.a..1...EMI!11216.1.

SO

piuMA CARTE
I Wo;

1
1
.i-
LAI
-1-.,N
__14
r, pt 04
tit._
T
. ,
It
f, j!
I

\OVUM SIVPLE ASSUMA SCiiiNTELOiI.. li .

CULLESS.e: PENTRU USW. CLASSILOP INFERIORE

ALLE SCEtkil,ELOR PRIMA RE.

li d

A. MAUI.
if l'iolostore. de PJiys; i de Ch:r.11:

; RUC i

1 TY!)OGRA1411 TH. V ILE >e'd, OTEI. DOSSra i', .. t.fr .,1

="26 4.
Iq

-43
^

www.dacoromanica.ro
 '1[5? 41. l'i1411141

1 4111(101 010fne'41
iTaitf ,:i1Z1
3.k 1 P . 1 $#Y,.0.9 49 7)
:%it.."781) ADIVIATiitt
.7 "'I i3lf I. aft 4.

PRIMA CARTE DE LECTURA.

4.1) I ')1;1111.1 4'; 1.1A..144 '
A I t
..110 III t kli kTif
1%4. ; Iqq.
,I.i. !owl, cf_ 4A TAR. a_r-
00i3r ,?,..tute

www.dacoromanica.ro
Publicatiuni de professorele A. Marin.

ASTRONOMIE POPULARA.
GEOMETRIE POPULARA.
CUNOSCINTE USUALE.
MECANICA USUALA.
MANUAL DE ARITIIMETICA.
TECHNOLOGIE.
.

PRIME CUNOSCINTE,
.04
PHYSICA USUALA.
3TRA3 A, JO
NOTIUNI GENERALE DE PHYSICA D-lul
Pouillet.
PRESCURTARE DE CHIMIE, de DD.
Pelo'uze §i Fremy.
MUSEUL NATIONAL anvil 1857,1858,
1859 §i 1860.

V 4,

www.dacoromanica.ro
 PRIMA CARTE
DE

LECTUR A.
NOT RINI SIMPLE ASSUPRA SCIINTELOR,

CULLESSE PEN TRU USUL CLASSILOR INFERIOARE ALLE

SCHOLELOR PRIMARE
-a l 'alp Jo! q u ,J -41;, I 12q ak.,,,zio A_
.17t103. ul,uk ni de 11;

4,1 011) . ai is 'IT 011000

A. MARIN Pr PI "I" -31

Professore de Physica §i de Chimie

RUCURESCI.
TYPOGRAPHIA TH. YAMS CU; eTEL BOSSEL rjx. 14
. 1864.

www.dacoromanica.ro
 A essereita pe copil qua at observe bine tot que i in-
conic* fi a le di tot-d'auna in aquest seopu, denominatiu-
nile guano mai juste, etli que pedagogia din Oleic nostre ne
recommanda neineetati.
Comenius.

www.dacoromanica.ro
 4,7
(s.< ,..1.4,..f.
-4,.
,,-,,.
-Aft 0 v---_,=. -,-_?i
----.%,;--rTif (// 1J A

." J.POPESCU B I I;NA.RIT

1- AUTO -A rz.:77
4.11 V 0 Lq , 4-ana...w.1c. skleciev---;71
evizzANuLle6.:L._
_ PREFAci
.413}-ri1u A fri
.1)tt W.-V' LS , PI
!din() II' .1'. # 11;0141

0 carte de lectura que vine a se

panne allaturi cu cello-l-alte que exi-
ta deja pentru aquest scop in schOlele
. primarii, n'ar mai avea nevoie de un
preambul, daqua n'ar fi trebuinta a i se
justifica fondul si forma cu quare se
presinta.
.
"I PRIMA CARTE DE LECTURA que se one-
ay publicului schOlelor primare, des-
chide, ca carte de lectura pentru clas-
sire -inferi0e, un nal camp de stu-
. dill elevilor, prin notiunile de sciinte
que coprinde de aqueea este ne- i
', cessitate a se arata mai mainte quO

www.dacoromanica.ro 4'.
vI

ordinal de .idei que tract, pOte con-

tribui nu mai pucin in agiungerea sco-
pului I. que :111'01111,C.11 quell -1 -alle
cacti & leCtura, 4Ettoffeat lee-
turi mora*Maxime, prate i his-
toriOre instructive. in I .

'f"

In aquest secul de activitate, tim-

pill find prea stump, se cuvine ca
copillaria sa se is mai de timpuriit de
facti si sk nu prea intarclie in dobin-
direa cunosciintelor que pure in mis-
care lumea de astacli. r 1

0., Este dar bine qua din primiian-

ni de schOlti sa cu nOsca cum ail
lost Omenii la inceput, cum trkiau,
si cum traesc actun. Historia
generala a time nilo r da copi-
lului aqueste idei in quate-va pa-
gine, si 'In ind6mna a cunOsce quo
omenirea s'a imbunktkit i merge tot.

spre bine. 9,1

Oare-quare cunoscinte de G e o g a-
phi e trebue sa urrnecie dupa quelle
de historie: copilul isi intinde ast-rel

www.dacoromanica.ro
 VII
. .

horizonlul liunei, i se pregatesce a

I facce cu inlesnire studiul Geogeaphiei
in classile superiOre; vedend pe char-
ta terrei salle quelle-l-alto tare que
o mvecina, este naturalemente momil
a cunOsce i vecinele aquestor terre
si astfel prin lectura numai, va putea
cunOsce o burn a parte din continentele
globului nostru, anquO din prima elate.
11

Notiuni de Ilistoria naturale nu

trebuia Sa lipSeSCa din PRIMA CARTE DE
LECTUBA. Quand i,i adduce quine-va ih,
minte quate intrebari facce copilul,
dupO que incepe a vorbi, spre a cunO-
sce objectele dinpregiurul seu, alit
ci pricepe lesne quO aqueste notiuni
stint bine-venite, quand aquest copil
incepe a citi. 1 Tenera sa intelliginia
se satisfacce inteun chip admirabile,
quand it ducce quine-va astfel a oh-
serva lucrurile creatiunei, i prin a-
quest midloca a intrevedea a tot-pu-
linta lui Dumnectea.

www.dacoromanica.ro
I VIII

In dillele nOstre Ph ysica facce

minunile secolului; trebue sa incepern
a merge mai de timpuriu cu aquest
secol. Omul din nascere este incon-
giurat de agentii naturei; traind prin-
t'ensii, trebue sa'i cunOsca mai ina-
lute de tote. Studiul aquesta este les:
ne, si mvatatorul intimpina la fig-qua-
re passu phenomeni physici que'i vor-
bescil de sine, i l indemna a salty
numai vellul quel accopere pentru ca
elevii sei s pricepa indata. 0 mul-
time de prejudice strimtOra pe om-
pentru quo ignord legile natu-
, ,

rei; incepend de mic a 'cunOsce me-

dial in quare traiesce , copilul se e-
mancipd de aquea ternere naturalle
fragetei salle fiinte; is adeverata idee
de corpii naturei; vede phenomenii la
quare pot da nascere, si se prepara a
cunosce cum agentil naturei se pun
in dispositiunea omului spre a facce
mervelii cu densii. ,

ti i

www.dacoromanica.ro
 Ix
-r- AnquO din timpii quel mai vechi al
_ antiquitatii, ommul fii attras a'si inturna
- ochii quOtre certi, si a cauta a cun6-
sce que stint aquelle punturi luminose
que stralucesc in firmament. Copilul
este ommul antiquitatii, si la vederea
sOrelui i lunei resarind si appunend,
incepe a cugeta assupra luminei si
movimentului lor; voiesce sa affle, que
stint stellele? Trebue sa urmam ague-
, sta inclinatiune que avti omul a con-
templa de loc universul, (land copiilor
- oare-quare simple notiuni de A s t r o-
nomie. Trebue sa scie, quit de ju-
ne, que sunt astrii si planetii? Que
sunt eclipsele? Que este s4rele, tuna
si pamentul? Agiunge copilul astfel a
se prepara, qua sa pricepa mai bine
cu timpul si a pule inalta in consci-
inta vocea sa cu prophetul: Mare.
esci Domne si minunate sunt
lucrurile talle." 51)
.01;i1) J'- . !till
In scholele nostre primarii, calculul
incepe de timpuriu, ideile de Geome-

www.dacoromanica.ro
 x .

trie Area, tarcliu, notiunile de mecha-

"ilea s'ait .suprimat de mult, i cuno-
scintele utile assupra artilor, maestrii-
tor i industriei lipsesc. Copii potu
incepe si mai curend exercicii de cal-
cul; quateva idei assupra linielor, su-
prafecelor si corpilor, precum Si as-
' supra mesuratOrelor pot urma numal
de quat, Si aqueste pucine idei de
Geometrie if va 'ajtita la scriere, la
Geographic etc.; idei de machinele
simple trebue sa is copii (mat de juni,
quad aqueste machine se .vedil pre-
tutindene , si omul facce mechanics
ne'ncetat; maestriile que se exercita
impregiurul nostru, trebuesc observa-
te si studiate de copii, ve-clend cum se
bleat, si find quO ei vor a imita tot
que vedil , vor cauta a'si facce jocu-
rile for din aquesti arti, si incepti a 11
indemanatici. In lumen de astacy, o-
mul de on que conditione nu 'se cu-
vine sa ignore nimic din queea que
se facce impregiurul sea: ni
5b ,vi.hiqvitij oh 3p.3fit

www.dacoromanica.ro
 XI

Daqua parintii, invatatorii i cartile _

cauta, in toate chipurile putinciose, a

da copiilor minte sanetOsa; se cuvine
assemenea a le da consilii i a'i in-
vela tot que trebue sa faca qua sa
alba i corpul sanetos. Notiunile de
hygiena de casa trebuesc qua', de ,
mult respandite in terra, si spre a-
,

quest fine lecturele asupra hygienei

private vor facce un mare bine. Co-
pii gnat de mid pricep indemnarile
assupra ingrijirei sanetkiI, si quand le
vor vedea si scrise, vor cauta a le si.
urma. Consequintele aquestei mesuri
vor fi immense pentru imbunatatirea
sanetatif in genere.
_ .

wl

Eta que avem a dice assupra fon-

dului aquestui opti; ne remane acum
a vorbi queva despre forma cu quare
se represinta ideile que coprinde in-
teensul. _1-1 Ohl ff. "0 11 I. ;II 12
fl ,c) ft ;.1, t
Divisiunea in lectiuni, coprinclenda
fia-quare un subject deosebit, inlesne-

www.dacoromanica.ro
 XII
,

see intelliginta copiilor a p'etrunde mai

bine aqueSt subject, si a nu amme-
steca cunoscintele que doberidesc din
notiunile assupra .fia-quarii materii.
,
:; r; 7
, Inquat pentru limba usitata, ague-
_
sta este limba que se cuvine sciinte-
lor, unde fia quare termin se explicit,
s'unde fia-quare vorba trebue sa fia
precisa; aqui termini si vorbele noui
nu pail remane ne'ntelesi, pentru quo
si subjectul que imbraca ei, contribue
iarasi a pone in evidenta semnifica-
tiunile lor.
',.qt-fmlfni It :107
in queea que se attinge de limba,
am cautat a urma, pe quat am putut,
preceptetele date de maestrul nostru
al tutulor, D. loan Heliade, parintele
grammaticei si limbei romane. Quand
observa quine-va mersul culturii aque-
stei limbe, nu pOte a nu recunnOsce
,

quO top coripheii ei au leguat illustru-

lui nostru litteratore drumul de urmat,
pe quare, mai curtnd sail mai tarcliu,

www.dacoromanica.ro
 XIII
natiunea va trebui ft'la sanctiona odata.
In materia aquesta not ascultam dar
o autoritate. I

Marginind aqui justificatiunea fon-

dului si formel ideilor coprinse in
PRIMA CARTE DE LECTURA credemil quo
aquest oliu va putea servi ca intro-
ductiune la studiele que facil copii in
scholele primare, pentru qua sa se af-
flemai preparati quand vor agiunge a
se occupa cu Historia terrei, Geogra-
phia, Historia naturalle, Physica, A-
rithmetica, Geometria, Mecanica, etc.
Autoritatile scholarie din terrele ecla-
rate ail prescris, de mult, aquesta me-
sura de a incepe copi de mid a fac-
ce lecture assupra notiunilor de sciin-
te, si intriaquesta trebue a imita e-
xemplul lor.

Am cautat crept aqueea a aduna,

din Bibliotheca scholelor primare fran-
eese , notiunile de sciinte que tmbra-
ti,secla aquest opil.

www.dacoromanica.ro
 XIV
Spelt dar TO PRIMA CARTE DE LEC-
.

TURA rruetele salle si in sehOlele nO- +.

stre primare, si stint Coll\ illt71 INC) pu-

blicand'o, se satisface o trebuinta a
insemnamentului aqueste sehOle. .

1+11.E.q1,t -t,
A. "MARIN.
;itlp ii,hrot.)
BOCUM4C1, I S113, Noemvrie 25. e
^ I

,1:? di pf*.i

-1;; (Alp ill) I

14 iv.
lote'ili '
A
.49, ,._691t1 ,
91-1.191 Alit)
,e1:1 .4)1,1
.1; bilfr 91.1 Icon 1-

-(11.,,Ja ;111 '1' (Lliiii)11 ft

"1711111. 8
.101 101

CS nfrpf .R h
',3115131t
-'it 11 fiu.:(fhq, lot:914%in Y- .i31
-' Jfip laii);? 9b
. " !t

,Liqo W3.11).

www.dacoromanica.ro
 31110taln

" 6uPnc PRIMA CARTE,..11'Isully91

a col 1191.1
IGUii 911Wp 9i: -r cs, t .H14
de
1iwrig,-0 91) , Arnim
1G LECTURA. 'S
kt,Inist

H1STORIE GENERALA A OMENILOR,

, Writ , cr 11S-11 o'111 d
-oh Dlo ;I. LECTIUNEA I. urn 4n
;
SORGINTI AI NEFERICIRII OR GI NULUI UMAN. "4
1:T3
-01De quand omenii au fost creati, ei nu
Area furo totd'auna buni si intelepti: historia
genului uman ne presintA mai multe exem-
ple de nebunie si de strieaciune. Dumnecleu,
este adev6rat, ne a dat o consciinra spre a
ne facce a recunnosce binele §i r6u1; dar not
purtAm in enF-ne nisce passiuni que adessea
combat bunele intentiuni alle consciintei no-
stre. Dumnecleu a voit cu aquesta qua sA
avem ore-quare merit a facce binele si a ne
feri de r6u. Un alt sorginte de nefericiri Si de
grwli que se intamping in historia populilot
este ignoranta (nesciintal. Omenii sunt adessea
condu§i la rasa, pentru quo se lass a se do-
mina de manie, gelosie, ambitiune, cupidi-
www.dacoromanica.ro
2 HISTORIE OENERALX

tate (scumpete); dar de quate on anqu6 gre-

elele lor n'au venit si dintr'oeducatiune
rea que'i lAssasse a ignore quelle mai
simple notiuni de dreptate si de intelepciu-
ne! Ast-fel passiunile r6u dirigeate si igno-
ranta au fost quei doui principali sorginti ai
nefericirilor genului uman.
LECTIUNEA II.
P.
IGNORANTA VECHILOR POPULL

Intro mare parte a Asiei, OmeMi era ,

sunt dou6 mii de anni si mai mull, asa de
simpli spre a crede qu6 sorele era Dumne .
bleu, si spre a'l adora. Assyrienii Chaldee-
nii era din aquest num& in Africa Egyp-
tenii merges cu credulitatea pine a se Lassa
a se indupleca qu6 trebuia a adora, qua pe
nisce divinitAti, oare-quare animale, precum
crocodilul, passeri, legum't (verdeturi) chiar
din gradinele lor. Quel mai mare Veil al
lor era un bou, que'l chigma Apis. Quand
aquel bou muria, tots natiunea purta doliul,
pin6 quand ii &la un successore. In Eu-
ropa, Grecii §i Romanii, cu tote qu6 era mai
luminati, adore pin6 la crimine chiar: des-
frinarea, sub nume de Venus; betia, sub flu-
me de Bacchus si de Silene. Nu este dar
de mirare qu6 Grecii si Romanii s'au dat, in
purtarea lor, la vicii despre quare ei credea
www.dacoromanica.ro
 is A OAMENILOR. it 3

quo cleii le da exemplu. in fine, populii

que au locuit odini6r6 terra nostrA, Geld si
Dacii adora assemenea 6meni divinisati.
4.
LECTIUNEA III.
VIATA LOR QUEA GROSSIERA.

Ignoranta lor, in quelle-l-alte, nu be ad-

ducea mai pucine neagiunsuri; quoci omenii
nu sciur6 lung timp nici a)0 construi case,
nici a'si fabrics imbrAcAminte, nici a cultiva
pAmentul. Incolati cu pelea vitelor que o-
more, ei pleca prin pgduri , aduna que-va
glande (ghinde) pentru nutrimentul lor, sau
castane, jiru si altc fructe selbatice, ne a-
vend pentru ad6post de gnat, un coperisu de
fruncle. Ei nu cunnoscea alt6 lege dequAt
legea fortei. Mai tarcliu, este adev6rat, mo-
ravurile lor deveniri5 mai pucin grossiere :
inteleptii, al qugror nume trebuie tot d'auna
a fi pronunciat cu respect, Ii Inv tarn eanno-
scinte utile. Minos in insula Crete, Solon la
Athenieni; Lycurg la Lacedemonieni; Numa
la Romani, stabilir6 legi spre a protege pe
quei slabi contra violintei (silniciei), si spre
a intemeia familliele prin legAturile quelle
sacre alle maritagiului. Se innhltarii erase
si prtimirii, in adeposte mai commode, pe s61-
baticii locuitori ai Padurilor. Cecrops venit
din Egypt in Grecia inv51,6 pe Athenieni a
www.dacoromanica.ro
 HISTORIE GENERAL

cultiva maslinuf, a semana §i a recolta grad

Cadmus a venit din Phenieia, !date Beoie-
nilor primele cunnoscinte alle scrierii si alle
lecture'.
.111 rfile'YlT:il
LETCIUNEA IV.
.7 I "1

IMPERFECTIUNEA ARTELOR IN ANTIQUITATE.

i"!'" Terre le chiar que avurd fericirea de a fft

mai curend civilisate de quat quelle-l-alte,
era prea departe de perfectiunea uncle ar-
tele au agiuns in diliele nostre. Tata' sci-
inta navigatorilor se Marginea a urma pe ap-
prope termurile; qu6ci ei nu indrasnea nici o
datA a perde pamentul din vedere, ne avend
bussola spre a se dirigia pe luciul marii. Nu
era tr6suri publice spre a inlesni communi-
catiunile, nici poste spre a correspunde unii
cu altii, nici machine cu vapore spre a insuti
fortele umane, Era assupra Astronomiei ni-
sce idei ap de false, qu6 vederea unei ec-
lipse de lung agiungea adesea spre a lovi o
natiune intreaga de o mare terrore (grasp).
Medicina nu era mai inaintata. La Assyri- .

eni, spre exempla, quand un °in era bol-

nav, 11 expunea publicamente in stradg, Si
fra-quare trecdtor Ii argta vr'un remediu (lee)
que credea bun pentru positiunea. l.ui:: aque-
sta era tots medicina terra... 1;r
o. ' 1, nits
www.dacoromanica.ro
 de A OAMENILOR. 5

LECTIUNEA V.

SCLAVIA LA QUEI VECHI. 11

In aquesta stare de barbarie, la natiimile

chiar quelle mai inaintate, un mic num& de
amen posseda tote bunurile; quei-l-alti sub
nume de sclavi, redusi la conditiunea quea
mai humilitore, lucra, sufferia, muria spre a
satisfacce fantasia tyranilor lor. Eto que era
aquestA sclavie. Un om devenit sclav nu
.trebuia a mai avea alta voinca dequat aqueea
a A6penului seu; copii sei chiar nu'i appar-
tinea: ei era, qua si densul, proprietatea unui
alt cm, si se inhgma la o petr6 mare spre
a o fauna si a sdrobi granii (babe de buca-
te). St6penii ii tracts adessea qua pe nisce
animate urite. La Lacedemonieni, Roca, scla-
vii lor, era batuti cu nuiele, quand copii st6-
penilor for meritasse aquesta pedeaps. La
:Romani, se punea a invka unii sclavi, nu
miti gladiatori, a mama sabia cu agerime,
si pe urns, la Vide de srlDat6re, fi addu-
cea inaintea popolului ,adunat spre a'l des-
fAta injunghiindu -se unii pe altii. Unii st6-.
perks cu ferrocitatea chiar piano a a-
runca de vii pe sclavi fn bibaii lor, spre a
Inge* pescii, qukora ei eassea attunci un
gust mai plkut.

www.dacoromanica.ro
6 IIISTORIE GENERAL

LECTIUENA VI.

BINEFACERI ALLE CHRISTIANISMULUI.

