www.digibuc.

ro
 CEZAR PETRESCU

iNTLINECARE
ROMAN

PARTEA II

INTOARCEREA UNDE
AU FOST JURAMINTELE

EDITURA .CARTEA ROMANEASCA'. BUCURE§TI

37929.--029

www.digibuc.ro
 - CAP ITOLUL I.

Pe cer s'a aratat _un ,semn mare

Locotenentul Ghenea vorbea intins cu -fata- in
Cu mginele sub cap. Privind bârnele de-stejar
ale bordeiului subpárnântean, deasupra, acolo unde
o lampg fumegoasg afuma lemnul si adunase un
roiu de musculite nocturne.
Ceia ce nu poti sg scoti din ngravul-;solda-
tului, e focul. Cum Ili scapg din ochi, noaptea, 11
vezi apgrând triumfal cu un brat de -vreascuri.
Suflg in tgciune Ong, i plesneste cosul pieptului si
când au inceput sk joace flgcgrile, se chinceste
roatg, cu cea mai mare fericire. Dacl sunt mai
multi, stau la cislä. Dacá e singur, scorrnoneste cu
un ggtej in cenusg, Ong, ii apucg miezul noptii.
Neam de ciobani si de cárgusi. Fled foc i se -pare
c.a.' nu mai sarseste noaptea. Degeaba pedepse,
ordine i degeaba-I iau la tintá nemtii. 0 zi-doug,
se astAmpgrä. Pe urmg iar incepe. Cel putin acum
s'au mai invgtat minte... Il aprind la cgteva sute
de metri, dupg urr adgpost; ingbusit. Uite, Comp.,
pariez cg o sg gäsim un foc la Casa Neamfului.
Ia-ti casca i sk rrrergem. Nu pui pariu? Stiu,
Esti orn 'sobru, -fgrg nici un viciu. Dar tot sg.
.mergem.
Locotenentul Ghenea sari in picioare,,- inrbum-

www.digibuc.ro
4 OMAR PETRESCII

nasturii. Ij trecu pe sub bgrbie curelusa,

esi din bordeiu, plecAndu-se sg nu atingg pra
gul de sus.
SA le ducem j puting mahorcá, bgietilor! se
intoarse Comsa din usg, aleggnd de pe politg un
pachet de tutun tusesc, din rezerva depozitatd
inadins pentru soldati.
Vg.. pregätim un ceaiu pecAnd va 'ntoarce0.
domnu locotenent? iatrebg Omir, petrecAndu-i din
urmg, cgtiva pasi. VA mai incglziti oleacg inaintc
de culcare.
FM... Dar sa nu dea dracul sg-mi fabrici iar
o limonadg, cg o tom toatg in capul Elegiei. In
telesu-m'ai Omir?
i pentru mine, Otnir. Doug! recomandg lo-
cotenentul Ghenea. Dacg mai ai rom, doug! Dacg
n'ai, sg scoti din pámânt.
Noaptea era luninatg i instelatg. Lumina si
stelele, clipeau msi numai sus. Aci, brazii tineau
umbra nepgtrunsä lángg pgmAnt. Picurase roug pe
frunzele late.
0 clipg se oprirg s'asculte spre linia tran-
seelor. Nu se atria nici o suflare. S'ar fi spus cg
pgdurea e pustie., fgra picior de orn, cg toti au
pgrAsit santurile sg lase codrul numai cu sunetele
dintotdeauna, care si ele fac parte din tacere: ca-
tinarea frunzelor, rgsufletul apelor, chemgri sin-
guratice de sglbAticiuni.
Dar aproape de tot, dintr'un capgt in altul, pre-
lungite pang la marginea mgrilor, dela Cercul
Polar Ong Tropice, stiai ca sunt santurile cu
tirusi i cu sàrme, unde unii pe altii se asteaptg
cu ochii trezi, i gurile de foc au amutit, numai
ca sà inceapg cu alte puteri odihnite.
Mà gAndesc, spuse Ghenea tinAndu-se de
crengile joase de brad la coboris, cá peste muntii
acestia am mai trecut acum cinci ani, inteo

www.digibuc.ro
 INTITNECARE 5

,-scursie, cu liceul..: Veneam de la Slänic spre Ma-

nästirea Ca 5in. Aci, unde mergem acum, la Casa
neamtului", era o gospodärie in miniaturä. 0 asutä
albd, acoperitä cu olane Cativa stupi. 0
grädinutà cu flori. Un pádurar, pe semne neamt
de felul lui, un orn de treabä, ne-a desfäcut doi
faguri i o fetitá bälanä ne-a dat sà bem apä rece
intr'un pahar brumat. Era un zumzet de albine ca
inteo istorioarä patriarhalä. Pe urmä am plecat
mai departe. Acolo unde sunt ei; se afla o stäng.
Ne-a apucat o ploaie grozavä. Am ajuns leoara,
dar eram cei mai fericiti absolventi de liceu din
cele cinci continente. Fäcusem un cor... De pe un
värf se vedea spre Ardeal, and s'a inseninat... Am
dormit inveliti cu pelerinile... $i acum imi stä
rnirosul de rang §i de zär in näri, and imi aduc
aminte... Par'cä n'am mai träit tot noi vreodatä,
viata aceia...
N'am fost niciodatä prin locurile aceste. Doar
la Slänic ateva zile, acum doi ani...
Radu Corma nu continuä. Acum doi ani venise
la Slänic cu automobilul lui Alexandru Vardaru,
inteo excursie, cu el, cu Mihai §i cu Lurninita.
1.tunci a cunoscut-o mai bine. De atunci poate a
inceput fdrä lämureascl bine, iubirea lor.
Erau pe-o bana, la marginea drum5orului urand
printre brazi, spre munte. Se auziau glasurile
sprintene strigänd in locurile ingrädite de tenis
play 0 ready. Se vedeau printre crengi apäränd
dispäränd, in fuga jocului, hainele albe de flanelä,
o rachetä svarlind mingea u§oarä. Luminita säpa
cu umbrela gäuri rotunde in nisip... Ii spusese
ceva... Ce? Nu -§i aminte5te exact, dar cam a-
ceasta: Fericirea nu poate fi provocatá de un
eveniment din gall_ E o aptitudine a individului.
De aceia unii sunt fericiti exact in imprejurärilc
in care altii se considerä cele mai nefericite victime

www.digibuc.ro
6 CEZA R PETRESCP

din lume... Eu, de exemplu, am nevoie de foarte

putin ca sá fiu fericitä..." Luminita vorbise cu un
suras de zeflemisire pentru propriile ei gânduri,
asa cum mai tärziu Comsa avea sä invete cl su-
rade intotdeauna, când rosteste ceva mai putin
usuratec deck glumele f drá urmare. Atunci intlia
oarä a privit-o mai lung. 0 socotise o copilà
flecarä i näzuroasä, odraslä alintatä de oameni
prea bogati. Pe urmä Luminita atinsese un brä-
dut cu vârful umbrelei: N'am väzut niciodatá un
copac mai lipsit de personalitate. Aci unul, dincolo
altul i crezi intotdeauna cä e acelas. Iti vine sä
le legi la fiecare eke o panglicá de altà culoare
ca sä-i recunosti..." Isbucnind in râs: Nu e asa
cä vorbesc prea mult, domnule Comp.? .Sunt o
fiintä insuportabilà... Din acele cIrora nu le su-
porti nici prezenta nici absenta. Când sunt defatà
toti gandesc: nu mai inceteaa odatä cu piuitul ei
agasant 1 Când lipsesc tot aceiasi gandesc: Pleat
c'd nu e Luminita aci... Ne-ar mai invia putin!
Tanti Laura sustine cä as face un bärbat sä-si ia
lumea in cap, in sase luni... 0 romanticä, tanti
Laural..." Vorbea i párea numai foarte preocupatä
sä inchidä i sá deschidg umbrela de danteld in
culoarea ivoriului. Apoi sbuchi de langä el, inaintea
lui Alexandru Vardaru si a lui Mihai, apropiin-
du-se din capätul aleei... Iar in aceiasi seará, la
ochii lui s'au oprit peste cristalele cu flori,
mai mult decât panä atunci asupra ochilor Lumi-
nitei care-1 infruntau o clipá i pe urall fugeau...
Acum vilele Slänicului sunt sub tunurile nemtesti,
figura Luminitei nu si-o mai poate aminti in-
treagä; apare numai siragul dintilor albi dad ho-
hoteste, sau numai un gest; clätinarea pärului tuns,
miscarea cand se ridicase in va.rful picioarelor
ducA bratul dupg gât, la despärtire, in gara
murdarä i populatä de gloatä iärmuitoare ca un

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 7

azil de mizerie. Iar el, cu mainele sprijiiiite In

scoarta brazilor care-i lasä in palma urme de-
ioase de rasing., coboará priporul repede, in noaptea
luminatä numai de scânteerea maruntä a stelelor.
Pasim mai incet, sa-i surprindem asupra fap-
sopti locotenentul Ghenea, oprindu-se si
mirosind cateva frunze de mentä mototolite intre
degete.
Din casa neamtului", crescutà acolo pe vremea
dind padurile acestor munti hraneau cherestelete
din vale, mai rämäsese un perete pe jurnatate
surpat i hogegele in picioare, dup. luptele de
astaiarna. Gospodaria in miniatura era numai mo-
vili de moloz, caramida, tigla pisata i cenusa din
gura sobelor. Dar acolo unde a fost gradina cu
flori, din rädäcinile i semintele scuturate de anul
trecut, rasárisera si in vara aceasta flori pe ju-
matate salbatacite, iar straturile de legume I'm-
buruienite durau Inca. Soldatii se adunau dupa
ruina peretilor cu spatele intors spre linia fron-
tului: astfel lumina focului era aparatä i toti
pastrau iluzia cä se aflä lânga amintirea unui
locas omenesc.
Flacara juca pe zidul alb; umbrele se inaltau
scadeau diforme. Erau sase soldati in jurul
focului, pe scaunase improvizate din pietre j di-
ramizi. Vorbea numai unul i ceilalti priveau Iii
carbuni.
Era unu la noi, unu mos Vasile Pohrib...
and sunara pasi, toti ochii se intoarserä cu
tresarire scormonind intunericul, cu incruntarea
cu care intotdeauna privirea orbita de lumina
cearca sä patrunda besna.
Care e-acolo ?
indata, .mai incet:
Is doi domni ofiteri.
Saria cu totii in picioare.

www.digibuc.ro
8 CEZAR PETRESCU

Ce-i Morarule? facu prietenos locotenenti.

Ghenea, inaintând in bdtaia lurninei. Bunk' seara,
bäieI Ei, ce-i cu mos Vasile Pohrib?...
Ia niste istorii de-ale noastre, domnu loco-
tenent. Povestea Mucenicu ista despre un semn
care i s'a ardtat lui si le spuneam i eu c'd era in
sat la noi, unu mos Vasile Pohrib, un solornonar...
Ce? $i tu esti aci, Mucenicule?
De, domnu locotenent... rosti moale soldatul.
Atunci, dupa cum vdd eu, e rost sd visän
urk la noapte... Are sà ne scoatä Mucenicu aista
din minti cu ardtdrile Ia sà ne faceti loc
sa ne spund intk Mucenicu ce-i cu semnul
care i s'a arkat lui. Pe urmá om afla i intAmplä
rile lui mos Vasile Pohrib, solomonarul. Stati jos,
bdieti
Soldatii fdcurä roatá la loc, in jurul focului,
dupd ce se asezard ofiterii. Unul rdscoli cärbunii
si flacdra tâsni improscând scântei i miros de
rdsind arsd.
Ei, Mucenicule?
Soldatul Mucenicu urmárea cu ochii plecaçi batul
camaradului inviind jdratecul. Avea un fel de rds
fricos i trist, uitat pe fata smeadd, cu umerii o
brazilor ososi, luminati de jos in sus de flacdra
gaThend.
Ii vine greu sà povezteascä domnu locote-
nent! rosti soldatul cu bdtul, aruncându 1 in foc
dupa ce-a isprdvit. Are i dreptate... Cine sa.-1 mai
asculte dacd n'are omu o tigard de tutun?...
Md Bocanet, md, cu obrdznicia ta numai
nerntii au sl-ti vind de hac! profeti Ghenea,
Eah, domnu locotenent... Obraznicu tot mai
trage din când in and cdte-un fum de tutun.
Cumintele, n'are deck s'astepte sd-i dee itindenta
pAnä i s'o lungi urechile.
Radu Comsa scoase pachetul de tutun
intinse soldatului Mucenicu.

www.digibuc.ro
 INTIINECARR 9

SA trAiti, domnu locotenent, nu fumez...

Nu fumeazA, domnule locotenent, se grAbi
BocAnet sä intAreascä rizftnd cu toatA figura lui
de War i apucand pachetul. Nu fumeaz5., nu bea,
nu suduie. El numai se roagA pentru noi pAcAto5ii,
care fumAm, suduim i bem, 5i are sä ne a5tepte
muncile iadului pAnA in veacul veacului.
Vorbind, BocAnet desfAcu pachetul, mirosi tu-
tunul and din cap in semn de aprobare, trecu
din mânä in manA. Toti rAsucirA cu sfintenie, ap5.-
sAnd cu arAtAtorul sA iasa tigarea groas1 5i in-
desatA.
Ei, Mucenicule? intrebA a doua oarA Ghenea.
Ce-i cu násdrAvAniile tale?
Soldatul Mucenicu ridicA ochii negri i lucio5i,
mistuiti de ar5itA, i vorbi cu blAndete:
Domnule locotenent, eu nu spun nici o nAz-
drAvAnie... Eu am vAzut un semn mare 5i urAt 5i-am
inteles cá de-acuma s'apropie capAtul... Ai5tea stau
rAd i suduie i beau tutun i nici nu le pasá,
fiindc51diavolul când vrea sA-1 piardá pe orn,
int5i mintile i le ia. Da eu pot zice cá de-acuma-i
capAtul i sA ne pregAtim dacà s'a arAtat semnul
despre care scrie i 'n carte...
Bine Mucenicule, Il indemnA locotenentul Ghe-
nea, trAgAnd cu poftä din tigarA ca unul care nu
se prea sinchisea de judecata viitoare i de muncile
iadului. NouA nu ni se aratA semne, tocmai fiindc5.
fumAm, bem i suduim. Dumnezeu 5i-a intors fata
de la noi i ne lasä in ticAlo5iile noastre 5i'n pier-
zare. Dar de aceia mai mult Mucenicule, ai datoria
1,54 indrepti pc cei rátAciti de pe drumul cel rAu
ne tAlmAce5ti semnele, care nouA nu ni se
aratA mAcar cA Dumnezeu ne-a dat ochi s5. vedem
j. nu le vedem.
Domnule locotenent, eu 5tiu cà dumneavoastrá
râdeti. Sunteti tAnAr i omului tânär i se pare c5. se

www.digibuc.ro
10 CEZAR PELPRESCU

'ntinde viata inainte ail de sfArsit ca marea...

atunci 1i uitá sufletul si in sufletul lui näpä-
desc buruienile i pälärnida,. ca in grädina neam-
tului aistuia skacu, rämasä in isbeliste.
Locotenentul Ghenea nu rAse, cu ochii ingân-
durati privind peste capete, in negrul pädurii. Pe
urrnk fäcu un semn cu mâna, alungand un gAnd
supärätor si trase mai adânc din tigarä.
Domnul locotenent Ghenea nu /lode. Vrea
numai ca i mine sä afle, interveni Comsa.
Soldatul Mucenicu impinse cu talpa bocancului
un cärbune skit aláturi de foc. Vorbi cu alt glas.
Domnul locotenent Ghenea i domnu loco-
tenent Comsa, cele ce vorbesc eu oamenilor aistora
5 unt numai lucruri iesite dintr'o minte proastä.
Dumneavoasträ aveti invätäturi de scoli nalte si
n'aveti ce afla de la un netrebnic ca mine. Eu
nu m'am invrednicit sä capät altá invätäturá de
carte decât atAta câtä ii trebuie omului ca sä aflc
invätätura cea bunä din sfintele ckti. Dará
sfintii pärinti au spus eh' Dumnezeu atunci când
vrea sä vorbeascá oamenilor, îi alege mai deseori
gura celui mai päcätos dintre toti, fiindcä invä-
taturile Domnului n'au fost scrise pe table de
piatrd ci pe table de carne i anume pe iMmi. Eu
nu stiu clack am inteles bine semnul, darl ochii
mei 1-au väzut. $i de doul zile si de dottä nopti,
mä gândesc i carnea pe mine O. crânceneazä,
fiindcA vád cä stä aproape sfârsitul infricosat pc
care 1-au vestit cartea cu sapte peceti, iarä sufletul
meu se bucurá cu toate aieste fiindel am inteles
cá se apropie domnia lui Dumnezcu si a Mielului.
Bine Mucenicule, vorbi cu neräbdare loco-
tenentul Ghenea, indepártandu-si genunchii dogo-
riti. Aceste sunt tälmäcirile tale. Ca sä le intelegem
mai bine, spune-ne mai indi cum a fost semnul...
Domnu locotenent Ghenea ì domnu locotc-

www.digibuc.ro
 TNTIINECkftE 11

nent Comsa, sä vl spun... Alaltäieri seara and

am intrat pe sector am cAzut de santinell. $titi
dumneavoasträ, cg ploua märunt ca toamna. Stain
si-mi trudeam ochii sà vád incolo, spre santurile
bor. Si-nai treceau fel si fel de gtinduri prin mintea
mea proastä... Cä acasl a inceput al doilea prásit
de pripusoi... CI* n'or fi avut pe cine sá punä la
coasä fiindcä au rämas numai femeile si naosnegii
becisnici... Pe urml mä gandiam cum are sä sfAr-
seasel. toatà nAprasna asta, sA ne intoarcem odatl
pe la necazurile noastre. Si mä uitam inainte in
ploaie i mi-a venit asa un glnd ca un iel de
jale pentru atlta lume care in loc caute de
sàràcia ei i sä se roage pentru isblvirea sufle-
tuluii s'a incontrat si nu mai stie de casI nici de
nevastrt si de copii si nici de poruncile Domnului,
numai stau in santuri i pandesc sI se ucidI unul
pe altul. Drept sä vorbesc par'cl nici pentru
nemtii aceia i pe unguri nu mai simtearn atata
dusmInie, nici pentru dânsii nici pe toate semintiile
care s'au ridicat cu gAnd vräjmas impotriva legei
noastre. N'au i dânsii casele lor? N'au si dansii
neveste i copii i necazuri de vai de mama lor ?
$i mä gandeam la cei de ne cad prizonieri ca-s
slabi i jigárii ca mìçeie 'n post, si dacl le dai
o bucatä de pane nu le vine sä creadá si se uità
ca niste ochi, asa, domnu locotenent Comsa 5i
domnu locotenent Ghenea, de te prinde un fel
de mill cri-i tot om i prizonierul. $i má gAndeam
rá poate si la clAnsii nu este cine sä iasä la coasa
si multi au prunci pe care nu i-au vIzut i i-au
nitat, asa cum nu ni i-am mai vg.zut nici noi si
ne-au aitat i, pe noi copiii deacasl. Si atunci am
simtit asa o cIldurI i am inteles cI se tntamplà
minune. Ci numai, s'a deschis peste santurile lor
o luminI mare si in luminä a rIsärit o pasIre cAr
trei biserici una peste alta, cu un cap de lacusta

www.digibuc.ro
12 CEZAR PETRESCU

si cu ghiare de fier i aripile erau deschise ca la

un hultan care se repede, dar pasärea nu se rä-
pezea ci numai stätea impietritä pe marginea san-
tului i ochii priveau de toate päril i pe frunte
stätea scris nume de hulk i sapte coarne cumu-s
coarnele culbecilor cresteau i scAdeau i in pliscul
de otel incarjoiat spanzurau inimi de oameni
maini de copii nevinovati i eurgea sangele si
ieseau fulgere i f um negru de smoald. lark' mie-mi
bätea inima sá spargä cosul pieptului, cá m'a ales
mnalt prea bunul sá vád asemenea semn. Si lu-
mina dupä un timp a inceput a se intuneca si-au
rämas numai ochii de foc i pe urmä s'a stins
aceia i pasärea uráll nu s'a mai väzut, dar am
?,tiut cl nu s'a dus de acolo, cä se uitä cu ochii ei
ntulli In toate pärtile si din cioc Ii spanzurä inimi
de om i maini de copil neinovat si nimica din
ce facern noi nu-i scapä ochilor, ci numai stä sä-i
vie alte inimi de oameni i alti copii. Si-am asteptat
din ceruri un glas tare ca sä strige oamenilor a-
devärul cel cumplit i chemarea la scaunul drep-
tului judecätor, dar nici un glas n'a coborit i pe
cer era numai intuneric ca in cel din urmä iad
numai ploaie taraitä de toamná. Si-am inteles el
ceasul incl n'a venit, fiindcä nesätioasa pasäre mai
cere singe si inimi, dará cä ceasul acela se a-
propie i n'are sä mai treacä o vreme, vremi
nimätatea unei vremi, pang cand adevärul i ju-
decata ziditorului are sä räspundä In sgmanta
copiilor nostri i in toate apturile vii. $i atunci
are sä se verse cele sapte potire cu mania zidi-
torului pentru färädelegile noastre i räni mai
grele ca cele de moarte au SI loveascä pe oameni
si marea are sä se facá putredä ea sangele de
mort si are sä verse un potir de mânie in soare
soarele are sä se facl negru eumu-i un ghem
de lank' parlit si au sä se batä muntii in capete

www.digibuc.ro
 INV:I/MARE 13

sá se usuce isvoarele i pestii a se sfarlogeascl

pe uscat 0 din gura proorocilor mincinosi au sä
iasä duhurile necurate ca niste broaste... i ploaia
de sus curgea mocnit i m'a prins asa o scarbä
care mi-a fiert inima când m'am gändit ct atata
amar de lume merge la peire ca turma de miei la
injunghiere färä sä se pregAteasel la ceasul care
s'apropie si vai de atâtia prunci care au sä indure
amar pentru pgatosenia noasträ. Aceasta am vá-
zut-o eu cu ochii mei si am gandit-o eu cu mint-ea
mea cea proastä, domnu locotenent Ghenea 5i
dornnu locoteneru Comsa, alaltäeri noapte i iacd
acum stäm i vorbitn si oamenii aistia rftd, darà
pasärea rà cu nume de hulä scris pe frunte stä
acolo cu ghiarele pe marginea santurilor i ochii
ei multi catá la noi i ne vàd i noi n'o vedem
ansa ne-asteaptä i poate zice acuma: iaca Mu-
cenicu aista prea multe spune vrute i nevrute
mäine am sä-i fac i lui capätul, cl mult a fost
päcätos in viatá...
Soldatu Mucenicu tácu, uitändu-se tu focul
ruma stins, numai cu citeva scAnteeri, ca In vis,
sub spuza surä i färämitatä cum e pärul de mort.
Ceilalti tIceau i ei, cu gandul la ardtarea de
peste santuri, in care o clipä acum cu totii cre-
deau, fiindcà sufletele erau pregAtite sä creadä,
iar de jur imprejur intunericul era negru, tainic
plin de amenintäri.
Un vreasc cu un dop de räsind trosni improsand
cenusa ca o castanä coaptä. TO au tresärit si
s'au scuturat de-un fior, fiindea noaptea se flcusé
rece i urnedd.
Apoi toti ochii se räsucirä la räsärit. 0 lurnina
albästrie ì dulce chemä privirile spre varful bra-
zilor din marginea poienii. Nici unul nu spunea ca
se afla pregätit färä mirare acum, sä vadä semnul
lui Mucenicu, urit si cu nume de 4ulä scris pe

www.digibuc.ro
14 CEZAR PETRESOU

frunte, dach, s'ar fi aratat aevea peste irftrfuri ca

o vietate apocalipticl, intoarsä din veacul dintli.
Dar lumina crestea peste brazi, lira i rece,
färä nici un semn infricosat.
Räsare lima! vorbi unul cu usurare si toti se
miscall din loc cu neastampär, par'eä scapaserä
dintr'o primejdie.
La noi, la camp, trebuie sä fi rasa& de-un
ceas de vreme, rosti altul. Când ieram bäietani,
iaca la ceasu aista plecam noi la scIldat, pe lunä.
Tacu indatä, fiindcá îi aminti cI acolo, pe
malul Siretului acum e frontul, satul lui e sfarmat
de rafalele tunurilor i nimeni nu mai stie unde
s'au risipit oamenii.
Par'eä nu-0 vine sá crezi, domnu locotenenr,
ea' tot luna asta räsare acolo, unde-s nemtii, grai
soldatul Bocanet, a carui gospodärie, cu nevastä
si copii rämäsese dincolo, la inamic.
Si altul, indata, vorbi un gaud care-1 munces
de mult:
Spune ca. porunca Regelui e sä ne dee pa-
rnânt la toti care-am luptat. Noi suntem In dus-
mänie cu primarele i ne-& scris fomeia epistola
cä ne-a luat panä i giuncanii si i-o dat o bucatä
de hartie galbenä pe dânsii; on belet. Ci, ma
'ntreb domnu locotenent, cum are sä mai fie el
o dreptate odatä in arà, chiar dac'o poruncit
Majestatea sa, daca Majestatea sa e la Iasi, iarrt
mare si tared in comuna primarele, care stie el
numai de dreptatea lui? Para la Durnnezeu te
manâncl- sfintii, asta-i decând lumea.
Daca ne-om intoarce acasa care ne-om mai
intoarce, n'om mai läsa el sá fie asa cum a fostl
hotari soldatul Bocanet, trosnindu-si degetele scurte
privindu-si pe urma mainele tari, ca pe niste
unelte .de lupta sigure, cu care stie cä are sa-si
facd dreptate singur and va fi nevoie.

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 16

N'are sä fie cum a fost, bieiI intári lo-

eotenentul Ghenea. Cfind s'or sfärsi. ,toate, clacá
are sä fie nevoie, noi o sä fim cei dintâi :Thogá
voi..1 De asta sä nu VA indoiti nici o chi:4. Nu
vorbesc numai pentru mine... Stiu ce gändesc
toti camarazii.
Si noi zicem, domnu locotenent1 gräi soldatul
cu juncanii rechizitionati. Se chiana cá acuma la
dumneavoasträ ni-i toatä näclejdea... Ati Indurat
cu noi toate näcazurile, ne stiti i vä stim. Drep-
tu-i cá Ile mai suduie on domn ofiter, mai räcneste
la noi, cl asa cere sä chiamä särviciu, pâtiä nä-1
intäresti oleacä, omu nu shnte. Da dumneavoasträ,
domnii ofiteri, stiti cä ne-am flcut datoria fiecare
cum ne-o agiutat puterile i capul, iarä cum or
pierit unii or pierit i ceilalti., glontu n'alege de-i
domn ofiter ori leat prost. Deaceia i noi zicem,
'când ne-om 1ntoarce 0-0111 intâmpina iar prigoanä
scirbl, la dumneavoasträ sä venim ca la un
pirinte, sà ne luminati si sä ne scäpati, ca pe
unii care ne-ati vIzut la treat* când altii or stat
si-or päzit osul.
Eah I Mäi Stângaciulc, clätinä ca neincredere
din capul mic si rotund, soldatul Boanet., Aieste
ni le spun domnii ofiteri acuma, cä-s längd noi
indurä aläturea de noi. Le spun i le cred, cä
multe gänduri bune pune omul la inimä in ceasul
cel de cumpänä. Pe urmä, ne-om risipi pe la ca-
sele noastre fiecare i domnii ofiteri pe la casele
dumnealor. Si-orn uita câte-or fost i ate-or in-
-durat fiecare, iarä domnii ofiteri au sá fie niste
civili pe la ,treburile lor, cu slujbele lor, i noi,
ia nise tärani prosti pe la plugurile noastre, cum
am mai fost... Tu mki Stängaciule te-i intoarce
iar la Primarele täu i daca te-o prigoni iará cum
te-a mai prigonit, te intreb eu pe tine Stängaciule,
sä-mi spui tu acuma indatk unde ai si-l- mai

www.digibuc.ro
16 CEZM1 PETRIDSCU

gäsesti pe domnu locotenent Ghenea i pe domnu

locotenent Comp, cine stie pe ande, pe la Bucu
resti i prin alte tArguri mari, s4i ajuture dum-
nealor ca sä-ti astigi tu dreptatea ta? Dreptatea
claa nu esti vrednic sä ti-o cauti singur, slabà
näclejde sä vie altul spuie: Mäi Stân-
gaciule ori tu, mäi Bocanet, am vIzut eu cá santeti
niste oameni necäjiti i vä beleste primarele vostru,
care-i un páatos mäcar a tot voi ales, 0 el
acuma-i slugä boierului. $i-am mai vãzut eu dupà
aceia cä jandarmii vä suduie i vä mutä apriorii,
0 a nu v'ajunge pámântul i alte multe ca aieste.
De aceia m'am gAndit eu sä vin i sä scap din
toate sarbele i sá facem o dreptate mare in
tarä". Aiastá niinune n'are sä se intAmple nici
odatá, mäcar de-ar cobori sfintii lui Mucenicu pe
pämânt. Le-auzim noi nu-i vorba' la alegeri, and
se desfundl butile cu vin i balercile cu rachiu,
de ni se 'ncurcä mintile... Pe urmá am uitat i noi
care le-am auzit si nu le-am crezut, si-au uitat
boierii care ni le-au spus i tot nu le-au crezut...
Mie 'n sat mi-o iesit buhu a-s coltos ï obraznic.
Bine, rämAi eu coltos i obrasnicl Dará fiinda-s
coltos, jandarmu i primarele mà lasä in plata
donmului, i finda-s obraznic, iaca, dacä am sà
indräznesc sI cer lui domnu locotenent Comp sä"
mai scoatä oleacä pachetälu cela de iarbä ruseasa
sä mai duhänim o tigarcä de tutun, domnu loco-
tenent Comp are sä scoatä frumos pachetälul din
buzunaru dumisale ne-om infrupta mäcar ca
spune: Mare obraznic ii Boanet aista, are drep-
tate clomnu locotenent Ghenea". $i in'oi infrupta
nu numai eu care-s obraznic, dará i voi de pc
deláturi, care se chiamà a nu sunteti obraznici
trageti numa folos de la obräznicia altuia. Aiasta
scrie i 'n cele patru Evanghelii ale lui Mucenicu:
Cere i i se va dal"

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 17

BocInet o lug bainte cu rAsul i Ilse/A i cei-

lalti cu mare inveselire, intinzind mâinile negre,
bItätorite si sgAriate, dupl pachetul de tutun. Pe
urmI fumard cu toatI atentia incordatI la plä
cerea fumului sorbit pAnI in adâncul plämânilor,
cu o gravitate religioasl.
Doi ochi sclipirI verzi i fosforescenti in in
tunericul tufelor de feregI.
Aaista-i mIta neamtului, áraca, puse Boca
net. Piss-pissl... N'a pisica-pisica, pisss-pisss...
Pisica mieung slab si se apropie ativa pasi
dar nu indrIsni mai mult.
Are si pui acuma: patru... Niste adevärate
sälbätIciuni, domnule locotenent. Mä intreb unde-o
fi gäsit lighioana motan, aici in pIclurea asta I...
se mirä soldatul StIngaciu.
Aiasta s'sA se 'ntrebe Mucenicu, mäi StIn-
gaciule cI el Ii sfânt, vorbi BocInet. MIta mli
häiete, ca muierea... Par'cI nevastl-ta, mIcar cä
se plange c'o rImas fàrä giungani, dal% dacI o
vIzut si o väzut cá tu de doi ani numa pe me-
leaguri umbli, crezi tu mái bäiete, cl nu §i-o fi
gIsit si dansa un motan?
Toti isbucnirI in ras la näzdrIvänia femeii lui
StIngaciu, care §i-a gIsit un motan. StIngaciu
scuipI amärAt in foc, la un gaud care pAnI.acum
nu-i venise.
Dar pisica nu se misca. Sclipirile verzi priveau
din intuneric la oameni, cu pornire sI se apropic
si. cu teamä de vietate pe jumätate sälbItIcitii.
and se dIrâmase casa, pisica fugise. Pe urnig.
in primIvarä, apäruse din cinestie ce rätIciri, cre-
dincioasä ruinelor. Avea culrusul puilor inteo gurit
de solo& Noaptea vIna pIsIrile adormite in cuiburi
§i dIclea tArcoale zidurilor, ca singurul duh paznic
al gospodIriei pIräginite.
Radu Coma se ridicI.
Cezai Pelrescu. lalunecare. Vol. a

www.digibuc.ro
18 CEZAW PE/PRE8CTI

Haidem, Ghenea. Noapte bung, bgietil

A fi bung noaptea, numai de ne-or lAsa.nemtii
in pace, domnul locotenent. Preggtesc ei ceva, de
tac de atAta timp de vrerne.
Loccnenentul Ghenea urcg algturi, pe poteca in
care luna vgrsase tremurate ochiuri de luminä.
Aerul era jilav, mirosul räsinei aspru. 0 pasäre
desteptatg fosni din aripi i piui somnoros.
Ce zici, Comsa, de argarile lui Mucenicu?
intrebg Ghenea inteun tArziu, färg, sI mai surAdg
a batjocorg.
Ina o dovadg, dragg Ghenea, cl fiecare
cautI dupg intelegerea lui sg ggseasa o inter-
pretare acestor vremi neintelese. Omul nu se re-
semneazg numai sg le suporte. Nici n'ar putea sg
le suporte... Mä intorc la ideia mea. Singura putere
care ne tine pe toti aci, e -tredinta cg ceva din
lumea din care am plecat se va schimba and ne
vom intoarce. Si a are sg fie si in noi, inlguntru,
ceva schimbat. Mucenicu vede isbgvirea lumei,
dupg ate-a inteles el confuz din Apocalipsg. Bo-
cAnet ori Stângaciu, puting dreptate, pgmânt si
sfArsitul prigoanei din partea primarului. Dar nici
unul nu se poate deprinde cu ideia cA totul va fi
cum a mai fost.
Ghenea se opri sg rgsufle. Undeva pornirg rgs-
(ete focuri de arme. Se intetirg un timp. TIcurg
ar. Mai pocni departe un glont intArziaL CAnd
din nou fu liniste depling, Ghenea vorbi urand.
Avem de-acum o mare datorig, fatä de oa-
menü acestia...
Inteadevär Ghenea.., Poate datoria noastrg
ca mare, are sg inceapg numai dupg ce nc-om
intoarce de aci... Daa nu vom uita, cum se
ternea soldatul BocInet.
amAndoi urcarg muntele în acerea ,irealg,
u vArful negru al brazilor scgldat de ,Ininina al-

www.digibuc.ro
 1NTIJNE0A1111. 19

basal si metalia a lunei, cu gandurile imp°,

värate de hotäriri grele.

Intr'un loc transeia e apropiatä de santurile

nemtesti numai cu o sutá de metri, atat cat tine
un gat de vale. Pe urmá gardurile de sarmä se
depärteaz1 pe crestele culmilor, läsand o spinteca-
turà lärgita la mijloc, unde curge o atä de 'Aran.
Din Iocuri apärate se poate vedea de la unii la
Muntele din fata e cu pádurea pe jumätate
tdiatä; a fost acolo un parchet; butucii sästurnati,
rosii i vineti, putrezesc cu gloante infipte in
lemn. Aläturi frisk' pädurea ascunde santurile; bra-
zii se väd in Oda albasträ ca in bruma de pe
pielita prunelor.
Ochiul ascuns priveste incordat sá surprindi o
miscare.
E numai o mare falcere, cum sunt furnicarele
acoperite deasupra, neclintite si mute, unde tii
cä dedesubt misunä in galerii, färä istov, ostirea
de furnici. Plesneste arar un foc de arrnä: un caj,
s'a miscat undeva. Dar tácerea e dupä aceia ma.
nefireascä.
Dimineata o baterie reguleael tirul. Muntii se
umplu de häuitul präbusirilor in vágäuni. Im-
proasck undeva un snop de pämant räscolit
aschii de Stânci. Norii de fum se risipesc clätinati
usor de \rant, ca o panzg. surá. In santuri oarnenii
cautä unii la altii, cu priviri nelinistite, cu ureche.0
atentä. Gradatii trec cu buzele stranse. Käspunde
altä loviturä de tun. Ghiuleaua a trecut pe deasu-
pra, spintecand aerul ca o bucatä de postaN
sfasiatà. Apoi iarki tileerea se cascä. Nu e pentru
astäzi. Oamenii mocnesc in santuri, cu spatele
zemat- in pämant i cu genunchii la gura. Numära
ceasurile lungi, panä la mancare.
MI 'camarade, tu de tolo, ia trece-mi i mie
capätul sä-i trag numa un fum...
www.digibuc.ro
20 CEZAR PETRESCIT

Vestea vine de undeva nu se 5tie niciodata

cine a adus-o intai obuzul a lovit doi de la
compania a cincea. Aduceau apa... Unuia i-a scos
matele. Mitru a Vädanei, cel pe care-1 chema
domnii ofiteri sá le came din frunza. Pe urma,
chiar unul care 1-a dus, poveste5te in vrernea
mandril; tine gamela nurnai cu o mana, cealalta
e Inca plink de sange omenesc. Dar nimeni nu
se mirk, nici nu se mai scarbe5te; Moartea
pierdut misterul, pe unul 1-a ucis glontul inteun
anume lop, ru5inos, cand i5i facea nevoile. Totu5i
acela murise pentru tara.
Locotenentul Radu Com5a prive5te de un sfert
de ork, dincolo cu lacomie, din punctul cel mai
apropiat, printre päinjeni5u1 sarmelor cu ghimpi.
Nu se vede nimic decal marginea de pärnant a
5antulni din fata, taru5ii 5i impletiturile sarmei in
care au ramas acatate bucali de postav. Si vine
miros de excremente i de putreziciune. Cate odata
par'cä se aud glasuri. Cineva a ras ori a astir
un ordin; nu se des1u5e5te... Din locul acela, in
noaptea de Pa5ti, s'au auzit pang tarziu cantecul
nemtilor. N'a tras nimeni. A fast un armistitiu
tacit. Cativa de aci, au aruncat paini, dan5ii au
raspuns cu pachete de tigäri. Bocanet s'a ridicat
in picioare pe muchia 5antului 5i le-a strigat :
Cristos a inviat, nemtilor!" Adeverat, kamerad
a räspuns de acolo un neamt gros cat un 5tiubei,
inältat i el pe margine i salutând inainte, la
dreapta i la stanga, cu casca. Pe urma au intrat
iar in bortile lor i s'au a5teptat sä se ucida.
Pe neamtul acela gros, 1-a recunoscut Bodnet mai
târziu, mort de opt zile i intrat in putrezire, intre
5anturi, dupa ni5te hartueli fära urmare.
Radu Com5a prive5te 5i nu-5i poate desprinde
ochii. A5a sunt acum milioane i milioane. Pe mii
mii de chilometri. A5teptandu-se. Pandindu-se.

www.digibuc.ro
 INTIINECAIIE 21

Si in alte locuri, de luni de zile n'a contenit focul,

movilile de carne s'au grkmädit pisate de tunuri,
oameni proaspeti dintr'o parte i alta, n'au
contenit sä curgä din isvor nesacätuit.
In munte se värl cAtiva brazi rupti de la mijloc,
spAnzurä fAsii albe de aschii; cAtiva drepti
inalti, despoiati de crengi par colonade dintr'un
templu präbusit. Ceva s'a miscat? dintr'un
punct, din tärAna santului din ark., ahi ochi 11

priNesc, tot asa tintä. Si dark' inteadevär e un

orn, ce gAndeste acela? Il vede si ce gAndeste?
Dece nu trage?
Degeaba và uitati, domnu locotenent. Nu
miscI nemtii de-acolo picuri cu cearä. Numai
noaptea Ii auzim cum carä si se schimbk. i suduie
in limba lor. Este unul rare cAntä din flaut. Täcem
toti ascultäm. Iarä cAnd sfIrseste, batem din
palme si-i striglm: brava, neamtulel" RAd i ei
de acolo i räcnesc vorbe de-ale lor, in nernteste.
Cine inteleagä ce spun? PLnä cand inteo zi
s'o sfArsi i cu flautul lui, i 1-orn arde c'o moack.
la cap, ck dacä-i inamic tôt inamic rämAne...
Domnu locotenent, vä chiarnä la telefon.
In pAlnia telefonului se aude numai o sfArAiturk
continuä i pocnituri rnetalice: sfrrrsfrrr-pac-pac-
4rrrsfrrr-pac-pac...
At At a inteles intrerupt, printre bAzAitul firelor
atinse: Mihai Vardaru... un ceas... allo! un ceas...
Aci Mihai Vardaru... Nu se aude?... allo... asteapta
un ceas:.."
Radu Conasa a asteptat i inteadevkr peste un
teas, Mihai Vardaru a apärut in bordeiu, cu casca
pe ochi.
Am venit sä te väd... Sl-ti aflu impresiile,
rosti punAnd casca pe capätul patului. Sectorul
nostru e aproape, trei kilometri in linie dreaptä,
prin pädure... Am avut inspectie de la corp, un

www.digibuc.ro
22 CEZ AR PETRESCIT

colonel francez. Am iesit minunat... Douà zile n'a

mai urlat furiosul nostru... Aveti un bordeiu foarte
bun, vád cl existä i cineva amator de gazete umo-
ristice... îi spuse mirarea plimbandu-si ochii pe
perete, unde Omir bätuse in tinte, ca o supremä
rafinare artisticä, foi ilustrate dintr'o revistä mün-
chenea aruncatä de peste santuri.
Mihai Vardaru vorbea repede, se ridica si se
aseza iaräi, intrebänd f.rá sà astepte aspuns,
aproape asa curn vorbea Alexandru Vardaru.
Dar sub graba cuvintelor se ghicea usor un
neasttunpär, ca un gänd alungat si revenind.
Vrei sä mergem putin? S. iesim de aci, e
prea intuneric... Mi se pare de la un timp ta
niciodatä nu mai este destulä luminá.
Radu Comp cobori cu Mihai la casa neam-
lului" unde ziva era liniste i soarele lumina po-
iana pänä. tärziu. Pe pajistea verde, märuntá si
densä, incinsä de hora brazilor, douä urme de un
lemn care-a fost tärat, pgreau dungi lucioase
trase cu o unghie uriasá pe-o catif ea finä.. Fella
de perete rámasä in picioare, cu orbitele ferestrelor
goale, aräta ca o fatä crispatä in asteptarea celor
ce-aveau sä vada hick dupa cele ce mai väzuse.
Se asezarä pe-o treaptä de piaträ, inaintea grà-
dinei cu flori sálbätäcite, Intre buruieni i spini.
Pisica îi scosese puii la soare. Unul alb, se juca
urmärind delicat cu laba micä pe pämänt, umbra
unei albine. 0 furnicä rosie th.ra deandäratele ca-
davrul unei insecte de trei ori mai mare ca ea.
Mihai Vardaru o impinse cu o zrengutä subtire,
dar furnica reveni inckpätinatä sä-si reia prada.
Totul in naturä e numai carnagiu, rosti incet
Mihai, arunand creanga i prinzfindu-si bárbia in
pumni1, Te apleci sä privesti cu o lupä deasupra
unei paline de pämänt, acolo unde li s'a spus
ci e calmul märet al naturei, i vezi numai dis-

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 23

trugere. 0 inseca o pAndeste pe alta, o larvä ataa

1)e alta, tot e numai un continuu asasinat. Lumea e
un cimitir nesätios.
Se ridicl in picioare, stergându-si fruntea albá
i inaltä cu batista, rosti privind inteo parte:
Stii a am ucis un orn?
Indreptä indatä ochii in ochii iui Radu Comsa,
lacom sä-i citeascä o tresärire.
Radu lanai ceva din gAndurile lui Mihai Vardaru
spuse, ridicAnd din umeri cu un gest.care voia sä
arate CI el nu gäseste nirnic de inirare:
Dragg Mihai, acesta e asboiull
Si mai tArziu:
Probabil ai sá fii propus pentru decoratie.
Acesta e rdsboiul!"...
Mihai fäcu doi pasi, se intoarse i asezindu-se
aläturi de Comp, vorbi dintr'o suflare, f.rá sä
mai ridice ochii la el.
Am omork un orn. Nu-1 cunosteam, nu-mi
iacuse nici un räu, nici n'avea de ce sä-mi do-
reascä un räu... Purta numai altä uniformä. Era
ca si mine tkar, purta ca si mine uniforme. de
elev plutonier. Poate venise exact cu aceleasi gân-
duri ca mine. Si eu am intins revolverul si-am
tras. In doul minute omul acela tânär cum sunr
eu aci, n'a mai fost deck un stArv. Un ochiu ii
iesise din orbitä, fiinda am tras un glont in cap.
Pärea cá priveste insangerat ì cu spaimä la mine...
L'arn ingropat. Il cherna Kadar Istvan, din scriso-
rile din buzunarul lui, am vlzut ck era student
la litere, pregátea o tea despre Petofi, se- gAndea
Cu ingrijorare la aacia lui care n'are sä-i in-
gAcluie sg-si ia un doctorat la Iena, când va fi
pace... Acestea le scria cätre o sofa' a lui
u'apucase sä trimia scrisoarea. Si .mai era g
ala scrisoare, de la sora lui, cineStie ce fatá ne-
voiasà, care-i trimitea un pachet cu lucrtn-i femeesti,

www.digibuc.ro
24 CEZAR PETRESCU

niste batiste, lenjuri, o cutie cu erzat de cafea,

zahär, pachete de socolatä... Il intreba dacä poartä
destull grijä sä nu rAceascl, acläuga alte amä
nunte familiare, un unchiu care a fost pe la ei,
ce fac bätrânii, o verisoarä care intreabá de el
asteaptä... Mi le-a tradus toate un camarad
ardelean. Era o viatä acolo care se pregAtea
eu am curmat-o. Cu ce drept? Ceia ce nu mai
are intoarcere, nu se mai poate plAti, nici repara...
nimic... un stAxv... $i m'am ascuns dui:a aceia
am plâns. Ofiterii m'au felicitat i maiorul... M'a
chemat colonelul la telefon... TO se bucuxau c
ucis un orn. Acum Ii pot spune fiinda nu-mi
mai e rusine: dupä ce s'au sfArsit toate, m'am
ascuns si am plâns. Pentru el si pentru mine...
Acum am inteles ce este rAsboiul.
Radu Coma ii prinse mijlocul i II strânse
16110 pieptul lui ca pe-un copil, fiindcA inteade
vat- acum, buza de jos a lui Mihai tremura ca
buza unui copil care-si biruie un scâncet.
DragI Mihai, dacI nu trägeai tu, trägea el..
Nu stiu cum au fost imprejurArile, nu mi le in.
chipui, dar aceasta e cert: dacg. 1-ai împuscat tu,
inseanmä cä altfel nu se putea... Te omora el.
Tocmai aceasta e mai ingrozitor, vorbi Mihai.
Tocmai aceasta e... Ne-am intälnit in patrull. La
noi este inteun loc distantA de doi chilometri
intre transee, niste viroage. Acolo ne-am intAlnit
in mijlocul noptii, parcI ne-am fi clutat. Eu sin
gur am cerut sA fiu trimis... Altfel mergea un
-sergent cu trei oameni. Poate si el a cerut ca
mine. Numai ca sä-si dovedeascä lui singur, cà nu
tremurA... Veneau spre noi i i-am asteptat. Cand
le-am iesit inainte, soldatii lui au ridicat mäincle
sä se predea. Dar el le-a strigat in ungureste o
comandA, si a intins mâna sä tragä. Era cAt
mine de inalt, se profila perfect !titre doi copaci.

www.digibuc.ro
 1NT UNECAR E 25

Din doua Lapete de lume am venit amandoi ca

sä ne amain acolo 1... Am tras dota gloante,
unul dupä altul, a tras si el unul, mi-a suierat
pe la ureche. Când s'a prävälit cu mäinele in-
rinse, am simtit o mare bucurie, tot Eängele din
trup mi se ridicase in cap si in inima. Intelegi
grozavia? Am simtit o mare bucurie fiindca uci-
sesem un om, eu care nu puteam strivi o furnica...
Douä gloante, unul in cap, unul in olämän...
Vezi Mihai, singur rectmosti a nu se putea
altfel. Ti-a trecut glontul pe la ureche, puteai sa
cazi tu in locul lui, starui Comsa, dar farä con-
vingere. Nu spuneai tu cl in räsboiu nu existá
ucidere?
Spuneam... spuneam I Ce spuneam erau lu-
cruri inainte de aceasta. N'aveam de unde sä stiu.
Nimeni nu poate A. stie de departe. Toti ratio-
neazä, discutä, expun teorii, exaltä. E usor sä
crezi and iesti departe, el numai tu detii ade-
värul... Acum am inteles CI räsboiul e o singura
realitate: toti care-au ucis n'au sa uite aceasta
niciodatä. Poate de aci numai mai e cu putinta sä
vie o scäpare, aci sta. singurul bun al groziviei
acesteia pe care o sävärsim cu totii. Cand fiecare
va avea mortul lui si amintirea aceasta va fi pre-
zentä in fiecare act al vietii, are sä se rästoarne
toate minciunile, intelegi, toate... Când am sä ma
intalnesc peste un an, doi, zece, cu un imbecil care
sa-mi debiteze palavrele vechi de and lumea,
am sa-1 intreb numai atät: Dumneata ai ucis un
orn? Daca nu, te rog sa nu-mi vorbesti. Esti un
impostor. Dumneata nu poti intelege... Dar ce
sa ti le spun acestea ?... Nu mai intereseaza acum
pe nimeni. Poate altädatä. Acum vreau numai sa
te rog ceva...
Spune Mihai, II indenmä cu bländete Radu
Comsa.

www.digibuc.ro
26 CEZ A R PETRESCII

lata ce vreau sä te rog, sovgi Mihai. De

atunci am o presimPre... Nu e ap cg-ti vine sg
razi 7... Dacg se intamplg ceva, uite, sunt aci data
scrisori... Una pentru top, pentru tanti Laura,
Unchiul Pol, unchiul Alexandxu,.Luminita, pentru
Cora si Ralu.., Cum vezi un testament general...
Poate o sg radem toti mai târziu, and vom
scgpa si am sg te rog sä nu spui la nimeni
$i mai este incg o scrisoare... Ai sg mg ierP cà
nu-0 spun acurn pentru cine. Dacg va fi si afli,
ai sA afli atunci... In plicul alb se aflä alt plid
cu adresa..b Dacg se intampli, ceva, rupi plicul
alb si scrisoarea dinlguntru te rog sg o faci sá
ajungg la adresg... Nu te superi, nici cä te rog
atatea, nici cg sunt atat de misterios... Aci nu mai
am .pe nimeni...
Radu Comsa strânse scrisoarea cu adresa
ascunsg, garldindu-se la Mggduta Dobreanu, fetip
cu genele frizate i gura cat un o caligrafic.
Mihai dgdu capul pe spate si respirg ca un orn
care-a urcat in fugg peretele unei prgpästii. Sub
ochi avea doug dungi vinete, pe care nimeni nu i
le mai vgzuse pang acurn, Obrazul tangr i copil,
era -supt, raffle palide. Incercg sä suradg, dar
zambetul fu ca al unui copil dupg ce-a plâns,
Se smunci de jos si stranse brusc mâna lui
Radu Comp.. FAcu un gest neisprgvit de imbrg,
tisare. Porni repede deacurmezisul poenii, pe urma
printre trunchiurile. drepte.
Mihait Mihail
Radu -Comp se ridicä sa alerge dupg el, in-
trebindu-se: Uncle pleacg asa? Uncle aleargg
copilul azestan
MihaLm
Dar Mihai Vardaru era acum departe, din and
in cand..numai tunica verde apgrea i dispgreasub
crengile joase.

www.digibuc.ro
 INTUNBOARE 27

Pisica adgpostitg in ruini 10 târa puii mici, in

gurg, la adapostul lor asains. Lumina apusului se
reträgea oblick peste munti.
Albinele se scufundau ametite in cupa florilor
cu picioarele pline de polen. Si cle, in locul stu-
pilor sfgrâmati, ii duraserá undeva, In vre-o
scorburl, o gospodkrie de mizerie. Fiindcg oa-
menii se ucid, nu insemna (IL viata nu trebuid
sá se lege mai departe.
La ceasul când se Impart scrisurile, tuate maintle
strâng petecul de hârtie avar. Se ascunde fiecare
sg rgmâng numai cu ve§tile lui. Unii silabisesc
cu greu slovele terse de atAta drum, acoperite de
atAtea peceti. De pe frunti curg boabe de sudoare
de truda grozavg. Un om care impinge cu umgrul
sá mi§te un tun, luptá cu literile intortochiate cu
neputinta unui copil. Altii, cei care nu inteleg
de loc semnele misterioase, a§teaptg sg sar§eascg.
ceilalti.
Domnu caporal, fg bungtatea i cete§te-mi
mie... Am primit oleacg de scrisoare de-acasg.
Existg un soldat in plutonul lui Com§a, care
pgstreazg necititg o scrisoare de doug luni. 0
scoate din când in and, o rg.sucete pe-o parte
pe alta: hârtia s'a tgiat In patru bucáti cum a
fost impgturitg. Cerneala e muiati de sudoare,
intr'un loc e arsä de tigarg. Nu indrAzne§te ori
nu vrea sg lase sg.-i fie cititg.. Nimeni n'a inteles.
Când se uitg la dânsa poate vede atAtea de acasg
cAte n'ar putea inckpea nid Inteo scrisoare din
lume. Epistola lui e in fiecare zi alta. In ea gg-
sete rgspuns la toate intrebgrile.
Ce mgi GhermInutg, iar 1t1 cite§ti corespon-
denta? râde-a batjocorg, un sergent trecind pe
lângg el dupg treburi.
Ghermgnutg tine scrisoarea pe dos.

www.digibuc.ro
28 CEZAB, PETRESCII

0 strange. Pe azi e destul.

Cella lti care stiu carte, n'asteaptä de-acolo prea
multe bucurii. Fruntile se incretesc pentru o ju-
mätate de zi. Intr'un sat e molimä. Aiurea rusii
au ridicat Janul si nu 1-au plätit. Altuia i-a luat
si vaca. Vine si vestea cl a murit un copil. Omul
priveste undeva, in peretele de pámânt. Nu ea.-
suieste nimic, numai priveste f Ail sä vadä inainte.
Ofteazä 0 se räsleteste de toti. $i n'are mäcar o
tigare.
Sunt unii care nu primesc niciodatä nimic. Toti
ai lor au rämas dincolo. and se impart scrisorile,
isi cautá de lucru aiurea. Se intorc mai târziu, cu
liniste silitä, intreband pe unul si pe altul:
Ei, ce-ti scrie deacasä nevasta, Vitälarule ?
Au inceput 5á strangä si pe la voi fânul ? $i co-
pilul a dat Dumnezeu si s'a fácut sänätos ?
Fiindcä nu au pe nimeni, indurä pentru neca-
zurile tutulor si se bucurá pentru bucuriile tutulor.
Sublocotenentul Stelian Minea nu mai are nici
el de ce sl astepte cu neastámpär sacul cu vesti.
Cere numai un ziar si. citeste atent, dintr'un capät
in altul: listele de preturi, anunturile de morti,
ordonantele, accidentele ::;i comunicatele de pe
fronturile streine. Radu Comsa când se intamplä
sá sè afle cu scrisoarea in mânä, inaintea lui, se
simte jenat, nu vrea sl-si arate nerábdarea. Desi
a recunoscut scrisul si plicill Luminitei, o strange
in buzunar cu indiferentä prefäcutä.
Sublocotenentul Stelian Minea inalta fruntea
bombatá si ochii miopi; de pe foaia gazetei cu
cerneala mirosind a catran.
Ce mai scrie in ziar, Minea ?
Nimic de seaml... Acelea0 povesti. De ce
nu-ti citesti scrisoarea ? Crezi cä mai simt ceva ?
Crezi a n'am vázut cum ai stráns-o ? Acum m'am
deprins.

www.digibuc.ro
 INTIINECABE 29

Radu Comsa se asezä pe-un butuc rästurnat,

ochii aleargg lacom pe randurile subtiri i inalte.
Stelian Minea in celglalt capgt al butucului a lgsat
ziarul sg-i cadg. E cu obrazul in palmg, priveste
in iarba alcatg de picioare, In muschiul unde
fuge o ganganie vere cu aripi metalice.

In bordeiu, un capgt de lumanare îi pâlpae

samburele ofilit de luming.
Radu Comsa Indus pe patul de ceting urrnäreste
umbrele lingand peretii de grinzi. Un greer taraie
stgruitor i continuu. A pus cartq, la cap; una
din cele trei nedespgrtite. Dar n'o deschide. Lo
cotenentul Ghenea lipseste. E la camarazii din altg
companie, inteun bórdeiu, unde unul adus o
damigeang de vin. Radu Comsa il asteaptg. Gan-
durile multe s'au materializat par'cg, if apasä, e
saturat de ele simte nevoia altui orn cgruia
sl-i spung... Se simte mai bun, intelege par'cä
lucruri pe cari nu le-a inteles niciodatg pang
acum... SI stai asa, cu ochii închii, i sg lasi
gindul sä curgg cu toate ezitgrile lui, cu dibuirile
din care se limpezeste, i sg tii ca cineva asculta.
Peste un ceas, Ghenea soseste vesel. Desbracg
tunica, o svârle inteun ungher, se opreste in fata
lui Comsa, crgcgnat, cu mainele in buzunarele pan-
talonilor, clgtinandu-se putin.
Pgcat cg n'ai fost, dragg Comsa... Un vin
d'ala grozavull Damigeana toatg ziva tinutg in
parau... Rece ca ghiata 1 Pe onoarea mea: ghiatg
$i tata Plesea ne-a fgcut o cafea de-a lui teribilä,
dragg Comp. L.. Pe onoarea mea: teribilgl... Ce
voiam sg-ti spun?... Asta e nostim... Voiam sg-ti
spun ceva i s'a dus... Insfarsit intelegi: o cafea
pg cinste...
Aprinde o tigarg. Mana cu. chibritul joaci ne-
sigur inaintea gurei i nasului pang sá poatg
da foc.

www.digibuc.ro
30 OEZAW 7F/PRESCO

Se trinteste in patul, ingust, cu . tigarea intre

degete, fredonând: A fost odatä un mic- copilas ..
.a. fost ndatä...."
Dupa dota minute, e aproape adormit.,Restul
tigärii a cAzut jos clintra degete, dar mai murmurä
agonia cântecului: Dar dupä una..4 douä..:rtrei...
patru... cin'... sse..."
Radu Comsa suflä in lumAnare. Priveste cu
ochii deschisi in intunericul de pácurl. E numai
el si glasul continuu al greerului, ca un mecanism
de ceasornic in gaura lui ascunsä din pätnant.
A cloua zi, locotenentul Ghenea, are el nevoie sä
simtä aläturi intelegerea unui orn.
Dragä Comp., mi se pare citeodatä cä vor-
bele sunt fäcute pentru a ne disimula gândurile
nu pentru a le exprima... S'au uzat. Le-am prosti-
tuat numai pentru trebuintele noastre vulgare si
mediocre de toatä ziva. Pe urmä and vrei sä
spui ceva care existä in tine, mai subtil, mai intim
cu fiinta ta, cuvântul te trädeazä. Te trezesti cu
el, dupa ce 1-ai rostit, paralizând tot ce-ti stätea pe
buze... Ti se pare, uite el ar fi foarte simplu, sfi
explici ceva unui prieten, sä-i spui ce ai pe suflet...
Ai tot aici, gata, lämurit, ca plicul unei scrisori pe
care trebuie numai s1-1 deschizi .si sä citesti... $i
când dai ochii, ti-a inghetat toatä pornirea fiindca
nu ai la indemâng decât cuvintele uzate care au
trecut prin toate. gurile. Astfel eu, dragá Comp...
Dar acum Radu Comsa e cel care nu ascultä.
Fluerà all säli dea seama când a inceput, me
lodia obsedantä; Dar dupä una, doul, trei, pa-
tru... aptämâni..."
Ghenea s'a oprit. Se uitä lung, cu plictistalä la
peretii de }Arne, unde se aflä lipite ilustratiile
umoristice ale lui Omir. Intinde maim pe politá
g apucl teancul de cárti sleite g cu colturile ro-
tunjite de atAtea mftini prin cite-au trecut:

www.digibuc.ro
 INTUNEC*RE 81

Hai mai bine atunci, sä te fac un ecartk..o

Pe .unnä, inteo noapte batalionul a pornit iar la
vale, pe drumul prävälatec, de caa. A arnas sus
numai .4) parte din xegimeut. Odihna se face din.
bucIti. E unul din putinile regimente care n'au
cunoscut refacerea 1
Scäpaam si de data.asta de Fritl se bucura
Boanet, pocnind dinteo frunzä. Iar orn trece la
baialrioastra i ne-om späla jagul c'oleacI de
sopon care miroase a au, g-om mai auzi iar ,glas
de muiere.. Ce zici, sfinte Mucenicule? $i tu te i
duce iar la bisericä g-i trage_iar noulzecisinouä de
mätänii pentru sufletele pIcatoase., Numai de nu
ne-ar fia räu atatea plimbäri,,c'am Inceput sa
uitäm crascarea de asa iarnä.
La oasa mätusei Ilinca, g-a gäsit i Radu Cornsa
ulcica cu flori täränesti, i ochii verzirai lui Ca-
trinel i muza de piata albä, Erato, adusä de-
dedimineatà de Omir, de la deal.
In fata ferestrei, firile lungi de nalbá pini 'n
strasinä ,au inflorit: flori galbene, bätute i tnoL
Privind, cu obrazul desmierdat de perdeluta
subtire clatinatä de \rant, Radu Comp. se Intreabri.
cu ce se aseaminä mai multi asa pufoase cum sunt-i-
cu miezul de cozonac proaspät, ori cu puii de
Oink' abia iegti din gäoace? Inspre el vine Ca-
trinel altä cämas4 de apadä cu flori sinilii pe
umeri, pe care nu i-a cunoscut-o i cu catrinta
scura,- despicatä, läsand, sä-i se vadä goale
rotunjite. ca fusuLi pulpele panä sus,
Ii rade, rupand o floare de nalbä i tinand-o lai
coltuLgurei.-
Ce mai spun nemtii, de sus? araa ca caput,
spre..munte..,.
Ce sä spunk Catrinuto, Catrinel? Se pregän
tesc.s6 vinä, imeat-oace, fiinda au auzit i ei

www.digibuc.ro
32 CEZAR PETREISCU

baba Ilinca are-un drac 5i jurnatate cu ochii verzi ..

de matal i5i aduse aminte 5i adaoga.
De mata.? Biiinel Dail 5tii dumneata ca mata
scoate unghiile and vrea?
Catrinel 15i arata unghiile care n'au cunoscut
niciodata ce e aceia manichiura.
$i ce-ai facut in vremea asta, Catrinel?
Am straits fanu... Nu vezi (arätä spre sto-
gu5oru1 de fan, clädit proaspät 5i netezit ca o ju-
carie, langa still). Am mai lucrat oleaca... Am
mai tors... M'am mai gandit.
Te-ai mai gandit? se mil% Comp. $i la ce,
ma rog, daca se poate sa 5tiu?
Aiasta nu-i grija dumitale.
Cam 5tiu eu la ce... Adica 5tiu eu la cine,
eatrinel.
Ba nu-i mai 5ti dumneata, mäcar a multe
mai crezi -a 5ti.
Catrinuta ciuli urechile, fiindcl i se päru ca
se aude mätu5a Ilinca dereticand pe undeva,
pe-aproape.
Fug, ca ma vede ma.muca 5i-mi trage-o pa-
pall ca aceia...
Va sä zicä dacl nu te-ar vedea, n'ai fugi
Catrinel? intreaba Com5a cu o caldura de care
s'a mirat singur, uitandu-se prea lung la sanii
ridicand in sfarcuri pieptul cäma5ii.
Catrinel e cu obrajii invapaiati, i5i acoperä piep-
tul cu mama, rästurnand cu piciorul catelul cu
blana. fumurie. Catelul se ridick 5i marlie, iar se
rostogole5te. Ro5ata din obrazül lui Catrinel s'a
risipit.
Ti-i drag tare, puiul ästa de urs, cum vad?
arätä Com5a spre catel.
Dack zici ca. 5tii atatea, ma mirä ce tot
atata intrebil
S'a räsucit pe cälcaie 5i-a fugit. Catelul alearga

www.digibuc.ro
 OMAR PETRESOU 38

dupi ea impleticindu-se, cazand i alergind. Radu

Comp bate prea tare, cu incheeturile degetelor
strinse pumn, In muchia pervazului. Durerea ti
face bine. A5a, hick Ina...

La popotä au apärut fete noi. Mai intäi nevasta

domnului Colonel. A venit numai pentru trei zile,
ca sä aibà ce povesti trei luni, ce i cite-a vizut)
pe front. Colonelul e cu barba pieptInatä i nilt-
tlsoasä, cu ceva särbItoresc in mi5cIrile june
galante, a5a cum vor fi fost când era sublocotenent.
Dar doamna Colonel are buzele prea väpsite,
la coltul ochilor crettiri ca o gutapera botitä, In-
trebuineazä o pudrä viorie care-i face o masci
de cantáreatti pensionará. Rasul ei desve1e5te gin-
giile vinete de deasupra Ora sus; niciodatà Radu
Coin 5a n'a put ut suporta rasul femeilor care-5i
aratä gingiile.
Dumneata, domnule locotenent e5ti tot una
cu avocatul Radu Comp., care ia pe nepoata co-
lonelului Pavel Vardaru? g1äsue5te subtire doamna
Colonel, tocmai din capätul mesei, tipärinduli cu
mäinile de oparte 5i de alta a tAmplelor
care e mai negru spre vArf 5i mai decolorat spre
rldácinä.
Radu Coma simte ropta din obraz. Toti ochii
Il privesc atent. Ghenea Il atinge pe sub masá cu
värful piciorului, 5optindu-i tnäbuit, tu5ind In 5er-
vet: Treci in raport, locotenent Comp!"
Da, doamnä Colonell räspunde cu politetá
rece Radu.
Am väzut-o de cateva ori. 0 tigäncu5I foarte
nostirnä. A fost colega cu una din ficele mele...
. Lumfinärica, Candeluta? Cum Ii spune, domnule
locotenent? Are-un nume cam fistichiu.
Cincisprezece perechi de ochi s'au intors cull*
Cezar Petrescu. Intunecare. Vol. II. 3

www.digibuc.ro
 =AR PETRESCU

spre locotenentul Comp., a cärui logodnicä se nu-

meste Lumânärica ori Candeluta.
Radu Coma priveste cu mare atentie fata de
mask: a observat o patä de sos i alIturi cum
panza arsk de tigare a fost tesutá savant cu atà
alb&
Se numeste Luminita, doamna Colonel( IA's-
punde Comsa respir5nd greu, casicum ar fi rästur-
nat un sac de pe umeri.
Da, da Luminital se bucurk doamna Colonel,
trecAndu-si limba pe buzé. $tiam eu bine cä are
un nume ridicol. Vardarii au insá avere i deputatul
e un tip cu foarte mare trecere... MI mir cä nu e
hick Ministru.
Radu Comsa a mozolit cinci cocoloase de paine,
pe care le clädeste in piramide, le insirl in figuri
geometrice. S'a hotärat: pânä pleacä doamna Co-
lonel are sä se dea bolnav, nu mai mänânca
la popotk.
Colonelul a inteles indiscretia acestei anchete
schimbä vorba.
Sk läsAm aceasta; Sofi... Stiti copii, cä gu-
vernul Kerenscki incepe ofensiva in Galitia? Se
apropie i rândul nostru, una la mânä. In curand
vom avea i o vizitä de la marele carder Incep
sà ne viziteze, domnii... Douk la tinting. Aceasta
inseanmä cä se apropie domnilor, una la mânä.
CApitanul Ionescu e gata sk intrebe:
Ce e aia una la mânä?" dar se retine
surlde cu dispret: Ce e aia inspectie? Ce e aia
ofensivä? SA pofteasck aci...
A doua zi colonelul a apärut singur la mask.
E posomork i barba pierdut strAlucirea. S'a
certat cu Sofi. Sofi a cenit sk fie trimis la trupä
Ion, fiiiidck s'a purtat obraznic c.0 ea si Ion va
fi trimis la trupl. Iar Sofi pleack máini desdedi-
mineatii la gara, cu o zi mai curând de cit se

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 35

astepta. Colonelul fumeazg nervos, aprinde o ti-

gare printre feluri, trage citeva fumuri, o aruncg,
aprinde alta. Toti tac la masg si sublocotenentul
Ste lian Minea a scapat de astädatä de supliciu.
La un moment, pe neasteptate Colonelul, face
o declaratie neadresatä nimgrrui:
Ostasul care se insoarg e un mggar I Una
la ming.
Talpa lui Ghenea striveste pe sub masä piciorul
lui Radu Comp.
E un ma:gar, Tomaziule! Ai inteles?
Am trite les, domnule Colonel! afirma aghio-
tantul.
Ce-ai Inteles? Sg-mi trimiti un soldat in
locul lui Ion. Doug la mina. Pe Otelaru. Ote-
laru-i gospodärit. Un soldat Insurat cunoaste altfel
rinduiala lucrurilor trite() casä, nu-i una la ming,
un besmetic si un zevzec... Pe Otelaru sg mi-1
trimiti!
Pe Otelaru, domnule Colonel!
Se aude un muscoiu albastru biziind, apoi ate-
rizeazg ca o aeronava pe mina pgroasg a colo-
nelului atras de cinestie ce capriciu sau iluzie
opticg.
Colonelul Incearca sg-1 prindg cu cealaltg mina
fgcutä cupg, dar muscoiul cu reflexe verzi-albastre
ca de metal oxidat, a sburat si acum descrie zig-
zacuri deasupra capetelor.
Ce scandal e asta? exploadeaza Colonelul.
E popota aci, ori grajd? Ce cauta mustele astea
aci? Poate sg fie infectatg, o... una la mina, o
muscg de cadavrul
Cgpitanul Ionescu se uitg dupg musca de sus:
Ce e aia muscg de cadavru? Am mai vgzut
noi d'asteal
Dar intrebarea o rosteste In gind, pe figura
se citeste numai aceiasi indignare nedumeritg a
Colonelului: Ce e aceasta, popotg ori grajd?
www.digibuc.ro
36 CEZAR PETRESCIf

Locotenentul Ghenea profita cá atentia generala

e irndreptatä la viragiile muscoiului de cadavru,
face semn soldatului sa schimbe sticla de vin.
Astfel soldatul Ion, prin vointa doamnei Sofi
cu aprobarea celui mai pasnic i omenos co-
lonel de pe frontul armatei a doua, a fost trimis la
trupa, direct la compania lui din transee.

Dupa trei zile, un general, doi coloneli de stat

major, un ofiter francez i unul rus, au vizitat
trupa abatAndu-se de la regula de pAna atunci,
care era sa descinda numai la comandamentele
de. brigki, divizii ì corpuri. Au sosit la vremea
mesei, in trecere. Colonelul n'a lasat scape
aceasta fericita imprejurare. Bucatarul s'a intrecut
pre sine insusi... Cu alta dispozitie vad ochii care
inspecteaza dupa o Mask imbelsugata.
Când Radu Cornsa i Ghenea au intrat in ba-
raca popotei, oaspetii erau dinainte asezati. Ge-
neralul in capul mesei, Colonelul la dreapta, pe
urmA cei doi ofiteri streini i colonelii de stat
major. Crengile de brad erau schimbate proaspät,
miroseau a rkink. Un steag romAnesc, unul rus
unul francez, Ii amestecau culorile. AparuserA
trei portrete mari incadrate cu benzi tricolore:
Regele, Generalul Comandant de armata i ge-
neralul Berthelot. Colonelul imbracase tunica nouA
care-I strAngea la gât, sa vAre din cAnd
in cAnd aratatorul intre guler i omusor, pe sub
barbA. In dreptul inimei, cAnd se pleca sa asculte
glasul generalului, se clatinau usor dou'l siraguri
de decoratii, fiindca Colonelul era ostas ales si
luptase intotdeauna bray. Ofiterul francez in tunica
albastra de culoarea marii, intorcea tot timpul
fata spre general, iar catre ceilalti ofiteri din ce-
lAlalt capat al mesei, mimai ceafa congestionata,

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 37

pe care se vedeau deasupra gulerului cicatrici albe

de furuncule. Fuma dinteo pipà. scurti. Spunea cu
riceall, verde, tot ce-i päruse pänä aci nemul-
tmnitor, iar generalul român i ceilalti doi ofiteri
superiori se gräbeau s zâmbeascI amabil, apro-
bind si cAutind scuze. Glasul colonelului Una la
nand, se ineca emotionat: mAna cu pär rosu
pipäia sponcile gulerului sä dea drumul cuvintelor.
Numai comandantul rus, scotea cu poftä i cu un
continuu suras de satisfactie, de douS, ori din
fiecare fel, Indrepta ochi disperati spre sticlele
depärtate, and paharul dinainte rämânea goI;
pe thelia rotunclä räsäriserä boabe de sudoare,
ca roua pe un dovleac turcesc.
Ahatul francez fl ignora. Dacä incerca sä ros-
teasa ceva, fi reteza cuvintele, i atunci rusul se
gräbea sä-si lärgeascl buzele groase i grase de
sos; lntr'un zärnbet umil:
Nu e nimic. N'am zis nimic. Totul merge
perfect, tot este cum spunetil
Privirea auta iar sticIa:
Multumesc, multumesc L.. Prefer putin co-
niac. Nu vin, coniacl
Pe sub servet, descheia nasturii tunicei i däclea
drumul Ia cätärämi.
Nu vorbesc de disciplinäl rosti cu asprime
francezul netezindu-si mustata blondl i coboritä
ä la Vergigetorinx. E o tiranie de creatie bog.
Dar existä o ierarhie care trebuie fntretinuti i un
moral al trupei cultivat de ofiter. Când soldatal
stie pentru ce luptä si are fncredere In comandant,
iar tomandantul Ii da el exemplul mai däm
si armament, atunci nu ne temem de rezultat.
Dnmnealor au acceptat soviete: soldatii discutä
aprobä ori nu ordinile sefilor. E o nebunie dom-
nilor, e inarhia armatät
Comandantul rus fsi sterse cu batista nädusala

www.digibuc.ro
38 CEZAR PETRESCU

de pe chelie, privind vinovat §i rugator imiírejur:

E o nebunie, domnilor. Recunosc: e o ne-
bunie §i e anarhia armatä. Putin coniac dacä se
poate. Mersi. Multumesc foarte mult: inteadevär
o nebunie.
Francezul ii intoarse spatele, strangand din umeri
cu dispret:
Soldatul roman e bray. Luptä la baionetä ca
senagalezii. Acum când nu avem numai bastoane
pentru luptà §i and ofiterii romani au invätat cu
o dureroasá experientä cl räsboiul nu e o manevrä
cu focuri oarbe, trebuie scumpii mei domni...
Colonelul asculta iritat clanduli toate silintele
sa park' incantat §i de perfect acord cu tot ceia
ce aude. Francezul era el insu§i un militar priceput
§i viteaz, luptase pe Somme §i la Verdun, toatä
misiunea francea fäcuse servicii netägAduite ar-
matei românesti ajutand-o sä invie din cenuA
chiar in acest rigiment murise in luptä un ofiter
francez §i celälalt care-I inlocuise era acum in
spital dar de ce-i comparau cu Senegalezii?
Generalul din capul mesei räsucea cutitul pri-
vind incruntat in täiti§. Täcuse aproape tot timpul
ascultand: §tia ck douä lucruri nu-0 gäsesc im-
pacare. Francezul era preocupat de victoria lui;
tot ce se intampla pe orice front, ad sau aiurea,
avea importantä in mäsura in care putea ori nu sà
ail:4 o urmare pe frontul de la Aisne, Verdun,
Craonne sau Chemin des Dames. Romanii aveau
ochii §i. gandurile adunate numai la tara pierdutá.
Ei nu puteau fi ca Senegalezii; acum cu deosebire,
and cu desradejde se pregAteau säli ia tam.
inapoi.
Când se ridia Generalul, päru absurd de scurt
pe picioare, fiindcä avea trupul spätos §i. voinic,
iar cat stätuse pe scaun päruse peste inältimea
normalä.

www.digibuc.ro
 INTIINEC ARP 39

Acum sä mergem, sä vedeti... Senegalezii!

hoar!, zâmbind cu intentie, in mustätile mari.
Francezul.pricepu, flcu un gest ca 0 cum ar fi
voit sä dea o explicare, dar scuturà numai scrumul
din pit* lovind mana dreaptà cu pumnul stâng.
Rosti in locul cuvintelor ce voise sl spung
päreau prea complicate:
Trupele de culoare sunt dintre cele mai pre-
suite pe frontul occidental, fiindcl sunt dintre
rele mai brave!
Generalul rus venea in urtnä, fä-
rämiturile de pe tunia. Una la manä, numai din
ochi, expedie in dreapta i 'n stanga, ordine mute
printre ofiteri.
Ti-am spus Comp, cä vorbele sunt creiate
numai sà ne trädeze gandurile, nu sä le exprime!
rosti Ghenea mergand repede spre platoul unde
era trupa. Toti avem pentru francezi dragoste
recuno0intä ca sá vorbesc cum se spune in
toasturi... Iar and incep o discutie, ai väzut?
Ai väzut ceva mai stupid? Bietul nostru tätuc, am
crezut a se sufoa in gulerul lui.
Täcurä fiinda se apropiau de soldatii aliniati,
in tunici noi de doc albastru cenu0u, voip0.
gravi. Gradatii clädeau cele din urmä ordine rä-
guOte.
Seara, masa la popotä. a fost mai lungä. Inspec-
lia bine, aci in rezervä i pe sectoare. Acum,
se stia cà toatá armata intäia a päräsit zonele de
refacere 0 se aflä gata pe frontul Siretului. Iar
in flancul stäng al armatei intAia, spre Limpejoara,
Mär4ti i Mfinästioara, se pregAtea o luptá grea.
Pentru acest lucru, am . sä vä dau eu un banc
numäru unu, la tata Ple5ea I declarä locotenentul
Ghenea. Si avem sä mai usam i damigeana pe
care mi-a adus-o leatul meu de-acasä. Mine ne

www.digibuc.ro
40 CEZAR PET ELEACC

sgreptarim la gropile noastre... De astädat& nu

mai stim cand ne vom intoarce i cine. De bani
si de damigeana nu mai avem asa dar deocamdata
nevoie. Si mai bine sa scapam de grija lor de cit
sà le lasam mostenire...
Locotenentul Ghenea vorbi i facù. Dadu un
banc numärul unu si se curäta de bani numarul
doi. Eliberat de-9 grijä, ramase numai cu a da-
migenei. Iar un soldat tigan, scirtii din scripa
toate cintecele frontului; rominesti i rusestit
chiar Made Ion, dar cu deosebire La Bacau...
la Bacau." i istoria pruncului care dui:4 mai
multe saptamini, a Invätat a da din mini.
Eu draga Comp., sunt un netrebnic I desco-
peri la un moment cu mare mihnire Ghenea,
privind cu ochii bulbucati In fundul paharului gol
unde aflase ca e un mare netrebnic. Eu am ceva
aid pe suflet i nimeni nu stie. Eu am vazut de
multe ori cä vorbele nu ne folosesc, deck sä ne
faca pe lume mai singuri... Dar tot am si lncerc
eu odata sa-fi spun tie ceva. Para atunci sa ne
cânte brunetul acesta ceva de jale, un cintec ru-
sesc. Eu mor dupa cintecele rusesti. Duhnesc ei
rusii a vutca, a rnahorca, a ceaiu si a iuft, dar
cintecele lor sunt divine. Am ais divine? Acesta
e adevärull Divine, draga Comp. $i de &en=
Minea acesta mi-e mill i pe el il iubesc. El e ca
un pui pierdult de closca, trebuie sä-1 stringem
sa.-1 aparam i sa-1 ducem Inapoi la mama lui.
Eu pentru dânsul cu capitanul lonescu m'am
certat; i-am spus numai doul vorbe i m'a fate. les.
$i el ma dusmaneste acuma i ma paste, dar mie
nici nu-mi pasa. Ste lian puiule, vino si bei un
pahar de vin cu taica-tau i sa te pulp pe frunte,
ca pe un fiu cuminte i ascultator ce-mi
Ste Ban Minea Isi scoase ochelarii primejduiti
si se WI särutat pe frunte; gust& oterindu-se un
deget de vin din pahar.

www.digibuc.ro
 INTIINECiRE 41

El nu stie Si bea, ca-i Mic i necajit! 11 coin-

patitni Ghenea netezindu-1 pe cap, ca pe-un copil
adóptat inteadevar. El numai cu Bergsonu
Eu i-an1 dat dracului pe toti Bergsonii. Acum sun-
tan toti niste brute sl nici nu mai putern crede cá
arrl mai citit i noi carti. Tata Plesea, i pe tine
am sä te sarut.
L'A ärutat i pe tata Plesea, care a venit cu
lingurita cu care amesteca in cafea, si bea si el
un pahar de vin i sä se lase särutat pe tAmpla
carunta, fiinda Ghenea e pupacios la chef si nu
se cuvine sä fie stricat gustutl unui orn la petrecere.
Tata Plesea a trecut astazi printeo cumpana
mare. Colonelul francez, fiindra i-a vazut pe piept
semnul decoratiei franceze i s'a adresat de doua
ori foarte afabil, in graiul lui Corneille. Iar tata
Plisea care are numai vagi notiuni de graiul lui
Corneille, a raspuns de amandouä ori, gatuit de
emotie, un Oui, mon Capitain!", retrogradare
rare 1-a surprins foarte pe Colonel. Pe urma a
inteles cä tata Plesea poate fi foarte bine un
ofiter bray, cu toate aceste insuficiente lingvistice;
i-a strans !liana si 1-a batut pe umar, ca pe-un
viteàz senegalez. Tata Plesea povesteste pentru a
treia oarä, cu lingurita in mana:
Ma intreaba nu stiu ce dracu, in frantuzeasca
lui Mon Capten!" i tututu i tatata i chescavu
conmsicomsa. Eu raspund ca un tAmpit:
mon capten!", par'ci dracu mi-a luat mintile sä
uit ca-i colonel... El face niste ochi de idiot. Eu
ma uit la el tot ca un idiot. SI-1 ia dracu cu
chescävuul i contsicornsattt lui, cä mi-a dat ca-
feaua in foc.
Pe tirma, in incaperea clpitanului Plesea a fost
nurnai fum de tutun i scartiiala scripcei, i glasuri
amestecate povestind tot ce se poate povesti de
eâtre oaineni -care de mult sunt despartiti de cei-
lalti oamenL

www.digibuc.ro
42 CEZ AR PETRESCU

. Radu Comp a plecat mai devreme acasä. N'a

observat and incepuse ploaia. Acurrí noaptea e
piing de fulgere. Si apa potopeste de sus gärlg.
Pe prispg, sub stresina latg, o patg albg, neclintitg.
Se pIeacg sä desluseascg ce e.
Tu esti, Catrinel? Intreabg cu mirare. Ce
faci aci?
Nimic... Ascult cum ploug, sopteste fata, fe-
rindu-si arg voie, cu o treskrire, capul Indärgt,
fiindcg s'a aprins brusc un fulger.
Ai sg rgcesti aci, drace! Du-te la culcarel
vorbeste tot In soaptg Comp., fiindcg In soaptä
vorbise si ea.
Nu pot dormi... rn casg e cald i mgrnuca
horgie...
Coma pune mâna pe zgvor sg intre: In defi-
nitiv, treaba 0 fi asteptând pe cineva... Ce
m'amestec eu?"
Pleci mAine? intrebg inteo suflare usoarg
Catrinel.
Radu a lgsat Incuietoarea usei:
Da Catrinel, plecgm mäine. $i de astädatti
o sg rgmânem acolo mai mult.
Catrinel Il priveste In sus la lumina albastrg a
altui fulger. 0 scuturg frigul.
Am auzit cg Incepe iar de-acuma... Au trecut
tunuri noi, multe i mari. Incepe iar...
Aceasta n'o stie nimeni, Catrinel.
Tgcere.
Ploaia curge potop si din stresing sar stropi
rnärunti ca o pulbere rece.
Bung seara, Catrinel.
Dacg te chid, bung seara...
Radu Coma a intrat. In tindg Omir doarme
cu mantaua In cap, la plmant. In odaie incepe
sg-si decingg curelele, pe ginduri, färä sä aprincla
lumina... Ce najba ç fi weptand mita cu ochii

www.digibuc.ro
 TNT1TNECA RE 43

verzi a babei Ilinca? Nimic... Nu pot sä dorm.

Ascult ploaia... Dacg te duci, bung seara". Curn:
dacg mg duc?... Se apropie färg sgomot, s'o pri-
vcascä, pleandu-se peste fereastra deschisg. Ca.
trinel stä cu picioarele sub ea, cu mainele in-
crucisate pe sani, cu crestetul rezemat in perete,
tocmai sub pervaz. Afar% ploaia neagrg e brgz-
datä de lumini intrerupte. Firile de nalbg udc se
dating sub potop i in flacgra fulgerior and se
aprind, par cu florile lor, lurnangri inalte i hn-
podobite de cununie.
Radu Cornsa s'a lipit cu bratul i cu pieptul
de marginea ferestrei, s'a inclinat deasupra ca-
pului de dedesubt. Pgrul lui Catrinel miroase a
fan plouat. S'a plecat mai tare. Matta a atins obra-
zul care e neted i rece ca pielita mgrului.
Catrinel nu s'a ferit; degetele apasä numai
maina lui pe obraz. Acum obrazul s'a invIpgiat.
Mirosul pgrului e de fan copt in soare. Capetele
s'au apropiat, Radu Ii ridia bgrbia i in lurninile
sfasiate ii vede de sus in jos, un inceput de suras
fricos de vietate sälbatecg, nedeprinsg cu des-
mierdarea. Nu stie, el a ridicat-o sau Catrinel s'a
rgsucit in picioare? gurile kr s'au ggsit. I-a prins
mijlocul. Are sanü pietrosi, ca fructele i cgmasa
e jilavg si rece de praful ud al ploii. Dar unde
s'a inclestat mâna, in sani, e cald ca in miezul
unei paini coapte. $i atingerea obrazului e netedä,
cum nu si-a inchipuit, i acum nu mai e rece,
dogoare.
Ce stranie noapte cu fulgere mutel Nu tresare
nici o bubuiturg de tunet. Par'a e o noapte vgiutg
de-un surd.
A ridicat-o in bratele tari. S'a sbgtut, dar ce e
sbaterea unei copile in doug brate tari care vor?
A ridicat-o i o trece usoarg peste fereasträ, in-
lguntru.

www.digibuc.ro
44 (AZAR PETRESCU

N'ai sl... N'ai sg... genie incet Catriael.

Radu li astupg gura cu gura. Catrinel e moale ln
bratele lui, cu ochii inchisi, de rnoartg. Radu se
impleticeste 1 cu mâna liberg trage perdeaua sg
acopere fulgerile.
N'ai sg... N'ai sg...
De ce plângi, Catrinel? fi simte obrazul ud
de lacrimi. Nu trebuie sg plangi. Nu vreatz sA
plângi.
Iar fulgerile albastre trec prin perdeaua subtire
de pAnzg i cataractele cerului s'au rupt.

A daua zi, Catrinel nu s'a vgzut toatg ziva fn

ogradg. Cate lu fumuriu scinceste la usi, o cautg
impleticindu-se pe poteca dintre troscot, la poarti
si la fântâng.
Ha? Ca n'aud bine, mgicutgl rgcneste mg-
tusa Ilinca. Intrebi de Catrinuta?... CA. mai avem
o leacg de an peste vale... Nu stiu ce-a pglit-o
tuma az, sg vadA de nu 1-o milit ploaia...
Radu a Inceput de doug ori sA scrie Luminitei.
RAddurile s'au impleticit de la inceput. Foile de
hârtie au mers sub musamaua neagrg sg ling to-
vgrAsie altei scrisori inceputg de altA mâng: Dragg
Elviro, sunt doug slptAmâni de când..."
Florile s'au vestejit in oala de lut smIltuit. Spin-
zurg cu virfurile plecate i unele s'au scuturat.
Noaptea, picioarele incgrcate de noroi, se arlie
greu, prin intuneric, spre ingltimile de acolo. Si
Radu Comp pgseste cu fruntea in jos, nu mimai
din, aceastg pricing. RAsuflärile urcusului .se a-
mestecg Intrerupte cu sunetul bidoanelor atinse
cu ciocnirea armelor. Din crengi se scuturg apa
in pale; Comp xidicg fata sg-i cadg stropii 1x4 ochi.
Ii face bine aceastg baie si nu scoate batista sg
steargg obrazul ud.
In casa mAtusei Ilinca, In odaia cu statuia Ele-

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 45

giei pe masa, Erato impietritä cu mina pe lira,

Catrinel la flacara lumanärei, cu un ac sträpunge
ochii de pe fotografia Luminitei si cu cerneall ii
sgarie o pereche de mustäti.
Cu mina proptita in parnant, Radu Cornsa ri-
dica ochii peste butucul putred. Inca nu se vede
nimic; abia e mai putin intuneric deck adineori.
Nasturii tunicei li inträ in piept. A pus din nou
barbia pe cotul tutors, infundat in lemnul des-
compus si ud, care se fararniteaza sub apasare.
Mirosul iute de putreziciune si bureti il ameteste.
A atipit si tresare... I s'a parut ca doarme de
mult, de la Inceputul lumei.
Dar ceasul cu fosfor de la bratarä arata ca au
trecut numai doul minute. $i intunericul abia e
mai putin opac. Acum se deslusesc trunchiurile ver-
ticale dinainte si umbrele de crengi, fantastic de
neclintite. Cu ce are sä biruie oare auita aceasta
din gatlej? Mai adineori and a ajuns aci, a calcat
intr'o apa., la doi pa0. Are sa-si moaie buzele
acolo, and va incepe sa se mai lumineze. Iar
minutarul fosforescent abia inainteazá. Mai este o
jumatate de ceas pana and vor sari cu totii sit
se repeada. Un orn a tusit 0 o umbra a trecut
plecata pe dinainte, mutandu-se dintr'un loc in
alt loc. Verzui s'a aprins un licuciriu in muschi,
clipeste neclintit si s'a stins.
Intunericul incá se mai destrama. Dimineata abia
se Incruntä vanatä din nori. Intr'o panza de paia-
jen tremura suspendate cateva boabe diamantine
de roul $i frunzele crestate de ferega, se vad
acum brumate usor de aceiasi sudoare a noptii...
Cat de usor, de simplu, ce minuni divine ar fi
toate, daci n'ar sti ca acolo 1... $i setea aceasta
de bolnav.
La stanga, departe, au inceput tunurile. Numaxd

www.digibuc.ro
16 CEZAR PETRESCII

loviturile, 1i spune in gand: acesta obuzier, a-

cesta de munte, acesta de la noi, aceasta de la
Iar dansii" unde sunt? Asteaptä?
S'a ridicat inteun genunchiu, pe urmä. in pi-
cioare. Nu recunoaste locul. N'a mai ajuns nici-
odata aci. De patru zile, de dud inainteaa si se
retrag, smulgandu-si i pierzand pozitii, au mers
oblic. Soldatii se misca i ei; umbrele se confundà
cu trunchiurile arborilor, dar tunicile fosnesc la
fiecare miscare aspru, fiindcä de patru zile de
And le inmoaie prin noroaie i iar le usuca pe
s'au intärit scoartá i clack' unul s'ar des-
braca s'o arunce, haina ar sta singura in sus.
Incä zece minute.
Zorile turburi s'au räsfirat. Noaptea spanzurä
nurnai in crengile negre. Comp inconjura ochiul
de apà. stätutä. Nu e apà." din care sä poti bea.
Apä verzuie i neagrä, cu matasa flocoasä plutind
cu broaste care au särit speriate. Acum scot din
natreatä numai ochii fic0 i gurile lor rotunde si
desgustätoare. Si e un orn care-a cAzut cu fata in
jos, cu capul pe jumätate infundat in nämol. Un
mort. A crezut la inceput cä e un soldat intins,
asteptand. Casca e rästurnatil in at* pe-o coastä.
Dar e un mort. Uniforma e romaneasca i e
de sublocotenent. Luceste nou firul de metal alb pe
umär i numärul rigimentului.
Radu Coma a pus genunchiul in parnant i s'a
plecat sä-1 intoarca.
and trupul cu mama tapanä s'a rostogolit cu
pieptul in sus, atunci din mal, CI1 scame de mä-
treatä vegetalà, cu un singur ochiu alb, fiinda ce-
Malt era scurs si din el spanzura o lipitoare
fugeau gangänii de apä, l-a privit starvul copi-
lului Mihai Vardaru.
Lipitoarea s'a desprins cu un spasm in trupul
gras i vascos.

www.digibuc.ro
 INTIINECARS 47

Hanl... o mäná nevkzutk i-a gâtuit räsuflarea.

S'a rezemat de-un brad acoperindu-si privirea cu
bratul. Mai tirziu Radu Comsa avea sk-si spunk'
intotdeauna, ck dark mintea nu i s'a clktinat a-
tunci, cum s'a temut, a fost numai fiindck in
clipa aceia au erupt brusc toate tunurile dela
spate si soldatii au skrit in picioare.
Minutarul se oprise pe ceasul, (And douk mii
de oameni pe tot sectorul, porneau in nkvalä. Cea
dindi mitralierk germanä clempini. Pe urmá sal-
vele gloantelor. Pe urmä grenade. Iar pe deasupra
incrucisându-se cu suier, cu chiot, cu sbarnlit
cu prkbusiri, obuzele dinteo parte si alta. Un
brad retezat la jurnktate, se clätink cu aschii sfâ-
siate, ca o juckrie de carton; vArful svArlit a rk-
mas suspendat intre alte vArfuri.
Haideti bkieti, haideti bkietil
In dosul unui trunchiu, când un orn s'a adä-
postit inainte de a se repezi trick un salt, se
adunk toti turrnä.
Haideti bäie, haideti baietil
Gloantele se infig in lemn cu un sunet ciudat,
iar unul a intrat in capul unui soldat dearkturi
de tot, ca o piatrk svArlitä in lut moale. Radu
Comsa nu-si aminteste cum se numeste soldatul,
e din plutonul lui, eri a stiut cum il chiamA. $i
altul, necunoscut, din alt pluton, aleargä cu misckri
strartii, se impleticeste, a scäpat arma i cautI sk
prindä Cu mAinele intinse aierul; din gura ckscatk
nu iese nici un sunet, numai sange ca o panglick
de catif ea rosie i când s'a prkbusit a mai incercat
sk se ridice. L'a isbit cineva cu cklcAiul. Dar pe
celklalt cum ti cherna? Cum Il cherna? Radu
Comsa aleargA torturat absurd, numai de aceastk
intrebare.
Haideti bkietil...
Radu Comsa Il vede i pe soldatul Bocânet fu-

www.digibuc.ro
48 MAE PETRESCU

gind pe lingS, el cu pasi räschirati peste inksurl.

pe Mucenicu, cumpinind arma in mAra färá
sä tragä, absent, mergand nurnai fiinda merg toti.
Obrajii palizi i uzi de sudoare rece, s'au inverzit
in lumina de plumb. Radu Comsa îi spune cl
acum toate inimile sunt golite de sange, toatä
carnea e incretitä pe oase i in toti se casa nu
fria, ci altceva necunoscut, o spaim5. in ;Jail de
tot ce e omenesc.
Au dat inteun gol. Copacii au fost retezati aci.
Gloantele mätura in plin. Au mai trecut altii
pe-ad, astä noapte ori eri. Sunt morti neculesi.
Gloantele Ii mai ucid odatä. De pe celklalt clin,
inainteaz1 altä companie... CApitanul Ionescu pl-
seste cahn, cu tigara in gurl, intorandu-se din
and in and spre soldatii lui, deandaratelea. Cum
a putut sä-1 urasa? De ce-1 uräsc toti? Ei merg
cu totii intfacelas gind, i iata.-1 nu se ascunde,
nu arati tearná, fumeazI i päseste cu liniste ne-
fireasa. Poate suride cu dispretul lui care acum
nu i-ar mai 'Area lui Coma, nid lui Ghenea, nici
nimInui, imbecil: Ce e aia glont? Ce e aia
moarte?"
Haideti bäieti, haideti bäietit
A tistuit un roiu de gloante. Oamenii sar peste
azuti, il ocolesc. Dar nimeni n'aude ce strigä
aceia. Un anit il apua de picior i Radu Coma
se smulge räcnindu-i ceva.
PAnza mitralierei a trecut pe deasupra i oa
menii au syknit mai departe. A alcat o
se intoarce din mers, nu era mort, mâna misca. I-a
rAnias in talpà senzatia arnei strivite. Sublocote-
nentul Stelian Minea, intre oamenii lui, cu obra-
zul plin de noroiu si de fum, strigä cu glas subtire;
e cu fruntea enormä descoperitä; maim fluturä
goalä. Si dincolo nu vezi ce e la dreapta, la stAnga;
numai stii cä aliii se sgreaptIng pe alte pripoare

www.digibuc.ro
 INTMCARE 4g

si cad sub alta rapaiala de gloante, i aceaita se

'ntinde pinä la Siret i ping la Dunire.
S'au trintit toti. Pinza a trecut pe deasupra.
Un cap se ridici si se retrage indati dupi o
riclicini, ca un melc in gioace. A lovit aproape
un obuz care-a detunat urechile. Din pilnia de
tirinä i pietre, inecati de fum, au improscat
picioare i mate. Radu Comsa i§i sierge gura de
singe, scuipi, i-a intrat in guri singe de om;
ti priveste mina, a fost stropit de ceva viscos
si alb, poate creeri de om. Se tiriie until numai
in.miini, cu gura oribil sfärimati. Cind a trecut
pe lingi el, Radu Cornsa l'a recunoscul. SoIdatul
Ion care-a fost trimis la trupi fiinda asa a cerut
doamna Colonel si acum nu mai poate striga,
fiindci nu mai are gull.
In marginea golului, cu ramuri improscate de
gloante, atacul se clatini o cipä. Pustile risptmd
de aproape. Trosnesc cu Mari scurte granate.
Acum sar peste trupuri cu uniforma neniteasci
miinele se intind ferindu-si fata; Kamerad, ka-
merad!" Altii se yid in poala poenii din fati. Se
yid i dispar.
Haideti blieti... Baioneta,
Au intrat din nou in pädure, unde adineori erau
nemtii i soarele s'a deschis deodati in lumini
paralele printre virfuri, ca inteun vitraliu. Soa-
rele i cerul, si tot, e indiferent la tot ce fac
acestia.
Mitraliera a ticut.
Fug? ricneste Bocinet, intorcind capul sprc
locotenent.
Ce este? strigi Comsa ca un surd, fiindci n'a
hiteles.
Fug nemtii! Fuge Frit! Ii incarci pusca din
fugi soldatul. Fug de baionetâ.
Dar alta mitralieri a inceput mai de departe,
Cesar Petrestu. latunecare, Vol. II, 4

www.digibuc.ro
50 OEZAS PILTREEICU

metodic. Doi raniti trec rezernati, cu clätinIturi

stranii, ca doi oameni beti, impleticindu-se §i re-
zemändu-se de copad.
Pänza de pädure a fost subtire. Din nou lu-
mini§ §i gloantele bäziind subtire ca viespele.
In spate nu mai e nirnic; rániti tärändu-se §i
strigäte in urmä de tot:
Bran-car-dier I Bran-car-dier!
Ordinul trece din gurl in gurä.
MI§til Säpati !I:14d.
Si gloantele se infig in täränri, reteaz1 crengute,
sar asvärlite din piaträ, capetele cad in piept,
unghiile se infig in pämäntul care-a fost odatá
darnic §i. bun. Peste capete focuri de baraj opresc
rezervele. Radu Com§a i§i aprinde tigarea, at
oamenii scobesc inl§ti, §i. e preocupat de singura
grijä sä nu-i trernure man& Dar mana are nni5ckri
sacadate de päpu§I mecania.

