P r e ţ u l 2 Le i

ED ITU RA „CELE TREI CRIŞURN

• ~ „Crişul Negru"
" io i/O rj
N o . 4.

Adunarea
de la Alba-Iulia
— 1 Decembrie 1918. —

Dc
A l e x a n d r u Ci u r a

Ediţia Ii.

O RU D E fţ-M fîR E
1921

Tipogr. soc. pe act. Adolf Sonnenteld Oradia-Mare

C o n fe rin ţă ţin u tă la a d u n a re a G en erala
a A s o c i a tiunei« H rd elen e de la
O r a d e a -M a r e
 ED ITU RA „CELE TREI CRIŞU RP

„Crişul Negru"
♦
N o. 4.

A dunei reci
de lei Hlba-Iuliei
— 1 Decem brie 1918. —

De
Alexandru Ciurci

.E diţia II.

O R PID E n-M A R E
1921
243956

.
Înainte de adunare.
ÎN Z I U/\ CE fi D E JU D E C A TA ...
— In ajunul adunării dela A lb a -lu lia . —

In ziua cea de judecată,

Când fafn’n cer cu Domnul sfânt,
Latina gintă va f i 'ntrebată,
Ce oi făcut pe-acest pământ ?

Ea va răspunde sus şi tare .. .

Ce va răspunde ?
Ce va răspunde Latina ginta-Neamul Ro­
mânesc din Ardeal şi Ţara Ungurească în clipa
istorică înălţătoare, când cătuşele sclăviei de
veacuri s ’au sfărâmat la picioarele e i?
Cam va îndrăzni să-şi ridice glasul, după
atâtea umilinţe; cum va încerca să-şi ridice
braţele spre Libertatea mântuitoare, când ele
poartă încă urmele lanţurilor urgisite, ce i-au
pătruns până la măduva oaselor?
Cum va răspunde când paloşul stăpânilor
de ieri, mai fulgeră încă deasupra capetelor
 6

noastre, şi călăii mai au destule ştreanguri ca

să ni-le atârne de gât ?
*
* *

Ea va răspunde totu şi!

Ea va răspunde sus şi tare: Slavă Ţie
Dumnezeule Atotputernic; şi mărire Ţie Geniu
al Neamului Românesc, că ne-ai învrednicit să
ajungem, după atâtea veacuri de amar-ceasul
sfânt al libertăţii!
„Pornit-am sub pavăza biruitoare a A c­
vilei Romane, pe plaiurile Danubiului, ca să
rămânem, mai apoi, sclavi în propria noastră ţară.
„Veacuri au trecut, şi când Sentinela R o­
mana ne-a adus vestea dureroasă, că Roma
nu mai este, ne-am plecat şi noi capul în ţă­
rână şi am plâns cu am ar . . . .
„Eram rupţi acum de sinul şi braţul o-
crotitor al R om ei; eram o neînsemnată epavă,
un rest dintr'o grandioasă corabie naufragiată,
asvârlită la mal.

„Am răbdat şi am tăcut.

„ Am robotit în glia străinului, pe care am
stropit-o cu sudoarea şi lacrimile noastre.
„ Am fo st boi de ju g şi cai de ham, şi din
vreme în vreme, când paharul era plin cu vârf
 7

ca o amintire ştearsă a obârşiei noastre, p u ­

neam mâna pe coase şi pe topoare, şi izbiam
la mir pe asupritori.
Dar tot noi eram cei călcaţi în picioare,
cei lianţi în roată, cei spânzuraţi la încrucişa­
rea drumurilor.
*
* *