Printre nenumeratele binefaceri alle chri-

stianismului trebuie a socoti abolitiunea scla-
viei. Iisus a venit sA salve (mentue) lumea de
aquestA mare ruOne §i miserie, proclamand
equalitatea tutulor 6menilor, qua creati de a
quellasi Dumnecleu Si salvati tot de Chri-
stos. Dela aquest timp anse, nisce populi
chrestini au restabilit sclavia in America si
In Insulile Lumei-Noue, cumperand negri
din Africa qua pe nisce vite de muncA,
spre a'i pune a lucre, bAtendu'i cu biciul,
la explotatiunea minelor de our sau de ar-
gint, on la cultura cafelii, cacalii, trestiei de
sachar. La ora chiar quand cititi aqueste
hnii, un mare numer de aquesti nefericiti
gemu anal; in sclavie; dar principiul liber-
tatii universale s'a pus prin Evangeliu, stint
mai bine de 1800 anni, Si aquest principiu s'a
desvoltat din secul In secul. Timpul se ap-
propie quand aquesta sclavie a negrilor va
fi de tot desfiintatA. Quki legi severe pe-
depsesc aseg-cli pe 6menii quei cruqi que
ar voi a vinde sau a cumpera libertatea sau
viata semenilor sei.

www.dacoromanica.ro
 .40.11: al( A OAMEN[LOR. 7
. 4
ex ili LECTIUNEA VII. 101:5114i h5 Ji
L PROGRES AL CIVILISATIUNEI tN TIMPII MODEM.
Trebuie s ne socotim prea fericiti de a
'

till In timpi civilisatil Quel mai mic copil

din scholele n6stre se p6te fall astg-cli qu6
scie a§a de bine citi Si mai cu seams mai
bine a scrie de quat multi din vechii Domni.
Nu vorbim de artele ostaplui, que s'a des-
ceptat §i la noi, dupe quati-va seculi de a-
mortire, §i cauta a se folosi de inventiunea
erbei, puscilor, tunurilor. Aquesta sciint5 are
traditiuni la Romani §i va facce destul pro-
gres; Si. daqua la. Greci Alexandru, la Romani
Cesar, la Francesi Charle-magne, Louis XIV
§i Napoleon, la noi Michaiu-Bravul ar fi fost
numai conqueranti, daqua ei n'ar fi inteme-
iat ora§e, instituit legi, restabilit ordinele in
Staturi, n'am mai cita aici numele lor. Dar
nu sunt numai astea avantagele quelle mai
importante que Dumnecleu ne a accordat, ft-
cendu-ne a ne nasce acum §i nu in alti timpi.
Daqua ne am fi nhscut in timpii coloniski
Daciei cu Romani, am fi vequt'o pasting de
ne'ncetate lupte. Sub Radu-Negru §i urma,ii
sei Bassarabi am fi assistat numai la incepe-
rea organiskii statului roman. Sub Mihail,-
Bravul §i Stephan quel Mare am fi trait sub
spaima resbellelor §i n'avalirea hordiilor stet-
ine peste noi. Sub Domnii Phanarioti ne ar
fi usturat Anima de piiidkile si venqkile que
www.dacoromanica.ro
8 HISTORIE GENERALX A OAMENILOR.

fScea terrelor nOstre aquesti venetici. in re-

volutiunea dela 4824, am fi pfins perderea
heroul Tudor Vladimirescu si resmirita que
ne addusser6 zavergii. it igGiii i
P LECTIUNEA VIII. rY 919100- nib
i AVANTAGE ALLE CONDITIUNE1 NOASTRE PRESINTE.
ASt6-4i quei buni au devenit prey forti
pentru qua quei rei sA'si facc5. voile lor. Pa,
cea si linistea sunt objectul dorintelor a tots
Romania. Printeensele vedem not progres-
sele prosperitkii nostre.,, Campurile nostre
nu:stau perlOge; agricultura incepe a le oc-
cupa tot d'auna cu folos. Labororele si Ar-
tiStul sunt liberi qua si. Spkarul si Banul;
ei stint suppliSi .aquellorasi legi. Drumurile
sunt deschise. in tote pktile si,speram pretu-
tindenea si canale pentru commoditatea corn-
Therciului. Ponti (poduri) se inalco assupra
tutulor riurilor; schole sunt fondate in tote
satele, pentru qua toti Romanii sa priimesca
o instructiune demnA de densii, si qua s'a
nu mai ti.A in privinta .aquesta vr'o deosebire
intre bogat si s'arac. Intr'un cuvent, instruc-
tiunea este mai respandita in tote classele,
omul este mai lumina, mai bun si mai fe-
ricit; bk5Iiile strainilor pe pAmentul nostru
au incetat; reutkile s'au impucinat de tot.
in fine totul ne facce a spera gut, vom lgs
sa urmasilor nostri o historie mai vesefa de
:qua a Orintilor nostri. WILITF.0

www.dacoromanica.ro . 1 .
 '.31tilinonta '0#
ipalOppe iiholni. ipstiti1914 ,, fig hop Ia. .

-IN dm! .i i., GEOGRAPHIE. " "Ialud911

ill 3-446"1111) 1613116;12
--up.A igiiaiv 4 .,. . -77- loirioAll'g9 9liii3dt4
(raga empi9e.?.,.3057/19 ii11z6v6tr 4,1161 ,r,11
ii* ab +619bniini 1111..ro.,mul pw..i3 .-.)-n r:
:10150io lire;taititi ,..1Fig. .1"qi f)11 kilr'')69913p
-41-46 gills c-- .(I . i.4 " --ii ,loliivrve
NOM..
-01 9i ' CVO
1.41:17 lcrit_.
.315m:
io F.-; MU'S
cn
tinligir
14 OP" qiAl ti
jar
.s.U11):
71..A9-5.1
filwr
rn2i
'.4 .ft

SUD .

.; a, .,A8 A inv.:: ,o.P. Aif.40-1 AU:bug.

LECJICNEA IX.
sop o.th(lil. itouJiry
4 :?40111 OBJECT AL AQUESTEI SCUNTE. II. Mit
-wry.. ...a.i1611.
. Nu numai in terra uncle locuim noi,- ei
peste tot pOmentul vedein inset. -incet sort
omenilor devenind in fi6-quare die mai bu-
ng. Voi seiti copii mei ...qtu5 dincolo de
ckunul vostru se Mini un oras vecin; qu6
dincolo de aquest oral mai suet si altele
and) pint la marginele R-omaniei; quri
dincolo de Romania stint si alti multi po-
poll 'clue nu vorb.escu aqueeasi limba ca voi,

..
www.dacoromanica.ro
I
10 GEOGRAPHIE.

dar quari au aquellea0 datorii, aquellea§i

trebuinte ca si voi. Noi putem cunnosce hi-
storia lor prin thtile quelle vechi si prin po-
vestirile cAllaorilor que 'i au visitat. Aque-
ste cArti si povestiri servesc assemene spre
a ne facce cunnoscuth intinderea de terri
que ei occuph, positiunea lor, num6rul oraselor,
fluviilor, riurilor §i muntilor que se affra as-
supra territoriului lor.Sciinta quare ne in-
vat6 tote aqueste lucruri, a priimit numele
de G e ogr a p h ie, sau descriptiune a p4-
mentului. Spre a studia Geographia, se in-
trebuintedg globi §i carte numite geogra-
phice.
LECTIUNEA X.

PAMENTUL, FORMA SA, NATURA SA, (fig. I.)

Nmentul este rond; un c6116tor que ar

ilia o leghe pe orA si quare ar merge clioa Si
*tea, ar intrebuinta trei sute septe- deci si
cinci Mille, adiqull un annu Si dece qille, spre
a'i facce turnul (ocolul.)
C6116torii nu pot merge ast-fel in liniA
drepth, pentru quO drumurile nu'i ingaduesc,
si trebuie a trecce aci pe p6ment si aci pe
mare. Ordinariemente st6 quine-va doui sau
§i trei anni a facce aquest6 caetorie pe ma-
re, pentru quo este silit a facce lungi de-
turnAri si a se opri in differite locuri. Ades-.
www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPHIE. 44

sea AnquO pe mare este quine-va contrariat

de venturi.
Indienii isi imaging gm; Ornentul este
tinut de un mare elefant alb, si qui; aquest
elefant st5 d'assupra unei immense brosce
testose, quare innotS Intro mare de lapte.
Dar in terrele luminate nimeni nu crede as-
semeni vissSturi. Mai multi calletori au
recut turnul lumei in tote directiunile, si este
quine-va sigur qu6 phmentul se inturn5 in
spatiu.ca o ghiulea assupra qukia s'ar pre-
umbla in tote sensurile niscai insecte mai de
tot imperceptibili (invisibili). '1]
§i precum ar vedea quine-va aquesth ghiu-
lea inturnandu-se inaintand, assemenea globul
pamentului se inturnh tnipregiuru'si intr'o
die, iar intr'un annu ellu seversasce (Nieto-
ria sau revolutiunea sa impregiurul saran.
P5mentul este format de o masse solids,
acoperit pe trei quarti ai suprafecei salle
de apele marii, si de giur-impregiurul glo,
bului se affra un strat de aer mai de sese
myriametre (30,000 st. apprope) de grossi-
me que se numesce atmosphere.
,` S'a afflat qu6 chldura cresce cu qual sa-
p' quine-va mai adinc in sol; aqueea que a
facut pe unit invkati a crede qu6 interiore-
le globului este bite() stare de fusiune (topi-
re), si quo suprafacia sa nu ecte de quat o
cojA recith.

www.dacoromanica.ro
12 GEOGRAPHIE.

NrIGI,4101
LECTI UN EA XI. -
. I 1' ii

POLL EQUATORS, GRADE, PUNCTURI CARDINALE (fig 1)

Je ;t
Cu tote quo pgmentul este rond in ge-
nere, este pucintel turtit quOtre quelle dou6
extremithti sau poli ai axului impregiurul
qudrui ellu turns. Se imaging pe suprafacia
terrestr6 nisce cercuri mari que trecu tote
prin poli: aqueste se numesc meridiani, Alt
cerc mare le taie la equalg distance de quei
doui poli: aquesta este equatorele. Cercuri
mai mici, dirigiate qua aquest din urea, se
numescu parallele. Tote aqueste cercuri,
mari sau mici, se dividu in trei sute ese-
deci grade.. Grade le de longitudine se nu-
merg assupra equatorelui si parallelilor; quelle
de latitudine, assupra meridianilor.
Spre a aftla assemenea mai lesne posi-
tiunea differitelor terre, s'au insemnat pa-
tru puncturi oppuse dou6 quate doll& A-
queste se chiam5 puncturi cardinale.
.Resdritul, orientul sau estul, este punc-
tul unde sorele resare.
Appusul, occidental sau vestul, este a-
quella unde ellu appune.
Sudul sau meta clie, aquella unde ellu
se affla la equalg distant g de .res6ritul §i de
appusul Sell. 9 on 62 $:ritAlCiff2 "offp i4
Ilit).5t its
www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPHIE. 43
Nordul sau septentrion, oppus sudului.
Quand privesce cineva sarele la mede-
clie, are resaritul la stinga, appusul la drep-
ta, sudul in faci5. §i nordul In dos.
LECTIUNEA XII.
011(Kr1114 ,
. .

.1 -CONTINENT], MARI, INSULE si LACURI (fig. 1.

Continents sunt portiunile (mile marl

alle suprafecei solide a pamentului. Insula
este un spaciu de pament incongiurat de
apa de tote partite. Marea este o vasty
intindere de apa. Lacul este o mare intin-
dere de apa incongiurata de pament.
Quand un spaciu de pament nu tine de
continent de (plat printr'o parte pucin intin-
sa, se chiama peninsula, i partea prin qua-
re se unesce cu continentul se numesce
isthme. ,r, . . .

Conturnul pamentului se numesce laturi-

le sau littoralul. Quand aqueste laturi sunt
mancate prin apele marii, aquesta mancatura
se chiama golfu. Quand in contra laturea se
Inainta in mare, aquesta punte de pament
se numesce capu. -i _ ,

Mara, de continentul que not locuim, mai

sunt alti doui, descoperiti de trei secoli §i
jumetate, i quare formg aqueea que se nu
mesce Lurrtea-Nouti. Isoipurjt, it d3oniA
.119 ,rtoil
www.dacoromanica.ro
IR
4 4. G1 OGRAPII1E.

jtillitive aufpli LECTIUNEA, XIII,

. ..11 }II ,,,*
URMARE A CONTINENTELOR, MARILOR, INSULII.110
'1 kiV LACURILOR (fig. 4).
Continentul quel vechiu se divide in trei
pkti: Europa (aqueea unde not trgim), Asia
§1 Africa.
Lumoa-Nou6 coprinde America §i un alt
continent 'Intuit Hollanda-Nou& girt; a tine
in seam o multitne de insule mici situate in
Ocean. Se chiainti Ocean vasta mare que
accopere partea quea mai mare a globulin.
Quelle mai marl insule sunt:
BretaniaMare si Irlanda, la appusul
Europei, locuite de popolul anglu; Sicilia
§i Sardinia intre Europa §i Africa; Islanda,
1611.6 glacialk Si Terra-Noua renumit6 prin
pescuitul morunului la nordul Americii; Ma-
dagascar, la sudul Africei; Japonul la resA-
ritul Asiei; Sumatra, Java si Borneo, hare
Asia si Hollanda-Nou5.
Marele Ocean sau Oceanul Pacific, este
intre Asia, Hollanda-Nouh Si America; Ocea
nul Indian, intre Asia, Hollanda-Nouh Si A-
frica; Oceanul Atlantic, intre Europa, Afri-
ca Si America. .

Lacurile quelle marl sunt aquelle de La-

A

doga §i de Onega, in Russia de Europa;

marea Caspian& in Asia; lacul Tchad, in
Africa; to America, lacurileOntario, Supe
riore, etc.
www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPH1E. 15

LECTIUNEA XIV.

mursrp.

Muntii sunt rarement singurateci; ei sunt

pusi unii 160. .
altii, Si formh lancuri de
munti. ,H)
Lancurile principale sunt Alpii, que des
part Italia de Francia §i de Allemania; Apen-
ninii, in Italia; Pyreneii, intro Francia si Spa-
nia; Carpi, ii, intre Romania si Transylva-
nia; muntii Urali, que despart Europa de
Asia; Caueasul, intre marea NegrA si marea
Caspiang; muntii Altai, intre Siberia si Tar- ,

taria; muntii Himalaya la nordul lndiei; At-

lasul, la nordul Africii; in fine Cord Were din
Ande, que petrece America in math lungi-
mea sa. (icy
In lumea vechie, lancurile quelle mari de
munti sunt mai tote dirigiate dela resnrit spre
appus; dar in lumea noun merg dela nord
spre sud.
. Muntele Blanc, in Alpi, este quel mai in-
nalt munte al Europei; ellu se inaltA pia la
patru viii opt sute metrii, d'assupra Earn.
Quellu mai inalt munte rnesurat in Ande este
Sorata, §6pte mii epte sute metri. in Hima-
laya se Oki munti quare au. pia la septe mil
opt sine dou.e-cleci metri. t

1',, r 1 A \ll'or,l(It\,1 '7'101i1 .1"

www.dacoromanica.ro
16 GEOGRAPHIE.

. LECTIUNEA. XV.

FLUVII MARI.

'Dela polele muntilor curgu sorginti quare,

impreureinduse, form5, perturi. Impreuna-
rea p6riurilr forma rfurile. Daqua un riu
considerahil ducce apele salle la o mare, se
numesce fluviu. I. I `) 1

in Europa, fluvii quei mai considerabili

sunt Danubiul, que da in Marea-Negrg, du-
p6 que a petrecut Allemania si Hungaria, gi
a udat Bulgaria gi Romania ; si Volga, que
petrece Russia spre a se arunca in Marea-
Caspiannii. ", 1-11
.

In Asia, sunt mai multi fluvii marl. Prin-

cipali sunt aquei que dimmuutii Altai
in MareaGlacial5; fluvial Galben §i fluvial
Albastru, que udh China ; Gangele §i Indu,
que curgu din Himallaya; Tigrul §i Eufra-
tele, que plec5 din Caucasu; si se impreun5
inainte de a se arunca in golful Persicu.
In Africa, se deosibesce Nilul, quare es-
se din muntii Lunei si care ud5 Abyssinia,
Nubia gi Egyptul; Nigrul a qukui imbucAtur5,
mult timp nesciutg, este la golful de Beninu;
Zairele sau Congo. I- ,s,,
America este remarcabilil prin intinderea
thiviilor que ud5 vastele selle campii: este,
la nerd, Sanct-Laurentlul que is sorgintele
www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPHIE. 47

seu aprope de lacul Ontario, §i se arunc4 in

golful numit iar golf de Sanct- Laurent; Mis-
.

sissipi, que se arunca In golful Mexicului;

la sud, Orenocul, que petrece Colombia; A-
mazonul, quellu mai mare fluviu allu lumei ;
Plata, a qugrui lgrgime este atata, la imbu-
catura sa, inquAt semeng mai mull unui bra-
ciu de mare dequat unui fluviu. Toti aquesti
fluvii porta' apele for in ocenul Atlantic. 1.1A,
_

LECTIUNEI. XVI.
EUROPA (fig. 1)

Europa este partea, lumei quea mai ci-

vilisatg. Aci infloresc sciintele, litteratura si
bellii-arti. Solid, acoperit de orase populose,
este cultivat cu ingrijirea. Se affla intr'ensa
multe drumuri si canale...Numerose fabrici si
.manufacturi au inavutit pe Europeni. Corn-
Merciul be a deschis. tote tinuturile globului.
Armatele for sunt quell& mai bine discipli-
nate, quelle mai 'brave: (viteze), navele for
navigg asupra tutulor mgrilor. ,
Climatul este rece in partea nordului Eu-
ropii, quare coprinde Norvegia, Svelia, i o
portiune a Russiei., De tot la nord se afflA
Laponi si Samoiedi, que forma sernentia
quea mai mica a genului uman.
Europa se ,termingla sud prin trei pe-
Jainsule que au un climat pre pricut. Prima
www.dacoromanica.ro
48 GEOGRAPHIE.

coprinde Spania si Portugalia; secunda, Ita-

lia; tertia, Romania Turcia de Europa si Grecia.
Europa are un mare num& de mine de
feru; ea posseda assemenea si mine avute
de plumb, de cuprum (aramA) si de stannum
(cositoru), huilliere (mine de cArbune de p6-
ment) si carriere de marmor5. Animalele fero
ce, precum ursi si lupi, sunt rani intiensa. In
Anglettera thmul lupii s'au destruit totalmente.
LECTIUNEA XVII.
ASIA (fig 4)

Asia este de patru on mai mare dequa't

.

Europa. Ea se intinde mai dela pol pint') la

equatore. Ea este dividati in trei bande de
lawurile muntilor Altai si Himalaya. La nor-
dul Altaiului se afflA Siberia, pustie lunga
pe quare zepada Si ghiecurile o acoper in
Limp de noun sau clece luni alle annului, si in-
tre aqueste do0 lancuri de munti, Tartaria,
vasty campie acoperit6 de nisip si de Os-
ciuni, locuira de numerose populatiuni pribe-
ge ; In fine, la inedl-di de Himalaya, sunt boga-
tele peninsule alle Indiei; pe stAnga, pustiile
nisipose die Arabiei. si pe drepta, anneal
§i populosul imperiu ally Chinei. ;

Asia nutresce camile, elefanti, lioni, ti-

gri si serpi. Hurmalele, tamiia si cafeaoa stint .

productele Arabiei; cocotierul, indigotierul,

www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPHIE. .0
trestia de sachar §i cannelierul crescu in In
dia. China produce abondamente orez §i thee.
Asia meridional6 da petre preciOse, §4 mk-
garitarul se suite din mArile que o invecinA.
, Genul ulna,: este originariu din Asia. A-
colo au essistat primele Si quelle mai marl
monarchii. Dar de mult timp civilisatiunea
fame aeolo malt mai pucin proges dequat,
in Europa. q +.1

LECTIUNEA XVIII.

AFRICA (fig. I)

Quand agiunge quineva la marginea A-

fricii despre partea Mediterranei, suie mai
Anteiu nisce coline destul de roditore situate
la pOlele Atlasului, §i, dupii que a trecut
peste aquest inalt fans de munti, sosesce in
linmensa pustie de Sahara, quare are o mie
leghe de lungime Si done sau trei sute leghe
de largime. Sahara este un §etu nisipos,
;

lipsit de ap6 §i de verdurS, prigorit de o

-caldurA ardent5. Dincolo d'aqui se affla ter
rile udate de Nigru: c6I6torii europeeni
read ptruns anqu6 mai inainte in interiorele
Africii; pint) acorn nu se cunosc dequat mai
numai marginele aquestui continent, quare este
de trei on mai intins dequat Europa. Ellu
-este iocuit de sementia negea, quare este an-
qui) ignorantA Si selbaticl Lob en

www.dacoromanica.ro
20 . GEOGRAPIIIE.

rtl Africa coprinde multe animate feroci, pre-

cum lionul, tigrul, hyena, ciacalul. Fluvii
sei nutrescu crocodili enormi, si Odurile salle
ascund serpele numit boa. Se affla aqui Anna
elefantul, hippopotamul, girafa, bivolul, camila,
si passeri prea remarcabile, precum strutul si
papagalul. .

Europenii mergu a cAuta in Africa osul de

fildesu si pulberea de aur.
LECTIUNEA XIX.
AMERICA (fig. 1)

:A Stint aprOpe de trei secoli si jumMate de

quand America fu descoperita de Spanioli,
sub condusa unui navigatore genovese, nu-
mit Christophe Colomb. La aquest5 epochA, era
in America doui imperii remarcabili prin ci-
vilisatiunea lor: imperiul Mexicului, que fu
sub-jugat de Cortesi, si imperiul Perului sau
al incasilor, a quaror conquista s'a facut de
Pezarre. Spaniolii luar6 dried possessiune de
terrile que forma asta-cji Colombia, Chiliu si
Paraguay. Portugesii luarO intinsele tinuturialle
Bresiliei. Anglii se stabilir6 la Staturile- Unite,
quare dupe aqueea s'au facut independinte
de Angliterra si au format. o republics, alle
quarii principale orase stint it York, Bos-
ton, Philadelphia. Francesii se stabilirO in Ca-
nada. .1 s..4.4.1,

www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPHIE. . 2

7, Vechil locuitori ai Americii furi)" mai an-

teiu redii§i la quea mai truth sclavie ; bar-
baria si cupiditatea. SpaniolilOr economisirii
numai un mic numer dintr'en& ; §i nu mai ,

esist5 acum populatiuni independinte de quat

in regiOnele situate la quelle dour capetiie
alle Americii. situ f.)7
America, §i mai cu sem'a Paul, este prea
.

bogat in mine de our §i de argint. Animalele

aqui stint de talie mica. Climatul nu este
generalemente mai rece de quilt in Europa
§i in Africa; se affra aqui multe campii mare-
cagiose. Cartofii au fost importati din Ame-
rica in Europa, Si cultura aquestei plante
facce d'acum inainte impossibile fometele qua-
re odiniOr6 an bentuit Europa. Pasta sacha,
rata compus'a cu cacaoa, cunoscuta sub nu-
mete de ciocolatti §i quare vine dela Mexicu,
a lost introdusti in Europa la annul o mie
.

cinci sute doue--Oeci.

LECTIUNEA XX.

OCEANIA (fig. I)

Oceania coprindeNoua Holland4 sau Aus-

tralia si tote insulele Marelui Oceanu. Nou a-Ho-
liana este o insula que are aquee§i intindere ca
Europa ; dar Europenii ii cunoscu abia con-
turnul i n'au p6trunsu anquii in interiorele
.

sell. Cu tote aqueste partite cunnoscute se

www.dacoromanica.ro
22 GEOGRAPHIE.

par a promitte bogAtii mai ca alle Califor-

niei. Se afflg, pe tots qioa, quo s'au desco-
petit mine nom in Australia, si un mare nu-
mer de emigranti, mai cu 'soma din Irlanda,
au adgogat molt populatiunea orastlor que
sunt pe marginele orientate 'alle aquestui ma-
re tinut. Capitalea Oceaniei este Sydney.
Insulele situate intre Asia si Noua-Hol-
land6 stint in puterea Portugesilor, Anglilor
si Hollandesilor. Naturalii terrii sunt de ses-
mentia malaise, cunoScuea prin siretenia si fe-:
rocitatea sa. it
Nu afflA quineva moravi blenqi dequit
printre locuitorii micilor insule dilate intre
Noua-Hollanda si America. Quelle mai in.-
semnate din aqueste insule sunt NauaCale-
donie, !tiara in posessiune de Francia in
annul 1853. Anglii au introdus religiunea chre-
sting si obiceiurile Europeenilor in insulele
Sandwich §i Societ?itii.
LEC11HNEA XXI.
TERRI PRINCIPALE,

-; Principalele terri stint " 1

in Europa: Portogalia, Spania, Francia,
Elvetia, Italia, Belgna, Hollanda, Angleterra,
Scotia, Irlanda, Norwegia, Swetia, Danemar-
ca, Prussia, Hanovra, Bavaria, Wirtember
gul, Saxonia, Bohemia, Austria; Hungaria,
www.dacoromanica.ro
 qOGRAPIIIE. 23
Po Ionia, Russia, Romania-Moldova, Turcia st
Grecia.
in Asia: Anatolia, Syria, Arabia, Persia,
quelle dou6 lndii, Tibetul, China, Japonia, Tarta-
ria mare Si Siberia.
In Africa: Egyptul, Tunisul, Nubia, Abyssinia,
Algeria, Marocul, Senegalul, Guine ea, Congul,
Cafreria, §i un mare num& de tinuturi new-
noscute, locuite de populi selbatici.
s's In America dela nord: Canada, Staturile-
Unite, Mexicul, Guatemala.
in America dela sudu: Colombia, Perul,
Bolivia, Chiliul, Paraguayiul, Buenos-Ayres
i Bresilia.
Aqueste prri forma monarchii sau repo-
plici mai mutt sau mai pucin considerabile,
sau chiar n'au nici o forma de guverne=
ment regulare.
Terile vecine de poli sunt prea reci; te-
rile afflate subt equatore sunt prea calde;
quelle-l-alte sunt temperate.
.crd,r, fi ILETUNEA XXII. 'o af daq
1.>
ROMANIA SAU PRINCIPATEI.E-UNITE: ROMANIA.
- 07f i MOLDOVA.
-oc La nordul Romaniei este Russia; la rWrit
suntu Marea-Negra Si Turcia, de quare ne .det=
parte Danubiul; la mecla-cli Turcia, Si la appu§
Transilvania de quare ne despart Carpatii.
Romania este dividata in septe-spre Ode

www.dacoromanica.ro
irh GEOGRAPHIE,

&stride; iar Moldova in 4 51inuturi. Fie pa-

re district este desOrtit in plase. Fie care
playa este dividatti in mai multe sate si cY
tune. Sunt aprope de 3:100 sate, si 40 tir-
guri si ora§e in Romania, iar in Moldova
2,302 sate si nota-cleci orate si t5rguiare.
Districtul de un prefect
este administrat
(chmuitor); plasa de un sub-prefect; satul
de ale§i. ."" `-'1; "!,.
Populatiunea Romaniei este apprope de
3,000,000 locuitori, iar a Moldovi de ,500,000.
Capitalea Principatelor-Unite este Bucuresci;
iar ora§e principale sunt: Iasul Galati, Cra-
iova, Ploesci. etc.etc.
Marii fluvii que ud6 Romania sunt: Danu-
biul, intre aquest6 terra si Bulgaria ; Aluta
sau Oltul, que ia sorgintele seu in murqi Car-
pati in Transilvania, si trecce in RomAnia pe
la ROmnic, Slatina, Cana; ell' se artincti in
Danubiu la Turnul-ragurelelor; iar Hurl sunt
Jiiul si Oltepl que 'si iau sorgintele din Car-
pati in RomAnia, trecend, quel d'anteiu, pe la
Tirgul Jiiului, Craiova i vksanduse in Danubiu.
Argesul, ia sorgintele din Carpati, §i
trecce pe la Curtea-de Argeu,Pitesci si apro-
pe de Bucuresci; imbuckura sa este in Dimbo-
vita. Dimbovita, iar din Carpati, §i trecce pe la
Tirgovite, prin Bucuresci, si se arune4 in Da-
nubiu. Mai sunt §i _talon*, Prahova §i Bu
zeta que trecce pe lime) Buzeu.
,
www.dacoromanica.ro
 r
4I / \
I,i

ROMANIA n,f orient

ve
ate 1.7; 1% .

Pritteipatele unite
.r,
ROMANIA si MOLDAVIA. 04 SSA

ft-j
s 2'id 4 te
e/V1C1
3. RAN ..z.,----".... .i.., betAMR1 .

- Ei'"".
AW° G.
lY
reit
..,,,,,..k,.. ert cm,
41:-.4,7,cr
/refneini. ..
-.I Imre., Irila no/r a ----A,..1 A en

7 e'P't
J. adz'. 41- I
'10evouse .00 .1
ehf \...
',.. sr: .
n . ,.; .f4o t, (I.
Jl. :"a '4'-f UViRES ei.
1 \t._,!...,..1
. r amila
Gym':
arts
i..4.
.".'":
eit,
: : .=:Z..,,

va4:. 4Pel '.... Gisw

Nlycl., eeiere r'
(r)
V
Rahoua
P-I

T4 f
U L G A R1 2 ti
r
, lc 0 ''- r
, A , 271 * ,C4

,
A

,*;"
-... ; ,
.
46.

.
rt

- ."
,""

4h. weer
'
-,'
'''.'71:4 ,
dk
:47
_..
-.1"?'.....t. . .. 1. ''
*. ..",'
,
. CONSTAV
rnr ref'
C-

"
v c

r
:
: '

www.dacoromanica.ro
 GEOGRAPHIE. 25
in Moldova curgu: Prutul, Siretul, iar la
Estu este udatg de Danubiu.
Lanciiri de Munti incongiorg Romania
despre vestu; aquestg parte este intregg
mgrginitg de Carpati, quare se coboru §i
in terr, i se cunosc sub nume de Penteleu,
virfulu cell mai inaltu din districtul Dimbo
vita Parangul din judetul Gorjul; Bucegiiul
din districtul Prahova etc. etc.
.,tqs, ; , , . ;iv t.
-fb 511,164110111,r tOlt 0:1 "1
fin1tn04010 4t e.9 ,inuieiy
-701 istrotttop 3'111111
,g' ; -r fr. .1'...141
I 1!1, - is rEt os.
167 - .1-"Mq
try, itrAft;-e Atertoilloq
69riigsi fitia\ ittniftE o
00/11U kg (jug
IT iolocron Gut iroa
.0(111)9101q T- Pr, c. /Mir
(15419icii 414

-do s9irt-r t .01qa "s.xt) 1ty 31`1W t

,q191.3am itdIth s e1j3k r,o Auob ,o191.sei,

E 51qa kAlgise: 0 iiib iaolicat; $s &7qt h1.1.Zit
.dioir in siva i "iauoud 1080.
,iti/rog usA piLcio .11eilsique g9.11641
:e! r..110101
t* SlIgnit CUTI.11 s 6.5,gt1 mc up ,vaditti
Ipiotuts ftin tiufuerm $firriq ittSkt

www.dacoromanica.ro
 'HEN/ sirPOT1

e 1 .11 ' {WIWI :111crit:1

LIISTORIE NATURALA.
I,
""'l...a

at: ',it!' .)1;p3f)

); ;1 9 . .1
mr, ,Ar.k
[1.1419 r
S'irli`;144r1i
41 LECTIUNEA XXIII. '4.'1 '471,41 "1
ruler. 1 %I') ,..met t
'!0*(1 ,1061 CORPUL, old) 1%S01'. 1 , ;7
tz7,,, nib
Aquest6 vasty intindere que se chiamg
Otnent, si qukuia vedurUm principalele di-
visiuni, este locuit printr'un num& infinit de
ftinte, dintre quare omul este quea mai per-
fecta. Tote aqueste finite, d5riiite cu viat5,
au un corp prin ajutorul qukui elle simtu
pl5cerea sau sup6rarea, si au facultki pro-
portionate trebuintelor lor. Omul singur are
o anima (sufflet) fracuta dupii imaginea (chi-
pul) lui Dumnedeu.
Structura si organisatitinea corpului u-
man dovedesc admirabilmente provedinta
Si intellepciunea Creatorelui.
Afar5 sunt doui ochi spre a vedea ob-
jectele, doug orechi spre a audi sonetele,
nasul spre a amirosi odorii, o limb/ spre a
gusts bucatele Si spre a vorbi.
Partea superior% a corpului, sau p e p t u I,
coprinde:
Anima, quare facce a circula skgele in
tote pktile coroului, prin ajutorul artere
www.dacoromanica.ro
 HISTORIE NATURALX. 27
longue)! ducu Wino la extremithti, si vinelor_
que'l adduc Pare) incetare la animh, spre a re'n-
cepe perpetualemente aqueeasi lucrare, pins
que mottea vine de opresce aquesth mis-
care; quei doui pulmoni, principali organi ai
respiraliunei; aerul dupe) que a stat aqui dou6
sau trei secunde spre a lucra assupra san-
gelui, esse d'aqui, prin rexpirafiune.
Partea inferiors coprinde stomacul, quare
mistuesce bucatele de quare se nutresce o-
mul spre a intretine viata so; fecatul, que
secrets (dri din sine] veninul, si splina a
quhrii fonctiune se ignorh Anqu6.
Oasele compun carpenta [paenta] corpu
lui; sunt acoperite de muschi que se nu-
mescu came. Nervi precum si vene §i ar-
terii, percurh tote phrtile corpului. I '
.. rtl .21'. ,1 tl . .1ir 01 113
LECJIUNEA XXIV. ,; ;,
111,10i . ANIMA SAU SUFFLETUL.
,

Este queva in not que nu se pate nici vedea

nici attinge, si quare reguleqh tote mischrile
corpului: aquest queva se chiamh Anima.
Anima este quare simt e, co g e th, r a-
think invents, 'si adduce aminte lu-
crurile trecute, si a ..quhrii pre v edi nth ne
este adessea utilh. Anima este quare v oi e-
s ce binele si reul, que merits resplhtire sau
pedepsh. . .1, r ii ; .

www.dacoromanica.ro
28 HISTOR1E :NATIJRALA

, Anima este immortalg. Aquesta este

principiul vietei §i al intelligintei. Nu .se
scie cum este units cu corpul. Ea se des-
parte de densul la mOrte, quare vine din
boale grele, din primejdii violinte (iuti), sau
din bhtrinete. :NT gob itfty-f; ;'45;itlisktry\upt.*
ithr. r 4111 I obnitol? init. 1164
SIMIURILE. e4,.9
g 0111111 §i quea mai mare parte din' ani-
mali au cinci simturi, quare sunt; 'v e der e a,
auclul, odoratul, gustul, attinsul.
Mai multi animali au simturi mai perfec-
te de quit alle nostre. Canele are odoratul
mult, mai subtile; ellu mirOse objecti de mai
depute de quat noi. Passerile au vederea
mai pkruncl6tOre. ; t .1 . it
Cu tots inferioritatea simturilor salle, si
cu tote quA este mult mai pucin forte, mult
mai pucin iute de quAt Ore-quare animali,
precum elefantul, calul, tigrul, veverita, etc,
omul are, prin intelligints §i prin vorbk o
superioritate mare assupra tutulor animalilor:
ellu este regele pgmentului. 6111'
.Pumal3s. muusiti I-2%Th :

ANIMALII.
A-1;I ,0191311*
"" *fi I,ECTMNE A . XXV. Il .1 .6 $1J0i
,
rt
911 F' 'I I)
Corpul multor animali presinta aquelle§i
parti ca corpul omului, dar cu forme diffe-
rite. Un fel de intelli tints , que se nume-

www.dacoromanica.ro
 hISTORIE NATURALS. 29
sce instinct, pov5tuiesce pe animali; prin
instinct ei i5i ingrijescu trebuintele lor §i
conservatiunea lor. . ,

Sunt multe specii de animali: animali

que merg sau se targscu pe pdment, passeri
que shall in aeru, pesci que innotA in ape.
Sunt de tote m5rimile, dela chitu, quare este
de o mie de ori mai mare de quat un cal,
pins!, la animalculii que vietuiescu cu miile
inteo pic5tur5 de ap5, §i pe quari nu'i pate
vedea quine-va dequat cu un microscopiu,
instrument que'i facce a se arka de mai mi-
te sute de ori, §i chiar de mai multe mii de
ori mai marl de quat sunt ei in realitate. 4
iVl
oisi;slialt.j LECTIUNEI XXVI. 0t,fflit
autig''t ANIMAL' DOMESTICI3 1.3itt
4za loft
. b
Cdnele este credinciosul amic si p5-
clitorul omului ; calul is parte la lucrArile
laburorelui si ostaului; pisica seal-A locu-
inta de oreci si de chitcani.
I Asinul si camila sunt vite de muncti
forte laboriose. Sobrietatea (cumpetarea) si
r5bdarea for adaog5 AnquO utilitatea ion 4-

Cocosul prin cantul seu de dimineata, de-

§tept5 pe om si'l invit5 la veghiere si la lu-
crare. t. lit. .1

t ' Bold vitellul gi vacca nutrescu pe

om de carnea lor; vacca da Ammo laptele
www.dacoromanica.ro
30 HISTORIE NATURALX.

seu. Pe lea aquestor animali serva a facce

talpi si capute pentru incaltaminte. Se facu
stofe cu p6rul caprei; laptele seu si al asi
nei sunt prea salutarii.
Porcul da slAnina, si o came que se
pastrecla bine quand este swath; oaea dA seul
pentru luminki si Jana pentru postav; carnea
sa este prea nutritive. Galinele, porumbeii,
gdscele si rafele dau pufful, aye si o carne
delicate. . ! i

tntre animali, unii sunt carnivori, a-

digit() qui; manes came de alti animali; altii
sunt frugivori, adiquu qui5 se nutrescu de
productiunile pAmentului, herbe, fructi, verde-
curl. Omul este si frugivore Si carnivore.
AffarO de carnea viteler que numiram si a
altor assemeni, ellu munch si fructi si legumi
(verdeturi).
,tAp' IM3,5 ti
til'e) . LECTIUNEA XXVII. 104
0/
LI' (41 PLANTELE SAU VEGETALIL

- Solul este mai pretutindeni acoperit de

un strat de pament que se numesce vegetate,
pentru qui') este bun a nutri plantele sau ye-
getallii. Quea mai mare parte din plante sunt
prinse de solu prin reideCini, que sugu ze
murile p5mentului si le transforms in seva.
Seva trecend prin *ere si ramure, d5 via
foilor si florilor. Florile produc dup6 aque-
www.dacoromanica.ro
 HISTORIE NATURALX. 31

ea fructele quare, copte de sore, serNi de nu-

tritur6 omului.
In interiorele fructelor este inchissA gra-
na sau semencia, quare, pussy to p6ment, re-
produce arborei §i plante de aquee§i natura.
Plantele allu qukor luger se tntkesce §i dA
lemn, se numescu arbori sau arborei; aquelle
allu qukor luger r6mane tot d'a una verde,
iau nume de herbe.
Quea mai mare parte din fructe au o
coja quare acopere o pulpd (meclu), quare
coprinde una sau mai multe grane, que se
numescu simburi sau semince. Pulpa este
un fel de buret .e alle qukui cavitAti mici sau cel-
lute coprind liquori acide sau sacharate. Sim-
burn sau semincele sunt formati de o ghioce,
que coprinde o migdalg unde se aff16 germ:-
nele plantei.
. LECTIUNEA XXVIII.
91Asniit.
PARTILE UTILE ALE PLANTELORU. 111'11

Deosebite par i alle plantelor sunt Intre-

buintate ca alimenci, sau medicamenti pre-
cio§i.
Aquelle que serve mai cu folos la nutri
tura omului stint granele f6inose, grdul, se-
cara, orzul, porumbul, mazdrea,, fasolea,
cartofii; fructele pulpose, precum perele, me-
rele, prunele, persicele, ciresele, strugurii,
www.dacoromanica.ro
32 HISTORIE NATURICLX.

fructele arborelui de pOne,. de Indii,

hurmalele din Africa, bananii smochinele, ana-
nasii; toile. §i radicimle que.: se numesc !ver-
deturi, precum macriyuli varza, laptucele,
spanacul, morcovii. ,: L. .

. Sacharul se estrage din lugerul unei specii

de trestie numitA trestie de sachar ; se es
trage assemenea din r6acinile sfeclei. Gra-
nele unui arbore de Arabia dau cafeoa; coa-
ja unei specii de laure da cannella (scortisora).
Se prepar6 ciocolata cu granele cacaului,
si theele cu foile unui arbuste din China.
Iradkina rhubarbei da un medicament
usor purgativ. (curStenie), coja unui arbore
dela Peru d'a. pulberea de quinquina, que
se farebu.inte06 spre a combatte &guile. Se
estrage din cestA pulbere quininea, que'i este
prinoipiul quel activ, si cu quare se facce sul-
fatele de quinine. 0 mica dos de aquest sul-
fate producce aquella0 effect ca o quantitate
vault mai .consideraba de quinquin6.
linut LECTK IN EN XXIX. .9fIdieof3a

-:)14 'ben)! NurRinvt. ,'-4311

Afaro de alimenlii solidi, precum carnea
animalilor, fructele ;i legumi, omul are trebu-
inca de //gulch pentru nutritura sa, wail pro-
du0 prin vegetal!, precum pinta, rachiul, al-
coolul sau spirtul de vinu, .oleii ; altii pro-
www.dacoromanica.ro
 HISTORIE NATIJRALX. 33
dui prin animali, precum laptele si ovele. 7

Vinul, cidrul .§i bierea se obtinu: primul,

prin - fermentatiunea strugurilar ; secundul,
prin fermentatiunea merelor sr perelor; ter-
tad, prin a orzului. ,
Quand se IncAldesee sau se distilA vinul,
cidrul sau bierea, se estrage d'aci a tcoolul.
Rachiul nu este de quit alcool ammestecat
de ap5, lee
Tescuind mAslinele sau nucile, se obtine
din elle oleiu bun de mancare Oare quare
grane, precum canepa, inul, capita, napul
selbatie, ne dau oleiu de lampa.
Laptele, prima nutriturtt a anitnahlor, ne
da cream, untul §i multe brcinze, de deosebite
cqualitAti. !,1
. . Albupl de ou este o s.ubstau0 quare se
chiama a/buminti; g4lbertupl de ove coprin-
de un fel de oleiu colorat. .

Albumin se affra in singe, quare coprin-

de, afar de ap6, o materie ro0e. Cu san-
gele de porcu se aCu ,un fel de carnati, sir
cu al boului se clarifiek siropii, kg.
LECTIUN A XXX. itiu 711 91
,
If4U ' PAMENTUL.
pp f1 4. Its I if1 c

P5mentui nu produce nurnai pentru ollk

alimenti imbil§ugati si .v.ariati ei: ii da an-
qui') §i material utili spiv a'0 eonstrui add

www.dacoromanica.ro
3! HISTORIE NATURALX.

poste, spre a orna (impodobi) locuinta sa,

spre a'si crea ajutore de tot fe!uI.
De desubtul pAmentului vegetate, que se
labura spre a semena aqui grani si a re.-
colta plante, se aff15 argite, nisipuri, treat,
sau corpi mai mutt sau mai pucin tari, que
se numescpietre sau rote. Aqueste pietre sunt
in straturi puse unele pe altele; elle form6
stani, munti. Pietrele sdrobite si redusse in
pulbere produc differitele pAmenturi.
Petrele servA a zidi case; argilele, a face
oale, vase, ea'r5mide, tegole (tegle), que se
pun a se intAri incAlclindu-le la foc sau la so-
re. Quand argila este fiat si alba, se facce
dinteensa porcelana.
Ardosa este un limone (nemol) que s'a
intgrit in sinul phmentului.
Petra de calce, creta si marmora sunt de
aqueeasi specie. Elle se sc6mb6 in calce vie
prin cocere. Calcea (varul) ammestecat6 cu
apA, se reducce intro pastA in quare se pune
nisipu spre a facce mortariul.
Gypsul se dice, si se ammesticA dupr.)
aqueea cu apa. Se faccu dinteensul ornemen-
te si figuri turnate in typare.
Petrisul, nisipul, cremenea si gresul sunt
de aqueeasi specie. Topind prin foc nisip cu
potass6, sodA sau calce se obtine sticla. Cris-
taint se facce topind nisipul en plumb si po-
tassA. , it. .

www.dacoromanica.ro
 IIISTORIE NATURALX. 35
k' %is t4A6 I Jr
ti i. LECT1UNEA XXXI.
, .

h METALLII. I.. "

,ir " , t: 1) 1

' nr6 descoperirea Si intrebuintarea me,

tallilor, omul ar fi remas in starea miserabil6
in quare se afflA inc 6 quateva populatiuni
selbatice alle Americii §i alle Nouei-Hollande.
Ferul este, din toti metallii, quel mai utile
omului; printr'un binefact allu naturei, ellu
este quare se Ossesce mai des in mai t6- .

te terrile. Aurul §i argintul, comparative-

mente cu ferul, nu ar fi mai de nici un pretu,
daqua nu s'ar fi incuviintat a se intrebuinta
aquesti metalli drept semne representative
ae avutiilor, Si ca mersliu de scamb, pre-
facendii-le in moue&
Metallii se affla variti in p6ment quate oda-
ta curati, dar mai adessea ammestecati cu alti
corpi de quare se pot degage prin procecli
chimici. Ordinariemente ei sunt departe de
a avea, mai inainte de lucrarea omului, aspec-
tul sub quare suntem obicinuiti a'i vedea. Asa
mineraiul din quare se retrage ferul este mai
adessea o materie compact& rosietic& lesne a
se reduce in pulbere.
Aural, argintul. platiivul, cuprumul§i fe-
rut se intind lesne in lame §i in fire, stan-
numul §i zincul sunt mai pucin ductili, adica
qu6 iau mai anevoie forma que voiesce cineva
www.dacoromanica.ro
36 1fST01i1E NATURALX.:

a le da; plumbul este prea mole; bismuth,,!,

antimoniul si arenicul sunt frageti si se imps;
mercuriul sau argintul-viu este liquide si pri-
mitor de a ferbe si chiar de a se reducce in
sapOre; trebue un prea mare frigu spre a'l
facce a perde fluiditatea sa si a'l intki ca
pe quei-l-alti metali. 1, 14
Platinut este prea anevoie de topit: el
este quel mai grew din metali. ,-.). 1,16'
Aural este quel que se alters mai pucin
la aer. Arsenical si cuprumul stint otrava
violinte. Pentru aquest6 vatiune trebue a in-
tretine un strat de stannum in vasele de cu-
prum intrebuintate a prepare alimenti. Fe- ,

rul cositorit se chiam fer-alb (tinichea). ps

ai 9iift
LECTIUNEA XXXII .117 91_0n 36t
rAltrip ALLIAGII.
sitig (12 II'''
, if in
Alliagii sunt formati de doui sau mai multi
metali topiti impreiiA. Se unescu asfel metalii
spre a intkl pe aqueia que sunt prea moi, de
a immoia pe aqueia que sunt prea tari, sau
de a da metalilor, prin deosebite combina-
tiuhi, nisce qualitki de quare singuratici sunt
lipsiti. ,

Astfel, spre a de soliditate lucrkilor de

aur i de argint, se ammesteea aci pucintel
cuprum. Tote hicrkile de aur si de argint
coprindu mai mult sau mai pucin cuprum.
www.dacoromanica.ro
 itIgTORIE NATUIIALX. 37
Marcua sau titutu/ argil quantitatea de cu-
prum, que s'a pus inteensele.
in servicii de mash §i in vasele de ar-
gint, diprumul formil a doua-(jecea parte
din greutatea lor. in giuvaerii de' argint, cu-
prumul intr5 pentru a cincea parte.
Vasele Si ornementii de our coprind as-
semenea cuprum: la e mie de parti, pot fi
sese-4eci, quite odath chiaru si. o sut5 sese-
cleci Valli de cuprum. -
Laitonul.sau cuprumul galben se compune
de trei Willi de cuprum t4i de una de zinc.
Bronzul tunurilor si allu statuelor este
format de o suth parti cuprum i de un-spre-
clece de stannum ; bronzul clopotelor, de Op-
te-deci pArti de cuprum topite cu doue-deci
si doue pfirti de stannum. . .

Spoitura oglinclelor se facce cu o foaie

s,
t de stannum §i de mercuriu, '

I.

www.dacoromanica.ro
 ,, e 1
11 , 1
. ,

PHYSICA 4:

LECTIUNEA XXXIII.

. AERUL. '

Omul ar fi primit in zadar simtgurfle de

quare este dkuit, daqua Dumnedeu n'ar fi in-
cungiurat pAmentul que noi locuim de un strati
de aer que se numesce atmosferti.
Omul §i animalii nu pot vietui flirt; a
respira aerul; plantele chiar nu pot fart) d'en-
sul. Pentru buna ski6tate a omului i a ani-
malilor, aerul trebue',a fi ferit de infectiune
(imputiciune) §i de o prea. mare humiditate.
Far6 aer noi n'am putea facce focu. Un
corp inflamat (aprins) se stinge indeed que
este lipsit de aer.
Prin aer sonul se propel cu rapiditate.
Aerul facce a se inturna morile de vent,
ellu impinge coiabiile, ellu subtine passerile
§i smeul. Aerul este quare forma colorea
albastr6 a firmamentului, §i quare,subtine norii
unde se form6 ploaiea, ninsorea, grindina, §i
unde stillucosce,fulgerul si bubue tunetul.

www.dacoromanica.ro
 ,

_ PHYSICA 39
LECTI1RiEA XXXIV.

VENTU, TEMPESTA, ORAGAN.

Ventul este aerul in miscare. Cu quilt a-

quesa, miscare este repede, cu. atAt ventul
este forte. \rental nu devine simtibil de-
quat quand facce aprope o leghe (2000 stenj.) ,

pe ork ca un om que umbra. Ventul este

forte, quand face opt, leghe pe ora ; este prea
forte, quand facce lese-spre-clece; devine
tempesta gland facce iloue-qeci, §i oragan
quand facce trei-cleci pint) la patru-leci leghe
pe ork,
. In quea mai mare violin a sa, ventul
restOrnA edifiicii §i desiaddcin'a arborii; ellu
asverle petrile cu o rapiditate ca a ghiu-
; ellu produce pe mare talazuri ;de o
inaltime enored, quare inghitu corniile; ellu
salty apele, si le impinge in interiorele p6:-
menturilor, unde elle pricinuesc pr'ap`oditOre ,

inondatiuni (ineeaciuni).
in *tile marelui Oceanu que invecin6
equatorele, un vent moderat batte neincetat
dela res'arit spre appus: aquest vent se chia-
ma yenta alizatu. in maple que scald6 ter -
rile calde, venturile batu §ese luni lute() di-
rectiune, §i §ese luni in directiunea oppus6:
aqueste venturi se numescu mossong. in fine,
aproape de termuri, ventul, clioa, vine dela
mare, si *tea, vine dela pament : primul se

www.dacoromanica.ro
 /.0 , PHYSICA

chiamri sufflare de mare, 0 secundul suffla- -

re de pam4nt. Navigatorii se .folosese de
tote aqueste venturi spre a se *dirigia in cal--
latoriile lor.
. i
LECTIUNEA. XXXV.

TROMBELE.
t;',
t.';13

Este un luoru forte estraordinariu tromba,

Se designa ast- fel o tc_rathada de vapori, on
pe prmaent, on pe mare. Ea are forma unei
.

colone que se °obeli din nuori intOrnCindu-so

Impregiuru'0 eu o mare vitess5. Aquesta co-
land are quite o dat5 ping, la cinci-deci sten-
jeni -de basil. Quiind a agiuns, coborindu-se,
la suprafacia apei, aquesta incepe a colcoti
0 a se acoperi de spuma. Apa se pare a se
sui pints la nori, si se aude un fel de §ueratu-
ra. pupil aqueea ploa mull, Si tunetul- in-
cepe a se audi. Quand tromba Se apropie de
o corabie, se feresee quineva de d'ensa spar-,
ggnd'o cu lovituri de tunu umplut cu ghiulea.
Aqueste trombe nu stint rari intre tropici, a-
prope de marginile.Guineei.
Trombele que se forma pe pament facu .-

quite (Mara quelle mai marl stricaciuni. Essu

din interiorele for globi de focu sau vapori
de sulf que facu esplosiune. La sgomotul que
facce tromba in mersul ei, se unesce suers-
tura venturilor, quire attunei se facu a 50

www.dacoromanica.ro
 PHYSICA 41

simti In tote directiunile. Tromba smulge ra'-

murile arborilor, sr le asverle la drepta si la
stOnga ; ea desradecina si chiar arborii quei
mai vigurosi; is acoperisurile caselor, si res-
tomb zidurile. S'au veclut quite odat6 6meni
si animali luati in aer, pe urma asverliti prea
departe. Virtejurile de aer que saltA pulberea .

figur6 trombe mici.

LECTIUNEA XXXVI.

BAROMETRUL .

Aerul este greu: barometrul da despre a-

questa o prob4 incontestabile. Se
chiama ast-felu un instrument mai
adessea complis de un tubu de sti-
cla lung de un metru apprope, in-
chis sus, deschis jos, quare se af-
fund' verticalmente in fundul unei
cuvete mici pe jum6tate plin6 de
mercuriu, si in quare mercuriul se
malts pin6 la Inaltimea de 60 la
80 centimetri. Aquest instrument
este prea precios; ellu serve a a-
rata fonnosul si uritul limp. 0
tatura progressiva in colona de
mercuric' este un semn de Limp
formos; o lassatura gradala, in
contra, in aquest6 colOna, este un
semn de plaie. Asa, prea adessea
www.dacoromanica.ro
42 PHYSIC&

valid mercuriul barometrului se subtine, in

timp de quateva Mile, la 75 .centimetrii sau mai
sus, timpul este formos, §i aquest timp formos
este durabile. Dark In contra, mercuriul nu
se subtine deck la 73 centimetrii sau de de-
subt, timpul este ploios; la 74 centimetrii, tim-
pul este variabile. Tote aqueste variatiuni se
citescu pe o scallh gravath bongo colona de
mercuriu.
Ar fi prea utile ca sh se affle pretutinde-
ne un barometru espus tutulor privirilor: lo-
cuitorii ar putea sh '1u consulte. spre a pre-
vedea schmbhrile atmosferei, precumu con-
sulth horologiul bisericii spre a cunosce ora
016.
LECTIUNEA XXXVII.

BALLONII.

Esisth' un gazu quare

este de patru-spre-clece sau
de chici-spre ilece ori mai
u§or dequku aeful: aquesta
este gazul hydrogen. Hy-
drogenul se obtine vhr
sand acid sulfic inteun bu-
toiu copiinclend aph §i fern
- sau zincu.
Daqua dar se tntroduc-
ce aquest gazu intro ca-
www.dacoromanica.ro
 PIIYSICA 43
mass usOra,,Pdcuta de penza gommata, se ve-
de aquest apparat sau ballon inaltanduse
in aer.
Astfelu §i pluta pussy in fundul apei se t:
suie la suprafaca sa, pentru quo este mai u-
sorA dequat apa.
Cu quilt dimen3iunea ballonilor este mare,
cu atilt greutatea que ei potu a salts in aer
este considerabile. .
.

Ballonii aunt acoperiti de o retea; la estre-

mitatea frenghiilor de quare se compune a-
questA retea, se legs nacella °tarn a primi .

pe cMtor, que ce chiama aeronauts.

in I804i,, celebrul physic trances*. Gay-
Lussac s'a Mai pat in ballon pint; la §epte viii
metrii d'asupra pamentului (3500 stinjeni).. A-
colo, ellu a resimtit frigul ernei . quel mai
gerosu, cu tote quO era la epocha quellor
mai marl calduri.
_ La Mafia dela Fleurus, Francesii spre a '
cunosce miscarile armiei inamice, Commit a se
sui intr'un ballon quati-va officieri, sari, prin
semnali, faceau cunoscut tot que se lucra
la inamic.
Pate vr'o dat6 va parveni quineva a diri-
gia ballcnii in aer, unde pino acum ei au fost
impinsi depe voiea venturilor.
Pentru petrecerea copiilor, se facuballoni
de dimensiune mica in chartie oleiata sau in
tipla si se retina prin micllocirea unei sfori.

www.dacoromanica.ro
 PUMA .

LECTIUNEA XXXVIII, , 1,

THERMOMETRUL.

Temperatura aerului, sau gradul seu de

cAldurA, este prea variabile. Este important
de a putea a o mesura, precum si pe aqueea
a tutulor quelor-l-alti corpi. Parvine quineva
aci lesne prin ineqlocirea thermometrului.
Thermometrul consist dintr'o
1D6sic6 de sticfa, cu un tubu prea
subtire que portg divisiunile. Aques-
ta be§icS §i o parte a tubului sunt
pline de mercuric sau de spirit
de vin.
Quand thermometrul este pussu
.
r Ip fn zepadA topind6, liquidul se Lassa
in tubu pint) la puntul insemnat 0;
tidied null& Daqua thermometrul
este dupe aceea pussu in apA fer-
}Ana, colona liquidA se suie pint
la un alt punt insemnat 100; sunt dar o sutra
grade. de adur6 sau de temperatur6, -dela ,

ghiata que se topesce pia la apa que ferbe.

Aquest thermometru se chiam6 thermometru .
centigrade:
Daqua observ6 quineva un thermometru
pussu, afara la ferestr6, ilu vede ordinarie-
mente suindu-se ,de dimineta pin6 qu'are
duue or dupes merle -cjie, pentru club' aerul se

www.dacoromanica.ro
 ,
PilYSICA . 45
incrAlesce ; si se Lassa dup6 aqueea in tim-
pul sArii si tots noptea, pentru qua aerul
se recesce. Thermometrul se tine mult mai
sus vara de quit iarna.
in timpul iernei, trebue a incMcli came-
rile locuite'asa, qua thermometrul s6 se in in
elle la doue-spre-4ece sau cinci-spre-qece
grade.
Temperatura pivnitelor sea tot d'a una a-
, queeasi, cu prea pucine variatiuni. De aqueea
se pare a fi reci vara, comparate la starea
atmosferii de afar5; si calde, in contra, iarna;
prin aqueeasi ratiune. Temperatura pivnitelor
varie dela 10 pia la 45 grade dela nord la .

sud in climatic temperati.

LECTIUNEA XXXIX.
ki.t -1

. PURE CAVIJTE DIN CERU.

Quei vechi v8clusserii plate o data petre

*lend din ceru, si ei le considerau desli
pite din bolta cerului. inv5tatii an negat
mult timp existinta aquestor petre extra-
ordinari; dar in fine au trebuit sa se lasse
evidintei, si au avut adessea occasiune a s C-
rifica realitatea despre queea que socoteu
drept un prejudiciu. popular.
Petrele que cadu din ceru se chiam5 ae-
rolithi. In momentul arkkii lor, se .vede
in aer un glob do foe que merge cu rapi-
.

www.dacoromanica.ro
4

II
 4.6 PHYS icA.

dilate, §i quare quite o data respandesce o

vie lucire. Dup6 quateva clipe, se aude o
detunatiune violinte , urmatli de o uruitura
que s'a comparat cu uruitura unei trasure
grele alergand pe drum de petra. Cade
attunci una sau mai multe petre. in mo-
mentul caderei lor, elle suet calde si dau uu
miros de sulfu quAnd arde. Dup6 que s'au
scos din parnent, uncle intra mai mull sau
mai pucin, se ounnOsce, qu6 au colorea vine
ta ca a fontei de feru in interiore, §i la este-
riore offeru un strat subtire negru, quare
proba qui; elle au Post topite sau pusse in
fussiune printr'o ac,tiune assemenea aquellei
.
que ar fi putut produce focul. ' .

, .
Quite o dath cadu nisce pulber quare,
ammestecate Cu apa nuorilor, au racut a se
crede qu6 sunt si ploi de focu Si de singe.
t ur. LECTIUNEA XL, .

. . r '31)
" LUMINA, 11:1 iir,
.

Lumina no vine dela sore in timpul

lei, dela lung si dela stelle in timpul noptii.
Se facce lumina artificiala grin combu-
stiunea oleiului, seului, cerrei sau gazului.
Itnaginele objectilor nu se vedu in oglin-
de dequat pentru quo ei retrimit ochilor no ,
stri o. parte a lutninei que le vine dela ague-.
sti objeqi chia, ,
,.

, , .

www.dacoromanica.ro
 PHYSICA.
, 41

Sunt in America 'rnsce insecti quare Oral

pe cap tin fel de felinar que stralucesce na-
turalmente, precum in Europa. licuricii si
vermii lueitori, P u triga i ul si pbosphorul res-
pandesc o slabs licarire in timpul noptii,
precum §i ore-quare petre que an fost ex-
puse la sore. FrecAnd buchti de sachar
in obscuritate, sau sp'kgend o singura buca-
t6, vede cineva o licArire.
Deosebite pArti alle corpului animalilor
coprind phosphor. Daquh un animal esteln-
gropat intr'un p5ment burned sau in _fundul
,
unui smerc, ge pate intempla qua phospho
rul que corpul seu coprinde sa se degage
dinteensul, u it cu gazul hydrogen. Aquest
. gazu se .inflama de sine Waal que soseseg
in aer. Aquesta este origina toeurflor luck--
tore, que se vedu noptea in ,terranii baltosi
si in cimetirii. .
Quand lumina sorelui sail a so-
relui appunind vine a lumina picturile de
ploaie que cadu din atmosferh.', trecend prin a-
queste pickuri, attunei aquesth lumina esse din
elk deosebit colorath, si forma un curcubeu (arc
pe cer). Doui curcubei apparu mai tot d'a- .

una impreunA. Quel mic este mai angust,

.
dar mai stailucitor dequat quel mare. A-
quest arc. mic este ro§u in tntru si violet pe
din afar?, iar arcul quel mare este ro§u pe
din afar si violet in intru. Se vede adessea

www.dacoromanica.ro
'I,. t.
 18 PHYSICA.

in medlocul pichturiler que formh o cisnitu-

rh de api, reproducendu-se fenomend cur-.
cubeului.
()Like oder) sorele §i luna stint incon-
giurate de dou6 sau trei mici cercuri Colo-
rate que se numescu cerclfne, Si quare ap-
. paru quand cerul este accoperit de nuori
subliri.
1
. ,

LECTIUNEA XLI.
t.;
, . .
161 FOCUL. f .
Focul nu este mai pucin utile de quit
apa si aerul. Faro foe omul n'ar putea e-
xists in terrele prea red, precum Siberia, o
mare parte a Russiei si a Americii septen-
trionale; ar vietui chiar cu anevoinch in cli-
pentru- qu6 n'ar putea nici
matii temperati, pentru-
a'§i oti alimenii set, nici a forga metaliii, etc.
Focul nu exists naturalmente dequat in
volcanii, in eruptiune, sau in corpii, aprinsi de
tresnet, sau in aqueia pe quari fermenta
tiunea ineghjindu'i fi apprinde. Niqui un ani-
mal nu scie produce focti pentru trebuintele
salle.
Omul singur a sciut invents meciii de a
§i'lu inlesni. Nu s'a afflatniqui o dath vr'o so-
cietate de Omeni, on -quit de barbari sa fi
fost, quare s'a nu fi cunoscut focul i s6 nu
fi sciut a silt! Bassi. Selbaticii apprind focu

www.dacoromanica.ro
 PHYSICA. 49

fredind repede doue bucAti de lemn una

cu alta. Daqua bate quineva tare o petra cu
°gel, particellele de ocel que se iau and in
aer §i inflacka esca asupra quArii se opresc.
Vastele peduri que acoper suprefaca 0-
mentului vor agiunge mult timp pentru tre- .

buintele ;nostre ; §i natura ne pestrezA in si-

nul -sal forte marl provisiuni de ckbune de
p6ment, que s'au fnceput pretutindenea a se
esplota. Aqueste mine de cgrbune de pg
ment sunt producte de p6duri vechi §i de
r6m4ite vegetali pe quart revolutiunile glo-
bului le au ingropat in plant.
Focul pricinuesce adessea quelle mai cru-
de pr5pgdenii in campenii i in case daqua
nu is quineva neincetat quelle mai marl paze
spre a se feri de d'ensul. ,i; . Ir I

I.

LECTIUNEA XLII.
I ; VOLCANII.

Niqui until din fenomenii que se seviresc

la suprafaca globului nu este mai majestos
niqui mai terribile dequat o erruptiune volca
nic& SA '§i figure quineva un munte v6rsAnd
flacAri, virtejuri de fum, cenu§6 §i pulbere,
asverlind petre Si bolovani enOrmi la distante
prodigiose, in mecllocul detunatiunilor sub-
. terranii, bubuiturilor quellor desse alle tres-
netului, §i unui torrent de pldie; §i, in tim-
....

www.dacoromanica.ro
 0 Pirysia, .

t)ul aquestor sp'aimantkori fenomeni; muntele

sguduit pint; la base, cOstele sale deschise
Pa'ssand a trece lava sau meteria infocatk .

quare uneori curge pink, in mare, alle quhri

talazuri se pun a colcoti: ast-felu este un
volcan.
Exisra in Europa trei volcani: Etna in Si-
cilia, Vesuvu/ aprope de Neapol,.si Hecla in.
Islanda. Asia coprinde un mai mare num& '-
de ..volcani dar America este quare coprinde
mai multi. Stint multi munti quare au ars
in prinele etAti alle lumei, §i quare acum sunt
de tot stinsi, adiqua qug nu mai arunc6 niqui
llacari nisi fum, si sunt cultivati de omeni.
Mai multi munti in Romania, la Goju §i la
Rimnieul-Srirat sunt nisce volcani stinsi, Din
limp In. timp se v&I formandu-se volcani
noui: asa Vosuvul .facii prima sa erruptiune
la 79 ani dupti- Isus-Christos, Si ingropo
sub cell* orasul Pompei, si sub !alit) ora-
sul Herculanum. Sunt pucini ani o insula s'a
format tot d'odaa in Mediterranea prin er-
ruptiunea unui volcan subrnarin; pe knit
, a dispkut. Aquesti fenomeni sunt adessea in-
sociti de cutremurkuri de pAment.
nific,telb nl iffy LECTIUNEA XLIII'
, CUTREMURATURI ,DV PAMENT
. pf.!q
5
r c ';i1 i
Quite o dolt, solul asupra qukui not um-
.

www.dacoromanica.ro
 1,

PHYSICA. 51
blain se cl6tina, tremurA, craps; muntii so
srarama, terranii se inalca sau se lassa in jos;
riuri essu din albia lor, §i marea se repedo
in interiorele p4menturilor; sr, in in.eglocul
aqueStui resturnament, casele se surruph pe
locuitorii lor.
- Dar ordinariemente aqueste scutmilturi nu
stint a§a violinte; elle nu tinu dequat- qua
to -va clipe. in aquest casu, o mare intinde
re de terr4 este cl6tinat6 ca o luntre pe a-
pa; primedurile appartamentelor trosnesc,
mobilele se .strknuta sau se, restorat.
Nu se scie anqua pentru que ptimentul e2
proba aqueste cutreinurAturi. Nu este pa,..
mentul intreg quare se scutmA ci o
portiune a suprafecei salle. Este o lrissAturA
In jos sau o s4ltatura a solului.
- Din toate tinuturile globului, nu este alta .

mai adesse bentituh" prin cutremuriituri.. de

'Ancient dequat America dela sudu, mai cu
sema in vecinkate de Ande. Adessea. orap,
intregi au fost destruite acolo din temelie..
In Europa, la annul o mie sep.te sute cinci
deci §i cinci, Lisbonna a fost mai de tot des-,
trans printeo cntremmitur`a de p5ment. Prin
pregiur de Napoli aquesti pericoli se intern-
pla adessea; ora.sul Messina, in Sicilia, a,
fost adessea on victims. in Romania, aques.te) --

OtITTAUTOUTi au suni acn Jesse

, ; thl %, .

www.dacoromanica.ro
 52 PHYSICA.

