_ | "4ryr4]]..::Erry@fjr,$r*qlq!

redm_I
:
^t: .- '
"
:.
?-IX v vsvlc n4ued pnuul{
BUBIUOJ
AV
BrnlBrolll F Bqull
nroABS uzlrpv o rarsr-f .N.I I . pipol ulrold o or{f,v}sof uzlJpv
iluvr=3u=c ts tSlivcnos tnu3lslNtrr
 itugwpd,tsou ptqca^ W $prDl ! Dlcs w{ps tpcag
'puydap ayop nc ,p7dn7 u_aulq rnta wunry
'Tugsnatd
n Tndocs $ a7oyaq11 ?_Dz!^aO
'?uuiatc a Datsno lcpc ia1un{u_oacu? nc goat4
'tioq p8uls ,,,iaLtoota g,ro ,arpuaq7
u_piny,,
'amt u-nJtsot pcol nc ,aluut"to a1aiotq n3
'fiodaup4s tttiot to ,aungjnu Dug)woy
'auwtoS 'uo{alS ,lDqlry ,atqwn aiatpw ,lilvttd
iuorDq ap awnu un,a7dn1u! totplwmq
'alttntt un-p1n!nc wp4spd un1aald
asoo"
" "-iiS
'ttotuol ap a8ugs un a&tnc rcul rutgw a$D u_pJ
awry q rza\op wpp ps ,prnpolrlu
lto wnJv
ltuouinp lpt llznrc gia4t\cu-as ps afir DT
,attDosp11n fi_a1iayorc ,plnporolu tuud
lto *n"V
i!u04t ap luoqr0q otnugtpo_,al aroc uJ
,atJaottt nNV
ap pc puwas ulp ,au?wot ,ayp1doa1iaq
:oua
Tml
auod uotuY :eclznw :anA
nuoiatnyy larpuy :LmsJeA ncsE
NVI
:1luat
'rump
lelugtuou p ep nuul nc la
'f/rs mlrqnn
'rFnqlp
6002
 iff
lyotnY
op upn^ 1do 7e1des rorec e,s rolepe;orr ffJffJ#:f,:'{r:Hff#';:ffi
-eer n4ued erelueruncop ep rollcprle] ptepJoce
lsoJ e gprceds erfuele g
,rrlcedser rnplolldec
lnsuudnc r4 elrlu[rrB e1e1e1lc ,epr
-rylnc erunriou'elriglueuosred erdsep
[ieuuoJur 16 umcerd':o1.1r"1€ ?crls{rls
1s ppmlcn4s 'pcpeo,el ezrletJe ur eJ'seceu eldecuoc Jorm ele gieclloxe
el'Jesur
luns 9lnrerel epu'q ed 'eeueurese ec 'oJgBJS0Uqlq psa8n5 e^elgc
strueJo ]uns
'leutg u1 Joll€ eF nes rnlruolne ele eJeJelrT eredo e11e nc 1llnlxeuoc
.'IJolne ceJ
es eprm'1xe1 ep olocul(
isnpord ep rS seco;d ep ,gnuquoc ,qtn1it.rl :eJ€nl€Ae
ep
rmd4 esrezrrp pwzr' nircrexe rmdord es eJBc ug
'giueJldy:g1,rrro" aJBnIBAfl
i'c1e pcrluc eerrpugS 'pzrlerm ep eeplrcedec ,ecrls,lns-eiuertl
Jorm eeJezrses
'eJecruruuoc ep gieqls elIJeJIp u1 roleleseur e erecnpord
ep rS ereldeceJ ep
eiueleduroc pwzr' 'esrezr'rp eiurrec RZeeInwJoJes eJ€c ug ,pplxal ueruroldxg
luelerdrelur ep rs ere'eleiulep n6sEns ep Jpunu un pJeJo erec ,rada.rap
opund frelueur8e4: 'e1dwe eudrolec
lnzecal,nes elelrletil ul snporder lnlxt
ipleldecer tJ e gzeeann e.rec reriee.rc epipluepcnred
ep ,S ni"yrloan ep ererd
-orde o rS eredrcrlue o elSergru.rn .pu., ;1rr1 ,p oluIBuI :ede1e elereolpurm
",
eundnserd erec urlrro8p rnun rrrroJuoc y1n"rlroy .,n
"1n &.*0"* !:;{r"r,
etetxet arDcrunrltoc li pqwll
l:11:y:f XY 1T]:"]": rnrueruop
e{nru ,n- "p;;;-;ud"
uj ,pirr".r,,o, ur .rererrl
*::"1i,"".:::'-"::j:f111'_".1 lr_rr*ec "1."
rn 'rqu,il 1nd.1u, 1n ln1pn1s
TITT::.f-j:jH'i:1y::
-o"s,'*Lri* ; ir;;*i;i fi#"".,iii'fu'#
sundord Fi;;#;;i
.. /"--- .-^- -. - -
"#;ifil:[::fi v
(punuo.r)r p4laqraru! opooua4,
p*rpb* op
-Doryad, aqcaa. DpDoua
d, auoluo"t lqrylnl a Io aryautDpunl :elnpoureleJ€olpurm
p\o^zep rs 1em1pc Fererr rnFueruoueJ p craoiouJc
1'nr.alcupo plcedser
'efueledruoc ersec€ ep ericuq
w .*rrLnhro',rrrirrlnnon*'inrr,,rliuoc
un-4ulezorp,culssrsrerelln€sr?Inrrnc;tJ#ffi f tJ,?;fi
i,f,i-.T,,:xl:"11tr
.l13r:l eze4relurs
ss lqede wt c,
;5"1T::::T.? ^E,r,1*oro, "'"p ;*il ;;
+vv
l:111::'11T::,::':y-"1-:::1i1"1"1n'*1,'eumcop'ep;;il;l:"*;ffiil;
-uudep BerculroJ ed eercztleco1 :(WOOA 's 4vlrrvy
e E_II e efype uE el€pueruocer ele
luns -nc eSe)
ec4srl'wl euuou elrou nc n"*rrir1r.,r*i;r"l;;;;
;;;;#
_1,:::11"1.:":::li:lt'.:p- rueurses to$e'n pcsrceds 'eeece ep reucoJ .preu
'pue'oo-e1uoc ?eumr us'e'qesuedsrpur
;:T:r"::t"::"li1T:_:l^1t1-"1rj".nou"d
roleiuepduroc eerep'1o'oo""i"';;r;';";;;;':;
7:r::?:,:::.:.f.:TlT:1ep
1i oqw17 eurdrcsrp e1
ledrcuud Inlrperqo ,rn1nec11 1n ,orr"i.J 1nlcrc uJ
luoun6;v
(euog) ueler! !ry euuryoC
,g::jrlsuml enlearJ e^
'RzerJeqle - doi 'gceetfloeu'gzeuuqye
- .m"ryw) pldplnur ed:rirmtuumm eerpg8erd
nes (atnTsn"tq'pzuntq) plncsouncou erSolourlle pug^e er atersmrm
ln8unl e-ap
luns uotqotrc mlnpuoJ gufimde ps epqrldecsns eluL-,r: qqffi, eelnd re 'r
'alnzart 'p,4nt 'p1,utdoi ,p&un4s ,pzpdnd ,ngtgd .patr,iryqr :lnm;
-mop l€lre
'p,mBpw oaluzu!.tt '1ow ozowntB ,pdoo,t8 ocodoc ,pzptna: ep elnzP^e
T**
' unlp c' p indpc, oznq, ngttq, pntq, p z,m q, pqoq :ezerseqle
ntLr ;r$lqm eJ€cerJ ru
urtd ygq u1 ele4st8e.rug ,eu{nd AI}eleJ luns c€p-oJen a;uumnm 'lJel"r
oezr'leet
FInpuoJ puguylede ec eleJeprsuoc elelurlnc ,efuarua,ro-if lmlmL a1e
-uocur ecrJrJ€lc el ?s eJec eclgliuqS rzelop roun eiue!*.e ::t- -n-r8 eelstr!
emc elepad
JVO.OJYUI NOIHOINV TNONO.{ erec r4'ese1
-erd erecar-
ewnl:roda
'(gruaul rIWr edlqce gno
?uqel uI nu '(pgqrozr eugle1) p"m7pa, Dultq v! eelul8ros rs_4&ilonm ericwg u1 '
'aulwl ltqwry o plnn1nwott DJnpn,4s Tnufiuaut, pusuoJ Wl -ord rm-rut
'1ce1uoc ur ]ruel e erel nc lqu4l atrle urp esJelrp op tgte -rs-Jnmmrur
-rudrug uI 'pc lqdeJ else lnurier ep lefuese else e3 Be:;r -e}?Iu rlJ9r
"pnrc 'esru'eze18ue ?ueud Mcm -ol3^ glrrl
-erd eurleleu Iqru{ u1p eprqnum:ftu1 es-npuezrgeJeu,a"rz;u,::nl,:;u
W
secord un-4q 'glorueds IS guellp.ll ,gzeute4 eeuml o.!EO Ba-r4rrmrryr '13
?l€trsuoc es nlzJgl retr41 'ereq8eru oeueureJcn .ue8lnq ,eqres -lrmmrrL
rfqos undr
'qSecer8 rS rep 'e.te1s lerceds 14 ,osJelrp
1rynum.ldu4 um -epqs rS
"ingrrry
nV'JolIJilueJA In8unl e-ep lenlolo e erec ,aunat auowoJ a$rroru,urru natncg[luat
u3 ti onnq ul anq,o^,a1n7uauo njpltuouol D pullol Dqui1qeMum
ere 1i1 ?ugruor eguq ?c gJeprsuoc rolqfrterceds nj1e1lotu"5*{ e ereroldxa
.
(ncseuplp3 lJuse.rf il-M64 e erds esnd
toqn"t8nu lqnruataap D aJDFutrsD ap fi atnt&a1u, ,rua"orpr*r*m -lqe$ 0s er
rnun o # 'puowo"t-o)Dp pzarurs ap 2ofnut sacotd
"p mun s:ieilr:rr.
a$a nlrugwor o aqtaA, o!,tols! pc ,ptaua8
4 ,p4daccn as r,ryJ!-F- 'paguot
'cle a3r:!I'niul
-e3-ocep uigrqenlrrrds rnmrsuedx e eze1,ut1e1 rnlnlueruels r-r.r{rorw
3c):u4uo8
-€uelsru e
euoel 'ecr1e8-ocep niplmu4uoc euoel ,ueruor rnlruodod s ts:rulrofi
'enqecgrur
e ?upel md eeurEuo :eluepnlcuoc rzelop pJgJ nes ruou[Fqruuu ed pzeeuu;
uesepe oeslelrp rsw elec e4urp eJepol ep elcund etuw.m -o1dxe as
lsoJ ne ?cseeu€uroJ ezeueEoule e1 erm.rrd nJ .ueruoJ rn[n-!cram![
e effruroJ ep lnsecord ep g1e8e1 otse eueruor
llgru{ eau18}-rg 0p &lenpl.
rucnl ep EE
ruYrrr rrTflc'flrunrnd[JNl 'erue1 csapr
rS esndord
dn ep psm
(pcr1e1u ls or eluozord)
-3LIe13rU e
ougtuor llqull elinlono Is oltutEuo
V
uo]3
 La acestea mai pot fi addugate citeva nume de rAuri - Arge;,
Cri;, Motru, Mure;, Olt, prec'xr. qi alte cdteva elemente - in foneti-
cI (vocala d, consoanele p Ei h) sau in morfosintaxd (modul de
formare a numeralelor cardinale de la unsprezece la noudsprezece Ei
a celor care denumesc zecile - doudzeci, treizeci).
I :l!

ROMANIZAREA. LATINITATEA LIMBII ROMANE

Decebal (basorelief Pe Columna
lui Traian)
:lu
Majoritatea specialiqtilor consider[ c6 procesul romanizdrii a t:[
fost relativ indelungat, incepAnd cu secolul I i.H' 9i pAnb prin I;tu
secolul al vll-lea d.H., vorbindu-se de mai multe perioade (care rM
presupun inceputurile, expansiunea, generalizatea, definitivarea nlI
io-utri"erii). in genere, cercetdri mai noi tind sd disocieze
fenomenul in rom aniz are lin gvis ti cd (regresul Ei eliminare a tteptatd
a limbii autohtonilor, pe mdsura generalizdtii latinei vulgare) qi in liitt]f,
romanizare nonlingtisticd (credinle 9i obiceiuri, tipuri de organi- :*
zare administrativi qi a aqezirilor umane etc.). ^rr
Conform Mariei Cvasnii Cdtdnescu, in Limba romAnd' Origini L.TJL

;i dezvoltare, limba roman6, intre celelalte limbi romanice in raport lh

cu limba latind, are: frul$

a. trasdturi conseryatoare,inlexic (pistrarea unor cuvinte care

nu se regdsesc in celelate limbi: aiutor, ceald, putred) ,si in mor-
fologie (forme distincte de genitiv-dativ singular la substantivele
feminine terminate in -d sau -e: casd/ unei case, vulpe/ unei vulpi,
desinenla -e la substantivele masculine la vocativ singular);
b. tr5saturi inovatoare, mai ales in fonetic[ qi in morfosintaxa. m]
Din prima categorie constatim transformarea unor vocale latinegti
urmate de consoanele -n, -n + alti consoani, -m + altd consoani: t'l'c
lana - ldnd, bonus - bun, ventum - vdnt, bene - bine; modificarea T(lml

unor consoane urmate de vocala -i: tibi - lie, dico - d'zic - zic sa'u a
unor grupuri de consoane: octo - opt, includo - inchid, glemus - lmfll:
ghem. Din cea de a doua menliondm articolul posesiv al, a, ai, ale .'ml;[

qi demonstrativ cel, cea, cei, cele; actzativul obiect-direct construit

cu prepozilia pe, genitiv-dativul numelor proprii masculine cu . IIIil

articol hotirAt enclitic: lui Mihai' mm

Din limba latini, limba romdnd preia, reorganiz6nd 9i irgt
simplificdnd, declindrile substantivelor (ttei, in romin6, fa!6 de
cinci, in latini), sistemul cazurilor, patru tipuri de coniugare, 1W010

modurile timpurile verbale, precum qi pronumele) mate parte a

;i
numeralelor, numeroas e adverbe, dar mai ales prepoziliile qi ri iilm

coniunctriile. Jiillit
La nivelul lexicului, romAna preia o majoritate covArqitoare de
*
cuvinte, semnificativS fiind frecvenla lor in uzul curent substan- 'T1!i!1

tive denumind pdrlile corpului (barbd, bral, cap, creier, dinte,fald, tM

gurd, inimd, mdnd), membrii familiei (cumnat,frate, ginere, mamd, H
nepot, sord, tatd, unchi), elemente ale naturii (apd, cdmp, lac' JTb

minte, pdd,ure), elernente ale vegetaliei (arbore, ceapd, codru,

Traian (basorelief Pe bou, cal,
Columna lui Traian) .floare, grdu, iarbd, mdr), animale (albind, arici, armdsar,
 (1s;lcuepy e; ep
Inlueunuotu ed lelle.roseq)
ueluoJ un l5 cep un a.r1u1 pgdn-1
ezrtlcelpe '(luawod'!lp1d,1cunw ,ryoBo1 ,tqnt ,rup"tq .!rupp -p
m '1DJ'n
'!t!c) eqtett eleun giuerue,rord ,n"u"_"rn ontpo
?Aels ap 1un,
"q ir.r"rio*, o)01
'tol1J 'niuaolq 'n1zop ,ctu"mtuoS) rJncol ep nes (npo7.n8ma6 '
'?a$JgC 'uoq ,unpBog) eueosred ep erunu ,ntdo,td optunut
r_r,r*r"*, ,pint,a
gS u1u1g1ug i@t1t s, atoou,
) oJottr, p )unut, p
Iru, qnp)elce4sq,? * ;;
'@tto1s 'qugts ,71qcs opuowod ,qouow ,ct:uacnut)-tlSecuesrq -uD$q1
'Qtcunl 'totzl ,zur ,pap ,Bug.lc)
1u"*.u
Fnfeu eF elue{uel a ,(cot.rnnnr ep eJec
'1 o q q_' zp rto' uo atq) eune; e
13 7 n s, p j ruat d
:ng, @ i ! p, ;p pira o. gL,rr.ftril-,
'p{o,B ,osooJ ,a1ia1c,uncotc) eyelleun-rS crusec zrt ep eletroerqo -mfim 13 ail
'Qtlsotau ,puzal7 ,eB ,pqnq) slgru€J rS puro csezlud
eJsJ _asiw e ege
-oJ afiluqsqz,s sel€ reur euriuoc g,re1s giuerue,rord ep 'ato8n!,
1ncrxel
'esru'eueeurelcn,epoJc-oqJgs .ere8lnq ep greJ
:am;as.
JolrqurrT InrpeurJelu urrd ,e,re1s rm1murudu1
sl sJncer € grr*muc. rS pug;
eqruq 'ecrrolsr edele eilroJlp uI .eel_IJIX
'arupoualo^ I? m1nloces rolreryl
ti a4ozauc uJ plotots
oa,rczun*to,poonili 4 nqfnls m" nc eur
-a1cg[o tS ttn,tang
na.toztuoB"toat ounuro"t_ovn1s lIn4suo
pwna*uulq alorym
eiulcesuoc lderp ere ?el-Ilx
I€ 1nloces erlpc gugd es_ntu,em,*,U alD'!D ,
'eel-x Ie - ?er-IJA Ie ereroces oJlur Arlc? ep
lrqasoep ,ynseco.lg -snwal
lielpurse pulrg letderl rS gueuror-or"p ? nes ,r
,ri"r iwd
nc pumienuoc 'rnlnr,rng
InpJou el ep elec ed rS (pns .rds q** seJeclm
o nes ?uolqolne eriepdod gzeegrulse eprm) erpu.q
ep pns q il :PUeosu
elllJo_llJel ed rolnels erie;Bnu nc pl8po .eel_I^ 11Seur1e1
Ie rnFlocos pan -Iro
nc edecul oueruoJ IIquI erdnse piuengur pluegodurr'n* 'Pxelmsc
""3 -
otdlna
flNyr^rou llsnil] \iludosy y^yfs viNsnT.L\l n
ele^rlus
-Joru rT
.eru€Alrsue{ eJ€C
urp Jolrugruor rolunlderp eanuSfinm elul
ru1ued tueurn8re eo o-lrsoloJ ne ,(ro;e4 n4e4 ,recur$
e$-l,aqg
'nclt{ pnrueg) auapp.tv tltoc| rrrerntr?c .eel_IIInX r:lrnnl yoder m
-oces lnlrSrggs erdg' Ie y13ug
G Ag t- ttgt,ur1so3 uortlN, wgt-iii tl.q*r1
ero8rrg) .fiqir:igi,
?ugruor e11rpi u1q rrecruorc ep ;oae #_u
Ie snrd eded 'nlduexe erds) n1pentr F^g u1p pcul .lq?.!s njm:rlnlr -rue8ro
-Jpc ep p]€l?wues 'lgluJ ,1so3: ug lS (ere
I€ru e eu€ruoJ IIqu[ selelrmwl
Rwldene
-o4s1'ugwotoualBaw,ugruo"tocop ouguo,to ezercosrp
:rlseuguror
ru1ed rolec efiimde purrJ seJeA4rml
(ue1et1 !ry euunlog roy,.l.mm
Inlellnzet,puoz ul ropre8pq e rS "ffi
ed;elle.roseq) eedel e; ep e1dn1
eemzeSe uud ,gcuolsr erinlo,re ep pgeds
else eunuoo re*mfiril:t[ erec) epe
eetelru' '('e'3 p1eso' .yy,nrrecSn4 uud pued
lpxes) gicnpep ,S ,^rrffi*
Ilpnls urrd rSoloyr; ep plncpJer lelueruncop !f,n's,nm rc e lppzluDt
lctu 'e1e1se1e IcIu elso nu eJsc ,@tnunutot_oon4 onynwoto1otd -rw
-o"tp4s) panwo) DugtutoJ,le.reue8 ug ,p11unuep
pns el ep rS prou e1 ep rrSoruprls ep
else _ e-trErrg tr fNyr
trncol Inrrotrrel B.lol ,a d*_
es eJec - eqcel FugruoJ equrrl ,re
IIJpUoAZep e RzeJ eullrd u1
o
o
7
a i o o u n c, a r a ) n 7 L,t D ), n ap p c, r, q(?:lr: ? tS acazatd
'a7u_n[n'atnpo) eleriuese runricu pc]pui erec aqrat"nl
; ::I' :#;T!|;;|:ffi ep ppou)
;
@uoui+n
' a4doou' pun1, pu,mt, pjoaurunp, .* -lteuoJ {{ -
1zn uo) rnlndru4 ep rigfr ;"*
'ia8"tV - t
 il
il
l[
T
s
u
tr

I (drag, lacom, mdndru, prost, scump, viteaz, voinic, zdravdn, vese[),

T ca qi multe dintre sufixe (-ac, -alnic, -anie, -a;, -cd, -ean).
l
I Q Selecteazi doud texte de circa 150-200 de cuvinte (10-15
rdnduri) din creafia unui poet qi a unui prozator qi identifici, apeldnd
la un dic{ionar, tofi termenii de origine latin[, respectiv, slavi.
Compari frecven{a celor doui categorii de cuvinte pentru a trage
concluzii privind conhibu(ia lor la formarea limbii romdne.

ivrpnuwruruRrln lN r,rvrna RoMANA

Contactul romAnilor cu popoarele vecine qi cu altele mai inde-
plrtate, prilejuite de rela{iile politice, economice, sociale, culturale
etc. pe parcursul unei istorii frdmdntate, pdnd in actualitate, a de-
terminat intrarea in limba rom6nd a unor cuvinte din alte limbi, cele
mai importante fiind citate mai jos in ordine alfabeticd:
. bulgard: argat, bland, bogdaproste, borcan, bujor;
. englez[: aisberg, barman, bi;nild, blufa, crenel,lider;
. francezd: abajur, abandonao bursd, buton, cabind, caiet;
. german6: abyibild, agenturd, bilan{, blat, cartof, diblu,;urub;
. greac6: aerisi, anapoda, anost, buzunar, cais, castan, catarg,
ieftin;
. italiani: abate, agen{ie, armatd, asediu, balsam, drapel;
. maghiard: alcdtui, alddma;, alean, arpacay, bdnui, cdtand;
. neogreacd: agheazmd, agonisi, amvon, istericale, molimd;
. turcd: abanos, acadea, acaret, ageamiu, alai, cafea, gealn;
. ucraineand: bor;, burlac, calic, cu;cd, drug, holtei, horn.

a Completeazi seriile de cuvinte de mai sus cu exemple'

al limhii rom&ne
suplimentare, folosind Dicgionarul explicativ
@En.
SCRISUL. TIPARITTIRILE

Dupi secolul al X-lea, existd un numdr mai mare de docu-

mente (in latinl, maghiari, slavon[), prin care se poate reconstitui,
fie gi fragmentar, sistemul lexico-gramatical al limbii romdne.
Primul text scris in limba rominS, cunoscut qi pdstrat p0n[
astdzi, este ^Scrisoarea lui Neac;u din CAnpalung, adresat[ lui
Johannes Benkner, judele Bragovului (datati de Nicolae Iorga la
29130 iunie 1521).
Despre dezvoltarea scrisului in limba romSni se poate vorbi
&^"$,rfry!t.{fr.74;r4 abia dupd mijlocul secolului al XVI-lea, de cand existi numeroase
y,{7y t 6t yt &" in
1fi y# f., mdrturii directe originale (acte diverse, donadi, testamente) sau
A1rttei.,,t ii "lh ro n'itr { m 7t lofifie texte religioase traduse (liturghierul" ptu.ti din Biblie, predici).
q; AE
.
fr
n.f i' it
^ W,, -,,,i. . inci de la sfArqitul secolului al D(-leq pe teritoriul rom6nesc
aalrtr #. p,o li.v' oila 7; n,, s-a folosit alfabetul chirilic, cmt de ry cilugfui Chiril qi Meto-
#vy te/ ;,:1;t "r: (Y',
! :9 diu qi rlspdndit la bulgari, sirbi .si ruti; 9160 lotind va fi introdusi
abia in timpul domniei lui Cuz4 in Trasilvania se trecuse la
Scrisoarea lui Neacpu din scrierea cu litere latine in timpul ftom *deJate. in situafii oficiale,
Cdmpulung (15211
 'QSq erenerqe) 'r1Semcng ,e-11
996g 'errrue51 e e{lpe
'!!qtan a1o aiqtr49 ap ,nuoficgq ,(Xg( erenerqe)"Jnllpg
g66I ,nserncng
'crpedolcrcug sJelrul'I eJrulpg '.,llleso11 .1y - uepJol n8.lo1,,
pc4snBurl ep lrqn1tlsq lugurog ururepecy ,e-11 e erip e ,aaguo,t gtgtutl
zwooo 7n mloctldxa pnuo/c1q :eloJeo]grrrm luns gqu4l €er€Arllnc uI
gleocS ep etrsoloJ olelueru€prmJ eredo e11y .(UlVg erer,rerqe) gggT
'4Serncng 'TnJunug '11A pqug,orp '1 :eurnyol gnop ur ,eugruog
rertuepecy BJnlIpg '.,Iilesog 'lV - uepJol n3ro1., pcrlsn8url
ep Flnlqsul 'pugruoa eruep€cv oauvuto"r gqryt ocpouto"tg tf
QWOOO erevr.erqe) 9697'4Semcng'crpedolcrcuA srelrufl erruIpg
'o,lDesog 'lV - uepJol n8ro1" gcrlsrlSurl ep Inlnlrlsul 'pugruog
€Iruepecv'plfnppe rS glnzp,rer 'e-II e erlrpe'auguot llqrail p JtE
-o1ottow 13 cgda oyo' cr1[o.r&o1to Tnto uoliclq :AlluutJou ra pDrD rrl r
IJpJcnl ep erJes o 1rupde € €reJgc epr8e qns 'pugwoy Druapncv e$e
?lceJoc ereruudxe ep elerrrJou gcs€elqels ps gi"1ruqe erfnlrlsul
'(1ecrxe1 lcedsu qns ueSouroeu r?ur
1ec'ctqn4a1aq lI$
r$ rroetm lrurnuep) rrl sluo 1n14 s' cr\ stcllqnd \ryu s, rt17n4 slulutpn - oc
-rpt.m[ 7n7us'c11[1iu1gi plus :encumruoc ep 1n]ce uI n€ o erec ad
e{cmg uud rS rolefeseu e gc4svr.Euq etezs:reErc ep epiplr.lelncrped
uud e1e erlul qreJrp ec lelqlnc fequlU ep etu€rJel luns eelsecv
'eleuoricurg rmlrls etrlnru reur epurrdnc pJ€JelrT ?ugruoJ €qrulT
'crlsn8ug mlruqrTrrloe
1e rS urnspur InflJlds ug teseceu else epun oloce'eetezrruepour
pugdecce 'pstqcsap 'atoogntouy else rS J€p - eel-IAX IB Inlooas
uud ep pcul e1rupde Joleuuou eaJeqruqcs ner8 pugldecce - a.molD^
-tasuor g,n4odoep else ellJepow eleuo{eu llqu4l e pnnl11 elrmu
-eL'pronlll pqryl el3ewnu es (c4s11l1s-ocpu"ues,crpelurso;roru
'1ecrxe1 'cpeuo; 1elru ef ilqru1 € p]€ADInc eJ€zrTrln ep euuou roun e
euole8qqo eerepedser nc r$ llftrEug'1eroqele reru Iec lnlcedsy
(pgg; noSerg) YUYUflrrl YNYT TOU YsWrT
yrygipaul nc elpqDuetrE
'Vp$e ruelSeounc
o er€c ed un1cru1s uJ ArlrurJep ecrJrun es ?s pugruoJ equ41 (ggg1 gS
0SS I er1uJ) eloces re4 e Insrncr€d ed ec .ellreJlp epe.r8 u1 ,leunuralap
ne oeurelur rolrrptugur?rg 13 1pg11o^zep InpuoJ ed ,(prnlerelry
ep rrpcrecul relqc 00gI pdnp rer '1eiu1pS e etezrmlndod ep rrgrcnl
rode 'eiesrdolel rS rcruoJc 1g1ug 1ew) tede etec elrJelJcs ,eseortqer
rS erepdod r.irpc ep eprgldepe rS eluecnperl ,llcrresrg eiuengur
qns sele reru 'rn1ruedr1 e rS mlnsucs e g1e1der1 eelpugdsga
'IgSI IS 09SI /69SI e4u1 ,,roSerg e1 elppdp purrJ tlnc
ep liryc II Jolec eelelroleur 'rgs ropcruecn rS rsero3 mlnuocerp uri
-rede pnlpgdrl eleum4'rrcrJesrg I€ Arsnlcxe lnr8eprrrrd else lndecug
rulued 'rS ee1-1ny I€ rnlnloces pcolftru e1 ed erede 1rued11
'eull€l
rS euo,rels llsoloJ ne-s gcrJesrg u1 'eelelgeded nc nes ]sel-pJou urp
IIurceA nc eluieler ug erepgcerd nc 'ur1e1 InleqeJle yS pupel equ41 15
psuJ lrsoloJ ne-s dunl lseo? lol u1 'qSeuurop elrrJ€lecu€c uI sels reru
----

EVALUARE CURENTA
APLTCATil

1. Consulti DEX qi extrage din el o listd de 30 de termeni care

probeazd, afirma[ia ci limba romdnd este de origine latind.
) Consulti bibliografia de mai jos qi extrage citate pe care sd le
prezin\i, cu scurte comentarii, despre una dintre urmdtoarele EI
teme (la alegere): hstintl
a. teorii despre originea limbii ;i a poporului romin; Ir00^v
b. argumente despre latinltatea limbii romAne; obiecti'
c. influenle franceze (sau ale unei alte limbi) asupra limbii ro- futaliat
mdne; ffiogre
d. dialectele limbii romdne; twlrlnek
e. inceputurile tiparului in lirile romAne;
MftK
wtor p
f. evolulia limbii romAne literare (pdni la 1850).
Fa
3. Cercetitori strdini au remarcat risipa de energie cu care nu
numai romdnii, ci toate popoarele est-europene gi-au exprimat wctu
qiunil
nevoia continui de autodefinire etnic[ (Katherine Verdery:
DEX prea. d
Timp de trei secole, est-europenii au folosit istoria ;i inter- I'WN
pretarea ei pentru a vorbi despre relaliile lor cu vecinii ;i a,
despre identitatea lor nalionald). Exprimd-li opinia despre sffiuri
aceasti idee intr-un text de 20-25 de rdnduri, prin doui rea disri
argumente pro qi/ sau contra. hc pec
4. G. Cdlinescu, in a sa Istorie a literaturii romdne de la origini
pdnd fu prezent (1941), observa cd" amestecul de cuvinte de nn€nnr
originile cele mai felurite 1...1 dd limbii romdne o bogdtie csegeri
extraordinard de culori lirice, in ciuda unei aparente sdrdcii erticolel
cantitative. Scrie un eseu de circa o pagin[, in care s[ ilustrezi .{
afirmalia de mai sus, av0nd ca suport un text liric eminescian. mmie
brnnrq
Suceslr BrBLrocRAFtcE
efc-. ce:
rea lor f
Ion Ghelie, Al. Mareg, Originile scrisului in limba romfrnd Su
Ion Coteanu, Structura ;i evolulia limbii romdne (de la origini peste 62
pdnd la 1860) DOOM]
Mircea Tomescu, Istoria cdrlii romhne;ti de la tnceputuri pdnd la m, inm:
1918 s*n4 n
Grigore Brincug, Istoria cuvintelon Unitate de limbd si culturd de curir
crrr-inur
romAneascd
Maria Cvasnii Citinescu, Limba romdnd. Origini $i dezvoltare
&red.
s-a folor
Sul
in esenti
DOOMI
fulocdrt
precum
lr,grreti-s
5i norm
Acodcm
descrier,
&eis
-tii care f
 tpnou a"o.oq o adoo,tdo2AIOOg ulp ceJ srec gi
el?qrugtx6rd,,, IsleAIttSFe 1*, roleumuord eerer; -ueareluy eledycupd ep gZ gzeeuorfureul ss' p1fipa
+fr1419' rcry,eg :a1s ;y4nldicul.td uetulntrde * ntdnso ptoN uI'!ou low ap4pwp.r8rtauzsap
, :'.,',1
l:ll}p,,,ailf1! ?oiob
y*liotoe . atznlcuoc' la4znlcuol urp tt1sa&ns al\un 16 os-npugqetd 'ppaapncy
'atQ1{,lu so11f:to/o11{[oso7g{::e1ygefr
- ac!$tworg nc pJoce ug'ec18o1o;rour elarurou rS
pqiueur nc-s 'e1md arau prrr eec ul.waluns'iaruns
'(ui,*1i1ryi*;;'ni;4lii;{#*rffij't,ilf}# :luns nc gfn lqnq.rsa eF eurroJ idun e ri umcerd
Itil{t*:oi',*p' tlre;ip lFml soc\ naldutot :o}cuusrp toleglanc fuopetul uI g'ns ! FrI eoJrnco1ul
fi,nsu6*',,,erirew:,::U,,,,nilgt6 Eaullslp euuo;, : sp esndu4 ellrycrJrporu es-npugredo lhtrOOC
,',,:',,,;,,:,:,.,';,',.t'",',,':l;71qauL*ai:1f,
tXr'atnulutas 'a1auu 7t"tn1at u1p'ee18ologrotu gS ecgurSogo eleunou'pfuese q
:trli,laa.adoi or1iap
1* nu
ljli4doi:alialt'(etcn4) '1e.qspd n€-s ,WOAA W'ngoqloc lcodse qng
,a,s,,71ia4i'l*,,ainfidp'a Ttransdpc :l€mld,ep nBs '(D tppwetcxe lnrnues nc euucreru lrsoloJ e-s
' anl
'|E'3,p*o-9.',a,7qqnEf.g./a.rio4'olgtulytptugoso\claca! {1n1ogurs'ueraurerqe lereuorxsg aleuuog tpugr ep
a,l,;Ifi,.,ttu,l,ipl41haot:qffi ulsapslaruro;- igdec e1 ee4i;pdsop'uerenluecce'nll$,lnln1ug^nc
ptnnn)
:.::,4;',';',:,|',,',,:;,7{J}']#lF,i erpc uI elullnc op
,{sdoal eec lS else grqroy erm..tdl 'e1e euro$ Irgrlgtpour predo ne-s
ptpuEt yplpunc 'J'4un pgu6 alFpruueco€ - OgE't'ecJIc elle €T '(*) csuelse:nc elpc.ruur rpuuc
o7 pugd
-IJeruE vzelBue urp rJnlnrurudurl eged areru ug 'e1
t* nu'pmau"taJap /nnuuuot na ti nu otntnluoc na -ul^nc ep 009'Z Bsrlo g8nepu es er€c eI lrl trOOO
ptiaalosqn 1* nu'pd.1osqa :eleqJel errrJoJ - urp elenlerd eeleluofuur 'elulrnc'op 999:69 elsed ga1fln
:elelle puguuurTe r$ ereg11 eJBJelrI e]uerffA eu$uoc ,WSOA Altvt!rune leadse qng
:,
,elqun:. .pgg.{! p-?. ;,iy,gg g 6'' eJ"uorysu eruroJ n?s 'p,qse.tdxe e$cw1 nc le{unu psruued pulrJ Jol eor
egq4nc,'I0ufi,esJeiunuo;dlnas,4S ee;egcs pulagd -ezlJIlll 'a1ep1ce erprelg uqturl mirude nu e5 ''cle
lhtrooc urp rrPpu€uoJer ?crJlpolu es .c eJs[IrugJ: 'qeuo18er teryrpeAq elq4no ossoreumu sl
, |;cp'41!in'.Yo.tl s :
'uelcseu
.:, /!&- aasqs /P- tttoqs f&otl,r eHol m ep r{cqsar Joun eeJ?rrruasuoc 'elxeluoc e}rumue
e 4eiuamsep e rzeJlsnF
..*e8i!qo,ors+',,lgr$oq,14lnloelil€ uI Jole$pnc eerezl.lgn :icltsluts Tntcadso .
prulleJc nc BeJeuJs 'guguror €qurl uI elnu$rqoeu !'u'S rolelocrlre lnpJps
t,Otffiiifiu.:6x€c"ns*l,upiunuord'1$ erelrcs er,lI,II lllq e.r6 roleiueulsep grlsqo4 e 'eluclleruer8 uroEelec alipSoq
-osoep pulze-rd Jorec € eymlnum:dtul u.I EIBur.J JoIm e 'srlqrol ep llirpd eerezrcord mllltug^nc ap alu!
; p a p,mp"ru o q guttuo
|:i:e}e.ta:$imrt:q{tr" /l#Ea,. /, w?!\r,. ppflc' InloilJu eI :plo)4ptuot3' oguau.odtaoJ '.
/unpnoq /rupnoq /prnoq :puguror pqu4l u! i'c1e ro 1r^mpumrdun esrezlcerd To1
ec eleiunuord reugruor llqu4l lnfeq€Jl€ urp ereryl -aurruored e 'slerired Joleruruotuo ? plculsrp eoJ ?nop u
q;pgiffi.Bs,,€.leo,:snrtlnurrudwl q 1n1n1oc1ue -erJcs 'sues ep rrior4ser Joun € 'pueurop /rmsues erdsep
,,tsit*iulseql' putlto,rc o'ta{' estelvle ;rrun vete4setd :pclquwuas olaauodwoa . ti ttuna
',u;1tlt$in6,,ffi
ripuu1uonoi;;ffi g{y9,,';.,,!flffi _6EAA.--E|iffi -"olut t
't1a {q7nr qqBnt 'tayod paqcod't1louad "O
791nuad ug leererrre'Jqe 'pugr ep rydet qeerrirgdsep 'eorei
:,{reprel
:'tglry :l{qi6p:'!,,1!alq1or1!!olll}oc t catq yrynarg' s s o q -unuord 'ecrloeluls lmdn-r8 Jorm ? 1$ .rollrmrinc
leurudxt
'7so9;.:pq*9.,,u;p,,,guuog1,eu4ld,' n rlusd piuue;erd -o[ s Fole]ullrn serelJcs puy4.rd'pwo{ 7n7c adsn
nu eJ€c
,nc)i.,'eu1-t1;or,,ep,,;,;eqqlli u;p eer 13 rya ' 1u1depe pEuq ad- Z86I 'TIAtrOOO - I eftpi{ ep pi€il
,@195',ryyi',;gldacot. es $eq{s eqind Ap€Ier IrI '(a1na1rcww8 "to11"to1ort natpcrout rulua d n7 a7
'
:r4e,,|rtg16&trq,,,| $fuui.'' !fiatuoa''saqt oc' a&uoyoqi -u!^nj pauol pa,eqwrq)s purqtd) ar&aloltout
|ffujg,;;,,:',:ulusg3o,[oeu r,'ro11nur . leru u eu18po ep ap $,Q4eatot atoiunuotd) a1dao4"to ap filawnu
,Ery4t1.:;v!,u5, eeruiqnuo:d 1$,, eqagur8oilo q es -np n 6 alonlco aqoycgfo (arca.to,c nnt"tts) qagfat&o\.to
114t$O{I uI are&st8slul'tmlnum:dur1 top1nEa,t b: auputo"t tnwll apru!^no ry ptollopp -oJ rrqur
',ru1.ueAor..
:Pqn,:.:.5ls:.,,IJ!o1g1potu,,1i gpuuruoca; . zWO O G oatotyldo fioa,tnluazatd 1ed1cu1rd :,r11ce1qo
'.'iis,,uoraer4e:urp:,elluglo;dqlgllnilgupelu1pnus sc gJ? ec 'grttqlout"tou atotJnl o elso ,WOOA
i;grypi}.Irl.11qurj1.a{E, uTp ::EzelSue u1p lmlnqmrdrug !. EFso11 tg7-ueprol n8rol'o ecrlsrl8rnT ep 1n1rupsul
n"n.ap..g6l 6 ee4i cnportq eS .f ep'augwoy ntwapocV eplEa qns 1eroqulg aleJ€olE|l
.:
el ?s erB
'9uI1
oJSC IUel
rS,[Jragoruo rfiilf,trucomro) flJrrsrAcNrr flwuoN [TroN
uivcn
3HV3'Nn!ru03 ts YsHft"! YINsU
 'Exeepliu, glupurile ortografie€ scrise Qu,eratimfl
negative niciunul, lis[vrto; niciun, ruao (plio , '
anilogie cu pronumele qi a$ectiwl nehotdrit ',(dini;&; l71gr-fi\sdh,' lariare i se recomandi' ins6;
,r"unirl, vr"una, we14n, vreo sau cu adverbele ' pe iet posibil,,evitarea,desp{i$rii". Despdifileq
,

:unull''''"' :dt$d'si;iili,ra-:sa pdaii':"aptiea h,:Ia,,limila

negative hrc icdnd,' nicicum, niciuide); fliet
anl, *i, ntAi una/ o' se' v ar scrie. separat .efrnd sunt
: dtit,.ihi*ent u.,unaii',.s:;r1ngu,':;Sp4ite,'$*.
',

:eiijincfiii+artical (Nu'eiiei un'atrr , niei "', scrise cu cratimd

(loa-rea-soa-re-lui) ori cu
un'',, linie pauzd.ln schimb, este accep-
,ui' ffi1x1,;;,' -iohiu;4ctrie+natwlal {N'atn niei cratimd qi de
pu'lipf{L
'. ;atd,'1a:.cipdfgtrr6ndutui,can6.coiuei&'
ft ate.r"niei,,&aimulli):s:hY,..c0niunelietpronurne,
'ir ehi" iAiat' $rtit' a,:ve.nit niei'' unul, nicl: celdlsk),. : 1:. ,' dintle,,co@onentele,' cuvinteibr,;;forriatg;@
:

'r,,-';,g;,jn,r*irtntea,iesppi*t5'riu priycili i sin- ", ' affieit atdi 4ngh|Lpia*pvian;a;eistffi,rli,...,

tinerti,',ia,ohoeraf igleacuvintelor;iop11gfifz::se;;,:' .''r' :..'.6;.Sege-neralize sei{ereacu'rnaju$eutd'a
|i*odiis ptseard larg6,inparalel cu'anq,fnite,su:,, , unAi.rat i$;car4qter ryligios (Doan@.:fle:' {
:eonsta&d.in'imbin6ri''] '":agii fia':ffintt|l r;,,614ita',I bandlanrc), a
,vinterConrpUse, gi dublbt
iiil# o.tii" *{ tnu'"resctlr (,,cuvjincio'{' :,'E ultr ,. articoluhi,sd arp.'.rlrtinule rl din 9opp,9nea!a:qrui,
:.Muini,no*r,lt iine'cr (,'dqzvohatbinclf i,.. .',,melqt p.rsp-tli,sli6irc,{p,xrfogaan;. ;\(i,,: 1,
:t9idili'e*le,bine,Crdscut,)etc,,,., : : ; 1''r':i' ,,5; r,6''ffi m CI.,i siistoli0e.si e:everyl. d:JfiI
tr--,L
t,4", DOOIIZ; in',tunclie de'uzul',,1{terar''' :.menietor.i*to*ce'lmi1jOre,:inclu$iV,,rd-zbo.SiCtre.,.e,'
,,"' :lE
'*nt*1,trlpumaoddu etbarelensrme ortoepice: :'anvergpr$ iare au nume unig, preclplryi'1.,
.f',,r..:,,acgloutdsDOOM1
'd seselgio.altifonrli', ,.numeior,,,rm-6dfeste rrna1i.ory$:$i'6jv.e,ts1$ :,'$tifulifice;riri:arrtt$tie€;
,,pOll ''fus-sr14 *'*ry
Oe'apc are,Iin'variaqie 1ib€r5, e$te'stabilit* o
singpra forme de aCcentuare a'cuvinteloJr precurn :,,, ''liinettitn a, ;'CWferw[a Natisnalf"alel:ertbril,,
aaia,qripa,lcgtlcat,caraetgr,qg;bah,d'9lqo,t,'inJim'"' il., bitjei&dzbai
Mgndint;'E tiii M'e ia;',Rdzboixl'
t1sqtru":'gitnpozigh3v9rmyyt;: :: - ' ' r' :' ., ,',,,, da'Ihdei Aft.|dl;;Csubsantiv'e!
eerderssrynga-, i- ::.
!- 3l

,,: if,,*ume1e:oficial.,al..u or.institOlii; d c'Ifidifilof,

' ,. ,l'; fornnei con;ideratdlineoreete]de DOOIvII,
-l--

d,
devin, ioreste : a.vgri e, b ilum, b orm ag in ferlgd'' :' ..1$ub1ie .mon,al,,s6lilor'de:spe9lai
ra b !n, regizon revizor;
" ,,.1o'1e,.s11i$1i6er3i.,qpo.rtj,v t4 $tpprlf
,, :,,,,, u,bdrnite vffiante dUbler de ascentuafe; prin ac- .:,iand,eunirtolositd:,etiild,lstwdentla;Dieptl''a
. ' ]i {f - -

ICepUrca,fo: totcoariderate'irporecteinD0oMl: I , ,,: li.:

C* i i nburtele,*np6e'de'Evafut$'
gitt[l a*tk, caildtdl e aA.did, firgv/ firw,' hnligrd/ . ',. .?-'ge :seiiuiu.aratirrd;rdeiivhtg&rc* pre;
,h,glt ,iltaifii,Isv, trqfic/ trafic' ;'. , : ,,
,,.:fixtl:g,x,1,' fut1,k* iedi@|Fg4l,ascidentgli :ir:
,,, : ,... men{i.ne ,din DOOM1 varianteh literate'' .,,',iu.q&,pf Ofixe.(,nm@a*s,,,i$:;p.os7t:89,y:y:
libbie'der'racobntlta& a cuvilt€lor: enwt/ gnost :, NAf 0f l',pie@ $.derivate1e"'cu, sufiry
t .. r,la
;A"

'fais imil/,, fac simi l, intim/ int im ;, nii I o e /' m i I 8c,

?
'

r,: abrevierirliterale
:tfi $ B i.'tsilt:f &+itil.$aude, ^ "!l* ,

Lf,-
pr,qf,ggor/'piafesgr,'vglor/vectgr;''' la litere (X-ulescu).
- : - accent{tarea cbtectb ra urm6toarelof eu' ' .:', r, :, ...,9'.gopreCiC.eazh:sihtatia'unor rrne. corect0:
i : l; ','
vinte'se.lfacda*tf el:adsserdrn,bgtef i'Su:bdta[i),,,., ,,,inlCgqjugarga oa...v,g{bg::rlf
',,,,, . :',,,.-1ijv6frme tig#e'libers biruie@/ biruie,
',' ,,,, 1

b- -u
buitelibt'cardeit?r,' m'qtiir; prevedgre, regizor;; s evgr';'
WX saaa nui'nelsr de familie Rotgiiu;,I&iilfu:;;' ; "';
,, :deznail,d*b,ar;dibtii :dit;uteste, tngdiml tng;ini|
:, -:i,H
,' . i11r'poezie se admite gi folosiiea altor ' inj gheabd/ inj ghebeazd, reanimd/ reanimeazd ets'' ;:-.-'I
variante laccentuate U*"5t agle recornandate lde'' , '
, I :'rr -o,s.i ,tari corecti: absolv,ufi$,$,
:: :,'(s1j,',asaz6;:,Aiapdr,'
agdl,:' aldt, ddinuie, igli*id;
norrnele astuatre: caFgcter o dgsrn ai' mgtar' ete;
,",.'.(s*, tigiffi,.ntoi,rmEie, rellecfd (,,og1indeqte"), ete,, 'l,i . irlr

,r -.:,',1ui6t1*.dg gsnjllgslea a ll-a, de tipd.d

silabe aewintelor colnpuse $i'a unsr deriVate, iCI'' ':,',
a pdrec, a pld'ceq', -.=:gl
D O O iUtz recomand6ndu-se, otdinea' d esp drlite , ' , 454ss;il:dntpdiA4:.a(-i) displdcea,
bazatd pe pronanlare/ despdrfire bqzatd'pe' spreieddh,:a ea *c. au la forma de indieativ
s'truc tur s cuv dn'tului ; des p dtlirea dupi d' structut d
qi .del:coniunffv'- zent, persoanele I 9i a'Il'a, \L:cr
nu mai este a&nisd dacE va eontrav€ni regulilor plwa.t, riccem-lpe sincn{i: (sd) c'ddsml cd{{ti; nmr,F
pronunlirii sau daci vor rezulta secven{e care nu $il',, ais enl,Ai arqi, (sd) tdcqm/ tdceli etc'
mai sunto de fapt, silabe: o.biect, w ob'ieet/ su-
. ,. . -.Vpr-bele detcronjugarea a III-a, de tipUl,a' - --- ,tri

biect, nt sui'iect etc.'Regula generald pi , 6sil,'7' 6s:')4'face, a merge au la indicativ.si"lal timsru

-'co4junetiv,:prezent, persoanele I 9i a Il-aplula!;
obligattorie a despdrgirii suYintelor la capdt de '. -.':arl
,.,i , #Cinrui pCiema: {sd} bqtem/ bstefi, (sd} fuerlt/.
rAnd= este ;,interdicfia de a lisa la sffuqit sau la e"rl
iriceput de rAnd o secven!5 care nu este silab6.l dsceli, (sd) fscem/ fsceYi. ::f. I

\
 'ptueplcco
Iec rS puod€u InuetuousJ a4urp elrrqrodetpt&Zlr.Jue ler
uPrugd ollsen ep -e1[ lcr4s Inrueuop ep olocurp eeJe1ecJec
epurxe punpout puoad
e"ltoe -otna nljozlprtlc lS pugutot onnnC uI ,nine rupuexelv .usllotualro '{u
.:iI?J
'wslulluDzlq 'awuuolpq ,wslu\qDq el pJeJeJ es
JSaugaM nnEI
lnuslaa)par uJ cnqtnN uacrrtr l .euedorne elrrnllnc ep pieJ eleuolieu .3J
-tolexeldruoc ulp gtncsry el oil :P f!
"Arrcedsred
'nnuuuo) p1ndacut'pcuall"od "d, "riiu)i,a7'o711totru '
ojua$lxa el pJeJeJ es augraot lyryDt
-arll $apxaldutor" $ ncsaunpS.g ug ,n1durr" '!1"p
'en4cedsrsd rou ueld-ruud
trlUnlt n"rr[\
uJ cnpe iluecei rolrruq1n
"pelrrptecreJ .e.--II
ap
rplds,e1e'urepour-erirr;1fi lil3':ffJ':,;:;ff ':ry
-n8re godns ec ,1ce4pu1nes peJrp ,egsolog
'1l;;T';ffijtr ,A F
lrms lgperrp
uJ es-npuglJe .esndo Besepe ulrzod ed ep elndecred "rn1.*-ryoo, i;9r€
+!'-ifi1,.,r *1r$\.-1
luns repr awat
1e141
ep elueJnc gnop elec ,gc11eg;e1ul epeoued uJ sel€ .nilzod erlurp
tr{i rf,rt f :trtiuilt}.l"tr{d.l
e11e ed nes ?rm ed luecce ep pgseldep ::puq
r$ Fruezrer nc .eiueregrelur nc
vStJ,iI* le1pn AIleleJ lolJeret rm .erueJl ug .ne e1e Beec" ep rsucoJ .(ecp lPle^!
-ouoco 'e1um1pc ,ect8oloqrsd.ecrlrlod) esJelrp f;iap7
r€ru elec elurp luns
IepI ep etruaJnc gnop rolec reiuelsrsred ,ie,l,y
rS rsliuede eprieru1o141
r'":i:::il
'
i.ryaru
n c sa s.uea:e4 errse^ m1 e ere do,.,nru"?rTi,f; ljTT#Htii#:
eJ€c e4uJ 'sere1u1 rurxeru ep elcrmd €Aelgc el3eoun3:pisr1euodryea
;,$*lne
eoJeluerJo nc lelturs" purrJ rJo ellruu ep .pcqeqtelur
epeoued uI r"1" t_BJ.:-,ep
(to1 r u g tu ot ee;rry u e.u oA reru 'relrun urind reur nes llruu luur ,repr ep
lelsruquryl1opy) luemc rm ?c ?z?eJnluoc '?li$47
eS 'cp-oce4 plieds urp er8olollur nrlued 16 gzeue8oqe
'erc1ndod n4ued ropc ril, u
pqep $ pnpcgo Joun e euewoJ -uueruor Inserelw nc gppo eiuezetd glliu4s eceg
r3g putsnoe .'idtd
rcjuase ee€p :euewor !!qw!l !!ipl!u!l
-el eaep 'te ep ilncq ppo11te7 6e4 n1r; lerced s u7) lrutun1 tlueluezerder ,pugr
-u! utp Joltugwor e uresu ep ro^ es upre8exe Jo$ecs ell4odrul .Qnwsynd)-eoun1"., ,"-rr}"?irttl'irt
ilWun ,o1ri**ny"
eaapt :areqJeq JopugAgu ueUeJnV JoJn$l Fqu4l urp eer?rn1p1ul .Iqrul e 16
ap Pleuopueqe epeo u! uewor rnnJ rnlruodod e gueuror rnd
esurEuo" - pgreEexe elueprle rS pzeelourord
-ueuala pjulntg1s eeop :Juns eJeJ Ie _ ,rgrn1 1n1n.q"31n
-ueweldwoc rcp e;r,aov .lolugwoJ urgldope selelrsecou,euugrmp-pns rrurErro e .elsuoriur8l_r
r"r.ror1
e aleluewoJ ep eclJolsl rcuo6a1ea eeJel€quoc rS rolrugruot ee elrnurluoc rS eelelltm _
eseoJolel repr
lnlqwesue u1p eyed ceJ eJeg rep ep !*ryrv '(roleyq rup4 'pcu1$ eq8.roeqg
'alueoetpe g eypntul ppt ap eues 'ncr141 pnure 91 aualptv
111ocg !!fiie1uezetdcu uud lneEode pugauun frue1ue3
o c16.o1 funcep ple ep :puereq epeG eplirulC
ep 1S ouyznceilre3 urlu€lsuoJ
u1 fie1ue1dsue4 tuewoJ 111S1uo1oc Incrulols ep rode ,(eclnce51 uo1
urp Jolugwu e guewu ejuapuet 'ut1so3 uorrlnl 'eqcer6l ero8ug) eey-1i,,fX
tn _ sel_IAX elelooes
-sep e;dsap eeap pugJ putltd u1 Ioy
- rolrrecruoJc erieraue8 ep ?l glaurrlJe erg gs edacujIe,7i7io17o1
aJse erseacy ,Jo\ugwoJ rtjp\tueuot ep €eepJ 'FugruoJ emlerelll 16 em11nc
eaep uud ua6a1eju1 gs t€qp4s ec repr ep eluemo
eC Enop Rznernuesep er€c eldecuoc lutrs ruuslcop
$ niwtlignT
rus!3ep Is elel!u!le-l
J zoJ op n/pnls

Populafie geto-daci
(basorelief pe Columna lui Traian)
Faci bine cd te pregdtegti sd
scrii despre rdzboiul dacic. Cdci ce
subiect poate fi mai actual, mai bo_
gat, mai vast, in sflrgit rnai ptin de
poezie gi mai de domeniul legende_
lof degi este vorba de lucruri foarte
adevdrate? Vei c6nta r6uri noi, fluvii
conduse peste c6mpii, noi poduri
aruncate peste fluvii, tabere ageza-
te pe coastele abrupte ale munlitor,
un rege alungat din regedin{a sa,
izgonit chiar din viald, fdrd ca sd fi
pierdut niciodatd nddejdea; pe l6ngd
acestea, doud triumfuri, din eare
unul a fost cel dint1i impotriva unui
neam neinvins, iar celdtalt cet din
urmd.
(lnsemndtatea victoriei lui
Traian asupra lui Decebal, reliefatd
de plinius celT6nrir)
Evocarea romantici a infruntirii dintre daci
qi romanil momentul zero al etnogen;;;l-^
$i-n zenit opri o;tirea-i peste armia romand.
- Decebal! el strigd-n nouri _ ti detun, ii iau tn goand
$i Danubiul o sd beie a lor sacre legiuni.
Decebal s-aratd palid tn fereastra naltd_ngustd
$i coroana;i-o ridicd cdtr_imaginea augustd
$i se uitd cu durere la itu;trii sdi strdbuni.
Iar pe plaiuri verzi de munte ostile_urbei risipite
Privesc cerul, zeii dacici, armiite lor pornite _
Rupt e ;irul lor pe-alocuri, de al soaielui ro;
foc.
Pe un trunchi inalt de stdncd chiar cezarul std_n uimire:
- Ridicali semnele urbei inspre_a cerului o;tire
$i strigali: Cu noi e Roma! _ Codri_addnci;i_ntuneco;i
Clocotesc de lungul freamdt
;i de_a armelor slmare.
Armia: ,,Cu noi e Roma!" Acvilele_i ard in soare.
'Van din Sarmisegetuza
vin sdgeli in ropii ploi,
S_cuturi se tndrept spre ddnsa, oprind grindina
de_aramd, r&
Zeii urld - stdnci se clatin, norii_n
fa;ii se destramd m
$i de fulgeri lungi ;iroaie curg in muntii rupli ;i goi. {il
(Mihai Eminescu, Memento morit) m
I
q in accepfie eminesciand, evocarea cuceririi Daciei de cdtre
"M
romani este vizutr la dimensiuni cosmice. care
sunt elementele din ilf,
textul poetic care probea zd aceastd afirma{ie?
Q Zalmoxe, zeul tutelar al dacilor, participd TM
la lupt6 ca simbol
al rezistenlei tuturor forlelor pimdntului strdbun m
in fala ,o,ourritor. ro
ce alte opere eminesciene mai conlin tema rezistenlei
in fala cotro- ,m
pitorului? Ce momente ale istoriei nalionale
evocd ele?
dm
Decebal aparc aicinu in ipostaza eroicd, ci palid,
privind. cu
durere la ilu;trii sdi strdbuni. ce expricalie po{i
oa acestui rapti .MT
@
Adora{ia,,Maicii Rome,' mw
-l
intre surupate temple, obelisce coloane, @r
;i -s
C_a un turn de
fier intreagd std columna lui Traian; Jli@
Pre ea vdd: Istrul se pleacd lasienei legioane,
Cum cu patria sa pere-a Decebalului istean
$i cum tn de;arta Dacie popor nou se_ntemeiazd,
,[&
De-unde limba, legt nrlme a romdnilor dereazd.
;i
lmemento mori (lat; sA.r-ti u-i.rt" a. **rt"
 (rsglcuepy
el op lnlueunuour ed ;e;leloseq)
gin.lpc ut pu!.rolptpo lcee
(lsllcuepy
el op lnluaunuou ad;e;geloseq)
esep louel
'"'lllllllililllllrF---
'ornplpJ p,luot n) apifiptqry rti wuo"tco n. arol ad otaco ap tw
p aquJ "to1tiowp,t1s alo !!i arulunw ualuns :nou nJcnl a n^[
'uqolau n4soa ryTnpuoloqotar g
'Jsauoutot p1n\ag[ns ap anzgfn\aut utn,alDo alrulJugp7
u! utnpw pn81nt a.nc nun4.ml ap zuDraug{s r"rcasapo a au purtDl
Dtuowto 6 nt4autg 'ajun4iuoc u3
crwa4nd purJp,spJ ,lnlnln)sounJau
Dlo,toc urp uoaun apuutdsap as ,utt"t1odrug ,lult^
utv-au ry)Uo aJDJ
ti luo"nqnxa bu.4-o^Dls ruapl puot loSoq un psuJ ua^v .trp"mlp)
piualacxa urtd ti pltliluq 'Daptlullzl pluDurulop a )sauDutor p71t1ds
ug pc aunds a1ood as - ns oa1nqtldwts ut toqp&umuol ap ryW
-
c13o1o1q D$acD ln4uawrtadra nc atSo1ouo p\oypdap4 o-ttul 'pw)a4
oatoopualds ptDot u! du17 u3 dwtl urp *n7o7 pwg[o at ,1i ,Dunoap
-gog n.4uad a4np,otd lnzar) m-a1 rnins4 aflqcaA .!da4in at nu pru
pug) ,Dtsrry utp a"tru)nqn o g 't"rog[a4oryap) alo alDrn) a1utins4 fi
"rodna"t a4o1utnp8a"t prypnlc a"tocfiatno nr pugr uJ pugr utp p psu!
qpa^op o-s 'aqp gf"tot a4nw lDru aln prDopunq la.mo\rugdp\s tuns
-
ap a4ulp otaun ap.ninsq - ttogfpnop )olal oa"touna.tdw3 ulp cszu as
J
aJ pnou alninnua8 u! pC in$a)D Ulupln) puuuasur aJ .elrmut'ur
I
-op apllunu-nio a"tdsap )saq"nl 113o1o1g 'tjpqat"toa finra1acn n aliot
g
o a.m o gf nc a q1o rto gf nun n tp i rc n t cu3 lln1 ua uua dxa uta io o un3
l"'l'ppauzp"tpuJ pqnw n)ut nc osnd mqa4 u
tD a"tDJ 'awalqo,td nun 1n4xa4a"td arnillsuoJ 'ptttsDoa niulg[ 4 a1ia4oc e
-op ac 'co4 1i ,to\s a8ugs ap ruaco"td lnryuuasuJ .qnw r2ut waluns
paor^au-pug,t^ top - lrlsnp 'putol ap Uoryqn! ,fio4pdwnc ,uouoti (r
-ot 'uadwtl - lultol :lDlD toutnu w{ps uali :a4snou n.mllnc 7n71"t1ds
a,rdsap Mlqro4 'iwts-unq ap Usdll a uy 'tioBnfqns nDtot au jatd anto
n) uDi ,olrunat p n7uocofqoq psgr ul"ntns ps Unqaq D pug)
rJnlua"t^ loun oalrualioru a a4sDou ttipt1u11n7 ID nuo&Jo $aJV
ullBlou nrlsou lnFpuoJ Bllo^eu
3adott g n1so-utpp"t|.lelletl eerupruuerd oceJ es
p,rqcedsred ec urq 'awov rntzry pleuqcul ppo o else erzeod e
Lpzoarap rnlruusrsq
-Je lxeluoc rrJ rnqrJle eriecryruures e).auunu gi $a7 ,DquU eriereru
-nue uud glerurrdxe else ugruor rnlruodod 1fpllupsl eiuesg 4p
pezeue8oqe ezeq€l nels ec elueruruele ep ilrmrseccns
ele eJeolecole grrumloJ ed ep elueurele re4 elec lrms eJ€C e
€rceq urp eu€ruoJ nm6e1 reun elewnu - auoor&al nuaNDJ
rer8 .elrqro,r. :ersuetrxe urrd iprn8 - (.qre) .u.s,1so,t
uvNotigto
(olpq z7'rqcesy'qg)
iaruur^,to1 n-aja,u-ps ti unqugw"tou "tol n-ad ap nutpj
aruJps ps oc 'runqp4s 01 aua D\JDQ l0 uguot un I
'sndnl ap ft ptou q ap ,larp4uD rurop ap ruUd !JB
'punpo-s oatntnd ato) ,truwop ti t,tolcs Dwnl D ad
sndns o cawntun uttd ,ntuowo ,ntn4nd ti
'puns aqnp plsor apun ,ndo"ta.g nqso-urppt8 u1

Inscriplie romani descoperiti
la Sarmizegetusa
I
Cre gti n i sm u daco-rom a ni I or,
ca gi limba lor, este de caracter latin
gi adoptarea lui a avut loc treptat,
prin difuzarea in masa locuitorilor,
nicidecum printr-o hotdrdre a unei
autoritdli centrale (rege, principe),
ca giin alte pdrli.
(Dinu C. Giurescu,
lstoria ilustratd a romdnilor)
lnscriplie romani
din motive istorice;i politice; dar avem;i strdmo;i pe care ii tratdm
ca pe ni;te copii vitregi ai no;tri. Atitudine lipsitd de tnlelepciune,
-h
Jiri
deoarece cu cdt ii yinem mai mult tn frdul intunericului, cu- atdt va
iw
Ji mai asprd, mai tumultoasd - putdnd sd devind fatatd ,,privile-
gialilor" de azi. Istoria noastrd se proiecteazd mai mult in viitor ,nik4
decdt tn trecut.
^Uium
(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin,
-)t
in revista Gdndirea) .fie3
a Care este premisa de la care porne$te Lucian Blaga in argu-
mentare?
q in ce constau argumentele pe care le aduce in sprijinul ideii mr
de ,fnixtur6" intre fondul latin qi cel nelatin? Sub ce semn situeazi
poetul qi filozoful acest amestec de trds[turi ale romflnilor?
t}
Cum interpretezi aceasti afirma{ie a lui Lucian Blaga: Istoria
noastrd se proiecteazd mai mult in viitor decdt in trecut?
,,IUffi
Polimorfismul creqtinisrnului romenesc
incre;tinarea romdnilor - fie cd e vorba de ipoteza dragd bi-
sericii care se legitimeazd de la misionarismul Apostolului Andrei,
aducdnd cdteva dovezi cd acesta ar fi predicat ;i tntemeiat comu-
$qfl
nitdli cre;tine tn Dobrogea 1...1, fie cd admitem o evolulie mult mai ,ugui
lentd, necanonicd, mai degrabd populard decdt ecleziald
;i oricum mrm
hibridizatd de elementele superstiliilor culteror ;i riturilor pre-
cre;tine ori cohabituale - trebuie vdzutd procesual, polimorf mai
;i
curdnd ca o suitd de modificdri morfologice decdt ca o conversiune
radicald Si definitivd 1...1.
uumff
Nu trebuie omise nici cele cdteva conjecturi care, oricdt de
aproximativ, ar fi putut prernetge formele cre;tinismului romdnesc:
'utrfr
pretinsul rnonoteism geto-dac, al lui Pdrvan, compatibilitatea
formald ilmr!In
afigurii lui zalmoxe cu cea a lui Isus Hristos, suslinutd de Eliade, dar m*rmft
;i, cu multe secole tnainte, poate pentru prima oard, de Celsus, tDEim:u
secolele II-III d.H., predispozilia sufletului dac de a adopta un
:mfirum
dumnezeu tnfelul celui cre;tin, idee tmpdrtd;itd de rlntitd Horia.1...1
lrc rr
Retragerea administrariei romane la sfar;itul secolului III nu rrTp$*
determind revenirea dacilor la mai vechile lor credinle, ci mai
degrabd o asimilare ldrgitd a cre;tinismului, intre timp Isus Hristos
Pantocratorul inlocuind tn mentalul corectiv.figura lui zalmoxe.
t...1 r&filem
Este limpede cd in primele secole cre;tinismul romdnesc este
mmnm
defacturd latind; ca exemple putem invoca numere unor sdrbdtori: pilfirTf,:t
Criciun, Paqti, Florii, Rusalii sau termeni frecven{i ca: botez, cu_
nunie, cruce, pdcat, lege.
Lipsitd de administrarie statald dupd retragerea aureliand,
populalia Daciei trdie;te vretne de mai multe sute de ani tn.forme
de organizare rurald in care probabil cd Legea cre;tind devine
treptat singurul criteriu de rectitudine, dar preluatd;i respectatd in
formuld orald, cutumiard. Din nefericire, niciodatd itrdio;ii no;tri
nu au avut cultul textului scris, nici daco-gelii (pe care,
flatdndu_i,
Pdrvan ii compard ca nivel de culturd cu grecii), nici daco-romanii.
 '!
'll
!4
u!
au
a
'p
-nc
iepllpqrsod o Jeop rc'eurpnlprec o purudxe nu lruo1np :u
pc tzaln ec ep 'reuolsr ?oJelprus urp r€ eI eJec ed roprieruro;q a$
ezeqed'@c pqoqotd) Uipt{tqeqord puures qns gsnd etsa p,ru?wnyE
'g,lnro plnurot 4 p7n4cadsat # pwrya"td tDp 'aurpryg)ar ap nyatu:, 'axa
p"rn&uts ptda.q amtap pqqia,tc oa&al rnlntolne elieurgy g sols
lDw
eeepr Els"s* nu
u{sns ec eyeluerun8re }xel uJ lrms eJeJ 'e1incs1p uI ecnp? o erec ed t"j
eu?ruoJ-oc?p rerielndod € ole1rnu4uoo ep 11epl plcedse qns 'g4seou an
e,r4cedsred urp 'plueserelur else ueSem141 rurer^ InI ?zel 'el€Joru 'snq
rS ecrle el"s eleurou 'rnlnulsrurl3erc eiuese crruru nc EsuI pcrJrpou JDP,
nu 46euguror gigllleqgds 1e l4ueurepunJ lueurele m+sece erd'rrr PTD
e,rrlcedsred reqe eeJsurtrdxe gc e$ue1e ureEe4e ps ernqe{'FWr :csau
oncuesrg e gl€rqlo
1n1o1sody e4pc ep rugu4Serc ezey gydecce erec ap
eec ep gllreJ1p 'rolruguror nrpuqierc erdnse eriecgdxe gllqlsod
o ?JeJo slelsece 1nu1[rds uI esnpe alelueurnEre rS snsl ml e ?ec nc aunrs
exoarlaz rn1 rrur8erur e Alpap) InIDruaw uI rrJrncoluJ ezel s lDw l
-atd,
eeepr glseece urfsns erec xel ulp elelueurn8re MnJ
luns aJ"C 'pd:1\tug[ap # p\onpu aunrstaM.to) o Dc lg)ap au3o7 lnw
-ottow 1.tpcgftpout ap pryns o n) pugrnc ruu # ttowt1od 'Tonsacand -nuo
mprpnls lruolne ep g$ry^ else rolrugruor eeruu4Ser3 qp 'latpu
-!q p
€uolep'elerour'eermrier
(eel-nX ge lnpcas) nc el€ilrrrJoJuoc lelulrrecurs 'e1e1derp ep lgds - '!s 'awprrllpa,t
rounH eaJllsPuEru el ep PuPoc! lody ep €1ecepnf
's.rsfao aptew tS uurnl lqg3rggs erdsep gseotE11er purrtcop - '1's 'atSolotuqsa
eli1p€4 urrd ppldopu 'psucseu lderp ep erruou - (ml) 'g's'pwrync D!,totsI
puercpoleyd gmlc€J ep cerE JosolrJ - snsleJ
wenl
uvttotlc6 IIEPI I
(ounqul €lsrleJ uI -n8re
')sauouto,t y1nusyp*an Tnusgftoutglo2r'ue$em141 nuern)
'DarJ/){ lD lnlocas (oa.npu
uttd pupd '1un ap alw o ap dut7 'puonn1s u3 act&tnltl alnqco,td nc outlo7au
plond 4 itoluoryqrps ti ,topuuop ,or.muorow '11jp717n7uaw pruD7
'au. o1i1po4 auglupt .tn1ndod TnwnuuiatS 'arrunwoc ps wn) Da^D ,toilt^ u
nu psuolrurpa,tc oio1ndod atoc u! Dun '!oa.d ap cwo?aw Waipt -apqtd'
-uJ DasapD 'auotDls lnwn o (J m1nrua1qw n a4.md onop n utp) tntas DA lg,lD
-rq ur nalalnpoJtu! '^!ruloslp tuauap oc 'pBnopo as otsD D7 'pIoJo 'aunnda,
oun atsa muaful mpwud o p4liatc oJrylnc ppol iqora $arD u!(I wptDtt l
 De-a lungul timpului, disputele cu privire la conceptele de
latinitate qi dacism au provenit dintr-o tt..roi" de autodefinire iden-
titard. Aga cum a ardtat Dumitru Micu, in culturd a
fost necesar sd
ne intoarcem mereu Ia inceputuri, sd reludm iar
capdt. Mereu ne-am vdzut obligali
;i iar totul de la
1...1sd repetdm cd ,,de la Rdm ne
Altar dacic la tragem", cd suntem romdni ;i vorbim romdne;te, cd e normal
Sarmisegetusa sd
scriem cu caractere latine, de vreme ce limba noastrd derivd
din
latind, cd^n-am pdrdsit nicicdnd nicio clipd, meleagurile pe care
locuim. " in mentalul colectiv, limba, obiceiurile, credlnla qi convin-
gerea statorniciei noastre au fost pilonii de rezistenld a romdnilor.

@ffi
mffi
1. citeqte integral textele care au fost reproduse in manual.
SM
Fxtrage pe fiEe de lecturd pasaje ilustrative pentru fiecare ffi
,Wr@lt
dintre ideile care !i procedeazi ia fel si cu alte
se par relevante.
texte pe care le-ai consultat, din proprie iniliativi sau la
freut
frm
indicalia profesorului tdu.
2. Extinde cercetarea la intreg poemul eminescian Memento mori
,df h
iflmflitt
;i explici intr-un text de circa o jumdtate de pagind cum pri_ I
veqte poetul ideea de latinitate.
3. comenteazd,, ink-un text de 20-30 derAnduri, ideile exprimate
mtr
nitiilf"lF
de Lucian Blaga in eseul Revoltafondalui nostru nelitin.
4. La alegere: rry
a' Redacteazi un raport care sd finarizeze investiga{ia despre WftE
T
tema Latinitate ;i dacism, pe care sr-l pofi prezenia'coregiioa
filnlG
in 10-15 minute.
b. impreuni cu un grup de colegi, rcalizafiun proiect cu tema fr
Latinitate ;i dacism.prezentatj-lcolegilor sub forma unei
sinteze
ll
de l0-15 minute, pundndu-le la dispozilie materialele tr
colectate. ,[
mdiidi@ffi

iir6l
Suceslt BtBLtocRAFtcE frmrp:r
&
Mircea Martin, G. Cdlinescu ;i ,,complexele,, literaturii romfrne _
I
cartea explicl natura gi motivalia,,complexelor,, culturii &
nafio_
nale raportate la cele europene prezintd contraargumeniele ,n
;i
lui cdlinescu la aceastd problemd prin afirmarea vechimii e-cfu*[
poporului gi limbii romane, prin explicarea sensului
tradi{iei, &
prin atitudinea fa\d, de ruralism etc. fr
G. cilinescu, Istorin riteraturii romane de ra origini pfrnd tn dn
prezent - consultarea primelor capitole, mai cu searnd Td
ince_
puturile qi Descoperirea occidenturui ,f,
[i-ar permite sd desco-
peri direct de la sursd argumentalia criticului istoricului frd
literar despre care scrie Mircea Martin.
;i Jnrmfu
mm0ssn -

L
 'euguioJ !!qutl eoJecuun
rS erinlona n.4ued piuepodur e.leu o
ln^e ne a;es a;unlupd['(0/91,) a/r,
{Psd'(0/9 t) n1qtuny1'rr;eqbuena
ru1ed iolec e ,uauersel ,noil ulp
eiecnpeJl o '(t.gSt,) pqbuenae4al
'(OgSl. ut plnlpde 'r;ursqareC ap
elaurnu qns rS glncsouno elelcn;)
pcseau6Satc eenqa4ul :puguloJ
equrl u! unppd[ lg]ulp elsc pzeetol
-ep es r rn1 'rlSeuguro.r rS lep 'euon
-e;s ri.rpc e3tltJtqc eJeltl nc el6e.rpdrg
epun 'noSerg e; gode 'egno6.rgl e;
pzeoJcnl 'JolpcnpeJl rS loype ';el6
-od!t '(egg t 'c-019 t. 'c) ;sero3
(lSSl) lsalol
p1 pleq 6uenae4ot u;p gu;6e3
loiuolslxe e Fseo;6;1e.1 eounlsuorulg
a zal ep n,pn+s
@c soaup*an Datoqaqul'lsero3)
'
D Jryp ) aulutn)
-' o a Ju!?
n 'Inzapq - o4nd o 'rulsotl lplol - Dla"u o ,ncsoau4ia.tc oj4patc
- nop D 'nazaulun1 q alo al?Juo.tod acoaz * lgluaq :sundspy
zoalonD s-apffiJ :aroqa4uJ
'alnnnl nutS :sundspy
iuqiatc ptuo aqi ns aqinlnqatl a.nucnl atgJ :arDqaquJ
plipupulliau Dutopppr n4i pc DtDarD n3 :sundspfr
eolp^ap0 uat a) n) qnw lDu nJ :aJDqa4uJ
'sotsr"tH snsJ u! zatc # Tugls
ry1nqnp $
m1rugf* m7p7q apunu u! pzapq MD-utpJ DlDarD n3 :sundspg
147iatc gia pc Drp^apD lnl ar n) :arDqa4ul
isolsuH n7 aq :sundspy
2u4ia,n lwaqr al aup q a(J :arDqa4uJ
'sotsqH snsJ uatd
"tot1
u! Dp nL as t pr 'nazauurne 'qugls p7n7 DI ap .rcprucpd oaumtptt4
apoalz aup uto DPJD D^ps 'solsuH ry appaw)ol luns wn) pzola
fi apoatc sotsryH uJ aulJ uo olaJD a4sot u14ia"n 7nw6 :sundspy
247iatc Inwo a aproJ :a.ruqaquJ
'u4iat3 :sundsprt
2uia uuiatS :aroqa4uJ
'rryerSodrl elsece urp lr3er nu eJec eseo
-f11er rogirpc eluerdure 1eg1se ggeod eseor8rler rrJnleJeyl rrJoz
'eJ€JelII euguroJ eeJecrJrrm €l ernqrluoc ri csepugd
IIqu[
-spJ es sseorSryer e1f-rgc 'rn1nreq4 I€ lrlodo4rur srmle ueerroplou
polerol 0p nIJ 'FII,ro14l n4ad Inl lnullrrds nc eleiurgul oprge.6odu
uIJd 'pl"mllnc eJBJolAuI ep lcode rerm plndecuJ lecJeru ne ,eloplol I
ug'ndn1 eIs€A ri 'eue1rmtr41 u3'qereseg IoIBI I FI eyruruoe
'plu"uttuop else'nrpey41 rnlnlg gcrlsue1ceJec .pseor8rler Bs1€lllelueu
pc gzee4suouep eugruor Irgi Ie4 elec urp Frnllnc ep elepv.(pe1 ep
undroc) eley,rerd rS (c11qlq rqqxel eeu8rew ed epqo,rzep el"roru rml
-giplul pugzurrdnc 'elecqdxe rrleqSuerra) elurrezec lsoJ nu Belsecv
'rrSorcurperc riol eroleu neel? eJBc op eseorEryar rirgc
lrrgdn ne-s
rS snperl ne-s pp"orJed glseece u-I 'pugruoJ eqrurT nc lelderl €lrncolul
er; gs edecul 'pcrresrq uI u4p inlnrcn-res rlJercrJo equrq ,guozreys
eqrurT ?el-IIAX Ie Inloces nc pugdecul .eulluezlq lelilpu.r1 elrrTeru
-et ed leuro; xeldruoc nlieds rm .red6mg InllrgsgJ urp elumllno
IeIJe In1xquoc ep eleEel lrms eugruoJ rrmleJelll egrqndecul
-
a
u
p
a
D
!,
-
e
I
 pac{
Drclotan
mis
viiazd, vb.- traieqte d"p
tocmealele, s.f. - rdnduielile de tu.

sdva, conj. - sau othi

veri * fomtd arhaicd Pentru ,,vei" i:€9..5
a p6inii
cuminecdturd, s.f. - gustarea de cdtre credincioqi a vinului 9i sl ,r
sfinlite de preot, simbol al sdngelui qi trupului lui Hristos rmrr-

hii 'l

pet
EmanciParea limbii romAne:
-$d
mitroPolitul Varlaa'm +mn

cel dintii dintre clrturarii afirmali intr-un context cultural hlsi

MitroPolitul Varlaam a limbii 5eI
caructerizatprin incerc[rile tot mai insistente de introducere
romane in bisericS a fost mitropolitul varlaam. Principala
sa con- zlft
Varlaam (?-1657), scriitor 9i
tribulie in domeniul culturii religioase este cazania, lucrare in care ;:
traducdtor religios. Ajuns mitropolit astfel de Cs
al Moldovei (1632), infiinleazd o ti- limba romdn[ dobdndeqte un stil propriu, depdrtdndu-se
pografie la biserica Trei lerarhi din modelele slavone. Mitropolitul Varlaam pune in valoare'
prinfraze :ilE
laqi, unde tipdregte in 1643 Cazania expresive,intreagabog6liealimbiiromAne.Primeleaccenteale ArN
intitulatd Carte romdneascd de in' b[n
prozeiartisticepottiintdlniteinpasajeremarcabileprinenergia
vdldtura, monument de limbd veche -- Il;
ionului gi prin ritmul construcfiei. Figuri de stil pfecum repetilia
qi :g
romAneascd. Volumul cuPrinde 75
de predici, care se rostesc duminica enumera{ia ies imediat in eviden!6:
xn
gi in cele mai importante sdrbdtori Pentr-acea, sd socoteascd cine cum este fntru inima sa ;i cine
;[j
ale anului. Cazania a avut o largd
cu ce gdnd ascultd cuvdntul lui Dumnezeu, cd pentru acea scrie
.fe i
circulalie in epoc5. O altd lucrare cu- it.
importantd este RdsPunsul imPo-
evanghelistul lui Dumnezeu cd, grdind Domnul Hristos aceste
3S
triva catehism ul ui calvinesc (1 645)' vintq strigd: Cine are urechi de auzit, sd audd. Strigd Hristos cu
dtr
cuvdntul, cu lucrul, cu vieala, cu moartea, ca sd ne tntoarcem
um
cdtr-tnsul. strigd celor surzi sd audd, strigd celor ce dorm ca sd
se

trezeascd, tt$a celor lene;i ca sd se simtd, strigd celor nein;ele'

gdtori sd inyeleagd, strigd celor rdtdcili sd se intoarcd, strigd celor
-pa"ato;i
sd se pocdeascd. strigd cu scripturile in toate zilele, cu
'slugile'
sale, cu arhiereii, cu preolii, cu toli invdldtorii bisericei;
strlgd tuturor de toatd vdrsta: bdftAnilor tinerilor, sdndto;ilor, bo-
gayilon sdracilor; strigd sd-;i aducd aminte de moarte, de ziua cea M
tnfrico;atd a giudelului ;i de prdpastia iadului, unde se vor munci :d@

pdcdto;ii carii nu se pocdesc; strigd sd-;i aducd aminte dup-aceea run

pEl
d.e tmpdrdlia ceriului ;i de plata aceea ce va sd o dea Dumnezeu
tntr-icea zi: bundtatea, frdmselea, dulceala, odihna, veselia intru
In
I tmpdrdyia cea de sus a ceriului'
lm
&.d

CazanialuiVarlaamconlineceledintdipaginicuvalenleli-
M terare din cultura noastrd, un exemplu elocvent constituindu-l acest
Mil
pasaj, in care fumul devine un simbol al viefii pdcdtoase:
3 fi Cdndpetreaceomultnfum,atunci-ildcrdmadzdochii;ide
rh
Ifl
iufimeafumului doru-I ochii;i orbdsc: iar deacd iase Iavdzduh curat mil
la vreame cu senin deprdmbld pre ldngd izvoard de ape curdld-
se
;i dobdn- Tm
Stema Moldovei (ilustrafie din toare, atunce sdmtu mai vesel ochii ;i mai cura{i, ;i sdndtate rd
desc di in vdzduh curat. A;ea ;i noi, fralilor deaca intrdm
tn fumul
Cazania lui Varlaam)
 'cteqJe 16 lelndod unyed
nc unsJa^ leaJc e aJec ,auguloJ :9,
puqosd ec .€ols
illnl ep ecelugc nes eseol8qer epuqoc
-eJeltl te riaod rgtrurp tac eJlulp
lnun 'eriepcrc rol e8lel ra.:d .11ue,tep ne,"goroq ep unsJel r4lSnpe4
rprlesd
olsf 'p^rlereu gzold ,(ggg) nili elrnp rru1l 'pcrunu rS gpcznru ,ereole8mc
-uAs eeraaarrad g eie7 l€lpeu4 errlep rnl JoluruIps
t$ (eZgl) equq lepdod psrezr loporu ec er prrgc 1"n8@,
pnsJaL u! eu!ilesd olJcs .ouo^els Rcq else p,
e1eol nJ 'pugruoJ €quq rcmp "p, 1"rr* -
roloc lncol u1 ,rlSecuesrq elilpc u1 Fe;o eepd el eJec ed Rrerelq-erserdxe ep
augLuor ilqutl eeracnpoJlut el stnqtJl ecgolftu ele]uelclJnsul ap Uq4e-s rsep tol z emrcnlerd o rS rc .erecnpe4
-uoC 'to^oployil ge ,tJnpugJ plduns o Jsop nu gzeez\eelrelJosoq ,pyreq
llodo.ryur mlrlutlosdp;rrrcprulpJ
pnop ul 'olsf 'lolponpe.rl rS l
leod lel
-nppc'(t69t-y791) ragosog -
ru1ue d' re c rr qnd € -er ere c e d, (1 n t7 n 7 eTW
pcs€ecrresrq pqfnls ep ,pnlu ep etxel nc rS rep tAiili"ii
::T;:X'
ff;;yr/.j
!slJosoq 1n11odo.r1;yg oLtnstai agiau 7la
ug oat1t1ns4) nrueruop lseoe uI
?mloel ep d:gc srelnaoO n2
reru elec nc rerunu nu pseot3qeJ eJn1eJelrl puripEoqrug .uecnpe4
DA
eseoJerunu llJpdll € relJoso(I .rqurq rollnru retu
JotgcsounC .nps I€
mlruoseceperd e ericrmy urp eere8erler pdnp rue e,r{gc !2
r.n*u fr lnun 0a,
-gcsuJ 'regosoq Irqrtodo"rlrur else tu€?lre1 rnl
Ie JolenurtruoC _o
IotJoso(J InlHodorllru :laod nJlsou Inrulrd :la
NJ
@c1nru1s arnnpo.truJ .tol
!$aagwot lyn omtq o!,rotsJ,efiro1 ee1ocr51) -aF
(.'tu?plre1 pleluppd e ewc E?seec€ olse nseuguroJ elrrom\ asq
-o:d eleol n4ued eqcel eec eeile3 .aq)al on nalnl
f,dnp aulq rrp pi wa
'amq a|.mol1)!z 'aruypd :ectz emc sup rm
elwec€ nr.*i1n**p g"rp' NJS
es 'elesug-4urp euerusxe lW e gc n-guod reurcol oprprr.epe
ruru .rus .pp -nJ
e riep ln8urs Ie rcru e8eleiug el nu
lro ellruu ep u*" nSn ,epprngec ap auz
elueruele rnl Jolrue]?s €elurur r4 gcnpolur ps eern
rB et3o1oe1nc lorrd on aulJ
oumce
ep olol€s 14 ,eurrr. pu?c ,plup o nN .lnueelrmru
rS lnuee,roploru rS
eJeo II erec edrer8 rSelece eJoc gc ;r1"gn,
InuselepJe n:trued ,4 .-.
eres erelrun o 'gpuorieu erelrm ep g-redo else pcur ""ng rs e
ulseece r$ .ro^oproK ey8ra
1e_111odo4pu sunle mpSerg8nl?c IB rycep uleeu lp ep uolpgdgrs
uncop eJe s
lsog IJ J€ ep J€ceur .cseueuroJ lnlnsuudnc eleles ol€ol
9d wp lugruor ezvrJ
riol e4u; €Apuec nelslxo pqg8el ,i g1n* erec ,ulee1.rel
(lli.rpc Inn4 ;S elredoc) rnl sluBzBJ EP
(979;) ureepeA lnl eluezeC qp elloJ Joru nu €elsec€ el€ol nc rS IEJ
Joces 14 Iocos mp ,ruuecep u1 eJec
npecep ulp ,ue t4 ue u1p ruerm eereqlnd 1rpgurp.6r4 n_, iilrndrop orz
ynsuFdnc u1 'erue:l gtpur op -uoJ
11irur€ ne eprnsel8 .ejSe;n1s .reru es
nn 9clroslq q 'wselJ€A rnl uluBzBJ
l€lpeu4 qsormcet e.rec
IIqIII{
r4 ,qlg:Aoq
'eleru g.,r.o1s eece nc ereoJ_o elgo pugc uI pugc urp I3Jn1I
eser .epod tue
ep elns ep trpprug.frrl ,elrsprpd
1ryerd upd Iclreslq t4 :ptep o nu IBeprV
uI lslelsuoc urel emc ed ldeg un errrl .rps
IclB eCI rolruerei prr1ri.r1 .A
tlqro^ e rS nS eelnd o rS enS o g]gc
erqpig,[4 p*o11nrg1n ureeFen.,
:eJ€cole BeJeolprrun €l op puruJod,ecode
uJ ru€elJe4 ml
-r4rrodorlru nluozoJ ln^e e_l
erdsep lielncsrq g"
"rnc "Oirrior
'..m1ndn q n1a7t1od ti tola1ocpd pcatnauryuJ n) pp)auryuJ
Daluaw aND! fDlnInD ,unnnl a"mo1plaiug
# asnotruan! altsDacr_ryul
acna4ad D^ aun lS ?aq tun! un D) apq ,p4snou
ojon # ttuo ti
rrurgd e r
alapzp fi ac ,a4sDoa a11,r,p"tdst rzutru,t nu t! .m1nwr{rr*ru',"*n1
p1*r"
-D-.quJ a4sDou a11ap"tds1 .t4iiu
nqco
puputosl ps nu oUD {,c!w!u n p3
ppqot psl1dunc al"rcofa1qto # a.o"mp npo1p1ai4
*";fifi"i ,"*1in1 up
6 'n4sou p1ryag[ns llqco pzpoaprrpl a|tnolpnou acun1o ,a1ocpd
$ ap
aqqodaqo4uS ti roltutcat o 1i n1a1os 1ryn1u1atn
rrt*no rni^o rr* i
-o2[,] ul'Iiaqq # awna.u.ptpltq,rug)wr44 nuiaci
lalwry tnp,ipd
 Limbile sd salte Lui lacov iubitul,
SU! l
Cu cdntece nalte, Ce-i ldne cuvdntul.
rfon
Sd strige-n tdrie Mila sd-;i arate
Glas de bucurie. Cea de bundtate
Lduddnd pre Domnul, Spre noi, ticdlo;ii, :M.

Sd cdnte tot omul. Precum ne spun moqii. :rcm

fc r,rl. 4 &l adrra r* ,tfn"
i..lk ,nl?.*$,tny di,rinn{ 4r,u
rfr,r m{g6rr f:nbnine x*fi
d!, r.t{ailti.*.
l*rf: *Xhf Xo:4ff,.,
I t'fl"y r.r nq,f rP?fl re^a{r.
lUri ri{ ein'i n*u ri i'u*wiet,
Itqi$:J*fi*i"giF4,,
Ii Eia,,'t'i ur6;'ri ;S1nf"n,
fifriu^ af,il un nrroeirt
Psaltirea in versuri a lui Dosoftei
(pagini din edilia tipiriti,
Domnul iaste tare, Pre vdrvuri de munte Iq
$,yniaE reil
Iaste-mpdrat mare S-aud glasuri multe
Preste tot pdmdntul De bucine mare pq
h@d'
$i-; ldne cuvdntul Cu naltd strigare,
Supusu-ne-au gloate
m
Cd s-au suit Domnul
.
tu
$i limbile toate SdJ vadzd tot omul.
ill
De ni-s supt picioare Cdntali in ldute, ltru
tin$di, Limbi de pre supt soare. in dzdcdturi multe,
Alesu-;-au;ie, Cdntali pre-mpdratul
1673) Partea de mo;ie, Cd nu-i ca ddns altul
Tara cea doritd Sd domneascd-n lume
Care-i giuruitd Cu ffintul sdu nume.

Drclroruan
sf
limbile, s.f. - popoarele vdrvurio s.n. - v6rfuri ilnu
giuruitd, adj. - frgaduiti bucine, s.n. - buciume {!n
mo;ii, s.m. - strdmogii dzdcdturi, s.f. - cAntiri (dintr-un instument) ,m
,d
RelaJia psalmistului cu Divinitatea transpare limpede din rd
Psalmul 101, pasajul cel mai frumos din Psaltirea in versuri a ltli &
Dosoftei: &T
@
Doamne, mi-ascultd de rugd
ft
Mi-am lipitu-mi os de piele.
W
Ce md rog din vriame lungd De-atocma cu pelecanul, &
$i strigarea mea sd margd Prin pustii petrec tot anul,
r'ql {r}nrrlalrr*. $ilfifiriruf' Spre tine sd sd-nleleagd; $i ca corbul cel de noapte n
I frn*i'T.init,. '
'S-.i".
_;" .r1+**;rui i{# rf, Xd Nu-li tntoarce ffinta fald im petrec zilele toate, @[
fur',* lt*' $oer,J1*,
*^!.1;€.;r De cdtrd mine cu greald; Ca o vrabie rdmasd rN
ll^r.r qdF; d "iriid,.
^*trlt;e Elirjk
X;ry|+ lr*rride t*irtk'tfiria
Sei.ie
$i le dzt ce sunt cujiale in supt stre;ind de casd. dh
$i cu tdngd de gre;iale. Tbatd zua mi sd strdmbd hd
Pleacd-li auzul spre mine .ilil
Pizma;ii miei, de-mfac scdrbd,
$i sd-mi hii, Doamne, cu bine. $i ceia ce md-mbuneazd
$i la ce zi te-oi strigaie, Fac giurdmdnt sd md piarzd.
Sd-mi auz de greutate, Am mdncat pdine cu zgurd
Cd-mi trec zilele cafumul, $i lacrdmi tn bduturd, m
Oasele mi-s sdci ca scrumul. De faya mdiniii tale, M
Ca ne;te iarbd tdiatd Ce mi-ai dat de sus la vale. sffi
M-este inema sdcatd, Mi-s zilele trecdtoare, ldn
Cd std uitatd de mine, De fug ca umbra de soare, N
Viala gi petrecerea sfintilor Ce-am gdtat sd mdndnc pdine. $i ca iarba cea tdiatd
de Dosoftei (1686) De suspinuri;i de jele Mi-este vdrtutea s dcatd.
 'llsougtllol lalloleJo
ellJnlndocul gzeaLlcJeui'//!,4ep!Q
alelnlllur 'unlsod oluPdll !s 9tl! ls
60/L allu! asucs'eles elplpold
'GVLV-IOLV);1SeuguoY
llrpi le 1t1odor1ltu tS tnlnctutugg
1e docsrda rode 'no6eug lllllsPuptu
le ueunbe a6unle'ulluvep olol'lnu
nc 1up6n1p3'l1Seur"uop rertre:Ood11
eelunrl u1 eund P gPeoued Ppncs ul
'orJapolq tS grnlctd '(utue1 u1 enelO
e ap epe) plnnerOo;tx u1 es eiuts
-ncsr ep eslzne alec'nueo^ocu?J8
ulluelsuoC InJollul'uop ap tl6erncng
el snpe 1so; e '(retfuoae e olltu
-nuop Baqce^) eurnl u1 1ncs911
-od11'rolgcnpeJl'csoclreslq JoleJo
'(glZ l.-Ogg t,'c) lnueel;4 tu1luY
lnueatlll ur;1uY 1n1;1odo.t111
(glgt) ueeuel
lnl eluezeC ulP n1clds;1uo.t;
(atnta4g aaguo''t
oncezeS 'g 'IilesoU'lY)
gqran nlntq 'nug n1,r11
Puqd'pruserdxegqu4l o-4uJ epcrperd ermd
..'tr*ffa"fn"oc 'AJeu ep.etmeeplol
-xe rSl Inu€eJIAI u4luv crroler'uoeqe
crlseld'gncole ed
'PJnplgc ep gulld
crtsecies rs ,ilsrcur 'uoeun AIleJIIupe 16 ,upruelcxfl
'pldure 'gxelduroc pugc 'g1nurieJ IS gqolod 'pldurts pugc isompun
ri u11 rulp u1 'pctpoued prryc 'IEWJes ruilJ u7'glqce1ercd lS 91mcs
pugc a Inu€eJL\I urpuv InI ezEr!'ct1srp1s lcedse qns 91pur4"
:rqce^ eugluoJ Irmlel
-elrl rrJolplecrec tio] erpc ep lecJ€ruer lsoJ € Jolrclperd pg15
'gcrJoleJ erieSoret
-ut 'ezeltqm'eriereduroc :ecls€Io IIcIJoleJ ele eleo rms ru4uv InI
';el6
e eclJol€Jo Ieu€ eleepesotd'a"Dnl'pu3 o-4uttdwzryvrJ ti (ecrro8ep
e seJei
lmcfpl ep pu{d) arDlD4 o ep }€ulm '(m1n}nuriuoc Er€runs
-unue) nrptoxa Im nc Enulluoc es eJ€c 'lcetqns ur al"cnpo4u! o rrl
pqcsep es olg 'sorn3u ueld un pdnp elru1suoc 1rms (eleuolzeco '4
p8nepe IBIu es erec €I '82 ep rqlunu u1) 1n1nr11odo4fiu e11cpar4
'nezeuluflo
ep gmd uJ el€p luns IJ elelJins Joryc el? 'tgs rolt$olcutperc erd
'Pld€eJp
-nse eeqSe,r E ep lnrurclspd lwdetP ergrgloq nc puurJ€ I
€ec €el€c ed gcnpe kps IS lficqqr rolec ewrul u1ppuru1pd 9s gcr€eo
-uI eclJol€Jo Ieu€ eleceolfiur ulrd eJ€c Jolgrurupul un tS rc '8o1oel
un r€urnu Wpple urrd else nu Inrl€erAl luquv 'e1derpu1 el gs Jolep
ollurs os '(rny ep pmc) IruuolsoslJH u€ol 'JS Inlepou gdnp 'erec
ed ropuerodrueluoc olesecxe r$ eprmrclqpls epulJdms 1e 1olsort
-urpeJc € gl€Joru eierrr ep ledncoer4'eleur8uo tj;gd e11nul n€ urltrv
rn1q11odo4rur epcrperd 'ttcltestq e1e (eseor8lleJ IJpluglnc) 1rtrm
elelrcnlg4s n€llurl r$eq 'gmlerelll ep llqlsues etdorde es Fuuerlrl
ruquy'selelur eJ€Iu nc elullncs€ neJe eptm'qsemcng urp reqodo4lyq
rnlnuolrue eeu4ilgul el ep etrIlsor (aruqonO) elss ellclpard uu4
InuBorIAI u4luY Inl[odortlur
:asuoFHa-I lolJolBJo BIJY
(auguto,t lyryDnII o p)Plrr olrorsJ'ncse1ouetr41 ee1oct51)
gugd ep p4seou ezeod qleu
..'ursrlueruoJ e1
ul rursp8 lgcep l4ew flnur reu rS eiuepec ellnru I€ru l€cJecl4 e F
errrrJ ep rrrelsrs l€Jglepe un'eut3: u!\ezYJEBto e inlduexe ep'nq.mg
uol ec 'XX Floces urp rieod gun €l Inpug8 nc cnp eu eJ€c Ilmlsrol
-srp Joun ecrdol sndns e lelec4stgos ep Wte ed 'elleu ep lgls ed 1ol
rerpozord Jollnqe4 ln1ueccs gcseeuud PS elelul\nc lqrs e 'tn1ruodod
etzeodel tS 'e1eod'rS eelqro,r e1 puglede 'plzteleutau rrile '91epo1o1
oyeet) e ltqru11 oses nes Iculc ulp ruellrJeJ pulqcl€c ri puglnumrdq
'gcs€eugruoJ
'gcrlsn8uq ml €Jn1lnc gleol ep lEZn e Ie 'docs lsec€ uI
gcrleod pqu4l ep luerunuoru Inlglul 'e1e1de16eeu ed 'e411us4 lg
Ieru IeC66
lIJeJo IJ ? op :else rS elsece IeUoso(I Inl I€ llJoru eJ€ru
:gcseeugluoJ elzeod ul rosmcerd ep ngs InloJ Pzee4suouep
erec 'regosoq ep liecr;rs ntt (791 1S 9V) ry7ns4 Iop rolec elelxel nc
erieler ul eereund uud tolprum lnlueur8€r; 1ie1ncs1p ti tiptC e
 G-
Xilogravuri
(secolul alXVll-lea)
Discursul de amvon** dis- - Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce se prdznuie;te astdzi
curs religios (predicd) rostitin bisericd
de un cleric, in care se explicd gi se
comenteazd un text biblic, ddndu-se
credinciogilor indrumSri morale. O
variantd a predicii de amvon este
panegiricul prin care se omagiazd
amintirea unui sfdnt.
C[tre aceeaqi direcfie conduc Ei observaliile criticului G. Cdlinescu: ..n
fi
,,Cunoagterea limbii romAne este uimitoare la Antim gi de t
altfel, din toate atitudinile, Ivireanul apare ca un perfect asimilat. lui
Cunoscdtor de limbi str[ine, el e pe deasupra un om cu ritorie, un }I
spirit infldcirat, cu sincerit[fi incdntitoare. Cazaniile lui pot fi ilil
compilalii qi in unele puncte chiar traduceri, modelul de cipetenie .H
fiind Ilie Miniat, venetul (ale c6rui predici fur[ tipdrite qi in .ffi
romdnegte la Bucuregti in 1742), dar compozi.tia, naturale{ea frazei gi t
a aplicdrilor locale rdmdn personale. Spontaneitatea exordiilor, ,nu
trecerea fireasci de la planul material la cel alegoric, reintririle
familiare in chestiune, indigndrile, infistirile, mustrdrile, interogaliile
I
retorice, curmate la timp inainte de a deveni bombastic, pasiunea ce
echilibreazi toatd exacta maqinirie a cazaniei destdinuie un orator
excelent qi un stilist desdv6rqit."
(G. Cdlinescq fstoria literaturii romdne
de la origini pdnd tn prezent)
p
a Discutali cele doui citate critice qi comentali aspecte legate
de conlinutul ;i de stilul predicii de amvon de mai jos, rostiti de
Antim Ivireanul inziua de Sf. Dumitru, la Mitropolia din Bucureqti: I
&
tn toatd lumea, ce alt a;teaptd de Ia adunarea iubitorilor de m
prdznuire, fdrd numai laude qi cdntdri? insd eu, cunoscdndu-md q
nevrednic ;i slab intru ;tiinld, nu indrdznesc sd-i tmpletesc cununi
de laude, nici sd-i vestesc precum se cuvine, mdririle minunilor lui, m
cdci altd invdldturd cearcd mucenice;tile lui luptdri, ;i alt TM
prdznuitor trebuie pentru luminatele lui nevoinle. Drept aceia las sd sh
laude al1ii lucrurile lui cele sldvite, allii sd povestiascd cea preste r5l
firea omeneascd bdrbdyia sufletului sdu, ;i al1tt sd spuie vitejia cea @
tare, cu care au rdbdat rdnile ;i moartea; iar eu, ca un neputincios
la vorbd, precum md indemn sd md minunez de ele cu mintea, a;a ffi
;i a le cinsti md silesc cu tdcerea ;i md intorc cu vorba iar la Af,
inceputul dintdiu: ,,Doamne! mdntuie;te-ne cd perim". Pentru ca Tru
sd ardt tnaintea dragostei voastre nevoia ce au petrecut Apostolii tn jfu
corabie, ;i grabnicu ajutor ce l-au dat Hristos in mijlocul mdrei; ;i ifufi
ndddjduiesc cu darul sfantului sd vdfolosili suflete;te, ci vd pohtesc
sd ascultayi cu dragoste si cu socotinld. infrico;at lucru socotesc cu !f,
adevdrat sdfie stdtut turburarea marei de astdzi, de vreme ce sfinta h
Evanghelie o nume,ste mare, zicdnd: ,,;i iatd cutremur mare seJdcu ",ttr ,l
in mare". Mi se pare ca ;i cdnd a;i vedea tnaintea ochilor mei tsr
chipul ei; de toate pdrlile sd se afle vdnturi mari, sd se strdngd ETI
tmpregiurul vdntului nori negri ;i de;i, toatd marea sd spumege de m
mdnie, ;i pretutindeni sd se tnalle valurile ca ni;te munli: mi se pare r$n
cd vdz corabia Apostolilor cd se luptd cu multd selbdtdcie tn tur- rU
burarea mdrei; de o parte o bat valurile, de altd parte o bat vdn- FI
turile ;i o turburd, de o parte o redicd spre ceriu, de altd parte o
pogoard la iad. Mi se pare cd vdz pe felele Apostolilor moartea ru
zugrdvitd, cd de frica morlii unul se cutremurd, altul se spdimdnta, !e[
unul se tulbura, altul striga, ;i toli cu suspinuri;i cu lacrdmi cerea El
sln
 (oesr) 'aqood nu awru rypp
lotnosoq ep gprpdg eftturytl
f0 'lnpug,Jo arc?
MnJ 'tnzauung ml lrcanos Tnwo aund piutoAau aJuo:u0soC uor$\ E DAIA) IUID
e$esrmg?ur umc pdnp 'nezeuumq ep lgJploq else lugurpd ed eca-ual 'nqugtulpds
es ec lo1 qc perc 19 'gpeoped !4s"em r{ slrcs n€ er€c royec eridam-- DAUDOTU J
r$ rep 'efuelsrxe r€runu nu lzn?lgc e pseot8ger €eunlsuerm(I o a4tnd ot
'reiue1srxe 1e uerdns
1n1ei pu11y eleurq 'eunq eldu; u-r.
-u9^ toq o
eze{uepure es gs ernqe4 lnuro 'glmcs puIIJ eierrr. :eueum rerirpum -rry uJ alJ
erdnse clqlq ldecerd tm else mpureod InleulJ urp plese6 'uruerm atnd as tw
nEe4u1 e Flrqglrleur eeredms pugzg,rerd 'cee1 prp; ursrunsed m ap a8awnd
gunrdxe gun1 olorg4 'pseorEqer e{eldsur ep e{eer3'nlpentr mFLrT p8ug4s as
e gueedome emlere4l u1 glrpugdspr eU€oJ eepl'@11trqq ouru.tolt raw Jollql
pcnuop1seu 'pseocermle e1J€os gtuetr €c em fi (ayniap luns alDot :t ncptt as at
,tolr"tptoiap oatnqtaiag) rst lsaprflulp Apour un el ep gceeld'.4rrp n\ugfs at au
oiDttA 'nps pureo4'erlceJn ero8rrg ml lruol€nuquoc'u11so3 uorrl\ n3 )salosos
mFlslu€um erdnse 13 piuengur lnle s eseorSger ?el€tlleluel I esaqqodpt
'ry19.r17io p^lg^pugp li ppol unta* m7 nuoqn[o-r:ry fi :ntnw p
putg[zoantun Dc 'loltuD-t1ug 1i a.Dlpc mproqzpr o.tdnsnap.puglqt u3 tr11o;sofi
'atdoco"r4 cluarnw 1n4ug!s ppol1 unlati lnl ptp"to gf as ps ttw- D) |uluad
JlZ iescs 'p1dn1 o erdsep pugl"leJ'eqcer61 ero8ug lrueoruoJc'1apsq Dl JDl Dqfi
'rueloploru rrreroq ep el"lJepeJ roleiesrdolel elollJ ug lS elSesg8ar as nio'naluttl
'4Secrresrq elliryc uI rueprnlnpJdgluezetd oelelrzor8qe.r op sloN solcuqndau
'rlSeuguror epmlnuri eleol uI gseeleiq nac n1failt
erJ gs eJec 'rrqu41 B pseoluorrrJ? letu rS epedull l€w €ec errrJoJ eyrul a6atd nac
ps lmppr1s ne-s dol '1nueerrrr.1 ur4uv rS regosog 'ue;e1$ uonms ps snl DDJ|
'ureepe6 uillodo4ru e1 pugd'grere1r1 FqtuII ep lntuer el u€e1mm t1o ti 'ttp
Inlcelsrp l€cIpIJ e erec 1ec 'rse.ro3 Inuoc€rp q eo 'eJeJolII orrguro.r '\nl Jol|unu
Iqur{ eererruoJ luiuengur ne eseorSqer ellirpc 'pugr uelrop Ie uI lunun? zSAt,
'erueluntrAtr u1 '1nueel,r1 urlluv 16 'e,rop1o141 ug 'reryosoq
riruAg pu-npugJS(
-uJ n?-el nmeluop lsece uJ eruJoJeJ elIJeI I 'ur^rp Inrcr^Jes €rcrJo a5 ap rolLtot!1
eJBc uI Fuo,t.Is equr{ pumcolul'pcrresrq uI eugruoJ llqru[ eeJeonp qzp1so a1iay
-o4ur el 'pugr puud uI '{nql4uoc ne eseolEgler e1gn11rpdyl
:4Semcng
ep plrlsoJ :
ele8el elcad
ouaq8up,tg e16e1rc es nes pcrpud
es epun ep 'gcrresrq o-4u1 (uocleq un ec) ericnrlsuoo - .rJ.s,uoutuv (tuazatd u1
putztlp esdeeped ep edpcs e augarct lu
'elrSrg.tgs elepcpd nlued €eJeger euriqo e n€s BUer € .qA ,rnlugtw o
-
so€y1er lueruruele tm € .qA ,rnuzp.td o
- JOIeJO Un e
"Jqelec
rilnursrurlSerc e1e lmdruq eleruud ulp JIU€ru -.w.s,c1uacnw ec eermrsed
eluieSorsgu
uvnodclg
elue4uleJ '
'ppa4sodppo ol sunfo no a"rcupl
tolnproxe
rS
-pA orcru ap rpl li p3oa44 ntqntoc 1i 'oa"mw Uraus nD-s ,rqou reze4 eei:
(9991) teuosoo ep
tolliugs eetace4ad g ele1i4
Tngiptdry no-s 'lnJuaunq4 71.tad nn 'af.tnp^ pprul nn lntlaq&uottg u1 rS eiugd
u;p ngclds;1uo.r3 aclz 'arout a7fiu17 ncgf as $ 1ntoqn[o $ 7on7 nD FttDpuJ 1n&nt no-s eruepdgc e
n pppu! ti lo&ta1n np ac pppu! pc '7o1dutg1u3 no-s wnr zaanurw tg lod m1
put o'ruauno o1 pcr"tlti a.m"mq,m1 yund acnpn Drotau npc n4uad rm 'euo1F
2o711o7sody oatornqrry n4uad nru 'atnqrry as DS puDc pu11 agfas pugc '}?llurss 13
atg[utrp unrnd a\sa y1i 'pclu.rogo$au atqus o putgftcpc n4uad'!a"q,ut ep tS rqru
naluJnqJnl n4uad !c!u zaunaru pu nu psW ng ',,wuad pt au-a$a
-ryuput iauwDoe" :Dararop ar sols!.tH o1 ap n1n{o a1urutp8nt nc :ncseurTPS'!
7

Suceslr BlBuocRAFtcE

George Ivaqcu, Istoria literaturii romdne. capitolele consacrate

literaturii religioase prezintd influen{ele exercitate de modelele
strdine asupra autorilor romdni ;i plaseazd crealia acestora in
contextul cultural specific epocii.
Alexandru Piru, Istoria lileraturii romfrne de la origini pfrnd la
1830. Lucrarea conline date biobibliografice detaliate despre
autorii religiogi gi face analiza unor fragmente semnificative I
din opera 1or. I
Nicolae cartojan,Istoria literaturii romdne vechi. carte de referinli f*tt
in studierea literaturii religioase romdneqti, aceasti istorie lite- lisnrr
rari oferi informa{ii aminunlite despre personalitatea autori- !frefrfi4
lor qi analizeazi minufios intreaga lor operd. Lfiertst
GFIMIMT$
Nicolae Manolescu, Istoriu criticd a literaturii romdne. capitolur de-
dicat literaturii medievale reliefeazdaspecte legate de mdieshia eww
folosirii limbii literare in cirlile religioase. I,
rfpfir
Evanghelie tipdriti la Snagov D
(16e7)
rmrr. tll
qpfirfi
l. Identificd elemente de limbi veche romAneascd in discursul rue rlit
religios al mitropolitului Antim Ivireanul.
4fsnE
7 Realizali un proiect intitulat Relalia omului religios cu
F.'lr1n!
Dumnezeu, in care sd urmdrili aceastd tematici, in psalmii din
AeffiE
Vechiul Testament gi in traducerea versificati de Dosoftei din
Psaltirea tn versuri, pe de o parte, iar, pe de alt6 parte, in lr
psalmii scriqi de poelii Alexandru Macedonski si trdo, fim'rfi
Arghezi. lr
Proiectul va trebui sd reliefeze diferenla dintre psalmii biblici uud. X

atribuifi, prin tradilie, regelui David gi psalmul ca specie liricd, -UWi'ilw

avdnd o accentuati perceplie filozoficS, asa cum apare in creafia lui
Macedonski sau in cea a lui Arghezi.
Pentru realizarea acestui proiect se recomandd ca bibliografie:
A. Texte:
. Vechiul Testument, capitolul psalmii;
. Dosoftei, Opere, I, Versuri;
. Alexandru Macedonski Psalmi moderni (I-XI),vol.
,
. Tudor Arghezi, Psalmi, vol. Cuvinte potrivite.
B. Studii critice:
Excelsior;
ffi
. N. Cartojan, Istoria literaturii romilne vechi;
. Adrian Marino, Opera lui Alqnndru
Macedonski, cap. Dumnezeu
m
;i Satan;
d
. $erban Cioculescu, Introdacere tn poezia lui Tudor Arghezi, ry
&
Stema JiriiRom6negti
cap.intre credinld ;i tdgadd; !!
gi a familiei Basarabilor . Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi,
cap. intre tdgadd Isl
(Pravila de la Govora" 1640) ;i abdicare.

r|iturgt

_n
 (eosL)
'erJecey\ lnJgonlPe ep urlposlN ap 1e1c;d apeoeyl ep lygd;1 1ze1qtuny1
alSr^o6rgl el olupdrl (7yg) ppq6 'areyl ;ec uele1$ lnl lnlorlod u1p ngcgdsguo.rS
-uetauta! rS (O t S L) tnqple1
'(gOS L) 1nta1qdtn711 elnqeunout
luns erugtrou u1 'nlduexe oC 'oltJ ffi**.tr,[,r."
-pdll ti"rpc e;euud pzeouruesop lnu ,tt"*t3-"
-ourJel 'plep plseece gdnp snpo.rlur
t +iFf ;tf ppoBp7 aau
. oHrxrfiT,rrdugor!, g,rx
1so; e lnredrl epun alupi ut :009f
rS (brequelng nl e pufle1 eilqlg I ovr r qur l,r.orxoso lodr.!,
arede pugc) 99tL arlu! plugdrl epec icts.dury uul,r"[oou.
kt a
o.rv$
t
'paqttynp
o-.r1urp re;duexe fl Yrr HvHcpl vulrcuyxof ru
- lnqeuncul
uru ldvc;x rupxg2gJ( dgo.r
'soriord ;e1eur ranuumq'&
ep rcpld nc (pseorbr;ar reuqo ap)
euec o ecPrqur! e - ecoral v
',arlal u! nes
erezrcur uud 'gpur16o uJ uosep un :rorspcxfl'lc
(lener6) leser] lso, e pie;e.rdns le.rgc
e ed 'puere roorqo ap 'lelaur ep nes
uusl ap pce;d o pdnp eerecnpotde.r
uud plnuriqo else eeur6eur arec
u1 'rrcr;er6 ;e ueO - gJnAeJg :egerSortqrq
'a^rleJocop
sluoruole a1;e rS unne.r6 easepe euti rn1 erieerc ur
-uoc 'ngu p6ugl ad 'arec 'riupc reun e
'pcr41 erceds
purbed euud nrcrdsrluo.r3
- 'ueqcunl4l urp gleuorie5
€ceto{qrg el ve rcl;e 'tnqaqSuntau4al un elSsqopodrul rS pnrd Iclqtq llulE:
'uo1nc rSere;ece
a;e aiuenu ollnu reu u! plezlleoJ -oc pcseSugl4l ropoeJ Inuocerp ,iureep €errtspugru el - e6ql
'ere4
;opnl r$ I
uural u! prnnel6 - rn3sqoJelo Iec ueJels rnl ln1a4Jod 1e1crd pugle 'n4aqtun,tantgl u1 'eged gr
un rorunH eeJrlsgupru el gzerdoc urpocrN 1rup8n1pc - EL?l urp re$osoQ
(iueep eotllspupur :rs4!cl lqcerqfH
Pl ep uusl ed pnrel6) utp nuqesd
lruorrer8 rS yruoprd ep llcnlp4s eleluezetdu 'pcode uJ ?eumu reut ss nc sot8qat
Pulel ep eac eulc utnc'1n1n7uqwne nes mltuncsqoJelc Bpoleru ep lrnco1ul else rJnae-d
roleurrd 1e (erqrun grgg) reeuq Inuesep 1e1der1 'nirpe r6erelec? eF Insrncsp q
ereldurexe ep eJ"ru Jgrunu rnun €eJe4snlr elrruJed en ec eeec 'elrrgdB
elliJgc ur 'rmlerS ep elrncoluJ eIJ ps decul lolesrJcsnue{u elEJ
'elunlerurru '€H€lJ uI rod€ Jer '191u1 eperuteg u1 ,9971 gdng Et
'ituee51 €eJqs?ugru e1 p1',mga43
-ao^auqal tle un elSeqopodurl rS pzerdoc cr{l IrrrAeD - SwI
'eu;uroBerg €r4ser?Iu ep
-ep 1n1opde3
rS eirrrecng 'eir,rop1ory 'IinFppU !uree51 'eu1n4 lsoJ n€ esrJcsnu€ur
neeqopodrul es rS nerdoc es aprm rrrlspu?u eluegodrul .lncse3rrp6
-IJOlne eet?lr
JopoeJ Ter8qec rS lsrrnlerurru eJeru lle un rS ercnl err itueelq
-elrl erJolsr
el loJ 'puelelpog €cetorTqrg u1 'pro;xg el ve wlJe lueelq eerrlspu
piurreyer ep
-pur el clrn IIIr €D yrup8nlpc ep 1elcld rS lerdoc ,to4aq&aooo4al
rm'eu€ruoJ elpgi u1p l€1ulru srJcsnu€ru rqcel reru pc 6ztl- e^rlecrJrrrure
'eru€uueC ulp pltue^oJd'uure1 uJ ertr.te.r8 eqcel r€ru Bec gLgI
- erdsep e1els
o7 pugd 1u13,
rlrolsl uncs
uJ ?JOlSe3" E
elelepow ep
el8Jcesuos e
pseo!6;1el eJnlcld l5 e.lnleJol!'l
 1508-1510-1512 * gravura pdtrunde ;i in lirile romdne, odatd
cu primele cdrli tipirite la TArgoviqte de cilugirul Macarie.
1609-1616 - in ciuda apariliei tiparului, arta miniaturii Ei a
ferecdrii cir{ilor se menline gi chiar se diversificd, atingdnd apogeul
odatd cu lucrul miffopolitului Anastasie Crimca la mindstirea
Dragomirna, de la care au rdmas noui manuscrise, opt pdstrate la
muzeul mdnistirii, iar al nouilea, la Biblioteca Imperiald din Viena.
Dupd aceastd datd ins[, vechea arti a manuscriselor miniate decade
qi apoi dispare, datorit[ concurenfei tiparului qi a gravurii.
intoarcerea fi ul u i ri si pitor, in a doua jumdtate a secolului al XVIIlea gi in primele decenii
gravuri in Evanghelia de Ia ale secolului al XVIII-lea, in vremea domniilor lui Matei Basarab,
Govora (16421
Vasile Lupu, dar mai ales Constantin BrAncoveanu, arta glavurii
Manuscris miniat - manuscris devine tot mai rafinatd, qi datoritd contactului cu Occidentul. Apar
impodobit cu miniaturi. ornamente complicate, scene eqalonate pe mai multe planuri ;i ]L.j&
Miniaturi -
desen ornamental
sau figurativ, executat in culori, care uneori, datoritd imprumutului de pl5ci xilografice, chiar imagini din
impodobea vechile manuscrise reli- cbrli apusene, precum cea a intoarcerii Jiului risipitor, din WEt
gioase. Evungheliu de la Govora (1642), preluati dintr-o Evanghelie .trJ -1
Uric - document, act, hrisov. apdrutd la Lemberg in 1606. Gravorii incep si devini conqtienli de -ll/r&1*
Xilografie - arta de a grava
calitatea artei 1or, semn0ndu-qi de multe ori operele, precum Antim ilrl,fd,l*'!
in lemn.
Ivireanul, Ursul Zlugravul, Mitrofan Fdcdtorul-de-Tipare Ei
Gheorghie sin Popa Costandin Tipograful Rdmnicului.
*
c
i
mlft
rfiJfurr

"*-
lb!- :t-

rufe,rmt
mtm ul
:mm
ull,nra
j
_nJ&nim
}frnm-J
muLrii.mu
lmJWfrI
;ru]iJE JI!Mi

:w3e
IUL\,ltli

Mitropolitul Anastasie Crimca,

miniaturi in Psaltirea din 1616
 'ruslnd eererlspd tS eallpugq
-op ruluad Plndsrp pnurluoc o-Jlul
oleue 'rlsalaroq lllluej rJeur Joun lnu
-urapuJ urp 'lereuao ur 'elezrleeJ lsoj
ne alaiasrdolol 'erualuny\ ul
'Pugruor equll u!
esucs 'oslncoN uol rs urlsoS uoJy\ (auguto"r llmtunql oltotsJ'nc*e,r1 eEroeg)
'eqcoJn erooue rue^oplour JolrJecru ,,'PieY' Is arsCI[u
-oJc elaiesrdolel luns 'crlsrue arep roleleuosred ti rolepeosrde nep eJec 'Inlncol ete1 q elnzEr {rm
-eA ep lcund urp 'sseoJole^ reur rs -gure ep eesepe El"JoIAuI else eermriereu 1o1 epur8ed u1 ne6'+m
elncsounc reur alaS 'eol-nx le rnlnl oJsc el rrrei errolsr nc pl€po elpprugld gmpug8 rS eluerurluss rm{r
-o3os lnlndacut el ?ugd erarauJalul
el ap ra^oploy\| euolsr ?zeauurosuoc
ilmgpru ec rS rc 'ecuo1s1 elueumcop ec I€umu nu eseodcrd Ffry
olf 'Puo^els eqlull uJ olelsepoJ lsoJ 1espl n€-eu IIIAX-IIAX eleloces urp rrr€cruorc'rieuroldgp g 1qd
ne eiosrdolol sllseou alourud Iueruuo 'lJ?ll11ur ec Jolelueuruele Incolftur uI ]e]s ne eo nry
'cr60louorc por! 'gcrleurerp rS grdse e11e uI ]gcep llnru r"ru pugur?r gs -tFmlM
$gd
u! oleluozord luns aloluouruono
13 $edr6 €l ep rolruerueo eien ec tnc?J ne eprgmfar@
areo u!'cr.ro1s; pufuoc pug^e 'oqcon '["'] uepundsgr erre.6 tS eleer ep elriosul €un€eplot nere nqrrrq
oJaucs o also lnies;do1e1
es I ec epnSuer JeI 'el1uryl rrier,r eprcllep ee1$ormc nu'rnpryp
'
1e p$p;e rs rrolurcs llreur e4ulp erg$ w1e rS ueelmc ulrarn qn
ugluor Inlenlceletul 'er€llpu nircrexe r$ errplgc ep olec m n@ilp
npnls ep eleJo lrnlnueSnpznq e rS mpcre e 'repeds eeJrsoloJ F lflru[m
sp reued eerrnugur nc gl€po 'eugpdoc qp gcul neepuudap Try
nsJe nu Vryx Vlzec 14 'luguror rrJ?cruoJc 'glepney ecoda q*'
'ruelunru $ perroploru ruscruoJJ lsoJ n€ erserdxe 1ep nej aurwur
oeurtls pgi uud
?sls I4 eluugodun $cunJ nc lEselr4 uoeJeJ nu
lqunl roqnur reru I€ Jol?csormclmqnc ep Jollqq trn4sur wr+mql - aqpo
dq nou un euguror elpgi 14 eriuede pcg e-rS eel-IIAX I€ Imear q
irolrugruor e gqu4l ep ri ureeu ep lligllun Htr Im! ri ered
eurud n4ued'u4suourep JoA Ie 'ecryerEorrolsr Jol eleredo u! -rW Iuquvu
u! lo)am IJ nu € n-Uued 'cpo1s1 ezeredncer gs genaq fu ep ligeE
1nlnce4
-mml rJeroq oelsru?um Jolrepr eiuengul urJd 'JolrclJeslq Is Ts al1aqtu
W u1p 'to
-gugur pmf ug Arsnlcxe ler1uecuoc rJ reru B pruelecq grnrF.t ep
!m
oerue1tm141 urp tur8
u1 1$ ryc 'errop1o141 uJ e nes roXrbcdm
lglv :oprg8nlgc
lopiqodo4rur eeplrlrlce ep rS gseor8qer efer,r ep Alsnlrxa Jql mi rS unue
nu rl3euguroJ ruruFc Inunsep'Bo1-IIAX Ie Floces nc pugdaq redy'p
ftmrle.6
'qereseg
rruesgp
epecep
'€uer^ r
el ele.4sr
ocuols! leiulllsuoc eoreurol eerl$Pq
peSode
elSIm
f zac op n,pn{S p4epo 'a
 Constituirea istoriografiei romffne;ti: Crn
Grigore Ureche
Grigore Ureche (c. 1590- Cronica boierului Grigore Ureche, Letopisetul ldrii Moldovei,
1647), cronicar moldovean. Descen-
dent al unei vechi familii boieregti,
cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 qi In
este fiul lui Nestor Ureche, mare pitndla a doua domnie a luiAron-Vodi (1594). Originalul s-a pierdut, nh-tU
logofdt al Moldovei, unul dintre cei
mai boga{i gi mai influenti boieri ai
dar textul ni s-a transmis in copii cu interpoldrile (adaosurile) a trei
copiqti: Simion Dascilul, Misail Cdlugdrul qi Axinte Uricariul.
ffi:
*mrd1
vremii sale. Prima parte a vielii gi-o Intenfiile cronicarului sunt expuse in capitolul introductiv m
petrece in Polonia, unde pleacd in
pribegie alSturi de tatdl sdu. Aici
(Predoslovia) care deschide letopiseful: hm
studiazd latina, gramatica, retorica
Mulli scriitori au nevoit de au scris rdndul ;i povestea ldrdloa qnh o
gi poetica, pe texte ale scriitorilor de au ldsat izvod pre urmd, ;i bune qi rele, sd rdmdie feciorilor ;i ffiil
clasici. nepolilor, sd lefie de tnvdldturd, despre cele rele sd sefereascd;i sd ondrc
Revenit in !ar5, urci treptele sd socoteascd, iar de pre cele bune sd urmeze ;i sd sd tndirepteze. $i lffinlh
ierarhiei sociale: logofdt, spdtar, pentru aceea, unii de la al\ii chizmindu ;i insemndnd ;i pre scurtu
mare spdtar in timpul domniei lui scriind, adicd ;i dumnealui Gligorie Ureche carele den mila
&
Vasile Lupu, cAnd devine unul din-
domnu-sdu au fost vornic mare clt multd nevoinld cetind cdrlile ;i
md
tre sfetnicii lui de incredere, apoi ffiw&mi
mare vornic al Jarii de Jos. in a- imoadele, si ale noastre ;i cele striine, au aflat cap ;i tncepdtura
ceastd calitate are intotdeauna cu- mo;ilor, de unde au imordt tn lard;i s-au tnmul1it ;i s-au ldyit, ca sd qmr r
vAntul hotdr6tor in divan. nu sd inece a toate ldrdle anii treculi ;i sd nu sd ;tie ce s-au lucrat, rmdn("
intre anii 1642 gi 1647, redac- sd sd asemene fierdlor ;i dobitoacelor celor mute ;i Jdrd minte. Pre dldfrrf i
teazd Letopiselul ldrii Moldovei, aceea urmdnd ;i chizmind, mdcar cd sd afld ;i de aftii semnate -Tr
singura sa lucrare cunoscutS, rdma-
se neterminatd. Aceasta marchea- lucrurile ldrii Moldovei, apucatu-s-au si dumnealui de au scris drf d
zd inceputul istoriografiei in limba tncepdtura ;i adaosul, mai apoi ;i scdderea care se vede cd au venit ffi.&
romAnS. in zilele noestre, dupd cum aufostu tntdiu ldrii ;i pdmdntului nostru 4F
Moldovei. Cd, cum sd tdmpld, de sdrgu de adaoge povoiul apei ;i ffiqN
iard;i de sdrgu scade ;i sd impulineazd, a;a s-au adaos Ei Moldova, fln.-ilnr
carea mai apoi de alte ldri s-au descdlecat, de s-au de sdrgu ldyit ;i om$
fdrd zdbavd au indireptatu. wd
d&r,ffi
Drclrownn lM
mrh.il
au nevoit, vb. - s-au strdduit mo;ilor, s.m. - str[mogilor qpqp
rdndul, s.n. -r€nduiala,orgmizarca scdderea, s.f. - decadenla ,,FI
izvod, s.n. - document scris de sdrgu,loc. adv. - degrabd GM
chizmind, vb. - scriind povoiul, s.n. - puhoiul @lrC
cap si tncepdtotrd, (expr.) - origini s-audescdlecar,vb. -afostiniemeiad rffi trA
:,*r,,1 titssa*,}fif;f| M
a Identifici in textul Predosloviei, reprodus mai sus, motivele
care l-au determinat pe cronicar sd-qi scrie cartea. fF
a Intuind originea neamului siu, Grigore Ureche este cel
dintdi dintre cronicarii moldoveni care afirmd ideea latinitdfii limbii Fr
qi a poporului romdn. El scrie cd au trecui pre aice Traian, m
tmpdratul Rdmului gi incearcd s[ dovedeascd asemlnirile de ordin ,fu
lexical dintre limba romdnd qi cea latinS. in legdturd cu ideea *
latinit[lii, in opera cronicarului apare conqtiinla originii comune a rrri
romAnilor din Tiansilvania qi Maramureq, care sunt de acelaqi neam d
cu moldovenii: Rumdnii, cdli sd afld ldcuitori in lara (Jngureascd ;i grf'
Letopiselul ldrii Moldovei la Ardeal ;i la Maramoro$u, de la un loc suntu cu moldovenii ;i toli cEl
de Grigore Ureche de la Rdm se trag. Explicd de ce insistd cronicarul asupra originii es
(cel mai vechi manuscris) latine a romAnilor. fu nor&d
ilI
tetu.
 IISJSJS -'tJ's' t'tltlrtz?-
eulcel -'lpe'aiouEa:.
Is^oploK ll]rjLilL lr
Sernruereyq urp SoEe.rq Inl BerIuoA * Daqop p 1ac nqi ruwcalprse: rrurBrro
'(puolod rupi egolsr - rt.tpj ps-r; tiot ti tt
eueo4) eluarunry $ etop1o11g rro'Eru .,,eluns .ruglsrse *.qn,wr.r;-: * ocsoa-
a;dsap euolod ynsJat u! eporsl elerE upcrecul 'pupdrunc ep IJntueJA 'u's 'r-tr''r': IIIeeu Is'l
rs (guolod ecluotg) laluqunw -
'1* Irelrcs ';'s 'r'uo-ti'---- e euruu(
1iaop1o11il toirpi1"porg ]elcep
-
.rJlqug*o, ullsoJ Inl etluoJc el eretnpoJlul o eIJ Ps BrrIJn eJ€c '.rollua',trdFnrlr eeepr n
-"j preuotoo eqtull u1
"
e purlel eeur6r.ro pzeaJlsitou-lap oJec ?( eeJz,tcrrl erdsep sqJol else *
m1nias1do\a1 onlpda:"-i urpJo ap
Intauau
uJ areJcnl 'Jolluetopptu pweau luglnc -'1's'ptoan':." 'u0!DJJ
eg E yunl eie1111 ctlozolr; lnLreod gIeJeJd -.1.s,amopopa*: Ilqql I
'tggl F 9691, a4u! elncarled olalueu Iec else
-rua^a purnlrlsuooeJ '(g2g) pnop
)tow tttpj;njas.rdolef auca uYl*cL-W
'ernlsace InulpJo elo^rlou
urp ]gJoluo elsa '(.ttualueC aultultg
'atli.tpts ap )oros ti ntqcuat' DlltSnD n"ryi np:p:^w;
lnl lplel) JrruolueC urlueisuoC tnlnu m1nnu,talnd Tots pctutcanna"td snd'tq Ii^ nu $ apzp ra'-: rur 9lereruel
-r-uop enulodlul loldtuoc un e; edtclyed ap '!ou q ap fidarin ps 3a.4u1iaqdora1ti pc 'piumpp8pl pJsr"r"-n ffi
.re pc lelcadsng 'ttcodo e;e ectlt;od
'tlspqd a$a apun ap 'Darqtn nJ ntwn) pJoaa nu ps 'tnJp];!: ;&dF pqE
elueulruone a;eledtcur.td u1 lect;dLut
elsa 'alleul rurlaroq puguriuedy 'p$soou o ppn4 putind plsoa)D 'plDp plsDaro 'a$aatud :i
'(1p1o6o1 oJeLu 'cruJo^ ereu) aluepod 'alDol npuqr ed- lrylul t
-tur ecrleuo;drp rS a;e1t;ttu rticun; ete lal pt rol 'p{o ps nu 'psrns uoLoplnw ap 'piasfloqal )ol ap rs ;"lfr.rxiri
prei u1 eerac.reolul pdnp Jer 'eruolod no-u'[,sDc ap u\u)ry p)1p0 'plunapwo-ap D!ryp DS0J u! p:[Y]*;m
uJ ilpnls acel 'ueo^oploui Jecluole
ps ar apc nt'ainnBaw n11.tpi D nq)s 'afq,qwIqcs 'alalooQ\a w
'(t.Og L-SSS L) ullso3 uoJ!l l
MnJ 'alouutptsal rDw s-a) loutnu alunnnl aualls aP) a:;?:"il[i.M
-a| pJ 'prunuput0-ap ?pp) lJo-s wnJ nu 'lou slDS utD-l u sa"0m ls lllpl
'ias1do1a1 DgaJn adacug arDoJuJ p,po^ uo"tv q ap roJ 'ppo.\ l,,i frl 'oLoplo
pugd '11.tpi ailluutop asu)s np,s ppugt atd '1n7 Tniasdopl rtJ T?trunm ti ndn
p ap lar n"ryi pry)alp)sap urp 'ppod, ioB2,tCI Dl ap DFD;--F n4sou l
'ln)ru"to^ aq)aln pgosodp,t auJS It qrsp,ryd no apun ?! -r;,,M lluat no
SUJS N
Ins"mc # a1untcnl alln ps nu ps tgc 'p,4snou Dpnry ulp DJffr ?m!m
p$Dn u3'aqiawn.td DaCI 'pDou # n4sou ry1ruugwpd anw gugiwlrr al.0uLuas
6 twa"t,t a\\dwnc wttp.td lou JDJ 'a\ianqat| !np^ ptpJ' ls -3--'Jrirlrr!li ard'aLu
npugB araosq)s ap ptn4saco o7 tg 'unmdsns * {rt8 ap aJ -\:\xffit,
'rynq
ps oc 'yti
ap upls nu ap 'nuJD ap nual^ alsa)o altldwnc ?4mou :'r-frnmnn
ntrypda
p"nsos a3 'y1nias1doqa1 ntnqpdacq $ wpslzp,m # plotpdtu:i-!{artr*l
ap n\sol no apro) 'tt14p p) la lryDzalpcsap ury D^oploJl;r:.mrrflf $ a11j.tp:
gtpj cnl ps 'alnuoiltn a4qnt 'natw ppug8 nD-Js(t l
Dllu ua
7nias1do7a1 nun)s a
:IIcIuoJc e1eSefi uJ etsa:.:-;:rys& lS'azatd,
rrrnc gdnp 'e1es e1e1p ul gugd $ pgnqdw3-uDlq.U ap ntso-l tr ?-i*ffi ps ti pt
'lgtulp p) nc prc)aprsap u1p'unlndecul €l ep re^opioI\ ti ,toltto
"---rrus
ezeSrig;ug ps tsoJ e urlsoC 1n1 e1iue1u1 'eqcern tn1 ecruo:r :*-m ,olgtpi
es eJec uJ Inue 's69I pdnp elnce4ed eluerurue^e aJnoJu! n ql w
oI ap la^oplory tt.tpi Tniando4aT ur glutzetd uqso3 uor11\ n4cnpo-r
'eel-IIAX IB Inceel 1o1ug'euguor eprgi ulp ?luolmrreord n= m 'lni
?elelrlsuosJed else urlsoJ 'e1es roprprcnl ernS.re,rue qu6 'au-n;rnrum re4 e (e
ur; rS grnllno gtrse^ o nc J?JnlJpc 'ullso3 UoJIW ep glsrunluo: sIrL 1Il 'lnprerd
eqceJn eJoSuC tn1 eredo urrd glndecr4 scseeueruoJ ege6ouoq IS 69'I
'la^oploJ
ullsoJ uorllN
:Ialrolq uiul ug lliplulqBsuodsor uiugrsucr3 :
 '5 De$i a dorit si scrie retopiselur ldrii noastre Mordovei din
descdlecatul dintdi, costin a reuqit si continue doar
cronica
inceputd de Grigore Ureche. Explicd motivul renunlirii
sale.
ft
* fi
tr
, Alt[ operi importantaarui Miron costin este De neamur mor-
dovenilor, 6
din ce larii au ieSit strdmoSii lor,lucrarc cu un profund
caracter istoric, scris6, pe de o parte, pentru a suplini tipsa
ie ;tiinla &
tnceputului acestii ldri qi,pe de alti parte, pentru a combate ocdrile
qi basnele (scomelile, relatirile neadevdrate) ale celor I
care au f[cut
addosdturi cronicii lui Grigore Ureche, respectiv, interpolatorii f,
letopisefului. d
-
Semn6tura lui Miron Gostin Predoslovie, adicd cuvdntare dintdi, de descdlecatul
n
pe un act din 1679 GI
ldrii dintdi ;i a neamului moldovenesc GI
Cd*e cititoriu
inceputul ldrilor acestora ;i neamului moldovenesc
;i mun_
h
tenesc ;i cdyi sunt ;i tn ldrile ungure;ti cu acest nume, romdni, 1ri
pdnd astdzi, de unde sunt ;i din ce sdminlie, de cind gi cum au
;i &;
descdlecat aceste pdrli de pdmdnt, a scrie, murtd weme ra cumpdnd d
au stdtut cugetul nostru. sd tncep osteneala aceasta dupd'atdta m
vacuri de la descdlecatul ldrilor dintdi, de Traian tmpdratul Rdmului, at
cu cdteva sute de ani peste mie trecute, sd sparii gdndul. A ldsa il
iard;i nescris, cu rnare ocard tnfundat neamur o"ni de o samd de ffij
scriitori, este inimii durere. Biruit-au gdndul sd md apuc de aceastd "dr
trudd, sd scot lumii la vedere feriur neamurui, din'ce imor "H
minlie sdntu ldcuitorii ldrii noastre Moldovei
;i sd- ff{
Muntene;ti, cum s-au pomenit mai sus, romdnii ain
;i a;a Si ldrii
guregti, cd tot un neam sunt
;i firii un_ ,h
;i odatd descdleca,ti, de unde suntu
&{
venili strdmo;ii lor ;i de cdnd s-au osdbit
;i au numere acest de &gl
qcmu, moldovan, ;i muntean, in ce parte de lume iaste Moldova,
hotdrele ei pdnd undefost tntdi, ce limbd yin;i pdnd acum,
cine au
di
ldcuit mai nainte de noi pe acest pdmdnt';i supt ce nume, _ scot
la
d
;tire tuturor carii vor vrea sd ;tie neamul ydrilor acestora. ru
q in Predoslovie, intr-txra dintre cele mai frumoase Ib
care s-au scris in aceasti epoc[, Miron costin incepe prin
pagini &s
indoiala ce l-a stdpdnit inainte de a scrie despre tota-pr*i
a-qi aieta *i
foarte *!
indepirtate, cu cdteva sute de ani peste mie tricute.Er piezint[
frimdntarea gi lupta caf,e s-au dai in sufletul sdu, pdnd cdnd
apoi ,dr
a lirat M
hotdrdrea d:.1:i redacta lucrarea: Biruit-au gandil sd
md apuc de
aceastd trudd. rdentifici, in text, motivele care l-au determinat [tu
duci la bun sfdrgit munca.
si-gi ry
E) Scrierea istoriei reprezintd"
pentru costin o problemi de fui
congtiinf[, ce implicd responsabilitatea morard in falaurmaqilor. oefr
El rd
formuleazi, in termeni clari, ideea responsabilitdlii istoricuiui
care
nu trebuie sd se abat[ de la principiiie sale. Selecteazd, din
secvenfele in care este exprimati aceastd idee.
text, le!
Gai
orit
 eclnceN uol op
arul^nc ap ?ues o
.a$up ap appoolou
ol li lauop Dl ,a^ooro.1,4 \ffi
'a47io ap ln 'pu!ry ap yo pnTnls ol ynsundspt'rrip,
gflat g gp[arytd ap ya!p,t n pi tjar Dtgp nr UriiG ,*
1pw tDw nipr,i:tw
Tsaco atd lpc o Duwap4 nc lolt"toqtac
'lxel
/at tgc n11lo$ Tcaq
'atrzpno nu tDt ,ps.ucs nD ,lpryots! EJ€C
4 pJ ry1i a1 aulq,Dr& ililiil{l .JO
lpc afuo$t ror ,tuta.t a1o8unlapm uJ nu rD! to1 nloga, q a4.t yu
Ig
n ep ?
psuJ '!u!a4s lac
ryrap ncol ap D) aryq .rqugwpd
ry4i lDu toJ 1y*-w aw
[,s ary) a7oo7 ry1i al nu'upi aqn ap ,rura4s D4ogsl .a'n_[wr:r.
ljlnw p3 w rS-ps
'o1ott, g[ot 19 wnc aun ,g[oa, aulq pp.tm ,apalc
DA al nu amc rol ,g,a,- M,
'ppDarc al ps u^ DA aup aJ .sucs n _, ppol_rriqoq ap )r
1gr*o/r*wdmu 13nl e
'aqtod o ap md no-s ac 2ol ppugr DI suls wD_al
nu psuJ .utauos q w N
tospl uo-al nu rou fi asalo lode
lout!!rols! ap pwDS o 1c"6l.a7oo1^rrr_**,
-od a1 ps DO ,!u!a4s lcyots! Tnui g[ n_u a?nu ap7o eusoJ
25, .puse_ :,.e elgre !
tot'ppq3o747 ,ung pc ppol-uola$ n4uy ;r*nu'7m"nlr*r,
.pus.Dq
on g rurSed
wnc # 2o111ia11roq lnwnau nauad agfnu ps *irp , *.ry
'sucs no-a ap pspl no plpyfo&o1
$ ,4ia1
uo.n4 nc pporl_uopfuog :_w
no p) wnJ ,a$og ototqwnq n4uad JoJ .ausnq DT rcJ
runs pc aczpd aumW
|-pc acolaurg'UDqpl ulp ?ua^onow lans Dc acnlapun.pam-,nu ""w n0 au
'
apDr ps $ .aTsptpco t-ri ,sttcs no_al na nps_ryg 'D^opl
rt,irEiin*peSl i
jeL.jl 1b1ic11r7 r: 3s pEurdm
!l,i! t€
e5Uae.,'r, r-,.r :,-l 1.,r1.',.,6i,.i,..ip
uoJW mlDauanp p2 JDzpW ,su)s n7_q ac ,aucs ap $a
;;.1 !,:.:i, al nu ps
'rDsE,,.-r[m,t nluns
'ltonSj€{i.ia-t ill::G €jj ngs
nu ap'D^atg) aur^no a,iru m\nryBrypc
"toj!iss.4qill flDSW !ry , rS rryrypr*p;rrurrg_
InlL.{sl€I .rrilsltl rij,!;:i tsrij ,jep ,_n|JEJ6 p1 o tri p7p1[o3o1 ago4s^g p1 piaqdo1al qp -un al!
1s yryl-
-oiloi3! gaJslri! .4lr f-t+rjo ,is4oFrf*del/ "o_i11i)o, ntnf
'sucs nD-s JpAaW rquJ atpppc.rot .. :t
,-dJql /.4jas1#d=r@*,' .=!-1,)s Jrsatil {"m*w ^&
it;s;;l u,p ap Jofao o uryDalat oAlocstu JDoe .suJS -ps ti
pr".rild€tLjl) !tiar.s lnl;$.,jL1s s.jqlS nD_s JpAapD rc ?qdury w#
'cf,Li ul 'El\0[-)lcu\i i..ii il;l.rpil]t.il€-N wncatd ,aa ,D^!no owztd u3 nDS ovtn) ntoa, atd pnop pc plsoaJD
titpuri y w
as "niuiljod i6 L:t_qnLj uj ,,!cltJflu..joJA 'rttwtud ps 'narw papuoc piat7 g[.n aptn ad topto)ta, ]rr*r* ap pwo
illP]tjtqelsui szjtsr i_.j;ll
,atarifin'[aj *
es nae 'DS owlu! uJ psucs \solno pc,auJS ps ti pcsoa\n ps ,ur*r'rJ@. DSru Y
ps lto^ou eisS .;olUCr4p$cll"j e_iH3s sd unqa4 rDu no-r nN .DS oio11a $otnn ap '!rynw7i
teldoi] pileul as ;* plrlqnd ejeln uli nu 4 7o1dutg7 no_s lgD,-rrrdui rtr r"
nqulp ttn8up, sz.1rs nD aJ ,rnrpwau D poun un atd
ap p1i
DlplD p
-nduurl ap FJlLif ueo^oploru- JrrJtr-lo"j:) lopr*n"r*qr
'&VL;-Zl_.Llt) +rrnsi,rJ ,t{ ppoA-uoJ !ry Dluwop Dt ,?pr^ n_s apun pupd ,a7u7ou3 pupdwn
! ,n7, @ fim
ppol-DcnQ ol ap n! :wpq
lugqpq "nlar apuzpno qp 1i 17i1o$ ,rm tD,, nD wnJ
lng[n no a? apno^zt aliau a-d
ry q"ri ni1 uiqpq p) Woll_Dn7rr:m@ ti 'tugw
psuJ )tolluwop oanuawod n4u! au)s D ,sns
ap onj -unw *
'arfnaN uol # no-s-r4nuwapal arupu! pport_"tiqooZt "p "r*i.r_^_*
)p p_tl:
-
preirmuord eprm ep ,os outtu. rr'illT/'#;:TfiHTHffi
'tottzr 11e rm e1 pEmcs: reru ps grqgJ ,piulgi DS D lWDri
n4mp esrlJs :s,i[ m
ele €eece ep 'lcerrp ledlc1gud e eg togeur lsoJ € erJ ugldu.aq :*,m,,r$
ellntrr e.I .!n!oq rugqpq
"npr apuzpnn ulp Uilu:opr'f_upr_nnu rr-ro1e1od:
'?pro e{tp-e4 e1 'pugr purrrdul ,greeleideeclnceN ,eur?.us
ri aralm
-ne ecgerSolJolsr esms pc$esoloJ ps rfroleu tncPJ nE
lsoJ ne
Ietu ppeolred o erdsep purrrcs .eJ€c ourlso3 rs eqce-rn "ra-ryem alupJo e
erdg 'erieldsur ep eleJ?olzr pzeezrcetd ri"ruom
,j *ffi oiullti ap
m^opopaty
'olouerru; rolnuuop epmrndecul pmyord
ep rS ereppcep ,Fl-uqr.ri*r**
ep Pl€cJeIu 'tlSeuerr.oploru reuolsr e pcn€rueJp pdele o ;Sfi U * -lora ptu
IIue e4uJ elnce4edelueruruele epuudnc ,pnop1o14J
I :
g"pjlrn rym_f
'es e.redg 'm1 euerodueluoc epmruerr, ug q.rgd
f"i*ldor.r ,6 r,*
'ec1nce51uoJ Irueroq e1se wNoJ uo4l t ml ucruoJc lruolsnrmuo3 'ele
eoIUOJC J
orlnrol{ uoJ :aun$cg l$ olro}sl alp D^oplt
 Drcloran lE
mdrrfr
biv-vel-vornic - fost mare vornic *_--d
pizmd, s.f. - ciudd, necaz, nemu$umire
veleat, s.n. - dati, termen
tlM*g
basnd, s.f. - relatare mincinoasd, scorniti, falsd
&h
*
q Stabile$te deosebiri intre cronica lui Neculce qi cele ale ff
inaintaqilor in ceea ce privegte prezentarea evenimentelor istorice.
.[d&r
a Consideri ci apropierea in timp de evenimentele narate, ca ffi
in cazul lui Ion Neculce, este in beneficiul istoricului sau al Ih
scriitorului? Argumenteazi. Pofi apela qi la extrasul urmitor din ,firirL
Istoria litersturii romdne... de Al. Piru, dar ar fi util sI citegti qi cele ah
42 delegende cuprinse in O samd de cuvinte. ryl
,,Ceea ce face farmecul legendelor lui Neculce este con{inutul cr*
lor educativ fird ostenta{ie sau cumpdnit anecdotic, epicul cuminte, fl}lrrn
bitrdnesc, nara,tiunea simpld, populari. Este lesne de inleles de ce
legendele din O sami de cuvinte au fost atit de citite qi prelucrate 9m
de scriitorii din secolul urm[tor. Aceqtia au gdsit fdrd multd zdbavd
subiecte de-a gata, necesitind doar versificalia pentru a fi transfor- GnEF I

mate in cdntece, balade sau poeme. De cele mai multe ori ins[, si
observalie care nu s-a f[cut, legendele lui Neculce pierd din auten- ild
ticitate in prelucrdrile poefilor, pistrdndu-gi mai departe adevdratul
r*
parfum numai in original." "$dC4
(Al. Piru, Istoria literaturii romhne
dEq
Letopiselul ldrii Moldovei de la origini pilnd h 1830)
de lon Neculce hc
(fila 332 a manuscrisului) !tuoh {

@
boc
Cronicarii moldoveni qi munteni au pus bazele procesului de fiGc
constituire a istoriografiei romdneqti, care va face posibild apa/r[ia GCilid
in epoca paqoptistl a primilor istorici romAni ?n accep,tia modernd a foc
termenului: Mihail Kogdlniceanu qi Nicolae Bilcescu. t*:r
,,inflorirea, cu toful remarcabild, a scrierilor cu caracter isto-
riografic pe care o addpostesc secolul al XVII-lea qi primele decenii
ale veacului urmitor, atAt in Moldova, cAt qi in lara Romdneasc[,
nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, di- L PrG
versitatea, varietatea modalitililor de abordare demonstreazi c[ Ta
produsele literare ale acestei epoci de vdrf sxrt firegti impliniri ale del
unor preocupdri ce se definesc prin durat[ qi constan!6. Secolul al LCo
XVIlea in cultura romdneasc[ este dominat - dupd pdrerea noastrd - -d
de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instaldrii qi si ir
inchegdrii conqtiinfei nafionale), care ii animd, la fel de intenso pe 3. Im
oamenii politici, ca qi pe cdrturari. intoarcerea ciffe propriul trecut, &l
consolidarea legdturilor cu inaintaqii qi punerea in valoare a tra- irq
ditiilor na{ionale (toate semne ale perenitd{ii, ale unei permanenfe &,
corytientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenen![ a din
prezentului la un curs comun al istoriei..." { Rer
ape
(Dan Horia Mazilu, Marii cronicari
sdr
ai secolului aI XWI-lea)
$m
ti,a
 -ns uIJd 'Eiel^ ep ouecs Joun eelerev uud 'Iuulop Joun €aJ?zr'
-o4Jod uIJd gcllslils eJ€olel o IS n€ 'ecr;erSorrolsl IJeIJcs llms (oartn
gs
rsep'ecpce51 r$ u4so3'eqcer;1rn1 sleiesrdolel runc liugum !,to)tuoJ.
'rua^oppa JollJ0)luotc onai
Epu?uoceJ es Inl €eJezIIeeJ uI
i3 nuntinnu o # ry1rya'4'tod i;"tV lelnlpq lcerord un riezqeag e efueua
IrrF
eelxet Jolses€ lTqnuduoc 'elepel ep lcund lsec€ eiueueu.
oezeeztte\ceJec es ec uIJd 'iesrdolel eI epuepp€ o'a\u1tn-c ap
-eJl € eJ
[*ot gr4 esmrdno elepue8el wp cuo]sl Inlruglep€ eerelerd:aln !nce4
i1 en,urd nc euruzll Enou o ecnpe 'ur1so3 ep rode rS eqcern aE ed 'suel
sitc" g" noploy,g 11.ryi y4nia s$o7a7 lruolsnuquoc'ec1nce5i uo1
'Inlru€cluoJc egriuelul ;i 15 4rplerr
uoJItr I ep nflua^oplou - 9J}s€ou
esndxe Jollepl ecrSol pulJpturn'u4so3
I"1il'trTJ?'"T#H I? Inlors
Inwnau aQ Itt$IzIt utp !a!^oFop-d el€ Lriurl
rS trreeu ep 'eur8tro ep giglpn €eJeIrrJIJ? n4ued1an'op1ory lyp-L 9c qne
uI egceJn ero8ug ap esnpe eleluerun8re ?luIZaJd -rp '1n1a,,
1nias1do7a7
'pcseouer
rruecep
-olsr Ja1
'eJolsec€ eredo urp eJ€JelII eleiuele'r PoIJIJoI?A InJr:
3 PuJapo
-l.lc 'tuelunul rS ruenoplour JoIIJ€cIuoJc eleJcesuoc eleloydeo u1 *
'Tuazatd ug
eritmde
pugd 1u131"ro DI ap auguto.t lqntonql oqorqry'nf,seurI"-
'eredo lerp:e5 ep rnFs
E nllelep uleztleveuud ri rep 'tetieruroJul selelelJe,,r rS erigSo;-
uud gcreruel es 'tqce,l eugruoJ IIJnleJelII €eJelpnls nrlued giru
-eJeJ ep rrrnlo1 '!rpa^ augwo"t lqntontn optotq'u?foU€J :qr-:lrilhih
:oleredo el€ POIlsIue ?rn1?u ep elelcedse giueplra q (o$r nt
os€ocs luns ig1en1ce1e1ur erieuuo; t* elrugcer; er;erSorq erd*"F aagwot
eluelslsuoc 11ieur-ro3u1 qJeJo JoIIJ€cIuoJc e1€clpep elelorrdr;l
'0€gI DI pugd 1u13rto DI ap augutot llmtnnrn r,!'torsl'ruI4 n:ptrx-r"4"'r';
'gJ"JelII eec rS pcr.;erSolJolsl eeJeop', Iqerg^31
-ueln€
oelsrueum elepedse el€AeleJ luns lucode
1nlxeluoc uI Pl€zqem' 'gsu1 po
else €Jolsece eredo 'lueluntu t$ rue,Loplour JoIIJ€cluoJc alef--?5 -JOJSU€I
-uoo elelo1rdec u1 '1 'auguo,t llmwntq Dyolsl 'ncs€-\I ;;J:nr-
Plreqpz
3Cllvu9ol'IEls lLLw[[$ eleJcnler
ac ep s3l
(est-l1nX le !nlnlosos lnlndecu$ 'elululnJ
lo!o8 '€Jolsec€ eredo utp 1er1dsu1 ne-s 'e'S nu€olop€S 1r.eqhtr 'ealuer'xm':
nqJeg 'nueernluqog el4lurl61 'rrpuescely ells€A 'zzn'r8e1q 3q:mfiI'- Fururiuc
urncerd IJolnV'epqencslpq else erueporu eugruoJ IlJnle:aln EJaTw
elec rS u
JolrJ"cluoJc eiuengul'p3o1e1p'eerepcsep'lnle4:od'eainrlrm'M
urp JolEr
:ecqslil€ lezord e1e eepecord'p1ue1d1cu1 puIJoJ o-rul'cseqglu-r's :nrr*
'?reJelII eJ€olel o tS ne elIJIuoJc 'cuolst md plcedse ep olorulf,
pnsl
'eleuotieu teiuulSuoc €eJ€uIJoJ €l lln'q:Jmlnr ec 'o1elu.
'ecrJols
e oeugulol 1gtry $?]1upel e eeece nc 9rq93e1 uI IJ€cluorf, 3P 1wlflu
,ugruol rnlruodod rriglueuroJ eeepl'outmcelu"C ulluslsuoJ Inlrdrilritw els eIeJ
€ gclJolsl eredo u1r3 el6esp8e; es eridecuoc tSeeecy lo4ua'rry
€cluoJc uI qlsof uorl\ m
Inruoaa aQ Y\elen u! 9$llo1\zep rs es '3lrur{d*
p1nn1., lsog e'3o.4 as ugy q ap llryrilo.l tiol eterpc ll'urlod
ero8trg ep plnopJ erieul;y'uPIuoJ rnlruodod B eullel IIutFu" rx'Lu'
-ord 'preo eunrd rutrued 'snd ne ruelunru tS rue'roplour n'le:ilJilr
'rmlndecul €l ep JollugluoJ eIJolsI ro1 eredo uud pugradnr:g
 biectivitatea relatirii, prin consemnarea unor evenimente triite
(in cazul lui Neculce) etc.
Sugestii pentru alegerea fragmentelor:
- arta portretistic[: $tefan cel Mare, Iliaq Rareq, Petru $chiopul
(Grigore Ureche); Nicolae Milescu, Constantin Cantemir,
Petru cel Mare, Dosoftei (Ion Neculce);
- arta narafiunii: bdtilia de la Baia dintre $tefan cel Mare gi
Matei Corvin, intoarcerea la tronul Moldovei a lui Alexandru
Ldpuqneanu, prezentarea domniei lui Ion-Vodd Armeanul
(Grigore Ureche); tabloul invaziei licustelor, complotul L
logofitului Gheorghe $tefan contra domnitorului Vasile Lupu
(Miron Costin); legendele despre Ghica-Vodi gi despre I
Nicolae Milescu, sfdrqitul tragic al lui Miron Costin, vizita lui
Petru cel Mare la Iaqi (Ion Neculce).

Pentru realizarea acestui proiect se recomand[ ca bibliografie:

A. Texte:
. Grigore Ureche, Letopise(ul ldrii Moldovei;
' Miron Costin, Letopise(ul fdrii Moldovei ile la Aaron-Vodd
tncoace;
. Ion Neculce, Letopiselal ldrii Moldovei de la Dabija-Vodd
pdnd h a doua domnie a lui Constantin Mawocordat.
B. Studii critice:
Se vor consulta operele recomandate in manual la bibliografia ffi
studiului de caz Formarea constiintei istorice. .,m
tu
ml ,

Fd
rffi
,mfl
.niE
Em
n
&p
ff
p?
fii'r
cdi
kc
*a
cic
ru
h
ru
,4
tu
ug'&
rct
Tipirituri din vremea lui $erban Cantacuzino
epq
 lueedome €mtrBJetrT uI ?el-XIX Ie mlnloces 1ntndecu sl
'
la!.IoutoltuorlD{o g I? crwoc lruqcurul ad
euglugr 'lnplllt eereEele ury rS rerrlc .,gllotle.. qprmr luq
luaprle lriiepoya (r@e,ro_
'aualaprv ttloJ$ ie a1un4 ep !ilBrnppc a1au1a{ pcapo ,ltuoryod pseC
llowluo fp) S'Wtiaiiorp"._ Fo_
ajlutp Inun ajso qlplnlln{) oiellAtlce es 'o71du olrlcJas z7) ,layattnotq nc
ebeeriul uud 'etlecl ul Lje$ol tnlnl _ruosse; tolnatnof 1416r
-ueusls e€leltnutlt-tox iS lnliugu.tot - Dlqowolutoqn4og oprceds u7,* oaaslpq,Dponl) ropim.w,
piow 'lusat IaJ JawO :toqte ep Jerqc alqunue 1rms olareo-rq
ealelturiel eurisns sJet ur areJcnl o
'nou Tcnpo.td un nlsDaJD Dqa! uJ a)npo ,alsa f
sucs e're4e.t6ou0lsi IntuailJop ui umal ,!D:r _!ilq t
'puJapoLu e;eorleute:6 ar6 'toae 'f,Jsoaug,wo"t ploutt1&uo $ ooou prn4poa,", Jnltp p
tql tr
-olounlJol o snpollut 11 e op 16 ecru PltD oatr DI ap ppmwntdw.r !J!u ,pwJnt a$a nu ptado
-Dt_crHnr mr
f
-eu.lol Joltqut; ;e nrletedLuoc Intpnls wnc1tef;tmn grurlJe erec rnlruolne
InllobJo lecJe{uer ernqa{L Smqt I
lezruoceld tJ e ap inliJauj alv .aJeu ps ti p8nalajuJ pts ps ausal lDttr oc ,pBiS ap yucry saVD ti
-oricrp en;otrgr ;e r€ lcrleuetD reun nry w IF
-sau wD'ertyeteu eeplll?pour elSerrud
lnrolne olsa 'cr5o1o1r1 ue;d o6 ry3 p&a1piu3 ?n ldafilrr qn ff
'puoratDo nunS{ ti oc ,col*
Tncplno oip Dwcol IUDJ
,ttil++&ry;
-or'rnleralrl erinlona ps ruoStj mtd apun ,uncq arynut u! (.u.s) eFoEeli
o ,oinut g:l rd ff
e nu lS luecap "1""r,r,llr?.'7
a1cie6 ep eLugJA
as ru Dalsa^od p7".07... :lnuliuoc ep e}nEel tryzrcerd F+
^elpc ecnpe TW* K
-ilqndou seuJpr p ,atrecpd ul6 .ZLgt Belulsug elezefle ooata4 n4!W a4p1 ar^otpulqcuJ agalsldg E:{r
rn; lntnI utp 'g]lelesc ,00g
g
L tnlnu
-e lnJnf urp 'euud :tuntsje,\ gnop ul. tsl
]seg un sc r?op Ic .urere,rt p" serei{rl
ffi
-erlspd'eperye6g pcru"loc-ro;a eaod F,€
rcgc_'rrierelcep relsec? ","q":JT:T;^"#ffi E'tl
-odo atrsa plellder ES er€d6 Ie cpeueJEoJd lruetceJec l€1u{qns m !fiW
EA
-etue,,litsuel-L 'UqBtU m7 o 6 nwg ml alaznut
F€
u !p i t.jSLuol osaln)pl apun ,mlnsDlurdr ap 1nqry
nlenlcoielur n:l prn1g0e1 E€
csueJls
-ap asunzso mut # ap:lppr lDu apc * nuac D
lto\qnlpqrE ry gM, Srr
o pzeollsed rep ,liarn ;n;rs;grs e; l4au! ed r-npuupEeJd'pDsDauDuot arzaod ap Fr*
nou TsnE *r,#,,m
pugd 6raqu:el pl ausuiq5 .airnl op o # nwrcto ep eiuFop urtd,oatpcnlelSeumu o eJeJ lfi
ad .po;aruas tg
Jotltsuoc 15 ;eunqtil op relsr?as also Dar!rypcp gcrgnsnf rsg o.,Bo1oJ4.o
rcry (euie:11 Ltl ,^o^l rze) l+ril;eg 1ruo1ne q.00gt lnuD ut ffnilr Ml
eJelrdec u1 'Oiacuue1 ep elSo;rqe1s as
ttito ti [roreyq n4e4] oata4 wti,,f aqp) apo"Tur*o-rrprl ,s.ctrjuqr
ailnw nr ryip&oqan .[nueeleq-1epng rnleumu e-#1-*nr,n
ff
qog ueol ;ndocslda no ]otiJUo! tnun
euin ul lep ,lelg e1 :osa1o:d epeol.i aqJouoaT ap aJarug) acaza,tdsooop uJ
ilrypJp Jrttjos_o;lrrrrl*ulw.
-ed o elsa 'etupnltsueJJ uJ s;olulo6 uot\owaod un else nllannll oqqDl n?s opmufi"1f ergerSorlqrq e1
'erfio;oa1 op rripllnreS
!B lueAlosqp
alsa rS euotn el oUOZoltJ op tJns;nc .rDptola
uSdfu 30:tlcNnd
eze€LuM lncle ,legg el ap Inleutu]as ppo71-o{1qoq
e; gienuS 'crgoler-ocerS troe:ci lnun
nil 'ouolst ,Dogoll3 ,.rotu.ns ,(gdgt nrrBaloo-Iupng uoJ ep
le
-09/l) nL!Eata0-!ypntg s.totr
ppol-uotoYDI
+vQYrNvgri :egerSo4qlq ec
.eprurdogir-$elpo1414Sedej peln ad fsuosnd
ec ea/\e 1-u n4ued elr^r4od
I€I.u IJ re pc liereplsuoc _ .rra ae6 rnl elvtt,u-qso:
-e4 'eclruoc .ec4eruerp ,ecr.u1 .ecgde _
elxel ep @ ef f
"rrafrl
eeel"tqeuosred lerg.tepe nc E4cagar II ea En
erdsep IS ppol
ndnl elJsen 1n
{ereprsuo3 'Sedej peIA Inl e ve epeeur8eru pYrruqg s,
'e.qs€o^ eg$auuogul gs€lc ep l8eloc "iAr"p Jnlolduoc lo1
lileFolac F e Inrcelurv ppo^
-rmuoC .rpolqj
'(.c1e eryer8oleureylc ,grnlerelq
ulp tege rie-e1 erec ed ,Sedef p€l1 "r_, "rI+W ruprrcxelv ml e
Inl ep 1S uier-r i rS ue;41
naed_13a
ep8ey rrgldruglul erdsep lielncqp.r8eloc "ruruop lec uEIo
q l
"p,A"m,
ITKHtr EIGI EIITNtrEINII '4urelueC elue
pdoqc$ ru1e4.
e1194 elueturue^e
 in_ declin. conqtient de acest fapt, Budai-Deleanu incearcd
sd revi- q
talizeze specia tocmai prin suprapunerea
comicului gi a satirei, care f,
devin dominante in liganiatla.,,Inven1ia,, nu upuai*
ardelean, dar in literatura rom6n6 situa{ia
,"rlir"*fri @
este rarisimi (o vom n
reintdlni doar in anii 'g0 in Levantur lui Mircea
cirtdrescu, o altd fr
epopee ,,de sertar", unde, din fericire, a r6mas
nu un secol, ai dou, n
un deceniu) qi echivaleazd cu acliunea de salvare
u utr"irp""ii p, '@
cale de disparifie, din pdcate fdri a produce efect
in epoci, pentru cn ,d
textul nu a fost cunoscut de scriitoiii timpului,
fiiniltipdrii integrat /,1
abia in anul1925.
o
Fundalul este eroic - lupta pentru independenfi
condusi de
vlad lepeq. in prim-plan r" ufid ins[ peripeliiie comice ale
liganilor rft
care, pentru ob{inerea liberti{ii, dar gi a mdncdrii,
in schimbul angajdriiin rupti, cilitoresc de la Fr[m6nda
promise de-domn d
la Inimoa- m
sa. Mulfumirea este totuqi mai mare pentru
mdtai ;i crisd (srdnind) il!
decdt pentru slobozie. Fiindcd mersul este anevoi
os prin sfad,i d
multd ;i hodini dese, liganii se hotdrdsc sd puni inainte
merinde. cum nici in acest caz tu oblin efectur scontat,
.ur"i" .., n
trimit solie F
lui vod6, solicitdndu-i si ordone ca distanla dintre cele
litafi se nu depdgeas cd un mil, ...Apoi sd dea srobozier De
dou[ loca- T
hodini cdte o datd. Armata liganilor mai doregte qi
a foce trii d
Manuscrisul liganiadei a tosl ..pd ;;; r_, f,t
adus in lard de cdtre Gh. Asachi in pazd, {...1 I Ca la primejdie sd ne ajute;l Dd
arfi mdcir numa doao d
anul 1869, fiind publicat pa(ial, mai sute. Lucntrile se complicd prin amestecul sfinlilor,
int6i in revista Buciumul romen in_ mdnilor, qi al diavolilor,
a. purt.u ,o_ -il
de partea turcilor. satana o fura p. Romica,
tre 1875 9i 1877. Au urmat nume_ logodnica viteazului parpangel, oprind iar cildtoria,
@
roase reeditdri, mai mult sau mai cacr inaragos-
pu!in reugite, ultima fiind editia titul o cautd pretutindeni, ajungdnd chiar qi in Iad qi
in Rai. totul se f,
criticd din anul 1gg9 a lui Florea sfdrqeqte cu incdierarea
liganilor qi cu hoidrdrea lui Dumne zet de a ffi
Fugariu, cu un studiu introductiv de prelungi fncd vreme tungd jugul trtrcesc, prin plecare
Gh. Tohdneanu.
a lui ylad. in a
urgie.
Elemenful satiric este dat de alegorie, cdci, sd
nu uitirm, prin
ligani sd inleleg ;-alyii, iar comicul reniltd, cu precidere, din cim_
portamentul,,eroilor".
convingerea scriitorului este ci fiecare subiect
tratat presupune
un limbaj pe misurd: ..poetul tn voroava sa
deob;te [..]'tntreiuin_
leazd cuvinte obi;nuite intre rdrani, afard de tdmprdri iaia,o*i";*
altcuiva, cdci atunci aya-pi chibzuie;te voroava
ca sdJie cuviincioa-
sd persoanei care vorbe;te. or, cum
dominanta texfului este dati de
intenlia comico-satiricd-, rimbajul, ca gi comportamentul
personaje-
lor, indiferent de zona din careprovin, i se
idapteazd"p" a"piin.'
Totul respecti insi limitele prescrise inci
din eoti"t'itut., o.
Aristotel, care cerea ca poetul si iorbeascd pe
c6t se poate a" p"ti,
il nume propriu. De aceea,.autorul recurg" L * pro."ar.,
plT"rd in-subsolul paginii note gi comintarii ul" ,rrro, or1fiour, r:
presipuqt
cititori, avdnd nume ce sugereaz[ firea sau preocupdrile JM
fieciruia:
Mdndrili, Idiotiseanul, Coantreq, Onochefalos, d
e*aiiiur,, Fil;i;;".
etc. Idiotiseanul, de exemplu, nu pricepe cd prezenlaecoului I&
in'la_
mentafia indrdgostitului parpangel, nemdnghat
de pierd.r., Ro- ri
micdi, este doar o metaforl: Ce
ligan nebui! Da, n) putera el sd n
cunoascd cd nimini nu-i rdspunde, ci numai
sunetur vorberor rui sd d
Coperta edilieicritice din i953 a r/zbate. contribulia lui Mitru perea este predominant
rilologica: &
liganiadei, ingrijiti de J. Byck Aurariu - explicd el- cuvdnt adevdrat romtdnesc; ro
adecd r" noio"r"
 )S?MftU;
pand vutlq - 'a1aqiootq /rt lqF mmr
(sgcsnueu ep Pu;6ed) :gcr8o1or
epepeBti DlDryq pcapp 'DtqDworaoqq4oA rluto !ry wugc nD pug?arDo arD) -rr5E1 @r
DS TNI JO
atd rqa soap4 pwulqc 12ffi n4sou ln)lxaod'to1'ryto1n[o ruluy owallJ a! ry ps p Dt
una"u, pdoacu3 ps pugrt 'giau1lp1 ri4iau11a nu1aod D$oa)o tu'Iradr a.u!m -ou eex
-p[o pn1aod ri pusnw ap 'atnBtau' a"rcorcal$ $rc7 nos) apf aP @n -3I UI In
'augz nDS alatz slz nD-s aqq atoc 'adotr11o3 ri oruotg 'Dluw!trod
"W
so8o1op
'atoqtsdtal 'auawodplrtg 'DtIDtlJ 'adta4ng 'ot13 :wnca"rd'asnw ooou rwml?' :?rru?cer
-11g 'piup1i ap atoo1pgfo pugz sou?^ lau nos piuttli pclzpsD^ D$n$ 'd-r4ury. rSndnse
ory3o7o1111J o1 pluro-s wncatd
'Unlilxs nc nucs puV? nos atsaod ol so['4il' ilu
'pur8Fo
'aflqwy awol Dl lDM wnzo nnuhqo Ssaulla a$a uq^n? $no :fs-ilt[ - urind ap
ep 'ele1l
'uqdl
'aliout ap rtryo1o-i autV -efeuosr:
eP glep
'aqoqory app !! ppol pou puqJ
'nrupZfi ncplaqgc a7oo1 -nona|1
'ptnoitunq U{'afa ti PtuP) aTiaqton
o -ulnqa4
rvtqnwo lwoqa uql $ 1ug 3
proolurpo rlwo !ry ac ipsnw etmdnse.
-Iuoc ufp
(elueur8e4) I IntugJ ut,td otnv
'rqsrtdoSed'eleolpuun tetiereue8 IrJoyucs 3p IJo i - u! pel1.
-m e ep nez€
-weluoc ep plncsormc trsoJ e nu ilrueleg-I€png rnl erado qe I
gqeler8er I€ur lgle nc else ?eec€ ep letucoJ 'InFlueluorn E !l@ es IruoJ'
eml€relll uJ gclrm else rie^oul ep glpqns grqpsai ep IsFss o -soSgrpq
oecturog
"'ps lut pts D) - pslz :towv].lJ. InsJeA q gnulws$ srer
-oJ €eu?
'pleldurocur gl€qJel guJoJ 9{" o nc InqJeA pugulqruoc '--arussgqf
oDop Dw
ltrrmu lnepecord ep ri efesolo; es 'rer r?Irr gcep lr-rgc i1alriw'6-p
o-A wnJp
'\apoc.to3 - \airy:urdord eumu nc eumuord rS e,rncefpe :arurMtrI[l
{q-l'mo, n4 acotn
eI€qJeA elruoJ fii ptos tto pLtood runcerd ellluepqns
gs oc€J Ig 'ncseugls elqclN 3I nes 'nldurexe ep 'zeqirl- JWt -ecol gnq
e1 'gurepour ecull uI J"op IuIgluJ Isru ruol eI eJ€c ad acwd erlos lrIII
gleclxel erigSoq seueruesv 'cla {pnud
Il nc eleJ?3
IleuzgrpuU elnured
suesep e) mzptqo n 'atug&pd'a7o1p1o7 'a7n1p3oq:eJ€'\uep
rll|[s'W ppols u1t
reur elnu$qo '4rdord gieerc Vo psloolc 'ppq'iopq'ewu[@ (pupp1s)l
t3 1uo31"t7u1 optawtq 'atlocuo1am 'ptqwni4uo rsnrald emor0ffi' -eouruJ e
-oloeu elsmlgl€ repese 'Iulglul ruon 'gcr8o1oeu-lueles emer&E uuop ep.
elieyoco nu'g1rqro,r ETre:-reL €l leclqo ep eEmcer rSep'aml mry ropue8ri
-eq-I"png tnl elelt$ner e4ulp €rm elnl4suoc lniequq]epp am ep psnpu(
'sol4laryrq0l
- 'DaznD a,rc) ap aqtod nac ap pJsoaq"oi L-DS Dlnqa4 |Dp wmwl ler8elur 1
'agnd o ap olznD nu p)Da7 iW ip71'tpu97rg - i!ry Dlrrlryft"m ec n4ued'
tott'a1"md o ad nmnu Ia DqnJSD pcog 'ayod o-ap nunu ramr'lt gmr ed nceds
acrz rodo $ a1oldatp ap nuoilqm Tsot nn 7n8na71 p) a21Z "-1-ilmilW reop rc 'y
p,s nu um)a"too :apnD a\.nd o ap mwnu ac 'a|n1datp tp iln"do4f-n PIP o 'nc
'n3ee51 rnlepnl Ie cruoJl Inleruod ep l€?el tcqder ep Inqum'fryrr ry
urorr o)
ec ,,,1iolplc,. roqnur reur uriuezr:e1ut uud '1evr.co1oc tcsdse m $gihlr InIruollIJ'l
'PffiD lurytttrtd utp pdos ps apun aWfrsN lrisw' etec olel4€
InrJ€lueuoc lJoeun
lupq ,7 ap '$aryq )!z ps uncol aPun ad 'Iruno ppds aa ra; m' -rAeJ Ps g
 Cum liganii vrurd sd-;i aleagd
52 $i wdnd sd lefacd o ndtdraie, (
Un vodd in lard;-o stdpdnie
Zburd tn giur pe deasuprd_le roatd I
Cum, uitdndu-;i de viala dragd,
Cdteva ori, ca;-o ciocdrlie, t
Arme prinsdrd cu vitejie,
Purure cdntdnd cha! c6r! iatd
Ba fn urmd tndrdznird;-a sd bate ;i l
Bietului Goleman, ce pe iarbd (
Cu murge;tile pdgdne gloate.
$ezdnd ura, se cufuri in barbd!... LI
Cum apoi, prin o gillceavd amard i
53 $i tot croncdnind, de-acolea mearsd, t
(Cdci nu sd ndrdvea depreund),
Iar dintr-un alb nuor Sdnt_Ilie
Tbyi cari incotro fuga luard,
Trosc! a;a-l pogni cu sdgeata arsd tSlre
Ldsdndu-;i lard, vodd;i corund.
^ toate acestea Tbcma tntr-a capului gdvdlie,
Insd sdJiicurd Cdt corbul cdzu mort, iar Sdtana
Prin dimoneas cd ameliturd. I...J
Fugi zberdnd g-astupdndu-;i rana.2

Goleman era sd mai inceapd

51
54 La aceastd ardtare minunatd,
A grdire, ;i abia cdt zisd:
La toatd adunarea cdzu greald.
,,Toate aceste nu pldtesc o ceapd!" Toli sd mira cu gura cdscatd,
Cdnd Sdtana, care aci sosisd
Dezbrdcdnd negura fntunecatd,
$i defricd toli albisd infayd;
Iar ;tergdndu-; barba Goleman
In chip de corb la ligani s-aratd. Sudui de mamd pe croncan.

2 Trosc este onoma-poeticon,

preJiicut cuvdnt din sunetul care
face
fulgerul cdzdnd; sau, dupd asamanirei sunetului de tunet, ri )i"" p"
.locuri gi ,,treznet", precum ,,afulgera" sa, ,,a ,"oo;;)i;ii
"or"
unele
trezni". - Mitru perea ,,,
a) Bine sd zice cd dacd o minli, sd o minli groasd!
Ce aufdcut corbul
sdracu, ca sd sd pedepseascii; mai bine r_o*oor" Sdnt_I[fe pe Sdtana
decdt pe bietul corb! - Onochefolos "ro
b) A;adaa deaca ar fi Sdtana muritoriu, dar
el e nemuritoriu, cum
sunt toate duhurile. - Musofilos

Dlcloun
murgesc,adj. - negru-ro$cat, castaniu inchis
sau cenusiu
corund, s.f. - coroand
dimoneascd, adj. - drlcesc, diabolic
a se niirdvi,vb. - a lua sau a face sd ia un obicei rdu, a se invl{a cu ndrav
price, s.f., (inv.) _ neinlelegere, ceartd
dadd, s.f ., (reg.) - termen de respect folosit de
oamenii de la pr6 pentru
a se adresa unei persoane mai in v6rst6
gdvdlie, s.f. - leasti, moalele capului

EXPLORAREA TEXTULUI

Musd!...
l. Celebra invocafie citre muzi, care deschide
lliada,pundnd de
la inceput o distanfi respectuoasi inhe artist qi
inspiratoarea sa
. Clntd, zeiyd, mdnia ce_aprinse pe_Ahil peleiarui...,_ devine
in liganiada Musd! [...]/ CAntd mie,
;i fii buni;oard _, of..inO
totodati cititorurui gi un indiciu important despre

L:
tonalitatea
aleasi de poet in inf'qiqarea peripeliilor eroiloi s6i.
umilinla
 ougrrou lolluopecv
ecelollqlg ulp sllcsnuBut
'(X tntugC) epe1ue61j
'cl€ tollugraot !!cu
-eseq euo's' 'elceo u! tolluguot
p1ndecul n4uad eyo1s1 'gieu
-gutot lequil plndacul ruyued
elieyaslg stJcs V '6o;oe1 '6o1o1g
'cr.rogsr'( ;791, -LOgLt) ueelepre lstu
-run[ JeJnuPc - Jolen nJlod
'1npta1d pslpen4 ted
-ode ;e rolne '(719;-ggg;) zelOue
laod - (uoUIyl uqop) uo1g141
'ac1fuoag
6 acyocng 'unlctc gnop u3 elednlb
'ocrlsnJ r{ern a;e !nolqel uriuoc elec
eureod loun lp ;S eplau3 rredode
tE rolne '('H't O1.-OZ) ugel leod -
(oley1 sn;1rfue4 snrlqn4) llq6r!A
'(qe e1o4
el ap tollon ee/oueoy! ,ta!ot!
eat!c!.a!N 'porya epeil 'ep1eqe1)
crde n1cr3 ;n1unu-e$e urp e;redoda
nes (r.rca.reoS nc rc1e1ieotq npq
-z?A - elqe.aoluotle.4eg) ;;poied
'('c1e ue;r e4pg 'sosfiuorc e4pg
'o1ody a49g ,e4aua1 a4pC)
unuut tunceJd 'ecpr; rS ecrde rrieatc
e1;e rS 1nqu1e teuJ ne-t lotlue :eaas
-tpo lS epeg;.ropedode ;e.rope ,.g.1
eel-Xl le Inloces u! llgrl e elec ,cel6
c4ue leod - (leuog) .reu6
loleznul Inlel
-ed pge es pc eepoJc e[tpe.4 epun
ercalc utp elunu - seutPd
'a,noqnd pugp uruas ulp prsndsalg
'atospu aq4qtagfpznds $ n7
apou pq,m! ap tol uJ .solz ad n7
:aJDoJ # ap"ru al\ol su\Sau
In\oi
'a1oo{"ryd aqlaa Dc pffitoqoq BnW
acoocuS-i olocuJ colpp UngV nL
(elueuEurg) )il Inlugf,
'cFuoc peJe rm r$ gzeeerc rep .1n1nfeuosred uerezuslcer
-€c BI ernqrluoc rrcruelog mleumu eeJeEel" pc gzeelueurn8ry
'npuoq '3o1oco3 'ro6o$ .1epocro3 .ueurelog :mlncruoc e erez
-IpeJ ep r$ rep 'erezpelcemc ep co1lrur ec JolefeuosJed eleurnu
s$eso1o; nueeleq-repng.ep€ere3 ep r$ rrpuescelvep elur?ql
1
'ecrs?lc eledode urB r* opoEuoEEJ urp ugldulglu; 16 eleuosred
e4r4 ecnuoc eiuepuodseJoc elle r$ gcrgnuepl .uourueurety
'rnErsep 'e1se apno a1rud o ap rDunu ae .nEeep a1o4datp ap
Iruoryqn! Jsr lolseN Infdelaiq elss asnzpl Fnu Da)un o pugd
pruJ /arulp unntu p,n8 4p twot tS
/asnzp^ unrDat aqnw
apJa7 /aturwnc nry8plg .xerv e6e .elurur pJFJ JBp .cprelnd
Iac uerueloC tm€ec m-r1W ruemmg Elugcsep erec eruolrfgrrr
?ug4pq fi p1ut3,m a.morcrd nc eyez e4ug ,psu; eJrqesoep
9l9J 'slfe.L else oer8etu e1 puglede oleJ op erede 1-gs es€cJecuJ
erec 'e3npugrg ,es eruuru rer .ncseurlp3 .g elSeumu umc
II
'..g4e6 ep" rup 'elIrTV else leEuedred .nezeuumq ed eltmrgul
I-ps csernugld rruourep effc q lnposrds ,uo]11lrrl e1 ep .reg q
13 pal ug leEuedre4 rnl reuotglgc pposrde pnlerd else ;nyfiuexe
ep 'nlpEren eC 'pcrruoc oreqc uI tel"4 else .nueeleg_ppng
eI 'lqol rep "l oelsrluecseueJ rS ecrlue
elladods urp eleu
-osred rS rrglduglur nc eiuepuodseroc eseorerrrnu ruqels 1od'eg .Z
?rpoz qns Flxer ndecul er ep pzese ueureroc else ll:Tl.fr:
lE ppunulu Dantprv.ppc1Ee4 Inuues qns eepelod eermd
Fsoln*Jrrn'uouuleure8v.nps Iglsl er19c ep J"lqc pldocce ,reru
-etry1 prcrgFces qud_.nlduraxe ep .DpolIJ u1 .op4uohlj ay g
?.rsrxe.ecrse1c"^".::;:;;;::;:r;:XX:::r,":;
'1$euuogq e$ec? ep Jeop ?ruees puguli
'ppoguotlj eurel elSeump .ptue1 erdsep epriuese gieuuogur
'pcrselc eesdode q r$ ec .eufuoc (g-g elegoas) p11{cu1 .z
'eldurexe eeueruese eqe;6 uedode
psuudnc uI gclJlluop1.nnq ln&pq lrumu g err rSnsug olody
iosnu 'sns "'pu!l ouqrpo rj-prumc uot ,psn7/g 2...psnl1[ p&Drp
'!DH -:elsilrsrlrursJ uI rurBeleo-I?png ul grruoJsue4 es reJsol"J
-rdsu r$ rereolcelord rslcrurelndlow elBJ uI cllrre rnlruo1eeJc
 75 Vdzui pe toli dracii in pielea goald 85 Judecdtoriul ce lud mitd ll0
Cu coarne tnfrunte, cu nas dd cdne, Pentru ca sd facd strdmbdtate,
Pdstd tot rndngili cu neagrd smoald, Acolo sluje;te pdntru pitd
Brdnci dd urs avdnd ;i coade spdne, $i numa sdngur pdntru bucate,
Ochi dd buhd, dd caprd picioare Dar'a sa cuviincioasd platd
$-aripi dd liliac tn spinare.1...1 Nu o dobdnde;te nice-odatd.

77 Toate pdcatele mari dd moarte 86 Cd toli i-o tdgdduiesc infa{d llt

Au;i pedepse dupe mdsurd; $i cu marturi tlfac dd minciund,
Cdci prin aha;i dd-ahaia parte Toli judecdtorii i sd-increald,
is iafie;care cercdturd Nice-l lasd jaloba sd-; spund,
Prin care au gre;it ;i dd pre care Ci, cdnd a jeluire sd-apucd,
Tras fiind s-abdtu ddn cdrare. f...f U;ile-i aratd a sd ducd.

79 Tiranii crunli ;i fdr'de omenie 87 Nemil o s tivii c dtr d s dr aci, ttz

$dd legali pe tronuri tnfocate,
Bdnd sdnge fierbinte din potire;
Iar din malele lor spintecate
Fac dracii cdrnali;i sdngere,ti
$-alte mdncdruri pentru drdculeli.l
Care-aface mild nu sd-ndurd,
imbtd cer;ind in iad pe la draci,
Ins d pretutindene-ti tnj urd
$i, fdrd-a le da ceva;-tn pungd
Sau tn traistd, cu cdnii alungd.1...1

A;i;dere pd domni ;i boieri 106 Raiul e grddina desJiitatd,

Care jupuiesc pd bietul ldran Intrd ceriu;i-fntre pdmAfi sdditd, Dc,Tn
Iau la sine dracii mdcelari Dd tntp pdmdntesc neapropiatd,
Fdr' a da pentru ddn;ii vr'un ben, Dd minte-omeneascd negdcitd, N
Hrdnindu-i cu cdtran;i-n loc de-apd, Care, dupd vrednicii, sd-mparte H
tin
Cufiere mult amard-ii tndoapd. [...] Sufletelor drepte dupd moarte. [...f
at
aI
108 Acolo vezi tot zile sdrine nfr
$i ceriu limpede, fdrd nuori, p
Vdntucele drdgdla;e, line H
, Dulce sufldnd printrefrunze ;iflori, d*xiq
Tot feliu dd pdsdrele ciudqte no
Cu viersuri cdntdnd pre minunate. 46qno
aA
109 Acolo Dumnezeu ap a face, sp
Sd nufie vard zddufoasd, din care
Nici iarnd cu geti nici toamnd rece,
Ci tot primdvard mdngdioasd;
Soarele-tncdlze;te Fi desfatd,
Iard nu pripe;te niciodatd. Rauri
I Aici sd md ierte Parpangel!
1- Sr
O face prea groasd! Cd cine au auzit ca
ca dracii s-aibd copii. - Simplilian
a) $i pentru ce nu? Eu am cetit la Scripturd cd tn zilele de demult,
LA
fiii ifl
lui Dumnezeu s-au indrdjit cu fetele oamenilor si au Jdcut copii, ;i din
copiii aceia apoi s-aufdcut urie;i. Pentru ce dard sd nu poatdface dracii AI
cu strigoile copii! - Popa Ciuhurezu din Bro;teni &
b) Popa Ciuhurezu se vede a ayeq dreptate, cdci sd cete;te la un m
istoricfoarte vechiu anume lordan (sau, cum zic al{ii: Iornand), care zice 3-J
Vdzui dracii in pielea goald... cd un craiu a Golilor au izgonit din tabdrd unfeliu de vrdjitori;i strige tr
(gravuri de la mindstirea care apoi ddnd in pustietate de draci, au fdcut copii, ;i dintr-acei copii &
Neam!) s-au ndscut Hunii. - Eruditian

:.*t;l1i*{iit$1r:.l
 (lrueen
eaJllspupur e; ap gtnlel6)
"'apqpso ltog nc a11tndug3
'ap4dord np co1 ug prnpto7 q uns
'a1aut altSotp 'apqads ptoq
!6oqo7tgc 7o71tod pp )oI u! lDJ
'aqruria4s aploc a1qcpld n3
'fiuny yolcputgc ridt{nc 7o1
ag1qa1dqr s-olorD-af"tnprvD gII
'Duloi'a7tn7'Etttoc punzugdg
'lcodoc pp alunwD"t ad aq
"'iauulcouts ' apgfots ,pq0z pp toJ
'a7oy8"n8 nu?$ ti njunw,,toJ
'putupF pp 'pzugrq pp'ioc pp rung
awot aptsaoc # ap"rryoaq
'au!^ lit flpq pp Fptp pugcrro
'auu p8ugl ptDpufttfD puppz
,tomn nns nqpd'inpc pny
'a!qw-4 u! pp DilDq oapcull
,otzr un-Ds.tnw p1pdsoo,rd pp tcl
,alqcur pp
todli un lzat
'rirsdeped luns eJ?c uI
Inporu erJcsep rS sns reu ep !!
elelueurter; ur elsluezerd rSorycpd ep eprroEepc e1Seurn51 .gi a
-e1,ruI slSrgr'ps rolepcpd emspru ed else erruFcerJ ..e1e1dsgg,. .€ a
'eged ug e1ienrls eJecelJ rulued eereEele rf-gzeerr4oru rS ecrur ur
-oc elueruele eu{uoc u red es 1i erec elueurEeq re.q-gnop gzel
-celes 'cruoc pqerSep retu lceJe un'tze ep lruolrIc n4ued.ele !!
ul
Berelrcsep lSnfol tS 'emolglugrulgdsug erJ Fs rnqe4 m InInpeI
-Z !!
eeur8etrrr 'etezrleet ericeles urp rS eplsuoc eolnd rcl umc z3y
'!rynpry IB crluerues rnlndurgc
t!
qfuede pc ueprsuoc el eJ"c ed rmpn4s /eilrrlnc ellezgzeelceles .I
" roI pp UnpA
tn'InlxSr vSuvuo-tdx3
uqrop prederd es erec qp
ti epednrpd BI rolerqrueu efelncpre eudsns effc lq so -'1's'a4ads
teloJntsn -'tpY'so1o
eldq nc $ g&
nc ppceNerue eJerru urp glerederd plu1ueurJoJ pmln?q -'ys'ps.mw
crod ep upumlnc recrqo 'uot
ep gprederd 'ngJE ep gulql ep l"nl€ ulp grml - '1's'aeoSod'1co&od
elcruJ -'u's'ptuood'wod
alecogod -'u's'unouotpu
",,;*JJ"",,ffut#:-.r:;:;#f,",
lrpcotu tods grg pzeercnl erec '1ue1 'pcul - .lpe,Upcg
(srcs ug pmcgJ) eduurelcer'ereEugyd -'1's' pq1o [' pqo1o t
(sorierd) Ieleru ep gdnc - 'u's'4tod
uvr.roricrg 'PI
'ppaua$o,tplpq 1i ptttgr nagry
ippawcot punq fi prugs n'O
"'iapput $ a71d pp'nn&od pg
'a1oou p8ypwpu pp s-utnw.ryj
'aru,ryd 4un pp # o1oco 3n3
alot pd ac1np a7do7 pp UngA ztl
'pugut u! !o! rnv-pp aiunptt 7o1
'pug"tpi 1i dlspu W )ol u! lnl
'1td, un8n4s n) aflpor $ run7
'atn1d TsnB ry ac wod pp 1ry1alrct $
r?utp,lD ,i ymcuotpu'rrpoJ )sae 'p
nil acndoc ri ptnq"to pp p)ol ul TII
'a1a&"rpw fi adwncs u4atd 7o7 co7
a1acqatd pp co1 u3 sorz pd ,.toJ
'atnrsarr ynpor ap 1ry1alrct n3 'a
aq1"odocn rylsap atd Tung
'atnzp\au p?u3 lou o7 1c1o ,g ,a
DaIoJ €II arlqpso 1"tog[ nc alttndwgS OII
 Sublim - categorie esteticd a
cdrei finalitate este cafharsis-ul, pu-
rificarea, imbl6nzirea pasiunilor prin
contactul cu arta. Se produce astfel
inallarea impersonald, iegirea din
contingent, fie gi numai pentru tim-
pul limitat al contempldrii actului ar-
tistic. ln Aniichitate, el era asociat
doar cu speciile inalte, nobile, tra-
gedia gi epopeea, pe care Aristotel
le punea in directd legdturi cu mi-
mesis-ul, considerat a fi esenla artei.
Poetul, spunea el, nu copiazd reali-
tatea, ci infdtigeaza o lume verosi-
mild, vorbind despre lucruri putlnd
sa se intdmple. Tocmai de aceea,
eroul tragic, sublim, apare aga cum
ar trebui sd fie omul gi nu cum este
in realitate, pentru cd tragedia gi
epopeea sunt imitalii ale unor ac-
liuni alese. Dar pentru a avea efect
asupra spectatorului sau cititorului,
infaligarea int6mpldrilor prin care
trec eroii presupune o expresia no-
bild, un grai impodobit cu felurite
soiuri de podoabe, agadar o limbri
literard aleasd. Toate acestea sunt
necesare, pentru cd sublimul nu-i
convinge pe ascultdtori, ci-i duce in
extaz. El, addugdnd cuvintelor o vi-
goare gi o strdlucire nebdnuite, co-
plegegte sufletul oricdrui ascultdtor,
devenind un ecou al mdre{iei g6n-
durilor.
Aristotel - filozof grec (384-
322 i.H.), profesorul lui Alexandru
cel Mare, autor al unor tratate de
logicd, istorie naturald, fizici etc.,
precum: Logica (Organon), Fizica,
Poetica, Retorica, Etica nicoma-
chicd.
4. carc crezi ce este motiwl pentru care iadul este descris astfel
c[ ii este elhilxilzit? Imagineazd-fi qi prezinti viafa pd_
qi cui crezi
m6nteascd a celor care au ajuns in iadul descris de parpangel.
Acolo vezi tot zile sdrine...
1. selecteazd zece cuvinte/ structuri pe care le consideri c6 apar-
fin cdmpului semantic al raiului.
2. Descrie, in lirnbaj acfual, caxacteristicile ,,meteorologice', ale
raiului.
3. Descrie vegetafia raiului. Vei constata cI ea este destinati pre_
dominant consumului.
4. Enumerafia cdup, pdhar, urcior este una ascendenti. Ea este
completati cu verbul a zace. carc crezici este motivul acestei
gadatii?
l. Dragile mele (Dard spetele, dragite mele...) reprezintd inter-
venfia directd a naratorului. Dar in acest fragment existi doi
naratori: autorul-narator qi personajul-narator (parpangel). A
cui,,voce" se aude acum gi ce semnificd aceastd exctamalief
6. care crezi c[ este motiwl pentru care raiul este descris astfel
qi cui crezi c[ ii este elhfudzit? Imagineazd-fi gi prezinti via{a
pdmdnteascd a celor care urmeazd sd ajungd ?n raiul descris de
Parpangel.
EVALUARE GURENTA
APLICATII
t
1. in credinfa creqtind, at0t iadul cat $i raiul sunt locurile unde,
dupd moarte, omul este recompensat ori pedepsit pentru felui
in care a trlit. Pe grupe de hei-patru colegi, discutali qi imagi_
nagi-vd:
a. raiul, pentru un elev sdrguicios, dar veqnic rdmas in
urmi cu
temele;
b. iadul, pentru un elev care axe obiceiul s[ chiuleascd si si
copieze.
2. Scriefi fiecare, pe doui coloane, cite cinci cuvinte/ structuri pe
care le considerafi cd aparfin cdmpului semantic al raiului,
respectiv, al iadului ...unui elev de clasa a XI-a.
3. Integrafi cuvintele/ structurile in c6te o descriere de opt-zece
rAnduri a raiului, respectiv, a iadului acestui elev.
4. Scrie rdspunsul la fiecare dinfre urmdtoarele cerin{e, cu privire
la textul de mai jos:
Rduri dd lapte dulce pd vale
Curg acolo ;i dd unt pdraie,
ldrmuri-s dd mdmdligd moale,
Dd pogaci, dd pite ;i mdlaie!...
O, ce sdntd Si bund tocmeald!
Mdnci cdt wei ;i beiJdr, osteneald.
G"TI*Iraffi@
 'rolmm$9c Inpugr utp snpe.q r$ e1 erec 'rsero3 rnlnuocslp Is '(I9gI)
uI eJep?ceJd nc 'gluegodun pcug else eugruoJ tsaaguol yuogaq&untg'lFpdlt ge1 purud rer
11qurq erdnse reuolels efuenBur luoruotu lsec" 'OZSD turyndug2 agp nicnalg !ry oanoslns
ug'16n1o1 'pullp4s pqryl q asa1aiqau aur^nr ap else tzplse pugd 1e4sgd 'el6euguroJ ur srJcs
aru o lgJap salaiug n) almun) nmc rp,t8 o a aulq xel FurrJd '?ugruor Bqurl r4 rnlnslrcs 1e$1rede
lDril p)aasaq oqugts ?4 :putrJcs ',p1eeuz4*tpu!,, Ftuetuoru ep ynpugSel '?el-IAX IB rnlnloces
clpJoel 'e! olsopatd rII 'lepop
rS lecqinsnl u-r3 1e Fqndocul el ep uee1rmru prerE uI ererell IIqEIt
-oilo ? !cea6 ep ffirryle 'glugJs equrq 'puorrels epurErro pzeeseld ro1nS11erceds eepluofeyl
SUVCTNnWO3 rs V€yril'l I
t
'leiuenu poru uI re eeJ?nl l
-er urrd ezelodt gcs?eJqlul ps J€secsu else erznlcuoc re1 ''c1a
eldurexe 'B4uoc 'lenluerre 'r3 ord eluorunEre pqiuoc ?s emq
-er1 Inlnese eorello^zep igz4odr o ereceld ep nrmd ec pqre gs
elnqel,uplueun8re nese rm pc etuees eurf 'plsrwumlr Fm1ce;
ep
ep erolJcs o else opnpnfiJ eeedode ?c rzor1suoruop gs arec
ei
ug'rurEed Ie4-gnop ep,upluourn8re dp ep Jeqrl nese rm eIJcS .S
IE
ppetueBti 'sns reru ep lrux4 uJ alpzttrng elftuexe t
e 666t utp oclluc ;a;i;pe eyedog eI reunu pugyede '1qruo1ne gcrruoc e$uelul pzeelueurn8ry.e v
" 'Inler Iop
-Je:
uego eleod o eJsc ed elcue; eJ?ru raru eec else elec osns reru
ep eJots ep ellreJo ep$eulrogul JBop pursolog,gzeezrcet4.p
'xel uI lrclldxe pour r4luezerd else Iels
osrel rm .c 0lsG
1ruoryiple effc uJ {nru lao ep tueuEe4 rm eucsu€r1
'el?nlc? eJ"Jeu rrquq eleuuou ep
eleldecceou 'eleuorter glectxel eun rS ?clleuoJ epyrepcrged o -erd
gurluoc ps eJ?c Emtrcruls nug nc rm elgc 'rye1u1p ,gzeslceleg .q
'opoguotgj'n1y1-rqnluglnc Is eJerruoJ ap .e el?
Inpou pcndxg
'au1d.1i3 npq pp ptaq pupcpto -redr
'auu p&ugl ptDpufll{D pugrpz
Jontn nos,mqpd'inpc ptoy
'alqu-at u!^ pp oq0q DalnaKJ 'Je6u
Ioa.zt un-pstnu oqpdsoo"rd pp tcl -Pdei
'alqcur pp lodli un lzat DaIoC leJls
r Precizeazd,motivul pentru care Coresi tradu-
ce qi tip[reqte in limba romdni texte reli-
gioase.

in secolul al XVIIlea, mai ales din a doua sa

jumdtate, limba slavoni pierde teren in favoarea
celei greceqti, utilizatl tot mai mult in biseric[.
,,Descoperirea" originii latine a neamului - Noi
de la Rdm [Roma] ne tragem, va exclama uimit gi
totodati mdndru Grigore Ureche, in Letopis4ul
ldrii Moldovei - va orienta interesul cirturarilor
gi spre limba latin6, a cdrei influen{i va deveni tot
mai puternic[. Dar diferenfele datorate graiurilor
locale tind si micgoreze avantajele rezultate din
imbogifirea vocabularului, incdt, pentru prima
dati, un c[rturar romin, mitropolitul Simion $te-
fan, simte nevoia sd clarifice mdcar la nivel
teoretic aceasti problemd. in Predoslovia la
traducerea Noului Testament de la Bilgrad
(Alba-Iulia) din 1648 el spune: Bine ;tim cd cu-
vintele trebuie sdfie ca banii, cd banii aceia sunt
buni carii tmbld tn toate {drdle, a;ia;i cuvintele
acele sunt bune carele le inleleg tofi.
Explici sensul comparaliei cuvintelor cu banii,
a mitropolitului Simion $tefan.
in secolul al XVIIIIea tendinja de innoire se
accelereazd,, ea manifestendu-se tot sub inrdurirea
limbilor greacd qi latin[. Este vorba insd de o ac!i-
une spontand qi nu de urmarea unei doctrine te-
oretice, chiar dacl un c[rturar precum Dimitrie
Cantemir, conqtient de noutatea limbajului s[u, sim-
te nevoia scrierii unui dic{ionar explicativ - Scard
cuvintelor streine tdlcuitoare -, cum il numeqte el,
care conline un mare numlr de termeni neologici
precnm avocat - cela ce trage pentru alful pdra cu
platd; anonim - cela ce, izvodind ceva, numele nu i
sd;tie; argument - voroavd doveditoare; atomuri -
lucrul carele tntr-alt chip sau parte nu sd mai poate
despdrli, despica, tdia; boald hronicd - boald carea
line cu anii; democralie - stdpdnire tn carea cap
ales nu iaste, ce toatd lara poate intra la sfat;
fantezie - pdrere, tnchipuirea minlii; himerd -
dihania carea in lume nu sd afld, ciudd nevddzutd,
neaudzitd, afar din fiinyd; piluld - gugoa;d,
bubu.;lie, carea dau doftorii de tnghit pentru liacul;
teatru - locul privelii tn mijlocul a toatd ivala.
Limba literard fiilizaIi, de Cantemir este insi
dificil[ pentru cititorul de azi qi, totodati, diferiti
de a altor clrturari ai timpului. Pentru compara,tie,
iati doui scurte extrase:
A. Iard pre malurile gdrlei tot feliul de
pomet roditoriu ;i tot copaciul frunzoz ;i umbros,
de-a dreptul, ca cum cu prighelul ar fi fost pu;i
frumos odrdsliia. A cdror urnbri, giumdtate pre
lind apa Nilului, iard giumdtate pre mdngdioasd
6fm
D,ifr
pfuu
*urt
&a
.lbr
Gmg
faya cdmpului sd ldsa. Iard roada pomilor, pi la ffiu
frumusele ;i la dulciald, nici Asia n-au vdzut, nici mct
Ewopa au gustat. ffi
(Dimitrie Cantemir, Istoria ierogfficd) Ffo,
B. Dupd ce au luat Bogdan vodd domnia, au rc&N
gi triimis pre Tdutul LogoJiitul sol la turci. Cdnd au Til
tnchinat lara la turci, a;a vorbesc oamenii, cd l-au ctg
pus vizirul de au ;ezut inaintea vizirului pre mdcat cfuo
;i n-au fost avut mestii la nddragi, cd, trdgdndu-i
ciubotele, numai cu colluni au fost tncdllat. $i co4
ddndu-i cafea, nu ;tia cum o va bea;i au tnceput a D{q
tnchina: ,,Sd trdiascd impdratul ;i vizirul". $i ry,
tnchindnd, au sorbitfelegenul ca altd bduturd. llr
(Ion Neculce, O samd de cuvinte) Fq
dtr
. Gdseqte explicalii pentru toate cuvintele ne- F
cunoscute qi precizeaz[ apoi despre ce este
vorba in cele doud texte.
E
CM
. Compari limbajul celor doud texte. Care fi tu
se pare mai apropiat de cel actual? d
. Identific[ qi alte diferente intre texte, in N
afara lexicului. Poli avea in vedere, de exem- (slv
plu, topica ori sintaxa frazei. Cautd, intr-o rix
enciclopedie sau o istorie literar[, data redac- frct
tlrii lor, pentru a constata dacd distanfa in M
timp fali de prezent este singurul motiv al M
dificultdfii infelegerii unui text. M
ctrfo
Prima jumdtate a secolului al XIX-lea se ca- m
racterizeazd prin tendinta de reinnoire lingvisticd,
dil
pe de-o parte, prin apelul insistent la modelul la-
tin, datorat mai ales cdrturarilor $colii Ardelene,
pe de alta, la italiand Ei francezi. Semnificativi
este, acum, ,,evolufia" plrerilor unei personalitd{i
a timpului, Heliade-Ridulescu. in !828, in Gra- HE
matica romhneascd, semnatd L Eliad, el pro- h1
punea simplificarea alfabetului chirilic qi, impli- de
cit, principiul fonetic al scrierii, prin renun{area la nifrr
o serie de slove socotite inutile, deoarece nu mar-
cau gi sunete. Tonul afirmafiilor este glume!, in-
tenfia, c6t se poate de serioas[: Ei! dar ce fel de
carte este asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc o feF
grdmadd de slove! dgtiavor sd ne lase sdraci! Aci ini
fdlosul ;i purtdtorul de ortograJie ! , lipse;te 1...1# tu
cel bogat tn loc nu se mai vede! in loc de $, unde

l']i]ltrr
l:{;,j,,:.tjsr,,:$li,q*i!iq6gs.,,gg; ffi_
au aJ alluolop ol ap o)u?ut D arnqa4 nu tuawla p2
'ruaip1ac ad oponsnd o ap a$a augwot nunio.tc
-owae nguli s1z amq rcw nDS 'ptugutoJ naunfinn
-awae" - 'aaryintaq -'funratl # alatogaaTl nos
naaryboay 1i ocgqnday 'nqsou mlnctuD Dataucs
LtDJaLns mln"todod p,mplpJ nc pugpuDwooal
'aroouo ap prol lzo utpp I 'nps p do nou lnun n
aunfiota"td Daroolpwtn aUMUI au 2og17tc Tnn1qnd
qnu ap aqinounc o aryllnmso rTupc D 'lD"nowap
Jolrrlts aun[ un ''ruall 'V nqsou a1a,toqn"toqo1oc ti
Inrrutv * 'aunndpy rc /gl 4iatncng:(e{epmd
-relul prpJ ri roerS elSelrc) ncseEurdl 'g
*{<*
'leuorirpe4 InpuoJ urp JolruerrrJel eerelourord
ri ect8oloeu elrrrouul e4ug urrldo plngoder
rrJllrqels erdnse es-npug4uecuoc'elegsqlu! ve
rcru 'eprincsrp 'elrqJol IIqwI €elu111rqour nc somt
-rJ Jol rnlruelc€J?c e pJoce u1 eereund rS rep 'ecr1
-sn8u11 reruJou ruglcedser eereundun eundnserd
eA eJec 'lqall nrp,Nqn) ericurp ur JoA
"r1uecuoc
es JolrJeJqJpc elrmuoJe 'luetuoul lsec? u(I
'purapow rS 'eyepelerperdns erruou
ep nlqtrresu€ mun Insues uy'pnq1un gJeJelll gqu4l
o erdsep J€lc potu uI IqJoA eleod es'p1ep plseece
pdnq 'ergerSogo ep trcerord m1nou e eruep?cv
e4?c ep eereldope nc p1epo '0ggl uI glgSgdep
gueyqord 'crleuoy 1ec rS crSolotupe Iec 'eregcs
ep ouolsrs ?nop elec elurp €mun eerermdurr
ru1ued rcunl€ snp €-s eldn1 'er"relrl llqwll
elz ecrun Joleuuou € eJ"ArtrrurJep ep lnsecord
'?lepolol 'erelecce e,r, rS ecr1srrl3u11 leturou €eJ"xIJ
e1 '1eug u1 'ecnp eA eJec ooolopqrurl lnloqzgr"
lrumu e-s gcode uI ec €eec gzeeSuelcep es 'gull€l
etlet? el gcllrJrqc ertret3 el ep rusoer1 € eJerrun ec
'rcrmly 'auguov nlwapa)V eereiun;u1 nc glspo
'eel-XIX I? rnFloces e elelpunl enop e uI ?lqe
edecui eJeJelII Ilqu4l € eJerrrJou ep FsecoJd
'sns r€ru ep eerercerde noseurrug ]rrulsuoc
e-rS errupc ezeqed elurlnc ep pcof gclldxg
'apDuaH w44s D'D^DS
ptugls q ap prsop lrysapou 'pollg 'I ttpptc D
n pt gc errf,rrJe gs 'ngs Ie JopJrrupe eJsru un IoJlle
ep 'ncseururg I€qIW ed euruuelep rol II giellcso
eeuetrresvi"low pc 'pndoco-a1 'psDorpDJ cryJalg
/ppuwn atr 'ptuDu,nilD-at nqaqd lnl aPpnq n)
/"toutv ml nuur oc 'n1dad a1o1dn1ot ae /'ppuolq
fi-o"mpadnc g iopallp 'gia pyaq iV :n4gfntag
n?s lnureod urp s€Jlxe fequg ep nldruexe
Qup{nptng oI ap nnry'rzzru?s51 u4ue1suo3)
'lnptouo ptuatalruas nc "'aun.ti
-Jnsuo"q o acol o ptlotau apal as * os owtul
ap "'amdsap ps amqaq pugc anwalpun[ o a4*as
-pB as aunlcpsnd pilql"to ac q iqv:rdo11e3
'prau4 aq"rcof' auuo8 a4.mol aqsg :rurdn1m1
zapuwop 'olsrg^ nc Ea1aiq a3 tdoqeS
'tatqpw ap p1a8ryop ti{ps pqstgl pdnp finupuqs
nu :lnn) or aqJ nuoos,nd laquns nu rct lp1a8nuop
Dut 'pwDas punq nJ olasuJ plu DW znontd n1
DappJ ti-o uto piuarcndur alnu ap nin - oaut o11q
-D"topD'oiunun pw o pql n"427
:rurdnym;'y
m 16 g1q 'ncserprr€xe1y erotrrg ep rS nu rup
'upuusaely eils€A ep 'pcode uI 'Iils e4ug prSnsq
ergier8 'sc urrd (pcseecer8 ew8uo ep) x rerelq nmn
-olr4 Inuuzrued oueueurese ep 'eur,rrep ll'iunn
'srAD 'p4lalnz - ('rr1s) aqsan lsg,ms - ( Itts) pqury
ipurytolut 'afiotBstp - ( itts) ar!)orouau itnqtou
'pPtout - ('lts) ralqpro) ipa.nu 'ruaups^g
- ('nts) alqunc la,rcwo - ( r'ts) attqm iaqu
'oau - ('t'1s) ppodpz ip4saduta7 'uoBn.m - (rttst
a1la{1a. inuryd - ('uue8) rs}ruq iqua1ndo 'sorurad
'soupq 'xfinrou3 - (rrts) 7n3oq iqtou 'arpaInv
'!rynpt D arluol - ('lts) p1ooq ipunq pagw ap 't\rxl
f
ap - ('cmi i$coq:eleuosred 4ieerc urrd ounzso
eletgc u1 '1i gupel ?uu{ell eur8rro ep rueurra e
ultd'alg"tnnes sosud ap elsJeprsuoc'- gggl elsad
- q*ocer8 rS 4ieirueu'1lSecrnl'46em8rm oeuorreF
elurlno ep Jgrrmu eJ€ru rnun BeJrnro1ul pugundord (
'egedep IBru Jsrqc e8reur ep€rlaH 'puguan
oqtan a! amp.4s aqnl ap nlnqoroA un-44 /s
'LVgl u! 'cle Dleso5 'ceqlog 'ossng 'rzm-Galq D1
:crl"colJelur eleseld Joleu€osuoc eeJ"lqnp qium /s
erec rudord eumu Jorm eryer8 umcord tolpguor rn
ve tB dec ep elel?q nep r€ru rJpruJn Jorys IDJ
e1e ecrgertoilo Irpqrulqcs ri rep 'eue11e11 eqrt1n nD_,
ep erusrEoloeu ep eJeru Jprunu rnun erirre& nD
4 ro,r'efurcesuoc eJluJ 'l€uun ep leporn ec €lseaJe n0
ed eundord o epeIIeH 'rps niaod ti ruogno 4-d @c
Dtuln) as D UncDa^ Dalgp ap rudacut D punqDg
oat fi 1"'l lgtuTp Da) Darnls uJ sDutpr D p4srxnt !rlu
D p
lwap'Dryo a$a nu lzplsD ap Dnlz ury pumlDrt DI I
Dac ap a4sDou !!qu^tn Da,4qasoap pc pugJeprsuoo psD
'pugruo"r Dqun $ puo17o3l oqun a4u! utsilap,m{ atd
ug'gsug 0'8I ul illiagp pd aruaq&na utind ap ryl Tind
pqp ps tot nu 'pni n7 ap ruD"tpppq '*o.tB tugunu 'sotq1
Tuns o4ip'npz nN iso)s nD-I p pjoaclnp ap 1nryyd app
$ p7oc11ap
ad # otrip p ptfi a7 ot 111atct[ow
ri awtso,t8 ac 'autu ap p1l iyJ apad, as apun 6 'epe
impun s olemnaminte pactul nostru fundamentale, A;a curn ti spune ;i numele, acesta oferd servicii
sfdnta Costituliune [...] l; mai ales cei din masa de monitorizare ;i localizare a oricdrui telefon
poporului... f...f A mdnca poporul mai ales, este o mobil compatibil cu Orange, Vodafone si TlMobil
gre;ald neiertatd, ba putem zice chiar o crimd. de pe glob. Introduci numdrul ;i site-ul tpi spune
1...1Nu! Orice s-ar zice ;i orice s-arface, cu toate cu o marjd de eroare de 150 de metri unde se afld
zbieretele reacliunii, ce se mdrcole;te sub dispre- proprietarul tel efonului.
lul strivitor al opiniunii publice; cu toate urlete
acelora ce cu nerupinare se intituleazd sisternatici 1. Explicd modul in care sunt caracterizateper
opozanli..." sonajele prin intermediul limbajului, in tex-
(I.L. Caragiale, O noapte furtunoasd) tele A. qi B. Utilizeazi dicfionarul, pentru a
identifica sensul cuvintelor necunoscute, o{
C. DC++ trag clopotele, Miticil? Poli precum qi limbile din care provin.
cduta pe Internet folosind programele de file 2. Textele A. qi B. reflecti atitudinea unor scri- fir
sharing DC++ sau oDC. Cuuum?! Nu qtii ce-i aia itori din secolul al XIX-lea fa[d de exager[- rc!ryo
file sharing ;i n-ai auzit nici de DC+?! Slab, rile in ttilizarea neologismelor. Formali ire el
Doamne, slab! Uite, tn ziua de azi ;tie tot pu;tiu' grupe de cdte patru qi identificafi in texte din ftc,
din;coala generald. Ia uite ce-am gdsit zilele secolul al XX-lea exemple comparabile. EE
trecute Ia un simplu search dupd ni;te lucruri mai Prezenta{i-le qi celorlalli colegi din clasd, &tC
vechi de-ale lui Noica ;i mp3-urile cu Ple;u ;i discuta{i qi stabilili limbile din care provin trEEI
Jonnny Rdducanu cdntdnd romanle: un folder neologismele, pentru a constata dacd dupd *' dr
numit ,,Scutiri medicale, $tampile;i Parafe". La 1900 limba romdni a rimas in aceeagi sferd il@
ce s-a ajuns dom'le! Pu;tii ;i-au scanat parafele de influenfd lingvisticd in care s-a aflat in IFF
medicilor de familie ;i acum t;i fabricd scutirile secolul precedent. *.il.$
pentru;coald. 3. Prezinti procedeele lingvistice cu efect de per-
W'
suasiune, folosite in titlurile textelor C. si D.
D. Dau un regat pentru un call: in Marea a
Brttanie s-a lansat site-ul www.world-tracker. com.
i
m
dft
EtrNqqtrq Eltr EtrEN dl
l. Citeqte primele unsprezece capitole din Cartea tntdi a Bibliei, ca is
Facerea, qi noteaz[-fi impresiile sub forma unui jurnal de dm
lecturd.
2. Povesteqte in scris, folosind un limbaj informal, capitolele 1-3 [mil
ale primei cfuli a Bibliei, Facerea. (Facerea lumii; Sfinlirea Occi
zilei a Faptea. A;ezarea omului tn rai. Primafamilie; Cdderea utrivt
strdmo;ilor tn pdcat. Pedeapsa. Fdgdduinla lui Mesia). rlcto
@lr
nfoo
Sucesrn BtBLtocRAFrcE
itrH
Romul Munteanun lluminismur, I-III, antologie care confine un €rryli
mare numdr de texte de doctrin[, de naturd istoricl, lingvistici,
dar gi literare, utile in aprofundarea acestui curent cultural. Pim
D. Popovici, Studii literare, | (Literatura romdnd in epoca lu- Nrc(
minilor), colec{ie de studii utile a fi consultate de cdtre cei Fra
interesafi si aprofundeze unele probleme ale epocii. $iE
loana Em. Petrescu, Ion Budai-Deleanu ;i eposul comic, descriere
a eposului eroic qi a variantei sale comice, din Antichitate qi
pdn[ in secolul al XVIII-lea.

,,!il@a4"rr'rt_ '
 Gztt-t,tgt)
Jlruolueo aul!ut!o
'(erueru:eg u1) snuesn3 srclocrN ,(e{BuV
uI) uoceg slcuerg rS
sruow seluogJ .(eiue.rg ug) eu8reluow ep .sleleqea
IeqcrIAJ sroSuerd
'(epuelg uI) ru€preilou urp sruuserg ,(e;1e11ogfry"nnlqrefl1
o1occr51
.lcul^
' rgoreuong ole8ueleqcrtr^I
€p opreuoeT,nlopunriy4lnilep ocld
luns lslrrsrun rnlqueJnc rc liueluezatder duuuodru, ,n* i.3
'gdomg e8ee4ug uJ rnlruusruerrm
e e&znJlp eprder gclldxa
'glseerq ep 1ip1pep11os elqecre{uer reun ll. .*ui qr*ro,
lnlpgds ul
eiuepuodse.roc rS e11e prei o:4ulp ...€doJng,.
_ug
"1trro1p1g3 iS 1.,rrpo
ne-s eJso ur €ec :44ed pnop n€
$lnru leru 16
re3 .ereodod epls ro1e1
-IJeJIp re rueiplec ulp ',to1uotn1tpc
?lerruoJ D p)uQnda.to cserqgclg
gc eJeprsuoc ps 4Sruuurn ed eecpg eJsc .1em1pc
IJ rnlnusrlesJelrrm D
3 jtuJoJ o elsec€
FIoJ uI eur^ep lslu"Iun FlueJnc .plelueprcro DZ
edorng Rleol ul 'eurErJo ep eni.eqe11 urp
oorcceccog llpugospr e-rlr*r*n-n E-
lS ecre4e4 ,e1ueq ed uosrnco.ra ec
1_npug,.ry
'reiumS ellrr.redocsep ed.rergozollJ
'oleuuosuJ oledo ieun e
nes olstn I? IS rcznru Frueruop op
-aJ tsun e ,ls€Jtueur ed 'gu4e1 rS pceer8 ellqur{ ed ugdpls .Frnlinc sNeA oral
rnun elir"rede o nc prlrpur €c
ul.rd'eoreteesuoo plsale I.l aJec llulJep '(a1ostad4un owon) I€srelrrm rnlruuo
FI?epI ep lierupe luns
enrle34tuuas oluaLroul ggsrxe i6ep glSpeun '3re1 sues uI .uiezmnrc Jolsece rerJozolrJ
'luaJnc tnun e oltnltlsuoo sp pslce.lri rS urryera1y1
1z E
tS urncerd 'euy1q rS ec'eer8 ,ecrselc Jolrqtufi ,"tolatno'uown
Flep o rlrqels eleod as nu ,eooce le gcrpe
eg'pundu:r as ps odacuJ aJEO 1e pztlerceds Inlprys pluyzetdu Iruusruerun lcias sues uJ
'antlJslip rrou aieiurnqal ap tJnlFle
'plslslad aotlstpe ijqluetJo lqcan ale
eluauala ela:pr JnlnlusluErun oIIJntESF{ .
in6un; e-ap ,psut]
-uI durl ep ppeouad o od .dplqcltuv
^tlelar rolrrolel ee-nredocsep et ed gzeezeg .(I
letn$plsep ,xaldiuoc saco.rd un olso Is
JeJAltl luorn3 tnun eoJ,nlt:lsuoc es 'lnwnuown .1em1pc lueJno an gz*eztletslJc os .urelBeuag _rede
_eJBc
'dr1
1;e un op ectl
pdu41 uJ 'leJlsv 'Inruo_ ,pepr nou rnm
-silJe rJnlcnlls aundu.rr eiern ier ,a;rri
eqfnrs og 1o1u"pf p*o ,a,
ps lopuurerr'ns ericetrord qns UJ I?IJ
'er16ece nr n4u.d 'liceirqre rs riololncs
-ect1rur.uas lrnolsr e-l5 etalSeu
1en1 e orropgd
arec utp eclleuelqo;d pugc ,1e1do4 '{eod ed ro1 elimc 1s elepled €r €trlur e urp errolE ep nrlp PreJs
eLedsrp rode rS oJUollu1 un neecpJ yS; ;cnp nes r8er ,rded pugc toyelre
^ednp
Ftutxeu ep Inrueuop ug piuecser
ppeouad o al6eounc 'nrieds lS drutl -reJe prurxeu ep lueruou un slell uI rccreru e u4ord
0SgI lS 9971 e4uro ,qrselc
u1 eudo.rd erinioneo ale ,uglnfeld speolJed 'qrelSeueg euled erletl ulp
lncql s eo ,ereo1€elc
-ruJ o]tulnue u3
etede la :cuolst uaLu eJecar .eJrgerE
-ul glusuorserdrul o preueE e ,eiuerolg rS euog "eoc,eiero
-ouoj un olso Jeraltl Inluarnc pnop e4urp
.aotlstltls eiuerncuo3 '.,ele1Seueg,. UIP etrxa
riplrlepoL.u lqug,rnc urrd rorraqr, plrumuep lsoJ e eJEl
uud 15 pcrleuiol Fltlunue o nlluad 'luepece.rd pryJ gl€Jnflnc rS gplcos ,pcrurouoce Iieu.ro,
e4JoUuI ep pcode o _qrre8exe
eiuueleld ur"rd ,clisrye rS crOoloepr edecul pl€lueprcco edomg u1 ,ee111y
urpJo op aunuloc unlpspt] aseolorll Ie lnloces nc pugdecul _IJCS
JO
-nu ur.ld ;eriuelsqns osepnJuj as ,utq
-asoop olueJout Joun ejele uJ ,olec rp;1od_olcos FlxoluoJ . ,elncsour
e;edo ap 15 uollr.rcs ep p6;e1 e;ednl0
o qiurze:del .rElsltl Inluetno 3 uJued,
yNvfl douns yunrTnJ NJ TOT TSTN\rr{n _xel uJ ,
-ted epzlt
(pcl1e1u rs oreluozald)
P{o as ap
lnwstu;unil l€ rnuJsguwLenrT aunds g.t
llQofut;11i
:lllAx - nmx slolosos ug alB.#m&rffis @&uarn* uotapl lnt
rrclAta,s pJ

Aspectul cel mai imPortant in
existenla unui curent literar il con-
stituie doctrina pe care o Propune
concep[ia despre art5.
Curentul cultural este un
concept mai cuPrinzitor decAt cu-
rentul literar. El cuprinde domenii di-
ferite afirmate intr-o anumiti epocd
(literatura, filozofia, arta etc.) 9i gru-
peazd scriitori, filozofi, savanli, ar-
tigti unili de o ideologie gi de scopuri
culturale sau social-politice comune.
Gheorghe $incai (1754-1816)
UMANISMUL iN CULTURA ROMANA d
F
dezvoltarea umanismului a fost determinatd
in !6rile romane, o
de influenfa ideilor europene, fiindcd la noi nu au existat in Evul
Mediu condilii prielnice pentru un curent cultural propriu. in q
aceasti epoc6, purtdtorii ideilor umaniste sunt principi, boieri sau s
carturari care au invalat in qcolile din strainState. Limba de culturi I
a Evului Mediu romdnesc nu a fost nici latina, nici greaca" ci limba n
slavonS, limbd a bisericii, in care s-au tradus cirfi religioase, nu qi F
laice. Lipsind o tradifie de culturd clasicd, umanismul romanesc
reprezintil o adaptare a ideilor umanismului european la contextul
social-politic qi cultural local.
Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania, in me-
diile maghiare qi germane. unul dintre cei mai importanla umaniqti s
din Tiansilvania a fost Nicolaus Olahus, provenit dintr-o familie de I
romani. operele sale istorice qi literare sunt scrise in limba latin[. G
Avand meritul de a folosi izvoare antice, el este cel dintdi care afir- q
md originea comund latind a romAnilor. d
in Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domnitor c516torit prin
Italia, Franfa gi Germania, intemeiazd o schola latinala cotnari qi t
este cel dintai care a dorit s[ racordeze cultura moldoveneascd la 0
ideile Europei Occidentale. in lara Romdneasclun lucru similar l-a n
incercat voievodul Petru Cercel' d
Leglturile domnilor nogtri cu principii umaniqti occidentali
s-au datorat necesitdlilor istorice cate vizau o incipientd comunitate d
g
de spirit european. Personalitdfile de marcd ale curentului umanist
se vor afirma abia in secolul al XV[-lea, prin cronicarii moldoveni T
Grigore Ureche qi Miron Costin. Umanismul lor nu este ins[ uma- T
nismul Renaqterii, ci ecoul tardiv al acesteia, mediat prin qcolile (
iezuite din Polonia, unde cei doi boieri au studiat. Idei umaniste
apar, de asemenea, in scrierile lui Udriqte Nisturel, Nicolae Milescu
qi Constantin Cantacuzino.
Cel mai important umanist romfln este Dimitrie Cantemir, pri-
mul nostru spirit de talie europeanS. inzestrat cu o culturi enciclo- c
pedic[, cunoscdtor a numeroase limbi, Cantemir reprezinti expresia n
lui uomo universale (omul universal): istoric, geograf, orientalist, G
etnograf, autor de eseuri qi tratate in limba latin[, romAnd, rus[, t
turci. El este un strilucit precursor al corifeilor $colii Ardelene' I
n
ILUMINISMUL iN CULTURA EUROPEANA c
d
. Contextul socio-politic a
I
Iluminismul este un curent cultural ctistaluat tn Franla seco- i
lului al XV[I-lea (numit secolul luminilor), caf,e se caracteizeazd a
prin supremalia rafiunii qi a qtiinlei. Pregitit inc[ din veacul I
precedent printr-o serie de opere filozofice, juridice 9i economice T
dominate de o alti conceplie asupra omului qi a drepturilor sale, ,
Iluminismul reprezintd manifestarea ideologicd a unei burghezii I
 qrqou ep gtetuezeldel,,olleuooere4 €-ep eec (rnces rS rses op Lr[:-r
'actqt1od
unqdatp nc a"ndn.tB ep clppl
Islerperu Insues ere ot?tr"
,sauomg ,sapqolg) mces rS rSes
Inueuuetr eJec uJ '(!lrc!S rr6c,;l,l
e4ul tsleqcul'Quryiou !a4 nln oauny2) utnuorrt u un!4 ora-l
leln1llq ct111od rnynlced eyrepe,rerd uI glJ€ es rJpurrurJcsrp ret-qa:e
eltmlndecul 'ecrlqod pnldarp ep glrsdq eriepdod o nc riecrgluu*'
lelden eg gs lndecqne @nrq?eu e{uqrqou o ep {eunuop) pe;-r
-lJsue4 rrugrrroJ erec uud touelue crJoJsr secord un-4ul eeul8go a:n
1Sg pqderp u1ee1e1l1e8e pur,rrrd piurrec ?lseeov'ell€lelec nc Fnrdu
u1 gle8e eunrieu €c eru€Alrsuer1 ulp JolrugruoJ eerelSeounceJ Eejr:
erec urrd 'aorunt1lsan,t1 unntlJopA snlpqlT xalddng l€Fuu:r
nlJorueru un-Jlur eleiueelop grurrdxe r31
,cer4sny mlnrreduq rrJrri];
-p1s rSndns 'rueug,rpsue4 JolrugruoJ ele ecrlqod r* elercos Jo1rff.
-derp esdrl ep giluniprueu orcr? ep pcseeuguor erzeqSmg 'grEi::
-eds pleuopJooc o ?ru€Alrsue{ u1 elSesgt rS1 uuesnde lruusnmirT:-
'gcseecer8 nss pzecueq 9JoIIIJ uud snpord e-s elsrutumlr olrepr ::
1nlc€luoc eprm'e,ropyotr41rS gcseeugurog erej uI rJnoce eqBIS nJ
yNyr toll yunrfnJ NJ Tor rsrNll^rnfr
'(eUBuV ug) sung pl^€C l5 e>1co1 uqol op ,(erueu;+-
ug) repreg pelq$oD uu"gof 13 1ue; Ienuerurul ,Burssel urlerqr:
plot{l}o|) ep '(eiuerg u1) qceqlog,(I 'sn1}e.t1e11 'geqruel\.;
'nernbse1uotr41 'neossnoa senbcel-ueel loJepIC ,e4e11o4 ep eJronl8rr,,,,,,,,,,,,,,
nc leluezerdeJ lsoJ € Inusru[unl1 ,lezrerperu dll ep eseor8rlar ru-:
-ug8 glsqeuorier el3oloepl ep nps Iruotc€rec uud es-npugundg
aualapty r11oc$ 'eJrcrJeJ erds re eel€c ut rriglruetun p pHB un g E :r
1n1nurel6o.rd 1n.ro1e1fu u1 eeJrueru pug^"'(,,lrue1e,rec"'oolnlug;soo) el€Aerpelu euerun Jolelep,:r;
'(ggZ l-ZOg l) uraly-ncrW .rrlcr.leJ
Inool runce er ,,lnldeleiuJ" nes ..pgfozopgo, eeepl ap lepai;,:
n;iuecou; ueo; lndocsld3
'pleopl euled o '(,.In1nsre,tlun ee1e1o3,,) srlodouso3 ug erSary: I
oJec ..rnlnsJelrun Ie ueeielecoo un elurs es lsrutrunll
Iru€JruJqJ
'u3e1 eererpde ru1ued es ericunS nc
]rlsenur \lqi p,.lolrh-*r
lnurr:d" rc '.gnezeu(unq Inl Insun.. elso ruru nu InqJeuol{ .e:::-# -l
ep ereur8uo IFgls € errgerued o rc .eurlrp rrqJ?Jer reun ?:ffiiuuMs
!
- Blelerperu eurpug8 uJ ec glulzetdu reru nu gl?roos r:i:mum
-
rolluetrr?o B pl€Jrueu eelelrle8e n-4ued gzeepeld -ililrllitu
Intusrunl:t._--
-€J
_-
€elellnfiJ nc gl€Jlsezut else ?uetun eiulg gc pugJeprs-rt
InlnruslululnlJ ollrnlEsg.rf .
t
'OUIIOJOJ ep
PJI1-' :': r-nrnmnllrllt[
Jol Jolelels eeJezlursporu l€cJocuJ n€ eJec ,(e1sng uJ €-II z rrlL;umfifi,r@l ?,_
'er4sny ul eel-il 1e y1so1) tioununl tqtDuout ep eleloruoro :;p.n
E
uud redorng Irulrpspr rS 1n4uec erds rode llpugdspr e-s rS (gg41 rs
r
ISII e4ul Rlellpe) ezeruerJ ntpado1elcug etso er€c p,rrlceloc predc, uI
eeJeru nc ]eurrulno e Inusrurumll,pzeq?nq gctJozoltl pur4co6J
Ifu
'rn1 eerrugdgls BI rerqo rS mlns_re,uun e gpuorier erida-.
9
-red o e1 e8unle eleod lnruo piutps rS prqpc vttd oa"tnunury Wd
pc €eece else rnlruueJnc e ezeq ep eeepJ .eunrsuecse gurld u1 elegr
 desemna deopotrivi nobilimea maghiari qi romdn[. Sensul
inifial de
,,natio" a fost ins[ treptat inlocuit cu cel etnic al termenului, acela
de ,,na!iune". Ca urmate, ,,Nobiles', devine sinonim cu,,maghiari,,,
ajungdndu-se astfel sd fie recunoscute trei naliuni cu
dreptrii poli-
tice (ungurii, saqii qi secuii). Rom6nii, cea mai veche qi numeroasi
nafiune a principatului riansilvaniei, aj'ng s6 fie lipsifl
de drepturi
politice' sd fie considerali torerali, iar rerigia ortodoxd sa
nu te
recunoscutd de constitutia lrrii. in condifiile acestui context
istoric,
idealul iluminist occidental al,,cetifii universului" este abandonat
qi
remodelat in sensul unei doctrine cu un pronunfat caracter
na{ional.
Miqcarea ideologico-politice qi cultural-riterard a romdnilor
din Tiansilvania, cunoscutd sub numele de
$coara Ardeleand, care
l-a avut ca precursor pe episcopul Ioan Inocenfiu Micu-Klein, a
grupat in jurul ei numeroqi intelectuali: istorici, preofi, lingviqti,
pedagogi, moraliqti, poe{i etc. cei mai importanfi reprezentanli ,#
sunt "'E
Petru Maior (1756-t S21) Gheorghe $incai, Samuil Micu, petru Maior qi Ion Budai-Deieanu. d
".rs
Toli patru, numifi corifeii $colii Arderene, prin apartenenla la Biserica
l
Uniti (greco-catolicd, infiinfatd in anul 1700) au avut posibilitatea
dinF
si facd studii superioare la Viena sau Roma gi au continuat ideile
cronicarilor cu privire la originea latinl a limbii romdne qi la roma-
ued
nitatea rom6nilor.
irp
i
oon$
Prin scrierile lor istorice, reprezentanlii
$cotii Ardelene se
situeazi pe linia tradifiei umaniste, fructificdnd informafii tele I
furnizate
de vechile cronici qi dezvoltand.tezele fundamentale cu privire inc€?
la
romanitateao unitatea qi continuitatea poporului romdn. itrstfl
in domeniul
lingvistic, iluminiqtii au preluat de ra umaniqti ideea latinitifii
limbii
I
romdne. Dupi ce umaniqtii au pus-o in evidenli prin mdloacele culur
I

i ffitffiedffil\tT'je etimologiei, iluminiqtii vor aduce in discufie elementele

de naturd
valer
l
LTNffU$, fonetici qi gramaticali. Dac[ umaniqtii v[zuser6 in latinitate Som
dovada
l

pAco-ROtr{AI{$, incontestabild a romanitifii poporului romdn, cirturarii

$corii
"' slvs Ardelene vor considera ratinitatea ca un motiv esenfiar pentru
cul-
VALAC H I CJm. tivlea limbii. Principalele mijloace au fost considerate gramaticile ,,:',,f;

I C0MpO$tTrrr qi dic{ionarele. d
tl
$d,M1IELE XLAIN or SZAD, cele mai importante lucriri istorice ale iluminigtilor transilvi-
*
I oRD.S. BA-sILn M. rNcoLLEctO cl{.rcr neni sunt: Hronica romdnilor a mai martor neamuride
I ft f Uf C.^THoLtCoRUir v,iltroBoilEIsr si Gheorghe miil
Jl$ A A,{RSl!R*t4 SFAf,*tEBr$r
$incai, Istoria pentru tnceputul romdnilor tn Dachia de petru
LasuFl"trtATll vnasr 6T tN nu,ts areil
3$ttf*t *&Et*rr, Maior qi Istoria si rucrarile si tntilmprdrile romdnilor de
I
i Samuil legd
GfoRGto cJtSs"tsLS $tNRAt" Micu. Pe tirdm filologic, sunt de remarcar Disertalie pentru
tnceputur rrei
EJgtDArr orDtNts. AA, t
*T
t, PAI!. limbii romdne de petru Maior, Erementa ringuai daco-rominioe
S& s.
'tL sive valachicae de Samuil Micu gi Gheorghe intfo
$incai qi Lesiconur
romdnes c-ldtinesc-ungures c-nemles c, operd care talits
sintetizeazd efor-
turile unei intregi generafii, ra desivdrgirea cdreiarolul lit€n
decisiv l-a
TtNDOSONE, awt Petru Maior. pa$o
'frl. tosrrnr Nor. oe Bu*rra"*. cure
$coala Ardeleand a creat gi un climat favorabil literaturii.
!4.
Epopeea figaniadade Ion Budai-Deleanu rearizeazdo
Coperta Gramaticii tui Samuil sintezi artis- tului
Micu giGheorghe gincai (12S0) tici a ideilor iluministe ale epocii. sau l

sunt
pa${
Er4t
mirr
 .u:ir ;:i;3iilffiff
ep else 1nlol eJsc uI leJeruord ep rcode rerm re riueuodxg .pcrleunur
llnw rew Brm lsoJ e ee lndecug ?l pcep rerqc .g1e1ueprcc6
edomg
nc eJ?zruoJculs o 'rou e1 greo euud n4ued ,gcreecurrnsrldoSed
oueye .eyeuo{eu
ep ruqd rS rJeuq eil od rrrelSeuer rgolourord 1ms
Ie 'efezniue4 purrJcs 16 purqrorr .mpsndy eFepr ep $eiuengur-IqnI nes
sndy 14 1iecnpg'sns ep elosslc mp .recrqo ep .ur,rord leey5yle
-oces ele rruocep pnop eleurud ug {ncspu .DSndoSed rrroillrcs
'IrueJA relece edomg uJ lueqtuop JBJelrl rnpluem,
InrFIds uI pclpe 'ecrluetuor ucqelse Ftl4ds ug eperc g roi nindoiuil
rollrolllrcs elersdo pc pldey upd plse;rueu es euedome lunprsrg
urinlo,re nc pJoce uI seJaund .rrJpzrrrJepou erl4cedsred u1p .e1urrp
-ot pllpug8er
uI else ,plelueplcco edorng nc poder uJ Flerzrglq
-
I
y* plepneg ornlnlncerl Brntlnc ,g1s4do*ed a1
luumtuoperd ucode u1
'ec4lrod ro11igueqq 11rlpugqop
1e $ ecrurouoce ppzr8reub lem 1
lnpdecq ep luetuolo eriermuop qns ep eugurorrolppl uon$er ep re6q It
else lapeolJed prnqep :prEu cnuru ere nu plerodtuel eJelpullep g1seea
r
'elercos r$ ecuSod etuermnele eluegodun ep p4ete1 .09gI 16
0€gI fr@ e
e4r{ pzsen$s es g1srldoSed ecode .cr8olouorc ereperr ep ptmd urq
-e1
eII
-ln
!!l
'lercos Iruusruerseu'plerotu e{ucnpe .teuo$ ep
-su rnlqueu4ues eeJrze4 'ecrp1se roprfoure eeJe1rrusrrer1 :eiuepe
Iou tunce epnlcut ?Jq?JellI ep pldecuoO ..pu1um1,. e ep .ernqnc ele
lpugdspr ? ep ?eece reop eugrugr r€ru nu iim1are111 erfcmg lqI
'1urds ep eJels gnou o rS rerelq nou un pruemz1sq
lerullc In$
es JolrJolrrJcs eredo urrd rer .eureporu e4ssou rrmlsJelll pfndecq BJ O
pzeeqcmw pls4do$ed ecodg .epeoued
relsece els el?lueruspunJ elq ewz
-euoprooc rnlep ?leuolieu eeppeqll 16 pcrrllod efuapuedepul es a
'eleuorfeu pfqpSuoo
EerrzeJl'ueedome Erel reur lxeluoo tm-4ul ,e1red g11e ep ed q
-3tuo.
'ueurolg mpuedurl eztn eyed o ep ed :eluegodun earec pnop aE
OIIEP
eereuorfcerpe1 1ueplcco erds ezelueFo es gs decr4 euguror el1rqlqp
?elslll
eJrt1lnc r$ eriuzlpzrrc .eel-XIX Ie rnpc?el
1e
re4gd eelrop I? uI
SCues
'nueeJ
luns
onSratr
s .ufe
em},gt
JoJrugu
plslldo5ed epeoued ug rpnleralll lnlog
'leuodu
IS leuo
'cpo6J
j zoc op nlpn+S elJ nu
Irnrde4r
Ps?oJeu]
-J1od Jm
',rlrelq8
elece ,rn1
ep pdlul
 i,ffiffi

infaptuit, el sun! grdbili si ardr etapele gi sd rispundd tuturor cerin-

lelor timpului, fiind deopotrivd scriitorl, istorici qi oameni politici. *f;
Gustul este unul comun: tofi sunt romantici, iar parisul devine
pentru o jumitate de veac polul intelecfualitdlii romAneqti. Teme, =
Im tI€
-gti"! sau concepte literare cultivate in Fran{a ajung rapid la modi
gi in Principate. chiar daci romantismul este curentuf hterar do-
minant, in paralel cu el se manifesti (cu ecouri mai estompate) n
tendin{e clasice, preromantice qi realiste. Situalia este pufin ciudat[:
relativ tdndrd', literatura romdnd n-a urmat 'evolulL normald a
marilor literaturi europene. Din graba ,,recuperirii" gi din dorinfa c
sincronizdrii, literatura paqoptistd amesteci incontinuu,,varstele"
literare. Astfel, romantismul, marele adversar al clasicismului,
rogra
Koeak
ajunge s[ coexiste cu acesta.
A5ezat
Romantismul rom0nesc s-a infdligat, in general, in doub ipos_
taze: una plini de tumult, pateticd qi decramatoare in Muntenia, alta mud f
mai senini qi mai temperati in Moldova. caracteristice ii suni an- R
gajarea in istorie qi descoperirea folclorului. exclus
lon Heliade-Ridulescu (1 g02 Ca primi generafie a literaturii noastre moderne, scriitorii ciITC N

-1872), scriitor, filolog, indrumdtor pagoptigti au intrat in congtiinla romdneasci drept oamenii incepu- scri€ri
cultural gi literar. Face gcoald gre- tului de drum. fiwtr
ceasce, urmatd de studii la gcoala persP€
romaneascd de la ,,Sf. Sava", infiin-
Ideologia literar[: ta re&
latd de Gheorghe Lazdr, al cdrui vafi n
discipol devine. Dupd plecarea lui articole programatice Ei de doctrini
Lazdr, conduce singur gcoala, p6nd P
in 1828, c6nd se inchide sub ocu- specia
palie ruseascd. Rod al activitdtii de Rolul de indrumitor al lui Ion Heliade-Ridulescu. ticohrl
aici, publicii Gramatica romdneascd Curierul romAnesc
(1828), tipdritd la Sibiu. literei
Participa la intemeierea Socie- Articolele programatice ale unui curent sau ale unei miscdri conda
tdlii literare (1822), scoate Curierul literare au avut intotdeauna o importanfd,majord,pentru ce au omoa
tris-
romdnesc (1829), cel dint6i ziar din talizat qi au dat coerenld tendinfelor fundamintaie ale epocii. care a
Muntenla, caruia ii adaugd Curierul Cel dintdi carc
de ambe sexe (1837) in care publica ?.schifat un_program teoretic avdnd ca scop
modernizarea literaturii rom0ne a fost Ion Heliade-Rddulescu.
surse
lucrari ale tinerilor scriitori, incu- Marea istoria
rajdndu-i: Nu e vreme de criticd,
influenli pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii .-u .r"."itut (
copii; e vreme de scris,' sd scriefi mai ales prin articolele teoretice publicate in ziarul curierul ro- Iitera
cdt veli putea gi cum ve,ti putea. rydn,esc,
incepdnd cu anul r829,prrncare autorur indemna in primur
Este autorul unor lucrdri ori- rdnd la scris gi.mai pu{in ra spirit critic. Este faza entuziast[ o fod
ginale, traducdtor neobosit din lite- si romiii
oarecum ,,naivd" a romantismului pagoptist, c6nd Oistinclia intre
ratura universald, tipograf gi editor, o_pera originali qi prelucrarea unui model strdin litera
sprijinitor al teatrului rom6nesc, om aproape cd nu se
politic plin de iniliativa. in timpul fdcea. Datorit[ insi atmosferei create de indemnurite tui Helia- mai b
Revolufiei de la 1848, joacd un rol de-Ridulescu, a fost posibil debutul, intre lg30 qi 1g40, a din$ti
unel
precumpdnitor, redact6nd faimoasa intregi generafii, din care s-au remarcat vasile cbrtova,'crijore grattt
proclamatie de la lzlaz gi fdcdnd Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. compt
parte din guvernul provizoriu. Folosul Gazetei es.y d17b;te
;i deopotrivd pentru toatd treapta coloa
. infrdngerea revolu,tiei, de,oameni: tntr-tnsa po_liticur i;i pirone;te ascuyitere prevdzdtoairere
-Dupd
pleacd in exil vreme de 11 ani, dar ;i deose
s.7lg gAydAluri ;i sd a(dncgazd tn gdndirite
continud sd scrie, in franluzegte gi
ljni;jiru! literat ;i filozof adund-;i pune tn cumpdnd;i combindrite sale; aci, repen
in romdnegte. Reintors in !ard, ne_
conectat la noile realita{i, se singu_ tntdmpldrile lumii, indrdzne,tur ;i ieastdmpdratut raibiinrc niiai pi se v(,
se buco'r
larizeazd prin scrieri intr-o limbd de,s(v(r;e;te- intr-tnsa povdluindu+e din norocirile rau grer,
ol"ti )tto, l
artificialS gi se izoleazd ca om po- rdzboinigi; bdgdtorul negu,tdtor dintr-insa $i i"ir"pii*a
litic. ln 1866, este unul dintre mem- .de -seamd
mai cu tndrdzneald spicuraliile cd or
sare, pdnd cdnd in slinr;it;t
brii intemeietori ai Sociefd .tii Acade_ plugari covdr
mice Romdne, devenitd apoi Aca- ;.i el poate afla aceea ce iniesneste ostenelile ,it" ^"aaro*t
;f to.:.i ,a
umple cdmpurile de imbil;ugdtoarele sale'roduri. u" limba
demia Romdnd. irrlo"i""pta;
nu este nicio vdrstd cary sd nu afle prdcere "rt" limbi,
Se stinge din via{d, uitat gi cd_ ;ifotos tntr-aceastd aflare
-omului,'adicd
zut in dizgra{ie. wednicd ;i cuviincioasd cavdntdrii tn Gazef litera
(Curierul romdnesc, nr. 1, 8/ 20 apnlie lg29) gustu

.r *W ii, ,q
 .ou?woa -
teruapecv p D!'torsJ '!"mtDDlU
nun n psno$a-td low DaJ oattinsu3 ,pu&t"to
alutpeseid tS ,st.led el retiuolodtuold ry1n7sn3
Jopeseque olso iliat^ e aued eutlln o a"toolp8nn aruow ptsnno Qrud woa, Tgc ruoBttd won 1o1g ili_qn
ul '(g/gt) urueg el op InsoJouoC o cnl nu psu! apljcnpo.tl .aunq EI ro ap alaco # pcu3 ,gu11
el tetugtrlou eznec nJluad pzeopold ailo ulp 11icnpn4 rDunu runs trD 1i
-Dcsoaugwo,t
1so1o! atc "tDe Dquy
euJalxe ap nllstutul e3 'ezn3 .l.lv uJ ti"tpc csDal tqns ap sa! aplz alnol uJ .p"mpraql
rnl tatuulop Indu[ uJ nJlstuil.rl_tutJd lDW u3 atno1#"tgutoe
salD lout alsa araDul DlsnaJv .puotiou pqnp
olse 'ilJtun eejtnldPjuJ pdnQ rcu aJ plnouo
n4uad'psnorpfauud arunut o rca ol pcpjno_s pinUry^ruoO ?J
;:';::?: ,
luarel rnlrcnrprls rs ernlrnc l"'l'nps 1nd1qr nr 'DS Dquq nr ,alos alap! nc alatoca1iagf,tuaurnonq
uud ee.reunpe puu.uop ,(ZSSL) ooq_pv 'ruaipupq 'ruapp"ffi ,rualunw ,rr"no[1o* ttolnns apa^
Inue^tg u1 lelndeq .loltJoutl
tot as
InpugJ ppu113o o-4uJ oJ alatDJ u3 'ryiaugruo,t nlnrcnft n pt"taua| m"to2tadat
!,
ul leunsgJ oJptu un ete rS lo;a1ed un gf
-rcutJd eolun nrlued ppue0edold
nt D4sDou olnol .topoiV .4iauguo"t uryou.mf aplqasoap
a
aceJ eJec '!p?uno eneels FJev 4 lsp8 DA aJ alnm&tto uaucs aunq lnut alal aps alauDoloJ D
u3 tut"td ot'ry,s JoluolpltJnluoJ D * n$cnpat n
e$etgdn'llqelo^pl lnluauou puriurrs alout*uo altmundwoc
'raouluC tnlntoqzpJ eeledecug pdn6 ap prDID ,a4soou
ecuq appnry uJ Ulusalal rrDu tnw ri tjp1nat7 eJ(
'eurlocng u1 ezarbn;et os ps atnqeJ] au$nd mw aAD wot ,ol Dtlds! ap * ap.ryua) ap au_npursolo!,ttsugn IO
rS rSe; e1 ep gleuorin;o^oJ eaJec
ap fieQ Mnrp rnun pugwn psuJ .14iou n.tosacapatd -?
-Srui e; pdrcryed gtg;. ul .rnlndurg ryrap aulq put
rJnleJeltl eeJeluotJo n.llued nrsrcep wacnlps afiua1atd njoatans uraio nu pc n4uad es
11o *in i" :griirtg
elsa urerbord ts;pc le \QJeroll ene1 BIJB(J a{ ps nc !l!s uto^ nrroe o a1nd artto urp agf ,uiaugruan o4l
elst^eJ oleocs OtgL Inue ul aplicnpo'td nr lrlupppul "rv-s atowtn ,p"riru
*o, apoy o ls
'rlSeuelunul elec ad 4td 1i
rDranu g[,m 'co1 ap agnBauqn pugcpt!,oatoc amoS,ppuoilno Jn
rS pzee.rOelul e; arirpe enop e o-Jlul orryr)"41 -o"I
nc lounu lrlqappul "m_s oc1711od pulsptpd ,Daro)
'eFe.rpd4 e| rs
fieaoplo1x 11tpj ai "top aloo! g rcr
1
-aias d o1e1) rlSeuenop;ou.r eltot uoJo :e4seou eprilpe4 ,epmrecrqo rS emleu .pleuorieu
ee.I?
punpe arec tglutp lec alsf .(0?gr) - rugruoJ IIrolIIJcs ru1ued ,pc4ueuror gJeruew u1 .e{endsm "Folsr
op esJns docs
gleuofieu elJo:s! ap rnflsJnl eaJ€p egqlsod gzeere8ns rS pc4uelne €m1€JelrT ellolzop os ps mge4
-ltlos€p ru1ued lue^nC Inltqelouoru J€ eJBc
euri 'lSe; utp ?uealtprltru etuopecv
ed elrricenp gzeesertnueecrqp8o) .qtu1lcs ul .ee1ulg?q8Fo
greowo -sIJc
eelsece pc n4ued loyrecnpe4 e lS -roluielun BruBru rrueJ putlrepuor
el JosoloJd 'pcrl1od aleltleuU nc FFcft
es Jepsy 'ln1 pcrpceds 1o1 nc .uei re4 elec
'PJereltl-leJnllnc elelt^tlce psuelut rnp gcseeugruoJ pBJslII
o edecul rS cseuuop 1ue1orq6e lru.r erieetc ep lnleriuelod leSuelcep ernqe4 pc preprsuoc
urer8ord_rn1n1oco
-nu else 'ilpnls el ap acJeolulal es -Je Iruoln€ oeule4s elopour gdnp
pu-ec 'tue op 0z ap elsJg^ el $el1ul rS rracnpe4 ed lelca&
'erueulJoC rS eiue.r3 u1 rode ,renop Wg$zftq, 'rcrmle eucs es ercc prn1srelll ap 1ndp nc pugzruelod-
.ouoostad
-;oy1 elelrdec utp ozacuelJ eleueots nu JDI ,Dal"m) DJll!"tc wor :alnoltur.Tqdai gfna,
-ued ug le;ncrped u1 gzelpnlg .rSel o4soou CI,lruJ :ecrlcerd eA es eJec ncrrrJc ,lericeper
1nlso.r rs 1gc e1
e; elSeu aS 'leJeltl rS ;e.rn1;nc rolpLu -nuf 1g1e e16epqe1s
nueecrulgEo;1 .1euo{eu nlquresue ep p,rncedsrad
-nJpuJ'lstletJotueru,Jolezold,(t.Ogl eeueruese o pugq .ryiauguto.t ruryD,Dlll 1o ptauaB nuo1ta,dat un g
-2 g.g
;.) nueeclulpboy ;1eq;yg e ru1ued 'rlseueuror roprcur,rord e e1rcd eJecrJo urp .epur8rro
rJer-Es -ndacu
ecrtqnd gs eundord lSg elsvr.eg .rps rrJoseceperd gresesr.* IIJOIII
ed eyeuorieu rS ecqqod eprnlei gsul rsg.rpd e gryg,emleretr' "ro
Arsnlcx'
Arlcerqo ec gzeexu r3r a"m t a 7 4 DDD -ue lur
Q le pqesuodser lnJop"peu
' etrIe,el
,gc!trIJJ edvleo, rumu eepd JB-s eJec mlnrusqdoSe d e gzel pw
o gzeez\eluts aljcnpo4uJ orelsrAer -sodJ g
Ie Jpumu rnlnurud uellm.g ,{ i-.*}.
'(OtSt) p,roraql DlrDe gueeser eprler,41n
gO" e er€c .n#ecfraqaq{
'rnJnursr:
Ueql4 ep lelceper ,a1Jtnpollu1 Inploclue Ie c4eroel pue-6ord
ep EB€cJBru lsog e pqdoSed rnTnursqtreuro: e pqldep ..eJelsJg^
n"onlnruoC eiulrop
e gleturo
p.nuatu opDQ :FlBpnrc
'nusarlul€Soy guq16 lnl IB rolRrunrpul op Inlou (eledtuols
-op J?JelI
Pporu el
'erus1 .11
mleleze'eploqe e1 e eundord e1 rs erec .r "ot
"!lil:]iff$;:i3:t eul^ep
'JsaugutoJ ln
Fu 'rcrtuod
-aUnC €lsrleJ gzeeserpe es r errupc p1uri1nc11qnd pcr;quep1
g -uuec JOJr
 Manifestul literar este un
text de propo(ii reduse, cu valoare noastrd are destule fapte eroice, frumoasele noastre ldri sunt destul
de document pentru inceputul unui de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore;ti ;i de poetice
curent sau migcdri literare, prin care pentru ca sd putern gdsi ;i la noi sujeturi de scris, Jdrd sd avem pentnt
se afirmd o noui conceplie cu privire aceasta trebuinld sd ne tmprumutdm de la alte nafii. Foaia noastrd va l
la literaturd. De obicei, manifestul primi cdt se poate mai rar traduceri din alte limbi; cornpuneri Helia
literar este conceput sub o formd Mold
polemicS, pentru cd noua orientare originale ii vor umple mai toate coloanele.
noasfi
literard se delimiteazd de migcarea (Dacia literard, ff. 1, 1840) j
anterioarS. a Enumeri trei dintre principiile pe care doreqte s6le respecte
Primul manifest literar este plefln
revista Dacia literard, a$a cum pot fi ele deduse drn Introduclie.
considerat prefala lui Victor Hugo la a Numegte doui dintre sursele de inspira{ie pe care Mihail Bilce
drama Cromwell, aclul de nagtere filonu
al romantismului. Prin manifeste
Kogilniceanu le propune colaboratorilor revistei.
li- Romi
terare s-au anuntat mai toate mig- Romi
cdrile literare de la romantism in- Prelungirea spiritului Daciei literare: listici
coace: simbolismul (Manifeste du Arhiva romAneascd qi Propdsirea 3 inse
symbolismede Jean Moreas, 1896),
dadaismul (Premier manifeste Dada Revista Dacia literard, in care qi-au publicat cele dintdi scrieri Iamu
de Tristan Tzara, 1917), suprarea- Costache Negruzzi qi Vasile Alecsandri, nu a putut s[ apari decdt o de cd
lismul (Manr'feste du surr6alisme scurt[ perioadd, pentru ci a fost interzisd de cenzurd. Ideea roman- acid5.
de Andr6 Breton, 1924) etc. tici a inspirafiei din kecutul istoric va rdzbate insd foarte curdnd mai c
in literatura romdnd, articole- intr-un alt articol-program care deschide revista Arhiva romdneascd, rmei r
le-program ale unor publicalii (Dacia
literard - lntroducfie, Viala romd-
editate de acelaqi indrumitor literar - Mihail Kog[lniceanu: ales i
neascd - Cdtre cititori etc.), pre- Istoria romdneascd mai ales sd ne fie cartea de cdpitenie, sd najelr
felele unor volume (Al. Macedonski, ne fie paladiul nqlionalitdlii noastre. intr-fnsa vorn tnidya ce am )

prefala la volumul Poezii, 1882) Jdcut ;i ce avem sd mai focem; printr-tnsa vom prevede viitorul, matic
sau alte adicole programatice (lon printr-insa vomfi romdni. Cdci istoria este mdsura sau metrul prin melar
Vinea - Manifest activist cdtre care se poate pti dacd un popor propd;e;te, sau dacd se tnapoiazd. cultil
tinerime, Nichifor Crainic - Sensul
Intrebali dar istoria ;i veli Fti ce suntem, de unde venim ;i unde soart(
tradilief) au valoare de manifest
literar.
mergem. De unde venim ;i unde mergem, trecutul ;i viitorul, iatd la fol
toatdJiinla noastrd, iatd mijlocul de a ne cunoa;te.
(Arhiva romdneascd, nr. 1, 1840) manti
Spiritul Daciei literare se reglseqte integral a nou
in revista noast
Propd;irea, editatd in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni,
avdnd ca principal animator pe Mihail Kogilniceanu. inci din parte,

D*GIS. primul numdr se exprimi dezacordul fa{a de gazetele timpului care

apireau toate cu gre;eala capitald cd prea se indeletniceau cu cele precu
li,: ttUilq\Jrt:rt' :t'.\':lrI-J-.-+-\
'llra din afard ;i prea pulin cu cele din lduntru: Umht
-l-hJsa
*$+! *{a}r{*t4 Lipsa dar a unei foi care, ldsdnd deoparte toate noutdlile Vasil
!&;
dinafard;i disculiile politicei de zi, precum pi tiate acere traducpii de etc. I
iili{.hsil l{osdlni{1*sn. articule u79are ;i de anecdotefranluze;ti ;i nemle;ti, s-ar tngr$i nu_ Miha
mai cu adevdratele interesuri materiale ;i intelectuare a rominilor
-,..+-_ lipsa unei aseminefoi publice, zic, este ob;tepte simlitd. Aceastd ripsd, Suce
irgut I" tntr-atdt fncdt impregiurdrile dinafard o vor ierta, se va sili o i t.-
llcEe&ri4 .. tesii lilil.i pliniPropilqirea. Lepdddnd din coloanele sale tot ce se tnldrege subt ***
strdnsul cuvdnt de politicd, neocupdndu-se nicidecum cu dtsmpttle
noutdlile politice dinafard ;i dinduntru, precum
;i
;i cu tntbmpldrile
zilii, izgonind orice traduceri din scrieri strdine, care neavdniniciun Georl
interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot tmbogdli literafira,
foaia
noastrd nu va cuprinde decdt compuneri originale rom6ne;ti.
% (Propd;irea, nr. 1, 1844)
L* {-.s*trr+
Iaruii.
J+srssJ*fE11
t) Demonstreazd cd Arhiva romdneascd qi propd;irea continui
.:iF
1. ,i ,J, +ls: r'-
.
-.
drumul deschis de revista Da cia literard, apeland la argumente exta- Nicol
".

se din cele doul articole-program, reproduse fragmentar mai sus.

Revista Dacia literard (1840)

LN
1ffi. **rmn** .,iffi
 {;pnzuec elynle!?l nc r€JeII 1ec ed tS rep 'c4t1od tS letcos 'c1lo1sr
'lelsller lP Jpunu Inupd) tep
Intuetuop Ierrmu nu 1elde4 elugdgls uI sI eJ€c 'elstldoSed
(9y g 9l e a4 5pdo.r4 ePYteg -eorred e cpu€IuoJ dq ep ertoloepr gluuerd pruraql Duulro(l
p1o11de3 'auVrao,r ,lmrDnrn n pcltptc oqots7'ncseloueytr eelocrli
'tnpdur4 eserd
ul epcrtqnd tS eqsece ep eslJcs urerEord-e1eloclil€ ul esulrdnc
elrepr pugzlleue 'nuuscrulg3o1leq1p11nI I€ Iec ed lS ncsalnp
-R{-epeIIaH uol I.q plor giuepyre uI epocs afiralll awotSotd ti
uolpunrpul p1o11de3' 1' augutot llntontll o!.tors4'nc$e,r1 e8roaq1
'plsqdo3edlsod 16 glsqdoied ecode urp epriec
-Ilqnd u1e1rugde eJerelrl JolelseJlueur e ericeles o-4ulp llrugcl€
else 1nrrmlo1 'XIX lqnp)as D pasnaugtilot p.toolry nsatd ugq * * *
::-_--_- - ...ts -- q
=-a
-- -1 | + '!,
F.r j:-;-i--.:4-l!--Fdl '-orn!
--:-rr:i-;:F ECHVu9OnSTS Urs3ofts
sF# 'ncseunug l"q[n
trMffil
a l'ffo'B-" "-l.r'Ih rnl erirrede pur8eun ep ner8 I€ru tsoJ rg re 'gde1e glseec€ 9JPJ'JF
.ffiTffif,I (a4.rolsg apuataT) nueeu4ullog eI4ItuKI' (aqoq) upusscolv e[sqt
.t $E DqnI
' Qruo4ptnqg) ncsoFppU-ep"IleH uo1' (nEzo7 nT'oar4ry lnl
'a$oqpa1y 'qtgl puv) ncserpuexely ero8ug 1nI el€ elec umcad
nieerc ep erJes o-IuI pluezerd else o,louoo lolzeod ere;soutly
'pcrsslc edecnps o lpupd ne rlsrldoSed Jollcuueluor eepluoleur 'a1-nd
g{e ep ed 1€4l"npv\tput t$ pmgord Iuslcls€lc un ln^s e nu 94s8ffi
ernl€ratrl gc lqdeg uud pclldxe es PcpueluoJ ?m1eu ep ropiglnou t
luepecerd mploces eleredp uI eererunl '(er8ele 'erielrpeul) ooEIIEIT
-oJ elec nc glslxeoc (epqeg 'e41es 'eyolsrde) ecIS?Ic eprcsdS
rolrloJ q
lede eceg es 'pm1eu ep epeucsep 'souo18 mp$c0.4 eoJecole '(relwon
ercrrrrolslseu 'elugurour 'eu!ru) ecllueruoJ aurel ed efeltpeur PAg1na
eg :opieod JoJnlq eImsJeA Inl?At4 el 'gcrue8ro 'Esugpe €Ilocuslsw
'0€8I Inue gdnq'purepourerd ecode ep pie; uroue el*eErq es ecqsu
(gyg1) pcseaug.uot eAlqtv -e1 'rlseuguror erueporu IIcu[ elezeq eund g4srldo6ed erzeo6
qs!AaH 'InsgJ cserugls 'runlucrrec elIIuI e1 'e1a[w
-osred r$ eyrienlrs eJBc uI gzotd ep ue3 'ugqlot ,nan oqorsJ q saIB
I"ru rep 'castog 'pqv-Drlog I4 eJelrrroJsu€r1 ?uIId 14 1igprcos rm
eleiuercr;ep e4ulp elFur epuudms €lsecv'rrcode 1e xalduroc rru
Iec lruolrrrcs 'ppuescely s11s€A BI pllqg]ul 'etu1lplcnl ep gu11d lop
'gc1uo4 'gc11uc 'lezotd e guoz plle o gS gsul glslxg 'aporplp? 2l
pyouatry ulncsarpu?xely etoErrg nes oc1'{y 4 ayor4lpJ '$unn 4
anqugld g uI lrpu"scelveUs€A umcerd'euo1g1gc ep rollrguuresqe
eec ed po (qqo ad nttaSl 'rzzruEe51eqce1so3) llpr1 lnlnld€J e '4cpsq
-€IJorueu etuq ed eEreur rorr rrily 'cle ossn5 ncelv ep laluguro{
oan ugJ 'ncseclpg eeloclN eplnzoarL4po^alon-loqlry flns gugurog
'zzn-Ge51 eqcslso3 ep Tnaoaul ndpT rupuom1v ele : cuol$ 1nUoII$
ton'ptnnyy npocl eNrAeJ ep sndrul Flurds ^nu q'1r-un'ncseclElg
"Ar{nc
eeloclp rS ossnU ncely'zznr8eN eqcqsoC 'uDuescely epsen urncad
rJoltrs elsluew?ptmJ eleredo umc€ ruJcs rS1 'rezord 1nlueurop uI
'g}sqdoSed ePeoFed ul ersetxu
rlml€Jelll eeJazlu:lopour ug groleur giuepodtul o lnle e 'errop1o1'1
ffil
#r ur 'nueecrulgSo) IIeqIW ri 'etue1uny41 u1 'ncselnppU-eplleg
$, uol tnle ru-l effJ ed rere111 rS lern11nc rolqurrupul ep InloU
*
,i*l
",i[],
,,Nll
,'rilil
fl
"fr
t,ilr
,i,ff1
iffir
lM*r
ffi
 Stabileqte un paralelism intre rolul de indrumdtor cultural qi
literar al lui Ion Heliade-Ridulescu, in Muntenia, gi cel al lui
Mihail Kogdlniceanu, in Moldova.
, Ion Heliade-Rddulescu, adresAndu-se tinerilor scriitori in anul
1837, cu pulin timp inainte de aparifia Daciei literare,le f[cea
urmdtorul indemn: Scrieli bdieli, numai scrieli! Explicd
diferenla dintre apelul lui Heliade-R6dulescu qi opinia din 1. I
Introduclie a lui Kogilniceanu, care semnificd o noui etapd, a I
pagoptismului: Critica noastrd va fi nepdrtinitoare; vom critica a

cartea, iar nu persoana. I

3. PledAnd pentru originalitate, autorul Introducliei se ridici im- t
potriva traducerilor gi a imitaliei, adevdratd manie primejdioasd, i
Alecu Russo pentru cd omoard tn noi duhul nalional. Comenteazi speci- (
ficul contextului literar de pdnd la 1840, cel care l-a determinat I
pe Kogdlniceanu sd descurajeze o manierd literard care dis-
trugea originalitatea.
2. 1

I
4. Degi suprimati de cer:ztxd dupi numai trei numere, care to-
l
talizau 484 de pagini, Dacia literard conline opere ale unora
dinffe cei mai valoro;i scriitori ai timpului. Costache Negruzzi a
tipdrit in primul numdr nuvela istoicd Aluandru Ldpu;neanul,
Vasile Alecsandri a debutat ca prozator cu nuvela Buchetiera
de la Florenla, iar lui Grigore Alexandrescu i-a apdrut poezia
Anul 1840. Citeqte una dintre aceste scrieri qi explici felul in
care ele rispund noului spirit literar din articolul-program.
5. In prima parte a poeziei Epigonii, Mihai Eminescu portreti-
zeazdpe cd\iva dintre cei mai importanli scriitori ai generaliei
de la 1848. Identifici-i qi precizeazl operele literare la care
face ahrzie autorul.
6. Realizali un proiect intitulat Vocalia istoricd a scriitorilor
pa;opti;ti, in care sd prezentali modul cum sugestia oferiti de
medi
Mihail Kogilniceanu in articolul programatic din revista
\.uril
Dacia literard - Istoria noastrd are destule fapte eroice - qi-a
CU ct
gdsit ecou in creafia scriitorilor din epoca de la 1848.
Prinffe operele literare pe care trebuie si le ave,ti in vedere in rea- piesd
lizarca proiectului se numird: Alexundru Ldpu;neanul, So- Dour
bieski ;i romdnii qi Aprodal Purice de Costache Negruzzi, comi
Cfrntarea Romhniei deAlecu Russo, Romfrnii supt Mihai-voie- in ce
vod Wteazul de Nicolae Bdlcescu, Legende istorice de Dimi- mofi
trie Bolintineanu.
Pentru documentarea in legituri cu literatura de inspiralie is- ieni.
torici scrisi in perioada paqoptistd, in afard de operele respec- pan'
tive, se recomandd si citi{i capitolele consacrate acestor scriitori
din diverse istorii ale literaturii romdne, cum ar fi:
. George Ivaqcu, Istoria literatarii romdne,I; iasct
. $erban Cioculescu, Madimir Streinu, TudorVianu,fsturia Aris
literaturii romhne moderne;
. Al. Piru, Istoria literaturii romdne de la tnceput pfrnd
azi;
. G. C[linescu, fstoria literaturii romdne de Ia origini phnd a doi
Dimitrie Bolintineanu in prezent; (desl
. Nicolae Manolescu, Istoria criticd a literaturii romAne. moII

_ffi
 'JOltu
gLuo.l le Atleluazajdej 'arE:$[ '
,prei
InJolilrss 'slHlFutqlls uJ ts lg3 -rB ep IsdII ieluredsrp eluoIuele ulp llnlprl€ (e1dey '1ep1 'rrgzrleer ardsm
ul }?le 'leiaptsuos put'J 'ajeur aueoJ '39 "!pe ielrre;rp eseJ ep nes
unue8 ep ,unros ep ,rrceds ep rzrlrprn ii:[ r pu
aise tnl eolelauolou O8gt !s Og8t
eareSrcrucq rnp lloe ord (rusrueEro) - '[pe ''u's (apuq,Q!.q.ow)
eJlul 'nJleel ap esetd eundujoc t6 wqq I
098 | lnue u!'er?olwpreil $ aup1 pu
'rJnsJaA op urnlo^ InuJud pzesltpe
16g
.ele;ndod larieelc
e;e e.radopod D!,t
-ec ellnul pugzuudnc '(gggl ,plald 'gyrntco3 rS rn1srug 'rurcel urp rseuteroq rop nc eirsdrte3 rS eiusnji,,
-ulcrc erirpo :gSg L-ZSA L) rayugwo) ed glrrgru el puun e1 pugd Jep .S€Jo €l ep rJeur8 nc eleleJ
-rrrj:f,,
ale a.telndod llzaod InuJnlo^ qcilqnd -nqpdpc rS-gs ec a11o77dnc ur eurl €il4qJ eserd eunrd uI gc?C
'cs€uguloJ tnlnroisl0} le Joltqnl
'usrqous ep rS usrlma\.is,!. IJOl
'ruru6 eera;Seouncol'tnlniuoutotd -ced
rS rorlOuy 'raiuerg a;eu.ronn6 e; ap ep erieurquroc <gporu el rJ s ep 15 e4rgur ep pcruJop .lriuelerd nJ .r-rn- -qe
'auriqo e u1 ;luepodu.rr loJ un eJe ezn3 -ozryg.lo rozrgg uo8ug ,p:rzi ep reroq m{m erios else eilrlq:)
rni raruulop ;ndun u1 '(OSgL) roleled 'uerrm dr1 llurnue un rulued lS crrolsrlercos
Fluerucur -tu4(
-rrurJd ilJtLtrl re riuerua; ruolpulisns
orlurp Inun aisa l€ gtrg[ ei ep ering
rulued,rrleluezerder 'cruroc urunueJ leuosred rselece Jol lrulue3 q -aIOil.
-o^a5 €l pdrrped :geucri*u tnlnle€pt ne e]€oJ'(qf8t) IDAnuto) ap ps,to[.uopq 4nfu4q3,(g9g1) aru,r,r 'rzzn
earrurldrul nrluad etrclnl ui Bzea[e6ue prttugr - {n1o,t 4 nfu"4t13 ounotnJ,(OSSt) pruauau o-f aqafpnq -os
as 'rcoda le alunl+ op iolnJcs nns $o7 ug oit,trt13 :epuudnc reru erec ,.to1ajy1q3 ppn :utp g_$-!L -eeJ
'eetBgdot4
elsr^oi el lollepal '16e1 urp leuoriep ?nop e else '.ZSgI ur puecs edgleluezetdet,apn Z u! ,acqugJ {t;
€-ts -
rnlnrleal Inlelolraitp ui nJquieuJ €]so arpawo) 'a$ulnotd 4 ol7ty13 .rrrueJl ele ecrlr1od rS elercos ropr:lc-
'(qpgt) HeJalU erp€6r Bl ezealoqpl elsr^
-€Joru ezlr4odrul cqrrc rS crJrJ€s rellrenec ne (esre; .unprreporr ,rrpa=
-oc :pleJnlln3 eorec6lru el lnuele lol ep 9i
-oc) upuuscelv elrs€A rnl el€ ecnuoc eleserd ulp eged ereyq
nc pdrcrped 'E,tEi uJ sloluJey toluot
.PUtetpsuJ
ep
slirpnls oraLlxul l6-nu .rep 'lnlesrnel u3d3u fo 3tcNnd eJec e
-eopq Et rS1 apun 'stJed pl rode ,plei
rerierar
u! lp1u1'Fsecle ariecnpo o e16aulr.r4
'93sBe,ioroq slllluej o-ltul npceg el -4aJua
IrpuBsJaIY oIlsBA op 'un
aiSeu eg 6"rn1elue-rp lS tolezo.ld ,1eod
'(Oee l-A LS l) rrpuesralv sttsen olce Z ur 6ecpugc nJ elperuoC uI Inle
etzaod
flri htrA otrd ht1.- vi, rwrr{S onltar
'Tnunau
evm.f
'lueprcco rS lueu6 eJlur .elseou SJOUn
reriezrTra.rc ele reprrqrq erruoJ
elurzetdu ps eJ?c (g1en1ce nes p1nce4) ecs€eu€ruoJ eelellleeJ -ol eJec
urp riplgeuos.red ep rS eluerurue,re ep ,rrieqrs ep eydruexe rieq
'€elsece ed ep .q rS .a elelcund e4ulp rS elsr1 -srp oJe
e4urp elrJrqesoep rS elrrpugruese rielncsrp 16 e1e1sq
leuruuo
riereduro3 -rceds
'psnolp[z
p c (,q elep e,r' r'el o c, ruelerrd, ,iJ,',:n: #|"Hiil;; i#jjT -rrrl
ie4seou ^eclpl
elelrz uJ ,,Eporu e1 t1 eoo puweesur ?c rol riereprsuoc ec eeec .e
oJru.tJ W
:gcseeunuep ps eJ€c rJrucn4s /alw^nc rcuc etrgc puerniuoc e5rt
e pdete q
gnop prmerdu4 rinqpcye rS ,r,re1e lcr4c-ler1 ep edn-r8 ug ,{epcsq 'I ulp eurd
pcJJdxg
EXHIT EIEI HTINTXEINM eecgJ eI,z
Jnue uJ u
rnl I3 Jec
eal-xlx Ie lnlniosas lncCI!filul el 13 1em11no
l3$eupraroJ totiezrllAlO ole aplJcltr.l stuJod
 ,rI|m
'e3e re;er4 - QD 'p5 xnatw awn; E
€EEa4uI gzee^Jeue gtu "'isocruu lrueruodr€tueN - ('q) ?efXIX Ie mFloces el€ S 't eltuecep ul ?^oplol{
zVwno{ oI anq acoSo,w l! "'iprDfiout il) 9 urp eleu€orsued ug uunricn4sur ele pzeq ep egi4e
"'pugc liec$ - ('q) puonb snot-zaslDt t elurp €un lmlqsuoc v'6691u1 1ec11qnd '(Sttt-tSptl
uoleu?d zalveq rnlruolrrJcs 1e gzotd u1 crde usod
lo,rpdwnc Frw loc "' pO:ViITnD - (asnn yI pI{,couapJ y7 appldurglug) assQg!
'pnou Dpottt ap aln4s acotro-i pc 'Tpinwn"rtpiolu3 s1rt 'anbourV4Vl ap satn uaiv sa7 'cowa1al ,
ap nsato.d nauop n) atr-np '!DH 'pplpl pgipcnq ipuw€op'qy "';n*7
"'arut pupuDas ruu ('f[1ng ed ptrups) "'rtrDDamu eulJ - Q1) lautopow 'tly
"'1a1qotp m8 t
DitpD'qnp atn paop potl-ps a3 :yj191113
'truznrqo "'1trdoc "'FO :TWS 1dry7:(Pt4rys) VI1UIHJ
'pc4 Ttdoc 'sro4 'xnep 'eur. "'ut11tod "'oN :Tf,VS
fpr '7UDS nlsuoltt'trt,qod
atnN :ViruIHC itDS p?'a7-augjo "'qUDS w
,'egumol q e1no1 ece8e,ur -uow'tgDaprnunu uianm poup'lg :ViruIHC
I "'ipretrnotu 9r3 (:euedu!) 2snds aJ :TUVS t'e5 xneru etule.f (:elredS
17gido"r1s "'uoJ Dl UDS 'aulw 01 aJA vou oco6 :1ryi
mjuntg (:eyed u1\ "' cauau wopDry :ViITnC "'aulunl ps ap ru4i nu "ralo6m
"'cauau wDpDut csacuotod mun a1piotq ul rDS ps "'todo "top :puod o @
opuenb snol-zesrct
"'szIFoC melsuoy4l :1gy$ pntnin sg na $ pc "'Daarn-apnN :ViruIHC
iaVDr ap w.tryps wD-W "'ina 3i mg:Vl.ITnC 'soun gns p) "'Mat 4 uou io :TWs
iarorugq 'a1ond ap awgi1nw o ryi pw pc "'uat put psuS "'1uo1o? a4tootlqig "'iplug
"'qUDS nlsuout nc ncsnamiuo,rlpioluS !-ap ay-pc rysaow'a1oyp a1pio"tq n7 :(pugeqcoc) VjfUfC
-ndn aurq tuW 'lpLa mw ntpdns pu nN "'nal^ nu 'aw n fin,tq q !"tns "'ouDoffi
p ptDp o snds rcut wo-j "'lrg :ViruIHC uopory :(eirrrq3 ep es-npuudorde) 1ay$
'ppotSo utd rcwnu to?put "'arDqt) n1qwud pw "'iplDc augj "'uutos ap rund 11r1w
ps sotl^ 'pcDauru "'1q :(es-npurcugcs) yf1lg n) pcu! yia pc "'prt8 ulp lcoJ:ViruIHC
"'Dpout fpcDp "'1pp pdn-p "'tD)ugu "'na 39 :5191
uo unqginq aqgc n4i na lDunN (:ewd ,D "'aUp{ 'pcgipmm
-auuu of iay q pip^u! MD ng :ViruIHC 'puDwpc 4 lac1np utnacpt na JS, :vIdVS
2a7ia7ug4 at nu ap wnr Dr)ru ad :ViITnC 'ryp)sDp nlsuow n)
PDW"HI
'lawou DillnD 'nu Dg woip,tu3 tvp "'pcDautu 'nu Dg :17jI'InD
"'iipDsDarug4 at ps DJ "'i2acnla3:Vinm{C ('teipqC 1runferdu4 prmpe os $l€lp3 'of fgs re
'lD) e1l"qgz ep pcnde pS m1nl€c Beluleu.rp eund es uo1)
ad na 3i ms !,w ps,sDl "'p)Dau!N:ViI.InD Hiq
'pmi o 1gc p.m8 o-aoDl nc ilut"topv liD "'pw-pttvr auwoocl 'a3 "1m d
"'titt18u-au ps tp-c,rod pr "'ioH:viruIHJ ap figtoqoc pru ap uo tirual.zg :ViruIHJ
('eldeerp urp "'o! ocoJ "'truoo)n) 'pnv:Nol
elesqnc e4ul Inl€o ecnq) 'pnV:(pugcspc) p61
t"'ietuepeur 'qV "'eelq?!p Inb :Tf,VS
ilznv "'DnDi $ocs bnu ps top :pdopo y3i 1ptn.8 zalsa a) "'|atsa a, :vldvs
ol np) np "'auDol iDau DnDrIlSo qnzpa, ly (:ete77 iDcaaurN "'ipwDaqr pw aurJ:VIITOC
"'nmiuo{ ultsou 17 :@ped ug) VI1UIHC ('ceprec uJ JoqoJ $
.ICJEIU
tS gsec qp sel $1e1p3 'eldeerp urp elesrTnc eaup p@
"'uod un oc n,rnin ipslro :(eusd q) 1.WS -Jele ernl uof 'uo1 'eryeg '1re$ 'glllnC 'eigqC
€ suecs
I -INIJV
 CHIRIIA: Cum s-aface bdbacd-tdu ispramic. CHIRIIA: C'est qu'il est tres... zburdatic... cr
$ARL: Allons, Goulitze... venez donc. mais avec le temps je suis sfire qu'il deviendra un mlaia
GULIJA: Iaca, rnonsirz... je vene. [...] tambour d' instruction. FSrmO
CHIRIIA: Dar... ian spune-mi, cumndldcd, $ARL (cu mirare): Tambour?! v
ce face Lulula? CHIRIIA: Oui... adicd dobd de carte... dave--- t

SAFTA: ii in grddind. tambour... nous disons comme ga en moldave. cl

CHIRIIA: Biata copild!... De cdnd o murit $ARL (in parte): Ah, bon!... la voild 1anc6e! nffi"
cucoana Nastasdca Afinoaia, nineacd-sa, ;t am CHIRIIA: Et alors nous l'enverrons dedans. GI
luat-o sub epitropia noastrd*. mi-i drdgu,td ca o $ARL: Ot 9a, madame? cl
nord. CHIRIIA: Dedans... fndntru... nous disons G
SAFTA: Mai;tii?... poate sd-ifii soacrd cu coflrme ga en moldaveS. ci
vreme, $ARL(inparte): Parle donc le moldave alors, G
CHIRIIA: ldst, a;a am chibzuit treaba cu malheureuse! c
bdrbatu-meu... Lulula are zdstre bund... Gulild CHIRIIA: Et voyes-vous, monsieur Charles, $/
asdmine... Mai potrivili unde sd-i gdsd;ti?... je ne voudrais pas qu'il perde son temps pour des
SAFTA: Sd-i cauli cu lumdnarea... fleurs de coucou.
CHIRIIA: Numai atdta md ingrijd;te, cd $ARL: Pour des fleurs de coucou?
Lulula nu bate nicidecum cu Guliyd... ;i-i tot tristd CHIRIIA: C'est-a-dire deflori de cuc...Nous
de cdnd o rdmas odand... ba incd cdteodatd par- disons comme 9a...
1. Pt
&
cd sd perde... nu-i tn toate minldle. $ARL: En moldave... (tn putt") Cristi ! ... qu' elle t€
SAFTA: Nu bdga de seamd, cd tncd-i td- m'agace avec son baragouin!
ndrd. CHIRIIA: Aussi, je vous prie... quand il se
LR
CHIRIIA: Ce tdndrd? !... cd-i de vro l5
ani... paressera... de lui donner de l'argent pour du miel. F
q
Cdnd s-o ndscut Gulild, era de un an... tmi aduc $ARL: Comment?!... que je lui donne de G
aminte ca acit... la Sdn-Chetru... (Vorbind, iqi cautd 1'argent?!
chibriturile.) Da' oare ce mi-am fdcut chibri- CHIRITA (rdzdnd): Non... Sd-i dai bani pe
turile?... Hait!... cd l-an prdpddit pe cdmp. (Tare:) miere... de l'argent pour du miel... C'est correct...
Monsiu $arld? Nous disons comme cella...
x
$ARL (inaintdndu-s e): Poronces c, madam. $ARL: C'est convenu... en moldave... Vous tl
CHIRIIA: Nu cumva aifosfor cu d-ta? paflez comme un liwe.
CHIRIJA: Merci... j'ai apprendr6 toute seulette
3. It
$ARL (aprinzdnd un chibrit): Voild, madame. n
(in parte:) Elle fume comme un caporal. le frangais...9 pre legea mea.
CHIRITA (aprinzdndu-gi o ligard groasi): $ARL: Est-ce possible?!... C'est extraordi-
4.n
Merci... Voulez-vous aussi boire une cigare? naire!... H6 bien, votre fils vous ressemble... I1 a s
ir
$ARL (in parte): Aie... aie... elle va recommen- une facilit6!... Dans quelques ann6es il parlera
I
cer ses traductions libres...6
CHIRIIA: Ils sont de minune... cigares de
aussi bien que vous.
5.r
I
HalvanneT.
6 ...ses traductions libres...
profesorul se refer[ la
-
$ARI (ludnd o !igari): Merci, madame. f
,,traducerile libere" ale Chirilei, adicd la decalcurile ei.
GULIIA: ldgard de halva?... Nineacd, 7 cigares de Halvanne
C

dd-mi ;i mie o ldgard.

CHIRIIA: Auzi? Ahil ar mai trebui!... Cuco-
na;di nu trag ldgdri.
GULIIA: Ei... mata de ce tragi, dacd e;ti
cucoand?
CHIRIJA: Tacd-li gura, plodule!... Monsiu
$arld... ian drtes-moi, je vous prie: est-ce que vous
6tes... mu[dmit de Gulit6?
$ARL: Comme gi, comme 9a... mullemit et
pas trop.
- Chirila pronun![ cuv0n-
tul Havanne in mod greqit, confund6ndu-l turcescul
6.f
(
halva, ceea ce dovedegte ci este mai familiarizatd, cu
aceasta din urmd qi c[ fumeazd c-a;a-i moda.
8 ...nous disons comme
Qa en moldave- formula
7.
...a;a zicem noi in moldoveneascd este folositi de
Chirifa pentru a ascunde cunoa$terea zuperficial[ a
limbii franceze qi traducerea mot d mot a unor expresii
din limba romdnd in limba francezA.
9 Explicalia, intr-o francezd aproximalld, am
fnvd! complet singuricd franceza, ldmtryte jargonul
romdno-francez al Chiritei.