Seara au fost iar indärät. Incä odatä atacul s'a

frânt. Printre soldati s'au amestecat soldati ne-
cunoscuti din alt rigirnent. Artileria romaneascl
trage cu puteri indoite. Peste un ceas trebuie sil
porneascl din nbu. Ultima oarä sä nu mai
vinä nici un orn indärät. Colonelul i'§i netezete
nervos barba cu mana stängä, fiindcl dreapta e
stränsä inteun bandaj. Maiorul de§irat §i cu nasul
lung ascultà ordinile färä sä inteleagg nimic. Tot
timpul a fost undeva unde nu La väzut nimeni.
Acum a apärut, 1§i freaci nasul §i incepe vorbe
neisprävite. Colonelul il privete de jos in sus,
ii intoarce spatele.
-,- Domnule Colonel...
Am zisl Una la lilting. N'ascult nimic! Ai
inteles, domnule Maior? N'ascult nimic!
Dornnule Colonel... .
Maiorul p4e§te rä§chirat in urma Colonelului,
gesticuländ cu bra/ele lungi,

www.digibuc.ro
 TNTITNECARI3 51

Colonelul nu-1 asculta. Se opreste inaintea cá-

pitanului Plesea care-si numara oamenii, ti pune
mama bandajata pe umar.
lubite
Dece, domnule Colonel?... Datoria. Nimic
de cat datoria.
Se intoarce la numarritoarea lui: prezent, prezent,
mort, ranit, mort, mOrt, mort, prezent, dispärut,
ranit,
Cand a sfarsit se duce si fi ia pe Radu Comp
de brat.
SI mergem acum la Ghenea. Inainte de a-1
duce...
Pasesc peste o movilä de cartuse rästurnate.
de unde un sergent imparte. Aproape s'a intunecat.
Ghenea e intins pe o brancarda. Aláturi capi-
tanul Ionescu mort, cu pieptul spart, Cu tunica
descheiatä, läsind sä se vada sangele care-a udat
toata catnap si a inceput sä se inegreasca. Dar
pe obrazul alb, neatins, golit de sange, sta scrisä o
nedumerire: Ce e aia moarte? Ce e aia obuz ?
Am mai vazut noi d'aste..."
Ghenea deschide ochii. Vrea sä suradä, dar nici
un muschiu nu se supune. 0 schijä i-a trecut prin
osul capului, la ceafi.
Tata vorbeste incet i greu, im-
pleticind cuvintele. Esti i tu aci... Comp?
Tace. Amandoi s'au aplecat s'asculte, filndcä gla-
sul se aude acoperit de canonadi 0 de vaetele altor
räniti. Un \Tail de creanga de brad, cade de sus,
in puterea nimanui sä mai vada.
Ghenea incearca sä intoarcä ochii bulbucati,
spre dreapta, unde e intins trupul capitanului Io-
nescu, aa cum a fost adus de sanitari. Nu poate,
jos nu se vede, capul cade ingärät.
Nu te misca Ghenea. Spune-ne noul... Ce vrei
tu, Ghenea?... intreaba amandoi, asezandu-i mai
sus ceafa ucla de sange cleios,

www.digibuc.ro
52 CEZAR PETRESCII

E Ionescu? Acolo e el?

Amindoi dau din cap.
Da... De ce?
Ghenea priveste in sui, bradul care vizut de la
poale spre Olt pare nemisurat de inalt, in ce-
rul inseririi de ireali albistrime.
... nu vorbeam cu el... Stiti c eram certati...
Acum as vrea..., dar, e imposibil. Acnm imposibil...
Cipitanul Plesea postavul tunicei.
Mustata suri ii tiemuri.
Trebuie si taci... Ghenea... Nici o obosealii...
Numai Acusi vin sä te ridice. Ai si ai
and ai sä te intorci sinitos, bem iarisi
din cafeaua noastri... Am si piistrez anume pentru
tine... Cafea ca in vremurile bune...
Gbenea vrea si surficlii, la amintirea cafelei lui
tata Plesea, dar surisul e numai in ochii alba5tri
dilatati; muschii obrazului refuzl.
E curios... tati Ple5ea... Comp. Auziti? E
curios... tati Plesea... Comp.. Auziti? E curios...
nu simt nimic... absolut nimic... färä durere. Numai
miinele nu le pot misca... nici picioarele... nimic.
Uite vreau. sä string.
Ghenea, te-am rugat sá tacil verbeste cu
asprime cipitanul Plesea, punindu-i mina care
spinzura pe marginea brancardei la loc, pe piept.
si tacl Ascultati. Vreau si vä rog ceva.
Pe tine, tati Plesea i Comsa, pe tine... Am mai
vrut odati... Ascultati? Daca nu scap...
Ghenea inchide ochii. Ce vede acolo nu e
in puterea nimànui sä mai vadä.
daci nu scap, am si vi rog pe voi...
Ascultati?... Eu am un copil. Am avut odati o
dragoste... Ascultati? Nu stie nimeni... Ea n'are
si spunk' N'are sá ndrizneasci... Si-
radi nu indriznesc... Ascultati? Comp., auzi ?...

www.digibuc.ro
 INT1-mc4itE

E 9 latä sirac4.., nu trebuia..... Ara un copil. Si

voi, daci nu scap, am sl vä rog pe voi... Ce
spuneam? Da, ea n'are sá spuna... Ine1egi, tata
Plqea?... Comp, m'asculti?... Ce-au si facl
acum, singuri? Am fost o canalie... Nu trOuia...
Comp!". Eu am. un-. Ce spunearn L. A :fost oRlát4
un mic copilas... Nu asta... E cantec asta..s. Ce
spuneam?... Sa-i scriti voi, sä va duceti v4 la
dansa... Ascultati?... Imposibil. Ce spuneam?... In
posibil, nu-mi arnintesc... Plesea Comp, de ce-au
tacut tunurile?... Au täcut acum.
Ochü capitanului Plesea i ai lui Radu
intAlnit cu ace1a5 gaud: Tunurile, n'au tacut, .bat
inc 4. mai tare. Daca nu le-aude Inseamn4...
daci moare, n'are sä tie nici odati nimeni unde
s. /e scrie, uncle caute..."
Plecati deasupra, aproape in genunchi, asteapta.
Dar locotenentul Ghenea nu mai dinteste, luaus
acolo, cu fata in sus. Numai din ochi ii curg Acura
lacrimi mari, care se rostogolesc facet deoparte
si de alta, 'Ana' acolo uncle e sangele balti.
Ghenea... Auzi? Gheneal
Il scutura amandoi, dar capul se clatini !ramie
pe capataiul brancardei. Numai lacrimile con**
mari, mute. Capitanul Plesea li desface tunica.
Ascultä. Casca i-a cazut jos, si capitamd cu tam-
plele sure asculta inima care era tinäri i .s'a
oprit. Nu mai respirl i totusi Lange, regretul
ireparabil, dus dincolo de moarte.
Cand s'a xidicat, capitanul Plesea, paseste undeva
spre tntImericul de sub brazi, smulg4ndu-si no
nastur de cat II. fasuceste. Radu Comp farimi-
teaza in dinti, o bucatá de scoarta de brad. Nu
tie and a luat-o si de unde.
Dar peste cadavrul capitanului Ionescu, nimeni
nu s'a plecat. Se urci numai furnicile rosii. Si
noaptea i-a impresurat acum pe toti, iar o creanga

www.digibuc.ro
54 CEZAR PETRESCU

lata de brad, se clatina Incet, ca o aparatoare pen-

tru somn lung.

Bran-car-dier! Bran-car-dier
Cand au pornit din nou in noaptea pldurei de
unde n'au fost stranse Incä toate 1euri1e, un re-
flector Si prime5te orbindu-i cu lumina verzuie.
Radu Comp a vlzut o clipa dc5ir(indu-se peste
päduri, peste gropi, peste oameni terttiulu se pe
branci, peste tot ce e ireal i totu5i aevea, a viiiul
de0randu-se halucinatia lui Mucenicu, pasárea SEW-
tatä tn cirligele ghiarelor de fer, sa ca5te ochii.
färä numar i nesätio0. In lumina rece, crau insä
numai alti viermi tarandu-se i alii, until langä
altul, mereu lunecand 5i catarandu-se. Lumina s'a
mutat Incet... Toti bajbflie iara.0 numai In in-
tuneric, dar ochii se intorc hipnotizati acolo unde
proiectorul tremura deasupra unui punct i cauta
ca .un deget inteo rana. Coboarä de sus candela
unei rachete. Din nou se distinge In flacara sul-
furoasä, ireal de aproape, fiecare spinare Inco-
voiatä si fiecare arma. 0 mitralierá slobozit
clantänitul metalic nea0eptat de alaturi; cu taiu§uri
de a§chii granate se sparg.
Radu Comp alearga de la trunchiul unui copac
la altul, racnind oamenilor cuvinte färä legatura,
strigate care nu inseamnä nimic. $i In clipa and
ti spune ca o putere ascunsä i buna, printr'o
minune Il apara Inca, ceva trosnit in obraz
In piept, un vid s'a deschis sorbindu-i suffarea,
iar mainele-au batut deodata intunericul gol.

www.digibuc.ro
 CAP ITOLUL II.

In intuneric se afla lumina

Ca sg. ante privighe-
toarea mai frumos, scoatei
ochii. Va crede cA e In-
totdeauna noapte. (Sfatul
pldrarului).

§ I.
Ii conducea un sanitar färä capela, cu obrazul
ro§cat i stropit de pistrui, imbumbiindu-O din
mers nasturii bluzei. Din and in and se oprea
sl mäture cu varful bocancului, din praf spre
§ant, resturi de bandagii murdare de sange, de
iod, de puroi.
Alexandru Vardaru mergea alaturi, inspectând
cu ochi severi asezärile. In urmA, Laura Vardaru
Luminita in haine cernite doliul lui Mihai.
Bäräcile de scânduri crescute in jurul spitalului
erau spoite cu var. In alb fusese turnat ceva
verzui: culoarea ostilá ránea privirea. Dar §i färä
aceasta, privirea se posomora indatk ce drumetul
intfimpina aci mirosul de medicamente, de carne
putrezità" §i de murclArie omeneascl, dupä ce strà-
bItuse campul cu fânetä i copaci, unde totul era
incä simplu i insorit, iar asboiul 'Area la cel5lalt
capät al lumel,

www.digibuc.ro
56 CEZAB PETRESC13

Acolo sbura o cioarlie in fuming, brazdele re-

tezate de iarbi räsfirau mireasma dintotdeauna a
cosit. Se afla un Ian verde de trifoiu, aster-
nut pânä la marginea unei dumbrävi, i verdele
acela, crud,neted i sänätos, dIclea intregului ses
inatisare de prosperitate bucolia. Stropise un
ropot de ploaie numai pânä aproape, in sosea.
Norii se läsau spre miazäzi negri, iar peste toatà
intinderea se arcuise un curcubeu ireal: miracol
de sub care asteptai sà rásari in sbor albul po-
rumbel 'cu creanga maslinului. Sufla adierea rico-
roasà: in trifoiul ud luceau de clesar boabele
pIoii. Omul uitâ ci aproape se petrece ceva du-
reros i ireparabil. CAlca fluerind, smulgAnd un
fir de iarbä inspicat, gándind la lucruri plIcute
S la nimicurile din care se infiripà bucuria de a
trli.
Ajuns la adunarea aceasta de constructii pre-
care, de corturi vinete si de cäruti cu crucea resie
pe pinze, ochii se turburau deodatá i un pumn
cu ascutite strAngea sà inlbuse inima. De
ce toate acestea? Când au sä sfArseascl?
sborul ciocfirliei, i mirosul de an, i lanul
de trifoiu, i curcubeul ireal toatá lumina si gân-
durile de adineori se inecau lipsite de sens. $i
lipSite de realitate. Rearitatea era numai ad, sin-
gurl, alta.
lar pasii se tirau greoi i silnici, ca mersul
ochasilor spre un capät de drum unde nu asteaptà
nimic alt, decât aceia i aceias resignare poso-
mdratä.
Trei bäräci de priväti, cu usile date in Mari,
läsau sä se vadä murdária hidoasä, gurile circulare
negre.
De sub o camionetä sanitarl, färä o roati, là-
satá intrto WA, un mecanic virAt cti fata in sus,
numai cu picioarele afarl, cerea rästit o piesä
ajutorului ingenunchiat pe o foaie de con.

www.digibuc.ro
 TICPPNICCARE 57

Nu aia, idiotule Ti-am spus nu aia, frantuzul,

boule I
l3oul ti terse cu mAna unsà obrazul asuclat.
clutI inteo cutie de scinduri frantuzul.
Pe imprejmuirea de arbusti tunsi,
ismene intinse, de panza groasI, arItau pete des-
gustätoare. Câti-va convalescenti desculti, ca mIn-
tIli intre umeri, se soreau toraniti pe un taluz,
vorbind incet intre ei. Nu se mirau ci se afirt
aci si nu gIseau nefiresc. Scäpaser i acum uitau
de wade scIpaserl, povestind amintiri fIceau
sI râclI. Si risul suna scartiit si absurd, ca ho,
hotele din.balamuc. Unul scria pe genunchi o scri-
soare, muind dupI fiecare cuvind un ,capIt. de
creion rt gura i privind ingfindurat n gol. Le
tlie drumul o glink, fuglritl de. altele, drind
in plisc un tampon ud de sânge.
Aleabdru Vardaru clItinI din.cap cu. nemuitu-
mire, Ce ordine e aceasta? Cuni pot tolera atata
murdärie?
In u§a, tmui pavilion, un medic in halat apIru
ca mânecile sumese, se uitl iritat la chilli necu-
noscuti, le intoarse spatele vociferAnd la cineva,
dinlIuntru:
Am spus cl nu e permisl PinI când pordiria
aceasta? Ce face sentinela la poartI?
TrecurI .printre douI sire de saltele intinse in
praf, unde alti soldati, numai in clmase, schimbau
paiele dintr'o claie proaspItI. Toti se intrerupserI
din lucru, cu gura cosului de pAnzä vanata inteo
mânI i cu smocul de paie in cealaltI, sl priveascl
personagiile care sosiserI cu un automobil. Erau
goi, pIrosi murdari.
Mâna Luminitei tremurI sub bratul Laurei Var-
daru. Tanti Laura Ii cIuti in ochi. Trivilitatea a-
cestei mizerii o ofensa.
De ce n'ai fi ascultat tu oare, Luminito?
Cuminte era sl ne lai numai pe noi

www.digibuc.ro
58 CEZAR PETRESCU

Vorbind, duse la näri un flacon destupat.

Luminita, paliclä, cu buzele stranse, scuturà din
cap, cu miscarea de neräbdare care altädatä Ii
flutura pärul tuns, acum adunat sup päläria micä-
neagrá.
Intalnirä alt sanitar, cu un lighean de iablä,
in care se afla un picior tliat de sub genunchiu;
alb ca o piesä anatomick,.dar la incheetura labei
cu lip uscat; picior de biet soldat, purtând incä
in moarte umilitoarea mizerie a tran5ee1or.
Degetele Luminitei se infipserä cu unghiile in
bratul Laurei Vardaru. Tanti Laura sirnti O. are
si ea nevoe acurn, de un brat sä o sprijine.
Soldatul cu obrazul stropit de pistrui se opri:
Aici este. Numai vä rog sä vorbiti intai cu
domnu Maior... Altfel nu e voie. Nu e permis
de clt dupä patru. Ordinl
Arätä cu mana spre avizal bätut in usä.
Alexandnit Vardaru scoase carta de vizitit cu
chenar negru:
DI-o domnului Maior. Spune-i cä vreau sl-i
vorbesc. (Corectându-se)... Cä ti rog sä pofteascri
sä-i vorbesc putin... Astept aci sau sä mä cheme
inläuntru.
Sanitarul inträ, tipärindu-si bluza pe trup
pärul roscat pe frunte.
Alexandru Vardaru fäcu câti-va pasi. Se opri
inaintea avizului din usä, scris de mänä, cu cer-
neala violetá palida i tearsä, asa di nu se mai
putea citi deck sernnIturile i sigiliul. Un colt se
desprinsese din cui i flutura. Alexandru Vardaru
acätä coltul härtiei la loc, si restabileascl ordinea.
Se intoarse. Privi lung la Luminita, 11 desmierdit
bärbia cu stängIcie de orn nedeprins sä mängaie:
Ce-e fetita tatei? Ce-e fetita tatei?
Luminita surise trist:
Vezi cä sunt tare, Papa. Trebuie sl fiu
Radu...

www.digibuc.ro
 INTUNECAME

Cuvintele se inecarä in gâtlej. Privi Mainte pe-

retele care-i tremura in lacrimi. Era acolo iscä-
litura unui soldat, scrijilat ä. complect, cu numele,
comuna, judetul, contigentul si rigimentul, ca o
adresä minutioasä de avas, ca un apel disperat
si naiv al unui anonim din marea multime, sä-si
cerseasa partea lui de eternitate.
If ajunse gäaind, Neculai soferul, cu mänun-
chiul de flori i pachetele de hartii albe; tot ce
socotise Luminita si tanti Laura d. pot achice
putinä alinare unui
Luminita luä mänunchiul pe brat, ca pe-un copil
apropiat de sän. Asezä frunzele intre trandafirii
involti si garoafe, sä fie un mänunchiu corect.
Florile miroseau proaspät i pur, ca orice flori
crescute sä infrumuseteze viata oamenilor. Ele,
pentru muribunzi si pentru iubire, erau aceleasi
flori, däruindu-se cu egalä nevinovätie in acela§
parfum. Dar oamenii gäsesc odatä cä sunt triste *si
altädatä CA la o fericire mai pot adäoga incä ceva,
iar unei dureri cä aduc imbunare. Luminita
telese intAia oarä cá nimic in viatä, nici flori nici
oameni, nu participá inteadevär la ceia ce rämäne
aci, inchis si singur si inexprimabil, in suflete. Iar
florile apäsarä grele pe brat, ca trupul unui copil
Mort.
Lumina soarelui cernea decoloratá prin nori sub-
tiri sfärmiturile ceresti ale furtunei indepärtate.
Un stol de vräbii sburä sfäräind ca un pumn de
plumbi din frunzele unui saldm In frunzele altui
salcam. Ca jucätorii de drti, Luminita gandi:
Dad se intorc Indärät, atunci Radu scat* dacà
se intorc inainte de a trece un minut, ränile n'au
s5.-i lase nici o urmä grea; dad nu sboarä panà
vine doctond, atunci... atunci..." Dar alungi gan-
dul, cu Mcà sA, nu irite astfel destinul.
Maiorul apäru si vräbiile nu se clintirä din
salcam.

www.digibuc.ro
60 CEZAlt FETRESCII

Lucrase in spital de la sapte, er1 cil nchii in-

jectati de obaseall, isprävise abia acuru, i ca
s5.-0 alunge lesiala din stomach, ceruse un pahar
de lapte ferbinte. Sanitarul ti dIduse biletul de-
putatului Vardaru tocmai in clipa când deserta
paharul. Uitase sä se steargä la gurä In grabä.
pe mustätile rare 0 sburlite, de pisoiu, flmäsese
o duagä de caimac. Alexandra Vardaru ii vorbea,
neputând sä-0 desprindi ochii de la pata de pe
rauttati. Maiorul räspundea cu privirea la cele doua
femei in haine cernite. Ctmostea numele lui Alexan-
dra Vardaru din ziare 0 din desbaterile parlamein-
tare, stia cä este un personagiu puternic, se gribi
s5, se arate cit se poate de indatoritor; dar 'Cum
area printre camarazi faima de Don Juan ird-
zistibil, na putea 15.sa f5xä ochiade facoase fru-
niusetea i distinctia doamnelor in doliu.
Alexandra Vardaru il luI de brat, ducindu-1
citiva pasi, si-i ceari färg inconjur, .departe de
urechile femeilor, stire siguri, claci rana ori rä-
nile locotenentului Radu Comsa sunt grave si in
ce mäsurl.
Inainte de a räspunde, maiorul duse o mini
la mustati, ginclitor, privindu-si virful dsmelor.
MAna atinse pata de laptc, tresAri, se uiti la
degete, 10 aminti, rosi i scoase 1ndatä batista,
frecAndu-se apäsat i cerindu-si scuze, cu un surfis
care-i sburli mustkile inainte, ca la pisoi, and
casa.:
Ne abrutizSm ad, domnule deputat... De cu
noapte, tliem, panslm, operäm... Adevärati casapi!
Ingrijind de altii, uitim de noi, domnule deputat.
Dar Alexandra Vardaru respirä usurat; de la
inceput 11 persecuta gAndul cum s5.-i sputa 0 nu
gäsise momentul. Scapase insfirsit de obsesie. To-
tul Ii päru de acum Inainte mai simplu.
Medicul povesti. Ränile erau grave desigur, dar

www.digibuc.ro
 INTIINECARN 6i

nu de moarte. Trei, de granata: la piept, la gull

si la ochi. Ochii probabil sa scape intacti, acum
sunt infasurati complect sä nu strabata lumina. La
buze va rämäne o cicatrice färä importanta. Corn-
plicata doar rana de la piept: plämänul perforat,
doua operatii una dup. alta abia i-au scos aschiile
din coasta, dar criza a trecut, a fost bine ingrijit la
ambulantä inainte de a 'ajunge aci. $i este un
organism robust un orn tare. Sangele lucreail
mai sigur decat biata noastrá 5tiinW" inchee
cu modestie maiorul, continuind sa-si steargi trt
räspär cu batista, mustatile rare, desi acuan mt
mai avea ce.
SI vä. conduc... Doamnelor, daca permiteti...
MaioruI o Iuä inainte. Luminita isi auzea zvâcno-
file inimei.
Toatc privirile din paturi se intoarserä lacome,
fiinda mice vizitä era un eveniment. MÌnI golite
de sänge, trägeau repede päturile deasupra. Unnl
indrepta ochii desnadajduiti i rugátori spre un
infirmier sa-1 inveleasca in locul mäinilor avea
doua bonturi infasurate in bandagii groase, prin
care patrunsese ser galbui.
Luminita trecu in revistä randurile de paturi:
nid aci, nid aci, nici aci.
Radu se afla In coltul cel mai Intunecos, dar
si fi fost in cel dintii pat si nu l'ar fi recunoscut.
A inteles numai fiindcä acolo s'a oprit maioral.
Locotenentul Coma era numai o momäle de
vata. Luminita îi inchipuise dipa aceasta altfel:
avea sä-1 gäseascä dormind, ori citind, ori privind
cu ochii In tavan. Avea &á vita tiptil länga el,
in vfirful picioarelor, sa-si apropie buzele de buzele
lui, de frunte, de ochi.
Capul intreg infäsurat in bandagii; atit, in drep-
tul närilor j inteun colt al buzelor doul taieturi
circulare in vata i in tifon, sä lase aierul.

www.digibuc.ro
62 MAR Pr:PRE/SOU

Soldatul Omir, in picioare, la cIpätâiul pa-

tului, Ii pAndea fiecare miscare, cu ochi credinciosi
de dine. Pierduse altädatä un stäpâti. Era hotärit,
pe acesta sä-1 apere cu toatä inarjirea. Fácu
un pas inainte cam' se apropiarI, casi cum aveau
sä ia.
La sunetul pasilor, mainele lui Radu Comp pi-
päirl marginea päturei. Auzia surd prin f ä.iile in-
crucipte peste urechi. Asteptà. stia cä pasii se
opresc intotdeauna sau Inainte de a ajunge la el,
sau trec dincolo. Nu era ora pansamentelor.
Luminita li prinse I/Ana, nu stia ce sä fad cu
ea, o duse la buze. Laura 10 deschee i 10 inchee
nasturii mlnusilor. Alexandru Vardaru citi in-
scriptiile foü de observatie. Medicul avu deodatä
altceva de fIcut, la patul bolnavului de allturi.
Soldatul Omir, intinse gitul sa-i plesneasd vinele.
Luminita se plecase deasupra vIlätucului de vatà,
acolo unde trebuie sä se afle dedesubt ochii. Strä-
bätea un miros farmaceutic. Sopti inecatá:
Sunt eu, Radule... Eu, Luminita.
Se miscara numai mainele pachetului färä fi-
gull.. Cu amandoul, bolnavul duse la guilt, inteo
convulsie, pumnul Luminitei, dar sárutarea fu nu-
mai o atingere uscatá i moale, de panzi.
Soldatul Omir, ascunse sub pat vasul de sticlä
cu lichid gälbui.
Radu...
Când a päsit ad, Luminita stia CA are sä-i spunä
atatea dte a gAndit de douä zile de dud a aflat,
cAte nu s'ar sfarsi inteo noapte. Din toate, nu
gási deal desmierdarea mutà a mainelor cu su-
jloare rece j numai un cuvant repetat:
Radu... Radu...
Pe dosul palmelor clzu caldI o pidturä, dottä,
mai multe. In fasele albe, Radu Comp murmura
0 el un singur cuvânt indistinct. Poate numele
Luminitei, poate altaceva.
www.digibuc.ro
 INTUNECARE 63

Bolnavul din patul deallturi se intoarse cu fata

la perete.
E si Papa... si tahti Laura.
Degetele lui Radu Coma autarA in gol, cu-
vintele erau numai bolboroseli. Ochii dinläuntru
nu vedeau deck intunericul in care se aprindeau
si se stingeau constelatii ca dintr'un adAnc de
pämfint.
Alexandru Vardaru ii puse palma pe umär, o
retrase indatl, fiindcä dächi peste alte fase
aminti spusele medicului, cA rana de la piept e
cea mai grea. Glasul ii tremuri un moment numai,
nesigur. Pe Radu Comp if iubea, iar de la moartea
lui Mihai, ceva din toatä asprimea se mlAdia
cAteodatä.
Radule... Dadi sunt aci... daca suntem ad,
nu e pentru vorbe. N'are sens sl-ti spun ceia ce se
repetä de obiceiu: curaj, tarä, recunostintä. 0 sin-
gurA grijä existä acum pentru toti: sä te avern
sänätos mai curAnd. Pentru aceasta vointa face
cAt cel mai miraculos medicament. Am venit sk-ti
intärim aceastá vointA i aceastä incredere. SA
intelegi CA la cele ce suferi tu, participäm i noi.
Nu esti singur. Aceasta e tot ce-am venit. sä-ti
spunem...
MAna cu degete scurte i tari, strinse mAna lui
Radu Comp. Ii terse obrazul cu batista. Mai
multe nu stia sä spunA. Nu era ora pentru con-
doleante i tandrete. Si observA Cà unghiile lui
Radu Comp nu suht täiate i sunt murdare. Ii
fäcu senm mut lui Omir, cu degetele miscate foar-
fece in jurul unghiei arätätorului, cä trebuie sä
le taie numai deck.
Laura Vardaru if dAdu usor la oparte. Ea çtia
sä vorbeasa altfel cu ränitii, nu alca India datA
inteun spital. Se asezA pe marginea patului. Maria
gräsulie dar linä atinse bandajul. Ii asezä altfel

www.digibuc.ro
64 CESAR PETREEICU

capuz pe pernA, asa cá ndatA greutatea .de plumb

se destinse i respiratia fu mai liberä. Ii spuse,
plecata peste obrazul ascuns, cuvinte Uri tn-
semnAtate 0 simple, dar care aduceau lumink In
ochii astupati fiinda deteptau interes pentru ml-
runtele gesturi ale vietii. Aminuntele cele mai
vulgare: pansamente., mAncare, blutura care rl-
core0e, spAlat, toate luau importanta neasemuita
Incetau a mai fi vulgare.
li pipai dedesubt fa§ele de la piept, spuse cä
vor aduce a dourt oarä, cand vor veni, cerpfuri,
saltea, alte yerne mai moi. DAdu deslu§fri lui
Omix ce trebuie sA facA. stia cA balnavul redevine
up_ cqpil cu toate poftele i multumirile inocente
ale unui copil.
Luminita, de cealaltA parte a patului, cu un
loarfece de pansamente, galant oferit de maior,
ti ilia unghiile rotunzindu-le, i II strAngea intr'un
tremur degetele de§ertate de sAnge. Intorcea ochii
de la butucul de bandaje: nu mai putea sA-0 In-
chipuie cum e dedesubt figura lui Radu, cum a
Lost altAdatA.
Nici ochii, nici buzele, despre care unchiul Pol
spunea cA sunt de cadinA, nici privirea care-o
Infl§ura ca o ImbrIt4are fluidä, nici surftsul des-
velind dintii albi. Era numai un pachet de pan-
samente, cu dopa gIuri oribile la gura 0 la näri,
ca Inteo mascl de scafandru, o mumie neclintia
exaltAnd miros de desinfectante i onguente.
lar Radu Comp., strAngAnd degetele Luminitei,
ascultAndu-i glasul surd, nuli mai putea cherna
in Intunericul lui din ochi, populat de constelalii
negre i ro0i i verzi, chipul cel adevärat al Lu-
minitei.
Octal In mijlocul unei fraze, Laura Vardaru
pomeni numele lui Mihai. Se opri.
-MAinele lui Radu Comp se sgirciri g4teptAnd.

www.digibuc.ro
 INTUNECABB

$tiau. Nu? N'avea cum sä inteleagl din hainele

negre c aflaserk fiinda el nu putea vedea aceste
vestminte de doliu. $i in ochii care nu isbuteau
reconstituie figura Luminitei atät de apropiatà
totusi pentru el indecisä ca o fantomä in cre-
puscul, se clscä monstruos de amäntmtit toatä
oroarea clipei and 1-a tutors pe Mihai cti fata in
sus, cu fata lui tänärä putrezitä de apa stätutä
cu lipitoarea spanzuränd in orbitä. Figura Lumi-
nitei, aláturi, nu mai avea pentru el fiintá aevea;
dar capul lui Mihai cu mana tapänä deasupra asa
cum pärea cä se fereste de luminä, cu singurul
ochiu alb privindu-1 inspäimintat i cu celälalt
supt de viermele desgustätor, Ii era atät de a-
proape i intreg i prezent, tick s'ar fi pärut cá
fasele bandagiului le-au impreunat capetele alIturi,
until in fata celuilalt, sä se atingä i sä nu se mai
poatä päräsi.
când ne-a scris ultima oarl, bietul Mihai,
reluri tanti Laura cu un suspin.
Asa dar stiau. Nu va fi nevoit niciodatä sä le
spunä a el 1-a gäsit si cum 1-a gäsit, in milul
muced cu viermi. Pentru toti ceilali, va rämäne
numai amintirea copilului, and rosind cu sfiiciune
de fatá, and nelinistit de atata viatä catä Ii
infierbanta vinele de sevä. Numai el singur are
stie in aceastä lume cä ochii aceia au putut
sá fie altf el, späimintátor de cum pot sä fie altfel
aceiasi ochi care au räs, au privit i cu atita
sete se pregäteau sä se bucure de minunea de a
trli.
Ii aminti scrisorile. Le avea aci, undeva, strânse
de Omir.
Omir I...
Soldatul se plecä lungindu-si gâtul. El doar
mai intelegea ce bolboroseste in legIturile lui de
vatä, locotenentul.
Cent Petrescu. Intunecare. Vol. II. 5

www.digibuc.ro
66 CEZ Ali PETRESCIF

Scoase cutia. in care se aflau toate scrisorile.

Luminita recunoscu plicurile lunguiete, cu scrisul
ei. Radu Coma pipäi cu mäinele oarbe pina. gäsi
cele douä scrisori ale lui Mihai. Incerca sä explice,
dar cuvintele nu isbuteau. Scrise cu un creion, pe
nevazute, tremurat si stängaci ca literile unui in-
cepätor, pentru Luminita: plicul alb sä-1 deschidä
ea singurá. SI-1 dea la adresa dinläuntru. E do-
rinta cea din urmä a lui Mihai.
Ca 0 Radu Comp, Luminita fárá sa stie ce
nume stä scris pe adresa cu atäta grijá ascunsä
inläuntru plicului, se gandi indatá la ochii cu
gene frizate si la obrazul de miniatura a Mägdutei
Dobreanu. Si toata dimineala de asta iarra, cu
zapada neclintita in depärtäri, drumul cu sania
spre Chioaia cu arborii ninsi ca giganti madre-
pori albi, nebutiiile lui Mihai, nebuniile ei, atäta
viatà care pärea eternä se stinse in scrum. Numai
atät timp a trecut si atata noapte s'a läsat acum
peste toate. Erau adunati aci, gändeau cu totii
la aceasta, dar gandul rämänea inläuntru desi a-1
rosti ar fi insemnat singura imbunare a durerii
uscate in fiecare. Iar and täcerea se rupea, cu-
vintele sunau indiferente si streine, ca sl exprime
desertäciuni.
Alexandru Vardaru 10 cercetase decilteva ori
ceasul cu nerabdare. Lila' iaräsi la brat pe major,
ducandu-I pang in fundul sail. Ceia ce voia el
si voia cu un ton care indatá 11 convinse ca nici
nu s'ar putea altf el era ca locoterientul Coma
sä fie mutat imediat, din sala aceasta comuna
intr'o camera mai mica 0 singur. Aceasta pand
când va suporta drumul sä fie adus la Iasi. Irk
veni iaräsi peste cAteva zile. Va trimite pinä a.
tunci pe cineva cu cele trebuincioase bolnavului.
Nu se indoia cl ränitul va avea tot timpuL o In-
grijire specialä. Apäsa pe cuvintul specialä", cu

www.digibuc.ro
 INTIINECARZ 67

un drept care nu admitea replica. Se punea la

dispozitie in schimb, sä facä tot ce se poate face
pentru spital. 5i-a dat searna cä sunt lipsuri, stie
cä nimic nu se face niciodata clack' nu e cineva
sá forteze ui1e. Lui Ii erau deschise toate.
Alexandru Vardaru sa fi vrut, n'ar fi nimerit
mai bine slabiciunea maiorului.
Medicul ingrijea eroic de bolnavi, era un hi-
rurg priceput i neobosit dincolo de faima lui de
Don Juan; dar cu o pasiune de maniac, tot timpul
liber trecea expunând in dreapta si-n stänga
cum intelege el sä fie organizat un spital in apro-
pierea frontului. Era celebru cu aceste proecte.
Inainta cereri, devize, planuri, memorii, care ca.-
lätoreau de la un birou la altul cu numere, re-
zolutii, parafe i peceti, pinä când adormeau in-
tr'un docar. Nu scapa nici o inspectie farä sd
cearä imbunätäliri dupa o listä intotdeauna la
indemänä, modificatä, adnotatä, complectata in
fiecare zi cu alte observatii. In asteptarea acestor
modificari hipotetice i indepärtate, gospodaria spi-
talului suferea indestule lipsuri care s'ar fi putut
indrepta färä nici un raport i fara, nici un me-
moriu. Medicul nu le vedea: el avea ideile lui.
Alexandru Vardaru nu scapl pána la usa auto-
mobilului:
Am sa vá trimit numärul memoriului, dom-
nule deputat... 5i o copie. Am pastrat o copie...
Sa pofteasca domnii aci, sä constate la fatà. lo-
cului... Toata speranta domnule deputat e in dum-
neavoasträ. Va trimit o copie batutä la masina.
Alexandru Vardaru privi lung, cu desaprobare,
gainele care trägeau clin doua capete de bandaj
pline de sange. Maiorul Ii urmari privirea. In-
teles i tacu deodata, smulgandu-si mustätile de
pisoiu.
Luminita se ghemui intre Alexandru si Laura

www.digibuc.ro
68 CZZAR PETRE81311

Vardaru, cu palmele desfäcute in sus, pe genunchi.

Cu ochii goi. .

Nu. Nu era aceasta. Altfel isi inchipuise. I-a

strâns mainele mult sä-i simtâ sAngele, i-a tinut
capul enorm lângâ pieptul ei... I-a ediat unghiile
ridicolá märturie de iubire. Nu putea fi aceasta,
tot. Nu, i-a rostit nimic din cate si-le spusese atit
de limpede si cad, astä noapte, si in cealaltà
noapte, de când a aflat, si tot drumul nânä aci...
Iar el, numai a bolborosit nellmurit. Ceilalti räniti
au figura liberä, ochii... In ochi atatea se pot
citil... De ce tocmai el? Inchise pleoapele sä-si a-
minteasa cum sunt ochii lui Radu si buzele. 0
scuturà un fior.
Ce ; Luminita? o strânse mAna caldä a
Laurel Vardaru pe dupà mijloc.
Nu, stiu, tanti... Nu mi-am inchipuit asa....
o podidirl lacrimi repezi.
Automobilul intrâ in dumbrava rail, unde se
sfArsea câmpul de trifoiu, cu verdele jilav, care
däclea sesului infâtisare de prosperitate bucolicä.
Neculai, tinu dreapta de tot, aläturi de wit, sá
treacä pe lângl un convoiu de camionete sanitare.
Pe urmä, scApatä la drum liber, masina tâsni
inteun uragan de praf.
Nu e aceasta. Nu aceasta am asteptatl &i-
dea si Radu Comp., in mormanul lui de vatä.
'Era acum desnäclAjduit de singur in intunericul
bandagiior. Ar fi vrut sâ doarmä, sä nu gin-
deasa nimic, sà uite ca inteun inceput de moarte.
Al Mud se afla un ränit, a inteles de la inceput,
din vorbele medicilor, cl e ofiter de artilerie, un
rânit care doarme tot timpul. Când se trezeste,
nu gäseste nimic mai interesant deck sl poves-
teasci ce a visat. Absurd, uitä realitatea pentru
a trli Incoherenta vedeniilor din somn. Are desigur
o ranä grea; de trei ori l'au dus la masa de o-

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 69

peratii. Despre aceasta nu pomeneste nimic. Nici

nu se vaetA. Acum dota zile i-au tliat un picior.
A acut toatä dupä, amiaza, coplesit de ameteala
cloroformului care ajungea pAnä la el, miros fad,
prin aptuseala de vatä. Pe urmä and s'a des-
teptat, a inceput sa povesteasa, imediat, cuiva,
care il asculta:
Sà vezi ce nostim... Am visat cá eram pe
marginea unei ape foarte mari, inteo pädure
vegetatia necunoscutä. 0 pädure equatoriarl... Am
mers mult, panA sä gäsesc un loc bun de co-
borit, fiindcg malul era inalt i rApos... M'am
desbräcat, am intrat in apä, era o apà caldä
pläcutä, cum e apa de yard... Am inceput a
inota spre o insurä de la mijloc, unde se vedea
un sir de palmieri, cu smocuri ciudate de frunze
in vArf... Deodatà apare o femee inotAnd lAngä
mine si incepe sA rAdä...
RInitul se oprea sä rAdä i el, la amintirea
rAsului cu care 1-a intAmpinat femeia din al:4.
Nenorocitul nu mai are un picior, nu poate merge,
se va tAri toatà viata inteo cArje, nu poate inota,
si el viseazä cA merge si inoatä, i acestea aunt
singurele lucruri care 11 intereseazä. Realitatea
teribilä o uitä.
De ce a spus: nenorocitul?" E intotdeauna o
fericire sä poti reface dupa fantezia ta, realitatea,
mäcar dormind. Si el visa altädatä. Acum somnul
e gol. Viatä suspendaa. Dar chiar atunci cAnd
visa, nu era o evadare din realitate, era o pre
lungire chinuitA a tot ce-1 nemultumea peste zi,
o constiintä monstruos diformatá, o justitie a
umbrelor.
Radu Coma miscä mAinele deasupra päturei;
degetele atinserä ceva strein. Pipäi.
$i soldatul Omir se plea, rostind:
Sunt flori, domnu locotenent. Un buchet care

www.digibuc.ro
70 CEZAIR PETE ESC11

nu se aflä mai frumos... Le-o adus Cucoanele.

Erau florile Luminitei, rAmase acolo, fiindcl
socotise de prisos sä le mai dea, cand a stiut cä
ochii astupati nu puteau sä le mai vadA i närile
nu mai puteau sä miroase.
Degetele continuarA sä pipäie: cäuta sä ghi-
ceascä florile prin atingere. Acestia sunt tranda-
firi, acestea garoafe. Frecä intìe degete foile rä-
sucite i netede ale unui trandafir era un tran-
dafir rosu i involt, acestea nu le putea ti, in-
väta numai sä le simtä. Iar atingerea din vArful
degetelor, era netedä î rece, ca obrazul lui Ca-
trinel, in noaptea cu fulgere. De ce mai
aminteasa noaptea aceia? $i tocmai acum! Im-
pinse florile:
Ia-le!
Omir ridia mAnunchiul cu luare aminte sä nu
turbure rAnduiala frunzelor, plecä sä caute un vas
cu apä, päsind in vArful bocancilor lustruiti o-
glindä, cu grijä sä nu trezeascl odihna celor din
paturi.
Radu Comsa, trunchiu diform de vatA, numai
cu mAinele libere dealungul päturei aspre, ar fi
pärut in neclintirea lui cl doarme acum.
Dar in intunericul ochilor astupati, sub mal-
därul de cArpe, se ridicau ca ochiurile de apä
din adAncuri, gAnduri cum nu cunoscuse niciodatä,
fiinda niciodatä ca in acest pat de spital, n'a
fost atät de indelung singur, numai cu el, fiinda
ochii nu mai puteau sä-si risipeascA privirea In
dark, cäutau numai in el.
Ascultä, ce vis curios!" sunä incä nedes-
mortit de somn, glasul artileristului amputat. Se
fAcea cä eram copil i plecasem in excursie, cu o
bicicletA micA, stii, cum sunt bicicletele pentru
copii..."

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 71

§ 2.

Stimabile Comsa, iti pot spune cl salcâmul

nostru de la fereasträ s'a pregItit de toamnä.
Si iti mai pot spune cä vId intrand pe poartä pe
doamna doctor Probotk... Ceia ce inseamnä cä
peste o jumätate de oil va fi aci si din prag ne
va. face o moralà severä, fiinda miroase a fum
de tutun i fiindcl iaräsi am aruncat capete de
tigäri pe jos, ceia ce se intämplä numai in cele
mai ticlloase cafenele de suburbie. Mora la vei su-
porta-o i tu, mäcar cä nu fumezi, ergo nu posi
arunca chiostecurile in dreapta stänga. A-
ceastä supremä elegantä apartine numai sub-
semnatului. Dar doamna doctor Probotä, va trece
peste aceste regretabile lapsusuri din educatia mea
neglijatä si se va aseza iaräi pe marginea pa-
tului täu, ca sä rämänä mai mult decât e d:2cent
längl un bolnav cu aceleasi drepturi i datorii ca
oricare altul. Constatare care din nou va con-
traria spiritul meu democratic si egalitar, ostil
oricärui privilegiu de clasä i altor asemenea
mofturi. Deocamdatä sá ne tragem cu unghiile
prin pär i sä ne asezIm pocliti sub cerga noasträ
cea. de toate zilele; sä fim ca intotdeauna doi
bolnavi exemplari...
Bolnavul exemplar päsi de la fereasträ rezemân-
du,se cu palmele de perete. Cimasa lungä era des-
fäcutä pe pieptul foarte Oros, picioarele goale
In papuci erau tot atat de päroase. Când ajunse
la pat isi lepádá papucii scuturändu-i pe ciment.
Inainte de a pune capul pe perná, repetä o ten-
tativä neisbutitä sä aducfi oarecare randuiall in
pärul cältos si rebel. Oranduiala rämase ca intot-
deauna o iluzie. VS.1voiul li strämutd doar di-
rectia dinspre ochi uncle acuse Ora atunci stre-
sink spre crestet, liberAnd fruntea

www.digibuc.ro
72 CEZAR PETRESCII

Dar omul 1i trase patura pinä la barbie cu

un suds de satisfactie: se vedea in inchipuire un
bolnav exemplar.
Radu Coma nu-i putea zari surasul. Nu-i cu-
nostea nici fata, Nu stia cum arata. acest tovarls
in necurmata agitare. stia numai ca rana aproape
de vindecare ingrijoreaza doctorii, dar ca indata
ce scapä de sub supraveghere, tovaräsul se tarlie
sprijinindu-se de pereti pana la fereastra si nu
tace deck prin somn. Ba nici atunci
Sforlie i cand se opreste din sforait, gläsuieste.
De aceia la inceput 11 exaspera. N'a putut dormi
cateva nopti, fiindcä tovarasul de camera dormea
patetic. Sforaiturile se deslantuiau in ciclonuri,
se opreau sa se prefack in fluer subtire de piculina,
erupeau in note profunde de bas, apoi omul lupta
prin somn cu bratele, incepea sa cuvante i sfarsea
intotdeauna cu o singura exclamatie: moft I Iar
dimineata cum se destepta, daca nu apuca o carte
in 'liana sä ramana furat pana la ultima paginä
in lectura, vorbele curgeau inepuizabile ca apa
dinteun robinet uitat deschis.
Acum 11 iubeste. Cand tace ti lipseste. Tovaräsul
de camera e pasionat de cel mai mic amanunt al
vietii, e in continua räsvratire, gata sa se räs-
boiasca pentru nimic cu tot spitalul i e pitoresc.
E in acelas timp trivial si subtil, cinic i plin
de candoare, brutal si cu delicatete neasteptata:
ascensiunile in cele mai pure inältimi ale ideii le
inchee coborand brusc inteo comparatie la al
and am rosesc i urechile zidurilor.
Comp., eu pang in clasa cincea liceall n'am
stiut la ce poate servi o perie de dinti. Al meu
parinte avea o higienä speciala: se clatea di-
mineata in gura cu un gat de rachiu pe care il
inghitea apoi plescaind din limbl i injurand cu
cele mai maestre imagini i cu o savanta corn-

www.digibuc.ro
 INTIINECA R P: 78

petinta de anatomist. Injura and rachiul era

bun si-1 dregea, injura and nu era bun si nu-1
dregea. Injura and era vesel, and era amarat,
sätul, flamand, bolnav, sänätos, indignat sau in
extas de admirajie. Universul cu toate ale sale
minuni erk pentru dansul un lung prilej de in-
juraturi. Prilej si material. Niciodata daca nu 1-ai
auzit, nu-ti poji imagina la ce superbe jerbe de
injuräturi pot sluji diferitele constelajii ceresti.
Clci trebuie saii spun, stimabile Comsa, ca eu
sunt fiul operei mele si al unui hamal. In toata
viata acest pärinte-hamal si ti-o jur el aceasta
viaja nu era defel idilica o singura vanitate 1-a
sustinut cu vartosie In toate ceasurile potrivnice:
sà rdmana hamalul care injurä cel mai teribil in
toatä tara romaneascä. Ti le spun acestea ca sa-ji
explici ca am cui semäna, cand nu vorbesc in
alexandrini. E singura mostenire ramasá pe urma
zegretatului meu parinte, care astazi desigur casca
de urat pe peronul gärii Paradis-Nord, unde dupä
cat stiu nu-ti este permis sä te exprimi decat
serafic, iar nici un pasager nu descinde cu gea-
mandan sa-i strize: Ia-o inainte baiatnle, si
miscä... Hai, trajil..."
Comsa?
Da...
Observ ca au cam rarit-o mosafirii tai. Fa-
milia deputatului Vardaru, cea cu atat de fine
tigari, cosuri de fructe, flori, cárti si atatea alte
multe vi delicioase mofturi.
De ce-au rärit-o? N'au fost joi?
Comsa se gräbi sa-i apere, desi avusese acela§
gand: a inceput sa-1 uite familia Vardaru. Spunea:
familia Vardaru, dar &idea: Luminita.
Bolnavul exemplar numarä pe degete:
Joi, Vineri, Sambata, astazi Duminecá. Patru
zile... nouazed si vase de ore. Altädatä veneau

www.digibuc.ro
74 CEZAR PETRESCU

de sapte ori pe sIptäminä i citeodati de -doua

ori pe zi... Incep sä-mi pierd räbdarea. M'am in-
vätat cu tigäri bune, cu fructe, cu pesmeti la
ceaiu, cu Eu pänä n'am azut ränit
panä nu m'a adus Providenta care se numeste
doamna doctor Maria Probotä in camera ta, n'am
stiut ce e aceia huzur... i e ignobil stimabile
Corna, sä inveti un orn cu tigäri fine si la timp,
cu pesmeti i flori, i pe urna lasi numai cu
näravul. Inseamnä cä ai fost filantrop, numai
de-un moft.
Pauzä.
Radu Comsa s'a räsucit si a gemut, fiinda in
ochi i-au trecut fulgere roii. Tovaräsul s'a ridicat
inteun cot, U. priveste cu ingrijorare i cu atäta
burl:gate catä poate sä arate fata päroasä i aspra.
Ce e Coinsa? Te doare? Vrei ceva?
lar pauzI.
Omul si-a pus capul pe perni cu miinele sub
ceafá. Vorbeste privind in tavanul unde patruleazI
f Ark' odihnä o musci.
Am intrebat dacl te doare i m'am rusinat
Comp, eu care nu mä rusinez usor, fiindci in-
trebarea mea e fätarnia... Te-am intrebat un
moft. Dacl mi-ai fi räspuns: da! mä intreb cu ce
te puteam ajuta? Cum pot sä iau parte inteade-
vär la durerea altuia? Aflä dela mine Comsa cä
durerea ta e intotdeauna numai a ta.
Radu Comp., in bandajuI lui pare ck n'a auzit.
Acum fasele i-au läsat gura i raffle libere: acopär
numai ochii i partea din obraz cusutä. Dar in
pansamentul lui, Radu Coma a auzit i gindeste
cA inteadevár in durerea moralä ca in cea
fizick omul e osindit sä, se mistuie singur. Acei
care un timp au cercat sä ti-o pätrundä, incep a
obosi, te ocolesc, nu se mai pleacI deasupra sä
le simti respiratia caldá de unde i tu s sorbi
cäldurä de viatä.
www.digibuc.ro
 tNITIINECAitil 75

Comp?
Da...
and te-ai plictisit de palavrele mele, spu-
ne-mi ce si-ti citesc... Mai avem incá doua cArti
minunate. MI mir a am putut träi panä acum
färä sä le fi cunoscut. Ca si cum ai fi fost mai
särac, dacI se poate, 0 nu o stiam... Dar inainte
de toate sä, te rog ceva.
Zi
Cere arnicior thi, sA ne aducl alte cärti decAt
acest anost Bourget, Bourget... De ce ne tot
imbuibà cu Bourget?
Nu pricep mirarea... Sunt doar cArti alese
de femeil
(urmeazI o injuräturä la adresa lui Bour-
get, atit de complicatä, vastä i teribilä, incAt
camaradul lui Radu Comp, numai pentru atAt, ar
merita sä fie proclamat imediat preedinte de o-
noare al Sindicatului hamalilor). Sä ne slAbeascA
dumnealor cu acest domn Bourget. Ce e muzeul
acesta de conti, contese, marchizi, marchize, ba-
roni, baroane, viconti, vicontese, duci, ducese,
bancheri, bancherese, moftangii 0... (se opri, fi-
indcl descoperi cA nu existä un plural femenin
cert: moftangese sau moftangioaice?). DacI am
face o statistick ies in . romanele acestui domn
Bourget de douä ori mai multi indivizi cu par-
ticulá 0 blazon, decit numärä toatä Franta
Ce moft e 1sta? Drame morale 0 pro-
bleme de constiintä? AdicA domnul acesta crede
cá numai in lumea mare 0 numai de la donäsute
de mii venit in sus, se pun probleme de con-
§tiintl?... Ai observat cA nici unul din eroii dom-
nului Bourget, nu muncesc ca mine si ca tine
cl§tige plinea intli i pe urmA BA se tinä
de drame morale? Toti taie cupoane i cAinilor
frunze, asteaptä cAstiurile, se intorc de la vänat

www.digibuc.ro
76 CEZAR PETRESCU

si de la castel, casca i fiinda nu mai au nimic

de facut dupä ce-au sfarsit de cascat de li s'au
dislocat falcile, hail sä-si punä i ei, micuti.i, o
problemä de constiinta... Si eroul, ai observat
Comsa, eroul cu revolverul la cap? In. kc sä slo-
boada glontul, asteaptä cinci pagini sä capetc
cárcel la mânä päzia cand domnul Bourget ne tine
un curs de psichologie pentru doamne, domnisoare
demidomnisoare: sunt temperamente care...
Binet spune... Ace le firi despre care Taine..."
alte o mie i una de mofturi. Trage domnule odata
cocosul i nu-mi umbla mie cu marafeturi ca-mi
pierd särital Trage i pe urmä am sa inteleg eu
cititor ce fel de'temperament esti si am sä n-
teleg eu cu ce fel de mofturi de constiinta imi
umbli... 5tii, Comsa, cu ce compar eu romanele
acestui domn Bourget?
Nu stiu cu ce compari romanele acestui domn
Bourget...
Cu niste catei impanglicati de salon, cu a-
ceasta ti compar. $i stii de ce Comsa?
Nu stiu de ce ii compari cu niste catei de
salon.
Sa-li spun eu de ce, Comsa. Ai vazut catei
de aia desgustatori, care te ling, au tremurici, dan-
seaza pe picioare subtiri de paiajen i nu mai
sfarsesc fandosindu-se? Cand li s'au inodat in-
testinele fiindca s'au imbuibat, se tällie constipati
pe covor de ti-e scArba. $i ai crede ca s'a intämplat
o catastrofa, atata agitatie e in casä: Vai ce-o fi
mâncat Pusi? 5i-a stricat stomahul, Pusi... Fuga la
telefon, chiamä doctorul... Imediat, cä moare
Pusil" 5tii ce fac eu Comsa, cu asemenea javre?
Nu stiu ce faci cu asemenea javre...
Le insfac de ceafa si le sväxl de trei ori
peste cap pe fereasträ afara... Aceasta fac eu cu
asemenea javre. Asa cum as aruncb. i volumele

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 77

acestea de indigestie psichologica ale domnului

Bourget, daca n'ar fi aduse cu gingase intentii de
Vardarii t Ai.
Si aceasta dureaza dotasprezece ore pe zi, cand
sunt singuri.
Radu Com§a regretä CI nu-i poate vedea in-
dignarea pe figura si e silit sä o reconstituie
numai din accentul cuvintelor.
Acum tovar4ul lui Radu Coma tace si desigur
fumeaza, fiinda Radu a amit chibritul 0 simte
mirosul de tutun.
S'a deschis usa. A. apärut in prag Maria Pro-
bota. Se uitä mustrator cu ochi obositi la atele de
fum 0 la aureola de mucuri lärgitä pe ciment pe
o raza de doi metri, in jurul patului unde zace bol-
navul exemplar. Mustrarea e muta, numai in pri-
vire, dar tovaräsul lui Radu Coma e cu atat mai
sensibil.
Nu va uitati la mine, doamnä Probota...
Coma e de villa, vá spun pe onoarel Daca prie-
tenii lui, ori ca sä fiu mai exact, prietenele lui
ii tot aduc tigari, ce putem face? Suntem re-
cunoscatori 0 f amain.
Am sä vi le confiscl amenintia Maria Probotä
cu o banuiall de suras pe buzele impietrite.
Tovarasul lui Radu Com§a turteste tigarea de
perete 0 arunca jos mucul, cu figura sa pockitä
de bolnav exemplar.
Maria Probota cerceteaza foaia de observatie,
temperatura: dar nu le desface pansamentele,
cad nu e ora pansamentelor, iar bolnavii nu
sunt In sectia ei.
Daca ai sta lini0it domnule sublocotenent,
daca ai fuma mai putin 0 ai vorbi 0 mai putin,
ai fi acum pe picioare...
Dar ma simt foarte bine ad, doamna Pro-
boa... Abia m'am deprins sa träiesc ca un ren-

www.digibuc.ro
78 CEZAR PETRESCU

tier. and am sä inteleg ca vreti sá mä dati afarfi,

rup singur pansamentele... Sunt §i. raman aci...
Am jurat sä nu ma despart de locotenentul Comp..
Eu am intotdeauna convingerea vanitoasä cä tot
ce se tntamplä in jurul meu nu sunt mofturi, se
intampla cu intentii ale Providentei pentru mine.
Data m'a pus alaturi de Comp, inseamnä el
Providenta are ea vre-o socoteala cu mine §i cu el.
Maria Probotä i5i astupa urechile inspaimkntatä
de avalanp care ameninta ca intotdeauna sä nu
mai sfar5easca.
Se apropie de patul lui Comp.. Ränitul vor-
bäret tace brusc, deschide o carte O. tutors pe o
coasta, cu spatele, se cufunda in lectura cu o
indiferentä la tot ce se petrece imprejur, care
pe Maria Probotä o jeneaza.
Atinge mana lui Radu.
Azi ce ne spui?... Când dam drumul lu-
minei?
Radu Comp nu-i vede privirea in care totul
e stins, dar cuvintele 0 atingerea mainei ii fac
bine.
N'a§ fi crezul niciodata cä trei saptämani
inseamnä atat de lung... Dinu, ce face?
Am sa-1 aduc inteo zi... Nu-i mai ajunge
timpul. I-a nascocit unchiu-sau altceva: smeu.
Abia il pot duce seara la culcare. Nu mai vorbe5te
dealt de slArnaitori, cumpäna, coada, smee de
una *i de doul coale... Copiii sunt fericiti... Nu
inteleg infricoprea timpului in care traim 5i au
sà uite indata.
A fost o scurta insufletire cand a vorbit de
copil, acum s'a stins.
Vorbele au cazut in urechea lui Radu Comp
ca pietrele care deschid cercuri concentrice in apa,
mult dupa ce-au ajuns la fund; acum toate cu-
vintele ii sunk in intunericul lui mai adanc.

www.digibuc.ro
 INTUNECA RE 79

Purtând ingna la fruntea acoperitä sä-§i a§eze

bandajul mi§cat, spune incet:
Nu numai copiii au sä uite... Tot omul uitg.
Aci e poate §i singura noasträ putere de a trgi.
Omul uitg un adevgr, 11 cautg din nou. Il desco-
perg. Nenorocirea í durerea ne invajä sensul
viejii; dar ar fi teribil ca invgjgtura aceasta sg ne
rämânä vemic prezentg aci, sg ne paralizeze. 0
uitgm, ca sà avem voluptatea de a o mai cguta
§i a o mai ggsi Incá odatg. Aceasta e de altfel
toatä povestea omenirei...
Bolnavul exemplar se räsuce§te din pat, do-
vedind a§a imprudent a n'a citit, ci a ascultat.
Nu Corma, n'ai drept sá spui aceasta. De§i
urgsc räsboiul, ii sunt recunoscgtor. E singura
imprejurare and durerea ta egoistg poate lua un
caracter universal. E o consolare sä tii cg su-
ferinja ta individualg de astädatá nu se pierde
meschin §i izolatg, ca un moft fgrg importantä
pentru restul lumei, ci se confundg cu o catastrofg
universalg... Fiecare orn de la o vâxstä inainte
e o ruing pgatoasä in care nu s'a petrecut nimic.
Acum vor fi toji ruini grandioase in care s'a pe-
lrecut ceva teribil. Fatalitatea bainte de rgsboiu
era inteadevär fgcutg din nimicuri. Iji cgdea un
burlan in cap, ori te insurai cu o balazg care-ji
amgra zilele... Existau i inainte de rgsboiu mar-
tiri, dar nimeni nu-i bgga in seamg, martiriul loi
era urAt i mediocru, nici ei nu §tiau cg sunt
martiri. Experienja kr era pierdutä pentru ei §i
pentru umanitate. Dar acum fatalitatea nu mai
e o sumg de nimicuri: e o realitate precisg §i
foimidabilg, dominând câteva zeci de milioane de
oameni; iar martirii au con§tiinjá cä sunt martiri,
se vgd, se §tiu, se numärg, sunt §i ei milioane
care vor face o categorie aparte in omenire... N'o
sO, mai avern ru§inea elanului, n'au sg ne mai

www.digibuc.ro
RO CEZAR PETRESCP

sperie toate starpiciunile i s. ne conducl toate

larvele care se intimideazä inaintea a tot ce e
o sä uitäm?
mare, dezinteresat i curajos... Zici c
Dar aceasta de aci? (10 desveli pAntecul 'inapt
unde se vindecau spärturile gloantelor, i il acoperi
indatä când isi aduse aminte cä e o femee de fatä
si cä. Radu Comsa nu poate vedea). Aceasta de
ad, si orhii ti, i pieptul din care ti-au scos hi-
rurgii atat de complecte i curioase colectii de
acestea sunt mofturi, se pot uita? Acestea
au sä fie ruini in care nu s'au petrecut nimic?
CAci nu rana care are sä se cicatrizeze e totul,
dar tot ceia ce ai gändit, ai simtit ai vAzut Ina-
inte de a ajunge pänä la raná, acelea mä intere-
seazä, ele sunt bunul i räul räsboiului. Sunt räni
care nu trebuie sä se inchidä niciodatä. Dacl ai
sä le poti uita i dacg ai sä le uiti, si dacä am sä
lepot uita, si am sä le uit, atunci stimabile Comsa,
ne putem intoarce spatele de pe acum; suntem
niste mofturi. Atunci ar insemna cä räsboiul a fost
inteadevär nurnai un asasinat. Iar eu care am
culcat atâtia oameni cu mitraliera, câti n'a ucis
cel mai celebru ocnas din cei cu craniul mäsurat
la serviciul antropometric, merit nu tinichelute,
panglici, mofturi, präjiturele, tigäri, i ingrijirc
de prunc räsatat, ci o pedeapsä mai grea decAt
streangul, o torturá care n'a fost näscocità...
Maria Probotä i astupä iaräsi urechile ingro-
zite de vertiginoasa peroratie. Tovardsal lui Radu
Comsa täcu, nemultumit cä din nou nu si-a stä
pânit neastämpärul. Deschise cartea de pe piept
la semn i intorcAndu-se cu bagare de seamä
incruntäri de durere, incepu iar sä citeascä.
E acere. 0 frunzI rosie a intrat usor pe fe-
reastrI, a pärut c5.-0 cautä intai plutind un loc,
s'a refugiat cu un fosnet de amenintarea toamnei
de afarä,

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 81

Radu Coma a sältat capul orb sä prindä ce

insean-mä acest fasiit pe ciment.
Nimic... 0 frunzl... Incä o toamnä...
Pe figura Mariei Probotä nu s'a clintit nici o
linie i obrazul e totusi incä mai dureros impietrit.
Ceva s'a destins inläuntru un simtimânt puri-
ficat aläturi de omul pentru care ascuns suferise.
Acum, Radu Comsa e numai un prieten in durere.
Maria tace. Fäpturä firavk in haina albä de
pänzà, incovoiatä pe marginea patului, e numai o
femee längd un bolnav, ridicandu-i capul mai sus
pe pernä, privindu-i bärbia descoperitä, i ascuns
sub pansament, obrazul, pe care il tie pentru tot-
deauna desfigurat. Ceva räu, nestiut de nimeni,
era insarsit mort. Viata ei se elibera.
Nu mai simtea nici urä pentru el, ura care nu
era deck altä voluptate, acrä, a iubirei, nici teamä.
nici nelinistea de care fugea i pe care o cäuta.
Nimic de astädatä nu mai era vinovat in indemnul
ce-o purta in fiecare zi aci. Pleandu-se peste fi-
gura orb inäbusitä, atAt de aproape ¡fiat Radu
Comsa Ii aude bätäile inimei in pieptul strAmt,
ränd Ii vârä mAna sub trupul rupt de aschii sä-1
mudrepte, e numai femeia alinând un soldat cAzut:
mamá ori sorä, asa cum au ingenunchiat intot-
deauna, de când oamenii se intreucid, sä puna
balsam pe räni de rásboiu. De cAnd a asteptat
eliberarea aceasta i iatà, nu-i aduce acum nici o
bucurie.
Radule... (de-acum Ii poate spune fär, O. nici o
teamá pe nume), Radule, nu mi-ai spus ce sä-i
scriu lui Virgil?
E Incä o biruintä asupra ta insä-ti sä amesteci
amandouä numele, färä nimic vinovat, färä ezi
tarea secretà, sä nu mai simti rusinea i umilinta
tlinuitá in tine.

Cezar Petreseu. lniunecare. Vol. II, 6

www.digibuc.ro
82 CEZAR PETRESCU

Radule, ce sä-i scriu lui Virgil? intrebi a

douä oara.
Radu Coma isi pipäi pansamentul pe ochi.
Zâmbi asa cum zambea acum, cu muschii buzei
crispati dureros i urfit.
Scrie-i ea' am ajuns insfarsit asa cum spune
camaradul meu de ad, o ruinit grandioasä in care
s'a petrecut ceva... $i daca ii pare aceasta sibilic
spune ca il astept sa capete lamuriri dc la prie-
tenul meu Vasile Mogrea.
Ränitul din celälalt pat, dovedind incl odatá ck
era mai atent la ce se .petrece in jur, deck voia
sa pail, se intoarse Orland semnul foii din carte,
intre degete.
Comsa, in ironie stä adesea placerea si in-
sulti cea ce iubesti mai mult... Tu ai pudoarea
gandurilor .si eclor ce simti. Crezi cà a le mär-
turisi e o släbiciune... $i a a le batjocori e o
bravura. Esti ca acele isvoare care atunci când
sunt aproape sá fie captate, fug... Dar isvorul clack'
exista, tot trcbuie sà iasä odata la lumina. Sunt
curios sa-ti vad ochii, când doamna Probotä
colegii domnici sale, îti vor scoate insfarsit aceasta
mizerie de carpi... Sunt sigur ca aratá asa cum
mi-1 inchipuiesc.
Bolnavul .exemplar dcschise iar4i cartea la
seinn. Ii aminti i suräse in mustatile aspre:
VI jur cà de-acum tacl Mi-am consumat de-
bitul verbal pe doul ceasuri.
Se intoarse cu spatele, trägändu-si i pätura
peste umeri.
Maria Probota privea deasupra lui Radu Comp
ca deasupra unui obiect. Privirile lor se Incrucisau
prin panze i vata, dar nu se vedeau. Radu 'Cumsa
simtea umilire asa cum se afla, inaintea fiintei
care uitase i iertase. Dar Maria Probati, cu
spaimä descoperea c acum, dad tot ce era räu

www.digibuc.ro
 TNTI1NECARE 8:4

si inabusit in ea fusese definitiv biruit, in loc de

bucuria asteptata, i se desfasura inainte numai
un desert uscat. Isi spusese el atunci and va
veni ceasul acesta, va afla el viata ei se mai poate
incalzi la o lumina blâncla. Lumina era acum
numai peste ruini devastate si infertile ma cum
rostise omul paros de aläturi: ruini in care nu
s'a petrecut nimic. Iar figura cu fruntea rotunc15,
ochii castanii cu firisoare de aur, gura cu frägezime
inca de copil intre .cele doul paranteze de cute
sapate sub 'raffle subtiri, erau de un calm neo-
menesc, o rigiditate sub care totul a fost pustiit.
Tot ma cum sunt inerte chipurile mortilor dupä ce
s'au racit.
Ce sä-ti mai aduc, Radu? Fructe, flori?....
Astea nu... 5tiu cal domnisoara Vardaru...
N'au venit de patru zilel se räsuci iar din
pat tovarasul lui Comsa, cu promptitudinea unui
scolar Orator.
N'au venit de patru zile? repetä, incet, cu mi-
rare Maria Probotä.
Si tacerea care durä, ii päru atat de goala lui
Radu Comsa, luck ii apärä indatá:
Desigur s'a intimplat ceva... Vor fi flind la
tara... Se va fi intamplat ceva Colonelului Pol
Vardaru.
Ca sa alunge gandul care rodea in el, schimbä
altaceva:
Ce voiam sa te rog?... Da. Cärti, clacI se
poate sa ne aduci, mai bine de cat flori si...
Dar orke, doamnä Probotä, orice poate sä
fie! 0 chimie, un dictionar ori un almanach de la
48, numai Bourget, nul... se gräbi sa adaoge bol-
navul exemplar, aparandu-se cu amandoul mainile
casicum ii rästurna cineva chiar acum pe piept,
sä-1 sufoce, toata opera complectä a lui Bourget,
in editie definitiva si revazutl.

www.digibuc.ro
8t eEZAH PETHESCP

Tot nu v'ali impIcat domnule Mogrea?

01
Tovaräsul lui Radu Comp tnlocui cuvintele cu
un gest care arlta a intre el si autorul Cosmo-
polisului, nid o reconciliere nu e posibilä.
Maria Probotä se ridicä.
SA-mi fiti linistiti, vä rog... $i domnule Mo-
grea, te-am rugat mai rar cu tigärile... Am sä
vi le confisc.
Mai vru sä adaoge ceva, cu mAna rezematá de
fierul patului unde se afla Radu. Dar sterse gândul
ca un fir de funigel plinjenind inaintea ochilor.
Când deschise -tip, frunza uscatk, tiritä de cu-
rent, fugi sä se acundä Intr'un ungher mai päzit
de suflarea rece a toamnei.
Tovaräsul lui Coma asteptä pAnà când pasii
din salä se depärtarä. Intinse mana si alese o
tigarà. Aprinse aruncând in sus inele de fum, pri-
vindu-le cum trec unul prin altul.
Comp.?
Da...
Pe doamna Probotk o cunosti de mult ?
De când eram si eu si dansa la Universitate.
De ce?
Nimic. 0 intrebare ca oricare alta. $i cu
Probotà esti prieten? Prieten vechiu?
Ce intrebare? Cel mai vechiu si mai bun...
Colegi din clasa intAi de internat.
Tovaräsul lui Comsa aruncä trei inele de fum
unul prin altul, le risipeste cu mAna.
Il cunosc si eu putin... Am suplinit o catedrit
si ne-am cunoscut inteo cancelarie... Un tip cam
pedant, cu chelie precoce, roscat si färä gene.
Alte trei inele de fum, si mâna päroasä iar
risipindu-le. Apoi o reflectie, asa, WI nid o le-
gAturä.
Soarta unor femei e câteodatä stupidä. Nu

www.digibuc.ro
 INTUNECARF, 85

e cel mai usor lucru sa te resemnezi särutului con-

jugal, onest ca o recompensä. In fine moft. Viata
e uneori un moft trist, Comsa.
Radu Comsa nu intelege. Camaradul lui are ne-
vasta i copil in Bucuresti. I-a vorbit intotdeauna
despre dânsii cu suflet, sufera pentru soarta lor:
au ramas singuri i färá bani acolo, sub stapanire
streinä. Sunt saraci. S'au luat numai fiindca s'au
iubit. S'au unit doug säracii. Nimic nu-1 indreptä-
teste sä vorbeasca astfel.
Dar tovaräsul lui Radu Comsa a schimbat cartea
pe care o citea singur; a luat alta sä continuie cu
glas tare, pentru amandoi.
Svarli tigarea, fireste jos, g incepu:
In usä apáru Natasa. Toatä lumina soarelui
näväli inväluind-o in irizatii tremurataare, ca o
e;arfa. Orbit, Stolnicov inchise o dipà ochii. Cänd
Ii deschise, figura Natasei tot nu se distingea, dar
razele fäceau in jurul capului, in par, o aureola..."
Radu Coma care vedea acurn, in ochii tnchii
imaginile lurninoase mai vii deck intotdeauna, o
väzu pe Natasa in prag, plutind aerian in explozia
de soare, cu tremurul razelor in par. Figura in-
distinctä era a Luminitei, a Zoiei Vesbianu, a
Mariei Probota, a lui Catrinel. Toate confundate,
conciliate, topite in una singura, ireala. Dar pa-
injenisul de raze palpitänd in par, il orbi acolo,
in intunericul lui, de atk de iradianta i nepamin-
teasca

www.digibuc.ro
 § 3.
Et quel est le jeu? dit
Merlin.
C'est le secret d'enser-
rer un homme sans, tour,
sans muraille et sans liens.
Merlin
(Romans de la Table
Ronde).

Trista Luminitä,
Tu stii cI pentru mine inceputul unei scrisori e
intotdeauna dificil si rece, ca cele dintli cuvinte
cu care Incep o conversatie inteun salon: vremea,
servitoarele, jurnalele de modA sau acum co-
municatele, rusii, Verdun, Sa Ionic, etc. Si cum
rodeam värful tocului in dinti (obiceiu urAt d-ar
incorigibil) mi-am adus deodatA aminte, cA tot
asa, dupä miezul noptii, la aceias masI si tot cu
fereastra deschisä, acum un an îti scriam la Bucu-
resti un rävas tot asa de lung, cum sunt sigurä
cl va fi si acesta. Am mäsurat asa mai bine
timpul. Un an I Am fugit repede la oglindä sli
cercetez dacA nu mi-au dat fire albe, asa cum e
maman astäzi albitA cu totul. CAte prostii, ti-am
scris atunci, Luminito I Ni se pAreau toate simple
si nu ne indoiam nici o clipA cA vor sfArsi re-
pede si patetic. Aveam chiar un fel de mAndrie,

www.digibuc.ro
 INTIINECABE 437

evident nemärturisitA fiindcA nu se spun toate

prostiile cAte-ti dau in gAnd, avem mindria cA,
incepe si pentru noi o vreme eroicA asa cum au
trAit contimporanii lui Napoleon. CA vom fi in
acelas timp actorii si spectatorii unei grandioase
epopei. Pe urnik abia am vAzut cA.' tot ce se pare
epic si glorios in perspectiva timpului, and bunicii
povestesc nepotilor, e de fapt numai un nesfArsit
lant de mizerii si de uritenii. Suferinta nu este
b"TandioasA deal and e evocatl mai tArziu in
amintire si a fost curätatA de tot ce era meschin.
Ce sa-ti spun? Acum stiu cl toti contemporanii
lui Napoleon nu erau oameni supranaturali asa cum
mi-i arAtau cArtile, erau numai niste oameni ne-
cAjiti care suportau vremurile, nu le creiau si
nu le conduceau. (Cred cA-ti place introducerea
Luminito, e dupa ritual: o consideratie generala,
inainte de a trece la amAnunt). Acum am sA
urmez numai sfatul 'lui M-lle Roche, care ne rezuma
lectia de stil si compozitie, inteo singurA con-
cluzie: Enfin, bavardez, la plume aux doigts 1"
Ai ghicit, as vrea sA fiu iaräsi lAngA tine Lu-
minito, nu atAt fiindcA eu ml simt atAt de singurà
si as vrea atAtea sä te intreb. cici se petrece in
mine ceva necunoscut si nou, dar mai ales fiindcA
te stiu pe tine atAt de incercatI de mAhniri. Bietul
Mihail CAnd am citit scrisoarea ta nu-mi venea
sI cred. Poate e o eroare, se fac atitea confuzii
in listele de pierderi I Dar am vazut cä nu avem
dreptul sI ne mai indoim. $i mä gAndesc cum
inteo varl ca aceasta, cu atita soare, poate sä fie
un copil pus in cutia aceia oribilä de lemn si
ingropat cu pAmAntul pe piept. Toate nebuniile
lui de astAiarnI, si dimineata aceia cAnd s'a in-
furiat si a rupt fotografia lui la Chioaia I Tu spui
a ai acum mustrAri pentru cä il chinuiai dar
cine si-ar fi inchipuit, Luminito? $i mg glnckK

www.digibuc.ro
88 CEZAR PF/PRICU

la Mägduta Dobreanu, la Cora si. la Ralu... Cum

pot sä nu uräsc räsboiul?
De aceia cred Luminito, cä e un noroc pentru
Radu Coma cl a fost dint. 0 rani oricät de
grea e singura sigurantä pentru tine, cä nu se
mai poate intämpla altceva mai oribil. E cel putin
pentru multä vreme la adäpost, asa cum ne-am
bucurat noi ränd am aflat di. bärbatul Emiliei a
cAzut prizonier. E o bucurie egoistä si poate lasá,
dar de ce sk nu fim sincere si sä n'o spunem? Un
ränit se vindecä si un prizonier se intoarce dar
acei care nu se vor intoarce nici odatä?
Nu inteleg din scrisoarea ta un lucru. E poate
numai o pärere... Zid cä. e penibil and te afli
längä el 0 in kc de cuvintele bime pe care le
aveai pe buze cu un ceas kainte, taci numai si
privesti bandajul care-i ascunde fata si ochii. $i
scrii ck te simti asa lingä el, streinä, par'ck ceva
s'a indepärtat. Vezi de aceasta mai cu seamá re-
gret cä nu sunt lâng5. tine. Ai intelege mai bine
Luminito, cä nu trebuie sä spui aceasta, nici pentru
tine nici pentru el. Ar fi inteadevär oribil. Dar
nu e asa cä nu se poate? Sunt sigurl cà astäzi
chiar, ai sä ffi la capul lui 0 ai sä-i pui mäna
pe frunte si pe ochii acoperiti, si ai sä-i spui cu-
vintele pe care le gindesti si nu le spui. Gändestc-
catä nevoie are el acum de cuvintele acelea pe care
le 111513110 avarä in tine.
A fost pe ad domnul Paul Vardaru, cu nu stiu
ce misiune urgentä la comandamentul rus. A trecut
numai ca o vijelie pe la noi, tärät de Papa, care
l-a intAlnit furios pc toti rusii si pe toate coman
damentele din lume. Era periat, netezit, bärbierit
0 tänär, par'cl n'ar fi venind direct de pe front,
unde rigimentul lui a fost iaräsi decimat 0. scos
din luptä. A stat la masä la noi, a animat putin
casa noasträ care e atät de tristä de la un timp.

www.digibuc.ro
 1N TUNECARE 89

A speriat-o pe biata maman cu retete1e de min-

cAri ceia ce numeste dânsul Part de la gueule",
pe care românii au pierdut-o. I-a interzis sä uti-
lizeze vreodatä fasolea verde, mazIrea, cartofii de
primilvará, morcovii, deck imediat ce sunt cu-
lese din grädini: dupa ckeva ore isi pierd toatä
savoarea. Puiul sá fie fript numai la frigare sau
inteo coall de Milk al135. puiul la tavl e o
crirra. Insfärsit le stii toate mai bine deck mine.
Privea biata maman cu niste ochi la acest colonel
cu douà randuri de decoratii pe piept, venit direct
de pe front, si vorbind cu pasiune numai de mkt-
cAri, bIuturi, de Brilat-Savarin, Grimond de la
Reynière, marchizul de Cussy, mai tin eu minte ce
gurrnanzi celebril La sfärsit a povestit ckeva a-
necdote cu rusii, atk de picante hick a trebuit
sg-mi caut de lucru prin alte ,2amere pänä a
sarsit simteam cum imi ard urechile. Iar la
plecare, nu s'a lIsat pänä ce maman n'a prin3it o
sticlä de Cognac Martel ***, pe care o avea nu
stiu unde in masinä, plängändu-ne pe noi românii
cä n'am invälat nici pfinä acum cum trebuie bäut
cognacul: numai in pahare speciale cu gura foarte
larga sl polci respira toatä aroma. Dar când si-a
adus aminte de Mihai, 1-am välut privind in altä
parte, tintI, Ora când i s'au limpezit ochii.
Dupä plecare in casa noasträ s'a fäcut iaräsi li-
nistea care mä apasä: par'cl a fost scos un mort
de aci. Maman iar a inceput sI se strecoare albl
si imbkränità printre usi, slugile sk pIseasca in
värful picioarelor. Papa s'a inchis in birou, unde
citeste Montaigne ori nu stiu ce enciclopedisti,
ca sä fie cat mai departe de tot ce se petrece
pe lume. Cum stii si tu, toate ne-au mers si acum
räu. Recolta a fost rechizitionatä ca si vitele toate
de muncI: in schimb in sertar s'au adunat bonuri
galbene pe care nu dI nimeni un ban. Tr lim ca

www.digibuc.ro
90 CEZAR PETRESCU

säracii nu inteleg cum pentru alii rasbolul e

un prilej de imbogatire, ì Il admir pe domnul
Vardaru, ca atat de bine stie sa-si apere interesele,
ramanand tot odatä o bun roman, fiindca clä mai
mult deck dau altii indoit mai bogati, i acum
plimbandu-se pe la Paris, Tockio, Stockolm, etc.
Dar da numai ce stie ea trebuie dat la Papa
vin toti, incarca, lasä bonuri i pleacl. Iar bo-
nurile räman sa tiná signet in volumele lui Mon-
taigne.
Am mai avut o singurä zi de bucurie, cand ne-a
venit din Elvetia o scrisoare de la bärbatul Emi-
liei prizonier la nemti. S'a intamplat ca tocmai
in lagärul kr din Germania sä fie anuntatä o
vizitä a unor gazetari elvetieni, olandezi, danezi,
spanioli, suedezi, insfarsit din tarile neutre. Emil a
scris atunci o scrisoare din ajun, si a inmanat-o
pe furis unui gazetar la intamplare, rugandu-1 s'o
nimitä prin legatie i läsand-o deschisa sa vada
cä nu scrie decal lucruri familiare. Asa ne-am
trezit inteo zi pe neasteptate, cu scrisoarea foarte
gentila a elvetianului, care nu-1 cunostea nici pe
bärbatul Emiliei nici pe noi, i in plic, scrisoarea
cealalta. E o mangaiere sä vezi ea in mizeria in
care se sbate toatä omenirea acum, mai intalnesti
oameni care de la adäpostul neutralitätii kr foarte
confortabile, tot au indestul suflet sä inteleagá su-
ferintele celorlaiçi, care-si ispäsesc neutralitatea de
doi ani, cum awfost a noasträ, numai risipa
desmätare.
A fost cateva zile i fratele cel mai mie, Tode-
ritä, dupa o rang farä importanta la Marlsesti.
Dar a plecat läsandu-ne bucurie mai putinä, ai sä
vezi mai departe de ce.
Si acum Luminito, sä trec i la partea cea mai
delicatä, pentru care as vrea sa fiu langa tine
sä vorbim altfel deck inteo scrisoare, chiar and

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 91

atinge dimensiunile chilometrice ca toate rávasele

mele.
Când spuneai in glumi ci rosesc cum nu se cu-
vine unei fete, in fata lui Scarlat Mäinescu, tu-ti
puteai imagina cit de aproape iesti de adevir.
Nici eu nu stiam atunci. N'a§ putea a-0 spun cum
a fost si de ce... Poate era hotärirea unei puteri
mai mari deck noi, cireia nu ne putem impotrivi...
Iti amintesti ci acum un an, and nimic nu mi
indreptätise si cred ci o sä-1 cunosc vreodati, iti
scrisesem ci 1-am vizut la bratul lui Radu Comp.,
calea Victoriei? El e domnul acela cu privirea
clegiaca si absent de pe planeta, despre care iti
scriam. A trebuit multi vreme sa-mi amintesc de
unde-i cunosc figura, altfel a fi crezut ci o stiu
din alta viati. Si cind mi-a vorbit intaia oari, am
simtit cà rosesc: nu voiam si rosesc cu cât
gindeam el nu trebuie sa rosesc cu atit simteam
singele svicnindu-mi in obraz. Pe urmi ne-am
cunoscut de aproape, era prietin nu stiu de unde cu
Camil i in aceastä calitate 1-a invitat Papa si
Maman. Am simtit ceva necunoscut and ma privea
inzistent i ochii lui spuneau altceva deck vorbelc
indiferente pe care le rostea intotdeauna cu un ton
de ironie, ca un orn blazat de toate nimicurile ome-
nesti. In fine Luminito, e prea lung si complicat
sà-ti povestesc toate. Ai inteles cá eu, aceia in
totdeauna rece si care spuneam cä voi impleti
cositä alba fiindci nu vreau sä se repete ceia ce
vedeam imprejurul meu pretutindeni, voi fi peste
putine zile logodnica domnului Scarlat Miinescu.
Papa e incintat, Scarlat, (vezi ci nu mi pot opri
si-i spun pe nume), Scarlat 1-a cucerit. Maman
e bucuroasi ci mi-au iesit ideile, absurde cum
sptmea ea, din cap. Dar toate nu se pot povesti
intr'o scrisoare. A vrea sä ti le soptesc in ureche.
Am fost acum doul zile, cu Scarlat la mosie.

www.digibuc.ro
92 CEZAR PETRESCU

Imecliat a observat cà toata gospodäria se Ora-

gingte. Din ckeva cifre a dovedit lui Papa toata
risipa, 0 cum impotriva impresiei pe care mi-a
facut-o cä ar fi elegiac 0 absent de pe planeta,
Scarlat dä dovada de spirit intreprinzator, 1-a
convins pe Papa cá un orn energic ar putea scoate
venituri intreite de cat aratä scriptele de anii
trecuti. Insfar0t nu e numai un barbat spiritual,
inteligent i umblat in lume (observi ce banala
am devenit cu epitetele?) dar pare sa. fie 0 un orn
activ 1 cu initiativä, ceia ce ar aduce putina or-
dine in gospodaria noastra de moldoveni prea
pasivi.
Si aci ajung la intamplarea cu Toderitä. Cand
a venit in permisia lui de cateva zile 0 a aflat
de la Maman, in loc sä villa i sa mä imbrati§eze
cum ma a0eptam, s'a arätat foarte rezervat. A in-
ceput spunand ca tocmai faptul ca e prieten cu
Camil, e indestul de proastä recomandatie. Pe
cand s'au cunoscut, tot timpul a stat morà-
cänos 0 1-a cercetat cum cerceteaza varne0i pa§a-
poartele pasagerilor. In seara aceia Scarlat a fost
mai cu verva deck oricand. Fiecare fraza era o
jerbä de scantei. II priveam cu adevaratä recu-
no0inta ca aduce putina viatä in casa noastra
atk de posomorka i cà Maman se lumineaza la
figura i mai uitä tristetele ei. Toderitä raspundea
sec la intrebari, ca la un interogator, nu radea,
and abia incepusem sä ne veselim putin; insfax0t
a stat intre noi ca o bufnitä cobind a rau.
Scarlat a observat i numai delicateta 1-a facut sa
nu remarce altfel lucrul, deck neglijandu-1 corn-
plect i vorbind mai departe cayi cum Toderità
nici nu exista. and a plecat, am avut o scenä cu
Toderita: m'a bufnit plansul. El 0-a permis sa
spunä cä un- ona care in loc sä fie pe front ori
macar altfel util ärii, 10 petrece timpul la me-

www.digibuc.ro
 INTUNEC A RT. 98

sele de cArti, in toväräsia une secäturi" curn e

Camil, nu poate sä fie deck o secAturä de aceias
spetä. Destul cà avem un exemplar in familie. Iar
dupa aceasta, o sumä de lucruri urke i rele, asa
cum vorbesc multi din Cei intorsi de pe front, cu
o intransigentä de oameni care nu. mai inteleg
au uitat viata de oameni.
E adevärat cà Toderitä e singurul dintre copii
care aproape n'a cerut niciodatä nimic de acasa;
desi cel mai mic a fost bursier la liceu i e bursier
la scoala lui de inginerie rra mir cum a putut
scoate acte de paupertate dud avem mosie in
judet, dar aceste lucruri foarte frumoase, nu-1
indreptätesc sä se amestece cu atâta brutalitate in
viata altora. M'am convins incä odatä, dragä Lu-
minito, cä oamenii cei mai insuportabili sunt
rigiditatea nu le permite sä inteleagä nimic
din viatä si cà omul e un fragil aparat de carne,
suflet i nervi, nu un mecanism pe care 51-1 in-
varli cu o chee de ceasornic. Cele cAteva zile cat
a mai stat acasä, de abia ne-a mai vorbit. Ne-am
despgrtit numai cu o atingere de buze. Si fiindcA
n'am rezistat si am inceput sä plâng, pe o canapea
a noasträ unde plangeam toti and copii primeam
pedepse, s'a intors din prag sä-mi spunk':
SI fii bucuroasä clack' peste trei ani are sa-ti
rämânä mäcar canapeaua aceasta, ca sä ai pe ce
plânge...
Monstruos.
Scarlat a intrebat numai dupi ce a plecat, de ce
e atk de morkänos M-r St-Vertu asa 1-a numit
el cu aceasta s'a sarsit.
mä intreb dragI Luminito, ce cruzime au oa-
menii, chiar când sunt fratii cei mai apropiati si se
iubesc, sä-si sfkie unul altuia inimile cu unghiile?
Tocler4ä a plecat, dar ceva a picurat In sufletul
meu, ca sä n'am bucuria Intreagä. MI surprind

www.digibuc.ro
94 CEZAR PETRESCr

citeodatä privindu-1 pe Scarlat cu alti ochi decAt

ar trebui. Mä nelini§tesc ochii lui, care capätä o
rAcealä cenu§ie de metal, când vorbe§te despre
unele lucruri. Dar indatá ce-mi intälne§te privirca,
ochii lui sunt buni i calzi, i imi spun el nimic
din cele ce cobea Toderitä nu. pot sI fie adeväratc.
De altfel, §tiu cá Scarlat are un rind de case i o
mo§ioarä hi teritoriul ocupat; e un orn de energie
care 0-a fIcut singur averea, exact cum ar trebui
sä compenseze temperamentul unei fete roman-
tioase ca mine, 0 cI dacä 10 pierde din când in
când timpul la mesele de cIrti, e numai fiindcl in-
cearcä sa se in§ele uitänd ceasurile grele prin care
trecem i situatia lui de refugiat.
Am sffir§it Lunainito, i incheind, simt o ru§ine
fatj. de mine insumi. Toatä lumea sufere, toti din
jurul meu poartä hainI neagrä sau mIcar altfel dc
dureri; la voi sunt tristeti grele, iar eu in mijlocul
acestor catastrofe sunt absorbitl numai de acesl
sentiment nou. Mi se pare cI sunt pasirea aceia
despre care am citit cá incepuse sä-§i facä un
cuib in gura unui tun. Nu §tiu de ce mi-e frick.
De ce tocmai eu sl fiu aleasä pentru puting fe-
riche? Mä ierti cl fericirea mä face egoisti? Am
vorbit numai de mine. A§ vrea Luminito, sä fiu
16/10 voi, tu i Radu Com§a, cIci nu se poate
sl nu vá rezerve §i vouä aceia§i fericire. Dacii
viata ne trimite eke o incercare, e numai ca sl
pretuim mai mult ceia ce am fi putut pierde. Do-
resc insänkto§ire repede lui Radu Com§a 0 tie
altfel de gänduri. Cum a§ dori sI fie toti fericiti
in jurul meul
Te imbräti§eazi: Elena.

www.digibuc.ro
 § 4-
Dupa cinci zile de ploaie mocnitä, un %rant cald
rnânä norii spre miazá noapte, desvelind cerul
'adânc.
Soarele obosit i tomnatic, cerca sä imprä§tie o
timida amägire de primävara. Radu Com§a li simti
desmierdarea bunk' pe obraz. Inä1ä capul, acum
incins peste ochi cu. o singurä fft§ie ingustä §i
neagrä, sä primeascl in plin aceastä baie caldá
de viatá. La fereastrá, pe un scaun, cu mAinele pe
genunchi ca bätrânii cind ies sä se soreasa in
April, respira cu läcomie aerul incI jilav.
Vasile Mogrea se plimba clintr'un Capät in altul
pe cimentul sonor, se oprea sa-I priveasca o clipa,
ridica ochii afarg, la salamul cu frunze ovale de
cearà. I§i mu§c5, mustätile aspre.
Acum, iubite Comp, Ili pot märturisi cá
simt un regret Cá ne vedem aproape vindecati.
Ne despänim, i mä tern cl tot ce-am vorbit §i-am
hotärit In camera aceasta de spital sà nu rämânii
un moft. Ne intoarcem iar la viata care ne depär-
teazI definitiv. Poate o sä ne ocolim când vom da
ochii. 0 sá ne fie ru§ine de atkea mofturi. Si de
aceia, Comp, simt mahnire.
Radu Com§a i§i indreptä fata spre el, ca0cum
ar fi putut sä-1 priveascl prin cingätoarea opaca.
Nu te 'nteleg prietene. Eu acum nu mä
mai tern. Ctit am adunat in Intunericul acesta de
doua luni, e destul sá renascá un om. De ce crezi

www.digibuc.ro
96 CEZAR PETRESCV

cg avem sá ne ocolim? Ne vom cguta dimpotrivä

unii pe altii, aci nu suntem numai doi. Presimt
cg se aflä sute acum, care se cautg. Poate chiar in
spitalul acesta. Avem sg ne cgutgm si sg ne
gäsim...
Celglalt se rezemg de pervazul ferestrei privind
pe ganduri o vrabie sburlitä intr'un ram. Cand vra-
bia sburg, se intoarse.
Aceasta o stiu Comsa, i totusi mi-e fricg.
Mi-e Meg de viatä... Aici e usor sä hotärästi. Pe
urmä, viata ne sile§te la tocmeli. Insfarsit moft
Privi din nou la lumina de-gall. Alungandu-si
temerile, vorbi cu bucurie:
Poti spune, dragg Comsa, cg i soarele s'a
argtat astäzi bun cu tine. Peste cateva ceasuri,
cfind vor veni sg-ti scoatg insfarsit mizeria aceasta,
ai sä dai cu ochii in laminä. Dacg s'ar fi intâmplat
eri, ai fi deschis ochi noi la o luming uratä si
veche. Era un cer muceggit de-ai fi zis Mat l"
fi cerut indatg bandajul inapoi sa nu-1 mai
vezi. Astäzi e un soare lustruit ca un samovar ru-
sesc si un cer spglat §i muiat in sinealg, inteadevär
festiv. Te invidiez de doug ori. Intai flinda mg
conving astf el ca te bucuri de o atentie speciall a
providentei, pe urmä pentru senzatia unicg, atunci
and vor cgdea carpele acestea ca sg renasti, cum
drept ai spus... Deocamdatg e ceasul unsprezece,
se apropie vizita Inaltelor personagii. Dg maim
sà te conduc pang la pat. E ultima oarg and
mai pot sluji cu ceva.
Radu Com§a calla cu maina liberg inainte, in
gol, pang ajunse langg pat.
Tovaräsul Ii Impäturi haina, o asezg pe scaun,
fi inveli pang la bgrbie. Apoi cu Indernanarea
unui licean deprins sä fugg noaptea din dormitor,
se desbracg i i§i mistui uniforma, intinzandu-se
in pozitia lui de bolnav exemplar. Era bärbierit

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 97

proaspät, cu mustata tuns i epoasA ca o perie

de dinti, cu pärul pentru moment domesticit de
foarfece ì pomadA numai cAteva fire indiscipli-
nate indräzneau intoarcerea la vechea libertate,
care fAcea intotdeauna coafura lui Vasile Mogrea
sA aminteascA sArmele de frecat parchetul.
In acere, cu fata in sus, cu mAinele paralele
dealungtü trupului, incepurA sA astepte vizita inal-
telor personagii.
In vremea aceasta, inaltele personagii treceau
de la pat la pat, in sllile mari cu soldati. Era o
vizitA de trei ori anuntatA i arnAnatä. DouA zile
spitalul fusese spAlat, mAturat, f quit, desinfectat,
pavoazat. La intrare, deasupra portii boltite, crengi
verzi incrucisate i drapele aliate urau bun sosit
inaltelor personagii. Bolnavii, mutati, categorisiti
din nou, imbräcati in cAmAsi curate, sApuniti
periati, asteptau in pAturile aliniate cu emotie mo-
lipsitA de la tot personalul agitat. Ciudat: nentru
moment uitaserA ränile, bratele i picioarele ampu-
tate, ochii orbi i durerile crunte chiar cei in
delir se opriserä i simteau cu totii grandoarea e-
venimentului i orgoliu, ca fac parte dintr'un spital
onorat cu o atat de insemnatA atentie.
Misiunea era numeroasä. Un general obez, sta-
cojiu ca un rac fiert, cu pärul i mustAtile albe,
gemAnd in tunica prea strAnsI, cu ochii convul-
sionati ca de spaima unei explozü apropiate. Fie
care pas era insotit de un complex de scArtAieturi.
ScArtAiau ghetele de piele de bison, scArtftiau jam-
bierele rosii care gâtuiau pe pulpä pantalonii cu
lampaz, scArtAiau curelele incrucisate pe piept
pe mijloc; in intregime mirosea a piele i scArtlia
ca un geamandan nou. Alt general scund i grozav
de spAtos, in uniformA cu buzunAri numeroase
enorme, kick ar fi putut cuprincle toatä arhilra
marelui stat major, pIrea, nu s'ar fi putut spune
Cezar Potrank. Intunecare, Vol, IL 7

www.digibuc.ro
98 CEZAA, PETRESCII

de ce, foarte inantat de tot ce mntâlnea. RámAnea

in urma tutulor, ridicAnd sprincenile imbinate
imense cAt o pereche de mustäti, sä adaoge dui:a
iMma sa milostivä, cuvinte de imbárbátare bolna-
vilor:
La Mär4e§ti? Bravo! Amandoi ochii? Re-
gretabil, dar nu e nimic... Bravol... La Poiana MI-
rului, ai zis? Interesant... Se poate träi foarte bine
numai cu o manä... Bravo, imi place baiatulel
Ili spun a-raj placel...
Strângea mAinele ate nu erau ciungite, desvelea
päturile sá vadä resturile picioarelor, sar0te in
bonturi de bandagii... Bolnavii cercau sá se ridice
pe-o coastä, ináltau gAturile slabe, ingaimau in-
ceputuri de vorbe.
Stai lini§tit1... Bravo 1 Nu e nimic. Tara!
Minunat 1...
Se aflau incä douä doamne i o fatä blondá,
In hainá albasträ de culoarea viorelei, inaltà
fragilà, cu umerii slabi i ingu§ti, cu pärul ima-
terial ca un abur. Toatä silinta adunase s4-0
retinä lacrimile. Impärtea timidá ale o floare
din mänunchiul resfirat pe brat, 0 tigäri dinteun
purtat respectuos de un infirmier. Nu §tia
cu ce cuvinte insoteascä darul; cu obrajii in-
väpäiati de emotie, punea floarea i cele cateva
tigäri pe marginea päturei i pleca repede, ca dupl
o faptä ru0noasá. Dar ochii bolnavilor o urmäreau
recunosatori; simteau cä inteadevär aceasta su-
fere pentru suferinta lor.
Una din doarnne, inaltá i pieptoasä ca un jan-
darm alare, inteo manta de mätase cafenie, cu
mustäti sure, privea paturile printr'un lorgnon tinut
in maim cu numeroase inele i brätäri, plecându-se
pe jumätate ca inaintea unor vitrine cu obiecte
curioase, adresAndu-se ränitilor cu interjectii fran-
ceze impestritând frazele române5ti:

www.digibuc.ro
 INTIIIIECAHE 99

Quoi? Tara n'are sá vä uite niciodati, que

je te dis! Au sä ne soseasca peste cateva luni un
transport de aparate ortopedice perfectionate... Voila!
Creatie englezeascä, are sa fie o placere sa uzati
de ele... Lasa capul jos, tinere, pe perna... Quoi?
0 sä facem scoli i pentru orbi. Putinä rabdare.
Et puis!... Te doare? Curaji Eh Oui! je comprends
bien... Curaj... Are sa treaca... Al lons... Toate au
sä treack grace au ciel... De ce sä gemi? Quoi?
SA aduci multurniri lui Dumnezeu cä te-a aIes sä
suferi martiriul pentru scirmpa noasträ Ah!
il ne faut pas sa plangi... Allez 1 Daca se sfarseste
rasboiul? Ah! grand Dieu, non!... Intai sa-i in-
vingem, sä sufere. i ei, sä sufere teribil, ce que
j'en dis!
Din cand in când se intorcea spre un domn civil,
cu barbitä cu ochelari cu snur, cu picioarele
moi i nesigure, adus de spinare in redingota
neagra, cu ninsoare de mätreatä pe umeri; un per-
sonagiu important intre toate, care-a. rostit o scurta
simtita cuvantare când a descins din automobil
0 a impärtit cu degete gelatinoase, decoratii.
Mon ami, sunt splendizi de curaj 0 de ab-
negare. Parbleul
Parbleul confirma personagiul.important intrc
toate, zambind ca un orn care-si asurna cu modestie
jumatate nurnai, din secretul acestui curaj 0 a-
cestei abnegatii.
Colonelul medic sef al spitalului, gros cat un
ipopotam 0 fin ca o insectä, ameninta sa fie atins
de stiabism din pricina sfortarilor cu care in-
cerca sä priveascä in acelas timp la personagiul
foarte important intre toate, la doamna cu lorgnon
0 la cei doi generali. Ii iubeste bolnavii i spitalul,
10 spune cä e inutill aceastä odioasä comedie: vi-
zitarea unui spital ca un muzeu de mizerie i distri-
butia de consolari cliseu; dar nu-si poate 'in-

www.digibuc.ro
100 OEZ4I1 PETERSCI1

frânge precipitarea mai tare ca el, O. previe fiecare

intrebare, sä surâclä and surAde personagiul im-
portant intre toate 5i. sä dea din cap a confirmare,
dud generalul scund 5i. grozav de spätos, in-
curajeazA un amputat de amändouä picioarele, cu
obrajü scobiti de suferintä, cu buzele uscate 5i albe
5i cu ochii de pIcurä in fundul orbitelor:
Bravo! La Oituz? Nu e nimic... Se poate
träi foarte bine 5i ail picioare... Tara bgatulel...
In urmä alti medici in 5orturi albe 5i. doamne
de caritate 5i infirmiere purtând co5urile de tigäri
5i infirmieri cu condici, cu flori, 5i cu pachete de
5ocolatä... Convoiul inainteazä doi pa5i, se opre5te,
bolnavul face sfortäri sä se ridice inteun cot 5i
inceara printre crispatiile de durere sä suradä,
ru5inat cä se aflä culcat inaintea atAtor persoane
inalte...
Iar cei pe unde convoiul a trecut, i5i citutä cu
degetele cAte le-au mai rämas, pe marginea päturei,
cele citeva tigäri, pachetul de 5ocolatä 5i. floarea
läsatä de fata subtire 5i bälanä, cu ochii umezi 5i
cu buza de jos tremurând. Ea singurä presimtea
a acestor dured altä alinare li se cuvine de cAt
exclamatiile doamnei cu lorgon 5i imbärbätärile
generalului scund: Nu face nimic... La Oituz?
Bravo 1"
Camera lui Radu Comp 5i Vasile Mogrea s'a
umplut abia putAnd sä primeascá atAt de numero5i
oaspeti. Radu Comp i5i mu5cä buza, tovarl5ul lui
mototole5te marginea päturei intre degete.
Colonelul medic 5opte5te ceva personagiului im-
portant intre toate, Comp aude numai numele lui
Alexandru Vardaru.
Personagiul inainteazI, ridicI mana tremurä-
toare, cu vinele ca sforile: Patrie... niciodatä...
recuno5tinta tärii... am sä-1 felicit pe Vardaru".
Comment? il prive5te doamna cu lorgnon ca

www.digibuc.ro
 INT1TNECARE 101

inteun panoptic unde se vede agonia lui Osman-

Pa§a. Trei rani 0 vindecat ? C'est prodigieux1
Mai quoil am spus intotdeauna O. Vardaru... ce
n'est dejà pas si mal.
Bravo! Ochii? Se poate trai foarte Vine 0
färä ochi. Vindecat? Chiar astazi scoate-ti pansa-
mentul? Ei bravo! Cu atät mai bine... Curaj 1
Generalul scund 0 spätos ii scutura nea0eptat
mAna, trick patul s'a miFat pe ciment 0 in ochii
lui Com§a au trecut fulgere negre.
Se intoarce la celalalt pat.
Si dumneata?
Dar ochii lui Vasile Mogrea l'au pironit indräznet
0 drept, inck s'a citit in ei ca 0 cum ar fi fost
scris cu literä de-o palma, gändul batjocoritor:
Ce, 0 eu? Bravo, nu? Se poate trai foarte binel"
Generalul s'a oprit, s'a pipait deasupra nasului
unde se imbinau sprincenne groase, de teamä
par'el sa nu se fi desprins ca o pereche de sprin-
cene post*, 0 ducând apoi amändoua mäinile la
spate, privi indiferent pe pereti.
Sublocotenentul Mo.grea, 1amure0e Colonelul-
medic, ca intotdeauna mândru de bolnavii lui.
Rezervist. Profesor. Un adevärat bray. Citat in
ordin de zi pe corp de armatä... singur cu mitra-
liera... mentMut pozitia...
Ochii sublocotenentului Mogrea se incruci§eaza
cu ochii colonelului inteo mustrare: De ce? ce
importä ?"
Dar personagiul important intre toate, si-a §ters
cu o mânä matreata de pe umeri §i s'a plecat
peste pat, rostind: Patrie... nici odata... recu-
no0inta tarii... pregatim viitorul..."
Pregatim? Cine pregatim?" Eu 0 dumneata?
sunk' sec vorbele sublocotenentului Mogrea, care
pärea a a descoperit ceva foarte curios in tavan.
In tacere a sal-0.ft numai pielaria generalului

www.digibuc.ro
102 CEZAR PETRESOU

ca un geamandan strâns in curele, inainte de 'a.-1

cobori la träsurä. Personagiul important intre toate
retras mAna ca la o atingere de reptila, ti
sterge -mätreatai zambeste cu mill complice,
atre doamna.cu mustäti sure si cu lorgnon, clá-
tinfind din cap.
Hm 1 fäcu personagiul important.
Hml fäcu doamna cu mustäti sure.
Hm 1 fäcu generalul scurt i spätos.
Hml fäcu celälalt general, amenintat de a-
poplexie, care nu rostise nimic panä acum.
Dar iri ochii fetei cu haina albasträ, trece intAia
datä un inceput de surAs trist, iar colonelul medic
Il priveste cu indignare ingäduitoare, ca pe-un copil
care s'a purtat necuvlincios la masá.
Personagiul important îi terge bärbita cu ba-
tista si se indreaptä demn spre sä, urmat de
intreg convoiul. Copila mnaltä, in haina albasträ, a
rämas sä punä cele din urmä flori pe patul bol-
navilor.
Acestea nu supärä... Nu e asa? indrämeste
sä intrebe cu glas care aminteste ecoul clavirului
dupa ce antecul a incetat.
De ce sä supere, domnisoark? Pe acestea le
pästräm aci... pentru totdeaunal arätä cartea in
care va strivi florile, and vor incepe sä se ve-
stejeasa.
Copila multumeste cu obrajii inväpäiati. A ob-
servat cà ränitul dteste aceiasi carte pe care o
citeste i dânsa acasä. Este acolo un capitol...
Dar ar rosi mai tare sä spunk' ce capitol.
Când s'a inchis usa dupa toti, tovarásul lui Radu
Comsa s'a ridicat pe marginea patului: Ii sburleste
pärul in. semn de independentä si protest.
Comp!
Da...
(imitand glasurile de adineori). Patrie... re-

www.digibuc.ro
 INTUNECARE log

cunostinta... Am sa-1 felicit pe Vardaru... Com-

ment ? Trei rani s't vindecat?... C'est prodigieux I
Am spus intotdeauna ca. Vardaru... Quoi?... Ai
crede cg acest domn Vardaru e ranit si. de doug
luni n'a vazut lumina cum n'ai vazut-o tu de doug
luni: lumina, luminita si. alte lumingtii si mofturi...
Comp. I
Da...
Stii ce fac eu cu asemenea personagii care
viziteazg spitalele ca grajdurile de curse?
Nu stiu ce fad cu asemenea personagii.
Omul cu parul sburlit ca sarmele de frecat par-
chetul, spuse atunci ce-ar face el cu asemenea
personagii care viziteazg spitalele ca grajdurile
de curse, dar tiparul nu va putea niciodatg sä
reproducg textual.
Sublocotenentul Mogrea incepu sa-si imbrace
uniforma, cu infrigurarea scolarilor cand se pre-
ggtesc sg fugg pe fereastra dormitorului. Isi in-
chee nasturii. Impinge chipiul pe ochi.
Comsa, eu m'am dus... Pang la cinci sunt
indärät... Regret cg nu. pot asista la evenimentul
resurectiei tale... Dar am sg te ggsesc inviat...
Bung...
E a doul oarg cand camaradul lui Coma dis-
pare la intalniri misterioase.
Radu Coma a rgmas singur. Ultima data pri-
veste in el inainte de a fi iarasi intors la lumina
celorlalti. Ascultä sunetele confuze din jurul lui,
le descifreaza, s'a deprins sg inteleagI din ele ceia
ce ar trebui sg-i vadl ochii. Peste cateva ceasuri
cand ii va fi inggduit sg vadg Inteadevar, vor fi
toate tot asa de purificate si limpezi, cum le pro-
iecteazg acum lumina lui ireala dinlguntru?
Au trecut pasi pe sub fereastrg; s'au auzit stri-
vind nisipul sub talpa. Pe urmg alti pasi in sail.
Au sunat prin fata usei. Nu sunt pentru el; i-a

www.digibuc.ro
 104 th2Ait 1'rrRts011

cunoscut de departe. I-ar fi recunoscut desi

erau tot pasi de femee: tocuri Mahe bAtAnd má-
runt si ritmic cimentul. Luminita n'a fost de douä
zile; a spus cr vine si n'a venit. Iar Maria Pro-
botä n'a venit de douä sAptAmAni. In durerea fi-
zicA, ca i in cea moralA omul e intotdeauna sin-
gur". Va vedea insfArsit i ochii acestui prieten,
care 1-a ajutorat in intunericul de doul luni, sä
priveascl in el si sA gAseascA luminA. Va recu-
noaste i atatea figuri, pAnA acum fantomatice,
de doul luni plecAndu-se peste patul lui, unele cu
blAndete, altele cu indifeientA le-a simtit din
glasuri, le-a ghicit imperceptibil numai din pre-
zenta lor.
A fosnit ramura din fereasträ. Acusi va fi
altceva cleat o ramurà auzitä.
Ce adAncl täcere cAteodatA... Nu s'ar spune CA
sunt deasupra i aläturi i pretutindeni de jur
imprejur, inteaceste ziduri, o mie de oameni cu o
mie de alte suferinti, fiecare inchise in fiecare...
Pe urmä iar pornesc goarnele de automobil, se aud
pe culuoare duruind roatele paturilor spre sälile de
operatie, glasuri i tusete, gemete, i bizar, intre
ele cateodatä un cAntec täränesc, monoton si in-
terminabil. Nici odatà ca in aceastä incApere n'a
presimtit in jurul lui atatea mistere, si solitudinea
oamenilor nu 1-a podidit nici odatä cu atka mill
pentru umanitate.
Prin mila de el a invAtat mila de altii. Durerea
nu 1-a strAns avar numai in carapacea lui de vatä.
Pacificat, a putut ascultä gemAnd lumea. Fiindch
de douä luni n'a mai putut vedea cu ochii lumea
cea de aevea, á ascultat ceia ce e invizibil in lume.
L'au impresurat ganduri pe care oriand altAdatà
le-ar fi ahmgat sau n'ar fi avut timp sä le asculte.
Intins in nerniscare letargia a stat douA luni sA
Ondeascl i sI simtä pentru toatä umanitatea. I-ar

www.digibuc.ro
 INTUNECABE 105

fi ru,ine sá o märturiseascl aceasta. Are sä-i fie

ru§ine mai ales mäine. Omul and pune in mana
unui särac o pomanä, o face pe ascuns, cum ar
sävär,i o faptä rea.
Acum se simte ca un trunchiu desmortit in pri-
mávark plin de sevä. $i de toate hotäririle ii e
cu toate aceste teamä, fiindeá li e teamä a are
sä-1 reia viata, sä-1 desprindä de tot ce-a adunat
aci, sä le risipeascä in toate vânturile. Stie cä In
orice bolnav dormiteazá ingratitudinea cu care va
dezerta de la toate gândurile bune, indatá ce-i
este ingAduit sä se ridice din pat §i sä se intoarcá
la viatä.
Astfel, vindecarea lui Radu Coma incepe prin
regretul dupä suferinta pe care o päräsqte. Páná
eri era bucurie §i neräbdare. Dece i-a turburat-o ?
Ne despärtim §i tot ce-am vorbit §i am hotärät in
camera aceasta de spital poate sä ilmänä pier-
dut..." A räspuns cä n'are teamä. $i acum se in-
doie5te. li e teamä de ceia ce trebuie A inceapá
de acum §i, ciudat, in nelini§tea aceasta se a-
mestecl Were de ráu pentru acest Radu Comp
orb de douä luni, de care se desparte. Tot astfel
la judecata de apoi, cind noroadele de morti vor
porni din mormintele vechi, cu o absurdä in-
duiopre vor intoarce privirile spre groapa cu in-
tunericul ei muced, pe care o päräsesc.
Radu Com§a ridicá intre perne capul. Se auziau
foarte departe pa§i, dincolo de coltul culuoarului,
dar prin ziduri §tia cä ace§ti pa0 sunt pentru el.
Iar pentru acest inceput de instinct nou, pe rare
il va pierde mäine cind nu-i va mai fi trebuincios,
simte pärere de räu.
Pa§ii s'au oprit inaintea u5ei. Cineva a tuOt.
Altul a ras. Glasuri. Le recunoa§te pe toate.
Au fäcut cerc in jurul patului. Poate spune acum
dirtscârtiitul ghetelor unde se aflá fiecare,

www.digibuc.ro
106 CEZAR PETRESCU

Conelul e lângä el, plecat, ti simte pe frunte

respiratia caldä, care miroase a tutun.
Locotenente, a sosit ceasul executiei... Ti-ai
fácut rugäciunea? glumeste cu o mare obosealä
in vorbA, fiindcä a repetat aceleasi cuvinte, la
alti bolnavi, de sute i sute de ori. Lasä stolul jos,
Peträchesculel Sä-i däm lumina in doze mici...
scaunul, trage-1 acil
Se aude stolul desfäsurat. Sgomotul rece al
scaunului mutat pe ciment. Il ajutd sä se ridice
din pat; infirmierul ii pune papucii in picioare;
and i-au rezemat ceafa de spätar, l-a atins cu o
tresärire mânerul unui instrument de metal.
Colonelul i-a prins fruntea in degetele scurte
grase, i-o räsuceste ca unui manechin, Ii pipäie
banda de pänzä.
Luminä a zis i luminá s'a fäcut 1 suná obo-
sitä gluma.
Au cräntänit foarfecele. Atât de simplu era tot?
In fata lui Radu Comsa s'a ales din noaptea de
doug luth, ca o lung plink fata rotundä i bunä
a colonelului.
Radu Comsa a dus palmele la ochii inundati de
eruptia albä, in care jucau curcubee.
Ne-nel Ii apua. mAinele Colonelul, punln-
du-i-le imediat pe genunchi i plecându-se sl-i
cerceteze de aproape pupilele. Ne-ne! atât de re-
pede i te-ai i skturat, locotenente?
Se indreptä de mijloc, aruna jos fasiile din
mânä. Ochii albastri i fini, atarä in ochii lui
Comsa cu o bunätate acum tristä. Ii puse amän-
douk palmele pe umeri.
Cum ne simtim? Ai apätat ochii i zi,
pi erdu-sì glasul?
Radu Coma privea cu o usoarä ametealä oa-
menii care-i apäreau India datä aevea: Colonelul
vast in halatul rotunzit pe burtä, medicul ajutor

www.digibuc.ro
 INTIINECABE 107

cu mâinile in buzunärile §ortului, infirmierul cu

cap de galinaceu. Tosi surädeau ca unui copil
trezit din somn. Infirmierul Ii terse nasul cu
arätätorul.
Ei?
Ar fi vrut sä rosteascl vorbe rare de multurnire,
ap cum Ii dilatau inima. Nu rosti deck: .,Dom-
nule colonel, domnule cäpitan..."
Ssst amenintä Colonelul cu degetul gras
galben de tutun. Acum peste o saptamänä scoatem
p'astal batu cu degetul corsetul de bandagii
care-i inf4ura hick' pieptul. Pe urma ne spui la
revedere, faci loc altuia.
Domnule Colonel, ceia ce...
Ssstl il oprirä ochii alba0ri. Ai sa uiçi mäine.
Toate sunt fleacuri. Acum lini0e, nu ridici deo-
camdata stolul... Si cred cä n'ai sä te apuci sä
cite0i1 räsuci o carte pe mesuta sä-i citeasa.
titlul. 0 arunca la loc, cu indiferentä, fiindcä de
mult se desvatase sä mai citeasca o carte.
Te-am läsat, locotenente. A0eaptä
Toti trei s'au indreptat spre uä. Treand infir-
mierul a cules de pe ciment o bucatä de vatä.
Radu Comp e par'ca desamagit. Evenimentul
resurectiei" s'a petrecut prea repede i altfel de
cum 11 a§tepta de doua luni. Singur, mäsura cu
privirea camera. 0 crezuse mai mare, paturile mai
departate. De ce-0 inchipuise el peretele era alb,
când e de culoarea cafelei cu lapte? Lumina prin
stolul dens e de culoarea chilibarului, Totu0 Il
obose0e, trebuie sä se invete sä Strä-
bate o singura bandä ingustä de soare, intre
rnarginea stolului i pervaz. In ea joaca praf a-
proape invizibil. $i tremurul razelor e cald, de0
nu-1 atinge. Nu poate rezista chemärii de afara.
134ind spre fereastra curioasä senzatie sä vezi
uncle pui piciorul i sä nu mai pipai svarli cu

www.digibuc.ro
108 =Aft PETEESCII

varful piciorului legátoarea lepädatä jos, care-i

astupase ochii. Dác lu intai numai un colt 1ntr'o
parte, cum ar privi pe furis inteun loc interzis.
Apoi cu hotärarea bruscá a inotätorului and se
aruncl intr'o apä necunoscutä si rece, smuci sto-
lul a desveleasa cerul.
Soarele, cerul, copacii, drumurile cu prund, cum
au nävälit toate ca o explozie... L-au ametit si se
reazämä cu ochii inchisi. Ce repede se ref ugiazI
in intunericul lui 1 Asa, acum numai in doze mici,
cum a recornandat doctorul. A redeschis ochii nu-
mai pe jumätate; In tremurul pleoapelor ii joacä
lacrimi. Poate e imprudent... Dar cum poti läsa
soarele atat de apniape, cand 1-ai asteptat cu 11-
comic de doug luni? Abia acum emotia i-a inIbusit
respiratia... Creanga salcamului cu frunze ovale de
cearä e chiar sub fereastrá, o poate atinge. Si
departe alte tufisuri cu arbusti, cu frunzele sfar-
logite de brumä. Varful ierbei e ars. La poartá
soldati si bolnavi. Unul pleaca desigur; e al o
legAturä albä sub brat, sub celälalt cu o carjä.
In jurul lui cei care rätnan ii ureazI drum bun.
Sunt cu mainele in bandagii, cu obrazul acoperit
de fase. Fluturä din maini. Cel care pleack s'a
intors repede, trece pe langä zäbrelele de fier, cu
mersul lui Ina nedeprins, de infirm; piciorul de
lemn si carja sunä in pietre, legätura albä se ba-
lanseazI la fiecare pas, dar in mers are o stranie
sprintenealä voioasä, de om pe care 11 mai poate
astepta undeva o fericire. Cand nu se mai vede,
ceilalti s'au intors muti, privind in tärna drumului,
tarandu-se ca larvele. Ca sä aclä aceasta i-au dat
ochii?
Radu Comsa a ridicat privirea mai sus de la
pämant, spre zarea unde se vede departe, printre
pomi, Iasul in pacla albasträ. $i deasupra cerul.
Ce odihnitor e si linl Nori plutesc absorbiti de

www.digibuc.ro
 INV:I141110A1 10e

adânc, luand forme fantastice de zei si de mon$tri

fabulo5i. Nu-si poate desprinde ochii de la miste-
riosul lor joc. Suflä un vant abia simtit. 1i trernurä
fire de par pe tamplele insfarsit libere.
Radu Comsa simte o induiosare de copil. Poate
induiosare de el, poate de cerul care mai stie Inca
A, fie calm. Norii si-au schimbat conturul. Adineori
era o femee plecand mana spre o tufa de flori.
Acum e o fregata cu panze intinse pe-o mare cu
creste märunte de valuri. Si iarási e o femee cu
fruntea n pumni ,cu coatele rezemate pe genunchi:
gandind, sau privind inteo departare nevazuta?
Cum a tresäritl Adineori, adunat in el, simtea
de departe pasii i li recunostea. Acum risipit hi
awl, nu i-a auzit deck and s'a isbit usa in
perete.
S'a intors; din prag 1-a privit un orn cu chipiul
pe ceafa, cu ochiul drept micsorat sa.-1 fereasca de
de fumul tigarii. Mai tarziu, n'avea sa-1 mai poata
vedea altfel ochiul acela deck asa, pe jumatate
inchis, fiindca tigarea e vesnic nelipsitä acolo, in
coltul gurei. Dar pe orn 1-ar fi recunoscut, chiar
clacá nu i-ar fi auzit glasul.
Au avut amandoi o pornire de imbratisare
amandoi s'au oprit rusinati. Si-au Intins nurnai
manile care abia se incleasttä mai cald ca intre
doi cunosculi indiferenti. Se privesc. Ii surad.
Nu stiu ce sá faca cu bratele.
Radu Comsa Ii spune cá tovaräsul lui e aproape
asa cum I-a inchipuit, sburlit, cu fruntea inaltá
si cu toata infatisarea rebela, de la nasturii aproapc
smulsi din incheetori 'Ana la privirea care nu e
calma, pe suprafata lucrurilor, ci scormoneste ca
un varf de baston brutal ridicand pietrele. Prin
ce previziune 1-a stiut asa cum era, falä sa-1
vazut vreodatä?
Sublocotenentul Vasile Mogrea nu-i mai infruntà

www.digibuc.ro
110 CEZAR PETRESCU

privirea. Se uitä in jos. Radu Comp e ilicä mai

desfigurat decum si-1 inchipuia. Cicatricea rosie-
vanata din coltul gurei si acea care botit ridica
pielea din coltul ochiului, fac jumatatea de obraz
sa pail oparita. Ce bine a fäcut a a ascuns
oglindal Desigur nu s'a vazut, poate nici nu s'a
gandit la aceasta. Nu banuieste. Va trebui sa-1
deprindá pe incet cu gândul.
Iar vorbele se leaga greu. Acum când isi vad
ochii se simt mai indepártati. Au presimtirea ca
fiecare vorbea numai sä-si spuna lui insa-si On-
dul acum vor trebui sä pandeascl pe figura
celuilalt, ecoul.
Sublocotenentul Mogrea isi aruncä pe pat chi-
piul, trage cu sgomot celalalt scaun, aprinde de la
tigarea sfarsitä alta tigare.
Arata cu ;Dana paroasä spre geam.
Cred ea am avut dreptate, Comp.! Cerul si
soarele te-au primit sarbätoreste.
Privesc amandoi norii, care acum au scobit in
cer o grota in care se vede un catafalc.
Omul cu parul ca sarma de frecat parchetul a
intors ochii In pamant. S'a hotárit. Vorbe$te fail
sä ridice fruntea, sgariind cu unghia o pata de
noroiu uscata, pe postavul genunchiului.
7mi pare rau, Comsa, cä trebuie sa-ti mahnesc
cea dintai zi a ta, de lumina.
Radu Comsa s'a miscat pe scaun. Cauta la ochii
prietenului care se ascund. Ciudat e abia sä-ti
fie redati ochii, ca sa citesti cu teamä in ochii
altuia o veste rea.
Nu. inteleg, Mogrea...
Mogrea continua sä frece cu unghia locul unde
a fost pata.
Ai Intrebat de câteva ori de ce nu mai vine
Maria Probota...
Radu Comsa nu observa ca prietenul nu mai
spune ca intotdeauna Doamna" Maria Probota.

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 111

Tot nu inteleg.
Mogrea descoperi altä patä mai micä. Incepu
sä o curete i pe aceia cu du§mänie. Schimbä
altf el.
Tifosul e o boall grea, Comp... Mai cu
seamI când dä peste un organism färä rezistenti
moralà... obosit... detapt mai dinainte de viatä....
Mi s'a párut intotdeauna când Maria Probotà sir-
/Idea, cä ceva imperceptibil in stills, §tiu eu,
poate dintele acela allAstriu in toatá dantura in-
tactà, in fine ceva, ca un avertisment
al rriortii. Stint unele fructe in care roade un
vierme ascuns dei fructul pärea intact... Când a
ajuns Ia inimä, fructul se desprinde §i cade... firrá
suflarea vântului... singur.
Vorbind, Vasile Mogrea freca pata atAt de preo-
cupat de ea, in cât pärea câ numai din pricina
aceasta 10 dibuie0e vorbele.
Dar Radu Comp de astä datä a inteles.
Si?
Acum vin de acolo... S'a sfâr0t.
Omul termina de frecat pata, §terse tot ge-
nunchiul cu mâneca 0 se ridicá de pe scaun
ocolind ochii lui Radu Cornp, ca ochii unui ora
cäruia i-ai pricinuit un räu de moarte. Se rezernit
cu coatele pe pervaz i incepu sä priveasa la
norii albi, in care pe§tera se surpase pe catafalc.
Stbitu mult ap, mu§cAnd cartonul igàrii. and se
intoa:rse, Radu Comp era tot pe scaun, cu mainele
pe genunchi, aa cum fusese deprins dad era
incl orb. Dar in ochii goi nu isvorase nici o la-
crimä sl imblAnzeascl, obrazul, rupt de fier. Il
impresurau numai mortii: Dan Scheianu, bätrâna,
Mihai, Ghenea... Si acum, incl...
Sublocotenentul Mogrea ti luä de brat, ap
curn 11 lua and avea nevoie A. fie dus de cineva.
Te intinzi pe pat, dragá Comp... Si läsäm

www.digibuc.ro
1W 0E2AR PETRESOU

Radu Cotma se läsä dus. Când se puse pe mar-

ginea patului, iar5.i cu mAinele pe genunchi, ochii
intalnirä deasupra artii de pe mesutä, o cutie de
seringa nichelatä, cu luciul capacului ca o oglindl.
Intinse mana poate färä sá gAndeascä, amintinduli
câ nu vi-a mai vlzut ochii, di nu-.i mai §tie
chipul cicatricea numai a pip5it-o. Dar n'avu
and sä-§i apropie oglinda metalicä de ochi; ce-
Walt i-o smulse:
LasA acum... Pentru o singurä zi e prea mult.

www.digibuc.ro
 CAP ITOLUL HI.

Ca sd fil tare, fii singur.

Se ridicg din jilt. Merse cativa pai. Se in-
toarse la Mc. Räsuci intre degete scoica roza cu
margini incovoiate de sidef, in a carei palnie
Luminita spusese odinioarg ca asculta chemarea
marii. Din nou nu-0 gasi astampar. Oglinda
Ii atragea tiranic privirea, arate obrazul cu
cicatricea desgustätoare: coada ochiului cu pielea
botitä i .arsä spre tampll, buza spintecata des-
velind intfun ranjet continuu, doi dinti i gingia.
Intoarse jaltul cu spatele la oglinda. Dincolo
se auzia in rästimpuri glasul lui Alexandru Vardaru,
vo cif erand.
A caPatat un obiceiu oribil: cand e nerabdator
i§i roade unghiile. Trebuie sä se desbere. I§i vari
mainele in buzunarul tunicei. Merse iarag pana la
fereastra.
In grading., Cora i Ralu Vardaru, in vestmant
negru, se departau pe poteca potopita de frunze
fo§nitoare; stranse una in alta, cu umerii
ca doug batrane inteun cimitir. Gradina
devastatä de toamna parea mai largä. In fund se
vedea spinarea unui zid cu tencuiala grunzuroasä
f ara nici o fereastra, perete geometric §i had,
altadata ascuns de frunzi§. .

?tzar Petrescu. Intunecare, Vol. I. 5

www.digibuc.ro
114 CEZAIL PETRESCU

Cele doug surori cgutänd in aleele de§arte fan-

toma invizibilg, mgreau dezolarea grgdinei, cu po-
ted tgiate pentru veselia i inantarea ochilor.
Pantofii negri rIscoleau sonor frunzele metalice;
din and in când se plecau sä ridice ori poate sá
smulgg ceva, dar pgreau cg cerceteazg in nisipul
mgrunt urmele pa0lor numai de ochii lor §tiute.
Radu Com§a se induio§g, de aceastä durere te-
nace. Mihai i in moarte, trecuse cu indiferentá
peste sufletul lor. Ceruse in scrisoarea cea din
urrng, sä fie lgsat acolo unde avea sg-1 ggseascg
glontul, unde oamenii sá nu-i scurme" mormântul.
Cora 0 Ralu nu puteau astfel sg-0 adune dure'rea
Bugg movila de pgmânt, unde sg ving in fiecare
dimineatä p4ind in vârful picioarelor, ca Bugg'
pgtucul lui de copil, când nu se indurau sad de!;;-
tepte somnul. L'ar fi avut aproape. Ar fi putut
sg-1 cheme. Plivind o floare, mginele lor l'ar fi
veghiat ca in viatg. N'ar fi fost atät de desgar0t
absent. Acum amintirea risipitg o culegeau din
fiecare ungher unde in aer a rgmas nevgzut un
gest al lui, Ii mai aud glasul, Il simt cu o tre-
sgrire apropiindu-se lin cu surgsul din cealaltg
lume: Iatl-mg, Coral Iatä-mg, Ralu! Totul a
fost o glumg... Cum ati putut crede?"
Radu Comp, gändi cä o singurä indurare le-a
crutat: n'au sä-1 vadá nid odatä deal intact 0 e-
lastic, in adolescenta lui pling de sgngtate i fru-
musete, n'au sä-1 stie cum Ii stä lui in ochi, in aräta-
rea de spaimä din balta cu mäl de la cota 535, cu
fruntea putredg i cu lipitoarea atärnând in or-
bita golitä. Se mi§cg sg-0 rupg din ochi imaginea
monstruos de clarä. Cglcase mai apäsat. Alexan-
dru Vardaru deschise usa de la birou:
A, tu erai Radule?... Intrg.
A0ept
Radu Comp se &idea la persoana necunoscutä

www.digibuc.ro
 INTUNECAR E 116

dinläuntru, pc care o executa Vardaru cu glas atit

de violent.
Nu e nimic. Intel! Poli asista la executia a-
cestui domn.
Radu Comp. inträ, 0 rämase surprins consta-
tând ck acel domn" era Sofron Vesbianu. In pi-
cioare, längä birou, bärbatul Zoiei i0 §tergea cu
batista sudoarea de pe chelia ovoidä. Se uitä
du5mänos la martorul nepoftit. Nu recunoscu in
acest ofiter cu obrazul desfigurat pe prietenul
Zoiei. Numai câncl. Radu Coma se mutä in lu-
minä 0 fu cu partea neatinsä spre el, Sofron ii
puse batista in buzunar 0 se gräbi sä-i intindä
'nana bondoack zimbind milog:
Domnule Comp, judea. 0 dumneata...
Alexandru Vardaru l0 dädu drumul intre bra-
tele fotoliului.
VA cunoa0eti? Cu atat mai bine. SI te pun
in curent. Acest domn (il arätä ca pe-un animal
impäiat), prin nu §tiu ce legäturi cu comandamen-
tul rus a obtinut pe numele spitalelor rusgti auto-
rizatia sä taie lemne din pldurea Statului, de
längä Chioaia. Taie 0 le transportä. Bine inteles
cu oameni 0 cai pu0 la dispozitie de comanda-
mentul rus, iar altii, rechizitionati de la noi. Face
douä depozite aci, circa cinci sute vagoane. Evi-
dent nimeni nu se atinge de ele, de bunä credintä
a sunt ale acestor pacoste de aliati. Si fiindcä
acest domn §tie cl a inghetat populatia 0 bol-
navii, astä iarnä, se pregäte0e sä le speculeze.
Iti imaginezi cu ce preturi 1 Desigur sä roagä lui
Dumnezeu sä avem o iarnä mai teribilä ca cea
trecutä.... Intämplarea face sä prind de veste
täia doar iângä Chioaial intervin sk se facI o
anchetä, se dovede0e potlogäria...
Nu e nici o potlogäriel Pot face dovadal
protestä Sofron Vesbianu scotocindu-se in buzu.

www.digibuc.ro
116 CtZA1L PETRESCU

narul stâng al vestei, pe urma in cel drept, pe

urmä in buzunarele hainei i insfarsit in fiecare
buzunar al pantalonilor, de uncle nu scosese nici
o dovada.
Lasa-mä sa termin! Se dovedeste potlogäria
si se ordona rechizijionarea lemnelor. $i acest
domn, tii cu ce propunere imi vine? Imi oferä
o transacjie pe care o socoate cea mai fireasca. 5i
onorabila solujie. Treizeci de vagoane, mie, Var-
daru, sä ma dezinteresez de chestiune... $i nu e
prima cu care II surprind. Iji inchipuiesti ce o-
pereaza de un an. Acest individ i aljii de aceias
speja: o banda. Numai de pungasii auzi.
Domnule Vardaru, insulji in casa dunmitale
un orn care... Domnule Comsa, va fac martor 1 isi
agitä Sofron Vesbianu mäinele scurte.
Nu e pungäsie? $i vagoanele de grau sus-
trase rechizijiei, astaiarnä, nu e pungäsie? $i za-
härul cu care ai indraznit sä vii la mine sa-mi
propui, nu e pungasie? $i vagoanele de ulei, de
la Botosani, nu sunt pungasii?
Vorbind, Alexandru Vardaru se ridicase i inain-
tând in jurul biroului se apropiase de Sofron
Vesbianu, care ridica brajul in dreptul obrazului
ciupit i cu negi parosi, casicum Vardaru avea
s5-1 loveasca.
Acestea nu sunt, pungasii? Daca te dau pe
mama. Curjii Marjiale? Dacl infunzi puscaria?Mi-e
mila numai de fata nenorocitului aluia de Raclis,
altf el...
Alexandru Vardaru nu era cu mult mai inalt
deck celalalt, dar il stäpanea atat cu privirea
hick Sofron Vesbianu se condensase in coljul
biroului lepädänd toata apa prin pori. Uitatura
piezisä, ocolind ochii, nu fagaduia nirnic bun.
Ai sa iscalesti aci... Asteapta I
Vardaru continua sä-i porunceasca rästit, ca

www.digibuc.ro
 iNTUNECA R 17

unei slugi, fárá sä-1 imbie sä ia loc pe scaun. 5i

Radu Coma privi cu uimire la Sofron Vesbianu,
multimilionar i un soiu de tiran la el in casà,
supunându-se acestor porunci. Vardaru scria atät
de apäsat incAt penita scat-01a. Sofron Vesbianu
silindu-se sä parä nepäsätor, se apropie de Radu
Com5a, cu mäinele la spate:
Când ne faci pläcerea sä vii pe la noi...
0 pot anunta pe Zoie? Zoie Dimitrievna, fäcu
aluzie la discutia de astäiarnä.-
Radu Comp ingâimä o scuzà, ori care, dar
Vardaru il sapà de aceastä corvoadá.
Iscale5te 1
Sofron Vesbianu citi foaia de härtie; cu tocul
in manä incerca o impotrivire, in care se vedea cä
pune prea multä nädejde.
Domnule Vardaru, dar inseamnä cu aceasta
sit renun i la capitalul meu... Am plätit nu-
mai la...
Iscäle§tel
Sofron Vesbianu muie penita in cálimarl
semnä. Pe urtná se scärpinä arnärät in chelie
cum era cu degetele unse de cerneall WA, pe
cre5tet trei parafe.
Vardaru puse tamponul, impäturi coala trecând
cu unghiile pe muchii.
Läsati mäcar sá o prezint eu... stärui Vez-
bianu, intinzand mâna dupa hártie.
Alexandru Vardaru puse coala impAturitä in
buzunarul hainei, privindu-1 cu scarbá.
Ca s'o dai and iti convine? Ad e mai sigurl.
5i acum nu mai am nimic cu dumneata.
Sofron Vesbianu intinse maim lui Coma, o
indreptá spre Vardaru, dar vlzand cà celalalt le
tine pe amändoul in buzunar, isprävi gestul duand
degetele pipäie cravata.
La u§ä, Alexandru Vardaru, Ii strigl din urmä:

www.digibuc.ro
118 CEZAR PETRNSCII

Vezi, sunt obiecte de pret in salá...

Sub insultä, Sofron Vezbianu se opri o clipä,
vru sä rosteascä ceva din prag, dar retinandu-se
e0 indesanduli päläria pe chelia cu trei amprente
digitale.
Cum 0-a putut da nenorocitul äla de Racli§,
fata dupä -o asemenea bestie? se mirk' Varclaru,
fland ordine pe birou, läsand capacul cAlimärei
de cristal 4 tergand penita in pärul aspru din
cupa de portelan:
Cand sfar0, îi ridicá ochii cu totul Imblanziti
spre Radu.
Sä ne mutäm in grädinä. Am spus sä ne
aducI acolo cafeaua i fructe... SA profitäm de
cele din urmä zile cu soare.
De fapt, Alexandru Vardaru §tia cl schimban-
du-se dintr'un loc in altul, i0 schimbI desävar0t
dispozitia sufleteascl. Aci unde-a tipat la Sofron
Vezbianu, n'ar putea sä pästreze calmul de care are
nevoie.
0 clipä, se oprise uitandu-se la obrazul lui
Radu Comp., apoi arätând cu maina cum indica
pe teren and hotära o modificare; täierea unui
ant ori alinierea unei grädini, rosti:
Trebuie sà reparAm acestea. Cand se vor
termina toate; la Pads ori la Viena, un chirurg
poate sä punä ordine in cateva ceasuri.
Radu Com§a rosi, gandind dureros cl se aflä
acum inglobat in obiectele supuse ordinei i mo-
dificärilor pentru care avea o deosibitä chemare
pärintele Luminitei. Alexandru Vardaru observä
cà atunci and rw0e, .obrazul lui Coma e mai
respingätor: cicatricile räman palide fiindcl de-
desubt nu mai circulä sangele.
La masa de sub nuc, ii a0epta un coplet im-
pletit cu mere, piersici i pere. Farfuriile 1 cu-
titele oranduite aläturi, cutia cu tigäri de foi.

www.digibuc.ro
 INTIINEOMIE 119

Nucul nu-0 läsase ina toate frunzele. Se desprin-

deau ail nici o suflare de \rant, descinzand lin
in spirale. Pe sandura neagrá a mesei, se vedeau
figuri scrijilate cu valid briceagului de Mihai.
Radu se a.5ezä in dreapta lui Vardaru.
Treci te rog, dincoace, ii arátä loc pe scaunul
de paie, la stânga.
Aceasta e ca sä fiu cu obrazul neatins spre
dânsul" gändi cu tristetá Radu.
Alexandru Vardaru alese un mär. Descoperi
altul strâmbat de cinetie ce boalá ascunsä. li
puse pe masá; 11 privi pe fata botitä 0 verde, il
intoarse cu cealaltá fatá netedä 0 rumenä, care-i
ascundea desävär0t meteahna. Privit a5a, pärea
un mär sänätos ca oricare altul. Il läsä cu partea
aceasta in sus. Nici unui fruct nu-i este ingIduit
sä strice armonia naturei" i0 spuse Comp., in-
telegänd ce-a gändit Vardaru and a räsucit märul,
0 simtindu-se solidar, inteo nefericire comunä,
cu fructul infirm.
Uite de ce te-am chemat, Radule... incepu
Vardaru curätind märul minutios, in spirale, cu
metoda pe care o punea in tot ce fäcea. A venit
la mine, asearl, fostul täu tovar4 de spital. Cum
se nume0e?
Mogrea. Vasile Mogrea...
Da, Vasile Mogrea. N'arn inteles exact ce
voia. 1mi pare un cap desorganizat. Ar face bine
s5.-0 mai tundä pärul. PO fi brav, cum aud a a
fost, färä sä sperii lumea cu o claie de sälbatec
polinezian. La unnä, aceasta il prive0e. A venit,
cum iti spun, aseará. MA autase de douä ori.
Nid n'a vrut sä ia loc pe scaun. Mi s'a parut
agitat mai mult deck trebuia. Räsboiul a stricat
multora nervii. Plat. Altfel, destul de inteligent
0 cu lectura; dar tot nedisciplinat, rästurnat ca
o bibliotea inteun camion, 0 negativ. A in-

www.digibuc.ro
1 20 CEZAR PETRESCII

ceput prin a spune ca pleaca peste doug zile la

unitate, se desparte de tine; inainte de a pleca
§tirea ta (a subliniat-o de vreo doua ori,*
dar n'avea nevoie sä. o fack), tine sa-§i impli-
neasca o datorie. Nu intelegeam unde vrea sa
ajunga. Domnule ardaru imi spune deyi
prietenul Com§a n'a simtit niciodatä nevoie sä
rna puna in curent cu chestiunile lui intime, am
inteles ca e logodit cu domni5oara Vardaru. M'am
uitat la el cu mirare; aceasta e o chestiune care
ne privete numai pe noi: tu, Luminita i eu...
Ad se opre§te, imi face o teorie a rasboiului pe
care am suportat-o färä sà. clintesc. Nu ti-o repet.
Desigur o cuno§ti mai bine decât mine, de vrerne
ce v'ati aflat doul luni in aceia§i camera. Dupa
ce a terminat-o, trece la un rechizitoriu al claselor
conducátoare. Am inceput sa-mi pierd rabdarea.
L'arn rugat sa vie la chestiunea care l'a adus la
mine, fiinda imi inchipuiam cá n'a venit sa-mi
Ora o conferintä. Avem altceva mai bun de facut.
Atunci mi-a spus ca atitudinea noastra, adica a
Luminitei, a mea, a Laurei, fata de tine e ingratä.
Te-am päräsit. Ne interesam mai putin de tine.
A adaogat CA" e sigur cä aceasta casatorie n'are
sä se mai facä i cá e natural sä sfär§easca astfel.
El §tie cà tara e impartitä in doul categorii: corn-
batanti i cei dindärätul frontului. Doug mentalitäti
rare nu se poate reconcilia. In fine altä teorie.
Am suportat-o i pe aceia... Toate, bine inteles,
mutând obiectele de pe birou, intorcând plicurile
sa citeasca adresele, schimbänd scaunele de la
locul lor, lepädänd scrumul tigarii pe covor. L'arn
rugat sä termine. MA chemase de dota ori la masa:
nu-mi place sä ma fac a5teptat. Atunci fárá nici
un motiv, spune cä regretä cä am pierdut amândoi
timpul, CA era mai bine sá nu fi venit lucru la
care am cazut de acord îi ia chipiul i pleaca
lasand u§ile deschIse in urmä.

www.digibuc.ro
 1WiTNECA tt E 121

Alexandru Vardaru aseza cutitul deacurmezisul

farfuriei, dupa ce l'a sters sä nu cocleasca. Adu-
nand sAmburii marului, tacu fiindca venise servi-
toarea cu cafelele.
Lasä-le aci. Pleaca. $i cine mä cauta, nu
sunt acasa...
Alese o tigará din cutia de lemn, aprinse. Se
uita la Radu care netezea cu unghia una din fi-
gurile lui Mihai sapate in lemnul moale; o ail*
cum nu i se vedea de fel celälalt obraz, parea
Radu Comsa de altädatä, sänätos la trup si la
minte, asa cum 11 alesese el pentru Luminita, lä-
sAndu-le iluzia ca s'au gäsit ei.
Alexandru Vardaru continua:
Aceasta e vizita prietenului tau, Radule. Nu
ti-as fi spus-o, dacl nu m'as fi gandit mult dupa
ce-a plecat. Tu ce gäsesti de zis?
Radu ridicl ochii. Ii parea räu ca prietenul
savArsise o nedelicatete, fatä de el si fatä de fa-
milia Vardaru. Dar nu regretä cu totul.
Ma surprinde. Nu-1 indreptatia nimic sa in-
cerce a explica el, ceia ce avearn datoria sä explic
si sa-mi explic eu...
Vardaru 11 privi mirat.
De ce explicatie e vorba?
Radu intoarse marul atins, punandu-1 alaturi
de unul intact. Rosti, incet si rar:
Acesta nu mai e la f el cu acesta.
Cele doua mere stateau inteadevar ca un om
rumen g robust, langa un infirm. Alexandru Var-
daru le arunca in cos, amestecându-le cu celelalte.
Vorbi cu rnAhnire pe care nu gasea nevoie sa
o ascunda.
E adevarat, Radu. Dar sa speram ca aceasta
are sà se repare. $i aci singura care decide e
Luminita. Nici eu, nici tu, nu avem dreptul... De
altfel, cum ai sa ramAi langa noi ca sä-ti reiai

www.digibuc.ro
122 CREAll, PPRIMSC11

directia de la Minister, Luminita are sä se de-

prindä.
Radu Comp pusese amandouä mainele pe masä
i§i privea atent degetele.
Nu räman sä-mi iau directia la Minister. Am
cerut sä fiu chemat la regiment.
De surprindere, Alexandru Vardaru uitä, i i
scutura scrumul tigarii.
Acum am eu nevoie de o explicatie, Radule.
Tocmai vorbisem cu Ministrul. Credeam totul a-
ranjat.
Explicatia e cum nu se poate mai simpla.
Prefer sa ma aflu acolo unde nimeni nu intoarce
capul dupa mine cu surprindere ori cu desgust...
Si unde oamenii n'au nevoie sä se deprinda ca
sä ma suporte. Sunt deprimi.
Alexandiu Vardaru ii puse maim pe maim in-
tinsa pe masa.
Radule, incepi sa vorbe§ti ca prietenul täu de
aseará. Stii cá mie i nouä tutulor, n'ai drept sa
ne aduci aceasta mahnire. Si §tii pentru ce, (gandi
la Mihai, dar nu-i rosti numele). Am observat la
voi toti aceastä mentalitate curioasä. Vorbiti de
spatele frontului, ca5icum n'ar fi alcätuit de pa-
rintii, sotiile, surorile, fratii,
Ca deopildä Sofron Vesbianu, de adineori...
Sunt §i de ace5tia, dar ai väzut ce pat. Mi
se pare ciudat cä am ajuns ad. Credeam ca ne cu-
noa§tem indestul, cä suntem lämuriti unul asupra
altuia. Aveam satisfactia cá iti cunosc gandurile,
cum mi le tii pe ale mele. Puteam spune dinainte
cum ar proceda Radu Coma in cutare ori cutare
situatie.
Radu Coma rase cu rasul care-1 despica buza in
rtmjet.
Aceasta fiindcä adoptasem o anumitä men-
talitate de clasä...

www.digibuc.ro
 INTIINECA RP! 123

Ce inseamnä tnentalitate de clasI?" intrebl

Alexandru Vardaru, retragAndu-si mana i bätând
in inceputul de enervare, cu vArful degetelor in
sandura mesei. Ce inseamnä Mentalitate de clasI
cine te-a silit s'o adopti? Ai venit singur,
te-au ridicat calitkile tale...
Calitkile mele...
Da, calitätile tale, atunci and nu-ti jucai
fericirea individuall pe fraze.
Radu voi sI-1 intrerupä, dar Alexandra Vardaru
nu-i
Má surprinde trist Radule, cä te descopIr
contaminat de boala aceasta nefastä. E mai gravä
pentru mine deal semnul unei räni. Veniti de pe
front cu teorii, in loc de o experientl de viatI.
Formulele vI mascheazI viata: in loc sä vedeti rea-
litatea, croiti un univers de sisteme rigide, la
care ati vrea sä se suputrá natura i and natura
nu se supune, vI mirati, vá lamentati i vä. re-
voltati. MI surprinde. Te socoteatn imun.
FiindcI eram 6 brutI.
FiindcI erai normal si echilibrat. and ai
plecat pe front, acum câteva luni mI a5teptam la
mice, la aceasta nu.
Nid eul surAse in cicâtricea buzelor Radu
Comp.. Nu //II cunoteam încä. M'am descoperit
acolo. Acum suntem multi care am invkat a am
fi dezertori, dacI dupá räsboiu nu ne-am intoarce
sl contintam ad, pe frontul intern.
Alexandru Vardaru se räsuci sa-1 priveascá mai
cu luare aniinte. Nu-1 credea atât de contarninat.
Dar îi stärdni enervarea.
Radule, sä te intreb ceva... In tot ce cuno§ti
tu din viata mea, gäse§ti ceva de condamnat ?
Nul rIspunse repede Comp., fiinda, intea-
crevár viata lui Alexandru Vardaru era limpede.
Dar nu e vorba de aceasta...

www.digibuc.ro
124 CEZAR PETR ESC('

Ba este, Radule. Este, fiinda dui:4 criteriile

tale, aIe voastre, (nici nu §tiu acum printre care
sa te socotesc), sunt totu§i de condamnat. Ai
spus-o singur: am mentalitatea de clasä. Adica
reprezint pe frontul intern, duplanul impotdva
caruia clack' n'ai lupta, te-ai socoti dezertor. Mi-ai
declara-o raspicat.
Daca luam cuvintele in intelesul strict...
In intelesul strict, Radule. Am oroare de exa-
gerari, dar §i de subtilitäti. Realitatea nu se ascunde
sub fraze.
Nu rostesc fraze. E vorba de o dorinta ge-
neroasä de sacrificiu, de un ideal.
$i aceasta nu e fraza, Radule? Eu m'am so-
cotit intotdeauna nedenm de a§a zise marile idea-
luri. Viata mi s'a párut mai simplä. Omul nu se
sacrifica idealurilor vagi. Nu iubesc o lume ima-
ginal* o iubesc pe cea real* Stiu cä nu putem
face miracole, nici in viata de toate zilele, nici in
cea politicä. Tot ce poti face e sä corectezi putin
§i, treptat realitatea. Chiar patriot sunt fall ima-
ginatie; n'a§ fagaclui o fericire idilica fiindca§tiu
cà nimeni n'ar putea-o realiza. Ideile generoase
duc la dezordine, lirismul la catastrofe. Nu in-
teleg o societate de nefericiti egali in mizerie.
Automat societatea creiaza o diferentiere §i o
ierarhie.
Acesta e argumentul invocat de toate feodali-
tätile...
Ba e argumentul experientei istorice, Ra-
dule. Ai numai datoria sä nu accepti cu bratele
incrucipte aceasta situatie, ca un privilegiu cazut
de sus; ai datoria sä sacrifici atat cat iti ingaduie
instinctul propriu de conservare, pentru a face
semenilor un bine real. Dar nu sa-i turburi cu
himere.
De die ori multimea i§i cere un drept la
viata, i se spuna cà nazuie5te himere...

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 125

Dragg Radule, de pasiunile multimei trebuie

sa te serve§ti adesea ca sg-i faci bine, chiar impo-
triva vointei ei. Eu nu pot crede ea societatea aa
cum e §i cum ne-a dat civilizatia de care beneficiem
toti, e un complot al bogatilor §i. al tiranilor,
pentru a specula norodul. E solutia adoptatg de
oameni, dupg ce-au dibuit veacuri. Nu e idealg,
fire§te. Dar e perfectibilg. Se poate retup, nu se
poate rgsturna.
Ai dreptate P.' aperi... rosti Radu Cornp,
cu rgsul care-i strâmba buza. Nimeni nu renuntä
la un privilegiu de cgt silit.
Tatata, Radule 1 A§a dar suntem acum §i
pentru revolue? In pling adolescentä... Te §tiam
de dougzeci §i. opt de ani impliniti.
Radu Comp. ro§i. Numai semnul din coada
ochiului §i de la buze, rämase alb ca o arsurg.
Toatg omenirea va fi dupg räzboiu inteo a-
dolescentä, daca dorinta de bine §i altruismul e
apanagiul numai al adolescentei.
Cunosc §i. aceastg poveste, Radule. Nurnai
cg adolescenta e o vArstá ingratà §i atat. Un orn
la inceputul vietii. gäse§te CI totul merge räu:
judecg aspru societatea flindcI n'are incg loc in ea.
Toate infrângerile mediocre le explica prin stgrile
din dark nu prin confuzia interioarä unde ilia
nu s'a stabilit un echilibru. Dacg omenirea va
trece &TS, rásbolu printr'o asemenea crizä de
adolescentg., cu atAt mai trist pentru omenire.
Copii n'au fäcut niciodatá o revolutie §i nici n'au
putut chtiga ceva prin amenintgri. Dupg ce bat
putin din picioare, se cumintesc, accepta realitatea.
Tocmai aceasta e lagtatea. Se cumintese §i
acceptg realitatea. Capituleaa Sunt pierduti. and
un orn s'a cumintit inseamnä cä e un cimitir de
renuntgri.
Alexandru Vardaru privi consternat la Radu,

www.digibuc.ro
126 CESAR PETRESCU

care-si rodea unghiile. Il enerva deopotrivk atAt

ideile lui Comsa, at si näravul acesta nou, care
dovedea a nu se mai supravegheazä. Radu Comsa
abia sub aceastä privire isi, dAdu searna ce face;
ca un copil surprins isi ascunse nainele.
Mi-e penibil, Radule continta Vardaru
sa descopär a ai aceastä naivitate, bunä pentru
intrunirile de opozitie; speranta unei fericiri idi-
lice de la aderea unui regim. Stirn doar cu totii,
a o revolutie nu e utilk justificatä si durabilk
deck atunci and sanctioneazä o evolutie implinitä.
5i atunci nici n'are nevoie de violente. E numai
recunoasterea formall a unei sari de fapt, exis-
tente. Cäci nu poti diitruge deal ceia ce e
distrus.
Noi vom restaura ceia ce altii au distrusl
vorbi sec si aproape dusmänos Radu.
Cine noi?" intrebä cu un ambet de 1110:
duintä Alexandru Vardaru.
: Noi... toti 1 roti mana Radu Comp, irätând
legiunile invizibile, presärate dealungul si dea-
curmezisul tärii; toti cei din santuri, si cei din
spitale si prezenta celor morti care-au nädäjduit
miracolul.
Alexandru Vardaru vru sä punä din nou maim
pe maim lui Radu Comp.. Avea cuvintele de pa-
cificare pe buze. Isi spunea a e numai o stare
treatoare, explicabilä la un orn care-a stat atAtea
a iesit din
luni in spital, atatea in santuri, si
toate cu carnea strivitä. Dar de deasupra, din
creanga de nuc, un paiajen päros, cu picioare
lungi, se 15,sä pe-un fir de atá, se balansä o clipä
si rupAndu-si firul nevlzut, incepu sä fugl pe
sandura mesei cu misari .epileptice. Alexandru
Vardaru putea infrunta orice in viatä, in afarä de
vederea unui paiajen. Omul tare in care isbeau
fib% sä-1 clinteascä toate pasiunile adversarilor si

www.digibuc.ro
 INTUNECAUE 127

toate protivniciile realitätii, ii pierdea cumpätul

ca o femee inaintea insectei desgustätoare.
Prinse cutitul cu táiusul, dintr'o singurk lo-
v-iturä il despärti in douä. Picioarele paiajenului
se strAnserA, jumAtate de trup mai fugi desordonat,
apoi se ghemui intr'un spasm, destinzAnd din
and in and câte o labl, ca un fir de resort
mecanic stricat. Alexandru Vardaru mIturä restu-
rile cu cutitul, sterse täiusul cu batiste si il puse
la loc. Dar mAna Ii tremurI; toatA stäpAnirea ii
pierise.
Se ridicA.
SA mergem, Radule. Continugm altAdatä.
Eu n'am ce continua. SA sarsim acum. Peste
douA zile plec.
Vardaru se asezA nemultumit. Stia cA deacum
discutia nu va decurge cum o voise el. Tinuse sá
afle pAnA unde a ajuns ceia ce numea contami-
narea".lui Radu Comsa. Ii era destul. Mai rAmAnea
nAdejdea cà tot ce rostise Radu, e trecAtor. StArui
sá termine pentru acum:
mai spus odatA cl pleci, Radule. Nu
te opreste nimeni. NAdájduiesc cá ai sA te intorci
färá acesti... fàrä aceste... ,insfArsit cumintit. Stii
cA esti liber.
Liber, poate mai mult deck gAndesc? Tre-
buia sA o inteleg! SA nu astept sä mi se spunA.
Nu? intrebä surd Radu.
Ce sens au cuvintele tale, Comp? Nu-mi
vei fi fAcAnd ofensa sá crezi cA acum, as incerca
eu... sau Luminita... fiindcä te-ai intors asa... cä
am putea...
Se opri. El, cu vorba intotdeauna precisä, naîl
mai gäsea cuvintele. Blestemat paingl StrAnse ti-
garea de foi in dinti atAt de inclestat, incAt Ii
retezA vArful. 0 aruna. Se ridicI in picioare
puse mAna pe urnkrul lui Comp, dar fiinda Ii

www.digibuc.ro
128 CEZAR PETRESCV

väzu fata in plin, cu amândota cicatricile, in-

toarse indatä privirea, inläturi.
Drag5. Radule, suntem arnândoi nervo5i astäzi.
SI amângm...
Ii e desgust sá mä priveasa in fatä, cum a
ascuns adineori miirul infirm printre celelalte. $i
clack i-a5 sta in cale, m'ar suprima, a5a cum a
retezat paingul cu täiu5u1 cutitului gtmdi Comp
amar. De la ansul nu poti a5tepta nici o indu-
rare. Tmul e ordonat, precis, dinainte hotärat.
Ideile generoase duc la desonline, lirismul la ca-
tastrofel Nu poate bänui ce sete alta, de altceva,
existä aci..." In coltul ochiului cu aietura cica-
trizatä mnotà o lacrimä.
Plea privirea in pämânt. Umerii se incovoiarä
ca la bätrânii atra5i de chemarea dinläuntru. Se
simtea acum inaintea lui Vardaru imputinat i färä
putere de impotrivire, ca domnipara Betty and
nu indráznea sä räspundä, ca Marita, slujnica
din Bucure5ti cu ochii de culoarea pelinului ve5ted,
ca adineori Sofron Vezbianu.
Fiinda Alexandru Vardaru se afla in picioare
5i el jos, ca sä rupä aceastä senzatie de dominare,
se ridia 5i el de pe scaun; era a5a cu mult mai
inalt de at Alexandru Vardaru, celälalt fu silit sä.
ridice ochii, and Radu Ii vorbi.
Ocolim mi se pare o discutie mai precisä. Ma
cum Ili place dumitalel $i ca sä nu plutim in vagi
consideratii generale, sä rezum. M'am tutors altul
de cum m'ai cunoscut dumneata. Firesc sä-ti plac
mai putin. Dar m'am intors altul i pentru Lumi-
nita. Ca aceasta de ad (arätä semnele din obraz).
Firesc ca i dtmsa, ca i d-ta, sä-I prefere pe Radu
Com5a cel de atunci, care nu mai existä. In nu-
mele lui, am venit sä-i afer deslegarea.
Fácu o pauzà. Thie de5ertul dinainte cu mama.

www.digibuc.ro
 I NTITNECA RE 129

Ma doare... Luminita a fost viata mea. Eram

atit de sigur cä am s'o fac fericit6.1... Dar cum
impun prezenta unui orn desfigurat fiziceste?
$i cum s'o tirii in aventura grea, cum presirnt cd
are sä fie viata mea de-acum?
Radule 1
Pe dumneata nu te pot asculta. N'ai sä in-
telegi nici odatä. Dumneata totul mAsori, tai, ro-
tunjesti; consideri omul un material inert... Mi-ai
adormit de la inceput tot ce putea fi elan dezin-
teresat in mine; ai vrut sä Ind tii aproape de
pämänt, sd mä legi ad...
Radu, nid odatä nu m'am asteptat...
$i acum clacd mai stärui mncä i nu ma
mAturi din calea dumitale, curn ai fdcut cu plia-
jenul de adineori, e fiinda mai crezi cA ai sd pui
ordine, ad in obraz, i ordine aci, in inimd.
Radu, n'as permite altuia sä indrAzneascd...
Te stimez, dar te uräsc. M'ai filcut sd sävär-
sesc lasitäti. Am stat inteun birou dud altii mu-
reau in gropi. Am läsat odatä un copil in ploaie,
in drum, ca cea din urmd bestie. Când md gän-
desc in urmá, mi-e desgust de mine. Parc'as privi
un vierme, care s'a imbuibat... Aceasta ai fAcut
din mine.
Comp., ai fost ceia ce esti.
Acum Ii spui cä dupa zece minute, and voi
sfâri sä incepi dumneata, am sä fiu iaräi docil,
Vasilache tras de o sfoard. Nu. Nu.
Comp! Si apucA Vardaru mana.
Nul se rdsud Radu Comsa, pornind pe alee,
fiinda simtise cä li tremurä glasul, cä n'ar putea
rosti un cuvänt mai departe i cd pentru Luminita,
la o singurd chemare ar renunta la tot.
Alexandru Vardaru isbi cu piciorul in scaun.
Infipse cutitul inteun mar atit de puternic, hick
mdrul se spintecd in cloud; jumätätile se leganard
Cezar Petrescu. lntunecare. Vol. It 9

www.digibuc.ro
130 CEZAR 1'MTES011

o clipA. Vardaru le mäturl cu täiuul cutitului.

Pe urmä 10 aduse aminte cI se calmeaz1 numai
and va repeta acela§ lucru de treizeci de ori in
gAnd. l§i puse mAinele in buzunäri, i privind in
sus nucul aproape despoiat, constatá: Frunze le
nucului au azut fiinda e toamná. Frunze le nu-
cului au azut fiinda...."
Sunä isbitä poarta de fier.
Radu Coma porni pe stradA, cu ochii in IA-
mänt, färä sä vadä, cu umerii incovoiati, cu gln-
duri haotice din care se alegea unul singur: De-
acum s'a sfAr§it. SfAr§it. Nu m'a oprit. At At a-
§teptal..."
Hep-hepl PAze§tel
Se dädu in lAturi. Träsura cu roti de cauciuc
trecu in trap intins. In fund, pe pernele albastre,
picior peste picior era rästurnatä Zoe Vesbianu
un apitan francez care-i povestea ceva glumet,
ad in ochii amändoror lucea rAsul. Färä voe,
Radu Comp. salutä. Zoe Vesbianu privi nedutne-
ritA, räsucindu-se peste cosul träsurei, la acest
ofiter necunoscut, cu obrazul atAt de oribil desfi-
gurat.
Nici dAnsa nu rnA mai rectinoa§te. Ce sunt?
Cine sunt acum ?" se intrebä Radu, cu un gol in
suflet, gräbind pa§ii pe strada cu treatori indi-
ferenti.
Merse mult. Rätäci pe uliti unde nu mai trecuse.
Locuri streine. 0 cazarmä. Pe urmA o §coall 0
curte unde se plimbA convalescenti cu mAinele in
bandagii... Deacum rAmAne singur. Numai el, in
fata lui. S'a eliberat. Ar fi avut ve§nic o §ovAiall.
Ar fi trebuit sä aleagl. Aa s'au desfAcut toate
de la sine. Liber 1 dar ce lipsitä de bucurie e
aceastä libertate...
Se intoarse incotro vedea a se indreaptä toti
treatorii, spre sträzile cunoscute.

www.digibuc.ro
 INTUNECABE 131

Intr'un colt il zäri pe Sofron Vesbianu oprit din

drum, sä ademeneasc ä. la el un cline alb, jigärit,
corcitiul de toate rasele, cu blana murdarä si
coada flociitä.
Sofron Vesbianu pocnea din degete, inaintAnd
spre dine.
Na sireacu... Na cutu! Na, mä cutulel
CEnele se apropia cAtiva pasi, se reträgea, privea
indärät distanta pânä la gard, neincrezAtor.
Si päru atAt de ciudat, bArbatul odios aI Zoiei
cercând sä mânglie un vagabond al sträzilor, mai
ales dupä cele la ce asistase in biroul lui Vardaru,
inat Radu Coma crezu cä dintr'o cruzime mon-
struoasä 11 chema poate ca sä experimenteze pe el
o torturä de el näscocitá sau poate sä-i arunce o
otravä fulgerätoare.
CAinele indräzni insfArsit sá se apropie. Sofron
VesbiAnu Il desmierdä pe blanä, ii mAnglie botul,
il bätu pe spinare:
MI sireacu... Mä cutu, mäl Al cui esti, mä
cutu?... Cum te chianal, mA sireacu!...
CAinele se toläni cu labele in sus, tsi freca spi-
narea de trotuoar arätându-si bucuria acestei des-
mierdäri neasteptate, säri in picioare, se gurudä
si strAnutä.
MA sireacu, mäl
Pe obrazul lui Sofron Vesbianu, vault, cu ochii
mid, se luminase o bucurie omeneascA. Radu
Comsa 41 vAzuse intotdeauna altfel. Invätä a de
ce strAbate mai adânc in spAimintätoarea realitate
omeneasa, de ce omul e mai indescifrabil, iar
binele si räul e impletit mai indisolubil.
Sofron Vesbianu se depärtà spre capätul sträzii,
intorcându-se din când in când, si chemând:
Na urAtulel Na, mä cutule, mä...
CAinele U. urma de la distantä, legInAndu-si
coada flockitä, de bucurie poate cl si-a gäsit
insfir§it un stipin.

www.digibuc.ro
132 CEZAR PETRESCII

Radu domoli pasii. Se apropia de casä. Nu-1

astepta acolo nici mäcar un cAine cules de pe
stradä.
Il astepta altcineva.
La poartä, masina lui Alexandru Vardaru.
5oferul salutk ducand maia la caschetä.
Ce e, Neculai? se acätä de sperantä, cu
glas uscat In gâtlej.
Am venit cu duduia Luminita, domnu loco
tenent. E ht camerá la dumneavoastrá. V'a autat,
si-acum vä scrie un bilet.
Radu urcä sarile din doul salturi. Luminita,
cu spatele intors la fereasträ, scria la birou. Cind
D. vfizu, mototoli foaia si se repezi säl prindä cu
arnândouä mäinele de gulerul tunicei.
Radulel... Ce-a fost?... Radu, ce sunt acestea?
Dar Radu Coma simti cä buzele Luminitei au
ocolit obrazul cel atins, si buzele au autat in-
stinctiv, pielea netedd. Iar toatä bucuria ii fu o
drojdie acrl.
Ce-a fost, Radule?... N'am inteles nimic de
la Papa. Si-a luat päläria si-a plecat. L-am auzit
India oarä blestemänd räsboiul... E adevärat Radu,
a tu?... CI tu ti-ai inchipuit ?... (Radu Coma
strivea sträns pieptul Luminitei la pieptul lui; ii
desmierda umärul mántälii de mätase, neindräznind
sä spere cl totul nu s'a sarsit).
Luminita... Luminita mea...
Numai bätäile inimei svâcneau prin hainä. Lu-
minita nu ridica privirea la el. Pästra ochii in-
chisi. 11 vedea asa curn Il stiuse; nu cum o strän-
gea lipitä de trupul lui, plecänd obrazul In care
cicatricile palide arseserä chipul Indrägit de ea,
ca un acid.
Radu vru säi desfacá nasturii minusei, säsi
lipeascl indelung, cu recunostintä, buzele de in-
cheetura moale a mäinei.

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 133

Luminita se impotrivi.
Nu Radule... Am venit sa te iau. Mergi cu
mine.
Unde?
Mergi cu mine... N'ajunge atät?
Ii atinse obrazul cu buzele, proaspete ca un
fulg.
Ia-tl o manta, ceva... Haide odatäl bätu ne-
räbdItoare din picior.
*i se intoarse abia acum sä priveascl biroul
lui Radu, in care intrase intaia oarä.
Ce bine e la tine... Si cArti ai... Ce multe incA,
§i nu mi-ai spus nimic I
Räsfoi cAteva, citi titlurile. Se opri la una §i
räse:
Pauvre Fustell...
Radu nu intelegea.
Luminita rásuci volumul lui Fustel de Cou-
langes, aruncl ochii pe inceputul unui capitol,
pc altul.
Pauvre Coulangesl... Existä cineva care a
murit cu ideia cä e un imbecil färä pereche...
Grand-Papal Mitu Arpl§eanu.
Radu Comp, cu mantaua pe brat, cu figura
imprietritä de pustiirea din el, a§tepta. Luminita,
se arätase neräbdItoare sä, meargä, mai repede §i
acum uitase... Nu-§i imagina ce vrea sä spunä.
Ea urmä, cu privirea sclipind a ras, furatä de
amintirea prea veselä:
Am o remti§care Radule, §i pentru Fustel
de Coulanges §.i. pentru Grand-papa... Nu ti-am
povestit? E nostimä. Când eram micA, in clasa
a treia de liceu, in vacantä, Grand-papa mä su-
punea la o torturä de dou'a ori pe zi. Avea ve-
derea släbitä de tot, nu putea citi. $i azuse
plcatul pe mine, sä-i citesc eu... De-ar fi lost
mäcar romanel Dar nul Fustel de Coulanges,

www.digibuc.ro
134 CEZAR PETRESCU

TaMe, Michelet... Se punea in jilt, eu allturi la

mesutá: Haide Luminito! treizeci de pagini si ai
scApat..." Incepeam. Dupl un sfert de orä mi se
pärea a n'au A, mai sfirseascä. Aruncam ochii la
numärul paginilor: mai sunt 25, 22, 20... In-
cepeam sä sar aliniate. Pauvre Grand-pere se
silea A. inteleagl, dIdea din cap: Si aceasta se
numeste un cugetitor mare, Luminito? Observi ce
gândire eliptia. are 0 cum ii lipseste suita in idei?
Am A. reviu la Tacit si la Sueton. Tie cine-ti
place Luminito; Tacit sau Fustel de Coulanges?"
Nid unul Grand-papa I EL dricoaico, drä-
coaico, te-am inteles. Fugi la porumbeii !Ail"
Scäpam. Zut, pentru Fustel de Coulanges, zut pentru
Tacit!... Pauvre Grand-Pere, pauvre-Fustell...
Luminita isbucni in ris, aruncind cartea pe
masá. Risul pitrunse in inima lui Radu ca un
virf de cutit räsucit. Lui i se juca viata si Lumi-
nita putea gindi la altceva, putea ride? Sunt
doul lumi, douä lumi care nu se pot pätrunde.
In ochi se adunä atita mustrare hick o vIzu 0
Luminita. Se opri mihnitä deodatä, readusä la
realitatea prezentä si posomoritä. Ii prinse gitul,
dar tot nu-1 privi in fatä:
Mä ierti? Uitä-te in ochii mei... MA ierti,
Radu?
De ce sä te iert, Luminito? Tu iesti Lumi-
nita clintotdeauna, numai eu sunt acum altul.
Cum vorbesti, Radul... Mergem de-aci. MI
sufoc.
Il till de brat.
La masinä porunci lui Neculai sä se aseze in
fund, ea trecu la volan, Radu aläturi. DIdu dru-
mul motorului: un timp merse atentä la trecitorii
sträzilor 0 la viragii, schimbind vitezele, frinind,
sunind claksonul, ping, ajunserä intre teii Co-
Coului.

www.digibuc.ro
 TNTITNECARS 135

Unde mergem, Luminito? intrebI Radu.

pasa?... Nu e destul cl mergi cu mine?
Luminita accelerä. Vantul Ii flutura 5uvite1e de
pär scIpate de sub urechile bonetei de piele cenu-
5ie; spre dan5ii venea vertiginos peisagiul de
toamnä, cu frunze metalice i cu unduierile moi
ale colinelor. *oseaua era in afarI de calea arma-
telor; intalneau numai convoaie räslele i dru-
meti ferindu-se dincolo de 5ant, din vartejul de
praf. Pe linia zärii, Ceahläul ridicI din paclä
forturile vinete, apoi se närui. Luminita accelerl
incl. De sub guma rotilor, pietrele mlrunte im-
pro5cau din pra5tii; aerul vajaia in urml, spintecat
de botul ma5inei. Trecurl printr'o dumbravl cu
luminipri in care se prefira bland soarele toamnei
ca inteo priveli5te eternl, nepangaritä de toate
contorsiunile omene5ti.
0 casä cu acoperi5 de 5indrill, cu stre5ina latä
5i pe alocuri inegritä de muschi, se pitise ascunsä
la marginea poienii. Era un paltin inainte, o cum-
pang. de fantanä, un caine ridicand somnoros capul
incolatIcinduli botul la loc; o femee cu furca
In brau, pI5ind in urma unei vaci cu vitel, cateva
mioare.
Luminita incetini.
Ad a5 vrea sä trliesc. Departe de tot, de
toti. Ahl cum mä fac toti SI sufär rosti intorcan-
duli o clipI capul pe jumätate 5i adunanduli in-
datä atentia la curba 5oselei.
Radu tacu. Luminita crezu cä n'a auzit, i repetä,
and 5oseaua fu din nou linie dreaptä:
Acolo sl fim... Departe de toti. care... Numai
noi...
Radu Comp. vorbi:
Fiindcl ti s'a pärut de la distantä, Luminito,
cä acolo ar putea fi o viatI idilicI, färä nimic care
sI invenineze. Dar clacI ne-am fi oprit i daca am

www.digibuc.ro
186 OMAR PETRESeil

Lerceta de aproape, ai vedea ca. 0 viata acelora,

ca a tutulor, e roasa de nemultumiri mediocre, cä
blestema soarta, ravnesc altceva... I§i inchipuie
cA toti, de oriunde, in afar% de ei, stint mai fe-
ricili. Orice viatá omeneasca e devoratä de un rAu
ascuns.
Luminita accelera din nou. Copacii de pe mar-
ginea §oselei galopará ametitor spre Ia§ii rama§i
undeva, in urinä. Acum Radu fu cel care crezu
cA Luminita n'a ascultat, cu luarea aminte mncor-
datä numai la mersul puternic i ritmic al mo-
torului. Dar tarziu, Luminita fara sä-§i schimbe
privirea fixatA Inainte; vorbi poate numai pen-
tru ea.
Orice viata omeneasca e devorata de un räu
ascuns, fiinda oamenii n'au niciodatI curaj sA
priveascA in ei i sä se explice. SA se explice
lor j altora.
Lor i altora...
Da; lor i altora. SA renunte la mandria care
ne inchide In noi, ne pecetluie§te fiecare mute()
crustä cum Ii inchid melcii cutia and da frigul.
Mai vm sA adaoge ceva, dar i§i lua seama.
Stranse buzele i accelera. La capätul drumului
se prävalia pe un ci4, o padure fumurie. and
ajunse in margine, Luminita frank sari trantind
portita:
Neculai, ne a§tepti aci. Toarna ulei, nu-mi
place cum bazaie...
Apoi cu o satisfactie pe care nu 0-o putea
ascunde, catre Radu:
Ti-a plAcut cum te-am adus? DI-mi bratul...
Nu ma intrebi cand am invätat sA conduc?
Radu privi praful §oselei. Ce se petrecea in el
ce de§arte intrebäri li punea Luminital Desigur
aceasta facuse, and el era intins in pat, orb, 0
ea nu-0 gäsea timp sA villa..

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 137

Mergem pe-aid... Imi place cum fosuesc frun-

zele. Si miroase de ametesc, ca un lichior foarte
vechiu.
Marginea pádurei era rarä. Potecile ascunse
de noianul foilor. In adâne, intrecându-se cu ecoul,
o pasäre ori o sälbätäciune repeta un sunet regulat
g mecanic. Luminita se stränse mai aproape la
pieptul lui Radu. 10 smulse mänusile ca sä-si
impleteasa degetele goale cu ale lui.
Luminita... incepu Radu.
Nu. Te rog nu, Rad.u... Lasä asa... ingänä ea
dureros.
Merserä ticuti sub crengile goale. Fosnetul pa-
silor suna uscat o mortuoar. Pasärea ori sälbätä-
ciunea amulise. Toatä pädurea era desertatä de
viatl. Frunzele cele din urmä coborau in cercuri
line. Erau numai ei singuri acolo, inteo mare
päräsire, stränsi unul Mgä altul sä ocroteascl o
flackä muribundä, in larga dezolare a toamnei.
Luminito, incepu iaräsi Radu.
Sunt obositä.... SI stäm ad.
Era un trunchiu rästurnat. Luminita ascunse
ochii in palme. Stätu mult asa; poate isi ascundea
ochii uzi, poate il chema inainte, pe celllalt
Radu... Nu i se vedea deal ceafa cu pielita finá
0 brunä, cirliontii pärului scIpati din boneta de
piele gri; micA 0 färà putere, ghemuitä, strività
in decorul inalt, vänjos 0 aerisit al codrului, care
0 in moarte pästra o grandoare solemnä. Cänd
desfäcu palmele, nu ridicä ochii; vorbi privind in
cimitirul de frunze de la picioare: .
Am spus adineori Radule, cä oamenii sunt
nefericiti fiindcä n'au niciodatä curaj O. priveascl
in ei 0 sä se explice... Lor 0 altora. Ne ingbusim
in noi... Radule, itni ajuti tu sä mä explic, sä
lämuresc ce e aci?
Lurninita.

www.digibuc.ro
138 CEZAE, PETRESCU

Vreau sä fiu sincerä §i nu pot. Ca sä fii

sincerá trebuie sä §tü ce e in tine 0 eu nu
§tiu. Astazi sunt inteun fel 0 mAine nu ma re-
cunosc... Care sunt eu, cea adevaratk?
Luminita...
Lasá, te rog.
Scuturä capul 0 cu palmele impreunate intre
genunchi, dupä o pauza, surase privind in gol.
Observi ciudatenia? Cer ajutor de la tine 0
nid nu te las sä vorbe0i. Mi se pare cä ma in-
trerupi de la ceia ce ma prive0e numai pe mine,
par'ca tu ai fi aici numai ca sä asculti. Altceva
am vrut sä vorbesc 0 altceva spun. Altceva am
simjit 0 altceva este. Existä cineva strein in noi,
care ne da la oparte, se instaleaza in locul nostru,
vorbe§te pentru noi. Exprimä ceva din noi, dar
nu mai suntem noi.
Lurninita...
Te-am rugat, lasal... Era atAt de simplu
inainte. Mi se parea CI totul are sä fie vepic.
Nu ma temeam de tine, nu ma indoiam de mine.
Imi era draga viata. Credeam ca n'are sa ne
refuze nimic. Si. acum?... E oribil sä te indoie4ti
de tine, sa §tii ca se aflä pitit aci, un du0nan
care te pande§te... iti dicteazI eL Radule, numai
un an a trecut 0 suntem atAt de altfell...
Acum Radu stätea cu capul in pumni, cu coatele
pe genunchi. Trecu o suflare de vint 0 desprinse
o plasa sonorä de frunze. Luminita se indreptä
0 II. privi. Ar fi vrut sa-i cuprinda fruntea la
piept; dar bratul era frânt. Sk-i rosteasca vorbele
bune cu care a alergat pana aci; dar cuvintele
muriserl red pe buze. SI-i punä fruntea pe ge-
nunchi inteo dureroasä spovedanie; dar omul
de-aläturi ii era strein.
Soarele ii scalda inteo lumina obosita care nu
mai putea Incalzi nimic din ce se afla in ei obosit.

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 139

Cum a crezut cä aceasta mai poate fi iubire?

Era mimai milk remu§care; Ii mai spunea poate
cä-1 iube§te din orgoliu. Si un gaud crud li tre-
säri: Dacä ar fi murit ca Mihai, ca altii, fi
iubit pentru totdeaunal" Ii fu spaimä de simpli-
tatea cu care acceptase acest gänd. Ii fu urä
pe ea.
Mä ieri, Radule?... DacI ai §ti, cate gän-
duri... Dar acestea nu se pot spune. Mor cu noi.
Radu Coma ridicä ochii. Lurninita Ii vlzu ci-
catricile in plin, gura cu buzele voluptuos desem-
nate de altä datä buzele de cadänä cum spunea
Pol Vardaru strâmbate acum de ränjetul care
desvelea dintii, coltul ochiului lIcrimos.
Intoarse capul spre pádurea inaltä i impasi-
bill Radu i0 prinse din nou obrazul In pumni.
Ce mai sperase? Ce nebunie sperase?
Acum ,gandeau amändoi ci.mai bine s'ar afla
oriunde in altä parte, deck ad impreunä. Ce
tau? Ce gand imposibil ii adusese?
A§teptau amändoi sä plece mai curand, dar pän-
deau care va da semnul intäi. Si a§teptänd nu se
mi5ca nici unul, ascultänduli respiratia.
0 veveritä trecu din creangä in creangä, pe
puntea aeriank sprintenä i voioasä, lunecând ca
o intrupare a firl de grijei. Päru cä se joacä de-a
vatascunsele dupa ramuri. Se opri sä rontlie
ceva, cu labele mid duse gratios la bot. SvAcni
spre värf i dispäru, inghititä par'cI de cer, re-
data aerian aerului. Amändoi o urmáriserl cu pri-
virea, i and nu mai fu, îi indreptarä ochii go-
liti; Luminita spre fundul pädurei, el inspre .0-
mant. Dura incä nesfär0t1 i multiplä viata, era
incI plink' de máretie natura 0 de mister, panä
la räsufletul celei mai infime vietäti; numai ei
stäteau acolo ca doi captivi, legati In mijlocul
codrului, cu un blestem de-o vräjitoare rea. Iar

www.digibuc.ro
140 CEZAR PETRESCU

ce se afla intrânsii adânc, nu-si puteau spune;

era ingropat ca apele subterane care n'au sä vada
nid odatà lumina s.i se pierd in nisipuri, fiinda
nu se aflä mâna induratä sä le elibereze. Nu se
miscau. Cine sà rupl acerea? SI se ridice intfti?
li deslegg un pädurar, cu tolba subsuoarä si cu
pusca pe umär, trecând si poftindu-le ziul bunk
cu mirare, fiinda ii vedea targoveti, in pustiul
lui. Se. ridicark amândoi usura0 din vraja ruptä,
indreptandu-se spre sosea.
Radu Cornsa aprinse o tigare.
Minunatä pädurea, toamna.
Da, minunatä.
Mai merserä un timp.
Cred a pe aci am venit.
Da, pe aci...
Se cunosc urmele.
Da, se cunosc urmelc.
CrAndurile se incrucisau altfel: s'ar fi satins
cu desnädejde sä implore amägirea cä nimic nu
e adevärat, nu s'a sfânit.
Dar vorbele sunau späimântätor de calme:
E tarziu?... Ceasul meu a stat.
Luminita ridicase ochii spre Comsa; ii venise
pe buze numele lui: Radu, si nu-1 rostise.
Incepea 0, se sfiasa a-1 rosti.
Radu Comsa isi privi ceasul de la brätara:
Sase... 5ase s.i cinci.
Si urmäri, mai departe, fumul albastru al ti-
gärii risipindu-se in aerul sträveziu-roz, de amurg
tomnatec.
Soferul se uitä lung la figurile lor impietrite;
isi fixa pentru el o opinie pe care avea s'o im-
pärtäseascl in aceiasi searä tutulor servitorilor
din casa Vardarilor.
Nu mä läsati pe mine, duduie? Sunteti
ostenitä...

www.digibuc.ro
 TNTUNEOARE 141

Luminita ii fAcu numai din cap semn lui Neculai

sä rämänä indärät, isi puse mänusile si se asezä
tot ea la volan. MLA masina ca pe-o flaiá care
trebuia dresatl, autând inadins linia cea mai
apropiatä pe marginea santului, näpustind masina
la viragii de deropau rotile in prund. Un pom,
un singur stalp, si se sarseste cu amändoil" gändi
cu voluptate exasperatä si rea Comp.
Dar rnasina spinteca precis aerul, cu apusul in
dreapta, inväpäiat, semn de toamná vantoasä si
lungä.
li päru a Luminita se plecase prea mult pe
volan. Se plea si el sä-i vadl chipul. Din ochii
Luminitei curgeau lacrimi, svântate de aerul verti-
ginos, ail sä le steargä. Se pleca numai sá le
ascuna. Si bärbia ii tremura. Dar cu mäinele
inclestate pe volan se aräta incä tare, cu toatä
indäràdnicia stäpInind fiara cu carapace metalicà
aruncatá ca un bolid dealungul soselei.
In oras, opri la poarta lui Comsa.
Radu ii sárutä mâna. Rosti ceva, indiferent ce.
numai fiinda asculta soferul.
Inträ färä sl priveasa indärät; pe cel dintli
scaun azu cu maina rezematä de spätar, cu ochii
astupati de indoitura cotului.
Dar ti ridia indatä. Luminita era MO el
li puse mäinele pe umeri voise s5.-i ridice si
sä-i strängä tämplele, dar evitase atingerea sem-
nului de raná pe care si-1 inchipuia luciu si rece,
ca o piele streinä, de mort.
Radu... Nu poate sá fie asa. Cum sä cred?...
Trase im scaun aproape de el, H. prinse o mänä.
Nu pot sä cred, Radu. Inteleg ce e in tine
cänd taci. Dar n'ai drept... Tot ce-am gandit noi,
tot ce ne-am spus, nu poate sal* asa... Cum sä
uitIra? Nu e nici un an de and... Tot trecutul
acesta...

www.digibuc.ro
142 CEZAB PETEESCII

Radu indrepti pieptul:

Eu nu sunt trecut, Luminito.
Insä ce mai voise sà spunä, nu rosti.
N'am inteles aceasta, Ii apAra Luminita cel
din urma spasm de chemare. Este ceva räu intre
noi. Are sä treack. Vezi cum am alergat ?... Re-
mmt la toata mandria mea. MI arat cum sunt,
cu toate urateniile mele... Cum desigur ma. con-
damni. Dar cum am putea sa ne intalnim maine ?
SA intoarcem ochii amandoi ?... De ce nu vrei sä
Intelegi ce se petrece in mine ? Sä mä ajuti sä
Inteleg...
Se opri sA respire, cu bärbia ridicatä in sus,
cum inaltä pasarile and beau apa. Apoi cu simtul
present al realitätii, care nu päräsqte niciodata
femeia, ii a§eazä rochia prea ridicatä, pana la
genunchi. Radu Coma observa gestul. Gandi :
Vorbe§te, dar atentia Ii e mai degraba indreptata
la rochie, la nasturii manu§ei".
Viata nu e ap cum am vazut-o continua
Luminita. E mai crudä. A rupt ceia ce credeam
noi vepic, ca timpul... Ii aduci aminte ? Atitea
proiecte, Radu... Atat de simple ni se pareau
toate. Vezi, pentru ele m'am intors. Eram sä plec
0 din drum m'am intors. M'a5 fi simtit vinovata
fall de viatä, clack' fi facut aceasta. N'am
atata orgoliu, sa. má inchid, ca tine. Invat ca
din viatà trebuie sa ne multumim cu ce ne poate
da. SA ne facem o fericire a noastra din putin...
din... din...
Zi, Luminitol Spune cuvântul: din resturi.
Nu aceasta, Radu... Dar cum pot sä ma fac
inteleasa ?
Luminita i apasä ochii. Ii deschise iar, stran-
gandu-se alAturi, inteadevär, fiindca seara cobo-
rase i in umbra obrazul lui Radu nu mai pastra
nimic din mtwatura cruntä a fierului, 'Area Radu

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 143

pe care 11 iubise ea, de care se acäta incl. Cel

de ad nu mai putea fi cel de aevea.
Nu, Radul se stranse lacona de umerii lui,
frecindu-si obrajii de haina asprä. Tot ce-a fost
au intre noi 0 nu ne-am spus in vremea aceasta
din urrnä, avem sä uitäm. Rämänem numai ap
cum ne-am stiut. Radu, numai acei de atunci am
fost cei adevIrati... Spune, cl ai sä mä ajuti sä
fiu asa. Vezi, vorbesc cum n'am vorbit niciodaa.
MI umilesc. Radu, nu fed obrazul de mine...
In intuneric, Luminita ii cäuta obrazul pe care
sä punk' särutul pentru celälalt Radu. I s'ar fi dat
cu un elan de desnädejde, cu o ofrandI a fecioriei,
sä punä ireparabilul intre dänsii, s'I stie cä nid-
odatä n'ar mai avea drept A sovlie. Dar mana
prinzand fata lui Comsa, cuprinse amändouä ci-
catricile pe care le simti lucioase si moarte. i.-o
retrase mai repede deck a gändit. Se ridicä ase-
zändu-si pärul sub bonea, cu toaa pornirea rä-
citä. Se ridicI. Vorbi ca foarte de departe:
MI dor amplele, Radu... Stint ametia. Tre-
buie sä plec acum. Ce-are sä spunä Neculai?..
Dar te rog Radu, A. te gändesti la toate... Eu te
astept. Ori unde ai A. fii, eu te astept... Nu-mi
dai mIna?
Radu apropie degetele mänusei ark' sä le a-
tingä de buze.
Luminita se del:al-a impleticindu-se. Se rezemä
de msg.
E intuneric... Condu-ml panä la poara, tu
cunosti scIrile aceste...
Il prime incet, când se apropie, de dupä gât, si
inIltändu-se in virful picioarelor II särua pe
frunte ca ye un defunct.
Radu o intoväräsi pinä la poara, cu capul
gol. Luminita se ghemui inteun colt al masinei,
subtire 0 ail contur, ca o manta aruncaa. Mai

www.digibuc.ro
144 CEZAR PETRESCU

vru sa intindä miinele inteo chemare ultima, dar

altà putere i le tinu cu pumnii infipti in perne.
Mas.ina urni.
and Radu se intoarse, din intunericul zidului
apáru Vasile Mogrea, cu chipiul tras pe ochiul
pe jurnätate inchis, cu tigarea in. coltul gurei.
Sburä porumbita, Comp.! Ai ?
Radu ii intinse o mânä ail oase.
AM väzut-o and a intrat dupa tine. Am
asteptat aci.
Radu ii fIcu loc inainte, dar celllalt continuâ:
MI gAndeam intAi P. vin ca din intamplare.
SA-mi iau rol de arbitru... I-as fi arätat, sä tini
rninte pentru totdeaunal... Dar and am vlzut cä
nu aprinzi lumina, mi-am spus: Hahal Astea nu-s
rnofturi... A gäsit singur el, Comp., explicatia cea
mai bunä... Argumentul la care nu rezistä nici o
femee. Warn avut dreptate?
Radu indestä dintii: vorbele prietenului pan-
gäreau brutal, coborau trivial pe pâmânt, ceia
ce era pur si inalterat in toatä suferinta lui si a
Luminitei.
IntrAnd in camerl, dupa ce Comp aprinse lu-
mina, celälalt inspecta patul intact, ordinea in
toate obiectele, strimbâ dispretuitor din nas
aruna tigarea pe podea, aland-o cu piciorul.
Räspunse tot el:
Constat a n'am avut dreptate, Comp.. Si
regret. Esti mai naiv de cum te credeam. Ascul-
tä-mi. Pe femee o cuceresti cum poti si cum se
intAmplä. Adesea ori nici nu stü cu ce mofturi
Dar n'o pästrezi decât stäpanind-o. Acum Ark]
scena. I-ai povestit, ce? Moft I Este-un singur
sistem, dragâ Comp, patent de and sträbunii
nostri se aflau in grote. Nu dä gres nidodatä. 0
insfaci de mijloc si o indoi cum vrei tu. Nu te
uiti cl-si tine genunchii strânsi. Nu asculti nid