„A venit mai apoi — după veacuri de su­

ferinţe — cumplitul măcel al răsboiului.
„Am fost trimişi ca vitele la abator. N e­
am dus cu gândul că ni se face şi nouă, drep­
tate, după atâtea je r tfe ! Am sângerat pe toate
fronturile, sute de mii şi nu ştim p e n tr u c in e ;
nu ştim p e n tr u ce.
„Stim însă, că cei rămaşi acasă, au fost
târâţi în temniţe, au fo st pălmuiţi, scuipaţi şi
bătuţi până la sânge;
„Ştim că ni s’au închis atâtea şcoli cu
fo rţa ;
că s ’a alcătuit un drept de alegere cu
excluderea noastră;
că ni s ’a luat dreptul să cumpărăm, mă­
car cu banii noştri, un jugâr de pământ, p en ­
tru cate suferiam şi muriarn;
că s ’a proiectat o nouă arondate a com i­
tatelor, cu scopul făţiş, ca drepturile noastre să
 8

nu poată eşi la iveală, nici în proporţia de

până acum ;
că sute de mii de dorobanţi — sânge din
sângele nostru — au murit moarte de eroi pe
coastele Carpaţilor, ca să ne scape din sclavie.
Le ştim toate!

Am răbdat ş i am tăcut.
„De-acum nu mai răbdăm !
„în virtutea principiilor fixate de prezi­
dentul Wilsdh, avem ş i noi dreptul să ne ho -
fărîm soarta, după cum dorim.
„ O spunem pe şleau, ş i dacă va f i lipsă,
vom pecetlui‘ 0 cu sângele nostru:
Dorim desrobirea noastră de sub ju gu l
Austro- Ungar ;
„Dorim Unirea tuturor Românilor;
„Trăiască România M are!"
Adunarea
 Z i u a de 1 D ecem brie va fi scrisă cu litere de
de a u r în istoria neam u lu i rom ânesc.
H otarele, cari d e sp â rtia u pe fraţii d e acelaşi
sâ n g e , s ’au ru p t şi o h o ră m ândră s ’a în cin s p e ste
în treag a ţa ră R o m â n e a sc ă : d ela gurile N istrului p â n ă
la m alu rile T isei.
D um nezeul p o p o arelo r a prim it jertfa ce o a d u ­
sese neam u l n o s tru : jertfa d e lacrim i şi suferin ţe şi
jertfa d e sânge v ă rsa t su b ste a g strein, p â n ă am a ju n s
rft ne încheiem şi să ne strân g em rân d u rile s u b a c e ­
laşi steag.
în ajun n in se se to ată z i u a ; a n in s şi n o a p te a,
şi în zorii zilei de 1 D ecem brie. C ând ne g răb eam
la tren , era o zăp ad ă m ire , p rin care ră rb ă te a m cu
greu. T ren u ri lungi, pline cu soldaţi g erm an i treceau
pe d in ain te a no astră. Ei p riv eau cu m irare la o am enii
îm b răcaţi în haine de să rb ă to a re şi la ste a g u rile ce
fâlfâiau m ândre, în so arele dim ineţii. D u p ă ce n e -a u
în tre b a t ce este şi u n d e m erg em , au răm as p o s o m o ­
râţi şi d u ş i pe g ân d u ri. A şa va fi şi p e la noi a c asă
— zise unul. V edeau ei b in e, că lum ea cea veche s ’a
ră stu rn a t, si că în locul ei vine o lum e n o u ă, în care
oam enii vor fi fraţi şi n u va m ai fi tiran ş î a su p rit.
Ei se g â n d e a u a c a s ă , d a r p a tria lo r era d ep arte, d e p a r te . . .
 12