'1n''.liril,jl:''.'^.+.'*.'.
 (eel-XtX 1e;n;ocas)
puoE
;5e1 u;p orey1 lruleel
uD'W
rrserdr
epoul run3 1erd ecuo nc ?polu el eeJrqJo^ elrrur e ep eiurrop € 9I€I
.L ep 9l!
rS emlpcur gper lequnl ep Incruoc ,1eiU1IJ eerezrle4.rod ul
elnuu
rerperuoc lqndecul
?l eelsec€ e4urp elnieler rS roleleuosred 1e lercos 1ntn1els e1$su
nc 91
-gep 'e1e ep puruod '€ilrlqC ep gteJ eleuosred e]l€lelec ep
"l Incses
ew4v]J]. ereserps ep eleFuroJ € reuecs Flxel urp pz€etceles .g -rr9Aft
'IeiIrIqJ epiptrrec 'p e
tS e1e1ce;ep pzeeuoriuel4l 'leJnlecrrec plefre$ e$e rc ,pcselo.rt €l9.pJ
nes ereolg8urdser eriuede o else nu,elsvlue eluuop nc 6ercurl
-oJd ep rruleu cldrl ueuroueJ rnun e erssrdxg .S
"cr€oJeroq'eles
Lnpou fpJnp erseldxe uud ..epig1prepour,, pzeen
eJeI
-r1our 161 ee pc rzeJl ec eC 'ercrn,rord r4 IIrueJ €poru prmftur
ps eeJA 'rSe1 q ep psr€olq 'srec .eirlqC ptprl e1 erec ed uf BII'
-IPJO
-gilrrrepou oleulues 'g euecs 'I Ftrc€ u1p eldursxe uFd gzee4snll .t
'cluoc mlnlcruuoc elelueluole .gserd ug .ru
e$eF
-elep JoA erec'reiurq3 ollliuelq ,g euecs ,I Flcz uJ gcrJnuepl .€
"' errmue rS 'gpour e1 rep 'srqcug
sno
nlieds rm-4ul '1nu{ urp "' rm-4uJ ecerled es eel-Jl Ie 1n}c" :... uI
'eurnu ep Inctuoc'leqult ep lnctuloo pcrpe 'srqcsep nrieds un-r1ul'"' erSoul e1 ece4ed es I
IqcV
'un^eJour ep Instuloc 'aJslcelec ap 'Jolezrl€Joru docs nc
Rzeez'xlas el eJec
Ingrtroc 'a[en1s op Inctuoc :luns erb ed'"' up plerrdsur else eserd .... u1 puecs ed pluluezerdea
-JnleuBJp uJ cttuo9 lnlnlcele e eJez.l
-eal ep auJoJ /cLuoo ap undrl :ereqll eyllieds pzeelelduroc
rS (roleuecs 1e rS rolelce ln1ndecug e1 ep epriecrpur) rerperuoc
ep€
'ecruoc efeuos;ed g$ rfen1s toun .IEF
e '(;n1se4uoc) cluoc lctpuoc tnun Flxel pilnsuoc 'nou rs rqcezr e4urp rnFlcrlJiuoc rorinlozr,e lvrr4od
eiuelsrxa gcr;du.lr InctuJoC'ierdstp .t ES
Flxeluoc gzeaelc erpouoc urp elerieds rS elerodurel elgieleg
'eleSornpul'lueuJpznule' piuronpunq
c elaeze td rnlqxol
Lr o p I a c ry ug
:rurpnlrle ep 6le; nllsrOel un-Jlu! 0[e
erdnse eJe pc rJeprsuoc lcaJe eJ .g euecs ,I Inlce urp crleru?Jp
uolelceds ep leldecel alse rS nrsuel
-our elso cLuoc Inlselluo3 'huos:ed Inlqxel e erizoduroc ep Joleluetuele IncrJrceds gzeez:riet1 -I
snol
un slsa pc epoJc nes p;ed ps eeJ^
os es€o gS else ec pooc aJlulp 'elel tntnIX3I VSUVUO]dX3
-;nzel rS lrg1de15e erlurp 'olellleaJ
r$ rfuala.rd e.rlurp 'giuese rS piue.r sep
-ede a4urp InlseJluoJ elss tnlnctuoc "'iezr 'uorilueuroSog :(sorng .eged u1) TUVS 'sel
esJns 'lnsgJ gceonold elec e;efeuos
('prrups "'ipitpBng 'o^Drg "'ipitpg "'o^D.tg:viNIHJ
-red nes e;;rienys 'elelce p4ut
^eJeJs
\) .uorsr$glul :yj,lTng tsJ
lsJpc e ul poqolse euobalec - (so41w
-ot1 't6'anfuwoc .r;) lncluog (Dtl4g{u! "ffie "'sownlt na,t4 :VlruIHJ
'uorsrmldug :ViITnC
1o,m1&{ .roe ". sownq :VifUgC
'uors{ncmd :VjITnO 's
'c1a g6ulur op'unleJou op'eJalgeleo
ep g aleod etpeuoC toleztleJoul lol ioiununl atipzniuo"{ ptunaqc fs unc,lpcum i
un 'uoesop ';5 1;cual leu11 un pug^e -ry aunds 'pil1ng "'uautztca un na cnt rps uo! :VjruIHJ
,DO
'elnzpneldeu rrienlrs .roun ee.rrniup; 'mo "'mo "'eA"P
-u1 ur.rd nes oueuin to;undB e !op.r -loru ue ei eruuroc selrp snol '..rno orno .qV...aeu[uo3 :TUyS
-nneJotl eaJezutles uud ;nsgl qceon .selreq3 ;nersuour .sed
-ord erec 'unslan u1 nes pzo.rd ug'cr1 6nee,l eunuoJ aeped [,nb
-etleJp rn;nua6 e erceds - (etpeow ec-Ne.N "'odn nc aqipmjun{14iaqtoa.ps lD trr acgg ".2p1to! nlsuou
-oc 'lel 'elpgwoo l1) e;peurog aunds ac lznV "'irprDauru oa1n8ng imeguoq 1en| :yjru1113
-w** .dtF
 {eafXX ge 1n;oces)
;5e1 u;p 9i;1q
?ry
igctEolouorc eurpJo uJ eleluezerd Ims eletueruruele eJsc u1 'cpo1s-r.p
-ec nc eqcel eJerJcs -'u's'nigstdo4ll (txqu7)'aiasldo4af iasldry
'cp m1rupd'lnlnuel areol@ql$
IIJIfIJEUJ er€seceu elalcerqo urf es aprm
gpullEo urp psnduroc p1qour - (aga11og 4 urp 'g1e1uo1 :lceroc) ppryn4
qi
ieepeS ec 1ec ed rzlpcug e n4uad luEueur nc s€A rm ezeSe es eJec qns f,
-oc nc gluedoce !p4gd pssru - ( rrr4 'ruslcml) 'v's'a.mpuo1 'rnpaa,
eplJ€ls nc erpsed ep nes n
ep errr?c ulp glppE emcugru - ('nuJ 'urslcrq) 'u's'a1owodnc'owodol
eruec nc psgd nes zeJo ulp lerederd;epdql
ley tm ('Eer) ielSad ep erecugru - (14o1d't?u u1p) 'J's '11t1co1d'au1co1d
6rrE nc uormq ep gdns ep IeJ tm - (,ruO 'a's'unlaqclaqc'Taqciaqa
roleurq u 'giurprnc ap rsgE e - 'q 'tsctpo4ra
nopuc 'rep 'uocold - ('dod "rru1) 'u's 'uniaqclad'faqciad
,pwlq m#
Ireloq ep $ce4 uI Pl€lmd
-qdpc eesepu lielsod urp gErq rS gEunl pulurl - 'g's'alaqnt?'oaqry?
Ifflngl ep lnce4 ul ptetmd gEml puleq i1rry
IIJeIoq 1nce4 uI nulmd o erec ed gEml gureq -'u's'aua1uD onuatuo
J
plcedse tcod e 'ecr4s e 'eurogep s - (tet)'lsouowrycs
'qA 'rcownq,as -.
o^l
ecllqnd $nrpsq lerm I€ norrq - 'ys'a*olacuo:"t'tT:":i:tr::i;Y i
upour pdnp lncpJ alse eruc (elugryrprq*1 erdsep) - 'frt'^\ffY a
uviltxi.{
('ptng uud solmg psel) pqoox app! "1aryn "anootn g psoo4pups "'uW
"' o-fluroc s tnw :IOZf,yg
i o-amc 7gB 14 "m-fog -*ilc amnq "'rrutDlnn ant "'D.lolcnq ott 'Dwndnc on
'ia1 q npou t-oiV:ViruIHJ 'DJosnut ana 'an1co1d and Jaqc*aqc u?ul Dsnut DI
"'iilirpc
!4
tu-ps Jo)Dut nos "'!rynwo DSnc o1 nc "'undotqfr
DI lualoq und ps pugr "'iig D7 ilOZ11V1g -!^ 'pffift 'iacryp 'unwp4spd 'pcsnd 'Dauorc
'a1nod ps na unsnac ap arulDul:VifUtfC
S pcolps "'auppodso8 ap annr ps a1ipsclpn4oc 1ot
'aqipiwau ps nu ouoocnc lalauunp pc ,soT :Iozf,yg
suudap s-!u nu na Dc 'autaluap lDu ogo8 osnw 4m Tocndo o-at aC:ViruIHJ
agf ps p|oc :oJos 'pqncsn uD! 'ptsu! "'!!,totry nDp lamw ad 3i Talqcdpc 1j-u paug oq "'psac uJ tgiot tp
nu .mop "'cnp pw 'cnp pw D'DI :loz[vg pgcdpc 1io "top "'pc1ryu {n-u DtsV :l17yql11
l"'l 13o.t pw'ygi1,t1.t4':(ferdsp 2auo{oq:VifUHC
nc Iozrgg ed pugryre 'rnpcllqnd) VI1UIHC "'Tuawo1ndap o1
ipplDc pdo noaq nu ps 3i 'Hiu-pw ap csawud aunfop 7o7 "'pq{n1s 4 ngf ps a1auncpd
nu ps aJD) u! lz bnu ti "'o"pqn Dalmourp nun sutdw3 o-u pugr aCI "'inaw pdoc ad t-Dalry
o"m8 ppds $-ap "'ia7 q Dpou t-oin p4c "'pppc atDu pc "'iatnutp"rdsl ncol o-ptV :IOZf,Vg
pdo nc u.ott. pintpqpd tpsaw Tn4gi.rgls DI pcnpv ps
i1o-w-nsapiu! "'DtsD ap
nctqo pry o "'4ocpd 71n 3i pdo-!:IOZUVS "'psDaclu p"tds wnn nu ncn-uptd:viruIHJ
i rlig sgdo717 1ndac4 o .ra7 :ylpg3 a4pod Z&,tgt utp
"'pcsuaruupd psoc uJ lnJSaJc wD Da$p nc p) -so8 a71o7a7ac apq oc o-1t1.tgd rp-i wnc '&o"t pu
"'nuamlo 3i i"tog "'lynuo11ng '1arypftiowmlg
zrnv 'wrno-upd,oq "' ip@ ac "' igot aC :IOZUVS
"'a4iaqp1s Du nu gspiwau yry1uo? mp 'Unuolpq 'cotq oin{11,"rgd 1o-!u nu pc nt4i na,op
utp 'aptfuowuo1q u1p
gi 'pppat DI ,npuzt ad ongz 'o7log ocgipuunc pcpl :ViruIHC
 r{;I.iti,il

EXPLORAREA TEXTULUI 4. Re
ca
(Din jurnalul de campanie al f. in actul II, scena 3, Bdrzoi se plAnge de moda noud, nem- pru
contelui de Langeron, emigrat fran- leascd, pentru ci nu a crescut in casa pdrinteascd cu aceasta. Do
cez, general in armata rusd, despre a. Selecteaz[ sintagmele in care apare adjectivul nemleascd qi cor
perioada 1806-18'12):
ln 1806, am intdlnit incd multe explici ce fel de modificiri a adus moda occidentaH in viafa ide
femei purtdnd imbrdcdmintea orien- acestei familii de boieri de la 1852. cir
tald, trdind in case fdrd mobild gi cu b. Tianscrie pe doud coloane, respectind relalia dintre vechi/ ini
bdrbali gelogi nevoie mare. insd oriental qi nou/ occidental, substantivele care fac parte din mt
revolulia care s-a petrecut atunci la
urmitoarele cAmpuri lexicale: alimente gi haine. Cc
lagi, apoi Ia Bucuregti gi in provin- ,,
cie, a fost pe cdt de rapidd pe tot in personajul Chirila din piesa lui Vasile Alecsandri, parve- ne
atdt de completd: dupd un an, toate nitismul Ei snobismul sunt inseparabile. Pentru atingerea unui Va
femeile din Moldova gi din lara Ro- scop (material, social etc.) este necesar un anumit comporta- nu
mAneascd au luat portul european.
ment. Parvenitul iqi schimbd existenfa, de la vestimentalie qi 5. Lr
De pretutindeni, au sosit, in cele
doud capitale, negustori de mode, limbaj, la relalii de familie. Comenteazd confruntarea de opinii mi
croitorese.". de la Viena gi de la din schimbul de replici de mai jos, avind in vedere recepti- Ti
Paris... Cur1nd s-a vdzut gi mobild, vitatea femeilor la noutate: Se
ceva mai veche, adusd de Ia Viena
p€
cu mare cheltuiald. Trdsurile care, BARZOI: Apoi dd! De cdnd m-ai scos din minte ca sd md
mai inainte, ardtau ca nigte birje schimonose;ti in straie strdmte, pun cdte doud ceasuri pdnd
X
vechi din Viena, au fost inlocuite cu
frdsun gi calegti elegante. Case/e s-au
md tmbrac... $i ian prive;te ce seaman... cu bumbii i;ti mari...
umplut de servitori strdini, de bu- Parcd-s negustor de farfurii.
cdtari francezi gi, prin saloane gi ia- CHIRIJA: Ian taci, taci... cd de-o mie de ori te prinde
tacuri, nu s-a mai vorbit dec1t fran- mai bine a;a decdt cu anteriu ;i cu giubeaua... incaltea mai
,tuzegte. Afldnd ca, in ,tdrile civilizate,
unei femei ii gedea bine sd aibd un
seameni a ispravnic... dar inainte parcd erai un ldutar din
amant, doamnele din Moldova gi-au tarafu lui Barbu... ;tii? Cel cu naiu.
Iuat c1te doi, ca sa fie c1t mai la
modd... C1liva tineri au inceput sd 3. Bdrzoi Etie si oblind ,,avantaje" din funcfia de ispravnic (ca in
poarle frac; insd bdtranii qi bdrbalii scena v6nzdrii curcanului gi a primirii peqchegului), dar, in
cu slujbe gi-au purlat mai depafte comparalie cu solia sa, este un provincial conservator, cu
barba gi anteriul lung pdnd la glezne.
nostalgia traiului patriarhal.
1...1 Moda apuseand accen-
tueazd, Ia aceste doamne, gustul Selecteazi gi comenteazdfragmente din scena 3, actul II, care
pentru lux mai mult decdt la bdrbalii conlin opiniile diferite ale celor doud personaje reprezentdnd
/or. [...] La bdrbali, schimbarea este noul qi vechiul in societatea romAneascd a timpului.
intr-adevdr mai inceatd. $i, mai
a/es, /l se intdmpla sd se intoarcd la
ce fusese altddatd. 1...1
Saint-Marc Girardin (literator
gi om politic francez) noteazd in ale
A
sale Souvenirs de voyages et
d'6tudes: Dupd inegalitate, lucrul format
cel mai izbitor pentru un strdin, la a.
/agl gi /a Bucuregti, este amestecul rilor c
gi diversitatea hainelor. Unii bdrbali b.
au pdstrat portul oriental; allii umbld
ponibi
imbrdcali europenegte; iar aceste
doud porturi pot fi vdzute in aceeagi prin a
familie; tatdl este imbrdcat boiereEte, ce, teh
fiul franluzegte, 1...1 nu am vdzut pe c.
nimeni sub patruzeci de ani sd poarte
tuald,
hainele orientale. Femeile insd, de
multd vreme, se imbracd toate eu- rata tr
ropenegte... Se gtie bine cd femeile a
sunt intotdeauna primele care pdgesc rilor ;
pe calea civilizaliei... O serati la domnul Moldovei
^ (dupd desenul lui Gharles Doussault). demni
(Neagu Djuvara, Intre Orient gi
Occident, capitolul Boierii) De remarcat amestecul gi diversitatea hainelor. opinii
 q nu ru-awDu-Y)lu nc sws un p4ru1 auwuJ") !uutdo
p|Dr4zlA-olpnD nDS (..Dtpoz # sl'l Tnlxal nc "' IIl2l ap nq\ ln'lnqwlq"s 1n 'niunnlol 1n 13 llipltuurap
sws un auwuJ :npt pdorsoroH") psu)s Dsard ulp p 'mruuo ap apruauopunt npiplnqu ft .to1u
awDpar suas $acD uJ arrp to4 'pttq.to^ DqMq
{ -nlda"ry ntp4cadsa"t p71t1ds 4 oa.mcnpa (p
u3 $ a1o4rctlqnd q 6 rc lolttio)lunuo) Pluaut !fiatt n8a44 nqot
-op u! mwnu nu 'aqnytptdn"t nc sndwl o-s p^4 -np ad ulrntlsurolno # ntm"4sur a'msa)au'plDru
-cadsa,t o73ts 'pugwor DqMq uJ psnpo'ttul luacar -tapu! pDunw ap
.npnuq4 oa"mlnansn (c
#ag 1tqow Tnuola1u uud asrutsun4 afosaw aunJs :a)Ua$a ti anuqal 'ac
trzoauwasap as aJoJ ut"td ',,luas aBnssaw uoqs" -t{tiuttti 'a1s1unwn ajul1iounc ap DarDfursn uyd
'g1gg p131s o P) a$a luosaralm zD) un'g acgco.rd ,to11ip71pqn n fi at'ucalo 'to1tipquqruod
-srp D 'alnntcapru! npip\nodnc oa'mu"tol (q
gn1waguqi?,tu1 oa&aT) la1os.tan1un fi apuotiou n'mlln) rol4
!.to7p.m[uocu3 ptpaw * pmXnu n"4uad m1n1 -olo^ n 'acg[1iultti n\aiulliounc oa.ninsry (n
-cadsa"t o 'aJwp-lo.tow aIuoID^ ap piol'puoun ocry :
uttd' aunutn nipl1nuo stad oatowo-1"
-outa1qotd ap pint Uiptqrqrsuas oa.tnm4nc (a axo1rlouEfnc ato plugutpip,try (il -'f 'uV'Y
nt
?38
e
?FA
:g
I
!
ruvclNntNoc l5 vstrl'l
.€ETXIX
I€ rnFloces plndecul 3l ep IuIEIs llJolgl?c ep elecorre elced
-se 13ee1ece gzeesrigul er€c elpewoc ulp etrueruSer; rielceleg
'nnrcg plolrdec 'autapora gcoda pndac4 q auguor arypi
'Tuappcg gi 7uagt6 a4u1'eteltnfq n8eep ml €euec urp Isnu€u
u1esnporder elelueu8eig e4ulp 1nun {e8e1y'gdrqce ug riercnl
'gur8ed o luruulx?ru
op ezeluls Ieun €eJ€1c€per uud eJelsqzep ulp epopl riecguolen
'eleluerun8resr1uoc lS eleluerun8Je Pl-npugluezerd'ereotre8eu
rS ereoleuuqe eledqce 'r,te1e ep les€lc 1nloltu e1 '{tn14suo3
'(autapou
geoda Tn4ndacq ol aagwot apryi iuaplccg # Taayg a4u1
'ererrnlq n8ee51 :nldtuexe ep) rrcode € ?cseugluor e{ezqr,uc
erdsep eJeIrrJoJuI ep IJgJcnl Ierm eeJ€llnsuoc PpueuoceJ 0S 'IepI
ep e6r; Jorm € lS eleltc ep eSg Joun ?eJ€Joq€1e urrd rS rerperuoc
e gler8elur €Jnlcel uud udnd lec EZTIEil €A es €eJ€luaumcoq
'atDolnAJasuoJ aulpntlw o alo lozJgg tm'plnsatSotd
ampryuo o ato oiurqS 'aloruapn)o nfiozt1ttuc "toltip1nou oatac
-npo4u! a1iartltd ac oaac uI:eetmriour nc eJeleqzep o {e41ue11 T
,** HI;F
 'pfin pdln'.uDuinp
luowifrp ipTpunc pryFoc llnun nru pnumnu io /Unsum - sruIA :Jolelrlu€lsqns e1e lemgd ep q
ntu lonlu'pso1{ 1{ozo1{io1g7u3 oszp fgtul DSDp -eIIuoJ e4uTp ereceg nc rmirmue el3elqpcly al
iacatto of 1pcafio of iaq iad.1o s qo pqo sqo :lelcepu
lrmue rm eryc uI e1-gzeefielul 13 ,IIOOA ep etst 'rnlnsrmdsgr eernpn1Bmm
-decce oleuuoJ 'eruolpurm BIsII urp .eEe1y .g 1WOOA uI pcrJrre1 'acalmot - pcapoot:pq
- csDq ippul1oc - pulpc:rulneu nes uqncszru rr;
'qwt4 -cedser 'n4neu rus ururueJ pueE q eiueu4tL
pu ps laqc un nru utn lou nN fqwlld pw ps e16erlud ec ?eoc uI eJeqII ereretll elu?rrsl llrtrF
taqc unrcru wD lout nN'aunuto.t pmop ap) aqulp elur^nc eleJeolpuun e4urp eJ€c gT,eezlcetd \
lnun Dru lrl0 wD-N rauoutol pnop apc a"qulp
'mpsrmdsgr eeupnlr1ceJo c
Inunrrru ltllc wD-N :gpeJoc errrJoJ gclpul .L zWOOe q?crJrrs4 ?1p
-n 'cgfntl ',nsatand oaltnuad ,to1tf ouowlotl ,@
o
'
pu1i1,t' puny opdgt ptttu 'aunntqat octluo oqnXncp :eJenluecce ulqnp pF
'pcin4pB'o4tadoc'pp"tooc'pfoa,4c,ntdtqe,puni elur^nc eloJBolErrun e4rllp oJEc gzeez];,'Ard t
-dpc'wo81nwD :eNlvelsqns JoleJ€olgrrun el€ IBJ
-n1d ep eJoqll ererelll 'mpsundspr
elelueuel pzeeuoriuery -g
-oc zllgoe r{ FcSrreA 'arout)&L
/D"to-1jona,,pry
' rnlnstmdsgr eourpn14ceJoc H,to-\lo/w'p|opuos ppuos,ntc\atas rilMas
-ad pSoSopad'ruidad 4uaxdatd,aua4datd
?ryOOO r4go$lre1' ouoay, oauo1g, pclwpw, pwnw
'pcgow :elrlrrelsqns JoleJeotgrum ole Arlep-Aqru 'pnuord pzaurnd'1n-ogou /p-otrow /potou
-eB ep ereqrl ersJelil eleilrerrel gzeeuo{ue14i .S yo1ow \rosow pnasuu ,"tottpw portow ,.4
-ow ltauotmSow' npw{ o lvpuol o, a{ozo1{,
.eroqII ' piuotcop p"ro\cop' alaqotppu-o-ap
eJsJelrl olu?rJ?A lufrs nu svr. r3 sn-nrr. Jole^qrrelsqns '1i"tn,tu,oc fisJnuualc,Tua&ttoc /ruanJo)
e1e pmld ep erruoJ elsece e.rec n-4ued
Inlrlotu /fDplc oc' aWqqc /untuqrqc'toacnac yto i,ma
RzeezlceJd'mpsrmdsgr €eulpqllceJoc Xge ul -oB ffi.mc'soq 6soq,ncm yoncc, :egrlrn
-Bolgrrrm ? puuou ep ps$rp? eulrcJ gzelql(Fs
 EVALUARE CURENTA
APLtCATil

t. Rezumi subiectul comediei Chiriya tn provinyie.

2. Selecteazd din comedie doui expresii pe care re consideri
me
morabile qi reprezentative pentru personajul Chiri{a.
3. Lrrcrali in echipe. Alegeli unul dintre tip'rile de comic (comicul
de situafie, comicul de caractere, comicul de moravuri, comi_
r cul de limbaj, comicul de nume) qi comentali realizarea sa in G.
t.

piesa chirifu in provinlie. care dintre sursele comicului Ttr

La porlile Orientului consi-
Gil|
dera{i cd este mai bine rcalizatd?
4. comediile lui I.L. caragiale sunt capodopere ale genului, dar a- tir
parilia lor este pregititi de piesele paqoptiqtilor, intre care Va- d_
sile Alecsandri ocupd un loc de frunte. Realizeazd un tablou al co- €k
respondenfelor inte personajele dn chirila tn provinlie (chirita, m
Bdrzoi, Gulili, Ion etc.) qi personaje aparlin0nd operei'lui I.L. GI
caragiale (din comedii sau din schile). cum explici hri L"onuq lo
f,.
nu ii pofi gdsi un corespondent caragialesc?
La alegere:
"e
ral
a. Prezintd oral un discurs argumentativ in care sd demonstrezi, ()6
prin referire la comedia chiriga in provinliervarabilitatea afir-
mafiei criticului G. cdlinescu (in Istoria literaturii romane de
la origini pdnd tn prezent): Chirila e o cochetd bdtrdnd si ttu
totodatd o bund mamd, o burghezd cu dor de parvenire, dar';i ,m
o inteligenld deschisd pentru ideea de progris, o bonjuristi. fa
Amestecul de anteree ;i fracuri, de moldoveneascd grecizantd td
;i de jargon franco-romdn, de tabieturi patriariale ;i de 99,
inovalii de lux occidental, dd un tablou inedit, tncdntdtor
pentru ochiul de azi. &
b. Scrie un eseu argumentativ, de 25-30 de rdnduri, in care s6-{i not
suslii opinia cu privire la intrebarea: Cucoana Chirila rdmdne ia
doar un tip caracteristic vremii sale sau este un personaj w)
(incd) actual? nt)
ffi

trtrNElEltrq Etr IItrXE tot

m
1. Compard qi explicd semnificalia exclamaliilor din comediile on
lui I.L. Caragiale qi Vasile Alecsandri: Astfel e lumea... o Sfr
comedie, spune Chirila in Chiriga tn provincie; Ce lume!
ce
Iume!, zice prefectul Tipdtescu in O sirisoare pierdutd. ,rn
Realizeazd un portofoliu pe tema: Reflectarea tn literaturd
a do
unor forme hibride ale civilizaliei romdne;ti la mijlocul
seco_ i0
lului al XIX-lea,in care si incluzi:
a. Fiqe de lectur[: exemplific[, prin situafii, personaje sau frag_
$
mente citate din comedia Chiriya tn provinyie, forme hibride
ale civilizaliei romdneqti la mdlocul secolului al XIX-lea.
dl
t9,
el,
t
progresiqti. hi
ml

\
(auguou runlpJalrl le leuofeN tnlnazny{ e^tqje u!C)
upuessalv allsen ls ec!q0 uol lDra # aryn"qsuo) aurq rcw pJaua7 uJ ,lzruapn)o
uJ ,rcrut
mu a\n1nd ap ryuwasm "tpumu un fi p4otd ap ltts puaslq
lrDM
rcto noapa^ as... ,Jsautuop p\o1od ap pnto uJ :unw rora nD,D
anlqnd aptct{tp,1...1 lnptia"mcng ap ppDrawoc njuo1"todwt
ri
alrun$uaurp oDsasurlo nu,Druarunn np\ldoc
ryJap pryruap
-lJro lDLu aunt8a,r o-"44 1jon71s ,n^oplory oln4doc ;11ioJ
Qnt ul ginJ,uptmscely eyrsen)
',,pnou !ap! tlpa^ npt nos ottplpd ri
li
ruJ15" :"'rnl Duacs ad ontz plDot uJ pcoot7 u, u" orprii" ,o,
:Drcprps 1i pxnl runs !ry ntopo lpunatdwt a77d11a1ap.toQ
ti Unt
-o1nd nc tolocap ,sor"tn> n4o4 un alsa ginJ .yn1so,4uo) a7nw
lna ap Urypf) arunl al io"to a1sa nu pt njutpa"truJ D^ aJ...
l"'l p1"rp1pd oarurcurp toulqru! nn-s pctli :lador^fl
roru "tolarD"tts pug"t top nD $to1 "1ir7*gr7,
gunl a1aurc11 .1ruawod
1i wo
uJ
aJoJ ap qiaugwo"t ttjplanos o 1j,tpd Dna ralaJr aflnrntqo
ti \gc a1r"tn4snB 4 ryw 4i"ryaps nn-s aptdp"t anqwrqjs o ,alDol
u_r l!^! no-s a"tacola"td a,mw o ,ntjnzyr,ttJ
alazDt Dl up^zap ps
n Tndacut no a1a4t1ds pury ap psul :plqua4o qnta mw alutou
-ogzgf o n1"md na nuryv .ptuun u! rDut zuD o,ttjgi o"t,t
nc ausoou
p1o1ldoc ojntad np.ndry wncaptctu Dra nu pnou 6
rurat a7apl
a4uJ f,lluauocau o7dn1$ ,pga1&a11a1"rd ri p1nBoq oa1tod ,rug,*o,
a4ulp ti"tpd nun otdnsn ndottg Darr"mpruJ
ilnw ap ryrc atiap
-a^op a,u)'alqasoap aDpD"tD) Dnop
"to$a)D Da.mJrytruv
'pcsnauatdotta
ot1o ti {,loruauo oun ,aja!pnop arl ac uiltod nun pcaw"m!rct
nc lft.tgls 4 fi mla,mos apzor qns zut17o oj rsarnl ac q1o n!
q a\uqua,tado)o ap os naanipw nJ ,aqp aps aflrprz nc lounu
-tut ri lout7tro nolqq un pznauto!4 ,mpmlqog o sai mlnsow
.
-n"r! n,rdn soap rwna 4)[tuo ul a s-npug,rl BaaiS pin"ro:.
i4
rs pyelueuo ,,,eieg enop e1eco, nelsrxeoc er€c ;tJrt$ii"i:
mFloces e elelgunleurud urp.ropSel rnplcedse",erdnse ernterd
-re1ur errdord preyo ,rc1 ezeq e4 .(rnpurgrls e ,rnlncrulecol
e) elrre;rp errrlcedsred urp rS (relueruncop ,cpspre) ,rrq,
,(reregpou L
-ole el€ IJnllls uI .ollJeJlp elueruour ur elect1qnd"lrrrgrp
tereltt) }xe} ep rrnd4 gnop uI e}€}Ieor rSeaece puirCrns e1e
gc e^rasqo 1en 'sof reru ep eyelueur8urg predwoc
rS e16e1r3 p
'(nueecrqgSo)
il€qlni ep $oJ 4 y1n1n$ultotd mflololzgg ,ttr1
-cedser'rzzn-r8e51 eqc€lso3 ep
ry1nyngw1d,otd npojodr g1ip"O"
eF eJeJelrl elxe] gnop urp ouruuoc elolueluelo p^eleJ ,1nuer,r
upuescolv ellsen emteretrl uI lelrllnc ,1e4rod ep dlt rselece el ep puruod .c
lnl e nJcnl op eJeuPc
e1e1rc erdsep pSlriuy gur rezeeqcos pul
Teceld
elolu alrrnpugc ItuI oJec irmue rm RZerJ o g
Terserdxe
'gporu€l rJ ? nlued eirrrq3 ep eleldope epiplnou rulued
eAIlE4snlI rJeprsuoc el eJ?o ed,n7afu"4q3lnlcrc urp ,eldurexe
nc sol reur ep Floq?l gzeeleyduroc :(n1qnp) .q
?rn1cel ep I€urnt
 frumoase decdt cele din Bucure;ti. Dar pi aici era un rnare
contrast intre locuinlele boiere;ti ;i maghernilele de vdldtuci
care alcdtuiau masa locuinlelor ;i a prdvdliilor [...] Specta-
colul strdzii era destul de asemdndtor cu cel de la Bucure;ti:
strdzi principale podite cu bdme de stejar; palate ce se inveci-
neazd cu dughene ldsate pe o parte ;i prdvdlii murdare; caleSti
luxoase, mdnate de arnduli cu turban pe cap, trecdnd pe ldngd
micile cdrule mdnate de ldrani...; iar pe jos, toate neamurile
din Orient ;i Occident, tn ve;mintele cele mai pestrile. ,,Eram
uluit de varietatea costumelor", qvea sd scrie de Giers tn me-
moriile sale.
(Neagu Djuvara, Intre Orient Si Occident. ldrile romhne la
tnceputul epocii moderne, capitolul Ora;ul)
ccl
si
Sueesnr BtgLtocRAFlcE tu
Vasile Alecsandri, Opere complete (Teatru, Prozd) - lectura mai
multor opere in prozd sau dramatice este indispensabild justei ott
aprecieri a contribufiei scriitorului la dezvoltarea literaftrdri q
rcmene in epocd.
al
G. Cdlinescq Vasile Alecsandri,in Istoria literaturii romfrne de la
ril
€rci
origini phnd tn prezent - capitol consacrat operei gi persona-
tI€
fitefii lui Vasile Alecsandri.
p€
Neagu Djuvara, intre Orient Si Occident, ldrite romdne la tnce-
putul epocii moderne - lucrarea poate fi consultat[ ca o istorie
h
TF
a viefii private in {drile romAne, cdteva decenii de la sfdrqitul m
secolului al XV[I-lea gi inceputul secolului al XIX-lea. De
exemplu, capitolul Boierii prezirrtd aspecte ale viefii familiilor &
boiereqti moldovlahe vdzute de c5l6torii strdini: port, cas6, g
caracte4luxul orbitor; schimbarea moravurilor la inceputul se- o(
colului al XIX-lea; femei, blrbafi, tineri; boieri plmdnteni qi si
fanariofi; boieri mari qi boieri de !ard, ciocoi (parvenifi) gi ma- ta
zili. r
i
d
E
tr
t
p

Piala Sf6nta Vineri din lagi (secolul al XIX-lea)


Qltgyuaun 6te ec4euet e
'orcseo o1 ozzuecurl)
'erznlcuoe (pgenluene) o -
:ozal Jolr
-pdord eereo^e1 u! llelplsc nes lnun
ap esnpe e;alueun6le ap ericunl u1
'Pzeeprlosuos es nes pqultrlcs es al
-uurdo pugc reJetpeulJolut ezeJ -
:uolncoUalut
ep ericun; ul asele eluaurnO:e -
iayuewnbte oilnw Ew
nes nun 13 eluydoo urind lec -
:urp leurJoj
'pArlcerqns Jolunzec eeleluofeu
u1 'rrurdo raun eeleltptlen ap eburn
-uoc e nJluod lueueuorier un 'c
isutnuoc arnqeJl ec '(tole6eu 1sruo6
-e1ord) gsruo6elue un rS 'aze1 reud
-old eelelrprlen erdsep Jolnoopolut
un qr6urnuoc ps eaJA oJeo tezeel
-ueun6re eJeo Inlcorqns'(roleurge
un 'q
gsruobelo.rd) lsluoOelotd
:plncsrp as eleJpc ;runl u1 gure; o 'e
nrlelueurnbre
ilol lnun ale !3llsuoloeJec
(aslqcsap ac4teilp
unrcn4s'111ue4 eury)
'(;eualqold e pleri.red eale1
-Seounc ap nes eelelSeounceu ep
sole reur ;ep 'eelalSeounc ep auri
gle;i1ur erirzodo) ewelqod e^pzar
e ap pdocs ne eelelegzop -
l(rrzrcap taun eslpnl gzeazt
eeregueunOre) eoleJoqrlap -
l(erilzod er.rd
-ord ecgrpotu nes 7rS ezrceld e ep
nes llelrnlac e{rzod eiuengul e ep
;ndocs nc 'elpo,lp rrirzod loun eelel
-unJluoc rS eerrunel) psJeto4uoc ep
puol ad pldo ep eeraleqzap -
sroleqzsp ap pndrl
luoplcco ;s luelro orluJ 'e;ugtuog
eJo+pgzoQ
elpur ep 'Tnwnuo"tculs 'oatDnulapow) natoztuadotna rS ecn4o uippl
-uepr rugtrseluoc I3 xeueJ ec 'llipuuuDl e p^rsesqo seJerrurJv .eIc
-ode eleol urp puguror BJnllnc rS e"m1ere111 nlued Ispou Ftcundglulz
-oJdeJ lgcn.r1ul 'e1tede elelrxeldruoc o ep 're ernleu rerqc urrd oelse
'ruaprJJo ti
Tuaug aquJ 'Dlugtuoy,tnleqzep Fsndns €urel
'pEurdser o ps eJ€c elueureuorieJ urJd rS €c eurq
ep l9t3 lol 6ilrmriolu €effo^"J 14 gieurge uFd repese edecul eleod es
:eurpro eclJo uI edsluetun8re eurlsns tod rSI eledrqcg iaiuatV
'ellpugqop elelunsounc ecrJrrol?A gs roselcr^ele dol Wru{lellw.pzal
-rr,s o Fo wratar rm-4u.rJd ezez.lew es ps 3c Inn eNg
"eJepqzep 'mprosegord
olaquarle
In-{mq-peeJ rS arolsece ?arsognsnf 'popnlerre eq?c ep Jolel
.alp:ze.l eereiunue eurm JoA
1em1d lg1r{ Ieusosred eensolo; ppq?pueur
-oceJ else eeec€ ep 'pnpuuDu elvluezetd g JoA Fcep rerqc 'dn-6 mFE
+.4rq lrupec ulp 4rplnsuoc Fp{nzer 1uns elepeurnEree4uoc lS elelueul
-n8ry'erepm ep eleprmd sndxe ne-r$ giuudlcnred riol pugc gugd poru
$e1ece r{ gmrnuoc eS 'e}ryqqtuoc luns ?e$ece aruc uud rogzelop
-uezard rS rolepsurnEree4uoc seJsnleJ {4 pugsrroc'mpsundsgr ee4WE "eJe}
-erd n4ued edrqce reurud p dn6 r{ 1nrcnl Ezeorrnn iroyelueurnErue4uoc
eerermdxe lppuerunSree4uoc eerpgEerd n4ued enop edlqce W dn.6
" nes ord) ro1e1
14 1nrcnl 'uolrqrorr a4urp Inurud e4&c ep (rnrnrlou B.Buoc
-ueum8Je eewylnzetd :€eJ€ol&uun else psp-nudord eemmQ;seq
lozrJeve 1ecole pr4ll mpdunt F$eJ'emuru
ep 07-09 ezernp gs earepqzep'(n4ed nes Ie.q) $uedlcp:ud ep Irupumu
ep e1icurg r{ '€c eceJ BA rucnl $ecv'edrqce e}pLrelec eleperunEm e1
elelueurntree4uoc azel@e r6-gs royqror' mlruory[rrJn elruuede n4ued
'1nrmu rm €c.rc ep gnled o nc 'e1nrmrr re4-!nop gcsueqdep gs emqe4
nu e{uezuelrn eruce$ n4rred pcop pftrn; Jolliu€dlopJed eerenp,rre
14 lc1u Solelueurntru eeruiuanu t4 lc1u ruel.rs1rr pugndeu
Ie lol€repour
ep e6e mlruosegord plol tuepqzep pdup u1 .rqndnr8 IrupBc Wepeez
-rrcer os (e4uoc nes oJO role1uetun8re erlcnipuo3 .psndord eeurulou
ep ep8el rgefoqqrq rerm ? 'm1ruose;ord BeJerurupr4 qns .eate{nsuoo
eundnserd lS plgrugl@s gnop-uun ernp epod soJsluer$nco(I
'oolJolslceds"rJ JoA res?lc I€ nele rllepe3 'riros
el ereEe4 urd pqp1s rorr, es (ereoleEeu nes ereopuur.;u) edlqcs IeJFceg
eritzod rS eiueuoduro3'(yre1e n4ed-re4) Fopqe^e ep edlqce e8ele es
'ptepolol 'rS (ne1e n-qed-re4 elgc ep) tuoxn&au A ryo1orutgfo _ edlqce
pnop gruerrrJoy es Jedlq 'dn€ ul prcnl eundnserd uereluqzaq
1
T
 Pompitiu Etiade (1869_1914)
- cronicar literar gi dramatic, istoric ori in polemici violente ut tuadirionarismur)
a fost o constanti a
literar. ln 1898 igi susline doctoratul literaturii qi culturii noastre. insE, odat[
cu acestea au apirut gi 5
la Sorbona cu teza De I'influence complexe qi spaime:,,balcanismul';, provincialismul,
frangaise sur l,esprit public en apartenenta la tur
o culturd micd/ minord $.aj sau :*tiri.ari ui"
Roumanie. Les Origines. tradusd 6,
gi in limba rom6nd: Inftuenla fran-
izolarea (loc comun: o insurd latind
tnti-o mare ""Lr'*r,"Jii"ri,
sravd),condiliile
vitrege, unei limbi de circulalie internafionald etc. Sd
c-ezd asupra spiritutui public in lblenfa
Romflnia. Originile. Alt studiu impor_ In viziunea noasfrd,.dezbaterea poate avea N,
loc din doun unghiuri
tant este Histoire de l,esprit public diferite, dar care oferi o imagine a. *ru-iru
asupra temei in cauzd.
tI
en Roumanie au dix-neuvieme
sGc/e, apdrut ta paris (1905 1914).
a. perspective asupra ideii de situare
a Romaniei intre orient gi
g
d
9i occident (textele s.rplse de-zbaterii conlin
viziuni diferite, ,.rool-",
G. c[linescu - ,,occidentarizarea" ca ardaptare
la literatura occi_ F
Aculturafie
dentului;
Alexandru Dufu - curtura ai iiaoa; Adrian
Marino -
dil
- ansamblul trds6_
turilor care au loc intr-un grup soci_
romdy;i tn acela;i ttmp.european; Neagu Djuvara _;;;;qA; tnt
al (privind fetut de a munci g6ndi,
9i
b. polemici interbelice pe tema sitarii
culrurii qi ii;iffi"i tu
de a se comporta gi judeca etC.;, ca romdneqti inhe orient qi occident (dusi
mai ales de revistele ra
urmare a unui contact permanent Sburdtorul, Wala romdneasc( qi Ca;tiia,
cu priv'e b speciJicul b
cu un alt grup social mai mare. narional; apdrarca tradiyionariimurui; pred'aai,a
mo d erni s m- tr adi yion al is m).
pentru .*.iti.r"u 4
hn
&,
fu.
cu,
TEMA 1 nia,
Perspective asupra situirii Rominiei 7(n
intre Orient qi Occident tu
aa
Molruvn: tffi
Diversitatea perspectiveror asupra situdrii
Romilniei intre w
,xn
orient gi occident irustreazd preocupd*e
de a ne autodefini
in raport cu lumea in care am trdit gi trdim.
A. ldrile romdne n_au fost niciodatd tn afara Europei
inceputurile lor demdruie o piternicd ;i
linutdfeudatd. cdnd vorbim
de ,,occidentalizare", tnleleSem adopiar"a fua
ia noliunea a" ,,iit"ro
turd" a occidenturui. cu toite simre de schimbare se vdd tncd e]
din jarul anului 1700, curtura"a rdmdne orientard, adicd excrusiv nn
religioasd. 1...f Arunecarea tnceatd a ,,at
morawrilor s-a /iicut nu atdt
prin mergerea romdnilo.r s4,re Apus, cdt prin
cobordrel oi"tuf ip^
dd
asupra noastrd fu presiunii politice. Austria, Rus;ia-'(la ufr
?hjp.!l
inceputul occidentarizdrii et) se amesiecd din ce in ce mai
murt tn
w
treburile ldrilor dundrene, Evt
to.t mai dgs vdzuri pe aceste
;i ,,nemlii cu coadd,, f".". i"*ii'**
nt
mereaguri. Epocafanariotd a contribuit
;i ea Ia dezorientarizare. Grecii oi"o, pit"roice regdturi ip^ut, om
tndeosebi cu halia, de
;i foarte muhelri autorii francezi"u;i italieni hn
ne-au^sos,it prin Arhipelag (n.n. .str!
Grecia). [...]
In Ardeal, agentul_occidenntizdiii ind
tembrie 1700 se semnd definitiv ta ,eda_tutfa fu catoticismul. La 5 sep_
Visul meu social profund rd_ actul de uni",- n Aa
mdne unul al Rom1niei viitoare, pa_ urma cdruia romdnii aderenri ai noii
biserici cdpdtau to ntoi uo
gopfi.sfd gi neopagopfrbtd, seminari afard de un wrl
o Romdnie yu-nldr de burse (pritejuri de a veni in contact
citadind, civilizatd, la nivel european. cu Apusul) la ,,Colegiul pazmanyan" lelc
(Al treilea discurs: culturd, din l4ena ;i ,,De propaganda fid"','ai, ;f ,,iotegiul SJ;A"ro A"i""ro,, mai
ideologie gi potiticd in Rom6nii,
bldjeand, ai cdrei ilus.li--elyonenri sunt
,i
noia. ,a;o fri i"it" ;ia
Adrian Marino in dialog samuit Micu (1745-1s06), ori2
cu Sorin Antohi)
Gheorghe giryc_ai gri+tAiq ;i ie* i"i"r (1760_tS2r). z&7.
(G. Cdlinescu, fsturia literaturii romfrne.
Compendiu) fenr
'punalttpsp"t ndotng urp axopot"to ala,toodod
aryot a4alp 'pc acotas oiV l"'l 'p4sDou Dawry u! ap
-un4pd uind oa.td 'atowolsuoq ptsDaco [ttCIot ulCI
"' rrntn"tow' 11in717su1' ayo'pju11ti' agfozo1gf, atBu a"t
:!ryryuq^rc 7o 3.ro1psa1ai4 uJ - lryrylnc aptnun1d
a7no7 ad uacolatd aiortn m"td'u"oqiouay pXndacuS
ol ap 'aJa4 'Xuoqsa4o"td ti pdn 'cgoqnc lryuapoco
ac awat^ u! 'a4qra^u! aw.tol4 pjnaq8uJ o $ aplqcu3
O aqpl DI luDto ,,ng[ ap pu!l.to)" ptarplapD
o nJ aprqJW o 'unado.trn plsa-pns rcl uJ 'a,nc
ad 'putrunzrq pjuangful ap p.rats nlsot nc aprruro)
DA oa 'nlquusuD uJ ,Dp 'ounBu1 ti otiootS
uJ 'nryorcc llury D fi.tpd nun otdnsn # awau,
o apultuJ oi as puouto4o oa.nugdp4g 'asno8qa"t
aqndstp aq*tglsau ap rluJotrols l4[,tuJ 'rrnqnc
a4q {na41c ln.tprcpD un ap tgro^ apod as nunlo
aA l"'l'aflqasoap rDut ai u! n
mp ryc ad rcrqoy
nnlo^a "rcA'ptopo!4u faot nc atdnt gftot nu aliund
p) apq nc 'arDc lury pnop lryacm n? aqo^zap as
ps nDaLD '(1ya1ap otrtolso8nJ Tniuarutnc o-ap o1p7)
rydacq ol trraqlqn lryot ni 'atfitpdsap ap tVll
la$nn D DUD ap # ayod o aO '96€ uJ 'pnop uJ unut
-oy mlm.nduJ na.4fupdw3 n) pppo asasnpotd as
ptrydtu nuud 'adotng pmop nDrg 'pnop uJ ptztpl
o"o odotng 'ary4pwn{ fi ruuayru un ap adoando
po pryn aS i,,pzllolqndqun aqprqpv" indotng
u1p a4nd nnacp{ nu ap pr puguuasuJ oc fi1nw
ap pqndauad a ,,apquap1cco nfiozt1t,ttc" noami
-tndo nu aqsoou al4pi 00gI q ad pc oliow.tgfV
l"'l 'tin4tyrtc pnop a4uJ ylulgtur Dun nzn;sodt
ug ,a1io,mq1n)D ap mlnuautouat a1n andu nu
-suapDJDO noTuazatd 1nJa4 lncoat 4 p4soou otoi
asnca4 atnc uud uacolatd apcugpD ID lryuawquas
ruDa^o :apollg nlpduto4 rul p ap Urartp a4.mol
Dra nu atocald ap naw Tnqcund'p!un-.uuJ.q
(auadotna gipq1oat
$ piauguot aluazat4'ouu€y41 ueupv)
zoTatnod
-od n apnqutds 11jay, p .ouqtnd-Suunds yaunwod
un luns a1g 'puncal1o.t un pcoofalaiuan{4 ,p.tnqnc
aryo uJ l"'l 'tou aqqp olTupcag[ n nuoadotna
-pzsoaug,uto,t ojurtqiuoc puttods 'tugtwo,t nc fi
ruautDo oc csaipSoqu4 au auadotna a4sooa a1ajuad,
-ca"tg 'tudotd a4uawopuntad a,mpqosuoc ap ,ato1tw
-!pp li atolun$uoc ap Uqory^aq pout uJ atnuun
Tuns oa.mtBaqur # oa,tozuopttos 'atnlun{uoc ap
,atuotaur
1afiso o-4u1td aqocgftldwo fi a4oprlosuoc
rycap !l[ tod nu purn ulp a$acD top ',,ac$cads,,
a4sooa a71ip1111q1sod $ a1trtoptt pwn"Bns nos dntoc
'pzoalaqo nu DJ rotanu nu odo,tng nc appDluo)
'aJDolDaJJ 4)^apD-4a! 'arqDw ruu 'ac4ua1n0
lout tol )sapa^op as # Tuns Daga)D a,m) aJ ntnsp)M
uy 'a1on71.r1ds a4soou to1finlnt DaryUppt nuuad
a,to4un-{uoc ap so"tn8tt uawJal 'rualnunls 'ryawat
'luotpu! un oc rytJap !,fidnaoe gf a4ood na
-lpruapa)O"'qiaugwot arootaatc 4ip4uou8uo 'Daroz
o 'a4sDon 11ip11c1ficads D arqlo^zap pqncg[r1duo ti
ppiuonu'pttcugpv lDM tgr o ap - Tliosug ilnu ffiw
p1 ag[ ps arnqa4 $ - 71josu3 a6a g Tsol n 'aps a7a7
-apou # altn1nt 'aputtot'a11ap1 atds ,asooutSu,ol
'ap1dn,t DasapD ruaprq)sap p 'mlnruaporo
n ryiaugwo"t nfidac.tad 1nsat&ot4
f"'l 'apqoqncnpur
liptlloa"t runs 'a1ns rolrrolD^ li rolqryrn4s
oqols! ol au!^nJ aryo nc odtcryod o ap ',,odo,tng
uJ" ug,utol nc augutpt D li { n ap oa"n&uttuoc
'auadotna # a1ouotiou njw4iuoc Dzatrms 'csaug)utot
ry1n11"rtrds auado"ma a111i1pot1
ap ',,1adottg
l"'f
.toluacoln" * 71t1ds 4 - lio"t&aqur u4dap ad
ilnru lout 7o1 olncgftldwn no n1irutwryI z$luawn
apDruor rc1awud opoouad ulp puJ pznawp
oa # aqcad, aga auuaoJ lunXp) D *FruoadoJna"
oiu117iuo3 'Drugtwoy uud 'a4.tod uJ 'nps ppugr
o7 'putudxa as odotng wnc pdnp 'odotng qp
altod o putydxa aqsoou n"rpi o.tru1nc fi o.m1otaqry
pc o1iy7u1 # na,ta&mtuoJ rao u2,uto.t oC .J
(p utap o u p un a do tna o{ozlptt1c
$ pugwo"t DmtInJ'nfnq n-rpuexeyy)
'pprryFc ptu.totpnou
o-44 a8aqcuJ as ps sun[o o pc n4uad # 'nn4nxaa.td
atnc ai"rot atncitw 4 md o pc n4uad ruwco!
plou8uo a$a pzaruzs p$DnD nJ'ndotng fL4uac
ulp li punauD.Dltpau Dawnl alp aryuauo"td a4np
ap !,Zaruls o p,ulwry 4 und aJDc aluauala augaol
turyp) pry?wlr u! snpo4u? nn ,a1.rudpt1o ap ad,nru
-Dtlrsunq ug nutaqnd tou'uowa7 putsrurum[ nc
lryJDWoc 'ayod o ap ad nat8 tof,mJn4JpJ ojuazat4
'pruapnJo m1nsa.,8otd a1D arcqnzar .toun ntpldopn
narcUsacau a,tdsap 'uoadotna plsg-pns u! lnl
7n1o"t atdsap 'ugwoJ tnyuodod Dalnruowol atdsap
Jsaq,n^ la 'pqDlool ZDp :ptlslxa a4ndrcuud utp tol
-1to7qpuo8 D oaaJn fi ,to1ruaup,t1tsuoq ocuowalqotd
I
a4u! Ulqasoae 'uDuo,t mpwsrununlJ o aloqop
urn4suocar laun Da"no^ol4 pzoapald Tnquapnco
!ryryapow nWuJ arDlnarc rol algjcna.t n ,pzoaqun -
a1 ncmto.td laq apc awol urp 117i1upunp atnc ad
apsrns routnu nu .me a4ndnuud u1p .to11toq1pug7
I
rotg,ry1oq s1ndw1 un pp o pcnat&oau ojuangfu1 '
ac dwty q 'odo"tng atds a1titod JolruaupulrsuDq
I
srqcsap o nruoy n) oa,4un pJ ,atoolduo
ap llpras uJ pcuJ pu$n lDM as # ,qorutg[o o-g e
'asms pdnp zuDzt^:lp gf agood nu oancilw ,DaaJn
:I
ap 'tS 'uorqnuDp-otodtoc ptinds mp apry)aprur 3l
t tpcitw t8a4ug o,tdnso olua,tduto snd o-ti ,plsruown
rS
ocoda u3 'puguot D.trylnr mp oaprynuuuoC.g. e
 romAnii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapidd
;i,
mai cu seamd, cea mai spontand, favorizatd fiind de apartenenla la
familia popoarelor neolatine ;i de aJinitdyite sentimentale ;i tempera-
mentale cu,italienii ;i cu francezii, tn sJkr;it de afirmarca aproape
obsesivd a latinitdlii, deve^nitd o idee-foryd in tupta de emancipare.
(Neagu Djuvara, In*e Orient gi O^ccident. romdne Ia
ldrile
inceputul epocii moderne)
S,tncrNr DE LUcRU:
Formafi grupe de cdte gase (trei afirmatori gi trei negatori).
Pentru afirmatori (O ... O):
- apeldnd la informafii extrase din textele A, B, C, I), formu-
lali trei-patru argumente in favoarea mofiunii propuse;
- formulafi o posibil[ concluzie prin care s6 finalizali argu-
mentarea voastr6.
Pentru negatori (O ... O):
- apeldnd la informafii extrase din textele A, B, C, D, formu-
lati trei-patru argumente prin care s[ combatefi moliunea propusl;
- formulafi o posibil6 concluzie prin care si finalizafi contraar-
gumentaxea voastr6.

A. leg[turi cu etapele prezentirii unui argument:

Sugestii in
O Afirmafia: Noi considerdm cd.../ Noi credem cd.../ etc.
@ Motivarea: Argumentele noastre tn sprijinut celor aJirmate
sunt:.../ Ne suslinem aJirmalia, aducdnd tn sprijin urmdtoarele
dovezi:...1 etc.
@ Concluzia: in consecinpd:.../ Drept urmare:...letc. (este de pre-
ferata fi reluat cel mai putemic argument dinfte cele prezentate anterior).
B. Sugestii in legiturd cu etapele prezentdrii unui contraargument:
O Identificarea argumentului/ argumentelor celeilalte echipe qi
enuntarea contraargumentului/ contraargumentelor pentru fiecare situ-
a{ie in parte (Echipa aJirmatoare suspine/ considerd/ crede cd...l etc.)
e Expunerea contraargumentului parcurgdnd urmitoarele
etape: afirma{ia, motivarea, concluzia Q,{oi nu suntem de acord,
deoarece credem cd/ suslinem... etc.).
C. Sugestii in legituri cu etapele construc{iei unui nou argument:
@ Enunlarea contraargumentului celeilalte echipe.
@ Consolidarea pozi{iei ini{iale prin noi argumente.
D. Sugestii in legiturd cu etapele construcfiei unui nou contraargument:
o...
o...
Figd de evalaare

PARTTCTPAI\ITI AI A2 A3 NI N2 N3
Calitatea argumentelor
Calitatea argumentirii
Limbaj : corectitudine, fluen{6,
adecvare la partener etc.
Calificative: Foarte bine - 3p; Bine - 2p; Satisfdcitor - lp.

r flil
 eillpuge elsl^at u! locluE
'anutgTeeu enop V (anutgpau onop y 'cru1er3 JoJrgceN)
{qo FAr o W q Fa I ffi {,m r r{ffi 14 .sr F{r DDr
{4t rr D4d M qD .ll|@qry
nqEn q .dt4$ .D Stb !.Isd e|l#
ry sq @ & ekr, 'la[DI p8aalalry as ps Dcrpadw!
* Eres &dr e rr.
r. Iqry &s s M. {Ftup E *qd w $*pro 'MF!,udu }o 1d !,
@'& $ F wgw a e ileF r'@.t rB .x!m.' il rffi d FI r,
per@ F t4 rq ry:r pts* rhtF rFNBCre rllsD ro^ r! aprrylnr alalua.Drtp np :puutpur fi 7nza13ua & pcsoatolplpc
r p tr{ r 1i@F.t tffi . Fptq Bqilq{ 4 r@M fl i d l$r*j rn.$l
s|!Il4 M nrrcs F ru.rrq !F n!ls' 1pp rF { @* rF ut
|r@@ilrt:r o I 1se n4 {N n FMFre elMp.+tr 4 rw s ps acol ua4 $o1acV 'pzo$uataltp Drntlnt 'pzoanwotlun ofionpru3
{ SrFrF lW r4 n eN d'D- ft Frh E$r.ffi tMrrnh^
{,@ lusE! ! qhrn!! rF^ €rS . .tWD N{ M r rhilB nbr
r&. tr4FloilDel t4hil.p ro@ { h dsl. , i" &l
erlMlr{ 4*dre q EdNclnrpul. 4s$6!M rdM I iffid
'.dqrrq&H
'pP11a.t p # psn"r o'niutpatc n # m1a&ugs D pct4unpl oa7n717n7ot
d40 m#r !!wF p{ & @r iriq U# h {p
'.rsrryr!{!dg. '+F@o oAA qkr+rh .r flrad ,u .wrt FNr q .e(
Wtll mi MNDr gqfF usrdilr @s r{su drffi u sd ! e
DlD lqed .qd 'qrrturtro
nqq 1.!d *:C , #ffiit niw^
ap pUD-4u! nu # pt un-uu! ptnulwrapp 'laqots! apruant $ a1lt
q dtrutu |@ lMreo rNq rd surc B xqFF'@r& FI .p@ d q4l
s P ruo ,d r.'@ & &) r Nt.ru qrF$u
'isc n@ uil&* rdwq@ ! Frid F *Do|rrp Filo,M Mrq -pcpg[ uttd p\DcracuJ 'lluallu ri uncpaa. ap stnc uJ ploloqDp alnzq
4 'SP 4 Fi rp r6n4@4 BsrlFr a@M |ME
rSWSlr@EF!.DBD'@pto' rffu D !t
d#q !@ p F t!!&. lsi
r!4FN F rqdr4 M44{ F !.*q
d.r rp s 4PM @4{ !i!\s4s qtNs siFR s t drmr ffi *q
-Dtsln o g'Unw D ap rolqc fi mpfpppu D ap,Dutqcu! as D ap fi tqtol
rr{rt w 0,olatb
rt ued.$Fd r F b4spr rlwD !d. rlsd €. ltN.r
r!& { DF{Fd ds 4 (lwr +.id a Frd 4 aED o m.i.
rF .4 s p'nh s 4+nn .|lwr. &FPr e! rqFD
rBrN F |@ & &.Bl'*t lWFl qdu^q d 4&ry Mmr
n ap 'fiwts 1i lpug7 o ap 'g[ o ap pl Taco - utDau mun ornilnc amt
r sD Mda d{^ f $rqr € c {wro xls } tsFs r $1813
-gsuo) gfaTag[ns niam ncruqa1 'nrluawo n alouaww lliaw Dcruqal
,tNtYt? tottdfrr
a ofiozyrtuS 'wDau rnun D Uiatal[ns njam ocruqa1 a InusrlDuotitpp,tt
ATIYNUVTYSN YNOq V .g
'n$ozt1ruc aundo as ac pitol o a nu
TnwnlouotiwDlt JDCI
Qo u oiln u pra[n S'ncse4e4 l1ureC)
'1xi17to Jo$acv n4n
4td ltou truns a1rurylnu n .!ryDu
-o$nu JoI Duo ut"td tnw luns nu ncsawu7 !c!u 'atfiaog lrlry .rJDu
agfps otirpuoc nc '!a g[,to wnclto 'ry1 g4ign fi nto1tpupt ,l4oryUcs
tc 1odod mun 1n1ag[ns tuns a711i1po4 nN 'tDp taauout un o7 nd ,
YIUIONI\il3 -od tnun n pesoagagfns Dzaluts atsa a.rcu nq4cs mun p|afng
e
'3lo nuern Jopnf 'lelltd uol ["'l'a8u14n n pt ptryp) u! pu
-tolsuo.r1 arDc arDu ry1nqa{ns pzalw ptsu! a ap a"uul .atoqlDlcg["odns (
'ncsaJlod lruiec'ncss6ueg-lepeded
ersueiloH 'nueeJqau nt^tl 'nqJeg ptID piuruawD o aro? ad !p111o1c$tadns pun oatl!.tgpuJ .Uqgrnpa.4 -
uol unsoJd 'eleulrle putld u! ueJsltl wstuoSoquo un 'a4iaut'1tqoc11dxa a alua,mc pnop a4sain a4u7 ri
rcrlrJg rs rJoliltcs eulnu tselece nc 'ptD^Dr&o,ud Dltqow # qncur
rnlnl3eusc le ts nps InJn[ u! pugdnJo :
p.ry3rypc'csailnt p4ug^nc 2o11"m7np1 p)arugc Tntpdoau pzDauuas
rS Furapou..t eJnleJoltl pug^ouroJd (
'QZAI-SZAV tS ZZ6 L-6 t6 t) lras pnop -uJ :pqud pul1l m1 apcutdo # oE1oc ,lna.otuo ,Dnpa$ ,1ruoinl
u1 eredy'ncsaurlo-'l '3 leJeltl lnctltJc -n1d puwnas4 a1j1po4 'uo a71nw ruw ap? ap ,f4p u1uad nJ
ep rlSerncng e1 pleiurrlul 'pcllsll 'aqnlrD pwncslp awqpffisqo pnou
-Je-rBJalrl Plsl^oJ - InJoEJnqs al
",,Pluepecop" eJn]
lDw Da) l"'lpqwgqs pzod p4uaca"t lou Dat 'lnlnsra^o pw"totpwtn wp
-eJelrl pugluezeldet ec aleJoptsuoc
Dac 'suDp pwln ulp 1ac 'puoasndo ppow pnou lDu Dar :1nwsruado"ma al
'rn;nursrpleOuene rS tnlnustloquts a$a qsp pun n4uad ppJ 1...1 .atpfawud u! uns Drnpraql
;ercads uJ 'plstuJepoul oleluetJo 'alunanqo 'oqw!1 'Du.tDID pugp ,tuolprpdo csa|sad. ,plllodowso)
ep rJnlpJolrl es-npugundo'1euofeu arn)Aut ptalpuapo o nc pjmuauD aN .asolopcap Daurycat pc
rn;ncrlrceds epoal el elrnud nc lo;rc
I!
opJo ap Dauat DulL 'amq oa.rd oapaa, as nu pJDp atnc 'y8na4s at1[,tgpu3
-rura;od eelec stqcsop e tptloqJol
-ur epeoued u1 'rS plsr;eel eJnleJe1l
nc ptn1ngf as p"tpqu ptlDlnac ulp pt ptol lS ."ttsuw nt"ps ,ruadotna -Jl
coPp uauns nu "'turyInt mqlnqns u! w!p4 ,!lo)q tnwnu ,t1nco1 oatd a1
lenouo.rd e nzJgl tBtt.t Jet 'plsruelod
-od erelueuo op lso1 e re e;unlndec uauns '!ryntuaplno Daunl pTEo a"ruc rcu a4dotti tapl ap aprua,mr ap -
-ul e-I 'ncseullpC e rS ee;eg leqryl pio{a1nq11gso ptlpp^ a nu pugc pjuaolrpur plDruauo o-4u3 wppa&an pc
'tt6 t ulp Jet 'nueellprql 'c 'orols '3 'piazamqc rc iotnfuocu3 wa\uns oatd pD ,autnuD .ap aump
lJnplz Dun
leue ne-s ta eoJosnpuoc e-l 'olelrou a4isng '!tpa^ ap lwsap 'tda,tp a 'awa1qand nun 1run[ q ,c1uta1od
n7
-erodruoluoc ug gugd '(gml-OtOt
-cDrDc 7n arsrAil pnop ap pqn{o&uo nrtncsry 41o7od o-s nu p)al .V
'0261-916t) aladnre4ul ep opeorr
-ed enelgc nc 'eledy '9961. u;p 'rger
-ncng el plelnu !S '906t aryeul ul .e,reseceu
,so! ne us11euort1pe4 15 wslu
'rSel e; gleiurrlul'pcgriur116 15 gle.ral; -Jepow a4ulp eateruruluoe u! esndsue4 ,ruoplccg 16 Tueyg
plsr^al - pcseeugwoy ejetl
'nJorcJnqs rS gcseeuguoy e4ul p*euguot p$e4p4c 13 pnync pgry1s erala, ed a11qua1o4
ejei4 luns ncseJlad ltuJeC pJslaJ :uNoriol^l (a
as eJec el elst^al pnop olec oI
luaplrro ;s 1uelrg orluJ
p3eugrrror 1oI|BZIII^Io IS llrnllnc llrpnlls a
-D
Bruol ed aclleqrelq lcFualod DT
Z YINqT '1
 C. De peste un deceniu existd o controversd iritantd in litera-
tura ;i critica noastrd: lupta fratricidd tntre tradilionalism ;i mo-
dernism. Suntem o culturd tdndrd, care tot mai simte nevoia de in-
drumare. Intelectualitatea noastrd e incd simplistd, in sensul cd e
obi;nuitd cu sistematizdrile violente; a pdstrat un fanatism discor-
dant cu mentalitatea veacului. Vrem sd ne afirmdm individualitatea,
de aceea credem cd orice inovalie e o instrdinare.l...l D
Controversa a luat accente polemice vehemente; doud citadele
t;i risipesc forlele, recurgdnd la toate mijloacele de luptd, pentru
a-;i dovedi existenla dominantd. Critica romdnd, care fncd n-a
intrat fnfaza de sintezd ampld, ci se reduce la recenzia de carte sau
la definirea de proporlii mici a unui autor - pe terenul disculiunilor ww
teoretice, ;i-a reluat aspectul sociologic, de directivd culturald din epicc,
epoca polemicii dintre Maiorescu;i Gherea. Mijloacele ;i problema €StE t

sunt altele, spiritul e tnsd acela;i. TNrc

in fond socotim cd punctul de plecare al disculiunii e vicios; TTEg
singurul criteriu pe care critica ;i-l poate legitima e al valorilor fTI lY
creatoare. wrt
Astdzi, curentele literare coexistd; grupdrile de scriitori alcdtu- ded
iesc un mozaic; aldturi de un realist, tn aceea;i epocd, un expre- i^N
sionist; aldturi de un simbolist, un temperament clasic. Diversitatea spn
aceasta cere un unghi vizual de largd comprehensiune. Curentele rdspt
(Din arhiva familiei)
sunt realitdli indiscutabile, tnsd nu se valorfficd decdt prin coefi- s.fi i
cientul creator pe care-l aduc. orici
Pompiliu Gonstantinescu, (Pompiliu Constantine scu, Tradilionalism saa modernism?)
(1901-1946) - critic literar. Volume
de referin!5'. Migcarea literard
(1927), Opere 9i autori (1928), SancrNr DE LUcRU:
Critice (1933), Figuri literare Formafi grupe de cAte qase (trei afirmatori qi trei negatori).
(1938), Tudor Arghezi (1940). Pentru afirmatori: gte4
Apropiat al revistei gi al cenaclului - apelAnd la informalii extrase din textele A, B, C, formulali
Sburdtorul, condus de E. Lovinescu. ptzt"l
trei-patru argumente in favoarea moliunii propuse;
- formulafi o posibild concluzie prin care sd finalizali argu- -frun
dest,
mentarea voastr6.
suje
Pentru negatori:
- apeldnd la informalii extrase din textele A, B, C, formulafi
trei-patru argumente prin care sd combatefi moliunea propus6;
- formulali o posibild concluzie prin care sd finalizafi contraar- CdINI

gumentarea voastr6. fif,r'(

Pentruorganizarcadezbateri|recitegteinf ormaliileprezentate Prct
in paginile 73 qi76. 5l o,
p$rt
Sucpsru BrBLrocRAFrcE mt{
Pentru pregdtirea dezbaterii anunlate, dincolo de citirea com- !act
pletd a textelor din care au fost extrase fragmentele de mai sus, vd
recomandim qi alte opere care au legdturi direct6 cu problematica
enunlat[. Citindu-le, ali putea obline argumente pro sau contra ide-
ilor exprimate mai sus. dtu
sll
- G. Cilines cu, Istoria titeraturii romdne de h origini pdnd tn gro
prezent
- Adrian Marino, Prezenle romhne;ti qi realildgi europene -lirn
{:,gf
- Alexandru Dulu, Cultura romilnd ;i civilizalia europeand
modernd 'efri
 (6VgI'.rq ryzaod $ nugutotr,upuescely e11sen)
iasooluouuD ap ryp
aps alaruugr 'uoraq ml ouwnloJ ad Todps apat as ,nwoy ol ,atDJ
csa"ro1td nps 1n4tod 'giac1u1oa. * nlcat aps alunjuop ,an1so1uo!
alos a1ajulpatc 'a1oq.mu4od aytmanqo co1d lutJ .nps
Tnmt7
4 nqaod # psaa,'1da1pia! ,tD"tnr a lcptr :m7 natoifipjry 4 sown{#
n1dwts a Ia Dp) 'qncso fps $ csatu.td yps Bo"ry a-rytg .Drnlou
Urupp
nD-l arac nc apipupunq mia.td rn ngi # pugwot Bntp a-!M atry
(1Vgt' pt wno1,g n ato4ndod acalug7,rzm.rEe51 w1uu1suo3)
'ra JollJotmJpl
lnnpo/toc $ m1nqugmpd natgf nc a1nt4od guns atzaod fi pctznu
.torDc
o 'alos apcalug) arD p"tni a.rccaqiagf ,arwouotzgf p.mpc4.tod
DS D atD trDS nLrc '8tgl acuo wncatd lptpl
llJorynJru ap untanqo $
aqro^ aflqasoap nD mppap lqoqncq ,ppz!l!^!) ndotng q unrard
'nps m1ryafns o ataSug"rtsp.t o a$a p)atugc :DS ojulgfp1oo1 ,tup^n:,
un-4u! 'a1a4dol'af.muD"rytu ,ppugt a4iaapt&nz #3 p ,a1ns apcarug"
ut.t4 'alaiultaIns $ ap.tacpld a4ugc ti-ps pwo nc a1fatro,t DrryDN
(gyg1 'pnn4!l Dlrne e1alJcnpo4a7 ,nueecrulg8o; peqr4)
'sqcs ap ynqafns
lou DI 1i lspB waXnd ps nc n"4uad ,acryaod ap $ piatoXld ap p1sap
luns a4soou aluntaclqo ,UDu ap ptsap runs uoj a,4soou alasnown$
'a)tota a4dol alnqsap atv ptqsDou o!,tolsJ .Uryo.Dtll laun o psoofiatd
tDu Da) oattinsu3 'Tout8t,to ry1n4sn7 o atoolp&tcn aluDut p$Dno
oaryd wod.lgc tuo7t,td wot loN .[,rnpraql o colnu a1gjcnpo.tl
(ggg1'alto1sr 6 auaod,ppua&a1
aqulp pl,todu atdsap ppJ,vtutrtg ulleqll1\. 16 qocul)
'aupuo
ap psnalajq pcot as pts DarA D prpt nos psoalaiug ruapuunTatd gf o
p"tpl'lia$ Insraw a.dsap njuauadxa d oatatpd autry u! aXiapugdspt
$3 'puagfns amlp^zap #g ac pcsoauawo pjutt! ptn&uts o auudn
ps apult a"nc pnn?'ptzaod ap atlqasoap atds latocagf aliaiprtpdug
as arD) urp fip4n unq so$atd un puguuazaldat 2o1 p&o,ry ap
toop 'apt"roqs1 'a1a4dnlalnmiat Tuns Tapgfap tgtD ,tuacoul ap 7g1o 2nd
ap Ww 'lipruat7 outdug4u3 D prp{ ,DlntsacD aod. p,tpr! nos DnA nJ
todod 4 ppuruTpd ps fi Taunspt
fuq pEo tr,s uuaw no)a un csaza4
ary!"tots! $ a1aqdnl clda Tnua? q
pc pupcgfruutas ,a[unt&at a7oo7
4 fi ap"modod aryot q DunDappl n4uad pwpo truurut{uoc a1n t
(rcmt1nc mpwo o oac # n1runlo.td o nac ,ocrloutDrp Dac
1i pclda
oac) pqnc nac ti pnpdod mzaod a4utp Da,nqasoae .pn1ndod
[...l t
otzaod u1uad aunlsod atDut o Twpdn D p4sDou ocoda uJ
sruotst Yruncs t
f
a
u8ulg uuIJnT ep apurrtrN InntSaW Bruurq
'aIouoIN Inn$atrN PrBlndod upBIBg ,
-,
a
-u
orelndod rUnlerolll eorpodocsog -01
-D"
 Datinile, pove;tile, muzica ;i poezia sunt arhivele popoarelor:
cu ele se poate oricdnd reconstitui trecutul tntunecat. Prin studiul
lor ne vom ldmuri originea limbii, nasterea nayionalitdyii romdne,
aplicdrile naturale cu care e tnzestrat poporul, luptele ce au sus-
linut coloniile romane pdnd a nu se prefoce in locuitorii de astdzi ai
vechii Dacii. 1...1 Fie forma versurilor uneori defectuoasd: ele imi
par mie poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e frumoasd,
dar cdntecul ii este din rai.
(Alecu Russo, Poezia poporald, 1848)

Chiar daci interesul pentru obiceiurile gi credinlele populare s-a

manifestat sporadic inci de pe la inceputul secolului al XV[I-lea,
o,descoperirea" literaturii populare s-a produs, in Europa, ceva mai
tilrziu, spre sf6rgitul secolului qi s-a datorat scriitorilor romantici
care considerau folclorul arhiva vie a popoarelor, expresia ne-
mijlocitd a tr[sdturilor sufleteqti ale fiecirei nafii. Entuziasmul stdr-
nit de aceastd descoperire a f[cut ca in toate ldrile continentului si
se declangeze o adevdratd ,,goand" pentru strdngerea qi conservarea
cdt mai grabnicd a acestei comori, f[ri de care, credeau cirturarii
timpului, cultura nationali ar fi fost vdduvitd de ceea ce avea ea mai
valoros. A fost o muncd entuziastd, practicati insd mai cu seamd de
amatori pasiona{i, dar pufin pregiti{i pentru acliunea pe care o
inifiaseri. Tocmai de aceea, mai ales in prima jumitate a secolului
al XIX-lea, culegdtorii romeni, qi nu doar ei, n-au fost preocupali in
mod deosebit de pisharea autenticitifii, intervenind adesa in texte
pentru a le ,,indrepta". M6rfirie sti chiar titlul celei mai cunoscute
culegeri de folclor a momentului, datorate lui Vasile Alecsandri,
Poezii poporale. Balade (Cdntece bdtrdneSti), adanate Si
tndreptate (I, II, Iagi, 1852-1853). Abia spre sfdrqitul secolului,
locul amatorilor incepe sE fie luat treptat de profesioniqti preocupafi
$c*trT0*[ cr.A$fl nffAill.{usnAnrA
n$ [otrtENTARlr
si conserve qi autenticitatea crealiilor populare, iar etnografia qi
folclorul devin obiect de preocupare qtiinfifici.
ANTON PANN

^1769-1770 -Apare la Berlin Descrterea Moldovei a lui Dimi

trie Cantemir, tradusi in limba germani dupd originalul latin, con-
findnd numeroase informafii despre obiceiurile calendaristice, de
nuntd qi de inmormflntare, despre practici magice qi colinde. Prima
traducere in limba romAni dateazd din anul 1825.
OPTRN ALESD,
t
PO$STIA\ORBAI
- 1844 - Ion Heliade-R[dulescu publicd balada Zburdtorul,
avdnd ca tem6 o credin![ populard semnalati prima oari de c[tre
;nT* kstnl w
$, MI ilA E SCU Dimitrie Cantemir, in Descrierea Moldovei.
- 1851-1852 -Anton Pann tipdregte O Sezdtoare la larii, urmat6,
un an mai tdrziitr de Culegere de proverburi sau Povestea vorbii,
scrieri in care ,Boeze$te" qi ,,romdneqte" cu mare talent snoave, pro-
Anton Pann, edifie 1941 verbe, zicdtori.
 8Z6t a*po .rnFrunlo^ reriu€d?
'augutot e|€,l,i/rseg Inlueluolu
uI Fugd elncsounc q6euguor roplSsrrod Belelrlelol-rselc oJepea
'nueaulp$ lgzel
uJ eJe eJ€c 'pped ep ertu o edeo.rde ep preduroc rolcloJ ep n1prus
twl rm oaaguot apusog gcgqnd nueoulps rgze-I _ 96gl
ua.n(}ufE fiil*ltr+ errmlol 91 uy1to1lugutot
apqa^otd 1eliceloc oerelrpe edecug evuez.V nlFI _ S6gI
'lallprg prowpl
lpunuerdns '1nuec1o$ FlerJ Be4od Iruqelec el ep elenlerd ro[rleur
-rogur 'eged eJeru leru €ec uI .g1ero1up ,auguto,t anlndod
!!z?od
eroEelnc el?luoumuour gz?olrpe ncseJopoel 'ueC.D
- SggI
xolrugruor lruolcloJ erdsep gzslurs eurud
'pagraot pto1ndod omto,DrlT gcllqnd relsug sesory - tggl
'psylsaa oac puntodod
otntonrn nc ptn4p&a| 4 0arllx p plocas u! "tolrugutot alL
auotodod antq7 pzeerpe nepsuH ncrecr4ed u?pEog - 0ggl
'p8ueer3 uo1
rn1 e14Se,rod arDrall Ulqro^uoy elsrloJ ug rudy
- g4gl-9rgl
'sns ep e^oplol J ulp ep?leq ep ericeloc pletoq
Ieru eec 'lueruour Iem uI pugd .puguliuoc ,uurreyli BoJold uoerurs
rnl e 'augwot a1otodod llzaod eereEepc eredy _ StSI-€tgI
'rou el ap erepdod eus?q ep ereE
-elnc glncsormc ruru esl lze pugd gserugr ,to4tugwo,t aptusoq nns
a1apuataT gzeelrrpe ncserrdsl e4e4 ;erEodrl 1rue1Sery - ZLgl
'n1pduro4 uo4l m1nlsrtu
tr
-Fnf e aaguot ato4ndod ausDg ep ericeloc eredy - 04gI -
'c4e nazauune-lnHn ogunl osnountg,pwg"tcoy
4tr
uro souu*tpf, pzotd14 eleurseq $ droc ptptosvoruru{$ uotgl,y
'tno ap ougpptt u-otof,,1nunqa1g ullpJ e1ciuriod umcerd ,grelndod
erieerc ereceld ep prmd ec pugle .epur8po ppJcnl rorm eoJsucs rS
rup 'e1xe1 op JFrrmu eJuru mun earuuo{ce1oc :r41ltlzeJec touelln oee,re
et6l olilpo'ncsa4ds1 a4a4
rol nruetuop 14 el€s epgdncoer4 .e^oplol ulp l mlruolclog eereEug.Bs
nc pqesuodseJ e6e ncseurug prry1n1 ,p1npqd aqqlv elsrial rS
eeprrerg 'H'rC ep g4euo4ed,Tuuay6lllpplcos uI _
lrup?c 69gI
n r,?"H*,*# 'c 'IJpu€scelv eUs€A rn1 re{ce1oc e Bnop e rerirpe rerlrrdde etzexo
nc
oaugurot atn1ndod gzaod
uolrNYwou Inrpqs errcs ncseJoleni nlll _ gggl -
!ITg\,T/SYfl
nv$
'ncseprmd'c'I Inl €
'1.ro71c1t1t 1! yn4g4pcpd.lgJo.to bwsog ep uriceloc eredy_ g9g1
iI.ISONiTDST 'tolrugutot apugqop pl opots! rntol nc yodot ulpwnas nJ,ou auarrt
-pspt pdotng a7o auotodod aca4ugS.puguror ?Jnllnc u1p lereduoc
rolcloJ ep n1pn1s purud pcllqnd ncseqopo rupwxelv _ IggI
'lrpusscelv ells?A
rcqle anolurytrcpl gS amoq rmsrol ep lruunlol eredy _ tSgI -
'999I Inue ug erede
'a4uco7u3 ls awunpo nuaguot a|o an|ndod gzao4 plrumu .RtscIJ
ncsuudsr a -gftue lpur 'enop e Blilpfl 'alouow ptarSa1,g yt nfito1y,g Iuguror
rolrrolrlrc greo €rgluJ elncsormc pugcgJ ,(p*augApq acaqagS) apnl
ltuvr$awof n)
vnuvls90). tNYtt0[ tstsYu -og 'alotodod g1zao4 elSerpdp lrpuescelv eUs?A - €SSI-ZSSI-

Biserica episcopalS din
Curtea de Argeg (15171
Mit <+ Basm - in acceplia lui
Mircea Eliade, mitul povestegte o
istorie sacrd; el relateazd un eveni-
ment care a avut loc in timpul pri-
mordial, in timpul fabulos al ,,ince-
puturilor". Altfel zis, mitul povesteg-
te cum, mul,tumitd isprdvilor fiinletor
supranaturale, o realitate s-a nds-
cut, fie cd e vorba de realitatea to-
tald, Cosmosul, sau numai un frag-
ment: o insuld, o specie vegetald, o
comportare umand, o institulie. E,
agadar totdeauna povestea unei mit in Ewl Mediu qi in aceastd parte a Europei nu poate fi
,,faceri", istoria unei geneze. Fiind
considerat,,adevdrat", mitul avea cu
precddere o funclie iniliaticd, con-
tinutul sdu fiind sacru, exemplar qi
sernnificativ. Basmul, in schimb,
este o degradare a sacrului sau
poate un dublet facil al mitului gi al
ritualului de iniliere. El repetd pe un
alt plan gi cu alte mijtoace scenariul
exe m pla r de in i,tiere, prel u ngegte ini-
,tierea la nivelul imaginarului. Aceastd
degradare nu a fost insd ireversi-
bila. in Evul Mediu, se poate vorbi
chiar de o constantd nostalgie a ,,in-
toarcerii la origini", toate grupurile
sociale adopt6nd un mit at originii,
al condiliei sau vocaliei, in fond, un
model exemplar considerat demn
de a fi cunoscut gi urmat" Acesta
este gi momentul genezei baladei
despre megterul Manole. De altfel,
multe simboluri gi mituri vor fi ,,re-
descoperite" prin intermediul opere-
lor literare.
Arhetip - model originar, ideal.
NNEItrNEtr EItr EtrXE
1. Adund cdt mai multe informalii despre mindstirea de la curtea
de Argeq: istorie, fotografii, impresii despre monument ale
celor ce l-au, vizitat etc.; prezintd ,,colecfia,, ta colegilor.
2. cunogti obiceiuri/ ritualuri de construc{ie actuale,la romdni?
Poveste;te-le qi colegilor. Fiecare dintre aceste cerinle poate fi
extinsd sub forma unei investiga{ii.
ME$TERUL MANOLE
(baladd populard)
PUNCTE DE REPER
se consideri cd memoria colectivi nu re{ine un eveniment sau
o figurd autentici mai mult de doud-trei secole, intrucdt ea funclio-
neazd, ct arhetipuri (in loc de personalitifi istorice)
;i categorii (in
loc de evenimente). Mentalitatea populare reline individuidoar in
mdsura in care acesta este integrat unei categorii impersonale: cu
alte cuvinte, in misura in care iqi pierde autenticitatea lui istoricd qi
devine arhetip. ca atare, deqi asupra locului de naqtere al baladei
exist5_ numeroase ipoteze, fixarea povegtii pe un megter zidar,
Manole, gi pe o mdnistire, cea de la Curtea de Argeq, se datoreazi
tocmai funcfiei arhetipale a creafiei folclorice. pJrslstenla acestui
int0mpldtoare. A supraviefuit aici din timpuri imemoriale 6 uorr-.
solidaritate cu ritmurile cosmice (ale c6roi urme se intdlnesc incd in
folclorul romdnesc, in Miorila, in doine ori bocete), atdt de
puternici, incdt chiar biserica a asimilat o parte a calendarului sacru
precreqtin (Rusaliile, zeii furtunii sub chipul Sf. Ilie etc.). populafia
rurald, prin insugi modul ei de a exista in naturi, a adoptat.."u ..
s-ar putea numi un creqtinism cosmic, popular carg fdr6 a se
indepirta de cel canonic, avea notele sale disiincte.
Dar recuperarea mitici, ritualici a sacrului, in folclor, este
dependentd de creativitatea individuald, chiar dac6 se produce
in
colectivit5fii. De aceea apar variante care, adeseori, se
Iot:rll
ind9pdrteazd puternic de prototip (de modelul originar).
eqa se
explici ca'n personaj ca Manole a putut si capete trdaturi
llntul
atAt de diverse in cele circa 170 de variante cunoscutJp
and azi. G.
cilinescu considera balada ca intruchipdnd sacrificiul creatorului:
in moartea me;terului ;i tn indiferenya voievodului pentrufinya Ui
concretd s-a putut vedea un simbol al obiectiviidyti absotute
a
crealiei. Multitudinea prime;te opera ca fenomenalitate
independentd ;i ignoreazd pe artii. Moartea meqterului
ar
reprezenta, deci, instr[inarea crea\iei de creator. Este o observatie
perfect valabild pentru varianta culeasd qi indreptatd de
vasile
Alecsandri. Dar tocmai intervenlia poetului culi a transformat
aceasti variantd intr-o dramd ,,de curte", in care dragostea se lupt6
cu datoria gi este invinsd. Tipologia striveche, in sch]mb, este mult
mai crudd. Miturile, spunea Mircea Eliade, nu ne
ffi1i;eazd o
 seuerrese un-4w glsclplJ €llcrulsuoc r€I .eqeuel ec else^Jes
ec ?urru uJ elellnupuoc ep Beepr rc ,luepodun else (ep1
.rnlnsJelrrm
-ec 'pod'gcuesrq) re{cru1suoc FIoJ nN e uieerc rS
ueErulsrp recruSe,r e gllrcqlr- eelelrTelueru nc grqp8el uI .glelc
-eds efecrgrurues o ere ericrulsuoc ep col lderp reurru eereEely .I
"'itr8"ty ad sns uJ
tnrntxSl v3uvuoldxS
;;code egel6oyo nc pu;6ed inar FDrurul pls 'pugilola-ptnwJDw
'(ggg1'sdecu;rd e;fupa) 'aJa4uJ !-!u anJ
euguot atelndod gzao4 'pulzpd 7o7 llrtod
'azaz alouDw nJ 'in"tpctnd 'io1o17
"'n516ty ad nsns u1 'ttow ualiau pno71 Daulglu! tutt ts
-f, lierssod .yptpurg *rq4*xr+* *$* 'uDplz pnou nc oasp8 lu-pr prpl
'etgltild ol6pu?r rF eeea na @.!Ee'
u]p.6d lo aarlqopodul lt ntrJ 't! 'oca1d ppod. n3 l"'l'qnwap ap sDwFtA
ThSMnnfi '8?r BItr ?pud-?r4rlr]El R
BfpeulJdto es unr gdrip "grrgd 11
.ocs
lncaldnpu-as ry '7rsp"tpd ptz u2
t[
tt €l!Slm$?r
€*plm?l?r }lpuEXtrlerdrrtt
$puEl{rlerdrrt- ftq&+pr$s,
eertp?lc B,}glf Bulullq+ !* Bnanlior tl ENqeJ Duwapu-as in1o1g 'uqraiu! plz al7
?trlgd.6rss +ffi si '$qeltsrij 3por g1a*gq qge
ffp,tf 'lEgI I*AIfl qqul rqruislnlniod g 0q ? 'DaznD-p'io1o1g
?,.I$ {Z qrqrJcala nr5o1tr nptg yni rJodi sj] nrx Ttsp7 no-u tot rnCJ
lillnimas spdg ed Ftndnrul g 1t*r-s gSa$ ap pflw nJ
-rv.op-rqlnc
.rv.op-rqlrnc rl Eap IFp{EtuQu
IF4EtuQu ltlr srntsslfqs
srntssllqs l"'l'uutop 'i1zarum3
-s 6p +tuqunEoflr t$lruq€Io) sffpp .toe+od p11w p-a|
+lntiilljdoJ urp ?llnsar frlgc.e:g .r:pmro1!
"1
$ 'ifiun7
tnl ala&Rrr
lnl.p **flqlaetoJ u! sc'fpoa.dJd4i'.tirl}+lrpT
tJsat€or'Tpuadsl VI$9JB IHJP srH t uzudsp.t lo-at pC 'iruryo p utrd
,*ff6q9 *€J* *?a? dFF ,
'p,lD,tD l-ru ap lDH 'iruafupt lp u4d
,
: : ::,' ,:*i*fu*;rnc
,qtpsni
,, 'ptopu! rcu nJ roH '7q u-# 3un1u-ntnj
:s€
-
tfuunta Btp uptl
'lncsoun) pl ls tDlqwn D-rut pr lg
'qlruod.rqa qiq u;rd nzpt r0-l D)DCI 'a)at FDutlm pls
.I qlei ,u, i* gsctrl u;r,rgl ,:
c+?:qEi m zttsp"tpd ilnu aQ 'na4uJ !-!w a.mc
Tjnr.t3
'sctJ !,€uriur q?B 'L1rtp,tds1au 19 'acaz a1ouo1,tg tg
raoe.r'1u1
i. rru olrc ilqca^uJ pF un unw ttaqiaw pno77
|
' 'toa$, qrostft l&
: lnza4 Foapun ad '!top!z pnou n)
, pilcu
I,r*ru llsfscsr.
';rtprz gnou ne lnzpL r-Dlu,tnc nN 'pm8a1ay xdo n3
'iraEaloi qldo nc 'pugJJotu-DJnwJDW 'Pilalod rno-4N
'ttHolsfl B,lReJllI.
Elrlqr8nz ep:aa 'pulzpd 7o7 llcrod 'pttttptSnz ap.ot1
'E!'Ot sp.ro4 un.s 'io,tpctnd'io1o1g 'aDoJ apDA Q-C
: qrlom 1.rq1e.p ed -
:oa)!z 1-p,mB u1q afiow fnqpp ad
,qpor"u.r8eg {lnrupp
f
?qu4ld is--r!4-Eqmld 'Dqa4uJ l-lu tJ pporl-uBap.puutoe
,*&nrqa *1# EIrd
'oap,n1d nu awa+l pqrultd cas-tru-pqwlld
'ptgq{rqsrq19 qrd
'4&18q1 od qinr u1 'Dapa( rap 'puutoI 'i1uryo p u4d
'nawnfinw a1lg 'iruadtpc p u!.td
:Dp t-omz pung 'i13.w ad sns uJ
'EIIIJN 3A EC
ruglueum8r€ eJeceld op
I3 Flcund lnlBsuoc eA ncseJopoeJ .ruec.c
?}u?rre^ '(qiel ep relec elB nzg ep pieg Jmsre,r ep
0Sr) ratug,r tqoa|
rnlsa)o o pryn)s ma pTDUDL o J€op ,1ruo1rpe Jerrlc grrurJ€ rrmc
'e1se ppuescolv eFs?A e{ca1oc urp pynflat tv oaqtsouory.gcl}uelru
rS pxelduroc else 6€ggl u7,p11ptg prDtnm.puuclo$ pierC eer1ed
'pngedrad
eJrcrJe1 o-.4u1 rS piuecour
el ep ncseJopoeJ 'ureq.C ep pseelnc osof leru ep etueue1
u1 e1Salp.r1
pc eapelc es '4Sacel6 rer6o;o1lr.n zruapr^ 11j,tow
mJoluoc 'e{elndod taJElc B eldsep o ti n.mxto7 n asoo181a.t ntpcgfuo1na,p ptpzal ,pjua1nxa o pcrBn,4
'epelleH urp eunrbal - BlppcJV afidacuoc o atndsun4 ap ury :pJqocnq awry o 'pcrDqrD arpDrrv

2.
3.
G Dem. Teodorescu student,
in 1871
Ziua ce-mi zidea
Noaptea se surpa...
Desen al lui Demian
in revista Gdndirea (1934)
loc semnificb o regenerare periodicd, repetabild la nesfArqit.
Timpul linear a fost inlocuit cu unul circular, mitic, simboli-
zdnd o nesfirqitd serie de naqteri qi morli rituale, o reimpros-
pdtare permanenti qi periodicd a trecutului. Este aici ideea c[
omul nu trdieqte singur in fa\a unui univers rece, nepdsdtor qi
infinit. Identifici tema secvenfei de mai sus (fi2 sus pe Argiq\;i
un motiv pe care il consideri a fi in directd leg[turd cu tema
identificat[.
Urmiregte comportamentul lui Negru-Vod[. Faptul cd el cauti
un anumit loc presupune o ini{iere prealabild. Descrie raportul
dintre meqter qi vodd, ata cum apare in aceastd primd parte a
baladei.
in prezentarea lui Manole apare, repetat, versul Std inima-i
rece.El nu se mai regdseste in niciuna dinffe celelalte circa 170
de variante ale baladei. Identificil in toate contextele in care
apare. Vei constata unele modificiri care apar in structura
versului. Cum le justifici?
Dar ce se-ntdmpla? EI mi se scula,
Ziua ce-mi zidea Zidul jos vedea,
Noaptea se surpa, $i iar se gdndea
C-a;a Domnul va. Ziua cdt linea.
A;a, tot a;a, Seara cdnd sosea,
Ei se tot cerca, Lucrul cdnd ldsa,
Zidul cd-ndrepta, El cd mi-;i chema
Zidul cd-ntdrea. Noud me;teri mari,
Trei ani cd lucra, Calfe;i zidari.
Dar geaba era: Icoana-mi lua,
Ziua ce-mi zidea, Pe mas-o punea,
Noaptea se surpa.1...] Din gurd zicea:
Soare cdnd sJinlea,
- Noud me;teri mari,
Lucrul cdnd ldsa, Calft ;i zidari,
Acas'nu pleca, $i cu mine, zece,
La zid cd mdnea. Std inima-mi rece.
Noaptea cdnd sosea, Io cd v-am chemat
Pe zid se culca $i v-am adunat
$-abia alipea. Vorbd sd vorbim,
Dormea, nu dormea, Sfat sd sfdtuim,
Un vis cd visa, Plan sd pldnuim,
Un vis aievea, Cd zid ce zidim
$i visu-i spunea Surpat tl gdsim.
Cd-n de;ert lucra, $i io am visat
Pdnd n-o clddi, Ws adevdrat
Pdnd n-o zidi Cd-n zadar muncim,
Chiar tn ternelie, Cd-n zadar trudim
Tdndrd ;i vie, Pdnd n-om clddi,
D-o dalbd solie. Pdnd n-om zidi
Zi cdnd se Jdcea, Chiar fn ternelie,
 'relue^ces
InlsulJ t$p'4odpcs ps dnc nt Insre^ gcildxg 'InlnpF 3 e&crprJ
eldtrrls rycep ererum plle rS ee,re eelnd te ptooljos FIcIJITo€S ,V
aelouehl e.qgc
ep 'egz relsec€ eereSele ere gc ven etle,crsrtnues e3 :e16eu
ep Jelgc plgJgloq else eJuc 'mlnrcryrrces enrz rS eundun !-nu ftp
'erfnlos r€op elouel l Inl pp II 1nsrl ?c InfdeJ 16 gcreurea 'eru1
-ndod elefurparc q 'Iof ep entz ere e{ecguures ec efep lelJe IV .€
'pduerrces Pls8ec" urp eprieu
-JoJur reumu pqsoloJ 'rnlrue1Seu p p4;od rm pzeezrleell
'.,legns" ep glelqnp ernqe.4 rn1rueEn6e16eul eereugulepul.o
.
.e1ouetr41rn1e
1cg3 '.,g11isgnsuJ'o IJ ? eeJec es eceJ gurlul Irugc e
prrqeu ercry^epe elnlg^zep ecereoep luegodurr e5e ln1ueruow
rolrlrc n4ued IS 'ngs Furlsep rulued plelrdec giueuodrul
o eel? € rpelop es snl eA o eJ"c ed eargrp4oq .eeece
"A
ep Ieurcol 'acat 1-u-nwtu! pts :eurs erdsep 1ep lueruou rm
e1 eunds '-diTJ !-Du!u! pls - gJeJE urp elruel el4ecrJllec re4
pdnp 'erec rn1rue$etu Flegns u3 rS elsxe e gsul ered nu rnunl
e ereEeleiug ep leJts? O '$en ser"olel ep lue4Suoc pul,,t'ep
gs rnTscrlou eelnrued eeilaoru nc c{€ntrrJ Inlce}uoc I?umN
',.ueJe uI BsJgJoqoC'o ere elerirur ep clerlJ€
I?uoruoJec rrugcpo
Ie ilreurrulnc Fprmd pc 'leJlle ep ,ep6 eg .efuvr elSernlerd
nu ri e8eleful nu 'lueurotu lece uI rep luEn3e$eru unq rm alse
.uievr e ecrucs?J
1e :rripllpqlsues esdq ermdnserd a)ar es erurul
o el plJB es rcpc 'gugdurnc ep tz o atse elouel tr n4ued rf .oat u
'atout atucnl onM adacq as nu a"m) a! pil)o,touau u ,rucnl DI
tods ptp! rz gpreprsuoc else erol .oc{glq efuezrces pnop rolec
uJpurrueluoc € eJurrrm ec .erupdod eleiurperc uI .spnl e4pc
ep ]ep?.g tsoJ B snsl 'lo[ lot r$ 'cueuqul ep eurunil nezeuunq
1fl:pdsep e rolpc el3qselod es ,(6I-tI ol,oatatog) an%g ul 'z
'm1rue1Seru eeloteqz pzeereEns repdod Irueod erec uud ecd
-slw efliplll"poru gclldxe rS lueruoru lsece nrJcsep effc elrms
-JeA gcrJ4uepl 'ednlos o ?lnec gS glugug4 es erec
lrunEurs else
elouetrAl pc FrdeJ gcrerueg .leleder poul q
gd-rns es e1;nrplz .I
ircldwg\u-as ar,n)Q
lntnlxfl vSuvuo'tdxE
'tiodpcs ps doc n3 'p"rooirtpugu a.m3
'fiotunm o-s ptz N, :au0osr a\ug[s a4
'ion1 o-s aio"q 1.', 'atns ad'aqgd a4
'ipcndo o-s lol a.ow ptugup.mf
'ap)nq pnpD-s wptn[ps luq lS
'pioac ad fi tou ad MpBq au ps rDH
'pioaurwrp ap pf 'wputqcu-au ps tDH
lUAl o-? lgluJ 'afios pqlnp o-q
p.tootjos atn3 'au, fi p,rpugl
ffish*HHtt fra-

Cei noud zidari, Ia sd mi te scoli,

Noud me;teri mari, Crdnguri sd-mi rdscoli.
Ei, mdre, cd-mi sta De l-di nemeri,
Pdnd se-nsera. $i, de l-di gdsi,
Acas'cdnd mergea, Ia sd mi te-apuci
Pe drum se vorbea, La tdiat sd-l duci
$i cdnd ajungea, $i din carnea lui
Neveste-;i chema, Bucate sd-mi faci,
Neveste-nvdla La zid sd le-aducl
Solioara mea... $i mi le zicea: Pe nor ;i pe ceald,

Desen al lui Demian - Ia voi ca sd-mi ;tili Joi de dimineald." 1...1

$i sd nu-mi venili Manole, cum sta
in revista Gdndirea (1934)
Joi de dimineald, $i pe cdmp privea
Pe nor ;i pe ceald.1...1 $i pe cdmp cdta,
Manole cd-mi sta, El cd mi-o vedea,
Iar cdnd se scula $i mi-o cuno;tea.
in cap cu ziua, Din addnc ofta,
Hdrtie-mi lua, Din gurd zicea:
Scrisoare-mi scria ,,Iacdt-o cd vine,
$-acas-o mdna: Sdrmanul de mine!"
Scrisoare pe vdnt, $i cruce-;i fdcea,
Rdspuns pe pdmdnt. Din ochi ldcrima,
La slugd c-o da La cer se ruga:
$-acas-o ducea, ,, Doamne, Doamne sfinte,
La dalba Caplea. Doamne milostive,
Iar dalba Caplea, Orice te-am rugat,
Ea, dac-o vedea, Tbate mi le-ai dat;
Ea, dac-o primea, Dd, Doamne, g-acum
Scrisu-i cuno;tea, Ca sd creascd-n drum
Mult se bucura. Un verde hd1i;,
Cartea cd-mi lua, Un mare stufi;,
Cartea desfdcea, $-un rug curmezi;,
Frumos mi-o citea. Doar s-o speria,
Manole-i scria: Doar s-o-mpiedica,
,,Drdguld, Caplea, Bucate-o vdrsa,
Solioara mea, 'Napoi c-o pleca,
Ai un bou bdlan Altele sd ia,
Ce-i pierdut de-un an. D-o tntdrzia!
[Cum Caplea nu poate fi opriti din drum, Manole iqi l$l reinnoieqte
ruglciunea, cerdnd Domnului ca, de aceastd datd, sd-i iasd in m cale gi s-o
sperie o lupoaicd turbatd, iar apoi o scorpie mare. Totul este zadamic.
Caplea ajunge qi, spre bucuriamesJerilor (Zidari d-o vedea,l Sd rdzd-ncepea)
qi disperarea lui Manole, va fi zidit6, pierind odatd cu pruncul tnci neniscut.]

EXPLORAREA TEXTULUI

Cei noud zidari...

1. Si remarcdm purtarea meqterilor dupd ce au fdcut jurdmdntul
mare. Discutafi qi apreciali comportamentul acestora.
, Discutali ;i explicafi confinutul scrisorii lui Manole. Ce credeli
despre purtarea lui?
3. Dar despre purtarea sofiei?
 emlrue$eur
elelur^nc n€ edecrJrrrues aJ "'p"trypip^u-ap a-rw prryparal
1S pJnryrcry Dio-J ?ruJrJ€ Ie 'redos mInrcIJIJc€s spnlc
u1 '16 1eqe4u[ eIJ gs prpd 'ee4J epeder gzrzepgrt r$1 e1oue6 'z
'repeleq re{ecgruures eeJe{Icsep
u1 gleriuese lpe^op sA es ngs InlnIoJ eereEeleiug 'umc€
eq 'ereldelSs uI eugurpr ppon-uEe51 '1ruqSeru eJenulluoc uI
egodruoc eA es runc pur4Seu'pc elelsuoc len'eiusrrces e{ue1e
nc elSelrcea 'arar !-ou!u? pls :elouentr mI IeI4seIgIu eoJelJcsep
urp eregc-rnlnsrel esd11 e{ue1e psul e8e4y 'Inlnpololol
eerrumilnur purrurTqns 'gseonlduros r€ru urncu elsa JollJolcn4s
-uoc eerazqetoere1'gleuruuel lISrgJs uI ?e4lspugru ?pel gs €p
-on-ru3e51eurl gcrmump o-IuI reucol tolqdurglug nu r$ 'eyes
ilcrmru olep?oJ e8epc Intuo pugc In1ueluotu else sclunrm(J 'I
"'p)rutwnp o-4ul
tnlnrrcll v3uvuo'ldxf
'osn rpc sns 15 'nxto 1agfns utg
'ocndn-pu st?s tS 'iuadoc ad t!
DtH al p uprs i17a,u3 ad 'sng
'nadnt pc apq)S 0$ wnc'apuow
'nacun"tod tcuruod iosuqp n Dqv
'DqD aMry uI
1oacpl tw-ac ppo1
'Da)a4 nu p) qnw oapa\ o-s nu ls
'oapug8 as )ugpv atruauod gfg
aillspupw plso-J
'oappc ynpug8 a4
'Dpnn as un) 'qdnffio-rw nDry ung
Sebry ep eaynC oazno-cop r! 'prrnl fin-amq ng
elop Bouoslq A$o^ nolqel '71u17dwguto-^ oJ
nqpc uaqiaw o'7.,
Tntac 1io-1w ac pJ
'01!n as sns uI
"'errueuod il o 'nauu-ptr'M) a.mD
'opnm as wnJ
o4rsPu?u ?'se"' 'aoaz'alou0w nC
nilncsD f$D$
'uow ualiam pno1t1
ppo11-ntBa71 InuMoQ
'UDplz'ultaty
iasoownttmu qnw ti :ppnm n7iayg
asDolp.tD llil qnw 'qoip,tu3 n1iaytr
'roJc
ro-apqv zpuory a"o73a77g
mztq rc-w aQ 'apuvry'wltafY -
'ptn4pip,u-ap a-17rtr :Da4z p"tn8 u1q
pnlpca.otlg 'Dapat o wnc t!
p)ryprcnl nio-3 'a4uauod n4ua4
'oaw oaBa1 a"td'nP7 'a.nqspugw ptugls
'Da a$a unc ,DO 'sown$pru1d a4
'a,nuawod aP dn43 'so[4 i13'ry a4
'a"nlspug,w plugls oapar na-aq"mdaq
'psoolpto-i prpugry 'oauat lw-ap 'ppoA
'ptsnowntt # !-aJDW 'alDolpuglL 0l ao
'ppopru&a71'auuoo1 - 'alootpqlps o-4ul
:oapundsPt fW $ 'a"toosn) E o-4ul
nactz t-p"tn8 mq 'pctunanp o-4ul
 3. in acest moment, chiar rapsodul popular intervine, parcd sim-
lind nevoia s5 sublinieze l5uddroqenia meqterului: Domnul Ne-
gru-Voddl Sta;i-l ascultal Cum se lduda. Repetilia verbului a
se lduda, intr-un interval de numai cinci versuri, este, firi
indoiali, sugestivi. Care consideri cd ar putea fi rostul ei?
4. Faptele voievodului nu sunt, de acum inainte, nici intAmpld-
toare, nici guvernate de impulsuri de moment, cdci Pe gdnduri
cddea,l Addnc se gdndea. in fond, o noui construclie presupule
un nou sacrificiu, deci meEterul nu a invdlat nimic, inima i-a
rlmas tot rece, proba ini,tiaticd nu a fost trecuti' Poruncind
dirdmarea schelelor qi sechestrdnd meqterii pe acoperi;, Ne-
gru-Vodd nu este egoist qi nici nu se comporti inuman, ci,
dimpotrivd, oprindu-l pe me$ter de la noi jertfe se dovedeqte
.iustiliar. A sancfionat o gregeald pe care omul ori o
refuzi, ori nu
este capabil si o congtientizeze.Exprimd-fi opinia in legdtur6 cu
modul de a interpreta comportamentul voievodului.

- Manole, Manole, $ase muchi venea;

Me;tere Manole, Cu linte-o bdtea,
Ce sd ne maifacem, Cu cuie defier
Unde sd ne-ntoarcem? Cu linte d-oyel:
Ei cd-mi asculta Sdnge cd ld;nea,
Ce mi-i tnvdla. Nimic nu-i pdsa,
Noud me;teri mari, C-a;a Domnul va.
Calfe;i zidari, Dacd le bdtea
Scdnduri cd lua, $i se lintuia,
Scdnduri cd cioplea: Cu aripi zbura,
Patru le fdcea, Dar cdnd tmi sdlta
Aripi cd-;i uoia $i cdnd imi zbura,
$i le potrivea Domnu-l pedepsea,
$i mi le lega, Cd se-mpiedica
Cu ele sdlta, De a mdndstire,
Cu ele zbura; Chip de pomenire,
Dar dacd zbura, $i el tmi cddea
Care cum cddea Pe Arge; tn jos,
Stand se fdcea. Pe plaiulfrumos,
Manole, Manole, Ldngd mdndstire
Me;terul Manole, Chip de pomenire,
Singur rdmdnea Iar unde-mi cddea
De se tot gdndea Cruce sefdcea
$i tot pldnuia. $i d-aldturea
Cinci zile-mplinea Ci;mea imora
$i dacd-mi vedea, Cu apd curatd,
El mi se scula, Trecutd prin piatrd,
$ild cd-mi lua, Cu lacrimi sdrate,
Bine c-o cioplea, De Caplea vdrsate.

EXPLORAREA TEXTULUI

Iar unde-mi cddea

Manole, Manole,l Me;tere Manole,l Ce sd ne maifacem,l
-Unde
Cigmea izvora... sd ne-ntoarcem?

Filntdna lui Manole, desen de 1. Manole ii invafd pe megteri s[-qi faci aripi pentru a scdpa, zbu-
Lancelot (1863) rdnd de pe acoperiqul bisericii. $i el procedeazdla fel. Compa-
 'g}€AtepB etm4ow o
ps tiecrecul
e1r$ rmstmdsgr lilspS
rs rfepuuog'upqe$ul elsecu elnfe
eulq r'eru- 11e8e1eiu1 r-9s
'nreleqzep 1nrp?c q al'ri"ttt' ttl!--tn*o erdsep qnur
rB-A ?elsec? .po1 ."ifolttun "lqndt
*";a 'EleuroJ e$euuo;u1 ep olocutp ts
luru liege ?s ecrecu! "
decos gs €seretw n-n'fi
nl'lS ao:r1yr'a' $e erec ed cuolsr
t'"tortetltlw eleumu riel*eoun3
lueumuou-l$cnlsuoc riu" eletunu €tmeeplol
gtutt't'1ry:1]s'
ilncgld €-A er€c *lg I€.'' gz€eser
rieugea i,olequ,€ '1i'iojnt'tt '"iy.'l-^.tlt* ep plcund ulp
-elw ec :Eu? ep ,,tq-;'t1*t,todt,-f l:otn
e'iel"r erdsep tt"inq'"p o rfezrueErg
'es erfeerc Is lslu€ eriu'p
TIEETI ETE OSOENtrEI
'Impugr SI-OI ep lxel rm
rntrunqiuoc I€ erepel
etgc ug olpmlido ri-qzee'u1o141 clepl 1l ep lcund
ep plcrmd urp
n* *a aclslue erepeA '€
"r*,"itro1't'n*
e-s rl elueuen:nop elec
e$ulp aJuJ-
urp gl€ztJseJ rn* n"t t*gd
'"r*pnn elsec€ e$uu l4qasoep pnop lt*Ti
reru elec e1se11qe15 L
-,or re.o elec r*
ttyTlyt e:}q
"""d;;d"p
'"""opot1 'ure6'D €Ir?IJeA rS elseeceerdsep
egeredruoc o n"1nn-f,"ioa? nllu-"0;louew 1rue16eu e16e1t3
,rp*r,,ii;"l*;" 'iqnsai'v oa4'souory
repr€q n
rtlvclldv
YrNSUnc 3UVnlvA3
"'?Apugc'qsue6
ppdec.'uug}ugJ Inloqul;s upd'e1oue6'"9lugur9s"ul
?nou o 1e;rse e4doluo:-:p EJrotu€ eer€ls
nc
u! ersurroJslr€u .p -1*w"trd 'e}FElp tuere{
a3rmfe e nrlued r.inootiG luns ll{ont "}ut*:f-
ee'erserc'e1'o1d rs slueur
ffi::":'.ffi;#;;t;;ieteiea"n 'sJeunl
tlttt* ttt"p@6 rmt4rr olsocs lgt
:ecTtusoc lmIaAIu 'Frugru?d Ezeep
epmurrF nc ts etml-nc
pmrp8eiuI gsul e]s1€il
ps ttitow
-rmceJ (ede) eleolcl
t; r";:i e
'$1fi; '€Iluler
"9dv'Q'oow
es €ls€ocv uemd
prnto edelcgc 'ePeumliptd u1 ec€J eluu
i.oiri ;r*ri-po r,, r.rsedoruoi,el eunol ltd'elue.oele
I er€c gsue$ eunlp
erqg8el ce; suglugJ'1*on'1 'edv'ry11-es ed
n eprm FcoI 91n'l9du €uglugd
etsod olse prel$eru \w+c
' i.l.rriou oe1oue1A1re1 else
'1ruopfr.u1
'aPPi 1'tafi1ur Pun oa$a^od'lrape$e'r1e
ppo6-n-rte51 eJ?c u!
'xwJe1ezgmru € eJ€c 'es erfos tc '9u41cpr
el6epe,rop es epel?g r6-e rS udo
ptrsJ'iit"! 1c93 'esdeeped
nurrd
BterElep€
"rr. erfuerrrelul ep ero,r'eu q €A 'selecezerdsrop
1-e nrlued Pqlrp nu 9c Erue'Ilsuowep
seniul
Ie Ins€ec uI lcl.u elee$erE 1-rl pugtqd 'erBoqz ?s
1e 'eu1s3I reop es-npulpugo) '€^1€s .?l -n es nu mlru
elselnqzr ioqz rurueo eunq groslpelop
"1oon141*'L o1;'1*"nn ellslelec ep elqesoeP-erds
-el6eru e11dpe IcIu eJBc 'uelSeru
gsed tn1 iulnle eleod
rlleyec lgcep ours ep lFru leur ll:I:"nw tgcep
e1 eurj l1oon1'1 luelseur flellec
I-nu rep 'rg. lrsg*ioi
cttsugruepul
$--gcgps"f]l itl'i:i
l"* ti* trtiueq :eeunrido{od eznlcuoc aJ 'elet
eleJeolgurm ,,tu'.P n* oEeW ieFlen
e49c ep 'pe16eur
-ueJoJIp slJssqo e n'Dued 'eioueyrl "ulcedsor
lgslJcsep else eJec u1 elefue'rces 9r
e4gc ep ropdrre ?oJlrulsuoc
 NNEItrNIItr trtr EtrXII
1. Indici doui-trei crea{ii populare care au constituit punctul de
plecare al unor opere aparfinAnd literaturii culte.
2. consideri cr preluarea unor teme motive specifice literaturii
;i
populare este beneficd penku scriitori sau demonstteazd,
mai
degrabd, lipsd de inspirafie? Argumenteazd_[i oral rdspunsul,
in fala clasei.

ME$TERUL MANOLE*
dramd
de Lucian Blaga

(Din arhiva Muzeutui Nalionat al Literaturii Romane)

PUNCTE DE REPER
Lucian Btaga (1895-1961),
poet, filozof gi eseist. Se nagte in Drama in cinci acte Mesterur Manore de T,ucian Blaga
conline
localitatea Lancrdm, judelul Alba. schimbdri importante fa![ de balada populard. in primul iernd,,
Face studii liceale la Bragov, upu,
doud personaje noi, stareful Bogumil gi misteriosul
universitare la Sibiu (Facultatea de G6man. Apoi,
nu voievodul alege locur construcliei, ci me;terul insuqi.
Teologie) 9i Viena (Facultatea de Fi-
$i tot;l ir
lozofie) unde in 1920 igi ia docto- schimbd vreme de ;apte ani, dupd fiecare dintre cere'qaptezeci
qi
ratul.
in
1919 debuteazd editorial
-
qapte de egecuri este de relinut simbolistica numerelor,
qapte,
gaptezeci qi gapte
cu o culegere de versuri intitulata -, deoarece cunoaqte solu{ia pentru reugita inaile_
Poemele luminii 9i cu un volum de rii bisericii,
dar incearcd din rdsputeri s6 o evite. Acliunea incepe
notalii filozofic.g - pietre pentru tocmai in momentul tensionat care'nneazd celui de qaptezeci
al qi
templul meu.In 1921 vede lumina gaptelea eqec. in consecin!6, accentul cade pe
tiparului al doilea volum de versuri _ *manterile
personajului confruntat cu un conflict f6rd iegire,
Pagii profetului; in acelagi an pu_ tragic, al cirui
blicd prima piesd de teatru, drama final nu va putea fi decdt moartea, cdci pentru Manole,
biserica,
Zamslxe. simbol al voca{iei creatoare, qi Mira, simtor ar iubirii gi
al vielii,
Din 1926 imbrdligeaza cariera sunt tofuna' Finalul este el diferit: megterul se
diplornaticS, fiind, pe rdnd, atagat de ;i azvdrle din turla
bisericii, congtient fiind ci, din momentul morlii femeii
presd pe l6ngd legaliile Romdniei iubite,
din Vargovia, Praga gi Berna, apoi nimic nu mai poate urma pentru el. Iar zidarii, aduna{i
din cele patru
consilier la Legalia romAnd de la stihii pentru a ajuta la construcfia unei biserici din pdmdnt
Viena, ambasador gi ministru pleni- apd, din lumind qi vdnt, rimagi in via{d qi abia acum Ei din
potenliar al RomAniei la Lisabona. convertiti
adevdrat, vor trebui si poarte mai departe amintirea "r,
ln 1938 este numit profesor la
Doamne, ce strdlucire aici ce pustieiate tn noi!,exclamd
1.rtr.i ,ur..
Universitatea din Cluj, la Catedra ;i in final
de filozofie a culturii, creatd special unul dintre ei. consumarea miracolului rasd trupul istovit:
wsur se
pentru el. izbdnde;te, dar lini;tea, lini;tea n_o mai gdsim.
Publicd volume de versuri (/n
marea trecere, Lauda somnului, La
rn Aspecte are miturui, Mircea -Bl*a. demonstrea zd cd,
cumpdna apelor, La curtile doru- moartea violentd a creatorurui na;te propriur sdu
mit. Acestproces
lui, Nebdnuitete trepte) 9i mai multe presupune doul etape:intdi negarea, respingerea;i
abia apoi accep_
piese de teatru (Tulburarea apelor, tarea' Este ceea ce se intdmpri qi in cazur megterul
Daria, Fapta, invierea, Megterul Manole. Venili
imprenni cu vodd sd admire biserica, unii strigd oshnda
Manole, Cruciada copiilor, Avram qi Moarte
Iancu, Arca lui Noe). Scrie, de ase- cldditorului. acuzAndu-l cd a tnvins stihiile iu o*o,
s.trigd la cer, crci, proceddnd astfel, s-a tmpotrivit
;ifapta tui
menea, eseuri gi studii filozofice. crucii. zidafiiii
Este membru titular al Acade_ iau apdrarea, spundnd cd nu crucii s_a tmpitrivit, ci
miei Rom1ne, din 1936 (discursul
laudelor, cd" pe
cataligele mdndriei, er n-a umblat niciodatd. Tumultul
se va istovi
 (yg59l ee4pu99 els$or u!
'snds wn-tj
uBluec lnl le uosao
TWnCOg
i1t1rr14odtu1t5 tcpaQ algc ',o
2dac4 ps a3
ATONVIAI
'ppugq4 ottru ti
'p,wDrD ap ry&un p) nr r^Tr;";{:{dni as zr/qnsplu ad
'pcuJ amnq lDw as plq)o'mI
-n4aBnc ou4odwJ 'ptSoau atBnw nru 'cot nu pq1o a8nw m1g
iITONVW
ioJnspw lDw nN
(e1eqe IsIu es nu eJ€c el ep umJp un eJ€ tS-erec
elnun e ?c 'guolouoru ecol nc oec6ltu es e prg)
'IIIi{n9Og
1tu,tt4odu3 ti tcrpatd a\gc 'g 1at{
ap snsatd rcw prn4ols n) nN ipttly ipttlv'asuolunr pLtt-pln{Y
(rgd uud lrnpftpguzep eugur tS-npugcnp)
iITONVW
(uerugg'purnto g'a1oue141)
I VNlI3S
rvrNl'rnJ3v
cseugruoJ crlrur dun; 'sof u1 Se8ry od :urmdce IncoT
eelpnou 1e 'eelqdo 1e 'ee1e1duS 1e
?eleseS 1e 'eelrcurc 1e oSeuco Blpugc 1so; e eeln4ed 1e
rp8nygc e^pugc tsoJ e eelro4 1e lecsed €Apugc lsoJ e
Belrop 1e 'ueqorc B^pugc lsoJ e InIgluI - InrVCIZ'NVt\IyC
'TItrNnCOg pierels'vuIIN'gToNVI tr'Y(IOA :gNvOSdAd
'ouropour
ouguroJ lunllnc a1e rriplr;euosred
axe;duoc reur elec eJlu!p eleun 'lru mrm eerelSeu-er 7uere16eu ezelsnlr gs ermdord r$g erec
eaul6eu1 e1Se6e4u1 eJeJ'uoEC lnl IeureJp Ie ereceld ep Inprmd rnl4suoc B,rr ooelselod" glseecy'(SeEry
ea4unl cger6o;qo1ne ;nueuo.r rS ep eelmC BI ep eec 'rr4sgupur reun Ie Jolcrulsuoc elouel I re$eu
ec 'unlsod rede l ppeoped plseece
un erdsep gpel"q nes) elserrod purue.rrep ',,leper8ep" e-s reulSrro
u! osrlcs elrJnsJon 'erzeod ecrlqnd
eleod leu nu rep 'Qryda1eiu1 Inlur :sqcul €-s Increc leJlse IS 'p44ru atrpugS lvluirue Iruolrrrcs ec
ueqteN) Ourssel urp rS (1sne3) eeec e 1ruo1nfe nc 'grrrlceloc erJorueru ul gcsernievrerdns gs el6eSnar
eqleoc ulp uacnpPJl acel 'Irglp r$ rnlndrurl sndns ereurm ec rS '..cuo1sro' 1de;: rm erec qrd
'(OSOL-eSO
L) In13 e1e1;g'toluapecv lpqns gS lecllduroc lnsecord reucol etse lrqecr€rusg 'reruerp Inz?c
e Jololol rS pleralrl auo1s1 ep efces
u1 eluegodurl lsoJ ne nu euls u1 ericrulsuoc rcru rS eJele ec lnleuos
et tS (e961-6t6t) [ntC urp e4ozoll
rS euo1s1 sp lnnlrlsul el JolpleoJec -red nu gc Jelc reru Iepse euIAeC ')saag,utol ct1tw dwtt ug gpseld
our^ap lS '8t6t urp rnlnlugutpipnul else eerm{ce rolgldurglul nu tueprne 'ngJ'UIa mun noqiou Da$at
eur.ro1eJ pdnp '[n13 urp pJe]rsrelrun -od euvlep e8elg uelcnT rnl €rueJp '1eur; lsece ultd'a\op"r ya1iry1
eJpelBc el ap llnlllsop elsf
'(cseuguot nntes laun DaISa^od \ e osrpelop es 'ncseropoel 'ureq'C ml seurusJel
p16o11 el5aurnu es efdecer ep u1 'prelndod spel€q gcep r€I '1oE u1 gcurue es elou€y{ pugc gsuJ
 --i{0i!ir!t$s#

F
MANOLE dM
-.. Nu. Eu nu!
'@
BOGUMIL ,ffi
Ya trebui. ri
n
MANOLE fr
Bolta ce s-a prdbu;it ieri n-afost prea grea. Cerceteazd
;i tu. S{
N-am a;ezat temeliile pe ;ovdiala nisipului. Addncimile tndtli-
;i
mile, a suta oard le mdsur socotelile sunt bune, tdiate in crernene
rd
rd
toate. $i cele pentru arcuri, ;i cele pentru laturi, deopotrivd spre
miazdzi gi miazdnoapte.

BOGUMIL
De-acum tac. Orice alt cuvdnt e de prisos.
$
MANOLE !-
P drinte B ogumil, ajutd-md !
De-acum tac. Orice alt cuvdnt e
de prisos. BOGUMIL
Numai tn iad se socote;te. Acolo, tn tmpdrdlia virtulilor toate
Desen al lui Demian
sunt dupd mdsurd: ;i coarnele dracilor ;i cozile galbene. Acolo,
L
in revista Gdndirea (1934)
numdrul stdpdne;te tn tntocmiri, in sinoade, in botyi in clddiri...
;i
Prive;te numai cu luare-aminte semnele ro;ii de pe pergamentele
astea afurisite: unele lapene, altele ;erpuitoare
;i-ntortocheate.
orice numdr pare o iscdliturd schimonositd de drac. (Jite, numdrul
dsta trebuie sdfie iscdlitura lui Mamon, cd are burta mare. ,ilsta a
lui scaraolchi, cd e subyire ;i pare uscatd de tusea cea seacd. Asta
trebuie sdfie a lui Moloh, cd se sprijine;te cu tngdmfare tn sceptru.
l.
Asta trebuie sdfie a lui Belzebut, cd-ifluturd steagur neru;indrii pe
cap. vezi barba meaT sunt bdtrdn, dar socoteald tn viala mea m,ult
grepitd, incd n-am fdcut. $i dacd totu;i fac, o
fac ca tn ceruri: zic
unu;i gdndesc trei. Md jur pe Paraclit. in tmpdrdlia lui Dumnezeu,
a socoti e un pdcat ceva mai mic decdt necinstirea sdmbetii, dar
neapdrat mult mai greu decdt cdlcarea poruncii a
;asea. Nu,
Manole, pe mine nu md prinzi tn jocul acesta necurat.

Mammon (in Vechiul Tes-
tament, personificare a bogaliilor
sub forma unui spirit rau, demon),
Scaraotchi (de la luda lscariotul,
nume al diavolului oblinut prin proce-
deul lingvistic numit metatezd, care
constd in schimbarea ordinii sune-
telor sau al silabelor unor cuvinte),
Moloh (zeul rdzboiului, in mitologia
fenicianS, cdruia i se sacrificau
prunci pentru cAgtigarea bundvoin-
!ei; cultul sdu a pdtruns gi in pales-
tina, dar mozaismul l-a respins), Bel-
zebut (in Noul Testamenf, Matei,
Xll, 24, prinlul demonilor) - toate
reprezintd aici intruchipdri ale dia-
volului, ale rdului.
MANOLE
(se ridici ameninfitor)
Cine-mi ddrdmd zidurile?
1...1
BOGUMIL
Ce e, Manole? Ce cumpdnepti? Ce chibzuie;ti? Ce nu intrd tn
numere? Ce nu se lasd mdsurat?
{
MANOLE
Jertfa asta de netnchipuit cine-o cere? Din lumind, Dumnezeu
nu poate s-o ceard, fiindcd e jertJii de sdnge; din addncimi, puterile
necurate nu pot s-o ceard, fiindcd jertfa e impotriva lor.
BOGUMIL
Fire;te: cdt timp cdntdre;ti, aga este. pe tntdiul nu li_t poli 5.
tnchipui crud, cum pe celelalte nu le poli inchipui
Jiird minte. Dar
crezi tu oare cd mdsori ;i tndllimile, ;i addncimile sorlii cu plumbul
atdrnlt de sfoard? $i dacd intru ve;nicie bunul Dumnezeu-;i crdn_
cenul satanail sunt frali? $i dacd i;i schimbd obrazele tn;e,ldtoare,

_il-|IFrF
n

'qeJl luns
eueles. ts nozeuujng Pc
eurapor! slunduu u! Pugd leJlspd
e-s 'Jolclol ul 'E|cseolo^etp piuoJede
o qns tnleutq tnlntdtcutJd eiuelstxo
eelrupe llrun6og etuleJal lnlnl
-oa:d e;rcrpeld uud pleiunue ,eel-lx
le rnlnlooas urp (eueQng) pctumleq
gurlSe:c etzeJa - ursg;gr.uo6og
'rultAnJeq
rS r;aqOueqle allul elrlJeJat lenlts lou
-edns 6uel ep.rebul - ulletos
'nldurls rf md.gpeerc gs reop erec rI
tl"I?lec
rur 'gEeolsiug es ?eJA Inrm ?c Fldq else rop rec ed euedsep
r-ec eeec 'puog u1 ',ro7 ou4odt4 a olua{pcputgf,pnac o_s
rod
nu aloln)au aptaqnd ,twnugpo qp :a&ugs ap pfiJa[ a p?pul{
'pJDac o-s a4ood nu nazauun1l epne[ rcgc ,rFeEsleir4 eerelnd
ep snserd leur psuJ else purn8og rnl ln1eJs .e1oue141 n-qued .S
'e1e1eder eps rolelrsnereu eznec opur
-ffi99 p1 elidecce uI'else pat llululeiuesqe Ierucol .gtu€rp uI
oc dun1r4 'ppuro I? IeJou ple4rod elSe,rgd ec eeec uJ snqur
rntm erdnse eliuele eetg4e mp:e1$eur E arar Dutlu! el plqed
-er Brml? gp?Ieq uU pc erepe^ ug 1y .eEe1g uercnT
Inl ?ruerp
u1p IS prepdod spsleg ulp elorrBIAI rnl eletor1rod preduro3 .j
'eepr plseece eredu sruc ug eiuerrces .1xe1ug .pclJlluepl .w11[otas
nos adni ap acar a&ugs - a1i salo pw lS ,amqaq au
iacar
pulu! t4se n4ued re1 .mln)Dat InoDaA u-Erugd mlniorpl ailrrya!
-aq)u! pilDloq lpqi gs ancf p1z ut tlpry) wo lnun p1agfns
:gmEurs sun else elfnlog .Ercn nu gs,oasoi o ncuntod na"mi1pc
Tgcap na"8 lDu flnn ptpdnau rnp .ntaquVts oarrlsunau lgcap
cna tDul o,tac Tocpd un a go)os D ,nazauunT ry1 ofipqdry u3
lcgc 'tzerrop rf euues ep eroleu eJs nu eiulper3 'p,mspw pdnp
runs awq 'asrDotu! "ropjnq4l n1ip.rpdry ul teurnu gcpullJ cln1nl
-olelp 0l? autuos purn8og n-qued luns - FInclBc 16 eermder
- giaupdwnc gc tl3aropuI el gS ...pqcellgJe,o .1ruo1ezrueErg
olse rre1es ftl 'rrum1 lruoleeJC olse nezeuumq pc gJeprsuoc
- pun8og pfeuosred lrumu e-r6 e8elg rolplduglug nu pc gduer
-nErs nc r$ - purslpuroEoq ,u4uez1g nlredurl
1n8e4u; eeflx Ie
.eueElng .E
Inloces uI rJecnc eA eJac uI plncspu piuperc eqcel O
al?Js lsece lsoJ 3 gc l|z;erc erzJ.lqeJs lrJeJo relu
e-r ptunEog J?l 'lop roc e4ug 1elmd reru e-s erfncsrp ?euorues€
.?eJrueleJ
o pc lueplla leJlse eurleq rS eiuerr.cer; gturrdxe
'rcr?,oeJec 'tou oqtetpe rm lol else ercrlcln1uglnc .greouelue
ecqder ug gS e3 .rspl&l nps pstmdspr ulp r€rqc Fl€lsuoc
ep ro$n 1de; 'e1ouey41 w eleqJol lrrusu?4 o eJec ad eetmls
-uel nc cruelnd gz?el$Iuoc rnln-rpEnlgc e eurs ep eiuemElg .7,
eecrJrrrues uopd re oumrru ec .1xeluoc op €tueos pryq!.pfi1o
rnlnqrolp? erf4sder eliuele eEe4y .rnln1uotuotu eeunlsuel
qldulp pugqlqns orerrrelcxe ep elernues JlumEog
1nI ?leserpe
'rn1rue1Seur e pleredsrp eelunugEru nc .csruq edecul e.*iq .I
iornsput lotu nN
tn'lntx3r vfuvuo'tdx3
eiutpoJc
'a)ruc pwln ury Dac Dl D' oargr
-ptoq lulgtuJ rorl 1a.n4law ,punq a4doolg .anqa4uJ ap ptqwn olclu
tsp8 na. nu Daw D-ap trtqnt olclu uJ Daan) ap ,apundsp" iatnd .m_s
lu alun ap 'aqsDqlo apllspdp"rd u-pugd Toqzp,t nu a4spou afrpqaquJ
lolya! oatt aurC 'cDaA ap aun)auntu! utp rcu nc uacnpD o nuau
-po lou a.mc ad ,psootaBugts niulpatc augupl atoo1tugdp1s pngms
1i lso,t ap pqt runs aco&uo4s qiutu agppcos atnot 1)unto-!S .at{
ps oa1nd,m.rcp 'oio a$a pc unds nu,sonurparJ ,ng
ia.m1s qo11n7u"
a\lafn1s Uun p) apod ZilDInn a pugr 6 a pugr
Tnun nu'p"
1ui
F"
i
a

[un sol al domnitorurui il anunld pe Manole ci vodi qi-a pier-

Ministirea Curtea de Argeg
la sfdrgitul secolului al XVlll-lea
dut ribdarea ;i mai este dispus sd accepte doar o ultimi incercare.
ln fala acestei ameninldri, meqterul face o promisiune care ii ingro-
zeqte pe tovardgii sii: in trei zile biserica se va inilfa.
F
cei noui il
roagd pe Manole si-i lase sd plece, dar megterul le destdinuie
cum-
plita solulie qi le cere sdjure cd o vor accepta: vor trebui sd zideascd
la temelia bisericii o viald scumpd de om: o solie care tncd n-a
nds-
cut, sord sau fiicd. Aqteptarea este cumplitd", iar,laun moment
dat,
meqterii il actzdpe Manole ci qi-a cdlcat jurimdntul, prevenindu-gi
timn so{ia. Dar prima care va sosi va fi tocmai Mira, solia lui
!1n
Manole qi, in ciuda suferinfei cumplite, megterul o va zidila ternelia
bisericii care astfel, in sfdrqit, se va indlla. intr-un moment de dispe-
rate, va incerca totuqi si o salveze din zidul abiaindllat, dar va fi
oprit de ceilalli zidari, care il conving ci totul este in ziadar.l

ACTULAL CINCILEA c
Un col{ al bisericii isprdvite intri pieziq in scen[. Nu se vede m
decdt partea dejos, intrarea principali, treptele. i
Spre stdnga - niEte rimigile de schele.

SCENAIII GI
(Sosesc din dreapta Vodd, Bogumil, un bdiat de curte,
cdliva
sulilagi; mai in urmd, boieri incruntafi qi cdlugiri fanatici urmafi ,F
de robi. in stdnga se aduni popoi in jurul zidurilor.)

VODA
(inalt, gras, uqor, cu toat6 greutatea, abiaajuns, risufldnd,
se
intoarce cdtrebdiat, care se uitd-n sus, cu gura ciscati)
Ei, bdiete, nu vorbepti?
BAIATUL
Laud pe ctitor.

VODA
$i dacd aifi in locul meu, al ctitorului?
BAIATUL
$tiu eu? Atunci a; lduda pe Manole.
VODA
Numai atdt?
cil
BAIATUL rf
Mai mult ce sd zic? in rocur mdriei-tare a; da afard din cdrin-
dar un sfdnt;i-a; pune in locu-i numele lui Manole.

VODA
Dacd a; fi bdiat de curte, a; gdndi eu la
;i fel, dar soborul
gdnde;te tocmai dimpotriud. Ce gdnde;te Vodd, e treaba
mea.
(Il bate pe umdr.)
Cu voia ta, fire;te!
(Priveqte in sus.)
60
(996) ea4pugrg Bls!^ar u!
uelugo lnl lE uesoo i"rcrryry ntdnsp pwalsalq a&n4o m pqtipdnau oa?
-a1appql:atpfawud o {o,t - pulprt ,a1iatocofioq au _ pulp,rJ
tiiepugso uarog fiv
ilrua? nc DI"DJ Jo-s
pc"tod 'aluarauts ptpt ti T7dutnc - 7n1odo1c a&o"ti wnc fiFnv
uaros rnrYrNI
iiiDpuqso
rruYcnTYJ rs rrusrorr
itsqcltuv !ry p ioc
-m Inlpru! a Dtsaro ptDJ .aumrp)rrts ap ppltd gfnt n4unpa! .top ,a1trc
-ryp4s auwas nc fi a"mw a.ni(plut nJ luat oa pc Trcototd n-g
uYDnrYC lnrVJNI
iiiDpugso
InrycnlYc rs rusrorr
(1nru 161€mqfu
elSsrr.rrd rS g11e1eec uJ pugru o-:1urp p8erol glmu rS1)
YAOA
ii Dl-DUpu,Dpug,so a1ia1sog
UAIOg ITV
(rogrsroq elr4odrug pmurmru)
VAI^IIiTNI^I
irac q p8u1s ry1nqdolti ,oulo nr al!rygs sut^u! V
UgIOg VIITIIUJ TV
ialDclpc JsalnqaQ nu rJD) tfltto"td
aa^D 'Dt-Drq,W 'a.mo4t1qB o !_nu n1sn
$ ,pwa$alq pugB'un nc
snn D Ia .me .pupdutnc ug ufind apoc _ snds D nu nDS snds
V
UgIOg VATIOC TV
ilorrypluS
-au ap g[o a"tnd a"nuqgw o pcal
'urclw aqn 6 aqn 7o7 puncsD
$ .Draqc rupratd wo_a1 ry1 ,o1u,iror1
ry1 alasndg lpBoalaju-a1 p, iloid )ur>
'alDcauryuJ
lou tot 1"to4c1qB 4 aqiaqtod,alouDry ,autart o DI ae
uv(Ilz TnTYJNI
'tonwn D_u ptDpoplu ,Drtpug,w
p a1a&11n7oc a4
uV(IIz.tTv
rolapnDl D ,IlJnn nN
uVCIZYIITIInIJTV
i4)ruc qur"t4odw3 0_s apuDry
uYcnTYs Nn
1...1 2au1w ti oc rlrutnjlnu ap oio 7og galuns 19
('eu{1nur erpJ)
iluo ap aqns n4uad ,aqn.tt,ptn,td
-s! aryn.np 'wintc n-fi nu ppt{ns io$f, apuory wo ctuiir1g
('lumEog e4pC)
'potarcL na luns iaquptpd,a3
ryc ad aanulw o sorcpalau ap oso pt frysv
 t*

r
t4,
VODA
(gdfdind)
Auzili ararna, auzili arama rdspunzhnd nedreptdlii din addn-
cimi!
MULTIMEA
(se tulburd)
Nu, nu se poate!
iNrArw cArucAn
Prin vremi, voievozii s-au bucurat sdfie slugile sfintei biserici
care i-a uns!

MULTIMEA
(in tulburare crescdndi spre boieri)
Nu, nu se poate! Ce vor? Nu se poate! Cine sunt? Nu se poate!
iNrArur cArucAn
(intorcAndu-se c6tre mullime)
cine a mai vdzut mddulare rdsculdndu-se impotriva trupului
din care fac parte? De ce striga{i, de ce vd tulburipi, de ce u)h1f? h
voi
-sunteli ferestrele
prin care in bisericd intrd, Iumj,ina? voi sunteli rl
u;ile de apdrare ;i stdlpii de sprijin? voi sunteli clopotele care h
vestesc, care tnalld ;i osdndesc? cine ridicd glasul tmpotriva mu- n[
mei Jiird de trup, din care a doua oard ne-am ndscut? sd vie sd-t
privim! Sd stea tnfald, impotrivindu-se!
MI.JLTIMEA
Nu, nu se poate! Manole, me;terul nesemdnat, trebuie sd trd_
iascd! Nu, nu se poate! Iatd-ne - toli, toli suntem tn bisericd,
;i-n
preajma bisericii- Noi strigdm, boierii urld, noi apdrdm, cdlugdrii
osdndesc -
toli suntem jos, Manole singur ,ur, d"orrpro noirt d,
" sd plece!
deasupra bisericii! Alt sfat, alt sobor! Acesta Acesta sd se
intoarcd!
(Toati mul{imea se migcd, suli{aqii fac gard de
sulili in fala nivalei.)
iNrAnn BorER
Robi ai pdmdntului, sus tn turld! puneli zdvoarele pe u1a
scdrilor! Dobordli schelele de cealaltd parte! sd nu mai scipe! FL
BOIERII $I CALUGARII d
Moarte cldditorului! ,Fr
(Robii nivdlesc in bisericd, in cel mai mare tumult;
clopotul dintr-odatd se opregte.)
VODA
Stali! Ce e? Ce s-a tntdmplat? Cine se ridicd? Cine dd po_
runci?

MULTIMEA
(amu{eqte dintr-odatd, privind in sus)

IJNUL
Manole a ie;it pe marginea bisericii.

roTr
il (se uit[ cu fior in sus)

L{tt*
 ,,'ltua^ un un:)
nio o1rrytdw3 wo, au Fprsv a Frcnr" :inds o oiy
:#;f:
(eeueulesu ep)
rruYcnTYC rs Iltruros
('pdec eredocsep 1$p
YAOA
.mferdu4 punp"-S)
Ctnwler tecugcs un-eryc
't'tow
Iror
('erepe; ep dgc ug es-npugdsrrc .e1oue141 Inl uugur eperr eg)
DuDw r,tanu - ru,Arc unlclu mds ps alnqaq n71 .rund ut:::T:;
ps llo^ wD pug,c Dun4o Dc ,Daut otdnsoap Dugu prup o p)u!,!_aun4
'a.m)r"to qnu rDu
ry)ap fqm uo-ay # tgln wo_4 na ,alounry
(1e elsed gcmre-s)
VATIISVS TY
(gggg) 1olacuE.I op uesog (co1[ru uI 1ndn4 cnpu)
v^rIvc
'eeiasnwn4 Heol F eawnl
pqupland es i g g*e4ld eFryu1g ppn4nd o4doatp n-ap ya1iawy4
/'QrQr| ercls lpodsgg .?lqll3^3ls .ryuauoc D
catug) un,ptz uJ
(qntu leur 1o1 elSelSrurl es srrrrn ed .n4srms p*1nm n_sf
NVWYC
...nzpJ
('eldeo6 pru-S .rorueJ ep sugld .eu4i1nur ug epdlf)
0 - s aI o uDw
('rydri *" u:*:!"Tuf"{:ff '
'nrnp D-at appc
ilnu $ sug4s D-at a"oc pulotl o Dr np1 pdn4
'plooqz npt ppugD 'tncs un oc so{atod as ,auLguu!
li Utac ,r ior*r1
'dna ap apuudsap as npt pral{ns .oalasnwn{p1oo1 tl oawnl pilulo;
!
atod as 6 uiargd al.mt ule .aftlay apot cnp as apun pqspq
$
-ID a Dwnq apun ,wgrpl tqo atds puDaq) at ptz utp
InrarugJ
(preorralur erurnre ug.colfnu u1p eurl)
NVWYC
iljlucg,rc nu ps pqro^ g ,rio1g
11joci1w nu
YAOA
('pwgt?erelJnsgr nc cserrFd II IioJ)
,a
eDaln ac aJ
(ereuel nc)
iapuow'alouDw
(so[ep gEps)
VgN[IiTNI^I
.sndo a"tds
wncy
Tn.rrv
'tt tp sp.t a"rds pzon4cunua8m aIouDW
TNJTV
7*
1

Ha ! L e;ut, d fi" d":c;;:;;:iironie')

AL TREILEA
Manole, Manole, ce vomface?

ALTUL
{-
Doamne, cel ce a clddit biserici.

ALTUL
El tot a;a zicea: ,,in/iiptuirea bisericii cere tot,
;i te duce de_a
dreptul in moarte sau sdrdcie, in cer sau nebunie.,, f.
AL CINCILEA
(cihe al doilea)
Tu, pescari te vei intoarce iard;i in apd?

AL DOILEA
Sunt cu rostul pierdut.
t"
ALTUL
Nu vom ;ti cum sd ne mai gdsim loc in viald, vom rdtdci
din
loc in loc.

AL TREILEA
Cdnd noi nu vom maifi, apa;i addncul pddurilor
vor mai vui
aici, amintindu-ne jdrd sd ne numeascd, surd cumplit,
din veac in veac.
;i a_t)! a_i!

iNrAtur
Desen al lui Demian Doamne, ce strdlucire aici
;i ce pustietate in noi. ?
in revista G6ndirea (1934)

Cortina 3.

EXPLORAREA TEXTULUI {"

Pe.cataligele^mdndriei, el niciodatd n_a umblat...
ucis cu un gdnd blestemat. 1..,1 ...a

1. Pentru cei mai mulli dintre cititori sau spectatori,

sfdrqitul
tragic al protagnistului este, cu siguran{d, cunoscut.
Totugi
scena finall incepe mai degrabd fin1qtit,
at6t unele dintre in_
dicafiile autorului, c6t qi primele replici ale personaj.to,
uuana
un caracter chiar uqor comic. Vodd e inalt qi groi,
bdiunl ,"
yird lu construclie cu gura cdscatd qi_qi lingr;qeqt. ,tJpar"f.
Identificd qi alte asemenea situafii, in textui 6.
reprodus. Care
crezi cd este motivul pentru care autorul a proced^at
astfel?
2. in aceastd ultiml secvenld, Manole este prezent
?n scen6 pufin
timp. Ceea ce a fost de spus, a spus, ceea ce
a fost de fuprn,
a fiptuit. Momenful este insd tensionat, pentru
ci acum vom
afla dacd' semnificalia faptelor megterului a fost
sau nu a fost
inleleasi de ceilalli. Mullimea este ins6 divizatd":
unii il con_
test', atii ii iau apirarea, fiecare argumentAndu_qi punctul
de
vedere. Delimiteazd' grupurile qi identificn, pentru
ri".u." Ji.,-
tre ele, argumentele pro sau contra faptelor mepterului.
 i:i.!'llii.iairE8{i$lii{tiii**tr8eil,
'elsllncse eprgluezerd erdsep
ururdo prr.-rieurudxg rop8eloc e'te1u! o-dIlIO rS rrelSeur l$ eyou
-eI e4ulp
tr le1ie1er e gurEed o Bcrrc ep ereluezerd o elgc 1ie1rcg
'tn1rue1$eur
1irou e 'n ynlce ulp AI euecs 13 rrcrresrq 1e 1ei1gu1
elqe Inplz eurgrpp Fs elouel l ed gcrperdurg II gnou rec pugc
oelouel rnl ?elsurc gleropul e1 und urel
AI Inrce ulp AI euecs tr
-3sru glep eurud nr1ued'eJec ug'11I Inl"n ulp 'II rS 1 euecs '1npl
-ugurg8sl e '1 1n1ce ulp 'III Buecs 'rrcuesrq ele eled.ms elrmpz
?l pcJ?otul es ?s gnou lec ed e8ur,ruoc rI elous6 eJBo uI'I Inpe
u1p 'ilI reuecs FIeUIJ erepel u11y'e1in1ole r-erJcse(I 'gleiuenu
reru llruu else gelSeur rS e1oue141 e4urp e{e1er 'pp?Ieq ep gie{
'BJOISoCB ele]ilurl'l?nl
r I&zt relJe rel enelg c {r1r 3
'9selc uI
elelmd eprincsrp urp elellnzer eprferuro;ur pugcgrrolel 'e.tr11
rnlnleuosred e pur8ed o ecJrc ep eJ"zrJelceJec o elgc rieucg .€
'smfe $e eJ€c €l eprzrlcuoc {eredruoc
rS riqncsrp lr8eloc rilelrolec rS e.4seorr eprieuuo;ul {ermdxg .L
'(rrrelSeur'uerugg 13 yumEog) Ieur"rp ele elqeluezerder elel
-euosred 16 erl141 e4urp erieler rS pcqoqtuls eemrsuerurp 'leloru
lnpleRrod €oJeJnluoc eJepel uI sele lien 1x4 u1 leuosred rn1
-sece rnlnlor docs lderp gqle ps erec e{ncsp o ru1ued
(nro^Bs ueupV Brlceloc urO)
elrlecrJrrrues"erllrq€ls
{ereprsuoc eI eJ€o ed elueurSer; rl€}celes 'rop
zlled PlI ap uasep
elgc ep edrut u1 'crleruerp IqcrlJuoc r4lu€Uodrur lor un pug^e
'e6e1g uelcn1
'xelduroc leuosred rm else 'qunqcs ug'e4y41 'nps lnios e1 e8rmfe e
n.t1ued epcrperd eleol pcseSgdep gs glgrploq'g1e1o,rep rS ereolrq
-nr JBop else eg rou[u IoJ un m1rue1Seu rerios g,,r:ezer relndod
Fueod 'crtoloqrsd plgord ezemluoc r-gs ledncoerd urind purrg .I
nivcnav
YrNsUnC 3UVn]Vn]
'qnpzp^ uJ tD)un"m D-s alouDw
:u?rugC rnl roleqrol e{ecrguures erdsep erurdo $-gu4rdxg -g
pia1 $p erJ el ps
6rn1rue16eur
pugJploq 'atuon prouo nc rcyry?n1gc ?po1 pzeeseJp€ es ec eC .S
'elnlsec? #;otu eiuengur qns 'leuosred rnrgceg rrJgnrJoJsue4
^l
#S'i erserSord elSergurn 'uuni1ruu roleqrol Ie lS ropmlseE Frpeurel
-uI ulrd toprolelceds lcerpu AetcelJer else rnlruelSeru eeg"ol4tr .V
'ellJgupruese'1un1uerr.e'rS eleiuere;rp el"lsuoc
e n4ued 'purerp ulp !po1 rS 'gpeleq ulp 'Rpo1-ru3a51 'eleu
-osred gnop elec greftuo3 'eloue6 rnl Inurlsep ru1ued '1eug
u1 'nrsrcep
g e elSepezrop es gpo^ Inl Inlorlrepdod ep€l€q uI .€
 ' ."r,*rii];i8

r LrMeA $t coMUNtcARE

:L
lih
NI
h
ml
ffi
{!r
til
Ei
1. Completeazd tabelul, indicAnd funcfia/ func-
- Parol.
liile fiec[ruia dintre textele de mai jos (informa- - C-e;t'copil?
tivd, conativd, faticd, emotivi); menlioneazi cdte (I.L. Caragiale, Cam firziu...)
doui trisituri pentru fiecare dintre dintre funcfiile
identificate. 2. a.Prezrnti,elementele situaliei de comunicare
din texfirl urmitor (emifdtor, receptor, mesaj, cod,
funclial funcfiile
canal).
A b. Argumenteazd faptul ci textul de prezen_
tare a reclamei are atdt scop informativ, citqi per_
B suasiv.
Hr
La rrVulturul de mare"
A. Art
17 (I) Ministerul invdydmdntului, Cu peStele in gheare rts
inspectoratele ;colare ;i autoritdlile adminis_ AleargdJiecare uli
traliei publice locale asigurd condiliile necesare Astdzi mic;i mare. cli
pentru ca elevii sd frecventeze cursurile primare De peste cinci decenii
;i gimnaziale, de reguld, in localitdlile tn care intr-una cetdlenii
ace;tia domiciliazd. Convin;i cu prisosinld
(2) in situalii justiJicate, elevilor din tnvdld- Cd origice dorinld,
mdntul primar;i gimnazial, ;colariza,ti tntr-o altd Se poate satisfoce
localitate, li se asigurd, dupd caz, servicii de Cu cinste, drag;i pace,
transport, masd ;i internat, cu sprijinul Ministe_ Cu mdrfuri minunate
rului invdldmdntului, at autoritaiilor adminis- $i toate garantate. tu
traliei publice locale, al agenlilor economici, al Cu-auto ;i faetoane
comunitdlii locale, al societdlilor de binefacere, Wn doamne Ia;ifuane,
al pers oanelor juridice s au Wn domnii Ia zefiruri,
fizice.
(L eg e a I nv dgdm dntutui) Nenumdrate ;iruri ifi
$i fdrd marafeturi
B. - Md, Costicd!... ;tii tu Ia cine ne_am Se cumpdrd pdnzeturi, a.
gdndit noi toli trei adineaori?... de cine am vorbit Iar multe din cucoane AK
noi acuma pdnd sd intri tu? Mai cumpdrd cretoane, GN
- De cine? Prosoape pi;ervete fiF(
- De tine. $i simple, ;i cochete. OI
- Ei, a;! $i orice gospodind brn
* Zdu, de tine. Ce vrea o marfiifind
- Parol? Aleargd Jiecare
 '?cueg
02, !!uP ulp Puepeu 'lr$ner leru Iec ed yrieEele r* elesnpord p"r-feundxg
'greouedns 9TIBITBA o
ep rqn8eloc el€ nc epunrido rJ-gmdul9g
rS
q 'tmtido PnoP elec e'4ulp erecelJ
eundord'enop e ep lelec Itlzsc
*. eac'rrucedser'g1r3ner
ti-preetueutng-d't.orq ef 9qs{1 Isru
"1 ed egece ed o-e8e1y
r€ru eec €IusIcoJ eluezerder ? rJaprsuoc o erec
igr. tS 0g,'yZ,JoIIue pupulirede 'e1em191e eputEerur e$errp6 '9
'elsl lug1$rec elel€ryueJ erdsep n8eloc ueruroJul
{-ps seJelJcs uud ezqeu; terr o e{e84se'ru1
' - erec ul goder rntm -
:olpieuuoJul ? Folepp e erszllqn ep rer8e1e4s serlllq€ls
-
irop{euuoJul B Folo}€p eereEug4s -
leresgceu eprieuuo;
-
-w /elet€p eu$qo 1od es erec uud rolllglllepotu €ereclJuuepl
09, !!ue ulp Puelcou :eJepe^ u[ sAAe IeA
tra*:S:' gfa\nod wnc :nau pio'ro
iplncp\d nc urfi tDulqu! 'S
uJ plopo.ttsDawlpllqnd gulol sc pug're e{eEpseAIII O pmezrJBeu
ffi7 'gllpelqns eJ€ol€A eull ep snduroc
'c
mlnlxel €JeJuoc oJ€c ellcllslJep?r?c e4ulp I04 PCIpUI
' ' '('cpteir*l'"*orrr"s 'edezues ep lelroder :nldtuexe ep) ro1rttc
rrtE14nvll tc lloltld tm-4ul 'greut8eul tS
ed euorserdtul I-" ep eg 9s docs I.rugc Ie xel
gleuo4oure nf""r1p ug ep1i1u1 eprfeuuo;ut pugllo^zep-'913p ,3urel"
id gr,o"rtqt s .,euqieire,r' o lmpugr.:ffiJJr":;e;:ffS.'ln
'e
*
-qxe1 pdocs 9c 'elueurn8J€ Ie4 e prolnf-u nc 'pzue4suorueq
t$v.truluoFi r {t}lpt
'roitol 'JEpgiB ui rigtl
'rpd!srd llltd Quryi4to,t 13 Pwal'elerEere3'1'f
ep. o11i$1;o: erortrga 'awuuasul Tuns oatd nu a7aqn8o4 'alnulu
1i1 erolc6uor*g uyg #ap '\ncol lo1fiop1os
D^atgr u3
tlsnqpu lso! o 'crytalnd lug't' un Datpq
p1oag 4 omJ owrDzoc
ri.rolltidwoi 11ip71,t11co wwniryw'1y1dg
,p irrp a1sad psnc o DI tlucnqz! o co{ un 'a"rc g ol ad 'ptoasy
02. llue ulp Puelcau
:xet Iruolgulm ?p es 'v
ffillr-tiffifiiifii 'ele e4rnp re.B
o{tzodxe erenle,re ep llrellrc pt'Uqes 'e1e11nzer
ellSner t€ru oloc ed eyr.ls8e19 rS
'cls lrolnc 'ere1r1 ep ellreJlp orelc?rec
elesnpord gsn1" o1 gi-iitu"b*g
$DfZJ nrsensred 1ec ts r'neu.loJut
iJoioj rioaiplseuf ep Flxeliiosul lio4
rru?c I3 'lrnpugr 9I-0I ep 'rrloc6
lruelc€Jec eqgruu'ps inu1|t'oc ur 'ezesuel
e arcruezetdep lxeltm elJcs 'smcuoc tm toprrele FpugJ
gslgrgloqeeeeceec'ilZ€utiltepfue'rrlosq€JoIuoII^InpugJul
o gt e1e1111oc6 eerecnPuoc rer 'rn1nec11 I€ Jorr
,""i*1"ooa u1 '€
-ffi lqttt eJer.ope
nr.i"d "1s"top ep Inuetusxe col se^€ en'gre'r
(02. lpe urP ueel$emcnq
ut233e141" oleul rrum € guelcel)
..1€sJeAIun 'a.toar1t ug a7a73ad n3
(.atout aP Tntnqnl'( o7
aJDu nJ 'c1w nc lz?tsv
 trtrNEIGItrO Ettr EtrXItI
De ce-n aprinse dimineli de
vard
m.d simt un picur de dumnezeire
pe pdmdnt
;i-ngenunchez in fala *"o joyi unui idol?
De ce-ntr_o mare de lumind"o_,
mt rinr"o"a
ca para unei facle in vdpaia zilei? "ut
D: in nopli adhnci de iarnd,
c(nd": tndepdrtapi s_aprind pe cer
-sorj
;i ochi de lupi prddalnici pe pdmdnt,
un glas tmi strigd asculit tn
intuneri,
cd dracul nicdieri nu r6de mai
acasd
ca-n pieptul meuT

Pesemne _ tnvrdjbiTi
de-o ve;nicie Dumnezeu
;i cu Satana
au tnleles cd e mai mare'fiecare
dacd-;i tntind de pace *Aro.
$i s_au tmpdcat
tn m-ine: fmpreund picuratu_mi_au
in suflet
credinla ;i iubirea
;i-ndoiala pi miciuna.
Lucian Blaqa
(Din arhiva Muzeutui Nationat
at iiteraturii Rom6ne) Lumina;i pdcatul
fmbrdli;dndu-se s-au infrdlit in
mine_ntdia oard
de la-nceputul lumii, di cind fu;;r;
strivelc_cu urd;arpele cu solzii1e
ispitd,
de cdnd cu ochii oyrlvd ;orpui pira";t"
le
cdlcdiul adevdrului sd_l mu;rc_n
"iiaraU.
(Lucian Blaga, pax magna)

de trei-paku
il *,t.^intre poezia paxcolegi, discutali gi stabilili o legiturl
posibili tuiagna $iil;; Comunicafi ideile
voastre colegilor din celelalte
grup" gistabilifi, i;-ii;;;
punct de vedere comun..Conr"irruli,?."ur.,
15-20 de rdnduri, al c6rui..op.e intr_wr text de
ii"-0. Jlnfo*4 punctul de
vedere la care ali ajuns io u..u Oir."fiif* 0"""r.
Sucesnl BlBLtocnnFtcE

Mircea Efiade, Asnecle ate minrui-

deqi ar fi beneficd lectura in-
tregii cir{i, pentru tema aflatd,in
disculie sunt utile, cu deose_
bire, cap. II, prestigiul magic
at origtnitor qi VII, Mitologia
memoriei;i a uitdrii.
Mircea Eliade, Me;teylManole
studiului De Ia Zalmo:ir. t!
;i Mdndstirea Arge;ului(cap. V al
e"ogilnfuoo), con{ine informatii
detaliate despre circura\ia uaruoJiln peninsula
istoric ar exegezei texfului, Balcanicd, un
descrieri despre rifuri de con_
strucfie etc.
Dan C. Mihdilescu, Dramaturgia
lui Lucian Blaga,volum apirut
?n urmd cu mai bine de
dJuazeci Ae un,
dificil de gdsit azi in bibliot."i, au. 1ir, 1gg4), aqadar, mai
rroftur cdutdrii i{i va fi cu
siguran,ti rdspldtit prin lecturi.