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 146

un scâncet. Sunt numai prefIcItorii. Mofturi. Dacä

ai ascultat, esti pierdut. Dacä nu, e a tal CAt
vrei. Vine dui:4 tine. Trebuie s'o alungL. Daca
te-ai potrivit mofturilor, crezi cI are sä-ti mai calce
vre'odatI pe ad? Moft
Vorbind, Vasile Mogrea, cu chipiul pe cap, mä-
sura camera dintr'un capIt in altul, acItänd cu
varful bocancilor coltul covorului, rIscolind
tile, mutând obiectele de pe birou. Se opri inain-
tea lui Radu Comp., si il privi cu compItimire,
cu jurnItatea ochiului drept inchisä, fiindcä in
coltul gurei fumega tigarea.
Comsa, imi dai voie sä-ti spun prieteneste:
esti un mare prost! Aceasta e tot. Restul sunt
mofturil
Radu Ii vorbi, biruindu-se:
Te rog, Mogrea. Daca tii sä rämänem prie-
teni, te rog sä nu-mi vorbesti niciodatI despre
aceasta. Asculti? Niciodatä.
Celllalt slobozi doua conuri de fum pe näri
C/scI ochiul inchis.
Nidodatä?
Pufni, imbrItisändu-1 inteo privire de nemär-
ginitI
Bine. Am inteles. De acord! Dar ai sä vii tu
sä-mi vorbesti. Sá nu-mi ceri atunci sä te ascult...
Acum poti sI deschizi fereastra. SI iasI mirosul
de ciocoaicä. Duhoarea aceasta de Coty.
Pentru Vasile Mogrea, toate parfumurile erau
L'Origan de Coty. Si ca sä-si aräte complecta in-
diferentä, deschise cea dintai carte, volumul lui
Fustel de Coulanges i incepu sä citeascI. In
cinci minute fu transfigurat ca intotdeauna cand
citea. Tot ce era aspru si vulgar in infälisare
dispIruse; uitase i pe Radu Comp., uitä i de ce
venise si tot ce vorbise, era acum cu doua mii
de ani indepIrtat, printre coloanele albe ale cetätii
Cezar Petrescu. Intunecare, Vol. U. 10

www.digibuc.ro
146 CEZAR PETRESCII

antice, in toga alba, in sandale i cu fruntea in-

cinsa de cununa. Intorcea foile cu degetul wor;
desigur f ärä sa.-0 dea seama ce face; scoase chi-
piul i Il wz1 somnambulic pe un teanc de carti.
Radu Comp pe marginea patului Il privea ro-
zandu-0 unghiile. Inca odata un semen al lui Ii
'Area enigmatic. Indescifrabil. Adineori Ii räsco-
lise sentimente du0nane, fiindca ofensase brutal
o suferinta ascunsa, ca un orn care ar fi apucat cu
mani paroase 0 impure, o fragill i neplmanteana
imagine. Nimic din ce se petrecea in el inteadevar,
nu presimtise. Credea cä n'are sa-i ierte niciodatä
aceasta. Si acum, inainte era altul, stramutat in
alt veac.
Vasile Mogrea simti privirea lui Corma asupri-i.
Ridici ochii zarnbind in mustatile aspre ca peria
de dinti, cu gandul hick la lurnea de douI milenii
stinsä, de care se desprindea cu parere de ram.
Inchise cartea, ceranduli scuze.
Manie, Comp! Asta e opiul meu. Altfel
turba toata ziva daramand, rästurnand, injurand.
Mergem?
Venise sä-1 ia la intalnirea uncle fusesera che-
mati de cateva zile Inca, inainte de a pleca. Nu
tiau bine cati vor fi. Nici cine. Stiau doar de ce
se cauta.
Merserl färä sä vorbeasca, urmarind fiecare
alt gand, cum 10 tarau in dreptul felinarelor dupa
ei, fiecare alta umbra.
La casa din capätul Plcurarilor, dibuira prin
ograda intunecoasä, calcand pe o punte de scan-
duri ingustä, aruncata peste balti negre care mi-
roseau a grajd. Desigur locuinta untli. birjar.
Doua träsuri deshamate. Un cotigar cu fan de
unde rontäia molcom un cal. Un felinar de tabla
cu capätul de lumanare pe sfar0te, lumina fu-
megos i trist peretele galbent la intrarea cu

www.digibuc.ro
 INPUNECAB1 147

trepte. Din sura se auzia cineva vorbind cu caii

ruseste; omul li väzu i apäru balansfind alt fe-
linar in mânä, strigandu-le cu glas castrat:
La domn ofiter mo roc? Bateti mo roc la
usa. Nu resturnat mo rog samovar.
Ocolira samovarul cu lucirea metalici stinsä in
ungherul scarilor.
Le deschise usa un ofiter necunoscut, cu mfina
prima pe sub tunica, in bandaj. li conduse prin-
teo salá cu hamuri noi, atArnate in perete, zur-
galäi i zabAli nichelate; cu miros de magazin de
pielärie; de aci incapere dreptunghiulara,
cu tavanul jos, de grinzi. Se aflau adunati ofiteri
din toate armele, toti tineri, fumfind, pe scaune
întini inteun cot pe trei paturi; unii nedesbracati
de manta. Radu Comsa cu surprindere recunoscu
pe Onisfor Sachelarie, care se ridici gräbindu-se
sä-i strAngl mâna, cu privirea stäruitor fixata la
semnele din obraz. Cateva figuri Ii erau familiare,
din stradä sau din spital sau din intAlnirile fron-
t ului.
Vasile Mogrea cunostea mai multi, 11 päräsi
apropiindu-se de un domn cu ochelari, cu barbk de
lipovean i cu lavaliera neagrä care-i däclea aer
artist; singurul civil intre toti.
Discutau ceva, intrarea lor intrerupse firul, caci
dung ce se cunoscura toti, ofiterul cu mama ban-
dajata, desigur gazda, continua:
Eram doisprezece... Acum suntem paisprezece.
Toata comparatia mea cu cei doisprezece ayostoli
a cazut precum vedeti, prin prezenta camarazilor
Comsa i Mogrea. Dar stim cä suntem mai multi.
Poate sute, poate mii. Numai nu ne cunoastem...
Alexiuc, fa lampa mai mica, fumega
Alexiuc, un sublocotenent de artilerie cu obraz
Wan de fatA, fAcu lampa mai mica, Ii duse la nas
degetele sä vada dacA a rAmas miros de gaz

www.digibuc.ro
148 CEZAR PETRESCU

se aseazi la Inc, pe marginea patului, sI asculte

cu atentia binevoitoare a unui elev la o inaugurare
de curs.
Nu ne cunoastem, si de aceia am fost de
idee cu citiva camarazi sä ne descoperim i sI ne
adunärn. N'avem nevoie sA fim deocamdatA multi...
Inainte de fisboiu exista un sistem ingenios s5
te fad cu un ceasornic elvetian gratis. Trebuia
numai sä imparti la 12 prieteni 12 bilete de cite
doi lei, care le clädea drept sA obtinA la rindul
lor alte 12 bilete... Acestea odata distribuite la
alti 12 prieteni, el devenea posesorul unui cro-
nometru elvetian gratis. Vedeti dar, cA tot sunt
buni la ceva prietenii... Aceste prietenii, camarazi,
sA le folosim acum pentru a imprAstia din om in
om, dorinta noasträ de bine; tot ce-am meditat
am pornit sä näclAjduim in transee. SA le dAm un
un inceput de inflptuire. Aproape toti ne afläm
ad trecätori. Locul nostru este pe front. Acolo
trAim de-un an. *din ce e acolo. N'am sá vorbesc
deci, cum scrie la ziarul Marelui cartier; patriotism
sedentar din serviciu comandat. Stim i cine sunt
acesda... Alexiuc, iar fileaz5, lampal...
Alexiuc micsorA lumina si se aseaz1 docil pe
marginea patului. Radu Comsa privea cu pornire
de prietenie la camaradul care vorbea, asezat
picior peste picior pe-un scaun in mijlocul ca-
merei, insotindu-si cuvintele cu gesturile miinei
stingi sAnAtoase. Avea figura virilA, pArul tepos,
tuns scurt i ridicat in sus perie, ochii cercetind
in timp ce cuvinta, pe fiecare dintre ascultAtori
in parte. Vorbele sunau calde, fArä pompä ora-
toric5., povestind numai ceia ce stiau i gindeau
toti: N'as vrea si dAm acestei intilniri de ca-
marazi, infAtisarea unei conspiratii. Avem cu totii
o datorie. pentru moment, si ne apArAm bucata
de tail, citA ne-a mai rAmas. Dar acolo, printre

www.digibuc.ro
 INTUNECA RE 149

oamenii nostri am contractat o obligatie. $tiu

soldatii la care ne intoarcem, cä atunci cAnd se
vor sfirsi toate, ceva trebtiie Indreptat.
dueli se rostesc multe. Poate sincere. Dar fägl-
duelile i jurämintele se uitä dupä ce a trècut
primejdia, Zic prieteni, sä vä gäseascä ceasul
pregätiti i adunati, sä rezistäm".
Vorbind, privirea se opri la lampa care fumega
iar Alexiuc tntelese, nu mai asteptä, i cobort
fitilul in capsula de alamä. OfiIerul cu mAna in
bandaj ii multumi din cap, urmAnd:
Ad, am vlzut cu totii cä este multá mizerie.
Chiar am simtit unii, sä märturisim, un fel de re-
=scare, fiindcA de pe front Ii inglobam pe toti
laolaltà, par'cI toti ar trài in huzur. Dar se
aflä ad 0 multa lume pentru care räzboiul e
numai un accident neplAcut, care dureazá prea
mult. Se plimbl 0 se plictisesc. Vor sá sffirseascä
totul mai repede. Chiar daca am mai pierde ceva
din tail. 0 din vieti numai sä sfArseasa. Ca
sa inceapä ei iar... Aceasta s'a n'o mai ingäduim
carnarazi. Sä nu mai inceapa tot dAnsii... Vä
multumesc cá ati venit. Acum sA vedem pArerea
fiearuia, ca sä hotärim un plan de actiune.
Ofiterul cu dreapta bandajatá rasa scaunul gol.
Toti privira unul la altul.
Vorbeste tu...
Ba tu; eu mai la urmä.
De ce nu vorbesti dizmneata?...
Domnul cu ochelari i lavalierä 40 netezi zAm-
bind barba de lipovan.
Ei, domnilor? indemnä gazda.
SA vorbeascA Simionl rostirá mai multe
Cel care se numea Simion se apärä, rosu ca un
semnal de gara.
Simionl SI vorbeasa Simion I

www.digibuc.ro
160 CEZAR PETRESCU

Fiinda, toti strigau, se trezi si Radu Comp

cerind cu inversunare sä vorbeasa Simion, desi
nu via cine e Simion si de ce e vorba neapärat
sä vorbeascä Simion.
CApitanul Sirnion, pätrat si spätos, päsi inco-
modat par'cl de musculatura care-i scurtase bra-
tele V picioarele, V ii plesnea uniforma pe el.
Pieptul era acoperit de douä ránduri de decoratii.
Abia atunci Radu Comp isi aminti numele: CI-
pitanul Simion fusese citat in comunicatul Oficial,
de douä ori capturase tunuri de la inamic, si cu
o singurä companie, ckeva sute de prizonieri la
cotele cele mai incerc.ate.
Cäpitanul Simion isi Verse fruntea brobonatä
cu batista; vinele gAtului se umflaserá sfori groase,
se vedea ca mai usor i-ar fi fost sä miste un tun
cu umärul, sau sá ridice cite un inamic de ceafä
in fiecare mink deck sä dea examen de oratorie
in fata atátor necunoscuti. Mototoli batista udä
in pumni, ca scolarii buretele de la tablä, cfind
nu tiu lectia:
Domnilor... camarazi... prieteni...
Se opri, privind disperat lampa care ina odatä
fumega. Alexiuc imputinä lumina. Aceasta ii mai
dächi rägaz. Era cu picioarele desfäcute, plantat
in du.sumea casicurn s'ar fi temut sä nu-1 srnulgä
o putere teribilä din loc. Dar operatia lämpii
sfársi, fiindcg toate au un sfársit pe lume. Cäpi-
tanul Simion isi trecu iar ghemul batistei pe
frunte.
Camarazi... prieteni... domnilor... Eu nu stiu
sä vorbesc. Eu sunt de felul meu silvicultor...-Eu
numai cu pädurarii vorbesc... Cu pädurarii si cu
soldatii vorbesc... Carnarazi, hotäriti si eu fad...
Domnilor, camarazi... eu atk am de spus: ho-
triráti si eu facl
Striingea batista in mänä ca o piaträ din care

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 161

avea printr'o minune 51 stoarcl apä. Socoti cl

n'a spus destul ,. se mai intoarse atre toti:
Camarazi... prieteni... Eu sunt silvicultor...
Atit stiu sä spun. VI jur: hotärâ i eu facl
Se asezI la loc, inundat de sudoare. Pentru toti
fu o deziluzie. Eroii trebuie sk tacä. Domnul cu
ochelari i lavalierl de artist, suridea misterios,
netezindu-si barba rarl.
Mogrea! SA vorbeasca sublocotenentul Mo-
grea.
Vasile Mogrea se repezi cu tigarea in gull i cu
ochiul sting inchis pe jumätate. DIdu scaunul la o
parte ca un obstacol suprimat. Scuipä tigarea
deschise ochiul. Privi marl, la toti, par'a atunci
Ii descoperea:
Camarazi, toti suntem veniti de pe front si
ne intoarcem pe front. Cred cI o s'A mä intelegeli.
Ati constatat acolo cä inamicul Ii pierde carac-
terul individual, se confundd cu fortele veljmase
ale naturei; träsnetul, focul i cutremurile. Nu mai
sunt oameni, sunt numai inamicul, unitati; o trupl.
Dar and omori, omori oameni. Eu am omorit
oameni. Nu-mi pare nid bine nici räu. N'am re-
=scare. Remuscarea e-un moft 1 MA intelegeti cu
sigurantä. Toti citi suntem ad am omorit mäcar
cite un orn. In afarä de dumneata! se adresä dom-
nului dvil i cu ochelari i lavalierà, care il asculta
zimbind.
Domnul cu lavalierA plea' ochii intimidat: in-
teadevAr el nu ucisese un om.
Vasile Mogrea isi trecu mina prin pärul ca sir-
mele de frecat parchetul, mutä scaunul din dreapta
la stinga.
Am constatat camarazi, cA pe dttsmanii a-
cestia pe care i-am omorit nu-i uram. UrIsc natia
lor, armata lor, dar pe ei nu-i uräsc. Am vAzut
dupa aceia cfitiva. Ii stiti cu Cu aura cAscatä,

www.digibuc.ro
162 CEZAR PETRESCO

ochii holbati, singe si mate. Mi-am spus: pe omul

acesta eu 1-am suprimat. Am sávarsit o erimà
impotriva naturei. Am desfiintat un exemplar din
umanitate care n'are sä mai apará. niciodatá pe
planetà. Moft 1 Eu am tras Si l'am uds. Ei bine,
camarazi, am vrut si mä induiosez, sà-mi deseopär
o remuscare si nu m'am induiosat si nu mi-am
descoperit nici o remuscare. Toate s'au petrecu1
.afara de mine. Nu sunt responsabil de nimic,
nici de lasitate. Insarsit, moft 1 Voiam sà ajung
ad: se aflà un dusman mai apropiat deckt acel
de pe front. Cu neamtul ori cu ungurul, n'am
nimic de ráfuit de la individ la individ. Oricare
dintre acei pe care i-am irnpuscat, eur nu-si läsase
casà î nevastä, sá viná sä mà caute inadins pe
mine, despre a cárui existentá n'a avut habar
deck in clipa cind i-am dat moartea. Se supunea
unui ordin, unei notiuni a lui de justitie; credea
cá vine sä apere dreptul lui la viatä, cum mi-1
apár eu pe al meu. El credea cà el are dreptate;
eu cred a am eu. Dracul sä ne mai inteleagá:
Moft! Atit e cert: Nu-1 uram si nu má ura! Acum
patru ani, clack ne-am fi intklnit intr'un tirg
nemtesc, am fi desertat poate impreura o halbá
de bere bavarezá si am fi máncat o pereche de
crenvisti cu hrean, comentand foarte pasnic pe
Kant si pe Nietzche sau ascultánd o orchestrá
vienezá. Totusi pe acest orn necunoscut i cu care
n'aveam nimic de impärtit, 1-am suprimat ca sä-i
las vAduvä, orfani, surori i alte mofturi. VI repet
cä nu ink' induioseazI. Nu-s umanitarist plängäret.
Ce? Ar fi fost el mai generos cu mine? Dar am
constatat camarazi, ca dusmani nu-ti pot fi intea-
devär cei de departe, care-ti sunt dusmani numai
fiinda ei au fost indusi in eroare i miine poate
sä-ti fie prieteni. Dusmani adevärati i vesnici, ii
ai numai pe ace5tia de aci. Prin care salt. eu

www.digibuc.ro
 INTITNECARE 153

suflr altii si a suferit taicA-meu i bunicu-meu

neam de neamul meu. Pe dusman trebuie sä-1
cunosti. Esti dusman cu vecinul din gard, nu cu
mandarinul din China, nid cu Fritz Wolf pe care
nu 1-ai väzut In viatä. Camaradul nostru a vorbit
de pregItire, dar n'a spus ce fel de pregItire.
pentru ce pregltire. A ocolit. SI o spun eu I Ca-
marazi, sá ne pregAtim pentru räfuiala cea mare.
Sl-i cherram la räspundere. Sä-i Injugärn la plug
dacl trebuie. Sä nu avem nici o mill de muierile
si de copiii bor. DacI va fi nevoie, le vom arde
casele si le vom spinteca pruncii. Ne-au trimis sä
luptäm, nu pentru Ardeal si Bucovina, fiindcä
putin le päsa lor de aceasta; ci ca sä le ap/rlrn
tlrfele lor, pe care le-au alit dupl ei
si au umplut lumea pinä la Paris si la Tochio.
$i acum tremurá. Fägl.cluiesc tot, ca sä uite maine
tot... SI pregItim revolutia, camarazi.
Vasile Mogrea mutä scaunul de la stânga la
dreapta, trantindu-1 de tresäriel toti, asteptind
sä-i vada särind tlndurile. Pe urmil se flcu acere
nimeni nu indräzni sä priveascI la himeni.
CApitamil Simion se ridicI spätos i pltrat, Ii
sterse sudoarea abundentä i rosti hotärlt.
Eu aceasta nu o fact
Apoi se asezI la loc i isi puse batista udl pe
genunchi, sä se usuce. TIcerea durä ffrea. Dornnul
cu lavalierà continuä sä zâmbeascl, räsucindu-si
varful bärbii de lipovan.
Din fundul unui pat, cineva gläsui färä sl se
ridice.
1mi dati voie i mie?
Glasul era cald, iar ofiterul cltre care se in-
toarserä toate privirile, ar fi avut poate o figura
impersonall, ca alli sute i sute de oameni, dacI
n'ar fi fost luminä bunä i albasträ a ochilor.
Se uitä peste oameni, cu fixitate de orb care
vede dinläuntru in afarI.

www.digibuc.ro
154 CEZAR PETRESCII

1mi dati voie?... Eu cred prieteni, cä suntem

toti cu inimile obosite. Cautäm responsabili acolo
unde responsabilä e numai viata. Camaradul meu
a descoperit o stare ciudatä: url§te du§ma-
nul in care totu§i a tras §i va mai trage, dar
urA§te oameni de aci, in care n'a tras, i sunt
sigur cl nici nu va trage.
Ba bine cä nul isbucni Vasile Mogrea, uitän-
du-se la ofiterul care vorbea, ca la un du§man.
Eu nu-i uräsc pe ace§ti oameni, pe cari îi
url§te sublocotenentul Mogrea. Acuff' suntem multi
care nu mai putem un pe nimeni... Am auzit un
cuvänt greu: revolutie. Aceasta inseamnä iaräi
tracel §i sälbitIcie, pentru o fericire problernaticii.
*tim cum incep revolutiile, nu §tim unde sfär§esc.
La o suferintä prezentä, sä adIogäm allele" vii-
toare?... Eu cred prieteni, cä revolutia s'a fäcut.
A§ vrea s'o mai vAd §i p'astal se ridia Mo-
grea pk§ind apäsat prin carnal
Celälalt ti a§teptä sä termine de plimbat,
and Mogrea se a§ezä la loc, continul färä nici o
iritare in glas.
Revolutia s'a petrecut in noi, prieteni. Erarn
altfel de oameni i suntem altii. Atunci ne sbäteam
cu totii de cum incepea ziva, inteun soiu de fre-
neticä läcomie sä ne satisfacem ambitiile §i poftele
noastre. Daa aveam succes ne acapara succesul,
daa aveam de infant dificultäti, ne indirjeau
piedicile. Eram preocupati, abrutizati, impin§i in-
teun angrenaj din care nu existä sapare. Destul
sä fi privit inteo dimineatä de lucrit, lumea de
pe stradä: toti alergänd alungati de minutarele
ceasului, pe figuri o ingrijorare de oameni in
gat% sä nu piardl trenul. i and sfär§ea seara,
unde era bucuria muncii implinite? Unde era o-
dihna aceia In care sä gäse§ti reculegere? Care
era räsplata acestei robii de oameni liberi? N'am

www.digibuc.ro
 1NTUNECARE ibb

vIcut-o. Nimeni n'avea vreme 51 rämänä odatä

singur, in fata lui singur. Undeva, exista in noi,
infirmá si päräsitä ca o cenusäreasä, inima din
noi pe care nu ne-o cunoastem. Am descoperit-o
atund cand ne aflam singuri in santuri, cu moartea
inainte. Acest miracol 41 datorim räsboiului. Are
sä creeze o religie noul. Mila de toatä omenirea,
fiinda incepe cu mila de noi. Eu cred prieteni
cä numai aceasta e revolutia cea adeväratä... SA
facem putin bine acolo unde putem imbuna o
asprime. Nu filantropie si altruism, care sunt ca-
ritäti reci, de la distantä, fled obiect. Ci milä,
fiinda mila e sensuall, deci umanä. Eu am avut
un dusman pe care II uram de moarte. and m'am
intors ad, 1-am autat si i-am Indus maim. S'a
mirat. N'a inteles. I-am cetit in ochi. Un fel de
tearra in prezenta unui act absurd. E un om cu
toate cusururile si lasitätile omenesti si slvarsise
cel mai crud räu pe care un orn il poate face altui
can. M-a privit si a rämas uitandu-se in palma, cu
fria. par'cä A nu-i fi läsat acolo o otravä ori un
praf explozibil. Dar dupg ce-am plecat, sunt sigur
cä a clutat sä priceapä 0 cI ceva in constiinta
lui opaca s'a miscat. Atat imi e destul. Am pus
un gräunte care va germina. Iar dupä aceia m'am
simtit fericit si mä simt 0 acuma, par'cä am smuls
o ultimä rämäsitä uratä din mine.
Moft 1 rosti Mogrea cu ochiul pe jutnätate
incbis, aprinzand de la o tigarä o altä tigarg.
Celilalt nu arätä cl a auzit, in fundul patului,
cu privirea peste ceilalti, päru a se dezintereseazá
de restul discutiei.
Moft, moft si moft 1 päsi Vasile Mogrea in
camerá, strämutând scaunul g isbindu-1 la loc.
Ofiterul de gazdä, väzind cl soarta scaunului e
primejduitä, i-1 feri din cale. Mogrea trecu maim
sä puna o ordine iluzorie in pärul rebel si vorbi
rägusit.

www.digibuc.ro
166 OMAR PETRESCII

N'am venit ad sä ne tan.guim ca muierile,

nid sä tinem predici de amvon. Aceasta e treaba
muerilor 0 a popilor. An venit sä hotárAm fapte,
nu vorbe. Restul sunt mofturi!
CApitanul Simion se ridicl neasteptat, inaintá un
pas, rostind cu cea mai mare energie:
Hotäriti si eu fac!
I§i aduse aminte, si precizA singura rezervä:
Dar revolutie, nu! Camarazi, prieteni, re-
volutie nu!
Sublocotenentul de artilerie, bälan i copil,
Alexiuc, nu-§i putu stäpani un chicot de rids ca o
fatä din casä gädilatä.
CApitanul Simion il privi cu mirare, ceilalti cu
desaprobare. Domnul cu lavalierä de artist suridea
discret.
Onisfor Sachelarie se allturä de pärerea lui
Mogrea. Erau amändoi pärosi, cu figurile aspre,
fAcuti sä se inteleagä, desi unul era numai In-
cäpätinare, iar celälalt amestec de subtilitate si
trivialitate, in continuá disputá interioarl.
Regatul, vorbi Onisfor Sachelarie, are tre-
buintä de o revolutie. Avem arme, avem oamenii
cu noi. Cänd s'o gata räsboiul si se ordonä de-
mobilizarea, mergem sä tragem la räspundere
Iancu si Ion Ursu Horea, au. flcut revolutie,
färä arme i numai cu tärani. Au sä se adune
mai multi decat ne cugetäm. Avem aci unul, pe
domnul locotenent Comp.. Era un foarte elegant
frumos regItean de Bucuresti, pe care nu-1
puteam indrägi. Acum räsboiul 1-a trecut la necaz
si dacI 1-a durut, ni 1-a adus vremea la noi.
SA-mi dea voie sa-i cer penrru o judecatä ne-
cugetatä, iertare.
Toti intoarserä ochii la Radu Comp, cu cica-
tricele lui teribile. Radu plea, obrazul ascunzán-
du-1 In umbrä, ca si cum s'ar fi aflat gol inaintea

www.digibuc.ro
 INTVITECARE 157

tutulor. In privirea aruncatá o clipl spre Onisfor

Sachelarie nu se aflä nici o prietenie. Domnul cu
lavalieri commua s5, suraaa fasuanau-si vartul
birbii, din care ficuse un carliont ca o coadi de
rätoi.
Un locotenent cu semnul de medic la guler,
se ridici timid, cu o manä rezemati de capitul
de metal al patului. Cuvintele aprinse i sacadate,
contrastará cu fäptura bicisnici:
Revolutia e pretutindeni in aer... In Rusia
e numai semnalul. Ceia ce nu spun comunkatele,
§tim cu totii. In Franta, in Germania, in Austria,
se desmetice§te proletariatul... Temnitile gem 0
curtile martiale condamnä pe capete... Si ne
bucure! Cu cat represiunile vor fi mai crude, cu
atat mai repede se apropie domnia proletariatului...
Popoarele vor pace... Omul e fäcut pentru pace.
Cine a fost inteun spital, a vizut toatá mizeria
räsboiului mai odioasä de cat e .pe front. Am aci
un manifest de la un prizonier german, rinit. Acolo
Liebneckt, Roza Luxemburg... In Franta Romain
Rolland... Sunt sute... Deschid drumurile. Se a-
propie revolutia mondiali... Nu putem rärnane
in afará de ea...
Moft, revolutia mondialäl intrerupse Vasile
Mogrea, privindu-1 cu singurul ochiu deschis. Nu
mä intereseazi ce se intampi in Franta, in Ger-
mania 0 in Rusia. Treaba lorl Räfuiala noastrá
e cu ace§tia de aci. Incolo, moft! Ii prive4te pe
fiecare personal.
Revolutia noastri o cuget numai ca o re-
volutie nationalä! intäri Onisfor Sachelarie. Re-
volutia mondialä e o mahinatiune evreiascl.
Jidoveasci, spune jidoveascál stirui Mogrea,
scuipand capitul de tigará färä si-1 atingl cu
mina 0 cercand sä-I stingä cu un scuipat, ochit
de la distami, printre

www.digibuc.ro
158 CEZAR PET RESCI.;

Locotenentul medic, privi dureros la amândoi,

cu tot singele fugit din obraz. Mina rezematä de
marginea patului tremura imperceptibil. Peste ceia
ce Vedea el, cuvintele camarazilor cäzurä palme
grele. Reluä:
Si eu sunt evreu. Aceasta nu Ira impiedicä
sk fiu bun roman si s. mä consider in acelas timp
cetätean al umanitätii.
Mat! Nu e vorba de dumneata ii täie vorba
Vasile Mogrea. DacA, porti uniforma româneascä,
trebuie sä fii bun roman. Cetätean al umanitätii,
ce e aia? N'am vazut nici unul. Ai putea sl-mi
spui cu ce pasaport umblä? Baliverne i mofturi L.
Medicul cercl sä continuie:
Dumneata singur, ai recunoscut cä nu urästi
oamenii pe care i-ai uds, macar ci erau nemti,
unguri, sau austriaci. Cine i-a vlzut inteun spital
färä uniforme, numai cu ränile lor, au väzut cä
snnt nurnai oameni inteo suferintä generalä. Glon-
tul produce tot atita durere in carnea unui german
ca i intr'a unui roman. Cind dumneata spui cä
ai tras, numai fiindci asa ti-a dictat educatia
militaristä, ai recunoscut färâ si stii, cä te simti
cetätean al umanitätdi. Esti mai aproape de idealul
meu deck crezi...
Nu mä inväta dumneata, domnule Medic,
ce sunt. MI cunosc doarl Umblu cu mine de and
eram mic. Moftl Umanitatea? De unde o mai
scoasea-ti i p'asta?
Locotenentul medic incovoie umerii sub apä-
sarea veche a osandei care poartä färä odihnä fii
lui Israel dintr'un capät in altul al lumei,
alunga i urâi. Avea fruntea inaltä, ochii
nelinistiti de o suferintä fricoasá, inkbusitä acolo,
fiinda afarä intimpinä batjocorl i prigoanä. Era
pipernicit, cu brate subtiri färä musculaturä, cu
obrazul Ma singe si numai cu pometii prea roz,

www.digibuc.ro
 INTITMARE 159

ca stigmatul ftiziei; exemplar bicisnic al rasei

care a obosit asteptand cu indärätnicie sä intre
in pamantul fägáduintei, la chemarea Mesiei ce
intarzie sä mai reviná. Radu Comp iubi, cu
simpatie de infirm. Se gandi ca e dintre acei
evrei, carturari i himerici, care ispäsesc ad si
pretutindeni avutia aroganta a Cohnilor si a Po-
lacilor, fiindca in loc sä descifreze In cartile sfinte
poruncile lui Iahveh i glasul profetilor, la lu-
mina sfesnicului cu sapte brate, fsi potolesc ne-
astamparul metafizic, construind omenirei
sisteme de feridre universalk In afará de
suatiu i in afara de timp. Pentru aceastä crima
neamurile Ii dusmanesc i Ii alungä. Si Ii uräsc
mai mult deck pe Polaci i pe Cohni...
Locotenentul evreu se läsase sa lunece incet
pe marginea patului, rezemandu-si capul mare 'in
palma cu degete osoase i privind pe podea result
din tigarea lui Vasile Mogrea, care se sfarsea de
fumat singurk
Radu Coma tsi rodea unghiile. Domnul cu
barba suradea uitindu-se la lampa care printr'un
inexplicabil capriciu, incetase A, mai fumege.
Ofiterul de gazdä rupse tacerea, aducind scau-
nul la loc fiindca socoti cà nu mai e amenintat de
mania lui Mogrea.
Ne-am departat de la chestie. Trece timpul,
camarazi 4 inca n'am hotarat nimic.
Cäpitanul Simion se miscä din loc, se ridicä pe
jumatate si se aseza färà sä pronuno nimic. Dar
toti inteleserá ce voise sa spunä: Hotärati
eu fac I" Sublocotenentul Alexiuc, ca ea-0 alunge
rasul, se gandi la lucruri cumplite.
Ca sá hotäram, trebuie sa ne mnçelegemi se
plimba Mogrea prin camera'.
Precaut, ofiterul de gazda ti retrase scaunul
din cale.

www.digibuc.ro
160 CEZAR PETRESCV

Trebuie sä ne intelegem 5i vAd cA fiecare

vrem altceva. Cate capete atatea mofturi. In acest
caz am venit aci sà facem un moft 5i o mie de
mofturi. Aceasta el .

Spunand, apucase scaunul inainte ca ofiterul de

gazdA sA-i fi _putut prevedea intentia, il ridicA la
jumAtate de metru 5i il tranti pe cele patru pi-
cioare atat de puternic, inclt lampa se dAtinä pe
masä 5i incepu iarA5i sä fileze. Dar scaunul era
solid 5i scApä teafär.
Se ridicA un cApitan voluminos, cu incetinealä
calculatk scuturanduli fire invizibile de pe tunicA
5i aranjandu-5i man5etele. De la prima mi5care,
toti inteleserä a se pregAte5te sä rosteascI o
conferintä si toti 5tiurä, färA sä fi putut spune
dinainte de ce, cA va fi o conferintä lungä 5i
plicticoasä.
De altfel, apitanul era conferentiar universitar,
a5tepta de ciind a intrat sä-i vinä randuL Era
sigur 0 numai el, va clarifica tot, definitiv. I5i
pipli man5etele, nasturii, privi cu ochi de multu-
mire bovinA la toti dinprejur, la mask la tavan,
la pereti, la lampä. I5i trecu delicat mana prin
plrul dat pe spate. Se 5tia impunAtor. Tu5i 5i 15i
*terse mustätile corect retezate, cu o batistä albk
pe care o despIturi atunci, apucand-o de mijloc,
scuturand-o 5i pe urmä impAturind-o la loc.
Domnilorrr I
Privi din nou la toti imprejur, a5teptAnd A. se
facA liniste.
Camarrrazi I Seneca, ilustrul discipol al lui
Zenon, inteo scrisoare cAtre Lucilius condamnA
rAzboiul cu aceste cuvinte...
Radu Comsa pricepu cA nu va putea sA ur-
märeascA nid o perioadä panä la sfar5it. Ceilalti
incepurA sA priveascA in tavan, säli curete un-
ghiile, sA se aseze mai bine, ca in vagon pasagerii

www.digibuc.ro
 INTIINECA RIE le I.

and se pregAtesc de dormit. Ofiterul de gazdA

deschise usa i vorbi soptit cu o ordonantä, reve-
nind apoi in vArful degetelor.
Daa prMm in naturk scrie generalul Bern-
hardi, gäsim cà räsboiul e legea fundamentalä a
evolutiei... continuä conferentiarul.
Comsa inspecta cu deamänuntul peretii afumati,
soba uriasä dupà moda ruseasck portretele musca-
lului-proprietar: Tarul Nicolae, Impäräteasa, Im-
päräteasa mamk o fotografie infAtisAnd o trä-
sarA goalk nouk cu roti de cauciuc i muscalul
in caftan de catifea, atingând cu vârfu.l cravasei
spinal-He cailor cu pärul teselat lucios. Icoane ru-
sesti: Sf. Gheorghe, Sf. Spiridon, Mucenica Pe-
laghia. Vederi din Moscova, Kremlinul...
Profesorul Grasset, afirmä pe de altA parte
çà existä o matiune biologicA a liberatii, care re-
cunoaste netironilor psihici umani o activitate pro-
prie...
Toti apätaserä, aerul absent al mosafirilor siliti
sà asculte cu resemnare and antä fata gazdei la
clavir, acelas vals, in fiecare dupa amiazA de ceaiu.
Domnul cu lavalierl to netezea barba surAzAnd
cu bunIvointà egalä i superioark cum sarAsese
la tot ce azistase pana acum. Singur apitanul Si-
mion, aplecat sä soarbä cuvintele mai de aproape,
cu vinele gâtului umflate, stacojia si apoplectic,
ascultä cu religiozitate, admiratie si respect, un
orn care putea sä vorbeasa atAt de mult, repedd
si savant. Dar pe figura cu top porii deschisi s3
sugä, intelepciunea conferentiarului, se vedea II-
murit cA eroul apitan Simion nu intelegea mai
mult despre ce e vorba, deck daa ar fi ascultat
Mahabarata in limba sanscritä.
Vorbitorul sfârsi prin a se adresa mai mulf
apitanului direct, ca si cum ar fi lost vorba
de o chestiune personalA intre ei doi.
Cesar Petrescu. Intunecare. Vol, II.

www.digibuc.ro
 le2 ettAR, PtfikkACU

Asociatiile formAnd clanuri §i natiuni, sunt

bazate pe respectul reciproc a egalelor capacitäti
egoiste, cum spune Le Dantec, §i e destul pentru
aceasta, SA accentuäm...
Radu Comsa numära grinzile tavanului, pe urmä
scAndurile vApsite verde. Vasile Mogrea gäsise o
carte §i intorcand foile, mascat de domnul civil cu
barb5. §i lavalierA, citea ca un elev, romanul sub
pupitru. 0 maul 11 atinse pe Radu, pe umär. Un
locotenent, care stätuse tot timpul nemi§cat la
dreapta §i in spatele lui, incAt ii simtise respiratia
caldä in ceafä, ii vorbi in oaptä.
Domnule Comp., imi dai voie sä-mi spun
Ina odatä numele?... Poate vä aminte§te ceva.
Teodor Bilbor, frate cu Elena Bilbor, prietena
domniwarei Vardaru. $tiu de la Elena cä o cu-
noa5teti... E poate deplasat ce o sä vä cer, dar
am observat CA tot nu ascultati... Pe urlmä cine
mai §tie dacä ne. mai intAlnim vreodatä?... Acum,
fiecare din noi poate ne vedem ultima oar5....
Se opri, fiindcl vorbitorul privi sever in coltul;
bor. CAnd conferentiarul universitar se intoarsd
iar5.0 sA continuie chesia personalA cu cApitanuf
Simion, fratele Elenei Bilbor continuA:
$tiu CA Elena e cea mai bunA prietenä cu
domni§oara Vardaru... De aceia numai mi-am per-
mis... Iatä ce voiam sä vä rog: ce fel de individ
e Scarlat Mäinescu? VA intreb, flinda e prieten
cu dumneata...
Eu prieten cu Scarlat Miinescu?
Cel putin aa spunea dAnsul...
Cunoscut, dal Nu prieten...
Am inteles atunci, domnule Comp. VA mul-
tumesc.
Radu Conna intoarse ochii inirat, la tftnärul
care ii amintea acum deplin, ochii §i ovalul obra-
zului §i. toatä infátisarea Elenei Bilbor. Ce voia
sä spunà c5. a InIeles?

www.digibuc.ro
 1NTUNEOARE 163

Am inteles, ii preveni intrebarea locotenentul

Bilbor, dupä graba cu care d-ta te-ai apärat de
bänuiala cà ai putea fi prieten cu indivizi de speta
acestui domn Mäinescu. Atat imi ajunge. Intäreste
ce stiam eu...
Comp se gandi la seara de astä primävarl, and
väzuse pe Scarlat Mäinescu in casa Vardarior,
soptind la urechea Elenei Bilbor. Incepu sä in-
teleagä i avu o mustrare. Se hotärise atunci sä
atragI luarea aminte a Luminitei, si nu o flcuse:
Era poate prea tarziu.
Si de ce te intereseazI domnule Bilbor, prie-
tenia ori neprietenia mea cu Scarlat Mäinescu?
Fratele Elenei Bilbor intarzie sä räspundä rä-
sucind capätul unei curele. Numai t'arziu spuse,
privind atent la Comp:
Elena e de dou'l luni logodnica acestui domn
Mäinescu.
Citi In ochii lui Comp surprinderea neplIcutä
stiu de ce e surprins.
Nu e asa domnule Comp., cI D-ta claa ai
avea o sork n'ai dori sä deviná nevasta unui
individ ca acest domn Mäinescu?
Radu Comp scutura, din cap. El avea o soil;
era nevasta unui soldat, a unui Wan pe care nu-1
väzuse niciodatà. Dar inteadevär, oricine altul,
era mai bine decat Scarlat Mlinescu.
Biata Elena... Merita altceval murmurä Teo-
dor Bilbor, reträgandu-se in ungherul lui i 15.-
sandu-1 pe Radu Comp sä-si roadà pang la carne
unghiile.
Doua secole mai târziu, Diderot scria: Räs-
boiul este un fruct al depravatiei omenesti, e o
maladie convulsivä i violentä a corpului politic...
se auzi ca prin vis glasul conferentiarului, i toti
se miscau din loc, se räsuceau, îi astupau ascatul
cu palma i aveau lacrimi In ochi de cat li se
desfäcuse fälcile.

www.digibuc.ro
164 CEZAR PETRESCU

Veniserä adusi de dorinta sä precizeze ceia ce

era confuz in ei, sä botärasa, sä inaptuiasa
ceva. Când o insiraserä pe sträzi Ora aci, erau
plini de neräbdare, cälcau cu emotie, spunându-si
cä vor asista poate la un episod din viata lor
care va deveni un eveniment hotärätor pentru
toate vremurile de mai tärziu. Acum doreau toti
sä piece mai repede, se simteau streini, erau sätui
de glasul monoton, de prezenta lämpii fumegoase
pe mask de aerul mirosind a tutun, a gaz si a
piele.
La Arienii din India ca i la Semitii din
Palestina, am väzut cä societätile monastice näs-
and din...
Toti priveau lampa ea fitilul ars si sticla afu-
matk dorind sä se intämple ceva neasteptat, sä
explodeze, sä ia foc, orice catastrofä care sä-i
scoatä din miracol din cleiul acestei plictiseli.
Unii se gândeau a au renuntat la o intâlnire cu
o femee pe care poate" n'au s'o mai vadä niciodatä,
altii a-i asteaptä familia, un prietin ori dota
ceasuri de somn intr'un pat cu astemut omenesc
un bun pe care au sä-1 regrete peste câteva zile,
and vor fi din nou in bordeele subpämäntene.
Toti priveau posomorâti, numai conferentiarul vor-
bea senin, stergändu-si din and in and gratios
mustätile cu o atingere a batistei albe, pipäindu-si
mansetele, destkinuindu-i cu un zâmbet dulce a-
pitanului Simion ce fac Arienii din India si
Semitii din Palestina, i ce-a scris Seneca, ilustrul
discipol al lui Zenon, atre Lucilius.
Destinul voi ca sublocotenentul Vasile Mogrea
sä sfärseasa de citit capitolul din cartea inceputä
sä priveasa la ceas. Aruna volumul peste capul
domnului cu barbä de lipovan i lavalierk
ridiandu-se, se apropie cu pasi apäsati de scaunul
de unde gräia apitanul conferentiar.

www.digibuc.ro
 INTUNECARIII 166

suflará, intelegänd cä supliciul sfAr§e§te &CA se

amestecI Mogrea.
...chiar dacä se intAmpla la unele molu§te §i
la unii viermi, ca elementul bärbat al unui individ
fecundeze ouäle, acest hermafrodism e o
exceptie; e necesar in general sä fie o impreunare
intre doi indivizi distincti, de sexe distincte...
Vasile Mogrea il privi cu mainele in buzunärile
tunicei, cu ochiul stand Inchis, cu tigarea in col-
tul gurei, impro§cAnd dota spirale de fum pe näri.
Moft
Conferentiarul ridicA ochii bovini mai mult mirat
decät of ensat de intrerupere.
Dal Moft f Crezi dumneata, domnule calpitan
cl ne-am adunat ad ca sä ne inveti cum fac vier-
mii copii §i cum sal-i facem noi? Me§te§ugul acesta
1-am invätat cam de multi§or...
DomnuIe sublocotenent...
Nu sunt nid sublocotenent nici nesublocote-
nent. Ne-am adunat mai multi camarazi sä ne
spovedim päsurile §i sä hotärâm ceva... Dumneata
ne vorbe§ti de Seneca, Amaceliti, Diderot, Zenon,
mofturi i alte molu§te...
Vreau sä expun idealul moral al omenirei
in fata räsboiului.
Moft, domnuIe cäpitanl E tniezul noptii §i
n'avem timp sä ascultäm ce-a fost cu Amacelitii.
Concluzial aceasta ne intereseazä... Care e con-
cluzia dumnitale?
Cäpitanul n'avea nid o concluzie. Se ridia
dem4, i§i impáturi batista §i incepu sä se plimbe
cu un suras de milk pentru asemenea sodetate in
care rgretá cä s'a amestecat. Toti se scularä in
picioare, tu§ind, intinzandu-§i bratele amortite, scu-
turând scrumul gárior, tropäind sä-§i a§eze hai-
nele. Incepurä sä-§i caitte chipiile, sä se inchee la
nasturi. CApitanul Simion privea cu admiratie

www.digibuc.ro
166 CEZAR PETRESCU

amestecatg de teroare, la sublocotenentul Mogrea

care se incumetase sá reteze atat de scurt un
orator care vorbea atät de mult, repede i savant.
Se ridicg si el, pgtrat, rniscindu--se ca un tanc
printre ceilalti, cu regretul vag cg nu va afla
niciodatä ce leggturä misterioasä e intre idealul
moral, räsboiul i fecundarea ouglor de rnoluscg.
Asa dar n'am hotärät nimic, rosti cu pgrere
de räu i cu o scuzg in glas, ofiterul de gazdâ,
vgzänd cum i se risipesc oaspetii.
Ce sä hotgrâm? Unul vrea revolutia mon-
dialg, altul crede cg din räsboiu am inväsat mila
trebuie sa impgrtim in dreapta i in stänga de
sufletul mortilor, domnu cäpitan ne trimite la
Zenon... Moft 1 Vom pleca fiecare sg facem ce ne
taie capuj. Restul, moft i o mie de mofturil
Sä ne mai intälnim maine sau poimäine,
stgrui gazda...
Sä facem un comitet1 îi dädu pgrerea Onisfor
Sachelarie, venit din patria presidintilor i comi-
tetelor...
Moft isi tufli chipiul pe ochi Vasile Mogrea.
Acum de asta avem nevoie, comitete
Cäpitanul Simion cu chipiul care-i strängea
tamplele ca un cerc prea ingust, cglcä tapgn fä-
andu-si loc i declarg cu fermitate:
Camarazi... prieteni... Eu nu mai fac Eu
inteleg fapte I... ku m'am hotärät... Când sung
demobilizarea, Românie mare, Românie micä, eu
nu vreau sg mai stiu... Eu mg intorc la pädurile
mele. Eu sunt silvicultor. Eu nu stiu sä. vorbesc.
Mg scuzati, camarazi... prieteni... eu nu pot...
Ii scoase chipiul i îi terse sudoarea, tiecând
apoi batista i pe pielea dinläuntrul chipiului:
Camarazi... prieteni... Nu vg supgrati... Eu
dacg nu mor, má intorc la pgdurile mele... Eu
nu pot sg mg mai amestec... Eu stint silvicultor...

www.digibuc.ro
 INTUNECARM 167

Domnul cu barbä si lavalierä, care nu rostise

toatä vremea nid un cuvânt, continuAnd sä su-
rldà, isi ha päläria cu boruri imense si se strecurä
pe usä. Nimeni n'ar fi putut sä sputa de ce venise,
de ce surAsese tot timpul, de ce täcuse si de ce
pleca...
Afará coborAse ceatä opacä. Felinarul lumina
bolnav, inteun manson alburiu, ail sä arate
drumul. CAlcarä in echilibru pe sandurile in-
guste, Ong la poartá, in ograda cu bálti mirosind
a grajd. Calul rontäia legat de cäruta lui. Alti
cai stränutau in grajd. In surä, lumina era stinsä.
Nu se vedea la doi pasi inainte. Se risipirä.
Ofiterul cu ochii albastri si buni, care nu voia
revolutia ci o religie a milei, vorbi incet, cu glas
mAhnit, luAndu-si noapte bunä de la Comp:
Incl mai avem nevoie de rásboiu... Nu ne-a
invätat tot... Mai trebuie suferintä, pentru ca oa-
menii sä afle cA 11111 nu e afaril.., e in noi... si cä
vindecarea se aflä tot in noi.
Isi rosti numele de astädatä distinct. Atunci
Radu Comp stiu cä e acelas nume de pe coperta
uneia din cele trei cärti, pe care le purtase cu el
in bordeiu. Dar celälalt plecase inainte de a
astepta un cuvânt.
li prinse bratul, Vasile Mogrea. Merserä pipäind
cu piciorul bordura de granit in ceata densä, care
asfixia felinarele in agonie. Täceau cum tac in-
totdeauna oamenii dupä ce au vorbit prea mult,
au auzit vorbind prea mult, au fost prea multi.
Orasul tot era orb. Cu ferestrele stinse. Cu ne-
gura infäsurAndu-1 ca o scamä, acátandu-se li-
picioasä pe haine, innusind respiratia. Orbecgau
ize Bugg ziduri, impiedecandu-se, intinzAnd rrai-
nele sä nu isbeascl inteun perete, in stalpi. S'ar
fi spus cà planeta s'a impotmolit in altá atmosferä
irespirabilä, pentru altfel de vietäti, de pestera,

www.digibuc.ro
168 CEZAR PETRESCU

unde n'are sä mai sträbatä un soare nici odatä.

Prin mijlocul sträzii scArtAiau insä roji. Ora§u1
dormea mocnit, dar poverile continuau sä se tarAie
spre gäri, spre bariere, spre câmpuri in care ris-
boiul continua undeva. In arnândoi crescu dorinta
sA se afle mai repede acolo. Aci nu aveau in-cA
ce cAuta.
Vasile Mogrea vru sä-1 intovärd§easa IAA
acasà.
Nu... Noapte bunäl
Ii stränse mAna. Se despärtiril. Lui Radu Com§a
ti päru cä prietenul a plecat prea repede. Desigur
atät atepta. Voia adineori sä rämänä singur §i
acum n'avea ce face cu singurätatea. Ii auzi pa§ii
depärtându-se, repezi i siguri. Pe urml nu se
mai auzi nimic. Ii tart picioarele pe asfaltul mat.
Nu mai era cer deasupra. Apoi i luminile ofti-
coase se stinserä brusc de la uzinä. BAjbai inteo
cavernä cu hrube intortochiate, inteun mare in-
tuneric. Ca intunericul lui and era cu ochii legati.
Dar atunci lumina era inläuntru. Se temea ca de
o bucurie prea mare de ceastälaltä, de afarä.,. Iar
and venise, pentru ce venise?... I§i mu§cA un-
ghiile i i§i dldu seama cä le roade. Väri mainele
in buzunärile mântälii. I§i roade unghiile... Alexan-
dru Vardaru decide soarta fetii lui, ca parcelarea
unui teren. Lui Onisfor Sachelarie Ii sluje5te ar-
gument... Ce-a ajuns? i Luminita?... Doarme?
Gande§te la el, la ei?... Radule, ajutä-mä sA-mi
explic... SA ne facem fericirea noasträ din putin..."
Din resturi. 0 fericire nu se cArpe5te din resturi.
Acum nu trebuie sA mai gändeascä la aceasta...
La nimic, din ceia ce nu va mai fi in curand
deck un trecut. Acum viata lui o datorqte alt-
cuiva... Cum §i-au pierdut timpull Vorbe, fiecare
urmArqte egoist o nälucire a lui, la care nu
renun/A. Au venit acolo, i fiecare a venit cu aka

www.digibuc.ro
 1NTUNECARE 169

realitate, din el; cea de afari nu existä; reali-

tatea e numai In noi. Si e inexprimabilä. A spus-o
Ghenea: Cuvintele sunt prea tocite. Trädeazä
gandul..." A spus-o astäzi Luminita: Altceva am
voit sä vä vorbesc i altceva spun". E o suferinlä
generala a omenirei. Poate pricina tutulor celor-
lalte suferinti. Incomunicabilul care te izoleazI
pentru totdeauna, de ceilalti semeni... S'a ratAcit...
Trebuia sä apuce pe cea dinai stradä... Cenoayte
muced5.1... lar Ii roade unghiile. Când nu-ti mai
pod supraveghea nervii semn räu. Era stäpän
altädatâ pe fiecare gest. Prea stäpAn... Ce imbecil
cApitanul cu toatä conferinta lui I Ce voia?...
A§tept concluzia 1" Cu ce privire idioatä, s'a
mirati N'avea nici o concluzie... Pentru concluzie
nu compilezi din card: ti le dä viata. Le cauti
ori le astepti. Pentru el e limpede. Deacum totul
e limpede. Nici o soväialä. Nimic retina.
Deacum e singur. Numai omul singur e tare.
Când a dispärut ceata? S'a retras miraculos, ca
un val ridicat. Acum sunt stelele sus; cerul e
inalt i pur.
Itidicä ochii spre tremurul stelelor clare si eterne;
diamantin prine in catifeaua albasträ a noptii.
Merse inviorat. Sprinten ca in ritmul unei me-
lodii de Lulli. Orasul era scäldat in lumina irealä;
luminä stelarl. Si aerul usor, purificat; ca o fe-
reasträ care-a fost deschisä inteo camera de con-
valescent si a läsat sä exploadeze hohotitoare sa-
nätatea.
Trase zAvorul pordtei neräbdItor, ca la o in-
tfilnire la care a intArziat. UrcA scärile inteo su-
flare. Aprinse lumina si fárá sä-si desbrace man-
taua, scrise in picioare, pe un plic, adresa Lumi-
nitei, cu litere apäsate. Ii scoase verigheta din
deget i o puse pe birou. Inelul fugi pang la cadra
de lemn a rnesei, se ciocni de margine, se cumpäni

www.digibuc.ro
170 CEZAR PFIDRESCU

o clipa 0 se intoarse indärät, irnpins de un deget

nevazut. Il infä§ura inteo foaie albä 0 !nchise
plicul.
Svarli mantaua 0 chipiul. Intinse bratele ca un
om liberat de cätu§e. Se culca imbracat, aco-
perinduli ochii, sä faca intunericul in care de
douà luni invätase sä gaseascá lumina*. Fled sä-0
dea searnä, pipaia din dud in and inelarul gol,
de pe care lipsea veriga de aur. Puse atunci a-
mandouI mainele sub cap.
Cand deschise ochii tarziu, se oprirl in coltul
de lângl u§ä. Cele dota scaune erau apropiate,
a§a curn rämäsesera de astäseard, and stätuse el
0 Luminita, acolo. Päreau cä singure, continua
numai pentru ele, ceia ce Incepusera ei.

Radu Comp se ridica 0 le desparti.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV.

Traíasca Romania Mare

La coltul bulevardului, o caterina tanguia val-
sul din Printesa dolarilor".
Omul cu paläria färä nici o forma. §i Mel nici
o culoare, räsucea fàrá nici un entuziasm manivela,
macinând sacadat notele ca gräuntele de cafea In
ra§nita cu melodii. Papagalul motaia cu pende
prafuite. Tresarea scâncind cu o privire bolnavä,
de caw ori lädita smtmcea prea tare, trezindu-I din
visul pädurilor natale cu sbor de colibri, cu §erpi
balansanduli otgoanele din varful copacilor gi-
gand i cu roiuri de insecte multicolore, ca sa-1
intoarcä la realitatea mediocrl i monocromä a
urbei cu zidurile fumurii.
0 ordonantä cu o pereche de cisme atarnate de
urechi inteun singur deget, incetini pa§ii acorn-
paniind cu fluer de virtuos valsul. Se opri sa scoata
un planet. Cand calpätä hârtia verde i§i continua
drumul, renuntand la fluerat; s'o silabiseasca din
mers. Apoi, dintr'o curte iei o doamnä bätranä,
cu pelerinä neagrä i caper-a cu margele de sticlä,
purtanduli de mana nepotul. Pläd un bilet pentru
copil i altul pentru dansa.
Observä Comp., cat de stupida nevoie are
omul sa spere mereu ceval vorbi Vasile Mogrea,
fluturand ziarul in mama. Ce dracu o mai fi

www.digibuc.ro
172 CEZAB PETRESCII

apeptând de la viitor, o sgripturoaia antideluvianä

ca aceasta?
Vasile Mogrea tácu indatä, sä devore cu läcomia
dintotdeauna, editia ziarului cu cerneala Ina. uciä.
Se rezemä de grilaj, autând umbrä, fiinda soa-
rele incepea sá dogoreasa, intaia oarä in primä-
vara aceasia.
Cucoana bätränä Ii puse ochelarii sá citeasa
destinul. Il descifrä cu neräbdare intai pe al ei,
numai dupä aceia, biletul copilului.
Omul opri manivela. Ii terse sudoarea cu o
arpä murdarl. Incepu sä vorbeasa incet cu .pa-
pagalul, cum vorbesc oamenii simpli i copüi, cu
dobitoacele, and rämän singuri.
Papagalul exclamä dispretuitor i gutural:
Mosneag Omit!
Pe urmä schimbä piciorul i piroti iar.
Radu Cornsa uitä o clipä discutia cu Vasile
Mogrea, intreruptä, autind sä-si reconstituie din
aceastä exclamatie, viata de-acasä a omului cu
papaga1u i caterinck
...Desigur o baraa de mahala, unde Ii asteaptä
pe amändoi o cumIträ cu nasul ros, i cu mäturä.
Omul cu planete soseste tärziu, legänändu-se. S'a
oprit la arciumä, e vesel, dondäne ceva -färä
Mosneag *nit! 11 intämpinä baba cu mät.urà,
cerändu-i punga sä vadä at a adus.
Mosneag tâcnit I repetä confirmand, pasärea
cu profil semit.
Dar papagalul treski încä odatá din somn,
rostind de astädatá:
Hé, dis vieux I... Vieux toqué
In acest caz isi spuse Radu Comp am
dat gres. Bdtanul tâcnit nu poate fi impArtitorul
de zodii. Cumätra de-acasá, n'are cum sd-I in-
tämpine in graiul in care se exprimä cumetrele lui
Courteline. Trebuie sä fie un altul, un vieux

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 173

toque' din vre-o familie ruinata, de unde la desfa-

ce'rea totalä a mostenitorilor, pasárea albä cu
gusa de culoarea asfintiturilor, s'a declasat,
jungand pe cutia ambulanta cuvalsuri.
Vieux toquél Mosneag *nit!" e debuna-
seama revansa pasarii flecare, aruncata stapanului
de azi, in amintirea celuilalt, vre-un batrân chefliu,
cartofor i mueratic; disperare a soatei care cu
masa intinsä in sofragerie, Ii amIgea asteptared
citind un roman de Dumas-p6re... Parka ce 131-
tranul *nit a murit, sau a murit cucoana batrana
sau din alte pricini obscure, lucrurile au fost
scoase la mezat i pasarea a devenit prin ,:apritiile
hazardului, Pythie democrata cu tarif moderat,
pentru toate pungile plebee.
Radu Comp päräsi insä i aceste ipoteze, din .
care construia intotdeauna din aspectele sträzii
drame fictive ale vietii, cad dintre toate se alese
vie 0 imediata, amintirea lui Pavel Vardaru. Si
Indalii se intreba, daca numele i-a räsarit fiindeä
papagalul alb si -row de pe ládiça caterincei i-a
amintit papagalul verde al Laurei Vardaru, Jack,
intonand cu neostenitä frenezie C'est un hartileur
maman"; sau fiindca inteadevar a presimtit cu o
clipa inainte, aparitia lui Pol Vardaru, venind
acum In carne i oase din capatul bulevardului.
Se stradui färä succes, sa-si rememoreze cum se
numeste In psicologie fenomenul acesta al previ-
ziunei: gandul la o persoana cu cateva minute
Inainte "de a o intalni.
Generalul Pavel Vardaru, In haine civile, ce-
nusii cu ghetre albe i palarie de paiu pe-o sprin-
ceana, se apropia räsucind intre degete morisi
triumfale de baston. Cand il recunoscu pe Comsa,
traversä trotuoarul:
Ce devii?... (Ezitä, fiinda era deprins sii
spuna: Radulel). Ce devii Comp? Am auzit ca
te-ai facut

www.digibuc.ro
 174 CiZAR PETRESCU

4i scutura cu manuele gri pantalonul ji po-

4rivi dunga pe picior.
Radu Coma i§i prezinta prietenul. Vasile Mo-
grea Intinse maim morocanos, continuand sä ci-
teascä ziarul, rezemat de grilajul de fier.
$i and ne rästorni? Cand proclami revo-
lutia? Cand ne imparti casele §i cand ne trimiti
In surghiun? il tachina surazator generalul Pol
Vardaru, cu o bunävoie care dovedea a numai
de aceste indepärtate amenintari nu-i pasä lui
acum.
Cat de curand... Putina räbdarel raspunse
pe acela5 ton, Radu Comp, admirand cat de
tanär se pastreazá unchiul Luminitei, cu tot parul
alb pe care il purta surazator ca o cochetarie mai
mult.
In orice caz, sper cä o sä má ai in vedere...
In amintirea trecutului, Comp....
Se feri In Mud, sa salute para la pamant o
doamná foarte eleganta, investmantata in olandä
alba §i mata, de la parade pang la pantofi. 0
privi din urmä, cu sprincenile ridicate in semn
de nemarginitä admiratie.
Draga Comp, cat timp tara Romaneasca
produce Inca asemenea exemplare de rasa, nu
inteleg de ce s'ar plange lumea... Totul merge
de minune 5i viitorul ne surade. Ai pune-o p'asta
la tors O. la spalat rufe?
Ba bine ea nut mormäi Vasile Mogrea de
dupa ziar. La perforat bilete, in. tiamvaiu..,
hotärt fiindca citea tocmai Ca' personalul tram-
vaelor cerea marirea salariilor.
Asta e nostimäl se bucura in culmea feri-
cirei generalul Vardaru. La cea dintai ocazie am
sá i-o spun. Si am sä adaog bine inteles, ca in
acest caz sunt gata sá devin cel mai pasionat
pasager al tramvaiului din Bucure§ti. MI rechizitio-

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 176

nati i pe mine... conductor. IO spuneazn Comp?

cg, o sg am nevoie de protectie...
Generalul Pavel Vardara îi scoase monozlul sg-1
steargä cu batista, zâmbind cu beatitudine acestor
perspective incântätoare, fárä s ia seama la pri-
virile asasine cu care D. onora prietenul lui Comsa.
De ce rzu treci odatg pe la Laura? intrebä,
asezandu-si sticla rotunda in arcada sprincenei.
Nu e un motiv, fiindcg s'a intâmplat asa, sä ne
ocolesti acum i pe noi. $tii cat te simpatizeazg
Laural... Dealtfel ei sunt la Paris. Nu risti o in-
talnire, oricum, neplacuta...
Generalul se incruntg unei amintiri, potrivin-
du-si floarea albg de la butoniera.
Acum sa-ti spun intre noi, Comp... Mai bine
poate ca g fost asa. Cine te obliga adicä sa re-
nunti de bunavoie la libertate? Toate femeile din
lume, s'o stii de la mine Comp, sunt incantatoare,
catä vreme sunt nevestele altora. and devine a ta,
nu mai are nid un haz. Uite, cu Laura chiar...
Cunosteai menajul nostru: Ideal! Nu mg intreba
cand plec, cand mg intorc, de unde vin, ce-am
fäcut... Acum, de doul saptgmani numai scene. $i
tii pentru ce? SA ti-o spun, cä e nostimg...
Pavel Vardaru se opri. Caterinca incepuse aria
La donna e mobile". Generalul o acompanie:
qual piume al vento...". Suspina, cu un gest larg
de regret, pentru trecutul definitiv pierdut:
Ah I Comp, Comp! Cand au sä se mai
intoarcg vremurile acelea? Carusso, Maria Gal-
vani, Tita Rufo, $aliapin, Grand-Opera... Cu mi-
zeria aceasta a valutei, nici nu te mai poti misca
din targ. Prizonier, mg simt prizonier aci... Deo-
parte valuta, de alta expropierea... $i ce dobanzi
dragg Comp, ce dobanzi nemai pomenitel
Privi in gol. Ii aduse aminte ca incepuse sg
povesteascg al;ceva;

www.digibuc.ro
176 CEZAR rEntsCII

Ce spuneam? Da... SI vezi ce mi se intampla

de doua sAptämani. Intr'o zi, imi aduce un ini-
becil sub comanda mea, douk sticle de
lichior. Bo Is olandes, autentic, dinainte de rasboiu.
De unde le gäsivi, mä uratule? intreb astea
nu sunt de nasul Imi raspunde cä de la el,
din garnizoanä, la Caracal. La o cofetarie, unde
nu le intreba nimeni, de zece ani. Adeväratt Cine
sk bea Bols la Caracal, i inck la o cofetärie? Si
atunci imi da in cap: Stai, nenivorulel Am
dat peste o sursä pe care n'o cunoavte nimeni".
MI urc in tren. Cobor la Caracal. Ai fost la
Caracal? Nu mai calcasem pe-acolo de and eram
locotenent. Imi mancase acest Caracal o iumatate
de an din tinerele, pang ce-am pus toti sfintii la
contribu/ie sä obtin mutarea. Orav tipic de pro-
vincie. 0 viatä tnocnitä, sá te sinucizi. Caracalenii
nu cimovteau Ala pasiune de cat placintele. Se
intorceau cu buzele grase, ii fIceau semn de pe
celalalt trotuar, ridicand douk degete unsuroase
strigandu-vi: C!; alte doul degete, striganduli B!
Adica intelegi: au mancat douk pläcinte cu branza
doul cu carne. Aceasta era viata la Caracal, pe
vremea aceea I... Acura lii imaginezi, cä nu m'a
cuprins nici o induiovare, amintiri, etetera, etetera,
and am descins din tren. M'am urcat in birja,
minä direct la cofetar. Mk tinea minte. Cumpär
tot licheorul. Nici nu vtiau ce au, idiotin De
acolo tnä duc la Valcea, la Slatina, la Targu-Jiu,
la Severin. Cum ajungeam in orav, spuneam bir-
jatului sä dea raitä la toate cofetäriile. Vin acasä
cu vase Wile. Dupl o sIptamanä iau aka. linie...
Mi-am fIcut rezerve pe zece ani, cu preturi ridicole.
ce licheor Comp, ce coniacuri I Unde mai ga-
sevti la Bucurevti, o singurk sticlá dinainte de
räsboiu? Nici fabricile nu cred sa mai ail* de cat
pentru muzee i expozitii 1... Dar ca sk nu-mi fie

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 177

multumirea intreagä, acasä mä asteptau scende

Laurei. Cä bat drumurile cine stie pentru ce! Cä
am näscocit chestia cu lichiorurile, numai sä-mi
creez un alibi... CA poate nici nu plec din Bucuresti
si mä ascund sä comit cine stie ce grozävenii!...
Insfärsit, cunosti 'Aril. unde ajunge imaginatia
femeii and o ia razna. De aceia iti spun, Comp.:
Mai bine asa! Liber ca pasärea cerului. Aci in-
teleg programul bolsevic si ader din toatä inima
la el. Jos asätorial... Un contract: mä placi, iti
plac? Poftim! Dupä o lunä, o sIptämânä ori o
noapte, and descoperi a te-ai inselat: Adio, si
n'am cuvinte!...
Generahil Pavel Vardaru väzu cà doamna in
hainä de olandá se intoarce. Isi lua repede ziva
bung.:
Ne-am inteles, Comp. MI ai in vedere. Dânsa
perforatoare de bilete si eu conductor. MI duc
sl-i spun. *i mg ofer sä-i dau lectii de perforat,
din vreme...
Iesi in calea doamnei, scotandu-si päläria de
paid cu un gest de conchistador.
Viex toquél Vieux toquél tipä pasärea albä-
rosie, sburlindu-si creasta.
Lichea bätränäl pufni Vasile Mogrea, botind
ziarul in mänä.
De ce, Mogrea? il apärä Raclu Comp.. Toate
acestea nu 1-au inwiedicat sä fie un comandant
cum n'am avut cinci, in tot räsboiul.
Mofti Citesc ad cA s'au numärat zilele acestea
altIceva, deck asemenea comandanti de vodevil.
S'au numärat pänä acum cincizeci si unu de mii
de orfani de elsboiu. Intelegi? Copii de care are
sä-si batä joc filantropia oficialä si au sä poarte
grijä coconeturile cu baluri, tombole si toate mof-
turile... Iar individul acesta, face razie de licheo-
ruril Poate mäine o sä. alergati dupä el, s5.-i ofe-
gym. Petrescu. Intunecare. Vol. II. 11

www.digibuc.ro
178 CEZ A R P ETRESCII

riti un loc de frunte in partid. Numai o lichea

ca el, mai lipsea intre atatia moftangii.
Caterinca explodä neasteptat primele desacorduri
din Sambre et Meuse".
Radu Comsa fu silit sä vorbeasca mai tare,
pentru a acoperi improscarea notelor. Era o gue-
rilla care dura de o luná intre dânii, cu scurte
armistitii. Radu Comsa credea in partidul nou
intemeiat, cu deviza: Vrem ca Romania Mare
sä devina Romania noual". Vasile Mogrea nu
admitea nici o disciplina, era in rasboiu cu toata
lumea, nu descoperea pretutindeni de cat mofturi
iar mofturi.
Mogrea, vorbi Radu Comsa impaciuitor, sa
nu incepem iar. Stii bine cä o discutie nu e
conflictul intre dota idei, ci intre douà tempe-
ramente. Tu ai vrea sä distrugi tot, fiindca ai vo-
luptatea sa lovesti brutal, sa ofensezi... Nihilism
curat. Eu cred cä intai trebuie sa tinem seama cä
existä o realitate, pe care n'o poti suprima deck
treptat, modificand-o...
Adica, iar compromisuri? Mai lasa tu, mai
las eu, pana din tocmealä in tocrneall, ne intoar-
cetn de unde-am plecat. Imi pare räu Comp, dar
trebuie sa constat cä incepi i tu sä devii un
moftangiul
Vasile Mogrea îi imblanzi constatarea severa,
batand prietenui pe umar.
Glumesc, Comp.! Dar mä tem cà experienta
ta are sa-ti aduca numai deziluzii. Oamenii cand
se aduna mai multi, devin turma. Nu se mai pot
conduce cleat dupa legile psichologiei colective.
Personalitatea iti dispare, se niveleaza i tu tii
cä nivelare nu existä decat in mediocritate. Tu
sped ca.' miracolui are sa-1 savarseasca un partid?...
Dar partidul e o adunäturä de ambilii, de vanitäti,
de interese si de o suma 4 ntofturi. Are sä con-

www.digibuc.ro
 INPUNECA1fl 179

ducä nu cel mai tare, ci cel mai viclean i mai

tenace. Un partid vrea sä. guverneze. Si dud gu-
vernezi, incepi printr'un compromis. 0 capitulare
azi, maine alta... De altfel ce sä vorbim degeaba.
Maine o sa-ti vedem menajerial...
Ii prinse bratul. Partidul Romaniei Mari care
vrea sa devinä Romania nouä, vestise pentru a
doua zi o mare intrunire publica. Afise albe,
taiate in diagonalä de o bandä tricolora, chemau
pe toate zidurile capitalei, cetätenii la cea dintai
manifestatie care pregatea alegerile. Se anuntau
vorbitori din pamanturile eliberate. Trenurile des-
carcau de douä zile, in gara de Nord, delegati
din provincie. Tärani in porturi simple si albe;
fosti ofiteri demobilizati; invalizi sprijiniti in carji
cu rnanecele goale; mult tineret carturaresc;
popi i invätatori, strecurandu-se intimidati, cu le-
gäturi pestrite i geamandane jerpelite, printre au-
tomobilele desläntuite pe calea Grivitei spre miezul
Bucurestilor. Guvernul, nu putuse impiedica revär-
sarea aceasta. Unui din guvernele de scurtä durata,
perindate de doi ani, de la intoarcerea t7upelor
in Bucuresti.
Priveste, draga Mogrea, multimea aceasta
proaspata, cu care n'am fost deprinsi tncä, vorbi
Radu Comp., neputandu-si stapani agitarea läun-
trick' i uitand cà el fusese acela care-si rugase
prietenul sa schimbe discutia. Cum o poli compara
cu band ele de canalii, cu care ne-au obisnuit in-
trunirile politice, decateori opozitia vrea sa räs-
toarne guvernul? Este ceva nou. Existä in aer...
Moft 1 SI läsam. De doi ani, ne pierdem
vremea sä ne convingem unul pe altul.
Inteadevar, de doi ani, discutia se incingea
intre dânii, pang la cuvinte grele. Se despärteau
furiosi, ca a doua zi sä se caute cu neräbdare, ca
s'o inceapa din nou. Lui Radu Comsa nu-i mai rä-

www.digibuc.ro
180 CE2AR PETRESCI1

mäsese cleat acest tovaräs. Intâmplarea, in care

vlzuse un semn ascuns al destinului, acuse ca in
iama când s'a intors din Moldova, sä-si gäseascä
xproape toate amintirile fostei lui existents dinain-
tea räsboiului, risipite.
Proprietarul casei murise, rnostenitorii irnpärti-
será i vAnduserä; mobila i artile din cele douä
camere ale lui, fuseserä infundate inteo surk de
unde fiecare furase ce-i azuse la indemAnk N'a-
vea pe cine cherna la räspundere. Astfel se Ora-
thiise tot ce putea sä-i aminteasa cealaltä viatä;
era mai liber, totul fusese sters ca sä-si poatä re-
constitui viata cea nouk pe teren curätat. Si locuia
acum inteo casä märginask cu odlile intunecoase
respingätoare, cum se cuvenea unei existente de
abnegatie si de remmtare. Totul era sters, tot.
Si-a dat seamä in ziva and s'a intalnit fatä in
fatà cu Luminita, la brat cu bärbatul ei, la iesirea
unui restaurant. Nici o tresärire. Era, ca i acum,
cu Vasile Mogrea. El n'a intors capul, dar Vasile
Mogrea, nu l-a crutat in ziva aceia. Il cunostea,
pe celdlalt. Din scoalä II cunostea, i apoi din Fa-
cultate. Si ca räscoleascä bine sufletul, Ora
la sange, asa ca vindecarea sä-i fie mai intreagä,
n'a contenit sä-1 zugräveasa pe celälalt, ca sä in-
teleagä Radu Csms,a, cu cine a fost schimbat.
Ce satisfactie, dragI Radulel îi frecase malt-
nele päroase cu o bacurie barbarà. SI fi clutat
Alexandru Vardaru in toatä tara Româneasck asa
Românie mare si latà cum e acum, n'ar fi putut
gäsi altä mediocritate mai perfectä. Premiantul
intfii la toate zece la tezl, zece la oral. Destul
sa-ti spun atat, ca sä intelegi calitatea omului.
Dobä de carte, all un dram de personalitate.
Corect, pantaloni pe dungä, dictiune, bunk' crestere,
toate mofturile I Un tenor in viatä. N'are sä su-
pere niciodatá pe nimeni, sunt sigur cá nici nu
5tie sä injure. N'are nici o pärere personalä e

www.digibuc.ro
 INTIINEGAng 181

de pgrerea ultimei arti cetite. Admirabilá pomada

intre degetele lui Alexandra Vardaru. Are sä-1 mo-
zoleasa asa cum vrea el... Ii intrevAd un viitor
strälucit; carierä politia, universitate, mai 5titi
eu ce... $i uitam sä-ti spun cá pe deasupra tutulor
se mai numeste si Radu. Radu $erban. Asa incât
domnisoarei Vardaru i-a fost desigur usor sä se
deprindä cu aceastä substituire de persoane, de
vreme ce i-a rämas mäcar junatate din nurnele
au. Niste putori, femeile. Matra, sau sorä, sau
nevasa, sau logodnia tot unal FA-ti crucel
Ai sapat de mare primejdie.
Radu Comsa s'a deprins acum si cu acest gAnd.
S'a deprins cu atatea, ate-i päreau altädaa ciu-
date si condamnabilel Curios, cum päseste pe
aceleasi sträzi si nu se mai regäseste, inalneste
aceiasi oameni si par'a nu i-a cunoscut niciodatä.
Gäseste o placere sä petreacä ceasuri Intregi in
casa lui Vasile Mogrea, inteo incIpere scundä,
intotdeauna cu miros de mâncare, in murdärie si
dezordine, care i s'ar fi parut altädatä de cea mai
desgustätoare trivialitate. Fetita lui Mogrea isi
sterge pe pantalonii lui degetele pline de dul-
ceatá. Amalia, nevasta lui Mogrea, duruie la ma-
sina de cusut, inat trebuie sä-si räcneasa din
rásputeri cuvintele, and vorbesc. Päseste peste
ziare aruncate, arti deschise si pline de sosuri,
pe colturile mesei sunt farfurii cu resturi de Iran-
care sleite; totul araa särácie lipsità de decentrt
si el se simte bine acolo, se intoarce irezistibil
atras.
In fata teatrului, Radu Comsa se despärti, ltand
searna a e in intarziere. Fixase inalnire cu de-
legalia organizatiei din Iasi, unde centrul ii ho-
arise o candidaturä, deocamdatä de incercare, si
cum syunea Mogrea, rânjind: de molt". De la
hotel, Ina delegatia se risipise. TO porniserä

www.digibuc.ro
182 CEZAR PETRESCII

neräbdätori sä hoinäreascä prin Capita 15., sä caste

gura la vitrine, sä facä tArgueli pentru neveste
sä se intAlneasa in localurile de aperitive, cu alti
factori politici, din alte judete. Ii intAmpinä numai
un domn roscat, cu mutrà vicleanä de vulpe, fa-
miliar si vulgar, exprimAndu-se in dialect arhi-
moldovenesc:
Ti-am recunoscut dupa sAmnu din obraz. Ti-o
spun färä intentii di suparari, puiule. Aista-i un
capital electoral cari nu trebui neglijat. Ai fost
un viteaz pi front. Alegltoru i bini sä o stie l cu
atAta mai bine, clacI ari dovadA scrisA pi fat&
Aiasta rämAni lucru di pret mäcar pentru o bucatA
di vremi. Nu uita, el indatA dupA intruniri, mAni
plecäm. SA nu scapi din vederi puiule, echipamentu
cli campanii. Mania di ploai, gaioî I cortel. Avem
sä umbläm pi undi s'o Intärcat dracu copiii. Acolo,
sä stii di la mini, drägutä, cl n'avem trotuoar ca
pi calia Victoriei.
Domnul Lich' Cartojan, îi ceru iertare dupá a-
ceste binevoitoare sfaturi, el trebuie sä plece dupa
prieteni, in explorarea magazinelor de noutäti,
dupa cum cerea lungul pomelnic, impäturit in bu-
zunarul vestei. Dacä m'as potrivi nevestii, ar
trebui sft cumpär tät tArgu puiule, tät tArgul"
Se depärtä, inarmat subsuoarl cu umbrela u-
riasä, de care era inseparabil, chiar and umbla
pe uncle nu si-a intärcat dracul copiii. Radu Comsa
il privi din urmä, cu acrealä. Ciudate tovärlsii ii
impunea partidul grandioaselor reforme Cu in-
dividul acesta, nu ii simtea prin nimic, nici o
apropiere. Iar familiaritatea lipicioasä: Puiulel"
il indispunea ca tonul prietenos, al chelnerilor de
la birturile de periferie. Totusi, se indreptä spre
cask sä-si pregäteascä bagajele pentru a doua
zi, si bine inteles, manta, galosi i cortel.
Dupa un ceas, and fu indärät in Ca lea Victo-

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 183

fiei, se väzu silit sä recunoascl umil, cà toatä

dreptatea fusese de partea domnului Lick' Cartojan.
Nori pIcurii se ridicaserä deasupra Capita lei Ploaia
repede i neprevázutä de primavarä, se desläntuise
in cataracte, cu cele dintâi bubuituri de tunete
cele dintAi fulgere ale echinoptiului. Iar el, i§i
läsase umbrela, gah*i i pardesiul de ploaie,
gata de drum, pe divanul de la u§1, ca sä se
prelingl acum pe lângl pereti, ferindu-se de §u-
roiala de pe acoperi§uri.
La Café de la Paix, prin geamul aburit, i se
päru cä zärise la o mask' pe cäpitanul Ple§ea, re-
zemat inteun cot, privind potopul de gall. Se in-
toarse din drum. Nu fusese o parere. Nu-1 mai
intâlnise de pe front i se indreptä spre fostul
camarad cu un elan aproape frätesc.
Tata Ple§ea, Ii intinse mâna färä. sä arate nici
surprindere, nici bucurie. Radu Comp, observa pe
umeri, trese proaspete, de maior.
Insfär§it, iatä implinit visul dumitalel rosti,
trägfind un scaun aläturi. Exact cum il imaginai.
0 masä la fereastrá de cafenea, afarä plot* nu
lipse§te nid pachetul de tigäri i nici cafeaua... Ce
spuneai dumneata, cä nu o sä le mai vedem nid-
odatä?
Aceasta e cafea i acestea sunt tigäri? se
tängui tata Ple§ea, cu amara compätimire, pentru
astf el de vremuri. Te-a5 ruga sä gu§ti din aman-
doua, ca sä-mi dai dreptate. Ce-a fost nu se mai
intoarce.
Maiorul Ple§ea se pleca peste mash', sä §teargl
cu dosul mânei ceata de pe sticlä, sa-i rämäna
privirea liberä, in strada unde nu se aprinseserä
încä becurile i lurninau numai vitrinele i farurile
automobilelor. TrecAtorii se incruci§au bgribuliti,
surprin,i de ploaie in haine subtiri. Un bäiat cu
cu §apca pe ochi, traversa printrq träsuri

www.digibuc.ro
184 CEZ AR PETRESCU

masini, ghebosat, cu teancul de foi subsuoara, cu

rilainele Mfundate in buzunärile pantalonilor. Ma-
iorul Plqea, cu uniforma ponositä, pe care sta..
luceau noui numai tresele, avea infätisarea tristä
si timida, a saracilor intrati inteun local prea
luminos.
De cat atata lumina, (arätä siragul de becuri
si candelabre), s'ar ingriji mai bine sä serveasca
o cafea Mai omeneasca. $tii a ce miroase cafeaua
aceasta, Comp? A ghincla präjitäl E intaia owl,
cand beau ghinda präjitä. Mai rail ca pe vremea
räsboiuluil
Pe mask ceasca era numai inceputä si läsata
la o parte, rece.
Ci mai spune si altceva domnule Maior 1 il
Indemnä Comp, privindu-i cu prietenie, mustätile
carunte si ochii de orn ignorant si bun, cuprins de
induiosare pentru amintirile vechi, dintre dansii.
Unde esti acum? Ce faci?
Fac, ce facem toti, Comp. Ne intoarcem
tunicile pe dos. Bem cafea de naut si fumam
tigari umplute cu sfori, cu paie, cu par si alte
produse pe care se vede el a pus Romania Mare,
monopol. Iti amintesti colectia mea de tigari?
Cum nu, domnule Maior. Era doar celebra
in tot sectorull zambi Radu Comp la amintirea
cutiei in care tata Ple5ea, colectionase cite un
exemplar din cele mai rare produse ale manufactu-
rilor de tutun, aliate si inamice.
Mi-a furat-o, Comp. Inchipuieste-ti, mi-a
furat-ol anunta cu dezolare Maiorul. Soldatul, ser-
vitoarele din casele pe unde am fost incartiruiti,
stiu eu? Pe cine A banuesc? Nu mai auzi decal
de fraude si de depozite arse. S'a ticalosit lumea,
nu stii in cine sä mai ai incredere. Intr'o zi, desfac
cutia, o pästram in fundul läzii, inteun antret.
Zic: Ia sa vad ce mai fac tiprile mele sireacele,

www.digibuc.ro
 MITIllitCA112 18b

sä nu dea umezeala peste ele". Când colo in cutie

nici urmä de tigäri. SA-mi vie ametealk Un pachet
de ziare, mototolit. $i eu, care nu mä induram sä
rill ating de una 1 Má multumeam sä le miros.
Mai bine pierdeam leafa pe trei luni...
Radu Comp. 10 dIclu toate silintele sá pail
toarte mähnit de aceastä neconsolabilá pierdere,
devi fácea in vremea aceasta o nepläcutä compa-
ratie intre maiorul acesta cu manii ridicole, cu
uniformä säräcicioasä 0 cu infäti§are abrucizatä,
0 intre tata Ple5ea, cel de pe front, bray cu sim-
plitate, sub aripa cäruia se adunau cu totii, ca 0,
capete indatá sigurantä 0 sänätatea sufleteasck
Intrebam, dornnule Major, unde se mai aflä
rigimentul? Ce face Colonelul nostru, una la
mänä?
Colonelul ne-a läsat... L'au inaintat 0 ne-au
trimis un mutunachi de coa15. nouk un reforma-
tor. Iar cu rigimentul am ajuns in Basarabia. La
BA lti. Ai auzit vre'odatä de 135. lti? Te intreb,
fiindcA acum e tara atat de mare, fuck nu ne-o
mai cunoa0em. Dacä n'ai auzit, te-a5 invita sá
pofte0i pe la noi, la B5. lti... Când plouk trebuie
sà opre0i o birjä, ca sä te treacä depe un tro-
tuoar pe altul. Altfel, inoti panä la glesne. $i
imagineazI-ti Comp., dacI ai mai auzit vreodatä
aceasta L.. Capital./ de judet ail o cafenea I
ScArbos 1 .
Incearci sä aprindä o tigarä.. Tigarea era umedá
0 tare, nu scotea fum. 0 arunck scuipand cu
dispret:
Scärbosl
Epitetul se adresa in aceiai mäsurä, Capita lei
de judet WI cafenea 0 tigärilor incombustibile,
pe care le punea in comert Regia monopolurilor
din România mare. Pe urmä, tata Pleea intrebk
cu mare interes:

www.digibuc.ro
196 CtZAR PETREsetT

Cunosti Ardealul?
Putin, fAcu Radu Comp, un semn vag cu
mAna.
Te intreb, fiindcA am auzit cä in Ardeal sunt
niste cafenele, Comp., niste caefnelel Cum n'am
avut noi nici in Bucuresti, in vrernurile bune.
Dacà nu ne trimite in Ardeal, pânä la anul, cand
ies la pensie, n'am sl mai am parte sA le vAd.
ToatA lumea spune cä ai ce vedea in Ardeal. Am
vrut sA-mi cer i eu un concediu, sA aflu ce e
cu acest Ardeal, pentru care am stat doi ani in
bordee i in santuri. Pe urmä m'au speriat bAietii,
ca e drumul scump, cl nu gAsesti camere la ho-
teluri... Am renuntat.
Maiorul Plesea se opri, fiindcä nu mai avea ce
spune. Aci se opreau toate preocuparile si tot ori-
zontul conversatiei sale. Nu mai avea ce spune
nici Comp. Simti o pArere de flu cA si-a intAlnit
fostul comandant. CA a intrat, and La vAzut pe
fereastrA. Ar fi pAstrat pentru totdeauna altfel de
ámintire; numai acea, de acolo".
Atinse distrat cu mâna, un pachet de pe masa
de marmurà.
Obrazul maiorului Plesea se luminä.
Al SA-ti arAt ce-arn cumpArat, dragA Comsa.
Imi pare bine cA poti sA-ti dai i tu o pärere, esti
poate mai pricepAtor in muzicI deck mine. Doul-
sprezece plAci. Am un patefon, am uitat sA-ti
spun. 0 ocazie. Si mi-am zis: Ia sä nu trec eu
pe la Bucuresti, färl sä nu m'A aprovizionez. M'am
privat de altele, dar am ales in schimb niste placi I
Bomboanel
Cu nerAbdare de copil care arata celorlalti,
darurile, desfAcu plicurile cu discuri i trecu pe
rAnd lui Comp, citindu-i cu ortografie proprie:
Ignace Jan Paderewchi, Nocturne en si bemol,
Op. 16 No. 4. Grozav, Paderewschi, Comsa In

www.digibuc.ro
 INTUNECABE 187

the Heart Hawai... Citeste tu... My Honolulu,

Dream Girl. Si Trovatorul, Comsa, Trovatocele I...
Impachetä minutios pläcile. LegA sfoara. Radu
Comsa se simtea jenat de privirile vecinilor, amu-
zati de acest ofiter care-si aratä marfa, ca un voia-
jor al unei fabrici de gramofoane. Dar Maiorul
nu lua seamä la acestea; putin. ii päsa de ce pot
gAndi si. spune necunoscutii din jurul lui niste
civili. Era stäpAnit acum de singura bucurie ade-
väratä, pe care i-o ingäduiau aceste vremuri ge-
neroase numai in deceptii:
Aceasta, pot spune dragä Comp., ea mi-a
rämas singura multumire. 11ä intorc la rusnacii si
jidanii mei, la Bälti. Dupg ce mi-am terminat
serviciul, mä pun la papuci, pun ibricul de cafea
la spirt si dau drumul. Atunci doar mai uit, si.
spun cl tot mai e bunk' la ceva România Mare.
Privi din nou, pe geam curgerea ploii. Ne-
curmata goanä a trecätorilor. Jocul luminilor in
oglinzile lichide.
Intrebä cu indiferentä, färä sä intoarcä ochii,
asa, de mântuialä:
Si tu ce faci pe aici? Ai vre'o slujbl, ceva?
Avocäturl...
Asa, Ca.' bine zici. Uitasem. Atunci trebuie
s'o dud bine, aud CA avocatura renteazá. Toti fac
afaceri, toti au procese. Te-ai insurat?
Radu Comsa isi aminti deodatl cá e gräbit si
se ridicä.
Mi-a fäcut mare placere cá te-am väzut.
Si mie... La revederel
Minteau amândoi. Unul plecä desamAgit. Ce-
Walt rämase sä priveased, längäl pachetul cu
cliscuri si cafeaua de ghinclä präjitä, ploaiea din
stradä care nid aceia nu se mai pArea cA poate
fi comparatá cu ploile dinainte de räsboiu.
A doua zi, seara dupa intrunire, Radu Comsa

www.digibuc.ro
188 CEZ AR PETRESCU

de abia 10 gdsi un loc in trenul de Moldova, tixit

de prietenii domnului Lied, Cartojan. Toti 10
schimbard peste capete editiile gazetelor cu dis-
cursurile ferbinte stenografiate. Toti isi arátau o
bucurie sgomotoasä 0 nestäpanitä. Manifestatia
intrecuse toate asteptdrile. Acum erau siguri, cd
ceva" trebuie sä se schimbe In tarä. Fiecare cu-
vantare se incheiase In urale. Turburdtorii angajati
de politie, fuseserd indatä redusi la acere. Iar
domnul Licd Cartojan, 1nconjurat de o garda si-
gurd 0 credincioasä, desfäsura un aprig plan de
campanie.
Pot zici, dragii mii, ca i-am räpus. Alegirea
di-acurn ii numa di formt Ai nostri pi toatd linia.
Chestia ce gre i doarl sâ nu s'amestici centru.
Aiasta li-am spus'o, acuma sa vdd dac'au intäles-o.
Dumnealor sä tinä cuvântäri, cat mai tari, ca s'a-
jungâ 0 la urechia lui Voda, odata pentru tot-
deauna. Dar atâtal Despri rest, sá ni last pi noi,
cd ni cunoastim mestesugu 0 oamenii, mai bine.
Fiindcâ drept s& vd spun, teoriile dumnealor in
materie de alegeri nu mi-au pre placut. Ca sa nu
intärtäm lumea; ca sa, nu figäcktiesti dicât ceia ce
stim CA sâ poati faci 0 asa mai diparti. Ci sant
fleacurile aiesti, mânjilor? Apoi, claca nu-i sgan-
ddri oleacd rana alegdtorului uncle-1 doari, digeaba
ni mai prezintärn la alegeri. Lupta nu sa poati da
cu mâinile in buzunar 0 nici nu poti faci scrob färâ
sa spargi (ma! Noi orn lupta cum stim noi si cum
am invätat di doudzeci di ani, di and facim po-
litica. Pi urmd, când om castiga victoria, sä pof-
teasca dumnealor si sâ spuna cá nu li-o plIcut
ea am castigat-o cum am castigat-o. Cred ca e§ti
di aceiesi päreri cu mini, domnule Comsat
Radii Comsa nu se incumetä sa fie de alta pd-
rere, cel putin deocamdata. Si ghemuindu-se prin-
tre pachetele care .umpleau compartimentul, tg

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 189

fäggdui ca in campania alegerilor, sg lupte cu

alte arme deck cele vechi, ruginite si inveninate
ale domnului Cartojan. Alegatorul va intelege in-
datg, cg bindle fi poate veni si cu alt pret, deck
al minciunilor si silniciilor.
Pana la Iasi, atipi si se trezi cu intermitenta.
La fiecare statie capitalä de judet, trenul se
deserta de grupuri care se desparteau schimban-
du-si urgri de izbandä si (Moduli intalnire, peste
o lung, in Dealul Mitropoliei. Se aflau printre
dansii si multi oameni tácuti, cu hotgrari neclintite
in ochi. Lui Radu Comsa ii placea sä si-i inchipuie,
risipindu-se in campurile acestui inceput de pri-
mgvarä, sg arunce samânta cea noug a vremii. Si
li iubi, parindu-i rau, cä a läsat tot timpul sä
domine in vagon numai glasul pitigaiat al dom-
nului Licg Cartojan, ceI cu muträ ascutitä si. vi-
cleang de vulpe, fgrä ca el sä arate cu tarie, cum
lutrurile ar putea decurge si altfel. Domnul Car-
tojan, nu pärea a banui nimic din aceste desa-
probari mute. Dimpotriva, ii aratg toatg buna-
vointa. La Iasi, il conduse de la gara la hotel,
poruncind portarului sä dea. camera cea mai buna,
pentru viitorul domn deputat. Portarul se executg,
nu de hatarul viitorului dotrm deputat, dar fiindcg
domnul Licg Cartojan era un personagiu bine cu-
noscut, a cgrui bung voie pretuia mai mult de cat
cel mai generos bacsis.
Va. .sa zica ni-am intales, puiulel Mani climi-
neatg sâ fii gata. Trecim si ti luam. Ziva di azi
tot ii pierdutg. Ti hodinesti oleaca. Ti spdli si ti
ferchezuesti, jail dacg ai pofti O. dai ochi cu
briietii la Club, treci pi acolo. Tot si fixeaza lista
difinitivâ. La revideri I
Radu Cornsa incera sg adoarmg. Nu isbuti.
Urmg Sfatul domnului Licg Cartojan, cobori, co-
lindg sträzile cunoscute din timpul refugiului. Trecu

www.digibuc.ro
190 CEZAR PETRESCII

prin fata casei unde a stat. Nici o schimbare. Li-

liecii negri 5i. uzi de ploaie. Prin fata casei unde
Ralu §i Cora Vardaru, privegheau credincioase a-
mintirea lui Mihai. Livada boereasca parea pustie.
Ferestrele casei, cu stoluri groase, trase. Poarta de
fier, ruginitä, legata cu ant §i incuiata cu lacatul.
Ora§ul era trist. Incruntat. S'ar fi spus CI nu-1
atinge desmortirea primäverii. Ii paru mai sarac,
golit de framantarea fall de care nu §i.-1 mai
putuse inchipui. Oamenii pa§eau somnolent §i in-
diferenti, in ploaie. Peste tot strazi desfundate,
casele cu imprejmuiri strambe, gradini inundate
de ploaie, cu pomi batrani §i pärasiti. Nu desco-
peri nici un cunoscut. La Club, mainile se intin-
sera cu ráceala. Era un oaspe nepoftit, trimis de
la centru. Nimeni nu-i cuno§tea numele, nu auzise
de nici o isprava care sl indreptáteasca pretentia
de a rapi dreptul unui localnic. Semnul din obraz,
indispunea privirile. and se alcatui lista, cu in-
telegere tacitä, 11 inscriserä undeva, pe la coadä
.5i toti se eschivarä din jurul sat'. Radu Coma
intelese astf el, cat de multä nevoie avea de buna
prietenie a domnului Lica Cartojan §i cat de fo-
lositoare U. era ilia, experienta sa incercatä: Eu
sunt vulpi batrani, puiule!"
De aceia, a doua zi dimineata, când domnul Lica
Cartojan batu la u§a, ii e§i in. cale cu un inceput
de simpatie, de care li fu sill, §i pe care, totu§i
nu o putea birui.
Haide, puiulel Armele §i munitiunile, câ ple-
cam la lupta pi viata §i. pi moarti I
Armele §i. munitiunile, adica: umbrela §i galo§ii.
Domnul Lica Cartojan, cu palaria in cap, pa§i
prin camera, inspectand din vechiul obiceia de
fost politaiu, tariful batut in 'IA dadu din cap cu
desaprobare la diferitele adaosuri pentru lumina,
incalzit, serviciu, taxa comunala §i taxa de lux;

www.digibuc.ro
 IgTII11tCAllt 191

pe urmä, ca 0 cum 0-ar fi amintit o chestie de

micA insemnätate, se opri hlaintea lui Comp, 0
ii puse amindonä mäinele, pe umeri.
Iti spun drept, pari tari räu, dräguti,
di celi ci s'o intämplat.
Ce anume? intrebä Radu Comsa, cu nedu-
merire, mäcar pe jurnAtate prefäcutä.
Ei, ci? Intelegi bini ci vreu sä spun, si aprd-
tuesc delicateta. Chestia di eri, mä rog, la fixarea
candidaturilor. Ti-au lucrat. Aista-i cuvAntu cel
adivarat. Ti-au lucrat si-mi pari räu. Nu m'astep-
tam. $i 1i spun drept, am si eu partea me di vita...
Fiindcä am lipsît. Daa eram eu, alifel mergeau
lucrurile. Numa dracu m-o pus sA mA duc la vie.
Acuma chestia-i sä. reparAm. SA lucrAm din as-
puteri i ai sä vezi câ mergi lista intreagA. N'ai
idei ci räu imi pari.
Radu Coma fu nevoit sä-1 consoleze el. De altfel
nu lupta oare pentru principii, pentru partid?
Scaunul de deputat ti era asa dar, indiferent. Nici
nu-1 ceruse, nici nu-1 astepta.
Tocmai, puiule. Ceia ci spun si eu. Aista-i
partid nou. Nu-i partid di pricopseala. Imi pari
bini câ ni intälegim, si-ti spun drept câ ieram sigur
cá avem sä. ni Intälegim.
Adevärul era, a domnul Lia Cartojan nu se
aflase sträin de lucrätura" de la Club. Lipsise
tocmai fiindcä aceastä lips1 ti usura orice even-
tualA explicatie cu centrul, de unde primise cadou,
acest candidat färä noroc. Il antärise pe Radu
Coma de la primele cuvinte i intelesese a era
inofensiv il cumpär, mäi mAnjilor, cu dota
parali 1" dupl cum declarase In timpul serii la
Club, and venise dupä plecarea lui Comp., sä
särbAtoreasa fixarea candidaturilor, cu a sa, prin-
tre numele de frunte. Acum rämänea doar grija
sä salveze aparentele i sä-1 utilizeze la alergätura

www.digibuc.ro
 le INTIINECA RN

prin sate, muncI obositoare si cu pierdere de

vreme, de unde cei mai multi dIcleau bir cu fu-
gitii.
Dräguti, sä ni carn gräbim. Asteapta blietii
afarA. Säntem numai IWO buni, ales pi sprin-
ceana. Mergim cu. träsura. Prin satili pi undi avem
noi di umblat, automobilu nu-1 scot1 nici cu patru
pärechi di boi.
Radu Comp descinse, preväzut cu arme si mu-
nitiuni: adicä manta de ploaie, galosi si. unibrelä.
In douä träsuri antideluviene, se afla incArcatä
toatà garda din sectorul dominilui Lia. Cartojan.
Isi strânserä mAinele, foarte incantati de cunostintä
si doi se inghesuirä sä-i facä loc intre (lama.
Eu zic, sä oprim putin la barierä, la Avram
134cluc, sä lugm o gustarel propuse cel mai vo-
luminos dintre cei sase electori, un urias care abia
incäpea In träsurä si fusese nevoit A. se lungeasa
Inteo WA, sub cosul de piele.
Ci dracu bre, asa de dimineatä? se Impotrivi
moale, domnu Lia Cartojan. Nici nu ni-am urnit
Ina din tArg.
Discutia se 1ncinse aprinsä, pärerile fiind con-
troversate, dacI e oportun ori nu, un mic popas la
Avram Bucluc. Birui majoritatea, deci träsurile se
oprirl la barierä. Avram Bucluc, care-si cunostea
oamenii, scoase din pivnitä un clondir respectabil
de tämAios; servi mai IntAiu douä rânduri de ra-
chiuri cumplite, tkie felii subtiri de pastramä ustu-
roiatä, puse sä frigI o serie de fleici. Toatä trupa
se insufleti de porniri eroice. Radu Comsa avu
prilej sä-si cunoascI mai de aproape tovaräsii.
Dupà cele doul rachiuri Inghitite In silk numai
ca sá nu aparä nAzuros si cu opinii separate, simti
oarecare aldurä In vine si isi spuse cl incepe
sä coboare la nivelul celorlalti.
Domnul Avram Bucluc, odatä cu bateria pri-

www.digibuc.ro
 INTIINECA RE 193

menia, strecurä i vestea cä inainte au mai trecut

douä träsuri, cu oamenii lui cuconu CosticI, §eful
de sector, al celui mai primejdios dintre partidele
adverse.
li alcIm pi urmá, se bucuel Licä Cartojan.
Cu atata mai bini, gäsim oamenii infierbintati §i
avem ocazie sa. §tim ci procopsala le-o fägIduit el,
ca sä tim cAt sâ fägAduim noi mai mull, la li-
citatii.
Fleicile au fost, dupä pärerea unanimä, divine.
Cu puteri insutite, toti urcarä itt träsurà i caii se
opintirä in §treanguri, pe drumul desfundat de
ploile prinaverii. Tovar4ii lui Radu Comp, cu
poftä de vorba, desehisä de bäuturk incepurä sä
istoriseasa intamplári pline de interes, in 1egItur5
cu tactica ì strategia electorarä.
Eu unul, povesti cel gros i mAnau, n'am
vlzut una mai reu§itä, ca cea de acum doi ani.
0 näscocise farfaraua de Naie BIlu§anu i n'a dat
gre§, in tot judetul. Cum 0iti, candida pe lista
guvernului. Toti se sbäteau pe drumhri, cheltuiau
bani cu nemiluita, starnliau telefoanele. Naie Bä-
luanu nu se mi§ca de la Club. Ceilalti erau
scandalizati. Incercau pe toate glasurile, unii cu
cei mai indrkneti pe fall, doar-doar de
l-or face sä se miste, nu sä-i vinä totul de-a gata.
Naie Bälu§anu tIcea, asculta i rAdea in el, de
ateva ori numai, scos din särite, le spuse sä-1
lese in pace. Are el patenta lui. Cui nu i-o plAcea,
sä-i radä o sprinceanä. 131nä atunci, räbdare
tutunl La drept vorbind, toti cati Il cunosc pc
Naie BA14anu, cum lupta el altädatä la alegeri,
10 inchipuiau cä trebuie sä cloceasca ceva. S sä
vedeti, catä dreptate aveaul Cu doul zile inainte
de alegeri, numai ce dä sfoarä sä se prezinte la
Club, toti mahärii sectoarelor. Se inchide cu toli
in sala mare cunosc lucrurile, cä nu plecaseln
Cerar Petrescu. Intunecare. Vol. II, 13

www.digibuc.ro
194 CIFIZA R PETRESCI3

atund de la liberali i erarn i eu printre

0 jumätate de ceas numal i-a trebuit, ca sk aflärn
noi despre ce e vorba. Adevärat cà merita
patentä. PlecAm in ziva alegerii la localurile de
vot, punem doi-trei oameni sä imprästie svon cá
deasupra fieckei cabine, in podul lotalului, se
afla dinainte fIcutä o gaurä cu. sfredelul, De acolo,
unul de-ai nostri, priveste cu'n. ochi sä vadä
fiecare unde pune pecetea. Si daca voteazI altá
listä, cel de sus li presari putini flinä pe cap,
sà-1 insemne. Asa, cá dupl semn, aflam adia
indata, noi cei de afará, care si-a tinut cuvintul
0 care ne-a umblat cu soalda. Svonul trece din
orn in orn. Cei mai multi dau din cap cu nein.
credere. Prea li se 'Area boacänä. Incepe votarea.
Ese un nätäräu, stergandu-si crestetul cu podui
palmei) chip sä scuture fäina, pe care i-a presärat-o
cel de sus. Bun 1 Arn inteles. Puneti mAna pe el
bäieti i trageti-il Trageti-i pentru secerä, pentru
stea, pentru ciocan, pentru coask pentrLt plug si
pentru toate semnele ate sunt i nu sunt. Omul a
iesit ametit din masina de pahne, Cu al doilea
la f el. Curn se sterge pe cap, cum intrá in fabricá.
To s'au dat pe urmä la brazdä. Intrau ca
puneau pecetea ferindu-si capul, sä vadá bine
cel de sus cl a votat lista guvernului i sá nu-i
presare din greseall Bine inteles, cl de gaurä
in tavan, de om pus la pandä. 0 de semn cu cenusa,
nid vorbk. Acestea iesiserl nurnai din. capul lui
Naie Bälusanu, Ce nevoie era tle semn, clack'
prostul singur se dedea de gol, dupä curn se
stergea ori nu, de frica sä nu fie insemnat? A
mers toate strunk la toate localurile din judet. $i
adevfirat, cä toti Lau ridicat cu alaiu, pe Naie
Bllusanu. Cand ai asa cap, ce nevoe mai e sä te
misti de la Club, sá umbli pe coclauri i sä chel-
tuesti parale? Rämli la club si joci preferans.

