Sunteți pe pagina 1din 22

Gapitolul 3

GENERAREA SOFT A UNOR SEMNALE DE


TEST UTILIZATE iN RI.IRLZA $ISIMULAREN
COMPORTARII SISTEMELOR TEHNICE

3.1. Consideralii generale


Din punctul de vedere al analizei, respectiv simulirii funcfionirii proceselor/siste-
melor intereseazd in general modul cum rdspunde sistemul (evolulia in timp a iegirii
lui) cdnd este excitat cu un semnal de intrare.
Pentru a se putea analiza gi compara performanlele de regim tranzitoriu sau
pennanent ale proceselor/sistemelor, s-a convenit asupra utilizirii unor semnale de
test, avend anumite forme standard de varialie in timp, numite Si semnale de intrare
ltpizate.
Paragraful de fald prezinti cdteva modalitd,ti de generare soft a celor mai utilizate
semnale de intrare tipizate, deterministe gi aleatoare, uzual folosite in analiza 9i
simularea comportdrii proceselor/sistemelor, precum qi a modurilor de reprezentare
graficd gi posibilitltilor de scalare oferite de MATLAB.
Mediul de programarc MATLAB permite generarea atat a sernnalelor de intrare
tipizate aperiodice (treapt6, ramp6, impuls) 9i periodice (semnal sinusoidal), cit qi a
semnalelor de intrare compuse (utilizate at6t ca semnale de test cat gi ca mdrimi de
prescriere,1.
Utilizarea altor tipuri de semnale de probi nu oferd, de reguld, informagii utile
suplimentare fald de cazul utilizdrii semnalelor prezentate in continuare.
Nota: Deoarece se pune problema generdrii acestor semnale pe sisteme numerice,
semnalele considerate in cele ce urmeazd vor fi definite pentru cazul discret (mai
precis pentru valori discrete ale timpului).

Orice semnal poate fi generat in MATLAB, prin intermediul a doi vectori de


aceeagi dimensiune:
. un vector bazd de timp, notat in continuare cu t, care conline momgntele de
timp discret pentru care se considerd valorile semnalului.
Baza de timp sc consideri de forma , = {l , unde i e R* }
in general se lucreazl cu momente de timp echidistante fapt care poate fi
transpus in MATLAB printr-o declarare de tipul:

i t=tinitia]- : Das : tfinal .


uobsxsq q
uoAetuod d
lqSunul
lqSunul
rqBunL!
rqSunrJt n:8eu )
luelrrelp p qle ,4N
s ruls8qlP s
33lS epro^ D
gldrusIu! snld + n$o: U
lJund erurl ..x(. Inuues x srqrsep rulsBql" J
glElcund ctac e1u333ru hl
9nunuot tsund uoql€8 l
SINI'I dII darJvuv:) suvo'InJ
'llrop eIuII ep rnlndtl nus
rnlrualcuec 'ruolnc erBolgzundsaroc 'sof tetu ap Inlnleqq uuoJuot alueJlp auPoloa
od ap rep 'orelceJ?r ellnul lErx nes [nun auliuoc oleod t elelsBt€c 3p lruIS
'(pruPslclJlsur
oloque ulp enop e tode ',{ utp er.uud nJ x ulp 9u€oloc ?tuud) lJul€ur elequ? ulp
ocrpur rs?lac? ep aleueoloc urp eleuuoJ ellqcaJad pugl ad pu-e:eptsuoc 'IsIIelIl -snop
roleJ Ie eu?oJoJ ep lru9tllnu nc p8e eJUelS ap rgunu un (atueJtp lJolnc pulsoloJ
JBp) gclJ?r8 prlseaJal r$eeoce uJ gzEaSUs as 'tculer,u luns ,{ tS
r arcc ut Inzsc ul :EloN
'(cle o:eolnr'oru1 ap du) eareSlJe 3s ps olnqaJl runJ lnpout pcgtcads
-Ec€J
eJeo I n€s 7'1 eumsuarurp ep eJelceJ?c ap lls un alsa t IBI 'ttut1 ap :9ulnu tSelace
pug^e rcrr€u pnop ...r1csdsa.r .r.1.""(:tp^r.,r;T.j t *;
"",
::il:::::t,
:alse 9xslurs
l:Jgc e eeunricrulsut gzeezSrln es leuues nun e otgfot8 oatnluazatdat rulued <
"old 'pcger8 e:1seera; uJ lxol Inun ssJeSge e1tw.lsd * rxal
:,.2,, exB EI roluaJa: 1xe1 tnun ea:e$gz olrulJed - pqDlz
:plpuopJo el loltJoJal lxel Inun BereSge elutsad - pqolt
:gslJsqe €l lolueJel lxel Inun ?aj?Sge eltwsad - pqo\x
:oger8 ad nln rnun €effSUe ayusad - aplt
lglue:nc pcge;3 enlsseleJ ul fetoruc un gzease4 - p1'r8
:eJeuorsuourprq ecge:B rr:gluezo:deJ gtpultsep - lald
:luns rolol?uuas e oc1[o.r8 oatotuazatda: n:1uad eltsolo; lenzn gVTJVry alEualuo1
'duq ep rezeq uuo;uoc al!ugap roleluaurour e:eolgzundseJol mlnlDuwas
nlaunotluoSa afnp^ ewluox oJm ''r na oJenurluoc ul 1€1ou lolco^ eellop p u1l .
3UV"rnNtS rs rrfl300|i!
Cao. 3. Generarea soft a unor semnale de test

