Victor Nicolae Ciobanu

Focul din vatril

Editura SINGIIR
20ls
 Orice carte e ca o pas5re care igi iazboruldeschizdnd a-
ripile luminoase qi puternice. inainte de a pleca in fnrile calde,
ea iqi aduce aminte de cuibul unde a crescut, de mama ei care a
inv[lat-o s[vadd dincolo, de tatdl ei care a invdfat-o rdbdarea gi
infelegerea, de bunica bldnd[ care i-a mAng0iat copildria, de
primul bunic zdmbitor care a invdfat-o dansul pe ritm de qah qi
de al doilea bunic zdmbitor care a invdlat-o sd-gi urmeze visul.
Chiar inainte sd-qi ia zborul, un unchi apropiat de indepdrtat, a
invifat-o istoria gi adevdrul pierdut al r[d[cinilor.
Ca orice barzd care se respectS, pasbrea gi-a pus toate
aceste daruri in traista din ciocul ei, apoi a cdntat pe malul unui
rdu, pdtt[ ce fluturele, vechiul ei prieten din copildrie, a venit gi
s-a aqezat ca intotdeauna pe fruntea ei. Cei doi ;i-au zdmbit cu
subinleles gi au plecat in zbor cdtre norii in formd de litere din
aceastS. carte.
Orice carte e precum focul din vatrd pe timp de iarn6",
focul unde oamenii se incdlzesc qi stau la povegti inspirafi de
lumina lui intimd;i b16ndd.
Orice carte e precum palmele a doud maini. Unite de-a
lungul degetelor mici, ele se inchid, adundnd, qi se deschid, dd-
ruind... o amintire:
A fost odatd un prinl pe nume An care locuia intr-o ce-
tate inconjuratd de munfi. Ajuns tntr-o mare cumpdn5, An iqi
dbdu seama c[ nu qtia s5 vorbeascd cu el insupi si s[ facl ale-
gerea bunS'
I incerc[ multe c6i, umbl6 ?n lung ;i-n lat, cdutd
in cdrlile wemii, vorbi cu bdtranii inlelepli ai cetdlii dar nimeni
qi nimic nu reusi sd pdtrundd tn sufletul prinlului pdnd cdnd,
intr-o seard cu lund plind, fird sd stea prea mult pe g6nduri,
prinful plecd pe un cdmp insofit de un flaut numit ,,caval". A-
juns pe c6mp, An se opri qi privi indelung luna plind, iar apoi
 cdntd la caval p6nd, ce versurile primei poezii ii coborArd pe
buze:
,,Tri,sti biefi copii
nu pldngefi uscat
nu zgdria[ivdzul
lacurilor voastre...
inecafi in propriile
personificdri, _

nu vorbili limba lutului,

nici cea a vdntului.
Vorbifi limba gdndului ap5
qi a cuvAntului undd!,,

Prinful fu cuprins de un lung oftat qi igi primi

infelege_
rea prin neinfeleasa cheie a unei poJzii
ce-avea sensul intre cu-
vife, edci prinful An, prin c'ntecul cavalului, sub
lumina lunii
pline, navigdnd cu sufletul pe drumul
argintiu'aqi"*uip. ,n*.,
nu s-ar fi ldsat nicicum izbit de st6ncileluvint.io.,"iir-nluu,
qi ar fi construit o piramidd inaflaia
-fi:."l".9uvdnt
Marelui Necunoscut
m .irrrr"u
$i iatn cd prinful, care acum se numea Makhavi alLayl,
genja gi cdldtorea depgte pe,mare, pe drumul
de luna plind. Din c'ntecut .uuututri cuvintelE
argintiu ._*
"i ,a
zboare qi sd danseze picwdnd precum
m""fuia
stropii de cerneald nea_
grd in apele albe ce oglindeau luna.
Astfel, multe poezii s-au ivit la lumina
lunii ;i la cdl_
dura focului pe care Makhavi alLayl,prietenul
in fiecare sear5.
N"piii-fi gr""
Victor Nicolae Ciobanu Focul din vatrd

Facerea Focului

Te-am aprins in ziua-ntdi

;i te voi line
p6n[-n ultima.

Te voi hrdni cu gdnduri uscate,

lemne vii voi pune pe tine,
cu aer vorbit ifi voi qopti.

Sufla-voi duhul inspre tine

iar tu-mi vei lumina in piept.

Pe c6ntecul Cdrfii
ai dansat
cu slove citite din foc,
te-ai unduit flacfud.
in mdinile mele.

Ai miqcat inima ?n forma lui opt

in incdperile destdinuite.
 Ceasul de tainl
Te-am aprins la asfintit
qifi-am cdntat,
te-ai linigtit

Mocneai qi imi spuneai

despre cine m6 vorbeqte.
Mi-ai ardtatchipul...
Tu eqti vizionar.

Am aruncat cu sare
in ochii cei rii.
Te-am atins bl6nd,
erai difuz
qi nu m-ai ars.

10
Vlctor Nicoloe Ciobonu Focul din vatrd

Iubirea din desert

La umbra soarelui
rdsare-un trandafir de st6ncS.
Nisipul cald sub tdlpi...

,Eli, Eli!"
Focul inimii.
Flac[ra unduitd din ochi.

O miqcare scurtd dispare,

pleacd departe cu vdntul.
Sunetul apei in deqert.

pdmdntul ace sta,

Calc6"
stdpAn pe el, fir de nisip!
Mulli paqi hrinindu-l,
pdm6ntul te ridic[.

,,Eli, Eli, ploaia va veni,

vom cobori cu ea,
spdla-vom t[rdmul cel vechi."

Azisoarele r[sare,
somnul meu s-a sfirqit,

eu qi voi, eu qi eu,
eu qi voi, noi qi eu,
plecdm, plecdm, plecdm, plecdm...

opriJi in ad6nc,
urcdm vdrful de;ertului,
marea se afld in noi.

11.
Furtuna adevdrului a inceput,
ea va duce totul in nisip.

Cdnd soarele r6sare,

Galbenul il gtiu.

72
Victar Nicoloe Ciobanu Focul din vatrd

Plstritorii Focului
Noi am urcat vdrful muntelui,
am stat intinqi pe spate,
am primit primul Cuvdnt
pus pe buzele noastre
de liniqtea cerului.

Noi am fost in cimitir,

am stat de diminealapdnd seara,
amvdnft ce-i important,
am inceput sd scriem.

Noi am stat pe-o barcd,legdnafi,

neqtiind ce-i ad6ncimea,
ne-am l6sat conduqi de Ea,
ne-am ldsat iubili de valuri.

Noi am prins furtuna,

am dansat liberi in ploaie,
am fugit in cercuri goi,
toate s-au spllat.

Noi am ascultat focul din vatr6,

am cdntat cu el,
mdinile se unduiau,
flScdrile nernvdlau,
iar vocea era focul.
Doina sare pune pe foc.

13