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 195

Pentru tine lucreazI prostia ilegItorului. Pot spune

cà numai Naie- Bälu§anu a salvat atunci situatia
partidului in judet. Licl Cartojan, din tealaltä
trAsurä, ar putea sä ne mArturiseascl el singur,
cItä fiere i-au adus alegerile acelea, acurn doi ani,
CA era atunci irnpotriva noasträ 0 se arAta sigur
de rewitä, cum era sigur de ce are in buzunar.
Numai c. patenta s'a räsuflat. Au aflat oamenii.
Nu mai merge a doua oarä. Trebuie näscocitl
ceva nou. Si din plcate n'avem in partid, capul lui
Naie Bälu§anu. A rAmas la liberali i mä tern cä a
pregitit altä loviturä: SI luäm aminte fratilor
Ati auzit cA era vorba sä treacl la noi? vorbi
omul pipernicit ì sgribulit,. cu gulerul paltonului
ridicat, care tot timpul istorisirei se muncise sä-0
facA loc, de picioarele uria§ului, pe sclunawl trA-
surei. A vrut sI treacä la noi i s'a opus cuconu
pin& CicA e om compromis..Par'd. e vorba de
compromis ori necompromis... Vorba e clacI ai
oti n'ai cap de politicA. VI spun drept, eu cu ase-
menea oameni a5 merge pänä in pfinzele albe. Ti-e
mai mare dragul sä porne0i cu el la drum. Ai
näclejde. GAse§te el intotdeauna ceva, sä te scoatl
din nevoie.
Cel gros mormii aprobativ, räsucinduli butucii
picioarelor. Radu Com§a se simti dator sä amin-
teascA tovarA0lor, cI se aflau impreunA tocrnai
pentru a pune capAt acestor triste näravuri vechi
cl partidul luase fiintä din necesitatea acestei
primeniri.
Cinste fatä .de alegItori Aceasta sá urmArim.
Nu e nevoie de supralicitatie 0 de pehliv.Inii. SI
nu mintim i sä nu intärtärn imaginaiile. Toti simt
el este nevoie de o schirnbare. $i noi inflti§Am
singurul partid care are sI aducl aceastä schim-
bare. De aceia vin la noi, färä sä-i cIutIm. Via
fiindcI au credinta cl am rupt-o cu trecutul. SA

www.digibuc.ro
196 CEZAR PETRES011

nu-i inselk.m. Se pot face fapte marl. Tara e bunk,

numai cei care au condus-o pank acum, au fost
Dumneata ai vorbit alaltleri, la Dada? in-
trebk cu väditä intentie de ironie, pipernicitul din
fata lui Comsa.
Nu! fu nevoit sä recunoasa Radu Comp.
-Omul pipernicit räse cu satisfactie, arätänd un
dinte lipsk printre ceilalti, negri de tutun, i tri-
mitänd in obrazul lui Comsa o duhoare violentä
de pastramä cu usturoi. Pe urmk, dupa ce-si privi
ceilali doi tovaräsi din träsurk, cu o clipire din
ochi: Läsati fratilor, sk,-1 operez eul"
rostul intrebärii.
Räu ai fkcut, cI n'ai vorbit la Dacia. Ce le
ee spui dumneata, numai la Dacia se potrivesc.
Discursuri, asa ca sä vorbim i sä aplaude lumea,
sá te ridice dàicäuii in brate i sä strige ura
La fata locului, unde mergem noi, se mai schimbk
lucrurile. Täranul, n'are nevoie de istorii de a-
cestea. Trebuie sä. tii, cà räsboiul 1-a flcut mai
coltos. A invätat sä ceark i sä tie ce sä cearà.
Pe el nu-1 intereseazá chestii märete de prin
discursuri, die 'n lunä i 'n soare. Lui sk-i
vorbesti despre lucruri pipkibile. Ce-1 doare .pe el
Adicä jandarmul, notarul, pämintul, birurile, pres-
tatia, o cooperativä, o banck unde sá gäseascd
douk-trei mii de lei, cu camätä mai putin deochiatä.
Aceasta IIi cere el. SI-i spui cä ai de gand O. re-
zolvi aceasta. S'a invätat sk ceark i tie sä se
tocmeascl Dack li vorba spui palavre, mäcar
sä-i spui palavrele care-1 intereseaa pe el. Sau
clack nu te lasä programul, sau clack nu vrei sä-li
iei angajamente i clack iti dä mana, atunci stran-
ge-i surubul. Presark-i fäinä pe cap, inchide-1,
sechestreazä-1 acasä, poartä-1 pe drumuri, sä te
voteze de frick, clack n'o face din dragoste. La

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 197

noi, gas/ Domnului, nu e cazul. Aici ai dumneata,

singura dreptate. Vin ei la noi, macar ca ii tin
ceilalti, prinsi cu minciuna sau cu frica. Dar nu-i
nevoie sä ne inveti dumneata, ce trebuie sa facem
si ce sä vorbim alegatondui. Cunoastem mestesugul
acesta de cand am facut ochi.
Radu Comp sinni indemn sa opreasca träsura
si sa coboare in ploaie. Ce cauta intre oamenik
acestia? Uncle erau toti cei ce-si luasera hotararile
brave, de altädatä? Toti lipseau, si el se afla in
asemenea tovärasie. Atat de repede se implineau
profetiile Iui Vasile Mogrea... Gandea si n'avea
tarie &A opreasca si sa coboare. Rämase mai
departe, acolo unde se afla, sub burduful de pick
in care bombánia pIoaia, toropit de caldura ani-
mall si desgustátoare a celor doi vecini, intre care
era captiv: uriasul pirotind de somn si un individ
smarcaind tot timpul pe nas si. scuipand printre
dinti, la fiecare trei minute, in noroiul drumului.
De pe scaunasul din fata, pipernicitul II arunca in
näri, duhoarea pastramei cu usturoiu. Isi infipse
cu Inclaradnicie, privirea in departarile tacute, im-
panzite de ploaie.
Campurile erau posomorate si negre, cu petece
rare de grail inverzit. Inteun varf de deal, tra-
surile poposirá. Uriasul scoase din buzunarul pal-
tonului o sticla plata de coniac.
Trage un gat si hai sä ne impacami Asta in-
fierbintal 11 inclenma si pe Comsa, oferindu-i
sticla, dupa ce-a sters gatul cu podul paimei.
Radu Comp multumi si refuza. Cobori in ploaie
sä se desmorteasca. De dupa un damb, se apropia
cu cojocul Intors, un mosneag care nu-si lepl-
dase cáciula de lama. Cum venea, in Oda fu-
murie a ploii, cu pasi masurati si rari, ii paru
lui Radu Comp el se apropie de undeva de de-
parte, din pestera veacurilor. Ace la era ornul din-

www.digibuc.ro
198 CEZAA PETRESCII

totdeauna al acestor locuri, crescut cu rädäcini

vegetative, pe care nu le-a smuls nici una din
urgiile vremelnice. Ce§tialalti; el, tovar4ii lui de
drum, erau numai trecatorii de-o zi, musafirii ne-
poftiti. Vin 0 se duc.
Mopeagul scoase cAciula 0 le .urä ziva bunk
Se opri sä priveascä i sä cerceteze, cine sunt
unde merg, cu aceea.curiozitate lini0itä a oameni-
lor simpli. Il recunoscu pe domnul Lica Cartojan,
Primi chiar o ligare de la dansul i oroare
hartie de cinci lei, pentru un rachiu. Radu Coma
il gäsi lipsit de demnitate omeneasck devi cu o
clipä inainte, regretase cä n'are la el o tigarä sä-i
dea 0 nu pusese mAna in pungl, numai fiinda li
fusese jera de tovar5.0, sá nu märeascä irnpresia
de atät de stupid debutant in materie de propa-
ganda electoralk dupä cum se dovedise.
Mopeagul stranse tigarea cu ingrijire, s'o fu-
meze acasä, pe indelete. Le pofti spor la claca cu
minciuni" i porni itainte, spre iazul de sub deal,
unde i s'au rätäcit ni0e boale de gite".
Recunoa0e te rog, durnneata domnule can-
didat, claca la asemenea oameni trebuie sä te pre-
zinti cu programe de reforme i alte baliverne?
intreba cu räutAcioasä curiozitate pipernicitul cu
räsuflarea usturoiatá. Ii arde lui de libertätile con-
stitutionale, cum Ii arde lui Stiubei, acum, de in-
ghetatä de vanilie.
Stiubei, uriapl cu 'sticla de coniac, acum
protest/ c/ este amestecat inteo chestiune de care
se.dezintereseaza complect.
De ceia te-mi arde acum, sä vä spun drept,
ar fi o jurnatate de metru de drug fript. Mi-a
deschis coniacul acesta o poftä teribilI1 Bine O.
nu mai avem de cat trei sferturi de. ceas pink' la
cr5.0na lui
Intr'adevär, distanta era apreciata exact. To.

www.digibuc.ro
 INTIJNECARk 199

varäsul $tiubeiu, cunostea toate carciurnile din

judet, cu specialitätile respective, si se bucura
din partea tuturor patronilor, de o mare si le-
gitimä cuvenitä unui atat de ex-
centional 1 activ consumator. La Hasa!, in mar-
ginea comunei, inclperea era plinä de oameni
stransi de la treburile carnpulul. din pricina ploii.
Toçi 11 Intämpinara pe domnul Licä Cartojan, ca
pe o cunostint.1 veche, iar domnul Licá Cartojan
dovedi o memorie fenomenalä a numelor, a ne-
cazurilor tuturor si a unor imemoriale procese de
loialitate sau de ingratitudine, de la alegerile pre-
cedente. Cunostea numele fiecäruia, numärul co-
piilor, termenele de judecatä, dorintele i durerile
tlinuite. $tia al. cui cuvânt meritä incredere,
care e vändut cu trup i suflet, partidelor adverse.
Intr'um sfert de orä, in odaia lipitä cu lut pe jos,
duhnind. a fum de tutun prost si a miros de suman
plouat, vorbi cu fiecare in parte, tras intr'un
ungher, despre ceia ce stia cl 11 doare, expeditiv
si misterios. Pe urmä, pecetlui intelegerile cu ateva
chilograme de vin, revenincl la masa cu scândurile
neväpsite i cu un servet intins pe colt, unde
$tiubei i tovaräsii säi, isi puneau provizoriu sto-
mahurile la cale. Radu Comp se simti inutil
.

deplasat in aceastä bucätärie i ospätärie electo-

ralä, cu totul strein de gändul cu care plecase din
Bucuresti.
Domnul Lick' Cartojan imbuca hälci mari din
carnatul fript, vorbea cu gura plinä, adresandu-se
dupä .cum li venea in amintire, ate unuia dintre
täranii.. de la masa din fatä. Apoi dädu cateva
cu glas mai incet, lui Radu Comp.
Aicea, pulule, lucrurile merg pi roati. Ii am
pi täti in mänâ. Comuna-i lucrata di oamenii mii.
Nu sa misca nimica fárá tirea me. Dincolo ari sa
fil mai greu. Numa di nu m'a da di smintealä
betivu cela di Blzdigâ.

www.digibuc.ro
200 CEZAU PETItESCC

Ii aminti de o trigrijorare care-1 preocupa de

astazi dimineatä 0 se adresI täranilor de la masa:
Mai bäeti, da pi Bazdaga din Ciolanesti 1-ati
vazut azi cariva? O fi trecut cumva di la targ,
acasa?
Trecut coane LicI. Amu don/ cia.suri o
trecut...'Dac'o ajuns, aiasta-i alta. vorbI. Ca multi
cra§mi 's in drum. Eark cam cu chef 0 canta in
caruta, di huia valea.
Iar s'o imbItat, ticalosull se väetä domnul
Lick' Cartojan. Sä titi câ n'o aranjat nimic. Batim
drumu digeaba.
Ceilalti tovarlsi erau de alta. parere. Beat sau
treaz, Bazdagä e orn pc care se poate compta.
Dnpä el, trage jumatate de comunI. In orice caz,
au sa.-1 intalneascI pe drum 0 au sI-1 culeagI din
carciuma unde se va fi oprit. $i inteadevIr 1-au
intalnit. Mai avea o sutä de metri de la carciuma
pana acasa, 0 nu se incumetase sl parcurgä a-
ceasta distantI fabuloasa. Calul o luase singur,
cu cIrula iriainte, se oprise la poarta casei, ne-
chezase sI-i dea drumul in surI; dar Ion Bazdagâ
nu se indura sl se despartä de oarnenii lui, cu
care avea o socotealI. and 11 vlzu pe domnul
licá Cartojan, intrand in carchunI urmat de suitä,
svacni de pe scaun 0 se repezi sa.-1 särute.
Coane Lica, e§ti omul nostrul
Domnul Licä Cartojan putin entuziasmat de a-
ceastä sincerä declaratie, Il respinse cu mare as-
prime.
Aa ni-a fost vorba, Bazdaga? Imi pari bini
cI ti gäsasc aici, sa-ti spun câ nu mai am nevoi
di särviciile tali...
Ion Bazdaga, se dating la lovitura acestei dis-
gratii. Era un orn inalt, voinic sI ducä in fiecare
mana cate un LicI Cartojan; hainele curate, juna-
tate de targovet, jumItate de täran, dovedeau buna

www.digibuc.ro
 INTUNKOAREI 201

stare prospera. Fusese zece ani factor postal, pe

urma in vremea cind se dislocau trupele rusesti,
invartise niste afaceri nelämurite, dupa care Ii
cumparase douazeci de hectare de pamint, vie,
durase casa cea mai aratoasä din comunä
se impacase cu constiinta, däruind o suma ne-
obicinuita o suta de mii de lei pentru zi-
direa bisericei din sat, rämase de multä vreme
cu zidurile la jumatate. Acum ti clädise i o
moara cu motor de benzinä. De-o saptamänä bea
inaugurarea. Amenintarea domnului Licl Cartojan
rämânea astfel lipsita de seriozitate; un partid,
mai cu searna in preziva alegerilor, nu se lip-
seste atät de usor de servicüle unui orn cu presti-
giul bunei sari printre consateni, chiar dacä a-
ceastä bunä stare n'a fost cistigatä la curata lu-
mina a zilei. Era un adevar, de care si-ar fi dat
seana indatá, si Ion BAzdAgâ, dacá spirtul
vinul pitrocit pe drum, la toate circiumile de la
oras pina aci, nu i-ar fi intunecat limpedea jude-
cati si nu 1-ar fi pregatit la cel mai amar pesi-
mism.
Asta-i ci vream si-ti spun Bazdagil Cu dum-
neata am terminat-ol
Domnul Lica Cartojan, se indrepta cu umbrela
subsoara spre risk implacabil ca destinul, desi
stia cä n'are sä treaca pragul, ci are sä se in-
toarca dupa ce vinovatul Ii va cere iertare, re-
cunosandu-si cu umilinta In fata publicului, pa-
catosenia.
Ion BAzdAgi, II chernä cu desnadejde:
Cucoane Lica, sä nu fad treaba asta. Stai
si ma ascultä...
N'ascult nimica. Imi pari räu a la nevoi am
pus gâtu pentru tini I ti-am scapat di la primejdie.
Dará sl stii di la mini a pästrez asta la inima
am si ti-o plätesc. Ni mai intälnim

www.digibuc.ro
£02 CEZAR PETRESCU

Ce sä ne mai intilnim, coane Lia? Cä doar

suntem lnt1niti gata... incera sä o adua pe
calea glumei, Ion Bazdagl.
Adevärul era cá amenintarea domnului Lich*
Cartojan, cuprindea destule motive de ingrijorare,
daa n'ar fi fost sä rärnara numai la vorbe. In
afacerile turburi ale fostului factor postal, atunci
and lucrurile luaserl intorsäturl uräti i dAduse
material pentru un dosar la Curtea Mania lä, dom-
nul Lia Cartojan fusese acela care il scosese la
liman, cu fata curatä. i omul cu muträ ascutitä
ro,catä de vulpe, §tia lucruri pe care nu le
mai 5tia nimeni. Ceilalti tovar5.0 ai domnului
Lia Cartojan intervenirl sä adua pace.
Haide Lick lasä-1 vedem ce spune...
Ci sa spunä, puilor? CI doar imi cunosc eu
onru... Nu videti c1 nu pbati lega douâ vorbi?
Eu nu pot lega dotal vorbe, coane Lia? Imi
pare räu... laca, vezi i dumneata daa nu pot
spune:- doisprezece cocostärd pe casa lui Cogäl-
niceanu.
Ion BAzdagg rostise impecabil formula cu care in
partea locului se pune la incercare incurcAtura
de limbl a betivilor. Toti riserl cu bunlvointä
cu incurajare. Ghiata era ruptä. DoMnul Lia
Cartojan se intoarse cu umbrela de la usä;- acum
avea sigurantä cä vinovatul are sä faa luntre
punte, sä-0 läscumpere ertarea.
Comuna era piaträ grea de incercare. Amindoi
invätätorii i preotul, de douäzeci de ani fIceau
politica partidului de la guvern.
Aveau legIturi vechi cu oamenii; o strärnutare
de voturi, cerea muna anevoioasä i tenace. Toatä
puterea stätea in mâna fostului factor rural, care-0
vedea trecerea cresand, pe mäsurá ce-i cre.5teau
hotarele i i se intindeau afacerile, conduse lucid,
cu mare jstetirne i crtAnt4 läcomie de ban, cAnd

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 203

nu se afla. sub stäpAnirea vinului. Ion BazdAgI

poft,i mosafirii la el acasa,- o luä inainte pe jos,
päsind peste batik drumului. Pe urmä, avea sä
mearga din casä in casà, sä adune gospodarii.
Deschise poarta larg, sä treacä träsuri1e4 prin-
tre purceii i räile bäläcindu-se In noroiul ogräzii.
Dar casa se aräta mai. inclpätoare i mai curatä
deck se astepta Radu Comsa i gazda astepta
cu mändrie, mirarea oaspetilor. Ii inteunpink, in
cerdac, o femee descultà, färä varstä, cu ochii
Domnul Lick' Cartojan, o 11,16 inainte, f kind
prezintärile;
Madam 13AzdagI.Domnu viitor deputat,,
Comsa. Madam BazdAgä, Domnu $tiubeitt.
Madam BAzdagh", emotionatä i flatatä de ran,
gul de mare doamnä, la care fusese ridicatà, ii
ceru iertare cä a prins-o vremea asa, descultä
nepieptärtatii.
Intälegim, lasâ nu ni mai spuni nottä aieste,
cä. 'ntälegim, Ii veni inteajutor domnu Lica Car-
tojan. Gospodärial Aista-i partia dutnnitale, dupä
cura partia lui Ion, ii drojdia i Nicorestiu
Madam BAzdagl luä apärarea sotului, din simt
de solidaritate conjugalä.
CA nu-i chiar asa cum spune lumea. Ia se
mai ia si el, când II grämäclesc necazurile. Cä
Doamne iartä-mä, nu din drojdie l din Nico-
resti s'o invrednicit sk agoniseascl ce-a agonisit...
Domnul Licä Cartojan nu crezu oportun sä mai
aprofundeze aceastä chestiune i dlclu sä inteleagá
gazdei cä tutulor le-ar prinde teribil de bine un
bors de Oink dres cu smântanä, fierbinte i cu
mämäligä, sà se incIlzeascl.
Ci asta nu era nevoie sä mi-o spui. N'ati
intrat doar in casä pustiel se simti ofensatä in
demnitatea sa ospitalierä, madam 1 13fizdigä,

www.digibuc.ro
204 CEZAR PETRESCII

DIdu fuga sä-si schimbe imbrAamintea i O. se

1ncalte. In vremea aceasta toti incepurl sá scoto-
ceasa prin cele douä odái cu usile deschise in
láturi, unde fantezia sotilor BAzdagä, adunase
cel mai bizar muzeu de obiecte eteroclite. Scoarte
de Hill i macaturi de bälciu, cärti postale bätute
in perete i ifonierä cu oglinclä, ulcioare smäl-
tuite i tablale de carton presat, al-1i de sticlä colo-
ratá j broboade de borangic: cel mai lipsit de
gust amestec de mahala 0 de lucruri curat tärä-
nesti, cu frumusetea pierdutä prin veciratatea ti-
nichelelor de dughianä proastä. Incolo, curätenie
miros de busuioc, mai tare decât al coloniei din
sticla ousä la vedere, sub oglindä. Ion BAzdagä
se Infätisä cu amandouä mäinele ocupate; in
fiecare tinea ate doul clondire, i subsoará alte
douä. Dupl ce le orändui, prezintä raportul. El se
simtea in stare sä tragI mäcar dota treimi din
voturi, daa...
Daa indatä ce s'ar schimba guvernul, domnul
Lia Cartojan 10 ia angajament sä mute jandarmul
sef de post; dacä au sä-1 punä pe Ciubotaru pre-
sedintele comisiei interimare, mäcar cä Ciubotaru
a sapat de pusarie numai datoritä amnistiei;
daa inchide cräsina lui Manzatu i clä brevet, sa
se deschiclä alte douä, lui Timofti i lui Petrachi
Surdu; daa ridia oprelistea de päsune In pá-
durea statului; clack' Ii dau cuvântul a are sä
expropieze i cele doul sute de hectare, ale lui
Ionia. Pastia; daa stäruie sä se facI o anchetä
severl la cooperativä i vinovati, nevinovati sä
scoatä de acolo pe Strâmbeanu i pe Ilina, sä
punä oamenii nostri" insfarsit o sua i unu de
daa..." De altfel, oamenii au sä se adune, pleaa
el sä-i cheme, i domnu Lia Cartojan are sä auclä
cu propriile sale urechi i sä vadä cu proprii sli
ochi. Paul atunci, lasä mosafirilor clondirele de

www.digibuc.ro
 iNIITNECLUIE 205

vin sä se incälzeasci i pe madam Bazdagä, sá

pregAteascI masa. Aprinse lampa, i porni sl batä
cu un baltag in portile gospodarilor i sä-i adune
la sfat.
Madam BAzdAgg, cu ciobotele cu scart si cu, toc
inalt, imbräcatä in haine targovete i mirosind ca
o drogherie, a colonie si a pudrä, intinse pe masa
din mijloc fatä albä, farfurii i tadmuri noi. $tiu.-
beiu se interesä foarte de aproape de alcätuirea
menuului i consilie cAteva
Peste un ceas, mämäliga i oala cu bors abu.-
reau in mijlocul mesei, limbile se deslegaserä,
Ion 1352d5.gä se intorsese, se pusese la curent, in-
ghitind de duscä o jumätate de duzinä de ra-
chiuri i toti se simtirä in cele mai optimiste
Gospodarii incepuserä sä se adune, in-
trau in odaie, dupä ce-si stergeau cu ingrijire
opincile de prag, se in0rau langä. pereti In picioare,
privind cum rnänâncI tArgovetii i asteptindu-i sá
termine. Inghiteau in sec, stergAndu-si mustätile cu
dosul mânei i arätau mare admiratie si respect
pentru capacitatea de ingurgitare a lui Stiubeiu,
pentru belsugul din casa lui Ion B52d5.0., care
adea sgomotos, se intrecuse cu nurnärul paharelor,
privea cu ochi paienjeniii i lucitori, nu scIpa
prilej sä o apuce de gusä pe madam 13Azdagä.
sä o piste de sinii moi i osteniti, decke ori
trecea sä schimbe farfuriile. Madam Bazdagl Ii
dädea rusinatä peste mat* pe urma se intorcea
sä dea aminte täranilor din picioare, sä nu se
reazerne de perete, cu sumanul ud. Oamenii se
f ereau, supusi, färä sä se sima jigniti de glasul
otärit i poruncitor al gazdei. Ii socoteau consä-
teanului trecut inteun rang deasupra lor i acceptau
aceastä nou'l orânduialä, gäsind-o fireascl.».
Radu Comsa fu de pärere a masa se prelunge*te
peste mäsurk neomenos spectacol sub ochii celor
linuti sä posteascl, In picioare.
www.digibuc.ro
gOd FZAR 1ltrkEEIC11

De asta, te ingrijesti, durnneata? se mks.

Ion Bizdigä, aruncind o privire cetoasä, de mill
§i de dispret, la oamenii mobilizati de el, de pe la
gospodäriile lor. De asta ti pasä, dumitale? Nu-i
vezi cum stau?... Stau ca niste boi.
Boii ofensati de astädatä, dupä un schimb de
semne si de soapte se strecurarä unul cite unul
pe usä, afark. Domnul LicI Cartojan fu cuprins
de o mare ingrijorare:
Ci dracu, iesti nebun, bre? Ti apuci s'alungi
oamenii cu ticilosiili tali? Numa di prostii ti
tii L.
Ion. Bizdigá nu acordá frisk' atita gravitate fap-
tului. FIcu un semn spre usä, de superior dispret:
Läsati, ca eu Ii supär si tot eu Ii impac. Ii
am aici.
Arätä palma, unde li avea.
Astf el, lantul era inverigat solid: pe el il avea
in miná _domnul Licä Cartojan, el li avea pe cei
de afarä, iar pe donmul Lick' Cartojan, 11 tinea
strins, desigur, altä putere de mai sus. Radu
Coma simti inecindu-se inteo ceatä foarte In
depärtatä, hotáririle brave, naive §i inoperante, din
serile de. demult. Cuvintele locotenentului Ghenea,
in drum de la casa neamtului, altele, adunärile dim
casa birjarului din strada Plcurari, in Iaì, noaptea
färä sfirsit, din patul spitalului, and cu .ochii
crezuse cá descopere in el, lumina. Toate
se impotmoleau trivial strivite, apäsate afund, de
o lege de fier, impotriva cIreia nici o putere
omeneasa nu existä.
E0 in cerdac, sä se ficoreasa. In. ploaie, gos-
podarii asteptau, umbre intunecate. Radu Coma
cercä säi puna toatä blindetea in glas, cind
ii tntrebl:
re? Ali plecat, oameni buni?

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 207

Facem §i noi adunarea boilor I raspunse un

glas gros in intuneric i ceilalti incepura sk rädä,
gata sä se intoarck, la cea dintái chetnare. Lui
Radu Comp ii fu duda de atita lipsä de mandrie.
I-ar fi plIcut mai degrabl §tie plecati §i
pentru totdeauna du§mani. Dar domnul Lied Car-
tojan, dupa ce-§i incältä galoii, cobori cu Ion
BâzdagI in .mijlocul oamenilor §i dupa un sfert de
orä, Ii aduse pe toti sus, linblänziti.

Pita tärziu, dupl iniezul noptii, Radu Comp

se räsud pe patul tare, färä somn. Un sforkit
inhuman, formidabil §i intrerupt de gemete; umplea
odaia. Stiubeiu, lupta cu visuri cumplite, dupà
atatea mese ate inghitise de astäzi dimineatl. Up
la tindä era deschisk. Acolo se aflau culcati jos,
pe un mindir, ca sk fack loc mosafirilor, Ion
13Azdaga. Fostul factor rural, infierbäntat de vin,
nu-§i gäsea nid el, se vede, somnul. Radu Comp
a inteles aceasta, dupä dialogul ascultat f Ark voie.
Da §äzi ghini§or, mäi omulel se apärä 5optit,
glasul lui madam BAzdigä. Ci naiba, nu ru-
§ine? Ne-aud oamenif
Pauzä. Dupä un timp:
Tniti!... sg §tii cl-mi ieu tolul §i rná culc
afarl, in cerdac...
Mai tärziu, irnblanzitä:
Para e§ti chior, di nu mai 5tii...
Si glasul lui Ion IiAzdâgl, sigur de sine:
Lask, nu te mai fasoli. Ce, poate vrei sá zici
cl nuld. convine?
Dupa trei zile, Radu Comp se intorcea pe
acela§ drum, in trisurile cu cai vläguiti l cu
tovark§ii rägu§iti, de vorbä i de bkuturä. Täcea
du§minos, intre Stiubeiu, uria§ul care fäcuse ra-
vagii la toate mesele §i intre pipernicitul sgribulit
in palton. 0 hotärire nedintitä crescuse in el.

www.digibuc.ro
208 CEZAR PETRESCU

Cum ajunge la Iasi se urcg in tren sg nu se mai

intoarcg sub nici un cuvant. Pentru ceilalti, is-
banda alegerilor era neindoioasä. Dar cu ce pret
Pe dealul popasului, in negura ploii, acelas
plugar in suman ori poate .altul, se depgrta cu
mers sigur, mgsurat, fgrg grabg, venind din ceatä
intorandu-se in ceatä. Din nou Ii pgru cg e
singurul orn al acestor locuri, pe care nu-1 atinge
vremelnicia. Dintr'un veac trece in alt veac, abia
mai schimbat, imperceptibil, de cum va fi fost
in varsta necunoscutg a neamului trac. Zädarnic
voi sg si-1 reconstituie, cu chipul cel real, al
mosneagului care-a primit fgrg demnitate, rigarea
cinci lei de rachiu, de la domnul Licg Cartojan.
Cealaltg imaging, a inchipuirii biruia mai puternicg,
fiindcg era poate singura, inteadevär, Cea aevea.

www.digibuc.ro
 CAP ITOLUL V.

Fierul, fonta §t otelul.

Nu existä animal mai feroce ca o femee in
dosul until ghi§eu" gändi Radu Comp. §i. rosti
gandul tare, atre un domn cu blanä, tovarä.§ de
Weptare. .
Domnul se intoarse cu un suris de aprobare,
dar deveni indatä indiferent §i distant, and vlzu
a cel care vorbise are obrazul crestat de tlieturi:
poate un individ scandalagiu cu suvenirul unei
lovituri de sifon.
Domni§oara din dosul ghi§eului, pärea a gnorä
cu desävärOre existenta celor zece oameni rezemati
de gratü, fland coadä, schimbänd picioarele pe
dmentul ud de zapada topitä a inaltärilor. Discuta
foarte aprins, cu cineva dinläuntru care nu se
vedea, aci in afarà de gura ghi5eului, z5brelele
despärtirii erau infundate.
Am gäsit o ocazie... Stofä foarte drägutä, en-
glezeasa... verde cu raieuri. Eu imi fucrez ro-
chüle singurl, dupà tiparele din La femme de
France".
Persoana invizibirá rostise ceva foarte cu haz,
ad domni§oara hohoti, arätind dinti märunti de
rozAtoare.
Se poartä iar garniturä de blanä... Ai vazut
rochia lui madam Olmazu?
Domni§oara nu mai radea. Privi Incruntat in
ÇezaT Petrescu. Intunecare. Vol. IL A4

www.digibuc.ro
210 CAZAR PETRESCU

vid, cu invidie, la gandul rochiei cu blank a doam-

nei Ohnazu. Când vorbi, dintii märunti arätarl
acum ca dinii rozItoarelor care trebuie sI lu-
creze incontinuu, ca sä nu creascl peste mäsurI...
Spuse in soaptä ceva pe socoteala lui madam
Ohnazu. Persoanei invizibile, se pare cI nu-i ve-
nea sä creadk cici domnisoara exclamä ofensatä:
Paroll Cum as putea altfel sä colportez ase-
menea lucruri, dacI n'as fi vIzut cu ochii mei?
Am vIzut-o Marti seara, Dupl cinci mi-
nute a apärut i tipul, räsucind bastonul i apucand
In cealaltä directie... Fla nid o ru.sine dragI, iti
spun; färä nid o rusine!... A ajuns ca una d'alea...
Domnisoara îi asezI pärul glibui la ample,
strambind buzele cu desgust la constatarea cä
madam Olznazu a ajuns una d'alea". FIcu ordine
minutioasä pe mask Deschise un sertar i cäutä
inteo cutie, pe urmä in alta. Ii puse mâneci de
lustrin peste minecele hainei. CIscI cu repetitie,
ducänd delicat la gurä, värful degetelor cu unghüle
lIcuite. Scrise ceva.
Domnul cu blanä Ii pierdu rábdarea. Bätu in
geam.
Domnisoarä !
Domnisoara atinsI de surzenie totall, Ii curäti
unghiile cu un colt de härtie indoit triunghiular.
DomnisoarIl
Domnisoara aruncI insfärsit o privire incruntatI
la fereasträ. RidicI geamul pe jumItate.
Te-As ruga, dornnule, sä dtesti intAi avizul
pe urmä sä-ti manifestezi impacienta. Nu suntem
la prävälie
Läsä scurt geamul la loc i continta sä-si cu-
rete unghiile celeilalte mäini.
Avizul prevenea Recomandatele se primesc de
la orele 8-12 a. m. i 2-7 p. m." Ceasul aräta
douä färä douI minute. Deci domnisoara se afla

www.digibuc.ro
 1WII1ÑEOA11.1 211

in dreptul säa urmeze toaleta unghiilot

La 2 fix deschise, vorbind cu du5mInie, trick
s'ar fi spus a are demult ceva de irnpärtit cu
domnul cu blank care poate e rudà ori mAcar
pyietin cu madam Olmazu.
Poftim i deprindeti-vg. sà fiEL ceva mai po-
litico§i
Aruna scrisoarea pe antat: Incepu sà caute
timbre. Schimbä penita. Puse intii numere de
ordine pe cotoarele unei pagini intregi din condica
de recipise. Pe urnfa' nu gäsi sugativk Mai ,desco-
peri cá cerneala violetà e pe sfar§ite i incepu o
laborioasä operatie, pitrocind un rest dintr'o
in alimark Domnul cu blank dupl ce a§teptä
docil recipisa ii fact' loc cu coatele sä treaa,
insfir§it eliberat.
Când ii veni rAndul lui Radu Comp, inaintea
lui se infipse un functionar comerciat cu un teanc
de plicuri albastre. Radu Comp le dIdu la o
part e.
Pardon
Lasä-mä, domnule I se risti pitigkiat functio-
narul comerciaL Ce? Nu Stia eu and ai venit?
Radii. Coma Il privi in cietet. Cu o mâral-ar
fi smuls de, guler, treaa pachet peste gratii.
Functionarul ..pipernicit Ii didea inainte din coate.
Radu. Comp Ii puse mAna grea pe teancul de
scrisori.,
Umplu sala cu ele...
Ce e domnule, ce? piigài glasul. Ce eti
clumneata ad? Se cunowe dupä mutrá cà trebilie
sà fii un scandalagiu...
Cei care a5teptau se despärtirä spontan in dota
tabere, dupà legile misterioase care conduc psico-
logia colectivitkilor. Unii vlzuserä cu ochil lor
cà domnul cu semnul la buze a sosit intii; altii
tot cn ochii lor vIzuserä cà a§tepta dinainte func-
tionarul comercial.
www.digibuc.ro
212 0t2AR PrknEAOti

Domnisoara dada sec drumul ghilotinei.

and sfarsiti, sà ma anuntati va rog, §i
pe mine.
Ca sä nu piarda timpul, incepu sa complecteze
coloanele unui tablou, a5teptand OM se va aplana
controversa de-afara. Multimea de la spatele lui
Comp. mormli: Crescuti in padure, domnulel...
Ce suntem noi de villa., clack?... Tot soiul de ripi...
Haide, domnilor I N'o sä stam ad o mie de ani I"
Radu Coma fierbea de manie §i. de umilintä.
Isi birui prima pornire, sa-1 scoata pe celalalt la
loc liber, in palme §i in lovituri de picioare. Pe
urrnä se gandi ca a devenit inteadevar o bruta.
Rosti calm:
Treci, domnulel Poftim, sfar§ete...
Puteai &A fad a§a de la inceputl triumfa
functionarul comercial, rasfiranduli plicurile pe
pupitrul ghi§eului, convins acum inteadevar e)
avusese dreptate, de vreme ce celalalt ceda. Dom-
ni§oara I...
Domni5oara nu ridica ochii, pang nu sal* co-
loana tabloului...
Coborand scarile largi ale Po§tei, Radu Comp
respira aerul iernei cu sete, sa-§i racoreascä e-
nervarea rea din eL Incidentul de sus, venise numai
sa umple paharul. De la inceputul iernei, curseserä
una dupa alta, pricini de amaraciune §i desgust,
Un dine lup cu sgarda nichelatä sburda voios
pe strada uscatá de ger, in jurul unei doamne
Iinfa5urata in. blanuri. Il mirosi and din coada.
Radu Comp. 11 isbi cu dull §i. in aceia§i clipa
toata furia se potoli. Cainele fugi lingl doamna
cu blänuri §i. se intoarse de la adapost, sa-1 pri-
veasca musträtor, cu o omeneasca intrebare nedu-
rneritä in ochi. Devin o bruta,.., devin o brutal"
i§i ,repetä Comp, oprindu-se inaintea unei vitrine
A lase clinele §i doamna sä se depärteze. Adineori,

www.digibuc.ro
 INTIJNECARE 213

and intrase cu scrisoarea la postä, simtea bucu-

rie c. poate sävArsi o faptA bunä: ajutora un
prietin. Acum era desgustat de tot: nu se gAndise
oare un moment, acolo in fata ghiseului, sl rupä
scrisoarea?
Fe urmä se intrebä de ce nu-i va fi räspuns
Virgil Probotk de-a fost nevoie sk-i repete ru-
gAmintea? Virgil ProbotA era la Cluj, de un an,
la Universitate, unde îi implinea insfArsit visul
lui un laborator sä lucreze in voie. Iar Radu
Coma ii ceruse un servidu. SI stäruie, färä sä
sputa din partea cui, pe lAngä Alexandru Vardaru,
acum ministru, ca sä revinä asupra nedreptätii
sAvArsite cu Vasile Mogrea, suspendat pe trei
luni i apoi mutat la o catedrA din Bucovina,
pentru ideile politice rebele. Räspunsul nu mai
venea. Si nu Intelegea dece. $tia a Virgil Pro-
botk care nu fIcea nid un fel de politick putea
cere cu usurintä un. serviciu lui Alexandru Vardaru,
ca fost dasal al I.uminitei si al lui Mihai. Ape-
lase la acest lant al slAbiciunilor: el cerea lui Virgil,
Virgil lui Vardaru, Vardaru colegului de la In-
structie, numai sä scuteascA pe prietenul Mogrea
de mizeria surghiunului inteun oräsel depArtat, cu
gospodäria lui sAraa i l doilea copil incä de
leagän.
Radu Comp cumpärä gazetele de dupä amiaa.
Ii aruna ochii la ultima orä politick Citi titlul
cu litere late: Declaratiile domnului Alexandru
Vardaru. Opera de refacere administrativA. Mai
putine legi si mai multa gospodärie".
Impäturi ziarele. Se indreptä in sill spre cask
uncle nu-1 atrAgea nimic.
Asa dar guvernul se pregItea sä-si implineasa
legislatura intreagäl Sunt siguri de rezultatul ale-
gerilor. De altfel au i dreptate. Acestia stiu ce vor.
Nu anuntä miracole. Tac yid de treburi,

www.digibuc.ro
214. CEZAR PETRESCU

läsind altdra indeletnicirea proiectelor naive. Rldu

Comsa gAndi a in fiecare zi, cei mai inversunati
apärätori ai reformelor care aveau sä faa. Ro-
mânia mare sä devinä i România nottä" au släbit
glasul, unii au plecat din partid, altii se pregätesc
sä piece. Iar el nu s'a despärtit de toti, sä-si vadl
de necazurile lui, numai din lasitate. L'ar bänui cà
nu o face din obosealä i desgust, ci din cine stie
ce meschine socoteli, acum, and partidul se aflä
in lichidare. Guvernul României mari care sä
devinä România nota", durase atAt at fusese ne-
voie sä desamIgeascl toatä lumea. In ateva luni
isbucniserä afaceri scandaloase; unii flcuseri do-
vadà numai de cea mai inocentä nepricepere, altii
se repeziserl lacorn sä-si potoleasa stomahurile
flämânde. Certele intre -diferitele grupäri, alimen-
taserä caricaturile gazetelor. Totul sarsise grotesc
si and. dimisia silitä, pusese capät acestei scurte
aventuri, multi nu indrIznirà un timp sä mai
scoatä capul in stradà. Guvernul României noui,
intrecuse tot ce väzuse vreodatä România veche.
Acurn, pregätind iaräsi lupta alegerilor in opo-
zitie, se vorbea de purificarea partidului. Dar le-
gendele caricaturilor rezumau intreaga tristä po-
veste: Atât de tartar i impur ? Partidul puri-
ficärii nationale Ii spalä rufele murdare inaintea
natiunei. IsTäravuri vechi cu firmä nouli`, etc.,
etc.
Radu Comsa stia acum, a tot ce näzuisera
devenise imposibil si absurd. Exaltarea lor fusese
captati de ativa oarneni care mAnuiau voturile
ça un capital al subscriitorilor, inteo aventuroasä
intreprindere. Iar rämäsitele entuziasmului slujeau
in manifestele partidului, ca frazele bombastice ale
unui prospect de emisiune. Totul fusese pAngárit.
Totul desfigurat. Tot astfel in potirul catifelat al
trandafirilor, se aciuiazA incoläciti, viermi trân-
davi §,i gravi.
www.digibuc.ro
 INTITNEIDA.RE 215

Nu le rämanea, celor câiva indarjindu-se sä

nu se risipeasel hied, deck umilinta. Cand se in-
tilneau, ocoleau sá vorbeascä despre aceasta, cum
nu pomenesti despre un mort scump.
De aceia Radu Comp., aka in gerul aspru al
iernei, färá nici o vigoare, cu mersul unui om in
care s'a cuibärit o boalä mistuind deocamdatä
ascuns. Afisele colorate vesteau reprezintatiile.tea-
trelor. 10 aduse aminte cä demult n'a mai alcat
lute() sail de spectacol. N'a mai ascultat un con-
cert. Nid de advocátura lui n'a mai purtat gnjä.
E acum un orn särac i tärä cäpätku.
Trecu prin fata Ateneului. Unde lute() noapte cu
viscol, in cea dintai iarnä cand s'a intors in Bucu-
resti, Vasile Mogrea spusese ca dui:4 främanarile
care-au sä villa., and vor lua sfarsit, fiecare dintre
dânii vor rämâne incremeniti sus ori jos, ca mine-
ralele prinse in scoarta planetei, dupl convulsiile
geologice, and s'au rIcit.
El räminea undeva, afund.
Acasä gäsi räspunsul lui Virgil Probotà. Ii re-
cunoscu scrisul inainte de a desface plicul. Asa
dar nid nu mai fusese nevoie de scrisoarea de
astäzi ! A fost numai ca sä aiba o umilintä mai
mult, la ghiseul unde a suportat obrOznicia celui
dinti venit. Cand citi primele randuri, dispOru
mintirea nepläcutä i mutra obraznici a functio-
narului comercial. Virgil Probotä scria cä dorinta
i-a fost implinitä. Alexandru Vardaru i-a räspuns c'à
a rezolvat-o, desi acel Vasile Mogrea, dupä, cat
li aminteste, e un tip cam zanatec".
Radu Comp care era departe de a canta ca un
tenor de operä, Ii manifestä bucuria intonand cu
voce fal$, primele note din Pescuitozul de perle".
Imbräcä paltonul acompaniat de aceastä muzica
gräbi sä ducl vestea prietenului. NerabdItor,
.opri o birjä, cobori in drum sä ia o sticlO de yin

www.digibuc.ro
216 CEZAR PETRESell

negru, fructe i bomboane pentru copii. Era o

bucurie care se cuvenea särbätoritä. Privi multimea
sträzii imbujoratä de ger, cu o simpatie necunos-
cutä adineori. Saluta oameni arora de multä
vreme nu le mai cläcluse ziva bunä. Atat de mult
bine iti däruie§ti tie insu-ti, fäcând un bine unui
semen!
Din seninul sticlos pluteau abia vizibile stelute
de apadä, sclipind imaterial. Ii aminti cä n'a
patinat de multi ani. Era un sport care-1 pasiona
altädatä. Si i-ar face bine, acum, and atätea
ceasuri rämäne ghemuit ca o sälbätäciune alungatä,
in camerile lui vqnic neaerisite.
Säri cu pachetele in brate. In antretul scund §i
intunecos il intampinä duruitul ma0nei de cusut
un miros sfiräit de varzä präjitä. Acestea co-
borarl putin, pe pämänt, la realitatea trivialà de
toate zilele, elanul cu care cleschisese u§a.
Vasile Mogrea, in papuci, inteun surtuc vechiu
peste ama§a de noapte, citea la gura sobei. Amalia
trägea la magnä un pantalon de pinzä allaä, pe
care il ascunse and Il vlzu intränd; fetita tira
prin casä, cu sfoarl, un automobil de tablä defect.
Celälalt prunc dormea in leagän, cu pumnii mici,
stran0 deasupra capului. Privirä nedumeriti la
pachetele lui Radu Comp..
Iti aduc veste bunä, Mogrea
N'avea tärie sä i-o impärtl§easa mai tärziu,
dupä o pregätire, cum plänuise.
Mat! Eu i veste bunát inchise cartea Vasile
Mogrea, punând-o intre el 0 spätarul scaunului. Ia
loc pe-un scaun Comp., vezi bine a n'ai indestul
loc de plimbare in vastele mele apartamente...
Radu Coma n'avea astampär sä se poatä fixa
pe un scaun.
Cand era vorba sä pled?
Peste cind zile. Am 0 fnat. Am gäsit casä.

www.digibuc.ro
 INTUNEOAlit 217

Pare el am dat peste oameni de intelegere. De

máine impachetäm.
Uff! and mä gändesc ce-o sa fie! se tängui
Amalia, impäturind rufa de pänzá i asezand deasu-
pra foarfecele. .

DragA Mogrea, nu mai impachetati, nimic, nu

mai e nevoie... Dati telegramä c. e liberà casa.
Si. de la intAi, prezinti-te la liceu. S'a revenit a-
supra deciziei.
Moft I vorbi Vasile Mogrea, aprinzänd o ti-
gara la cArbune i privind imediat la Comp., cu
ochiul stäng intredeschis. Moft 1
Radii Comsa se opri din plimbarea iri camera
strämtä, surprins ca vestea lui n'a provocat sen-
zatia la care se astepta. Crezu ca n'au inteles bine.
Am aci o scrisoare... De la prietenul Pro-
bota. A intervenit el la... la... Insfarsit...
Era sä rosteasa numele lui Vardaru, dar II ocoli.
A intervenit el... Nu stiu la cine. Nici nu
importä aceasta de altfel. Fapt este cä imi scrie
cä s'a revenit. Uite i numärul deciziei. Nici nu-ti
imaginezi ce bucurie am
Vasile Mogrea läsä jältul i veni la Comp.,
prinzändu-1 de umeri i privindu-1 in ochi:
Dragg. Comsa, vestea ta nu e nouä. Am primit
incA de alaltäeri avizul. Se vede cä scrisorile de la
Cluj ajung a treia zi dupä inmormantarel... M'am
dus la Minister si le-am turnat una, sä mä tira
minte. N'am nevoie de pomana nimänui. Cu atat
mai mult, de mila acestui domn Vardaru. \ad cl
evitai sä-mi spui cine a intervenit. Läudabilä pu-
doare 1 Mi-au spus insä cei de la minister, odatä cu
alte gratioiitäti. CA am avut noroc de data asta,
altf el... Altfel, ce? Intelegi? Altfel, puteam adia sà
o pätesc mai räu. Apoi dragA Comp, mie sä nu-mi
unable dumnealor cu mofturi. Nu cer nimic, nu
vreau gratia nitnänui. Aceasta e tot! De maine

www.digibuc.ro
218 CEZAR PEISESCII

impachearn i peste dnd zile, incetez mIcar pentru

un timp, a mai fi bucure0ean. 0 sä le arät eu,
cä de ad ori de la distantä, tot eu rämtm, a5a cum
m'a flcut mama, zevzec, mitocan, calic, cum vrei;
dar cu ciolanele spinärii tapene, nu tárâtoare.
Asta e tot. Restul sunt mofturil
Comp privi f ärä sà inteleagl, and la Vasile
Mogrea, and la. nevasti-sa.
Amelia ridicl bratele desnädäjduitl.
Acum vezi i dumneata, domnule Comp.!
De eri ii tot spun 0 nu iritelege. Avem norocul sä
putem rämäne ad. Nu 0 nal Ca sä ajungem in
cine §tie ce cocioabä i sä purtäm copiii pe drumuri.
Vasile Mogrea deschise ochiul sang i privi
asasin la nevas.
Iar incepi?
Cum sä nu încep, Vasile? Tu Iii rästorM
inteo ladä i ai terminat. Ce facem, insä cu
gospodäria noasträ?...
Iar incepi? repetä Mogrea crescendo.
Judecá, domnule Coma, (lea e om cu care
sä te intelegi... .

Iar incepi?
Virginica abia a scIpat din rAcealá. Cel mic,
§tii bine ce ne-a spus doctorull...
Iar incepi? Iar incepi cu mofturi, cu mofturi,
cu mofturile tale? M'ai turbat, m'ai inebunit de
eri
Vociferánd i gesticulAnd, Vasile Mogrea fäcu
p.se pa.i lati in camerA, câ Ii trebuiau sä ajungä
perete i indärät. In drum, isbi cu piciorul in
automobilul defect al fetitei. In ma0näria de tablA
se deseptä subit o reminiscentä a resarturilor, din
vremea cand umbla färä sfoarii, l .descriind o
curl* incepu sä circule cu mijloace propriL
Fetita bätu din palmee
Merge täticulel Merge singur...

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 219

Toatà furia lui Vasile Mogrea clzu. I§i

fetita in brate i o särutä sonor pe amandoi obrajii,
dupa a clror murdärie sumar §tearsä se putea de-
duce de la prima vedere ea' a mâncat dulceatä de
vi§ine.
Virginica se ceru jos, sä scoatä automobilul de
sub pat, unde se reträsese sä se repauzeze dupa
nea§teptatul acces de vitalitate. n scoase la luminä.
Automobilul inteadevär mergea.
.Sä mai spui cä enervarea nu e buna la ceval...
glumi färä convingere Radu Comp, 'sa rupä tace-
rea penibila, dupa scena conjugala pe care nu a
prevlzuse, and venea pe strada cu atata bucurie.
Amalia Mogrea se a§eza la ma§ina de cusut
Incepu a durui frenetic, sä-§i potoleasca i dânsa
enervarea cu mijloacele pe care le avea la hide-
maul. Copilul din leagän dormea senin, zâmbind
prin somn, in mijlocul celor mai teribile sgomote,
ca un copil näscut pe tärmul Niagarei. Mirosul de
varzä präjitä pätrundea cu stäruinta unui parfum
plebeu. .
Atunci ce fad? intrebä Comp, mai pästrand
nadejdea cá prietenul va reveni.
Cum ce fac? Ce sunt eu, un moftangiu, cänd
vorbesc? Am spus cä plec, pled
Radu Comp se apzä pe jiltul din fata sobei,
unde stätuse .Mogrea, ca un prieten deprins sk
se simtä la el acasa. Incepu sä sfarme cu cle§tele
ckrbunii din foc. Vorbi, uitändu-se in fläcärile
jucau,e:
Eu cred, draga Mogrea cl e bine sä te mai
gände§ti. Stii bine a pe urmä regretele nu folo-
sesc la .nimic.
Adicá tu o tii aceasta. Din experientä fi-
re§tel stärui Mogrea cu intentie. -

Nu inteleg. Explica-mi lasä Radu cle§tele

jos, ridicAnd

www.digibuc.ro
220 CEZAR PETRESCII

Ce explic? Vorbesc române§te doar.

Regretele tale. Acele pe care nu le spui nimAnui,
dar se citesc In ochi.
Radu II privi cu tristete.
i tu nu ai tot atâtea regrete? Nu le cu-
noti i tu?
Nu m-ai Inteles. Altceva am vrut sä spun.
De alte regrete e vorba. Insfär§it mofturi, sä vor-
bim de altceva.
Radu Coma cercä sa ademeneasca la el fetita,
cu care nu se putuse niciodata imprieteni. Ii in-
tinse un mar. Fetita se feri de fructul omit. cu o
repulsie pe care dacä ar fi cunoscut-o 1 Eva odi-
nioarA, tot neamul omenesc ar häladui pina astazi
in Paradis.
Acum inteleg rostul sticlei i mofturilor a-
cestoral vorbi Vasile Mogrea, cu räsul crud care-i
desvelea dintii sub mustatile tepoase. Ati vrut Sá
ne veselim ca rämän. CA am inceput sä capitulez
cu ceva in viatä. CA am ajuns la intelepciunea sä
primesc o pomanA de la indivizi pe care Ii uräsc
dispretuiesc. Hahal ce putin ma cuno§ti 'MCA,
draga Comp.! Haide, nu face mutra aceasta fu-
nebrAl Ne putem inveseli i fiindca plec. SA. §tii
de la mine ca mi-au fAcut un. serviciu svarlindu-mä
la marginea tarii. Scap de atmosfera de ad... Capät
putinä perspectiva. De la distanta se vId mai
bine juand Vasilachii.
Vasile Mogrea desfunda sticla, turna In pahare
desperechiate, cum erau toate lucrurile In casa
lor, de la paturile care nu erau amandoul la fel,
pang la copii care nu semänau, cum nu seamana
un ied cu un puiu Oros de urs.
Radu Coma sorbi numai putin i wza paharul
plin pe marginea sobei. Rolul lui ad se isprAvise.
In loc sä aduca o bucurie cum Wepta, pricinuise
discordie intre bärbatul care voia sä plece, manat

www.digibuc.ro
 INTUNECAItE 221

de vesnicul lui neastampär, si femeia care voia a

rämânä in culcusul, cel putin sigur, al mizeriei kr.
Ai väzut declaratiile lui Vardaru? intrebä
Mogrea, bitind cu dosul miinei gazeta. Mai multi
gospodärie... Avem nevoie de continuitate". li e
tearnä cl patru ani n'au sä-i ajungä pentru potlo-
gärii.
Dragl Mogrea, tu 5tii bine cl lui Vardaru i
se pot aduce orice invinuiri, de care nu scapi un
orn politic. Dar cinstea lui nu poate fi pusä la
indoiali.
Il aperi? Comsa, Cornsa, ti-am spus di oricit
ai ciuta sä nu-ti trädezi regretele, ti le citeste in
ochi si cine nu vrea.
lar nu inteleg, Mogrea.
Fiinda nu vrei.
Radu Comp rosi, incit ii rämaserl numai ci-
catricele albe. Ce citea in el, care si-1 facä sk
roseasa?
Mogrea, dacl inteadevär gäsesti ceva care
säli dea dreptul...
Vasile Mogrea, cu picioarele in papuci intinse
pe pervazul sobei, cu capul rezemat pe spätarul
scaunului, vorbi privind in tavan, cu tigarea lipità
de buzl, in coltul gurei.
SA-mi dea dreptull... SA-mi dea dreptull...
N'am nici un drept. Ili sunt numai un prietin care
vld si-rni fac o pirere... Restul e moft. Pricep Radu
Comsa ceia ce tu poate incl nu-ti dai seamä...
Te-am vizut muscind adineori din fella de yorto-
cald. Ca o feniee... gustai cite putin si-i sorbeai
mustul, sä, o savurezi mai bine. Si mi-am dat
seami deodatä, mai lucid ca oricind, a nu e
vina ta de tot ce se intimplä.
Radix Comsa se räsuci alarmat:
Dar ce se intimplä, Mogrea?
Se intimplä ci esti plictisit de toate. Te-ai

www.digibuc.ro
222 0EZAR, .PETEBSCII

descuiajat. Ai mutra aceasta de inmorinäntare...

Si revin la moftul meu, cu fella de portocalk Am
väzut cum musti dintr'un fruct, cu sensualitate.
Tu erai flcut sä ceri vietii plIcere. Tot felul de
plIceri. SI ai o femee frumoask o mâncare fink
o casä confortabilk o .viatOrie care &Ali dea toate
satisfactiile, nu sä te bati cu morile de \rant, ca
un zevzec ca mine. Imi pare räu a nu te-am
cunoscut inainte de räsboiu... SA-ti fi vlzut gura
intactä, buzele... Sunt sigur a era gurä tipia
de senzual. Si suferi astäzi Comp., nu fiindel
räsboiul te-a atins in viata ta sufleteasck ci fiindcä
te-a lovit pe unde
Vasile Mogrea nu cobora inadins ochii din
tavan, ca sä poatá vorbi mai pe sleau, färä sä
intfilneasa privirea lui Comsa.
Si ca bun prietin, Comsa, inainte de a pleca
dau un sfat. Lasá toate aceste mofturi pentru
care ti-ai pierdut timpul panä acum, pe *secoteala
mea si a altora ca mine. Tu intoarce-te la viata
de mai inainte. Daa mai poti. Daa te mai pri-
meste...
Mogreal se ridia Comsa in picioare. N'ai
drept sä-mi spui lucrurile aceste... Nici sä le bä-
nuiesti mäcar.
Drept? Iar incepi cu drept i nedrept l cu
toate mofturile.
Când. tii Mogrea, a tot ce fac de atata
timp... Acusi se implinesc trei ani...
Vasile Mogrea rase .surd, ca pentru el numai:
De atata timp! Acusi se iniplinesc trei ani
Vezi cum i-ai numärat, Comsa? Eu nu-i numär.
La mine sunt de and .m'am näscut.
Mogrea, te-as .ruga sä lai ochii din tavan
sä privesti in ochii mei. SI spui frans, ce inseamnä
toate acestea?
'Mogrea intoarse ochii din tavan, se ridia in
capul oaselor pe scaun i il privi drept.

www.digibuc.ro
 INTUNEOARE 228

Inseamnä ca dai tärcoale in jurul scArbei de

unde ai plecat. Aceasta Anseamni. Il aped pe Var-
daru. Ceri servicii, pdn. altii sä zic i pentru
dar tot de la acest Vardaru. Cäinele se intoarce la
varsatura sa. Scrie in biblie aceasta...
Vasile Mogrea paru CI se intereseaza grozav de
värful igárii, urmarind. cu o atentie de expert al
regiei, combustia tutunului. li pärea ran de cele ce
rostise, dar nu le mai putea retrage, Era un gind
crescut cu incetul, i firea lui dreapta, fari
tortocheri, ingaduia ascundä. Se ridica
facu iar5.0 trei pa§i pana la perete, trei pa§i.
Täcerea se cIsca grea. puteau. pkivi in
ochi. Fetita adormise linga automobilui de. tablä.
Amalia Mogrea duruia frenetic la ma§ina de cusut.
Radu Comp gäsi mirosul de varza insuportabil,
in toata casa aceasta cu gospodaria triviall.
Pierdea i aceasta prietenie. Gindi cä aci, li
era ultimul adapost de ref ugiu: in tot menajul a-
cesta eteroclit i haotic aflase douà suflete simple,
care mäine ii vor lipsi. Din nou nu descoped cu-
vintele bune i calde sa spunä toatä nahnirea din
el. Singuratatea de-afarä, de care. se insplimanta.
Se uitä de doui ori la ceas, cu infatiprea, celui
ceji aminte§te deodatä cá a intirziat de la o
tälnirel I0 intinsera mäinele privind in_ alta parte.
Strängerea fu. moale i indiferentä. Cant' pa0
afark. Mogrea vru sä faca un. pas dupl. el, cu
mändoul mainile deschise. Dar se opri.. Se. tranti
in jält, desfäcänd foile cartii.lasemn.
Radu Comp i§i tari picioarele in. strada
ghetatä, mergänd färä sa §tie incotro, cu un nod
amar In gâtlej.
Nametii se topira in balti inurdare, pe urma
.

iar fulgui.. i o saptämänä päru ca lama se in-

www.digibuc.ro
224 CXZAR PETBEISCU

toarce. Sub pojghita de ghiatä, sträzile conservä

gunoaele, sä aibI cu ce inmiasma aerul primä-
verii la cel dintii soare aldut. Radu Coma cu-
noscu in aceastä vreme cartiere pe care nu le-a
väzut niciodatä.
Cele douä camere II. inAbuseau. Când nu suna
nimeni la usä si agenda aräta o zi goalä, imbräca
paltonul, räsucea cheia g pornea sä alunge pe
uliti märginase un dusman care-i fugea inainte. Se
poticnea in infundIturi, se pomenea dupä un ceas
rätädt prin aceleasi maidane pe unde a trecut.
Speria ainii tasnind cu botul in cutii de conserve
ori desgropand din movili, mortIciuni. 'Aflä intâia
datà deaproape mizeria urbanä: casele azute inteo
rfill, al-pile din därämäturile altora, femei iesite
din umanitate, cu nasurile vinete g ochii opaci,
pachete de sdrente slinoase, injurându-se dintr'un
prag in altul, copii cu genunchii sgäriati svarlin-
du-si bulgari de ghiatä si bolovani, marginile ca-
pitalei hidoase ca o pecingine, unde oamenii orbe-
aesc larve in besnä, and se aprind luminile
centrului.
MAna in birturi de mahala, in farfurii, de cu-
loarea säpunului de rufe, cu furculiti de aluminiu,
pe coltmi de masä färä servet, unde se cunosteau
zoioase urmele rotunde ale paharelor. Se trezea
ascultând de un ceas dialogul vecinilor de masa:
arutasi si hamali in mäntäli aspre, imbumbiate
strâmb, hohotind rägusit, stergändu-si mustätile
pleostite cu podul palmei, desertând cu schime de
otäralä un vin turbure ca urina laboratoriilor de
analizà, inoind comanda cu fundul sticlei isbit in
masä: Blietel"... Restul se intelegea din semnul
mut al arätätorului spre litra desartä.
Pornirä apoi ploile lui Martie. ll prindea noaptea
cu umezeala pätrunsä in ciolane. Tramvaele inain-
tau spectrale, cu lumini impiclite in suroiala apei.

www.digibuc.ro
 TNITNECAILE 225

Trecltorii se prelungeau pe lAngä ziduri cu plicti-

sealä de moarte pe figuri, dud apäreau si displ-
reau in dreptul luminilor aprinse. Picurii bow-
bäneau h cosurile träsurior. Se vedeau inläuntru
umbre ghemuite; birjarul era o momäle de toale
musämäli. Farurile masinilor scormoneau din
intunericul ud, alte unghere hade. Uzi de gu-
noaie, câini incllzindu-se la gura canalurilor, oa-
meni beti, rezemati cu fruntea de garduri.
Ajungea längä uriase constructii neisprävite, inäl-
tänd pereti de cärämizi rosii ca rnile, cu orbitele
ferestrelor goale la cinci i ase etaje. Radu Cornsa
observä cä aproape in fiecare stradä se ridicA
acum o clädire noul De ce se imbulzesc toti?
Ce miracol asteaptä? Ce ambii, lasitäti i mizerii
se vor aciva cu lacomä neräbdare, in incAperile
acestea noui, indatä ce tencuiala Va fi sbicitä
tapetul intins pe pereti? li fu milk' de soarta tu-
tulor. Si de soarta copiilor care se vor naste acolo,
sä inceapä iaräi i iaräsi, sbaterea desartä. Tre-
cea la colturi cu lämpile violente de cinematograf,
unde o sonerie cherna strident, metalic i continua,
deasupra imenselor afise multicolore, infälisänd
un automobil präbusit inteun abis, ori o printesä
himeria dändu-si suflarea in spasmul unui särut.
Viermuiau grupuri sgribulite in jurul inträrilor,
cersand dreptunghiului de pänzä lurninatä, evada-
rea din mediocritatea de toatä ziva, splendori
magnifice din Savanele celor douä Americi, idile
in grädinele Mediteranei. Scolari in uniformä, cu
gulerile mäntälilor ridicate, citeau un program bout.
Pe trotuoar apa späla coji de portocalä. Un vân-
zAtor de ziare, leoarcl, imbuca lacom un capät de
corn, strigAnd cu gura plinl. Il atingeau umbrelele
deschise. Il isbeau oarnenii gräbiti, färä sä cearä
iertare, casicum mizeria vremii dinosise sufletele
ar fi spart toatà pojghita de civilizare.
Ceur Petrescu. Intunecare. Vol. II. 15

www.digibuc.ro
 226 CEZAR PETRE9CU

Radu Coma trecea necunoscut, intre alti ne-

cunoscult tärändu-si desertul In indiferenta strä-
zilor väscoase. Ajungea acasä cu ultimul tramvaiu
gol. Incasatorul nurnärändu-si märuntisul pe plat-
forma din dos, un mosneag motäind cu piinea
inteun ziar vechiu, o femee imbroboditä in sal,
privindu-si cu ochi morti incältärile sparte si ude:
vagonul slobozit zänatec pe sine. Se strängea in
camera friguroasä ca inteo cavernk muncit de
insomnie. Il prindeau. zorile. Altá zi färä inceput
si färä sfarsit. .
Pe urma, inteo dimineatk vântul aduse din
câmpuri depärtate presimtirea primäverii. Pasul
trecätorilor bátu deodatk elastic si inviorat tro-
tuoarul sbicit, femeile avail altä luminá in ochi,
tiganci cu nod albastre si albe ii tineau calea.
Nid murdária dospitä In soare, nici duhoarea ben-
zinei, nu birui suvoirea reavänä a aerului.
Respirk vorbi la spatele lui un glas pläcut.
E ca in sonetul lui Heredia, când pe granitul Bre-
taniei, de peste oceanul brumos, vântul ii aducea
aroma Antilelor natale...
Radu Comp se intoarse sä vadä cine a gläsuit.
Era un tank cu figurá de broasck urat si cu
fata buboasä... Dar ornul uitase uratenia lui si
hainele jerpelite. Privea transfigurat cerul, Orland
o carte veche subsuoarä si. cu celälalt brat, bratul
unui prietin. Amändoi se depärtarä alcand usor,
ca spre o mare fericire. Radu Comsa isi urmä
drumul posomork. Fu pentru el mai grea chinuire
sä-si poarte inima uscatä printre invoiosärile des-
mortite cu atat de putin: o fäsie mai limpede de
cer intrevázutä peste ziduri si o razA de soare,
jucând mai caldá pe obraz.
CAutä locurile unde lumina n'ajunge. Uliti cu
globuri cleioase, pieti unde rämäsiti de legume
svarlite spurcau primävara cu miasme de putre-

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 227

ziciune. Se intorcea pe cheiul Dâmbovitei, oprin-

du-se sA priveascA de pe parapetul podurilor, apa
uleioasA si lâncedA, in care si pestii trebuie sA
se fi prefAcut in viermi.
RAul bAlos impotmolea cArpe si stârvuri. Pe
pantele malului, unde indráznea sA dea. coltul
ierbei, cioburi de vase, tinichele mAncate de ru-
ginA, bucAti de vatä i vertebre albe cu gratii de
coaste, aduceau indatA aminte cä dacA primAvara
va fi purces poate undeva sA plesneasa mugurii
si sA inverzeascä pajisti, aci e numai o ranl. puru-
lentA care se deschide la soare. Deasupra tArIbilor
de scânduri, spAnzurau atârnati de .Picioare, miei
jupoiti, cu tidvele rânjind. CAini jigAriti lingeau
picAturile de sAnge.
NiciodatI nu-si imaginase cA o primävarä poate
fi atAt de hidoasI i crudA.
Intfo searl Radu Comsa dupi ce-si gonise toatá
dupA amiaza dusmanul nevkut, se intoarse ca
intotdeauna cu sângele ostenit in vine, cu nalduva
vlAguitA in oase, si ca intotdeauna nu-si gAsea loc,
strämutându-se and pe scaunul biroului, and pe
clivanul cu arcurile scArtAind la fiecare räsuciturl.
Incrucisase mAinele sub cap, privind ornamentele
tavanului cunoscute cu dearnAnuntul, pAnä la ultima
floare strâmbA, unde zugravul a pus hârtia
Tictacul ceasornicului de mânä ii sunä deodatA fin
si cald in ureche, ca o prezentA vie, nu ca un
mecanism cu inima de rotite. Räsuci brAtara sl-i
asculte indelung bltaia märuntI. I§i spuse cä e
atAt de singur acum, !rick se indestuleaa cu a-
ceastá tovArAsie a insectei metalice. Sì un gAnd
tresAri. Ceva a uitat. Inselarea lui fusese aci.
Voise sA-si ofere ceva din viatA, pentru un bine
vag, general si abstract. Tot ce incercase se im-
potmolea in urâtenii fArá folos. Fumul se in-
torcea indArAt, respins. Fiindcä uitase cA datoria
cea mare si simplA, incepea mai deaproape.

www.digibuc.ro
228 CEZAR PETRESCU

Se ridicA si räscoli hârtiile din sertar, de pe

birou, scutura artile. Era o scrisoare veche de
douA saptämâni. Sora lui de la Hartoape, Anica,
li cerea un sfat. In vara sfarsea scoala cel mai
mare dintre copii. Väduva se &idea din vreme
sä-1 pregateasca pentru invätatura mai inaltä, la
oras, sa se bucure de aceleasi Indestulari de
care se bucurä el. Nu mai gäsi scrisoarea. 0 sap-
tämana o stiuse acolo, sub ochi, infiptä in Cali-
mail. Pe urmä dispäruse cum dispar scrisorile
pe care le strangi la indemânä, ca sa le gäsesti
dupä ani in textul unei legi ori inteun buzunar de
vestä uzatä.
Incepu un raspuns. Nu-si amintea insa cum se
numeste copilul. Rupse hârtia. Se räsgandi. A doua
zi dimineata se urea in tren. Seara fu in satul
Hartoape.
CAruta II lasase la cotul drumului. Mergea mai
departe, in celälalt sat. Radu Coma cu valiza in
'liana fu intampinat in ulita de un card de gaste.
Gansacul se näpusti astmatic, umflându-si aripile.
Il urmAri cu mania panä la gard. Gäsi poarta pe
jumätate in laturi. Anica mulgea vaca. Nu-i auzi
pasii. Radu se apropie in varful picioarelor, se
opri sa astepte. 0 gasea la indeletnicirea ei fi-
reascä de tarancl gospodinä. Un val de induio-
sare ii podidi ochii. Aci era nurnai simplitate si
acceptare cuminte a vietii. Cum putuse sà-i uite
atât de indelungä vrenle? Laptele tâsnea aburind
cald in sistar. Femeia vorbea singurä cu vita.
Cand ridica ochii si il vazu, rästurnä scaunul cu
trei picioare, sari stergandu-si mainele de poale.
Radu E. särutä fruntea: parul mirosea a gaz.
Vaca intoarse ochii umezi la cei doi frati, pri-
vindu-i cu impasibila seningtate animalä. Ugerul
era Inca plin: stia ca datoria ei trick' nu e implinitä.
Curninte astepta sä-i revinä stäpana. Dar stapâna,

www.digibuc.ro
 1NTUNECARE 229

freandu-si mereu degetele de poale, nu-si putea

desprinde ochii de la obrazul fratelui, intrebAn-
du-se ce cruntä intAmplare l-a slutit asa ca aproape
sä nu-1 mai cunoascä.
Radu Comsa observä cä zarzärii sunt in floare.
Doi, la fereasträ, se plecau spre casa, incummind-o
cu o fragedä voiosie. Cercä sä fie si el bucuros.
Isi prinse peste umär sora (are sä-i sputa la
vreme, sä nu-si mai =0 nici odatä pärul cu gaz):
Ana... Anicuto... Am venit...
Anica se plea, O. fereascg sistarul din picioarele
SAmbotinei, isi suflä pe unnä nasul, cu degetele. Se
repezi in pridvor sä caute ceva. Se intoarse cu
maim goalä. Pe unnä tsi lul seama si it pofti in
casä, incepand sä-si cearä iertare, ca unui sträin,
cà o gaseste asa. Intinse läicer nou pe lavitä,
trase de douà ori cu mätura pe lutul de jos; fiindcä
amurgirea cuprinsese incäperea, aduse o lampl cu
flaara ofticoasä.
Lasä Anicuto, acestea. Vino langä mine si
spune-mi...
Radu intinse mainele cAtre singura vietate Iiiingä
care mai putea sä afle cáldurä.
Anica nu se asezä pe scaun. Vorbi cu pieptul
rezemat de masä, intr'un cot. Povestea era simplä
si scurtä. Gheorghe, omul" ei nu s'a mai intors.
Nu s'au mai intors multi din sat. Pensia vine la
douà trei luni; nu-i mare lucru, dar tot isi prinde
o nevoie cu dânsa. Copiii sunt, slavä Domnului,
sänätosi. Ghita sfarseste scoala in varä. Vine
rAndul celui mai mic. Fetei ii ajunge all carte a
invätat. N'o mai lasä sä ispräveascä. Are sä-i fie
de-un ajutor pe langa casä. Implineste in iarnä
zece ani. A mai cäpätat si pämânt. Se mai gä-
seste eke cineva sä ingrijeascl de necazurile ei.
Acum copiii sunt pe ulitä, se duce sl-i strige.
0 piele de oaie intinsä sub grindä räspndet

www.digibuc.ro
230 CEZAR PETRESCU

miros greu, de hambar si de sana. Radu Comp

deschise fereastra. Másurä incaperea dintr'un capät
in altul, sä-si desmorteasca picioarele intepenite
in caruta. Inteun cuiu attirna o carabina si deasu-
pra un chipiu de jandarm. Dar nu ha aminte
la ele. Se gândi ca nu 1-a cunoscut niciodatä pe
acest Gheorghe, care nu s'a mai intors. Se acatä
de o pEpaire. Are sa poarte el grija de copiii
acestia. 0 datorie indoita: sunt ai surorii lui si ai
unui soldat. Pliveste din buruianä ckeva fragede
vlästare amenintate. Incepe a implini cuvAntul dat
ostasilor Bocanet, Mucenicu, altora, in noaptea
cu luna, in poiana din dosul santurilor nemtesti.
De astädata cu fapta, singur, cum s'ar fi cuvenit
sa purceada toti, de la inceput, inainte de a-si slei
curajul si suflul in complicitatea atkora, inräiti
si. vechi. 0 fapta bung ad, una dincolo, minunea
s'ar fi savârsit din totalizarea lor. Daca iiecare
fost comandant ar fi adoptat necazurile fostilor
soldati pe cati i-au stiut mergAnd cu simplitate la
moarte sub ordinal lor, clAndu-le numai zece zile pe
an sa le asculte päsurile si sa-i ajutore in ceasurile
de cumpana, dreptatea s'ar fi infaptuit de la sine,
riesimlit, cucerita pas cu pas, cum se netezeau
adânciturile fronturilor, din märunte lupte obscure
cu eroisme nepomenite in nid un comunicat glo-
dos. Va gar* ad. Va cauta apoi &A dea de urmele
aItora, Omir, Bocánet, Mucenicu, sa-i caute, daca
clânsii nu-1 cauta. PAO mai vioiu, isi freca mâi-
nele ca un orn care se pregateste de lucru cu
nadejde.
Aci era masa unde-si scria lectiile, inteun caiet
cu scoartele albastre. Masa era prea inalta. Il
durea intotdeauna pieptul. Este alta mask tot
atAt de inalta, si alt caiet, tot cu scoarte albastre.
11 räsfoi. Cu cernealä apoasa, pe paginile cu li-
niatura de patratele violete, probleme de aritme-

www.digibuc.ro
 INTUNEC A RE 231

ticá. Scris stângaci, cu multe picIturi care au

fost terse cu limba, cuvinte gre5ite i tliate. Co-
recturi cu creion ro§u. Caietul nu pare sä fie al
unui §colar exceptional. InsfArOt are sä vadä.
Vaca râcli cu cornul in peretele de afarà. Grajdul
se afla tot in dosul casei. Noaptea se auzia räsufla-
rea caldà a vitelor in paie. Tot aa are sä le audä
§i. acum.
Tresári. Näväli o fetitä isbind up., se opri in
prag speriatà. In pärul bllan un pieptene de ce-
luloid roz, picioarele goale, hainä de stambä
pestritä, cu pete grase in fatä. Rezematä de u§or,
nu §tiu ce sä facä.
Radu Coma i§i imbunä glasul cât mai prietenos:
Haide, urato I Apropie-te, drace... Haide, nu
mänânc oameni... Natalia, par'el te chiamä?...
Fata Ii infipse mai adânc pieptenele de celu-
IMd in pärul decolorat, nu ridicá sfârcul de nas
din pämânt.
Natalita o chiamä pe fata
Mie-mi zice Nuta....
Nutal i§i. aminti.Coma. Stii tu cine sunt eu,
Nuta?
Radu se apropiase §i. Ii netezea bärbia.
li fi domnu percept... ridicl. Nuta ochii,
prinzAnd curaj.
Nu! fäcu Radu din cap.
Atunci domnu invätätor ceal nou...
Nu.
Domnu Agent...
Radu Coma n'apucä sä afle care domnu agent
anume, fiindcä inträ Anica, mânänd de la spate
plodurile culese de pe drum.
Cel mai mic se sclifosea, smArclindu-0 nasul;
se cuno§teau infocate urmele palmelor pe obraji.
Când väzu un donin necunoscut in cask täcu
brusc, §tergându-§i ochii cu pumnul ceia ce,

www.digibuc.ro
 232 CE A R PETR VICIT

din amestecul lacrimilor cu praful, Ii fäcu obraz

de hornar.
Imi scot sufletul, impelitatii I se väetà Anica,
in.5fIcand impricinatul de-un umär i mutându-1
din cale.
Copilul päru indiferent la acest tratament lipsit
de dulceatä, nesläbind o clipä din ochi domnul
strein. Cel mai mare, Ghitä, scoase o cArtulie din
o dosi sub Cäpátaiul patului.
Si tu ce stai ca o mironositä? se rásti Anica
la fetita cu pieptenele roz.
Nuta se scArpinä subsoarä, pe urmä in cap, pe
urrnä in spinare, atät cAt o ajungea mAna.
Tine §ervetu de ici i fugi la dugheanäl Cere
o jumätate de pane.
Dumneata nu obicinuiwi rachiu?
Radu, care era ad dumneata", nu obi5nuia
rachiu.
Numa bädia Mitritä be rachiul declarä ne-
potul cel mai mic al lui Radu Comp., cu obraz
de hornar.
Anica trecu peste aceastä constatare. Desnodä cu
dintii, dintr'un colt de batistä cu märgele banii
nurnärä, in§irändu-i pe marginea mesei.
Anicuto, lasä.-mä pe mine... ii dädu Radu
banii la o parte, scotând portbiletul din buzunar
intinzând fetitei o hartie.
Ia una IntreagI i vezi... albäl
Albl are numai Jmil.
Te-i duce O. la Jrnil, a nu ti s'or rupe papucii
panä acolo, vorbi Anica inodanduli banii la loc.
in batistä.
Nuta porni la Jmil. rodea papucii pänä
acolo; era descultä.
Dumneata mi-i ierta...
Spune-mi tu", Ancuto...
Mi-i ierta daca am sl te las singur, cu plo-
durile, sä pregätesc ceva de imbucat.

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 233

Radu Comp rämase cu plodurile. Cera si §i-i

apropie. Il Intrebä pe cel mai mare de carte,
de §coalä, de invätätor. Copiiul inainta câte un
pas, cate un pas, Ora fu alAturi. Era slab, cu
fruntea chinuitä de creturi, cu obraji prea g5.1-
bejiti, cu buzele arse §1 cu o privire concentratä,
cum au surzii. Se rezemä de lavitä, ciugulinduli
o desträmäturä a cäml§ii, se destäinui. Pricepe
greu §i il doare capul cateodatä, nu tine ininte. In
sat sunt multi pe care li doare capul; au friguri.
Le dä sanitaru prafuri. Atunci ii mai lasá ate o
sAptämänädouä. Multi sunt bucuro§i, cA scapä
de la §coalä; se duc cu vitele la .päscut ori in
luncA la saldat. Dar el nu vrea sä lipseascA nid
o zi, vrea sä invete. Nu poate sä iasä premiant ca
bäiatul pärintelui §i ca Petrutä Timofti, fiindel
ei pricep u§or §i tin minte. Dar nici el n'are sä
rämänä un prost; are s'A invete, mAcar de-ar fi
nevoie sI nu doarrnä deck douä ceasuri pe
noapte stärui cu incApätinare copilul cu fruntea
incretitä §i buzele arse.
I§i arätä caietele, cärtile, pästrate curat, invelite
in hartie albasträ. Radu Comp 11 intrebä cate
ceva. Copilul inteadevär pricepea anevoie, räs-
pundea aläturi, i§i lua seamA, §i incruntändu-§i
fruntea incepea sä gängäveascA. Radu i§i spuse
cl poate l-a intimidat; abia il cunoa§te, e pentru
el un strein numai a doua zi i§i va putea face
o pärere. Cel mai mic, care aräta sä fie mult mai
sprinten la minte §i era indesat ca un slculet, se
amestecA de cateva ori in vorbA, panä ajunse sä-§i
spovedeascl §i el insfär§it, un päs:
Pe Ghitä nu-1 bate, bädia Mitritl. Da pe mine
mä bate. Cu cureaua ceia latä mä bate.
Radu Comp gandi cA acest bädia Mitritä, va
fi fiind vre-o rudä despre care nu-§i aminte§te. In
sat se aflä desigur multe rude pe care nu §i. le mai
aminte§te.
www.digibuc.ro
234 CEZAR PETRESCU

Veni fata cu päinea, mestecând o bucatg de

coajg. Intrà i Anica, aprinsà la obraji de do-
goarea focului, cu o mknáligg aburind pe fund de
lemn. Radu Comsa o privi mai lung, intinzänd
indemânatic masa lor säracg. Era voinizg si in
toatg tineretea incg. Cu ochii umezi i domoli ca ai
SAmbotinei; gâtul rotund si alb. 0 admirg cu
induiosare pentru resignarea vrednicg in care
ducea gospodgria cu trei copii. Mâncg din bors,
inteo straching mare, laolaltg cu toti, pe urmg
din altg straching, brinzg räsuflatä. Erau numai
doug furculite, cu dintii strâmbi, pentru Anica
el; copiii fgceau in pumn un bot lunggret de
mämäligg, il atingeau numai putin in bränza
roscatä i iute. Radu Comp. hotäri CI a doua oarg,
and va veni, sg cumpere pentru toti cutite, furcu-
lite, lingure i farfurii. Sä-i educe dupa un tnk
manual de civilizare. Tgceau. Se auzia numai
mestecarea fälcilor i sarktul lámpii. Päinea rg-
mase intreagg. Copiii cerurg ate-o felie goalg, la
sfärsit desert.
Dupg mask Nuta ajutg, la stilt's blidele. Anica
ii impinse pe toti la culcare, in cealaltá incgpere.
Cum aveau o singurä lampg, copiii se desbräcarg
prin intuneric. Se mai auzirg hârjonindu-se un
timp, pe urrng se fact' tgcere. Când Anica sfärsi
de trebäluit afarg, veni sg se aseze längg Radu,
cu mäinele in poalg.
Radu Coma vorbi mult..Vorbi mai mult pentru
el, deck pentru sora care nu pricepea de ce a-
tatea intortocheri, pentru a spune lucruri atät de
simple. Când Radu ii ceru iertare cg prea tärziu
s'a gändit la dänsii, fiindcg multe mâlmiri Lau
silt sg se opreascg rnai intii la necazurile lui,
Anica socoti cg poate pierdut slujba. Nu
indräzni sg-si arate aceastä teamg i sg rosteascg
pgrerea ei de rgu, sirnplg si din toat4 Ti-

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 285

pärindu-si poalele, stärui OA convingä cä nu dorea

nimic . deocamdatá, de cat sä-si dea bäiatul la
scoalä. Celelalte le duce ea singurä la capät, cum
le-a mai dus. Pentru atat, nid nu era nevoie sä
vinä acurn. Ar fi adus ea copilul la toamnä. Pe
urmä asc5.. Incepu s5.-i intindl asternutul. Au
sä mai vorbeascä maine, tot e Duminecä. Dar sä
stie depe acum cä nu-i cere nimic. Dacl are
atatea griji, ea nu vrea sä-i mai adaoge altele.
Ii pofti noapte bunä. Radu Comsa stinse lampa:
fäcea mai mult miros de gaz de cat luminä. Se
räsud indelung s5. adoarmä. I se päru cà a auzit
pasi pe langä fereasträ. Un glas de bärbat vor-
bind in soaptä. 0 usä se inchise, apoi durä numai
täcerea noptilor de sat, cu oräcditul monoton al
broastelor si läträturi somnoroase de caini. Rä-
sufletul Sambotinei sträbätea prin perete. Atipi
un timp. Tresäri, ridicandu-se inteun cot, fiindcä
a auzit iar pasi. Dar a fost numai o pärere. I-a
alungat somnul si acum, mirosul pielei de oaie
spanzuratä in grindä a inundat toatà incIperea.
Noaptea se adancise atat de intunecatä, färä stele,
trick pätratul ferestrei era abia mai putin opac
deck negrul peretelui. Cu ochü lärgiti la acest
intuneric, inábusit de rnirosul cald al lanei, se
främantä schimband planuri. Se simtea din nou
mai bun, dornic de hotärari brave. Induiosat de
soarta atator larve omenesti, orbecäind in besnä,
färä indurerarea nid und lurnini care sä le des-
chidl drumuri. Näväleau cuvintele bune si calde
pe buze, pe care nu le-a mai rostit de mult,
nimänui, sufocate in singurätatea duroroasä in
care de atata vreme träia. Dacg si-ar fi ascultat
gandul, ar fi trezit atunci, indatä, din cealaltä
incApere, sora rämasä tärancI säracä si simplä,
sà-i spovedeascä toate chinuirile cArora adineori
nu le putuse da cuvant si acurn se desfäceau in
el, ca o eliberare.

www.digibuc.ro
25G OEZA.11 Pg'PRtSetJ

Aläturi se porni un sforäit greu i cineva, vorbi

pun sornn.
fl desteptä a doua zi, Nuta, cu o cea5cä de
lapte ferbinte, p1in ras. PA5ea in virful picioa-
relor, cu ochii tintä la clätinäturile laptelui, s.
nu-1 verse. Era imbrIcatä in straie curate, de Du-
mineck vestminte reduse in miniaturä dupä portul
unei femei in toatä puterea. Spälatä, cu pärul ne-
tezit, Ii aduse aminte lui Radu Com§a de acele
Infante ale lui Goya, care la opt ani,* erau zugrä-
vite in costumele complicate 0 greoaie, ale epocei.
Fetita wzI ceasca pe-un scaun, la capätul pa-
tului.
Bädie, avem i zahär, dacI pofte0i mata.
Pentru acest bädie", Radu Ii netezi cu recu
no0intä obrazul, pärul bälan, ridicat in pieptenele
roz. Nuta scotoci inteun sertar; dintr'o cutie de
tablä aduse in purnn doträ bucäti de zahlr, atftt
de vechiu, rotunzit la muchii i cenu0u, trick
päreau un mineral desgropat din pämänt.
MImuca-i la bisericä. M'a läsat pe mine,
sä fac ce-i porunci matai lämuri fata, cu toatä
gravitatea intregei gospodärii rämase pe mänä.
Nuto, mai intli eu nu-ti poruncesc nirnic...
Te rog numai, sä-mi dai o canä cu apl pentru
spálat, i putinä sare in loc de zahärul acesta pe
care mai degrabá, te inteleg cl ai vrea sä-1
tu.
Sarea era tot atat de vânätä ca zahärul; pisatä,
mare, umedä i push' mute() cea§cI de cafea §tirbä4
Dar Nuta, cu demnitate, nu rontäi zahlrul-mineral,
ci '11 depozitä mai departe in cutia de tablä, pen-
tru cine §tie ce alt eveniment important.
Dupä ce-0 rácori ochii, Radu Coma ie0 in
ogradä, p5.0 parleazul grädinei. Pämântul era
säpat. Aci au fost intotdeauna cartofi, dincoace
fawle; cateva straturi aliniate, cu gunoi negru

www.digibuc.ro
 INT11Nt6ABS 237

presärat deasupra. Zarzärii imbracasera flori de

hartie, In primavara cu pärnantul ilia negru-
vioriu si gol sub care musteau sernintele. 0 claie
de strujeni; un stog de fan pe jumatate tam, re-
gulat, märunt si neted, ca firele de tutun fin,
Pretutincleni se cunostea prezenta unei maini de
gospodinä vrednica.. 0 sura nouä, pe care n'a
cunoscut-o. E veche acum: plugul cu fierul lucios
ca argintul, intors in sus, präjini si lemne reze-
mate inteun ungher, deasupra, din grinzi, panze
de paiajen atarnand cu atata praf, fuck pareau
sdrente grele. Radu Coma se intoarse sä se
aseze in soare, unde era local lui de copil, pe
prispa. Dar locul lui era ocupat de altul. Baiatul
cu obrajii gälbejiti si cu privirea incordatä de surd.
I§i spunea pe derost leclia, cu degetul intre foile
cartii inchise: Fierul, fonta 0 otelul. Fierul...
Fierul este un metal... Fierul... Fierul se scoate
din painant. Fierul este un mineral... Fierul... Fierul
nu se scoate din pamant asa cum 11 vedem noi...
Fierul... Fierul se gäseste amestecat cu alte cor-
puri streine... Fierul... Ca sä alegem fierul de
corpuri streine... Fierul..."
Radu Coma se aseza langa el, desprinzandu-i
binisor cartea din man& Il cercetä cu rabdare
despre lectii invatate mai de mult, cautä sä desco-
pere ce se aflä in mintea chinuita. Copilul incrunta
ochii sa priceapa, intre sprincene se sapa o cutä
adancl, fruntea se stramta de dou'à degete, On-
gIvea si &Ea par'cI ar fi carat un sac greu in
carca. Radu Coma puse cartea alaturi, inchisä.
li fu mill de toata incäpätinarea neputincioasa a
copilului. Dar nu era deck o minte slaba. Nimeni
n'avea sä poatI face nici odata din el, nimic. Ca
sä-si impace con§tiinta va merge si la invatator,
sa afle.
Copilul lug cartea .si reincepu monoton, ca o

www.digibuc.ro
238 CEZAR PETRESC11

melopee a plictiselei: Fierul, fonta í oteluL..

Fierul..."
Radu Coma intrI sa-si caute paläria.
Spui Anicai, cá tn'am dus pang a Koala.
Intr'un ceas sunt inapoi.
Ii spun... Fierul, fonta i otelul. Fierul...
Dacä luam fierul... Ce este fierul?... Fierul... Fierul
este mi mineral... Nul.. Este un metal...
La Koala, dirigintele Il primi scuturanduli tärna
de pe mini, intre straturile gradinei.
Se bucura and ti auzi numele.
Aa dar dumneata e5ti Comsa? Radu Comp..
domnule, nu-ti imaginezi dumneata cätä pa-
rere de bine imi fad. Am auzit de la altii despre
dumneata. Eu sunt de cincisprezece ani in sat,
de când a git la pensie dirigintele cel vechiu.
Nu mai contenea vorbind despre Radu Comp.. Iti
spun drept, inteo vreme credeam cä e un
Radu Comp incoace, Radu Comp. incolo... Era
mändru de dumneata, ca de-un copil al lui. Spunea
cà te a§teaptI un viitor strIlucit. $i dupa ate am
auzit mai tärziu, am inteles cá nu s'a in§elat. Imi
dai voe sà te poftesc oleacá in casa i sä te invit
la un pahar cu apä §i la o dulceatI? Tocmai mi-a
venit bIiatul.
Multumesc... Nu vreau din pricina mea sä
suf ere astea... arätà Coma spre straturile ne-
ispravite.
InvItätorul se rOnI, plecandu-se sI ridice o
greblI cázutá .intre
M-ai gasit la gradinaria mea... Eu sunt dom-
nule Conna un Invätätor de modä veche, ca
rIposatul dascalul dumitale. Când scap de cele-
lalte indatoriri mä intorc la apucaturile mele tara-
ne§ti. Feciorul meu e altfel. Ai sä-1 cunclti. De-
abia eri mi-a venit. A isbanclit A, fie mutat aci.
El face politicI. Vorbe§te tare fru.mos, are darul

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 239

convingerii. Zice ca-i pacat sa piarda un asemenea

capital. Acuma oamenii sunt mai întreprinzatori.
Au vreme sa faca de toate... Cate odata par'ca ma
tern. Politica-i mare ispitä i dupa rIsboiu, mai
mult turburare ne-a adus, decal foloase. Atuncea
Coste Coste Il chiarna prinde a rade §i-mi
spune sa ma intorc la straturile mele, ca nu-s
facut sa. pricep vremurile aieste, noua. Dar eu te
tin de vorba, don-mule Comp., §i. poate dumneata
ai venit cu alte ganduri. Ai sa-mi faci placerea
sa-mi spui cu ce te poate servi un invätator batran
nevoia§ ca mine?...
Cateva lamuriri numai... Un sfat de la dum-
neata... Am un nepot: Gheorghe Campeanu...
Vacluva lui Carnpeanu e sora dumnitale?
Hm 1...
Dirigintele duse degetele cu tarna uscata la gurA,
tacu o clipa. Pe urrna adloga:
Nu ma gandeam...
Radu Com§a continua:
De acest nepot, m'am hotarat sa ma inte-
resez mai deaproape. Avem o datorie, noi cei
plecali de la sate, sa intindem mana i altora,
sA-i ajutam sa-§i facA un drum. A.§ vrea sa-1 dau la
o §coala mai inalta dupa ce termina aici. Si cum
e elevul dumnitale, e§ti cel mai in masura sa-mi
dai un sfat din vreme... Poate la vara sa-1 pre-
gatim pentru un concurs.
Gheorghe Campeanu... Gheorghe Campeanul...
repetä dirigintele, pa§ind peste strat sa fie mai
aproape de Comp. Ca sa fiu sincer, domnule
Comp, trebuie sa-ti spun cu parere de rau, ca
nepotul dumnitale n'are sa reu§eascà nici odata la
un concurs.
Mi s'a parut inteadevar ca...
Eu 11 dau la ceilalli din clasä, exemplu de
çumintenie 0 de munca. Dar Imi pare tau ca,

www.digibuc.ro
240 CEZAR PETEMCIT

atat nu-i destul la un scolar. N'are destul fosfor,

domnule Comp. 1...
Radu Comp facu un semn de neputintä, lar-
gind amandouä palmele in läturi. Era ceia ce
constatase si el.
N'are destul fosfor, repeta dirigintele, bucuros
de aceasta formula., acum descoperitä si. pe care
isi sptmea, a va intrebuinta-o intotdeauna, and
va fi vorba de elevi ca Gheorghe Campeanu.
daa n'are fosfor, nu putern face nimic. Ca sä
ramana la plug nu-i trebuie mai multä stiinta de
carte... Dar sä meargä mai departe, domnule
Cmnsa, de ce sa.-1 impingen si sä regretam si noi,
sä ne blesteme si el? Rametne pe drum... Fosforul
nu-1 putem da noi, cu lingurita.
Radu Comp nu mai avea ce afla. Se pregati
de plecare. Dirigintele II retinu.
Asa dar vaduva lui Campeanu, e sora dumni-
tale? Inteadevar nu ma gandeam. Vrednia femee
si isteatä, Oat numai cl... Insfarsit, nu ma
priveste pe mine...
Nu inteleg, domnule diriginte...
N'am nid o adere sä ma amestec, domnule
Comp... Lumea e lume. Am scapat si eu o vorba.
Iaca vine si. fecioru-rneu, Costel se bucura, cu
toata lumina nävälitä in ochii bltrâni.
Feciorul dirigintelui se cunoscu de la prima ve-
dere a e de alta modä. Salutä cu palariuta mica
si se prezinta desghetat.
Venili din Bucuresti, donmule Comp? Atunci
ne puteti spune ultimile stiri politice de la centru...
Vorbind, isi tragea mansetele care cädeau prea
lungi peste degete, isi piplia funta albastra.
Radu Comp spuse ultimile stiri politice de la
centru:
Guvernul n'are de gaud sa plece 0 opozitia
nu se resempeaza sä astepte,

www.digibuc.ro
 INTIINECARB 241

Aji gásit formula justäl declarä domnul

Coste, deplin incintat. Aceasta e toatä definijia
politicei. Numai cä opozijia a§teptind, nu se gin-
de§te sä se organizeze. A§teaptä parä mäläiajä.
Nu lucrärn, domnule, nu ne organizäm. Ad sea,
toatä buba...
I§i ridicl minecile cämä§ii, pe sub hainä, de
subsuoarä.
Vedeji, eu m'am sbätut sä objin mutarea ad,
pentru a incepe o organizajie serioasä. Eu dau
mare importanjä organizajiilor de la periferia par-
tidului. Victoriile se ci§tigä intii cu soldaji educaji
disciplinaji, nu numai cu generali. Cel mai
ideal stat major, nu face dota parale, cu o trupä
desorganizatà.
Fäcu o pawl. Dirigintele il privea cu pärin-
teasa admirajie. Domnul Coste se intoarse spre
Radu Comp, intrebandu-1 cu o subitá ingrijoi
rare:
Cred a nu sunteji guvernamental?...
Nul se impotrivi Radu Comp. Sunt dintre cei
condamnaji sä räminä intotdeauna in neagrä o-
pozijie...
Tocmail surise cu injeles domnul Coste,
bucuros cä are deaface cu un orn care pricepe si-
tuajia. Intotdeauna", e un fel de a vorbil... De-
pinde numai de noi, daa. §tim sk ne miKärn. Eu
mi-am flcut socotealä ca' rämâne ad un capital
politic neutilizat. Tata cläsale§te aci de cinci-
sprezece ani, a däsalit zece ani in comuna vecinä,
la Cohalrni; are legäturi cu oamenii... E ascultat
iubit. Dar nu face nici un fel de politicä. S'a
dezinteresat intotdeauna,. El, cu grädinäria lui.
Crede cä fiecare individ are sä fie fericit, and va
avea in poartä doi perji. Iar toji oamenii, la zece
chilometri razä, au cite doi pruni in poartä
alai cite patru §i opt, §i eu tot nu-i värl fericiji.
Cezar Petrescu. Intunecare. Vol. II.

www.digibuc.ro
242 CEZAR PETRESCII

Se vede cä reteta a dat gres. 5i atunci trebuie sä

autIm alta.
Dirigintele rusinat i ascunse máinele, cu pä-
mântul straturilor uscat pe degete.
F.i, i tu, Coste...
Domnul Coste il privi cu ingäduinta cuveniti
unui bätrán prins de nevinovatele manii.
Glumesc, tatá...
Apoi, intorcándu-se cltre Radu Comp:
Si cum 14 spuneam, m'am intrebat de ce-ar
rämäne adicä acest cayital nefolosit? Zestre a
guvernelor, transmisä de la unii la Am
Cerut mutarea ad. MI pun pe lucru. Oric And pot
aduce un numär de voturi sigure. Aceasta comp-
teazá. DacI ne organizäm, totul e al nostru...
Fiul dirigintelui arätä circular, viitorul, cu mána
peste care cädea manseta prea lung&
Radu Comp îi luI ziva bunä de la cei doi
invätätori, unul cu grädina i altul cu viitorul.
Se abätu din drum sä cumpere de la dugheana
domnului Jmil, provizii la care pánä atunci nu
se gändise. Inträ pe poartä, intoväräsit de-un
bliat inarcat ou pachete.
Ghità, cu fruntea incretitä i cu ochii ficsi,
repeta in acelas loc, somnambulic: otelul... ote-
lul... Din fier clpätäm otel. Cum este otelu1 ?..4
Otelul este flexibil. Otelul... Otelul este mai tare
ca fierul. Otelul..."
Deasupra in grinda stresinei, o rándunea Ii
zidia cuibul. Venea cu huma in plisc, piuia dupà
fiecare bob lipit, sbura Mind aerul sträveziu al
prirraverei ca o harniol suveicä. Ghità, nu vedea
nimic, cu obrazul torturat in bätaia soarelui, stä-
ruia cu toatä convingerea: Otelul... Din otel se
fabricä fel de fel de obiecte... Anume... Otelul...
Ce se fabricä din otel? Din otel se fabric5.... Nu...
0/elul..,"

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 243

Anica ii ie0 inainte, in haine de sArbltoare,

rumenä 0 cu pieptii strAni in clina§a cu fluturi.
Când vAzu toate pachetelele V pricepu, se siniti
umilitA:
De ce trebuia, dumneata...
Ancuto, te-am rugat odatä sä nu mai aud
acest dumneata...
Ce trebuia dum...? Ce trebuia sä aduci aici
toatA dugheana lui Jmil? Avem V noi, slavä
Domnului, cu ce primi un orn in casA... In
afarl dacI nu ti-oi fi fäcând sill cumva, buca-
tele noastre, proaste...
Radu o asciiltä cu un suras implciuitor, cum IV
tipära mAndria ei de gospodinä. Ii netezi obrazul
invApliat:
Zi-i inainte, Anicuto 1 A§a te recunosc... Ai
rämas tot fetiKana iute foc, de gura cAreia via
V mama...
Inteadevär, dinteo depärtare incetoptl, Radu
Coma vedea codana sprintenä V aprigA, ducind
toatä gospodäria la paisprezece ani.
Anica plea ochii in pärnAnt, roVe mac. Avea
ciubotele cu toc inalt V ciorapi de lânä albA, bariz
untdelemniu cu flori verzi. Deertä unul cite unul
pe prispl pachetele din bratul báiatului, dar pArea
hotäritä sl. nu se atingI de ele.
DI in foc, mAmucIl se auzi glasul Nutei.
Anica inträ in buclt Aria de scAnduri. Radu in
casA. Se opri in prag. Pe lavita unde dormise el,
cineva se afla cu fata in sus. Un jandarin.
Jandarmul se ridia in capul oaselor, pe urmA
in picioare, incheinduli incet nasturii tunicei. In-
tinse mAna V i-o sgudui din urnär.
Am onoare sA mA prezint, sergent §ef de post
Iftodiu Dumitru.
Se a§ezä pe lavitä, poftindu-1 pe Radu Comp
sl ia loc, ca la el acasä. Radu ha' loc, privind la

www.digibuc.ro
244 CtteiR PtTRÈSCTI

sergentul §ef de post Iftodiu Dumitru, cu cea

mai mare nedumerire.
Fumati? intrebä jandarmul.
Oferi tabacherea cu tigäri functionare. Comp.
refuzä. Sergentul Iftodiu Dumitru, se cAutä in
buzunar, cAutä pe mask strigä:
Ghitäl
Indatäl räspunse glasul lui Ghitä, curmAnd
citania cu fierul, fonta i otelul.
Chibrit 1 ordonä laconic sergentul ef de post.
Haide, trap Castravetel
Indatk bädie Mitritäl
Radu Comp simti cà devine imbecil.
Sergentul Iftodiu Dumitru lul cutia de chibri-
turi din mâna biatului, aprinse, o svarli pe masä
aruncI fum gros pe närile päroase. Era bär-
bierit de curând, cu un briciu care sgAriase; din-
tr'o crestäturä, in bärbia latä cursese sangele §i
peste rank lipise o foitä de tigarl sträbätutä de
o picAturä de sAnge.
Ali venit sä vedeti ce mai face Anica i ce-i
fac plodurile? intrebä cu bunAvointä sergentul
Iftodiu Dumitru.
Mdal recunoscu moale Comp.
Foarte frumos I aprobä jandarmul,
delicat foita de tigare, sä se convingä dacä o
mai are.
Iftodiu Dumitru... Iftodiu Dumitru gandi
Radu Comp cine poate sä fie?" Se trudi
adua aminte toate numele vagi de rubedenii, cu-
metri §i. cumetre, din sat, de altädatä.
Locuiti In Bucure§ti? interogg jandarmul.
Mda...
Foarte frumosl Am fost i eu odatä in Bucu-
re5ti. Foarte frumos Bucureitii. Am fost la Co-
mandamentul nostru. titi unde se aflä Comanda-
mentul corpului de jandarmi?

www.digibuc.ro
 bprutlkdAttit 245

Mnul 40 märturisi ignoranta, Radu Comsa

cu pärere de rän.
PAcatl Foarte frumoasä cládire... Pe strada...
Ei O. fie al dracului, pe re stradl nene? Cum ti
spune sträzii, cä mereu o uit ?... Dar frumoasä
stradä...
Sergentul sef de post, privi ganditor in fum,
unde 'vedea splendorile Capitalei. Pe urmä 10
räsuci mustätile, arcuindu-le un sfarc räsucit 0
tuguind buzele, ca A. le poatá privi cu ochii in-
crucisati, In jos, dealungul nasului.
Cred a v'a spus Anica...
Ce?...
Chesti.a noasträ.
Nu mi-a spus nimic, 0 nu inteleg despre ce
chestie e vorba.
Jandarmul päräsi mustätile, trase un fum, apoi
sprijinindu-se cu mainele in, marginea patului, 40
Intinse cismele inainte orizontal, sä le admire
lustrul.
Vorbesc de chestia noasträ. Eu 0 cu dânsa...
Poate dumnitale nu-ti. convine 0 e bine sä cu-
nosti intai.
Sergentul Iftodiu Dumitru se ridia In picioare
0 privi pe fereasträ cu mäinele la spate. Se in-
toarse la Radu Comp., uitändu-se in crestetul lui,
de sus, cräcänat:
Eu din partea mea as fi ajuns 0 la cununie.
N'am ce spune, muiere vrednicA din toate punc-
tele de vedere. Vrednicl la gospodärie, vrednicä
la pat. Dar n'a vrut clansa in ruptul capului... Pe
urmä m'am cugetat 0 eu, si-am spus cä are
tireptate. Intii, de ce-ar pierde pensia? Si dupä
aceia, ce fac cu &ma, dacI mä mutä undeva, in
Basarabia ori in Banat ori cine stie pe unde,
unde a Intärcat dracul copiii? Este? Estel...
Radu Comsa inati ochii inegurati de dure-
roasä umilinta.

www.digibuc.ro
246 CEZAR PETRESCE

Domnule sergent, abia acum aflu...