I. :

LECTIUNEA XLIV.
r
APA.

Apa cade din aer sub formA de plaie;

ea trece prin crOpAturile stAncilor; esse din
munti in isvare mai mult sau mai pucin a-
bondante; curge in p6riuri pe suprafaca solu-
lui; aqueste p6riuri se impreun5 §i produc 4
riurile Si fluvii, que mergu a se arunca in
mare. Marea este prea intinsO, Si a§a de
profundO inquAt in mai multe locuri nu i se
pate affla fundul. Apkei este sOrat5, §i nu se
pate bea. t EspusA la sorb, ea se evapora Si
. Lassa un deposit, sarea, quare servA a. drege
alimentii nostri.
Apa curate este quea mai sOnet6s6 din
tote beuturile; ea este necessarie tutulor ani-
malilor. Quand ea este tulbure, se clarifich
filtriind'o (strOcurandLo) prin bucki de car-
bune, de nisip, sau oare-quare petit porase.
Ea coprinde aer, que pescii respirA.
Frigul p6te inghiela apa, si chldura o
transforms in vaporer
r
LECTIUNEA XLV,
VAPOR , ROA, NEBULA, NUORI, PLOAE, NINSOARE SI
GRINDINA.
Apa que se afflA intent' vas descoperit
. dispare pucin quite pucin. Apa que coprind
www.dacoromanica.ro
 PHYSICA. - 53
corpii humedi, apa riurilor §i a mkilor, se ris*-
sipesce assemenea §i devine fnvisibile. Ea se
transform6 in vapore, .
Quand timpul se recesce mult, qugtre fi-
nele noptilor de verA, vaporele, coprins in a-
eru se depune in picaturi pe suprafaca plan-
telor Si forma roaoa. .

Quand dupri un timp rece vine a suffla un

, vent
.. sine secald, vaporele que aquest vent trage cu
depune pe paretii reci, §i se dice, dar
cu gre§afa, quA aqueste pArti assudd.
' Nebula este anqu6 vaporele aerului que=,
se form5 in mici pickuri de apa. 4
Nudrii au assemene aquesta origine. Ei se
subtin in aer atat quit pickurde sunt prea
mici; dar, marindu-se, aqueste picaturi incep
a We in forinA de pldie. i. '.
Quand aqueste pickurele fnghieta prin
frigu elle cad in fulgi de zepadd. ,

in fine, daca o mare picaturi inghiatA,

ea devine o grinding. Grindina eaclend; stri-
ck campurile Si destruge bucatele, quki, find --

ordinariemente de marimea unei alune, a-

giunge ens6 cite °data ca nucile de mare.
-, , ..
e c
, ..,. -. .4i,
, .. ,
f h. j AL
i ,
%
II A
C . r ° . 1
I!.
j
I
f. V." t ". I 'I. L''
, .
0. . a ' ,,' fl *I; ) "» ': I, ,.
. .
..

www.dacoromanica.ro
 S' PHYISCA.

iJ ) I i . .. 1111..!
" LECTIUNEA XLVI.

PARATONNERII.

in timpii de orage, se vedu adesse 'nuori

gramadinduse, §i, tn.
momentul quAnd se a-

.4
/ propik fulgeri strelucesc
§i tunetul bubue. A
quest effect este produs
0E1222 grin electricitatea que
g c=, n trecce dintr'un nuor in-
`'
z
tr altul, sau quare corn=
munica cu solul.
Electricitatea esista In toti corpii. Daqua
se apropi6 de un baston de Geed relic que
s'a frecat quit timp, niscai corpi u§ori,
precum fulgi de pens sau bucki mici de
chartie, ai yin de sine a se applica pe thus-
ionul de cer6. Aquesta este eleciricitate.
Franklin a racut a se vede qua tresnetul
este electricitate que cade din nuori asupra
pamentului. Spre a proba aquesta, ellu tri
mise in aer un smeu intr'o lie de orage; at-
_ tunci v6clif nisce mici schintei producendu-se
la estrimitatea sforii que retinea smeul. De
attunci, in loc de aqueste schintei, s'au obti-
nut flame marl que imit i fulgerul §i, pledi cu
un sunet assemene cu allu tresnetulu.
Accidentii produi de tresnet cunt Mai

www.dacoromanica.ro
 PHYSICA. , 88
tot d'auna Intristatori. La 11 Iuliu 4849,
tresnetul cadu pe biserica de Chateauneuf,
satu dela Alpii -de -josu in Francia. Trei pies-
nituri se aulirS iuti .ca fulgerul, §i toti assis
tantii furs rostogoliti afar din biserica. Un
copil mic fu luat din bracele mumei salle Si
dusu la sese pa§i mai departe. Fie-quare avir,
lute() clips, picierele paralisate: Tote femeile
avurti" pSrul incurcat, Si arAtau un spectacol
spaimentator. Biserica fu' umpluta de un fum.
negru §i gros. Nu se puteau deosebi objectii
dequat prin licarirea flamelor ve§tminteler
apprinse de tresnet. Opt persOne rimasserS
mode In loc. 0 fata de 19 anni muri a cloud- .

'. in durerile quelle mai Ingrozitore, judicand

Elie,
dupe tipetele salle. Numerul r5nitilor fu de 82.
Crucea turnului fu implantata trite() stanch
vecinA; amiTonul fu darimat. 0 gam* mer-
ea pin la un grajdiu, unde se gassirti morti
cinci of §i o eapa. Preotul que slujia nu fu
ranit nici decum, fare) indoiala din causa xestmin
telor de matasse cu quare era imbracat; dar
protopopul fu forte grow ranit.
Cu tote aqueste este forte lesne a se pu-
. te Int6mpina aquesti ingrozitori accidenti,
Ei nu se Mtempla inqui ()data in locurile unde
s'a ingrijit a se r une paratonnerri. .

Paratonnerrii sunt nisce barre lungi de

fer que se Malta ordinariemente pe acoperi-
urile caselor, Si de quare se tine o verga sau

www.dacoromanica.ro
56 PHYSICA. 1

un lantu de fer, que merge a se tnfige in,sol

sau inteun putiu. Quand tresnetul, cade, ellu
lovesce paratonnerrele, Si urmeza lantul de
fer lassand locurile vecine. S'au intocmit u-
neori paratonnerri in campenii.
Ordinariemente tresnetul lovesce locurile
Si objectii inaltati. in timpul unui orage, nu
trebue dar a se pune subt arbori. Nu trebue
niqui a trage 'clopotefe: aquesta ar espune
pe tregetorul de clopot a fi lovit de tresnet,
quare va trage asupra turnului.

.1 t

-a,
p
r

www.dacoromanica.ro
 , I
v

1)1, 11) .
i ii' 1 .1. I
9+53

0
ASTRONOMIE.

A LECTIUNEA XLVII.

Sciinta quare se occupy despre cunos-

cinta astrilor se chiainri astronomic. Nu tre-
bue a se confunda astonomul cu astrologul;
primul este un invatat, secundul este un im-
postore (ingAnatore).
Astrii, aqueste punturi luminOse que se
ve'du in ceru sunt corpi mai toti mull, mai mari
dequat pamentul, dar quare, prin estrema for
departare,' scapa mai de tot din vederea nostra.
Astrul quel mai stralucitor este 'sdrele.
Luna se pare a fi mai a§a de ,mare ca Si
sarele, dar respandesce mull mai pucin5 lumi-
na, pentru qu6 ea reflects numai pe aqueea
que'i vine dela sore. .

Intre astrii, se disting )ece quare eproba

,o stramutare considerabilk Aquestia sunt
p/anetii. Pamentul este assemene o planets,
Tote planetele primesc dela sore lumina
.
Cu quare stralucesc.
Stellele nu apparu dequat ca nisce pun-
turi stralucitore. Sunt o multime de stelle.

www.dacoromanica.ro
 58 ASTRONOMIE.

Stellele sunt ca nisce sori pe gnarl de,

. partarea lox ti facce sa appare prea mica. Elle
se par a fi immobile,
Cu tote gull lumina parcurA septe-4eci
mii de leghe pe secundA, cu tote aqueste se
da cu mintea quo lumina que vine dela stellele
que se socotesc quelle mai vecine Cu Omen-
tul pune mai molt de trei anni spre a sosi
la .noi,
Este o bandA luminosA si alburie que facce
tot rotogul cerului ; questa se numesce cafe
lactee, quare va sa ()lea drum de lap(e. Ea
resultii Mr() indoiala dintr'o multime de stelle,
Se' vedu assemene ici s i col() in ceru nisce
pete albe quo se numesc nebulose.
Din limp in Limp se,v6du arktandu-se in ceru
nisce stelle insocite de o soda mai mutt sari
mai pucin Lan* aqueste suet cometele, quare
nu mai spairntint4 dequast pe persomile quel,
leignorante. Se credo quo cometele pri,
mess lumina for de la sore, 411,
. 9'1's
i ,i i1 ,. LECTIUNEA XLVIII. . .,

tt . , ,.. .

N
tigt,trt <. c1 - ,, , SOAREW, , i4 ,,

-e a. 1 9 f. Loi -0 , . 1
, -

Sdrele se pare a se inturna m fie -quare

die impregivrid pilmentului dar reelemente
pgmentul este quare se inturnA impregiuru'§i.
Afar de miscarea sa din 13e -quare die
1 .

www.dacoromanica.ro .
,
 AStitONOMIE, 59
SOrele Semen'S. a merge despre partea resari
, tului, si a facto astlel turnul lumei intern).
annu; dar tot ptunentul este quare se inturna
reelemente.
In fine, se vede sorele intend un turn
impregiuru'si in doue-deci si cinei de chile si
jumAtate; ellu ne presinai attunci deosebitele
lui fete, .

SOrele este la mai Inuit de `trei -deci si .

patru milliOne de leghe dela pAment. Ellu

este. de un million trei sate niii de on mai
mare decrial globul nostru. .

Lumina que ne vine dela sore intrebuin-

Oil" 8 minute 43 secunde spre a petrece a.
questli distaniA de 34 milione de leglie, a
queea que face 70 de. mii leghe pe secundA,
Miscarea luminei este de jece mii de on .

mai repede dequiit a Omentului impregiurul

sordid:
;If" t
"
LECTIUNEA tit
t
r !iea
) -I' ;. ..gi,
. LUNA. .7 It
Luna resare §i appune in tote oillele ea
Si sorele; dar resArirea apunerea sa lurk-
die in fie-quare die .de patru-deci si opt mi-
,
1 nute dup6 res5ritea si appunerea 4illei tre-
cute, siastfel luna facceturnul cerului in dou6-
deei si septe chile si a treia -parte, si revine

www.dacoromanica.ro
 60 ASTRONOMIE.

la aqueea§i positiune quhtre sore in doue

deci §i noue de chile §i jumtitate.
De asea data, luna este que se inturnA im-
pregiurul Omentului. Lumina que ea ne tri-
mitte ti vine dela sore. Ea ne presint6 tot
d'auna aqueea§i fac5, quare este acoperitA de
pete permaninte. Nici °data nu s'a v6clut §i
nu se va vedea quea-l-alts parte a aquestui . .
astru.
Quand luna se Ara tntre sore §si tntre p6-
ment, not nu o putem distinge, pentru quO
partea que se inturna qukre pament ne
fiind luminat'a de sore, remane In umbrA: a-
tunci este aqueea que se chiama tuna noue.
Peste pucin ea se depktez6 de aquesta posi-
tiune, si a opta die, se vede sub forma unei
jumkki de cerc, pentru qu6 jumkatea pari
luminate de sore este inturnat6 ,qukre p6 -
ment: atunci este primul quartier. La a
cinci-spre-decea die, tart partea lunei lumi-
, nate de sore are faca qukre pament, §i at=
tunci se vede ronda de tot: attunci este tuna
glint. In fine, la a doue-deci §i dou'a Elie ea ,

nu mai presint6 inc dequat iumkatea p6rti

salle luminate, Si se arath sub forma unei ju-
'naafi de cerc sau de secere: attunci este u/.
timul quartier.
In primul quartier, egtremit6tile secerei
sunt inturnate qukre est; In secundul guar-
tier sunt inturnate qu'atre vest. ,

I nf
www.dacoromanica.ro
;
 ASTRON'OMIE. 61

tuna este la opt-deei §i §ese mii de le-

..
ghe dela phment; ea este de patru-deci §i
nou6 de on mai mica. Se observh inteensa
vhi §i munti, ca asupra globului nostril; dar
se pare quii ea nu are atmosfeA : de unde
se 6. cu socotela club' nu este locuith de fi-
inte organisate ca noi, 9i care n'ar putea trai
Par6 aer.
LECTIUNEA L.
4
t
ECLIPSELE.
.

Noi ammu vb. dut ca luna'revine in fie- quart

lung aprope de sore. Quand ea trecce toema
pe din aintea aquestui astru, ea ni'lu ascun-
de tot sau o parte, aqueea que producce e
clipsa de sore totalh sau partials. Obscuri-
tatea que res:ilth de aci a sphimAntat tot d'a-
. una pe popolii ignoranti; dar natiunile inv6-
tate hi inchipuesc aquest fenomen ca prea ,
. natural §i faro nici o primejdie pentru ph-
ment; astronomii pot al predice mult Limp
mai inainte faro a se incela de o secundh.
Quand phmentul este pus intre sore si
lung, aquesta se afIl5 lipsith de luminh, si se
dice attunci club' este eelipsti de /will
Este prea rar ca sorele sh fie intreg e-
_

clipsat de. lunh; in contra, eclipsele de lunh

sunt adessea totale.
/1r,,
r.
/1
,,,,
O

I it www.dacoromanica.ro
 ! ll 1ft

f11- 4^ '1 ') -111'

4 4i 'If I trt
, 4!'
"1 , , ; ' .t "i1'.1 c

NOTIUNI DIVERSE. 7 4'

rI .,

LECTIUNEA LI. .

Omul s'a folosit de intelligintia que 'i a ,

flat autorele seu spre a Intinde cunoscintele

salle, §i a agiung, prin aquesai lucrare a
spiritului, la nisce resultati mervelio0. inainte
de a arkit, prin quati-va esempli, tot folo-
sul que a tras de aqui industria sa, vom da
aiqui cati-va principii ai sciintelor asupra qua-
ror se tntemei6 mai. tote descoperirile salle
Sn arti. (
t
NUMERII.SI
,
CIFFRELE ARABI.
It f

Unu 1, doui 2, trei 3, -patru 4, cinci 5, se-

se 6, septe 7, opt 8, none 9, dece 10, un-spre-
dece. 11, dou&-spre-dece 12, trei-spre dece 13, pa-
tru-spre-dece 14, cinci-spre-dece 15, sese-spre-dece
16, septe-spre-dece 17, opt-spre-clece 18, nod-
spre-dece 19, doue-deci 20, deal -deci si unu 21,
doue-deci si doui 22, dou6-deci si trei 23, clod-
deer si patru 24, doue-deci si. cinci 25, doue-deci
si sese. 26, doue-deci si septe 27, doue-cleci si opt sese,

28, doue-deci si noun etc.

pece si dece facu doue-deci
Doue-deci si dece facu trei -deci
.......
..... 20
. 30

www.dacoromanica.ro iof I
 NOTIUNI DIVERSE. 63
Trei-deci si dece facu patru-deci - 10
Patru-deci si. dece facu cinci-deci . . 50
Cinci-dece si dece facu sese-deci 60
Sese-deci si dece facu septe-deci . 70
Septe-deci si dece facu opt-deci
Opt-deci si dece facu noue-deci
deci si dece facu o suta
...... 90
100
80

I e c e on dece fecu o suta

. ,
p e c e ori o suta facu o mie
0 mie de on o mie facu un milion
..... . 100
.1000
1000000
0 jum5tate 1/2, a treia parte 1/3, doui a
treea parte 2/3, un cuart 1/4, trei "cuarti 3/4,
se numesc fractiuni alle unitkii. . ,

LECTIUNEA LII.
s4,

ESERC1TII ASUPRA NUMERILOR.

. .4 ,

Populaptne. , Populatiune.

Bucuresci 400,000 Romanul 40,000

Craiova , 40,000 FAlticeni 6,000
r,
Giurgiu 42,000 Botosiani 20,000 .

Braila 4.0,000 Dorohoiul 6,000

Foqiani, 45,000 Smerillul , 42,000
.Ploesci 30,000 Chillia 42,000
Iassii , 80,000 Bassarabia 1,050,000
Galati 50,000 Bucovina 500,000
Tecuciu l0,000 Transylvania 2,400,000
Hussi 8,000 Marmorosu 600,000
Vasluiu 5,000 Crisiaua 4,200,000
B5caul 42,000 Teini;iana 1,200,000 1

www.dacoromanica.ro a
61 NOTIUNI DIVERSE,
. , 4. ' r
, ;
. .1 LECTIUNEA LIII.
..
I

CIFFRE ROMANE ' tti

' ) 1

Littera I represinta unu /' 1'

Littera V represintii -cinci I".

1-
,

Littera X represinta dece

Littera L represinta cinci-deci I t...

Littera C represinta o stela'

'Littera' D represinta cinci sute
Littera M represinta o mie
Asa, se scrie:
Unu I, doui II, trei III, patru IV, cinci V
sese VI, septe VII, opt VIII, none IX, deco X,
un-spre-dece XI, doui-spre-dece XII, trei-spre-clece
XIII, patru-spre-dece XIV, cinci-spre-clece XV, sese-
spre-dece XVI, septa -spre-clece XVII, nouh-spre-
clece XIX, doui -deci XX, doui -deci si unu XXI, etc.
0 mie opt sute cinci-deci si none MDCCCLIX.
.` Aqueeasi littera nu se pune de patru on pe
rind. Atunci se scrie :
IV pentru patru,- in loc de II1I,
IX pentru noue., in loc de VIII!,
XIV pentru patru-spre-dece, in loc de XIIII,
XIX pentru noue-spre-dece, in loc de XVIIII,
LX pentru patru -deci, in loc de XXXX,
XC pentru noue-deci, in loe de LXXXX,
11 pentru patru-sute, in loc de CCCC,
CM pentru none -sate, in loc de DCCCC.

www.dacoromanica.ro It'
 .1 NOTIUNI DIVERgE. 65

LECTIUNEA LIV.

CALCULE.

., Este necessariu a se esercita cineva a fa-

ce add4iuni, dicend spre exemplu: 3 §i 2
facu 5, 50 4 facu 9, etc.; dupe aqueea a
facce substractiuni, dicend: 9 minus l da
, 5, etc.. Dupe aqueea multiplicatiuni qi-
, cend, spre exemplu: de 3 on 2 fac 6 etc.
. in fine divisiuni dicend spre exemplu: 6 di-
visat prin 3 da 2, etc. Tabela urm5tore area
aqueste calcule, unde semnul. --F (mai mult)
este semnul additiunei; semnul (mai pu-
cin)este semnul substractiunei; semnul x (mul-
tiplicat prin) este al multiplicatiunei, i semnul
(divisat prin) este al divisiunei. Semnul = a
sa chat equal. Aquesta tabela trebue mai de
multe on repetata, spre a se deprinde corpi
cu densa; iar 'parte tabelei unde sunt mul-
tiplicatiunile Si divisiunile trebue invetata
din minte. .

www.dacoromanica.ro
66 NOTIUNI DIVERSE.

TABULA
QUFLOR PATRU REGULE ALE ARITMETICEI.
ADITIUNE SUBSTRACT1UNE MULTIPLI-
----
IDIVISIUNE
. CATIUNE
2+2=4 4-2=2 4-2=2 2 X 2=4 4 : 2=2 4 : 2=2
3+2=5 5-2=3 5-3=2 3 X 2 =6 6: 2=3 6: 3=2
4+2=6 6-2=4 6-4=2 4 X 2=8 8 : 2=4 8: 4.2
5+2=7 7-2=5 7-5=2 5 X 2=10 10 : 2=5 1 0 : 6.=-.2
6+2=8 8-2=6 8-6=2 6 X 2=12 12 : 2=6 12 : 6=2
7+2=9 9-2=7 9-7=2 7X2=14 14 : 2=7 14 : 7=2
8+2=10 10-2=8 10-8=2 8 X 2=-16 16 : 2=8 16 : 8=2
9+2=11 11-2=9 14-9=2 9X 2=18 18 : 2=9 18 : 9=2
3+3=6 6-3=3 6-3=3 3 X 33=9 9: 3=3 9 : 3=3
4+3=7 7-3=4 7-4=3 4 X 3=12 12 :.3,....4 12 : 4=3
5+3=8 8-3=5 8-5=3 5 X 3=15 15 3.5 15 : 5=3
6+3=9 9-3=6 9-6=3 6 X.3=18 18 : 3=6 18 : 6=3
7 +3=19 10-3=7 10-7=3 7 X3=21 21 : 3=7 21 : 7=3
8+3=11 11-3=8 11-8=3 8 X3=24 24 : 3.8 24 : 8=3
9+3=12 12- 3=91212-9=3 9X3 =27 27 : 3=9 27 : 9=3
4+4=8 8-4=4 8-4=4 4 X 4=16 16 : 4=4 4=4
5 +4=9 9-4=5 9-5=4 5X4=20 20 : 4.5 20: 5 =4
6+4=10 10-4=6 10-6=4 6 X 4=24 14 : 4=6 24 : 6=4
7 +4=11 11-4=7 11-7=4 7X 28 : 4=7 28 :7 =4
8 +4=12 12-4=8 12-8=4 8 X 4=32 32 : 4=8 32 : 8=4
9+4=13 13-4=9 13-9=4 9 X 4=36 36 : 4=9 36 : 9=4
5 +5 =10 10-5=5 10-5=5 5 X 5=25 23 : 5=5 25 : 5=1/
6+5=11 11-5=6 11-6=5 6 X 5=30 30 : 5=6 30 : 6=5
7+5=12 12-5=7 12 -7 =5 7X5 =35 35 :5.=7 35 :7=5
8+5=13 13-5=8 13=8=5 40:5 =8 40 : 8=5
'8 8 X 5=40
9+5=14 14-5=9 14-9=5 9 X 5=45 45 : 5=9 45 : 6=5
6+6=12 12-6=6 12-6=6 6 =36 36 : 6=6 36 : 6=6
7 +6=13 13-6=7 1T-7=6 7 X6=42 42 : 6=7 42 : 7=6
8+6=14 14-6=8 14-8=6 8 X6=48 48 : 6=8 48 : 8=6
9+6=15, 15=6=9 16-9=6 9)(6=54 54 : 6=9 54 : 9=6
71 -7=14 14- 7=714-7 =7 7X7 =49 49 : 7=7 49 : 7=7
8+7=15 15-7=8 15-8=7 8X7=56 56 :7 =8 56 : 8=7
9+7=16 16-7=9 16-9=7 9X,7=63. 63 : 7=963 : 9=7
8+8=16 16-8=816-8=8 8X8 =64 64 : 8=8 64 : 8=8
9+8=17 17- 8= 917 -9=8 9 X8=72 72 : 8=9 72 : 8=9
o +9=18 18-9=9 18-9=9 9 99=81 81.: 9=9 81 : 9=9

www.dacoromanica.ro
 NOMA' DIVERSE. 67
4

LECTIUNEA LV.