ln{elegeau că este o d re p ta te pe lum ea asta, şi că

ci v o r avea f ă sufere m u lt p en tru a-şi isp ăşi p ăcatele
şi n en o rc ire a ce a u a d u s -o p este lum e, In fru n te cu
K aizer-u l lor.
N oi care am su ferit şi am în g en u n ch iat atâta
vrem e su b steag străin , m erg eam la s ă r b ă to a r e , iar
ei, cari voiau lum ea în tre a g ă , m ergeau cu ca p u l p le ­
cat, ca cei învinşi, pe cari i-a aju n s d re a p ta ju d ecată
a lui D um nezeu.
*
* *
S osesc tre n u rile de p e văile celor d o u ă T ârn avc
în (âln in d u -se la Blaj.
E un chiot şi o voe b u n ă , ca la n u n lă. C e p ă ­
cat că e iarnă, căci tot tre n u l a r fi u n a floare, şi una
frunză verd e!
Satele în f unle cu preoţii, cu steag u ri m ari şi
frum oase, um plu v ag o anele, flu tu rân d ste a g u rile prin
ferestrele şi uşile v a g o a n e lo r. La fie c are staţie, la
fie-care haltă o ri-c â t d e m ică ar fi aceea, tren u l tre*
bue să se oprească. O am en ii curg din toate p aiţile,
cum se revarsă pâraiele pe co aste, în ploile prim ăverii.
M untenii cob o ară şi ei p e co aste . . . în straie albe,
cu căciuli aibe . . . a b ia îi d eo seb eşti cum vin p rir
z ă p a d a cea m a re d e pe c â m p ia M urăşului. N u ma
ste ag u rile lor flu tu ră în a e r, vestind b u cu ria m arelu
p raz n ic n a ţio n a l.'1. , , N
La gara din T eiu ş aflăm desp re m o artea vite
azu lu i steg m Ioan Arion, îm p u şcat în aju n , de g a r­
 13

diştii săcui, cari au tra s şi a su p ra tren u lu i cu m itrali­

ere. A m urit c a u n viteaz, cu steagul în m ân i, s tri­
g â n d : „T răiască R o m ânia-M are !“ A fost în m o rm â n ta t,
d u p ă cu m se cuvenea, cu p a ra d ă m ilitară.
*
*
Iarăşi ni se in cru cişează drum ul, cu tru p ele g e r­
m ane. Aceştia erau p ed estri şi veniau în şiru ri foarte
lungi, urm aţi d e tu n u rile g rele. Au ceru t voie să treacă
p rin A lb a -Iu la , căci pe acolo le era dru m u l. L i-s’a
ră sp u n s, să treacă prin altă parte, ocolind o raşu l, ca
să nu se în tâm ple tu lb u ră ri.
N em ţii s ’au su p u s, şi au plecat, p rin z ă p a d ă şi
n o ro iu , p e alte cărări. E ra d in p artea n o a stră o în ­
d răzn eală, la p rim a vedere, căci g erm an i, cu tu n u rile
g rele ce aveau, în câteva m in u te ar fi p u tu t nim ici
o raşu l, ftcându-1 u n a cu păm ân tu l. D ar cu raju l lo r cel
g ro zav de mai ’n ainte, nu-1 m ai aveau. E rau un p o p o r
învins . . . g ru p u ri îm p iă ş iate de oam eni n ecăjiţi, ce
se târa u cu g reu p rin c â m p ia plină de z ă p a d ă şi
n oroiu, cu g ân d u l sp re c asă. C ât de d ep arte e ra p a ­
tria lor i C âte vor m ai av ea să sufere, p â n ă să o re ­
v a d ă ! Câţi din ei se vor p ră p ă d i p e d ru m u ri, în ţară
străin ă , de g e r şi f o a m e ! . . , ;
N eam ţul cel grozav şi puternic d e altă d a tă , era
a .u m un p o p o r necăjit şi um ilit de care îţi era m ilă . . .
r > * * *
Ajunşi în A lb a-Iu lia, n e-am p ie rd u t în m ulţim ea,
ce m işuna pe uiiţi, E'.am om lângă om , p rin n o ro îu
 14

şi z ă p a d ă , şi oam enii cu rg eau în tr’una la ad u n are, ca

valurile unui râu uriaş. V eniau pe jos, cu steag u ri,
în fiu n te cu preoţii — unii chiar în patrafir — în
haine d e sărb ăto are, p u rtâ n d ta b le cu in s c rip ţia : T iă i-
ască R om ânia-M are, „Vrem u n ire a ," „U nirea cu Ţ ara
ro m â n e a s c ă !“
T receau căruţe cu o am en i c e g ră b ia u la a d u n a re ;
şi aulom obile se strecu rau , răzb in d de ab ia p rin m u l­
ţim ea ce um pluse o raşu l, ca o revărsare de ap e m a r i . . .
O am enii ce nu se v ă z u se ră ani de zile, în cu rsul
răsb o iu lu i cum plit se în tâ ln e a u şi se îm b răţişau cu
lacrim ile în o c h i; oam en i p e cari îi cred eai m o rţi în
vâltoarea răsboiului, îi în tâln iai la o ri-ce colt de strad ă.
Era un praznic şi o b u cu rie, cum n ’am m ai p o m e n it:
p ra zn icu l învierii neamului.
D rum ul spre cetate 1 am făcut cu g reu . Un g ru p
d e ofiţeri din R om ânia so se şîe în tr’un au to m o b il. Era
o b u cu rie n e b u n i . . . lu m ea îi purta pe braţe. C um
se strecu raseră ei p â n ă aici, c ân d trupele ro m ân e erau
num ai în S ecu im e?
P orţile cetăţii erau îm p o d o b ite cu steag u ri n a ­
ţionale.
O ard a naţională din M unţii A brudului, ţinea râ n -
duiala. C ân d am trecu t pe s u b p o arta a d o u a, am
ridicat ochii spre tem niţa, în care a fost închis Horea.
G ard işti naţionali sta u în p reajm a ei, în straie albe,
cu puştile la um ăr.
C ân d am a ju n s apoi, cu m are greu, în sala
 15

cea m are, unde s ’a ţinut a d u n a re a , am văzu t la tri­

b u n ă, p e toţi fruntaşii n eam u lu i. Steagul ro m ân esc, şi
steag u rile tutu ro r p o p o a re lo r ce au lu p ta t p e n tru
b iru in a dreptăţi erau a tâ rn a te p e păreţele d in f u n d :
cel francez, italian, englez, am erican, b elg ian . . .Zi
B ătrânul B adea G h eo rg h e P o p d e B ăseşti a
d esch is adun area, cu lacrim ele în ochi. S p u n e a , ca
d re p tu l Sim ion d in Biblie, că m u lţum eşte lui D zeu,
că a p u tu t vedea şi această zi m ăreaţă, în c h e iâ n d c u :
„A cum slobozeşte pe ro b u l tău , D o am n e", d u p ă v o rb a
psolm istului.
V orbirile cari de cari m ai frum oase se ţin ea u
lanţ, A vorbit Dr. 1. Suciu, V. G oldiş, I. M aniu, Şt. C.
P o p şi alţi fru n taşi ai n o ştri şi a fost o izb u cn ire de
veselie şi de lacrim i, când s ’a proclam at unirea necondi­
ţionată cu Patria-m am â.
# *
$
Am p o rn it ap o i cu to ţii sp re câm p ia d in cetate,
un d e erau ad u n aţi sătenii. E ra o p ă d u re d e ste a g u ri.
Satele erau ad u n ate în g ru p u ri, av ân d u şi ste a g u l lui
fie-care gru p Şi câ.id au p rin s a fâlf i steag u rile, p ă ­
rea c ă to t păm ân tu l s 'a m işcat din tem elii.
U nde m ai era p u te re om enească, să îm p ed ice
h o tă râ re a acestui p o p o r, c a re d u p ă veacuri d e ro b ie
a ju n se se să fie şi el o d ată stăp ân , p e m o şia stră m o ­
şea sc ă ?
Au fircat la trib u n ă V lădici şi fru n taşi m ireni şi
chiotul poporului răzb ătea p â n ă departe şi ste a g u rile
 16

rom âneşti fâlfâiau m ân d re şi am eninţătoare, ca o a m e­

n in ţa re d e vijelie, care a r m ă tu ra tot ce a r în d răzni
să-i stea în cale.
H orea, C loşca şi G rişan , cari au m urit m oarte de
m artiri, şi au suferit în tre zid u rile acestei cetăţi, pureati
să tre sa ră acum d e b u cu rie în gro p ile lor uitate, în ­
ţelegând că m oartea lo r nu a fost zadarnică.
Şi soldatul invalid, care, trem ura la p o arta cetăţii
în uniform a Iui d e h o nved, cu d o u ă decoraţii d e a u r,
cerând m ila trecătorilor încă îşi va fi d a t seam a, că
toate suferinţele în d u rate d e Rom ânii A rdeleni su b
steag stră n, erau răsp lătite acu m cu p risosinţă.
*
* *
A dunarea a fost co n d u să d e p reşed in ţii G h eo rghe
P o p d e B ăseşti, episco p ii lo a n I. P ap p şi D r D em etriu
R adu ; v ic e p re şe d in ţii: D r T . M ihali, D r Ştefan C. P o p ,
loan F lu e ra ş; n o ta ri: D r AI F odor, Dr Sever M iclea,
Dr. C. B -ediceanu, D r S. D rag o m ir, D r L. O anea, D r
I. C iser, D r Ionel P o p şi D r G h . C rişan.
Ce s ’a hotărât în a c e a stă ad u n are istorică, se
poate cu n in d e în câteva r â n d u r i: 1
Unirea necondiţionată cu „Ţara românească" , liber­
tate, egalitate şi frăţietate pen tru toate popoarele R o-
m âniei-M ari;
deplina libertate a cultului religios pen tru toţi
cetăţenii;
împământenirea (dreptul la păm unt) a l tuturor
ţăranilor.
 17

D ar să dăm în întreg im e proiectul d e rezoluţie

(ho tărârea), ce s ’a lu a t acolo.
I. A dunarea n aţio n ală a tuturor R om ânilor din
T ransilvania, B anat şi Ţ a ra -U n g u rea sc ă , a d u n a ţi prin
reprezentan ţii lo r în d rep tăţiţi în Alba lu lia în ziu a de
1 D ecem vrie n. (1 8 N ov. v.) 1918, d ecretează u n irea
acelor Rom âni ş i-a tu ro r te rito riilo r locuite d e d â n şii,
cu R om ânia. A d u n area n a ţio n a lă proclam ă în d o e se b i
d rep tu l inalienabil al n atiu n ei rom âne la în treg B a n a ­
tul, c u p rin s între râu rile M u răş, T isa şi D un ăre.
II. A d unarea# n aţio n aiă rezervă teritoriilor s u sin -
dicate (d e m ai su s) au to n o m ie provizorie, p â n ă la
în tru n ire a constituantei aleasă pe baza votului u n i­
versal.
III. In le g ă 'u tă cu aceasta, ca prin cip ii fu n d a ­
m entele la alcătu irea n o u lu i s ta t rom ân, a d u n a re a n a ­
ţională proclam ă u rm ă to a re le :
1. D eplina lib ertate n aţio n ală pentru toate p o p o ­
a re le conlocuitoare. Fie care p o p o r se va în tru n i, a d ­
m in istra şi judeca în lim b a s a p roprie prin indivizi
(p erso an e) din sânfil să u şi fiecare p o p o r va prim i
d re p t d e reprezentare în co rpurile leguitoare şi la
guvern area ţării în p ro p o rţie cu num ărul indivizilor,
ce-I alcăîuesc.
2. Egala în d re p tă ţire şi deplină lib ertate a u to ­
n o m ă co n fesio n a'ă, p en tru to a te confesiunile (religiile)
din stat.
3. în făp tu irea d esăv ârşită a unui regim curat
 18

dem ocratic, pe toate terenele vieţii publice. V otul

o b ştesc, direct, egal, secret, p e com une, în m od p ro ­
porţional, p entru am bele sexe, în vârstă d e 21 de an i
la reprezentarea în c o m u ie , ju d e ţe ori p arlam ent.
4. D e 'ă v â rşita libertate d e p re ’ă, a so c ie re şi
în tru n ire, libera p ro p ag an d ă a tu tu ro r g ân d u rilo r om eneşti.
5. Reform a a g ra ră radicală. Se va face co n scri-
erea tu tu ro r pro p rietăti'o r, î i special a p ro p rietăţilo r
m ari. Io b aza acestei conscrieri. desfiinţând fidei c o ­
m isele şi în tem eiul drep tu lu i d e a m icşo ri d u p ă tr e ­
b u in ţă latifundii'e, i-s e va face posibil ţăranului «ă-şi
creeze o proprietate (a*ăfor, p ă şu n e , păd u re) cel p u tln
a 'â t, cât ?ă o p oată m unci el şi fam ilia lai. P rin cip iul
conducă*nr al acestei p o ’itici a g ra re e p e d e o p a rte
prom ovarea nivelării sociale, p e d e a l'ă p arte p o te n ­
ţarea productium 'i.
6. M uncitorim ei in d u stria le i-se a sig u ră aceleaşi
d repturi şi avantaje, cari s u n t legiferate în cele m ai
avan sate sta te din ap u s.
IV. A dunarea n aţio n ală d ă ex p resiu n e dorinţei
sale, ca congresul d e pace s ă înfăptuiască co m u n iu ­
nea n a ţiu n ilo r libere în aşa ch ip ca d rep tatea şi lib e r­
tate a s ă fie asig u rate p en tru to ate naţiunile m ari şi
m ici deopotrivă, iar în v i t o r s ă se elim ine răzb o iul
ca m ijloc p e n t'u reg u larea rap o rtu rilo r infernationa’e.
V. Rom ânii a d u n a ţi în aceas*ă ad u n a re n aţio-
nală, sa lu tă pe fraţii lor d in B ucovina sc ă p a ţi din
 19

jugul m onarchiei A u stro -U n g are şi uniţii ia ţa ra -m a m ă,

R om ânia.
VI. A dunarea n a ţio n a 'ă sa lu tă cu iu b ire şi e n tu -
siazm liberarea naţiunilor su b ju g ate p â n ă acu m d e
m o n arch ia A usfro-U ngară. an u m e n a ţiu n ile : C e h o ­
slo v acă, A ustro G erm ană, Ju g o -S lav ă, P o lo n ă şi R u te-
a r ă şi hotărăşte ca acest sa lu t să se a d u c ă Ia c u n o ş ­
tinţa tu tu ro r acestor n aţiuni.
VII. A dunarea n a ţio n a 'ă cu sm eren ie se în ch in ă
înaintea m em orei acelor bravi Rom âni, c a ri în a c e st
războiu şi-a u vărsat sângele p e n tru în lăn ţu irea id e a ­
lului nosfru , m urind p e n tru libertatea şi u n ita te a n a -
ţn n e i rom âne.
VIII. A dunarea n a ţio n a 'ă d ă e x p r e s i v e m u 'ţu -
m itei şi adm iraţiunei sale tu tu ro r puterilor a lia 'e , cari
prin strălucitele lu n te p u rta te cu cerbicie îm p o triv a
unui d u şm a n p regătit d e m u lte decenii p e n tru războiu,
au sc ă p a t civilizaţiunea d in g h iarele b arbariei.
IX. P en tru c o n d u c e re a m ai dep arte a afacerilor
n aţiunei rom âne d in T ran silv an ia, B an at şi Ţ ara
U n gurească, ad u n area n a ţio n a lă hotărăşte in stitu irea
unui M are Sfat N aţional R om ân, care va avea to a tă
în d rep tăţirea să reprezinte n a ţiu n e a ro m ân ă, ori când
şi pretutind en i, faţă d e to ate naţiunile lum ii şi să ia
toate dispoziţiunile, p e cari Ie va afla n ecesare, în
interesul naţiunei,
*
* *
 20