Se gändi la ceia ce §oväise sa-i spunä invä-
tätorul; deci la ceia ce toatä lumea tia i vorbea.
De la dumneata aud intAia datä... Nu mi-am
inchipuit... Am nevoie sä má gändesc, inainte
de a decide...
Ce decizie? vorbi sergentul ef de post, du-
andu-se sä priveascI iar la fereasträ. Nu e vorba
de nid o decizie. Mi se pare cä dânsa-i majorä.
Eu cunosc legea, domnulel Sunt ofiter de politie
judiciarä. Aa ne-am inteles, ap. rämâne. Ea
n'are deck foloase de tras. De gospodinä e gos-
podinä, cum am mai spus. De sdravänà e sdra-
vänä. Pensie are. Am purtat de grijá sä nu rä.-
mänä pe dinafará la pärnânt. CA mai spune unul
ori altul o vorbä, ici-colo? Ma intorc i zic:
cine-i stäpän pe vointa ei i pe trupul ei? Si
cine-i stäpän pe gura lumei? Femee tänärä, in
toatä puterea; ochii vád, inima cere... N'oi fi
vränd sa se cälugäreascal Este? Estel...
Radu Comp. Inghiti un nod, ca o coajä uscatà
de paine.
Cred cà asta-i färá nici o supárarel se in-
toarse jandarmul pe cAlcaie, räsucinduli sarcul
mustätilor i privindu-1 Incrucipt. Vorbim intre
bärbati. Ca dansa gäseam zeci i zeci. Acuma
umblä femeile dupa noi, cl s'au imputinat bär-
batii la numär. Pot spune aa dar, cä a avut
noroc. Cine-ar fi purtat grija ei, cum i-am purtat-o
i-o port eu? Poate dumneata crezi, cä ai vre'un
drept sä te amesteci, sä te dai cu pärerea? Am
sä mä Intorc atunci i sá zic: Au unde erai dum-
neata, atunci când avea nevoie sä o scoatä cineva
din necaz? De aceia sä rämänem buni
prieteni. Fla supärarel
Radu Coma ii lásase fruntea in palmä.
Sergentul Iftodiu Dumitru se plirnbl prin camerä

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 247

cu mginele la spate. Scuipg t4nit printre clinti

§terse moneda lichiclä cu talpa. Pe urrng 10 frecg
rainele multumit a a lichidat chestiunea care li
stätea pe suflet. Strigä de la fereastr'ä:
Ghitg1 Ia-n vezi de rachiu i de-o coajg de
pgine... Trapl
Ghitä pgrgsi fierul, fonta i otelul", aduse
Opul de rachiu, o ceaKä i o felie de pgine.
Dumneata nu serve0i? 11 Imbie i pe Comp..
Nu? 1mi pare rgu... Atunci ne servim mimai noi.
Turng o cea§cg, o crldu de duKg., rupse o In-
ghititurg de pgine, mai turng tma; tot a§a Ong
la trei.
Aceasta-i portia meal declarg satisfäcut, §ter-
gAnduli mustâtile.
Anica intrà ocolindu-le privirea. Cgtând numai
cu coada ochiului, pe furi§, sä inteleagg cum s'a
incheiat intglnirea intre cei doi. Trase masa la
mijloc i intinse un §ervet curat, cu dungi ro0i.
Sergentul Iftodiu Duniltru, Incglzit de spirt, o
batu pe §old, cu o palmg latg i sonorg, ca pe-o
juncang, scoasä la vedere in tgrgul de vice.
Imi placi astgzi, Anico!... Vdd cà te-ai pus
In mare tiinutg.
Anica, ro0e, ti feri ingna. Dar sergentul Iftodiu
Dumitru o pi§cg de sgn.
Nuta cu o straching In brate, a0epta i privea.
Radu Comp, 40 lug pälgria. Scena aceasta par'a
o mai vgzuse aidoma. Da. In casa lui Ion BfizclAgg,
electorul domnului Lia Cartojan. Ii birui glasul,
sg nu tremure:
Eu nu mänânc, Anico. Mg doare capuL
Ie0, Impiediandu-se in prag.
Am onoare, sg vg salut I grgi In batjocorg
jandarmul, trantindu-se pe lavitg, cu fata In sus.
Nu-i place! Par'a 11 Intreabg cineva dacg li place
or1 nu-i place? De ce n'a venit atunci? and ai

www.digibuc.ro
248 CEZAR PETRESCU

rämas viclanä O. intrebe: Fa! soru-mea, ai rimas

singuri, i-an si yid §i eu ce nevoi ai §i tu? Ce
facem cu plodurile?" Vine dui:4 trei ani, in in-
spectie. Poate vrea si clreseze §i un proces-verbal?
Sergentul Iftodiu Durnitru se veseli cumplit la
ideia ci Radu Coma poate vrea sä dreseze un
proces-verbal cu rezultatul inspectiei §i si, semneze
in conclici.
Strigi:
Ghitäl Mai trece Opu cu rachiu, sä ne ve-
selim, ci am scApat ieftin la control!
Ghitä, victima ferului, fontei §i. otelului, aduse
§ipul cu rachiu.
Si cea§ca, logofete? Cea§ca, nu-li di in cap
s'o aduci?
Indati, bädie Mitritäl
Bädia Mitritä i§i turnä, didu de du§cl, pe urmi
il privi pe Ghitä cu inveselire, räsucindu-§i sfircu-
rile mustälilor.
Te-ai imbricat 0. tu precum yid, in mare
tinuti... A venit domnu Comandant de la Bucu-
re§til... Si, cum ai ie§it la inspectie, castravete?
Sergentul Iftodiu Dumitru se wed cu un gemit
u§or in capul mesei. Cind auzi cl se aflä ni§te
pachete aduse de Radu, de la Jmil, se ridicä singur,
le desficu, intinse pe masä §i impärti.
Ce-i drept, are gusturi boiere§ti, domnu in-
spector. Aceasta-mi place!
Copiii infulicari cu licomie, sardele, zacuscl,
felii de salam. Anica privea, cu un nod in OA.
Tiiase o giini. Spirsese ouä. Pregätise chid pen-
tru oaspe §i sirbätoare, iar el plecase. Il gäsi,
fire§te, tot pe Radu vinovat. Ochii ii inotará in
lacrimi. Mai mult de necaz de cit de durere.
Sergentul Iftodiu Dumitru o consoli, bitind-o
pe crupi.
Fi, ce-p-4 ta.j acum, pared ti s'au inecat co-

www.digibuc.ro
 INTIINMAIIE 249

räbiilel El se duce 0 eu 'Imam. Asta-i chestia,

puicol
Se deschee la tunica 0 se intinse pe laita. Dui:A
zece minute sforlia cu gura deschisä. Ghitä in-
tors la locul lui, pe prispa, luase cartea 0 incepu:
Fierul... Fonta. Din fier se mai face 0 fontä.
Cum este fonta?... Fonta este... se sfarma daci o
lovim... Nul... Fonta... Dacà luäln fonta..."
Randunica sfarsise de mistriit cuibul. Acum il
capitonä pe dinlauntru, cu fulgi stnu10 din piept,
culcus cald pentru oulle de maine.
Radu Comp, ajunse in vremea aceasta departe
pe camp. Trecuse peste araturi. Pämantul negru
0 greu, ii retinea talpile, impleticindu-i mersul.
Carnpul era gol, cum ramane in zile de särbatoare.
Ogoarele 10 intindeau Wile proaspät intoarse de
plug. In soare luceau grase ca antracitul. Pe alocuri
ridicase colt verdeata cruda a graului de toarnnä.
In toata intinderea plutea tIcerea tainicä a semin-
telor care germineazä, a sevei care se pregäteste
in adâncuri abia desmortitä, a parnantului mustind
sä erupa notra viatä vegetala, pentru Inca un an.
Väzduhul era dureros de limpede. Straveziu 0 a-
metitor. Numai salciile dadusera canafuri cenusii
0 moi la atingere, ca blana de pisic. Apa venise
mare. In munte se topeau Inca namelii.
Se aseza pe o cioatä neagra, privind fail gand,
rostogolirea mutä a raului. Pluteau rädacini, bu-
cäii de garduri impletite, strujeni smulsi de undeva,
unde puhoiul a inundat. Ad apa era stransä in
maluri, lutoasä. 5.3. repede, ca o putere stäpanitä
0 rea, incordandu-si tariile sa se deslantuie aiurea.
Curgerea flea: vuiet avea ceva de misterioasä
amenintare. Radu Coma urmäri cu ochii un copac
târat, cu firele rädäcinilor afara, disparand cate-
odatä, incolacindu-se ca serpii, intorcandu-se, o-
prindu-se trite() piedica nevAzuta de dedesubt. Pe

www.digibuc.ro
 25( CEZAR PETRESCU

dinaintea lui copacul trecu repede, ca o plutä.

Pe urrnä se propti inteun cot. Päru cl s'a 1nfipt
acolo. Nu. Se ridica pe jurnatate, Indreptand rä-
däcinele ca desnädäjduite brate de 1necat, apa il
räsud incet, cu várful spre curgerea puhoiului si
it smulse, Impingändu-1 spre mijloc, unde luneca
usor, dupà lupta din care s'a eliberat victorios.
Radu Comp svárlea bucati, de parnânt In apa. Se
ridicä sä caute altele, si pietre, ca si cum. pentru
aceasta ar fi venit. Pe urma iar rämase fära gánd,
urmärind curgerea cu ochiuri maloase, rascolite
din adânc. *i. in sufletul lui, era acelas clocot malos
si Inabusit.
Se 1ntoarse spre searä. Il salutä, cu päläriuta
neagrä, dintr'un grup de tärani, feciorul dirigin-
telui, care nerabdator 1ncepuse sa pregateasca vii-
torul organizänd prezentul. Cate-va tärani se in-
torserä sa-1 priveasca din urma. Erau de o várstä
cu dânsul. Desigur hoinärisera impreura, isi ro-
seserá coatele pe aceleasi bänci ale scolii. Nu se
cunosteau. Stre.ini, priveau la un strein.
Inträ in ograda in värful pasilor, ca un vinovat.
Nu se uitä in ochii Anial. Ea, li vorbi ocolindu-i
privirea:
Ti-am opzit de mAncare. Daca te-o läsat
capul, poate poftesti si. dumneata sa 1mbuci oleacä
de udatura....
Anico, vino ad, sa-ti vorbesc...
Anica se aseza resemnatä, ca 1naintea unei ju-
decäti. Ascultà, räsucind 1ntre degete coltul bro-
boadei.
Radu Comsa puse toata blAndetea in glas. CAnd
sfársi, femeia isi sterse lacrimile cu poalele pes-
telcei.
Ai sä fad asa, Anicuto? Ai sä ma asculti? li
apuca mäinele groase si tari, sa le desmierde toatä
asprimea.

www.digibuc.ro
 INT UNECARE 251

Anica intoarse fata cu urme rosii de plans,

privind la fereastra unde zarzärii isi plecau cren-
gile cu flori albe.
li desfAcu incet mainele si nu vru sä räspunclä.
MA duc... Mugeste Sambotina in poartä.
Radu Comça se intinse cu fata in sus, in locul
unde stätuse tot asa, sergentul Iftodiu Dumitru.
VAzu in perete carabina i chipiul de jandarm:
prezentä pe care toate cuvintele lui nu o putuse
inlätura. Inchise ochii. Era sfarsit de aerul pri-
mäverii, de drumul lui peste campuri, de neman-
care. Viata li päru mai .cruntl de cat totdeauna.
Si ad, a impotmolit, a inecat. El a lipsit. S'a re-
fäcut singurä asa cum se refac toate vietile, din
rämäsiti 0 din umilire. Va trebui mult aci, sà se
intoarcä i sä desfunde un ogor malit, cum se
indärätnicea taicl-säu cu pämântul inecat in fie-
care an... Deschise achii. Era intuneric. A auzit
prin somn un glas i ca un plans surd. Glasul se
aude i acum. Afarl, pe prispà. $i e glasul AnicAi.
Ce vinä poate sä-mi aducä mie, cumäträ.
Ioanä? Nu ingrijesc eu de copii? Nu-i dau la in-
vätäturä? Nu-i ggspodária mea cum o stie tot
satul? Care ogor altul, de cat al meu, e cel dintai
arat, sämänat i präsit? Nimeni nu m'a väzut
cerand, nid n'am de impArtit nimic cu nimeni...
Asta-i drept intäri glasul stain, care trebuie
sl fi fost al cumätrei Ioana.
AdicA la ce-mi cere sá mä stric cu Mitritä.?
Nu-s om i eu? Nu zic cl n'am Dari
dacä tara ni-a luat bärbatii la räsboiu sä ni-i
piardä, imi pare ink cumälträ Ioanä cl tara n'are
ea grijä sá ne dea altii la Mc... C'am pácatuit?
Nu-s nici cea dintâì i nici cea de pe urmá. Cat
o träit Gheorghe, rn'am päistrat curatä cumu-i pa-
harul. Dac-am päcätuit acuma, cine n'o sävarsit
plcat, sä ridice piatra i arunce, cum scrie 0 la
Evanghelie.

www.digibuc.ro
262 CEZAR PETRESCIT

Ba cà chiarl... sunä acela glas al cumetrei.

Da de popa Gligore, a are tiitoare de and i-o
murit preuseasa i i-o flcut ina patru ploduri, nu
mai zice nimeni nimica. Toate Ii särutäm cu sme-
renie mAna i li cerem blagoslovire...
Acuma stä i doarme, dupä ce mi-a otärit
inima. Lui ce-i pasäl MI mir de ce nu mä lasä
in pace sà träiesc cum §tiu eu 0 cum am mai
träit. Nid nu-i cer sa-mi dee nimic i nid nu-mi
trebuie de la el, nimic. SA mä lase in prostia
mea... I-am cenit un ajutor i eu... Cu Ghitä. Si
väd cä räu am fäcut. Ziceam sä-1 dau la §coalä
mai mare, sä ajungä doctor ori avocat ori ofiter,
cl-i bäiat cuminte i muncitor, cum
dumneata. Stii ce-mi räspunde, cutraträ Ioana?
Zi, Anico Eu de unde sä §tiu?...
Imi spune sà rämanä aicea la plug ori
cate vre-un me0e§ug, cä nu-i de el cartea. Ghitä
säracu, care stä toatà ziva i buchire0e la invä-
tätura lui, de nu-i am grija ca la o fatä. Si §tii
de ce imi spune asta, cumätel Ioanä?
De unde sä tiu, fernee dragä?...
Iaca säli spun eu. Asta ca nu cumva A. nu
se mai ridice i altu din neamul lui i sä se mai
bucure i altii de-o viatä mai omeneascä.
VOW se auzi cumätra Ioana, minunându-se
de atita ainu§enie.
Asta-i bucuria i ajutorul pe care sä-1 a§tepti
de la un frate, curnäträ, daa s'a ridicat i i-a
ajutat Domnul sä nu mänânce mämäliga pe care
o manarn noil Si §tii de and am inteles eu ce
fel de orn Ii frate-meu aista, cumäträ Ioanä?
Ei spune s'aud, Anial gläsui cu neräbdare
curnätra.
De and cu moartea mäinuai, Dumnezeu
s'o iertel Dc.atunci am inteles 0 1-am desprins de
la inima mea... Era mama intinsä pe rnasä i n'a
scos o lacrimä, cum nu scoate piatra o lacrimä.
www.digibuc.ro
 INTIINECARE 253

Pe urmä, sara, dupá ce-am ingropat-o, era aid pe

prispà, unde stärn acuma i numai ce-1 vád cä
prinde a räde. Mi-am fäcut cruce, Doamne
Aracan de mine! se ingrozi glasul cumätrei
Ioana. Atunci sä §tü c5.-i mare dine! L'o ticà-
loit tärgul, care nu se mai aflä...
Glasurile täcurá. Anica Ii suflä nasul. Cumätra
Ioana intrebä:
Si-acuma ce fad?
Ce sä fac? Il a§tept sä plece, sa-mi vAd de
necazurile mele. Ducl-se el la Bucure§tii lui
lese-mä pe mine in prostia i päcatele melel Nu-i
cer nimic i nu-mi trebuie nimic...
Drept ai, Anic Al Te aud §i te plâng. Si
Mitrità ce spune la toate aieste?
Mitritäl El II mai cuminte. Ca un om In-
telept ce este, mi-a spus sä tac, sä ascult, i sä fad
pe urmä cum m'o täia capul meu. Zice, and am
inceput sä plang: Bagg de searta Anico, el se
duce 0 eu rämänl
Aiasta-i vorbä mare! incuviintä cumätra
Ioana. Acum, Anico dragä, te-a§ ruga de o lecutä
de fäinä, cä m'a apucat noaptea 0-am uitat 1a ce
venisem.
Se ridicarä amändouä.
Radu Coma i§i isprävise de ros toate unghiile.
Anica aduse lampa 0 se ridicä in genunchi, pe
lavitä, sä ia carabina i capela sergentului Iftodiu
Dumitru.
Poli sä le la§i acoIo uncle sunt, Aniro
Plec eul
Când? intrebä Anica repede, cu o u§ura.1.3
pe care nu §i-o putt' ascunde.
Acum... Daa-mi gäse§ti o cärutä, acum chiar.
Este un tren la miezut
Dacä zici dumneata...
Anica läsä chipiul i carabina la locul

www.digibuc.ro
254 CEZAR PETRESCII

Alergà sä gäseascl o clrutä. and se intoarse,

Radu Ii spuse ca a aflat-o mai repede deck se
astepta.
Ghitä Ii asezä cartea peste caietele invelite cu
hârtie albasträ, mai aruncând ochii lämu-
reascà ceva neldmurit din chestia fierului, fontei
otelului. Anica i-o smunci din I/Auk trän-
tind-o:
Ci las-o incolo de carte, cà tot un prost
la vaci ai sä rämâi
De ce, mämucl? intrebl copilul nedumerit,
nestiindu-se vinOvat cu nimic.
SI rämäi alci, sä rânesti balegk fiindcä asa
vrea dumnealuil
Copilul se uitä cu ochi plini de tristä mirare
cu mustrare de animal bátut, la Radu.
Dar ce i-am fäcut?
Nu i-ai fäcut nimicl räspunse tot Anica. Esti
prost, prost, un prost din care n'are sä scoatä
nimeni nimic. Prost ca tatä-täu, Dumnezeu sl-1
iertel
Bkiatul se vari inteun ungher i incepu sä
plängä. Ii tergea lacrimile cu dosul mainei
Anica. Radu II privi din prag, cu valiza in mänä:
acesta era fructul viermänos al hotärarei .pentru
care venise.
La cärutä Il petrecu Nuta, in hainele ei de sär-
bätoare: miniaturä de port femeesc in toatä .pu-
terea, ca infantele lui Goya. Radu Comsa puse un
picior pe butucul rotii sä urce. Se inioarse i o
ridia in brate, o särutä pe ochi, pe obraz, pe
pieptenele roz, pe pärul mirosind a gaz.
li dldu drumuL Spuse omului sä mâne. Se mai
räsuci in urmä. Copila, in noapte, Ii acea semn
de drum bun, cu maim. 0 vázu umbrä
neagrk päräsitä in noaptea adâncä i neagrä.
urmä SI intoväräsi numai lätratul cknilor.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VI.

Strigoii.
In doua zile, Capita la se transfigurase ca dupa
o bäutura vrajitä. Il Intampina pe Radu Coma
cu vestmant festiv. Cu flori de liliac i ferestre
deschise In lumina de cle§tar a diminetei.
Trecatorii nu mai goneau alungati de grijile
lor mizere. Pareau CA au ie§it In soare numai
pentru placerea soarelui. Mersul i gesturile nu
mai aveau nimic din osteneala sangelui sleit
acru. Pluteau imponderabile. Privirile se Intalneau
indiferenta dintotdeauna. Se recuno§teau oa-
meni care nu s'au vazut niciodata. Se intelegeau
din ochi cu o feridre complice: Prietene, nu e
a§a? 0 minune soarele acestal..."
Iar femeile se prelingead pe langa vitrine cu
mlädieri de feline desmierdate.
Radu Coma 40 tart iarä§i mocnit pa§ii prin
sable Palatului de Justitie vanturate de curente,
pleda cateva procese färá Insemnätate, relua co-
Linda prin cartierele märgina§e.
Dar primavara biruia i aci. Din gunoaie
din smarcuri dispäruse uratenia trivial& Un cire§
alb, plecat peste marginea unui gard, era destul
sa pavoazeze o infundäturä panä eri cangrenatä.
Se cascau In läturi ferestre care-au fost ferecate
luni de zile, alungand codeala unde a hibernat

www.digibuc.ro
 256 CEZAR PETIMSCIJ

mizeria. Cersitorii arborasera carpe noui si mai

putin sdrentuite. Nechezau gloabele cotiugarelor
scuturandu-si pielea pustuloasa intinsa pe ciolane,
adulmecand cu 'ladle in vant cine stie ce indepar-
tata inviere a pajistilor. E treceau printre picioare
haite de caini fugärindu-se dupa o catelusä pe-
data, spalata si mätäsoask scapatä dintr'o curte
aristocratick cu panglica si zurgalau la gat, ade-
menitä de amoruri proletare, ca fiica imparatului
indragostitä de ciobanul neimbaiat.
Radu Comp citi pe täblia albastra a unei
sträzi, un nume care II spunea ceva. Se trudi sa-si
aminteascä, läsandu-si pasii agale, printre zapla-
zuri cu grädini scufundate inteo tacere provincialk
I se alatura deodata numele de alt núme 0 de o
intalnire.
Intr'o seark cu un an in urmä, cunoscuse un
orn dintre acei despre care ceilalti oameni vorbesc
intotdeauna cu o superstitioasä rezerva: respect a-
mestecat cu teamä. Un orn care deslantuise fur-
tuni, luptase cu legile tarii, ispasise rasvrätiri in
temnitä. Acum se tinea departe de fostii tovaräsi.
Se spunea a lucreaza la o operä ce va insemna
epoch', inchis inteo biblioteca unde multe tomuri
poarta omagii frätesti ale celebritatilor revolutio-
nare din toata Europa.
Radu Comp pornise intoväräsindu-1 pe strada;
sä-i vorbeasca infierbantat despre prefacerile tarii,
despre chinul sufletesc al celor scapati din rasboiu,
generatia de sacrificiu" curn se spunea atunci,
0 alte cuvinte mari care pluteau in aier si ii
erau in vrernea aceia cu deosebire scumpe. Iero-
nirn Pacu ascultase, färä ca Radu Comsa sa-i poata
vedea ceva din figura, fiindca in sfarsitul acela
cetos de Februarie, seara era umeda si veteranul
revolutiilor isi infäsurase partea de jos a obrazului,
inteun sal de lank iar partea de sus, cu ochii

www.digibuc.ro
 INTIINECIARt 257

fruntea, o pästra ascunsä de o pllärie neagri

cu boruri uria§e, adeväratä pllärie de conspirator,
cum mai fabrick nurnai Italia pentru briganzii
filtnelor.
In mijlocul unei fraze, Ieronim Pacu 41 oprise:
MA ich, tinerel... Foarte interesant ceia ce spui.
Dar pierd tramvaiul. Cind vrei sä continui, treci
pe la mine. Imi face plIcere, oricand..."
Se cätärase pe scara tramvaiului, fack.nduli loc
cu coatele, in mantaua päroasä, prin plebea re-
morcei. De acolo, îi adusese aminte i ti strigase,
plecat peste bara platforrnei, strada i numkrul
unde sk.-1 caute. Radu rämäsese la piciorul feli-
narului desamIgit. Veteranul revolutiilor se arätase
prea putin pasionat de gändurile care 41 munceau
pe el, 0 inck pe atatia ailli, atunci.
Acurn poate 41 va ajuta sä se regäseasck. Ii
amintea strada, nu-i amintea numärul. Intrebà
la o tutungerie. VänzAtoarea 11 informä, serviabilä:
Numärul 3 6. Pe dreapta... 0 ca'a cu vitraj.
Domnu Ieronim cumpärä intotdeauna tutun dela
noi. Tutun de pipa. Luau seama la dini.
Inteadevär, In portitä, printre zärbrele, 40 a-
eltarä colai doi caini de stänä, apäränd cu vräj-
rn4ie pateticä domeniul veteranului revolutionar.
Descoperi un buton de sonerie. ApAsä cu timi-
ditate. 0 slujnick. vioaie, In straiu ardelenesc, des-
schise poruncind ckinilor sä tack. Dullii se li-
rikstirk brusc i incepurà sä miroase oaspele prie-
tenos, dând din coadk. Slujnica 41 privea drept
In ochi, cu o urmä de ras, cu care venise din
cask, unde probabil se intimplase ori povestea
cineva, ceva foarte hazliu. Radu Cora.5a scoase
carta de vizitä, recunoscind cà deocaradatä nici
nici slujnica, n'au sumbrä Infäti§are de
conspiratori.
Cezar Peirescu. Iotunecare. Vol. II. 17

www.digibuc.ro
2b8 CIEZtat PETREgClT

Fata sovAi in capul sarilor, dacA sA-1 pofteascA

inlguntru ori nu.
AdAstati sA vAld cie dziece, duomnull N'avieti
tiarnI... Nu muscA, numai gura ie die ansii,
tune-i dracu... .
Slujnica nu intrA in casA. Merse in grAdinä,
uncle in picioare la o masA, un bArbat in vestA de
lAnA cu mâneci, geluia o scândurA. Radu Comp
crezuse cA e un dulgher. Omul lAsä gealäul jos,
se uitA la carta de vizitA, se uitA la Radu Comsa
asteptAnd in capul sarilor. Se vede cA nici nu-
mele, nid figui-a vizitatorului nu-i spuneau nimic.
FAcu un semn, resemnat.
Insfarsit... Pofteste-1, sA vedem ce vrea...
Slujnica ii deschise portita grAdinei si o tuli in
casA, unde avea de sfarsit rb.sul. IndatA se auzirA
alte glasuri de femee 0 un chicotit de copil, in
antretul cu geamlb.c...
Ieronim Pacu, nu mai pAstra nimic din gravura
barboas5.- de pe vremuri, asa cum U. infátisau foile
muncitoresti, inteo temnitä sub o fereastrA cu
gratii 0 cu un ulcior de lut alAturi, sau repezin-
du-se cu pieptul desfäcut inteo barierá de baio-
nete.
Radu Comsa vAzu un mosneag robust, cu fruntea
osoarA 0 latA, cu barba potrivitä scurt 0 surA,
ca un autentic dulgher. Il invitd sA se aseze pe
banca de lemn, cu spAtar. Cu un creion lat, con-
tinta sA tragä linii pe o scândurA, ferind din cale
un metru galben, articulat, de meserias. 10 aminti
acum capul lui Comsa; semnele lui din obraz nu
se uitau usor.
Asa dar ai venit? vorbi, potrivind douA scan.
durele cap la cap 0 trAgAnd o linie. Te-am
asteptat... Unii imi bat la usä a doua zi... Cei mai
nerAbdItori. Altii dupA doi ani. Cei care stiu sA
astepte... Dar tot pe ad trec...
Se opri sA reteze cu un ferAstrAu ingust capAtul

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 69

scindurei. Radu Comsa gindi cä dupä vorba,

privire i toatä inatisarea, e din neamul oamenilor
cu bunätatea posacA, oameni care intimideaza co-
piii i plictisesc ferneile.
Asaaa... Bunl se adresä scindurei retezate.
Pe urml intoarse ochii verzi-cenusii, spre mo-
safirul de pe bancl.
Dragà tinere, te rog spune-mi ce te aduce la
mine. Nu lua searnä la ce mesteruesc eu ad. Cind
lucrez ascult mai bine. Munca e neplAcutä numai
cand e obligatorie.
Ii ridicI minecele vestei de WA., desvelind
brate muscuIoase i albe. Rotunzl muchiile scin-
durei.
Radu Comsa pomeni seara in care l'a cunoscut,
cu doi ani in urmä. Descoperi cuvinte de ironie
amarä, pentru a zugrävi crud deosebirea intre nai-
vitatea avintatà cu care ti vorbise atunci si triste-
tea cu care a venit sä-i vorbeascá astäzi. Ca sä
fie mai bine inteles, povesti de la inceput. Satul,
anii de scoalá, räsboiul, pini la mizeria moralä
din care se ridica i cklea atras indärät...
Ieronim Pacu, stringind linioarele
inetrului dupä ce mäsurase, i punindul aläturi.
E fenomenul fatal, de cite ori transfertul de clasä,
s'a acut brutal. Rämii izolat. Ai päräsit pe unii
si Ina nu te prirnesc ceilalti.
Incepu sä batä doul scindurele intr'o stinghie
ingustä, alegind tintele dintr'o hartie vinätä de
bäränie i tinindu-le intre buze, pe ceIe potrivite.
Radu Comp istorisi cum tot ce-a incercat n'a
isbutit. Cele mai generoase hotäriri stau sub peg:
Ieronim Pacu, potrivi alte doua scindurele.
Acum se vedea cl injgheabä peretii laterali ai unei
Rosti, dupä ce scoase ultimul cui dintre
buze.
$tiu. Dar cel mai burl mijloc pentru a con-

www.digibuc.ro
 280 CE Z AIR PETR 'Oar

tribui la .fericirea uhiversalä, e ca fiecare sä in-

ceapä prin a 0-o. face. pe a lui proprie. Goethe
a spus-o. -
-Radu Com§a.evoc5. amintirea epocei de indatä
dupä räsboiu, când multi ca dânsul, int6r0 din
§anturi, se arätaserl cu atka insufletire gata sä-0
of ere tineretea, pentru a realiza o primenire a
lumei. Suflu ce-a cutreerat toate tärile dupa vär-
sarea de sange i acum pretutindeni pare a s'a
infundat in smircuri.
Fekästräul retezI alt capät de scandurä. Ieronim
Pacu Il ridia de jos. Scuturä fAina de lemn de pe
Stiul vorbi. Sunt imprejurAri and egoismul
au coincide cu o emotie generalà. Atunci crezi cá
devii martir pentru un bine general. De fapt, nu
sävir§e§ti deck ceia ce iti dicteazä acest egoism.
Unul cke unul continta Radu Com5a au
renuntat. Multi nici n'ar vrea sä-0 aminteascà ce-au
hotärät odatä. Li se pare copilärii färä urmare.
Exaltärile *unei nopti, sub impresia alcoolului, de
care a doua zi roe§ti.
Ieronim Pacu tlie douä stinghii subtiri, le ne--
tezi, bltu un fund la cude.
Stiu... E o regulä generall ca existenta agi-
tata a martirikir sä sfär§eascI in pacea sinecurelor.
acum, Radu Cona se 8-Uwe inteo izolare
desävär0tä. De unde a plecat nu se mai poate
intoarce. SpovAdui ce l-a intampinat - in satul
-1-lartoape.
Stiul dovedi CA 0i.e 0 de astädatä, monOton
nesurprihs de nimic Ieronim Pacu, alegind un
lemn rotund 0 trägänd cu creionul semnul unei
rotite. Am spus adineori, cà acesta e riscul transfer-
tului de clasä prea brutal. Când un individ eva-
deaa, dinteo clasä 0 nu s'a situat Ina temeinic in
alta, are motiv O. se desoleze. Constatä in jurul

www.digibuc.ro
 INTIINEOASE 161

lui o deskvirsia indiferentä. 0 naturg mutk to-

varäsi cu care Ieg Muffle sunt numai exterioare;
aceasta e marea solitudine socialk Aceasta cred
cä e suferinta dumnitale.
Radu Coma rhärturisi a la aceastä suferintà
cautä astäzi un leac. Un sfat. Sunt altii care vor
fi trecut pe aci.
Veteranul revolutiilor acu un timp,. Onä ce
isprävi patru rotite. Incepu O. le dea gAuri cu un
burgbiu.
Inteligenta n'are nevoie de complici I declarä
laconic i continul. sä sfredeleascä gäurile, suflind
sä imprästie tärâtele de lemn.
and sfârsi, ridia ochii la o cusa atknatä de-
asujira, n creanga märului Inflorit. Indreaptä
cupä de portelan i musträ sticletele dinläuntru.
värsat apa?... Acum rabc15. fiule,
Onä aduce aminte de tine, Veronical...
Radu Comp. crezu cä Ieronim Pacu 1-a uitat,
cum uitase Veronica sticletele. Räsucea intre de-
gete o spirali de geluiturk cu miros pIlcut
umed de brad. Dar Ieronim Pacu nu-1 uitase. Ii
cläclu uneltele la oparte.
0 clipä numai si am terminat.
Asezä osii de lemn in rotite, prinse cutia de-
asupra; pe masä apäru un cärucior de copil.
Pentru nepotu-meul 15.muri. Cam rudimentar,
dar in definitiv pläcerea a fost pentru mine, sä
i-1 lucrez. Pentru plIcerea lui se poate cumpära
altul; de fabrick perfectionat si mai arätosl
Ii scuturà praful de lemn i aschiile de pe
vesta de lanä. Se rezemI de mask cu spatele spre
aruciorul alb i cu fata la Comp. Ca un lucrItor
care si-a sarsit treaba si are acum vreme de pa-
lavre, aprinse o pipi scurtä.
$3. ai venit asa dar la mine, cum fac toti
Ia si mai trec pe la mosneag. El trebuie sä aibi

www.digibuc.ro
262 CEZAR PETRESCII

pregAtitä vre-o solutie... El e negustor de himere

Imi mai poate ogoi amarul cu dulceata cofeturilor
lui serafice. Märturiseste, dacI de fapt nu te-a in-
demnat sA vii la mine, acestea?
Ieronim Pacu zâmbi cu melancolicä ingAduintá
pentru aceastä faimà de rebel si pentru rolul lui
de duhovnic.
Cunosti un cuvant al lui Rouget de L'Isle,
tinere Comsa? Ç'a va mat, on chante la Mar-
seillaise!" spunea la tatrânete, in zilele revolutiei
din Jul liet. Nu sunt ca mosneagul Rouget de
L'Isle. De die ori aud cântând Marsillieza, nu
ciulesc urechile cum fac caii de circ cind au ajuns
la saca i trec pe lângà o fantail. Dar nici nu
spun cà ça va mat... Spun numai cá tineretea
trebuie sà" cunoasa i aceasta. SI treci i pe aci.
SI te muste putin viata. Unele fructe sunt mai
gustoase, cAnd au fost ciugulite de plsäri. Tine-
retea nu cunoaste fericirea indoelii. Crede cá lu-
mea a fost creiatá ca sà fie därâmatä i recon-
stituità dupä o nouä sintez'd. Crezi in idei. Te
oferi sA mori pentru ele. Dar ideile nu sunt nid
bune, nid rele, prin ele inile. Depind numai de
emotia care le animeazä. $i temperamentul decide
soarta kr. Mai tArziu abia descoperi tragicul din-
tre ideia pe care ti-ai fácut-o despre tine si rea-
litatea la care ai izbutit. Imi vorbesti de fericirea
generall? Dar tinere, fericirea n'o putem da ni-
mAnui cu deasila, dacI n'o vrea, nu-i trebuie.
Ieronim Pacu, picAi din luleaua scurtI. Privi in
gol. Pe urrnä, se misa sä aseze bucata de zahár
*Mire graffile custei, de unde pasárea o rostogolise
ciugulind. Se intoarse spre Comsa, privindu-1 cu
ochi buni:
Uite, cu acest sticlete sunt foarte bun prietin.
Nu e asa Stik cá suntem foarte buni prieteni?
Pasärea pestritä pini, scuturându-si aripile

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 263

rostogolind cu o lovitura de plisc, din. nou cubul

de zahar. Ieronim Pacu Il dojeni, iar drept pe-
deaysa ti läsä zahärul in cojile de seminte i in
rnurdärie. Continua:
Pe acest amic, Il vad inteo zi zburlit i su-
parat, nevoie mare. Nu se atinsese de canepa lui,
nid de zahar, nid de apä. Gogea ca o victima a
infamei reaciduni incarcerata inteo fortareata po-
litica, Bastilia, Vat sau Petropawlosck... i imi
vine deodata un gaud: Bine, mosneag caraghios
incorigibil revolutionar, tu care ai facut atata
scandal penn-u libertate, cum poti tine captiv o
nevinovatä pasare care a fost creiata sä se sbeguie
in tufisul grädinelor i sä tiuie in libertate, cat 11
tine gura?" Aceasta mi-am spus i m'a cuprins o
mare rusine pentru aceasta inconsecventa, pe care
n'o observasern pana atunci. Deschid cusca, sä i
dau libertatea, adica fericirea... Ca un imbecil, la
Inceput nid nu voia sä iasä. L'arn scos cu deasila.
trebuit sa-1 alung. Sboara pe-o creanga, de aci
pe acoperis, pe cos. Nu-i venea sA creada. In-
sfarsit dispare. Il salut: bAdio, fiulel Si poartä-ti
libertatea saniitos 1" Pe unnä imi \Tad de lucru,
frecandu-mi mainile, cu constiinta impacata cä am
sävarsit o fapta. buna. La masa, povestesc nora-mei
fapta mea caritabilä eu cu dansa stau; fiu-meu
a murit in rasboiu. Cu dansa i cu nepotu-meu.
Ii auzi?
leronim Pacu se opri sa asculte glasul copilului
g al nurorii, in antretul cu geamlic. Zambi, ca un
adevärat i simplu bunic.
Nora-mea, mai realista, ca toate femeile, se
arata mai putin entuziasmata de bravura mea,
de cat ma asteptam. Zice: Ai fäcut rat', tatä..
Are sa dea peste el vre-o pisicä". Mi-a stricat toata
bucuria. and citeam, imi fugeau ochii de pe ran-
dud. Ma frfimanta mereu remuscarea: Mosneag

www.digibuc.ro
264 CEZAR PETRESelT

nebun ce esti, asa ai Inteles tu sä fad fericirea unei

vietäti care venea atat de delicat ciupeasci In
palma semintele? La aceasta folosit toatä in-
telepciunea, Invätatä din cärti 0 din experientä?"...
Toatä ziva am fost indispus. Nu se prindea lucrul
de mine. Am pornit-o In oras. M'am intors posac.
In prag, seara, mä intampinä nepotu-meu cu glasul
täiat de emotie: Bunicule, s'a intors sticletele
Inapoil" Am alergat sä vád minunea. Sticletele du-
gulea linistit din seminte. i vád pisica vecinului,
pe acoperisul bucItäriei, cu ochii fosforescenti. II
pandea Inca... Mai cuminte sticletele ca mine. Si
te gandesti cu citä nedreptate se spune cá nu
existä cap mai sec ca al sticleteluil... Dragä ti-
nere, nid fericirea individuall a aproapelui, nici
cea general socialà, nu sta In puterea noastri sá o
procurAm. Fiecare viatä e delimitatä de un cerc
invizibil, ca cel tras de vräjitori la sálbateci, peste
care omul sg nu poatä päsi. N'ai drept sä-1 Impingi
spre necunoscutul unde nici tu nu stii ce-1 a-
steaptä...
Ieronim Pacu scuturä pipa i 30 netezi cu latul
palmei, fruntea osoasá si pleasä, cu un gest rämas
de bunäseamä din vremurile clad avea chicl de
conspirator.
Aud cA circulä pe socoteala mea tot soiul de
basme. CI stau Inchis i lucrez la o operä capi-
talà". In fine tot soiul de asemenea fantasmagorii.
Tinere Comp, toate acestea sunt näscociri. A§
spune: calomniil Am un nepot. Am datoria s1-1
cresc, sa-1 fac orn intreg, sä-i pregAtesc fericirea
lui individualá. Aceasta incerc. Nici nu rävnesc la
altceva. Am Inceput sä uräsc i sfingi. Sunt pa-
costea omenirei. Acestia nu cunosc ce Inseamnä
indoialä. De aceia stint rigizi, Inhumani 0 nu su-
rad nid odatá. Certitudinea e severä i intolerantä.
Viata sfintilor 0 a eroilor e foarte frumoasä In

www.digibuc.ro
 INTIINECA R & 265

carti. Dar nu se aminteSe in aceste carti, ca. buna-

oarA dupa moartea unui mil de sfintenia sfAntului
Francisc din Assisi chiar, oamenii s'an ucis de-
asupra sicriului, ca sa-si snaulga until altuia ca-
davrul? GAndeste putin la aceasta... Le aminteste
toate acestea imi pare, un ora de duh si Inca
tAnar: Maurois. Si sa ma intorc la mine... Ce-am
f Scut, ce-am trait, ce naclejdi ale altora am desa-
magit, nu importa. Nid nu-mi pasa si nici nu
vreau sä ma socot renegat. Animalul nu poate
evada din real in fictiune, fiindcA n'are imaginatie.
Omul insä cunoaste aceasta evadare, in ideal, in
dorinta, in Dumnezeu, in arta, in socialism, in
revolutie, in iubire, in nemurire... Imaginatia ii
creiaza alte realitati. Mi-a creiat si mie. Am crezut
in ele. MA dezintereseaza acum. Daca mi-ar mai fi
ingaduit sä folosesc litnbajul de altädata, as spune
ca la sfirsitul vietii privesti la inchipuirile tale
de odinioara, ca la fluturii prizonieri inteun bloc
de ghiata. Sunt morti, congelati, si totui numai
moartea g ghiata ii mai conserva. Daca sufli
deasupra, sa topesti peretele de ghiata, nu mai
rAmAne deck un mototol, o vAscozitate... Dar imi
pare cà vorbesc prostii. MI ispiteste din nou lim-
bajul foiletoanelor... Acum te rog A. ma ierti. MA
asteapta nepotu-meu sa-i duc acest vehicul pri-
mitiv.
Ieronim Pam. scutura pipa pe marginea mesei,
o puse in buzunarul vestei de Una. si 11 intovArasi
pe Radu Comsa pAna la portita, ducAnd in mAnA
carudorul de scAnduri. In usa verandei aparu un
copil cu sort alb. Cana. vazu jucaria, ridica !ilk-
nele in sus de bucurie:
Buniculel... DA-1 mai repede, bunicule...
0 doamna cu pärul spic, lasä lucrul alaturi,
fericita de feridrea copilului. Radu Coma trecu
pe lAnga fereastra deschisä, unde se vedea un

www.digibuc.ro
266 VEZATI PETRESCP

perete intreg, imbracat cu rafturi de arti.: to-

murile cu omagiul revolutionarilor faimo§i in toata
Europa.

E un movfeag nerod. S'a zaharisit" 4i re-

peta Radu Comp., intorandu-se pe strada cu grä-
dini provinciale, unde nu strälatea larma Capitalei
§i o pisia traversa in varful labelor färà nici o
grabä, fiindcä vehiculele se rätäceau arar pe aci.
Inserarea cobora albasträ. Becurile nu se a-
prinseserä. Era ceasul and aerul primäverii c
dureros i oamenii pl§esc extenuati, dupg o risipa
in desatare prea mare.
Perechile treceau la brat, in haine de culori
deschise, cu mersul languros, atändu-§i. hi ochi.
Glasurile §optite aveau mlädieri de suspin. Buzelc
multora erau atät de aproape, inat §tiai cä acu,i,
in casà ori inteun colt mai umbrit, vor sat* in
särut. 0 femee Il privi venind, cu un surtts de
imbiere, ad. Radu Coma era inalt i svelt
Dar and 11 väzu cicatricile din obraz, intoarse
capul i trecu pe celälalt trotuoar.
Ajunse la capul Podului. Träsurile i automobi-
lele se intorceau de la $osea, agale. Unii i§i uita
bratul dupa mijlocul femeilor. Ochü nu vedeau
strada; privirea trecea peste oameni, arbori
ziduri, ca altà nä.acire rämase in pupia. aceeni
in culorile värgate ale echipelor, cu genunchii goi,
veneau in cete gälägioase de la ampurile de
sport. Intr'o träsurä trecu Zoe Vesbianu, cu un
tänär in pardesiu centi§iu §i. päläria rnoale. Ii
uitase degetele in mAna lui. Nu intoarse capul
and Radu Comp. salutá. Nu-1 recunoscu. Pe urmä.
chiar pe langa bordura trotuoarului, fila alt auto-
mobil de roul sângelui inchegat, condus de Lu-
minita, plecatà pe volan. Aläturi, o nursA cu bo-
netä de dantelä alba tinea un copil pe brate. Radu

www.digibuc.ro
 1NTUNECARE 267

Com5a stranse pumnii in f unclul buzunärilor, 'Ana

cand unghiile se infipsera dureros in came. Stea-
l:161u Ca lea Victoriei printre multimea inaintand in
pas de menuet, in inceputul vioriu de inoptare,
and becurile i vitrinele rásfirä lumini Inca prea
Observa ca aproape nid un trecator nu e singur:
un bärbat, o femee; o femee, un copil; doi prieteni,
douà femei... Primavara nu-i lasá sä se inchidä
in singurätatea kr ostila dintotdeauna. Bucuria
nelärnuritä se cerea impärt4itä, cautä un prieten,
un cunoscut care sa devina confident, un brat in
care sä se reazame cald. Multi desigur, vor trece
peste o saptämana cu indiferenta i plictiseala,
unii pe langa altii. Acum se simteau atra5i de
puteri tainice, se descopereau mai buni, îi gaseau
unul altuia farmec pe care nu 1-au cunoscut i de
care se vor mira maine, cu pudica ru5inare ca
1-au put ut atribui inteo inexplicabila amägire.
Radu Com5ea gräbea pe marginea trotuoarului,
atins de roti; impro5cat de strigatul birjarilor
insultat de interjectiile agresive ale clacsoanelor
Pe Bulevard se opri din mers. I s'a pärut cá
1-au privit, sleihi i indiferent, ochii cuiva cu-
noscuti. Da, ochii lui Titel Iliescu. Era rezemat
de bara unei vitrine i poate il privise, f ärä sa-1
vada. Cu barba de trei zile, cu gulerul neschimbat,
cu pleoapele grele, se cuno5tea ca s'a oprit acolo
fará sä 5tie de ce, a5teptand nu 5tia pe cine. Radu
Cont. 5a se rezema i dansul, aläturi de bara de
alama. Celala lt Ii fäcu kc färä sa-1 observe, cu
gandul absorbit aiurea. Acum se vedea ce prive5te.
Radu se in5elase and crezuse cä ochii aceia s'au
oprit asupra lui, cà 1-au vazut. Titel Iliescu se
oprise pentru altceva. Privea un caine, infirm la
intrarea unui g4ng, lingandu-5i pielea ro5ie, man-
cata de 'lie. Din dud in and, cainele se odihnea,

www.digibuc.ro
 268 CEZAR MPH E8C T1

clAntAnind din dinti i tremurind. Pe urniä

cepea altA portiune de piele, strins numai in mi-
zeria lui, fArà sA ridice privirea la trecItori. Un
rAnda§, cu §ort aIbastru 41 isbi cu piciorul intrAnd
in gang. Clinele fugi grebAnos i chiop, sub o
vitrinA. Se intoarse, cAnd socoti cA primejdia a
trecut. Se simtea la gura gangului, la un adApost
al lui cucerit, unde revenea cu incApAtinare, cer-
sind cu ochil lAcrimoV sl fie lAsat in pace. Era
atAta mizerie tragicA in infät4area animalului lin-
gAndu-V rAnile desgolite de pAr, pAnA la carnea vie
desgustAtoare, incAt lui Radu Coma îi fu mai
multA mill deck de cAine, de fostul prietin care
in aceastA inserare voluptoasA de primIvarA, nu
gAsise altceva pe ce odihneascA privirea.
Ii prinse bratul. Titel Iliescu ridicI ochi opaci.
Fu numai un inceput de surprizA, indatA fm-
potmolit.
Priveai i tu? intrebA linced, fArá mirare,
caOcum s'ar fi despArtit de eri, nu de atAtia ani.
Si indatA, se hotAri cu energie:
Hai sA bem un priI
AlIturi se afla o bodezA. Titel Iliescu intrA
inainfe. ArAtA energie doar cAt comandA o sticlà
de vin; nerAbdare doar pAnä bliatul o desfundA.
DIdu pe gAt, douA pahare unul dupl altul. Intinse
o hArtie bliatului.
Ia de la prAvIlia de-aläturi un guler moale.
381 Repede, pAnA nu se inchide...
Pe unnA tuna alt pahar. II goli. Se rAsuci pe
scaun, rezemAndu-se cu crevetul in perete i pri-
vind tintA, rafturile cu sticle.
BAlatul aduse gulerul invent in 'Artie subtire.
Titel Iliescu Il vAri in buzunar, fIrA sl-1 desfacä
sA se uite la el. Sorbi alt pahar. Nu verse
buzele ude. FAcu semn mut cu degetul, bgatului,
sA schimbe altA sticli.

www.digibuc.ro
 INTIINECAR it 269

Radu Coma nu-si putea desprinde ochii de la

prietin, cu senzatia de groazI a unui om care
azistä de pe mal, la Inecul ultui om. Nu mai
rAmäsese nimic din chipul cu träsuri fine, din
ochii cu liMpezimea bunk Un obraz butait, cu
pungi tumefiate sub pleoape, cu vinisoare vinete
strAbgtând pielea. Si mutenia aceasta, indiferentà si
absentäl .
Tu nu bei? tArägkri deios prietenul. Beal
Eu.abia dupti doug slide Incep O. simt a trliesc...
numai dupä douk..
Aprinse o tigare. 0 svirli. Era umedk Ceru alt
pachet. CAnd aprinse, uitä chibritul In mAnä Omit
ce-si arse degetele. Il arunck WA sä tresark
cas1 cum carnea fusese insensibilä fläckii. FumI
cu ligarea spinzuratá In coital buzelor, cartonul
lipit de buza de jos.
Titell... Incepu Comp..
Hm? mormli prietenul cu gura inchisk um-
plând amAndouá paharele desarte g intorcându-se
sä priveasa rafturile cu sticle.
Ascultk Titel...
Titel Iliescu ascultà cu ochii la dulapul cu ba-
ld% unde se afla lipiti o foaie albk scrisA cu
coada condeiului: A sosit vin de Drögd,Fani".
Numärä literile. A, una; s, doul; o, trei; s, pa-
tru... Total nougsprezece... Nu, doukeci si unu...
Nu, cloaked! Douked; cu sot. Atunci mAine are
sä castige. Trebuie A sfarseasci ghina. Titel
Iliescu juca la club, cand nu bea. Si numk-a li-
terele firmelor, titlurile gazetelor, totaliza numkul
birjelor 0. taximetrelor, a verifice dacI sunt di-
vizibile prin doi. Atunci era semn bun: avea sA
intre In venk Named le cu sot li purtau noroc,
cele neperechi prevesteau pasele negre.
Comsa vorbea Inainte...
Esti nostim, Radu Comsa. Stii a esti
nostim?... Eu and beau, tac.

www.digibuc.ro
 270 CEZAIt PETRESCU

Incepu sA numere indatA literile din numele lui

Radu Comsa: R, una; a, douA; d, trei... total
noul litere. Nume cu ghinion. Turnä din nou in
pahare.
Bea, Radu Comp L.. Acesta nu insealA nici
pclatI.
Radu Coma era nemAncat, nu era deprins cu
vinul; simti un adaos de viatl In vine si
duiosare generala, pentru prietin, pentru bAiatul
care servea, pentru patronul care tAia felii de
5uncä, pentru el, pentru toatA viata.
Titel Iliescu deserta paharul. Turna altul. Se
intorcea sA termine un calcul complicat: intli nu-
mArul rafturilor, pe urma numärul sticlelor din
fiecare raft, pe urmA totalul general impärtit
prin doi.
Radu Comp. vAzu CA. unghiile prietenului sum
netAiate, cu negru dedesubt; avea un buton la
mansetA de-un fel si la cealaltA, altfel; cAmasa
finA, dar murdarl, hainele arse de tigarA...
AscultA, Titell... continuA Comsa sA poves-
teascl insfarsit unui suflet, ceiace purta 'in el de
zile i zile... Ascultá...
Radu Comsa, Radule, räsboiul a fIcut
altfel de infirmi. Invalizi care nu se vAd. N'au
ränile afarA... Apropie paharuL Ciocneste i taci
Eu, cAnd beau tac. Beau tnult si tac Intotdeauna.
BAu, turnA i iar bAu.
La mijlocul nopii, obloanele se läsarA cu vuiet.
patronul ceru iertare cA inchide. Esirk plecAn-
du-se, pe usa cu jumAtate din tAblia de fier co-
borAtA. Radu Comsea vedea oamenii clätinindu-se
straniu, apropiindu-se i dispärAnd. Dar sinnea o
feridre necunoscutA. Titel Iliescu Ii prinse bratul.
El nu se legIna. Nu se impleticea. Era deprins.
Acum nu te las, Radu Cornsa. Mergi cu
mine...

www.digibuc.ro
 INTEINECARE 271

Radu Coma nu intreba unde. Mergea ori unde.

Se rezemä cu mana de un perete, cat prietenul ti
tilt:fuse drumul sá opreasca un birjar. Zidul cu
patru etaje, ti paru cá se clatina sub manà i se
surpl, ca un decor de carton. RAse singur de
aceasta. senzatie. Pe urrna se uita imprejur ruinat,
sà descopere daca nu l-a auzit cineva razand singur.
Mergi cu mine! Il impinse Titel Iliescu sa.-1
urce in träsura.
La un cabaret voia sä-1 duca. Abia acum a in-
teles. N'a mai fost la un cabaret de ani. De altfel,
de cate ori a calcat el intr'un cabaret ? Träsura
ratace§te pe sträzi, se incruci§eazä cu altele, ii
inuncla o clipa farurile automobilelor. Nu mai
ajung? N'a crezut niciodatä cä Bucuretiul e atit
de nesfar.5it... Au ajuns. Portarul it saluta pe
Titel Iliescu familiar, ca pe-un client cunoscut.
Si garderobiera la fel... Nu, *ampanie nu beal Tot
vin... Titel Iliescu face semne mute chelnerilor. Il
servesc toti fära sa-i mai atepte comanda. Stiu
ce inseamnä fiecare gest.
Danseaza o femee goala, numai cu doua cupe
de metal la sani i o cingatoare tot de metal, la
mijloc. Are parul negru albastriu, retezat liniar pe
ochi, ochii lungii ca basoreliefurile egiptiene. Face
din dud in and, semn cu privirea, lui Titel, sa-i
arate vazut. Toate Il cunosc... Chelnerul
intreabä la ureche daca sá serveascá o sticla la
masa unde e domniwara Yvonne §i. alta, la masa
uncle e domni§oara Katu§ca.
Titel Iliescu da din cap: Binel... Sä serveasca
sa-1 lase in pace!" Apoi dispare. Uncle stä atAt ?
Radu Coma îi toarra singur acum. Prive§te cu un
stills de beatitudine aft numär din program. 0
pereche. Se invart fiindcl danseazI ori fiindcà
toate Ii joacI acum inaintea ochilor? Radu fixeaz1
un punct din cortina ridicatá. Punctul nu se mi§c4.

www.digibuc.ro
272 CMIZAII PETRESCU

Dar mesele de jos onduleazi. S'a tutors Titel...

E bärbierit i cu guler curat. Acum Radu Comp
a tnteles ce destinatie avea gulerul cumplrat la
bodegl Desigur se afla ad 0 un coafor. li e mill
de fostul prietin. Ar vrea sputa cuvinte bune,
care imblinzeascl durerea ascunsI, cine 5tie
ce durere... Dar celllalt toarra, bea i tace. E cu
spatele tutors la salI. A venit dansatoarea cea
goall. E acum inteo toalea argintie, cu flori verzi
ca algele de mare impletite pe trupul unei inecate.
Il desmiardl pe Titel, pe bIrbie, 40 face loc pe
genunchii lui. Omul intoarce capul plictisit, ti
trece mina peste umär, sä apuce paharul.
Betivl E5ti un betiv scirbos 41 dojene5te
dansatoarea tna5uratä in alge.
Sunt un betiv scirbos... recunoa5te Titel
Iliescu, färä sä clinteasa un mu5chiu din obrazul
bulavit, cu pleoapele pe jurratate inchise. Da. Sunt
un betiv scirbos. Ei,
Femeia se uitä pe urna la Radu:
Si prietenul au?... Desigur tot un betiv.
Pleat de el... Ce are la obraz? Numai cu oameni
de ace5tia umbli...
Titel Iliescu Intinde mina dupl sticll. I5i
toaria.
Ei 0? 135.cat de prietenul meu... Pleat de
mine. Ce-ti paa? Nu mai vorbi atit. Laa-na sá
beau. Eu cind beau, tac.
Betiv scirbos I II rausta Incl odaa femeia
cu o ultimI mingfiiere pe blrbie, trecind la ala
mask unde a invitat-o discret un chelner.
Radu Comp a recunoscut acolo pe generalul
Pavel Vardaru. E tn haine dvile. Cu un comandor
de marinI. Cu monoclul in arcada sprincenei, pIrul
alb, jovial 0 satisacut, Inconjurat de femei. Erau
trei, acum cu dansatoarea, stint patru. L-a recu-
noscut i generalul Vardaru. 11 chiamI.

www.digibuc.ro
 INTTTNECARE 278

Titel, numai o clipa, mä ierti? MI chiamä...

Titel Iliescu face semn indiferent cu mina:
Ei, §i? Poti sä pleci, poti si rimii. Mi-c
perfect egal. Eu beau singur i tac.
Radu Comp i§i acluni toati vointa si meargá
drept. A risturnat un scaun. Se intoarce si-1
a§eze, dar i-a luat un picolo inainte. Se invirte
toati sala. Mesele se depirteazi, Ii fug inainte;
cind merge, pidorul depl§qte distanta pe care o
calculase. Jazzbandul urlä. Perechile se risucesc.
Toate acestea 11 ametesc mai mult deck vinul... A
ajuns. Cade pe-un scaun. Pavel Vardaru 11 intinde
un pahar de pmpanie..4i. prezinti tovari§ii de
masä._ Toti sunt oameni de treabi. Radu Coma ar
putea si jure pentru toti, el sunt oarneni färä
pereche. $i generalul Vardaru, §i. comandorul de
vas, care vorbe§te femeilor ca intr'o taverni de
port, cu cuvinte pe §leau §i. injuräturi teribile.
Femeile fac haz, privindu-I cu o pofti rea, atitati
in ochi.
Bitrin pirati i se adreseazi generalul la
fiecare inceput de frazi.
Piratul s'a ridicat sä prindi o femee si inchee o
socoteali veche, se vede. Dar nu ajunge piná
la ea. Se leagini dublu, ca pe-un vas bintuit de
indoitä furtunä: ruliu i tangaj. A renuntat
revine turnind o injuräturi de matrod care despici
in doui catapeteasma cabaretului.
Bitrin pirat 1 11 bate generalul Vardaru, cu
palma pe umär, plin de admiratie protectoare.
Femeile chicotesc. Una a pus in capul lui Pavel
Vardaru o pilárie cu pene. Generalul schiteazi cu
pilkia de Indian, un inceput din dansul scalpului.
Ce societate veselil Radu Coma n'a vizut nici-
odati atita veselie. Pavel Vardaru i§i aminte§te
de el, ti scoate monoclul, privindu-i cu desaprobare
Cezar Pelrescu. Intunecare. Vol. II. 18

www.digibuc.ro
274 ("MA R P7PRESCU

dcatricea gurei. A gandif ceva. Si-a adús aminte

de buzele lui Radu Comp, de odalisa. Dar n'a
rostit nid un cuvant. Isi apzä monodul la ochi
luptä cu o femee care-I scotoce§te in buzunar.
E prins inteo plasä de serpentine. and miscä
mana fosnesc benzile de hartie, tarlie scrumiere,
rástoarnI ce§tile de cafea. Toari sala e panglici
de serpentine, verzi, galbene, roii, acItate In can-
delabre, fäcand paienjeni§, intre mese.
Bltran pirat
Bätranul pirat, hohoteste cu glas detunat, care
acolo, pe mare, va fi acoperind desigur vuietul.
helicei. Povesteste o anecdotä din Marsilia. Are
pe fiecare genunchi cate-o femee. Una li sburIeste
pärul. Alta se chinuie sa priadá in ochiu monodul
lui Vardaru. Toli rad. Toti vorbesc deodatä. Pe
el 1-au uitat.
Radu Comp se ridicii sprijinindu-se de spätarul
scaunului. I§i ia noapte bunä. Päseste in zigzag
si rade. A nimerit la altä mask tarand durd el o
trenä de serpentine. Ii cere iertare i rade. Domnii
de la masa i femeia intorc capul. Maul lui Coma
li strambä prea desgustätor obrazul. Dar el rade.
Acum de nimic nu-i pas5.. To sunt buni... Titel
Iliescu e acolo. El singur nu rade. Toarná, tace
§i bea... Ii toarnA. i lui.
Ochii lui Titel Iliescu sunt cenusii acum. A alun-
gat altä femee care-a venit A. se apze la masa lui.
Sa-1 lase singur. El and bea race. A inceput numai
de dota ori sä spunä ceva i s'a oprit.
Odatä:
Radu Comp, socotelile mele sunt flcute. Mai
am bani pentru un an... Fails vos jeux! Pe until?...
Pe urm61... Rien ne va plus!
Sfarsise cu un gest de retezare, privind o banda
de hartie leggnandu-se in candelabrul din mijloc,
panä. ce s'a Infäsurat in jurul unei perechi de dan-

www.digibuc.ro
 INTUNFICARE 275

Work s'a rupt. Poate se &idea la cfirciumile

uncle se va tad, poate la alt sfir0t.
altadatk, vorbi färä sä se uite in ochii ce-
luilalt:
Radu Comp.., Tu Am vrut de multe
ori sa te caut. Pe urniä m'am gandit cä e mai bine
ap... Radu Comp, Içi mai aminte0i de prietena
ta, Zoe? Zoe Vesbianu?... Pe Zoe Racli§ am
iubit-o. E foarte de mult. Acum nu-mi pasà. A fost
a mea, dupl ce-a fost 0 a ta 0 a ahora. Dupa
ce-a fost a tutulor. Acum nu-mi mai pasa...
Sorbi paharul incet, ca q otravä ucigaà dar
placuta.
Tärziu, adlogase pentru el:
Când se incovoaie sub desmierdarea minei,
e acum ca o pantera care se ghemuie0e sä
Eu arn iubit altá Zoe. Pe aceia n'are s'o cunoasa
nimeni. Am omorat-o pe una n cealalta... Radu
Comp., intinde paharul! Eu and beau, tac...
Acesta nu inpala niciodatä, Radu Comp, s'o
tii de la mine.
Pleoapele au coborit incet cortina peste ultimul
act unde eroina a murit.
De ad Inainte Radu Comp nu-0 mai aminte0e
cum au trecut ceasurile. Jazzbandul 0 orchestra
vioarelor se alternau, impingänd betia in spasmuri
epileptice. Oamenii aveau ochii painjeniti, femeile
parul lipit, cu ondulatiile desflcute. Numai chel-
nerii circulau corecti, ca dresorii intr'un circ de
fiare desläntuite, veghind la dorintele tutulor, in
fracurile negre, cu pieptii camii01or co§coviti.
Un alcoolic precoce, spatele lor, repeta aceiai
obsesie de examen, in urechile chelnerilor and
strigau comanda, in fata muzicantilor, parodiind
tactul.
Est vulgus cupidus 1v/up/alum et si eodem
princeps frahot...

www.digibuc.ro
276 CEZ A R PET RESCU

Umbla prin sall, cu paharul In mink Imple-

ticindu-se:
Quidquid oritur qualecumque est, causam ha-
beat natura...
Titel Iliescu räsucea gitul sticlei In rIcitoare,
cu fAlcile incletate, cu tigarea lipità pe buza
de jos. .
Bea, Radu Comp.! Acu5i se face zita
n'avem timp.
GAndurile lui Radu Comp. se Impleticeau In
convulsii ceisprAvite. Un gAnd se amesteca ne-
a4teptat cu altul, i§i pierdea urma. Totul apArea
acum anormal §i totu5i plIcut. DispAruse notiunea
zilei de maine, se simplifica tot, se urzeau din
ceatA hotAriri brusce §i eroice, a cAror Implinire
ii pare acum cel mai u§or lucru din lume. Pe
urmA U. cuprinse din nou mila pentru prietenul
care tAcea §i bea. Titel cel cu ochii buni §i atoate
iertAtor de altAdatI, cel care povestea atAt de In-
cAntAtor I... Si Zoe... Cine-ar fi crezut?... ToatA
viala e plinA de taine. A vAzut-o astAzi. Cu un
tAnAr cu mutra pudratA, o lichea de dancing de-
sigur. Si cu altii a vlzut-o, altAdatA. Intotdeauna
cu altul, schimbat. Iar acesta de ad, stA, tace §i
bea. Se ridicA sä-1 särute imbälat, pe frunte.
Titel Iliescu, il privi sever.
Stai lin4tit §i heal
Alcoolicul ajunsese la masa lui Vardaru, in-
(hina comandorului de vas:
Sic navis venerant... Nu! Pardon! Barbari
nostros navibus egredi prohibebant...
RAsul bätrAnului pirat, acoperi explozia tobei
de jazzband.
Acum toate se InvArt. Se scufundA inteo ceall.
DacI mai stA ilicä o clipl, are A. cadI jos. Cu o
ultimA incordare a vointei, Radu Coma se roagA:
Titel, mA InAlm.5... SA ieim... d'a... d'aici...

www.digibuc.ro
 TWITNECARE 277

Titel Iliescu priveste fix numärul de la garde-

robi, pe care La pus pe masi: 17. 1+7=8, sot,
sot inseamni cI se schimbi ghina.
La usi Si petrece alcoolicul sughitand:
Had.. Pardon! Magis tnirari se aiebal quod
non ianz in Asia essent...
Mari sofeurii deschid portierele masinilor, li-
citându-se:
Acil Liber, Liber...
Mergi cu minel hotiri cu autoritate Titel
Iliescu. Miscarea SO face bine.
$i sever, cu mustrare i compitimire:
Nu stii si beil...
Radu Coma i di toate calce
drept. Strada salupeazi. E acum o stradi dintr'un
tablou dinamist: etajele cresc, scad, fatadele se
apropie, felinarele au urcat la al treilea rind, co-
boari i s'au topit. Strada inainteazi cu eL
Nu pot. Lasi-mil se rugi, asezandu-se pe o
treapti, cu päläria in maul.-
Titel Iliescu Il priveste cu mili i cu dispret.
Binel Am spus cä nu stii sä bei. Te duc la o
trisuri.
11 trage de umärul hainei ridice. A gäsit
ceva mai bun cleat o trisuri. 0 femee.
1a-1 la tine... sau la el... Cum vrei.
Femeia Il ia in posesiune cu autoritate. Titel
Iliescu intoarce spatele si se depirteazi spre ca-
pitul strizii incet, ca un orn care n'are ce face
cu restul noptii.
S'a mai intors si-i priveasci din urmi. Apoi
dispare la colt, cu tigarea stinsi, lipiti de buze,
bitand cu bastonul in marginea de granit a tro-
tuarului. Femeia lupti tarlie pe Radu Comsa.
E beati i dansa, dar mai putin. $i ea, e deprinsi.
Are sprincenele imbinate, sini enormi, dispropor-
tionati cu restul trupului slab. Strange bärbatul

www.digibuc.ro
278 CEZAR PETRESCIJ

aproape, mana subsuoarfi, unde haina

e umedä de sudoare. Radu Comp s'a desmeticit
putin. Se uitä din and In and la obrazul fe-
meii, Il pare cunoscutä de undeva, sub pudra
groasà, cu buzele roii, väpsite färä mäsurä, peste
marginea lor fireasa. Se bäläbänesc amándoi In
norii mäturätorilor. El vrea sä meargl inteo parte,
dânsa Il taraie in alta. Vorbeste rägu0t, 11 face
betiv. Inaintea sergentilor tree at pot mai tapeni,
sä nu parä ametiti. Pe urmá, and s'au depärtat,
femeia incepe iar. Au ajuns pe uliçi necunoscute,
cu casele joase. Se apropie sfArsitul noptii. E in
aer pregItirea unei triumfale dimineti de prima-
varä. Cu piuit de päisäri i o geanä stänjenie de
cer, peste case.
Radu Comp declamä, cu mttna lärgitä spre
cer:
... et de &vines matinées
De cristal, de soie et d'argent".
Ssst1 taci a se trezesc vecinii I ti astupä gura,
femeia cu sanii enormi. Am ajuns, a5teaptä...
Radu Comp se reazämä de perete, at femeia
cauta cheia in pungä, deschide. Päseste dupa ea,
Impleticindu-se inteo tindä intunecoasä. A isbit
cu piciorul o gäleatä de tablä. Ferneia 41 011ie
de mänä, inläuntru. Il loveste din prag un miros
dospit i inchis, de parfum prost, de säpun, de
apà zacutä.
Nu te misca. Asteaptä s'aprindl...
Lumina s'a risipit rozä, in capsula de hirtie co-
loratä. care Irnbracl globul. Femeia Ii aruna pä-
läria. Dä foc masinei de spirt.
Haidel Desbraa-tel
Radu Coma päpste prin =flea, impiedecan-
du-se de scaune. Face recunowerea locului, in-
spectând cadrele de pe pereti.
Ai sä-mi rästorni lucrurilel se supäri Ina

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 279

oclatá, rägu§it, femeia. Desbracä-te odatä. Ai spun.

Uffl toti betivii sunteti la fel.
Femeia aruncat bluza. E numai in fustä
0 in clina§a umflatä peste sänii din caleafarä
mari. Vine sä-i ajute sä se desbrace. Vede acum
mai bine semnul din obrazul clientului; strâmbl
desgustatà din buzele ro§ii ca o raná hidos des-
chisä. Intreabä stupid, arätänd cicatricea:
Ce e asta? Cum poti umbla cu asta?... $i
iti mai vine ilicä sl bei, cu porcaria asta in obraz1...
Radu Coma se reazämä de perete i 40 cere,
razand idiot, iertare cä poate umbla i bea cu
poraria aceia in obraz. A pus mäna pe o foto-
grafie infiptá in rama oglinzei: un bärbat cu §apcä
de apa i cu pantofi de tenis. Aità fotografie: un
plutonier. Umbland, rästoarnä un borcan. Il a§eazä
prompt la loc, razänd i vorbind singur:
Nu e nimic. Pardon!
Fotogrifiile ti intereseazA din cale afarl. A mai
descoperit una: o femee goalá i un bärbat...
Desgustätorl $i inc5. una.
Radu Com§a cade pe scaun desmeticit deodatä.
De pe cartonul palid, prive§te Dan $cheianu.
Lasä aceastal Nu-ti permiti ii smulge femeia
fotografia din mänä. Nu-i pentru mutra ta de
betiv.
A dus cartonul la piept, cu gestul familiar al
femeilor and se apärä. Radu Coma luptà sä i-o
smulgä indärät. MAna se intinde moale i cade...
Nu. Nu-i mai trebuie.
Te-ai supärat? intreabI femeia ingrijorati
cl acum omul poate sä. plece.
Nul face semn din cap, Radu Corn§a.
$i se uitä cu alti ochi, la stäpina cartonului
decolorat. A§a dar, inteo amintire Dan $cheianu
mai trlie§te. TO 1-au uitat. Prietenii, revistele nu-i
mai pomenesc numele; e §ters definitiv din orice

www.digibuc.ro
280 CZZAR PETIIESOU

amintire, i iatl cineva il apArA. Cineva? Vietatea

aceasta poate fi citteva? Mai are ceva omenesc?
Radu Comsa se uitl prosteste la femeia care
scoate acum ciorapii, trAgAndu-i pe dos ca o piele
jupuitä. 0 recunoaste. Tovarlsa lui Dan $cheianu,
pe cheiul mArii, la Constanta: Lenusca, dl-mi I"
Intindea mAna dupá cutia cu praf alb si Lenusca
se apira...
Femeia e acum desbräcatA si de clmase. UmblA
goalä prin camerl, asa curn e deprinsI sä umble
cu animalicI impudoare in fata celuidintli necu-
noscut. Singura imbrAcAminte e perechea de pantofi
cu tocuri inalte. SAnii ii spAnzurI monstruosi, cu
doul, rotocoale mari in vArfuri, ca douä cicatrici
circulare de arsurl. Stinge flackra spirtului. Aseazg
pernele.
Haide odatAl N'ai sA mA tii toatA noaptea...
Radu Comsa sufll in lampa. Pip lie pAnA la pat,
cand Ii intlIneste trupul gol, se prIvale cu un
muget de animal, inclestAnd in brate, in carnea
lAncedA i flascä, toate femeile care in aceastA
primAvarä ametitoare sunt ale altora.
Glasul rAgusit sung in intuneric.
Esti nebun? Ce inseamnä asta? Ufff, toti
betivii... CAnd are sä sfirseascA odatA?
Pe urmA cahnat, inteun tArziu, cAscAnd:
Vezi cA-mi murdAresti cupful cu ghetele...
Cum ai spus cl te chiarai?

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII.

Intoarcerea unde au fost juramintele.

§ 1.
Domnul LicI Cartojan atinse birjarul pe spate
sa opreascA. Zarise la statia de tramvaiu pe Radu
Comp, a5teptând la bordura trotuarului cu ochii
intr'un ziar. I5i facuse socoteala repede: acesta
e omul care li trebuia.
Sari din träsurii §i and fu linga Comp., 15i
anunta prezenta cu un bobirnac in ziar.
Traditore, traditorel Ni-am lihamitit di a-
tita opozitile, §'acuma cetim sa videm: cadi ori
nu cadi infama reactiuni?
Domnul Licá Cartojan era ca intotdeauna cu
mutra de vulpe vicleana §i ca intotdeauna ne-
despärtit de umbrela provincialä, de5i ploaia nu
stropise de doua saptamini.
Prinse mijlocul lui Comp, familiar, §i intra
cum spunea direct in chestiune.
Puiule, am si ti rog dava... Macar câ mi si
pari ci ti-ai cam dipartat di partid... Mi si in-
timplä una niplacuti. Imi vini mini un proces
la Casatlie. Avocatu' cari-o pledat la Ie0 in apel,
imi telegrafiaza in ultimu' moment ca nu poati
vini. 0 dat o boall pisti iel. Tocma' ma ducem la
unu' di-aici, cum mi-o dat iel adresa'n depe§i.

www.digibuc.ro
282 CEZA It PET RESCU

Dar tii cä nu-mi placi sa ma adresez la fel cli f el

di nicunoscuti. Imi faci mari sarviciu puiule:
chestie di un sfert di cias. Ai sä vezi and studiezi
dosaru': un fliac I Am caoigat la tad instantali.
Eu in Bucureoi nu pre cunosc lumi; numa' di-ai
noori din partid... Darä partidu-i una i afacirili
sant alta...
Dupa o pauza, fAcand cu ochiul, ca intre oameni
care oiu despre ce e vorba:
Bini Intales and ii vorba de amara opo-
zataie 1 La puteri ti alceva; cari orn nu s'a 'nfrupta
citi-oliaca dac'o luptat pentru partid?
li dadu drumul de mijloc, $i 11 privi in ochi:
Am finales ca primeoi.
Radu Comsa nu spusese cä primeoe, dar gandul
li suradea. Advocatura lui mergea slab. 0 1Asase,
o reluase; clientii nimereau numai din intamplare
pentru treburi marunte. Domnul Lica Cartojan
se ivise la timp.
SA vedem... PanA nu studiez dosarul, ce-a$
putea spune?
Atunci Ii ca î fAcut, puiule se bucura
domnul Cartojan. Motivili recursului is pusa la
punct di avocatu' meu. Numai li disvolti. Vad câ
aoeptai un tramvai. DA-1 naibii di tramvai i hai
sä Itam masa impreural... Ii explic cum stä toata
daravera, cat gustam din nioi mititei cu gogopri,
cari-s singuru' lucru bun cari-mi placi la bucu-
restenii aistia.
Radu Comp lua masa la restaurant impreuna cu
domnul Lica Cartojan O. se lAmuri. Ramase sur
prins numai ca domnul Cartojan se judeca pentru
o intreprindere din judetul BacAu. Il credea ope-
rand numai la IaO, unde 10 avea sediul electoral.
Donmul Lica Cartojan 11 compAtimi:
Ti-am spus eu pulule, ci nu esti di politica.
In politica, draguta, sa-ti faci afacirile cat mai

www.digibuc.ro
 INTUNECA RE 283

diparti di alegAtori. Altfel ti scormonesti ba unu'

ba te mai bagiucuresti-o gazeta, mai intri in
conflict cu oameni chiar di la tini din partid, câ
di undi mananci tu vra sä sa 'nfrupti â altu'. Eu
am, puiule, douä campuri di operataie. La Iei fac
politicai oamenii mä stiu ca atari; la Bactu,
si mai am Inca o fabricutt in tovaräsie cu un
ovrei in Ardeal; acolo is negustor. Eu la Iei fac
sarvicii la altii, la Baal.' si la fabricutä me din
Ardeal, cer sa-mi facâ altai sarvicii, macar di-ar
fi adia a1Ii, nisti banditi din infama reactiuni.
Radu Comsa studie dosarul, pledi i castigä
procesul. Nu-i päruse afacerea prea curatä. Pro-
cesul ti castiga domnul Lica' Cartojan i Il perdea o
obstie de tarani. Dar avocatul obstiei se prezentase
mimai de forma; dreptatea dupa lege trecuse inct
din prima instantä de partea domnului Cartojan.
Sentinta rämase definitivä.
Brava, puiulel Stiem ca n'am dat gres!
dipi domnul Lica Cartojan din ochii de vulpe, cu
deplinä multumire. Cum agiung acasa îi expediez
onoraru... Nu pre am parale la mine, ca, Bucurestiu
ista m'o uscat. Da' cum agiung... fii fàrä griji!
Sau mai bine altâceava... Ai procesa cumva aieste
v'o doul zili, ori poati iesti mai liber?
Radu Coma räspunse ca n'are procese aceste
vr'o clout zile. Domnul Cartojan se veseli:
Atunci am nimerit-o. Eu plec disara. Nu
ml duc la Iesi pânä saptämänä viitoari. Mt opresc
intai la Baclu. Am i depesat st ma astepti oto-
fabricii la gar& Am intales dui:4 cat mi-ai
spus, ca locurili undi taiem noi, li cunosti di pi
yremea razboiului s'am mai intäles ca ti-ar fad
pläceri sa li mai vezi. Ai o ocazaie cum nu st
poati mai bunt Ti duc â ti aduc pänä la gar*
la Bacau, cu otomobilu. Stai o za, fad plimbari
cat im vad ieu di daravelurili meli, ti'ntorci â cu

www.digibuc.ro
. 284 CEZAR PLVIIESCI3

banii... ZAu, cl-mi fad mia intli, mari placeril...

SA vez ce frumos am curatAt noi pi undi o *fost
ticklo§Aia ceia di rAzboiut Dacl ti-ai hotirlt, ni
vedern la garl. La revideri!
Radu Comp nu e0se din Bucuresti de cAteva
luni, din iarnA. $i la amp nu fusese de anul
trecut, dela cel din urml drum al lui In satul pA-
rintesc, HArtoape. Ii spunea cA undeva existA
verdeatA i cAmp liber, iar el uitase. De multa
vreme se hotArAse sA se intoarcl i acolo odatI,
locurile pe care le-a cunoscut numai subt bAtaia
tunurilor. AmAnase, il tinea legat aci viata ca pe o
muscl prinsä in hArtie cu dei. Seara fu la .gara
de Nord. Luase un bilet de clasa a doua; domnul
Lici Cartojan avea until de clasa intai.
Ei, ci ni fachn acu', puiule? intrebI de-
zolat.
Nu ne facem nimic. E foarte simplu. Dum-
neata mergi in vagonul dumitale, eu meu.
Ne dAm amandoi jos in gara BacIu. Tot odatA
ajungem.
Ei, nu asI, fratil SA-1 schimblm... P1 Slim di-
f erenta pAnI nu sA. inehide casa:.. la dA-1 oliaci
la mini, cA vld cl-s tot mai discurcIret ieu, macar
cA's provincial!
Radu Coma care n'avea cherestea In tinutul Bu-
zäului, nid o fIbricutA In Ardeal, i trlia cu
strAnsA economie, schimbl biletul ca sA tinA corn-
panie domnului Cartojan. Para la 'Buz Au aflA
astf el pretul diferitelor calitAti de scAnduri, la
Galati 0- loco gark tjcäloia clilor ferate care
urcl la fiecare trimestru tariful dar nu pune la
dispozhie vagoane decit cu spagA" la personalul
din statii, aflA catastrofele schimbului, incapacitatea
guvernului in politica economicA, i alte multe
chestiuni care II dureau mult pe domnul LicA
Cartojan. Pe urml dincolo de Buz Au, cAnd se

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 286

goli vagonul, Licl Cartojan intinse sub picioare

un ziar i peste obraz desfäcu altul, adormind subit,
cu o miraculoasä trecere dela agitarea cea mai
cumplitä la up somn vecin cu moartea. Radu
Com§a e0 pe culuoar; deschise.fereastra sä respire
noaptea rIcoritä.
Luna tinea fidell tovärä0e trenului, in intune
ricul de dincolo de scinteele ma0nei. Haltele
cu lumini somnoroase rämäneau näluci in ampuri
mute. Radu Coma Ii aminti dintr'o pAcll unde
dormiserâ inecate, cuvintele locotenentului Ghenea
despre expresurile arogante, rostite odatá tn altfel
de tren i in altfel de noapte. -Are sä-i vadi mâne
movila de pämânt unde tot neastamparul acela care
'Area etern, a mutit. Gändi la taina lui grea, de
moarte, neisprävitä atunci pe brancardl, luänd-o
cu el in lumea de unde n'avea s'o mai tie nimeni,
niciodatä.. Se alese din paclä, i chipul lui Mihai
Vardaru, dar nu chipul lui tänär i voios, ci numai
'Ada arätare cu obrazul inältat din balta cu ate
verzi, cu lipitoarea cuibáritá in orbitä. Pe urma
Radu Comp. se 8-Audi la el, iar vântul rece al
noptii fu amar.
In gara BacIu Ii a§tepta fratele Donmului Car-
tojan, administrator general al intreprinderii. Exem-
plar aidoma cu domnul Licä Cartojan, cum sea-
rnänä un pui de vulpe cu vulpea mai bätränä.
Când aflä cä procesul s'a isprävit CA a fost
chtiga.t, Ii manifestä bu.curia, scotänd päläria de
doc, trantind-o in palmä i wzänd-o apoi pe cap,
cu funta la frimte.
Bini c'am vlzut-o §A. pi asta I Di-acuma ni
punim pi lucru särios.
Se ylimbä in hainele de sport, cu jambiere
galbene i cu pardesiul de panzl, mäsuränd peronul
frecindu-0 mânile exact cum si-le freca domnul
Licä Cartojan.

www.digibuc.ro
288 VrZA R PETBDSCII

Di-acuma biclie Lick, ai sá vezi cum

frec eu pi rnárlanil Au si si'nveti, dumnialor sâ
ml cunoascl si sâ má pominiascá...
Radu Com..sa intrá in restaurant sk-si incálzeasa
stomahul cu un ceaiu ferbinte. li pärea bine ck a
venit, dar incepea sk regrete cá, se intoarce acolo,
in toväräsia acestor oameni, cu gändul numai la
afacerile lor, la cine stie ce fel de afaceril
Domnul Lick Cartojan isi repark puterile cu o
gustare mai solidá: sardele, bränzä, pastramk si
citeva tuici. Pläti galantom si consumatia lui
Radu Comsa, cu toatá impotrivirea. Mark ii astepta
un Ford, harbuit si. ruginit ca un ibric.
Poati vrei sa stai längä sofer, puiule? in-
trebl ospitalier domnul Cartojan. Imi convini si
mia. Pe drum numai bini mä puni Ticu in curent
cum mai stau lucrurili pi-aici... Eu asa lucrez,
puiule I Un frati aid, unu' la fkbricuta din Ardeal.
Au si. dânsii de Iucru si castigI oliack di parali,
iark ieu n'am tiarná câ furá si párkluiesti
_
unu'
strkin.
Masina täsni inteun huruit de fier vechiu cu o
sprinteneall si. un avánt neasteptate dela inatisarea
preistoricl oferul slobozi cu o bucurie de ski-
batec, samovarul foslind, sbArniind, stränuand
si jucand in arcuri, pe drumuri colboase, pe creste
de dealuri si. peste podqe. Radu Comp isi fIcea
degetele picioarelor cárcei in ghete, de cAteori ma-
sina artmcatá la cotituri, 0:Ala pe rotile de din-
dkrät, !Area cà se rästoarnä peste cap sau cä se va
desface brusc din toate incheeturile, sä um.ple dru-
mul de suruburi si. härburi. Dar masina nu se des-
fäcu si nu se rostogoli peste cap.
In douk ceasuri erau la Onesti. De ad Radu
Comp recunoscu locurile. li päreau desarte si. mai
largi, fárä forfota in care le vázuse intäiu.
De dupg culmi ar fi asteptat poate A se Inalte

www.digibuc.ro
 INITNECARe 287

o pasere de metal, incercuitá de noruleti albi ca

cei din jurul serafimilor pe icoane; sä bubue sal-
vele unei baterii care-a fost uitatä acolo i s'a
de§teptat.
Drumul era umblat numai de carä cu boi, fe-
rindu-se in mers domol spre §anturi, cu oameni
mergänd pe längä ineärcAturi, iar dupa culmi se
ridica .5i se läsa numai un nor alb, da varà.
Eu Am sâ rämän oliacl la fabrici, puiule!
Il bätu domnul Licl Cartojan pe utnär, de la
spate. Daa vrei, ti dai oleacä gios, sä ti dismor-
tl§ti §i. sâ vezi locurili. Säntem chiar pi-o linie
undi-o fost tran§eili. Pi urral ti duci maPna la
sat, veza i acolo ci ai di vlzut â vin ieu sA ti
aduc inapoi... Tot am oliacá di räfuialä cu dum-
nialor, dela Ob§tie. Am sâ li aduc ve§ti bunil
Fordul îi sdruncinä fiarele pe ponoarele unui
drum de call. Radu Comp se räsuci sl vada: pe
acolo, mai departe, era poteca pe unde urcau. Se
auzirl ferestraele tipand in acerea pädurii. Ma-
vina incetini pe langl un convoiu cu scAnduri.
Domnul Licá Cartojan strigá ceva la oameni, fa-
când cu degetul amenintätor. Cäräu§ii rämaseril
cu päläriile in Lana.
Pe urrnä §oferul slobozi iar, hurducându-i peste
hopuri. Inconjurá o imprejmuire de leaturi; rotile
alcarä pe pämänt moale cu rumeglturä de lemn
a§chii; sältarä pe linia ingustä i ruginitä; in-
trail pe poarta fabricei §i. se oprirä poticnindu-se,
in fata unei case albe, cu o inscriptie pe placa de
lemn:

Igar BIRoul
In hangarele de scânduri, feristraiele spintecau
vAzduhul cu vaiete intrerupte. TIceau o clipä, in-

www.digibuc.ro
288 OEZAR PETRFACT

cepea altul, se Intreceau inteun fel de chiote de

triumf.
Domnul Lia Cartojan, f§i frec5. mainile 0 vorbi
tare, fiindcA nu se auzea de vuet.
Aiasta-i muzica ci-mi placil... Puiule, daci
vrei sl ti spell 0 sâ ti scuturi oliacä di colb, ti
dud Ticu in odaia lui, iti pregAte§ti Lenta täti
celi. Pi urmâ ti plimbi undi-ti spuni inima. Eu
am de lucru o tArl In cancilarie.
Radu Comp 10 rIcori ochii. Inima nu-1 in-
demnä sä intre In fabrica unde ferästraele des-
picau brazii cu miros iute 0 ud. Se depArtä pe
dupà imprejmuirea de scanduri, in pädure.
Dela o potecI Inainte, incepu sä-i fie cunoscut
drumul. Pe urmä iar nu-1 mai cunoscu.
Ad fusese pädure; e acum pämänt ple§, cu
smeuri§. Se Impiedicä inteun capät de sArmä ghim-
patä, ca o capcanä räsucitä in varful unui par
putred. Par'cä mai la dreapta... Acolo a fost bor-
deiul lor: e o groapä scufundatA in care au crescut
bälärii. Se a;cunse un animal inteo gaurä. Pe
urmA §antul surpat: abia o adändturä cu buzele
rotunzite de ploi. 0 bältoacä. Tresäri. Sunase
§tioc" ceva, ca un glont in pämänt. A fost numai
o broascA tA§nind In apä coditä. Dar un cartu§ a
gäsit jos, de alamä verde-neagrä. Tot pämäntul e
presärat de sfärmAturi de metal; frisk' nu se mai
vAd sfärmAturile, le-a acoperit mu§chiul 0 iarba.
Au murit aici oameni 0 se a§teptau sä se o-
moare?
TAcerea e irealä. Cerul inalt. Numai In vale
gem ferAstraele.
Aici a fost locul cel tnai apropiat intre tran§ee.
De aici privea la §anturile nemte§ti cu lAcoznie
0 cu svacniri scurte in inimA. Din movila de pa-
mant atarna sdreanta unui sac negru si. putred.
Le pärea atit de misterioasä transeia aceasta din

www.digibuc.ro
 1.141hUNECA1t P. 289

Acum poate vedea insfir5it ce e acolo.

