e

ZZ0Z(rlse.rncng
tplds3 !$
lnluouluo 3
?Jnl!p1
YJ,ICnYAV IS Y.tmZIAgU 'V-II V VIJ,ICS
n)sesnBeJ eBIoJrN
EnI uarBurruqe uu rollrlleraos
uliuaa,relur ardsep Inrp^epv
696r - 1UJ,SIN TnNVId
8- I -90996-9C9
ZZ1f ierldeJ t* inluauxu:rJ : tlt:':r'
rt 'zr,rer's-Z e 'pA - 'ruu;nc?d loplq I nrsaSnza3 a€locl{ !
nJuJnJBd JOPnI u[ rolltllal^os a$ulrr.ro1u1 a.rdsap plq,lap€ : 686I - nrl
xoo:Ir'-
loIuEIroU r aleuo.rfeS Jlralollqlg e dI
nrPlnlBd roPnJ,
 s
:
3:o;113 llaqod :loll:I
OII auar.relrun riElr^rl)v'6 'sa.td:aEY :glrado: :
lLr- - i-*l-:::-5,rp
Sor Eqeell el larl ,,IIIarqV" '8
IOI aldeou Jp zJrur urp ,,1nra31n1" '1,
L6 eBag PI^eI '9
z6 arSErEAol
6B rrzr)ap alaurr6'?
S8 aleol u-a 1npr1re6 '€
tB e]lEI d IS Prill, {
C/
uos eeunrsJa^ 'arze^ul'r
zL plarJes udula
,
rrlz * uurpuJ lInInuBId B ElsI^oIJuq.roE uaunrsra1 'IIJ
L9 .roluords earezqrqolq'S
v9 elerelelrJJ :rnlnueg eugT' ?
r9 iEIJqIIJ eir a1 lnrgnepy '€
Bs 1o:1ad ep rrrprrr erdnseap ea1n1d 'V'I'J Inqnp rEI"'
CC
n'u'c ]soJ e unlndarur e1 'r
zS ralureluurJ, ulpoz qns
IZ eruBruou urrd ,,rzraA ro11ia1nruo,, a1arur11 'f
9t ,,Sz 1n.tr1:arqg,, rs
tr ,,Sz :r11:a1qg,, 'z
6 erPal)nu rrnlr^ol ap oozrr
6 durugruog
,r?z ln rrltarqgr,
f - nrsasnea3 aeprlil-1r'{ E5reuffi1a u3
rolrlrlerlos eliuelrelul a.rdsap InrE^apV :,,68-nUJSI51 1nue1g"
SNIUdNJ
nrlsrN nre.in)?d lopnJ,
JnutsJd
 'Iudor PS.curaru f'ianul Nistru rg89

ro. ,,Situatia 1" 113

11. Cenusi si cioburi 115

rz. Din singe se naste riscoala rl8

,rPIanuI NISTRU - r98g,,
Adevlrul despre interventia sovie
r3. Tancul, toporr.rl si N4ama Omida 114
in eliminarea lui Nicolae Ceausr
r4. Concert de muzici Sambo 86
Edilia a II-a, revizuiti qi adiugit
r5. N4iting 1a indigo 743
16. Corbul de la inter 147 Aparitia primei editii a acestui studiu, in zo_
nit in rAndul cititorilor o serie de intrebiri. ItIr
r7. Reteaua R 150
ei m-au intrebat direct: ,,Ce vrei sd demonstrei
r8. Fantoma contelui Morin 152 amintesc cd sunt un profesionist al informatii
IV. Versiunea gorbaciovisti bine: cea mai mare greseald pe care o poti co
a Planului: ,rCadran - 24", pornesti la drum cu dorinta de a demonstra ce,
etapa la vedere 165
In meseria mea se procedeazd altfel: aduni o m,
r. Insureclia tehnologici t66 de date qi informatii djn sr_rrse verificate (in ace,
z. Ziua triditorilor 17C)
ciale) si incerci si giseqti cea mai simpld expli
sd dea seamd de toate aceste date si iiformati.
3. Noaptea asasinilor rBo explicatia corectd, Procedeul e vechi de vreo 7
4. O invazie nu mai e necesari 185 si se nume,ste Novacula Occami, sau Briciul lt
5. Figura Securistuiui in folclorul TV 189 dupi numele filosofului englez care l-a inventat
cedeul funcfioneazd foarte bine: ce] mai adese
6. Pofta nerostitS 193
mult dincolo de ceea ce bdnuiai initial.
7. Nasterea Troicii 196 Deci, prin acest studiu nu imi propun sd ,,fac
8. \4o$tenirea Troicii 2o5 - altfel, faptele sunt in mare parieprescrise.
de
run si fac lumini, concentrAndu-md asupra un
9. Ceie trei peceli ale intelegerii 207
aspect al Revolutiei din Decembrie ryBg: a exis.,
V. Trei intreblri fundamentale 272 striini, in special ruseasci, in derularea ev
r. Oare a fost Revolutie? 212 telor?
in zozo, cilnd an't publicat prima editie a ace
z. Oare a lost Puci? 275
amintirea interventiilor sovietice de la praga
3. Oare se putea fdri victime? ztB .(abul (ry2il se estompase. De altfel, rJniunba
Jispirtrse de pe hartd sj nimenj nu*Si imagina
Jomnului Vladimir Putin era in stare sd reficA ac
te "operaliune militard speciali',. Iar apoi a sur
.,-azia din Ucraina: in primele trei
ceasuri, even
te pe aeroporturile Hostotnel, Bila Tserkva si \ a
-rirrat exact acelasi plan ca }a praga si Kabul,
Credeti ci asta a determinat o reevaluare a ce
::tAinplat in Rom6nia, in Decembrie rySq? Da'
6 i
 /-
lapLrn JP ,eCI c6?br eH(lrxa)ao Lu 'eruJeLuov uT W[du7tu!
l?-s al eee) e etenleLeel o leurut]alep e e$e Q rlapetJ
'LnqeN rs eSeJd el n ueld rcel8e J)exe ]eurtn
ne Ar{[AseA ri eAYJesJ e\g '[euro]soH aUrnftodone ad ap
e[elueu]rue1'e 'rtnsee) G4 a[al.jJr]d ut :eurct)n urp erze[
-u! jJUaAJns e rcde fiI',,p[eDads ynyyut oumiendo,, ap
ue? Belaoe R)eleJ es o.reJs ur ete urynd nutpe[A Tn[nuu]op
prsny y2 eur8etm rS-nu rueurru ri ylrcq ad ap asntpdsrp
?)r:orlos eeunrun'IeJqe aA'asedwoJse as (616t) pqey BTZ aerullfr^ PIEJ Pel nda
ys 1996rS eBet4 el ep eo:4eutos tortiueLrelut eerrluru]e arlnd lsoJ
Srz
'yitgt olsate e afitpa euutd rytryqnd urc pue) 'ozoz u7
ZTZ eallnloAau lso,r
eroIal
-ueufiuela earelntop uy'gtseasnt leytads ug .guyg,t1s ZTZ aluluJruspunJ IrPqer lu
gugw letslxe e :696r euqute)ee uyp ofin1od.ag ry padse LoZ nra8alaiug a1e r1a:ai ::
tn?urc tnun etdnse ?ut-npu7JJue)uo) 'gutunl teS ys und
Soz lrfrorl Ea::-,
-otd tutl'asutsetd a1rcd eJeut ur luns a1a1de1 'plqe ap -
g6r t.tf rc: I :l-
,,ary1daip )eJ,, ?s undotd ttug nu nrpnJs lsate uttd'ttaq
'prirur rctnupq a) eee) ap op)urp qnul l-6r YlJls o j i--
ilnp q easepe Leur Ie) :eurq a]rco! ezeauoritunJ [nepe)
6Br AJ Inrolllo} ul InlnlsIlnlJS
-otd rc1 'leluetur e-I ere) zay?ua m[nJoso[r1 aletunu ydnp
'urctt6 rnl [ru:r]g nes 'fiile))O eIn)eAoN aTSaurnu as rs s8r eresa)eu a rBlu nu aIZl
rue ep ool oatt ap !q)e^ e [nepilord'FDerc) efietrydxa 08r rolrulsBSe E
e eee)V 'llieurtoJur ri aryp else)e eryol ep euiees eep ps
aLT lolrolqP?,
erct eyietrldxa yldturs teut ee) 1sasp? es DJe)u! * (ept)
-ryo ze) ISJJP ur) ele)ryrJeL JsJns utp rrlerlrJoJut rc elep ep q:rSoiouqat EII.:
99r
outpnlrqnw o runpe :p]qe ezeapasotd as Baru elaseur ul S9r erJPa'r
'eurnup eue) eJlsuo:uu,ep e ap eiwrcp n) ;ul.rp ey rysautod
u PlsIAo[JEqroB uaunr
ps a ary{not $od o ete) ad ppaiafi ateur re(u ea) :aurq 'rr?z - uurpe3" :rnlnuuld
nrlS ri rcyrjeutrcSur [e $tuolsa7otd un ]uns e) )seluruile zSr urroN inleluof ELU
-a.r ey,ilze]lsuoruep ps raJA a3" :lcatrp Wqenul ne-ru re oSr ven
etturp l]pry 'uqqartul ap arras o roryrorylr) Inpuer u! tlu B1 ap
Llt .13iul 1
-tV$ e 'ozoz ut'ntpnls ullsaJe e uitpa ntmtd efirrcdy
f?r oBrpur ei i
plf8ngpu gS glpzpar 6u-II u eliIpil
gtr oqEres PlTzntrl ap u
uppuo PIUB1n IS
nf,sesnea) eBIo)IN Inl Bereururlle uJ Lzr lnrodol'1i
Jolrfrlar^os eriue^Jalur aJdsep InJBAapv eleofsPl 31SEU as eBu
BII
,,696r - 61U1SIN Inuuld(( Srr unqoll IS Y
Irr ,,I ellt
666r n;1s4g 1nur16 nrBrn}qd ropru,
 Tudor Picuraru Planul Nistru rg89
Subiectul continud sd fie abordat "dupd Ltreche", de co-
rnentatori care au adesea o pregetire militard sumard
I
(dacd o au!) si se bazeazd pe amintiri la mAna a doua $i
alte poveqti vAndtore,:ti si pescdresti. Ca urmare, nici
Romf,nia, (Obiectivr
dupd trei decenii, in Rominia, spre deosebire de celelalte
state ex'socialiste, nu se stie nimic precis despre even-
tuale forte strdine - in special sovietice - participante la
evenimentele din decembrie ry89.
Dar iati, glorioasa traditie sovieticd a "operatiunilor
speciale" prin tdrile vecine n-a dispdrut. Iar RomAnia e
vizati - celputin asta s-ar deduce din insistenlele Rusiei
a cirei Ambasadd doregte cu orice pref si dernonstreze cd
in lara noastrd ar avea foc o "resureclie a nazismului", ar
{i necesard o "denazificare" - ca la Bucea si lzium. ItLd'
car acest pericol iminent ar trebtti sd ne faci sd renuntdm
la proza fantasticd gi si ne concentrdm asupra ciltor'
va aspecte: Au fost sau nu qi militari strdini, in special
sovietici, implicati in evenimentele sAngeroase care au
marcat ciderea regimului Ceausescu? Cine au fost? Cttm r. r2oo de lovituri nuclea
au aclionat? Ce dovezi mai putem gdsi, azi, privind acti-
unile lor? Cum aratd derularea evenimentelor din decem- r4 octombrie r964: in urma unei lovituri
brie ryBg, dacd o privint prin ochii 1or? stat, tovarisul Leonid Ilici Brejnev devine st
Aruncind o privire peste hotare si vdzAnd ce se intAm- eral al Partidului Comunist ai Uniunii Soi.i
pli prin l)craina, ar fi momentul sd abandondm abordarea ce petrecuse pe front anii rizboiului mondia
romantati s,i sd proceddm profesionist, bizuindu-ne pe Brejnev se considera un strateg luminat. As,
documente oficiale: declaratii date sub jurdmAnt, docu- primele sale preocuplri s-a nlmlrat si rec
mente citate in rechizitorii alcituite de procurori, pub- planurilor militare ale Uniunii Sovietice, in s1
licalii oficiale - intr-un cuvLnt, surse verificabile. De rec^tia strategici Sud-Vest,.
aceea carteaare sute de notede subsol; ca qiDvs. sd puteti Incepind cu 16 iunie 1965 au intrat deci
verifica surse/e, sd puteti sd cAntdri[i adecvarea aprecie- in cadrul Organizatiei Tratatului de la Var_sr
rilor mele. noile planuri strategice, care au rimas de actu
AbordAnd subiectul cu rigoare, sper sd contribui la im- rn 1990. La rdzboi, Districtele N4ilitare, Z
bogdtirea culturii de securitate a cititorilor: precum vom Odessaa si Kiev urmau sd constituie, respecl
v e de a, luc r ar e a pr e zint d s tructuri inf o r tnativ - op er ativ e, i Ucrainean (Armata VIII Tancuri, Armata X
metode si mijlaace de actiune care, din pd.cate, se dove- XXXVIII), Frontul z Ucrainean (Armata XI\- (
desc a fi si azi un pericol iminent pentru romAnii de din- i Aceasta era terminologia sovietici oficiali - desi mai logic ar
colo si de dincoace de Prut. ie Sud-Est (vezi CtA - Warshaw pact Forces Opposite t0 NATO. \
rtelligence Estimate, NiE-11-14-79, ianuarie 1979.
2 Oxpyr, termen uneori tradus ca
,,regiune militara,'.
T.P. ? ra Ujgorod. astdzi in Ucratna.
-i in c0ntinua!'e, DM Zakarpattia, D[I Kiev si respectiv
D[4 Odess
8
9
 6
'PSsap0 |i\0 Arlladsal is ylifl 'pr]ledlpl€z n0 'ajenutluol ul,
^at) 'PUterln ul rzElsP'p0t03tn P] E 'd'.t
'..Brplrlrrx auniSat" pl supell uOaun uaurai'J^dyo z
'616I arJPnuet'6/-tI-II-ltN'alputlsl aluaStllalul t - -'* t,..
-:.^ a- t.- _-'
t.l
leuorlPN'oIVN ol alrsoddo salJoj il€d eqsleM - vll tza^) lsl-pns ap -
^ -u!P aP uuvruoJ njlu:a .uJUiLi, JO-rtietr ut]' ize TS i
Inluorl u Je llSol reu rsap - pleDuo plltrat^os etS0l0utuua] eta elspalv I
-roJ 'Bprec AIx Blprurv) ueeurer)n z FluorJ '(IIIAxxx -riop- ei 'arytpd uIP 'a-iPJ JUnIlrP ap a:eoilru rs
ElBrrr.rv '111y eleu:y 'rrntuel IIiA eleu-rv) ueeurerf,n r ' e,tt1b ndo - leLuJoJU! r JIJ)IJJS 9 lurz a td e e Je ::n[
LUIA wn)ald :to1.tto1r1o e elegJn)es ap Trtnl[n) ee
InluolJ 'allradser 'arn1r1suof, ps npr.uJn ,rary rS ,pssapo rnqrJluo) gs :ads 'ateo?tt n) Inl:erqns puVP]
'ge11]edru4ez zerel:rlrl1 ale]llJlsrq 'roqzes e1 'o66r ug -LuJ el
'JIJ
qugd a1e1r1en1f,e ap serueJ ne ele) 'alr8alerls rrnueld apou
'(AJO) emoSren el ap InlnlElprJ, rarlezrue8ro InrpeJ ur -aoatde ea.Iet)epe yiytplugt 9s fia1nd ps 'aJasrns
's eelt
'areoBu uI r:ep leJlur ne 596r arunr 9r nr puedarul fia::ad ys O rs e) :losqns ep atou ap e]ns eJe
'rlsaA-pnS q:r8e1e:1s erfrar eO 'agqr,rl!!!Dl asJns 'lueAnt un-JJur - e[eT)t1(
-p ed leneds ur'a:lrleuos nunrui-) ele aJelrftu:olrrnueld -qnd 'uotntotd ap elmlg)F rrJoltzrL{)eJ uJ alrll-)
earern8r;uorar rS leJprunu e-s rredn:oard ayes alaurrd -n)op 'lugupm( qns aWP ryierepep :e[eDrJo e7u
arlurrd pr eSy 'leuriunl Satrerls un eJeprsuor as .taulerg ad au-npurnzrq 'Jsruorsalotd tuypasotd qs IS EIB
ealeptoqe rilFuopueqe es [nluauoY u te 'PUIP]'r-l
lnsqrelol 'prpuoru mlnroqzeJ rrup ]uo4 ad asntatled ar o pu;-i:
-uJVluJ as $ pugz?^ * erc1oq aTsad a:.,utd
edn6 'a:rlorlos rrunru1 Ip trsrunuoJ rnlnprged Ip lere '6
-ua8 rela::as auraap ,taufarg rf,rTI pruoaT lnSerezrol '1e1s ino[ rrtqo uttd rurmtd o FJPP
ap are]{nu rrnplol raun eurrn ur :?96r errquol:o fr -unap utp Jo[a7ueu]rueLe eete[nJeP ?]ele un) i-l
-1lte pur,trtd'rze 'rcp? walnd rcuL rze\oP eJ ileu
eruepnu rJnlraol eP oozf 'r urnJ ilsoJ ne eurJ;n:saSnra3 mynur?at eeJep?)
n Zri, iseonligs eJeluaurruala uJ linltdut! 'l
--tol7J
yenads ur 'rurptls rJeTUUr r$ nu nrs lsoJ nV 'alJ
etdnse urgrlueluoJ au gs 73 yt4selueS
upiunuat FS ?JeJ eu PS mqaJl rc fueurutt lotuad 1
-pW :u:n!4 B eatng eI n - "ere)rJtzeuaP', o ?Je
te ',,tnlnuJsrzeu e atilalnsal,, o )o[ eete Je PJlseo
F) ezeflsuourap Ps iatd atn n:s
eparcp ePese-qLu
?rrrrrg alaiuaiiriur utp $npaP te-s else ufind pt
e eruguro1 rc1 ':nrydilp e-u eunet aytpi urtd ,'
trliun lrirJo,, e ?)!p!^os alllpen eseoruol? '9]e'
'6gbt auqraxeP urP afalu
ey aluednrlrcd - acyleutos leoads il - aurqJls al
-uele atdsap sttatd )rturu ar;S as nu 'a1st1er:os-
eqqpq) aP aJrqasoap atds 'e_yuyutog ut 'nuatap
nii ;ercutn e) 'lsarptsad 1s llsarorguel llse-
*bz In^IlJeIeOr, tulugutog rS enop e erreut e[ rJt]ur'ue_ ad gzeazecl as rs (ina
r7E eJP) ri
Weutns Frelrlttu eJ!ryEeJd o easaPe
.I -o) ep ',,erpetn Pdnp, wpJoqe ell FS Fnutluo) [
696r nrTsrlq ynue16 nlErnlxd roPnI
 'l'udor Picuraru
pul 32 ArmatS, Armata V AerianI, Armata VIII Ap5ra-
ie Antiaerianl), respectiv Frontul 3 Ucrainean (Armata I
Gard5, Armata VI Tancuri Gardi, Armata XVII Aeriani).
La rizbor, cele trei Fronturi sovietice urmau deci si
pltrundX in Rominia si sI se concentreze pe linia Dunirii.
be la vest la est: Fr.rU intre Calafat si Turnu N45gurele,
Fr.:U intre Turnu Migurele si Oltenita-, Fr.zU intre 01-
tenila qi N4angalia. Apoi, trupele sovietice urmau si
treaci Dunirea, sX avanseze pe teritoriul Bulgariei si, im-
preuni cu forle1e bulgare, sX treaci frontierele Greciei, si
invingl fortele NATO, scot3nd Grecia din rlzboi printr-o
campanie de r5 zo de ziles, aqa cum reiese din materi-
- unui rizboi cu NATO, Alianta va incerca sA
aluliartografic odinioarl secret pe care, astizi, il avem Ia
dispozitie:
Dar granila de nord a Greciei este fortificatS, iar
terenul e muntos, dificil. Ca urmare, intre anii 1965 -
t99o, planurile OTV privind Balcanii prevedeau un atac
masivtu aplicarea a 6oo de lovituri nucleare tactice.
De aceea, documentele de bazl ale Planului de Operali-
uni pe Direclia Strategici S-V erau Planul primei lovituri
5 Vezi contributiile lui N!kolay saychuk in lillps:lvrarspa-t.tlt/1837,Lvaeletnyy:
vz l[\l : l1aiLc-l]e]l tr- uryr yos kEy:laro dllsy : arflii
i0
Planul Nistru tg9g
nucieare si Planul asigurlrii tehnico-nucieari
talia modul in care, in :-+ zile, rzoo de ogi
pentru sistemele de rachete ,'Luna,, (FROG
(SCUD) urmau si fie aduse, din Ucraina
Obiectivul "Kirovogra d-25,,),prin RomAnia s
Artilerie 25" Borovec, din Buigaria (in vecir
cie pornire ia atac).
Probabil ati sesizat: sovieticii urmau sa
travers6nd de Ia nord la sud RomAnia, pe
rzoo de arme nucleare, din care jumitaie t
si ajungi la Borovec. Restul erau pierderi;
Strategii de la I\4oscova apreciau cI, in primel,
mai multe dintre convoaiele transportAnd ar
sovietice (codificat, "baterii de parcare,,). in
existau arme de precizie, deci singura cale e
arinelor atomice tactice. Iar pentru a nu pro\:c
inceput un rdzboi nuciear la scari mare, car(
clitat direct Statele Unite, se aprecia cI NAT(
sd distrugl respectivele convoiie firi sI love;
teritoriul URSS - deci, in timpui tranzitului 1
Romdniei, apoi al Bulgariei.
Aflind cI in primele trei ziLe al.e unui contli,
pAtrunderea convoaielor nucleare sovietice p
RomAniei va duce ia devastarea tirii noastre.
Giurgiu, prin c6teva zeci, daca nu chiar sute
nucleare tactice, partea romAni a incercat sj
abandonarea acestei strategii. RomAnii au ata
.1ab ai OTV: l\{oscova dorei ca, in caz de urger
lantul Forleior Armate intrunite (un maresai
loatd da ordine direct Armatelor nationale ,
nrembre OTV. Partea romini a obiectat: fun
nandant al Fortelor Armate tntrunite era dut
de adjunct al ministrului Apirlrii URSS. Desi i
Statutul OTV declara ci statele participante si
irepturi, de fapt se dorea ca un idlunct de mir
:tic si dea ordine peste capul guvernelor aliatt
S -a ajuns ia solutia provizorie ca N4oscova s j
'-:rin intermediul guvernelor aliate
- ceea ce ;
nit armata sovietici. Iar atunci au inceput
.
si a1
t1
 It
rze^op pffde qs lndalui nE rJunlB rel 'Ff,rlar^os EleruJe ]nu
-nipr.uou e a) eee) - alerle Joleuraln8 Inrpaulalur urrd
aurpro eap FS elof,sotrAI pt artozrlord erinlos el sunfe e-g r.rnlrlol rarurrd lnuEid :-::;,'--a ;-' -:;-::-\ :'-lr:
'elerp ro1aura.r.n81nde: elsad eurpro Bap ES f,rla -rleradg ap Inlnue1d f i: ;lr;. ll l ?lri-ri'rl-llr-rt
-rlos nJlsrutru ep lcun[pe un E3 earop as lde; ap ,r:nldarp 'aJlltul erualf,nu lrnlFo[ ep oo9 e ea:elrlde
ui ep8a luns aluednrlred alalels pJ Erplf,ap AfO Inlnlels rele un neapa,ta.rd lTuEJTeg pur-rr:d r\IO Jlilnu
nrdtrurrd u1 rSa6 'SSUn rrrqrqdy mlnrlsrunx 1e 1:un[pe ap 'lT)lllp 'soluntu
- 596r Irue arlul 'a.Ietuln EJ
rEI 'ElE)llTUoj alsa ral)er3 e prou ep Ellue'
eef, ap Plelqnp Bre alrunlluJ aleixrv JolauoJ Ip luepuEur
-ol ap EIilunJ :1e1f,arqo e dueruo-r Erupd 'A;O arquraru
rolalpls eF eleuolieu roleleturv lf,arrp aulp.io ep pleod
ES (frlarlos pSareur un) elrunrlui elprxJv rolai:o1 Inluep
-ueuro) 'giua8-tn ep ze) ur 'e: ear5p plolsor\ :AJO IE qels
1n1:und ]eJe1e nE rrugtuog 'rr8alerls relseJE eaJeuopueqe
eunuJelap qs ]EtrJalur E Buetuor ealred ,e:r1le1 arpelJrlu
rlnlrlol ap alns rBrr{l nu e:rep 'rlez Ela}pl ur.rd ,nr8;nr3
e1 rSei e1 ap 'arlseou rltpl EerElsE^Jp el af,np eA rerueruo6
InrrolrJal ad a:rlarlos aJeelJnu lole{eoluor earapunrled
OJ,VN ntr llrlluor rnun alp elrz rell alauirrd uJ El puggv
'rarreSlng 1e rode 'rarueruog
Irlrrolrre] ad rnplrztrerl lndurl uf nap - SSt{n InrJo}rre}
rea{lnu E)sBeAol Fs qJqJ areoluol alaar1:adsar p8nrlsrp es
elralur eA O;VN e:r er:arde as ,e1ru11 alalels ]f,atlp ]Blrlf,
-rrad q re aJel 'e.rELU eJef,s Ei rpallnu ioqzql un lnda:ur
unq pl ap e:ozro.id nu e nrluad lel .elillPl allluolB rolelrllp
eeJrsoloJ E-ta oF) ern8urs r)ap .arzilerd ap autre nelsrxa
nu rue rele uI '(,,a:e:red ap rrJelpq,, .1err;rpo:; elrlerlos
arpellnu auJE puguodsue:1 elareoluo) arlurp allnru reru
lg) auruqa ES elJafur ezr eiuerly 'O,-LVN nf roqzE-r rnun EI ruale 1g 'rzglse 'arel ed larfas Ereorurpo flle'I;
ele JIrz f -€ alaruird ur 'e) nerlerde eno:so,\l pl Jp rr8ale-r1g -iraleru urp asara.I unr eSe 'ragz ap oz - Sr 3
'aleJllruuld r,rap.rard npra Inlsag 'lalorog e1 p8unte gs o-r1upd rcqze^r urp erfalC Pugio)s 'QIVN elalr
nEuun (oog) aleleunf aJe) r.rrp 'J]eallnu 3ru.rB ep oozr gs 'rarra.rg alarerluo.IJ Plear-l Es 'are31nq ala1:oJ
'q:erlnr aler ad 'erueruog pns el prou pi ep pupstaleJl -tui 'ls rarreBing InrJolrJal ad azesue't'e 9s 'ea;gt
'a1:odsuerl es ner.uJn rrfrlarAos :]Ezrs.as 1ie gqeqor4 qs neurln efrleIlos aladn-r1 'Tod^V 'er1e8uetr'1
()Btre Pl arru;od ap -1g arlug Oz'rJ 'e1rua116 rS elarn8q6 nulnJ,
raTurl eelplpurf eA ur; erreSlng urp .laloro B ,,Sz ortalrpv 'a1arn8g141 nurnJ tS 1e;e1e3 arlul OrrJ :}se E{
ep ezeg,, ards erueurog urrd ,(,,S2-per8olorrN,, Iltnrlfarqo 'TrrELInC erurl ad eze'Ilua)uoJ as ES IS eruelxog
- rrt-rxgJ) Burerf,n urp 'asnpe a-rJ ps nerurn (C1JS) pi r:ap neruJn atrIlallos rJnluorJ lall 3laf, 'I
,,snJqlf,,, IS (DOUJ) ,,BunT,, elar.if,pr ep alarxalsrs n:1uad '(Puelrev IIAX sleturv'Eprec rrnf,uBJr In elE
'19ue1
arualrnu aar8o ap oozf 'ayz b-€ ur 'aJel ur Inpou ErlB] i BleruJV) ue3urerln f inluo-r1 ,trlradse;
-ap elsaf,V'aJpallnu-olruqol rrrg;n8rse Inutsld is alpalJnu -ergdv IIIA eletury 'guer-ray A elEuIJV 'qlEu
696r nrlsrlg 1nur14 nrelnlEd lopnl
 Tudor Picuraru
cI liderii romani, prin intermediul ministrului de Externe
Corneliu Nl5nescu, au intrat in leg5turd cu Departamen-
tul de Stat a1 SUA, promitindu-ie americanilor cX nu vor
permite accesul armelor nucleare pe teritoriul RomAniei
si cerind ca,in caz de rlzboi, tara noastrl si fie tratatl ca
atare. $i pAni la dizolvarea organizaliei, Rominia a refu-
zat sI semneze Statutul la Rizboi al OTV. Asta a displ5-
cut profund la Kremlin.
Reaclia lui Leonid Brejnev a fost imediati qi radical5.
in versiunea inilialS OqbD a noilor planuri sovietice pe
Direclia Strategici Sud-Vest, in caz de rlzboi cu NATO
Rominia urma sI formeze un "Front Rom6nesc", alcituit
din ro divizii mecanizate plus o divizie blindati, care ur-
mau a se concentra in zona Calafat - Turnu N45gure1e. Aqa
cum remarcl prof. Larry Watts, ,,La miilocul anului t965,
RomAnia a fost brusc eliminatl cu totul din strategia de
rdzboi a Pactului de la Varqovia."6 Rolul repartizat initial
celor rr divizii romAnesti a fost dat in sarcina Districtului
lvlilitar Zakarpattia.
6 htt1)srl{L!q! bd.sanl{qeu nenv3-37-6 6z?2lLarylvalts:BlZb ol-B!s-4
val5!vla--L p. 1 9 13.10.1969.
12
PlanuL Nistru rg89
z. r(Obiectiv z5(d
Din acea clip5, Romdnia a inceput si fie trata
_
-'RSS, ca un stat dusman: ,,Arhiiele KGB con;
:957, Moscova desfdqura misuri active pent
Romin;ei pe plan international si pentm dirr
iucerii interne.'q
Aceste actiuni se inscriau perfect pe lini;
3rejnev privind "suveranitatea limitati.. a st;
;ialiste", aflate sub puterea Moscovei. Aceasl
. fost expusl pentru prima oari de S. Kovale
?ravda8 si reluatl de Leonid Brejnev in discu
,longresul al V-lea al partidul N{uncitoresc Uni
:iae: ,,Cind fortele care sunt osti/e socialismul
;A directioneze dezvoltarea unei tiri socialiste
:alism, aceasta nu devine numai o problemi a t
-'utie,- dar si o problemd si o preoiupare a tutt
; :cialiste."
Refuzul RomAniei de a adera la doctrina c
=rarare irnpusd de Moscova OTV constituia o
lca favorizare a NATO, o .,directionare spre cz
,--anuriie militare sovietice privind Rom6nia ar
..-iicate in consecintS. in cai de rizboi cu NAT
,. lutea aduce pe front sutele de lovituri nucle,
:)artizate pentru misiune, fIrX ca liderii de la
,- si se poatS opune, Dobrogea romAneasci ur
-,,: in compozitia URSS. Exact
la modul in carr
. rastre, Crimeea sau Donbas au fost ,,alipite,,
1a
- ..sa. Intr-adev5r, hirti militare sovietice odini
':crete, publicate recent de SUA, arati frontir
--r-sovietici marcati pe Dun5re,
de la Galati la
7 ldem p. Z.
I -Suveranitatea gi obligatiile interna[ionale ale firilor socialiste,
ll i a- 26.09.1968.
13
 il
'696I'oI:EI 6
;- i-'-J -' - i - - -'
'496t60'92 -elueuro!-rpqzeS -i-: l. - : --' : -:-:-l-=- L rl:
'ep^PJd ',,aisrlEDos JolrJpi alp alEuotipuJalut alilip8tlqo t6 EalpltupJa^ns" g
'Z'd Luapl /
'rSerplqJ el rielBC pl ep 'ereun6 ed Fle)retu Ef,rlarlos-ou
-eruoJ EJarluo4 Elere 'yi-19 ap luef,ar a1e:r1qnd 'alallas
]frJls Freorurpo a3llerlos eJelrlur lirqq 'rp,tepe-JluI 'qsn6
eiierapal e1 ,,a1rdr1e,, ]soJ ne sequoq nES eeaurr-r3'ailseou
alallz uJ'e.ref, ur 1npout EI ]f,exg 'SSUn erfrzodruor ur aJl
-uI FS eurJn e)seaueuror eeSorqoq 'aundo Eleod as RS il
-Sarnrng el ap lrJeprl el plRJ'eunrsnu nrluad alezrlreda:
aJl]f,e1 eJpelJnu rlnlrlol ap aialns 1uo.r; ad alnpp ealnd e
nrluad 'OJVN ntr roqzpr ep ze) u1 'giunasuof ur aleJrJrp
-oru lsoJ nE Brueuro5 pur.tr-rd a:r1-arrros erelrlrru ap-rnueld
:,,ursqe1rder a:ds a.teuorilarrp,, o 'OJVN B aJezrJoABJ EJru
-leropurau o Brnlrlsuol AJO plolsotrAI ap qsndun arerede
aP eunuroJ eur.rlJop el plepB B ap reruBtxoH InznJeu
,,'elsI[et)os
toyytpi Jornlnf e arcdntoatd o rs pualqofi o rs rep 'arjnc
-s!p q yyryi e eruayqotd o rpurnu eurlap nu elsee)e ,utsr1e1
-rdet a4pt ef,sr[eDos ltyj rcun ee]ellotzap azauorjtanp ys 'etued:e::
F)tpa)ur rn[ni-r:sqei,:os alr]so ]uns ete) eyajrcg pue3,, :ueru
-olod urp ]run )se.rolrlunlN Inprl.led iE pal-A 1e psarBuo3 lnlnlf,IJlsro Eurlles uI ]Ep ]soJ e I+saugruol IIZi-\1
rn[n])ec
EI nFS InsJnf,srp ur zraufa:g pruoaT 3p p]Bnlar rs ,epler6 lelirul lezrlredar Inlou s;erLosteL e[ ep
ap er1ap4s urp fnlol n) PWUyuI1P )snrq |s-o! e
lnrprz uI AalBAoN 'S ap pJeo erurrd nrlued esndxa ]soJ E
emrl)op plseaf,V 'ralof,sotrAl earalnd qns elege .,,a1sr1erl 'igfi mlnue p'toltutt e7" 's11e11'{ue1 ';o:d g:rr
-os,, .rolelpls B ,,Flelfturl ee]e]ruEJa^ns,, purlrrd ,raufatg esy'alarnBEIN num; - leleleJ euoz uI erluJf,uol
raur.rlJo6 eruq ad pa;rad nprlf,sur as runr]:e alsa)V -rn arer 'Elepuriq eIzrAIp o snld alezrueJs[I IIZI]1
]rnlR)lB ',,)seueurog ]uoJi[,, un azoturo] ES Buln
b,'aLltatrul IIJe)np
-ua) eeJezrmp ntluad 6 puofieutalur ueld ed wugutog OJVN n) roqzq.I ep ze) ur ']sa1-png g:r8a1er15
eeJelozr n4uad etq)e rJnse.ur eJnseJsap e.notsotrttr ,L96t JA aJlrapl,os rrnueld rolrou P (t96r) qletirut eau
ul 'F) FutrJUD gDN alauqty" :ueurSnp lels un etr .SSUil 'ppllper rS plerparul 1so1 e laufarg pruoeT lnl
'uTlureJx EI p
arlpl ap 'qlelerl eg es lnda:ul e eruBrrro5'pdTll peJB urq ezauu
-Eldsp B PlsV'AIO 13 roq_zEg PI Inlnlels
-nJar e erugruog 'rarfezrueBro eaJellozrp ?l Eugc
p) Plelerl ar] ES gJlseou erei'roqzqr ep zEl ur 'ef
,rSz ,rl1releO,'z rarueurog Inrrollre] od areallnu rolerurP Insaf,)
rol nu El Jolruellrarue al-npupiluord'VflS Ie l
-uautel.redeg nl prnlg8al ur lerlul ne 'nrsau911
auJalxg ep TnlnllsruTu lnrpeLllralur urrd 'Tuetrio
696r n;;sr1rg lnur;6 nrerllJEd IopnJl
 Tudor Picuraru Pianu.l Nistru :989
"Kirovograd-21" din Ucraina si Baza mobilA ,,
:5" din Bulgaria.
I)ar cum anume plinuiau militarii sovietici
.q55 - rg89, si ocupe RomAnia qi sI anexeze <

:a?

In februarie - martie 2022, Rusia a incercat sI "de-

nazifice" qi si anexeze, sub numele de "Novorossyia", in-
treg litoralul ucrainean, de la vlrsarea Niprului qi pAni la
Cuiile Dunirii. Documentele dovedesc cI inci din 1966,
Moscova plinuia, in mod similar, '(denazificarea(t li-
toralului rom6nesc $i anexarea sa la URSS.

Si fiindci nu se cldea ca in documentele militare, fie

ele si strict secrete, o lari inci "socialist5" sI fie desern-
nati drept tint5, de atunci Rominia apare in
militare sovietice sub denumirea cripticl de "
z4".in respectivele planuri lara noastri apare ca un sim-
plu drum de legituri intre depozitul de arme atomice
14 15
 l'.
'I
a)rurole auJP ap inirzoiap ellu! F'InlEBa1 aP- ru
jtteou eiEl IlnuEId a1a'tr1:adsa:
-turs ,rn ec olede P
Tn^rlf,erqo,, ap EJIldJlf eslrrllnuep
qns afl]al^os 3
5pr"""i.i-"1 aiede eiugruog rrunle ap 'Eluli ldal
-urasap ar] ES ,,ElsilerJos,, EJUI EJei o 'alal:as l:i:l
aq 'are11pru alaluaunlop uI ef, EePFf, es nu P3puI
'SSU1 uI us BeJuxaue 15 JsauguroJ r-n
-q rru;Jef,rJ;zuuap, 5.ru1pu1s poru uU'urnuP1d u-r
,gb6r ulp p)ul Ef )sapalop alaiueunloC 'IIrEunf
u1 gugd rS rnprrdr1q eoresrP.\ e1 ap 'ueauIE'Iln lnlelt
IS
-u1 ',,Etd.ssoroloN,, 3p alerrtnu qns 'azaxaue ES "
-op,, ES lef,retrur u ersng 'zzoz alueru - ellenlq
iea
urp eged o azaxaue ES rS Brugtuog adnf,o ps '686r - S96r
rrue er]ul'1r1laraos rrJe]r1rur nernuqld aurnue runf ftC
'erre8pg urp ,,Sz
- lalorofl,, pllqour pzeg rs eurelJn urp ,,Sz-pe.r3olorry..
696r nrlsrg l.nue[d uEInfEd lopnJ
 Tudor Picuraru
3.GRU $i
(Obiectivul 25"
Precum am vizut, in caz de conflict, trei Fronturi
sovietice urmau si traverseze RomAnia de Ia Nord
la Sud. Fiecare dintre aceste Fronturi dispunea de forle
specializate: GRU, l-raaHoe pa3BegbtBare,nbHoe ynpaBneHue.
intr-adevir, aqa cum precizeazl manualele secrete de cu-
noaqtere a armatelor str5ine editate, in anii 'Bo, de LJS
Department of the Army'o, ,,Operaliunile de ri.zboi
neconven[iona] fn sprijinul Frontului sau al Armatelor
din componenla acestuia se efectueazd sub controlul co-
mandantului Frontului. Ele pot fi executate de for[e spe-
ciale aeropurtate ale GRU precum qi de unitdli de sab-
otaj sau recunoaqtere... fn aria de acfiune a Erontului,
pe o adLncime de 35o pAnd la tooo km. Misiunile supli-
mentare includ: ... Eolosirea terorii pentru a intimida
populalia (s.n.); Organizarea luptei de gherild sau de par-
tizani. OperAnd in spatele dispozitivului militar inamic,
aceste unitd;i au misiune.! de a preveni folosirea eficientd
qi la timp a rezervelor. In general, afecteazd capacitatea
ofensivd qi defensivd a inamicuh)i." "
Se observl ci misiuniie elementelor GRU se deruleazl
,,in sprijinul Frontului sau aI armatelor componente".
Pentru a asigura buna desfiqurare a Planului asiguririi
tehnico-nucleare (qi nu numail), fiecare dintre cele trei
fronturi prevXzute si traverseze Rom0nia dispunea de
cite o Brigadi GRU-Spelrraz, cu un efectiv intre 9oo
qi zooo de militari", incadratl complet qi in timp de
pace, avSnd in vedere cerinlele privind cunoaqterea lim-
bii qi locurilor: ,,Trupele speciale sovietice primesc un
antrenament jntensiv. Nlici grupe de bdrbali sunt an-
trenate ca o echipd. Fiecare echipd este comandatd de un
10 FIV 100 -2-1-1984 Si FIt/ 100 -2-2-1984 Headquarters, Department of the Army,
The Soviet Army . tn cele ce urmeaz;, F[/100-2'1-1984, respectiv F[4 100 -2-2-1984.
11 ldem p. 33.
i2 Ft\4100-2-3 - 1991 - Headquarters. Department of lhe Armir , The Soviet Army
- Troops, organization and equipment. in cele ce urmeaza, FI\4100-2-l - 1991.
16
Planul Nlstru rg89
',fiter care varbepte fluent limba tdrii tin
..:-r csle Jtrctiitorul siu...,,.
-, :talitate, nu numai ofiterul comandant.
rchipi cunostea intr-o mlsuri mai mare sa
lirnba si obiceiurile tlrii ,rfinti,,, asa cur:
-.. .:rlm5ri oficiale occiclentale:,,Organizatr
-- _:.rrlipe speciale se vor infiltra si vor lupt,
::le
- -' m icj. i-n caz de razboi, fiecare dintre a,
- rir mds,trd.
sd desfdsoare aproximativ to
:' =.:az. O echipd tipicd e condisd de un ofiter
--:,:ior un subofiter sau sergent reangajat. Ce
-- ..:srupului sunt^formafi ca operatori radio :
-rr:
distrugeri. In afara pregitirii militare n
-:r
, . -<iurt_;nstruitiintactici de infiltrare; ...lul
' .--- ,.j tehnici de ucidere tdcutd; operatiuni-1
. :: si abiceiurile fdrii-yinti; supravietuire2
,- --:.'r inamice: cercetare si localiz)rea tintelor
-:ebuie remarcat faptul ci, in spiritul Doc
-:-,-. materialul nu se referl
1a lIri inamice,
tintd':. sau ,rvizate,,, adici inclusiv state ali
--. GRU la nivel operativ aveau misiunea de
. - : -r1 Fiontului pe intreg parcursul, prin Ror
-,--:,. apoi prin Grecia - respectiv Tulcia. De
: r--:rctura flexibil5 a Brigizii Spetnaz din ct
' ..,ilui: cite un batalion
speiializat pent
Iard .,vizati((, care actioneail dupi plJnuri
, : >-iu schimbat prea pulin din rq6B (interr
: -. .a pAni in
zozz (Kiev).
--.:fel, in 1968, Cehoslovacia, tari membri
,.--! Ce un batalion specializat rlin cadrul Bri.e
zi-a slar'(Districtul \,{ilitar Zakarpattia, ia ai
. .1rda gl.col. Vasilii Bisyarin), care la ora z C
-' re zr august :968 a ocupat in cateva minutt
.':aha-Ruzy.r;e. deschizind caiea celor doua
..raci (Regimentul:oB Gardi Kuban si Re-eir
rdi Caucaz ) rlin ca.drul Diviziei 7 Aerodesant
j FM 100 -2-2-1984 p.33.
r U.S. Governrnent - The Soviet tMilitary power 1985, p.73.
: Ceea ce dd altd greutate afirmaliei d-lui Vladimir putin din ocl
:rvind calitatea unor tdri europene (inclusiv
RomAnia) de .tinta,
it sunt in curs de pregdtire pentru a arunca tn haos si sAnge acr
t/