LINIILE.

Se trag liniile drepte cu o regulh. Daqua

se indoesce o foie de chgrtie in doug, Indoi-
tura formh o linie dreptg.
Doue linii 'drepte que se intalnesc forma un
angul. Se
tragu an-
guli drepti
cu un equer.
Quand se indoiesce cu ingrijire o foie de
&Artie In patru, quelle doue indoituri formh
un angul drept, que pate servi de equere.
Trebues-
cu trei linii
drepte spre
,
a face un tri-
angul. A
.
Un quadrattu este compus de
patru linii drepte equale, forniand
patru anguli drepti
Is \
Un rectangul are 2 laturi
marl si 2, mici, $i cei 4 anguli
..
I

drepti .

www.dacoromanica.ro
 , -
68 i OTIUNI DIVERSE.

Se trag cercurile cu compassul. Conturnul

se chiama circum. ferincti,
Meqlocul se chiamA centru.
0- racI5 merge drept din

r
centru la circumfering6. Un
diametru se compune de dou6
raffle fn linie drept6. tj

Ovalul este un cerc al-

lungit, que grAdinarii trag cu
o sfor5 prinsa prin c6p6tiele
salle la doui teru§i, . .

o. 1

!
LECTIUNEA LVL
SUPRAFEcELE SI VOLUMII.

0 suprafacA bine neted5, ca a apei finis-

tite, se chiamg plan.
Suprafaca apei este ho-
.

rizontale
Un fir cu plumb este verticale . . .
, , ,
-
. I

. Lungimea §i largimea unei case sunt

horizontali, si inalymea sa este verticale.
Pentru qua o suprafac6 sa fie plan5, tre-
bue a se pute applica pe d'ensa o regal
Vetutindene- exactemente. :. -

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DIVERSE, 69

Un corp format de ese F

fete quadratte precum unu
dadu de gioc, se chiam6 cubu.
44.
Uu corp que merge in punt5,
ca acoperipl unui turn se chiam6
piramidet, Faimosele piramide de
Egypte au patru fete triangu-
larii, Var6 quadrattulu que servAB
de base. . , , ,

. Un corp quare. este rond sib

. In punt5, precum un cornet sau
o cAp6tina" de Bach r, se chiamia
conic ! I 2!t:,1" i

1
11J'

Uri cilindru este un corp lung

i rond, ca un sul de chArtie, sau 11

ca un butoiu . ., . , . ..

0 sfer este un corp rond

in late sensuFile ca o ghiulea
grin ajutorul aquestor cunoscinie, omul
www.dacoromanica.ro
 70 NOTIUNI DIVERSE.

a putut regula intrebuintarea timpului seu

prin divisiuni esacte; ellu a putut stabili me-
suni, greutAti, monede uniforme pentru in-
lesnirea scambUrilor Si commerciului ; infine ,
ellu a putut marl forta sa prin usul machinelor.
. LECTIUNEA LVII.
DIVISIUNILE TIMPULUI.

plea are 2 ore. Ora are 60 minute. Mi-

nuta are 60 secunde. .

Annul 1856 se compunea de 366 Vie,

Assemene va fi din 1i anni in 1i anni: adiqu5
ca anni 1860, 1864, 1868, etc.. vor avea fie-
quare 366 chile. Dar cei-l-alti anni vor avea o
Vie mai pucin. Un annu de 36611e se chia-
mA bissextile.
, Annul se imparte in dou6spre-clece luni:
f
Ianuariu, Februariu, Martiu, Apriliu, Maiu,
luniu, luliu, August, Septembriu, Octombriu,
Nouembriu, Decembriu.
Ianuariu, Martiu, Maiu, luliu, Augustu, 0C-
tombriu, Decembriu, au fie-quare 31 Mille. A-
priliu, Iuniu, Septembiu, §i Noembriu, au fie-
quare 30 chile. Februariu are '29 Vile in toti
anni bis$extili.; are riumai 28 de Mille, in cei;-
] -alti anni. ,

Suntu patru timpi in annu: primtivera

clue incepe la 9 Martiu; la 9 Iuniu,
liea quea mai lung6, tomnaMa 9 Septem-
vri.,,:-o-qc;, -10144 til ;:.
www.dacoromanica.ro
1 I.
.
 NOTTUNI D ?VkRSE. 74

briu; si earn°, la 9 Decembriu, diea cea mai

scurta.
`0 sut6 de anni forma un semi.
LECTIUNEA LVIII.
' ) CALENDARUL.

Calendarul este lista Older que corn

pun annul. pillele sunt iinpktite intriensul pe
luni §i pe sepanuini. Fie-quare Vie are un
numeric que este relativ la tuna; Si un mime -

que este relativ la septman6.

Ast-fel se dice de cutare die, qu este
prima, sau secunda, sau tertia, etc., a lunei;
i se chianea luni, sau marti, sau .mercuri,
sau joi, sau wineri, sau seimb6t4, sau dumi-
nica, quare sunt numele quellor septe Vile
alle sept6mAnei.
Duminica este diea repausului, §i quelle-
l-alte sese ()Ole alle sept6mAnei sunt Oleic
de lucru. .
. .

Fie-quare die a annului este serbkorea

unui sant, §i a Cutulor persOnelor que port5
aquellap nume ca aquest stint.
Qatre aqueste mai sunt nisce s6rbAtori
marl quare se numesce impertitesci. Princi-
palele sunt: a Pasquelor, que vine in martiu
sau in apriliu; a Inaltdri, que vine la 4.0 de
t Ville dup6 Pasque; a Rusalielor que cade

www.dacoromanica.ro
 --- 72 - No Tint iyorta8g,
la 10-a die dupb' intltiare, si a Nasceri, qtie
vine la 25 decembriu, §i,precede de opt Mile
. prima die a annului not. .

LECITUDI.EA LIX,

NOULE mEstlai (1).

Se m6surA lungimile cu metrul. Decline-

trul este de clece on mai mic dequat me=
trul. Centimetrul este de o suta de on mai
mic. Millimetrul este de o mie de on mai mic,
Metrul este coprins de patru deci de
milione de on in rotocolul pAmentului. Oa-
meni quei prea inalti au mai doui metrii de .

tn6Itime sat un stenjen. Un decimetre este

. ca latimea mani unui om. Un .centimentru
, este ca jumatatea 16timei. unui deget; ellu
se divide in millimetrii
peep metri facu un decametru; o sea me.,
trii, un hectometru; o mie de metrii, un kilo
metru; clece mii de metri, un myriametru.
Aria este de un quadrat quare are qece
metrii in lature, i equivala la 400 metrii qua-
drab,
intinderea tarinilor se esprina in pa-
gone, arii §i in hectarii. 400 arii forma 6
hectarie, r

(I.) Fund a se adopta oat de cur6nd mesurile francese, la-

sam si not d'o parte stinjinul, §i alta data vommu arida
conversiunea nouilor mesuri In quelle vechi. Stenjinul
are doui metrii.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DIVERSE. 73
Intr'un stenjen cubu de lemne, stint optu
metrii cubi de lemne.
LECTIUNEA LX.
-11,1
f;'.1 ' ' GREUTATILE §i MONETA (1), 10114. fit
Un gramme este greutatea apei coprin-
se intr'Un cubu de un centimetru de lature.
Un dram coprinde 3gr. 475 aprope.

si
Un litru de apt pest (trage) o mie de
grammi, sau un kilogramme. ' '
Moneta ar trebui socotitd in roman*
in centimi, quare ar fi a suta parte din
-
romanat. Un romanat ar veni aprope lei 2
1,11.
Si par. 28.
Moneta' va coprinde piese de our de 40
romanati, de 20 romanati Si de 10 roma
nati; piese de argint de 5 romanati, de 2
romanati, de 1 romanat, de 50 centimi si
de 20 centimi. Tote aqueste piese vor co-
prinde o cuantitate de aramd equald cu a
clecea parte din greutatea lor. Un romanat,
in argint, va pesa 5 grammi ca Si francul;
cloud sute de romanati trebue st peso un
kilogramme. -
Leal vald 40 de paralle, §i a agiuns acum
; o moneth'inchipuitd. Tote monetele ,Strdine
ad curs la noi. tr.) P. ,L1

(1) In altI scriere vom da tahelli comparativi de gri uti-

tile §i monetele vechi cu quelle nuoi.
3
www.dacoromanica.ro
 . NOTIITNI DIVERSE.
r
,%18 4Ii
Fl TIUNP I I .1
tI1
MACHINE SIMPLE.
.. ..

Este rar qua ornmul si'r nu rhieme alte forte , I .

in ajutoriul alloy salle. ,
Forte le din quare se trage folos in adti
sunt fortele omului si able animalelor, greu-
tatea corpilor, curentul apebor, vintul, vapo-
rele de apa. .1-
Pentru ore-quare lirciiiri s'a recunoscut,
quo forta unui cal equivaU cu forta a septe
otheni. _ -

( ., haft principalii instrumenti sau machinele

de quare se farce usu. ' .. t ,

°I Cumpana este o barrti de lemn sau de

!Salo U.., d) :OW041101
/ 5.:).1(1.
i-:Will '4t) ',I 11 fillaril , 471 fi 1$111; fiDlit
-0 rof ',1:` Is" f .'T JO 'ft'
.cipi `) (}M Vi
f, in t" v s' ., ' 0 fib"
,t14,11 t B ---T------_____ ,fi is92,14k)
; itr) JR ', ,- ) , , it i-,L0,516: ill
ow!
......

fillir rk ; . .' ')fiti;14/1 31) 0 ! bity'v' I"

l'

fer prin quare un ommu p6te misca masse

maxi cu effortele bracelor salle. ., .nro rirl,
...... ,.............
tri,:,, ,i,' n a .1 i q frin ft ref r,t th trov !yrirrn4 /11-6 iii I

Omit 1 ! ii it.9,1-1b-- i 410:ittoni It 9141

www.dacoromanica.ro
 .
, NOTIUNI DIVERSE. 15
Balancia de cAntiirit este format6 de o
e ' cumphn'ci sail drug, que'
repaus6, prin medilocul
sett, assupra unei colone
sau picior, Si subtine la
cripatiiele salle dou6. tal-
lere at6rnate: in until se
pune corpul de cAnthrit,
si in altul se pune greu-
00 spre a'l equilibra.
In loc de a salts directamente o masse
mare, este mai lesne de a o sui in lungul
unei Mini inclinate.
am= Aquest6 bland este
attunci un plan in
r cltnat. i

Spre a spinteca lemnele, este quine-va si-

lit .une-ori a se servi de o pond, quare este
- I
, o bucatil de lemn sau de for tii-
iatA in forma de sAcure, Si in ca-
pul quarii batte quineva tare cu
un main : attunci fecele penei facu
a se depArta ambe dou6 jumA
Catile_lemnului, quare se ;i des-
part In quelle din tirm6.

, www.dacoromanica.ro
 76 NOTIUNI DIVERSE.

LECTIUNEA LXII.
9up fl';,- It
11001 tirmre a MACHINELOR SIMPLE.
0110
0 visa (surup)este un cilindru que are argri,
quare merg InturnAnduse ca o sforg in-
!flisiuratA. Se serv6 cineva de visa
,

spre a stringe. in multe casuri, visele

nu face dequilt a inlocui
cuiele.
.. yur., pcit
Un scripete este un fel de roili que turns
asupra unui axe sau ossie
que trece prin centrul seu.
4 ;...A )'I Conturnul scripetelui este
it spat si form5 un gilt mai
) mult' sau mai pucin adfne,
spre a pule primi o &tin-
ghie. Tr6gend aquest5
fr6nghie de un capet, se
facce a inainta o greutate
prins6 la quel-l-alt capet.
1.I' "I 1 lft1/1 Sunt si scripeti mobili, a-
, , dicA quare inaintezg sau In-
apoiaz6, pe quAnd se inturdA In axele lor.
14.3ii 11;33 tii.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DIVERSE. 7:7

Un .poliscripete este format de mai multi

6(1-1 scripeti. pusi pe doui axi. 0 fr6n-
11. gliie trece assupra tutulor aquestor
scripeti, gi 0 multi for spre ra
salts greuattile. Asia, spre :essem
plu, daqua sunt trei scripeti assupra
I
fiequArui din quei doui axi, vor fi ;6--
Iaj se crAmpeie merg6nd de la until pine
la quel-l-alt ; si lie-quare din quelle
§ese crAmpeie SuppOrtAnd aqueea§i
greutate, se vede qui!, agiunge atun
ci a trage frAngbiea cu o forty 'de
.tir ese on mai mica ca daqua s'ar sal-
ir
, - to greutatea fir intrebuintarea polite
scripetelui. Sunt assemenea poliscripeti nude
scripetii sunt toti pugi de desubtul unor altor.
0. sucala este un cilindru assupra grin
rui se, inrulli o frkingbie, si (pore. se face ;

,,.)kiuy ITt ,,,riall---Auo a se inturna

ni, ...
. .

1.
...) ,
, I?on' tiyulaiqu cu un fel de
.. . I
911 I .. )fri oh: braciu nu
Ii
TM' fa -
' 111
"i mitmanivel-
I.,
:11 " ' Iti.-,.. Attunci
`.-

.iR s'..91 44,, franghiea se

ma....017. ,; thig-
asiEral
RVP
0r i , ,.-.001, inrulg sau se
,0..... derulA, de pe

a se cobori tin corp

Eii cum se face
a se sui sau
'gat 'de estremitatea
,

, . ,1;1'
www.dacoromanica.ro
 k

78 . - NOTIUNI DIVERSE. '.

. .

sa. CS§tig6 quineva for mArind manivella,

sau micOorSnd grossimea cilindrului.
Prin reunirea machinelor simple se faccu
machinele compuse, precum pendulii Si oro-
logii, morile, machinele de tors, de tessut, ma-
chinele de vapore, etc. Prin medilocirea a-
questor machine, omul inlesnesce lucearile
salle quelle mai ostenitOre. -to

ltr95V(I8 b LECTIUNEA. LXIII.

'4111.;611(kilige 111ACIIIINE COMPUSE. '74
9b,' .?1 3 0 " i

Machinele sunt o binefacere pentru ommu.

MultiplicAnd fortele lui, pe quare elle inlo
ctiesc adesse de tot, i, adduc mai mult timp
Si mai multi dare -de mina. Eta pentru que
tierile civilisate sunt aquelle uncle este quel
mai mare num& de machine §i, prin urmare,
mai multa dare-de-mAn5 in genere. 01156,
cu tote ca in apparinca machinile se pare a
smulge bracelor lucrul, elle multiplica ens6
productii astfel de mult, tnquAt in quelle din
arms results pentru toti o dare -de -manta
mult mai mare. in tiara nostr6, in Turcia Si
in Russia, nu sunt machine; §i de aqueea
omenii au pucine vestminte spre a se aco-
peri, §i sunt lipsiti de mai tote inlesnirile vi-.
etii, de quare se bucuri quineva in terile ma'
civilisate. Machina de vapore, perfectionnatil
de cinci-deci de anni aprope de anglul Watt,
www.dacoromanica.ro
 NOTtCNI DIVERSE. 79
produce mai eu sceinri quei mai mart si quei
mai fericiti resultati: Ea se intrebuin0 tot
flia de bine spre a ing5tiri ace ca si spre
a forga ancorele quellor mai marl cor6bii.
in Anglettera -si in Francia, machinele
Hunt asia de multiplicate, inquAt facet] ileum
,Lucrarea a mai niultormillionedc.Cmcni. m
,f, f 1.111 't9,111'
LECTIUNEA IY/"Ek It 6 -*sqw)ni
Urrnare a 111(11INELOR COMPUSc:
7 fit b
Apa redusA in vapore, qi6R1 este for-
temente indil4i0, CAstigli o fort6 en atilt mai
considerabil5 cu quilt cilldura este mai mare.
Daquao marina, (Olti) ar ti astupatti bine grin ca-
pacul ei, on quit ar li greutatea que i s'ar
pone d'asupra, apa din marmira, prebleandii-
se in vapore, ar silltil aquest came'', sati pa
retii v.asilliii,:ar crtip. Un tun din (lilac mai
marl umplut de 110 que s'ar inefilth l'ontc-
mente, ar: asvOsli o gbiulea cu titan forth oa
san;ar. daqua ar ti Area :forte,-
mente astupat. .

,Din obServaliiinea aquestui factum a ve-

nit inventiunea machinei de vapore, que
vg aeon' a facee ,s6 merga repede cor6bille
ussopra.riurilor, a trage tr5surile assupradru.
'murilor de fer. eu o vitess4..mult mai supe-
'tort', until cal in fugli. ,trtida
.Applicate la dcosibite industrii, machinele
www.dacoromanica.ro
 0 NOTIUNI DIVERSE.

ajutorg pe omu .a torte bumbacul, inul §i !A-

na, si a facce tessutii a§ia de communi 1i de
un pretiu aria de pugin stump, inquat acum
mai toti purtam ciorapi si vestimenti buni,
que odiniora numai quei bogati purta.
Astfel ommul a inturnat tote in folosulseu
in naturA, chin °tilt\ lie, de quare medicina
facce, in Ore:quare casuri, remediiutili. Vonv
incepe a trece hi- revisal Ore-quare numer
din aquesti fericiti resultati la quare industria
umana a parvenit succesive.
.!11(11' .:4 I ti hq.A,
141r, WI LECTIUNEA XV. 1-)3(C/OlAY
4i1,(1 104k.4) ' I 111) ,41:1401:34,1,?.!flOT
f")A ariq 0.14td. gt414.11(,13 TESSUTI. 111111(4 611)41.
t '1111.1 low
I Franghia, spirit si firul se fat cu coja
clinepii. - P... 1.0 .1 I p,

Pttnza-ordinarie se facce cu fiat! de c6-

ne0 sail de inn. 1., I ' 11.1

Bumbacul este produs de arborei. Se tOr-

ce sere se facce percalea tii calicotul (ame-
rica). 4 '

-9 Lana que dau oile serv6 a fabrica pos-

tavul, velintele si covorele.
M(ttassea este produs5 -de nisce mici
venni sau omide, que se preface in crysalide
si se trasforMa in fluturi albi; 'gog69 cry-
salidei este miltassea que se depkti. -
61.1,1 iittiti.tobrtl . att
www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DIVERSE. 81'

.11CCOWAYI )1) %ion I

04:11.1 LECTIUNEI LIVI.
.
1 '" CIIARTIA, CRAIONELE, NEGREALA, ETC. 411111
At' 4
. Foile de &Artie se facu cu carpe vechi
de panze putrecite, pisate, redusse in past5,
intinse pe un fel de sits, pe urma tescuite
intre don6 bucati de postav Bros.
Cartonul (macavcioa) se facce cu trentele
- quelle mai proste, la quare se mai adaogil
§i trente de lava. 0, chiar si pAment.
Negrela de scris este Iformat6 cu sulfa
tele de fer (calaican), mica de galle, gom- 4.

mea arabica si apa. Negrela de tipar es-

te compus5 de negru de "fum frecat cu oleiu
ingrosiat prin ferbere si prin vernice.
Penelle de discs Si de corbi serve a scrie.
Aqueste pone se cural de grassime cu ce-
nu0 cal& : .,
Craionele de lemn, reu numite craione
de plumb, sunt tin compus de carbone unit
cu pucin fer. Craionele negre sunt fAcute
cu negru de fum Si cu prunent argilos; cra-
ionele ro0i cu boea.. Craionele albe sunt fa-
cute cu tibi0r de quel que se gassesce in
natura. , ,

Se facu colorile cu ore-quari pamenturi

frecate,Si prin mecllocirea unor plante que
se incrthrlesc in putini cu apa.
Un insect de: a Mexico, coccinitia, que

www.dacoromanica.ro
-4g NOTIVNI DIVERSE.

sa pune de more in apd fert5dri carminul:

aquesta este qua mai I4mos rNiu que se
cunosce. Kerinesul este iarti,i un insect quare
da o formash colore roie que batte spre
violet. 1- 1
Postavul se vopsesce in albastru cu indi-
goal, colore estrass5 din foile, unei plante que
se cultivd mai cu soma in America. M5tassea
is o mai fornmish' culOre prin, albastru de
Prussia. "0- ').1q I Jos
Postavul se vonsesce in stacojiu prin
meqlocirea coccenillei. Ro,iul ordinariu se
obOne cu r5d6cina garancet. :11 ti\
Lemuel de. Bresilia d5 roiu N.1.k /NY:; ))61%
Lemma de India si orsellia dau violetul.
Ganda si quercitronele dau colOrea gal-
benri. 't )1

Negrul se fabrics cu s5rile de fer, mica

'
de galle §i lemnul numit Mean. .:1)1,0
,1, . '11.; 919114/VAD
40.016 LECTIUNEA LXVII.
9j lict" TELEGRAP1111. ; ilYP(1, 4) 3
,1 2011411; 11I f .151 1'1 i .1 col trix_ Irk
hl Telegraphul este o mecanied pussy din
distant5 in distant5 pe locuri indltate, si des 1
tinat5 a transmitte in departure, in prea pu-
cin Limp, prin semne convenite, nuvelele ur-
ginte. .- _

Correspondinta prin semnalli era cunos-

.
cut5 de quei vechi; dar aqueea que deosi-
www.dacoromanica.ro
 NOTIVNI DIVE4SE. 83
_ .

besce telegrapini moderni, este quti, prin

combinatiunea semnallilor, ei forma caracterii
unui limtkage complect, §i permittu da a an-
nuncia novelle forte complicate. 1

S'a imaginat in qillele nostre un mediloc

de communicatitme mull mai repede
aquest mediloc este telegraphul electric. Prin
meqiloc:rea unui fir de ;wall) sail de fer que
cominunich prin una din estremithtile salle
cu un reservoriu de electricitate, se intocines-
ce un current, electric, que pune in miscare un
acu pus la quea-t-alth, estremitate a Bimini, si
quare se inturnh pe un cadran uncle sunt in-
semnate litterile; se transmittu ast-fel-nuvel-
lele cu o rapiditate tie mirare. ;1;
i'Oft '
,4,1,191, LEGI I l IN EA LXVI1I. 4.1

I;1110)}1 ititIS CHILE DE FUR. .111..)(1^

*111.111') )16 ,,if 1
..If i)
Grille de fer s'au pentru prima Otis
in Angleterra in annul ,1824.
Chile de fer nu sunt drumuri pardosite
cu fer, ci sunt nisce simple sine de ler, nu-.
mite raise in limbo, angla, subtinute din dis-
tanta in distanth Fin chp6tiie de petrh, sau
prints' ogrinda de lemn tare, §i dephrtate una
de alta quit largimea chrutelor. ,
Aqueste chi.* au rote de fer quare antra
exactamente in raile, §i umbra cu o inlesni-
re forte mare, aria inquat tin ommu singur facet;

r "?
www.dacoromanica.ro
8t , NOTICNI. DIVERSE.

de unibRi o cririitn inciircatri cu o greutate

mare, iar un callu trage opt sau qece de
aqueste c5rute prinse una de aka- Aqueste
trrisuri pot fi pusse in *scare si prin ma
chine cu vapore. 0 singuiii de aqueste ma-
chine pole facce a- se mica pin la' trei-cleCi
de crtrute inearcate -fie-quare de 4000 de
oca aprope. Teissuri pline de c51tori face,
termin mediu, 4-0 kilometrii pe ors -. in a-
queste c5rut:,: se transpdrai acorn en luta si
economie boi, porci, oi, prisseri, etc. Chile
de fer trebuesc a fi intocmite pe Uli terren
quit s'ar putea de ;lett].
Asti Europa este mai pretutindene
biiisdat i de cai ferate, si altele noui sunt .

in curs de construc[iune. Terra nostril va in -

cepe curend constructiuni de cai ferate, si
se sper4 qui') peste quati-va anni, 11.0mAnia
va fi brasdat5 si densa, in tote directiunile,
prin aqiieste drumuri mervelliose. .

nr19.19,04 ni
LECTICNEA LXIX. 817 atiAD
(191: 91-1 LI V ARTIFICIALI.
41;t1 q41ID, fri .1"
Franclin nu era numai unul din invilatii
1.1w
quei mai deosibiti ai secolului seu, ci era
anguo un.ommu bunu, rani incetare occupat
de grija de a Imbogriti terra, sea cu quelle
mai Nine institutinni si cu procedii agricoli
si industriali quei !Mai economici. Nriscut in

www.dacoromanica.ro
 NOTLUNI. DIVERSE. 85
706, la Boston, in Staturile-Unite din Ame-
rica, ellu Elicit prea marl servicii aquestei pIrti
a noului mund; pentru aqueea memoria lui
este acolo in veneratiune, i America intre-
gg se honors qui,' a dat nascere unui ommu
aria de emininte in sciinttt Si in bunritate.
'")' Franklin avea ply cere mai en semi a
facce esperiinte que promitea applicatiuni fo-
lositare :. de current( se convinsesse quu res-
piindin& pulbere de platre pe livedile arti
ticiali, precuin 'aquesta se Parch in Europa,
livedile aqueste 'ar di] nisce recolte mull mai
abundante dequiit prin procedii Ordinarii. De
parte de a p'a'strit pentru densul quest
mod P011 de cultur'a', ellti se grlibisse a 'In
publics ; ills si spunea on (land voia s'c't 'Iu
asculte, i avea Speranta de a 'In vede cut
rend adoptat, socotindu-se fericit de a adii-
oga bunul trait] al tuttilor aquellor que 'In
rf
incongiurit« Vedeti, c,licea-elli, vecinilor sci,
quilt 'de formose .stint cknpurile melle de
t

luzernr] Si de trifoin, si puteti avea si voi

assemene c5mpuri; faceti ca mine, si v6 veti
n

indoi productele. r, f;:

s '

Dar vecinii si i, cu tots increderea que

le inspirit, nu Wean crede qui) pticinticri .pul-
here de platre, pres6rat6 pe toile n'ascende
alle trifoiului §i alle luzernei, putea producce
nisce effecti a§ia de mirare; ci ei socotea
quo ca aquesta venea numai din. fe

www.dacoromanica.ro
86 . NOTLITNI DIVERSE.

conditateasolului. Nimic nu putea invinge ne-

p6ssarea sau incredulitatea Ion
,{14 iN1(1.6.1t'g
E.1 34,rnt LECT1LNEA LXX. 4.1,004.4

Urmare a LIVEVILOR ARTIFICIALI. 72'

! . ,
, Ori-quare altul ca Franklin ar ft. p'cidisit
projectul seu: ellu, in contra, se tine de d'en-
sill mai mull dequat ori-,quand. A faCce bine
semenilor sei, si a li .'Iu farce chiar voiea
lor, era o problem4 que ellu voiii a ritsolvii, §i
pe quare o resolve. Ellu isi inchipul a trade
in c';imptil de .luzern5 al unuia din quer mai
increduli, in momentid quand incepuro 'bile a
incolct, nisce Were marl cu,pulbere de platre. .

Numai dequilt erba crescit in aquest loc mai

mult allaturi, si produsse stuffuri regu-
here §i inalte, que se vedea Area bine de der
parte, si quare permittea a se cell aqueste vor-
be: Effect. allu platrelui. Dnpr) indifferintS ur-
mo quea mai vie curiositate. Din tote partite
yenea lumea a vede litterile mervelliOse que
se desvoltasseri; de sine in medilocul c';impului;
attunci voirA a repeta experiinca, quare ree§i
pe deplin, Si astfel obiceiul de a platra li
artificiali se resOndi repede in;
locului. :9741611- tiM tt)lt
.411111:-.
LECTIUNEN
ji0, UllYLATURA SAU METEORISATIUNE. Ti3ii
Se intemplli adessea de se unai animallii

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DIVERSE. 87
quAnd se lass6 a paste herby udat'a de ploe
sau accoperith de roil. Boii; vacille, call §i oile
stint loviti attunci in pucin timp de o bola que
se numesce unifititurti sau meteorisaliune; a-
queste vice se milli atAt inquAt nu mai potu
umbla, si numai &gat cadu jos si moru. S'au
vequt adessea cirede de vaci perind astfel in
Mai pucin de done ore. ,!
Umilkura vine din. formatiunea unei marl
quantitki de gaz, .quare umfFii animalul ca o
beiee' in quare s'ar suffla aer. R.1 41 . I' I'll
Dar este, in contra aquestei bole, un re-
medial quare ar' trebui s'a fie cunoscut de toti
terranii si locuttorii ciimpeniilor: remedial a-
questa -este de a da animalului a bea uri pa-
char mare de ap6 in quare se va fi ammeSte.
cat o lingiirAdeammoniac.sau alcatitt volatile,
daqua este o vacti: sau un bou; quartul. -ague s-
tei dose va agiunge pentru. o die. :indath que
animalul a luat aqu3st remediu se vede qu6
se desumffii.. .

Ammoniacul este un liquid a quArui.odare

este prea tare, si quare se vinde la toti pbar-
macistii. Aquest liquid trebue a se pastry in
pivnit' rill o stic15 astupatav bine.
"'Au , )1.1;11k:01 oh,;iiro
-11;) 014114,, p ..:If 3 '511
-444.3010(11001 0114r.-: 301.
irtiqk %Tin*? ..1149,1)1i. 14 toilitwv, 141.0
OJe"1
_ . ,
www.dacoromanica.ro
 il.11,04
'4011 flan! HYGIENA. q0.-Kukup
4o 1 Mit
o oh cirrii TT"
VV I0 LECTIUNEk LXXII.
111
!, IIVGIENA PUBLICA SI PRIVATA; CONSILIL
.

ganetatea omului este espuss6 la mii de ,

cause de alteratiune. Afar de vicii radicali de

eonformatiunesau de organisatiune, (pike bo-
le pricinuite de lipsa de prudinP, de necum-
phtare, de rea nutritiune, de sederea in locuri
nepriinciose, de necurkie, cadu pe frageta nos-
tra machink ii scurg fortele vitale si graesc
mortea de timpuriti! i 9
. Se numesce hygienh o ramie' a sciintei
medicate compussh de precepte inOtate prin
experiinth, si quare, observate bine, aititt6
pe ommu a'si prelungi existinta sa,
si intempinand bolele que ar putea o compro
mitte. . :1'1, ! 1t to r, !o
In realitate stint done hygiene, una quare
se occupy de indiviqi si ally ware se occupy
de adun5turile de Omeni. A.quest6 ultima, nu-
mita hygienh publics, are si.in sate, si in orase,
un mare effect assupra s5n6tiltii generale. A-
questa regulh constructiunea spitalelor, stabi-
limentele de -caranting, quere Pargirea tai-
lor de communieatiune;clktirea fontAnelor
Nice, curhlirea stradelor, secarea smhrcurilor,
strilmnt area cimitiriilor afar6 din orase; ea este

www.dacoromanica.ro
1
 HYGIENA. 89
quare,. introducendu-se in legile religiose, o-
presce uncle manciiri in timpi nepriinciosi, si
a mpussu sOlgturi neap6rate slnetAtii.
UssAnd d'o parte principii de hygien5
publics, vom cguta a da fiequ5ruia consilii
pentru ingrijirea personei salle, si vom enu-
mera repede regulele de hygiena privat5.
Nu trebue nici a rk-0 tractamentii, nici
pazele que are quine-va a mina la bola; geed
aquestea trebue a le spune doctorul quare
trebue chieinat indat5 que nu se Tote quine-
va indrepth ,numai cu dieta. Multi omeni se
facu ei-,ensu§i doctorul lor; dar aquest obiceiu
este prea reu. Altii se cauta cu babe, si aquest.
obiceiu este si mai reu. Este bine a nu intar-
dia prea mull cu chiemarea doctorului, quad
de multe on bola merge prea jute. ;lit;
I

if I

ii(' o
LECTIUNEA LXXIII. I
;101:1 .9.a-111

DESPRE APIOSPIIERA. P61:1 Mit'

,,.9 1. . rc i4ticfito.
uir Atmosphera influe assupra sttstrii nostre sa-
nitarie pain gradul seu. de condensatiune sau
(le rarefactiune, prin temperature si humidi-
tatea sa. i; ,

In locurile prea in'Altate, uncle aerul este

alai min dens, respiratiunea este neape'rat
mai ,repede. De aqui pate result vAte'marea
o rganelor respira torii ale pritima§ilor de, peps.
Attunci si mi,carile inimii se facu mai repe-
www.dacoromanica.ro
'."
90 HYGIENA.

di Orin tiidessirea .rni§c5rifor4 deinspiratiune ".

gi de exhalatiune; tsi de aqueea patima§ii de
bole de inima, de palpitatiuni sau de inne-
aciuni suffer la munti, 'b bAeitrld
ill 0 temperatura prea inalta slabesce fortele
provocand o transpiratiune mare; attunci
sangele se suie spre cap, si pate adduce a-
poplexii sanguine. De aqueea §i in case, este
bine ca temperatura sa no- treed peste 18Q..
In contra, frigul; string end vasele quelle
mai aprope de suprafaca.- eorpului, impinge
sangele quare organele interiore i cautri a
produce aqui galci, infiamatiune, si alti ellecti
in untrul nostru, Y' %. 3191 y ')
Dar un ommu bine constituit si regulat in
mancarea lui, f5cend un .essercitiu moderat,
:

tine prea bine la frig si la caldure marl, fe-

rindu7se mai cu semi de variatiunile quelle
iuti de temperatura, adieu primavera ai tona-
na. Trebue a ingriji a nu lassa copii sa
statione sau s5 se ,pice la portile de subt
casse, sau Ia 'angulii 'de grade. lin fine, nu
trebue, dup6 un esserciciu oStenitor quand
corpul assuda, s'a: se . desbrace quine-va sau
Sa stea in frig, quUci pleuresiile si pneumo
nide se eti§tiga numni dequat 1- til
Hurniditatea quea .mare a aerului esserCita
assemenea o actiune suparatore assupra .or-
ganelor :nostre;, se opresce transpiratiunea
Ine6ta quo. se facee prin pelle,,se modifier!
www.dacoromanica.ro .
 IlYGIENL 9I
. .

transpiratti-unea pulmonarie, caus5 dureri tie

. gitu, guturaie, derangeminti de *teem. Bu-
raiul cste mai 'nesrmAtos : dequilt plaea, mai
eu sem6 pentru copii si bardni.. ()ilk;
Pe o secetA mare, trampiratiunea pill-
-:1')
monarie devenintl mai activg, pulmonii se
Lissuci, respiratiunea este grea, 'sangele se
Buie sere mai cu daqua annulu
Tstke trodatli ;cold si prea used..
tfe tip.,. . ,p. 010:4
LECTILYEA JAW inua 9114.d,,
..
, DESIRE VENTILATItNEA AITAWEANLIN'll,T.C11
q
,1. I

ctb 1. Daqua afar t suntem siliti a lila aerul

precum' se affItt recce sau cald, uscat sau
binned, in locuint,ele nostre. not putem, piny
la ire -quare punt, alu modified si alit ad-
duce la gradul de temperable) si de humi-
ditate quit trebue. Dar elu si alterthn in na-
tura sa tocmai pentru quti1-111 respiedmir, not
. ii heamu din oxygenui sett, ti dAmu in local
aqiiestui gaz, altiil, acidul carbonic, quare es-
te irrespirabile: Ba inqub luminile artificiale,
precum luininarile, fiicliile, lampele, tevile de
gaz, respandesc aqui i acid carbonic si un
gaz mai primejdios oxydul de carbo-
ne. Este bine dar qua aerul camerelor,,lo:-
cuite sa se Oa reinnoi lesne. Intriaquesta
mai cu semi c5minurile stint utile; aerul
cald que ells coprind, impins de jos in sus
www.dacoromanica.ro
 C

HYCIENN.

prin aerul mai recce at camerii, se suie Si

chiam5 in locu'i aerul camerii §i aerul din a-
fark quare vine on prin crriprtturile u§ilor gi
alle ferestrelor, on prin :morisce. Astfel se
produce premeniturile aerului necessariu pen-
tru intretinerea combustiunei si spre venti-
latiunea camerii. Sobele, cu tote qui; au 9
tragerc mai mare dequk, caminurile, dar
consomm6 ense mai pucin aer, pentru quo
&wile prin quare aquest aer se introduce
In elle sunt mici; sobele sunt dar nisce ap-
parati ventilatori forte imperfecti, mai cu se-
. ma in camere inchise bine. 'Wilt de ague-
sta, inc61cJind tare. aerul Ma). a'lu innol de ,
agiuns, flu ussuert: Pentru aqueea trebue a
se panne pe sobs un vasu mare plinu cu apii,
(pie se 1iporisti .prin ertldurii. viop,

oi r,i'ri LECTIUN'E LXXV. , 0../04,v

7111117: loll D16;PRE LOCTJINTE. rorkbl:Ii!1 M40.-

11001 r, ;ilk,
'. Alegt)nd o locuintti, trebue a cAtita Mai
cu sem4 conditiuni Lune de aer, de luminrt
tii lips de humiditate. Trebue a ne feri de
expositiunea quare nord, quare ne-ar hpsi
de racjele quelle bine-fricritore alle sorelui
Epositiunea pare melrqi are neagiunsti-
rile si foloSele salle. Vera, aquest rt espositiu-
ne ar li prea Ma; dar iarna .ne-ar lacer
profita de quea mai midi radii de sore. Ex-
www.dacoromanica.ro
:0
 141 GfILNAI 93
positiunea quea mai stintl.tos'a este quea quit-
tre resbrit sau quea quire sud-est. if
Noi ctitittim minute si pentru lumina sa
quea invietore. Ommul, ea si. plantele, se tree-
ce in obsciiritate, cu tot nutrimental bun si
exereitiul quel mai intaritor. Sri cant'ainr dar
qua locuintele nostre s6 aih5 multe deschideri
§i mai cu semi ventilatiunea sa se facet' lesne.
Pentru aquesta, appartamentele cu deschideri
numai' d'o parte precum §i quelle cu ferestrele
'Inca jos presinttt o nett dispositiune. "t
Aqtteia que locuesc in orate marl trebue a
costa suburbii cu gr,dini, arbori marl, din eau-
.sa actiunei que vegetalii all assupra
atmospherii. t,
Trebne a se feet de vecinkatea eimitiriilor,
'
itAcelariilor; zalcanalelor, bttlegarelor, smiir-
curilor. La terra, ar trebui qua locuintele sri
fie departe de cosare, de cocine §i de cotete,
gnuci aqueste necurkii addue frigurile quelle
relic §i bolele quelle epidemics quo bauble pe.
stiteni. I. 01.1. "II
1 it 1" ' LECTIUNEA LXXVI. ti? & 'Ail 1
mat I . t

) .);cf DESPRF. REGIMELE ALIMENT \R111.

7- Oamenii srintltoi trebue, mai cu semi

quand facu o lucrare ostenitore, sa mtmance
quat le guerre inima, faro ease, a trecce veo-
datri peste mOsutli. Ommul que lurch darn- la
aer, cheltuind multi activitate §i forts(' muscu-

www.dacoromanica.ro
9i 11 \ SIENA.

larie, are ,trebuin0 de o alimentatiune sub-7

stantialii; in contra, laborantul .que lucre la-
umbra ;i faro a';i da multi micare,.. precum
giuvaergiul, 'leg:Morn! de cacti, sau si ommul.
de cancellarie, _Imbue: a intrebuinta o quan-
titate mull mai midi de alimenti, si mai en
soma a pone ,mai multe intervalle intre
spre a Iiissa digestiunei timpul de a se
facce bine. Pofta de mthicare este ore -cum
mai inchissti vera dequat.pe timpul recce; este
bine attunci a manch la intervalli mai lungi.
Aqueste btiggri de semi se applic6 si la regi-
mete que este de urmat in differitii climati;
astfel in terrile cAldurOse, in Spania,.
India, alimentatinnea se reducce la pucin 107
cru ; ore-quare legumuri sau fructe;.', pucin
orez, dar mai cu semi') tonici, precum cafeaoa.
Populii Nordului, Anglii, 'Ansa, Manama in
contra, forte mutt, Si 000 bucatele quelle .

mai nutritere. Astfel regimele trebue a varia

cu, conditiunite vietii, si a deveni cu atata mai .

molt substantialu cu quilt organele se .sr.6bese

prin lucrare, sau (jut) temperas ura,corpului can -
t6 a se ltissa mai jos prin contactul aerului recce.
Alimentatiunea variatti convine mai bine
temperamentului ommului. Un nutriment numai ,

animale inferbinfa sangele, pricinuesce int'ari-

faturi in pelle, inflamatiune de pilntece, precum
i un nutriment numai vegetale este slAbitor.
Noi aici,nu putem da dequAt indicatiuoi ge-

www.dacoromanica.ro
 IlyGIENA 93
rierale dar fie-quare minim trebue a se folosi de
experiinta sa personale siu deOrta din regi-
mete sett alimentii que tiu convin stoinacului
sett si pe quari ii digera anevoie. Este bine
sá mtinilnce quine-va Meet si a nu inghitl de-
quilt &Tr) o inasticatiune complect4
si.chlar pe aqueia que nu sunt taxi, (10,56 mas
ticatiunea nu numai divide aquesti alimentik
dar ii pritrunde de saliv5, quare preparri si
gr'a'besce lucrarea digestiunei. ()menu+ clue
mAnanat cu la'comie vedu mai tot (Fauna cu
timpul sl6binduse lacultatile for digestive.
1.1-1111 /15 4
LECTIUNEX LXXVII.
(Pia :.41d6 .
l( OF.SPIM ALIMENTI. fog
Alimentii se diger'A mai lesne sau mai ane-
vole dupr) cum sunt g5titi. Asia Carntirile .fripi-
te se digera mai lute si: mai bine dequiit quel-
le ferte: arnurile ferte lasso in aprti tot mas-
tailor, toti principii for nutritivi : nu le mai .

remane dequat fibra, si sunt atiose, fir aro-

me. Carnur le negre, precum quea de bou, de
berbece, sunt tot d'auna mai nutritore, mai
Inthritore dequat quellealbe, precum este car-
nea de vitel sau de passere. 'it, lot
Printre alimentii vegetali, quei mai nutri-
tori sunt granii de plante leguminose; pre-
cum fasolea, lintea, bobul, mazerea etc, prim-
cipiul. nutritiv ens'e' este mic (pare greutatea
totals a materiei. Trebtie mai cu sema cale-

www.dacoromanica.ro
96 11yGIENA..

gumele s'd fie ferte bine, mai cu semi aquel-

lea que sent invelite, si quare astfel se im-
moie anevoie prin apa call i. 1",,,

'A In genere, stomacul ommului se impact'

prea bine cu un regime mixte, d'o data ani-
mal si vegetal. Dar si in privinta aquesta tre-
bue s4, faced quine-va cum vine mai bine sto
macului. ; f(

Bucatele se dreg cu dre- quare substante

quare stint prea utile, dar in ore-quare mist,
rn. Aqueste substage produc asupra deosebi-
telor organe, que clan musturile destinate a
sevirsi lucrarea digestiimei, o inttiritare favoT
rabile formatiunei si curgerii aquestor mus-
turi, si prin urmare se activii chiar digestiu-
nea. Astfel fact sarea, acetul, aiul, cepa, pi-
'perul, multardele etc. '-,7
Dar Till trebue a abusa de aqueste sub
stante. Siontul gustului se timpesce pucin
gate pucin si querre numai dequat in pre-
paratinnea bucatelor o proportiune tot d'auna
cresc6t6re de aceste :substante, intl. De aqui ,
resultA inflamatiuni de pAntece, adessea prea
violinte, pc firma o slgbire. repede a organe-
lor digestive. ,417awto- Lip fit 1,%tit
LECTIUNEA IAXVIII. tht01.1.(1 .4

:44; 1,11.!'"'
-111 VI-I 1r
DESPItE BEI-1CM. 443 f4":,r.1"1-
!PRI itillrf)
fic Laptele este un aliment precum si o bu-
,

twit' recoritore. Ella este singurul nutriment

www.dacoromanica.ro
 HyGIENA 97
. .

al copiilor mici, a qukor guilt este anquii

,

lipsita de organele masticatiunei. ,

Laptele de vacca este quare se apropie

mai mull prin dideirvea sade laptele femeei;
quellu de oie, de capr5 este mull mai gras,
si pentru aques0 de o digestiune mai grea.
Laptele prin .proprieaitile salle quelle inmu-
ietore, priesce mai cu sent .persOnelor. alle
qukor organe respiratorii stint in rea stare.
Este bun assemenea si pentru Welk: de sto-
macu si pentru patimele nevralgice, insoc:te
de lipsti de soma.
Dar nu este priincios Omenilor al qukor
.plintece 'se. bfuitue lesne, nici personelor do
tin temperament mole, si pentru quare tin
regime tonic este' de trebuint6, .sau pentru a-
queia que se dau la essercitii violinte si la .1u-
crki muncitOre. ' ,:

Apa esteprincipalea Ventura a ommului; a-

pa este negreit quea mai innocinte si quea mai
s'anetOs'ii; Este adevkat que apa nu alutl for-
tele statute, si intarita forte tare transpiratiu-
nea ; dar lass in genere spiritul mai liber de-
' quilt vinul §i quelle-l-alte beuturi alcoolice.
Apele imamate de calcuriu sau de pla-
tre, que form 5. grunjuri cu s5punul; stint o
.

heuttni Vgtknkore, de o digestiune grea;

assemenea este §i pentru apele aerate pucin,
precum quelle de citern'a. Apele calcarii in-
ttirescu augur) legumele oplybelq,

www.dacoromanica.ro
98 - ifyGMNA.

';,Verai trebue a se feri pentru

tAierea setei a bea marl quantitati de aph:
Taie quine-va mai bine setea bend quite
puciai apa la quare s'a adaogat quateva pi-
caturi de ocet. 4! V I,
Ape le statute de smercuri, de helqtee,
sunt nesan6t6se, dar le facce quine-va prea
sanetOse punendu-le a se streoura pc carbu-
ne de lemn. -10"- 'Jr
Beuturile fermentate, intrebuintate.cu mo .
deratiune, produc asupra organismului o iu-
time favorabile; intrema fortele slabite, si
facu 'bine mai cu semi omenilor que se dau
la lucrari ostenitore. .Quand corpul este in
transpiratiune, pucintel rachiu amestecat cu
apa, sau o quantitate mica de vin curat, o
presce dequat assudarea, raril a ad-
duce real que ar results din introductiunea
apei recce in' stomac. Nil,
ii; Daqua se simte quineva prea ostenit. si
cu sfersiala de forte, attunci quateva picaturi
de rhum sau de rachiu dau o noua vigore si
insuffletesc curagiul. f ut, ;.)11
Vinul intins'de apa este in genere o ban-
tura excellintepentru shnetate, dar ens quand
este quineva la mass. Bendttlu ense pe ne-
mencate si far6trebuinta, este mai mull va-
tsemator dequat utile.. .V,1.1`;111:
-.1i Se scie quatre aquestea effectii 'quei tristi
que producce intrebuintarea necumpatath a

www.dacoromanica.ro A.
 Hymens. 99
vinului aunt si a liquorilor alcoolice. Fund-
tiunde stomacului se strict+, apetitul dispare;
fortele se sfgrsescu, intelliginta se -slabesce
si se stinge. Naucia si mortea'astept'd in scurf
timp pe nefericitii que se dau la aquesta
patima a betiei. .11,1+;

LECTIUNEA LXXIX. 'Pill"' ILL"

01,11: MUM') 9rinta1cr
DESPRE VESTAIINTE. ni
Panza de corp, este de inu sau de bum-
bac. Panza de inu este mai molle si nu sup-.
Para pellea quea plapanda. Dar, despre alta
parte, panza de bumbac apara mai bine de-
quat panza de inu de variatiunile quelle iuti
alle temperaturei; quand se uda de sudore,
o lassA de se evapora mai incet dequat pan-.
za, de MU, si impedica ast-fel aquelle racelli
quare sunt cause perpetuate de guturaie
si de tusse. ,11,
I. Pentru Omenii que nadusescu lesne la
.

quea mai mica miscare, si pe quari, aquesta

kpositiune suparatOre ii facce mai simtitori
la fig, intrebuintarea giletelor de flanella es-
te prea salutarie. Incingaturile de flanella in-
fasurate impregiurul pantecelui conviri prea
bine aquellor que au maruntaelle bolnave.
N'ammu putea indestul recommanda qua
sa nu se desbrace quineva quand corpul es-
te in sudore, si sa nu lepede ,cu usurkate
vestmintele de erna in primele dine frurnose

www.dacoromanica.ro 4.
4 00 IlyGIENA.

de prinAiverri: se espune quine-va astfel la

variatiuni iuti de temperatur5, tot d'auna fa-
tale s5nelkii. .

Se pate dice in genere qui; al quilt corpul

este mai bine imbrkat, cu atilt are mai pu-
cine trebuintA de alimenti, quuci alimentii nu
sunt numai destinati a ne nutri, dar augur a
produce dupe transformatiunile chimice que
errob6 in organele nostre, o mare parte a
caldurei animale Aqueia que postesc au mai
cu semi trebuint5 de a fi imbrkati bine. Ast-
fel vestimentii de Mai 'ai alugiiritelor si ai
callugarilur sunt o m6sur6 de hygien6 pre-
cum si tin semn de humilitate.
0 Ihygieng bine intellesrl trcbue a proscrie
vestimentii strimti .que stilnjenesc circula-
tiunea sangelui, jocul organelor respiratorii,
i pot provoca intinderea sail, ruperea ner-
-vilor, si quite odaai apoplexii. Intrebuinta-
rea corsetelor adduce assemenea abusuri
grelle. Quand stint prea strinse, comprim6
costele, si, impingend in jos musclul que des-
parte peptul de ventrii, strrimilea am6nuntu
rile (le p,intece si in quelle din urmii, adduc
tot d'auna desordini gravi in organism, pre-
cum . strilmbiitura talliei, compressiunea ini-
mei, inghesuirea pulmonelui, umflAtnr6 a fi-
cattilui, dureri de stomac, etc.; lista -bolelor
que pole cause intrebuintarea corsetelor prea
strinse este destul de 11110 spre a infricosa

www.dacoromanica.ro
 '
A A

IlyGIENA. '1 01

pe, junele femei que voiesc, din tote puterea,

a strica opera naturei §i a'§i deda corpul for
du pe gustul oillei. ' ; 't
Vommu cliccer tot aria, cu tote qui') reul
este mai mic, §i despre obiceiul de a purta
\,_. incAltfiminte prea strimai §i quare strenge
forte tare piciorul. Aquesta este me4ilocul
quel mai sigur qua s61 crescg cui-va negi,
una din infirmitatile quelle mai supgrAtore'§i
. quelle mai durerose. IncAlttimintea prea lar-
g6 nu facce treb5 mai bung; inconvenientii
for sunt mai tot aqueia.
Piciorele trebue tot d'auna a fi ferite de
udAtur6 §i calde; frigul Ia estremitkile infe-
- riare pricinuesce dureri de gat. sau de dinti,

dureri de capu, colice, guturaie etc.

1'113q" LECTIUNEA LXXX 1')i.15119'Ci`)
re$011(410. )
1'2, CURATIE A CORPULUI. ,
.

Cur6tia este principala conditiune a sA-

n6tkii. Aquest precepte mai a§ia de vechiu
ca §i lumea, Si pe quare multe religiuni, mai
cu semi in orient, 'hi au transformat in lege
practicti, este de o veritate netgOduith: Pel-
lea nostra este locul unei transpiratiuni nein-
cetate, quare adduce la gura nenum6ratilor
sei pori o materie visquas6 dissolvath de a-
pA: apa evaporlindu-se, substanta que ea ti-
Ile in dissolutiune remAne la suprafacia pel-
lei, unde form4 un fel de gommos
www.dacoromanica.ro
 4 02 ayclENA.

assupra qatrui se prinde pulberea de aqul

resulth un fel de co' que intkit5 pellea, pri-
cinuesce manc5rimi, facce a e0 bube, pecin-
geni, opresce anquii transpiratiunea, si ast-
fel si, chiar lucrarea que corilt6 corpul de
principii vtifomi_ltori; de undo pot resulth bo-
le mai Inuit sau mai pucin grave. SpAltituri
dense, cu recce pentru *tile corpului
que aunt necontenit in contact ca aerul, t cu
ap5 aldicich pentru p5rtile mai accoperite,
Stint dar forte necessarii; si.sunt en atilt mai
indispensabili, cu quilt transpiratiunile stint
mai abundante. i;),; i itii
S5punul si pasta de migdale ajut5 mull a
dissolva vernicele quel grassu lipit de pelle. .it,
Nu trebue s6 aib6 quine-va credint6 in
cosmeticii que se clan pentru v6pSitul peril-
In'. Sarile mineralle que intr5 in compositiu-
nea lor, au tot d'auna o influint6 sup6r5tOre '-

assupra pellei capului, si reul merge adessea

mai departe; nevralgii violinte, paralysii, u-
neori smintirea, pot fi urmarea intrebuintfirii
aquestor pommade reu fAc6tore. inquat pen-
tru pommadele que facce a cresce perul pe
capetele plesiuve, aquestea sunt anqu6 a se
affla. Une-ori Anse, o b615, ca frigurle cere-
brali sau typhoidi, facu de cade perul, dar
nu i stric'S. r'iidecina; attunci, rticlendu'si qui-,
ne-va si frecandulu din timp in timp
eu osanzs sau cu m6dufa de bou, sepOte in-
,
www.dacoromanica.ro
 HyGIENA. 103
temple a gr5b1:erescerea Jut quea noun.
Tartrele que se pune pe dinti le altera
smaltul si luciul, §i'i dispune spre .carie. Tre-
bue a'i curAti in tote qillele cu o perie cam
tare si ap5 curate: se pate intrebuinta asse-
menea , ca pulbere de curAtit , creta
pissat5 menunt si ammestecat5 cu a treia
parte din greutatea sa de magnesie. Dureri-
le de dinti pricinuite de carie, se inveriunti
prea tare printr'un regime inferbint5tor; b5ile
crddicelle, ferirea de liquori alcoolici, ajut5
mull a le alina ; creosotea si essenciile am-
mortesc durerea dar destrue repede dintii.
LECTIIINE 1 LXXXI.
DESPITE EAT. MDIA,
B5ile intregi, calde sau cAldicelle, nu nu-
mai immOie pellea si lutul que se forma pe
densa in deosebite locuri, dar Augur) o cu-
1.50 de tot .de aquel vernice quare se oppu-
ne transpiratiunii, §i active tote functiunile.
Quand esse quine-va din bae, se simte mai
Aqior, flir6 preget dupe o ostenel5 mare; o .

bae de o ore odinesce 'gat quilt o nopte

de somn. Temperatura Milor trebue sa dif-
fere dupe, trebuintk DaqUa baea se ia ca re-
mediu, doctorul trebue a arhta gradul que tre-
bue a'i da; daqua se ia ca m6sur5 de hygien5
sau numai de curktie, trebue sa fie numai 661-
dicicA, aria ca corpul s5 nu eprobeniqui,de
cum frig. It) ti , )4, f(.1:
www.dacoromanica.ro
! '
d OA.

Mile de riuri, pc timpul qtiel:frutnos, au

mai tote. a vantagele b5ilor cAldicelle; dar sent
mai inatritore. Insuffletesc fortele sl5bite prin
crildura si indemn5 la mancare. Trebue' a se
:

feri quineva a intra in apt pe quand cor-

pul este in assudare; din aquesta ar results
o incetare lute a transpirattunei. quare pate
avea consequintele "quelle mai fatale §i quel-
le mai subite. Bile reci nu trebue a se Ma
dequat dup(I que digestiunea; s'a terminal
de tot. Intrarea in apt recce dupe .mass a
,

causal adessea apoplexii .i.uti. cr. . tti

Este bine a se lua bade de riuri mai cu
semi dimineta, (limn somn; attunci nu pot
adduce niqui o primejdie,.§i produc effectii
quei mail; salutarii. . .1, ,;'
4141 45111101 ' LECTIUNEA LXXXII. (1:1'1101 MDT
-1,11 h INQII1J111.[ A SE .DA ASPIIYX1ATILOR. .

61) lncetarea respiratiunei, on prin affunda-

rea in ap5, on prin introductiunea in pul-
moni de gazi improprii a regenera Angele, .

pricinuesce' repede mOrtea, ..numai srt nu fie

ity,aquella0 Limp si o incetare a circulatiunii
din causa vr'unei le§in5ri profunde. ,
. Quand asphyxia s'a produs prin cufun-
dare in ap5, attunci trebue a punne corpul,
invelit in cergi inc5Iclite bine, intr'o positiu-
ne pucin inclinat5, piciarele, que mai jos
dequAt cap', si pucin inturnat p'o parte; du
pe aqueea s5 se cattle a provoca, prin. fric-
www.dacoromanica.ro
 IlyGIENA, 1 05

tiuni pe caste Si pe devrtul stomacului, mi§-

carile peptului que trebuesc a chiema aqui
aerul; este bine a intArita in aquella§i timp
strAnutarea si vksgtura. Adessea se facce a
intervene cu isbutire actiunea forte intkit5t6-
re a curentului electric. Trebue mai cu seta.'
a nu se descuragia prea curend: qutici s'au
vNtit adessea innecati inviind dupr) mai mul-.
to ore de morte apparinte. ' ;

Quand asphyxia este prodush prin gazi

deletarii, trebue numai dequAt a suite pe
bolnav la aer, §i a ckith a'i' intArita mi§ca-
rile naturale de aspiratiune gadefAndifi na-
rile sau frecandu'i costele. Trebue asseme-f
nea a se sill quine-va a adduce chldura in
corp prin tote meclilocele possibile, si quelle
mai bune sunt tot d'auna frictiunile cu !huh.
Insufflatiunea aerului in pulmoni pate isbuti,
dar expune la primejdia de a rupe cellulele
asia de delicate alle tesskurii lor.
in fine, daqua asphyxia este causara prin
fig, trebue a inealcil pe bolnav Meet, fre
candu'l mai Anteiu cu zapada, chip aqueea
cu flanelA adult in apA recce, in fine cu land
uscat'a; pe urm5 elu va pone intr'un pat cald .

bine, dandu'i si bea vr'o liquOre tonics, pre-

cum thee cu pucintel rachiu sau rhum. '11
Daqua ar ch'uta quineva alit, incrik,11 prea
repede apropiindu'l de focu, ar putea de
i 6 'q 1,,

www.dacoromanica.ro
4
 406 xyGLENA . s ,

termini de sigur o desorganisatiune de loc?

, ,

si gangrena s'ar facce pe urmh. .

Dupe asphyxia causath printr'o chldura

prea mare, se va culca bolnavul pe spate §i
se va uda cu multi aph recce, mai cu soma
pe pect si pe burth: carpe udate cu aph rec-
ce cu ocet i se vor pune pe cap, inthritiindu-i
in aquella0 timp nhrile cu o pang. Frictiunile
sunt iar4i recommandate in aquest cas. pi
,
2 LECTIUNEA LXXXIII, I "Ij;
CADERI, SCRINTITURI. ARSURI, TALETURI, si SANGE-
MENT DIN NASU,.
Quand un ommu cade de sus, §i'i a venitil
lesin pe loc, attunci trebue a'lu ridica cu pazh,
a nu se grhbi sh 'stea in piciore, queci pate
sa aibh vr'un membru fracturat, dar a'lu culca
pe un ,pat, pe o mash, sau chiar, daqua nu
se pote transports de, la locul unde a cklut,
a'lu culca pe phment, si acolo a'lu stropi pe
obraz, on cu degetele, oli cu un pachar, cu
pucinh aph recce, a'i freca podul palmelor
tare, on cu mina, on cu o carpi udata de acet
sau de vr'un spirt. Indath que'0 vine in fire,
trebue sh i se dea a bea pucintich aph recce.
Se intimplh adessea qua o chdere sa fie ur-
math de quite -va vhrshturi prin quare bol-
navul lapedh alimentii que Masse cu quatva
.lt timp maiA hApAnAe; .aqueste vhrshturi ii sunt
prea salutary, §i daqua bolnavul se plange de
greta Si nu pate versa, attunci, trebue a in-
www.dacoromanica.ro
 IlyGIENA. 1 07
-
lesni varsritura *dud .meet fundul Ode-
jului cu verful unei pene. Dupri aque-
ste pucine ingrijiri somnul este favorabile.
Qui-Are aqueste doctorul va judica, precum
assemenea va recunosce fracturele que potu
exists. . 1:,. ,. , ; ,

lute() simply scrintiturh, o loviturk apu-

chtura unei mini, unui deget, va fi prea
bine a applica .aph' recce. Apa este lesne
de Ossit, §i pate numai deqUat opri sail
modera inflamaliunea que trebue curend a
se desvolta. Assemenea pentru arsurh, apa
recce facce mare bine; reinnoith neineetat
pia in momentul quand bolnavul nu o mai
doresce, ea linistesce durerile cu rapidate tii
se oppune prea adessea primilor accidenti;
dar isbutesce mai cu semi quand arsura nu
este intinsa §i a yhtemat pellea numai pe
d'assupra.
1.4 Quand thietura este mica §i curge singe
pucin, este destul a punne partea rhnith in
aph recce, §i a appesa pucin d'assupra spre
a opri- mica perdere de singe. Dar daqua
rana este mai gravy, qu6 instrumentul thie-
tor a pOtruns adinc, on in mina, on in ante-
braciu, .§i sangele ti§nesce cu forth, rosiu §i
deschis, attunci ajutorele quelle mai iuti_sunt
necessarii; quki viola pdte fi repede sfir§i,
th. Hemorragia va inceta daqua se,va appesa
fortemente d'assupra ranii, inCingend. mem- '4

www.dacoromanica.ro
 4 08 ilyGIENA.

brut cu quelle doue mini, sau stringetidu'l

cu o basma. Dar si &Fiesta compressiune,
prelungit'a, quit -va timp, daqua opresce he.-
morragia. are gravele neagiuns de a impedi-
ca tots circulatiunea in membru, §i prin ur-
mare alit dispune la gangrene. in astfel de
impregiurare trebue .a avea quea mai mare
lint;te, §i preumblAnd mana qubtre partea
superiors a picioruliii, daqua este membrul
inferior quel snit, pucintel d'assupra indoi-
tutu bracului, daqua este membrul superior
quel snit, s'a se caute a se gassl p.unturile
uncle se shut brit'iituri. App6ssAnd numai as
supra aquestor puncturi, se va opri iarasi
hemorragia, si nu se va expune membrul la
accidenci primejdio0.,
.
Un alt genere de hemmoragie, forte coin-
mun la copii, este sangementul din null;
aquest5 curgere de sine incetA ordinarmen-,
te de sine. Daqua ans6 se prelungesce, at-
tunci. trebue a panne pe copil sa stea cu
capul patio ridicat; in tine, daqua curgerea
nu s'ar opri, si quip vr'o slaiciune s'ar urma,
attunci ar trebui amid, de tot copilul pe p0-
ment si a'i applica pe capu carpe udate cu ap4
recce, frecendu'i in aquella§i Limp membrii
si inadindul piciOrele. rin
0,, .
1.;2. t firs t. FINE. -14r4-1
'104)h

S. mr,
www.dacoromanica.ro
 room

;
, .
-oar s -,..8444-444.
a ,'
43,1

..".vs
/ 4

?
. , ;ill.
3 I . 21, ....:".'.. .. .`
/ 'i r; :11.
'-
'. 14,
, . .,...
r
-

.
;........

li ...
..t i 411

,
`.-

li '
1. -... .
a
1 ij.'ff, ,
i, ;?.. 4,..,
,
1;'.1
4, , ' ;%414... ' V

4,
i
F_.

,:, No. ' .."-- ttki. 4,..

*
4 - I
'vs!: 1 V i
4. ''°' '''' ' '.4 ,
L

7 .. r.ft
0 *
i, .
..1-
1- 4,,
1..
',e' .
.5

. .1 Alto rghlica!itui h.-901.11 sh66

,.
''.` /t ."x`i I.
t.. :
.os

!,
1

1
1

!I
.NIECA MCA ES4',.AI..." ..... . : 4 .7-
AIUSEEL NA TION A I. p& 0 ;imiatAt e. a i lift IS -1.
TECHNOLOGIF. . . . lk)_..' * 3
'1 --' ----,i'''
t*r-
PRIME CAI NOSCINTE. 7... 1 5
.., . ). .
' PILVSICA USEA LA . . : . _ . . 3 24 ".
. "0(
..... . -÷,-. -... . !..
., .

r' Y

II,'6 5

it fir -
t
V

J. f . m'. t.3 '. 1 i'

pr
,
--: .4- .9.-1,, 4
iLr, h,
ti
..

..4,- - ,(
A
.14 7
1 1- 614

..e ' .1. 'I. 4 Ni .t' 1_611. 1' ,

1 .. * 60 6 IA %
-0.7

.4 y
? 1t 1! '
* 9 , s '.1 Or'.

555'

. Cit. ,
, .:, \
.1: t . c

,
i
4',...7

-'-' . -
1.'1
4.,...
. t; www.dacoromanica.ro
,,
'4. it
4-.1i
"