A mers. Un §ant dArâmat ca i celllalt, cu vre-
jun i spini. N'ar fi crezut niciodatI cä erau atAt
de aproape. 0 piatrA svArlitI mai tare ar fi ajuns
dela unul la altuL
Si Ina o sArml peste care a cAlcat, in alt par
putred: numai cä e o sarmA de ale lor". Un bor-
deiu de ofiteri. A fost mai temeinic construit: a
rAmas gura intreagl.
In vizuinile acestea se pAndeau unii pe altii?
Pe fl§ia aceasta ingustA de pimint credeau ei cI
se deslAntuie un catadisin cosmic? N'a fost nimic.
Abia câteva scurmAturi in tArnI, pe care le-a cica-
trizat vremea, le-a netezit ploile §i le-au imbrIcat
buruenile.
Numai mortii nu mai au nici o intoarcere.
Iar dacl s'ar intoarce nu le-ar suna oare straniu
tipAtul ferästraielor retezAnd in lemn, in vale?
Radu Comp se intoarse unde altädatI a mai
stat. La butucul de lângä bordeiul lui, clad cetea
scrisorile.
In capAtul acela, intotdeauna Ii gäsea de lucru
Ste lian Minea, cetind ziarul, când el desfIcea plicul
Luminitei.
Prin ce minune trunchiul a rAmas? E acum
putred. Miroase a mucigai; au crescut ciuperci din
miezul umed. CAnd atinse una, se sfärmI fragill
§i au fugit gangAnii. Cum au incAput oare in scor-
bura aceasta i au putut trAi? Aveau donA paturi:
acolo Ghenea a vrut odatA sl-i spunI ceva i a
tficut. Poate era aproape spovedeascI taina
pe care a dus-o cu eL Erau aproape i aproape de
moarte, dar nu se simteau insA destul de aproape
säji spunA intr'adevAr ceiace inläuntru Ii rodea.
Nid o tipenie. In tainica tAcere a sihliei, sus-
pini muribund numai un ecou refugiat acolo din
cine §tie ce adâncuri. RI§ina topitA de cAldurA
Cezar Petrescu. latunecare. Vol. II. 19

www.digibuc.ro
290 CE2AR PErPRESOU

birue mirosul räcoros al tufelor de mina'. Bazgie

tintari in fi§iile de raze.
Pe aid cobora la Casa Neamtului". A regäsit
drumul. Dar §i zidul cel din urmä a azut. Cärä-
rnizile i treptele au fost cärate undeva sä slu-
jeasa de vre-un adapost nou. Ciudat: mai dureazä
totug flori sälbätäcite printre ierburi i recunoa§te
fire de legume. Pete rotunde i goale in pämänt,
aratä pecingini in care n'a mai putut prinde viatä
nid o iarbä. Urmele focurilor vechi. De aid a
plecat Mihai in cea din unnä zi. Si dincoace, inteo
noapte, au hotärit aproape ca un jurämänt, când
se vor intoarce in cealaltä viatä, sä cheme la
clângi oamenii rAcoreau necazurile in jurul
täciunilor. Soldatul Bocänet, arätarea lui Muce-
nicu; alIi.ì despre care nu-0 mai aminte5te nici
cum se numeau... Nu i-ar mai cunoa§te i nu 1-ar
mai cunoa§te.
Bate lin o talangl de turmil; printre brazii de
sus se itesc pete albe pe celälalt munte. De acolo
Ii purta säbiile de luminä proiectorul.
CAnd se intoarce, pe mAsurl ce se apropie,
räcnetul ferästraielor cre§te. In metalicul sf4iat al
pänzelor dintate de otel, chiotul de biruintä, ame-
nintä toatä pädurea. Ele singure au pus stäpânire
ad. Pädurea are sä fie pe incetul inghititä de
baraca de jos.
Se aud acuma i lovituri de secure, glasuri o-
mene§ti, trosnetul copacilor präbu§iti. Pe urmä
strigAtul laolaltä al oamenilor, and räsucesc un
trunchiu greu cu tapinele. Ecoul se intoarce ostenit
dupä ce-a colindat toate väggunile.
Ei, puiule, cred cä pläcut II intâmpinä
frecânduli mânile domnul Licl Cartojan. Plcat
ca pädurea-i cam stricatà di tialo§ia ceia di
räzboil... Altfeliu ar fi fost o afaciri §A mai faina.
Domnul Lic5. Cartojan, pämte peste butucii

www.digibuc.ro
 1NTUNECAB E 291

rasturnati, urmat de fratele mai mic, dupa cum

puiul invata sá iasä la vAnat dupa vulpea bItrana.
Eu am avut o idei bung, Puiule! Am adus
lucrätori din Basarabia si din Maramures. Iesti
asa sâgur. Pi-acolo-i lipsi â foamiti, is bucurosi
ci li da cineva di lucru sâ. cAstigi o bucati di
pani. Am facut s'o cantinA. Banu lest de la mini
sâ'ntoarci tot la mini.
Domnul Lica Cartojan mai impärti câteva ordine,
mai ceru cateva lämuriri. E vorba sa se inceapá
un parchet nou. DintT'acela are sa curgi manä.
Aistea-s niste brazi drepti ca lumanarea. Lemn
fain! Cat zaci. Ticule, sA ni iasä dintr'o bucatä?
Amindoi fratii fac socotelile. Brazii asteapta re-
signati, cu virfurile neclintite in cer.
Acuma, draguti si ni intoarcem la fabricä.
Eu n'am isprävit cu condicili meli. Dacâ ti-i voia
sa pleci indatA, dau ordin soferului. Eu is di pá-
ren sà iei intli masa cu noi. 0 pus Lenta, cum-
nati-mea niste pui la fript, oliaca di brAnzä cu
sr/A.110mA, mai un vinisor... Nu vrei? Eu nu ti
salescl Gasesti ceva de'mbucat i la crasma in
sat...
Porunci sofeurului sá traga Fordul.
Numai ti rog dragutA, si mi-I trimeti indata
inapoi. Cum sfarsesc aici viu â ieu sa mä ra-
fuiesc cu dumnealor. 55. pi &sari, iesti la noi.
Pregatesti Lenta niste curechi cu rati... Dormi
inteun pat mai acatari, pi urmâ mâni dimineata
iesti la gar&
Samovarul tâsni iar peste hopuri i anturi, co-
borindu-1 pe drum ocolit pe Radu Comp., in sat.
Cind ajunse, nu stiu uncle sa opreasca. Abia
acum Ii dadu seama cit din satul cel adevarat, nu
cunostea pe nimeni afará de matusa. Ilinca si
de ce-a scuturat asa din cap? i pe fata ma-
t usei Ilinca.

www.digibuc.ro
292 CrEZAR PETRESCII

Cei care insemnau inteadevär satul, erau in-

ghititi atunci de numärul armatei: casele deveni-
sell cartierul cutkui ori cutärui ofiter. Mai stia
a o parte din sat clzuse subt bätaia tunului,
dupä ce-a fost ränit, cind trupele s'au retras si.
numai dupä cAteva zile de luptä, frontul a fost
impins la loc.
Sträbltu pe jos drumul dela un capát la altul.
Mu lte gospodkii nouk altele lärgite; nici un semn
nu mai rämäsese cä au spart pe aici obuzele. Via*
se refäcuse indatä. Copiii häuleau pe uliti. Il
lätrarä cani si. se potolirä. Aici a fost cartierul si
popota; scoala e väruitä proaspät, poartä o in-
scriptie nota. Cartierul clpitanului Plesea. Si din-
coace casa mätusei Ilinca.
Radu Coma avu o sovIire inainte de a descnide
poarta. Fântäna inaltä cumpänä noul, acoperis
nou de sindrill Imbracl si casa; dar florile de
nalbA ca si atunci se ridia pinä in stresinä. Un
copil täbärceste pe lângä poartk o fetitä cu ochii
verzi. Acolo e fereastra dela odaia lui", unde pe
masä veghea muza Elegiei si a lui Omir, Erato,
atingAnd cu degetul coarda nevIzutä a lirei...
11 Intimpinä un bärbat spätos, in cämesoi ne-
1nchis, care clädea un stog. Rezemä täpoiul de
f An. .

As vrea si vorbesc cu mitu§a Ilinca... rosti

Comsa uitändu-se la fetita cu ochii verzi, ca sä
nu IntAlneasa ocbii bärbatului.
HAM! Sä fii dumneata sänätos, de când ii
moartä baba Ilinca...
Radu Cornsa rämase cu mftinile spänzurind dea-
lungul trupului.
Omul se cläclu mai aproape, scuturindu-si anul
din pär.
PO sä-mi spui mie, domnule, dac-ai alrut
ceva cu räposata...

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 293

Nu... N'am nimic de spus... Credeam... 0

§tiam de pe vremea räzboiului. Am trecut pe aici...
zic, sä mg abat, sä vAd ce mai face...
Atunci il fi cunoscand i pe Catrina?... S'o
chem pe dansa... Catrinää-il
0 femee cu pruncul la sari se uitä pe fereastra
deschisä; pe fereastra de atunci. Incruntä privirea
la strAinul care vorbea cu bärbatu-säu, dar nu-1
cunoscu. Un targovet cu un semn urit la gurä.
Catrinä chemä mncä odatä omul. Ce
dracu' mopiole§ti acolo, femee?...
Indatä Culail sunä dinläuntru glasul, a-
cela§i.
Rimai sänätos, bade! se intoarse deodatä
sträinul. Eu numai pe räposata voiam sai-o
Omul inchise poarta dupä el, i fiindel era
gospodäros, gindi cA trebuie sä-i batä leaturile
care s'au uscat i joaci.
Intreba de mä-ta, ierte-o Dumnezeu acolo
uncle se afal lämuri femeii care e0se cu pruncul
in brate, netezandu-0 Oral subt broboadä. Zice c'a
cunoscut-o pe timpul rAzboiului... Era chiar belt
la obraz; acela-i sämn de schijä...
ce-o plecat, parcA-1 alunga cineva? se
mix% femeia, desacand din nou sanul i potrivindu-1
in gura copilului.
Cine sä-1 §tie?... A fi avand v'o negustorie
'pe-aici §i-i gräbit omul.
Avea un semn urat, säracu'l inchee färd
nid o bänuiald, cea care se numise odatä Catrinel.
Apoi omul apucA täpoiul §i se intoarse la stog;
femeia inträ in casä.
Radu Coma mersese repede; numai cand fu
departe, domoli pasul. Raze le cAdeau vertical, se
incingea ar§ita. Trecurä scirtiind trei cat% cu fan,
in colb.
and vAzu firma La infanteristul vesel", in-

www.digibuc.ro
294 CEZAR PETRESCU

telese cg aceia e circiuma despre care pomenise

domnul Licg Cartojan. Pe zugraveala tablei, in-
fanteristul vesel si. expresionist, cinstea la o masa
cu fata prävälatä sä i se vadg toate cele patru
laturi, un pahar de vin din care zugravul infärisase
in acelasi timp fundul, gura si o sectie transversalg.
Inauntru era racoare, podelele fuseserg stropite
cu apg. Portretul Regelui si al Reginei, priveau
spre tejgheaua unde bonzgiau muste pe o farfurie cu
signing uscatg. Domnul Gheorgbiu 11 servi, in-
tinzAnd pe masa un servet curat, din casg. Dal
Radu Comsa abia atinse mAncarea: i se oprea in
gAtlej. Desfacu ziarul ramas de dimineata in bu-
zunar, dupg ce terming cafeaua cu miros de orz
prgjit.
N'ai taiat nici astazi, Gheorghiule?
Nu parinte I MAni dimineatg am sg taiu.
Am eu grijg de Sfintia-voastrg.
Pgrintele inainta din prag, uitAndu-se cerceator
la strain.
Si de cafea, m'ai uitat, Gheorghiule? Poate
avem drept sg bem si o cafea, dacg cla Dumnezeu
si ne vine veste bung de la Bucuresti.
Nu v'am uitat, pal-jute! Tot mAne. S'o dus
nevasta la tArg.
Pärintele iar privi lung la sträinul care cetea
un ziar. Isi lug itiima in dinti.
Ce mai scrie la gazetg, domnule, claci nu te
supgrg indrAzneala mea?
Radu Coma impAturi ziarul, il puse pe mask'.
la margine.
Eu 1-am cetit, pgrinte. Daca vg face pläcere...
ParinteIe se apropie.
Imi dai voie: preotul Atanasie .Livezeanu.
Intrebam ca un salbatec, asa cum suntem noi
de pe la targ, flämAnzi sa aflgm cAte-o stire mai
noug... Ne vine posta la doua zile odati si and

www.digibuc.ro
 INTONECARE 295

prindem cite-o gazetä o cetim de-a fira'n pär...

Pärintele Atanasie trecu degetele prin caerul co-
filiu al bärbii.
Sunteti pe-aici cu vre-o afacere?
Nu pirinte... Am acut räzboiul prin locurile
aceste, si am venit sä vAd cum aratä acum.
Pärintele Atanasie privi la semnele lui Coma
din obraz 0 Ittä loc pe banca de lângä perete,
rAzemAndu-si o mAnä in carja lustruitä.
Am inteles eu dinteodatä cl acela-i semn de
räzboiu, domnule 1 Va sà zicä ati venit sä vedeti
satul nostru? Dacä ati fIcut räzboiul prin päclurile
noastre, atunci inteleg. Poate aveti chiar camarazi
0 prieteni ingropati pe aci? Muhl tinerete 0-a
läsat oasele In pämAntul nostru...
Radu Comp recunoscu färä poftä de vorbA, cä
a venit sA vadl 0 morminte de prietini.
PArintele Atanasie privi departe, cu ochii care
vedeau In ceatä.
Acuma domnule, vin rar oameni care sä-si
mai aducä aminte. Inainte, 10 mai cäuta unul un
frate; vAduva locul unde a fost ingropat bärbatul.
Pe urmä s'au finistit cu toldi. Pe om 11 prinde viata
indatä... Chiar mA gAndeam, domnule, CA omul
nu numai CA uitä mortii lui, dar poate n'ar fi
bucuros sA stie cl s'ar putea intArnpla minune sä
se intoarcl vre-unul. GAndeste-te dumneata, ce-ar
fi sä se scoale odatá atAta amar de morti din
rä.zboiu, intr'o inviere numai a lor, 0 sä se in-
toarcl pela case? Crezi dumneata cA ar gäsi o
multumire pentru dinsii, iar pentru cei vii, ar fi
o mare bucurie sA se pomeneasa cu asa oaspeti?
Unii si-au impärtit mostenirea; altii au clicat cu-
vfintul läsat cu limbä de moarte, vAduvele s'au
miritat; copiii 0-au rinduit treburile dupa capul
lor... Sculatul din morti ar fi un nepoftit care sA
strice viata celor vii 0 toti n'ar sti cum sA se

www.digibuc.ro
296 CRZAR PETRESCU

scape de dânsul. Mä uit numai la ce Arad, aid in

sat la noi... i ma gandesc amar pe urma, cI tot
asa se petrece in roatä tara, i pe urma la toate
neamurile care s'au avut in dusmanie... Iti vine
sä crezi ateodata ca dac'ar invia aceia de le scrie
pe cruce eroi"; de teama socotelilor, ar cere cei
vii sä scoata armatele i sa-i mai omoare oclata.
Si-ar striga mai grozav pentru aceasta, cei care au
jalit atunci mai din toata inima, sa nu mai vada
cei ridicati din morti ce-a ramas cu vremea din
jalea lor...
Parintele Atanasie Ii asezä ochelarii si se uitä
peste titlurile mari ale gazetei. 0 impäturi la loc.
Asa dar dornnule, zici cI mi-o lesi mie? Iti
multumesc tare mult. Sä crezi dumneata, il duc
acasä citesc dintr'un capät in altul, literä de
ev.anghelie. Si pe urrna dupa ce-am sarsit, imi
pare rau ca 1-am cetit. Iti spun drept domnule,
ca eu nu pot sä pricep unde merge omenirea noa-
sträL.. Toti spuneau cá dupa ce s'o face pace, are
sa fie odihnä pentru toti i tihnä sä se bucure
de bunurile pämântesti i sä caute si de cele ale
sufletului. Când deschizi gazeta, vezi nurnai ca iar
se aduna fel de fel de conferinte i fac planuri
se tocmesc, iará nid o nädejde de intelegere nu se
aratä. Se pun alte biruri j lumea se teme de alte
poate sä fie iar macel; iara despre räscoale.
cetesti ca sunt acuma pAnä prin China si pana la
marginea pämantului. Noroadele nu-si mai gäsesc
astAmpar i oamenii imi par cá mai räu s'o inrlit.
Ziceam cä dupa intAmplärile cumplite prin care
a trecut, omul are sa se IntoarcI caute alinare
in el. De unde aceasta minune?... Mai lacom s'aratä
Inca de cele pämAntesti i parca-i grabit sä nu
cumva sa mai traiasca
Pärintele Atanasie se uitä mAhnit la un sirag
de covrigi Intini pe un bat deasupra tejghelei,
parca deacolo avea sä vinä dezlegarea.

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 297

Chiar la noi in sat, avem astgzi oleaca de

framantare, inteun necaz cu cei care nu se mai
satura... Este aici un domn, unu' Lica Cartojan...
Radu Comsa ridica ochii.
Iarä cu acest domn' Ida Cartojan, ne ju-
decam noi de doi ani. Au injghetal oamenii o
obstie aici, sä taie clansii padurea. Ziceau ca li se
cuvine atata, dupa ce le-au fost gospodäriile sfär-
mate si pgmânturile doi ani cälcate de armata...
Pe unna, oamenii au vgzut ca s'au cam pripit si
n'au putut strange banii la vrerne. Atunci a rg.-
sal-it nustiu de unde domnu' Meg Cartojan sä
pung el' banii cati lipseau, in dreaptä toväräsie.
Face contractu' cu obstea, incepe lucrul, and au
räsuflat oarnenii sa inchege oleaca de bani, domnu
Cartojan al nostru tot amana: Läsati oameni
buni, ca nu-i zrabá si nu vä pune nimeni cutitu'
in gat!" Oamenii se minunau ce noroc a dat peste
dansii sà aiba deaface cu un suflet sa-1 pui la
rang., ca al dornnului Cartojan. Ii prind cu banii
alte nevoi: unu' sa-si dreaga casa, altul sä-si
roadä pamantul care a fost bätätorit de cai, mai
cumpärg o vitg.... Pana cand inteo bung dimineatä
se trezeste obstia cu citatie, data in judecatg de
domnu' Cartojan cel bun sä-1 pui la rang, subt
cuvânt el nu si-a respectat la vreme contractul si
cere stricarea actului sa ramang singur stgpan pe
padure.
Radu Comsa nu mai privea acum in ochii preo-
tului, albastri si cu lumina slgbitä. Se uita tintg in
farfuria murdarä, uncle bazliau dotra muste. Iar
in sosul sleit si. dezgustItor, se vedea hanindu-sc
din dezgustgtoare ramasite. 5tia amanuntit din
dosar, povestea parintelui Atanasie. Si isi spunea
ca la aceasta, a fost oricat, mäcar la ultimul act
care-a pecetluit despoierea, complice. Cind pledase,
obstia aceasta nu fiinta pentru el decat o abstraztie,

www.digibuc.ro
298 CEZAR PETRESCII

un adversar invizibil, inteun proces dupá toate

formele legii terminat i castigat. Acum Ii apirea
realitatea altfel, in carne i oase; oameni cu ne-
cazurile lor i oameni care au fost jafuiti de un
drept.
Parintele Atanasie ti stranse gazeta.
De asta iti spuneam eu dumitale ca suntem
inteoleaca de främantare. AsteptIm sä ne vie din
ceas in ceas telegramä ori omul nostru dela Bucu-
resti. Eri s'a judecat procesul la Casatie, poate
s'o milostivit Dumnezeu sá treacl dreptatea de
partea noasträ. Altfel ne lasa särmani pe toti,
domnul acesta, Cartojanl Telegrama vg.d cä nu
vine... Cu posta noastra dela tall, n'ai parte sa
afli nid daca s'o indurat Dumnezeu sa-ti mai lese
zile bune ori luat räsuflarea...
Radu Coma impinse de dinainte farfuria dez-
gustatoare. Mustele sburará in cercuri scurte
se Intoarserá la ramäsitele sleite.
Parinte le Atanasie Ii stranse maim, ca un om
care s'a usurat povestind un necaz celui dintfiiu
intalnit i lì e recunoscator cä a avut räbdarea
asculte.
Si la multumesc, domnulel arata ziarul.
Radu Comsa. rosi rámaserá numai cicatricele
albe: nu stia Inca pärintele Atanasie ce fel de
multumire i se cuvenea I
Din prag, preotul se intoarse catre domnul
Gheorghiu:
Nu ma uiti fiule, Poate da Dumnezeu
avem disarä bucurie... De dota zile nici n'am
atins gura de mancare.
Negustorul 1i aseza covrigii, farfuria cu slänind
uscatä i cutitele de pe tejghea. Vorbi catre strain:
Bietu' pärintele nostru, de cand cu procesu'
ista, pot zice ca nu mai stie ce e acei somn
mancare... La el au venit oamenii ceari sfat

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 299

and au pomit ob5tia 5i acuma se 5tie cu räspun-

dere pentru tot satul. Darä lui domnu' Cartojan
nid nu-i pasà. El se are bine cu suprefectu', cu
prefectu 5i se are bine ca toti ati impart legea.
Mi-am varit 5i eu economiile la ob5te. Acum sä
vedem ce räspuns vine. Dac'am" perdut, putem
spune a ni s'a dus munculita noasträ pe 0141 5i
trebue s'o incepem din capät.
Domnu' Georghiu scoase un carnet cu scoarte
de mu5ama värgatä din saltarul tejghelei 5i se
scufundä in socoteli misterioase, cu un plumb vio-
let pe care il tot muia in gurà.
In jurul lui Radu Coma se adunau mu5tele ca
in jurul unei putreziciuni. Cele douä portrete regale
priveau plictisite la socotelile din carnetul vàr.at.
Am. 5i vor afla toti gandi Radu Corma 5i ii
fu rgine cI tot satul, 5i. pärintele Atanasie, 5i
negustorul cu economiile lui, il vor vedea pleand
alAturi cu domnul Lia Cartojan in ma5ina lui,
care tränane5te de treze5te toti anii, 5i vor 5ti
poate cä el La ajutat la judecata din urmä.
Pliiti schimbAnd o hartie nouä, din cele dela
domnul Lia Cartojan.
Iar drumul la cimitirul de sus, in soare 5i subt
ochii täranilor din ogräzi, fu lung, cum nu l-a
5tiut.
Trecu puntea pârAului unde era saldätoarea
lor. Abia se schimbase; unde fusese zägazul erau
numai pietre uscate 5i albe. Mlada era roasä de o
turmä. Apa se risipise pe prunduri in ate subtiate
de secetä.
Poteca ducea numai pinä la cimitirul satului
cu cire5i bätrâni 5i tei, 5i cu bisericuta de san-
dual acoperitä ca 5indrilä neagrä. Deacolo inainte,
spre celllalt cimitir, ararea se astupase: nu mai
alca picior omenesc. Mortii erau cuprin5i de ier-
buri 5i de uitare, in marginea fânetei. Gardul de

www.digibuc.ro
300 CEZAR PETRESCU

särmii era spart, un vitel ridici botul g 11 privi

cu ochi umezi, mirati.
Din podetul de scânduri se desfundasea bArnele;
o rezemâtoare azuse atArnand inteun singur cuiu.
Crud le erau astupate de iarba inala si grasä.
Ploaia mancase in ele. Vânturile le culcase. PI-
mântul era pealocuri scufundat, ascolit de mu-
suroaele cArtitilor. Ace lea 0-au apat hrubele lor
printre oase de morti.
Radu Comp cäutä numele. Nu se mai ceteau
deck câteva. Soldati necunoscuti erau acum a-
proape cu totii. Gâsi crucea apitanului Ionescu:
Ce e aia moarte? Ce e aia vesnicie?" Crucea se
prävälise stamla. 0 apäsk cu pieptul in pämint,
sâ-i mai dea viatä de un an. Nu descoperi mor-
mântul lui Ghenea; putea fi oricare dintre cele
fàrä nume: Dacä ne vom intoarce vre-odaa de
aici, Comp, avem o mare datorie". Radu Comp
se vAzu intre morti, avocatul domnului Licä Car-
tojan.
Si mai ckitä ilia dela cruce la cruce. Vreau sä
räman acolo, intre soldati". Oasele lui Mihail Var-
daru erau aid, intre soldati. Crucea lui ca toate,
iarba inala ca peste toate.
Radu Comp gândi întâi sä smulgI spinii cu
canafuri violete. Dar nu-i smulse. Mihai 1-ar fi
mustrat: rämka groapa in uitare, cum In
uitare e a tuturor".
0 pasere argintie, inselaa de nemiscarea lui,
pogora pe un vArf de sftmaianä, se legAnä i cu
piuit, zburä in alt vIrf de iarla inspicaa. Sburau
albine cu pungile inarcate de polen in iarba
coapa. Fâneata anta de zumzetul gAzelor. Soa-
rele se inclina spre culmi. Nid o suflare; numai
vitelul fumuriu pästea mai departe, cu botul fri
iarbä. Acum mortii erau incorporati câmpului, fa-
ceau parte din fâneata grasä. Nid o sbatere; ace-

www.digibuc.ro
 INTUNECABE 301

rea numai nemirginitá i cerul boltit. Dacä s'ar

ridica toti de aici sà se intoarci la cei la care
li s'a oprit in spaima mortii garidul ultim, nimeni
nu i-ar primi.
S'ar umplea lumea de prea multi strigoi.
Radu Com§a chemà din plmAntul cu flori i cu
scaeti amintirea lui Mihai. $i intaia oarl dupá
multi ani nu-i mai veni amintirea hidoasä cu
vermele vlscos in ochi; ci Mihai acel de pe
treapta de piatrá, in pOiana cu dungi lucii pe
iarba lucioasá, ca semne trase cu unghia pe-o
catifea verde. A ridicat atunci ochii de copil
care-a plâns: Am si-ti spun altädatä. Acum nu
mai are nid o insemnItate".
Ce §tie acum numai pentru el? De acolo nimic
nu mai strAbate la nimeni iar aid e numai
pamant peste oase päräsite.

www.digibuc.ro
 Ste lian Minea impäturi biletele. Nunarä restul,
cu minutiozitate de provincial venit In Capitalá cu
buget limitat, din care trebuie sä stoarcl maximum
de desfätäri cu minimum de spese.
Margareta avea de ce sá fie incantatl. Progra-
mul ei se realiza intocmai: o searä la Operä, una
la National, una la Teatrul Mic. Numai de s'ar
tine croitoreasa de cuvânt, sä fie rochia gata In
terihen i päläria, de n'ar trece peste o mie opt
sute. Astfel, Stelian Minea 5tie cä n'are sä-i mai
tihneascä aceste trei zile. aci grijile lui erau
acum de aceastä naturk de doi ani, de când se
insurase. AdicA mai exact, de and fusese Insurat
printr'un complot, vast, tenace i subtil, al coco-
netului de toate värstele, din orá5elul unde cäpà-
tase catedra definitivä.
La Bulevard, ceasul aräta trei. Ii mai rämäneau
a5a dar, patru ore de libertate. Margareta se du-
sese la o prietenä, iar Ste lian Minea regreta din
tot sufletul, cä nevasa-sa nu are mai multe ase-
menea prietene ad. Tovärä5ia ei, pe stradä, de-
venea un supliciu. Mai fritäi, era cu un lat de palmä
mai Inaba ca dansul, scandalos de voinica 5i de

www.digibuc.ro
 INV:WEI:WM 303

rumenl. De câte ori arunca ochii, MA voie, in

geamul vitrinelor, se vedea pereche reflectatä gro-
tesc; el märunt si firav, ea inaltä si sdravInk, ca
o maml cu odrasla convalescentä, iesiti la plimbare.
Pe urinA, 11 jena felul ei de a vorbi tare 0 vulgar,
stationarea indelungA la vitrinele parfumeriilor,
modistelor §i pantofäriilor, aerul ei agasat, de
câte ori se oprea si el la fereastra unei librärii,
luxul vestimentar de gust indoelnic; tot ce-i ofensa
discretia lui, cu care fusese invkat sA se strecoare
prin viatä, aträgAnd cAt mai putin luarea aminte
a semenilor.
Inträ la Alcalay. Alese câteva cärti, numai dupl
indelungA chibzuialä, cu aceiasi preocupare sl nu
depAseascä suma prevlzutl, in acest redus capitol
bugetar. La iesire, se isbi piept in piept, cu
Onisfor Sachelarie.
, Onisforl
Steliane!
Se imbrätisarä si se depArtarl cu un pas in-
därät, unul de altul, sl se contemple, dupl atkia
ani. FurA amândoi satisfäcuti de examen. Toatl
infätisarea indica o prosperitate mediocrä, stabili-
rea definitivä in marele anonimat. Onisfor Sa-
chelarie purta guler tare, hainä neagrA si corectä;
Stelian Minea i§i spuse cA reprezintä acum tipul
desIvArsit al ardeleanului rigid si solemn, cum il
zeflemisiau caricaturile si anecdotele timpului. ll
intrebä, dacA nu e cumva deputat sau director de
bancA.
0, nu! se apärä Onisfor Sachelarie. Noi rA-
mânem incA osinditi la opozitie indelungä. Din
pitA unsà, mänâncA numai netrebnicii cari vi s'au
vandut voul, pentru blidul cu linte.
El, deocamdatä are numai un birou avocatial
inteun ora§ din nordul Ardealului, unde se bucurä
cle g cliental serioasä si sivrA. A 1Nnit ig Bucg,

www.digibuc.ro
804 OMAR PETRESC11

resti, In interesul unui asemenea client 0 de trei

zile colindg. ministerele.
Ci, tune-i mama dracului de Excelente, cg
nu poti ajunge pang la ele, par'cl pe toti i-a ficut
mg-sa grofil Mg cuget, durere, cl i ardelenii
nostri, s'au docoit drIgutii de ei, inci mai ngs-
trusnic, de indatg ce ajung domni. Adgsti trei
audiente, pang se milostiveste sg-ti priveascg chipul
sg-ti asculte näcazul, ca sg te amâne la ziva mai
de apoi.
Stelian Minea 10 sterse ochelarii bombati, ca
sg-1 admire mai bine. Glumi, cu binevoitoare do-
rintg. de 1mpgduire:
Va sg zicg, ne reggsim pe acelea0 pozitii.
dragg Onisfoare? Reggteni i ardeleni 1 Nu mai
incipem unii de altii. Sä ne scoatem ochii mai
adanc, cg nu degeaba suntem frati!
Celglalt, incruntg sprincenile stufoase i fIcu un
semn de lehamite: Mai bine sg nu mai vorbim
despre chestiunea aceasta.
li propuse altceva. Mergea, tocmai, la Madam
Czvimbrovskich, Madam Cimbru, unde se aflg un
nepot In gazdg. Madam Cimbru a murit. Nava
cu pasagerii altei generatii, o conduce acum Lisbet,
care si-a gäsit un bgrbat insfarsit; un orn de
politie, care se imbatg i o bate. Dacg Ste lian
Minea e curios sg revadg veranda mesei lor de
altgdatg i sili cunoascä succesorii la discutiile
lor aprinse de odinioarg, Onisfor Sachelarie 11
invitg sg-1 intovIrgseascg In trAsurg, pang acolo.
Te avizez, cg ai sg petreci o jumgtate de org
interesantg poate, dar neplIcutg. Junii din gene-
ratia noug n'au nimic sacru. Respectiv, distrug
tot 0 aratg fatg de inaintasi, necuviintg i dispret.
Ste lian Minea primi. Nu-1 speria pang inteatat,
furia iconoclastg a acestei generatii Incriminate.
11 ispitea deopotrivg, perspectiva de a revedea. ve-

www.digibuc.ro
 1NTUNECARE 305

randa proectelor grandioase, ck 0 dorinta de

a mai gusta, din fructul acum interzis, al con-
troverselor acerbe. In urbea lui, toti cunoscutii
erau toropiti inteun neant de abrutizare. Jucau
cArli, nu discutau deck politicl, se infundau la
chefuri imbecile, inveselindu-se foarte, la acelea0
glume repetate cu o monotonie de viatA animala.
ToatA existenta lui era ternI 0 le0aticA. Acasa il
a§tepta o femee gure§A 0 hArtIgoasA, plAngAndu-se
etern de obrAznicia slugilor 0 de scumpete, zefle-
misindu-0 cu neindurata superioritate a mediocri-
tatii practice, blrbatul Ina palid 0 timid un
om de nimic, un filosof. Filosof" era 0 epi-
tetul de deradere, cu care II intImpinau colegii
in cancelaria liceului, precum 0 circumstanta ate-
nuantA, pe care concetätenii crunt inarmati pentru
viata lor de larve, o acordau acestei fiinti §ubrede,
cu capul mare sustinut pe un gât ca un vrej,
trIind in lung 0 preocupat de abracadabrante idei
generale, ce nu tin de foame. LIsati-1 pe bietul
Minea, cl el un d'Ila... insfIr0t, un mA 'ntelegi...
un filosof!" Diagnoza era in acela0 timp, pro-
tectoare 0 compätimitoare, cum se cuvenea unui
exemplar de umanitate dezarmat 0 cu responsabili-
tatea redusä. 0 discutie, in veranda lui Madam
Cimbru, H. tenta, de aceia cu o temerarä incursiune
in trecut, o chemare a pIcatului vechiu, intoar-
cerea mIcar pentru o CHIA, inteo lume care-a
fost candva si a lui, iar acum e scufundatä pentru
totdeauna, inteun paradis irevocabil pierdut.
Träsura ii purtä pe sträzi intortochiate, cu aco-
perisuri din ce in ce mai joase 0 cu grädini din
ce in ce mai largi. Amandoi se räsuceau sä desco-
pere vechile statii de tramvaiu, haltele de incruci-
vare, casa unde stätea un fost coleg. Din nou,
centrul capitalei se indepärta cu larma asurzità
0 totul relua o infäliare calmä 0 somnolentä de
Cezar Pe (reset'. latunecare. Vol. 11. 20

www.digibuc.ro
306 CEZAR PETRESCII

oras provincial. Ici-colo, se inältasea cladiri uriase,

cu ate cinci i ase etaje. 0 asemenea constructie,
cu zidurile rosii neispravite i cu puntile schelelor
präfuite de var, li se paru o prezenta deplasata
insolenta peste drum de casa lui Madam Czvim-
brovsckich. Asta stria tot farmecul strä.zii, gandi
Ste lian Minea, miroase a parvenitism". Si intra in
verandä cu oarecare emotie. Cu toati miopia, re-
cunoscu indata, in perete, tabloul: Linistea dom-
neste in Varsovia" i cele trei portrete ale domnului
Anton Czvirnbrovsckich; visator i balan cum era
inainte de logodna, apoi in frac aláturi de Madam
Cimbru, in toaleta de nuntá cu buchetul de flori
in manä i insfarsit, ciocnind sticla de rom, cu
cei doi prieteni necunoscuti, la balciul din NI-
mäesti. Nepotul lui Onisfor Sachelarie, batu al-
aiele, se indoi de mijloc i salutind ceremonios,
dupa moda teutona ina in vigoare in Ardeal, se
prezinta lui Ste lian Minea:
Liviu Moldovan.
Apoi, prezinta ceilalti patru camarazi: Vasia
Sacaa, cu par decolorat i ochi albastri, in bluzä
ruseasa, neaga, incheiata cu nasturi de sidef
la.gat; Matei Slateanu, in costumul unei echipe
celebre de footbal, cu genunchii goi i tricoul
värgat, alb si portocaliu, proaspat intors de la o
intalnire-antrenament; Leontin Constantinescu pier-
dut inteo imensa pereche de pantaloni charleston
Nadia Ciobanu, persoaná asexuata i plina de si-
guranta, in misari, intinzand mana fárá sä scoata
tigarea din gura. Ste lian Minea, pistra pentru el
remarca involuntark cä pe vremea lui", nid o
studenta nu se incumeta atat de liber, sa par-
ticipe singura la o adunare intre colegi. Toli tacura,
stingheriti de acesti intrusi. Nadia Ciobanu, a-
prinse .o tigara de la cealaltä sfirsitä, ti ficu de
lucru räsfoind o carte de anatonrk,

www.digibuc.ro
 INTUNECA 307

V-am intrerupt, desigur, cauta sa incälzeascl

atmosfera, Ste lian Minea. Vä rug sä continuati:
masa aceasta i peretii acqtia, ne cunosc bine, pe
prietemil Onisfor Sachelarie i pe mine. Ne-am
pierdut multe nopti, aci, irnpärtind firul de par,
in patru. Am cedat maim E randul dumneavoasträ
acum. Ca in goana tortelor, claca vä amintiti, la
vechii elini, fädlia trece din maul in mánl...
Toti surasera de politetä i tacura. Studenta cu
bluza ruseasca i cu pirul tuns, schimbi cartea
de anatomie pe un roman, O. pe sub gene, o clipl,
masurä cu o inveselire interioara, chircitura a-
ceasta cu fruntea de hidrocefal §i cu ochelari de
miop, vorbind cu atat de irnprudentä desinvoltura
despre un exercitiu sportiv, unde se cere agerime,
vigoare i altfel de trup. inchipui, gol ca
alergatorii greci, gafaind cu torta in mina, ri-
dicol ì pipernicit, cu membrele lui de paiajen,
printre ceilal concurenti, care toti vor fi fiind
desigur, cu pieptul lat, cu mu5chii in fus i cu
tendoanele elastice, ca Matei Säräteanu, de fall.
Comparatia fu sdrobitoare pentru Ste lian Minea.
Noroc cä profesorul nici n'o banuia. I§i potrivise
ochelarii mai bine, sa revada ca un vechiu prietin,
amanuntit, tabloul episodului din Varsovia, la al
carui spectacol läcrima domnul Anton Czvimbrovs-
ckich, leahul pribeag, in ceasurile rand romul
mastica, ti predispuneau la elegie.
Se intoarse catre Onisfor Sachelarie:
De cite ori mi-am amintit tabloul acesta
front 1... Era destul räsara in minte, ca sa-mi
apara indatä ca una din fericirile bune i calde:
confort, casa, calm, cum credeam ca n'o si mai
revedem niciodatä, dupa risboiu.
Pe unni, clue ceilalti, novicii:
Trebuie si §titi domnilor, ca alci ne-a gäsit
mobilizarea. Pentru noi, casa lui Madam Cimbru,
e un monument istoric,
www.digibuc.ro
308

Tinerii luarA act cu indiferentl, de acest fapt

important. Pentru dânii risboiul Insemna un eve-
niment prea indepArtat, mai mult abstract. Sfar0tul
unei epod i inceputul unui alt ev, cum sunt de-
limitate capitolele in manualele de istorie. De po-
lite/A, i cu o abia bänuitI intentie de persifilare,
tAnArul cu genunchii goi i cu piept de luptätor,
Intrebk:
Ati participat la rlsboitt?
Evident, rAspunse Stelian Minea. Din pse
cAti ne aflam ad, nid unul n'a lipsit. Si doi au
clzut: Boro5 in Ardeal, LAscAru§ Codreanu la
Arge§.
Studenta cu bluza ruseascA, alungI de sub ochi
pagina din romanul lui Giraudoux, imprumutat de
colegul cu pantaloni charleston, ca sA imagineze
pe domnul acesta, ugilit ca un puiu de curcA, sArind
peste meterezele trameelor, rAcnind i svarlind
cu granate in atacuri, repezindu-se printre baionete
tAind drum, in piepturi omenwi. Imaginea fu
imposibilA i absurdA. Inchipuirea refuzA sk o
accepte._
Ste Ban Minea, trase un scaun fArl sA fi fost in-
vitat. Si fArA sA gAndeascA, se a§ezI la locul care
era al lui. Indatá se simti cum a fost. Contactur
material al mesei, cu mu5amaua värgatI sub cot, Ii
dAdu senzatia cä eri s'a ridicat de acolo, i cA, nu
face deck sA continuie ceia ce-a läsat intrerupt.
Prezentul mediocru ii ireparabil, nevasta rea de
gurA i autoritarä, sura existentA de provincie cu
orice perspectivl inchisà ca de un zid opac, co-
legii de cancelarie cu intrigile i aerul lor superior
0 protector, glumele crude ale elevilor; toatA rea-
litatea aceasta fu suspendatä primeo magie. El,
cel adevArat, era -numai acesta de ad. Privi la fie-
care dintre cei de pe pat 0 de la mask ca sá le
reconstituie dupa fizionomie, firea i preferintele.

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 809

Era inteadevär o lume noug i necunoscutk Dar

nu-1 intimida.
Prietenul Sachelarie, m'a prevenit cä vom
gäsi ad o companie incomodá. Chiar ostilk El
crede cä de0 ne despart numai zece ani, alat aim
douà generatii atat de sträine 0 de du0nane, trial
nu existä nid o punte de reconciliere. Sunt sigur
frisk cä prietenul Sachelarie se in§ealä. Oamenii
se schimbk dar ideile rämän acelea0. Oamenii
sistemele. Nimeni n'a gtindit ceva nou de la Platon
incoace.
Cel care opuse indatä altä pärere, fu Vasia
Sacark basarabeanul n cazacl neagrk
Am inteles indatä, cä dumneata, ai fost cel
care te-ai in§elat, nu domnul Sachelarie. Noi ne-am
mai intllnit odatä cu domnul Sachelarie 0 am
discutat atät de infocat, kick a plecat supärat.
Atunci am aflat de la dänsul, cateva din pärerile
dumitale, cáci pentru dumneata, domnul Sachelarie
are mare admiratie i iubire. Am inteles cä e§ti un
rationalist, un occidental, unul din invätatii aceia
sceptid i atei, care pang acum cativa ani, jurati
pe artile lui Anatole France. Si e destul atit, ca
sä intelegem cà ne despart, nu zece ani, d o ju-
mátate de secol, un secol, mai mult Incá. Intre noi
este Voltaire.
Stelian Minea, 10 aruncä in treacät, sub sticla
bombatà a ochelarilor, privirea la studentul cu pan-
talonul charleston, intre el 0 care, se afla Voltaire.
Vasia ii surprinse privirea i ti ghici gandul. Vorbi
indatk in numele tuturor:
Desigur, dumneata ne gäse0i adunat:i prea
din toate colturile lumei, ca sà apärem ca o unitate
constituitä. Ce zici? Unul; Leontin, cu shimmy 0
charleston, cu Cocteau 0 Gide; altul, Matei, cu
sportul i cu Henri de Montherland; celálalt, Liviu,
cu autohtoni§tii lui; Nadia, cu Sologub 0 Block, eu

www.digibuc.ro
310 CEZAR PETRESCU

cu Berdiaiev 0 Bulgacov; unul antisemit, altul

ortodox, altul modernist acut ce leggturg poate
exista intre indivizii acqtia? Eu n'am jucat nici-
odatg. charleston 0 camaradul meu Leontin, nid nu
vrea sä audg de paneurasianism. El e pentru apl-
rarea occidentului, cu Massis. $i totu0 ne su-
portgm, ne simtim solidari, ne invrgjbim numai
and e vorba de vechiul regat, de Ardeal 0 de
Basarabia; atunci ne intrecem fiecare a ne ggsi
drepturile uzurpate de ceilalti 0 a ne exagera ca-
litätile 0 nefericirile regionale. Incolo, ne stran-
gem cot la cot, and ne aflgm in fata dumnea-
voasträ. Fiindcg dumneavoasträ pe noi nici nu
incercati sg ne intelegeti 0 ne condamnati, iar
noi, pe dumneavoasträ vg intelegem 0 tocmai de
aceia vä desaprobgm. Suntet.i. la0.
Fiindca nu suntem bol§evici? intrerupse 0-
nisfor Sachelarie. Ce §tii dumneata despre la0tate
0 bravura, and n'ai cunoscut riscul permanent
al mortii?
Lasä asta, interveni Stelian Minea, fiindca
nu-i placea nid odatI sg se pomeneascg despre
faptele lor din rgsboiu. Suntem la0? Sä vedem
de ce? Iti spun drept cg e o acuzatie noug 0 mi
se pare foarte curios, sg ne ascultgm rechiziioriul.
Tangrul cu bluza neagrg, intelese cg a mers prea
departe. Se simti dator sg atenueze acuzatia:
Vorbim, in afarg de persoane, nu e a5a? Vor-
besc despre generatia dumneavoasträ 0 nu numai
despre aceasta de aci. Dar despre cea din toatg
Europa. Camarazii dumneavoastrg de arme, aliati
sau inamid. VI nurniti generatia sacrificatg...
Nu ne numim de fel... Astea sunt vorbe. Le-a
rostit cineva in vre-un discurs ori le-a scris In
vre-un apel, 0 formula a prins, dar nu ne-am in-
susit-o toti. Majoritatea, suntem mai mode0i, se
aparg. Stelian Minea.

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 311

Ba, nu! indiferent de unde a venit cuvintul,

e just. Caci sunteti inteadevar generatia sacrificata.
Dar nu din vina altora. Ai capitulat singuri. Ati
ci§tigat victoria si pe urmä n'ali §tiut s. o du-
ceti pang la sfagit. temut de viitor ca fe-
meile de §oareci. Acum toata viata va e o succe-
siune de .regrete. Viata vá stätea inainte i ati
clutat-o in urma. Te intreb, domnule Minea, &el
nu e un spectacol ru0nos, cel de la Liga Natiu-
nilor 0 de Ia toate congresele care mai dureaza
acuma? Carpesc i ciopartesc tratatele initiale
de ani de zile, se tocinesc 0 mai Iasi de ici unul
0 de colo, altul, ca 0 cum binele omenirii poate sä
vina numai de la aceste chestiuni utilitariste
mat eriale.
Stil ca e§ti curios, draga domnulel se mira
Stelian Minea. Ce vita am eu, de la catedra mea
obscura dintr'un orä§el ticalos, ca premierul Fran-
tei i cancelarul Germaniei, se tocmesc 'la Liga
Natiunilor. Pot eu sä fac ceva ?
Acum nu! relua inverpnat, studentul basara-
bean. Acuma e prea târziu. Dar ati fi putut. Caci
vina de aci porne§te. Ati capitulat i ati läsat sa
vä conduci cei batrani. Adica acei care ref uzau
sà inteleaga cä sufletul omenirei cere o schimbare.
I-ati läsat pe dânii, i ei sä incapatineaza sa
creada cä un cataclisrn ca räsboiul, n'a desläntuit
alte crize, deck deprecierea monedará i problema
refacerilor. Ei nu pot vedea cl existä o revolutie a
sufletelor 0 a con§tiintelor; mai aclanca de cat
cele exterioare care au dus la schimbärile formelor
de guvernamant, la crize economice 0 la inclarjirea
luptei de cIasa. Acestea sunt manifestari exterioare.
Expediente. 0 republicä nuli face cetätenii mai
fericiti de cat un imperiu, i fericirea aceasta nu
poate sä o dea o reformä fiscall. Aceasta o spu-
neati singuri inainte de rasboiu, i ati uitat-o. 0
regisim In toate artile care In timpul rasboiniui,

www.digibuc.ro
312 CEZ AR PE rallsou

justificau räsboiul. Atunci fIgAduiati altä lume,

sptmeati 0 erati siguri ci luptati pentru altä lume,
0 acum vi se pare cea mai mare fericire sä re-
constituiti lumea cea veche, a§a cum a fost ea
inainte. Sunteti nemultumiti 0 nu §titi de ce. Do-
riti ceva, 0 nu §titi ce. Iar situatia vä este agra-
vatä, fiindcl nid o generatie n'a mai avut ca
dumneavoasträ, posibilitatea de a da vietii pecetea
pe care ati fi voit-o. Toti, cand v'ati intors de
pe front, romän, francez, neamt, aveati dreptul sA
realizati omenirea pentru care ati combkut. Ni-
meni n'ar fi indrAznit sA vA conteste acest drept.
Nid n'ar fi avut puterea materiali sl o facA. Si
ati dezertat unul cate unul. Acum, alungati 0 la.-
sati pe din afarä, atribuiti vietii deprimarea dum-
neavoastrA interioark trAiti meschin, vä vAetati;
aveti fricä 0 urA de viatA. $i vA scandalizeazI cA
noi vrem sä ne trAim viata, a§a cum o intelegem...
Dal Charleston, sport! intrerupse cu dispret
Onisfor Sachelarie.
De ce nu? Charleston, sport. $i celelalte.
Nu se exclud. Generatia dumneavoasträ era li-
vrescl. Nu-0 scotea nasul din cArti, 0 din pricina
cärtilor, nu vedea 0 nu träia viata. Ori oameni re-
begiti, sA-i culci cu o suflare, ori oameni invadati
de gräsime... Sport, charleston, manifestatii de
stradA, ortodoxie, modernism, i I aditionalism, in
altA parte: catolicism, apärarea occidentului §i
apelul la Asia, toate ne atrag, sunt crizele unui
nou ev mediu. Din ele, are sA se aleagä ca uscatul
de ape, dupl deluviu, o nouA omenire cu fericirea
ei. Pe care bine inteles, nu o puteti admite §i
n'aveti s'o puteti suporta, cAci nimic nu este mai
greu deck sA fad oamenii &A accepte o fericire
nouA. Le trebuie cea morfolitä de veacuri. Tânjesc
dupA ea.
VA invidiez, dacA puteti crede cA din anarhia

www.digibuc.ro
 INTUNECAR2 311

aceasta, poate A iasä o omenire noull rosti fat%

convingere Stelian Minea.
Anarhiel Nimic nu seamänä mai mull cu
o casä in ruina, deck una care se construe§te.
Ni se pare ca o spune Cocteau, al amicului Leontin.
Si o verific aceasta in fiecare zi, privind cum se
inaltä casa din fail. Nid o obiectie, nu putem
face, nid arhitectului, nici lucratorilor, pang and
nu vom vedea-o gata.
Vasia, intinse picioarele, privinduli varful ghe-
telor §i ateptand de la Stelian Minea, o aparare
a generatiei sale. Dar Stelian Minea tacea, turtind
varful unei tigiri stinse. Tot ce ar fi avut de spus,
ii parea inutil. Se simtea inteadevar ostenit, ca un
mu care-a trait un veac, §i. nu mai are nimic,
nid de spus, nid de dorit. Ceilalti, incepura sä
vorbeasca in oaptä., despre lucruri care ii priveau
numai pe ei. Nadia, care ascultase tot timpul cu
ochii la Vasia, se intreba de ce nu-1 poate iubi,
pe el care intelege atatea, §tie atatea, §i. pune atita
pasiune in toate; pe el, care o iube5te cu atat de
tacuta desnadejde; §i de ce se simte irezistibil
atrasa de Matei Saräteanu, care devi e mai frumos
0. puternic, e atat simplu. Matei Särateanu o invalui
cu privirea, §i ea ramase cu zambetul inghetat pe
buze, ca porumbita magnetizatä de §arpe. Onisfor
Sachelarie, inträ cu nepotul kite() camera cu fe-
reastra la strada, sa-i dea sfaturi §i ceia ce a§tepta
nepotul, mai mult: bani de buzunar.
Stelian Minea se simtea cu desavar§ire strein;
se ridica de pe scaunul §i de la locul fost al
lui". Intreba, daca n'ar putea-o vedea pe Lisbet,
vechea lui gazda.
Nu cred, a e vizibilä", llmuri cu inveselire
crunta, Leontin, cel cu pantalonii charleston. I-a
venit jupanul cu chef §i. 1-am auzit mintruluind-o
ca la politie. Acum el sforge §i ea plange. Pe

www.digibuc.ro
314 CEZAR MU:WU

urml, el are sa se trezeasca, §i ea are sa-i fiarba o

ciorba de potroace. E un tip sic, jupinul, costaut,
§tie cum trebuie sä se poarte cu femeile.
Ste lian se gandi cl Lisbet isp5.5este aunt !lea.-
cirea tineretii. Ii aminti:
Si Toni? Mai existä, Toni?
Oho! Si Inca cum existät Cea mai teribila
puslama a cartieruluil Acurn a dispärut, fiindca
a venit jupanul. Cand e jupanul aci, nici el nu e
vizibil". Nu vor sä se vadá, ca luna cu soarele.
Onisfor Sachelarie, apäru 1ntoväräsit de nepotul
de pe a cärui figura se vedea strälucind toata sa-
tisfactia, ca suma de buzunar n'a desminlit a,tept5.-
rile. La spatele lui Onisfor, flcu un semn cama-
razilor, cu latul palmei pe obraz, cà I-a ras".
Caci pentru el, Onisfor Sachelarie nu era deck un
unchiu cam cara.ghios si pedant, stramt la minte,
dar indefinitiv generos la pungl. Nepotul se do-
vedea din alta stofa, mai elastici, se regäteniza"
mai usor.
Isi luari ramas bun.
Mai veniti pe la noi, and treceti prin Bucu-
re§til se simti dator sa-i invite fled, intentie mali-
tioasä studentul cu bluza neagra. Madam Lisbet
are sä regrete cl nu v'a vazut. Ne vorbeste in-
totdeatma cu mare sfintenie, despre dumneata,
domnule Minea.
Ste lian Minea, incerca sa glumeasca:
Sper ca ea nu-i atat de vrajmasä ca dum-
neata, generaliei noastre.
De ce? Discutia n'are supärare. N'am vrut sä
vä ofensez cu nimic...
La spatele lor, cand coborau scarile, Leontin,
cel cu pantalonii charleston i cu parul lins, repeta
gestul lui Liviu Moldovan la spatele unchiului:
Bravo, Vasia I L'ai ras.
In träsura, Onisfor se intoarse cAtre prieten:

www.digibuc.ro
 INTIINECA RE 315

Ce dracul tacu0 0, tu, toata vremea ? N'ai

gisit nimic, si-i pui la respect?
Stelian Minea, privi 0ragul caselor, flea' sä.
rispunda. Inteadevar facuse figura de idiot. Acum
ii apareau numeroase i irefutabile, toate argumen-
tele pe care le tIcuse adineori. Onisfor Sache-
lazie, 10 spuse ci prietenul s'a zaharisit in pro-
vincie, dacä a putut suporta atäta insolentä, färä
sä gäseasca o replica, el care le räspundea alta
data, tuturor, cu o suta.
Ce-o mai fi Wind oare, domniwara Betty?
10 aminti Stelian.
Onisfor Sachelarie, dadu din umeri cu indife-
renta. Nu §tia ce-o fi fäcând domni§oara Betty,
nid nu se mai Oxidise vre-odata i nid nu-1 in-
t eresa.
Pe länga din0i, tägli sgomotos, läsAndu-i in
urma, o motodcletä cu ata§ä; conducea Matei
Säräteanu in tricoul lui värgat, alb 0 portocaliu,
cu o beretä basca pe-o sprinceana; la spate, Leon-
tin cu pantalonii charleston, tinindu-1 de subsuori,
0 in ata§1 ghemuitä in leagänul lacuit, Nadia, cu
o tigara intre buze. Toti intoarsera capul i Ii sa-
tularä amical. Ma0na sältä vertiginos peste gropi
pietroaie, filand trecItorii i bordura trotuoare-
lor, virá nebune0e i disparu.
Ce oameni I Ce oamenil se minunä cu in-
dignare Onisfor Sachelarie. Au sa.-0 rupl gatul...
In orice caz, ei au trecut i noi le inghitim
praful, constatä Stelian Minea, risipind cu mania
nor/al de praf in care respira.
Onisfor incruntä sprincenile, neconvins, liindcä
dupa el, asemenea apucaturi i asemenea idei, nu
fagaduiau nirnic bun. Opri. Se ducea la un sana-
toriu, unde se afla in convalescenta un batran
pentru care purta mare eírlavie. Ii rosti numele.
Era al unui fost conducator ardelean, in procesele

www.digibuc.ro
316 CEZA R PETREECT1

vestite de acum douized i treizeci de ani, client al

temnitilor politice, din Vat si din Seghedin. Stelian
Minea se mill, afland ca mai traeste. Nimeni nu-i
mai pomenea numele, nu mai aparea nicairi, Il
credea de aceia mort si de mult ingropat.
Ramase singur. Nu stiu ce sä faca pana la sapte
seara, cu toata libertatea pe care o dorise. RatIci
pe sträzi. Nu mai cunostea pe nimeni. Larma tre-
catorilor i imbulzeala vehiculelor, Ii pareau in-
suportabile, acum, and se desvätase de ele. Ii
spuse ca rear mai putea trai ad. Descoperi ca i-a
intrat In sange existenta lui muceda i fumurie de
provinde, cä doreste O. se Intoarca indärät mai
repede, ca viermele In culcusul lui. La hotel, 11
primi Margareta furioasä. Rochia nu era gata.
Asa e, clack' Inà potrivesc eu tie. Ce esti,
bärbat? 0 carpal
Stelian Minea nu stia de ce e vinovat 0 la ce
i s'a potrivit Margareta, lui. Nici ce legatura este
intre barbatia lui, de carpa, i 1ntre neexactitatea
croitoresei. Dar nu incerca sa patrundä aceste
misterioase corespondente, al caror secret 11 cu-
noaste nurnai logica femeiasca. Se aseza pe mar-
ginea canapelei, i desfacand pachetul de arti,
1ncepu sà taie foile unui volum, cu o elocventä
dispretuitoare impasibilitate. Femeia nu Lisa sà
treacä nesanctionata, aceasta mutä provocare, li
smulse cartea i o svirli, cat colo:
Ce crezi ca am venit ad, sä te admir ci-
tindu-ti terfeloagele tale? Ia-ti paläria i hai la
croitoreasa I
Il prinse de brat, i Stelian Minea se supuse
docil, cad pe mana lui descarnata i pipernidta,
strangerea fu puternia i implacabila, ca o luare
In posesiune. $i astf el, resignat, rnerse sa se piarda
in anonimatul cel de toate zilele.

www.digibuc.ro
 § 3.
Camerista desficea cu o suavä delicateti, una
cite una, rochiile din geamandanul deschis in
mijlocul dormitorului, printre alte valize mai mi-
runte si cutiile de pilirii, licuite. Exclamatiile de
admiratie intoviriseau crescendo, fiecare exemplar
rar, purtind marca faimoaselor case din Rue de la
Paix si Faubourg St. Honoré. Zoe Vesbianu le
svirlea cu indiferentä pe spitarul scaunelor. Totusi
mitisurile moi, blinurile si tesiturile elastice, ii
desmierdau placut virful degetelor. Si fiecare
toaleti, cu arnestecul lor de parfum, Insemna o
amintire arzkoare si atroce, ca trecerea printr'o
vipaie, cum fusese toati viata de doui luni, din
care se intorcea.
N'au O. mai incapi in sifonieril se sperie
servitoarea. Avem acurna, mai multe deck un
magazin de mode...
Zoe nu observi impertinenta acestei familiaritki
si nici acel aveni", care punea laolaltä, in fond
comun, garderoba stipinei si a servitoarei. Ala-
dati, ar fi restabilit distantele cu un singtkr cu-
vint, aspru. Acum lunecarea in jos, se fictise pe
nesimtite, pe misuri ce sluga devenise confideuta

www.digibuc.ro
318 CZAR PETRESCU

oarecum, complicea stäpilnei. Zoe nici nu se mai

&idea la aceasta. Mototolind o esarfä moale, de
rnAtase, in pumn, privi o clipä pe geam, coltul stiut,
din faiä. 0 cfirciumä de sofeuri si birjari, unde
privirea era deprinsä sä regäseascl intotdeauna, o
prezentä tenace, plink de misterioasä amenintare si
cu toate acestea devetlitä indispensabilä, ca oxi-
genul väzduhului respirat.
Sluga surprinse privirea, vorbi färä sl-si in-
trerupà lucruI mfiinilor:
De trei sIptämâni nu mai vine. Am dat
bacsi§ sergentului alunge. L-a luat din scurt
si Milos, rândasul. Circiumarul zice cá nu pare
sl fie un pungas... Un betiv, un päcktos. Dar nu
un pungas.
Zoe inchise ochii, ca la o durere läuntricA, ce-a
fost amortitä si se desteaptä. Atit de deprinsä era
si vie veghiind acolo, omul acela, spectrul acela,
descArnat si statornicl CAnd era acolo, se temea,
fiinda nu Via ce vrea, ce pândeste i ce aveaptä.
Acum când nu mai e, se teme fiindca a plecat
nu poate sti ce pregIteste.
A crezut cä scIpase. Plecase doul luni, sä se
elibereze de inclestarea acestor doui priviri mute,
care o urmäreau i prin somn, cu visuri de spaiml.
Mari, cel de pe trotuarul din fata, nedintità
strajä la usa cArciumei, intrAnd, desertând un
pahar de otravi si intorcându-se indärät, la post,
cu ochii fixati la fereastra ei i cu rânjetul acela/
Ochi halucinati, in care tremura nebunia. Si ad
inläuntru, cestialalti ochi, mocniti, de huhurez.
Se intoarse cAtre fotoliul de paralizat, pe rotile,
unde Sofron Ii urmärea fiecare miscare, cu o pri-
vire miloagA, coagulatá si lkcrimoasi, in care tre-
särea cAte odatä o scurtä fulgerare de urä nepu-
tincioasi, indatk pirotitä. Sofron Vesbianu crezu cä
insarsit Zoe si-a amintit de existenta lui. Se sili

www.digibuc.ro
 1NTUNECARE 319

sä suriclk recunoscator. Fata puhavä i desgustä-

toare rimase insa neclintia. Mu5chii nu "se mai
supuneau. Numai in gâtlej scânci o schelAllialä
animall. De douA luni o ateptase, läsat pe seama
slugilor, care uitau sA-i dea de mâncare i sco-
toceau prin sertare, fArA ru0ne, sub privirea lui
furioasä i färä putere. Si acum le-ar fi uitat toate
pentru o singurA vorbl de bun gAsit §i o privire de
rnilostivire. De dimineatä, când Simplonul era intre
trei ore distantä de Bucure§ti, ceruse cu semne
din Tana stângl, singura care i se mai supunea
vointei, sl-i aduca bärbierul i sA-1 prirneneascA.
Se llsase imbliat i pieptAnat, ras î imbrAcat in
halat nou. DouA luth, zIcuse in murdArie, bArbos,
cu pieptii plini de sosuri, nespälat i duhorind.
Acum ceruse oglinda; in halatul virgat de lanä,
cu obrazul bärbierit i pudrat, se socotise indestul
de arätos 0 de vrednic sA o primeascA pe Zoe,
särbätore§te. Slugile nu-i mai scoteau limba"
nu-I mai zädärau ca pe-un aine, printre gratii.
Dar Zoe, intrase in casA ignorändu-i cu desAvAr0re
existenta. Si de astäzi dimineatä tot a5teaptä.
A fost a5a dar, numai o pärere ci amintit
de el. S'a tutors nepasAtoare J.a päläriile aruncate
pe mese, la flacoanele nedestupate, la maldärile de
ciorapi i la cutiile cu säpunuri.
De departe, in dimineti teribile, dupa noptile
care Ii frigeau trupul i sufletul, la Paris, la Nisa,
la Cannes, Zoe Vesbianu se gindise uneori cu im-
blänzitä mill la dânsul. Atunci, ca sä se achite
fatA de suflet, se hotärise sA-i aducl aceste o-
bi§nuite dovezi materiale cA i-a amintit §i de el:
cutia cu butoni de perle i porttigaretul de email,
cu desen cubist. Dar acum, indatä ce-1 regäsise aa
cum 1-a läsat, hld i neclintit intre pernele jältului,
toatä scârba i ura se rede§teptaserä mai crude.
Am sl fac cadou butonii lui Emil hotärise

www.digibuc.ro
320 MAR PETRFACCI

porttigaretul Il trimit lui Serge". Momkei din

fotoliu, fl aruna in batjocurk o päpuse de pislä
rosie, un Mefisto cu picioarele prelungi, amintirea
unei nopti furtunoase la cel mai vestit cabaret din
Place Pigalle.
Na I Joaca-te. Tot esti in mintea copiilor.
Servitoarea râse, dovedind cl este exact de
aceiag pärere. Simçi momentul potrivit, sä adaoge
o informatie suplimentarä:
Se scapà acuma pe el. Nesimtitull
Räspunsul mojic i murdar, fIcu eruptie numai
in creerul gelatinat al paraliticului, Uri sä se
poatà incorpora in vorbe. Limba neinsufieliti nu
ingklui deck un mormlit bestial, intre grohlitul
de porc i mugetul de bivol.
De un an, deand Sofron Vesbianu, zäcea con-
damnat färä näclejde in jältul acela, viata lor a-
junsese treptat-treptat, aci.
Zoe li hohotea in nas, când trecea pe dinaintea
lui li arunca o sfärlä in batjocork nu se sfia sä-si
aducä amantii in cask sä se lase särutatä sub
ochii lui; pleca pentru o sAptärnânä ori pentru
o lunk i revenea irezistibil atrasä indärät, de
fiecare datä cu o treaptä mai adânc coborki In
infern, mistuitä de aceiasi arsitä de distrugere
si de räsbunare, impotriva tuturor, a ei, a vietii,
a ciläului inclestat pe scaun, cu ochii holbati.
Camerista rästurnä pe biroul mic de trandafir,
un brat de cataloage, programe i anunturi re-
coita noptilor i zilelor din doui luni. Zoe alese
un carton, si rämase muli, cu ochii pierduti la in-
scriplia neagrä i rosie: Grand Ermitage-Mosco-
vile. Diners et soupers. Concerts russes. Chants
bohémiens et cosaques. Le prince Gourri Kort-
schaguin, danseur caucasien".
Printul Ermitael Ce noapte spasmodica
ce lume stranie, cu nebunia destructiei atit de

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 321

aproape de-a eU $i cit de micä e acea.tà planetä;

cum se regäsesc toti, färä sä se caute. Orice-a träit,
pfinä In noaptea aceia, nu se poate asemui cu ce
i-a fost dat sä vadä i träiascä, atunci. Intrase a-
metitä, tärziu dtrpä miezul nopai, cu Eduard, nici
nu-si mai aminteste cum se numea mai departe...
$i indatä li paru räu; se anunta o noapte plicti-
coasà. A catea oarä vedea oare an cabaret rus, cu
aceleasi figuri monotone, peretii tapisati rosu, ace-
las cor de tigance, aceiasi fosti ofiteri de garda
imperiala deveniti chelneri i aceleasi fete de ge-
neral, pianiste? Ceruse sä plece in altä parte; se
pregAteau sä se ridice, läsänd sticla de .sampanie
pe jumätate. $i deodatä, din fum si din ameteala
irizantä a bäuturei, a *nit ca un demon in
mijlocul sälii, pe värful degetelor in cismele moi,
in costurn de cazac de carnaval, printul Gurii
Serghievici Korsaghin. Ce dans sälbatec, cu chiot
cu salturi printre varf de cutitel A recunoscut-o
si el, de la cel dintAi strigät de surpria Dupa ce-a
terminat, a venit sä se aseze la masa lor, färä sä
se astepte poftit. Pe urmä, noaptea aceia i cea-
laltà noapteL. Oamenii aceia ciudati, simplitatea
cu care acceptaserä cele mai stranii orandueli,
printul devenit sluga fostei sale slugi, amestecul de
cruzime si de sentimentalism, nesatul de abrutizare
in bäuturä... Banda intreagä, tärätä in toate ca-
baretele i tavernele din Place Pigalle i Clichy,
femei bete smulgändu-si pärul in accese epileptice,
särutfindu-se i sfasiindu-si obrazul cu unghiile.
Nid nu-si aminteste and s'a despärtit de Eduard
si de prietenul lui, sä rämänä numai cu acestia.
li tresar in minte numai crâmpee. Nume neho-
tarate: Liuba, $tefan, Duniasa, GrigorL.. $i cupi-
ditatea din ochi, decate ori deschidea poseta sä
pläteascä. Pe urmä un vanzätor de päpusi, barbos,
beat, plangand cu fruntea latä pe coltul mesei:
Cent! Petrescv. latunecare. Vol. 21

www.digibuc.ro
322 OEZAR PETRESCEr

Profesorul Artemie Barnef, de la Universitatea

din Petrograd... I-a rämas numele printr'un ciudat
capriciu al memoriei. Si alte nume, si alte
Avocati sofeuri si printi bucátari. In fascinatoarea
linninä rosie a firmelor lutninoase, treceau de la
an local la altul, clätinandu-se in piata cu miros de
benzinä 0 de fard; ceata se marea, se chemau
unii pe a1ii, se strigau pe nume; erau toti dinteo
singura mare familie, cu geloziile i ufile kr, cu
lacomiile i exploziile kr de orgoliu. Cineva i-a
varit in nas cutia de tilde§ cu cocaina. A bäut
spirturi tari, din sticle cu forme ciudate, cu un
paiu infipt in pluta. Si desteptarea inteo camera
necunoscuta, cu oasele dureroase i cu gura coclitä,
uncle s'au aflat pe sattelele intinse pe jos, dormind,
trei femei si trei barbati, flea' sä mai stie fiecare
a cui a fost si farl sa-si aminteascä ce-au fäcut,
'Ana' au ajuns acolo. Trei zile, printul Gurii nu s'a
deslipit dupä aceia de ea, fortificand-o cu pilda se-
ninätatii neturburate, cu care trecuse prin cele mai
intunecoase peripetii i Ora la cele din urmä
eaderi. Dansator, caläret de circ, corist, chelner,
sofeur nu se mira de nimic, nu se plangea de
nimic, nu se impotrivea la nimic. Arata acela§
obraz oval 0 calm, cu aceiasi ochi limpezi si cu
acelea§i miscari indolente, de felinä. Numai in
ra's suna ceva fals si crud, poate desnädäjduit,
ea un scra§net de stica pisatä. Trei zile a crezut
ea Il iube§te, cä insfar§it a descoperit pasiunea cea
mare si purificatoare. Pe urmá s'a topit brusc,
in ceata unde s'au depärtat tool. S'a desteptat in
a patra dimineata fail el si cu o bratarl
douä kele mai putin. N'a sitntit nici desgust, nici
indignare. N'a fost oare, printul cu a tata
humor delicat, inck i-a trimis inteun plic, cu toate
buletinul de gaj de la Muntele de
Pietate?

www.digibuc.ro
 INTITNECABE 328

Zoe Vesbianu, asezl in cutia de scrisori, la

pästrare, cartonul prospect al cabaretului rus, de
unde printul Gurii Serghievici Korsaghin, damn--
tor caucazian, zâmbea serafic, In costum räsboinic
si fotogenic, cu dota cartusiere incrucisate pe
piept si cu teribile cutite inofensive, infipte in cin-
gAtoare.
Mai comod acesta gandi de at cel de
afarà. Cel putin stii ce vrea 1" Si indatä päsi la
fereasträ, sä vadä clack' pe trotuoarul din fatä
n'a apärut arätarea fidell, enigmaticä si plinä de
necunoscutä amenintare. Trotuoarul era gol. Numai
bliatul de prävälie, cu sortul verde, stropea cu o
tinichea asfaltul. Desigur a aflat a am fost
plecatà si incä nu stie a am revenit". Cand va
sti, se va posta iaräsi färä indoialä, si iarlsi Zoe
Vesbianu va tili zilele si noptile sub teroarea
acestui spectru, tutors din depärtärile moarte ale
altui f el de trecut. Il stie cine e, cine a fost. Dar
ce inchipuire omeneascl ar putea intelege ce vrea?
Ce asteaptä? De ce a apärut dintr'o datä ca acel
creditor demonic, la scadenta uitatä, din legenda
omului care si-a vandut umbra? Socotelile mele
sunt flcute... Eu am iubit altä Zoe. Pe aceia n'are
s'o cunoascl. nimeni. Am omorat-o pe una in cea-
laltä. Pe urmä?..." Socotelile lui Titel Iliescu, au
fost fäcute .si au fost de o insplimântätoare exacti-
tate. Totul s'a implinit cum a prestiut. Anul s'a
incheiat. Ultimul ban s'a topit. Usi le cluburilor s'au
inchis acestui beliv fär5, guler si cu haine sdren-
toase. CArciumile cele mai infame si toviräsiile
cele mai crunte. A invätat sä cearl, ca A aibl ce
bea. Numai o singurä eroare a existat in aceastä
infricosätor de precisä socotealä. Eu am iubit
altä Zoe. Am omorat-o pe una, in cealaltä". Pasii
clätinati de betiv 1-au tarit ad. La fereastra Zoei
de-acum, in care se inversuneaza sä o caute pe

www.digibuc.ro
324 CEZAB PETEESCII

cealaltA. SA pAndeascA 0 sl o atepte. SA se mul-

tumeascA fiindck o vede. Ceilalti pot sl se teaml;
ei sI-i fie Mcä fiinda nuli inchipuie ce vrea.
Sergentul sl-i porunceasa sl circule. Si argatii
51-1 brânceascA in pumni. El capätä un ban, se
intoarce ad, plAte§te cel mai eftin. 0 mai uciga
rachiu 0 asteaptl. E multumit cl o §tie dincolo
de zid, infrico§atl de prezenta lui. El este ad,
retnuKarea 0 viata; spectrul unui trecut ireparabil
neantizat. CAnd o vede rânjete, 0 e satisfAcut
de rânjetul acesta care desigur, ei, trebuie s5.-i
gAtuie somnul cu vedenii de spaimA. StA 0 tin-
je§te. Cu IncApAtinare de betiv 0 de nebun, nu-i
pasa de vfinturi 0 ploaie, de ocliii oamenilor. Viata
curge pe lAngA el all sl-1 atingI: trecAtori, femei,
copiü care se sperie de acest vagabond petecit
0 se ascund in poalele mamelor.. El este aci 0
atk: restul nu mai are nici un interes.
Desigur maine, cAnd va §ti cA.' m'am tutors,
din nou va rânji spectral fidel 0 neindurat"
gAndi Zoe Vesbianu 0 se cutremurA. Firul de acum
doul luni, se leagA de unde a fost intrerupt. Cel
de ad 0 cel de la spate. DouA perechi de ochi,
muti 0 nebuni, spionându-i fiecare pas, martorii
fiecArui ceas, pAzind-o cu infiorAtoare statornicie.
Zoe porunci cameristei sa impingA scaunul cu
rotile in camera de alAturi, sa-i piarA din ochi
mom5ia cu privire de huhurez. N'avea de unde sA
presima, cä de cealaltä privire, cea mai teribilá,
a fost eliberatA de o putere mai mare deck pu-
terile omeneti.
Sofron Vesbianu cerca sä se acate de fetele me-
selor, de mobile, cu mAna sAnAtoasà. Ca un copil
rAu, refuzAnd sA se lase dus la culcare. GArlie
din gklej, furios, o borborosealA de sunete. Dar
glasid n'are nici o putere. Si servitoarea i-a flcut
vAnt scaunului, cu piciorul, 0111 in perete, cu

www.digibuc.ro
 !MTN WARE 325

spatele la restul camerei, si aibI in fata numai

zugräveala ro0e, unde cunoa§te cu deamlnuntul
fiecare ornament al desenului. Acolo, e coltul unde
e pedepsit", ceasuri intregi i uitat cite o zi,
de cite ori aratä nesupunere, inceara sä sbiere,
sau din treack, dupä vechiul närav, vrea sä pi§te
cu cele cinci degete valide sinii fetei din casä.
Stä cu nasul in perete, clocind girlduri crincene
care nu se pot preface In fapte.
A surprins privirea Zoli, pe fereasträ. A inteles
ce cluta. De omul acela are 0 el frick i pe acela,
a5a sdrentäros i lihnit cum e acum, il url§te mai
mult deck pe toti sclivisitii obraznici i neru0nati,
pe care ii tirlie Zoe dupä dinsa, Ii aduce in casa
0 la masa lui, bard joc i sä-i imbräti§eze
sub ochii lui, nevasta. Ace la a fost inaintea tuturor;
0 a lui Radu Comp, 0 a printului Kor§aghin
a celor ce-au venit dupä dân0i. and Zoe Rac4
se afla pe bäncile pensionului, pentru acela fusese
o altf el de fiintä, nepäminteanä, cum n'a mai pärut
nimänui, cum nici nu Indräznise si-i spunä
nid nu cutezase sl-i atingä obrazul cu virful
buzelor. Poate pinä atunci Zoe, nid nu bänuia. A
aflat numai dupä ce Sofron Vesbianu, chiar in di-
mineata nuntii, a venit bilbEndu-se de indignare,
ridicol i bortos In haina de ceremonie, sä intrebe
cine e tinärul acela i cu ce drept, a indräznit sä-1
opreascä din drum, cu vorbe necuviincioase i sä-i
atingä, in del-Mere, obrazul cu dosul palmei: Altii,
i-au arätat ck la asemenea indräzneall nu se räs-
punde, deck cavalerwe, cu o acceptare de luptä;
un duel. A strins din umeri. El 0 duel! Ca 0
cum, dacl e vorba de luptä, nu fusese el cel care
o ci§tigase, de vreme ce ci5tigase femeia? i ca
cum, nu tot el c4tigase celelalte lupte de mai
tirziu, oricare. Chiar i aceia dintre el 0 Alexan-
dru Vardaru, cind li plätise umilinta induratä

www.digibuc.ro
326 CEZAR PETRESCII

scump, prinzându-1 pe generalul Pavel Vardaru,

inteo capcanä complicatá de datorii, pe urma
s4-i scoatä averea la mezat 0 tot el, sä i-o CUM-
pere. A fost ultima dovadä de iscusintä a mintii,
de calcul feroce i räbdätor, inainte de a cädea
räpus, batjocurä a slugilor si a femeii care cu
avutia lui agonisità i pentru el de acum inutilä,
isi pläteste toate poftele i îi hräneste iubitii.
Ciudat 1 Pe toti acestia Ii uräste. Dar pe nici unul,
ca pe acel care astepta pânä acum trei sAptärnani
afarä, in arpele lui de vagabond. Acela numai,
a detinut o Zoe care nu mai existä in nici o a-
mintire, nici intea ei desigur; alta, imaterialä,
nepängäritä de nici o uratenie, aceia pe care nici
el n'a putut-o cumpära i nici altii n'au mai
putut-o cuceri. Si de aceia il urdste, cu toatä
drojdia puterilor lui.
Se gândeste Zoe, la el? Când Il vede asteptând
afará, in sdrentele lui, cu rânjetul lui, ce simte?
Ce-si aminteste? De ce o surprinde intotdeauna
palida and se intoarce de la fereastrá cu buza
de jos tremurând, i alungându-si cu mâna dinain-
tea ochilor ca o Were? Acum, desigur e tot la
fereasträ, Il pändeste. Nu. A sunat telefonul. 0
aude. Nu se jeneazä niciodatä in fata lui. Da.
Serge. Ii trimite masina. Intr'un sfert de orä, are
sä fie aci.
Sofron Vesbianu, cu nasul infipt in perete, auzi
ordinul trimis sofeurului, masina esind pe poartä.
0 auzi revenind i auzi glasul lui Serge, si säru-
tärile lor, i intrebärile bor. Pe toate acestea le
suportä de-un an, si stie cä nu mai existä nici o
scäpare. Zoe inadins Ii aduce sub ochii lui, desco-
perind o acrá voluptate in desmierddrile acelea
sub azistenta lui neputincioasä, cum n'a visat nici
odatä, in cele mai sälbatice dorinti de räsbunare.
Se aud paii. Vin. Glasul lui Serge:

www.digibuc.ro
 INTIINECAB Z 827

Unde e Budulache? S1-1 vedem. pe Budulachil

Budulache e el. Asa 1-au botezat de un an, de
cind se aflä aci, printre pernele Altului. Unul
cel dintli, a gäsit ca seamänä cu Buda grotesc,
cu burta lui sfericI si cu fata lIbärtata. Pe urrnä
i-au gäsit un diminutiv: Budulache. Iar porecla
desmierdätoare, a fost trecutä din unul in altul,
lute() fidelä succesiune, la toti amantii Zoii.
Pal Budulachel
Serge, a räsucit scaunul de spätar, si-1 intoarcä
spre el, cu fata 0 sä-1 admire mai bine. S'a dat
cu un pas indärät; cu amandouI miinele in fundul
buzunärilor, isi strimbl gura vicioasä Inteun ras
inveselit 0 40 dä pe spate, capul copiläresc trick',
clätinând pärul negru si luciu. Nici odatä n'a
väzut ceva mai nostim deck privirea furioasä, a
acestei movili de gräsime invelitá in halatul värgat.
Regardez-le. Est-il beaul
Ii aruncl pe cap o pälkie de-a Zoii, cu pene,
cu dexteritatea unui arunator de discuri, ca sä
fie mai amuzant. Sofron Vesbianu nu poate ajunge
cu mana sänätoasä panä la cap, n'o poate ridica
deck paná la jumätate. Si nici nu poate clätina
capul sä o scuture. A rämas cu päläria pe-o
ureche, cum sunt unele gravuri de buldogi, in
revistele urnoristice. Spumegä 0 grolaie.
Cei doi ii intorc spateIe. Serge a dus mâna dupä
mijlocul Zoii, clutindu-i capsele rochii. I5i ia
seamä, 0 filantrop ii svirle un ziar lui Sofron,
sä-i treacI timpul mai usor, ca un client in sala
de asteptare a dentistior.
Uttam, Serge... LA-Kni perttigaretul täu.
Serge, intinde docil, un porttigaret de piele,
Inclpätor si sirnplu, cum se cuvine generatiei sale,
sportive.
Pfuil ce oroarel Ce comun 1 M'am gAndit la
tine 0 ti-am adus altceva...

www.digibuc.ro
 328 CEZAR .PETRESCU

Zoe a trecut in cealaltä camerä 'si revine cu

porttigaretul de aur 0 de email, cu desen cubist.
VoilA. SA dAm mAine, graveze in interior
monograma.
RecunoscAtor, Serge o strAnge in brate, ti aco .
pere umerli cu särutäri, sAnii. Rochia s'a desprins
din umeri cade.
HAI HAW
Spumegarea lui Sofron Vesbianu nu-i turburá cu
Sunt deprinsi cu prezenta aceasta care le
dA o ineditä voluptate inabrAtisärilor. 0 cautA
chiar.
Ce-i Budulache? intrebä, fdrA sl intoara
ochii, Serge, care a inceput sä-si desbrace haina.
HA! HAIM
Glasul are alt sunet deal acel dintotdeauna.
Ce dracu o fi având, broscoiul? se intrebä
insfAr§it Serge.
$i cAnd se intoarce, vede inteadevär cl Sofron
Vesbianu aratA altA infAti§are decAt cea cunoscutA.
Un triumf in privire, o bucurie, lucind straniu
monstruos, numai in ochi, cu restul figurei ne-
clintit. Dar privirea strigä aceastä bucurie inhu-
maul i nelini§titoare, cum ar incepe sl râclä
orbitele unui craniu. $i mAna sänätoasä bate pe
genunchi, ziarul.
A inebunit, Budulachel spune cu simplitate
§i cu indiferentA, Serge. SA vedem de-o fi desco-
pedt atAt de amuzant in gazetI...
Ii smulge gazeta §i. cite§te acolo, unde Sofron
Vesbianu, bItea cu degetul. Nu e nimic. 0 simplA
§dre, la rubrica faptelor diverse:
0 DESCOPERIRE LUGUBRA.
«In fundAtura Tächitä Märculescu, No. 8 bis, politia a
fAcut asearA o descoperire lugubrA. Proprietara casei ob-
servând cA unul din locatari, nu a mai dat de doult sAp-

www.digibuc.ro
 INTIINHCARE 329

tämini nici un semn de viata si vazând usa inchisk a

anuntat comisariatul circomscriptiei intruck din camerá
venea un miros greu si suspect. Subcomisarul N. Alexan-
drescu a procedat la deschiderea casei prin fortarea
broastei. Intrând apoi in camerà a dat peste un spectacol
oribil. Pe pat se afla cadavrul locatarului, imbrIcat si
intrat in descompunere, cu pärti din tigura si din mem-
brele superioare, mâncate de sobolani. Procedându-se la
identificarea cadavrului, s'a stabilit cl mortul se numeste
Constantin Iliescu, fost rentier si fost ofiter In rezervA,
chut in ultima vreme In cel mai abject alcoolism. Dupa
toate probalitätile a sucombat In urma unui acces de de-
lirum tremens. Neexistând nici-o bänuialä, parchetul a au-
torizat inmormântarean.

Serge cládu din umeri si aruna ziarul. Ce o fi

gäsit imbecilul, amuzant in aceastä istorie?
Ce e? intrebá Zoe, cu indiferentä, dupl ce
ilia odatá s'a dus pink' la fereastra, sä vadá clack
cel de acolo n'a revenit si nestiind cl n'are sä
mai revinä nici odatà.
Nimic. 0 prostie. Se vede ca Budulachi s'a
ramolit complect.
Apoi, cu bratul elastic si puternic, Serge o cu-
prinse de mijloc si o rästoarnä, astupandu-i gura
ostenità si rece, cu buzele.

www.digibuc.ro
 § 4-
LuntiniN,

Cum a5 räspunde ce vreau sä räspund invitatiei

tale, farä sa fiu cumva eau inteleasä? Mä imbii sä
vin la tine 5i sa räman panä la complectä insä-
nato5ire. Imi. descrii chiar camera rezervatä, uzfind
de toatä 5iretenia ta, pentru a mä ispiti cu slä-
biciunile la care 5tii ea' nu pot rezista prea mult.
Mä asiguri cl voi fi ca la mine acasá...
Draga Luminitä, de and eu nu mai am casä,
nu este prima datä and mi se spune cà in casa
altuia m'a5 putea simti ca sub acoperi5ul meu.
Am incercat odatä, la sora mea Emilia, unde era
deja biata maman. N'a5 repeta experienta. 5i era
doarä o sorb.' pe care o iubesc i mà iube5te, am
crescut impreunä, iar tu 5tii cl Emilia e cea mai
blândà i räbdatoare fiintä de pe lume. Dar ea are
alte griji, satisfactiile ei sunt de altä natura.
Imi era p.enibil la masä, sä fiu tratata and ca
invitatà, and a5a, ca un fel de supraveghetoare a
copiilor. Imi dau seama cä sunt rea acum, inter-
pretand dragostea i ospitalitatea lor, meschin. Dar
imagineazä-ti ce figura faceam, and bärbatul

www.digibuc.ro
 I NTIINECARE 331

Emiliei 14i aducea arninte intre dottä feluri de

mâncare sä intrebe: Ei Eleno, ce mai 5tii
de la Scarlat ?" De la Scarlat nu 5tiam nirnic,
fiindcä el scrie odatä la o lunä, i atunci cAteva
rânduri in fugg i indiferente, ca o datorie achitatá
in silk'.
Plecam ochii in farfurie. Mâncarea imi rämânea
in gât. Imi era teamá sä nu observe copiii cá am
ochii uzi. Le simteam privirile iscodindu-me pe
furi§, cu toatá curiozitatea nemiloask a copiilar.
Emilia incerca sä schimbe vorba. Maman ofta. Si
atunci era un noroc pentru mine, dacä unul din
copti sävâx.5ea o necuviintä, sá merite o adrno-
nestare i toatä atentia sä se deplaseze de la mine.
Dupá aceia, seara, când copiii pregateau lectia,
eternul refren: Du-te sä-ti explice, Elena. Ea are
vreme... Eleno, te rog ascultä-1 tu!"
Era lucrul cel mai firesc, fiindcä bärbatul Emi-
liei venea obosit de la procesele lui, Emilia nu-§i
vedea capul de grijile gospodäriei, pe când eu
n'aveam altceva de fäcut deck sä mä mut de pe
un pat pe altul, sä citesc ori sl cArpesc ciorapii co-
piilor. Vezi dar, dragä Luminita, cl este destul sá
te simti obligatá fatä de cineva, chiar cea mai
dragä i apropiatä fiintä, ca indatä sä devii bä-
nuitoare i sá i se parä cl in cel mai inofensiv
gest se ascunde o intentie care sä te bleseze.
Ti-am povestit atâtea, ca sä intelegi de ce nu
pot räspunde la invitatia ta. Prietenia noasträ,
Luminito, sä rämanä w cum a fost, ark' umbra
nid unei urâtenii din acestea la care ne silete
viata. Vrei tu, ca aflându-mä lingä tine, in casa
ta, la masa ta, lângâ, copiii tái i asistând la fe-
ricirea ta, sä fac färä sä vreau, in fiecare mo-
ment comparatie intre nefericirea mea i poate sä
te invidiez ? In noi stau ascunse atatea sentimente
de care ne-ar fi rugne, dacá le-am scoate la ivealä

www.digibuc.ro
332 CEZAR PETRESCU

Am primit fotografiile. Sunt delicioase. Acum,

and Ii scriu, le am pe mask sub ochi, i mä uit
din and in and la dânji. Mihai iti seamänä leit,
desi and privesc de aproape, väd cä ochii nu sunt
ai tE. Sunt mai mad si seamänä cu ochii bietului
Mihai Vardaru. Iar Mimi e pur i simplu, Incân-
tätoare. MA intreb cu cine searnänä? Cu tine nu,
aci e blondà, i nid cu bärbatul täu, pe care mi-1
descria nu stiu cine, cle tot brun. Ce fericitä esti
tul Vezi, chiar de departe tot te invidiez1 Ai un
tovaräs de viatä excelent, care te intelege i I dä
toate multumirile, asa ca sä nu regreti nimic din
ce-ar fi putut fi i n'a mai fost. SI uiti i poate
spui cI e mai bine asa. Ai doi copii, doul
minuni. Averea voasta n'a fost mult sdruncinatä
de expropiere. Ce ati mai putea dori A. nu se
realizeze?
La inceputul mariajului doream i eu sä am un
copil. Poate mai disperat Las dori acum. A avea
lângl cine ma strAnge, cu toatä setea mea de
afeclie si de sacrificiu care nu-i mai trebuie ni-
mänui. Dar un copil ar fi o nenorocire cu viata
mea actualä, sä-1 tarii de colo-colo, sub acoperisuri
streine i provizorii. $i pe urmä, ce-ar fi sä moste-
neasa ceva din apuaturile lui Scarlat ? Mai bine
asa.
Am intrerupt scrisoarea, fiindcä a venit medial]
mi-a schimbat bandajul la picior. Peste o säp-
tämanä mi-1 prinde in ghips i pe urmä voi fi
obligatá sä stau asa, nemiscatä, cu fata in sus,
ateva luni, poate un an. Am inteles ce mä asteaptk
desi nu vor sä-mi spunk ca sä nu mä demorali-
zeze zic ei, dar dupa ate am suferit, ce-ar mai
putea oare sä mä mai demoralizeze, Luminito?
Sanatoriul e curat i linistit. Toti par a fi orne-
nosi. Am avut noroc cä medicul cunoscut pe
Papa, care i-a flcut odatä servicii, and era tanär

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 333

0 i0 urma studiile. E un fecior de preot dintr'un

sat de lAngä mo0a care a fost a noasträ. Papa
l-a ajutat sä plece in streinkate 0 acum medicul,
care tie de unde a ajuns asa cum a ajuns, 4i
pläte§te in felul lui 0 prin mine, o datofie de re-
cunotintä. Cum vezi, nici o faptä bung nu rämäne
pierdutA. Dar ce-am ajuns oare dragA Luminito,
sä dau prilej aproapelui säli pläteascä prin mine
datoriile de recunogintä? Mi-a fäcut conditii de
plata exceptionale, 0 and mi se pärea a pentru
mine sunt totusi si acelea prea grele, m'am pomenit
cu o scrisoare de la frate-naeu, Todiritä, care e
inginer la o societate petrolifera din CAmpina, ru-
gAndu-mä sA-i fac neapärat plAcerea 0 sä-1 las sä
aranjeze el toate chestiunile materiale. Se pare cA
inginerii de la societkile petrolifere cA§tigl acum
Indestul de bine, chiar and sunt atAt de tineri 0
Incepätori, cum e dinsul. Insa ce dovadä de dra-
goste 0 de suflet, din partea lui Todiritä, pe care
D. judecasem atAt de sever! Iti aminte§ti cA el a
fost singurul care s'a opus cu toatä energia ma-
riajului meu 0 multA vreme nici nu ne-am vorbit.
Ce deosebire intre el 0 Camill Caci n'a.5 putea
spune acum, care dintre amAndoi: Camil sau
Scarlat, au provocat ruina noasträ 0 moartea lui
Papa, and a avut atacul dupä ce-au fost scoase
casele in vAnzare... Camil fAcea datorii pe deo-
parte, Scarlat vindea pe de alta, 0. se pare cA se
intelegeau foarte bine. De altfel 0 acum, la Bucu-
re5ti sunt nedespärtiti In viata kr, pe care n'o
pricep.
MA gAndeam, cAnd am scos lucrurile din casI
0 a venit rAndul canapelei pe care îrni spunea To-
diritä sA fiu bucuroasä dacl Imi va rämftne sA
am pe ce plAnge, mä gAndeam cAtä dreptate a
avut 0 cum numai el singur, un copil, a vlzut ceia
ce n'am presimtit nici eu, nici Papa 0 Maman,

www.digibuc.ro
334 CEZ AR PETRESCU

care oricum aveau mai multä experienta. Iar dud

ne-am adunat lucrurile in casuta cu chirie unde
ne-am mutat dupa moartea lui Papa, inteadevar pe
canapeaua aceia Luminita, ma ghemuiam, dupa
ce adormea Maman, sa pling in fiecare seara.
Scarlat la Bucurevti se amuza in vremea aceasta...
tli cum s'a terminat aventura cu mutarea noastra
la Bucurevti. Tu erai in strainatate, chiar in anul
dupa incheerea päcil i poate claca te-ai fi aflat in
Bucure5ti, mi-ai fi fost de multe ori o consolare.
Inca nu-1 cunovteam bine. Credearn in el. Ii era
ava de u5or sä se joace cu naivitatea mea de fatä,
care nu banuiam nimic din toate urateniile vieii
netrebniciile oamenilorl
and am sosit, am luat doua camere la hotel.
Spunea ca e greu sä gäsim imediat un apartament
confortabil, sa-1 mobiläm, sä gasim servitori, etc.
Am intrebat de casa lui, care spunea cä e mo-
destä, ca i sfoara de movie, de nu vtiu ate po-
goane, cum povesteau de altfel ca au toti
Mi-a räspuns echivoc. Credeam cä o face
din modestie. Numai and era prea arziu, am
inteles ca n'are nici o cask' i nici o movie, cel
mult datorii meschine in dreapta stânga. Dupà
o lunä a sosit 5i Camil. M'au tirat la restaurante,
la teatre, la plimbäri. Aceasta la inceput. Pe urmä
mä läsau singurl la hotel, de cele mai multe ori
mi se aducea masa sus. Ei spuneau cI au afaceri,
nu le ajunge timpul, etc. Cu randul, plecau dud
unul, and altul, la Roman. Eu naiyä, credeam in
ocupatiile lor serioase i ma bucuram ca i-a venit
lui Camil mintea la loc, sä se ocupe de ceva
mai gray, de cat timpul i banii pierduti la Club.
Inteo jumatate de an amandoi Il facusera pe Papa
sä iscaleascä atâtea polite, sub cuvânt cä au gäsit
plasament in ni5te intreprinderi imaginare cu be-
neficii fabuloase, incât nu mai voia nimeni sa-i

www.digibuc.ro
 INTTNECARE 335

dea un ban pe sernnAturA. Pe urmä au inceput

notele la hotel in intArziere, portarul purtându-se
obraznic. Ne-am redus la o camera'. Ne-am mutat
la un etaj mai sus, pe urmA la altul. ScarIat uita
de mine. De multe ori sunam sA-mi aducA un
ceaiu cu corn acesta era dejunul meu. M'am
trezit cu bilete de la femei, il cAutau, ii tAceau
repro§uri. Insfâr§it n'am sä-li povestesc aci toatl
mizeria 0 umilinta, pe care mi le-a rezervat cti
atâta cruzime viata 0 ma' mir cum le-am suportati
DupA o scenA m'am urcat in tren, sA vAd la Roman
ce se intâmplà. Aci altA desolare. Papa incepu.se
sA inteleagl in ce f el de afaceri sunt plasamentele
lui Scarlat 0 Camil. N'am vrut sl mA mai intorc.
Scarlat mi se pare cA tot a§tepta. Fiindcä nu mai
avea ce stoarce nici el, nici Carnil, ne-au lAsat si
ne descArcArn noi. Paul ce expropierea ne-a dat
ultima loviturA. Papa n'a vrut s1-0 salveze nimic,
de0 ar fi putut sA gäseascA o formA sA punA
mo0a pe numele tutulor in fine nu ml pricep
ce chitibu§uri avocAtwi propunea bArbatul Emiliei,
magistratul. Când a fost silit sA lichideze, pierdea
0 casa bAtrâneascA. Bietul Papa, n'a asistat la
aceastA vânzare. Dunmezeu 1-a crutat 0 1-am
gAsit inteo searg, rece, in birou, cu un volum de
Montaigne deschis inainte.
.Iti imaginezi pe urmA, dragA Luminito, viata
mea inteun ora.5 de provincie, dui:a ce qti ruinati
0 te privesc toti curios ori indiferent, sau mai
rAu, te compAtimesc.
MA simteam vinovatA fatA de toti ai mei, fiinda
eu fusesem cauza acestei catastrofe 0 dAdusem
tin atât de bun tovar4 lui Camil. Când treceam
pe lângA casa noastrA, mi se strAngea inima. A
luat-o un evreu, proprietarul unei fabrici de liele.
Vedeam copii strilini jucându-se in grAdina noastra.
Lumina aprinsA in camera lui Maman, la biroul lui

www.digibuc.ro
886 CEZAR PETRESCU

Papa. MI intrebam ce e acum in camera mea. Nu

ne-a crutat de nici o atnäräciune viata, dragá Lu-
minito. MI intorceam cu Maman de la cimitir.
Se ducea sä puna flori pe mormântul lui Papa.
Si cum se rezema in bratul meu, o simteam slabl
imputinatä, iar eu abia imi stäpaneam lacrimile
intorcearn ochii sä nu-mi-i surprinclä. Nu pe
ad, Eleno 1" Intelegem. Voia sä ocolim pe altä
stradä, ca sä nu dea pe la casa care a fost a
noasträ, unde se jucau copiü pistruiati i roscati.
A luat-o Emilia la dânsa. 0 chiamä acum To-
diritä la el. Spune cä e singur si are o locuintä
adrnirabilä i prea larga, cu care n'are ce face.
Dar ce soartä, Luminito, când ti-e tot pärul alb,
dupä ce-ai fost deprinsä sä träiesti din belsug
in liniste, sä te tinä copiiil Oricat te-ar iubi, ei
Ii fac viata lor i tu esti acolo, streinä, mosafir.
MI uitam in ochii lui Maman. Se sfia sä facI ob-
servatie unui copil, sä doreascä ceva. Cand sax-
seau toti, se inchidea in camera ei, cea mai re-
trasA, un fel de chilioarä lângä carnal* i vedeam
pe sub prag, Ora tirziu, lumina aprinsä. Ce fäcea?
De ce nu dormea? Ce gAndea acolo, singurä? Si
mai gäsea Incä Luminito, putere si nu stiu de unde,
bunItate, sä mä consoleze pe mine. Biete degetele
ei slabe, netezindu-mi bärbia i glasul acela inecat,
cu care imi spunea numai atat: Ce e fetito? ce e
fetito ?..." Plangeam amandoul Ne ascundeam
daci ne surprindea cineva, ne simteam urnilite,
par'a am fi sävarsit un lucru urit.
Ce lunga scrisoarel MA tem a are sä se plimbe
pe masa ta multä vreme, pang sä ai curajul sä o
dtesti. Dar pentru mine e o usurare sä-rni po-
vestesc insfarsit cuiva tristetele. Si cine alt deal
tine, cine le-ar putea intelege i simti?
Acum rnA vId aci singurl, in celula aceasta cu
miros de farmacie, cu patul alb de fier, cu niesuta

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 337

patrata, plecata pe hartie i scriindu-ti. Par'ca e

undeva tndepartata i tearsa, numai o umbra
din mine.
Alta si-au reflcut viata. Dar eu ce mai astept
de la ziva de mAine sau de la cea de peste un an?
Imi scrii ca esti multumita copiii voinici
Inca odata spun, cä pentru tine poate a fost
mai bine asa, cum a fost, Luminito. Scrie-mi. Dar
nu sgarcitä. Are sa mi se parä ca ti aud glasul,
cum il ascultam altädata', cand ne prindea ceasul
tarziu n dormitorul pensionului, dupä miezul noptii.
Te imbratisez: Elena.
P. S. Au trecut pe la mine, Cora si Ralu
Vardaru, Indatä ce au aflat nu stiu de unde, cä
sunt ad. Altele pe care nu le-a crutat viata. Par
acum doul batranele, In hainele negre. Nu se des-
part si vorbesc de Mihai, ca si cum ar fi Inca,
undeva plecat, copil cum il tiau si de unde are
sa se intoarca. A trecut i Magduta Dobreanu,
acum Magda Maior Ionascu. E foarte drägutä,
abia s'a schimbat, n'ai crede cä are o fetitä exact
ca ea: aceiasi gura cat un nasture, aceiasi och
cu genele frizate. A facut un mariaj potrivit. Maio-
rul Ionascu e nepotul lui Vardala, ministru nostru
la Praga, cu legaturi In toate familiile bune de
ad. Se pare a va fi trimis la Praga ori la Roma,
atasat militar. Se iubesc. Despre Mihai nici o urma
de amintire. Bietul Mihai!