Exemplu:
Pentru a trasa l0 puncte pe prima bisectoare, utilizAnd simbolul ,,diamond" 9i culoarea
albashA se poate considera urmitoarea secvenla de comenzi:
>9x=0 i:9 .: .:.

>>Y=x
>>piot t", !r. i,qb' ) .r. ..,,. . ,.: .- 'l' ' . lrr ..,,:,.: -..:.. :."' .

Efectul acestei secvenle este prezentat in figura 3.1.

Fr. .dt vror rn* rmk wnd* N.ir

DeES I At/ p9:|

Fisura 3.I . Prima bisectoare


a

F Comanda care pennite lrasarea unui caroiaj in fereastra grafrci curentl este
g'lr/. Sintaxa acesteia este:
I srid..,9!id'6n sau grid off,. .

Dacd func1ia gnd se apeleazi cu parametrul"on" atunci ea are ca efect trasarea


caroiajului in fereastra grafici curent6, iar dacd se apeleazia cu parametrul "off'
efectul este $tergerea caroiajului din fereastra graficd curentd. Apelarea fzrd nici
un parametru a comenzii grid are ca efect comutarea starii curente a caroiajului
(dacd era on trece in o,f gi invers).

) Cu ajutorul comenzii title, se poate adduga un titlu in fcreastra graficd curentd.


Sintaxa comenzii este deosebit de simnli:

I titre 1c1

unde c este un gir de caractere avdnd valoarea titlului care se doregte a fi afiqat.
?){D,tB D4sDaDlul $at lnun DaTDSIIY 't'€ orn8u
'Z t BmAg u! le^resqo g 3l3od tzueuot lelsecs InlcaJa
,IJ, J, aa,,l,ppr,l,3c, j,q4'i j, rip. l, (OT : T) +01' 0' (OI : I) +OT' O) 1xa1<<
:so! lstu ap
rnlnlduexe uuoJuoJ 'eJBolpzundsaroc sllBcol el t rnlnolq?l le lueruele aJsJeg uBJca
ad pzBasgo Epu?uroc zBJ ap laJlse un-rul'z nes .ff, lt]olte^ no elulSunl tsseecB ap
'e:alcerec ap uu$ ep nolq€l lnun su.uoJ op eg gs, ?c ?etar11q1sod rS glsrxg alecgrcads
alnJecol s1eo1 u5 uuca ad teSge g eA ?lsrJ? u1 lnurluoc Inlesaur rcrmle olcepJ ap rts '
un olso , Jpr 'ounrsuorurp rS€eoce op Holcel luns z'f.r Arlcadsar nes gczg fr
'r eJalceJec ap IrurS op lecgroeds rn1n1xe1
eere6ge alSe:op os opun pluemc gcga8 erlsea:a; ulp elal?uoprooc luns z'fr epun
.:,
(a'z'I'x)1xai.'hEs (c'I'x)lxaa
t:: :.t I
:1ede ap auuoy e1a:eolpru:n altru.rad
Eralsece exBturs 'gluarnr gcgerS ersee:c! u! $4 lnun Darotgfo 4tuuu,ad 7xa1 epuetuoJ <
'z ,rrlcadse:
rS,{'x alexe ad eleSge lJ rol erar aratJ?.lec ep FrurS tuns ga a4cadser tS gr ';c apun
. ,,: r. . ' ,' .:.::1gal iagelz I
I
'":::': li:ifflf
:elst €Jolstce
sx?lurs gluernc e;n8g urp oleuoplooc op rnlnuelsrs e1e z,rrlcadse: rS,{'Jr alox€
ed (a1eqc4a) s1xsl ep ea;eSge lwuad'pqo\z ,rqcodsa: $ pqnl[ '1aqo1x elzuouroJ <
3UV'lnnts ts 3uv-troow
Cao. 3. Generarea soft a unor semnale de lest