'€JeJeilt ulqoAuoc elsr^al 'PseJd
sp ue6Jo un ap tS oundstp e^ Lgg,
ulp arec '(gggL) eewunf eolelatc
-os Pzereuolu!'olelputpJls utp ilpnls
el ap la qS ec riruen ueun rile nc pun
-erdug'1c1y'rSel utp ealeltsJe^tun el
a4ozol4 ep rose;ord lrulnu else rode
'gSerncng u1 lerlsrbeu durl pncs
olso '!g8t ul 'plei uJ srolulau
'1dalp u1 eun
rS are11; u1 piuecrl o er rS1 epun 'sue6
e; abreu 'Fsrnq o op pulnqeuag
'(e;ueureg) uessarg utp eele1sJe^
-une1(eepnel wnc eu6eu) el1ozol4
u! Inlerolcop au;iqo rue 6L reurnu e-l
'eiuecll et tSt tS agozolrl ep ealellnO
-BJ Pzeoluo^ceJJ epun 'uruag el P3
-ee;d 'e{ouord ep le6 Bc ausrsaJaql
raruepeov eern;osqe pdng
'pueador
-na pleJnllm afrpe4 nc pqeocS 'guers
-aJaql oluapmv elrlsa^ el ec
^olee1 rS
'(egeL-LSeL) euern el gnurluoc
g.rei u1 upnls acel 'roso1oJd ele 'telg
urp reur6po 'nps lplel opun 'e^oleJ3
e; el6eu eS 'uerc4olso 1S lelelr; crlr.rc
' UVAV-OV91') ncssrolpn nM
rlllli
dl
,*
i*
ril
rm
ffi
m zoc op nrpn/S
iffi f
,;i[!
-
rg '(errqg1u1 pruud glseeoe e1 elSesdrl to3o4 ellse1
,dre3
I€ un) eleqErng '1q rS rzzruSoN qoc?I 'r11esog ropoeq;
oncse;or?y41nlrJ
:rrpnts e1 ep 'e1e1pulg4s ulp rSe1e1 rirsos pugmo
rJeurl rcurc 'y991 eueruqeJ €unl uud .1ncp; ne1 lryndecul gc !
erlS eg 'erzrcord nc trfirqe]s rJ opod nu rrfgplcos nrelSeu 1
tgzlepe-4u1 'tolundwtl naqdnou 4 ap"o1d a,s rfiurunf nawfr
:elurlnc eleJeoleruJn nc pdeecug ps eJ?c isum18 sJncsrp un lqi
'rzzn-r8e51 qocel '((nnledred lrueprces'o ec eerel oawlunf lr1glq
eereiug;ul esJelrue es eJec urrd lenue rnpleqcu€g e erirpe4 g
'pqMU ap alnrcw u1a1s11nuofii
rolawa$E 7n zo8pz 'a4qptB auro4s n1ajuan{m p nqq{'a?stlo
ps fi pundo as ps 'ilDlplac 'pcsom4dpl ps UuaM ora lnan :f,
-auoplout pg1,t1ds sundsp.t r-l 'noseurlo.I 'g errrJrJe 'uDawnt
.rouofiryool^lpDal
m1n71"t1dg'e1ie1p4 16 elpreg l€rglep€ nc epiplnou erE
eJelrrulop elsnl ezeserl gs rS elesecxe ezelrroc ps €cJecul E ep q
-e311qo 'elsrrunmf 'ereolpurm reriereue8 lepeSe 'rueleJ en 'euemft
Jolepou e plercryredns erieyur gS reseceu eJo ec eeec eBuJ ?ru€eJqp
ps pqedec pm8urs 'cryrc lrrds lruBseceu pJpJ ?suI lncgJ e-s nseu_m
-or rriplercos e gprder eereztuJepoyrlg 'e1e1rdec luns'ptnn4ll opry
e1 nlicnpo4ul q rclIr4cs '1ern11nc ngs lnurerSord rS nueecrqpSoa
olxeluoc
Ileqlntr lnl elinqquoc lsece uI "'tufind aq.molrycap norptul
as nu rne 'louofidacxa ndod un-.4uip a1"rcd nacpt! a,mcagf Tgcnar4
'aull uJ nota a.moluatc apjnq.ttt fi prua8 luip"tp4oq at ps ryrap
DaJa) as 1i np 'sa1n "todod un DJa u2,uto"t ,todod 7n&a,44 pc n,4uad
'6ap non liot ti louaqr Dra aulc!.to :aroroqop) ap luauuuas
rarurs un'rcdV'(trolnU'a"madsatlnqg'saruDMal raaoH,Dilqg
nno plapow fi ptolz) 1"4iaout ttout rDut D) a4oc tug)utoJ Jolu
-olDaJJ Da"toluarlo 'sotpuo"t8 ap 'lDruawnuou ap Dal.as a$a pcoda
plsonD p3oa,4u3 Dzoazual)oJDJ n Daa) 'alosla^tan n(ua1n p4ua)
uJ uDapan au lou pugJ 'pa7wot arunruo1o8aw ap
locas ap aqoqpwn{
n.m8uts Tsol nn 7ggI-Iegt rruD pD aunds agnod ag .epeder pcotps
ri 1o7 nunqo pcnt ps nt)mqa.q ruautDo o^tip7 .ndo"mg utp ,,!.to.ms,,
Unlpr aqoqoln p"mtrur o a8nnpo as ps ri lqs un azaat) as
DS Dmqa4 pag) ?sau?Luor Dal-XIX ID rrynp)as uqsap un ,a4ood
p
'7 s o! n'epellg €ecJrry elpugo eucs' .pueedorne
1nw s tpa do 1ct cu g eec
ep puguroJ eJn1lnc olueruoul Iec€ uJ oeledes eJec €rrrJoue eiuera;1p
gcnpeJ gs sndord e-r* erec erurrd lsoJ ? glsrldoSed eriereueg
ls!rulunI Inus!clluc
.. '.'.:-l-:ffi;i4@r*
 in acegti ani Maiorescu declan-
geazd gi o violentd campanie im_ hotrrisc infiinfarea unei societd,ti literare, numita ulterior
Junimea, I
potriva ,,directiei vechi,'in cultura gi la sugestia lui rheodor Rosetti. inceputul il fdcuse
irr.r Muior"r.., c
literaturd. Primul studiu va fi O cer- i-n 1863j care linuse un numdr de
,,pielecfiuni" in r"r" ne"rii rrrr"r- 0
cetare criticd asupra poeziei ro_ dovei. Tinerii hot[risc continuarea lor la universitatea
mdne de la 1867. El va fi urmat de prima sa aparifie in pyblic, acelaqi Rosetti, gituit
din Iaqi (la I
Asupra poeziei noastre populare de I
societatea";;F;nu
modirnd, ""
reuEi sd rosteasci decdt societatea modernd,
(1868), Limba romind in jurnatele
va cobori de la tribun6!), in fiecare duminicr inne
qi t
din Austria (1868), in contra di- orele u* ii Joue, ilfl
recliei de azi in cultura romind inta,taunui public murt mai numeros. Asociafii se strdngeau
upoi in $
(1868), Direclia noud in poezia gi casa lui Pogor pentru a discuta chestiunile ftatate.
proza romdnd (1872). Studiile vor
fi reunite, in anul 1874, intr-o prima - flnformafii mai bogate oferd doud cdrti de memorii, Amintiri de T
la Junimea, a lui Iacob Negruzzi qiAmintiri de ta Junimea
edilie de Critice. Ulterior volumul va din ra;i d
de G, P-anu, ca qi proceseflverbale ale qedinlelor. Odati
fi retipdrit, amplificat cu noi articole.
""
numdrului de membri, intflnaile se vor desfh.,sura siptdmdnal,'succe-
.p"** u
Din 1874 pardsegte definitiv I
siv in casa lui Maiorescu ;i a lui pogoq de obicei vineri.
lagiul 9i se mutd la Bucuregti. Ca vi, p" ,a"o {t
ministru al Cultelor gi lnstruc{iunii Leon Negruzzi, Samson Bodn[rJscu, Mihai Eminescu,'Miron
s
Publice (1 87 4-187 6),Ltcdtuiegte un Pompiliu, Ioan Slavici, N. culianu, Vasile conta, Alexandru
Lambrior, fr
proiect pentru reorga nizarea invdtd_ yVasile Alecsandri, A.D.
Xenopol, Vargoiici,
$tefan Ion Creange, l.t. p
mdntului rural, se ingrijegte de mai caragiale gi mul,ti a{ii. sunt profesori universitari sau
buna func{ionare a invdldm6ntului delcoarl T
politehnic, sprijind publicarea docu_
secundard, magisffafi, militari, politicieni, istorici, filologi, j*iqfi,
m
economiqti, matematicieni , filozofr, cu tofii dominali
mentelor istorice, hotdragte restau_ de imp-iitxmut s
rarea mdndstirii de la Curtea de Ar_ intelectual tntrupat in Maiorescu, dtpd"cum afirme
E. Lovinescu. De
geg etc. fapt, cu doui excep,tii, Bogdan periceicu Hasdeu
Reprezentdnd partidul Conser_ Macedonski, Junimea adtmdfractic toate valorile culturale
;i Alexandru
vator, Maiorescu este deputat in par- romAneqti
din a doua jumitate a secolului al XD(_lea.
lament, unde se remarcd prin ex-
Procesele-verbale aratl ins[ c[ la qedinfe nu participau,
ceplionalele calitd{i oratorice. Numit in
general, mai mult de zece persoane gi ci ele
profesor de logicri gi istorie a filozo_ erau dtmini. J" o il
fiei contemporane la Universitatea atitudine mai degrabi veseli, dqi discufiile se concentrau
din Bucuregti (1884), line cursuristrd_ blgme cdt se poate de serioase. 'Vasile fogo., mai ales, O" n._ .f
lucite gi se bucurd de notorietate.
auq-* ul
oricdrei Jormule pedante, dddea tonul, aruncand cu perne
Va continua sd scrie articole de doc_ in capul
vorbitorilor anoqti sau prolicqi ori cdntdnd popeqte! br*"ge
trind literard, intre care Literatura
el mult apreciat pentru anecdotele sale
.* qi
romdnd gi strdindtatea (1gg2), ,,corosive;'. &
Comediile d-lui l.L. Caragiaie -o circular[ a ministrului Ion Ghica inlocuise in mod oficial ill
(1884), Poeli gi crificr (1886). in alfabetul chirilic cu alfabetul latin, dar frrd astabili gr
no.o,.t" or-
anul 1889, la moartea lui Eminescu, tografice. se produce de aceea un amestec de fonetism qi
publicd studiul Emrnescu eti;ologie d
9i poe- care complici enorm lucrurile. in qedinlele anilor
1g65-rg66 au loc
ziile lui, in care face cunoscuta pre_ discu{ii aprinse in aceasti chestiune, rezurtatul lor fiind I
dictie despre posteritatea literard a studiul lui
MliglescuoD espre scrierea timbei rom6ne. principiile
marelui dispirut. iuni-iqtiror, n
stabilite atunci, vor fi.adoptate dupd indelungi .orrt
ln anii urmdtori este mereu in o.r"i* gi de nou ri
prim-planul vielii publice: ministru, infiinlata societate Academicd. bste prima reuqiti maioir
pentru a doua oard, al Cultelor si
a so-
cietd{ii.
lnstrucliunii Publice, ministru Oe In anul 1866 este achizifionatd o tipografie al cdrei 6
lus- scop era si
titie, rector al Universitdlii din Bucu_ publice gratuit toate manuscriptele ortgiiaie tl
regti (1892), ministru de externe, romdne, a cdror valoare
prim-ministru (i912), calitate ?n ca- se va fi constatat mai intdi de un coiitet ares
dintie noi, qid;;"-
-fi
menea cdrli de ;coald la prelul cel mai modic E
re prezideazd Conferinta de pace puinyi, i" o
republica fn ediyiuni critice portative lucrdri "u
de la Bucuregti (1913). Se stinge din ;i de varoaie deia pl
viala in 191 7, dupa ce vreme de mai imprimate, in fine de a completi lacunele literare
multe decenii a fost o cdlduza, un ;i ;tiinyifrce'afn cr
lara noastrd prin traduceri bune de cdrli bune. Fiecare pubiicare va
,,spiritus rector" al culturii rom6ne.
fi fid.cutd cu litere latine.
La 1 martie 1867 apare,sub direcfia rui Iacob Negruzzi, "tr
revista
convorbiri literare,la inceput bilunari, iar din rg7r,"hxtari,;;;,
numdr sporit de pagini. Aici publicd Maiorescu, incd o
numdr' studiul sdu capitalp cercetare criticd asupra po"itit-ro-
in'primut r
mdne de la 1867. Aproape'toate scrierile de varoaie -l/
ut" tit"rutorii

I
 r.q6qttttHi
(u;1so3 uo.t;yq -o"td utp :pd,mzn l_# ac apwnu plqaw nu 'topiaod oary\t"tofo7tg
lnl Eezerl;eun ;npdecu$ 'prDruauap arrqasoap naco opur{uoJ o ap 1on"od 4 a4sa puqaod p"tn7
"'ppug0 ne-tptlg -DnnI Dusoou DJrut lcp1 'auguto"t ntzaod otdnsD p)tllJc aJDp)Jac o
:e1id;.rcsug g;Sn erdnseeq
rcu n4uad pquoltodwt Tntpd o-au piut,tt.td pwrn u?p plsoacD uI
ncsalolPuu losec lnlnqllse^
'Wrn ap lnsown{$ aruora ap p,ry^apn tqasoap o n"\uad
pn8rc ruu p.rnspu o m1nn1qnd nap ps 'oaryop p 'a!nq!4un alg
'oarapat n) tncaq gf n-ay a.toc ad 'auntrtodwt ripyuo1nc
-t1"tod to1put n"tdnso oliuaw ynpug4da\iap 'DS D\.to 4 azauoficat"rad
as ps 'ficspuq pxuapl aro a.ne n4acn ad ryruJ puuoapul aIfl
:asnolo! r.tout pnop nD a47d1cs1p oauautaso npJ 'ncualsa a8unfn
alood p docs $acn fi 'ilaod tto putxa'td'ptootlalm alDLuaqc ontu p.tpl
'a,mc a\fip\1"rcolpaw ap uat au D ap atsa n7 Tndocs 'tDQ 'Prp^apD
1DaJJ D nu nct&o1 ptoponru wnca,td 'lnsowntt waJJ D nu DJIP$a
ptopolrlu !fiaod acnpo.td o ap g[ a4ood nu $ aqsa nu rol Tndocg
'a1dutaxa urp oiuay
-adxa uud ti qgc anqa,toal rlpplJac ultd tglD 'pcualsa auaQw uJ
Dqsuowap apod as lgc ad p"4suouap wD-aI rrrup^apo a$nV
'runfica11[at nldurs ap aparqo ap pcsoatal as ps olzaod pc p,n4oBau
np&at pwpotol # 'a.munulnc atds plopotB Dafiqo^zap * m1n4ca1qo
oalr.tBut ,olupruaza,tdat oatocitw pct1dxa as ppapr nlitpuoc utq
'apD4sqD ayunfiou ap pcsna"nl as ps o4zaod pc puqn&au n1n8at
ptnpotot ti 'pnou # atsnf apunfinndwoe fi a11"tpcgfruos.od 'a1a7a1
-rda \o1atruytnc DarDulutralap pcl1dra as plDlhlout otitpuoc urg
'rumsod ri a7u1w1iw1s runs ppap n nfirpuoc rm :afqlsuas
1u13out1 'n niualstxa D plDuatDw afitpuoc o D) 'atal Dvaod
:ntzaod ntdnsn
a1odtcuttd rap! aprDotpwrn Mlpugqop 'piol ap pryrys uJ utpqsaow
-ap al ps loc"tnuJ utv a2 afuruznpuoc alool wrcD puglnldncay
ougruor llrnlurelll
Brdnss RJIlIrc oJBleJJac ulglul
irolrJolepuelul eriuedsrp nc g1epo esesuqs
es erac lsrunrmf p1p1ds r$ nu rep '1161 !fift u1 pugd mielterdns e,r
elsrleg 'pugruoJ Bmqnc rulued lqocoeu ep reder un tS rep 'erluttu€
o Jeop eurlep €el"leroos rer tudsrp rnplndecug uueluso pugr ed
pug5'r.tulpeqery uorurrs ep ,06I ulp rel'uep8og uol ep gsnpuoc IJ
orou
€A BlsrAeJ €06I ulg 'cnqSo3 e8roeg umcerd lueureo nes rcrlels
rS eler8ere3 urncerd rqcel reru uoleJoqeloc rS ecqqnd gs pnu4uoc
rSep telsrerrrun lueunuoperd reperec rm plgdec ?A 'elqrlrq€suodser
e8ee4ul grrmse rS1 'nlzrgl reru rue 1op 'erec ru]o6-ncselnpgl{ 'C 16
I
l]. ncseln8e1r1'64'ncse4ruoEerq IIeqII tr'43euron-ncse1grg'lV'I $Ie
(glSerncng)
li e4ug 4red neecpJ eJBc urp lelrruoc rm ep 1elnle rJ eA elureul rcmle
i[;,
ncsoJolehl nilI lnl lasec epeieg
Iil
e61 '€68I u1 pugd rzzru8e51 qoc€I 1nI e[r8 u1 errgrupr e]sr^eU
dI mcrel I ep"r1s urp ncserorsry rn1 eiurncol ul plemSg;
0l
-sep 'puee$emcnq €ec ep g1elqnp else pueeSer eel€lrlrtce pugc 'Iligl
ilili l -ercos reiuelsrxe e gdele enop e edecug umcv 'Daulunf gzeepurcs
s
&
'qSerncng WVL9I urp Ecwelrqels es ps llolau'ncseroretrAg nlII Inl e
fr gruees nc reru r$ rlSnunml e4urp eJoun e gc4rlod eieyr u1eerec11dur1
fi 'rlSerncng urp €elsysJe^Iun el zzru8e1r1 rnl lrueJsu€r nc pl€po
li
fr; 'gleydec uI pl€1ruu lsoJ e etsIAeJ'pueeSer e{rrede ep Iue ecezerdsldo
,ilr
pdnp 'SggI u1 '1e elpped ug epcllqnd IJ rorr gcode urp eugruor
fi
fir
,ilt,
ili
 'lffi
:i:,l.ii.i;$
ducliunile lor se vede numai o
fantazie seacd de imagini originare il
;i o inimd goald de simliri adevdrate, ;i mai bine le_ar
noud dacd niciodatd nu ar fi fost lor ;i
fi luat pana in mdnd ;i nu ar fi ldtit tn
public producliunire ror nidemne-de rimbaiut
^d
js

lipsa de orice literaturd este unur din ,"*rir"

*Lr""iri' ii"ii*u d
de barbarie;-;;;""- ,M
relgr o literaturdfalsd;i urdtd este cel dintdi pas
,pr" d"giok ,d
culturii tncepdnde. "o
Aci devine prima datorie a de a
- - contagios. o criticd serioaid;tiinlei
rdylui
se opune fn contra il
trebuie sd arate moderere bune ,l4
cdte au mai rdmas si sd le distingd de cele
rele ;i, ry
Iit:rat?:: de mullimea erorilor,"sd prepare junei ""raiiri "rr*t
generaliuni un il
cdmp liber pentru tndreptare.
,n
(Tifu Maiorescu, O cercetare criticd asupra
-wi
poeziei romdne de la Ig67) ,d
in acceplia lui Titu Maiorescu, rolul poeziei este
sd exprime
frumosul. care sunt cdile prin care se poate obline acesta, ro t. .Lutru
vrvq' -'
literard?
O condiliune pentru admiterea comparaliilor
este ca ele sd
fie juste, scrie Maiorescu, iar apoi citeazd ca exemplu negativ
ver-
frumos/ pi"r* i in-loor"
surile: Ador tare adevdrul,/ il ador cd e
mdrul,/ Al livezii pomfrumos. in.. urrrr-" constd
eroarea p. .ur. o
semnaleazd criticul?
Q Care este scopul cercetdrii critice
intreprinse de Titu Maio-
rescu in acest studiu?

Critica,,formetror firi fond',

-hliur radicar r'..1in toatd direcria de azi a curturei noastre este
neadevdrulpentru a nu intrebuin/a un cuvdnt
m
mai colorat, n"aderd,
in aspirdri, neadevdr in politicd,'neadevdr
tn poezie, n"oa"rar-pana
fn gramaticd, neadevdr in toate
Medalioane ale Junimii formere de manifestare o ,piiirtui ;E
public.
. cufundatd p6nd ta inceputul secolului al xlX-lea in barbaria
orientald, societatea romdni, pe la 1820,
F
incepu o ," iJi'ai, il{
letyrSia ei, apucatd poate de-abia atunci
de mi;Larea -{
prin care ideile Revoruriunii "on'iognora
franceze att strdb,dtut pdnd ra'ex'tre- ;E
ryitdlile geografice ale Europei. Atrasd
de tumind, jini*o noorm t;
rStrenrinseScea emigrare extraordinarA
spre f6ntdn"t"
;ttirfi" ain t
Franla ;i Germania, care pdnd astdzi o
dat mai ales Romdniei tibire o parte din
*)r, tut crescdnd ;i care a jg
rustrur societdriilor strdine. -5
Din nenorocire, numai lustrul afryorn
Cici nepregdtiyi cum erau si
sunt tinerii noptri, uimiri de
fenomenere mdiele-ar"' mJ- iil
derne, ei se pdtrunserd numai de efecte, "uttrr"i
dar nu pdtrunserd pdnd la ry
cauze, vfizurd numai
forlnek de deasupra ale iivitizayiu"itii), nu J

tntrevdzurd fundamentele istorice mai

a:danci, care au produs cu .5t
necesitate aceleforme;ifdrd a cdror preexistenld
ele nici nu arfi
putut exista [...] i" aparenld, dupa itatrstica j"ormelo,
dina/ara,
romdnii posed astdzi aproape tntriogo
civilizare occtdentaii.i;;"*
politicd ;i ; tiinld, avem juriale acidemri, j
;i avem ; coli si literaturd,
avem muzee, conservatorii, avem chiar
o constitu.liune. Dar in rea_
litate, toate acestea sunt producliuni moarte, pretenlii
ment, stafii /drd trup, iluzii fdrd funda_
Jiird adevdr, ;t aitfel cultira
""tor"to,
 asns rsru ep IrqueuS€.g
s€Ixo lsoJ € eJ€c urp reieJeJd erznlcuoc else eJ€J s
ro6od allsen
L,todod un-4ul p,rryp)
ap rrrapur.tdar.t4 p1n71doc nc \op"ta4nd o puns p$L)a)o nc Ttsdap
-adau ocn[ tjod a1 nu pc erieru.rr;e ncseJor€trAl gcryrtsnl un3 e
(y 791' n1an4t2 e elirpe erurrd e1 g1epfi ,ncserore141 qr;)
,ptD)rto) p.mBgf o nt\uad
tp^raurry o n4dlncs fiod rua ps apun ap
uaiumqa4ul ll prop :prnutDw ap )olq "mBms un lv .aqolalac i
'ailDppc ',,pio1ttu3.to1t7i4n oljlzodxa" q 'azugd ap uo4p"mzugtds
tri
' t.t1 so\aod' t|it,to\ott
"n suoc't7 itaualD' u in oulnf' pJn]pc ug finno sv
' tcgft"touo uqwaw' rtnplca s' lJrMapD JD ap' D ruqaqau u ouoticun{ ap
'fiun"tou8t uosato.td ap aryunsuo) luns DgnaJD n4uad npy p,rodod
aundstp atol ap ualnd a7a17u13tpw pr a$a oznnc ,fin.ryd,apn piunti
ap ruawoo ap 'runq roa trctozord ti fiaod ap 'qnuognu #ouasaw
ti tiou4snpul ap 'giapow 1i t.to1t1ts t.utloci ap alw o csasdtl !fi np
pcog 'qtut8"tpw a,ryf utp a$a p 'lacasau a$a nu runfinu Dun Jolual
-nd Tn"torr,zt prput{ rorurol 'pqnlopBugl a&nw pd nu pnopugray
'pto"ry^apo oac # nsDonumqary Da) oatuJcnl n"quad a1np,nrd naa.
uJ runs 'puial7 alonnl o n"quad anJau 'sontd ap aJDnnI o n4uad
uaiumqa"4uS al n oluryJaprur oawuaSo # pftnw Duol ,DaJaAD
'1ndrug todod un-4uJ p,rrypr ap ntapur.tda.44 1ryn11doc nr ,olual
-nd n nwns p$onD nc ysdapadau ocn[ ?iod q n1g .p1nxg[ awury
o-r7m, Dauautasn pgfo as nlunpaptut "ro1 ntB.taua ,pxg[ pttlc o lzptsD
a"m Jolruguto"t o plnuofiDu oatatv'pqrut8"rya arcUruoJ o lop ruawow
anto uJ nD 'alorlar)M a{'alDJout agf \odod mun afland
,,egareullN o Btdlnrs liod IBru gs apun
ap 6glBJIrBr RrnEU o nrlued peiurnqerluJ
IJ RJBp :BJnruJBru op colq JnSuls un Iv.,
esns r€ru ep mFxel lqeus W ncseJore4 eEmfe ormlcuoJ ec e.I b
ipuolp.tplpwtoteutBelurs urrd Inorlrrc e8eleiul e3 g
;ngs rnlnduru
dreg 3g €mllnc tn ncseJoretr l ep lecrJrluepr IDJtpu 1nfitt e6e eJeC F
@tuguto"t DtntInJ u!
lzo ap !a!ira"4p oquor z7'ncserore6 rulJ)
'{o ,p naunfio.t pp
a1 pmBms ac pcEftiurtti oaprrnruw p"m{ oa1saco a1no1 utaco! a1 ps
lglap 'arcnqop appuo nc 'aunljdaca,t ap afrns"tnrslp nr ,auwalos
apiutpai nr ,ol a1runficas n) 'nMapDOD colap maco!nu ps autq rcw
lundwoc o aJ alaaoostad q piunn7ts nc |o\saltunut gfas ps alarcosy
ap ru"rdo,td p11"t7ds oc p"tp[ utacot al ps ryrap rungnnosn Dun rD
lionuoau # rtn,touo ruqMaM ,natnnun7"to ,aprup$ colap wacn!nu
ps aalq ma losooun.tto4.to ap p71sd17 utacnto ps ryrap )opp p)apc
s,'
dll
-nutd o wacnt nu ps amq mM ,Dar ppoci o wacn! ps rycap Jopp
4 plnoci o utacnt nu ps aulq lDa a$a :a)E LuoL arouLtn uud tg 'pm1
,ufl,
Jfir
-ru) ap nu.ta4nd cof1ru un a1iactutu pipul{,psDoop)ttls pldatp
Jfl D-ap a$a "mp 'so1of unlrlu arnpo nu pr rDutnu nu puol p"tp{ ourotr
$ 'cugpo tDut ar uJ ac urp auluap so! ap ptodod ap a1"mdsap
ilil l"'l
iini au aro) pslqD ti 'a"mo1ort, p.tpl ti olnu a$a nfugutol ap aqDuJ lnw
',il1
'ilrt
"n
 Sueesl

Nicola
sn
Trisiturile j unimismului itr
A. Spiritul critic este, cu siguran{d, cea mai importanti tris6- al
turl a junimismului. El se manifesti in primul rdnd prin respectul s,
pentru adevirul istoric in studierea trecutului qi prin cultivarea sim- ni
plitilii. Este comb[tuti astfel falsa erudilie manifestatd prin folosi-
rea de c[tre mu19i cdrturari ai timpului a unei limbi artificiale, consi- t
derate mai potrivitd pentru a evidenfia diferenfa fafi de omul de d
rdnd. De asemenea, se doreqte aqezareaviefii politice qi culturale pe Tudor
baze autentice, resping0ndu-se ,,formele fdr[ fond". Nevoia de cla- I
ritate, rigoarea, raliunea vor fi reperele permanente ale junimiqtilor. (
B. Spiritul filozofic. Membrii sdi sunt, in cea mai mare parte, (
oameni de idei generale gi mai pufin speciali;ti in domenii precise Iacob
ale gtiinfei. Nu gustul individual, impresia de moment ii cil[uzesc, I
ci dorinfa de a construi pe o solidd bazi teoretici in care aplicaliile I

Theodor Rosetti
devin doar o urmare fireasci a rafionamentului. Aqa procedeazdTitu l

Maiorescu, a$a vor proceda gi A.D. Xenopol, P.P. Carp sau, mai
tdrziu, Mihail Dragomirescu.
C. Gustul pentru clasic;i academic, aqadar, pentru valorile ca-
nonice qi nu pentru inova{ie. Oameni cu o solidi cultur[ -,4
universitari, junimiqtii erau prea putin dispugi si accepte inova,tiile
momentului, indiferent dacd acestea se numeau simbolism sau
naturalism, in literaturi, impresionism, in picturI sau muzicd, Art 1.
Nouveau, in arhitecturd.
D. Spiritul oratoric se nagte qi din opozilia impotriva retoricii
paqoptiste romantice, mesianiceo lipsite de echilibru, dar qi din res- 2.
pingerea frazeologiei politice parlamentare qi a beliei de cuvinte a
timpului; impune un model in care totul, de la vestimentalie la diclie 3.
trebuia sd dovedeasci perfectl stdpdnire de sine, rigoare, misurd.
E.Ironia caxe venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de
pedanterie gi morgd al acfiunii lor culturale. Totul conduce spre acest
mod de a in{elege activitatea junimistd, de la opozifia lui Vasile 4.
Pogor pentru orice fel de reguli in func{ionarea societd{ii, pAni la
devize glume{e, precum intrd cine vrea, rdmdne cine poate; de la
plicerea poreclelor de care nu sc[pa nimeni (bine hrdnitul
Caragiani, pudicul Naum, carul de minciuni Negruzzi sunt doar
citeva qi nu dintre cele mai ,,tar7"),la exclama{ii deloc academice, de 5.
gemlfaul!faul! cdnd se spunea cdte o anecdotd frrdhaz.
Toate acestea fac din acliunea junimisti un moment crucial in
evolu{ia culturii romdne, despre care E. Lovinescu va afirma cu
deplini indreptd{ire: Cdnd o mi;care culturald, in afard de mortarul
cdtorva generalii de oarneni culli, privind unitar si serios
problernele vielii romdne;ti, a dat politicei pe PP. Carp, criticei
teoretice pe T. Maiorescu, poeziei pe M. Eminescu, prozei pe Ion
Creangd, teatrului pe LL. Caragiale, istoriei pe A.D. Xenopol, 6.
filozofiei pe Vasile Conta - acea mi;care nu poatefi privitd decdt ca
lacob Negruzzi un fenornen de mare tnsemndtate.
 eluoc allsen lntozolll
"nDat-xD{rDtnppcasatDlluarap::;1;f;;Wt;:::';f{H
ti o"mlotalry loluitutunf ryfnsu! ii n"ruroroyy
nUJ prp,t:eunrioru ?eJeotgrrun "11irr'1wrr1d,
pug^e
.etelceloc
erc:raqzep o fiezvnBig '9
olelerreleru e1eo1 erilzodsp sl ptepolol
e1-npugund,ruplecrec elolellnzeJ ,olnurru
SI-0I op ezelws reun
eruroJ qns topEeloc lieluezer4 .Tstwtunf
pug^e perord un :{rezrleu,r8eloc
lnwslrltpJ €ruel ?c
gcul
le4-lop nc po""rO*1 C
ug'ropaeloc eieg u1 riutzetdl-?s er'c ,UrU
rrr*r;7;;:rr:;r;::
erdsep erie3r1se,,r.ur ezezrleul1 ps eJec goder un pzelr"peg .e
:e.le8ep e1
'elel rrrplecJec e erznlcuoc
ldelp ereluetunEre plseeoe rsoloJ
rtod Zp^rau1y11 o oldgncs iod mu ps apun ap ,prn:"rcc pm*{
o n"4uad pajulnqa4u3
lt :prnw"mw ap rolq nButs un ti
i&p4r!,c e elipe eurudTcop
e1 reiegerd Inl€ulJ urp ecrroter IIrFqe4
-uI Insues .pu€ed ele]gumf o sorrc ep
lxet un_4ul .p.qdrg 'i
'inqryI g uo4at
'!.toto!o, 'puurodurpuoC elE^au u! aru!^nr ap ogjag ;pig*o,
ozo.td tri olzaod ug pnou oljcatgq,anwayod.r,tpnlta.sgp
:nldruexe
ep 'euercse.rorerrr ilpnls rolp erdnse rS eerelecrec
epunxe riod 'g
e4urp er'ceg ergc ep erxer ,Hfi::t.,ilTff
'eleJerunue
'mpugr
sl-'r L
",
rJn1psp4 rcurc elec e4urp eJecer; n4ued
e^ll€rsnll elesed ,em1ce1 ep eSg ed ,eEe4xe ,S'.rr,
,n.,i ,p .1"f
-uew8er; esnporder lsoJ n€ erec urp elelxet
eurr8e4q ul eiseliJ
.ecode
rS lueuruo eurq r€{u gcseounc ps e$erop
ec
1ec ru1ued elln ep rue4xe rep ,elueErerrrp ,rorrapn .e^rperqns
IrPcoAe ttms 'lnptueruotu e pl€ml1nc ew1^qr,rnce
duedrcr;d
rS uogeur Joun ole gieurogur ,p*r,u eJsru un uliuoc
;odouey .e.V Inegolsl erunlol gnop elec ,ruorueru ep "p .$o1
IiryJ ugp Berulunf D,
ap !,nJalrav'nue6 e8roeg iueurpnl
ulp ylrulwv.rzzrufe51 qocel
.urgdruE
eFoloepr rS euolsr,gpqrsecce gcqceptp
prs$retu o-4ug ,plurzerd rB nule4s rrurrpel1
X
ueqre$ nc eJeJoqeloc uJ pslrcs ,autapoi augutol"cselncoi3
,un Dnlll
laryotsl lu lolldec tm ec elUpsuoc os Inlpnls .Daralunt,nunl1\roprrl
'lnce4 ep
lttlot nc epuudsep es B ep eetel{rqrsodrul + ffulqnp '
'lgtulp Iec rJ € ep eiurnzgu nJ oncseror?nr
glsuoc €ls€ece uI r€rucoJ .to17io7u1ou3 a1o
lnl ,,niirjpirloo":,
nc afirzodo pnu!ruor o4ug ,pug*a" pi"1p ,3uo!pq!ipwoy*
nrsatorcW :)!ut!u
a8au ps ptpl onac pa"t{D ppc ,aljpodb prpy ,au1i
Ia i3
-uo) as lryosqD Tndacq un ,lntoyte eunds umc e$e "1n71t,
:lniosqe
tldecul un-r}ul eeJepeJcureu,pqelrzreur,pc11drul
lqnindocul
eriecorr._'ncseloretrAJ rnl
Inzc ug 16 ,ulnc ezeJlsuouep Fs
ermdord rSgeege3 .nrsanlntr[ y7 n1futrpoauoS,ncselou€]\l eelocrN
ltStJvucot'tsts ilrs:9ns
 4'^p.t0Q 'DQ -
21tiaip.rp1ty nl pugd -
"'giaio.,ro1ty Dl pu?d
-
i"'-
"'a4tndap nu 6 aqndap
1aq _
'puuop pqDaquJ 2a4,mdap fia&"o1tg _
.aracpl
ulauopl !a4_!oQ
't91pdp)
q InuDLtnt 1i psold m lnuoluouna7 snd o-# ac
pdnp'piotulp pllo4oladpznio as Tnuwop rg
'Tntoqsn&au apundspt \oosuog _
'puwop asrz tDosuog _ .fl
(toatnn1ncog'elerBere3 .1.1)
...iliod
ltjod ps amqa4
pc n4i "'i!iod nu pr loE na ps ..'iljod -
"'4od pcop 'ncsa7
-"toag wnporu 'a"ocp1d aJDw lDut DaJ n) -
'luercrJns lrlp8erd re-el nu ercc el ,gugruor
€mlerelrl yS eqruS euqdlcsrp el ezq reun Belur
-euJ el€l elpnpug8 ,rmpugr eses-rcurc ep rorJel
-ur Solouoru rnun BruJoJ qns .ezeeuuresuoC
"'Flxel "'Flxel
JoIJelq Solouoru
lBsoJpB Solouoru
luqaud ap qia au lgr uapa^
ps :otitctuto DIDJD as arouau DT'..lucrun nzllMas
a"mw un nnl tu-ps alnqarJ 11io7 pw nu pS _
ii -
...DCI _
i1io1 pw nu ps Bot aJ
iiaurw D7 _
'pqnuo(oua
ouDo)n) apundspt iwDauat Dpaaunp oT _
'put-npundotdo
na cE 'ncsaSloag uopow ,ougu ru,ryg -.y
"'ln]xel "'Iqxetr
e.rincs;p eliesre,,ruoc
'eermrido ecgrlsnl ri-ps erec elueumEre
gnop e]gc rS umcerd lecrg4uepr rnp8olerp
lndq
Ieqq uJ errcsur rS
sol reru ep elelx4 e1Se1r3 .I
(s1uo1q Tnuuut.tps,ncseurulg
1eqlru)
unpsqo u! ap luns uDa
ap ryJ :!,tout rout - lopugwn nc lntw rDw luns
'rqco u-nc a4a.1"td ,pp^ q ar apparqo
ap ryw pt lou ruquad gf n pclw ap
$ .a.mw
Uluut n4o $
atDw ap UlutuJ auq o _ awqwrqrsau rurujndotd
.t n) 'ucry #o1acn - atnut rDw tlrwuJ talneqcu3
o-au pS 'tou ruadacr"td a1 atoc
4 a1run$todo,rd u3
$ p1at4 rulosqD Dapr apq adactad tn ,aqsDou
alauo8to nc liotop rnpumdnsatd ,ryn1 nprD
nlotmcol 'a13o7oun uJ atnzp)Js Da utp Dalal aryol
li 'aruoQ lnun afumsuaullp DI ptsnpar nawn1 unnd
-tq)u-au pS 'un nd tug Mnc ap rJnu rDru rcnt ,rtout
 - gi eu tot pAnd h Mdrd;e;ti. sebit (re rog mult
- Vezi?... Dupd daraveri... - exprimi intensitatea; mdcar
de datl asta -
sugereazd faptul cE pdni acum ma_
- Da, dupd daraveri. Dar dv.? ma a_f9st intransigent[, aqa cd mdcar o dati
- Tot dupd daraveri.
tea sd-i indeplineasci dorinta; sunt doar
ar pu_
(I.L. Caragile, Accelerat no. 17) o dati pe
, an - rugdmintea nu se va mai repeta prea
cur6nd,
2. Completeazd spafiile punctate cu o continua_ iar raritatea evenimenfului ar merita o
exceplie de
re de patru-cinci replici a discufiei dintre la regul"i; Ce naiba- exprimi o nuan{i
profesor de nemul_
qi elev, d confinut si exprime, din perspectiva tumire, dar numai atdt cit sd nu supere). Snategia
!*i - parc a da roade, intrucit, dupd un refuz'
-
elevului, A. ezitarea; B. tatonarea.
- vgrbd), argumentat f[rd echivoc
ferm (Nici
@ala se sfdr;eSte
A. Profesorul: Termenul_limitd pentru pre_ dupd miez-ul noplii; te scoli greu dimineala;
darea eseului a fost data de IS. Azi sintem reclamaliile pentru tntdrzieri o ia b primesc
tn 2I tot
;i tncd nimic!... eu), replica final[ indicd o ezitare care lasi
speranfa oblinerii acordului (inJine, om
vedea...).
4. Precizeazd ce exprimi dialogul urmitor
din
punctul de vedere al strategiei comunicdrii
gi din
Elevul: perspectiva fiecdruia dintre cei doi vorbitori:
tato_
naxea, ezitarea, politefea. Argumenteazi_fi
ris-
B. Profesorul: Termenul_limitd pentru pre_ punsurile, lindnd seami atit de elementele
verba-
darea eseului afost data de 15. Azi riot"* le ale comunicirii, c6t qi de cele nonverbale.
to 2I
;i tncd nimic!... Omul, a cdrui vdrstd, desiguri inaintatd rd_
Elewl: mdnea totu;i incertd, zdmbea cu doi din{i, clipind
Profesorul:
rar ;i moale, tntocmai ca bufniyele supirate
Elewl: de o
lumind bruscd, privind intrebAior pi uildit
Profesorul: contra_
riat.
Elevul:
- Unchiul Costache? tndrdzni sd deschidd
3. Imagineazi o scurti conversafie lnhe doui_tei gura tdndrul, pe urmd, intimidat, reJiicu
tntreba_
persoane, astfel inc6t si integrezi rea: Aici ;ade domnul Constantin diurgiuveanu?
adecvat
structurile urmdtoare: pdi... de, vreiu sd spun,
uite
ce.lndicd, in fiecare sifuafie, care sunt persoanele
- -Bdtrdnul clipi din ochi, ca ;t cdid nu ar fi
inyeles tntrebarea, mi;cd buzele, dar
nu rdspunse
implicate in conversa{ie qi care este strategia nimic.
comunicativd ltilizatd,. De exemplu: - Eu sunt Felix - acdugd tdndrul, uimit de
aceastd primire - nepotul dumnealui.
Te rog mult, mamd, mdcar tn seara
lasd-md sd urmdresc la televizor premiile
asta
MTI(
- Omul spdn pdru tot a;a de plictisit de intre_
bare, clipi de cdteva ori din ochi, bolborosi
ceva,
- Nici vorbd, cd gala se sfidr;e;te dupd apoi cu un glas nea.qteptat de rdgu;it, aproape
miezul noplii;i ;tii ce greu te scoli dimineala; iar ;optit, duhnind a httun, rdspunse repede:
-
reclamaliile de la ;coald pentru tntdrzieri
primesc tot eu.
o sd le - Nu-nu-nu ;tiu... nu_nu std nimeni aici, nu
cunosc,..
- Haide, mamd, mdcar de data asta, gi-!i (G. Cdlinescu, Enigma Otitiei)
promit cd mdine o sd fiu punctual. Ce naiba,
sunt
doar o datd pe an! 5. Scrie un dialog de patru_cinci replici,
a cdrui
- InJine, om vedea... caracteristicd sd fie polite{ea, in carqun
t6nir de
vdrsta ta i1i cere ldmuriri despre o adresl
pe caf,e
Fiul ofer[ axgumente pentru a obfine acordul nu reu$e$te si o gdseascl Rescrie acelagidialog
mamei inh-o problem[ la care
fine in mod deo- intr-un registru stilistic antitetic.
 Qn1wugutpipttul oa&aT)
'tnlnwa,trl8 o
-tp4 ano q lryaIap'(%e D np 4 atoc ad nuoq ap !ncp1[s1
-tDS tuns nu np '(oag) a1o1pups oudatd $ ("29il ppuos argrpt1or4 uud pnllqqs a1sa g ruo g ap g {alood roftWrus
-nd oiuotr8ts '(NtD piqraol '(47$ plolcos to1 oin1,t n4otnp 'puorcatatd Wsaw $ pmataql1a 'warnDpcDq ap
ap fuwni1nw ptopap as ps q ?salncq arac nugwo[ 'g't pwoldlp pBug1 ad'atoc aqo4tlmcads ap a7aa47o7 (g)
'a1ouoidacxa aiuowo{nd ti tupry
atpau o p^apt 1n{opuos'(,,lryot ryi" ) U o1 (.,c1w1u
"p -udn nc ua4a n4uad alacads asvlc ti awg4sa.t rcw upzzl
npsqD mti nu" ) t ol ap ptDos o ad - iotutotul qols
p"oplsttoc as prTu prpaw ulp nugwu'p atdsap "ro1aiu1 -olcads n? aspp'mplryulpjgnq mlrueprml I oatoqotdo
-$ourn oiututd uJ arpnpo pdnp o atip1punqwg nc 'pnup&to |od as urygfo.td rolsa)D yupDc ul 'ury{otd
11h1t
o p4doa1to arynw lDu nDs lnun nc pzoanuo&to as a1aan7 (7)
inteutalu lac a4ulp lwla4 pnoe 'wnp
'ct3o1oa7 ti ul"tods'puD ap'uoluowotSo'ctrt11s'1oc1t3o
-uaalat o1 odtcutod tD nu 06l
tot 'Dqao) { ro %9 'gn
DI pluguoy DarD.nW nauad Dto^ Jo duapuodsat a4wp Igpgslulwpp'Jtwouoca'uuqay'a6o8opad'epouuotul
o%Zl 'suas $a?o 4 uaBap col Da^D rD arDoxlltDclalunp '- tslupwn $ yoat - :yn$ad ap"motpwrn rc 'plnZat
pcsp :aqsDou tupi o puoadotna oatotBalut uisns aps ap 'pmauoicur{ pac11 lwugwpipttuJ (t) tZ 'UV
q )samtolam nugwana4mp urryats n4 adsatdV
(eeurgqog eBIocrN 'lord :d
luacat nipqrctlqnd pp
'IunU lrurauongotng ppundspt al ps lD)ra?u! D DrotlD 'atlla{s arult utlout lontnnq orutmq7)
'1aryEtn47
ri "top1.qqa4u! to$acV tgn W uptBaqw odgcadvad
o 1i 1gc 'ptnas ap nq[n1s Dplnpugr u! tgp as-npuguuwan
uJ'ltuol!! n pma4cantd $3 wn3 lpuoadatng Daunlun
'aqo&oq mw ac u! ac ulp apluwa1os o # ato4lorzap o ndo
atdsap ryiaugwan alaws utp !!.torynoq n11i; a3 'Z
nw Toqpdpc o 'qndacug
o1rydrys ap yqsap leuqlf,
'1e1rc
lqueurEeq uJ elrq€crJnuepr 'Dctwwnp ft oqpqwgs Tgcap Jolplunnu
]euo{crm; Flnlps a1e $gluepcqred pluzer4 'c oanuawod pcotas nu ps # at4furry7 o1c1u pcsoafugaps as
'1euo$cmg
nu ps dwa rsa?p u! Dc tgtptoq D 'l S li 6, alauoouoc uud
Iqs lrlunu€ rm-4ul elxel elsece e4urp €rruPceIJ 33J
'Ggrygd DaactpDoT q ap ppoqs 'fyuatsr\e n[ap ailp
-BJp€cuI nlued eluaurnEre pnop ?zseuoriuey{ 'q -o4 o puiu{suoc 'paarp aO 'GI'6 o4oyfl rou q ap xml
'sns rsru ep exel ro4 oloc e4urp aJBcerJ
atsa apfiW pugc - piutpcod ti lsod 'atoqsutuS ?p aryz -
uI rrJgcrmlrroc pdocs rS eurel gzeezrcerd 'e anry !ryrysod opoouad nc oauaod as nu p1qAna17 p lg
(47qnd san1ul ap o psaS o 'dw17 u1
-saf lruagcotoc - pwalqotd Tupdn
aptowo[u1 oI Fsacco pur,tlrd'ppg oataT) 'csarac aP4lAJ
- solslrH
lup4tulos oiua&m ap $ atoquaw ad rcu u3 ri rcu a4u3 uaAD ala na DaflspUpdry # rclutunp
-nJop rollrprcnl Inwryo^'oa1onxaldwoc'oapglncgftp oa"4iu11[s uud 'acatpoap !,cspazlu^oqnp aun?nq vp
ap alicur{q '!ypu!?!los oaro4s8atuS q ap aryz ap 0€ qnw fa1ud un a4sa nq&trytT plugfg oantn1g 'cru1tz pcsnaitgagn
pc u3 'zoc pdnp 'nDS afz 0[ ap uaur4 u3 cgqnd sata1ur ap as ps atrq&trry7 o1ugfg oc nundwu ap sn&4 no 4lacuanq
,ro1ttiowolut DarDtlcllos Dl slrcs u3 ppundsp.t ps oio8yqo
llialrocrlcotd g ort1pn"g rnv ap prng uool yyguglg o 1i
no a4\qnd altlJttJpsut g; alipluouny (t) 'f 'uV arDW pc a71svr1 y1n4uglg otqEtrytT rcdo nw Touuotno-s
'pliouuotul o atnwudxa ap
Da$acp ue'norDry llttugfg ap # tn1nw11osruay p doenb
ppow ap nos nwotap uo lrutodns ap tua,ofipu1 'ac11qnd
Tnwud fi mlnuwog a1a1o$'qocpl yqugIs ap auryp4o
linggsul nns aauqnd ip4uotnD Dun atipry goD utp ptpza"t Tsof no act&tr411
atolnurcta1awud 'auuia,tc tiaf fWun
nns agiplttuco aqiautd anc aiowolul acuo aBalaiuS
- llq&nvlI ptu{g oq[n1s Trupdo o 'dwa uJ'trlp aCI
as c11qnd saratm ap aliow.totul uud (q 'Z'luly '(tt-w'e
'lauquov
aldog) umcp8nt ap Dailjsat # ppnq g yp4ugc ap cn$
puawD4Dd ap aqocgft1o"t a1ouoriou,o1ut alaruaut pou u! ptp,tpDruJ ',,1!utgd oata8ug{" ,ac ol trynuwry
-ncop nc # nrugwoy oirqasaoS nc a1ogatoluoc u! .aczJq
oatoJlpug pdnp ap plpau! wntmtd no 11o7sodV tiu{g
-nd a1iptuolno * auoostad a44p to1tin1at af) apuau
'OZ'tfrc) I :61'ZC'II) Da.nuawod r44 iaml
-Dput{ aytdtcuud a4ulp pun atrygsuoo ,a&a1 oXuazatd 'pary
o ps rysaacy* apg llcuruod pugwrn # acusuoqng a!.o1
uud pfisv 1ru{ap '47qnd saarq ap aiow.totur acuo p1u{g o solsqH snsJ fuoilrqugry aqp? ap oaurygsal $
,,W',i
o1nuoovad 1n pppt8qau # "oq11 pyaccv.I .UV pqDJ ap patJ p louEuo aptnqwgs Dl ap pulurod .I
iilSi ',,
.iruNl,.r
r
ur$lr
,llltsj;
u$ll
lrwf
,lulwl
fiMi'
ililmf
 esc (56%o) ;i de locul de muncd (55%o). La capitolul citegti. El citeqte?, prin referire la textul
incredere, pe primut loc se afld preotul dat sau la pro_
(54%o), urmat de pria ta experienld.
doctor (79%o), profesorii;i tnvdldtorii
din roi gSf4, pri_
mar (67%o), poWti (55%o) UE (52%o).
;i Cei interyievati
3. Procesul argumentdrii unei opinii presupune
par_
au declarat cd nu au tncredere in oamenii cutgereq unor pasi obligatoii; a susgine,
ae afaciri a dovedi, a
(64%0). 9I% dintre respondenli nu sunt racordali intAi. Un text/ un discurs este atgumentativ
releaua de gaze naturale, iar g4o4 nu
la
numai dqcd el confine expticit
dacd ;i
au canalizare; 3ok formulate o tezd ;i cel
qu declarat cd nu au
curent electric. Alimentarea cu apd pulin un dat (un atgurnent) care s_o justifice.
Caracte_
in mediul rural sefoce de lafintdna risticile texhllui/ discursului argumentativ
din curte ca gdleata sunt :
(50%o) ;i de laJiintdna publicd (a) ...?;
sau ci;mea Qg%o). Doar
I6oh au apd curentd tn casd. (b) un protagonist (subiectul care argumenteazd,
(E ur o B arom etru t Ru ral, 2006) care weq sd-l convingd pe interlocutor
de valabilitatea
propriei teze) ;i un antagonist (real sau
Datele oficiale cele mai recente despre ipotetic, cel care
starea reald trebuie convins);
a cdrfii in Romdnia sunt cele publicate de Anaaral
(c) cel puyin o opinie
Statistic pe 2004, ca cifre valabile doar pdnd
la nivelul
;i unul sau mai multe argu_
mente;
anului 2003. Astfet, in 2003, existd peste :.2000
de titlui (d) qrgumente alese ;i stulinute (dovedite)
fipdftq dar tirajele sunt tn cddere liberd: de ta 24400
in ^
func{ie de tema datd
tn
1990, la 12000 in 1994, ta 6300 tn 2001,
ta 650 in 2003,
;i de interlocutori, prin wmare
o cifrd ce pare a duce producfia de carte
aparlindnd unor aii de semnificayii specifice;
sub pragul ci_ (e)faze intermediare, cdnd opiniile
tic al rentabilitdlii unei edituri. publicul consumator se schimbd;i se
1...1 consolideazd, in funclie de argumentele
de carte e diferenliat. aduse de unul
$i totu;i, 560% dintre subiecfii ches_ sau de celdlalt infovoarea propriilor teze;
tionali intr-o anchetd recentd, declqrd cd
nu au cumpdrat (fl...?.
nicio carte in ultimul an, SS% nu au citit
deloc cdrli tn a. Prczintd, caracteristicile stilului funclional
carsul anului. Cam 594 din populalie nu
cumpdrd cdrli,
in
care este redactat textul.
dar irnprumutd adesea pime;te. Un profit
{i at ne_citi_ b.PrwizeazA cele doui etape ale argumentirii
torului relevd cd acesta ar mai ales ianot care
fi @0% din lipsesc (sunt marcate prin semne de
intebare), in textul dat.
bdrbali nu citesc), trecut de 50 de ani, rezident
in mediul rural (95% dintre agricahori
mai ales 4. Europa noastri - proiect interdisciplinar
declard cd nu qu realizat din perspectiva filierei vocalionale
citit nimic in ultimul an), in zone cu deficienld alese,
de infra_ avdnd ca punct de plecare urmitoarele
structurd publicd, cu nivel mai mic de cuvinte_cheie:
50 de euro pe mem- adoles cenyd, civilizafie, co laborare,
bru comunicare, cre_
de familie ;i cu nivel de sh,tdii cel mult gimnazial.
dinyd, legistalie, ;coald, (JE.
Cititorul cel mai motivat este de reguld tdnhibfaent
tn Realizarea acestui proiect presupune parcurgerea
mediul urban (orap mare sau mfitoctu)
;i cu pdrtei cu cel pu{in a urmdtorilor pagi:
studii de la nivel mediu in sus. El e reprezentativ
;i pen_ o Identificarea unor surse gi utilizarea unor
tru segmentul qctiv al cumpdrdtoilor de teh_
carte. Acope_ nici de documentare potrivite cu domeniul
ind 22% din populafie, el absoarbe de gi spe_
fapt gTok din cializarea alese.
piaya editoriald. Este vorba de persoane
care cumpdrd o Colectarea gi organizarea adecvatd
cel pufin I-2 volume pe lund, de;i a materi_
,,nucleul dur,, al alelor.
cumpdrdtorilor de carte e;i mai restrdns:
td e acaparatd de cei care achizilioneazd
62% din ofer- oCompletarea/ redactarea unor documente
mai mult de folosite curent in domeniul de specializare
doud volume pe lund, iar aceptia ating ales.
abia 9%o din popu- r Folosirea, in sus{inerea proiectului,
lalte. a unui dis_
curs specific domeniului de specializare
(M.Lazfu, Eu citesc, tu citesJl El cite;te?,inreista qi adecvat
22) temei gi situaliei de comunicare
a. Explicd rolul propozifiilor interogative,
in o intrebuin{area unor tehnici
qi strategii specifice
debutul primului text.
ale argumentdrii in monolog qi in
b. Exprimd-li opinia despre semnificafia dialog.
cifrelor in evaluarea proiectului, la carc va participa
EuroBarometrului, avdnd in vedere scopul ^
sondajului. intreaga
c. Compari propriile tale rdspunsuri la clasi, trebuie avute in vedere: calitatea
intrebiri mate_
cu acelea reztlLate din cifrele EuroBarometrului
rialelor colectate, originalitatea demersului
interpreta_
sau tiv, calitatea prezentdrii,folosirea adecvatd
din datele publicate in Anuarul Statistic. a tehnicilor
gi a strategiilor argumentirii.
d. Comenteazd semnificalia titlului Eu
citesc, tu

'aJeolPuJn Jolilielou
-o6 ruoleaJo nJlusd aJadoJ nes
olapour 1ue^ep ne ele3 '(;clne;g
ueog 'gbueer3 uo1 'ege16e.reC 'l'l
'ncseurLr.rf reqry\'ncsaJoleyN nlu_)
Eel-xlx le rnlnlocos ole iluacep sleu
-iln ulp rroilrrcs - !3!selc uPl l
'lepor!'t :aurlel-ocelO r{plrqcnuy
pugu$.rede 'Z :olapoLu U e aletepts
-uoc q5 g €mllnc erds el4ude lsoJ nB urrlrrd JoJgc el? 'rl*rtdoSed llrolllJcs
-eleocs ul slelpnls e e;rqndec
-sns aredo nc Jolnp 'L - clselC
+!c!selc toluetu eJodo ul
oun!z!^ op Is pcllslllls 'pcl1euol olellsro^lo
I zoc ep nrpn+S
(ncsa4ug !ry Dlzaod'ncseiro8e5l'1)
tnu18lto 1ncol 4 Uqp^uJ'rluot
-n1d qn1ppc 'nwnl af"mruonto atds putfugg adn utp ri p"touo nunds
ulp rurspu 'c1unqdau pun :rtrygfotd pnop nc piot p1sonD urp prn,
-dp{ apul"td nlsaurug !ry Dapry"toln8uts 'mlnutsuuuutol puolauo1d
uJ 'nryuDuto,t ,toptua8 n $ autaqa Jola$,ryA o 'tnlnsr^ n Tndacu3
pqloa1doou atds ptop ?tlo "ro1 'tiplruoun fi ntnqnu o 'ttmq&aa, o 'pu
-nluor naqdnou a,tds pqopo a4iarud :pqnp a nrsamug ry1niog
lligllllqlsues Inlurulrd nes nrseurrufi luqlntr
'gugruoJ BmlEJelrT uJ rcrmle pugd elp
{g}uyerueu'ecqqpls euuoJ ep rS sur4 ep elB}erJBA o esndo rJ JoA rg
toplsrldoSed Ie I€lueuques rS rupurelcep 'nrsecxo rnlnwsrJrl lrrurerrr
€ epJ€lorr1ed rS rep 'ecr1o14ud eluecce nc €mlarerl ep e-repgdapq
o ecnpord en es '1n1nc1lelse reluouolne rnlnrdrcuud elaurnu u1
'euqdep rrJgzrJnleru ericenp q
lgryloq es-npuglderpul'lsiuecselops Inlp€ts el6eSgdep'plueprcc6
nc rrJpzruoJcurs In1ueruotu ep egedep gcuJ pcsp rerqc 'puguror
emlpc '€sl-XIX Ie rnlnloces lqySrgys ey gsnpord'guguro1 eruepecv
e.qgc ep ecqsn8uq reuuou €eJIIrqe$ nc rS srelrm eJeJelII rqull rerm
? eJeeJc ep rnlnsecoJd eere,ulrur;ep no glepo 'm1nloces e l€mlpc
erepel ep lcrmd urp gluelrodrur reru eec epeoued 'glelopr{ grRI
'rg en 'eueuueE fplrsrea,nm ]eluelceg ne r4*rrurunf'eiuerg uI 1elprus
€ eJec 5o3o4 ellse1 ed rS 'ereorredns goci l"uun ne nu eJ?c rrm8urs
'e1er?erc3 ed rS g8uee"r3 ad 1-npugldscxe'rcpc'euetuJe8 ecnuepece
Ilrrulnc eiuenguy ep eurgr1s IJ tod nu rcrtsrJolcer?c elsecv
'IIJgi B gclruouoce rS pcrlqod 'plercos eierrr
ug rS snpe ne-s1 'eiuepuedepul ri eelun 'rnlndrurl ele elueuruole
elrJeru erec ed elrryqruqcs nc pJoce ur ognou ericerrp o mpdunl e
Irr4pc u8e4ul ermdun rol Botsecv'crJozolrJ Inlgds rS crselc n-nuad
In1sn8 'e1e1rre1c rS ereoEF n4ued Irulnc 'lsrurrunf c4rrc InlFIds
eeI-XIX I€ rnploces ele ruecep eleurqln ug esndo rJ rol eI 'gzecueg
e4urp BJoun Ie psprpoln€ mpusrJol€rue rS rnynrusernuug
 A fost o vreme cdnd marii poeli treceau in primul rdnd drept
gdnditori addnci pi cdnd mesajul poetic era mdiurat dupd impor-
tanla ideilor exprimate. poate cd Eminescu insu;i n-afoit strain de
aceastd normd a vremii, incdt poetica lui este in parte orientatd de D€
ndzuinla de a rivaliza cu filozoJii ;i cu poelii cutat mr
filozofi. $i cu toate credea
acestee, poetul este mai mare nu atunci cdnd mediteazd asupra c

rostului existenlei, reludnd de pildd refrenul hamletic ,,Afi?...;, ci tntocma

atunci ddnd inchipuie ;i cdntd articulind uimirile tui tnfaya naturii Iacob N
sau cdnd i;i tnstruneazd lira pentru a-;i spune durerile tdlpi, gt
;il fericirile
iubirii, dorinla, regretul arzdtor, chemarea;i regdsirea dupd des_ talent p
pdrlire. omul iube;te in poezia lui Eminescu cu o intensitate care instituta
conduce extazul erotic pdnd la limita suferinlei articol s
;i a morlii. Iubirea in
eminesciand este deopotrivd cu a lui rristan din drama lui wagner
unfir indoliat se tnterlese cu bucuriile ei. voruptatea se asociald cu Lit
durerea, tncdt ,,dulceajale" sau ,,farmecul dureros" stil are
fac parte printre
expresiile eminesciene cele mai tipice. $i poate cd tocmai acum, prin *t
cdnd o doreqte mai pu1in, poezia lui Eminescu atinge sensurile ei este ep
metafizice cele mai grave. in experienla iubirii a iitutt Eminescu Creang
Mihai Eminescu la 19 ani mai limpede resortul cel mai addnc al vielii, ,,dorul nemdrginit',, poezin,
(Praga, 1869) dar pi zdddrniciile acestuia. de adq
(Din arhiva Muzeului Nalional al Literaturii Romane)
(Tudor Vianu, Mihai Eminescu) yiunilor
perfect
Eminescu devine dupd moarte, printr-o exagerare de cult, pro-
tntrema
totipul tnsu;irilor ;i virtulilor umane. Istoria? Eminescu. Economia?
Em-inescu. PedagogiaT Eminescu. Eminescu e cer mai mareJilozof,
cel mai de seamd /ilolog, cel mai tnvdyat individ. El a Ac
formulat cu iasd lui
tnult tnaintea fizicii moderne teoria relativitdlii, a cunoscut pe cla-
sici ca nimeni altul, a relevant omeniriifilozoJia asiaticd. El-este un n-au as
profet. A prevdzut prdbupirea sistemului monetar nu pot s
;i reintregirea
patriei. cel mai inocent cuvdnt al paginilor lui e umJlat de simbo- Stan Pi
luri ca o rodie coaptd. 1...1Dar cunoptinlere rui? peniru el literatura omului
englezd ori lituand nu cweau taine. Manuscrisele lui sunt presdrate logic, p
cu calcule pi ecualii care a$teqptd numai un mare matematician epice. (
spre a scoate la iveald;i aceastd necunoscutd perilie a poetului. e doitt
Precum Dante devenise tn ltalia cripta tuturor tiyetepctunilor ome- atdta u
gustate
ne;ti, Eminescu a ajuns ;i el a Ji, tn tipsa unei critici adevdrate,
fnceputul ;i sJidr;itul oricdrei discipline, autoritate supremd, Atot_ trebuie
erori: s
;tiutorul. A venit, credem, vremea sd cercetdm pe Eminescu tn spi-
ritul adevdrului ;i cu o pietate care sd nu degeiereze in caricaturd. valoate
Ion Cn
(G. Cdlinescu, Opera tui Mihai Eminesca)
nament
q Dintre toate aprecierile de mai sus, cea mai radicali parc a
fi lui G. cilinescu. Raporteazi-fi, sub forma unui text de tip
aceea a Ci
argumentativ de 15-20 de randuri, propriul punct de vedere despre cloicii
poet la cel al criticului. citegte-{i textul in falacolegilor lingvM
pe marginea confinutului s6u.
;i dialogali
judecd!
q Consideri c[ eminescianismul mai este astdzi un reper in tist indt
crealraliteratd? Discuta{i in clasd gi argumentati. exempl'
a Recitegte citeva dintre poeziile lui Eminescu qi noteazi-li
impresiile sub forma unui jurnal de lecturi. Scrie apoi cinci-qase ,&
cuvinte/.expresii pe care le consideri a fi cele mai potrivite pentru a I. Cara:
,otradrce" aceste impresii. rntegeazdaceste cuvinte/ expresii intr-un conspa
text in care sd caractenzezi lirica eminesciani. celdlah
 ad 'a8o1o1E[ ad pugztw llquv ',,tuapzrap,. #ap ,WcauntuJ qDlplac
2n7n7os ri uruas pun ,m1nio"to D tloppc ,1n1n7ns Dawnl pugtradruo"
Inun'rrolrucs lop t?) ra a4uJ agwpl li4afip ap ,alor&otnS .J
rycuo
ryawry !ry ozo,td u3 tgJap upwDas atD nu p&uoatS
!ry Inutsga$g
(lV 6I' lagw o,t,tolltorozotd nyV,nuern ropn;)
un nu rDp 'm,ntodod 1D uo un rrnrtr#:::"':,'::::;'f#:rf:fff;i,
-,tD tnun a1acoolfrw pBuoat3 u! runs audry aptaclz .afi)aql
lipcapn!
alo !rua ad.ot8 rotu alar aqarp nun ailuto) n mlmodod o
[c17r1nAu11
olza|uol agia|so"t as atDJ ut,td n4p1dutgtrW runrpaut an nDS
FDltolJ
1ol ata&apc p1darc o nBuoatS m1 apu8od u! Dapat rD aur)'
(9E61'p&uoatS uoM nioy,ncseu1pC .C)
'arnqau wnc n4sn8 alood ollslttl
19 laaurau
-g[n"r a"nw ap prolltp n)wnu * nlnzotd arow ri a p4uoatS uo1
:aluoutp apundspt warud zan,taql Ualns uns nDS aloln D) atnoln^
nn # n1clol Tuns
,ufind pc aptasoq ,pBunatS
rnl aluauJs :uora
awnan u! a!rup$ roul atD) pcn n,quad,pn ri waund o_au DS amqa4
atnc ad oarDqa4uJ .ryn4ca1aru!
1...1 ap ryrap alnqa4 wnc aTnTsnB
agfnu ps aquaut Tins aytiundwoc 7gci3 io7u1ror1uo" nwn nry4D
lD
'a7o711o1a,o[ o7o7o pSuoatS m1 aqiad,od uJ a$g .solnqns
rp rot4op a
ti 'agnuasqo ap njnurut p.tp!l,o8 pclda nat,t p.mj- o1 ip p*O'.r;aa
aruauq gqcilw oqn8od ug prttsrrolor atomip{sap ptlni oaid ,ct&o1
-Drp ,,toun" qnru oa"td ,,,Walsouuo,, pilnw oa,t4 .pnj q ap mruwo
na.ta8a1aj4 a1sad a4sa q1y-durug
Inl BeNoAod i1p 1ro1rrlgip4 o"1g
InI ualsolod utp ptlrtsryainu na4tnd ptool topun.qj pcold ps 4od nu
'lLtns utnc nio 'a1via,tod ,a1nug[o,r
1cp ptot nc !ffirop ,i 1iS1so no_o
q1uo.rpj rrru psuJ ',,ptodod n1!!"trs,, ap apranuar
[Z"iir3 !ry psnl
fps trcpJ D pusDq nlsrlua"t ozuoluDtp n ap attinsuS p4soarv
lue ep 0t op
lolsJg^ BurlPEJd u!.P6uBeJc uol (9161'ptuoaty rnl alyltsad.o4,nueelrgtql .C)
'lua^oppw ttuotpj a4u! arunw ap mpuo y1n1ag[ns
p :rualoppw a4u!
,/'" ,f csaup.rpi ry1n4ag[ns p-latoodod a44 csaigruot
1i1n1ag[ns'p 1ca!.rad
4n+**".r*/, ln1uoquaza.rdat a4sa pBuoa.tS
.alouognu pja1,t
njolntdni q )p nliunti
-onlcngf Tnlqnsapap brcDp mlnlugwpd o1 ap"qn{atdu4 o1'"rbtarpo
rp
luo ap !!t/t u! pw"tof no-s runc ,tnlntodod og[ozo11{ ,o1brou, ,irzaod
'oqwn 'afrnratrqo ,auultzp ,aq"msan ,apjulpaii cs)ryr1 pBunatS
uo^I ul 'Tuisou
lo JauoH alsa p&unat3 .rlDrltor m1n-todod oaadoda a1sa
p8unatS p1 n,odg .uda pjualacxi u1"rd ti .mlndod piualacxa
uud
tollUJS rnlsaJo fDqsuapD"to) alsa _ rysD DapilJDInJuJod aro 1ur
mq,J ln uDwot toqozotd pctun,p&unat3 ato{o1atu ap
4 osd17
:e1{rpdu4 psuJ tuns eprerpd
.e1e6ere3 Fere}II rolrcrtrrc InpugJ uJ
rS ncseururg nc esncpJ urnc ieiceds torlrr"
un ecrpep r-gs Jeseceu puezeJceu ,"tn1ndod JIU!"DS un # n1npjsut
unq un reop p8uue;C uI eepe^ ncseroretrAl te1q3 .q71ut1,rd
1S 7tua1o7
un mop pug^? ,tnprqyl qso"td ri Toup4datdau ,snt7 # so.g
7d1p7
uJ pugd ptiatc u1p tyd_o1cau uo"tpi an etep:'suoc
g zzruEe5l qocel
ec drup u7'p.roj n7 unds asap utnxo*"o1o3 aani)an no, io'*)o1r3
a11\iaa,od n"tJS D p pc \so! o p&unat3 ml p
uraw aprnw pc eepeJc
'nldruexe ep ,nue4 .D.Dawlunf el Bs eeJrsos €l ep pcuJ .llruu
rclnc
-srp B-s rolcloJ rS p8ueer3 rn1 eredo erurp elrrnuode-r
erdseq
in,IuJodod" lolglcs 6uFuueJJ uol
 pzoauofical,rad * pznaa"rt r$ 'pptnd uJ 'lnruunwn n ,utaporu dq ap
G13V-Z4SD ozauall 'ppunlotd nalnpryaaruD 'a"tado apinat iow alac uJ ,ruaryutnuo) ,puu
rolllpnls ;ndu;1 uJ tollets ueol -nnc '0gBI pdnp ap,nlar Io ,,puryor pfnuosnd* n7 ,alattnu ropu
-ttd 1o ,,7o1d 1n[nuos.od" n7 ap ara"q p ,a1ow"tot tauoBa1nc Tnlcadsv
qns 'pltsoou nzo"td 4 atuapout a,mJaql LmlJnqs "toun n,na.tc nficat
-!p ut pfnls ap ru)plluol.todwt rDM Ia) lnsnd a4sa Drqsrla^nN
(augwol lqntu,orrl t !.torsJ'ncseu11g3 'g)
'csaup,tpi pwaw uJ Uapcxa aiol.tasqo ap ruaunqsu! un a ,Dpr pzuap4
pug) rculttD 'aiooaa ap lrcryu $ ptonpadw3 lnlqo ap DqMtT .lnpps
D ouotan arpauo) o np lrund gf "to tctttolg 'rucn1 ap aqogtcodnc p41rua
mur Tndn Ef.tn p1oe 'punu,to) aLunl o agfps amqa4 umc oio ,a1at !.tpdnc
* aunq i.ryd nc 'iun8wut 'tto\pzuuda4uJ 'rraorol 'lztry runs lluauqo
'a.opz! ap unzo) f,zDalau nu # pzoanlDapt nu ft4,tn1g ry1 n.odol
'pcsoaup,rpi oinu, o1 plpo as pug) routnu p6m{ n/dauad n3
Q tg ro7 g an o J'nuer6 ropn;)
'mppaprv r17i11atnu a"qulp tigqn n.4uad saID row
'an)opzqulout n nfuonu ut"ld'ti ruDutot t"toqrysatod ap auas p7un1 o
n4uad,roloztuo?n rupoc mun oa.talnd m pugnry ppmtolo 'auo.tod
-Maluo) lpllsqa^nu D pyqop^ lDM oa) opw"roloapat nA nJSatorDW
a,mJ uJ 'osauplpi LasqDaJ rnla)n ln,npalc a$a lg 'ryiaugwo,t tts
-a.tdxa a1os alawr.td urp oun n^DlS 4 agasp7 1ig ,mprugLn) noappp
p untodwaguor Inusryun1nu # lnusquar arz) uJ psalaj4 4 ,pc13
-o1oqtsd Dzqoun 'm1n1aq4g[uoc n fi csa\a1{ns mpurc Drry)ld
pugruoJ BrnlBrolll uJ
ac18oloqlsd IoIoAnu InJolBeJJ 6rcpru15 uuol
'cnpord .gc11dxg
IJ erec ed cruoc FlceJe 'eped u1 zzc erecerl n-4ued
'e1e6ere3 m1 e{eerc urp itqe4sruurp€ rS crlslleuml ,1ero
fequl
ep olueruele u{uoc erec eiue,rces euncs eSrS ed e8e4xg g1
'ncsolncor3 ueqJes rS ncserore;41 ryr1
rn1 elrderul;€ e4snlr e ru1ued elnrrlod eldruexe pclJlluepl e
'psundspr Ii-gzeetueutn8ry ;gcode ug .g11ig1derpu1
en eqeznce eeueruese o pc rJeprsuo) .16gI urp ,ezrnlg 'V.C 1nI
€ eec runceJd e{ceer ep IoJ}s€ o lereue8 rJ gs eJec eldwexo epqrsod
'euq ep elnrc elec uI n€s ?selc €l elerpnls elxal ul .pcrJrluepl e
(9961' a1nt8o"tn 3 fi ap8n,tr3'ncseyoue6 urrolg)
"taqc un rua&o4 r-ps oul| :p)^oupq np,t a\"toot\ans lp\o\aqan #
p"tn8ms tgua,t'pia1o74 q rJrc"Drut amgru pcoaldonotoBuo7,y ,afDqg',
.'lnInIBABuJBc oIB-0 utp 'DawutD aop yuan{ a4pc uoqsng nilyJ
p a4qgruJ ap pryq rullqllslza4 nDS ',,r!2" ',,a)12,, ,foqnq ap alnwot
aproruataala ap ruanca"{ p4drua4u3'*rofuocotrw,, o arusa.r&rp tplqro^
Dar?lnsuuu p4u! lnlrcluroc o p"ofs o$Da)o u3 7o7 1i ,uryprnw ap
oa8al fi "ttdtunq 'tryn",rodod oa.mopns D)a?ut o ,n8o"{nsnc ?eunlicuag
nc giul uppooT InuoJ nos Xlnp;rild oruos.r.rcs O ?$ouqrnJ
uolduolg u1p ,,ac8o1o1{" a1gioclldn * anwoc apuns rsvu as ,pnDS
-uoc cttducs pc n) \omw lDJo ryrwsfiat D
,3sqoppancs,, nanulo|
-uJulI'lDl\ul ti ctwoc :.tourutp^rAodwtp augutpl ,,1n4qtort,, ,tzr ,souas
$ csatolpq"rys'qou3 ti Tocnpa agfps mqa4 "rn ,,px)is* pug) rcuryo ,ln.to
$ sucs a4mp nin\a"t ap a\ncoa.o.ld apc runs alalw,tnc # ap\xa\ lallqo ap
pzoa4spd as aJD) a4m JolaruMI o {,lnuofua4u1 atocitrun4soaco 4p aryial
a)nuor a4cala anu.oqnd mw apr lD ou$D ntqc a4ood ag .mI.op$al
o pnuDraa$ts # nlouos"tad aqoqnou o-4u3 ,ptauala # atno4p1dwg4ug
w
 uneltele - tn primul rdnd, analiza psihologicd, pincipala contribulie
a lui Slavici la acest capitol al tehnicilor moderne.
(Alexandru Cdlinescu, Ioan Slavici)
q Toti cei patru critici literari citafi recunosc in Slavici un fin
analist al sufletului omenesc. Identificd totuqi gi alte caracteristici
ale prozei sale, in aprecierile de mai sus.
q Alege oricare dintre opiniile de mai sus exprimi-{i, argu-
Ei
mentat, in scris, acordul sau dezacordul.
Casa Vasile Pogor, din lagi,
s Formuleaz[-li propriul punct de vedere deqpre valoarea nuvelis- r(
unde s-au linut primele intruniri ticii lui Slavici, avdnd in vedere textele studiate in clasi qil sau citite de
ale Junimii tine. Confrunti-fi opinia cu cea a colegilor gi susfine-li propriul punct de Ro
vedere, sub forma unui monolog argumentativ de trei-patru minute. tradi$a,
Franta q
dat de.1
XVItr-ft
iluminis
,,Ceea ce leag[ strAns pe niqte scriitori, altfel atAt de deosebifi, ca natura (
Eminescu Ei Caragiale, este in primul rdnd atitudinea criticd fali de
plecare
societatea wemii lor. Ceea ce ii uneqte apoi pe aceEtia cu un Creangd
miturile
qi Slavici este nu numai stabilirea comunicdrii cu via,ta poporului qi cu
prezent
marile lui izvoare de inspiralie, dar qi acel rafinament al formei, acel Ossian)
scrupul al congtiinfei artistice, nutrit in bun[ parte in atnosfera esteticd
Jean-Jac
aJunimii. Nimeni dinhe scriitorii de seami ai trecutului nu egalase in germani
rigoarea nizuin{ei de art5, in marele prq pe care par a-l pune pe faptul
Da
crea{iei literare, pe un Eminescu, Caragiale, Creang[ gi Slavici. Odati romanti
cu aceqtia, literatura romdnd intrd in faza noud a autonomiei pentru t
esteticului, desigur nu in inlelesul cd" arta literard se elibereazd de orice blic carr
preocupare omeneascd sftdini firii ei, dar in acela ci nicio atitudine gafia re
practici gi speculativd a spiritului nu cap[td drept de cetate in artd, clasici t
dec6t dacd se supune legilor ei severe." (Tudor Vianu, Junimea) a fost r
momeff
(1827) I
an, ron0j
in echipe de cdte frei-patru colegi, realizalio bibliografie criticd ln
de patru-cinci titluri, care si vd ajute la aprofundarea studiului cez6, d
de caz propus in acest capitol. cu unele
Prezenta{i in fa{a clasei, fiecare echipd, materialele selectate qi tei Dac,
argumentali-vd alegerea. Kogdlni
3. DeIa cazla caz, completa{i-vd propria seleclie cu titluri propuse rd romr
de celelalte echipe. istoria I
4. La alegere: caractgt
a. Redacteazd un raport care si finalizeze investigalia despre Mihai E
Diversitatea tematicd, stilisticd ;i de viziune tn opera marilor jumitatr
cla-sici, pe care s[-l prezinli in fa{a colegilor, in 10-15 minute. odati cr
b. in echipe de cdte trei-patru colegi, reilizalivnproiectavdnd sensibil
ca temi Diversitatea tematicd, stilisticd;i de viziune tn opera
rl
marilor clasici. Prezenta{i in fala clasei, sub forma unei sinte-
ze de 10-15 minute, rezultatele cercet[rii, pundnduJe colegilor Ro
la dispozi{ie toate materialele colectate. increder
5. Organizati o dezbatere avdnd urmdtoarea mofiune: putem op.nffi,r-
considera epoca marilor clasici drept primul pas tn acliunea Daci sc
de sincronizare a culturii romdne cu lumea europeand? larul in

It
 gzlol:l enaN nes alpr eueum rmdrl Joun seJeJnluoc urrd ,rn1n1ereue8 €eJeoAsJ uI
Iruel
,(gg/L -ncru?d pugJou8r 'elelrrrncelqo eJds
Jelolstdo tnlnueuoJ le Jolne neepul} rcrselc rrJol.rrJcs ?cB(I Daun)
-Ztl!) neossnou sanbcEfLueof 'rs{eulSeuu e rS re{eerc giggeq{ eleumu ur iroleueouuc
es_nglmdo walnl
ueriocs lood ,(96/t ornpursrselc
iluercrleJoel ep trerrourord'r*mrier
-90/ lruerurrd .rg rre|'u"q
t) uosroqdceuu sauer
ep rnlnsecxe Blrnodrm e{ceor o Bc erqrlsuoc es
rot!uodtul Frusrlueruo5 rog8r
earcpPcap €rdssp ilieilpaw -31U-rS
nes a,aulna elelnltlut tiJpc toun le IrnlRsr{L. otad
Jolne 'zacuel! lozolu ts ltpnJo ,(029|,
-LgLr) ep oluoo 'feu1o1 ;neoq 'PcFsIUs al"tlrqrsues pug
-ossEr.lC sro5uelg utluelsuoC enou o ezLmlaur ss rS e{uede elep esncgy 16g ,lnrusroqurrs nc pl€po 'eln
ueliocs laod lueedome umleJery uI ec dur1u3 ,ee1-y1y Ie rnploces e eleryurnl rolut
'GV1V-OO1D uosu.loqf sauref enop u1 r$ r8unlerd en es cseugtuoJ ,ncseurrug erds
'ue6ugllsuoc ap " lruusrlueruoJ leqll I
lej tnJ m1e{eerc urJd '}uemc mlsem cgrceds crlouledleuorieu lruelceiec
-pcuo enulodrug'rn;nlurds ealepoqtl
rrml€Jelll eturrdurr eA ec .sJruBu
ru1ued gldnl ac tnleo rripluouedns lS 1ruo1c1og ,pleuorieu €rJolsr
le loqults un ec lnzP^ 'neleruoJd edeldsur ep esms lderp"eec roluolrrJcs pugpu?ruocoJ ,ec4ueruor pr amd
olse acrlueuolatd nJnleJaltl e -eJe{ elEoloepr '}rcrldxe poru uI .ue1d-urrd uJ ecnp? ,nueecrqg8oy
pleJluoc ern0r3'aleoleatc eeunrsed gS e1
rSrriplr;eur6uo eeltnglso;d ,(Jn;o; elso
leqni ep srrcs g alt'cnpo.t1q telrrtltul.(Orut) WnDry ozcncl Le1
-srleJ Ie uerSordlnlocrge psuJ .pcrs€lc emlc€J ep eiuengur eleun nc
nuawques ere ps ezr^oq) tiipllqls
-ues lnletur.rd quiJue oJec eel-lllnx
celseue uJ pc€p rerqc ,elsrldo6ed reriereue8 rrrolrrcs nc plepo ,pzec InINiI
le rnlnloces ele iluscap alaultlln -ueJJ gJerTrJ uud suru1gd 3 lruusuu"Iuo.r .puguror BJrusJelrI uI ?3IlIJ
urp pueu;eO gcrluer.uole.rd pJeleltl 'eiuerg u! rS e;umul BA
lruusrlueur'or,ue
erecStlu - 6uelg pun wlnls lsec? ep olocurq '(Oggt) luuung eserd n4ued
,,Ellgryq,,lS (fZSt)
naoworC ?rrruJp e1 oEng Jolcl1 It\ oinlaq :eluegodtur etueruoru
gnop ep gteclr-w pUIIJ .?tlfgpul
1eru 16 glu8unlepuI l"ru tsoJ e
uspu?ruoJ rS ursnrselc e4urp elndslp ,gcrurelnd r"tu llruu ere gcrJel,
'v$e'
ellryell eprm 'uiuerg ug 'coy ep rS drurl ep gipllun rrrplcedsei eriu8
eqpn
-ilqo sele ruur r$ ro111n3er eyre8ug4suoc eldecce retu nu eJBc crlq
ecuo
-nd mlnlsnE uJpmles e rS rep .rnlnrusrcrselc ecgrcsds oleruel n+ued
IEIuI€
obn;1.ro1c1n rnlnseJelw IIJppoJe e eJerrlm ec ',,lBslu{" snpord ?-s usr}ueruor
€l eeJace4 euedome elrJq?Jelrl e4urp ellntu I€ru elec uJ pce61 R}SP
'(1ug,re rS grmfJry) Buotg pun wrryS plrumu guerure8 IndeS
r4 os
gJeJelll eerec3rur rS else €crlueruoJeJd 1og'(neessnog senbcef_ueo1
rnl elrJerJcs uI oJeppceJd nc elueze;d) psrl rS eerrqnr ,(uerssg 9311e
'cplec preq repueEel rnun erieero urp rJecnp€4 Jeop purrJ ec eluezetd IocB'
nc16
e1-rS erec ed'uosreqdcetrAi seur€I rn1 eleueod uJ) eleuorieu allmlpr
pBwe
'(,(eqo4 sro5uerg) ppdrql eurel ed ecer8ele rerieppeur 1e etecelO
ep pund ec eleurru .(uosuroq; serrref m1 epzeod uI g1u.r.id; Bmleu 0P 9
neJe mlnusrlueuorerd el€ eluoleJ eleureJ .plndtup Ec'Ii
Ie lsrurunlr
rS crselc ptusrleuo{er e1 sundsg.l €c Be}BlrlrtceJ? Blr}lnc ?o1_IIIAX
IB Inlnloces FrlSJgJs e1 .erec J€JelII lueJnc olusrlunntotatd lnp -
fl
-ecerd-pu11g 'ueeco ep olocurp rS umcerd.redomg "i
lrqser uI rS eiuerg
uI1e1de4 rode su4xe e-s 13 ,gclurelnd urind reru Bre gcrselc €flpe4 '3
er€c uJ ugi 'eqEuy u1 rS eruewreg uI 1rugde B ep lc
lilusnu"woU'"
ep e
Jlrolsl |xofuoJ o
-s{e^l
-nBre
Inustlueuou
Icllsl
urJ u
Qcyo
alinq
l
L

Novalis
Raliune - termenul era, ald-
turi de normd, un principiu al crea_
liei clasice. Estetica romanticd se
va contura in opozilie cu cea
clasicismului, prin accentul pus pe
fantezia creatoare gi prin pretuirea
imagina!iei.
Verosimil - cuv6ntul de_
numegte un principiu al artei clasice
gi realiste care presupune nu sim_
pla imitare a realitatii, ci doar con_
formitatea cu realitatea.
Figuri romantice _ galeria fi_
gurilor romantice se distinge printr_o
puternicd individualizare. Eroul
ro_
mantic poate fi divinitatea, dar gi de-
monul, profetul sau revoltatul,
titanul sau geniul, ingerul sau
martirul etc. in poezia eminesciand
apar 9i alte figuri specifice roman_
tismului: magul, preotul, cdlugdrul,
in!eleptul etc.
Fascinatia infinitului _ pentru
scriitorul romantic,,.descoperirea
infinitului" devine sursa unui fior
care amintegte fiinlei umane de le_
gdtura ei cu universul, ca parte a
acestuia.
universale, precum
3vlrul, mincinosul, ipocritul, fanfaronul etc.,
nu acceptd decAt individualitatea. Se na;te astfel
:?m?nticij o noud
ideologie literari care incuajeazi amestecul genuriloq
ur .f."iiio, qi ur
stilurilor (prin punerea in valoare a resurselir rit"u+rui'p"p"i*
arhaic' al[turi de limba riterari
gult[), dar qi afirmareu p"r*"qur"i ".i ,u
individualitate excepfionali, cel mai adesea subliniatn
prin pro..a*r
antitezei. Romanticii.militeazd pentru primatul
spontanertilii, al sensi_
bilit4ii qi al originalite,tii, igi doresc s[ evaderelin realitaie in lumea
visului, sunt fascinali de mister de straniu gi, de
spaliile exotice qi de
;i asemenea, de
mih'i, cultivd culoare alocali,,evocd evenimente
ale istoriei naf,onale qi considerd folclorul o sursi importanta
de
inspirafie. Speciile lirice favorite sunt meditafla, eregia
gi iomanla, rar
cele epice- legenda, balada, poemul eroic, nuvela (istoricd, fantasticd)
$i romanul (istoric, de aventuri). De asemenea, autorii romantici
scriu
drame istorice qi melodrame.
. Reprezentan{i
in Germania: Novalis (1772-lg0l), poet, autor al unui ciclu
de
cdtre noapte; E.T.A. Hoffm am,
lmnuri lill S,_tg22),
fantasticd Ei compozitor: (Jlciorul de aar, Spdrgdtorul
autor de frozd
de nuci;
Heinrich Heine (1797-1856), poet, cel mai cunoscut
volum al sdu
flind cartea cdnteceror; in Angria: william Blake (lzsz- lszl),
poet gi pictor; William Wordsworth (1770_1350),
volumul sdu
Balade lirice este considerat a marca incepuful romantismului
samuel Tylor coleridge (1772-1g3.4-), autor al Baradei
l\sle^z;
bdtrdnalui marinar; George Gordon Byron (l7gg_lS,4),
autor al
unui ciclu de Poeme orientare, al poemului dramatic
*toiyiia-qi ut
dramei-Cqin; Percy Bysshe Shelley (1792-1g22),
autor U ara*.i
lirice Prometeu descdtu;at; Joln feats (l7gi_Ig2l);
in Franla:
Fransois-Ren6 chautaubriand ( l 768- 1 848i :
Atara, niia| iipt o",
a d-e Lamartine (1790-1g69), poet, autor
al unor Meditalii pietice;
Victor Hugo (1802-1885), poet: Ode, Balade; prozator:
Mizerabilii;
dramaturg: Hernani, Ruy Blas; Alfred de Musset
ffS10_igjD,
poet, autor al unui ciclu intitulat Noptuin Itaria:Alessandro
(1785-1873), poet, prozator,dramatrrrg,
Maioni
cea mai cunoscutd scriere a
sa fiind romanul istoric Logodnicii Giacomo
Leopardi (r7gg-
ll1?t Mici opere morale; in Rusia: Aleksandr Sergheevici iugkin
(1799-1831), roman istoric: Fata cdpitanului;
nuveld Dama de
picd; dramd istorici: Godaooripo"
!,o.rl Ruslan;i Ludmita;
Mihail l-ermontov (lSl4-1g41) ":
autor ai poemului
Demonul.
In literatura romani, romantismul se manifest'
cu precidere in
perioada.paqoptistd prin creafia lui Grigore
Alexandrescu, autor al
meditaliilor pe teme istorice: (Jmbra ii Mirr"o.
ritul lunii. La Tismana qi Mormintele. La Drdgd;ani;fon
to coiii,-iara_
H.ilu_
de-Rddulescu, autor al baladei Zburdtoru I;
Costa-ctre N"g*rA
atorul nuvelei istorice,
flryaytru Ldpujneanul qi sentimentale, "*_
!oe, o alergare de cai; B.p. Hasdzu, autor ar dramei istorice
Rd'zvan ;i wdra; vasile Alecsandri autorul
dramei onpirioad si
al volumelor de Legende, Doine ;i ldcrdmioori, Oiiiri"
Bolintineanu, Gh. Asachi, Alecu Russo. Culmea
romantismului
romdnesc va fi atinsd insd abia in deceniile opt
Ei nou6 ale secolului
al XIX-lea, prin creafia lui Mihai Eminescu.
 Otgl eJluJ 'JolcaJpoc olse nueactu
-lp6o) Ieqty\l rS upuesoalv oltsen nc o o1 p"rtsodod apun 1)ncal ap adnotdo sun{n
no ,rO, U:;::;*'O mlnloc
FuneJdul'^ecseeugtlloJ ectlstle^nu 'alDJ Drlpry oauntcdapj,al
nJluad ?iuuajeJ ep PJado ,es eJod zupuy q aagup"t qsonv _ InlnIIIsl
-opodm' nueausndp1 Hpuexelv eI4IrtrI(
pcuolst ele^nu (Olg preret!t
atd csounc u na ,snds ,r*'f::f ::rtt?::;:"f:,7;:;::"::,X
t) .leruezaJ ts ppoL
e/eeo Blst^ol u! ptlqnd Tncp{ nn ai naao acn! o arouau qm-a ps nazaawne app pS _ esrJolsr
rS lrugdulnc nps InlueuleJedr-ue1 nc
'e1e1ue
E|lueuosuoc,E|AtleJlstullupe pJetJec orz2
'an,nd nc rA DJ orrp,w pr Dapa^ ,"^ f,Xri"i,[]iri::';,if;fY;i -erc
o edecug 'rSel e; sJoluleu
'etJcs e ep leiuuop eoJtzsJl rownu '!!^ losm raut nD_t tjgtc ,ntarcg .a4qwls arolu
tzut ruppSpf -erleH
el otnqlJluoc rS pzeeqcleu [ ]celuoc DA as r wnc aundns nA as prcq Da$nO .niruo1
oatudni,si Tqns -pspu'
lsecy 'unrq6.lns u! ]ege ,snl leod auraB o"toj ,1nuoza;"mc asundsp"t ,DJ
oltpry ,uiatopug al nu nS _ I3 Joln€
aleu 'ur1Sn6 Jpueslolv ad a;Seu;g1 uI erep
'
-uJ l! lclv 'npurSrq3 el ,etqeleseg Luo^-tpugqzt ,a,ry,t pu(nd pdnp axz ,auopkog ,ljocos
u! etltuJe] nc punerdul pzer6n;e.r u, :"oo
'a-motctd u3 pupd dtc utp
finu.m4 6 ryiac"tn1 rrosDu"tola yp1p" iopurptr
as 'plsuela eelec6lr-u ap asnpo.rd
rolrJprnqlnl Fltrolep ,rzg, ul ropugu,tn ,unp8og lnJruto^ n) rJryf,lD oainw punauindpT ' ?p nun
'e16euguot piptrul tue unj es
.arar o^
a$Do ap n4n[o l?r!.to app fps oc ,to&op upl6nd
BeJoucs u! ]tsunypul posrde ,elrrrcegr
'tolQDlot puoq a4p) pialpqdry nuntod oano 'atsacn pBuq ad psuJ
-s6rr)
u! rollugtuol 1n1ndacu1 n4uad 'Dtnsup"4s ap a$Do e eJeucr
e4olsl'lotBl nJlod rn; eapec pdnp !!a laq oa"a ap * nqnds uw aldoi ap 4ip"tp,to1i1
'?.!-"optoW at a:ouu! 'uarcq ap rupun^ tso! ,o-, )p ,1npad ruozIrc
lnOurs lnun op llSeuguloJ alenols I{
epuuda6 'ezecuu! rS eceal6 ,r.re;nc ro-l nu a,toc a"td ,lnunD)s
o1
{ '(lsgtt
1i_ps ri oiuol p.to11dp.t ati pcsiauo*zr
-rped rlose;old nc ,pienul .LutJotoq ,pdom\uo\suo3 igpqnta
ps wnJD DaJnluJ as * uiac,try \io nn1 D asUnqn
!!3lLu InpugJ ulp atltrueJ o_.r1u1 ,r5e; o1 pufinl'ry1nlodsag aluio ap ,unpugr pnop
2a47aod
ug os nata*ug,{q pdnp
tniepnl 'rqce4-rr1Sapr1 e; elSeu ag suoqd6
'6rn1er-uelprS
,tolezord 'TnuoauindpT rupaoxalv.mp 'oni Dmut7n utnnr
aJDc ,niwo1 unla$
leod (gggt
- :eiuerg
m1 puoBnpznq ap slrn asr.tad ,p\odsaq .p11"org
-B0Bl) lzznlEap oqoelsoC ruca"tod no*rr1" rolu€rp
p 7s pa
"'neJA err ne ,rierzr pru nu rOA gCeC
I3 Jolne
lapppg
I mFrrrs
nRs Inu
(eluaru8ery) '(Lzgt-
pznr8alg erlcelsoC ap nFs I€
ipna a
pzotda
69SI-fgSI ap nlcrs
Tn Ar Y s^r sn dYT nv aNYXsT v
leuosred unRzeez\enpr^rpur es orec uud ermrpsp4t;l]X,fr: 'g nucs r3
aecrrotsr llpn1s uI nes ecrrololoJ giee.rc uI (pcusel
'rcruoJc 'eiestdolel ur eleuruesuoc serueJ nB eJec .rlrqrroap
a1n, ret'eiuur
eleldey uud lpur reru
Iec leuorserdurr e_el ugruoJ Jolruwop eC c eP E4ue
'nieuuo;ur r? eJec elueIulu
erdsep rJo trrlrc r?-el eJec ed ,gles.relrun eec oeeue
urp ns gugruoJ €Jnl ep
-eJelrl urp 'crrolsr lcerqns nc eJ€Jelrl e.redo .I serrml I
erlelec 1i_eiSelur
-rsues F
EXHII HEI EIIINtrEINII FepecoJ
ec plnf
rep
;-ro
1e rS rogp
Enou o
''c1e 1n
n*-h*;;,rMwFry-
 $i 1842, al Teatrului Nalional din -
Doamne, zise un aprod apropiindu-se, ni;te boieri sosind acum B
lagi. Fire conservatoare, nu se im- cer voie sd se fnfili;eze la Mdria Ta.
plicd alSturi de prietenii sii moldo-
veni, in Revolulia de la 1848, consi-
-
We, rdspunse Alexandru.

derAnd cd agezarea vielii nalionale

Curdnd tntrard sub cortul unde el ;edea incungiurat de boierii @qt
trebuie fdcuta printr-o evolulie or- qi cdpitanii sdi, patru boieri, din care doi mai bdtrAni, iar doi juni. penAt
ganicd. Ace;tii erau vornicul Moloc, postelnicul Veverild, spdtarul Spancioc Crut'd
in anul 1857 editeazdvolumul
;i Stroici. vindn
Pdcatele tineretelor (o seleclie a ri un"
Apropiindu-se de Alexandru-Vodd, se tnchinard pdnd la pdmdnt,
scrierilor sale de pAna atunci),
nebui
structurat in patru pFt.i: Amintiri de fdrd a-i sdruta poala dupd obicei.
junefe, Fragmente istorice, Neghind - Bine-ali venit, boieri! zise acesta silindu-se a zdmbi. picioa
9i pdlamidd, Negru pe alb - - Sd fri Mdria Ta sdndtos, rdspunserd boierii.
Scrisori la un prietin. Bolnav, scrie Pesen
- Am auzit, urmd Alexandru, de bdntuirile tdrii si am venit s-o
tot mai pulin in ultimii ani ai vielii. in
1867 este ales membru al Societdtii
mdntui; ;tiu cd lara m-a;teaptd cu bucurie. wl
tine m
Academice Romdne. - Sd nu bdnuie;ti, Mdria Ta, zise Moloc, lara este linigtitd ;i
poate Mdria Th ai auzit lucrurile precum nu sunt; cdci a;a este tdzut
obiceiul norodului nostru, sdfacd din ldnlaa armesar Pentru aceea dar tr,

ob;tia ne-au trimis pre noi sd-li spunem cd norodul nu te vrea, nici inims
te iube;te ;i Mdria Ta sd te intorci tnapoi ca...
nu se
pre o(
- Dacd voi nu md vreli, eu vd weu, rdspunse Ldpu;neanul, a toate
cdruia ochi scdntierd ca un fulger ;i dacd voi nu md iubiyi, eu vd )

iubesc pre voi ;i voi merge ori cu voia, ori fdrd voia voastrd. Sd
zile re

md-ntorc? Mai degrabd-;i va tntoarce Dundrea cursul tnddrdpt! A!

A doua domnie a lui Alixandru
vodi Lipugneanul, carile apoi
au tiiat 47 deboieri,7072
intr-aceia vreme inlelegAndu
sultan Suleiman impdratul turcescu
de atAta amestecdturi ce sd fac in
lara Moldovel gi sd scoa/d unii spre
affii, nu suferi, ci dede domniia iardgi
lui Alixandru vodd Ldpugneanul. lar
$tefan vodd, daca omori pre Dispot
vodd la Suceava gi batu pre Mircea
vodd Ia Milcov, sd intoarse /a /agl gi
gdtind ca sd trimild boieri gi oameni
de lard Ia impdratul, sd-i ceaie steag,
venird-i oldcarii de-i dede domniie
veste, cum ieste datd lui Alixandru
vodd Ei el au venit la Braila gi sd ga-
fe$fe ca sd intre in lara. inlelegdndu
de aceasta, $tefan TomEa vodd sd
sfdtui cu boierii sdi ce vorface gi afla-
rd ca sd trimitd sd margd la Alixandru
vodd oameni jurali de la {ard, sd-i
spuie cd lara nu-l va, nici-l iubescu
gi de acolo sd treacd Ia impdrd,tie gi
pdna nu le va veni rdspunsul, sd
m-ait
ndtdrr
Nu md vrea lara? Nu md vreli voi, cum tnldleg?
indrdt
- Solului nu i se taie capul, zise Spancioc; noi suntem datori sabia
a-!i spune adevdrul. Boierii sunt hotdrdli a pribegi la unguri, la le;i
tebui
;i la munteni, pe unde au toli rude ;i prieteni. Vor veni cu o;ti
trdntc
streine ;i vai de biata lard cdnd vom avea rdzboaie intre noi ;i poate
I
;i Mdriei Thle nu-i vafi bine, pentru cd domnul $tefan Tom;a... linge
- Tbm;a! El te-au invdyat a vorbi cu atdt ddrzie? Nu ;tiu cine ;tia cr
md opre;te sd nu-li sfdrm mdselele din gurd cu buzduganul acesta,
el. D'
zise apucdnd mdciuca de arme din mdna lui Bogdan. Ticdlosul acel
Ldpt+
de Tbm;a v-au invdlat...?
unde,
- Ticdlos nu poatefi acel ce s-au invrednicit a se numi unsul vdzdn
lui Dumnezeu, zise Veverild.
se tnl
- Au doar nu sunt;i eu unsul lui Dumnezeu? au doar nu mi-ali tntovt
jurat ;i mie credinld, cdnd eram numai stolnicul Petre? Nu m-a{i
Ldpu
ales voi? Cum aufost obldduirea mea? Ce sdnge am vdrsat? Care
s-au fntors de la u;a mea, Jdrd sd cd;tige dreptate ;i mdngdiere? $i
tnsd, acum nu md vreli, nu md iubiyi? Ha! ha! ha!
Rddea; mu;chii i se suceau in rdsul acesta ;i ochii lui hojma
clipeau.
- Cu voia Mdriii Tale, zise Stroici, vedem cd mo;ia noastrd a
sd cadd de isnoavd in cdlcarea pdgdnilor. Cdnd astd negurd de turci doua
va prdda ;i va pustii lara, pe ce vei domni Mdria Ta? ca sd
- $i cu ce vei sdtura ldcomia qcestor cete de pdgdni ce aduci
cu Mdria Ta? addogi Spancioc. erau
- Cu averile voastre, nu cu banii ldranilor pre care-ijupili voi.
Voi mulgeli laptele ldrii, dar au venit vremea sd vd mulg ;i eu pre brdct
voi. Destul, boieri! tntoarceli-vd ;i spune{i celui ce v-au trimis, ca peste
sd se fereascd sd nu dau peste el, de nu vrea sd fac din ciolanile lui nicio
surle ;i din pelea lui cdptu;eald dobelor mele. pintn

I
 esuol uEl 'purgs
ap Daz o Da"tpz as nuppp Uqwnq a,4u1d
-als lnlnpo^olo^ eoleood nc lcv tm :JnD ap a\a1asp1d nc n1&unf ctu un ry)cap DqD Da^D nu ouJD orcru
'prsaarnu oituoqoc oatp ,a#ocots Dalrpc ap pzauolod !ry altuDl
oinlnp a)saa Dc'srut
ti "ro1r&opalDd Duoro) Drrnd .pcsuauutop ndutod p7oo7 i" ,)prq atd na t
-wJ D,ta 'DaacD onlz uJ ,puoauindpT ,nps mlna)rqo nmgotdtaJ
'1od,1fudn;
'fiounpn iit nnta
lqapq ti asndacug pqtrys DrugIs ,ppotnrpuDxalv ,.sos pugC DnpD aJ
'aunc DI pcsoazugud ps all ps todo nryfun411
$ aUnJSD ps oc
'lnawop # agfps Dra apun ,a11odo4rut Dl .arDolpqrps put{ ,E onop
D aunpD as ps rollntoq lc,ml ap
Jo.mrut a47i ap asncpttas p.mas nc ae D p4sDol
"'ruerl coio4 p1pde3
oufoq
NI 4j 1ata1
aJDJ ita
ap !d?t p,nod as ps D) cojo,,y ,:, |";,f:fr';':';r:1":,{"::::;ffA 1in-w n7
fD argu[,r ps a!o^ pJruac ,niwo1 o7 p,to,rds1 orctu ptpf acrooluJ as fin-nanu
o as-npurgfs 'DUD ap ad :njrc4 DanoAuJ finsu3 nc Daua^
Ia pJ pugtzpl l'l
,DCJ '!ry DarrtlzDu ptsoaco{tw ps ,raDq ap a"mp lnsun
$ aqo10{ultd,apun
'lodouguo4suoJ DI putup azauun #-ps ,a1oc urp puoauindpT
a.rd oun74 pugwdau oc ,oiwo1 ap grcuntod nila pcp Inso
iliolndag .7a 'ng.saco p
ota wncatd Tuo8t"qut un ap arc^au pqp ps D ppotrupunxa1V pc ntli
lasoZuigc ac oimnpp&ptap qutpifw Dra .aryq aun ru\i
Ig farDr oupw afluq "'n*
'acinw ps Jol u! ,aJDc lnlaugo DauauasD ,DuDw plmps cojo7aJ
U
'1ndn1s Ttjpmc amqaq arD) ap alnod#
Uotugrt qio nc
rtp Tung 'mlnporou alrrnwpspn ap ua,min ruw pu ps Dr ,opnqaa
gia ryg npc 'oiruc m a7 lnpt a1aBugs
W l{ugw in u, n, Daw'DrqDS $a7 q 'v
pc csatnpp8pt fi3 ri 'opiug oalnd o,t
f)ta rD! lD aparc D trruz!,tpu! uotnp w
rD-c 'psu! Ua! 4 ng zaury u! apanry io_w punc ,a1un{ ap ,pr[1po
'tnlnuellns eeiled utp un gf io-u 'ru-aunds :niruo1 atd fi aputd" ta' ,aunlt ura ri Tiprgnir_* iv itdprp)
sucs urpJo - (nut) .u.s,tutLlcotl 'Todsaq a.d Tnpugrr rn 1ruwop tiot Dl rocotc a7 o suuda[ .apr allz ps 'p4sn
uJ ryqca^W pcoojol4J ,ry ,mC[ .pcugugut as prooqz
,c a7no7
pt na '7i1
pc "rod as ! fil loumcurw * oa.rcunqu4 a$a ac iui nu',ruawno "1tr"sid n'lnuoau
Qaaoployy 11tpi atd
pjasldo1el'sqcorn elo6r.rg) pcq a4ioounc nu aJDo ,1tdoc un arsa Drc4S .!nu!pl o o a1iaps as
nu
'tugwgldps g a"mc a,td'm1 ofiautns utttd n acold tw3 la#otu ap arlqn! Dlu'oaJA
ryMwop ne ec pdnp a$a !ry oulu!
'^o!1 q TezeSe ne-s rS gcseseT uJ ttpugl pDu! alsa coouodg lsuncso nD_s nu pryporJru tDcuJ Daa)D ruI
Jop
ercj u1
Jnce4 ne 1e4gds \onuedg 'unwinp tqrat atsa ry3 pjyarc11
itospl lD_w
,Urulq nr_ut p)
wzp^ aqsa oio
nc 61nuu1a1sod pjuerc1 E pcrutott
lD ltnc 'a1aw aptio a\sad atow row purgfpc ,n17i np rDM auu 1i p717i7ug
cojoyy nc'rcs llolule4s nc 'e1s eelnd 2so1rg,^
atd $ na )soun) p4 nu autaasad .,,fDq ,pqwrq)s p.rpd
en nu uepd tece eau4odwl ?o ppo^ fqo"ryu rDr
eSwol npugzey.aus p6ug1 pae ne 7ndn7" :p)snaua^oplout oatno1pciz ryiini na pc uiapigz'aui"iu4 o-s ryuat
ec eeJseo nc B uctnl nc p4uJ ne p 'm1 puo\d pug&alairy punauindpT
aslz z!o^ u! parcu-put pS _
eyed pye ee 'npugzre E npugpptd
ilou u! arlparcuJ ttwcaa,6 ap&nls mlppl uod.,a.montd '!t
'nloJ un ec enj luedoce ne -lqiou
4 o,mi DJrppJ uto,t,idoc fi nwa!nc'tou"DmJDu! wol au ,uio pqa4
ap 'Uel^el e1 n1ryerydut1 €1JnryLlootl
stwtJl ne g ydo ne4 tps ad rnaq
to,t 1i-ap 1i :a1o1 pw!1puJ
tldoc u1p ltplr D^ as nu "ryd ap tg ui pc 'lugtwpdo
',,e!o^ ,aloA
QrgJ lJo nc uo 'e6tetu w1n1ia4qt rcu g o1o\"tp1rg p&uq ad m tiaa.oplow tigj nc iriru
purn
n!o^ tol rS rttugp eft ncsaqm 4 :lug8pd ap a$a)D a1tr#o apToqoF .p.mj n1otrq
iauwDoe! an finr3 conundg
ne 'ncsaqm Qw nu ap B te etd nroa loo"Tigwpa
1trp7 tolliliat7 p7.to1 1i ntn4ducs pslz ap
ti-ppD 'runfrcp
tJ ne 'JoA ?W
nu eo" :?po^ nrpuexuv "7i1w,
gia pc aruluo li-ppy ia4snou a1fia1app.rp! pdnplou atd rcclapad
slz eU el es clz snds ne_r r-rS
au nu 'tqeunua8 W pugzp) ,cojo7,tg aslz
lualoq ap
u1wol rrlos nsJaw ne iauutDoe iauwnoe _
?ceaA
yej u1e4u1 'puoauindpT pqa4uJ
ZSDrupr lD_aJ _
ps eo gpo^ nJpuenlv ed asel ynu 'asowDr coiolr'g :1j1uqgw p.niat u"ntog
Mn30 put
 Dupd ce a ascultat sf. slujbd, s-a cobordt din el din impdcarea aceasta nu a;tepta vreun bine,
strand, s-a inchinat pe la icoane ;i, apropiindu-se nici prepunea vreun rdu. Norodul se invoia cu
de racla sf. Ioan cel nou, s-a plecat cu mare sme- obldduirea lui Alexandru-Vodd; cdrtea numai
renie ;i a sdrutat moa;tele sfantului. Spun cd in asupra ministrului sdu Moloc, care tntrebuinla ue,
minutul acela el era foarte galben la fald ;i cd creditul ce avea de la domn, spre tmpilarea ta4
racla sfdntului ar fi tresdrit. gloatei. Cdci de;i era necontenitejalobele ob;tiei pu
Dupd aceasta, suindu-se iard;i tn strand, se pentru jdfuirile lui Moloc, Ldpu;neanul sau nu el
tnturnd cdtrd boieri;i zise: rdspundea, sau nu le asculta. fa
,,Boieri dumneavoastrd! De la venirea mea Ceasul prdnzului apropiindu-se, boierii in- &a
cu a doua domnie ;i pdnd astdzi, am ardtat as- cepurd a veni cdldri, tntovdrd;ili fie;tecare de fr
prime cdtre mulli; m-am ardtat cumplit, rdu, cdte doud-trei slugi. Luau seamd tnsd cd curtea q
vdrsdnd sdngele multora. Unul Dumnezeu;tie de era plind de lefecii tnarmali ;i cd patru tunuri sta gn
nu mi-a pdrut rdu;i de nu md cdiesc de aceasta; indreptate spre poartd; dar socoteau cd sunt puse in
dar dumneavoastrd ;tili cd m-a silit numai do- pentru a serba, de obicei, ceremonia prin salve. jin
rinla de a vedea contenind gdlcevirile ;i vdnzdrile Unii poate cd ;i prepuneau vreo cursd, dar odatd oa
unora;i altora, care linteau la rdsipa ldrii;i la tntrdnd, nu se mai putea tnturna; cdci porlile os
peirea mea. Astdzi sunt altfel trebile. Boierii ;i-au erau strdjuite ;i pdzitorii poruncili a nu ldsa sd al1
venit in cuno;tiinld; au vdzut cd turma nu poatefi iasd nime. gr,
fdrd pdstor, pentru cd zice mdntuitorul: ,,Bate-voi Adundndu-se boierii, 47 la numdr Ldpu;neanul aa
pdstorul, ;i se vor imprd;tia oile." se puse tn capul mesii, avdnd tn dreapta pre logo- tm
Boieri dumneavoastrd! Sd trdim de acum fn fdtul Trotu;an ;i tn stdnga pre vornicul Moloc. jw
pace, iubindu-ne ca ni;tefrali, pentru cd aceasta incepurd a zice din surle; ;i bucatele se aduserd tat
este una din cele zece porunci: Sd iube;ti pre pe masd. w1
aproapele tdu ca tnsu;i pre tine ;i sd ne iertdm in Moldavia, pe vremea aceea, nu se tntro- ue
unii pre allii, pentru cd suntem muritori, rugdn- dusese incd moda mdncdrurilor alese. Cel mai st
du-ne Domnului nostru Isus Hristos - t;i Jdcu mare ospdl se cuprindea tn cdteva feluri de bu- vn
cruce - sd ne ierte noud gre;alele, precum iertdm cate. Dupd bor;ul polonez, veneau mdncdri gre- pe
;i noi gre;ililor no;tri." ce;ti ferte cu verde,turi, care pluteau tn unt; apoi vit
Sfdr;ind aceastd de;dnlatd cuvdntare, merse pilaful turcesc ;i, tn sfdrsit, fripturile cosmo- ch
in mijlocul bisdricii;i, dupd ce se incltind iard;i, polite. Pdnza mesii ;i ;ervetele erau de filaliu n4
se tnturnd spre norod tnfald, in dreapta;i in stdn- lesute tn casd. Tipsiile pe care aduceau bucatele, c7/
ga, zicdnd: talgerile;i pdharele erau de argint. Pe l6ngd pd-
- Iertali-md, oameni buni;i boieri dumnea- rete sta a1ezate tn rdnd mai multe ulcioare pdn- ;i
voastrd! tecoase, pline de vin de Odobe;ti ;i de Cotnar ;i fr
- Dumnezeu sd te ierte, Mdria Ta! rdspun- la spatele fie;tecdruia boier dvorea cdte o slugd, ,sc
serd toli, afard de doijuni boieri ce sta gdnditori, care dregea. Tbate aceste slugi erau tnarmate. da
rdzdmali de un mormdnt ldngd usd, insd nime nu in curte, pe ldngd doud junci ;i patru ber- al,
le-a luat seama. beci fripli, erau trei poloboace desfundate, pline na
Ldpu;neanul ie;i din bisericd, poftind pre cu vin; slujitorii mdncau ;i beau; boierii mdncau ca
boieri sd vie ca sd ospdteze impreund; ;i tncdle- ;i beau. Acum capetele incepuserd a se ffierbdn- dE
cdnd, se tnturnd la palat. Toli se tmprd;tiard. ta: vinul f;ifdcea lucrare. Boierii inchinau si urau se
- Cum i1i pare? zise unul din boierii care pre domn cu vivate zgomotoase, la care rdspun-
i-am vdzut cd nu iertase pre Alexandru-Vodd. deau lefeciii prin chiote gi tunurile prin bubuit. nii
- Te sfdtuiesc sd nu te duci astdzi la ddnsul Acum era aproape a se scula de la masd, ce
la masd, rdspunse celdlalt; si se amestecard in cdnd Veverild rddicd paharul ;i tnchindnd zise:
norod. Ace;tia erau Spancioc ;i Stroici. - Sd trdie;ti tntru mulli ani, mdria-ta! sd sp
La curte se fdcuse mare gdtire pentru ospd- stdpdne;ti lara in pace ;i milostivul Dumnezeu sd fnl
lul acesta. Vestea se tmprd;tiase cd domnul se te intdreascd tn gdndul ce ai pus de a nu mai rd
tmpdcase cu boierii; ;i boierii se bucurau de o strica pre boieri ;i a bdntui norodul...
schimbare ce le da nddejde cd vor putea ocupa N-apucd sd sJkr;eascd, cdci buzduganul ra
iard;i posturi, ca sd adune noud avulii din sudoa- arma;ului lovindu-l drept tn frunte, tl obori la ga

J
rea ldranului. Cdt pentru norod, el era indiferent; pdmdnt. vd

mditl*
-p"td put ps osm pu nu 'p"toorcalpwtncatd pctoyAJ mu Tocndn no apJ pltpry oaunnda1aiq pc pp^
'psopclt p31.4s iaulu ap psoqpcpd iqo - .top 'DlsoarD Dl DJ DU2W atd csamqptts ps pugB Dl uoqo
,,iwatt coio74 ry1pdo7 ap uoato ilnu ap na :uozaLtnl Tnrcitgw asundspt pun8npnt
lcoio7ry a"td arap au pS" :a,mu ntn? 4 o314s 'aurucda1ai4 aJDa no IDMJv m 'DJ DrJp,W -
apun ap 'Unplz ad oqipc as o asndacm pporou 1,4!9r lDW nu D
'as-npuwrlo,tdwsruwau nin1so rpuapo ul oio o ap nni rydpcs wo ri nliaco UW ap Uryuga ps nazauw
'p!o ap pnv as nl a1upBuqglrn8uts p77nc Mo-u pn amq ru?pl wo-u 'aunds 'o1saco atds ps iDt-D!
-sD 'ppo11-n"ryuuxalv asv 'autq a7ruol og - as-npuguln4u! todo astz 'acooioltg actuto^'!g - :aslz Pu
iaulq ryznD m-u :p,ms 'fiat pinutV zlac ac 1i ,to,tt ac 'DSDW Dl
17ia pc unds fi3 lnaw pdnc nc pcnlps aJ ia$aro aqaqu! t-ps Tnioutn atd anwt4 'rnlnpotou palru 'tmqnq
luns aqJot a3 'p8oi ap aual^ r-nu "np 'uiam8ni -tod ap asoiutuiu3 I! arDc atd '1nuoauindp.1 -undspt a
ps !ar^ ia1oq"rgl'autq tlzno rc-u lad"rpi un ad pc1oc 'qnw lout uJ llnw ulp ot.tp\u! 2s nn"m $ nn,
a) uo un oJ pu4ps Dlsalo p8ltls ial zunJ - ornolg 'anmqotdru3 pqpF o lDunu nnacplafiaq ap -ugqtagfug
'asundsp.t'coioyg mln)ruro^ pdo3 - iliawn 11io7sg'allrncas n) Dlpt o n amdacuS atoc nnu?w !
'puqrtul Tninwo atd 'nitnc oltood n7 asn&,ta1o Tnio"ro 7o7 $ 1npo.t auud'apl
atd pagzpa.'TnunauindpT pqaquJ inc a) - -ou prasmlnnnq 'qia"nrcq Mauoo ri 8n1s atln -,taq n4D.
'(,utar^ coio7tg ry1 7ndo3" a,rd pugtr,tur ri Ltop,ntoq alasnr q ad pwq psop 'apu,
:o7t4s so73 Tsacn 1l snfi un pncpt as aptnsolS 'Unplz aqsad rrys o pugcndn 'pinu, nc p.todncs 'n8n1s o
arcoJ 'pclttzala aarulqcs o Dc nt'apwrut a7oo7 atoc tmin4 'p8n! ap p,rcca1d 'finp1os ap aXsa,t p"rpt ti touqo3
W ?qa un pugsp8 tug^nc puun urp $acy ail^ol as-npugzp^ ,oluaroq a18ryg 'aq"tnc 4 fi -ugd atn
iwa,.r,t coio7tg m7 pdnS - iprnow ps coioTtg - Da"Dplcn asndacuS'sns ap fuouto m pppo -pd pBugl
itrrDou 'ops a1tzadsay ad p71oq o asncpt a&ugs nc 'aPpenq
pS - ippo^ atd a1iamqpls 7g - ppn"d au # aqia1aq tDcatsauD 1nut,t ti p.rysas.ryds as apnonln :asuu ryp1{ ap
au lg - icoioTtg 1coio7a1 - icoloTtg tJol 7nn1 nn-t -.mtspr as DsDut 'qsoaco Dtugrt 1i o7dn7 uJ iptlr -ousoz a
aN - iluoq walv-N - irlo"tps snupJ uV - -.rcd ad noa)pz undnq ap aqdai & nazn4o4 'nut todo !1un
1pcsn1nfr{ rarcq unpM ptsautpr rDra nu 4i"tgts uJ .tup 'pntad -at8 upm
lpu aa nu pS - lpcsnauqdw3 tow au na pS - tpatry l4nytJ 'oio1a, dwncs oapum #g 'atqos oa,ta, -nq ap !-
ipcsDrc ocndn Inunart pcng 'nnainppu3 13-upd noa8ug4s lDra PJ
-dnz au nu pS - iaryry{pp azatniuut pg - ry 'nnawntd n apuD.t putto)osau 1i "toltio8nn -o4uJ as
:nByLs n p"mdacug gli"tgts aJ 'prDac pTgB ap at.mt nc noqla\cug as 'fitup.t $ap '11un
ps ac nip ad nun nqaquJ as o # 'apc 'ala) uJ :rol Dugtw u! awrv nnacpt as nsata afmugcpt pnsnpD
a8ug4s as n ndacuJ 'oal^ ac fi 1tuad, np ac nquad 'a7ata37o7 'apunncs :a,nqJry nc nntpdn as run( 'coioltg y
a4i ps pqlanuarl\atnqatgug Dauautaso n7 o1da1lo 1i* 1"" utp psuJ rjpta :acruc #-npugcp! nparntn -o3o7 atd
as nu DI 'r,xDtspc n.m8 nc pcowp"t oawgso,td lug&pq lDm !a) 'utuo"tdug lpw as o-q[ noappc Tnuoauind
4DQ.tnz 'awn p,ryt'sop ulp ad aqia1pitut riuudtns ,p[t.t8
nc nip |ruat fio ac n4uad ri 1tiuac ac ti fiatt ooru pugtnau'uarog 'piaq oataputtdo nc nlp ps Dspl
ac pqaa4uJ ppo^ DS Dqphl irunq ruauDO - z,f np[appusap ountnc nun as-npagldnl ,fi1pugso apind 2
:p?t"4s 'uwas pugcpt'ti ni,tnc 6 ry1nc
,a.Dpnn a"tds tig"tploq # 6o&nn
luawoo plDpo rD
n|tnodadastnsas\ninw.to'D$DacDDaMarAuJ lipu tow ti p|ns o'ptq n"4od ap # pBunl rut[ 'aAIDs u
"ito,tl -ugls tcurc ap nos o-4u! ouautc ti-pcsomdnqcuy asnd Uns
ac lptruJ Mapa^ ps rDp 'puoauindpT a.ry"ryio nc 'psootaauos Duacs pUSDaco utud n ptznot? qs ununl
anz 'sundsp"r auawasD pno-s wo\da|tn-w - D,D tDrp^apo nc ypulpiuplc tps tliutp dpcti oaunc p
,rols! ad as-rnpmttnqz 1n"ryd naiwts 'm1nugdpls pcold ps ap aJDJT
ap arDowo !-ps 'oCI 'Larcq oig|o ytad no ac autal| oc apgu o as-npuqrs 'coio741,tot :Dappr 7g 'asndacuS -u! luala
ap 'p1[ow ap arus D^aWD Unou .toe pqnBnd ot4 ac Dqpp)put oa,qtd apun ap ,psllqcsap p.4soata!
Fnu :aq.mun| nc aqioo.tduS t-ps 'Div 'DiV - o pBuq psasp,tl as fi pugw ap cojoltg a.td psnn\ p nu nDS I
dotoauunp fi fiocos anc 'DH 'DacD Dawg 'TnunauindpT uluad 7g3 .n W aluqns nc p.n\snd nuiqo a
-so"td q alununt nc aap os csacunrod ps autd, twJ -pu l3 prDrtu! 'pat4 ap \nuo|1dpc ap #npo 1ln7 oa.m7tdn4
'p,qro^ 4 naipw1p,tur as arcc 'coio7ty atd pugttu.mc -so ip ti :p"t! q 4 'aptntq&unt pugiocs ,roilra! oimnqa4,
punausndp7 aslz'alzrgtu! pinwn p pp,,I - -oq ap1ods n7
ad ap g"tox1[n1s fioy 1nurw uJ rDutna
"'os ora "'pcpul{ itpcpf'pDl :qsacD nJ orcA4
"'pc n4uad !p1p7 pc aurq Tncpt to ti a4urcu
1o-1 p314s in4so^ puwop atd gg"rpco lo^ iV - 'aulq u\

Pune sd deie cu tunurile
intr-ingii...
Gindu au omordt Alixandru
vodit 47 de boieri
Alixandru vodd daca s-au cu-
rdlit de toatd grija denafard gi au
adus pre doamna sa Roxanda gi
pre fiii sdi din fara Munteneascd, au
vrut sd sd curdlascd gi de vrdjmagii
sdi cei din casd, pre carii prepusese
el cd pentru viclegugul lor au fost
scos dln domnie g-au invdlatu cu
taind intr-o zi lefeciii sdi, pe carii au
avut streini, de i-au supus in curte cea
damneascd, in lagi. $i i-au chiematu
pre obiceiul boieilor Ia curte carii
fdr nicio gnjd 9i de primejdie ca aceia
negdndindu-sd, daca au intrat in
cufte, slujitorii, dupd invd{dturd ce
au avut, inchis-au poarta gi ca nigte
lupi intno turmd fdr'de niciun pdstor,
au intrat intr-ingii, de-i snopiia gi-i
junghiia, nu numai boierii, ce gi slu-
jitorii. Nici alegea pre cei vinova,ti, ci
unul ca altul ii punea supfu sable,
cddea mullime, dipre zdbrele sdriia
afard, de-Ei frdngiia pieioarile. gi au
perit atunci 47 de boieri, fdrd altd
cufte, ce nu s-au bdgat in samd. $l
aga dupd atdta nedumnezeire, ii
pdriia cd g-au rdscumpdrat inima.
(Grigore Ureche, Letopiselul
ldrii Moldovei)
pddesc!... Dar ce le-am fdcut eu oamenilor acestora? Ndscdtoare ;nn e
de Dumnezeu, scapd-md de primejdia aceasta ;i md jur sd fac o ,frl fi
bisericd, sd postesc cAt voi mai avd zile, sdferec cu argint icoana ta
cea Jdcdtoare de minuni de la mondstirea Neam,tului!... Dar mi- crfud
lostive doamne, nu-i asculta pre nirte pro;ti, pre nipte mojici pur" gl"sin
sd deie cu tunurile intr-in;ii... Sd moard toli! Eu sunt boier mare; ei
sunt ni;te pro;ti! wfte
- Propti, dar mulyi, rdspunse Ldpu;neanul cu sdnge rece; sd
ornor o mul1ime de oameni pentru un om, nu ar fi pdcat? Judecd {risi
dumneata singux Dule de mori pentru binele mo;iei dumitale, cum
ziceai tnsuli cdnd tmi spuneai cd nu md vrea, nici md iubepte lara.
Sunt bucuros cd-li rdspldte;te norodul slujba ce mi-ai fdcut, cina
vdnzdndu-mi oastea lui Anton Sechele ;i mai pe urmd ldsdndu-md
Si trecdnd in partea Tom;ii. Ie;in
- Oh! nenorocitul de mine! strigd Moloc smulgdndu-;i barba,
cdci de pe vorbele tiranului inlelegea cd nu mai este scdpare pentru bucz
el. incai ldsali-md sd md duc sd-mi pun casa la cale!Jie-vd mild de ei. A
jupdneasa;i de copila;ii mei! ldsali-md sd md spoveduiesc! pre t
$i pldngea, ;i lipa, ;i suspina.
- Destul! strigd Ldpu;neanul, nu te mai boci ca o muiere!fii tioe
romdn verde. Ce sd te mai spoveduie;ti? Ce-i sd spui duhovnicului? cdtn
cd e;ti un tdlhar ;i un vdnzdtor? Asta o ;tie toatd Moldova. Haide!
luali-l de-l dali norodului ;i-i spuneli cd acest fel pldte;te ii aj
Alexandru-Vodd celor ce pradd lara.
indatd arma;ul ;i capitanul de lefecii incepurd a-l tdrdi. vom
Ticditul boier rdcnea cdt putea, vrdnd sd se tmprotiveascd; dar ce
puteau bdtrdnile lui mdni tmprotiva acelor patru brale zdravene
care-l trdgeau! Vrea sd se sprijineascd tn picioare, dar se impedeca
de trupurile confralilor sdi ;i luneca pe sdngele ce se tnchegase pe
lespezi, in sfdr;it puterile ti stdbird, ;i sateliyii tiranului, ducdndu-l
pe poarta curlii mai mult mort decdt viu, il imbrdncird tn mulyime.
Ticdlosul boier cdzu in bralele idrei acestei cu multe capete, Alet
care tntru o clipald il fdcu bucdli. nul
- Iatd cum pldte;te Alexandru-Vodd la cei ce pradd yara! tirai
zis erd trimi;ii tiranului.
- Sd trdiascd Mdria Sa vodd! rdspunse gloata. $i mulydmin- insd
du-se de astd jerffi, se tmprd;tii. cdt
in vreme ce nenorocitul Moyoc perea acest fel, Ldpu;neanul
porunci sd rddice masa ;i sd strdngd tacdmurile; apoi pusd sd spo
rdteze capetele uci;ilor ;i trupurile le aruncd pe fereastrd. Dupd dint
aceea, ludnd capetele, le a;dzd tn mijlocul mesii pe incet ;i cu PoL
rdnduiald, puind pe ale celor mai rnici boieri dedesubt ;i pe a celor can
mai mari deasupra, dupd neam ;i dupd ranguri, pdnd ce fdcu o doi
piramidd de patruzeci ;i ;epte cdpdline, vddul cdria se tnchia prin ven
capul unui logofat mare. Apoi, spdldndu-se pe mdni, merse la o u;d
ldturalnicd, trase zdvorul ;i drugul de lemn care o fnchidea ;i intrd legt
in apartamentul doamnei. dar
De la inceputul tragediei acestia, doamna Ruxanda, ne;tiind apr,
nimic de cele ce se petreceau, era tngrijitd. Ea nu putea afla osa
pricina, zgomotului ce auzise, cdci, dupd obiceiul vremii de atunci, inti,
femeile nu ie;eau din apartamentul lor gi slujnicele nu puteau a se
risca in mijlocul unei o;timi ce nu cuno7tea ce este disciplina. Una salt
 Qaaoplolly 11tgj -n! o1 ynpugLuaqr # ynpmzot&q ,a"mo1tfuruatao ti asnongf ,a1ns
Dun'
piasldo1al'aqcorn e.ro6r.rg) latzruc ap{ua[ awot apa^ oatpd as t 2o1un*t"t!
trr 1*11up i7 ASDN)
lp '!ryryugwna oin q nzptt as
lnun.t4 purync
u1 yjnp ne tjlnw ":';,::: $ p11u1 'nunLt
"ra ne pc unc
-eo tnloo npugjocs lso1
-oq uadp"t ncpt olnog .a.moBug1 ap !^pqoq as plo psug4 la.nqpso n{n
ctz 'PpoA nJpuenlv n) low Uplu! o a"nc a,rd .!rynu!rcH Dapp) uJ [Unut as ,adootdo pu117ia
.nJsacv ap lDw azaqSlagd 1-ps DJ
Quprz nsugp 1ry prugwprn[a1iamiatd tgc nnqft la r7p
8p arsa/ ec 'eulels 'es eeJrJsQu 'prlutlu acnt oa al nu p) a4qwptnf uDw rDw alac ut.rd as_npug*)1
-puJ u! ryedofiu1 ne-1 elsurc nc rS
prta! !
'a!^ ps Dc unpugr ailnw ffiw u! asasucs a1 puoauindpT'
'lunw ne g yaVp ne-1 'fip nlgcop pino
nQJ rew pjed nu ps es-?uueop uud o
?s-npugwel '!gs !!ro!oq u! oluleu
ti1moqzp.tn",""o;rf ;{:if:,:::{{;7,:f;;:::tn:r::::T:; o n)P
rew psnceJ elJeow B gzeofi p4gc qlaco rDp :D!^Dplow u! Dqu! o atds ,a1ra1a)d
1g"up no1rp) nu a,m? Jolac
puttlf 'eercpetc rS 1-e ep eJe eqec 'tuolod atd a1tru3 nu ps ,uaroq pp giacn ap ,rurro1o4
yhtb4 or)
'eJs€ce e3 ryugAne un op
nc1i,
Qs-np Daunt o1 piulnf4 arDw n) gfo.tB uau8 rop DaAD #ag .awata. putp pdno
-u?wel 'es-Puweop 'epuexoa lns -uqd $ pugldalio 'pityautoS o7 nnapai aror loto4s ad # cotciodg
-wpeuep nc reu 6 n4uganc n sage pS pst
ad ougw aund asn1nd nu lJpc ,717i1u11au ota ,a$arr awol nC
npug5alejul peloq g rtdocsrde rcde lnaoat
le4 'ilun afi p E dod et'efios e^
ps op ge slz oll ps ctz 'tp5rypc
Tnzpa lt,tgc D ozaln) rDut nu a*lu rcpo ,a)rulalpd nota ,r, -uru
ne-s rS Uza4 ne-s ecep 'rcde rc17y :snda.td DaLD a,mo ad pcas # oalumc ,rugtut ,tqco
"rrrfliHrT;!;
Dtpy oaprs
'aluoqed aug5npc ep ewnu snd 'umt8mqcs ap ynla!pocspu ,uiauawo uualns
ne-t E TupdnlQc nej ,ry plugttnc gd o,ip"n o intoi
-np rn!^ lgeop nlJow ry1nw rcw 6 np
p) lq prcp aryn na ps oc n4uad rpe taroq unmu "pJporl:
asary| mta nu
p ' DpuDxnV DuwDop a sap a c pjulnpp?p! .
-ugul*q fnpugzp^ uc€O .QcseaJ s onurpan ppo1_lupunxaly
'alado:
-pdrygc f
^es
rc ru 'elJeow e;ds a;sar DJoJpc Daruall a! ,Dtsoa)D Duacs DI ap plasncaq 'aryii
luD tutzd
Q3 eape^Jo^ l-op roluercq E rc1rdoc
-srde ryugtnc lesq ne ,nrA e€JU rcw "'ne rS csedod ps tue
rnpu9
dlnru erd ,e1ncs rol gru eC ad aso,
e ep eplepgu npugAeeu rS esnc-ez
ec eetb ppoq q ps-npugzp^ ,nl DJapa(
eeueou ap euleu Ew Ia P3 ,aunn AI aaalD,
-pt?Su! nc $oJ ne gpo^ ntpurrly aJ Jop
rnl eaqeout rS gc ttun cq '!9rpl
'psodgt ne'rcde ap pc au pc'?onuods p p.t,pc pn14s ,s1wt4
15 lptulp lac
.rS 'e1es laluuop e pd r tue acazptds "l:f:"ru:;"f:::fra:wo^
-w7 pldwn ne ecep'la Jel .aruuop r a7ia7p
f el rnl ewJn atd ernd fps ec ,ppo^ ttinuos'utslN
I
"e
'lclorts "dr",o:f:::i::::i;::X; i!tri::;;::;' iaplD
uepdog nps-nlg ed ueiow p4pe ad fi cotcuodg ad ougut iir*ri
ruia'd_p,
i ilnln4
ne-e1 g rrj:tout ee1uteul Tejpttul ne-1 as-npuqsatpD ,nt,mJ .p1nna{a1 astz ,ptz ad "rrp,
a"nfq al ps "tq apryg U{ iara
ep'e€lJrc g7eo7 B uetoq E udocsrda
gwelqc
.tD! 'o,tolsacD "tofurytc afrrynq prz aTsad acun"m ps iund _'n1
$ eeUeow ncsounc S-E eefi
pleoq u! nzPs Qpo^ nlpuexllv
ri ncala1 ap puo\tdpc atd 6pB ,ptDS uuon:;p:!:X::ilrf;;T;;::
ap pu
g2g2 ,lnueeuSndpl aluryuauDvodn q asnp o ,aioyQ o_pugnl $ .altods as Da',arncnq nquad
PpoA nlpuexllv lnt eopeou so as !)s lt
rol u! :pulqwgz punauindp7 aslz ,aDMa! pt Drawal _ 'oqJoq
ti ctuio4s pdli un lzoqoF Da ,urllautd nrtozo.r8 Da,DpaA
.plDS *fi"tl4 pw-nF
u! asnpD o ti pugtw ap DpuDxnV atd pn1 ,"1ra"i pug"
-tZ 'tgtryU nD-s rDp ,ppDfis 'mcpl
DI pry 1so! no_s
tttoU{nfS'.clulN _ 'otoi
(;qcesy .y ep e6e.r6o11)
plnueau6ndp7 inoazno as up8u1s ac ,a4adfi ac rDe _ unc'ai
lnulrs4 el rcilnpq eo4rypc?w pcapnl
ap cDat un 7r7p, wo-ti 'Tmpp*p!*r-,t'#:#,::#f,f!-n"tu ps :ac
.pc1,rl
atoy
Tsol nn-ry,y ipp^ 4 pc lnputaocJ racmry p^DIS ,Da pByls 1V J
.Dsugp la :al
p8uq ad ntdoc pug,to ffi4't
'lauoocr oaulnalp as-npug&nt o4tsp7 n ,ntpuoxalv
wrtu! D pugc
i -!w ,
1i 'pqn1tpds Dra ,rnlnpotou nunlap as-npugw4 ,piiorop Dung' Dl ouD(
alos nugdpxs aga^ D$oaco asasnpl ppoa, p1 o coltr
$
ntdnso Dqrnz atsa pc pqro^ aslznD ,puga1 ,pjoauzptpiS
1ii:"p )1p aJDotp:
 decata Durnnezeului dreptdfii. in de;ert se in-
vdrtea tn patul durerii, cdci nu putea afla ragaz.
Chemdnd pre mitropolitul Teofan, pre
episcopi ;i pe boieri ;i spuinduJe cd se simte
sosit la sJ;dr;itul vielii, t;i ceru iertare de la toli,
umilindu-se; pe urmd ii rugd sd lefie mild defiiul
sdu Bogdan, pre care il lasd mo;tean scaunului ;i
sd-l ajute cdci, fiind tn fragedd vdrstd, tncun-
giurat de puternici vrdjma;i, nu se va putd apdra
nici pre sine, nici pre lard, de nu vaJi unire intre
boieri Si de nu vor avd dragoste ;i supunere cdtrd
domn.
- Cdt pentru mine, urmd a zice, de md voi ;i
ridica din boala aceasta, sunt hotdrdt a md duce
la cdlugdrie in mondstirea Slatina, unde sd md
spd;esc, cdte zile fmi va mai ldsa Dumnezeu.
Deci, vd rog, pdrinli arhierei, de md veli vedea
aproape de moarte, sd md tundeli cdlugdr..
Nu putu vorbi mai mult. Convulsiile tl apu-
card ;i un le;in grozav ca moartea ti tngheld tru-
pul, tncdt mitropolitul ;i episcopii, crezdnd cd se
sJdr;d.;te, tl cdlugdrird, puindu-i nume Paisie, dupre
numele Petru, ce avea pdn-a nu seface domn.
Dupd aceasta, salutdndpre doamna Rtnanda
de regentd in vremea minoritdlei fiiului ei, pro-
clamard pre Bogdan de domn. Apoi indatd porni-
rd stafete pe la boierii din lard;i emigra,ti ;i pe la
capitanii o;tilor.
Abia amurgise cdnd Stroici;i Spancioc sosird.
Descdlecdnd pe la gazde, alergard cu pripd
la cetate. Cetatea era mutd ;i pustie ca un mor-
mdnt de urie;. Nu se auzea decdt rnurmura valu-
rilor Nistrului, ce izbea regulat stdncoasele ei
coaste, sure ;i goale ;i strigdtul monoton a os-
tagilor de strajd, carii intru lumina crepusculului
se zdreau rdzdmali pe lungile lor lance. Suindu-se
in palat, ti cuprinse nu pu{ind mirare neintdlnind
pre nime; fn sfar;it, o slugd le ardtd camera
bolnavului. Voind sd tntre, auzird un mare zgomot
;i se oprird ca sd asculte.
Ldpu;neanul se trezise din letargia sa.
Deschizdnd ochii, vdzu doi cdlugdri stdnd
unul la cap ;i altul la picioarele sale, neclintili ca
doud statuie de bronz; se uitd pe ddnsul ;i se vdzu
coperit cu o rasd; pe cdpdtdiul sdu sta un potcap.
Vru sd rddice mdna, ;i se tmpedecd tn ni;te me-
tanii de ldnd. I se pdru cd viseazd ;i iard;i inchise
ochii; dar redeschizdndu-i peste pulin, vdzu
acele; i lucruri, metaniile, potcapul, cdlugdrii.
- Cum te mai simli, frate Paisie? tl tntrebd
unul din monahi, vdzdnduJ cd nu doarme.
r
irrirl#l
Numele acesta ti aduse aminte de toate cele
ce se petrecuserd. Sdngele tntr-fnsul tncepu a adt
ferbe Si, sculdndu-se pe jumdtate: $te.
- Ce pocitdnii sunt aceste? strigd. A! voi vd
jucali cu mine! Aford, boaite! IeSili! cd pre toli vd frr
omor! $i cduta o armd pe ldngd el, dar negdsind litl
decdt potcapul tl amdrli, cu mdnie fn capul unui
cdlugdr me
intru auzul strigdrilor lui, doamna cufiiul ei, mn
rnitropolitul, boierii, slugile tntrard toli in odaie. cu
Chiar atunci cei doi boieri veniserd ;i sta sd-
ascultdnd la u;d. cu
- A! voi m-ali cdlugdrit, striga Ldpu;neanul
cu glas rdgu;at qi spdrios; gdndili cd veli scdpa pn
de mine? Dar sd vd iasd din minte! Dumnezeu sili
sau dracul md va insdndto;a, ;i... el.
- Nenorocite, nu huli! tl curmd mitropolitul;
uili cd e;ti in ceasul mor,tii! Gdnde;te, pdcdtosu-
le, cd e;ti monah; nu mai eSti domn! Gdnde;te cd
prin hulele;i strigdrile tale sparii pre astdfemeie va,
nevinovatd ;i pre acest copil fn care razemd ha
nddejdea Moldaviei...
- Boaitd fdyarnicd! addogd bolnavul, zbu-
ciumdndu-se a se scula din pat; tacd-li gura; cd
eu, care te-amficut mitropolit, eu te desmitropo- Rt,
lesc. M-ali popit voi, dar de md voi tndrepta, pre dt
mulli am sd popesc ;i eu! Iar pre cdleaua asta voi
s-o tai in patru bucdli fmpreund cu ldncul ei, ca d
sd nu mai asculte sfdtuirile boaitelor gi a du;ma- pa
nilor mei... Minte acel ce zice cd sunt cdlugdr! Eu
nu sunt cdlugdrl sunt domn! SuntAlewndru-Vodd!...
Sdrili, fldcdi! Unde-s voinicii mei?... Dali! dali
de tot! Eu vd poruncesc. Ucide{i-i pre toli... Niciu-
nul sd nu scape... A! md-nddu;!... Apd! apd! apd! -
;icdzu rdsturnat pe spate, hdrcdind de turbare ;i ca
de mdnie.
Doamna ;i mitropolitul ie;ird. La u;d ti in-
tdrnpinard Stroici ;i Spancioc. Lt
- Doarnnd! zise Spancioc apucdnd de mdnd fo
pre Ruxanda, omul acesta trebuie sd moard nu- dt
maidecdL Iatd un praf, pune-l tn bdutura lui... c(
- Otravd! strigd ea, ffiordndu-se.
- Otravd, urmd Spancioc. De nu va muri in-
datd ornul acesta, viala Mdriei Tale;i a copilului ca
acestui este tn primejdie. Destul a trdit tatdl ;i ld
destule a fdcut. Moard tatdl ca sd scape fiiul.
O slugd ie;i.
- Ce este? tntrebd doamna. pl
- Bolnavul s-a trezit ;i cere apd ;i pre fiiul Ei
sdu. Mi-au zis sd nu rnd duc Jiird eI. Ct
- Oh! vrea sd-l omoare, rdcni duioasa mumd, ,s(
strdngdnd cufurie copilul la sdn.
 .to11uqiatc a71in q ad ocsoatoqoinc ps 'punw
trldoc ti ntarua! rnpugspl ,o-41nfr{ to aJa^D trupr
'alDS plllu n 'conundg ia7o7 apnaq7 u1p wdpcs n atnc # pryf atd
-n{ o $ ry1 pqa"4.tod lzptsn * apa,t as 1ndo"tBu3 ualoq ap lt slcn rc pugr '!ot rps truA m atnc atd
a apun 'p ap puplz 'DurlDls Dar\souout D7 cotcuodg 'DlsaJD puun ,corJuodg Tuns ng -
'la!^oplow 'rupuDxalv pmdsns 'pt{
1ow rtiowlp"td. - itlo
oltols! m aBugs ap plnd o pspl atoc ,lnunau 'rynpp8pl tt Hpt
-indp7 rupuzxalv ry1 1n4i"rgls nt 1at wacV wn-fi wnc 'rJnut nu o-upd wapat at ps a$a ulol aJ p7n71doa
'rps rollppc naaco # :ilDpp) tSoppo 'conundg na -u! unw
allugut uJ Inqnp aqap g3 '11ityls uJ 'saa) aqoqpwn{ 'o$acv asundsp"t'pro4s runs nfl
* -
ap ulqc un pdng 'ml pznrqo ad rm1sou a7i1u
- ."!ry
icsalol ac
oc oaial 'a.moulsala.td rtj,tow n pls4t ,p4ojaqBuS # guns
aun pqa4u! !! 'bnpug)souncau $ Buryap -nu pJo(
arDopns o :prasoqpq as fin"o8ugs lps 11t7co 1i p 'narcq prDttuJ pugJ .qDIS a\no{
-u3 trtt"rd !! pugw r
'nnauig.rcs tJ ltiutp :punB q nacplawnds lnruo&n .tDp 'tgilull 'sns u! oiotnc sa!ruJ D$ TnunauindpT
alawsods uJ oalo)Jg^z as uuop ptlJoJouaN 'DaJDJJnl acol #-n asndacq nu pi
[,cu! D^oqO -aJ U
'fnpuqusnw ft plnwa{m aunrnq o nJ Aouloq ol p"tD4uJ luarcq lopagwY
p nl as-npupqm'Tncinuau nnauli l!'rcpugutD fnp 'pugBugld p nr asnp as fi p711odo4!u Ftrtp) # anq
-uncndn rS 'Uouto o tnutnu p4i atnc n! ,unut D DuwDop aez 1co{ps rcncgfpwac,a\mtpd 1qg _ - ipdq i
pinnug !ryiau"rd au ps Dl Dpugso atds apnc as ,Dg 'nlaroq ptasundspt ,!oN -nplN "
'|ua|oq pDslz
-
;rzal mM au nu ps la 'a:) - io$nD lryporouau ap 0tnpz DL aulc JD(I - tiop ,*
'aqa,ryd atds niol nc Du"tnlu-as 'rauwoop anz 'wa&nw og "'ippoL
-
D !oA. 'pcsoa^ol l-ps n aJ oaln)as ft 7nn1cun,4 'ruat 7n711odo417rg ng pp&r,
apat ac tnry un oc put8nut 'TnuoauindpT 'pcpd -owinp
'm1n-nqpd ppuntug n.o gsaco cnt ps Tncpt rio-w rca. pc ,pugmdsns asz
Di 'ra I
rnlu ac D^a4o ry8 ad putny lJ li ltiutp ry1 ptrya, nc 'nazauwne rnl DarulDu! puoas linp ps ro1 - lo^ n$o
pqialcsap lJ 'p)o4 4p p11jnc pugiocs ,corcuodg :a1a.ryd ap as-np atd'n1dz
nr !7t7u11cau nufi yti pcndo il DtoUS nuryV -ugwazpr'1i pupq1o7 ri ppugnwa4 ftat opunxny -odo4tu
'11iu1p pugB
iDJ Dtrpry 'aulq ap
at{i-pS "'naq ,Dr lJ,Dg - pc lnmf
-uoJls In^nupq asE 'nal\ nu 'nu 'Dq :Dg _ 'atDol -nqz 'lnt
iaqiatocp.t ax # -p8utc ury pn18un{ asoocs li l.tps corcuodg
Dag 'ntf,qo apryfo"rp soutpr no :DSou ad ap ruEto 'a!n! pwazp"t
rps ar^ nu - urpq
ap ptnqnd pugnl tozcuodg anz ,ptDI * -Dd pp !! - p.mutaq Dawoop - ffipq ap arn - ppn^ apawatp
inaq ps n,tac tw-(np "'pdo rps nart pr arrz - nps p711[ ap pqDauuJ _ pc a4iap,
tut-tiDp 1t4o 1pqagfns apn luJ ,p31"4s 1lo - 'Drn as fi nin asodptc a1at -nsory?a
'rrslntuoc -Dc 'roro4s a"rd corcuodg pqaqul 2acnl a3 - ip711oda
u! pwru)nqz as pry^p"qo 'nnaqiatc af,Drne 'mp^Dupq D"Dutoc q ptasutdwS o uhrog .p
'auq Dt uolg lnun o rypBupd u3 o^D4o pp0c ps ptspl .!.D!oq ap
1ac ala7 ilnM ruM pilrs nazaula
-ugs u! ry8unf Tncsa[a7u, ounds ni Mt-nN - # aqianloutqow'todo ti :o&n1s DaJnpD 1-a,mc atd ndpcs t
'!c!o4s a,tds as-npugutny 'pdo ap urld TutBto ap nqEtd un Dry Dpuoxny punauh
-u! 'aslz lput-aqBun{4 prigls pw ac allranp ap 'prqdap as uoloal lnso!^nr
pru-pdocs 1p71tu ftag[tpugt low gia ry,n1pw-at1t 'a$aco pugllz 'au4 atd fi auar 4 ps * aqtat yps Dls ls pt
-un[4 iqo ianrnp ap dncs ps ,ptu-tjgtowo irlo nazauune 'u1caa.1ac atd ti :uwop n4sou Inou n) 'affipo r
i!o^ nr rcspl no-w itospl no-ut $ snp nD-S - ptJtsaou oatapactnd n4uad 7o7 csa4pB p,s Jnp pw
' 'lou n) ryspl nn-ay fi snp nD-S 'p \rygft,
- na JDJ 'pcsnmjp,tod al ps nazaautne
lnuuoe :Daut
lnam Tnpdoc yapun znuutDop n4g['nqsacn lnwo a$a Wdrunc $ pnt3 - mun 1n
fapan icol ac 'O inaw p4agfns ap ppu liagf .tu!t
pursp8at
puwDoe 1to1fim8a1au,ilAp4o lin-w irlo - -odo"4tw atds tto4pwgJlpl lr4Jo n) as-npuDutnt pa, fioy
'pzDalJnl D^ -u3 'ataual oupwJps asu earurq,d 'tnz a3 - p^ !o^ i
-D4O 'Uout ps rD rcp) 'elSezoqols vrrrce lZ - 'n1g[a"4u3 ti Toypq a44 a&alo g ppol-pjlupta4i
'acaqugd ap aryu?tlt nJ as-npanJndo ,1nt ml ountDop ap arulwD li-ppv .cotcuodg t&oppo n ndaca
-Dapq p8lAs 'aprD pw pr tu4s col ac iqV - '[,uaoop 'Ttnpug8 W lnts ?p awalt fnN - ap) ap(
 Dlcloun
spahiu, s.m. - soldat din cavaleria otomani
nogai, s.m. - denumire a statului tdtar qeat la sfdrqitul secolului al
XIVlea (dupd numele conducdtorului militar Nogai) cicat
curtezen, s.m. - (in text) curtean, om de la curtea domneascd iiffi
aprod, s.m. (arh.) - dregdtor al curlii domneqti I*a
postelnic, s.m. - mare boier, membru al sfafului domnesc, care avea ht€m
Bijuterie a doamnei Neaga, in grijd camera de dormit a domnitorului gi organiza audienlele la acesta rnulu
solia lui Mihnea-Vodi spdtar, s.m. - inalt dregdtor la curtea domneascd, ce purta la festivitdfi
sabia qi buzduganul domnitorului DLIJI€l
a bdnui, vb. - (in text) a-gi face o idee greqit6, a se ingela pilitar
obldduire, s.f. - stdpAnire, conducere g5se{
hojma, adv. (reg.) - mereu ced€r
de isnoavd, loc. adv. (pop.) - din nou, incd o datd rela&
negurd, s.f. - (in text, sens inv.) mullime mare
a ciocoi, vb. - (in text) a se purta slugarnic, a linguqi Aces'
logofit, s.m. - mare dregdtor in ierarhia boierilor rom6ni, membru al epic.
sfatului domnesc
persr
a dvort, vb. (inv.) - a servi, a sluji la curtea unui domnitor sau boier
a mdntui, vb. - (in text) a se debarasa, a sc6pa de cineva sau de ceva
ment
nepldcut
penfi
de istov,loc. adv. (inv.pop.) - complet, cu totul
fieca
prost, adj. - (in text) simplu, de rdnd
zitior
a zapcii, vb. (inv.) - a incasa cu forfa dlrile
coml
zapciu, s.m. (inv.) - imputernicit cu strAngerea dirilor
viu-
a implini, vb. - (in text) a asupri, a impila
moti'
ticdit, adj. * (in text, sens inv.) nenorocit, sirmano ndpistuit
prim
a seca, vb. (arh.) - (in text) a ucide
graf, s.m.
rile s
- conte
lingoare, s.f. (pop.) - febrd tifoidd
mar€
mo$tean, s.m. - moqtenitor
arhiereu, s.m. - preot cu o pozilie inalte in ierarhia bisericeasci
m-k
efect
monah, s.m. - cdlugSr
laten
Inter
cetar
celui
se ix
nalit
I,
aclio
cap,
inim
;i ac

part(
ate
sent
susp
tranr
cape
antil
vodi
Otrdvirea lui Ldpugneanut (litografie de A. Asachi) extrr

t
t
h-
 'lnlnfequrl
e 'ilcodo rdplrleluolu B tS JoltJn^eJoul
e 'reJl op rnlnpou e -eJeluotrngop
edeoJde'esJlnltlsuocsJ utJd'clJolst
rnlncsatolrd e'1euo[eu lnlncrlrcads
eeJeruosqo uud crlueuol tnlnlualnc
InJpm u! sndur e-s ee :pcuolst
etierrdsur op lJn}eJoltl e p;edrculrd
PleuopJooc - Plecol oreolnc
ppuexnu louulBop lPlBl
'Sareg nJlod Inpololon
-ns llms el oc elepr colq uI Eurdser nBs pldecce ellturilnru .erue4xe
r$ eldurs oluerurlues lgcep pugcsormceN 'qJn uI prrrroJsu?4 es ppo^
ml lruolmlpJs else Fcrrrrol gc gzeezrces eJec gu4ilnu epedpue
rer ledsrp elefuenu e1eo1 '1n1osqs rnlru?^epe eeJ?ol"A plgdex
JoleleJ ezrrec V re coio141 gc eeunrcrdsns .ecoJeJ Fm uI prrrJoJsue4
ss erledrlue ecrJo Jer 'pfuepvle o ]Brperur eurlep eunrcrdsns
ecrJg 'lu€uorserdurr poru rm-Du1_ eiro; elSerpu rSg lueurrlues
ecrJo plelueur eunrEeluoc 16 e4se8ns uFd lefuenu BI secc€ eJe
nu eetudlnryelere8exe'e11e ep ed ler .eldurrs egeoJ ilms e1e.eged
o ep ed :JelceJec nlqnp un nB gseru ep eleurudxe elelueruques
',,watl coio7rtg ry1pdn3" :o314s so73 Tsaco ri
'sn13 un p.mcptas a1unso13 apoJ 'p)r.tlcap anugDs o oc n!,apwrut
apot u! gqa un pugspt tun^nr pu"m ulp $arv iuat,t coioyg m1 7ndn2
- iputDow ps cojoytg - :piuIIJ grnEurs o ec gl€po-4urp gzeeuo{ce
eeuripur rS prder gzeelnue es rnpprlrpur e g1us46uoc eel€lqeu
-osJed 'leseru e eJeluorJo enou elSepqels rS neueluelsur eundrur es
gporr ed elSernlg;s p coiop,g qc eqse8ng 'csruq lncspu iulcsloc mlec
eieg ug gzeeper (tqrgef eelrdo loilrgp e r.nuro; nc rrrgsecul ?er?tec
-ug lo14pfgp eereroScrur) erecarJ ep leurlJdxe leuosred Insarelul
'cseuwop F$Wd gzeellese eeunilnur'eleouelu€ urumilnureu oluetel
Jorm InpuoJ ed'(rnlnlscgru u16err. eerege) rouelxa Inwqs rnrm InlceJe
9CSE
qns 'gle4slEeu slse lnlruolezord e{egsuouep .relerrnu Ie BefIII
1e ynloildec uI
'les8ru e 'rr4ce1oc rnlnleuosred erSoloqrsd .gge ereur
nc 'elurze.rd zzn:Ee51 'puguor eJn1eJelll uI p1ep erurrd rulued
'gsnduroc eurq pcseru o qns slrJ
-npug8 ?prmcss r6-gs e4S erec rnlnu€Jp Ind11 olsg .ertnuop es eruud
urp ?Jolsem eereppn n-qued pcseeryld ?s €eJ./\ :gleuosred eJelllow
o eff JolrJeroq errurodurl €s e{l 'eJqrrm lS rururn1 ugp lncp; ,nn
feuosred un ec ornlr]suoc es 'p1e4uec emSrg .pueeuSndgl .exeldruoc
rS elezqenpr^lpq eqq lms eleleuosJed 'relelnu e ?Jelrrm gleuofirz
-oduroc eJnlcruls uJ es-npugJpecug eloydec ru1ed elec elurp eJ€ceIJ
'ppper8 euruseccns o ne urmrleJeu elelueuoy4l 'erelnd n-qued
e1dn1 else 'slelqereue8 eJeru ep ?AlpedsJed o-qurp ,erec olulueru
u^ec ep
-epurg lcrlJ:uoc rm giueprle ug eund Tnunau9ndpT rupuoxalv Jeloq nes
'ermdce etee4ug pzeeyt:g-fr ?rrupc pmfug leuosred
rm ed luecce 'le4uecuoc lcrlJuoc un ,g11n4suoc som8u gAIIul o ,crde
I3 uqrue{
n; rn8urs rm :lereue8 ur 'relsmu relirur;ep pundseroc uq?sp4 epecv
'mlruus4eurerp piuelsqns pp eJec ourmrice
IIJpruIeuI € ermrcrorl eJeru
o 'nfeclldruoo rreru pJgJ g8l4ul o ,mf ugp rruerueo nc eles roprfeler
InpuoJ ed lerfueprne 'cru;e1nd JelceJ€c rm :1€luocs FlcsJe rS nepec
-ord e4ug'ecseerlg rsru sec lycqdu4 .rS plmcs r€ru eec eeluc elSesg8
Itr.rolne erec urrd'elerogele rorredns lcpqel reun I€ 1el1lzeJec .e1e1qd
-ruls eJ"ru o ep nfcrulsuoc rerm lrqcedse grcgo vznt?eN lnl elelnu
'eqcern ero8ug ep la^onory ptpi piastdotaT urp grerdsul ;iglyrpsey
:eldurexe lruelceJ"c rry1se grydgme4sgd r3g ereucs glseoc€ ,rnlnul e$ecB e
-srlu€ruoJ ?rpoz qns glncs?N .gcrJolsr erierrdsur ep e4seou nm1eJelll 3eA3 e.rgJ
e gredopodec o plurzerdel ,nueecrulpSo) II€qIn ep allcnpo4uJ
c4eue.6ord 1nlocrue gdnp lelpeun .!a!^Dplon aryrruo,u ulp atyors! 9
auacs ernplnlp qns (0?gI) p"tDraUI DlrDe relsrler Ie I .ru uI pleclq
-nd1zzntfleN erlc"lsoC ep'TnunaulndpT ntpuoxa4fz eIeAnN I€ Flnlo
ufdltu 30 3l3Nnd
 gerate. Nenorocirea lui Mofoc consti tocmai
in aceasti lipsd a nuanle- Jrl
lor pentru ci el este acum, in ochii muftimii, sfbtuitorul
iomnului, ca
cq sfituitorul, gi nu domnul, ar fi autorul celor intamplate,
$i
I

mor{ii lui Moloc exprim[ fidel modul in care inoiviout t

^ scena
allatin mullime cedeazdinfag instinctelor. i
El simte.epout. ri t. I
absolvit de orice responsabilitate certitudinea impuntarii
;i ,-J" .rt, I
cu atdt mai puternicd qi mai consolidati, cu cdt murlimea
este mai
mare. Ceea ce de unul singur individul n_ar face, executi )
acum cu
Perdea (dveri) diruiti ministirii
zel qi frenezie. i
Slatina in 1561 de Alexandru
Lipugneanu gi sofia sa, Ruxanda De;i intoleranti, mullimea rdmdne, surprinzltor, o entitate I
conservatoare. oricdnd gata sd se ridice impotriva unei (
autoritili
slabe, ea se inclini cel mai adesea in fa!a."lo, put"*ici. (
Excesele
ei de revoltd, dqi violente, sunt efemere. setuu de dezordini,
condusd de incongtient, mullimea se va dirija din instinct (
citre
aservire, cdci intotdeauna exist[ o refinere pentru noutifile 1
capabile
s[ modifice condi{iile reale ale existenlii. Speriatd de brusca (
posibilitate a schimb[rii (schimbarea inseamnd riecunoscut),
gloata ]
care l-a ucis pe Moloc se declari pe dati murfumiti gi !
se aservegiedin
i nou tiranului, potrivit unui instinct conservator ireductibil, sa
!

trdiascd Mdria Sa vodd! rdspunse gloata.

- c

i
astfel de jertJd, t" imprd;tii.
$i mutydmindu_se cu a
^l
Rigoarea clasicd a construcliei nuvelei (imbinarea armonioasd y
a acliunii celor patru capitole, esen{ializarea exprimdrii,
simplitatea qi
puterea sugestivd, caracterul aforistic ar unor replici: pio;ti,
dar Persa
mulli etc.) se imbind cu elemente romantice. Din recuzita romantici
s.e ngt identifica aspecte precum imaginea
capetelor insdngerate 1. I
lintuite pe zidurile curlii domne;ti, ospiqul transformat in riecel f
piramida ficutd din capetele celor 47 de boieri omordfi, c
otrdvirea lui
Lipuqneanul qi moartea sa in chinuri groaznice,caracterul
demonic 2.C
al personajului principal qi izbucnirile lui temperr;";1;1., n
procedeul antitezei.
d
Toate acestea, dar Ei limpezimea qi miiestria stilisticd,
ele_ T
mentele arhaice qi regionale care fixeazd atmosfera
epocii qi au.,
culoarea local6, arta descrierii gi a dialogului fac
costache Negruzzi una dintre primele opit" a. mare
din nuu.lu loi i
proza romdneasc[.
varoare Jin 3.F
e
t(
EXPLORAREA TEXTULUI 4.P
p
al
Realitate ;i ficliune
s-
l. In nuvela sa autorul a preluat din Letopisefut 5.A
Tdrii Moldovei fi
de Grigore Ureche, faptele celei de_-a doua-domnii a lui
Lipqneanu. urmdreqte fragmentele din manual, extrase dr
din
cronica lui Ureche (Studiul de caz 3, pag.29) gi, prin tu
compa_
ralie cu nuvela, identificd acele informalii st
lintamphri, per'so_ 6.
naje, replici etc.) care sunt inspirate din leiopiseful Pr
cronicarurui.
t Cu toatd intenlia vdditd,de a urma sursa docum entard,,Negruzzi c(
iqi ia multe libert5li, schimbdnd cursul evenimentelor ci
isiorice
qi adiugdnd anumite scene. stabilegte care sunt ta
modificdrile
Act de la Alexandru Lipugneanu aduse de autorprin care acesta, construind o oper6 e)
de ficliune,
(28 martie i555) se abate de la adevdrul istoric. si
 "'pdot6u! e epun .p 'rele^nu Ie serIIJ
Ie Inlolrd"c uJ etelncspJ relsolS el? rrqps
op Prlplz'eultels ee4lseuout...
-p4 elsem el€Je8ns luns wnc Inpour elseJprrufl 'Eerekagexe 'eunric
ellrpcl:
toleluerurlues lnursqdurrs .eelelgnperc,eelelrlrqrlse8ns .ee1e1
ecrJol
-IIIq€llJI'eelelr,rrslndrur :rewru o1e ecr8oloqrsd epcrlsrre lcemc
epuudrns lruolrrJcs 'lsqeue uli.Wlryruryr eeru{1ntu _
vzntBt
6.Ar}celoc 'Inlru€
lnleuosred" erede pugruoJ €Jn]BJelll uI gJeo eurrrd rulued .g
'glelpdurnc €s eqJol ug plnu{uoc erlse8ns -osred
-edur
el ep puruJod'1-pzeezrlolrleJeJ .gc11der prn8uls
o-4uud 1ern1
-uoc lueu8erd else 'crposrde leuosred.uegoel .eJ€p urp es
Inl{odo4ll4l
-unces nes eledrcuud eleleuosred elesrip;ur luns umc INI €
Inpow !aAopl
urp reunu nu ?AJesqo eleod es zzruBeg rnl s egy .S
?crtsrp4:od
'eiruo; uegel$ Iruolruruop nc grmerdrul eruolod u11er8nger e-s
,lnueeuSndgl ep
Irueroq'eqcern rnl ncruoJc lyrpod.r*ep rJn1ple
glelnu uI ,.ls4spd e-{o rzzntfley e1iue1u1 nc eJec ed leuosred
'coioprq rnFcrrrJol ele. Jelcerec ep rmrysg4 eleledrcuud gWVeJd .V rnl
'rnlruolruuop erios ed lse4uoc uttd,o-zeeztt1
-cEJe)'€puexn11 prnu€op eclleEue nc erirzodo uJ lemluoc alse
ynueeu6ndgl rupuexelv pleuoued .ecrluetuoJ gle^nu o pulld .g ulp 3
'lnueeu6n@1 INI ?I
p1 llitoul euecs ,epuexng reuueop lllp8erd nep I
.,gcl4 ep 1ncee1,.
toyueroq eeJrJplec?ru ,erlodorlnu el ep InsJncsrp ,eSuro; -ele ''
rn1 eeged urp elruel rerTos eleseJpe elelurlnc rJ rc runc .lxel urp
eiue,tces gcrJrrole1 irepur€c ep olueurruop elrrqgsp4 pugJollor 'elelu
'pueeufndpT rupuexelv crlusruoJ lnfeuosred ezvenrellervJ .Z cluoul
'ecrposrde oerepuncesoeledrcurrd :nro8elec Inl
"e
'1ecgu
1nco1 ep ericung
eleJsolgrum ur 'ermrieleu u1 lecnf FIoJ ep rS
uyel-gzeednt8 lS rzzru8e51 rnl elelnu urp elefeuosred gcg4uepl .I alereE
pcpu€
rDraql pfnuos,ta4 "mp'
16 eelt
'awg.tpl rucpl nn1 p.tnodoy nc ,nr^ Ps€o
ap 'pllw oplu ap p"tptf,naio ry lnwuso.td n mipu/ptn psndsap
.roltuo"tpj nugw atd ryp no-l ti Tocndo no1 nin n) a
$ .Tnsugp
ol ap pzpat,rcdap ps ps slzp nD-! ac rcwnu # ns nafuB ap ac ps-
'ry1na{1"t8 ap ollutuop D$ nu ,aC .ams a.td nato&u1s npugzppt qp et
'p,po1-nryuoxalv ap adoo"tdo lol ora alarnc ,nap ps ,aXigog
4 epol
a"rd nqn8rtls nD oloctt 19 .ognca! 1i nmpns pip ,o1pctrpq €3Sru
eel{nx le In3eo^ u! ',,
lyn eIIg€c
natB a,td' auunop' au-pc[,, : n&t4g' !ffilplu ngn iap psa i napu.
!o^oplol^l Buels eJlgc
ps nu 'ruautoo ap utld n"ta
Ucol tp4pg Dar1spuput ap adnotdn
'flnuwop] Dlluwop rnptryqzg Tnsai 4 nsunfn nD trcz(J 'lrrlpJ
elese(
:sol luu ep
plueur8ery purJprrun'relemu p1xe113 e{erdsur ep Bsms e4urp II9}IJ(
El"IIi
'qe,ren e$peg mlrueroq rrJgJoruo euecs erede eJec uI ,(eqcern
rnl rrcruorc nc u
Iruotsnurluoc) ur1so3 uorrtrAl ep pnop4o7,g lgtpj
p4dsul IeIu
UbstdopTurp posrde unepwmfreN Inl lsoJ e-I elmiG else
-zep uurrilnur 1ecurus else coio141 IncrrrJol eJ€c uJ
lnposrdg 'v E}€
'pcrrot$ tcrls gmleu ep erieru-rogul giulns gunq nc prou8r IJ
INPI^
nes .,el6eyocooo 1ruo1ru .pnpugr ellruu reru ur oeJ€c n-r1ued prul
-our gl€polol pugclldxe ,e1e,rnu glwec? ug eunricrg rS e1e1r1eer
?3 tl
ulurp pl.roder gzeez;rlelae,eluepecerd eleiuuec el ep puruJod '€ -eiuer
1*r
 Arta construcliei literare
1. Riguros construitd, nuvela Alexandru Ldpugneanul conduce,
prin acumulare de evenimente, la un moment de maximi
ten-
siune' Identificd in text principalele momente ale subiectului.
Fiecare parte a nuvelei se deschide cu cdte un motto. E{
Comenteazd semnificalia mottourilor in relafie cu textul.
6h6i
3. Analizand tehnica narativi a nuvelei, criticul Tudor vianu
remarca in volumul Arta prozatorilor romdni: Negruzzi pune
oamenii sd vorbeascd ;i sd se mi;te, poveste;te unele eveni_
mente, descrie cdteva tablouri
;iformuleazd din cdnd fn cdnd,
dar in termeni succinli ;i cu multd rezervd, judecdli de valoare
p@{
a,supra personagiilor sale
;i a situaliilor in care se gdsesc.
prin exemple din text, aceasti afirma{ie a criicului.
llustreazd'
4. Scenele dramatice, dialogate, domini ansamblul nuvelei.
Aici cont
Negruzzi este un adevirat maestru, intrucit, utilizeazd pro_
cedee ale construcliei unui text dramatic: formularea concis[
Spitar moldovean a
replicilor, prezentarcaintrerii ;i a ieqirii personajului din,,scend,',
precizdri legate de ton, gestici, mimicd etc. Analize azd, fiuo
din
acest punct de vedere secventa memorabili in care este pos€
inf[-
figatd reac{ia gloatei rdsculate.
er-oh
doilt
LrMeA gt coMUNtcARE il m
sotr€
prln
mai
in nuv elaA I ex an dru L dp u ; n e anu l,culoarea curent. Cuvintele se intdlnesc qi astizi in limbi,
locali, trdsiturd a literaturii romantice, este pusd dar sensul lor este cu totul altul. Explicd (folosind pnn
in eviden![, pe de o parte, prin reconstituirea DEX-ul) sensul din text qi pe cel de astizi al OHr
documentard a epocii, iar pe de alt6 parte, prin cuvintelor: pro;ti, mo;ie, stujbd.
limbajul folosit. Valoarea acestei opere literare
tiga
este dati gi de limba in care a fost scris[. Vocabu_
2. Scriitorul reu$e$te si-i creeze cititorului im_ dea
presia de limbd veche, fhri si recurgi la arhaisme
larul utilizat de autor este alimentat din fondul numeroase qi stridente. Un exemplu este articu_
vechi al cronicilor romdneqti, iar cuvintele gi in co
ex_ larea numelui propriu: Ldpusneinul. Identifici
presiile dau culoare qi relief faptelor prezentate. dec
in structura gramaticald a textului citat gi alte
Urmdregte, in acest sens, fragmentul de maijos:
elemente care contureazd acest aspect.
offir
- Pro;ti, dar mul1i, rdspunse Ldpu;neanul 3. Atunci cdnd sunt folosite, arhaismele contu_
ca sdnge rece; sd omor o mullime de oameni pentru auts
reazi atmosfera vremii, ca, de pild6, in descrierea
y o*, nu ar fi pdcat? Judecd dumneata singur gdtelii doamnei Ruxanda, din icest pasaj: najuJ
Du-te de mori pentru binele mo;iei dumiiale, Peste zobonul de stoJd auritd, puna romi
cum ziceai tnsuli, cdnd imi spuneai cd nu md in benisel
vrea, nici md iubepte lara. Sunt bucuros cd_ti
de felendre; albastru bldnit io*ur; a cdruia elem
mdnice atdrnau dinapoi; era "u
tncinsd cu un colan rom,
rdlnldteyte norodul pentru slujba ce mi-ai
fdcut, de au4 ce se inchia cu mari paftale de matostat, cipal
vdnzdndu-mi oastea lui Anton Sechele;i mai pe
tmpregiurate petre scumpe; iar pe grumazii ei
cu vela
urmd ldsdndu-md;i trecdnd in partea Tom;ii. atdrna o salbd de multe pirurt de mdrgiritar
$licul
de samur, pus cam tntr-o parte, eraimpodobit cu
1. Costache Negruzzi a avut intenfia de a con_ un surguci alb pi sprijinit cu o floare mare de
titul:
tura culoarea epocii prin intermediul elementelor
smaragde.
I lexicale. Autorul nu foloseqte arhaismele in exces,
Identific[ arhaismele din fragmentul selectat
ci este preocupat, in principal, de utilizarea unor gi explic6, folosind diclionarul din manual, sem_
cuvinte cu sens diferit de cel intrebuinlat in mod nificafia lor.
 :lorJelue
ailpugqop oleiurlsounc'tou alxoluoc -ures'
ul 'ecrlde e ep eelBltsedec . lelcele
lpleuosred plou pleiunuold o nc
oJops^ ep lcund lnun e gelueun6
-re ereurisns ap ealelnedec . ap a$n
'Jrtuoruot fnuosnd un *
:aJeJeIl rrceds 'eure1 reun eldnse lunrz Tnuoau9ndgtT rupuoxalv teln]ll rc uq
-rn ereduoc e ep eelelcedec. -u1 Jeqll nese un 'ede1e etrsece eleol smcJ?d re ec pdnp .sucg 7n4$
:elereolptuln g 1od 'rzztu8e51 eqc€tsoC rnl elel la nzD
(lernpn4seu) Jaqll nase tnun eoJel
-nu qp ]nueeu6ndgT rupuexelv mpleuosred ele rrrupspr1 eleledrc 'lDlsol
-3BpsJ u! ollJ9rujn ela^qcolqo
'c1e fr.relp uolne Joun ale nes tolne -uud 'usrcseuqpc FIprus ?l ereuoder urrd '?clJlluepl rS (crlueuror uDloJ l
rSernlace ege lrieerc e1e rc Uepose DtTLtptJ
l3 crselc) leuosred ep dll eJ€cerJ ru]ued ecrlsrJelceJec elelueruele
ezleer e ap ealelllqlsod ru1ued 'a1e1 piyaq
eJ€Jcnl gls"ece urp e8e4xg '(.e1ulgeuuous6' ep lsqruop 'c4ueuroJ
-;1eu16po ru1ued eg 'osnpe Joplueul
-nfue eiuelssuoc 6 ee1e1;ec ruluad rnpleuosred e1e 13 '.,e1e111€uuouo'urrd crreueE lIuIJep 'c1se1c ppfeu
€eJeLrt
eU lenle^a g egeod g 'per6 IpuJ leu -osred elrJn1gspr1 'grrrlercosrp gAJeA gllnu nc 'e$epqets Iruolne
oncseuqp3
-nluoc
lec u1 rripygeo:o eoJelselrueru o1ru 'D ep conq ,utstuntaot .utslcgso13 .Z
-rad (lelnpru1seu) raqrl ;nas3 Inrpqs q
'reual eaJepJoqe uud piueprae 'cle mpfeuosred e rJnurqc ut esueoru rS eernp4o e11e 1S
u1 asnd U e eJeseceu 'eluepodnr; 'pueeuSndgT InI eeqJp8nlpc 'elerrn;ug gytulilnul etloler'eledec ep PCIJIIU
rogepedse erdnse alSgploq eJeo leo tepturerrd e ?Jq€ceru eeurSeun Sopreroq BeJuglac?ru :e{ereprsuoc ug -ncIue
alse (;nne1a) rnlnase lnJonv'plete4
alnqaJl oc Pue] o Pclpu! as elsJpc enl lod es rele^nu e ec4usruoJ reJeJsorul" esJemluoc n4ued . elusIs[
eiuuec u1 'grelocS eleunduroc o else i(rcluerrl re rueurSnp 'erSour ep -tulFI
(1ern1cru1seu) raql Ines3 po11qn1) rcro4s-corcueds uerog ep 1n1dnc rS (Se1 tolr6nEull!ue8r4
'eolelrllqrzl'gurOed u3 lE lz9
-w'crureSnls tolgpp4) coio4 e4urp '(ereolpurel 'glrqrsues 'gpuglq)
rnlnyol e plceJoc eoleze6e .
BprrexnU rS (c11oqurp 'cruerl'pruc) e4urp uud PuIsolr
ierienlcund ap 15 agerOol Fu€eu3n@t In$e4uoc
-ro ep JoleuiJou ealelcedsel .
'gquql
ee.recg{durexe :crlu€ruor nepecord ec lezetlprc .
l(ppeuos "emcrJ4uepl *qr$.r:1
lunru nu e pugd €epel r?ru
-led elelerdrelut ep g oJeole^ ep fpo
-epn[ e;nuro; p sp eeleltltqe 'Jollept JoA es gc 'pueeuSndgT tnl colcuedg ep pleseJpe eereiurueure urrd Fffi
e pcr6o; eeunlsoccns '1ueun6le 'eep4ed 1e ed eprycsep II €elre4 1e mr'pct.tt ap cnal an ales rerios
qS eapr e4urp erielel) eleleld:elur ?p uA r-gc rnprrruop eermrsruord uud 'eegerl le ed gzeedtc4ue IJ
ep rs pz;eue ae eeteilc?::;oun"""
eelop lolueroq
1e Rleserpe lnueeuindpl m1 esrefurueure urrd eelop
e;ac tS eledouUd alleg a4u1.rolgzund ye ed girmue ll purrrd :eyolrdec e4ug rmlp8el ugd'gcseerrg erinlole
-seroc podel lo;a1el6e.red e;icn.4s o eJe €euruice gc 'toleldurexe 1ruo1nfu nc 6eeJ?4suouep .
-uoc upd alerurlqns lapt 'eJeteqcu! -PJUI
gS supdnc 'oJacnpollut e4ul nJqlltqc
ilugurppouzep un IS elieuuupc o 'erieperE o pugpesod
urp 92
-e 'lueJaoc 'gJep PJnlcnJls nc ye1) eJeceIJ lelemu Inlquresu? nc goder uJ orruouolns eJeceJeo o n€ o..EueJ
srJcs uJ Jolrepl eaJezlueblo . elolrdec n4ed elsc eleol Ec 'erecr;rldurexe urrd
o?erelueum8re .
lereolpOunuoc aldtlexe 7e1uatun6:e B 9SrCI
:rnlnese €eJ€lc€peJ n-rluod rqse8ng
ep plliosuJ'9116o; eelepazeld . -ord
lro;eiuuec eolelnllJol u1 eleuori 'rele^nu € ?cqu€ruoJ BJeJsou4€ gzeemluoc
-uot! Joilepr JoJnlnl eaJelEJl .
ICIV'
srec 'rnplcluuoc ele slue{uele 1s4 qind Iec e eeJ€crJl}uepr. 'Flncl
:nJeluc elaJeolgtuln pdnp aceJ es leJ
'.rczeyyrc mpepecord eeJrsoloJ . 'csas
-nlcnJls nese tnun eaJenle^f
'elSerop urnc pdnp ezrue6;o e; e ielolrduc n4ed aloolt
op esleuoqll pug^e Inase eucs oJes elec er1uJ rmlg8el elngns urrd 'nrmrice ? gcseeJrJ erinlo,te. 'puqr
lec 'Fylrqelseld 'erroleBllqo eun !nlqures -!uaAa
olso nu rolaiuuec ruplbelug eeutpJg
'aJelcepal u1 elelcedsal etnqeJl -u? rq pseoruouu€ ee.re.6e1ur rS lolrdec IruFceIJ erruouolnu . aund
erec (rcurc-rerl) aiuuec op llqepe^ :e.reder elemolgurm elcedserrel 'np4 rnlnese eeJepepeJ uI nUBIA
JErUnu un 'nPs Inpugl el 'eJe lBlau 'perqns uud'gc4ueuror rS
Jeuorilzoduroc eJepel sp pund utD pcrselc
-sO redeJ lsecy'piuuec u! ?leclput 'o$ou
efeerc o else rzzruSeN egcelsoC ep TnuoauindpT upuoxalv greJel
'gue] glr.lnue o pzeale4 eJec sieund .FIN
-r.uoco elsa leJnlcnJls lnos:l -g eredo gc rze4suouap ps eJ"c uFd lernpn4s nese rm elJcs .I
-ue}
'ecnpt
ilivct.rdv
YrNsUnS luvntvns
 urJd ocaJl '698f rnlnue euuJeol
ltqcatn uJ pcDqwnq fi nTnB u-nXg8 ppunfu gJ
ul 'JopeJelqc 'ero^ou el 'F Fdoo loeu
-ns elsf f;ecse6 llpr.lll/{ lnl e '1ode 'ry)a^ IryDloq pugffiMaq araqcu-ri 7da1d ol SUtap *
'crlus
reur 'rS a;erbereg n6.ro1 rnl ale n4eal ar)ocos # aloocos tot tpdoc ptplfpc1oc un4ruJ 0g
ap a;edru1 nc 'eruelunhl rS eruen;rs -ueru
'atooc u-psDor pumq rnl D-nJ 'p)sop pug4pq opc rDJ
-ue.r1 ur.rd al5ecptp.l ;n1eod 'eu;nocng 'nqp,,toc rapt&au u-ptt"tDod Danow Jno lgc puqocos 'pclt t
pursppd '698t tS /gBL e4u! 'Pc$u!
'ncseuru= uJ 'lcl^oulr.,lf urp eleur 'llqprpt offipugcs ad ap naury ayodu-n41n pnJ
TEI ,Y
-nu Pqurqss r! 'umlnn jrsol 'relsr^ :{oqp,t ad puuosug al arootpcart awnu nl V
ulp cp
-ar lnJolcoJlq 'eaae $e-ag elzeod '{oc ap nw punpv p a1g[a1auaqln8 ad aq sz
nc 'elsedepng el ep e1peJ elsr^eJ eqcels
',ry^apo auatt4 # awn1 ur offim pqy
u! pzPalnqap 'ue 1Se;ece 'epenJqoJ Zpd nps p pzaapnq $-ap ppu113o a-pffin lnun
eunl ul '4Sezeuwb tolrccgjgaul ep ellr
1ryory&au uo nua7 aE['rctu"ra1nd agf 1qn1s atg
apreorwplcpT ern6orq u1 glecglqnd es-np
'1qo,r pulg[ pnl4odoap 1w17nd ap "ni tinlacn n7
'puun4 uotyrnt ntuguJou e7 epo rS uou
purqcu! ! '(gggt er:enuer) etnlsace lttjtow Tntua8 ft ng nzo"r aqiaugdpqs r-p,tuqodoag
Boueou e1 'e1$e[p6u1es pcelollqlq
aEtnt
tri"tos pu,m alp Ui4 nn-al aqqaso ada,q fiae
!ruFe P ep 'lnuund uorv rnlnjos "'co,tp,s un-4a8nc DrqD augut ap Dac DnE DI pug)
-e;ord esec u1 elSerncol rS rinpu.re3
')paA. un ad unuo1d u-nqo18 aliazugdu-ac aBa,t un-ad ua1
Bl '999f rnl euurBol ul'eur^eu
'eluenllsuerf uud naurnl un-rlul iuiau"d a7 a,noqtpugE 'r"mpug7 ap auqd fiun"{aryJ
ruope elSeiosul elel1po plseece lqia,ol u1"rd to-sun"4spd mI asDc ap lryt aryr aJ g SI
u! :roegns ec pzeefebue es rS ringu i/p"m 1i-p"tn8uts afi cawntnW p-ap afiryqpqs -ard
-rac el op ncseclp9n 'v - lulplBl ,liptac * a1o1od ac ,aqptogf4 unwqi aryJ
E ruII
[uue3 1adru1 ale nJleol ep e;r{e1uez
-erder ep g;ds; e1s3 'lsrdoc 'eeece lagolpm8ws rolypw oa.mo1pcina ad uiagryd pugS rs (rs
pdnp ler 'leunqlll e1 luecrlceld 'apqp4s ol oa.nugdpqs UryD^ ap qut atgc atsad
ec queSolog e; a6rau ;ode 'p$e1odl ip"tuo^z! ap arpryp"qs p,tqun uJ puncsD-upoc rigc rg OI aP Pto
Pl aoJeolul as 'arelocS reur;dos1p 'otnonatry nulury qns pzoraxugcs un4md nyry arnp
eluo6lr pugpodnsep 'rcre ap csei :lraunru! alaiultatns pinu. pugp .to11"t1pug8 19 r0p'r
-ueu Inrzeuur;O e1 a;:csu1 es gggL
Daunl pXpq Wtry o ad'n,tpw n-pugdpqs'ry punT 131i
u1 ';ingura3 e; preuud e-711 e r$ e-;11
e aloselc PzeawJn 8981 ulc 'awot ad sut u-oc rufiwts al psuJ a.mc ad 'Ualnp a(J lWap
'[Selodl e; ece4ed 'Dt9LD'
awocs p8oa"4u-ana[ o turtutuo naqdoou utp Dfl
o-1S eppl1do3 '(lietCq aldeS 15 egel apuDt
nrled) ecazadsun rec ellurp lldoc 'amdpt o osooqdnlo,t a7oo7 a1sad ps,tnt DunT
nac^nfs
eelelde6 le apf 'rpcnleu ;e;5 p;nou alupo u! li '!Dp al pury at.tnd o-4u-a1a7ap,od tcpS
aS,todt
-;u3 eqfioeqe rnlrueurupc le nU ec 'aJoJFtc ry7ndw17 o-3un1 pzDawln InclulosDac JDoe
;ueSo1og e; a16eueg 'rolezo.rd g leod a"mugury u-ng[ns orDS auua$o auaS rc pugc
'(OAe L-OSS l) n3seulruf leqlhl 'tn
[
IOUU
nrsoulrufl IBqlI tr 0p
-n1s 1
uI oaa
I VTVYOSnTJS
-JN II
UIP I
e€rrel rulued eleiulc euolsl
-osuoc IJ JB eJec ernleJeos eeJeSu4s uud eluouue €cr4s €olnd
eSv'
J€-S JeIOS rulSOu Fruelsrs uJ pugc lueruoru un IueA eelnd .ry 'g
NU EJ
igmeusam? II Fel ec lrurJur €Iq€s
nlieds lsace erdsep le ldeu:o;u1 ec 'sre,r1un erdsep IpS eJ 'z crJols
'rnlnsJe^
ecgd:
-run eerelSeu gtuel ec pugl€ gpueEel o ropEeloc e1$e1selo4 'I 'aiu)i
IIXEII Etr HIINNEIIIII Et
--.\
xfn
 Botogani 9i tatdl sdu ii intrerupe
peregrindrile, trimi!6ndu_l la studii
in llcdliv a\a cum este, gdrbovit;i de nimic,
Viena. Aici, fdrd actele necesare Universul Jdrd mqrgini e tn degetul
lui mic,
(diploma de bacalaureat) prin
care 35 Cdci sub frunte-i viitorul ;i triututl se incheagd,
sd dovedeascd terminarea liceului,
Noaptea-addnc-a veciniciei et fn
se inscrie ca ,,audient', la Precum Atlas in vechime sprijinea
siruri o deziiagd;
Universitate. Frecventeazd cursuri cerul pe umdr
de filozofie, limbi romanice, ASa el sprijind lumea pt vicii fntr_un
numdr
medicind, economie etc. Se apropie
Pe cdnd luna strdluce;te peste_a tomurilor
de cercul Societdlii literare Junimea bracuri,
de la lagi, cdreia ii trimite cdteva 40 Iltr-o clipdJ poartd gdniut tnddrdt cu mii de veacuri,
poezii (Venere 9i Madond, L_a-nceput, pe cdndfiinld nu era,
nici ne/iinld,
Epigonii, Mortua esf/), publicate Pe cdnd totul era lipsd de viald
imediat in revista Convorbiri lite_ ;i voinld,
Cdnd nu s-ascundea nimica, aefi tot era
yre. La Viena se imprietenegte cu ascuns...
Cdnd pdtruns de sine insu;i odihnea
loan Slavici; impreund cu cel nepdtruns.
ganizeazd marea serbare
or_
"ceit" 45 Fu prdpastie? Genune? Fu noian tnttins
de apd?
studen_
leascd de ta putna (1971). lume priceputd;i nici minte s_o priceapd,
\-afost
ln anul 1Bl2 revine in Cdci era un tntuneric ca o mare
!ard. La JiIr_o razd,
1 septembrie citegte in gedinla Dar nici de vdzut nufuse nici ochi care
m/ nuvela fantastici Sdrmanul
Junr'_
;i s_o vazd.
Umbra celor nfficute nu_:ncepuse_a se
Dionis, care stdrnegte uimire printre desface,----'
cenacligti prin caracterul ei neobig-
50 $i tn sine tmpdcatd stdpdnea^eterna pace!...
nuit. Titu Maiorescu afirmd cd est,e Dar de_odat-un punct se mi;cd... cel'tntdi ;i singur latd_l
o capodoperd gi textul se publicri Cum din chaos face mumd, iar el devine
Tatdl...
imediat in Convorbiri literatre. Tot Punctu-acela ie miScare, mult mai slab
ca boaba spumii,
Maiorescu il determind sa_gi con_ E_ s tdpdnul
tinue studiile la Berlin, in vederea Jiird margini pes te margini le lumii...
unei cariere universitare. Cu aju_
55 De-atunci negura se desfai tnJli;ii,
-eternd
De atunci rdsare htmea,
torul bdnesc acordat de Junimea, lund, ioare;i stihii...
D__e atunci pi pdnd astdzi
std doi ani la Universitatea din Berlin, colonii de lumi pierdute
unde audiazd cursuri de filozofie, Wn din sure vdi de chaos pe cdrdri
necunosct,te
istorie, limba sanscritd gi mitologie.
$i tn roiuri luminoase imirdnd din inJinit,
Nu igi incheie studiile gi nu igi dd 60 Sunt atrase tn viald de un dor nemdrginit.
doctoratul, aga cum intenlionaie.
Reintors la lagi (1g74), este
Iar tn lumea asta mare, noi copii ai l-umii
mici,
numit director al Bibliotecii Centrale Facem pe pdmdntul nostru mi;unoaie
defurnfcf;
Universitare, apoi revizor gcolar al Microscopice popoare, regi, o;teni
judelelor Vaslui gi lagi. Acum ;f fuviyali
il cu_ Ne succedem generalii;iie credem minunali;
noagte pe lon Creangd, invdtdtor la 65 Mupti de-o zi pe-o lume micd de se mdsurd
gcoala primard din Sdrdrie,
9i teaga In acea nemdryinire ne_nvdrtim uitdnd
cu cotul, ll
cu acesta o prietenie durabila. ln cu totul
aceeagi perioadd poate fi plasat Cum cd lumea asta_ntreagd e o clipd
suspendatd,
romanul de dragoste cu Veronica C_d-nddrdtu-i ;i_nainte_i intuneric
i e aratd.
Micl.e, gea care in timpul studenfiei Precum pulberea se joacd tn imperiul unei raze,
poetului venise la Viena special
sd-l 70 Mii deJire viorie ce cu raza tnieteazd,
cunoascd. paralel cu febrila activi_
tate poeticd, Mihai Eminescu devine
Astfel intr-a veciniciei noapte pururea
addncd, t:
redactor la Curierul de /agi, unde Ayem clipa, avem ra,za, care tot
mai line tncd...
publicd in anul 1g76, pe l6nga Cum s-o stinge, totul piere, ca o
umbrd_n tntuneric,
articole, doud proze: La aniversird Cdci e vis al nefiinlei universul cel
gi Cezara. La Convorbiri literare himeric...
vdd lumina tiparului poezii ca: Me- 75 in.prezent cugetdtorul nu-;i opre;te
a sa minte,
Iancolie, Crdiasa din povegti, Lacul, clipd gdndu-t duie mii ie v"acuri tnainte;
It
t ?-"r:o
2?rjnt?,Cdtin (Fite din poveste), Soarele, ce azi e mdndru, el il vede
trist ;i
rop
Sfngor7 etc. Cum se-nchide ca o rand printre nori
in toamna anului 1gZ7 pleacd tniunecopi,
.
la.B.ucuregti gi intrd in redaciia zia_
C11m-pl1nefii topi ingheayS;i s-amdrl
rebeli in'spal
rului conservator Timpul, unde va 80 Ei, dinfrdnete tuminit ;i a'soarelui scdpali;
Iar catapeteasma lumii tn addnc l:
9gt-rl" ca redactor, redactor_gef
(1880) 9i chiar reporter parlameniar
s_au innegrit,
Ca pi frunzele de toamnd toate stelele_au
o continud gi congtiincioasd
pierit;
I activi_ Timpul mort pi-ntinde trupul
:
;i devine vecinicie,

L
(yeel) sdacugd IefiPe eUadoC
*reZ,w
/utp
*e1
a6ulls es pupo 'G881 alunr 9L
pugd 'tue eses ep autaJ^ 'etuo6e
pseolornp rS pbuiil'o.e1Serpr1 1nleod
'guer1 pOug; ep n;.ropudqun el Inlustu
tr6terl pdnp 'qerirred ltttqEsau
\ 'uerosauruta 1nln1ugb erirnlur
ln^e e orec lglulp lec 'npseloley\l
nII lnlnolluc eielerd nc 15]e[p6 upd
'Izeod ap unlol tnun e atilPa euud
erede t1 't881 lnlnue 1n11fi9P e1
'slureu! l.rJnce op oucs leu ps elpe;d
-ul eA I eleoq Pc ru1ued 'tn1n1eod
le eriearc op ue Inullln elsf
'euan ulp (Qunr etugwou>
-n1elcos $ruapecv fiPlapos lnl
-nqeuewlv t88! ul eilrulr] o Ptllln ulp
elseace ed'1rup1eacn7 tS ^esso19
'arr.rosr,ros '(cpue ru1aut ull
:e;es elaredopodec e4u1P enalgc
Pzea^rlrurlap uncelol "'Pleolclln
l5eeace ed 'ele.Pelay 'ceq lnun
eaurycpdng' a1e1yn0ulg' nnrPoc
eslsetod 'alalle allutld 'gctlqnd
ul
rS eucs ppeoued Plseece
aulou lDM ap sapiu-D-s 'a\iaq"to't a: aug ap puqJ
Upunpo atrun^Ds 4 aulctil"to ptliln at $
uFtu apcay4so'rd r! 'PSuPpDc tlnw ruut Tsot ro-u p3
a"mcaEfa fin&p7a1 "'tliugp ri runs Mn) wo tsotpl gg1
'a.mut ntcny uruL lsol !D'u pc arcJo-s oc'Dtu-o-s ato1
atfiqns n11[o"t&otq "m7pap opnn1dn ro^ 1g
al ps pugtndaN
Za4wpD al ps DaJL "to-c lzan'pBuntn
'pdoatp rcu fi p)uJ a$a paxoil'plsod "'lzaL ps Dg
'pdoa$n al n Pl ptoJ 'ptqun npi mPwnu D qns 977
p ad as-npulnusry "'aug ad a1-npu!^pls nN
'pltltw unti lqto| D^ Dlotnlnl n"dnsnap 'm7
"'a"molpspdau uytud nc 'anto'tt o D) - plpualdg
'atnlugw"touu-ap louuoc u! pMJn o7 o-ad am ps 'tg
"'unpug)s wnd u'autq dncug ps.otlun Pl sut"tdnc nD-aC 0Zl
ynpug7 * m1ns"o,ttun p.4dacs q'top no-afic PugW
ppdol o avol a$ad
'aundap as pugtpi ap
'aunds lD-aruo "'1upn{s o's tiod'p&na4u-awn1 ryrz fio4 o
'ppoorau pu8od o qns pillpzrtd p\ou ort uI
'trtpDoc ol at-npugzain 'umi pnop u-a&u7'r1s o-ay$ 9Il
rrDlaq)o u1p 1o{ns o-7 fi-alruc ulp rmryu PqloJ
'UDtrugc ol pund yps o aIDt qqwil PwslctlY
'cDrq un'p * Tozaio aryncplq !.mwq a4uud
'cDa^ un aXsad '1nz"ort D) nqco nc Tuopad unatt apod
ixsolo Mnr P)zunqpd o-s Tndoc tlilv pqq ti-ps O 0V
'$ot ap ad rui o-u tn&urs pinld' n7 nudotd pugc 111
:a1rgq ap caqad un Uo 'a4pu93 ap ptqwn o arA
'a#g! o-autSout ap opJ ap '!)! ag 'ufind oa't4
tllQ"rod' m tn&urc atgtc 'arulDu1p ad
nca'4 fi-a3
'!1znn tn-aury u-aryJ arulu ry !!i iauowns 'O 90I
,. iua4cs
apu n lsodppn 'alunu naut 7o nc 'rcp8 "to-t1i
'Piet^ UaUc Joun Truaq&un uJjuapu!fllatd'rtn"md n aq
'a1rcdap rDw acnp rc1fi pn? u-p.m3 ury llpcas
ax.rcod yps o autnu naa ID - auls u-acu #3 - unw !o-ac["
'p3oa1as l aapl o-ap zoq'n un-ap D'Dpal li DJ 0Ol
'p3oa4u-oiotd' pc ldatp a$g 'arlz o^ as 'aJpmMaN
ilpcsnp 1nu!.4PQ 'p n4uad oatsaco ulp pqrD ps o-a1
"' rpc sooun)ar Dawnl pwol' !!to|!u?s l-p) soacua i
'csauawo pto4 a1sad acag UnIo^ u'n1ugl fi n3
"'2csapug? a) nos la tot n aqrDa lau.Dos asad rps o-a3 96
- ptlqzau nwnds # nc pumy 4 ptard as fin11ia71
pryrauts Duru! nc fi ptqwn uJ puqls ttilo pugc a4
'alnod autc PtptJ as DJoJnln! otdnso aq
eteJoJ 'alool u! a Evrwncard pltso 7o7'liox u! a Vtan
"'rircotouau mw g[ to atnc waunds ps rxi o-tpg 06
'fnunu ilot ad Mapa^ 4 pw8rua rc1niam o ag
?PO
'gialpn apiun$n1,ugd u'tpcs PSns u! pums tt
uiauawo nwfl1nw o $psu3 od7o7 o7 pugdacuJ
"'acod outala-dacu3at p1ocpdru3 ams u! zcpC
'not lryq'apoc ptot 11iu1{au na\dnou u|$ 98
'ale] 'atxsnd oa"opulluJ uJ p1dwgluJ as nu nwru DpC
 C-o ironicd grimasd sd te laude-n cuvinte.
135 Astfel tncdput pe mdna a oricdrui, te va drege,
mG
ffi
Rdle-or zice cd sunt toate cdte nu vor inyelige...
Dar afard de acestea, vor cdta vietii tale 'ffi
Sd-i gdseascd pete multe, rdutdli gi *i"f scandale _
][F
Astea toate te apropie de ddn;ii... Nu lumina
I
140 Ce tn lume-ai revdrsat-o, ci pdcatele
bci:i
T{rft ehd! al*rff aad sd*t
;i vina,
Oboseala, sldbiciunea, toate relele ce sunt td
ltuh md d
rfihndr
lI v{fr&rilqdor& ils|I8tr&. intr-un modfatal legate de o mdnd di pdmdnt; arcfl
Tbate micele mizerii unui suflet chinuit GEflr
dd"t piilE {tqi e # rd{rt d. Aorq
l"* EBrll
(4m_ hsr plint ftd*itr d elccdm I Mult mai mult ti vor atrage decdt tot ce ai gdndit.
T d*.nTfla roisirii Eii dc doryi c. m sdrr
Afrfftill li.i dssr+ k d4iu a.a vb pe taer, [im
l# D pro?tr{|.n lcEc a debidc pqrb ,r{rLt
9i ridid Gii & unhr dupl Uql'tmUfrn 145 intre ziduri, printre arbori ce se scuturd defloare,
dry
fij ryd*i d[cchrt eb hnis tr Edou{.
$i cqi eddfiold lo !frb{f rrfurcdchHr{l Cum revarsd luna plind lini;tita ei splendoare!
h
loq dr" *i dG rdild drFfrirlr tr drltcq '$i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoqte; I
Sld pUrFp
*rrcop{{rivr.t
lo eitclr$d R|'i!o, dngEserc,
F t6.$-T'1 $il1 lw rot dprd Fr.rit dqit, Amorlitd li-i durerea, le simlim ca-n vis pe toate, ftfiu
rHp{i€flc m l. il gaDiuJ osllii
Cdci tn propria-ne lume ea deschide poarta_ntrdrii ofod r

150 fSt ridicd mii de umbre dupd stinsul limdndrii... cbA

Tqfrpr
Mii pustiuri scdnteiazd sub lumina tafecioard, ryt
$i cdli codri-ascund in umbrd strdlucire de imoard!
fic€ri
Peste cdte mii de valuri stdpilnirea ta strdbate, nsd t

Scrisoarea l, pagind din editia C_dnd pluteSti pe mi;cdtoarea mdrilor singurdtate, I

princeps (1S84) a poeziitor -__
155 $i pe toli ce-n astd lume sunt supugi puterii sorlii
-- [r
lui Mihai Eminescu Deopotrivd-i stdpdne;te raza ta;i giniul mortii! soartr
1

n-fi
cim
Op€n
PUNCTE DE REPER ciffi
cr€a$
cele cinci scrisori ale lui Mihai Eminescu, crealii ale maturi-
biogrr
tdfii sale artistice, au ca model indepirtat Epistorele poetului
Horafiu. Acestea sunt poeme consaciate unui prieten, unui
latin Hrtu
apropiat diabil
sau unui protector, dar nu deprqesc sfera unei dedicalii
amicate sau i
omagiale. Pomind de.la ,,tiparul', horalian, Eminescu nu_gi
alege un roiltil
destinatar identificabil, ci,la modul general, cel cdruia
i ," "ud."- tor al
seazi este chiar cititorul.
Toate,scruborile eminesciene au ca temd problematica geniului locul
snlt construite pe principiur antitezei, procedeu tipic ro"mantic. naffii
1i
Fascinat inci din timpul studenfiei de cosmogonie,
cunoscitor al
imnului vedic al crealiei (prin haducere ge.maney, Eminescu
a scris
ulterior o poezie consideratd a fi un fel di profesiune de
credintd, cu
privire la soarta geniului in posteritat e: sirisoarear.
i" *ru-urur Na+t
sdu, textul este alcituit din gase pdr{i, care se ordoneazd
circular,
pdni la intoarcerea in punctul inilial. 1. 1

prima parte (vesurile r-6j, dominati de o atmosferi I

roman-
tici, se creeazd, un cadru prielnic meditafiei, prin ieqirea
oin timpur 1

real, simbolizatd de bdtdile ceasornicului, singurul

calea pe lung-a timpului cdrare.
care \i
.ooiine
2.
I

Partea a doua (versurile 7-3g) se deschide cu o invocafie

. ..
lund, astrul care, din in6l{ime, este martor ar splendoritor
citre
l
lumii.
,,Ochiul" lunar, asemenea unei puteri suverane, prinde in raza sa
codri, valuri, fdrmuri, cetdli, dar gi diversitatea tipurilor umane.
 'e
e;es gerado B g1.tBd oreu leu eec 'rnlrup?c € ?lelde4 €eJeE 3S
lecllqnd e ncsoulrrrl apun 'g5e; -ug4seJ P^eleJ 16 elueuole elsece pclJlluepl 'rulp4 orsc uI nulnl
'tI
ulp aten il ulqn^uoc Els!^eu e4
eluopuelds glurrord es Iu erec uud cerrrJeJ ep Eulld ?Arlcedsred
Frd@-ffi!FiFrF
*R'$WO@ dlrF ! wmS pES.-F.r
d.qq{SiFi*r lm H #! ph.FFF o epqcsep oe4ssou r4er^ e gtncgtr pJouelu'grm1 e4gc erfecorrul .z
rFqF.q EFitE i f riuF I s rF F F
**.FFrDFifi{irnffi!F
bFq+q.FdrFE
bFq+q.FdrFE IFs-sE@dt.
IFS-sE@ . .. 'crlueruoJ InlnJp 9n
w{ffi.ffiPdl
{iffirFt!resi war^o&
fldrDFt.M.tl -ec BoJeriueprle urJd '7 lg.tosltcg el€ unsJel eseS eleruud gzeel 1nd
- #Er taF!#q{ I
*1.H,S;g"H,SEl tsreormvruar -uewoC 'e1es rezeod ele eluelceq elrlotu lrms druq wp eeJr$ -u
-er 'eeJesrl'lncrreurq lcrlueuror 1eod rm else ncseuflug leqlry .I
re
trytry Da,o8urts fi oa,ta\in7\ InI(
uuYu[tl1 I[I[U0AI{0C nc'
SIJ'
ln'lnlx3l v3uvuo'Idx3
I8
'cp
'il.tour e ri umleu
InI
eIeIWIIBEe luns 'glegcos ergr€Jer o-IuI eJBcerJ gdnco II oJBc ed 1ncol
op ]ueJeJrpul ouuerueo 1io1 'e4seou rep?os 1e 16 ruml roil"os Iu Jol -e4
-reru rm elss ermT'rnFlndecuJ plep pcllder o-4uud'le1|1ut crlu?ruoJ un
Irupec €l ourleJ es '(9SI-9tI elmsrol) ees?S s 'eged eur41n u1 NBS
'eu4dep Ilfuour I" qns 16 rc 'ulgtuelsod eap?d ulp epq?Ip
"lec? qns lel
-eruerl rrre8eleiugeu Inuues reunu nu n€ls Igcssp Inlnuglpq ullE
euolE t$ eferglN 'lrq€Jeulnl rJ eleod ourcrJo eprm oloce 'egerSorq -IJ
el Inc€ls uud r6rglgsep €A os glerueE elunu o-4urp olgJolzr le1|€oJc
€er€lorueq 'ppoorau putSod o qns pfl.tpzud ptou or^ uJ glr.4;Ic u3
erg ps eSrmie el 'nfgluelsod..eiur$ormceJ" uud 'lu€les ep es ered6
'lnpugr €-ep eloces Inulgp etr'gcrzrl edpudsp pdnp 'ngs elelunu gc
Iznll oc€J rS1 erec 1ec 'lgcsep Inlnug4gq sgeos sucsep elrzc (p11-26
elunsrel) eecurc e eepd erds eerece4 gzeezlleer lesed lsecy
'Iml€A elsed plugrr ec !ro11mtu elsed ore elsed ecul gqJ€o sg?os
'refuelsrxe I€ sues rnun BeJ4n?c ep riedncoerd luns iluorrruo ec dup
uI 'nrpnlrelur un plurzerder (96-49 epmsrezr) epd e eeued
'9zeusc enou
o gpqrsod else psdllecody pdnp lcgc 'pn1er g eleod Inlrl3 'rrreceJ
'('c1e ncseuruf leqll/! tnl arr,rosr,rcs
Belur€urp ep acod Durap esgl BA es oJec elsed'nllngfau naldnou
'ncsaJpuexalv arcOug ap nau lnpq uI eeppcoJ e^ rS eruouue ri eeurp.ro epreld e,r 16g psorusoC .olrqro
-nO'?ne9'nldurexe ap) cruolr'crluc ed ep r6er JoA eleleu€ld pugc ri eEwls ?A es lezrnds 'elereos pugc
oa7u1ou3
ralceJec un n9 oreu3s sp lal acuo rul !.mcDa^ ap Iw nc ecnp II 1npugE 'eJeuorzrl riglrcedec puglv
-ued 1sopl elsa gJyes InuatuJaf rolrrl ur 1$ ,,yrgd" eleod lpcsep Inlnug4pq e glelue8 ?elurIAJ
'tn;n1eod ele giern
'gzeenledred es sorunl
ap olunleopr rS eelelercos rS ;nprn
-rpur alsa ac eoos ajlutp tezeltlue el erec uud erie4dse e1errunceu '1n4 o ap oiulon -: ruerJneguedoqcs
-uellnzeJ eur^ep ef 'ollt9t^ ?zeoJnz rueuuel uI - else emc ogtutS.rpaau Jop un ap gleytt uI os€48 ,eleulud
-uec ol nes lo;rueloduoluoc lnloo es€opqeu urp puudsep es eleluewelg'(7p7ry A nrunw) ruerruel
ul 'uns
-tptJ ezeaztuoJt lnJolne aJec ,e1e1rueE
1op e4ug goder un elSepqels es 'suatota wnwud tnun e{erE
-Je^ u! ;ereueb ug 'glado ecuo olse
-ouo ml elcegred ug rS lerprourFd lnsoeq u1 '(n1ue3 ep lnuro) Ipcsep
e/Jes 'orsuelxe utJd '(uol[g 'o6ng ,(erEololecse)
rolcrn 'neeltog) pu:epou ecode ug Inlnugr1gg B rmruoc urp elrier re{eurEeun e e{cerord o
plello^zep 15 glenleld gsol e enads mlnsrairun oa"o8urqs rode r$ (eruoEoursoc) 11wn1 oa"ocot.pcrEol
'(leuennl 'n{elog) tueuoJ op sele teut -olue ererJcsep o-IuI 'gyurzetd (qg-Og egmsrel) Elene €eped
ge^qnC 'cedoc ep giueocs ulp $Spru 'rnTnsJelltm rezeueE
no uolce ep p1e1e.ldle1ul ela rS suep
rS pcrznu 'unsJen ep oalsaue un el
Iruelsru e?epep 1n1nd e eJec eoc 'gleruet rnl Belufiu nc ls?4uoc
-uezarder eJdes 'olelrqcrluv ul uI etse epluecerd rrugc e 'lgcsep 1nlnugrgq um8ry gzeezqenptmpur
otqonq8au uo nua8 agf'tuutaqnd
er!les FFod agf'qo1s agf'tuevmo enul61
,t
 Arthur Schopenhauer (i 788
-1860), filozof german, continuator al
lui Kant. Opera sa fundamentald este
l-umea ca voinld gi reprezentare.
ln conceplia lui, la temelia univer-
sului se afld o voinld oarbd care se
manifest6 in viafa fiecdrui individ
uman, sub forma unui efort necon-
tenit de conservare a persoanei; ea
este un permanent izvor de suferin-
!d, de care omul nu se poate elibera
dec6t prin contempla!ie artisticd,
ascetism sau nirvana. in momentul
aparifiei lui Arthur Schopenhauer,
gAndirea germand era dominatd de
concluzia la care ajunsese idealismul:
existenla este determinatd de con-
gtiinld, cu alte cuvinte, ceva nu existd,
dacd nu existd cineva care sd si-l
reprezinte.
J** ^;*r,
$J7:tdc ttata a aaet a<)
a.I& 1, lji'a alz!' to 1tu .aa*,14,,
L * {^.4. * 9",-t*. e
dc4fn\&.U ;
"F ln 4
ien'*. ;. *iLul azt*r *.I
"lt..t de} e4;4 .4.e
't^Lfik tL uloqilr*o , d*rp
tZ** 4ueua ,.,tia. .trq
t*."tit" fi
^ri fru-
I *l-4 , yn?u .l fir* nfn,
f" w ^q*rh .igt-,t
,i*oi, ",*,-
Scrisoare citre lacob Negruzzi a
lui Mihai Eminescu (1SSZ)
3. in paragraful cuprins intre versurile 17 qi 28, ,,ochiul', lunar 10.
scruteazi, pestrita omenire. Descoperd antitezele exprimate in
acest pasaj gi giseqte echivalen{e in tipuri umane pentru cel
caxe iti bucleazd" p6ru1, cel care cautd adev[ru] qi cel care
trnparte lumea de pe scdndura tdrdbii.
11.
4. Realizeazd o caractertzaxe a befrenului dasc6l, accentuend an-
titeza dintre portretul fizic ai capacitateade cuprindere a minlii
sale ieqite din comun.
t. Atlas este un personaj mitologic pedepsit s6
{ini pe umeri bolta IL
cerului pentru cI sprijinise revolta giganlilor. Explicd proce_
deul artistic folosit de autor in versurile 37-3g ale poeziei.
6. Paragraful cuprins intre versurile 39 gi 50, ca gi
iasajul care Ca
urmeazd pan6 in finalul cosmogoniei reprezinti una dintre
cele
mai frumoase pagini de poezie din intreaga literatur[ rom6ni.
L
In mintea geniului se inchipuie facerea fumii. Swfiem purtafi
ab initio (la tnceput), pe cand haosul era atotstipanitor. Oes_ L
crierea a ceea ce inseamni haosul primordial se face prin
expresii de o rard plasticitate, iar definirea se rcarizeazd, mai
ales prin negafie. prczintd,aceasti perfectd omogenitate 3"
a hao_
sului stdpdnit de eterna pace.
7. In aceasti secvenfd, repetilia se rcalizeaz[ fie la niver morfo-
logic prin reluarea unui cuvdnt av6nd forme gramaticale 1.
diferite (gen, num5r, caz, pentru parfile de vorbire care se
declind, diatezd, mod, timp, p"rsouo6, pentru verb), fie la f,.
nivel
lexical, prin aliturarea unor cuvinte din aceeagi familie
lexicald' Identificd termenii qi comenteazd efectul paradoxului.
8. Fascinat de ideea cosmogonici, Mihai Eminescu a luat
contaci
inci din wemea studenliei cu imnul creafiei din Rig_Veda.
Rig-Veda este un ciclu de scrieri sacre, antice, apirute 6.
in mile_
niul II i.H. in India. Eminescu le-a cunoscut in traducere ger_
mali qi s-a inspirat din ele. Stabileqte asemdndri intre teitul
indian qi poezia lui Eminescu, dupd ce ai parcurs pasajul
ur_
mitor din Rig-Veda:
AlunciJiinld nu era, nici neJiinld, nici marea vdzduhului, 7.
Nici bolta cerului albastru tn tndllimi nu e/a.
Dar cin'le-nvdluia? $i unde tdinuit stdtea cel nepdtruns?
Era noianul apelor; era genune?
Atunci moarte nu era, nici nemurire, 8.
Cdci nu deosebea noaptea adilncd de ziua luminoasd.
CdciJdrd suflu trdia Unicul tn sine,
$i-n afard de ddnsul era golul nepdtruns.
Iar pretutindeni era fntuneric, o mare de intuneric,
9.
^ $i tdinuit tntr-tnsul zdcea totulJiird viald...
lnpasajul u-nde se prezintdfacerea lumii,un punct se
miqci qi,
prin dezechilibrul creat, pune in raport muma qi Tatdl, 9.
nebuloasa primard ordondndu-se qi devenind
cosmos. Explici
yo{ul cum se organizeazdelementele care sunt atrase
in viald
de dorul nemdrginit, expresia voinfei de a trii.
 llsolodl Bl op..ncsou!rr3 !eq!n,, 'crEoloJJour
Fleuoueut esEs ulp touolul Ie^ru €l rcl eeJp.;zlleeJ gclldxe rs emJ orurJ €Ael?c I Danos
-trt5, u1p eEe4xg 'cto pcsop ll-p,csoounca.t ,n-s-na-nsuo1d
1osg1 'ppug? pnpugulwry :esenxe €Aelgc uud eelelnou gi?I^ U
r-npugcryqdurexe'euercseurrue rerurJ seJ"olBA .e1e1p e4uud pclldx
'ecJeurer ncseroretr l nq;-!rya4gpaod $ ntsaulut7 Irupnls uI .6 'lploJ
'e{er4ge'ezeltym'e{ecorrur .eded 'rS ecin
-oJelur '€eleJoumue :un8q eleJ€olputm n4ued nldurexe rm
elgc u{nd 1ec pcgdxe gS rye1 uI ?clJl}uepl .}orms ep l$ sricnls
-uoc op ropmErg e1|ue1e eJ€ru retu o ppJoce rS eseoreumu p1s
ep epmEg e1 piunuer 1n1eod '(J oatoosucg 16 eurirede 11e1ergc)
eles re{eerc e gdele eurlln uI 'pugruoJ ern1eJo}Il u} cr}u€ruor 'ptS
crleod 1n1nfequ41 lneSode gluzerder ncseuilug IsWIAtr rnl erzeod .g
'rnplndacug e
gcllder o rulued'ecr1qp1s rm3ruer rcnu nc .e1en1er ,gpo IS 1e1sed isun4l
ep rJeprm-Bpd pugrreler'rerzeod InlBulJ Ez?elueuoJ .ecrJozolrJ
repr rerm erdnse gcr41 elielrperu o nc oreqcul es J Da,taosllns ,L '!rym{
'prltss o else (y11-46 e11msre,r)
rsrzeod € Bocurc e ealnd gc pzeo4suoureq .lurirul Inllll pclJ -m In[E
-nsnf mplueles elalrreru ep piey p.iplrrelsod e glsnfur 1$ purqc Flxel
-seur ericeeX 'I o,tltog plelnrllq ere
Datnosr,ra5' ,ncseroru141
I -ret e
nrlJ ep elrftrEug 'euorcseunue ropzeod ele gilpe eletuud u1 .g -ellur
'rn1n1eod ?ruoJr 'opa6l
Flsuoc sc u! gzeezrcsJd 'ecrtmuloc 0s ps €eJA os ec eeec e InrJ lcBluoc
-"4uoc ep sqJol else gc eEelefug es e n4ued oslelnurrs eleqrue 'Inlnxol
'Fpnel o nes oJerceJde o girmue es gJBc uud .eruol olse lxol ellrrrBJ
tsece uI ncsowrug .S
leqlry ep olrsoloJ ecrropr ellm8lJ e4urp Bun Ie^ruE
'IISCISeUIIUe es eJec
Flxel urp !ryrya4ryu Insmcsrp gmezqetcemc es sc uFd pp.ry ,V elBclls
' (aurucpq"oiap a ppt zolruntcp;taiap oauntcpt.raiag .p1) -oJJorrr
solluot Dluwo p ruryoiluot sDtluql :rnFlssrselccg srJozolrJ
up lenlerd'lercru.lgppz mlnlrlotu € lxel W eiuezerd FcIJItuepI .g -oBq B
2tsoto unr pzururyd o-s pdoc tttlD ppq $-ps O rcat Pz
'$ot ap ad rui o-u .m&uts pjo1a. o7 ortdo.td pugc tg uud s
:elrmsJe^ urp pcrlsrJoJ€ eeJeols^ gzEelueruoJ .7 -se0'J(
rolrr^ uJ nps mleumueJ €il€os lieund
nc gmryEe1 uI eceJ o-16 pcsep Inug4gq erec sd e:zn1 gtulzerd .I 'Euguro
elec e
punwor oaunl u3.touadns mlnwo o1i1puo3 erec p
llselodl el op .,ncsou!u3 !eq!lll,, 'IgF
". acod nu"ra1a-dac4a.r p4ocpd
PlBuouaut esec ulp Jouolul -ecord
-wJ aurs u! lcpC InsJeA ug gleurrdxs .rrfplrcrrclc eeepr gcudxg .Zl
stloqIJl
'pjuggfau naldoou uI rrJoppcor e 16 elemg ruet
-urls e Fcllspe eeurEeurr gz€elueruoC .sduecode ep grrrpsds
11iu1ur
-red o-4urrd $unl In4SrgJs erndrqcug r*y1e ia1umry UncDaA ap
-ue pu
!!w rtc (;nlnruet e erserdxe) Ipcs€p Inug4pq ed gu€od II InpugC .II
'lnlnflulJul eo1elrlsel uI
Iruuo eluezerder eleod eJ"c I
ec seec erdsep puercseurue €eunlzrl gclldxe ,1n7oc nc p"ms
-pu as ap pclw awnl o-ad lz o-ap ginry InsJoA el ep puruod Iec nBr
uI elsr
'lnlnllulJul e.,lrlcedsrod urp plrrzpt else Borrml .erml4suoc pdnq .0I
J€unl ,.1
.n*n"-*,,":]mtFE*w
 LesWmA St m$pbqUs{tSARF f&--,$!5r1.

:ffig,mt
FIGURI DE STII. $T PROCEDEE DE, trXPRESWITATE, L
-t-!u
L-EhzI
\
itoWd
Modurile verbului Semnifica{ii ale moduritor timpurilor verb,ale
$i
MEIJ'}.
Moduri predicative: I
Prezentul indicatiwrui gxprimd icfiuni simultane qu
indicativul momen- ftr ,run
tul vorbirii, darpoate avea qi alt6 valori. prezentur
isloric sau narativ
exprimi sensul de,perfect (trIihai wteiazur,intfid i"
Prezenful iterativ indicnacliuni carc;auTocpenodie
Afuai;:iq. :i-rd .

(Mer eriiii, io mgtl."l

muncd'). Prezentul gnomic sau etern aratr adevi;i&;;;;;; (
$JS,i
(Buturuga micd rdstoarnd carul mnre.) sau
fenomen;;;q;n;-(;;; frfos
se rotegte tn jurul pdmdntului, iqr acesta in jurul,soaiiiillWr-
zentul paate avea valole d3 viitor (ltldine mirg,ln,*ru1",,y'i*'i,
imperativ {Spui ce mai ai de spus pteci!). , - ' -' --,','"- - l-[eirr
Fi ;cndi
Imperfectul aratd acliuqg d"sfequiuta,de_a lun
9 ',uaei pe_ tr{Lr
rioade de timp trecute, simuitand eu altd acliune,hecut[;]de a{Jq afect
imperfectul este timpulz araliunii. poate avea
valoare Oijii"p;iirJ
yrativ s1g desc'ptiv (p1 atunci privearn norii ore iu,itn),, iafii' orug
iterativi (Se intilneau zilnic.)i, vfr.aare de condilioniiipe*6ii;I;;;;
Emir
tdceai,fi Lozof rdmdneai.)saudeoplativ(Voian,:d{;;;;;;;;/;;;;.
ca
limp al poves-tirii, imperfectul este 6i indice re trec,etti- ie t
realitate la iyagnar (In vis sifdcea:cd erai'frnpdrot.). , -- "" 'u
..

In limba bterart, in :sci!s, perfectul siinptu exprimd mar

rapi_ Ger
ditatea cu care s-a perrecut o u.tiuo. ?.pnr'.a
*
imediat.inair_rtea prezenruly. De aleea perrectd
**#iiriiriu,
in nara{iuni in care mirs:6rile/ acliunile'peisonaietor
ridl";e;i#;; trunr
plou
se produd ffi
sau de la sine sau cflnd este introdusa num
o replica *iri'p.*"""i,tr,
dialog (^A1 rofti o saratd din Grddina,iisurui " siun
- zise tmpdratur.ron
Poate exprima tuonia (Cd bm,i .mar,zisegr!)
9,i""lqdl. sau reprOiri
--'1 --Yvr"r.'*s'\wvr\: zub:
(Venisj pi^tu, iyt sfiir;it!), me$
Perfectul sinrplu se mai inhebuinfea z6 in
vorbtrea curgnta: re- greL
gional5.
mai
, . P3fectul compus. e5{ma o ac{iune realizatd in trecut gi in_
cheiatd in momentur reratdrii ei, av6nd urd;
Je obicei varoare uuroruia
(Am citit cartea.). poate fi utilizat qi
ca perfect (nainte
., uutour. relativ': ,ui _i,tl
de a pleca o ,oiri, p" toatd lumea.),
tenor (Pdnd se decide, t_am l.dmu1it.1,u:iiioi viitor an-
1e"u
Poate fi
utirizat uneori cu,fo66 inversd (- Mai "nnriii*'ii"ri.i.
auzii;ar,dum_
neata, cumnatd, una cq alta
[,..]l? Ion Creangi) sau cu i&rni{;;;^
unor forme nearticulare.ate pfnurnetii
A-tig:_yi una din
altfel.({ ginstea pe ruqine...! aozaai)oiijo,i di;d,;;; 1.

a oralit'fii' '
cruneil ;;*kina
Lea

---a.,. ,t : cd_acliunea
. Sui p{t.ca perfectul.arati,
cut qi s-a incheiat inainteaaltei aclirmi
s_a desfigurat in,tre,
din rrecut. cealartd,acliuie
trecutd poate fi
leexqriy3td sau sugerati J" un g"*iu sarr de un
'#fr:::,#Ti':."#yJ;*::)ynia"'oti,iiilii;;;;;;;;ii;
Viitorul indic5 o acfiune:?re se petrece dupd
birii. Uneori viitorul poaie fi fofosit p", fect momentul vor-
unirii, domnitorul "I \Dupd *fUO*r#)
va incerca sd obyind ,i:,ruroor1"r"a pe
ei cale di_

(|fI
 ilnsrelrun 3e4u1 ':,?Joc
pgdgls eleod erec uud'plerueE ?s €etruru rS lgcsep mlnug4pq
-l
bai!rudp
I? sorc?cprys JorJelxe plcedse elurp rnln1s€quoc €eJeJerIoJ .
:l€mlcru]s mlnoso e eJenleleolne ep eredeg 'l31,Iso
'mrml rnlnlr3rgys eelndlqcuJ .
ffi;{a1a
lsoursoc uI rnl eeJ€r[roJsu€4 rS rnlnsoeq eetezwaflto . U$j;p,,ptl€l
ilerprourud rnlnsosrl e gcrleod eeur8eun . 0p
i(ezelryn) Ipcsep Inlnug4pq pte4.rod . *,flis r
:e;eder eleJ€o]prrrm elcedser rerr 'rnlnese eeJelcepeJ uI
'mun1 eere8urls ri eerelSeu e1 ernud nc (nrue8 ep
lnuro) lpcsei @,&in e
rnlnugJlgq eeunrzrl tiutzetd ?s oJ€c ul leJn1cruls nese un erJcs .I @,:;:una
FetFIstre
:-"1!!ryp. rt
nivcrrav l(tib"ia7dt
vrN3unS Suvn'lvn3 tffiiIo{F
[Sffi]le
: .: :. : H$Ig!qe
'Jolrelue asndxe runrice retm (gEueer)voI'pszl pw nu
FryJn #$ t
ti ypsoco-ap rnp ptut tgrn ae) vinec tu rcv,s,'(lncpt ap atsa lora ,: !,t)t:!.,..,
a3) lndocs g4urzerder urdns ep pleuudxa eeunfcu i('ncpt ap nat7 ;Cji:pfuar
, inqdns 'snds ap ;r:.i7\ lruuezerd nJ lueleltqce uoeun puug 'eermricu elSeur
-nuep lnuldng'(1,ndac1td rn1fipd 7o1) anlncrue qrd o^uuu1sqns
:
': . uhep elerm rer '('c1e ryiry11 '1rutnj1nw 'pUaA n11cs[pe eutrlep 'eunrs
' pgdpp.rud , -JeAuoo urrd :lcerqo un ep pl$rglps n"s pegodns eermlice elSeqlnu
-ep lnldrep.ru; '(erloceg e8roeg 'pugtag1d n4arcut pny ypugnoyd
ppunroE pno fidou nary1o-ag) JoleqJen e1e ur$rrsug pruudxe uniunue q launri
-ce g]le o nJ uqlnuns 'eremsg;sep q emfce o gulrdxe lnpunJeg
ln^pluuul 'nrzuruo8 ep nss ,rperedun ep 'n4cunfuoc ep aJso[€A BoAE aleod ruut
arrpurlpardau IJnpow o el$eumuep
lnlqrugut lsecord eo'pnurluoc eunfce InAp$UUl
*
Wqlw'.'puwd,dgtntua:t7,aro>/yuo^z!,*o6l;;;ai;ffi g
lnapu.rodml 'piupop o 'urplo rm 'ppquzrlue; ermrice o grundxe plrluradurl
11icq4suoc,ur nes,srqndo*eerrq;o' ur.re* r; g:ffiljffil,ilt:#
rt)-s alurDutp '1ipd n-ac puto t1i .to-ag) reiurrop rr-uurtdepug zripuoJ
t* ;,Q
np b oc 1o -tr-o rugry : eul;a1sg1q ug fi o 1s1og 14no, i*b1ui'
1
*n. n:jg1 aS)
1nape1do-.teuo;f,rpuoc fiq$op o l*r *iyywr"," u*ufr;ffi#..,.{iffi lty-ffi u
ps pro O) tncerl ug erilpuoc nes (ip.rDar nc pcld g1-ps ,pqto^ o iois
.Qnaut
{ ,o-til eleropul 'ersejuoc pruudxe ,rpcunJuoc lnpayie4 ,(11n7s ps
lrunfs ipcsa pg) ,rpuredrur ap er€ole^ rS eonu eleod rup r4
.tot'rsarunLu ps ng) drup ug slCerdul pleruls nes (.pundspt nu gts nos
pundspt pg) ereolrrn eunricu o '(ncseururg 1eqlru -.'polut Daqury u!
iir llsunfro] wups pg) eiur.rop 'eiuem8lseu gurudxe ,rglcunfuoc InluezoJd
' "11ip111ero'e.1er,1€gur'luns rlnaltirnzSrd nc erupoula;'r(qhids
"'
.
{, 1ip : snds {, 2o1 s*O6od,, staqrroJ' lsp,,lcSe;ai1 r $, 1ffiq}l, dtu1f
rrn alse iaruolln pnlice rellu eeluruur ri ulqrol 'rer;r lruueurour pdnp
col pqre ps pzeeurm eruc eunrice o guudxe Jolraluu lnrotJl1
'nfelrlerc u guew o e$c'Jerqlllnfxstu1 rerlndod,
lqntollrrr eerezrun
'(,1u47n;.$1il:1t'1f.ps Eat pt'ps: wV) l.y1-cldq 1(.: 'oib'E[ b,u '1{ o,oiV)
,utunZo.rd {qtrug\dap4 otr, psnp,g[ o*, o14iaq) itputedrnr; lnprpom eer
-*ol€ ,seA€.a1eod 1oul pror176'(nps trnlpsat4 Drwslp urod":.Inttat !X!r
liaa. at'pdng\i:, toltifuu ro1g4,6p ueole;r eoae,sleod ffis,,( pitr\owo1d
 'prezentarea haosului primodial ca expresie a capacit[{ii ima-
ginative a bdtrdnului dascil; relevarea unor
imagini poetice
bazate pe tehnica antonimicd (fiinrd nefiinrd,,i|"i" jirij
pe definirea prin negalie;
- qi

. relevarea modului cum a luat

naqtere lumea, ca urmare a unui
raport intre doud elemente (muma qi Tatdt); organizarea
-haosilui l,mii
pnn dezagregarea perfectei omogenitdli a primordial
qi constituirea elementelor alcituito are (lund, ,oor",
stthiil;
na$terea lumii prin atragerca in viali de un
Biserica de lemn a familiei
(schopenhaueriana,,voinfi de a trii',);
dor nemdrginit l. ln
Eminovici (tpotegti, 1825) . prezentarea sfdrqifului lumii
di
ca viziune a omului de geniu, ca_ m
re-qi inchipuie stingerea soarelui, inghelarea pton"yilor,
ietd_ pe
cirea lor haoticd prin spaliu (prin tulburarea llgilormecanicii gr
cereqti), reciderea in noaptea nefiinlei, rev"rrirea la
pace iniliald'
eterna 2. In
tri
2. Epistola in versuri a fost introdusi la noi de Grigore Alexan-
m
drescu, poet cerebral qi interiorizat, lipsit ins6 d"e vocalia
Je
a colegilor sdi de genera{ie. Genur epistolar a culminat
Fi!*
in literatura noastr[ cu cere cinci
p,
articularea lor majori, scrisorile sunt^sc'bori eminesciene. prin ne
niqte satire; ele scot in
relief invectiva gi antiteza. Demonstre azd, pentrufiecare
dintre p,
eleo ci este o satiri qi ci modul in care este construit
textul se dt
bazeazd,pe antitezd.

EItrNggtrEt EItr TItrEII

1' cosmicul a constituit pentru Mihai Eminescu o tem[ predi-
lecti, pe care a -eL.tii
in diferite perioade ale creafiei.
tutlt-o
romantici, mdnali de ambifia de a cuprinde intr-o viziune
glo-
bali inceputul qi sfdrqitul unui fenomen , cu atAtmai mult
nfrL_
rea gi pieirea lumii, au acordat un interes deosebit
.orn'og;;i;i.
Romanticul era captivat de grandoarea temei qi de posibilitatea
de-a-gi lisa imagina{ia sd cilitoreasci spre inceputurile
univer-
sului.
Primul peot rom6n.?ur: o epopee cu subiect cosmogo_
?cr9at
nic a fost Ion Heliade-Ridulescu. 2natolida, corrceprrti"in
douizeci de c6nturi, dq cgre nu a publicat decdt.iir.i,
,qi
urmeazd indeaproape cele dou6 modele: paradisur
pterait ie
John Milton, poet englez din secolul al XV[_lea:
qi i;;;".
Cartea Facerii din Vechiul Testamentincepe
astfei:
1. La inceput afdcut Dumnezeu cerul
;i pdmdntul.
2. $i pdmd.ntul era.netocmit got. intuneric era
;i deasupra
addncului ;i Duhul lui Dymyez3u se purta pe deasupra
opito,
-'
3. $i a zis Dumnezeu: ,,SdJie luminS!',
$i-afost tumini.'-
4. $i a vdzut Dumnezeu cd e bund luminta,
nezeu lumina de intuneric.
;i a despdr,tit Dum_
5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziud, iar intunericul l_a numit
$i a fost seard ;i a dimineald: ziua intdia.
loapte. fost
Citeqte intreg capitolul I din Cartea Facerii gi
explici viziu_
nea biblici despre facerea lumii.
. Cosmogonia apare qi in alte poezii eminesciene.
Identifici qi
comenteazi pasajele cosmogonice din Ragdcianea
Lacul de la lpotegti unui dac,
Demonism qi LuceaJiirut.
 bnp gnu,
'cle ;6 9cg11u
ipu-ppar arw
(g4seou equn) rcr^saley! 'V'(ert autw ad'Utilull rtnw qod ps n3
-ue n4a.a q-pp1) ncsoulruf leLly\l -ruzr^ E
'
'Qugtuot ,rop6elso gpo lptsl"rl a,mspdau'ugs uJ "tDr ouL4
'euqet
p1u16 pceygg) upuescey allsen 'aloc ulp uotprnqffil nqro ru-prDld qWnU D-
:apo srJes ne FuguroJ eJnleJell ul 'Pcll
-uB Bounl u! Jolraz aleurqcul alenlu znuaoqd Datpsod
Dc p urp sourunl nl\uar lou ps trod -MnQ 1
slecelugc urp le1o^zop e-s elcedg
'clo aleuolzego'o3rloJo'ecqouled "'1.tpcp1[q csado7 put'3nr nudod naw p-a4 'p
'eoloro 'orces !] lod elepo '1nutiuoc 'qatoa. pw Uryslu 'sl,l' nudo,td nau p-a1 lto1adn
pdn6 'lueturuene un ep 'alelleuos 'ttrpw aladV o"tdnsnal
-red o ep'leepr un ap piet arupu:eerd
ep 'erierrr.upe ep alaluou.rllues gr-u;rd apo, n) pd nu aBu1qs fD nau p)ol
-xo ss alec u! 'uuielos JelceJec no :t-DulDq ap pulua^u! IncJaH Dc uO
'Dnqlg
'c1.r11
;nlnua6 e e;ceds - ppo 'snssa7102 flnmq) nli ap pro clapf
ep tnp
'arDolp,mpuaN rSI 'fcq:
11itow na1o7dn1o't mpq puntry-ug4 q plnd.
"'a"pp ap so"Drnp'n7'piuualng -oSoursc
'nil-alDr u31i1"rpsp.t ry pwpoap pugC
'ttioqotn7ury -JeAIm
DnDa$ q Uotps!^ utnilpu pw llrpo selulllq
.IoIUOEO
ju-oluDw ul tD"tniptu! \ptugy urun4
n3seu!u3 leqln Inl tolllzeod e -olfuui
(yggg) sdacu;.rd qi;pa u;p gu;6ed :ptopot UnM D ipnu-ps waapalc nN
-o18 eu
'(c17ue ru1aut u1lgpg
...g\Bpo,JA nrsouFug !8q!I tr op Ilieod'
Unw e lgau, gs ureopan nN"' (c1run
-perd
nqau u!\)
s* EtrE
'**e*lsrlrpr{ oN
Yoo
$lrou l*rut&rp* 1t*q #trry u! .tX,I
"-"r51*p ry sr*rnp .t*r #fliryqS
'fH4{* {tt &ffi,' ni f$f*** ptl*} """pc aunds opua&ay a)atnoap es Fqx
'eIncJeH c8o1o11ru p[nuosnd ap p7n3a1 ato1dwgluS o-,t1ut,1d a4urp e
glrp*Sqg pqnifiplq gfa4ood (Tnsota) aumsnd-oatrqm'Dau o1u1do uy
Brily !t potlBf urlgrr, po tlCr0- uI locs
^
'lu"tlufitl ur rtrnfur4 .arnr eunalfp ""'pc aunds npuaSal acat urJd 'e
.Fltpo,$ pnln R
h^s" !B uwpc*r nlfo
-Doap '""' c8o1o71u p[ouostad ap pqo&al atnldwgtuS o-4u1td lsuIlqn
f{*+ tr$fl lrff ploitiplfq g[a4ood (1nso.n) aumsnd-Da4qn! 'naw orutdo u7 op €Iie
:lllsur -u€xew
YSS -JrJ€ eleJeolgrrlm e4urp eun ]"Acep€ elslduroc e ru1ued pllll4
-od usprsuoc o erec ed'gcsesce.6 gcl8ologtu ppue8el o gclpul DUJAQ'
'IrnpugJ 0I-g ep leqq nese rm-4ug eere8 IICIU?C
-e1e fi-gznettrlo4 '(lnsore) eunrsed-eerrqru ezlloqturs e n-4ued 'g1gt't
otan -ec'n1u
lvrulod rJeprsuoc IJ eJec ed 'rygwpd 'cot 'pdo 'eletptout
-ud elelueurela er1urp prm eEely'lerproruud lueruele rm-4urp
erelSeu l€nl InsJeAIrm Fc eJeprsuoc es pcrluu erJozolrJ uI
.I yu8tpa
" iQtt117s
EEIHE EB EENtrEINU I€lproro
iluml e
Inun?
1* (ror
ec4eod
-eu4 r

Elegie - specie a liricii in care
se exprimd un sentiment de tristele,
de regret, de melancolie. Deseori
cuprinde elemente filozofice, so-
ciale, de iubire, de naturd, in funclie
de aspectul de viald care determind
sentimentul dominant. Cultivatd in
Antichitate de Ovidiu, in secolul al
XVI-lea de Ronsard gi Cam6es, cu-
noagte o dezvoltare aparte la poelii
romantici Lamartine, Leopardi,
Klopstock, Schiller, Holderlin, Byron
g.a. in literatura rom6nd, elegia este
cultivatd incepAnd cu preromantis-
mul gi romantismul, de Vasile CArlova,
Vasile Alecsandri, Grigore Alexan-
drescu, Mihai Eminescu, iar apoi, in
secolul al XX-lea, de lon Pillat,
Lucian Blaga, Vasile Voiculescu g.a.
Meditalie - specie a liricii filo-
zofice, in care se exprimd cu mijloa-
ce artistice refleclii asupra existen-
lei" Apdrutd in Antichitate, cunoagte
o maximd dezvoltare in romantism,
cAnd lirismul filozofic atinge zonele
contemplaliei, gi o noud strdlucire in
perioada modernS. Temele medita-
liei filozofice sunt absolutul, divinita-
tea, viafa, moartea, timpul, iubirea,
repetabilitatea istoriei g.a. Specia
este cultivatd de poelii romantici La-
martine, Victor Hugo, Leopardi, Novalis,
Heine, Keats, Byron 9.a., ulterior de
R.M. Rilke, Val6ry, iar in literatura
romAnd de Vasile Cdrlova, Ion
Heliade-Radulescu, Grigore Ale-
xandrescu, Mihai Eminescu, Tudor
Arghezi, lon Pillat, Lucian Blaga
9.4.
Apolinic Ai dionisiac (de la
numele zeilor Apollo gi Dionysos) -
categorii estetice formulate de filozo-
ful german Nietzsche (1844-1900)
in lucrarea Nagferea tragediei din
spiritul muzicii (1872), in legiiturd
cu arta greceascd, insd cele doud
atitudini pot fi aplicate gi la crealii
artistice din toate timpurile. Prin-
cipiul apolinic reprezintd atitudinea
contemplativd, g6ndirea senind, in-
temeiati pe echilibru, armonie gi m5-
surd, in opozilie cu principiul dioni-
siac, principiu dinamic ai de traire
dezldnluita a fo(elor incongtiente,
descdtugare a instinctului.
PUNCTE DE REPER
Poezie a maturitdlii artistice depline, Odd (tn rnetru antic\ este
publicatd in 1883, in edifia princeps realizatd, de Titu Maiorescu. La
l.
nivelul semnificafiilor, Odd (tn metru ontic) qi Glossd se afl6 intr-o
relalie de complementaritate, ce lumineazi qi addnceqte sensurile
Luceafdrului.
Oda a cunoscut, ca mai toate poeziile eminesciene, un proces
indelungat de elaborare, aproximativ intre t873-I882, care cuprinde
qapte variante, inaintea formei finale. Punctul de plecare afost Odd
pentra Napoleon, avAnd inilial unsprezece strofe (apoi treispreze- 2.
ce), care, abandonatd in favoarea unei meditalii elegiace pe tema
iubirii, devine ulterior, in urma unui proces de subiectivare ;i con-
centrare (Perpessicius), poemul de cinci catrene, cu elemente de
3.
elegie erotic[, meditatie ;i rugd de mdntuire. in succesiunea de
variante se modific[ tema, tonalitateahricd, gi dimensiunea poemu-
lui: de la titanism la geniu, de la erou Ia poet;i apoi la om, de la
imaginea vanitilii Cezarului la imaginea poetului suferind din iu-
bire qi apoi la ruga de mAntuire a omului, de la adresarea direct[
(discurs liric la persoana a II-a) la monolog (confesiunea la per-
soana I), de la tonalitatea de odd la aceea elegiacd. Poemul pdstreazd
insd titlul, metrul antic (tiparul formal) qi cAteva motive centrale:
singuritatea, indiferenlao nemurirea, visul. 4.
Spre deosebire de poeziile de tinerele pe tema iubirii, acum
construclia se abstractizeazd, textul devine hieratic; tonul pasional
este abandonat. Ca gi in G/ossd, poetul toarni in forma perfecti a
unei structuri clasice o suitd de cugetdri despre marile probleme ale
t.
existen{ei umane: iubirea, moartea, cunoaqterea, autocunoa;terea.
Este prezentdvizinea romantic[ asupra raportului dintre omul su-
perior gi lumea comund.
Primul vers, Na credeam sd-nvdl a muri vrodatd, surprinzitor
prin structurd qi semnifica{ie, sintetizeazd atitudinea fundamentalS
din poem. Unele sintagme devin emblematice qi concentreazd
ipostazele lirice'. pururi tdndr, ochii mei ndllam visdtori, steaua
singurdtdlii, suferinld... dureros de dulce, nepdsare tristd, pe mine 6.
mie redd-md.
Urmirind dispunerea timpurilor verbale in cele cinci strofe, se
constatd cdpoeziainfitiqeazd, un ciclu existenfial complet, in patru
7.
secvenle poetice: atitudinea contemplativb din trecut (strofa I), in-
tAlnirea cu experien{a fundamentald, factor perturbator al vechii
stdri de grafie (strofa a II-a), prezentul trdirii (strofele a III-a qi a
IV-a), proieclia in viitor qi ruga (strofa a V-a). Antiteza intre ne-
pdsare qi tulburare conferi tragismul stirii poetice. 8.
Poza romantic[ a geniului insingurat, insetat de cunoaqtere ab-
soluti, detaqat de trdirile lumii terestre este repede inlocuitd cu ima-
ginea omului suferind din iubire. intdlnirea cu iubirea este bruscd qi
neagteptatd: Cdnd deodatd tu rdsdri;i in cale-mi. Pierderea singur6-
t6{ii inseamn[ pierderea de sine, de unde suferinfa exacerbatd qi
arderea. Cunoaqterea de sine inseamni unificarea sinelui dupd trd-
irea mistuitoare a erosului. Ultimele versuri fac din poem o rugi de
mdntuire, de intrare in moarte a fiinlei insetate de absolut, dup[
parcurgerea ultimei etape de iniliere in viaf6: cunoaqterea de sine.
 'eu
?dr
ep
-q4
$g
-Frni
eererurTqns ?l emqr4uo c el uiereduoc
1s n u a o q 4"::::r: :):: FPt
p urp sourutnl nrtuar lnu ps tod:gluoq.l2 elfe8orelur ,(...ae1np
-eull
ap so,ornp ,n7 ,pj4talng:nldurexe ep) ecruorourlxo
elurucn4s -qE
'gcr4eru ep gsnpord eel€l{ectzruu :eJ?c ur
Inpou g}ulzeJd '8
'fio1 nc pwpds ep reop nea1ng 'eriucrpsrerr. -eu
€l eJIJeJeJ ultd,gzeluemd urp urgzrcerd eerelrlour _
'!ue!o4 el ruzpJpuJ ny luewtu atade igpo ecql rerceds eulirede crlsod Ftnuduoc gmspru ec uI _ erS
fQS eyeow ep uepd n M ad p11sy qqc
/:pJe!l eeluJelnd ap yuo6 'ppnse_6
a1Sercz es r$ 7;n$sep u-oleqzpr pry^e'retzeodln,xel nc elieler uJ .lnFIlIl .L -q'(
oloce-E anpgd u-a1Sa1n1 o E /ee "ri"rrrr"*"3X"lr?l# n4e
'ecrlsrge eleceolnru
-ace-ap :pwads pc1uSe.4s o-ep suud EF.3
-nc psugp rS gcrpod eeepr e4urp qtd;1pw_pp",
15 e rcoq /a1n[e-q gs o!u) 1e$e1er eereriueplrre )iA
-ru aleod nu 'edeotde )enlc U o-ap /aulw ad '711i1u11 unu \od ps DC eleutJ ellmsrs^ gzeeluevto)
'ryq1€3 lpuilels e1 gieyr epa\etl
'9 aulu
rS 19oyga rfipc nc eusel pdnt 'rerzeod € nlqruesue ep reriecrJurues Dnoq
c ug (...puag
nS Bjetlut lt qrec ap md B ueluuds Dr rro /'snssaN nc...) tlemdanoc "aJ"mluo .@yin pzec
Rnop Jolec Inlor RW,''
tnlnqleC /nqtnc u1 eleydaySeeu nqau ui ppqw ncseurug rS eceg eo eeec elsfl .rnlruollllc Plerrrl
rewcol e
;
ed euh puec nq ec tolgz
I :rn;nlueleduoc Plsmllnc erieruroyur q?zealede n€s uewoueJ rnrm e lro uienlls
e plrnusrqosu ott.t
-r.rgut o-l1uud e6unsrp ss aJec ptnl reun e gsurlxe €eJerJcsep urp €esepe gplzel JelceJec
oueuuel leJcuoc
-onrls o 'pcyawoq rS plruunu ,crse;c rrupc Ie eepop cru:e1nd
p eg .nmrfce pnop -ns
Fllozrzep
dq ep efiercdwoo eJe o pltqosoop nes_eueosJed gnop ,eperqo gnop e4urp eJ€uptuese '?oJel
efengrs g 'ada,rs e1iru ec upn4 ep godur
pldruls J€op gleleJ Ieru nu ,cueuloq drl ep .gcrselc eliereduro3 ele e
nuns twt elallZ"' :rnseS ad 6un1
unou eJ ilue ne-Jn?oJl :xeluoc ulp eE
psnpep nes lxal u! peltp pleuudxe
ur rrreroqoc e pc4eod IeuoF
r; eleod Erunuoo ernlpsp.rl .rn;nl ri".^:::':'J;'1,jli'ff ryf*E;:#J Iunte
prD clutDf :Brqcn4s uI mlnqre^ ye ppldp .,
-equltl elelt^tsaldxe ;e11se pupe;o r5 1slde 1n1or gclldxg
re eJlulp etnun eltctlstJalcelec giuep
-rno u! aleocs e nlgued ,(leledtuoc :eP.Bl
rS lueleduoc) rueulel top a4u1 aJ urtd_'"'aclnpapsora"mp,*,ntrr;lr?;::::lrTt":l"t#Hf; 9zee
-eupu.lose ep lnpodel puudxa elec reuEelurs ep{ecguures rielncsrq .eleldnlorr ec- glriurrser else -rad
(erDoleue e^p rolec euoEelec urp) BeJemp :srl€ oN nes >lcell gcliueruoJ ey ec ,sues plce
ep eJ€crJrpou
1ns ep prn6g o alsl .(eleuguase
:orptedwoc'1e1) e;ie.reduo3
o ecnpord es ppo ul.QntploacnT) aclnp ap
Upt*au $'yuluas
-nl tr
mlmqco Dzu qns fies ipuL4 (,ry t!^ nu ar ae BI EP
/,uutop apta gjdou
l0-acpp p :nldruexe ep ec ,prrncege elelsuelur grurxeu ep lueru -ruue
...eqw6te -oru rm gruudxe aclnp ep
eunl lryeltde,llJlqnl € puurcseurue erzeod u1 '€
a15e1t1 pycnle4s 'eqp yn6ey11 iarc1 "
eP e
-upcs so p4e1d ep ttlJo ,pppo prnu
-or urnlsod er€rcose -uoJ
-Jeu'eJouaA :eleolpzur.rdlns enrseld t*-#j,":;;ff ':#lfflffi:Til
-xe eleelo nc 'rr.rrpug6 p eac ap pilJ ecrl€ruelqrue roleruEelurs ? SIUel
-a;lp llqurll e pcrbol o lo;lse ezeaero Folrmloqurs eliucr;rurues gcrrdx; L -ezet
'crJrl rnlne e gc?rsruorp ez4sody
ag '1elnbtl suas u! seleiul otnqerl rS gcrurtode ezelsodr _ ppox
lnun urind leo oJec utp nuolctpeJl iego4s rcurc elec u1 gueosred ep JolrcJpru eeteundsrp _ epup
-uoc seleiul nc tueulJol top e esJeJn]
-ple,u! plsuoo secord
elec (erilzodo ep Joleo
epo6elec u!p) l;1s ap qrn6g (cngu urp er€cerJ uI ereqre^ roprndwrl n ,u ,orr*oo"*olJr:t#lr?lt:
-
'unqou.'ceuplso.rd s;oar lS 1ua6r1e1ur :rrJelrJc eleJeolpurm e4urp elms
Inun eJepe^ uJ prrg^s
'logpdeiug ;sz{xo ..16) uoloulxg 'cpq psmcslp uJ ec4eod roleiuezrces u"rnrq"n4s elslirqilS .l o-4nJ
eT'nc
else (
tnlnrxSr vSHVUO'tdx3
u:td=
*$n|F; "awMF---
 -uqsqns
,'::pxo-ai!ipfi4p4nzatd.:pXErqryu1,';1771,,bfu3
"'a$a rulzald o-a, ps Jsalop a,mc ad oayo3 ptopor^
IlclpuelqoJd eereproqe lS lxe] uI eare4ul .I
ri rep 'r
'lldtcq
gp4lezerd larm eer€zlleer:ut fegra4: ep, $iut
:'(g1uq;e,terrd
-rmpour
.. . 16 gleqre4uoueiiieuod
-uroc llgglceper 1np1s) ereluezerd ep slz-nrrdord
-uerredx
Inpow ep r$ 1gc 'lep1ut $ecrpur rrsed ep e-1icury
t4l lgl,e.'c$!$sns roglpluezerd, u.erunlana,'ri :eqJe^p€
lresulc eiBJ q lugluezerd eereu{sns .p1ntxe1 eer eleod pc
-elc€peJ'(lp-rpc em1ce1) .leluezerd
"eJelueumcop :ii rlirlr:i'
ep IIiJrpJ eeretele :plunprirrpw selslrnrlce .
.l::,l:,iri.,
i(rolppluezard e pcusHupuel"c ?e-t€clJrrr
-u1d'gpro nes pslJcs :ereluszerd ep lndp .1eco1e ,iiir,ij::::':!:
Indu4l) lugluszard mltupc eereuoriueru .
n*
ns* olercjsrd'rirgr rr;',u*;r; -;frffi
:eleJuolprrrJn S lod el
rffi
-JBc ep er4uezerd ep liglrnrlcu reun eledelg iffffi
'el?uollpe .rl.*;l."'
I€isu-e, p ocllqrd 11ie1er ap 1n1nruo,ryryutldp;inrpec
qlp elugggosep' elsusosred,nes ugrelii, ff$ft
11rypir ryns tiit;$;r;:,
runc 'epzrnu euuosrsd ep WzIleeu else rS eluec r:rlltiii:iii:; ., i
:eJ,,rol |flr?de eareaoruord n4ued e,lop iezr-1 lilil:,r:ir;ri.:r'. '
-!p else areluezerd ep dll lsecu .leclqo eg .dum ,
rSelece u1 'nrsensred r$ n4euuo;ur docs nc 1*"1 on
else Serelrluou nus JeJelll JelcuJ?c pugle tunlol
rnrm rlJqcel ?el4rseceu nes ee1e1p1n ,uiuegod
-un ardsep erurdo gzeelueurn8re 161 preluuuris
eJBc ur lxel un else eu€c ep uerelueier;
'pppoal^ Jou ps oc qod pc wDapaJJ nN ercls ?llJop totru,r u1 .1euo{ue1ur
lelru BI gzee:oet:
:sJe eJeouelue eleluerJ"A e4urp ru1ed uJ eJBc sJeA -ord lrleredwr el eleqJel ,e-L e eJo4s uI .9
rnpurud Insues 16 ereperr ur eel€ eleod eg .pJo4s
'e4ede eJoJls ereqcul eJec
or"cerJ ug epreEns rnTne olez€lsodr erdsep
16 lnpq ecrJopJ redeSorelur eliecryuures ezeezwetd .S
-rel ele niecrpuures elepqrsod erdsep fle1ncs1q
'c4eod rnlne ezelsodr nc erieler ur ,enop
reln8urs 1 eueosred e1,oa1nd o rnlnqJel u erzeod e
ug '27 pleumuord rrrpleder p1o.r erdsep eudo "Jo4s
uJ rcdrrede ele elxeluoc elelrJeJrp
lippru.rn .L ti-gulrrdxg '(e4qn1 ep purreJns rolrmu lue8
'FJo4s eruqln ul .elede aJec uI el?crxel elrJqcn4s
-
-uquoc urp se4sqe nrue8) E\e el pzelsodl o el ep
u1 mplelrde efucrpuures ezeelueruoJ 'q eeJece4 ezeeztleer gcqeod giuerrces enop
V .n
.lM_AIDJ
'pJo4s eturl1n ug luln8urs eueosred ep
1 leuosred
rnleunuord e grr.rssrdxe eeJ?olel pclldxg .e u3 1i1,tpspt ry pppoap pagJ :v-II s reJo4s I"
:ere8ele eT .rnleurs e rS rnlne tppl1un srea. lnuud ug (eleururouord roleueosred
e{zodo
eerec€Jer lolptg4 Inlpurnl ug elnprerd 4$epgns 'nldurs pe;red el InqJeA ,eleqrerrpe) ecr8olo;rou
dpt1un e ereceJer o ermdnserd eeueotrAtr .elSruq ep ruoEelec Joun el€ errrserdxe elrJolel pclldxg .€
 Volumul de corespondenfd inediti Mihai
Eminescu - Veronica Micle, intitalat Dulcea mea
Doamnd/Eminul meu iubit, a fost considerat la
aparifie, in anul 2000, un eveniment cultural.
Volumul s-a bucurat de aprecierile criticilor qi
ale istoricilor literari, care au luat forma unor
discursuri cu prilejul lansdrii sau a unor texte de
prezentare a cd{Eii, publicate in diverse reviste
literare, dar qi pe coperta apatta a volumului.
Citeqte urmdtoarele prezentiri de carte:
O tntdmplare incredibild: printr-un sir de
coincidenle ceformeazd, ele insele, subiectul unui
posibil roman senzalional, o profesoard de la
Universitatea Indiana, Bloomington, d-na Christina
Zarifupol-Illias, a intrat tn posesia unei verita-
bile comori: noudzeci;i trei de scrisori adresate
de Mihai Eminescu Veronicdi Micle, cincispre-
zece epistole ale Veronicdi cdtre Eminescu ;i
doud cdtre sora acestuia, Harietta, precum ;i o
notd a lui Maiorescu, scrisd pe-un ton ultimativ,
adesatd marelui poet. Tbate, absolut toate, ine-
dite!
Pentru a ne da searna de importanla co-
vdr;itoare a descoperirii, e suficient sd spun cd,
pdnd in clipa de fayd se cunosc aproximativ
optsprezece scrisori ale poetului cdtre iubita lui
(aproximatiq pentru cd o parte din ele sunt in
opinia speciali;tiloa falsuri) ;i patruzeci ;i opt
adresate de Veronica lui Eminescu. Acesta e cor-
pus-ul pe care s-a fundamentat legenda iubirii
absolute a literaturii romdne. $i tot pe ea s-au
bazat exagerdrile, interpretdrile tendenlioase,
concluziile pripite, intrigile ieftine, meschind-
riile joase.
1...] Scrisorile lui Eminescu vor corecta, cLt
s iguranld, aprecieril e rdutdcio as e, c onform c d-
rora poetul era agasat de netncetatul asalt amoros
al ndbdddioasei metrese din Copou, dupd cum
scrisorile Veronicdi vor schimba radical ima-
ginea nedreaptd a femeii superficiale, u;uratice,
iresponsabile, rapace, necredincioase ;i cicdli-
toare. Dar nu numai atdt: ele conlin o sumedenie
de informalii de prim-ordin asupra relaliilor ten-
sionate dintre Eminescu;i Caragiale, detalii despre
famila Slavici ;i despre importanli oameni po-
litici ai vremii (Maiorescu, Kogdlniceanu, Conta,
Macedonski). $i mai ales despre crealia lui
Eminescu, despre gdndirea lui politicd ;i socia-
ld. A;adaa nu doar un mare eveniment cultural,
ci ;i o extraordinard surprizd umand ce ra-
l
FF
diografiazd complicatele relalii - tandre ;i iro- fu)
nice, tncrdncenate ;i ludice, amare pi zglobii, Fa
naive ;i tngdndurate, severe ;i generoase, ima- h_
ture pi grave - dintre doi tineri din veacul trecut twx
care se iubeau cu pasiune. Ca
O mand cereascd pentru istoricul scn
;i cerce-
tdtorul literat; dar mai ales, o lecturd tmbucu- wi
rdtoare pentru cititorul obi;nuit. O poveste Yea
mirfficd, plind de padumul unei lumi romantice,
stdnd, ca tntr-un blestem, sub vraja erosului ;i a
morlii. l.
(Mircea Mihiieq, Ziarul de duminicd) oon
Viala cotidiand a gazetarului de la Timpul
;i problemele lui sunt uimitor de actuale: se pare
cd lumea romdneascd nu s-a schimbat prea mult
de un secol ;i ceva tncoace. Din scrisori sefor-
rneazd spontan imaginea omului, cu tot ome-
l.
nescul sdu, precum si ,,aerul timpului", pe care
poezia, fraza cdutatd le-ar fi destrdmat. Cores-
pondenla,,romanticului" Eminescu prezintd
pandantul ,,realist" al crealiei sale. Ceea ce nu
inseamnd cd scriitorul lipse;te cu totul din
pagind, cd oricine scria asemenea scrisori tn
veacul romantic. Un siml epistolar tnndscut se
manifestd nu numai prin ceea ce nu conlin.
L
Ajunge o simpld comparalie tntre paginile celor
doi corespondenli pentru a vedea diferenla: la el
registrele diferite (tonul ludic sau grav, tonul de
zile mari sau cel de toatd ziua) sunt stdpdnite
perfect ;i nu stricd omogenitatea tntregului.
Micile jocuri amoroase stau foarte bine ldngd
durele adevdruri demdluite iubitei sau ldngd
;tirile nesemnificative, gelozia ldngd dragoste,
3.
oboseala ;i blazarea ldngd momentele de
tncredere sau de lini;te sufleteascd. 1...f Pachetul
Iui de scrisori e destul de actual la nivelul limbii
care n-a imbdtrdnit prea mult de atunci (exicul
;i maniera de a formula o idee), tn schimb pe
foile ei ridurile limbii sunt mai usor de observat.
in scrisorile Veronicdi Micle tonul pare adesea
cu o octavd mai sus, mai jos, prea poetic sau
prea prozaic, dar asta nu le distruge atractivi-
tatea 1...1.
Istoria ;i critica literard au de profitat
indeajuns din aceste scrisori: pe ldngd critica
geneticd cdreia nu-i rdmdne decdt sd pund in
paralel scrisorile ;i poemele anilor 1879-1883,
existd cdteva plicuri care par destinate cerce-
tdtorului operei eminesciene: scrisoarea din 2
mai 1882, despre importanla ,,remanierilor" si
 'PCUes elolls etaqcu! cluope
(pcgaod auryna,
Insjen 'neLloJl un ts ltlsep un :octJl 1i .,.ro11t
-eu aJpotctd pnop ui alednr6 'oqelts $ aapo4outsoc appory,ncse4e4 .urg €ueoJ) z ulp D
r3ur3 urp ltnlgcle 'uncs sre^ 'gstlue 'lnprua$lxa -aJJA) a
In nuaoqd a.rysnd ap rcugsap
eriecrltsJa^ ul '(xlueoqd tupspcl lntl ut,td p1n.tqalac 'piu1g[ ppg o ,4dot ap 'augtutp.t na ,piuryfau ug ,'BBT-61
'estns oloun pdnp) olseusJ ts oJeoul a.m4u! ap aunnpBn"t. o atnd fiap ,oaaJo ap a1ood ,ti .auown n$
4 pund
eJeS Inaz 'stuopv tnl eaJeco^ut nJl
-rpaoc n p,tnd nrcatdxa n ,m1nrua? o nns mlnola nfitpuoc nts 0rrluc
-ued (nlduaxa ap 'oqddes el) lndec
-uJ el -a.tdxa a row nu ppg 'p,tutuE[ap oluotlD^ m lafidacxa ap orluout soTgfotd
lsolo, ero Fc InldeJ utp eut^old
-o,t uqsap nc piutgf o a ruut nu pJrpD .Upod roru
rnlnsla^ eaJtLunuop - cluopv 1wozal uoal
'(c;uope s;en) neuope -odo1tr rJru a tDut nu auntcp&nt-apo latsnv p )uq ruoJg -rA!1)D41
un rS ecrles tJnsla^ terl utp pletrllol 'auuow ut"td niuryf1ut&a4u3a"t n auntcp&nt o ti dutu ug
11.t1d1s nDS )gAt
else pcuss erorls'PuJgpou erzeod
-u. o a8ap o 'plupotol ,a aJD) apo Dlsacl plcalqo ,1q{1sn ,a1sa DasapD
uJ 'rotJelln 'rS rep 'urpeploH 'neuel
'u€leld '>1co1sdo1y ap ruer_urob rcrl
'azanwata! o-s pwaq) a Ia aroc ad oawnl q ,pjua4srya p Tdot 'lpMasqt
-ueuroJ r{eod ellurp 'nrierog 'necry Tnldutts ut.td'X.tdtstt mlna D a,tputBtto Dtuowlo oatacolay ad qryt1
'lnlPc op oleltqstluv uJ
leztltln lsoj puxal
B CUBS InSJAn 'tnlnltlcep eoluteul :gcrlrJc eurdo ee;eolgurm rS e.r
llqwil TN
opeo eJnzeo :teLloll top rile nc grlcep -epel ur €ele {o4 '93ru'gcgozopg elielrpeur ,er8e1e ogpo :ecur1
un 16 reqotl lop ulp ltnlpcle (aqelrs rrceds eye.reolpurm e4urp €reun ele eluetuels ere lnrueod gc lryaqsoa
;; ap sten) qeltsecopua 'rlSeca.rO ap alat
Inld€J 'c11eod 1nlxel urp rzelop ?nop € ezeqed.gzeelueurn8;y '€
ecrlue rerzaod le nrlef\t '('U't eet-tn
'rn1nlxsl eenzlleer uI ecrlsrue roleceolftur 'a7so3o4
rsoqse-'l pcseecel6 InFIoJ eeJsleleJ .
le lnlocos ul p8uq
elnsur uJ erzaod ep pgeocS o snpuoc
p8ug1 a
e e.rec oqddeg releod eleunu el ap -€urrsere4urprecpd;eJi;iiff :TilJ::ilffiT;fr LTiiil'Ji
aurnold ea"rrutnuap) * 'ry1n&a4
ie4qn1 e4pc rerieldse eererfuepvre .
'plepeces esllsol "UeS
15 trip1rleuol a71ugdp1
irnprue8 € ecrlueruoJ rezelsodl eeteluezetd.
Balellul.Ualos l3ole e3 are euncs ap Inuol
aqelrs nc r6un; to;aqeps eiueulal;e
7a o7 :oit
elec u! rep 'ptutJ ep eysdr; tJnsJe^ 'ncseunug I€qrN ep (c17uo ,r"*t';;';;;:;:ffi f#
uJlrulglul nJlaLu - ellue ruloull pllnzeJ umc eSe 'e4qnl rS cqueuor tolaz al
Ine e4urp Filoder rclldxe 'uriuoc
ps aJ€c ug 'rurted ro4-Rnop ep leJqculs nese un pz€elcepe1
a as ln)ry
'rrfecrgruures . uJ uos.L
i(cr1sq4s 'c11ce1
ulp pt
o
-ursoJJoru 'cpueures-oclxel ,crleuogr) cneod mlnlxel elrmloAru
nu a) D,
ierirzodruoc ep elueruolo .
plu!zaJ
!cu4 rnlne ezelsodr .
lecrleod eluerupues ,1ulpn1lle olepl .
-saloc
:elueuele eleJeolgrrrJn el eJrJeJeJ urtd,(cE4uo n"qaat atnc a
u0 ppo urp 6ere8ele e1 ,gclpod piue,rces o -awo K
/pJo4s ogz*ez\euy .I
-rcfas
ilivctldv qnw Da
vrNlunS 3uvnlvn3 a"tnd as
pdurgl
aoJsolgEuhuoc rS glussoJolur lsoJ € €olu eemluez ' urgluezerd elelueuoduroc @cpultt
-eJd :seJeqe4ul ?l pugzrmdsgt e1-gzeenle^eolnv rS eledele 'sns reru ep ololxel uI ,pclpluepl .I
'JolrEeloc eieg u1 opro o-eurisns rod€ ,luecer
e1r1rc n#m1n
rfugc reun B eJeluozeJd o srJcs uJ gzBezII€eU .€ @"mta41 otugutoy,ncsep,r-re4 eueol) 'a)lluDu
'ry7ndu17 p.on # wnca.td 'lnnrorarlT nJ rcroqopc o pt) n4uad tpctuo.tal alSa,tOd
'"'mlnwo nau8owt unquods pzoarutot as u.osrJ)s prucp! a,m$nw octu ti ,n)saulutg ap asrlcs -n)nEal
ulp pc rrrylelsuoc seJeurisns ruluod ncseF rgd 1ndwE1 urp appct1n a.tdsap le Datnosrns -a)JaJ
eueol ep ele lnn eloluournEJ€ ?crJuuepl .q ' rp )ruo.Dl prpaurarur urtd a"mtay1,tory4qniuo)
.lDffiilnc
luaur.ua\a aJDW un else asrutsuD4 '...panout .g putaod q alupcgftpout lnra4
Inrrmlo^ gc rod?ruJrJe eereurisns rulued Selpr{tnt atdsap re Da.mosucs, (TntptnacnT),,ppua&ay, o1 -Dutr'ar
uecJrIN ep elezrTrln olelueunEre ?crJ4uepl .3 yucn1 atdsap 7gg1 auudn 0I utp Darosr,tos ,pzo.td '11qo132
:eJeSel€ .z €T lownu a!,tcs oA pc mln4aod orca.tdwr atdsap -ott ti
 ncseulu3 !eq!n lnl rcillzeod e
(yggg) sdecupd elltpa ulp pu!6ed ipuu int !!A nu ac a(J zFwJ as rryail[ns rS fegrql -
'uwop alaunidou p-ac1np ,o - Dwlut zS lnl prop ae
:puldsns nar? urp pugtto '6s
'aFlR e"4ul
'a\dwgt D ap pu?tsL4 q rezs
!s 'u.ruos tn p nc purqJot
{ugr orlur uelrog"snl0 Rn3 Da "mI Dunzpl fi-awo) ad Da wnJ egPrSq
'apo *1bo1 u, F:pqpu !*
{upgd q rrn ua ( 'ppuud as ps pilfns aQ 'DtDl p8Drp apCIc
lJ
sr[ uJ cugpo Durn o ppc 'tugwptdps ap pu!^Ud lA ru
'lFlrJ ?s?o$n{, rs.d 0
rr*orpjtd$l il?u abu orrl 'ppuu8, u-D.mwaqlfl :nqo8 ynjrytop pltsy
frepo r-{; * $.J V'"lfP 'sgJns un nc DavJd
'!l$o^od u, etr FWo lsJ ,& I! Dg 'rugu apa( IJ '80 apa| I
'psrDotuS p DiDtad 'acnp a,r&au ltqproJ
lilqcul pugryq 'lnut ltqco ad trpqn alatno1pciuu a4
'Inufldv'i{3ft'r 'ps,tota,t as bndut ad 'aJnlp"tts # a,mspg
i14wn1ppury&o ulp tS ypw ad wnc aJDz u! DaltJd
:acpp DuDaS ap!,pu-J 'pdaa$p p,tptoacnT
'qdatd ad apug,M aBuuD-I iloc u-apun'n4sna,ol p3ug7
'ac\nc as ps olrdoS pxdoa"ry4 yri Tnsod ng
tda"ry apaau-as rcd u! pugr lS $pq n1anulolo.tqwn utq
'amdp^ ap p[Da.ru .aPts a4u! ounl
O $
larugcs !-aucil rc pugsaj triryfs a4ug DrDolcai a umJ
'alDpo u-pcauryv 'alac alool u-ptpugw t!
la Dwrn ad sod nc sod $ 1iu1.ryd q nun o"o g
rl.
'pJDdD t-ps o na pugtC 'p4otpsnoun"{natd g
mFru€
Ia$Dc rryruaau D"tqun ards giaqp.tpdq rrDM apru ule
'p,ns a,toctiuo uJ '[,topolalu oc Tsolv
ep16:
p apuudD-s n!^ ap ryc * '4iatod u-nc p1npo TsolV 1* ps
gc lz
ncseulrufl lBttrlhtr op
oncp
TnvYdvflJnT 'u!'!
'erurdo ri-pzeorruo141 Inuaut
ia7o711o1ua3
ep eeepr nc rnFleod rnlerrmu eeJercose plrllrlod ered es lJ .S
inluaB ep eerm{ou Inut
nc pmlgEol ug erincsrp uI e1enl rJ eelnd re gc verc eueum 'p40rt
pcgfo
gfglprpcu ol? rueruop e3 intua7 ep ;1tmliou
Fql4e erfdecce e3 'v
'4iaugutot nrzaod ptprtoacn1 ,ncsautug ffiqrry ig:razl1:'rr- a$a !t
sep ep 1g1e eurEelurs erdsep erepel ep p4cmd ri-gurudxg 't
'rerlceles elrrJelrJc ri-gzeerrrlo141
L -uedor
.(rcurc-n4ud)
6rrdo re-el oJuc BI $eu
euercsourue !1zaod ep l?lFull Jprrmu tm IEe1e gs
Inqo4 J? ?c?C
.I a0
EXEE Htr EENtrEINU
PlsBe.
-UI IEJ
grrgd
-eredt
gced
TIE
*5
 Cobori injos, luceafdr bldnd, - O, e;ti frumos, ct'ttn numa-n vis
Alunecdnd pe-o razd, Un tnger se aratd,
Pdtrunde-n casd;i tn gdnd Dard pe calea ce-ai deschis
$i viala-mi lumineazd! N-oi merge niciodatd;

El asculta tremurdtori Strdin la vorbd ;i la port,

Se aprindea mai tare Luce;ti fdrd de viald,
$i s-arunca fulgerdtor Cdci eu sunt vie, tu e;ti mort,
Se cffinda tn mare; $i ochiul tdu md-ngheafd.
Legenda Luceafdrului, rF

Biblioteca Academiei Romine' Trecu o zi, trecurd trei

ms. rom. 2261,1.209 $i apa unde-au fost cdzut
in cercuri se rote;te, $i iard;i, noaPtea, vine
$i din addnc necunoscut LuceJdrul deasuPra ei
Un mdndru tdndr cre;te. Cu razele-i senine.

U;or el trece ca Pe Prag Ea trebui de el tn somn

Pe marginea ferestei Aminte sd-;i aducd
$in mdnd line un toiag $i dor de-al valurilor Domn
incununat cu trestii. De inim-o aPucd:

Pdrea un tdndr voevod -Cobori inios, luceafdr bldnd'

Cu pdr de aur rnodle, Alunecdnd pe-o razd,
Un vdndt giulgi se-ncheie nod Pdtrunde-n casd;i tn gdnd
Pe umerele goale. $i viafa-mi lumineazd!

Iar umbra felei strdvezii Cum eI din cer o auzi,

E albd ca de ceard - Se stinse cu durere,
Un mortfrumos cu ochii vii Iar ceru-ncePe a roti
Ce scdnteie'n afard. in locul unde Piere;

- Din sfera mea venii cu greu in aer rumene vdPdi

Ca sd-li urmez chemarea, S e -ntind P e lume a'ntre a gd,
Iar ceruI este tatdl meu $i din a chaosului vdi
Un mdndru chip se-ncheagd;
$i mumd-mea e rnarea.

Ca tn cdmara ta sd vin, Pe negre vilele-i de Pdt

Sd te privesc de-aProaPe, Coroana-i arde Pare,
Am cobordt cu'al meu senin Yenea plutind in adevdr
' Scdtdat tnfoc de soare-
$i m-am ndscut din aPe'

O vin'! odorul rneu nesPus, Din negru gtulgi se desfd;or

$i lumea ta o lasd; Marmoreele brale,

Eu sunt luceaJdrul de sus, El vine trist ;i gdnditor
Iar tu sd-mifii mireasd. $i palid e lafaYd;

Colo-n palate de mdrgean Dar ochii mari;i minunali

Te-oi duce veacuri multe, Lucesc addnc himeric,
$i toatd lumea-n ocean Ca doud patimifdrd sal
De tine o s-asculte. $i pline de-ntuneric.
 ,. n3saulutf lnl lPclpap nc uuudnc .a8alsap
'(696t) q,€baA rciliepunJ put pS
^:lnio,q
3ug7s
put ps lo^ lJ
e|sl^eu ulp le!6euo InrPunN pintq apultut to-li iugC ,7o&a7
Tuns Drctw)al nJ
'piol alatpspd o7 la8a1p4n o pututltd
8ug.tc
^ u-apau-n totpugi wnC ,qocpd
urp a1inu rct pw,DCI
.ptoi14q
nr zuts rJ :arq ap csaqm at
,D!ug,w ryc
at nu lDwnu rJ Dauawaso Ui ps
'prouo qoq 4 qoq urcI !o4 JoO
'a"nurps o_ad qwlqcs uJ
:Dtp.tDio-ti ,tgt nu proe _ DawDaqJnwau,rolqc pc ytJnl _
auoow ap Jop un suudo_7tg .aulw
DJ JOUJqM nl
.t?c ulp ptploacnl ap ,6 ,Tugwpd
ad ptDoqor at nJ
- a1"ndap Bnt,acod tw_pq
'auu ad csaBptpu_al pS
'lJac rutqJ fiqnu Wi nu mu mg _
tugwpzaD n) !a"^ pDDp hDCI
.Dun
tDwnu ,p"m8
O ladaeud 4od al nu ng
!0p lw-ps g aulq ruw rzg"t !,5 ,sa\ai4
ad ulaqtot #ae
'Danappt pmpug? a4
adac4 ip wnc nui nrN
tDls rDta nu ps DaJ iV 11ot a3 _ ,sa1o
ad aqtot nnD nN _
'?Qoa4 ap Ea^
il-ap,rnp oI ia,mory"mw gia n7
iullplpc !.tpw'!ar^ ar.DQ _ Zol!.mwau luns na p) utnJ
$
'pqnt8ap nq&un un_4uI ,a,mo
nl galaju_nu nV
ury asurrdnc o 4pcoa4 u-t! iroqoc purg,sDaA\D wrc nQ_
'lncorou tctacuJ
li_ps o3 .apn pu
Dl oall\lJd
ncD bncn ,uilptpc
lE zop pw p"t8 g rrcw nqco t!
:pcot o-z.to ,ptpugut tg
'aptDoc naw mlnydad
ncplas psoown"r!ac ng V
.towD npt ppuz ap rcp ,
pw
'DunpryJ q pu!^ud
iptopoplu a8taw rc_1J
"toq1pugd pzoaiyn!ag slqcsap !o-n Dalzr ad p"rcg
'Dur^ !-ptDq ,Mautru aQ ,plDJD
as uowap un
yo{nq lop Dc nlptqo n3
sltu-Dwnuwnc sown{uia ,g _
'!!tlco nc iauzp"rpug toq .ala
'sodltd ap g yo11tu1p 7n1pg tgcap prpugw ruw
lDsp.t ps uuac aPar D_ad
ysa1p.tpdw_V
_,!!t!cot 'apls ap rununc uluo_s
spd nc sod p;"tood ac
{od u2 lDpq nH p.tpdry ,,Lr!t,O
.psnu
Dl Joruasaw 'psoarru
l{tw_ps ry tDI '
utt nc aladnc a1dry a3
'1
'sns ap ptploacnl runs ng
'psoc ap pdoc uoalcy
o
:psol o7 oawn\
'ullplpc ?rlsD oaaar| uJ ry
'sndsau naw p,topo ,,u!A,O
*
'alu ailnw Mw putlatd
:Dwnw aqsa 1w-oa1doou,tpJ
'sns ap prol utp Tdnt o_g ,natu
!ry lPlq a ala,nos t!
'a11doc pun_n&o.tp aq ,
'ownco-i Uncsn_4 ps DJ
'snp pl D-S ...acnp 7o7 as ry nat8 nc nuat Daw orals utO _

Luceafdru I, Manuscrisele
Academiei Rom6ne, 2275"
...Sbura ca g6ndu1.......
PAn' singur e cu totul.
Unde nu-i centru, nici hotar
Nici razd a cunoaste
$i unde vremea in zidar
incearcd a se nagfe.
Al nefiinleiaddpost
gi at uitdriioarbe
Ce soarbe toate cdte-a fost
$i fot ce esfe soarbe.
Fiori de moafte,l strdbat
giaripite-gi $ren,qe
$i esfe data cea de;nt6iu
Cd elincepe-a pl6nge.
-Din umbra negrei vecinicii
Pdrinte md dezleaqd
Sd fiu iubit numai o zi
$i ia-mi vecia,ntreagd.
$i ochii tdi nemi;cdtori
Sub ochii mei rdmdie...
- Tu eSti copild, asta e... Re
Hai;-omfugi tn lume,
De te inall de subsuori
Doar ni s-or pierde urmele
Te-nal1d din cdlcdie; 5tr
$i nu ne-or;ti de nume,
Cdndfaya mea se pleacd_n jos, Cdci amdndoi vom cuminli,
In sus rdmdi cufaga, fi
Vomfi voiogi pi teferi,
Sd ne privim nesd,tios Vei pierde dorul de pdrinyi
$i dulce toatd viala; $i visul de luceferi.
Ii,
*
$i ca sd-yifie pe deplin Poryi luceaJiirul. Cre;teau
Iubirea cunoscutd, In cer a lui aripe, -h
Cdnd s drutdndu-te md_nclin,
$i cdi de mii de ani treceau .iVz
Tu iard;i md sdrutd.
in tot atdtea clipe.
Ea-l asculta pe copilap
Un cer de stele dedesubt,
Uimitd;i distrasd, Tut
Deasupra-i cer de stele _
$i ru;inos ;i drdgdla;, Pdrea un fulger nentrerupt
I
Mai nu vrea, mai se lasd, Dat
Rdtdcitor prin ele.
l
$i-i zise-ncet: jncd de mic $i din a chaosului vdi,
Tb cunogteam pe tine, Ein
Jur tmprejur de sine,
$i guraliv;i de nimic, Vedea, ca-n ziua cea dentdi,
l
CAn
Tb-ai potrivi cu mine...
Cum izvorau lumine;
]
Dar un luceafiiri rdsdrit Cum imordnd il tnconjor
Din lini;tea uitdrii, Eid
Ca ni;te rndri, de_a_natul...
Dd orizon nemdryinit $
El zboard, gdnd purtat de dor
Singurdtdlii mdrii; Noi,
Pdn' piere totul, totul;
$
$i tainic genele le plec, Cdci unde-ajunge nu_i hotari
Cdci mi Ie tmple pldnsul Din.
Cdnd ale apei valuri trec _ Nici ochi spre a cunoaste, T,
$i vremea-ncearcd tn zadar Uns
Cdldtorind spre ddnsul;
Din goluri a se naste.
s
Luce;te cu-n atnor nespus,
Nu e nimic ;i totupi e
Durerea sd-mi alunge, Pdrd
O sete care-l soarbe,
Dar se inalyd tot mai sus, D
E un addnc asemene
Ca sd nu-l pot ajunge. LACt
Uitdrii celei oarbe.
5st
Pdtrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte...
- De greul negrei vecinicii,
Iar ta
^ veci
In
Pdrinte, md dezleagd
a
tl voi iubi ;i_n veci
$i ldudat pe veci sd/ii
Va rdmdnea departe... Cere-
Pe-a lumii scard-ntreagd;
^td
De-aceea zilele tmi sunt
O, cere-mi, Doamne, oriceprel,
Pustii ca ni;te stepe, Vrei s
Dar dd-mi o altd soarte,
Dar nopyile-s de-unfarmec sJiint Ca
Cdci tu izvor e;ti de vieli
Ce nu-l mai pot pricepe. Sd se
$i ddtdtor de moarte;
tt
 llcodo eUEJ6ls
uEloseulua Inilel u! ncsoJolehl "'pio"q u! suud D_l Da rS
lnt elluoruelu! nc,(rggl eftpe) ia"mw u_a1a1nsut r!
snd 04 ryB ad iotq un DlqV ynppd nc 4iunw D! as pS
pt?pecnl ulp Ful6Ed
:pwrcl D u_Danwln alolugc ra D_dnp pC
sns ap oapa^ uouadtH 'trtn8 olacn IDIB nnp ps la.ttl
'!!e! ep 6? roF u, S ?c rl$
rsJEOlU,rcued{H
$ 'pwJn ury naa psh Is
u3r u,rp qobut lnl pcol uI
puntcdalalug nop i_ps
lgluap paw Darlqm g:ia lcpc -lgluap naw lryug^nc lu_aDJ
3r'Fldte$b al er tlze^ 'ptalnc o-ap Daw DaJa.mO ..'aundo
l(r, w apunuo
ro_rFgtFr rul(qPd Iss-ilds, t lgwpr Daw prdnso ap ts
*fd8ilPu, ct rol{ilEotul'} rgupl ,uor"DdtH ,nl JoI
iFoa IE !a$ eup ulued t$r,
'tuapd ap Daw DatdDou ad 'a4iou as o atds
.eunqru
nw $
lmpo^
''!Flulp tea ruoJ ulp F63r,
DaA ap a$ull psro^av
!$a nlrr
Unw D atds cspu as lior tcp7
buftd" IE rpsn uor! 'na-ar)qp4s aluryugg 'a\fod \-oaynow gtuJn ute
Itrnril {uouedfl{ lnt rqil
lcar llulwry Inraw"nln7 'Upspr o !ca^ ad pug"tp4
.a#€u cs r otds :orr 1$rr
unw e tds rmu * $or pg3r,
:npp ap ilpraau K :arDos 1lpto1 ap4.tdo_g
'a:6e4 I, aluroa I[m utrfrr uruas mplqco Dzu qns
rgqsp e mia ad pultpgrr,
"DJ u-a8mls "tv-s ap a"rcos un
aqn) as ps .oqqnJ 'a.tpotu ac !zt) atiaWJJ
'ugs adnau lndoc rw-psol ,O _ uar mln4ulca^ Inugs ulQ
:un8ms fuDult lop nnapas 'auDou wa1loounc nu
!a, upugu ap 8ary p.4i qns col ,dwu $
!c!u p1u waup nu roN
'un8ugrc urp alrrp"tpC
'aupos ap yluoSud t$,
Dlag)s ra ap_n) a4w
$ colou nc aPls nD,mop tg
pdo qp pug"mwaq ts :!rnp^ pwrn W raspY
tlrilutt Dury arDsBw 'tugtwrow un pIlD unlD^ pugC
:pdaau-ps o DaiDou lS
- pmlDap aUaiaCI
lriug[sD u-DrDs atsa rcDJ lug,l u-pzoalnp "nop rDwnu lg
'pslDAaJ o-!i DurwnT
'r.uauoo 1fp"q aTlou .to_g
'Ua! ap Da) Dnrz u-ri Dc ,tS '1iog nc 4uawno p"rotrd nq
asJoolu_as uorladtH
iruauDsD at ps la nc
!"Dc ulp ryuau !ry pcol uJ 'tlocos al ps wo an DJA nJ
{.
'ptdDag, atr a) Ea^ tS
:awnu $ dlqc nD-u a.mC
602 t,lgzz.utor .sru
,toucptpr tugapd p)p_ads rununa # auwas alac nN
'ouBuJoU loluopecv Bcelo!lqlg pl do a.rya -4, al -a cJD o
luJ 'awn1p8oa4u-o-c tnspy
i!.tou ps D.tA anr n4u;d Is runua8 up n ,uouadr(11_
"'UnD ls,ece seo nep
?s lort
-',t;. o$*{** '# I "'awod as nu Dau,ou,tDcJ 'sooda,t ap atas a_!W
i :/"
. ' .-**J ,, . '3.ro7
u-oa.mw # Bunyryugwp4
Y*Y
" ' +rrT*a ' J} apqp4s D ards ygto
'lncryu wo-u soodat up lS
'o'*ti r-'l*d "'sonAe u-mnoru! io_w
lS
t":',-ff'r*f -tl, '8toqnc p&uq Eto1oc nDp
ti! ltLtpdo uo-.auwnoe .sooql u!(J
o dF* ,. t'l*4 f 'aiprpdry
*,","/ nl ,1o
pltfps ".ar!qn! ap pro
"
* .i* o
* ".et p tipcnq uJ lryugwpd op io-1j qulqcs uJ ntt-W apor n4uad
-Jyr ry
Jru dqiryL eaupl $ alolda.rq 'anm,rd u1p Tncot$
dP.to ps ptdotu-a1ood nq1 qwM turrnuau p lu_DraY

rcobori in jos, l*ceafdr blitnd,
*Alunecdnd pe reztr,
rPcuunde 'n codru ti in g{nd,
rNmqfl lumineez{}r
gl tffiturr d dte ddli
In mdd 9i pc dcduri,
Ciltrdnd $ingsrdt{li
De migc&oare v*luri ;
Dar nu roi ade e 'n trecut
In rr{ri din tot inaltul:
*Ce.ti pEsr ;ic, chiP de tut,
.Drc, oi 6 s! su altull
*Td,ind in ercul vostru s$img
Miro as e .fl or i I e - argintii El tremurd ca alte ddli Eminesc
Si cad, o dulce ploaie, in codri ;i pe dealuri, aceea e
Pe cre;tetele-a doi coPii Cdlduzind singurdtdli care arJ
Cu plete lungi, bdlaie. De mi;cdtoare valuri; al bucQ
Por
Ea, tmbdtatd de amor Dar nu mai cade ca.n trecut cafe au
Ridicd ochii. Vede in mdri din tot tnaltul: fost odt
Luc e aJiirul. $i-n c eti; or - Ce-{i pasd fie, chiP de lut, populac
Dorinlele-i tncrede: Dac-oifi eu sau altul? luceaft
era ufu
Cobori tnjos, luceafdr bldnd, Trdind in cercul vostru strdmt toate u
Norocul vd petrece, sublinia
Alunecdnd pe-o razd,
Pdtrunde-n codru;i tn gdnd, Ci eu tn lumea mea md sitnt infiripe
in acesfi
Norocu-mi lumineazd! Nemuritor $ rece.
puritate

.G
INoffil Yg'Pstrtrc *
eu in lum€ srea m€ simt
qa"-. poezia,
+Ncmudtor Pi rccc.r
iubirea
d-:\
ideali6
oglindl
pabile t
PUNCTE DE REPER propriu
precum
Publicat intdi in Almanahul societdlii Academice social-Lite- sublinit
rare RornAnia Jund,in luna aprilie a anului 1883, Luceafdrul atela posibili
origine basmul Fata din grddina de aur, cules de c6letorul gennan Ot
niirard Kunisch in urma unui voiaj din 1861 prin !6ri1e romane. Tocmai
Revista Convorbiri literare,in numdrul din august 1883, reprpduce planul r

fdr[ nicio modificare cele 98 de strofe din Almanah. Maiorescu in limitek

schimb, in edilia sa, elimind paisprezece versuri (trei strofe 9i dati ct
jumdtate) qi compune dou[ versuri, avind rolul de a completa lacuna. Pentru
O varianti versificati a basmului, intitulatL Fata'n grddina de rece sir
aut, dateazd din perioada 1873-1874. S-au mai pistrat patru ver- punct t
siuni autonome ale poemului, toate din anii 1880-1882. Pe o fil[ a statirii
unuia dintre manuscrise existi urmatoarea insemnare a poetului in licd, a
leg[turi cu sufsa de inspiralie qi cu ideea Luceafdralui: in descri- ori den
eia unui voiai in ldrile romdne, germanul K. poveste;te legenda arde p
luceafdrului. Aceasta e povestea, iar fnyelesul alegoric ce i'am dat-o cuvinft
este cd dacd geniul nu cunoa;te moarte ;i numellel lui scapd de te pot 1
noaptea uitdrii, pe de altd parte aici, pe pdmdnt, nici e capabil a
ometH
ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are P
nici noroc. Mi s-a pdrut cd soarta luceafdrului din poveste seamdnd
sub zor
mult cu soarta geniului pe pdmdnt ;i i-am dat acest inleles alegoric.
cu och
Aceste cuvinte, deEi nu epuizeazd conlinutul addnc al poemului,
lui estr
oblig5 totuqi la o anume infelegere a textului.
strdnt.
Ceea ce re,tine Eminescu din basmul popular, dupi numeroa-
ntazi t
sele transformdri prin care trece poemul de la primul proiect pdn[ la
lumina
forma definitivi, este ideea incompatibilititii iubirii intre fiin{e
atinger
aparfindnd unor lumi diferite. De aceea textul va fi simplificat trep-
minan
tat, prin eliminarea episoadelor narative, tocmai pentru a nu abate
dar qi
atenlia de la substanla sa predominant liricd, intrucdt spune Tudor
Vianu sub masca unor personagii strdine ;i a unor tntdmpldri ete'
mine-'
rogene palpitd inima poetului tn aventura sa intimd. Luceafirul /zi
lui gi r
 lrugpecnl FJeo Buud nJuod DJ /sns lDu tot pqau! as :rrJrurlduI rlplrrrqrsodulr efur4suoc ls rn1
lrupde e erpc ut elte3llqnd -nsvr erElelsou elss pumlcou ?iuelslxo urp ssrugJ reru oc
!rylnr
toJ-.aulut -ap ugt
nc utt4od lD-aJ plwtu ap # ,t11o.m8 rtri :unuoc unsep " uud rS rep Jopnl
'pulptpJ 13 ulptpJoeumu uud rs ptulullqns olse rop rolec eor?ugur el8qe
-esv'rmwoc rnTruuo ? €eece olse re serrml rcgc .rnpleepr -da4 l
4.retur1u
eelelrpqrsodtur ep umcB glue4suoc else ,euqglgc rnleJeos euluml efulg
?l glruo^ep lergdurg ep Bl?d .rrunl gnop elec elurp eiuere;ry pzeru e1 pugd
-llqns J?op rc (eruoJr ermdnserd nu m1nio1tdo, eeJerJcsoq .tug4s -eoJorrn
uac'gdr1c ?uureesul elentlrzp,pieyr ep urTd else .e*o1;qr1 elre
,r,1
1g
-ruFJ?ecnl ? gl€4se eere3rip;ug ep gieJ uiuerepq .fiauzptpuS rqco nc otnlntue
'Uo{nq lop Dc p[ptqo nc.aDalcm e]sa ullgtpJ .lnlncorou erpoz qns 'cuo&a4
cssr?4 0c Jolec e alerueJe rrunl I€ nolqel rm else €nop e ?ousd pupuDa
'auru Dc atp-u,n
"tolunu lldr :cseueruo
1nuu1d uI eeJeuo1trec else ereEeleiu; ep elec emturg .adantd 1od a1 n pqod
nu ng 1'saplu! ad uiaq,to* $ag:elqrsecc€ reru lrms r_nu ololurlnc ap pdo
o-trop t
r-Duno"toC ap ya1afud, a8au a4) €nop npua&al
1ryd e op relec B .?cruourop Iro
'(a1oow rnD ap "ryd n3 /po^a!o^ ezoJJoru?leru reurrrd n lg"ll -u)sap
"qagD
-oEue eere6rlgsul'1,rotu gia n7 ,a!A runs na ,1erydrny op uJ Inlnl
IepJ llrglels
-uoc Inxop€red elseu es rcr€ ec 'sues eJ? nu leder ep
3 PIIJ O
1ndu41 lcrmd
mrm esdl uI 'elrurJ ufelrr. e -JeA ru
€eoc€ else g{uerredxe es emEurs ecsr
-eoep 'pn4eEeu ermriou o else BoJlmrueu ogsug rmruoc ap oal
1nruo n.4uod
'psueS o pzee4spd reu eererdorde .cseueruo '?rmcq
lepsu JeoC drqc glep
eJecerJ ep er rSg Ie ezoJJoru?leru gnop elec uI rcpc ,rereolgsrl alelrtuq 13 ego4
r$n1o1 eEeleiug e ered .ereilpug pt€polcru .cseueuro uI ncse
IugJBocn'I in*fd
ep ererdorde 'a,M.toqoc neJeru ermdnserd €oJBrueqc eeece op r€rucor ecnpord
'"s 'eugruoJ
eeuml ep epuudsep es e lgqedecul psul etse unuoc 1nruo
.ppqrsod ueuuet
-Iur eNe el€lrlsepr €l €eJepecce eJsc ep prgJ rrirpuoc rorm seJeruqqns elen3 F
i -ax!T1D!,
I uttd'pwo.to ap Upoc paq a(J ,.'.pua1ag
Qn1 ellgaod 1* ncsaulutS Ingr !ca4 pcoq vmcetd
I
I 'ncsaroreyl nil1) 'eureod Joll€ els rmsJel rS pzerullqns ec Beec alsg .u4sep
I
lnudord U3d3U
,,'ecet B JolunwaN eerc r$-e n4ued rnlncorou eryoz qns ep psel ps .eipug es ps elrqea
lwls Qw eaw eewry u! ne lc -ec eiun; ourind elecu cseftrgl erec srds sn ep €euml else gpullEo
lace4ed QA pooJoN
ep opcurpo€rmuroc ?erunl gge es gpugEo ep arDorure.lliplryepl
L
'lwg4s n4so^ lncJee q pulgJt
€euml uI o-pugJeJsuerl .elelqeliuelsqns ep puun ecrro sp aerlqnl
dpile nes ns U rc-cej gzeemda (gpu11Eo1ruec .ppurr8o-ede) epurfo prrsrcseurue
eneod
'try ap dltlo'efi gsed yq _,' uI rc?c 'eteztleueleruep ep rorsordun eerecgfldue uud eelelrmd
?ruIqns B ep InloJ err-, nzull8o eiuezer4 .1ndecu3 ep rmsJel elsece ur
;1rS;-e;s
rJo elFur leru ep pzsrullqns o pleod erec ed eepr ,srrr. uI gzeedrrrgul
el ep elunsl€A n3 InJ^eleecn-l /9/e lutls
ag 'wzaod e E uple5nc eeury uJ es eelsoEerq .1en1nds ueld ug eeunricegred ,ee1elrmd p*,og1qn,
'p nc plrrtulod pu awnl o-t1u1 p16n1 IJ eJec - apts aqu! oury * liulSs artuJ Droorcai a utnJ
-al elnpc 61 'pleuostedu elpcuel 7apc apot lwg4s
u-p.tpugu"' - giereduroc gnop elec urrd rS n ,guttpd o1'oun ota
-ew nc 'p 6 'eeugwg aldoc 1o1
'ppenp oli?ruJr.Je uud reop nu pl?lullqns etse rI ee}?lrcrun JpJeecnl
'easppd p nes erdoc eerco1p1dwgy ilryl
-u! eaqnt u 'ilqezlleaJeu d\o\otd ep srl ug lrlso8grpug e-s lergdurl ep gl€J ptsoown{ oa.ra g :epaoa
'try ap
nun e plcayedu edoc pcep pyq Inloporu elSesprgd F1xel 1eryerul r€p ,..giatod u_oc p1npo Tsoy :1n41
-n! elewq uJ eepeA nu 1e ,e;sedsy U'useq rrum Jolpugruese e5e plndscul .rupec rnrm InloJ nB eJ?c
u1 ptedoel r$ eg 're eetw1tpw tnca4
e;o.r1s eldu$ op etspecerd .ri.rgd n4ed u1! else
lerurog Fruaod
u1 a4ilgnpsap nc eewj 6 ea4dec 'afiaduad u4uad
eelnd ynu pcsercweJ eleypnpt^lpu!
nm rcnJapnur Insararut ,riprnq p :lJn
cury mlnzaru o1j1n7u1DI ap !ryruot4tc ofiuaxo otuauo 7n7nd
"ap" gfn ine
olclN 'elellz apot ep eeunfidacce u1
noseurwl p1 eqlde pd es nu ycual apoonda JopiD Jotnlnl Da"n,mlpluJ pJDSa)au no DJa Daaco
rutol 'un
-au E ycua1rcwe sp splu^nC ap # aqocsow rctJrl ratsacl pugutjtodo alioatc o a$a ncsamutg
ti
 Jfil* *p", sd nu-l pot ajunge 1...1, i, veci tl voi iubi ;i-n veci/ Va rdmdnea
departe.
.r. t -F ,r'i -i F *- tfu Al treilea tablou este legat tot de lumea visului. Luceafirul
+d nf'-*,*I;: porne$te intr-un zbor titanic spre inceputuri, intr-o incercare drama-

{*' h*t
n- tici de a-qi schimba destinul care il leagd de greul negrei vecinicii.
'-"'ft
.*;;-i-teoP Este momentul cdnd, prin vocea Demiurgului, constatdm diferen{a
*;i.,
kt . -; - * *: ' dintre cele doud lumi care, pentru o clip6, p[ruseri a putea comu-
ir IJ i- 'f nica. Oamenii nu-qi pot controla destinul, ei au doar stele cu noroc,
"'*
'T"tuiu# sunt pieritori asemeni valurilor (Cdnd valuri afld un mormAfi,/
f Rdsar tn urmd valuri), pe cand Noi nu avem nici timp, nici loc,/ $i
- f r*-'.*uioo.
i*-"""u'9i"" nu cunoa;tem moarte. Acesta este punctul in care s-a produs
-&,* * aJ*r* *'
I's,rr{'k
't intervenfia lui Titu Maiorescu. El a eliminat versurile care conlin
ofertele Demiurgului qi, pentru a pistra forma de catren a strofei, a
::'"T'-rL- compus alte dou6 versuri, Iar tu, Hyperion rdmdi/ Oriunde ai apu-
fu;.**-H't-at'oL
t ne.../ lTu e;ti din forma mea dintdi,/ E;ti ve;nicd minune.l, deoare-
{*.9-t
tuT' r*L r* '
ct wJ ce superioritatea geniului nu se poate manifesta decdt in planul
'- "t*
f4& '',* ,a' _*
u l.* rr,n rarefiat al ideilor qi nu in cel al crea{iei, alfaptei care este finiti 9i
tu4e l',
,,., *.L e deci pieritoare. Argumentul suprem ii va fi insi oferit chiar de ceea
O wL^ M '

r*' i ce se intempld pe-acel pfundnt rdtdcitor, unde Hyperion crezuse a

u* i'Ln 4' 6t
* -f*'F/ se putea implini, qi care compune substanta celui de al patrulea
;I fuGb
.trno _ tt.d, tablou.
.u. .
6t;,tiJr# Imaginile de inceput sunt cele familiare, desprinse din lirica
'r*n;t;4tut';
erotic6, sara, luna, apa-oglindd, teiul, qi au rolul de a crea un cadru
"f"'i TrSLtttt
i* * wu a' protector pentru fericirea celor doi tineri. Cuvintele lui m mai
,tt-, 'tt '0 seamini insd cu vorbele indrdznele ale lui Cdtilin, din tabloul al
-4' {, .
tr'4]j doilea. Ele puteau fi rostite la fel de bine de luceafdrul indrlgostit,
cici tocmai dragostea este cea care l-a metamorfozat. Acum
'tt.1;6';''rx'*"t" intervine insd qi momentul tragic in care ea devine conqtientd de
efemeritatea clipei de fericire. Singura qans[ este ca luceaf[ru] s[ le
devind stea cu noroc qi acesta este gi sensul celei de atreia invocafii:
Pdtrunde-n codru gi tn gdnd/ Norocu-mi lumineazd. Tot acum se
produce insi qi despdrfirea definitivd a celor doui lumi: omul co-
mrurn, chip de lut, triieqte it cercul strdmt al clipei, incapabil de a-qi
controla norocul, destinul, in timp ce geniul iqi este suficient sieqi,
nici 1...1 capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are
moqrte, dar n-are nici noroc.