A ceasta e m ăreaţa a d u n a re d ela A lba-Iulia, ţin u tă

Ia 1 D ecem brie 1918.
P o p o ru l ro m ân esc n ’a a v u t aşa ad u n are în n ă lţă -
to a re d e cât ad u n area d e p e câm pia jlibertăţii, ţin ută
în Blaj la 3/15 M aiu 1848.
A tunci şi-a lep ă d a t lan ţu rile sclaviei şi a d e c l a r a t :
„ n u voi asu p ri p e n im eni, d a r nici nu voi suferi să
fiu asu p rit,"
Iar acum , ca p o p o r lib e r şi m ân d ru , a în tin s
m âna fraţilor din Ţ a ra ro m â n e a sc ă d eclarân d u -se u n it
cu ei p e n tru to td eau n a.
Şi aşa, din în d u ra re a lui D um nezeu şi vitejia
tru p e lo r rom âneşti, n i s ’a îm p lin it visul d e veacuri,
şi n eam u l n o stiu cel îm p ră ştia t ca făina orb u lu i, azi
este o sin g u ră ţară m are şi p u te rn ic ă , d in M aram urăş,
p ân ă la M area N eagră şi dela N istru p ân ă la T i s a . . .
După adunare .
 B IN E A ŢI VENIŢI
- C U V Â N T C Ă T R E O A S T E A ŢĂ R II I -

Bine a ţi, venit la nai, mândrii voinici, a i Ţ ârii

R om âneşti!
V’am aşteptat de m ultă vreme; v ’am a ştep ta t şi
am suferit, până s ’a um plut cu vâ rf pah arul a m ă­
răciunii.
V’am aşteptat: ş t i a m , că trebuie să veniţi, că e
peste pu tin ţă să ne m ai lăsaţi în sclavie.
Vă îm brăţişăm , fraţilor, ş i vă m ulţumim de jertfele,
ce le-aţi adu s pentru mărirea Neam ului Românesc. .
*
* *
A ţi suferit şi voi.
Intraţi în vârtejul răsboiului, la chemarea neam u­
rilor civilizate, v'aţi pom en it părăsiţi de Muscali, şi
atacaţi de pretutindeni.
Ş i s ’a pornit puhoiul oardelor barbare, ş i teutonul
în gâm fat a reuşit, pe o vreme, să pângărească inim a
ţării.
Se intonau deja acordurile prohodului vostru, care
ar f i însem nat atunci şi proh odul R om ânilor de p re ­
tutindeni.
 24

M âni barbare se pregăteau să prăvale piatra uri­

aşă, peste m orm ântul unui neam fă ră noroc.
*
* *
La M Ă R Ă Ş E Ş T I aţi dovedit voi cu vârf, cât de
m ult s ’au am ăgit cei ce vă credeau morţi.
D u h u l străm oşilor v ’a oţelit braţele, ca să dove­
d iţi lumii, că sunteţi urm aşii legiunilor Rom ane birui­
toare.
Voi cei crezuţi m orţi v ’a ţi ridicat întru mărire, iar
cei ce v ’au p u s genunchele p e piept, s ’au prăb u şit ei in
groapa, ce o pregătiseră vouă.
Veniţi, dragi fra ţi, cu fru n tea ridicată; voi aduceţi
tn raniţele voastre viitorul de a u r a l Rom ăniei-M ari.
Veniţi, în numele dragostei de neam, în numele
um anităţii şi al libertăţii tuturor neamurilor.
Trăiască A u g u ştii S u veran i ai tuturor
R o m â n ilo r!
Trăiască Arm ata R o m â n ă !

(g s g )
E D I T U R A » CE LE T R E I CRI ŞURI*

AU A P Ă R U T :
No. 1. Gh. Tulbure: Praznicul unirii nea­
mului.
No. 2. Ouidiu Huleai Războiul României.
No. 3. N. lo rg a : Vechimea şi originea ele­
mentului românesc în părfile Biharei
(Bihorului).
No. 4. Al. Ciura ; Adunarea dela Alba-lulia.
No. 5. Colinde:
No. 6. Eugeniu S peran ţia: Frumosul ca
înaltă suferinfă.