3.2. Generarea semnalelor de test tipizate


Problema generdrii semnalelor de test tipizate se reduce la construirea
, notat cu l, 9i respectiv
corespunzdtoare a celor doi vectori'. vectorul bazei de tintp
vectorul semnalului, notat cu u.

3.2.1. Semnal treapti


Expresia analiticd de definire a unui semnal treaptd de amplitudine "a" este:

[0 oentru r<0
u(t)=1
' [a pentru t 2 0 (3.1)

SEMNAL TREAPTA
6

5U

56
54
52
5

48
46

Figtrra 3.3. Sentnal treaptd de amplitudine 5 si duratd 100


Exemplu:
Pentru generarea unui semnal treapte avand forma prezentata in figura 3.3, se poate
utiliza urmdtoarea secventd de comenzi:
>> n=10 0;
>> a=5;
>> u=a * ones (1,n);
>> t=l : n;
>> plot (t, p, r5ii;r,
:oJ?nurluoc uI Pl?rl€lop olso t'€ smdg uI
ptBluezoJd BuuoJ ap leulues un lBJeueE U olgod BroJPc lruolnf? nc lzuoulot ep eiuo^ces
:nldluaxf,
001 plornp lS S gtuod ap pdwz.t IDuwaS 'r't DrnBU
0
...2,..- 0s
00r
09t
00e
092
00t
090
00t
09t
009
vdNVU'tvNt\3s
0< , ruluad ,. ,l
\z't) J ruluad
o> oJ= "1'
:e1sa ,,r,, ptuod ap gdutol louwas rnun B orrugop op ?cllllsue ?Iseldxg
pduer lsuuas'Z'Z'€
a
3u\nnu{rs rS fu\rl3oorrl
Cap, 3, Generarsa soft a unor semnal€ de test

3.2.3. Semnal impuls


Expresia analiticd a vrli semnal impuls de amplindine "a' Si ldfime "bD esta;:

Pentru [o,D]
utl=[" '€ (3.3)
[0 pentru rE [0,b]
Exemplu:
Secvenla de comenzi cu ajutonrl cireia poate fi generat un semnal tip impuls de forma
prezentati in figura 3.5 esG urmitoarea:

SEMNAL IMPULS

0.8

0.6

o.4

o.2

-0 2d
40 100

Figura 3.5. Semnal impuls de amplitudine 0.95, ldlime 30,


tn cadrul unei secvenle de duratd 100
00t Wornp lt 0€ ppDolrad'9 aulpntlrduD ap pplosnuts louaas 'g't DtnBU
:lzr-ioruoc ep piuc/{ces sorsolguun rsoloJ
slEod es '9 9 BJnEg uI pl€luezeJd €uUoJ ap lgplosnurs leuqras Inun €eJsJsus8 ru1rcd
inldrutxq
(. r) =\,)n
W'€)
la+t- )uts.v
:a1ea ,,5,, pzotlt
,,J,, Woolrad ',,o,. au1pry11dwn ap 1p?losrruls lqnlpuraas e porllpue rlsardtg
lPplosnulE lEuureS'?'z'8
3uvlnv{rs rS f,uvr3ootrl
Cap. 3. Generarea soft a unor semnale de lest

