 25878 42393 42507 60673 43237 34968 35414

D in tabela de m ai jos, se vede n um ărul că să toriilor d in sa­

tele din Basarabia, pe u lt im ii ani.

JUDEŢUL 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţi. . . .
3567 3768 2253 2753 2465 2003 2015
Oahnl
— — 1413 1331 1145 1221 889 934 1078
— — 3610 2662 2289 3253 2184 2424 2277
Lăpuşna . .
— — 2416 2415 1938 2436 1967 1617 2225
— — 3181 224 2841 3188 3267 2987 3103
Ism & il . . ,
— — 1629 1038 1020 1190 710 1044 1162
— — 3260 3756 2101 2718 2174 1950 1857
T ig h io a . , — — 2971 3863 2260 3057 2811 2274 2099
— — 2855 2562 2020 2508 1739 1174 1544

T o ta lu l căsă­
to r iilo r Ja sate 32J35 24932 23617 17917 22324 18311 15410 17361

O)* . Jjn . •n
,ţ a \
 14

Din tabela de m ai jos se vede n um ăru l d iv o rţu rilo r d in co­

m u n e le rurale, din Basarabia.

JUDEŢUL 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţ i. . . 2 6 21 12 19 13 20
Uahul . . . _ _ 1 3 2 3 3 4 4
C etatea A lb ă . _ _ 5 _ 7 20 8 25 15
Lăpuşna — _ 8 9 12 08 26 14 32
H o tin , _ — 42 25 25 52 38 30 47
Iz m a il . . _ _ 1 _ — 17 6 12 11
U rhei _ _ 9 9 0 17 28 46 18
Soroca . — _ 1 23 13 40 29 29 36
T ig h in a . . — — 5 9 2 3C 7 11 4

T o ta lu l d ivor­
ţu r ilo r la sate — 107 74 84 97 259 164 184 187

A stfel din aceste cifre se vede clar. că în total populaţia Ba­

sarabiei creşte în m od n o rm a l de la unire încoace. Dacă num ărul
celo r născuţi în p r im ii ani după război este uşor m ărit, faptul se
ex p lic ă prin oprirea n aşterilor şi căsătoriilor d in cauza lipsei băr­
baţilor în tim pul ră zb o iu lu i ; ca compensaţie, im ediat după război,
am avut o creştere peste n orm al a căsătoriilor şi naşterilor.
Suferinţele de orice n a tu ră : econom ică, socială politică, de­
zastre, foame, m işcări revoluţionare, ep id em ii grave, s’ar fi
m anifestat im ediat prin scăderea populaţiei. O r num ai în
a n ii 1919, 1920, 1921, 1922, 1923, 1924, 1925, 1926 (o p t ani), pe care
avem date statistice com,plecte şi exacte, p r in sim p lă creştere vege­
tativă (fără im ig ra ţie ) popu la ţia din Basarabia a crescut la oraşe
cii 20.497 suflete, ia r popu la ţia rurală a crescut cu 287.000 s u fle te ;
în total populaţia Basarabiei p rin sim p lă creştere vegetativă s'a
m ă rit cu 307.497 suflete.
N ’am făcut com paraţia cu cifrtele de înainte de unire şi de
în a in te de război, deoarece acele cifre se raportează la un alt nu­
m ăr şi la o altă com pu nere a populaţiei : populaţia de astăzi având
a su feri în com punerea ei consecinţele : a) m icşorării num ărului
de bărbaţi între 20— 40 a n i în război ; şi b) scăderei naşterilor în
tim p u l războiului, din cauza absentei bărbaţilor, deşi cifrele ac­
tuale de creştere a populaţiei, sunt cu m u lt m ai mari, ca cele de
în ain te de război.
De sigur că num ărul şi compunerea populaţiei Basarabiei
s’a schimbat în tr’u câlva şi prin em igră ri şi im igră ri.
A u em igrat din Basarabia un num ăr de streini, cari nu s’ au
îm p ăcat cu regim u l românesc, dar num ărul acestora trebuie să fie
foarte mic, întru cât em igra rea în R u sia a fost m u lt împiedicată
p r in războiul c ivil, foam ea şi regim u l de acolo, iar încercările de e-
 15

•migrare în alte ţări sunt extrem de reduse p rin condiţiile grele, ce

se impun pentru im igranţi- de toate ţă rile occidentale şi statele
rnnite.
0 singură mişcare de em igrare, m ai însemnată, a avut loc în
anul 1926, din partea de Sud a Basarabiei, p rin tre coloniştii B u l­
gari, Găgăuzi, Ruşi şi Ucraineni, dar şi p rin tre M oldoven i, în ur­
m a unui an secetos şi suib instigatia agen ţilor de em igrare din A -
m erica de Sud şi a altor instigatori. R ezu ltatu l acestei em igră ri, a
fost dezastruos pentru em igranţi. C on diţiile grele, în care au că­
zut nenorociţii, victim e a neştiintei lo r şi a speculaţiei, după ce
i-au ruinat pe toti, au om o rît pe muilţi, i-au s ilit pe cei răm aşi să-şi
-caute adăpost tot în Basarabia, tot sub h ulita noastră stăpânire ro ­
mânească, care nu este probabil aşa de rea, dacă oam enii se în ­
torc la ea, după ce au încercat în alte părţi.
In schimb im igra rea în Basarabia a fost foarte intensă. In
p rim u l rând s’au reîntors în Basarabia, ch ia r d in M ai 1918, un
num ăr de ţărani M old oven i, cari fuseseră colonizaţi p rin Taş-
kent, Siberia şi Gaucaz. A p o i au ven it un n u m ăr însemnat de M o l­
d oven i intelectuali, stabiliri în diferite părţi d in Rusia. După ei au
ven it un num ăr însem nat de s tre in i: Ruşi, G erm ani şi alte nea­
m u ri — din Rusia, Gonstantinopol, S erbia şi alte p ă r ţi; toti acei,
cari au avut în ru d iri p rin Basarabia, sau s’au născut aici, s’au re­
fu gia t în Basarabia.
Pe lângă ei s’au m ai re fu g ia tşi m u lţi o vrei, m ai cu seamă din
U craina, în urm a p o grom u rilor şi ră zb oiu lu i c iv il de acolo.
De sigur toate aceste im igrări în Basarabia denotă clar pen­
tru orice om nepărtinitor, că viata în Basarabia, după unire — în
o rd in e şi linişte este preferabilă şi superioară vie ţii la vecin i şi cu
d eoseb ire peste Nistru.
îm p reju rările de după război au îm p iedicat autorităţile
noastre de a face o statistică exactă a e m ig ră r ilo r şi im ig ră rilo r,
din această cauză nu putem da c ifrele ; faptele relatate însă sunt de
notorietate publică.
Incontestabil că naţionalizarea tuturor instituţiilor din Ba­
sarabia, atât a celor de Stat cât şi a celo r locale, în special a şco­
lilo r, ruperea oricărei legătu ri cu Rusia, leg ătu rile strânse econo­
m ice politice şi culturale cu centrele rom âneşti, serviciul m ili­
tar, etc., au schim bat în m are măsură ra p o rtu rile num erice şi con­
ştiinţa de origină naţională a populaţiei din Basarabia. D in neno-
Tocire nu avem aceste cifre, căci num erotarea exactă a populaţiei
d in Basarabia, ca şi din tara întreagă, în co n d iţii bune, nu s ’a făcut,
d e ş i ar fi de dorit să se facă cât m ai repede, căci această num ără­
toare este importantă, nu numai pentru statistică, ci şi pentru
toate măsurile de stat. ,
 .

REFORMA AGRARA

2
 REFORM A AGRARO

Ocupaţia principală a locu itorilor d in Basarabia, în toate tim ­

p u rile , a fost exploatarea pământului.
In această privinţă, pentru ţăranii M old oven i, în prim a ju m ă ­
tate a secolului trecut, im p eriu l Ţ a rilo r n ‘a făcut nimica. E l s‘a
ocupat de a aduce colonişti streini, pe care i-a îm proprietărit
larg pe păm ânturile noastre şi i-a ajutat a se înstări cu munca şi
aju toru l nostru.
Deabia la 1868, după eliberarea din robie a ţăranilor din R u ­
sia (măsură ce nu avea a fi aplicată ţăranilor] M o ld o v e n i— căci ei
n ’au fost niciodată robi, Ia noi au fost ro b i n um ai ţigan ii), — s’ a fă­
cut şi în Basarabia îm proprietărirea ţăranilor.
Din 3.119.200 deseatine (deseatina = peste un hectar) pământ
al m a rilo r proprietari, s‘ au dat ţăranilor 1.593.000 deseatine, din
acela pe care ei îl cultivau până atunci în dijm ă.
L a 1905 situaţia proprietăţii de păm ânt în Basarabia se pre­
zenta a ş a :
M ari proprietăţi erau 6.507
cu în tin d ere de 1.805.694 deseatine
M ănăstirile şi Statul aveau 3 4 ! 121
T ota l propietatea mare : '2.148.715

Proprietatea m ică se prezenta aşa :

59.848 proprierari aveau până ia 3 hectare = 130.259 hectare
101.344 „ „ dela 3—5 „ = 432.598
36 445 5 -7 ., = 235 786
18.925 7 -9 = 164.640
'68.073 peste 9 „ = 1.068.4 2
T o ta l 284.636 proprietari 2.031.785 hectare

In anul 1908, situaţia proprietăţii rurale se schim bă puţin, aşa

că a vem în 1908 :
Marii proprietari c u .................... 2.152.859
R ăzeşii cu. . . 314901\ .
îm p r o p r ie tă r iri dela 1869 . . . 1.450,245 | J" ‘ Oc,-‘ 4b
 20

In 1916, situaţia proprietăţii agrare se prezenta aşa

Păm ânt de Păm ânt Tovărăşii

JUD EŢELE im propriet răzăsesc săteşti

Hotin . 169.942 43.31 1.574 0.39 14.642 3.7

S o ro c a . 157 048 33.22 22.797 4.92 25.153 5.29
Bălţi. . 170.112 32.31 40.732 7.75 25.514 4.75
Orhei. . 81.730 20.33 68.189 16.95 16.362 4.56
Chişinău.. 69.806 17.85 66.645 16.60 42 050 10.50
Tighina , 330.921 57.47 9.416 1.6 6 9,179 1.28
Cetatea Albă 553.415 65.27 52.464 5.00
Izmai! .
Cahul ’ . ;} 342.766 39.95 22648 264 47.123 5.34
Total . . 1876.642 39.61 232.090 5.21 224.483 5.05

JU D EŢELE Oolonişti °lM Diverse T ota l

u "Io
proprietăţi
Hotin . 6.360 1.68 192518 48°|o
S o ro ca. i 4 787 1.2 20.741 5.15 233525 50.7
Bălţi. . 3.648 0.69 4.504 1.22 244510 46.18
Orhei . — — 42.707 10.62 211088 52.77
Chişinău — — 18.101 4.60 196602 49.47
Tighina 6.195 0.92 13.130 1.75 368781 65»(o
Cetatea Albă . 25.547 3.02 19.207 2.78 640633 85.75
Izmail . 16.964
} 18.712 2.20 1.92 448203 49.68
Cahul .
Total , 58.884 1.95 143.729 3.94 2536855 56.73

R aportu rile la sută între marea proprietate şi proprietatea ţă­

rănească, se prezentau a s tfe l:
Păm ân tu ri ţărăneşti
Ţinuturile la suprafaţa totală °/0 Ja supra.
Orhei 70.17 22.0
Soroca 53.9 35.3
Bălţi 51 4 40,0
H otin 48.3 47.7
Ohişinău 47.3 41.0
Cetatea A lb ă 21,9 73.2:
Izm a il \
38.1 4,9.5
Cahul /
Tighina 39.0 55.1

Statisticele acestea arată că m ăsurile luate de statul rusesc

pentru îm proprietărirea ţăranilor, cu ajutorul băncilor, erau în­
dreptate mai cu seamă în folosu l R u şilor şi strein ilo r şi de loc în
folosu l M oldoven ilor. In tr’adevâr, în ţinu tu rile colonizate cu R u şi
şi streini, ca Cetatea A lb ă şi Tigh in a, cei m ai m u lţi ţărani aveau
peste 5 deseatine de păm ânt (la Cetatea-Albă 88 la sută, iar la T i ­
gh in a 86 la sută), pe când în judeţele curat rom âneşti (la O rhei)
de abia 6 la sută aveau peste 5 deseatine (la C hişinău 19 la suită,
la Soroca 22).
Păm ân tu rile răzeşti şi păm ânturile de îm p rop rietă rire din
1869 (nadelurile), îm părtindu-se mereu, populaţia înmulţindu-se,
stăpânirea rusească căută pe de oparte să scoată p e M o ld o ven i din.
 21

Basarabia, trim itându-i în Siberia, iar pe lo cu rile lo r caultă să a-

ducă la îm proprietărire pe R u şi şi pe streini. Z e ci de m ii de M o l­
d oven i au fost adem eniţi. Şi-au vândut casele şi locurile şi s‘au
dus prin Siberia. Dar acolo, în locuri streine, cu altă clim ă şi o-
biceiuri, n‘au putut trăi. M u lţi aiui m u rit acolo: P u tin i au răm as
acolo, înstreinati. U n ii s’au întors înapoi la vetrele lo r părăsite.
D e mult, în toată R u sia se vorbea şi se cerea reform a agrară.
In 1905 au fost m işcări revolu ţionare puternice, izvorîte d in a-
ceastă cauză. In D um a im p erială mereu se desbătea reform a a-
grară, dar nu se făcea aproape nimic.
L a 1917, im ediat după căderea ţarism ulu i, chestiunea agrară
a fost luată în dezbatere. Toată lu m ea şi toate partidele făceau
proiecte de cum să se îm partă păm ânturile.
Şi în Basarabia, în 1917, a pornit m işcarea agrară din prim ele
z ile după căderea ţarism ulu i. Congresele ţăran ilor, congresele
tu tu ror partidelor, prezentau diferite proiecte de rezolvare a che-
stiunei agrare. P a rtid u l national-M oldovenesc a v en it şi el cu pro­
g ra m u l lui.
D ar o chestiune de aşa im portantă şi de aşa m ă rim e nu se pu­
tea hotărî şi, m ai cu seamă, nu se putea în făptu i hotărîrea luată,
repede. Basarabia a avut norocul, că p rin u n irea cu patria m u ­
mă, să poată re zo lv i şi în făptu i reform a agrară în linişte, cu ch ib ­
zu ia lă şi pace, fără vărsări de sânge, p ră d ă ciu n i şi alte n e le g iu ri.
S fatul Ţ â rii, la 27 N oem brie 1918, adică la 6 lu n i după unire, vo­
tează legea agrară *). Ea se prom ulgă p rin decret-lege în „M o n ito ­
ru l O fic ia l“ nr. 220 din 22 Decem brie 1918, şi de îndată se pune în
practică.
Ceeace caracterizează reform a agrară d in Basarabia sunt u rm ă­
toarele principii: 1) Statul pentru utilitate socială a luat pământul
d ela m arii proprietari (lăsându-le conacurile, v iile, livezile şi câte
o sută de hectare), plătindu-le cu rentă, sum ele fixate de com isiu-
n ile de expropriere ; 2) păm ântul luat de stat s’a predat ţăranilor
cu ltiva tori de pământ, în proprietate in d iv id u a lă (loturi), pentru
care e i sunt datori a plăti Statului preţul f i x a t ; 3) la îm proprietă­
r ir e s'au admis în m od eg a l m in oritarii cu n aţionalii.
P e baza acestei legi, s‘a trecut din m âna m a rilo r proprietari în
m âna ţăranilor, 4480 m oşii. Din 1.844.539 hectare, s’a expropriat
1.491.930 hectare. Din acest pământ s’au făcut 323.481 loturi în în ­
tindere de 1.043.679 hectare, care s’au dat la 323.481 ţărani. 13.292
hectare s’au îm părţit în lotu ri şi s’au dat la 2369 ţărani colonişti.
■La em baticari, li s’a dat în proprietate păm ântul, pe care îl ţineau
d in vechi, în întindere de 41.122 hectare. In total s’au îm proprietă­
rit 1739 sate — 357.016 locu itori cu 1.098.045 hectare. (M ajoritatea
lo tu rilo r au întindere 4—5 hectare.

* ) C om plectată p rin le g e a p u b licată în „ M o n ito r u l O fic ia l” d in

13 M a r tie 1920.
 22

Din restul păm ântului s‘au constituit rezerve :

12.381 hectare comunale

67.312 „ art. 44 tereDuri pentru industrii
16 875 f disponibilităţi
8.616 ,, judeţean
4.436 ,, o fiţe r i
5.35U ,, m in e lo r
34.016 ,, drum uri neproductive
18.747 „ iazu ri
5.495 ,, arendat
25 774 „ g răd in i, ostroave şi b ălţi
198.002 hectare
198.404 pădnri
396.4U6

A şa dar la serbarea de zece ani a u n irii Basarabiei cu patria-

m um ă, venim cu constatarea, că în pace şi linişte, trei sute cinci­
zeci şi şapte m ii de gospodari şi-a-u p r im it lo tu r i de îm p rop rietă ­
rire , ca rezultat al u nirii.
A dversari ai reform ei noastre agrare sunt m-ulţi. In prim u l
rân d sunt cei expropriaţi. D ar unii din aceştia au p rim it reform a,
iar m u lţi sau îm păcat cu faptul îm plinit. Cei m ai m ari adversari
ai reform ei noastre agrare sunt peste Nistru. Ei o critică m ai as­
pru ca oricine. Critica lo r nu este plecată din com paraţie cu apu­
sul nici din com paraţie cu reform ele din alte ţări. c i numai din
spirit de răutate şi din porn ire de răzvrătire a ţăranilor, M oldo­
ven i îm p otriva tării lo r şi pentru tara rusească.
R eform a agrară din Basarabia, judecată com parativ cu refor­
m ele agrare din alte tări apusene, este m ai largă. Nicăeri pro­
prietatea mare n‘a fost redusă mai m u lt ca aici. N icăieri pămân­
tul nu este plătit de ţărani m ai ieftin oa aici. Dacă în Rusia S ovie­
tică, pământul luat cu siln icie dela m arii proprietari, prin jaf, nu
a fost plătit de ţărani de-a dreptul ca răscumpărare, în schimb pen­
tru pământ, ţăranii Ruşi plătesc dări cu m ult m ai m ari sovietelor,
vâ n d în târguri grânele lor. lucrătorilor din fabrici, cu preţu ri
foarte m ici pe cane le hotărăsc sovietele şi cu m p ără m ărfuri nu­
m ai dela lucrătorii sovietici din fabrici, cu preţuri m u lt mai m ari
decât fac ele.
Deosebirea mare este şi în faptul, că ţăranul nostru a luat pă­
m ântul prin lege, cu rân du ială şi râscum părănd pământul este
stăpân pe veci pe bucata pe care o are ; pe când ţăranul Rus a luat
- păm ântul prin silnicie, fără de lege, şi nu este, nu va fi şi nu poa­
te fi în sufletul şi dreptatea lui şi după îm p reju ră rile din Rusia,
stăpân pe veci pe bucata de pământ, de pradă.
Desigur, că prin reform a agrară nu s’a isp ră vit chestia agrară.
S ‘a îm p ărţit pământul. S‘a îndestulat o m are n evoie. Dar sunt
m u lte altele. Este chestia c re d itu lu i eftin şi lu n g , selecţion ării se-
m in [e lo r , îngrăşăm intelor, vânzării, şi m u ltor a ltor măsuri pentru
intensificarea producţiei şi ocupaţiei n oilor gen eraţii, cărora nu
m ai este de unde să li se m ai dea pământ, totalu l păm ântului
fiin d deja împărţit. Dar toate aceste chestiuni u rm ează să se re zo l­
ve de generaţiile actuale şi de cele cari vin. P en tru cei zece ani de
la unire, credem că s‘a făcut ceeace a fost m ai greu, exproprie­
rea şi îm proprietărirea.
 24

Situaţia generală a lucrărilor

MOŞII JUDECATE DE
COM. JUDEŢENE Suprafaţa
Suprafaţa lăsată
expropriată şi
JUDEŢUL Pi proprietarilor
' O trecută la Stat
o’ S Suprafaţa lor
z §■
5 Ha. M. P. M. P.
Ha. Ha. M. P.

H o t in . . . . 577 187926 7876 34005 730; 153921 1574

S o ro c a . . . . 645 236716 6014 36221 4318 200495 1796
B ă lţi . . . . 513 287930 0429 29334 8432 258585 1997
O rhei . . . . 541 195812 4779 32836 2566 162976 2213
L ăp n şn a . . . 396 190370 5046 25387 1279 164983 3767
T ig h in a . . . 261 185877 5633 24609 7341 161267 8292

Oahnl . . . . 403 223446 9250 33324 6000 190122 3250

Ism a il . . . . 528 169346 2438 66348 1808 103000 0628

C etatea A lb ă . 616 167110 520H 70541 6146 96568 9060

Total Generai 4480 1841539 7669 352619 5192 1491920 2477

REPARTIZAREA SUPRAFEŢEI EXPROPRIATĂ PE CATEGORII

JU D E ŢU L T E R E N
P Ă D U R I A R A B I L FĂNEŢE I M A Ş

Ha. M. P. , Ha. M. P. Ha. M. P. ~tHa. M. P.

H o tin . . . . 40739 4792 98521 7523 1679 6688 2940 0766

Soroca . . . . 16976 4235 168343 2793 583 1552 7688 4706

B ă l ţ i ................ 20687 3119 222489 1318 - — — —

O r h e i ............... 37342 8734 92926 1714 — — 26447 0909

Lăp u şn a . . . 49835 4186 105496 5992 — - — -

T ig h in a . . . 17860 7906 95064 5317 — 5430 19265 7019

Cahul . . . . 10171 7300 13,-867 7450 — 2010 29007 5000

Ism a il . . . . — — 81895 7671 — — — —

C etatea A lb ă . 4790 5714 89580 8136 — — — —

Total Generai 198404 5986 1090185 7919 17152 5680 85348 8310
I
 25

de expropriere în Basarab ia
REPARTIZAREA SUPRAFEŢEI EXPROPRIATĂ PE CATEGORII

JUDr/fUL Grădini de B Ă LŢ I şi Vii, Livezi Locurt

sub case şi
EMBATIC 7.arzavat STUHĂRII şi.

Ha. M. P. Ha. M. P. Ha | M. P. Ha. M. P. Ha M P.

H o tin . . . . 615 5888 - —- 1267 3070 233 6028 170 2747

S o ro c a . . . 799 2054 142 9878 — — 68 5779 55 8997

B ălţi . . . — — — ' 2701 0956 - - y Vt

_
O rhei . . . . 3152 9042 — — 2010 3228 162 7542 tar

Sapuşna . . . 7824 4087 - - 535 4236 « — - jjJ-

T ig h in a . . 9303 2598 — -= 2697 0283 82 6692 28 7143

O ahul . . . . 2066 0300 — 7485 — 208 2300 -

Ism ail . . . . 8999 1631 245 8125

C etatea Albă . 70 4100 6 5552 876 1760 32 1705 — —

Total Generai 32836 9700 149 5430 17572 3539 788 0046 500 7012
1

REPARTIZAREA SUPRAFEŢEI EXPROPRIATA PE CATEGORII

JUDEŢUL Loc nepr.

CARIERE şi sub dru­ IAZU RI CLĂDIRI I DIVERSE
mul c. î. r.
Ha. M. P Ha. M. i ’. Ha. M. P. Ha. M. P.| Ha M. P

H otin . . 880 9187 6146 3921 494 5437 231 5617

S oroca . . . 675 2115 3515 066 < 1646 8720 - — —

-
Bălţi. . . . - — 12707 6604 — - - ■e —
- i
O rh ei................ 130 8425 791 2817 — — 11 9802 —

Sapuşna . . . 320 9398 902 9416 67 61:91 - - - fU -

T ig h in a . . . 128 2277 1333 4615 1084 7295 96 6110 3442 53 K.

Oahul . . . . — - 966 1990 225 200U 114 49 Ou — —

Ism ail . . . . - — 298 3201 — — 16 - P543 —

Cetatea Albă . 16 8076 937 2402 16 9676 10 5637 224 6302

Total Generai 2 52 9678 27598 6664 3535 9517 481 2366 15212 1602
]
 S IT U ATI A GEINEIRALA
D E M E R S U L L U C R Ă R IL O R D E M Ă S U R Ă T O A R E , A P L IC A R E ŞI V E T R E D E S A T P Â N Ă L A 30 N O E M B R IE 1927

J U D E T E L Is
TO TAL
a
H otin S oroca P ă lţi O rhei Lăpuşna T ig h in a Cahul C et. \ lb â Ism ail GENERAL
£ S P E C IF IC Ă R I
o
6 No. No. No. No. No. No. No. No. No. No.
z moş. Supraf moş. Supiaf moş. Supraf moş. Supraf. moş Supraf. moş Supraf. moş. Supraf. moş upraf. moş. Supraf. moş- Supraf.

1
1 Moşii expropriate . 443 178131 442 221110 427 279842 489 191065 321 173843 239 174953 273 215695 420 122130 257 137751 3311 1694520
2 » măsurate . . 438 161439 391 202019 349 227323 336 132088 298 164611 156 145210 177 148502 152 65034 35 41986 2352 1308312
3 Verificarea calcului 1
de măsur. . . . 101 48705 208 129754 214 140588 251 97151 227 151931 126 109310 97 93816 103 56788 14 15351 1341 843694
4 Aplicată linia de de-
falcare ................. 42 16565 164 94658 131 88624 159 70189 161 116642 87 80536 93 86325 72 40058 8 5164 917 598761
5 Studiată parcelarea. 55 23693 102 49448 150 91659 95 36“ 60 110 56746 77 68450 75 52951 54 28810 — 718 408517
8 Parcelarea calculată 29 14135 30 14567 60 41320 73 23250 74 15629 69 5511 li 67 35892 48 21583 — 896 451 221487
7 In curs de ralcul. . _ 1820 —
19736 _ 29506 _ 2568 _ 6786 — 4799. _ 14238 _ 1201 _ 80664

s Parcelări aplicate 19 5 16 24 22 66 30 33 3 218

9689 6546 1370bj 13408 8035 41908 18849 14481 896
2884 1843 3241 4340 2374 9014 3640 3262 896 31494
9 In curs de aplicare .
fi 11 28 12 19 20
11164
40 fi 5909 —
142
2570 4712 22960 8688 6363 14856 77222
1400 1938 6247 2143 2750 |29HI 3495 1603 22486
10 Velre de sat studiate 14 548 23 700 53 2380 23 308 18 639 49 660 50 1920 8 111 — 238 7266
11 » parcelate (calc.) 9 284 11 645 48 2059 11 204 14 563 26 633 14 603 8 111 — 141 5102
12 » aplicate . . . 3 72 9 429 46 1923 11 204 9 520. 21 452 13 590 7 111 — 119 4301
13 Măsurători In curs . — — 4 38461 2 281 9 2445 4 248 — îootj 2 3128 25 7671 — — 46 18619
R e ctific a te dela 13 Septem brie 1927— 30 N oem brie 1927, 261 m oşii cu suprafaţa l î l , 400 b. măsurate, d io care 153 2 )3 h. expropriat.
AGRICULTURA
 AGRICULTURA
De sigur că răsboiul mondial şi revoluţia s’au resimţit în
agricultura din Basarabia. Suprafaţa semănăturilor, care creştea din
an în an înainte de răsboi, în epoca 1915 — 1919 a fost în evidentă
scădere; de atunci încoace este în evidentă creştere, după cum se
vede din tabela de mai jos, care arată întinderea culturilor.

R E P A R T I Z A R E A S E M Ă N Ă T U R I L O R
-
A N I I Grâu de Grâu de
Secară O rz O văz Porumb
toamnă primăvară
>

1900 332.686 400.930 176.398 371.567 67.811 668.548

1901 420.320 430.976 233.469 398.242 69.152 668.103
1902 432.779 427.423 202.139 408.855 71.894 698230
1903 436.625 412.203 212.160 443.324 78.841 670.477
1904 350.397 456.348 159.197 477.098 87.414 703.070
1905 456.672 367.506 218.124 476.942 73.182 700.152
1906 425.222 366.916 239.840 463.428 66.243 618.398
1907 431.313 331.270 223.279 568.461 74.602 721.330
1908 373.062 345.728 251.742 632.384 73.276 712.137
1909 384.675 306.030 201.168 622.403 64.366 761.075
1910 488.470 306.197 236.090 594.552 64.873 696.618
1911 464.995 380.060 217.264 641.624 69.772 768.796
1912 — — — — — —
1913 — — — — — —
1914 574.395 201.657 196.404 773.994 75.736 736.054
1915 — — — __ __ —
1916 522.571 71.376 169.480 771.049 116.931 698.496
1917 — — — — — —
1918 246.245 — 177.316 603.271 108.996 600.452
1919 515.111 — 195.034 524.913 123.446 699.149
 30

R E P A R T I Z A R E A S E M Ă N Ă T U R I L O R

A N I I Grâu de Grâu de
Secară O rz O v ă z IPorumb
toamnă p rim ăvară

1 9 2 0 5 7 1 .0 3 8 _ 1 4 9 .2 0 2 7 5 1 .5 4 6 1 9 7 .3 8 7 7 1 3 .5 7 2

1921 5 3 6 .0 2 7 — 9 9 .3 2 6 6 5 8 .9 0 1 2 4 9 .2 5 7 7 4 8 .4 0 3

1 9 2 2 5 7 4 .6 3 4 — 9 0 .6 9 1 6 8 1 .9 6 3 3 1 2 .6 7 7 6 5 2 .8 5 3

1 9 2 3 7 6 9 .6 8 2 } — 1 1 8 .1 1 7 7 6 2 .7 8 9 ! 2 4 7 .0 7 9 6 4 8 .9 2 4

1 9 2 4 8 5 4 .4 1 5 — 1 0 0 .1 3 9 7 7 8 .9 2 1 2 1 8 .3 5 1 6 9 2 .7 7 6

1 9 2 5 7 8 1 .6 6 4 — 9 5 .2 6 0 6 8 0 .6 5 3 1 6 8 .9 8 8 7 6 3 .4 7 3
1
1 9 2 6 6 4 8 .2 7 6 — 9 3 .0 5 6 5 5 4 .3 7 9 9 8 .6 2 2 8 0 5 .1 5 6

1 9 2 7 4 7 6 .3 6 6 1 3 0 .7 8 8 9 4 .6 5 4 7 1 5 .6 4 1 1 2 9 .2 0 4 7 7 6 .6 9 9

H1 TH1DEREA OCUPATĂ DE CULTUR1 IN ANII

A L T E C U L T U R I A G R IC O L E 1923 1924 1925 1926

Ha Ha Ha Ha

R ă p it ă .................................... 9617 9 6 iq 8062 8493

I n .......................................... 6432 12059 11179 5926

C â n e p ă ................................ 6878 6781 8207 9400

Floarea Soarelui . . . . 62333 77136 151683 165810

Fasole în o g o r propriu . . 10040 16299 23867 19816

Fasole în porumb . . . . 2069 : 13923 9457 8854

M a z ă r e ............................... 1424 919 740 688

Lin te ..................................... 2474 2798 16445 6928

B o b ..................................... 289 480 531 491

S feclă de zahăr . . . . 6347 10002 14254 23000

T utun . . . . . . . . 3759 7555 9057 13620

i
C a rto fi în teren propriu . 2S012 142895: 35591 31906
1
 31

IRTMDEREA OCUPATĂ de culturi in anii

A L T E C U L T U R I A G R IC O L E 1923 1924 1925 1926

Ha Ha Ha Ha

C artofi în porumb . . . 2184 3364 7200 8063

M u ş t a r ................................ - 155 4

A n i s o n ............................... 3514 1136 .< 16

M a c ..................................... - 400 207 2092

Năut ( N o h o t ) ..................... 1528 907 — 1959

C i c o a r e ............................... — — 14 O *7“
L u p in ....................................... — — — 2
■- ■
D i v e r s e ............................... 763 — —

Varză (Curechi) . . . . 2757 3754 4411 4223

C e a p ă ................................ 2622 5374 3371 9748

A lte l e g u m e ..................... 2426 3369 2206 3712

Pepeni verzi şi galbeni, har-

burzi şi zămoşi . . . 12589 13040 9588 9393

D ovleci (Bostani) în teren

p r o p r i u ........................... 498 2366 2215 2177

D ovleci (Bostani) printre p o ­

.
rumb ..................... 33399 36121 56160; 90636

Rădăcini de nutreţ . . . 3197 4312 4512 5378

1
Fâneţe artificiale . . . . 367 347 - —

L u c e r n ă ..................... 1657 2139j 1407 4983

Dughie . . . . — 7756 11773 19235

Alte fâneţe artificiale . . 26952 4295b) 47260 3Î996

Fâneţe naturale . . . . 996851 8299oj — 45418

V ii pe r o d ........................... 87935 87956 90861 90135

Vii fără r o d ..................... 16526 16526 14815 14815

Livezi '. . . . 21196 21196 17789 17789
( t
 32

T A B L O U L D E M A I JOS A R A T Â R E C O L T E L E T O T A L E ,
IN V A G O A N E

1
R E P A R T I Z A R E *
-------------
S E M A N a T U R I l o r
.
A N I I ! II
Grâu de Grâu de
toamnă primăvară , Secară O rz O v ă z ! Porumb
1 II
1
1901 4 7 .2 2 1 3 5 .5 4 8 2 7 .1 7 2 3 3 .1 7 7 7 .4 8 1 ! 1 0 4 .6 7 8
1902 4 8 .5 7 6 2 7 .1 5 0 1 9 .1 0 5 3 3 .5 3 0 7 .8 2 1 6 2 .0 5 2
1903 5 0 .1 1 3 3 8 .5 3 0 2 2 .1 5 9 4 7 .3 5 9 9 .7 7 7 6 0 .0 0 5
1904 1 2 6 .7 1 2 8 .3 6 9 7 .9 6 1 1 6 .6 8 2 5 .5 0 7 2 4 .0 2 1
1905 4 7 .2 7 4 2 3 .2 1 8 2 0 .8 4 5 4 1 .2 5 4 7 .9 8 0 3 3 .6 3 3
1906 5 5 .4 0 3 1 9 .6 2 2 3 2 .5 0 9 5 1 .6 4 8 6 .4 0 4 9 2 .0 4 3
1907 2 1 .8 6 4 1 4 .9 2 4 i 9 .6 9 4 4 7 .3 1 3 8 .4 6 3 6 8 .4 1 6
1908 2 5 .2 8 1 1 0 .4 2 7 1 1 .2 6 0 2 9 .6 6 9 5 .0 7 0 7 9 .6 3 3
19 0 9 , 2 6 .3 5 8 1 7 .2 9 8 1 2 .4 7 3 5 1 .4 9 6 6 .8 7 0 4 6 .9 8 6
1910 5 4 .9 6 3 1 9 ,1 9 7 2 7 .7 6 2 5 6 .5 6 4 7 .2 4 2 96 921
1911 3 9 .3 3 9 1 9 .1 5 1 1 8 .8 5 9 6 6 .9 6 6 8 .6 1 6 Î0 8 . 2 5 9
1914 3 3 .6 4 1 7 .2 9 0 1 4 .7 7 5 5 3 .6 3 3 7 .0 7 1 9 3 .0 9 3
1918 7 .2 1 6 1 .0 3 4 2 .3 2 1 6 .1 4 1 8 .8 9 7 1 5 .8 7 3
1919 4 6 .2 3 5 — 1 4 .9 6 1 4 1 .0 9 6 1 0 .6 3 9 8 1 .3 4 0
1920 5 2 .0 7 6 — 1 1 .9 7 3 7 7 .4 1 3 1 8 .7 0 8 1 0 0 .4 0 6
1921 2 3 .7 6 0 — 4 .9 5 1 2 5 .6 3 5 1 1 .2 4 1 5 3 .9 5 0
1922 5 9 .1 5 2 — 9 .5 5 0 7 9 .9 7 8 | 3 6 .7 6 4 7 6 .7 7 4
19 2 3 ; 3 6 .5 0 8 — 4 .9 9 4 2 2 .8 9 8 : 4 .3 8 6 5 7 .0 9 9
19241 8 8 .3 4 1 — 1 0 .8 7 0 5 5 .3 3 7 1 6 .9 8 9 7 0 .9 6 4
1925 2 2 .5 7 7 — | 3 3 .4 5 0 1 5 .1 6 9 2 .3 7 8 4 2 .1 1 9
1926 5 1 .5 8 9 j 8 .7 7 9 6 3 .8 9 1 1 1 .6 1 4 1 5 7 .6 3 1
1927’ 4 1 .1 1 5 ~ : 8 .0 2 6 4 5 .6 2 5 ) 8 .8 1 1 7 9 .9 8 8
Ceia ce frapează în prim u l rând, la citirea acestor cifre este
extrem a variaţie a producţiei dela am la an. E a se explică în p ri­
m u l rând prin secete periodice parţiale sau totale. Din nenoro­
cire, metodele de lu ptă îm potriva acestui rău, nu sunt n ici ela­
borate la noi, pentru Basarabia. Ceilalţi factori cari determ ină
cantitatea m ică şi calitatea slabă a produ cţiei se pot înlătura mal
uşor: prin în vă ţă m â n tu l agricol, în tre b u in ţa rea îngrăşăm intelor,
cu ltu ra m ai raţională şi m ai sistematică în vederea secetei, ame­
liorarea sem inţei, am eliorarea inventarului, şi pe deasupra tutu­
ror acestora şi pentru realizarea acestor m ăsuri, creditul eftin.
In tim pul celor zece ani scurşi dela unire, toate sforţările
s‘au cheltuit, m ai cu seamă, cu reform a agară. Credem că va în ­
cepe acum, perioada de am eliorare a agricu ltu rii; să sperăm că
toate organele, instituite în acest scop şi în p rim u l rând cam erile
de agricultură, îşi vo r da toată silinţa pentru scopul, în care au
fost creiate
Dăm m ai jos tabelele pe judeţe a suprafeţei sem ănăturilor şi
a producţiei agricole pe anii 1920— 1927, precum şi tabelele asu­
p ra im pozitelor agricole.
 Suprafaţa şi producţia agricolă
din Basarabia pe anii 1920-1927 pe
judeţe precum şi impozitele agricole
 34

Suprafaţa şi producţiunea agricolă

G R Â U S E O A R A

Suprafaţa Prod. în chintale Suprafaţa Prod. îu chintale

JU D E ŢE LE
în Media în Media
la T o ta l la T otal
hectare hectare
h a h. a

B ă lţi . . . . 53.201 9.96 529.881 12.547 .8.66 108.705

O a h u l................... 44.371 10.72 475.676 10.620 10.18 108.125

C etatea A lbă . . 186.735 6 96 1.299.021 34.480 5.48 188.910

Lăpnşna . . . 22.114 9.56 211 374 13.886 9.81 136,174

H o t i n ................... 41.431 10 91 451 881 24.333 9.07 220576

Is m a il................... 63.84 i 7 81 498.716 12.889 4.66 59.985

O r h e i ................... 23.425 10.91 255.678 1.706 10.26 17.507

Soroca . . . . 64.252 10.53 676 805 22.153 8.97 198.739

T ig h in a . . . . 71.661 11.28 808.568 16.688 9 38 165 595

Total . . 671.038 9.12 5.207.600 149.502 8.02 1.197.316

Suprafaţa şi producţiunea agricolă

G R A U S E O A R A

Suprafaţa Prod, în chintale Suprafaţa Prod. în ch in tale

JUD EŢELE
in Media în Media
Tota l T o ta l
hectare pe ha. hectare pe ha.

B ă lţi . . . . . 32.946 5,4 178.711 8.360 5,3 44 694

O a h u l................... 46.756 3,9 185.903 9.101 3,9 36.194

O etatea A lb ă .. 108.772 1,1 122.390 6.742 0.6 4219

Lăpuşna . . . . 27.353 4,2 115.985 12.467 6,6 81.183

H o t i n ................... 49.639 6,5 326.366 18.181 5,9 107.460

I s ma i l . . . . 46.633 3,2 152.867 2.265 2,7 6.163

O r h e i ................... 42.682 6,7 288.568 7.209 8,3 59.845

Soroca . . . . 60.585 4,0 247.735 20.830 3,3 70.188

T ig h in a . . 120 661 6,2 757.635 14171 6,0 85.160

Total . 536.027 4,4 2.376.059 99.326 5,0 495.100

 3 5 _____

a Basarabiei în anul 1920

0 K Z P 0 R U M B O V Ă Z

Supra­ Prod. în chintale Supra­ -’rod. in chintale Supra- Prod. în chintale

faţa în Media faţa în Media f a ţ a în M edia
la T otal la T ota l la T otal
hectare îectare hectare
h. a h a. h. a.

83 858 11.20 939.168 120.808 10.28 1.242.208 27.630 5.89 162.862

62.945 14.82 932.917 57.157 16.25 928.516 10.918 14.58 159 211

177.298 7.95 1.409.922 116 913 12.65 1.479.258 49.783 6.18 307.410

30.9u9 8.82 272.598 63 883 15.03 960.162 17.333 1208 209.383

79.383 10.68 847 874 72.561 9.67 701.484 10.643 9.86 104.944

91.727 7 89 723.634 29 626 15.00 444 390 7.165 6.34 45.465

49.394 11.66 571.234 69.443 16.58 1.151 018 24.891 1511 376.103

82.704 12.23 1.011.172 59.836 21.45 1.283.482 27.025 8.94 241.662

93.328 11.07 1.032.805 123 345 15.00 1.850.175 21 999 11.99 263.816

751.546 10 30 7.741.325 713.572 14.07 10.040.692 197.387 9.48 1.870.846

a Basarabiei în anul 1921

n u 0 V Z P 0 R U

Supra Prod. în chintale Supra­ Prod. in chintale Supra­ Prod în chintale

faţa îr Media faţa în Media faţa în Media
T otal T o ta l T o ta l
hectar B pe ha. hectare pe ha. hectare pe ha.

84.253 5,6 473.820 33.921 8,4 286 713 100.795 9,2 926.910

64.951 6,4 416.010 15.335 o,4 99.119 65.502 8.4 54.760

148.680 12 178.978 52.615 0,8 47.349 131.150 1,7 229.260

26.842 72 194.083 21.011 10,8 227.927 64.712 13,4 870.506

60517 5,0 303.675 17.493 5,1 89.469 83.022 8,5 706.683
71895 3,1 219 279 10.896 3,1 34.474 36.755 3,8 139.669
33.432 3,8 139.423 30.124 3,2 98.035 75.641 7,3 551.876
71.850 3,1 225 680 39 875 4,1 163.287 85.055 8,8 749.845
96.481 4.3 412.63R 27.991 2,7 77.747 105.764 11,0 1165.619

658.901 3,9 2.563.586 249 257 4,5 1.124.120 748.403 7,2 5.395.018
 Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anul 1922

G R Â U S E O A R A O R Z

JUDEŢELE In In In In In In
Suprafaţa capacitate greutate Supraîaţa capacitate greutate Supraîaţa
capacitate greutate
. _ ____ — _ _
-
Me­ Me­ Me­ Chintale Me­ Me |Chintale
Hectare die Hectolitri die Chintale Hectare dlVi Hectolitri die Hectare die [ Hectolitri
die

Bălţi 81.484 159 1.300 350 l 9 2 997 368 17.280 17.4 300.563 I 9 4 215 504 56 994 18 0 1 025 892 11.3 646.176
Cahul . . . . 44.054 15 1 665.213 11,6 510.219 4.041 15.4 62.228 11,0 44.618 98.969 19.4 1.918.610 12.4 1.211.026
Cetatea-Albă . 128.584 8,4 1.080.276 6,4 828.571 3.548] 11,1 39.088 7,9 28.027 102.639 16.4 1.642.224 10.2 1.028.032
Lăpuşna . . .. 17.032 14.7 251.378 11.3 192.806 14.278 137 195.568 9.8 141.223 54.7571 23.6 1.244.356 14.8 778.966
Hotin . . . . 62.047 11,6 719.745 8.9 552.044 22.510 12,8 288.738 9,2 207.026 50.826 188 985.809 11.7 598.441
I smai l . . . . 44.163 14,9 671.332 11.4 508.869 905' 6.9 6.305 4.8 4 351 79.189] 17.6 1.393.726 10.1 799.808
O rh ei,. . 79.623 12 b 1.001.496 9./ 775.157 15.4311 12.4 190.526i 9.1 141.752 49.744 19,8 985.809 12.7 633.052
Soroca . . . 46.794 14,5 680.462 11,1 518.512 4.821; 14,9 72.307, 10,8 52 062 62.000 15,1 931-290 98 610.950
Tighina . . . 69.853 19,1 1.329 559 14,7 1.031.737 7.877 21.5 169.726] 15 4 121.525 126.845 22,7 2.651.060 14.5 1.091.376

Total . . 574.634. 13,4 7.69P.813 10,2 5.915.283 90.691 14,6 1325.049! 10.5 955 088 681.963 18,7 12 748 944 11,7 7.997.828

O V A z P O R U M B

Bălţi , . . . 65.608 30.1 1.973.080 13,7 901.698 69.513 14,7 1.020.700

Cahul . . . . 10.751 26.5 285.702 12.1 130.566 51.585 6,1 309.432 -
Cetatea-Albă . 32.457 19.5 633.986 8,9 289.732 71576 4,6 332.057 —
Chişinău. . . 43.653 27.1 1-186.076 12.4 542.037 77.326 17,3 1.333.251
Hotin . . . . 32,927 f>0 \ 674.671 9 3 308.325 67.876 196 852.578
Ismail. . . . 13.717 22,4 307.287] 9.9 135.821 54.623 4,2 228.91 9
Orhei . . . . 39.974 29,6 1.186.466 13.1 524.418 67.982 12,' 861.145 -
Soroca . . . 35.000 21,1 739.669j 10.2 358.000 64.060 15 6 1.000.606 -
Tighina . . . 38.590 27.3 1.056.247 12,6 485.874 128.872 15,5 1.738.712

Total . . 312.677 25,7 8.043.184 11,7 3.676.441 652.853 11.7 7.677.450 — -

 Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anii 1923-24
G R Â U S E O A R Ă

J U D E Ţ E L E 3
Suprafaţa In capacitate In greutate Suprafaţa In capacitate In greutate

Hectare Med.ha Hectare Med ha Chintale Hectare Med.ha Hectare Med.ha Chintale «! '
B ălţi...............................................
Lanul . .......................................
94.96»! 15.7 1.487.492i 11.8 1.123.056 10.916 15.7 171.247! 11.5 125.695 c o
44.300 13.7 607.066 10.5 465 619 2.0311 14.5 29.435 10.6 21.603
242.998 15.9 3.397.560 12.5 2.667.084 31.420 9.6 305.573 7.1 222.822
70.079 16 1 358.972 12.0 844.881 26.935 16.8 452.610 12.3 332.215 C4
30.470 11.8 675.344 8.9 271.383 11.654 12.9 150.367 9.5 110.670
54.210 12.4 1.588.611 9.9 535.308 2.905 16.1 46.775 12 1 34.987
92.984 17.0 783 279 13.2 1.227.996 6.170 *-■.7 41.428 4.8 29.662
49.889 15.7 1.126.509 12.7 632.889 3.501 14.4 78.885 10.9 59.952
119.777 11.5 1.380.701 8.9 1 065.901 20.645 10.0 206.450 7.5 149.469
T o l a l ......................
769.682 14.8 11.403.634 11.5 8.834.117 118.177,1 12.5 1.480.768 9.2 1.087.675

Bălti 155.877 7.9 1 236.788 6 10 931.902 15.950 7.7 122.288 5.4 86.090
C a h u l .......................................... 59.224 2.5 145.463 1.6 96.092 6.631 1.9 12.535! 1.2 7.972
Cetatea A lb ă .................................. 111.882 2.6 219,227 1.8 203.615 4.479 4.2 18.219 2.8 12.769
C h iş ln â u ...................................... 67.386 6.7 156 026 5.0 335.427 15.997 7.4 18.778 5,2 8.753
Hotin.......................................... .... 70.658 8.5 603.216 6.3 445.776 20.369 9.2 118.219 6.4 129.937
I s m a i l .......................................... 71.644 3.1 224.197 2.2 158.765 1.405 2.8 3.995 1.7 2.472 CN
O o r h e i........................................... 110.893 6.8 739.718 5.0 554.048 1.723 7.5 87.385 5.4 63.266
Soroca ........................................... 93.298 6.9 641 056 5.0 472.016 6.(03 5.0 30.207 3.5 21.205 fTi
T i g h i n a ...................................... 113 553 5.4 614.956 4.0 450.241 17.582 7.6 132.866 5.3 93.006

T o t a l ..................... 854.415 5.8 4.952.627 4.1 3.650.882 100.139 7.2 713.503 4.9 499.470
 Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anii 923-24
0 R z O V Ă Z P O R U M B

1 ' 0
JU D E ŢE LE Supra­ Supra­ Supra­
In capacitate In greutate faţa In capacitate In greutate In capacitate In greutate
faţa faţa O
M edia M edia M ed ia M edia M e d ia M edia «s
H ectare H ectare C h in ta le H ectare Hectare C h in ta le Hectare H ectare C h in ta le
ha- ha ha. ha. ha- ha.

Bălţi . . . . 106.379 15.5 1.046.612 9.6 1.020.899 37.483 23.1 866.323 10.6 398.508 60.462 20.0 1.219.925
Cahul . . . 111.888 10.1 1.130.696 6.1 673.895 15.343 10.1 181.524 5.1 77.692 49.353, 13.3 659.291 CO
Cetatea A lb ă . 148.969 9.3 1.376.177 5.9 880.753 41.112 13.1 536.411 6.0 248,895 95.412 9.5 906.414
Chişinău . . 36.515 9.9 361.475 6.2 224.476 29.913 14.1 420.678 6.3 189.726 62.236 8.2 510,335 cs
Hotin . . . 36.512 10.6 388.962 6.9 253.602 16.695 11.1 183.765 4.9 81.591 95.728 15.6 1.466,876
Ismail . . . 92.156 11.4 1.046.024 7.1 646.445 14.788 9.9 147.484 4.6 67,547 37 253 22,0 819.610
Orhei . . . 50.559i 16.1 814.983 9.8 495.509 36.715 16.6 611.394, 7.2 264.122 82 854 17.5 1.449.945 Ol
Soroca . . . 56.893 12.5 712.846 7.7 436.974 34.305 14.1 505.109 6.6 227.804 51.913 21.9 1.136.892 oo
Tighina . . 122.918, 11.6 1.426.010 7.3 901.238 20.727 15.0 310.905 6.9 143.016 115.713 11.2 1.292.588

Total . . . 762-789] 11.7 8.903.785 7.3 5.533.790 247.079 15.2 3.763.593) 6.9 1 698.901 648.924 14.6 9.461.877(1

Bălţi . . . . 94.705 6.9 650.290 4.1 388.228 30.46111 4.4 133.512, 1.8 56.609 74.934] 12.5 942.805 10.0 750.472
Cahul. . . . 116.763 4.6 535.453 2.5 289.144 21.880 4.6 99.610 1.6 35.561 67.143 10.5 705.022 8.3 561.197
Cetatea Albă. 188.135 43 801.385 2.3 437.556 61.959 4.9 300.689 2.0 125.989 168.103 5.7 966.356 4.5 769.219
Chişinău . . 44.881 5.8 258.329 3.1 141.564 26.043 6.7 173.482 2.7 70.781 66.005 14.8 979.069 11.8 779.338
Hotin . , . 52.585 5.4 286.099 3.2 169.084 15.550, 6.1 109.699 2.8 43.989 76.523; 10.0 765.230 7.8 609.123
Ismail . . . 104.763 6.8 714.825 3.6 373.158 3.742 3.8 142.248 1.5 5.671 50.856 16.0 820.228 12.8 652.901 CM
Orhei . . . 35.196 4.5 158.460 2.5 89.054 23.433, 5.3 125.208, 2.0 47.078 57 013 15.8 901.579 12.5 717.656
Soroca . . . 40.064 3.9 155.081 2.2 312.619 16.283 3.4 51.705] 1.4 24.405 43.509 10.6 456.844 8.3 363.647 cn
T igh in a . . . 101.826 5.4 552.332j 3.1 89.481 19.000] 3.9 74.519, 1.5 28.615 88.688 8.5 761.828 6.8 606.415

Tota! . . 778.921 5.3 4.112.254 2.9 2.289.868 218.351 5.0 1.082.672: 2.0 438.697 692.776 10.5 7.298.961 8.3 5.809.968
!
Suprafaţa şi producţia agricolă a B asarabiei pe anii 1925 şi 26
G R i u S E O A R Â

J U D E Ţ E L E 0
Suprafaţa In capacitate In greutate Suprafaţa In capacitate In greutate
a
.......... 1
Hectare Media Hectolitri Media Chintale Hectare Media Hectolitri Media Chintale <

B ă lţi............................................... 148.250 2.0 387.2331 1.8 267.578 17.913 2.9 52.126' 1.9 35.446
C a h u l .......................................... 44.921 1.3 59.838 1.9 46.674 3.119 2.3 7.429 1.5 4.903
Cetatea Albă. .............................. 175.663 5.4 956.514 4.1 720.255 18.993 4.5 86.144, 3.3 82.713
C h iş in ă u ...................................... 58.574, 2.5 151.519 1.9 112.276 11.609 4.7 55.145 3.2 38.877 CM
Hotin . ...................................... 53.405 6.1 329.962 4.6 245.822 17.364 9.8 171 328 6.9 120.101
I s m a i l .......................................... 59.202 10 3 613.4471 7.8 461 926 1.640 9.4 15.418 6.5 10.793
Orhei.............................................. 65.5051 31 204.088 2.2 154.086 5.755 6.2 35.857. 4.4 25.781 CTi
Soroca .......................................... 73.892 2.5 192114: 1.8 131.017 8.741 2.5 22.396 1.8 15.789
T i g h i n a ...................................... 101.646, 1.5 152.614 1.1 113.187 10.120 2.8 28.510) 1.9 20.100
1
T o t a l .......................................... 781.064 3.0 3.047.3291 2.8 2.257.721 95.260 4.9 474.353 3.5 334.503

B ă lţi............................................... 71.711 — — 8.4 602.882 4.278 -- — 8.6 36.805

C a h u l .......................................... 43.722 — — 8.2 360.667 4.489 — — 9.5 42.762
Cetatea A l b a .............................. 177.203 — — 7.3 1.295.604 23.131 — — 6.7 155.476 CD
C h iş in ă u ...................................... 37.597 — — 8.6 324 468 7.524 :.îj j— :l _ 11.2 84.620
H o t i n .......................................... 60.138 — — 10.7 616.476 26.124 _ __ 12.7 33.248
I s m a i l .......................................... 7 080 — — 6.0 429.270 5.737 _ . _ 4.1 23.920
O r h e i ........................................... 55.975 — 8.1 454.796 3.145 _ _ 12.4 38.958
Soroca .......................................... 53.770 — — 8.5 456.596 9.481 _ ' _ 7.8 73.798 O l
T igh in a .................................. 76.014. — — 7.6 588.239 9.147 9.7 89.080
T—H
T o t a l ..................... , , . . . 648.270 — - 7.9 5.158.998 93.056 - 8,4 877.903
Suprafaţa şi producţia agricolă a B asarabiei anii pe 1925 şi 26
O R Z O V Ă z P O R U M B

JUD EŢELE Supra­ In In Supra­ In In Supra­ In In

faţa capa citate greutate faţa capacitate greutate îaţa capacitate greutate
IO
Hectare Media Hectolitri Medla|Chintalej Hectare Media Hectolitri |MediajChintale Hectare Media Hectolitri Media Chintale
04
B ă lţ i................. 100.952 1.7 181.047 0.9 91.429 27.608 30 57.354 0.7 22.024 96.304 14.8 1.430.726 11.8 1.138.858
Gahul . . . . 77.908 2.0 157.602 1.1 91.252 10.810 1.7 17.758 0.8 6 588 78.265 1.9 155.275 1.5 123.599 05
Cetatea Albă . . 148.495 3.4 505.156' 2.0 301.073 43.093 3.3 159.817 1.5 67.123 148.274 4.2 629.581 3.9 501.146
Chişinău . . . 34.544 2.6 90.706 1.5 54 061 17.100 3.0 57155 1.3 22.929 79.313 5.4 435.280 4.8 346.483
H otin ................. 39.827 5.0 225.864 3.5 141843 17.155 7.3 125.297 2.8 48.114 89.556 10.0 895 560 7.0 712.866
Ismail . . . . 133.397 8.0 1.198.463 5.4 726.269 10.873 7.4 81326 30 33.506 58.326 8 b 498.571 6.8 396.863
Orhei.................. 19.489 2.8 55.813 1.6 31.869 15.016 2.8 43 381 11 17.439 62.042 8.8 548.431 7.0 436.558
Soroca . . . . 42.130 1.1 49.467 0.7 30.026 15.898 2.2 35.020 0.8 13.903 49.015 10.5 535.866 8.7 426.502
Tighina . . . . 83.911 0.9 82.455 0.5 49.143 11.436 1.4 15.653 0.5 6.277 102.H78 1.0 162.111 1.2 129.046

TO TAL 680.653 3.7 2 646.573' 2.2[ 1.516.965 168.988 3.7 592.7611 14 237.893 763.473 ! 6.0 5.291.344 5.5 4211.910

B ă lţ i................. 44.296 — 13.9 618.U22 11.184 — -- 14.2 158.844 141.816 — — 18 2 2.579.703

Cahul . . . . 65.825 — 12.8 846.020 3.097 — 11.2 34 686 74.791 1 — — 180 1.346.630
Cetatea Albă . 137.663 — — | 10.5 1.445.502 24.866 — 10.7 265.731 117.941 — _ 28,5 2.751.890 UJ
Chişinău . . . 32.087 i - — 14.6 470513 11.543 — 12.6 145.861 80,356 — 19.8 1.594.552
H otin................. 35.575 — 9.8 332.264 13.99J 1 — — 13.6 191.178 88.464 — 17.2 1.534.201 04
Ismail . . . . 100.080 — 8.4 849.930 3.95C — — 6.3 25.005 45.951 — — 14.2 660.289
Orhei . . . . 17.095 -- — 11.2 192.756 12.224 — -- 12.8 150,460 88.412 — — 21.3 1.880.304
Soroca............... 31.623 1 — — 10.3 327.846 12.263 — . 10.7 131.681 58.194 — — 164 936.440 m
Tighina . . . . 90.135 L ~ „. 13.9 1.260.315 5.496 I 10.5 57.998 109.219 — 22.7 2.479.145

TO TAL 554.379 1 _ - 11.4 6.389.174 98.622 - — 11.7 1.161.444 805.156 - - 19.5 15.763.154
 Suprafaţa şi producţiunea agricolă a Basarabiei în anul 1927
Grâu de toamnă Grâu de primăuarâ Secară de toamnă Secară de primăuarâ Orz de toamnă Orz de primăuarâ j

sa Producţiunea g
03 Producţiunea
3
Producţiunea g r ­
as Producţiunea
ca
la" Producţiunea g
ai Producţiunea
judeţele os Cre
8 i-
S
as re re as rere ca rere o3 re re
u .5 SS t- «4 r. oo B tri £ »<o
o. s s P4 _£
o®« O, _o
0 "<
o
L
> Si o o) £L s i Da _E
3 ~£ Totală P Totală 3 Totală 3 Totală 3 Totală D — r Totală
cc JSJ2 m J2 CC S re CC cc SiS GO 1 ■S re
Htctar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale

Bălti . . 70.994 7.3 515.593 2.6«8 7.1 19.071 10.929 10,4 113698 206 9.8 2.019 77.368 8,2 638.125
Cahul. 14.480 6,1 87.944 27.76(1 58 163.771 1.941 7,1 13740 1.450 7.0 10.150 3! 3.0 14' 86.226 7.3 630.464
Cet.-Albă 87.500 4,7 415.270 28.872 3.1 90.53! 6.520 4.0 32.292 101 5.2 525 5.608 4,11 27.652 219.785 4.1 911.757
Lăpuşna 42.421 7.3 310.353 15.454 6,6 103.948 12.091 7,' 86.274 1.466 7.2 10.610 27 78 212 40.140 9,7 270.126
H olin. . 40.890 11,9 483.959 4.704, 7.8 36.871 24.297 10,1 262.007 225 8.2 1.867 36.975 8.4 312.368
Ssmail . 24.007 0,7 160.618 24.042, 5.1 122,841 5.492 5,3 29.300 1.455 3.1 4.545 95.946 4.4 426.871
O rh ei. • 69.879 5,5 382.001 5.173 4,4 23.044 9.100 8,8 80.524 8ti 12,0 1.085 19.704 6.5 129.524
Soroca . 61.828 8,2 507.202 5.659 7.8 44.301 8.551, 8 0 68.381 5 4.0 20 lt!) 7,5 899 39.188 8.1 316.158
T igh in a. 63.644 5,2 330,324 16.430 6.2 101.991 12.063 4.0 55.794 222 4.1 920 70 4.0 280 92.909 6.5 610.381
Total. . 476.366 6,7 3.205.264 130.788 5,4 706.401 90.979 8,(1 742.015 3.675 6,9 26.111 7.400 34.813 708.241 5,9 4.242.774

O V A Z P O R U M B

Bălti . . 35.402 8,0 283.955 95.7641 9.0 861.871

Cahul. . 6.638 7.4 49.667 87.487i 12,0 1.049.844
Cet.-Albă 19.820 5.1 101.332 140.295 9.0 1.262.655
Lăpuşna. 13.441 6.5 88.442 ; 62.633 5.0 313.165
Hotin . . 15.021 9.1 13.669 77.093 13.0 1.002.20'
Ismail . 4940 4.2 20.854 73.5471 15.0 1.103.205
Orhei. . 13.765 6,7 92.718 78.755 8.0 630.040
Soroca . 14.338 8.6 123.497 57.780 20.0 1.155.801
Tighina . 5.833 5,1 29.863 103.335 6,0 620.010
Total. . 129.204 6,2 804.007 776.699 10,2 7.998.804
 impozite. pe proprietăţile agricole din Basarabia, pământ arabil pe anul 1924
P ână la 5 H ectare Dela 5 —10 H ectare D ela 10—50 H ectare

No. proprie- !

No. proprie­
No. proprie­
JUD EŢELE V en itu l Venitu l V en itu l
întinderea întinderea

tarilor

ta rilo r
fntinderea

tarilor
im pozab il im pozabil im pozabil

H ect. £ Lei B. H ect. z. Lei B. H ect *E Lei B.