EXPLORAREA TEXTULUI

. t ,,"::t:..."".t. .

IdentificS, in aceasti primd secvenfd, elemente specifice lumii

basmului. Carc crezi ci este rolul lor, in text?
Fata de impdrat este, in poem, o prezenll unic6. Selecteazi
versurile care demonsfreazd acest fapt.
3. Fecioara, Madona, frumoasa Jdrd corp, floarea albastrd rc-
prezinti in lirica eminesciani ipostaze ale idealitifii feminine.
Extinde cercetarea asupla intregului poem, pentru a identifica
versuri care conlin sugestii ale puritd{ii superlative a fetei de
impdrat. Eventual, pofi ciuta exemple comparabile gi in alte
poezii ale lui Mihai Eminescu.
 'su1?l?C 15 u119rp3 ea eqe 14
-ulp legpl rrJogeru rJ ruol ttugurpd ed'o1so oauarl u3 ""a11doc ep IqeJ
nun-r8o"rp ap "'acnp pt as lruRl?ecq ec dun u! ruelqreus{rums BcrJrluep
purudxe erpc dur4 ep ocrpq rm elso otso Dawart rq smlcn4s 'l 'eqqur,
-eJ pt4st
iii,.S':,'.r !):;i i.; i.L,! !., li I
'1du; trsece gurpd Qzeel5e[l
-xe eJBc elrmsJe^ Rz€olceles '9rmruoc eeuml uI eJBoqoc es Ps Ie
ilrml e
sc eeJeJec rS tqsoEgJpul ed eurm I-? ap FztUoJ else efurcesuo3
'puerrm Bs sml€u r3psug ep oleJnzuec epeder lrms 'urrflpug erds
gldse erec 'prpdu4 op leleJ el? uele ep eleluetuout pc p^resqo '0I
'ecluorolu
tn'lnJ.]
-rxo rrpmryle le6ec€ e e{err4our o e1$esgg 'ap"M pu q Dannrd
/'rop pu ptt 1i Uou uq)o rg /ap,moc naw ry1nqda1d V I,towo
npl ppnn ap rop pW :lqa,mp e{ezues ptercoss e}so II II4q
-nr ep'(47un ngau u0 ppo u1 'uzeod eqe ug ti e3 '6 aJD-u I
'nldurexe
orfels
p!"Dwlrl'cugpo:epErt. reun lppEngpe InzBc uI ecnpord 1
ra-s sues ep eJsqu4qcs eC 'rnpuourep eernud eucsep e nrluad r$-e ep
leod ep esele'c.r"owlq cugpp eliecrptnues pclldxg '8 -oc In
llm1cruls
'prgdug ap leleJ ellreJo 1tms es tun
:ufecorr
II erec 'Irlqnl ele elr1erue{B gnop oloc enurp efuera;rp epp
-uoc e rulued'nm^ Fppq luauu aq 4"o{nq lop pc pfutqo nc EIPSIn
'uIIglgC rn1 e 'ereolpnrm efuelces urp 'eoece nc es eere$.rfgyug ep Pluo
predulo3 'aio"q apa"rcwow'a1oo8 alalawn:J?q?N ngs pped umcY
-s€ ep else mlrupJ€ecnl e gcluowep eeiesnumrg .L '1pso3p
15 p1e1q1qns
'e4qnl ep 1nln3ueurpuos ?erepetE gzeezuouelxe oJec I? FOI
Inlnte4Jod ole oluoruelo oloce pclJlluepl '(ownw a$a Mt-Dal I€Iu n
-doou,toJ /nau K4Dt a ala"mos) pcruolnld elso enop e'(natow rupec
a Daw-pulruil gi paw lppt a$a 1ruac) pcnmldeu olse gzoJroru sc!41
-stetrr €rrrud 'al!qn! ap pJo o n4uad er'cru6erl el eiunusr B ap Bs
eergrgloq g11q1zne1d leJls? pu?cql 'utmrsed nfplrsuelur eere$erc
?eln4s
sdacupd teftpe e € esnz
€ruIlqns € ep FIoJ ne rnlruPJeecnl eI? ezoForus]eu ?nop elec
Epre6 ep eulFed'(mgf) ilzaod 'p1e1eder Inl €eJrsoloJ 30ec e
?zselrlory "'atnd aptn fnuDor
.ru
-oc l"'pootot rpugt un oa,ryd :natpd, InqJoA ep grreum ss IS HE
ugdSncni
- {roo" dacoc
!m|lm ezepodr rrJ rnlrupJ?ecn1 ppS{gug eeJerrcsep elSefosq lqood puuld
'eteq:od gnop elec e4urp elefuer -gJ?oq
-eJIp IS elrrgugtuese e$epqqg '1nlrupugt p1e4:od'szo;rourul -ndn
-eru gnop elec e4urp eJ€cerJ uglmduroc oJBc elelueruelo pcrpuJ e'p;o
'rnlruPJ€ecnl 3 gzoJJorusl uduoc
-oru €nop s-op ?ec rode r$ eurud puudnc eJsc eIeJoIs gcrJlluopl snpor
'cqrr?ruoJ rnlnmurEetn ecgrceds eluetu ls /'?
-ole elle rS greumug 'rgJeecnl IS pleJ e4q pmlptel eurFd gzeeu /'truqu
-ruesuoc e;roc amdpr ap p{natw nurEeurl e{ecgruuas ploleg 'co,tol
NCSSNINg TIYTII}II 'lxel -ntuoc
ul lercuoc r.nl FIor pzeezrcetd iofusrrces lolsece Flnqep ug to1 eluer
-ceuoc eeuerues? rm pcrJrluepl 'rnlnlqurssus a}?lnm eJeJuoc ps 'lplul
oJ?c rJolceuoc Jorm eTuezetdpJ?secou lncg; B oc aeec 'efuerrces -?ule
n4ed qp snduroc else ptptoacrT'nmrsueunp IJBur ep ureod .I ItuPJB
IIS[Od t!,
t.:t{:i },i:,:} s' !}{i i5 oau?l
[*
 in ansamblu, partea a doua a poemului este o idil5. Identifici
5. lnS
strofele care descriu dragostea in lumea omului comun. joac
3. Substantivulnoroc este repetat de dou[ ori in insemnarea de pe
ulna
marginea manuscrisului eminescian, ceea ce subliniazd im-
bile
portanta acordatd de poet. in poem insd, termenul apare prima
cu,
oardabiain aceasti secvenfd. Ce semnificalie consideri ci are?
citq
Scrie doud-trei enunfuri in care noroc sdaib[ alte sensuri decdt
acela din poem.
6. Cite
Osc
4. Comenteazd sensul exclamaliei lui Citilin, arz-o focul, ra- RoS
portdndu-l la modul de exprimare al luceaf[rului. Identifici qi
clrii
alte exemple ale limbajului o,omenesc" alpajului. Care crezicd 7. Aco
este motivul prezenlei lor in poem? cir€
Versurile care se refer[ la Cdtilin conlin frecvent diminutive Mol
(copila;, obrdjei, bini;or). Exprimi-fi opinia despre rolul lor in inn
conturarea portretului pajului. 8. Exp
6. Identifici secvenla in care Citilina igi descrie visul nocturn qi frel
Legenda Luceafdrului, aceea in care se privegte pe sine, cea din realitate, pentru a
Biblioteca Academiei Rom6ne,
putea compara cele doud lumi intre care penduleazd fata.
9. Pre(
ms. rom. 2261,i 198 dere
7. Consideri c6, in acest moment, Cdtilin este capabil sd in!e- phr
leagd frilmdntarea fetei? Argumenteazd-fi r[spunsul cu ajutorul 10. Indi
textului. ofer
8. Motiveazi alegerea comparantului stepd in comparalia zilele cdm
imi sunt pustii ca niste stepe. 11. Indi
poe
Porni luceaJdrul.
1. Enunful Porni luceafdrul crceazd" legitura cu finalul primei ...este s

p[r{i, intre care s-a intercalat partea a doua: $i se tot duce... S-a 1. Prin
tot dus. (I) + Porni luceafdrul. (III) =+ in vremea asta ... (lI) ninr
+ ...este sara-n asJinlit. (IV) in fond, putem acum mai uqor mol
constata ci poemul evolueaz[ pe doui planuri, cosmic (al 2. Cor
visului) qi terestru (al realitdlii), care alterneazd,insi, pentru a acel
oferi necesara varialie de tonalitate a oricirui text de mari Exp
dimensiuni, dar qi pentru a se putea infelege mai ugor diferenla
lut,
imposibil a fi depiqiti dintre lumea aspira{iei qi cea materiald,
Pen
singura in care omului ii este hdrdzit sd existe.
ra$r
2. Secvenfa descrierii zborului luceafdrului este o cosmogonie,
razt
Separ-o din ansamblul pirfii atreia.
3. Ceea ce doregte luceafdrul de la Demiurg este sd se nascd -
3. Prq
fele
Da, md voi naste din pdcat, promisese el fetei de impdrat la 4. Mo
sfdrgitul primei p64i -, fiindci numai cine se nagte poate muri,
stet
a$a cum numai ce are un inceput are qi un sfdrgit. Este de
remarcat cd in acest moment atitudinea luceafdrului este a unui
5. Ulti
?n&
titan, aqadar a unui revoltat impotriva condiliei sale care il con-
acg
damnd la singuritate eterni pentru ci este altfel decdt ceilal{i.
Identificd versurile care con{in aceastd atitudine.
-v
Peq
4. Atitudinea Demiurgului este a unui inlelept care argumenteazd,
se0
nemulgumitului eroarea comis6. Selecteazi versuri in care este
descrisd fragilitatea fiinfei umane. Ce motive specific roman-
tice pofi recunoaqte?
 -u8IU
tmPpocnl Qlpp '1nln1xel .gleulJ else e
Erupd iltlc p-s opun ,g;Selncng Inlquresue e1 o-puggoder uiuerrces gzeeTr
erdsep erurdo ri-pruudxg .FInJgJBeJn -I ot qum ag osnrclssedre4
ulp'ncsaJoley1 lnl eseo
puIJIJe urnc 'e1ege eueod ,pls1,4 a.mspdau ugs ul
"tur ouL4 _ 'll1e11c
(cpan nqau uD ppo urp rnlqnsoEpryul e{erdse rS else rseeece
-uoc I
tS - Frrurepur 13 gldeerpq
aca.t apol nl rgwpr nJ - pssolg urp
munt
es ericenp r3eeece uI .acar else
mlnueod 1e luganc 1nturln
ep el
'JOJOU n) 0a$ tlmur
le.rgdug op lotoJ ruelep r-B ep rnlrupJeecnl FZnJer gzeolrlol tr 'n el lp'r
'erede eJec uI .ureod urp elei
-ue^ces e4urp eJ€ceuut )oJoa InFlug^nc eFmsues Ezeeztcetd 'g
- trDsi
'I Da,mosptls utp'"'pma4acur ozDJ nc ac aLrclA a4{ap nW
/azu,t 'eruot
nun lntodwt u3 pcoof as ec ;erd ep InlrulJ eeurEetur nc e{er
-eduroc 16 pgtn IJ J?-Ii .rolunsrel e ere8eleiug reru rulued
'gJ€orJelu€ eiue,tces
'gleq
uI elnsoJ ,coJolt no ap$"unq
JDop nD la ,Vq
efuere
-n8rnrureq elelurlnc rS ereperl
u11y'eiueregrp elsec€ pclldxg
'ele elurp eleiuereglp .eged eur;d urp IJEIU
IIIq€ls e ru1ued selece rulu
nc mlnureod e gleur; eiuerrces ulp leleJ e{ecorrur predruo3
c " C
I?)
erJPrruoJsu€4 relsec?
In^rtou ro6n
else pc rJeprsuoc em) .alopq ,fiury a7a7d nc ndoc rodu puru
-elep re ouaLn7 lop e eec else ropirpo8grpul e eur8eurr BrurJd .I 0D"
D-5 "
"' Ttjugfso u-D"tDS a$a... IEIUIJ
'mlnureod
e e1eq e eapd gllru]suoc else eJBc ed lezelrlue r11od pcrpul .II
'afiM u-aplnsut tg p.mppd nc njunu m as pS /anrug) apuz
€UoJo
p o-dnp o3 7yn? tapcD soll nop ps !a,U ornln8mnueq
1i nepg rn1 epue8el
equl llrqets eleod es ec umlp8efpcpul .0I
'rcu 1em1d IruOt(
ep reuuoJ e rB ,a\uutpd lnrrglelede e ?AperrJoll€ eeJrsoloJ oJep
-eiul
-eA uIpugle 'Srnrureq rS uoued,{g e4ulp lqrode J gzeeznerd .6
eru
JpJ€ecnl rS Emnueq e4
1$ u:
-urp 1n3o1erp uI rysoloJ ,uoped,(11 mleumu e{ecrpuures pc{dxg .g
ecnpord es e'€o ercterterurou ep uI rol
eier Jlt#ffjff-X'j:T,ffi eAIli
'arroow ap nryryp ap gia rotz! ry ppJ :gl1e es erec
* /iaf
uI Iqxeluoc ep ?rueos puguli ,lepgqns
In1uglnc €zeenlueccv .L
Rc tz
LTryC
Is gcl
OI
-nmruoc Fsues ep n€s grurJ ep pl€urruJelep else Jol eeJrlsou
'aqno .EJ
lapc lulqnJ /auauaso Jugpo un g /aqnos rat2? aps o
ctwlu a nN ,;lmsJel
7a 1in7o1ti eleJ€olgrrrm eJ€l ecol nc e13e1r3 '9
. lgcep
erze o d eEee.4ug elSellc
'erecguelc punq r€tu o rulued 'eurEeurr E4seece t* co"tou nc Lerey
EIUIJ
ap$ roop no :a'rny:.3;n1rue( elieurge e4uJ grqpEel o elSepq
-BlS 'relels eufiunl uI plJe es 1gc dur4 €lg]€ .eueum
-q!
..gtrsrxe,o 1g ed ep
IeiullJ eepllp8erg eruqqns e nrlued atpr raui Tnuadwt rs pcoo{
as ec getd ep InlrulJ eeurEeurr erJcsep ,J
Inleod natoosycg a1 's
9CIJI
iffi

DENOTATTE gr C0NoTATTE
Sens denotativ - sau comun, propriu, non-
subiectiv qi unic al unui cuvdnt, din diclionar. De
exempluo substantiwl odor, conform DEX,
inseamnd L Obiect lucrat dintr-un metal prelios
(tmpodobit cu pietre scumpe); giuvaer 2. Ve;-
minte scumpe ;i alte obiecte preTioasefolosite la
serviciile religioase, iar substantivul lut in-
seamnd rocd sedimentarii, galbend sau cafenie,
fotositd tn oldrie, tn constntclii ;i tn sculpturd;
argild.
Sensuri conotative - sau sensuri suplimen-
tare, figurate qi multiple, adeseori subiective pi
variabilen rezultate din context, ale unui cuvint,
gi care se adaugi denotafiei. in sens conotativ, in
poezia eminesciani, odor (O vin'! odorul meu
1. Dup[ modelul razd de speranld" indicfl alte
trei-patru cuvinte/ structuri care s-au fixat in lim-
ba romind cu sens figurat.
2. Scrie cdte un enun{ in care cuvintele/ struc-
turile a se aprinde, a tremura, cale, stele cu no-
roc) cerc strdmt, sd fie intrebuintate cu sens cono-
tativ.
3. Explici sensul urmitoarelor sf:uct:sri: ochii
mari, bdtdnd tnchipi; Din sdnul vecinicului ieril
Trdie;te azi ce moare; noaptea mea de patimi; tm-
bdtatd de amor.
FIGURI DE STIL $I PROCEDEE DE EXPRESIVITATE
Expresivitatea este o consecinfi a funcfiei
gmotivl a limbajului qi se realizeazd prin mij-
loace diverse: fonetice, morfologice, sintacticl,
lexicale etc.. Ea se poate manifesta ca fenomen
inten{ional, fiind o caracteristic[ centrali a sti-
lului beletristic, dar qi in comunicarca curent6,
uneorio ca in cazul onomatopeelor, efechrl expre_
siv nefiind dependent de context. Se poate vorbi
i-: "'.:': )-',
. ,
nespus...) desemneaz[ fiinfa iubitfl, prefuitd, iar
Iut lnseamrfi, cadavru,structura chip de lut avdnd,
rolul de acaractefizacondilia umand - fiinfd mu-
ritoare, pieritoare. Unele sensuri conotative sunt
cunoscute qi utilizate ca atwe de to{i vorbitorii,
in timp ce altele sunt creafii individuale rezultate
ale invenfiei creatoare a scriitorilor. De exemplu"
sensurile unor substantive precum leu, iepure,
vulpe, dac6 fac referire la o persoan[, capdtd in
mod general conotalia de nobil, mdrel,respectiv,
Jricos qiviclean. La fel, in expresia razd de spe-
ranpdprobabil cd niciun vorbitor nu va opta pen-
tru sensul denotativ al substantiwl razd - linie
dreaptd dupd care se propagd lumina -, ci va
percepe sensul conotativ, cel de speranldvagd.
4. Selecteazi din poezia Luceafdrul o compa-
ra{ie gi o metafor[. Explicd-i sensul, in c6te un
text de 8-10 r6nduri, finind seami de contextul in
care a fost plasat[.
5. Identific[ doui-trei figuri de stil, altele decit
compara{ia gi o metafori. Explici, ln fiecare caz,
semnificafia qi rolul lor, in context.
6. Selecteaz[ strofa care [i s-a pirut a fi cea mai
des[vdrgit realizatd din punct de vedere artistic;
motiveazd-fi alegerea, intr-un text de 10-15 r6n-
duri.
de expresivitate involuntard, c6nd efectul sti-
7!
listic al unui enunf se manifestd spontan, acesta
nefiind formulat inifial in scopul oblinerii unei
valori expresive. Este cazul mai ales al textelor
aparfindnd perioadei vechi a literaturii romdne,
secolul al XV[-lea qi al XVIII-lea (cronici,
scrieri religioase), dar qi al comunicdrii orale in
general.
a#of, D^orqwne 6 laasopg q alioy D^Drqwne ldnc mp flq,s nv-t ropugwD nqco,puryfnutpcu3 ti
:D^oplow ap pcsDaslp?D lDw as nu os Dc ,a4uau 'ndn"4 7og Tu&au no # 1ogfiun nD-s tryoq nD ar aqz
-od uluad hptqwnp Tncpl no ap ,ppulq7 wupw 0I pcry 'UznD wD olocn piotap Tsolnn ac rac DI ap
-as nD ap 'giugp nr lDrD # no ap ,Bryd 4 $a1 ad wncatd'pctuzoot? fi oat aqtnout nc Jor ,mlncotp
snd no tgc 'pcsnaiaT onj 4 ycptno nqor ailnw snp nD-s ti Todp.tc nD \olluprllgl ri to1njoq uI eler
$ 'Ui4 n) amoqzp,t tnuo nD rro aqnw ap ppol dnc # u"ryj .ro11un!cptc!.us 1o ti .to1uptnqtn1
'gcluore
uopSog nps p11[nc # ung pc ppol uotag.a pto1pdacug 'p.mprps pqtDg pc ilO aqsadnp aqsa,t
'euguto
@7y lnaoau9ndpT ppo^ n"ryuoqty lruat nD 'y,uati Jotsa)o pco1[tw urld .v .S
Jolelxsi
rnl Da4ooru aq'eqcetg eroEug) 'Flnlnu
'ptlplz psugp ap a$D! Ioun II
-rfuoc erdns€ qie^resqo rfeceg rilepe3 rolrEeloc
BISaC?'
ac 'DuuDIS 'os natqspupw 4 ryodo"t84 nv-l a$mc ufeg ug elrrorJcsep rfrgc orol ulurp n4ed-rar1 .V
-ps In}
nc ti'iltnw no # qttp.4o nD-l ,11j7n n4gcap npt 'sns r?ru ep eleldurexe rS ereperl ur rV.guguroJ
mut pind nu ps Ds-puwDop ps-npugwat... .g emlBJeII lS equll el eJBnle^e ep $et mun elets{nz
QxSauguny y.tpj -er lrurud 1|e ruurcol eJ€c W smc ep eleJo er1rlrp Brm
rolluutop arurcrsJ'ncsedo4 np"U) gdnp ep ezned urp eJeJsourle ,rmpugr ecez-1do
'a,t8au 11171doc nc rqp uow tru,ou. Tsot uJ 'rrrserdxe retu trgc poru rm-4uJ oepcseq .t
nV 'ruzpl nn ap piutpatc n4uad 'nttJart snpl no-al 'rericeles
ap 'D^otDrJ Dl ap ln !!n!oq slww nD N oautp Iltlnoru'eged ug zec enece[ n4ued,pc11dxg ,Z -ugr sI
-urynqatd yznD nD-s aunutul a,nc ,oJ!.DSaq ru1dwn 'sns r?ur eleJorrmue ufp4nrserdxe ele
rmlelru lcrlsq:e
nD-s tq,c 'a,tout a.tooqnd ti Tugwow u1p 1w"ta1a,71ia1 elesJslrp e4snll e rulusd elvrr4od eldurexe ,e-1y I?IU 333
Tsol no 'aryz € ln)a4 nD * Trtnw no ac pdnp .mt u ewlc uI el€rpnts ereJelll elxel uI 6pclJlluepl .t
ozEa er
Quploaan7 'ncseunug l9c0p e
(e1erEem3
I?qlnfl "'lugttt apa^E ,7zo apaty:e{uedar.
.
.1'1) QnaoT ncseuFrrfl w\I[N' i,"wi! U, ilaqnz
luouaSo7 Upw \os"tvl a.myg iQcpau pdnO
'nqJug uo1\ "'auolp1d tzoc puncipa!"' :elrlerc
uatn71 /n4snqll roltrpoc In?D1 :ec1do1 . uI Inlxs
-erdep n€s esF-rurdord ele.rrrplueu6ne (q :cllcEluls Ia^lN un elec
(oa1naq ny'elerte:rzC .T.D illqclnl FIaUIw -eduroc
Q11oatooqtcg 'ncsernulg Ier{II [) 'atootcrd 4 lryot
'au! ap aruluo JnpD lu-nu ps ,D4nu p?t i-nu pqoe 'aur| 'au! 'au!^... :acuyocrds n€s eABEJ?u
ps 'giaryd a7 $ pqoa.4 o7 und ax ps wn-a $iwts elsiuerrces qJ luezerd rnlndunl BeJrsoloJ o 'p*ot
.
l(1up1[wcn7 lrcsermrg Fr{${)' . topda ad oqncsn (lntplnaonTtncseulqglla4r1lN),,ptotpsotg".{ eAn.
fvg :elqro4nes esz-npdord alsrulnurqp (€ oatd o"' :nlosqg mlnlnelJedns els errrJoJ . alun -
:JOIelUrAnc SoJerruoJ ur . (a y o ua p :
-uedqr
1n talfia 7ry\' a ta4uj tr-1w' a.ln3,'V, a c a z
Qnaaau$ndpT ntpuoffiIv,rzzn r8e111
eqcelso3) a1ouo1,tJ $ 11tow ua\iaw pnoN :c:4e -ads a
"'lnunausnQr7 p&ws
In^lt?p .
lp1tlocosau aqnn i(1a nmos :cpo1o;rour 'rrt1ce
...ap) 1e,,rgp
-aog'ncsermug pq1ltD Wop ug dndry rpg uI Plp
(1 .
1'n ad DuDw puound oc
,auwoop iadaj ,n1 gt
nu
nanoqtc g'ncseuurg FqIIAI) tjodpc s rnlarno s 'alndal
utnJ : qe eleurelsslq'epdecerdrm oelgleco,rur . to ri nutwnl a1aug,tt ulp ,tg yiods 4 qaqar Ug^ 'n1due
.9lepr -zo-s 1i pJnaq&q 9o|1/au;n1d:- :aylferolJl€ r: e$\nzr
ed eruosqcug q rncseqrnlg, pqlpq)
1eutu€puoc - ipiau,leraosrqcr4 - $ mptaa aa 7 '11rotlqt
anuapo)D'alngs"nttun iele6ug e - pnlap ol lqrc^ "'plptD as uowap un F!^ u-Dutnu wnc sown$ }Ims 0l
o'a1xa7 aEpq o ottptzqoc o,tfu,ttt r :lnoEre . USa 'O :(r1tuBrycs gluolep) elgicefre1u1 . -nur Ein
:IErlxel lo^lN Qqnpaldatnosryb O', pug^?
oeler8ure3'1fi ..
"' ilButJuwpz b4a
:NS :ocaalpz-D) J?I .PI
@nptatrd atoos!"trs
.11)
g ,e1qEeru3 -uarpzruo"topoq-laofipoU,g1ysod rtutrj' ttzrlq nc
''alawop'ap pc"", :"tD! lg ...,1rUnawocop,aJDp wup ad
tnps !-a7ia1ndy4cru; :eleedopruouo .
-wt pcuufind p'ayqnwEg* :,tD! clz ssdrlo . :t$OuoJ IO^IN
Ulfry,qsardxe ap !.InIaAIN
la Cotnari ;i Dumbrava Ro;ie mai gios de Roman.
$i le;ii tncd nu tdgdduiesc, cd scrie pi tn cronica
tn letopisdlul lor $i apa vorbesc oamenii, ed, pe
cdnd au fost ardnd cu ddn;ii, cu leSii, i-au fost
irnpungdnd cu strdmutdrile, ca pre boi, sd tragd,
iar ei sd ruga sd nu-i tmpungd, ce sd-i batd cu
biciu;cele, iar cdnd ti bdtea cu biciu;cele, ei sd
ruga sd-i tmpungd.
(Ion Neculce, O samii de cuvinte)
a. Citeqte, aldturi de colegul de banc5, cele frei
texte reproduse mai suso exfase din lucririle unor
elevi. Discutafi gi indicafi tema fiecdruia. Iden-
tifica,ti procedeele de expresivitate, grupdndu-le pe
niveluri.
b. Alege{i-I, fiecare, pe cel care vi s-a pdrut
a fi cel mai interesant gi motivali-vi op{iunea, in
5-10 r6nduri.
c. Schimbafi caietele qi faceti, eventual, ob-
serva{ii despre textul colegului.
6. A. in Biilltilre[u, Ion Ghica poveste;te curn,
la tnceputul sec. al XIX-lea, boierilor le lipseau
banii cash.
B. Fald de cdldura din pustiul Atakama, tn
Sahara e aproqpe o pldcere sd te plinbi. E aer
condilionat.
C. ,tria din Star Tteck numai prin gduri de
vierme circulau. Ce v-ar trebui ca sd lefaceli con-
curenld? Ni;tefleacuri: un mijloc de locomolie ;i
sd gdsili gaura.
D. Baltagul este un rornan poliyist fdrd po-
lili$ti.
E. incd de pe vremea lui Alecsandri, tot ro-
mdnul ; tia pulind francezd : mdcar un furculision,
un culision ceva.
a. Citeqte, alituri de colegul de banc[,
textele reproduse mai sus. Discutafi qi identificafi
procedeele de expresivitate, grupindu-le pe ni-
veluri.
b. Alege{i-I, fiecare, pe cel mai expresiv qi
motivali-vi opfiunea, in 5-10 rdnduri.
c. Schimbali caietele qi faceli, eventual, ob-
servatii despre textul colegului.
d. Realiza{i qi voi o asemenea,,culegere".
7. Scrie rispunsul la fiecare dintre urmdtoarele luri ale expresiviti,tii: fonetic, morfologic, sin-
cerinfe, cu privire la textul de mai jos:
Niciodatd nu am crezut a scrie vreodatd
despre gropi, dar nu despre gropile din pavaj presivitdfii, in cazul fieciruia dintre cele dou[
Jdcute de ma;ini, ci despre gropile fdcute de om. exemple.
GropileJiicute de ma;ini sunt calme, rotunjite bine,
din pricina faptului cd existd sirnlire in rolile ce vedere despre textul lui Claudiu Istodor, utilizand,
sapd tn tdmpenia de asfolt, pe cdnd gropile ficute la rdndul tiu, resursele expresive ale limbajului.
de om sunt groaznice fdrd nicio mild, Jiird minim
de confort. Omul omoard ma;ina omului. Hai sd
spunem cd existd un soi de incon;tienfii a
nenorocililor de ;pdgari de prin primdrii care nu
se uitd ce mama-mqrnilor lor de asfalt toarnd prie-
tenii lor. Hai sd spunem! Adicd, e unfel de hazard
de necontrolat, unde stratul subpire ;i prost de
cldtitd, nurnit asfalt, e furat de sus tn jos, de la
primari pdnd la ultimul muncitori sezonier angajat
ca sd asfalteze ;i drumul lui de acasd, de la casd
pdnd la toaleta din fundul curtji. Sd punem, deci,
problema astfel, intr-o ecualie tdmpitd. $i sd
construim altceva: groapaJiicutd de om. A ornului
de la gaze, apd, canalizare care dd cu asculitul ;i
lasd craterul tn mijlocul ;oselei, crater dua Jdrd
rnild, nefdcut dupd chipul ;i asemdnarea cau-
ciucului, tn rotunjirnile fire;ti ale /irii lui de
cauciuc. Groapa Jiicutd de om cu asculitul e o
sminteald unde tli rupi toate osiile, t;i bulepti toba.
De ce idiolii de la apd, canalizare etcetera nu-s tn
stare sd-;i acopere crima asupra carosabilului,
6upra trotuarului? De ce? De ce nu-s tn stare sd
se prefacd muncitori pdnd la capdt? E greu de in-
leles. Bine, nu intru tn eterna poveste a lucrului
Jdcut prost. Eu vorbesc de ma;ina mea care a luat
gropile astea in bot, tn mdruntaie, in tobd, tn
cauciucuri. $i mai potvorbi despre un tip de gropi,
cu urd ;i cu rdzbunare! Groapa neputincioasd
iscatd din cazna asfaltului de a fi la nivelul
canalului. Cdtd putere se irose;te tn a aduce, a
potrivi ratarea tngemdndrii gurii de canal cu
asfaltul. Pdi, cdte cuvinte sterile pentru neputinla
romdnului de a-;iface un bine lui tnsugi. Sd vezi ce
mai rdd muncitorii cdnd dai de fundul gropii cu
toba ta proaspdt schimbatd. Ce haio;i suntem cd tn
Jiecare an uitdm ;i o ludm de la capdt! Groapa e
uitare ;i;oferii, cum se mai bucurd ei cd au scdpat,
pentru cd ti a;teaptd altd groapd!
(Claudiu Istodor, Gropile de toate chefurite)
a. Indicd tema textului.
b. Transcrie cdte un exemplu potrivit pentru
a ilustra, la alegere, doui dintre urmitoarele nive-
tactic, lexical.
c. Explicd modalitilile de manifestare a ex-
d. Exprimd-{i, in cinci-opt rdnduri, punctul de
 'mF
?uBzTI
ep Fp
figgp);;zeod op nps tnuntol .
ed elc;11 lpcluoJan e;iec;peg zulqlslwsun4 o_pugcpt,ojuauadxa azanpalqo
elsobe4
ti-ps ntoa.au iutrs rD Taod Ttuaop i"toc ,uouad,Q1 ap psltcs ?nop
{ oamd "rr EssoIC .1tnta! ruw -xe 3 e
psreel5au ap e4qny?u o ec 1ac p&qc og ,)n"r",
ntseulw1 pWW naur nndwncg -a1dwoc" as ,pnmcuntpzau pcllsltJr arwouolno "ora1ri,
n" ri"p
3't)tH \rJtNou^
"*rod
tnrg;uecn1 l,f psso1g _.(, "md .to1pc sounc parqns, c1do1n -qs 'c
Tain
nc Tocgfuuapt) mlmaa7 ntdnsp pcryunutor ,rjduruo" tio)acp -a^r-u e
3C alp atg,.totzJ 'ctutouB aqiaqso.t RssoIC ac Daac euo&aln pru1"td n4uedl
-xa lnre1eolnl:yiauguot ppaod ogtorsJ ulp.1e1recg
BecJrtr l
py e efeuug€ Bereotgrrun udsep erepel sp
Iqcund ri*uluOxg .L (awn?
)ISE
Eatt e---rz
a ?.i#
t*z I 7""-n
'-nrtur/l2
'TntptoacnT mpueod e sler1 e eelndurp
eJ?lrurs epurEeulr ;S
M.v-*4* 4,,7a1a-- ,,2 J oafiosws rnp cruoEorusoc Inolqq e4r{ eriuredruoc o gzeozllseu 1odpnst
---% pW * ;-J,,,,%1 a otloat1
acuuowor a^uow # awall€Frpq ."r" *Ti?J;::i"i:A"{rii- u! ptc utl
rg eelnd re-ri erec ,unprl ru1ud-rer1 ep euer8ouqlq o nc 11do,t.
.rS"-*iot
at lzat
-uezetd.ncseururs r?rrrhtr m1 reredo .r'#ffi::*f:lJi# Hl oj41ntu
polpul 'euercseurrue rerieerc e gzelurs o
lrlocos else yntploacn7 .? rc IDrm
o 'acnpt
salajug tsacn pp wo-r ti sugwpd ad tryntual Dr.toos pp^lu
-ploas arsatod urp ry1ruplnacn1 Duuos pc Tntpd o_s """t;:ffi
1116 ,rn1n1, ps0out4
-od edururrJe,rutBed pnop-eun ep nese un_4uJ ,p*"lieuttiry
'g |dot8 a7,
u! 'pqo,
ep rorrrnsra^ Inlxeluoc u! cotoumro,ug^nc Insues d;:fT wnl D a
.1eod
e;1gc ep rol eeJrsoloJ
pzeelt:rtour rS rnlnlequrrl
!rynrcnl
€ el€]II?Jo ep etuetuele FcrJDuepJ .p -u! ap ?
I
ps an4s
t so dud ap g
i
yo sr ulp ryn r"#::,fi::ffifi3ilfi3iF,:H1: '!rynllqDA
;
ut s-nu
n-rluede*4xeorsecselsesolo;t,',#nf :#;#Z',#::Ytr:r: 'nqoy11ia
nc'fiauzptpu! lql,o nc,uoalcu. purrJ Bc .rr"r"p etse uqptgC .q
'elellc elrmsJel ug urdo.rd Joletunu oaptry
esJrsoloJ RzeezutolN.e AP lNT
-n0c o-ar,
FncD'urrptpcrgTipco!o-z.t",ur'r::;;"#ti*t;:;;:l#::
roe 'DullptpC Dl pu!^Ud p"tpl lnp
// /toq1pugd pznaiyn!ag Touf fpruq
'ruau,tru aq 4.to[nq lop Dc olptqo nC ti radnet
/7gqco ,c iauzptpiS lqnwo
.mq /sod1"rd ap g yogfu1p tDlpg gsaryqdw_y
f?qro.t yioi ps ls '
sod pl"mod ac {od u2
//?szu DI ,toquasary ""
a7adnc a7du3
/amnr
aJ /'psor ap pdoc uDapL4 'lcap'ua
/,uttplp) DtsD oawar| u1 :4wjr,c
JolenorcrrrJn epundspr e ru1ued eImsJeA efuele nc psDc Dl a
(;15e1od1)
.uieEnserrur
el3ellC
tofo&uo *
ncsoulutf ;n1 ;epgl;doc eseg lerm Bruq ruelep eleod gfuue, g6n."!
'uercseurrue,,clleod ol ap 'so
1n
roproqe1,. erdsep spn uieruroJur
leJlse ap Tsotd
erydg? eelnd ren 'el€urJ 1erruoJ ure8une-ln1ueruoru
ug pugd
ptptnacnT trnce4 orec urrd elrseccns elelu?rJel .elelduroc prozal a
"
"rqatadg e smcrssedred Ielilpe Ie €oile.q F Imrmlo^ 14,egerpuun .I -audpu.a
nu ail)J !
ilivct-tdv n piuaui
ps lDH'!
YrNsUnC SUVn]vn3
wlulu p.
 oersurm 'ncsgu
(eOSl) o11ody et pcseotq et eO rrJerJcsep oleJc?suoc rufed eleseoJerrmu uud lderq 'pm1ps
lolB^B-l e-'f -pll Etseec€ c4se1d I€ru Iec pqeqo.rd gurudxe aqiamco1 o arDr pl eugupr'1
-Dutluo a$a aulc unds riti Dulnz!^ lw-aUJSaO'cez1egln1 e1ieurgy rS ptusm
'p1,r1pq rS elsece e4ul glcerrp grqgEel o puryq€ls re 'rnlnrpeur -oqcs FI
rrJerJcsep r$4eer rrJolrrJos lepJoce ne plrqesoep elfuele O 'elsryeJ upqs esE
epmdq rS odurrl rS nrieds lrunue rm ep eluepuedepur repeSe 'p6eueur
-o-ruele rmlgsgr1 pugluezerder 'ocrselc e11mdp er+urp rS -elcBJBc
"errqesoep preder 1
ldey ep etse Blseecv'liplqenpytlpur ep urind 1eu 13 ilruerl Itipptcos
ecrlsrrelc?rec erruum ropmdp Inlpqs op erep?cerd nc dedncoerd a$elrqer
lsoJ n3 IIlsIr?eJ 3eec3 eo 'pll\lc oa"ffils azalncaoc ps'cezlegeeunds
umcerd 'erec gpuusore,r etm{clJ o ezeeJc ?s }soJ u ro1 ufuuop pugdruA
rep 'prr11c1; '1uepr,re 'e1se 46qeer IIJoIIIJcs ep gsucsep €eum-I -uI €l ep
'1!^!c urrdgte,
!rynpoC I€ Iec op edeorde IBIU lgc IJ € Berop 1g'nydurexe ep'1eqpue1g
erec ed'ruqos rS leuosredun FIIts uI sole I€tu e$epp,,r es els{€eJ -lUta DEi
eArJ€Jeu rerr4cedsrod €eplrlllcelqo'elelleusJodureluoc u1 erepgcerd -n8 PJsprl
nc Flelngc glercos €crl"uelqord nlued erudncoerd '- fizp^ ptup etsg 'lnF
-orJtu JDp'ruapu4n7atd Ttiwts agfps :aipatc rutuad nazauun1J atsa a) ;eur 13 9
Daa? ps o,tado n4uad ag[ ps amqau lrysluo gc ?utrrJe ueqneld - rnl INI InIPTU
-ruol€J€u B pluercsruuo euilzrl'elelrcrprrerr r$ elrlereu te,rqcedsred
eelelrlrlcergo uud ezeeztrellarac es uslpa,t J€JelU Fluemo eJecorJ
-ruu€ PcB
IrnlFsP.{I. '€96I uI
gze1'nc
'luezerd ul gugd ecgrceds errrroJ uI ollolzep
es gs ?A eJ?c rep 'ee1-y1y I" rnlnloces e eplpumf eurud reue el?
"nu4uoc
u11rugde rDralll pualnc BI pJeJeJ es eJ€c 'gsug4ser leur'ln1nueuue1 'eruo8o
e eridecce enop e psul eJopo^ ul gln s rJ BA eJ€nuquoc u1 'epmduq erdnse p
e1€ol urp ecr$rue rop{eerc 1ec11de IJ pugnd 'ec1ro1s1 epeoued -nuexa !
elrrunu? reun srJcsumcJlc s]se nu lruusrleol oercperr ep ]crmd ]sece Bqu4l uI
utg 'retzeilr€J rS rrrgzlleepr sndo purg'ecrpuel'eleriuese re ele1ep
u; 11ip111eer eerepegeJ gzeq ep nrdrcuud uc pug^e gJ€Jol{ slroe} -ozop;
nes erieerc uI eqpnlp€ o el$eurnuep le11rgcg :g ueuueE lruolrrJcs 9lernlcnE
e4pc ep 86rI InuB uI preo eurud llsoloJ 'tus11oa"t Inueuuel FIstusrus
'loces 1nlsece rrJolrrJcs e4urp eged grrnq o eiuengul eA eJeJ
'1nws11oat
ouelueuo ocrpl
rou reun efitlrode q snpuoc e lruusrlrlrzod
-se ueld u1 'lleD rS ;e1erle1 umcerd 'pe 1lncsounc urind l?ru rJosmc
-erd roun eillpn1s ep 13 rep ouvrueq ml e Elsruolinlo,re ?rJoel ep
aletl€ equl le4snll orrmluu rolefur4S I? rqesoepul'1eiug1S Is lrqesoep
Itt1ugAB tsoJ e 'rruml ? eleztle;cueE ecrleJoq nrpluezerder !ry Dap
"eJ€rruil
eiug ug leluerupedxe e1ecrJlrol ro1e1de3 InlsurlJd eeu{sns erec crJ -04uIoun
-ozolrJ luomc'rusrlrlrzod op 1euruop lsoJ € Bol-XIX I? FIoceS lnlryu?u4
II n,t '!
rlJols! fxefuoJ r ur Ttsp8
qns Dar
aTiauauo
InIocrilB
oncseutu';
 Charles Darwin (1809-1882), minufioase a oragelor, cartierelor, caselor, interioarelor, vestimenta-
naturalist gi biolog englez, autor al
celebrei cdrli Despre originea spe- {iei, scrierile realiste cap[td qi o valoare documentard.
cflor(1859). Doctrina sa, denumitd Realigtii au cultivat mai cu seam[ speciile narative, un loc
ulterior danrvinism, explicd diversita- central ocupandu-l romanul (adesea compus sub forma unor cicluri,
tea lumii vii prin evolu[ia speciilor cea mai potrivitd structuri pentru a ad[posti multitudinea de aspecte
condilionatd de seleclia naturald.
pe care scriitorii ambigioneazi sd le cuprind[ in cirfile lor), urmat
J.-G. Lavater (1741-1801), de schi{[ qi nuvel[, cu precidere cea psihologic[, gi de speciile dra- f. in1
teolog gi poet elvelian, autor al unei matice, comedia qi drama. pen
enciclopedii in zece volume intitula- crei
16 Fragmente fiziognomice, avAn- . Reprezentanfi voa
du-l drept colaborator pe Goethe, in
care demonstreazd legdtura dintre
2. ina
in Fran{a: Stendhal (1783-1842), autor al romanelor gin
trisiturile felei gi caracterul uman. Ropu Si
Negru qi Mdndstirea din Parma; Honor6 de Balzac (1799-1g50), 3. Cor
F.-J. Gall (1758-1828), doctor creatorul Comediei un ane cuprinzdnd un mare num6r de romane qi sq
francez, continuator al studiilor lui nuvele intre care MoS Goriot, Gobseck, Euginie Grandet, Iluzii mfl
Lavater, creatorul unei gtiinle numi- pierdute, Medicul de lard; Gustave Flaubert (1821-1880) a cnrui
te frenologie, al cdrui sistem constd
capodoperi este Doamna Bovary.
in a recunoagte aptitudinile oame-
nilor gi animalelor in configuralia in Anglia: Charles Dickens (1812-1870), autor al romanelor
craniului, dupd forma creierului. Aventurile lai Oliver Twist, David Copperfteld, Marile speranle etc.
Cercetdrile celor doi l-au influentat in Rusia: Nikolai Vasilievici Gogol-(1809-1852), autor al ro-
in mod deosebit pe Balzac, care va manului saflete rnoarte qi al comediei Revizorul; Fiodor Mihailo-
urmdri cu insisten{d in paginile
vici Dostoevski (1821-1881), autor al romanelor Fragii Karamazov,
c5(ilor sale semnele exterioare ale
caracterelor 9i pasiunilor personaje- Idiotul, Crimd Si pedeapsd etc.; Lev Nicolaevici Tolstoi (lS2g-
1910), prozator (autor al romanelor Rdzboi
lor. Legdtura dintre fizionomie gi trd- Si pace, Anna Karenina
sdtura dominantd a personajului va etc.) qi dramaturg (Puterea tntunericului, Cadavrul uiz); Anton
deveni una dintre caracteristicile Pavlovici cehov (1860-1904), prozator (Doamna cu ciiletul) qi dra- in,
balzacianismului, prezentd gi la cdliva u
maturg (Pescdrusul, unchiul vania, Livada de visini, Trei surori).
scriitorii realigti romdni, de la cruzi, h
Nicolae Filimon la G. Cdlinescu. In Romdnia: Nicolae Filimon, Ioan Slavici, I.L. Caragiale,
Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Cilinescu, Marin cai; apa
Preda etc. Pq
lntdmplt
ceta;ii t
bt... a
smulgea
-(
-l
decdt si
Pe
strigdte
n incrett e
i" -l
Dt
vrache,
varga, i
chea, h
rdufrd
uie;te a
Strig,A!,
In
grdmaa
zervi;ti
Leul gi calul cu ochi de orn, dupi edifia Lavater (1S20) ceasuri
trebuie
 atusJ^ 'itljeeN tS e^ea3ns loloiapnt
le relocs rozrnoJ olsa'pdwu p)eE lDw Dar ntrjo4s ol ojoautwrp aoa4 arn) .totllw pua4 acndo_s amqa4
el ep Bero6etlor pdnc 'nselncng lpcsoautod as ps Jo pntz atdsap lnpc d pcsDauqtpo ps ,rJo uninac
urp ;euorieS tnlnJleol euecs ed p1e1 la4-pnop csasodo4 'ryqzp.t q - arpune p"\pc Btaw atnc Uhanz
-uazsrder ry eA' Qseounyng a4deou -at iua?ns rcp fi "ojgfo un ap #npuoc;unsp4 D^atgr ug ppnwp.rB
O 'lnqop ap rn; eserd 6/9t ul aqsad aru1c 'Uaug Uotunlo| ap Darynop oat|
'elilpeuJ luns 2popo uJ
'pzlqcsap ps a8taw ft oduq aput.rdo ,,,irycaptuwn71;
-oc tllc en rS1 rS eiurpaS el aleltnp :pip*14g
zun Urltl8 D aqcar^Dts 1i .p .11jdou
-rse ng gdrcryed tcte :nosoJotey\ nllf Tnzaii o1 aasaqc-i" o'in-a1iary
rn; ;e lslLurunl lncJeo uJ snpotlut alse -\qc nu $ apgt nu :ptrucp mw fi Ds\orras rDw qnw a uo\pcgtlnpt
nosouttrf ur.rd 1o1 .rue nlled eugtu ap pQac o :DIasaA aunl o nc acot o arD po a&a1ajq pgunq ,naqc
-p.r BA epun 'pdwt1 tnlnJetz efcepel -arn nr autq pug8ptl .a11p,tp.td u-aca4
ul neseutuf lBtlly\ ap leuaqs olsf
$ oloc tgc a&uldt4 p ,o4nt
DJ pJnlua4 atnc ,rydod alajulup4s ap ailncsn rnw p.tpS,aqcnn,
'puodep octlsuouln tolstnal elurOed !)s
-ols 'cI 'p.mlo qnu ruawoo luns _ rsasapa_as arrryrnqnq rDQ
uJ sale !plrl Jep 'olBlaqtl eretz e]lnul
'n4atuo qns ap ntlotil un pugjocs ndod aclz
reuJ el etctuacn acej .nps tnlntuelel iaprucsap:N _
ecrdold elnruJoj rS lep ,piern u! ujnJp 'rylAawa,tJaJ
un reutnu nu plneo rS1 rue enrig3 uqupr_lopuguy 'nl\prtptd apuoolqo u3 anuta|nd Wpq $ aTpEuTs
'e1edw1qg Fctlles elst^ol el pzeol 'Touto8z ptoto pno-s plopoap ,aqcD"tADlS .p DaqrcA pugr ad
-nqep lS preraltl ealelt^tloe adecul
ialasDo xaza4nd fi3 nuco ppunl uJ iau!, ad nugw amd pi Tgcap
lSt 0/gt ul 'eqoelsoC 'nps tnlntr.lo aurq ma lcau-at ps intd ps ...iutnC _
-un ale erieuepep rS pclr.ulur ep ifintps iaprycoroaaN
'pw-pdocs ,rycpt{ap
elrrnslnc 'JolerussuoS el ,Fzeelua^ iaq?Dr^ots pnau fal _
-corJ opun '46alncng e; el$e;rqels
ss g9Bt urq 'r15ero;4
e; ;nrzeuu.rr6 ri3 2nwa.4nc ap wcndn ,odod t! 'p ad ro r!,i1*"{ri;Ti!"::':t:,
rS erei.ur.rd eleselo pzeauln "'gog punds DS nD D ...arzDc o7 pund ...tiuttd
'cseu?utoJ tnlnJleel eoJel fps "tO Ttuns-nio1ac
1io7 "mq "p ad #
niota1od nuoru nDauni rrr1ulwo ,uro1i*ytug
-lo^zop Bl psnpe elinquluoc n.rlued
pcode u1 rincsounc luns 'e;el6e.r ut,td mwnu g.tnppd p4pdoc o1 psultul Dsrnc wp asodpcs odo4 "
mre1A1
-eO el{celsoC rS n6to; ,rn;p1e1 lietg l" ] .uruowo putn ad :auzDc nJ pnop ,a.mq[)r o toclo :toc
'lurlsPUPul le relolsos ap ap a/oq nc ptasndacuJ lgrul .ampq u! nwnds ,qu 'e1e€er
;n1sod !a4 f)"roZpq
euoJ^ o euriep 'ecn1 ,nps lplel aq"mol $ gauzp"tpu-a1too!,ryco ad aunqtpc nc tjtods ,r"rurii 'Qtotns
n4jpc
epun'(enoqet6) rueur6lpyl rurlsgu oart'allz .psut"rd
rcq -erp
ap laD asnz[,r poqlry ap Dwac ,11i.tg{s uJ IS
-qu eelaldotde uJ ,oleueulteH lnles uoluv
u1 e1$eu eg '6lnleue;p tS lolezold
'ercreSe) e1e16e.re3 .1"q
oulua4
I -828r)
(eluew8urg) 'iozotgt
elufuru3 .T.I op -olrBgtl
pilws -oJ IE
'cl' tl
ro{zYv fla swsvl LU Joleueu
rruPc e
llzryI'
rs eqralordrorsec' € grmruoc eepr plequezre o rirnqels;-1'ffi rS eue
sllelelec urp ropSeloc ele nc eJlsBo^ e111ierruogu1 '(os8tr
lieredruo3 'g
$ nlogl
rueq erdsep erurxeru rs eqrerrord qn-rp.a;TffiLH1"#lfiT;i .7,
eprieurosur {16euedur1 .eure4s ."r'i?:;19':H:.1i,'fff"::
roun pugulirede ,1nueq lqesoep poru uI cseqru eruc eleuosred
ep sldurexe 1iep tS rietrncsrp olEeloc ru1ed_ye4 etrgc ep edn.l8
u1 .I -ery 0
UXHTT EIEI HENtrUNU leurm'1
epedse
'lmlclc.
col rm
-€}USIIIr
 in care o cunoagte pe Veronica
Micle, prietena lui Fnrinescu. l-a ce-
apropiatd - cale de vreo patruzeci de kilometri. sunt mu;terii buni, zada,
rere, este transferat in Argeg 9i bdieli cu dare de mdnd, ;i cdntd ;i rdd Si fac fet de fel d'e nebunii. de-a
Vdlcea. in prezen{a reginei, fn anut D' stavracheface tot ce poate ca sd-ndatoreze pe bravii tineri. netyt
'1884 se joacd, av&nd mare succes, Dupd ce au bdut bini;oa se a\tern unul ldngd altul, ticsili tn cele
comedia O scrsoare pierdwtd, doud oddi mai rnari ale hanului. Foarte obosili, tinerii
capodoperii a dramaturgiei rom6- fdrd grije despt
negti. Un an mai tdrziu, degi premi- dorm bu;tean. Hangiul, posomordt, std cdteva minute la gdiduri
addnci; dar deodatd i se lumineazd: tnduntrul frunlii a scilnteiat o maic
atd de un juriu competent compus
din Alecsandri, Maiorescu, Hasdeu mare inspirayie. Onul trece repede tn odaia unde-l a;teaptd cu atd_
9.a., comedia D-ale carnavalului ta nerdbdare cainicul.
este primitd cu fluierdturi, prilej pen- ;i, fa
Ce Si-au vorbit cei doifrapi nu se poate spune, atdt de-ncet
tru Maiorescu sd intervind cu arti- ;i hafti
colul Comediile d-lui Caragiale. in de discret ;i-au Soptit. E destul a ardta numai ce au
fdcut. preotul lini;t
1890 are loc premiera dramei Iancu s-a a;ezat pe scaun tn mijlocul oddilii. D. Stavrache a luat o
loan
Ndpasta, care apdruse gi in volu- pereche defoarfece Si a inceput sd-i reteze pletele; apoi tot mai scurt
mul Teatru, publicat cu un an mai Seh
inainte. ;i mai scurt, unde mai bine, unde mai cu scdri, l-a tuns la piele, mu- rdnd,
Dupd 1892 relaliile cu Junimea
scdle;te. Apoi i-a tuns scurt barba, i-a sdpunit-o bine ;i la urmd i-a ieru
se rdcesc, iar Caragiale, orientat ras-o cu perdaf, Toate asteafoarte degrabd. numi
cdtre prozd, tiparegte doud volume. La patru despre ziud, voluntarii s-au de;teptat, s-au pus la ,,14n
Editeazd impreund cu Anton Ba- rdnd ;i s-au numdrat. D, Stavrache le-a fdcut socoteala, a tncasat
calbaga revista umorislice Moftut
curfr
suma de doudzeci;i cinci de lei;i, mulyumindu-le, le-a zis: arfn^
romdn gi din colaborarea cu schite
la ziarul lJniversulva alcdtui ulterior - Uile ce e... este aici un tdndr care ar wea sd meargd ;i el
volumul Momente, apdrut in 1901 . volintir cu dv... it primiyi? Stow
Tot in acest volum vor fi incluse gi - E vdrstnic?... depn
colabordriie la Gazeta sdteanului,
unde au apdrut pentru prima oard - Da. ome,
nuvele ca Doud taturi, fn vreme de - Are pdrinli? ori copii? in s4
rdzboi, Cdnwld, om sucit, La - N-are nimic. analt
hanul lui Mdnjaald, La conac. - Are formele gata? a intrebat oJiyerul. cesul
Proza este rezultanta unei directii
mai vechi a scrisului sdu, ajunsd - Forme n-are; dar.. sd lefaceli dv.
- Asta nu se poate; trebuie sd se prezinte Ia divizie. bine
acum la maxima lnflorire. in 1g02,
procesul in legiitura cu presupusul - Da nu se poate sdJ luali cu dv. Si sd-;i focd formele acolo trei z
plagiat al dramei SJdpasfa, pledat unde vd duceliT PIevt
stralucit de Barbu Delavrancea, se ungh
sf6rgegte prin condarnnarea
- 8a... s-ar putea.
Ga-
lomniatorului Caion. - Atunci...
lunta
in anul 1904, in urrna unui $i d. Stavrache aduse in fala camarazilor pe domnul lancu
toatz
concurs de favorabile imprejurdri suc- Georgescu - un tdndrfoartevoinic,frumos ;i curat, ras proaspdt -
cesorale, se stabilegte cu iarnilia la o tffili;are demnd ;i severd. Camarazii l-au salutat r, ,,uro',
Berlin, in exil voluntar. il atrdgeau in "r dupd
puternic de s-a cutrernurat hanul, pi d. Iancu Georgescu, mail
capitala Germaniel perspectiva ce
unei vieti confortabile, posibilitatea s-a sdrutat de multe ori cu neica stawache, a pornit cu vesela
de a-gi oferi pldceri artistice (era un bandd, fdrd sd se mai uite-napoi. ;i dl
mutu
pasionat meloman), poate gi o ne-
rF
cesard tihnd pentru viitoare proiecte
literare. Pastreazd fn permanentd De mult nu se mai pomenea acum fn sat de preotul lancu... vorh
legatura cu tara, iar corespondenia Se-necase? Il rdpusese cineva? Nici urmd nu ldiase, parcd in- caw
sa bedinezd il aratd atent la tot trase-n pdmdnt. In locul lui se orhnduise alt preot; nu-l pituserd a;- tori!
ceea ce se petrece in Rom6nia, fie
in literatuni, fie in viala politicd. De tepta oamenii cdt lumea; nu putea rdmdnea sat de cre;tini
fdrd
la Berlin va colabora regulat la Iiturghie.
reviste gi ziare din tand. cdnd d' stawache se-ntorcea de la parastasul de noud zile al Atun
ln 1912, cAnd implinegte 60 mdicd-sii, pe la-nceputul lui dechemvrie - (bdtr6na, dupd ce zdcuse
de ani, Societatea Scriitorilor RomAni ba!
de inimd rea weo cdteva sdptdmdni, murise dimineala ta 2g
organizeazd sdrbdtorirea sa, la care
nu participd decAt pe cale episto- noiemwie) - se-ntdlni cu factorul rural... o scrisoare cu timbru de
la Turnu-Mdgurele Si data din ajunul morlii bdftAnii. Neica tului
lard. Moare subit la Berlin, unde
este inmorm6ntat provizoriu. l.Jiterior, Stavrache a cunoscut slova. Repede, omul, deprins a nu mai a;tepta orice
corpul sdu va fi adus la Bucuregti. plete
 ; ,, ;i l1l
ap adDandD $aq .og[nsp,t p\ood ps prrDotu-as ps
"'a7a1d
Mnc Dut olti tow nu ap ,inwftun 4ugd,1i pcupztu Dtdat)
1i pq"mq 7n1"md D pppo pc io1dwg1u-o-s a)uo
'ppodpz 'apo1d :pyuawodau ppolz o o"tfl Dr!aA
as-a1drugqu3'ruaup Tnugdp4s a p pc atnds ps ry1n7
-uafuas plDaunqau o pio aut,t fprDp roCI... ap ?
NI 8e t
n asn"
'odod !ac,mo1u3 a1ood as lnquailtas roO ,rO... '
l"'l'p7n13 Ip afl
-uoq D a4ugdpqs octutcod pcsoalilqlau ps "'
Tn4datp earr. ou-a, $ t,u"p,ptJ!"Y:[' ffo:.?""''
oaro odod "nlFlu1g 'ago4datp asasn^D lryDcoAV .nps "r ptpt
ep)JDoluS tDw as ps pcsoauzp"tpu_ps o .tpcl.'.
p7a7o{ Tnuwos arnqrnt ps aury ?flo ad ap pu?c -io p
u! pugc up Daua^ aJDc ,luquqol ncuo7 ndod ilrol
-pcapn{ pu ac inapv .rolryDqlgt npml # pdoc -u! p
rycap o"tolo 'aq)DrADtS 'p ad To"qdns o-u Zpa,apo adsap 'ndod atdsap p4ocapn! o1 tso! o-u pqro^ "'n)
u! 'ntaunu. # rcqzpt ap luo tculJ flJa4 nV ntu'm1n8uoq ppug7 tdtlc,pctzpso^arD7,,
'pcunw
n ap ary.mcq o1 ljnzalo # nnta wnco .m&rsap 6 Drasaa
asdapad aqualtp o1 rltpugso ptasasnf pnq1g1
,lnp ac p
l,'.1 toqrua4iou tlD a.m-u aluc lp.rotpwltd-p4sp tiur.rd tt"tutlpt nc rycpl gf ruw
-"o1d unq a4ntt mun 4ra^D oa"nugdpts u3 w1rgat o-s ac 'aqJDrADtS 'p sD&stp pqaltu! ....tDQ _ ,,Dln"
Diaun p"4u1 awot a) n) ,qD)ouo ad aqa"4ug ps 11i"tgts n-s lmoqryr pcpul{,ynu1wpc DI ad aano1 - lPdst
fug n7 apada,t Toca1d o t* pciuq q !!Dr snd o lnryco -u-as D atds oausaco a\a\tz n)uor
ionqll agfps no lryDtunl
ad sown{ 1n1pds o-s :DalDostus aulq suryls y -oftpc'lDp{o roAn wp ,o17i
7og tDu FJDuud
'ararnp ap olo 4lla1doc asDI as pts alnqaq nu .rupj alumltl&un
ipu
-1u1 pcot 1i-ps alnqa,q p%pq un rDO .a:,sal Dg14 atnot ul1o1cg[o asruo^z as D$o - ppq Dn DuMId
ap qqorpz 'qnw ,71nw sugld n aqcoruots .CI "'Du/n)D .tDQ 'Du ald DaJDnl ap arylpu_lDu aryz ra4 olo)D
nc pqtnpadxa DJa pa.moslns ,"ryiapo u! :Dlop affiq
,,'nasado4 afuoag,tof trud mw ac pdnp Dgrgq gnfiuop
-ow-Tua&tas ! rcsatqo1 t tptpry'Jolqns : anflps llototou
'p1n|1dodspt D prn orq ap
'1tri,tgts o-s ti pcsoa,rnm ps yd !rynsa)
-cns atdsap "rc14iat DaJuD nl ouncnq nc Bo1ouo
-acu-D pwffi ad'ry1n\agfns ohtg ap ToTrEat a|nod
g-ps 'tqiounc o a"m, ad ,nug"4pq ,ns-pctow mds
)lmu Da?a4ad as nu a.nu lnw ry1a1otlp1ag[ns ug
pt aulq pugdautd a.tn"tlw uJ snwpr rttn ,4iauawo
l-ps ti 'aSugrs q w4pds D-s putn)o pcpul{ ,1j,n1
ap"mdlqc utp msalajry azatttcsap ps suudap
yps 71la.8au watns !-ps To&nt o-au $ a1o71wnp ns
tao un Tsol gf.to Dpcn tr c pugundnsatd ,aqcnt,to1g
-aJW pp n-au pdo p4uawod yl oJlanat :sown$
a4"ruol a4iadod .trSut s tptugc o -ti pmqwgz : Daunl7
ocau rnl o"tr811[nzptg[.m am3 iu)ry so4n7 plipE
'atDllD toplDuJo
7o7 'a&ugs ap a,op"o1d # atatnp nryp ap IqpF
oa.nlnd ploot nr pprDtD ag[ps ota Du^ald pugrn)
a1not $ap !a7o71lo1 totprp p nu tuauou un ipp lDsD)t4
aI 'pcsDasru afiotocap o
$ ,,p"to717!w pawl"tL4,, o1 snd
-ps nat^ oio 41ppdp.td o-s pc Tocpd a"myJ .ttt1co pug1pdpc 'a,tootto ap Tndwge ad TuaB"os Tuanu
slrlcul o pugd pug&ug@ flt 1nry4pdpc q pts wv asasnl'itrqo.ryz adoo"rdp nn,o u4iou m apun atorat
'acaqugd q a1nantd anwrul ajuoo1? p4 ap arDouo D-r truJ
-p)u! o-4uJ 'ctutDnt o1 ap 3na7s un asunl :lJnpugJ
ap pdwgc ad 1low ,antodutoc ap dw17 ug po.r8 -nw'ala,
laq u! JoJou qnw nc $ fo"mc arDw nr asrypq aS uncs lDrt
4 po"t8 ulp tDlulnuJ "tDrunlol ,nasaZtoag n"uDJ 'Du^ald paryloulp ota pto8ng .mptoqq,J aluncol
pruauapsolqns 'po"towDc ADtq lnun oa4wwpS o tDnl D
urp mlnwn cnqz p panry.t ap plun,Tns p717i1u11
-nt wru11dapu! ps urua^,np ,wagioounr pA ps aJ
W pcnpo ps D) ,a4.mdap ap oin Usos ,aur2ttl Inpard
-DOUO WaAO-u' aq)oJ\Drs apuwop,anDlnlDs,,
ap Tncaqad ad alauwas pwn ,qoiotnpry ti Tacu-a,
ayoo!,ri
...i!ryncorp p1nini pfioc nc yqco asta4i #g aqco.tto1g
-qlD nJ
nrcnT ilg "'ipu!p4s p^og ..'putp&s p^oF a psu! ^
o tDlaxr
ptvp ptsD ap - a7a"n8p7,y-nurnJ DI ap ,o1a :atDos
ng a1n71wnp o .aptpups .^p ,d*;;r't'::X# ynpug8
-ycs pqD pWcD! ,aza7odt ap artppp !-Dtuosarary
sns ap oto pctpt.t DpcJaJ o csasdry nu lgtu! tow ,pcau aryqnl,, afui pt
a1ac 4f
ti ::i::S: :rF:::;I
:pct1d soatau 'uaug !!
I 'aPulq D-ap ncptsap ti pitppo W aslqcu! as .oapurq D-ap 'llunoat/
apuny y1i aryr It lnto.tnco"td tJun4v rup .D(J.'. Tnp"nrd oapatc fatpc ad olaco o1 ap giat JrurDpDz 'lunq !!r
W
ndmiez, in tot satul era astdmpdr desdvdr;it ca-n puterea noplii; ba
nici glas de cdne nu se mai auzea - cine;tie tn ce iddposturiii odih-
neau paznicii curlilor! Drumul parcd era pustiu: care om cuminte
sd-nfrunte a;a tdrie de vreme? pe la toacd, i-a hotdrdt vdntul sd batd
numai dintr-o parte; ploaia a contenit, a-nceput ninsoare mdrunlicd
;i deasd, ;i s-a pornit crivdlul s-o vdrtejeasci. A;a weme line trei zile
;i trei nopli: halal de cine n-are nici pentru vatrd, nici pen'tru cdldare! desc
Batalionul ,,3 V6nitori',, la plevna D. stavrache n-a mai ridicat obronur prdvitiet. singur Ia
tarabd, ce sdfacd omul? Mai bea un rachiu, mai mofte;te un"covrig
spdt,
uscat ;i se gdnde;te mai la una, mai la alta. Dar e
frig in prdvdlie. a;a
Mai tnleleg sd se canoneascd negustorul cdnd ;tti pintru ce; dar
a;a, degeaba! Pe a;a vreme e de prisos sd mai a;tepte mu;terii. D. astdi
stavrache incuie cicmigeaua, pe urmd prdvdlia';i irece-n' odaie la
cdldurd: cdldtorii n-or sd mai treacd gi toatd lumea din du-s
--'" -''
sat i"-
stie sd
intre pe portild-n curte ;i sd batd Ia u;a din doli.
- In adevdr dupd ce se dezmorteste bine d. Stavrache la gura
sobii, iacdtd, pe-nierate, cd bate ciniva la u;d.
- Care-i acolo? tntrebd hangiul.
- Eu, domn' Stavrache, rdspunde un glas slab de copil...
Deschide...
Hangiul trage veriga. Vdntul de-afard duhne;te pe u;d aruncdnd
tnduntru o fetild foarte rebegitd. Copila d-abia poate vo,rbi; lini;
fdtcite i
sunt tnlepenite defrig, de;i, pe potrivd de copil sdrac, e destui de bine
;im
imbrdcatd: are peste cdmd;uld minteanul lii tatd-sdu; pe picioarele urec
goale ni;te cizmuliye vechi ale md-sii, pe cap un testemeL
;i
- Ce vrei? du-s
- M-a trimis maica, sd-i dai de un ban gaz, ;i taica, de doi bani fuicd. aces
$i fata scoate de sub mintean cu bdgare de seamd'doud
clondire.
s-ad
- Da... zice sd nu mai pui gaz tn a de
luicd ;i luicd_n a de gaz,
ca alaltdieri, cd iar md bate... ;i... sd mdsori bine...
tea-t
- Da bani ai adus?
cot,
- Ba!... zice cd sd scrii.
trup
- Iar sd scriu?
cldn
$i d. Stavrache, urmat de fetild, trece-n prdvdlie bolborosind:
- Scrie-v-ar popa sd vd scrie, de pdrlilil
In prdvdlie d-abia se mai vede. Fetiya, apropiindu_se de d. utna
stavrache, care-i toarnd luicd, rdmdne cu'ochii pi un covrig stin- uso(
Eler uitat pe tarabd. Hangiul s-apleacd sub tarabd sd ridiie tini- Ji-m'
cu gaz; fn clipa aceea, fetiya tntinde m6na, ia covrigul
"1"!"1
sd-l vdre iute sub mintean; dar d. stavrache se ridicd. o tros cu
;i dd
coada ochiuli ori ;tia cdfusese un cowig pe tarabd
fi
;i aci pierise?
- cd, Jdrd vorbd, lip! o palmd peste Jiilciyi_nghelatd:
. - - Lald covrigul jos, hoalo!.... De mici vd_ivdfafi tafurat, fire_ali
ai dracului!
estel
Fata a ldsat covrigul ;i a pus mdna lafdlcula_ncdlzitd. Apoi,
a publ
luat cuminte sticlele, le-a ascins sub mintean a pornit afunddw
du-se tn negura noplii viscoloase.
;i cun(
volu
Hangiul a incuiat u$a, a mai aruncat o rdgdlie tn sobd, a mai
bdut un pdhdrul, a mai cotrobdit pdn odaie... 52fi rccut a;,a ca Zafi
la Zni
vreun ceas, cdnd, prin urletul viforului, i se pare c_aude gtasuri
de nuv(
oameni afard...Ascultd cu dinadinsul - urechea nu l-a imd.git. De
Edifie l.L. Caragiate cdrc
astd datd se aud ;i bdtdi ra u;a de ra drum a prdvdriei. Muiterii...
din perioada interbelici QVet
 , r,*L,Wfiliiriiiiiiiiil,
oI ap augutot llnton lI
.nlzxgl reru
rr€ sAIigJ ,ara^D
_oltorsJ u! ".1rJ2
arow ap purct"td o n4uad_,pyl@ap Dailunqaaa! o7 puga'iiunrcrgc
Inun alo a7o7da4.rolawmds # rcyfi,t8 lopr)ncnq Dln$lelsa aCI'1,
role^nu aP
sruel pc pugzrqcuoc .g1eqe1ep e;rzluezetd eurrrd rS ecuy
rg lodogueT
lr
ol or
Ined loJ iloluolBlc e rS rrc4lrc elfuele 14 ecnpe, e,r, o
oatad6 1oAoi1re7 lDu
InBd ep g1uli1ul ep llilpo reletueumuou p (OgOt) 1 p*n1oo
uI. es seJepnlcul slqv .ncselnclecl .3.c ep gsnpuoc ,ze
plncsounc
ulind'1erpg ncrutugU urp plsrler o,mlnuoa1ps DpzDg ug g1ec11gnd -ugpt
lsoJ B loqzry ap awati r{ D'to
RclEoloqrsd elerrnu ,plqtempu nrii"lr"
ep gpiuengur rS luercsruuio mlruolereu erruceds.ildurp
psucg'-
'
qio-at
u3d3u 30 sICNnd
iasuz
712 SD
'Drlo-4u7 pugc a4nd o-4uJ
ppti
pugr ,mpcarug) Ins -!ug
-nw ad lndoc qacry $-npugup&a1 ,a1qou_Dugr anD) 1i - cot q qtio.t tqBunt un rqrutu7u u3 1o1ug1dta_g[
JD-t utnJ ti oc -ti17s i
'so{ 71n74i 1n1ac #
otdnso BunT nud 1od a'd pcu3 - ipucp.t un ,ata&uryo p,tooin
DacD D7 's!A ac aqi amc ap 'p ap
pzain as pwo ,ynpugl ap g p4dry ap Unalllc mprilo ptp,wn
.a1aqn.ttasundsp.t
Uqoqz ouou nc asuuo qnd ap
$ aldotdo as apwq
ico"tou wD-N _ :puls
'pmot? nc 'tlutp ary pqupjuplc
Tnipnnoy aslz 4ncp!ap faC _ 'a,ol mru $ ato7 lout tot DJnua4
'agadod arugc ps ndacq aqcDruDls ,tqco
u_ou Uw"topo pdn4
-lwry aQp U unJ 'asuudn o-i tsp8 g .sotad aud ac dwr7 u! .rug,po mp a4awa7 ap a7dnta44 ,1oc
-!sU ary"m"un1a4u1td oataugwry aflor ,aunocl -op un nc p4u.tod as afpryDrot1 1i ,1.ryqa4u_oay
trs -gtD
q ap Dppun pry ,tpd ut tns is
1nip,rod,o1
lrpo urp pund ri-ps pncndn_u ng 'zp8 a
.arDopns
ap as_npugB"ta1i ,yaq
apadat ap oiv ,,*::'{:f '!
-nd ap s47s a1a1o"tt aslz inarDug,rury pfiDJ _ ,)r:ff"," ' onoD
'pwoaB ps
$ atny arp)roq ps ndac4 DgaJD 'Pfii
nc napel tt ndtncs :;:::^f,?'r:;:::{,,f;:; 'Tmwaq? pwo DI pugc 1ryp ol pun pup) as_np
r
-D^ot Ingrq n) sugqs p,rcBa1a7 t $ m1ndoc pqnp -ugiln 'fitw"topau noapls rr"rgfosnu pugc ad
I
mp pnopugwo ad pnunatdq a1p,lls
'arco) q nqcunua8
I
arpw nc ndo $_npug&ug4s ,aqcaln aPtoox
'sop ad a1aga&ap aynpug&ug{ ,co1 u_pncnsp"r o ad- 4uEt4 as d 4od u! lns as ndo lnup1pu ri aulq a
al ! 'pugu o atga a.mcag[ ptasu1.td 1J
.so{ pt1uB17 DHc Dtatgc ncpl lauooct o1 ia.ry asnp as :47i1u11
! ailqp
-sp"t U'to) un4lul1ryBuoq anpu as ps pug4 a\toot atootcld uJ p?lpu as aq)DJAotS pugcun
'ug4pq mryuDq alunprz prsoausoq ps ps ndac4 p1&uo11
^ oac l"'l'pzg.t
ql_lagnqau Dawlnc DI sury{D p.to{o plotsy "'pwn\B o lso{o-pu.m o1p ou "'pdot
["'] prinw put ps oa"n pg? rAugai pA - -oos4rs 1ly .,1oio 1-no ;yo* riup"" p4,y _
"p
'\ugwpdo| pd11c o-4;u3 :7gB ap_71o1p7ac
aa-piptlu-tl .rq*g, prfuuog
col u-asrpolu-as 'fllug4 pc ad rcptpd qsaco
:awds -..tzai pu pc ,a$a"\J[,Ulta a1 _ ntn8 o
ol ap aq)Dr^n$ ad acndo-s ton pip"rod,ol .pilrcsD plZiog
ip"tDowo ps agi
as_np
pa pc ,lps - .!,snw DI
-usnio ol a!D4
o1 lnqop ,, ::#;T # 'ttti#,llf'l{,iiiriiiJiiT!r;-r,,, '(t'lua
-pu
'uerupd ::,1,;l:;'::f
as 6 n\tnpnaz pucpr qD app .UDnJ
rDut tVtc lod as noiro" ,o7oc ojo! 4 !,ts ,rrpoqorqwS nio ,top :a)
aw"lpLt atulgu nc pdtlc o asDwpt aq)Dr Dts 'aUpAptt
tot TnuD pugc ad ;p4ur 1i,rrr) pznla o nc' ,sL1pds
Sttd.oc t
1i qous wo ap arywow o as, iautatt puns
ap ri nlauuoc! DIapuD" ,p'ff:;'{,:J:rff"X - o1 n8
-Dwpr olopo tl'rroi', as pugzpc DarDagwn7 aqcDr^Drs ,cr .prDID ia.mnprr
piodop nc alu*S'aplq)sap allz !a4
puscp!'nawninpapsue4o,orrr*u:;f:y::ly, irunq rualaDo - Prtianrp
as puryn! o ic :pioitot punds ap pila nna iolnD !-arPJ - Pwq Ps
nc ;a,n,ii1cuo1lqs* rc .lo,Ist^ pr[a i".iortzo.t, o1a11prtp.rdu-""::i;T:::rtr"y;':r:::rfffi::; alu!wn:)
-q pdy,e nc 'a,morctd u! gtctprr as uuuopp -qryo as
puo i,rsD Dawarl ad plqwn lou nrorp auD ..,Jot,lpc
oq:fido
 Naturalism * doctrind esteti-
cd aflatd in strdns;i i"elatie cu realis-
origini pdnd tn prezent, G. Cilinescu va scrie: ...ldcomia lui este k
mul, care, av6nd drepi lintd fidelitatea ara de mare;i ideea de a tnapoia averea atdt de chinuitoare, tncdt sl
se produce tn el o dramd nea;teptatd. Ajuns la capdtul ultim al
fala de realitate, se concentreazd
cu predileclie asupra aspectelor dure, tncorddrii, tnnebune;te. Motiva{ia transform[rii iste depistat[
2.P
,st
brutale, ale acesteia, a cazurilor pa- atadar de ambii exegeti, ca de mai tofi comentatorii ulteri6ri, nu
tologice, reducdnd adeseori fiin!a d
foarte lumerogi totu$i, in teama hangiului de a nu pierde averea
urnand la datele sale strict biologi- Y
ramasd de la fratele tOlhar. Dar dac6 patima pentru bani a perso-
ce. p
najului este in afara oricirei discufii, oare cavza transformdrii sale
Pentru scriitorul naturalist, im-
portante sunt mai ales starile fizice psihice nu ar putea avea qi o alt6 explicafie? citind cu atenfie textul 3.S
qi ciutdnd solufii la exercifiile propuse, poate vei reugi s6 giseqti qi it
ale individului, manifestdrile instinc-
tuale datorate cel mai adesea unor o alti explica{ie pentru fl
transformarea hangiului.
deregldri organice de naturd nrer- u
voasd, ereditatea gi mediul social 4.7
fiind principaleie cauze care influen- n
EXPLORAREA TEXTULUI
leaza comportamentul uman. u
Cel mai cunoscut scriitor natu- in sfar;it, ceata de tdlhari cdzuse prinsd... it
ralist a fost francezul Emile Zola. in
literatura romdnd, influenle natura- 1. Incipitul este brusc (ex abrupto), p[r6nd a oferi totuqi cititoru- c
liste se intAlnesc In crealiile luri l.L.
lui un minim de informalii necesare pentru in{elegea textului. 5.C
Caragiale, Barbu Deiavrancea gi c
Liviu Rebreanu. Unghiul din care sunt percepute intdmplirile este al unui nara-
tor martor, care descoperi aldturi de cititor ceea ce se int6mpl6.
Este insi doar o aparente, clci naratorul qtie mai mult. pentn
D? t,;,

cititor, sutprrze\e sxrt abia \a incepuf,.. Ce t\p de cont\ict pars a L lii

Fau! ZarifopaE {1874-1%g
eseist gi critic literar, ini!iatorul
primei edilii critice de Opere
- Ll-.
Caragiale,,,Edi{ia Zarifopol",
care apar, intre 1930 9i 1931, doar
trei volume.
$erban Cioculescu (gA2-
1988) - istoric literar gi critic , conti-
nud ,,Edi!ia Zarifopol" cu volunnele
lV-Vll (1938-1942). intre 19S9 9i
1965, ahituri de At. Rosetti gi Liviu
Ciilin, ingrijegte o noud edilie critici
de Opere, in trei volume.
anunla incipitul?
2. in acest moment, protagonistul nuvelei s-ar pirea a fi popa ;
Iancu din Podeni. Enumeri toate informaliile despre preot, -l
identrficate in acest inceput de text.
3. ca structuri, nuvela este alcdtuitd dinh-un numdr de secvenle a
narative care inregistreazd, vom vedea, doar momentele cu s(
-
adevdrat importante pentru evolu,tia personajului. Acesta este ci
gi motiwl pentru care scriitorul igi subintituleazdtextul,
schiyd;
din termenul nu se referi la specie, ci subliniazd faptul cd nuvela dr
iqi propune doar si schiyeze comportamentul peisonajului, se_
F
lectOnd acele momente pe care le consider[ semnificaiive pen- ir
tru destinul siu. Tocmai de aceea, firul narativ este discon-
tinuu, uneori zibovindu-se indelung asupra unor int6mpl6ri
care se deruleazd de-a lungul a doar cAteva ore gi trecdndu-se
rapid peste intervale de luni qi chiar de ani, dac[ in acel timp
nu s-a intdmplat nimic important pentru a motiva comporta- I
mentul protagonistului. Agadar, sr nu ne grdbim inc6 sd trug"- \
concluzii din cele aflate pdn6 acum despre personaje! T

Ce-i
2.8
de fdcut, neicd Stavrache? o
1. surpriza descoperirii fe{ei ascunse a preotului este mare atflt J'
1ss\s\ls$s..s\\\1ssr\ss\\sl\\\S,\rrss\dNsrissrs\5s /
aceastb secventb cu stilul indirect liber, care, ca formul[ mifr t
de vorbire, permite o,vocii" naratorului s6 interfereze cu vE I
interioari a personajului. Este momentul rn care se p* t
constata limpede trecerea de la perspectiva naratorului mah .i
l.L. Caragiate (dreapta)
la cea a naratorului omniscient, care se va pistra p6n5 lr t !
sfArqitul nuvelei. Delimiteazd, secvenfele in care predomid a
la Singeorz-Bdi, in 1909
(Din arhiva Muzsului Narional al Literaturii Romano)
stilul dfuect de cele in carc predominE stilul indirect liber \
 so-'
reru es nu Fulzetu pc eurs ed pEurluoc os gs eeJA eJeru reru
'reqll l
slels{l erelueumEre ep eJecJecr4 o .puog ,e1so Eu.ruo
- ug rJosrJcs enop
s ep reloc ll4sos ?e1neuJ r$nsul euls nc BI pugd
lnlrueumrcJgc p8oprq
"'pumcD JDe .DuAald Dannl ap aulDu_lDw afz ra4 Jousrrr
nc p4mpadxa
Dra parDosrrcs ,pdapv ul :DtDp amq wtd mw ac pdnp Dg"t7tl lot apod
-ogow:yn1nl6wr4 ep unpugE E€'COA IT
16
rmrsaE elerBolpurm gzeeuaruoJ
Elxrur p
1ueuepod
-uoc mtsece u erfeclldxe o elSosgg .gmcnq ynu p1n4dodsp"t q qmat
lp p,m^otq ap psanns atdsap ep16e,r loy.1nc11d soatau ncplf l€rc els
-sap $ pllppo u! asrycu! as .ynsucs esncsormcer iSep :glrnuSrqo
-eu e6e lJoslJcs reurrrd rrJrsos edl1c u; eqmJ ?lS m1 erfceeg
'ereolpuun ololuetuow uI pppueq plusruugodruoc e8elefug
e n4ued o1e{uese luns gfeuuogut e$oce gc pugJnc eplsuoc re4
rue3B4
-elrodur
durn 1a
'elSaltp
ropfpllplso roiuapuedepur 0s-npr
urqJoA e pAtleurelcxe nes pnr1e6
?oJeregcuJ Ieu eld €ereppc F91&ngr
-orelur erieuolut pruosuoc os lep eereurqcord
'elcolp lltqJo^ ecrlrcads arienlcund -uocslp
ep oleuuas 'eouaulosp ep ,csesdrl :elruec aprlerruoJur -ued e,r
'erBuopJoqns ap sluorilal€ tsolol nc Ieq?l Iruolgrrun gzeeleldtuoc oopolsr ep
Inlenuerrr pursolod -es 'rn1n
e -erp1 ;5 aliele;cep ep eq.lan uud DPAnUP
ecnpollut el B pJp] loleJeu oJlps op -edxe rep leuquracep
rnlnJoltqton lo;esnds ea.repar eund
, rol :rrosrli:"H:tJ;"#t&:t;Xffi'l :pi1t1cs\
-nsard loqll lcoJ!pul lnllls iorJqruerou LZ ep enl.z ug repeSe .reulel4 erdnse rr.rsrc elso e$
-
'(e;enrlelodrur rS e;anllecon) -ep mlncele BaluluuJ # oug4pq flfuow punfo ag glepedxe es
nc eleilt
al3aJtp lr^esarpe alauuas rsdl; .ron -esry ee np i(Js-pctaw
Io afiz pnou ap InsDrsnrnd q ap DaaroruJ eiusi,cx
lep '(nrtre;el eunuo:d nes qronpe as aq)Dr^t lS 'p pugc) orJqruecep
4 :rJosrJcs reurud uoJlsos -
teJeoleuoploqns
aricunluoc) e.reu ielrqtuerou gZ :lerrreru ?opeow _
-opJoqns op lueuola un ap leurn loord
loqzp"t ol - arpune a,4pc neldetpuyes erqe epsec? rc?c .r?ru
pu!!J lo 'euo1e0r;qo else elie;e;cep edod g
ap rnlnqJan eiuezetd 'zec lsace ul Uml Flndecul el IIryqoJd ,ere^pu4rd :Jolrreilmlo^ BeJrsos _
'rarieuolur eereruosuoc pipl .repeSti :roprp;dugr4 e€olouorc ?l duote urlJ gS .I e ered 1c
'ernlsece ,,eecon,, ptFJ ,JoleJBU eJl
-Pc ap tnlnJoltqro^ Jololut^nc eoreu "'nJuol nJluod
ru|oa,td ap rcs uJ Mn)D oaualuod tnra as nu ?nx,a aG
-ndsuerl .reop eundnserd '91dug1u
- qlco;rp
-u! eorlqro^ /lcoJlput Inltls 'orfeclldxe .puutop -eJ?U m
o elsespC Fluglnc
'(elaLurJrq6,elcund pnop 'mlnlxet
pz€ru[qns lruo1eJeu Je1rmlol rnlnou eercluezerduJ gc g
'6o1erp ep elu;;) cryceds erienlcund Jssqo
-ruol4rc
ep utuos un-l1ur.rd ,stJes lnlxel
ug 'rS ('c1e udoS e'efrup e'\sot e
esumlnr8ueqFusrderrcseo;Hf :f"t';JrH:#o\:tr;
'aunds e 'ecz e) arie.relcap op qJa^ ec erdseq 'aunin,ndsut arDta o ,Dlaug)s o
11iunt! t*tinoi,
un-llur.ld 'tectqo ep ,esnpoJlul luns eol :pzoaulury as 1 ojot rcpc .ue1d nou rnrm yryz11eer r?seceu
-sece lerieuolut plepolol pugruosuoc
pze31*r rnlnrEueq proJo uuqSnur el*eares
tntn
'alrlsoJ lsoJ ne sJec uJ Inle, uJ lcexa !I idU ug 1ndurl
rnlnJoltqJoA elelutAnc ecnpolde.r _
""i"
PlcoJ!p ealqJo^ /lcerlp lnills
q etreur 16 oloc ryc a,udwsr,
"u:LT;rtr"#:1;".ruU*
Mnrgp) lSeC '$url er1ulp roprngoder rS rlSesp6
e{n1ole ug luegodrur
lueuoru wud rm slse .eldeou pu11d ug lopelunlorr ?oJrsos plxel e
'€ el?s rlrE
esnuecurrorrrr'qeruerqold.urr".nu;1";Ir",Tq:iiT*TJ#: -osred e
prclpd €eJe^e
t$ NoJ B relprrsJ
eeffouo csaza4nd
iapsno 1fu'lruco Inp nu'po1*
-unlul pmy ad ougru amd ps Tgrcap aulq Dw nau_at ps
1p1a [, glepldep
iQntps:FJecurs grrlzoldxe else
16 eqcerlels tnl s ellceer eu4i4
.efuerrces ID wlun
e6ec? ug ormlrls
193u!'aJ
Fnop elec er1urp BrrugcerJ els acrylceds $g1;repcllred pcrgnuepl a$a !ry
 g@, a
poate intoarce qi deci nu-Si mai poate revendica averea - mente
iespectdnd structura 9i conlindnd elemente adecvate unui 2. Urmi
asemenea tiP de text. este D
a. Carevasdzicd, clipi gdndul hangiului, nici vorbd n-a vorba
gazda tdlharilor'
fost lajudecatd despre popa, despre capul;i
'Aoleu! cowil
ce mai judecdtori! (+ premisS: Judec6torii au fost
cu fir
incapabili s6-l descopere pe vinovatul principal') pentn
b. ..Dar o sd indrdzneascd sd se mai intoarcd? (+ in- anteri
trebare: in ciuda ineficienleijustifiei, fratele vaaveacurajul
sd
Ei inc
Atunci ce-i
revin6?); ...Dar dacd tndrdzne;te ;i se tntoarceT"' cale
de facut? (+ ipoteza 1.: Ce-i de fdcut dac6' in ciuda Omu
pericolului, va indrdzni totuqi si revinS?) fine s

c. ...Da! dar sergentul se poate intoarce; popa' ba!

(-+
ineel
solulie1.:Chiardacdvaveni,nu-qipoatedezvdluiidentitatea' luiad
deci nu-gi poate revendica nici averea')
sd spuie
d. ..Dar dacd-i vine a;a o nebuneald sergentului E o sani
orice s-o'ntdmpla! cd
cd el e stdpdnul averii, tntdmple-se
od.atd a pu)tm barbd ;i plete" (-+ ipoteza
2': Ce-i de fdcut 1. Secr
la libertate?)
dac6 totuii fratele va line mai mult la avere dec6t vis. I
e. ..'.Da, dar atunci procurorul tl rade ;i-l tunde de-a lo, it
binele. (-+ solulie 2.:Yafi condamnat pentru tdlhdrie') puff
t. ...O veni?... n-o veni?"' (+ concluzia: Niciuna dintre tncq
cele dou6 solulii nu este sigur6') frate
Explicd motivul pentru care, in final, Stawache exclam[: men
Aoleu! Ce mai iudecdtori! tot !
5.Slovastrdindaceleide-adouascrisoriiismulgeonouSexcla- 2. Fins
mafie: Ei! lucru dracului!... Explici-i semnificalia' mez
6.Remarciqisuccesiunearapiddafaptelorsaleulterioare:c cre{l
pldns mullt, mult -+ a strdns bine scrisoarea (pe cealalt[ o Posi
popii
mototolise, dar aceasta era, in fond, ,,actul de deces'o al tean
Iancu, aqadar foarte valoroas6!) + a plecat repede la un
avocat asa
sd afle cum poate intra cineva tn sfipAnirea averii unui frate pfo'
bun pierdut (nu mort, ci pierdut, dispdrut!)' care n-are
alt cre{
mo;lenitor. Motiveazi comportamentul siu, in acest moment' scri
ab's
Au trecut cinci ani... inr
lui,
1. Lucrurile paruserd a se fi liniqtit, odatd ce Stavrache clpitase int
certitudineamo4iipopiilancu'$itotuEi...CiteEtedescrierea riiz
celor doul coqmaruri ale hangiului' Vei observa cd au un uci
elementcomun-fratelemaimareincearcds6-lucid6pemezin pie
qi nu reuqeqte - Ei o replic[-laitmotiv - Gdndeai c-am murit' cu
neicd? a$a
2. in cele douS coqmaruri, popa Iancu apare mai int6i in chip de oc- fra
naq, iar apoi de cdpitan. Explicd semnificafia celor dou6
tp9tyt'
spt
Carc crezica ar putea fi cauzacoqmarurilor carciumarului?
Ai
3. c,o]
in vedere qi exclamalia Aoleu! Ce mai judecdtori! c0l
cg
Era o zloatd nemaiqomenitd: "'
l.Numeqtedou6trSsdturialehangiuluicarepotfidedusedincu-
LL. Garagiale la Berlin vintele fetifei: ...sd nu mai pui gaz tn a de luicd ;i luicd-n a de
(Din arhiva Muzeului National al Literaturii Romane)
 ap D u-p
-nc urp e
.ulDJ
!ry Tnxaldwoc runu eelnd ru€ ec seec
'purepou ep rue4xe gJeruetu o-4u7,pugjtq) s ele Lnu,eiunl$uoc
eurcgru verec .grnztJec rS eprcn u ep eiurrop e4ug ericrye4uoc
I€trrcol lcep IJ eelnd plntzutnlrrgD a1o a1oxda4 n1awrcds rv6mF-n
ti "to1t[t.r8 ezne1 .ericegsrles r$ ecnpe eleod r-nu (rn1"1nry 'ezupodl
eeileotrr) refurrop u srl uJ eemztl*er pc -co ep d
lqde; urp'repeSe
gunord ps eelnd re erlcet^Els rnl elrJru?urSoCr .rfin"nq ,"
&o1ouo crunu tnl 1nlogns u1 gceo,rord flu ,Dapurq n_ap '4lnu u
nptatd
DaparJ farcc ad pc BI ep rJosrJcs reurud eo.rnuud re1 .gplcn urzeur ad
I-gs Bc rc 'gsdeeped ep edecs fgs Bc nu osesrurr1 l[ rcqzpr un nB ?
ul lce.'peJlp nu .rnErseq .elele4 gprcn lS_ps leleder poru uI seJeucssl
'ratuuc eliuolut pl lecpul
esecJecuJ Iruuo gc ru?lln nu
?S i,,prulJc6( ep l?^our^ repese .m1 eselgdpc
!.to pullc -nurzeru €eusoru ep l€Aourl Beiurrs es gc p4deg ep rc ,pien
Bl ocnp srec 'uelplec sp Piej [e4 ug
oJlurp etnun e Efsuncse etupusnp el
€Je reru nu rrJol? lrueleudord gc erlS ec truetuotu urp 6ppmsqe
PJoJSJ es 'pzleuBqtsd ep elelelerl u! 'eete/te ezerod€ul ps Inge4 eL gc eu;rael op rcru li .riosrrcs
srJcsop ulBc lnl InxeldutoS
'lustuorII
- enop ? ep relec rururrrd In1uetuow urp .gleropuJ gJgJ .€epeJc
'tnlnu ilD an-u
Ie eJec ug '1n1e1er; eeileotu puvrud €eurpqrpecur ep elecozro;d
-r.!ocl InlelolaJd alse p3 sut^uoc putl] aqntt m
'etpt^ut I ejec ad ,nps elelB.r] ,laqv IJ
lsoJ nu gs neelnd eqceJ els rnl ol?
,.e1er e1espr,.
,puoJ uI
ees €
u11dep edge o eJec ed ererre o eprerd nu n .p L*n.1 leco^e r
rnl Inseotcn 'la^3 le tS ulepv tnl
le nU "Jeprsuoc rrdod
.. re
1
lnluud 'ctlqtq feuosled - ulsC lgcop Bll" l3 rg eelnd nu rnlnr8ueq rerunqeu eznec erao.ellqrsod
leEe rS eldplnw uglerd.relul e1nrued oJeol?A op ecqsrile gieerc
o PllslBs
rerm eereldeceJ J"C .1e elSeouncet,1co,tou wo_N :tnlna:zeut p :eJBoI.x
eeJ€rnueseJ rS m1n€ueg emngeu pzeernuosuoc relelnu
'erudo ri-pzeelueurntry
Inpuld .z -€rcxe E
6.reulSoc un lol
nes gleeJ purrJ ec Inlete4 efirmde .olueru
Froprsuoc Ie pc rzoJC
-otu etrsece uJ eqc?JA€lS ml :pruslcxe
1ntuerueuodruoc elSergrrun.oleleq
gppn 1S-gs pcr€ecul prEueq .o1oce rS ec pi nau"i3
trol tS.pig,
p18uoq,rqwgz ptaunq,pilrcsD pl&uoq :errrjerd rrc e4ulp fi
.csernupld Irn 1"*ri ('
ec IruoleJ€u rer 'prder rS leperE el$erods rnlnrEueq ,o1
'pexa csepugb ec ,ce1 ac 'efeuos eereprocur
-oce rS e3 'p1e1de13eeu alse mp)Mruc eirtmde.olornis D-ap a
-ted elec rS csesgD ss epun leau4e n3:rri (6e1e!aql
Eelace u1 eunds fi1 p 'feuosted un urp eolec€ nc eJeolguprues€ elso .I
1nlel€q ? el?oJ rrJrsos efuelceg
peseeqJo^ eund ec dw4 u1 .nu
1j-Bs
lncgJ ep
Mawose ap eweJ^ u1 eercyi2dep 'p,tvto piodolr n) aruDS o g pc 1o1d
t?:srxo nu ,unSuedoce
elejuelqp apds ps
ptpl ted a/osee 'Fnotd pcJery 'alow aJaAD o n4ued ecrJo ep lnErssp ,11qedec
else opuni
p1 etedo g ptn1cru;s enoN u! luDq pp ap ti zo7 uDq un ap ereosgarps ernqe4 pugc ele3ug oee1e14ue
ncsaJled lttle3 eullue ,Joleleu eeu 13
ps FcJ"ecuI elec ,Suzroc ep elecsn
-sruose un nJlued .ncsoutl?c .0 sp Iipcnq rstm rS qnrloror-r.rri <-) iDq'
pygg eu6p3 ul nes rou g gcea erec oelerceds eluetuow elem uI rS reqc .prcnl ep
lg1€ Intuo
llocolc'uou,llu oeloctN tnl lnueuoJ 'ewda eriecgluures o grydec,1n1e1e4 spnrc q
u.! m 'e-lll e eueosled el ErzeeJeu
,,llJeplcn,. p*1d ,pc
e1 esesnd pugc Iqueruou uI r€wcol gelunlorr
e1 ep plesecul rs !-ac lcut4
erec eldsap 'elrriile1ur rS e;r.rnpug6 etztcetd nc gtrelncl€c ,!al ap putc ti Darynop ap Dwns
rS rerqc elSeounc 11 ,nps lorrelue ps lnfern:
;nfeuosled ilmugrue un ,lueuroru
eldsep ;n1o1
anS ,'tpJppulp,, euntzt^ lsem uI .oqceJ els ml e rueq ru1ued -uI <-) i
ptulled euuoue e4suoruep e ep else
o ere - luslJsluruo lruoleJeN Jedrcuud-.,rr1n*ul*g .r,
'n;duexe prnrgEel prpJ tue.rede .rnpposrde
FIor gc lueprle elsg .p8rirroc lsoJ n€
ep 'nueoJqau nt^tl ep ,uo, lnuEtrl ewnl eJec lnlldoc elSerr_o1 ipldecce,Ftugul grrms o ep €qJoA itollrDrll!
-oJ u! ec 'Jolsluautuene e pcr6o;
-ouolc EeutpJo u! es-npuglnJop eeu
else l6ep tep .euolep ed gpugl gs ernqo4 pc
lgmipul.u D-u pqro
:n?s ..Fluollc" ep gieJ 1n1n1Eueq
"tr" .7,
-n{eleu ';nfeuosled lgcep urind reu.r
.ele e4urp
Fluerusuoduroc e1sergu.r11
arlS 'rrLunl eldnse ,,?ele ulp,,ountztl eJBcerJ n4ued eeunrido ti_gzeeluew. mrm el
o aJe - rouEut lnJoleJEN -nEm i"'aurq uospul ps ...!i .'.apq ptut.tD! p) .lnlpilDlp nc ,zo| eeJe^?
-
iflIlFrr--#ffi-"._
 ,-tibftrt
LrrusA $t coMt"iNNcARH ,F*d
:' :..',,,: :,I1,$TRIiCTURI IIISCURSIVE (ARGUMENTIt'IM) D
IXXIw
.,, 1,,;,,,,,.:Rofg$lg,,,ar iiii diferd'inifrnctie de' 'dga,,e-a, atare,' :de, altfeil;, de aseme.nea;,aslfel, h pbIE
,obiqsim*L:e .gi, conforrr Di$bnarului weme;ce,qtii bine,cd,;probabil cd. qtii {.eqti & SwA
de',qtitnle Ne,,,'lfill&#i:, srmt : asentiweittif '..(con-
' aeod), webuie,s d,recunogti ed, nu se pod.te s d ru wei&
",
'rfir0i$1;.la6etimg4, justiliearea;,'' aoibitatea, gtii:' (sd.nu'.f, affiit,,.sd,. nu,fi, afiat etc,.) cd, pine bme
|l!@a,.,,.,co* mrea {dezacordul}' crittea (au- :
seama''{Eant),cd,.ai ln iedere cd,:al dreptate, ba hmind
'i!.
:bine ed''nu, sunt de acod.cd; desigur bd, da... qtraot
.tatio,:..lwt'Og111'qi. ionifuzfu (tfrzr,).'iih€,r €xpre-
sjilo,:,ii,,,:sUVifntflb,,cu rol argumentatiVr freevente
. 'dar,, fdrd' fndoiald. cd....,dar, dimpotrivdi contrar Genru
;sg$i,rpenm' idr" 6*n talugi, ap da}l' deci, ielor spue' de,, tine etc.. care a
"ce; lustru
1. Completeazi tabelul urm[tor, grupdnd ex- A B C D lustntt
presile qi cuvintele de mai sus in func{ie de rolul tinerii
lor infr-o argumentare. Addug5 qi alte cuvinte/ turcia
expresii potrivite acestor roluri. A. Elaborat pe baza diclionarelor de diferite
categorii ;i specialitdyi, Micul diclionar de neo-
nufr
de da
Asentiment (confirmare, adeziune) logisnte $i propune sd oglindeascd bogata termi-
nologie a multiplelor domenii ale ptiinlei ;i teh-
funda
Justificare necest
Corectare
nicii, precum pi a literaturii ;i artei. Fiind vorba
ele nit
de un diclionar de propor,tii reduse, el nu putea sd
Obiec{ie I
lie decdt selectiv tnregistrdnd ca atare doar par-
Contestare (dezacorQ tea cea mai reprezentativd a inventarului lexical
Criticd (acralie, repro q) neologic al limbii romdne contemporane.
5. 1

se. Sc
Concluzie (tezi) (Florin Marcu, Prefoldla Mic diclionar de
8-10
neologisme)
2. Imagineaz[-ti urm[toarea situa{ie: lJn ziar
B. Prin urrnare, paronimia nu este un feno-
(obior
local informeazd in legituri cu proiectul autoriti- lor.
men semantic, ci un simplu accident;i, ca uflnare,
lilor de a conskui un paxc de distrac{ii in vecind- nu intereseazd din punctul de vedere al organi-
tatea unei rezervafii nafurale protejate, qi in-
zdrii vocabularului. In literatura de specialitate, ctnen
deamn[ cititorii sd iqi exprime punctul de vedere
paronimele mai sunt numite cvasiomonime. nu e5
sub forma unor scrisori adresate prefecturii.
Se admite tn general cd paronimele diferd ca Acesl
Redacteazi, sub forma unei scrisori de 10-15
formd printr-unul sau cel mult doud sunete, de sondt
r6nduri adresate prefectului, un text al cdrui rol si
ex., a enerva pi a inerva.. Alteori ele potfiformate :g
fie, la alegere, exprimarea asentimentului, deza- din exact aceleasi sunete, a cdror ordine este '"{ ;"d
cordului sau a criticii fafi de acest proiect. i.t,ld
schimbatd, de ex., antonimie pi antinomie.
3. Deqi sunte{i abia in clasa a XI-a qi pdni la Din cele de mai sus rezultd cd tn deJinirea pa-
absolvire mai este incd destul timp, discuta{i, in Sado
ronimiei trebuie luate tn considerare atdt criteriul
grupe de cdte tei-patru colegi, despre planurile rneri
cvasiidentitdlii formale, cdt ;i criteriul funclional.
trand
voastne dupd terminarea liceului. Stabilifi, fiecareo (Narcisarrrtr;;::;;i;#;:;#:il;;B
cdte o listi cu doui-trei dintre posibilele direcfii in
care gdndifi ci v-afi putea proiecta viitorul gi justi- C. Dorul imitaliei s-au Jiicut la noi o manie c^lipir
ficafi-vi opfiunile. Colegii vi vor asculta qi-qi vor prtmejdioasd, pentru cd omoard in noi duhul na- Impn
exprima eventualele obieclii qi observafii, igi vor
lional. Aceastd manie este, mai ales, covdrgitoare Sias
exprima acordul sau daacordul. Scopul acestei tn literaturd. Mai tn toate zilele ies de sub teasc
aplicatii este de a exersa utilizarea diferitelor cdr;i tn limba romdneascd. Dar ce folos! cd sunt
sfructuri argumentative in comunicarea cotidiani. numai traduclii din alte limbi, ;i tncd;i acelea de Frali
4. Completeazd tabelul urmdtor, identificdnd arJi bune. Traducpiile nufac tnsd o literaturd. Noi cahn
scopul argumentdrii in fiecare dintre textele A., vom prigoni cdt vom putea aceastd manie
B., C. qi D.:
colo
 lgulp ap) o7 'pznod pqt ca4 1i prnBeu op oloc
-u1p ep ercf mp aqoqpwn[ Dwpln csaitgtg
(stolug puoaqco'ncse4ed np?U)
* atuDw
"' pqoprytol'pqocadwt
7r8a.4u3 4 a.ni.rydpsap 'apJnqJry JDt'Autloc
nc csadoy as D4saco "top ,(1uo pmou wnJD plou loN'p"tl
UwIDA nc 'ptrsDttt pdn o Dc luns 1.rep1 ro1$urg ap Dalal
wo wnc) pslolp1ou o atrEtc "MA .pUwU p.tpt4cadsa.t a1oruEodap naza4doi a1ns atdoi apc ,prtsy
un nr rotlrycs aprDw nuuad 3a7n pw qwlqcs luns pc
?sDal q
ug 'unq"rcdour DaUD) alol arcc ,,!tnso1l,, onop
atoo4l.t
apc nc ',,zocau ap IuaqpBW alatpos,, nc codu3
!ryarunw oaracpt ap puitgtoc nta oau1"m[atdwg -DU Fq
pM nu pJ 'nuDarqav !ry p uiol ol ur^ar... 'adruncs a.4a1d ap go,rpwnuau ulco urp putfi1b
aruora
,r 'oaqiatc mlncol p.ny .ncpl ap$oJo4g,, :nog
(pugwa
icns aC pzo{ a3 '!q)unu
-aB 4 giaq1c lJ \otrl.tcs atoy4J .ctuotuts ,Uqqslzar!
.-n lo a4no aygfopun4 "lSIAoJ
4 1,, '1nuofic
'apada"r nnp 4 ti sns ad o1 a7 ptni un ,p71oq ad alunqD o ap Dapunqpd ry alatoos rtau ,tjuogfu3
a"uryd o
pdnp 'pugc 1i oc a lppur{o"rd oato1amuap pcu! nDJa Mu lnyalu:
llJqspugu allza^il uI,, :nuoa\opDs
'pcrutaqnd a oilozuag u1p giaa,od -nd oa.t
lofncuy nuBH ap pzo{p4soaco cgfnfi aucs oa1nd
"rv-s wnJ
-n'urcn*
alsa a
awwJoJ
Qunq ar q - o1oocf 'nueeEmrg EelS) puDq"tn atSolotcog ap F4uaC ap wzllDar fnpuos aP'a@l
'oloocf TouopuoqD nD rupuDxal7 man arylznlcuoc ulp ayod o rt)op ,uns Da$acv nc pta!
# 1gc unuoy4l tgty ,,iinrpuoxalv nalau ptndat o-d, '!a a4ulp aqo4pwn{ n apjq.nlatd a.4u1"td a$a nu 'e
atoc ad pqgtpuD DlD DqDO nc tot 'na ryqi pn pugc D"tryc7 'sn1d uy 'tup4 nns p,odo ,to.tSo1owaurc 'apqlD!
ap 'plooci q /1uaa, p4saouDauwnp pcop ,(quataDo ol copp 8,ow nu Mgtwol acaz ulp pnoN.y -ryn&to
nJ iDnlpa,t walune) nc p$D Dgsarlc amt wnc 3a1ai 'alput"tf
-u! nu na" :gn{nd o UDUaW '.pnJoal ruo un liwrs xol -ouat u
a7 ns acntaX n1nocl lwot '.lclut runs allyDlDs
"tp,op Fqnuduoc ep pieJ (eerelseluoc lec:4rtc /elrricerqo)
.unDugJ (ausf
-o-quJ" D) Wnds ps patacu! p a"nc ,yods ap tomland 1nluarupuase rurrrdxe ri-ps erec uI 0I-g apnu
uwop lnun ofiuauaqur oT '.,!al lop ap uolns pqtD ps ep lxel un elgc 'e1e e4urp oJ€cerJ n4ued ,eucg .es
sunfp np qnw aynot\ojp,tu3 no # csounc g atoc ad -rolrp rrfeuuo;ug urfuoc effolpurm eloss4xg .S
lDcffal
ttuautpo rtog" :nc f)ft)Jn4uoc o,n ,ptsrycnp nfca1 @aguol onnnc a! -"md "m
nquad $ug4s toluosalatd 7o Tnls acyo
..irot!!A !2o ap g4Jca4p oguor a3r'ncserore141 n1ll) g,s Dan(
un uto ps - Wqaqu! D - o1ooci amw ad pqnfo 'otslxa 7n7nd gf,n na pru ap
pqrol
pu ac n3" 'p1oocl ap asq as gts o p pc Toitmun o piuagqrcad "p"tpc D
p"tp{$ awotalaco apilsacau
-qat li
mlnrDla?p,u uoludoc alo rollll ap aps! atdnp nc snpotd no aJDc 'nury Mw acuols, alaquawopur{
1mg 'IWJAI t
pslqcsap a1in1 o trao D ,J lnlulsaraz,s ptnryAaau! nu fip 'nuniozl1tuc a1o otdnsoap ap
Inqirgts DI 4raa ap
'tncaq a1aw"rclmwnu pJnryA 'aznoc o7
pugd p.nsun4pd nu
lnuv'npr cnp o nu,ol tttdoc rc11g .a4q pB11 atuartp
-ioc t1lu1.tpd
lopuguyzrypclw o ato # rolacpu np 'aqcala ap mwnu plasun4pd as p ,auJapow ram4
a$a amrDw !ry H1DJ 'actMas ap mJaw un atn $ -pc alv ajatpw a1auawoua! ap itrum ,ulfou lryaull
otnD cMDcau a$a nrpuoxalv lq IppJ .0-JII/4 o-4u3 Tuns $ nDra tanr iup&atdau np3 p.totutp In4snl
1 ala rcpuguo 'uouotry ti tuwDnly.rma4lnuo ap lDanu'ail)olouau me'aurpqs "toltip4atcos fulsn1
la
'uopuDqv nlqnp ap zoc un ap a|faq"ro^lwJ 'p1o4do3 mp ayod o alaqll pruguoy salv mw r)p D arDc
urp plooci o n7 ozalSua ppatd youwo6q .g ti pugcsan pl sJaM D Eptsl pugtd atoc ,DrunwJag Jp4UO
tl oiuo"rg utrp piu111i alaug4ugt atds proutpron4)ca "'op sp
@qouo8ay $ puoqt1 agt atp"tBtwa oaco asuuda4u! p4sDou oamrunf,purutn1 oQ'attt
-oplcos ap p,uual 7o godny).pcapcsrp DI nt)s ap pso4y'pdotng a1o ac{ot&oa7 alipywa4xa o7 auli -'p
ua)uoc ap plDS o-4uJ nu ,ptsDco Jop ,pclznu pl puBd tntpqp4s no azacuo{nuryiryooy aflap! afi)
nu ps a1
-Incso rug,wot a4u1p uals un adnandV'11i1zodxa o7 uud psoolSnquoc oa.ruci1w ap Dunw olqo-ap aqnod ap 11ta
Staut nu ptu 1i aaznut pznafzn nu ru?taot a4alp pwcndo 'o o13n1a1mp Ea4 as o ndacuS ,g7g1 ol ad
ap,1a!tt
%tl.tot'pxa,odo nos p.tado ,n4na7 ap a1oco1cads 'pugwor Dapplcos ,plDrua4o Dr.mqroq aJ DafXD{
DI plapoplu 8.ow nu pc udsns (ouo4saqc nc ID !ryryocas fqndacm o1 pugd pXopuntn) .A.
aqu?p oh6g 'uD ad yo pnop ap nns ptDp o pwaun
@.n.o711 D1IDCJ el
DI taryq un p"rydunc la a4ulp o46 .w1g[un Duolztt a$c np o4u 1'nueecrqgEo)
n n4uadtoBoqawaulc ap afllps p,otatd nu rugM IIsrlIy{)
-or a4ulp %lg'rup[Dpuos trtt4od .plouo8ay # to w oa c o a,tt in s us, rr rrr rf:'il::::r# T :: :;:;i:"
jMff.:dlii;W
 of

Silr
Alexand
europeal
romines
In1
literar, cr
de maxi
disparili
Eu
aparifia
revistei,
deAl. N
articole
Macedo
(1 892), .

secolult'
planul
experim
Maiores
jurul rer
EVALUARE CURENTA
APLTCATII ,rdecade
de pdni
1. in grupe de trei-patru, comparali ipotezele propuse mai sus, in promo\
legdturl cu motivalia comport[rii lui Stavrache; exprimali-vd popomr
opinia despre deznoddm6ntul nuvelei. Discutati punctele voas- Ett
tre de vedere. putul se
2. Scrie o compunere de una-doud pagini, in care sd prezinli Literatr
construcfia subiectului qi a discursului narativ in nuvela In la o alti
vreme de rdzboi, integrdnd qi urmitoarele concepte opera- (1905-l
ski, autr
fionale: acliune, secvenld narativd, episod, intrigd, conflict,
alternan! d, incipit, pauz d de s criptiv d. de inll
3. Argumenteazd, intr-un eseu liber de circa o pagini, cd ln vreme variantt
de auter
de rdzboi este o nuveli psihologici.
4. Descrie, intr-o lucrare de una-doud pagini, evolulia relaliei Dimitri
(volum
dintre cei doi frali.
(volum-
3. Rescrie, sub forma unei telegrame, scrisoarea prin care carna-
razii arlr\6 domnului Stavrache moartea sublocotenentului
in scer
($tefan
l.L. Garagiale (dreaPta) 9i Iancu Georgescu.
izvordt
George Cogbuc
EItrNEIGItrq trtr EtrETT bolism
Bacol-i
Cunoscut indeobqte ca scriitor de facturd comicl, I.L. Caragiale
prima
este gi autorul unor nuvele naturaliste extrem de interesante
cheazd
pentru profunzimea gi subtilitatea sonddrii subconqtientului
D
personajelor, precum O fdclie de Pagte qi Pdcat. Citeqte una
devenir
dintre cele doud nuvele gi noteazS-li impresiile intr-un jurnal rdmas
de lectur6. De asemenea, stabileqte-i tema qi identifici dovezi pini s1
cu ajutorul clrora si poli argumenta existenla unor influente
naturaliste prezente in text.
 'errolsl uI efep ew4ur ueedome ,016I erds pugd
Inruslloqlurs pugc "loeo
'uo1ne 1un q lpur eerd elSe8rmlerd es .prunsuoceu lerired s?rupJ IzeA
'nes 'erzeod uJ eJeolelou rJpluerJo elye n-qued Iepury puruelop 1eurnl
'punces ueld u1 ecer1 cseu€uor lruusuoqwls ,9I6I_gI6t pdnC €rm f
'otuoporu lrcu11 p$e8g ed 4Seugwor rerzeod €erer1ul gz€eqc mlnl
-reru Ioces ep rnlqndecul € Flsrloqrurs eiueuedxg 'pde1e ewud e$rB
urp els[oqurs eleluerurJedxe ep eprnEr;erd purrJ et€ol ,(euroceg ep€u
eEroeg 1nI el€ rrzeod eleun ug) JolrJncugpe 1e 'resue4 I? ursrloq
-trrls un '(leq8uv e14gu1q) FInsreA e ptvete emlezlr o-rlulp Wro^zr E
'euerseu;ed exegeJ nc 'leluerueruo Frus{oqurs '(gcr1e4 ueyel$)
mlrq
I€crzruu rS 1er;e.6rrco lruustloqturs :eleriuese ele1nurtoJ guecs r{
ler1rn ne 'eplpwnlrS nruecep un rerrrnu uI '(916I 'qwnld ynrunlorr) -eule{
er^oc€g eErosg nes (9961 'nutgt put i4uad aluotuoy lnurnlorr)
ncselnull{ uol '(506I 'pugpp"rt ,r1 Furnlo^) yeq8uy elr11urlg IAfE
'(206t'qp u! a,noliaf pumlon) gclted ueJel$ :ereol?A gclluelm ep
ec4eod rfglrleuosred e11e 13 gruJIJe es 'eleur8uo elsroqrurs eluerJsl ?&r
reun €eJsrrrJoJ ?lsete r$ uiereurl els ecrlueruoJ elrunlxelJul op
eerepuudsep gzeeqcrewec'(T,16I) anDs r,tol[ Intunlol 1e rolne ,u1s 'pflf
-uopoc€W 'lV g8ugl ed 'nuersnsueq pl^O ep gsnpuoc '(SZO1-SOO1) -era&
pnou oinay'mlnursrToqurs € punqr4 o eurlep ec 'glqrrar Flle o e1
ep luegodrur urftrds un cseurud nps pmf urp eeredruS fi 1ntoqn"np7
rye
duza
umcv'(qtOt /S16I-006I) rcWr el pugd'eol-Xx 1e rnlnloces lqnd
-eoul sl greoSgsep es mln1uornc e errcnlp4s pruxeru ep edelg
-SBOA
F^-FE
rs ursrolpugrues) plsrleuorirperl e{cerrp q'st
"rru"
elrrpluerro rS 'gmsgur ppSe ug '1u1mr;ug ep lnl€ ";(T|j13,l,::$
e 006I el pugd ep
cseusruoJ Iruusqoqwrs 'repe pdurgc urp o-pugznlcxe ,.,e1uep?cep.. [iv
IImFJelll e,rrrlodurl lqztleoc ns-s eJBc '1nun,todwa\uo3 relsvrer lnml YT
urp rrJolrrrcs ep n€s (ncsergureT nll1n6l ,a1wBe:ra1.1.1 oncserorey4l
tg17) llwlun1 tfiseluezetder ep enedque nc IArJd .mplueuuedxa
laq6uv e!4lur!o Inuues qns pqer8ep leur ugrugJ e1tgz\eu ,rerieerc pueld
uI'- (669I) nnrn ruator poN:gcqeduegel$ nus (6691) lnlnloias
1n8otd u1'(SOg t ) aEzeod 4 apmiryg,(SOS t ) apaod atdsaO, e1g;il
!rynnt!!^ Dlzaod '(Oggt) nftaod ocltoq atdsaq :r4suopecel I
'lv - J?JelII lueJnc rnlsec€ ele eJeolcaJrp elw[ cseurJep ec olocrue
rede 'cr1eroe1ue1d ul gcec 'gleocS ep geS truelep ,r4suopece141 '1y ep
esnpuoc'(uedrue4ug nc olues 1do u1'6 1 6 1 -0g g I ) Iruowran.I lelsllor
e rS mlnlceuec eel€lrlrlce uud rS ecrleurerEord eloc4re roun e{uedu
uttd gleztlolcerec loprguolel e erm olse Jolrmlndecul edelg
'(OtOt e4gc) rerelrl lnlesred urp es erfuedsrp
elgryd 'ser8er ep BllB o IS (916I /S16I-006I) orrrolJul grurxeru ep
€un '(006I-0ggI) e4pugdspr ep l3 erirrede ep gzeJ o el3eormc le;e1q
luemc lle rrupcrJo rueruese ocseu€urol lruusrToqrms .nrdrcurrd u1
'zerrrerl r"JelII lnrleds rulued llSerigruor
rriplqenlcelelul e f-rgd rerm Inserelul urrd pqecrldxe ldeg ,ueedome
Iec nc cruorcurs else 'rgs rllodrcsrp uud r$ plsuopecel l rupuexelv
uud'erec puguroJ €mleJelrT ulp luemc lnrurrd else InursrToqrms
clJolq lxeluoJ .
Inus!loqu!s
 Despre un model univoc qi chiar unitar al simbolismului nu se
poate vorbi, situafia poeziei romdnegti nefiind foarte diferit[ de cea
a poeziei europene. in perioadele de manifestare a simbolismului
rominesc, sunt mai multe modalitifi de raportare la aceastd migcare.
Pe de o parte, apar teoreticieni valoroqi qi qefi de grupare, ca
Al. Macedonski sau Ovid Densusianu, experimentatori, precum
acelaqi Macedonski, in poezia cdruia se combini simbolismul cu ro-
1. Poel
prin
mantismul qi parnasianismul, dar qi poefi care rdmdn definitiv repre-
lui,
zentan[i ai simbolismului, precum $tefan Petici gi Ion Minulescu,
astfr
sau poeli minori gi mimetici. Pe de alti parte, sunt poefi care au
imal
gravitat in cercul lui Macedonski sau care au trecut inilial printr-o
crin
etapi simbolist[, dar caxe au evoluat spre un modernism de sintezi
de lr
(Tudor Arghezi), spre tradi{ionalism (Ion Pillat), spre expresionism
dep
lon Minulescu (Adrian Maniu) sau spre migcarea de avangard[ (Ion Vinea,
obie
B. Fundoianu). Statutul lui Bacovia este aparte, chiar dacd debutul
(bra
qi afinitd{ile il apropie de simboliqti. Opera lui este receptati, in
pdsi
timp, at6t ca expresie a simbolismului autentic (tofi simboli5tii noqtri
(ro$
minori se regdsesc in poezia lui ca teme, motive qi atmosferd), cdt gi
cuct
ca depdqire a modelului, spre zona expresionismului gi a avangardei.
2. CIT
. Trisituri deot
vod
ldto
Cum s-a remarcat adeseori, h6s[turile simbolismului romd-
ima
nesc nu diferd esenfial de cele ale simbolismului european, insd o
analizd atenti poate constata o deplasare de accent cdtre una sau alta siml
dinhe acestea. $i in creafia poelilor simboligti romdni se int6lneqte tiv
tentafia pentru investigarea unor zone tematice noi (oraqul cinr
tentacular, newozele, melancoliile aufumnale, nostalgia depdrtirii, cat
singuritatea, evadarea, drama omului modern apisat de spleen, deq
obsedat de ideea mor{ii/ a bolii), preferinfa pentru imagini vagi, fdrd
contur, pentru clarobscur, obsesia culorilor (albul, violetul, negrul) gi
a instrumentelor ale cdror sunete sugereazi stiri sufleteqti (clavirul,
pianul, vioara), ciutarea valen{elor muzicale ale cuvdntului
(caden{a, aliterafia qi asonanla, ritmul liuntric, repeti{ia, laitmotiwl
qi refrenul, cici, scria Paul Verlaineo De la musique avant toute
chose - Muzica inainte de toate), preocupaxea pentru corespon-
den{e, descituqarea fanteziei poetice in utilizarea simbolului sau a
sinesteziei, dorin{a de a experimenta noi tipare in prozodie. in
schimb, ei refuz[ contemplarea pur sentimental[ a naturii gi, de
asemenea, logicul, explicitul, ralionalul in favoarea sugestiei.

. Reprezentanfi

in afara poe{ilor enumera{i mai sus, gi care formeazi nucleul

cu adevdrat valoros al autorilor simboliqti, mai meritd amintite qi
alte cdteva nume, precum cel al lui Iuliu C. Sdvescu (1866-1903), al
Elenei Farago (1878-1954), al lui Al.T. Stamatiad (1885-1956), al
lui Horia Furtunn (1886-1952)o cunoscut mai ales pentru poemul in-
titulat Balada lunii, ori al lui B. Fundoianu (1898-1944), simbolist
doar in anii debutului din care a pdstrat cdteva poezii pe care le-a
retipdrit mai tdrziu in volumul Privelisti.
 sarffi ..t :sa,l e,.s;?, gistujald
i{ p ed is n "'Ztg, .rEaod) qlqe)
€r€[ at.r'JC O ep gjn3nq eS OJPC 'Ulaio
ruco nc agau4d l-Dunl lS
€p ti]nio^ eeliop ie Pstlqnd
-S/€*ua4uj ,iLes
no -..ilpuout t€l3E
1do u1 '[;6p qlo un nidou omSau u_g
llBgli glstujlun[l]ue are]uotJo ap ".8/alo-n1qco nc a4la4td younl 4loq
P-aPen qst^eJ pzeoiutuu! :pcse€u - ,
r! 0I {FIC
*r!oJ pJersltl euocs ad Antu!]op aund arlgrts fnarf!4sp"t,pto{ pc11oq1pg
F'(986
-ut as tlsuopecey\ ,0ggt Pdno ' r, o*".?.
'eteLuolo itiB3tlqnd oluajtp el F{Eo6
lsrretz op eolelt^tlcB pnutluoc .Belel So
:#fr: ",r:;: ;;I :;'i;n
-euolou ocnpe tJ ac easc ,ilejoqtl ap |nelf,ru
.truropo_nnlco
pleluele 'Fctlqnd ar8]se]tuEtu o tS W aarulqcs o1c1u 1i
]eilWe slso oreo ul saoord un ,(SZS L)
eeJelsoJe pzeauln -$n119 prcz wp ...truilopD
adootdn_a a,mw rntuaB toJ g
aloloolpe rS peur 6tg erzaod) actlseu '..t!wrop0_n!qco
-rptiue lualot^ JoltJr-i3ele Bt.ras optqc u! alarulqrs olcla nJ
,pt.toos ,unwlD .lryaod
-sep 'gLgi Inue no pugdecul aP pts tluspq +13
'(eurulel o E plp] ,rl6otncng
urp
_ .,quucs a3u4s as p4Dl qns pcolr!
1qI'alp
eroltl ep eolellncs:j ei ailrsul es) ,,, "'puoout DraMD) apqp # ausn{ erftsF
ecrperods ]uns ereouadns alt,pnls
'ruleJn esa;d -uodsa
ul
rinoaa ueui ea.,d
ArH'(f,LgD eqJa^ eu.ttJd - unsre^ Hsuopq/Bl,{ nJpusxalv ep
"tno,
ep unlo^ ;nuud gcrlqnd tS OZgl ln^qor!
u1 erzood no ezeelnqaq .er1e1; rS gIVllWEJgA EA ygIdyON InInlUB
etlo^lf 'eulsnv u1 015aro1g;eo tolfipnls
rJpnutluoc eiuuop urp 16 rep ,apa.rq lrutaq
-ns llplFugs ezneo utp ,eia;au11 $ (fr'
u1 rS piuecselope ul .neril op oselc sql lf
enaigc 16 p;eu.l.rd "egeocri pAlosqe 'pJedo elpcedser uI plepegeJ o5e B$eec? erec uI 'uaa4ds
erec uJ Selo ,enore;5 p6ug; ep Fporu erdsep
pesealul.rpd
erurdo $-npugu4rdx e, n1to7p1p c .lrcldun nes
lrclldxe .?ruel e; 'r.ugrry
er*ou e1 ocellod o_16
euplrdo3 "BZnO .l.lV inl InuJe^n0 uJ
ne erec 'elesre,utm r$ r1*euguor .$leerc e{? ep
eldurexe rcurc piero
roqzpJ ep nJlstuil-u putus^ep ,lelau pC 'p'trr'e'S (cseugulor.relndod ulseq ,aynout
ap pq! plny $ srSeqg
-aO Joir^ 'nps lqlpl ,erauec ap jaiuo abuWryq pqtehnql) cpsslreg ,(reuro11 ep s{B n€
,1i6e"rnrng naspo)cloquns
Inun elltuel u1 e; ai$eu
eg o Esq
'6rnleue.ip t6 rolezord ,1aod ,(g76j f(?ryn selnl ep lrynlugutpdFttum atdi ayoryTpc g) mqEeu4
'(seEog te4stl?c ep lnrylwoaN glunw ui) -puor
qsuopoce4 ruprjexclv
-7gg ; ) w;;ueldul _ Irotgi
-Pc ?_op ligllpporu ep .p4e1ru41e.r ra"nrd';"1n,.rJe^
o ep lqJo^
eleod eg 'epleoldxe suelw terelrl Anoru .qnFlodo.p
IS gurel
'puruerep numl BJn1?Jetll uJ ,em?;plolu1p eJ teqcs e euoryIgJ L 'repre8r
lncelusc)er'rueprcceel.lue',rll:::n?ilJjl,Tj;*"'*X1; I$ rcc'(
ellrolnc'(erm1,elereos) rr.rrSe,(pqroc .eereoleq8nird;
eppspi p$oug
I '(efnurreur '1ne1 ,prEeeu ucrsrd; e1r1n*run .(1nrefe1s ,fiipnrq)
i
w ?r
rrJoq&'(p1eco1qE .1rur;epue4) elrJog :elueuruelo
rcs elcorqo In$qep
elereolpuun edlqcn4u1 1od
loqurrs ec pzeeznstd.umce qugd ep 'eeutn
rolunrcel e pie4
Is op epl refueuedxe ezeqed.,r"p, IusIuo
pulrrrod 4ajuacout ppqwls
ry?ap "1r.inl,
oocryo ag[ps'")ooa "o
rouili" Pz0lqs
olDaqy "'UaH Io1 ptoXnto n"' ,uruXioo op o
a.tds tu1horu1
o-luud
u1.rd owltdxa,as o ap !rynpou apwnu a$a ,uuas ru EJBS
s1z 1artso
'uoloqwts allacat7 u! ,pwslpquls :tuevt:rtl rrJolprrrJn u!,!nl 'ncsepl
olzaod Inloclue u! olnto1ota4t7 etsrler u; ,greo -erder
ru1ued oursrloqurrs erdsap srJcs e r4ruop"rn141
*iri -oJ nc
rupu?xeMqeod
umcerd
tIEIEtr Htr HIINIIEINU ec 'gJ
'erecSp
mlruusr
eec ep
esnu
*'* }.liF+pq*- l
timp, dedangazi gi polemici violen-
te, in urma cdrora igi capdtd dugmani
?nverguna[i, pAnd la sfArgitul vielii.
Fundamental orgolios, Macedonski
polemizeazd cu Alecsandri, atacd
furibund Junimea, publicd o epi-
gramd impotriva lui Eminescu, dupd
declangarea bolii acestuia (1883),
ceea ce il supune oprobriului gi ii
aduce o dizgralie indelungatd, care
ii va marca gi destinul literar, spri-
jind acuza[ia de plagiat impotriva lui
Caragiale, in celebrul proces Caragiale
- Caion (1901-1902).
Dornic sd scape de atmosfera
ostild care se crease, pleacd la Paris
(1884), unde igi va face numeroase
legdturi literare 9i va scrie poezii in
limba francezd, intorc6ndu-se spo-
radic in lard gi constatdnd cd nimic
nu se schimbase in ceea ce i1 privea.
in ciuda unei existenfe mate-
riale precare, este deosebit de activ
ca literat gi publicist. ln 1892 apare
in Literatorul articolul programatic
Poezia viitorului, adevirat mani-
fest simbolist, urmat de alte articole
in care se reiau gi se nuanleazd
ideile exprimate: Despre poezie
(1895), Simlurile in poezie (1895)
g.a. Volumele Excelsior (1895) gi
Bronzes (1897, in limba francezd)
il aratd ca pe unul dintre importanlii
poefiaivremii.
Dupd 1900, activitatea literard
se manifestd deopotrivd in prozd -
in '1902 apare culegerea de schile
gi de nuvele Cartea de aur, in 1906,
la Paris, publicd La calvaire de feu,
prozi poeticd, rescrisd mai tdrziu,
in versiune romdneascd, sub titlul
Thalassa (1915) -, in teatru: Moartea
lui Dante Alighieri (1916) sau in
poezie, in 1912 apdrdnd volumul
Flori sacre, iarin 1916, primul ciclu
din Poema rondelurilor.
Teoretician al simbolismului,
gef de gcoalS literard, conduce un
cenaclu literar, pe care il vor frec-
venta gi viitorii mari poeli Tudor Ar-
ghezi, George Bacovia ori lon Pillat.
PlSnuiegte sd realizeze o,,edilie de-
finitiva" a scrierilor sale, pe care insd
nu o mai poate realiza.
Personalitate contradictorie gi
controversatd, Macedonski are me-
ritul esenlial de a fi deschis calea
poeziei romAnegti citre moderni-
tatea vremii, el insugi scriind inilial
sub influenla romantismului, dar
apropiindu-se de estetica parnasia-
nismului 9i, mai ales, a simbolismu-
lui, in final intorcAndu-se cdtre cla-
sicismul rafinat.
Ndmelii de umbrd tn juru-i s-adund...
Fdptura de humd de mult a pierit
l5 Darfruntea, tot mdndrd, rdmdne tn lund - 55
Chiar alba odaie tn noapte-a murit... -
Fdptura de humd de mult a pierit.
E mo,artd odaia, ;i mort e poetul...
in zare, lupi groaznici s-aud, rdgu;it, 60
20 Cum latrd, cum urld, cutn urcd, cu-ncetul,
Un tremol sinistru de vdnt-ndbu;it...
Iar crivdlul !ipd...- dar el ce-a gre;it?
Un haos, urgia seface cu-ncetul. 65
Urgia e mare;i-n gdndu-i, ;-afard,
25 $i luna e rece tn el gi pe cer...
$i bezna lungeSte o stra;nicd gheard.
$i lumile umbrei chiarfruntea i-o cen..
70
$i luna e rece in el ;i pe cer.
Dar scrumul sub vatrd, deodatd, clipe;te...
30 Pe ziduri, aleargd albastre ndluci...
O flacdrd vie pe co; izbucne;te,
Se urcd, palpitd, trosne;te, vorbe;te...
,,Arhanghel de aur cu tine ce-aduciT "
$i flacdra spune: ,*4duc inspirarea...
35 Ascultd, ;i cdntd, ;i tdndr reJii... -
80
In slava-nvierei tneacd oftarea...
Avut ;i putemic emir, voi sdfii." -
$i flacdra spune: ,Aduc inspirarea"
$i-n alba odaie aleargd vibrarea.
40 Rdstri;tea zdpezei de-afard dispare...
85
Deasuprd-i e aur, ;i aur e-n zare, -
$i iatd-l emirul ora;ului rar...
Palatele sale sunt albefantasme,
S-ascund printrefrunze cu poame din basme,
45 Privindu-s e-n luciul pdrdului clan
90
Bagdadul! Bagdadul! ;i el e emirul.. -
Prin aer, petale de roze plutesc...
Mdtas ea-nfl oritd mdritd cu firul
Nuanle, ce-n umbrd, incet veStejesc... -
50 Havuzele cdntd... - voci limpezi $optesc...
Bagdadul! Bagdadul! ;i el e emirul.
95
$i el e emirul, ;i are-n tezaur,
 lffi
'araos ap )stp mlalDos lp 'rJnpap qns ad.pagc ad
?ry)ptJfqns pzDatmuu iot tS
- 'ryln-ti - niot tac 'ntdnsoap fi ,&sap 'pnd pruucny o alDut nps plqJo ute 96
"'atoolptzro-aps ap ryr8tow p"tplmqc u2 "'cnd a1ap.o,t ad ,pd17c o ,a4iatdo-g
t!3 4 - a&ugs ap pcrypu o upo q ggl
"'atDos ap ypcpgfqns pzoa1umu "'Wp! Dzor uJ pioto fi-npuuu.t4
7a 1'g
'cnd a1ap.oa, ad ,pd17c
"'aJDoAzt tctu 'tutod tcta ,unq.Dr ap p)w.m lnry o ,a;iatdo-g
\ 'csluoto-niot ad putunl ap n!^ JDf
'Btnc alapz t,p 'pllwpc pqlo o-ad aqun$u-a ac p ry
- pn)arulo, 7" [-
- Stnuo u-ti'rtoz q Lao ul a cot$
'8tnc alapz np - pldoatp 7o7 - p\doatp g 'pnu nr g p1w nc pu4sndpu lnd atdg
0€r
- pldoatp a Dapc # - pma4mnu p * 'pzDarilJn yoaw$1nw -'Touo8z nc a;iauto4
"'pqdoaqio ,n14snd 'pzDrarunps Uoz u! - pttiu-as lruo^uoJ
fpcDa4 ps \-n&.q ug
'ttosputo-1rt&au $ ,aqiaqp8 afury)
- "'pzDaurD-1i pqot pugr Dnrz * p4m ng
'!DJ !ryrynp,tatd
1nn,t lg)ap suUS rDW s8
'atawata Uo{ap pzor tgcap s,ogi totry
'atard # 'ppnpBng anz u-alnlsru aS 'n4sDqlD-nsntol ulp Dulury nr npo uJ
97,1
'rcc fi ailup) p"u*u-as rnlotd utt4 tn[atdw3 t{fls ap auto!a1aq1o n)
"'p)Da4 o-s rn8tq q pldoaqiol nusnd 'n4sD un D" puguo4 pulury a!^ uI
- pcnald oauaxaasD-ap'1rulwa ,p rDI p znzo-ap # Tm&n-ap a,rcoryrnl fioq qiS
08
'n4sDqDp-ap lps uJ oiou, a ac1np $
'ilnu low tol - tpu ruw aqialoco-nwntp r!
'qnwry psal un-ap aldwn as Fnznv 0zr 'pnpSog pzor ul niolt a npp g
* aJDoAZ tctu'twodtctu,uasnd ap caTury
'aqlataf 1-atnos ap .prqun pqury O tJtN
'aqiamdni tuod qns pca4od ouut,rcq 'atoos ap psuudo aJDu o-a D!$nd
'ilnu rcw pl 'ilnu mw a4ialoco-nruup ry ipn nu luauuo igc nusnd ppn.td $
'aq.ndsap fpsuau! a4snd o oa ae
"'aqiptg7 as DtqD 'ppq,mas # don1ci ,xtco4 9L
"'aqiaqoc n urup un-ad pjautn"ry pcoald r! 9II - aTtodap - ypcp{ap DarDz u-a rDe ryaIN
'oiqgfa.oc !! e$an u-pugd tQpT utq
'naraw
punspt ioTaw D7 io4aw D7 _
- DaJA yn\agfns 7o7 - najasnun{oattt, tJ
:prcpnrJ oaco,t 1i -'..(,D[aW n7 io4aw 07
'oi4g[ atac 4 ,patiwts atac iJ
'na $ afuau o wo-1oca1d,oryary DT
- 'Da u! f,uDarlc 73 p4ugtsoatd oary1a)
:pQpnlc Da)oA n) apundsp,r t-o4saco-!
'oiulort - ojutpatc a4iadp,t yo4ayg atdg
'pppoap'\rulwa pqoa4uJ l-awnu aQ OII
an 4 a1no71i ,In4wa a rDJ
'piDlDI ppqnas g ,a4,t1.td Ia
ol uoalrl4 - a,todsrp - a$a ac - pjul.rop ojn!u-$
'4nfid urup ap -,aqnqap crupt4o11 'nataut IryugB nJ a)np as o4aytg atdg
'7rcod ri 'sojua.tpz .ppn!
Dc a nls lDW "'aJDS4A o-ap Tonl aqwts as crufz tD7
"piolsp,t as tao un ,truqwn roc8ow qng 99
'naz a 'pus!,tt a ,cawota \pugt g
'piotq ppqrDas ,np - ,a17i o unc pt g s0r "'alo al aXnoq $ ,1nnwa a p
$
'aqi o unc 7o7 a ,oug4ugt,p&oa4u-1g 'pqtd1od ac nc
$ - aprDurw - ltntn{e
- na uJ oajapuo4q auuo ti-lrs ,ltdoC - rarrr $ azot ap ouolod,ppop&og
nauat atpc a.tds odo a #oaacy - prlno-alDz ti ,atnod,zt ap ggtV 09
"' aw spqlo-p"tqun o-c ptoo iptu-o-tu ouun) 'turppt8 ap !D"t ti ,askt ap fl1tn-ap py
"'Daq ps 'plDp o 'a,nc ,pw,m uJ
lntu 00r
'pqtd1nd ac zo"t fi uaq1o? nc lppop&og
a4i o atnc ad pug1uglndo u1q
'1to11[1,to
'pznds uo - rntntatdu3 ryco
ry
'pc1d 'aq1doc q cotnc gada,t mc ,rtnp[o.t8 uJ
$ a4iacnl ,p"ro1c ,nwunl r!
- a1qdunc ynlaio ,p)ol tot u-ato8uoil 9S
"'pDrptr as p)ut tnD-ap ynlto18 uJ :yos ap utpcpgfnc a4a1d ap yruo{$
'.mD
ap ti qur&.n-ap aqnu! aflory
 $i tot fdrd margini pustia se-ntinde, In pdntec, tn sdnge, in nervii-nddrjili... -
t40 $i tot nu s-aratd orapul preasJknt - 185 Bat tdmplele... - ochii sunt demoni cumpliyi.
Nimic n-o sJkr;e;te in zori cdnd s-oprinde, I
Si n-o-nvioreazd suflare de vdnt - Abia pd;e;te cdmila ce-l poartd... scrie r
Luce;te, vibreazd, ;i-ntruna se-ntinde. Speranla, chiar ddnsa, e-n sufletu-imoartd,. - tinuan
Dar iatd... - pdrere sdfie, sau ea?... I
Abia ici;i colo, gdsesc, cdteodatd, in zarea defldcdri, in zarea de sdnge, Fofta
r45 Verdeald de oazd cu dor a;teptatd... 190 Luce;te... - Emirul, puterea;i-o strdnge...- I
Sdgeatd, aleargd cal alb;i cal murg, Chiar porlile albe le poate vedea... de de
Cdmilele-aleargd sdgeatd ;i ele, E Meka! E Meka! ;-aleargd spre ea. compl
La cdntecul apei sefac u;urele... conte)
Imor sau citernd tn clipd le scurg - Spre albele ziduri, aleargd - aleargd, epocii
150 Dar chinul retncepe - ;i zilele curg. $i albele ziduri, lucesc - strdlucesc, - I
195 Dar Meka tncepe ;i ddnsa sd meargd simbo
$i tot nu s-aratd ndluca sublimd... Cu pasuri, ce-nfundul de zdri o rdpesc, searh
$i apa, tnfoale, descre;te mereu... $i albele ziduri, lucesc - strdlucesc! purd,
Cdnd calul, cdnd omul, s-abate victimd, contex
Iar mersul seface din greu, ;i mai greu... Ca gdndul aleargd spre alba ndlucd, credir
15s Cu trei ;i cu patru, mor toli plini de zile, Spre poamele de-aur din visu-i ceresc... I
Dragi tineri, cai ageri, ;i mdndre cdmile. 200 Cdmila, cdt poate, grdbe;te sd-l ducd... cea r0
Dar visu-i nu este un vis omenesc - gustrii
$i tot nu s-aratd cetatea de vise... $i poamele de-aur lucesc - strdlucesc - teme,
Merindele, zilnic, tn trdi;ti se sJdrgesc... Iar alba cetate rdmdne ndlucd. omul
Prddalnice zboruri de paseri sosesc... matul
160 S-aruncd pe le;uri cu ciocuri deschise, Rdmdne ndlucd, dar tot o zdre;te pem
Cdmile, cai, oameni cad, pier, se rdresc... Cu porli de topaze, cu turnuri de-argint, etc.),
Doar negrele paseri mereu se-nmullesc - $i tot cdtre ele s-ajungd zore$te, zicale
$i tot nu s-aratd cetatea din vise. Cu toate cd;tie prea bine cd-l mint versu
$i porli de topaze, ;i turnuri de-argint. tuozil
Cetatea din vise departe e incd, l
r65 $i vine;i ziua cumplitd, cdnd el, Rdrndne ndlucd tn zarea pustiei decla
Rdmas din toli singar, sub cer de otel, 210 Regina trufa;d, regina magiei, care i:
Pe minte tsi simte o noapte addncd... - Frumoasa lui Meka - tot visul lintit, una d
Cdnd setea, cdnd foamea -, grozave la fel. $i vede pe-o iazmd cd-i trece sub poartd... Mefu
Pe piept, ori pe pdntec, ti pun cdte-o stdncd Pe cdnd;ovdie;te cdrnila ce-l poartd... te de
170 Prin aeru-nfldcdri, sub cerul de-olel. $i-n Meka strdbate drumelul pocit, nicior
2ts Plecat ;chiop ;i searbdd pe drumul cotit - manr.
Pierduli sunt toli robii, cu cai, cu cdmile... Pe cdnd;ovdie;te cdmila ce-l poartd... cd dir
Sub aeru-nfldcdri, zac ro;ii rnovile. hotiiri
Nainte - in laturi - napoi - peste tot, $i moare emirul sub jarul pustiei - int6ln
Oribil palpitd aceea;i culoare... $i focu-n odaie se stinge ;i el, cerqd
t75 E-aprins chiar pdmdntu hrdnit cu dogoare, Iar lupii tot urld pe-ntinsul cdmpiei, convt
Iar ochii se uitd zadarnic, cdt pot - 220 $ifrigul seface un brici de olel... umbn
Tot ro;u de sdnge zdresc peste tot Dar luna cea rece, ;-acea du;mdnie ran{
Sub aeru-n fldcdri al lungilor zile. De lupi care urld - g-acea sdrdcie impli
Ce-alunecd zilnic spre ultima treaptd, emin
$i foamea se face mai mare - mai mare, Sunt toate pustia din calea cea dreaptd, pdnh
180 $i, zilnic, tot cerul s-aprinde mai tare... 225 $-acea izolare, $-acea dezolare,
Bat tdrnplele... - ochii sunt demoni cump@,. Sunt Meka cereascd, sunt Meka cea mere... parab
Cutremur e seteq, ;-afoamei simlire tului
E ;arpe, ducdndu-;i a ei zvdrcolire Murit-a emirul sub jarul pustiei. dezttt
 llsuopocen rupuexelv leJ6onv ?eretnd glelueul"punJ eepr ur pug.BsEd ri m\nttwa eulel pugllo^zep
'apnuacap ap na4dooSJ.eps eleureod e4up soJolel reru
Iec uJ Inlnl
-cerqns erdnse rueler BA plsuopoc?I .0ggl uI g4usenodjr
tr eloqered
-
epuncs" o eJsc ed rmloguns ep r$ rmsues ep erip8oq pur"rng
'ryant $ o\ary el?roru r141salod eprm ep"p ,pcsoa1igwpd
FItIl 16 'Pdn
mpry q eEmle ueIcod ter ogiatac tWaW p6erd eca4 'nt
Ilr4ruo
eelerec e1 eEtmle uercod ec durn q
-I"l|Y it"9Js ouelnd
Jnqr IuIIdurI
ls.px,rpJ 'e{ey{ ep edeorde ,1e rs ereotu ep llels:ltv*l lpug,
ed pugr rour elelltugc rS rrueureo .nusnd uud p*rp
u1':p*oiq*n
ti prtloco oapc ed e1ey41 erds pugEreur ,gzryu,inrrjoj :r.oiuo,
1nson1seg gcseefosug ps 1ellluJ .g1uri
rseeece 1e rS are erec=.ro1e$rec
ep ereS$gr4 nc 'ipcsep qleq m.uelqqs4
ueq-ustrcod ed el*eqgug
p 'reuolglgc pdurn e4 .1derp 1numrp ed reumu g8re-ur
Fs tgrglog
'lrolrrues rS eFtupc ep roluoc un ep ldosq ,qere
lnnsnd urrj p.;m g, "'pt
-ee1d 1g 'e>IeI
tr urugJs eetelec e1 feuueled uI eceld gs emqe4l1y
ueru - 1!jo3I,,
lnsnu sorcr4perc eclro ?C .p7doatp Dac nalDr el ep giepr 14 Rlspororu
efqe 0: nu e ep Iq€Js 'eu?our ep "'pt
'bAZt-VetD
lnpd ed else erec .ngs 1g1n1ni e1
ues.red -Seurud u?1seH ueq-perueqory-ueq-IMurs "p
pr8og [i1a $'orlar[ "'pl.too
leod '(urg-1e y.lreqcnyl) gpeeg Inllp_qns 'fpqngnf |ng&uon1.lpees InI eI€ ol?roru eleppde4um-etm
?
gzotd14 4se.rroder err .leJlsV .1n1oq*1,
Irueoq * euoaqe'gr11O*,
Jol Inclp? nc ,elerour e1ep11d n4ued "*,
InseJelur DtsuopecgtrAl ug esuelcep
BA gl"luerro eermlcdeyeiug nc .prryr pun11n
In1ce1uoc r4 nN
'(roleuru €e1elrJeJ 16 eligEoq .?lueles
e{cn-4suoc .reu[oJ eeleuzory 'ru
-4rr teuger prusr8eun) mlnusrrrsrseued e1e nes (:c1a urrg"rlnrr"n 11
rS lnrrpou4rel .ezelseus lopropc Brsesqo .plnlugrrnc ""1n"r,
Lp
-nut eleiuelel 'ploquns ,ense8ns) rnFwslloqurs e1e rS rep (.c1e '1utfu
pfelur 'p1n1ieds e rS rqndrurl n"*r"rErue4 .rmueld eydnyntu
ed
ezeryre rs erfrzodo'cuq rnlnsmcsrp
FrusrJoler tolelustutiu"r toln.u
-pd'eegeour ,1nsvr. .lnleuurep erirpuoc :orredns lnulo
'ede4dsur 'errolppc) ecrlu?uroJ'nlruoleerc
rrc4else ,1n e"Sg" rS errnour .Lurel
- 3SA
csesp8er es aryutacap ap oa4dootrgq.lztua4o
In)uoxan4ued Fqsnf
I{suopac?l i rnl epqcsep
1g.p1q1oqtir1s rS puerseured.pcrlueuror eec ."DJN
nc rqesoepq,gzecrm4eplodnc sugls ,eu?dp{e
In1celuoc ep s4
'e;>IoI{ el eEtmfe el .pldeerp "*,r
?epc pugtum ,gc plntlwan piirp"r,
e1Brnlceu urp BAec nB epJcesuoc JolrJol?A
eere8eu 16 eerelseiuoc
'm1ruo11pr eW u! BeJepeJcur .urdord- rrJol?A eluttlhuoc ,p"md iJ
atzaod ep elunuos e4pc ?u?plsuopec?ru eriendse ia ,*ppir*, 'csadg
1i dolqci 'ltcod,, pjautrup pldnc uI .cFoEele :"fioq*p pEt
ueld ug 'eiuepuodseJoc glJ? rSg . ,1*i
rmruoc ruo _ tsrpe eEeplene
-,J
'p
ele ec4elso-.r'relrT roleq'cop
I" rs roprEoyoepl p Brq ** r*j:ilj:
ur Beec? pdnp erqe r$ rSnsug
pelleu4s 1.ry gnpod FIruolrc arrolcrp?4uoc rS gxeldtuoc
rulued Hsuopooe11; nJpuexalv
"
ug .pugr ptulrd ug .eplnpc apqe4 alhurajap ap :
"epliluuosred
nlflooSJ
1n;e e;ieclpeg uJ eluelsxe rollepl rS rote,r4our .ro1eruel
elurcgp?U -"'a8ug
'(UAD anos ltolf, q roderS (g661
lrurmlo^ .*non r 9) plotow oitog 'a8
u1srler ug p1|p1 lecgqnd egse arrnura""j ap
oagdoiiTy.ln*.o4 "'
-uoc o rs pcllder o n"*nu.llli:ff";[::XH#iil-Ti"trl,:: - "'wDol/
DrsuopecetrAl .1essntr41 ep pegly zeil;r-q rnptreod p ioprlupy
u3d:tu 3q SICNnd 'tit1dwrn
- "'itt
 -nBrnruel
?lBuPruasE
Jolsece eriec*ruo,es gzeelu*t,roJ ,'a)Du/ Dac a4a* ru"':;::J::: reue-u !
mpry runS /'alDlozap oaco-i ,alnloz! DaJo rer ,p4doa"ry Dac DalD) e1 etunle
mp nrysnd luns a)il DaJ DunI rS nnp.tps.plnleod Beunrzrl uI '€I -deued rr
.€rntsece
;1de; plsece rep sliecgdxe eC Inl"urJ uJ ri lnlnueod rr4cedser',
Intldlcur ul ?U? es llury e t; p1"m ac .topdn1 e ,a&u4s as errol?lE3'
ec m1ncoleltdr8erul 'eclloqurrs eiuelen elecrcru nc J"p p|ugupd
Jeer yec
uJ crlselueJ puqd urp aJrueleJ o pzeere8ns 1ZZ-LIT, alrmsJe1 'zl oeged o ap
apunqrmu rnlruruo Frqco gme4sr? glepolclu
-eJuJ o erec ed rurEeurr erurlln re$ece ep riod erelerd-re1ur
Frrrues q
e3 '4ielugulgd lp{snt epfuod ed g4u1 erec ,guglugg el rrrue
ep llulgtul rnlnuueled eeurSetur emde ,g17-zlz elrmsre^ uI .II 'lnffiJPs-ln
'crleod
'1es1,t ynl
Fqxel urp elueuele nc pugcryrtdruexe terelq Arloru mlsec? Daz nalDt
e{ecryuures erdsep eurdo ri-gruudxg .lnlrureSep cr;lceds crzr;
a1rc11drm
ueuoueJ rnun IB Iec lgcep rolgzuudnc rsur llnur sues tm eJe
ec'eptzo
etec'm1nfonu Frlpotu ureod u1 erede ,gg1 InsJeA nc pugdecul '0I a1atBau'
'erue4xe lli"n1ls uJ eu?um rerirpuoj
p c13e4 ep eeepr glere8ns else erec uud -ro1np1ep eriecr;u 'ltpcpg[ a
p.rycn1f o
-ues piueprrre u1 pugund ,nolq?l lsem gzeelueruo3 'nrysnd
e pxeldut
1e Taio-ap lruac qrrs olrlceloc gi-roul 1e rS reiuuegns IB nolqel
IIJUZIruEJ
rrlseEns rm erede 'gLI-LgI elrmsrel urp elrn1pcle eleJo4s uI '6
'plecneuerS-ocxel Jol ?Jnlcn4s pzeez:rletdrS eypcrguuepl .ecri 'alelcelec
-oJeleru rJrrunuep elIJeJIp qns erede ,prugtsnatd nappr.e>IeW -r?u ee.IEl
'8
'cseiosug o eJec rolrJnloq 13 'ptdna
-rurs e ri ropriereduroc eriecguutes gzeelueuo3 .plnpep8eg InlBepr a.
e eur8eur erurlln erede erec uI oImsJeA ureod ug gclJr.tuepl .L 9ul^Ip elu!
xeluoc ug tol e{ecgtutues e.rdsep erurdo edryuoc)
ri-grurrdxe rS uopc eqe c4eod 1nlxel uJ pclJlluepl .uruuoc -e.B ermd
1nlruuo efrpuoc urp gser gs elSerop ec mlec lelJrul e erre:ur pp4s er
o '1i1e11ec-ne rolgielar 1e 3re1 ruur 1nue1d ug telqc eq ,eseolnqe; 'aqsatod
nfip8oq 1e_ gS lnpSuer Ie uruesul un rS rep ,rrrry rrijlqbu eJepe^ rrr
!Isuoperen nipuexolv .giglpnd un rS else
op Fsnpuoc'{/n,rcre/€.il1 elsneu 1e Ie loqurs ruqlD
.tx[ u!.zututp pqp 'ueropog
o-ed 'e1e141 erds euolglgc r-e8unl ur ,ereypc e1-Seurod '9 e1e ezrqced
1rutulg
'mpleod e pleurJ eec rS plerirur
eeu18eur1 e1 eregoder urrd ,1e1rde-e.rrrluelsqns ru1ed Jolec
uI quilq3s
e{ecguures erdsep erurdo li-grurrdxg .naz a ,puso4 a ,cawn!
a ,pugt a 'erlse8ns ep erelnd eJsru nc sJeA rm_4ur pl€4uec lnlrSrg;s l
etryc pqd
-uoc else 1n1eod 1€zoJJoruepru s-s eJBc uJ rnlrutrue esut8eurl
'alost( o-a,
e4ulp gtrop pzeeruswoc .rn*rustoqurs ecrlelse 'mppep8e'
-epuoderd
,ffTl -0t eFmsJ
u{ ec elueurele .mlnpep8eg ee;elrcsep uJ pcrJrtuepl 'v
rieod lop rolec ele eunrzrl ep eleiuereyrp
zv4rn't
pzefiueprtrg 'auiancap ap oajdooTl urp ecnpe'a1
nc eull
ep plplc ?u"rcseulue eveod o-4urp rnml eeur8erul
"eecepreduo3
't I" Crlu?Iuo
'4in8pt,pnD- s rctuznot? ICIIU IEUI
1dn1 'atoz rg InsJeA urp ecrlsrue lrur8etur u{ecguures gclldxg eeur8eun
L
'lxel uI efgcrJnuepl .cpueruoJ cqeod rnp-reul8eurr ele eluetu
-ele ?Aelsc eulfuoc (gg-1 epmsrerr.) rerzeod e eiuelces erurJd .I 0lelrJBlue
g 1od'Pm1
tn'tnlx3t vSuvuo'ldx3
JoJPCTJo 3p
,ff
 EVALUARE CURENTA
APLTCATI
1. Poemul contine mai multe tablouri descriptive. Alege unul
dintre acestea qi scrie un text de circa o pagin6, in care si pui
in eviden!6 modalitdlile prin care se rcalizeazi descrierea (su-
bliniind unitatea dintre ideile poetice exprimate qi mijloacele Des
artistice folosite pentru exprimarea acestora). literar5 f
3. in poemul Noaptea de decemvrie este evidenti relafia poet-e- cum cele
mir-pelerin. Exemplifici atributele (particularitifile gi trdsi- fiind ma
turile comune) ale fieclreia dintre cele ffei ipostaze ale omului nesciene
superior, intr-un eseu de una-doui pagini. asupra a
4. Scrie un scurt eseu in care si argumenteziideea c[ poemul ma- Migcate
cedonskian este o sintez[ originali de romantism qi simbolism, gheald.."
avdnd in vedere trdsiturile definitorii ale esteticii respectivelor
o galban
curente literare. dome, sl
5. Scrie un eseu argumentativ de doui-trei pagini, de tipul pa- Coroane
ralelei, in care s[ compari condilia emirului, din poemul lui se plimh
Al. Macedonski, cu aceea a Luceaf6rului, din poemul omonim vuirea, st
al lui Mihai Eminescu. largi, prit
$i spirifrt
trUNqqtrEI trtr EtrXE
Stigmatizat de cdhe contemporani pentru o nefericiti epigram[
scris[ in anul 1883 la adresa lui Mihai Eminescu, tocmai cdnd aces-
ta avusese primul atac al bolii, Al. Macedonski a trecut in vers ati-
tudinea sa fafd de lumea literari a momentului. Studiazi biografia
poetului qi explicl trecerea de la sentimentul exprimat inpoeziaUrd
spre cel prezent in ultima fazd a existen{ei, cuprins in Rondelul La Polul
,rteu: in tung Et
Cdmpii d
arui Cu munfr
Dacd-a; fi trdsnet v-a; trdsni, Dacd-a; fi ;treang v-aS spdnzura,
V-a; tneca dacd-a;Ji apd, Dacd-a;fi spaddv-ay strdpunge, Cdnd din
$i v-a; sdpa mormdntu-addnc V-aq urmdri dac-a; fi glonl, Vdrsdndl
Dac-a;fi sapd. $i v-a; ajunge. Se vdd i4
Dar eu, de;i rdrndn ce sun4 Cdnd din
O voce-addncd imi murmurd
Cd sunt mai multe decdt orice, $i dorm a
Cdci eu, sunt urd. Iar din p
$i ur;ii al
RONDELUL MEA Se-ntind 7
Cdnd amfost urd amfost mare, Epti mare c6nd n-ai tndurare,
Dar astdzi, cu desdvdr;ire Dar te ridici mai sus de fire
Sunt mare, cdci md simt iubire, Cdnd pie-este inima iubire,
Sunt mare, cdci rnd simt uitare. Cdnd 1i-este sufletul iertare. Slzgr
intahitet
$tiu: toate sunt o-ndurerare, tici, deoa
Prin viald trecem in ne;tire,
specifice i
Dar rndngdierea e-n iubire,
apdsare, d
De-ar fi restri;tea cdt de mare,
tic6, ames
$i tndllarea e-n iertare. tiseali pro
 (rJoesep
't06 t euelu 6 el gzolncroqnl ep er eC 'er8l"lsou ep 'eplqnp 'uaa\ds 'erelozep ,gpuryord pl?esp
-eou ncssnps JezaC ntlnl 'ruelodurel -cgd uI tunc? lerruoJsue4 ?-s 'e{decep rS tusrtursed ep ce$erue .?cE
-uoc ep lncsouno urin4 'ncsapneq
' p rnlnleod
eruep-pJls ultd' 77 y y, 1r7 1r1,
-ueruor erlocuelaru eJqrrms 'ericeJsrl€sul ep IS piulJeJns ep .omspdz
'tu '1jo1 ru1ued ecalotlqg e$ce1 ep eriezues 1ncol lenl n-el eJopecy'erzeod ep drl rnlsece ecgrceds
-oc u! '9Z6l, u1 'unlsod leop lupdr1 r1 g$ ,pcg
Jntuqlenpvr.rpul ryc'gpqexe eFreru ryle csesdll rg ecereoep
e^ '106;, Inue uJ plede ps ]elcero.rd
-ueruor eeurpnln" nc RsuI ?rn1gEel prgJ 'glsr1oqurrs erzeod ug ellqgq
'$nqto1) eod uety re6p3 rS (9e41 'alnu
rol4nsln eu16ay) {a;;aqg ulp uec sep r?lrr Ioc eleurel e4urp erm lfuem8rs nc 'e1se naXn1pnSmg .AJIE
-npe4 ep 16 e;eur6uo lrzeod ep un;
-o^ un 'elolgc e11e rS 1ruo;eruasqg u:rd:ru :lo slcNnd a"4l[aF
'fio1 n4ued eleoJ '!a1!wq ecepllqlg 'atDJnp
uncerd aJngsqo elstnal e1 rS lep 'ue
-rlsuopacpur nJoleJaM el crpelods 'natau rutop 1i 'cugpo utop fitaprs ap aqq ad pugu-ag
gzeaJoqeloo 'elaua1ec rS eprp.ros 'nat8 # cugpD 7o7to un-4ug'finioryp4,q1o nin ri
eJeruec '1icepe.r ut pllpll 'gttteoq es
'arDrqrt aluo4s o-apnn-as rJugpo-alryspdp"rd u1p toy
eiern rS ec 'rn;n1aod e otcgJps euall
-xa pzeeuuresuoc JolrueJodueluoc 'atolod a1utu18"rywau naraw wop 1i 'cugpD tutop 1i
ale lJrlurure egaufn4 'tlsuopaeen
lnl eiu;npp4s ulrd lnufqo lsod 'Uotllos uiunu auutp pugc 'rrugpo allpz. aqug pug)
'pt)tp nJoluow el Jolcoloc ep pJeal
o-Jlurp ]sapou e15a;gl1 'ateqcu! ol 'unt niod nc 'cotap !q)o nc 'fitn n,rpw 1o pu1ia1 pp^ aS
ps pcrpedug I lolllueJ uJone eoJeutnt 'pulury pzuarDpu? o topzap 7nq7o ad pugs"rpl
rep 'qSerncng urp ealEtsJa^tun el 'puud oury aliauaqlp8q rrotqos niunw a4ury pugJ 'a8unt
gdarp rS eJolrl sp rrpnls edacu; 'erzeod
eucs ps pzeefelncul rS p eldc ',,rn1n4 'Dlnnt
'pns ppd ,Dugpo ,i1o4
-seeu" Inlceuee u1 leldacce purrl Dl 'ploN Inpd Dl !p^ nc fiunw n3
'l)suopeceyt1 nJpuexolv ed elSeou 'pn lqp,w pqnu.oqin ad wopn ac 'pioat1t ap gdwgS
-nc I InJPug] 'etn]soce Intpaura]ul
'aqtu8tpuau tr1dwgc puqu-as ,sof u-ti sns u3 ,Btny u-ti BunT uJ
uud 'rcsaroll raixnl ;e rS ncsec;gg
aelmrN rnl Inu'ncs€Jo13 nneluog ed 'anulropo cruia,t apts qns 'pns plod Dl ,proN lryod D7 pppu.
pzocue4 eqlrttl ep loselo.rd ec eJe I Nne
epun '.e^es lnlugls" lnrbeqo3 'qSalnc nrso^qs rezoJ nllnlop egerSo
-ng Bl '?^psqv '9991 auqueldes -I1€ sJ
97 eg egeu as'ellpJg urp leur6lro '1ec
-se3e
-o^p ep nU tolpcnpeJl rS laod '(9661, QVON TNTO{ YT
-ggg;) ncsanps tezag nllnl l;ltuefr
(auguog runlere11 1e leuoriel 1n;neznyl en;qte u6)
'augfap p,tptpl.odtut ocitw #r nutnt u-aarata ryinw TnXylds $ EE
;r1"odrpir"i1a ," "'triign)rip'irnipy pxtoiap a1o1od ut"rd ,t*n1
apuop uJ //'Darou oc puoow a 'pua? Dc pp.ms g /DarDuns ,Dann| ruruo
'oato8r.r1.s ptqot lS /aqug,4s arawn # a\quntc yndy\c n2
/aquqd as INI InU
ps rtt1io-nc proN ap n&a.t uy //.aqgq undoc ad unj1oc u,t auooroJ
-ed p
/au.uawarc pugq.md aiot"rn-aqa1aqJs /.alDosulu ap puryra$ ,awop
ap uruti nJ /'arDotltryd ypi ad a4tn4uatq iptaC 1y.p1od puaq1oB o
Jole^q
Dury roop a1todaq /pqn,to-s nu Da$ o un&au u! uruac a4 y..pjnat17
'rus11or
ap auDAorDJ mA mryptoN V ypioa"ryw ato7l4s u-a"nw ap aqoci17ry
-€uI I
:pls{oqturs rS guurseured .,.guropoul,. eec rS erue} rclsece erdnse
gcqueuroJ esuruzrl e4ug eferedtuoc o rc"J ps eluued err, {g euercseu
rnlnuil
-rue elueurBer; JoleJ"o}prrrJn eJnlce.I 'erelnEurs pqerEep l?ur puIIJ
-9sPJl
'lqnpnN InlaoraDle ,ncseururg
urp
1ruueod I€qIW Inl elu elec umc -e-}eo(
-erd rmsrerr,'eel-)Cx I" .ces e pc$eueruoJ etzeodr4
Ftuelcerg ?reJo}II
pruel o NoJ € nu 1eieq8r4 mlnproN e elusurcsq uuml
elece0
"eJerrcseq
-ns)
IIEEE HEI HENtrEIIIE pd ps
Inun
iliv
YTN:
aici der iv d p o ate c eI mai fr e cv ent motiv literur s imb olist, al p I e c d r i i,
intdlnit in poezia romdneascd mai intAi in crea{ia lui Macedonski
(Am sd rnd cdldtoresc.../ Sunt furat ca de ispite,/ Sd voiesc, sd n-o
voiesc,/ Spre linuturi negdndite - Rondelal plecdrif, iar apoi la
aproape tofi urmaqii s[i literari. Jintele sunt diverse: ldrile enigmd,
Eldorado, himericul aiurea, fiordurile, insulele Pacificului sav lara
tainicd. Evaziunea simbolisti presupune insd o ,,geografie" mai de-
grabd imaginard, chiar daci, aparent, poate crea cititorului impresia
de realitate.
Ceea ce frapeazil de la inceput in poezia La Polul Nord este
strania putere de incanta,tie a versurilor, waja muzicald oblinutd
printr-o modalitate, totuqi, extrem de simpli: repetilia. in acest caz,
este vorba de un numir restrdns de cuvinte care, scoase din context,
nu pot spune cititorului nimic deosebit: munli, ursi, somn, Polul
Nord, Polul Sud.lntegrate insi in versuri de o impecabilS construc-
fie sintacticd, ele creeazd o impresie de wajd aproape hipnotici. Ca
procedeu poetic, repetilia trimite f[ri indoiali la tehnica specific
simbolistd a refrenului, intdlnit[ mai intAi, in poezia modernfl la
EdgarAllan Poe, din care Iuliu Sivescu a qi tradus, de altfel, cdteva
texte. Alte mirci ale modernitilii poetice prezente in text qi ugor de
identificat sunt preferinfa pentru neologisme, corespondenfa qi si-
nestezia. Este adevdrat ci asemenea versuri sunt pu{ine in crealia,
de altfel restrdnsd, a poetului, dar chiar qi o singuri realizare remar-
cabild este suficienti pentru a consacra un artist. Este ceea ce afirmi
qi Nicolae Manolescu in Istoriu criticd a literaturii romdne:,,Iuliu
Cezar Sivescu e memorabil printr-o singur[ poezie, daci nu cumva
printr-un singur vers, care indici o schimbare radicali la noii poe{i:
La Polul Nord, Ia Polul Sud, sub stele ve;nic adormite..."

EXPLORAREA TEXTULUI

1. Indicd tema poeziei.

t Tianscrie cuvinte/ structuri care s[ completeze urmitorul cdmp
semantic: Polul Nord, Polul Sud... Stabileqte o posibild legd-
turi intre numirul acestora qi tema poeziei.
inpoeziala Polul Nordpot fi detectate atdt influenle simboliste
(precum sugestia, muzicalitatea gi sinestezia), cdt gi parnasiene
(precum predominanla imaginilor statice qi absenla unei partici-
pdri afective vizibile a eului liric). Discutafi qi identifica{i in text
exemple corespunzitoare fiecdreia dinne aceste caracteristici.
Evidenfia{i qi alte procedee specifice acestor doud curente lite-
rare,prezente in text.
Selecteazd, din lista urmdtoare, doud dintre urmitoarele calitdli 1. 1

generale qi particulare ale stilului pe care le pofi depista in cu fie

poezia lui Iuliu Cezar Sivescu: claritate, precizie, concizie; va- -ist, -,
rialie stilisticd, eufonie, oralitate. Justificd-li opliunea pentru 2. 1

fiecare cazinpafie. cu fir

Descrie oral, in fala colegilor, impresia pe care ,ti-a produs-o anti-,
lectura acestei poezii. mon
semi-
I
l4E
'sns rsu ep Jola1rnlno
Insues pcgdxe rS eursr8 '-D4p'-ndtq 7n,tdns,-odtq 7qns, _tutas
{Iol}rr ep reuoricrp un nes XgO gtlnsuof, .?
'
'-o1po"t '-opnasd ,-lqnru 71.m1d flpd ,-ouout
4u? ? un,.ta8tnqa sa aqc
^- '-tutw y-otctw '-o1g['-o,on !-u1 ,-1 ,-o) ,-uoc ,-4lto o-snpo
'.raUDUJ'qsnc'Sutdwoc,Vddo,{-atoc,ssamsnq
':(puotq 'acg{o-xoq ,llntq ,sunfan1q ,Bung '-aquo :eleproxgerd Telexlgerd e4urp erccerJ nc
l€rrrJoJ rusrSoloeu rm elgc ep nldurexe .C
319 'nlawapatg ,,o11as1saq ,tauuoq ,Bunluoq eg n-4uad
'punotBqcnq'n1ys{qoq,3nq"4n oattoruaut-aptn 'ptc-'ownt8- ,ft{- ,qot- ,Bnl- iny- ,oz1_ o7s7_ -nr iay
'atoqstagfo 'stnbcn :erusrtoloeu roleJ?olgrrrJn e RpeJ 'aw!-'Uq- :eleproxrJns /olexrJns eJlurp eJeoerJ nc uI elsli
-oc eereirmuord gcryur $i ,WOOA gllnsuoJ .g IiP}II3J
leurroJ ursrSoloeu un elec ep nldruexe gq .I
-o1I el
'Icllslr.
lxel t4
-rc4re
euersgu
elsloqr
-g8et p
durgc
rnln
:rieod
BAIUNS:
nt1n1" :
Purrr.I?:
-JetueJ
'erieerl
-ts IS s
ep ro$n
e.r.o1gc'
e1 'pu:
crgrceds
e3'gcBr
-cru}suo
p704'
'1xe1uoc
oz€c
piacnpe4l 1se:
fucryi1
'';-;'.^,l-:,;;^::1::: ultd,rnudqo
alnc --- v+*s*Yv glnuliqo
. :cs( , "utinsrlt
-or uerq ed ele,ruep ujj_s ,'rpurn,rel eudnd.eletuspoloeu lB o glolcedb srieru e$e pt
:e :F?4*,T-iiffH. #TtffiTs3f#itrJ,fr1"T;:mffiro
--o'ffi':l ::";:11i:"::^'i: :f f Y'!l:y- q;"; ;;;;b " "n' )'o ifi;t' ;ff ; ('*iil;;; erse.rdurl
-ep r?Iu,
o,rcjnes
'nutBtua
e1 rode,
o-u os '
SUVgtNnWOC t5 r{suopeJ
Ysnt-l
'11tpca7d
 EVALUARE CURENTA
APLtCATil
1. Exemplificd resursele muzicalitifii pe carc le-ai identificat in
textul poetic studiat. Pentru aceasta ai in vedere qi afirmalia lui
E. Lovinescu: in afard de mwicalitatea exterioard, inspiralia de
calitate muzicald are ;i alte mijloace de acpresie ce se pot rezu-
ma la sugestie. Sugestia constituie deci estetica simbolismului.
2. Explici diferenfele de sens ce ar reztilta in cazul absentei ulti-
mei virgule din primul vers'. La Polul Nord, Ia Polul Sud, sub
#ffi
5]Jj]M
##ffi
i;ffi
stele ve;nic adormite[,f/ in tung Si-n larg, tn sus ;i-n jos, Fffi

s e-ntind cdmpii nemdrginite...

.si
3. Scrie un eseu, de 20-30 de rinduri, in care sdanalizezipoezia poetice:
La Polul Nord de Iuliu Cezar Sdvescu. simbolir
in elaborarea eseuluin vei avea in vedere: cdteva c
.precizarca temei poeziei qi argumentarea afirma{iei; poetic5,
. ilustrarea a minimum doui dintre cheile de lecturi a unui text Sir
liric: titlu, incipit, simbol central, elemente de opoziliel de ceea oe
sirnetrie etc.; revine n
. evidentierea trdsiturilor limbajului poetic sub aspectul parti polisem
cularitililor stilistice; mdnd:l
. exprimarea propriei opinii despre valoarea artistici apoeziei. conlinril
legitim,
tllltNgEttrq Etr IttrEIl modern
Simbolismul a schimbat definitiv -falt'poezieromAnegti a se-
colului al XX-lea, instaur6nd o noui sensibilitate, un nou limbaj ar- Cu
tistic, impun6nd, totodati, qi noi teme literare: Tbt ce este ,,nou",
,,modern", tn poezia romdneascd Si de la simbolism porne$te pe
ffi
:tffiffi
ffi
multe laturi. Odatd cu simbolismul apare o noud tematicd poeticd, o
noud atitudine liricd, un nou stil, o noud esteticd literard, pi aceastd
contribulie inovatoare se dovede;te fecundd, plind de tnsemnate
ffi rfq
urmdri literare. 1...1El aduce peisaje noi, urbane ;i exotice, tn baza
unei evidente predileclii ;i aspira,tii spre complexitatea civilizaliei Sir
moderne;i nostalgia depdrtdrilor; o interiorizare, o ,,addncire" pi secolutl
o ,,esentializare" vdditd a lirisrnului, care devine mai intim, mai manticil
discret, mai complex;i, evident, mai profund; o capacitate mai ma- Apoi mi
re de introspeclie ;i analizd a con;tiinlei, tn zone tncd neexplorate. grupale
(Lidia Bote, Simbolismul romilnesc) continrr
Pri
Suessnr BrBLrocRAFtcE sensul si
Abia la
Lidia Bote, Antologia poeziei simboliste romdne;ti. Este cea mai literar a
ampli selecfie de poezie simbolist[ ap6rut6 phnd azi. deveniti
Mircea Scarlat, Istoria p,6saisi romilneSti. Capitolele dedicate simbo- curentul
lismului demonstreazi cd aceastd direclie novatoare a schimbat impreul
criteriul poeticului in literatura noastrd. Totodat[, se ofetd ana- de Morr
lize pdtrunzitoare in legituri cu opera principalilor poefi sim- lansate r

boliqti: Macedonski, Peticd, Minulescu, Bacovia. Ddcade

Rodica Zafru, Poezia sfunbolistd romdneascd. Volumul, extrem de verbula
util prin sistematizarea gi bogifia informajiei, cuprinde o prezen- teoria i
tare a principalelor coordonate ale poeticii simboliste, o antolo-
semnati
gie adnotatl a celor mai importan{i poefi gi o bogati bibliografie.
Verlainr
 'tuotseu '?rurellel4l 16 eurelren 'ege-6or
-Jed ep lelnue 1euosJed ;nusurl ;eri
lrms els[oqurs qocs re rincsormcer IIJes .?urJell€w ep gtsutues
-red eledncal e^ Inustloqurg .(.c1a -oIoIrE
eie;erd uud rS lu€ilodurl lep4 .(sleqre,r relielueum-qsui nrro"1
leuos 'lapuoJ - tnlnuel e PlEtuJoj -uezard
areztue0Jo 'elEJ alrrlJ ,p;e;cads a1e1
'e1ero1oc e$1pnu) rerzelseus FueruoueJ RzEe lattr4srs eJ?J
lnlnqrad 3p ru3.ql
-lrouos) rarzaod le leruJoJ ;nlcedse P tnroq un gcuqnd UqC gueU '9ggl uJ 1o1 plnlpde ,Tuapocaq
ap riedncoeld luns (a1s;1 ap eluoc a7 els;'teJ ep lS ',.Iiuepecep., oeuupen eeJednr8 ep elesuel
Ined Inl -EIs 1ie(
-el letnee 'q1) rnlnuusruerseuled elsiluepou rrJgluerJo rrJrrrmuep eieg u; eundrur
r{uelueze"rdeg'aleltlqoe1e ep p}et
es seeJotr I ep -€rrB Ja
sndord aleurnN .aqs11oqwtg aT e1s;rueu uq") e^elsnC "A nc prmerdrug
-aqrp'pleuosJedurr'ecet'pnqducsap lequr.rqcl
gz.erel;l,etu! rorrelln '(uules ,uoloqwts:B urp) tsloqturs mlnluemc
erzaod o pAtllng ;nulsruerseuled -oqurs
'piuesa ul'lnlnrus!]ueuol enulodru! eleumu eundord 1e irrgc6ru uou I" J?Jelrl FlseJrueur plruelep
allseal o ec eal-xlx le tnlnlocas e 'awn1oqwtg aT g'$lr4ltrrJr eJ?osrJcs o oto&tg aT tnlnf,e:z IB Jerelrl ISIU ?e{}
alelptun[ enop e u1 eiuel3 u1 lntgde
IqueurrTdns ug gcqqnd seilol{ u"ef
69ggl euqureldes gI
el eIqV
JeJelrl ]ueJnc - uts!uBlseuted 'e4eleprcg tnl ezeod 14 'efuerg 14 rede lolpzuudnc rew
Iec nss Insues
14'pursrurepour 'ec4e1se liglqelueur rou rerm elp errruas eloulJd
?el-XX Ie mlnloces etzeod ezeiuengur €s Bnurluoc (csaugu
eA plslloqurs Bcrplse ogreueEe lsog e .plepurcs ,glsrloqturs eoredrug 'aqo"to1d
pc"p rerqC '(OOOt-Sggt e4q) gleoc* r{ emtrBsuoc es eerecsrur rody -DW !0W
e
'rnlnursrrcmleu e rS ropuerseured e ner uiplqeuosredurr Sopc4ueur lou'u!
-oJ e ecrJotreJ relzeod urr.ulodrul efceer o ec ,ee1-y1x $ ,,a4m
Ie rnploces
IntISrgJs ey uiuerg uJ 1rugde r"JetII tuemc un otse 1nrusloqurs laiDztlt
DzDq ut
JFolsJ. alDuuasl
spgJoltu uBaf
p$palD
o'p7qa
ad at*au
'rrnolf," i
.alzaod ap utapout -re fsqu
@rp,totuoao ol rastruauot DI aO Tn4dacuoS
'lo^ uJ 'alzaod ap $lpqwrs p4dacuoS.ncseuqg3
lelentr) -os e ESe
.6'rusqoqurs ep esndrur lsoJ rc erzeod ep urepour
-
InFldecuoc ele elrqeuerlew elrmrsuerurp e4urp eleun pc .rur1r8e1 IIEE
reru Iec Inpou ug'euurge epod es sues lsece u1 .lepeod ele 'rerzaodr
lnuriuoc
ep etuelqord eyqeluel uJ EurroJ ep euelqoril elelumu-eS€ pugur
-JoJsuBr1 'cpeod;npfequq s1e erlse8ns nes elelrn8lqure ,eureqlod -pred Ft
ep esJnseJ eleyqezrndeut lrsoloJ rS luedocsep IJ ? ep FlrJeur aurleJ
rg (lrosmcsrd rn1 rrreu pcrleod ep orJelsu ur nou snp€ nB ec eeoo ap pitz
sp l"rcrJrpe dlqc ug d.rpdsep uslnd I-nu erec ed; rnpurqloquls lxel mr
gere1s osrseod ecrsnur
["'] 'cneod plequrq 'pcrleod
1n 'gmd erzeod :eluslsuoc el€uopJoos e^eles
["'] psul F]slxg 'llqro ep pqlsodurr nu pcep ,ner8 e rnprrrslloqurs
? gtelncril? 1ce;red gc4eod o erdsep ,glelopug grgC .eurepour
scrpod etzeod
reiueuedxe B eJ€mlcruls ep eJecJocug pruud o usrtoq-rg.,'
" ln
'so[ uli
qNS,WS
-PP leiu:
'!rynusg
-nzat 1od
ap o1io4
1q u$eru
ueodorno lnus!loquls
IrI lBcgs
ilivct't,
f zac ep nrpn+S YrNfut
 Reprezentanfii de seamd ai curentului simbolist sunt: francezii diatr
Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, St6phane Mallarm6, Jean Mor6as; sun(
belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck; germanii Stefan
George, Rainer Maria Rilke; spaniolii Rub6n Dario, Antonio alcd
Machado qi italianul D'Annunzio. se(
Simbolismul s-a manifestat in literafura romdni aproape sin- text
cronic cu cel francez, av6ndu-l ca teoretician pe Alexandru boli
Macedonski, conducitor al revistei Literatorul. S-a impus dup[ anul Ren
1900, prin poeli precum: Dimitrie Anghel, $tefan peticd, Ion qiu
Col! de masd, picturi de Henri
Minulescu, George Bacovia, D. Iacobescu, Demostene Botez. (ve
de Fantin-Latour
(in stdnga Verlaine gi Rimbaud)
. Ideologie ;i estetici mui
Mutafiile structurale ale personalitd,tii umane din epoci (ipul de- poe
cadent, mal defin de sidcle) determind necesitatea unei mutafii estetice. sug
Poezia simbolistd este una exclusiv a sensibilitdlii pure. Ea se
intoarce asupra sa; nu comunic[, ci se comunicd. Obiectul poeziei per
simboliste il constituie stdrile sufleteqti neldmurite, fluide, vagi, feol
muzicale, care sunt transmise recurg6nd la analogie, la sugestie, inl
utilizdnd un limbaj poetic inedit. Bar
Reac{ie la pozitivismul epocii, care limiteaz[ reprezentarea lumii gor
la datele imediate ale cunoagterii, confirmate de experienfi, simbo-
lismul respinge conceptul de mimesis, de imitafie. Ca obiect al artei sp0
este proclamat domeniul impalpabilului qi al imaginarului, subcon- Ea
qtientul; inclinafia cdtre stiri sufleteqti nedefinite, are ca reprezen- teri
tiri : nelinigte a, neyroza, plictisul, spleenul, oboseala, angoasa, dis- sur,
perarea, amirdciunea, macabrul, exotismul. de
Atitudinea comuni simboliqtilor de pretutindeni este respingerea bol
mediocritilii, a platitudinii unei societSli stipdnite de valorile materiale; len
infe societate qi nonconformismul scriitorului se deschide abisul. luc
Pentru a atinge sufletul lucrurilor qi adAncurile subconqtientu-
lui, ei au recurs la analogie qi corespondenle, la puterea de sugestie MU
a muzicii gi a simbolului. Poezia devine fluidi, incantatorie. tor
rnc
. Tiisiturile esteticii simboliste
zia
Simbolul. in mod obignuit, se considerd cd elementul esential nu
al poeticii simboliste il reprezinti utilizareasimborului, termen care
dI qi numele curentului. mu
Simbolul este un substituent; el inlocuieqte expresia directi qi tiv
mediazd, cunoa$terea pe calea analogiei qi a convenliei. procedeu Pe
artistic care, in baza unor coresponden{e sau leg[turi, inlocuieqte qi cla
reprezintd" altceva decdt elementul concret-real exprimat la prima sir
vedere, simbolul este o ,,imagine concretd", avdnd o semnificalie ce,
proprie, pentru o realitate ascuns6, abstractd. ria
in literaturd, simbolul a existat in toate epocile, dar simbo- sir
lismul se diferen{iaz[ de alte curente at6t prin faptul ci d6 imagini- Gt
lor poetice funclie implicit, gi nu explicit simbohC[, c6t gi prin fa]tul po
ci are multiple semnificalii in contextul poetic. 1n
Sugesti a. La bazatehnicii simboliste st6 sugestia, calea poetici
de realizare a simbolului gi de exprimare a corespondenlelor/ a leg6- se
turilor ascunse dinhe lucruri, a stirilor vagi, neldmurite. in conceplia sit
simboligtilor, accesul la fianscendent nu se produce direct, ci pe cii me- or
m
fn
 i:tilFF|FFffi
'e'S pcred'€Iupo olnsole,ectzttrtt,eluolnc,pungred,elercrg
-rge elmsrp€red'erqeroc ,eeJ€ru .ecqoxe
gieds uJ €eJepele .reueleru
esrermdruocsep ]nuqcep .ruqeceur lruocep .eegeoru .e1eoq ,lnSero
€UEF
'ereold rS
euureol lnlncsnderc ?ueleJ ,p-ueelds .€zoJ,reu ,eeplprn8tns e1ie.n
:rmloqurs rS e,rrlour .srue1 elrumue n-4ued eiuuagerd uI ?lseJrusru es -93e1r
glsrToqrurs gcrpod €eurpnl4v .clluurol gclleo(
Flnluo4Jo Borlouul
'gueedome eveodurp JeqII siai, uI
eleurud e4uud else 'ggg1 t{ pcqqnd ,toutg,p1suopece141rn1 prueod
Inl&Jr
'1ou e1 'lIIc gueu ep sndur rode .pneqruru ep ls u€rlx e^etsnc -ru€el
ep eiuurg uJ snpo4ur leq{ lnsrel rroesep" csesoloJ r4sqoqrurs -oqE.r
'e4se8ns eeJc e nlued 'eJ"orJelu rrcrzruu epundseroc J? eJec 6e[q€IJ
-eA elrmunrJ lsq11 psrel .gcpeunse €Jo4s :erruoJ rou pugroldxe .ec eliucgq
(gure11ey1 eueqde6) -rpozord llieloul pzeezllecu nes ezord ur lnueod plqlnc rrl3qoquls srtrud
'prpnq $!ro ulp '(greorrelur ecrznur) crpod rnFluermlues el? euqlur JolppcSnu e crselc rs e$e!
e;Sesd4 €Jeo eueoy'paens rS rsgs rnlnsJel ellroElJ ep pueq8r4seu esreurudxe r$ rerNe8ns eeJeeJc nlued nap+fiI
-u! esep pfueu1 as puznw 'elnni
a1e1e7ad rccep'pep'e^aoile,ryuoc
'elecol Jolrumue e 'elurlnc Joun u gluepesqo erirleder uud .rr,4 tS
Stmr
-ou4rel rS ue4er J$ere11e 'eiueuose ,emed.eleqre,r rruouue upd gpur
astJo Qpuryncs eaw easoA oJec u!
eereln wp E 'ercog o ;undg -rrdxe 13 eleod 'D,tnoLalut afiozuas ec gseeleiug ,ee1e1qecrzny41 AIBC II
'!p!znw DLto tg)ap utind mw nru ,qnu lDra !c!u a$a nu giues
(9ure11e61 eueqdglg) rolunstat DUv - Dlsuope*IN ,pjua\acxa uud pnznw lgjap a nu plz
'!Jg4!esep ep tE untlultd p11ns ep
-aod - gurrellul l '"'Dunoappt fi na,ou pctznryl'.'l.awot ap aulnu!
euels o p u1p lzultdsap gs 15;cerqo
un 6e1e ps 'sJs u/ nes 'le1ns ap
prznry - eurelre1 :ptrnlosqe erlse8ns ep re rolrielqrqrsod glrrol
aJels o ljpte gs ec lcetqo un Flecu! -ep 'plelueureprmg pcrleod epo8elec ep Buer ?l glscrpu o$e Bcrzilu sBsatn
n3 lryacu! lcoAa Ps :Ja$!u n$ace lnd fequg un €erc rS-e ep rerzeod IntroJe uI .BolulllcJlzntrt -queBi
e arcju1nqat1u1 epeyed anlquoJ '(r4suopecey4i .lV ep nrytnnnl
il noqwls 'ps!^ ple! 'erc0ns ye pppuoy ut) csauawo adpo"tdn mtt utt4 /asurytu nDS uutal iepgap
lwjnd elgc ufind enpnzap as ps;gO 'oat1qnc 'zuotg 11"'l csaq.tot un) alurucry
-uJ'ln4suoc /oJlse ajse elec,mpu iryO:cseugruor Intus11oq earetrn
-eod pcawel ulp ynUels p4 ldgt -uls uI rS rep'pneqwr;gep apcoAetzeodul.errelepneg selreqC ep
e guweasu! petqo un twnu v Q"opandsato 2) sacunpuodsa,lto7 urp, pundspt 1i-ri pug&u-" s ii,arns -slp'es
'a,mo1nc 'wnlto4 sJoA Iruqelec uI pluezeJd elsg .lprnl e pseorJel -uozar
-sltu 3l secce ep Igc rerm ?eJ€olerr ,qsrloquns n-4ued ,er€ eg -uorqF
"eJ?lrrm
'cordrcer gzesreSns es ercc ,g1IreJIp grrq"u ep uiezues s4ug guuluods relrs [E
erercose o glurzerder (glerrozues eiuepuodseroc) upelseulg -oqum
'Imuol 'nioure 'rriezues e4r4 eprSoyeue ls g4ur rolsiuepuodseroc erro8 mrml€€
-elec uI 'rnp{usrToqrurs e pc4aod lUB JorJe{n }eJeprsuoc .erelepneg
salr€qJ ep Qnpundsato7) sacunpaodsattoJ Iqeuos uI
?mt€relrl uI 'er$e8
Inoce gffo eurrrd n"4ued lrsp8 ne-rS elg .rmloquls uFrd rrigllrrndecer 'rtgrr. '
Inlelru q cnp€4 es eJec .(eum1 rS c4eod ne) mlnsre,urm e1e ri.rgd ppaod
elelrreJrp e4ulp ellqpvrur epipllurJe trrms aleiuapuodsoJoJ es3[['
'errntze^e ep eiurrop grgpgdep e$e1ue1 .re4seEns 'ecrlelst
16
eeluc ed 'tr,rzn1e punrdxe rm.reg ,elnsur .rrgru ,uqgroc erdsep elzeod -ep F
'qdurexe eq'nSepgns IJEIs Jorm ereolpzundsuoc (slrpe;1o ,eletmvt
'ec4suoloc) rriezues pcrunuoc lc .nucsep nu rlsyloqruls nieo4
.@epaod
nyy.eureyren)
anolnJ Mn)aprrru ,pjunnlg - piuenu n-nuod eiuuagerd ,g;qurn rS uol 'pcl
puluml ep elelceJe lolunmluoc ee&r,uudns ,er1se8ns :(felsrg .nouey
1rue g&
'seEaq'1euo1q) elsruorserdun 11rnlcld ele rmrgsg4 gzeeprurs" rupu?x€
Inusqoq
-urs 'rnlruolqrc €er€Joqsloc ed gzqezrur rr,{qoquns lpeod .rqnlxe} -urs ed
e1e eldrlpur Imlcel Jorm € toyunrxeuoc €elelqrqrsod pzeeerc es
erec urrd 'rriplrn8rgrue e ,rn1n8el e Euoz o erds ecnpuoc Bg .tmlpcle oruolu
cl3o1 'leuorie.r 'lrcqdxe lnpiunue eundo es rerlseEns ecluqel u€Jels
'lnsorJels[u €AsleJ e ep €eunrsrru n€ elmumJred .e1e1unnc .e1elerms isegro141
eprm'glrlcerqns ede8rrelq ep luoum-Bsrrr ep IeJ m pqg erzeod ,e1ep IIZECIIBI
 Parfum, culoare, sunet se-ngAnd
lr-pi rdspund...

CORESPONDENTE
Deci, m
Astfel,l
Mai val
de Charles Baudelaire
Fiind tn
Natura e un templu cu vii pila;tri; ea
Alege v
Un murmur sibilinic e-adesea; omul trece
Sd pard
Charles Baudelaire (1821- Prin sihle de simboluri, care-l contempld rece,
1867), poet, estetician, critic literar
O, cdnt'
Dar cu un ochi ce pare a-l ;ti ;i revedea. De Tull
gi de artd francez. Considerat pre-
cursor al poeziei moderne alituri de
Novalis 9i de E.A. Poe. Ca poet, se Ca ni;te lungi ecouri care,-n amestec, sund Sunt oa
situeazd la confluen[a a trei curente in hdut negru-al unei devdlmd;ii addnci, Zi eziti
literare: romantism, parnasianism, Imensd ca lumina sau rnarea tntre stdnci, -
simbolism. Volumul de poeme Les Sunt aq
Fleurs du Mal (1857, 1861 , Florile Culori, parfume, sonuri se-ngaimd si consund. Pe duk
rdului) este considerat o sursi a
simbolismului gi una dintre sursele Miresme Ftiu, suave, cu abur de copil,
majore ale sensibilitdlii poetice a se-
Nuanyo
colului XXi se ilustreazd, intr-un re-
Zvonind a dulci oboaie sau verzi ca o dumbravd, Nuangd
gistru senzorial bogat, sublimat in $i altele corupte, cu greu balsam subtil, Nuanln
faimoasele,,corespunderi", con- De vis
gtiinla damndrii sau tragismul con-
Ca ambra, smirna, rnoscu[ a cdror boare gravd
di,tiei umane moderne, oscil6nd
intre sp/een gi ldeal. Poemele din E-atotpdtrunzdtoare ;i ddinuie-n vdzduh :
volum poartd amprenta poeziei mo- Onavd intru carne, ispitd pentru duh.
derne, prin: depersonalizarea liricii,
timpul crepuscular, estetica urdtu- (traducere de $erban Foar{n)
lui, cregtinismul in ruind, idealitatea
goald, magia limbajului, fantezia
creativS, lumea citadind. Q Corespunden(e prefigureazd trdsdturi ale esteticii simbo-
Estetica baudelairiani - afir- liste, fiind un text fundamental pentru genera{ia simbolisti. Explici e
marea autonomiei artei, accentua-
semnificalia titlului, in rela,tie cu textul poeziei gi conceptul de co- s[ ider
rea rolului intelectului in actul de
creafie, integrarea grotescului in con- respondenfe, aga cum rezulta din poezia cititi. in caie
ceptul de frumos - impune o noud a Eviden{iazi semnificafia metaforei sihle de simboluriinpoe- e
viziune asupra fenomenului poetic.
Baudelaire lixeazd ca obiect al artei
zia cititd gi pentru poezia simbolistd, in general. simbo
domeniul impalpabilului gi al ima- a Explic[ noliunea de sinestezie (coresponden{d senzorial[) t
ginarului, iar principiul imita[iei, al
in concepfia simboliqtilor, pornind de la celebrul vers din strofa a
mimesisului, este pentru prima datd a inar
violent contestat. Baudelaire atribu- doua: Culori, parfume, sonuri se-ngdnd;i consund...
absoh:
ie poetului capacitatea de a stdp6ni c5 Parfumurile, prin natura lor imateriald", avdnd expansiunea
tainele universului prin analogie, conter
simbol gi coresponden{e, viitoarele
lucrurilor infinite, sunt apte de a da expresie transportului spiritului
principii ale simbolismului. TrSsdturi Sial simfurilor. in descendenla lirici baudelairean[, parfumurile
ale esteticii simboliste se prefigu- devin teme obsesive. Comenteazd cele doul ter{ine ale sonetului, zentat
reazd in sonetul Corespunderi explicdnd semnificafia parfurnurilor in poezia citit6.
(1840) de Charles Baudelaire.
t
listi g
 'eJeolnc
uneeporu '9juen1t1 lejunola p1g6 '(neepog nes nrieroll ep) pcrs?p gcrleod gge o 1S (gureporu 16 ptsl
a;$acng :eleol ep eryleu! elrznry -oqqs) pcrleod pu€ "Hlseece e4ul errgasoep o Ezeeuo{ua6 e
:rnlnuslloqurs lrcrlelsa ele ecllstJel
oplnleuor
-cerec alalou '(SeeL) pclleod gyy 'tllrc Flxel uI eluelslxe oecrleod reile els lJrupspJ} ?nop e eelvlitrez
urp erqele3 elunsJe^ u!'PzBelnulol -erd uud'rezeod g elrmum#
F$et el Inlnllp "ereloepe gzeelueunS.ry
IS dnsuJ nl lnpsqe /l e puueosu! ry1n44ds
epe po pr.ur4e lf 'c1e (969;)
;rDe1E 'ucode 1e rS rezeod Inlxeluoc Daun!s'tto
'(zoe!) awryu! uqturyn '(eeeL) uJ 'sJeA rnlsece eriecgruures erdssp erurdo ri-grurrdxg 'elnlosq?
e;.rgn1 '(999;) Hepgp 16 pteolu
rrigluecurs e 'emd nlglleueluods € 'edrpe4 gnou o 1e.tn8neur e
-.rpg'(tg8t) aurycdalaiul'sorole^ €
rS gcode uI
p^lgl lncgJ e 'p"rn7o,n711 a lrysar 7o1'1eurS Insro1 e "Jo4s
reur lec leroprsuoc '(Vn1') egltnc (plerrozn
yg1 aiueuou :ales alounp^ gz 'elsrToqrms
-earlsuourap o unc eSe 'pnrlsa0ns
?lecrznui eruotrtJe o ep 'rrcuoler 6el1
nltaod auv lelsece 1e lrdrcur-rnlnsrel eriecrgrnues gclldxg q -eodq|z
-sns es eJec rJnsJeA gung 'p6en rS
'prue4snp o sJec InsJeA /pc4eod eur8elurs eler?c r{
gle;ncsnderc Erlelsor.lle o-.4u1'46e1
-e[ns rJg]s rolo]eue^ e 'eu!]u! lolol IS glryl ed rielou rode lelqloqurrs Frzeod € grn1psg4 o riecr;4uepr gs -oc eP F
-uaurluas B FclJll o P^lllm auleuan erec uI oerzeod urp pJo4s o elgc rie8ely'edrut pnou dmlpclv F pcgdxg
'Jol!!uor.uJe eaJelnp3 u;.rd 'all -oquils I-
-osuelour e4pc erieurlcul uud 'rrun; (u4e1e7 'C'J ep erecnpe4)
eldnse pcqpuJeJp eaunrzrn uud pqel
-e6au1 nps lnuol puilUe 'orelapneg
'prryoraql a lrysar pJ (gi:eog u
urp rS ruerseured urp eiuecsrurue.r "'uoiuqwn ut"rdti prurw arld
nc '(gggL 'aueluntes aweo4) t,roz ttillnquBz pfns pugC
lndecugap ollJnsJan 'aJeopuec prnrua^D ounq ag[pg
;S alepnd erds eiierdse nc rerieelc
1nue1d u1 ?zeelserluoc ec '{ietue}
-se;q leod" ep 'puaoq pie;n o lnne y lna,ndwg ap ilpq $ p1qn7 iruDl{rc uror ap 'srt n) s!^ a0
'rnlnluaJno ;e 1aS ec ;zacuerl ;;1511oq a77o atds pumzpu 'ppur"td pg a.rcuputa&uS - roop njunnltr
-uls ap lrnud e1s3 'ueedolne rnlnu.r a71n4 $yn npl
Insra^.mI 'aloolnJ ranrappru 'pjunnlg
-srloqurs ;e sorbrlserd luelueze.rde.r 'nalaM'Unw routp)Enw'Dae 'lnDc o-s JSau^gJ na ojunnT1
'euJepouJ ozecuel; lrcr.rr; rr.rolou.ro.rd
oJlulp Inun 'zacue{ lolezold rS laod 'rtrynpuntacuuuwol ,ppp ad
'(SOg;-ffe!) eureUoA lned lppd qns s1ol1i 1oB puns a3
coagf-oyarn{1q p,rocg uawpt7 lynzD u-t4io ryng
co,ry ru&au rto ydoc p.ms a) 'uatun-pdnp uJ pugryza lZ
ipfs $ utqr mwnu - ouly 'rlv 'ptn1ood.pdnp plpualds nqco gng
"'piul4ocosau o p^Dlis 'og iullotslr) ul amqpJ aQ
'a"tarcs t8uttlc u-outry uadugtsy pznp'pt7 alararugc'O
'ataqnd nc 'pugc tcol aurq ry :nznluoc ulp asooJs pnd pg
'niutco1a pTgB aqiacng ura. fi-ac alaqro^ a&ayy
iapryq ap p!^!4 pzt tS 'apot uJ pu17n7d 'tot u! pulll
ZnzV-ap lqco uJ lors twtnq aJ Zap u-alaqry mut'r8na. rcy'g eJrelepn€
zndwt sgy'tqlds ppruc $ rala.td a 1a.mfuuJ' ptg sV
apon a) DruDod p8uryy awol ap lpluJ !,c!znw'rca1
eurslre^ Insd ep
YJrJsOd YLVY
"'aloo, ap lgla! 0Jrznut"' n
 'ngs rnlrulse€ur €J"Aod ep lIAIns 'e1e1qerll8uo
onqso3 abloaC qinq€L\ *..1:1tl l€rullc rrum sermr]s
ep qsdl rol€erc * u!
." n"""""atugr
-uoc e]6e,uro ginq€I^
ui'1';'* nJ -Ie i*lldt u1 16 nu- rep '€relll
8I)
n'eJd f, t6I 89
gu?Icseulrue p"'1"o0 n'iue^uoc "n" "od'(6
uo8rde t"tto""t.t'j*#JJ3"rrr"U
1e
rupu€xelv elr. lewnt FI
""'"o'-g
wstwsad tf wstuoidaJap vL
_oceeu 16 cqcerd urpJo ep r.qpnlp€ -
snp€n ? (eereqg-nueeSorqoq
ncseo,.',fl rrr1 1n ,'"gn]"*i"-;!tttaecs
unlcsautwa lryuaffil
ffi;:;- itir ."li"o-
'*''91tt*tos) r-?l1l "d
.prsrelrl eliegul *",i^"p"-" ln"ono'i nn u19c
-'1n1ntp[nac'z
1rupde ne gcode
errurl l-gspupcrecu!'"t"t!""ri$eod Isorerunu
tp un preuea € ncseurug Inlq l
;H:J tii.l"Jtt"gti" ""-*+ 'Ioqu4s un-J}u! }?Iu
ur pu€3en ri; eueod ep
-roJsrlel €-s ncseurug'ec11qnd t"-iry..::* ep ue lncserc e er€c 9rne
ulP pti::l-l:
rolrroltqnl n qrugutt;roJs
piEltleuosred Inmf u1'1n1rueod:"-lno*
o ezoerc es 9s lndecul n "1nt
pdnp lulpaur t ''o',,1)''
)'iiZt an e1t'eunu es eo eeec u lrupec
oi* erirredsrp
€A ncseurua IeqIIAi 'es
eoeder egeo; 1s l,,.ru nc 16pdep 'eusruor €mllnc
u! 1€4uI
;t#:ffi;itilu'i* uttl-qno eiupsuoc
tr-'eulttlu€ eles roluzeod
ul ncseurug r,tf** "tit''"d' $z\lewi t* -1'^1*..:t'"'
u (ncserorerN erlrc .pj *yo1 :i-jtt:'uq"d
-r.urg l€qlhl g"*Lerd eelreour rS elrpuloqurl ectb€{
1rr1 n
o
uulJsouFllo lnlualnJ
'nou sI rsrqcseP rJ € 91€JB es
6gclled' $1e1lac' mlnursrctselc'ts
(' c1e ncselnulni1eq8uv f'lsuop"-":ry) orustutep€cu
ep lillldsl
o nr ecnp ec ueeJ
mlnusnu€tuor e er'Suqeio rerzeod e gcrlelso
'cnqsgJ) Iglulp let :ro1 piulpuat
pinqen nrpuexelv luns ('c1e e8og ';lso1
€rnl€u uud'eped ptri tp ed're
ioYpi' "Jwd:auo re tec tio ep
uud'eved
nr Dt.t.ruolourord ";fi;l;tpi:tlt:Htp qunld tS (e3gt)
er1u1 gzetiuereJlp es ? euriuedz
'l (qt6f l €r,,t'oceg earoeg ep gnop
ncseurug IeqItr t "p "'iif, - "-t'Io^ "1i1u"o*rul ilrcs er€c l$eod
'quegodun I€ur Iec IIJoI€eJc
elul tetluql"p '1 ntt# re ic 1e''e1u1 lse-?:?.
,ncse1nurtrA1uo1 16 1eq8uy eulnilCl 'gcped
ed reop rrmu r_e nqued glslloquns
arueJl ?ls€ec" ul pslJcs
uqels 'n1suopece141o'p*"t1ytp dur4 u1'e3o5 uull€}co
etzeodurp B{olzep ni 1n*ttuepotu ec
gsndul €IurJ utp Bnlo^e'
lo rs or,qso, " uigod en umce
*io
ffi; 'cpspt qrs 'Lttsrunpow rs
eA clleqrelu, 1"*"inuorirl3r1 -lo*t
rruerurel *id r; ro,r. (gcqeqrelur ecode) ereor
us,nuotjrpo,rl "1pg"p eroleur gnop
elzeodul IJg]ueIJo
-gtrrJn edele ul erec tdcertp 'grlseou eeyyly Inlnloces
1ec rs l€
ez€erntuoc es €oI-XX le-ep FI-ec F l9lulp u1
nc'epurrdnc erec epeo*ed
ffffi"* d;iieil*i"otin
tnlnuslclselc 15 1nlnus$ueuoJ ole ul6unloJd
 . Tladifionalismul major

Epigonii lui Eminescu au adus convenfia clasicizantd intr-un

impas, ceea ce-l determin[ in epoc[ pe Titu Maiorescu sE deplAngd
Idncezeala care cuprinsese poezia noastr6. Degi, prin influen{a lui
cov6rqitoare, Eminescu a sterilizat pentru o weme posibiliti,tile de
expresie ale poeziei noastre, un suflu nou a revigorat lirica romd-
neascd gra{ie transilvdnenilor Cogbuc qi Goga.
George Cogbuc (1866-1918) inseamnd scoaterea poeziei ro_
mdne;ti din impasul epigonismului eminesican. Exceplionala acce-
sibilitate a versurilor sale i-a creat o mare popul *itute, in jurul
f. inr
eral
anului 1900. Revigordnd idila gi baladescul, Cogbuc."ro*prrn" p" ev€
baza acestor doud forme monografia liric[ a safului ffansilvinean. 2. Cre
cu ochiul citadinului, a redescoperit valorile traditiei autohtone. hm
Totuqi, intr-o perioadd cdnd poezia romdni se orienteazd tot mai 3. Eq
mult spre liricd, cogbuc ilustreaz[ o arti de tip obiectiv (un lirism exs
obiectiv,in formularea lui G. cdlinescu). Aceastd trds[turd specifici
a fEcut ca el sd nu aibd o influenfr decisiv[ asupra marilorpoefi care
i-au urmat.
Octavian Goga (1881-1938) se ridic[, prin creafia lui, deasupra
intregii pleiade de poeli cu orientare &adilionalisti. De esenld tra-
gicd", poezia lui Goga se situeazd la antipodul solaritdlii lui cogbuc.
Poetul este un tribun al neamului sdu, iar din perspectiva unui ase- Tbt n,
menea principiu el realizeazd,, Patn
9a $i Cogbuc, schila unei monografii
lirice a satului transilv[nean. inrudit cu semln[torigtii prin lema
rural[ qi aversiunea fa[d de orag, Goga se apropie de simbolism in intr-t
ultima parte a crealiei sale, ceea ce denoti faptul ci un mare scriitor
Plin,
poate depdEi canoanele doctrinare. 5 ,,PAE
Cu st
. Tradifionalismul minor
Lmil
Sub influenfa ideilor promovate de revista Semdndtorul (idili- Ne-a,
zareavielii satului patriarhial, oraqul vdz;ttt caloc al pierzaniei, exal-
Semn
tarea nostalgicd a trecutului etc.) poezia cultivatl aici se situeazd in
deriva romantismului, constituind o prelungire tardivi qi deterioratd
I0Dep
a modelului romantic. confundand esteticul cu efiricul, lirica semd- Nun
nitoristd reprezintS, dupd expresia lui E. Lovinescu, un cimitir al $iw
poeziei romdne. Din pleiada poelilor semindtorigti se salveazd un
singur nume: St.O. Iosif (1375-1913). Romantic intdrziat, poet Nem
muzical, exploatdnd filonul folcloric, Iosif este veriga dintre $i,-^
Coqbuc qi Goga, fird a se inilla la valoarea celor doi. 15 Dar t
Un nadilionalist minor este qi George Topirceanu (lgg6- Ale fr
1937),poet apropiat de cercul revistei Wala romdneascd (fondatdin
1906 de criticul G. Ibrdileanu), cea mai importantd publicafie AmA
culturali de p0nd la Primul Rizboi Mondial. Influenfati foarte pufin Scrzs
de curentul poporanist, care promova prin Ibrdileanu teoria speci- Iar n
ficului na{ional, poezia lui Topirceanu se impune prin umor liric qi 2O Pune
autoironie. spiritul sdu parodic este o replici la adresa idilismului si
paseismului sem[nitorist. Laf"
Juzii
 '(e
lOl) rclynplz etqwn
utO lS (606t) plugtupd ewpa./c o/V 'osow ad alaTDoJ nr no4s ,a1at? ynpug7 ap
rrnsra^ ep elaurnlo^ pcllqnd .|VAV) {a4 ,42n7
urpabezg e1 rode '(OOO t ) elsedepng
'psw u! pru! pan4pd ft pmz ap Uoz s-p4soata!o7
e; leiruuapul a1s3 'pseld ep saco.rd F
un lebun-ol1sne ;nr.ur6a; eJtpc ep ',,Dataosuuld tou tt' uqplu-ti acruc ad p\a&ap utaun4
97 ls
?zeeluolut es r 'a1ecl;qnd Jolaloctue 'na"tDosucs ti o,to1s uqi nu 4io7 nc unf n4od 1ou to1 -IJ
euun 'cse;Sqo a/aulg putJpulJn
ul
'!e4sv p ue6lo 'p.r;seou ercj 4xrt 'allJ-tryls ap rrnv uJ .aw"qsl pdod ,na wD-sU"S q
-eJ'L061 utp '?zeeltpo r$ ugu.rog ;eu 'aqi as ps DJ utn)ald,N ayoc F4sDacD s!w!4 utv eri
-oriery rnlnprppd lnJpec u! pzes^tpe q!
lcry;od rn;nuto eelec eptLlcsep lnlnl 'a1oca1dti asndns BnTs a1oy11w1i7pq alv
-aod eu.rre; luou;otil ]seoe ur6 98
'
laqngdatp Ttow n4uad fi watt ,p.t4soou nTiow utalt au JDCI SI
azeod ntlued rarr-uopecy
InrueJd PpJme as I 'nsseJotew nltf a-B
rn; eelaundo.rd e-1 'rn;ndLurl re riaod
iaunou uaco!ps oart u>-u tou ,a1ntpdutg a1ojlpu-,$
aqtoot pnou a1o{ a-1u 130(
rieuuesul teu too aJlutp lnun eO ti ppo.t&o u_apt!^ row aN
IIn
eundur 1 rnl eriuedy'(SOOL) llzeod .lnuDut"tp,s ,q1ppdptd
nn1ru ran)oll p jnuoJ ad tD
']nqep ep Inutnlo^ tnlpcle Jo^ oles
'Tnunwinp Towg.tpts D-al
$
.rolrrzaod eeleluo[eul ecr;qnd en awq ,undwgn ad wnco,uns rDw nN -g
rS1 epun 'p)Qleaxnl elst^al ,tJoleJoq EleJ
"'11ugdp7s uora rou
-eloc rile nc punerdu3 'elsedepng luunu n4so o.toj W pugj ad ag 91 q
'!!ug4pq ilnw ap snd Tsotnn-al aumzarw u-ti 1aoatv_auuas
el Pzeeltpa z06t Inue urc -Is
'706
t "'arDqaqu-li a&al pql.!!uwop oaunspd 7on1 nD_aN -IIIT
uJ ol-npugutrljlel 'utljeg el elilpnls
pnurtuoc ISt '(OOOt) elsadepng urp 'atoXsr;lsu-nl auD? waycs pqotpdu4 af)urun7
a4ozoltl rS ale1r1 ap eolellncel el
aIJOSuJ
aS 'ppuncal pcrlaod aleltnDce 'a1ny11wri1pug lzptsv trulq)a-as a"oundns n3
o pugdeeul '(ZOg!) eunqu! els^ 'a1ot o1 pw ip"rn7,tJ DI ap .aps n4od u1p pn{n4o4,, g
-oJ uJ '^ala ec 'pzeoinqo6 'noSetg
:ptrDurlgtc u-ndod amow pnou puoad,aftg ap u114
lolIl
!S nlqls el Inooll pzeerrJn 'rioeld ap
alllue] o-Jlu! 'nlqls gniepnf u1 ,ueurS 'Dtnal ap upugwnl pnop psDw ad p.m cruiats un_quJ qu
-py e1 alSeu eg 'Olnleuelp rS leod sul€
'(AeOL-leel) e6og ue;negcA 'p8un1 auart ap rcts go uli psoc u-odod o7
$u1nqDd IIIEJ
"'p8un"4s ol ap a1a4odo1c a4doou u!
pno-s.tor rou loJ -35"
'rnq
BE0Cuul ulro op -8.4
BJ&
..T,TNWilQ
ilA EJE3
PJg
'dnio,rd 4 nqlof nc olqwn r rerserdxe
uts
Insues '€crrolsr prn1eu ep eprleruroyur pugcg; .pcfldxg 'g ISUI
"l led?
'pzuelueunS.ry eerunl 'euo
emln1es
u3 eiuengur gme4isgd. reur rS3 rop rec vetJ 'z
Ve ep errlz tr! gc TIH)I
'eJerelll eJedo wp eldtuexe ep e1-npursoloJ
16 Ien1uele ed
'errugcer; FIor glurzer4 .ue1d-unrd ep fgllleuosred gnop nere
Fun
1ruo1pipr'ug ri lnloerd
.leeprv tnp el"Jru
riglnmuroc epqcel uI .I -e3J
IItrEIII Etr EIENITEINU -OJ
-9u0
ep e
Iqs
e8w
rm-4
 in anii Primului Razboi Mondi- epistola er
O nddei de lumineazd felele nemdngdiete: in adversi
al militeazd aldturi de Take lonescu
gi Barbu Delavrancea pentru intra- A-ntdrit scrisoarea popa; la tot collul o pecete' cerurile, a
rea RomAniei in rdzboi alSturi de An- Afit
tantd. Culegerea de articole Sfngii- 25 Mo; Istrate se ridicd ;i, cu mdna tremuratd,
tein pustiu (1915) reflectd aceastd Pune cartea tn ndframd, de trei ori tmpdturatd"' doua. Sp
activitate. Volumul de poezii Cdn- deschider
tece fdrd lard (1916) reprezintd un inlotit de drum, iitarul Radu Roatd se ive;te, zorii de z
ecou al fr6mAntdrilor Perioadei. Vechi cdprar din cdtdnie, $ie carte pe nemle;te' succedi r
Spre sfirgitul rdzboiului pleacd la menirii s
Paris unde iniliazd un curent de El a;azd-n sdn rdva;ul ;i sdrutd mdna popii,
nemdngd,
opinie in favoarea Romdniei. 30 Juzii-i strdng o datd mdna, le miiesc tn gene stropii'
DuPd terminarea rdzboiului este
prin antil
ministru al Cultelor gi lnstrucliunii Stau cu popa-n pragul porlii, ochii lor spre drum se-ndreaptd' chipurile
Publice (1919), devine membru al Cdnd, cu traista subsuoard ;i toiagu-n mdna dreaptd' pecetluie
AcademieiRom1ne (1920)' ise de- indici pt
cerneazd Premiul Nalional de poezie in sclipirea diminelii, care rurnene;te satul, autoritatr
(1924), iar Universitatea din Cluj ii Radu Roatd pleacd'n lume, cu scrisoare la-mpdratul' Ag
acordd titlul de doctor honois causa'
episod di
ldeile sale politice 9i le exprimd in
discursuri ori in articolele apdrute in Dtcllouan (conota{i
revista lara noastrd, adunate in pune scl
volumul Mustul care fierbe (1927). strungd,s.f. - loc ingust de ffecere in farcul oilor, strdmtoare Funclia(
Din anul 1935 conduce, im- jude,s.m.- 1. (inv.) judecdtor;2- (reg') primar a c[ldts
preund cuA.C. Cuza, Partidul Nalional
miezuind,s.f. - (pop.) hat,rdzor (intre ogoare) sunt ind
Cregtin, cu orientare de dreapta. ln
1937 este numit de Carol al ll-lea ndframd,s.f. bucatd de pdnzd de in, cdnep6, bumbac, borangic' etc"
- despdr,til
prim-ministru al unui guvern fdrd tivitS pe margini qi adesea impodobitd prin cusdturi, folositi ca basma' toiagu-n
bazd parlamentard. La scurt timP batisti, qtergar etc. diminegi
este indepirtat din funclie de rege. jitar, s.m.- (reg') persoand angajatd sd pdzeasci sem[niturile
Se retrage la Ciucea (ud. Bihor)'
unde se stinge Pe neagtePtate.
PUNCTE DE REPER

PoeziaDe demult... se deschide cu o prim6 secventa (versurile 1. Po

lisl
1-4) dominat[ de o atmosferd de tainl. Noaptea (metafora pentru
prin tat
ascuns, incifrat), patru in;i se intdlnesc in casa preotului, care -
proiec{ie restrictiv[ devine un spaliu al clandestinitl{ii. Popa
- - 2. Ex
srt
persona3 intrat in hagiografia satului transilv5nean ca o intruchipa-
i" u ru.iifi.iului, un factor de mobilizate a conqtiintelor 9i un depo- 3. Id
srt
zltar alnidejdilor - conferd autoritate acestui consiliu. La lumanare
(metafori a luminii),plin de grije, popa scrie un mesaj'
4. rd
in a doua secvenfi a textului (versurile 5-20), delimitati prin
5.b
ghilimele, suntem introduqi intr-un alt registru. Patru juzi se
2A

idreseazd autoritdlii statale supreme - impiratul - cu sobrietate qi

6. E)
AI
cumpdtare, denun{dnd nelegiuirile, uzuq)area' abuzul, uciderea' Cei
7. Pr
ce trimit mesajul au conqtiinta unei organizdri ierarhice,bazate nu 8.O
pe violenfi, ci pe valoarea dreptului qi a dreptdfii, care trebuie im- E
p*u,a de impdrat cu socoteall qi cu judecatl. Prin furnizarea dove- 9.Pl
iilor, jvzii cer sanclionarea celor vinovafi, refvzdnd sa-qi fac6 sin- 10. R
guri dreptate Q$i,-ndl{ate fmpdrate, noi n-am vrea sd facern moarte!). q
Ei sunt expresia unei societdli cu tradilie judiciar5, care se opune 11. .n
haosului qi legii bunului-plac. Scrisoarea exprimd nefericirea tra- le
gicd aunei comunitafi, avdnd o vechime m[rturisita de caracterul cl
ceremonial al conduitei, dar traind intr-un timp in care dreptul este 12. E
al celui mai tare. sfnrqitul mesajului denot[ un caracter profetic: r
 (eosr) 'e$prgdul e4?c resrrue ep Inlor
e6oC uE!^elco lnl e arPosucs :crleJ
greluoc es r Pl€ol{ np€u mlruslll eJsc ru1ued ele^r}olu sundxg 'zt
'elul^nc Jolsec€ eeip.;zrltln'1xe1uoc else
7 t.h*:ioqry
y fi-+.1:-<r a .rgt u['gclldxe r$ rerzeod ele elerodrus]-orieds ele]euoprooc elSel Irue1fi
ry"f
::'iw-t F-
trar ,J - . -e4 e
'i*rf tr1*d#.J - ;i-F3J't fl-ri -Iqels 'Iz%$e csesoloJ r?{u es nu oJ€c e}ul^nc lutts "toil[# apry' .II
-":.%:ct? .*:ils ermdo
1xxo -t1" u.1 *."*5t 'aptgBuguau aiat- aptappu'atdoou - pnlz ap Uoz eplilzodo
:* lF;** '0,uo
a{t3' qp *tFFr-, il}r'it**il* * '- uud rnlqxel gJeJuoc el ezel/lyJe eJec ed eFrielouoc p^eleU '0r
? .r* 6f fir€;p 1r$ '6 -uls P
"r-l --.'rrBrl.
*f "q.i Itil I,l
+ i : aJolrznf DarDosugld gllrglul etrse tseS ec urrd
W3, q."r+{{ - t"H"j !"4 {
rtq : 'oIII 'JS ep snrz uI relolsrde rrrelJcs -eAop
?cudxg
"risclJluules
'lruusruerseru else €3oc ml rerzood ? glsliuese gleuopJooc o '8 -u4 el
!*dr lrg s4*#: r* El"t .!tte .L nu el
rd '';-r4cr .P*drul "Pg 'aps n40d urp unfn4od rolec n.ry$ytruJ elF tortlgzeezI}eld
'try *.eri{" 6or*"gr*,' *r 'atnc lnTt&^nc eel\e
'9te1ep Inllllxel l"Acepe Iec ed I-elsellqsls pc'e
"&4
r"r,!4d 3 -***# 'la*" $*+'JY, eleod el eJ€c ed 'lxel ep efcutg uI 6ellreJlp elmsues PcIIdxg '9 IS ele
bd{ * t4*: -*ryP 6;* $r4 @ 'r(,Is 07, es !zf
+v* fn"a Vn'r:v ts ':*4*i+# tO tI
elrJnsJel er1urp elsuedsns ep elelcrmd e.rdsep eluldo ri-pruudxg uud p
* '$-.eqrfr ?f.s.f Es4*"i.. "* ? : FF
rp p"+ s l'n B irt .BqF#qi!*r$ ' 'uputllp 13 puoad nlelrluslsqns € gcrlslpls €ereol€A gclJpuepl 'v
"d..
'prDac ap !"tpugury pnop psDw ad p"ro nuials eJsugl
un-4uJ :1nsn^(,rgelouoc 4nelouep) e4sper gnop 14 pzeeprdrelul '€ -odep
'p&unl awar ap pts -edrqcr
1zo uli:mFiunue eeleltn8tqure gzeeLauea ec 6lmcs sd 'gc11dxg L - edo
'"JOlSsc" uud-
I€ Arlelouoc Insues ep Apel
-ouep Fsues purqesoep 'a\odo1c l3 adoou Jolelur^nc eI? ecrls{ rulued
-rls elrJolel pruelueruoJ 'gule] ep uol lm ed pzeelnqep eueod .I elrJns
tntnrx3t vSuvuo'rdxlr U3d:
'cruerseu leod lnuq;n rs rep
e
'soJolPA reur la3 ]eJaprsuoc I a]eod 'niautwtp
eOoe 'clo Org, FUV - noserp oa.ndqcs ep leloem€ e$prgdug erds elSeurodp4doatp Dugw u-n8orct
-uexelv erobug 'ppguoA eatel 'Eutseq
-ugC
ti pnonsqns Dlsla4 nc '1ntey1'eleJcssuoc eprnlse8 nc 'ur{-rpdssp ''c1e'cd
- ossnu ncolv :rn6ndoSed 1so1
ne rcruerseu uolilJcs rlurJd 'uacur FIeruIr gzeeuJJfl'Jasnue ep Inl Inlor pcrJBsnf 13 erec rcrpu }Ims
Jolr^ un-Jlu1 pleseld eulq u! areq (a$aiwau ad auoc a4i) pc4srrr8ug Inl eiueleduroc rS (rerrolglpc e
-r.urr1os o cqa1old puqse^ 'rirnlspdpu epse8ns o else gt€og) elerunu '(pqrei ep royzpd pclpe teg) ericrmg
Jolec le lug^nc ep lnrolppnd rue^op 'pleou np?u lru€lrf else lrueSesel^I 'Pru?4pu uI ?eJ?osucs ermd
e ep rnlnJolrJcs eiuuop pruudxe 'p1
(rnplueuour e sleuoriorue nrmrsuel e rS Jep 'Uieug4pq e erielouoc)
-re u1 (leurOuo rnlnlecpd alrJpurn ep
lnuro rnluet! e nrluad 1r.;yaf e-s erec [,prnuaq Dugw nc e1e4sl udo6 'rnpfesew Fl€ruotueJac ulp posrde
lac 'erssl/\ el ap) - usluelssl l rnTiluqln e eJenuquoc o else (yg-gg elrmsJel) giuerrces e4edy
'eetrslrJoln€
gcu! gllcJexe IBru ISI eJec elucol rryzuseSn rerm eiue1srs;ed gcrpur
'reltf tro epnf ep epicury ri ec 'eeleced '€eJeosrJcs elSernpeced
eJ€c Iec 16 else InlnpJgdurl srJcs ? eJsc IeJ :opznl epmdlqc
'P7do
ed umce gzeelcerord es eiueredg 'Ipfepgu euruml 'gzelque urrd
(696p) grerelt ?le.tes
o e; 'e1g;ios ngiuesr-eg elJeqe7
'cseu4rdlrmcnq EJpJ '8er1rl unsep rrum € elu1uoleru oa4arcSunwau
'e6o9 ueyrepg'gpueqg epe;;
a1aiag'pJ€nlels 'gcqseld epseEns o pp Fs€ru ed elel€oc nc rrJrueru
-eJcuJ In$eC 'tlnrdpJul Inln1m erdnse pl?r}uecuoc eeq8e,r ppeccns
II le,;s pln8unlepul 'rtier,r e tS teiuereds € groJeteru 'on1z ap ytoz
undo es r 're eprielouoc etrBol nc 'nido71're,rr.rlcedsred e rS nreprqcsep
e erserdxe 'o"tqsoa.nt eundo es r (nsoc) slqoul rnpriedg 'enop
e-ep relec e ericerord o else (77-17 epmsre,r) piuerrces BIo.4 v
'mlndurgc €elelIIIIeJ pugm8rse'epmrec
ac€Jsep eleod erec 1ec durrl rSelece uI rS eerrugdpls nc el€lrsJelpe uJ
]s4ur lec tolrsdeped lncorord 'eU 'JS ep en:z uI ?srJcs else elolsrde
 13.Comenteazi semnificalia pe caf,e o sugereazi gesturile
najelor", in finalul poeziei.
,Berso_

14. Explici in planul denotaliei gi al conotafiei versur: in scripirea

I
diminelii, care rurnene;te satul,
15. Identifici a$i indici ai situa,tiei spa,tio-temporale prezenfi
in text.
16. comenteazi titlul poeziei gi valoarea stilisticd a punctelor
de
suspensie care il insofesc.

EVALUARE CURENTA
APLtCATil
de
1. in multe privin{e Goga este un continuator al lui Coqbuc. mi
Prefuirea pe care a acordat-o inaintaqului siu se poate observa
sp
in discursul de recepfie rostit de Goga in qedinla Academiei
rol
Romdne din 30 mai 1920, cdnd l-a omagiat pe Coqbuc. Citegte
RC
acest discurs publicat ulterior in volumul Mustul care
lierhe SCt
(te27).
,SC
2. Comenteaz[ semnifica{ile poeziei-testament Cdrbunii:
lut
cdrbunii cdnd yi-or arde-n vatrd lar cdnd din ochii dejdratic vit
In seri de ani tdrzii;i goi, Vortresdriscdntei_icdntei, d-,
Tu stdnd Ia lespedea de piatrd sd;tii cdvisul meu sdlbatic tnt
Sd te gdndepti c-am ars ;i noi... S-a mai aprins o datd_n ei. pi
d-t

EI[NrelEItrq Utr EtrEIE da

nu
1. in volumul Ne cheumd pdmilntul, poezia De demalt... este
precedatd de cea intitulati portret. citeqte-o gi stabileqte o le-
gituri intre cele doud texte.
nu
Destiinuindu-qi programul estetic al volumului poezii (1905),
octavian Goga, mdrhrrisea: Am cutreierat satur cu ochii dischiii, rol
ca.t
con;tient sd foc o analizd permanentd ;i cd
fiecare clipd de id(
contact al meu cu ldrdnimea e o clipd de studiu, de'inter_
plet1re. 1...1 A;a cd primul volum 1,...1 e monogafia unui sat. ma

ly luat toate figurile tipice ale satului ;i te_am fdcut sd de_ ca.

fileze tnaintea mea. se(

Coperta edifie princeps (i927)
Realizeazdun proiect in care sd urmdregti modul in care poetul rol
octavian Goga comp'ne o monografie lirici a satului man-
silvdnean prin evocdrea figurilor lui reprezentative. proiectul per
se va baza pe urmitoarele texte: plugarii, Casa noastrd, de
Apostolul, Dascdlul, Ddscdliga, Ldutarul, A marit..., La M.
grcapa lai Laie, Cdntece (din volumul poezii), qi Cantorul di1
Cimpoi, Ion Crdsmarul, Cosagul (din volumul Ne cheamd
bi(
pdmfrntul).
clll
In repetate rdnduri poezia lui Octavian Goga exprimi ceea ce
cei
era demult, odinioard, odatd, in alte vrimi. in majoritatea
zds
cazurilor, acestei depdrtiri temporale ii corespunde qi una
spafiald: acolo departe, spre soare-rdsare (pe ia noi1,'Acolo dir
sus, tn satul de sub munte (Dascdlul). ter
Realizeazd un proiect in care si urmiresti cum se contureazd fra
in poezia scriitorului transilvdnean opoziiia spa{iali intre acolo est
qi aici (un acolo mitic gi un aici vid) qi opozila iemporal[ tiv
intre
atunci qi acum (un atunci demn qi un acum decizui).
 'ogt6oloqtsd
roztlpue ectur.lol ts aleltsllualne uud
pcleulal os oJec ,urepoLu JOIilJCS 'e^rl€J?u JoleiueNur 3 rs rs^BcedsJed e
seJBAu
un olse ueqloi_l .eueal ,Jolllg3sep -cerqns louelur rnlnsJe^rrm €Jdns? mlruol€J€u o
epeJed '3!tu!u ar$epa/'ap nu alec seJu4uecuoc else
gl"riuese erec BI ,1snor4 v2
auea.a o LuncsJd azoJd JOun lnJolne lecrsl{ nes eprD gJpuv umcerd rzecuerl
IJoln€ giurJeJeJ ep elcund ec pug^s gzeez\Eer
'(ZeOl-ZOOI) ueqtoH uoluv es eclleJoetr elrJel
.(suncse pwilCI -eqzep rS crde 1nlepot{ .pseuguror eclleqJelur rczotd, 0l
'qeeg ap pclznw uw uaJuoS ,ailt plesled urp S
eued urlep 'e4p4 1$ eJetseormc uud eusrun leiueisxe
-aldsap alarcolcagj edrgleg elllue] leiurrJ rrrgz t
-rTeeJ ele eruelqord ,glnyosqe glrlcedsJed
ardsep eueuoJ ap tnlnicto eoJeolne o_Jlurp pqlzalpcrloJe €ec }
elsj Teor ;nun lS /BnJl/rr lallns un
nes mrnroqzgr uiueuedxe Arsnrc.,' 'uro1sec' aeJ€Umse
16 erelseormc
alluJ elctljuos ep ,aleltlEnp ap aiec ep eiueFedxe 'qous 1nln1ueruegodruoc e,r4cedsred
ulp IJo ecr8olorq
+erl eiurr; .loun erir.rede ur.rd ,p1ec eJ€l nes rrcr^ Jorm plq8un ulp plllzg^ ^l
-r;duuoc teu llni.u else ,- riripOoqurl ?zeq8Jnq Berrml oes erirp F
.1111
-uoc ri Inlenlcelelur runcerd rou erusl .uegloH
rualSetncnq Joltqous eeunl _ ntqnp uoluv rS reqcelg D-
osuo ap oloculp p^ucotqo aleltleol 'ep"{g eecrr4 .ncse4e4 IIuTBC ,ncse8ueg_1epede4 elsuegoi '
o aJe lSep ,ncsa6uag-1epede6 esrrcs eleueruoJ urrd Ie4
Inluecep u1 rSnlol gcnpord., p, n.nn "p
q;"0
rarsuouoH eoulnl .Atleetqo let"lolSne F
-ome emlsJelrl nc ecrleqJelu rczotde eJ?zruoJcrns -
JoleJeu un op unlFle ,uo1ca;1el_af plsJp^Ope o
-euoslad loun eiuozeld uud ,nncarq F
-ns lnueuol el1^ec ,erienlesqo ,"ou ep slerrouord er€Ieilr
op ro1"iu.,r"#l#t;Jllllil
rS nrlcerqo InueuJo.l e.idsurp erirzuejl pq€rEep ruru gterolepul els? (paqcerqo glr1er?u
eancedsred) pc
ffi;::
ace] oles eltraucs uud ,(9961._919r) -rde uynruro; Incse8ueg-ppede4 lersuegbg
ncsabueg-1epede6 ersua;.lop4 elerruruoJ uttd onr.zrgl rcut
'pleulzollullur pcr6o;oqrsd ec es-npugcnpord
ezr; Jnlpeur el BeJece, .Jerru sreanm n""p;
-eue rS rolce-lnJoleJeu,ieuos.rad_1nJ pcr4
" p Jesuoc es uoJurp'lrc
uttd,ec4eruel JollJgluelJo B^4cedsJod "p
-oleJpu etnltlsuoo 0 ales razold e
qp lcpc
'eirztteg ep lnrm pqe"6ep reru eg p, n * n*"rqrg
P^tleJeu ealelnoN isnold lecJer! tnl
nnI.I 1nI Ie rreruor
elado ep 'eles Joleuer.uor eiuelsqns lnurud ldey eg 'nseuguror rczotde eo,',mrcvrop lueruou B c,uo| rnlnu
alSenr.rd ec peeo u1 ,qleiuangur -uruo.l re{uede pue ,9761,wpele,e$euqep
l1nui ncserrr.AoT Inl ?pIdO
reur loc r; e eled ncse0uag-1epede6
etsuouoH ,tugtIloJ ilJOlne aJluto 'prtutugfap atonlnil o ri tc ,sndod
'rnlnurstqous e rS rripyuopuaw eze!
un tmrunu nu
a$a PA\1aIqo n$natc atds aanwot ruryDrailt p sacod p1a:cul
- Pluapecep eaaae'PzeJ te euryn 'piur,tt,td u! rop
ppur;6o
u1 rerzoq6rnq e preauelur plsoacl u! nru InBTsap ,ntn a nN .nuDarqay
nf!7 nfp
o '1npte1d tn1ndw17 euelnpc lD t ol ut.rd ttints q pznaxg[at ,rr1nuo\i iatooldwo" uii ,r'aa
,S 'D
u/ 'nJqelos ueutoJ tnun InJOlne else p,poQw ultd
7s11oa"t 'uowot lnlotprtapo dutu pwqp urp
'QZAV-VL7D lsnoJd locrpl - aluptcraruJ )9
.rrieln l aryol lDu 4 ri aeg q cr&oloqrsd # ruTcatqns ,nuna^opDs
e ectlualne mfp '!a
urgl] t€un eto^eu .eol_xx tnlnsea^ aluqsatod uJ )!ua 'nlsatg[wo7
le rylrue !ry pp!) u! ptrr ap piotrt
li ).
e riplpunf reuud rnln;en]cala]ut ale ap afidacuoc o-4utrd ,tDzllus ,oroo*ro-ti .nuoau4uqog
eue;_qord oleqzep aJec
ml
lnpurnf allrpcrnu| u! IDruauquas 'uoutryzg !ry -.uoJolJ "Utpt
ernlrlsuoo o qrofeul qrcdo g .p1nu u! lDDos_o)|t4DS
pugd ,mpue8 ep
-ecl1e1 ayai1ud14 nes ynjuplug npt llcunre elgsner eyeurind ii*pfi" u1 pugiom
naraauold, ulepoul 'iuellq lmcs rm eceJ e ep n"rgE .g .nueerqeA ag
InueluoJ eldsep n"rrulloT
repr eundxe oJec ut lueq ap
IJat nr^rT ep uoJ lnl E
,026Ilnlep.rd
ug .rrrlrr.rn*o, el
e1 ,1eg1p
"ec4lsleJ ilncatd tJatlcs Joun lnJ
I;rpdlcueure Iryueruow leluezerder -.u$pede lal
-olne alsf 'LV6' q.rnlelelr;
ne rruecep pnop etrse*
"q pc eunds
u! ru1uad eAl
loqoN tnlntueJd ,za3ue{ eleod eg 'rerceds eeJerro^zep er o ereJ'ed
ie leeJnel nrrnold.* uud iele rcur
'Cnr
lsrese rS lstletJoulatil ,otluo latctueu rep'ecrproel elrJeluqzep upd .cseugruor
ry1e mlnueruoJ BeJ?llolzep
a
-or '(196!-6991) opts grpuy n4ued IUeJ rupec rm-4ul ernl4suoc es pclleqJelur
€p8orred tl
Y
ep
ctlaqreau! lnueuoJ u! ocllpruol '1x3
lJPluouo
DAJ.
-os
 M. Blecher (1909-1938), este
un prozator care convertegte un ac-
cident clinic personal (autorul se va
imbolnivi gi va muri de tuberculozS)
in experienld ontologicd, ridicAnd
sentimentul la viziune, fiziologia la
filozofie (Radu G. Jeposu). Cele mai
cunoscute opere ale sale sunt in-
timpldri din irealitatea imediatd,
Inimi cicatrizate qi Vizuina lumi-
natd.
Personaj-reflector - instanld
narativd care mediazd intre nara-
torul obiectiv, impersonal gi perso-
najul-narator. Apare pentru prima
datd in opera lui Henry James (pro-
zator american stabilit in Marea Bri-
tanie, 1843-1916), iar in literatura
rom6nd, la Hortensia Papadat-Ben-
gescu prin prezenla unor personaje
ca Mini sau Nory. Personajul-reflec-
tor face trecerea cdtre romanul su-
biectiv, a cdrui substanli o consti-
tuie investigalia universului interior.
Sincronism - concept folosit
de E. Lovinescu, prin care criticul
suslinea cd fiecare veac igi are un
spirit al sdu, o caracteristicd. Astfel,
veacul al XX-lea este al sincro-
nismului, ceea ce presupune cd
fenomenele literare se dezvoltd,
prin imitare, prin preluare rapidd a
inovatiilor din alte culturi.
in acelaqi timp insi, proza tradifional[ nu dispare in epoc[, iar
temele rurale specifice acestei direc{ii continue si fascineze un
scriitor precum Mihail Sadoveanu (Bahagat, de exemplu, publicat
in 1930, este un roman rural $i mitic, tradilional qi obiectiv in
acela$i timp); in cazul lui G. Cilinescu, critic Ai istoric literar de
marcd, degi sursa de inspira{ie este lumea urband, el continu[ sd
experimenteze cu Enigma Otiliei romanul obiectiv, este adevdrat,
cu unele elemente de modernitate gi de complexitate a tipologiilor.
De altfel, Rebreanu insuqi va continua si scrie romane obiective qi
rurale (Rdscoala, 1933), chiar daci prin Pddurea spilnxurayilor
(1922) va adopta ca metodi analiza psihologicI, in locul naraliunii 1.
tradilionale.
Dar emanciparca prozei interbelice nu se va produce doar la
nivel tematic, in sensul inspira{iei de facturd citadin5, ci mai ales la
2.
nivelul viziunii - prin rclativizarca, in primul r6nd, a perspectivelor
narative - sau prin modificarea tipului de compozilie, formula
jumalului, de exemplu, generind un nou tip de literaturd,,literatura
autenticitdlii. Aqa se face cd apar gi tehnici narative adecvate,
precum analiza ori introspeclia, favofizatd de monologul interior, 3.
opuse naratiunii tradifionale, obiective. Un exemplu il constituie
proza lui Camil Petrescu, a dosarelor de existenld, prin Patul lui
Procustin special, sau romanele Hortensiei Papadat-Bengescu care,
deqi pistreazd rnstanla naratorului obiectiv, o relativizeazd prin
pr ezenta unor p ers onaj e-refl ector.
intil
insr
mds
der
sep
"fiol
soci
de,
proJ
cres
conr
vidr
dea
cee€
culx
Cdt,
pers
fi qi
 '(SZOl. ut col ee^e eA eJotul e5ece rS euriuoc eJec .rrzeod sp wnlol nps rnlncrun pollour lS rg
-aA) pey ara/Jns euerp rS (9761. eL "toppr lncofa4sa "nl!ap! p)of .nlap! p)oI €ruerp
u1 eerpde
urp feuosred
en arec) UnsJoA Fw un elSssuqrpuJ,pwDtp otgtr lrap $ piua1sua Dryp .awqplrnl pry)
-nlo^ pzee^tlturlep rS1 rciy .eup1aze6
ace; rS rosa;o.rd aise epun ,eleoS
'npp! pco!rc n4ued eur^ep..Jolrepr pcof,. gsu7,pp1"p
r,*r *",
-lru[ el glnul ss ouleln O .ueljauat liepesqo 'ncse4e4llureJ rnl JoleueuoJ rroJe nc gldulgtuges ec aeec
1cy tE rc1a1a1 lncof :illeol ep eserd elsg 'ecrllIelnd eruBJp rs eJ€olJetrul elcruuoc ep eJ"ol€Jeue8 ueece
ep
e;auud pzeelcepeJ [uncv.eles oltu rstucol rS rmuoc ulp plrSer rerie,uesqo e elelrprcnl .unruoc
-nrsed urp eun'(6p6;) erlozolr; u1 ei o InFpIA
-ueotl et r51 'a;ezrlrqor.uep pdn6
-lpq elrrr"4 ep pieJ elemlcn4s ecrqrsd ue{ueregrp leun eiurrlSuoc
eundnseJd giuelsrxs eeuerues€ .plenlcelstrur
'eles altJotJcs u! JotJelln ts O eJepJ€ urp plncseJc
-olo] e^ o nqzg) ut p1?Jl eiueuedxa 'pcl8oloqrsd rS grr.rlcerqns lgcep rJ e1eod nu rnlruolnrr ecrdg
JB! 'gL6l. u3 lelaruozt.rd utp ecleol 'armuitqo alajua&uuuoc ap oprurp ntapundspt jwlLs
lo un ,ppinlotd
-uJ aS 'Uott.t leJaptsuoc a rS laluoz ata8ur,tuoc 'arcUloq ,olnru! utnnnqz un aundnsa,td uotao) ap
-ud epe3 'lnzne 1elled eplerd rS1 rS
po.tg l"'f 'apqrsod Tuns piurt1iuoc ap aputano"td atoc u!
lru^eJ olse 'erur; eur.rd ug g1dnl l.relun1
-o^ ec iuoJl ed pceeld rS alrrpnls ad o ntpaw or nap rn ps amqarJ .piuttTiuoc ap awalqo.td "ppnos
a1iatgf
-nJerlu! 161 ';erpuoyl loqzpu tnlnrutJd aundnsa"td Drnlurail.I.pnlnntll
"tzcpra pru # unutor ))o! a\nod as
lndur1 u1 'e lneu lnulruopnesd qns nu D^oppry ulp !rynlprsop o aja7oc laq nr ortppodso7 fi a1unw ap
'ea3oc 'c'N ep Psnpuoc ,epeJ
e]s;l^
-eJ el Pzeolnqap'116l. Inue ul 1n"toin&"ryl urp Dwnnrgc nc ,p"to&tj o run rcp pzoawnla,m) ,autqpw
'rlSe.rncng utp s4ozolq rS-a.rey1 DulJ rugwpldps p,tl pcugapul aJDc loJa n) :e]iltcs lercueruor rsnsul
ep rrigllnce3 eltJnsJnc ezeauJJn Ie esruelep nu pcuJ elec InJolezond,uouo,t uta^o na aJ aO leplllul
,
'ecrlaod qipllelen plsoltueu opun 'ptotayl oiny elsr'st ug 1ec11qnd LZ6I
'*Jeze1 'qC" Inactl e; rode ,,,eneg ln'cr- urp
locrg€ un_4ul
'JS" lnscll Bl alltpnls gnurluoc rs
JoqO utp p;eocS o e; eleu.rud elaselc
u3d3u:tc SICNnd
'rlSelncng e1 alSeu eg
^eurl.tJaj
'lsresa rS leod '6rn1eLue.rp ,.ro1ezo.rd
nJsoJfod IIruuJ op
' USA',-VASD ncsorlad lrruBC
. IOgZyY fla IIdYOht VIYJNT
'flJSO)VUA sQ sJdvoN tWfitn
u
'
.gerrpoTrtr p
Leele;rzounc lnugtrs e-l ,lnueuloJ
tlllc IJ e ep elureul .loqzry ap 3I
a4doou Dlgru!'alsofin,tp ap aldoou ourqn
1n114 erdsjp finr*rrC 'g 1
'
-ce1 e.rds €e1oc ro11e rS D
IeJ nu /Bpueruocer ,"-iT
E
ep pclldxg 'llllc Ie-I erec"pu€uocar
ed .gyusrezllun nes pueruor eJnlsJelrT
ulp I"IpuoI l Ioqzpg Furrrd erdsep ueruor un
ilncs ed plurzel4 L
I(
BI
?c'"ruerqord,etuel,Beuruzr^,gttleteur^;:#tJrTJr::::H?;:
E
IV 'ureporu ,,rrlcelqo ,puorirpe4 :rrJelrJc eleJeolgru
^4cerqns
-Jn ep ericung ur rJorJelu€ .I
IIue uJ elelpnls elaueruoJ gcrJrs"lS I.
t
IIEIEIE HEI EIINtrtrNtr IS
'J
1
E
a
uI
le
crEolorllsd lnueuou
I
J
 (996p) nqreg uo; ;n1aod
rupad lnlnrone e elieclpeq
l"'l',fiadacud InlnslsJ
p^ aJ oaac ap aulq mw finqncst1l" :ronni",tdstp rnput,utd 'ctwturi eles Jo
DI (a8un[D nu pl p,c 'nio1,t ptoot fiaXoqzap ps ,,pug^ DiD "'Uznn wn
oiunnl
oio" :7nuo7do7 nc awpugi# alotpdunc p4soo^oaurunp apunfiounc
atuop
'!a4nd 'a ac iqi nu pcDp rDJ 'D^a4p a Darlqm rop "'noat rDut nu pi4{
:pc1z ps Xdatp aro "'Dp 'atouna.rdwg pldwts o ap Dqrot a prD(J - ulp nD"e
ilpH ..zD"tAps 'op Dq" :plz DtDau -ueruels
-utnp ',,noati lDM na" :actz alawat o pcDl 'apuwop 'wnJ -
€ esnzeJ
ep l"re
-waps p)lra ap 7a[un nc aulta atds sto,u3 r:,:f::;nfrf;;'r:f:r:,
-grptuJ 'nqoto3 \nuor1dpc .mr'4iatp711tw mind ap ryry lulprygD nr Iez ep I
I-nu grE
#uudapau '!o.4w 1r.utd nn-w liot tpcut 'iatdslp 1i a4ufi[ap piunnu
o 2o7aws13o1oau ofin7uaqso u! 'nau puol u! DJa JDp 'alpod 'o-wl FZeeqo
-dacco gf n lluauno 'pnparqo arutdo D) DlsD mds gf io pcoq
ropp!tt
rec,'F
wduanfipau puapw m !1so1og 'oqso&o.rp o8o1otltsd utp ctwtu
umc esE
rtaqsnounc n1g'p,tout.ud ri psvarypdoc a p4s'oouoauunp minrsre -
olrudoJ
l"'l'oatlryata4noc ti-ps Ttnpp&ug agfrps amqa4 nwatnun "'puyc4o
"'na unds 4I ',,D" lop lac ad '19[otd ut 'zD)au o srotuJ Tndnc nc lnpfeu
'flnw oa8unl nrc fi "'Dp 'DCI "'alnuuop 'qugts a also8ntp o7 pldatq eupep
'..
21awat nun 1n4ag[ns 4iam1rs DS oaunzuc to ps tjod wnJ -
'atatpd finaaco ap ora 'autar ap aruluuJ pttug4pqral ure$eou
'sn1i-ppuolq oiDl nc fi loc1ap 'pr4ind 'nloroll TnuoxrdpS u!'DJD(
'Dfs nc csaqm a7 ps rydwt ep slull
tw-ps riod nN 'p"n)urs piultalatd g znwfs otnu a4inount a1nod rnlruIe
nu pJ ru7uad loutcol psoowntt roaqsoSotq 'fi.mdsap at ps ryrap 'plodod
m-71 -erp er
2aqiaqnt ruut al nu a"mc anwat o Ercn pts gdatp ac n3 -
(1snot4 pue111 ry etado E gnycn4s ',,
enolt 'ncserla6 grue3) '091 Uo 0t lnlnluawlSal Dutrods "' pqncaldnp4au nfi 4 sn I
'punruta8 p1ooci nc Zajgfo 4un"n # rpugt 'nqnlo3 puolrdpc a.4pc 3 n4ue(
'gnop-pu6ed o gzealnp eaunsetbtp
a16e6
-uI Pl€
?cep plu 'c!w!u !-nN 4nletuue ap pqnufisns DJa {,Jn4uoc otutdo pc na,ryd n4pzutrd"ms loq
-ury !w! pceg 'pjueyodwr oruu erc-111 'lownu aqods o1 4ia7'(o,o -uo4 ?f
aeze4 Qculs rw! ?cep )eo 'pplectau! fi oin nc) uo|toc ap oc 'pt8rt 'qDu! ',,1 1oto3 aTaBaV" pppow nl ruou?u
eateldw_e1u1 ^eleol csalsatod rS gzey
-uercd ep rcs un Je!'otwu r-np pteld
soutpJ D tc 'rJaurl. 11uo71dpc oynod wnc nio '7t7,mX 'alpou ,csamjuo"tt 9nop el
-w?lut Pile o ep'wg^nc un el ep putu ryd1qc ml rystg^ o1 alnod ps allutad tn-ti nu 'uia"rypodsoB Urysor rnlnoJe
-tod 'e1wwe Jnpe !w! 'erc1dwg1u1 o nc uo 'pnB 4 ilnu przJaluJ 'Tsruttoluoc un a nrute Inuo4tdpS ed I€ILI
csa;senodpugc EwJo] pcep rcO 'Jol 'utDlrr,lc0 else'Ipq
I!
-tJnuwe pxng arco$plsap es
^es
esp/ na 6'qotnfwD,D pcDe "'nu D$D'1g "'2dnc ap pcnl$-ps na ti auroc
rcn rydwrs pow u!'pJelunlolut eilouJ
un nc ryiacunut'unzacau m 'ndot ly'aryJpul as nu ps ,apUD ap apfi JOIunrx
-au nc prn1pOel pperlp u!'ncseJled
llue3 rnl JolaueuoJ efcn4suoc u1 1eti !-po(I'psuc 'osoc ti p4sottau agfps a1nqa4 DlsD^au ,apuraoe - -mql$I
",ro11io.m{ oargrppq arrpo)
-uoso lusuala un - PzsluPJed InrusnI?
'eJelunlo^ut teuoul p"rylpqotdo 'Ftsu! anut ruril D^ac 'p1s1.olary ncdoi ad ap ou&rsut oc el8{p
-eur e pJeqrl eoJecstul ed e;eueulo.r "
pXo1nBat 'alolpq ojoXsnw nc 'ilulo^ ,paptv 4p a{ ps ptgf ,uoalapo e eec P
elSarnrlsuoc rS3 ncsalle6 ltueC 'zac
-ueJ, rnlnJolilJcs olg[lJn od 'lsnoJd
npn{ ap los un 'tnlnuollolDq U4unpuDwoc ,n1ru1q 1nuo4rdp7 3 eseoJ
1eue6; o-sndut e oJec ed 'yX;n;oces eusdep
urp rnlnueulo.r alriplnou allulp eun plnlosqu Berlqn! e.rdsep uaruor un .f qcrm
olso alelunlo^ut tououeu tnlnxnu 3 EtncPl
e^uop u! Jololueutue^s esleluoz
es 'e1e11
-erd 'elerJozues rriercose ep saco.rd
rnun e pueluods eeleSue;cep uud
'redce
'rJrlurue e piurrlSuoc uJ esJeztlenl 'apqpuoslad oc naut Bsece
-3eor - PJelunlo^ut otJoluoull oatoiurgfsap 'me8n4srpolru Ie 11qell^eq In1ueruour e4gc p1dee4 Da4iln
o J€op else 'ermrcdeleiug erds J€seceu s€d rm rnlrlsuoc e ep egedep
- psooJalnp alluln o nJ Dga^au una,odocsap lw! - elpugE ulp $ finu1
 ln viala de zi cu zi, numele
noastre de familie sunt hotdrdte de
intdmplare, iar cele de botez, de
pdrinli. in niciunut dintre aceste
cazuri ele nu pot fi controlate. (in
acele cazuri in care existd totugi un
asemenea control, ca atunci cdnd
ne schimbdm numele din motive
profesionale, criteriile care oien-
teazd alegerea sunt cvasiliterare.)
in felut acesta, nu ne agteptdm sd
descoperim vreo corespondenld
intre numele unei persoane gi felul
ei de a fi, iar daca fotugl o aseme-
nea corespondenld existd gi ne fra-
peazd, avem sentimentul cd intr-un
mod bizar arta a violat teritoriul vie,tii
reale. Cu toate acestea, in lumea
ficliunii personajele se infdligeazd
minlii aftistului gl acesfa aidoma lui
Adam, trebuie sd le numeascd. Ro-
mancierii rdspund acesfel indatoriri
in mai multe feluri: unii se delectea-
zd cu posibilitdlile numelor simbo-
lice, in timp ce al,tii cautd sd impru-
mute numelor o discretd banalitate.
insd chiar gi in acest al doilea caz a
avut loc un praces de seleclie,
dintr-o infinitate de posibilitd{i fiind
aleasd una, iar singurul argument al
acestei ultime alegeri este de fac-
turd esteticd.
(David Lodge,
Limbajul romanului)
- O iubire mare e mai curdnd un proces de autosugestie...
Trebuie timp ;i trebuie complicitate pentruformarea ei. De cele mai
multe ori te obi;nuie;ti greu, la tnceput, sd-li placd femeia fdrd de
care mai tdrziu nu mai poli trdi. Iube;ti intdi din mild, din
indatorire, din duio;ie, iube;ti pentru cd;tii cd asta ofacefericitd, 5.
t\i repeyi cd nu e loial s-o jigne,sti, sd tn;eli atdta tncredere. pe urmd
te obi;nuie;ti cu surdsul ;i vocea ei, a;a cum te obi;nuie;ti c-un
peisaj. $i treptat t,ti trebuie;te prezenla ei zilnicd. indbu;i tn tine
mugurii oricdror altor prietenii ;i iubiri. Tbate planurile de viitor li 6.
lefaci tnfunclie de nevoile;i preferinlele ei. ai
Vrei succese ca sd
surdsul ei. Psihologia aratd cd au o tendinld de*stabilizare stdrile
suflete;ti repetate ;i cd, menlinute cu voinld, duc la o adevdratd
nevrozd! Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la tnceput,
patologic pe urmd.
(La Piatra Craiului, tn mante)
EXPLORAREA TEXTULUI
1. ln acest debut de roman perspectiva narativi este incd ex-
terioar[. Eroul este doar o ,,voce" care comenteazd" ceea ce ve-
de, oferind sporadic informafii sumare despre sine. Cititorul nu
are insd acces decAt la aceasti perspectiv[, fiindcd autorul,
afirmd criticul Nicolae Manolescu, lipsit de vechile privilegii,
face unfel defiguralie tn propriul roman. Observi cd in acest
moment afldm rdnd pe rdnd cine sunt protagoniqtii scenei, dar cuA
nu qtim inci nimic concret despre narator. Indicd, pentru fie- neva
care personaj din aceasti secven!6, cite o trdsdfurd pe care o tablt
baru
consideri a fi dominanti.
2. Cuvintele cdpitanului Corabu oferd prima oard ,,vocii" o iden- durc
trtate: sublocotenent Gheorghidiu. Aceasti lipsi de grab6 in aute
comunicarea numelui unora dintre personaje se va dovedi a fi oria
una dintre trls[turile prozei lui Camil Petrescu. Vom constata cane
ci qi numele so{iei, Ela, este rostit o singurd dat[, spre jumi- Wzit
tatea romanului, in capitolul Asta-i rochia albastrd. Uneori, ori,
numele vor fi inlocuite insi cu o simpl[ ini{iali, doamna ! D, lam
G, cdci acestea nu au, in fond, pentru cititor nicio relevanfi in teptt
incercarea de a descifra sufletul personajului, singura proble- f€4 t

md cu adev[rat importanti fiind observalia vie{ii lui interioare. tnv

3.
Voi scrie pdnd la 25 de ani ver-
suri, pentru cd esfe vremea iluziilor
gi a versurilor; voi scrie intre 25-35 4.
de ani teatru, pentru cd teatrul cere
gi o oarecare experien,td gi o anu-
mitd vibralie neruoasd; voi scrie intre
35-40 de ani romane, pentru cd ro-
manele cer o bogatd experienld a
vielii gi o anumitd maturitate expre-
slv6. $l abia la 40 de ani md voi in-
toarce la filozofie.
(Camil Petrescu)
Precizeazd imprejurdrile prezenlei lui $tefan Gheorghidiu Ia reze
Piatra Craiului, tn munte qi contextul in care au loc discufiile octq
de mai sus. G[seqte o explicalie reac{iei sale neobiqnuite. ofia
Rememoreazi principalele evenimente caf,e compun cei doi ean
ridit
ani gi jumitate ai poveqtii de iubire dintre $tefan qi solia sa.
Identificd, in capitolul urmdtor, Diagonalele unai testament, suri
momentul cdnd apare prima ,,fisuri" in imaginea pdnd atunci linu
perfectd a fiin{ei iubite, din mintea lui Gheorghidiu; pentru a-fi cds
uns
ugura ciutarea, fine seama qi de urmdtorul extras: Aceastd
integrare a nevestei mele tn seria celorlalte femei mi-era de
netndurat. $tiam cd pentru ea n-au absolut nicio importantd iar
 ptuq
tn.Dc o p puw 'n p"ruqod ulp pwry D-! '!ry ounlml mp ro!
ap D
'salaiqaulq 'pnl y 'unun1) ap fafd nou un tsolo tips4 nsn74J
ptsoal
'aslnqluslp al arDc ad a1uary8ugrut n) ruEIryra ap los un
p-en:
fi azaal) ps nuun) t?ul o nu D oJ8ol trcop nDS {,tauom^ oui as p)
rcuni
n4uad lDwnu o-fictr{D pcDp nqi n71 '1[otqo ad arySugut ptu ps qnufi
'quar
D 'Datunl ppot a4p) ap asr0olu! appd2z nc fimud '(atnolpzg,ms '€s e
1i pXo4calo auDoI Da) Uua^ no pugJ "'D!ns pu a"mc ad pcrptt
ap ppryapatd alwrs nu pcDp 'apqluar p$Da)D ap DuDas pp ti-nu oa
Iop I
n)Dp ut0(pqut pw '\n\ag[ns natSauq !w! aJDc 'nfionys n a.nn\ongfo
epi
ap pI un Drg "'!a Dtdoarp W ar{ DS ornqa4 anc Incq Tndnco
oT n
D-u luaulu pc Tnuntdap o-u Jop 'oaw o\doatp ury p)ol uasoMazal
'eJeor
!! 'lqsaans a\tqna.tSozap lDw aP) q lfntq otard as 'prawor oa'^ u! -elqo
*uncsn rcpugwD noaspB as pJ purc!"td u1p aqood ota nu #ap 'rol oar
-alzrgtuJ rrpr'apnpu lnw ap) a4ulp ora Dau DriDryrs nap'watdat
q pl
-in ry n ad ruwnu pc nqi ag 'asozaio as oawnl ppox ac pdnp psnw n7 '('r
$sno.r4 percllll p1 etado $ '1roat
ilnlcn4s enory 'ncserle4 lrue3) IuaA nD 'E Dnop n 'oiV 'tipdalin noacpfas ti un8ms nna.tpdstp 'uo
'alelunlo^ur oloc reunu -grrrn
ailnw ap 'Dg 'a!^u3 uncofri t,try.rods '1"ryqw17d'1uyn{a'tdw3 uJ aIZL4
n 'ese4sqe 'aleJunlo^ alu\utwe nu 'a1am4ofirur '1iot ap prytdn)D puod aqoqt,rolno nc 'nnaunduy $-atoc slsls
)ep 'pleJnp nxny wp eyed ce1 ep4 yac 7* non 'plt1o aq 'fifi,tpdsapau no.n 'a1ytndn.r8 nnw.to! as utn)lto
g 3I
-u,r{ry ["'l 'ap1utwe rS qu;ur e;n1os qPq
-qe ug6eu 'fiewtye 'ejulnzqu 'p16ew1 'lop lX tn37m fi urp,4s dot un fi fnspd un :Tn1ou8rro 'pc!ruano
'lplopuJ 'unpug5 ep etafunt eece pruzao puopDu o qns 'p7da4 'utn)D taoaladocsap na 'DSDoJaJnp -uep
uJ 'opw rciwnSuoc nxn7 ul 'oJele aluoJ! o-Jtuqd 'tua4inuay 7n to4c1d atna una,A ap puopDut o 'luu/)q
ec 'tnlnJuezaJd efiny4suoc u1 O 5.IE
{nstrad un qns 'p,odocsap 'un4p1pds a41tryat pdnp 'n1cad, nolqDl
un-,quJ '11i.odxa puVD !"mzDJ rynS 'ptsoo,talnp altwm a nJ nlsD^au -eg
woatadocsap !u{ 'pi.,lsacxa alpsal o ap Uoaun una.ryd pc apol nc Jep'!
'^oqoq ri oc Tsot wn 'uiaqopg DI tnts wD tgc 'allz !a4 ap) uJ Nec
(1sno4 pcrery p1 etado $ 'uBaI
plryJruls enory 'ncseJle6 lrue3) 'lnto;
'!?tul
nuIn
eueosJed et lycop peuo rytoa pd
-eA
nu ng 'rw6eu elew eltudotd 'tfiez 'qDilnp) otdnsn Inun zuoow ap $ pin1,t ap fiatp nD
-ues apw eludotd Tgcep nrJcsap ps -xe
pd nu ne 'ecel Se ecug "'rSer ;od )saqn! as aJD) ncy :eqeantrJe Arsnlcw 'elso8erp e1 errlud nc
nu ns 'twnsuJ eula ulg "'crdoloqtsd r.npfeuosred ele ..ecrJeJoel" 14muq e11e 16 erepen ug {e,ry'urq tn
naw 1rynufiuoc 'alew reiutrtSuoc -nI lJeur rerm rrraSuqs rS rrrelSeu ergerEouour w ele nB eriecrJru
eeleltpoJ r-eJse Jee "'4setod 1od o -tues eC'elusru8er; elsec€ ep elnuriuoc epepr rielncsr( xolrepr
ercc ed aplpeJ etn5ws /-ejsy "'na (a7ur
csapug5 aJ eoeo 'e1aw elunjus V Uoppt pcof ep elereue8 eur"rp elerglep€ r4 erntqsuoc
pzeetp$elu1 ao eeoc 'pne eo eeac es Jol elrJplugurpr; 'eeece ep - ltol aqagfns lrms 'elnyosqe epepr 'fid
tpp^ €c eaac
]90ap nrJcsep nu gs :afi Irunu ft-s ec Beec e1 'reiur4Suoc pueld €l eluelsrxe gze4loder ptD4
-ryos Vn5us o lgoop a nu 'Joilueu tig erec siurry luns oruleel urp rec Arsnlcw 'ncse4e4 IIureJ
-eo elelebnc u1 p1dwg1u1 as oc csao
a|w
-!tt6 W epu4ad e ep nuulqre lne rnl rroJg 'mpleuosred e greouelur smlcn4s Jergc uI elrlotu lD p
ps ec 'ujcrpetluoc eaet6 eeuewese e4urp Inun elSesgS rSl eerrqnr nc nrprq8roeqD Inl ser€turuJuo3 .g
i to
l!^e ?s e3 ["'] 'csernugld sundsg ac 'elien1ls ?euerues€ o-Iur eJ" ee]ellprcnl eJ"c auu
II
?sonzpu oc 'Joex€ csapug5 oc 'ceJ ed plor ri pugurier 'erqnr ep IeJ rnlsece elcrlsrJelceJec .lxel un-J
ec 'afeuosted eileplao rS csasqr6 as
epun 'leutp 6e1ace u1 eunds fi1 p
rrtp 'gzeelleles '..elnlosqe er1qn1" ep eeunriou pc$eurJep gs puJr
'feuostad un QgseaqJoA tj-gs aund Frrqeu ep else elso8e.rp erdsep mprqSroeqg uegel$ Inl sererpd .S 'pt!4
ec dturl q 'nu ruauese op aueJA 'tdntotc ap aqcatad o n4uadpw-np ulp
u1 eercypdep 'ptsfe nu elejuel -ursp"tpd nu 'aulu n4uad ncgfttcos pugcpl raDapat O .aulw ap p
-stp 'unSuedoc pJH Ia ru4ued ted e1
ap Urypp oio1,t $n7o7 To,otatd o pc ti psnoxry ap ryc4o piDl^ |Dlil
-aseJ ?ualos/uwo 'luezetdtuuto wo
un lglul tew o lnJeteuewoa o Da^D 7n7nd gf.to n njasnwn{ pryrotop pc 'uncoag[ DauauDSD "'a4
l*r .',,m ffi
servitorului sd-i dea vin. incercam sd-nnod convorbiri cu o vecind
destul de frumoasd din stdnga mea. A; fi izbutit poate sd creez un
fel de vitrind de amor-propriu pentru salvarea situaliei, dar mi-era l. l
totul indiferent, cdci eu ;tiam cd aici nu e vorba de o preferinld sau
I
de un joc de o clipd, ci de toatd dragostea mea, de un trecut cald ;i t
luminos de doi ani, de o desfigurare iremediabild. Erarn deci trist, (
cu toatd truda de a surdde. Orchestra, angajatd de gazda noastrd
I
pentru tot timpul cdt vorn sta acolo, a cdntat un vals-boston, din cele I
scrise pentru cerinlele modei ;i clipei, dar cu adevdrat frumos. a
Nevastd-tnea;i el l-au cerut de repetate ori, iar eu, care aveam de i
asemeni cu ea romanla noastrd preferatd, am bdnuit cd tl vor
I
repeta, pentru cd le place (pentru cd e asociat cu o pldcere intensd (
a lor) ;i cd tl vorface unfel de ,,rnemento" al acestei iubiri tn viitor I
Un cdntec din acela pe care, chiar cdnd dragostea s-a sfdr;it, I
amanlii nu-l pot ascultafird sd simtd cd pojghila de pe cicatricea
sufletului se rilpe tncet. Eram se vede atdt de palid, cd o vecind din
!
t
fala mea m-a intrebat, surdzdnd ;ters: ,,E;ti gelos?" Am rdspuns cu €
alt surds grdbit: ,,A, de ce? a;a glumescfemeile"... ca sd ardt cd nu il
sufd4 cdci am tnleles cd aici mai erau;i alli bdrbali tn situalia mea, n
ba aproape toli, dar niciunul nu suferea, ;i din cauza asta nu erau p
ridiculi, pe cdnd eu singurJdceam sfo$dri nereu;ite ca sd ardt cd
$
nu dau importan{d nepldcutei tntdnpldri. 1...1 e
Era soarele sus, cdnd ne-am gdsit tn odaia cu pat lary ;i p
scdzut, cu perdele de pdnzd de casd ;i borangic, cu fotografii o
E
strdine, cu cdrli, in care panglici erau rdmase acolo unde se oprise t
atenlia altora - ;i cu sticle de parfum ;i apd de colonie pe masa de c
toaletd, gdtitd cu oglinda legdnatd, tncepute de alte mdini.
N-arn putut sfdr;i dezbrdcatul, dar cum nici nu vream sd discut
2.I
It
cu ea ,,academic", i-am spus cu o voce de mort:
n
- Ascultd, dragd fatd, sper cd niciodatd tn viala mea nu voi 3.C
mai trece prin clipele prin care am trecut ieri pi azi.
d
M-a privit cu ochii mari alba;tri.
p
- Nu tnleleg, ce vrei sd spui? 1...] A
- Aifost tot timpul tmpreund cu acel domn, ai dansat aproape b
numai cu el.
A rds indulgentd (ea).
4.S
a
- Ei bine, dragul meu, dar asta efiresc atunci cdnd vii cu cineva si
pe drum tntr-o excursie ca asta... Tbatefemeile auficut grupuri. Se
dr
creeazd inevitabile izoldri. Nu poyi fi familiard cu toatd lumea ;i
st
atunci se pare cd epti numai cu unii. Pe urmd, el e un bun dansator...
toatefemeile din lume danseazd, cred.
5.E
p
- Da... tnsd nu numai cu un singur partenen ft
- Dar bine, aici nu e baL Arn venit tmpreund pe drurn. st
- Nu... nu... afost un adevdrat scandal. Tbatd lumea v-a privit. d
- Ce scandal? li s-a pdrut !ie. Nu ai vdzut cd - li-am spus - ri
toate femeile fac Ia fel? A;a sunt petrecerile astea. Odatd acasd,
niciuna nu se mai gdnde;te apoi la cuno;tinlele qi tntdmpldrile de
6.O
EN
aici. Ai sd vezi cd nici tu nu ai sd te recuno;ti cu toatd lumea de
di
aici.., E;ti de-o sensibilitate inposibild.
e)
(E totftlozofrc)
 :eprmdsgr 11 ruprq8roeqg'Sorder mtsecy'elellplcnl ep Fsecxe
(4
IsrUCOl mFlsruoSstord pzeesorder 11,.gpuuq" urp elreure; e4urp
'tsncotd lnl lnled tnlnueut ap D
slm 'leJlle eQ'oarcryplcnl emlllsuoc o ncso4sd llru?c rnl rolrore
-oJ eleleuosJad arlurp ernun.leseJpe ap
'eluaulncop ap rnlnreuorioaloc lnl
rriglrroleru e rS rc 'nrprq8roeqg ueJel$ ml e reop nu pmlpsp4 O .g "
'psot
-eJs else o1ocu1 'egercdwoc 'lxel ?l eleJcuoc rJrJeJeJ nc psrmdsgr
-'c!w!u _sr
'1c11dxe e7 ps pt^ pugc 'e15eso1o7 'x11 1i-gcg11sn1 'ellloru e11e rS 1nc1ec uI e1€nl IJ ]od gc luepl^A eFiulr
-od rcw lgc 'ilnw rcw leo'ppolew '1!^
-aJns € eJec?ld o olsod gzrzapgnn€s eu4 qEugl ep rnlec InlelJns
ep !e^ !w! pcep rcwnu 6 Ewnu soloy
u3 epm4pd e ap F.igllllqlsodurr e ?pe^op o gcul r€op else ?l€er
ep !! !o^ !w! 'lliplpnuelne etznlt tnl
-nJolrlrs eaJc e op lnloJ pu9^e eleol erierrrlour o eJB es evole? gc lzet1'nrprq8roeqg ueJels n4ued
'oleeJ eluaurua^o el rJrJaler nes giurregns ep lueruoru un else rtSeqopg ?l elsJncxg 'g
"suetrul "'JOl
;nlndu;1 eleJelz urp olocrue 'e;eurnI eer€seJpe ep IsruroJ llr9qu4rlcs
'uosuos op eqro^ olsf 'ales ropiugc lin
e{ecrpuures else gc rzetl ereJ'oau-pttsnuauA p8o,rp pqolnop
e;epadoc oJluJ rol esJeuopJo pulg oli aS'!
-nqrJluoc es elnburs 'role[euos.red ei esesnds rJ rcrmte gugd ec pdnp 'e1g (lueruor InFe4uJ uJ'em8qs
DA?t'
-en edsep,,ec4uolne" oluouncop op 13) preo €rurrd nlued edos elSeumu 1S1 npffiroeq9 'pusuqlo
reuorice;oc un pqe.r6ep reul r1 e ared olqtot !-orsv lolgurm plolrdec uI ?Iqe pc lSnlol ueurier gg .?
lnJolne - aiuelsgxe op JBsoo 'p1rEsodrur apry?q
'uolecque lnuetuJel ado
erirzodo uud leelc lso; e 'Jouelln -lsuas o-ap gig :relg €d€uur.J€ lxeluoc lsem ul gzuotuoum8rv
'pnrlelorad eridecce o lelpdgc e ;n1 'ironlp len1uele un ru1usd erelc ep truercrJns elrloru IspE puglnd
-ug^nc preJol!l ecrluc uI 'piuelsqns -eu 'zrguoc puruuq ss '4Seqopg EI ep €eJrsos gdnp
In1eqJpq
pr-e] Jep ',,sot.t.tnrJ" rnlnsrJcs eiurnud
uJ ncsaraled lrlleC rnl a1e afrzod ep
'ue;e1$ IS BIg erlurp erincslp pc InFld€J erecrylsnl o elSesgg 't lo^ f
upn; elaleledeJ uud 'sot!nJJ ep JoIq a9lulr
-nr lnlsrpe ed pzeeuuasep elec (ua1 -eJns glseec" rcgdxe urn3 '46eqopo sl ep lolsmcxe eiuelces uI
nzsg
-eud - solrrTd rS eiasnurul soiletl
- qpqSroeqg rruJqs Inl eiqueJns gzueJeueS erec elelqoru pJerrmug (
'r0 et ep) uauJol - ollltole3 'rn1n1dnc erdnse eJ€ o seJruelSour erec ed eleiurcesuoc rS tunc
'egetdoyo ptg rc1t1c 15
ap D
-erd olelsmcxe e rS rrrruelSour e 'eiuelces gnop elec e4ul pJnl
tlls ?rpl'efirzodtuoc ptgl'e4e$oyo asud
ptpT 'e71je6nsu9u roplcetqo relqo -p8el o e$elqets lrJepotu rnlnu€ruoJ gcrJrceds 'eueurn-lereue8
rt{D.f
nes 'Jncsoung e4 eJeg ed tolec E 'glenpprpul gcrleuelqord o gllorrzep es €rrugc prpeuuelur uud
p1 'pje1a u1 p1dwg1u1 e-s t ee eoae o1rueAe ti 3
'.r.r1cerqns 1nlle IS n€s IntrsrlrJe umcerd'1,lm:cezleqglue
'l!pug6 e eo eeee 'yjwp e ae esae
-ruerrord ep elerm'e1sr1uer rrSolodq purJdms eJ€c eiue^ces rS
eleJueeuts PJeulwll o n3 suos u! pc t
gwltdxe ueo lec alse )o4tJos un ["'l euecs Jorm Inrpeuuelw urJd l€z{eeJ'lercos 'zrqcerqo crde ueld
NDJA
'rcye sndo e 'guweop 'sown4 nlIS rm :pl"np pmlcn4s o leJlse eJe Inusruol{'eqc?I mlnrqcrm rrJru
'Daul
l"'l'neq ep eecwc e esep uJ luelw -elSotrr eruelqord ueld-unrd uI ecnp€ emc 'tuaurotsat lnan apl
-etd nele acuo elSeounc aleod o et1 nu
-efioyg'tcrJtn rnl luotlpa ep'lq?d!]
-ouo8olq plolrdec ep plepecerd else qSeqopo el ep lersJncxe nJ st
e pugc '7e1dequ1 "'1eyw ne1 E ro1up1durg1u1 eerel€leg 'n3e1egns rolrrrp4 u er"puos ep el€l
4 UlP
Jewrn
nel ercc fieod o4up eJeoua -11€poru pledrcuud eurlep pEolouour rer lolereu-mlnf€uosJod
Dnl
pcap alefioyo wjnd rcw suos € I su€osJed ?I eJelsleJ rSeeece ep glnurfsns else el4cedsre4
e ncsoutwf 'tueqcueq Tgcep e4efi 'uin
'e1el1o^r.IJ ep rS errgleqcoc ep gllq€d"c 'puepuour erorueJ o rnl
-olJo ep qeSefi u1 fiuepunqe rcw 'rot!
luns uoleeJc tuew "'uolues ,uns erios ug psnora,mp arrwln nc predocsep ueJels pugc '46eqopg psu
nu eo pc ruyued lgcap nuo1e64qo el ep ersmcxe 'rnpldnc eieyr q eremqlnl ppungo:d rS guud Jo^
e nN 'eugwu eqwl ap nluoselotd o ecnp€ €A eJ€c eerelduglug ep 1S rep'e1g ed gzeeuorserdurr
eewgd e JceJoo /ns2es "'egefioyo apa
o ec €oeo 'riuedrcrged ep glercerde '1uey p1 srJozolrJ erdsep 'soua
nc 434 e-ep ue-u euv iI louueop
aunds 11 InJolne '$ncud fit lryed J€urues ep eJercnl o eurfsns nrpr.q8roeqg al€c uI 1nlueruoru aP?
Inueuol urp 6olerp un-4u1 7n1eulnf ep rp1uU r€ru €qJoA elsg 'eIA nc grqp8el uI ere e1 lnleuosred
P4n
aunduu 'pJeJalll plnuiJo; eo Jer 'eau erec ed ep{elerrer n-r}usd elr}ecrJrrrrues elueurueAe €Aelgc
-nrsoluoc ueld ;nuud ed eund erec
'lsw
eluezerd Icr€ luns 'm1n1sruo8e1ord rezoleE 13 p1qn1 eiueu ti pF
'alnlosqe r{glrecurs e pJn}erall o
-edxe'prulcerqns plrleJ€u grrqcedsrsd rieeece es-npug4spd nDs I
legse e16eu oS rnlnrolucs e giern ep .I
eiueuadxe nc rerieerc Inloe ec[quspr 'emlgrrzep'rnlnueulor le lolrdec eelle4l?-ep Iec 'agfozo1gftot fl oJa-!
e op lnlnlslue eolesresul el 9lolol un z
as olec 'eullolecque nc ptnlp6a; p1 tn'Inrxfr vSuvuo'ldx3 pu!12
-coJrp u! uauila] - slEllclluanv
 Atenlia ;i luciditatea nu omoard voluptatea reald, ci o sporesc,
aga cum, de altfel, atenlia sporeEte ;i durerea de dinli. Marii
voluptuo;i ;i cei care trdiesc intens viala sunt, neapdrat, ;i Ri
ultralucizi. Pornind de la afirmafia de mai sus, stabileqte in ce Fa
mdsurd o asemenea insuEire genereazd drama personajului. dit
7. Extrage fragmente care si ajute la realizarea unui portret fizic afi
al femeii iubite. Refine, totodatS, faptul ci primul simptom al bT
iubirii care se indepirteazi este, pentru Gheorghidiu, compa- tel
ralia fizicdt rd,
el
rel
tet
II. Romanul rizboiului tat
irx
Timp de o ord tn tabdrd e o tnvdlmd;eald de netnchipuit. c€
Plutonierii majori se tmpart tn zece, aleargd de colo pdnd colo,
injurd, strigd, aruncd efecte de tot soiul in bralele oamenilor Mi se d€
pare cd totul merge insd prea tncet, cd nimeni nu va fi gata la ora Ig
ordonatd. O parte din oameni s-au aliniat pe companii fn fala at
bordeielor ;i primesc, rdcnili pe nume de grada{i, bocanci. Unii o
fncearcd o veselie strapezitd, la care allii surdd ca ni;te bolnavi. sa
Gdndul cd la ora opt seara, tn doud ore, care totu7i vor trece, a;a ,J
cum au trecut de atdtea ori fn viala mea, cum au trecut cdnd es
aFteptam fntr-o gard, cdnd a;teptam la birou, cum a;tepli dupd-a- dI
miaza o vizitd, deschidfocul, md sJkrseste ca ofebrd uscatd. Faptul fa
cd voi ndvdli, ca tn cdrtjle de citire, impotriva unor tran;ee tnlesate ,fii
de armata du;mand, cd voi fi sub baraje de artilerie, md uluie;te, qt
pare scris de o mdnd nevdzutd. fm
De patruzeci de ani n-a mai fost rdzboi, cdrlile de citire s-au at
oprit la pagina de la '77 ;i acum eu deschid focul. Mi se pare asta c(
una dintre acele coincidenle ciudate, mari cdt un orizont. 1...1
fi
,,XX tnainte...!" E o poruncd venitd din om in om. Ridic dl
oamenii ca pe bolnavi ;i pornim pe Foseaua care nu se mai vede, ta
albd. Singura apd.rare in noapte tmi sunt tovard;ii, suntem ca ni;te ca
cdldtori atacali de lupi;i trebuie sd ne apdrdm spate in spate, cdci ol
oriunde, de jur imprejur, e moartea de fier ;i gloanle. in clipa asta m
incd putemfi surprin;i. Regulamentul cere patrule Ia cdteva sute de
EI
metri pe dreapta ;i pe stdnga. Numesc oamenii, dar nimeni nu se 2. Tr
desprinde. Alerg;i fi zgudui, trimildndu-i fn noapte, dar nu se duc,
a
sleili, decdt trei pa;i ;i continud sd meargd apoi tdrdt, aldturi de p€
noi. Renunl... Fie ce-o fi.
cl
Zarurile aufost aruncate. f...f E
Sunt tnaintea tuturor milioanelor din neamul meu; fnfala mea
ET
cu o ;osea, cu garduri, cu tntuneric ;i cu^moartea plutind tn toate.
(Intdia noapte de rdzboi)
3.S
rc
st
Gamil Petrescu in anul 1915 ri
(dedicafie prietenului siu
m
Constant lonescu)
tU
 ,.,,,t,.,,*,;lj[
rwzloet4 'lxel urp elueur8erg gnop urind lec pugorJrroprr. .1npl
lelpuouu loqzPu Inuud
u! olquec ep -ue1uqruoc eeurSeun erdsep riepcsrq .eletrrTeur8ro ep plecrew
Hos
eJepcs o ,,luo+ ep lnleumf'ulp ceJ erec rS 1nlusleqtuoc gz,eazrr
-elceJ"c eJ€c ereqc-eruel Inmf uI €e1etrleeJ epurrdrns
"AJolec
Jo1eJeu-rnlnfeuosred eiuu$uo3 .rsirue.t8
ueJecer1 .rnlnloqzpr eer
-em*p;sep urp lelim Flueruou epuFdms sns r€ru ep eiuerrceg 'g Qot
-ap(
'1i1e1ro1ec e.rdnss eprierr.resqo 16
1gc,mpore tnut
ellrlpr1 tgle e.4snl! e n4ued aqecrJrrrues 1ellc un elgc e8e4xg
'ngs pm[u1 ece4ed es ec ?eec ep .]1nur reur
]eseJelq ]o] epqc
-sep es ;opreulnfeuosred '1e1de4 lSnfol IS .e{ecgurues F}gd
-ec olelueturuene ?reJ?c euleerd ur em8urs ,eiurr$uoc reun €
aP4
Sttp
L
erserdxe ec emde elsecv'rn1ne erdnse gzeertle:,ol es l"p ln1xeJ
as
'eydurexe
eeustrres€ e11e lS 'u?uroJ uI gcrJnuepl zznqo tn&urs un ap DSDw rya
nIs'D
DI wpls pugc tiuawlu nns iliDpDc ap Wu ap lW nc ft aznqo
p-vJ
ap lW nc p7dn7 o-4ur uunw DJ rou n4uad alsa alrqasoap ac
:pug8 rSelece 1$ psot ap agn4l,to1talu! D$Daro g LplDpo ununl "r'
ap lu 3o.4 apun aznqo ap Tnun&nm uJ ,auruos ad { io pcop
wr
nDS 'unpnl o1 tsol gf in pcop rucwf r{ io a3 1...1
4W
|touoduoc !l[
rD-s utn) njlo upnfatdw3 tina1aco uJ 4oau qstg,A ap fi1o1rc1ac
gt$r
nltatul uns ieluepesqo rryqee4u1 rSeelece neJerrr r! -utncn
Gf
uptp,tD wnc wnt ti Tugwpd ap fittadoco salD mw ,utaluns rDta
lgc u17i ps prpt'!n14ip,tdwg ,gnuads utDtoqoc ,wp7,o1n rcdn rilft4
'wa7nd utnJ a"tn) 'so[ wpcuntD au ,rq)unual 4 ,a4dn,t a1a1ag[ns
ilfia
n) wapp)'eznqo ep ereold qng .ellSrglgs pm erq ep e1e1de;
n4ued lerodec leluleul rJ BA ruzJg] IBru gugurpldgs 6 .1uep r44
-u€ruoc ap rS rerqc eq,v ep Fque8Jes ep lnrgq rS lelsere else
'uo1ds ye rS lnzerc .pp1os u{f .rrrsroJe ru1ued..pJ€lIIIu ee1ngr6o,
w
eir
nc pleJocep rJ eL v o reumu elsed rep ,plecSndurg eIJ ps
ele8 etse 'gueords elnzs;c'ereure; O .emolpugruese ecrleruel o
l|rq
_g!?
nc ezotd uJ recrqo ep urlulglul o erec ed gcseelgq.rpq eeulpn1p?
(auguou !unleJoll'l le leuorleN rnlnozn!\l e^lwe uto) w
nc 'lnursrore nc oceJ e-ep eJe Ieru nu cFuIN .Jolrzrlrpw epriceer
(slor) E,rf'
luauolocolqns nsso4ed llruEc
urrd seye reru Jep 'gclztl rnl uud reop nu eseoruls?zep as g
'
eiueuedxe ep emrssccns "eleqeeJ Ie
o ru1ued eurlep lruoqz?U
'rnlnrrozrrep pueld ug reridec w
ffi
-red e eJsJoqoc ep ozec eclJo uI .nes gmlecrJ"c ep erserdurr
le1lse pz,eeeJc eS 'eplnw gJeprsuoc el eJ?c ed eprcrguces lopqgl
-pq Inso"q toleru-rnppls ,,eiueledruocuro, ecepnf ps 1e1ue1
lueuerured eeec€ ep reucol IJ ?A .pl?uosred giuegedxe ec .puel
purud ug 'rc 'rnyn3elso elqcedsred urp FroqzgJ elSezrud nu 1e
rcgc 'rmcele elurp Irum gdnp 1e1ruep ermds,Tn"tpttapv
Imoqz[u
a$a nu D$p 'nN Tolc€ rc tolelceds nu rSn1o1 else eJec sl elel {f
-ueuruels urp cluru eEeleiul nu nrprq8roeqg .errlsrcep IIIglgq
rerm pcolfrur uI pU€ es gc rnlqde; eiunguoc pdrlc orcru ere
Fur
F}g
nu 'oo1rep11e1 ep g1dn1 ep lndrugc ed purrg ,etec,outtn4 urp
Da4tspupry Inueruor urp l€qpuels rnl Inore ooEuog Iep ecrrqsd arq
ml rueruesv'ureEeleiug e erelet ep felpd tle un else FroqzpU
!t !
tn'tnlxfl vSuvuo'tdxf t&
:ile{
,. ilhrn*,,m

ncsoiled llulEc lnl P '9)
nJcnl ep eJaueo
'uamna7 ue!3n1
'prefitg puap fit eiey4 'ewn4
u# ear!F?up161 'ns6ap yS n6oy :ro1
-aueuor lB rolne '{gygp-gg;;) zac
-ueJJ crluBuroJ JolllJcs 'o1n{ag fuuep1
tnl lB r.uru0pnesd '1eqpua1g
(tuazatd 4 pugd
13 1u13lto oI ap augtau lwnto,rarn oyotsl'ncseu11p3
'ur{ul lnun D 'prlto"D oin1a. q Tnrdopnur
'a'ntns
lnun InzD) ap ry) ntzolaB Dnlouo ap u(nd ruu Dqtot a naq
ps acot p otawat "mt 'rugdp\s a\ood o nu $ onutat a|inounc nu
1E
'atrua1iow urp a1"tod punq p"mlyli csa1pcpd p auo) ap ttolnqiau
'sm^u!
uiaco fi 'tcrltrr at.mr ap uolm$au ap awry o-'44lozo1g[ a lg
un a 'uiauloA-msaryrg d11 *"to1171qn7dopnut" oua1oB ulp nora
un a ntptqS"toaqg imlndwu o ti nula mlnpuoln arounqzpr psooqn)
rnCI 'sra^lun ap pinl ausnd nfitzod oznl ury findpcs 'tncn1 #n7o7
purgf Aotndns uo1d W )sa!p4 aror tota azaatr ps 'aincstp adncuS
ft)ut nu '4,tpwm o 1g 'orzola7 nlD 'Daunlsnd 'o1i1qwo o1oco 'uqtsd
ruawap mun ng[ntSouou gf o pu7rup) uDluor '(nqsoacn niurutd,
ut lptpul Tuns *) uDlpqpua$ uuutor pcol ps 1!o^ D ft'rcflY
ilMEU EEI EIHUNMMffiI
'el€Ipnls elsq€eJ eu€ruoJ Joll€ IlJnlcel ?IIlIn
uI etellnzeJ elueurn8re pugEnppe 'urincslp epullxe fio4'caia
rnun Dqols a$a $qDaJ InuoMoV :lnlnuoam a1n aqcadsy es
eewr u1 pteurrdxe telsrog '141'g ze18ue Inptslose e erfrugep
€eJeotrpul.m pzeetueruoc 'pqzpt ap aqdoou Dlgru! 'a\so8n,rp
ap aqdnou outll2'ncse4e4 IItusJ Inl 1nu€{uoJ €l ep pulurod
'cle IIJgJ€u el€ Icuqei '?ln1pqzep ecqeurelqord
'gttlema e,ulcedsred :umcerd elcedse eJepel uI eele Iiod 'et
-uerun8re gnop urind 1ec e e{ncsp uI €eJecnpe urrd Inlnueluor
Iligllun eiunud ul erutdo ri-punrdxg 'elel1tm ep esd1l Inlruxel
IeJts€ knpugsorde.l rS grn8urs €un-J}ul ri-rpc pnop e eiuelslxe
oncseutluelsuo3 nlpdruo4 urncerd 'uerelq rc4rrc
erdsep purqJol
rttrn 'rrincsrp lereue8 e IWd pnop uI mlnu€IuoJ €eJ€mlcruls 'n
'ueruor mp8erq In8rml e-ep ngs plueruzuodruoc ep stuees plrgtnj
lse8 lsece pclldxg 'eIIItu€J tS-npugrouozep 'wu;ezep e 'ue;e1$
'nps lnlodeu pc prurrJe nrprqEroeqg eeyl'$nco,t4 lnl prod uI '€
'
7
p za qun "m d' p,m 7un7 o nm a uo bua tu' a iua ryxa a p
"m s op' a r1{o 7n c' a 7o11c17ua7nn utncetd
runtiou rzer8elur es eJ€c
uJ rS ncserled IIrueJ m1 te{uerc e elq€Jeu leprruoJ €e}€}nou
rzersuouep gs eJec u1 'tut8ed ?nop-eun ep teq11 nese un oIJcS L
'rnpSolerp Inlqtu€sue uI
'ilal q o71n tsp7 nalnd rcru nu 'pleurl eeJ€qe4ul ?zeeJp€cul 'a
'elueu8er; gnop
elec urp upgubg mpleuosred eplzu€eJ€qruqcs gz€e^qohtr'p
'oqso r* 7nu1c
-n1oq 'e1e1ut'rnc ed luecce pugrmd 'nqso olauta{ n4uad aplcn
7n7nd gf in pr wunnlDq csapugB p7al epewxTe pz€e]ueluoJ'J
'elueru8er; gnop elec ulp oo,Ie" epur8erur pclJ$uepl'q
']etceles lueu8e4 lnruud ulp €e
ecnpep es umc eSe'ri4so8pJpul Iop lec e4ulp ?eJlgru eIJcseO 'B
"'0a
,,Zplol nqn rcpB oarud mw nu
n"4uad ppnn ps 2p7o"tp oa q IS7B o-al totso n'4uad "'7 -

Gamil Petrescu
(primul din dreapta) la o intdlnire
literard de la Oradea
Ultima noupte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi [este] o
scriere tn care arta analizei cd;tigd unul din succesele ei cele mai
mari. Povestea studentului tn filozofie $tefan Gheorghidiu, care
odatd cu rdzboiul trdie;te agonia si moartea iubirii lui, se situeazd
intr-un cadru care ne este cunoscut, cu scene patetice, cu diseclii
psihologice de marefinele.l...l Ceea ce izbute;te mai bine autorul
Ultimei nopli de dragoste... nu este atdt ffindarea in regiunile 1.Nt
obscure ale con;tiinlei, cdt exactitatea aproape ;tiinlificd in 2. itr
despicarea complexelor suJlete;ti tipice. intocmai ca morali;tii sh
clasici, daf evident, in primul rdnd cu mijloacele de naraliune ;i tu,
prezentare ale unui romanciet; analiza sa se aplicd asupra marilor 3.Ct
pasiuni umane, tn care ldmure;te elementele constitutive, in treptata
lor tnsumare, ca un adevdrat ,,spirit de geometrie".
(Tudor Vianu, Arta prozatorilor romfrni)

Timpului social omogen, care era timpul romanului clasic,

Camil Petrescu ti preferd, pe urmele lui Proust, durata purd a
con;tiinlei (a acelui suflet addnc, la care se referd Bergson, ;i a
cdrui temporalitatefilosofulfrancez o compard cu aceea a melodiei
reunind sunete distincte). in definitiv, tn Ultima noapte de dragoste,
intfria noapte de rdzboi, Camil Petrescu n-a luat in seamd un lucru
Personajul in romanul psi- IV
hologic ;i anume cd $tefan Gheorghidiu scrie un roman. Cdci, tnfond, eroul lui Car
O particularitate a romanului ;i naratorul aceastaface: nu doar i;i poveste;te iubirea rdvd;itd de rdzboi-
modern este construclia persona- gelozie, dar o a;terne pe hdrtie, cum sd zic, cu mdna lui. E un ,,ro-
jului care suferd o modificare de celor d
mancier" virtual. (Nicolae Manolescu, Istoria criticd a literaturii
viziune fald de romanul tradilional. St
Un prim semn al acestei schimbdri
romAne)
utatea I
o constituie renunlarea, adesea, la trecut.
conturarea unui portret fizic com- Alege interpretarea cea mai apropiatd de propria ta viziune asupra
plet, prin folosirea unor procedee ticitilii
romanului gi argumenteazd-[i op{iunea intr-un eseu liber de 30-40
ale caracterizdrii directe. Din por- micqon
de rdnduri.
tretul ,,clasic" al romanelor realiste, realism
naratorul modern nu retine decdt nuntarr
puline detalii fizice cu rol semnifica-
tiv in acliunile gi trairile personaje- Sueesru BlBLrocRAFtcE G
lor, in rest interesul concentrdndu-se qiNurr
asupra lumii sale interioare, surprin- Alexandru George, Sernne Si repere (cap. in jarul romanelor lui il ar.l, r
se la nivelul congtiinlei. Se renunld Camil Petrescu). Capitolul confine o succesiune de trei eseuri existen
astfel la o categorie de determindri,
care iau in disculie raportul dintre eros qi luciditate. autentir
de condiliondri create de mediul
social, de exemplu, sau la corespon- Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, vol.II (cap. Fals tratat pentru triirii E

denla oarecum mecanicd intre por- uzul romancierilor). Este cel mai amplu studiu din acest o cons
tretul fizic qi cel moral, ceea ce indivi- volum, in care romanele lui Camil Petrescu sunt plasate sub scrisori
dualizeazd personajul fiind portretul
zodia ionicului. exprim
interior relevat prin analizd gi in-
trospec[ie. Tocmai de aceea, esen- Tudor Vianu, Arta prozatorilor romfrni (cap.XII, Romancierii - At pild4,
[iale sunt experienlele 9i trdirile va- treilea realisrn). Ceea ce izbute;te mai bine autorul Uttimei meazi
zute ca modalitSli de inlelegere a nopli de dragoste... este atdt afundarea tn regiunile obscure care st
propriei identitd(i. Cdutam o verifi-
ale con;tiinlei, cdt ;i exactitatea aproape ;tiinlificd in despi- nevoia
care gi o identificare a eului meu,va
spune $tefan Gheorghidiu. carea complexelor suflete;ti tipice. europe
o
constit
Mircea
'sualut pzeeJ3nl 'slmtue ts ilpnls ,un
ed 'lerurog udnd Iec .pllorrzep es eles elrJerJcs ,psug epe11g eecJrtr
-ose op {Jpc 'aueruoJ Fctlqnd .tugtu
ml UveJ uJ 'leiuelJedxe ? n?s Uip:4clqene ezotd ,mpei;e .ernlrtsuoc
l
-ou toluolilJcs eolelelcos op lBltuoJd
elso erec nrluad auec ,(996) fia4 o crleqJelu mlnu?ruor IIJ4gtIoLzep e ericelp elerg^epe O
-!eW 'n'uewoJ ug rspbal e^ es etpul 'c1e pueedome
ug ruepeS e putlut eiueuedx3
o nc emluetll.'gur-f,eleunq eiueuedxe ,efurncoy -tds
'e6o{ e;rcrlceld tS er;oz lsprgd e ep eroleu
-o1g eldsep pzol o nc e4ozol4 uJ Jo] 'EInpryE l-erec rnlec ecrrJ ep pieg eelso8erp :?rpuJ uI eserpn1s ersc aJnS
-cop estuenop 'aluteu! urind nc ,ec uI llrJe uI llp4
pdnp'(SgO L) rlSalncng rrigrstanrul
Iuolne eJ"c ed eluewrue^e rJ€ru rrurT u! gz,eevt la14
-m gbap7ry "-el
ep€llg eecJrtr tr rnl InueruoJ urp ?crde (o?ruoqcso, ,Fplrd F_
e o4ozoltl rS ela1r1 ap eslellnoel el
\uols\se 1t\rrnu else qS
.yg6y e\lq\uec eq'.e1Brqrcpra" p*rB\r'sp s1'osr.rs{xe g\g\o[ e]pf\f,et\\s o nc tu]frdxg
-ep u3 'plei u! acJeoluloJ aS € ep lru€p na eJec ,.c1e l€rz ep elocrg€ oeler€c ,e1eu.rnl ouosucs
.egSelso0pJpuJ Wc
os urncerd elueumcop Joun e euerrroJ elsece u1 eiuezeid emlrtBuoc :s3cE
'r^ot1tey\ 'lue gL ep pelg tnrpc e op o
'eldnbseg qleueJpuoJns nps tnlnJ
rrmrzrl eeueruese reun eiurcesuo3 .soruruJ rnlnsrJcs
InzrgeJ 15 ;ggg.r1
nmE
-ose]oJd esec ul pls 'puelput ouoz e,,Rl}exeo' eeJeurJdxo n4ued eht?,tepese .?uur?esur n"1r1r"r1,r"1r,n
-oJll 15 plucsues op unslnc BlncleC 'ctlsrTrls IeAIu €T .cle ueluoJ rrum eeJerJcs (elerec roun eiuelsxe ut13
el pzeoruJn rS erpu; uI lpnls ap ps :Rzeeztptn el Iruotrc erec od IclJI1re olelrrnleJ sp olocurp ,ne
o
-lnq etrSeuud 'tnlnluetJo eeleltlenl 1g !ry
eueruoJ oleqrue yi
-r.rrds
ep seJle teu lol oltuts es a;e3 erec ed ermrseJuoc ep lruelceJec else m
4p4un1g--
ug ppeoued'rlSetncng rripllslantul Itauow ulp eperlg BecJrW m1 ezo.rd gzeez-relncriled ec
e eJaltl gS allozolr3 ep ealellnoel .ecrlsrue eqeopod """3
e1 eereiunu
e; eiuecr; el lS! 'gZ6L Inue ul -er rs rep 'eztleueolne # gnlete'eunrseyuoc
'do1u p eundnserd *.rTn",
ln1uecsatope Snubuoy
nou rrum Frrrues qns ,ermricrg rS elelqeer e4urp eiuelsrp"rn"ezeroScrur
lnllrl nc plecrlqnd'pcr;el6olqolne
pzotd eucs rS gs elSernzgu rueporu ,e1e1rcl1ue1ne OH
;euos.red leuln[ un eurj 1ruo1ezord urrd,piuese uI .lliprycll
'plelozollt e4ed gltedocsap we -uelne €srlelse else elmrzr^ enou ezBeztlelurs eJec elmurog .1ncs4 erdr
{ung Inloctue n3 nactl ap ue Inutlln
rnlnceel p ru1ed mlruuecep ezotduT ecnp€ o elsece e.rec ed eeleln
ul pzealnqaq ',,lateH nlrdg', 1nac11
rS pleuud e;eocS ece; epun ,r1Se.r -ou €^resqo lqnd e-s ,ncse4e4
IIueC ml InueruoJ puIIpqS gJr
-ncng el alSeu ag .lsrase rS rclezotd 'IJgrrrJn
?JpJ qugrupJ gs eelnd nu eu€ruoJ pnop Jolec
'(SeOL-ZOO[) apel3 esclt l -oJ"
te{rrede rnlnlueuou e gcr8olouorc ererdorde €eueurese
O
lpqip,
ap aldoou olgtu! .also&o,rp ap aldooa Durlnn,ncse4e4 ap
IIrueCi Inl
Inueruor pdnp rue pnou BI ,6e6I uJ 1ec11qnd $oJ e nc q prunN InoJ,
tul
ultd3u 30 ltlcNnd 'a1sa
la!
Dls
ap?llf, BorrrtrAJ op DP
,3!S
vs} yJA{nN
^tI Gugl
D1Df
Ltac u! ptunN umcerd u?ruoJ ep nllp rm pcole rig e3 .t tolltl
,alsoto.rp ap aqdoou
Dtulrrn, $a
elelxel uJ eruel relsec?
r#;:#f'##';#""f:;#, !!lstI
IIJ9I€r1 plsuoc ec .z u1
'eelso8erp gruel ec ne er?c eu?ruoJ"elelrJelncrled uJ p
re4_pnop e e6eumfi .I
"1pr,1tll allunl
IIETHII EIE EITTNUMNU ltuoll
17ica
pzoat,
a
AIDJ
laiuolradxe tnueuog TDUI
o fer
febril, convins cd face parte dintr-o doui direclii: una realisti gi alta fantastic5. Realitatea este cd aceste destin
generalie care trebuie sd iruPd in sd-mi
istorie. Maestrul spiritual al acestei
doud direclii sunt complementare, comunicd prin diverse canale,
incdt se poate spune, cd intr-o anumiti mdsuri ambele se revendicd de glc
strilucite generalii interbelice care
i-a numdrat in rdndurile ei, printre din estetica autenticitdtii. tntreo
al[ii pe Emil Cioran, Constantin tntdln
Noica, Mircea Vulcdnescu gi Mihail m-aJ
Sebastian a fost Profesorul Nae imi at
lonescu.
in 1940, este numit atagat I largd
cultural la Londra, apoi la Lisabona. Amb
lnvitat, in 1945, sd predea un curs
J;drd
de istorie a religiilor la $coala de Cdnd eram foarte tdndr se tntdmpla uneori sd privesc brusc prietr
inalte studii din Paris, va alege ca-
fala unui necunoscut;i sd-mi spun: ce-arfifost ca omul acesta sd
lea exilului, pdnd la sfdrgitul vielii. ln pd-at
Franla, se imprietenegte cu mari fie tatdt meu?... Nu-mi era greu sd mi-l tnchipui; iI chema, desiguri altce
personalitdli, in special orientaligti. Andrei sau Sever; astea mi se pdreau a Ji numele cele mai potrivite ianw
in anul 1956, pleaci in S.U.A., pentru tatdl meu; pe mama ar fi chemat-o Maria sau Sabina. Pe intri;
unde este invitat ca profesor titular
mea o chema fn realitate Arethusa. Pe tatdl meu, Ioan; dar
la catedra de istorie a religiilor a mama excls,
Universitdlii din Chicago, devenitd ul- prietenii ti spuneau Jenicd. Nici mama nu-l
chema cum mi-ar fi FdS,
terior catedra Mircea E/rade. Este pldcut mie; ii spunea Nelu... Omul strdin din fala mea lnsd ar fi rd.mr
ales membru a numeroase societili pututfi un adevdrat tatd; a;a cum tl visasem eu, culn il tntdlnisem
culturale gi membru al academiilor
americand, britanicd, austriacd, bel-
in unele romane - un bdrbat cu tdmplele cdrunte, mirosind foarte fnaa
giand. discret a apd de colonie, cu fala severd ;i ochii bldnzi: sportiv, ce4l
in exil, publica nuvele fantas- ironic, elegant ;i citind cu pricepere anumili tnorali;ti francezi. brdt
tice, amintiri, romanul NoaPtea de Acesta, fire;te, era unul din tipurile perfecte ale pdrintelui.
Sdnziene, precum gi marea sintezd nu)
lstoria credinlelor gi ideilor reli- Evident, toate acestea nu prea au de-aface cu cele ce vreau sd Ale:
gioase (1976-1978), care il impune spun, continud Mavrodin. Dar nu md grdbesc. $i'apoi mi se pare cd aru,
ca unul dintre cei mai imPortanli am sd gdsesc undeva, printre amintirile acested, dezlegarea in- mul
cercetdtori ai domeniului Pe Plan tdmpldrilor care au urmaL Poate mi s-a fdcut cdndva weun semn,
mondial. de'
poate cd mi s-a indicat ceva. ArJi tnspdimdntdtor sd crezi cd din tot n-4.
acest cosmos atdt de armonios, desdvdr;it ;i egal cu sine, numai ma,
via{a omului se petrece la tntdmplare, numai destinul lui n-are
.fot,
niciun sens... Md intreb, bundoard, dacd nu cutnva tn ziua cdnd am libt
tnceput sd iubesc nu s-a tntdmplat ceva ldngd mine, ceva pe care eu
nu l-am vdzut sau pe care nu l-am tnleles, ;i prin ignorarea cdruia pe
m-am abandonat, fdrd luciditate, cu totul iresponsabil, tntdmpld- lun
rilor Te treze;ti cd ai devenit ceva, aproapefdrd sd-li mai aminte;ti cd
tnceputurile acestei transformdri. Cdnd cel dintdi prieten al meu s'a ob'
insurat, am rdmas o noapte tntreagd de vorbd cu el, tncercdnd sd set
aflu ce s-a tntdmplat, cum a aiuns aici, ce norme sau ce pasiuni l-au pr,
hotdrdt la acest pas. N-am tn{eles aproape nimic, ili mdrturisesc'.. m(
- Asta nu o tnlelege nimeni, il intrerupse Hasna;' 1...) fol
Se opri deodatd, tot atdt de brusc precum fncepuse. Parcd s'ar vd
Ji trudit sd-;i aminteascd un amdnunt prelios, sd gdseascd cuvdntul stt
potrivit. Mawodin il a;teptd cdteva clipe... Illt
- Judeci lucrurile acestea cam in acela;ifel ca mine; Jire;te, uf
cu altd, mai bogatd experienld...
;i
- Toti suntem aici de acord, scumpul meu prieten, vorbi al
Hasna; rar Ne necdjesc uneori pe noi femeile tnvinuindu'ne de ,s€
solidaritate cu orice prel, dar adevdrul este cd, aici, sirnlim cu tolii m
la fel. Chiar acei care nu se pot exprima decdt bolovdne;te'.. el
Ultima locuinli din Bucuregti a
- E un destin, se-nlelege, continud Mavrodin nerdbddtor, ca ;i
lui Mircea Eliade cum s-ar fi temut sd nu-;i piardd firul povestirii' Este ;i acesta un

(9261) obec;qC et opelte eacr!W
'ntn8 Tnmrutnc ap $ nynaud lntoiz! ap wpzprq Dra
,p,tsD^
ry 3a44 pzorqo pc.tzd 'arnolltt4s ra omB ,dunwplau # unu
aqtoot Draco nqco :uasasnlul pw aJ ap sa1aj4 wo todV 'prauas
rout ptod ps oacpt o 'ptsuus 'aluDlsac ,m1n"qd oa.tuolnl rnr ,atlnJrl
,roin a1a1dutgy 1i p4ou3 oa4untt ato p,r fizp^ wy .so{ 4 oa,utd ri
puaqaud o n) DaqroA .tD^rasqo ngf ps pql acot o-gnlnd uto $ pru"m
uJ aruurut D{algc 'psu! 'DlsD Tncpl wV .alurwv-alnn1 nc ,qn4unnug
zalaclac o-s Dc 'oa a,tds nou ulp nunlD JDrqc clotu! Dut nu ps tugdpls
7n7nd wo-ut DlqD-ap # 'afiua4o nc o-Ttttttd uo-a ln ,aurq o-4nzpn
utn-u trn Duoas pppoap pp uo-rut ,pus"tq,^ uJ auwDop nun nlnl
u! ullru! pu ps 'o n&ug1s atds mjnd alno! pugtulorg'rrp ,psoow
-n{ natd Tntpd n-s lw nN 'pu1u1wal njuaSya4ul pdwry nc putt.td
-u! o aJDJ ad pctuott adpotdo DaacD oloasoqo p ,asa?xa ap arJas
o nns 'p8un1 ppoq o pso1 o-1j atnc ad Darli4ts lrru ,DIrz olDasoqo
DJa nN 'pttrtttd m plDasoqo pnoin a\tool o Tnuotsatdutt D-u rr)
- purn u!'!.to aqnu ap o-snds uo-r ri - arulwn )npo lwl .Upu7wnl
ap prynqou 'ptoprnu pulury o ora aropo uJ fi)! .p,pprol co1ap ad
-oo"tdn o,D nu pc n4uad aqood 'psoown"rfnatd 7nryd n-s lut nN
l"'l'oaqgqo o1dutgqug qrynd {n-g ".na !r!u a4ood ,p"taqll
lsol EI tow Jn-u oa nru a4ood :auDnuor g ap nalno ntas ofntd, 4so!
g[.ro-u 'ptDpptlD o-ttulgtuJ gf io n4pldwgtuJ pcDp nDS o-Ualyru! mM
g[ io-u ti oaw oanua^ ap arulDu! 4oca1d gf .na
"to aruod uua^ gf in-u
pJDp oloJn 'nlztgl 'DJDas pagd sowpt rt n-u ouoalJ .TupuDxalv ap
piol Tnqugtnc aug tw-o ap aUlDuJ pp^ t-ps snp gf io-w # 1npnp1 Tynw
u4g[ munata, oaDpar aqnod qt,tpz g[ io Zntz ad nqco pt11o tDcunro
gf io-1u pcDp pc unds tw1 'ataca4ad ap DalurwD rut-aro) 'nrpuzralv
rul ID-ap p,tDto uJ uotapl UD unar^ 71w1"rd wD psnp ,Drz unar^ nu
nDS uasun pcop '{o,t mp wasory aun) ac ,pioaurunp ap uasoJp,rq
-uu pu aurDq ac nc ru1f ps rurL gf iV 'artnnuo! g ap Dnrz ,snar
ap soac 'csaqurrao rut-ps DasapD Upn4 wu-til ,!a oautd arp aunow
ap $od lop q wota ri woaqffi o pugc ,Daacn o.m,rgrwttd uJ
"'sDac un ap rDw ugwpJ
ilnu
nu Ds uDaundotd lwJ .zntat ps na"tB a4.ruot Tsot n-ryg .wasmpp&pg
'nau lnuapttd o1 cnp put ps alnqa4 pc
Tnpugl Dl tnumu Tntadsnxa
laqc p,tpt'tlsoqo latotaun D,osnca4 a.mc aluotpqrps ap pts4tu!
adootdo '71s17c17d aqnot untg -otop 4caltad osalulwD tu4 :auonuDl
8 "'psDco aurw ol uoary,$ ,!n!qo ap ,a"nc uJ sDa) un q ,o\nryD
an.to acol lnqnd { io pugc ,pu.D! ap a#nuac lz o-rtuJ ,pzorwo-pd
-np o-tlu! 'uaca4ad ap rolowo & Tn&oq paryqrl ,nut 4ua1aud
urp pun ol o-tlulgtu! wV .MasusoBpq4 pw 'Dau oa.tui p.tg[
'ac pdnp unsaa) Dualgc nt o1dwgtuS as ogv nq .enbtlue eJqurv
nc pqownlnd Xatcstp aqtoot o"o lJ Duolq fi ,p4uoctd ,yu&oau ,p7to1
pppo^ o Da^o aca1d ps TocptquJ D-s pury :rucnl un alututD )npD luu
'ppryd aCI "itDulpJoD4xa runupwD unatd. ,aunds as utnc 1odn,{ o-w
nu 'p,qsDou Dallulglu! q .p)op nDS JtlowoJp 04ac ruasDsr^ nu rulgruJ
o D ap alulDu! DrDp uoaun wDqa4u! pw ,umaqm o pugJ .p8oa4u3
pin1d, o nquad'DusDou oiuasqo 4 fi oatui ptp!,pmap arn) a1to17 ap
a71sd17 'a,tn)sqo auqsap apcD ap salv rcu ,a1a ap outnas nDp rut-ps
JJacuJ r"to aqnw aq.mol ag "'alDtpxunuau ,apqn $ Tuns npJ 'uusap
 EXPLORAREA TEXTULUI

t. Incipitul romanului dezvoltd anumite consideralii despre o

tem[ a adolescenlei personajului-narator, aceea arelafiei dintre
el Ei pdrinfi. Se creeazi un fel de cadru misterios in legdtur[ cu
ceea ce ar fi putut fi pirinfii sdi qi ce nume ar fi trebuit si
poarte. Aceste consideralii par a nu avea nicio legdtur[ cu
substanla romanului, cu faptul c[ acesta este la prima vedere o
poveste de dragoste... $i totuqi incipitul nu este intdmpldtor,
dacd relinem urmitorul fragment din monologul narativ al lui
Mawodin: Gdndul dsta m-a obsedat tntotdeauna: cu toate cd
ar fi putut fi altfel, sau s-ar fi putut sd nu fie deloc; cd toate
sunt tntdmpldtoare pe lumea asta, fdrd nicio necesitate, Jdrd
nicio noirnd. Tot Mawodin iqi motiveaz' astfel parantezele
narative: Evident, toate acestea nu prea au de-a face cu cele ce
vreau sd spun. 1...1 ...numai viala omului se petrece la tntdm-
plare, numai destinul lui n-are niciun sens...
Reciteqte intreaga secvenll 9i exprim[-li opinia cu privire la
sensul afirma{iilor lui Mawodin.Prccizeazd in ce misur[ ele
se justificd qi ce temd a romanului este introdus[ prin aceste
consideralii.
Ce alte probleme dezbate romanul, dincolo de tema, evidentS'
a dragostei qi de cea a destinului?
2. Discutali despre implicafiile pe care urmitorul fragment le are
in ceea ce priveEte ,,programul" estetic al unui asemenea tip de
literaturd:
Fire;te, tn carte, lucrurile nu sunt povestite intocmaL
Acolo am tnchipuit o tntdlnire mai romanticd; tot in ziua de I
ianuarie - asta nu puteam cu niciun chip s-o ascund - dar la
fFfGt!:Gl!*trf Predeal, tn vila unor prieteni comuni, adunali pentru schi' in
treacdt fie spus, nu md depdrtam prea mult de adevdn La
Predeal amfost atunci de cdteva ori impreund, gi ea schiazd
hTAITH.AYI bine, a invdlat asta in Germania, cdt timp a lucrat acolo'..
Debutul nara{iunii poate s6-i aparl cititorului ca o intrare
HL$r-{TA lru Cgn 3.
abrupti in roman, parte dintr-o confesiune dramaticd din care
lipsqte o punere expozitiv[ in cadru. Este o caracteristicd a
*h,*i
* prozei moderne si renunfe la debuturile clasice, trisiturd care
qIHtrJ ffi
se integreazi intr-o nou[ esteticd a modernitdlii, catactefizati
printr-o relativl indiferenfd fa!6 de lumea exterioari Ei concen-
t*"u pou".tirii asupra evenimentelor vielii interioare' in fina-
lul romanului lucrurile se clarificd totuqi cu privire la cele doui
personaje, Mawodin qi Hasnaq.
Precizeazd cine sunt cele doud personaje-narator qi care este
obiectul naraliunii/ confesiunii primului personaj'
4. Discutali despre modul in care se structureazdcartea'Pteciza\i
dacd in roman, in afara celor doui personaje-natatotomai exis-
l*i!'i ti un al treilea. Identificafi un fragment care si ilustreze acest
l#*Tfl lr tllrilils Lllrntffil
lucru.
 .doc utrp tst.tt touupp utV
'DaU) o a,mc ad ni"ry) Duro,D nc ra oapflnlpwot asuttd"tn,s pW
lsece
'ptusrunau IDw -sFe I
pctod 'aqiaznjun"tt u! lol 'Da pqa4u! zauuv pt.tDowo as niV - ile4cc
'(a4uawruao ap pinlaniDpp ap psd17'p,t17
-catn ancrunuo) 'arorlldw1 "'rydw1s Tnrcatod a"tn pl ac) "'l1itg!s else eJ
ol pul sun{o p-u IDCJ 'oauur !-npuglptn 'pugzg,t psnds ?!'aprywnp
lnuDwo"t uJ D) 'rnlnua4 apiot qns !l"tg^z a7 ps pn-ad lgc rurg - Pnop
'pto8 q asgroqor os oin4put dut17 ggc 'puglr 'quaw1qtod -€mJ
-woc uJ.mBpap asasprupy 'Durua,mx Duuy :ruryrutq oa4i o atnc ad -uecuo
tritpc oqtador trrpz'piotq pugrlply 'afwLDoI pS,magi $-ps n7s17nq RWr
dwu rinlacn 4 $-npugqnpc 'todou3 p3o4 as ps tDcrnm V'"ryd ad OJec
1g8ugw o-s Tndacug uto ri 'tLuuJol ap n1dwn as 'uDur aynot'n nqco 3 9cF
Mnc punry lnzpt utD toq 'uoBnl uJ plgloqow pulwry o D,ry eJec
"'tpw aynot augtupt puau pr nltf 'araparruJau nc oJe.4In
Tndacq o1 andltd pw nqot1i 'ugrao.t njgfo ap outtottun raDrynd "'
FtzD!r1
'o-pu!ryry'a4iazniuo{m na mqa4u! o 1p,rn8urs st)wpr rV -
'IUA?D)0 DaUaUtASO p7 't
un np 'a7s14 a1ypldugluJ.torptut lcru nunln nnuofiowa pw nu'p!1n ul'!11
ap :pJtwo) oatpd as tw oatnldwgtu7 '1nsug1d nc
pdnl as pc utoajwry 0I,top
ztnua4 rps ydacq nD
apznq * 2o7p7aua) tqJo uJ tt^Ud D-W Sap
'snds wo-1 'plt)lncuJ a oi1
- 'lpuJ.
'Tnintq sut"td wn-r n6 'pnto DJDS f,s ti oin DJsna)nws
!,s nou
ulp fir^ o lodV 'ptlsnatatad Tndoc nc 'atryiau ug o31"t1s DtDi 'aryazrut oP dF
ap Dapro apryz uJ Tmuitqoau 'ry1rupd p pnstp a1nol wnttnd un EJ? EI
'dwu tiolacn ug 'fi nfiunuotd oaumicaltad piuarc sn.ttD n-!W
"',,iaqlug aluoJ" :rro arlnu lDw ap na $ qo8uqs D ti 'pq 'plu3p
- soa.ot atds
lndoc nun1n gncald V'pnB ap a s-npug4tpdap'wq)^apo
nc asocald lnuaq pc anjwts pugc Dau niot u1 puruauarouJ asaspw olsetf
-p.r oigag 'm1nuo&on p ptlv ol tpdno un q ap pugfualn 'atncald ap ele E
aryloul adtlc amjnd nt 'fio18n #od'oauawaso ap 'uasznv ,,iuua7 ?l e
0t, !!ue u! epell:l eocrlhl
ioua7" :pug31,4s atawat ap so13 un 'ulsolt puoSo,t asouo$n1s
apun'mpuorad pqpdoc ol U"Duryu! uJ 'waslznv 'a"moqo) pts psutp -w9tt/
-Dulp lol n) DloL luD S I oart ap pigal o :anuauv srotuJ uto-W a) a
'opodpz as1doy eleze
as DrqD-ap atoc ad a1undwgc 8nd, put,tt"td 'nin o"4sna.tal ad ,pnfn prp!
Tocaldo Tndoc nc wn|s ft asDrasur ag 'pin p&ugl nnp \oo1nc ad alDo,
was#at $ pqstg,t, m auwaop laun wasDpac IJ tuawlundwoc wp naut p ar
pJoT'pnuo18o ap wa4xa ua4 un-uur utasoca1d,atp,tdo uu4 INI I8
l''' I'nrcp1o7a1 4 pzacuo.{ ptotlllut Daunrsna m' I I 6 I uttd,stwt4 to1g
TsoluV ?saugwo"t Tugwpd ad tmw p4op WSn ap oagnd in pc Tnpugl o eJsl
Dl lDwnu tr.q)o notnutuJ as lu lqnuofiowa a4"mot aotg .au4od u3 nc 9J
JrotuJ put ps lgrppq wn-ru'rcqzpl uJ rarugwoy oato.4m pdng 9s ll
f"'l'ojuntg u3 auaurBut ap llprys wDwrn '!uD nc E
ap wgod 1i nazpnop utDaAD uoadotna !rynloqzpr p4ndac4 o7 erq
o eJ
X
tnlr
 - Sub royile trenului, spusei ;i o privii cu mai multd atentie- Mav
Rdrnase gdnditoare, coplepiid. ifi art" mdna lafrurt";ioy cnno
gestul acela dezamdgtt pe care tl fac copiii cdnd vor sd semene cJ Rnzb
cei mari. Trenul alerga acum mai repede. O vdzui cum se uitd p p€rst
fereastrd;i cdt de mult o tnspdimdntd intunerecul de afard. rilt
- Dumneata erai LenaT tntrebai. Te-a strigat cineva de nd opini
multe ori... avfo
- Atunci am auzit, rdspunse ea obositd. Dar de-abia mi-n L Real
pututface loc.., (IIas
Vru sd plece de ldngd mtne, sd se reintoarcd tn compartimefi, 3. Disc
dar o relinui. O tntrebai dacd se ducea acasd; arfifost atunci destutr L€ot
de simplu, cdci se putea descurca ;i singurd. O intrebai, tot atunci, f€mi
cdli ani are. imi rdspunse cd are cincisprezece ani. Dar nu se ducu livrt
acasd, ci la Bdlteni. Aveau acolo rude refugiate. incercai s+ I(tnl
lini;tesc. Mdtu;a va veni, probabil, cu trenul urmdtor. Iar ea, odatii 4. Cutr
ajunsd, vq intreba de adresa rudelor - sau va a$tepa in gard p6nii untr
ce va sosi mdtu;a... Md privi miratd. mit
- Dar n-am biletul la mine, tmi spuse govdind. miL
- Nu-i nimic, o linistii eu iar Dacd vine controlorul, am sd sem
spun cd eSti cu mine... lut,
Am rdmas acolo, de vorbd. 1...1 rile
Aproape de miezul noplii am cobordt, dupd ce, cu o jumdtate 5. Por
de ceas tnainte, izbutii sd-i scot bagajele din compartiment. I-am 6. Di$
luat bralul ;i
am dus-o tntr-un birou din gard, unde aveam un m€t
funclionar prieten. Md temeam s-o las singurd. pe de altd parte, nu ex€
md puteam ocupa de ea mai mult, cdci dimineala trebuia sd par
fiu ta
Bdrlad. Am dat-o tn grija prietenului meu ;i i-am atras atenlia cd la am
intoarcere am sd-l tntreb ce-afdcut. col
Cdnd ne-am despdrlit ;i i-am urat noroc, ochii i s-au umplut 7. Co
din nou de lacrimi. I-am mdngdiat pdrul, ;i apoi i-am trecut palma 8. Eil
peste obraz. Simleam cum tremurd. ad
- $i acum, rnd la;i sd te sdrut? am tntrebat-o rdzdnd. ca
$i-a ridicat u;or capul, privindu-md drept tn ochi. parcd mi-ar n4
fi intins buzele, a;a cum se tndllase spre mine. Am sdrutat-o pe h
obraz gi, urdndu-i tncd o datd curaj ;i noroc, m-am tntors in vagon... I0

EXPLORAREA TEXTULUI

1. structurat in doud pir,ti, romanul are o construcfie interesantd

prin modul in care sunt reluate anumite motive, ca qi prin l. C(
relativa simetrie a construcfiei. Dac[ primele zece capitole M
confin istoria iubirii lui Mawodin pentru Ileana, urmdtoarele in
$ase se concenfreazd asupra iubirii dintre Hasnaq qi Lena. Abia f,T
in ultimul capitol, prezenlaunor motive similare in conturarea lu
celor doui istorii erotice, precum parfumul, de exemplu, pt
devine semnificativd. Eroina celor dou6 poveqti de dragoste a
este aceeagi femeie, Ileana/ Lena, ea marcdnd profund destinul gr
celor doi bdrbafi. Cronologic vorbind, dragostea lui Hasnaq c1
este anterioard celei a lui Mavrodin. $i, ca gi povestirea lui
 ml
"'ag[o.tBt1oc .ton4c ri Sem
fits prpl'ag[ot8ol,to p"ryf l"']'ln)soun)
D-r a"roo ad nlac # m7 'piotr u3 to1dwgqug D-s r a? oaac 'Ttpug8 INUF
o ac Daa) 'Iiwls D a Daa) 'alDyJa)urs pJDulwll o nc pwt"rdxa e$o
aJoJ rtrto un a toryu)s u2 :piuat"tadxa fi apryc!ruatnD umcerd 'nl
eldecuoc eJepel t4 pugle 'pncot41n17Un4'ncse4ed IIrueO r.nl ?AIE
Inueruor urp erieuur;? o nc uSoleue epqrsod e1*e11qe1g 'raruls eIq
ryfps 'a7o717nat uJ lgutp"t ps gia7nqzl yoatDr 'aqp rawgq ninluJ elen
'auDJ ur slns wD-al nu 'sa1aiqaurq 'Da$no awoJ:tJtpou\EIN eIo]
rn1 e eriuurrJs eeJ?ol?uun ormpugr ep 0Z-SI ug 'gzeelueuro3 .I qud
Rlw
ilivcrrdv
YrNsUnS 3UVnrVn3 tn
' 'g[ "'u
,,tuawlua^a " # ,,ar3o1ot7tsd" o1 asnpal no.tg n ap nudo'td n7
ppow'ppunlo.td,to1 Daumsuaulp prasDLapr ri-nu !runtsuaunp ad
pnop uJ aqnluazatd nnh lcunto pugd ap autmwat alaw a1a[ou JD-!
-osrad't"'] ,, uturwat1nutap" uoutor $nD uJ pu1.td"ms ps unc
-racu! suas ilunuD un-4ul:11'gl;ouay4 urp gs€4xa or.qruo1ne
e erieuurge €enolgrrrJn erdsep eJepel ep plcrmd ri-purrrdxg '8 ou
'erlqnl ep qSe,rod gnop rolec Flugrrrgpouzep pzeeluoruoJ .L fiF
'('c1e pdoc
rmm nrel3eu eurelqord l€p lueruotu rm e1etmd es 'erompugure DI
pI r
ItLZec u! luruule; m1nleuosred 1e lrnuSrqoeu rnlnurngred
eiuezetd ep eleurcseJ lrms eleleuosred pnopugue :nlduexe nu
ep) erlqn; ep errotsr glplsec csarrugcl€ oJec oloc rS elueur an
-Iue^e etrsece e.l1ul plpntryurs elen1uelo Jorm erdnse 1ie1ncs1q '9 UD
'eue1 rS 3euse11 er1ulp ll4qnl erJolsr e1Se1serr.o6 41
'1ecgdu4 else ?lsece erec uI fizrylrctn ep elrJ
(ZgOf ul's;re6 e1 prpde
-g1drug1u; nc ns eJ€orJelxo tnunl eleluetuluele nc goder u1 'm1
unlon) so1fipt nueuoua!
-nfeuosred e euls erdsep uercerde seueruese rerm eriecr;ruures DS
$ epelp eeul1174'ue;;y se;6noq
felncslg 'uaplcrn oauawaso un "rcp 'aqstr"4 a1ypldwgtuJ rnrput
rzru rJunlD nouoliowa pw nu '1att1o ap :Diluto) natpd as tw
oa,to1dwglul :erazrrllcerecolne ep IoJ nc lueuSerg Iruolguun pt
erepel uI pug^€ 'ullncseur pleuosred e16e1egns erede d1um3 'n ?lo
'u€IuoJ o-
uJ eJolsec" e{ecrpuures erdsep erurdo gl-rfeurudxfi 'u6erzr11 DA
eiqre;er plslxe Solouour lnruud ug 1S gc g^-rinuruv'ururueJ '!J
mpleuosred Iqoruod nc grqg8el ug giuerreyer oerl ere €ueT lnj
el$etrtc
o eJec sd eegec el JolrJrJeJeJ eiuezetd gcep rielncslq '€ 't
'sns r€ru ep plolrdec ug eluezerd (euel rS Seuseg)
eleuosred pnop elec erdsep eprfeuuogur nc p3g o gzeeztleep a
'uqsep rS prezeq e4urp efeler erepel uI pug^€
'eiuelsumcrrc pnop .ro1ec ep{ecrJrrnues e1 ernud nc erurdo nr
ri-gurrrdxg '€uee11 ed elSeormc o uIpoJAeI{ effc uI elm nc rJpJ
-nlerdrug elsec? predruo3 'euol ed elSeounc o rolereu-feuosred ad
eelrop Ie-ap Iec er€c uI eprgmlerdul glurzerd 'lerpuohl roqzpg n:)
1nlntulrd pdtup ug 'pelrgg erds ue4 rm-r1ul reuel ruelSuormc :ptj
Iruueruotu e1 ep e1$eurod Seusell ml eeJrsrJolsr r$ 'urpor,retrA1
 in romanul Nuntdin cer, personajele trdiesc mai pu{in ca in-
dividualiti{i determinate social qi mai ales ca realitili psiholo-
gice sau morale, care se concretizeazi in romanele moderne in
adevdrate probleme de existenfd. Discutafi despre prezen{a in
prima parte a romanului a personajului feminin. Avefi in ve-
dere aura de mister care inso{egte acfiunile Ilenei.
3. Scrie un eseu de circa o pagind despre arta narativd in romanul
Nuntd in cer al lui Mircea Eliade. 1. Di
liff
sil
qtrNqqqq qg [gKg ,
a.(
1. Portretul personajurui feminin presupune varorificarea
unor crx
motive literare, cu mare circulafie in proza lui Mircea
Eliade b.
precum motiwl parfumului (necunoscut), prezent
qi in nuvela res
fantastici D o mni; o aru c hristin a. oiscuiali despre
Lr"r p. .u-
re il joac[ acest motiv in rearizarea portreturui personajului
2. Al
litr
feminin.
Profesorul Nae lonescu, a.
mentorul generafiei lui 2. Dar de ce-i spui Nuntd in Cer? m_a intrebat profesorul
_ lNae mi
Mircea Eliade Ionescu].
de
N-am ;tiut, atunci, sd-i rdspund cum trebuie. pentrucri.Nuntd
cQ!
in Cer exprimd ambiguitatea tntregii situalii, ar trebuit
rdspund. cerdndu-;i iertare lrenei, romancierur
fi sd_i b.
incearcd, prin c,a:
acest titlu sd-;i jusffice purtarea: asumdndu_;i
destrniil de sp
,,creator" tn ordinea spiritului, scriitorul spera cd
,,nunta,, Ia
care visa lleana se va tmplini totupi undev4 tntr_o
lume trans_
cendentd, tn Cer in aeternum. Dar dacd ar
fi putut afla de
acest titlu, Ileana l-ar fi tnleles altfet; ea trdise'de
h tlceput
nunta in cet; pentru ea, astafusese
,,dragostea perfectd,;: o
nesfdr;itd beatitudine, un rapt,s, o desdvtdr;itd
inire, cdreia,
in sine, nu-i lipsea nimic, Ia care nimic nu se
mai putea addu_
ga. Dar pentru lleana, o asemenea nunt6 in
iu era decdt
condilia indispensabild unei imptiniri ulterioare,"", care o privea
numai pe ea. Nu era.vorba, a1,a cum gre;it PI
a pututtiyelege
Mavrodin, de un instinct specific
femtitn,'cel it mentat,
pentru cd atunci nu se inlelege de ce lleana ^ot"*itafii,
i;i pdrdsise soyu.l
de criti
dupd ce acesta ti ceruse sd aibd un copil. Nu progra
,,maternitatea,,
ca atare era implicatd aici, ci dorinla _ de realism
naturd misticd _ de
a intrupa ,,nunta in cer", integrdnd_o tn sfera vielii, depnqs
intr_un
anumit sens, sacrificdnd din nou viata... Da4
dintre cei doi bdrbali nu avea cum sd ghiceascd
evident, niciunul ;i pole
toate acestea. (Nicola
fdrd Bt
Discuraf idespresemniricaliatittului##;::.t3:Z{;rT;! M
pria voastri interpretare cu aceea a autorului,
transcrisd mai sus. de la ir
social<
mul), i
romanr
de a-qi
milie-
ix
Ailiei
b[ tith
 lgllffir
'Plello^zep 'ountsJe^ pnou o-llu! Jou
-alln pleilpsar '96ueet2 uo1 p1 eie6 1nelcnu BI ep Fluecce pzeeseldep rS elerrolrpa elrloru urp Inpll ?q
:agelborq p11e o pcrpqnd ge6L ul .pu -urgcs lruolnv'gipprepd egJe:ne4eqeoepr -HtcelJer ec seec
|aUrO
-prcseurue e$ee.rc erdsap lelueiuep trtm,ry4 pcseeumu es gs ernqe4 eeltec orn1ruo1ne eliuelur u1
-un] nrpnls'(geO l-7eO L) ntseu!.u! .ETFU
leqlry nt e;edg :elenutluoc o el -eg ep ro111ie1u e 16 IIrIqnl eiueuedxe el3elg4 .preuec o ece; rS_u ep
ecnp (er1e.r6ouoll u! suudnc ep llqls
eluleul 'erec '(ueulorsSmppg) xlled Inlrugugl e ereruJoJ ep
-odu.l) c4e.r6otlqtq leuoleu Insuoul I Inueruor
'1eod eldsep rrlelbouou.r eunq teul gzeelcerotd es eJ€c ed lnlepurg emlqsuoc r{plelcos eeur8eun .(1nur
elec orlurp eun '(796;) ncsouluz -srlruezr-red'euolespc'ee1e1rure1ed'eerrue1s0ur) ecnuouoce-I€rcos
leqry n eiey4nc pzeonqep.ereJalrl re elrJpurrrnelep nc gleluezetd oeel-Xx rnploces pSndecug e1 ep 'sns
reuolsl rS ltctltJc Intuotuop ul I?
'(e$t) pttno euelSemcnq lelzeq8mq pugu$-rede Hrtu€J reun B elJerEouol4l -ord
eudpl olso oJec 'ueoez;eq 'el6oJ 'cnqog ptpl Qttot
-od[ ep ntlcerqo InuBtrloJ el eaJe3 wsrunrcDzlDq un ncseutlgJ .C el 1eputuos e (ncse1oue141 ee1oc61) 'DA|SA
-e:1 nrgued n{lclexe un 'pstJtl pJnlceJ plueceJ r€ru €crluC 'etueporu $ec11dru1 elueprle nc ,anutalod ri lnary
ep eriee:c o'1fiunu eoyeg lnuerrJoJ aouuc nfiocoa.IE u€ruor rm pugzlleer ,c1te1se pue.t8o.rd el6eSgdep un-4t/
'e961, uJ 'pcltqnd 'rc1ezotd e3 'r5e1 ap-
urp eelelrslo^lun el pJeJaltl pc;1;.rc 1s
tS;1ruo1nrcs mp'(rrcrcezlsq dp ep Arloerqo lnueuror) crselc IruusqeoJ
porlalse ap reriueleluoc else Jolpru n4ued gzeepeldlnu?rcqeroel'(ncse1ouu141 eelocr5f cga$a rup.t&otd ,,DArO
-rn lnuB ulo '€[ ln@uoeJel luere^v Iuatap nD Dalollilpatqo ri lnwsruDlcDzlDq'pusquil aro) uJ ?!l!n ap Tnios;
uerosourlte Insucsnueui eldsep pzal aoaor'lamro ourtlug gcllqnd ncseu{pC 'C pugc .g€6I uI leluoru 'tgprt
o nc InleJolcop el lSl '9t61 ul aEapi
'gSerncng e; lode rS eteoSrurl eq -?punJ {rrJeJ e}se u€ruoJ ep erJe}elu uI cr}eJoel ngs ImueJSoJd
oaLIJ(
nocrl ep roselold :pcrlceptp BJetJec
19raP
edecul lS! lS '926t Inue u! 'prei u1 u3d3u 30 SICNnd
eur^eu 'eJelueuncop tJpJcnl ?nop -n?P
pcrlqnd lcle elncgl tollJElooJac ezeq 'D!atp
ad rS rar;e1; elelrdec ul tup top pls nrsoullgS'D op o:n
'euro5 el npnls ap pslnq o euriqo
'rlSarncng utp olelll ep eelellncel
fidaa
e1 raiuecr; ee.ten;pdnq 'eJeltsJe^tun
IuITIJO YW,INT ap q
rS aleecr; alrpnls eoeJ epun 'gSelnc -suo4
-ng e; elSeu eS 'lsteso 'Olnleuerp DI ,,D1
'1eod 'rera1; cr.rolsr rS crlr.rc 'lolezold 'lerodtue]-ori€ds ap l
'(sSO t.-OOe L) ncseurtpC 'e lxeluoc lI€ uI em$p;sep re-s uirgc eeunrice eJeo ur Inz€c ultd
u1 'se1e lnpleuosred e erinlo,re ?lrqrsod lqccns gzee1eleg .q
!-ps t
'rrirpc eermrice ece.rled es eJ€c ug ncode
lqxetruoc ?lunN
ep rS rriplercos elliglqelueru op .lntels prrdotd ep pururrelep
else sele ururueJ rnlnfeuosred lnurlsep eJec uJ eJnspru eeNl
eJdsep '1ero lrleluerun8re smcsrp rm-Iw ,erurdo ri-grurrdxg .e
'euq ep plnrc (Rcrl?ru€rp n?s p^nereu) prerelrT
FIN["
predo o-4ulp 'gugruor emlercTlurp uruilueJ feuosred un eEely 'z -ec ed
'urunueJ feuosred p,,r4cedser ?le^nr
.q
ep (p)tetuezerder rripllurueJ ?z"tsod1 4reum 1ndn riszrceJd epef
'('c1e prerelll gcode .1uemc JOIIn
'gurel) rol ep sele rurelrrc un gdnp glsll ulp eleueruor 1iedrug .e
'ledrcuud urunueJ rnlnleuosred eleumu rS II
gzeeJtr:Frl eJ€c ur '(plesrer\nm eJnleJelrl ulp rS guguror eJrueJelrl
up) eueruor ep Imllp eses-rcurc nc glsll o rirqpcle rS {elncsrq .I
IruIB
IIEHII EItr EIIINtrMNII
-eA
ul ei
uJ eru
uecezleq Inueuou -oloq
-ur e
cu analiza operei. in 1g41, ii apare
epic al romanului, la imprevizibilul eroinei qi la tehnica moderni a suv,
lstoria literaturii romdne de la ori-
gini pdndin prezenf, prin care auto- reflectirii poliedrice prin care este realizat personajul titular. nie
ritatea ii cregte enorm. Este una Romanul, alcituit din dou[zeci de capitole, este construit pe voh
dintre cele mai profunde lucrdri de mai multe planuri narative. un plan urmireqte lupta dusi de clanul un)
sintezd din intreaga noastri culturd.
Tulea pentru oblinerea moqtenirii lui moq costache, un rentier avar, cun
,,Sentinfele" critice ale lstoriei tit* care o creqte in casa lui pe otilia Mrrculescu, fiica sa vitregi, cu
raturii romdne de Ia origini p6nd asp,
in prezent stabilesc jaloane greu intenfia de a o infia. Sora bdtr6nului, Aglae Tulea se opune adopliei ave
de ignorat gi astazi. otiliei, pentru c[ vede in ea o concurenti la moqtenire. Din ,,clanul" turi
Din 1945 devine profesor ti- Tulea mai fac parte soful, Simion Tulea qi cei trei copii, Olimpia,
tular la Catedra de istoria literaturii .fue
romane moderne de la Facultatea
Aurica qi riti. in aceast[ familie pdtrunde Stdnic[ Raliu pentru a cult
de Filozofie gi Litere a Universitdlii ob{ine avere ca zestre a olimpiei. El va fura banii bdtrdnului,
"fda
din Bucuregti. Este ales deputat provocAndu-i moartea. Al doilea plan prezinth destinul tdnirului
(1948), iar mandatul va fi reinnoit
$iu
Felix Sima care, rlmas orfan, vine la Bucureqti pentru a sfudia oct
pdnd la sf6rgitul vie[ii. lntrd in Aca-
medicina, locuiegte la tutorele lui qi tr[ieqte o iubire adolescentind tip
demia Romdnd, dar, degi academi-
cian, in anii negri care vor veni pen- pentru otilia. Planurile secundare completeazd imaginea societd{ii faa
tru cultura rom6nd, dupd nefasta citadine. dor
reformd a invaldmintului din 1948, ,,Istoria mogtenirii" include doui conflicte succesorale: primul tnli
este impiedicat s6-gi sus,tind cursu-
este iscat in jurul averii lui moq costache (adversitatea manifestati
rile la Universitate. Dupd infiinlarea
lnstitutului de lstorie Literard gi Fol- deAglae impokiva orfanei otilia), al doilea destraml familia Tulea. cdr
clor al Academiei, devine directorul conflictul erotic priveqte rivalitatea adolescentului Felix gi a un
acestuia. maturului Pascalopol pentru mdna Otiliei.
in ultimii ani ai viefii igi reia fere
Pornind de la teza cL obiectul romanului este omul ca got,
cursurile, care se bucuri de o au- fiinld
dienli imensd. Programul clasici- morald, G. Cilinescu distinge doud feluri de indivizi, in funcfie de cla
capacitatea lor de adaptare la lume: cei care se adapteaz[ moral (au
zant din romane - in afara celor cu
dou6, interbelice, mai publici Bre- o concep{ie morali asupra viefii, sunt capabili de motivalia actelor toa
tul loanide (1953) Si Scrinul negru proprii: Pascalopol gi Felix) gi cei care se adapteazi automatic/
(1960) - poate fi regisit atdt in po- era
ezie, cdt gi in teatru. Neajung6ndu-i
instinctual (organiza\i aproape schematic ai ilustrdnd cite un tip tdn
un singur domeniu al crealiei lite- uman: cocheta, fata betran[, avarul, ,,babaabsolutd,o, dementul senil tnd
rare, s-a av6ntat in toate, in unele q.a.). Ca intr-un roman al educafiei sentimentale, Felix (proiec{ie a era
cu strdlucire. autorului in adolescenfd) e tnconjurat de md;tile iubirii ale gelo-
si lao
ziei, ale rapacitdrii sau generozirdy'i (Nicolae Manolescu). prin pirr
tehnica focalizdrii, caracterul personajelor se dezvdluie progresiv, cor
pornind de la datele exterioare ale existenfei lor, indicate inc6 de la
{int
inceputul romanului. um
de
Pa
ale
I sdt,
de,
imi
intr-o seard de la tnceputul lui iulie 1909, cu pulin tnainte de pia
orele zece, un tdndr de weo optsprezece ani, tmbrdcat tn unifurmd ma
de licean, intra fn strada Antim, venind dinspre strada sfinyii Apos- de
toli, cu un soi de valizd tn mdnd, nu prea mare, dar deiigur extt
foarte
grea, fiindcd, obosit, o trecea des dintr-o mdnd tntr_atta. tor
1...1Tdnd_
rul mergea atent de-a lungul zidurilor scrutdnd, acolo uide-lumina pu!
slabd afelinarelor fngdduia, numerele caseror. unifurma neagrd ii apl
era bine strdnsd pe talie, ca un vepmdnt militar iar gulerul tare tnr
;i
foarte inalt;i Fapca umflatd ti dddeau un aer bdrbdtesc ;i elegant. viz
Elevide liceu (te{z)Q Fala fi era tnsd juvenild ;i prelungd, aproape feminind din pricina
"'pc Jn6u{s un eaLe esec oulJlJ
'quo&a,
["'] 'so ap nqcio a$ru oc 'Ulq!4^ fi ato
tiutp lop lownu pulndoco 1ownl tlnu oatd ap auaq1o? 1i pnln u3
aezolu! nzra U apzng 'plD4pd'D$Da)D ozno) ulp 'ti pugds adno"tdn 4 ptBt
Dulu
oaqd nio!1i 'plotot afiut1oc o ap su!$) nn U 7ndo3 '|oro,tocu3 ufind
-pu9J
fi a"niqns ialnwo an lzilu nzp^ plftugl 'so{nlyn\1g-tgd a,tozo'tB to1
a4no
-saJD lTuolDco,totd pugS 'ppau!p)u! ptuotr!.t! o nc $ ptDulptoD4xa
-sody
awruat7 o ap plospdn oc aryitgcs ps ndacq n.mcs rcdn 'so[ ap
'm1n1aiodo1c 1ruaugw pw-toJ
lnlncsouncau n4uad .to4murq) dwg un nca'g ap al
ap aso4 'aut! 4 as-npug"tploq 'PrpugJ l"'l '11iot ti utat utnud
-o4s aMDu uttd'7nryftod ryasoap4 # 'auandwod ap"m4nd pugllw!
'DuDut nc fi puo1qoi nc fiutptSnz fi fmcual un1osot? non 'cn1i ap
ufind 1ac nns ptnwrDut ap agfps 7mqa"4 gfto 'aualilaryuop lrp,Dqnpo
"'a^!6o Jelrtt lS ns;eralo 2n[a7s ap gdoc pp ad a1tutfttds no.ta so[ ap aladoc larp) aP
€ueoluolt ep nca'soule"' 'uual ap uJp)s o nNDp nliuaryr apundsatoc o atds 'atoc 'nia"o4
'aXltt4odau ap rytD alo!.Dlow u! crszlc lnsorpunt8 Druzaxa P ap
niuaut DJa plsa mun Inupo lcto suudtns gf to aJ oaal 'tulso lnun
pdutol o lnPcnpa) pco14 naufi BI EP
1nfit1c ul pplts ap qo73 na 7o4ad nc
'AIsal
'arua{nc nasdo,t nr uqD$app usdo,t llsDl? ppou un pdnp adoc
UIJd
o 'sotiotB ap prsap 'sosd1 ap sawraH un Dla.ryn Tnpgd' u3 'pplwrt't1d
'pqnpnl -o1aE
ap los un ow"rol aTD.DtnI umfuns pnop n) uwal ap procs O
rrntn) ptnop nP) 1nfinds pu'7dnco 'Ptfqz'Dprsuoc awfi1pu3 o ap Dra
3ep.
Dg 'o)auDcltuo p'tlut l! 191D-4u!'lgcapruwnu auns ps rin\ol luzptpuS IIues
nN l"'l 'pin ap p3o4 ps nppp * alnou oiun1c ad pspdo ltupugl drt
arDqu! oy ap gln nio! 4 pugBuntv l"') 'nrualoc Dln no axtsdon nn"n /cFe
aunopsD) * auno|uott'alosuo) 'tDp '1!ls JltuD lDw p) u! Plot 'auDol
rols
nB)
-asor ap atrfi"tpdsap apsuoc ad as-npugwazal 'ptol pulioa4s o nc
ep e
napptl piuadoco 'ppoiotoT 'alosuoc P,nop atg) ad auuthtds 'actsolc
auoo4uo"r! tcrw Dalgrc pl Dap)s Dupplz to1 otdnsoap $ap 'pc16o8
piuft
ppzor o atpc to1 1nl"ryd' u3 pugwot'pprnsqo au!rypuJ o ap atlsant
nqod nc ppD.tls atds naaltd sns ap Dauod 'plD'ryatm ap n!P'Q!^ un BIS
'eeFl
pugrlul'ppnnlsuD.4 afl"ryq nc a;r"odoco no'ta aqo4pd tmwoa8 m"tpc
alo 'nlcos-taltod puncs un ad Tozain 'wc 'tn7ms un naAD nsDC 913r
'oalt1nc ap Uia.Du! ri 3un1uugwia,t pc1d1t ug uo"miplug Inur
'so"rB .rohtq un 'pugu q aptnipq nc # xdad 4 Tndoc nc 'nawrop
"lop4setat Draqn pqunpuJ lqlv mc lop nc FtsDoxry prnspu o ouotiols p oiot IIiE}'
e e^ilnu6nosu eeu!t?u"' uI 'WDalMry pcuJ Dh aquuJ aqsarat nc psoc o 'Da ap untp aPad $ pup
sIp
lryllspupu oatatdotdn q 'n!lnl! lzp4s nun D zolou uJ pJryD)ltD) o
puoa1ia"mcnq DpD4s utp noacpt'oupuwal oyfwn a'toc oaumcpcsn 6 FIN
'p,tot ncotq&zap atoc 'Dlnazawn 'ttsdo,t uwal fi Jnl urp psug a\ncpl 'InF
'a,v&o .rcrqc * uiacat7 auooluo{ap lnla$awo 'atnopunt8 urtd p1nc
gru
-rpr.t 'Drrp)nqno ,olr"trpplc D ppuncs ou'totnc Ttodn't 4 \o1a4sant 'eId
n pgnuirqoau oaut"ttrtut '(rua17o71 .toll'tDprz n aliqoapry pndo) 4tn7 ,,11
-caryqJD n pryzp,tatdau lDM Dn oappuD[ psu| :touadns \D) DaAD I3I1
nu ounlclu adnotdo 1i p4ou3 oatd ota nu trtsn) onlN itonq Tcadsn nc
.JEA
un Da^n DpD4s 'apryJn)sqo p$aJD ul 'Dlnpc o atnc ad osnc aqioounc
nu p) Dapa^ as ,pwnu autnuD lnun DalDlnpc u! PIID ad 'mryo'U un Inu
ad ap naca4 wni wrualnzap pdryc utq 'arsa'rdw1olpluJ PuDruryo^ ed:
pxoa o-qu!"td nnpa'rcc lnpsnu D pJIurP Drryalp1# m1nzntqo o aru
-nsputDarooln? np 'pcdni qns ap noappr tac tpd ap unw nlaimni eg

...tavanul imitd prin zugrdveli
casetoanele unui plafon roman...
...tiiietud elinicd a nasului...
- Unchiul Costache? tndrdzni sd deschidd gura tdndrul, pe ur-
md, intimidat, reficu tntrebarea: Aici ;ade dornnul Constantin Giur-
giuveanu?
Bdtrdnul clipi din ochi, ca ;i cdnd n-ar fi inleles tntrebarea,
mi;cd buzele, dar nu rdspunse nimic. 2.
- Eu sunt Felix - addugd tdndrul, uimit de aceastd primire -
nepotul durnnealui. 1...1
- Nu-nu-nu;tiu... nu-nu std nimeni aici, nu cunosc..,
3.
Drclonln
adulterare (Liw.) - falsificare, denaturare; Donatello (-1 3 86- 1466)
- celebru sculptor italian; adulterdri donatelliene - imitatii ale unor
sculpturi apar{indnd lui Donatello.
caduceu - baston incoldcit de doi qerpi, sceptrul lui Hermes
caseton - podoabd arhitectonicd asemindtoare unei casete
cat - etaj, nivel
ciubucdrie - totalitatea ciubucelor (ornament in relief care mar- 4.
cheazil marginile unui perete, ale tavanului, ferestrei etc.) care decoreazd o
construclie, un zid etc.
clasic - referitor la stilul arhitectonic sobru, armonios, lipsit de po-
doabe
consold - element arhitectonic asem[n[tor unei policioare, care spri-
jind sau impodobeqte o parte a construcliei
deferenld - respect, bundvoinli venitl din politele
dezghioca - a desface inveliqul, a descoji
elinic - elin sau elen; referitor la grecii antici
-
fronton corniqd ornamentalS aqezatd deasupra intrdrii, la ferestre,
pentru a proteja un ornament 5.
gotic - stil arhitectonic caracterizat prin tumuri inalte qi subliri, prin
abundenta de ogive (semicercuri intretdiate) qi de statui de piatrd
ogivd - sistem de construclie caracteristic arhitecturii gotice, format
din interseclia a doud arcuri de cerc dispuse diagonal, care formeazd"
osatura unei bol1i.
porfir rocd vulcanicd foarte durd, cristalizatd, de culoare rogie-
-
purpurie, intrebuinlatd in arhitecturi.
rozetd goticd (Arhit.) -
fereastrd circular[ de mari dimensiuni,
decoratd cu vitralii qi folositd la ornamentarea faladelor catedralelor gotice.
;tuc (var. stuc) - material de construclie format din mortar gi ipsos
amestecat cu gelatind, clei qi coloranti minerali, care prin uscare qi lustruire
capdt[ aspectul marmurei.
tdietura elinicd a nasului (nas grecesc) - nas drept, cu scobitura insu-
ficient pronunfati, int6lnit mai cu seamd la statuile clasice antice.
EXPLORAREA TEXTULUI
Incipitul tn metodd balzaciand
1. Demonstreazd cd incipitul romanului este realizat in metodd
balzaciand", avdnd in vedere urmitoarele caracteristici:
. stabilirea reperelor temporale gi spafiale;
. portretul tdndrului;
 'clo (e$eg eleosue^) Pug4Pq elet
'(ceuOuseg) lnsolilque'(lePuet9 9pols
aru96n3) gltuo^no eeltualSou ep p1
-rsdr;'p1cueleu Bue;.lo'(1opog Sotu)
crberl 191e1 '(1ePuer9 'lcesqog)
ln.rene :6uq1slp os cezleg ap sleaJ3
a[euosled ep alundn e4u16 '(lnuo
tnl
'erielueutlsan tS elutouotzt;'eleu
-ec 'esec 'epeJls '1n6elo) louslu!
ards .touelxa eldsutp 'plllpul a4Pc -nsq
piuelque e; ep .rolefeuoslad ealel
-uezeJd ur.rd 'a1e;ieds ;S elelodual eJm.IF
lo;arader eeJeztceJd nc'rbun; elrun;i sosdg
-rzodxe uud loltlPeu e PlriunuPue 'ecp
eeraucsap ul.rd ebut]slp es c7leg JOIIJ?I?coI Ies?c EeJelJcsep 'Turu
rny e pEffii6iecluq3t €lnrsbA urp eslJcsuuJ} eluotuEe.{I
el? rJnlPsg4 Jotm seJelouoc
nEC rASefEA :eletiuese eleuoprooc
roun eelnul^ u1 pzeeuolice tS elelnl -erSo
-uoo aurq 'acrulelnd luns ouolcez '"InlsecB ellJnl9s?Jl ?zeelouoc
-1eq a;eleuos.tod'(628 t'le!rcr?sgc erec (ereureclilIe /lruolJe]ul nss sJnpellgre) eqcqsoC Sour 9M
e16o1o1zrg) eullque rrPn;s '('c1e ml resec eeJalJcsep ulp elueurS€JJ eIJcsII?{ '(tn1rue1cerec a1e leIIIJ
gggy 'ellqdetss :Le8f 'Y6eS aP eere
'('cle ZffiL
ee1e14) eouozo1l ltpnls Uclpul - enuouolzlJ 'erielueurpsel'leJeurec e '1n1ruope1u1
qud
'suod nryA :gpgy 'e77eg eteof -rJcsep '1esec emlcellgJ? 'epe4s) JoIJelu eJds JolJelxe erdsutp
laA EVS| 'ePPteld ilznil :gegl JoleleuosJed eetelaezetd gzeezq$n es 'PrIBIc€4€q spo1eru uI
'ep^ ulp Fuuc :vtgl 'louoe 'e.qsa
5oW :eegl'l€Puerg a1u96n1 enurp €un eu{sns e ru}ued ete^cep€ ,"rr";lllrtif'i;;ffi:
igtgl 'tcasgog) untrenw eP ilPnls
u1 re.redo tut|tpdtul ?zeaunsqns os uI eclluoc elueulels 'Ilisnlls 'euecs 9z€elceles r$ rnlntreuror
('c1e erp;uel ap a1;fepr 'e11;i;que 'eu Is lold€c lruulrd elSelIJ
'@o71 y7 nctV'ncsalou?I I esloclN)
-olpsgc ap JolelceJluoc 1e tS .to1t.ttu 'lzJout "ntslu ap osdll wpBnppn al DS alnqa4 rnlnla.mr)iLtD) -uds
-e16oru lntnf u1 e;eiueleds 'elene
pdnp eueo6 '1e1dec tnlaleu eou
# mlnwxlnuaqcs l"'l'to1austloruolnD D alpawn ap Tnqcadsn
-nrsuecse'ta{enolspe erin;osrp) 1e.t lnurot a4sa Tuodotg iQnlnco{a4E1iryw atdsap nasfl xaliunutot - -od
-edo elelue1 'ouBuln undtl aleslentp nrsaullp7'9 ouerureq 'g) m1nwsl1oar alo anlorou apcnol{rw
ep 1ep 'cr6e.4 uoeun 'lnlocelceds ap nc pplD4 p)sDanlpu alpauoc pLliqapsap o am^ap lolulo og
-updrns gS eleultle Puttd u! azecueJl rnlncFuoc eiuezerd pleuures e 9JBJoIII stIlIJJ 'v -JSE
uur8pg :u€IuoJ 14
rerzeqOrnq Beunl pzee:nbt;suell
eJec '€ue.an lalpowoc le uslsls
'euml ep 9cI4 else II.
lnlsel uJ pcsauBuloJ ercdo gzeazu iq4ernEutsul PiuIIJ o ec gzeeuotlceet .
-e6.ro r51 'uSt;eal uetcueulol llJeui aJl lsrolnl ep eeleqlqesuodsar gldecce nu .
-urp Inun 'zecuelj:o1ezo.td - (OSgL irrgesnur eP Jeqc eJ? flu e
-66/L) cezleg eP grouoH JOUtr
llrlourer else .
:lnstmdsgr {-pzesrrrlour t3 ("'csounc nu 'rctD
O
ruaulu p4s nu-nu "'nui nu-nu-nN -) xlled InI ser€qe4ul eI Inlru
-erre lnsrmdsgr ru1ued erleclldxe o 'so[ leur ep elsg urp 'eEe1y 'g
'ptsa
lnun plqco ap !r!D sul"tdtns gfn ac Daa) e 1n1q3m ulp rc '1nu
-Srqo roleuesqo Irum e,rqcedsred qp elnc?J luns nu IJeIJcsep
sleseo{nunu ec eIueJA ep' ao4o g ptpl usluDlcozlDq un glouep -a
plueruBer; 9c elseper'ocr 'txel urp roleT;ri"#;;y*:f: 'z
:rewc mlruolJelul seJelJcsep u[ n lnrrJro-", Inlunu9tu€ .
iresec rrmlcelrqff 3 nll4ep u1 eereluezerd . -Jt
lUzpls eeJelJcsep r -m
 006! et ap undlqc
w"w
'ecr1e1
€l eJ.Ix
(lalurepecv ernllpf e epo
'uereUl luoulsl ep rcuofic1g)
'ollepueJld ap Psnpe -eJec
eeece pdnp 'nJlesl ul tS lgc 'lsnotd r.nl l3
ep psnpe pctldo ap arequ!qcs else I
elecrpeJ qdnp 'ueuot u! lgle 'rulsou
lnlocos ul aulpnlansap u! uincaJeo es rm
gpBc ps ebunle Pct6ololalcelec
erboloqtsd'rlslatolsoq e3 olestqe EcruF;l
rolrfceet le Jeuorzrn un e.ripc ep ;eri xlle.{
-uelsqns p1t5gde6'ct6o1odu Pllqecg
-rse1c loSn 'ecrOoloqtsd lol rrippuep elria
-r eiuereoc 15 eeleltun tS aPun eP -ueulo
'ecr6o1o:elcerec estula.ld ed tectq
-o ap aleaJc luns e;efeuosted '(pugt
lnupd u1 'cezleg el 'eel-Xlx le Inlnl
-o3es le lsrleal InueuloJ u! nes 'Jol
-ceJec ep erpeuoc gnulodoeP gntl 'ecpelss JolelnurJoJ e Pzolqluls . tntn
-lnc arm'PlPopunq 'alQlloy\ e; pugd "IeUIEIJO
'€el-ULUK I" mplolrdec u gcluecs Bem4lee1 .
alelrqclluv u1p) c;se1c Inrlesl u! Fc
'sels}IpeJe
lebngpe olnqaJl 'rn;nue6 eueleu uJ
oeeJeuetle elslruJepow 'x
e:e;duexe pueulpJ PS eoel al aJec 'eeplqrues'piutq6uoc sCIJelqnpep
'roleleAeJ rnlnlunupue e PlsllBaJ :elu"r^ep acr.wsd euououeJ n4ued Insalelu[ o -iap
-eruan o nc asnduoc e1e4:od 'nPs 'eleuosred Jotm Be1e1rn8rqtue t$ ..ecr1 -twp
nppcas elynrelow 6 elerclcetec -na&a
-surtrueo' 'egecul roprSoloqrsd sllelJesqo .
ep elergdsul 'eleuos:ed elalYod
rcru ep lrqereprsuoc lPl.lnu un nc 'rnlnueJJo erirpuoc
erqAnrg e1 'zoxueJJ uJ !ff
;n1xa1 ecry;drue
rnlnuslclselc e JnB eP ecode u1 !e[pg rS x11eg enulp gul]uecsolop€ €eJIQnl o Iusqueluou
'solnqBJ lepunJ rm ed lelcel
lse4oeql ml elal ?perec pug3npell pugS
'p'u'e'S rnlnsouueA'tnlnctuls'tnlnJ -ord mlnueSgl&g,e pseolpueJ8 eeJefJcseQ o t1i u
-e^e ale eolaoe e; pugd 'tnlnuelppPq
'rn1nn1lernb 'rn1n1mod1 ele eoloce el 'sororue lnrqEunr4 :(gugl?q EIQI 'pnlos
ap 'oleJou.r unlcnJls op elres o cull -qD DqDq oenueEul'1nso1sE'ppr;red'1ruerre) nu4
-es oleluazerdel u1sp6 sJec uJ'a/?l erSolorelcerec sp JoIIIpqs
-ceJec eles ele nc 'lseJjoeql lnJoz
rlulod 'pcluou IusrcrselS
-oJ aptluown o Jsetnrycle elersuosJed.
-ol$ ap pceerb eolellqcquv uJ plep
'elueunuop ti'
else au gcr6oloralcelec et6o;od
-r1 ep predo euru6 ntsardxe Jol lnul rJqEs?Jt reun lnml uI ellrulsuoc oJelcaJsc .
-slleuaqcs uud aleltutlap oulq ec 'DAaa
-rgsqerpod azalurs u! eueuln /ounel 'erEolodq o e4gc oJszll?Jeue8
-SOJ
eeJeolJrselc pugdecuoc'lsrlerou op ep eiurpuel 'luelqlue rup?c 6ell€lueluqse^
goruoupc aunlzrn o 'asndold tole[eu 'epuouolzlg :JoleleuosJed eerczlnlcara) o
-os:ed eerrnrlsuoc u! e:eztdtl ap sec 'JorJelul erdsul ap
-ord un gcr;durr nJleal uJ nes ueuoJ rrelpezleq -{n
u1 er6o;oralceJec acel es e ep eiu;p JorJelxe eJdsurp'mlnrpeur seJeucsep'nfeds
ulsII€eu
-ue1 'elnlsooe e;e a;eliuase act6o1 13 drup uI glcsxo eer€nrys :eunrfrzodxg.
-oq1sd pnlgsgrl op Inlquesue Pclput 'rriggurepd 1e 'rrrtuel$oru InAIIoI I. pu
fli, "
'rerelp; [euos.red un e; eluo]oJ nC 'DafW p 'cas prydacuJ ol ap aua$atnc
'p!^!pul lnun le U e ap Inpou elSeut;
-nq ntzaq8tnq oinlt utp pcsatl o - ?rle.f, r
-op as erec ut.td olelotlJ JollJnl?s
-pl1 lnpuesue (pluetdute 'lenel6
- rcpolsa
uures - JalceJee! 't6 'rc1cercqc oldurexg /Irnlfsg.(f,
BInruIof,
'lel 'et2peJec ':;) talceleg
 W
"d;
Tdrziu de tot, spre miezul noplii, auzi o scilrlditurd a u;ii de
aldturi, pa;i u;ori de picioare goale care merserd pdnd in dreptut
u;ii lui.
- Felix - se auzi glasul ;optit al Otiliei - tu dormi? I
- Nu! cd set
- Stinge lampa. Iui Fe
Cu sentimentul unui lucru nea;teptat, Felix sufld pe deasupra DUN
sticlei. U;a se deschise ;i se-nchise la loc, ;i tn slaba lumind arun- specia
catd de flacdra din sobd tdndrul zdri pe Otitia, cu picioarele goale, labon
in cdma;a ei lungd de noapte. Pdrea o pdpu;d mdritd. Toatd con- intr-u
versalia se urmd mai fn;oaptd. deF
- Dragd Felix, m-am gdndit foarte bine, bine de tot. in intere- awt,J
sul meu;i al tdu, acum nu ne putem cdsdtori. ,rtni
Dezolarea lui Felix se simli tn tntuneric, fn destinderea proPn
mu;chilor. Otilia il strdnse tare de gdt, apropiindu-se de eI. I
- Nu ne putem cdsdtori acum, am zis, dar mai pe urmd, da. Ca Consa
sd-li dau o dovada cd te iubesc, am venit la tine. putemfi bdrbat
Fata pdrea sd aibd optsprezece- ;i nu m4
solie ;i Jiird binecuvdntarea lui popa luicd. Fu Pa
noudsprezece ani...
Felix o lud in brale (erafoarte u;oard), o tndbu;i in sdrutdri,
primite Jdrd tmpotrivire, apoi se apezd cu ea tn brale pe
fotoliu, cu I
un obraz pe pieptul ei: nsrd
- Otilia - ;opti eI - m-am tncredinlat. Ceea ce.faci tu acum, linutd
numai o fatd cu suflet fin putea sd facd. Iartd-md cd am pus la
fdcuan
tndoiald dragostea ta ;i bunele tale intenlii. Nu, nu trebuie sd md
la;i sdfiu nedelicat. De acum tncolo cred cd veifi odatd sotia mea Otili4.
;i te voi a;tepta oricdnd. I
Otilia tl sdrutd o datd, apdsat, apoi sdri in picioare.
fine, d
- $tit ce? Vreau cel pulin, dacd tu e;ti atdt de leal, sd dorm femini
noaptea asta la tine. Sd vdd cum e in patul unui bdiat. cinci.4
Se aruncd tn patul lui Felix, ghemuindu-;i picioarele subliri ln
poalele cdmd;ii, pi tdndrul o tnveli bine gi apoi merse et tnsu;i
se-ntinse pe o canapea micd, ldngd sobd.
;i
era o
- Otilia - ;opti el - in chip de ,,noapte bund" - sunt foarte mai fi
fericit. Noaptea asta e solemnd tn existenla mea. te-a it
Dimineala Felix se sculd sprinten ;i privi spre pat. plapuma s-ar d
forma un cuib gol. Tdndrul i;i tnchipui cd otilia a trecut fn cimera n-4.fr
ei, se spdld repede pe fald, cdntdnd, se pieptdnd
;i ie;i tn geamldc, enign
sd batd la u;a fetei. I
- Otilio, Otilio! i-o dii
Nu rdspunse nimeni. Trase clanla;i vdzu cd u;a se deschide. numai
^
Induntru nu era nimeni, odaia aproape goald, geamantanete tip- dumin
seau' Felix alergd ca un nebun pe scdri, cdutd prin toate oddile o totul c
;i
descoperi pe Marina in bucdtdrie: gritd-.
- Unde e domni;oara Otilia? ieli. lN
- Pdi, nu;tii? Aplecat din zori, cu trdsura, cu gearnantane cu cdnd t
tot. S-a dus unde-o fi urma ei. [...1 Isep
Peste doud sdptdmdni primi o carte po;tald ilustratd cu aceste vechilt
rdnduri:
09, !!ue u! Jo^zl-snuejn lnlnJoluec ,,iruauru pts nu nrv"
luPlotuep tndull u! rulluv Ppe4s :aqra,m o1 apadall prDunspt U aqro^ rry afq)a^ a$aJt
$ pin n1 atodn aq)DtsoC iow m1 D osooDnl ptsnai pc n"ryd as J
'piodo1c nt a
luorypppqrs ap asasou ti pugw ul Dzrln^ n) asruat puor
DtDas ap arulwD asnpo 63 ylpf 'pryncol a{ ps oatpd rout n71 .fiat
-D)s ap plppdpu ptDot Daunc 1i 'juq un nc pqnufi o.ta n7no4 .p1tt7
-auu! 'psoordal o.ta aqeo$o) iow pI DSDJ 'nzp)4s runporz) Iryol o1ia,
nc p,tasoqutrq)s nu aptacola"t4 'utlluv opn4s ad pn1 o 'pJrurutnp _dtt
o-.ttuJ 'sutpoutq 'finsry Inurysap # n 'pwBtua o ora oquo mwnu 'aptq'
nN iptoppilD ap Dlllto Dra apun iailqasoap a3 'owo asnppp o-r
a.mc ad ag[n"r8oqolnaqcad, asoocs ti m1
ruorlq u! aslq)uJ as xlpl
'pr,u8tua ,J9I
o a aunu n4uad 'prcpry) rDp 'ptsDorrr1ap p1nl o $ol V 'o-rycg{ n-u DJA&U
rop "'Dryoarn snds D-!W 'oXaauwnp n) olaiq pu o ap pdn4 Dp tD-s oluf
nu'uatns pc t1i .m p)Dp 'pc "mtqc snds n-rw ti qnru aq,motryqn! D-al
Dwauunp ad 'Uoaun 'au.cs tw-ti aulq Inryspc n-g 'rioantt mw aL@
rao rrun p"taqq ncoa4ad $-ps sn1 o-s alafluDun ap aumlsaqJ o ua
'agian4uld as p) wDapat'ugqpq natd utntg 'c!ut!u n4aad 19 - ls l
itli.tpdsap fio-t ac ap $ "'tS uJ !
:
,,iluD asDs-pu!)
tgcap wrDq nu rott" :nqol aqoqdatp asasnly 'p7o1 oa8ults purunaal wJ
aulpnqpold ap ran un'p?tpunqau npto"n nu 'outto Dta nu.mp ,aug[
!ryU m 'psoown{n"ta Drawai 'ptnp o pun ruu as xlpl ,1nt"tadg
'Fleofumu! o oJec
ioulto Da
elurpPlc ts tnlnrodod esBc tze pue os 'xnaf pryralunpau ad pdo1ocsn1 pqaqu! pu
ta aun Wi nN -
lueureseldure lsece ed 'ncsosneec 'sanv souang ol prytpl Dl!
eeloclN rnl Inurpro utp 08, ilue ul olelll
-elol u! letugJPp ro^Zl-snueJn lueal n"ta oE[ot&o|ol 'praruonq q atoogf nr ')rloxa pqrpq un # ,p\nug 'urn
-Serncnq Jetyec tnlntqoan neeuri:rede -a4u3 piltlcn ua8 'prunnd a4.mol puwoop o oitipt4 atoc agfnt&o1
rlolsody rriur;g rS ul4uv ellzptls -ol o nunznq urp asooJs p"otiou 'alnuoq aq,nl nuaryc pdn11 t1:)
lpdo1ncso4 tuns nX ;4iounc low pW - 'v
'n1ag ad ncsounca,t atol DqJD
ru Todolocsn4 ng
'oaq"tot pwD nunula4 aft)pl .plDpptlD ap pr nc Dupuas lDut nu
lJ li',
adnotdn N 'gunBala go7,top 'pinlo1 tncsn,pt ap ug.qpq n,tg .njuogsuo3 o3
a.rds wrup u! 'uaq uJ ptDpo tulgtul lJ qpg ,1odo1ncso4 a4
l"'l 'ncsauol aq)DJ pp"ta^a1nq ad ,snuppolq mun pto2audo"td oaJ
alsa unJn # 'a"mutatn8 punJs o-"4ug Tcalatd nrqc n!,,,nou wlq un.
arulls pr ptopap lpcuuod ncpt.!np!sD t"to4ca4otd nho fip ,,,!g[,, nAD -aJ
nu a.tnc nc 'nqa8,roag nJ p.msuy as pcrupls .a1uangfut auoosnd ap
oJa) un-4ay'afios ut,td'p,t1ur ti 7nn7p4s ptwnaq) as aJDc &qc un_4u3 -uc
t.totpstrD ag 'tzacuntl uosatotd n) puzlpaw ap apw4 Dl rotoroqnl ,A
-oc 'acg[tjutr4i ttpnuruaoc fi tuowaw ap JoruD ,lnJsounc Tsllntcads -Uft
Zo7ts"nuun nsatotd TgcaprcMnu adootdp n!.ncpd oa"tataqc4 pdng DJ
rpury ap pcu3 ow.tgfn as o ap pfaptd ,ruo n,ttjgc a\sad ,41ag
ryI
nppp ptoqzpy 'nou ulp un fatDr ad,lodo1ncsDd n) asrrolpsp, as pr
09, llue u! ulluv epeJls rvunu p{V'olruO ad p1npotctu nz!,^ tDut o-u xlpl nuryD a(J
{< lru
ap
,,Du!1o
roln^ ml apJDu n4uad p1ttt4odau alsoBn"tp o
ti p7urluS ps pqodoc a ,a,nugdpls DtguD ap aro$ u! 1so{n aut3,,
 EXPLORAREA TEXTULUI

D estinele p ers onaj elor

1. Avocat f5r[ procese, arivist qi demagog, lipsit de scrupule, StA-
nici Rafiu incearci sd profite din orice. Lacom, tenace in atin-
gerea scopului urmirit, viclean, mereu la pdndi, mereu informat,
nurateazdmomentul de a smulge banii bdh6nului. ,,Ca{avencu
al ideii de paternitate", se inrudeqte tipologic cu Dinu P[turicd.
Caracterizeaz[ personajul Stinicd Ra{iu, pe baza fragmentului tive' f
din ultimul capitol, prin referire la tipologie, trisdturi, proce- textek
dee de caracterizare (fapte, replici, atitudini, gestui, rela,tii cu modnll
alte personaje etc.). !al. D
2. Prccizeazd consecin{ele mor{ii lui mog Costache asupra
prins
personaj elor romanului.
gi ewr
Epilog (fr. 1pilogue,lat. epilo- lalrE
gus, gr. epilogus * concluzie; cf. gr. 3. Comenteazi confinutul cdr{ii poqtale ilustrate pe care Otilia,
tiv ed
epl, dupd 9i /ogos, vorbire) - partea plecati cu Pascalopol la Paris, i-o trimite lui Felix.
finalS a unei opere literare care afrih
constituie o concluzie a evenimen-
4. Oferi o explicafie pentru faptul cd Otilia il pdriseqte definitiv
demd
pe Felix qi se cis[toreqte cu Pascalopol.
telor anterioare sau in care se evi- conH
denliaza semnificalia operei. 5. Consideri ci destinul lui Felix, prezentatin epilog, cds[toria qi tive fi
intrarea, prin sofie, tntr-un cerc de persoane influente, repre- torilcr
zintd o reuqiti sau un eqec? Motiveazd-li opinia. 'x
6. Exprimi-fi opinia despre imaginea Otiliei din fotografie, in obiecn
epilog. iatr-rn
7. La alegere: {ine as
a. Explicd in ce consti simetria incipitului cu finalul romanu- .I
Lui Enigma Otiliei. cotidir
b. Explicd rolul incipitului romanului realist, respectiv, al fina- rmuik
lului (inchis) in romanul realist, prin referire laEnigma Otiliei. in terd
8. Consideri relevantd pentru semnifica{ia romanului inten}ia au- cdrpl
torului de a-qi intitula cafiea Pdrinlii Ofiliet|Explici ce rol joacd aatzlol
ideea paternitElii in relafiile dintre personaje. tretul
9. Exprimi{i opinia despre semnificafia titlului. Consideri cd D€ssd
,,enigma Otiliei" se referd la misterul eternului feminin sau are consffi
altd semnifica,tie? Pentru argumentarea opiniei po{i avea in ve- diulb
dere urmdtoarele afirmalii: fizic,
. perspectiva lui Felix: Pentru mine, Otilia, ai tnceput sd devii
o enigmd. $i Pascalopol, ;i eu suntem indreptdlili sd credem cd
ne iube;ti ;i, totu;i, nimeni nu ;tie sigur. (cap. XV[); Unde ss
Otilia de altddatd? Nu numai Otilia era o enigfi
destinul tnsu;i. (cap. XX);
. perspectiva lui Pascalopol: I fost o fatd delicioasii, b
ciudatd. Pentru mine e o enigmd. (cap.XX);
. mdrtnrisirile scriitorului: Nu Otilia ore vreo enigmd, ci Felix
crede aceasta. Pentru orice tdndr de doudzeci de ani, enigma-
ticd va fi tn veci fata care tl va respinge, ddndu-i totu;i dovezi
Dupd incheierea pdcii, fu de afecliune. Iralionalitatea Otiliei supdrd mintea clard, fina- &iod
a p roapen u m a i decdt profeso r listd a lui Felix.l...l tt apoi enigmd este tot acel amestec de P9lrtr
universitar... epi&n
Iuciditate ;i ;trengdrie, de onestitate ;i de u;urinld.
1

text (
 lncol :eJepea uI pug^s ,(rerslrTuou _ mrelq) rye1
r,::,,t'1.::.'::t,,:l.":-t::r,.:,t::',.1i,i.i, . ,,, -1 ,:,. -,,.1.-,: '.
, leqde pli- op- ndll gdnp prElp
Irolrcsep rerm u41eoy
-cn-qsuoc BetsllJBlm4c mFl
/"l4eun.s gmeqqernes ,'('rla umofi tvzag.pu ?rog4eul .u$ereduoc,pplrde
-uptuqporzep efecrgruures pzurfueprrle BeJeucsep lu1}eretunue) ee4srrls $ ecrurer4p elepelqon4rnd ap cals
I ,i dplpLap,ua4q pow ep eallelduroc 4ntruotuelduroc oec.rlqs
elcarqo
-ou{'P-
:.'W1gqs. $1 'rlugu!rutnc.,l4lrycrmd,: eerye*',er,stdef tt.llusd €^Rnql$e /Ftnqr4€ .epra;etd el?qre^ lza^op
:*E.. :tu bi;8lr.udmmqwdsns".ru.rp"y, IJndlqp) ecrlcsluls .(eclpreures-ocixel pmdurgc -owBtu;
ec, le#ei!$,1euo'if,cg druF Inun pwdseroa nu 'c1xq ep'{l lmrnue mrm eiuaace4) epclxel e1 x!12.1!3
i6 sbf.ifrlr rsmed rS lnecrldxe lor no i?eJc ;cedsu- :pcnsrir8utl ssc e]se errnducsep roFrnpnls
ipCsepri,s&itbslediop e dr1 ap eersu-csap e pgeuodru.oc O'elll"Judruoc umreld .aprodurel rDP 'P
tqfod
po,;g&.1rais6g"tl *,I Inlnsrncslp-, lnsmerud rmuuld 'e1e{eds rmueld oeplueurupunr rmueld
e4 'fuuosred rnrm ele nes rnprpetu el€ rmlgsgn iI] lod,llrefrcssp ele e.rsJrucn-qs ep epredg tip'l
,, .' '1code DJa apu
arpu1ffi1e ,ili. li"n,ndeds 1s 1ndu4r eerplr, reun s nes durq ap speoped lerm e
e ep logrgldtlglug Els^cepe .uregsourlu 't{no1qw)euautouo3:,sreous1m.lmcol,afesred.rotm pr way,
Flnururu !(sp4ep'$nlrn.un
o $ siit;ep;1n1oi,?Ie .e^$€Jsu e eJour ep eoraucsep lelcer !!^ap p
lezord In]RddCqI
,e{rti ert,.n$,.,qpunrro gleseid g poglnd -sc- n€s *f
lnun 1e 1e4rod ilerour p4rod ,crzg
v$uoCe; :1pp11O-Q114s,. "giry1ec11dxe .g,rpurocop),
sg
p4rod) sluuosred Joun B ,cqslge rnpfequnl
lnrp -eA sI
-aWrelII upd'gc11se1d ee.reluezard ulp prrglsuoc 0J€ n€s
fin*j**'f,o**nt ., s;atmdxs ep poru m o$s pJ?JelII eeretrcseo gc lro
'eJ?Jelll ola]lcol t4 tS lgc '('c1e pserd ep
Infe4
-rod'pfrmue 'gcmuel esg ,osnpord ap gceoil
1nEo1u1ec
ilii:ii rjlli:i:rii',,i :;1!(lg3p,|ozq1lpne'elznzyr) elu€qruop
::ttt gJrSW'apop1 .agurEoeE ep elocpre 4itpc -n€ ?p
i: up e1ueu6e4 :nldurexa ep) eretequou olslxel uI 'la#to
lglg gluozardp4g ,gsJrcs nus ('qe lr.4q1^col mun -€urJ I€
'ffi ffi
(cur1 lnpe ;e .feuosred
'"'fif ff :":":"'Jiil&
.tn1*o1n*uln
* B oelncsomc sucosFd leun BeJgrJcsep puerpnoc
T-nun lB ., BeJscrunuoc u1) pluro rg eleod eeJelJcseq
;ap :qp, cmlfl;,1n1ruo1vrud enrlcedsJed . ,
-nuBru{
'fi:r,r',.,ti";..:,',r:r,:{ll0.lg.,t$epuecsep,g1uepuecsd,ip1€zr -rude 11 emruc mrff uaruo, ji::t$:trJrH*-ffi
*pa'*r ('cls I
*ffi $ aqpro o-4r.rtr. eugosJed .eueuroueg: ;"1""rqo
"-i",fr,,:'" :il3,1"J. i;, Joun JolrJrugspr1 ueJquezetd _ uereFrsofl
ul 'egr
tit rr;i;,i Iiqpcsep lgqn ,elelueuelg
'1,:.r,,',,';.l$!!, 'elrgdlJcsap e1elesud.,IJgs s,, ep JolrJol
:i.]l;:i ':riri ":::r:lii:ir l"iii:r.rilirt-i::-:rr r', i':.: .. , , :Iqru -rye
.r .erede erec -erder
$ulpuel lc€Je ec pug^e t4 e^rl
1
rS egol
i$lllc' .eonsp:.lnradja' (t at o z p1n r,n, t 1a:ir11 11 ;uc1px9 rus eAlle$autntre .eArleJeu n1q*epol
liptltnfinttod a3 2a71so1iy Tuns ununld "
ii |I $ffc3tu e e4rdo ep'c1p1s ep elserdun eprm ep
be,.*ttSt;t ,,alb,leadsn aljnlat q asnd Tuns"pwn3 lemlquqnurls t4 apguezerd .ppcglceds AIITWI€
'i,? Wq,hlry{io't1i1t$ ).n3 2asutsap a1apdsn d
eg a$e1e1suoc o ec p$eds yezruel:rc eNe "lnqplArl
1,,,{t,,rpdrrcss-p
{.4,T,,atop7:gqz:4u$org,us!e ldprcsqg Insmcsrg .elsulJ,alenw.alerodruel niul 'eIUiO
Uiugxi,a1 ug,14les psmcred ad lnrnOecrft -ar urrd gclpe .cpolorroJc opleJo, etro".rrr.ren. ,S
rltl,lii$'!,:,:;;odat'.pp1 at'ii,tu* t*,,tpog7, pqzerd 13 ,elE5erodtuet r$ eungseccns rrud erdnse
ryn{ce
litl;taorn*ia1,qi:.i3*;.?hjtle' eerE4s4oJ 'Julluarrcss lezrueEro else ArIEJ?rr 1nsmcsrq .Fu
'('cneodplxel uI rl4l pe .c1de lqxel uI
Inleuosred -olicrmg lnltuelcerec p 16 eruzueEro ep plnpo* nJ Ir.iE
'lruoleJ€u lurelquou Jnlxel w
lruolne _ |adauad F e{epe^ ep lcrmd ulp groJlp .erure}rruou ele}xot -ecord
au$lp qfu44 ''(ja.rayatap,pL#gra7,ror*, u1 l* Wc brurelu olelxel nI tgle eluszo.rd:,enr1
Inlntu0
t?t&isdb|'aiiA:atr7\1xq ur eur11dlrcsep reiuerrcos -d;rcsep l6;e,rnereu snrsmcslp egmrcnlls '9curu
ncuoAt
'puuo.3
', .,,,,, ,' txON tS quyuurrT trTflrxgr Nr -ull?
(rdnJ,nr3s,trs lurur -?l$'e
Uvnt) garsunJslo runrJnurs
sUVCtNnu[s3 rs vswsT
tn'ln.
 f . inprozarealisti, descrierea spafiilor (strada,
arhitectura, interiorul) ;i a vestimentaliei susline
iluzia de veridicitate, iar prin observafie si notarea
detaliului semnificativ devine mijloc de conturare
a caracterelor. Caracteristicile arhitectonice ale
strdzii qi ale casei lui mo; Costache sunt surprinse
de ,,ochiul unui estet", din perspectiva naratodui
specializat. Familiaizarea cu mediul, prin proce-
deul restrdngerii treptate a cadrului, de la strad6,
la casd, la interioare, la fizionomia qi gesturile
locatarilor (tehnica focalizilt'ri), este o modalitate
de pitrundere a psihologiei personajelor din acest
spafiu, prin reconstituirea atmosferei.
Selecteazd, din textul de lapaginile233-240,
prin subliniere, detaliile care ajutd la identificarea
unor trdsdturi ale personajelor qi numeqte aceste
trdsdturi.
2. Cdlitoria la moqia lui Pascalopol (in capitolul
al VIJea) conline o descriere de facturi romanticd,
prin sentimentul grandiosului gi prin proiectarea
in plan mitic, fabulos a datelor concrete.
Alege unul dintre cele doud fragmente de
mai jos ;i comenteazi particularitdfile discursului
descriptiv, avind in vedere:
. modalitdlile de realizare a grandiosului, a miti-
cului sau a fabulosului, ca elemente romantice;
. aspecte ale lexicului (termeni populari, regio-
nali, neologisme, termeni liwegti; cdmp lexico-se-
mantic etc.) din fragment;
. elementele imaginarului; sugestii vizuale, audi-
tive;
. particularitif, morfo-sintactice ale fragmentului
(frecvenfa unor pdr,ti de vorbire, dislocdri/ inver-
siuni, structuri discursive in sintaxa ftazei etc.);
. figuri de stil.
a. Cdmpia era a;a de platd ;i de tntinsd,
incdt nu i se zdrea nicio margine. Fd;ii enorme de
pdmdnt, carefuseserd lanuri de grdu, erau acum
numai ni;te intinse rniri;ti isprdvite spre orizont,
din care se t idica un bdzditformidabil, fdrd opri-
re, de cosa;i vdrsali in atdta cantitate pe pdmdnt,
tncdt, la trecerea trdsurii, sdreau ca ni;te stropi
mdrunli de noroi. Otilia prinse unul chiar pe ro-
chia ei, dar cdnd vru sd pund mdna pe insecta de
culoarea paiului putred, rdmase numai cu un
picior minuscul tntre degete. Cdnd brigca trecea
printre semdndturi de porumb, zarea era astupatd
cu desdvdr;ire. Nu se vedea niciun om, nicio vie-
tate, afard de insecte ;i de stoluri de vrdbii.
Pluteau pe o mare galben-verzuie...
b. Aici nimic nu putea fi asezat tntr-un mo-
ment al istoriei, niciun rnonument, nicio
forma;ie cu
a solului nu amintea de vreun ev. Tbtul era rdmas pdt
pe loc, in afara oricdrei epoci, intr-o absolutd ddr
neistoricitate. Dacd tnaintea trdsurii ar fi rdsdrit tnk
deodatd cdliva cdldreli acoperili din cap pdnd-n spr,
picioare tn sdrmd, ca barbarii de pe Coloana
fur
Traiand, sau in intregime goi, cu leste la obldnc
;i du-
cu suliyi cu smoc de pdr tn mdnd, Felix nu s-arfi cer,
mirat deloc. Aici punea acum tot ce nu tncdpea tn Din
istoria lui oJiciald, tratdnd despre romani ;i greci, grd
barbarimea cu nume bizare, scilii, costobocii, aru
sarmalii, bessi. Huruitul rolilor ;i tropotul cailor jos
spori in con;tiinla lui tntr-un chiot prelung, ca;i tnt
cdnd cerul orizontului s-ar fi umplut de hoarde.
$i, fntr-adevd4 un fum tnecdcios incepu sd se
ridice tn zare pi aerul rdsuna de ni;te rdcnete
neidenfficabile. Un noroi negru, gros pdrea cd se
rostogole;te moale dinspre zare spre trdsurd, un
noroi cald care fierbe ;i plesne;te, fdcdnd sd se
mi;te domol suprafapa lui. Bucdli din aceastd
lavd pdta cdmpul pe ici, pe colo, adundndu-se
spre centrul invaziei. Strigdtele guturale sugru-
mate crescurd tn val ;i noroiul incepu sd se prd-
vale mai cu putere, zguduind pdmdntul. Cotbut
crescu ca la ofurtund...
3. Scriitorul a mdrturisit ci Otilia, fata cunos-
cutd in copilirie, areprezentat pentru el un ideal
de feminitate, imaginea acesteia trecdnd in litera-
tura sa: Copil fiind, am cunoscut in mediul.fa-
milial o fatd, cu mult mai in vdrstd decdt mine ;i
care imi era rudd. Nimic de ordin afectiv n-a putut
sd se iveascd [...] nici nu ;tiam atunci cd existd
dragostea. 1...1 Fata cu pdrul ca un fum, exube-
rantd ;i reflexivd, cultd, nebunaticd, serioasd,
furtunoasd, meditativd, muzicantd. Ori de cdte
ori admiralia mea a fnregistrat ofiinldfeminind,
tn ea era un minimum de Otilia.
Compari descrierea de mai sus cu imaginea
Otiliei desprinsi din urmdtoarele fragmente
descriptive extrase din romanul studiat.
Fata pdrea sd aibd optsprezece-noudspre-
zece ani. Fala mdslinie, cu nasul mic
;i ochiifoarte
alba;tri, ardta ;i mai copildroasd tntre multele
bucle ;i gulerul de danteld. insd in trupul sub-
liratic, cu oase delicate de ogar; de un stil perfect,
 'l€rrJ Inlolrd"c uJ '('cle 'Tcattx
-qns F
IcIIdeJlueumgoduroc'e1de;) npleuosred rednlorrs EeJalueuoc o
' lnlnleuosred 1e .,rope" ep 1n1or apilna
aqnot1
pzee\cJvtJr eJec elrl"crJrrnues ug1dug1ul ?nop e eeteluezetd .
-atdry
lnprpugl rrJruel e'g1e1ip1BUecs o
rel eJrJeJeJ uud1nlnc4lrc redew4;e
elued
seplllrq?I?A 'gur8ed o ecJrc op nese un-Iul 'gzeelueurn8ry
eeur8e
'QangO oa81ug - nrsaurlpJ'g 'ncseurluelsuoC nlpduro4)
'pu!4
ltip1qnuosnd o a.torutotap # ataqiat) ap pzu) pu17d 4 unsal
a19r
-opv rnun n a8olotltsd Dryqou ad qo4uac pfiso aqsa Inuouoy ,PSD
'arruto? nos act8p"q !l?t11oat Datgp pugMasqo 'pDnl tuauap D
-aqnfr
ap 1n[o1uono nc # "rop loltt8punzap lncst"t nc 'pinyt ap a/ca1
p1o"t7s13nw o aqiawud DtmS pruau!ruas pruapryS
npi PFln
nrrdl
$ aug
:ueurorsErmpll g un else
-Dt
pnpo otutgug'x{e.{ Inl lerjqons Ie erepal ep Inpund UKI 'g
'e1 euelerrd" nc elieler vez\etJe gs
-eret
.
eJec ulormpug.r ep ep er€osucs o ?zeelcspe5 :egq6 's1e1 Isepl.r
0€-02
-souil
reuelerrd rrrcs rI rS x11eg p6epc fi-gzeeur?ewl dolpq nJluad
'np1
..lnuelelJd'o nc e{e1er tzezrlrrire gs
eJBc uJ lmpugr ep 0€-02 ep eJeoslJcs o grcelcepeU :xqeg'npl
pqo,
rnlnuelerrd rrrcs rI I3 eIIpO r13e pc ri-gzneur8eu;l e1eJ nJluod
-ptd
'llel?lec nc (p)uelerrd n3e ti pmro otu8gug lrureluor
-ntB
urp xrlod BIIpO
IS 1$uecselope elurp 1nrm 4Se pc {-pzeeu6euq 'Z
as-np
'lJgruJoJ leudord I€
.Jotcs rS logeru'o'eung x11eg rn1ru wfl
-gug1 Inqlsep r$ uruelSoru lerm ?rJol$ :elrleJeu rmueld pnop as Ps
elec purJprrrJn 'langg nutgug rnlnu€ruoJ Inlcelqns punzeU 'I
un
as T
ilivcndv apul
YrNSUnC lUVn]Vn3 as
'ap"f
impleuosred 'pulpptB u3 $r
Is €lec" nc J?(I arnlruoleJeu Ie eJepel ep lnlcund pfuap 'auptp)nq 4 rsptpd ra,tnc ad'ndotolc so{ JOT
nc osrrcsep elelcedse erieler u1 esnd 1rms runJ #-npugBp"4 # atoorctd u1p 1gfoqund *-npugcunn '!!
6eyerirur eyefuerrces e1 eregoder urrd'esruro e1e1 'tgcapmunu d ["'] 'piuuop o n^D $ nutpp8 'Da
-cedse luns eJ€C eesrJcsep elelcedse luns en3'1ai Tnpuntulp aso,t8 nqtar oaronlpqs asnzpt pin utq u!ff
-odo1c protlpppqcs ap asasptu ti pugw W DznD^ 'pugrnc rcqn1d as nq 3qp.il fil Insrnruoc puurac {m
nr aslua^ pug) DrDas ap aulutD asnpD $l 4p.il 'pqDaq ad soltas pzaio as 'arulDu! j"rol un #-np $ra
'plnrol ag[ ps oatpd lDM nN 'fiamcs ap pllppdpu -ugund '1i nmtotr4J nt"rypodsoB ap pruuni1nuau nt oulx
ppot oaun) 1i 'iuq un nc p\nmi on oyoo4 'prttB nlllto otDp pUv 'Drryaco p atacpld ap Tnsgt atds u-ptt
-auu! 'ptsDoJdal n,n aq)D$o3 iotu m7 D*DC 'ttzp4s '1tdoc un ad oc 'a1undy1c a7oo7 u! fnpugc"tolu! 1!"tp
Iuaporoc lryol rc prasaqulq)s nu aluacnta"t4 orntnJs y1i pto81i ap unDS nr aulDq ad aqia.ryp p1/
'uguy opoqs ad pn1 o 'pDturunp o-tlu! 'sutpDulq -rnw as p) aq)otsoC iow ad o4snu DqD 4 'rfndpd sot
:8opde urp 1mco1 rSerolece BeJerJcsep puguriuoc Dcprqwt lz o-4uJ 'n,tpltdoc aqErat lnu apc nc ai
'gfuerr,ces eeJ?olpuun nc ornlnuetuor ptydlcul ptozulq 'acal aloilzolns o Dca$awo DlIltO -o
urp 'eqce1so3 Sotu rnl €s€c I3 urpuv epu4s gzeeS l"'l 'alawal ap pqli.tgrqsap
-IigJuI erec el4drrcsep elefuerlces greduro3 'V a,4ugdpqs o 'upcittu ap apuaqq arout o nn l"') '!!
 :t1 4. Realizeazd, un eseu in care sd prezin{i ipostaze ale feminitd{ii
in Enigma Otiliei, prin referire la trei dintre personajele infb-
liqate in roman. Vei avea in vedere pentru fiecare dintre perso-
najele alese:
. incadrarea in tipologie qi raportarea personajelor la formula
estetici;
.comentarea unor fragmente de porffet fizic Ai de descriere a
camerei;
Facultatea de Medicini . evidenfierea tehnicilor de caracterizare specifice, abordate
din Bucuregti, construiti intre pentru fiecare dintre personaje;
{900-1902 . relevarea trisdturilor puse in evidenld de procedee ale carac-
teizdrii directe qi indirecte;
. exprimarea unui punct de vedere argumentat despre condi-
fiondri ale destinului personajelor alese (statut social, psiholo-
gic, mentalitdfi, relafii cu alte personaje etc.). 10.
3. in Diclionarul scriitorilor romdni,I, se apreciaz[ despre Enig-
ma Otiliei: Cdlinescu realizeazd romanul citadin cu cea mai
bogatd galerie de caractere din literatura romdnd. Realizeazd 11.
un portofoliu con{indnd figele de caracteizarc a personajelor,
in care sd dezvo$i fiecare pnantezd din lista urmdtoare:
. moq Costache (avarul iubitor de copii), Otilia (cocheta), Felix
(ambiliosul), Pascalopol (aristocratul rafinat). 13.
. Aglae (baba absolutd Jdrd cusur tn rdu), Simion (senilul),
Olimpia (femeia platd), Aurica (fata bdtrdni), Titi (prostul/
debilul mintal); Stinicd Ra{iu (arivistul).
6. Scrie in spaliul liber din dreptul fiecdrui nume litera care co-
respunde tipului de personaj, completflnd totodati spa{iul
punctat rdmas liber cu tipul potrivit:
E Costache .... A. ambiliosul
EOtilia.... B. ingenua
E Stinici .... C. prostul
EAglaia.... D. rafinatul
E Pascalopol .... E. ..............
ETiti.... F. nebunul
ESimion.... G. avarul
EFelix.... H. parvenitul
7. lmagineazd-{i urmltoarea situa{ie: Eqti doctorul Felix Sima
(cel din epilogul romanului) qi, deoarece urmeazd a fi numit
intr-o func{ie importanti, trebuie si oferi informalii despre
tine. Redacteazdvra curriculum vitae,lindnd seama numai de
datele oferite de textul romanului, respect0nd totodati
conven{iile unui asemenea tip de scriere.
Scrie un eseu de circa o pagind, in care sd argumentezi afr-
matia lui E.M. Forster: Romanul realist este istoria unui e;ec,
prin referire la destinul unuia dintre personaje. Eseul va
respecta structura (formularea ipotezer/a propriei opinii, enun-
tarea gi dezvoltarea argumentelor pro gV sau contra, concluzia)
qi mijloacele lingvistice specifice discursului de tip argumen-
tativ.

0061 InuP ug pleln6neu! orlpplc
'geundeq op EseC
nc ?tl.sru psu! prylaqcuJ Tufals ap p4wts ps0ut o DaAD lnong -ueu
l"')'7o7ua1to cqq! un co1{1w 4 oaulj pwo)n ap apQT arDu o (er
'p)sDacrnt pinspw o ad 'a)qotca gaBps rc pqpt o ,agotapts a.ou -Imu
-gu nc a1no7s1d 'aun8oqot :tq)al awn nt)uJgtD a,rcc 4p 4uioc ?AI
an-4uJ Tuadoco on punt urp apprad 'oa,odocp o ,pADp ap 'caiz
plnp uop) u! 'apqpc panq ap '!qra^ w!ftrp uuoua n .alopo -JIJE
utp aunfiiod o odnco atDc 'punoua otos o DaAo ,tolluuop 4 ,wd
ap Jol uJ 'Touoliuatuoc # Tndtazal ap oin 'lnuo lDwnu pugcsou
9$p
-nc 'mdn1cu3 7n7nd t{.to-ti Tgcap Tougfot lnw tlnw n? ffipl rnl epF
nryd as t prouatul l"')'pnac ap oc tiorcny $ trj1coy 'ptrnwrnw erds
ap gdoe rcp noaqBa,t ntpcs alaqadoc o7 'p7t[rt34 p"m4col ap lIII
,tDp 'rcal fi a1ouofiua^uo) uoc'an,to&alo alDJnw un4nd nn1c eu4
noapat as Jolaluautoyodo D,raMD)qaD u7 'a7os17d uunfoqo
nc ntu)ala dup1 nou,rgtv uDtot ap $ pxoSunp ag.ryq nc liot
-adq non 11iata4 '!"mcrys n) aplo)ap alrJnuntDl 'alDlaaunu.to
7o3oq uwa1 ap auoo4uo{ nc # tBtol a11in 'aqou3 non ay"od
-pcug 1i alaqsa"Dl 'Ttotuoc put!iln oiilpluJ '1a7o71doc D prrucal
-rtUD Dnou ap pinlpsna4i zo 'osn3 '1odo1ncso4 opruoaT :n1d
-w!s apwnu Dtp.tn IrDMa ap pilnpt pcrw o atnc ad 'J p[o1a o1
ap ,rDu fin oun oiotut p.u.tdo as g qo{.tolngfap ppz4snlnq nc
procs o p4ns ["']'p.tD4u! Daqn TnBuoE u! 'ailDur rpp ,untol
pnop n) lounu 'ptnwnl MD) rrrpplc nun olol uJ p.tgnqoc Inr.i
as Dry'pqlvwyaslg ap a"otdo.rdo pugd ojltoqwgq atdsutp
4 -oc
Tnqpdoc DI ap Dl"topL4 oalo) nDaryqpqs 'prnsp4 ofun1 4 lnz
-aio'oyrqg 1l x11ag 'pzoruto-pdnp o-uu! pc naplas pttsv /Frs
:sof reur ep 1nln1xel eereEel '(InI
-eiug pugzlleer'eimlec eloJsolgrrrm equrp erecar; e1 eprmdspg 'tI
'esele rmlpsp4 n4"d elec elurp
4le
oJ€cerJ s4sng e n4ued 1p14od lueu€e4 rm elgc pzeepeles 'zt
'rnlnueruor 1n-4d1cu1ul gllreJo e$euro;ur ?l r€umu 1o1e
puglede tupuv llzg.4s Jolrrolrncol ele rmrysg4 n-rpd preumug .II 9zee
'pulEed o ecrrc
!pw
ep nese m-4W olnsrmdser {-pzea,r4ol4l ernlnueruor 1n3o11de u1 '3!u
gsrJcsep se else umc eSe 'gclu?ls 1n1
.prerrec., pyquurerd erg '0r
"'csounl nu't)ro tuawru Dts nu-nu ...n4i nu-nu-n11 -olor
-
:apadat asundsp.t 'untnt n puluqnp ,41xdoi adoo"rdo 'yinBp,t -lpu
ap pda$Dau so73 un n) rodn 'otac Noroqloq ,npo urp uo
D^aryn ap $17c 'atoqa.4u3 ap Ustpnd ap pin pt rupd ugds pwg -ceJl
'mloauwnp prod
-au a.nwud ptsDnD ap UMln'Irupugt p&nppD x!p[ tuns ng - ele
'crutu asundspu nu rDp 'apznq pcilw
'Da.mqa4uJ salajq gf
to-u pugc 1i Dc ,rrlro u1p 1d11c ruugupg € eJ
lnuoa,tn8tntg
uttuotsuoJ puutop apoi p1V :oarDqaqu! mplar .wplultul ,pu BInu
-,m ad'p,tpugt ntn8 pprycsap tr)s tuzp"tpu! iaqcotsoC prucun -
:}xel -osJ(
Iruolgrrrm ug'1ero rnlnleseur eeJrnlqsuoc elgt:1le (.cp erieuolur -9JI4
'ezned'1nuo1) eleqrerr.ered elelueruele eJec uJ Inpou pc;1dxg '6 llipl
 ajutorul unor pene de lemn. Pe ea se aflau un teanc de registre
;i, la un capdt, o mare ma;ind de scris, ,,yost". pe pereli se
vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche dupd Salvador ,i
Rosa reprezentdnd un peisaj marin napolitan, un Grigorescu t
autentic, o culd de Juan Alpar ;i alte cdteva tablouri, centrate i
tn jurul unui portret mare al unui tdndr student de universitate c
germand, in unifurmd de asocialie goliardicd, mdsliniu tafa;d, fr
cu trdsdturi fine ;i asculite. T
Bulevardul Collei din Bucuregti . Indici doud caracteristici care ar putea folosi ca argumente ci l
(inceputul secolului al XX-lea) descrierea de mai sus este rcalizatd, din perspectiva unui nara- n
tor omniscient. j,
. Casa lui Pascalopol se afl[ pe Calea Victoriei (cel mai ele- n
gant bulevard bucureqtean); stabilegte o leg[turd intre acest a
detaliu qi caracterul locatarului. p
. Numele Leonida Pascalopol, scns simplupe o micd tdblild de e
email, subliniazi o trisituri a personajului; numeqte-o gi z
motiveazS-{i afirmafia. i
. Interiorul casei este extrem de variat; alege doud elemente de n
decor (piese de mobilier, obiecte de artd, covoare etc.) qi 4
explicd-le prezenta in funcfie de personalitatea locatarului. c
. Tablourile lui Salvador Rosa, Grigoresctt (autentic) qi Jean d
Alpar sunt centrate tn jurul unui portret mare al unui tdndr I
student de universitate germand, tn unifurmd de asocialie a
goliardicd, mdsliniu la fald, cu trdsdturi fine ;i asculite; ce c
informafie despre Pascalopol transmite aceast fapt? n
a

trIlNgqtrEl trtr EtrXE .s

a
p
1. Urmitorul fragment din romanul Enigma Otitiei (publicat in
.9
1938) con{ine o opinie despre ,,rostul femeii", din perspectiva
n
unei adolescente de la inceputul secolului al XX-lea:
si
a
- Tu nu cuno;ti viala, Felix - relud Otilia ideea - pentru
e
o fatd, reu;ita tn viald nu e o chestiune de studiu
;i de energie. n
Admir inteligenla ;i voinla ta de bdrbat, astea nu sunt bune
pentru o femeie. Rostul femeii este sd placd, tn afard de asta
;i lt
n
nu poate fi fericire! a
Exprimi-fi punctul de vedere in legdturi cu rt
actualitat ea
inceputul secolului aI XXI-lea - a opiniei exprimate in roman
- la
d
despre statutul social al femeii.
d
) in grupe de patru-qase elevi, realiza\i un proiect cu tema p
Imagineafemeii in proza interbelicd. prezentali-l colegilor sub a
,sl
forma unei sinteze de 10-15 minute, pundndu-le totodati la
dispozi{ie toate materialele colectate. p
G. Cdlinescu, analizdndu-qi propriul roman in Istoria literatarii F
romdne de la origini pdnd tn prezent, a inserat recenzia scrisd p
de criticul Pompiliu Constantinescu in 1938, la aparifia cdrfii fr
Enigma Otiliei. Un fragment al acestei recenzii este urmitorul:
 :lruol9ur
0061. Jo pnou ato"m[atdu4 acuo u1"td lDlulow ct&o1 a1sa om,rycagf Ilirpc slil
Inue u! pJn6neu! ,lElsod Inleled 9STJCS €EU
ruuqsap nt 1olttSouostad p nSolotq pp4sqns utp csautod
alos a111j1n7u7 'puda pn4ctuts o utptlrcsap # n1ozo.td ap ai !!n o$lg
-D)oA o n)sauqpJ lnfp D arrc) onou u! uapa^ ac ap p1ot lund
-! li auoun ajuauadxa arnlqsuo)al ,plDlsuo) :)rwtu p,zpa4s el E}€pol
qns rop8
-uowap nu p\llg ewBlug punuot 2prtapv-4u_!S oiotrr rn1so
1
:pc.nd 1rua4uo)au ,amtgfn au ps ,atjco{st1os ptn&ms o ap €Iuel nc
Uugd
-HS '!ryruolnMasqo o !,lDzqDuosJadut oaunrcpd utp ,afiuodsrp
u€ruoJ u[
Dunq mp lJ 'lnluoqry)s Daulpryllo 4p a1fp.totz! nu Da rup
q- eelEN
loaurujotou puglltuat ,atnqp,rts rolalu! !rynury.t D p,^ra^ ap p!
u2 't4iou trqJo qns pzDazrlDal as atDJ pioy, ap arcatdwt nacn
au-npugn8ns 'ato.mfa,tdtug pnou atocagfn1 pzna1dopl as pluau
D$D ap
-owad n1 DJnlcTLtls pJ ppolop o a$a ,pruo$uoc adnotdn ,pi
riaunq
-uasa uJ'a$a tq oauryjcoa.t pcop lsod nc sod,aldu1nw ajunnu
'al8taaa
nc ti nslndmt ap afip&oq nc ,atno1dtao nc ,pznanlDat as ap
n4uad -
lap.md1y Ututsuo) n-fi puoc an&o1oqrsd pp! DI ap ,runtjco4sqn
Dl ap 4utod D-u n)sau!rc,C 1q -p1tug[ap autq [,rryrnrrs
o nc "to1p8nuosnd a1o a,mcitw u-asnd csruq nDS aIDJSDu
€Arlcedsl
apJapoJac arryptzap as ,acrda a11tp1dwoqut pzoanun&to as
u[ lmTlql
'atoluauo ap pxD o ad oc ,apllllqoru plsDnv ad lnipylnuos"od
o atnwot ap # a,taXia"tc ap pzln pqld 4 ruacsappv rnun o
a8oloqtsd Dllqout ad 1o4uac pfiso a1sa lnuDutoy .ac!wo) nDs EEE
anSo4liptt1oat Datgw pugMasqo ,pnry rua^ap n ap pfn1uo,to
nc ri top \oft8pwDzap Inrsrr n) ,pjn1d" ap a1ica1 plo4stBout
o aTiawud DwrS ,clpi lDruau!ruas puapn4s .ynd1g DMolUn eJ :arin
ln7uawntadwal csarn4suoc ti u1two! DMzIDJ lnuDwot )salnl a$ottos
-!,qD a,mr 'adnotdo ap.ry1dwg4u3 anot uJ,to1co ti ,x?pg
"toTtDut ryufi l
Iryrupugt ojualslxa ol acnpal as la ,DlsacD ,ruap ueel $
InunutoJ uJ
-Aa napacotd un ap oq"to,t gf a4nod pcoq .a"uo7ti,tgttoc a$a ,!a .FItr
aflulwnl ti ala,tqwn nc ,a1antdtns nc ,a1/p1lzonurs n) ,nioy, pw
IS ('qe
-1tdw1 o utn) oin ,p7o7da.4 piuauadxa ap ,ws11oat ap otsatdwt ep 3ilrt
:!,zDanlola aptSouostad aJDJ ttr otalsow1o u! lDruaum Jnalu
tsatul crrnzN 'auaqiatntnq ntzaq7tnq oioltt u1p pcsa{ o a1oz rS o-e
-natd amq alanos atpoc a4hu ug pugx{,aunwoc njuar"tadxa a appitn
'alarruor n1a\dol n pruDlrozpq Dpopw pdnp ,ctsolc Topaeotd
V'arozruorculs ap 1jp71a1at nc # psnofiua4atd pcruqal onru ap JSACS
'lnlnuDutor otdnso ppou Dl auoal ontu ap uru8lug rz3 -eI3
\rlml1 I
'Tndncoa,td n-s rut ncsautpJ .rc .p1nmjms
1rua1uocau a1sa n1a[
-nuostad o plnrcos ti punwn aplr!ruaruD ap fi n1uptn{adru3 -€J?u I
o pcsoatg[a,ta8tnc ap ,(atza\uo!oatDurpatqo q ,ruapua)
\nzpa. 9c elu
nnry ap nliozuag 'auntjcg[4 aryryllqo!^ plDar o ap ac&o10rysd
ArleuloJut Inun eJeppcaJd nc pulg
ynd17 ap auas o ,dwu finlaco q ,ajuonu anlqns nc ti ptn\ 'piorot
ngs ;ndocs 'e1e1l;erceds ep elsneJ -uoJ JDII pugto8ap at4satod os o&un1 ,ctda aptls.
"to1oatt Touoljdac
u1 rlrpcr;qnd
ssle teu pleu[sap elsf -xa un oc ptu.tgfo n)saullpJ .te .rul olwouotzgf
4 To&aqcu3 ap4u
'41e1;eneds ep eue;qold nes llelep "s ,nDtun
ap ti stamp ap ryp ppuaput ad pugdp\s ptol n4uJ NJSAJA
Joun eeleOrlsenur pJpJ ,g1eqo16
eJeututexe o eundnseld ye1 ep dn
pnda a,mio4ap o n) # ,ununld ailnu mnt ad InBp Bnialiaw ropa^l
eaueurese un 'lelaue6 u; .rilpc reun an nr lrn4suo) a$a lemlO uru8pg ,lzp,tsv ap
Inuoaoy as iu
e arelueze:d - *egzu6ceg a4s18
 trece. hziunea capdtd pecetea credibilitdtii, care este ;i sern-
nul sigur al romancierului.

a. Extrage (qi re{ine) din acest fragment notele definitorii ale

tehnicii cIlinesciene in materie de roman.
b. De ce (':ezi c6 G. C[linescu a introdus in Istotia literatarii
rornhne d.e ta origini p6nd tn prezent acest6 tecetuie sau n-a
apelat la o altl modalitate de prezentare a cir,tii?

SueEstn BIBLIoGRAFIcE
Ps
Nicolae Ba1ot6,,satiricon"-ul lui George Cdlinescu,in De la Ion cadru $
la Ioanide - autorul se refer[ la clasicismul qi realismul nescu i
romanului cdlinescian, pe care le abordeazi diferit de opiniile emancil
critice interbelice; el se refera la spiritul ludic, la satiriconul cu critic fo

{ *t'*s#G m[qti de carnaval din roman.

s. Damian, G. Cdlinescu - fornancier. Eseu despre md,qtileiocului
in{elege
mediuh
telectual
G Gilinescu, la revenirea in lari - autorul iqi propune o viziune de ansarnblu interesanti qi
in anul 1926 vorbea.
durabila asupra romanului c[linescian in general, cu relevarea naratine
(Din afiiva Muzeului Nalional al Literaturii Romane)
unor detalii neobservate de alli critici. Un accent este pus pe
fitd prez
componenta comicd a romanului. AI
Nicolae Manolescu, Ochiut estetului, in Arca lui Noe,I. Conside- romarut
rdndul un roman dodc, autorul demonstreazd c[ in Enigma diul Cn
Otitiei exist[ vn balzacianism fird B alzac. resprmd
discu$fl
(obiecti
epuizati
nesc. Ar
qi a org
zen{ei ir
c[ amtx
din rm
obsenri
grefat r
persona

At
constifi
,ro revol
ranistS,
putea q
Qstorii

Romanul subiectiv - este de-
finit astfel prin opozilie cu romanul
obiectiv sau cu romanul tradilional.
Cele mai pregnante caracteristici
ale sale au in vedere instan[ele
narative (povestire la persoana l), o
problematicd noud care constd in
sondarea lumilor interioare, a con-
gtiin[ei naratorului, dar 9i modul de
organizare al textului, foarte apro-
piat de jurnalul interior. Naraliunea
clasicd din romanul obiectiv este
frecvent inlocuitd cu monologul. Un
exemplu de astfel de roman il
constituie Ultima noaqte de dra'
goste, intdia noaPte de rdzboi-
Romanul subiectiv mai Poartd nu-
mele de roman modern, noul roman
sau roman ionic (Nicolae Mano-
lescu).
De fapt ce este nottinlon fafi de proza anterioari (a lui Slavici, pn
de exemplu)? in roman se nareaze despre a;ezareaunui ldran la casa Iot
lui, dar aceasta este o tem6 veche a literaturii' Ion, ![ran s[rac, are de
ales intre a r[spunde glasului iubirii qi a se cisdtori cu Florica, fat[
s5rac6, dar pe care o iubeqte, sau, dimpotrivd, a r[spunde glasului
pdmdntului qi a incerca s[-l ob{ind prin cis[toria cu Ana, care-l ot
iubeqte. Dupi o ezitare, a cirei reflectare in conqtiinla personajului
este palidd, Ion se decide sd o seducd pe Ana, deqi o considera urdt6' rar
pentru afofimdna pirintelui ei, Vasile Baciu, in a accepta cdsitoria GA
1or. Planul ii va reuqi in cele din urm5, cu suferinfe evidente pentru uti
Ana. Dovedita lipsi de scrupule pile a fi fost avut[ in vedere de lin
Lovinescu atunci cdnd s-a referit la eticismul ardelean al literaturii $it
de pdnl atunci. in romanul Mata, de exemplu, doar prin iertarea sit
pdrinlilor cuplul Persida-Nafl dobdndeqte impicarea cu sine. Ioi
Ion insi nu are nevoie de nicio instanld care sd-i aprobe sal
pi
acfiunile. El este expresia unei voinle cdreia nimic nu-i rezistd. Nu
arc altl autoritate in afara propriei voinfe, este expresia violentd a cu
unei energii. Or, tipul acesta de personaj, eliberat de orice fel de ha
autoritate moral[, era intr-adevdr nou in literatura romdnd. ln
a Discuta{i despre tipologia personajului, avdnd in vedere
afirmaliile de mai sus, dar qi urmdtorul fragment din roman. Apre- afi
ciali in ce misurl scena urmltoare motiveazd acfiunile lui Ion: vit
Baciu se mdrcolea tn bralele oamenilor rdcnind nefncetat:
- Ldsa{i-mddd!... Ldsali-md sd-i scot blohotdile!... Trebuie sd-i
beau sdngele, alminteri plesnesc !... Ldsali'md !. -.
ldranii tnsd tI duserd aproape pe sus, pdnd la poartd, invreme
ce el se smucea din rdsputeri:
- Ce are hoyul cu fata mea? Ce are!.'. Uuuh!-.. Lasd-md, al
Nistore!... Tfff!...
Ion schimbafele-fele. Genunchii ti tremurau, iar tn cerul gurii sf
itr
simlea o uscdciune parcd i-ar fi aprins sufletul' Fiece vorbd tl fm-
ac
pungea drept tn inimd, cu deosebire fiindcd auzea tot satul' Mereu
eu
tifulgera sd se repeadd;i cu un pumn zdravdn sd-i tndbu;e tn gdt
ocdrile. Deodatd cu gdndul acesta insd ti rdsdrea in minte ;i Anula,
G
oprindu-I pe loc. Se uitd dupd ea, dar in invdlmd;ealdfata o Ftersese
acasd pldngdnd. Femeile ;ifetele se tmprdqtiard care tncotro, ca un
ltr
cdrd de galile speriate de uliu, ;i priveau din uli\d ;i de prin ogrdzile
IA
vecine, a;teptdnd infiece minut sd tnceapd bdtaia. Profitdnd de fn-
m
cdierare, preotul plecd, spundnd scandalizat doamnei Herdelea:
ltl
- Asemenea destrdbdta{i trebuiesc dali pe mdna iandarmilor tn
sd le tnmoaie ciolanele. Numai a;a s-ar face oameni de omenie-..
sit
Pdcat cd Ion nu l-a scuturat pulin... Ar fi meritat...
ad
invdldtoarea cldtind din cap in culmea indigndrii, t;i ridicd
fe
u;or rochia, sd nu mdture prafful ulilei, ;i porni repede tmpreund cu
CU
Belciug ;i Laura. Titu rdmase mai tn urmd. ii pdrea rdu cd nu poate
a
vedea cum se isprdve;te cearta;i, mergdnd, tntorcea capul.
Hora se sparse. liganii se retrdseserd spdimdntali tn ;urd.
Gdvan t;i rdzimase gorduna intr-un coft, hotdrdt s'o apere cu orice
s!
 q[ftuod Inc$lrc 'II1T€ e4t{ 'eucs epun '1e4 pluecep prr$rySs ards
q rS elecnqnd ]uns e1reseJe1n eclleJoel elocluv
'apua1ny eFrAeJ a?uo
'Dtns
(111' autapou auguol pgiozlp,tlt oyorsl'ncseultol'g)
..'pleJEetrul r$
gcsruq lso; e
a100
e{e1p4 'e1in1ole eoeJer e prpd 'ellqllceJepur r8el reun Be}eilseceu nc nc D^
'edomg g1eo1 uud leuSprdurl ns-s ele 'nou lueurele un ep el€puntoJ pcl
r$ eleprunce IIiBlpu1 rSnlol nere werycezeqqerlue,rur o-4utp gclpe
'errpnlo,re ereodod elerm el ep elrrrod 'clun uqIJ un-4ul 'cluotculs "'?!u
ruepulnlerd plloAzep es pleqrrrds gie1,r e?ee4uT truglnc un-4ul roll
'gue ep eleurJoJ e1eo1 'ecrSoloopl eleluemc eleol 'se1e teur czel rm :1
eCI 'eJ€JelII enseou ge1ieurog In1ueruoru *nsug nc slcutoc e erecSnu
oulslcts€lc Im -u|
lqseece gc nqued tuqlueuror Im lnae ule ]nA€ IJ Ps 9JPJ
al
:rnlruusruoJculs €ruq ed teuorinloleJ 1e{olzep e-s tc 'elestelttm
un
rrmleJelll rrJgtrlo^Zep e]€ze| ]ncgJeJ €-u gugluoJ ?m1ele1l1"
agas
'nint
lsnord lecrel I ep nptald mlndug oan1npc z7 InueruoJ Iro oplg
oeuedome ryE
flpuv r.rtl InIDun1 n€s epmese nelnlpsuoc II JJ9A JoJPc I€ na
elieerc ep eiueuedxe Iou Ieru elec el eugruoJ IlmleJelll seJeporuoce
-u!
erdsep eqJol elsg 'mlnue8 llJpqolzep erdnse etmIZIA Enou o ermdurt
e 14 luegodrul lor tm gmol'6no/tr laJ,mw y7 otado $ pnlcn4s Ur
,rrop Inese utp ncseled lr-ur"J Inl e[opl ep IJruPIe 'rnpursruorculs 1e
e1 ertrrud nc ecqeqJeltn elelndqp u1
'pu
uercseuurol pldecuoc 'ueuloJ
?u
ral u! wanN
lnqzpt ap ardooa nryW'a4so&up ap a4dnou ourryI !-p
:IIlElIuJepou aleuBluou
'ruppaprv n p1nnos oior,t
a1sa (uol mlnu€Iuor 1e) rupn4s ap plralqo ?c guelcseunol e{eu4u -ax
'unpuer ep 0€-SZ ep lxet Im-4uI 'sttcs u1 gzeelueum8ry q3 oJ
u1
..'uol rnl 1e te1rm1o,r 13 1sruy noJe Irum 1e 'e1e4uec tmEg tetm 1runf
'I6nlol 'gzeeztrmfln es Inu?IuoJ '["'] eseoreumu epeostde nc 'crloeq ep
luerede I€rJel€u un nJ 'elerrel ereldruexe u1 g1e3oq puneJ o nc
p
'q6em8rm re{e4suturpe 1nrperu e1 rS lelndep ep ln1"plpu"c u1 pugd n
puoqute,r pydurls e1 ep 'eriecr;I]"rs Ie e8ee4u1u3 g1p'pr8nz else 'les e(l
rrum slnlec uI gslqcul 13ep 'eruc Flnl?eprv u PI€Icos eleu else uo1
rnl I3 rupnts ep Flcelqo ["'] pep el€]IIsuIJ o PrpJ '6pllqercerde e1e1rs Ifa
-eceu o ?rgJ 'lISrgJs PrPJ IS lndecug grgJ edeorde ppuued es ec 'e1IS E
-purlglul eldeg ep rolgtmc noued lserr Intm e rc 'glopceuu o 3l p?eilur{ eP
pieyr ep pnli.rod Ieun e nu 'urtlpr8nz e pltlJro e1nuuo;" gzeezrlntt n
oncseuvrol 'g n4ued 'grynzetd eI
Iruol€Jeu eJ€c 3
Iruercu€ruoJ uol u!
nc eiuere;rpug gS rep'elercos Imle4s esJeAIp urp'eleuosred ep ue;er
-eurolEe else sns Ieru ep lnlueru8erg u; eriuele e3erye ec €eeC Tn
'psoopulpalJ plqwn o I
Dc'naqpF l-nu arDJ'nuo a![ ap putn'a&toag fi n a44 ryat1
"'ipcsDauautod a7 ps 'aclDolo)s pnop oa'A JDJ7U ECt
t3o4 t-ps Dlnqaq "'iprsulpto at ps 'prtuoJ 'lDspl lo-al aJ - a
:ynpugigin'uoJ 3S
y1 Tnmtatdu3 prDunpD as npcpli 'Nnpryq pBnds o-1 nu ps 'iatd
.- T;gw-
Constantinescu. Se subliniq de exemplu, ideea eliber5rii personajelor mi
de determinisme sociale, ca qi preocuparea tot mai evidenti a scriito- Ea
rului pentu ceea ce s-ar putea numi faptele ,,umane" ale personajelor,
adici preocuparea acestora penffu probleme interioare. Astfel, sunt tot
mai mult prezente probleme precum dragostea ca mod de realizare ?n
absolut a fiin{ei umane, cunoagterea ca experienfi spirituald gi in
general cazrni de congtiinfi in care se confrunti idei, dileme morale qi
la
existen{iale qi care devin uneori adevdrate conflicte de inadaptabilitate
.sc
a eroilor la realitatea sociald. Camil Peffescu insuqi nu face altceva prin
eft
termeni precum aut enti c i t ate, sub s tanlialit at e, mem ori e inv o luntar d
decdt si identifice un nou fel de a face literaturi, pe care il M
experimenteazd in cele doud ronxme: Utima noapte de dragoste,
sl1
lntdia noapte de rdzboi qi Patul lui Procust. Dar elemente ale noului ca
roman, la nivelul problematicii, apdruserd anterioq pnn Concert din
cd
muzicd de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, unde pentru prima
un
oari unele dintre personaje erau preocupate de alte probleme decdt
p[mdnful, banii, ascensiunea sociald. Autoarea crea o lume de snobi,
;h
lu
superficiali, marcafi de morbul autoanalizei generate de boli reale sau
c1l
inchipuite. Scrierea produsese, totodati , urbanizarea literahrii romdne,
at
crednd un gen nou de roman o deschidere de drum, pt'rn puterea de
cn
analizd, intelectualitatea, ;i
chiar ordonanla compozi{iei (E.
Lovinescu).
pe
Schimbarea opticii cu privire la roman se va produce, aqadar,
&,
atdt in ceea ce priveqte instanlele narative, dar qi in privinfa
m
confinutului romanului sau a modului in care se nareazd. Naraliunea
m
la persoana intdi, relevarea unor lumi interioare sau a unor eqecuri
spirituale, organizarea romanului sub forma unor monologuri ori ;i
p1
jurnale sunt nouti{ile care schimb[ modelul speciei, transformdn-
duJ inh-o crealie subiectivd. Un astfel de roman este (Jltima noapte
de dragoste, tntdia noapte de rdzboi, in care substanla o constituie SE

trdirile lui Gheorghidiu, analizele, introspec{iile; evenimentele ex- dr

terioare sunt puline sau doar rezumate pentru a deveni pretexte p€

pentru deliberiri interioare. ca

in Nuntd. in cer de Mircea Eliade, evenimentele exterioare n€

sunt tot minimale, mai vii fiind scenele ini{iale in care cei doi bdr- ba
bafi intdlnesc femeia iubiti; nu lipsesc totqi din aceste romane c0
elementele de obiectivitate, date istorice minime: r[zboiul in Cr
ambele, lumea imbog5fi{ilor in Ulfima noapte de dragoste, tnthia qi
m
noapte de rdTboi,unele pagini de atmosferi din Bucureqtiul de dup6
in
Primul Rizboi Mondial, in amdndou[.
a
Citeqte textul de mai jos, identifici ideile principale, selec-
teazduna dintre ele qi argumenteaz-o, fdcind apel la unul dintre ro-
manele moderne studiate:

,,1n romanul ionic (noul roman) naratorul nu mai este separat

de lumea lui; congtiinla lui aparfine pe de-a-ntregul lumii acesteia,
aga cum lumea insiEi nu existd decdt intrucdt este reflectatd intr-o
conqtiinfi. in romanul doric aparenumai ceea ce existd;in cel ionic,
existd numai ceea ce apare. Din domeniul obiectivului ne mutim in
acelaal subiectivului: ceea ce inainte era restituit acum este tr6it, gi
p2
ceea ce inainte era ordonat gi sistematic ascult[ acum tot mai mult
de capriciul triirii. Incertitudinea se extinde la narator, care nu se
 es nu erec
sdacu!.rd eillpe (lsncot4 lnl F od oncse4e6lIuEC) llntu IeuI lo
'auruse$roc q e^upd
lsne,ord !ry npd q 1ntol Pugq lS'{8J} elsg
r.ipsul ereeuurnp nc ?recws purg rS '1erec prm efe; q '€ugur - uIIIIElnlIIe
'clrotelec q^ep !s ero,reu 1$u1s uy
i,nucs ?s o unc tlF nu rA - 'cPor lecq
'orqnc mFIIoloJ e gpsdp elo1s pqp8u-ru ?rnf a5 o-Jtul gE$x
["']'Pugtuor 'e1e1sece P
ep rogrose;ord eeqgd e lceJoJ Insucs "'or.;e.6ogo nc ec€J e-aP are-u
elsv - lerudes a1
6age€o1ro
ep ga6erE relqc ec€J *e-u gcep qe4ul ?N "'nucs Ps nr$ nu ne rs(I -
'eie5lrl ep nnplzer un Ie t{ €eAE re Insgms 'Iesel ep rytlro ?urteepp}r{ -oJ erlIIIp
'gcu1 16 'gppolrro edeorde ?epgr nu IcPc 'sgms
un-4q purucnqzl r$ -ce1es'a1u
e33ac-
'pfeumlt "'1nds rur-ec eaec gfupndau nc e rE(I -
["'] 'o-Pc91 g rE arec ed Pgcrecul gdnp aP
ure-ur eapqlqlsod urarre tolpldugrq olgru!'rl
IergclJo uflredu cseusapl 9s 'e1et 'lrre;o pp
*y qud e6ep $
$fl)ouJ^l lNIUJ 'umc 1S egcs gs Icrml€ o-1no*tpo1 1:'1 'e4'rlosqe ep l€clJprec u[ Inlor
oe1$eqnr es wnc 'alSepugt es run3
smc ep eiero ug eignu1 aleod es nu gre;ns es runc eu€ruor
'Vorrd"rlt"* lepacord m umc eSe '91ear sie4 qp gNuspedxa ep exelduroc
"ntig" :guecs ed prede ?s I91uI Ieru I leuu?op sndord ure re1lo -rgq lop
guecs ed c*p" CS t"'l "q
nc rs eg 'urmurpl €Aelgc er?seieu eJ€olJel
iereEns ury rndacug e1 ap Jsrqc loco mrm Flerd
g$e$eu rms uosucs alsec? ulp efuue;er rorm eareEeleiug n4uad lapp
e6
nts$,l,ld 'llf'lvi
'rollrolplc urP$rfP;ug 1-erec
etxeled
nc uuad
ed ,.efuelsge ep resop'o mlsecs eerlnJgcle 3l snp ne eJsc 'eleldel$eeu Plol
ne pc. }derp
-xo elsll
-ocep 'Iou olalls nc o-lmco1ul ne pc ferp reur 13 elsa rep io-pplgrdtug
emlqsu(
olse Ezeeurm irec ed lJlrelunpou Ialm pFeJo {ilu !€u nere rs ilqes
"*, "lrrorrrm
-oep luasce rmlclu neeAe-u'"F"l"Fd *p tn*nu tlttgl '..F?.I}snlu..elsacv
aldooul
-uguIIo:
'aynilpus aPsP^uyd rsadffir al $ crtpv al anc ad uo utr
apol{pnSuts rpduffi !u! larlqo ap p) n4uad'Dual ptgifoP Dlsv li unca3
p*io)U*Udau yo{cnpD p) oarDorMas P'pD^ pu ps aqsnt 6oln-1w serm1it
n ap nui nN 'aP'D!ttD{ roP"tDoatd InBury n-ap 'ailiYtpptu npadq as rut efu!'rl
'1{o1und noa&ug&s pW 'Pclza$auo apadil t)ard ficau D
prDp aflrarnp 'J€peS
i1*, ** '1nfuoc 7o7 q qlns ps lndac4 uD uluas m.p PrDd ti 'sof ad
iat"* wpifid mw nu pc pttsoqo ap t91D wDra npc - ai4s'tadns 4p - 'g) t
'aio'q u! uDaM) ap m
runspu prrmry Pp ttto pc csnJq pun ad ToTaBat wy
aI arDc ad apto{ ap d oau o.uronq ap psaau! pllu o lounu wffiD 'eugm
oJa-lw 'pptt o-quJ auDlatqns \n\r8atau odo yto'tzr Dfip) M unz rrcs e
,olaftrcw oarnqcJac u! unacuwo pu plopptlv Tuatafipul oJa-\u ffiI 'tqo6
wr-u !c!u 'Wndspr ps n wulli lgc€
Tr4nuliuoc uncD pc utuad 'pPUq ryrp
np 'oap1d tDrsn D-?Itt # a*ugs ut lDusprdtt4 D-s lu ll puo pug8 un eu.u
p)rDd 'q1o adoado 1od n4soqln un ap 'sorpo c17d u2 'louns uD Pug) w
pyq un ffiuat D-!u PJottMas 'rup "'oyodns oalnd ru nu ailnu lou p' TNItl
pi11tt '4n ap rDtpd rn&urs un uiawud wnc srauap !rysnD wpaundns w
pta $ firaq ulp odac "'pdr1c o )salp4ar ps rycap wasyop nN Ee
"'as.otda$p pu nN "'yo{vtr ur1d 1nio"q ne Daa)D DnIz u! uoauaA pn
'pcLt\pDz railqo ap uns arfirnwl $ 7npu93 '4in41dxa nun Tnyola ry
g}ET
icolo ap Diulol ilqpq o-ru'adnotdo wnco $ Dc 'ptrnca4 DarDos!'tcs
o1 rS
u3 1i top 'plnnc o atoc ad Dafio ap )ol uJ 'psltPuJ pulcal oin
ont uns a1o1lunp alup4snry
atoq aJDc otqnc owg,ut D?'arytrllgn
ull
q
:solI?Iu eP Inlx4 e$e113
lal
:
(ao1g En1 octV'ncseloueli eelocl51) 4
.,'llqsllPerc npoleE Jol
-Uqo dgc uI elso I€uI nu rS 'tmlcefuoc ep Ic J$eEe1e ep elSesolo; teur
 Fragmentul constituie inceputul romanului Patul lui Procust
care are in centru destinul unui intelectual, George Demetru Ladima,
ziarist qi poet care sfArqegte ffagic, prin sinucidere. Dar nu numai
despre acest intelectual este vorba in roman. Aqa cum o spune qi na-
ratorul-autor in subsolul paginii, aceasti scriere se constituie intr-un prin
seco
dosar de existen{e in care viala altor personaje se adund incet
dintr-o mu$ime de confesiuni, organizate sub forma unui jurnal, tego
mext
cirora li se adaug[ scrisorio comentarii ale autorului, articole de ziat
etc. Se nasc astfel puncte de vedere diferite cu privire la destinele
Pda
int€t
oamenilor. PAnd gi finalul romanului rimdne incert, c[ci existd dou[
apSrr
epiloguri, scrise din perspectiva a doud personaje diferite, in incer-
clasi
carea de a da o explica{ie sinuciderii lui Ladima.
Mm
q Identificd, in textul dat, trds[turi ale romanului modern, in ionit
accep,tia lui Camil Petrescu. treil
forn
Personajele in romanul obiectiv privi
Ei in cel subiectiv
rapo

FirI indoiali c6 dincolo de metamorfozele aduse de modelul asce

epic al noului roman la nivelul instanfelor narative sau al proble- istot
maticii relevate de confinut, schimbdrile cu adevirat spectaculoase na$e
au loc in ceea ce priveqte construcfia personajelor. infr€
Astfel, daci in romanul obiectiv personajele sunt marcate de Rom
determinisme de naturd sociali sau economicl, in noul roman, ataz]
aceste determinisme dispar sau sunt prezente accidental. Personaje Indn
precum $tefan Gheorghidiu, Mawodin ori Hasnag se definesc tutel
printr-un sentiment al unei mari lucidit[li sau al determindrii pro- ident
priului destin. Aceste personaje se construiesc pe ele insele din ex- la io
perienle spirituale, din triiri. Caracterul sau tipul din vechiul roman dece
(de crea{ie sau obiectiv) este inlocuit de personajul introvertit,
fascinat de lumi interioare gi de mecanismul propriei conqtiinfe.
Concretul qi temporalitatea istorici in care este fixat personajul- Sue
caracter sau personajul-tip sunt inlocuite de concretul triirii
interioare, de durata psihologicd, contempla{ia morald la rAndu-i Hort
fiind inlocuiti de cea ontologicd sau esteticl. Tipul acesta de relafii Cam
intre personajele aparfin0nd celor dou[ feluri de romane poate fi E.I-/
dezvoltat qi prin alte opozilii. Astfel, portretul (fizic, moral) din G.n
romanul de crealie este inlocuit de analiza de stdri qi confesiune/ Nico
introspecfie, in weme ce socialitatea personajului din romanul
obiectiv este substituitd de tema experienfei intime: dragoste,
adevdr, eqecuri, alte experien{e spirituale.

aRealizeaz[ o paraleli intre doui personaje aparlindnd unor

t
l.
romane diferite: obiectiv qi subiectiv. Se recomandd si ai in vedere
minimum doud aspecte dintre cele discutate mai sus, care privesc
personajul. 2.
 'g le1lueJeJrp In-umlnclrmc urp unlnuriuo3
**
'VlelluereJlp
In-urqncFmc urp rmrnuduo3 *
frl """" *lrlsDlc rolu,w Drada 4 auntn^ ap $ pcgstrl\s ,p)!toua, awrsra^r(I 29 z*top
gII """""" npnls
**(acgoloat
1i a'tgo4stru1upD'aru)Dprp a$aD atDzrrmcads ap mrmuauop
cgftcads slncsre
tII """"""" esJe^rp eJsCr'ruuoc ep rriuqrs el IeJo rnFsmcsrp ?eJ'Acepv
21r """""" 8op;p'rJ r$ Eolouotu rII allsoloJ ecgrceds rrEep4g
..."'.'.'.. :inrv3rNru{oc rs yalul
S0I
1s1wtrunt1nwspltyJ 2g rrtop npnls
20r """""" :e^rsmcsry umcruls :iruvcrNru^[oc 16 yaru1
^$?uuoJul lo'xer
26 """"""" eEelg uercnT ep *alouDry
1nta;ia4,y
t8 """"""" (grelndod ppeleq) ayouo4,y pta1iay,tg
Ig """"...... ....... erepdod
trmlereltt eeruedocseq
9L """"""" ....
ruaplc?O ti Tuaug aquJ jDlugwoyr:eroluqze(J
IL """"'...... eregll er?re]Il olu?rr"A
69 """"""" or'relt Iu ,ozn :inrv,rNru^roc r$ yarul
I9 """""""' 'ncrJrsre^lp
''qu,'.... rrprrescelv alls?A ep a/mrto.rd ug nJylty3
:eel-xlx Ie mlnl'ces lncolfFu e1 4seuguror reriuaTrrrrc el' aplJqlq eurrod
ss """"^""' """ p\slldolod opoouad 4 luryD.Dilt plotr 9L'
,r zet epnlpnls
?ol-xx I" Inlnlores Flnderul _ Bel_xlx
Is Inlores .v
IS """""""'
(gcrlelurs eraluezerd)
TnI ISINII{fl"II Is TnI^lsINvI^In :IIIAx-IIAX alilTocgs
LV """"""" e^4nroAe epedse
N arvunttnc ilrNituoc
- pJeJet[ enr.roN :iruvJrNru^loc rs yartrl
6t """"""" .....rureelec_lepng
uoJ ep *oporunhtj
IE '..'..""".. ....ac4ots!
pjull1iuoc DarDurotr z1zarep npnfs
62 "....'.....'. ......... psoolh11a.r
o,m1ctd ri D"mp,Dtr1
92 """""""
'.-........'.. **ttontuD ap piln$sre
IZ traiua1slxa o psnogrya.t Daurusuawl6l iZ zerop npnls
---..-........ flH3trA VOYOtufld .II
sI wslcDp g a7o71u17o7
gr """"""" .l zetop nlpn|s
.wooc
(ec€olopotu ls ectdeopo'ecgesogo) ec4sn8uq
'rroJuor euuou elroN :inrvcrNff^[oc rs yuul
L"""""'.,.. ...... (pcpeluls
erquezerd) eugruoJ rrqrml erinrole rf elurErrg
flNYI IOU flTV flINflI{IVONNd .I
9 """""""" ''UNIfNC
s """""""" ......... ..
""" luerun8-ry
suudnc
oc!pu
 lndice
adonic, p.157 mare clasic, p. 117
artd poeticS, p. 208 meditafie, p.152 Argu
arhetip, p. 84 memorie involuntrard, p. 21g Tehni
autenticitate, p.223 mesianism, p.213
calc lingvistic, p, 66 metru antic, p. 157 [. Fl
calofilie, p.223 miniaturd, p.30
caracter, p.243 (
mit, p.84
clarobscur, p. 29 narator martor, p. 185
clasic, p.117 narator omniscient, p. 185
comedie, p.65 naturalism, p.182 s
comic, p.65 odd, p. 151
comparafie, p. 153 oxlmoron, p. 153 II.P
culoare locald, p. 135 parantezd, p.219
s
curent cultural, p. 52 pamasianism, p.203
curent literar, p. 51 personaj-reflector, p. 216
decalc, p. 66 ra[iune, p.124 L
dezbatere (tipuri), p. 75 roman obiectiv, p.255 s
dosar de existenle, p.223
elegie, p.152
roman subiectiv, p.256 !
safic, p. 157
epilog, p.246 satird, p. 145 c
eseu liber (nestructurat), p. 139 sincronism, p.216
eseu structurat, p. 139 stil direct, p. 183
ft
frontispiciu, p.29
gravurd, p. 29
stil indirect, p. 183 IIT. I
stil indirect liber, p. 183
incunabul, p.29 Sturm und Drang, p. 123 A. Se
letopise!, p.31 sublim, p.46 g
manifest literar, p. 58 text argumentativ (caracteristici), p. 75
manuscris miniat, p. 30 Ft
verosimil, p.124

Il
D

sr
IJ

sr
* Co4b
*'t Coqir
 'g le1lueJeJrp In-umlnclrmc urp unlnuriuo3
**
'VlelluereJlp
In-urqncFmc urp rmrnuduo3 *
frl """" *lrlsDlc rolu,w Drada 4 auntn^ ap $ pcgstrl\s ,p)!toua, awrsra^r(I 29 z*top
gII """""" npnls
**(acgoloat
1i a'tgo4stru1upD'aru)Dprp a$aD atDzrrmcads ap mrmuauop
cgftcads slncsre
tII """"""" esJe^rp eJsCr'ruuoc ep rriuqrs el IeJo rnFsmcsrp ?eJ'Acepv
21r """""" 8op;p'rJ r$ Eolouotu rII allsoloJ ecgrceds rrEep4g
..."'.'.'.. :inrv3rNru{oc rs yalul
S0I
1s1wtrunt1nwspltyJ 2g rrtop npnls
20r """""" :e^rsmcsry umcruls :iruvcrNru^[oc 16 yaru1
^$?uuoJul lo'xer
26 """"""" eEelg uercnT ep *alouDry
1nta;ia4,y
t8 """"""" (grelndod ppeleq) ayouo4,y pta1iay,tg
Ig """"...... ....... erepdod
trmlereltt eeruedocseq
9L """"""" ....
ruaplc?O ti Tuaug aquJ jDlugwoyr:eroluqze(J
IL """"'...... eregll er?re]Il olu?rr"A
69 """"""" or'relt Iu ,ozn :inrv,rNru^roc r$ yarul
I9 """""""' 'ncrJrsre^lp
''qu,'.... rrprrescelv alls?A ep a/mrto.rd ug nJylty3
:eel-xlx Ie mlnl'ces lncolfFu e1 4seuguror reriuaTrrrrc el' aplJqlq eurrod
ss """"^""' """ p\slldolod opoouad 4 luryD.Dilt plotr 9L'
,r zet epnlpnls
?ol-xx I" Inlnlores Flnderul _ Bel_xlx
Is Inlores .v
IS """""""'
(gcrlelurs eraluezerd)
TnI ISINII{fl"II Is TnI^lsINvI^In :IIIAx-IIAX alilTocgs
LV """"""" e^4nroAe epedse
N arvunttnc ilrNituoc
- pJeJet[ enr.roN :iruvJrNru^loc rs yartrl
6t """"""" .....rureelec_lepng
uoJ ep *oporunhtj
IE '..'..""".. ....ac4ots!
pjull1iuoc DarDurotr z1zarep npnfs
62 "....'.....'. ......... psoolh11a.r
o,m1ctd ri D"mp,Dtr1
92 """""""
'.-........'.. **ttontuD ap piln$sre
IZ traiua1slxa o psnogrya.t Daurusuawl6l iZ zerop npnls
---..-........ flH3trA VOYOtufld .II
sI wslcDp g a7o71u17o7
gr """"""" .l zetop nlpn|s
.wooc
(ec€olopotu ls ectdeopo'ecgesogo) ec4sn8uq
'rroJuor euuou elroN :inrvcrNff^[oc rs yuul
L"""""'.,.. ...... (pcpeluls
erquezerd) eugruoJ rrqrml erinrole rf elurErrg
flNYI IOU flTV flINflI{IVONNd .I
9 """""""" ''UNIfNC
s """""""" ......... ..
""" luerun8-ry
suudnc
oc!pu