3.3. Generarea semnalelor de test aleatoare

3.3.1. Semnale aleatoare uniform distribuite


Pentru a genera Jemnale aleatoare uniform distribuite se utilizeazd comanda
rand.
Sintaxa acesteia permite urmdtoarele fonne de apel:

I rand (n) sau rand(fi,n)


Aceastd comandi retumeazd o matrice de dimensiune [nxn] sau respectiv,
[zrxn], avind elementele aleatoare uniform distribuite.
Exemplu:
Pentru generarea unui semnal aleator uniform distribuit, de forma prezentati in
figura 3.7, se poate folosi urmdtoarea secventi de comenzi:
>> n=100;
>> t=l : n;
>> u:rand (1, n) ;
>> plot (t, u, ib')
>> grid on
>> title (TSEMNAL ATEATOR UNIFORM n7 crrlD Tan T.n | \

F,L tdt tr.w lq.r tooLr wndo{ hb


OeEag t\A)/,PPn

05

04

D3

o.2

o1

0
50 60

Figura 3.7. Semnal aleator uni"form distribuit


( , JrnsIuISrc 'IvI^luoN uoJvslv lvNtl3s,)3T1T1 <<
uo prr6 <<
(,q,'un'f,)1o1d <<
! (u'I ) upu€f,=un <<
I=1<<
'u:
r 00I=u<<
:lzuauoc ap giua^tas Del?olguun szlllln eleod es '6't
BJnEU u! glsluezoJd euuo3 ap llnqulslp leuuou Joleels leuiras tnun ee:erauaE n:1ue6
:nldruaxg
'91eur:ou atlnqulsrp nc ereoleale elelueuala pug^B '[u x ur]
'Altcedsar nes [u x u] eounlsuautp pugne etuluu o gz€auinlal Ppuetrroc plseate
(u'u)upue: nes (u) upuer I
:1ede ep aur:o; ale.leolguun etluuad etalsace exelutg
'upuD,I
epuBuroJ gzsazrlqn as af!nqlJlslp lBurJou alBolBalB slsuul?s ueueS e rulu3d
ol!nquls!p leurou aJeoleale aleuuas'g'z't
4nqy7s1p wolrun rotoalo !rynlDuwas onnt3ols117 'g't Dtn&l
8'€ Brndg u! lepar also glalseJD InlcaJe Jel
. :,..,r .. J(n) fsTq <<
:tlzuaruoc;ruolnfe
nJ Brnlsace nuol8o1sy1 ese4 aleod 5s lnlryDuuas o1lnq1t1s1p erpnls e utued
3A\nnwrs rs 3tv'r300ri{ ,t
Cap.3. Generarea soft a unor semnale de test 45

1...i..,. rlrl
,l I
tll I
t.__fi...

{41' illl,{r
'l{ rl
i' "t-.t'l

Figura 3.9. Semnal aleator normal distribuit


Pentru a studia distribulia semnalului se poate trasa histograma acestuia cu
ajutorul comenzii:
>> hi st (Un) ;
iar efcctul acesteia este redat in figura 3.10.

Fi. adi vhw In'ut

Ddg5 \ A)/ 98.

Figura 3.10. Histograma semnahthti aleator normal distribuit


nnuluor 'lnwlrDw (e:e+) BVdS o atlolatotolno ap oltung 11'gnn31g
'11 g e:n8g ut gleluaze:d alsa tS
vtr-rul>lrl>v {-l
(s E)
|
,,t , N v '' f=(rl?
|
vtllllr+Nl;l-rJz'J
:ersa:dxa a:e ariela:ocolne ap edcung 'nnurluoc 'leturxeu (p-'r+) gVaS un rutuod
'gurrx€rugpeouad ep gvdS un lol
acnpord e11e ep gieg eun ercrzrgtu! aiua,rcas pnop e (lnsnpo:d) Z .
"l:l-::^TT
lelnuuao leJ
ep gieg rerzrglul gVdS un ecnpo:d apeouad roun lrupec ul qorlclJ eerelnru:ed .
'(0) ,- ?al?ole^
er€ lnleutllas aJ?r ul eJeluouele elB^rolur ep InJgunu alslrun o nt ap33x0
(rz1) u4 eereole,r eJe Inlpuuros eJst ul ole^lolul ep lru?tunu -?psolrad oreceg u1 .
'VN rrop purg opeor:ad roun e gtulxeru el?lnp 'r_,/Z = N alsa
ppeoued o-.r1urp e:eluoruolo ole^Jolut ap rurxeu ln.r?urnu'tlpouod l?urues un also .
'(p'r+) nes (r-'na) ep:o1e,t en1 puglnd
'g ap r11d4pru rS g ele.rnp op unslndrur op ounlsoccns o ec plurza:d es Inl€uruos .
: olor€olpuun tuns gVdS rnun eW
liptalrdo,td qaledrcurr4
'g:eruq un alse dapun) ,_77 = 1g
-ejuarncor op rdelo.t und o1e:suaff '(3e4u1;gurnu
purxeu gpeoued ap alo3 puru etBzllpll luo^ce{ l?ur oloo 'gpsoued gtrurnue o nc
plada: ss e:ec'oJpurq ol€A op runrseoons Joun suuoJ qns gturze;d as 1n-gy6g
'q1e rnleoruo8z e1e olac ep elerdo:de acpspets tipleudo:d ne el€o (ptsulturotop aurq a3a1
o pdnp atereua8) er€oleale nu rS clsluruuolep eleuuros ld J ap plurzardar gy4g
'rolaruelsts :o1u1aue;ed
e oreurlse op alrcruqol uJ giuerepuodeJd no gzeazrlrln es louues ap d4 lsacy
(gVaS) oJBu!q areolealeopnasd aleuuos't'e'e
luvlnt{ts ts fuvl300w
Cap. 3. Generarea soft a unor semnale d6 test

in figura 3.12 este reprezentatd funclia de autocorela(ie pentru un SPAB


(+c,-a) discret.

Figura 3.12. Funclia de autocorelalie a SPAB (+a,-a) maximal, discret


SPAB reprezinti o bund aproximare a zgomotului alb numai dacd N este
suficient de mare, iar A suficient de rnic.
Semnalele pseudoaleatoare binare de perioadd maximi y'r'=22-r , pot fi
generate foarte simplu prin utilizarea unui registru de deplasare cu reaclie avAnd p
etaje, operafia constend din suma modulo doi a semlalelor de la anumite etaje ale
registrului, dupd cum este arAtat in figura 3.13.
Semnalul de lungime maximi N = 2r-l , generat cu un astfel de registru de
deplasare, poate fi obtinut doar pentru anumite combinalii logice pe leglture de
reacfie, in general rezultind succesiuni de perioade mai reduse.

Figura 3.1 3. Schema de generare a unui SPAB


'gJ€urq vds olsournu
rS os €aor€ ep '(l nes 0) uol?^ qnop reunu Enl eluod gtrerouo8 loJlsB €iuo^cos :ptoN
a[Dp g nJ n"aslzat un ptryztllrn BydS ?nun D arDraua8 ap DruaqJS h I t o'm8ti
JJVI gC UOIVU:INE9
't I '€ eJnSg u! gleluezardar suraq3s pugzlllln
ereJ eteod as lt=N grrrx?tu aurEunl ep SVdS aiue^Jes leun ealBlaua8 leJlsv
LZI I 0 0 0 0 0 L
t9 0 t 0 0 0
I 0 0 0
It I 0 0 0
I 0 0 I
st
0 0
L 0 E
(N) BpBolrod tq eq sq oq tq .q tq (d) a1n1ac 'r;1
:laq?l luolquun ul pper olse 'dtn1 e1e t:o1e.t e,ralgc ru1usd (tg :oltiuatcgaoc aluolel)
El?rurxetrr piue,r.ces o eudqo e ru1uad eliczar pllrutsuoo elnqaJl a:eo ul Inpot{
'(3lels aP
oura3slp) acger3 apoleru uud nes (ocrlsuelce;uc rolaureouqod soleJnpap tS pptculeur
ee.reruudxa) eourleu€ epoleul ur:d pleuotinlos g eleod a:ec'pcr3o1 a:eztrututru ep
gurelqord o arqrlsuoc 'rop olnpou Euns Indq ep ecr3o1 Jlicuq ap ufiunr] Jqrunu un nc
gurrxeru aurr8unl ep epeor:ed a:n8rse gs e:ec rdeutquoc rolooe eoJ?uruualeq
'adcea: e1 olnqrluoc nu r Inllqetsrq ?cep 0 eaJ?ole^ ,rtlcedsa: tS eticeer u1
ornql4uoc l lnpqelsrq gcep I ?orBolEA :0 nes I oluole^ ffop Enl lod'g rulauae;
3UVtnt Jts ts 3uv']300|/!
Cap. 3. Generarea soft a unor semnale de test

Exemplu:
Pantru generarea unui SPAB de lungime maximd lf = 25-l = 3l , utilizdnd un registru
de deplasare cu 5 etaje, cu D3 = b5 = 1, de forma prezentati in figura 3.14, se poate
utiliza urmdtoarea secven,ta de comenzi:

(4)
,(3)
)i

Utilizarea unei comenzi plot x avea ca efect ob$nerea unui grafic de tipul celui
din figura 3.15, forma astfel obfinuta a semnalului nereprezent6nd un SPAB.

Pentru a reprezenta grafic o formi corecti de SPAB discret se poate utiliza comanda
stem, avind ca rezultat graficul prezentat in figura 3.16. Acest lucru presupune
rularea, dupd ce in prealabil s-a executat secvenla anterioari de generare a SPAB a
urm[toarelor comenzi:

fapt care conduce la rezultatul grafic prezentat in figura 3.17.


plrslp ,toutq ,Ioloapopnasd louuas 9 J t DrnEu
lold DpuDuto) nJ toJaua7 puwas aJDttly'g1'S ntn?tg
3u\ftnt, s rs luv1300l'{ 09
Cap. 3. Generarea soft a unor semnale de tesl 51

Noti: Dacd in schema prezentatd in figura 3. 13, operatia modulo 2 este inlocuiti cu
modulo m, se vor obline SPA cu n nivele (SPAM), care insd nu se mai pot genera
hardware, generarea lor software fiind relativ simpld.

File Edt Vi.w lnr€t


Ddgg \ A, ,/ pp:,
SEIvINAL PSEUDOALEATOR. BINAR

10 20

Figura 3.17. Sentnal pseudoaleator binar


a

3.4. Generarea semnalelor de intrare compuse


Generarea unor semnale mai complexe se poate realiza prin compunerea unor
semnale simple, de genul celor prezentate in paragraful anterior gi nu numai. Aceasti
compunere se poate realiza in doui moduri:
o insumarea (punct cu punct) a sennalelor;
. concatenarea semnalelor.
E Compunerea mai multor semnale prin insumare, se realizeazd. adunand seturile
de egantioane ale semnalelor corespunzetoare aceluiagi rnoment de timp.
Astfel, daci se consideri doui semnale, ul, u2, respectiv baza de timp I,
av6nd fonnele urmitoare:
I ut+ut "' ,t+ut tt+u, Zt+ul Jt+ul uJ '" ,t €1 Zt I1]:)l
[rq "'n g Zq 7q uo "'2n go 7o 1o]=cn
:rolgzundse;oc aputlxe err as du11 sp BzBq rel 'aleulSuo :olaleurues :olnutEunl
uurns nc gleEe eutEunl ep nou un eullqo as'lu?uato)uoc ln.zex uI
'tl, lBlou 'lBuures
'durl1 aP ezeq .lo1Pz
-undseroc poru ul pugzuqxe tS :olaleuures ueolgzundseroc eu?olluuso ep olFn1os
Alsaccns pugrtll?p gzeezrlzer es'anouavauoc uud aleuuras lolptu tstu ea:aunduo3 6
'(aueoquB$e ap Jgunu) aurtEunl lSeaess gqtu 9s elnqe!
puuns nou lnun rr:greua8 uerape,r u1
lzeazllgel es anumsu! JoJEc ? elal€uuas :FtoN
[uqauo '' ,q+rD t q+P zQ+zo lQ+lo]=sn
'gFcgryouau augrugr I drun ep rzeg '72 rS 7n rS ec eru€un1
lsBooce ep 's, lBlou 'puulos nou un audqo es ol?urues gnop loloc DaJDU'tcut vul
.-.
[u1 ,, t] Zt lil=t
[uq "' 2q gq 7q 1qJ=7n
fuo "' 2n go 7o 1o]=1n
3UVtnmls llv-l3OO!,\1
Cao. 3. Generarea sofl a unor semnale de test 6q

:t_t..:.

SEMNAL TREAPTA

3
;
2

'l

0
050 100 150 200
SEMNAL RAMPA
100

50

0
0 50 100 150 200
SEMNAL DREPTUNGHIULAR
80

60

40 I
20

^-0
50 100 150 200

Figura 3.18. Semnale folosite la insumare


Semnalul 'u' rezultat, se obline prin insumarea punct cu punct a celor trei
semnale u1, u2, u3, aga cum este prezentat in graficul din figura 3.19.
L/Jguv]lif,v
rnTeuu3s ez
i1"
11
la
:rolguun InruerSoJd uud lezllee: elss rucnl lsaJv 'lol eewuel
-ecuoc elSarop as rS (91'g unEg tze,r) rouelue lnldursxs utp alelzuuras Pnplsuoc eS
:nldurexg
a
ouolflpund atowns4 uud snduoc plouutag '61'9 otn81g
ooz 09t 00, 09
0
0z
ov
09
08
00r
oz,
0r,
09t
08r
Nlud rnNtgo 'lvN'^l=s
*fi'' =uvAnsNl
..;;19fiffi&S$.f,l]$.l&f$ilii."'iri;l,ili:,i lli:,r.,-.;;thmj
3u\nnrlrs rs 3u\fl300v'l ,9
Cap. 3. Generarea soft a unor semnale de lest 55

B se concateneaza cefe tre! semnale


u= lul uz uJl i
I ca awf i hdA h:r.
---* /t6
-- iin--..p
re= [r !+n t+2*n] ,.
S c6 .fi.d^'^ d.^l;. <6mFr'l ,,1
^^mn,,c
plor (te, u, '-' )
t.'
gr-d. .' on
title ( TSEMNAL OBTINUT PRIN CONCATENARE' )

File Edit View lnsert Tods Window Heb

DrtE

Figura 3.20. Semnalul compus prin concalenare


Semnalul 'u'oblinut prin concatenarea celor trei semnale a/, u2, u3, este
prezentat in figura 3.20.
a
'02 = I aurSunl tS z = J gP?ousd
'61 = e aurpqrldure ep l€prosnuls leuruos un elsed 'Z glued ep gdur€r lsuulas lnun
eoraundu.rdns uud lnuriqo leuues lnun ee:e:oua8 ruluod [uuJEoJd un sucs as PS S
l
'g1 = l eerur8unl rS g = z uaurpnllldu:z '9 = epzor.led 'g71 areldum ep
I olceJ nc :zlnrqEunlds.rp l€uues Inun ?aJ?rouo8 uluad uruSord un aucs as ?S
'our6un1 rseeace qqrc ps emqe! 'gv11y11 e:eue.rEord ap lnrpaur pugz114n'snduoc '
leurues rnun lu-?Jeus8 aa:apa,r ul gzeeunsuJ os o.lec aleleuures aJ ep e3lldxo
es PS 't
{E:nrelse1 el ep lolelsuuras Joluleue:ed tuacnPo4ul salelll
-rqrsod eapa,ra:d eA as 1.ep 'lerauaE zec) gdurer leuuas un nJ leplosnuls leuuas
rnun ?arelunsuJ uud lnuriqo leuures lnun e araauaE ep ururSord un euts es gS 'Z
i661 =l raiua,rces e aurlSunl lS 0Z=J gpeouad'g = e gulxeru oulpnrlldruo eP
relnrqSuntrl 'culeuns 'clpoued leuuas tnun e ereraue8 ep ruurSo:d un eucs os ^eS
'l
lElpnls op auolqord '9't
3Uflnr\rs rs 3uv]300t! 99

S-ar putea să vă placă și