< <

B ă l ţ i .................... 47530 139238 87 28.008.049 - 10725 109847 83 23.617.770 — 2801 39387 33 7 962.081 —

O a h u l .................... 28681 104297 07 19.310.88t - 7180 71466 49 9.913 980 - 4103 73031 45 14 716.869 —

Cetatea A lb ă . . 44394 149873 47 28 654.750 - 22050 158609 62 30 319.502 - 11201 198171 55 39.962.441 -

Chişinău . . . 52383 123179 £8 28.077.330 - 6803 44526 45 10 399 S90 - 1442 19407 09 4 697.944 -

H otin . . . . 81520 213801 03 57.001.790 — 6633 43941 49 10.990 604 - 828 14156 12 3.800.456 -

Ism a il . . . . . 15888 41150 03 8.279 179 - 11270 82290 47 10.902.730 - 10368 155310 02 32 115205 -

O r h e i .................... 60414 161144 34 35.391.740 - 4845 34998 01 6.710.161 - 1323 23777 11 5 044 648 -

Soroca . . . . . 72029 198339 74 42.677.291 - 21055 126811 71 27 449 548 - 3060 37233 •"6 8.071 386 -

T ig io a .................... 23129 100620 40 24.273.187 - 10854 123756 99 27.003.191 — 7308 107087 87 23.810 376 -

T o ta l . . . 425868 1231045 91 27.2937.202 _ 11352i 776255 00 163 313.002 _ 42434 607502 70 140.241.416 _

• I ^ ' y ’■«
 H cc O 9 to
oi' ° tr
S' ° B •£
E
P o
p: a
t-3 8K o
o 13 a
C-
-H
a
a
a

ro N o . proprie­
00 to tarilor
210

Ot
247

209

ro
298

121

235
O' CU 4 01
<1 05 CD to o
O
to
0 l- l IO to IO to CU
ro — 05 cu cu CC
05 ^3 to CD 4 O I
4 ©. cu 00 CD CU *-
05 4 to CD Ol CC CD CC tO
o*
123

O* CU 05 05 CU o
4 4* O 0 CD 01 4 Arii
4 w
4 CC 05 cu 00 4 Ol <9
4 .7 16 .2 5 2

4.856.030

4.995.555

O
cn 0 O U3 0 B <i
co to 01 O O 01 ®
0 OO -0 <1 CU 01 o p
»—* CD <1 4 01 cu
05
O*
Oi
05 00 CO 00 00 £ s-'
£ Ol -a 0; 4 2; &
M 1 1 1 1 1 I I | |

(Urm are)
No. proprie­
CU tarilor
cu 4* Oi 1—1 cu cu cu
CD to »—
1 CD tc 0 cu 4
a
to
“O CU CU <—1 to CU
00 ©. CU CO O 44 c, CD 01 O D
to -v3 ac eu ©5 O- rvo
ro to -vj cu 00 ®5 >
—1 05 05 O'
>-- Oi 0 to LO 0 ro cu O' o
0 to CD O CD O 01
05 Ol 4 >
— 05 00 CD CD CU A rii
cn
0. 00 ro l— l 4* CU 05
05 l— l 00 4^- 01 ,— L CO 05 Oi B <
05 ao CD tu­ to to CD TJ O
IO ^3 Oi 05 to CD Ol 4 IO O D
co Ol CU CD 4 OO 0 to OO 0
05u
C OO OO -0 <1 —J CU to
to •— '■ 00 4* C 0 <4 ►
— * CD o* £.
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a»
00 4* CD 05 cu 00 05 <1 4 05 N o. proprie­
4 ^3 05 C“. CD O 00 O ^3
»— Ol O- CD 00 to -^1 co >
— * 4- tarilor
1 4 CD 4 CC 10 00 to CU CU
CC CU 00 LO Ol 05 4 00 to
CC
CU CU to cu to Oi to 4 M
Ol 00 00 H-1 CD to 05 00 CO
ac CU CD Oi Ol CD Oi 4 cu a
— j 4
O O
O 4
i—
05 Oi
•^3 —1
CO c_
0
CD 00 Cl
CC CU 05 4 CL 0 05 00 —J
*0 ^3 Oi 01 iO co 4 OG CD Ar i i O
Cc CD <1 CD •O *— 4 Oi O a
05 — B
00 00 Ol 05 -O Oi 00 a
-a 05 CU CD 4 CD J- O 4* 05
ac 00 00 4* 00 >—1 C5 05 00 Oi B <!
05 05 0 -3 C U 00 05 CU 00 ►
a »
O' Oi C D CD 0 1 <— 00 00 o p
_ to 00 05 4* 01 CD 4 CU g S-'
Oi to 0 5 1—1 4* to tc r- cu 0
c to O O -<I C D 0 01 O 05 cu s: “
I I I I CC

£t
Impozitul pe proprietăţile agricole din B asarabia pe anul 1924
Fâneţe şi Islazuri Grădini de legume L iv e z i de p o m i fru c tife r i

' ' i
CS «î cîl V E N IT
JU D E Ţ E L E V E N IT $ . «1
v e n it
în tindere
■5 ^ în tindere întin d ere .• "u
O uO impozabil o impozabil impozabil
Z c. ™ Z O.—
o *- o *- O
l-l “
o. c O. ’c L e i B O. Hect. c L e i B.
Hect. L e i B Hect. C

B ălţi. . . 30688 59188 57 11 612.145 _ 33 159 09 81.022 - 997 1287 27 341.999 —

Cahul . . 2789") 72325 62 10 087.761 — 96 181 28 45.048 - 2 4 50 1X 8 -

Cetat -A lb ă 53485 143487 65 29.767.680 - 290 348 90 103.215 - 1753 900 59 214449 -

Chişinău . 38332 48716 37 5.744 518 .- 165! 220 39 182 175 — 11948 6991 30 2 551.753 —

H otin . 28590 2855 9u 4.256.734 - 767, 503 26 249.238 - 9556 3972 55 2.066.040 -

Ism ail . 33:-9 10554 88 2.726.957 - 180^ 2875 26 501.323 - 71 66 42 14 777 —

Orhei. . . 29292 31683 78 3.714.339 - 883 388 30 176.788 — 8337 4861 90 2.156.691 —

Soroca . . 13443 12770 49 18.769.549 — 1026 920 24 306.785 — 977 698 37 238.177 -

T ig h in a 40154 80701 13 15 533.147 - 267 159 94 79.359 — 5612 7371 46 3 168.215 -

T o t a l. . 265218 462284 39 85 312.830 — 5329 5716 66 1.724.953 - 39.253 28.15 16 10.753.181 -

 (Urm are)

V i i Păsi u r i în exploatare A lte p ro p rie tă ţi a g ric o le

proprieta­
proprieta­
proprieta­
V E N IT V E N IT V E N IT
JU D E Ţ E L E în tin d e re în tin d e re în tin d e re

rilor
N o.
rilor
impozabil

No.
rilor
l m p o z a b il im p o z a b i l
No

fl ’5 L e i B. Hect. a L e i B.
H«rct. <3 L ei B. Hect. c <1

978 61 331 976 4 9 — 3.90,i — 545 2468 29 509.080 —

Bălţi . . 1823

Oahul . . 11814 7198 13 2.411 060 _ 131 201 — 31.410 — 1825 584) 26 1.154 700 —

O et.-A lb ă . 6945 31 7.345.744 171 181 li 37 804 - 6655 3161 41 796.925 —

30412

Ohişmău . 21276 27 9 028 985 501 363 9< 72.786 — 79 194 36 168.930 —
31047

75 370 120 58 ) 57 1.449 408 _ _ _ _ — _

Ism ail . . 8241 6041 32 2.316.860 - — 14 1027 55 7 970 479 —

5.937 928 — — — — — 7 394 30 32.050 —

O rhei . . 14172 1o302 02

S o ro ca . . 414 30 186.157 — — — — — — — — —
502

6 322 325 1 6 01 9.015 — 675 1039 75 388.653 - —

T ig h in a 21529 13580 55 !-----------

33.881.40;> — 928 1341 63 1.604 323 — 9800 14125 92 10 970.817

T o ta l . . 122541 76710 26

J
Impozitul pe proprietăţile agricole din B asarabia pe anul 1924
— — = ---------- ------------------------- •
Totalul proprietăţilor agricole pentru cei care aomicniaza Totalul general ai pământurilor arabile
in străinătate şl a proprietarilor agricoli

p rop ietarilor
propietarilor
•

propietarilor
JUDEŢELE în tin d e re a
V en itu l
întind erea
V en itu l
întind erea
V e n itu l
N o,

N o.

N o.
impozabil impozabil impozabil

Ani
Hect. L ei B. H ect. □ Lei B. H ect. = Lei
< < B.

B ălţi . . . 34.090 64.090 83 12.880.122 — 3 217 68 49.660 _ 101.522 487.928 __ 99 461.425 __

Oahul . . 41.763 85.750 79 13.681.059 - 328 241 32 34320 — 81.901 370.660 - 68 199.195 -
Cetat. A lb ă 92.766 165.024 78 38 265.817 - 8 79 22 16 076 — 170.990 730.232 — 148.904. 27 —
Lăpuşna . 82.072 77.762 62 17.749.147 - 6 690 76 193.640 — 142.853 299.533 — 69.406 072 -

H o ti n . . 39.034 9.913 03 8.021.790 - 36 1898 19 483 857 — 128.260 309 483 — 87.202 310 —

Ism ail . . 13.467 20.538 43 13 530.396 - 4 56 75 14.188 — 51 30a 336.140 - j 78.365.545 —

O rhei . . 51.691 47.630 30 12.017.796 — 5 297 77 68.900 — 119,633: 323.014 _ ! 71.497.413 -

Soroca . . 15.948 14.803 40 2.600.668 - 15 365 50 106.346 i - r ' 112.366 403.809 — 86.410 536 - j

T ig h in a 71.238 102.858 84 26 500.714 — 4 10 45 C 5.675 — 118.781 486.263 — 112 365.656 —

TO TAL 443.069 588.373 02 144.247.509 — 407 3.857 64 97.266 — 1. 927.588 3.747.092 — 822.112.659 -
Impozitul pe proprietăţile agricole din B asarabia pe anul 1924
S O Ă Z U T E D I N I M P O Z I T
'Suma totală
P entru sa rcin i ipotecare Pentru v e n itu ri m ici
a impozitului
• aşa cum iS o
ca — o
rezultă din suma totaia

ntul H care a
scăzui

cultivă s in g u ri
Impozi

il până la 2 0 0
p ro p rie ta rilo r
£ o
ca Venit
J U DE Ţ E L E recapitulaţia S
ca io ai a

v e n it
generală a o impozabil scăzămintelor
3 £ au
matricolei aj

Lei B. Lei B. Lei B. I E® Lei B. Lei B

B ă l ţ i .......................................................... 20.149.442 20 — — 59.964 53.596.800 — 2.680.738 20

C a h u l ................. 13.956.694 72 - — — - 36.343 36.573.903 - 1.204.127 19

Cetatea A l b ă ......................................... 29.727.863 - 5.715 — 1.143 — 24.190 49.642.682 - 2.482.134 10

C h iş in ă u ..................... ............................. 13.965.561 67 — - — - 52.891 40.822.607 — 2.045.757 —

Hotin . ....................................................... 17.191 610 40 — - - - 85.114 67.422.858 — 3.145.580 04

Ismail . . . . .................................. 15.805.956 60 — — — - 15.282 16.139.936 — 913.341 20

O r h e i .......................................................................................... 14.397.842 — — - — - 62.728 43.729609 - 2.089.019 05

Soroca ......................................................................................... 18.052.991 84 14.900 - 2 980 — 87.163 74.114.188 — 3.515.762 91

T ig h in a .................................................................... 22.845.426 81 — — — — 42.233 45.408.325 - . 2.132 909 10

T o ta l . . 166.093.389 27 20 615 4.123 464.811 427.450.908 20 209.368 79

i
 48

SCÂZflMIIITE Din IMPOZIT PENTRU SARCINI FAMILIARE

SU M A S C Ă Z U T Ă CU: Suma Totală

JUDEŢELE a Scăză-
10»/ 14»/ 16°/ 18»/ 20%
mintelor
L e i B. 1 L e i B. L e i B. L e i B. Lei B L e i K.
i

Bălţi . . 509220 — 496568 — 340355 - 41675 — 551 _ 1388309 —

Cahul . . 248695 90 328495 08 276290 85 45603 38 1969 40 901054 61

Cet. Albă 483766 - 811329 40 809602 50 540085 60 23428 30 2368211 80

Chişinău . 346331 97 392254 66 285869 64 54209 10 2347 10 1081012 47

Hotin . . 545579 22 578125 51 407931 71 63559 52 2974 50 1598170 46

Ismail . . 396740 - 468401 - 477241 50 116538 12839 50 1471760 -

Orhei . . 299103 17 354062 551 294088 78 150134 - 9408 15 1106796 95

S o ro ca. . 424581 93 489779 J 382836 57 132616 15 30669 83 1460484 28

Tighina . 478662 -1 648762 4o; 777933 - 154298 — 21507 — 2081162 40

| 1
Total . . 3732681) 49 4567778 4052149 55 998718 75 105694 78 13457021 97
40-

1
ral al Scăză-

a impozitelor
Total Gene­

Suma totală

Totalul Impozitului rămas repartizat pe casă

mintelor

rămase

JUDEŢELE
S T A T J U D E Ţ COMUNE

L ei B. L e i R. L e i B L e i i; L e i K,

B ă lţi. . 4069107 _ 16080236 20 9663380 95 4010603 03 2406351 22

Cahul . 2105182 - 11851512 72 7200379 04 2906958 35 1744175 33

Cet. A lb ă 4851488 90 25876374 10 14955527 2 6199696 37 3721150 71

Chişinău 3126769 47 20848792 £0 6545694 18 2669769 98 1623327 04

Hotin. . 4743850 50 12447849 90 7506093 30 3091062 56 1850704 04

Ismail . 2385101 20 14420855 40 8051501 20 1530*21 80 3838932 40

Orhei. . 3195816 - 11202026 - 6746994 42 2784394 68 1670636 90

Soroca . 4979227 19 13073764 65 7865394 45 3945009 50 1953360 70

Tighina 4214071 50 18631355 34 1119422 99 4652347 04 2785778 31

Total. . 33670513 76 132422875 51 79729195 55 31100263 31 21593416 65

1
1
 49

Este evident din cifrele şi datele de m ai sus, că agricultura

din Basarabia a fost în suferindă. Dar orice om de bun sim ţ îşi dă
seama, că după reform a agrară de pe o parte, şi sub influenţa fac­
torilor m ondiali de depreciere a producţiei a grare şi a proprietăţii
rurale, aceste suferinţe erau inevitabile. E le nu se pot înlătura
decât prin intensificarea conştientă a m uncei şi a producţiei,
prin toate m ijloacele şi puterile. E vident că se resim te m u lt şi e-
poca de tranziţie şi de adaptare de la agricu ltu ra m are la a gricu l­
tura m ică şi m ijlocie, a cărei prim efect este în m u lţirea vitelo r de
tracţiune şi altor anim ale, hrana cărora, destul de însemnată, nu
se calculează în tabelele statistice, ca şi am eliorarea hranei m u n­
cito rilo r agricoli, care trec dela consum ul păpuşoiului la grâu.
Ceia ce este im portant, cifrele de m ai sus demonstrează, că
în epoca postbelică şi postrevoluţionară, cu schim barea radicală a
orga n izării de stat, a în tregei vieţi politice şi sociale, a în tregei
orga n izări de proprietate şi producţie agrară, agricultura în ge­
nere privită în Basarabia, nu numai că n’a scăzut cum susţineau
p rotivn icii reform ei agrare, ci se desvoltă şi pe nouile baze va
propăşi.

4
C R E Ş T E R E A VITELO R
 C R E ŞT ER EA V IT ELO R

Una din ocupaţiile principale, ale popu laţiei Basarabiei din

toate tim purile, a fost creşterea vitelor. Im ensă înainte de 1870, de
la acest an ea decade gradat, din cauza în tin d erei agriculturei. In
tot tim pul războiului, nevoile lui, trecerea pe aici a im ensei can­
tităţi ele trupe, a m icşorat în m od însem nat cantitatea de vite
din Basarabia. T ru p ele Ruseşti părăsind Basarabia în 1918, au
lăsat aici o cantitate de vite (în special cai); însă lipsa de nutret
şi adăposturi în iarn a grea a distrus din ele o cantitate imensă;
toate drum urile Basarabiei erau plin e de oase de vite, pierite de
frig, foame şi boli.
Desigur că schim barea condiţiilor p rop rietă ţii rurale, prin
în m u lţirea gospodăriilor, m ici şi distrugerea celor m ari, anii
buni sau răi, au influenţat asupra calităţii şi num ărului vitelor.
Desigur vitele de lu x mare au scăzut în număr.
In schimb vitele de tracţiune şi gospodărie, de calitate bună,
s'au înmulţit. In această privinţă încercările şi ajutoarele zooteh­
nice au găsit în gospodarii din Basarabia, buni şi pricepuţi eres-
cători de vite, pe care le în grijesc cu dragoste.
D in alăturatele tabele se vede mişcarea num erică a vitelor
din Basarabia pe anii 1919— 1926.

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M E S T IC E D IN B A S A R A B IA

V ite
Anii Cai Oi P o rci
cornute

1900 365.871 662.048 1.642.850 309.373

1905 377.441 583.088 1.471.591: 303.330
1909 415.357 537.533 1.334.671 403.198
1916 503.741 725.467 2.213.93l'| 507.697
 54

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M E STIC E D IN B A S A R A B IA
în anul 1919

J U D E LE Ţ E Cai Boi Oi Capre P o rci

Bălţi. . . 45.112 76.665 205.064 2.556 50.852

Cahul . . 32.535 45.130 198.469 2.692 27.553
C e t.-A lb ă . 85.968 110.598 342.203 1.402 56.263
L puşna . 20.861 76.643 108.3«9 1.432 30.965
H otin . . 49.183 83.129 125.917 631 43.476
Ismail . . 42.443 34.345 117.209 679 34.366
O rh ei . . 31.705 73.018 93.622 3.831 35.577
S oroca. . 46.973 95.906 157.274 842 36.289
Tigh in a . 47.899 76224 245.828 1-648 30.437
T o ta l. . 402.679 662.958 1.593.925 15.714 345.778

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M E S T IC E D IN B A S A R A B IA
în anul 1920

JU D EŢELE Cai Boi Oi Capre Porci

Bălţi. . . 34.888 79.944 251.819 3.385 47.606

Cahul 36.279 40.786 226.313 3.383 33.338
C et.-Albă . 92.352 118.471 361.501 • 745 75.930
Lăpuşna. . 23.252 80.743 114.602 3.325 66.040
H otin . . 49.778 87.349 125.332 1.145 45.902
Ismail . . 32.928 29.555 109.625 454 19.697
O rh ei . . 32.569 64.737 94.932 3.618 40.312
S oroca. . 49.565 83.194 165.676 1.487 40.857
Tighin a . 48.097 73.303 325.705 1.881 60.513
Ţ otal. 408.015 657.882 1.775.505 42.182 430.195
 55

N U M Ă R U L A N I M A L E L O R D O M E S T I C E D I N B A S A R A B IA
în anul 1921

J U D E ŢE LE Cai Boi Oi Capre P orci

Bălţi . . 39.906 94.832 293.650 2.327 58.405

Cahul . . 29.466 49.440 228.638 1.941 37.333

C e t.-A lb ă . 78.994 104.012 332.032 662 72.033

Chişinău . 36.221 84.375 231.244 3.413 70.960

Hotin . . 52.135 77.178 180.781 1.881 52.016

Ismail . 30.904 35.785 135.125 924 30.485

Orhci . . 31.188 64.287 113.366 3.174 44.278

Soroca. . 74.310 92.692 313.714 2.013 52.931

Tighina . 55.140 59.398 351.812 2.783 54.693

T o t a l. . 428.263 661.901 2.180.363 19.091 473.144

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M E S T IC E D IN B A S A R A B IA
în anul 1922

JU D E ŢE LE Cai Boi Oi Capre P orci

Bălţi . . 57.404 122.539 391.532 3.020 46.865

Cahul . . 31.425 59.562 266.061 2.501 37.779

Cet.-Albă . 70.427 105.908 333.061 811 71.553

Chişinău . 36.247 84.121 231.986 2.908 72.217

Hotin . . 48.195 81.439 162.392 2.887 57.167

Ismail . . 41.558 47.479 165.058 539 42.605

Orhei : . 35.186 81.230 145.058 4.113 61.083

S o ro ca . . 55.859 83.206 240.379 1.545 32.675

Tighina . 5L 1 2 4 99.212 420.226 5.058 55.986

• . •i
Total . . 435.415 764.702 •2.297.306 23.382 507.830
**>* i
 56

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M ESTIC E D IN B A S A R A B IA
în anul 1923

JU D E ŢE LE C ai B oi Oi Capre Porci

Bălţi . . . . 60.341 123.068 440.122 3.012 90.075

Cahul . . . . 39.597 68.765 206.453 2.293 42.918

Cetatea Albă . 72.844 99.528 367.152 1.473 42.619

Chişinău . . . 31.139 97.233 187.243 6.310 115.369

H otin . . . . 54.538 95.772 185.492 1.891 55.793

Ismail . . . . 43.718 55.607 182.743 570 33.697

Or h e i . . . . 32.215 79.412 167.702 6.510 44.192

Soroca . . . 64.252 93.807 271.470 1.783 36.116

T igh in a . . . 42.689 107.750 392.120 1.016 51.918

T o ta l . . . . 441.333 820.941 2450.497 31.866 612.631

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M E S T IC E D IN BASARABIA
pe anul 1924

JU D E ŢE LE Cai Boi Oi Capre Porci

Bălţi . . . . 47.053 85.886 299.844 2.213 78.977

Cahul . . . . 29.468 53.331 245.653 1.146 35.654

Cetatea Albă . 71.894 98.790 423.910 1.586 56.520

Chişinău. . . 33.896 92.286 183.210 4.139 75.074

H otin . . . . 49.95? 68.084 178.060 1.866 52.626

Ismail. . . . 40.735 81.642 248.115 300 24.515

Or h e i . . . . 25.943 64.579 133.198 2.098 33.598

S oroca . . . 54.658 66.540 188.183 3.636 46.601

T igh in a . . . 61.808 110.730 462 310 6.904 76,865

T o ta l . . . . 415.397 721.868 2.362.483) 23.888 480.430

 57

N U M Ă R U L A N I M A L E L O R D O M E S T I C E D I N B A S A R A B IA
în anul 1925

JU D E ŢE LE Cai Boi Oi Capre Porci

Bălţi . . . . 49.609 90.095 360.833 2.598 74.984

Ca h u l . . . . 26.161 36.859 214.756 2.153 11.345

Cetatea Albă . 81.201 114.205 442.153 975 67.550

Chişinău . . . 18.736 65.725 138.519 1.699 48.561

H otin . . . . 56.865 85.709 69.920 1.466 55.733

I s mai l . . . . 41.320 79.711 237.244 429 33.341

O rh ei . . . . 22.879 56.y36 163 589 1.063 35.416

S oroca . . . 54.658 66.540 188.183 3.636 46.601

T igh in a . . . 37.306 67.639 328.078 1.660 41.348

T o ta l . . . . 388.755 663.419 2143.275 15.660 414.879

N U M Ă R U L A N IM A L E L O R D O M E S T IC E D IN B A S A R A B IA
în anul 1926

JU D E ŢE LE Cai Boi Oi Capre P orci

Bălţi . . . . 45.108 81.595 344.253 4.558 60.665

Cahul . . . . 28.893 36 291 273.987 1.549 14.796

Cetatea Albă . 82.097 86.014 315.259 658 40.962

C h işin ă u . . . 56.638 83.708 216.252 1.380 73.985

H otin . . . . 44.697 50.015 196.515 430 23.437

I s mai l . . . . 18,723 58.999 154.583 10.606 34,203

O rh ei . . . . 17.774 46.051 140.517 1.272 23.997

S oroca . . . 47.806 55.187 195.275 2.537 . 27.082

Tighin a . . . 27.611 42.509 258.603 1.702 28.329

T o ta l , . . . 368 747 534.369 2095.244 24.692 327.456

VITICULTURA
 VITICULTURA

După datele statistice, culese pentru toată Basarabia, pentru

tim pu l de la 1901— 1908, afară de judeţele Ism a il şi Calmi, supra­
faţa ocupată de vii, era de circa 85.000 ha., fo rm â n d 2.5% din
toată suprafaţa cultivabilă.
După datele culese de Serviciul Statisticii al M inisterului de
A gricu ltu ră, pentru anul 1924, în Basarabia, se găseau 104.562 ha.
acoperite cu vii, iar în 1926 erau 104.950 ha., cu o producţie m edie
intre 20—25 m ilioane decalitri vin.
Deşi după aceste date, nu se vede in flu en ţa dezastruoasă a
ră zb oiu lu i asupra în tin d erii viilor, acestea însă au suferit p ie r­
deri foarte mari d in punct de vedere a calităţii plantaţiilor.
R ăzboiul şi ca u rm are a lu i revoluţia., au făcut ca multe din
cele m ai frumoase plantaţiuni să fie părăsite şi în parte ch iar
distruse ; o bună parte d in v iile m a rilor proprietari au fost de­
vastate, distrugându-se atât plantaţiile şi instalaţiile, cât şi in ­
ventarul.
O refacere im ediată a fost im posibilă, din cauza lipsei de nu­
merar, neputându-se va lo rific a nici produsele. In tim p ce înainte
de război se exporta cel puţin o treim e din producţie spre Rusia,
acum toată cantitatea de v in şi struguri trebue să răm ână pe loc,
de oarece atât vechiu l regat, cât şi Tran silvan ia, au cantităţi m ai
m u lt de cât suficiente, de vin.
Convenţiuni com erciale cu alte state, asem enea nu s’au putut
face în condiţiuni, ca să perm ită exportul unor stocuri mai im ­
portante de vin. D in aceste m otive refacerea v iilo r nu prezintă
acel m are interes, pe care putea să-l aibă, dacă plasamentul ar
fi fost uşurat.
P r in marele act al reform ei agrare, după îm proprietărire,
fiecare sătean ţinea să-şi v a lo rifice cât m a i bine bucata de p ă m â n t
spre a-şi pune gospodăria pe tem elii m ai solide, prin în fiinţarea
unei vii. Lipsind însă m aterialul pentru sădire de bună calitate
şi .cu preţ convenabil, s’o recurs într’o m ăsură m u lt prea m are la
h ibrizi, producători direcţi. Reclam a ce s’a făcut acestor viţe, că
 62

nu pretind îngropat, stropit, haracit, etc. le-a răspândit cu ne­

spusă iuţeală, neglijându-se faptul, că vin u l produs de aceste
v ite este de calitate cu totul inferioară. A stfel s ‘au făcut plan­
ta ţii n oi cu h ib rizi, s'au înlocuit m u lte d in v iile distruse în
tim p u l războiului, cu astfel de plante, ba ch ia r lipsu rile în viile
existen te s’au com plectat aproape pretutindeni tot cu hibrizi. Iată
deci partea ilu zorie a cifrelo r, care arată o în tin dere şi o pro­
du cţie atât de însem nată în viticultura Basarabeană de astăzi.
L ip s a cererei de vin u ri pentru export a făcut să nu se m ai pro­
ducă, în aceleaşi prop orţii ca în trecut, m arfa de calitate supe­
rioară.
P e de altă parte chiar în comerţul intern, viticultura întâm ­
pin ă m ulte greutăţi, fie d in cauză că circu laţia strugurilor şi a
v in u lu i în in terioru l tă rii a fost îm piedicată de greutăţile de trans-
popt pe C. P. R., fie din cauza îmtârziemei a p lică rii unei le g i se­
ve re pentru com baterea frau delor în vin ificatie.
Toate acestea au făcut ca viticultura să-şi piardă ren tabili­
tatea, pe care trebuia s’o aibă.
Spre fericire însă, a vem dovezi că faim a h ib rizilo r, producători
direcţi, scade cu z i ce trece şi tot mai m ult se măresc cererile pen­
tru vite altoite, care se produc în tară o ri se im p ortă sub controlul
statului, din sudul Franţei şi din A lgeria . Ceva m a i mult chiar,
cu rsurile populare de altoiri, instituite în u ltim ii ani de ministerul
de agricultură, sunt tot m ai frequentate de ţărani, cari înfiinţează
pep in iere colective de vite altoite; vitele de h ib rizi producători
d irecţi au început să se altoiască pe loc cu varietăţi europene, ceea
ce deocamdată consitue un pas însemnat în spre o orientare se­
rio a să a viticu ltu rii în viitor.

Instituţiunile de stat şi organizaţiunile particulare,

pentru încurajarea viticulturii în Basarabia

In serviciul progresu lu i viticu ltu rii în Basarabia, funcţionează

m ai m u lte organizaţii, pe care le putem îm părţi în două m ari ca­
t e g o r ii: oficiale şi particulare.
D intre institutiunile oficiale, putem en u m ăra u rm ătoa rele:
1) Şcolile de viticultură, 2) P ep in ierele viticole, 3) Staţiunile
D intre cele particulare m ai însemnate sunt u rm ătoarele:
i) Sindicatele viticole, 2) Cam erele de agricultură, 3) Cre­
d itele viticole.
Ş coli speciale de viticu ltu ră în Basarabia sunt două:
1) Şcoala naţională de viticultură d in Chişinău şi
2) Şcoala in ferio a ră de viticultură din Saharna.
Şcoala naţională d e viticultură dela Chişinău este de grad
m ediu , este organ izată după sistemul celor m a i moderne şcoli
d in Europa, este înzestrată cu o vie experim entală, staţiune viti­
co lă şi cu laboratoarele necesare.
 63

Şcoala de viticu ltu ră de la Saharna este de g ra d inferior, are o

vie dem onstrativă cu m a i. m ulte varietăţi de vite rom âneşti şi
streine. A re o însemnătate locală, servin d viticu ltu ra regiu nii în ­
conjurătoare.
T o t aci putem enu m ăra şi catedrele de viticu ltu ră de *a
şcolile de agricultură (G rinăuti, Pul’cari, Cupcui şi M anzâr)
precum şi cursurile speciale, ce se lin în şcolile norm ale, semi-
narii, liceul tehnic di Soroca, etc.
D intre pepinierele Statului, în fiinţate în ain te de război, sunt
1) N o u l Caragaei, specializată în producerea v ite lo r americane
pentru port a lt o i;
2) Bucovăt cu plantaţii de vită americană, şcoli de vite altoite
şi pom i roditori ;
3) Ism ail eu o vie experim entală, plan taţii d e vite am ericane
şi pepiniere de viţe altoite.
După război în acelaş scop s'au în fiin ţat pepinierele Botnă-
reşti, Comrat şi Dealul Codrului.
Staţiunile viticole au ca scop facerea d ife rite lo r cercetări ex­
perim en tale şi ştiinţifice în legătură cu viticu ltu ra. Ele sunt re­
prezentate astfel :
1) Staţiunea experim entală de lâ n gă şcoala naţională de v i­
ticu ltură Chişinău, cu secţiuni de viticultură, oen ologie, m icrobio­
logic, agrogeologie şi m eteorologie;
2) Staţiunea bio-entom ologică dela Chişinău cu secţii de ento­
m o lo gie şi m ic o lo g ie ;
3) Staţiunea viticolă experim entală şi dem onstrativă de la
Costiugeni cu o v ie experim entală, în care se u rm ăresc problem e
d ife rite de adaptare la sol a port altoilor, a fin itate între diferite
varietăţi de V. V in ife ra cu întreaga serie de port altoi, din cei m ai
bin e adaptaţi la solul şi c lim a Basarabiei, p rob lem e culturale, etc.
4) Staţiunea viticolă din Cetatea A lb ă înzestrată cu un labo­
rator pentru analiza şi studiul mustului şi a v in u lu i din regiune,
precum şi plantaţii de v iţe americane, u rm ă rin d în deosebi refa­
cerea viţelor de h ib rizi producători direcţi cu v iţe altoite.
Sub conducerea orga n elo r de control ale d irecţiei viticu ltu rii,
funcţionează două catedre ambulante de viticu ltu ră, care tin con­
ferin ţe sub auspiciul Cam erelor de agricu ltu ră în diferite centre
viticole, organizează cursurile populare de v iticu ltu ră şi îndru-
m ează pepinierele colective săteşti.
O rganizatiunile particu lare au de scop atât să îndrum eze pe
proprietari-podgoreni spre m etodele de lucru, replantare, etc. m ai
unitare, dar mai ales urm ăresc apărarea în com un, a intereselor
econom ice.
A stfel Sindicatul V itic o l al Basarabiei şi Sindicatele V itico le
judeţene, legate cu U niunea generală a sin dicatelor viticole din
R o m â n ia (cu sediul în Bucureşti), au de scop p rin activitatea în
.comun să uşureze procurarea m aterialelor vitic o le şi desfacerea
produselor cu un preţ convenabil, ajutând în acelaş tim p organ ele
 1

64

respective ale Statului în aplicarea legei de represiune a fraudelor,

precu m şi exercitarea m ăsu rilor de p olitie viticolă.
Camerele de agricu ltu ră îngrijesc ca organizatiunile viticole
ju deţene şi chiar cu ltiva torii să poată procura m aterial de plantare
c « un pret redus, încu rajează viticultura p rin înfiinţarea expo­
z iţ iilo r şi concursurilor, decernarea p rem iilor, etc. subvenţio­
nează pepiniere şi şcoli viticole de stat sau cu caracter privat,
pentru a îidesni o produeţiune cât m ai m are în această ramură.
CULTURA TUTUNULUI
 CULTURA TUTUNULUI

Cultura tutunului se face în Basarabia din cele mai vechi

tim puri.
R egiu n ile m ai im portante cari produc tutunuri de calitate
su perioară sunt judeţele, Orhei, Lăpuşna şi parte din Soroca.
înainte de unirea Basarabiei, cultura tutunului era liberă şi
se făcea în special de antreprenori de cultură, în asociaţie cu sătenii.
Sub acest regim cultura tutunului nu a luat o extindere mare
din cauză că sătenii, care erau de fapt cultivatori, nu puteau rea­
liza ben eficiile cuvenite din această ocupaţie, întru cât erau spe­
culaţi de antreprenori.
După statisticele Ruse, întinderile ocupate de cultura tutunului
variau între 3— 4000 hectare iar ca producţiune 2— 3.000.000 kgr.
Tablou l de mai jos ne arată suprafeţele de producţiune pe
anii 1906 până la 1916:

N o. Suprafaţa
Suprafaţa medie pe Producţia
Anul cultivatori- cuiiiuator
lor
Hectare H ect. A rii K gr

1906 4349 3.110 71 2.494.919

1907 6320 4.162 — 65 3.138.096
190» 4566 3.274 — 71 2.407.376
1909 4666 3.004 — 64 1.744.185
1910 4368 3.433 — 78 3.607.409
1911 5555 4.248 — 76 3.874.154
1912 4287 2.821 — 60 1.994.061
1913 2505 1.692 — 67 1.547.181
1914 3680 3.668 - 72 2.488.161
1915 3903 3.439 — 88 2.603.144
1916 3850 3.280 — 85 2.591.840
 68

După unirea Basarabiei, cultura tutunului a trecut sub re­

g im u l m onopolului şi a luat o desvoltare din ce în ce m ai mare,
gratie faptului că sub acest regim ,fiecare cu ltivator lucrează pe
cent propriu, îşi vin de direct marfa şi realizează întregul beneficiu.
Pentru a evid en ţia desvoltarea ce ia cultura tutunului în
Basarabia, dăm m ai jos urm ătoarele date :

A. S u prafeţele pe judeţe pe anii 1926 şi 1927

N o.
Suprafaţa
cultivatorilor
J U D E Ţ U L
1926 1927 1926 1927

H H.
B â l ţ i ............................... 296 187 92 67
Lăpuşna .......................... 1410 1731 533 481
H o t i n ............................... 435 1121 200 543
O r h e i ............................... 16669 15718 8112 5999
Soroca .......................... 10310 8347 4506 2603
T i g h i n a .......................... 323 250 142 113

T o ta l . . . 29416 27354 13605 9806

B. Suprafaţa, producţiunea şi valoarea tu tu n u lu i pe anii

1920 — 1926 inclusiv
Suprafaţa

Media
N o. Cantitatea
pe cultiva­ v aloarea
Anul cultiva­ produsă
tori
torilor
A. H. Ksrr. Lei B.

1920 11333 7841,84 69 6.358.940 71.594.138 20

1921 8775 5457,15 — 62 2.190.817 25.502.557 —
1922 9298 5482,72 — 59 3.354.734 39.685.285 —
1923 9154 3687,32 — 51 1.206.240 25.877.606 30
1924 16970 7530,04 - 44 3.793.210 101.291.137 70
1925 18305 8850,36 — 48 3.725.864 114.700.884 —
1926 28818 13495,92 47 9.461.195 314.127.548 60

După cum se constată din datele de m ai sus, cultura tutunului

în Basarabia este în plin ă desvoltare şi form ează ocupatiunea a
•urca 30-000 fa m ilii, care realizează anual circa 300.000.000 lei,
din această operaţie, pe o suprafaţă de 8— 13.000 hectare.
 69

Tu tu nu l produs în Basarabia este de o calitate superioară,

propriu pentru ţigarete fin e şi foarte apreciat atât în tară cât şi în
străinătate, unde este căuitat la export, în special în ţările nordice.

Vânzarea tutunului

Ta b lo u l anexat, arată cantităţile de fabricate ce se vând anual

în Basarabia şi sumele ce se încasează.
 Tablou de tutunurile (fanricate) vândute in Basarabia deia 1918 pană 19?6 inclusiv
T 0 T U N U R I I E V A N D U T E

a
-5 A N II Macedonia R e g a l L u x C a l i t a t e a I-a
u
o
® F IN A N C IA R I r
•o T n tu n -tăia t Ţ iga rete Ţ iga re te Ţ ig a re te
Tu tu n -tăiat Tutun -tăiat Tn tu n -tăiat Ţ ig a re te
0
Z
K gr. Or. Rucăţi K gr. Or. Bucăţi K gr, Gr. Bucăţi K gr. Gr Bucă’vi

1 1918-1919 — 231 1.274.600 355 — 2.270.31X1 2.041 — 1 782.500

2 1919— 1920 — — — 13 500 44.000 105 — 1 884.78 i 123 roo 2.926.740

3 1920-1921 — — — 257 900 662.650 826 500 8.799.320 4.195 520 6 346 625

4 1921-1922 — — 21.100 1.470 800 4.129.500 4.195 800 30.546 872 23.719 500 10.808 360

5 1922-1923 21 5u0 93.300 2 604 500 1.882 350 7 071 800 80 056.485 54 763 — 8.716 900

6 1923 i9 lu o i) 51 — 152.780 1.621 750 9 687.05u 4357 — 56 969.590 >86.255 600 14.551.710

7 1924 153 800 373.580 1 872 200 10.743.845 4 903 300 69.329.227 85.699 56 7 407.025

8 1925 57 300 90.370 881 100 8.911 245 2900 900 40.690.704 41 278 280 2.560.220

9 1926 * 59 800 59.300 489 800 11 251.010 2.12? 300 24.761 730 24.012 041 644.430

T ota l gen eral 316 400 79 ) 430 9.442 550 48 586.250 26.837 600 335.309 008 322 088 55.738.510
 (Urm are)

T U T U N U R I L E V Â N D U T E TOTAL TUTUN

Ţigări de foi
Diverse pre-

T a b a c
Valoarea

parate
C a l i t a t e a Il- a C a lita te a IlI- a Oantităti Străin
Generală

Tutun
Tutun-tăiat Ţ ig a re te Tutun-tăiat Ţ ig a re te Tutun-tăiat^ Ţ ig a re te Ţ ig a re te
tăiat

1
K g r . |Gr. Bucăţi K gr. Gr. Bucăţi K gr. Gr.| Bucăţi K. Gr. Bucăţi K. G. K . G. Bucăţi L e i B.

4.040 500 2.9 9.150 9187 400 2 200 000 15.851 900! 10.436 550 30 — — — — 31.500 1 981.673 —

283 — 4.854.797 38 943 700 2 916 980 39 468 700 12 627.297 40 — — — — — 13.700 3 100.338 50

13.284 400 8.362.160 89.193 600 5.650.450 107.757 920 29.721.205 27 — — 380 — — ' 69.900 11.376 353 75

62.257 320 25,808.720 262 480 060 20 057 870 354.123 480 91.366 422 60 — 30.000 220 — — — 455.697 44 384 800 10

124.828 330 66 940.390 276.537 740 43 064 802 465.829 870 220 754.227 — — 216.900 — — 128 500 510 109 91.717.772 55

120 201 520 45 344.460 523.290 185 96 929.490 735.777 055 223.635 080 6 600 1394.750 12 — — 286 502 120246 590 10

242.522 140 39 667 611 597.112 500 125143 703 932 293 5G0 ; 252 664.991 20 550 88 550 — — — — 271 942 185 825.420 72

244.169 170 73 821 320 741.960 loo 111 154.690 1031 246 850 237.228 549 4 — — 50 — — — 243.560 23 996.841 —

169.230 650 87.506 430 819 442 50 101.437 015 1015.357 ('90 225.659.915 10 700 4.800 1 — 4 50 i 279.909 267 445.506 50

980.817 030 356 215.038 3 358 177 785 508.455 OOj 4697.709 36 b 1.304.094.236 198 850 |l.735.000 663 — 133 — 2.162.819 957.081.296 22
lltUĂTAMAIITUL AGRICOL
 M i M n i u i agricol din Basarabia

L a data U n irii, Basarabia avea urm ătoarele şcoli de a gri­

cultură şi alte specialităţi ;
1) Şcoala specială de viticultură din C h iş in ă u ;
2) Şcolile inferioare de agricultură de gradu l I, Cocorozeni,
G rinăuţi, Purcari şi Cricova ;
3) Şcoala in ferioară de viticultură Saharna.
A stă zi se găsesc urm ătoarele instituţii de învăţăm ânt agricol :
Şcoala naţională de viticu ltu ră din Chişinău, şcolile inferioare
de agricultură Cocorozeni, Grinăuţi, Pu rcari şi C ricova din cele
vechi, Cupcui, M â n za ri şi B rânzeni d in cele în fiin ţa te după u n ire
şi şcoala de viticultură din Saharna.
P r in urmare la unire erau 6 şcoli, astăzi sunt ,9 şcoli de în vă ­
ţăm ânt agricol.
Ş colile noui s’ au în fiin ţa t în urma necesităţilor de răspândire
a cunoştinţelor agricole, iar cea dela Brânzeni se datoreşte dona-
ţiu n ii făcute de m arele filan trop V asile Stroescu.
Personalul didactic şi de administraţie s’a păstrat în acelaş
num ăr, prevăzându-se şi şcolile noui cu personal la fel cu şco­
lile existente.
Şcoalei naţionale de viticu ltu ră din Chişinău i s‘a sporit per­
sonalul la înălţim ea ro lu lu i ce are ca singura şcoală de acest
grad în România.
P rogra m ele şcolilor au suferit îm bunătăţiri esenţiale în urm a
regulam entului de funcţionare din 1922, in ce priveşte şcoala
de la Chişinău.
Pen tru şcolile in ferioare de agricultură şi viticultură s’au
introdus program e noui analitice, u n iform e în toată ţara.
Num ărul elev ilo r a sporit în mod sim ţitor.
De unde în 1918 frecventau şcolile existente atunci 400 elevi,
astăzi ele sunt frecventate de 700 elevi.
S‘ a m ărit de asemenea şi terenul stăpânit de şcoli. La unire
şicplile posedau o suprafatţ de 950 ha. şi astăzi au o supra­
faţă totală de 4000 ha.
 76

Bugetul de personal şi de cheltueli pentru material s‘a în ­

zecit în cursul celor d in urm ă zece ani. A s tfe l în 19i8 bugetul
tuturor şcolilor era de le i 1.600.000, pe când la fin ele anului 1927
b u getu l anual total se rid ica la 16 m ilioa n e lei, socotind şi chel-
tu elile făcute din ven itu rile proprii.
Gratie acestor im portante sume, pe lâ n gă plata omenească a
personalului, s’au putut realiza şi îm bunătăţiri de ordin m aterial
c a : reparaţii radicale la localurile ce au su ferit în urma revolu ­
tei, clădiri pentru personal la Ciocorozeni, Saharna, Cupcui, Brân-
zeni, clădirea localu lu i de şcoală la M ânzări, înzestrarea şcolilor
de la Chişinău şi C ocorozeni cu instalaţii de electricitate şi m ă­
rirea simţitoare a in ven tarulu i mort.
D ar cea mai de căpetenie realizare constă în aceia că, de unde
în 1918 cursurile se făceau în ruseşte aproape în toate şcolile, şi
deci şcolile erau aproape inaccesibile pentru m oldoveni, astăzi
şcolile sunt rom ânizate şi servesc nu num ai la răspândirea cunoş­
tin ţ e lo r tehnice, dar sunt şi focare de cultură naţională-
EXPLOATAREA PESCĂRIILOR DIN BASARABIA
 Exploatarea Pescăriilor din Basarabia

Prutul, Nistrul şi iazurile din Basarabia dau o cantitate de peşte

locu itorilor riverani. In partea de sud a Basarabiei, Marea Neagră,
braţul Kilia al Dunărei şi mulţimea de bălţi, dau o mare cantitate
de peşte, care se transportă la mari depărtări.
D in alăturatul tablou se vede cantitatea de peşte prinsă în apele
Basarabiei, în anii 1925, 1926 şi 1927.

D E N U M I R E A A N U L 1925 A N U L 1926 A N U L 1927

S P E C IIL O R
K g r. K g r. K g r.

C e g ă ........................ 1 .7 3 7 4 .0 3 2 1 3 .9 1 8
N is e t r u ..................... 2 6 .1 7 7 2 9 .3 5 7 6 9 .4 3 7
M oru n ........................ 5 1 .0 0 1 8 8 .1 2 3 1 3 0 .1 9 1
P ă s t r u g ă .................. 6 .6 0 1 1 1 .2 2 3 1 4 .0 0 4
B ogzar . . . . . . . . 3
Ş a lă u ............... ... 1 0 .3 8 7 5 .9 6 0 1 6 .9 8 8
C rap ............................ 1 3 7 .8 2 3 2 6 1 .3 5 4 1 7 8 .9 6 9
S o m n ........................ 7 8 .0 9 6 1 3 7 .4 4 1 8 0 .2 2 1
Lin ............................... 1 2 .1 4 0 3 7 .9 7 7 7 .7 0 3
Ş tiu că ........................ 9 3 .8 0 9 2 4 8 .5 0 7 4 6 .0 9 1
Plătică........................ 2 5 .4 9 0 2 1 .2 2 4 2 4 .5 6 5
A v a t ............................ 7 .5 9 4 5 .5 3 1 5 .5 4 6
O b l e ţ ........................ 325 3 .4 4 3 28
S a b ită ......................... 421 4 .4 5 9 304
C a ra c u d ă .................. 5 0 .2 2 3 1 0 8 .5 8 0 9 .6 7 9
C â r ja n c ă .................. 4 1 .5 1 1 6 5 .3 8 3 7 3 .5 6 4
A lb itu ră ..................... 2 3 0 .4 2 5 2 3 0 .7 8 3 1 5 4 .b 2 9
Foaia Plopului . . . . 8 7 .2 4 4 1 2 4 .8 9 6 2 .2 1 7
G h ib o r ţ ..................... 263 5 5 .1 1 2 2 .4 3 9
Morunaş..................... 9 .8 7 6 3 7 .3 5 3 3 8 .1 3 2
C h e f a l........................ 1 5 3 .4 8 3 1 4 6 .3 8 1 5 .0 2 3
Laban ........................ 3 .5 6 8 —
 80

D E N U M I R E A A N U L 1925 A N U L 1926 A N U L 1927

S P E C IIL O R
K g r. K g r. K g r.

O u v i d i ...................... 3 7 .5 2 6 1 2 .8 2 3 3 7 .5 8 8
Calcan............... ^ . 8 .5 8 2 5 .2 2 0 485
R izea fcă ...................... 2 8 .4 6 7 5 7 .2 4 8 7 6 .6 4 1
S la v rid e...................... 224 1 .1 5 3 —
A t e r in ă ...................... 4 6 .1 2 0 2 1 0 .0 2 4 1 4 .5 1 0
R e c h in i...................... 10 45 —
C a m b re lă ................... 1 0 1 .3 6 0 1 8 6 .6 2 5 5 4 .3 5 9
Icre negre ................ 5 2 8 .4 7 0 1 .5 7 1 . 4 0 0 3 9 1 .7 7 5
R a c i............................ 1 0 5 .9 0 3 9 0 .7 6 1 2 7 .3 6 0
Biban ......................... 9 .5 2 4 4 2 .1 4 0 5 .2 5 9
Babuşcă ................... 1 3 0 .8 3 6 3 2 6 .0 8 3 6 0 .2 7 5
Scrumbii de Dunăre . 3 8 .1 8 3 1 5 .2 0 2 3 5 .7 0 1
B a r lu n i...................... 41 337 —
V ă d u v iţ ă ................... j 1-’ 16 664
A m s i i ......................... 74 2 2 .7 0 2 136
M r e a n ă ...................... — 852 3 .5 4 9
C o s a c ......................... — 577 —
R o ş io a r ă ................... 3 .1 7 5 2 .2 7 3
Scrumbii albastre. . . — 3 0 .6 1 9 876
Icre de c r a p ............. — 499 —
Lapţi de crap . . . . - 166 -
T i p a r .................... — — 1 .6 7 9
T o ta l . . . 1 .4 2 9 .7 0 0 .4 7 0 2 . 5 4 4 . 2 0 7 . 4 0 0 1 .1 9 5 .4 0 4 .7 7 5
 81

Dăm mai jos numele şi preţul cu care au fo s t arendate bălţile

din Basarabia, pe anul 1925 - 2 6 .

d e n u m ir e a ARENDA D E N U M IR E A ARENDA
B Ă L Ţ II o X f rr\ r T
L e i L e i

Bujor-Potcoava. 3 2 .0 0 0 1 Sarăteni-Mavro-
1 «
Gura Cioarei. . 5 6 .0 0 0 £ m a t i ................ 3 .0 0 0
1 1 4 .0 0 0 1
Călmătrun . . . l ^ ] Sarăteni-Ditmari 5 .5 0 0
P ogon eşti. . . . 1 1 8 .0 0 0 r _
3 | Buibocu-Vechi . 1 2 .6 0 0
Leca T ocen i . . 3 5 .0 0 0 j Hăsnăşeni-Mari. 7 .2 0 0
<
Vadul lui Isac . 4 0 .0 0 0 I QJăneşti - C roc-
m a z ................ 2 3 8 .0 0 0
Broscăria Danu. 1 4 .0 0 0 Lucosina-Brăvi-
Steliştea Stur - c e n i ................ 6 3 .0 0 0
z e n i ............... 1 0 .0 0 0 Mălăeşti - G eri-
Şendreni . . . . 5 0 .2 0 0 leaţcovici . . . 1 .1 5 0
V a l e a ............... 42 600 Tărzăeni-D obro-
L is t o v u ............ 1 9 .0 0 0 v o o ls ch i. . . . 6 7 .0 0 0
T â rn o va ............ 4 4 .0 0 0 Braviceni - D o -
Ghemenele . . . 4 0 .0 0 0 b rovoolsch i . . 4 8 .8 5 0
Năm oalele . . . 3 0 .0 0 0 Curchi-Mânăsti-
Cahul,Roşu-Ma- reasca ............. 2 4 .5 0 0
re, Roşu-Mic, Baroncea . . . . 3 1 .2 0 0
Lenueosu, Ba- /'-U I CM
Copanca . . . . 4 0 .0 0 0 W'
iac şi Lata. . . 265 500 Răscăeţi............ 2 6 .6 0 0
Chişcani . . . . 2 4 .0 0 0 o C ioburciu. . . . 13
CN 1 9 2 .5 0 0
Fâgădău . . . . 1 1 .0 0 0 G
P u r c a r ............. 6 2 .8 0 0 <
Bârcu-Mare, Be- Talm az - Tu d o-
G
ligam ia şi Va­ c reni . ............. 1 1 7 .0 0 0
dul Serei. . . . 1 1 0 .0 0 0 <
S lobozia - C io ­
Scumpia............ 1 0 .3 5 0 burciu 1 3 9 .5 0 0
L eca Tocen i . . 3 3 .0 0 0 Mălăeşfi - G o tli-
Sărata Nicola- c o s c h i............. 7 .7 5 0
e v c a ............... 6 1 .0 0 0 Vatra I a z u l u i
Sm âldocu. . . . 1 3 4 .0 0 0 P i t z ................ 3 5 .8 0 0
Cioburciu, Tal- Lu n ga ................ 5 .8 9 0
maz, Todireni. 1 5 0 .0 0 0 O lvim cea-Sena-
M o l o g a ............ 4 0 .0 0 0 dinor................ 3 0 .0 0 0
Chiţcani............ 2 0 0 .0 0 2 Cruglich - Sena-
M ito c - Mănăsti­ d i n o r ............. 8 .0 0 0
reasca ............ 2 5 8 .0 0 0 Năduşiţa . . . . 1 9 .0 7 5
S cordeli-D ehor. 1 2 .5 0 0 O n cu l-M ălăeşti. 2 5 .1 0 0
Chusova - Do- M âlăeşti-B im ar. 2 1 .8 0 0
brovotschi. . . 4 .2 0 0

6
 82

Dăm mai j o s num ele bălţilor concesionate pe anii 1925, 1926

şi 1927.

B ă iţiie concesionate
A n u l 1925 ■ •

A lib ei, Burnaz, Bugaz, Catlabuc, Chitai, Câşlita, Dunărea, Fu-

ganea, Furmanca-Chitai, Jibrieni, Iapşa-Sărătura, Lim anu l N is­
tru lu i, Marea, M aiac. M ârza, Muraf, M ovca, Muloga, MezLeu,
Putourosu, Podeafca, S egam i, Starustascoi, Sasic, Labalat, Sahana-
Derea, Sahana Lapteş, Zapodna şi Zolatru.

A n u l 1926

Am za, A nd ronic, A n tip , Bcaiu, Babina, Bataci, Bugaz, Burnaz,

Gatlabuc, Câşlita, Chitai, Cârciovata, Costin, Cruglih, Derea, Dol-
ghiu, Dunărea, Furm anca, Gârla A lioşi, H ontul Jibrieni, Lapteş,
L im a n u l N istrului, M are, Malcoci, Maiac, Matita, Mârza, M erhei,
M eşterul, M ezliu M ilia . M uravleofca, Ocupnoi, Palanca, Pardina,
Perivalovca. Pu rcelu l, Puturosu, Roşea, Saşie, Sfistovca, Staris-
lascov Stipoe, Sulunanca, Sabalat, Sagani, T a tom ir, Tihaia, To-
lonciuc, Zalatoi., Zapadnoi.

A n u l 1927

Burnaz, Catlanuc.. Câşlita, Chihai, Dunărea, Jibriceni, Lapteş,

L im a n u l N istrului, M area, Maiac, M a rza Palanca, Putourosu,
Saşie, Labalat, Tu rn iciu c, Zolocari.
PĂDURILE BASARABIEI
 PĂDURILE BASARABIEI

Din întinderea totală teritorială de 4.563.880 ha. a Basarabiei.

— după datele statistice ruseşti, — pădu rile ocupau în anul 1850,
suprafaţa de 365.150 ha.
Prin defrişări ulterioare, în scopul de a se favoriza cultura
vitei de vie, p o m ilo r roditori, dar m ai ales pentru m ărirea tere­
n u rilor de cultură, fâneată şi păşune, această suprafaţă îm pădurită
s a redus continuu, aju ngân d în anul 1881 la 287.760 ha. şi In
anul 1890 la 216.113 ha.
După statistica întocm ită de serviciu l silvic, suprafaţa pădu­
rilo r din Basarabia în anul 1921 era de 205.268 ha, scăzând astfel
în decurs de 71 ani cu 159.882 ha.
Repartizarea acestei suprafeţe, pe natură de proprietari,
era urm ătoarea:
42.720 ha. aparţinând statului rus şi m ăn ăstirilor de sub ad­
m inistraţia statului.
14.868.50 ha. aparţineau comunelor, asociaţiilor şi tovarăşilor
ţărăneşti şi răzăseşti,
147.679.50 ha. erau proprietatea persoanelor juridice, publice
sau private.
In legea de reform ă agrară pentru Basarabia, publicată în
M onitoru l O ficial No. 258 din 13 M artie 1920, la art- 8 se prevede, că:
„ T re c în ■proprietatea S tatului p ăd urile, în afară de cele ce fac
parte din proprietatea răzăşească sau ţărănească", iar la art. 2 c ă :
„Exproprierea nu poate fi îm piedecată d e nici un fel de acte
de orice natură, chiar când în cuprinsul lo r s‘ar prevedea, că
proprietatea nu poate fi înstrăinată, cum ar fi : testamente, dona-
ţiu n i sau orice acte d e prohibiţiune de înstrăinare şi este declam
rată deplin drept în ziua votărei acestei le g i de către Sfatul Ţ ă rii
la 27 N oem brie 1918.
Din aceiaşi zi proprietăţile ce sunt supuse exproprierei, trec
asupra Statului, lib ere de orice obligaţiu ni sau orice sarcini de
o r i ce natură".
P e baza acestei le g i pădurile expropriabile. începător d in anul
 86

i9 2 i s’au şi luat în posesia statului, adm inistraţia lo r începând

cu data de 1 Septem brie 1921.
S'au trecut astfel în proprietatea statului în Basarabia, supra­
faţa de 190.399,50 ha. pădu ri şi 23.500 ha go lu ri perim etrale şi a
răm as ca proprietate particulară răzăşască ori ţărănească 14.868,50
hectare.
Lu crările de exp rop riere s'au desăvârşit, u lterio r îndeplinin-
du-se toate form ele cerute de lege.
R en ta cuvenită proprietarilor expropriaţi, ca preţ de despăgu­
bire pentru expropriere, se află depusă la tribu n alele judeţelor res­
pective, spre a fi predate celo r în drept, iar pentru plata dobânzii,
pe tim p u l dela luarea în p rim ire a pădu rilor şi până la data em i-
terei rentei, sum ele respective se eliberează la cerere de către
Casa Pădurilor.
Lu crările de măsurătoarea pădurilor sunt către sfârşit.
Constituirea şi m odul de vegetaţie al pădurilor, fiin d în ge­
nere în strânsă legătură cu solul şi clim atul, repartiţia lo r în
Basarabia în vederea acestor factori, este u rm ă to a rea :
In partea de sud, denum ită Bugeac, pădu rile lip sesc; prea
puţin, pe talvagul vă ilo r şi pe rarele şi m icile rid icătu ri ale tere­
nului, se întâlneşte din când în când, prunus spinoza şi am igdalus
nana, iar în văi, u lm u l, salcia şi plopul.
Spre nord de Bugeac, aproxim ativ de la cel de al doilea V a l
al lu i Traian, apar dealu rile cu altitudine ce nu este mai m are
de 210 m. şi ocupă nordul judeţului Gahul cum şi partea sud-
veatică şi nordică a judeţului T ig h in a ; această zonă este de
tranziţie.
A c i se află renu m itele păduri ale codrilor O rh eiu lu i şi Bacului,
constituite din arborele de gârneaţă cu consistenţa de 0,2—0,5 şi
cu creştere foarte redusă.
Pădu rile se a flă în starea optim ă de desvoltare în zona denu­
m ită a cod rilor, ce cu prinde aproape în în tregim e judeţele Lăpuşna,
O rhei şi partea sudică a judeţului Bălti, cu altitu dinea m axim ă de
425 m.
A c i se află renu m itele păduri a codrilor O rh eiu lu i şi Bacului,
cu arbori seculari de stejar pur, sau în am estec cu frasin şi
paltin, m aterial de cea m ai bună calitate, excelen t pentru industrie,
apoi Păd en ii cu arbori seculari de fag.
Se află în fin e aci arborele de carpen pur, şi de şleau, a-
mestecate.
Sprle nord de această zonă se află câm pia Bălţilor, ce cuprin­
de partea estică a ju deţu lu i Bălţi, restul judeţu lu i Soroca şi păr­
ţile vecine din jud- Orhei şi este com plet lip sită de păduri,
deşi terenul este foarte accidentat.
Zona cea mai de n ord a Basarabiei cu prinde judeţele Hotin
şi părţile vecine din jud. Soroca şi Bălţi. A ltitu d in ea culminează
aci în jud. Hotin, aju ngân d la 465 m., care este punctul cel mai
în alt din Basarabia.
 A c i creşte în starea lu i cu predilecţie fa gu l pur sau în ames­
tec cu alte foioase şi cu cât înaintează, către sud est, cedează lo­
cul carpenului, căruia îi urm ează stejarul.
In fine, pădurile se în tin d dealungul flu v iilo r Nistru şi Prut,
ne înălţim ile, ce m erg paralel cu ele, terenu rile fiin d aci pietroase
p ă d u rile au m ai m u lt aspectul de tuferiş, de stejar pedunculat
şi goru n în amestec cu frasin, acerinee, tei, etc., ia r în lu n cile a-
eestor râuri creşte stejarul, frasinul, ulm ul, p lo p u l şi salcia.
Cele 100399.50 ha. păduri şi 23500 ha. g o lu ri perim etrale, tre
cute în proprietatea statului, s‘au încredinţat de Casa P ădu rilor
spre adm inistraţie în anul 1921, organului s ilvic local, D irectora­
tul General de D om enii din Basarabia, cu reşedinţa în oraşul
Chişinău, care l-a repartizat la 12 ocoale silvice, conduse de in­
g in eri silvici, cu reşedinţa în m ijlocu l p ă d u rilo r ce administrau.
T o t în sarcina acestor ocoale s‘a dat şi con trolu l exploatărei
şi respectiv conservarea pădu rilor ţărăneşti şi răzăseşti, conform
L egei Silvice din vech iu l Regat, extinsă în anul 1923 şi în Basa­
rabia.
U lterior, în locu l Directoratului General, s‘a în fiinţat o d i­
recţie silvică, apoi o regiu n e silvică, revenindu -se în anul 1924,
iarăşi la Direcţiune.
A stăzi pădurile Basarabiei, pentru adm in istraţie şi pază,
sunt repartizate la 3 D irecţiu n i S ilv ic e : Chişinău, Iaşi şi Cernăuţi
şi 20 Ocoale silvice după cum urmează :
1)) In Direcţiunea S ilv ic ă Cernăuţi, se a flă 5 Ocoale şi a-
n um e:

Suprafaţa ce Suprafaţa ce
cuprinde cuprinde

Hotin — — 8980,70 Ha. păd. de Stat 937,35 Ha. păd. pârtie.

Clişcăuţi — 8432,60 » » » » 2036,76 » .» »

B ricen i— — 7448,— » » » » 421,10 » » »

Ianăuţi — — 9247,— » » » » 101 ,— » » »

O c n iţ a — — 15236,50 » » » » 638, - » » »

T o ta l 5 Ocoale cu 49344.80 Ha. păduri de Stat, în adm inistra­

ţie şi 4154.21 Ha. păduri particulare, în control.

2) In Direcţiunea S ilv ic ă Iaşi se află un O col cu num ele de

T ig h e c i cu 10663 Ha. păduri de-ale Statului, 1680 Ha. păduri
particulare.
3) In Direcţiunea S ilv ic ă Chişinău se află 14 Ocoale şi a-
num e •
 88

Supraîaţa ce Suprafaţa ce
cuprinde cuprinde

S oroca . . 7.163,67 Ha. păd. de Stat şi 4 3 9 , - Ha. păd. part.

N istru . . . 1 5 .0 5 4 ,- „ )> JJ yy yy 1 .5 0 2 ,-
Qrhei . . . 1 2 .2 1 8 ,- „ yy »» yy yy 1 9 2 ,-
H olercani . 4.385,58 „ yy yy yy yy
—
C h işin ă u . . 1 2 .7 4 5 ,- „ yy n yy yy 1.297,30
L o zo v a . . 10.617, - „ yy yy yy 953,—
Rădeni. . . 12.538,— „ J» >> yy yy 2 .2 0 4 ,-
Prut 8.321,70 „ yy yy yy yy —
T igh in a . . 14.127, „ yy yy yy yy
Gura Galb. 13.253, „ yy yy yy yy 9 2 2 ,-
H â n c e ş ti . . 13.403,— „ yy n yy yy 449, -
C e t A lb ă . 4.736,80 „ yy yy yy yy —

T o ta l 14 ocoale cu 147116,74 Ha. păduri de Stat, în adm inis­

traţie şi 9234,30 Ha- păduri particulare, în control.

P en tru această adm inistraţie, s‘a afectat de Casa Pădurilor,

urm ătorul personal:
a) la cele 20 ocoale, 22 ingineri, 11 conductori silvici;
b) la Dir. Chişinău, 10 ingineri, 21 fu n cţion ari n especialişti;
c) la D irecţiile Iaşi şi Cernăuţi, personalul D ire cţiilo r a d m in i­
strează şi alte păduri din restul ţării.
P a za acestor păduri se face de :
212 brigadieri şi 879 pădurari,
ce se controlează de organ ele adm inistrative d ela Ocoale şi D i­
recţiile silvice respective.
D in cele m ai sus arătate în ce priveşte pădurile, se desprind
două serii de fapte :
1) Suprafaţa totală de 205.267 Ha. a p ă d u rilo r din Basarabia,
repartizaţă la întinderea totală a acestei p rovin cii, de 4.563-880
Ha. arată, că procentul de îm pădurire al acestei provin cii nu de­
păşeşte c ifra de 4.5 la sută, când în m od norm al valoarea acestui
procent trebue să fie 25 la sută cel puţin.
2) Starea pădu rilor nu este cea m ai fa vo ra b ilă pentru pro-
ducţiune, căci cel puţin o şesim e din aceste pădu ri sunt rarişti,
cu consistenţa de 0-2-0.5, ce nu produc la hectar n ici a patra parte
din m ateria lem noasă ce solul ar fi capabil să producă, dacă ar fi
com plet îm pădurit.
R e z u ltă de aci, că p rod u cţia actuală a acestor p ă d u ri este in ­
su ficientă pentru satisfacerea n evoilor Basarabiei cu le m n de foc
şi de lu cru .
Casa P ă d u rilo r în d o rin ţa de a ajuta p rin o bună gospodărie
s ilv ic ă în flo rire a stărei sociale şi agricole a acestei p ro v in cii, a sta­
b ilit u rm ă to ru l p r o g r a m :
 89

1) Să se am elioreze dom en iu l forestier p r im it şi să se m ărea­

scă întinderea lui prin îm p ăd u riri de noui terenu ri, astfel ca să
se poată anual recolta cantităţi cât mai metri de m aterial lemnos.
2) Să nu se exploateze anual decât creşterea acestor păduri
(posibilitatea anuală), iar m aterialu l lem nos rezultat, să se distri-
bue consum atorilor prin bună învoială, cu preţ de tarif, adică
cu un preţ de sacrificiu pentru Stat, exeluzâdu-se licitaţia şi in ­
term ediarii.
P rogra m u l este în curs de executare, realizându-se până în
prezent urm ătoarele lu c r ă r i:
I. — P la n ta (iu n i şi însăm ân(ări. în cepător d in anul 1921, a-
dică dela data luărei în posesie a acestor pădu ri de către stat şi
până în prezent Casa P ă d u rilo r, în Basarabia, a plantat:
a) D in g o lu rile v e rim e tra le (poeni), suprafaţa de 5483,21 Ha.
b) A ameliorat prin plantaţiuni suprafaţa d e 950 Ha. arbo-
rete im poenite (du m brăvi) cu consistenţa de 0,2—0,5, transfor-
m ându-le în arborete cu consistenta plină, astfel ca în treg solul
să fie u tilizat pentru pădure.
Plan taţia s'a făcut p rin cultura agro-silvică, utilizându-se la
lucrări sătenii din apropierea pădurii.
S ‘au utilizat în acest scop m ai m ult salcâm ul, ce are creştere
repede, socotindu-se ca specie de tranziţie, la adăpostul acestei
specii, u lterior se v o r introduce după situaţiuni şi alte esenţe mai
de valoare.
P e lângă plantaţiuni, s*au folosit la îm p ăd u rit şi însămânţă-
rile directe cu salcâm şi stejar recoltat din Basarabia.
Sum a totală cheltuită în acest scop este de lei 8.450.628
bani 10.
M ersu l acestor lu crări a fost din an în an m a i intensiv, ajun­
gân d m axim um în 1926, când s‘a plantat o suprafaţă de 2355 Ha.
Gontinuându-se astfel, în scurt tim p se vo r term in a de împă-
durit go lu rile perim etrale şi se vor am eliora toate rariştele, ce în
mod necorespunzător sunt denum ite astăzi păduri.
Pen tru desăvârşirea astfel a lucrărei. există astăzi în Basara­
bia o suprafaţă totală de 33.2 Ha. pepiniere, în care se află
11.240.000 pueţi sub în g rijir e în vederea plan taţiu nei şi în care se
fac anual semănături pentru producerea n u m ă ru lu i necesar de
pueţi, pentru executarea program u lu i întocm it.
c) Sunt de asemeni în curs de executare lu cră ri de îm pădu­
rire, întreprinse în u ltim u l tim p şi de C am erile Agricole^ cu pueţi
procuraţi de Stat şi d irija rea technică a o rga n elo r silvice ale
Statului.
II. — In vederea realiză rei lem nului de lu cru şi de foc din
aceste păduri, s‘a în tocm it de Stat am enajam ente sau studii pentru
suprafaţa de 154.403 Ha. destinându-se a s t fe l:
39250 Ha. pentru producţia lem nu lu i de lu cru de m ari d i­
m ensiuni, necesar dogăriei şi m arei indu strii în genere, dar şi
pentru lem nul de foc, tratându-se ca atare în codru.
 90

Este de rem arcat că pădu rile seculare, pentru a li se aplica

astăzi aceste tăieri, nu depăşesc suprafaţa de circa 16.000 Ha. în
toată Basarabia, în restul suprafeţei de m ai sus, se fac tăieri de
conversiune din crâng în codru şi în acest scop:
35880 Ha. pentru produ cţia lem nului de foc şi a lem nului de
lucru pentru n evoile sătenilor, tratându-se în crân g compus şi
79273 Ha. pentru producţia nuelilor de ga rd şi cele pentru
îm p letitu ri (salcie), tratându-se în crâng simplu.
Se remarcă sub acest raport, că num ai în Direcţia S ilvică
Chişinău, pentru producţia haracilor de v ie şi n uelilor, se află des­
tinată o suprafaţă păduroasă de 6398 Ha, din care se taie anual
509,60 Ha.
Restul de 35347 Ha. păduri, fiin d prea tinere, li s‘a aplicat
perioade de aşteptare de 10—20 ani, după care tim p nu vor m ai fi
puse în exploatare.
In m od n orm al din păduri, este ştiut că nu trebue a se ex­
ploata decât posibilitatea lor, adică creşterea în materie lem noa­
să ; în Basarabia însă, din cauza războiului şi a îm preju rărilor
de după război, printre care şi reform a agrară, această posibi­
litate a fost depăşită în ain te de anul 1921, cu de 7— 8 ori valoa­
rea ei, după studii.
Depăşirea posibilităţei, deşi în măsură cu totul redusă, s‘a fă­
cut şi după această dată; s a avut de g r ije însă. începător din
1921, ca la pădurile respective, exploatarea să se norm alizeze până
la an u l 1931.
S ‘a redus aşa dar suprafaţa de tăiat, în fiecare din anii ce au
urinat acestei depăşiri, astfel ca la fin ele celor 10 ani consideraţi,
suprafaţa totală tăiată, să nu fie mai mare decât aceea prevăzu­
tă de studii şi am enajam ente.
D upă cum s‘a arătat m ai sus, în tim pul războiului, dar m ai
ales în anii ce au urm at, pentru ca viata econom ică şi socială
să nu stagneze, p ă d u rilo r Basarabiei li s‘ au cerut să satisfacă toate
n evoile în lemn de foc şi de construcţie, ale acestei provincii.
S ‘a cerut aşa dar să liv re z e tot lem nu l de foc necesar:
Popu laţiei rurale şi urbane, de circa 2.750.000 locuitori.
Bunului m ers al C ă ilor Ferate (locom otivelor, funcţionarilor
şi lo ca lu rilor C. F. R.).
A rm atei,
M o rilo r, varn iţelor de var, diverselor fabrici,
In stitu ţiilor rle stat, judeţ, comună.
Se cerea apoi.
Lem n u l de lucru de m ari dim ensiuni, necesar căilor ferate,
pentru traverse.
S erviciulu i de podu ri şi şosele, pentru podu ri, viticultorilor,
pentru vase şi în fin e pentru marea industrie de cherestea.
Lem nu l de lucru de m ic i dim ensiuni, pentru n evoile rurale
ale sătenilor şi
H aracii necesari pentru vii.
 91

E xprim ate în cifre, după calculele făcute, în anu l 1922 aceste

nevoi reclam au exploatarea anuală a unei suprafeţe de circa
38.750 ha., pentru a cărei realizare se cerea existenta unei supra­
feţe îm pădurite de 1 373.000 ha.
O ri suprafaţa forestieră a Basarabiei, fiin d num ai de
205.260 ha. deci 4,5%, rezultă că pădurile sunt în d e fic it şi că ad­
m in istra ţia silvică n u poate satisface cu p ă d u rile existente în
Basarabia, decât a p roxim a tiv //7 d in n evoile in le m n de foc şi de
lu c ru ale acestei p ro v in c ii.
P ă d u rile pe judeţe sunt astfel repartizate :
In judeţul Bălti, procentul de îm pădurire este de 2,78%.
In judeţul Cahul, procentul de îm pădurire este de 2.55%.
In ju deţu l Cetatea-Albă, procentul de îm p ăd u rire este de 0,13%.
In judeţul Hotin, procentul de îm pădurire este de 10,75%.
In ju deţu l Ism ail, procentul de îm pădurire este de 0,015%.
In judeţul Lăpuşna. procentul de îm p ăd u rire este de 13,73%.
In judeţul Orhei, procentul de îm pădurire este de 9,8%.
In judeţul Soroca, procentul de îm pădu rire este de 3,95%.
In judeţul Tigh in a, procentul de îm p ăd u rire este de 2,80%,
ea atare repartizarea lo r nu este uniform ă, fiin d ju deţe precum
Cetatea A lb ă şi Ism ailul, din cele mai m ari, în ca ri pădurile nu
reprezintă decât 0.015%—0.13%, pe când judeţele cele mai îm ­
pădurite, cum sunt Lăpuşna şi Hotinul, nu au decât 10,75%—
13.73%.
Com parând aceste cifre procentuale, cu starea norm ală de
îm pădurire, când în fiecare judeţ valoarea procentului de îm pă­
du rire trţebue să fie de 25%,
Ju stifică nem ulţum irea, generală, că deşi p ă d u rile s'au expro­
priat la stat, nevoile generale şi în special cele ale sătenilor, nu
sunt s u ficie n t satisfăcute.
In vederea îm bunătăţirei acestei stări precare, Casa Pădu rilor
cu m ari eforturi a r e u ş it :
a) Să înlăture dela consum ul intern, ad m in istra ţiile ce-şi pot
procura lem nul necesar din vech iu l Regat, o ri Bucovina.
S'au îndepărtat astfel, direcţia căilor ferate, armata, stabili­
m entele industriale şi fabricile, varnitele şi pe cât a fost posibil
şi m orile.
S’a îndepărtat apoi pentru cea mai m are parte d in nevoile lor,
oraşele
b) Ca producţia anuală lemnoasă realizată din exploatarea
p ădu rilor să se distribue aproape numai la săteni.
L u cră rile în acest sens s’au început încă d in anul 1922,
distribu ţia făcându-se în urm ătoarele sistem e:
Distribuirea de păduri direct comunelor, con form legei, p u b li­
cate în M onitorul O ficia l No. 253 din 12 F eb ru a rie 1910, exploa­
tarea făcându-se de prim ărie, cu m ijloace proprii.
D istribuirea de păduri la cooperative, care fac tăierea cu
m ijloace proprii şi distribue m ateriale la săteni.
 92

T ăierea de stat in regie a suprafeţelor exploatabile, iar ma­

teria lele rezultate să se vândă în cancelaria ocoalelor, la săr
leni, etc.
S ’a experim entat vânzarea acestor m ateriale şi la pădure in
parchete exploatate, de asem eni în centre de desfacere, la comune,
Sistemele de m ai sus utilizate nu au fost pe deplin m u lţu m i­
toare, din cauza cantitătei prea m ici de m aterial, ce se oferă de
stat.
Soluţia d efin itiv ă în această chestiune este aceea dată de legea
pu blicată în M o n ito ru l O ficia l No. 140 din 1 Iu lie 1924, prin ap li­
carea căreia se v o r destina pentru fiecare com ună, d in pădurile Sta­
tului, suprafeţe fix e de păduri, ce se vo r exploata de Stat, iar m a­
terialu l întreg ce va rezulta, se va distribui săten ilor din comuna
căreia îi este afectată.
L u cră rile de aplicarea legei sunt în curs şi în scurt tim p vor
fi terminate.
INDUSTRIA
 Industria

Fără combustibil, fără capital mobil, fără mână de lucru spe­

cializată, fără minereuri, în Basarabia, nici înainte de răsboi, nici
după unire, n’ a fo st cu putinţă desvoltarea unei industrii mari.
Statistica rusească pe 1912 ne arată, următoarea situaţie a
industriilor în Basarabia:

I. Industria alim en tară

a) M o r i 6198, din c a r e :
M o ri mari sistematice . . . 17
« simple cu m otor vapor 649
« « de apă 698
« « cu cai 299
« de vânt . . . 4535
b ) Fabrici de macaroane 2
c) Fabrici de spirt . . 31
d) D rojdii comprimate 1
e) Fabrici de bere . . 12
f ) Fabrici de zahăr 1 (Z ajorăn i)
g ) Fabrici de tutun 4
h ) Fabrici de uloi . . 235
6357 lucrători şi 9073, 741 ruble, valoarea producţiei.

II. În trep rin d eri m e talu rg ice

a) Fabrici de maşini agricble . . . . 3

b ) Turnătorii şi m e c a n i c e ............. 4
c) T i n ic h ig e r i i.................................. 1
d) Fabrici si ateliere de trăsuri . . . 10
403 lucrători şi 157603 ruble, valoarea producţiei.
 96

III. întrep rin d eri p en tru p relucrarea p ro d u se lo r an in ate

a) Tăbăcării ................................................ 3
b) Fabrici de s ă p u n ......................................8
c) Lumânări de c e a r ă .......................... 1
cu 71 lucrători şi 576840 ruble, valoarea producţiei.

IV. î n t r e p r i n d e r i p e n t r u p r e l u c r a r e a le m n u lu i

a) Fabrici de s c â n d u r i ................................ 6
b) Stolerie, strungăr.e . . . . . 3
c) M o b i l e ......................................................6
d) B u t o a i e ...................................................13
cu 843 lucrători şi 344 mii ruble, valoarea producţiei.

V. I n d u s t r i a ch im ic ă

a) L a c u r i ......................................1
b) A c i d e ......................................1
c) V o p s i t o r . i ............................5
cu 40 lucrători şi 70 mii ruble, valoarea producţiei.

VI. î n t r e p r i n d e r i p e n tru m i n e r e u r i

a) Lucrarea pietrei, granit şi marmoră 2

b) Prepararea de g h i p s ......................... 1
c) » » ciment . . 3
d) » » var . . . 20
e) » » teracotă 4
f) Olane, cărămizi . . . . 28
cu 478 lucrători şi 417 mii ruble, va oarea producţiei.

V IL În tre p r in d e r i t i p o g r a f i c e

a) T ip o gra fii-L ito g ra fii 31

b) Tuburi de ţigări . . 5
c) Legătorii-C artonage . 9
cu 253 lucrători şi 179 mii ruble, valoarea producţiei.

VIII. î n t r e p r i n d e r i p e n t r u p r e l u c r a r e a l â n e i şi câ n e p e i

a) Fabrici de postav .. 1 2
b ) P i u e ....................... J l
c ) Ţ e s ă t o r i i .................... 4
d ) Spălătorii de lână . . 1
e) Fabrică de vată . . . 3
cu 135 lucrători şi cu 8b mii ruble, valoarea producţiei.
 97

In total 6762 întreprinderi industriale, cu un număr de 8580

lucrători şi cu o producţie evaluată la circa 10.894 m ii ruble
Se înţelege că războiul a schimbat în mare măsură această
situaţie, unele industrii ca cele a morăritului şi fabricile de oloi şi
săpun s’ au desvoltat, altele au scăzut.
Inflaţia, lipsa de capital, greutăţile (până la im posibilitate
uneori) de transport a combustibilului, a m ateriilor prime şi a p ro ­
duselor, în timpul revoluţiei, a ruinat în mare măsură industria din
Basarabia, unele întreprinderi au fost distruse com plect.
Unirea Basarabiei nu numai a oprit industria din Basarabia
dela decădere şi ruină com plectă, ci i-a dat o posibilitate de
desvoltare.
Iată situaţia generală întreprinderilor industriale din Basa­
rabia pe anul 1923, după datele oficiale ale direcţiunei regionale
a statisticei din Chişinău.

7
 N U M Ă R U L
FELUL
S P E C IA L IT A T E A P R O D U C Ţ IA P E Z I
IN T R E P R IN D E R E I Urb. Rur. T o ta l

M o ri cu abur 53 599 652

« « apă 5 409 414
2.578.232 kgr.
« « vânt 12 1206 1218
« « cai — 11 11
O loiniţe — 220 220 75.909 kgr.
A 1S... „ „ i n . , . Fabrici de ulei 35 105 139 227 deca
A lim entare Fabrici de paste fain. 2 — 2 4.600 kgr.
« « bom boane 10 — 10 1.076 „
Fabrici de ape gazoase 31 11 42 514 kgr. şi 1.215 deca
Fabrici de spirt şi rachiu 9 10 19 311.215 deca
Fabrici de bere 10 3 13 7.699 „
Fabrici de mezeluri 7 — 7 384 kgr.
Fabrici de zahăr — 1 1 48.000 „

Chimic Fabrici de săpun 20 14 34 3.779 kgr.

Lem n Fabrici de cherestea 10 6 16 12.671 m 3

Fabrici de ţiglă 2. 48 49 39.507 bucăţi

Ceramică « « cărămidă 2 11 13 16.740 ,,
« « O ale 2 8 10 2.190 „
 fU R^M A R E )
ii N U M Ă R U L
-----------
IN T R E P R IN D E R E 1 S P E C IA L IT A T EA P R O D U C Ţ IA P E Z I
Urb. Rur. T otal

Fabrici de postav 3 12 15 781 metri

Textilă » de spălat şi
scărmănat ână 4 42 46 1858 Kgr.

Tăbăcării 15 1 16 1732 Kgr.

Turnătorii 7 7 1293 Kgr.

M etalurgică 3 3
U zini electrice 6

A rte grafice T ip o g ra fii 24 — 24

Manufactură i 1
Diverse
A lte fabrici 10 15 25

T o ta l 27 2734 3012

N ota. — Var 64960, sare 3200 K gr., unsori 256 K gr., malţ 1600.
 D ate mai noi asupra industriilor din Basarabia, găsim în statistica im pozitelor directe (public Minist.
Finan.) pe 1924, iată aceste date şi impozitul de 8 % pe industrii.

V E N IT P Â N Ă L A 3000 LEI V E N IT D E L A 3001-75.000 LEI V E N iT P E S T E 75.000 LEI

JUD EŢELE
No. No. No. Venit Impozit
Venit Impozit Venit Im >ozit
cant. cant. cant.

Bălţi . . . 198 417.400 58.436 553 6.863.646 960.916 27 3.834.207 536.788

Cahul . . 8 23.000 3.220 149 3.000.726 420.101 10 1.205 530 168.774

Cet. Albă . 637 1.554.520 217.632 785 9.668.890 1.356.922 69 U 3.647.673 1.910.674

Chişinău . 225 607.250 85.015 249 7.626.889 1.067.763 83 21.375.978 2.992.496

H otin . . 1361 2.100.370 294.051 470 3.937.720 551.280 15 5.445.264 762.328

Ismail . . 51 151.490 21.208 182 3.759.190 526.286 29 4.090.230 572.633

O rh ei . . 99 \ 162.750 22.783 131 3.515.830 492.217 34 9.313.601 1.303.903

Soroca . , 162 399.400 55.216 826 8.699.258 1.217.895 30 5.596.864 782.720

T ig h in a . . 497 1.117.500 156.450 279 4,105.640 574.721 19 3.872.771 542.188

T otal 3235 6.528.680 914.012 3624 51.177.799 7.162.180 316 68.375.058 9.572.508
 Pe anul 1925 acest tablou se prezintă:
V E N IT P Â N Ă L A 3000 LEI V E N IT D E L A 3001-75.000 LEI V E N IT P E S T E 75.000 LEI
JUD EŢELE
No. tvo. No.
Veni t Impozit Venit Impozit Venit Impozit
cant. cant. cant

Bălţi . . . 209 472.165 66.103 618 9.520.960 1.332.934 40 3.422.451 467.527

Cahul . . 6 18.000 2.520 130 2.845.060 398.308 11 1.651.800 231.252

Cet. Albă . 271 621.400 86.996 1046 12.231.756 1.712.445 70 11.723.930 1.641.350

Chişinău — — - 84 3.788.827 530.435 62 19.442.023 27.21.883

H otin . . 1105 2.433.550 340.697 792 6.559.978 919.915 15 3.940.406 551.656

Ismail . . 145 427.200 59.808 223 3.471.472 486.605 25 2.607.397 365.035

Lăpuşna. . 339 861.100 120.554 136 2.903.493 406.489 21 3.344.684 468.255

O rhei , . 109 197.250 27.615 169 40.38598 565.567 37 10.883.532 1.523.692

S oroca . . 141 352.100 49.350 242 8.611.380 1.211.777 29 4.605.992 658.836

Tighina . . 530 1.572.500 220.150 256 4,354.600 609.664 17 265.000 331.100

T o ta l . 2855 6.955.265 97^797 4296 58.326.124 8.173.543 327 64.007.215 8.960.590

 V E N IT P Â N Ă L A 3000 LEI V E N IT D E L A 3001-75.000 LEI V E N IT P E S T E 75.000 LEI
JU D EŢELE
No. No. No.
Venit Impozit Venit Im pizit Venit Impozit
cant. cant. cant.

Bălţi . . . 150 358.900 50.246 554 7.571.956 1.060.073 24 3.907.345 530.475

Cahul . . 140 381.000 53.340 478 3.793.461 531.084 9 967.000 1.146.236

C et. A lbă . 80 228.100 31.934 651 8.282.520 1.159.552 254 8.187.400 1.146.236

Chişinău . — — — 98 4.418.326 618.565 72 17.100.277 2.394.038

H otin . . 609 1.435.250 200.935 1137 9.788.300 1.370.362 11 2.560.818 350.774

Ismail . . 42 92.700 12.978 212 3.859.002 540.260 11 1.377.000 192.780

Lăpuşna 348 910.700 127.498 210 4.500.993 630.139 16 2.780.142 347.219

O rh ei . . 93 180.350 25.249 182 3.973.720 556.320 36 8.216.024 1.150.241

Soroca . . 99 247.400 34.636 855 9.993.196 1.399.648 13 1.725.479 241.567

Tighin a . . 400 1.028.400 143.976 266 3.329.800 465.472 17 2.279.635 319.148

T otal . 1961 4.862.800 680.732 4643 59.506.274 8.330.878 263 48.810.120 6.816.862
 Aceste cifre ne arată m ai exact, atât în tin d erea m eseriilor şi
in du striilor din Basarabia, cât şi ven itu rile şi im pozitele, pe care
le plătesc.
Incontestabil că începând din 1923, când au început să aibă
un oarecare credit industrial cu un procent m a i m ic, in du striile
din Basarabia, s‘au m ai uşurat. D ar întrucât acest credit nu este
destul de la rg şi industriaşii şi m eseriaşii sunt s iliţi să recu rgă la
creditul bancar şi particu lar excesiv de scump, m eseriile şi indus­
triile din Basarabia, sunt în suferinţă.
Industria m in ie ră în Basarabia. — în cercările de a exploata
m in ele de cărbuni şi de a căuta petrol în sudul Basarabiei, n ‘au a-
vu t succes. Cărbunele s‘a dovedit prea încărcat cu pământ şi deci
exploatarea nerentabilă, ia r păcura căutată n 'a iz v o rît încă. Dăm
m ai jos două tablou ri de situaţia carierelor în Basarabia după da­
tele din 1923 şi 1924.
U na din in du striile cele mai însem nate din Basarabia şi una
din cele mai legate de agricultură este produ cţia spirtului. Dăm
m ai jos o tabelă asupra producţiei şi consum aţiei băuturilor spir­
toase în Basarabia pe anii 1920—27.
 104

Situaţia carierelor din Basarabia in anui 1924

Piatră Piatră
Lut P ietriş N isip
C ioplită Brută
Proprietatea
JU D t* £
C arierei O â ° cb
o
A o
+j CB
O
O
CB
-4->
E-
CB
O
CB O. E-
3
o
A «5
3a B
a 23 a ■-3 a ■3 a
o ”
15 o 2 5 2 S
o ® Zi O ® Z n ® 53 o 25 53 02 5

C h işi­ De stat 1 740 1 106 6 1090 —

n ău particulare 2 1057 1 437 9 4209 — — —

De stat _ 4 480 13 3655 — —

O rh ei particulare 5' 1017 5 1582 8 4 j 69 — —

De stat — — 1 3; 20 2817 — — 2 220

S oroca
particulare 1 376 — — 4 8786 — - 1 150

De stat 4 220 11 1456 1 500 3 400

Bălţi particulare 2 1675 3 1 2279
530

De stat — — 5 1040 — — — —

H otin
pari icul are 1 35 3 920

De stat — - 5 820 1 120

T igh in a particulare — — 2 1700 — — 1

De stat 2 200
Ismail
p articu lare 16 4440 1 15C 2 629 — — 1 1500

D e stat — _ — — 1 10, — — 1 140

Cetatea
A lb ă particulare 4402 — —
6 1373 1 160 6 — —

De stat 1 100 1 1000 1 160

Cahul particulare 700 — 1 750
2 —

36 11413 18 3165 100 37072 3 3779 12 2890

T o ta l
Din ca re u ) sari ere de Sta t au dat în to ta l
ia r 86 part icu • '» *» n ••

Sau îm preună 176 cariere au dat în total

 105

diiDâ dalele suDlnspecioraluiul minier din Chlşinău

T o ta lu l produselor
A r,şila N om ol F osforite Ghips m in iere exploatate

Ch c L.'
Daotita-

S-i
Ctf
e a m .c

oî c6
O C antita­ O O C antita­ o C antita­ O Cantita­
O tea m. o. tea m. c. o tea m. c. o tea m. c
O O
y V\

8 1.936
12 5 703

1 150 18 4.285
18 6,668

23 3.067
6 9.312
1 48.000 kgr. 1 48.000 k g r. j

— — — — — — 19 2.575 m. o.
6 4.484
I

— - - — 1 200 m c. 6 1.240
4 955
1 445.000 1 445 000 kgr,

6 940 m. c.
2 1.700

164583 — 2 200
2 164 583 k g r.
- 20 6.719 m. c

1150CC — — — 2 240
1 115.000 k gr.
13 5.935 m. c.

3 1.260
3 1.450

150 o 279583 1 48.0U0 kgr. 1 445.000 «jo»ouy iii i c<*

1 1 200 m. c. 772.583 kg2. '
15.743 m . c. şi 279.683 k g r de produse m iniere
42.926 493 UOO „

58.669 „ „ „ 872.583 „
 106

numărul şl producţia carierelor în eKpioatare deia i Jan. 1922 până

Piatră Piatră
Lu t Pietriş
cioplită brută
P ro p rietatea

Cantitatea
Cantitatea

Cantitatea

Cantitatea
JUD EŢELE

m. c.

m. c.
m. c.
m. c.
carierei

No. car.

No, car.

No. car.

No. car.
D e Stat . . 1 3.420 î 141 7 2.935 _ _
Chişinău . . P a itic u ia re -- 1 437 6 1.524

D e Stat . . 2 340 6 1.342 22 9.144

O r h e i. . . . Particu lare 6 1 017 5 1.682 8 4.069 --
"

D e S tat . . 1 100 2 90 41 7.877 1 300

S oroca . . .
P articulare 1 376 — -- 4 8.786

D e Stat . . 1 50 3 425 17 5.085 1 1.500

Bălţi . . . . P articu lare 1 1 675 -- 530 1 2.279

D e Stat . . '__ _ 1 200 c 2 280 _ __

H o t in . . . .
P a rticu lare 1 35 -- 4 920 *

D e Stat . . _ _ 8 2 396 _ __
Tigh in a. . . P articulare 2 1 700

D e S tat . . _ _
Ism ail. . . .
P articu lare 16 4 440 1 150 2 629 -- --

D e Stat . . __ ___ __ __ 453 830 _

Cetatea Albă
Particu lare 4 1.373 1 160 6 3.402 -- --

D e S tat . . _ _ 1 100 1 1 000

C a h u l. . . . P articu lare 2 700 — 1 750 —

TOTAL 36 13.526| 22 4.527 144 52.957 4 079

D in care 154 cariere de Stat an dat în total 44.853 m.o.

ia r cele 80 ■. p a r t ic u la r e ................... „ 38.184

S’an îm preună 234 cariere au d at în total 83.037. cm.

 107

la 1 iunie 1925, după datele sahlnspectoratuiul minier din Chişinău

şi 822583 K g r. de produse m iniero

 SITUAŢIA
p r o d u c ţi e i şi c o n s u m a ţ i e i b ă u t u r i l o r s p i r t o a s e în B a s a r a b i a
pe anii 19£C — 1927

spirt din cereale s p i r t d in u in Ţuică B ere Spirt denaturat pentru :

V I « şi rachiu
Ani i Produc. Oonsum. Produc. Oonsum consum. Produc. Oonsum. Ars. Oţet j Parfum In d u s trii

Gr. Gr. Gr Gr. L. L. L. Gr. Gr. Gr. Gr.

1020 -2 1 25.271.455 12 920.193 — — _ — _ _ _ — —

1 9 2 1 -2 2 34.947.805 23 585.047

1 9 2 2 -2 3 23.533.758 17.702.373 — — 32.015 228 557,432 3 844 020 3.487.407 651.247 21.964 6.228 —

1923 9 lu n i) 22 835.095 19.267 003 2.868 354 2.965.346 43 526.941 1.071.888 3.763 026 3.839.351 1 221 845 _ 36.337 —

1924 33.452.315 30.996.199 4353.7U7 3.89 0.197 57.349 766 1.480 984 3.971 416 3 531.011 1.659.661 — 22.944 4.775

1925 27 803.967 28 356.937 3 551.206 3.930624 — — 2 352.863 1 964 927 1 060 323 — 19.150 150

1926 34.232.709 20.724,799 3 071 542 2 824.987 — 1.687.694 1.468 358 1.530 268 4.785 43.010 1.576

1927 20.643.412 30.266.074 — — 24.872 532 3.109.182 2.770.160 2.022.377 — 40.147 478
(1 la n .- 1 0 S ept.)

• i
 B A S A R A B IA
S i t u a ţ i a d e b i t e l o r d e b ă u t u r i s p i r t u o a s e , g r u p a t e pe c a t e g o r i i d e l o c a lu ri

comunele urbane şi
litelor cu amănuntul
Număru d e b itelo r din com u n ele rurale N um ărul d e b ite lo r din com u n ele urbane
-p as ® ■
H o te l ’r(S e _ ®_i

TOTALUL
3 «

enea, cazino
3a O 00

mea, cazino
a Hotel

> curent
a si S.S-S c «> m

rurale
ts)

e n e r al
iu ridicata
© flOminiSTRATIILE s» tn 0) > 3 « S-r

C ofetărie
oi

u ridicata
sau club
ju S-? 3 <o 03 3

sau club
3 3
H 5 ci ea »- A 'S -

Oebite
c O. © var; ** <a

T ota l
0 © caxa xa

Debite
a £ XTJ ■ 2 o C-) ~ fl N>03 a P o c=xa c c a. om a
I '■13 £5xO
a. xa 2 = 1 o ®_ | = 2
6 Jg s. i = =3 o. C_ —
U C3*C 3 .2
«J q EH S 3 o O n ca­ ■w c “»• 3
<u 3V) s # 8V)
CC ca a> 03 03 33 U is fl.2* bl a> ca 03 ina> ca 3 o ® «ca e= * W o
-S g - <o.E
O zc s » g -p s O CC CJ Z> X ca^ 0-5
xa "O -o 5zi

1 B ă lţi . . . . 70 — — — 2 1 1 14

00
47 —

O
136 20 39 — — — — 4 11 38 249 — 344 23 41 1
2 Oahul. . . . 13 1 17 — 31 2 33 1 — 231 — 20- 11 21 296 2
O
O
3 O etatea-Albâ . 24 1 t 3 5 33 5n
67 13 308 361 24 38 428
4 Chişinău. . , 107 2 44 277 _ 430 62 430 4
5 H otin . . . 10 — — — — — 2 I 39 — 394 — 499
52 3 25 24 4 447 50 36 5
6 Is m a il . . . 2 — — 7 1 239 —
1 3 !3 20 29 — — — — — 10 4 187 — 230 2 170 563 6
7 Lăpuşna. . 17 — — — — — — — 14 — 31 9 46 -- 253 — 338 10 369
39 132 7
8 O rh ei . . . . 1 i — — — — 54 — — —
29 6 91 11 31 ___ — — 2 1 422 — 453 20 578 547 8
9 S o ro c a . . . 23 3— — — — 2 36 —
6 67 8 42 — — ~ ~ — 1 1 464 — 508 39 47 575 9
10 T ig h in 22 8 i — 1 2 3 94 137 20 52 __ 4 319
. . . — — — — 1 24 — 400 15 57 537 10

T o ta l . . . 403 8 2 10 11 10 80 850 1 1375 168 349 1 4 4 53 111 2827 — 3349 194 1120 4724
1
— —
 110

situaţia debitelor de băuturi spirtuoase cu amănuntul, existente in comunele urbane ,

după vechimea breueteior, ia i iulie 1927
|No. curentj

an

TOTAL
1923
1925

1920
1926

1919
1921
CM
AD M INISTRAŢIILE CM 0,1
05 05 05

Fără
B ă lţi .
1 . . . 15 8 7 3 10 92 1 136
Cahul .
2 . . . 2 1 — ___ — — 22 6 ___ _ 31
3
Cetatea A lb ă 5 7 1 1 2 10 40 1 ___ ___ 67
Chişinău
4 . IC 15 6 3 7 58 249 9 65 8 430
H o tin .
5 . . . 1 — 1 1 — 7 41 — — 1 52
Ism ail .
6 . . . 13 15 2 2 9 29 253 1 3 6 333
Lănuşna
7 . 1 — — 1 2 7 19 1 — — 31
8 O r ie i . . . . 3 5 — — 3 80 — — ___ 91
9 Soroca 2 8 — — 4 8 45 — — — 67
10 T ghina 4 3 1 1 1 18 106 — — 3 137
TOTAL 50 62 18 9 28 loU 947 19 68 .18 1375
Situaţia debitelor de băuturi spiriuoaso cu amănuntul, existente in comunele RURALE,
după uectiimea breueteior ia 1 iulie 1927j <• c t-o J

]
e

an
05
c

TOTAL
1927

1926

1925

1922
1923

19 0
1924

1919
3
1921

O AD M INISTRAŢIILE

Fără
O
Z

1 B ă lţi . . . . 24 18 _ 1 24 39 229 1 8 344

2 C ahal . . . . 20 — 1 — 7 14 221 2 — 266
3 Cetatea Albă . 9 10 2 1 12 35 290 2 — 361
4 Chişinău . — — — — __ — — — — —
6 H o tin . . . . 35 19 1 — 31 49 300 — 12 447
6 Ism ail . . . . 6 2 — — 9 30 177 — 6 230
7 Lănuşna . 44 14 1 2 31 57 188 — 1 338
8 Orhei . . . . 33 14 — 1 23 59 326 — — 456
9 Soroca . . 18 18 4 2 46 3> 365 3 14 508
10 T ig h in a . . 14 3 — 1 13 32 309 — 28 400
TO TAL 203 98 9 8 196 352 24o5 8 69 j3349

Situaţia debitelor da băuturi spirtuoase cu ridicata, existente in comunele urbane

şl rurale , după uectiimea breueteior ia 1 iulie 1927
o2^ -ci
a -3
f.
a

t- eo ■>1 -5
1925

1923

1921

1919

3 CM *M <M IM IM <1
O AD M INISTRAŢIILE 05 05 05 05 fi
05
Fără

O T—1 O
Z fi

B ălţi . . . .
1 2 9 2 2 7 5 16 43
2
Cahul . . . . — 2 3 I — 1 6 -- — 13
3
Cetatea Albă . . 3 3 2 — 6 9 12 1 1 37
Chişinău .
4 3 5 4 1 9 14 23 2 2 62
5
H o tin . . . . 4 9 ^ 3 — 7 16 12 — 2 53
6
Ism a il . . . . — 6 3 — 5 4 4 ti— — 22
7
Lănuşna . 2 1 2 6 2 4 3 — — 19
8 O ih ei . . . . — 1 — 3 10 3 14 — — 31
9 S o ro c i . . 3 3 — 2 14 8 17 — — 47
1 . T ig h in a . . 1 2 3 2 5 12 10 — — 35
TOTAL 18 41 22 16 66 76 117 — 3 4 362
V O N n IAI
 M U N C A
O rganizările m u n c ito re ş ti.-— O rganizările vech i de breaslă
întne m uncitori, cari existau în Basarabia în ain te de război, erau
în decădere. In tim pul revolu ţiei s‘au creiat şi în Basarabia orga-
n izatiu n i muncitoreşti, dar neavând un substrat industrial pu ­
ternic, şi fiind prinse în vâltoarea politică, aceste organizatiuni
n‘au rezistat şi au dispărut, tot aşa de uşor şi de repede, cum s‘ au
şi născut. A stfel că la unire, decăzând vechea legisla ţie taristă şi
dispărând form aţiile m uncitoreşti revoluţionare, nu exista nici
uin organ, pentru această latură a vieţii.
De abia la 1920, prin aplicarea le g ii asupra conflictelor de
m uncă şi în 1921, prin aplicarea leg ii asupra sin dicatelor profesio­
nale, a început instituirea inspecţiei m uneei şi creearea de sin di­
cate. Activitatea orga n elor creeate începe să se sim tă deabia la
1922, când inspecţia m uneei, aplanează p rin bună învoială, con flic­
tele de cele mai m ulte o ri in dividu ale şi m ai des privitoare la con­
ced ieri fără p r e a v iz ; con flicte colective se constată puţine şi se
re zo lvă satisfăcător, în baza legii. In acest an iau fiin ţă 21 asocia-
tiu n i profesionale. In anul 1923, încep să se închee p rin inspectora­
tele m uneei, contracte colective, în total 7, cu 1226 salariaţi şi se ins­
pectează fabricele din punct de vedere a con d itiu n ilor de muncă
şi sindicatele profesionale existente.
1n 1923 e r a u :

20 sindicate patronale cu 1112 membrii

22 „ muncitoreşti „ 2053 „
1 „ mixt 58 „
1 „ profesii libere 10 „

In anul 1924 se în registrează 7 conflicte latente de muncă,

trei greve, 58 conflicte in d ivid u a le şi un contract colectiv cu 60
participanţi, cari toate au fost aplanate. Existau în acest an 23 aso­
ciaţii patronale şi 35 asociaţii muncitoreşti.
In anul 1925 se introduce legea repauzului D u m inical; se în ­
registrează 9 conflicte colective, 2 greve cu 96 grevişti, iarăşi apla-

8
 114

nate, şi 264 zile pierdute, 3 contracte colective cu 548 salariaţi par­

ticipanţi şi 25 conflicte individuale.
In anul 1926 s‘au în registrat 10 conflicte latente cu 1640 sa­
la ria ţi participanţi, 9 greve cu 599 grevişti şi 9173 zile de lucru
pierdute, 12 conflicte cu 1470 salariaţi participanţi, 26 conflicte in­
divid u a le; iar asociaţiile profesionale form ează două uniuni, cu 9
orga n izaţii afiliate şi cu 929 m em bri, 20 sindicate neafiliate, cu 3076
m em b rii.

Plasarea muncitorilor în Basarabia

P o triv it le g ii pentru organizarea plasării, s’ au înfiinţat şi în
Basarabia o ficii publice de plasare, după cum urm ează:
In anul 1922, s‘au în fiin ţa t o ficiile din Chişinău, Cetatea A lb ă
şi B ălti, la 1 Ianuarie 1923 Ia T ig h in a iar la începutul anului 1924,
un nou oficiu la Hotin.
A ceste o ficii s‘au consolidat, şi au ajuns să fie de un real fo­
los populaţiei. M u n citorii agricoli, m u n citorii de vie ca şi cele­
lalte categorii şi-au pus încrederea în aceste o ficii, care s’au făcut
din ce în ce mai cunoscute. In deosebi în tim pu l crizei agricole,
provocată de secetea din 1925, o ficiile de plasare au contribuit
m u lt la ajutorarea m u n citorilor agricoli fără lucru, plasându-i în
alte regiuni, fie la m unca agricolă, în deosebi în şesul dunărean
al tării, fie la alte lucrări ca terasamente, cariere de piatră sau în
în treprin derile industriale. Rezultatul activităţii acestor o fic ii au
fost în decursul acestui tim p, cele arătate m ai jos, în tabloul ală­
turat.
 ACTIVITATEA OFICIILOR DE P LA SA R E
D IN B A S A R A B IA

d e la î n f i i n ţ a r e a l o r ş; p â n ă la 1 Iulie 1927

O F E R I E C E R E R I P L A S A R I
O F IC IIL E
1 Sem : 1 Sem- 1 Sem.
1922! 1923 1924 1925 1926
1927 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1 9 2 2 192, 1924 19251926 1927

Chişinău. . . 1688 5543 4813 5331 6137 2071 2091 6216 5453 5806 5012 1548 673 3179 2665 3547 3436 768

115
C et.-Albă . . 64 1611 2045 2390 2636 2267 508 1914 2254 3097 2292 1342 150 1432 1648 2580 1770 1287

B ă lţi............. 614 4643 3427 3639 3375 1317 827 4452 3921 4341 2974 1204 487 3716 3241 3153 2241 656

Tighina . . . — 582 1332 1767 2802 1570 749 1633 2577 3440 1814 — 526 1276 1792 2556 1363

Hotin . . . . - 32 560 892 856 — — 266 470 969 900 — 65 295 677 647

II
Total , . . 2366 12379 11649 13687 15932 8087 3426 13331 13527 16291 14687 6808 1310 8853 8895 1367 10671 4721

Totalul ofertelor 64.100 Totalul cererilor 68.070 Totalul plasărilor 45.817

 116

Asigurările muncitoreşti
Deşi în Rusia exista o lege pentru asigu rările muncitoreşti, a-
ceastă lege se aplica pe re giu n i şi nu ajunsese rân du l de a fi apli­
cată în Basarabia.
A plicarea leg ei pentru asigurările m uncitoreşti din vechiul
regat, a început In Basarabia la sfârşitul anului 1921.
Dăm mai jos o situaţie din care se poate ved ea cum au evo­
luat num ărul asigu raţilor şi ajutoarele date în fiecare an. D in si-
tuiatie se vede că cifra asiguraţilor a început în anul 1922/23, cu
num ăru l 19701 şi a mers crescând până în anul 1924/25, atingând
n um ăru l 29193.
In anii u rm ători 1925/26 şi 1926/27, num ărul asiguraţilor
scade la 23998 şi apoi la 22243. Explicaţia acestui fapt constă în
9eceta care a bântuit aceşti ani Basarabia şi care a făcut să se
m icşoreze în bună parte activitatea industrială a acestei p rovin ­
cii ; în special m ica industrie a avut m ai m ult de suferit de pe ur­
m a secetei.
Num ărul cazu rilor de ajutoare băneşti a m ers însă crescând
în p rim u l an de secetă, începând să scadă num ai în anul al doi­
lea, adică în anul 1926/27. Creşterea ajutoarelor din prim ul an, se
datoreşte faptului că la bolnavi cari erau în curs de prim irea a-
jutoarelor, s’au adăugat noi bolnavi în anul 1925/26; abia după
ce cazurile de boală începute în anii 1924/25 s’ au lichidat com­
plect a început să scadă şi numărul cazu rilor de ajutoare.

N U M Ă R U L A S IG U R A Ţ IL O R

A N I

1922/23 1923/24 1924/25 1925/26 1926/27

19.701 26.590 29.193 23.998 22.243

"■i -Ti-

N U M Ă R U L C A Z U R IL O R
care au primit ajutor bănesc

*
Anul Bărbaţi Femei Lehuze Total
© \ r * |
544 65
5*
.1932/23.....' 4 613
1923 (9 luni) 723 108 9 840
1924 1138 127 14 1279
1925 1583 V 281 ’ j 27 1892
lflâ o | | * 1437 Z 20l : 43 1771
1927 : 1478 282 34 1794
_
 117

N U M Ă R U L Z IL E L O R
în care s’ au plătit ajutoare:

Anul Bărbaţi Femei Lehuze Total

1922/23 13.237 1643 392 15.272

1923 (9 luni) 17.960 3085 531 21.572
1924 32.156 3713 1063 36.932
1925 43.707 8555 2080 54.343
1926 34.949 8248 3216 46.413
1927 (9 luni) 34.304 7679 2762 44.745

SU M ELE P L Ă T IT E C A A J U T O A R E B Ă N E Ş T I

Anul Bărbaţi Femei Lehuze Total

1922/23 123.781 10.378 4.339 138,498 40

1923 (9 luni) 258.354 35 36.246 80 8.621 40 303.322 65
1924 616.454 20 52.720 75 22.153 50 691.332 95
1925 1.046 231 50 164.268 50 54.966 — 1.265.466
1926 862.195 50 172.671 50 90.106 — 1.124.975
1927 (9iunl) 1 078.200 — 203.759 — 94 062 — 1.376.021

A J U T O A R E D E ÎN M O R M Â N T A R E

N o cazu rilor A ju to a re băneşti

Anul T o ta l Total
Bâroail Femei Bărnaţi Femei

1922/23 _ _
1923 (9 luni) 37 3 40 60.000 4 475 64 .4 75
1924 92 5 97 176.575 9.700 186.275
1925 95 9 104 244.800 23.200 268.000
1926 106 7 113 291.700 18.000 309 700
1927 (9 luni) 80 11 91 318.490 42.750 36 1.240
 118

A J U T O A R E D A T E PESTE 16 S Ă P T Ă M Â N I

A n u l Cazuri L e i

1922/23 —

1923 (9 luni) 2 924

1924 5 5 914
1925 — —

1926 —

1927 (9 luni) — —

Ie legătură cu asigurările muncitoreşti, s'au făcut organ iză­

rile m edicale ale caselor de asigurare, în caz de boală.
încă din anul 1922, din raportul general asupra activităţii or­
gan izaţiei m edicale a caselor de asigurare din Chişinău, se poate
constata progresul realizat şi starea satisfăcătoare de funcţionare
a A sigu ră rilo r muncitoreşti, în acest centru important. A celaş
rezu ltat fuj obtinut şi la Casele de asigurare din celelalte oraşe.
In anul 1922, s'au în fiinţat 10 Case de a s ig u ra re : Chişinău-
T ig h in a , Cetatea-Albă, Tarutino, Bălti, Soroca, Hotin, Orhei, Bol-
grad şi Ismail- la care dădeau consultaţii un num ăr de 10 m edici
din tre cari. G specialişti secundaţi fiind de 12 subcliirurgi şi 12
moaşe, dându-se un n u m ă r de 46.734 con su lta [iu n i.
In anul 1923, asigu rările luând o desvoltare m ai mare, s'au
m ai înfiinţat un num ăr de 8 organizaţii, depinzând de Casele de
asigurare m ai sus notate. Fiecare organ izaţie având ca personal,
un medic, un su bch iru rg şi o moaşă. S’au dat în decursul a n u lu i
1923, u n n u m ă r de 53.920 consultatiuni.
In anul 1924. « ’au m ai înfiinţat încă 10 organizaţii. S’au dat
în decursul a n u lu i 1924 un num ăr de. 89.199 consulta(iuni.
In anul 1925, s'au dat un num ăr de 111.771 consultatiuni.
I n anul 1926, s’au dat u n num ăr de 70.305 consultatiuni.
A poi progresând an cu an, n u m ă ru l c on s u lta tiu n ilor a ajuns
a f i în decursul anul 1927, de 135.150.
Actualm ente funcţionează în Basarabia, urm ătoarele Case de
asigurare şi dispensare medicale:

CASE DE A S IG U R A R E
[ 1. Chişinău
1. C H I Ş I N Ă U ........................... c 2- Hânceşti
I 3. Călăraşi
( 4. Ungheni
 119

I 5. T igh in a
2. T I G H I N A ............................... ! 6. Rom âneşti
I 7. Căuşani

3. C E TA TE A ALBA. . . . / ? • ^ atea Alba

\ 9. Saba

10. Tarutina
11. A rciz
4. T A R U T IN O 12. Sărata
13. T o e p litz
14. Tătărăşti

15. H otin

1 16. Zarojani
17. Briceni

12. N o u a Suliţă

j 19. Bălţi
6. B Ă L Ţ I....................................... ) 20. Făleşti
1 21. Sculeni
’ 22. Rezina

7. S O R O C A .............................23. S oroca

8. O R H E I................................... 24. O rh ei

25. Ismail

1 26.
27.
28.
Reni
C hilia N ou ă
V â lcov

'» • b o l g r a d .......................... { “ « r,ad

subchi-
In prezent num ărul m edicilor e de 47, dentişti 11,
ru rgi 32 şi 30 de moaşe.
 Tablou de încasările şl plăţile lacuie de casele de asigurare iu coniul Casei de Boală ne 192?
1 N 0 A S Ă R 1 P L Ă Ţ I

O ASELE ' P e s o n a 1 M e d c a 1
de
Din vânzarea Din Din T ota l A lt pers.
ASIGURARE Diverse M edici Subohirur. Moaşe
m edical
tim b relor cotizaţii am enzi Încasări

A rt 1 a) A rt. 1 bi A rt. 1 c i A rt. 1 d)

B ă l ţ i .................... 927.626 — 45.545 — 1.674 — 24 — 974.869 — 127.760 — 47.600 — 22.800 — — —

C etatea-A lb ă . . 548.964 — 75.918 — 7.668 — 50 — 632.600 — 58.000 — 11.600 — 11.600 — 8.00o —

X arn tin o . • . 422.168 — 27.510 — 6.526 — — — 456.204 — 1C9.000 — 36 300 — 35 500 - — —

Chişinău . . . 2.479.801 — 31.133 — 230 — 490 — 2 511.654 — 303 000 — 107.600 — 25.800 — — —

Ism ail . . . . 378.360 — 35 914 25 1.026 — 1.574 — 416 874 25 82.500 — 27.500 — 27.500 — — —

B olgra î . . . . 275.194 — 32 873 — — — — — 308.067 — 42.000 — 16.800 16.800 — — —

O r h e i .................... 319.050 — 27.955 — 5.195 50 1 744 — 353 944 50 56.250 — 9.600 — 9.600 — — —

S o ro ca . . 171.359 - 33.586 - — — — — 204.945 — 33.000 — 9.600 — 9.600 — — —

T ig h in a . . . . 396.577 — lu.950 75 988 05 — — 408.515 80 96.758 — 26.536 70 25.536 70 — —

H o t i n .................... 255.349 — 58 000 — 249 — — — 313.598 — 63.500 — 20 600 — 20.600 — — —

T o ta l . . 6.174.448 — 379.386 — 23.556 65 3.882 — 6.581.271 55 971.758 — 318.936 70 205.336 70 8.000 —

 (Urmare)
1
P L 4. T 1

CASELE O h e 1t u 1i d i v e r s e
de Ohelt. pt. C helt pt. TraDsp. Ohelt. de
In tie ţ şi Transp. şi A cc e so rii V iz. med Asist. inf. Personal
e v en t transp. medicam ambal. pt
ASIG URARE trans. bol în treţ.b ol. excepţ. la personal p ro viz la
o r g med. m ed la la Casele med. exp.
în spitale pt. cons. m edicale dom . bol asim ilat corpor.
noui dom. bol. m edicale la C med

A rt. 3 A rt. 4 A rt. 8 A rt. 9 A rt. 14 A rt. 15 A rt. 17 A r t. 18 Art. 29 A rt 30 b

B ă l ^ i .................... 5.290 — 36.600 — 11.933 — 400 — 90.208 — 14.665 — 7.940 _ __ — 81.960 — 43.250 __

C etatea-A Ibă . . 20.360 — 3 840 — 3.140 — — — 4.473 — 5.279 — — — — — — — 31.500 —

T a ru tin o . . . . . — — 18.806 — 1.531 — — — 265 — 2.032 — — — — — — 91.167 —

Chişinău . . . . 72.000 — 132.401 — 19.242 60 — — 177 714 — 4.156 — 8.620 — — — 398.446 — 156.322 60

Is m a il.................... 3 000 — 1.046 — 276 — — — 8.820 — — — __ __ — — — — 61.916 60

B o l g r a d ................ _ 1.600 411 _ 1.528 __ 5.578

_•
8.'. 00 _ _ 35.567

O r h e i .................... — — 4.610 — 185 — — — 34.220 — — — — — — — — — 40.000 —

Soroca . . . — — 6 170 — 858 50

T i g h i n a ................ 6.760 — 4 830 — 3.752 — — — 4 700 — 632 — __ __ — __ — 20.500 __

H o t i n ................ 25.350 — 7.29C — 6.023 — — — — — 4.368 50 — — — — — — 12.000 —-

T o ta l . . . 132.740 — 215.221 — 47 352 10 400 — 321 918 - 39.471 50 16.560 — 8.000 — 480 406 — 492.223'20
1
 (Urm are)

P L A T I

OASELE C h e l t n e 1 i rl v e r s e
de Ohelt de O helt de R e gis tre C helt. de Ohelt. de Ohelt. pt. Rem iza
Personal C h irii pt.
A S IG U R A R E corp. şi cancelarie deplasare în tre ţ. şi vânzăt de
de seiviciu Cas-a m ed lu tn iD a t În că lzit şi im prim . şi coresp. şi delegat reparaţii t im b r e

A rt 30 A rt 31 A rt. 32 A rt. 33 A r t. 34 A rt. 30' A rt 37 A rt 38 Art. 42

B ă lţi . . . 17.480 — 72.020 — 748 — 18.500 — — — 5.163 — £9.820 - 10.295 — 34.449 ar

C eta te a -A lb ă . . . 6.000 — 38.000 — 1.193 — 32.100 — — — — . — 7.154 - 070 — 15.794 90

T aru tin o . . . . 50.800 — 61.5U0 — 1.425 — 20.242 50 _ _ — — 21.002 - 1.722 50 13.877 75

O hişioău . . . . 80.800 — 03 000 — 3.520 - 20.175 — 2 498 — 240 - 3.200 - 10.270 eu 75.356 85

Jsraail ................ 18 huo — 53.410 — 1.096 — 35.550 — — — — — 13.745 - 2.459 - 23.799 —

B o l g r a d ................ 12.000 _ 28.000 _ 100 _ 12.300 _ _ _ 978 _ 9.285 213 51 10.961 85

O r h e i .................... 2.000 — 30.000 — 1.040 — 7.143 — — - — — 1.220 — 10.107 15

S oroca. . . — — 12.000 — 1.114 50 6 970 — 950 75 1.580 - 4.014 — 6.040 05

T i g h i n a ................ 16.400 — 34.000 _ 2.107 50 132.225 — 714 — 17.005 _ 3.025 40 18.020 50

H otin . . . . . . 23.000 — 23 500 — 1 351 — 5.300 — — — — 13.940 — 14.037 — 20.021 C5

T o ta l . . 220.480 445.130 13.701 19J.50 50 2,498 8.045 7b 108.397 55.126 90 229.028 35

 (Urmare)

P L Ă î I

O ASELE O h e l t u e 1i d i \ e r s e
A ju toa re M ed ica­
de
R em iza Ohelt. d iv. M obilier şi M aterial A ju toare m ente TO TAL
A S IG U R A R E a g e n ţilo r de farmac. la de în m or­ procurate
percep. şi neprev. înzestr. dep. cent. T o ta l de boală dela P L Ă Ţ I
mântare
A rt. 43 A rt 41 A rt. 48 A rt. 7

B ă l ţ i ................... = — 8.992 — 400 — — — 684 269 25 25.000 — 312.029 50 37 178 50 l i 78.47? i'5

j O etatea-Albă . 3.143 90 1.476 — — — — — 263.311 80 20.000 — 68. 04 50 — — 351 318 30

1 T aru tin o . . . . 2.099 60 6.824 — 15.050 — — - 489.733 35 28.250 - 80 025 — 8.198 55 6 0.2, 6 9 j

Ohişioău . . . . — — 12.330 — 4.535 — 36 — 1711328 5o 167.900 - 1 236 528 DO 16 371 20 3 132.128 26

Ism ail .................... — — 3.951 — 10.980 — — - 375.547 60 9.000 — 51.527 50 360 — 436.435 10

B o l g r a d ............... 1.333 — 990 - 285 — - 204 730 35 15.000 — 47.153 50 — - 266 883 86

O r h e i ................ — — 6.091 50 2.820 — — 214.916 65 20.000 87.605 50 — — 322 5.A 15

j S o r o c a ................ — — 1.805 45 1.030 — — - 97.101 25 8.000 54.285 — 4 524 80 163.911 j6

T i g h i n a ................ — — 7.838 — 11 900 — — — 335.230 80 52.000 99.434 — — — 486.664 80

H o t i n ................ — — 2.268 — 5.100 — — — 272.648 55 27.000 53 960 — — — 353 608 55

T o ta l . . 6 576 60 52.565 95 51100 - 36 - 4648.820 15 372 150 — 2110.553 — 66 633 O0J7 198.156 20
 124

In cadrul asigu rărilor muncitoreşti intră şi asigurarea contra

accidentelor.
D in situaţia de cassă a fondului asigurării contra accidentelor

Cheltueli de Asigurare 296.231.05

„ „ Administraţie 36.519.65
332.750.70

Dacă la această sumă adăugăm cota de participare a acestei

asigurări- la ch eltu elile casei de boală lei 250.000 şi fondul de. re­
zervă, ce urm ează a se constitui conform legii, aproxim ativ lei
125.000, rezultă că totalul sarcinii de repartizat asupra patronilor
din m utualitatea 1927, este de lei 732.750,70.
In contul acestei sume, cât şi a im p u n erilor din anii prece­
denţi. s‘a încasat în cursul anului Iei 703.251,17.
 Situaţia de casă, accidente Basarabia
1 Ianuarie — 31 D ecem b rie 1927

Î N C A S Ă R I L e i Lei B P L Ă Ţ I „L c i B Lei B.
B

C o t i z a ţ i i ................................ 701.348 8 9 Ajutoare băneşti . . . . 125.075

D o b â n z i ................................ 1.314 28 „ de înmormântări . 1 2 .0 0 0

G e s t iu n e ................................ 588 - 703.251 17 R en te..................................... 113.866 55

P en sii..................................... 43.993 50

îngrijire în spitale . . . . 1.296 296.231 0 5

Chiria lo c a lu lu i..................... 12.500 —

Remiză perceptori . . . . 5.519 65

Jetoane C om isia Patronală . 18.500 - 36.519 65

T o ta l cheltueli . 332.750 7 0

Sold la Casa Centrală . 370.500 47

703.251 17 703.251 17
C O O P ER A ŢIA DE P R O D U C ŢIE Şl CSIISUm
IN D ASO RAB IO
 cooperaţia de producţie ei consum in Basarabia

In epoca re a lip irii Basarabiei, funcţionau în această, provincie,

un num ăr însemnat de cooperative de consum. A stfel la înce­
p u tu l lu i 1919, num ărul1lo r se urca la 387. E rau însă în cea m ai
m are parte creaţiuni artificale, din epoca războiu lui. Intr’adevăr,
în anul 1915, num ărul lo r atingea de abia cifra de 46.
Cooperativele acestea au form at îm preu n ă cu cele de credit,
până în anul 1918, un num ăr de 7 uniu ni cu caracter judeţean,
cari s’au grupat la rându-le în „Centrala U n iu n ilo r" cu sediul la
Chişinău. In cursul anilor 1919 şi 1920, s’au mai în fiin ţa t 9 uniuni.
In această perioadă, trei din ele s’au desfiinţat. D in cele 16 uniuni,
5 erau formate num ai din cooperative de consum.
Progresu l num eric al cooperativelor de consum a continuat
şi în anii următori, aşa că în 1920, num ărul era de 343, având în
total 59-700 m em bri, cu un capital de 3-143.000 lei.
Cea mai mare parte a cooperativelor de consum, a continuat
să funcţioneze pe baza le g iu irii ruseşti referitoare la cooperative.
P r in încheierea din 2 A u gu st 1918, a C on siliu lu i de direc­
tori din Basarabia, s’a decis ca vechiul S erviciu de Stat al Coope­
raţiei, care funcţiona pe lâ n gă Banca Statului Rus (atunci în l i ­
chidare), să treacă la D irectoratul de Finanţe, u rm ân d să ia con­
tact cu Casa Centrală a Băncilor Populare, din vechiul Regat,
pentru sprijinirea şi finanţarea cooperativelor. S’a mai trecut
prin acea decizie, la acelaş M inister, şi S erviciu l de Control al Coo­
perativelor.
In vederea extin d erii organizaţiei cooperative din vechiul
Regat, în noul ţinut, Casa Centrală a B ăn cilor populare, a num it
doi consilieri tehnici. L a 1 M artie 1920. S erviciu l de stat a fost. b i­
furcat, creindu-se un serviciu de control al cooperativelor săteşti,
care urm a să supravegheze un număr de 519 cooperative de pro­
ducţie şi consum cu un activ de 4-818.000 lei şi un serviciu al coo­
p erativelor orăşeneşti, sub controlul căruia cădeau 72 cooperative
de consum, cu un activ total de 5-690.000 lei.
9
 130

S itu a ta legală a cooperativelor existente în Basarabia a fost

lă m u rită de abia în 1923, când prin legea de unificarje a coopera­
ţiei, din 14 M artie 1923, s’a hotărît extinderea d isp oziţiilor leg iu irei
cooperatiste din vechiu l R egat, asupra tuturor cooperativelor de
o ric e fel existente şi celor ce se vor m ai în fiin ţa la sate şi oraşe
în ţin u tu rile alipite, deci şi în Basarabia.
Ca urmare a acestei legi, cooperativele de consum cari func­
ţionau pe baza vechei le g iu ir i ruseşti, au adoptat în mod trep­
tat statutul tip al cooperaţiei din vech iu l R eg a t ori au lichidat-
C ooperativele de consum germ ane, cari în fiinţaseră încă din 1921,
o U n iu n e deosebită, cu sediul în com una T aru tin o judeţul Cetatea
A lb ă , continuă să fu n cţion eze în afara o rga n izaţiei, cooperative ro­
mâneşti- Aceste cooperative sunt în num ăr de 25 având 4.160
m e m b ri (la 31 D ecem brie 1926).
L egea am intită m ai sus prevedea şi u nificarea organ izaţiilor
coop erative săteşti ou cele orăşeneşti, pe categorii de cooperative,
aşa că începând dela 1 A p r ilie 1923, cooperativele de producţie şi
consum , atât cele din satele cât şi cele din, oraşele Basarabiei, au
trecut sub tutela C entra lei Cooperativelor de p ro d u c ţie şi consum .
Pentru supravegherea şi îndrum area cooperativelor din tinut,
C en tra la a detaşat un num ăr de organe de control şi anume:
In anii 1919— 1923 au funcţionat acolo 8 organ e de c o n tr o l;
în 1924 un num ăr de 12 organ e de control; în a n u l 1925 num ărul
lo r a fost de 15; în anul 1926 de 14, iar in 1927 de 13.
A ceste organe au întrebuinţat u rm ătoru l num ăr de z ile la
inspecţia cooperativelor de producţie şi consum din B asarab ia:
a n u l 1923, 954 zile ; anul 1924, 1415 z i l e ; anul 1925. 1670 z i l e ;
anu l 1926, 1683 zile ; anul 1927, (până la 30 Septem brie) 983 zile-
In 1926, S erviciu lu i d in Chişinău i s’a dat o nouă organizare,
p relu ân d activul şi pa sivu l Centralei U n iu n ilo r cooperative din
Basarabia, care a lich id a t la data de 28 F eb ru a rie acel an.
Secţiunea Chişinău are urm ătoarele atribu ţiu ni: a) Să ajute la
d esvoltarea cooperativelor de producţie şi consum din Basarabia;
b') să organizeze, să în dru m eze şi să controleze p rin organele de
inspecţie şi control ce are la dispoziţie, aceste u nităti coop era tive;
c) să înlesnească cooperativelor, aprovizionarea cu m ărfu rile şi m a­
teria lele de cari au n evoie ; d) să organ izeze vân zarea în consum
a cerealelor şi a celorlalte produse din B a sa ra b ia ; e) să acorde
cred ite federalelor şi cooperativelor de producţie şi con su m ; f) să
prim ească depuneri spre fructificare.
Secţiunea are un com itet de conducere, form at din doi m em ­
b ri, delegaţi de con siliu l de ad-tie al Centralei, din şeful Secţiei şi
d m tr’un delegat al fed eralei „Basarabia" din Chişinău, acesta cu
vot consultativ.
P r in secţia sa din Chişinău şi prin organele de control din
Basarabia, Centrala a reuşit să facă legătura în tre organizaţiile
cooperative din această p rovin cie şi m işcarea din vechiu l R egat şi
să realizeze unificarea m etodelor de lucru şi a conducerii. Dela
 131

început, organele Centralei, s’au străduit să introducă lim b a ro ­

m ânească în tinerea scriptelor instituţiilor cooperative. O rgani­
za ţiile cooperative au deven it astfel, un elem en t a ctiv de întărire a
rom ânism ului, în provin cia de peste Prut.
In viata econm ică a Basarabiei, ro lu l cooperaţiei a fost din
cele m ai însemnate, prin aceea că a influenţat p retu rile articolelor
•de consumaţie, a organ izat aprovizionarea oraşelor cu cereale o ri
făină, a aprovizionat populaţia sătească cu articole de consum o ri
cu u tilaj agricol şi s’a străduit să organ izeze munca, în g rijin d
de o desfacere rem u neratorie a produselor m ic ilo r gospodării, în
deosebi agricole- T o t p rin organ izaţiile cooperative s’ a asigurat o
ieftin ă şi conştiincioasă aprovizionare a arm atei cu cerealele de
hrană, înlăturându-se in term ediarii cari 9e interpun între producă­
tor şi consumator, în dauna atât a celui dintâiu, cât şi a celuilalt.
In privinţa o rg a n iză rii în treprinderilor coop erative înşişi, —
m a i ales din anul 1923. când s’a extins în n ou ile ţinuturi ale tării
legea băncilor populare şi a cooperativelor din vech iu l Regat, —
străduinţele au fost îndreptate în spre înlătu rarea societăţilor prea
slabe, incapabile de a avea o influentă reală asupra vieţii econ o­
m ice locale şi în spre concentrarea forţelor, p rin creiarea unor
institu ţii mai puternice, dispunând de m ijloa cele de lucru m ai în ­
sem nate şi capabile de a-şi da o organ izaţie com ercială temeinică.
Desvoltarea coop erativelor de consum, aprovizion are şi des­
facere în comun, singurele categorii de cooperative, în afară de
b ă n cile ppulare. existente în Basarabia la epoca realip irii ei la
tara-m am ă. se vede d in tablou l urm ător :
1Cooperativ.

No. Cooperativ,
cari au trim is

Fond
No- M e m b rilo r
existente

Fond
b ila n ţu l

Capital Capital Vânzări

R e z e rv ă
Opere
subscris vărsat Şi anuale
Anul

Sociale
P reved ere
No

1923 357 197 22471 3.612.575 05 2.250.195 23 1.333.795 90 88 502 79 52.889.749

1924 290 217 32285 8.6S9.587 74 4.953.931 so 2 997.948 64 303.864 52 110.212.541

1925 189 189 27399 8.203.451 74 5.186.175 82 3.002.314 03 435.084 16 94.040.195

1926 176 176 25343 8.942.594 78 5 677.568 06 3.324.504 48 453.042 34 123.195.846

Progresele numerice, după cum se vede, nu sunt prea repezi

Se datorieşte aceasta în p rim u l rând, lip su rilor de cari a suferit
în u ltim ii ani Basarabia- Cum m ajoritatea cooperativelor sunt
săteşti, seceta, ca şi pe alocurea inundaţiile, au făcut ca în p rim u l
rând forţele financiare p rop rii ale cooperativelor să nu se poată
întări. 0;peraţiile au fost în chip firesc slabe şi a trebuit să se
vândă în bună măsură pe credit. De asemenea a lip sit în m ulte
 132

părţi un personal de conducere şi tehnic destoinic. Pregătirea a-

cestor elem ente este, ca urmare- una din g r ija de căpetenie a
Centralei-
Centrala C ooperativelor s’ a străduit să introducă şi în această
nouă provincie ram u rile cooperatiste care în vechea Rom ânie îşi
arătaseră roadele. A s tfe l s'au constituit un n u m ăr de cooperative
pentru exploatarea pădu rilor, a căror desvoltare se vede din tabela
urm ătoare :
No C o op e rativ,

M e m b rilo r
cari au tr im is

"cS ® Fond
Capital Fond
ii
b ila n ţu l

Capital R e z e rv ă Vânzări
O pere
vărsat
Anul

subscris Şi
S ociale anuale
‘io g
P reved ere
No.

1923 5 i 59 58.180 _ 47.480 960 _ — _ 201.306 _

1924 14 7 872 719.390 — 350.474 - 10.371 - 1.155 - 1.021.342 84

1925 9 9 1927 1.008.(185 — 314.416 - 12.611 03 i.360 05 2.92.292 02

1926 7 7 493 520.120 — 161.578 — 22.473 19 4.263 40 2.601.824 64

Cooperativele săteşti denum ite de consum, aprovizionare, des­

facere în comun, urm ăresc creiarea de secţii speciale de producţie
în deosebi pentru transformarea şi valorifica rea anum itelor pro­
duse ale exploatărilor ţărăneşti Pentru Basarabia sunt importante
in p rim u l rând secţiile de industrializare a fru ctelor şi apoi sec­
ţiile apicole. P r in organele Centralei, s’au cercetat în mod am ă­
n un ţit aceste p roblem e şi s’ a propagat ideea aceasta a va lo ri­
fic ă rii prpduselor ţărăneşti, care însem nează o sursă minunată
de câştig pentru producătorul sătean.
Centrala C ooperativelor a şi pus fonduri la dispoziţia acelor
cooperative, cari şi-au creiat astfel de secţii de producţie.
Cooperative deosebite de cele de producţie— în afara celor fores-
despre care s’a vo rb it m ai sus, — nu s’au creiat deci decât acolo
u nde existau con d iţiile necesare unei bune funcţionări, a unei în ­
trep rin d eri specializate: capital, conducere, m aterie prim ă în
cantitate însemnată, debuşeu etc. ori chiar din punct de vedere
tehnic, o astfel de în treprindere specializată era de recom andat.
Datele concentrate asupra acestor cooperative sunt cele ce
u rm e a z ă :
 133
1
I

No- Cooperativ,
cari au trim is
Cooperativ.

No. M e m b rilo r
Fond
Fond Vânzări
b ila n ţu l

Capital Capital
existente

R e z e rv ă
O pere
subscris vărsat Şi anuale
*3 S ociale
a ['reved ere
<C
No

1923

1924 4 4 524 3.319.859 — 3.302.609 - 7.950 - ! — - 25.409.065 65

1925 7 7 11)43 8.303.805 - 7.927.145 86 454.249 55 18.13 - 49.791.070 70

1926 13 13 2161 9.188.698 — 8.840.409 84 2.688,137 84 238.252 17 68.699.854 55

Cele 13 cooperative de producţie şi diverse se repartizează,

astfel pe categorii: 7 cooperative de pescuit, una apicolă, una h or­
ticolă şi câte una de brutărie, moară, construcţie şi librărie.
Este de rem arcat însemnătatea coop erativelor de pescari din
sudul Basarabiei.
P r in cooperaţie, o bună parte din populaţia de pescari din su­
du l provinciei, exploatată d e concesionarii apelor ca şi de com er­
cia n ţii care-i cumpărau partea din produs, a reuşit, cu toate că
re g im u l peştelui nu a fost favorabil, să re alizeze o m ai dreaptă
rem unerare a m u n cii atât de aride şi de p lin ă de pericole, a
pescarului vânător.
L a unele din aceste cooperative, societarii-pescari şi-au putut
acu m u la şi modeste capitaluri.
O desvfdtare rem arcabilă au luat cooperativele d in Vâlcov, cari
s’au bucurat de un re g im de exploatare m ai favorabil.
Cooperativa „M o ru n u l" a pescarilor-vânători în mare, cons­
titu ită la |1 M ai 1924 cu 55 m em bri, cari au vărsat drept capital
204-000 lei, avea la finele anu lu i 1926, 404 m e m b ri cu un capital
vărsat de 6-915 000 lei. R ezervele se cifrau la i -093.225 lei. In cursul
an u lu i 1926 a desfăcut produse în valoare de 26 m ilioan e lei. A
m ai aprovizionat pe pescarii vânători cu m ateriale necesare pes­
cuitului, în valoare de 9.613.000 lei. B eneficiu l re a liza t de 336.125
lei, a perm is să se dea m e m b rilo r o risturnă de 205.290 lei.
Cooperativa „D u n ărea" a pescarilor vân ători în Dunăre, s’a
constituit la 11 Februarie 1924 cu 60 m em bri şi 17.000 lei capital
vă rs a t L a 31 D ecem brie 1926, numărul m e m b rilo r a ajuns la 344,
ia r capitalul vărsat la 481-180 lei- Cooperativa m a i acumulase la
acea dată rezerve în valone de lei 1.257-335 lei. Cooperativa a
vân du t în anul 1926 produse în valoare de circâ 11.600.000 lei şi a
aprovizion at pe societari cu material pescăresc, în valoare de
1.036.000 lei. Câştigul curat al anului 1926, în valoare de 350 000
lei, a perm is să se dea societarilor o risturnă de 262.436 lei, în
afara dividendului de 48.120 lei-
 134

M a i este de notat activitatea frum oasă a cooperativei de pes­

cari din Jibrieni.
Centrala C ooperativelor s’a străduit în ch ip permanent să
sp rijin e prin credite. — în măsura p o sib ilită ţilor sale — aceste
organ izaţii cooperative de consum şi de producţie-
D in datele de m ai jos, — cari indică valoarea datoriilor tuturor
in stitu ţiilor cooperative de producţie şi consum din Basaraba, la
31 D ecem brie al fiecărui an, — se poate vedea felu l cum a sporii
în in tervalu l dlela 1920— 1926, valoarea fon d u rilor puse la dispo­
z iţia cooperativelor basarabene-

L a 31 D e ce m b rie 1920.
C red ite în cont curent Lei 1.596.262,36
„ ptr operaţiuni de cereale yy 1.405,009,10 3.001.271,46

L a 31 D e ce m b rie 1921.
C redite în cont curent Lei 3.269.749,90
„ ptr. operaţiuni de cereale yy 5.348.345,64 8.618.095,54

L a 31 D e ce m b rie 1922.
C red ite în cont curent Lei 17.680.801,79
„ ptr. operaţiuni de cereale yy 13.664.836,98 51.345.628,76

L a 31 D ecem b rie 1923.

C red ite în cont curent Lei 36.790.199,62
„ ptr. operaţiuni de cereale yy 14.640.516,12 51.430.715,74

L a 31 D e cem b rie 1924.

C red ite în cont curent Lei 26.030.557,04
„ în cereale pr. sămânţă yy 21.861.392,94
„ ptr. operaţiuni de cereale yy 4.987.012,50 52.878.962,03

L a 31 D ecem b rie 1925.

C redite în cont curent Lei 47.060.649,18
„ în cereale pr. sămânţă yy 37.392.410,27
„ ptr. operaţiuni de cereale yy 1.829.649,18 86.282.466,65

L a 31 D ecem b rie 1926.

C red ite în cont curent Lei 63.091.228,61
„ în cereale pr. sămânţă yy 21.596.765,50
„ ptr. operaţiuni de cereale yy 1.394.488,40 86.082,482,51

Centrala C ooperativelor de producţie şi consum, prin serviciul

său comercial, a în g rijit şi de aprovizionarea cu articolele m ai
însemnate, trebuitoare cooperativelor. A stfel s’au distribuit fede­
ra lelo r şi cooperativelor din această regiune, m a i întâiu direct,
apoi prin Secţiunea Chişinău, — care şi-a creiat un depozit de
m ă rfu ri, — pentru o cât m ai repede aprovizion are a unităţilor,
m ă rfu ri în valoare de :
 135

Anul 1 9 2 1 582.750 Iei

1922 3.312.400 »
1923 3.353.700 »
1924 ............................................... 1.306 400 »
1925 ............................................... 2 854.000 »
1926 4.063.230 »
1927 6.123.085 >>

Sunt de rem arcat de asemenea operaţiile de cereale ale Cen­

tralei, la cari, cooperaţia basarabeană a contribu it în bună măsură.
Dar în anii 1924 şi 1925, Basarabia, regiu n e producătoare de
cereale, a avut să su fere d in pricină că recolta de cereale a fost
com prom isă în m ulte judeţe, Centrala C ooperativelor a în g rijit,
fiin d îm puternicită de Stat pentru aceasta, de aprovizionarea cu
grâne de sămânţă, a re giu n ilo r lipsite.
In anul 1924 sau distribuit urm ătoarele cantităti :

JU D EŢU L Cant. distribuită Valoarea le i lu tin ierea în ­

K gr sămânţată

Ismail . . . . 1.263.230 11.984.430 11.800 ha.

Cetatea Albă 492.990 5.028.470 5.226 »

Tigh in a . . . 376.355 3.540.585 3.254 3/4 ha.

C h işin ău . . , 54.660 546.580 354 »

Cahul . . . . 15.400 146.300 72 »

JUDEŢUL Oant. distribuită Valoarea lei Întin derea în ­

Kgr. sămânţată

Cetatea Albă 1.153.200 8.879.345 18.172 ha.

Ismail . . . . 1.927.760 15.359.420 19.277 »
Tighin a . . . 173.854 1.202.730 1.350 »
B ă l ţ i ............ 15.710 101.850 655 »

Cahul . . . . 261.000 1.931.400 2.416

Centrala a m ai trim is 50 vagoane făin ă pentru alim entarea

populaţiei oraşului Chişinău, care a avut ca efect imediat, scă­
derea preţului pâinei în oraş.
U rm ărind încasarea datoriilor din cerealele de sămânţă dis­
tribu ite pe credit, în toam na anului 1924 şi p rim ă va ra următoare,
cooperaţia a căutat să înfăptuiască încă o operă de econom ie ru­
rală, organizând vân zările în comun a cantităţilor de cereale re­
coltate de cătfle produ cătorii debitori. S’au adunat astfel circa 200
vagoane de diferite cereale, în valoare aproxim ativă de 12 m ilioane.
 136

In anul 1925, Centrala Cooperativelor a m ai ajutat la opera de

a p rovizion a re cu porum b a populaţiei din Basarabia, înfăptuită
d e Centrala B ăn cilor populare, predând în cursul lu n ilor M a i şi
Iu n ie din cantităţile adunate la vânzarea în comun, 3.990.000 kgr.
jx>rumb, în valoare de 24.971.500 lei.
îm preună cu federalele basarabene şi îm preu n ă cu Centrala
B ă n cilo r Popular|e, Centrala C ooperativelor de producţie şi con­
su m a organizat o intensă acţiune de propagandă cooperatistă şi
pen tru pregătirea technică a personalului în treprin derilor coope­
ra tive de toate categoriile. A stfel s’a în fiinţat la Chişinău o Şcoală
fie com pta bilita te şi. educaţie cooperatistă şi s'au organ izat o serie de
cu rsuri pentru conducătorii de unităţi, precum şi cursuri pentru
vânzători, un curls (în vara anului 1926) la Ism ail pentru perso­
nalu l Cooperativelor de pescuit etc. Acest curs s’a ţinut cu p rileju l
C ongresului cooperativelor de pescuit întru nit acolo, după ce anul
precedent se organizase un congres similar, la Vâlcov.
T ip o gra fia C entralei C ooperativelor din Chişinău, preluată
dela fosta Centrală a U n iu n ilo r cooperative, a tip ă rit în pret de
cost o serie de pu blicaţii cooperatiste, între cari „F u rn ica", p u bli­
caţie bilu nară de propagandă a Cercului cultural cooperatist cu
ecelaş nume.
 Cooperativele de credit m Basarabia
In Basarabia până la 1923, funcţionau 9 u n iu n i care erau a-
filia te la Centrala U n iu n ilor cu sediul în Chişinău. Tovărăşii de
credit şi păstrare, deşi după datele statistice erau 393. nu funcţio­
nau decât o mică parte.
După datele sumare strânse pe 31 D ecem brie 1921, situaţia a-
cestor instituţiuni era urm ătoarea :
A) Situaţia tovărăşiilor de credit şi păstrare la 31 D ecem brie
1921 :
A U T IV P A S IV I

Oas’ a ................... L ei 3.326 291,37 Oap. vărsat L e i 3 307.794,16

E f. publice str. . . 987.445,41 Fond. rezervă . . 1.035.441,27
A v e r e m obilă . . 1.465.114,86 Dep. spre fru ct. 22.937.158.22
A v e re im obilă . . 2.610.845,49 E fecte de plată . 6.046.921,19
M ă rfu ri . . . . 7.281 919,82 D iv. cred it. . 176.416,83
Îm p ru m u tu ri . . 15.642.629,27 P ro fit şi p ie rd e ri. 941.204,58
D ep fru c t lainst. 6.750.622,4 > D i v e r s e ................ 8660.812,30
D iv e rs e . . . . 2.738 297,29
P i e r d e r i ............... 2.302.583.64
T ota l . L e i 43.105 748,55 T o ta l . . Lei 43.105.748,55

B) Situaţia U n iu n ilor cooperative judeţene la 31 Decem brie

1921:
AOT1V P A S IV
Oassa . . . .297.51 Oap. vărsat . . Lei 648.878.62
Im p r. şi ct. ort. 924.71 F onduri . . . . ,. 2.547.928,-
M ărfu ri .609,77 D epuneri . . . „ 2 686.903.21
Dep. fru ct, la inst 034.13 E fecte de p lată „ 3.-22 713,48
E f. publice str. .386,21 D iv. cred ite . . „ 24.412.415,81
Im o b il .650,58 Otr. curen te . . .. 3.976.817,94
M ob ilier .895,70 A vaos. p rim ite . ,. 2.067.597,67
P articip ă ri .318,— D iverse . . . . „ 75.424.284,84
A van su ri . . . 515,98
D iv. d e b ito ii . . .674,58
Op. de cereale . 855,50
D iv e is e . . . . ,333,08
Pierd eri . . . . 043, «2
T o ta l. . L e i 115387539.57 T o ta l . . L e i 115287539,57
 138

C) Situaţia Centralei uniunilor cooperative la 31 Decembrie

1921 :
A U T IV P A S IV

O a s s a .................... L e i 68.779 28 Oap. vărsat . . . L e i 230.059 46

Im p r. şi ct. crt . ., 11.435.473,18 F o n d u r i ....................... 1.361.570.56
M ărfu ri . . . . „ 14 444.723,56 Depuneri . . ., 682.773 73
Im o b il.....................„ 2.249 270,17 Ef. de plată . . „ 700.000.-
M o b ilie r 759.026,32 D iv. creditori . . „ 4 763.031,86
A va n su ri mărf. . ,, 2 662.064,47 Otr. curente . „ 27364.631 41
D iv . debitori . . ., 1.005.396,76 Avans, prim i e . . „ 454 273 60
Op. de cereale . „ 1.309.556 79 D i v e r s e ....................... 4-0.585.9l
D i v e r s e .................... 1 644.596 40
r ie r d e r i . „ 248.039.60
Total . . L e i 35816.926.53 Tocai . . L e i35.816.926,53

Din cele arătate m ai sus, se vede că, situaţia acestor unităţi

cooperative nu era înfloritoare, având pierderi care apropiau ca­
pitalu l social vărsat, iar la uniunile judeţene şi fondurile proprii.
La 1923 s‘a extins asupra Basarabiei legea băncilor populare,
cea mai mare parte din tovărăşii şi toate u n iu n ile judeţene au a-
doptat statutul tip, ia r Centrala U niu nilor s‘a lichidat.
Transform area tovă ră şiilor de credit şi păstrare în bănci
populare s‘a făcut treptat, înfiinţându-se în aoelaş timp noui bănci
populare, după cum reese din urm ătoarele date asupra transfor­
m ă rii tovărăşiilor de credit şi. păstrare în bănci populare şi în­
fiin ţarea de noui bănci populare în an ii 1923-1927:

La 31 D ecem b rire 1923 a v ea m :

■ 9 Federale transform ate din U niu nile judeţene;

249 Bănci P opu lare transformate din tovărăşii de c r e d it;
70 Bănci P o p u la re înfiinţate din nou ;
139 Tovărăşii de credit cu statutele n em odificate încă după
legea băncilor populare.
' 467 total general al unităţilor.

Ia r în anii urm ători, la 31 Decem brie a fieeăru i an situaţia era

după cum u rm e a ză :
Federale

BĂNCI PO PU LARE Tov. de

TOTAL

Ani i C redit nein­

înfiinţate, Intrate In lege
din nou
trate în lege
mod stat.

1924 9 125 827 61 522

1925 9 187 838 50 584
1926 9 229 347 41 626
1927 9 248 348 40 640
 139

In Basarabia există după legea adm inistrativă, 720 comune,,

din care 591 au bănci populare.
Parte din locu itorii com u nelor în care nu au luat fiin ţă
bănci populare, sunt m e m b rii în băncile populare din com u nele
apropiate.
După unificarea cooperaţiei, activitatea in stitu ţiilor coopera­
tive s‘a manifestat în consolidarea situaţiilor, strângerea de capi­
taluri, depuneri şi acordarea de credite pentru refacerea gospodă­
riilo r şi inventarului agricol.
Situaţia de m ai jos arată desvoltarea operaţiu nilor în a n ii
1923-1926, astfel:
 ACTIV
la 31 D e c e m b r i e

Anul 1923 Anul 1924 Anul 1925 Anul 1926

C a s s a ................................. 4.226.785,15 9.121.465,37 17.847.368,21

Im p r. ac. la soc. şi banei . 716.455,23 668.228,64 711.189,46 221.009,70
L a l o c u i t o r i ....................... 50.504.443,66 94.870.193,55 364.861.750,30 505.992.264,77
C a pital la C. B. P. . . . 3 0 6.0 4 8 ,- 3 6 6 .6 7 1 ,-
C a pital la F e d e r a le . 1.658.484,12 2.917.722,68 6.139.493,09 8.849.619,19
D e p . la F e d e ra le . . 1.919.647,91 1.338.492,13 637.727,69 641.125,75
D e p . la C. B. P .................... 741,75 1 .3 4 3 - 1.912,11
D e p . div. soc. sau B. . . 901.639,13 1.075.761,62 1.199.387,16 977.114,67
E f. P ublice şi acţiuni . . 1.020.499,68 732.132,14 813.211.02 715.686,94
I m o b i l ............................ 5.261.422,76 8.400.878.85 10.275.375,36 14.042.446,40
M o b d i e r ............................ 3.179.477.04 4.305.505.86 6.103.033,07 10.110.654,53
C r e a n ţ e dubioase . . 771.030,74 589.069,62 950.452.02 1.074.043,53
D o b â n z i d a to r a te . . . 2.060.916.05 2.863.011,40 5.720.446,26 20.606.708,52
D iv e r s e conturi . . . . 18.237.742,14 29.571.483,12 50.233.081,53 48.790.604,24
P i e r d e r e ................................. 1.004.957,08

T o t a l lei . . . 90.790.627,10 152 564.963,69 457.074.008,33 630.238.230,—

 P A S I V
La 31 D e c e m b r i e

Anul 1923 Anul 1924 Anul 1925 Anul 1926

C a p . soc, v a rs a t . 5 896.788,49 14.456.021,08 28,137.164 53 39.589.118 30

D ep . fruct, cu d ob . . . 22.714.729,22 27.686 768.02 33.301.843,08 4.026.161,77
Ef. de pl. C . B. P . . . 5 926 5 02 ,— 12 8 1 5 .0 0 0 ,- 19.528.729,71 19.725 015,08
y
, , la F e d . . . . 31.431.609,63 58.657.018,22 307.684 448.92 440.611.309,03
yy , ,, d iv. inst. . . 1.442.605,55 3.065 336,19 2.784.144 20 2.418 245,04
Ct. C rt. la C . B. P . , — 2 5 0 ,- 1.281.394 —
99 „ Feder . . , 1.193.418,77 72.224,21 413.312,56 784,437,93
C t. C rt. D iv . Inst. . . 531 488,37 40.488, - — 11 14
Fond de R e z e r v a . . . 2.034.768 41 2.497.481,08 3.796.602,16 5.798.585,30
■ 9 C u ltural . . . . 65677,17 141.182,29 410.195,92 1.030.591,32
yy A m o r t. M o b 1 . . 2.219.427.78 2.811.754,19 3.690.203,48 6.240.304,10
>y „ I n o b il . . 4.155 130,32 6.714.510 28 8.703.071,02 1.2397.854,29
yy C rea n ţe d ubioase . 1.011 162,96 225.4061,01 4.686.068.84 11.595.241,39
D iv. C o n t u n ....................... 11.523.136,32 21.353.019.12 39.022.990 77 43.586.416,93
P ro fit n e t ............................ 644.137,13 — 4.914.983,14 4.918.044,20

T o t a 1 lei , , . 90 790.627,10 152 564.963,69 457.074 008,33 6.302.382,30

 142

Num ărul m em b rilor înscrişi în B ăncile Populare, a căror si­

tuaţie o arătam m ai sus, a fost pe ani, după cum u rm ea ză :
In anul 1923, 65.909 m em bri ;
In anul 1924. 72-297 m e m b ri;
In anul 1925, 91-822 m e m b r i;
In anul 1926, 99.528 m em bri.
Din tabloul arătat se ved e desvoltarea spiritulu i de econom ie
şi cooperaţie, iar în ce priveşte creditele acordate, ele au fost în­
trebuinţate a s t fe l:

In anul 1923 s’au acordat 57.532 îm prum . în v al. de L ei 77.027.321,64

In anul 1924 s’ au acord at 59.140 împrum. în val. de Lei 113.903.714,76
In anul 1925 s’au acordat 146.058 împrum. în val. de L e i 261.835.811.57
In anul 1926 s’au acordat 128.835 împrum. în val. de L e i 243.911.929,10

toate acestea pentru hrană şi nutret, cum părări de vite, unelte a-

grico le, arendare de păm ânt, cum părări de pământ, munci a gri­
cole şi diferite alte scopuri.
Creditul acordat sătenilor de băncile popu lare din fondurile
p r o p r ii şi din îm pru m u tu rile contractate la Centrala Băncilor
P o p u la re direct şi prin Federale pe anii 1923-1926 a fost :

L a 31 Decem brie 1923 se găseau 48.517 impr. în v a l. L e i 51.818.139,66

1924 „ 54.686 „ „ „ 9 .2 2 4 944,72
1925 181.40"* „ „ .. 364 861.750,30
1926 „ 189.869 „ ., „ 505.992.264,77

In Basarabia funcţionează 9 Federale, câte una pe judeţ.

Desvoltarea activităţii acestor Federale reese din următoarele
d a te :

Situaţia Fed era lelor pe anii 1923— 1926 :

A 0 T 1 V

o i -neaemvne îa zo o i uecem vn e îaatj

C a s s a ....................... ... Lei 1.818.099.63 Lei 8.875.148 32
D ep ozite inclusiv uoDâudâ . 1.297.927.15 368 806,86
E fec te p u b l i c e ................... 2 21.736,- 456.960,21
E fec te de p r i m i t ............... 31.888.249,19 148.811.644,98
„ „ ,, ap roviz — 313.,j94.617.—
C ereale înm agazinase . . . ,, 16,868.352.66 5.042.866.80
M ărfu ri g e n e r a l e ................ »- 7.537.977.48 5 291.726 32
„ in consem naţie . . 1.280.869,45 2.063.943,23
I m o b i l ................................... 4.291.999 77 7.609.206.58
M o b i l i e r ............................... 1.679.465:88 2190.017,18
P a r t i c i p ă r i ........................... ,, 944.37C.33 1.091.315 87
D iv e rs e conturi de vaiori . ,, 32 997 184,36 49.645.535.76
„ „ de ordine . ,, 78.424.244 08 716.922.279 08
P i e r d e r e ............................... 174.608,76 -
T o ta l Lei 179.425.084,74 Lei 1.261.464.088.19
 143

P A S I V
31 D ecem vrie 1923 31 D ecem vrie 1920
C apital s o c i a l.......................... Lei 2.115.538,42 Lei 9 898.681,47
R ezerve statutare . . . . ,. 490.276 28 ., 899.831,87
„ speciale........................ ,, 1.916.560 36 ,. 9.544.623/14
F o n d u r i ........................................ 1.777.690,lu ,. 4.255.072,64
Dep. fruct. inel. dob. . . . ,, 5.125.384.79 ., 3.0 3.863,7C
Ef. de pi. ct. crt. O. B. P. .. 38.417.281 85 ,. 439 293.417 -
., „ „ „ „ O. O. S. „ 28.848.059.17 „ 40.001.366,34
Dep. de mărf. în consem. . ,. 4.647.659 66 ,, 6.298.410,42
D iv. con turi de valori . . ,, 17.642.390,03 ,, 27.760 327.14
C onturi de ord. d iv ....................... 78.424.244,08 ,. 710.922.279,08
P ro fit n e t ............................... — ., 3.536.215.19

T ota l . . Lei 179.425.084,74 Lei 1.261.464.088,19

A ctivita tea Centralei B ăncei Popu la re ca in s titu ţie de bancă

In Basarabia, Centrala B ăncilor Populare a acordat credite

în tr'o largă măsură Băncilor Populare, F ed era lelo r şi Obştiilor
de cumpărare, având în ved ere situaţia acestei p rovin cii, care a
fost bântuită de secetă aproape 3 ani dearândul.
Situaţia creditelor acordate de Centrala B ă n cilor Populare la
sfârşitul fiecărui an, a f o s t :

A n ii < t. crt. sim plu O . crt. ap roviz. Ct. ef. Vânz. in cum.
1923 ...................... 47.205.606,30 - -
1924 ................... 77.851.141,05 — -
1925. . . . 111.469.487,55 203.751.706,55
1926 ....................... 109.459.976 50 328.630.952,50 22 800.001.-
1927 ....................... 110.301.996 56 266 894 231,50 6 750.000,-

de unde rezultă că azi Centrala are plasat în Basarabia, la Băncile

popu lare şi Federale, lei 382.946.227.06.
In urm a secetei care a bântuit Basarabia în an ii 1924— 1925.
C en trala Băncilor Popu lare şi-a luat sarcina ca prin Federale şi
Băncile Populare să facă aprovizionarea populaţiunei cu porum b
ele hrană, furaje şi seminţe (grâu, orz, porum b şi secară), distri­
b u in d :
 144

Valoarea
A N II N o. vag. FELU L C EREALELO R cerealelor

Lei B.

1012 Porumb — — - - - - 68.979.025 40

1925 | 1119 Grâu — — — — — - — — 129.561.091
18 Secară — — — — - — 1.291.248
T o ta l . 2149 199.831.364 40

1.375 Porumb — — — — — — — 78.087.409 50

71 Grâu — — — — - — — 9.051.148
1926 I
106 O văz — — - — — — — — 6.948,989 50
966 O r z ----- - — ------- — - — 62.028 451 —
T o ta l 2.518 156116.998 —

1926 — Furaje — — — — — - — 4 2 - 0 000 —

T o ta l general 4.667 v a g o a o e 360197.362 40

De unde rezultă că num ai după doi ani dela organizare, m iş­

carea cooperativă a fost capabilă să facă m area operă a a p ro vi­
zion ării.
Pentru va lorifica rea produselor ţărăneşti, căci din lipsa căi­
lo r de com unicaţie şi de târgu ri organizate, sătenii nu prim esc a-
devăratele preturi, Centrala Băncilor Popu lare a organizat în a-
nul 1926, prin Băncile Popu lare şi Federale vân zarea cerealelor în
comun, avansând în contul cerealelor depuse spre vânzare, suma
de le i 23-300.000. P e dată ce organizarea aceasta a luat fiinţă, pre­
ţu l cerealelor s‘a rid ica t în Basarabia, aproape dublându-se la une­
le cereale, astfel că, şi sătenii care nu au luat parte la organizare,
au vândut cerealele cu preturi buna
P rin organ izarea vâ n ză rilor în comun, în Basarabia s‘a strâns
şi vândut atât la export cât şi pe loc 1-246 vagoane de cereale dife­
rite.
Din lipsă de fond u ri nu s ‘a putut da o extindere mai m are a-
cestei operaţiuni în 4926, iar în 1927, din cauza secetei şi a m otive­
lo r arătate m ai sus, organizarea s'a redus, făcându-se numai în 3
ju deţe în o m ică proporţie.
Centrala B ăn cilor Popu lare urm ărnd ca tot pământul rămas
în Basarabia după exp rop riere să treacă în stăpânirea sătenilor
care-1 muncesc, a în lesn it form area a 32 Obştii de cumpărare, pe
care ajutându-le cu credite necesare a făcut ca 2.915. h. a- 7665
m - V. de pământ să in tre în stăpânirea sătenilor.
 145

Situaţia de m ai jos arată pe ani. creditele acordate şi în tin de­

rea de pământ cum părată de săteni, după cum u rm e a z ă :

A n u l 1924 6 obştii au cum părat 495 ha. 2444 mp. Or acord. 3.270.000
„ 1925 . U 1.11D ha. 49U0 mp 8.422.000
,. 1926 . 7 567 ha. 3750 mp. 4.844.000
1927 8 .. 742 ha. 6472 m., 8 883.000
T o ta l 32 2.915 hr. 7566 mp. Cr. acord. 25 419 000

L a acordarea acestor credite, Centrala a avut de normă ca

jum ătate din valoarea păm ântului să fie depusă de săteni la cu m ­
părare, rămânând ca num ai pentru jum ătate din valoare să ceară
a li se acorda credite.

C o n tro lu l si în d ru m a rea B ăn cilor P o p u la re şi Federalelor

Conform dispozţiu nilor legei Băncilor Popu lare şi a decre­

tului lege nr- 3922 918, Centrala B ăn cilor Popu lare, a executat
controlu l legal asupra in stitu ţiilor cooperative de credit dela sate
şi a federalelor lor.
Ţinându-se seamă că, o parte din conducătorii U nităţilor
Cooperative din Basarabia, nu cunoşteau lim b a statului şi m odul
de adm inistrare al B ăn cilor Populare, organ ele Centralei, pe lân­
gă atribuţiunile de control, au fost şi organe de îndrum are şi o r­
ganizare.
P en tru executarea atribu ţiu nilor date de lege, precum şi pen ­
tru buna îndrum are a activităţii in stitu ţiilor cooperative, Cen­
trala B ăncilor Populare, dispune în Basarabia de urm ătorul perso-
na de c o n tr o l: 1 inspector general, 2 inspectori, 5 subinspectori,
4 controlori şi 5 re vizo ri contabili.
A ctivitatea Centralei in exercitarea controlului prin organ ele
de inspecţie şi control, a fost u rm ătoa rea :

P articipa n ţi la
No. U n it. inspectate Incheerea
Ad. G -le
Z ile în tre­ Bilanţ, con­
Anii
buinţate ferinţe diur­
F e d e r. Banc. pop. F e d e r. Banc. pop.
ne, di v. lucr.

1923 2.717 9 474 9 128 *•

1924 3.653 9 531 9 82 »}

1925 4.379 9 332 9 84 »»

1926 4.736 9 510 9 78 •

io
 146

Pentru form area elem entelor de conducere a instituţiilor coo­

perative, Centrala B ăn cilor Populare, a în fiin ţa t în anul 1923, în
Chişinău, o şcoală de contabilitate şi educaţie cooperatistă, contri­
bu in d cu fonduri pentru susţinerea ei Şi cu personal pentru con­
ducere şi predarea cursurilor-
P rin m ijlo cu l acestei şcoaie s‘a putut pune la dispoziţia insti­
tu ţiilo r cooperative din Basarabia, un num ăr de 121 contabili, în
cu rsul anilor 1923— 1926.
Recrutarea elev ilo r se face dintre fii de săteni recomandaţi
d e instituţiunile cooperative.
După origin ă aceşti e lev i au fost :

162 de origină română;

22 „ „ rusă;
5 „ „ gă gău zi;
2 „ „ greacă;
4 „ „ bulgară;
2 „ „ germ an ă;
10 „ „ ucra neană;
5 „ „ polonă.

T otal . . . 212 -

Pentru stim ularea încrederei sătenilor în mişcarea coopera­

tiv ă şi pentru educarea conducătorilor de bănci populare şi F e­
derale, Centrala B ă n cilor Populare a distribu it în m od cu totul
gratu it, revista „C u rieru l Cooperaţiei Săteşti11, tuturor băn cilor
popu lare şi Federalelor, în cursul anilor 1922-1926-
In anul acesta, Centrala Băncilor Populare, prin organele de
co n trol şi federalele b ăn cilor populare, a orga n izat cursuri de
cooperaţie, contabilitate şi conferinţe în ju d e ţe le : Lăpuşna, T ig h i-
na, Orhei, Soroca, Bălţi, Cetatea-Albă şi Gahul, ia r pentru o rga n i­
zarea în mod perm anent a cercurilor Cooperatiste pe regiuni, s‘a
în tocm it un regu lam en t de funcţionare a acestor cercuri.
C O O PER A T IV ELE A G R IC O LE
 c o o p e r a tiv e le A g r ic o le
Conştienţi de rolu l ce v a avea cooperaţia a gricolă în viaţa e-
con om ică a satelor, după desfiinţarea proprietăţei m ari şi îm p ro ­
p rietărirea sătenilor, pentriu ca producţiunea ţă rei să nu fie scă­
zută cantitativ şi calitativ, conducătorii Basarabiei au propus să
se păşească la întovărăşirea sătenilor, constituindu-i în coopera­
t iv e agricole, cu u rm ătoarele sco p u ri:
a) Procurarea m aşin ilor şi uneltelor a gricole necesare gospo­
d ă riilo r m em brilor şi altor plugari- C um părarea de seminţe de soi
ţ i tot ce este necesar unei gospodării agricole, b in e purtate.
b ) A cum păra şi în treţine pentru îm bunătăţirea raselor de a-
n im ale, reproducători de soi, punându-i la d isp oziţia gospodării­
lo r m em brilor în m od gratuit, sau cu o plată m ică, care să acopere
num ai cheltuelile de întreţinere.
c) A cumpăra cele trebuitoare pentru propăşirea industriei
•casnice, în legătură cu agricultura Şi ra m u rile ei.
d) A cumpăra pe socoteala cooperativei, sau pentru m em b rii
săi. m aşini şi unelte pentru aşezarea de fabrici pentru industria­
liz a re a produselor agricole şi animale, a le m e m b r ilo r ;
e) Organizarea vân zărei în comun a produ selor agricole ale
m em brilor, cum şi orice alte produse ţărăneşti.
h) îm bunătăţirea agricu ltu rei şi a ra m u rilo r ei prin rotaţia
■culturei, alegerea sem inţelor, introducerea în cu ltu ră a plan telor
textile (in, cânepă, etc-), a plantelor indu striale (sfeclă de zahăr şi
albele), a fu rajelor a rtificia le (lucernă, trifoi, etc.) şi alte culturi
bănoase.
i) îm bunătăţirea păm ânturilor neproductive şi punerea lo r în
valoare.
j) A sigu rarea m utuală a bucatelor, a vitelor, a clă d irilor şi
o rică ro r instalaţii industriale, contra focului, a grindinei, a m or-
ţei, etc. înfiinţarea şi exploatarea m ic ilo r in du strii (m ori, cariere).
i ) Exploatarea bălţilor, iazurilor şi pădu rilor.
Statutul a fost în tocm it după p rin cip iile leg ei B ă n cilor
 150

P o p u la re şi a statutelor de cooperative din Casa Centrală, a Coo­

peraţiei şi îm p ro p rietă ririi.
L a 15 M artie 1921, s‘au dat instrucţiuni de către ,.Gasa Noas­
tră " con silierilor agricoli, agronom ilor re g io n a li şi controlori­
lo r agronom i, cu p riv ire la înfiinţarea acestor unităti cooperative-
Un prim pas în activitatea acestor cooperative, s‘a făcut prin a-
ceea că toate bu nu rile şi rezervele au fost date lo r în exploatare
p rin bună învoială- sau p rin licitaţie, fiin d preferate la pret egal-
P r in aceste cooperative agricole, s‘a început exploatarea tere­
n u rilo r rezervate pe baza art- 44 Jin legea agrară.

Situaţia C o op era tivelor A g ric o le la i Ia n u a rie 1927

Sunt în funcţiune 251 unităti cu 16-042 m em b ri cari au un

capital social depus de le i 5-597.838. şi sunt repartizate astfel:

1. Jud. Bălţi . . . are 37 unităţi cu 3.225 membrii şi

2. , Cet. Albă „ 11 „ 545 „ 154.014 .,
8. , Cahul . . -, 24 „ „ 1.440 „ 468.421 ,.
4. , Hotin. . . - 43 „ ,. 1.977 „ 672.550 .,
5. , Ismail . . „ 20 ., ., 1.240 ,. 391.168 ..
6. , Lăpuşna. „ 7 „ , 613 „ 705.071 ,.
7. . Orhei . . „ 35 ,. „ 1.562 „ 363.489 ..
8. , Soroca. . 52 „ „ 4.036 „ 1460.061 .,
9. , Tighina". ., 22 ,. 1.404 ,. 578.884 „
In total . . 251 „ 16.042 „ 5.587.838 „

Operaţiunile încheiate prin bilanţul general al acestor coope­

ra tive agricole, la 1 Ian u arie 1927, prezintă la activ şi pasiv un
total de :

L e i 36.785.337,-
1. Având c a :
a ) in v e n ta r:
m obilier, im ob ile . . L e i 613.208.—
,, m aşini şi u n elte agrare 2.181.416,—
,, v ite de reproducţie . 39.024.—
b) Garanţii depuse pt. div. expl. agr. 2.086.214,—
c) Expl. pe cont propr. punct, lot
dem onstrativ.................................. 1.814.224.-
d) Depuneri spre fructificare . . . 935.938,- L e i 7.570.024,—

2) Exam inând pasivul bilanţului, vedem că aceste unităti

au
pe lâ n gă capitalul arătat următoarele fonduri de rezisten ţă :

a) Fond de rezervă . . . Lei 914.864

b) ,. cultural şimaşini 761.353
c) „ prevedere .. . 492371
d) „ amortismente . . 696.126
e ) Diverse fonduri . . . 1.576.743
j ) B en eficii..................... 1.927.296
Total L e i 6.367.743
 Exam inând operaţiu nile făcute în cursul anu lu i 1926, acestea
s‘au încheiat cu un total de L ei 5.973.068, din care :
a) E xp loa tări a g ric o le . . . . L e i 3 709.695
b) ,, forestiere 85 360
c) A p ro v izio n ă ri de maşini . . . 475.704
d ) Vânzări în c o m u n ....................... 1.702.309

De asemenea aceste unităţi au aprovizionat pe m em brii cu

m aşini, instrumente şi m ateriale agricole în sum ă de lei 439.682.
Cooperativele agricole menţionate m ai sus, s’ aui consolidat prin
capitalul propriu, necesităţii locale, fără a fi ajutate de nici o in sti­
tuţie de stat bancară cum reese cert din situaţia bilanţului, unde
se vede contul efectelor de plată dela diverşi, în sumă de lei
1-910.414.

S IT U A Ţ IA O B Ş T IIL O R D E C U M P Ă R R E

la 1 Ianuarie 1927

Proprietarilor din Basarabia în urm a exproprierei, li s'au lă­

sat pe lângă conac şi bunuri, 100 Ha. teren arabil, în baza art. 7
din legea de reformă- agrară.
Cu începerea anului 1923, proprietarii, cari d in anumite m o­
tive nu mai puteau să se ocupe de agricultură, au convenit cu
sătenii să le vândă de bună voie terenurile răm ase şi atunci s‘a
sim ţit nevoia să se constitue obştiile de cum părare pe baza legei
B ă n cilo r Populare.
A stfel, se în fiinţează p rim a obşte de cum părare cu num ele
„D ragoş-V odă“ în com una Durleşti, judeţul Lăpuşna la 16 De­
cem brie 1923, cum părând dela d. Scoposchi, p r in b u n ă înţelegere,
suprafaţa de 100 Ha. teren arabil şi 67 Ha- v ii şi liv e z i, cu preţul în
total de : lei 1.700-000-
L a 1 Ianuarie 1927, sunt constituite în Basarabia 47 obştii de
cum părare, pentru suprafaţa de 4.039 Ha-, cu 2022 m em bri, plătind
preţ de cumpărare lei 76-584.470-
1. Jud. Bălţi are 3 unit. cu 121 membrii a cump. 230 Ha. în val. Lei 3.460.000
2. „ Cahul , 3 „ .. 90 membrii ., ,. 237 „ ,. „ „ 3.024.000
3. ,. Hotin „ 12 „ „ 464 „ ., ., 838 ,. „ ,. ., 20.062.200
4. Lăpuşna ., 16 „ „ 868 1334 ,. ,. .. „ 28 510.950
5. „ Orheiu 9 „ ,. 363 „ „ „ 796 .. ., ,. „ 15.351.920
6. ,. Soroca 4 .. ., 116 ,. .. .. 404 „ 6145.400
In Total- 47 fi 72022 „ 4039 „ 76.584.470

Aceste obştii au fost ajutate prin îm p ru m u tu rile ce li s‘a a-

cordat de către Centrala B ăncilor Populare, faţă de care sunt
deschise cu lei 13.261.341-
O bştiile de cum părare au un capital vărsat de le i 4.324-608, iar
fon d u ri de rezistenţă în sum ă de lei 328-103-
Bilanţul general al acestor unităţi se închee la 1 Ianuarie
1927 cu un total la activ şi pasiv de lei 19.378.155-
P e măsura achitărei complete a îm p ru m u tu rilo r faţă de ere-
 152

■ditori, obştiile se lichidează, trecându-se în dep lin a proprietate a

m e m b rilo r lor, lotu rile cumpărate, cari până în acel m om ent erau
su b supravegherea con siliu lu i de ad-tie al obştei, care le ţinea so­
co te lile şi în baza statului îi îndemna a face o cultură raţională în
ved erea progresului agricol,

S IT U A Ţ IA U N IU N IL O R O B Ş T IIL O R ŞI C O O P . A G R IC O L E

la 1 Ianuarie 1927

Pentru coordonarea operaţiunilor şi în dru m area conform inte­

reselo r locale a u nităţilor cooperative din judeţe, conducătorii lor,
au găsit necesar de a se constitui în uniuni judeţene, ale căror
conducători sunt însuşi m em brii u nităţilor cooperative.
E le funcţionează caşi cooperativele agricole pe baza legei Băn­
c ilo r Populare şi după un statut tip.
a) Să contribue la propăşirea agriculturei în regiunea respec­
tivă, prin m ijloacele arătate în statutele coop erativelor a g r ic o le ;
Pân ă Ia i Ianuarie 1927, s a constituit în uniuni urm ătoarele
ju deţe :
1. Bălţi cu un capital de Lei 283.436
2. Hotin 925.911
3. Orheiu 245 060
4. Soroca „ 231.600
C 0 1 .U U "

In Total ~ 1.686.147

Bilanţul acestor u niu n i se închee la activ şi pasiv, cu un total

d e lei 13.795.834.
Operaţiunile făcute până la 1 Ianuarie 1927, s u n t :
a) Exploatări agricole tn sumă de Lei 531.686
b) „ forestiere ,. ,. ,. 341.604
c) Operaţiuni de aprov. şi desf. prod.,, 1.679.192

Rezum ând avem :

302 unităti C ooperative A gricole cu 18.131 m em bri, cari au un
ca p ita l propriu de lei 11.608-593. Obştiile de cum părare au cum pă­
rat 4.039 Ha. plătind 76.584-470 lei-
Şi-au form at diverse fonduri de rezistentă (rezervă, prevede­
re, cultural, amortism ent, maşini, etc.) în sum ă de lei 8.380.839,
a v â n d şi un in ven tar a grico l de lei 4-323.591.
In cursul anului 1926, au întreprins exploatări agricole şi a-
provizio n ă ri de lei 13-638.978.
Centrala O bştiilor şi Cooperativelor A g r ic o le din Bucureşti,
ca re are îndrum area şi controlu l unităţilor cooperative din Ba­
sarabia, a pus la dispoziţia lor, în fiecare judeţ, câte un controlor
a gron om şi 2 inspectori agronom i, cu aju toru l cărora a putut în
aceste unităti născute din necesitate şi p ropria dorinţă a sătenilor,
să le îndrum eze pe cale sănătoasă, aşa fel, ca pe lângă foloasele
m ateriale aduse m e m b rilo r lor, să contribue la progresul agricu l­
tu rii şi la răspândirea lu m in ei în sate.
Comerţul, Moneta, Creditul
şi Impozitele
 comerţul, maneta. Creditul ei impozitele

R ăzboiu l şi revoluţia, cu distrugerile fatale, au avut m are in­

fluentă asupra com erţului în general şi asupra celui din Basara­
bia, în deosebi. M icşorarea producţiei şi im p ortu lu i de m ărfuri,
greu tăţile şi scumpetea transportului, scăderea şi variaţia mone-
tei, rechiziţiile, legile, regulam entele şi ordonan ţele contra spe­
culei, m işcările de stradă cu prădările, fu rtu rile şi banditismele,
creditu l scump, toate acestea au transform at com erţul într'un
joc de hazard. Cel m ai cin stit şi corect negustor, de p e o zi pe alta,
fără să vrea era îm pins în valu rile fantastice ale speculaţiei, în co­
m erţ nu mai exista nici o ordine, n ici o regulă, era deplină a-
narhie de preţuri şi va lo ri variabile dela un loc la altul, dela o zi
la alta.
M oneta care circu lă aici, rubla hârtie, depreciată în tim pu l
războiului, după revolu ţia d in 1917 scădea v e r t ig in o s ; iar după
declararea războiu lui c iv il d in Rusia, cu e m isii fo rm id a b ile Şi va ­
riate (ruble Kerenscky, Odessa, Ucraina, V ra n gh el, Denichin, e-tc-),
scăderea aceasta a devenit catastrofală şi se resfrân gea asupra de-
ten torilor de ruble d in Basarabia, care nu puteau reacţiona nici
îrxtr'un fel contra ru in ă rii lo r de către fabrican ţii de hârtie m o­
nedă de peste Nistru-
Cele mai m ulte din b ă n cile din Basarabia, din ainte de U nire,
nu erau decât sim ple sucursale ale b ăn cilor d in Rusia- D in cauza
distrugerei centralelor lo r şi din cauza n im ic ii v a lo rii rublei, au
treb u it să lichideze îm preu n ă cu sucursalele b ă n cilor de stat ru­
seşti şi a caselor de econom ie.
Toate aceste îm p reju ră ri ar fi n im ict com plect comerţul, cre­
ditul, capitalul m obiliar, industria şi fin an ţele din Basarabia, da­
că n ‘ar fi venit unirea. D in prim u l m om ent du pă unire, C on siliu l ’
D irectorilor, a introdus leu l ca monetă oficială- A c e i cari au avut
în cred ere în m oneta naţională au su ferit m ai puţin. Pentru a feri
populaţia de com pletă ruină, guvernul rom ân a răscum părat ru­
blele, aflate în m âna populaţiei; s'au răscum părat pe preţ des-
 156

tu l de mare, circa 1 m ilia rd 200 m ilioan e ruble, salvându-se de-

ten torii dje ruble, de ru in ă completă.
A lătu ri cu introducerea leului, şi odată cu scăderea opera­
ţiilo r şi apoi lich idarea băncilor locale, s ‘au introdus în Basara­
b ia bănci româneşti, care au pus la dispoziţia pieţei locale cre­
dite.
Fatalitatea m on d ia lă a vrut ca şi leul, introdus în Basarabia,
să aibă o însem nată depreciere, oscilatiuni, apoi ascensiuni până
la o stabilitate de fapt, pe care să o avem acu m de mai m u lt tim p
şi care începe să însănătoşească şi să cla rifice comerţul- creditul,
starea financiară şi econom ică.
De sigur dacă vo lu m u l creditelor bancare, deschise în Basa­
rabia, ar fi fost m ai m are, moneta m ai fix ă şi m ai preţioasă, rezu l­
tate mai bune s‘ar fi obtinu t în toate ra m u rile comerţului şi pro­
ducţiei.
Liniştea şi ordin ea stabilite în Basarabia, după unire, m arile
cerinţe de m ărfu ri, creditele obţinute, posibilitatea im portului de
m ă rfu ri din străinătate, au adus o m are m işcare comercială. Co­
m ercian ţii şi-au în ch ip u it că în florirea com erţulu i va fi de lungă
durată, că perioada consum aţiei febrile va tin e m u lt
Din 1923 situaţia s’a sch im bat P ieţele au fost satisfăcute de
m ărfuri, anii secetoşi, oprirea inflaţiei, absorbirea capitalurilor de
către producţie, au făcut ca com erţul în gen eral şi cel de consu­
m aţie în special, să stagneze.
Foarte adese o ri în presa şi în unele cercu ri se afirmă, că ru­
perea legătu rilor com erciale cu Rusia ar fi o m are daună pentru
tară şi în special pentru Basarbia.
Această afirm atiu n e este com plet e r o n a tă ; cei care o susţin
confundă Rusia de altă dată, inexistentă, acum cu U. R. S. S-,
form aţie actuală, nouă şi cu totul opulsă cu ce a fost şi sub rapor­
tu l com ercial
Chiar dacă ar fi persistat Rusia veche, exportu l din Basarabia
şi im portu l din Rusia, ar fi fost extrem de neînsemnate. De cerleale
şi vite din Basarabia, R u sia singură producătoare în cantită{i i-
m ense a acestor m ărfu ri, n ’a avut nevoe nici odată, afară d e rare
exceptiuni de foam e în regiu n i întinse, când se importa şi păpuşoi
d in Basarabia. Dacă aceste produse m ergeau totuşi într’o măsură,
în ain te de răsboi, spre Odessa sau P o lo n ia şi chiar spre porturile
b a ltice, apoi ex clu siv num ai prin joc artificial de tarife de trans­
port, ca la urm ă să se exporte în străinătate. A cu m exportul şi
im p ortu l din Basarabia şi-a luat calea naturală: partea de sud a
Basarabiei, pe vă ile râ u rilo r direct spre portu rile Dunării, ia r par­
tea de nord, calea n ordu lu i M oldovei, Cernăuţi, spre P o lon ia şi
ţă rile centrale. Im p ortu l d in Rusia, în m od norm al, înainte de
război, se reducea la galanterie, postavuri şi stofe de bumbac, dar
ş i aceste articole, etichetate ruseşti, în cea m ai mare parte erau
sirii ine sau polone-
 157

Este adevărat că vin u l, strugurii,, fructele şi tutunul se ex ­

portau1 înainte de război din Basarabia spre Rusia-
N u trebue uitat însă, că exportul acestor produse a început
de abia în u ltim ele decenii şi nu atât sprle Rusia, cât spre regiu n ile
polon eze ale fostului im periu. Aceste produise de lu x, în măsura în
care treceau în Rusia, erau cumpărate şi consum ate de o anume
pătură socială urbană, care astăzi după război şi revoluţie este
declasată şi nu e în stare să cumpere produse de lux.
A s tfe l chiar dacă gran iţa s’ar deschide, p rin cip iile com erţulu i'
de stat sovietic (m on opolu l im portului şi al exportu lui, şi im portul
num ai a articolelor de strictă necesitate) i-ar face pe rîuşi să nui
cum pere fructe, struguri, tutun şi vin, neavând n evo e de articole
de lu x şi ne având cui le revinde. Se uită uşor că, în toate tim ­
purile, ru şii au fost consum atori de rachiu şi m a i cu seamă de
băuturi tari. şi nu de vin.
Este dar evident ce im ense avantagii a avu t com erţul şi cre­
ditu l din Basarabia, prin faptu l U nirii.
Pentru a lăm u ri m ai precis situaţia com erţu lu i şi creditului
d in Basarabia şi pentru a complecta datele citate m ai sus, asupra
im p ozitelor din Basarabia, dăm mai jos tabele statistice asupra
im p o zitelo r directe pe anii 1924-1925 şi 1926, pe în treaga Basarabie.
Statisticele ruseşti dinainte de război, asupra Basarabiei, nu
au date complecte asupra im pozitelor, ce se plăteau în Basarabia,
astfel că nu putem să le com parăm cu datele actuale, cu atât mai:
mult, că însuşi sistem ul im p ozitelor d in toată lu m ea dinainte de
război, s'a schimbat cu totul, după război.
 PROPRIETĂŢILE CLĂDITE DIN BASARABIA PE 1924

PR O PR IE TĂ Ţ I OCUPATE IN T O T A L SAU IN P A R TE DE PR O PR IE TAR

Totalul proprietăţilor
Cu venit până la ocupate in total sau
6000 lei sau până la Cu venit dela Cu venit dela Cu venit peste
lirrata prevăzută de parţial de proprietar
JU D EŢELE 6.001 - 50.000 lei 50.000 — 100.000 lei 100.000 lei
Ari. 68 Al. 2

prietarilor

prietarilor

prietarilor
prietarilor
prietarilor

No. Pro­
No. Pro­
No. P ro­

No. Pro­

No. P ro­
Venit Venit Venit Venit Venit
impozabil impozabil impozabil impozabil impozabil

L e i L e i L e i L e i L e i

Bălţi . . . . 3454 3.622.966 868 7.104.436 5 261.880 _ _ 4327 10.989.282

Oahal . . . . 1682 2.150.222 111 1 134.555 — — — — 1793 3.284.777

Cetatea Albă . 4909 3.821.880 319 1.847 292 - - — — 5228 5.669.172

Chişinău . . . 1181 1 293.268 4577 18.936 873 32 1.051 082 22 3.866.790 5812 25.148.013

H otin . . . . 7670 9.376.399 367 1.510 404 85 392.624 — — 8122 11.279.423

Ism ail . 9095 6 126.492 382 3.229.111 7 230 110 1 169 900 9485 9.755.617

Orhei . . . 2418 3.730.660 698 3 203.085 3 191.440 - - 3119 7.125.195

Soroca . . . . 3622 2 944.809 522 1 712.717 6 100 040 256 050 4053 5.013616
»
T ig h in a . . . 2Î39 2 405.984 2-9 1 635.546 1 7.200 — 2799 4.048.730
-
TOTAL 36470 35.472.690 81 .3 40 314 C19 139 2.234.376 4 292 740 44 738 82.313.825
1 26
 (Urm are)

P R O P R I E T v Ţ i I N C H I R I A T E

Oii venit p&nă la ' Cu venit dela Cu venit elela Cu venit dela Cu venit peste

JUD EŢELE 20(0 lei 2.001 — 10.000 lei 10.000 - 50.000 lei 50.0001 — 100.000 lei 100 000 lei

Si Si

prietarilor
No. Pro­
6 3
Venit E* S
JO s- Venit Venit 6 £ Venit 1O z
? Venit
£ Jş impozabil O- «J impozabil impozabil £ « impozabil impozabil
o .£ 6 ® o .£ n ?
y Si ş c o
K Q. L e i ^ CL L e i L e i z. o, L e i -3 V L e 1

I
B ălţi . . . . 699 1.328.725 387 4.296.549 102 4.056.781 14 1.’ 64.532 5 660.632
Oahul . . . . 576 599.183 283 1.322.066 37 o96.5u( — — — —
O etatea A lh ă 1466 1.953.055 752 3.345.319 158 2.895.629 11 675.5 iO 1 201.690

h işin ău . . . 1529 1.887.723 1282 9.969.212 675 22.425.497 78 6.122.310 35 8.500.260

H o tin . , . . 1726 1.371.613 370 1.931.624 27 641.300 2 163 000 2 272.592

Ism ail . . . . 500 655.838 612 4.157.838 263 6.700.880 27 2.032 990 5 664.196

Orhei . . . . 1664 1.851.168 665 1.890.225 112 1.003.040 2 183.350 4 633.069

Soroca . . . . 1963 1.191.281 646 2.192.544 119 1.773.702 — — 6 830.470

T ig h in a . . , 801 1.206.114 578 2.652.17b 179 2.926.997 10 666.462 1 162.000

TOTAL 10924 12.345.000 5575 31.656.553, 1673 43.019.335 144 10.998.374 59 11.924.909
1
 P r o p r ie tă ţile c lă d ite d in B a s a r a b ia p e 19 2 4

Proprietăţi
M * u m e i i i m i n a r\txt rxrr>n v 1cp
l o t al al 1erenur r o t a i ui w- rai <« .2 cS
73 3 " ° V calor care
p rop rietăţilor de al prop ietăţi-
S « O ■ş domiciliază
în c h iria te Olădlt lor clăd ite a 3 ^ si 3 o în streină- P entru sarcini fa ­ P en tru v e n itu ri m ici
rJ2 *7
»3 aN ^c8 tate m iliare
u
.ti
a) 75
Venitul im ­

care se bucură de
— Pt o
N ^ 5 e

au venituri mici sl
No. Contrlb, care

reedcerea impoz,
o o o Suma Impozitul Suma
'E V en it '3. V e n it 'E V e n it - D-d &
ce 'H. V en it
totală a cuvenit
pozabil
totală a
o im po­ 63 | a 1 s o im po­ după clasif.
o « L,
z aj im pozabil 5 zabil z » im pozabil
H ° £ Pa zabil
dobânzilor la aceste prevăzută impozitu­
o. Lei o. Lei
ipotecare dobânzi de Art. 68 lui scăzut
o o Lei o
fh O L ei
C Zi L e i B. L e i L ei L e i B. L e i B.
0. CL z B. B

B ă lţ i. . 1207 i l 496.219 269 469560 5803 22.955.061 4.638.746 _ 26 154.720 _ — _

1474 950.242 _ 47.395
Oahul 896 2.516 749 87 59.837 2776 5.861.363 11 76.424 80 4 43 280 — - - - 522 425.495 — 20.973 —

Cet. Albă 2388 9.071.223 22 7.940 7638 14.748.335 3 002 884 — 60 14.4530 33.000 - 5.280 — 2650 197.366 — 93.403 -
Ohişinău 3599 48.905.502 21 9.120 9432 74.062.135 15066145 36 67 954 804 1529125 — 305825 — 1181 1.293.268 — 66.661 —
H otin . . 2127 4.380.129 53 61.365 10302 15.729.921 3187 216 20 64 1 '7.430 420 — 84 - 5080 3.685.776 — 209678 80
Ism ail . 1407 1.421.1751 524 343035 11416 21 31 .399 4.910.668 60 54 240.610 16.000 __ 3.2J0 _ 7208 3.540.119 _ 177145 _
1
Orhei. . 2448 561.352 — 5567 12 686.547 2.554.247 - 22 79.428 19.200 — 1 056 — 2066 1.723.014 — 59086 48
Soroca . 2734 6. 287.997 - — 6787,11 3J1.613 2.275.307 - 55 187.570 4.070 - 814 — 1419 1.493.456 — 61913 —
T ig n io a 18375 7. 613.749 6 18.660 4374 11.581.139 2 407.835 88 94 327.242 40.2 0 — 6.796 — 1852 3.408.189 — 63842 95

T o ta l . . 18375 109944171 982 969517 64095 193227513 39209493 84 446 22596,4 1642015 - 323055 - 23425 18493019 — 800098 23
 P r o p r ie tă ţile c lă d ite d in B a s a r a b ia p e 19 2 4

Totalul im pozitu lu i rămas repartizat

Scăzăm in te din im p o zit pentru sarcini fam iliare T o ta lu l
w T o ta lu l im ­ pe casă
a G eneral al
Sum a to tală scăzată cu cota . Suma to ­ pozitului ră­
E-f
P tală a scâ- Scăzăm in-
C mas Stat Judeţ Oomuna
p 10 "/o 14 •/. 16 "/0 18 »/0 20 0/o zăm inte- te lo r
►-j lo r

Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. L e i B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B

Bălţ i . . 10.470 — 9.778 — 4.969 — 694 —. 38 __ 25.949 — 73.344 — 4.565.402 — 2744.140 60 480-754 56 1.340.506 84

O a h u l, . 1.475 — 1.471 - 1.293 — 157 — — - 4.396 - 25.369 — 1.151 055 80 691.084 12 114.992 92 344 978 76

Oet. A lbă 0.534 — 6.532 — 7.605 — 501 — 250 — 21.422 - 120.106 — 2.882.779 - 1.734241 16 287.134 46 861.403 38

Ohişinău. 18.180 - 14.093 - 6 421 - 1.171 — 115 — 39.980 - 412461 — 14.563.679 36 8.913.116 26 1.443.199 91 4 297.363 19

H otin . . 18 461 — 15877 — 12.865 — 1 615 — 461 — 49.279 259.046 80 2.928.173 40 1.761 895 24 292.230 27 874.047 89

Ism ail. . 16.416 -- 15.535 -- 1.717 — 1.824 — 108 — 38.600 — 218.945 — 4.691.723 60 2.524.045 98 957.535 24 1 210 142 38

Orhei . . 9.787 32 12.791 - 4.070 50 3.481 - 226 — 33.315 82 93.498 3U 2.450.748 70 1.472923 95 244 456 44 733.368 31

Soroca. . 16.269 — 16.526 — 13.E83 — 1.100 _ 194 _ 47-672 — 110.399 _ 2.164.908 _ 1304.844 03 215.285 90 644.778 07

T igh in a . 12.788 70 10.378 46 3.913 43 760 __ 173 _ 280C3 65 98.642 60 2 309.213 28 1.396.99. 13 228.303 83 684 910 32

T o ta l . . 110.381 08 102.981 46 62 436 93 11.293 — 1 565 288.657 47 1.411.81t 70 37.797.683 14 22/42.290 47 4 263.893 53 10.991 499 14
-
Profesiuni libere, ocupaţiuni nesupuse la alte impozite şi impozit minimal pe 1925.

A V O C A Ţ I

uu v e n it pană ia Uu v e n it dela
Peste 100.000 lei T ota lu l avocaţilor
10.000 lei 10.000— 100.000 lei
JU L 1E Ţ E L E li
-*u
-> V en it Im p o­ V enit -*S-
-> Venit Im p o ­
L.
V enit
a a Im p ozitu l a a Im p ozitu l
o im poz. zitu l 0 im pozabil o impoz. zitul o im pozabil
o o o o
c 0 o o
a L ei L e i |B Z L ei L ei |B z L ei L ei B. Z L e i L ei B.

B ă l ţ i ................ 80.000 3.000 25 980.000 118.320 28 1.016.000 121.920

Oahul . . . . 2 30.000 2.400 16 600.000 72.000 - 18 620.000 74.400

Oetatea A lb ă - 41 1 376 000 165.120 41 1.376.000 165.120

OhişiDău 3 20.000 2.400 115 3 569.000 428.280 - 1 108.000 12.960 119 6.697 000 443 640 —

H otin . . . . 1 6.000 720 25 921.000 110 52f 26 927.0ă0 111 240

F, 44 000 5.280 40 1.476.000 177 120 120 000 14 400 46 1.640 000 196 800

băpuşna . . . 2 54.000 6.480 2 54 000 6.480

Orhei . . . - 16 590.000 70.800 - - 16 590.000 70.800 -

Soroca . . . . 1 8.000 960 40 465.000 55 80u 1 120.090 14.400 12 593.000 71 160

T ig h i Da . . . 4 6.000 720 - 23 1 004.000 120.480 - 2 250.000 30.000 - 26 1.260.OC0 151.20G -

T o ta l . . 16 134.000 16.089 - 313 11.041.000 1.324 920 — 5 598.000 71.760 - .334 11.773.000 1.412.760 -
 (U R M A R E )

M E D I 0 I U M A N I Ş l V E T E R I N A R I

Ou v e o it până la 10.000 lei Ou ven itu ri dela 10.001-100 000 lei T ota l M edicilor umani şi Veterinari
JUD EŢELE

Oontrib.

Oontrib.
Oontrib.
V en it V en it V en it
Im p ozitu l Im p ozitu l Im pozitul
No,

No.
im pozabil im pozabil im pozabil

No.
Lei L ei B L ei L ei B. L ei L ei B

Bălţi . . , . 10 67.000 8.040 - 43 1.382.100 165.840 — 53 1.449.000 173.980 -

Oahul . . . 5 35.500 4.200 - 9 222.100 26.652 - 14 257.100 30.852 -

Cetatea Alba. 4 33.000 3 960 - 61 1.725X00 207.000 - 68 1.758.000 210.96u -

163
Ohişinău . . 35 268.000 30.960 - 165 4.333 000 519.960 - 20 4.f910C0 650 920 -

H o tin . . . 8 46.500 5.580 - 26 814.000 97.680 - 34 860.000 103.260 -

Ism ail . . . 15 99.000 11 880 — 36 998.000 119.760 - 51 1.097 000 131.640 -

Lăpuşna . . 3 20.000 2.400 - 8 150.0C0 I8.r oo — 11 170.000 20.400 —

Orhei . . . . 8 28.500 3.420 — 22 491.0C0 58.920 - 30 518.500 62 340 -

Soroca . . . 1!) 120.200 14.424 — 29 697.000 83.640 48 817.200 98.064

"

T ig h in a . . . i 51.000 6.120 21 471.C00 56.620 28 622.000

T otal 114 7B8.20C 90.984 - 425 11.283.100 1.353.972 - 537 12.041 300 1 444 956 —
Profesiuni libere, ocupaţlunl nesupuse la alte Impozite şl impozit minimal pe 1925.

P R O F E S I U N I L I B E R E

Profesiun i technice Prof. liter. art. did.

A lte profesiuni libere T ota lu l P ro fesiu n ilor libere
In g in e r, A rchitect, etc im poz. cu cota 6 °/o
.J U D E Ţ R L E U. ui.
Venit ■U» V enit -u V enit -U Venit
a Im p ozit a Im p ozit a Im p ozitu l a mpo- Im p ozit
o impozabi. o im poz. o im poz. o
o o o o zabil
o 0 o o
Z L ei L ei B. 53 L ei L ei B 53 L ei L e i B. 53 L e i L ei B

B ălţi . . . . 7 128.000 16.360 — 247 3 984.035 478.084 20 335 6.577.03!: 789 244 20 — — — —

Oahul . . . . — - — - 81 811.716 97.406 60 113 1.688.816 202.658 6o — — -- -

Cetatea A lb ă . 19 317.000 38.040 — 25 1.097.(.00 131640 - 153 4.548.000 546.760 - — — — -

Chişinău . . 28 631.600 75.792 — 105 1 130.533 105 864 04 452 10.050.133 1.206 016 04 -- — — -

H o tin . . . , 13 162.100 19.452 — 265 2.060.900 247 308 — 338 4.010.500 481.260 - — — — -

Ism ail . . . . 1 10.000 1.200 - 1.254 6.245.200 749.424 - 1 352 8.922.200 1.079.064 — 2 10.000 900 —

Lăpuşna . H _ 2 110.000 13.200 _ 15 334.000 40.080 _ _ __ _ _

Orhei . . . . - — - - 26 602 000 72.240 - 71 1.711.500 205.380 - - — - -

Soroca . . . 4 35.200 4.224 81 569.200 68.308 145 2.014.600 1,241.756

T igh in a . . . 55 1.782.000 213 840

T o ta l . . 72 .283.900 154.068 - 2.086 16.610.584 1.993 274 84 3.028 41 708.784 5.005.058 84 2 10.000 900 —
 Profesiuni libere, ocupaUunl nesupuse la alte impnzlte si impozit minimal pe 1925
meserii şl ocupaţii nesupuse ia alte impozite T O T A L T O T A L GENERAL Impozitul

Cu venit până la 3.000 lei ! Cu venit peste 3 000 lei Meserii şi ocupaţii nesu­ al impozitelor aşa cum re
puse la alte impozile zultă din recapit. matric. Minimal
Judeţele VE N IT .
-Q Imnozi- VENIT VENIT VENIT Impozl
impoza- impoza­ impoza­
tul oS tul 6S tul 6 5 impoza­ tul zitul
z o ----Pil--- Z P bil bil Z ca bil Z P
V Z o
Lei Lei B. o w
Lei Lei B. Lei Lei B. Lei Lei B. Lei B.

Băţi 589 1.576.244 189.149 28 2.119 18498027 2.219.763 24 2 808 20.074,271 2 408.912 52 3.143 26.651.306 3.198.456 72 6.668 66.550 32

Cahul 281 746.380 89.565 60 879 '7.476.300 897.166 — 1.190 8222.080 986.731 6(ţ 1.273 9.911.496 1.189.230 20 817 8151 -

Cet.-Albă 2.832 5.060.717 607.286 01 3142 28000634 3.432.076 08 5,974 33.661.351 4.039.302 12 6.127 38.204.351 4.585.122 12 6.727 56.707 25
K.’

Chişinău 3.461 6.726.352 807.162 24 6.754 670245651 2.996.568 84 9.915 73.750.917 8.850.110 08 19.367 83 801.050 10.056.126 12 885 8.850 ----
i'
Hotin . 1.115 2580.000 309 672 — 3.436 24971420 4.148.342 - 4.551 27.552.020 3.306.240 84 1.889 31.562.520 2.787.500 84 1.726 26.957

Ismail. . 2.896 7.409,508 889 121 - 5.047 34562523 669.096 — 7.943 41.979.031 5.037.463 - 9.297 50.981.231 6.117.427 - 3.981 40.793 —

Lăpuşna. 643 1.659,809 199.176 - 790 5.570.800 1.775.189 - 1.442 7,235.000 868 272 - 1.457 7.869.600 908.352 — 1.293 12.906 ---

1.141 3.200.107 384.162 — 1870 14793461 1.339.565 20 3.017 *17.993.568 2.159.201 - 3.088 19.705,068 2.364.581 - 687 6.828 —
Orhei. .
1.144i 2.976.367 350.644 16 1.585 11158745 8.042.947 84 26.99 14.135.112 1.690.209 36 2.844 16.149.712 1.937.965 36 894 8.862 —
Soroca .
2.214 2.803.894, 457.007 28 1.516 11590497 1.391.928 80 3.730 15.492.801 1.848.936 12 3.784 1.718.481 2.062.776 12 5.375 50.634 8U
Tighina .

36.207.307 48 28.063 287.268 87

Total . 15.98j 35.739.469 42.887 795 60 27.253 224367882 26912.643 4 43.239 260007351 31.261.438 64 46-269 301726135
 166

Profesiuni libere, ocupaţiuni nesupuse la

M E S E R II Ş I O O U P A Ţ I U N I N E S U P U S E

uu ven it pana la 3000 lei Uu v e n it peste 3UUU lei

JUD EŢELE
contrib.

contrib.
V e n it V enit
Im pozitul Im p ozitu l
No.

No.
im pozabil im pozabil

Lei L ei 8. L ei L eî B.

B ă lţi . . . 365 943.968 113.276 _ 1.774 15.127.309 1.815.276 12

Oahul . 460 1.063.450 127,614 — 588 4.494.250 539.328 __
Oetat. Albă . 1565 2.908.184 348.982 08 2 716 25035.279 3.004.243 54
Oherson . . 2 498 6.014.641 728.236 92 5.186 49.711.483 5.958.897 96
H o tin . . . 905 2.215 400 265.848 — 3 649 27.962.512 3 355.501 44
Ism ail. . . 1.486 3.133.440 376.013 - 6 263 33.237.706 3988.524 —
Lăpuşna . . 606 1.579.100 189.49 — 1.190 9.916.150 1.190.010 —
Orhei . , . 1.135 3 076 986 369 235 S4 1.706 13.424.040 1.610.885 40
Soroca. . . 551 1.453.000 174 360 — 1.756 15.313.860 1 837.663 _
T ig h in a . . 689 1.739 550 208 746 — 1.235 9 451 849 1.134 221 88
T ota l. . . lu.260 24.127.719 2 901.803 84 25.063 203 676.038 24.431 541 84

(U R M A R E )

S O Ă Z Ă M I N T E D I N I M P 0 Z I T E

P en tru ven itari

m ici P en tru sarcini familiare suma to ta lă scăzută cu cotă
Im p o ­ Suma tot.
£
00

zitul scâ- 14%

O• -*-> 10% 16% 20 °/( a im poz.
£3 O znt scăzut
O Lei B, Lei B. L e i o. Lei B. Lei B. L e i B. L e i B.

292 18.126 _ 13 919 20.069 40 16.349 — 3.002 96 57.932 4o

276 38.709 — 4.451 — 5.924 — 5.360 — 472 _ _ _ 16.207 _
359 62 9)3 80 14 665 — 20.706 — 19.321 60 2.802 40 __ _ 60.495 _
1.398 226.162 — 86 971
80 69.855 — 26.766 85 6.465 _ 1.179 — 186.237 60
576 48.331 — —
37.422 50.250 — 35.209 — 8 756 — 714 — 132 351 --
1.027 53.614 — -
27.653 27.246 — 22.105 — 4.042 _ — 82.046 --
427 62 012 — —
6 804 9 680 - 7.630 — 492 _ 129 — 24.735 —
682 114.428 — 84
20 829 30.546 40 32 390 — 12.165 — 6.292 — 102.223 24
205 32.898 — —
8 787 9.033 — 10.641 — 2182 — ___ — 31.543 —
592 86.148 — 8.722
— 12.277 — 8.724 — 1 720 - 810 — 32.254 -
5 834 743.331 8o 230.221 64 258.486 80 184.997 40 42.098 40 9.220 — 725 024 24
 167

alte impozite şi impozit minimal pe 1926

L A A L T E I M P O Z IT E T otalul General al m ese- IM P O Z IT U L

T o t a l u l puse la alte im p ozite M inim al

contrib.

Venit .o Venit ■O
Im p ozitu l Im p o z itiîl
O ** Impozitul
N o.

impozabil o '£ impozabil

Z a £ a
o o
L ei L e i B a Lei L ei B. o Lei |B

2.139 16.071.277 1.928.562

24.017.657 12 2.555 2.882.117 72
4.128 39.154 -
1.048 5.657.100 666.942
7.202.437 1.197 864.311 44
2.726 27.261 -
4.281 27.943.463 3.353.216
33.455.492 62 4.547 4.014,659 5.473
10 54.398 25
7.684 55.726.124 68.166.107
6 687.134 88 8.143 8.179.932 84
1 257 12.570 -
4.554 30.177.912 3.621 349
34.857.012 44 4.904 4.182.841 44
2 790 27,339 30
6.749 36.371.146 4.364 537
49 250.356 9.231 5.909.662 72
4 251 42.494 80
1.796 11.495 850 1.397.502
12.385 550 1.837 1.486.266 2.076 20.659 75
2.841 16.501.026 1.980.121
18.053.526 24 2 913 2.166 421 24 1.180 11 800 -
3.307 16.766 860 19.949.476
2.012.023 2 538 2.393.937 677 6.744 —
1 924 11.191.399 1.342 967
13.729.609 88 2 074 1.647.553 08 4.283 41JS880
35323 227.802.757 27.336315 18 39921 281.067,222 33.727 662 68 28 841 285.309|90

(U R M A R E )

TOTALUL IMPOZITULUI REPARTIZAT PE CASA

T ota lu l T ota lu l
scâzâm int e- im pozitului
lo r rămas Stat J u d e ţ Oo m u n ă

Lei |B. 1. e i Ib . Lei B. Lei B L e i B

76.058 4' 2.845.213 32 1.9^9.957 37 236.099 29 699.156 66

54.916 836.656 44 566 857 57 67.449 79 202.349 08
120.398 80 3.945.658 55 2.648.560 44 324.274 14 972.823 97
412.399 60 7.780.103 24 5 199.205 93 645.199 22 1.935.598 09
180 682 4.029.498 74 2.695 348 87 333.610 50 1.000.539 37
134.662 5.817.457 52 3,878.305 96 1.454 364 40 184.788 16
86 747 1.420.178 75 953.672 47 116.626 53 349.879 75
216.651 24 1.061.570 1.311.647 17 162.480 71 487.442 12
64.441 2.336.240 1.559.741 16 194.124 84 582.374
118.402 1572.039 88 1.062.223 28 427.429 20 382.387 40
1.408.356 04 32 544.616 14 21.785.619 22 3 661.658 62 7.(97.338 60
 Profesiuni libere, ocupaţlunl nesupuse la alte impozite şl impozite minimale pe 1925
S C Â Z Â M I N T E D I N I M P O Z I T E

Pentru venituri mici Pentru sarcini familiare suma totală scăzută cu c o t a :

JU D EŢELE
Im p ozitu l

o
rr
10% 16% 18%

O
No. contrib. scăzut

Lei B. Lei B. L ei B. Lei B. L ei B.

Băl ţ i . . . . . . 147 26 493 — 28.329 - 47.299 12 41.167 40 14 896 —

O a h u l .................... 146 22 633 — 13.073 — 16.177 — 9165 40 624 —

Cetatea A lb ă . . . . 666 99.031 60 25.589 20 34.154 40 24 360 — 7853 —

O h iş in ă u .................... 1298 240.600 _ 64 493 40 39.843 40 52.883 95 4714 20

H o t i n .............................. 736 48 606 — 36.909 — 41 348 — 32.784 — 4680 —

Ifm a il . . . . . . 966 69.681 — 26 817 — 32.916 — 22,355 — 5311 —

Lăpuşna ......................... 395 63.931 _ 5674 _ 7293 — 6660 _ 656 __

964 143.429 21.641 45 313 21.946 6912

Soroca . . . . . . 1014 164.647 — 30.697 — 46 855 — 36.175 — 5587 —

Ti g hi na . . . . . . . 1055 150 265 — 19 713 24.559 •-- 24 998 3367

T o ta l . . . 7364 1.019.316 6u 272.925 60 335 808 01 272,484 75 54.600 20

 (U rm are)

Q P X 7 ă IW TM TF n > M IM P D 7 1 T F T O T A L U L IM POZITULUI RAMAS

R E P A R T IZ A T PE CASĂ

JU DEŢELE Suma totală a T ota lu l T otalut

2 0 °/0 Stat Judeţ uom una
Impozitului scăzui Scăzămlntelor Impozit, rămas
Lei B. Lei B. Lei B. L ei B. Lei B. L ei B. L e i B.

B ă l ţ i .................................. 776 — 132.467 52 15.8960 52 3.105.746 52 2.092.681 12 253.266 29 759.799 11

Oahul................................... — — 390.39 40 61.672 40 1.135.878 80 759.963 32 93.979 37 281.292 11

O e t a t e a - A lb ă ................... 3348 — 95.304 60 194.336 20 4.447.493 17 2.799.753 75 411.935 64 1.235.806 78

O hişioău.............................. 380 — 162.315 04 402.915 04 9.662.061 0b 6.444.327 49 804.433 36 2.413.300 23

115 721 164.327 3.650.13J 81 2.442.308 Q7 44 935.351 43

Ism ail................................... 610 88.050 157.740 6.000.480 — 4.014.198 —' 496.860 1.489.422

Lăpuşna ..................... 88 — 20.361 — 84.292 - 836.996 — 562.309 42 686.71 62 206.014 96

O r h e i .................................. _ — 95.812 — 239.241 _ 2.132.168 _ 1.423.721 34 177.111 66 631.335 __

Soroca ............................. 177 — 119.431 — 274.078 — 1.672.749 — 1.118.120 50 138.657 33 415.971 53

T i g h i n a ............................. 412 — 73.049 223.314 - 1.890.090 30 1.276.973 78 153.280 66 459.841 98

T o ta l............ 5731 941.559 56 1.960.876 16 3.4533.790 42 2.2934.354 69 2.900.663 37 8.698.772 13

 Comercianţi şl indusiriaşl particulari societăţi în nume coiectlu sau comandită pe anul 1926
Cu v e n it nână la 3 .0 0 0 le i si im o o z a b il
.
CU c o t a

10 % ' p l“ s adiţionale 8°/« , plus adiţionale 12%, plus ad iţio­

T O T A L
(c o m e r ţ) (indu strie) nale (b ăn ci)
JU D EŢELE 4

*5
4C
3 •c
43 4"C
3 +3
a Venit Im p o z it c V en it Impozi t a Venit im p o zit a V en it Im p ozit
o o u o
•

Lei Lei B. ÎZi Lei Lei 8. Lei Lei 8. Lei Lei 3

B ălţi................... 240 608.290 97.326 4 '1 150 358.903 50.246 — 12 20.390 3.670 20 408 987.580 151.242 60

Oahul . . . . 559 1.053.083 168.494 08 140 381.000 53.340 — - — — — 699 1.434.083 221.834 08

O etatea-Albă. . 843 1.432.803 229.248 48 80 228.100 31.934 — — — — 923 1 660.903 261.182 48

Ohişinău . . . 282 681.624 109.059 84 — — — — — — | - — 282 681.624 109.059 84

H o tin . . . . (559 1.561.970 249.915 20 600 1.435.250 200.935 - — — — - 1.268 2.997.220 450.850 20
Ism ail . . . . 1.087 2.133.138 341.301 60 42 92.700 12.978 — 3 4.390 790 20 1.132 2.230.228 355.069 80

Lăpuşna . . . 379 890.930 142.548 80 348 910.700 127.498 — — — — — 727 1.8J1.6J0 270.046:80
Orhei . . . . .511 1.184.338 189.561 - 93 180.350 25.249 — — — — - 604 1.364.688 214.810

Soroca . . . . 563 1.329.302 212.687 72 90 247.400 34.636 — — — — — 662 1.576.702 247.32372

T ig h in a . (171 1.71C .937 237.749 92 400 1.082.400 143.976 1.071 2.739.337

T o ta l . . . 5.800 12.586.415 2.013.893 04 1.961 4.862.800 680.792 — 15 24.780 4.460 40 7.776 17.473.995 2.699.14644
 Comercianţi şl industriaşi particulari, societăţi in nume coiectlu sau comandită pe 1926
C u v e n i t d e la 3 . 0 0 1 — 7 5 . 0 0 0 l e i şi im p o z a b i l cu c o t a :

10°/0, plus ad iţio ra le 8 % . p'us adiţionale 12%, plas adiţionale

C O T A L
(c o m e rţ) (induşi r ii) (bănci i
JUD EŢELE
.o j£ •o -O
Sh b
3 V enit Im p o zit a V en it Im p ozit a V en it Im p o zit a Venit Im p ozit
o u u a
o o o o
Z Le i Le i B. Z Le 1 Lei B. z Le 1 L el B. Z Lei Lei B.

B ă l ţ i ............ 3.605 49.327.264 7.792.362 34 554 7.571.956 1.060.073 94 21 444.742 80.053 61 4.180 57.343.962 9.032.489 89

Cahul .......... 1.512 21.117.864 3.378.869 02 478 3.793.461 534X84 53 - — — 1.990 24.911.325 3.909.953 55

C ctatea-Albă. 2.796 45.731.673 7.317.067 68 651 8.282.520 1.159.552 80 - — —1 - 3.447 54.014.193 8.476.620 48

Chişinău . . . 3.313 70.275.924 1! 244.147 73 98 4.418 326 618.565 64 19 976.579 175.784 22 3.430 75.670.829 12.038.197 59

H otin............ O.Ufab 65.710.451 10.513.672 08 1.137 9.788.300 1 370.362 1 45.420 8.175 00 6,160 75.514.171 11.802.209 68

I s m a i l .......... 3.032 12 212 510.261 28 7 19.319 3.251 43.027.995 6.808.115 18

Lăpuşna. . . . 2.097 32.317.177 5.170.748 32 210 4.500.993 630.139 13 2.307 36.818.170 5.800.887 45

O r h e i .......... 3 023 41 714 752 6.674.278 40 182 3.973.720 556.320 _ _ — _ _ 3.205 45.688.472 7.230.598 4(1

Soroca .......... 3.852 6.687.222 7.469.485 15 9.993 196 1.399.084 36 7 259.058 40.630 47 4.714 56.939.476 8.915.163 98

Tighina . . . . 2.630 34.181.983 5.469.117 28 266 3 321.800 465.472 — 2.902 37.506.783 5.931.589 28

Total . tl . 30.888 446.125 971 71.378 283 1 2 4. 43 59,506.274 8.330.878 6 8 55 1.833.131 329.963 68 35.586 507.165.376 80.039.125 48
 V

comercianţi şl industriaşi particulari, societăţi în nume colectiv şl comandită pe 1926

C u v e n i t p e s t e 7 5 .5 0 0 lei şi im p o 7 a b i l cu c o t a :

10 °l P lus adiţionale i com erţ) 8 Plus adiţionale (in d u s trii) 12 i0 P iu s ad iţionale (b ăn ci)
JUD EŢELE
■Q £
A 6* V enit Im p ozitu l V en it Im p o z tu l V e n it Im p ozitu l
o £ O ■§
z o
9 z 9 Z g
o o Lei Lei n o L ei Lei B.
Lei Lei B.

B ălţi . . . . 70 8 942 301 1 430 788 20 21 3 907.345 530 475 86 3 445 480 80.186 39

O ahul. . . . 20 2 288 956 366.231 96 9 967.000 135.380 — — — — —

O et-Albă. . . 35 3 356.494 536 879 04 54 8.187408 1.146 236 — — — — —

Ohişinău . . 341 52.l 48.085 8 327.693 71 72 17.1C 0.277 2.394 039 79 20 4.882.134 878.784 12

H otin . . . 7 646.000 103 361 11 2.669.818 359 774 52 _ __ — —

Ism ail. . . . 27 4.599 532 735.017 09 11 1,377 000 192.780 — — — — —

Lăpuşna. . . 24 2 644 000 471.040 — 16 2.480.142 347.219 86 — — — —

Or he i . . . . 31 3.195.500 511.280 - 36 8.216.024 1,150.241 — — — — —

Soroca . . . 8 784 000 196 440 1 795 479 241.567 09

T ig h in a . . 19 2 267.001 361 120 - 17 2.279.635 319.148 10 — — — —

T o ta l . . 682 81.060.769 12.968 839 — 263 48.810.120 6 816.862 01 23 5 327.614 958.970 61

 (Urm are)

C u venit peste 7 5 .0 0 0 lei şi impozabil c u cota :

R edu ceri conf. Len tru ven itu ri
T O T A L TOTAL GENERAL
A rt. 36 m ici
JU D EŢELE
1

contrib.

contrib.
contrib.
•JQ Im p ozitu Im p ozitu l
V e n it Im p o z ite ! Venit Im p ozitu l

No.
redus

No
scăzut

No
o 'S

Lei Im p o zitu l B Lei Lei |b . O Lei |R. Lei B.

B ălţi . . . . 97 13.295.126 2.041.430 45 4685 71.626.666 11.225.162 94 — — — 231 28.368 —

Oahul . . . 29 3 255.956 501.611 96 2718 29.601.364 4.633 399 59 - — — 273 44.720 20

O et-A lb ă . . 82 11X42.894 1.683.115 04 4459 67,217.990 10.420.918 — — — - 349 39.894 70

Ohişinău. . . 493 74.030 496 11.600.516 61 4145 160.982 949 23.784.074 04 1 3 500 — 184 42.062 —

H otin . . . 18 3215 818 463.134 52 7446 81.756 209 12.806.194 40 — — — 548 38.720 —

Ism ail. . . . 38 5.976 342 927 797 09 4421 51.234 655 8 090 982 07 1 91.876 — 357 77.4,9 —

Lăpuşna . . 46 5.424 142 818 259 86 3074 41 043 942 6.889.194 11 — — — 451 89.428 —

O ihei . . . . 67 11.411 524 1 661.521 — 3876 58 471.684 9 106.929 40 — — — 291 46.2C8 76

S oroca . 21 2 509.479 367 007 09 5397 61 025.657 9.529.494 79 — — — 236 50.144 —

T ig h in a 36 4 536.635 680.268 90 4009 44.’. 82 755 7 032X84 10 _ — — 793 152.586 36

T o ta l . 863 135.198 502 20.744 662 52 44230 690 137 873 103.482.933 44 2 95.376 — 3714 608.604 02
 comercianţi şl liM a ş l particulari, soclelătl in nume colectiv sen comandită pe 1926
S C Ă Z Â M I N T E D I N I M P 0 Z I r
T o ta lu l im pozitu lu i
T o ta lu l rămas repartizat pe cas s?
-’entru sarcini fam iliare suma total i scăzută cu cota T o ta lu l
im p o zitelor
IU B E Ţ E L E gen eral al
Suma scăzăm in- rămase
1 0 ' /o 14% 16% 18% 20% totală a seă- te lo r Stat Judeţ
zăm intelorj

Lei B. Lei 11. Lei B. Lei B. Lei B. Lei bJ Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

B ălţi . . . 39.434 — 51.165 60 35.436 -- 6.368 320 — 132.713 60 161.081 60 11.' 64.081 34 6.«35.855 13 1.406.547 32
_
Oahul . . . 6.895 — 11.363 — 6.418 8 1.096 — — 26.372 80 71.093 — 4.562.306 59 2.813.044 15 583.087 93
Oetatea Albă 11.897 50 13.387 41 8.389 92 933 4u 488 — 35.106 .3 75.000 93 10.345.917 07 6.837.233 16 l.«36.255 77
Chişinău . 26.417 — 25.502 20 11.065 80 1.62) — — — 64.610 - 110.172 - 23.637.902 04 14.656.492 85 2.993.824 09
Ilotiri . . 47.766 — 64.429 _ 46 495 — 4.587 — 221 — 163.5ul — 202.224 _ 12.603.970 40 7.772.906 78 1.604.978 45
Ism ail , . 16.467 _ 19.951 8.C 70 3.222 50 _ 47.760 _ 217.105 7.873.877 07 4.B82.660 05 1.002.488 24
Lăpuşna . 16.666 — 24.780 — 17.649 — 2.173 — 179 — 61.447 — 150.876 — 6.738.319 11 4.164.979 8 861.113 18
Orhei . . 34.342 40 45.465 20 38.8 6 — 21.112 — 11.993 - 151.718 60 196.927 36 8.903.978 80 5.477.633 83 1.142.114 31
Soroca . . 21.825 — 38.184 — 28.773 — 8.160 — 256 — 97.198 — 147.342 — 9.382.152 79 5.779.526 4 1.200.875 35
T igh in a . . 26.740 — 39.797 — 28.571 — 2.9)3 — 621 — 97.53) — 250.118 36 6.782.465 74 4.192.259 06 862.405 56

Total. 247.449 90 334.024 41 2. 96.771 52 62.779 40 14.034 — 877.959 23 1.584.939 25 101.894.970 95 62.902.528 43 12.99 0689 66
1
 (U R M A R E )

T o ta lu l im pozitu lu i T otalu l T ota lu l T ota lu l

rămas
c o m e r ţ u l u i î n d u s t r î e î b ă n c î 1 o r_
repartizat pe cassă

JU D E ŢE LE
-O .o .d
Oamen t 'E ’E
Com ună de □ Venitu l Im p ozitu l a Venitul Im p ozitu l Venitu l Im pozitul
corner O o O
o o
o o o
Lei B. Lei B. A Lei Lei B. Zi Lei Lei B. A Lei Lei ti.

Bălţi- . . 2 118.420 93 703.267 96 3.991 58.877.835 9.420.436 94 728 11.838.201 1.640.605 80 36 910.612 163.910 20

( alini . . . . 874.631 — 291 543 7'» 2.091 24.453.903 3.913.595 66 627 5.141.461 719.801 53 — • — - —

Cetatea Albă 2.004 391 92 668.037 22 3.674 50.519.970 8.083.195 20 78' 16.698 02o 23.377.722 80 - - - —

C hişinău , . . 4.490 736 13 1.496.911 97 3.986 12.305.633 19.680.901 28 17o 21.518.603 3.012.604 42 39 5.858.713 1.054.E68 34

H otin . . . . 2 415 128 16 810.957 01 5.688 67.918.421 10.866.947 28 1.757 13.793.368 1.93'.071 52 1 45.42c 8.175 50

Ism ail . . . . 96 498.515 82 4.146 45.794.237 7.324.853 8: 265 5.328.702 746.018 28 10 111.772 20.109 98

Lăpoşna 1.291 669 98 430 556 57 2.500 36.152.107 5.784.337 12 574 7.891.835 1.104.858 99 — - — —

Orhei . . . . (.1 5719 57 65 3.565 46.094.59j 7.375.119 40 OII 12.370.091 1.fOi.olU

S o ro c a . . 1.801.312 63 600 428 u7 4.423; 48 800.524 7.809.612 87 967 11.966.075 1.675.251 15 7 259.058 46,630 47

T igh in a . . 1 296.098 34 431.702 78 3.326 38.140.t-2o! 6.103.987 20 683 6.632.835 928.596 90 —

..i
T ota l 19.495.775 06 6 5 2.977 3 7 . 2 7 oJ 539.773.154 86.361.006 16 6.867 113.179.194 15.828.532 60 93 7,185.525 1.293.394 01
I 1
ueniluri din Comeri si industrie ale socielâiilor anonime, coogeratiue si Danci populare pe 192B
OU V E N I T P A N Ă L A 3000 L E I Ş l I M P O Z A B I L OU C O T A :

10 % Plus adiţional 12 °/0 Plus adiţional

T o t a l
(C o m erţ) (B ă n c i)
J u D E Ţ E L E
V e n it Im p o z it V en it Im p ozit V en it Im p ozit

L e i L ei B. Lei L ei B. L ei L ei B

B ălţi 3.926 627 76 9.052 1.629 42 12.977 2 257 18

Oahul — — — 5.367 986 06 5.367 986 06

O e t.-A lb ă . 5.870 939 20 17.969 8 634 42 53.839 9.573 62

Ohişinău — — — — - — — — -
17.362 2 778 5.000 900 22.362 3.678

Ism ail 6.722 1.075 — 4.390 790 20 11.112 1 865 '2.1

Lăpuşna 3 278 524 69 — — — 3,278 524 59

O rhei . . 13.175 2.375 13.185 2.375

Soroca — — — _ _
T igh in a 2.482 397 12 5.506 991 08 7.987 1.388 20

T o ta l . . . 39.639 6.341 67 .9C.469 16.286 18 130.098 22.627 85

 (URMARE)

O U V E N IT DE L A 3001— 75.000 L E I Ş l IM P O Z A B IL O U O O T A :

1 0 % fhus adiţional 8% Plus adiţional 12 °|o Plus adiţional

T o t a l
(C o m erţ) (In d u s trie ) (B ă n c i)
J U D E Ţ E L E
V en it m pozit Venit Im p o zit V en it Irp p ozit V en it Im p ozit

L e i Lei B. L ei L ei B. L ei Lei |B. L e i L ei B.

B ă lţi........................... 414105 66 255 96 48.64; 6.809 92 491.973 88.554 96 954.720 161.621 84

C a h u l......................... 84.480 13.515 - — — - 53.524 64.534 34 443.004 78.050 34

C etat.-A lb ă . . . . 385.182 61.629 20 621.110 62.111 - 463 450 83 422 62 1.469 751 207.162 82

Ohişinău (oraş) . . 64.008 10 241 28 74.(95 1C.373 30 126.787 22 821 66 264.890 43.436 24
Cp•1:
H o t i n ........................ 461.149 73.783 84 — — — 169.739 30 553 02 630.888 104.336 86

I s m a il........................ 67.257 10.761 88 _ _ 89.332 16.079 78 156.689 26.840 78

L ă p u ş n a ................... 101.024 16.163 — - — — — 101.024 16.163 88

O r h e i ........................ — — - — - - 402.132 72 367 402 133 72.367 —

l
Soroca .................... — — - — - 70 763 8 491 5c 70.763 8.491 55
1
T i g h i n a .................... 175.624 28.099 84 - - 995.362 179.165 16 1.170.98E 207.265
1

Total. . 1 752.821 280.42? — 743.847 79.294 2Î 3.168.07 2 565.990 09 5.664.741 925.731 31

1 1
venituri din Comeri si industrie ale secieiălilor anonime, canueraiive si Danci populare ne 192B
OU V E N I T P E S T E 75.000 L E I Ş l I M P O Z A B IL C U C O T A :

10°/0 Plus adiţional 8 °/o adiţional 12 °/o ^ ns adiţional T o t a 1

(C om erţ-) (In d u s trie < (B ă n c i)
J U D E Ţ E L E
Im p o zit V en it Im p o z it V en it Im p ozi b
V e n it Im p o z it V en it

L ei L ei B. L ei L e i B.
L ei L e i B. L ei L e i 0.

— — — — - - 337.480 63996 8 J
B ă l ţ i ................... 337.480 63.990 80

— 229.454 41.301 72 402.059 68 918 52

C a h u l................... 172.605 27.610 80 — —

- - — - 388.700 46 651 20
Cetatea A lb ă . . 388.760 46.651 20 — —

147.988 40 3 170.148 570.626 64 4.325 979 734.418 40

Chişinău, oraş, , 98.771 15.803 36 1.057.06J

15.001.021 1 207.581 08 342.416 41.089 88 15.664 650 1.300.066 50

H otin . . . . 321.213 51.394 —

Ism ail . . . . 208.234 33333 35 _ __ — 100 000 18.000 - 308.334 51.333 35

— — 30 800 — — — — 22 .000 30 800 -

Lăpnşna. . . . 220 000

- 770.000 138.600 — 770.000 138.600 --

O rh e i.................... — - - — -

— - — — — — —
Soroea . . . . — - - —

— - 683.909 123.103 62 792.356 140 456 74

T igh in a . . . . 108.457 17 353 12 —

1.386.370 08 5 295.927 932.721 86 23.209.628 2565.240 57

T o ta l. . . 1.635.620 246 184 63 16 278.081
 (U R M A R E )

TO TA L G ENER1L conf. to ta l com erţ T O T A L IN D U S T R . TO T A L BÂNOI

A rt. 25
J U D E Ţ E L E
Im p ozit
V en it Im p o zit V e n it Im p o z it V en it Im p ozit V enit Im p o z it
redus

li e i li e i B. Lei b. Lei Lei B. Lei Lei B. L ei L ei B.

B ă l ţ i ................... 1.305.177 217.875 82 — — 755.510 121.081 52 48.642 6.809 92 601.025 90.184 38

O a h u l ................ 850.430 147.9.34 92 49.793 50 257.085 41.132 90 — — - 593.345 106.812 12

Oetatea A lb ă . . 1.912.350 263.387 64 — - 779.812 109.219 60 621.110 62.111 - 511.482 92.057 04

Ohişinău (o ra ş ) . 4.590 869 777.854 64 — - 162.779 26.044 64 1 131.156 1‘ 8.361 70 3.929.935 593.448 90

H o t i n ................ 16.317.900 1.408.080 42 — - 799.724 127.955 84 15.001.021 1.207.581 68 617,155 72.542 90

I s m a i l ................ 46.035 f 0.039 33 — — 282.313 45.169 35 — — - 193.722 34.969 98

Lăpuşna . . . . 324.302 47.488 47 15.400 - 104.302 16.688 47 220.000 30.800 — - — —

O r h e i ................ 1 185.307 2 3 342 — 25.792 - — — - - - — 1.185.308 213.342 -

S o r o c a ................ 79.703 8.491 55 — — — — - — — — 70.763 8.491 55

T ig h in a . . . . 1.971 340 349.109 94 22.669 21 286.563 45.850 08 — - — 1.634.777 303.250 86

|
T ota l . . 29 004.474 3.513.604 73 13.564 80 3.428.088 532.942 30 17.021.928 1.465.664 3 j 8.554.458 1.514.998 ,3
impozliul compsimenlar la comercianţi şi industriaş!, urme indiulduaie, societăţi în nume coiectiu şi comandita
Ou cota 05 — 1.5°/o inclusiv Ou cota dela 2 % — 2:5°/o inel. Ou cota dela 3Yo

Venit impo­ Venit impo­ Venit impo­

zabil redus

No. contrib.
zabil redus

No. contrib.

No. contrib.
JUD EŢELE zabil redus
IMPOZITUL IM POZITUL IMPOZITUI
cu 10°lo cont. cu 10°lo cont. cu 10°|o cont.
Art. 42 Art. 42 Art. 42

L e i L e i B. L e i L e i B. L e i L e i B.

B ă l ţ i ................... 1 1.116.559 13.47; 23 10 2.591.911 55.623 04 2 270.000 8.100 -

Oahul ................... — - - - - - — — 72.O00 2.16 -

1
Cetatea A lb ă . 2 234.09'! 2.340 — 2 180.000 3.600 - - - -

Chişinău (o ra ş ) . 13 4.075.013 53.767 12 6 2.846.598 63.392 71 6 2 509.336 75.040 10

H o t i n .................... - — — — — — - - — — —
-
Ism ail . . . . 4 8.286.173 28.456 — 532.000 11.510 ....
1 —
Lăpnşna . . . . 1 162.000 2.480 - 136.623 2.720 - — — —
—|
O r h e i .................... - — — - 2 1.278.000| 25.560 - - — —

Soroca . . . . - — — — — — — - — — — —

T ig h in a . . . . 13 1.238.335 14.262 50 5| 563.600 13.67 — 5 973.369 29.201 -

T o ta l . . 44 15.11 '.080 114.777 85 33 8.128.732 177.873 21 14 3.816.705 114.50! io

1
 u. O r» Q Q CC
■JQ o -s ase Sr S» J5C
=f fcr* c-i
2. P E- P P el
a
H
H «H
c
PJ
H

No. contrib.
ac OJ
oc ©«
o ca —* Cn 0» 0» r
00 co O <1 0
o> a O 0 ce <1 <t>
0 0 O 0 a a cn b -i. :c g2 £
C 0 0 ce ,
CO 0 0 a

ce 3 2
o 2*
L
0 a U-i a •<1 ce
IM P O Z IT U L p 55
Ce co co co ce
^1
cp O
8 0
0
te
co
03
No. co n trib .

ce te
ca ce 00
ce c: °T G
ce I I I I a
°S o

(Urmare)
S 'Ă
—9 =
te a®
ce ce . te
<— - I P a £*
—» -1 0 IM P O Z IT U L
^3 a —
CC CO CO

I I I l

I I — I No. con trib .

I I I I i ?
o
c-
c~
- 9=

I I I I e .S -
I I IM P O Z IT U L d
CC

I I I ! I I I I
No. contrib.

te te CC” —1 -3
0 o« Le Cn ca 4^* <e
O
-J
a co co re 4- & _ c o r
c Cn ca Ca a O ce co O»
te ce i-t ca »—1 O O a - S ” g3; r*
c. 4^ te -a 0 p “ = 2 ff
co ce 4^ ce Ce Q a O
ra
2;
CC ra
o IM P O Z IT U L
co O to P>
o a a co r*
_co
1 1 1 1
181
 impozitul complimenta la Socletătl anonime cooperatlue Bând populare şl federalele lor, pe 1926
On cota de Cu cota de Ou cota de Ou cota de Ou cota de
Ou cota 3 °|9
05 ®i0- 1:5 °l0 inel. 4 °|0 - ft °l0 inclusiv 6 “I,, - 8“l0 inclus V 9 % - 10 °l0 inclusiv 11 °l0- 14 °|0 inclusiv
o .o _c .c a .0
JUDEŢELE £ Impozitul C L. L 'H c.
Venit Venit Impozitul -tJ Venit. Impozitnl aj V enit Impozitul Aj Venit Impozitul Venit Impozitul
a
0
inel. imp. c inel. imp. □
c im poz inel. imp. a mei. imp. cc insl. imp. □ inel. imp.
c mpoz. adiţionale c impoz. adiţionale a impoz. adiţionale 0O impoz.
o im poz. adiţional c o adiţionale e adiţionale

55 Lei Lei R. 55 L ei Lei |P. 55 L ei Lei B. Z Lei Lei B. Lei Lei B. 55 Lei Lei B.

Bălţi. . •
Cahul.. . - — —— — — - - — — - - — — - - 717.159 107.573 89 - — — —
Cet.-Albă - — - 1 165.516 14.715 96 1 213.900 23.392 — 2 293.190 41.036 - - — _ —— — — —
Chişinău. 2 2.137.378 13.569 65 1 41.635 3.747 26 4 7.102.07Z 468.757 45 - — — — - — — - - — — -
(oraş)
Hotin . .
Izm a il. .

Lăpuşna. -
Orhei. . -

Soroca . - — 1 357.871 15.102 65

T igh ina. - —

Tota'. . 2 2.137.378 13.569 61 2 205.146 18.463 16 £ 7.315.227 492.149 15 2 293 190 41.036 60 1 717.159^ 107.573 89 1 357.876 50.102 65
 (Urm are)

Ou c ota de
Cu cota peste 18°|0 T o ta General T ota lu l im pozitulu i rep artizat pe casă
15 °|0- 18°|0 inclusiv
-C .o XI
JUDEŢELE ’E Venit Impozitul ’E Impozit E Impoziiul 1
V enit V en it Camera
c inel. imp. p inel. imp. p inclus, imp Stat Judeţ I Comună
o imp07. adiţionale o im poz. O im poz. adiţionale de Com erţ
o y adiţionale y

Z B. Z
Lei l ei Lei Lei |b . Z Lei 1 ei |H. Lei B. Lei |B. L ti 1» Lei |B.

Bălţi . . - — - - — — -

Cahul . 1 717.159 107.573 89 107.573 89 14.343 18 21.514 77 7.171 09

Cet.-Albă. 1 359.89!) 54.987 90 1 226.395 51.736 56 6 1.256.185 185.868 90 185868 90 33.756 86 50.636 04 16.842 80
Chişinău 52.569 24
(oraş) - — — - - — — - 7 9.281.086 612.074 36 612.074 36 105.138 42 157.706 70

Hotin I 590.324 141.776 76 1 18.176.102 3453.443 29 2 18.766.345 3.595.120 75 3.595.120 75 375.326 90 562.990 85 187.663 45

Izmail. . - — — - - — — - - — — - - — - — - - — -

Lăpuşna.

O r h e i. . -

Soroca . - — - - - - - - 1 357.876 50.102 65 50.102 65 7.157 53 10.736 26 3.578 76

Tighina. — — — — — — - - — _ — — — ' — - — — — -

Total. . 2 950.214 196.664 66 2 18402.416 3.505.180 17 30.378 651 4.550.740 55 2.913.606 70 535.722 89 803 585 12! 267.825 84
 Venitul global pe 1926
Din proprietăţi Din p roprietăţi Din com erţ, Din profesiuni
a grico le clădite indnstrial libere

X x XI X
J U D E Ţ E L E tZ Venit *£. V en it iZ V en it c V enit
a im pozabil □ impozabi a im pozabil a im pozabil
o
o o o
O o o o
55 L e i B. Z L e i B. £5 L e i B. Z L e i B.

B ă lţi . . . . . . . . 577 4 110 653 _ 1399 16.101.064 — 1911 56.981.915 — 568 10.401.787 —

Cahul . ................................... 873 5.421 565 - 597 3.443.251 - 808 20 855.018 - 126 1.906.479 —

Cetatea A l b i i ........................ 4251 24 600.348 - 1782 8 306.058 - 2159 54 151131 - 189 5.392.324 —

Chişinău f o r a ş i .................... 363 9.368 500 - 2072 36.782 825 - 3190 120 610 169 - 924 26 329 939 —

H o t i n ....................................... 511 6,996.175 — 1859 8 286 859 — 2114 58 388 203 — 166 4.647.644 —

Ie m a il....................................... 1179 8.450.47- — 1514 12.517.377 — 1692 58.090.471 — 156 4.664 049 —

Lăpuşna .................................. 487 3.464.274 — 951 3 185 141 — 1390 32.875.468 — 41 889.700 —

O r h e i ....................................... 319 4.159 362 - 895 9.445.488 — 1816 45.768.630 — 264 3.945.514 —

S o ro c a ....................................... 541 4.666.809 700 6.521.311 - 1139 41 831.049 — 135 [ 3 786.916 —

T ig h in a ................................... 747 5 993 417 790 6.985.750 1106 33 974 592 126 2 724 390 --

T o ta l . . . 9848 77.225.573 1255*. 111 305.124 1732c 523.526 646 2695 64.688.742 _
 (tr r m a n te)

D in ocupaţii neim - Din ven itu ri

D in salarii T o ta gen eral
puse la alte im pozite m obiliare

j
No. contrib.

No. contrib.

No. contrib.
No. contrib
J U D E Ţ E L E V en it V enit Venic V en it
im pozabil im pozabil im pozabil im pozabil

L e i B. L e i B. L e i B. L e i B.

B ă l ţ i ....................................... 244 3.784.016 — 1916 51.670.118 — 36 1.2 70.63b — 6650 144 319.891 _
C a h u l....................................... 80 1.167.355 — 937 20.148.388 — 70 536.081 — 3491 53.177.717 -

Cetatea A l b ă ........................ 844 10.817.020 — 2059 53.382.688 — 46 703.540 - 11630 157.353.109 —

Ohişinău ( o r a ş ) ................... 1673 34.681.617 — 6182 221.472.548 — 95 2.554.226 — 11499 451.799.824 —

H o t i n ....................................... 588 10.121.400 — 1499 44.483.633 - 2 3.001 - 6739 132.926.918 —

I s ma i l . . . . 980 14.506.584 - 2229 50.733.773 - 66 622.413 — 7816 149.585.167 —

L ă p u ş n a .................................. 483 5.626.455 — 1019 20.251.908 — 1 15.000 — 4372 66.307.946 —

O r h e i ....................................... 123 2.833.211 — 1352 24.249.666 - 7 73.187 — 4752 90.475.358 —

Soroca .................................. 177 4.137.853 — 1163 49.030.948 — 225 7.800.794 — 4080 117 499.680 —

T i g h i n a .................................. 167 3.189.144 — 2294 80.819.498 — 10 421.7'-■6 — 6240 134.108.547 _

T o ta l . . . 5359 90.S65.235 — 20925 616.243.168 - 658 13.999.669 - 69269 1.497.854 157 -
 Venitul global pe 1926
P en tru ven itu ri dela P entru v e n itu ri dela Pentru ven itu ri dela
10 0 0 0 -3 0 000 lei 33.001 - 60.000 le i 60 001-100.000 lei

No. coDtrib.

No. contrib.
No. contrib.
J U D E Ţ E L E V e n it V e n it V enit
Im p ozitu l Im p o zitu l Im p ozitu l
im pozabil im pozabil im pozabil

Lei Lei B. Lei Lei B. Lei Lei B.

B ălţi . . . . . 5466 59.920 575 589 187 _ 794 33 206 694 481.751 — 308 21 726.636 473.310 -

C a h u l ............................. 173? 29.247.835 309.578 - 264 10 806.060 155.305 - 64 4 575 011 103 469 -

C etatea-A lb ă . . . . 4844 83114X99 824 864 1 112 44.380 354 577 448 - 262 19.085 074 405.520 -

Chişinău ( o r a ş ) . . . . 8 j 79 144.430.558 1 452.051 — 2 807 110 748985 1 782 763 — 762 58.878i027 1.320.475 -

H o t i n .............................. 4821 77.305 273 703.724 - 622 25.960.135 3*4.277 - 150 • 10 222.821 273.413 —

I s m a i l .............................. 4676 72.026 341 673.397 - 1.209 40.796.423 590.818 - 272 18.571.576 409.878 —

L ă p u ş n a ......................... 2005 33.130.572 295.154 - 391 15.463.433 220.312 - 72 4 441.913 95.373 -

Orhei. *.............................. 2854 47 922 222 553.824 449 18.580.035 250.085 - 117 8 859,192 174.176 —

Soroca . . . . . . 3284 57.928 422 562.987 - 660 27 269 723 411.774 — 12) 8 676 826 197.653 -

T i g h i n a ......................... 3593 59.597.396 571.417 — 691 28 564 102 433.374 — 136 9.904.660 233.406

T o ta l . . . 39355 664.623.292 6.533.147 - 8.939 356.685 945 5 287.907 - 2.253 161.944.536 3.651.263 -
 (U R M A R E )

P en tru ven itu ri dela P entru ven itu ri dela

TO TAL G ENERAL
100.001-500.000 lei 500.001-1.000.000

No. contrib.
No. contrib.

No. contrib.
J U D E Ţ E L E V en it V en it V enit
Im p ozitu l Im p ozitu l Im p ozitu l
im pozabil im pozabil im pozabil

Lei Lei B. Lei Lei B. Lei Lei B

B ă l ţ i .................................. 103 18.315.169 714.853 _ 2 1.273.434 101.705 — 4673 134.442.508 2.360.806 —

C a h u l.................................. 14 2.045.453 80.985 - - — — — 2079 46.674.359 649.337 —

C e t a t e a - A lb ă .................... 74 10.248.414 394.571 1 523.168 46.125 6293 15-.353.109 2.248.528

Ohişinău (o ra ş ) . . . . 380 60.893.173 2.523.239 - 4 2.656.992 271.150 — 12032 377/07.735 7.349.638 —

H o t in ................................... 33 4.554.098 173.984 - 1 661.996 49.025 — 5627 118.584.323 1.545.423 -

Ism a il.................................. 74 10.029.580 398.169 - 3 2.007.018 215.615 — 6230 143.400.938 2.288.277 —

Lăpnşna ............................. 32 4.682.411 205.087 - - — — — 2490 67.718.330 816.916 —

O r h e i.................................. 37 5.914.183 249.960 — - — — - 3457 81.276.432 1.228.049 —

Soroca ............................. 16 2.153.795 80.101 — - — — - 4080 96.028.766 1.252.514 —

T i g h i n a .............................. 33 5.992.238 275.398 — — — — — 4453 104.998.395 1.513.595 —

T o ta l . . . . 796 124.828.514 5.096.746 - 11 7.002.608 683.620 — 51414 1.318.084.895 21.252.683 -

 188

Tablou
•de sumele încasate din impozitul pe lux şi cifra de
afaceri, din Basarabia, pe anii: 1921, 1922, 1923,
1924, 1925, 1926, şi 1927

Din impozitul Din impozitul pe

Anul
pe lux cifra de afaceri

1921 107.851.030 592.058.755

1922 192.002 812 2.186.096.393

1923 267.945.656 4.569.820.661

1924 267.302.182 5.441.233.682

1925 175.475.921 3.956 240.574

1926 152.825.237 5.440 754.601

1227 70.507.035 4.069 869.266

T ot al 1 233.909.873 26 256.073.932
 ACTIVITATEA
Serviciilor de Poduri şi Şosele din Basarabia,
dela Unire şi până astăzi (1918*1928)
 ACTIVITATEA
Serviciilor de Poduri şi Şosele din Basarabia,
dela Unire şi până astăzi (1918-1928)

Sub vechiul regim , la Zem stva G ubernială şi la Zem stvele

ţm u tale (Hotin, Soroca, Orhei, Bălţi, Chişinăui, T ig h in a şi Cetatea
A lb ă ), funcţiona câte o secţie tehnică de d ru m u ri şi construcţii.
In al optulea ju deţ (Isimail), din Sudul Basarabiei, provenit
d in contopirea celor trei vechi judeţe rom âneşti (Cahul, B olgrad şi
Ism a il), — se păstrase vechea organizare a dm in istrativă rom â­
nească, d in 1878-
S ecţiile technice ale zem stvelor nedispunând pentru drum uri
decât de fonduri bugetare foarte reduse, nu au putut desfăşura
decât o activitate n eînsem n ată; iar în ju deţu l Ism ail, deşi era
a p lica b ilă vechea lege românească a d ru m u rilor d in 1868, oa­
m en ii nu erau scoşi la prestaţii câte 3 zile pe fiecare an. Num ai
d in 1912, de când ven itu rile averilor m ănăstireşti au trecut în
folosinţa zemstvelor, s;au repartizat fonduri bugetare ceva mai
im portante, pentru nevoile drum urilor. Iar în 1913 se întocmise
un aşa zis program m ic , pentru construcţia a 1500 km . de şosele,
până în anul 1929.
C h eltu elile drum u rilor pe anul 1913 au fost :

Construcţii întreţineri
de drumuri TO TA L
ZEMSTVA de drumuri

Ruble Ruble Ruble

1 G ubernială — ----------- 64.964 33 987 98.951

2 Cetatea Albă — — — — 10.726 999 11.725
3 T i g h i n a ------ ---------— 10.726 8 500 19.226
4 B ă l ţ i ------------------------- 52.853 1.025 53.878
5 Ohişinău — — ------------ 46 201 34.004 80.205
6 O rhei — -------— — — 61.346 28.458 89.804
7 Soroea — — — — — — 32.498 6.196 38.694
8 H o tin — — — — — — 13.174 13.636 26.810
T o ta l . 292.488 126.805 419.293
 192

B u getele de cheltuieli pe anul 1914 au fost:

Bugetul Drumuri
ZEMSTVA total Observaţii
Ruble Ruble

1 Gubernială — — — — 2 865 849 782 945

2 C h i ş i n ă u ------- — — — 570.023 9.100
3 Soroca — — — — — — 965 065 12.311
4 B ă l ţ i ------------------------- 1.146.601 108.678
0 H o tin — — — — — — 449.929 7.560
1

S tuafia generală a lu c r ă r ilo r de d ru m u ri la fin e le anului 1918,

se prezenta astfel:
1. Porţiu n i de şosele îm pietru ite 188 km . 438 m.
2. Porţiu n i de şosele pavate 110 km. 509 m.
3- Porţiuni de terasam ente executate 114 km. 189 m.
4. Cantoane duble 25.
5. Cantoane sim ple 13-
6. P o d u ri şi podeţe în num ăr de 620 şi în lu n gim e totală
de 4261 m.
Valoarea• tu tro r acestor lu c ră ri se u rcă la sum a de 3.360-642
ru ble aur.
Dacă din lu ngim ea de şosele menţionate, exceptăm m icile
porţiu ni pavate şi îm pietru ite, răspândite izolat pe drum u rile na­
turale, la trecerea văilor, răm âne ca şosele continue, n u m a i
o lu n g im e de 150 km .
în d a tă după unirea Basarabiei, ch iar în vara anului 1918.
M in isteru l de Lu cră ri P u b lice dispune executarea de situdii pe ar­
terele m ai importante ale p r o v in c ie i; iar în toam na aceluiaş an,
se ataşează la fiecare secţie tehnică judeţeană, câte un consilier
tehnic al Ministerului. D upă desfiinţarea Z em stvei Guberlniale,
p r ip Decretul R eg a l N r. 2720 din 4 O ctom brie 1918, secţia ei tehni­
că e ataşată Delegaţiei de poduri şi şosele, ce se în fiinţează la Chi­
şinău. In 1919, se în fiin ţea ză pentru Basarabia, o direcţie regio ­
n ală de poduri şi şosele şi de la 1 Martie, 1919 iau fiin ţă serviciile
ju deţen e de poduri şi şosele. Cu D ecretul-lege Nr. 1418 din 29 M a r­
tie 1919, se introduc în Basarabia, pentru drum uri, norm ele de
adm in istrare din vech iu l regat.
C h ia r din anul 1919, serviciile de poduri şi şosele au obţinut
bu gete de drumuri, separate de bugetele adm in istraţiilor ju d e­
ţene. A ceste prim e bugete ale drum urilor în Basarabia au fost de :
1. Hotin, 1.400.000 l e i ;
2. Orhei, 2-653.500 l e i ;
3. Soroca, 407.024 lei ;
4- B ălţi, 1.333.030 lei şi 540.696 lei buget e x tra o rd in a r;
5. Chişinău, 1-747.691 l e i ;
 193

6. T ig h in a , 237.252 lei şi 340.802 lei bu get ex tra ord in a r;

7. Ism ail, 458.000 l e i ;
8. Cetatea-Albă, 440-000 l e i ;
9. Cahul, 300-000 lei.
D in nenorocire, judeţele nu au realizat încasările prevăzute
şi pentru funcţionarea serviciilo r s’a recurs la un îm prum ut de
lei 1.000.000, acordat de M . L. P., ca fond de rulm ent-
T o t în 1919, pentru aducerea în bună stare a şoselelor Chişi-
nău-Orhei şi Chişinău-Criuleni, rămase neîntretinute tot tim pul
războiului, m inisterul a acordat un aju tor de 781.000 lei, iar
Zem stva Orhei a contribu it cu 461.000 lei.
D in Septembrie, 1919, se încep lu crările de continuarea şose­
lei Chişinău-Hânceşti-Prut, p rin antrepriză, în lim ita unui cre­
dit de 7.500.000 lei, acordat de M. L. P.
In sudul Basarabiei, n oile servicii în fiin ţate în judeţele Ca­
hul şi Ism ail, au aplicat im ed ia t legea rom ânească a drum urilor,
din 1868, întocmindu-se ro lu rile de prestaţii. Şi din achitarea în
bani a z ile lo r de prestaţii, nelucrate în natură, s’a putut ajunge la
crearea de fonduri pentru drum uri, în acele două judeţe. In restul
Basarabiei, cu toate stăruinţele depuse, nu s’ a putut a ju n g e la fon ­
duri speciale pentru drum uri, decât în câteva judeţe. Şi în gene­
ral, ju deţele nedispunând decât de venituri m ici, se în ţelege că şi
bugetele drum urilor n ’ au dispus efectiv decât de fon d u ri foarte
m ici. Ca să se asigure ven itu ri m ai importante pentru drumuri,
s‘a reuşit ch iar din anul urm ător, 1920, ca să se în scrie în bugete
o cotă de 5 lei pentru drum uri, din im pozitul judeţean de 23 lei,
pus pe fiecare desetină de păm ânt cultivabil- Totuşi, deşi bugetele
d ru m u rilo r se aprobau pe sum e relativ m ari, ven itu rile reale şi
deci ch eltu ielile făcute pentru drum uri, au fost cu totu l reduse.
P ân ă la 1 Ianuarie 1926, când s’a pus în aplicare leg ea de u n ifi­
care adm inistrativă, bugetele drum u rilor au fost aprobate pe su­
m ele înscrise în alăturatul tablou ( anexa l-a ).
D ela 1 Ianuarie 1926, se rv ic iile nu mai au bu gete separate de
drum uri, iar cheltuelile d ru m u rilo r figurează sub un capitol spe­
cial în bugetul adm in istraţiilor judeţene. Trebu e să recunoaştem
că sub regim u l legii de u nificare adm inistrative, ju deţele au putut
acorda efectiv, pentru drum uri, fonduri ceva m a i m ari decât,
înainte.
In tablourile din anexa N r. I I , se învederează ch eltu elile reale
făcute pentru drumuri, pe baza bugetelor arătate şi sub regim u l
leg ii de unificare adm inistrativă. Din exam inarea acestor tar
blouri, reese im ediat cât de reduse au fost sum ele ce s’ au ch el­
tuit pentru nevoile d ru m u rilo r şi cât de in sign ifiante au fost cre­
ditele ce s’au putut acorda de judeţe, pentru construcţii de şosele
noui. D in cauza m ijloa celor financiare aşa de m ici, serviciile au
căutat să asigure întreţinerea porţiu n ilor de drum uri şoseluite şi
să facă practicabile toate p o d u rile depe drum u rile importante,
13
 194

construindu-se la nevoe şi podu ri noui, atât de lem n, cât şi de z i­

dărie.
E vid en t că pe lân gă aceste cheltueli necesitate de lucrări, ser­
v ic iile au mai avut ch eltu eli cu plata personalului tehnic şi ad­
m in istrativ, cu întreţinerea localurilor şi facere de studii-
In cele două judeţe Cahul şi Ismail, din sudul Basarabiei, s’a
dispus de zile de prestaţii, pe baza vechii leg i rom âneşti de dru­
m uri, din 1868. A stfel valoarea totală a zilelo r de prestaţii între­
buinţate în Cahul, este de i4.609.4G8 lei ; iar în jucl. Ismail, este de
36.707.785 lei. In acest judeţ, de pildă, s’au executat cu prestatorii
170 km. terasamente şi 76 km . de şosele îm pietruite.
A ceste lucrări nu se pot considera însă ca d efin itive, deoarece
porţiu nile îm pietruite sunt izolate şi m aterialul de îm pietruire
este foarte slab: ştiut fiin d că sudul Basarabiei e sărac în ca­
riere de piatră. Deşi lu cră rile eu p resta to rii; n’au dat rezultate în
totul satisfăcătoare, totuşi din achitarea în bani a z ile lo r nelucrate
în natură, s’au realizat fonduri importante în cele două judeţe.
A stfel. în Cahul, capitolul bugetar al d ru m u rilo r pe anul 1928 va
atinge suma de 11 m ilioane lei.
F aţă de această situaţie, statul a trebuit d ela început să vină
în aju toru l ju deţelor pentru lucrări de dru m u ri şi în adevăr, M i­
nisterul Lu crărilor Publice, a arătat o g r ijă deosebită pentru dru­
m u rile din Basarabia, atât pentru- întreţinerea şoselelor existente,
cât şi pentru construcţii de şosele noui, cu toate greutăţile m ari
ale v re m ii de după război.
Şoselele mai im portante găsite în fiinţă, în 1918, în judeţele
Orhei, Lăpuşna şi Hotin, au fost luate pe seam a M inisterului de
L u cră ri Publice, în ce priveşte întreţinerea lor, deşi nu toate aceste
şosele au fost clasate ca şosele naţionale. D in tablou rile din anexa
U I , se vă d sumele acordate de M inisterul L u c ră rilo r Publice, pen­
tru întreţineri de şosele.
In al doilea rând, tot statul, a început în Basarabia, construcţii
de şosele noui, de oarecare importanţă. In 1921, M in isteru l de L u ­
crări Publice, a reuşit să construiască com plect toată şoseaua Chi-
şinău-Hânceşti-Prut, în lu n gim e totală d e 83.230 km., construind
din nou 60 km. de şosea şi realizându-se astfel legătu ra Chişinău-
lu i, p rin şosea, cu vechiu l regat. S‘a com plectat tot de M inisterul
de L u c ră ri Publice, şoseaua Ataehi-G rozinţi-Călineăuţi, spre a lega
H otin u l cu capitala Bu covinei. In jud. Lăpuşna, în că din 1920, s’a
început construcţia şoselei Chişinău-Băcioiu-gara Zloţi, construin­
du-se până în 1926 o lu n g im e de 20 km.
In 1925 însă. m in isteru l trece hotărît la în făptu iri mai mari,
începând construcţii pe o scară mai însemnată, în toate judeţele
din Basarabia, cu câteva batalioane de p ion ieri ş i cu un prim cre­
dit de 50 m ilioane lei. L u cră rile în bani s'au executat din ordinul
gu vern ulu i, în regie directă, spre a se putea ven i m ai eficace în
aju toru l populaţiei din ţin u tu rile bântuite de secetă. Lucrările
 195
astfel începute, aui fost continuate în limitei de credite mai m ici şi
în cam paniile an ilor 1926 şi 1927. Ia r în toam na anu lu i trecut, pen­
tru com plectarea acestor lucrări, s’a acordat un credit de 30 m i­
lioan e lei, şi lucrările sunt în curs de executare. In judeţul
Cahul, s’a construit peste valea Prutului, şos. Cahul-Oancea,
cu piatră de granit adusă din Dobrogea, legân d Gahulul cu şo­
seaua ce duce la gara Folteşti depe lin ia Galati-Bârlad. De o aten­
ţie deosebită s’au bucurat la repartiţia fondu rilor, judeţele B ălti
şi Ism ail. La Ism ail s’au luat toate măsurile, ca în vara acestui
an să se term ine conplect şoseaua Ism ail-B olgrad-G ara Traian-V al,
pentru care, piatra de gra n it d in Dobrogea, este d eja aprovizionată.
In m odu l acesta, cu excepţia judeţului Soroca, în toate celelalte
judeţe s’a reuşit să se execute porţiuni im portante de şosele noui.
în că din 1923, m inisterul a reconstruit trei podu ri mari peste
Prut, cu o cheltuială de 4 m ilioan e lei. Ia r în in terva lu l 1925-1927,
m in isteru l a ridicat patru p o d u ri n oui. de lem n, peste Prut, cu o
ch eltu ială de 20 m ilioane lei, spre a asigura legătu ra drum u rilor
din Basarabia cu reţeaua de şosele din vech iu l regat.
P â n ă la punerea în aplicare a leg ii de u n ificare adm inistrativă
(1 Ian u arie 1926), M in isteru l L u crărilor P u b lice a suportat plata a
jum ătate din personalul serviciilo r de podu ri şi şosele. După 1 Ia ­
nuarie, 1926, ministerul plăteşte numai pe in gin erii, şefi ai ju d e­
ţelor, şi pe inspectorul regional.
In fine, menţionăm că M inisterul L u cră rilo r Pu blice a ve­
n it în dese ooaziuni şi în aju toru l com unelor, cân d a fost vorba
să se execute vre-o lucrare de poduri, m ai im portantă sau mai d i­
fic ilă
Cu activitatea de lu crări ce am descris şi cu m ijloacele avute
la dispoziţie de către serviciile judeţene de podu ri şi şosele, si­
tuaţia se prezintă astăzi astfel.
In fiecare judeţ, există un serviciu de poduri şi şosele, cu per­
sonal recrutat după norm e uniforme, serviciu încadrat cu perso­
nal su ficient şi înzestrat cu u tilaju l necesar de m aşini, instrumen­
te, scule şi unelte, ca să poată executa lucrări, anual, în valoare de
10.000.000 lei. Acest serviciul tehnic nu are n um ai m enirea să fie
o rgan de execuţie pentru lu crări de drum uri atât naţionale, cât şi
judeţene ; ci serviciile de poduri şi şosele execută toate lucrările
teh nice judeţene.
In toată Basarabia s’au clasat până astăzi, p rin Decret Regal,
ca şosele naţionale, num ai trei d r u m u ri: Chişinău-Hânceşti-Prut,
Cahul-Oancea şi Ism ail-B olgrad-Traian V al. L u n g im e a împietrui-
tă pe aceste şosele naţionale este de 105 km . U ltim a şosea Ism ail-
T ra ia n V a l va fi com plect term inată în vara acestui an. Statul şi-a
luat asupra sa întreţinerea nu numai a acestor şosele, ci şi a şose­
le lo r m ai importante din judeţele Lăpuşna şi H otin. Pentru între­
ţinerea tuturor acestor şosele, M inisterul L u c ră rilo r Publice, a-
cordă o sumă medie, anuală, de 2 m ilioane lei.
 196

In in tervalu l dela unire şi până astăzi, ju deţele nu a fost în

stare să învestească în construcţii de şosele noui, decât modesta
sum ă de 7.500.000 lei. M in isteru l Lu crărilor P u b lice a angajat până
în prezent, pe acela# interval, în lucrări de investiţie, suma totală
de 225 m ilioane lei.
Cu aceste m ijloace financiare şi cu zilele de prestaţii din ju ­
deţele Cahul şi Ism ail, serviciile de poduri şi şosele au putut spori
lu crările drum u rilor moştenite dela vechiul regim , în aşa măsură,
că astăzi Basarabia e înzestrată cu :
105 km. şosele îm pietru ite n aţion ale;
475 km . şosele îm pietru ite pe celelalte dru m u ri neclasate încă;
90 poduri de le m n ; 11 poduri m ixte şi 9 podu ri de zidărie pe
şoselele naţionale 589 poduri de lemn; 297 poduri m ix te şi 196 po­
du ri de zidărie, pe drum uri neclasate.
10 cantoane şi 3 m agazii pe şoselele naţionale ; şi
38 cantoane şi 22 m a gazii pe drum urile neclasate încă.
P o rţiu n ile m ari de şosele îm pietruite, continue, formează o
lu n gim e totală de 450 km. Cu alte cuvinte, reţeaua de şosele con­
tinue de sub vechiul regim , în lu n gim e le 150 km., se găseşte
astăzi triplată. Cele m ai m ulte şosele Se a flă grupate în judeţele
Hotin (160 km.), Lăpuşna (168 km .) şi Bălti (40 km.)
T r e i dintre serviciile basarabene, dispun şi de local propriu :
Bălti, Cahul şi Getatea-Albă, localuri achiziţionate din fonduri ju ­
deţene cu o sumă totală de 1.600-000 lei. L a Bălti, s’au mai cons­
truit şi m agazii, grajdu ri şi am enajări în valoare de peste
300-000 lei.

Observare. — Pen tru o justă apreciere a fo n d u rilor de dru­

m uri, înscrise în tablourile anexate, trebue negreşit să nu 9e piar­
dă din vedere oscilaţiile valutare în decursul celor zece ani dela
unire. Ca ilustrare a acestor oscilaţii, vom m enţiona că în 1920
construcţia unui km. de şosea revenea k 140-000— 200.000 lei, pe
când în ultim ul tim p acest cost este de 500.000— 1-000.000 l e i ; iar
în sudul Basarabiei, unde m aterialul de îm p ietru ire se aprovizio­
nează d in Dobrogea, valoarea unui km. gata de şosea, se ridică
până la 1-300.000 lei.
 ANEXA No. 1
Tablou de bugetele drumurilor pe anii 1919-192S

l
 T A B L O U

D e bugetele drumurilor din Basarabia pe anii 1919 — 1925.

N um irea E xerciţiu l E xerciţiu l E xerciţiu l E x e rciţiu l E xerciţiu l E x e rciţiu l E xerciţiu l T o ta l pe

J u d eţelor 1919— 1920 1 9 2 0 -1 9 2 1 1 9 2 1 — ;9 2 2 1 9 2 2 -1 9 2 3 1 9 2 3 -1 9 2 4 1924— 1925 1925 Judeţ

H o tin . . . , . 1 .4 0 0 .0 0 0 1 .6 7 9 .5 9 2 1 .9 1 4 .2 9 8 2 .6 8 0 .0 0 0 3 .1 3 0 .5 3 3 3 .2 9 2 .9 8 9 2 2 9 7 .7 0 7 1 6 3 9 5 .1 2 4

O rbeiu............ 2 .6 5 3 .5 0 0 1 .7 8 1 .5 1 5 2 .7 5 3 .7 6 8 3 .2 4 6 .0 0 0 i . 5 9 1 .0 0 0 1 8 0 0 .0 0 0 13 0 00 000 1 5 .1 2 9 .7 7 3

Soroca............ 4 0 7 .0 2 4 2 .0 3 3 .0 0 0

199
1 .9 7 3 /6 9 3 .0 8 5 .0 0 0 2 1 8 5 .C 0 0 1 .9 9 6 .0 0 0 7 9 0 .0 0 0 1 2 4 6 9 .8 9 3

O rd. ( 1 . 3 3 3 0 3 0
B ă l ţ i ........................... 2 .4 2 2 .5 6 5 2 .7 3 1 .3 2 0 4 .0 0 8 .0 0 0 3 .5 2 8 .1 1 6 2.8e6 000 1 .5 6 0 0 0 0 18 688 726
E x trJ 5 4 0 . 6 6 6

Ord f 2 3 7 .2 5 2 0 rd . 1 2 7 0 1 0 0 0 2 .0 0 5 .0 0 0
T ig h in a . . . . E xtr,. (
2 .2 9 7 .9 0 7 2 .4 2 0 .4 4 0 3 .8 0 0 .0 0 0 3 .0 0 0 0 0 1 7 ,6 9 0 .5 1 9
4 0 .8 0 2 E x tr.\ 888 118

1 .7 2 0 0 0 0
Oh şinău. . . . 1 .7 4 7 .6 9 1 1 .2 2 5 .C 0 0 2 .7 9 2 .1 1 6 2 .6 0 0 .0 0 0 1 7 9 1 .8 0 0 2.220 000 1 4 0 9 6 .6 0 7

Ord. \ 5 0 7 .0 0 0 7 2 6 . 0 0 0 0 rd J 4 0 0 0 0 0 Ord, 1 1 4 2 0 . 0 0 0 O r d . ! 2 0 2 1 . 0 0 0
O r d '/ 8 8 5 .0 0 0
I s m a il............ 4 5 8 .0 0 0
[ 9 1 8 . 0 0 0 E x tr | 3 3 0 . 0 0 0 E x t r .' 2 . 0 2 0 . 0 0 0 E x tr. j 1 . 2 2 0 . 0 0 0 1 1 .5 3 6 5 0 0
2 5 0 . 0 3 0 E x tr. | 3 8 2 .5 0 0
W d ( 2 . 4 1 0 . 0 0 0 O rd. ( 2 6 8 0 . 7 1 3
Cetatea Albă. 4 4 0 .0 0 0 1 .1 9 0 .0 0 0 2 .0 0 0 .7 1 ? 2 . 8 5 '. 6 4 4 3 . 2 3 0 3 5 9 E x tr. j l 9 0 0 j " ' " E x t r . \ 2 3 6 .6 4 5 1 6 .9 7 8 .9 7 3

Oahul . . . 3 0 0 .0 0 0 5 4 5 /tO
O .d . / 2 3 4 .. 3 1 9
1 .9 8 0 .1 2 6 1 . 2 5 9 . 6 7 22 O rd. 1 1 4 3 3 i
000 0rd. f 2.201 000 1 2 8 9 4 .1 2 9
E x trr l 888J000 j E x t r ) 1 . 5 4 3 . 1 6 2 E x tr \ 2 . 5 0 6 . 8 5 0

Total pe exerciţii.. 9 .8 5 7 .9 9 5 1 3 .9 3 5 .6 7 9 1 8 .9 7 6 .3 3 2 2 6 .8 9 2 .7 7 0 22 446 484' 2 6 .4 8 9 .2 6 9 2 0 5 8 1 .8 1 5

1 3 8 .1 7 1 .2 4 4
Total General.
 ANEXA No. 2
Cheltueli pentru Şosele şi Poduri din Bugetele
Judefene de drumuri
 Cheltueli pentru şosele şi poduri, din bugetele judeţene de drum uri.
. corent

J U D E Ţ U L H O T I N
j E xe rc iţii b a -

o getare î n t r e ţ i n e r e de C o ns truc ţii din

T o t a l
Z şosele şi podu ri nou

1 1 9 1 9 -9 2 0 _
2 1 9 2 0 -9 2 1 3 0 .0 0 0 — 3 0 .0 0 0
3 1921— 922 5 7 7 .2 2 1 — 5 7 7 .2 2 1
4 1 9 2 2 -9 2 3 1 7 8 .9 1 5 5 4 3 .2 0 0 7 2 2 .1 1 5
5 1 9 2 3 -9 2 4 3 0 0 .0 0 0 — 3 0 0 .7 4 2
6 1 9 2 4 -9 2 5 1 2 8 .0 7 5 - 1 2 8 .0 7 5
7 1 9 2 5 -9 2 6 — — —
8 1 9 2 6 — 927 7 2 9 .2 1 2 i 4 4 9 .6 0 5 1 .1 7 8 .8 1 7
9 1927— 928 — 1 .3 7 1 .2 8 0 1 .3 7 1 .2 8 0
T o ta l . . . 1 .9 4 4 .1 6 5 2 .3 6 4 .0 8 5 4 .3 0 8 .2 5 0

J U D E Ţ U L O R H E I U

1 1 9 1 9 -9 2 0 4 6 1 .0 0 0 4 6 1 .0 0 0
2 19 2 0 -9 2 1 — ' — —
3 1921 922 2 1 1 .0 0 9 — 2 1 1 .0 0 9
4 1 9 2 2 -9 2 3 9 1 .3 9 9 — 9 1 .3 9 9
5 1 9 2 3 -9 2 4 2 9 9 .6 9 7 — 2 9 9 .6 9 7
6 1 92 4— 925 6 0 9 .4 3 7 — 6 0 9 .4 5 7
7 1925— 926 1 1 9 .4 5 6 — 11 9 .4 5 6
8 1 9 2 6 -9 2 7 5 7 3 .5 1 3 — 573513
9 1 9 2 7 -9 2 8 1 8 5 .6 1 2 — 1 8 5 .6 1 2
T o ta l , . . 2 .5 5 1 .1 2 3 — 2 .5 5 1 .1 2 3

J U D E Ţ U L L Ă P U Ş N A

1 1 9 1 9 -9 2 0 1 9 2 .5 4 0 _ 1 9 2 .5 4 0
2 1 9 2 0 — 921 — — -
3 1921— 922 3 9 .4 4 1 —
3 9 .4 4 1
4 1922— 923 4 3 .5 9 0 — 4 3 .5 9 0
5 1923— 924 4 5 7 .4 4 6 4 5 7 .4 4 6
6 1 9 2 4 -9 2 5 3 2 3 .9 5 0 3 2 3 .9 5 0
7 1 9 2 5 -9 2 6 9 9 8 .0 0 0 4 4 .7 3 1 1 .0 4 2 .7 3 1
aO 1 Q 9 fS _ 097 A(Y7
*±U /. OQfS
Wu ACM GQfi
4U /.y VU
9 1 9 2 7 -9 2 8 2 .3 1 0 .2 3 3 2 .3 1 0 2 3 3
T o ta ! . . . 4 .7 7 3 .1 9 6 4 4 .7 3 1 4 .8 1 7 .9 2 7
 204

No. cu ren t

JUDEŢUL CETATEA ALBA

Exerciţii
bugetare în tre ţin e r i de C onstrucţii
TO TALUL
şi poduri din nou

1 1919— 920
2 19 2 0-921
3 1921 -9 2 2
4 1922 - 923 174.870 41.000 215.870
5 1923 -9 2 4 248.000 248.000
O 1924 -9 2 5 1.755.756 144.043 1.899.799
7 1 9 2 5 -9 2 6 290.394 200.788 491.182
1 9 2 6 -9 2 7 749.373 1.001.000 1.750.373
1 9 2 7 -9 2 8 2.630.500 345.000 2.975.500
Total 5.848.893 1.731.831 7.580.724

J U D E Ţ U L C A H U L

1 1919— 920
2 1920— 921
3 1921— 922
4 1922 -9 2 3
5 1923 -924
6 1924 - 925 3.239.577 721.768 3.961.345
7 1925 - 926
8 1926- 927
9 1 9 2 7 -9 2 8
Total. . . . 3.239.577 721.768 3.961.345

J U D E Ţ U L S O R O C A

1 9 1 9 -9 2 0
1 9 2 0 -9 2 1 40.300 40.300
1 9 2 1 -9 2 2 58.100 58.100
1922 923 280.814 280.814
1 9 2 3 -9 2 4 344.159 344.159
1 9 2 4 -9 2 5 246.690 246.690
1925 -9 2 6 25.000 25.000
1926 927 392.559 392.559
1927 -9 2 8 77.124 77.124
T otal. . . . 1.464,746 1.464.746
 205
curent

J U D E Ţ U L B Ă L Ţ I
Exerciţii
bugetare
întreţineri de C on stru cţii
TOTALUL
şosele şi p jduri din nou

1919— 920
1920— 921 91.600 91.600
1921 -9 2 2 134.000 116.170 244.170
1922 923 174.280 1.608.826 1.783.106
1 9 2 3 -9 2 4 127.862 105.000 232.826
1924 -9 2 5 210.150 66.478 256.628
1 9 2 5 -9 2 6 204.149 60.114 264.263
1 9 2 6 -9 2 7 996.020 996.020
1 9 2 7 -9 2 8 1.804.617 1.804.617
T o t a l... 1.752.678 1.930.588 5.683.266

J U D E Ţ U L T I G H I N A

1 1 9 1 9 -9 2 0
2 1920 -921 8.176 16.350 24.526
3 1 9 2 1 -9 2 2 152.202 429.407 581.609
4 1922 - 923 349.485 - 249.485
5 1923 - 924 832.731 — 832.731
6 1924— 925 816.088 — 816.088
7 1925 926 301.743 — 301.743
8 1 9 2 6 -9 2 7 93.260 — 93.260
9 1927 -9 2 8 514.971 - 514.971
T o t a l. . . 3.068.656 445.757 3.514.413

J u D E Ţ U L I S M A I L

1 1 9 1 9 -9 2 0 __
2 1920— 921 15.600
3 1921— 922 116.275
4 1 9 2 2 -9 2 3 518.945
5 1923— 924 1.074.800
6 1 9 2 4 -9 2 5 339.806
7 1925— 926 968.000
8 1 9 2 6 -9 2 7 1.628.801
9 1927 928 787.000
T o t a l. . . 5.449 221
 206

REC A P I T U L A Ţ I E
Cheltueii făcute pentru şosele şi podurile din bugetele,
Judeţelor pentru drumuri.
N o .co re n t

întreţinere de
Construcţii
JU D E Ţ U L şosele şi TO TAL
din nou
poduri

1 Cetatea-Albă. 5.848.893 1.731.831 7.580.724

2 Cahul . 4.239.577 721.768 4.961.345
3 Hotin . 1.944.165 2.364.085 4.308.250
4 Ismail . 5.449.221 5.449.221
5 Lăpuşna 4.773.196 44.731 4.817.927
6 Orheiu 2.551.123 2.551.123
7 Soroca 1.464.746 1.464.746
Tighina . . . 3.068.656 445.757 3.514.413
B ălţi............. 3.752.678 1.930.588 5.683.266
Total . . . 33.091.255 7.238.760 40.331.015
 ANEXA No. 3
Subvenţii acordate de Stat pentru drumurile
din Basarabia
 209

Subuentil acordate de Stat pentru drumurile din Basarabia

*a3
a> JUDEŢUL HOT I N
h EXERCI ŢI I
P
fJ
BUGET ARE CONSTRUCŢII m
6
întreţineri
1aU TI Aa L
T
55 şi REPARAŢII DIN NOU

1 1919— 20 . _
2 1920— 21 35.000 199.920 234.920
3 1921— 22 14.000 460.591 474.591
4 1922— 23 550.000 196.102 746.102
5 1 9 2 3 -2 4 443.900 — 443.900
6 1924— 25 530.570 — 530.570
7 1925 - 2 6 2.183 005 — 2.183.005
8 1926— 27 97.710 — 97.710
9 1927 - 28 1.218.707 3.000.000 218.707
Total 5.072.892 3.856.613 8.929,505
J U D E Ţ U L B Ă L Ţ I
1 1 9 1 9 -2 0 --- - —
2 1 9 2 0 -2 1 --- — —
3 1 9 2 1 -2 2 --- — —
4 1 9 2 2 -2 3 --- - —
5 1923— 24 — — —
6 1 9 2 4 -2 5 — —
7 1925 - 26 5.910.557 —
8 1926 - 27 --- 8.037.997 —
9 1927— 28 --- 3.085.000 -L-1
Total --- 17.044.554 —
J UDE Ţ U L T I O H I N A
1 1 9 1 9 -2 0 — — —
2 1 9 2 0 -2 1 — — —
3 1921 - 22 — — —
4 1922 - 2 3 — — — •
5 1923— 24 — — —
6 1 9 2 4 -2 5 — — —
7 1 9 2 5 — 26 — 2.900.000 —
8 1 9 2 6 -2 7 — --- —
9 1927— 28 — 2.206.000
T otal ■■■■■ 5.106.000 —
14
 210

-ti
o
<u
M i n F T I I I n P H F I I T
1— EXERCIŢII
a
a
B U G E T A R E ÎN T R E Ţ IN E R I C O N S T R U C Ţ II
6 T O T A L
25 şi R E P A R A Ţ II D IN NO U

a
■i r\ 1 ci a ----
1 1919 — 20 --- ---
2 1920 21 --- — —
3 1921 — 22 --- --- ---
4 1922— 23 -- 525 425 525.425
5 1923 24 126.647 320 000 446.637
6 1924 - 25 1.109.953 * ,'c 1.109.953
7 1925 - 2 6 19.987 465.293 485.280
8 1926 - 27 173.384 --- 173.384
9 1 9 2 7 -2 8 270 000 1.730.000 2.020.000
T o ta l 1.799.971 3.060.7181 4 760 689

J U D E Ţ U L S O R O C A

1_ 1 9 1 9 -2 0 — — ___

2 1 9 2 0 — 21 ---- ---- ----

3 1921 - 2 2 i
4 1922 23 ---- —

5 1923— 24 ---

6 1924 - 2 5 _ ----

7 1925 26 914.654 ----

8_ 1926— 27 ---- ___

9 1927 - 2 8 1.500.000 —

T o tal • - 2.414.654 —

J U D E Ţ U L L Ă P U Ş N A

1 191 9 — 20 796.064 _ 796.064

2 1920 - 21 584.365 I '~ 584.365
3 1921 22 411.794 411.794
4 1 9 2 2 -2 3 177.135 2.000.000 2.177.135
5 1923— 24 1.918.062 24.771 1.942.833
6 1924 25 703.150 703.130
7 0925 - 2 6 1.045.355 5.247.031 6.292.386
8 1926 - 27 422.622 800.000 1.222.622
- - O• ' 1
1O9-27
u 1 - 2 8
L/U 1
JL •585
U 0 ,051 5
1. o 2
« y .0u 0U0o . U
00u0
u ' 9 ufis
D O ă m1r0,
u 0

T o ta l 7.644.062 10.071.802 17.755.864

 211

Judeţul Judeţul Judeţ ul

No. curent

EXERCIŢII I S M A I L CET. A LB Ă C A H U L

B U G E T A R E CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII

DIN NOU DIN NOU DIN NOU

1 1 9 1 9 -2 0
2 1 9 2 0 -2 1 — --- —
8 1 9 2 1 -2 2 — — ---
4 1922— 23 --- --- —
5 * 1923 24 — —
6 1924— 25 --- — —
7 1 9 2 5 -2 6 --- 5.000.000 5 389.488
8 1926— 27 33.000.000 1.400.000 —
9 1927 28 — 1.300.000 2.500.000
T o ta l 33.000.000 7.700.000 7.889 488

REC A PITU LA ŢIE

Subvenţii acordate de Stat pentru drumurile din Basaarabia pe
Exerciţiul 1y 19— 1928
curent

ÎNTREŢINERE CONSTRUCŢII
J u d e ţ u l TOTAL
şi R E PA R AŢII DIN NOU
No.

1 Cetatea Albă . 7.700.000 7.700.000

2 Ca h u l . . . . — 7.889.488 7.889.488
3 Hotin . . . . 5.072.892 3 856.613 8.929.505
4 Ismail. . . . — 33.000.000 33.000 000
5 Lăpuşna. . . . 7.644.062 10.071.802 17 715.864
6 Or he i . . . . 1.799.971 3.080.718 4.780 689
7 Soroca . . . — 2.414.654 2:414.654
8 Tighina . . . — 5.106.000 5.106.000
9 Bălţi . . . . — 17.033.554 17.033 554
Total . 14.516.925 90.152.892: 10.669.754
1
C H I L E F E R A T E DIN B A S A R A B I A
 C ă ile F e r a i e din B a s a r a b i a
Reţeaua căilor ferate basarabene se com punea în m omentul
u n irei din următoarele lin ii în exploatare re g u la tă : Tighin a-
Chişinău-Vasile Lupu (107 km .), construită în anul 1873— 1875;
T igh in a -R en i (286 km ), construită in anul 1877; Noua Suliţă-Qc-
niţa-M ateuţi (345 km .); O cniţa-Atachi (38 km .); Bugaz-Cetatea-
Albă-Basarabeasca (168 km .), construită in anul Î913.
P rin urmare lu n gim ea totală a lin iilo r ferate d in Basarabia in
exploatare era de 1004 km-
Deosebit de aceste lin ii în exploatare regu lată m ai existau l i ­
nii în exploatare p rovizorie sau neexploatate n efiin d terminate şi
a n u m e: i. Bălţi-Vasile Lu pu (85 km.), construită în anul 1915 şi
data în exploatare p r o v iz o rie ; 2. Basarabeasca-Prut (96 km.), cons­
truită în 1915, neterminată, şi dată în exploatare p r o v iz o rie ; 3. Lar-
ga-N istru (30 km.) ; şi 4. AncisTsm ail (105 km .), neterm inate pre­
cum şi 5. linia îngustă BucovăţrLeuşeni (110 km .).
Ceia ce este caracteristic pentru toate aceste lin ii este faptul că
n ici una din ele nu a fost construită pentru interesele Basarabiei.
T o a te au fost construite în scopul militar© : sunt lin ii strategice de
penet raţiuni perpendiculare pe Nistru, perpendiculare pe Basara­
bia, având ca bază cele două lin ii ferate paralele de peste N istru
M ajoritatea acestor lin ii au fost construite în tim p u l războaielor.
In momentul unirei situaţia lin iilo r din Basarabia era foarte
precară, căci o mare parte d in reţeaua acestei provin cii, ca lin iile
Prut-Basarabeasca şi lin ia BăLţi-Ungheni, construite în tim pu l
războiu lu i nu ajunseseră să fie balastate. Pe de altă parte această
provin cie a mai avu t nenorocul ca şi din restul reţelei de C. F. l i ­
nia Tighin a-R en i, să fie construită tot în îm p reju ră ri de luptă şi
anum e la 1877 în tim pu l războiu lu i ruso-rom ân-turc numai 111 răs­
tim p de 3 luni de zile, astfel că era de o capacitate foarte restrânsă
din cauza pantelor şi ram pelor prea m ari şi in genere din cauza
sljudierei insuficiente a proectului- L in ia dela Chişinău la Ungheni
era însă în stare acceptabilă.
L in iile basarabene radiau spiie Odesa, care era punctul prin
 216

oare Basarabia îşi exporta cerealele: lin iile din n ordu l Basarabiei,
fuseseră unite cu lin ia Chişinăului abia în tim p u l războiului şi a-
ceastă legătură nu era consolidată.
O lin ie m ediană care să străbată în lu n g Basarabia sau, ceia
ce ar fi fost mai sim p lu o lin ie paralelă cu Prutu l, lipsea; oraşe
capitale de judeţ ca Soroca, Hotin, Cahul, O rhei şi Ism ail nu a
veau cale ferată. Legătu ra cu M oldova prin lin ia Zorleni-Basara-
beasca exista num ai pe plan, căci această lin ie aproape nu era cir-
cu labilă ; din lin ia A rc iz -Is m a il existau num ai terasam entele,
dacă m ai adăogăm la cele de mai sus şi slăbiciunea liniei Basa
rabeasca-Cetatea A lb ă precum şi încetarea n avigabilităţei pe N is­
tru a vem tabloul trist al slăbiciunei şi lipsei de coheziune între
lin iile acestei regiuni.
D in cele de m ai sus se vede deci că prim a problem ă care se
punea după război în ce priveşte calea ferată în Basarabia era
consolidarea, com plectarea şi orientarea reţelei p o trivit cu nece­
sităţile traficu lu i.
Personalul de cale ferată, oferea un în treg c o n g lo m era i F ie ­
care din aceşti slujbaşi era fam iliarizat cu instrucţiunile şi felu l
de lucru al adm in istraţilor din care făcuseră parte, fel de lucru
care nu se potrivea cu cel al reţei noastre.
L a aceste greutăţi se m ai adaugă faptul că m u lţi din slujbaşi
nu cunoşteau lim b a românească, pe care au început s’o deprindă
încetul cu încetul.
D ar ceiace era mai g ra v era că, — u rm are a turburărei spi­
ritelo r după războiu — disciplina acestui personal lasă în genere
m u lt de dorit.
Deasemenea d in punct de vedere technic lin iile basarabene pre­
zentau aspecte d ife rite nu num ai în ceia ce priveşte materialul
rulant, dar mai ales din punct de vedere al eoartem entului toată
reţeaua Basarabiei era de o cale largă de ecartem ent de 1.524 m.
faţă de ecartementul n orm al de 1435 m. a restului lin iilor. P rin
urm are, a doua problem ă care se punea deci, era unificarea adm i­
nistrativă şi technică a reţelei,
şi technică a reţelei.
In sfârşit cea de a treia problem ă care se punea era a inten-
sificărei transporturilor p rin îmbunătăţirea in ven tariulu i de tot
felu l de care dispunea administraţia, lin iile basarabene n efiin d
în stare să satisfacă în acest timp, nu num ai tra ficu l de m ărfuri,
dar n ici chiar cele m ai modeste pretenţiuni ale traficu lu i de călă­
tori.
Pentru rezolvarea p roblem elor mai suis arătat administraţia
C. F . R . a trebuit să facă din m ijloacele ei in su ficien te mari sacri­
ficii, fără de care lin iile basarabene erau am eninţate ch iar cu sista­
rea circulaţiei, lucru ce s’a şi întâmplat cu lin ia Basarabeasoa-
Zorlen i.
D in lu crările m ai im portante efectuate după u n ire putem nota:
în locu irea traverselor putrede, înlocuirea m ai m u ltor poduri pro­
 217

v iz o r ii de lem n eu perm anente de beton şi beton armat, construi­

rea clă d irilor de călători şi locuinţe personalu lu i în miai m ulte
staţii, refacerea aproape complectă a reţelei telegra fice şi telefo­
nice, investirea lin iilo r cu sem nalizare electrică şi m ulte alte îm ­
b u n ătăţiri cu caracter technic.
Dar toate aceste lu crări indispensabile nu pot avea importanţa
covârşitoare pe care a avut-o norm alizarea lin iilo r efectuată de
către regim entele de căi ferate sub conducerea direcţiei regionale
C. F. R. din Chişinău.
N orm alizarea lin iilo r începută în anul 1921 a fost term inată în
a n u l 1923.
P rim u l tren de cale norm ală a intrat în staţia Chişinău la
lo A u gu st 1922, iar în Cetatea-Albă la 12 A u g u st 1923.
P r in norm alizare reţeaua a câştigat foarte m u lt căci s’au supri­
m at punctele de transbordare de la R en i, Socola şi Noua-Suliţă
c a ri îngreuiau traficul. A şa dar odată cu term in area lu crărilor de
n orm alizare s'a înfăptuit şi înglobarea com plectă a lin iilo r basa-
rabene în reţeaua că ilo r ferate române şi a în tregei Europe.
D e atunci viaţa lin iilo r basarabene se desvoltă în acelaş m od
ca şi a lin iilo r din în trega ţară suportând aceleaşi dificultăţi şi du­
câ n d aceiaş luptă pentru a avea posibilitate de a satisface ne­
vo ile ţărei.
Bine înţeles că lin iile ferate existente nu p o t satisface n evoile
acestei provincii fiin dcă dacă lu ngim ea lin iilo r în exploatare re­
gu la tă a crescut până la 1185 km ,, totuşi capacitatea de încărcare
carie reprezintă astăzi circa 75.000 vagoane pe an este mai redusă
c e le i antebelice din cauză că adm inistraţia rusă dispunea de un
parc de material rulant ceva m ai m are decât cel actual al nostru.
Dacă guvernul rus din m otive politice a pus p ied ici desvoltărei
lin iilo r feraite din Basarabia, şi le-a organ izat în vederea scopurilor
sale m ilitare şi nu a scopu rilor econmice a Basarabiei, sarcina de a
face căi ferate şi de a îndrepta pe cele existente în cadrul intere­
selo r Basarabiei şi a R om â n iei cade asupra R o m â n iei întregite,
deoarece o sim plă p riv ire pe hartă este suficientă pentru a constata
că Basarabia are nevoie de construirea m ai m u lto r lin ii ferate, fără
de care desvoltarea şi propăşirea acestei p ro v in c ii cu o întindere
de 4 000.000 ha. şi cu o popu laţie de aproape 3 m ii. este im posibilă.
P rim u l pas al plan ulu i de exploatare al reţelei s’a făcut în
anul 1924 prin începerea construcţiei lin ie i Chişinău-Sagaidac (60
km .) care însă nu este term inată până în ziu a d e astăzi.
A fa ră de această lin ie de mare im portanţă strategică şi com er­
cială, lin iile necesare acestei provin cii în p rim u l rând sunt u r­
m ătoarele :
1) Lin ia m agistrală paTalel cu Prut şi Nistru, care va fi artera
prin cip ală pentru scurgerea producţiei spre M a rea N eagră precum
şi pentru tranzitul din Bucovina şi Polon ia, construcţia acestei
 218

lin ii fiin d strâns legată de înfiinţarea unui p o ri de m are pe ma­

lu rile M ă re i Negrie din Basarabia.
2) Oraşele capitale de ju deţ Hotin, Soroca, Orhei, Cahul şi I z -
m a il trebuesc legate cu restul tării prin construcţia de lin ii ferate.
3) De asemenea trebuesc construite:
a) L in ia de legătură Dăngeni-Lipscani, începută în tim pul răz­
b oiu lu i şi rămasă neterm inată.
b) T ra ia n V al-B olgrad -Ism ail, care se a flă în studiu de rea­
lizare.
A ceste lucruri necesare în prim ul rând, şi urm ate de unele
m o d ific ă ri în traseul şi p ro filu l lin iilo r existente, vo r form a o re­
ţea corespunzătoare necesităţilor Basarabiei şi vor perm ite desvol-
tarea n orm ală a traficu lu i de m ărfu ri între această provincie, ţinu­
tu rile vecine, Dunăre şi M area Neagră.
EK P U H ER E S U M A A SU PR A S I T U A T I U D I I
S E R V IC I I L O R P. I . T. Ifl B A S A R A B I A
 Expunere sumară asupra siiuaiiunii serviciilor
r. t . T. in Basarabia
In anul 1918, în m om entul extinderei adm in istraţiei P. T. T .
în Basarabia, starea de spirit a funcţionarilor locali era ca şi aceia
a arm atelor ruse de pe fron tul român — peste tot sufla un vânt
de desagregare a tot ce fusese bun, iar disciplin a şi ordinea dispă­
ruse aproape cu totul.
O rganizarea s erviciilo r de poştă, telegra f şi telefon în Basa­
rabia s‘a început la 1 Iu lie 1918, când, din pu ţin ii funcţionari P. T .
T . cari s© aflau în M oldova, s'au ales cei m ai buni şi mai destoi­
n ici şi au fost trim işi să încadreze pe fu n cţion arii ruşi; cui acea
ocaziune prea puţini dintre funcţionarii locali au dat declamaţi© că
voesc să rămână sub adm inistraţia româneasc, iar m ajoritatea —
în deosebi funcţionarii superiori — au refu zat o ric e colaborare,
plecând cu toţii peste Nistru, unde ziceau că îi aşteaptă o soartă
m u lt m ai bună.
L a luarea în p rim ire de către adm inistraţia rom ână a ser­
viciilor, P. T. T. din Basarabia,exploatarea se făce p rin :
a) O ficii telegrafo-poştale cari efectuau toate ram urile de ser­
vic iu poştal şi telegrafic;
b) O ficii cari executau num ai serviciul de poştă, iar telegra­
m ele prezentate de public nu le taxau, ci le trim eteau îm preună-
cu b a n ii încasaţi după tarif, prin poştă sau cu ştafeta, la o ficiu l
cu serviciu l telegrafic cel m a i apropiat.
c) S erviciu l telefonic de Stat nu exista decât la oficiu l din
Chişinău, unde era o reţea urbană a cărei exploatare se făcea de
Stat, iar la o ficiile Chitila, R en i, B olgrad şi T ig h in a , existau cen­
trale telefonice în legătură cu centralele concesionarilor.
In anul 1914, înainte de declararea războiului, existau în Ba­
sarabia 104 o fic ii telegrafo-poştale, iar in tim pu l războiu lu i — m o­
tivat de faptul că în Basarabia se concentrau trupe numeroase —
s‘au m ai înfiinţat 54 o ficii, astfel că în 1918 adm in istraţia P. T . T .
rom ân ă a găsit funcţionând în total 158 o fic ii telegrafo-poştale,.
repartizate astfel :
 222

90 o fic ii cu serviciu l de poştă şi telegraf;

67 o fic ii num ai cu serviciu l de poştă, şi
1 o ficiu telefon ic (Chişinău).
Staţiunile de cale ferată executau în m od o b liga to r serviciu l
de telegra f, în sch im b u l u nei bonificări d in taxele încasate. E le
puteau să fie autorizate de Direcţiunea P. T . T. să execute servi­
ciu l de poştă uşoară ş i d e recomandate. Ş efii de statie, pentru co­
respondenţa sosită, încasau, în profitul lor, dela destinatari, când
se prezentau să-şi rid ice corespondenţa, pentru' fiecare scrisoare
sau carte poştală, câte 1— 3 copeici, iar pentru ziare şi publioaţiuni
p eriod ice câte 5 copieci lunar.
Zem stvele erau autorizate să-şi confecţioneze singure tim bre
poştale speciale de francare, cari se aplicau pe corespundeţa sim ­
p lă şi recomandă, sosită la V oloste şi destinată localităţilor d in
cu prin su l Volostei; aceste corespondenţe se duceau la localită­
ţile de destinaţie prin personalul V olostei şi se încredinţau Sta­
rostelui. Taxele percepute prin tim brele poştale speciale erau a-
celeaşi ce se percepeau şi de către şefii staţiunilor de cate ferată.
Este de observat că corespondenţa sim plă ce se prezintă şi dis­
trib u ia în raza aceleiaş V oloste, se franca num ai cu tim bre confec­
ţionate de Zem stve şi n u m a i în cazul când o corespondenţă tre­
cea p rin tru n o ficiu poştal de Stat, era francată şi cu tim bre poşta­
le em ise de D irecţia G enerală P. T. T.
P â n ă la venirea adm inistraţiei române, în ju deţele şi oraşele
din Basarabia, în afară de oraşul Chişinău, nu exista o exploatare
telefon ică de Stat- în fiin ţa re a de reţele telefonice şiexploatarea lor,
se făcea numai de Zem stve şi de concesionari, în baza autorizaţiu-
pei dată de Direcţiunea G enerală P. T. T., iar Statului i se b o n i­
fic a 3 la sută d in taxele de abonament, d in co n vorb iri şi din taxa
telefon ogram elor. P rin actele de concesiune Zem stvele şî conce­
sion arii se obligau ca, după trecerea de 25— 30 ani aparatele tele­
fonice şi întreaga reţea să devină proprietatea D irecţiunei Gene­
rale P. T . T. fără ca Statul să mai plătească vreo despăgubire.
Z em stvele şi concesionarii, în scopul de a trage ben eficii im ediate
şj cât m a i mari, întrebuinţau aparate de calitate inferioară, iar
traseele telefonice erau construite fără să îndeplinească condiţiu-
n ile technice, ceeace dădea Ioc la numeroase deranjamente.
Poştele cu cai ale Statului făceau legătu ra în tre două sau m ai
m u lte o fic ii telegrafo-poştale, sau între o ficii şi Voloste, transpor­
tând corespondenţa în gen ţi închise; conducătorul, unei poşte cu
cai, prim ea deschis corespondenţa sim plă destinată localităţilor
din drum u l lui, pe care o lăsa Starostelului. P e calea ferată nu
funcţionau decât 12 o fic ii poştale ambulante.
In prezent, exploatarea poştelor, telegrafelor ş i telefoanelor în
Basarabia, se face prin:
73 o fic ii cu serviciu de poştă, telegraf şi telefon;
61 agenţii speciale; .
 223

13 staţiuni de cale ferată cari execută serviciu l die poştă;

70 staţiuni de cale ferată cari execută serviciu l de telegraf;
127 posturi telefon ice comunale;
598 agenţii poştale com unale;
523 factori rurali;
18 o ficii poştale am bulante; cum şi p rin antreprizele poştale,
c a ri pe lângă transportul exeped iţiu n ilor între o fic ii si gări sau
a gen ţii speciale, deservesc şi localităţile aflate în drum ul lor.
Im ediat după instalare aadm inistraţiei rom âne, prim a g rije a
D irectiu n ei Generale P. T . T. a fost suprim area taxelor ce se p er­
cepeau de către staţiunile de cale ferată, Z em stve şi Voloste, pen­
tru serviciul de poştă şi telegraf. A stăzi staţiunile de cale ferată,
execută serviciul de poştă şi telegraf, în baza u n ei convenţiuni în ­
cheiată între D irecţiu n ile Generale G. F. R. şi P. T. T. pentru în ­
tre g teritoriul R egatu lu i Rom âniei, iar D irecţiunea Generală
P. T- T. plăteşte lunar din bugetul său, şefilo r de statie cari exe­
cu tă serviciul de poştă şi telegraf, câte o m ică subventiune, ne
m a i fiin d îngăduită perceperea vreunei taxe cât de m ică dela
particulari.
Posturile telefonice — acolo unde există — execută serviciu l
de telefon şi telegra f prin telefon, în schim bul uneii rem ize ce se
b o n ifică lunar prin conturi de către D iriectia Generală P. T . T.,
n e fiin d îngăduită perceperea vreunei alte taxe dela public, decât
cele fixate prin ta rifu l P- T . T., iar Zem stvele şi d iferiţii concesio­
nari pentru telefoane num ai au nici un amestec în ceeace priveşte
exploatarea telefonică, astfel că toată taxele speciale ce se perce­
peau de către aceştia au fost suprimate de adm inistraţia română.
Conducătorii agen ţiilor poştale comunale, suint secretarii de
p rim ă rii cari prim esc dela public şi distribue acestuia corespon­
denta adusă de factorul rural, precum: scrisori, cărţi poştale, zia­
re şi imprimate, hârtii de afaceri, probe de m ă rfu ri şi scrisori, re­
com andate; ei mai sunt obligaţi să vândă pu blicu lu i tim bre poş­
tale şi cărţi poştale.
In genere, localităţile rurale din Rasarabia, su nt deservite de
3 — 6 o ri -pe stăptămână de către cei 523 fa cto ri ru ra li, cari deser­
vesc în total 1699 loca lită ţi rurale, m ai răm ân ând nedeservite a-
p ro x im a tiv 215 sate, ca ri sunt obligate să trim ită delegaţi la p ri­
m ă riile com unelor de ca ri depind, pentru a rid ica corespondenţa
sosită pentru locu itorii din acel sat şi a face distribuirea ei către
cei în drept, fără nici o taxă deosebită, cum se practica sub ve­
c h iu l regim rusesc.
In Basarabia, sub trecutul regim rus, n ‘a existat un serviciu
p ropriu zis pentru P« ii sirii i rea localu rilor de poştă, iar astăzi ad­
m inistraţia P. T . T. rom ână are două localu ri proprii num ai la:
Chişinău — un local, unde este instalat o fic iu l P. T. T. şi un
local este dat ca locuinţă pentru fu n cţion a rii P. .T . T.
Găuşani — este instalat oficiul P. T . T.;
 224

U n g h en i — este instalat oficiu l P. T. T-;

Budache — se află un sanatoriu P. T . T .
P en tru toate celelalte o fic ii P. T. inclu siv Direcţiunea Re*
gio n ală din Chişinău, Statul R om ân plăteşte chirie.

L u n g im e a lin iilo r telegrafice şi telefonice

In anul 1918 a fo st de 4700 k n. cu 16225 km. de fire, iar

„ „ 1927 este de 6017 km. cu 21678 km. de fire

deci cu o diferenţă în
plus de . . . 1317 km. linii cu 5453 km. de fire.

Este de observat că după trecerea abia de câţiva ani dela ex ­

tin d erea adm inistraţiei P .T .T . române în Basarabia, situatiunea
s e rv ic iilo r s‘a îm bunătăţit simţitor: în urm a in troducerii în de­
osebi a serviciului de poştă ru ra lă şi tre ce rii asupra S tatu lu i a
re fe le lo r telefonice, astfel că, pu blicu l în prezent îşi prim eşte regu ­
lat corespondenta fără nici un spor de taxe ca sub regim u l trecut,
ia r co n v o rb irile telefonice se efectuiază cu m ai m u ltă înlesnire, de
oarece toate firele telegra fice şi telefonice au fost refăcute după
cerinţele tehnice moderne.
P en tru a evidenţia acest lucru, este de ajuns a da alăturat,
câteva date statistice pe anii 1924, 1925 şi 1926, p rivito a re la mişca­
rea corespondentelor poştale, telegrafice şi telefonice.

T A B L O U
de corespondenţa sim plă internă prezentată

Oflrţi ! A lte core­ Corespon­

Anul Scrisori Poştale spondenţe denta oficială T otal

1926 3.066.440 2.428.582 4.771.520 7.083.362 17.349.904

1925 5.281.188 1.351.085 2.485.684 5.933.189 15.051.146
1924 4.611.624 1.388.427 2.547.028 5.552.533 14.099.612

Corespondenţa internaţională sim plă prezentată

1926 446.966 169.234 45.448 1.5341 663.182

1925 381.346 98.2221 23.742 - ! 503.319
228.384 22.750 __ | 889.272
1924 638.138
1 •' 1 1

Corespondenţa internaţională sim plă sosită

1926 533.234 178.568 193.414’ 624 905.840

1925 470.534 138.832 137.979 — 747.345
1924 778.856 274.014 170.350 — 1 223.220
I 1 i
 225

T A B L O U
Corespondenţa internă recomandată prezentată şi sosită.

Prezen tată internă

Anul
Francată O ficia lă j Total Francată O ficia lă Total

II
1926 575.960 189.179 765.139 648 727 162 995 811.722
1925 898.611 187.697H 1.086.308 985.935 172.461 1.158.396
1924 810.855 148.621 959.476 880.974 157.775 1.038.749

T A B L O U

Corespondenţa internaţională recomandată prezentată şi sosită

P r e z e n t a t ă S o s i t ă
Anul
Francată O ficială Total Francată O ficială Total

1926 104.879 316 105.195 129.471 456 179 927

1925 129 300 164 129.464 172.760 173 172.933
1924 172.082 112 172 194 213.468 247 213.715

T A B L O U

Corespondenţa ordinară preschimbată cu factorii rurali

predate factorilor

Oărţi Alte
Anul Scrisori O fic ia le Total
P oştale corespondenţe

1926 753.974 418.288 1.247.194 1,254.214 3.673.670

1925 1 122.082 204.490 918 840 1.062.100 3.307.512
1924 1.044.424 196.560 645.239 1 134 068 3.020.291

Prim ite dela factori

1926 441.714 151.788 37 414 711 438: 1.342 354

1925 613.470 100.672 30.238 634.296'! 1.378 676
1924 591,294 97.266 27.040 664 476: 1.380.0761
II
15
 226

T A B L O U

Corespondenţa recomandată, oficială, mandatele poştale, co letele: şi

telegramele preschimbate cu factorii rurali

P r e c a t e f a c t o r i 1 o r
Anul Corespondenţa C orespondenta
privată Mandate C olete Total
Telegram e o fic ia lă ’
recomandată poştale poştale recom an ată

1926 109.733 44.112 35.148 11 506 32.967 233.466

1925 173.172 44 113 26,001 9 581 37.13 290.700
1924 144.072 43.612 15.856 6.943 29.242 239.725

P r i m i t e d e l a f a c t o r i

1926 69 891 10.237 29.949 2.998 16.39 i 129.468

1925 1 6.731 11.740 25.296 2 993 24.116 170 879
1924 80 479 9844 18.251 2.344 13 112 124 030

T A B L O U

M esageria internă şi internaţională prezentată

O f i c i a 1e P a r t i c u 1a re
Serj-ori Pachete cu sau Scrisori P achete cu sau
Anul fără valoare de-
Ş< Total Ş' fără valoare de­ Totul
rla ra tă şi
Gropuri ram burs Gropuri cla ra tă

1926 7.346 93 HnB 100.701 27.415 42 952 70.367

1925 6 934 100.167 107.iu l 25 611 43.474 69.085
1924 5 848 8 j.i0 4 83 052 24 949 43.611 68.560

M esageria internă şi internaţională sosită

1926 2 3 .6 0 3 252 545 276.148 24.773 40 554 65.328

1925 18.535 272.019 290.554 25.495 46 U37 71 5 31
1924 13327 234 560 247 887 24 280 49.575 73 855

T A B L O U

Telegram ele interne şi internaţionale prezentate şi sosite

P r e z e n t a t e S o s i t e

Anul De De
Particulare Oficiale Total Particulare O ficiale T ota l
serviciu servtcio

1923 823.654 73 658 88.761 936.073 815.840 98.450 103.348 '.047638

1925 893.741 82 u44 120 586 1.096371 939 698 97.449 117 378 1.154425
1924 839.706 lu9 313 109 313 1 053991 1.014428 123 312 99 065 1.236805
 227

T A B L O U

M an date interne şi internaţionale prezentate şi achitate

P r e z e n t a t e i c h i t a r e
Anul
Mandate V aloarea M andate Valoarea
No. bucăţilor L ei No. b ucăţilor Lei

1926 399.016 700 912953 297.6«3 502 505.903

1925 389.434 621 703 726 279.971 417.263 966
1924 343.288 567.021 279 233.458 330 896.153

T A B L O U

T e 1 e f o n i a

Reţeaua urbană Reţeaua interurbană N r. P o s tu rilo r de abonaţi

Anul Total convor­ To ta l convor­ In reţeaua In re'eaua

To ta l convor­ T o ta l convor­
b iri particu ­ b iri o ficia le b iri partiou- b iri p a rtic u - urb nă Interurbană
lare lare T o ta l Total

1926 40.003 56.814 41 209 107 933 819 484

BISERICA
 BISERICA

D ela venirea R u şilo r în Basarabia, e i au căutat să introducă

lim b a rusească şi lim b a slavă şi în biserică. N ‘au putut s‘o facă
până la 1878, de cât încet. G rija lor cea din tâi au fost preoţii. A u
căutat să-i înveţe pe ei ruseşte, ca prin e i să înveţe poporul.
D ela 1878, episcopul P a vel Lebedev, convins şi fierbin te patriot
rus, — a căutat să facă ruisificarea repede. E l a adus din R u sia o
m u lţim e de preoţi şi protopopi Ruşi. A dat afară pe stareţii m o l­
doven i din m ănăstiri şi în locu l lor a pus Ruşi. L a toate m ănăsti­
rile a făcut la dreapta o strană rusească,şi a g o n it pe M old oven i
la strana din stânga. A scos m ulţi preoţi M o ld o ven i d in slujbă: 169
i-a făcut ajutori de parohi, 194 supranum erari şi 32 i-a scos la
pensie. D in diaconi şi cântăreţi M oldoven i: 596 i-a dat afară, 1025
i-a trecut supranumerari, 286 i-a scos la penisie. L a 1872 P a v e l a
statornicit, că toate condicele dela biserici să nu se m ai ţie în
Moldoveneşte, ci num ai în ruseşte. T ip o g ra fia de cărţi M o ld o ve­
neşti pentru biserici tot P a vel a închis-o. Despre activitatea epis­
copului rusificator Pavel, N. N. Darnovo, R u s creştin, s c rie :
„episcopul Pavel a închis 340 biserici în B asarabia", iar gazeta
Basarabeţ lin Chişinău spune : „M o ld o ven ii au fost opriţi de epis­
copul P a vel să se roage lu i Dumnezeu în lim b a lo r; ei nu se m ai
duc la biserică". Episcopii Basarabiei, care au u rm at după P avel,
au urm at în t-ode calea lu i de silnică rusificare.
Dar, cu toate stăruinţele Ruşilor, M o ld o ven ii nu s‘au supus.
Şi iată că la 23 Martie 1900 episcopul Ia co v scrie Sinodului ru­
sesc raportul 1366 munând:
„ In multe parohi din Basarabia poporu l pravoslavn ic este,
m ai cu seamă şi adesfct ori, numai din M o ld o ven i, care ştiu nu­
m ai lim b a M oldo veneasvi şi nu înţeleg de loc lim b a slavă biseri­
cească şi rusească. D ar ş» aceşti M oldoven i sunt setoşi de învăţă­
tură bisericească, de creştinească povăţuire şi de m ângâiere prin
cuvânt tipărit. Este m are ne^oe de tipăritură m oldovenească, care
să mulţumească setea M oldovenilor pravoslavn ici de cuvânt ere-
 232

ştinesc. A cu m M o ld o ven ii sunt lipsiţi de putinţa de a-şi m ulţum i

n e vo ile lo r creştineşti".
D e frică că M o ld o ven ii se lasă de biserica creştină pravoslav­
nică s‘a dat voe la câţiva preoţi M oldoven i să scrie şi să tipărească
cu vin te de propovăduire creştinească în lim b a Moldovenească.
D ar repede s‘au schim bat iarăşi lucrurile, vin e episcopul Se­
ra fim a p rig rus. E l scrie în raport la Sinod: „ L a num irea mea la
Chişinău m i s'a arătat, că preoţii m oldoveni caută să facă slujba
bisericească în lim b a moldovenească, să scrie cărţi în lim ba lor,
să facă cântările pe lim b a şi în felul lor, să în veţe poporul în
m oldoveneşte; aceasta este spre despărţire de noi (separatism).
M o ld o ven ii fac un partid separatist. Lu pt îm p otriva separatiştilor
M o ld o v e n i". Episcopul S era fim luptă îm p otriva M oldovenilor,
deşi ştie şi s c r ie : „poporu l nu ştie de loc lim b a rusească; când
slu jba se face în slavoneşte, M oldoven ii stau şi nu înţeleg nimic,
apoi nu m ai vin la biserică, se opresc în dezvoltarea lo r religioa­
să, cad în păcate şi superstiţii".
A s tfe l în tr o sută de ani, prin blândeţe şi p rin silnicie, prin
bu n u ri pământeşti, R u şii au reuşit în m are m ăsură să rusifice
(cleru l din Basarabia — să-l înstreineze de popor. Instreinându-i
însă, poporul a răm as fără lu m ină şi adevărată m ângâiere creş­
tinească, a căzut în întuneric, rătăciri şi păcate.
Deşi Hristos a spus: „du ceti-vă şi povăţuiţi toate lim b ile " stă­
p ân irea şi episcopii R u şi au oprit povătuirea creştină în lim ba
m oldovenească în Basarabia. Este păcatul lo r cel m ai mare. Este
păcatul îm potriva Sfântului Duh.
T o a te acestea au luat sfârşit în ziua când după vorba scrip­
tu rii: „ s ‘au îm p lin it tim p u rile " şi s'a făcut U nirea. Din acea zi
preoţii şi clericii au trebuit să se apropie de popor, să facă slujba,
să-i dea lum ina şi m ân gâierea creştinească în lim b a lui. Această
lucrare, de m ult dorită şi aşteptată, a fost p rim ită de popor cu
m are bucurie şi contribue m u lt la lu m inarea şi mângâierea popo­
rului, care înţelege slujba şi rugăciunea în lim b a lu i şi a părinţi­
lo r şi fraţilo r lui; din această cauză putinta propăşirii sufleteşti a
M o ld o ven ilo r a rid ică rii b u n elor m oravuri şi a râvnei creştineşti
este asigurată.
Conducerea episcopiei Basarabiei, îndată dura Unire, a fost
în cred in ţată P. S. Episcopului N icodim un vrednic ierarh, care
a in trodus pace sufletească, ordine şi exactitate în conducerea
treb u rilo r bisericeşti, destul de complicate şi încurcate pe tim pul
revolu ţiei, şi a naţionalizat toate serviciile adm inistrative bise­
riceşti.
N e v o ile bisericeşti şi tradiţia au ceru, ea eparhia mare a Ba­
sarabiei, să se îm partă în trei: partea eh m ijlo c a Chişinăului s'a
dat în adm inistrarea P. S. Arhiepiscop Gurie, partea de m iază
noapte prea sfinţitului V issarion, episcop al H otin ului şi Bălţilor
şi partea de m iază zi P. S. epi-eopul Justinian al Cetătii
 233

A lb e. P e lângă fiecare din aceste episcopii s’a instituit com ­

p lexu l de aparat adm in istrativ şi judecătoresc bisericesc; astfel
s‘a realizat descentralizarea adm inistrativă bisericească.
M ănăstirile noastre vechi moldoveneşti, oare au rezistat m ai
m u lt rusificării, cele dintâi au revenit la naţionalizare şi pe a-
ceastă cale la o m a i largă mângâiere, lu m in are şi îndrum are şi a
poporului pe calea bună a m ântuirei şi propăşirii.
Pen tru pregătirea c le ric ilo r s'au reform at şi com plectat se-
m in a riile existente şi s'a instituit la Ohişinău o creaţie nouă, fa ­
cultatea de teologie.
T o a tă viata creştinească şi bisericească a poporu lu i din Basa­
rabia, — în adâncă scădere sub regim u l rusesc, — ajungând la
izolarea clerului de popor, la form alism exterior şi la lipsă de
contin u t spiritual şi creştin pentru popor, în cepe d ela unire să în ­
v ie şi, cu truda şi stăruinţa, prin apropierea cleru lu i de popor, —
va da roade bune, fiin d porn ită pe baza natională-creştină şi fiin d
condusă în acest spirit.
F ă ră îndoială că sunt încă multe p ied ici şi greutăţi, roade
desăvârşite nu avem încă depline. Chestiunea cea m ai grea şi care
a tu lbu rat mai mult, în cei d in urm ă ani, viata bisericească din
Basarabia a fost acea a calendarului. D in cauza in flu entelor strei­
ne, din cauza n epregătirii poporului, din cauza lip sei rămase dela
Ruşi, a legăturii suficiente între clerici şi popor, schim barea ca­
len daru lu i, care nu atinge întru nim ic n ici d o g m a creştină, n ici
adm inistraţia, ci num ai raporturile exterioare în tim p, a produs
tu lb u ră ri în spiritele nepregătite. Să n ăd ăjd u im că viata creşti­
nească în creşterene în Basarabia, va în v in g e prin blândeţe şi a-
ceste greutăţi-
ŞCOLILE
 Ş C O L I L E

Cilima cea mai mare a regim ului ţarist în Basarabia a fost o-

prirea oricărei şcoli şi oricărei culturi, în lim b a naţională a m a­
jo rită ţii populaţiei autohtone — în lim b a românească.
In Basarabia Rom ânească — sub regim u l ţarist nu exista nici
o şcoală românească. Existau numai şcoli ruseşti. Orioe Rom ân,
M old ova n de aici, pentru a-şi însuşi elem ente de cu ltu ră omeneas­
că, — trebuia să recu rgă la şcoala rusească, sau să renunţe la
cultură. Lim ba Rom ânească nu se preda aici n ici în tr'o şcoală,
nici ca obiect de studiu. Chiar după revolu ţia din 1905 şi după
introducerea regim u lu i quasi parlam entar cu D u m a etc., cu toate
stăruinţele depuse de patrioţii localnici, şcolile naţionale n‘au
fost admise. Răposatul P a vel Dicescul, ales al Rasarabiei, ca m em ­
bru în Consiliul de Stat dela Petrograd, după 1905, a ridicat ches­
tiunea şcolilor pe lim b a naţională. în Basarabia. Dar propunerea lu i
a fost respinsă. In Dum a im perială se discuta la 1911 proiectul
de leg e al învăţăm ântului prim ar. A rtico lu l 16 d in acel proiect
prevedea, că în localităţile cu populaţie: polonă, lituană, n em ­
ţească, tătărească, estonă, letonă, arfmeană, georgiană, etc., să se
perm ită a se preda în lim b a maternă, dacă populaţia îşi va ex ­
prim a dorinţa, de a avea astfel de şcoli. GUlchin, ţăran-lipovan,
deputat al Basarabiei din tinutul Orheiului, ca o răsplată pentru
libertatea religioasă şi naţională, de cari s‘au bucurat străbunii
lui, fu giţi din Rusia, în această veche M oldovă, din partea stă­
pânirii M oldoveneşti, a luat cuvântul şi a cerut ca între popoa­
rele, cari se vor bucura de dreptul la şcoală în lim b a maternă,
dacă o vor cere, să fie înscrişi şi M oldoven ii. A lt i deputaţi ai Ba­
sarabiei, din Duma rusească, preotul Ghepeţky, A- Crupensky şi
Şoltuz au protestat. V. Pu rişchevici, şi el deputat al Basarabiei, a
s t r ig a t : „dacă se dau drepturi la şcoli în lim b a m aternă şi M o l­
doven ilor, atunci trebuesc perm ise şcoli naţionale şi Jacuţilor,
G erem işilor, Bureaţilor, (M e a c ilo r şi altor sălbatici. Cu trei vo ­
turi de majoritate, form ate de deputaţii de atunci ai Basarabiei,
am endam entul lui G ulkin a fost respins şi M o ld o v e n ii din Basa­
 238

rabia, alături de Jacuti, Cerem uşi, Ţ ig a n i şi alte popoare, socotite

ca sălbatice, in ferioare şi nedem ne de cultură, au fost condamnaţi
de a nu avea şcoli în lim b a lor.
Rezultatul acestei p o litici şcolare îl vedem în statisticele ru ­
seşti.
„Recensăm ântul populaţiei din Basarabia, din anul 1897, a
arătat o lipsă aproape totală de cunoştinţă de carte, atât între
bărb aţi 81,8 la sută cât m ai cu seamă între fem ei, dintre care
ştiutoare de carte erau num ai 4 la sută. Cât priveşte populaţia
urbană, ştiutori de carte întrle bărbaţi em u 42,8 la sută, iar între
fem ei 22.3.
D upă naţionalităţi, datele asupra ştiu torilor de carte în Ba­
sarabia se aşează aşa:
pentru bărbaţi pentru femei

1. Nem ţi . 63,5 62,9

2. Polon i . 55,6 52,9
3. O vrei . 49,6 24,2
4. Ruşi albi . . 42,3 4,5
5. Ruşi m a ri. . 39,9 21,1
6. Bulgari . 31,4 6,4
7. Turci : 21,1 2,4
8. U crain ien i. . 15,3 3,1
9. M oldoven i . 10,5 1,7
„E ste de băgat bine de seamă, spune raportu l Zemstvei, că
M o ld o ven ii, care form ează m ai mult de jum ătate din toată popu­
laţia, sunt în urm a tuturor naţionalităţilor".
R aportu l Zem stvei gu bern iale basarabene pe anul 1905 asu­
pra învăţăm ântului spune: pentru ziua de 1 Ian u arie 1905.erau în
toate şcolile rurale ruseşti 63.140 copii (48.504 bă ieţi şi 14.633 fete),
co p ii în vârstă de şcoală erau 234.838, astfel că în zece ani nu s‘a
făcut n ici un progres; ca şi înainte, puţin m a i m u lt de un sfert,
din n um ăru l total al co p iilo r în vârstă de şcoală, sunt înscrişi în
şcoală", (ibid. pag. 113-116).
D area de seamă asupra şcolilor bisericeşti prim are, tot ru­
seşti, spune: „rezu ltatele d o rite pentru lim b a rusă, s'au putut a-
tin ge puţin, din cauză că e le v ii intrati în şcoli nu ştiau ruseşte;
de aceia, şi elevii absolvenţi, după 4— 5 ani, aveau cunoştinţe de
lim b a rusă mai slabe, ca la alte obiecte” .
„C â t de greu în generaf elem entele de alt neam „inonodceskie"
se prelucrează în oa m eni ru şi (expresia directoru lui învăţăm ân­
tului p rim a r c iv il pag. 46) se vede din aceia că pe tim pul vacan­
telo r d e vară, elevii adesea uită cuvintele şi expresiile ruseşti,
învăţate, astfel, că la începutul noului an şcolar, din nou trebuie-
şte început studiul cu vin telor şi expresiilor învăţate înainte".
U ltim a statistică rusească asupra şcolilor d in Basarabia este
dm 1911. L a o populaţie, calculată atunci la 2.490.000 locuitori
 239

erau 1522 şcoli cu 101.375 şcolari; 72.215 băieţi, 29.160 fete. Dacă
din u ltim a statistică rusească asupra şcolilor ruseşti din Basara­
b ia vo m lua num ai două cifre: la o sută de co p ii în vârstă de
şcoală urm au 19,1; la o sută de învăţători 63 erau num ai cu studii
prim are şi Învăţăm ânt casnic, dacă la aceste dou ă date, vom a-
daogu, că învăţăm intele se făcea numai în ruseşte, în sate com ­
pacte moldoveneşti, ne vo m lăm u ri asupra efectulu i învăţăm ân­
tului p rim a r rusesc în satele m oldoveneşti, şi ne vo m explica de
ce Basarabia, în privinţa analfabetizm ului, cu toate aspectele sta­
tisticei şcolare, se găsea în capul gu vern ăm intelor agram ate din
Rusia, fiin d întrecută doar de Başchiri şi Tepteari.
Rezultatele acestei s iliu iri asupra sufletelor m ilioan elor de
popu laţie moldovenească, sunt fată. De zeci de ani există şcolile b i­
sericeşti ruseşti, d a r e le v ii şi părinţii le privesc cu indiferentă;
până acum poporul m oldovenesc în p rivin ţa ştiin ţei de carte ocu­
pă locu l cel din urm ă în tre celelalte naţionalităţi din Basarabia,
zice raportul Zem stvei gu bern iale pe anul 1905, pag. 119.
Să vedem ce s ‘a făcut în scurtul tim p de zece ani dela unire
în p rivin ţa învăţăm ântului în Basarabia.
In prim u l rând şcoala prim ară a deven it naţională, adică
pe lim b a înţeleasă de popor, deci mai uşoară pentru înţelesul pă-
trunderei şi dezvoltărei cu ltu rii sufleteşti.
A fa ră de acest im ens avantaj calitativ, cu toate greutăţile tim ­
p u rilor, starea de după război şi revoluţie, boli, secetă, sărăcie,
schim bări de aşezăminte şi tradiţii, pătrunderea politicei, zbuciu-
m ări sufleteşti de diferite felu ri, şi din punct de vedere numeric,
şi dfe organ izare şcolară a făcut progrese.
E xtragem din „Statistica învăţăm ântului pu blic şi particu­
la r din Rom ânia pe anii şcolari 1919— 1920 şi pe a n ii 1920-1921“
precum şi din datele dela m inisterul de instrucţie publică, nepu­
blicate încă, urm ătoarele cifre:
 a N um ărul E le v ilo r
â N um ărul Ş co lilo r N um ărul E le v ilo r înscrişi N um ărul absenţilor
fl
«3 o
cari au urm at regu lat
a i
>CS t-
ff t» o ©
t» © -tJ
©
*o3
Băeţi B ăeţi T o ta l © *©
Z->
J 1
o >cc F ete T o ta l F ete XC o
03 b s EH M ia E-

1919-1920 8 20 131 159 7469 7031 14500 6295 6101 12396 296 347 643
1920-1921 13 24 126 163 9072 8227 17299 7889 7159 15048 435 517 952
1921- 1922 10 21 123 154 10144 9311 19455 7742 7500 15242 576 566 1142
1922-1923 74 86 111 271 12277 9708 21985 9265 7541 16806 1014 728 1742
1923-1924 37 41 75 153 12089 10505 22594 9106 8101 17207 1105 1126 2021
1924— 1925 44 49 65 159 13757 12329 26086 10581 9697 20278 1187 1002 2189
1925-192o 58 64 67 189 17754 15642 33296 12906 11917 24823 2086 1938 4024

învăţăm ânt.
R ural

1919-1920 13 8 1377 1398 74863 28857 103720 67069 24855 91924 2027 875 2902
1920-1921 12 7 1382 1411 86460 32413 118873 76514 27867 104411 2538 1076 3614
1921-1922 7 7 13 4 1318 88369 29055 117424 66162 20556 86718 4201 1201 5402
1922— 1923 9 7 1408 1424 104347 39539 143886 73189 27278 100467 57(2 2021 7723
1923-1924 186 64 1203 1453 109502 44760 154262 93379 31055 124434 6559 2209 8768
1924-1925 107 100 1358 1565 1272;8 56587 183805 99141 42595 191736 4715 1688 6403
1925— 1926 178 173 1371 1721 150304 80077 230381 102538 49616 152054 11156 4408 15564
 P E R S O N A L U L D ID A C T IC E L E V I P R E P A R A Ţ I IN F A M IL IE
c
n! O ARE DAU E X A M E N L A S TA T
X) DC P Ă S E X T I T L U L O U O A R E F U N C Ţ IO N E A Z Ă
D

în v ă ţă to ri titu lari inuaiatorl P rezen taţi la

supiiiiiitori institutori
c —i Maeştri P ro m o va ţi A b solven ţi
exam en
EH" M J
E <1 W
>nj
CC
<1 □elinitiui •rl
ÎOS

Stagiari

P rovizori

D efinitiv
Inain taţ
H O +3*
> S K ci _

B ăeţi
’-P»

T ota l

T ota l

T ota l

T o ta l
04

Fete
u •N rSt-4 «3 M

F ete
Fete
e O B a "o" ©
x) &H 'S 9 cJ XG
EH o
X gu .2 «-•
ca 6C a. 3 îr,
a *4 a « ffl
Oh 1 M fl 3 —H
k—| CO ||

1919— 1920 140 305 445 3 8 8 35 22 475

1920-1921 157 359 516 — 29 7 — — — !-- 17b 43 -- 516 — — __ __ — -- — __ _
1921 — 1922 184 ars 543 209 62 _ — — 28 203 X 41 -- 443 I 1 159 390 14'i 136 285 33 41 74
1922— 1923 189 331 520 176 — — — , 91 26 206 - 21 — 520 -
1923-1924 678 371 549 95 77 107 — 35 21 187 4— 27 549 139 138 277 121 118. 239 23 34 57
1924-1925 192 418 610 114 111 89 — 35 24 220 • -j- 17 — ■ 610 270 114 384 233 108 341; 63 16 79
1925-1926 276 538 814 105 61 83 167 ! 91 31 74 161 40 1 819 219 298 517 196 285 481, 851 23 208
învăţăm ânt.
R u ral

1919-1920 1198 1129 2327 _ 20 83 __ _ 82 160 _ 2 , _ 1 __ _

1920-1921 1201 1201 2422 __ 18 82 _ __ 181 409 _, li __ __ '_ _
1921-1922 1085 118J 2265 880 537 — — 297 528 —| 23 — 2265 85 84 169 45 45 90 4 4
1922-1923 1257 1381 2641 967 698 — — — 452 482 —! 42 — 2641 — ■ L-l - — — 1— __
1923— 1924 1433 1567 300u 775 406 630 — 666 21 o 387 — 16 _ 30. Mi 1 217 488 153 110 463 191 6-H 183
1924-1925 1818 1795 3613 1144 479 484 — 668 386 432 2U — 3613 488 333 821 378 189 567 143 87 230
1925— 1926 2587 2327 4917 1337 972 120 59u 1452 542| 186 199 115 1 4914 588 366 754 270 236 506 77 59 136
1
 t-a — _t —k
CD CD CD CD CD CD
IC IC IC tc IC IC
o«
1
*>»
I
CC
1
tc
1
Anul Şcolar
IC
C3
tc
«O»
tC.
tc
4-
—
tc
CC
ic
tc a 8
IC

rc 03 O K u r a le
QD -J CC Ş a
U rb an e S B
02
_ 2° - S. î?
tC
" tc
1 5~ T o ta l O S-
£ a

I I !l •x> -o B ăeţi W
*-* IC o 2
CC >-»
B C
B
F e t© »
4j* 4*
CD 4* 5
-ff' -
uj
B ăeţi o
- ic
e*-
O' . *1 o
T3

GRĂDINILE
Fete

B ăeţi
►3
o

CD -vl U1 F e te
rc p o* o
03 >E» cc _££_

CD tc T o ta l General
ss 00
§ CD

I' I B ă ie ţi » DE
00
o«
o 8
B
p»
COPII
p
i i i F e te
2
00 °
*-»
03___O
£c~ “fcT" P
03 B ă ie ţi P
1 » I 1 00 _S2L
CC ~ cc~ a
o» CD F e te
00
B
C3i tc tc IC
CD CC B ă ie ţi
2 O» «:
O oc _2 o CP

o» 4- tc tc tc p-
O CD
F e te
•a
03
CC
4-
£ CD 4
CD CC a» CD

O CD' 4* 4- , 4^ CC T o ta l General
g «03 0C tc 03 _ o
03 “vi
CC 8 8 •— * CD tc tc

T itu la r i o a
O J?
K B
CC Suplinitori
l; 1 -I _JC_ S - 3
o B»
T o ta l
 243

Aceste trei tablouri num erice sunt destul de elocvente! A m a-

ju ns să avem (socotind gră d in ile de copii 204, învăţăm ântul u r­
ban cu 189 şi cel rural cu 1721 şcoli) un total de 2114 şcoli cu un
n u m ăr de 275.637 înscrişi în şcoli şi 187.270 care urm ează, în loc
de 1522 şcoli cu 101-375 şcolari.
T reb u e să ţinem seamă, că această schim bare num erică s'a
făcut în epoca cea m ai grea de transitie, în tim p u l unor îm p reju ­
rări grele econom ice şi p o litice şi apoi trebue să avem în vedere
calitatea învăţăm ântului: nu se pot com para şcolile actuale ca
program , conducere şi corp didactic, cu şcolile slavo-ruse, biseri­
ceşti, cari predominau înainte de război; nu se poate compara e-
fectul învăţăm ântului în lim b a naţională cu efectu l învăţăm ân­
tului în lim ba m oartă slavă, sau străină rusă. Ţ in e m să semna­
lăm încă, pentru străini şi vrăşmaşi, cari susţin că populaţia Ba­
sarabiei nu este românească, acest fenom en fo rm id a b il şi fără pe­
reche în lume, că aproape două sute de m ii de copii urmează în
şco lile prim are rom âneşti d in Basarabia ceiace ar fi fost absolut
im posibil, dacă populaţia de aici n'ar fi ştiut româneşte, n'ar fi
fost românească.
D in tabloul de m ai jos se vede precis num ărul cop iilor în
vârstă de şcoală la sate- şi oraşe. Pentru anul 1926 cifra totală se
u rcă la (600-583 nur. şi 64.831 urb.) 665.414 copii, din tre care 275.637
înscrişi în şcoli, ceiace ar da un coeficient de 41%. pe când după
statistica rusească, nu era decât 19%; dar trebue să avem în v e ­
dere că, pe când cifra din recensământul nostru se raportează
la copii între 6— 16 ani, cifrele din recensământul rusesc se rapor­
tează la vârsta de 7— 14 ani, deci coficientul nostru, pentru a
fi com parat cu cel rusesc trebueşte mărit. Chiar dacă luăm num ai
raportul între copii, cari urm ează şcoala regulat şi num ărul celor
d in recensământ, găsim că raportul de 28%, fără să ţinem socoteala
că recensământul nostru conţine copii m ai mul ţ i (4 ani).
 Recensământul copiilor pentru şcoală din Basarabia
R U R A L I
C O P 1 D U P A v A H S T E
T o t a l
A N I I D ela 6 - 7 ani D e la ? -- 1 3 ani D ela 13 — 16 ani ^ T
T o t a 1
g e n e r a l
Băeţi F ete B ăeţi Fete B ă e ţi F eie B ăeţi F ete

1920
_ 200130 177085 386215
1921-22 13367 11971 157248 135686 48712 39932 219327 187589 406919
1922—29 12848 11663, 161670 139755 51995 43682 226513 195100 421613
1923-24 — — — — -- — — — —
1924-25 — — 163132 144005 66528 55631 1 229660 199636 429296
1925-26 51984 493001 208547 193402 46533 40230 307064 282932 589996
1926-27 55715 53337 212191 191898 45989 40453 313895 286688 600583

U R B A N 1

1920
1921-22 1936 1934 15007
<— —*
14441} 6790
- 1
694’-i
24290
23733
23474
23322
47764
47056
1922—23 1687 16981 16084 14546, 6935 6784 i 23706 22928 46634
1923—24 -T — — ~— — — —
_ -- ——" J ~
1924-25 13749 13102 7985 7389 21734 20491 42225
1925—26 4498 4473 21788 21018' 3658 35221 29944 29013 58976
1926-27 5192 5191! 23531 22680 4314 3923 33037 31794 64831
 245

Dăm mai jos tabloul rezum ativ, asupra şco lilo r elem entare
ş i inferioare de m eserii a căror număr a crescut de la 9 la 19,
iar num ărul elevilor dela 175 la 1048.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL p r o f e s io n a l
Şcolile elem entare şi in ferio a re de m eserii
,? '■ il

No. Elevilor înscrişi P ersonalul didajctic

No.
A n a l şcolar
şcoalelor T ota l Absolv, Prof. Maeştri T ota l

1919— 20 9 175 14 10 34 44
192J— 21 9 216 15 13 37 50
1921 22 6 266 21 14 25 39
1922— 23 6 290 16 14 52 46
13 624 41 21 53 74
1924— 25 16 823 54 33 69 102
1925— 20 19 1048 54 40 86 106

A ceia şi constatare o facem privind tablou rile de m ai jos asu­

pra învăţăm ântului în şcolile profesionale, unde n um ăru l e le v ilo r
a crescut dela 303 la 906 şi a şcolilor com erciale, a căror num ăr a
ajuns la patru, având acum 381 elevi, după cum se vede din ta­
blou rile ce urmează.
 tc IC IC tc h—
4“ CC IC A N II
1
I 1
IC
IC IC IC IC tc tc
o; C5« 4^ CC tc o
•x C- SE
No. şcoaJelor
CC CC N o. ele vilo r în ­
05 CC
IC
scrişi
N o. e levilo r pro­
8 l 1 m ovaţi
A b solven ţi

I I .No. şcoalelor
N o . e le v ilo r în ­
I I scrişi O
N o. e le v ilo r pro­
d
m ovaţi
Absoiven^i
N o. şcoalelor (I _. >T13
N o. elev. tnscrişi II ©

Şcoli profesionale
o ’p
I I N o. elev. orom ov.
o l
I I A b solven ţi
B ărbaţi Q-
1■B
CC Ol - i 1 M • M o
CC tc CC F em ei -r*
X Si 1 1 X_ •V
tc IJetinitivi O- *-**
4- 4- a*. tc Si 1 1 o
io ZL C5 5 1 1 F ro v iz o ri O o
n
t 5 Crt CD 1 * Suplim ent. CT? ►0
tc • 1 05 1 Cu 1 Ou contract P M
sa
de Stat
T o ta l cn
'■L- CC tc CC
CC -o % 1 1 1 O
Co
B ărbaţi B
"O 25
CC a «o 1 ■ 1 1 1
te ►
tc CC - F em ei CC
O Iffi. CC £ I I X f
T : O. tc -4 O. 1 ■1 U e fio itiv i 0- P Cj
CV
CC 35 C5 *- 05 T 1 F ro vizori •a H.
tc tc tc Suplim ent. *5
4- X 05 OD ~ 1 1
1 X ' I- -O Uu contract P Cb O
R

Total o
4- lU
IC & 1 1 X
o. G
: 1 1 l l ! Bărbaţi *oB
£
c 1-3
CC rc
05 <1 . c: 1 ! _
F em e i •Xo î i- i
li
1 _ 1 1 M 1 1 D e fin itiv i p- O. O
1 cc CC 1 1 1 1 P r o v iz o r i ■o B
a»
IC Suplim ent. W
L 4* tc li s*
Uu contract £. “1
I tc l l 1 1 1

tc rc Total
05 •a li « 1 1

9frc
 Şcoli comerciale de Stat

\jurs Ouis Preparaţi P E R S O N A L U L D I D A 0 T I 0

inferior superior pârtie.

. promov.j]
i i 1 '3v P ro fes o ri M aiştri A ju to r de m a iş tri
d-i cu a O s-
O C E- Q* k< oO După sex După grad După sex După g rad Duoă sex După grad
►H o
r—i k t k o kt o drj
W © •d ’cG c •w _© "(=r.« o-t 4-J
-> - a> *-> o ,
4-3 O +3 o
«5 a —. oS a a ce o3 2-J
o © o > L* © o © o © c © © > k, © «j 05 >
ai O > © o > © > o -k> N © -k> 0 © 4
CC* U W 5 © +3* NJ ti
< £ 0 o
3
® s o co> © © o 03 ’© 5 o XI
kt a
a > fa O a
x> © a £ a O o
cn pQ o o O O O k, Pt d
pQ FI a
© a d <0 © © d d
z z 2 <4 535 Zi 2 z 2 <3 CQ © £ 75
d
O
d H 20 Q k
7) O
EH
3 Sn co O
H

1920

1921—22

1922—23 1 1 20 13 10 10 10 1 1

10 13 13 17 2 2 2
CC

1— 36 17
2J

Svj

1 20 11 4!

76 48 1 40 23 34 2 7 34 1 1 3 4 _ _ _ __
1924-25 3 102 80 i

11)^5— 26 4 289 -78 — 1 92 68 9 2 29 17 37 4 2 9 30 41 3 2 1 4

^ :
 248

A lătu ratu l tablou ne arată situaţia învăţăm ântu lui normal d e

băeti şi fete. De unde în 1919— 20 nu erau decât patru şcoli.cu 456
elevi, avem acum 10 şcoli cu 1712 elevi.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL norm al

Scoale Normaie de băeji şcoaie normale de lete

Pers. didactic i Pe rs. dlactic
Ol
55

Qs c r i §
înscriş

"âs U u
E le vi

El e v i
O o o.
-*u-> > 1 G

M aeştri
şcolar O
o fi
O GQe
o
O*
> m
Gf>» o* 0> O .2'
u O <n o-
îs -2 Ol a <
< *

1919— 1520 3 325 39 24 8 1 131| 12 5

1920— 1921 3 501 29 24 11 1 257 7 Ic 8

1921 — 1922 7 820 8 48 29 1 259 28 13 7

1922— 1923 7 1026 67 52 28 1 327j 35 14 11

1923— 1924 6 1071 62 52 22 3 550, 79 31 .22

1924— 1925 7 1225 90 64 2' 3, 649 116 3l ' 20

1923-1926 7 1380 72 63 31 3 632! 74 31 25

T a b lo u rile d e m ai jos ne arată situaţia şcolilor medii, care

sunt în uşoară scădere num erică din cauza m ă r irii num ărului
liceelor, dar num ărul e le v ilo r şi din aceste şcoli a crescut dela
2905 în 1920 la 3829 în 1924.

Ş C O L I L E ME DI I
Personalul
Numărul şcoalelor No. E le v ilo r în scrişi
Didactic

+3* CC
si a
’o 0
o-> ai o
-4 <v
■3 O
a
cu 3 <

1919-20 33 |34jj 2 1 1650 11401066 28 2905 381 193 265

1920-21 33! 34 l37! 21 1 2136; [1631040 61 3429 486 218, 307
1921-22 33 33!1 3208 365! 195 291
1922-23 3653 367* 176 257
1923-24 29 1 3594 321| 191 263
1924 25 29 3083 329 192 265
1925-26 27 27 4|| 1 3829 416: 180 251
 249

T a b lo u l de m ai jos ne arată situaţia din licee le statului-; N u ­

m ăru l lo r este crescut de la 26 la 35, cum a crescut şi nufţn.ărul
elevilor. *

LICEE BĂEŢI
P r e g ă tiţi în tamil
Curs in ferior Curs superior OurS Ourfe
?
in fe rio r superior
Anul şcolar
>
"o
Ct
X
< 33

1919— 20 2480 1693 386 1929 1462 358 246 172

1920— 21 2419 1678 399 1911 1485 353 318 383
1921— 22 2425 1850 90 2130 1709 377 240 370
1924— 23 2858 1553 366 2235 1632 352 694 631
1923-24 3782 2551 436 2310 1695 299 357 |329
1924-25 4104 3031 163 2279 1563 141 436 318
1925-26 4402 3055 151 1938 1378 208 418 212

2u88

LICEE FETE

1919— 20 9 1617 1327 343 1521 1377 120 142 17 212 42

1920— 21 9 1694 1344 304 1681 1527 294 105 12 62 11.
1921— 22 9 1709 1406 333 1629 1437 361 161 38 232 99
1922-23 9 1939 1553 379 1689 1425 297 78 41 12
1923-24 13 2516 1953 202 1699 1496 320 61 3 72 15
1924— 25 14 3070 2388 107 1884 14811 114 21 18 4
1925-26 14 3225 2509 2(J4 1653 1291 130 9 1 1

1636

T a b lo u rile de m ai jos ne arată situaţia învăţăm ântului par­

ticu lar din Basarabia. D in ele se poate constata scăderea acestui în ­
văţământ. Cauzele acestei scăderi sunt m u ltiple.
 Şco li s p e c ia le p a rtic u la r e
i». l .....
O urs Ours P re p a ra ţi P E R S O N A L U L D 1 D A 0 T I 0
in fe rio r superior practic.

P rofesori Maeştri A ju to r de maeştri

după sexj dună grad după sex d u p ă e ra d după sex d u p ă g r a d

0 o
rA.
> 8 *
® 'C ® > o o
1« . o o
O “> 6 S o 0° d a H Eh
Z iz; z;

1921— 22 130 83 68 40 - 7- - 17 17
to
o
1922—23 55 49 —i20 20

Grădini de copii particulare

1921—22 2069 1496

1922—23 2272 1860

Şcoli cu programul Statului

1921—22138134041163211951—I
1922—23 39 4500 1461 267 —

Şcoli primare cu program propriu

1921 — 221 91 7761 881 241
1922—23 9 640 189 26 —
 0
ic ic; ic 1 îc ic rc ic
Oi IC — O' 4- 01 N I T
f f j I I I I I !
«C IC IC ic IC IC ic ic
c: c> 4- Oi IC CT. O*
Oi 4- — — N o . ş c oa l e l o r
N o . elevilor în­
^ c~. cc — o: 5 3*
-o C3< c: o scri şi ^ Q
N o . elevilor p r o ­
X C » * - V- <o fr- C M
movaţi "I

1 1 ““ Oi Absol venţi
1 ! ? Oi ! -vi ic ’D
No . şcoalelor
! ---
----------- - i i i ■ i i1 1
N o . elevilor în­ CB
1 1 1 1 ţ l i ' ‘ ‘i n i ' li I
scrişi ■a Q
o c
N o . elevil or pro­
i, f i t j ^ r . i 1 5-3
movaţi
-------------------
1 Absolvenţi
• ! 1 A. .1 1 1. i :

Şcoli profesionale
I I I 1' 1 1 No. şcoalelor
— ^
^3 *-r
1 N o . el ev. Îd seri şi j *i ©
l 1 1 , 1 l: 1 P ra
Ci ţa
1. 1 I I I 1 1 1 N o . el ev. p r o mo v . | H. *"*

1 1 i i i S l l i i Absol venţi
--------------------
O.
Bărbaţi c
DO 00 w 3 1 05 o> T3
3
Femei
! . ! 1 io 2 1 *- X
o
<1 -O -0 - - = 1 -1 1 i j e f i mt i v i p. a
p
! i 1 l’ r ovi zor i 3
l 1 - -n 1 I
1 ! w « S ai l CC S u p l i me nt . *i S3
P
1 1 i 1 o, 3 . 1 1 1 O u c ont r a ci P- a
n S3
particulare
Tot al 03
! 1
1 1 'â & ss
o.
s
Bă r b a ţ i
l - - * l I 1 ■A
oX 2!
Femei CP
CD >
1 1 X
- i Def i ni t i vi 0- P# r
- 1 i i i 1
O c* c
1 1 i i i i i 1 Dr o vi zori ax -s
Su p l i me n t . CT5 t"
1 - 1 IC ic Oi 4^ X-
p
1 1 I I I I I 1 O u c on t r a c t Q- o

Tot al a
IC tc X- *. ■u >.
O-
Bărbaţi c Q
i 1 I I I I I 1 "5c
Ct- H
Femei ® 0
1. 1 I I I I I 1 X n -h
l De f i ni t i vi U Os
1 1 I I I I I C Q
F r ov i z or i T3
1 i I I I I I 1 ax 8
p
1 1 I I I I I 1 Su p l i me n t . 7Q
T c**-
P
1 1 1 1 1 1 1 1 Ou coDt r act a

T o ta l
 L ic e e d e b ă e ţi p a rtic u la re
i

I
U u r s C u r s P r e p a r a ţi - -•

CC
N 4 L U L I D A O l I (5 “

O
P E D

-
i n f e r i o r s n p e r i o r p r a c t i c .

1 1
i > P r o f e s o ri M a iş t r i A ju t o r d e m a i ş t r i |
3 5>
1—1 a f- t 0-4 Vi
CU
u 04 O B după sex d t i p ă e r a d după sexl d n p ă e r a d dubi s e x 'ld u p ă £ ? r a d |
t- t-
'A a £

c o n tr a e t|
e l e v il o r

e l e v il o r

O o o ©
© <r-l CU

| S u p l i m e n t .
o H
A b s o l v e n ţ i

A b s o l v e n ţ i

A b s o l v e n ţ i
—* ca +3
< ce

î
a

P r o v i z o r i

| D e f in it iv i
> a

U e îiD itiv i
cţj T u Vi "u
>
m o v a t i

l
> ©

l
©

v izo r
C O i ' i r O © O

B ă r b a ţ i

B ă r b a ţ i
B ă r b a ţ i
seri ş i

© fl a

t a

t a
o N

t a
o O a a

F e m e i
0

F e m e i
■ jy a> 71 a> © "© ’e O
5 c O 0 >
. o a

o
o

o
n J "o.
O <0 O
^lo.

N o .

O o r f B O 0 ® p P

Pro
© p

T
T

T
| Ou
25 Z ? 25 *5 tu r 'J £ 75

252
Z Z CJ

I
1 9 1 9 - 2 0 8 7 0 5 5 5 0 1 0 6 6 4 7 6 4 1 3 1 9 4 —
-

1 9 2 0 — 21 7 7 3 3 5 5 0 1 1 6 6 5 5 4 4 8 5 1 3 8 -----
-r

8 8 2 6 9 6 2 O—
1 9 2 1 - 2 2 7 7 7 0 6 0 7 1 1 2 6 5 7 6 5 0 9 13 1 — — — - 1 3 2 3 6 9 1 1 4 — 1 • 6 r r 2- - *
'-1
*■8
1 9 2 2 — 2 3 7 3 5 8 1 9 5 5 8 5 4 0 0 3 1 8 6 4 — — - — 8 0 2 9 - - ■109 I — ■ — - — - 6 - j - — •r -
-
|

1 9 2 3 - 2 4 8 7 b 0 4 0 2 b 3 9 2 2 5 7 8 5 3 J 2 0 9 o 1 1 5 b 4 6
T ;
~ 7 »

1 9 2 4 - 2 5 8 C 7 6 3 7 5 — 8 4 6 4 3 0 6 — — — — — 9 9 3 3 2 1 — 111 - 1 3 2 6 3 — 3 6 , — — -T —

1 9 2 6 — 2 6 9 5 9 8 3 2 4 8 5 5 9 3 6 1 — 4- - — — 9 5 3 6 31 — 9 9 — 1 3 0 9 7 " • - 6 Ş : 9 !— ~Ţ — —
—
r - ' X j
1
: —: . ...
ZU U b
 Licee mixte particuţare
1919— 20 15 1411 340 235 9 454 322 37 ■■

1920-21 14 1616 1363 245 13 714 622 125

1921-22 19 1979 1527 240 14 1070 870 115

1922-23 16 1731 654 185 12 1024 440 120 - - — 138 6 18 19 41 93 199 4 1 — — 3 o - Li 5 1 2 — 1 2

1923-24 9 960 487 — 7 480 320 — — — - - 153 54 - -

S — 207 — — — — — - i tj- 5 — — — —

1924-26 8 596 212 — 8 433 212 - - - — - 78 31 46 - 53 - 99 8 4 9 — 3— 12 - — — - — -

1925— 26 7 451 252 — 7 275 160 - - — — - 62 2243 39 - 84 10 1 8— 3— 11 — - — - — —

1926-27 r - — 53 1435 32 — 67 8 3, 5 — 6 — 11 —

Licee particulare de fete

_ _ _ ___ _ _ .._ _ J __ _ _ _ _ __ __ _—
1919— 20 17 1654 1455 411 17 1641 233 233
1920— 21 20 1754 1517 414 17 1873 1083 365
1 921 -2 2 20 :833 1471 309 17 1987 lt'35 353 — — — — 137 170 59 13 75 IGO 307 16 13 2 1 4 22 29 — 14 4 — 3 7 14
1922— 23 17 1396 367 165 11 1450 376 296 — — — 154 157 - - — 311 — — — — - — — - — — — —
1923— 24 6 609 422 — 5 /99 308 — - - - - 47 48 13 — 82 - 95 12 9 7 — 14 - 21 — — — —
1924— 23 8 66l 467 — 7 fC O 408 — — — — 69 59 4 — 8o — 128 7 5 4— Sb — 12 - — - — —
1925— 26 8 5; 3 367 — 8 663 512 — — — 76 59-30 — 105 - 1&5 4 1 2— 7— 9 — — 1— — — — 5 '—
:
 254

M ajoritatea acestor şcoli s'a im provizat în îm prejurări tu l­

buri ale revoluţiei, îrau avu t şi n ’au un personal didactic la în ă l­
ţim e ; un moment aceste şcoli au constituit o form ă de rezistentă
ruseasca fată de rom anizarea fatală, dar fată de curentul masselor
au trebuit să c e d e z e ; absolvenţii acestor şcoli sunt şi rămân ne­
pregătiţi şi ne adaptaţi vietei româneşti din această tară şi părin ­
ţii fată de realităţi, le părăsesc din ce in ce. Scăderea acestor şcoli
se ex p lic ă şi prin faptul că nu izvorau atât din interese direct
culturale, ci mai cu seamă din interese com erciale.
în tre g aparatul şcolar românesc din Basarabia, lucrând asupra
massei imense de copii are o influentă de altfel cu m u lt mai covâr­
şitoare asupra vietei de cum a putut avea aparatul analog rusesc,
căci are superioritatea de a înţelege şi de a fi înţeles fără nici o
dificu ltate şi p o trivit firei de aci o asim ilare m ai mare, o putintă
de dezvoltare m ai m are şi o influentă indirectă puternică asupra
fa m ilie i şi întregului mediu.
In strânsă legătură eu şcoala a fost întreaga mişcare cultu­
rală, conferinţe, publicaţii, reviste, cercuri literare, culturale, ar­
tistice, cu un p rofu n d şi adânc efect asupra m ediului.
Sute de m ii de copii din Basarabia Irec prin şcoli româneşti,
în decursul acestor zece ani, zeci de m ii au absolvit deja cursul
f(12.299 prim ar românesc; m ii de copii au trecut prin licee rom â­
neşti şi alte şcoli, u n iversităţile noastre din Iaşi, Bucureşti, Cer­
năuţi şi Cluj au m ii de studenţi dintre Basarabeni.
T o a tă această masă schim bă din zi în zi m entalitatea m ediu­
lui. creiază o altă atmosferă, o altă viată.
A lă tu ri de biserică, şcoala contribue îm preună cu toate cele­
lalte aparate ale Statului, armată, administraţie, justiţie, coopera­
tiv e etc., la uitarea trecutului străin, la creearea unei unităti sufle­
teşti. la m ărirea conştiinţei şi m ândriei naţionale, la creearea unui
patrim on iu cultural naţional comun.
Basarabia din 1928. sufleteşte numai este Basarabia din 1914,
ea m erge cu paşi repezi pe calea cullurei sufleteşti în forme na­
ţionale.
 255

Tablou
de localuri noi de şcoli primare clădite în Basarabia
după unire

Localuri noi Localuri în

JUDEŢELE
construite construcţie

B ă lţi................. 7 —

i Cetatea Albă . . 86 12

Cahul . . . . 7 24

Hotin . . . • 8 17

Ismail . . . . 9 25
1
Lăpuşna . . . — 34

Orhei . . . . 18 17

Soroca . . . . 12 31

Tighina . . . . 2 25

Total 99 183
JUSTIŢIA
 JUSTIŢIA
Păcatu l esenţial al ju stiţiei din Basarabia, d in a in te de război,
era că ea se făcea în lim b ă străină, necunoscută de m ajoritatea
populaţiei, după legi străine (afară de excepţia unor leg i civile lo ­
cale) de concepţiile ei de dreptate.
P e lângă aceasta, populaţia suferea din cauză că, instanţa su­
perioară locală, T rib u n a lu l civil, se găsea num ai în tr’un singur
loc la Chişinău, iar Curtea de apel, eTa tocm ai la Odesa.
însăşi rapoartele oficiale ruseşti, a gu vern a to rilo r de pe tim ­
puri şi mai cu seamă a zemstvelor. recunosc aceste păcate ale
ju stiţiei ruseşti din Basarabia. Zemstva constată : „greutăţile şi
neputinţa în chestiile ju rid ice ale populaţiei ru rale locale, în m a­
sa cea m ai mare, nu num ai neştiutoare de carte dar necunoscând
nici lim b a Statului, în care se face judecata" şi cere voe M inistru ­
lu i de interne, de a organ iza măsuri de ajutor populaţiei locale,
pentru a obţine sfaturi în afacerile, care urm ează a fi cercetate de
instanţele juridice şi adm inistrative.
In tim pu rile tu rbu ri ale răscoalei şi ale m işcă rilor revoluţio­
nare şi anarhice din Basarabia, către sfârşitul anului 1917, şi jus­
tiţia ca şi adm inistraţia au fost deborbate de va lu rile răscoalei şi
au răm as neputincioase în fata furtunei.
P r im a grije a C on siliu lui de directori, im ed ia t după unire, a
fost restabilirea şi naţionalizarea justiţiei.
în cercarea de a se stabili o înţelegere cu m a gistra ţii şi avo­
caţii ruşi, pentru creiarea unei organizări tra n zito rii a justiţiei,
pentru lichidarea ch estiu nilor pendinte, n’ a reuşit. M om iţi de u-
crain ien i, m agistraţii ruşi, din Basarabia, au căutat să se stator­
nicească la Gomei sau Berceansc. Din această cauză s’ a renunţat
la o perioadă de organ izare tranzitorie a ju stiţiei şi Consiliul de
directori a votat o nouă organ izare naţională com plectă a întregei
Justiţii, începând cu creiarea Curţii de apel din Chişinău, a tri­
bu n alelor în fiecare capitală de judeţ Şi de ju decătorii de pace ur­
bane şi rurale.
M a i târziu, îm părţirea circum scripţiilor ju diciare s’a m o d ifi­
cat şi m ai mult. în folosul p o p u la ţie i: ju de(u l H otin a intrat sub
 260

ju risd icţia Curţii de apel din Chişinău şi judeţele Cahul şi Iz m a il

sub aceea a Curţii d in Galaţi, mai apropiate de împricinaţi- P e
cale legisla tivă s’au introdus în Basarabia leg ile d e ordine publică
şi legea accelerărei judecăţilor.
U lterior, s’a constatat că unele le g iu iri nu se potrivesc cu
p rin cip iile constituţionale, că aplicarea o b iceiu rilo r ca norm ă de
judecată dă loc la variatiu n i prea m ari în solutiunile judiciare,
că, vech ile legiu ri n’au câtuşi de puţin un caracter unitar, că, în
ju deţele de la N o r d : H otin, Soroca, Orhei, Bălti, Lăpuşna şi T i ­
ghina. sunt în vigoa re H exabiblu l lui A rm en op ol, colecţia lu i Do-
n ici Sobornicescu hrisov, dreptu l rom ano-bizantin; la Sud, în ju ­
deţul Cetatea-Albă, este în vig oa re num ai Codul C iv il Rus.
In judeţele Ism ail şi Cahul, Codul C iv il R om â n încă dela 1
D ecem brie 1805.
Urm area im perioasă a acestei anomalii, a fost legea votată de
curând, care. ('dictează că se v o r aplica în în tre g im e în Basarabia,
astfel cu m sunt în vigoare în vechiul R e g a t: C o d u l C ivil, P ro c e ­
dura C ivilă şi R e g u la m e n tu l h o tă rn iciilo r, râ n d u ie lile de p roce­
dură d in Codul com ercia l, legea p rop rie ta rilor, legea ju d e că to rii­
lo r de ocoale şi legea a u ten tifică rii actelor.
A cest hotărît pas spre unificare, va avea m eritu l să suprim e
diversitatea legislativă de pe teritoriul Basarabiei şi să desfiin­
ţeze ultim ele deosebiri de dincoace şi dincolo de Prut.
Aceasta s’a făcut cu toată grija trebuincioasă de a respecta
dreptu rile câştigate, ca şi de a menţine aşezăm intele constatate
bune, referitoare la capacitatea fem eii, căutarea paternităţii şi
altele.
In felu l acesta, Basarabia se poate fă li că m erge spre u n ifi­
care m ai repede ca celelalte provincii liberate.
A stfel, ca rezultat al U n irei Basarabiei, populaţia are o jus­
tiţie pe care o înţelege, o are la îndemână şi este judecată pe lim ­
ba ei. după o legislaţie unitară, cu concepţii ju ridice, care nu îi
sunt străine-
SANATATEA PU BLIC A
 Sănătatea Publică

Războiul, revoluţia, in fla ţia monetară cu scăderea ven itu rilor

şi cu scumpe tea, au avut o influenţă dezastruoasă asupra o rga n i­
z ă rilo r pentru sănătatea publică, existente în Basarabia, Spitalele
şi am bulatoriile cu în zestrările lor, n'au m ai fost reparate şi co m ­
plectate din i914. M ed icii locali în tim pu l războiu lu i, au fost în lo­
cuiţi cu elemente noi neîndeajuns de pregătite. M işcarea imensă
de trupe şi refugiaţi, sărăcia şi promiscuitatea, au făcut să se im ­
porte şi să se dezvolte epidem iile,de care, in cadrul excitaţiilor re­
volu ţion are şi sch im bărilor politice, aproape n im en i nu se ocupa.
D in această cauză şi datele statistice pe care le a vem pe anii 1918—
1919. nu sunt decât întâmplătoare.
Din tabloul de m ai jos se vede că în Basarabia exista: 1) o
puternică epidem ie de va rio lă mai intensă în a n ii 1920— 1921,
provenită de la refu gia ţii de peste Nistru- 2) O puternică epide­
m ie de tiphus exantem atic şi recurent, răm ăşiţă a războiului, să­
răciei şi prom iscuităţii. P e lângă acestea, în an ii 1920 şi 1922 a
fost im portată de peste N istru şi holera.
Epidem ia de va rio lă a fost stinsă com plet p rin tr’o intensă
cam panie de vaccinări şi revaccinări. Statistica p arţială care o dăm
m ai jos, ne arată rezultatele. N u avem datele pe an ii 1920— 21—22.
când s’a făcut m axim u m de vaccinări şi revaccin ări, întrucât ele
se făceau în massă şi organ ele chemate n’aveau tim p u l m aterial de
a face şi statistica.
Epidem ia de holeră a fost prevenită prin vig ile n ţa serviciului
sanitar şi prin vaccinaţiile preventive in massă, a populaţiei de
pe m alul Nistrului.
 M IŞ C A R E A E P ID E M IIL O R IN B A S A R A B IA
1 9 1 8 -1 9 2 7

TIFOS FEBRA TUSE FEBRA

VARIOLA SCARLOTINO DIFTERIA DIZERTERIA HOLERA ENCEF. LET.
EHONTEinOTIC TI FOI DA COHUULSIUÂ RECURENTA
A N II
r 1
No C A z u R I L O R

1
er. :: : "
1918 24988 4287 2219

1919 244 50915 3342 11646

1920 1549 31246 7158 738 1947 675 1093 20580 10

1921 2174 3489 11725 1350 2293 587 673 4715

1922 730 1985 3971 347 1991 119 8 443 12

1923 37 3347 2856 321 1818 250 989 140

1924 1 2217 1613 226 2379 180 924 66

1925 12 1141 1842 230 2673 248 1228 33 10

1926 1474 1724 405 1371 74 774 7 3

f
 T A B L OU S T AT I S T I C
de mişcarea vaccinaţilor şi revaccinaţilor pe anii 1920 - 1927 (inclusiv)
în B A S A R A B IA

Vaccinaţi cu succes Vaccinaţi fă ră succes

JU DEŢUL
1920 1921 1922 1923 1924 1926 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

nalţii • ............ 8622 12675 15722 11093 12131 13173 8782 11137 1068 2603 3351 1879
2360 2708 2955 2814
O a h u l............ 5561 6392 4694 6158 4536 1259 1755 736 1216 1458
Lăpnşna . . , 9951 11113 13222 9769 9109 414 12-9 1390 859 421
Ism a il. . 7256 790E luOOl 1894 9090 1184 1066 2507
O rhei . . . 13312 18215 12489 9489 10097} 6751 2476 23’ 2 2862 2338
H o t i n ........... 8655 11682 10154 8742 U837i 1981 2022 2117 3892 1019
Soroca. . . . 12221 11353 15374 11462 14259 13397 10780 110511 Do 1867 1260 943 1590 1413

265
T igh in a . 11212 13756 15122 9005 9341 908 1384 1185 739 309
Oetat.-Albs . . 11031 9252] 3168 1167 1608 3183 1381
T ota l gen eral — — — 91211 105675 102712 85921 986561 - — — 20596 16366 14343! 18422 13660
■
ORAŞELE
B ă l ţ i . ............ 278 902 570 837 651 734 635 643 _
Oahul 418 505 487 416 233 11 41 35 3 67
Chişinâu . . . 1622 2228 2157 1591 2098 286 312 324 235 96
O etat.-A lb s. . 1498 1058 1024 186 399 29 14 83 7
H o t i n ............ 131 274 187 241 250 98 7 16 37 10
o yy 343 236 43 8: 12 2 105
O r h e i ............ 155 360 178 451 404
S o ro c r ............ 335 200 98 185 493 360 921 423 25 21 17 35 46 30 392
T igh in a . . . . 642 802 818 704 647 17 14 26 40 137
T o ta l g en eral — - — 5887 6670 6384 5488 5333| — — — 490 531 457 792 422
N O T A : — Pentru anii 1920, 1921 şi 1922 nu sunt date com plecte.
 (Urm are la tabloul statistic de mişcarea vaccinaţilor şi revaccinaţilor pe anii 1920— 1927 inclusiv)

Revaccinaţi cu succes Revaccinaţi fără succes

JUD EŢUL
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă lţi ............ 3061 14384 16487 5539 9969 8608 6901 7937 3691 14921 14148 5970 8698 ‘ 1118 9010 9286
Cahul . ... IC 84 2537 4352 6280 3403 1908 3389 935 4603 4250
Lfipuşna . . . 4261 3394 5293 2596 3142 3434 3394 3868 1637 lu64
Ism ail . . . . 4189 3299 4799 5208 5489 2949 2124 2471 3077 3187
O rhei .... 12232 7072 6972 5535 5668 3132 2231 3731 5132 2407
H otin ........... 5288 9250 5426 6u86 7119 1497 3021 26'9 3017 1799
S o ro c a ........... 8111 25964 21485 8449 7748 13954 7987 9561 2834 4196 5054 3370 3158 4070 3277 2327
T ig h in a . . . 11311 6729 7656 4191 4447 3476 3456 4256 3038 1460
C etat.-A lb ă. . 1890 1689 9876 6510 6753 936 Oi so 3659 3264

266
T o ta l g e n e ra l. — — — 53243 61687 65936 51294 53519 TAQ. 26672 30280 36861 36450 29024

O RAŞELE

B ă l ţ i .............. 84 1705 3311 44 324 604 854 141 (il 17.1-1 2449 229 1253 948 634 211
Oahul.............. 446 375 375 260 67 127 127 98 523
Chişinău. . . . L 67 1094 1061 677 368 2162 1637 4151 2933 905
758 3193 1056 li 2918 29d 192 93 28 308
H o t i n ............ 367 502 486 210 711 428 467 437 175 89
354 855 394 646 648 378 299 11
Orhei . . . . . 910 760 514 628 270 775 1130 1266 1473 926
S o ro c a ............ 27 380 316 445 441 472 240 613 3 227 349 222 224 208 138
T igh in a . . . . 2065 1537 841 391 254 465 499 1745 2738

T o ta l general. — — . — 6945 8379 6399 3876 5412 — — — 4983 6043 8107 7523 5711

X.• ■
 m edicilor de circ u m s c rip ţii.
dical dat populaţiei din Basarabia in
T A B E L A R E Z U M A T I V A

In tabelele de mai jos dărn datele

d e m iş c a r e a b o ln a v ilo r în s p ita le le , o s p ic iile , e t c . , din B a s a r a b ia , p e a n ii 1918 -- 1 9 2 6

co _\il C,1 -1.;

S B o ln a v ii i n t e r n a ţ i în s p ita le , e t c .
O 'S. ţiu n ilo r
X •a
§ o ,5 . fc- t V a
•o

i. bolnavilor co i

d
ioşi cu d e c la r a ţ
5 § •c de c3
►J t- fc» o
fc.’O fc. o — >cfl o
<X3

o b ig a to r ie
C ca c o

No. bolnavilor
o

p a lu d ism
ANII 2
« o s- o.~. 'S i
s- *5)
■|«5 'tZ H£ > o *> .2 N «S ® u OBSERYAJIUni
•n * & E3 ° tojT t-
p 33 C &

bercul o
c t 2 g —o

in te rn ă
H ai a a
3= o>
o
"cC
’> o " o 00 g-b. h O 2E 3
o 3
o
00.* ca N ■a X) a,
0 -0
"S S
O bfl £
c
2 —
o a 0)
o a 5 2 fc- *
z a Dfl ■Z s
z Z « Z H H O 5 2 S

7311 93 558 345 386 69 198 146 6707

1918 34 1421 lO olo 1035 •’ -1 5(02
46,2 \ 0,6 °l„ 3,5 «l„ 2,2 \ 2.4 o|00,4 »l„ 1.3 »l„ 0,9 °l„ 42.5"|0
15630 66 525 399 345 83 195 121 3401
1919 43 1332 20765 333846 1026 518 4191

privitoare la ajutorul m e ­
spitale şi la con su ltaţiile
75.6 0,3 2.4 1,9 0,1 U.9 1.0.0
1764 33762 476665 20636 99 2070 557 557 233 294 276 9031
1920 66 1347 958 10766
61,2 03 6.1 1,6 1,6 0,7 0,9 0.8 26.8
3370 746 558 215 258 412 11215
1921 66 1764 28898 168:120 12012 112 1625 1330 11005
41,7 02 11,6 2,6 1.9 0.7 0,9 1,5 38,9
1922 67 1779 25107 474711 7585 136 3442 655 668 272 327 736 12296 1179 935 8753

1923 77 3170 47500 7696j5 9765 377 3685 17891 12:>7 143 3521 26993 1918 2943 18751

1924 77 2445 35381 461475 6497 377 4347 792 748 542 93 232 21793 1559 — — |
Lipsesc d a­
542 565 22859 1209 — rr
19^5 70 2795 34738 531547 4846 202 3172 12061 671 616 te le dela
} s p it. cen tr.
1926 77 2775 31542 6098 5 4363 238 2972 677i 1099 670 1898 627 22998 1555 — j d in C h lş l-
' nău
 268

Consultaţiile
MEDIUL

Bolnavii consultaţi la domiciliu

JUDEŢFLE
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă l ţ i ..................... 2897 3720 4568 5284 6170 5637 5831 4704

Cahul ’J ................ — — — 3340 2595 3339 2449 4799

C etatea-Albă') . . — 1089 1172 5238 4354 8280 5751 —

H o t i n » ) ................ — — -h 5168 5395 4549 4347 —

7749 6793 7621 7452 7734

Lăpuşna — — 3 +-:,! 13.319 5157

O rh e i» ) ................. 3840 4349 4780 5282 7586 6362 *—

Soroca ................ 577 765 968 2145 2823 4608 4698 6980

T i g h i n a ................ — 10.350 11.750 20 116 13.799 14.809 15.072 11.085

Total . . . — — — 67.133 52 370 56.429 52.012 —

1) Nu poseda datele pe anii 1920-21--22.

2) Nu au trimis date complecte 1920—21-22 şi 27.

M E D I U L

Bolnavii consultaţi la domiciliu

NUMELE
ORAŞULUI
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă l ţ i ..................... 141

C a h u l.................... : — — 464 633 678 207 712

Cetatea-Albă . . . - 480 71 166 — ( —< —

Chişinău . . . . l ^
3763 3348 2589 3690 1913 2021 —

H o t i n ................. -

Ism a il. . . . . . . — — j- 24 81 53 48 65

O r h e i..................... 193 43 67 161 1252 — 402 482

Soroca ................. — — 108 - 220 365 358

r '
T i g h i n a ................ — 50 — — 401 — — ' —

Total . . . — h 3417 6223 3005 3043 _ «

 269

gratuite
RURAL
.

Bolnavi consultaţi la dispensar

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

64467 78.105 57.279 53.374 41.939 35.480 44.273 47-995

M l.Si - — : 7139 5975 9602 9654 17.659

| — 39.792 30.104 33.611 18.798 31.972 29.605 -

— - ■ L- 46.460 40.028 31.192 37.904 — f j

— — ' — 33.001 28.448 32.657 36.272 34.381

JKSr.&i - — 62938 25.158 48.170 59.845 66.123

— 84.488 62.480 53.551 41.759 57.515 50.411 —

56.531 58.259 47.463 43.259 37.218 45.456 34.521 15.327

— 85.799 94.859 65.798 120024 44.987 46.720 55.411

— - — 399.121 359.347 337.031 349.205 —

U R B A N

Bolnavi consultaţi la dispensar

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1026 1927

15719 14267 940o 9672 6476 6632 5172 5350

— - — 4563 3310 3775 4898 4148
— 240 176 284 599 858 811 1661

—r 28560 28938 27347 25012 19216 20480

p ti _ - — j 2860 1745 6319 5408 4188
2057 907 384 542 2385 2957 3733 5303
2464 4452 2919 7995 13761 12H05 10119 6682
13152 2325 14553 15795 523 1764 3830 21100
— 271 6668 7119 4487 5277 5683 4365

— — ' - j 76.117 55.238 58.803 60134 —

 270

Consultaţiile
MEDIUL

Totalul bolnavilor consultaţi la domiciliu şi dispensar

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă l ţ i ..................... 70.364 81.825 61.847 58.658 48.109 41.117 50.104 52.659

Cahul ’ ) ................. — — - 10.479 8.570 12,941 12.153 22.458

Cetatea Albă *) . . - 40.881 31.276 38.849 23.152 40.252 35.356 —

H o t in ..................... — Hoa 51.618 45.423 35.741 42.251

Ismail ’ ) ................. — — —ina 40.774 35.243 40.278 43.724 42.115

Lăpuşna ’ ) . . . . — — — 76.257 30.315 48.170 59.845 66.123

Orhei * ) ................. .-TTT 88.328 66.829 58.331 47.041 65.101 56.773 —

Soroca ................. 57108 59.024 48.431 45.404 40.041 50.064 39,219 22.307

T i g h i n a ................. — 90.149 106.609 85.914 133.823 59.796 61.792 66.496

Total . . i — — - 466.254 411,717 393.460 401.217 —

1) Nu poseda dalele pe anii 1920—21—22.

2) Nu au trimis dete complecte 1920—21—22.

M E D IU L

Totalul bolnavilor consultaţi la domiciliu şi dispensar

NUMELE
ORA ŞULUI
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 ,1927

Bălţi . 15719 14267 9406 9672 6476 6173 5172 5350

Cahul . — — 5027 3943 4453 5105 4860
Cetatea Albă . . . — 720 176 355 765 858 811 1061
Chişinău — 32332 31386 29936 257M3 21129 22501 —
Hotin . — — — . ■ 2800 1745 6319 5408 4188
Ism a il. 2057 907 384 596 2466 3010 3781 5368
Orhei . 2657 4495 2986 8156 14953 12605 10521 7168
Soroca 13152 12325 14553 15903 523 1984 4195 2658
Tighina — 321 6668 7119 4888 5277 5683 4365

Total . . . <— -- —- - 79534 61462 61808 63177 —

 271

gratuite
RURAL

P A L U D I S M

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

2427 4268 4283 7865 8530 8455 8010 11.795

■ î— — - 1096 5783 6183 5050 1370

— 64) 't i 1422 2677 2198 516 —

.— j -4 i — 3031 3222 1762 1594 —

— - 2213 2613 1372 2593 2114

*
)W6 10.452 1755 — — -

I - 2731 1902 4248 3572 5966 3625 -

1082 1733 2563 4700 6723 9669 4423 2896

— 3472 3671 6158 3905 7886 9109 8291

41 185 3S.780 43.491 34.920

~

URBAN

P A L 1 D I 3 M

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

221 293 413 900 926 515 197 204

r 1— j - -} 1012 940 1338 401 177

- — 15 23 54 13 36
r
... _ ;
2280 1995 2311 1774 559 433
ss ■ _ | - — 88 114 140 101 90

35C 120 47 53 379 366 241 132

47 230 46 283 1392 391 312 274

432 512 404 299 17 175 181 130

— 163 138 155 178 302 159 33

— - — 5116 5742 3834 2038 —

 272

Consultaţiile
M E D IU L

UE
PELAGRA S I F I L I S
UE
UE
Q
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

Bălţi 70 90 1 00 106 78 183 602 463 827 1207 898 648 477 620 510 398

Cahul*) — - -f-' 10 E 124 514 106 — j- — 131 35 83 324 350

C.-Albă*) - 6 2 75 152 23 34 - — 295 226 571 402 330 252 —

Holin — t— - 231 33U 282 387 - - - — 796 467 425 746 —

Ismail') — — - 29 —j 41 85 9 - — - 261 85 170 492 4 59

Upuşna *) — — 4- 161 10 — - I— — — 1094 644 - - —

Orhei2) — 422 293 163 197 2 6 3 1351 - — 1762 1324 2 1 2 9 1390 543 782 —

Soroca 23 52 69 45 10 1 193 1034 245 630 777 518 557 512 1625 783 5 78

Tighina — 47 38 155 14 162 394 310 — 521 387 573 460 267 240 326

Tolal. . _
, __ 4- 975 887 1271 4401 — — — — 6 7 6 0 4472 4068 4128 —

1) Nu posedă detalii pe anii 1020-21-22.

2) Nu au trimes detalii complecte 1920—21—22.

M E D IU L
 273

gratuite
RURAL

TUBERCULOZĂ CONJUCTIVITĂ GRANULOASĂ

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920J192111922 1923 1924 1925 1926 1927

367 398 364 608 483 200 277 353 188 306 355 302 191 251 138 107
— — — ( i 74 73 55 373 350 - — 2333 176 51 43 134 41
— 473 837 822 606 823 892 - - 453 - j 2467 1685 5555 1496 —
— — — 573 531 465 864 — - — — 216 132 191 353 —
— — — ( 309 252 191 709 716 — — 227 97 125 413 226
- — 550 535 - — — - '— - 556 2162 — - fj, —
— 888 881 951 735 291 765 - - 773 758 1282 932 395 734 -
315 350 209 347 339 257 323 310 382 227 168 136 146 141 90 37

—i 409 393 576 288 268 302 392 - 346 269 362 222 514 356 303

— — — 4810 3842 2550 4505 — — — — 5724 5618 7215 3714 —

URBAN

TUBERCULOZĂ CONJUCTIVITĂ GRANULOASĂ

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1920 1927

24 21 28 15 6 10 15 29 27 68 37 49 14 74 45 92

— - —‘ 82 31 23 19 6 - - - 4 6 10 1 —

— 37 —0 48 95 13 36 80 - — - 5 184 14 16 30
— 192 181 230 226 99 109 - 42 - 25 352 87 26 28 —

- — — 30 11 24 16 10 - - — 77 1 61 150 104

5 4 4 7 — 9 12 31 - - — 6 — — 16 6

5 5 25 7 190 8 5 12 4 47 40 1 518 7108 349 89

35 48 39 17 10 25 101 50 32 47 64 59 — 5 7 9

— 45 10 10 7 4 36 17 - 40 20 3 20 41 15 15

— _ _ 446 576 215 349 — — — — 556 830 7339 627

 274

S P IT A L E L E D IN B A S A R A B IA
No. paturilor
Cahul 30
Leova 20
Judeţul Cahul . C u b ei 15
E a im a c lia 15

B o lg r a d 30
C hi'lia-N ouft 25
C u za -V o d ă 15
Judeţul Ismail S ic h ir lic h it a i 15
R eni 15
Is m a il 80
I.ă rg e a n c a (L e p r .) 60

F lă m â n z e a i 20 + 1 0 p. tbc.
F ă le ş t i 20
R âşcani 20
Judeţul Bălţi . S to ln ic e n i 20
B ă lţi 50
D r ă g ă n e ş ti (p. tbc.) 20

C âilărăşovca 35 -|- 10 p. tbc

F lo r e ş ti 25
C otiu gen iii M a ri 20
D âm geni 15 + 10 p. tbc.
N ăd u işiţa 20
Judeţul Soroca 20
Vadul-Râşoov
Vertugeni 20
Tâm ova 15
Z g u r iţa 15
S o ro c a 100 + 20 p. tbc.

H otin 50
N o.u a-S u liţă 30
B ricen i 25
T râ n ca 25
Judeţul Hotin . G h e lm e n ti 15
Liip can i 15
R o m â n c ă u ţi 15
S e c u re n i 15

T a r u tin o 20
A r cile 20
D iv iz ia 25
P u irca ri 15
S ă r a ta 20
C a z a c ii-V e c h i 25
Judeţul Cetatea Albă T a ş lâ c 20
B a ira m o e a 15
Saba 15
V o lin t ir i 15
C e ta te a -A lb ă 80
S a t a l â c H a g i (Granul.) 30
 \

275

No. paturilor
I M a te r n ita te a 15
/ C en tra l d in C h işin ău 370
| R e g in a M a ria Chişim ău 100
1 Ccmtagioşi „ 165
1 Ochi „
1 C o p ii „ 60
1 C o s tiu g e n i (n e r v .) 500
J u d eţu l Lăpuşna . . \ V a m ic e n i (T b c.) 40
j H ă n c e ş ti 40
J N ia p o r e n i 25
I Şaipte-Bani 25
I V ă s ie n l 25
I V a d u -V o d ă 20
1 P â r jo lte n i 20
\ C ă lă ra ş i 20

CiniiŞăuţi 20
B r a v ic e a 20
C hdperceni 20
R e z in a -T â r g 20
Is h iş te a 20
Judeţul Orhei . . „ R ăspopeai 20
S ă ră te n i 20
C o b â lc ă 20
S u şle n i 20
C riu le n i 20
O rh e i 60

I
T ig h in a 40
C om ra t 30
ii i -i t ; l* / Bulboaca 15
J u d eţu l Tighina . . ( c im iş lia 15
1 T ă r ă ic lia 15
C ă u şa n î 50

Totalul spitalelor 79. Totalul paturilor 3195.

j
 276

t a b l o u
D e medicii şi personalul sanitar care a funcţionat în Basarabia
dela Unire şi până astăzi

şi subchirurg
Ag. d ezinfect.

Moaşe rurale
şi de spitale
M edicii M edicii

sanit.
M ed icii

Of. sanit.
m ed icilor
T ota lu l
de spitale de circums.
de spitale
ANUL
cu

Ag
R u r. U rb. circ. rur. Rur. U rb.

1920 5 52 55 62 22 196 358 218

1921 4 62 58 59 22 205 358 231

1922 6 62 58 59 34 218 358 228

1923 5 62 62 55 29 213 384 198

1924 11 55 52 59 29 206 415 162

1926 11 53 52 59 29 204 471 152

1926 11 41 48 68 29 197 471 16 i

1927 10 45 51 68 29 203 471 168

1928 12 50 51 75 29 217 471 168

In Basarabia sunt:

16.132 Invalizi de război

9.996 O rfani „ „
36.564 Văduve „ „
Total 62.692 astfel repartizaţi.

( 6534 Invalizi
In judeţul Bălti . . . J 1088 O rfani
( 5830 Văduve

1 1338 Invalizi
» » Soroca . .( 203 O rfani
I 4780 Văduve

l 1157 Invalizi
» » Cetatea Albă 1184 O rfani
) 6697 Văduve

( 1833 Invalizi
în judeţul Tighin a . . J 3565 O rfani
I 5980 Văduve
 277

1423 invalizi
In judeţul H otin . 1299 O rfani
5627 Văduve

1005 Invalizi
» » Chişinău. 1060 O rfani
2946 Văduve

842 Invalizi
» » O rh ei 510 O rfani
879 Văduve

879 Invalizi
» » Ismail 634 O rfani
2930 Văduve

621 Invalizi
» >. Cahul 453 O rfani
895 Văduve

Pen tru in va lizii de ră zb oi există în Chişinău două căm inuri,

— R eg ele F e rd in a n d " şi ,,R eg in a M a n a ", — în fiin ţate în anul
1919, pentru 46 in valizi. In aceste căm inuri sunt ateliere de cis-
m ărie şi de îm pletituri de nuiele.
Pen tru orfanii de război sunt urm ătoarele orfelin ate şi insti-
tutiuni, puse sub adm inistrarea Societăţei-delegate „O crotirea
o rfa n ilo r din r ă z b o i'':

IN C H IŞ IN Ă U

1. O rfelinatul, — şcoală inferioară de arte şi m eserii — „R e­

gina M a ria ", în fiin ţat în anul 1921, pentru 168 f e t e ;
2. O rfelin a tu l „R egele F e rd in a n d ", în fiin ţa t în anu l 1921, pen­
tru 125 băeti, — cari urm ează la şcolile statului, cu rsul prim ar şi
secundar.
3. Sanatoriul p en tru boalele de ochi, cu 90 paturi, înfiinţat in
anul 1921 şi desfiinţat în 1925, ne mai fiin d necesar.

IN T IG H IN A

1. O rfelinatul „O lg a M . S lu rd za ", în fiin ţat în anul 1921, pentru

103 băeti, cari urm ează cursurile prim ar şi secundar la şcolile sta.
tului, parte din ei, la şcoala inferioară de arte şi m eserii.
2. O rfelinatul „ P rin c ip e le M iho.i", în fiin ţat în anul 1922 pen­
tru băieţi.

IN C A H U L

O rfelin a tu l „R e g in a M a ria ", înfiinţat în anu l 1921, curs p ri­

m ar şi secundar pentru 35 băeti.
 IN C E T A T E A A L B A

1. O rfelin a tu l „R eg in a M a ria “, înfiinţat în anul 1921, pentru

băeti şi fete şi desfiinţat în 1922.
2. O rfelin a tu l „P rin cip e sa Elisabeta“, în fiin ţa t în anul 1922,
şcoala inferioară de arte şi m eserii pentru 76 fete-
3. O rfelin a tu l „G enera l Stan Poetaş", în fiin ţat în anul 1922,
şcoală inferioară de arte şi m eserii, pentru 79 băeti.

IN B Ă L Ţ I

O rfelin a tu l ,,Ştefan Cel M a re", înfiinţat în anul 1922, curs

p rim a r şi secundar, pentru 54 băeti.

T o t sub adm inistrarea Societătei-delegate „O crotirea o rfan i­

lo r d in război1' statul are înfiinţat, încă din anul 1921, la Bu-
dachi, un sanatoriu m aritim , în aşezămintele Ertemieff, în care
sunt ţijimişi, în fiecare vară, pentru cura m aritim ă, — un în ­
sem nat număr, — peste 600, .— orfani de război debili, lympha-
tic i şi cu afecţiuni osteo-tuberculoase, o ri eu tuberculoză gan-
glion ară.
T o ţi in valizii, vădu vele şi orfanii, şi-au putut găsi ajutor, spri­
jin şi ocrotire în instituţiile create pentru ei, num ai mulţumită
U n irii.
ADMINISTRAŢIA
 ADMINISTRAŢIA
Situaţia anarhică, în care se găsea Basarabia la sfârşitul anului
1917, cu răscoale, asasinate, prădăciuni, fără autorităţi adm in is­
trative şi judecătoreşti cu puteri reale, a încetat im e d ia t după in ­
trarea armatelor române. O ordine relativă a venit. Dar ordinea
trebuia statornicită, lăm u rită şi legalizată. S p iritele încă nu erau
calm e şi atribuţiile autorităţilor vechi, noi, şi m a i noi nu erau
lăm urite. Curente, tendinţe, interese, şi aspiraţiuni diverse, în
iiesiguranta politică generală, îm pingeau lu m ea activă turburată,
opusă intereselor m asei pasive, — în d ife rite direcţiuni. Această
stare s’ a lăm urit im ediat după unire. N u putea fi îndoială: m a­
joritatea populaţiei din Basarabia, fiin d românească, adm inis­
traţia şi poliţia urmau să fie româneşti.
Conducerea centrală adm inistrativă a Basarabiei, după unire,
se a fla în mâna consiliulu i de directori, aleşi de Sfatul Ţ ă rii.
P r im a g rije a acelui consiliu a fost de a introduce în prim a zi
în adm inistraţie lim b a românească şi pe vech ii com isari din ţi­
nuturile Basarabiei a-i num i prefecţi, dându-le în datoririle a-
cestora şi întocm indu-le un aparat ajutător de cancelarie şi un
aparat exterior de subprefecţi, după num ărul p lă şilo r atunci fo r­
mate. De sigur că organ izarea prefecturilor, instalarea noului
aparat adm inistrativ pe ru in ele vechiului aparat şi după anarhia,
a cărei cărbuni erau încă sub cenuşă, eu m ijlo a c e m ateriale res­
trânse, nu s’a făcut fără p ied ici şi dificultăţi făţişe şi ascunse.
A celaş lucru s’ a făcut de consiliul de d irectori ai Basarabiei
şi în adm inistraţiile com unale şi judeţene. L a sate instalarea p ri­
m a rilo r şi consiliilor com unale naţionale, introducerea lim b ei m a­
jo rită ţii populaţiei s’a făcut repede şi fără m a ri dificultăţi. L a
orlaşe s’a întâm pinat uşoară rezistentă, care încet încet au fost
în vinse prin disolvarea con siliilor com unale resistente.
Era în Basarabia o instituţie adm in istrativă veche, cu m u lt
prestigiu, zemstva gubernial. N e corespunzând necesităţilor de­
m ocratice ale m om en tu lu i (era aleasă p rin vo t restrâns), având
atribuţiuni vechi, care contracarau atribu ţiile S fatu lu i Ţărei şi a
 282

con siliu lu i de directori, co n siliu l directorilor a fost silit s’o des­

fiinţeze, tr|ecând atribu ţiile ei pe seama diverselor directorate.
Z em stvele tinutale au fost menţinute, rom anizate, ajutate, apoi
s a trecut conducerea lo r în m â in ile com isiilor interim are.
A s tfe l din prim u l an s’au pus în adm inistraţia Basarabiei prin ­
cipiu l: adm inistraţia trebuie să fie în lim b a şi după directivele
m a jo rită ţii populaţiei. D in an în an, prn serii de schim bări: auto-
disolvarea Sfatului Ţ ă rii, adm inistraţie a m in iştrilo r Basarabiei,
prin dirţectori de departam ente, trecerea directă sub ministerul
de interne, — s’a ajuns până la actuala form ă, statornicită prin
legea adm inistrativă unitară pentru înreaga tară.
Se aduc multe şi câteodată drepte în vin u iri adm inistraţiei
din Basarabia. E vident că de defectele ei nu este vin ovată numai
ea, ci un întreg com plex de îm preju rări istorice şi actuale în afară
şi peşte voinţa şi pu terile ei (asupra lo r nu insistăm ). Incontes­
tabil, că şi adm inistraţii sin gu ri poartă o parte din această vină,
şi iarăşi este incontestabil, că adm inistraţia din Basarabia se a-
m eliorea ză an cu an; se adaptează nevoilor populaţiei şi populaţie
din ce în- ce mai m u lt se acomodează m ai bine cu adm inistra­
torii săi.
Ţ r e i avaiitagii are adm inistraţia actuală a Basarabiei: I) este
în lim b a poporului, 2) nu are un singur centru pentru rezolyirea
ch estiu nilor adm inistrative din întreaga Basarabie cu m era îna­
inte a Chişinăului ci are nouă centre r— în fiecare capitală de ju ­
deţ, §i 3) este democratică, adică electivă.
E vident, neajunsurile adm inistraţiei din Basarabia trebuiesc
u rm ărite şi extirpate cu putere. Totuşi trebuie să îi recunoaştem
şi m eritele sale. In tim p u ri tran zitorii după război şi revoluţie,
cu fen om en e clare de d em oralizare a societăţii, cu vecinătăţi de
banditizm , război c iv il, vărsări nemăsurate de sânge, revărsări
de instincte sălbatice, întp’o atmosferă de schim bare a bazelor
econom ice, politice şi sociale, — adm inistraţia din Basarabia a
m enţinut ordinea şi liniştea şi a asigurat Basarabiei o muncă li­
niştită şi o dezvoltare pacinică.
U na din m arile gneutăti în Situaţia internă şi adm inistrativă
a Basarabiei este im ix tiu n ea şi propaganda bolşevică.
A ta c p rile mai însem nate a bandelor bolşevice organizate peste
Nistru au fost două.
In noaptea de 9 spre 10 Ianuarie 1919 un gru p de circa o sută
ţărani, încearcă să atace podu l d in dreptul H otin u lu i pentru a în ­
lesni trecerea arm elor din P o d o lia, scrie d. Crupenshy în volumtţl
său asupra situaţiei din Basarabia (pag. 157 Paris 1920). „Atacul
este d irija t de un corp de ofiţeri, -cari au orga n iza t un plan de
atac“ . D ar acest atac, însotit de o puternică propagandă şi antre­
narea cu fopţa şi a elem en telor slabe locale, este respins repede do
trupele româneşti.
 283

O altă revoltă este organizată în Septem brie 1924 la Tatar-

Bunar de Nenin, ofiţer din armata roşie, care a trecut Nistru în
capul unei bande şi prin teroare şi-a asociat elem ente locale.
A fa ră de aceste atacuri volente pe faţă şi în stil mare, m ii
de atentate izolate s’au produs în cursul acestor din urmă zece
ani de către bolşevici în Basarabia, în scopul de a înspăimânta şi
dem oraliza populaţia, de a deruta şi scădea p restigiu l adm inistra­
ţiei. Asasinatele, atentatele şi crim ele erau îndreptate îm potriva
căilor ferate, posţurilor de jandarmi, perceptorilor, prim arilor,
populaţiei civile, pichetelor de grăniceri, sentinelelor, etc.
D ar afară de acestea, bolşevicii organ izează în Basarabia gru ­
pu ri pentru spionaj m ilitar, organizaţii teroriste de agitaţie şi
propagandă politică.
Pentru a descoperi, opri şi reprim a toate aceste atacuri — şi
a apăra populaţia locală — adm inistraţia din Basarabia a trebuit
să depuie multă muncă şi să dea multe jertfe omeneşti-
A c e i care critică cu înverşunare adm inistraţia d in Basarabia
— ar trebui să m anifeste şi puţin respect faţă de munca ei şi de
jertfele omeneşti, date de ea pe altarul ordin ei şi lin iştei, nu numai
a populaţiei din Basarabia, ci şi din ţara întreagă.
DIATA P O LIT IC A Şl S O C IA LA DIN BASARABIA
IN U L T IM I I Z E C E ANI
 Uiaia politică oi socială din BasaraDia
în ultimii zece ani

Sub regim ul absolutist rusesc nu exista în Basarabia manifes-

taţiuni aparente de viaţă politică, nici în fo rm ele din occident, nici
chiar în form ele balcanice.
Totuşi existau curente p o litic e ; pe de o parte guvernul r u s :
. forţa armată, funcţionarii, finanţele şi în treg aparatul statului, —
iar pe de alta masa su bju gată naţională rom ânească : ţăranii, cle­
rul, boierii.
Im ediat după anexarea Basarabiei la Rusia, a început lupta
dârză, dar ascunsă, între aparatul Statului şi populaţie- în treg
aparatul statului tindea cu toate puterile la ru sificare şi la exploa­
tarea provinciei, în scopurile politice,, econom ice şi financiare a
statului rus. Din partea popu laţiei prim ele m an ifestaţii contra stă-
pânirei ruseşti le-au făcut ţăranii, încercând a trece Prutul. A u
fost opriţi de forţa brutală superioară şi au treb u it să se supuie,
lim itându-se la rezistenţa permanentă, dar pasivă. M anifestările
păturei conducătoare, naţionale, a boierim ei au fost mai puternice
şi m ai organizate. A ceste cercuri cereau păstrarea drepturilor
naţionale şi autonomia. Elem entele active şi extrem iste pentru
autonomie, în urm a denunţărilor şi am en in ţărilor, au fost silite
să em igreze în M o ld o v a ; elem entele tranzacţioniste,. încet încet,
s’au supus, fiin d m ajorate de elem entele im portate de guvernul
rus, sau au fost disolvate şi adaptate statului rus prin acţiunea
tim pu lu i, şcoalei, cerineţlor economice. , P ă tu ra m ijlocie rom â­
nească a fost distrusă de guvernul rus. p rin im ense avantagii
date coloniştilor u rbani importaţi, şi p rin concurenţa fabri celor,
b ăn cilor şi com erţului m are din alte părţi, căci în Basarabia nu
s’ au creiat astfel de organ izaţii.
In noua alcătuire socială, form ată prin acţiunea, statului rus
în Basarabia, găsim un gru p in finit de m ic de funcţionari ruşi,
(11%»), o pătură m ică suprapusă rusificată, (10%»), — amândouă
fără nici o legătură intelectuală sau econom ică de solidaritate cu
 \

288

pătura m ijlo c ie ; aceasta (10%o), străină în m are m&sură şi ea de

statul ru s era şi m a i adaptată şi mai apropiată de baza socială —
ţărănim ea, care, pasivă, retrasă, risipită şi izolată, stăpânea satele,
fiin d în vechiu profund şi constant antagonizm e de interese şi
co n cep ţii cu alcătuirea rusească a statului.
R aportu rile n um erice în aceste grupe se pot judeca din faptul
că populaţia urbană era de 15%, ori din aceşti 15% grupurile su­
prapuse dacă deabea erau de 25 %.
Curentele politice, predom inante în Basarabia, după ce au
început m anifestările politice pe fată şi în Rusia, adică după 1905,
erau re flex u l ileo log iei p o litice generale a partidelor ruseşti. Dar
alături de aceste curente erau şi curentele instinctive naţionale :
scopul ascuns a tuturor acestor curente naţionale era unirea. îm ­
p reju ră rile exterioare, în m ijlo c u l cărora erau aşezate, le im prim au
unele coloratiuni de id eo lo gie a partidelor ruseşti.
Societatea astfel alcătuită, după un război dezastros, se tre­
zeşte subit în fata revolu itei form idabile, politice şi sociale din
1917— 1918.
T o a te chestiunile nerezolvate îşi cer soluţii imediate. Statul
rus, fiin d în com pletă descompunere, toată puterea straturilor po­
litice suprapuse din Basarabia şi străine de ea, şi a form aţiilor
politice, care se sprijineau pe acest stat — a fost ruinată. Pătura
m ijlo cie, creiată de statul rus, străină şi de el, dar străină, ca o r i­
gin ă şi caracter şi de autohtoni, se găsea în -aceiaşi situaţie ca şi
pătura suprapusă. S ingu ru l substrat social real, care, în îm preju ­
ră ri revoluţionare, îşi putea va lo rifica aspiraţiile şi interesele drepte
şi d in vechi oprim ate — era ţărănim ea m oldovenească. Expresia
acestei tărănim i m oldoveneşti şi a aspiraţiilor ei morale, intelec­
tuale, politice şi econom ice, a fost Sfatul Ţ ă rii — cu blocul lui
m oldovenesc. El a proclam at întâi autonom ia Basarabiei, apoi
despărţirea de Rusia şi independenta, ca la m om entu l oportun să
proclam e unirea. Bizuindu-se, pe de o parte pe aspirafiunile drepte
a ţă ra n ilo r m oldoveni la viata naţională şi la o bucată de pământ,
ia r pe d e alta pe situaţia politică, care a perm is statului român
să in te rvie în sprijin u l lo r — blocul m oldovenesc d in sfatul ţării,
care rezu m a toate curentele şi partidele naţionale a reuşit să pro­
clam e u nirea şi reform a agrară- Puse a alege în tre statul naţional
rom ân, dar burghez capitalist, şi statul de peste Nistru, în plin
război civil, îndrum at spre dictatura comunistă, straturile supra­
puse şi rusifieate din Basarabia, fată de situaţia reală, au prim it
sch im b area politică radicală diri Basarabia, întrucât astfel, dacă
pierdeau valoarea politică privilegiată, răm âneau cu drepturile de
om şi cetăţean, cu dreptul de proprietate, fără arestări, maltratări,
deposedări, deportări, declasări şi alte persecuţii — cum le era pers­
pectiva sub regim u l celor de peste Nistru.
Id e ile predom inante în viata politică şi socială în Basarabia
după u nire au fost naţionalizarea aparatului statului, adăptarea
 289

vietei politice şi sociale la noua viată de stat u n ita r român şi m ai

presus de toate reform a agrară.
Naţionalizarea aparatului statului s’a început din prim u l m o­
m en t după unire de p rim u l consiliu de directori, susţinut de una­
nim itatea Sfatului Ţ ă rii. A paratul adm inistrativ, comunal, p o li­
ţienesc, financiar, ju diciar, bisericesc, şcolar tehnic, poşta, telegraf,
că i ferate, etc-, în 8 luni de zile au fost com plect naţionalizate. R ep e­
ziciu n ea şi vigoarea, cu care s’a făcut această operaţie, ex p lică
faptul că ea s’ a petrecut tară violente şi fără durere- Dar putinţa
de a o rezolva în aşa mod, se explică prin faptul, că era aşteptată
şi dorită de massele m ari, cărora le convenea, iar adversarii nu
puteau să nu recunoască că este logică şi naturală. S’au încercat
de s ig u r de grupuri m ici de interesat! şi de capete inconştiente, or­
ga n iză ri şi curente de rezisten tă ; ele n ’aveau însă mare valoare şi
importantă. P e fată nu se opunea id eii de naţionalizare — ideia
m enţinerea statului quo, — adică a fo rm elor ruseşti de viată, căci
aceasta ar fi provocat 111 păturile largi o indignare ; se opunea nu­
m ai ideia gradării şi a autonomiei. D ar fată de conştiinţa clară a
conducătorilor şi curentul instinctiv al m asselor n ici ideia autono­
m ie i—în dosul căreia de străvedeau putinţele altor coniplicatiuin,
n ’a prins şi n’a rezistat.
In schimb reform a agrară a întâm pinat m ai m ulte greutăţi şi
rezistente. Greutăţile erau şi de ordin de concepţii şi de executare.
Rezistentele veneau dela straturi sociale suprapuse, dar ele ne-
avâ n d nici un sprijin p olitic şi economic, nici intern, nici extern,
au fost silite să se supuie şi acestei n evoi a tim pu lu i.
Pierzându-şi stăpânirea politică, scăzându-le puterea econom i­
că, — simtindu-se coloni străini în Basarabia, nedeprinse cui a c ti­
vitatea politică pe baza votului universal, obosite după m anifes­
tă rile revoluţionare, nepregătite pentru viata pu blică naţională, ro­
mânească, păturile suprapuse şi înainte de ră zb oi predom inante
în Basarabia, fiin d în minoritate, şi fără legătu ri, sau m ăcar un
punct de sprijin în massă m are de ţărani M o ld o ven i din Basara­
bia, după realizarea reform ei agrare, au intrat în complecta apa­
tie şi pasivitate. Oarecari ilu zii asupra politicei internaţionale ori-
că ri isbucniri îm p otriva situaţiei econom ice, ce li s’a creiut, au
fost — dar e le nu au avut m are însemnătate şi nici1un efect. Toate
aceste elemente aui stat m ai m ult retrase d in via ţa Basarabiei. M iş­
carea politică activă din Basarabia este stăpânită, după unire, de
elem ente noui izvorite din pătura M oldovenească, descendenţi dm
ţărani, clerici, răzeşi, m azâli, boiernaşi, câ ţiva boieri. L a aceste
elem en te s’au adăogat alte elem ente locale, care s’au adaptat repe­
de situaţiei noui, politice şi econom ice şi elem ente venite din ve­
ch iu l regat, Tran silvan ia, Bucovina, avocaţi, m edici, in gin eri,
funcţionari' şi m ulte alte elem ente autohtone d in Basarabia-
Massa mare, risipită în sate, cu greutăţi de comunicaţie, după
un trecut de apăsare, lipsă de şcoli, şi viaţa naţională, nepregătită
pentru form ele noui de via ţă politică dem ocratică, după realizarea
19
 200

in stinctu lu i ei naţional — în form a u n irii şi n aţionalizării institu­

ţ iilo r şi prin reform a agrară, este acum solicitată de diferite form a­
ţiu n i politice.
G rupul blocului naţional din sfatul ţării a persistat, puţin tim p
după unire, sub form a de partid local ţărănesc şi a colaborat cu
gu vern ele centrale. A p o i din e l o parte a trecut la partidul popo­
ru lu i ; o altă parte la partidu l liberal şi o parte la partidul naţio­
nal ţărănesc. Fiecare din aceste grupări au adunat şi înglobat în
cu rentele partidelor lo r o m u lţim e de elem ente noui până atunci
strein e de politica activă.
Partide locale şi cu tendinţe locale nu suint. întâm plător cu o-
cazia unor alegeri se form ează blocuri cetăţeneşti, sau alte form a­
ţiuni pentru a coopera cu cutare sau cutare partid politic.
P e lângă defectele ei organice, comune vieţei politice din toate
ţările, — viaţa politică din Basarabia suferă de defectele specifice
vietei politice rom âneşti şi m ediului mental, social politic şi eco­
n om ic din Basarabia, isvorât din viaţa anorm ală istorică şi din
epoca aceasta de tranziţie, extrem de grea în toată lumea.
U n irea a dat Basarabiei o viaţă politică naţională. Cu toate de­
fectele ei, ea este un puternic m ijloc de naţionalizare şi u n ific a re ;
ea canalizează n em u lţu m irile şi nevoile în curente politice comune
şi dă posibilităţi de soluţionare a problem elor politice sociale şi e-
conom ice pe căile norm ale, fără isbucniri şi violenţe, care sunt ne­
n orociri şi prin ele înşile şi prin urm ările lor.
Cu însănătoşirea m ed iu lu i social local şi general şi viata po­
litică se va ridica.
Ceia ce caracterizează în deosebi viata politică din Basarabia
este faptul următor. In u ltim ii zece ani s’ au produs în Basarabia,
afară de alegeri parţiale — cinci alegeri generale pentru parla­
m ent pe baza votului u niversal şi cu reprezentanţa proporţională.
Ori, cu toată surescitarea patim ilor politice, la aceste alegeri — în
care se disputau şi luptau în mod viguros partide adverse — n i­
m eni din cei aleşi (dăm m ai jos listele lor), n’a form u lat niciodată
vreun protest contra u n irii sau să fi cerut reven irea la Rusia.
S’ au form ulat în parlam ent critici violen te şi pasionate îm po­
triva neajunsurilor, vexaţiu n ilor şi abu zurilor din viaţa Basara­
biei, dar toţi acei, care le au făcut — le au făcut nu m ai in scop de
îndreptare, înţelegându-le exclusiv ca chestiuni interne ale statu­
lui Rom ân . ' ■ ■
- La'-viaţa politică a Basarabiei participă şi sunt aleşi în parla­
ment şi m inoritarii. Or nici unul din ei, făcând critica noajun-
-su rilor vietei politice şi sociale din Basarabia, nu s ‘a gândit'să pro­
testeze contra situaţiei creată p rin unire:
A cest fapt este foarte înseninat şi caracteristic pentru viaţa po*
litică din Basarabia.
 291

Deputaţi aleşi 1919 Noembrie 23 şi 24

IS M A IL . — Ştei. Ciobanu, Ştef. L n tilă , I. I. Tom ov, M.
'-VâDtu, T o m a Bejan.
B Ă L Ţ I . — Rusu Ion, P e liv a n I., C rilian A n ton , Buzdugan
L , P o p o v ic i Efim ,, Pântea Gherman, C alistru D iom ed, Leanca
Const., Frunză Ilie, Bolocan G rigore, C a rasevici Arseni.
C A H U L . — Const. F. Petrescu, Iacob A lga n za n , Th. Donciu,
LIaralam b Yizante, I. Inculet, Soroccanu N ., G aşca G r.
C E T A T E A A L B A . — C alaraşi N ic liifo r, Sergiu N iţă, Const.
) Stere, lohans Ghestinbergher, I. Inculet, Ştef. Ciobanu, D a n iil
Bitau, Tem istocle Huma, D im o f Teodor, D a n iil Erdim an, Gh.
M arc, L i viu Marian.
C H IŞ IN Ă U . — Dr. Ciugureanu D aniel, P e liv a n I., lă u t V.,
'C o jo ca riu Teodor, M oldovanu Gr., B ivol Const., Serghie Th.,
Const. Ioan, T ro fim o v Y la d iin ir, P. I, Stânca, D -tru I. Gheorghiu,
L u d o vic Dauş.
H O T IN - — D r. D a n iel Ciugureanu, lan cu M elic Melicson,
A le x . Moraru, Policarp Befeanu, Pavel Kitrogroschi, Const.
Seim enintchi Lungu, M. C alistru, Ştef. Scutelnicu, Const. N oe,
P rof. f ala.
O R H E I. — P reot P a v e l G ugiujna, N . Iorga, Y . Barcă, Pan-
telim . H alippa, V. Mucinschi, I. Plăm ădeală, 1. Zaporojan, I. M o-
sraru. A n ton Sârbu, Eugen N ilă , C h irilă C unciujna.
T I G H I N A . — Th. Nuţă, Erhan Pantelim on, D ragom ir
D -tru, Bulat Potop, V. Stroescu, V a lu ta 'I. Ion, Sidonam C., Sto-
canoglu N., Valceam A le x .
S O R O C A . — Pan telim on H alippa, Secară Yasile, S fecla
Petru, Scobiala A n d rei, Munteanu V -le, Bârcă Tu dor, B ivol
Vasile, Rusu Leon, C azacliu Gr., C alistru H oria, loncu T io fil,
G oian Pantelimon-

Senatori aleşi 1919 Noembrie 7 şi 8

t C A I I U L . — Mocanu N., N a rie A le x ., Balaban I.
IS M A IL . — P. S. S. D ion isie Ismaileanu, M o sciu ri Volovschi.
C H IŞ IN Ă U . — Lascu Y -le , A rbora Z am fir, Ursu A lex ., Porcu
Teodor, G hianr Ande.
O R H E I — O rjs tiR u ta c o y , A le x i Sibirschi, I. D a u ja , I. Vulpe.
B Ă L Ţ I . — V r a b ie 'D -tr u Ştef.. Teodosie, Stroescu I. Andrei,
Leah u D . Ion, G -ra l Anastasiu A lex .
C E T A T E A A L B Ă . — V ilm e r A n d rei, P- S. A rm . Dionisie,
T e o d o ro f Ştefan, V. C ovalisch i, Th. C o va lisch i.1
T IG T H IN A . — I. Zâbangi, Bolocan Ştef., Rusu Pavel, Pos-
tolache V. \
S O R O C A . — Căisân V icto r, Lungu D -tru , M âţa C-tiu,
C u lin a Simion, Sarbata V.
H O T I N . — E liz e i Boiaciu, Ştef. Bobîc, N . D ilion , M a er
L a n vin gh er.
 292

Deputaţi aleşi 1920 Mai 25, 26 şi 27

CETATEA ALBĂ. — Ioha-nes Ghestembergher, Serginta
Niţu, lacob \ agncer, Pavel Nicoreşcu, A ladiruir Chiorascu, Ivan
Chiricenco, Andrieş A idmer.
CHIŞINĂU. — Bogos D-tru, Chiorascu A ladimir, Gh. Djo-
nat, Ştcf. Gorobeţ, I. Ineuleţ, A. Ţânţu, Di\ N. Lupu, N. D. Cocea.
SOROCA. — Halippa Pantelimon, \. Sacară, I. Codreanu,,
Andrei Scobiolă, P. Sfeclă, Gr. Cazacliu.
IHJGH1NA. — Erhan Pantelimon, D-tru Dragomtr, Via di­
ni ir Trofinov, Mih. Berlescu, Luca Nemţanu.
BĂLŢI. — 1. Pelican, 1. Inculef, Anton Crihan, Alex. Mâţă,
Gh. Pântea, 1. Buzdugan.
CAHUL. — Const. Petrescu, Haralâmb A izanti, Const. Heni,.
1lie Pârvu.
HOTIN. — V. Tânţu, Gr. Sadovschi, Teodor Aracarciuc,
Natan Lerner, Mihai Sor.
ORHEI. — Dr. G. Laşcu, Y. \Bârcă. Eftimie .Sinicliu. Preot
Pavel Guciujna, Vladimir Chiorascu, Mihai Minciună.
ISMAIL. — Evghenie Bădăran, H. Alitanov, Nistor Cincuv,
Ivan Titov.

Senatori aleşi 1920 Mai 30 şi 31

CAHUL. — V. Ştefănescu, N. Mocanu.
HOTIN.’ — G-ral M. Aslan, luliu Dragomirescu.
ISMAIL. — G-ral Averescu, Socrat Constantinov.
ORHEI. — Const. Sinacev, Eugen Niţă, Orest Rusacov.
BĂLŢI- — Gr. Bolocan, Efimie Popovici, Tofan Mihai.
C E T A iE A ALBĂ.—Bitan Daniel, Tudorov. Ştef., Garcfild C...
CHIŞINĂU. — N. Alexandri, Iulian Levischi,, A. Anghel,
Zamfir Arbore.
SOROCA. — Victor Caisin, D. Longhinescu, Atanase
Gruschevici. *
TIGHINA. — Duiliu Zamfirescu, Lmilian Melinciuc.

Deputaţi aleşi 1922 Martie 5, 6 şi 7

BĂLŢI. — I. Rusu, Alex. Mâţa, C. Leanca, I. D. Moldovanu,.
I. Inculet, I. Pelivan.
CHIŞINĂU. — I. Ineuleţ, I. Pelivan. V. Cazacliu, N. Bivol,
■Gh. Pântea, Gh. Bacaliuc, Dr. N. Lupu, Rabin Tzirelson-
CAHUL. — I. Ciobaş, V. Veloc, N. Ciornei. Al. Râdulescu,
CETATEA ALBĂ. — T. Brătianu, Locot.-col. Eug. Adamo-
vici. Dr. D- Ciugureanu, Gh. Spiliote, Preot Terinte Belodanot,
N. Trandafireseu.
 293

HOTIN. — Policarp Bfefeanu, I. Tnculeţ, Mih. Panu, Natan

' Lerner, Mih. Calistru.
ISMAIL. -— I. A. Jelesc-ov, Atanase Anghelescu, Teodor
Dumbravă, Antipn Evghelov.
ORHEI. — V. Barcă, Dr. C. L- Lascu, Gr. Plămădeală, Efti-
mie Sinicliu, Misu Marinescu, V. Barca.
SOROCA. — Pan. Halippa, P. Sfeclă, C. 'Stere. Gr. Ca-
zacliu, I- Codreanu, Gh. Lupaşcu.
TIGHINA. — German Pântea, Th. Creangă, Sergiu Cernău-
ţeanu. Luca Nemţeanu, Daniel Neagă.

Senatori aleşi 1922 Martie 1 şi 2

CAHUL. — Iacob Bălănescu, N. Rusu.
CEATEA ALBĂ. — Const. Stere, Teodor Cavalschi, N.
Trandafirescu.
HOTIN. — Gr. Stefanof, Elisei Boianu.
ISMAIL. — V. Tomov, Y. Sasu.
CHIŞINAU. — 1. Senielevici, I. Pelivan, Alex. Groppa,
Trofin Gli. Pală. ‘ -
SOROCA. — Victor Ca Li an. A. Sorbală. Efiimc Ceaglic.
T I G H IN A . — I. G alafanu, Vartolom eu Sucitu.
ORHEI. — N. Casert, Dr. L. Lascu, Th. Mânu.
BĂLŢI. — I. Rusu. C. Stere, N. Postolache.

Deputaţi aleşi 1926 Mai 28

BĂLŢI. — Nicon Valuta, 1. loan, A. Zamfirescu, D-tru
Sava, Arsene Ca raseviei, Eduard Mirto.
CAHUL. — llaralamb Vizante, N. Ciorneei, C. Lupu,
Mihai Gheorghiu.
CETATEA ALBĂ. — Niţă Sergiu, Colus M. Asvandurov,
P. Nicclescu, Daniel llasse, Sergei I. Gutuie, 1. Coiuanescu,
C. Stere.
> HOTIN. — Mih. Panu, Ioachim Lungu, Aron Ghendric, I.
Romaniuc, Policarp Beţianu.
ISMAIL. — Barbu Catargiu. Popa loan, Vladimir Zaporos-
cenco, Const. Stere.
LAPUŞNA. — Th. Neaga, Dr. D. Ciugureanu, Vladimir
Cristi, Chirii Guciujăn, Gh. Djonat, Andrei Dimitrescu, Dr. N.
Lupu. I. InculeŢ
ORHEI- — Niţă Sergiu, Preot Guciujna P., Gh. Buciu-
mescu. V. Radvanescu, I. Nichifor, V. Barcă.
SOROCA. — Niţă Sergiu, D. Iov, Ştef. Demcieov, M.
Wurnbrand, 1. Rusu, Const. Stere-
TIGHINA. — D. Topciu, \ ladimir Chiorascu, I. M. Leon,
N. Stoianoglu, V. Madgearu.
 294
--5
--

Senatori aleşi 1926 Mai 28

j BĂLŢI. — Gr. Trelea, Const. Noe.
CAHUL. — Mihai Placiov.
CETATEA ALBA. — Gh. Matoc, I. Gh. Stoian.
HOTIN. — Gutnic Serghie.
ISMAIL. — Laderu Dumitru.
LAPUŞNA. — N. Dunea, lnvăt-, V. C. Diuescu, Leiba lirei-
zon.
ORHEI. — N. Dobrovici, Const. Sircacev.
SOROCA. — Arion Scarlat, Pr. Gh. Cemăuţeanu
TIGHINA. — G-ral Gr. Crăiniceanu.

Deputaţi 1927
BĂLŢI. — I- Inculeţ, I. Buzdugan, I. Cociorvă, D-tru Vasiliu,
\ it. Constantinov, Teofan Chitilovici.
CAHUL- — L)r. V. Dimitrescu Brăila, C. Rădulescu, Tb. Cri-
copol, Gh. Ciolac. /
CETATEA ALBA. — C. Stere, Gh. Spiliote, P. Dragomi-
rescu, C. I upu, Dr. Scupievschi, C. Rodunev, Dr. C. Sufleri-
HOTIN. — Gh. Tătărăscu, C. B.’ ătianu, N. Maxim, c.. Voi-
nescu. Policar p Betzeanu-
LAPUŞNA. — I. lnculet, Gherman Pântea, I. Valuta, Th.
Luncescu. Elef. Sinicliu, M. Vuia, H. Dascalu, Gh. Panisca.
ORHEI. — Dr. N. Lupu, V. Barca, Gr. Plămădeală, M. Ma-
rinescu. A Iad Gobjilă, I- Pclivan.
SOROCA. — Gr. Cazacliu, Alex. Mihalache, I. Pangal, Mir-
cea Stroe. O. Munteanu, C- Stere.
ISMAIL. — V. Toraov, M. Paşcanu, T. Jelescov, M. Constan-
tinescu.

Senatori 1927
BAI ŢI. — Em. Cateli, Eftim. Popovici, Carp Horia.
CAHUL. — Ion Piroscă, V. Năstăsescu.
CETATEA ALBA. — G-ral Ştef. Ştefănescu, N. Mârza,
Andrei A. Vidmer.
HOTIN. — Gh. Bociar, Alex. Magurehuici.
ISMAIL. — I. St. Chirilovici, Alex. Algiu.
LAPUŞNA. •— Mihail Mora, T. Costin, Ludovic Dauş, Th.
Balinez.
ORHEI. — Gli. Turtureaua, Dr. Gh. Lascu. H. Bercovici.
SOROCA. — Ştef. Marcovici, Th. Bulsrariu. B. D-tru Turcu..
TIGHINA. — Ferdinand Braga]ia, Brhan Pantelimon.
 IN C H E E R E

Rezum ând în m od cu to iu l ob ie cţia situaţia din Basarabia ,

d u pă zece ani dela reîn treg irea ei în Statu l R om â n , ceeuce apare
d ela p rim a p riv ire este fa p tu l, că ru p erea o r i cărei legă tu ri icu
Rusia, nu a produs absolut n ici o su ferinţă, p rov en ită din pauza
acestei ruperi, n ic i R usiei n ici Basarabiei.
P en tru noi fa p tu l era jw it a p rio ri. R e g iu n ile de peste N is tru
sunt cu totul d iferite , de cele de aci ; d in p u n c t de vedere geo­
g r a fic peste N is tru este stepă, aici e reg iu n e de coline subcarpa­
ticele R om â n eşti; a ic i cresc struguri şi tu tu n u l, — d in colo nu
cresc ; şi substratul b io lo g ic este a l t u l ; a ici marea m a jorita te
sunt rom âni — d in colo ucrainieni. D a r aceste fa pte şi istoria
d ife rită a reg iu n ilor de dincolo şi de d incoace d e N istru, — bine
cunoscute nouă rom ân ilor, erau sterse în o c h ii stră in ilor şi, m ai
cu seamă, a vrăşm aşilor. A cu m pot fi eviden te şi pentru ei atât
cele de mai sus, cât şi fa p tu l, că şi substratul econom ic, legă tu rile
com erciale, cred itu l, că ile de om unicaţie etc., adică tot, ce după
o anum ită dogmă, constitu ie substratul, care îm p in g e o ţară, sau
o p ro v in cie spre alta, în m od fatal, ca un s im p lu element de com -
p lecta re — s’a d ooed it p r in zece ani de separaţie absoluta, ca ine­
x is te n t în tre Rom ânia şi Rusia şi în special în tr e aceasta şi Ba­
sarabia. — D in p o triv ă s’a dovedit că ea a p a rţin e şi din p u n ct
de vedere econ om ic R om âniei, in trâ n d o rg a n ic cu ea în com ­
p le x u l statelor din basinul D u nării. M a i m u lt, aceşti zece an i au
d o v e d it, cât de antinaturală era şi este p o litic a rusea că, care
tindea de secole la acapararea D u n ă rii.
Este in u til de v o rb it despre leg ă tu rile c u ltu ra le şi in te le c ­
tuale. Rom ânii din Basarabia au fost to t tim p u l fără şcoli şi fără
ştiin ţă de carie, sub Rusia ţaristă. D e abia în u ltim ele decenii s'a
în tin s reţeaua de şcoli ruseşti, mai m u lt p e n tru oraşe şi ex clu s iv
p en tru colon iştii ruşi şi ru sifica ţi, decât p en tru rom ânii autohtoni
care nu le cunoşteau lim ba.
Ruperea de Rusia ,din acest p unct de vedere, a fost o fe r i­
c ire pentru Ba ai abia ; reţeau de şcoli p rim a re , adică şcoli pen-
 296

i r u mase a crescut m u lt şi ceiace este im p orta n t, de îndată d u pă

u n ire şcolile au fost rom anizate şi fenom en n a tu ra l p entru noi,
n u m ă ru l şcola rilor nu n um ai s’a m enţinut, dar aproape sa d u ­
b la t• A c e i, cari au susţinut şi \şusţin că Basarabia nu este de lo c
românească, trebue să lă m â ie stupefiaţi ; cum se poate ca c o p ii
ne rom â n i, — adică mase străine să vie d in p rim a z i în şcoli r o ­
m âneşti, după p rog ra m e rom âneşti, cu p rofes ori rom âni. în lim ba
rom ân ă, să o ie în mase imense şi sa urm eze regu la t aceste şcoli,
clin an în an, zece ani şi în num ăr din ce în ce m ai mare. C u m
s a r f i pu tu t în tâ m p la această minune, dacă aceşti cop ii, aceşti
şco la ri, n u r şti lim b a românească, şi n’ar f i rom âni. Fenom enul
acesta, aşa de n atural p entru noi, şi e x p lic b il p r in setea de lu ­
m in a şi învăţătură, de care popu la ţia era lip sită, apare cu atât
m a ţ m in u n a t şi in e x p lic a b il pentru străini şi vrăşmaşi, cu cât
această m ărire a n u m ă ru lu i de şcoli şi de şcolari, s’a făcut în tr ’o
perio a d ă scurtă, extrem de grea, după un răsboi şi o revoluţie, în
epoca de p refaceri rad icale şi în co n d iţii econom ice absolut ne­
fa v o ra b ile din această cauză. S ’ar f i p utut oare fa ce nu atâta, cât
.'fa fă c u t. dar de o suta de o ri mai p u ţin , dacă populaţia d in
Basarabia n a r f i fost, în imensa m ajorita te românească. D a r
■ceiacă este în această latură a -v ie fe i Basarabiei absolut ex tra o rd i­
nar e a lt fa p t şi anume : de unde s’a găsii, aşa de repede,, aproape
su b it, num ărul acesta de în v ă ţă to ri şi in s titu to ri. Până la 1918
în v ă ţă to rii şi in s titu to rii lo ca li erau fu n cţio n a ri ruşi, predau
lim b a rusă, creiau cetăţeni ruşi, rusificau. Şi iată de odată în
anul 1918, aceşti D o m n i — marea lor m a jorita te — devin cetă­
ţe n i rom â n i, fu n cţion a ri rom ân i, predau în lim b a română, f o r ­
m ează cetă ţen i rom âni. C u m se poate e x p lic a acest fenomen, a lt­
f e l decât prin fa p tu l, că dacă în vă ţătorul n a reu şit de loc să r u ­
şi fic e p e elevii săi, c o p ii m old oveni, aceştia şi p ă rin ţii lor, în tre g
m e d iu l moldovenesc, din Basarabia, au apăsat asupra în vă ţă to­
r ilo r cu aşa putere, în că sub reg im u l rusesc. în câ t au reuşit să î i
rom anizeze, în aşa măsură (a fa ră de acei ca ri erau de origină r o ­
m ânească), în câl fără o deosebită sforţare, de la o zi la alta, ei
se f i fost în stare să în v e ţe pe c o p ii româneşte.
Este in u til de v o rb it de lăgăturile cu ltu ra le şi intelectuale a
masei Basarabene cu Rusia. C u ltu ra şi in telectu a lita tea ruseasca
a p ro a p e nu existau p en tru masa mare rusească, agramată, cit
atât m ai puţin puteau exista p en tru masa m oldovenească şi agra­
m ată ş i 1străină şi ca lim bă şi ca structură sufletească. Ş i este o
co in cid e n ţă ciudată, tocm a i în epoca când Rusia d in cauza re v o ­
lu ţie i şi anarhiei, decade din p u n t de vedere c u ltu ra l şi şcolar,
în Basarbia, din cauza ru p e re i cu Rusia şi u n irii, în ce p e perioada
în m u lţir ii tşcolilor şi şcola rilor, ştiinţa de carte, p r im ii paşi în.
lim ba naţională spre cu ltu ra naţională, singura posibilă p entru
mase.
R uperea legă tu rilor bisericeşti a Basarabiei cu Rusia d in
1018. (bazată pe fa p tu l că la 1912 anexarea bisericească a Bâsara-
 297

b iei la Moscova s‘a fă cu i fără n ici o fo rm ă şi cu călcarea expresă

a canoanelor, astfel ca p rin fa p tu l u n irii la R om ânia se făcea
o restiiu fio în in te g ra m ) a fost o fe ric ire p e n tru ortodoxism , căci
la întors la propovă d u irea cuvâ ntului D o m n u lu i, după poru nca
L u i, (contrarie p o ru n c ilo r Synodului şi e p is co p ilo r R uşi) în lim ba
p o p o ru lu i şi l a scăpat de batjocura şi p ropaganda anticreştin ă
a bolşevicilor.
Astfel, p riv ită d in puncte de vedere esenţiale pentru viaţa
u n u i popor, ruperea re la ţiilo r cu Rusia şi zece ani de unire în ca ­
d ru l Statului rom ân dovedesc, p en tru o ric e om n ep ă rtin ito r, că
Basarabia a fost şi este absolut străină de o ric e form ă a Rusiei.
Chestiunea această cu toată evidenţa ei, fiin d de m are im4
portanţă şi internă şi externă, se cu vin e s‘o analizăm mai la rg şi
sub alte aspecte.
Cate odată oam eni sim p li şi de bună cred in ţă , dar şi oam eni
cu anume in le n ţiu n i, spun : ,.era m ai bine a ci înainte, sub Ruşi,
sub; Ţ ari-im p a ra ţi". D a că exam inăm aceste cu vin te în m od o -
b ie c tio le găsim cu to tu l greşite.
M old oven ilor de a ic i — nu le-a fost m ai bine sub Ruşi, —
c ă c i nu aveau n ic i un d rep t naţional : n ic i şcoală, n ici biserică,
n ic i justiţie, n im ic. E ra u consideraţi ca nişte sălbateci, d e n u m iţi
..C ap de bou" şi tra ta ţi în consecinţă. T oa tă organizarea de stat
rusesc anume caută să î i distrugă ca naţion a lita te, ca m ândrie, ca
s u fle t, de aceia erau ţin u ţi în în tu n ere c şi sărăcie, ca să se p u ­
trezească şi sa se facă gunoiu, bun p en tru îngrăşat păm ântul, pe
care să prospere statul rus, cultura rusească.
O v re ilo r de răci, sub Ruşi nu le era m a i b in e ; desconsideraţi,
b a tjo co riţi, ncadm işi a sta la sate (und e totu şi se aşezau-plătind
m ită ), supra aglom eraţi\în oraşe, unde nu şi găseau de lucru , fără
posib ilita te de a trece din zona, unde erau aglom eraţi î n alte
p ă rţi, rău vă zuţi de a u torită ţi, su ferind adesea de pogrom uri, n i­
m e n i nu poate spune că ov reilor de aici le-a fost m ai bine sub
Ruşi.
D a r ruşilor p ro p riu zişi, ruşilor m ari. lip o v e n ilo r le era m ai
b in e aici sub stăpânirea ţa r ilo r ? N ic i lo r nu le era m ai bine,
c ă c i cea mai mare p a rte d in ei — se refu g ia u aici, în M oldova
d in tre P ru t şi N istru , — din p ă rţile cen tra le ruseşti în că în a in te
de 1812, scăpând de persecuţiile religioase a îm p ă ră ţiie ruseşti ;
şi când au ve n ii Ruşi im p eria li aici, ia r au s u fe rit toate ch in u rile
şi u m ilin ţile ; li s’au în ch is biserici, li s’au arestat preoţi, li s’au
rid ic a t clop otele deela biserici, câte. câte altele. T o t aşa
erau trataţi şi c e ila lţi ruşi din Basarabia m oloca n ii-siu n d iştii, etc.
L e era bine oare a ic i colon iştilor germ a n i sub im p e riu l rusesc !
Le^u) fost odată la în ce p u t. D a r m ai tâ rz iu a în ce p u t lu p ta şi
îm p o triv a lor. j:entru a -i desnaţionaliza. Ia r în tim p u l ră zb o iu ­
lu i, pe când f i i i lor erau pe fro n tu l rusesc lu p tâ n d îm p o triv a
A u s trie i şi G erm aniei, c e i rămaşi acasă, v e c h i şi loia li cetăţeni
ru ş i, «•?,!( fost declaraţi străini, vră jm a şi şi li s'au luat păm ân­
tu rile .
 298

L e era bine P o lo n ilo r, ca ri trăiau a ici ? N im e n i nu ou sus­

ţin e acest lucru şi în p rim u l rând însăşi P o lo n ii.
Etste adevărat, că era a ici, înainte de războiu, o oarecare
p i o s p e riia ie economică, cum era în toată lum ea în a in te de ră z­
boia, d a torită păcii, a cu m u lă rii de ca p ita lu ri şi m ă ririi produc­
ţie i. D a r aecastă stare de p rosperitate era foa rte relativă. D e e ,
se bucurau m ai cu seamă anum e clase p riv ile g ia te şi anume aven­
tu rie ri, cărora le este in d iferen tă patria şi m ândria.
D o va d a cea m ai bună că sub Rusia ţaristă era foa rte rău - -
îrt, Rusia, sunt răscoalele, ce Se ţineau lanţ, — şi care au adus la
rev olu ţia sângeroasă.
D a r discuţia aceasta, dacă era mai bine în tre c u t a ici în Ba­
sarabia, sub ţari îm p ă rţi, este şi inutilă : Rusia ţaristă nu există
în însuşi ţara aceea, care se chema în ainte „Rusia im perială“ ;
tim purile\ trecute nu se m ai în to rc. Poate vor discuta această
chestiune în m od academ ic, generaţiile viitoa re, dacă când-va
se va m ai reconstitui în fosta Rusie, un im p eriu . D a r şi acesta,
dacă va fi, va f i un nou im p e riu , un alt im p eriu , tim p u rile tre­
cu te to t nu se vor m ai, întoarce.
D u că este de discutat serios se poate fa ce aceasta discuţie
num ai pe urm ătoarea bază. C e ar f i devenit Basarabia şi lo c u i­
to r ii ei to ţi, şi M old o ven ii şi streinii, dacă n a r f i v e n it armata
rom ână şi nu s a r f i fă cu t unirea ? D esigur că ar f i s u ferit toate
actele lu c ru ri, care sa u p etrecu t peste N istru . In p rim u l rând
anarhia şi ja fu rile nu s'ar f i isp ră vit în Ia n u a rie 1918, ci ar fi
continuat. G enerali albi, roşii, ruşi şi ucranieni, hatm ani ca P e t-
liu ra , Scoropadsky, C atovsky, M ahno ar f i m ob iliza t partizani cu
sila d in populaţie, ar f i rech iziţio n a t v ite, cai, grâne, m erinde,
trăsuri, cu puşca sau cu t u n u l; to ţi aceşti generali şi d ife riţi şefi
de bande ar f i dat a ici lu p te sângeroase, ar f i ars sate şi oraşe ;
a r, f i o m o râ t zeci şi sute de m ii de oameni, tâ lh ă riile, ja fu rile şi
o m o ru rile s'ar fi în tin s ; desigur că M ahno şi a lţii ar fi fă cu t
p o g r o m u r i; vilele şi m erin d ele de aici ar f i fost trecute peste
N istru . D in cauza m o b iliz ă rii popu la ţiei, ră zb o iu lu i c iv il, ja fu r i­
lor, lip sei de rânduială şi sig u ra n ţă : m are p arte a păm ântului
ar f i rămas nem uncit şi ar f i venit foamea şi m o lim ile ; iar p o­
p u la ţia de aici m obilizată, ar f i fost trimeasă să lu p te cu Crasnov,
V ra n g h el, D e n ich in pe D on, în C rim eia, în C aucaz, în Siberia
contra lu i (,'olceac şi în P olo n ia contra lu i Pilsud sky. T o ţi banii,
ru b le le ruseşti, adunate, s‘ar f i depreciat de to t şi n im en i nu le-ar
f i schim bat. Toată pătura intelectuală, to ţi negustorii, p rop rie ta rii
a r f i fost prădaţi, în ch işi, sărăciţi, ch in u iţi în în c h is o ri şi om o­
râ ţi în m are parte. S’ar f i con stitu it aici stăpânirea fără m ilă şi
fă ră cru ţa re, a tu tu ro r v e n e ticilo r şi a ven tu rierilor, căci doar nu
ce i 8000 lucrători loca li ar f i constituit d icta tura proleta ria tu lu i
asupra M old oven ilor. T oa te şcolile ar f i fost în c h is e ; c o p iii fjiră
p ă rin ţi, bătrâni şi văduve, ar f i um blând în bande sălbătăcite
 299

după pradă, sau c e r ş it ; bisericile şi sina gogile ar f i fost închise .

propaganda antireligioasă, b a tjo corirea bisericilor şi p re o ţilo r
tu tu ror re lig iilo r a r f i fost r e g u lă ; nu s a r f i tip ă rit a ic i o carte
sau gazetă decât num ai ruseşti b o lş e v ic e ; nu s'ar f i p u tu t fa c e
n ic i o adunare, decât bolşevică rusească, n ic i o propagandă, decâi
bolşevică ; n im eni m u s a r fi ales, de c â t bolşevicii, n a r f i fost
n ici o judecată, decât rusească b o lş e v ic ă ; în lo c de p o liţie ar /
fost Ceka sau G. P . U. cu rev olve ru l şi to p o ru l. Sărăcia şi b o lile
ar f i secerat ai ci sute de m ii de vie ţi, ura şi veninul, sângele şi
n oroiul ar f i a co p e rit pe toţi, i-a r f i u m ilit, în g rozit, sâ lbătecit,
în d o b itocit şi, după toate acestea, dn lipsă de mâncare şi de ener­
gie, to ţi s a r fi supus ruşilor, v e n etici şi a venturieri, care ar fi
devenit stăpâni pe ei şi pe a vutul lo r :
Aceasta este realitatea. Aşa s'a p e tre cu t peste N is tru . A şa
ar fi fost şi în Basarabia, dacă n a r f i v e n it armata rom ână, dacă
nu sa r f i fă cu t unirea.
A ce i ca ri lăuda ţarism ul m o rt sau bolşevism ul, p recu m şi to ţi
acei, cari se bucură de a critica peste măsură neajunsurile reale
ale vieţei noastre p o litice , sociale şi econom ice, să-şi cum pănească
cuvintele şi m işcările, să se gândească de ce au scăpat şi să spuie
ca poetul „ fie pâinea cât de rea, to t m ai bună în ţara m ea".
D a r dacă zece ani dela ruperea le g ă tu rilo r cu Rusia au d o­
vedit că Basarabia nu făcea p arte org a n ică n ici din c o m p le x u l
im p eriu lu i Rus, n ic i d in co m p le x u l U . R . S. S., că p r in ru p tu ra
de Rusia nu num ai că Basarabia a scăpat de decăderea sufletea
scă, la care era condam ntă în statul im p e ria l rus, ci şi de g roa zn i­
cele nenorociri cari o aşteptau sub re g im u l bolşevic, zece ani dela
U nire, şi uşurinţa şi iuţeala, cu care Basarabia s’a ad aptat S ta tu ­
lu i şi vieţei rom âneşti, dovedesc p en tru o ric e om n e p ă rtin ito r, că
Basarabia face p a rte organică d in S ta tu l rom ân şi că num ai p rin
unire s'a ajuns la putin ţa să-şi rezolve p roblem ele esenţiale din
viiuţa ei : problem a păm ântului, p rob le m a cu ltu re i su fleteşti şi
problem a o rg a n iză rii în eu n tru l S ta tu lu i naţional unita r d in care
face parte.
D in cele expuse m ai sus în această lucrare, constatăm că
după o sută de ani de viată com p lect anorm ală, de rob ie, Basara­
bia în cele m ai g rele îm p re ju ră ri istorice m ondiale şi locale s’a
reîntors în sânul S ta tu lu i, din care fa ce p a rte organică, c o m p le c t
istovită şi d in p u n ct de vedere m a te ria l şi cu p rofu n d e p e r tu r ­
bări şi d evieri m ora le şi psihice.
ln\ scu rtu l tim p de zece ani dela U n ire , situaţia în Basarabia
este com p lect schim bată.
N u m ă ru l p o p u la ţie i creşte în m od n orm a l, p en tru îm p r e ju ­
ră rile postbelice.
R eform a agrară s’a în fă p tu it în pace şi în co n d iţiile v o ite de
mase şi spre fo lo s u l lor. I
A g ricu ltu ra , creşterea v ite lo r, ex p loa ta rea tu tu ro r b u n u r ilo r
naturale, m unca, com erţul, industria, cre d ite le şi to t ce p rive şte
 300

starea, econom ica, după p rofu n d e sguduiri şi su ferinţe îşi iau mer­
su l n o rm a l şi se îndrum eaza spre progres şi in te n s ific a re .
Schim barea în tregu lu i aparat de Stat şi a c e lu id o c a l, a admi­
n istra ţiei, ju s tiţie i etc. s’a fă cu t fă ră n ici o p ertu rb a re şi fără mari
greutăţi. P o p u la ţia a căpătat in s titu ţiile de stat şi p e cele localg în
lim b a m a jo rită ţii absolute şi ţcorespunzătoare fir e i şi s p iritu lu i ei.
A u există o instituţie în care lo c u ito ru l n’ar f i înţeles în lim ba Iun
Basarabia trăieşte în pace şi linişte.
B iserica a revenit la lim b a p op o ru lu i şi p o s ib ilită ţile dezvol-
tă re i s p iritu a le şi p ra ctice creştine sunt mari.
P rog res e m ari s’au rea liza t dn învăţăm ânt, în special în acel
p e n tru mase. Acest progres este şi ca lita tiv şi ca n tita tiv .
S ’a în c e p u t şi o viaţă p o litic ă în Basarabia.
D e sig u r că în toate ra m u rile de activitate sunt scăderi şi nea­
ju n s u ri şi m a ri şi m ici. N u puteau să nu fie, dată fiin d istoria a-
norm a lă a acestei ţări, daţi fiin d fa c to rii m ond iali, de ca ri nu ne
p u te m izola, date fiin d ered ită ţile şi actu alităţile locale grele.
D a r recunoscând scăderile şi suferinţele vie ţei d in Basarabia,
nu poate n im en i contesta imensa m uncă depusă în aceşti zece ani,
g re i şi cei m a i im p orta n ţi p en tru ea şi imensele rea liză ri făcute.
In. aceşti rece ani s’a pus bazele fundam entale p e n tru viaţa
n a ţională v iito a re a acestei p ă rţi a ţă rii şi trebue să recunoască
toată lum ea că bazele acestea sunt cele drepte. R ezu lta tele aces­
to r ani g re i se vor vădi în v iito r, căci zece ani în via ţă unui om
este p u ţin lu cru — iar în v ia ţa 'u n u i p op or nu sunt decât o clipă.
 E R R A T A
La pagina 192 rândul II, în loc de stuaţiu, a se citi situaţia.
„ „ 240 rubrica V, „ „ „ numărul absenţilor, a se citi numărul!
absolvenţilor.
„ 216 rândul 35 trebue considerat ca neexistent
„ 216 21 In loc de reţei, a se citi, reţelei.
n 216 42 >» »»• „ arătat, a se citi, arătate.
„ 217 31 „ „ econmie, a se citi. economie.
n 218 8 »» 1»- „ studiu, a se citi, stadiu.
•r 221 17 »» „ se face, a se citi, se făcea.
*» 223 9’ ,. instalare, a se citi, instalarea.
»r 223 22 » „ diriecţia, se va citi, direcţia.
w 223' „ 26 »» „ toată, a se citi. toate.
w 270 nota No. 2 »» „ complecte, a se citi complecte.
 SUMAR
Pag:.

1. Introducere . 3
2. Mişcarea populaţiei . 9
3. Reform a agrară . 19
4. Agricultura . 29
5. Creşterea vitelor . 53
6. Viticultura . 61
7. Cultura tutunului . . 67
8. învăţământul agricol . 75
9. Exploatarea pescăriilor . 79
10. Pădurile Basarabiei . 85
11. Industria . 95
12. Munca . . 113
13. Cooperaţia . 129
14. Cooperativele agricole . 149
15. Comerţul, M oneta, Creditul, m pozitul . 155
16. Podurile, Şoselele . 191
17. Căile Ferate . . 215
18. Poştă, T elelegra f . 221
19. Biserica . ' . 231
20. Şcolile . . 237
21. Ju s tiţia . . 259
22. Sănătatea Publică ; . 263
23. Administraţia . 281
24. Viaţa politică şi socială . 287
25. încheiere. . 295