'Cent' Petrescu. Intutiecare. Vol. II. 22

www.digibuc.ro
 EPILOG.

Lânga lacul negru, Asfaltít.

In iarna anului 1925, Radu Comp simti un
junghiu in gratiile coastelor, in semnul ränii de
multà vreme uitat.
Durerea stärui o sAptämânä räscolitä färä pri-
cinä, pe urmä tot färä priciná se potoli. Nu mai
&idea la ea, când umezeala primäverii o stärni
din nou, incleständu-i dureros si incheeturile ge-
nunchilor.
Nu e nimic prea gray, vorbi medicul zgäriind
cu tocul automat o retetá cu ieroglife indesdfrabile.
Urmezi aceasta si. in douä veri de Techirghiol, cu
bä'i si. soare, esti voios ca un fante...
Ridicä ochii la cicatricele din obrazul pacientului
si isi dädu seamá cI gluma cu fantele" n'a fost
la locul ei. Rectificä, trecând .dela familiaritatea
glumeatä cu care-si trata intotdeauna dientii, la
tonul profesional:
0 curä de doi, trei ani de Techirghiol... Deo-
camdatä trei lingure de potiune pe zi. Evitä in
special umezeala. Altfel te asteaptä o endocarditä...
Arátând spre cicatrice:
De ce nu incerci o grefl?... Tred inteo zi
pe la Juvara, el cu plastica lui, te muleazä din
nou...

www.digibuc.ro
 INTUNECAltE 339

Medicul 11 impinse politicos dar grAbit, spre

u§ä, fiinda in anticamerä a5teptau
Radu Coma duse reteta la cel dintAi farmacist
care descifrä ieroglifele cu o u§urintä miracu-
loasä, sorbi cotwiincios trei linguri de potiune
pe zi, se feri de umezeall; durerea dispäru.
La inceputul lui Iu lie Ii flcu socoteala econo-
minor. Erau putine. Gazetele anuntau cä in sta-
tiile balneare e o scumpete de jaf, se hotki sá se
ducl in Moldova la odihnä, la una din mänästirile
Neamtului, unde auzise cä locurile sunt pitore4ti,
viata e eftinä §i are si gäseascä cea mai desä-
vär§itä lini§te. Mese mänästirea Agapia. Nu mai
fusese nidodatä. Mänästirea Ii plácu in valea in-
gustä, impresuratá de päduri .cu brad coborand
pânä in zaplazul ogräzilor; casele albe cu cerdac
bItranesc; florile de bunä dimineata intinse pe
sfori Oná in stre5inile de 5indrill. Adusese un
geamandan de arti. Maica de gazdä p4ea in vär-
ful pidoarelor, clopotele ì bátaia máruntä a toacei
adânceau tacerea.
Radu Comp respirl inteun inceput de impIcare
cu viata.
Insfarit gäsea astampär; pustiul de aici läsa
numai cu el. Dupä ckeva zile, nimeni din tineretul
voios de pe valea phränlui, nu mai purtä deck o
relativä grijä, domnului cu semnul urit din obraz,
care pornea de dimineatá in pädure, dincolo de
stânci, pe potecile cele mai neumblate, cu o carte
subsoarä.
0 fatä sburlitä, cu ochü dráco5i cu veselia ce-
lebrä pe paji§tea unde se juca crochet, il botea
domnul MorocAnilä.
A trecut domnul Morocänill la cruce... Se in-
toarce domnul Morocanill dela stinci, sä ne pre-
gätim fetelor de masá... inseamnä CI e ora 12
jumatate

www.digibuc.ro
310 CEZAR PETRESC1J

Radu Com§a trecea §i se intorcea cu plämânii

purificati de balsamul räinei, cu o odihnä im-
prospMat g. in trup §i in suflet, färä sä §tie c e
domnul Moroanild i cronometrul viligiaturi§tilor.
Dar dupà o säptämânâ, purceserk ploile. Ma-
runte §i mucede, de cincisprezece ori pe zi. Scarna
norilor atArna de varful brazior. Soarele incerca
sä strAbatä o jumätate de ceas, se ineca In neguri
ostenit. Paji§tea de crochet rämase pustie. Maicele
treceau ghebo§ate sub umbrele la vecernie. Cânii
se furi§au pe Hug& garduri cu blana leoara, pri-
vind cer§itor la oameni. Se Ilsä frig umed care
pätrundea in oase. I§i luase numai haine de varä.
Se mutä de pe un pat pe altul, sgribulit, cu par-
desiul intre umeri, ca un mo§neag in care a intrat
inghetul mortii.
A§a-i Agapia noasträ I tângui cuvioasa Ve-
lasia cu mana osoasä ca moa§tele la gura cu buze
subtiri, aduandu-i cea§ca cu lapte ferbinte.
A§ez1 tablaua verde cu doi trandafiri bizari pic-
tali fund; unul albastru i altul violet:
A§a-i Agapia... Când incepe sä ploaie, pu-
trezesc §i pietrele... Pita acum trägeam clopotele
§i aceam rugIciuni a ne milostiveasel Domnul
cu o leaa de ploaie; acuma ne rugärn sä o
opreasa. Mosafirii dela Maica Exraxia nacar mai
bat artile. Mata stai numai singur, e§ti mai
schimnic de at noi.
Radu Com§a, inteo dirnineatä, nu se mai putu
ridica din pat. Junghiul t§i infipse arligul in
coast5.; genunchii trosneau and incerca sä-i mi§te.
Itämase douä zile cu plapoma roge pAnä in bärbie,
cu fata in sus, privind tintä la icoanele afumate
din pärete, incununate cu §iraguri de märgele §i
flori de celuloid de balciu.
Pe fereastra stamtä lumina pätrundea vinätä
§i tristl. Noaptea alaia antul pe lâng5. pereti

www.digibuc.ro
 INTLWECARE 341

ca o j..ere cu aripi prea grele. Maica Velasia

scoase borcanele cu dulceturi din sobä si de dea-
supra caerele de lara: fIcu foc. In mijlocul verii
avu senzatia de iarnä, cu trosnetul lemnelor
flaara juand dilatatä pe päreti.
A treia zi, chernä un medic.
Doctorul MazAlu, de doukeci i cinci de ani,
fiecare inceput de Iunie debarca aici dintr'un
landou vast si präfuit, cu o familie numeroasä, de
nepoti, nepoate, slugi, cätei i pisici, ca sä
imbarce in acelasi landou präfuit si vast, copiii,
nepotii, nepoatele, slugile, ateii i pisicile, abia
la sfarsitul lui August. Cunostea toate maicile cu
specialitätile lor, dupä cum le cuno.stea metehnele;
de aceia päru cä a venit O. se intereseze mai mult
de un anume serbet al cuvioasei Velasia, deck de
bolnavul clin pat.
Dupä ce infipse o linguritä strasnicl in serbetul
de toporasi i bäu doul pahare brumate de apä
uncle se mai gäseste apa dela Agapia?" plescli
din limbg, stergindu-si mustätile stufoase, Il pi-
päi Radu Comp., Il ciocIni, II ascultä, Ii puse
termometrul subtire i rece, subt brat.
Se ridicä cu un suspin, fiinda era gras si se
pleca anevoie. Isi stranse termometrul in tocul de
nichel.
Dumneata ai nevoe de Techirghiol si de
soare... Agapia nu-i o afacere...
Pe urma cerind parca scuze in numele Agapiei:
Foarte bun aerul aid. Eu de doulzeci..si cinci
de ani Liniste, pädurea colea. Loc ideal yen-
tru odihnä. Dar nu face pentru dumneata. Doctoria
dumitale e salicilatul, soarele i ramolul, nu
ploaia... Deacum, claca a inceput sä ploaie, o
tine o lunä. Ai Va'zut pe Ciungi? Este un munte
aici, care se cheaml Ciungi. Acela-i barometrul
meu. Când e negurà pe Ciungi, slabI nädejde sä
vedem soarele indatä...

www.digibuc.ro
342 CEZAR PETRESCU

Se opri, 51 cerceteze pentru a cine §tie catea

oar% cu mânile la spate, o icoanl din pärete. I0
puse ochelarii, 0 dupá ce-o examinl arnAnuntit,
vorbi cu ochelarii in mánä:
Aista-i lucru vechiu... 0 are maica dela Ra-
luca Sturzoaia... Icoang. rarä 0 scumpä dela Sfäntu-
Munte.
10 aduse iar aminte de bolnav:
Trimitem sl ne facI o retetà la Tärgu-Neamt.
In cateva zile ai scäpat de crizA. Cum te poll mi§ca
din pat, nu mai sta o zi. Pu 5c1 la Pwani si de
acolo ia trenul direct la Techirghiol... Acela-i locul
tämäduirii.
Se a5ezä la masä 0 scrise reeta pe o foaie de
carnet:
Sunt sigur cl nu cuno0i pe nimeni... $tiu cri
acum vii intiia datä. Noi de aici cunoa0ern pe
fiecare cind vine 0 când pleacá. La0, asa dar, s'o
trimet tot eu la targ; eu aici sunt ca la mine acasä.
Mä cunoa§te toatä mânästirea, dela cuvioasa sta-
relä pänri la cel din urmä vätav...
Mai cercetI o scoartä bätutä in pärete:
Aista-i un lucru nou! constatl, fiincicl tia
cu deamänuntul. zestrea fiecIrei maici. Un lucru
teribil. N'am väzut nici la maica Filofteia asa lucru
fain...
La plecare nu vru sä primeascä onorariul.
MI ofensezi, domnule Coma. Aici suntern
toti ca inteo familie... Imi päre räu cd trebue sä
pled. Altf el ai fi väzut ce f el de oameni suntem
noi, ce§tia care venim la Agapia... 0 familie care
se imprästie tot anul in tarä 0 vara se adunä s1-0
repare puterile... Mai o excursie, mai un pocheras
ori un maus; tineretul mai filtreazI, se rnai pune
la cale un mariaj eu aici mi-am märitat doul
fete mai sunt oleacä de nopti cu lung._
Doctorul Mazalu i0 puse la u5I galo0i 0. pre-

www.digibuc.ro
 INTITNECARE 348

gatindu-se sä descbida umbrela, se intoarse din

prag.
Ne-am inteles, vasäzicl... Techirghiol, nämol
§i soare.
Apoi se intoarse caträ maica Velasia, cea cu
nasul incovrigat i buzele täiate subtire cu briciul,
in pielea de pergament:
Te ruga nevastä-mea maicuta, pentru ni5te
Trei oca de trandafiri...

Dupä o saptämânä, Radu Corn 5a era la Movilä.

li pärea räu dupä lini5tea dela Agapia, care fl-
gaduia sá fie atât de deplina, cu toate amenintärile
farniliei despre care vorbise doctorul Mazalu..
Fäcuse popas la Bucure5ti o zi, sä caute bani;
economiile lui n'ajungeau. Se imprumuta. Dintr'o
parte doual mii, dintr'o parte trei mii, din altá parte
cinci mii; era deprins acum. Se bucura ca a gäsit
o camera la o vilá noul dela periferia terenurilor;
era inteadevär cu päretii subtiri de se auzia tu-
§ind vecinul, dar era eftinä. Descoperi i un restau-
rant modest.
Bucuriile lui erau acum mediocre §i vulgare. Ii
ingaduise insa un lux: cumparase un chaise-longue
pe care il läsase pe plaja, jos, la Turci".
Dupà nouä ani locurile nu mai erau de recu-
noscut. In peisagiul präfos crescurä cu spontanei-
tatea ciupercilor veninoase, nenumarate vile cLi a-
coperi5ul de tiglä ro5ie. Era o forfota de iarmaroc
in bäräcile dela osea, cu miros de carne de oaie,
movili de legume i fructe, untdelemn i pe§te;
murdärie si odoare de vecinätate a Orientului. Au-
tomobilele i autobuzele se vânturau in vartejuri
din care oamenii ie5eau nin0 pe urneri i pe gene,
ca dintr'o moara. Frunze le salcâmilor atarnau
moarte subt stratul de colb. Copacii pareau mine-
Arita juca apa mortilor peste campuri cu
vegetatia arsa.

www.digibuc.ro
344 CEZAR PETRESCIT

La marginea terenurilor parcelate, subt scheletul

schelelor se ridicau alte cládiri, cu o infrigurare de
colonisti abárAti inteo singurá noapte, inteo Ca-
lifornie unde s'a descoperit o minä pliná de fabu-
loase
Dar marea, indatá ce te apropiai de tärm, f Icea
toate acestea uitate si iertate, consolând de dezo-
larea pe care o aduseserd oamenii. Acolo se soreau
copiii cu pielita arâmie, hohotea altfei de lume,
voioasá, indestulat5. i guresa.
Radu Comsa aflá ceiace nu mai observase de
multá vreme, cä hainele lui sunt demodate, sarace,
scurte i stramte, cu pete scoase la ivealá de praful
incontinuu din aer, cu marginea cusäturilor roasá.
Cumpärä benzinä i le curäti singur, o dupl
amiaz5. intreagä. Când ei, hainele erau curate,
dar el mirosea ca un sofeur in pertnisie.
Pe terasa Casinoului, la sapte, când de pe fa-
lez5. marea se vede schimbându-si culorile de sidef
albastru i vioriu, îi clutá un loc la o masä dela
margine.
Chelnerul abia räspunse la chemare; ii trânti
dinainte ceasca de cafea i paharul de sirop, ca o
datorie implinitá in silá. Cafeaua era lungä, prea
dulce i rece; siropul cald. Terasa insä ldrrnuia de
Iume, in sala casinoului urla jazzbandul.
In fata lui Radu Comp, se afla la o masä o
doamnä cu pärul oxigenat i doi domni; unul cu
pärul lins, cu infltisare sportivä, tânär de tot,
tn pantaloni de flane1á i cImasä de natase gal-
buie; celllalt mai in varstd, tot corect, cu figura
osoasä, närile subtiri, mustätile rase, fruntea inalt5.;
frumusete bärbäteascä dup. care intorc femeile
ochii pe strad5. dar cu mineca dreaptä, goall
dela umär. Fär5. sä vrea, Comsa fu vadä
asculte.
Doamna deschise poseta, isi pudrä nasul, isi rosi

www.digibuc.ro
 INTrNECARIL 346

buzele. Fácu un 'semn, din sprincenele subtiri

arcuite, catre cel mai Omar:
Domnule Pastion, ultimull... Emil, te rog
plzeste-1 tu pe Piki, i daca-i aduce laptele, ai
grija... vezi sa nu fie ferbinte, suflä-i tu... Piki,
stai mumus la taticu taul...
Domnul färä mana 1116 resemnat pe genunchi,
cu maina sanatoasa, catelul alb, cret, mätäsos, mic
cat un pumn, cu zurgalau de metal galben la gat.
Mumos Piki! 11 stranse doamna de bot,
induiosata, de despärtire. Are sa-ii dea taticu
päpica, pe urma tutu are sa faca dodo cu nunu...
Se intoarse, rasucindu-se pe talpile moi ale
pantofilor farä tocuri:
Haidem, dornnule Pastion!
Piki 10 linse cu limba rosie botul i privi
läcrimos la nunu care plecä sä danseze cu domnul
Pastion.
Domnul lasat singur, desigur sotul, ramase cu
maim sanatoasä pe spinarea catelului, privind cu
ochi ganditori in nemarginirea albastra i calmä.
Fu o pärere sau adevarat ? dar Comsa vazuse pe
figura omului, coborand o umbra ca o mahnire
ascunsä, o tresarire Indata biruita. Avea la bu-
tonierà semnul rosu, ca o picatura de sange 1n-
chegat: Mihai Viteazul. Dar cine mai lua seama
acum la aceasta; ce insemnatate avea o bucatica de
carpa?
Ochii lor se intalnirá o cliya, se incrucisara can-
tarind stäruitor infirmitatea celuilalt, apoi cu pu-
doare privira hi alta parte. Fiecare 10 aminti ceva
uitat, nestiut de nimeni din toti de aici: ceasul arid
unul läsat acolo mina, celälalt si-a sfaramat
obrazul j coastele. Ochii revenira clutandu-se,
grei, cu un imperceptibil semn de intelegere, ca
intre doi complici care nu trebue sä pará cä se
stiu. Pe urma privira la tremurul luminos al märii,
usor ca o albasträ esarfä.

www.digibuc.ro
346 CEZAR PETRERCU

Chelnerul aduse serviciul de cafea cu layte, fe-

liile de cozonac. Pi ld se tniscä plin de neastAmphr,
ski pe mask 1i scuturä zurgällul dând neräbdItor
clin coadä. Domnul fir% mânä turnä laptele, suflä
si se riceascä, prepará pateul pentru cäteL Cu
mina liberä 11 hräni din linguritä, 11 sterse pe urmä
la bot cu batista lui dela piept. Apoi Piki mai voi
altceva. Domnul li prinse curelua in cârligul
sgardei, se depärtä cu el dincolo de marginea
terasei, Lingä un copac, asteptand. Piki mirosi
intfiiu, mirosi dupä; scurmä cu precaude de bi-
gienä atavicl tärna, cu labele de dindärät si pe
urmä cu cele de dinainte. Domnul cu insigna lui
Mihai Viteazul i cu mâneca dreaptä spanzurand,
se intoarse la loc dupä aceastä indeletnicire a
timpurilor de pace, 11 urcä pe genunchi. Când
intAlni iaräsi privirea lui Radu Comp, päru
cere iertare: Intelege... viata e altceva. E a-
ceastaL.. Crezi cä eu n'am nevoe sä mä stäpânesc
ca sä nu-1 insfac de ceafl i sa-1 arunc peste rapä
in mare?..."
Aprinse o tigarl, cu o brichetä specialä pentru
infirmii cu o singurä mind. Fumä cu gandul in
altä parte. Pi ld supärat pe fum, stramba din nas,
ii mutä in altä parte capul. Domnul fäcu vânt cu
mina sl risipeascä mirosul, ca unei persoane foarte
delicate ce era.
Peste ce necunoscutá i resemnatá suferintä am
dat oare? se intrebl Radu Comp., urmärindu-i
eu simpatie privirea cltând goara pe linia curbl a
zärii. Dar un presentiment II fäcu indatä sä in-
toarcä ochii: I se päru ck pe alee, spre hotel, a
tretnt Lumirrita; s'a intors o clipä ì. trecut... Nu-
mai o pärere... Ceafa cu pelita brunä, mersal
doar trupul mai plin, de femee. Dar a fost
numai o pärere. Mad se räsuci in loc, surprinse
privirea domnului invalid asupra Arnândoi

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 347

avurà un sentiment de jenä... Se spionau sk vadä

care mai poate descoperi ceva de invidiat la ce-
Walt.
Doamna cu pärul oxigenat l cu trupul serpuind
liber in haina strävezie, apäru urmatä de tankrul
cu pärul lins, care cälca elastic in pantofii cu
talpa de asbest, tamponandu-si fruntea cu batista.
Imediat doamna ayuck gentulita, scoase gglinda
puful, reparä revagiile înáduelii i ale dansului.
.Numai dupa ce sfärsi, Ii aduse aminte de Piki
cere scancea neräbdätor. Ridick obrazul cu culorile
renovate, frumos dar v,ulgar:
Ce e Piki, Pikiki? Vrea Pikiki sä vink la
nunu?... A mancat mumos tutu si n'a fost lacom
sä capete bobo?... Aide Pikisor la mumu!...
Pikisor care mâncase mumos, nu fusese lacom
sá capete bobo i fäcuse chiar caca, se cätará
alintat in bratele lui nunu.
Domnul isi sterse cu unica mânä perii de pe
genunchi. Celälalt, tânär, respira cald in sanii
doamnei oxigenate, subt cuvânt cä' 11 desmiardä
pe Piki. CAtelul il linse pe mânk recunoscátor.
Sotul Ii invälui- pe tustrei, inteo privire rea numai
de-o clipä, dar care ar fi fost destul dac'ar fi avut
ucigasä putere sa-i petrifice laolaltä ca un grup al
celei din urmä mizerii conjugale.
Uite cum te iubeste pe dumneata, domnule
Pastion 1 se bucurä doamna oxigenatä, ferindu-si
capul când vorbea, fiinda Pikiki se inältase pe
pieptul ei, cu o labá intre sâni i voia sá o lingä
pe buze. Simte indatà cine Il adorä. Pe Emil nu-1
poate suferi. Sunt sigurg cl Emil il maltrateazI
când lipsesc eu.. S'a fäcut un sälbatec Emil; un
ipocondru... Când ne-am luat, numai un an inainte
de räzboiu, cine mai dansa ca el? Cine mai con-
ducea masina ca el? Cine mai juca tenis ca el?
Acum abia 1-am scos dela tail sk mai vedem
noi lumea...

www.digibuc.ro
348 CEZAR PETRESCU

Nu dansati? Nu inteleg de ce, dacä v'a

plAcutl... se mirä domnul Pastion, 9.5ezinduli
cu un zimbet amabil, cravata de mAtase, deranjatä.
Coborl ochii la mAna absentä a celuilalt, §i.
dupa o ezitare:
Se danseaz1 foarte bine §i. numai cu o...
Se danseazä foarte bine 5i. numai cu o mAnä,
domnule Pastion! vorbi sotul. $tiu. Se dan-
seaa. §i. färl cap, numai cu picioare. Dar pe we-
mea mea, iubite domnule Pastion, dansul era alt-
ceva deck mizeria de acum §i. de aceia imi plAcea,
albatec ca toatä viata. Era dansul atunci un ritm,
o exaltare, o armonie a gesturilor, o plAcere. Se
vedea pe figuri gratia... Acum ce se poate vedea
intr'un dancing? Ce te pasioneazA pe dumneata
§i. pe Mary? Pe o pistä, cAteva perechi de automate,
cu figuri tapene de lenm, invArtindu-se, agitAn-
du-se,lunecAnd O. desfIcAnduli picioarele cu o in-
diferentä invers proportionalä cu urletele disperate
ale muzicei acestea de negri... Nici nu se uitä unul
la altul. Parcä sunt condamnati sä danseze, nu
danseazA de placere. Indeplinesc un rit monoton.
C'est une danse morne ca toate pläcerile de dupä
rAzboiu...
Acum vezi §i. dumneata, domnule Pastion, ce
idei preistorice are! Nu-i mai place nimic... Are
dreptate Pikiwr a nu-1 mai poatä suferi.
Piki auzinduli numele, dAdu vesel din coada
blrligatä §i. profitAnd de neatentia lui nunu, ti
§terse o limbA pe buze.
Domnul ail mAnä privi peste ape, cu tot des-
gustul rAmas din drojdia tainei a 5asea.
TAnärul sportiv vrAnd sä cA§tige bunIvointa so-
tului, intrebä cu politicoasä solicitudine, schimbAnd
vorba.
VA fac bine Mile? VA sirntiti altfel dupl...
Dumneata crezi a atept acurn 95.-mi creasa

www.digibuc.ro
 INV:WEI:UBE 349

mâna? intrebä retezat domnul cu semnul lui

Mihai Viteazul.
Tfinärul cu pärul lins, convingandu-se definitiv
cä sotul n'are conversatie, renuntä la orice obligatie
de politetä g se pleca sä respire cAldura din sAnii
doamnei oxigenate, subt cuvânt cä II minglie
pe Piki.
Jazzul incetase; incepuse orchestra. Glasurile se
domolirä, fiindcä i cei mai deerti ii simteau pri-
virea chematä de odihnitoarea märetie a apelor.
Marea albasträ prindea in culorile asfintitului iri-
zasii viorii.
Departe un vapor alb, se intorcea dinspre Con-
stantinopol, Asia Mick Egipt. Multimea in subtiri
vestminte multicolore, dupa o zi de ar0tä, aspira
briza amärie, indopindu-se cu lichide räcoritoare,
cu multumirea cä se aflä acolo, privilegiati cu toate
grijile uitate, sä asculte vioarele unei orchestre,
cu marea, sclavä, intinsä la picioare.
Din capätul potecei de subt falezI, urca inopor-
tun in mijlocul acestei desfätári balneare, un po-
somorät convoiu. 0 colonie de orfane in hainele lor
cenu0i. In Orate patru caw patru, copilele cu obra-
jii pämntii, pl§eau ru0nate printre atat de voio0
superbi spectatori. Aveau uniforme värgate, gri
cu alb 0 cu negru, dând la un loc vânätul dureros
al hainelor de temnitä. Gâturile diforme in ban-
dagiile murdare, cicatricile care botiserl carnea,
slutiau o biatä umanitate stAlcitä in mugur, de
suferintä 0 de urätenie. Toli intoarserä ochii dela
copilele desfigurate de board, privind peste capete
sau cäutânduli de lucru in pahare i farfurii.
Cele din urmä se tarau in cftrji, rezemate de altele,
fIceau salturi de animale care 0-au pierdut un
picior in apani. 0 supraveghetoare pästra ordi-
nea. Nu era nevoe. Orfelinele erau stranse in mi-
zeria lor 0 mute.

www.digibuc.ro
350 (TZAR PETRESCII

Orchestra se oprise fara, sä stie nimeni de ce.

Cand furl departe, in norul de colb starnit de
picioarele slabe si schioape, asfintitul värsa o
lumina sanghinolentä de abces. Apoi viorile con-
tinuarä, iar oamenii vorbira mai tare, eliberati.
Ar trebui sä le interzicá sä treaca pe aid...
Iti stricä pofta de mâncarel declara dezgustat
tanärul in camasä de matase.
Ati vazut cum se agita Piki? Abia 1-am putut
tine. Asa e tutu, nu poate suferi saracii... -E in
razboiu cu democratia, Pikiki...
Piki linse pudra de pe nasul stapanei, privind-o
in extaz de adoratie cu ochi lacrimosi.
Domnul färä mana, mäturä cu unica palmä
apäsat, de pe masä, faramituri nevazute.
Radu Coma plati si se ridicä. Merse sä mänance
la birtul cu grätar si. tambalagii, pe malul lacului
unde se amesteca mirosul grasimii de berbec sfa-
raita cu duhoarea clodtä a namolului...
A doua zi, vlaguit de baia ferbinte, ratacea pe
tärmul marii, calcand pe linia ingusta unde nisipul
ud de valuri e tare si elastic ca guma subt pasi.
Culese cateva scoici, cu pläcerea simplä de om
sarac care se multumeste cu ce-i aruncl valurile.
Hainele lui albastre faceau ark aici si. ghetele
negre, cu tocuri scufundandu-se in nisip. Cauta un
loc mai indepärtat, dincolo de cel din urmä grup
Indus sa se soreasca. Nu ridicase ochii cand trecu
pe langa acest grup, cu privirea in pamant. li
inaltä, and un copil fugind, izbi peste el, se im-
pieclicl si. cäzu... 11 ajuta sa se ridice: un baetel
de patru ani, aproape gol, cu o cingatoare de
matase neagra la mijloc, cu pärul negru in car-
lionti. Copilul rase scuturandu-si palmele de nisip,
si cuminte, ceru pardon. Vaiu cä domnul care-1
ridicase avea un puma de scoici culese, se uitä
lung la ele, cu läcomie in ochi.

www.digibuc.ro
 INTIINEO#BE 351

Radu i le därui, ap cum därue0e uri om särac

o placere care nu l-a costat nimic.
Copilul Intinse mana, o opri la mijlocul dru-
mului.
.....
Ia-le, micutulel...
Nu pot... N'am voe sä primesc nimic dela
nimeni, ridicI bäetelul ochii frumo0 0 mari.
Mihail chernä un glas care opri lui Radu
Coma bätäile inimei in piept.
Copilul fugi la chemare.
Aid sunt, maman I
Atät vlzu Radu Comp: pe Luminita goalä in
tricoul de bae, cu obrazul ei arärniu luminat de
albul dintilor inteun ras, o fetitä aläturi vânturfind
nisipul cu o galeatà 0 celälalt copil, care se numea
Mihai, (desigur in amintirea lui Mihai Vardaru),
alergänd spre ea cu pumnul intins.
Luminita se opri din râs. Il recunoscu. Ii fu
ru0ne c.a.' o vede ap, aproape goall: acesta cel
dintliu gaud. Pe uriná...
Când Luminita fu invelitá in mantaua spon-
gioasä, Radu Coma era departe, cu capul in pg-
mant, cAlcând pe marginea tärmului unde nisipul
ud e elastic 0 neted, 0 nu se deschide sa inghitä.
M'a ridicat de jos 0 mi-a dat scoici, lamuri
Mihai deprtfind punmul jos, pe nisip. E un domn
bun.
Mie nu mi-a dat, e un domn läul protestä
fetita cu indoita ei logica, de femee 0 de copil.
Ti le dau pe toate, Mimi. Uite... Ia-le Mimil
indemnä cu generozitate Mihai, ajutând-o sá le
culeagä de jòs.
Aa full hick' odatá däruite, scoicile culese de
Madu Comp..
Luminita rämäsese in genunchi, cu mânile in-
fipte in nisip. In privirea ei neclintitä, copilul crezu
a cite0e incruntarea unei musträri. Se apropie

www.digibuc.ro
 352 CEZAR PETRESCU

acAlandu-i-se de gât, frecându-§i lingu§it obrazul

cu pelita fink de obrazul Luminitei.
Maman, zAu cl nu sunt vinovat 1... N'am
cerut...
Ce? nu intelegea Luminita.
N'am cenit scoicile. Mi le-a dat singur, dom-
nul acela cu bubl in obraz... Mata §tii cl eu nu
cer niciodatA. Poate sl spunA 0 Miss.
Dar de ce ne strAnge ap maman? De ce-i
strAnge Luminita alIturi, acolo in genunchi, unul
deoparte 0 altul de alta; ii strAnge cu capetele
kr la piept unde se amestecA buclele Wane ale
lui Mimi cu cArliontii negri ai lui Mihai? Ca0 cum
i-ar al:4ra de amenintarea unei priviri rele, ii
strAnge... i de ce pe urmA H. rästoarnä pe nisip
0 ii rostogole§te cu o nevoe nervoas1 de a face
ceva, de a mu§ca din mAnile kr moi, numai sA
alunge mice gAnd, oricare?
Maman, ce veselA e§ti mata astAzil...
Maman se vese1ä esti mata altAzi, repetI 0
Mimi, ridicAnd lopata 0 aruncAnd in suprem en-
tuziasm o jerbI de nisip.
Radu Comp e departe de tot, abia se vede
pe o stAncA inaintatA in apA, ghebopt pe piatrA,
confundat cu piatra.
Dui:4' amiazI cerul s'a acoperit. Marea e gri
verzuie 0 rece privirii ca o placI de zinc, iarna in
ger.
Radu Comp intins pe scaunul de pAnzI, de
douA ceasuri cete§te. Intoarce foile 0 gAndul II
furl. Marea ii cheamI ochii la posomorala ei
opacA 0 moartA, ca o ala mare deck acea de di-
mineatA, devastatk
Din cAnd in cAnd ia pagina din unnk din nou;
a vAzut numai cuvintele, nu le-a cetit. La dreapta,
lfingA baraca Turcilor, cAteva bArd 0-au infipt

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 353

hi Arm boturile negre; cadavre de gigante cetacee.

Mirosul de alge stagneazä; nu-i mäturat de nici o
suflare. Pescfirusii zboarä deasupra capului ca
mecanice paseri de lemn vopsite cu lac alb. In
vgzduh pluteste greu presimtirea unei furtuni, dar
care are sá se descarce tärziu, peste douä ori trei
zile. Väritul a clzut. Norii pe cer imobili; valurile
abia se clating uleioase.
Toutes les douleurs ne nous grandissent pas, ne
nous augmentent pas. ll y en a de steriles, des
desséchantes, d'inavouables. Celles-ld ne sont que
mishre ei qu'appauvrissement..."
Radu Coma intoarce foaia, ochii fug peste rfin-
durile negre. Acolo fälfae spre Jinja surg a zärii,
dota paseri albe depärtändu-se avgntat de tärm,
ca doi porumbei mesageri cu o veste bung spre
necunoscuta inisulä cu naufragiati.
En vérité, qui les voudrait partager avec nous,
alors que nous n'osons pas mime les laisser
paraître?..."
Copilul Luminitei se numeste Mihai. Are intea-
devär ochii lui Mihai Vardaru copil, asa cum ii mai
pästreaz1 fotografia Cora si Ralu, in capela lor
funerarg. $i glasul, are mládierea din glasul lui
Mihai.
Le Christ lui-mlme pourrait nous demander de
baiser le lépreux au visage. Aids quelle charité
se dévouerait jusqu'd embrasser noire honte et
noire avilissement?..."
Cartea a cAzut ye genuchi. Din larg, paserile
mesagere se intorc. lfge acum din aripi svgcnit
si tragic, ca anuntätorii furtunilor. Naufragiatii
din insula uitatä au pierit i acolo bäntue fur-
tunä pustie.
0 doamnä sprijinitä to baston, se apropie cll-
cAnd cu precautie, urmatä de un bliat cu fes care
poartg subsuoara un scaun. Are pgrul i obrazul
Our Pdresca. lutgarecair.. Vok 11.

www.digibuc.ro
354 CEZAR PETRESCU

acoperit de un vgl albastru, ridicat ping la gurg:

se vede numai bgrbia ovalg de culoarea caisei
buzele fin desenate, dar färg, nid un strop de
sAnge. S'a oprit rezematä sg aleagä un
Aici, dragg Se Ern! se hotgräste, argtând cu
bastonul.
Selim intinde scaunul, cAnd a sfârsit ridicg fata
neagrä de pui de taw cu fesul decolorat pe ceafg,
asteptând bacsis cu mana gata, scorojitä i numai
cu palmele roze ca laba de maimutg.
Bolnava se asezg, cu precautie, riclicAnd piciorul
anchilozat, potriveste o pering dedesubt sg-1 pgs-
treze orizontal Preggteste o carte, In care atArng
un semn de mgtase; Iminte de a o deschide, ridicg
voalul sg stie cine-i vecinul. Radu Coma a re-
cunoscut ochii bizantini, pgrul greu, blond-cenusiu,
peptgnat strfins i despgrtit de dunga albg la
mijloc: Elena Bilbor Elena Mlinescu.
$i Elena Mginescu recunoscut dupg o ezitare.
li face ea semn, chemându-1 obositg inteo in-
depärtare unde nu mai miscg acum decAt umbrele
altor fiinti, care au fost.
Domnule Comp. Aproape sg nu ne mai re-
cunoastem, nu?
Radu Coma ridicg la buze degetele subtiri
lungi, ca degetele icoanelor.
Elena are un inceput de zAmbet trist, dela care
e absentg un suras cliseu politicos de conver-
sage.
Fugi, cum vgd, i durnneata de lume, domnule
E mai liniste aid... Ceteam...
Si eu tot pentru...
Apoi fiindcg nu existg femee care sg vadg o
carte 0 sg nu simtg irezistibil nevoia de a o cere
imprumut, nu se abgtu dela aceastg orAnduialg:
Dacg se intAmplä sg ai cumva carti mai multe

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 355

aici, domnule Comp, am sä apelez la durnneata...

.Pe mine marea mä enerveazà... Suferearn de mult
de insomnie, dar ca aicil...
Oricand... cu pläcere, se oferi Comsa. Scarlat
Mlinescu nu e aici? intrebä, desi li era perfect
indiferent dacä Scarlat Mäinescu se gig ori nu aici.
01 cat despre Scarlat, domnule Comsal... Ne
vedem atat de rarl... El nu se poate despärti de
Bucuresti... Iar eu cu boala mea nu sunt o femee
care sä poatä retine un orn ca Scar lat...
Pregati cartea...
Uratä vreme astäzi...
Da, foarte uratä.... Mare In care sä nu te
Conversatia se Impotmoli.
Elena deschise cartea. Radu se asezä la loc,
deschise si el la paginä, dar nu ceti. Nu cetea
nid Elena Mäinescu, nurnai nu ridica ochii de
teamä ca sä nu-i opreascä atrasi de obrazul lui
Comp. Dacl ar fi fost dela inceput cu partea a-
ceasta de figurá spre dansa, aeltand numai cica-
tricele respingItoare, nu 1-ar fi recunoscut. Nu
I-a mai vlzut nidodatä, din iarna räzboiului dela
Sunt cati ani? Sapte... nu, opt! Opt ani 1...
S'-au petrecut toate, parcl In alt veac. 0 Intelege
abia acum pe Luminita.
Ii aminti deodatä: Numai de n'ar veni Lu-
minita aici!". A spus cA, poate sä treacI dupa a-
miazà, cu copiii. Ar fi o el nu bä-
nueste nimic: ceteste. Nu ceteste; n'a auzit foaia
intorcandu-se. Desigur, casi dansa priveste literile
färä sä le vadä. Are haine särace, e imbItranit
timpuriu, din ce-o fi träind? Toata infltisarea Ii e
de declasat... Ca si dansa a intins manele dukä o
inselare, o ispäseste. S'a Ceteste intea-
devär? Nu. Ii roade unghiile. Poate .gandeste la
ea, ii vede viata cu aceiasi milä cu care i-o vede

www.digibuc.ro
 356 CEZAB PETRESCU

dânsa pe-a lui. Sunt amindoi acutn, In ungherul

acesta ascuns, fugind de lume, svirliti ca obiectele
scoase din uz.
Lunecä a privire, asezindu-si piciorul dureros.
Radu Comsa astupase pagina artii cu mina g se
uita in nisip, cu bárbia in piept, cu cealaltä minä
spinzurind. Dar nu gindea la pietina Luminitei
cu mill. Ii spunea numai ca dinsa indurä ceia
ce trebue si pläteasa orice femee, and Ii in-
toväräseste viata cu indivizi de speta lui Scarlat
Mlinescu. Desigur se simte nedreptätitä, invinue
soarta. Uitä cä si-a decis-o singurä... Pe urtná se
gindi cá dacl n'ar fi tIcut el, poate soarta Elenei
Bilbor ar fi fost acum alta.
N'au vreme sä-si ispräveascl gindul.
Täbäri o ceatá veselä coborind poteca falezei cu
risete sonore de copii. Nid aci nu poate avea
nistel... De mAni are sä se mute la un kilometru,
acolo unde nu mai ajtmge nimeni.
Copiii näväliri trântind gäletile i lopetile pe
nisip.
Mihail Mimi! Nu dati intiiu bonjur Tana-
Elend? musträ cu blindete un glas de bärbat
la spatele lui Radu Comp.
Copiii se intoarserä supusi la scaunul Elen.ei MAL.
nescu i intinserá minusitele atit de pirlite de
soare, incit päreau Inegrite cu tincturä de iod,
Elena Ii desmierclä pe crestet, ferindu-le pärul din
ochi sä le desveleasc5. fruntea.
i tu, Mioara? intrebä un glas feminin.
0 fetitä cu trup, mini, cap si gura de miniaturä,
inaintä cu sandalele mid ca de papuse, deschizind
bratele gräsulii curmate:
Bonzu' Tantelenl
Elena o ridicI in brate, Ii sirutä obrajii, ochii
cu genele frizate, cu nesatiul maternitätii ei osin-
dità sä rärninä pentru totdeauna sterilä.

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 357

Luminita nu vine, e anuntä gla-

sul bärbitesc ce mustrase adineori copiii.
Erau doi acolo, care-au respirat eliberati de-a
povari.
Radu Comp se gindise si plece, indatä ce-a re-
cunoscut copilul de astizi dirnineati, dar n'ar fi
voit si pari ci fuge. El n'are de ce fugi. Deschise
cartea hotirit sä ceteasci. Va rimine zece minute,
pe urmi are si plece firesc, färä sä intoarci ochii
la ei...
Ce mai gäse0i tu sä cete0i atit, Eleno?
intrebi un glas moale, pe care Coma Il recunoscu
al Laurel Vardaru.
Elena aritä coperta albastri a cirtii: autorul cu
teorfile la modi de trei ani.
Freud? se zbirli glasul Laurei Vardaru.
Dar e o oroare, Eleno 1 Cum pot admite ci Mimi
il iube0e mai mult pe Radu, iar Mihai mai mult
pe Luminita, numai fiindci aa vrea doctorul Freud
prin complexul lui Oedip i alte asemenea mon-
struozititi? Ajungi si te desgu0i de cele mai
nevinovate sentimente ale copiilor... Si pe urmá
cum sâ cred cä toate visurile absurde sunt reali-
zarea unor dorinti ale noastre, secrete? Toate in-
terpretirile acele scabroase, de care rop0i1...Ne-ar
fi ru0ne si mai gindim la ceiace visim... Altceva,
Eleno, daci gäseti, cu plicere... Dar Freud,
mersi 1
Altceva are sä ne dea domnul Comp... Dom-
nule Comp.!
Elena nu-i pregitea lui Radu Com5a un supliciu,
din nedelicateti ori firi sl fi premeditat bine. 10
spunea numai a de vreme ce Radu Corna se
afli aici, mine ori poimine tot se va pomeni
nea0eptat fati in fati cu Laura Vardaru, cu bir-
batul i copiii Luminitei, cu Luminita chiar... Ii
upra acest ceas penibil, alegându-1 ea.

www.digibuc.ro
358 MAE, PETRESCU

Domnule Comp.!
Radu Conisa se ridica, lepadAnd cartea pe pAnza
scaunului si blestemAnd clipa cAnd a ales acest
ungher retras".
Pe Magda o cunósti mi se pare, domnule
CAnd era numai Magduta Dobreanu.
Acum: doamna maior Ionascu. Domnul maior Io-
nascu. Domnul Radu $erban... Si acestea mArunte
generatiile viitoare.
Radu saruta mAna Laurei Vardaru, grasA
albA, mAna Mágdutei mirosind a lavanda; strAnse
mAnele celor doi barbali. Toti trecurl cu indife-
renta peste cicatricile din obraz, ignorAndu-le, cum
au parut ca. nu iau sama nici la hainele cu petele
frecate, mirosind a garaj de automobil.
Tanti Laura era cu parul albit, facuse gusA
respira greu, fluturAndu-si vInt cu o batistA cAt
un lat de palmA; Magda abia era mai femee cleat
fetita de pension, pe care o indragise cAndva Mihai
Vardaru; parea mama tu gluma a unui copil fa-
bricat numai ca sA aibA o pApusa vie. Maiorul de
cavalerie, Ionascu, isi scutura cu bobArnace de pe
tunica de varl un fulg invizibil, pe urrnä con-
templa marea in pozitie de osta§ in repaos, cu un
picior inainte si cu arAtAtorul mAnii drepte infipt
intre al treilea si al patrulea nasture al uniformei...
Barbatul Luminitei se asezase familiar. pe un brat
al scaunului unde sta Elena, balansAnd un picior,
cu pantalonul de seviot alb, ridicat sus, läsand sA
se vada ciorapul fin, tot alb. Acestea le vazu toate
dintr'o singurA privire Radu Comsa, iar acerea
durA.
N'am spus mersi pentru scoicil recunosca
Mihai pe domnul de dimineata, and fugise far%
sA multumeascä. Mersi pentru scoici
Ce scold? intrebA tanti Laura, dezvelin-
fruntea din par §i privind nedumerita, pe
rind, la copil si la Radu Comp.

www.digibuc.ro
 1NTIINECARE 359

Mi-a dat domnul un pumn de scoici fru-

moase, azi dimineata, explici Mihai cu exces de
gesturi in care se recuno§tea neastarnparul
nieL
argtand spre sora mai
Eu le-am dat pe uring lui Mimi, tanti...
Dar Mimi le-a uitat pe plajg... Asa e ea intotdea-
una. Nu se tine nirnic de dansal Vrea tot ce vede,
plange i dupä aceia uitg dacä a capatat...
E doar copilul Luminitei", se gandi Comp..
Ba nu le-am uitat, sä tii tul Le-am lasat .

cà aa am vlut. Erau ni§te scoici Mate! se

aparg Mimi, uitandu-se cu indignare la Mihai,
fiindcg scornea asemenea calomnii i cu dispret
la Radu Comp, fiindca indrIznise sg se arate
generos cu scoici atat de mate.
Acum la joacal... Haideti, copiil bgtu din
palme cu voio.§ie silitä Laura Vardaru, indemnin-
du-i sä se depgrteze numgi fiindcg surprinsese pri-
virea lui Coma asupra copiilor i Ii bgnui gan-
duffle rgscolite.
Radu Comp constata cg gusa Laurei Vardaru,
and respirg., se umflg §i. se desumflä ca pielita de
subt birbia pparlelor.
Coplii mutarä langa apa lopele, ggletile §i co-
rabille de lemn. Mihai tgie planul unei fortgrete
in stil mare.
E ora cand toti copiii de pe plajele Europei
fac castele de nisip... ca sä aibg marea ce spala
pang dimineatäl rase usor Mggduta, apzandu-se
la picioarele Elenei, pe nisip i ridicand obrazul
despre care Luminita spusese odatä cg incape
intr'o oglinda de buzunar. Dar rasul era numai
pe buze: gandul invälui o dipg fugitiva amintirea
lui Mihai Vardaru, o dimineati de iarng cu mult
soáre sclipind in nameti, o grading cu albi copad
in neclintire heal.% scrisoarea de mai tarziu care-i

www.digibuc.ro
360 CEZAR PETBESCU

ajunsese prin Luminita, dela Radu Comp, intecr

carte unde-a glsit-o- ca din Intimplare.
Umpluse un puma de nisip 0 11 lAs1 sä se pre-
fire In fire subtiri, ca Inteun ceasornic de nisip
care mAsura in secunde anii cAti au trecut. CAnd
mAna fu goall, mAturA movilita ca un mic mor-
mAnt pentru o pasAre, scuturA pArul si tedatA vietii,
chemA alAturi:
Jack, vino aicil...
Maiorul Ionascu se asezI docil pe nisip, ferin-
du-si cizmele O. nu le zgArie in scoici...
Laura Vardaru, rupse tAcerea stAnjenitA.
Vorbeam de Freud, domnule Comsa. Si spu-
neam cA prefer teoriilor acestora nemtesti si fArA
nid un haz, cheia visurilor din care cAnd cram
copil, dAdaca imi arAta cl clacA am visat struguri,
inseamnä cA am O. plâng si clacA am visat icoana
santului Gheorghe, inseamnA el am sA mA mArit
cu un cavaler mai mult sau mai putin cruciat, cum
de altfel s'a intAmplat spre nesansa lui Pol. Erau
Mai naive aceste tAlmAciri, dar cu simboluri mai
poetice. On ne peut pas vivre dans l'absolu, in-
teleg prea bine, dar nu inteIeg sl cobori visul,
adicA ceiace e mai imaterial in noi, la o realitate
atfit de respingItoare... N'am dreptate, domnule
Comp? inchee, fIcAndu-ffi vAnt cu batista de
mItase mauve.
MArturisesc doamnA, cA n'atn urmArit nimic-
din toate aceste teorii foarte la modA...
Observi ce vremuri am ajuns, domnule-
Comp? nu putu rezista Laura Vardaru. CAutAm
moda la Nemli I Ciudat rezultat al räzboiuluil.....
MA ierti a te-am intrerupt.
Spuneam ci nu m'au interesat, urml Comp,
fiindcA acum -nu mai visez niciodatA. Cu sapte-opt
ani inainte, aveam e adevArat o viatä dedublatl.
Visam mai mult decAt era permis sA viseze un om

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 361

serios. Dar atunci nu stia nimeni ea existA un dr.

Freud, 1ncAt imi explicam si eu visurile curn mA
ajuta mintea... Adicä in afara de realitate...
Radu Comsa surise; buza cicatrizati dezveli
caninul in rinjet. Vorbise, gändindu-se Inteadevär
munai la visurile lui, care de sapte ani nu mai
veneau, casicum ceva Inläuntru fusese stAns. Dar
tanti Laura, Elena si. Magda, inteleserä räspunsul
altfel. Radu Comsa fAcea aluzie obscurI la altceva,
tn urrnä cu act.= sapte ori opt ani cAnd pvi-
sase mai mult deck era inglduit unui orn se-
rios". Gäsirl nedelicatl. aceistà ahuie si 11 con-
danmarl, aruncAnd tustrele o privire de desapro-
bare strigoiului apArut intre dinsele, dintr'o viatI
despre care nimeni nu pomenea nimic, demult,
printr'o mutl intelegere. Devenise asa dar acest
Radu Comp, un orn inveninat asa cum il arAta
cicatricile: orn stigmatizat?
Eu nu cred cä dumneata ai dreptate, vorbi
bArbatul Luminitei, privindu-1 o singurá datl, la
Inceput, indiferent, si adresAndu-se pe urmä numai
celorlalti, fiindcl Radu Comsa li Om un tip
färä raid un interes. Nu se poate sI nu visezi. E
cert cl oraul viseazI de cum inchide ochii pinä se
desteaptä. Numai a nu-si aminteste ceiace a visat.
Ceiace ar fi interesant in conceptia doctorului
Freud si ceiace observ cl n'a stiut sl exploateze,
ar fi o teorie nouI care ar rezulta asupra timpului.
Iar ne vAri la alt Neamt acum; la Einsteinl
se sperie tanti Laura, in curent 1ntotdeauna cu
toate teoriile, ca si aibl ce combate etern in..
clignatl.
Nu tantl Laura, continua bArbarul Luminitei,
daca ai räbdare, rAmAnem numai la Freud... Freud
spune cl vistuile cele chiar dinainte de a ne trezi
subt imyresia unui zgomot, nu aunt decit sfortA.
tile noastre inconstiente, prin soma, sl- dAm alt4

www.digibuc.ro
362 CEZAR PETRESCr

interpretare zgomotului inoportun pentru a mai

cistiga Incä putin timp de odihnä...
BArbatul Luminitei se asezä pe nisip, potrivin-
du-si dunga pantalonilor i incrucisind picioarele
ca orientalii. Radu Cornsa simtea nevoia sA plece,
0 nu indrAznea de teaml sA nu parA cA a fugit.
Cred cl nu vl plictisesc, se pregati pentru o
poveste lungl Radu Serban. ToatA lumea vorbeste
de Freud. SA vorbim de Freud. MA gändeam
chiar astAzi dimineatä dupa un vis al Luminitei...
Stiti cl am gäsit aici o vill comodä, dar prea
strämtä. Numai trei camere. Am araujat camera
copiilor, cu Miss, dincolo de sofragerie sA nu a-
jungA la noi zgomotele... Luminita doarme foarte
usor, destul sä. audä pasi 0 se desteaptä. In ca-
mera noastrA avem un singur pat dublu, nu se
poate misca unul färä. sä, simtä celälalt. Azi climi-
neatA cänd mä trezesc (Lurninita e intotdeauna
mai lenesA) mina mea dreaptl era prinsA
subt ea...
Bärbatul Luminitei 10 privi cu un suris echivoc
pantofii de olandA.
Era subt dänsa, 0 de aceasta chiar, visam
mi se pare cA eram Mucius Scevola i Imi ardeam
mina in järatec, sA dovedesc nu stiu ce bravurA.
Dar visul meu n'are importantä... Misc mina
incet, sä o scot... Luminita se intoarce cu fata in
sus 0 suride continuind sA doarmä ea e veseki
prin somn... Atunci izbucneste un zgomot in so-
fragerie; servitoarea rästurnase tava cu cestile de
cafea. -Luminita are speriatä, se freacI la ochi.
Somnoroasä IncA, imi spune: Cc vis stupid Ra-
dulel Bine cä, m'am .trezit 1" FiindcA eram tocmai
subt ixnpresia cArtii lui Freud 0 a unui comen-
tator al lui Freud, mg prinde curiozitatea sA vld
cat de stupid p. fost visul Luminitei. $i Imi pos
vesteste un. adevärat roman, un film de cAlAtorie,
peripetü de foileton... VA plictisesc?

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 363

Nu, nu! protestä maiorul Ionwu. Un vis

al Luminitei nu poate sä fie deck un vis plin de
toate nostimadele...
Dar cele trei femei ti cAutarA ochii. Intreaga
poveste cu toate amänuntele intime, b auzul lui
Radu Comp, devenea groteascl. Tanti Laura in-
cercl sä, o inläture:
Ajungi la teoria timpului, lasA visul.
Nu se poate, declarA bärbatul Luminitei, in-
cApätinat i metodic, deprins sä ducä intotdeauna
la sfär0t, ceiace a inceput. Färä vis nu pot
explica ideia mea. Am sA vi-1 rezum numai.. In
aceastä secundä a§a dar cit a durat zgomotul din
sofragerie pänä s'a frezit Luminita din somn, a
visat: cA eram la Bucure0i, acasä, cA ne-am ho-
tärät dupa lungi discutii sA plecAm la Paris sA.
vizitäm expozitia de arte decorative ceiace de
altfel am proectat in realitate pentru Septembre.
(NeräbdAtoare ca in totdeauna, Luminita a antici-
pat mAcar prin vis voiajul). Insfânit, in visul ei
ne facem bagajele, ne urcIm in tren; urmeazI a-
mänunte de drum, peisagiul, vagonufui restaurant,
vagonul de dormit; ajtmgem la Paris, ne instaläm
la otel, vizitärn o sAptämänä expozitia, cumpArAm
chiar o garniturl de mobile, ne ducem la teatre,
intälnim cunoscuti, ne convinge unul sA trecem
prin Elvetia la intoarcere, II ascultAm; ne oprim
la Geneva, la Zurich, la Lausanne, intAlnirn alti
cunoscuti i dupa tot soiul de peripetii pleclm in
fine spre casä... Intr'un tunel trenul deraiazä...
Zgomot, tipete... Explodeaa locomotiva... Call-
torii fug opAriti, gem striviti subt vagoane. Lumi-
nita le0natä se de0eaptä b bratele mele; o smul-
sesern de acolo i fugeam spre Devenisem
cu aceastä ocazie i erou... Acesta e tot visul Lu-
minitei, stupid sA zicem, 0 absurd...
MA weptam la ceva mai nostim... Ne-aiucat

www.digibuc.ro
364 CEZAR PETRESCU

o farsä de astAdatI Luminita I exclamä desa-

mAgit maiorul Ionascu.
Tu ai fi vrut sa viseze cursele, un Derby
ceva, si. calul care are sA cAstige, Jack! II
mustrA MIgduta, desvAluind asa un tlinuit motiv
de neintelegeri conjugale, In pasiunea de curse a
maiorului.
VA spun cA nu visul intereseazA, reluA sotul
Luminitei. IntereseazA ce rAmAne diri vis cAnd 11
supunern metodei lui Freud. Dupl doctorul Freud,
toate aceste peripetii care sunt materialul unui
vis sA dureze o noapte intreagA, mIcar cAt lectura
unui Beadecker, air fast provocate de zgomotul
din sofragerie care a durat o secundA. MArt urisesc
cI explicatia lui Freud e incomplectl. CAci ex-
plicatia nu tine socoteall cA visul acesta foarte
lung si foarte detailat s'a desfAsurat inainte de
zgomotul care dupa Freud La provocat. Deci sun-
tan inaintea unei rästurnäri de timp: efectul prece-
dAnd cauza. Efectul adicA visul, precedAnd cauza,
adicA zgomatul neasteptat. Aveti sA spuneti cA un
vis care ni se pare foarte lung, poate.sA nu dureze
decAt cAteva secunde. Dar chestiunea rAmine ne-
schimbatA; cauza urrnAnd dupA efect. Aid cred
cA e .adevIrata chee a visurilor pe care n'a in-
cercat Ina. s'o deslege nid Freud, nid nimeni.
Visul scapI notiunilor de timp si 'de spatiu, iar
omul prin somn. degajAndu-se de impresiile suc-
cesive ale lumei fenomenale, se pare cA se lip-
seste foarte usor de prejudecata timpului si a
spatiului, ca sA trliascl inteo lume unde eternitatea
devine instantanee...
Foarte interesant, dar nu pzicep nimic, mAr-
turisi dezolatI tanti Laura, fIcAndu-si vant cu
batista si uitInd cl adineori dorise sA se curme
aceastä discutie. De altfel explicatia ta se poate
sä nu Lie explicatia cea bunA..

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 365

Explic conform cu metoda lui Freud, despre

ea vorbim! ridicä ochii bärbatul Luminitei,
surprins cl nu pot fi pricepute lucruri atit de
simple. .

Lasä-1 pe Freud. Sau chiar poftim, sä-1 ac-

ceptAm pe Freud! Nu e mai simplu sä admiti c5.
visul Luminitei a fost provocat de prezenta mänii
tale subt ea? Aceasta i-a dat senzatia de sigurantä
in toatá plimbarea voasträ prin vis la Paris, Ge-
neva, Lausanne, etc... Si numai dud a izbucnit
sgomotul, Luminita s'a desteptat, adAugand visului
in curs o catastrofä de cale feratä, sä puna capk
cAlkoriei pläcute 0 tu sä o poti salva, ducänd-o
pe brate, dändu-ti ocazia sl devii flea riscuri si
crou. Färl zgomotul din sofragerie, cllátoria con-
tinua prin vis, ca orice cIlItorie normalä din rea-
litate, coborändu-vä amändoi In gara de Nord.
Mi se pare mai simplu...
Nu tanti Laura, stärui cu neclintitä incä-
rätinare bärbatul Luminitei. Nu, aci chiar dacS
fa,cem abstractie de restul visului 0 retinem numai
catastrofa provocata de zgomotul din sofragerie,
rämän doul fapte. Mana mea se afla subt Luminita
inainte de a interveni zgomotuL Când a spart ser-
vitoarea cestile, tocmai credeam cl am izbutit
sä o scot färä sä o destept din sornn. In visul ei,
intäiu survine catastrofa de cale feratä 0 dupa
aceia o duc pe brate. Deci o intervertire a cro-
nologiei, iar daca tnteadevär visul n'a durat deck
o secundà, cu atät mai mult ne afläm in fata imei
simultaneetäti, In care dispare timpul in aternitate.
Pricep din ce In ce mai putin! suspinä
desnädäjduitä sand. Laura. V'au scos din minti
Nemtii Istial... Freud, Einstein nu stiu de
unde au apärut... E räzbunarea Invinsilor.
Nu m'au scos din minti de fel, tanti Laura,
se apArä bärbatul Luminitei sApind goapä in nisip

www.digibuc.ro
 366 CEZAR PETRESCII

cu cAlcäile pantofior. Existä o idee in aer, mä

intereseaza si atAt. Nu mä impiedia. sä-mi vld
de treburi si sä träiesc viata curn se cuvine trlitä,
chiar sä, revin la mintea copilior and in aceasta
gäsesc plIcere... sfarsi, särind in picioare sprinten
si scutuandu-si nisipul de pe haine.
AruncI päläria de pae ca un disc pe nisip, iar
dupa doul minute se aflä lângl copii, niveland cu
lopata minusculä tot ce-a ridicat Mihai, Mimi si
Mioara din fortäreata lor si inchipuind o con-
structie nouä, cu plan mai vast.
Radu Coma se ternea sä piece, la gAndul privi-
rilor care aveau s5.-1 urrnäreasca depärtându-se. Se
temea de reflectiile lor când el nu va mai fi acolo,
sau nurnai de ceiace vor gAndi, chiar färi sä ros-
teascA nimic. Ascultase trägAndu-si mAnicile scurte
peste mansete, sugAnd. cu aer nepäsätor dintr'o
tigarä care nu trägea, ca &mean creion. Dar se
felicità c5, el care nu fumeaz1 deal rar, si-a luat
de astädatä porttigaretul. Altfel, färä aceastä ti-
garà, si-ar fi ros unghille. Ochii lui ii cantäriserl
pe toti färä iubire. Nici pentru unul nu gäsea
Indurare. Laura Vardaru, cincantenará puhavä, cu
gusä de guster, cu aceleasi sirnboluri ale ei poetice
si cu aceleasi mofturi: on ne peat pas vivre dans
l'absollt".... Generalul Pavel Vardaru cel putin träia
in acel absolut. cu lichiorurile si cantaricele de ca-
baret 1 Magda, Lingä maiorul acesta insuportabil,
cu gâtul strâns in gulerul tunicii: jackl nume
ridicol de papagal... In capul ei färä creer, ca o
capsula, nimic n'a ramas din amintirea lui Mihai.
Mihai Vardaru nu mai existä aid pentru nimeni.
E un nume; l-au trecut altui copil si atAt, s'au
achitatl Toti l-au uitat. Titnpul e färä. mill. Vin-
decl toate?... Nul Udde toate. $i imbecilul celälalt,
cu teoria lui Freud, ciugulitä desigur din cea mai
recentä cartel... Aduce in irnaginatia tuturor, färi

www.digibuc.ro
 UTUNECARFi 367

discretie, amlnunte din intimitatea lor conjugall,

cum doarme cu mama subt nevasta-sa, ca sä viseze
cä e Mucius Scevola i dansa sä viseze alte idiotii...
Un parvenit i nimic mai mult; marionetä in mai-
nile lui Alexandru Vardaru; el 1-a ales deputat, el
i-a dat catedra universitara cà a rostit douä cu-
vantäri mai curätele in Camera, ce mare lucru?
Cine nu poate flecari doul ceasuri in Camera?
Si odraslele lor nesuferite, alintate, copii de paslä,
in care ca iasca se va usca mane locul unde altora
le ramine o
Privi la grupul dela marginea marii, cu dus-
manie.
Radu Serban, in genunchi pe nisip, tiparea cu
lopata meterezele Imui fort. Uitase teoriile lui
Freud; era numai cu copiii lui, cobork la bucuriile
bor. Mihai 11 ajuta carand apa cu galeata. Mimi
supraveghea lucrarile cu o manä la spate: Ai
uitat glädina I S'aducem floli pentlu glaclina plin-
tesei..." Mioara, copila in miniatura a Mägdutei,
aduna scoici ovale pentru ferestre.
Un crab... Papa, am prins un rac de mare I...
Mihai alerga dela rnarginea apei tinand un crab
de WA.' i aruncandu-1 jos. Se chinci sa.-1 vadl de
aproape. Crabul stranse intaiu labele, pe urma"
incepu sa se tragä indärät i inteo parte, cu
mi§cari desordonate de paianjen.
II duc inapoi... la copiii lui I se hotari
Mihai, apucandu-1 cu precautie de labá i fugind
sa-1 svarle in mare.
Astfel, la marginea aceleia0 ape, alti i alti copii,
gáseau acelea0 bucurii, repetau acela0 gest 0
aproape acelea0 cuvinte.
Radu Com§a se uita la omul din mijlocul.lor
cu scarba. Se preface desigur cA afla bucurie, ju-
candu-se cu d4n0i numai din fatárnicie... Cum s'a
prefacut adineori ca-i este indiferent and 1-a

www.digibuc.ro
 CEZAR PETREgCtr

ffitalnit aid. Flea indoialä, ca stie cä intre el si

Luminita... Nu se poate sä nu stie. Asemenea lu-
cruri se aflä intotdeauna... A crezut ca el, Radu
Comp., nu va tntelege ce se ascunde subt aceastä
nepasare. Se preface ca.31 ignora, dar e gelos pe
trecutul Luminitei. Orice barbat e gelos pe trecutul
ferneii, mai mult deck de prezent... Spiona sä
vada daca celälalt nu-i aruncä vre-o privire furisa.
Dar Radu Serban hohotea farä nid o grijä
färä nid o banuiall, fiindca Mirni i se urcase
calare pe gat i 31 mana cu o lopata:
Hi, cai
Mimi, lasä-mi sa termin. Fii cuminte, Mimil...
Domnule Comsa, Intrebä Laura Vardaru, cand
sä trimit dupa cartile pe care i le-ai promis
Elenei?
Oricand, supse Radu Comsa din tigara-creion,
pe urna li &Au seamä cä vorbise cu ea in gura
o aruncá in nisip.
Si uitam sä Intreb: Unde locuesti
aid, domnule Comsa?
Lui Radu li fu rusine lu primul moment sá
numeasca vila saracä unde stätea. Dar arunca
Indatà numele ca o provocare.
Vila Mavrichi.
Laura Vardaru ridica sprincenele l umerii ne-
dumeriti: numele nu-i spunea nimic.
N'am auzit Inca de vila aceasta... In ce
parte?
0 chichineatä la marginea din stanga a bai-
lor! se grabi sá lamureasca maiorul Ionascu,
de obiceiu monosilabic. Imi amintesc fiindca tocmai
radeam alaltleri cu Magda i cu Lurninita; are o
firma mai mare deck casa.
Inteadevar Vila Mavrichi", cu paretii subtiri
scundi ca o provizorie constructie de carton
la marginea cfimpului, Inälta printeo orgolioasi

www.digibuc.ro
 INTITNECARS 369

fantezie a domnului Mavrichi, o firmä uriasä

inutilk Mtutä in doi pari ca firtnele de seminterii
de pepiniere, care se pot ceti din goana tre-
nului la inträrile oraselor. Radu Cornsa privi in-
veninat la maior. Vru sä ducá mina la gurA sä-si
roadA unghiile, i numai cu greu se retinu. InsA
tanti Laura interpreta altfel lucrurile, zAmbind
amenintAnd cu degetul gräsuliu:
Inteleg, domnule Comsa, domnule Comp!
Te-ai exilat tocrnai acolo, ca o protestare impo-
triva celor care... Insfirsit, ideile dumitale de
bolsevic.
Pentru Laura Vardaru orice orn care nu era
Inscris in partidul lui Alexandru Vardaru, era
bolsevic. Radu Cornsa aruncA o uitäturä dusmanA
tanti Laurei.
Ba nu asa tanti Laura... vorbi incet Elena
Mlinescu, sprijinindu-se in bratele scaunului sä-si
indrepte piciorul amortit. Dau perfecta dreptate
cuiva sä fuga de bAlciul unde stAm noi... SA caute
Iinite deplinA... Aici urlä orchestrele i tarafurile
pAnA la miezul nopii. Eu cel purin am uitat ce e
somnul.
Radu Comp gAndi cA intr'adevAr, acolo, la Vila
Mavrichi, in cAmp, n'ajung urletele tarafurilor
jazzului, dar nu poate inchide ochii toatá noaptea,
fiindcA aude prin parete tusa uscatá a vecinului.
La amintirea acestei mizerii, privi fOrS prietenie
0. la Elena, crudficatä pe scaunul ei de infirml,
cu ochii scobiti 1m orbite i cu cearcAne viorii subt
pleoape.
Mi-ar plIcea si stArn odatá la mask la biz-
turile acelea dela drum! isi rosti Magda o do .
rintl veche. De cind 11 rog pe Jack! Mi se pare
atIt de pitoresc... SA facem intr'o searä o esca-
padA...
Dal se uitA acru Comp la (Lima ai
Cm/ Petrescu. haulm:are. libt. lis 24

www.digibuc.ro
370 CEZAR PETRESCr

vrea eu sä te vàd cu penele de sticlete, In so-

surile de acolo ii in sfArliala de unturä. Te-ai via-
deca repede de pitorescl-.
Astfel, Radu Coma isprIvi cu toti.
E timpul sä trecem pe la Luminita I hotäri
tanti Laura Vardaru, privindu-si ceasul cu brItarà.
Copal... Radu... Radule!
Radu Comp se scutura la chemarea numelui
care nu era numai al lui care pentru acestia, nu
mai era acum numele lui.
Radu Serban párási cetatea, scuturând hainele
copiilor, aducând uneltele. Veni cu ele in mânä.
Era cu fire de nisip in pär. Culese päläria de jos.
Copiii intinserâ mânile, IuAndu-si ziva bunä cu-
minti Radu Comp gAndi, cu acrealá: dresatil"
Laura Vardaru sprijini de brat pe Elena. Maiorul
se of eri sA ducä scaunul.
La revedere, domnule Comp.- Cred cl ne
mai intilnim pe aici ii strânse mâna bärbatul
Luminitei, aruncând fArâ nici o intentie formula
banall a oamenilor care s'au cunoscut inteo statie
balneará, unde stiu cä von- da ochi, fárä sâ -se
caute, si a doua zi. Porni, cu un copil atArnat de
fiecare brat.
Cânt te voiu mai intalni, am s'a.' intorc capull"
decise Radu Comsa, intinzandu-se pe pAnza scau-
nului i deschizAnd cartea. Respirl. Crezuse cl
n'au sl mai plece. Mâne are sl se mute la un
kilometru. In celllalt capát, spre Tuzla, unde nu
mai ajunge nimeni. CAutá pagina la semn.
le te reparlerai de Mules ces choses; il faudra
bien parler encore de l'avenir si nous -voulons
raborder sans aveuglement, sans honte el sans
horreur".
Pe marea vanätä, subt lamele- de -nori neclintiti,
amurgirea se lasá mucedá. -

Doug paseri albe aceleasi ori altele? fnain-

www.digibuc.ro
 INTIINECARE 371

teazg spre zarea uncle ceata a pus o barl de fu-

ningine. $i nici un val. Apa sleitä trebue sa, fie
acurn grea ca plumbul.
La majorité des hommes souffrent d'une espèce
d'abardon; ils souffrent de n'être pas possédés,
de s'offrir toujours en vain".
Mesagerii albi se intorc din zarea depra. Bat
extenuati din aripi, de acolo unde n'au gäsit
nimic, chiar insula s'a scufundat: un gol van'at
alt nimic.
Cartea lui Radu Comp a lunecat de pe ge-
nunchi. In fata pe plaja, intre linia apei 0 el, e
cetatea de nisip; intactä i cu ferestrele de sidef
lucind a§teaptä bucuria copiilor de mane. Intoarce
ochii i ochii revin.
Cetatea are metereze rotunde, un pnt de jur
imprejur cu o punte. E i turnul de pazä ap cum
l-a inchipuit Mihai. $i spanzurätoarea de trestie
pentru spioni. $i ferestrele de sidef cum le-a voit
Mioara, de uncle sä priveascä printesa bätälia.
$1 grAdina cu fire de alge a lui Mimi, unde sá se
plimbe printesa cand batalia s'a sfar0t: Am uitat
gradina pentlu plintesä...".
Mane, desdedimineatä venim cu maman, s'o
isprävimi spusese Mihai, admirand-o Inca o-
data, cu mandrie, inainte de a pleca i inconju-
rand-o cu lopata in mina, netezeascä vre-un
colt nemistriit. Iar din mers, se mai intorsese sä o
priveascl, neindurandu-se s'o lase vantuld care
poate va impinge peste noapte valurile panä acolo,
sä lingä nisipul i O. inghitä tot.
Nid un val nu se dinteste, vantul a murit
undeva fil färä teamä Mihai, bucuria ta fragilä
va supravetui pang mane!
Ce putere rea 11 ridicA pe Comp? A aruncat
cartea pe scaun. Merge panä acolo i cu a arun-
cItura, du§mana de picior därarnä tumul, rästoarnä

www.digibuc.ro
372 CEZAB PETEESCU

meterezele, apoi cu talpa, metodic netezeste pA-

mAntul, amestecAnd scoicile cu firele de alge, apA-
sat, da, sl nu mai rImAnä decat o movilä de nisip
c5lcatA. Când a sfArsit i terge fruntea i pri-
veste ca un rAufAcAtor imprejur, abia atunci te-
mându-se sA nu-1 surprindl cineva. $i intr'adevAr,
cineva vine. Ii ia infAtisarea nepAsAtoare, a unui
om care se plimbA cu mânile la spate sA respire
In singurItate, binefAcAtoarea odihnä a mArii...
$tiam cA esti aici... Mi-a spus doamna Laura
Vardaru...
Virgil ProbotA Ii cAutA anandouä mânile, sA le
scuture ca toatA dragostea prieteniei lor vechi. Dar
mânile lui Radu Coma rämaserA moi i neinsufle-
tite. De unde a mai venit i acesta? Toti se adunA
astAzi aici? CAnd au sA-1 lase odatA, In pace?
Il recunosti pe Dinu?
Copilul Ii pare urât, cu gâtul subtire in gulerul
uniformei de liceu cu vipuscA galbenA, cu capul gol,
tuns. Are ochii cu fire de aur i fruntea bornbatA
a Mariei, dar ii pare urAt. Timid, copilul intinde
mAna domnului acestuia strAin: astAzi Radu Comsa
a IntAinit toti copiii altora.
Dinu se uitäse furis la cicatricele din obrazul lui
Cornsa, pe urmA plecA ochii, fiindcA intotdeauna
copiii fug instinctiv de urAtenie si de suferin;A.
SA stAm jos, Radule...
Virgil ProbotA pipAi nisipul cu mAna.
E cald incl. Putern sta. $i sA vorbim, Ra-
dule... AtAtea veacuri sunt de and nu ne-am
Vorbi Virgil ProbotA. Radu fu silit sl asculte.
Unul vorbi întâiu numai despre el, cum vorbesc
intotdeauna oamenii numai despre ei. Celllalt
ascultA, gAndindu-se numai la el, cum gAndesc in-
totdeauna oamenii numai la ei. Buravoia lui Vir-
gil ProbotA, strangea ca o ofensl dezolarea lui
ComPl mai ermetic ghemuit In el.

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 37$

Dinu tnerse chiar la marginea märii, si intins

cu fata in jos, cu obrajii in pumni, privea nes5.-
tics sesul apei.
In acelas kc, Maria Probotä, acum noul ani,
stätuse tot asa, odihnindu-si ochii osteniti pe calrnul
plat al aceleasi märi. Dinu ii adusese un crab
atärnat de picior, ca adineaori, Mihai, copilul Lu-
minitei. Dar liceanul cu pärul tuns si cu vipuscI
galbenä la uniforml, nu le putea sti acestea, nu
si le amintea. Copiii uitä viata kr e inainte, nu
indärät. Amintirea era stearsä, cum au fost sterse
pentru totdeauna numele kr in nisip si cum inarea
de-acum, aceiasi, nu mai pästreaz1 indiferentä si
vesnic primenitä, amintirea märii de-atunci.
DacA ochii lui Dinu, castanii cu fire de aur ca
ochii Mariei, se inväluirä de-o tristetä copiläreasck
o clipä, tristeta fu numai fiindcA asa privind in-
tinderea surä a apei, se inchipui cä e indianul
Thalcave, la capätul ultim al Patagoniei, privind
cu mAna stresinä la ochii painjeniti, orizontul unde
a disvärut nentru totdeauna barca in care se afla
prietenii lui, copiii Cäpitanului Grand.
Astfel tristetile neferiarilor imaginare, mascheaz1
tristetile färä vindecare, ale vietii celei adevärate.
MascheazI si le inlocuesc.
Pot spune el, acum sunt multurnit, declarä
Virgil Probotl, lungindu-se pe nisip, intr'un cot
si trägandu-si haina subt el.
Maria nu mai este si el poate fi multumit",
gändi scArbit Comsa.
$i indatà dupl aceia: Am devenit avocatul din
oficiu al mortilor. Adineori pentru Mihai Vardaru,
acum pentru Maria"...
Clujul era ideal pentru un orn ca mine, con-
tinul Virgil Probotl. Am un laboratoriu admirabil in.
zestrat. Mi-e destuL Restul nu m1 intereseazà.
Cand ies dintre microscoapele ,si fiolele mele,, ml

www.digibuc.ro
B74 CEZAR PETRESCU

surprinde cä atAta lume se frAmAntä pentru ni-

micuri fArA nici un interes, i ti compätimesc. Dinu
invatä bine... Poate cete§te prea mult, dar ti su-
praveghez lectura. Curiozitatea e un indiciu... Nu
trebue contrariatä, ci numai captatä, canalizatä.
Nu-i tolerez excese: nici prea mult sport cum a
degenerat obiceiul acum, nid numai carte, fa10fi-
carea livresdi a vietii, cum era obiceiul pe vre-
mea noastrà... Acum e vorba sä ne märeasa sa-
lariile. Cu putinä chibzuialä se poate träi, mIcar
cA se vaicärä toti...
Radu Comp i0 cAntäri prietinul, cu infAti§area
lui de orn satisfAcut, in hainele noi, in care se
mi§ca stAngaciu. Observä cA, a Inceput sä prindl
burtA i cA a chelit complect.
Aceastä constatare nu-1 nemultumi.
Am venit pentru a sAptImAnä numai, 0 mai
mult pentru Dinu. ImagineazA-ti cl uitase cum e
marea 1... E adevärat cä la patru ani, and a fost
el, ce putea intelege?... Pe urrnä mä intorc iar la
laboratorul meu; eu lucrez i vara. Pot spune
chiar cA lucrez mai bine: e lini0e, nu mä deran-
jeaz1 nimeni. CAnd obosesc, deschid fereastra...
Pornii sunt la doi Dupa un sfert de orä
mA intorc recules... Prepar o lucrare serioasA. Am
cAteva comunicAri la revistele de specialitate, despre
care s'a fAcut oarecare caz... La sfAr0t tot strIbati.
Viata nu e atAt de ingrata. PAcat numai cl...
Virgil ProbotA se opri, uitAndu-se cu ochii lui
ro5cati, la locul unde Dinu cAuta neclintit In za-
rea dui:A care au dispArut copiii cApitanului
Grand. Era marginea de plajä, pe care o alegea
altAdatä Maria cu Dinu. Unde i-a gäsit in dirni-
nea;a ultimA a lor, aid. Poate la aceasta se gAriclea.
Poite la. altceva. Acurn, acolo era nurnai nisipul,
marea i alt Dinu.
Re luA:

www.digibuc.ro
 INTIINECA R E 375

Toti sfArsim prin a accepta viata....Adaptarea

e un principiu de existentä. 0 conditie...
Acum incepe cu mania lui gAndi Comp
o teorie biologica. Am auzit adineaori o disertatie
asupra lui Freud, s'o suport i pe aceasta".
surAse singur, cu rAnjetul desvelind caninul.
Dar Virgil Probota mi ncepu cu mania lui. Se
intoarse la Radu, punAndu-i mAna pe genunchi
intrebAndu-l:
i tu?...
Eu, cum mA vezil rosti amar Comp,
observAnd cA prietenul abia acum amintit de el.
Esti cam laconic, Radule...
Precum vezi...
Vorbeste exact acum, ca Dan Scheianu gândi
cu sincerA mAhnire Virgil ProbotA. Cine stie ce
secrete umilinti inAbusA in el! E un nefericit.
Trebue scApat din aceastA pierzare".
Radule, rosti cu frAteascA pornire Virgil, de
ce nu-mi spui?
Ce sA spun? rAse fals Rada Comp, desve-
lind coltul caninului in 'rAnjet. Astepti o spove-
danie? SA-ti insir ce? Povestea mea e aici, aici
aici 1 arata pe rand obrazul insemnat, haina
cu tesutul mAnicii destrAmat i fruntea. Oricine
poate ceti, iar unii de aceia fug(
Suferinta ta, Radule, e aici... spuse incet
Virgil Probotá, atingAndu-i pieptul. mima ta e
bolnavA.
In orice caz n'ai sA rni-o tAmAdui tu in la,
borator... Nici n'ai sl mi-o intinzi la pila electricA,
ca mezenterul broastelorl adAugg mai tftrziu,
ca sA-1 jigneascA.
indatA incepu roadA unghia pAnA in
carne.
Virgil ProbotA, deseng cu apArltoarea de..nichel
a creionului, figuri geometrice in nisip, stergAnd

www.digibuc.ro
 376 CEZAR PETRESCII

construind altele. Vorbi fAra sä ridice ochii,

cum s'ar fi destAinuit
lute leg ceva, din dezolarea ta, Radule... E
InruditA cu a noastrA, a tuturor... N'a scApat nici
unul din generatia noastrA... Mat doar, cI fiecare
se mArgineste la el, ori la profesia lui, nu observA
cA suntern atinsi de a boalA generala, care n'a
crutat pe nimeni pfinl acum. 0 temere, o indoiall...
parcä uneori o mustrare... CAteodatA, in laboratorul
meu, de acolo, din Cluj, cAnd obosesc, deschid
fereastra i intorc spatele rnesei de lucru. Attmci
ma cuprinde i pe mine indoiala. Stiu cá suntem
mii si mil in asemenea laboratorii. Neinsemnati.
MediocritAti osAnditi mediocritAtii. Dar gAndul nu
mA umileste. Cel mai obscur ucenic e astAzi de un
folos, daa detine o minuscull parte macar de
adevAr. Ni se aruncI invinuirea cA slujim o civi-
lizatie de ingineri si de laboratorii, bar labora-
torfile i inginerii au lArgit spatiul si au mArit
timpuL.. Acum cunoastem materia pAnI la elec-
troni. A zbura, a devenit o indeletnicire comunA
pentru orice plutonier de aviatie, cu fratii rAmasi
la pAscut porcii. A asculta un concert la Londra
ori Paris, in camera ta, gisim cu totii foarte fi-
resc... i asistArn numai la un inceput. Restul e
scormonit de mii de furnici. Acum, and vorbim,
poate undeva intr'un laborator ori inteo uzinA, se
inflptue miracolul care va rIsturna legile i va
schimba fata lumii... Daa un Aristot, un Platon,
un Socrat ori un Democrit, ar fi chemati sA par-
ticipe un singur ceas la ceiace noi trAim foarte
firesc, si-ar pierde siguranta cu care interpretau
lumea, vIrAtl In cAteva sisteme logice, clad lu-
mea era limitatA la o infirmA portiune geografki.
Am cAstigat pe lIngA toate, o noliune care nu
exista: aceia a planetei. Stiu cA de cealaltA fati. a
globului, aameni trliesc i lucreazA si au plAceri

www.digibuc.ro
 INTUNECABE 377

ori suferinti identice cu, ale mele; sunt In perma-

nent contact cu ei; in zece minute aflu, culese din
spatiu, stiri dela ei, i ei, le aflä dela mine. Am
notiunea unei solidaritäti cu destinul lor, nu-mi
sunt indiferenti, nu trag zid sä mä despart de
seceta ori foametea pe care o indurä ei
stiu a se repercuteaza in vixita mea de fiecare zi,
In pretul pe care o cumpär in birul pe
car-e il plätesc... Tot ce existä pe pämänt ori subt
pämânt, a fost scormonit la ivealä, pus la dispo-
zitia celorlalti. Eri erau puteri nefolosite i bogátii
nebänuite de nimeni. Acum stau la picioarele tu-
turor. Omeneste ai cateodatä drept sä te sinati
mindru de veacul au... $i lumea e totusi nefericità.
Din ce in. ce, nu stie ce vrea si nu se multumeste
cu ce are...
Mi se pärea adineaori cl aräti a fi loarte
multumit 1 intrerupse cu acreall Comsa.
Virgil Probotä nu-1 auzi. Continuä:
Ceteam o anchet5.... Chiar eri. Au räspuns
savanti i militari, din Europa, si din America, i.
Japonezi, de care se tern deopotrivä Europenii
Americanii. Toti vorbesc despre un räzboiu viitor
ca despre o fatalitate inevitabill. Cel mult, in-
dräznesc sä, spere cä va fi deocamdatà amanat.
toti stiu, cä un räzboiu viitor are sä insemne
o exterminare in masä a oamenilor, pe lângä care
räzboiul ce-a fost, rämlne o joacI de copii. Se'
vorbeste despre crepusculul rasei albe. Despre
celelalte continente, care se vor ridica sä ne
extermineze cu armele creiate de noi... $i cine
mai stie Ina se alte amenintäri, ne mai pindesc ?...
Atunci mg cuprinde o lndoia1. Nu slujim oare a
minciunä? Nu suntem cumva complicii unei inseläri
care pregAteste omenirii, alte suferinte, mai teri-
bile? Nu punern in mana unei umanitäti irespon-
sabile, armele cu care sä se sinucidA?

www.digibuc.ro
378 CEZAR PETREaCII

Virgil Probotä se indreptä in capul oaselor pe

nisip, vari creionul in buzunarul dela piept §-i privi
acum zarea opaca a apei, dinspre care inainta
noaptea.
MA uit la copacii care 1nfäti§eaz5. natura §i
gändesc prin ei. Mi se pare atunci cà miracolul
nostru de care suntem mandri e un miracol trist:
am denaturat natura, am fácut-o ignobilä §i cri-
minalà. Oamenii cunoteau placed simple §i de-
zinteresate. Acum fericirea e plätitä §i artificiall.
Bucuriile noastre sunt tarifate. 0 pIclure e a cuiva,
nu a pämäntului. $i pe§tii riurilor au acum un
stäpän. Civilizatia e exclusivistä. Plätesc ca sä pot
spune de ceva cä e al meu O. nu-mi face pläcere decat
pentrucä e plätit. $i fiinda plätesc §-i fiindcä pia-
tind pot obtine mice, devin insatiabil, vreau mereu
alt Fi altceva, iar satisfactiile noastre sunt triste §i
incomplecte... E meteahna, tara dvilizatiei noastre,
cum de altfel a repetat-o pänä la bagatelizare,
Fererro.
Virgil Probotä se ridicl in picioare.
Radu. Corna il gäsi grotesc, in hainele lui noi
de parvenit al progresului, peroränd in fata märii,
care-a vlzut de atatea milenii, atitea, färä nici o
turburare. Dar Virgil Probotä nu bänui aceste
gänduri ale prietinului, vorbind mai departe:
$i tot copacii aceia, imi dau atunci ea.'s-
punsul. Mi se pare cä ti-am spus. Sunt cativa tei
bäträni. Cänd au fost säditi acolo, omul nu putea
sbura 0. nid nu putea culege din vazduh, cu o
pälnie, concertul dela Paris. Toate s'au infäptuit
ded in mai scurtä vreme decat cidul unei vieti.
$i värsta planetei se numärä doar cu milioanele
de ani... Atund mi se lámure§te singura explicatie a
acestei nemultumiri de care suferä ornenirea. Omul
e nemultumit §i suferá fiindcä n'a avut vreme sä
se deprindà cu felul de viatä,- creiat tot de el. Se .

www.digibuc.ro
 INTUNECARE 379

urcä in avion sä parcurgl cinci sute de kilometri

in doul ore, dar sufletul lui e Ina vechiu, ca a-
tund and sträbätea distanta aceasta in clrutä
de postä, in opt zile. $i mä intorc iar dela fe-
reastra cu tei, la masä si la microscoapele meIe,
impIcat. Nu vreau sä-mi trädez, trändIvind, miile
de tovarä$ pe care nu-i cunosc, din toatä lumea,
, care nu se indoesc si. nu se opresc din munca lor
4p. furnici... Criza de acum e trecItoare. Tot ce-a
castigat vreodatä omenirea a fost cu un sacrificiu
si á inceput printr'o catastrof5.... Crestinismul a
däramat imperiul roman. $i religia noastrá, dä-
rämä pentru moment, ca sä recontruiascä...
Radu Comsa, gändi: Acesta crede in imbecilita-
tea lui, cá fericirea omeneascI are sä iasä dintr'o
eprubetl". $i il compätimi.
Dinu .veni dela tärmul apei, unde pierduse nä-
dejdea sä se mai intoarcl barca in care au plecat
fiii cäpitanului Grand. Subt fruntea rotundä ca
fruntea Mariei, acum ochii castanii cu fire de aur,
aduceau mai mult aminte ochii Mariei. Dar Radu
Conisa nu-i vlzu decit mânile lungi si miscärile
disgratioase, de copil in värsta cand creste. $i
copilul presimti cá omul acesta cu semn urät in
obraz nu-1 prive%e cu simpatie: suferi, fiindcä in-
totdeauna copiii sufär and nu se simt iubiti.
Virgil Probotä isi inchee logosul, cu mäna pe
umärul lui Dinu:
SI nädäjduim cA acestia au sä. fie mai feri-
citi.... Noi stIm cu jumätate de viatä intr'o epoc5.
si cu jumätate in cealaltä. Ne intoarcem cu gandul
numai indärät; ei au viaça numai inainte. N'au ce
regreta, fiindck n'au cunoscut ce-am stiut noi. N'au
ce sä-si aminteascl... Poate au sä. ne dispreçuiasca
putin pentru sentimentalismul nostru, care minfin-
du-ne mereu in trecut, nu ne ingAdue sä. träim pre-
zentul... Pentru ei totul va fi firesc. Se vor shrili
hine in veac, cum noi nu mai suntem capabili sä ne
simtim.
www.digibuc.ro
sgo CEZAR PETRESCU

Copilul ridicI ochii castanii la amandoi, nett-

telegand:
Dar mI simt foarte bine... PIcat mtmai cI
marea e atat de uratI In astI searI...
Are acela0 glas ca Maria, ca sunetul mat al
bilelor de filde ciocnite" gandi Radu, iar a-
mintirea Mariei ii fu amarI $i li fu fricI para.,
sI nu cumva sI-§i aminteascI Dina, de acea noapte
de Noembrie, and i-a pIrIsit In ploae, pe legI-
tura lor sIracI, in drumul retragerii.
Cred cä mergi cu noi la mask Radule? il
1ndemnI Virgil, nIdIjduind sI-1 desmorteascl aa
din mocneala lui. Sintem numai noi.
Nu pot... Mai rIman L.. se impotrivi Radu
Comp, nIscodnd IndatI o prietenie imaginarI:
4§tept pe cineva.
Dinu se bucurI cI nu vor sta la masI cu tin
om atat de posac.
Cand se depIrtarI, Radu ii privi din urmI, ro-
zanduli unghiile. Virgil tinea copilul cu mana
stangI dupa gat. Dinu intrebI:
Täticule, acesta e domnul Comp., despre care
tot imi spuneai mata?
Dar gandul pentru care intrebase, rImase in-
chis In sfiiciunea lui de copil: se mira cä cineva
va fi putut fi vreodatI prietin cu asemenea orn.
Radu Comp fu iar5.5i singur. Il ImpresurI amur-
girea fumurie. Cerul noros se lIsase pe mare, de
unde nu se mai intorcea nici o pasere albI. S'ar
fi spus cä in apa vanatI, a murit acurn, lIsandu-se
la fund, tot ce fusese insuflelit. Cetatea de nisip
era numai o movill de nisip, pe plaja netedI bo-
lind o cicatrice.
11 scuturI frigul.
Stranse scaunul. Il tart la baraca de scanduri,
se indreptI spre birtul lui cu miros de unturI sfa-
raitl, ocolind lumina.

www.digibuc.ro
 INTUNECARg 381

Se incrucisA in drum cu o pereche rezematä in

brat, cu fruntile apropiate: doamna cu Oral oxi-
genat, stApAna lui Pikiki i domnul Pastion. Pe
unnä, dupä zece pasi, intAlni sotul f Arl minä, cu
Pikiki legat in curelusl, päsind cu ochii in pAmfint,
In inoptare, pe poteca prIfoasä...
N'avu nid simpatie, nici induiosare pentru eL
Ba 1i spuse cä un orn care acceptä aceasta, nu
merita sä fi pierdut cändva o maul acolo"...
Se izbi cu pieptul intr'o imprejmuire de sArmä.
Ocoli pe-o alee. 0 fereasträ hiniinoas ii atrase
Vru sä priveascl lii a1t5. parte si ochii erau
chema4 de cäldura bunä i intiml., a luminii a-
prinse. Fereastra era deschisä. Lampa atarna dea-
supra mesei. Doi copii, doi pArinti, o familie:
ceia ce se aflA In ceasul acela, dupä toate fe-
restrele luminate.
Inaintä incA si se opri cu ochii lärgii, cu mlna
sprijinitä in trunchiul unui
Era fereastra lor.
Luminita, cu un copil la dreapta i altul la
stänga, le impArtea in farfurie. CellIalt" intors cu
spatele spre intunericul de afarl.... Mihai inAltä
clAtinAndu-si cirliontii pärului: se intelegea
färl sä se audl vorbele, cä Luminita il mustr5
pentru ceva i. cl el se apärä. Mimi, ea servetui
dupä OA, se uitä la lampä prin sclunasul de
cristaL..
Omul intors cu spatele vorbi ceva, Luminita
rlse... Pe urml, rämase cu ochii uitati, in inoptarea
de afark mutä vasul de cristal cu flori, din calea
privirii: Gändeste ceva strlin, o clipä e absentä
dintre ceilalti. Bärbatul i-a pus mAna pe mlna ei.
A tresärit í ride: Nimic, nu stiu la ce gân-
deam!.. Mimi, lasä sclunasul i mlnAncA"...
Mimi numai frunzäreste. Mihai a terminat si a
pus furculita alAturi. ExplicA ceva gesticulancl a-

www.digibuc.ro
382 CEZAR MIMIC])

prins, cu mnlle deasupra mesei. Degetele Lumi.

nitei li mangae pärul, s'au ntâ1nit cu degetele
bArbatului pe crestetul copilului, care e al lor.
Mana lui Radu Comsa s'a infipt trite= ghimpe
din trunchiul salcamului, dar nu o misca. Durerea
ii face bine.
Priveste la o viata, a lui, care i-a fost furata.
Luminita a vorbit. I-a auzit cuvantul rostit, nu-
mai dupa miscarea buzelor:
Radule 1...
A raispuns celalalt.
Ce usor i-a fost Radule I" numai a schim-
bat ceva j viata dureaza.... Cum o urästel Cum a
putut sa creada vreodata in ea? Luminita iar rade.
E abia mai femee decat atunci. Peste ea n'au trecut
anii... N'au. läsat nid un semn... Ii desmiardi
copilul: cum poate desmierda copilul altuia?... Dar
ce ginduri stupidel... E numai copilul ei, al lor,
al acelora... El e cel care stä aid, si nu se poate
desprinde ca un cersitor, privind la fereastra unde
e lumina i cald inläuntru i uncle nu e primit.
Lampa a clipit, s'a clatinat.
Sunt nenorodri care pot veni neasteptat, sá
curme cea mai calma i aurabila fericire; exploa-
deaza o lampa, cade de sus si se aprind toti, se
sfarma automobilul inteun zid... Misunä gazetele
in fiecare zi, de asemenea fapte diverse... Daca
s'ar aprinde toti, ar sari in fläcäri sà salveze
unul? Dacä i-ar gäsi subt masina sfärämata s'ar
pleca sä ridice unul?...
Dar lampa varsa inainte lumina ei caldä si bunk'.
Cei dinläuntru n'au cum presimti, cä s'ar putea
intampla vreodata ceva sa rupä tihna lor fericitä.
Totul e sigur i simplu.
Se sbate un fluture imprejurul luminei si a
cazut cu aripile dogorate pe fata de masa. Mihai a
intins mana dupa zvarcolirea lui, iar Mimi II

www.digibuc.ro
 INTITNECAR E 383

vrea ea. Luminit5. 1-a luat ca sä facA pace, 1-a

ridicat in varful degetelor i s'a dus la fereastra
deschisä, sa-1 arunce afara.
L-a pus in pahnl 0. a suflat asupra lui. Fluturele
palpitat aripile cu restul de viatä. Si Luminita
s'a oprit, cu mânile rezemate in pervaz, sà priveascâ
in intuneric. E inrainatä de lumina molcoznä din-
läuntru; in fund se vld buclele copiilor: un cap
balan, unul negru...
Luminita s'a plecat incruntanduli sprincenele,
sä strIbatä mai adânc intunericul. Parcá e cineva:
o umbra... Un necunoscut rezemat de un copac...
Un cer0tor, un vagabond... A fost numai o pärere...
Nu mi§cI. S'a clätinat o creangä 0 ea a crezut
cä e un on]. 0 pSrere i alt nimic. -
Se intoarce a§ezindu-0 din mers, firele de pär
in care luce0e lumina.
CAnd inoatà cineva prea departe, in larg, cum
inoatà imprudent Lurninita, se poate wor in-
tAmpla sä-0 piardä respiratia i sä nu se mai in-
toarcl, niciodatá.
Gandul s'a ales din ultima drojdie de umilire,
de ru0ne 0 de dezgust.
Radu Corn5a a dus mAna plinä de sAngele in-
tepäturii de spin, la ochi, la obraz. Ce-a mai
gandit? Panä unde a ajuns ? Ce fiarä hidoasä pi-
rote0e in el? Tot ce-a fIcut astlzi, a fost numai
sä urascg. In bucuria tuturor, a adus sufletul lui
inveninat. Pe nirneni nu 1-a crutat. Pe nimeni nu
1-a iertat. Nid pe copii. Bucuria lua a fost sä le
striveascA bucuria lor. Si-acum a dorit 0 a-
ceasta L.
Mâna astupä ochii. Intalne0e semnele täiate
in carne, ca un stigmat in afarg, al hazIniei din
läuntru. Si mAna s'a retras de atingere cu oroare.
Acesta e tot adevärul pe care 11 intelege acum:
Rana a venit numai si punä in afarä, semnul

www.digibuc.ro
384 CEZAR PETRESCU

hazániei care dorrnita in el, dinainte. SI-1 deose-

beasca intre toti...
A gemut dneva, afara?
Copilul Luminitei, ridicat in varf al picioarelor,
sä ajunga panä la pragul ferestrei, prive.5te cu
ochii lui mari 5i nevinovati, Sn intunericul uncle
cutreera duhurile cele urate §.i rele.
Un. om fugel...
Da, un om fuge cu obrazul ascuns in mana,
printre spinii care-1 plesnesc.
Fuge spre margine, dincolo de tot, de ziduri, de
oameni o de lumina, unde intunecarea a pus
stapanire. Fuge alungat de el insug, cu inima
svacnind in gratiile coastelor unde s'a de§teptat
durerea. Iar and a ajuns in camp, 11 cheama lu-
cirea lacului cu apa sleitä §i neagrl, ca lacul
pustiu §i blestemat, Asfaltit... Se impletice§te, se
ridica §i. fuge intre spini, panä cade undeva, cu
sangele obrazului in namolul plin de duhoare.
Iar apa de acolo, e atat de grea a blesternatä,
muck nu primqte trupul nid unui inecat.

FINE

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Amen..

/: Pe cer s'a arAtat un semn mare , 3

11: In lntuneric se aflä lumina 55
III : Ca sä fi tare fii singur . 113
IV : Tr5iasci România Mare 171
V: Ferul, fonta si ofelul 209
VI : Strigoii 255
VII: Intoarcerea unde au fost JurimIntele . . 281
Epilog : 1..ânga lacul negru, asfaltit . . . . . , . 8,38

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro