DIN PUBLICATIUNILE CASE!

*COALELOR
B1BLIOTECA SECUNDARA No. 8

OVID DENSUSIANU

Antologie Dialectalã

BUCURWI
Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonirn5.
MCMXV

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGIE DIALECTALA

www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIUNILE CASEI KOALELOR
BIBLIOTECA SECUNDARA No. 8

OVID DENSUSIANU

Antologie Dialectala

BUCURE81'I
Atelierele grafice SocEc & Co., Societate Anonirna
MCMXV

www.dacoromanica.ro
 In culegerea de texte ce nrmeaza am cautat s dau
pe langa, o icoang a vorbirii românesti din toate tinu-
turile, i câteva elemente pentru cunoasterea mai de
aproape a sufietului i vietii poporului nostril; de aceea
am dat mai inult loc textelor ce prezinea interes din
acest pullet de vederepoeziilor lirice, amintirilor din
trecut, povestirilor despre traiul taranului, etc. Litera-
tura dialectala capata in chipul acesta un indoit interes
§i poate largi in mai multe directii orizontul intelectual
al elevilor.
Materialul e luat in cea mai mare parte din colec-
tiunile de folklor publicate de G. Alexici, I. A. Candrea,
P. Papahagi, I. Popovici, Th. Sperantia, A. Tip lea,
V. Varcol, G-. Weigand si de mine uncle texte sunt
inedite (doug din cele meglenite, dela pag. 81-86, mi-au
fost comunicate de D. Candrea).
Transcrierea s'a simplificat pe cat posibil, pentru a
nu ingreuià lectura cu prea multe complicatii filologice.
Cum aceasta antologie poate servi i celor care voesc
s'a. se initieze in unele probleme de filologie, in special
studentilor, am aciugat la glosar i o parte etimolo-
gica, explicand originea cuvintelor mai caracteristice
ori mai rani.

www.dacoromanica.ro
 Pentru transcrierea sunetelor dialectale am intrebu-
intat ureatoarele semne:
= sunet intermediar In-
tre a gio deschis, pro-
nu ntat aproape ea un oa.
e=e deschis.
r e deschis din istroro-
mang, pronuntat aproa-
pe ca ea §i corespun-
zAnd lui a final din
dacoromânà.
e=sunet intermediar in-
tre e §i
b=o deschis.
9-0 deschis din meglenità,
pronuntat aproape ca
oa 3i corespunzAnd lui
i i 4 accentuati din
dacoromâng.
y = sunetul rezultat din
al terarea (pa latalizarea)
lui v dinaintea lui i:
=viu.
t.=sunet rezultat din al-
terarea lui t dinaintea
lui e, i i rostindu-se
aproape ca 6 (ce).
di=sunet rezultat din al-
www.dacoromanica.ro
terarea lui cl dinaintea
Ini e, i i rostindu-se
aproape ca # (ge).
.4=sunet intermediar In-
tre 3 3i S.
-isunet intermediar in-
tre z i j.
fi=sunetul rezultat din m
urmat de i i pronun-
tat ca gn franeez.
11=1 alterat (muiat) sub
influenta lui i.
1=1 palatal (prop untat spre
cerul gurii si mai slab
deal 1 obisnuit).
r=r pronuntat cu o vi-
bratiune mai tare, Ca
Un rr.
6c cum e rostit dina-
intea lui e, i.
e sunet apropiat de a
(ce), dar pronuntat cu
o slab articulare den-
talk' (spre t3).
1=g cum e rostit dina-
intea lui e, i.
ROMANIA

www.dacoromanica.ro
 Odatg trgia mai binie oamenii; sã fgeea bueate; di-o
samg 'ncoa nu sg mai fae cum s'a fgcut. Din ce in ce
mai räü pe tot anii; s'a loat Dumniezgil daru di pe WA,
eg s'a fait I oamenii, nu mai tin credere in Dumniezilii:
omoarg, hug unu pe altu. Numa care tinie in sama lu
Dumniezag numa aluia-i merge mai binie.
Mehedinti.
0
Amara& turturia
Cin ràmInie singuria
Punic cuibu 'nfo nuin.
Batie vintu §i i-1 is,
Cm sotiioara-i rapunie
NiA alta nu-s mai 'mbung.
TriéAe frumoasg liviede
A, duge die sg pierde,
SA lasg pare'o sg cadg
pe liemn viérde nu sade;
Cin sade citiodatg,
Pe citi-o zmieea uscatg;
SA. bagg 'n dumbrav' adincg,
NiA nu bea, niA nu ingnineg;
Unie viede apg riége
0 turburiéste I triCse;
Unie viéde apg ra
0 turburiéste s'o bea
Sg-s diiriagg iniima;

www.dacoromanica.ro
4 ANTOLOGIE DIALECTALA

Unie ulmA vinatoriu

Acolo rni-o duge doru,
Ca sa dia sa mi-o loviasca
SA nu A, mai pediepsasca;
Diestul s'o pediepsit:
Si-o pierdut n'o mX gasit.
Mehedinti.

M'am pomeniit ca ma duAea tata la sicoala; ne. 'neher-

bam copii cit sa putgea, aldata aria mai mult, aldata
mai putini. N'aria atun.ci ca sa ne diea cu sila, i dieea
aria preotu ca sa viina si p nol nu nie gasa, nie 'ncher-
bam aldata, cin sä putgea. Popa sa schimba cu fratge-saa,
paraclisier: cin putgea ham, cin putgea hala. N'aviam
cart, aviam niistge héle... niistge slove mai marisoare;
si aria niistge samigercuri die fier trimése die-acolo, diela
ministru; aria oable, si care nu stiia-1 baga acolo si-1
tinia la ariegt.
Mehedinti.

Plecam cut oile toamna dliii muntie, ne duCam pang

la Marea Niagra, doborann pe plaiu Novacilor, o lüain
pe Dealu Muierii si iesam tomna la Craiova; acolo
laam drumu 'n jos, tre'eam Oltu la vale 'n jos si merkam
pe main Dunarii; tree'am Dunarea pe la Oltenita in taxa
turéasca; cit IT Dobroka I cit i Bulgaria pe-acolo um-
blam. Daca treCarn Dunarea nu ne 'ntreba niminea de
une vii t un te duel; la Trim platiam o sfantuica
pintru o oaie. Tern di-ai nosti die stiia turcéste t asa
ne 'ntalekam.
Merkam citie sasa saptamini, s'acolo sadiam pana pe
la Sfintu Ghiorghie.
God.
0

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 5

Frunzulita dA lipan,
N'at auzit di-un Ian,
Di-un Jiian i di-un Olt Ian
Si di-un ot da capitan.
Care umbla pin Wiwi
Cu saIsprAzhee panduri,
Cu ghebe i cu potiirl
Numa galtane 'n cusaturi,
Umb la pin paduri turbat
Ranind oameni la ficat,
Si nicl unde nu gindestl
Cu Tel in drum te ?
Lumen dac' asa veden,
Da jalba la Caragea,
Domnila, eit mai curind,
Potera la lel minind.
Da Jilanu 'ntalegind
Tomna la Olt razimind
$i din gur' asa graind:
Mai, podarl, trate podarl,
Trage podi§ca da car,
Ca nu-z va fi in zadar;
Trage podu mal di-a-drept,
CA- t arunc un glont in piept".
Podariu sa zabavla.
SA facea ca sti gindla,
Poterii voind sa-I den.
Da Jiiana 'ntalegind
Si zabava lul vazind.
Tel in sine-asa
Deeit sa ma caelulesc,
SA ma plee, s ma smerese,
La tot sa ma eaclulese,
La ce, nalba, haiduce,,c ?

www.dacoromanica.ro
Si A NTOLOGIE DIALECTALA

Margu-m iesta cam narod,

Cin de coama mina 'nnod
Tree Oita ca I cu pod".
Daca Jilanu-m trecea
in judet la Slatina
fel din gur' qa-m zicea:
llaidet, murgulet, haidèt,
Nu-z mai face Om exec,
La gazda vom rasufla,
Von' sufla, vom rasufla,
Si hodina vom afla.
Gazda-m 'lest& 'n Valea-ra
ji mi-o bate potera,
SI mi-o bate de trei zile,
Ca sa ma spuie pa mine.
Tin'te, gazda, nu ma dn.,
Nu ma da, nu ma prada,
Cl-t cumpar di-o malotek
Ro§iie ca vi§ina,
Cu florile cit palma,
De s'or mira tot da iaa.
Cin Jilantl-asa-rn graia,
Potera mi-1 ocolia,
Milnile 'n Tel c5. 'nfigia,
tii-1 ducia la Caragea.
Pravila mi-1 judeca,
Cu lanturi Ii incarca.
Jilanu 'n drept de palat
A stat in loc §'a cintat:
Tot avutu mi-e'n bordei,
Am pa. vatra un cotei
tii cenu§5. 'nt'un ulei.
Da nici ala nu-I a mea,
C'a tors soacra-mea pa la.

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 7

Cm T trebue sa ia
SA pule si s. se lea.
M'am milcuit, m'am rugat,
SA-m dea boi macar un eeas
Sá fac si To s'ar di-un pas,
Da mila n'a mai ramas,
CA 'n samA nu m'a bagat.
Asa nig 'ntorsei si 'Yeti
-m zisal in gindu mieu:
Da-o bunu Dumnezail,
De-o umbla T plugu mieh,
Sabioara sa-in fac plug,
Pistoalile sa-in injug,
Flinta, etaganu lung,
Stramurare sa-in impung,
Sa-m pui la o parte fes
Si la colnice sa-m Yes,
Sa-m pul sa-m brazdez ales,
Undi-o fi cringu mai des;
Sa-m trag brazda dracului
Din mai susu dealului
Pana 'n capu satului,
Drept usa bogatului".
Asa Jiianii-a cintat
La Voda 'n drept de palat.
Pravila mi-I judeca,
Cu lanturi mi-1 incarca,
La ogria ca-I trimetea.
Vilcea.
0
Cin m'am dus To la sicoalA, scriia inva0.toriu tabla,
si di pa aia cetlain. Tab la area de macavh, scriiam cu
peana de gisca. Cerneala o faeeam noi: facearn noi ma-
tauz dh cult si dam ph fundu cahlarii f udam cirpa:

www.dacoromanica.ro
8 ANTOLOGIE DIALECTALA

ce sg, loa di pg caldare storceam si faceam eernealg si

cu aia scrilam; n'area cernealg atuncl. Aeum, nu stlii,
Bebescu, a stricat sicolile; Domnu ala a zis ca di ce
sh 'nvetg Ruminil carte, sg, lash', desupra lor, i'. n'a mgi
fo sicoalg v'o citva ani d'a zile. PA nu-s cine-a intrat
plurmg s'a 'nfintat sicolile ping az.
Inginte de-a'nvgta la irtile, punia ngsip intr'o cutiie
si seriia cu &still acolo Mfg condei: a, b, c. Ne bgga
in cerc clg Hem, facut rkund, fiiecare copil area 'n cercu
lui si de-aeolo 'nvka. Citiodatg invkgtoriu ne bgtea,
tacea linile dg, Reran pe atita si groasg si da cu liniYa
cin nu stiYam letiia. Zicea cg di ce dam. invkat. Pg1,
en cin sg 'nvet? Ne'nehidea citi-o zi, doo, ne-aducea
mineare acolO mama. lama 'nvkam rnsai malt, vara area
la polog, la sapg.
Vilcea.
0
P ..A.TRU HA WM'
Ale! cistite de Petre,
AI, de-t boteaz' un finisor,
File-I in codru de-ajutor".
Dale, Pátru ce-rn Ikea?
Armele si le 'ngropa
La o butureg de fag,
Uncle trar Pätru cu drag.
i la iel ce mi-s opria'?
Opria o luce sgbioarg,
Ghemuitg, ghem fgcntä,
Adus virfu la mgrunche.
Dale! Pkru ce-m facea?
La 'rapgratu eg pleca,
Pe poarta micg intra,
Pe 'mpgratu ca-1 vedea,

www.dacoromanica.ro
 nomixiik 9

Buza 'n patru cA-1. plezraa.

Singe negru ea-I pica,
Pe caftan a sä siert.
,,Luminate de 'mpitrat,
Trupsurel fara pacat,
Leaga miinile 'ndarat
Cu trei frimbii de mata-4
Si cu trei de ibrisin,
Aleasa din Sighidin,
Si dà-rn drumu 'n oastea ta,
D'oi sciipa scapat sa fib".
Mimi 'ndarat ca-i lega
Cu trer frimbil de mata,A,
Alea din Brasov aleasa,
Si eu trei de ibrisin,
Aleasti din Seghedin.
Da la iel ce mu oprm?
Opria o luce sabioara
Ghemuitii, ghem fAcutA,
Adus virfu la mtiruuche.
La 'mpäratu ca-th pleca,
imparatu ca-1 vedea,
Mlini 'ndarat ca-T lega,
Drumu 'n oastea ml c6.-Y da.
Dale! Rani ce-m fácea?
Odata ca-in chiotia,
VäI adinci c. räsuna,
Toate sfoarele-I pleznia,
Drumu 'n oaste lul a-1 da.
Dale! Patru ce-rn flicea?
Scotea luce sa'bioara
Si di-un zid ea. mi.-o trintia,
De rugin' 0 scutura,
Sus la cer ca-m fulgera

www.dacoromanica.ro
10 A NITOLOGIE DIALECTALA

St pin Turc cA-rn abAtea

Ca un vintu viforit
Pint' un pOmet inflorit,
Si cum cadea florile
Asa cAdea celmelele.
Si cfn fu soarele 'n chindile
Tale PAtru sapte mile,
:.?I cin fu soarele-a scApAta
N'avea Pi Itru ce lucra,
Numa sta de-I buldusa,
. .5 i mul putin ce scofelin
Tref catfrl cii, 'mpovAra,
La 'inpAratu el, pleca:
,,Luminate de 'mpArate,
Trupsurel plin de pAcate"...
Da 'mptiratu ce-rn zicea?
Du-te, Petre, 'n halducile,
Fost-aA dAruitS, tie,
Citoi sta Yeti In domnile
SA stai si tu 'n halducile,
Fost-ati dgruitA, tie
Din mica copilArile".
Dolj.
12

lime verde vitA vile,

DrAgutA SintA-MArile
Nu asa toamna sA vile,
CA mg, la baclu 'n rnilitile,
116min stinele pustile,
Tirlita far& oitA,
ScAunel fArA, bAcitA
Care face brinza dulce
S'o dea la clobani s'o mince.

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 11

Foaie verde margarit,

Merg vitele *and
Si ciobanii fluierind
1 mieluseil vghierind
5i mamele lor plingind.
Do I j.
0
Frunzulita s'un lipan,
Drag mi-a fost call' bAlan
5i voinicu lortoman,
Cal Wan si saiia verde,
Intra 'n codru nu sa vede.
Tine-I, doamne, nu mi-I pierde,
Ca 1-am mai pierdut odata,
Am catat o vara toata.
5'a1tadata un lipan,
L-am gasit in Dragasan
PK scaun da odolean,
La umbra da leustean.
Romanati.
0
Strina, strin'a, strinatate,
Nu ma strina departe,
cit n'am tat i+. sa ma cate,
Mama-i 'Atria, nu poate.
Arde-te-ar focu. padure,
Nethiata de sacure,
Sa fac a. drumu pin tine
SA, vad pe mama chi vine;
De-as oi mama c'ar veni
Drumu i 1-as pardosi
Cu nAsip, cu platra mare,
Sit vile mama mai tare.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE DIALEC rALA

Ma e, doamne, la strini,
Para stai pe maracini;
Mkracinele te 'nghimpa,
Dar strinu te usuck.
Romanati.
0
Diipa C-a ispravit mitnkstirea, a'nvalit-o cu sita, a'n-
trebat Neagoe pa Manole a mai face v'o hiseria ca
asta. Manole a ritspuns dupit bolta biserich cit asta-1
da'nvatatura: o sit fac altele mai hune dacit asta"
Neagoe du a auzit, a poruncit sa 'fa sarile dala bise-
rick' : mult o sit sitracesti tu ea mine ?" Si Manole s'a
sfatuit cu ailalt dulgheri: nee-i da facut sa sapam d'a-
east& osinda? Micu, unu din timplari, a zis catra Ma-
nole: ia sit ne facem haripi, sa zburam ca sit scapam".
S'ati facut haripi da sita.
Care din vol avet eoraj sii. facet porneala sa zbu-
rat?" S'a zis Radu: io o a zbor hail". S'a zburat
pang 'n Cimpu Radovanului s'aeolo s'a läsat jos, si
ostasti care erea sosit eapu. i-a tillat. S'a zburat Sasu
la Valea Sasuhu, s'acolo ostasu I-a sosit si I-a omorit.
S'a zburat Mien in Valea lu Mien si l-a thiat si pa ala.
A zburat si Manole mai pit urma 'Ana, 'n Dealu Ne-
grului, acolo I-a ispritvit si pa iel. S'a pus Amin s'a
facut fintina si-i zice pan& az la Fintina In Manole".
A zburat si Dan pima 'n Valea Danului, 41 i sa da
numele papa az Valea Danului".
Arges.
0
Am auzit c'a fost unu Bucur, cioban burlac. lel a
facut o tirla da oi in mijlocu cimpului. 5i dupa am,
dupa ce-a tirlit acolo, s'a 'nstatornicit, a facut o bise-
recuta si 'mprejuru lui s'a prasit unu si al, si din lel
sa trage Bucnrestii.
0 Muscel.

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 13

Verde frunzg, nueg seacg,

Ma kg, inimg dg piatrg
Yin da mg, mai vez odatä,
Yino, malcg, da ma vez
Ping sin grinele verz,
Ca daea s'or secera
Mu lt in cale ti-I ulta,
ii tot plinge si ofta,
Nu-I avea di, unde ma lfia.
Trimete, match, rgspuns,
Pe batata vintulta
Pe arepa corbului,
Ca Si afli, ca sa stil
Da sin mort, da sin yii.
Muscel.
0
Auz, inalca, ellen einta,
le§ afara si-1 ascultg
Da' vez, mama, ilg, ce cinta;
D'o cinta da. haiducile
Intra 'n casa §i-m spune mile;
D'o cinta a alceva,
Usueste-1 la natba,
Ca-I dall una ell tlinta.
Dimbovita.
0
Estk v'o cincl ani da dud am fos pg Baltg, pa mosie,
la gura Ciulnitii. Am plecat intre Sinta-Marile cinci
clobani cu sasg ante da di, din Valea Speriata; am trecut
pin Tirgoviste, am tinut drumu pin Va leni; am facut
ob zile pin'acolo. Acolo am pascut oile ping, 'n Craclun
si pe urma le-am adus indargt, pa mused. Primavara
ne-am dus in munte, la Mara.
Dimbovio.
0

www.dacoromanica.ro
14 ANTOLOG1E DIA LECTALA

Brinca brincilor,
Sora clumilor,
Nu junghia, nu cutita,
Nu te 'ntinde,
Nu coprinde;
Blind. albi,
Brind tutungiie,
Brind cafeniie,
Brind *kali,
Blind topsicati,
Tel cu junghturile,
Cu cutitile,
Dit la [cutare din creeril capuhi,
Din zgirciu nasului,
Din fata obrazului,
Din jugu gitului,
Din umerii trupului,
Din chIci1e dintilor,
Din rostu mise1i1or.
Si les din os in carne,
Din came 'n piele,
Si piei.
Sh, rispiei;
Brhici viceasci,
Blind boiasci,
Brined di noozed di feluri,
Sa te dud din vad in vad
Pini-I intra in mal.
Olt.
0
Chid a croit a face armati intii cu funia-i prindea;
dad nu-1 putea prinde ph aciii, nici nu-1 punea.
le saizici di ani d'atunci; nu stilt cine lera domn
p'atunci; m-e teami ch, Tera unu Caragea; hla a vindut

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 15

robI p Tigani la boed; cum a Yesit Cuzea I-a dasrobit

P5 TiganY da pin mutt
Cuzea Yera om bun, galanton, dulce la euvint; la
oameni a dat paminturt Y-a inlesnit. Sh-Y usureze Dum-
nezeti tarfna.
O Prahova.

MI-aduc aminte ea az din Muscalt EY era oameni

marl si hea spirt da le rusa nasu, apoi ne lta la batae;
ce mi-este Zhu al mare? ca asa este, a nu Imam mil
ne jalui, c dach ne j1uiam ne bhtea mai rati.
Turcil n'au lost oameni rat mai ral a fos Muscalit
Ei n'am vhzut Rumin batut at Turd, da d Musealt
n'am par in cap.
O Teleorman.

Cin m'am naseut Iau a fos razbieluri multe. A ramas

Giurgiu pustih. P'aid lerea strada asta, a marginii;
p'aim Yerea table &Ala Turd, giant ea putu d adinc,
cu gropyl da prindeam stud ea mina. Biserica Adur-
miiirea ierea'n pyimnita jos, intre rarele, dh frica Tur-
cilor; aida Yerea posta, dudale marl. TatiVmileti a cum-
phrat pamint cu dd lei vechi stinjenn dit pamint. Tot
lel spunia d ein cu Tura', jice c tragea eu tunu da
Mem ghihleaha: fyir, fyir, fyir.
Mama, mama, Y-auz, 'rural
BIata marna-mea fugia eu mina tiris pa dial. Ph la
patusopt, Giurgiu Yera 'nnecat, Iá Yeream balat da
cinspece, saispece ant
0 Vlasca.

Cu boerii traim greu da tot, ne da cite doo pogoane

d. loc, im parte: unu al mieli si unu al boerulm. Aphi
ne cere zile da, facem cu cam, o zi en caruta la un,
iectar, i doo cu milnile. Apai facem straport eiti-o chila

www.dacoromanica.ro
16 ANTOLOG1E DIALECTALA

1a pogon, la gall, sail la Bucuresti. II dam si trei pul

d. gáing; pa urma doliazeci d. oo, d lume, d om.
dijma Yeste im parte en arindasu. Aminterea ne l'a
coceni, doozecl d znopi da pogon, i cincI bani d.
pogon da pindarit da-1 silveste la curtea dinsului cin
sin bucatele btrinse la tabärit.
Ilfov.
0
La Macinici femeile fac eolindete mid, le da pin
cuptor s'apoi le pune 'n caldare da le fierbe. Le pune
p. urma 'n cenace l toarng miez d nue6, 8i en zacar
pisat, s'apoi impArteste la vecini. Oamenil fac nota gr-
mez d gunoale si le da foe ci-c5, sa'nehlzese mortil
s'apoi sadeste pomil.
Ilfov.
0
Greil, tata, grea da tot lerea pa vremea Turcilor!...
0 hi fost ghine t 'n tara asta alte dal, da atunci ghi-
nele-1 lita Turcu. Of! platiam dajdie cinci sfant la sfert
pa an. Platiam piaci d leT claca la ghionoile dä
arindasl, scoghi-i-ar cotofenile, si nu ne lila parale,
munciam ping vedeam verde si tot nu ne platlaun. Ter-.
barit dli. yita mare un sfant. Of! saracan cut noi! Cin
vinia cirpgiabu pintrn ghir i cn dorobantil en calcete,
ha mai avea l [gelled en lei... tin'te chieptule sa nu
crachi, it villa 86', Tel lumea 'n cap, d n'aveai sä dal
in eeasu ala. Punea ghiciu pa nol si din pamint, din
larb4 verde, trebula s6,-1' dal.
Apil cm pornia Turcu eu razbol si ne ilia da beilic,
p'acolo ramineam. Raminea ghletele neveste vaduve
si ghietil cochiIa p drumuri t putin II paba stapiniril
d. nol. Vinia, Turd negustori da stringea yite pa ee
apa nu curge i ne punea d. le plimbam call pina si
usca nfidusala dupa lei; Tar Turcu infra 'n easa i punea

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 17

pa ghiata nevasta sii-I faca placinte. Of! Doamne! rail

mai iereal... Cin ma gindesc parch sa cutreinura carnea
ph' mine.
Da multe oil ne treeea decindea, carindu-le eine qtiie
ce. Fel da fel dii belele s'a ispriiyit. 'ain dus-o, asa,
tiris-graellis ping la vinirea Domnitorului Cuzea, hi-i-ar
tarina usoara, p'acolo pa undi-o hi! cin toate cele ce-t
spusei sa duse, parea li-a liiat zaporu. NI-a dat pamint,
a facnt ostire, scoli, a gonit Grecil si 1I-a kat mosfile,
a oprit ghiru Turcilor si multe, multe... Ocala, lui pa
unii-o hi! Drept om a fost si tare mindru Yerea 'n hal-
nele lui da Domn cu apaleturi. L-am vilzut in trei
rinduri. i n'a trecut mul si spurcatii d'a ciocol 1-a
mincat fript, minea-i-ar raziiirita sa-I manince! Bree!
parc'a fost Ieri ! Ce repede trece vremea, in pohida
noastra.
El Ialomita.

Foai verdi pelinita

'o cranga di garofitii,
La crijinuta dim paduri
Cu zidu di chiatra,
Uni tini yinu reci ghlata,
Bea voinij di dimineatlt,
Bea Din si Costandin,
Iel bea. benchetula,
i di paza cini mi-i pazea ?
h phzea o maioa batrina
din gun' asa le vorghea:
Dini, Dini, Costandini,
Vol bet, benchetuit,
Da di Mirjac nu gindit,
Ficioras di Tatar bogat,
lel cu ostea s'a sculat
6 2

www.dacoromanica.ro
18 ANTOI ODIC DI 11 ECT1LA

Dipa rot ea a plecat;

Uni 1 'or Obi v'or taia,
Tar voi poati it scapa,
Da iar Roman, copchil Aic,
Ficiora§ nedoAirit,
Pa dinsu I-or prinde
.i 1-or thia".
Costandin din grai graia:
Frati, frati Roinane,
Du-ti si ti mta
Pit drumu r3A mari,
Pa valea Lapu§nitii,
Di vez Lapusnita 'a 'mflorit
Or Tatarii au tabarit.
Seama ghini sit le lei,
Pa sirur, pa siraguri,
&mmá ghini pe steaguri,
De vez ca citi Ail;
Dae' or hi ca zeci Aii
Ne ajunge la citi tril,
Dac' or hi ea einm Ail
rr-ajunge numai
,,i Roman eta A uita
Asa de mult Tatar li idea,
La fratt nu sit mat ducea.
Saghim in mina Ilia
i 'ntr'insii cit intra
I.ii-i tam snoch sti
si-i gramädea claie§ti.
ii taia si-i mintuil
k+i din gur' asa striga:
Fratilor, dacal bi p'aii.;
Dat dosu si fugit,
Ca ochii Ai s'au painginit,

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 19

Singili m'a dovidit,

Ca Tatarii-arn mintuit."
Si la fraff cii s'a dus;
Fratil &Ind 11 ail privit
Fata, di 'mparat i-ail daruit,
Ca, iel en sághiile a cigtigat
Oragu cel di Tarigrad.
Tulcea.
CI

In timpurile mai da malt phi *tile astea iera numa

Turra; Tel trala ghine, facea plugariie. Mai in 'Irma,
dupa razbelu Crimeii, data Sevastopol, a vinit gi s'a
agezat Tatarii. Aghia dupa rázbel a vinit in Cavaclar
nigte Greci.
A.ilalt lacuitori ai Cavaelarului a 'nceput sit A ageze
&la 1895 incoace. Agtia sint viniti din multe pail, mai
multi din Vlagea gi Teleorman gi din Ardeal.
Constanta.
0
Mai 'nainte vreme, eind umbla holera pa parnint, ea
sit scapilm d'a la, iaca ce-i facea : s'apuca o femere, laa
cinipa, o torcea, o navadea, o tesea gt facea o camaga
din asta pima', care o punea 'ntr'un par la marginea
satului. Cind vinea holera la satu nostril, dad, gasea
ca'ma.ga la marginea satului o Ma gi pleca. Alfel nu
scapal da 'fa.
intr'un sat, dac'a vazut ca nu mai seapa da holerit,
oamenii a Mat un balat voinic, i-a facut o groapa 'n
pamfat, adinch cit Tel gi strimta, aga ca A poatit sta un
om in chicioare. A Mat apoi biliatu, 1-a pus in groapa
g'a pus pamint paste Tel da yia gi Tel a murit acolo.
Aga o scapat satu da holera.
Constanta.
0

www.dacoromanica.ro
20 ANTOLOGIE DIALECTALA

Verdi colilik
In deal la podgorill
Unde n-i drag aura,
TA razor di yiia,
Uncle n-idrag Lila,
Supt umbra di nuc
Murgu-i priponit,
Priponu di-argint;
Voinicu thirmea,
Frumos yis yisa;
Murgu strafita
Si iii-1 distepta;
Voinicu grAia:
De, murgule, de
Lupchi'i te-or minca!
Ca MU ca yisam
Un n à logodeam
Cii-o filth', di cral.
To di pisti plai
SI tu strafitas
Si ma disteptas".
BrAila.
0
M'am sculat mart dimineata
Buns, sinatoasi,
Grad i frumosi,
M'am u'itat si vaz soari rasarind
S'am vazit Muma-padurii viind
Ca o lapt nichezind,
Ca o scroali gifaind.
Si cum a vinit cu gura rn'a Mat,
in parnint m'a trintit,
Frica'n trup bAgatu-ftl-a,
Siniili suptu-M-a,

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 21.

Oasili sdroghitn-fii-a,
Carnea mursacatu-fii-a,
Mini li legatu-fii-a,
Chigoarili 'nehedecatu-iii-a,
Limba incurcatu-fii-a,
in stobor di cimesi 'nfasuratu-m'a,
Pisti drum m'a aruncat,
M'a flcut din om ueom.
A cipat §t s'a vkleiirat,
Nimeni nu ha auzit
Numa Maica Mania, sfinta Manila,
Zos din Aeri s'a scoborit
Pi-o scarf di-ariint
S'a'ntrebat: Ae ti-T? Ae ti vaiti?
Cum n'oi cipa §i nu m'ol laita
Ci m'am sculat bun s'inätos,
Gras si frumos
Si vaz soari räsärind
S'am väzit Muma-pliduril viind
Ca o Ittpi nichezind,
Ca o scroafi giffind,
in guri m'a Mat,
Zos ci m'a trintit,
Frica'n trup bagatu-fii-a,
SinZili bautu-ni-a,
Mini li legatu-iti-a,
Oasili sdroghitu-ni-a,
Carnea mursacatu-fii-a,
ChiAoarili inchedecatu-iii-a,
Limba incurcatu-fil-a.
Nu tipa, nu ti vilicara
Curind la [cutare]
St ia cu foc i cu tamiTe,
SI cu topor,

www.dacoromanica.ro
22 ANTOLOGIE DIALECT \ LA

Oasili s'or dizdroghi,

Carnea s'o dizmagelari,
Frica din trup t-o i§i,
Minili s'or dizlega,
ChiAoarili s'or dischedeca,
Limba s'a discurca,
Cu tamiia-i tamiia,
Cu minili-oi lila,
Pisti marl negri-oi arunca,
Toati boala Jul',
Toad frica 1ui,
Toati lichitura lui,
Din inimi, di supt inimi,
Din criiru capului,
Din sfircti nasului,
Din fata obrazului,
Si ramii curat luilinat
Ca Dumnizaii Ae 1-a lasat;
Discinticu dila mini
Si leacu dila Dumniz!
Covurlui.
0
Dii, Cuzea §tifi c'a vinit -odata i6a la pod la Braileanu
§i lera o frumuseta mare. Cuzeaasta a dat pamint la
lume. 'atunCa a ie§it fata lu Iordachica Zapciu, ca,
tat-su iera boier mare, al fata iera gatità numa'n hir da.
frumoasa ce iera. d iera acolo frumuseta din toata lu-
mea: ante, lautarii; piste o suta', da scoarte iera pa jos
a§ternute. i iera un umbrar frumos facut acolo, da n'oi
mai tilts, nu-ecit oi mai trai. Cuzea asta dae'a vinit, a
facut mul ghine 'n tarh',, ca Tel a dat la tot oaminii
paminturi. Ferice qi halal sa-I hiie (la sufletu 10!
Buzau.
0

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 23

Sintu-Ilile sä plimbsa nrtdijit cu caru pg, car si-i tot

mlnios, t cind umb15, caru faci sà tuni. tel nu stile cind
IT zitia ml f tot Intreabg p5. Dumnezrai srt-i spule, da
DumnezAii stile e5.-1' näcäjit si nu vrea sg-i spule niel-
odatg, ca s'a nil prrtprtdeascA lumea.
o Rimnicu-Särat.
La Chi He'll nu brt cadi s5. mAturi pin cask', nici. sg
cos, sit nu 'mpungi in chieli, A. nu dal Imprurnut, sit
nu scot cenusa, A, nu duel la moark crt-T rrtit di tot, it
mänincit lupchii ghTetili yiti or *Asti omu civa mai riih.
o imnicu-Sárat.
Pi chigor di munti
Merg oili 'n frunti,
SI-s notig gobani
Cu vátafu-i
Unu-i Ungurean,
Di zili mai iticu,
Di trup mal vomicu,
Nant t suptirel,
Fetinsoara lui
Spurna laptilui,
OchisoriT lui
Mura cirri pul ui,
Mur5. di prirnint
Niaiunsii di vint,
Coaptä la rricoari
Niaiunsä di soari.
Ntioarä, ihioarg,
Si-rn 'Testi näzdriivgilioarà?'
Di /nisi zili 'ncoagi
G-ura nu-t mai tagi.
Toviirhsii tra,
IT ñi s'a vorghit

www.dacoromanica.ro
24 ANTOLOGIE DIALECTALA

Ca sk, ti omoari
se di ti 'ngroapi
in dosu stinit
Nfioarà, nioark,
Fluira§u fieuI
Tu se hi-I pul
in virf di pältinas,
Cm vintu o bati
Fluiru ni-o zigi,
Oi s'or strinii,
For inAepi-a plinii
Cu lacrin di sinii.
Putna.

Sick Dumnezkii clod a urzit pämintu, hic'a fäcut pa-

mintu mai mari ea 4eriu, §i di-acoalea Dumnek Aerea
povati ba la unu, ba la altu, §i nu-T spunea niminea 4i si
fad. Cin colo Yam un arii i§i dintr'o borti. Cin 1-a vkzut
Dumnezati. s'a dus §i la dins(' §i s'a jà1uit Arik la 'nee-
put nu vrea ea si-1 inveti, el-I Tara frici, §t daca vázu ci
Dumnezak l eri merek povatit dila Tel, T-a spus el si
mai ingrkmiideasek pi pittnint la un loc. Cin Dumnezkii
a 'iDieput. a 'ngramildi ptimfntu, s'a 'n4eput a fagi munt
marl §i richi qt vii, i di-atung pkinintu-i cu munt §i
vki pi Tel. Dumnezak (lac's viizut c'arik 1-a 'nvettat, 1-a
blagosloyit ea si trkiasei §i Tel ghini pi pkmint, si nn
mu§ti pi niminea, §i niminea si no-1 poatk omori, §i
chielea cu ghinchill ml si ardl in vatra focului §i si-T
bea omu, el sin buni di vatkmáturT ea doftoriie.
Putna.
0
Nainte timp Tern foarte frumos timpu. Acu ne-am
skrä4it en totii. Acu§ clack am dol. bol, acas IT tIT. Vaca,
heva, pore, nic nu putem tine. Nainte avera a mile- de-

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 25

ftilh pintru yite; Ai dan cite trii lei de yitg, act] triizeA
de lei' de pgrechia de bol §i triizeA de care de snochl
AA dugem la ariie. Acu cit luom locuri dela boieri
d'qtia, ni le da'n muncg. Pintrii-o juma de falge o falge
I.-an inungit, carate bucatile de mine acolo la ariia
boiereascg.
Tecuci.
0

Noi cu plugariia trairn. Anu aista o pus oaminii §'o

cultivat qi ciutun. Apoi maY Ye cite-o yiie unde tli unde,
cite la zege gospodarY o rgmas un colti§or, incolo s'o
uscat. Dacg n'avem yiie nu ne yine bine. Cu yinu lera
lumea 'ndestulatg nainte, da acu te tine daliozeg de
frank o pomang.
0 babg vaduvit faga atung cite ze6e pomeni qi lua
cite un balere de doiiozeg de vedre la una. Inainte pe
timpu agela dovedia 'n yii omu. 'el Ae faAa atu4
doriozeg de vase az niA poame de mincare n'are A. pule
o pomana.
Nu Oim de ge-o cherut, din prigna filocsgrii sail de-a
segétir? C'apoi §i poiiii din grading, cherzig, zarzgi, o
cherut tot.
leste la nol 'o leaca de padure de nuiele §i de
hreapcg, mare nu Ye, qt'ncolo painint de hrang, trii part
raft §'o parte bun. Pune omu pe Tel papu§oI pentru
casg, pentru hrang, pentru gospodgrik; cite-un chic de
orz, o leac . de grill, da numai parte din oamint Care
n'are pamint nu samäng nig de cum. Care n'are alt
venit maY munge§te cu ziaa or cu luna, cu opspreAe §i
Ainprege frank luna. Tinem §i yite care putem; altu cite
dorm, trii, altu niA de fel; numai parte din oamini aft
yite eornorate.
Tecuci.
0

www.dacoromanica.ro
26 ANTOLOGIE DIA LEC IAI A

A cui sint aAeste curti ?

Mult ts nanti, minunati;
Dinaintea Aestor curci,
Ler domnescu,
Sint doi braz marl 'nrotat
Di trupini departat,
Di virvuri amestecati,
Ler domnescu,
La trupin' as'estor braz
Esti-on pat mindru 'ncheiet,
Cu stilchii galbini di fag,
Ler domnescu,
Cu scinduri albi di brad,
Dar pi dinsu hi-I a§ternut ?
Cohor verdi mohorit,
Ler domncscu,
Dar pi dinsu hi-I' cukat ?
Tot inpinu dumnialui
CU-a lui dalbi iupineasi,
Ler domnescu,
CU-a lui drag di cuconaq.
Alel! dragi sotu nen,
Multu-mi dormi §i-Eni hodicne§el,
Ler domnescu,
De ninica nu ginde§ti,
fel afari §i priveqti
Cum ni ninii vivorà§ti,
Ler domnescu,
i gre oasti ni loveqti,
Vint di vari nY-abureV,i,
Din spri ponii rainlui,
Ler domnesat,

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 27

La curtea 'mpgratului;
La mult ani cu bucurii
Si la noi cu vesalii,
S'amin, boieri, si vi hii.
Tutova.
0

An fost in rtizbel. Teran leat §eptez5,6 §i ging, tii minte.

An trecut Dunärea §'an stat la Nicopol, pe urmii
ne-an dtp, la Plevna §i la triizág §i una agust an fäcut
atae la rlduta G-rivita, cin s'o §1 loat. S'o facut atacu
pe ploale §i s'o loat r5duta. Iran' ne-o spus colonelu
Fotite : haidet, Wet, la atacl". An mers, ne-an dus
§'an fäcut a§é §'o perit lame mult5. Meriérn pe bring
§1 ne aprochiiam, §i Turgii da focuri din rtidute. Iera
ghine de lei. I-an scos de-aeolo §i s'o dus in alta §i
de-acolo nu i-am mai putut scoate pin spre zitia de
Andrii. Atung o i§it Tel singuri, pe la nezu noptii, §'o
i§it cu atac pe Ru§ spre Vidin, c5, s'o nimerit linila
rusasca' pe la gura Plevnii. 0 faiat Turgii tril linii
de Ru§, c5, §ede cum §ed butugii 'n ptidure; c da §i
Ru§ii, da §i Turtii.
De nu lera Ru§ii, de nu lera Plevana impreiuratii, de
Ru§ §i de Rumini si dug Tursii 'nainte. Pin la ziui o
tinut Ru§ii, §i cin s'o f5cut ziti5 s'o vAzut, dat im-
preitir §i o viiiit f Ruminii. An fost §i Teti acolo; ti
pe urm s'o predat Tariff.
La trii atacuri an fost: la trilz54 I una agust §i apoi
la loatu
Cia s'o predat Turgii, §edé armele cum §ed crenZile
'n p5dure; t carele cu ghlulele slobode §i boil loat. Tera
slaghi §i i-o dat la pAseut incolo Ru§ii. Iera a§é, cà
Turgii inarcase ea s5, l'as5, la Vidin.
L'an v5,zut §i pe Osman, lera un om mititelut.

www.dacoromanica.ro
28 ANTOLOGIE DIALECTALA

to an fos in riighimentu al paispregelea dorobant. Nu

ne-o fos fria. Daeg ie§tY acolo ge al sii. mai fag?
M'o plizit Dumnezeii, n'am *it ninic, c'am agiuns
§1 la chept. Da numa m'o falierat putin la chigor.
Bacau.
0
Codrule frunzh suNire,
Lasii-mii, A, intru 'n tine,
Nu fac nia-o stricAs'une;
Nigi-o creang'a n'ol gunti,
O'i Ina numa un got dä brad
SI pui coadA la baltag,
Nigi mai' 1ung4, nigi mai' seurtä,
Numa cit incape 'n glugä.
*'am s'a Teri un comanac,
Verde ea frunza di fag,
'Eli chistoale §1 trii flinte
DA la pArinti juruite,
Ca sii, pog tre4e pin munte.
Neamtu.
0
Frundzi verdi triT oredz,
Hai, maicuti, di- ma vedz,
Pin ci sint griili verdz;
Ci daci s'or sigera,
Mu It urinuta inni-i. cata,
Cu turtuta caldi 'n sin,
Cu cana plini di kin;
2inu 'n cani ra 'nflori,
Turta 'n sin ca. inugedzi
,,i pi mini nu mi-I gasi,
C'am si tree in täii straini,
Ci acolu n'am pi nimi;

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 29

Nig n'am frat, nig n'am surori,

S'am si tree in tarl straini
Uni nu-1 nig pini, nu-i nig gria,
Numa sinii pin la bruit,
Sinii di-a Muscalului
Pina 'n scara calului,
Sinii di-a Turcului
Pint 'n coama murgului.
Ramii, maici, sinatoasi
Daci n'ai fos bucuroasi
Si ma vedz imblin pin cast
Cu straIti di matasi.
Ramii, maica, spalin haloi,
Spa lin §i came§a me
S'o pui uni-a bati vintu sara,
Si si Tel sama tari bini,
Da di-i vide ci nu via
Si pill came§uica 'n sin,
Si ti Tel pi §Asureli
Pin gi-i da di mormintAli,
Uni-or gi morminturi marl
AAele-s di primari;
Uni-or gi morminturl mnig,
Agele-s di noi, voinig.
A inneil mormint i 'nsamnat,
Pig c'on gir di mac la cap,
La springeni,
Florigeli;
La guriti,
Romoniti;
La mustiati,
Meinti criati;
La minuti
Scinteuti;

www.dacoromanica.ro
30 ANTOLOGIE DIA LECTALA

Si la brih
0 tir di grill;
La pgigoari odolian,
Si ma §tii c'am fost o§tian.
0 Suceava.
Vasili Alisilndrii o fost ministru 'n tura Moldovii.
lel cu bAtrinii grala, cu tinerii nu. Cu tata-ileii o
gräit, c'o fos di nohozhA di aT atung. Numa cu doi oa-
mini bittrini sta, ca si loyia la horba du Tel.
Poviste Tel pi undi-o fos, pi undi-o unblat. Iel o
unblat spuné tata-neh pi midi dach i§e soarili unbla
oaminii cut covath'n cap si nu-1 frigh soarili, ch acolo-1
soarili ios. Undi-a hi acolo, la capätn lumii...
Si 1-0 scris In tat-su ch, nu mai poati inerii 'nainti
§1 tat-su IT scrila 'napoi eh to st mai miarga nainti ca
si 'nveti, si afli Ai-T pi lumi tot.
Iel o'nvat douozhg §i patru di linghi; §i pasare§ti
vorghia, ca'n tara Aeia, undi-o fost.
Am auzit To dila parintii nei. fin spume, eh ieran
flechtiaq, eh: Yam A'o povistit cuconaqu Alisändrii".
La ziiia hi dedé doiiospregi fiedri di yin la oamini;
la fumel li dede iumhtati cit la oamini.
Nu mai tiii minti amu toati.
in strhinatati s'o trezit lel. Cind o vinit di-aeolo o
vinit alb.
fel vine numa si vada moqiia. Si Tama §i vara 1 inn
cind i s'abate lui. Sta trii, patru zili, mult o saptamina
qi si duAn Tara.
Vasilich Alisandrii minti =lea", aqn T-o zis in thrili
aAelea undi-o fost Tel.
Apoi Tera nilos tari. Trimité cu balerch cu rachiii
pi cinp si li dé la mungtori diminéta. Si cind Tera cald
spuné si iash, oaminii la unbrh la copab, la rachit, pin
s'a racori vremé q'apoi si munAasch Tar.

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 31

ii-era nilg tari, nu vrola si vadg 'n fat.% lul c si tale

gginit or lie!, si nu vadg niftic!
Nig n'am avut boier bun ca Tel, nig n'a maT hi.
lel numa porungé vkavului, cg Tel nu Tesé, numa
ping'n antrit. Iel o fos iingas tari. Trebuia, sA hi fog
vremi frumoasg si Tasg Tel afarg.
Aé ineriém en cola; la iel la Crggun si Tel zigé:
tari vi-T frig, bre, bre, cum putet unbla, sgragilor,
ainu? tacg To nu po iifri. Punet cggula 'n cap" ni
zisé. Da noi n'o punem, si hi crepat di ier.
ApoT di! dad], Tara iumkati cral! lel numa din gurg
Ii spuné la oamini c asta o vgzut s'asta, da din dull nu.
Mu ltg lume s'a pitregi i n'a mai hi ea Tel.
Roman.
0
Can grail o dugem. Pgmintu s'o scunchit si-I putin la
noi. Se fag eu doug fälg gi au septa flgorl? Daeg ai o
iith, geva, un s'o tii? IA tinem la boier t plfitim di
vaca cu lapte doliozeg, di pgrechea di boi triizeg di lei,
da-T mult.
Noi sintem clgcas. Dila Cuza4 dat la pgrinti pAmint
ge-1 avem.
Nile sg-ri dela statu pgmint c'an fo viterannu-n dg.
8e &á fac? Impgrrgse dintr'agela care4 am la flgori,
cite ginsprezege, cite douosprnege prsglini la un fl4or.
0 Vaslui.

Ftht-o gici nn mari imparat i si chema Sgvian. Di

uni si pani uni agel imparat aye urechT mail. ea di e0§-
coiemite magar. I tari si mai feré agel imparat si nu
cari eumva si afli supusii Jul agasti mari taint. Umb la
numa cu capu acupirit, di nu i si vidé urechili géli
mari. Niminé dar nu stié dispri agest sieret, fgri numa

www.dacoromanica.ro
32 ANTOLOGIE DIALECTALA

blirghieru lu imparatu Savian il stie. Si, doamni, si fere

si el si nu-I dei 'n poblic, eY vai s'ainar di viiata Ian
spinzurXtoare-1 astepta. Din prigina asta, ci tié agasti
taint st nu puté si vorgheasci t altué dispri é, ingepu
ghetu om si i si fact Art, a st umfla, ei si strInie 'n
cosu lui rgutati. Càzust ghetu om in dropici.
Si dusi dar sarmanu la un doftor neamt, foarti di-
parti, st-Y spusi cum sti lucru. Doftoru gela si vedi lucru
ci Yara distept a draculni, et lo putut vindeca, mai tati,
usor di tot. 1-o spus et st si duci pi cimp diparti st 4
hile singur, st nu-1 audi nimine. Si SI plil Si sripi o
borti 'n pamint, si si pui en gura la borti tuchit ios
la pamint t si striii tari, di trii ori; ari imparatu
Savian urechi di magar". Di acolo va esi o buruiani
cu frunza ea ureche di magar; si o tai máruntäl i si
faci din é nisti Augulete, pi cari noi li mai ehemam gi
tigari; pi cari si ii bee si si va vindeea.
Si si vezi c'o avut dreptati Neamtu dracului, cigi cum
o fäcut mi., cum o 'ngeput a si disumfla si a nu-i mai
fagi earl sieretu pi cari-1 stie dispri imparatu.
Di atungi s'a nfiscogit pustiu ista di tiutiun; di agee
samini frunza lui cu ureché di magar; Tar ini ari citi
un alean la sufletu ml i nu-1 poati uita nil spuni
altue, be tiutiun ca st-1 mai poati ulta.
Falciu.
0
Foai verdi di mohor,
M'o fácut maica flgor
SI-i scot boil din ocol
plugu di sup sopron.
S'apm foai mar rotat,
Nil o brazdi n'am arat,
Potira m'o 'neungiurat,
Cot la cot ci m'o legat

www.dacoromanica.ro
 ROMA NIA. 33

Si la sort ei m'o luat.

Numai foai ca iarba,
Vindi-t, maktt, rochita
Si-mi discui ehivnita;
Vindi-t, maid, papugi'l
Si-ini discui butuhii;
Vindi-t, maid, boil tot
Si mi scoati dila sort.
Foai, foai trli granati,
Dila sort qi dila moarti
Nu ti poati malca scoati.
MO.
I:1

Foai verdi fir matasf,

Cinti cucu sus pi east.
TAt flácäit stall la masf,
Nig nu be, nig nu mAninei,
Numa cu ochil si ant;
Start la mast 'n suparari:
Li-o chicat un ordin mari
Sf margi la riicutari.
Teti di cind m'am rácutat
Multi laergni am vArsat;
Cum mi scol di dimineati
Lacraili-iil curg pi fati;
Nu-i o sari si 'nsitrez
Sf nu pling, si nu oftez.
Mitt cucu nercuil, idi,
R5,cutii miirg dila noi;
Cinti cucu luni' qi mart,
Tree soldatil pin Galat;
Cinti cucu vinire,
Tree soldatil Dunure,
65076 5

www.dacoromanica.ro
84 ANTOLOGlE IMALECTALA

Marg fn ios ea nourii,

Negri ea ealugarii,
Nu-s negri di nispalat,
Da-s negri di suparat,
Cf s'o dispartft di frat,
Si di frat §f di surorl
Si di gradina cu flori.
Botc§ani.
CI

Aho, haho, sara hi Sfintu Vag le,

La mult al, hinstit boeri,
Si va hii di ghinel
O pornit iupinu gazdf
inteo sfintt di ioi
Cu doispreg iuncalai
Si eu fi§orii_ lui amindoi,
Mai fndemnat, mail
La maru rotat,
La cimpu curat,
C'acolo mai multi pluguri s'o adunat.
inteo sfintf dzi di varf
De 'gh6 o arat §i. Tel un corn di tars:
2oi1i vaili,
Martili ffnatili.
O aninat plugu inteun os di rimf
Si 1-o facut at firimf,
Sf 1-o dus la covaliu Aeal mai marl,
Plugu di 0-1 togné,
Brazdf neagri rasturna,
Grill rosu ravarsa,
Grit.' marunt §f arnaut
O dat Domnu s'o face.
Dzfget, mai copehil 1

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 35

Cfnd o fost la arat,

Mindrf azf s'o luninat;
Cind o fost la grapat,
Mari omilt o chieat;
Boerii s'o suparat
S'acasf o pleeat.
T-o i§ft fnainti un figor
Cu doatif faclii aprinsi 'n mini.
Boerii s'o culcat,
Dimineata s'o sculat,
Pi ochl negri s'o spllat,
La sfinti icoani s'o 'nchinat,
Si pi slug o poronhit,
Ca lu di i 1-0 fmpodoghit.
Si l'-o seos un cal graur
Cu §atia di aur,
Cu friu di margarintari,
Ca la boerif Ail marl.
indemnat, Norl!
0 strfgat dna' qf ogaril
Si meargt duilealul la primblare
Sf vadf §f grfu§oru dunisale;
Da §i griu lara alf di mindra qf frumos
Ca fata lui Hristos:
in schic ca vraghla
Si'n hir ea maziré.
Boeril tari ghini s'o bucurat,
Di pi cal s'o disalicat
SI pin grill s'o primblat,
Schig-o apucat.
Cfnd li-o pus acasi pi masf,
Copehiii s'o bucurat
Cf'n cast s'o luninat.
Mai nevastf, griu nostru-i eopt.

www.dacoromanica.ro
36 ANTOLOGIE DIALECTA L A

Tag, mai barbate, blastamate,

C'ai samanat i'il an v'o iggi fitlAi §t iumatati.
Mai ghini du-ti la Hir liiii
St Ye silgiri di-on lett
Cu mrinunchiu di Aucaláli,
CI §tii el sir §t. Yeti.
lel Ali s'o suparat
Si la Tirgn Sireffului o apucat,
S'o luat Agireli rntninfali
Cu mitnunchiu di florigeli,
Ca pintru copchile tinireli.
Sitgerica gei intoarst
Di copchila gei frumoast;
S'agerica gei mai Aid
Di nevasta ochiqIci.
Mtnat, biteti!
Cu stinga sAgira,
Cu dreapta lega;
Sta znochii ca droghii
St clAile ea nourii.
Dintr'un sehic, un ñertic,
Dintr'o clai, o odobai,
Dinteun znop, un oboroe.
Sta doi figori §t st sfittué:
Aria 'n ge loc s'o fagem:
in capu pAmtntului,
In iáli§té vintului ?
St fact aria di arami,
Cari nimi si n'o baii 'n saint.
Si m'o trimes pi mini la munti,
S'aduc noalii epi
Suruepi,
Citi di-o anti di ai sterpi;
Nig minzu nu i 1-am vädzut,

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA 37

Nig): laptili nu i 1-am supt,

Cu cochita di ariint
Bati schicu la pamint.
Minat, mai!
Cu närile sufla,
Grin si vintura,
Cu codzili felezué,
Cu urechia 'n sac puné,
Cu dintii intaposa,
La moari ni-1 gate,
La moari la Ibanesti;
Da blastamata di moari
Cind o -vadzut atite, eari
Cii povari
0 pus coada pi schinari
§1 s'o dus la lunca mari;
Frundzi n'ari,
Lunea-I
Frundza chici,
Tot in patru si disehica.
Da si murarasu mestir bun,
S'o 'ngins c'o act di lini
S'o luat o cohiti di linti,
Parca nevasta liii s'o scoati din minti.
Ptu, ptu, ptu §i na, na, na,
Moara sta t si uita,
Ci cam flamindi Tara,
Pin 'o pus mina pi Ye
§i I-o tras un gocan in §ali
§.'o asadzat-o pi masali.
§'o mg.ginat un tabultoe
§i 1-o dus la Zupin gazda di noroe.
Da si iupin gazda ari o copchiliti
Cari aprindi la Taal' hthiniti

www.dacoromanica.ro
38 ANTOLOGIE DIALECTAI A

1.f sadi cii innicui1i suflicati

cu springenili radicati,
Bati 'n sltf sf 'n covatl
fagi lu Ghitt un colac indati,
Cu zahar zaháruit
t5ri cu nere Indulgit.
Minat, Tam!
Da dunavoastrm, boen man,
tiu et pi mini nu v'it supara,
CI v'oi mai spuni Aeva:
Luat cheitili si meriit in camarnti,
Cf esti un sipit cu pa'Alut];
Pintru a Ail' flacaes
Avet in portofel cu galbanas,
Nu nil da un galbanas,
Da nil da o patroand di ging frangi,
CI la báetI flu tari li-s droll.
SI trait, si' mbatrInit!
Dorohoi.

www.dacoromanica.ro
BASARABIA, BUCOVINA,
TRANSILVANIA, Etc.

www.dacoromanica.ro
 ine vra sit 'mbAtrin&scA.
La stthini s5, nu trgiasca,
C'am audzit din batrini.
C5,-4 grei train pin straini.
Am audzit si' n'am credzut,
Am mars singur §'am vadzut,
C'am imblat din dzI, din nópti,
Ca sa-ii fac sträinu frati
i straina suridea,
Da strainu-.1 ca pelinu,
Da straina ca alghina,
Cin chitésti c1-1 'Kama
AtunSa-i mai veninósa.
Basarabia.
0

Frundzi verdi, mar mustos,

Dila not' dumbrava 'n .os
Mindru-i cimpu si frumos:
Numai sali §i ragos.
La mormintu lui Hristos
CrCsti--un trandaSir frumos;
Mil ma plec sä.-1 aliiros,
Tel f§ pleca flOrea 'n los;
Thu DIA plec sa-1 pun in sin,
Tel IA spuni ca sin strain.

www.dacoromanica.ro
42 ANTOLOGIE DIALECTALA

Strainel c'a sim pi lumi,

Numai cucu dim paduri,
Negru-s, negru-s si patat,
Di pArinti-z departat.
Blastemu dila Orint
Ca si focu Ad. nestins.
Basarabia.
0
FOi verdi di gucóra,
0 iesit potera 'n tara
Ca sii, prind6 un Rian,
Pi un cot di capetan,
Se sa primblä pin pi-i luri
Cu calduA cu verz paturi
Si cu arme ghintuiti,
Tot voinig caldu cuminti.
De iest i. om st ai vr'un dor
Nu intra 'n codru lor,
Cg Jiianu nu-i prostat,
Te fage de ful descult,
S'apoi n'o si vina mea
De-i cadea 'n asta bilea.
Bucovina.
0

0 fost räu cin o vinit lgcusti. Si apa di pi *MI' o

secat si larba s'o uscat. Matca lor s'o dus la trii zili.
0 racut oaminii foc din stoguri di fin ca sa high'.
Iera senin ca lamura si soarile nu si videa. Iera ziva
di Probajeni, noi viniam, isiam dila biséria si numai
s'o intunicat soarile.
Si'n séizeci si s6si o fost foamite, scumpéti mari. Tera
sasprezéci lei o sutl di chili di farinA; o pgréchi di

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ET . 43

boi doukect di lei. Di-atunci ping am nu cunoastem

la gura scaderi.
Mat bini moarti, decit s'ajungem asé.
Bucovina.
0
Cind l'eram bgiat Lie am trecut p'aict si ne-am dus
pg Doftana; teram poate-o sutg dg oament, cin cu rgz-
ihrita. i ne-am dus la Ploe.sti §'acolo a venit Rusu §i
d'acolo a plecat s he p'aict pin Bratocea, sg he la
Ungur si aid Unguru a incurcat pgdurea. i d'acolo
a 'nceput let a da dg dup5 copact in Ru§ si Rusu
s'a 'ntors s'a prins v'o zece doozect da spiont d'ai Un-
gurului. i in spionil gia a fost §i v'o doo, trel fete 'mbra-
cate voinice§te. i a§a a pornit Rusu al doilea din
Plolesti dupg ce s'a strins multe conpgnit. 'a venit pa
Praova Rusu, d'acolea, s'a ggsit neste Rijnovent lig drum,
care 1-a 'ndreptat pin pgduri spre Braseu. i'n Tinpla
Braseului s'a pomenit oamenit cu Rusu si d'acolo a dat
lel cu tunurili. D'atunci e mulamentu pa virfu Tinplii.
Atunci a venit Rusu d'adreptu pg la Predeal, da vale,
pa Tiflis. ,.'atunci cind a simtit Unguril e'a trecut
Rusu Predealu dincoace, a'nceput a fugi. A fugit care-a
fugit, da p5', cit i-a prins i-a robghit s'a dus atunci v'o
op sute d Ungurt la Plotesta, pg care 1-am vazut teu
cu ochit tiet. i 1-a gonit Rusu p Ungurt p'aici incolo
ping' la pod la Chichi§ s'acolo s'a inchinat Unguru,
dac'a vazut nevoia. Cgtanili lu inpgratu nostru fugise'n
Ploiesti si'n Bucuresti. in Bucuresti si'n Brgila tera
loagar dg Tani atunci.
Aim in Sacele Tera loagar da Oltem tot cu land si
cu sgrici inbrgcati.
Cind a venit rgvalutim ungureasca oamenit a tesit cu
steaguri albe da pace si le-a kat steagurile din ming
la ghetii mocani s'a 'nceput a-i inblgti cu tele. A mat

www.dacoromanica.ro
44 ANTOLOG IE DIALECTALA

§i omorit pe cite unu. Apoi s'a bagat in sat s'a 'nceput

a loa maiuri s'a sparge will. Si oamenii a fugit tot din
sat, care cum a scapat peste Ighi§, peste Thiturica, pin
paduri. Pin curtea lu Hier al batrin iera numa burdu§i
dg, brinza §i ca§cavaluri talate cu lancea, putini d lapte
sparte §i butome da in darrtate. Atunci a omorit pg
mol Vlad Gologan, pb', Voiculet §i p. altil. La Golea
Al batrin a dat Secheli foc §i i-a topchit bandorile en
sett din chimnita §i chimnita avea ulnae qi seu a curs
pg uluce in Tale, §i brinza §i in §i ce-a mai avut a
jefuit tot. Transilvania (SAcele).
0
A§a ne spunea Mitropolitu la biserica cind cram To
tinar la 'm atatura: lute cum s'o schimbat toate! in
ulita aicia air fost Rumini, acupa Tad tot lucruri schim-
bate, nu sa mai Tad Rumini de ai no01, numa Sa§i.
Dar noi n'avem, Runiinii, doua mini qi cap sa nu ne
läsam sa ni-apuce sup chicioare ? Sa punem §i noi sa
facem d'elea eu porni, sa ne ham dup.& treaba lor, cum
fac §i ei". Si mai zicea: ai no§ti nu 'nehepe 'n slujba,
numa Sa§i sint in slujba".
Sa hi tot ascultat cum ne spunea Mitropolitu. Line
dela patruzeci cum s'o ridicat Rurninu, o vint in rind
cu altii. Transilvania Sibiu .
0
Aicia o fos Intl tot cu marba, cu yite, §i lei in vre-
murile de demult nu trecea nici in Rurninha, nici in
Dobrogea, ci sa tinea mai mult in tara ungureasca, cu
oile; dup'aceia o 'neeput a trece in Ruminiia, q'apal o
trecut qi Dunarea in Dobrogea, §'apai acolo o trait
mult an ; vema vara la munte §i toamna s ducea 'far
pin Dobrogea, pin tara romineasca era ken mai varatic.
O'nceput apai oamenii de raminea §i apol mult

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 45

o rsamas pi-acolo cu yitele, ca s'o strimtat locu de n'o

mai putut umbla cu iele pe drumuri, §i tla mai
tinerime s'o apucat de negot §i de me§te§ug §'a§a o
apucat mai bine Säli§tea.
Transilvania (SAliste).
0
Dela noi din Apold o plecat odata op ficiori, acuma-s
cinci ani in primitvara asta; al doile o plecat patru-
sprezece, §i 'nsurati §i mestecati, §i acuma la cinci ani
sin doo sute §i obzeci §i cinci du§i, §i 'nca, mai pleaca
doisprezece peste v'o zece zile.
Acolo slujesc la ma§inuri, la drumuri, numa pamint
nu lucrh. Ai care plead, s 'ntorc dupg doi, trei ani,
sii. 'ntorc cu bani. Ruminii o ajutat di-o facut biserica
acolo, in America; o dat unu un icusar, altu o carboava.
Dad. lucrit un an §i jumKtate, poate s factt o mile
§i cinci sute de zloti.
Pe-acolo stilt oameni harnici toff; ala care n'a vrea
,lucre ala nu cf§tigii pine.
Io am un tingr in Indiana-Napoleo, cii-s mai multe
Amelia; are noo coroane pe zi. 0 plecat dinente de
Sintsa-Märiie.
Transilvania (Apoldu- de-jos).
0
Unguru are putere mare, infurmeazit la dete, la adu-
na'ri, §i voteazit cu minciuni §i birue 'fel.
Am cetit pin foi ca §i Ruminii de dincolo t§ pune
parte la Ruminil de id, §i s. dea Dumnezaii sa puna
tot mai multa parte, doara mai izbute§te §i Ruminu sa,
iasa la luminä.
in Jina avem §coalit cu §asg, clasa §i Unguru baga
&Atli ungure§ti mai cu de-a musal, ca s s 'nfurmeze
limba lui,
0 Transilvania (Jina).

www.dacoromanica.ro
46 ANTOLOGIE DIALECTka

StrAin5,-z, doamnie, sträinA,

StrAinA-s ea pui die cue,
N'am AMA undie ma. due,
StrAinA-s ea paserea,
N'amn4i14 nicAirea.
Transilvania (Teius).
0
Nu-s pe ceri atitie st61ie
Ca die minie horbe Mk;
Nu-s pe ceri stélie mrtruntie
Ca die mink horbe multie.
Transilvania (Spin).
0
Unie mArg cAtaniele
Nu sA fac bucatiele,
NliAe iarb, nlige grill,
FA,r5, stnie pinA 'n brit.;
NiiAe iarbA, nYii sAcarA,
FArA stnie ping 'n seartt;
NiiAe iarbA, Midi ovas,
FAA, sinie tAt pe gios.
Transilvania (Zagra).
0
Muntie, muntie, ptgiatrA sacA,
Lash fiiorii s treacl,
SA tread. la giobitniie,
S. seape die eAtuniie.
CAtuniia-i giug die liemn,
Trag voiniiii IAA ptAer;
CAtuniia-i plug di-aramg,
Trag voinigii fArg,' samA.
Transilvania (Zagra).
0

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 47

Dad, moarie. ginieva diela dóozggi si patru 'n ios, la

vistra die cgsgtoriie, ping la opsprgzgge, atunga merle
saptie Mori cu ps ii. cal, unu mérie pg, ios, s'apgi mierg
in pgdurie die brad qi catita acolo liemn niige marie niige
mic, sg, file cu cruge frumoasg 'n vtrv, in capetu die-
supra. Dupg ge-1 ggsgsc il dobor cu toporu If dupg haia
sg string si-1 MA apgi tot, unu diela virv §i dol. diela
milioc si doi la cgturu hal grog, s1-1 WI s'apai tuna cu
iel pg plai in ios s'apal 11 suie pg cal, unu carle-I ng:-
intie-1 tinie die virv, hailalt doi laolaltg, il tin ca rudg
die milioc §t die capetu al gros. §'apal vin la casa mor-
tului. Pin satie pg undie triec diela un sat ping la hg-
lglalt 11 petriec fétie si fomai ping 'n treizggi die ani,
gi héstea-1 petriec cu jglie. Dacg-lduc la casa mortului,
fi ráz1mg ali pg surg, au i. pa cask si stg acolo ping 'n
hailantg zi, 11 pun ios si-1 impuie. Dup'aia pun in virvu
bradului gingatati. §t naframg. A dooa zi la 'Bgropg,gune
figorii due bradu dupa cruge si pg, nrma mortului vin
doi iluerasi qi fomgile carie cintg §i fac petrieeania die
Ale. FomAile-1 cintg ping sa fahe mormintu 'ntrieg, si
pg urmg sg duc st iélie si gropitasii string tiébele si le
pun pg mormint, q'atunga, NAT iestg, o muérie carie aduie
apa cu carie sa stropéstie mortu qi din hala raminie
otirg st din haia sil spala ma carie or dus mortu. 'apg,i
dup'aia mierg la casa mortului gi fac masa.
Transilvania (Dingus).
0
Am fost in Italia diela §aizggi ping la qaizagi qf ging.
Cu raggmentu am fost intii 'n Mantria, dup' &fa 'n
Verona, dup' aia 'n Vilafranca, la graniita Frantuzului.
Tiniam silboage, la vardg. Am fost si la Vinetia dupg
fosolas die hainie. II tot NA pa die laturi, tot loc. I
pardosit, piat mindru, cu piatrg: sin numa mindrieturi;

www.dacoromanica.ro
48 ANTOLOGIE DIALECTALA

pg. la feriesti A. viid numa geasuri atirnatge, frumoask.

Am stat d6o s'apthmini.
in ginzaigi si n6o o fos biitae groazniicit 'n Italia, ni-am
dus ea rttgutAe. ash' ani am stat in räglment. Am fost
horniist, cu trimbita. Era ciipitan Obodigi, nalur era
Urs die Mariine. La zile marl* io am zis diin fluer;
ObodiAi punia mina 'n pozunar st iiha: no, Corniengi,
zi diin fluerfi, A. bei o cup4 die vin". 'apl' tipa In-
t'un taler.
Mantiia-i incuniurath cu santuri s'apui cind slobod
mkile umplu santurile e pestAii iamin in silc si tot asa
sa, izbesc cu coadiele die zid.
in Vinetia sin multbe besérgi frumoasá acolo ge
putgére die orasl
La vinars Tälienii-i zic acovita, la apg, acva, la mii-
maligg polinta, la pith, pcifioacci. ralienii vorbesc cita;
sin oameni aspri; avea cutitu atit ..., il bitga 'n tureatca
gizrn'i, da le era fricsi die cgtanie.
I-am auzit zicind: grandu sifiuri picola cornanda,
fcarpe de lefie capelu de pale ----- te tim domn marie
s'apili esti cu opinél die liemn si pillgriie die pale.
Transilvania (Dinsus).
0
Or venlit hotii die Unguri, nu stiiii cu s'aptie or cu
opt sutie in urma Ruminilor si or pus iobgiiie pri, Ru-
mini. Ruminii or picat dijn Roma, i-o adus impgrAtiia
di-acolo. Unguril or venit ca boltasil, az unu, minie unu,
si s'or inthlies intr.& lei, or liiat-o Tel cu putiérea, cu
hämesagu, or pus in straith. Di-ar puffs, ni-ar lila e
apa, da vinie p5, la vraniita noastrg. e traie Ardialu
acu nu stiiii s'ii -file in altie cart Ni-or mincat Ungurii,
or mincat carnia, acu vreaii s'a,' nie minge si osu.
1 ransilvania (Dinsus).
0

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA, BUCOVINA, TF1ANSILVANIA, ETC. 49

Niimerit-o,
Pogorit-o
Dumezgg
Cu sotul skit
Pgstg vii,
Pgstg magi,
D-Int'un corn die oras marie,.
D-im miIocu satului,
La casa bogatului.
La fereasta,' s'abgtea
St diin gur' asg-m gala:
Gata-i prinzul, om bogat?
Gata-i, gata-i, nu-i die voi,
Si-i die domni mai marl ea voi".
S. Marg.
Sf-m zburarg
Pisa vii,
Pisa rnosli,
D-Int'un corn die oras mic,
D-fm mi1ocu satulul,
La casa aracului.
La fereastg s'abgtia:
Gata-i prinzul, om sgrac?
Gata-i, gata-i, da-i putfn.
Hai, cu tatti sk-1 prinzim.
Dad, nu ni-om sgtura,
La drag Donau ni-om prumuta.
S. lima'
Si-m zburarg
Pgstg vii,
Pastg mosti,
D-Int'un loc asg frumos,
Unie o ngscut Hiristbs.
Domnu dlin gral im gala:
65076 4

www.dacoromanica.ro
50 ANTOLOGIE DIALECTALA

Uitie, Petra, 'n sthiga mea,

Spunie-m, Pétre, se-i vedia.
WI be vad Imbatrtniesc:
Irad casa bogatului
D-im miliocu Iadului
Tat aren si 'nflacttrin,
Para la vatra bittin".
Domnu diin gra NI graia:
Mlle, Pare, 'n dreapta mea,
Spunie-m, Pétre, se-i vedia.
fail Ae vfid intiinieriesc,
Vad casa saracului
D-im miliocu RaiuluT
Cu feriestiile diestiisa,
P. masa Mehl' aprinsä,
§'um pahar die d-auriel,
In toarta paharului
Scrisa-i raza soarielui,
In fundu paharului
Scrisa-1 luna
Cu lumina".
§'o 'ntiinam cu sanatatie
Pa la gazda, pa la toatie.
Transilvania (Dinsus).
0
Aiff nuime nu stiie cartie, nig mic, nig mania; nu-i
invatatorl, a moarie die foame fit saraaiia hasta. Nig
and nu s'o pomeniit sa file scoalä, nig nu s'o pomeniit
v'un oni invatat; in áltie satie s'o pomeniit.
Transilvania (Meria).
0
Traim tat diin stinjird si thin vitie. Avem papule fru-
moasa, numa a tie laom dii pit ia dam la dietorii. Mara

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 51

avem: boi, vái, oi, capre; A, mai cumpan toatie, ca, pa

toatie 11-or cuprins dietoriile.
Transilvania (Meria).
CI

Spunie, mindra, t gnéstie:

Codru dii Ce 'ngalbiniestie,
Omu dii ce 'mbatrIniestie ?
Codru die zapada, grea,
Omu die iniima re.
Transilvania (Ohaba-Ponor..
ci
Cind eram fiCoran, asa ca die CinCisprazeh ani, am
fost intfi fra Meagan en oile. Or plecat sgptie tfrle, or
fost la zeCe mnil die ol. Am fos v'o neozeCi die insi sf
v'o suta, die Cfni, v'o CinzeCi die magari. Ni-or tomniit
shiga Poienarl sf en id am mers; era seutari, era va-
tafi. Am stat septie luni, toata. iarna. Am plecat pi la
NovaCi, pe urm. cata Olt, pe urma calk' Oltietu mnic,
pe urma am aiuns fm BArAgan. Am mers patru Ape--
mini. La fntors am trecut pi la Bucuresti, am lnat
suseaua mare, ea nu putiam mere pe drumuri strfmtie
ea toamna, atunCe-s frä samitnaturi; nie omoara Ru-
minii cu paru dacit tram pin sitmanaturi. La oi dam
pale t cohni, cam zic la Ruminiia, i salCie. Am fos
die trel off, Die CinCisprqte ani n'am mai fost.
Transilvania (Livezeni).
0
*i mai lin, dorule, lin,
C. pe iI i loc strain;
mai rar, dorule, rar,
CA pe iY i loc amar.
Transilvania (Petrila).
ci

www.dacoromanica.ro
62 ANTOLOGlE DIALECTALA

Fost-am dinar ea vinarsu,

Da m'o 'mbatriniit nacazu;
Fost-am tiinar ea §t vinu,
Da m'o 'mbatrtniit strainu.
Transilvania (Petrila).
CI

Su poalle die eodru verdie

Micuteel focut sit vedie,
Da la foe einie §édie?
Sedie see die mo§ blitrin
S'a§a 011ie die en jele
Die frundzita'n codru piere
St stall apele di-a mere.
Tréei-un voiniieel pa drum
St thin gura-a§a graia:
Se pill* mo§, a§a cu jele,
Die frundztta'n codru piere"?
Mo§ diin gura-a§a graie§tee:
Apoi io cum n'oi plinie?
N'avu moarteea ee lucra,
La minie'n cas' sa baga
St sopia die m-o ltia,
8ing copii till 65,rAgea.
St iar filed cum facui
Si copiii die mi-I ereseui.
St iar n'avu moarteea ee luera,
Iar la minie'n cas' sg, baga
St eine copil die mi-i lila
Si eine nievésta vaduvia,
Copii 'nig Sin siaraeea".
Transilvania (Feregi).
0
Doamnie, cum a§ vre sa mor,
Ca naintea me-I tat nor.

www.dacoromanica.ro
HASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 63

Pástri Mtge satgelie

Seninn-i ea lapt4ellie,
Numa ptstt satu mitt
rest' on nor noros maY grail.
Transilvania (Florese).
0
Pa drumu d-Aradului
Mere murgu Tanen luY,
Tat livhind §i rintiezind,
Din copitie azvirlYind.
Mime 'n lume nu-1 d-audie,
Numa straca doamnt-sa
Din pragu vecint-sa.
Dart Y6 din gra gr116:
Murgut, murgut, dragu mfieil,
Ind'-al %sat halm itt?
To pg. Tancu 1-am ltsat
Pit marjinia Duntrii,
Bttindu-st en Tureit
Ft-mt, Doamnie, ce mi-I face,
Fa-ma, Doamnie, cioar nIagrt.
S'ajung la Tancu d grabii".
Dumniezo cioar' o face
i la Tancu-s d-ajunj6.
Da Tancu din grai grale:
Hl, d'aoace, cioart niagrt,
Ce-ai vinlit ase d grab, ?
Nu mi-o Yesit sufletu".
Dart cloara et-m grtie:
N'am viniit st-t due trupu,
Ce-am vinlit Al cot liacu".
Dart Tanen ct-m gale:
To liacu, raki, mi-am d-aflat:

www.dacoromanica.ro
64 ANTOLOGIE DIALECTALA

D-irima goronului,
Pajistia ptimintului".
Bihor.
0

Pliecat, mi-o pliecat

Diin Straja diin sat,
Dies die diiminiacti
II mai* pii, iatA,
Vr-o tri sorur6lie,
Fétie fremo011e.
Sora ia mai mare
le die skrutare,
Minded:4' sora Liing.
8a mai micl-1 zinA,
Lie 'ntrega p'a', toatie
Ca o stia die noaptie,
Tar mindriia ii
Ca soarilie ziliii.
Iélie sl punia
Die mai odiinia.
Sa mile adurmTa;
8é1ie doata marl*,
8e-s surori primari,
Pi 6a, mic'o läsa,
Mpoi sit 'ntor4a.
la sel, diestiepta
Si lie diata,
Da nu lie d-alla,
liliA lie d-auza,
Ffir pii cucu mic,
Mindru qi yob:die,
Prin ar burl zburind
Si diin glas cintind,

www.dacoromanica.ro
13ASARAI3IA, BUCOVINA, TRANSILVAN1A, ETC. 55

Codru riisunind.
la tilt euvinta,
Cueului zlga:
Cueulie voinlie,
Scoatie-mh la lume,
La lume, la tarii,
Min pIduri-afarà,
La drumu die tart,
SIrt fiii sorioara,
Ca o domniitioare.
Cum rIspundia:
Nu pot, draga mia,
CI lo d-am surori
Citie vara flori".
Da ia euvinta,
Cueului zi6a:
Auz, eueulle,
Tut voinlieulle,
Scoatie-mii, la lume,
La lume, la tarri,
Min plduri-afarä,
CI t-oi fi sotile,
PinI A-oi fi vile".
Cum riispundia:
Nu Qt iiii, draga mia,
Scoatie-ti-oi o ba,
C. io nu-s fiAor,
sit pot sg, mg 'nsor,
i-s o pIsrtruiefi,
Nu §tiiii die mindruice.
Itun§ die p'o stine.
Groazniie mil vidia
Spaima ga mai gria:
Un §érpe vinia,

www.dacoromanica.ro
56 ANTOLOGIE DIALECTALA

Dupa ia curia.
/a tare-m fuia,
Shp' o
Coada 'neorii§a,
La brill mi-aduna,
Ia tare-rn striga,
Codrn rasuna.

Sus p erna'n sus

Mull voiniig s'or this
Si tat s'or rapus,
Da mai o rAmas
Un Rumin vitiaz,
Tovan Torgovan,
Brat die buzdugan,
Cu un ealuqel,
Aier, sprintienielj
Doi eini sprintieniei,
Ca doi vulturei,
Ca lu-so iueind,
Ca un zniA rgeniind,
Ca lu sumutind,
Saiet d-aruneind.
Tel s preumbla
Si mi-§ petrega
Sus ph' 8erna'n sus,
Cam pa su d-aseuns.
Tata% c'auza
Si nu prigepia:
le glas barbatiese,
Safi Ye femeiese ?
Cg 8erna muia,
Iel intunieca,

www.dacoromanica.ro
BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 57

8erniT il ziga:
ingael, d-fnSat6,
8erna mia curatà,
Cii, lb St voi da
Mriang d-ariintatg,
.i Voi d-arunca
la albiia ta
Un fiSor die aor
Cu oti die bitlaor".
erna d-auza,
Die loc InSeta,
Binie-m auza,
Binie-m pri§epia:
Nu-i glas bitrbritiesc,
i-i glas femeiesc.
Tel sii minila,
Murgu piatlina
...i cumpliit lovia,
Aler strilb6tia.
L'érpe d-auza
CI aspru vinia
Si fata rasa,.
Tel il alunia.
érpilie ziga:
Iovan torgovan,
Brat die buzdugan,
Cu 6e fel die binie
Vial aseaz la minie?
Doarg. tu gindie§ti
S. mg. prXpldiesti ?
tnstt viii rail las&
i tie 'ntoarg acas.i.
Die mi-i omori,
Binie nu o fi,

www.dacoromanica.ro
68 ANTOLOGIE DIALECTA LA

Muse' oi slobozi,
Boi oi otrilvi,
Plugu oi opri,
Cali or musea
Si mult or eriipa".
Tovan forgovan,
Brat die buzdugan,
Tel and auza,
Asa ert-m ztga:
Sérp' afurisit,
ine' am auzit
a al prIpädiit
Fats, femeiasa,
Cu faleli hotasee.
Sérpilie ziga:
Limn Torgovan,
Brat die buzdugan,
Clad ti-am d-auzit,
Tu ti-ai ili ivit.
To am fost läsat-o
Si n'am vätAmat-o.
Tie rog viii mX lastt
Si tie 'ntoarg smash.
2or pfi. capu midi,
Mort oi fi mai rAii,
Dael mort oi fi,
Binie ex n'o fi".
forgovan ziga:
,Lumi-oi d-invAta
Fumuri ea sit fael,
Die loe muses criapa,
Cala n'o peri,
Da tu mort fi fi".
Sabia d-Invirtia,

www.dacoromanica.ro
BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 69

Capu mi-1 Sala.

Fata cum vidia,
La id d-aherga
Si-1 Imbriitisa.
Tel o shruta,
Asa eg-i aga:
To ti-am atrutat,
MA tiem die pKcat.
Binie s'amitam,
S. nie d-intrelfam
8e vitti om fi,
Poatie crt ni-om stii".
Fata d-asculta,
Asa mi-I ziga:
Mi-s fattt die 'mp`irat,
Die la sapittat".
Torgovan ziga:
Se mare pitcat,
C. ti-am sitrutat.
Mi-s fi§or die 'mpfirat
Die la sapittat.
Si ni-or blitsamat
A nostri pitrint
Cu lacrimi ferbint:
Tti s fit' la rratirit,
Ca si gerbil pritptidlit,
To s fiii la sciplitat
Ca si lieu vittitmat".

Mu lt voinii s'o dus

Sus pg. 8erna'n sus,
Si tot ior rtipus.

www.dacoromanica.ro
60 ANTOLOGlE DIALECTALI

Si o mai rXmas
Un Runain vitiaz,
fovan torgovan,
Brat die buzdugan.
Sus psa Serna'n sus
Fatal cäuta,
Niimic n'auza,
Si i sremprtria
C'auza Un glas,
Si nu'ntelida:
On fli femeiesc,
OA ii bärbAtiesc ?
tel asa ziga:
InSati, Serna,
Ca lo ini oi da .
In albiia ta
0 mrianfi die aor
Cu oti die biilaor".
8erna tnSeta,
Binie auza,
Ca-i glas femeiesc
i nu-i barbatiesc.
Pintiini calului da,
§"atun§ mil Aria
Diin chant in cliant,
Pinä aiunia
Undie fata ;Spa.
érpilie-1. vidia
*i asa-i zNa:
Iovan Torgovan,
Tie rog vitt ma lasa
i rlintoarn' masa',
Fata io n'am vatamat.
§érp' afurisitie,

www.dacoromanica.ro
BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVAN1A, ETC. 61

Inca port cuvintie ?

Tovan Iorgovan,
Die mi-i omorl,
Si mai rgii o fi.
Muse' ol slobozt,
Marva o peri.
Sérp' afurisitie,
Inca port cuvintie?
Tar'oi Invgta
Fumuri ca sg, facg,
Apol musca criapg".
La Ye! aiunia
Si sg sloboza,
S'atun il vidia
Si mi-1 mai vidia,
rata o lava,
Acasg, plieca.
BAnat.
0
Males, SfInta Mriie marie
Plieca pg calie, p cgrarie,
Sg 'tithing cu salca 'n cane.
Bung &Ma, salca.
Multginiesz., dumitalie,
Maicg Slinta Mgriie. marie.
tii sal* e tge-al intreba ?
N'ai Tadzut notig Murmii
Si nag, strip:nil'?
T-am vgdzut §I nu I-am cunoscut".
Maica Sfintg Malik marie
Diin gra grgia:
Firi-ar b1astgmata, sa1c,g,
SA tge prindz n tarmurie die apg,

www.dacoromanica.ro
62 ANTOLOGIE DIALECTALA

Rod diin tginie sa nu srt faeg,".

Maica Sfinta Mariie marie
Tar o pliecat
Pg, calie, pa egrarie,
S'o 'nti[l]niit eu loza via* 'n calk.
Bung, &ilia, loza vinii.
Multamiese dumitalie,
Maid, Mariie marie.
StAii, loza vifiii, Ae t4e-as intreba?
N'ai vadzut nOiiii Muroni
Si min', Muroalie?
Li-am vadzut
Si li-am cunoscut
Si li-am intrebat
C. undie sa due:
La piat[r]a erepata,
La apa blastamata"?
Maica Sfinta Mariie marie
Cind audza
Diin gura asa gram,:
Bung, sa fii, loza viAii,
Struguri &in t4inie sii, sa fad.,
Vinu sa sit stoarea,
PastAilii sa sa eint6e,
Boierii sa-1 béie".
Miniia dalbe sufulca,
Poalie albe radiica,
Zbia dii foe in ming. laa,
La piat[r]a crepata A duAa,
Dii la cutarie tom gasa,
13 inie da

Pielia lie pliesnia,

Prai kit pulberie fa.
Prin praii §t prin pulberie cauta,

www.dacoromanica.ro
BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 63

In lima domului o gása,

Ca o grduntd dii mac
In patru crepat.
Mai frumos o duda
S'o crestda
S'o plámddia,
Cum créstde dou 'n gdind,
Veardza 'n grádiind,
Mieria 'n stupind,
Aloatu 'n postavd,
Pita 'n cuptori. . .
BAnat.
0
Plied, Lcutarel prd calie prd, cdrárie,
Prd potddcli dd drum marle,
S'o tilniit cu nOtiddzdh si nOild
D. mAndturi,
Cu nOtiddzad si nOdd
Dd pódituri;
in calie ios 1-o trintdit,
Sinieh-o vársat,
Cdrnia i-o diimicdt,
Snaga st putderla i-o lutidt.
Iel s'o ddt, s'o vitierdt.
Sfinta Maki", Mdriie-1 audzd,
La lel sd. cobora,
Pril lel 11 audzd,
Cintind st vdierind:
Lna, Lna, Costindidna,
Cu soru-ta Similiâna,
8e sildz Zos, mil dii sos,
Prd del cimp vierdie frumos,
Far' cunund, far' munund,

www.dacoromanica.ro
64 ANTOLOGIE DIALECTALA

Ca a niagra mogindiala ?
fig eununa,
fa-t mununa,
a t-oy a big da foe
§i vii trége prasta riti da pkg..
La o casa Darla,
vii batge toatge halielie
Prasta nni, prasta pigoarie,
Prst fa, prasta brata,
trochii din eap s lie salietgaseä,
Iniinia sa lie pliezniasca
Ca s'aduc a. erieii capului,
Vedieriille, putgeriilie,
incheietura la ineheietura,
-Cos la tios,
Mtii virtos dti cum o fos.
BAnat (BAnia).

M.i Diordiita, paeurarie,

Undie gritbestg aqa tarie?
Oile si-s rasfiratge,
Turma-.1 dusk Zumatatge.
Dti ge la§ fagu stufos
Si nu-m-fluieri dureros?
C. paduria-i inverdzita
§i poiana-i intlorita.
N'am itiui grijä, mai firtatge,
Niig dit turma., nTi d altge,
§i mil due la nunta 'n sat,
Mindra mi s'o miiritat.
Data la nunta aT pliecat,
8e iest aa suparat?
8e 04 fata 'ntuniecata

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 65

Ca §i noaptga inourata ?
Cum sa nu fiii suparat ?
Ca mindra mi s'o maritat.
Cum sa nu fill intuniecat,
Cind graben sii mor in sat?
BAnat.

0 fost un viteaz mare Pintea aeela. 0 avnt pignica

la Conja, §'o avut n6iigdzeci qi nOtia de feciori, eu lel
o fost o sufa. Apol dupa acéla o 'mblat pe tug §eo
'mblat pe lume en lel. Cind o avut Imparatu nevole cu
A imparat, atunci 1-o agiutat Pintea, o mers in agiuto-
rinca. Unde s'o dus tat o 'nvinsii pe tot imparatt Plumba
nu l-o prinsii. Apoi s'o dus la perirea 1111; 1-o pu§catu 'n
Bale-mare.
Tara 0a4u1ui.

Dthne, bate-ma sa dzacti

intro gredina en mad'.
Dthne, bate-ma sa moriii,
Leo gredinii eu flori.
De eine mni-e mniie dor
De-aicea-i can deparcior;
De eine miii-e milile jele
Nu pe-ai4t6 locuri §ede;
De eine mni-T dor §i Mine
A§teptu-1 li nu mai zine.
Dzua nor §i neoptea nor,
Cum petrec n6ptea pe dor;
Dzua nor qi n6ptea stéle,
Cum petree lumea cu jele.
De eine miii-i dor §i-m place,
Nu ma c6ta ce-oi mai face.
65076 5

www.dacoromanica.ro
66 ANTOLOGIE DIALECTALA

Dorule de pe cimptiii,
Agodi-te-aq, nu mai el.
Tara Oawlui.
0
Tiganu s'o dus cu mil' la solgabiráa dela Domnu
notaraq. S'o 'ntimplat c'o hodinit ling' ori-ce apa, da
Tel o vadzut mil' acolo in copra cum sa caznescu.
Da Tel o des cata. rad: de-at hi me de buni siL m'as-
cultat, ca To v'aq nepusti in spa sit vii. racorit". I-o tipat
in apii.. Atunci Tiganu s'o culcatu fi'o adurmilitu. Dad.
s'o sculat, o strigat racii sa file afarii din aph. Da mil'
n'o Met din apa. Tiganu ar me (=merge) la solgabir,
n'are cu ce; tat o mars, da n'o avut ce AA Me, numa
coqarca Oa §i cartea dela notara§. Solgabirau, dac'o
citit cartea, o spus: unde-s ma', Tigane? ca aicea-i
scris o sutg, de rad". Da Tiganu o raspuns: cit i-am
cotat, n'am Qtiut ca-s in carte, am credzut ca-s in vale".
Solgabirau o des: aicea-T scris numa cit s'o tremas, da
nu-s acolo". Tiganu o spus numa atita: bdiine ca-s
acolo 'n carte'.
Tara Oawlui.
0
Cind s'o 'npartit norocu
Fost-am in cimp cu plugu;
Nu Oa cum miii-o inpartit,
Putiniel miii s'o inlit.
Cind s'o 'npartit uritu
Fost-am in cimp la lucru;
Nu qtiiu cum mid I-o 'npartit,
CA LA malt mni s'o iniit.
Ca cit mili s'o iniit mfiiie
Ar hi boghet la o male.
Cite relie m'o agiuns
Binie ca-s cu capu 'n sus;

www.dacoromanica.ro
BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 67

Cita, lume 'n partia me

Ardi-ar, n'ar raminie;
Cita mni s'o inlit miiiie
Ardi-ar, pnstii A. ramfie.
Maramures.
0
S. tie fad, lume, ardzind
N'as mai sari sa tie sting,
D'as sari sa tie d-aprind;
S. tie vad ardzind in para
N'as ie§i nlici pin' afara,
Daca fad a n'am tigniala;
Sii, tie fad ardzind cu foc
Niici nu m'as clatii diin loc,
Dad, vad ca n'am noroc.
Ardi-ai lume die tri parti,
Die tri parti cu liemnie verdzi
i di-o partie cu uscatie,
Ca. n'avui noroc nlici partie,
Numa die streinatatie.
Maramures

www.dacoromanica.ro
ISTROROMANA

www.dacoromanica.ro
 Bate flferu pira-1 cad.
Lu Domnu §i lu dracu
nu se pote sluji ovotc.
Ita se prichine iuye-i
mai suptire.
Pira nu dal cu capu
In pragu de sus nu yezi
cela de jos.
Metura noye rneture
bire.
Ola la foc llepuru tn
bo§che.
Glasu lu asiru nu se
ayde'n cer.
0
fo ye spur '6'a fo§t §i
ce n'a fo§t; scutat bire!
Ontrat a foqt trei surar
§i mergu pri su ocna in
tesaru qi nra gané: se
me ré§ io marita, io ré§
www.dacoromanica.ro
Bate fierul pana-i cald.
Lui Dumnezeu §i dra-
cului nu se poste sluji in
acelagi timp.
Ata se rape unde-i mai
subtire.
Pang nu dai cii capul
in pragul de sus nn-1 yezi
pe cel de jos.
Ratura non& matura.
bine.
Oa la la foc, iepurele in
pad ure.
Glasul mitgarului nu ie
aude in cer.
En va, spun ce a fost ci
ce n'a fost; ascultati bine!
Odata au fost trei su-
rori §i merg pe sub fe-
reastra imparatului qi una
zice: dad, eu m'ac ma-
72 ANTOLOGIE DIALECTALA
ye fetu cu bareta zlatne".
E ce ate gane che se re
marita dupe Ye, re face un
fet cu zlatne Yachete. E
trait game che se re ma-
rita Che re ye dvoiti feCor
cu peril.' zlatnii. E tesaru
game: i-oi te 16". Ben,
Ye Pi s'a mes marita.
an s'a maritat, tesaru
mes-aii largu, nu stir', cu
soldatii. Musa; and a vut
Usta multére doi fee'or cu
peril' zlatnii, socra a Pei
16t-a Usti do Y. feCor e pus-
aii doi serp e feCorii pus
Pi-aii. fin casun si Pi dus-
ail Antr'o ape, si mes-a
zdolun cu ape. Ca',§ti fe-
Cor verit-a la o more si
gospodaru de more dile
feCorii fin casun si 16ie-1'I
fare si 16Ye-1i im brat
porta la mulfere: na-t
feéorii, tu ari ur, lo t-oi
da doi feCor. Ili-er zgoi
tustrei, no fi zacorist".
www.dacoromanica.ro
rita, eu a§ ava un baiat
cu aciulita de aur". Si
ceala1t5, zice a daa s'ar
mitrith dupa el, i-ar face
un bttiat cu haing de
aur. i a treia zice a
daa s'ar rani* ar ava
doi biiieti gemeni cu pa-
rul de aur. i imparatul
zice: eu o sit te iau".
Bine (a$h), ei s'au asa-
torit.
and (dupg, ce) s'au a-
&Mora, imparatul s'a dus
departe, nu stiu (at de de-
parte), cu soldatii. Frumos
(bine, ask); and aceasta
femeie a avut doi Mieti
cu pgrul de aur, soacra
ei a luat pe acesti doi
bitieti si a pus doi serpi
[in locul bpi] si pe I:Ceti
i-a pus intr'o ladii si i-a
dus in (la) o ap5, si s'au
dus la vale cu apa. Acesti
baieti au venit la o moaa
si stKpanul moarei afla pe
bgieti in lada si-i ia afarg
si-i ia in brate sg-i dua
la nevasta: na-ti (uite)
bkietii [acestia], tu ai unul,
eu-ti dau doi bitieti. Ii
vei cre§te pe toti trei, nu
fii rea la inime.
 ISTROROMINA
Socra lu ce muPére pig
lu tesaru che s'a nascut
dol qerp. E tesaru primit-
a li§tu §i pig che neca
state ce prigodg pire ye-
rir case. Tesaru vire case
dupe ure pednaist dan §i
flat-a §erpii §i fo§t-a ja-
loslan. Mu Para scapat-a 0
mes-ail la ur selo, hive
ramas-ali. FeCorii cu peril'
zlatnii s'a zgoit la ce more
e gospodaru Pi-a clfemat
77
vodeniatii".
Si o zi le dale pare §i
feCorii mergu cilia. Chnd
As trudnii, vim la o ease
§i Antrebu se Pi re lasa
durmi. Co muPere fo§t-aii
kr mai°, In cell feCor,
ma feCoril n'a §tiiiut che
le-I maia, ma mala Pl-a
cunoscut. FeCorii. mes-aii
in pat §i meriincu de ce
pare §i durmit-aii. Doma-
réta merga chia §i mala
mes-ail cu Yell §i viru la
o locandc. Cia fo§t-ail un
gospodin ce fdt-a tesaru.
www.dacoromanica.ro
73
Soacra acelei femei (so-
tiei impáratului) scrie Ina-
páratului ch, s'au nhscut
doi §erpi. Si imphratul
primit-a scrisoarea li scrie
ch sit stea (sh, rhmanh a§h)
aceh intamplare pad ce
el ar venl acash. Imph-
ratul vine acash dupri,
vre-o patrusprezece zile
qi a aflat prpii gi a fost
trist. Femeia (sotia lui) a
fugit (fugise) §i s'a dus
la un sat, unde a rhmas.
Mietii cu phrul de aur
au crescut la moara aceea
sthpanul le-a dat nu-
kii
mele de vodeniati" (cei
ghsiti in aph).
Si intr'o zi le dit el pane
§i bhietii plead, departe
(in colo). Cand aunt obo-
siti, yin la o cash §i in-
treabh dad i-ar IAA sh
doarmii. Ace& femeie a
fost mama acelor bhieti,
dar bhietii n'au §tiut eh
le e mama [kr], dar mama
i-a cunoscut. Bhietii s'au
dus in pat (s'au dus sh se
culce) §i wank& din aceh
pane §i an dormit. Dimi-
neata merg departe (plea-
d) §i mama a mers en ei
74 ANTOLOGIE DIALECTALA
le Pi Antrébe che dende-s.
E ielrf zicu che dela more.
E tesaru gané: voi ttste
a mellY, l'o ye cunosc pre
per, care-s zlatnii. Si vol.
vet mie spure cum at ji-
vit".Ie 14 a spus 0 Ye dat-a
pare §i tot mes-ail nazat
la more. Tesaru antrebat-
a lu gospodaru dila more
che dende are Ca§fi feCor.
E le gané che l'i-a verit
cu casunu pre ape.
Ontrat mes-ati am pa-
latu lu tesaru, la lui maia,
qi tio 'ntrébe: ee ti se
véde, cire ré tire pure rim
casun 0 treméte antr'o
ape ?" Ia gané che ré me-
ritei obisite fi. E tesaru
zis-a: dunche ref tu me-
rit& obisite fi, AY mes
feCorii cu peril zlatnii pure
4n casun".
C'a fo§t chiaro sramotit,
ma tesaru lri-a otpro§tit
cti a facut mare obét qi
www.dacoromanica.ro
§i vin la un birt. Aici a
fost un domn, ce a fost
(ee era) imparatul. El ti
intreaba ca de unde-s. Si
ei zic ca dela moara. Si
Sinparatul zice: voi sun-
teti ai mei, en vA cunosc
pe par, ca e de aur. Si
voi imi yeti spune cum
ati trait'. Ei au spus §i
el [le-] a dat pane §i toti
au mers indartit la moarit.
Imparatul a intrebat pe
stapanul moarei ca de
unde are pe aceqti baieti.
Si el spune cit i-au venit
cu lada pe apA.
Atunci au mers la pa-
latul impAratului, la ma-
ma lui, qi o Intreaba: ce
ti se pare (ce crezi) [des-
pre] eine te-ar pune intr'o
lada §i te-ar trimete Intr'o
apa(te-ar duce pe tin ran)?"
Ea zice ca [aeels] ar me-
rid), sa fie spAnzurat. i
impAratul a zis: deci tu
ai merità sA fii spAnzuratA,
ca. ai pus in ladA pe fe-
ciorii [mei] cu pgrul de
aur".
Pentru cii [ea] a fost
foarte rusinatA, impAratul
a iertat-o fnsA 0 a &cut
 ISTROROMAN A
veselle c'a feCorii aflat.
SARACUL INTELEPT
Ur om a verit din si-
mill cutra case, anfurba-
tu-s'a pre un go§podin
bogat. Tela go§podin a
ruitrebe: te rogu spure-m:
Ai &Ida omir an simait"?
Tela siromah Pl-a odgo-
vorit che nu §tie, che nu lfi-a
broth. Poc le gowodinu al
antr6be che-i bur simadiu;
odgovorit Pi-a siromahu ehe
nu 1-a pocusit. G-o§podinu
s'a uredit, facut lli-a ur ba-
timent (elfamat 1-a 'n sud)
§.1 fo§t-a piseitu pre man-
dat che are za yeti testa
zi, ma ne amna, ne Yezdi,
ni nerescut ni neancatat.
Siromahu s'a 'ncittat r'o
§corne care n'a vut de jos
podlogu, c'un piCor fez-
dit-a pre capre. Verit-a
la sud, potucit-a pre u§e
§i vut-a'n Pepur rul tor-
bite cu sire. le §tittut-a
earn Cuda breC an sud.
Potucit-a la u§e; dinuntru
www.dacoromanica.ro
75
masa mare §i veselie ca a
aflat pe feciorii lui.
Un om a venit dela balei a
acasa [0] s'a intalnit cu un
domn bogat. Ace! domn
il intreabil: te rog spu-
ne-mi: aunt multi oameni
la balciu ?" Acel sarac i-a
raspuns ea nu §tie, ca
nu i-a numarat. Atunci
domnul 11 intreaba daca-i
bun bMciul; skracul i-a
raspnns a nu 1-a gustat.
Domnul s'a suparat [i]
i-a facut judecata (1-a che-
mat la judecata) §i pe
citatie s'a scris di el va
yen! in cutare zi [la ju-
decata], dar nici umbland
(pe jos), nici &Mare, nici
incaltat, nici neincaltat,
Saracul s'a incaltat en o
cizmii care nu avek jos
talpa [0] cu un picior a
inealecat pe o capra. A
venit la judecator, a VA-
tut la up li a avut un
iepure in traista la el.
El a §tiut ca stint multi
 76 ANTOLOGIE DIALECTAL1
111-a odgovorit che cire-I
fgre; Ye odgovorit-a:,., tela
carle nu-i nuntru". len a
vale gnuntru §tiuut che-I
Vela huntut fare. Ie III a
valte zis In portuneru (car-
le-Y la u§e) neca §pu§te bre-
cil (c'a breciI tmna fost)
neca-1 restrjescu. Cgnd a
portuneru resdis u§a lu
brecii pre Ye, Ye pac zvadita
l'epuru din torbe, lasgt 1-a,
lepurn scapat-a; brecil du-
pg Ye. Vezut-o ail sitndetu
din sud che-Y cgta §tut,
zis-all In portuneru neca-I
traje n conobc (la can-
tine) neca-lq dale be din
tote bravile, samo ne din
ta-i§ta care-I maY bur virn.
Ciind s'a siromghu nepit,
iintrebat-a che neca-lfi dale
§i din ta-i§ta Yuve-I mai
bur, portuneru lfl-a zis che
nu cutéze; siromahu mers-a
la cep, rescepit-a cepu, hi-
tit-a cepu maY largo 6-a
putut; viru din bge'vg, tocit
s'a fare; portuneru vreda
en jajetu'n§cullia de bgcvg
neca nu mere viru fare
din bgevit. Siromahu lat-a
tela bgt di dupg, uç preste
portuner; portuneru Yoh-
www.dacoromanica.ro
diai la judecgtor. A bätut
la up; dinguntru 1-a in-
trebat c cine-i afarg; el
acela care
a ritspuns :
nu-i inguntre. Ei lug-
untru (cei dinguntru) in-
data au §tiut cg e omul
acela ngsdrgvan afarg,. Ei
Indatg au spus portarului
(care e la u§e) s sloboadg
cânii (ca au fost rgi cAnii),
ca sit-1 facg bucg,ti. Cind
portarul a deschis anilor
u§a asupra lui, el (Ara-
cal) atunci a scos iepurele
din traistg, 1-a Igsat, ie-
purele a scgpat (a skit);
cânii dupg el. A vgzut
judecgtorul dela judecg-
torie a el (sgracul) e cam
§iret {§i] a spus portarului
sg-1 ducg In pivnitg (la
canting), sit-i dea de bgut
din toate butile, afarg de
aceea In care-i vin mai
bun. and (dupg ce) sg-
racul a bgut bine, a Intre-
bat cg nu-i dg §i din [bu-
tea] aceea unde-i [vital]
mai bun; portarul i-a spus
cl nu cuteazg; sgracul a
mers la cep, a desfgcut
cepul, a deschis cepul eft
a putut mai malt; vinul
 ISTROROMANA
chéit-a and 1-a siromahu
batut en bath; sandetu de-
supra din cáiner 111-a vi-
cheit neca-1 bire bate. Si-
romahu vut-a o capotine;
vezut-a o cetarta de carne
pre clquche; lat-a cetarta
de came qi tio pus dupa
cerbice §i cu tela capotine
s'a zágrnit §i cetarta fo§t-a
grele; eapotine tio zagrnit
neca sandetu nu véde che
porta carna fare. Ie plec-
nind-a mere fare, za scapd
cilia, antrebat 1-a sandetu
pre ocna primit-a buil;
siromahu 111-a odgovorit:
gwodine, mu§áta hvale,
de req §i un at an a§a". le
mers-a chlà. Acmoce por-
tuneru cata c'a fo§t viti,
cum 1-a siromahu batut
cu batu, Ye cu jkjetu 'in
baCvit tirut-a vavic neca
viru nu fare mere.
www.dacoromanica.ro
77
din cep a e§it afarli; por-
tarul indata cu degetul In
gaura butei (a pus indata
degetul in gaura butei)
stt nu mearga, vinul afara
din bate. Saracul a luat
acel bat de dupli ur asu-
pra portarului (qi a dat
in portar); portarul a stri-
gat cand saraeul 1-a batut
eu batul; judecatorul de
deasupra din odaie i-a
strigat sa-1 bath'. bine. Sit-
racul a avut o man*
a vazut o ciosvirta de
carne intr'un carlig ; a
luat ciosvarta de carne §i
a pus-o dupa gat 0 eu
mantaua aceea s'a acope-
rit §i ciosvarta a fost grea;
mantaua a aeoperit-o (car-
nea), ea sa nu vada a
duce afara carnea. El ple-
candu-se ea sa iasa afartt,
sa se dna' pe ci incolo,
judecatorul 1-a Intrebat de
pe fereastrtt daca a primit
ceva bun; saracul i-a rtts-
puns: domnule, multu-
mire frumoasa (iti mul-
tumese frumps), de aq aveh
qi altädata a4h (ceva)". El
s'a dus pe ci incolo. Acuin
(pe urma) portarul cat a
78 A NTOLOGIE DIALECTALI

mai trIit, dup.& ce Aracul

I-a bätut cu bgtul, a tinut
mereu degetul la bute A,
nu mearg5, afará (A nu
curgli) vinul.

www.dacoromanica.ro
MEGLENITA

www.dacoromanica.ro
 Frica végl'il villa.
Pringg uscatu ardi si
vérdili.
Satu lu nu viruiasti flg-
mundu.
S9ndzili apu nu si fati.
Zisu cu fatu nu-i una.
Zutia ti duti anu nu
duti.
Ca criscui di tint mil',
tati si mama catara sa-ni
zica a s' mi trimeatg si
mini la dascglu.
C9n glii ziteati di das-
calu, To catam A. pl9ng,
ca mult AM ra frica di Tel,
ca. ficiorilli cari si duteati
spuneati ca Pia puni an
falaga.
650-6
www.dacoromanica.ro
Frica pazeste via.
Pe laugh% [lemnul] uscat
arde si cel verde.
Satulul nu crede iia'-
mandului.
Sangele apg nu se face.
Zi,a si cu fapta nu-s
tot una.
Ce aduce ziva nu aduce
anul.
Gaud crescui de cinci
ani, tata si mama Ince-
purg sa-mi spunk' ca mg
vor trimete si pe mine la
dascal.
and tmi vorbiau de
dascal, eu Ineepeam sa.
plâng, ca tare mi-era fri-
ea, de el, cad bgietii care
se duceau [la scoala] spu-
neau cg-i pune In falangg.
6
82 ANTOLOGIE DIALECTAL/
Mama-fii zitea c. das-
calu da naut §i sieher la
minutilri ficior, ama io
nu vream sa, ud di Tel.
Una% zutia, aliT fdsi mama
tufa turta garnatä, fiT
dar9 §i chigana en &Fa
aaal qi lii ii pusi 'n siculli
ea s' mi duea la dascalu.
Turta garnata §i chigama
ii vream, atna ca-111' zi-
teali di dasealu plandzeam.
Mi 19 mama 'n brata, cu
siculfiu di gu§5. qi mi dusi
la Lungn dascal.
Ca 'ntrai en mama 'n
sculfko, dasettlu yea pus
un ficior an falaga §i la
batea pristi picloari si 8-
dont plandzea. Ca'tai §i
To sk' pl9ng, i dascalu la
gripi &Torn din fklaga
dédi la mini un irmi-
19c; ama To nu anti' sit
stak cola, ca-AT ra &kb;
di Tel ca batea.
Mi 19 mama napoi §i
nu vream s ud di das-
calu ; ama cä vini tati, di
frica mT mi duq, 81-81 dédi
dasealu unk Crurea-jutii,
qi mini nu mi batea, ek
ram taie. Ct zacriseta,
www.dacoromanica.ro
Mama-mi zicek ea das-
calul da naut §i zahar 135,-
ietilor mici, dar en nu
vream sa aud de el. In-
tr'o zi, imi fadt mama o
iurta de gran, imi gad §i
jumari cu doua oug §i mi
le puse in traista, ea sa
ma duc la dascal. Turta
de gran §i jumarile le vo-
iam, dar and imi vor-
biau de dascal plângeam.
Ma, lua, mama in brate,
cn traistuta [atirnata] de
gat §i ma duse la dascalul
Lungu.
Cand intrai cu mama
in §coala, dasealul pusese
un baiat In falanga §i-1
batea peste picioare, §i
baiatul plangea. Incepui
§i en sá plâng, i dascalnl
dete drumul bäiatului din
falanga Ti-mi dete mie un
irmilic; dar en nu vrui
s. raman acolo, eaci imi
era friea de el ea batea.
M5. 1u5. mama inapoi
§i nu voiam sa and de
dascal; dar cand veni tata,
de frica liii ma dusei,
§i-mi dete dasealul o Cru-
ce-ajutd, §i pe mine nu
ma bat* caci era in mic.
 MEGLENIM
cat9 qi mini s' mi bata. /0,
ni§ti or, fuzeam dila seu-
1% §i mi scundeam prin
garni§oara.
Unä zuha, ea 11z9 tati
ca nu ram la sculn, ca,
ini elit9 mi 616'9 di chia-
tee §i din tea zuha nu
prizi§ lama oara ea nu
ini due la scultib.
Crufea-jutd, alfa, vita,
aiii anvitai di rost. Ni§ti
ticior &Antal an filada,
ni§ti an mai maacati c9rt.
Cad lin, catilin, mi 'nvitai
§i lo sa c9nt an filada,
ama nu §tiTam ti zic, ea
rail garte§t.
Dupu Lungu dascal
vini Dimopulos, ara dupu
lel la pusirà Peia. Peia
mult na batea cu tuiaga
pristi m9na. §i 'n zinuelri
na punea, a nu §tiiam
cum si zie ea cum noT
lafurli din carti.
A.n lu Pe Ta mita' vini
la sculfiti un mari das-
al, ti-lri ra numea Vai-
gant, §i Tel na scult9 la
cantarea, ama ei, na 'n-
triba cum si ziti tisla
www.dacoromanica.ro
83
Mid mai crescui, incepit
qi pe mine sa ma bata.
Eu, uneori, fugiam dela
§coala §i ma ascundeam
prin porumb.
Intr'o zi, &And auzi tata
ca nu eram la §coala, cum
ma prinse ma balei in bit-
taie, §i din ziva aceea nu
mai zisei altadata ca, nu
ma due la §coala.
Crucea-ajutd, alfa, vita
le invatai pe de rost. Unii
baieti cetiau inteo eartici-
ea, altii in carti mai mari.
Incet, incet, invatai §i en
sa cetesc in carticia, dar
nu §tiam ce spun, eaci
erau grece§ti.
Dupa dascalul Lungu
a venit Dimopulos, iar
dupa el 1-au pus pe Peia.
Peia tare ne Weil, cu bit-
tul peste manil §i ne pi-
ilea in genunchi, caci nu
§tiam cum sti spun ea noi
(in limba noastra) vorbele
din carte.
In timpul lui Peia a
venit la §coala un mare
daseil, care se numia Vai-
gant, §i el ne ascula la
cetire, dar and ne intreba
cum se zice cutare vorba
84 ANTOLOGlE DIALEC PALA
laf pri noastra limba, nu
§tiiam sa-lri sputum.
La fuzirea din calm],
Vaigant la zis-airi la nisti
mo§ ea io z' va trimet un
dascal
. sa. vg Pia 'nye*. fi-
ciorilq pri voastra limba".
Pristi e94va mes vini an
Viumnita un dascal din
Bitulria si-lri la numea
Mihail Nica. El Pia 'n-
vita ficiorilti pri limba.
Tati, ea uz9 a pri lira-
135, 'nveata an Viumnita,
mi dusi si mini cola. Pri-
ma-fa dédi lista dascal
un abecedar de Atana-
semi §i 'n &RI, trei z9li
mi 'nvitai s5. c9nt an abe-
cedar, si téli ti li cantam
li 'ntilizearn ti zic. Nu rail
mancoasi ea gartéstli.
Lantili eatuni ea' uz9-
fa ca ari si t9r dascalti
ti lria pot anvitari ficio-
rah ea pri noastra limba,
tirura si Tali daschlri din
Bitulria, dila Margarit.
Margarit trimesi an toati
eatunili din Meglin das-
calri, ama di tuntea v15,-
ditilri &test *ark' s' li
www.dacoromanica.ro
pe limba noastra, nu §tiam
sa-i spunem.
La plecarea lui din
sat, Vaigant a spus la
niste batrâni ca eu o sa
va trimet un dascM sa
fa in vete copiii pe limba
voastra". Peste cateva luni
veni In Liumnita un das-
cal din Bitolia si-i era
numele Mihail Niea. El
invath pe copii pe limba
(lor). Tata, eând auzi ea
pe limba [noastra] [se]
invata in Liumnita, ma
duse si pe mine acolo.
Mai intaiu frni dete acest
dascal un abecedar de
Atanaseseu, si in &lig,
trei zile invatai sä cetese
in abecedar, si cele ce ee-
tiam le intelegeam ce in-
semneaza. Nu erau grele
ca cele grecesti.
Celelalte sate eind au-
zira crt sunt si atari das-
cali ce pot invata pe copii
ea pe limba noastra, ee-
rura si ele dascali din
Bitolia, dela [A postol]
Margarit. Margarit tri-
mese in toate satele din
Meglen dascali, dar de
atunci vladieii greci in-
 MEGLENITA
pizmeasca catunili noastri
din Megl in.
0
An veelfiii vac9t, cari
catunean stiia mai bun sa
psaleasca la bisérica, tela
la punea catunu dascal.
La Tel aPi platea pitru-
pu patru, tint liri an an si
mancarea din catun. Fi-
ciorilfi la Wail pri urdini
dascalu di la gusteati. Can
di cari la pristitati cu
mai buna mancari, ea sa
la 'nveat,a, mai bun.
Ie Ilia 'nvitaii ficiorilfi
gar testi : Crufea-jutd, al-
_fa, vita. Anvitati si'n Peal-
Lir, Iftic si'n Marea carti.
Cari-11 scutea Marea Carti
si fatea popa.
Un ficior ca-ti sclitea una
carti, la fateati acsios".
Mari bucurilliä ra pri mu-
ma-sa si tata-su lu ficioru
ti si fatea acsios. Tea zutia,
yeah measa ca la nunta.
Dascalu cu .ficiorilfi si
duteali tot la rucioc la fi-
cioru ti la fateaa acsios 7i
di ea la ardicati di trei
www.dacoromanica.ro
85
cepura s. pizmueasca', sa-
tele noastre din Meg len.
in vremea veche, care
skean Via mai bine sa,'
ante la biserica, pe acela
tI punek satul dascal.
Lui Ii plata, epitropul
patru, cinci lire pe an si
mincarea din sat. Copiii
luau pe rand dascalul de-1
ospatatt. Care mai de care
flintampina en mancare
mai buna, ca sa-1 invete
mai bine.
Ei invatau pe copii gre-
ceste: Crucea-ajutd, alfa,
vita. Invittau si in Psal-
tire, Octoih si in Cartea
cea mare (Evanghelie).
Cine ispravia Cartea cea
mare se flea, popl.
Un copil cand ispravia o
carte, ft faceau vrednic".
Mare bucurie era pe ma-
ma si pe tata copilului
care se Meek vrednic. In
ziva aceea aveau masa ea
la nunta. Dascalul cu co-
piii se ducean toti la
pranz la copilul pe care-I
faceau vrednic, i dupa
86 ANTOLOGIE DIALECTAL).
or pri m9111 si ziteari ac-
sios, acsios, acsios", sadeag
la siniä sg si gusteascg.
La fuzirea, la dgrulait
daseglu cu ciar9p si tot
priung si duteag ail la
sculrib. i la dutirea si la
fuzirea Cantab. c9ntiti.
Te ltia dascaPi ilia 'nvi-
tail fiCiOrTI di bisérica,
ama nu 'ntilizeag ti zic.
Sgldi cantaii an curr9n, di
el moarg la mirdzea gil-
ra. An tela vgc9t si po-
OM rag sc9mp. Un popg
la trei, patrn &kiwi fgtea
izmet. An Past, eg-h' scu-
tea liturghia An lui cgtun,
gii lila cuminicatura si cu
nafra si si dutea an lan-
tili ciituni s' lria cuminicg
cristinilii.
0
Micu, ea sg. proachil
&A saptiim9iii gntru an,
trubuiasti sit-lii si da pu-
gacia din an. Di an, alri
si fati ia, joia, 'la lunia,
dimneata-ta.Anca manicat
fati mumg-sa mai multi
p9iii grgn91, li undzi pri
www.dacoromanica.ro
ee-1 ridicau de trei ori pe
mani si ziceau vrednie,
vrednic, vrednic", sedeau
la masa si se ospätau. La
plecare, dgruiau dascglul
eu ciorapi si toti impreung
se duceau iar la scoalli.
i la dus si la intors can-
tau eanteee.
Acei dascali invatau pe
copii de ale bisericii, dar
[copiii] nu intelegeau ee
spun. Numai cetian re-
pede, de le mergeh gura
ea moara. in vremea aceea
si popii erau rani. Un
popg, la trei, patru sate
facek slujba. La Pasti,
dupg, ee isprgvia liturghia
in satul lui, lug cumine-
egtura si anafura si se
(lima in celelalte sate sa
impartgseasca pe crestini.
Copilului, cand se apro-
pie doug saptamani pang
la un an, trebue sii i se
dea pogacea de an. De
un an, i se face ori joia.
ori lunia, dimineata. Inca
pe manecate (des de (limi-
neap.) face maing-sa mai
 MEGLENITA
disupru niari, li rAs-
frqndzi hn ma1 multi cu-
mati, li puni an una mesh
nciii, puni si unä virdéth 'n
nuntru. si ispriminesti bun
si ziti: na-vh unécicut
pugacia din an lu x". i
lumea alfi zic la ea: Al
ih ghiti, sa-t crésea mari".
Di ch si da pri la toati
casili, ail puni sinia si
si 'nscirh tot telrla din
cash. Napcum le si di
toati alaturli .ti ari un du-
machin hn cash, ea: eau-
galot di agru, fust, ala-
tur di razboT, carti, can-
tar. foarfit, chiesi, sapa,
tesla, uglindalö, chiaptin,
ac, chitch si lanti. $i li
pun toati pri sinih, ati la
pun si micu laugh, lucri
pri sinia.
kli sa si ziti eh di te
lucru prima sh si cati,
ftari zhatat sh gbh., csm
sa cresch: maistur, acu le
tesla, etc.
Dupu tea li mut lu-
www.dacoromanica.ro
87
multe pani de gran, le
tinge pe deasupra cu mie-
re, le &Lige in mai multe
buchti, le pune pe o fata
de masa' north, pune si
niste verdeturi inguntru,
se premeneste bine (fru-
mos) si zice: na-vh pu-
Ona pogace de an lui x".
i lumea 1i zice ei: sh-ti
fie viu (sa traeascli), sit-ti
ereasch mare".
Du pa ce dh pe la toate
casele, pune masa si se
insira toti eei din cash.
Apoi ia si din toate unel-
tele ce are un gospodar
In eash, ea: unelte de camp,
carlige de impletit, unelte
de rhzboiu, carte, cantar,
foarfeei, punga, saph, tes-
la, oglindh, pieptene, ac,
buchet de flori si altele.
i le pun pe toate pe
mash, apoi pun si pe eo-
pil laugh lucruri pe masa.
i astfel se zice ell, de
ce lucru se apueh mai
Intaiu (pe ee lucru pune
mana mai intaiu), atare
mestesug o sa aibli cand
o sh creaseh:tamplar, dach
ia tesla, etc.
alp& aceea muth lu-
 88 ANTOLOGIE DIALECTALA
erili di pri sinik §i-k pun
pugacla di rucip tot
priunk eu lel.
Domnu la dar2 teru si
pimintu an psi zgli.
An prima zuI Dom-
nu-k dar9 vidéla dis-
park) vidéla di antunéric
si si fesi zukk i noapti.
La clan z9li Domnu
la dar2 term . cern].
La trea zi Domnu la
dispkrt9 uscatu di apu §i
lria pusi numea la pi-
.mint, lundi s9d
vitili, pofii1li, lerburli si
toati chitchili; ark, adu-
narli lu api : m9r, k'n
cari sa pestileI i ratili.
La patruli z9li la dar9
soarli, luna, stélili: soarli,
ca s. na sfitesca si sä pa
ancalzéseit zutia, ark, luna
si staili, ea sa sfitebea
noaptea.
La tintli z9li Domnu
dar9 pestilti e plivkles
an sapu.
An psea zuka Domnu
dar9 vitili toati si diva-
tinili; an tésta zukä 19
www.dacoromanica.ro
crurile de pe mask si pun
pogacea i pranzese toti
impreupg cu el.
Domnul fäci cerul si
pAmintul in sase zile.
In prima zi Domnul Mai
lumina si o desparti fu-
mina de intunerec §i se
fácii zing si noapte.
A doua zi Domnul fácii
A treia zi Domnul des-
parti uscatul de apá si
i-au pus nume painântului.
unde sed oamenii, vitele,
pomii, ierburile i toate
florile; iara ad unkrile ape-
lor [le-a numit] inkri, in
care sunt pestii si ratele.
A patra zi fad' soarele,
luna, stelele: soarele, ea
sa lumineze si at Inoti-
zeasck ziva, iar luna si
stelele, ca sk, lumineze
noaptea.
A cincea zi Domnul
facii pestii ee plutese (in-
noatii) in apk.
In a sasea zi Domnul
facii toate vitele si flarele;
in ziva aceasta Domnul
 MEGLENITA
Domnu targ, la dar9 vi
ilomu direp lica lui vi Pia
1 usi numea Adam.
Ca vizu Domnu c. In
tiomu PT AY ur9t sg ig sin-
gur, c9n durmia Adam,
19 ung din coastili luT
vi-u dar9 Eva vi 111-u dédi
ca sot la Adam.
Napcum !via blaguJuvi
vi IrTa zisi: crevtit vi it
inullit i puviliti-la pi-
inintu cu tot te si afig
pri Tel".
Arg an vaptea zufig rg-
pus9 Domnu. Deméc vasi
z9li sg sirbim i zutia di
vapti, demèc duminica-fi
sfiti, sa na dutim la bi-
séricg i sg fatim buni
I ncri.
www.dacoromanica.ro
89
lug pgmiut, fàcñ i pe
om dupg fata (dupg chi-
pul i asemiinarea) lui vi-i
puse numele Adam.
Când vàzi Domnul cg
omului ii e urit sg fie
singnr, pe cand dormià
Adam, lug una din coas-
tele liii i o fácii pe Eva
vi o dete ca tovargve lui
Adam.
Apoi ii blagoslovi vi le
zise: crevteti i 't i multi
vi stgpâniti-1 pámântul cu
tot ce se aflg pe el".
larg in a vaptea zi se
odihni Domnul. Adicg
vase zile sg lucrgm i zina
a vaptea, adicg dumineca,
o sfintl, sg ne ducem la
bisericg vi sg facem lu-
cruri bane.
AROMANA

www.dacoromanica.ro
 Adung cind hit tinir, Adung and e§ti tangr,
s'ai cind au§e§ti. A, ai and imbgtrane§ti.
Ahtari cap, ahtari AO, cap, a§a, minte.
minti.
Alavdg-mi gurg, a ti Laudg-mg gurg,ch te bat.
bat. -

Alghina ari §' Mari, ari Albina are §i miere, are

§i hiari. §i fiere.
Altiurea dai §'alflurea Aiurea dai §i aiurea
creapg. crapg.
Te-adute oara nu adute Ce aduce ceasul nu a-
anlu. duce anul.
Apa treate, arina ari- Apa trece, nisipul A-
mine. mane.
De afoarg aro§, ding- Dinafarg ro§u, dingun-
untru yirminos. tru viermgnos.
Cain bun z' vindi dit Calla bun se vinde din
ahuri. grajd.
Chicutg di chicutg s' Pia'turg cu piaturg se
faii barg mari. face lac mare.
Ohiatra te s'arucutea§ti Piatra ce se rostogo-
mu§clriu no-acatg. le§te nu primle mu§chin
(mu§chiul nu o prinde).
Ca§ bun tu foali di cini. Branzg bung in burduf
de cane.

www.dacoromanica.ro
94 ANTOLOGIE DIALECTALA
Cinili te-a1atra, nu mi-
§ca.
0
Cindu iram fiCoru filen,
parintal'i a itei nii pitri-
curb: la scu10. Scul'iolu
ira tu measea di hoara, §i
aelote ira dascalu green
gi n' anvita gratea§te. Nas
ng dzitea zboarit §' nor
nu-1 acachiseam, g' nits
n'agudea ate nu-1 acächi-
sim ti n dzite, §' n dzi-
tea Vlahii ksilupinachea.
Not, maras111, iram cu näs
ca mutlu en hutlu. A§ite
u tricur niscint ant Dup'
aista avdzim unit dzua
cit vine 'n hoara noastra,
Apustbli gi spunea c'adusi
viv1ii arumine§ti F,4' li da
batihava. Atumtea nor la
seuln aveam G rarnatiehira
al eeofilu §i aveam Xeinco,
Xe'necg, Aeiret, §i 1111 pu-
team s' cunoa§tim Ova di
aiste zboark §i toata taxia
noastra, na, vittama multu
dascalu a nostru, i s' clli-
ma Costantinidi. Nor, cir-
tiff di viitamarea ti ng
feate, n zburam tot fi-
www.dacoromanica.ro
allele care 1atra nu
mura.
and eram baiat mic,
parintii mei ma, trirnesera
la qcoa1a. Scoala era in
mijlocul satului, §i acolo
era dascal gree i ne in-
Tata greee§te. Dansu1 ne
spunea, vorbe i noi nu-1
pricepeam §i dânsul ne
bittea de ce nu pricepem
ce ne spune, qi ne ziceh
Români capete - de - lemn.
Noi, sarmanii, eram en
&Ansa ea mutul en nebu-
nul. AO, trecura chtiva
ani. Dupa aeeea auziram
intr'o zi c'a venit in satul
nostru Apostol [Margarit]
§i se spunea a a adus
carti romine§ti §i cä le
da, gratis. Atunci noi la
'walla aveam Gramatica
lui Theofil §i aveam Xeinto,
Xsbretç, ?LsErst, §i nu pu-
team inte1ege nimic din
aceste envinte §i toga,
clasa noastra o trudi rau
ducal ul nostru, care se che-
ma Constantinidi. Noi, su-
párati de cazna ce ne facit
 AROMINA
Cor111 di tu tax% c ti
prindzu s' nu na dutim la
scultiti, ma s' n'adunarn tot
la Rungu i z' videm ti
va s' fatim eu aistu das-
cal, ti ngs n dzite §' noT
nu-1 acachisim. Dupa te
prandzim j' dupa zborlu
te-aveam, n'adunam tot
pan' t' un la Rungu si aclo
acatam s' n plindzim ha-
lea cum va s' fatim eu
aistu om. Teti, ea cama
mare, la dzt & Weorlor
vret s' mi ascultat mine
tia s'ascaprim di nas ? Io
avdziT ea yine ApustOri
al Margarit in hoara, j'va
z' s'näs sculn j'va
n'anveala gramate arnmi-
neasti, va na das'eartile ba-
tiharà far& paradz". 'tot
fiCorlri idea mea o-aflara
ti bunt si, fara tia s'nit
minduim cama multu, na
sculam dinaoara tot si na
dusim acasa la ApustOli.
Teti, eari iramu 'n cap, WI
des bung, dzua" s'atsu
na-u turn i nt dzise
ghine vinit. E, ti caf-
tat, fiCorIfY a irei ?" Teti fliT
dzf§: navdzim ca' tine vinis
ta z' disfat sculfTh aoit tu
www.dacoromanica.ro
95
[dascalul], ne vorbiram toti
baietii din clasa ea dup.&
pranz sä nu ne ducern la
scoala, ci s. ne adunam
toti la Rungu i sa vedem
ce o sh. facem eu acest
&seal, care ne vorbeste si
noi nu-1 pricepem. Dupá
ce pranziram si dupa, vor-
ba ce o aveam, ne adu-
narám toti ping la unul
la Rungu §i acolo ince-
purAm sá ne plangent ba-
ld si cum A, facem eu
acest om. Eu, ea mai mare,
le zisei baietilor: vreti
sä m ascultati pe mine
ea sa seapam de dansul ?
Eu am auzit ea a venit
Apostol Margarit in sat
§i o sa desehida si el o
scoala. i o s ne invete
stove romanesti §i o s ne
dea i eartile gratis fara
parale". i toti baietii ga-
sira ideea mea bunä §i,
fail ea s ne mai gandim
mult, ne scularam toti de-
odata si ne duseram acasa
la Apostol. En, care cram
in cap, Ii zisei bun&
ziva," iar dinsul ne-o Ina-
poiè i ne zise: bine ati
refit! Ei, ce poftiti,
9ti ANTOLOGIE DIALECTALA
hoara noastrh, scultib aru-
minescu, ch noi atek ti
n'anveath dascalu griitescu
nu putem s' lu cunoastim,
ch nu stim grhteaste. Te-
atek si nol vinim abate ea
s'n'anvet arumineaste s'nu
grhteaste". Ghini! ma
77
singuri vinit voT ?"Tati
te vinim noi, ch na deade
Xeinco, Xthcatc, ti fkrnu di
noi nu putum ta s'u dzi-
tim, te-ateh ng. váthma
multu si noi alth oarh nu
n5, dutim la scultiolu ate!, ti
va z'vinim la tine s'n'anvet
arumineaste." Ghine!
77
ma sh 'ntrebat si phrintilll
a vinetu aoatea."Va-III
'ntribhm, ma si phrintilfl a
nostri voru z'vinim la tine
ta s' ne-anvet gramate aril-
mineasti.""E, mach Taste
mite, shdet im pade, ch va
vh daii cite-unh carte aru-
mineasca,Abecedar u". Noi
sidzum tot im pade si as-
tiptam cu nearavdare cin-
du di cindu s'n'aduch car-
tile, s'ma le-aduse; deade
la cal3e-un cite una, si
chrtile ateale ira ml: giu-
initit arumineaste, si gin-
mitit grateaste. Noi ma
www.dacoromanica.ro
ieti ?" Eu ii zisei: lin
auzit eh ai venit sit des-
chizi scoala in satul nos-
tru, scoala romineasea,
chei noi aceea ce ne in-
vata daseklul grec nu pu-
tem pricepe, eaci nu stiin
greceste. De aceea si noi
am venit aici ca sh ne
inveti româneste, iar nu
greceste". Bine! dar
singuri ati venit ?""Iatit
de ce am venit, eh ne-a
dat Xsinw, Xthrets pe care
nici unul din noi nu le-ain
putut zice si de aceea
ne-a trudit mult si noi altä-
data nu ne mai ducem la
scoala aceea, ci vom vela
la tine sh ne inveti rom&-
neste". Bine, dar sa
intrebati pe parinti ea sh
veniti aici". Ii vom in-
treba, dar si parintii nos-
tri voese A,' venim la tine
ca A, ne inveti slove ro-
mhnesti". Ei, dad, este
ash, sedeti jos, c'am sa va
dau chte-o carte romh-
peas* Abecedarul". Noi
sezuram toti jos si astep-
tam cu nerabdare sh ne
aduch cartile, si &And le
adm.e dete fiechruia ate
 AROMANA
li Mani cartile tu mina
i n5, spusa di li disfeatim
ea 'n cap, tu ahiursie ali
carte, si na spusa asl: A
e arumineasca', alfa taste
grateasca, aista e b, aista
e ." Si tu unit, dzna
papa seara anvitam AB
toata i aditarn s vghi-
väsim. Si ti haraila ira
ti not atumtea c iti vghi-
väseam Ii cunusteam toate.
S'a treia dzi n deade
dascalu a nostru Istoria
hiblica" s'u xighisim de-a-
rumineaste tu grateaste
4: Dumnezeu a creat
cerul 5i pamintul... iara 'n
grateaste: b deb; Extme
'thy otipccvbv %co. Ttv ip..."
si din cap plank' 'n coada
u xighisirn tufa Istoria bi-
blica". hog, cfndu nit aflam
en fiCorlti dila sculfiolu
gratescu, 15, dziteam zboa-
ra gratesti si nas nu stia
te va dzic5, ateale zboara
pe-arumineaste, Tara not
iram fudulti, ca stiam
multu cama ghine di nas
grateaste s' ca nas anvita
mas gräteaste. T' un an
di dzile anvitam Grama-
tica di Stelescu, Geografia
65076
www.dacoromanica.ro
97
una. Si cartile acelea erau
asit: jumatate romaneste
si juiniitate greceste. Noi
luaram eartile in mina 4i
el ne spuse s le deschi-
dem ia Ia incept, in en pul
cartii, si ne spuse a* A
e românesc, alfa e gre-
cesc; a .esta e b, acesta
e vita..." i intr'o zi pang
seara invataram AB (al-
fabetul) tot si incepuram
sa cetim. i ce bucurie
era pe noi atunci e ori-
ce cetiam pricepeam tot.
Si a treia zi ne dete das-
calul nostru Istoria bi-
Mica" si o traduseram din
romaneste in greceste ash:
Dumnezeu a creat cerul
si pamantul... iar tn gre-
caste ash; 6 deb; gx,ccae
rbv onpavbv xcd viv ..."
si dela un capat Omit la
eelalalt traduserani toata
,,Istoria biblica". Iar cand
ne afiam en háietii dela
scoala greceasca, le spu-
nem cuvinte grecesti 4i
ei nu stian ce Insemneaza
acele vorbe pe romaneste,
iar noi eram mandri ca
stiam mult mai bine deck
ei greceste, pe child ei
7
 98 AN fOLOGIE DIALECTALA
di Gorjan §i Aritmetica
di Pop, §i mite puteam
multu ghine ta s' lugursim
tot te aveam ananghe,
iarg feCorlfi dila sculriolu
grgtescu nu §tia de-ateale
lucri hici.
0
Cinticlu a puntillei
di Narta
F era trel masturi algvdat,
S' amintreilfi §' era frat;
Pi masturie mult invitat
S' amintreilri era 'nsurat.
Di multu masturi ti era
La tot numa li s'avdzea.
Cite lucre greale era
Elfi putea di le adara.
Un om vine di-lri elfima,
Ca amirgulu là striga.
S' Inchisirg dipreung
Tutg noaptea imna pi lung
L'amirgulu s' inclfinara
www.dacoromanica.ro
invgtau numai greceee.
Intr'un an de zile inva-
targm Gramatica lui Ste-
lescu, Geografia lui Gor-
jan §i Aritmetica hd Pop,
Qi mit puteam mult mai
bine sh socotim tot de ce
aveam nevoie, iar bgietii
dela §coala greceasca nu
§tiau de acele lucruri ni-
mic.
Cantecul podului de pe
Arta
Erau trei me§teri lgudati
(ren um iti)
Si toti trei erau frati;
In me§tesug foarte priceputi
Si toti trei erau insurati.
De foarte mesteri ce erau
Numele lor era auzit (cunos-
cut) de toti.
Oricate lucruri grele erau
Ei puteau set le faca.
Un om veld sg-i cheme,
Ca impitratul Intrebg de ei
(strigg dupg ei).
Si pornirg impreung
Toata noaptea sit meargg pe
lung.
Dinaintea impgratului se in-
chinarg
 A ROMA NA
cu dor mare-I intrebarA:
Ti ursesti dila noi ?
Noi him oamelii sclriai a MY?
Mine am avdzidi di voi
CA hit masturi mult aria.
Dila mine ti cAftat
Punte'n Narta s' iii-o adArat?
Ma s' nu putet s' ili-o aditrat,
SA stit cg yil nu ascapat.
Doamne, te palacarsim
Trei dzile s' nA minduim".
Du pA ti s' se minduira
L'amiraulu apandisira:
Punte aista s'o adaram
apte aiii chierO caftarn.
Iti s' hiba si s' lipseasch
Amirillia s' hargniasca.
Noi selfial a fai ti him,
Dao zboarA va sA-z' grim:
S' nu n'a alas ta s' ng, jilim
Tu xeane aistA ti him;
Fumealtile vrem s' le adutem,
Pi ninga noi s' nii. le avem.
Tute aiste ti caftat
Mine IA le dali cu gurat.
Punte sAnatoasA voi,
www.dacoromanica.ro
99
i-1 intrebarA cu dor mare
[de a sti de ce ii chiamA]:
Ce doresti dela noi ?
Noi suntem oameni sup*
(slugi) tie ?
Eu am auzit 'de voi
CA sunteti mesteri ngsdriivani.
Ce cereti dela mine
Ca sA-mi faceti un pod peste
Arta ?
Dar dacii nu puteti sA mi-1
faceti,
SA stiti ca nu scapati vii.
StApine, te rugAm
Trei zile sA, ne giindim (sa
chibzuim)".
DupA ce se glindirl
ImpAratului raspunsera:
Podul acesta ca sA-1 facem
apte ani vreme (termen)
cerem.
Orice ar fi si ar lipsl (orice
ne-ar trebul)
ImpArAtia A. ne dea.
Noi slugi ale tale ce suntem
Doug, vorbe o Ali grAim:
SA nu ne lasi sA ne jelim
In streinAtatea aceasta uncle
suntem;
Familiile vrem a le aducem,
Ca sit le avem pe lang5, noi.
Toate acestea ce cerurati
Eu vi le Jan en jurAmânt.
Pod trainic vreau,
 100 ANTOLOGIE 1MALECTALA
CA vA taltiu treilli ca di".
Si scularA §' amintreilq,
Z' dusirA s' Via a lor fumealq.
Fumealtile era di Ninta,
Le ItiarA, le dusirA Narta;
Fumealfile era dit munte,
Le dusirA Narta la punte.
S' alnurhirg di lucra,
Loclu a puntiPei Indredzea,
eemealfile le sApa,
Chieturile le arAdpsea.
TutA dzua ti lucra
A pa noaptea l-o neca.
Sase alif ma§ se curma
S' puntea nu Iti s'adara.
Ma§ §edea §1 s' minduia
S' co rierAni lal plindzea,
CA cbieroln s'apruclua
S' puntea nu là s'adAra.
Una dzuA, dimineata,
Ma marele, clad i§ la fata,
Iu s' primna pi tu ubor
Vidzu pulfilu azburAtor".
Pullau, ado 'in-§ azbura,
Pi lumAchl si discurma,
Pi ma marele ma§ muntrea
cu dor mare piridea
S' a ma marelui WI dzitea:
www.dacoromanica.ro
CA altfel vA tai pe toti trei
ea pe ni§te oi".
Se pornirA toti trei,
Se duserA sa, ia familiile lor.
Familiile erau din Ninta,
Le luarA, le duserA la Arta;
Familiile eran dela munte,
Le duserA la Arta la pod.
Si incepurg a lucra,
Locul podului il pregAtiau
(il alegeau}
Temeliile le Apart,
Pietrele le fn§irau.
ToatA zina ce lucrau
Apa noaptea inneeh.
Sase ani mai cA se impli-
niau
Si podul nu se faceh.
Tot §edeau §i se gAndiau
Si cu lacrimi negre plangeau,.
CA vremea se apropia
Si podnl nu se fAcek.
Intr'o zi, de dimineata,
Mai.marele [me§terilor], '3110.
ce se spAlA pe fatk
Uncle se plimbh prin -mute
VAzit pasArea sburAtoare".
Pas Area, acolo dupA ce sbura...
Pe crengi se odihnia,
Spre mai-marele mereu se
uita.
Si ou dor mare ciripia
Si mai-mwlui ti spina:
 AROMANA
Oh mare, s' nu va' jilit,
Ama z' vret lucru s' In bitisit,
A niclui frate nveasta s'o luat
TR .a.emealle s'o 1)44.
N yie, n yie s'o irn alit,
Jale §i art s' nu muntrit".
Ma marele chid o audzea
Palls aistu ti-lri dzftea
Ditu hicate suschira,
Inima Pi si dinich,
Di mult ti avea mare dor
Pi atea cama nick' nor.
Nasal avea un riicu nat,
Pi ci6oara nimprustat.
Di ma-sa nu si dispartea,
Costantin fq lu ePitua.
Ma marele §' si mindtria
§i mult araa ui yinea.
Tu mardzine si mindui
Ca Dumnidzau a§I ursi:
Punte aista ta sa s' adaril,
Lipsea nor ma ilia s' moara.
Acas atumtea dimanda,
www.dacoromanica.ro
101
Tu, mai-marele, sa an te
intristezi,
Ca daca vrei sa ispraviti lu-
crul
[Trebue] sit Iuati pe sotia
fratelui mai mic
s'o paneti (s'o ziditi) la
temelie.
In graba, n grab./ s'o aco-
periti,
De jale §i milit sa nu tineti
sama".
Mai-marele and auzia
Pasarea aceasta ce-i spun*
Din fieati suspinI,
Inima i se salie,
De durere mare ce simtik
Pentru aeek cea mai mica
cumnata.
Ea avea, un copil mic,
Neridicat inch pe picioare (ce
nu putea unable).
De mama lui nu se despartia,
Constantin se chenik.
Mai-marele se tot &die,
§i multa, durere (mult rau)
ti venik.
La sfar§it se gandl
CI Dumnezeu a§k a hotarft:
Podul ea sa se faca (ski se
ispraveasca)
Trebuià cumnata mai mica
sit moara.
Acasa atuncea trimese vorba,
 102 ANTOLOGIE DIALECTALA
Prindzu bun 1. s'adarg,
Nor ma flick sg s' Indreagg,
Prindzu cu nAiii sg s' pitreaa.
Ma marele ti dim'andg
Nor ma Ilicg-1 ascultg.
Costantinlul lu sculg.
Diu durriea §.1-1 di§teptg.
Di 016 i§ lu suturg
S' ngpol pi somnu lu bggg;
S'adárg, s'armatusi,
La punte s' z' ducg inehisi.
Cu mare harao era
PrIndzu eindul lu dutea.
Ma la punte chid akumse,
A masturilor ia lg% dzIse:
Vol inasturY, ah, voi mgrat,
Cu 'inbgreata, ti 1 acrat ?
Itt-I puntea ti adgrat,
Sase mil ti lucrat ?
Doamng, §' noi ng Cudisim:
Puntea dende o alifurhim
Dzug, -§' noapte tot lucrAm
5' nu putem s'o Imprustäm.
Ma marele ng dimändg,
Cu gurat ng sprikurg:
www.dacoromanica.ro
Prânz bun sg, li se faeg (sg.
li se preggteaseg),
Cumnata mai midi sti se gg-
teaseg,
PrAnzul eu &Ansa sg vie.
Mai-marele ce porunci
Cnmnata mai mica ascultg.
Pe Constantin il trezi
De unde dormia §i-1 sculg.
fi dgdii tgtg, ea sg, fie sätul
Si iarhi il cula;
Se preggti de plecare, se I in-
brAch
Si porni sg se dud, la pod.
Cu mare bucurie era
Prinzul and 11 duceg.
Dar la pod and a junse,
Me§terilor ea le zise:
Voi, meqterilor, o sgracii
de voi,
Cu voie bung (din partea
mea: dorindu-va
voie bung), ce lit-
erati ?
Unde-i podia la care-ati In-
crat,
Sase ani ce ati fgcut ?
$i noi, femeie, ne mirg,m:
Podul de and 1-am in-
ce put
Ziva §i noaptea toti lucrgm
Si nu putem sg-I ridiegm.
Mai-marele ne-a poruncit,
Cu jurginint ne-a legat:
 km:NANA
Aza prindzu cae s'aduca,
S' nu-1 alasam sal fuga,
Tu hmeal'e sa-1 bagam,
Puntea s' putem s'o adaram".
Nasa, lain, nu z' duchea
Masturilri ti-lri zbura,
Pi barbat-su ma§ muntrea
St-1 videa ca tot plindzea;
Cu dor mare-I intreba,
Cit videa e 1ori-411a:
Vrutlu a tiii, gone barbat,
Vol sti-nl spufll ndrept si
curat
Ta ti plindzi §' literamedz ?
Spune-fil 'ndrept, a§1 sa-m
banedz.
Vruta, suschirarea mea
Nu easte tit alt tiva:
fIII cadzu nellu, vruta mea,
Ta atea groapri, s' tret di-lu
lila".
Tu groapa nasa-§ int*
Ca cum barbat-su Iti dimanda;
Alaurhi nellu sa-1 cafta
Fara s' tibä ti va s' path.
MasturiPt §' s' hiumusira,
Cu yìe ' flira di 'lila
Tit Oemelfu o arucutira
S' cu chiguri o stizmusira.
Nasa, laia, ma la striga,
Cu nil& lli palacarsea,
Carnile-§ le di pira,
www.dacoromanica.ro
103
Azi eine pranzul fl vaaduce
SA nu-1 lásam sa fuga,
Sa-1 punem la temelii,
Ca sa putem ispravl podul".
Dann, sarmana, nu intelegeh
Ce-i spuneau me§terii,
Spre barbatu-sau mereu se
uith
Si vedeh ea tot plfingeh.
Cu induiosare mare-I intrebh,
Mud vedea ea el lacramh:
Dragul meu, tânr barbat,
Vreau sa-mi spui drept si
curat
De ce plangi si lacramezi ?
Spune-mi drept, a§h sa-mi
trae§ti.
Draga, suspinarea mea
Nu este (nu vine) din alt cech:
Mi-a cazut inelul, draga mea,
In groapa aceea, du-tesi-1 ia".
In groapa (lama int*
Cum ti porunel barbatul ;
Incepa sá eaute inelul,
Fara s. stie ce va pap.
Me§terii se repezira asupra ei,
In graba si fara mila
0 impitHera spre temelia
podului]
Si cu pietre o zidirit.
Dansa, sarmana, Ins/ le strigh,
Cu mila Si rugh,
Carnea si-o sfâià
 104 AN FOLOGIE DIALECT 1Lik
Perlri din cap s' Pi arupea;
De cit varun nu o avdzea,
Boatea Pei nu s'asculta.
Lira nitsä la dzitea,
S' cit putea Pi palacarsea :
Vol', masturi, ah, TOT märat,
Pi un zbor s' me ascultat,
Va z' va dzic nic' un oath,:
TO s' ili-o alasat nafoara,
Nicht de foame s' nu moarrt.
la, pitretet sa-iii In aduca,
Sa-1 bag pi tita sä suga,
Ca-I ilk si nieriscut,
Nimprustat si mult minnt.
Cum treambur mine, marata,
S' treambura s' puntea di
Narta.
Cat calatort va sal treaca
Cama multIri sti, s' neacii,
Cat peri 'n cap mine-iii am
Abit oamein sa-s' neacrt tu
an".
CI
Ti-iiI vidzni, le dado ?
Na lilice arolit,
Ansa ca milgana,
Analtit ca fidane,
A le, dada mea!
www.dacoromanica.ro
Para! din cap si-1 smulgeh,
Dar nici until nu o auzih,
Glasul ei nu era ascultat.
Ea iaräsi le spunea
Si cat putea li ruga:
Voi, mesteri, o, sarmanii
de voi,
0 vorba sa-mi ascultati,
hica odata vreau sa vrt spun:
Tata sa mi-o lasati afara,
Ca sit nu moara mititelul (co-
pilul) de foame.
Ian, trimeteti sa mi-1 aduca
Sa-1 pun la tata sa, suga,
Ca-i mic si slab,
Nu poate sta in picioare, e
prea mic.
Cum tremur en, sarmana,
[Ash] srt tremure si podul de
peste Arta.
Cati calittori au sa tread.
Cei mai multi din ei sit se
Innece,
Cat par In cap am
Atatia oameni sa se inneee
intr'un an".
Ce vazui, o, mama ?
0 floare rosie,
Rosie ca patlageana
Inalta ca tin vlastar
0, mama mea!
 A ROMANA 105

Nu stiu ti sa-ni fac, Na §tiu ce sa fac

Lili s'o arup, Ca sk rap floarea,
La disk s' mi due, SI mit due la ea,
Pisti ubor s' me aruc, Peste zidul eartii sa ma
arunc,
A le, dada mea ! 0, mama mea!

0
Plindzi picurarlu,
Plindzi si cirvinarlu,
Cum mirluxescu moaili
Cind Is plingu mortilq.
Te plIndzèti, lal pieurari,
Te plindzèti, lal cfrvinari?
Te s nu plindziun si s' nu
uhtlim ?
Polim grert pri noi n'as-
parsi,
Oili nit Ii loara toati
Si earl ni-lri loark 'n gb-
mitati,
Di urt dor laili hicati. De ne doare la ficati.
Cum s'nk tin, cum s'n'a tur- Cum sk ne ducern, cum sit
nkm,
Acask mi. cum s'aspunem?
Di-s plingu boilS picurari,
Di-s plingu lailrf cfryinarY.
PlInge pacurarul,
PlInge carku§ul,
Cum se bocese batrânele
Când f§i plIng mortii.
Ce plângeti, sarmani pa-
eurari,
Ce plIngeti,skrmani ekransi?
Ce sit nu plIngem si sit
nu oftam ?
Razboiu greu pe noi ne pa-
gubi,
Oile ni le luark toate
Si caii ni-i luark pe juma-
tate,
ne Intoareem,
Aeask noi cum sit spunem?
Si plIng sarmanii pkeurari,
Si piing siirmanii citiausi.

0
Ah, lal Wiltilu a Aeu, Ah, barman fiul meu,
Cum di azbuira§? Cum de ai sburat ?

www.dacoromanica.ro
 106 ANTOLOGIE DIALECTALA
Ti ma-ta nu-t fu nila?
Nu ti minduis ?
Cum di-t alasas
Vruta ta multiare
Si luteafirlri a tail
Cu care ti nafris
Di dit lnme jii fudzis?
Ah, lab, di mine,
Cu care me-alasas?
Vino, vrutlu a nal,
Toarna-te dit cale
La scumpa a ta dada:
Yino nica una oara,
Ahite inini nit pliguea!
Tine fudzi' la alt sot
Si nol scret singuri 00104.
0
Ti fites, fiCorlu a nail,
Ti fites iazaca mare ? ai!
Ti fites a nveasteltei
Ti alasas veduo tu ahtare
ilichiie ? ai!
Ti alasas nveasta cu ahita
fumealfe?
Fumealte fara tata nu-i buna,
Nu poate sa-Pt veada nila.
Cind va s'acata fumealtia di
minte
Atumtea va s' cafta tata., Atuncea au sa caute dupa,
Si cum s' la dzica laia dada? Si cum are sa le /Ana sax-
www.dacoromanica.ro
De mama ta nu ti-a fost mila?
Nu te gtindisi ?
Cum de ti-ai lasat
Pe iubita ta sotie
Si pe luceferii (copiii) tai ?
Pe cine te suparasi
De ai fugit din lume ?
Ah, sarmana de mine,
Cu eine m'ai lásat ?
Vino, iubitul meu,
Intoarce-te din cale,
La scumpa ta mama;
Vino, lima oda*
AtAtea inimi nu rani!
Tu pleci la alti soti
Si pe noi pustii singitri ne
Ce facusi, feciorul meu,
Ce pierdere mare facusi? ai
Ce facusi sotiei [tale]
Pe care o lasasi vaduva in
vArsta a tanara? ai!
De ce [tHai lasat sotia cu
atata familie ?
Familia fara tata nu-i buna,
Nu poate sa se nite la ea mila
(sa destepte mila tuturor).
and familia (copiii) au sa
prinda minte (vor fi mari)
tata,
mana mama?
 AnoMAN x 107

Va s' Pi dinicA inima qi Are Rh. i se sfAsie inhua si

hicatele;
C. va z' yin& parintlri alantor
i va s' caftä §i nAq tata.
Va sä s' intreabä a for dada:
Cluck va z' yina baba
nostril" ?
ficatii;
Ca au sa vie psarintii altora
ian sh mute si ei tata.
Au sa Intreb pe mama lor:
Cind o sä vie tatill nostril" ?

www.dacoromanica.ro
GLOSAR

www.dacoromanica.ro
 GLOSARi

aachisi, ar. [ngr. &maxi- adárare, ar. 98, 99, 100,

Cco] 94, 95, a pricepe. 101, 102, 103, a face.
acgtare, ar. [lat. *a ccap- agodi [rus. goditi] 66, a
tiar e<ca p t us] 106, a#eptet.
a prinde; 95, 97, a in- agru, megl. [lat. a g e r,
cepe. agr u in] 87, amp.
aclo, ar. [lat. eccu in agudi, ar. (alb. godis <
Moe] 95, acolo. slay. goditi) 94, a lovi,
aclote, ar. [din aclb + -te; a bate.
cf. aoh, aoace] 94, acolo. ahit, ar. [lat. eccum tau-
acmoce, ir. [lat. eccum t u m] 104, 106, atcit.
modo+ -ce, termina- ahiurhi, ar. [ngr. EtpxiCto]
tiune ce apare fi, in alte 100, 102, 103, a in-
adverbe] 77, acum. cepe.
acsios, megl. [ngr. gtoc] ahiursitii, ar. 97, inceput,
85, 86, vrednic, demn. cap.
1. Abreviatiuni gi semne:
alb=albanez. ngr.=neogrec.
ar.=aroman. pol.polonez.
bulg.=bulgar. rus.=rusesc.
Cr.erost. rat =rutean.
germ.=german. sirb.slrbesc.
gr. biz.gree bizantin. slay. slavic.
in=istroromin. slov.=sloven.
it.=italian. ture.=turcesc.
lat=latin. ung.=anguresc.
lat. cl.=latin clasic. vbulg.=vechiu bulgar.
lat. vnig =latin vulgar. ven.=venetian.
megl =meglenit.
Semnul < pus intre doult auvinte aratl, cit cel dintiliu derivrb
din al iloilea; invers (>), arat4 el& al doilea derivA din eel dintitiu.
Steluta e pus4 dinaintea unui cuviint cand tweet& nu e atestat, ci
numai presupus cfi, a existat.

www.dacoromanica.ro
112 ANTOLOGIE DIALECTALA

ahtare, ar. Pat. eccum arddlipsire, ar. [ngr. &pa-

talem 93, 106, atare, &go) 100, a infra.
a0,. mina, ar. lat. arena,
ahuri, ar. [ngr. azonr.t< - a m 93, nisip.
ture. ahor; comp. alb. armktusire (si), ar. ngr.
ahur 93, grajd. i,p,ccr6vo.) 102, a se im-
alat, megl. turc. alatj 87, brace& (propriu zis a
unealta. se inarmet").
ama, megl. turc. amma, arndut: gilt' N, 34, un fel
ori bulg. ama 82, 83, de great (cu boabe mari .
84, 86; ar. 101. insei, ara, megl. 83, 80, 88, 89,
dar. ictrii.
amintrel, ar. format du- arucutire, ar. [turc. ryk-
pa amindoi] 98, 100, ten, ori bulg. rukvam
tustrei. 93, 103, a rostogoll, a
amira(u), ar. gr. biz &p.m impinge.
poic <arab: emir 98, ascher [turc. askted 16,
99, impeirat. soldat turc.
amirilfid, ar. 99, impe't- asite, ar. lat. e c cum
reifie. s 1 c + -te ; cf. aclote,
gianna, ir. 75, a. merge, a aoace 94, 96, 98, afa.
umbla. Aste, ir. er. jeste] 74, pers.
ananghe, ar. ngr. averptii] a 2-a pl. ind. prez. a
98, nevoie, lipsei. lui fl.
aniurba, ir. probabil din- ati, megl. 87, apoi.
tr'o forma dispetrutet art . . . att lat. au t] 47,
anuiba < lat. *i n o b- sau.
v ia r e (comp. megl. ausi, ar. der, din au§ fi,
nuibari), care a fost al- acesta din lat. a v u s,
teratei sub influenla vre- -11In + suj. dim. -us] 93,
unui cuvant strein, poa- a imbeitrcini.
te Cr. juriti; urevati, a
peittrunde, a neivall] 75, babd, ar. [turc. baba]
a. intalni. 107, tata.
aoh, ar. [lat. ad h a c 75, bdIve, ir. cr. baCva] 76,
aici. bute.
aoace 53, ar. aoate(a) 96 banare, ar. 103, a trai.
lat. ad shacce , aici. bandor 44, stomac de oaie.
apolet 17, epolet. bard, ar. bulg. bara] 93,
apiindisire, ar. [ngr. a' ray- baltei, lac.
TO) 99, a reispunde. barete, ir. [en bareta<

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR
it. berretta] 72, ca'ciu-
lit&
bat, ir. [cr. bat] 76, 77,
bat.
batihaye, ar. [turc. badi
ham] 94, 95, gratis.
batiment, ir. [yen. bati-
mento] 75, judecatei.
beilic [ture. beylik]: dh, ..,,
16, de clacii.
ben, ir. [yen. ben] 72,
bine.
bitisire, ar. [bulg. bitisati
<turc. bitmek; comp.
alb. bitis] 101, a is-
pricy).
boate, ar. [lat. vulg. *box,
*bocem lat. cl. vox]
104, glas.
boghet 66, destul (pro-
priu zis bogat").
bolta§ [der. din bola',
preivedie < slay. (bulg.
strb.) bolta, ori ung.
bolt] 48, negustor.
bosche, ir. [cr. baka<
it. bosco] 71, plidure.
brec, ir. [cr. brek] 75,
76, cil ne.
broil, ir. [cr. brojiti] 75,
a numeira.
buldusi 10, a ceiutet prin
buzunare, a scolocl. pen-
tru a geisi bani.
butureh 8, buturugei .
chigiinh, megl. [turc. ori
bulg. kajgana] 82, ju-
meiri de ou a' .
ealcete [din it. calcetto,
prim intermediarul at-
65076
www.dacoromanica.ro
113
tPi limbi; comp. turc.
kaleen<it. calzino] 16,
cizme reisfrtinte f i cu-
sute cu geiitane,
cama, ar. [lat. quam
magis] 95, 97, 101,
104, mai.
camere, ir. [yen. camera
77, oclaie.
canting; ir. [yen. cantina]
76, dantinei.
capotine, ir. [cr. kapotina
< yen. eapotin] 77,
manta.
carte 66, scrisoare.
casun, ir. [cr. kasun<it.
cassone] 72, 74, ladei,
IMO.
cittari, megl. 81, 82, 83,
84=ar. acatare.
Atilin, megl. [ch'te (cite)
+ lin] 83, incet.
chtur 47, trunchiu retie-
zat.
cai5e-un, ar. [ngr. xi& +
un] 96, diecare.
celmeh [turc. Calma] 10,
cealma, pane& alba cu
care Turcii ifi infei-
prig capul.
cenac [turc. Canak] 16,
blid, castron.
cerbice, ir. [lat. car r I x,
-icem] 77, gtit.
cearte, ir. [cr. eetyrt] 77,
ciosveirtet.
che, ir. [lat. q n o d, influ-
entat de yen. che], di,
cilia, ir. [cr. Ca] 73, 77,
incolo.
chiaro, ir. [yen. chiaro, ori
8
114 ANTOLOGIE DIALECTAL A
cr. kjaro) 74, foarte.
alien* ar. 93, picatura.
chTerb, ar. [ngr. xsttpóc;
comp. alb. klet15] 99,
100, vreme, termen.
chi4si, megl. [tare. krese]
87, pungti.
chIeturi, ar. 100, 103, pie-
tre.
Chiliehi 23, Pilipi (Sf.
Filip), sarbeitoare po-
pular ei (se tine in no-
emvre).
chit* megl. [bulg. kitka]
87, 88, buchet de fiori;
floare.
chid 41, a credit, alt in-
chiut6c, megl. [turc. kro-
tele; comp. bulg. kfotek]
83, beitaie.
cinta 47, a boci.
etrpAlab 16, joecrctilab.
cirvinar, ar. [der. din dr-
vane fi acesta din turc.
kfervan; clomp. bulg. ker-
van] 105, cel calre can-
duet p earavantl, Tare
face transparturi cu ca-
ravanei de cai, dacatari.
etta 48, putin.; ir. afita
76 (pufin) cam.
cliant [slay. *kljanec] 60,
stcincti.
clri oche, ir. [cr. klj uka] 177,
cetr lig .
eala, megl. [lat. eve u m
1 I o c] 62, 84, acoto.
eolili 20, planta: nei gard
(stipa pennata).
cdlindet 16, colac.
www.dacoromanica.ro
eonobe, ir. [or. konoba]
76, pivnip.
cota 53, 65, 66, a Mute!,
cotel [comp. vbulg. ko-
telja] 6, motan,
covali [rut. kovali] 34,
fierar.
Cuda, ir. [cr. Cuda] 75,
mare numeir de . . .
mu to.
Cudisire (si), ar. [bulg. Cu-
dja se] 102, a se mira.
cumatg, megl. [ngr. zotb-
p.cirt, ori bulg. komat]
87, bueatei.
cumpiini (a ,) 51, a se
potrivi, a fi la fel.
cure [lat. c urr 6r e] 66,
a alerga, a fugi.
dada', ar. [turc. eau bulg.
dada] 104, 105, 106,
107, mama.
dan, ir. [cr. {Ian 73, zi.
&rani, imegl 82, 88, 89=
ar. adarare.
decindea [lat. de ecce
d a] 17, dincolo.
demèc, megl. [tare. &tuna.;
comp. bulg. demek] 89,
deli [germ. Diat<lat. me-
dieval: dieta] 45, diet&
adunare.
dim'andare, ar. [lat. e
mandare] 102, 103,
a porunci; 101 a -tri-
mete vorbei pentru cevet.
dinAoarA, ar. [lat. de u n a
h.o-na] 95, de-odata.
dipirare, ,ar. [lat. t1eipi-
 GLOSAR
lar e] 103, a smulge, a
8.1celfici.
di prtunA, ar. [lat. de per
u n a] 98, impreunci.
discurmare (si), ar. 100,
a. se odihni.
dit, ar. [lat. d e intro],
din.
divuting, megl. [bulg. di-
votina 88, fictra.
dropici 32, hidropizie.
duchire (si), ar. 103, a
pricepe, a infelege:
dumachin, megl. [bulg.
domakin] 87, stapanul
easel, gospodar.
dunche, ir. [cr. dunke <
it. dunque] 74; deci.
dvoiec, ir: [or. dvojak] 72,
geamein.
cliimicá [latI * d e alio are
<mica, -am] 63, &a-
mica; ar. difiicare (si)
101, 107, a se stafia.
ea, ar. 97, ia!
ralagA, megl. [ngr. cpeckay-
Tac, ori bulg. fala(n)ga]
81, 82, bucata de lemn
in care erau prinse pi-
cioarele celui ce era pe-
depsit, batut.
Arc, ir. [lat. ad foras]
76, 77, Vara.
felezui [king. felezni] 37,
a curatl de plectra.
fet, ir. 72, ftit, Miat.
fidane, ar. [turcL fidar/4
bulg. fidan, ori alb. fi-
www.dacoromanica.ro
116
dane<gr. biz. cpu.ravl
104, vlastar.
filadA, megl. [ngr. cpuX-
ka6a] 83, carticica.
fluera§ 47, oel care canta
din fluier.
fosola§ [ung. faszálthAs]
47, procurare, aprövi-
zionare.
ftaril megl. 87 --- ar. ah-
tare.
fumealre, ar. [lat. faml -
hi a, - a m] 99, 100, 106,
familie.
fu§t, megl. [lat. fustis,
-em] 87, carlige de int-
pletit.
gang [cr. ganati] 71, 7-2,
74, a Vorbi, a zice.
gArnat, megl. [lato * g r a -
nacseils, -a, -um<
gratium] 82, de gliau.
gArni§oartt, megl. 83, po-
rumb.
giangalot, megl. [turc.
genk alati] 87, unelte.
gospodAr, ir. [cr. gospo-
dal.] 72, 73, 74, stapan.
gospodin, go§podin, ir.
[cr. gospodin] 73, 76,
77, damn.
grhmattq ar. [nr.ipattIttc]
95, 96, liter&
granat 33, plataci (chry.
sant/lemurs partheiti-
um).
grAtfat, meet 86=--gArnat.
gripiri, megli 82, a da
drumul, a slobozl.
gropita§ 47, grtpate
116 ANTOLOGIE DIALECTALA
gustiri, megl. [bulg. gos-
tayam] 85, 86, a ospeita.
hale, ar. [ture. hal; comp.
ngr. xakt 95, hal, stare
de pleats.
hag [sa.rb. ala; bulg. halo.]
64, fiara: ; duh Mu;
monstru.
hgmesag [ung. hamisság]
48, infeleiciune,viclefug.
harailk ar. [ngr. zapa;
comp. bulg. ham] 97,
102, bucurie.
hgrguire, ar. [der. din
ture. hark; comp. alb.
argoj] 99, a da, a dcirui.
hid, ar. [turc. bulg. hie.]
98, nimic.
hiti, ir. cr. hititi] 76, in
pasajul acesta are infe-
lesul special de a des-
chide", dar de obiceiu
inseamnel a arunca".
hiumusire (si), ar. [ngr.
plCw] 103, a se repezi
asupra cuiva.
hoarg, ar. [ngr. )(Wpcc] 94,
95, 96, sat.
hreapcg 25, peidure de
lastar.
huntut, ir. [Cr. huncut <
germ. Hundsfott 76, om
neisdr van, al dr acului.
hut, ar. [comp. alb. hu-
tali!, prostedau, hutoii,
a se prosti; ngr. xou-
tk, turc. kut, prost] 94,
nebun, prost.
hvglg, ir. [cr. hvala] 77,
mulfumire.
www.dacoromanica.ro
Ia... l'a, megl. [bulg. ja...
ja] 86, ori. . . ori.
inchetg, ir. [cr. jaketa <
it. giacchetta] 72, haina,
scurta.
Iazgcg, ar. [turc. yazyki
106, pierdere, pagubei.
Yerbgrit 16, taxei pentru
peifunat.
Iezdi, ir. [cr. jezditi] 75,
a Mari.
ilichiie, ar. (ngr. 31X(xial
106, vcirstei.
imbuna 3, a neicleijdul ed
dobeindefti ceva.
imnare, ar. 98-ir. runna-
finpgrea 60, a pclrea.
Impuia 47, a seipa, ar
sculpta in lemn.
incherba (a sg) 4, a se-
aduna la un loc.
inde 53, unde.
infuring 45, a pune la
cale, a in fiinfa ; a inte-
meia mai bine.
inie 62, unde.
lohchéi, ir. [cr. jaukati]'
76-77, a striga, a sbie-
ra, a se veiita.
iortoman [der. din turc.
yort] 11, puternic, de
frunte, bog at.
ispriminiri(si),megl.[bulg.
izprimënjam] 87, a se
premeni.
iti, ar. 97, orice.
Yu, ar. [lat. u b 11 100,
102, unde.
l'undi, megl. 88 uncle.
hive, ir. [din Yu, la care
s'a adeiugat -ye dupe&
 GLOSAR
ven. ove] 71, 73, 76,
unde.
izmet, megl. turc. bulg.
izrnet] 86, aujb& la bi-
sericet.
jalostán, ir. [cr. ialostan]
73, trist.
jivi, ir. [cr. iiviti 74, a
trell.
juruit 28, fei geiduit (aici
inseamnei propriu zis
primit,letaat prin mof-
tenire").
ksilupinachea, ar. [ngr.
e6Xov ravixtov 94, cap
de lemn.
laf, megl. bulg. laf <
ture. laf 83, 84, vorb & .
lal, ar. 100, negru; 105,
106, seirman, nenorocit.
lainurk 42, metal curafit
de orice arnestec.
largu, ir. [yen. largo 72,
departe; 76 mult.
le, ar. [bulg. le] 104, 105,
particulei ce se pune pe
langet vocative.
lea 7, a 3-a pers. sing.
a subj. lui a la.
iichiturk 22, boalet ce vine
din fried, din dragoste,
fi despre care poporul
crede di, e pricinuitec
de Sbureitor.
liemn 47, arbore.
Mice, ar. der. din alb.
Pulte; comp. bulg. lu-
www.dacoromanica.ro
117
licla] 104, 105, floare.
14t, ir. cr. list] 73, seri-
soare.
loagkr [germ. Lager, cu
pronuntarea dialectal&
a lui a aproape ca o]
43, lag eir.
locande, ir. [yen. locanda]
73, birt.
lugursire, ar. [ngr. Xoia-
ptaCco] 98, a socoti.
lumachik, ar. 100, crean-
gei.
ma, ir. [ven, ori cr. ma]
75; ar. [ngr. 1th, ori
bulg. ma<it. ma; comp.
alb. ma] 96, 102, 103,
inaci.
maca, ar. [ma + ck] 96,
dacei.
macavk 7, mucava.
mkcicat, megl. [der. din
mlidue'a : ma:ducat>
mgeicat] 83, mare.
maie, ir. cr. maja] 73,
74, mama.
maistur, megl. 87 [bulg.
majstod-ar. mastur.
malotek [tun. mallota] 64
scurteia pe care o
poartei Prancele la secr-
beitori.
miln'aturi 63, farmece.
milneos, megl. [der. din
vbulg. maim 84, greu.
mandat, ir. yen. mandato]
75, citatie la tribunal.
mark 50-marlik.
mkrat, ar. 94, 102, 104,
Barman, nenorocit.
118 ANT0LO31E DIALECTALA
rnarlA 44, manyii 61 rung.
marhal, vita.
znae, ar. [ma<lat. magi's
si] 97, 100, 103, nu-
mai, tot.
mastur, ar. [bulg. rnas-
tor; comp. ngr. Oa-
Topic] 98, 99, 102, 103,
104, mester (in spec.
zidar, tamplad.
masturie, ar. [ngr. pxcrro-
pcci], mestesug.
mbAreatrt, ar. [der.din
mbar en, bine" si a-
cesta din alb. mbare],
102, voie bund.
mease, ar. [ngr. [1.6crri] 94,
mijloc.
meritéi, ir. [yen. meritar]
74, a merit&
mes, megl. [lat. mEnsi s,
-en] 84, lunei.
micutgel 52, mititel.
milcui (a sli) [comp. bnlg.
milkam se; ceh. milko-
vati se] 7, a se ruga.
milgana, ar. [ngr. ILEXt-
zCiva (<it. melanzana;
comp. alb. mellindzane),
cu fonetismul alterat
sub influen(a lui pit-
ligeana] 104, patlagea.
minduire (si), ar. [der. din
minte, dupei alb. msn-
don] ,95, 99, 100, 106,
a se gandi, a chibzul.
mininfa 36, mei runtsl,
mic.
mirluxire, ar. ngr. p.otpo-
Xoico] 105, a boa.
mogindinfa 64, areitare
www.dacoromanica.ro
ciudatei, ceva, mare, mei-
teiheilos.
mprustare, ar. 102, a ri-
dica.
mulament 43, monument.
muntrire, ar. [ybulg. mo-
triti] 100, 103, a privl;
101, a find& &ma' de
ceva.
mununA [lat. * m o 1 o,
-on em<mola, -am]
63, cunund de mireasei.
Muron, Muroane [der. din.
vbulg. moral 61, 62,
Moroiu, Moroaicei.
mursAca [lat. mors Ic a-
r e] 21, a rnufca mereu
din ceva, a sfasia.
muqat, ir. 72, 77, frumos.
dairire (si), ar. [rezultat
din na'rlire (ce e intre-
buinfat aleituri de a-
coma formei si cores-
punde dr. fnraire); fo-
netismul a fost alterat
sub influença bulg. na-
jadjati, a se supara]
106, a se supeir&
napourn, meg!. 87, 89;
apoi.
ps, n4s4,, ar. [lat. I p s e,
-urn; ipsa, -am] 94,
95, 97, 101, 102, 103,
104, 107, dansul, dein-
sa.
nat, ar. [lat. natus, -u ra]
101, copii.
ntivAdi [ybulg. navesti] 19,
a trece firele urzelei
prin ie i prin spatei.
 OLOSAR
nazat, ir. [cr. alazad 74,
indeireit.
nchisire, ar. [ngr. sivofrpo]
98, 102, a porni, la
drum.
ndreadzire, ar. [n(=-In)+
dreadzire < lat. d Tr i -
giltr e] 10Q, a pregeitl;
4si 102, a ee OA.
ne, ir. [cr. ne] 75, nici.
neca, ir. [cr. neka] 73,
76, 77, ca (86).
nepi (si), ir. [or. napijati]
76, a se seiturei de Mu-
turei.
nepusti 66, a aruncd.
nere,cut, ir. [ne + rescut,
corespunzeitor dr. des-
cult, au inlocuirea pre-
fiamlui des- cu res-] 75,
inceil?at (propriu zio
nedeaculN.
nick, ar. 104, 106, Inca.
nimprustat, ar. 101, 104,
care nu poate sta sue,
in picioare.
nischitu, ar. [lat. n es ci o
quantusi 94, ciilva.
notaril§ 66, notar.
fiertic [ung. mérték] 36,
mertic, vagi de lemn, la-
ni mai micei pentru
euratul greinelor.
obet, ir. [cr. objed] 74,
m a8, preinz.
obisi, ir. [cr. objesiti] 74,
a specnzura,
oblu [vbulg. obli] 4, ro-
tund, in forma de cerc.
www.dacoromanica.ro
119
oboroc [rut. uborok; sArb.
uborak] 36, vas de&eimn,
banirei pentru grevne.
ocne, ir. [cr. okno 71,
76, ferea8tr4.
odgovori, ir. [cr. odgovo-
riti] 75, 76, 77, a rds-
punde.
odobai 36, car pentru
traneportat grtinele.
odolean [sarb. odoljan;
rut. odolfan] 11, 30.
ontrat, ir. [cr. ontrat] 741,
74, odatti.
otpro§ti, ir. [cr. oprostiti,
cu ot- introdus dela
alte derivate cu. acest
prefix] 74, a ierta.
ovote, ir. [o + ven. volta]
71, in acelafi timp.
pac, ir. [cr. pak] 703 a-
tunci.
pade, ar.: tm rs, 90, jos.
p5.1acitrsi, ar. [ngr. napz-
Isakri] 99, 103, 104, a
ruget.
palat, ir. [cr. palac < it.
palazzo] 74, palat.
pararlz, ar. [ngr. napaec
<turc. para] 95, pa-
rale.
patroand 38, monedet mai
mare, aici : pima de
cinci lei (in Transil-
Dania: potoroana, pie-
a de patru creiçari).
pednaist, ir. [cr. petnaest]
73, cincisprezece.
pint/ina 57, a lot)). cu pin-
tenii.
120 ANTOLOGIE DIALECTALX
piridire, ar. 100, a ciripi.
pisél, ir. [cr. pisati] 73,
75, a scrie.
plecni, ir. [cr. pregnuti]
77, a se pleth.
pliväiri, megl. [bulg. pli-
vam 88, a pluti, a in-
vote( .
pliguire, ar. [ngr. EXIlyóvo.)]
106, a rein!.
pocle, ir. [cr. potle] 75,
atunci.
poeusi, ir. cr. pokusiti
75, a gusta.
podlog, ir. [cr. podloga]
75, talpd.
pohida. : In r%) 17 impotri-
va, in ciuda.
polim, ar. [ngr. naettos]
105, reizboiu.
polog [vbulg. pologu] 8,
iarba cosita ce se reis-
fird ca sd se usuce.
portuner, ir. ven. portiner]
76, 77, portar.
postavg [Arb. postava] 63,
albie mai mare.
pogiturg 63, räu pricinuit
de duhurile care po-
em.
potuci, ir. [cr. potuei] 75,
a lovi.
poturi [turc. potur; comp.
bulg. poturi] 5, nadragi
largi.
pozunar 48, buzunar.
priehini (se), ir. [cr. pre-
kinuti] 71, a se rupe.
prigodg, ir. [cr. prigoda
73, intamplare.
prima, megl.[lat. prim u s,
www.dacoromanica.ro
- a, - u m] 87, 88, in-
teciu (ca adj. i adv.).
primnare (si), ar. 100, a
se plimba.
pristitari, megl. [pri- (<
bulg. pri-)+ §titari, a as-
tepta ; format de altfil
dupa bulg. priiiakvam,
a efi in cale, Ziakam,
a aftepted 85, a intam-
pina.
priunA, megl. lat. p e r
u n a] 86, 88, impreund.
prizitiri, megl. [pri- (<
bulg. pre) + zitiri; comp.
bulg. prdgovarjam, a
repeta 83, a zice din
nou.
Pro bajeni [vbulg. pr6o-
braZenije] 42, Schim-
barea la fafd.
prumuta 49, a imprumuta.
psilliri, megl. [ngr. (1)0,4)]
85, a antic.
puvili, megl. [bulg. po-
velivam] 89, a staptini
(propriu zis a po-
runc!").
'lout 33, recrut.
rAcuta 33, a recruta.
raguea, 48 -eacut.
rtinturna 60, a se inturna,
a se intoarce.
rgpusari, megl. lat. r e -
pausare] 89 7 a se o-
dihni.
rareie 15, halarii.
rescepi, ir. 76, a desface
cepul.
rescl'ide, ir. 76, a deschide.
 GLOSAR
restrja, ir. [cr. rastrgnuti]
76, a face buccifi, a
afa.
rintieza 53, a necheza.
rornoniti [comp. rut. ro-
manec; pol. rumianiec]
29, muferel.
rucioc, megl. bulg. ruCok
85, preinz.
ruciri, megl. [bulg. ru-
.6am 88, a pranzi.
r ud a [ung. riid] 47,preijinci.
shldi, megl. [turc. salt, con-
taminat cu sade; comp.
Arb. salt; bulg. sade,
numai] 86, numai.
samo, ir. cr. samo] 76,
numai.
stindet, ir. vbulg. sadici]
76, 77, judecalor.
sArbiri, megl. [lat. s e r -
vire] 89, a lucra.
scinteuti 29, plantei : bet-
nu(i (bellis perennis).
sclqati, ar. [ngr. ax),601oc]
99, slu get' (propriu zis
sclav").
wadi 10, a aduna, a lua
de ici 0 de colb.
§corfig, ir. [cr. gkornja]
75, cizmii.
§cret, ar. [alb. gkrete] 106,
pustiu, singur.
§cultig, ir. [cr. gkulja] 76,
g aura.
sculfib, megl. 82, 83, 86;
ar. 94, 95, 96, 97, 98
[ngr. axoXeiov], fcoalei.
scutar [vbulg. skotarii] 51,
ciobanul inseircinat cu
www.dacoromanica.ro
121
tinerea socotelilor la
stcinci.
selo, ir. [cr. selo] 73, sat.
seg 52, om uscat, istovit.
sfitirP, megl. bulg. svgti
88, a lumina.
sfitiri2, megl. [bulg. sve-
tjavand 89, a sfinci.
sicher, megl. turc. gekler,
ori bulg. geker; comp.
alb. gekier 82, zaha'r.
siculti, megl. ngr. aax-
xotAc 82, traistd.
§ilboc [germ. Schildwache
47, sentineld .
silvi 16, a da (propriu
zis a servi").
Bumf', ir. sky. semenj]
75, b
sinia, megl. [turc. sini 86,
87, masd.
sipit [turc. sepet] 38, 8i-
p t, cufar.
siromah, ir. cr. siromah]
75, 76, 77, seirac.
§Ita [bulg. sarb. gtica] 12,
seandur subrire, On-
dnilc.
snagA [sArb. snaga 63, pu-
tere, vlagd.
solgiibirau ung. szolga-
biró] 66, subprefect.
sprigurare, ar. 102, a lega
cu jurcimetnt, a conjura.
§pu§tei, ir. cr. spugtati 76,
a da drurnul, a slobozi.
sramotit, ir. cr. sramotiti
74, rufinat.
stizmusire, ar. [der. din
stizmA < ngr. aniczp.ov]
103, a zich.
122 ANTOLOGIE DIALECTALA
stobor [vbulg. stobort] 21,
gard; aici cu inplesul
figurat de tceva, ce in-
cercuepte, ce inveiluepte" .
strilfita20, a atrlinuta;
aici cu lacelesul de a
nechezet".
strata' [gr. biz. TOMCITpov,
comp. ngr. TáLarpo, 'yet-
can, din care traisfa
fi acesta devenit straith
(comp. alb.straitse)prin
contaminare cu vre-un
cuvant strein (comp.
stirb. stranjac, cop ce se
duce pe epinarea ea-
lului, acei fat de pea]
48, traistei.
strXport 15, transport.
Out, ir. [ce. gtut< it. as-
tuto] 76, piret.
sud, ir. [cr. sud] 75, Liu-
decatei; 76, judeceitorie.
sufulca [lat. *subf 1.11-
care<follis, -em]
62, a sujlecet.
suruepi [vbulg. sveriipii]
36, sirepe.
gingiltrat [ung. csengeto]
47, clopofel.
,4ucill'Ati [din tema slay.
Cok-; comp. ,sarb. Cokov,
6okanj,cu acelapi infeles
ca forma romesneasced
36, cocean de porumb.
gucórg 42, cicoaee.
gugulet [din tema slay.
Cue-, ce apare cu infele-
sul de micl 32, ceva,
www.dacoromanica.ro
mic i stra'ns la un loc,
sucit.
trt, ar. 103, pentru.
table [turc. tabia] 15, in-
teiriturei, redutii.
ta-ista, ir. 76, aceea.
talciri, megl. [bulg. tlfiCa]
83, a ,Vedcl.
trtmitn, ir. [cr. taman] 76,
rolu.
tarä, megl. 89, panant,
fa,retnei.
tamie, ar. [ngr. Tt.;] 94,
9.5, clasei.
te, ar. 96=tit.
tesgr, ir. [or. cesar] 71,
72, 73, 74, impeirat.
ti, ar. 106, pentru, de;
95 ca; dupei.
tia, ar. 95, ca 8.
fiebe 47,, sapei.
tpa 48, 66, a aruuca,.
thdli [bulg. cvilja] 53, a.
nechezek.
toci (se), ir. [cr. toCiti] 76,
a se mirth, a epl afard.
tqpsicat [lat. t o xi catus,
-a, -um] 14, inveninat.
tt94, megl. 84, pl. m. dela
tari, at are.
torbe, ir. [cr. torba <
turc. torba] 76, traistei.
torbite, ir. [cr. torkica]
75, dim. lui torbe.
trudfin, ir. [cr. trudan] 73,
obosit.
tq, ar. [lat. Intr o] 93,
94, in.
tuchit 32, pitit.
 GLOSAR
tuiag4, megl. [bulg. to-
jaga] 83, l?tif.
tuna 47, a obori.
Omen', ar. [ngr. .aeva-
Amy ; comp. alb. 0eme1 ]
100, 1,03, tem aie.
ubor, ar. [alb. pbor<bulg.
Pbor] 100, 106, curte.
ug]innalO, megl. [bulg.
ogledalo; prezenfa lui
-in- aratci de altfel cd
1;glindalit a rezultat din-
tr'o forma mai veche
ce a trebuit sa exi8te ?-1
in megl., * uglindk co-
re8punzatoare dr. oglin-
dfi derivand din
v bulg. * ogleda] 87, o-
glinthL
uIe [bulg. ulej 6, Cap
(in spec. de albine).
ulma 4, a simp, trecerea
cuiva printr'un loc, a
da de urma cuiva.
unkicut, megl. 87, pufin.
urdini, megl. [lat. o r d o,
-I n e m, cu fonetismul
alterat (u in loc de o,
oa) sub influenra lui
urdinari 8au a bulg.
ured] 85, rand.
uredi (se), ir. [cr. uvrije-
diti] 75, a 8e supara,
a 8e aimcl jig nit.
ursiri, ar. [ngr. bp'Co] 99,
a dor!.
usui 13, a alunga o pa-
&ire, zicandu-i uf
1ff!"
www.dacoromanica.ro
123
vkc04, megl. [turc. vakyt]
85, 86, vreme.
vdlie, in [cr. valje] 76,
indat a.
yavie, ir. [cr. vavijek] 77,
mereu, totdeauna.
vghiera 11 a ebiera.
vghifasire, ar. [ngr. J3ta-
PaCo] 97, a ceti.
vichél, ir. [cr. vikati] 77,
a griga.
vidéra, megl. [bulg. vi-
alo] 88, lumina.
viforit 1Q, ce viforefte.
izipars 48, 52, rachiu.
virui, megl. [bulg. ve[u]-
vam] 81, a crede.
ar. [ugr. tAiov
94, carte.
vivorasti 36, ca viforul,
viforind.
vodeniac, ir. cr. voden-
jak] 73, care a fost
gasit in apd.
vraniitit [sirb. vratnice]
48, poarta.
vreda, ir. [cr. vreda] 76,
indata.
xeanä, ar. ngr. egva] 99,
Wei streina, streinatate.
xighisire, ar. [ath] 97,
a traduce, a explica.
yle, ar. [ngr. Pia] 101.
103, graba.
za, ir. [cr. za] 75, 77,(ca) sd.
zAcréstiri, megl. [bulg. za-
+ créstiri; comp. bulg.
zaras[t]vam < za- + ra-
124 ANTOLOGIE DIALECTALA
s[t]vam, a crestd 82,
a creste mai mare.
mAgrni, ir. [cr. zagrnuti]
77, a acoperi.
ziaiet§i [ca forniei pare
sci fie sArb. zaleteti, dar
dupei infeles e mai cu-
rand sArb. izleteti, a
sburec afared 64, a sbu-
ra, a &A.
Anat, meg]. [bulg. za-
najat<ture. sanaat] 87,
mestesug.
26por [ung. thpor] 17, re-
veirsare de apet, puhoiu.
zbi6 62, biciu.
zbor, ar. [bulg. sbor] 94,
95, 97, 99, 104, cuveint,
vorbei.
www.dacoromanica.ro
zburare, ar. [bulg. sbo-
rtu)vam] 94, 103, a vor-
bi, a spune.
zdolun, ir. [cr. zdolun] 72,
la vale.
zgoii, ir. [cr. (u)zgoijti]
72, a creste (a educe();
ser, 73, a creste mare.
zlaten, ir. [cr. zlatan] 72,
73, 74, de aur.
zvadi, ir. [cr. izvaditi] 76,
a scoate.
1i§te [rus. Eligte]: in igt-
listea vintului 36, in
locul uncle stek, de undc
porneste vet ntul.
iuncaliiii 34, junc mai
mare.
CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

ROMANIA :
Mehedinti 3
Gorj . . . 4
Wee& 5
Dolj 8
Romanati 11
Argeg
Museel
Dlimbovita
.. ... . ........ 12
12
13
Olt 14
Prahova 14
Teleorman 15
Vla§ea
Ilfov ......
Ialomita
......... . .
15
15
16
Tuleea 17
Constanta 19
Brgila 20
Covurlui 20
Buzliu 22
Rimnieu-Sitrat 23
Putna 23
Tecuei 24
Tutova 26
Daellu 27
Neamt . 28
Suceava 28
Roman 30
Vaslui 31
nleiu 31

www.dacoromanica.ro
128 ANTOLOG1E DIALECTALI

Iatii 32
Botortani 33
Dorohoi . 34
BASAR tBIA 41
BUCOVINA 42
TRANSILVANIA 43
BANAT 54
TARA OASULUI 65
MARAMURE$ 66
ISTROROMANA 71
MEGLEN1TA 81
AROMANA 93.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro