Sunteți pe pagina 1din 90

Rudolf Steiner

ORIENTUL ÎN LUMINA
OCCIDENTULUI
Copiii lui Lucifer şi fraţii lui Hristos

GA 11

Ciclu de nouă conferinţe ţinute la München


în perioada 23–31 august 1909

Traducere din lima france!ă de "#C$%&' #$&" C()C#*"


Confruntarea cu ediţia germană+ iolog dr, -'T('
-&-&C$.T'&

Titlul ediţiei germane/ pulicată după o stenogramă reă!ută de


conferenţiar+
'( $(#'"T #M %#CT' '. $4#'"T'.
ie inder des %u!ifer und die 5rüder Christi

"r,curent în iliografia generală 6& 113

72002 Toate drepturile pentru traducerea în lima rom8nă sunt


re!erate
'diturii *"#'(. '"C#C%$-'#C

CU!RIN"
Treptele a#e$%rului :iolog dr, -etre -apacostea;
Î& le'%tur% cu pu(licarea co&feri&ţelor lui Ru#olf "tei&er
Cu$)&t *&ai&te al autorului
Co&feri&ţa I < München , 23 august 1909 < Misiunea cunoa=terii spirituale în lumea
$ccidentului, >n legătură cu repre!entarea dramei lui 'duard .chur? Copiii lui Lucifer
Co&feri&ţa a II+a < München , 24 august 1909 < -rimele patru trepte ale iniţierii
occidentale
Co&feri&ţa a III+a < München , 25 august 1909 < Caracteristicile lumilor superioare+
lumea sufletească =i lumea spirituală, "atura con=tiinţei morale+ 'riniile =i 'umenidele,
'oluţia -ăm8ntului prin fa!ele .aturn/ .oare/ %ună =i -ăm8nt =i natura cadripartită a
fiinţei umane, 'enimentul hristic

1
Co&feri&ţa a I,+a < München , 26 august 1909 < .tadii echi =i actuale ale eoluţiei,
-here@Ades din .Aros, iferenţa dintre modurile de g8ndire oriental =i occidental,
Conceptul de #storie, #ehoa, #ahe, ristos
Co&feri&ţa a ,+a < München , 27 august 1909 < Cele două curente ale migraţiilor+
curentul din nord =i curentul din sud, %umea !eilor de sus =i a !eilor de Bos
Co&feri&ţa a ,I+a < München , 28 august 1909 < 'enimentul hristic, %umea !eilor
indieni/ persani =i greci, &deărata natură a lui %ucifer, #niţiaţii rosicrucieni
Co&feri&ţa a ,II+a < München , 29 august 1909 < 'oluţia omenirii în cursul
timpurilor postatlanteene, Modificări în organismul fiinţei omene=ti, %egenda lui $edip
=i legenda #uda
Co&feri&ţa a ,III+a < München , 30 august 1909 < "atura principiului luciferic, Cele
=apte epoci culturale postatlanteene, "umărul  =i numărul 12
Co&feri&ţa a I-+a < München , 31 august 1909 < Tainele numerelor, 'enimentul
hristic, #isus din "a!areth =i ristos, >nţelepciunea Misteriilor în iitor, .cAthianos/
6authama 5uddha/ 4oroastru/ Manes, %egenda lui arlaam =i Dosafat

TRE!TELE ADE,.RULUI

&ntroposofia este un curent spiritual modern/ fundamentat de austriacul (udolf .teiner


:1EF1–192G;/ personalitate compleHă/ dotată cu capacitatea de a de!olta în mod
consecent =i interacti at8t mistica înaltă a!ată pe eHperienţe interioare care lIau
condus la cercetări aprofundate în lumea spirituală/ c8t =i g8ndirea riguros =tiinţifică
despre
=i primaspirit/
parteprin opo!iţiealcuJJIlea,
a secolului tendinţele materialismului
Materialismul dominant
urmărea în secolul
eliminarea al J#JIlea
nielului diinI
spiritual din cunoa=tere prin contestarea eHistenţei acestuia în *niers/ ceea ce lIa
îndreptăţit pe (, .teiner să afirme+ KTragedia materialismului constă în faptul că nu poate
înţelege ce este materiaL,

-entru a sinteti!a conţinutul de idei al antroposofiei sau =tiinţei despre spirit om porni
de la un principiu de a!ă formulat chiar de (udolf .teiner+ K$ricărei realităţi materiale
din *niers îi corespunde cea spiritual =i orice realitate spirituală din *niers prime=te
la un moment dat eHpresie în lumea materialăL, >ntreaga eoluţie/ mai înt8i iologică =i
apoi socialIistorică/ a umanităţii este o ilustrare ie a acestui principiu, Cunoa=terea
directă a resorturilor spirituale ale umanităţii/ ca =i cunoa=terea eHterioară a materiei/ se
oţine numai prin eforturi susţinute de perfecţionare a structurilor noastre suflete=ti =i
spirituale/ pentru a deeni apţi =i demni de de!oltarea con=tientă =i responsailă a
relaţiei omului cu lumea spirituală în toată puritatea indispensailă acestui scop, *nul din
principalele scopuri ale antroposofiei constă în deschiderea căilor cunoa=terii de sine/
fapt necesar pentru eoluţia iitoare a omenirii, &t8t cunoa=terea de sine c8t =i
înţelegerea coerentă a lumii interioare =i a amianţei telurice =i cosmice se pot do8ndi
prin studiul scrierilor antroposofice/ întruc8t logica riguroasă a eHpunerilor oferă g8ndirii
posiilitatea aprecierii alorii acestora/ chiar =i în lipsa accesului personal direct la lumile
spirituale, $mul apare astfel ca o fiinţă dulă/ cu prolematică cosmică =i prolematică
terestră/ a8nd sarcina reali!ării sinte!ei superioare a acestora,

2
>n consecinţă/ antroposofia este =tiinţa despre spirit care ne dă posiilitatea înţelegerii
raiunii !e a fi a structurilor =i eenimentelor aparţin8nd lumii sensiile/ precum =i a
înlănţuirii acestora în timp =i spaţiu, 'a nu este o fundamentare teoretică pusă la
îndem8na unei Ksecte religioaseL/ cum încearcă să denigre!e unele scrieri mi=carea
antroposofică/ ci repre!intă calea spirituală de alorificare concretă a forţelor de iuire
aduse de ristos pe -ăm8nt/ at8t de necesară întrIo perioadă în care de!inarea între
oameni se manifestă în toate relaţiile indiiduale =i de grup, 'Histă/ în pre!ent/
antroposofi aparţin8nd celor mai diferite confesiuni religioase care consideră că au găsit/
în sf8r=it/ în antroposofia lui (, .teiner un limaB comun capail să cree!e a!a pentru o
nouă deschidere spirituală către lume/ prin înţelegerea corectă a momentuluiIcheie pentru
întreaga eoluţie cosmică pe care lIa repre!entat
2000 de 'enimentul de pe 6olgotaani,
de acum

&ntroposofia nu este teorie/ ci cunoa=tere ie/ ceea ce se reflectă în faptul că a pus toate
premisele =i a elaorat soluţii aloroase în diferitele domenii aplicatie marcate de
consecinţele tuturor situaţiilor de cri!ă caracteristice lumii actuale pe care (udolf .teiner
leIa preă!ut cu EI9 decenii în urmă, &stfel/ pe a!a cunoa=terii aprofundate a omului
:antropologia antroposofică;/ (udolf .teiner/ colaoratorii =i urma=ii săi au elaorat
principiile =i metodele terapeutice ale medicinii antroposofice/ ale agriculturii
iodinamice/ ale sistemului pedagogic aldorf/ ale tripartiţiei sociale/ au dat na=tere
unui impuls srcinal în arhitectură etc, -utem conchide că antroposofia este totodată o
cale de cunoa=tere oiectiă/ o cale de autocunoa=tere =i o cale de iaţă, 'a este
prelungirea în 'ul omului actual a actiităţii lui ristos/ a %ogosului care a acţionat de la
începutul eHistenţei *niersului,

Mi=carea antroposofică/ care sIa separat din mi=carea teosofică/ sIa de!oltat
independent/ =i numai în mod erona t sau au!i  este asociată cu alte curente =i
organi!aţii actuale, 'a deschide perspectie luminoase educaţiei pentru liertate/ iuirii
dintre oameni =i colaorării cu natura/ iar spiritualitatea rom8nească/ constituti cre=tină
=i cu o largă deschidere spre înţelegerea integrării omului în Cosmos/ este o matrice gata
pregătită pentru receptarea =i de!oltarea acestor imperatie ale mileniului ###,
iolog dr, -'T(' -&-&C$.T'&

ÎN LEG.TUR. CU !U/LICAREA CON0ERINELOR LUI


RUDOL0 "TEINER

5a!a =tiinţei spiritului orientată antroposofic o constituie lucrările scrise =i pulicate de


(udolf .teiner :1EF1–192G;, -e l8ngă aceasta/ el a ţinut/ între 1900–192N/ numeroase
conferinţe =i cursuri/ at8t în faţa unui pulic larg/ c8t =i pentru memrii .ocietăţii
teosofice/ mai t8r!iu ai .ocietăţii antroposofice, orind în mod lier/ el însu=i a dorit
iniţial ca aceste conferinţe să nu fie consemnate în scris/ deoarece ele erau concepute
drept Kcomunicări orale/ nedestinate tiparuluiL, upă ce însă sIau finali!at =i răsp8ndit tot
mai numeroase ariante incomplete =i eronate după stenogramele =i notiţele auditorilor/
sIa ă!ut neoit să reglemente!e prolema acestora, Oi a încredinţat Mariei .teiner on
.iers această misiune, 'i iIa reenit sarcina de aIi desemna pe cei care au dreptul să
stenografie!e conferinţele/ de a asigura administrarea stenogramelor =i rei!uirea teHtelor
pentru tipar, in cau!ă că/ fiind eHtrem de ocupat/ (udolf .teiner nu a putut corecta el

3
însu=i teHtele/ dec8t în ca!uri foarte rare/ în priinţa tuturor conferinţelor pulicate
treuie să se ţină seama de această re!eră a sa+ Ka treui să se aiă în edere faptul că
în stenogramele nerei!uite de mine se găsesc gre=eliL,
>n legătură cu raportul dintre conferinţele pentru memri/ care/ la început/ erau accesiile
numai su formă de manuscrise tipărite pentru u! intern/ =i cărţile sale/ destinate
pulicului larg/ (udolf .teiner î=i eHprimă punctul de edere în lucrarea autoiografică
Mein Lebensgang :Viaţa mea ;/ capitolul 3G, Cele spuse acolo sunt alaile/ în egală
măsură/ în ceea ce prie=te cursurile ţinute/ care se adresau unui cerc restr8ns de
participanţi/ familiari!at cu a!ele =tiintei spiritului,
upă moartea Mariei .teiner :1EF–19NE; sIa trecut/ conform indicaţiilor sale/ la
tipărirea unei ediţii a operelor complete ale lui (udolf .teiner :(udolf .teiner –
6esamtausgae/ 6&;, olumul de faţă constituie o parte a acestei ediţii,

CU,2NT ÎNAINTE
#e Ru#olf "tei&er
preced8nd pulicarea acestor conferinţe în reista Kie reiL :1921;

&m ţinut aceste conferinţe la München în august 1909, 'le au urmat repre!entării dramei
lui 'duard .chur?+ Les enfants !e Lucifer :Copiii lui %ucifer; =i se leagă de aceasta/ mai
ales prima, Cine ia în considerare =tiinţa spiritului pe care o repre!int =tie că modul meu
de eHprimare a lucrurilor este oarecum diferit/ c8nd caută să se nască din impulsurile de
a!ă ale acestei =tiinţe,
Totodată/ adeărata cunoa=tere spirituală treuie să eite orice dogmatism, 'a poate
staili legături cu cele mai dierse concepţii înrudite, e asemenea/ poate pre!enta
lucrurile din punctele de edere cele mai diferite/ =i tocmai din această cau!ă crede că
poate eHercita o acţiune fecundă, ogmaticii de toate nuanţele pot găsi în ea contradicţiiP
'i nu or face dec8t să eidenţie!e c8t sunt de îndepărtate ideile lor de "ia#, &ceasta din
urmă leIar pune în faţa ochilor ceea ce ei numesc contradicţii, Otiinţa spiritului nu poate
să se rupă de iaţă pentru aIi feri să se găsescă în pre!enţa contradicţiilor,

CON0ERINA I

M3&c4e& 5 6 au'ust 1787


$ricine cunoa=te c8t de puţin istoria omenirii =tie – fără a recurge pentru aceasta la mult
esoterism – că noţiunea de KistorieL îngloea!ă multe lucruri/ mai ales dacă istoria nu
este concepută numai ca un oiect de studiu/ ci ca cea care/ ca tot ce aparţine ieţii

spirituale/cere
înăţarea treuie să fie
rădare, .Iartrăit,
puteaeînlocui
altfel/–iaţa cere/se în
=i acesta orice
poate domeniu/
referi în mod să îneţi/laiar
deoseit
eHemplul nostru – termenul de rădare printrIun altulQ sIar putea înlocui prin eHpresia Ka
=ti să a=tepţiL, 'i ine/ noi am încercat să aplicăm regula de iaţă pe care o eHprimă
cuintele pe care tocmai leIam pronunţat la ceea ce am reali!at ieriR,

4
R 'ste ora de repre!entarea piesei de teatru Copiii lui Lucifer de ', .chur? :22 august 1909;,

Mi=carea germană de =tiinţă a spiritului pe care am întemeiatIo a atinge în cur8nd o


echime de =apte ani de muncă, &cum =apte ani am ţinut la 5erlin o conferinţă în faţa
unui cerc de persoane care ascultaseră deBa o serie de alte conferinţe, >ntrIun anumit fel/
această conferinţă constituia un supliment la un alt ciclu, &ceasta se înt8mpla cu cea
mai mult de =apte ani în urmă, 'ra ora atunci de a asigura reali!area unei tran!iţii de la
sentimentele =i interesele spirituale/ care/ de=i erau/ desigur/ re!ultatul unei munci de
=tiinţă a spiritului/ dar care purta un alt nume/ la curentul =tiinţei spiritului, &tunci sIa
oferit o posiilitate interioară pentru o ună tran!iţie, Conferinţa de care oresc se
intitula Les enfants !e Lucifer :Copiii lui %ucifer;, -ulicul făcea parte din categoria
celor care aordea!ă toate punctele de edere întrIo perspectiă literarăQ de altfel noi
adoptasem ca punct de plecare drama lui .chur?+ Les enfants !e Lucifer, &m orit deci
despre Copiii lui %ucifer în plan ocult S1 – cu8ntul fiind luat aici în sensul utili!at în
=tiinţa spirituluiQ g8ndeam deBa că întrIo !i om aBunge să pre!entăm această operă a
spiritului modern pe o scenă/ în faţa unui număr de spectatori, Căci iaţa spirituală
repre!intă o mare unitate =i o mare armonie =i este de datoria oamenilor care trăiesc întrI
o anumită epocă săIi recunoască cele mai frumoase producţii/ să le ia în considerare,
iaţa spirituală modernă este în anumite priinţe un haos/ dar/ a=a cum lumea a crescut
din haos/ tot astfel un fel de Cosmos al ieţii spitituale a putea înflori în iitor numai
dacă ne om da silinta să preluăm cele mai aloroase flori ale sale din haosul ieţii
moderne, "i sIar fi părut fals să tratăm astfel o operă de artă modernă scoasă din spiritul
timpului, .Iar putea găsi/ moderni!a =i pre!enta astă!i pulicului alte opere ale secolelor
sau chiar ale mileniilor trecute/ dar sufletul fiecărei epoci are specificitatea saQ ceea ce
sufletul epocii este în măsură să cree!e treuie/ dacă este corect/ să orească din nou cu
căldură =i intimitate acelui suflet al epocii, -entru ca spiritul unei epoci să dea cele mai
frumoase roade/ el nu treuie să comunice oamenilor dogme sau înăţături/ ci întrIun
anumit sens să le deschidă ochii, >n general/ nu este foarte greu de recunoscut aloarea
unui fapt care sIa impus timp de secole sau poate chiar numai timp de decenii/ dar iaţa
spirituală
cele care se eHprimă
mai elementareQ aiciforţele
una din treuie
celesămai
tre!ească în sufletul
elementare omeneseomenesc
ale sufletului forţele srcinare
constă în
entu!iasmarea priirii deschise pentru toate roadele pe care soarele ieţii spiritului le face
să apară în epoca spirituală actuală, Mi=carea noastră ar rea să fie o deschi!ătoare de
inimi,
&=a cum am mai spus/ mai treuie însă =i altcea pentru înţelegerea ideii =i a conceptului
de istorie+ rădare – sau facultatea de a a=tepta, -recipitarea/ nerădarea împiedică unele
lucruri să rodească în iaţăP &r fi fost stupid ca acum =apte ani să facem mai mult dec8t o
alu!ie trecătoare la ceea ce se a înt8mpla mai t8r!iu, C8te lucruri nu au împiedicat
atunci reali!area imediată a proiectului de a transpune pe scenă această operă a spirituluiP
a fi suficient să menţione! un singur fapt pentru ca dumneaoastră să sesi!aţi ce ne
împiedica atunci să începem această muncă, Cel care înţelege iaţa spiritului =tie că ea
ascultă de anumite legi importante, &ceasta este/ de altfel/ una din marile legi ale ieţii
spiritului pe care ati pututIo au!i eHprimată ieri cu oca!ia spectacolului+ Kiaţa spiritului
are legile sale/ care nu treuie să fie încălcate/ ci respectateL, Oi una din cele mai
importante legi ale ieţii spiritului/ a cărei omitere poate fi plătită foarte scump – mai
ales întrIo mi=care ca a noastră –/ este cea care ne este indicată acolo unde entităţile
spirituale superioare manifestă în actiitatea naturii modul lor specific de a lucra,
-riiţi modul de a lucra pe care îl are naturaQ oseraţiIo în opera sa de creaţieQ eti
edea că eHistă posiilitatea ca ceea ce a creat natura să fie o nereu=ită, -riiţi marea cu
nenumăraţii germeni de iaţă care înoată în ea =i oseraţi c8ţi din ace=ti germeni aBung

5
să se de!olte p8nă la starea de maturitate, >ntreaţiIă dacă entităţile creatoare ale
naturii î=i pun reodată întrearea+ Treuie să purtăm doliu după at8tea tentatie
infructuoase =i să ne întristăm că edem pier!8nduIse încă de la începutul lor roadele
actiităţii noastre creatoareU "umai respectarea acestei legi din domeniul ieţii spiritului
permite să reu=ească acolo tot ceea ce tre$uie să se împlinească/ a=a cum iaţa i!ute=te
să se multiplice în natură deoarece spiritele care o creea!ă nu se lasă niciodată tulurate
de insuccesele lor, in acest moti poate reu=i opera care treuie să fie înfăptuită în
natură/ adică în lucrările ieţii spirituale superioare, .uccesul ca atare nu este un criteriu
al Busteţei sau adeărului, &ceasta treuie să fie o lege a =tiinţei spirituluiQ =i ea treuia să
fie respectată în interiorul mi=cării noastre,
>ntrIadeăr/ aici este ora de un fel de priire retrospectiă asupra faptelor/ dar/ în
acela=i timp/ ea treuie să fie pusă în relaţie cu unele idei/ legi/ fapte care se leagă de
întregul nostru ciclu de conferinţe, upă cum am spus/ au tecut aproape =apte ani de la
conferinţa menţionată/ =i am putut edea ieri/ spre marea noastră satisfacţie/
repre!entarea Copiilor lui Lucifer în faţa unei săli pline, .Iau adunat mai mult de =ase
sute de prieteni pentru a o urmări, C8ti dintre ace=ti spectatori au ascultat conferinţa care
a fost primul germene al acestei creaţiiU "umai o doamnă făcuse aceasta/ care mai
înainte nu fusese printre simpati!anţii mi=cării noastre, -entru circumstanţele de atunci/
conferinţa ausese destui auditori/ dar aceste persoane nu sIau alăturat mi=cării noastre,
'ste marea lege a acţionării în lumea spirituală/ că germenii pierduii se transformă =i
înie su alte forme, 'Hemplul nostru confirmă această lege, edeţi că nu este eronat să
facem o legătură între cu8ntul =i ideea de eeniment =i eHpresiile KrădareL =i Ka =ti să
a=tepţiLQ să =tii să a=tepţi p8nă c8nd apar condiţiile care permit să scoatem din
profun!imile fecunde ale timpului ceea ce am lăsat să se maturi!e!e acolo, Munca
omenească nu poate face nimic fără ca rădarea =i capacitatea de a a=tepta sIo însoţească/
fără ca maturi!area să Boace aici un anumit rol,
&ceasta ne doede=te/ la scară mică/ că anumite lucruri sunt necesare/ pentru ca în iaţa
culturalăarcea
oi=nuit să seeident/
fi fost/ maturi!e!e, #deea
nefastă, de cere
Ce se pentru a Copiii
a pre!enta face dinluiacest
Lucifer ca un spectacol
ansamlu o unitateU
"oi nu treuie să uităm că cel mai important lucru nuIl repre!intă cei care Boacă/ nici
munca efectuată/ nici pregătirile/ nici reali!ările, #rumperea operei din sufletul autorului
este prima faptă, Munca de interpretare care are loc după aceea/ munca de repre!entare =i
tot restul sunt cu totul secundare, Mai importanţi sunt cei care ascultă =i cei care priesc,
'senţial este ca prin sufletele =i inimile spectatorilor să treacă eHperienţa unei ieţi
comune/ o iaţă care face aceste inimi capaile nu numai să perceapă curenţii tainici care
emană din operă/ ci să simtă/ în comun/ armonia lor intimă, >n interiorul mi=cării noastre/
noi pre!entăm ca prim principiu întemeierea unui nucleu al omenirii în care să trăiască
iuirea aproapelui =i fraternitatea, Ce plantă scumpă este acestă iuire de oameni =i
fraternitatea/ dar c8t de delicatăP 'a nu înflore=te dec8t acolo unde sufletele irea!ă
împreună în armonieQ adică unde o iaţă spirituală comună irea!ă în acela=i fel în
suflete, &ceasta este ceea ce sIa înt8mplat ieri, Mi=carea noastră treuie să fie un
instrument care să întărească sufletele =i în acelasi timp să le deschidă/ astfel înc8t să
putem lăsa să pătrundă în sufletele noastre/ în comun =i în armonie/ un element spiritual,
*n suflu comun treuie să traerse!e aceste suflete, &tunci se a putea maturi!a fructul
fraternităţii/ fructul armoniei spirituale între oameni,
Comparaţi acum ceea ce aţi ă!ut ieri cu orice altă repre!entaţie teatrală =i întreaţiIă
dacă este posiil/ în haosul ieţii noastre spirituale/ ca un sentiment comun să radie!e
dinspre scenă =i să găsească un ecou în inima oamenilor, &ia aceasta este opera de artă

6
care a pătruns în inima noastră, $ dată ce a ţ8=nit din inima poetului/ opera î=i urmea!ă
drumul său/ dar ea nu găse=te deplina sa reali!are dec8t c8nd are un ecou întrIun număr
mare de inimi =i sufleteQ aia acum se reali!ea!ă a doua din condiţiile esenţiale care ne
interesea!ă aici,
-entru a arăta în ce sens mi=carea noastră poate deeni un instrument în cultura
umanităţii/ Iam orit în felul acesta, $amenii timpului nostru nu or forma niciodată o
societate armonioasă/ pătrunsă de iuire =i pace/ dacă armonia/ iuirea =i pacea răm8n
simple cuinte, .ingurul teren pe care se a reali!a primul nostru principiu de fraternitate
=i iuire uniers ală este %unca &n co%un, Ceea ce înţeleg prin aceasta poate fi reali!at/
fără îndoială/ numai de grupuri indiiduale/ dar dacă eHemplul lor particular face să se
simtă efectele sale/ dacă sunt luate în considerare/ or pătrunde nu numai iaţa noastră
spirituală/ ci =i toată iaţa noastră actuală =i o or împliniQ un spirit cu adeărat omenesc
a pătrunde în munca umană =i prin aceasta în progresul omeniriiQ =tiinţa spiritului se a
doedi fermentul cel mai capail să promoe!e iaţa practic ă, acă i se dă prileBul/ ea
poate să însufleţească toate aspectele ieţii în modul cel mai practic, 'poca noastră este
matură/ în general/ pentru aceasta/ în sensul că demonstrea!ă în fiecare din domeniile
sale necesitatea interenţiei =tiinţei spirituluiQ pretutindeni edem că pre!entul cere ca în
iaţa noastră să se reerse cunoa=terea spiritului, ar înţelegerea omenirii se t8ră=te cu
încetineală în urma necesităţilor umane, e aceea este posiil ca actiitatea noastră să fie
încă multă reme o muncă de pionieri/ o muncă în ederea iitorului, ar noi putem
a=tepta/ nu om căuta să ne impunem/ aem multă rădareQ om intereni acolo unde
actiitatea noastră a fi cerută/ unde a fi dorită, ar ea treuie să fie făcută cu rădare/
pentru ca întrIo !i/ mai t8r!iu/ să nu se ceară cea ce încă nu eHistă, "u suntem departe
de timpul c8nd neoia imperioasă se a face simţită în multe domenii ale actiitătii
omene=ti/ chiar =i în acelea unde munca noastră este considerată astă!i cu dispreţ ca
reeria cea mai amăgitoare =i ca cea mai rea dintre himere, 'a a fi cerută în locuri în
care nu te a=tepţi deloc/ unde în pre!ent ea este considerată o fantasmagorie,

>n a=teptare/
at8t noi ne omîndesfă=ura
înc8t să înţelegem munca
mod gre=it lumeacucontemporană,
rădareQ =i nu ne a lipsi simţul
&ctiitatea noastrăpractic întrI
rea să se
facă simţită/ acolo unde este ora întrIadeăr de a intra în mod concret în cel mai mic
detaliu, "u este eident că lumea ieţii spirituale =i culturale contemporane ne închide
aproape peste tot u=ileU $amenii nu or să =tie de noi c8nd enim cu soluţii practice/ ci
spun+ (ăm8neţi unde sunteţi/ isătorilor/ oi isaţi la tot felul de lumi suprasensiile/ la
un spirit care nu eHistăQ noi nu aem ce face cu soluţiile oastre practiceP Cine ar putea să
nu adă aceasta în mod clarU "u este natural să încerci mai înt8i să fii practic acolo unde
domne=te lumea aparenţelorU ar numai dacă am înţeles ine că în realitate lumea
aparenţelor nu este dec8t o reflectare a lumii reale se poate descoperi/ prin această lume a
aparenţelor/ care este cea a frumuseţii =i a artei/ cea prin care !eii ne oresc/ prima
incitare la muncă, Viindcă întrIadeăr !eii sunt cei care ne oresc prin arta autentică/
prin artă om găsi cel mai sigur miBloc de a pătrunde/ încetul cu încetul/ prin aplicaţiile
noastre practice/ în domeniile !ise practice ale eHistenţei, Munca este sustratul pe care
se a putea reali!a primul nostru principiu+ o conieţuire =i coacţionare frăţească, acă
se a lucra în sensul indicat aici se a putea edea – în cel mai frumos sens al termenului
– dacă/ între oameni/ este posiil să cultiăm pacea/ armonia =i fraternitatea, Multă
muncă precedă taloul care se pre!intă priirii/ ca de eHemplu în ca!ul repre!entaţiei de
ieri/ =i spectatorul nuI=i imaginea!ă eHact fa!ele pregătitoare necesare, >n ca!ul nostru/ o
putem afirma pe ună dreptate/ totul a fost efectuat în sensul concordiei =i fraternităţii/
adică al primului principiu al =tiinţei spiritului+ o muncă =i o acţionare în comun,

7
Ceea ce ghida munca noastră de pregătire era liertatea sufletului în unitatea acţionării/
în armonia acţionării, Vără îndoială/ nu totul se poate reali!a deodată/ dar noi am căutat
să aBungem la o unitate/ fără ca nimeni să fi fost oligat să intre întrIun mecanism în care
cinea dă un ordin =i altcinea eHecutăQ ideea noastră – =i aceasta a fost atinsă în
numeroase puncte – era ca fiecare dintre participanii să aiă sentimentul că lucre!ă
pentru propria sa cau!ă, &Bung astfel la un punct care/ deoarece lucrul aparţine adeăratei
ieţi spirituale/ îmi cere să spun c8tea cuinte/ nu at8t pentru a ori despre acest fel de
muncă sprituală lieră/ ci tocmai pentru aIl pre!enta ca eHemplu a ceea ce pot fi
principiul/ regula de conduită =i ideea unei conieţuiri spirituale, &m constatat că este
posiil să fie elierate în interiorul sufletelor omene=ti anumite forţe/ c8nd o idee
spirituală trece prin inimi =i suflete/ =i c8nd aceste suflete sunt destul de coapte pentru ca
fiecare să simtă
satisfacţie că ocupămi=cării
că memrii locul care este alcare
noastre său, =iIau
Treuieunitspus cu cea mai
eforturile profundă
pentru a reali!a
repre!entaţia de ieri au făcutIo nu numai din deoţiune – eu o spun în deplină con=tienţă
–/ ci au lucrat în primul r8nd cu o foarte mare înţelegere interioară a prolemelor, &stfel
a fost posiil nu numai să reunim actorii care înfăţi=au diferitele personaBe/ încheg8nd
spectacolul unitar pe care lIaţi putut edea ieri/ ci să integrăm în acest întreg =i munca/ nu
numai deotată/ dar =i ai!ată/ a pictorilor no=tri, &r fi imposiil să ă descriu în detaliu
munca pe care a treuit sIo desfă =oare cutare sau cutare memru/ dar pentr u ca
ansamlul costumelor/ de la primul p8nă la ultimul/ să constituie un tot/ să deină cea
care întrIun anumit fel să nu eHprime numai elementul indiidual pe care fiecare actor
treuie săIl pună în aloare/ ci să producă =i o imagine gloală este necesar ca o idee
comună să însufleţească =i această parte a munciiQ =i eu pot spune/ cu satisfacpe/ că acela
dintre memrii no=tri care =iIa asumat lucrul eHtrem de dificil de a confecţiona costumele
în spiritul ansamlului repre!entaţiei a lucrat cu înţelegerea cea mai profundă, $ spun cu
deplină con=tienţă că sIa manifestat o genialitate eHtraordinară în felul în care indiidul a
fost integrat în totalitate, acăImi este îngăduit =ă eHprim un sentiment personal/ oi
spune că am resimţit ieri o imensă gratitudine faţă de toţi cei care/ fiecare la locul său/ au
dat doadă de at8ta înţelegere în munca lorQ o gratitudine care a= rea să se eHprime
astă!i faţă de fiecare luat indiidual/ o gratitudine care are =i un alt aspect/ care face să se
îndrepte acest sentiment spre sursa uniersală primordială a ieţii noastre spirituale/ din
care întrIadeăr ţ8=ne=te tot ceea ce suntem capaili să facem noi/ celelalte fiinţe
omene=ti, "umai fiindcă această iaţă spirituală a fost actiă am putut face această
modestă tentatiă de a aduce pe scenă o asemenea operă de artă,
&ceasta neIa permis însă să acumulăm =i eHperienţe =i trăiri, Cel care a colaorat cu noi
sIa putut ucura să găsească în anumite priinţe în iaţa spirituală o forţă care îninge
toate ostacolele, &ceasta conferă încredere =i o credinţă neclintită în iitorul mi=cării
noastre, in oseraţia indiiduală am putea oţine credinţa în măreţia/ în ogăţia
mi=cării noastre, e eHemplu/ să înţelegem forţa spirituală a operei pe care am
repre!entatIo acţion8nd/ în cursul ultimelor !ece !ile/ nu numai asupra acelora care au
luat parte direct la ea/ dar/ de asemenea/ =i asupra lucrătorilor care au muncit în teatru cu
ciocanele =i cle=tele/ =i care au colaorat cu plăcere/ de la primul p8nă la ultimul, #ată ce
face parte/ de asemenea/ din opera de artă/ c8nd priirea depă=e=te un cadru str8mt
delimitat pentru a pătrunde în spaţiul în care opera de artă/ asemenea unui soare/ face să
se simtă efectele ieţii sale spirituale =i ale forţei sale spirituale asupra ansamlului ieţii
culturale, &cest lucru dă forţă =i curaB, &ceasta ne permite să înţelegem =i misiunea
socială a =tiinţei spiritului, Căci ea are o misiune socială/ are o misiune în ceea ce
prie=te cultura =i prosperitatea omenirii, 'Histă/ desigur/ multe suflete care cred că
prosperitatea =i m8ntuirea oamenilor nu ar putea reeni în ieţile noastre sf8=iate dec8t
prin miBloace =i măsuri materialeQ ele au pierdut credinţa =i încrederea în forţa ictorioasă

8
a spiritualităţii, ar iaţa practică ne înaţă că spiritul are forţa de a eliera în sufletul
omenesc ucurii secrete/ o plăcere secretă a deotamentului, 'a ne înaţă că atunci c8nd
om fi capaili să dăm epocii noastre p8inea ieţii spirituale or eHista suflete omene=ti
care or aspira să o consume, .piritualitatea are o forţă ictorioasă,
Ceea ce am oserat întrIun interal de !ece !ile poate fi foarte instructi, &ceasta ne
poate da încredere în ceea ce urmărim în calitate de adepţi ai =tiinţei spiritului/ =i ne dă
curaBul să lucrăm fără încetare la opera pe care rem sIo reali!ăm, Cercetătorul spiritual
poate aea această priire deschisă/ pentru a înăţa din iaţăQ căci numai oser8nd
fiecare pas al ieţii/ ca om care înaţă/ putem face progrese, &=a cum am =tiut să a=eptăm
=apte ani reali!area acestui ideal/ la fel om =ti să a=teptăm alte/ multe alte lucruri/ pe
care mi=carea noastră treuie să le reali!e!e/ p8nă c8nd se or coace în s8nul timpului,
Credinţa ne a permite să a=teptăm/ căci/ dacă înţelegem în mod corect =tiinţa spiritului
în sensul epocii actuale/ aem punctul central a ceea ce se nume=te credinţa în sensul cel
mai înaltQ noi aem constant în faţa ochilor unicul punct stail/ care neIa apărut ieri prin
simolul crucii,
Otim ce înseamnă crucea pentru sufletul omenesc, >n cursul anilor/ neIam străduit să
priim ceea ce radia!ă din aceasta spre noi ca un dar din lumile spirituale, "eIam străduit
să facem din acest conţinut ce ţine de =tiinţa spiritului un instrument de înţelegere a
acestui centru al întregii eoluţii omene=ti/ pentru a cuprinde mai ine pe ristos =i
crucea, C8nd recunoa=tem realitatea principiului hristic/ înţelegem că el este o forţă/ o
forţă ie legată de iaţa omului pe -ăm8nt/ de la începutul calendarului cre=tin/ c8nd
acest principiu al lui ristos sIa unit cu o fiinţă omenească în corpul lui #isus din
"a!areth, e atunci el este printre noi/ acţionea!ă printre noi =i noi putem participa la
actiitatea sa în măsura în care ne străduim să folosim toate miBloacele care ne stau la
dispo!iţie pentru a înţelege acest principiu hristic/ în asa fel înc8t să facem din el chiar
iaţa sufletului nostru, acă înţelegem acest principiu hristic astfel înc8t să =tim că el
trăie=te în omenire/ că este aici/ că putem merge spre el =i că putem scoate din această
sursă apa ieţii/
maturi!e!e atunci
în s8nul aem credinţa
timpului/ =i care secare ne permitedacă
a maturi!a/ să a=teptăm tot ce treuie
aem rădarea să acă
necesară, se
om percepe principiul lui ristos în cadrul a ceea ce este trecător/ atunci se a maturi!a
pentru noi/ din s8nul efemerului/ ceea ce este nepieritor/ nemuritor =i e=nic/ iar din s8nul
timpului se a na=te pentru noi supratemporalul, &ici este punctul de spriBin al unei
credinţe care nu este oară/ ci pătrunsă de adeăr =i cunoa=tere/ =i noi putem spune+ 'a fi
ceea ce treuie să fie, "imic nu ne împidică să consacrăm cele mai une forţe ale noastre
în eneficiul a ceea ce credem că treuie să se înt8mple, Credinţa este eritailul fruct al
cruciiQ ea este cea care ne spune fără încetare+ -rie=teIţi neîmplinrile/ ele sunt moartea
aparentă a acţiunii tale creatoare, &minte=teIţi că pe cruce sIa aflat i!orul ieţii eterne/
care a înins moartea temporală nu numai pentru sine/ ci pentru toţi oamenii, in aceste
două repre!entări a i!orî cel mai mare curaB pentru iaţă, Treuie numai să le
înţelegem în mod corect, 'Histă persoane ine intenţionate care oiectea!ă =tiinţei
spiritului că acei oameni ce se apropie de ea/ prelu8nd un anume lucru numai pe a!ă de
autoritate/ ar pierde din forţă/ ar deeni slai, ar cel care afirmă un asemenea lucru
confundă aparenţa =i adeărul+ =tiinţa spiritului despre care orim nuIi slăe=te pe
oameniQ ea este o forţă în care eHistă putereQ dar ce ină au prospeţimea/ forţa de ţ8=nire
=i lăstărire a naturii/ dacă un organism slăit pătrunde în această forţă ie a aerului =i nu o
poate suportaU 'ste ina aerului proaspăt =i pur/ dacă omul iese mai slăitU Treuie să se
schime aerul/ sau treuie mai cur8nd să se fortifice omul/ pentru a suporta forţa ie a
acestuiaU Cunoa=terea spirituală rea să fie aerul pur al spiritului, "u treuie să ne mirăm
că un organism slăit/ aia ie=it din atmosfera iciată a ieţii spirituale contemporane/ se

9
simte uneori sla =i fără forţă aord8nd studiul =tiinţei spiritului, (ădarea =i curaBul care
ne in de la o înţelegere adeărată a principiului hristic sunt fructele autentice ale unei
părţi a ieţii spirituale de care orim,
ar mai treuie încă cea, CuraBul/ perseerenţa/ credinţa nu aBungQ treuie să do8ndim
posiilitatea/ după ce am recunoscut o idee ca fiind corectă/ să nu ne lăsăm atra=i de
îndoială cu priire la Busteţea ei, "oi putem repeta de o sută de ori că în pre!ent ea nu
este iailă/ dar treuie să a=teptăm cu rădare =i perseerenţă să se reali!e!eQ dar dacă
credem că forţa lui ristos este cea care/ în decursul ieţii omene=ti/ este cea care face să
se maturi!e!e esenţa timpului la momentul potriit/ treuie să aem =i certitudinea
priind Busteţea induitailă a adeărurilor noastre spirituale, acă suntem rădători/
om aea mai puţin de a=teptat pentru a recunoa=te ce este adeărat/ ce este Bust =i ce este
înţelept, "umai crucea este cea care dă înţelegerii corecte curaBul de iaţă =i credinţa în
iaţăQ dar steaua este cea care ne poate lumina în orice clipă/ atunci c8nd ne dăruim ei/
asupra Busteţei =i caracterului induitail al adeărului spiritual/ steaua pe care a deţinutIo
altădată %ucifer/ -urtătorul de lumină/ pe care el a pierdutIo =i care a trecut în principiul
lui ristos, &cesta treuie să fie celălalt punct de spriBin al nostru, .e impune să fim
capaili să asimilăm o cunoa=tere care pătrunde în profun!imile ieţii/ care depă=e=te
fenomenele eHterioare/ materiale/ care străluce=te acolo unde este lumină/ chiar atunci
c8nd totul se stinge pentru ochi/ pentru înţelegere/ pentru percepţia eHterioară, -entru
eoluţia omului se impunea ca 'enimentul hristic să interină în istoria omeniriiQ =i om
arăta în !ilele următoare c8t era de necesar, &=a cum ne spune întrIun mod at8t de
semnificati 'ahghelia lui #oan/ era necesar ca întunericul să domnesacă un anumit timp
asupra omenirii, Ceea ce noi numim principiul hristic/ ristos/ a luminat în întuneric,
%ucrurile stau în adeăr a=a cum le descrie 'anghelia lui #oan, ar întreaga iaţă
progresea!ă/ merge înainte, $ legendă minunată/ admirailă/ a omenirii poeste=te că
atunci c8nd %ucifer a că!ut din cer pe -ăm8nt o piatră preţioasă sIa desprins din coroana
lui, in această piatră preţioasă scăpată din coroana lui %ucifer/ ne spune legenda/ a fost
fasonat asul din care #isus ristos a luat KcinaL cu discipolii săi/ acel as în care a fost
adunat
primită s8ngele lui ristos
de cei care doresc care a curs
să aiă pe cruceQ
acces îngeri auînţelegere
la o adeărată adusIo în $ccident/ undehristic,
a principiului a fost
&ceastă piatră preţioasă care a că!ut din corana lui %ucifer a deenit .f8ntul 6raal,
Ce este sf8ntul 6raalU umneaoastră =titi cu toţii că omul actual este o fiinţă
cadripartită/ că el are un corp fi!ic/ un corp eteric/ un corp astral =i un 'u/ că în cursul
eoluţiei el treuie să urce tot mai sus/ spre perfecţiune, -iatra preţioasă desprinsă din
coroana lui %ucifer/ maestrul $rientului în momentul căderii/ nu este dec8t fora !eplin#
a 'ului omenesc, &cest 'u omenesc treuia mai înt8i să fie pregătit în întuneric/ pentru a
edea strălucind întrIo !i cu o nouă demnitate steaua lui %ucifer în lumina lui ristos,
&cest 'u treuia să se înalţe mai înt8i/ prin educare/ spre principiul hristic/ să se
maturi!e!e/ prin piatra preţioasă care nu mai aparţine lui %uciferQ 'ul treuia deci să se
maturi!e!e p8nă la stadiul de înţelepciune/ pentru a recupera facultatea de a suporta
lumina care nu ne mai luminea!ă din afară/ dar care străluce=te c8nd putem face noi
în=ine lucrarea necesară, &=adar/ munca antroposofică este munca asupra 'ului omului/
i!8nd să facă din el receptaculul capail să primească din nou lumina care eHistă acolo
unde/ pentru ochii eHteriori =i raţiunea umană eHterioară/ stăp8nesc astă!i întunericul =i
noaptea, $ eche legendă spune că la srcine noaptea a fost stăp8na primordială a tuturor
lucrurilor, ar noaptea a reenit/ ea se află în tot ceea ce este a!i întuneric, Cu toate
acestea/ dacă ne umplem cu acea lumină care se poate aprinde în noi/ c8nd înţelegem
steaua pe care -urtătorul de lumină/ celălalt spirit/ %ucifer/ a pierdutIo/ atunci această
noapte deine pentru noi !i, $chii încetea!ă să mai adă c8nd lumina eHterioară nu

10
luminea!ă oiecteleQ raţiunea încetea!ă c8nd este ora să pătrundem dincolo de natura
eHterioară a lucrurilorQ steaua ne apare c8nd ore=te cercetarea clară =i pătrun!ătoare/
care ne luminea!ă ceea ce este numai aparent noapte =i o face !i pentru noi, ar tot ea
este cea care înlătură îndoiala ce parali!ea!ă =i omoară, &tunci ine clipa în care aem
curaBul de a înfrunta iaţa =i forţa credinţei necesară pentru a a=tepta rădători/ =i/ de
asemenea/ certitudinea care ne este dată c8nd lumea spiritului nostru este aureolată de
acea lumină care ne spune+ "u eHistă Bustificare a îndoielii faţă de asolut, acă/ pe de o
parte/ putem a=tepta/ dacă aem forţa de a lăsa să se coacă intenţiile noastre/ =i dacă/ pe
de altă parte/ aem certitudinea interioară asolută a e=nicului/ din această lumină care
străluminea!ă întunericul raţiunii noi posedăm cele două forţe care ne pennit să
progresăm/ am înţeles că este o misiune a iitorului de a reuni două lumi =i =tim ce
înseamnă săaspunem+
simolurile două lumi >ncare
faţa se
sufletului
contopescnostru =i în &tunci
în iuire, faţa spiritului nostru
înţelegem se ridică
crucea lui ristos
=i steaua lui %ucifer strălucind în lumina lui ristos,
.e poate spune că/ întrIun anumit sens/ misiunea ieţii antroposofice pentru iitor este/
pe de o parte/ să ne dea certitudinea =i forţa că ne aflăm pe un fundament solid al ieţii
spirituale/ să deenim receptii la lumina nouInăscută a echiului -urtător de lumină/ iar
pe de altă parte/ să ne ofere celălalt punct de spriBin al credinţei =i al încrederii că se a
înt8mpla ceea ce treuie să se împlinească graţie forţelor care eHistă în *niers, "umai
prin această dulă certitudine om reu=i să transpunem cunoa=terea spirituală în iaţă,
#ată de ce treuie să ne fie clar că nu aem numai sarcina de a înţelege cum a luminat
steaua în deenirea omului/ p8nă c8nd din coroana lui %ucifer sIa desprins nestemata/ ci
treuie să preluăm ceea ce a deenit această nestemată/ .f8ntul 6raal/ =i să percepem
cruceu în steaQ treuie să înţelegem ce a luminat lumea în timpurile începutului ca
înţelepciune a timpurilor precre=tine spre care ne ridicăm priirile cu dăruire totalăQ la
aceasta treuie să adăugăm ceea ce a deenit lumea graţie misiunii crucii, "oi nu treuie
să lăsăm să se piardă nimic din înţelepciunea precre=tinăQ nici din lumina $rientului, >l
priim pe
lumină/ ca -hosphoros/ -urtătorul
entitate care ne de să
poate face lumină/ =i recunoa=tem
pătrundem semnificaţiaîn interioară
el pe fostul -urtătora lui
profundă de
ristos, ar alături de -hosphoros îl edem pe ristophoros/ -urtătorul lui ristos/ =i
încercăm să concepem misiunea =tiinţei spiritului/ care nu se poate reali!a dec8t dacă
simolurile acestor două lumi Kse contopesc în iuireL, acă înţelegem misiunea astfel/
steaua ne a conduce spre certitudinea unei ieţi spirituale luminoase/ ristos ne a
conduce spre căldura interioară a sufletului nostru/ pătruns de credinţa =i încrederea că
treuie să se înt8mple ceea ce se poate numi na=terea e=niciei din remelnicie, .ă ne
amintim acest principiu+ acă ceea ce dorim este corect/ nimic nu ne poate descuraBa să
a=teptăm ca roadele să se coacă, acă priim pe de o parte steaua pe care %ucifer a
pierdutIo/ =i pe de altă parte crucea lui ristos/ om pătrunde în mod interior =i iu
misiunea cunoa=terii spirituale/ ne om întări din ce în ce mai mult coningerea că
lumina care radia!ă din această cunoa=tere a spiritului este o adeărată lumină stelară,
om aea/ de asememenea/ din ce în ce mai mult credinţa =î încrederea că roadele
acestei cunoa=teri or aBunge la maturitateQ nimic nu ne a mai face să e!itămQ om putea
suporta toate insuccesele cu rădare =i perseerenţă, >ntorc8nduIne asupra micilor
succese pe care leIam oţinut om spune+ -rin mi=carea noastră om crea încetul cu
încetul un mic germene în omenire/ în a=a fel ca lumina $rientului săI=i poată găsi o
reflectare puternică =i plină de înţelegere în principiul hristic apărut în $ccident, om
edea atunci că eHistă =i o lumină a $ccidentului care străluce=te/ pentru a face să
lumine!e ceea ce proine din $rient încă mai tare dec8t o face prin propriile sale forţe,
*n lucru deine luminos numai prin sursa care îl luminea!ă, in această cau!ă nimeni să

11
nu spună că înţelepciunea orientală este falsificată în reun fel c8nd strălucirea
$ccidentului o luminea!ă, a străluci ceea ce este frumos/ mare =i sulim, a străluci cel
mai frumos/ cel mai măret si cel mai sulim/ dacă a fi aureolat de lumina cea mai
noilă, C8nd această idee/ pe care o preluăm în suflet cu un presentiment/ ne a pătrunde/
om putea înăţa în mod intuiti din lucrurile mici lucruri mariQ astfel om înăţa să
spunem+ "oi susţinem ferm adeărurile noastre =i a=teptăm rădători reali!area lorQ aem
forţa să nu ne îndoim de ceea ce ne reelea!ă lumina/ dar =i forţa de a a=tepta/ oric8t ar
dura/ p8nă ce germenii pe care rem săIi depunem în s8nul timpului or aduce roadele
lor,
"oi am putut a=tepta p8nă ce am dus la împlinire sarcina care ne era at8t de dragă/ aceea
de a pre!enta spectatorilor Copiii lui Lucifer, Otiinţa spiritului are sarcini mari în toate
direcţiile/ în toate domeniile ieţii, acă suntem siguri de lumina pe care o conţin aceste
sarcini/ dacă simţim tăria acestui prim punct de spriBin/ om aea certitudinea credinţei =i
încrederii că sarcinile/ mici sau mari/ or treui să se împlinească/ dacă ne dăruim lor,
&stfel noi construim/ pe a!a luminii care ine de la cunoasterea spiritului =i a căldurii
care emană din aceasta =i care ne umple de credinţă/ încrederea că om putea împlini
misiunea noastră, Oi continuăm să lucrăm în sensul corect/ su cele două semne/ al stelei
=i al crucii/ Ksimoluri a două lumi contopinduIse în iuireLQ ne mi=căm pas cu pas/ cu
coningerea fermă că dacă concepem corect sarcina pe care o aem de dus la capăt în
cursul timpului acţionăm corect pentru ceea ce fiinţa omenească treuie să lucre!e/
pentru eternitate, Căci pentru actiitatea omenească eternitate înseamnă na=terea a ceea
ce se coace în timp,

"$T'
19 >ntreuinţarea termenului KocultL a atras unele repro=uri antroposofiei, &ici/ aem deIa face cu un ca! în care acest termen este
întreuinţat întrIun mod perfect inteligiil, 'l se folose=te =i în alte ca!uri/ totu=i niciodată în sensul unui gust asurd al
misteriosului/ cum ar rea unii adersari săIi facă să creadă pe oameni, .Ia aBuns chiar să mi se spună/ c8nd miIam intitulat o carte
Otiinţa
aea o ocultă/
=tiinţă că aici nIar
naturală/ ci putea
numaieHista o =tiintă
o =tiinţă ocultă,
a naturii, &cest
acă eulucru este tot oat8t
am pulicat de eident
Otiinţă ocultăca atunci
este clar c8nd
că nusIar spune căcănua=am
înseamnă putea
rea să
răm8nă ocultă,

CON0ERINA a II+a

M3&c4e& 5 6 au'ust 1787


-rincipalul oiecti al acestui ciclu de conferinţe a fi aordarea înţelepciunii lumii
orientale/ adică a echilor înţelepciuni ale umanităţii/ astfel înc8t să proiectăm asupra lor
acea lumină care se poate na=te din cunoa=terea impulsului lui ristos =i din întreaga
înţelepciune pe care acesta a inspiratIo în cursul secolelor în lumea occidentală, -entru ca
=tiinţa spiritu#ui să fie ie/ ea nu treuie să constea numai din a prelua de la istorie
concepţii =i opinii eHistente deBa priind lumile spirituale =i a le preda apoi mai departeQ
înăţătura sa treuie să caute ca tot ceea ce putem afla/ în epoca noastră/ despre natura
acestor lumi să deină oiectul inestigaţiei S1 , "u numai în timpurile echi au fost
oameni capaili să contemple realităţile lumilor spirituale =i să le priească a=a cum omul
le ede în lumea eHterioară cu priirea sensiilăQ oameni care înţeleg cu raţiunea lor
lumea eHterioară au eHistat în toate epocile de eoluţie =i eHistă =i în !ilele noastre/ iar
sarcina omenirii nu a fost niciodată să studie!e si să redea numai adeăruri transmise de
istorieQ de asemenea/ omenirea nu este supusă la receptarea acestor înăţături despre

12
lumile superioare dintrIun anumit loc fi!ic, .ursele înţelepciunii =i ale cunoa=terii
superioare pot eHista oriunde pe -ăm8nt, &r fi iraţional să predăm în =colile noastre o
matematică sau o geografie preluate din documente echi/ concepute în antichitate/ ca =i
să studiem înţelepciunea superioară a lumilor suprasensiile numai su aspectele sale
istorice sau preistorice, eci sarcina noastră/ în cursul acestor conferinţe/ a consta în a
ne apropia realităţile lumilor superioare/ a intra în contact cu entităţile regnurilor
suprasensiile/ a ne repre!enta at8t ceea ce cunoa=tem deBa c8t =i ceea ce ne este încă
total necunoscut =i a ne întrea apoi+ Ce au aut de spus în timpurile echi/ oamenii
preistorici/ despre aceste lucruriU Cu alte cuinte/ om aorda la început întelepciunea
occidentală/ =i ne om pune după aceea întrearea+ Cum se potrie=te ceea ce putem
cunoa=te ca înţelepciune estică cu ceea ce putem cunoa=te ca înţelepciune orientalăU
'ste comunicate
sunt ora ca înţelepciunile
prin raţiune,lumilor superioare
&m insistat adeseasăasupra
fie înţelese depunct
acestui orice esenţial+
om atuncio c8nd
simplăîi
raţiune lipsită de orice preBudecată este suficientă pentru a înţelege =i asimila faptele
lumilor superioare, Chiar dacă această raţiune lipsită de orice preBudecată este un lucru
foarte rar astă!i/ el eHistă/ iar cel care rea săIl eHerse!e poate înţelege re!ultatele a=aI
numitei cunoa=teri clară!ătoare, >n orice ca!/ aceste fapte ale lumilor superioare nu pot
fi percepute =i oserate dec8t cu aButorul a ceea ce se nume=te inestigare clară!ătoare/
de către oameni care sIau pregătit pentru aceasta, >ntruc8t în aceste lumi superioare
locuiese entităţi care se pot numi spirituale în raport cu omul/ cercetarea lumilor
spirituale însemnă/ întrIun sens/ intrarea iniţiatului în relaţii cu aceste entităţi spirituale,
Ceea ce se înt8lne=te în lumile superioare nu poate fi deci eHplorat dec8t dacă
clară!ătorul S6 urcă treptele care îi permit să intre în contact cu o lumea spirituală,
umneaoastră aţi aflat deBa multe lucruri în legătură cu aceste adeăruri în diferite
cicluri de conferinţeQ astă!i om încerca să pre!entăm esenţialul, -rima condiţie pentru a
pătrunde în lumile superioare este facultatea de a edea/ a cunoa=te/ a face eHperienţe
fără concursul simţurilor eHterioare/ a instrumentelor pe care le constituie ochii =i
urechile noastre fi!ice/ dar =i fără acea unealtă de care se sere=te în particular intelectul
nostru/
au!i cu raţiunea,
urechile -e c8t de
fi!ice/ totputin putem
at8t de puţinprii în fi
poate lumile suprasensiile
cunoscut cu ochii
cea din aceste fi!ici/
lumi prinsau
raţiune/ în măsura în care ea este legată de instrumentul fi!ic al creierului, Viinţa
omenească treuie deci să se eliere!e de acea actiitate pe care o eHercită c8nd se
sereste de ochii săi sau de creierul său fi!ic,
Otiţi deBa că eHistă/ în iaţa normală/ o stare în care te afli în afara corpului fi!icQ aceasta
este starea de somn, intre cele patru elemente care constituie natura omeneacă – corpul
fi!ic/ corpul eteric/ corpul astral =i 'ul –/ ultimele două/ corpul astral =i 'ul/ do8ndesc o
anumită autonomie S, >n stare de eghe/ corpul fi!ic/ corpu l eteric/ corpul astral =i 'ul
sunt intim legate între eleQ în timpul somnului/ aceste elemente se disocia!ă+ corpul fi!ic
răm8ne în pat/ legat de corpul etericQ corpul astral =i 'ul trec în altă lume, >n cursul
normal al ieţii/ omul se află deci cufundat/ cel puţin o dată la două!eci =i patru de ore/
întrIo stare în care nu dispune de instrumentele corpului său fi!ic, ar el treuie/ întrIun
anumit fel/ să plătească această elierare a corpului de anumite părţi ale sale/ printrIo
întunecare a con=tienţeiQ el nu ede nimic din lumea în care se află pe durata somnului,
$rganele de care are neoie omul c8nd rea să priească în lumea spirituală/ unde se află
în timpul nopţii cu 'ul =i cu corpul său astral/ nu se pot forma dec8t în corpul astral =i în
'u, iferenţa care eHistă între ceea ce se nume=te omul normal de a!i =i cercetătorul
clară!ător este că la primul corpul astral =i 'ul nu posedă încă organe de percepţie c8nd
se separă seara de corpul fi!ic =i de corpul eteric/ în timp ce la clară!ător sIau format în

13
corpul său astral =i în 'ul său organe cum sunt ochii =i urechile pentru corpul fi!ic/ de=i
formate cu totul altfel, -rima sarcină ceIi reine celui care rea să deină clară!ător a
fi deci să forme!e în corpul său astral =i în 'ul său ochi =i urechi de natură spirituală,
&cesta nu este însă singurul lucru necesar+ să presupunem că cinea ar fi aBuns/ cu
aButorul miBloacelor pe care le om menţiona pe scurt mai departe/ săI=i dote!e corpul
astral =i 'ul cu organe spirituale, 'l ar poseda un alt corp astral dec8t omul normal/ un
corp astral structurat/ organi!at/ dar nu ar putea percepe încă nimic din lumea spiritualăQ
nu ar putea edea încă nimic în lumea spirituală sau/ cel puţin/ nu ar putea atinge anumite
trepte ale ederii, -entru aceasta treuie cea în plus, acă/ în condiţiile actuale/ un om
dore=te cu adeărat să se ridice la clarederea con=tientă treuie nu numai ca organele
spirituale să se fi format în corpul său astral/ dar =i ca tot ceea ce sIa format astfel să se
imprime în corpul eteric cum se imprimă un sigiliu în ceară, &deărata claredere
con=tientă nu începe dec8t în ca!ul c8nd organele formate în corpul astral :ochii
spirituali/ urechile spirituale etc,; se imprimă în corpul eteric,
-entru ca să ia na=tcre clarederea/ treuie deci ca corpul eteric să aBute corpul astral =i
'ul/ ca toate elementele naturii umane să colaore!e+ 'ul/ corpul astral/ corpul etericQ cu
eHcepţia corpului fi!ic/ căruia îi reine sarcina ca/ o dată făcută eHperienţa suprasensiilă/
să pună în armonie această cunoa=tere cu cea pe care omul o do8nde=te cu aButorul
simţurilor =i a raţiunii,
ificultatea de a colaora la această operă este mai mare pentru corpul eteric dec8t
pentru corpul astral, Corpul astral =i 'ul sunt întrIadeăr în situaţia fericită/ am putea
spune/ de a se eliera cel puţin o dată la două!eci =i patru de ore de corpul fi!ic, &t8ta
timp c8t ele sunt de dimineaţa p8nă seara în corpul fi!ic/ corpul astral =i 'ul răm8n legate
de forţele corpului fi!ic =i aceste forţe le împiedică săI=i de!olte organele lor proprii,
Corpul astral =i 'ul sunt realităţi suflete=tiIspirituale sutileQ ele se adaptea!ă întrIun
anumit fel/ prin plasticitatea lor/ forţelor corpului fi!ic =i iau formele acestuia, in

aceasta
ca cau!ă/ la=iomul
postacţiuni/ numainormal/ ele deţin
prin măsuri =i în timpul
speciale nopţii
se poate aceste
eliera forţeastral
corpul ale corpului fi!ic
=i 'ul de
postacţiunile corpului fi!ic/ astfel înc8t corpul astral săI=i poată de!olta propriile sale
forme/ adică ochii săi spirituali/ urechile sale spirituale etc, Totu=i/ suntem în situaţia
fericită de a aea la interal de două!eci =i patru de ore o elierare a corpului nostru
astralQ aem/ a=adar/ posiilitatea de a acţiona asupra lui/ înc8t să nu mai sufere noaptea
presiunea elasticităţăţii corpului fi!ic ci a propriei sale elasticităţi,
'Herciţiile pregătitoare pentru inestigaţia ocultă constau în anumite practici spirituale
care acţionea!ă asupra corpului astral =i a 'ului în timpul stării de eghe/ în a=a fel înc8t/
o dată elierate de corpul fi!ic =i de corpul eteric/ aceste două elemente să răm8nă su
influenţa a ceea ce omul a făcut pentru a se pregăti pentru claredere,
.ă eHaminăm mai înt8i ca!ul omului oi=nuit/ în iaţa normală/ care se lasă pradă de
dimineaţa p8nă seara impresiilor lumii eHterioare/ dăruit simţurilor sale eHterioare =i
inteligenţei sale, C8nd adoarme/ corpul său astral părăse=te corpul fi!ic, &cest corp astral
este atunci în întregime impresionat de ceea ce a trăit în cursul !ilei/ el ascultă de
elasticitatea corpului fi!ic =i nu de a sa proprie,
>nsă c8nd omul trăie=te în stare de eghe/ el acţionea!ă puternic asupra sufletului său/
adică a corpului său astral =i a 'ului său/ prin meditaţie/ concentrare =i alte eHerciţii pe
care le face pentru a se ridica la cunoa=terea superioarăQ reali!8nd cu totul altcea dec8t
în iaţa curentă/ el face astfel astracţie de tot ceea ceIi pot spune raţiunii sale lumea

14
eHterioară =i simţurile/ dăruinduIse lucrurilor care sunt o manifestare =i un efect al
lumilor spirtuale, acă omul consacră chiar =i un timp foarte scurt în starea sa de eghe
meditaţiei/ concentrării sau altor eHerciţii/ aceasta acţionea!ă asupra sufletului său în a=a
fel/ înc8t corpul astral resimte efectele acestor actiităţi c8nd iese noaptea din corpul său
fi!ic =i ascultă de alte elasticităţi dec8t de cele ale acestui corp, in această cau!ă/
metodele care conduc la cercetarea clară!ătoare constau în aceea că înăţătorii acestei
cercetări aplică întreaga =tiinţă cucerită de milenii prin eHerciţii/ meditaţii/ concentrări
care treuie să se facă în stare de eghe/ astfel înc8t postacţiunile lor să aiă drept
consecinţă restructurarea în timpul somnului a corpului astral,
&ceasta este marea responsailitate pe care =iIo asumă cel care oferă asemenea eHerciţii
contemporanilor săiQ aceste eHerciţii nu sunt inentate la înt8mplare/ ele sunt re!ultatul
unei munci spirituale efectuate în condiţii precise, Ceea ce prescriu aceste eHerciţii are un
asemenea efect asupra sufletului înc8t atunci c8nd/ la adormire/ acesta se separă de
corpul fi!ic/ el î=i formea!ă în mod corect ochii săi spirituali/ urechile sale spirituale/
g8ndirea sa spirituală, Cu condiţia/ ineînţeles/ ca ele să fie corect eHecutate, acă aceste
eHerciţii sunt gre=it sau rău practicate/ ele produc de asemenea efecte/ =i consecinţele nu
înt8r!ie să aparăQ acestea sunt atunci forme aerante sau – pentru a întreuinţa o eHpresie
a lumii sensiile – contra naturii/ care se elaorea!ă în corpul astral, &ceasta înseamnă că
formele care se elaorea!ă în corpul astral sunt contrare ordinii *niersuluiQ este ca =i
c8nd în corpul nostru fi!ic sIar edifica organe care nu pot au!i în mod corect sunetele
eHterioare =i nici să adă lumina eHterioară/ care nu ar corespunde lumii eHterioare,
-rintrIo meditaţie =i concentrare incorecte omul ar aBunge în contradicţie cu *niersul/ în
corpul său astral =i în 'ul său/ =i în loc să posede organe capaile să primească progresi
lumina lumii spirituale el ar treui să se de!articule!e datorită influenţelor lumii
spirituale care/ departe de aIl stimula sau de aIl îmogăţi/ sIar manifesta ca cea care iIar
inhia g8ndirea,
>ntruc8t în !ilele următoare om aea neoie de această noţiune/ ă rog să acordaţi mare
atenţie eHterioară
lumea faptului că–laorim
punctulaici
la care am aBuns
de lumea noi putem
eHterioară înţelege
spirituală că unfielement
– poate situat
în cel mai în
înalt
grad stimulator pentru om/ a=a cum poate fi în cel mai înalt grad parali!ant/ în funcţie de
modul în care fiinţa proprie a omului intră în legătură cu această lume eHterioară, .ă ne
imaginăm că un om cu un corp astral rău organi!at ar intra în contact cu lumea spirituală+
aceasta acţionea!ă asupra lui, acă organele sale spirituale ar fi de!oltate în mod
corespun!ător/ lumea spirituală sIar reărsa în el/ lIar îmogăti cu secretele *niersului,
&ceea=i lume eHterioară îl a distruge însă suflete=te/ dacă organele sale sunt
necorespun!ătoare, &ceea=i lume eHterioară este cea care o dată îl poartă pe om p8nă la
cele mai înalte culmi/ iar altă dată îl parali!ea!ăQ este aceea=i lume pe care omul a
calificaIo o dată ca diină =i faorailă/ c8nd poartă în sine ceea ce este corect/ iar altă
dată a spune că este o lume a ostacolelor/ atunci c8nd poartă în sine un interior format
în mod gre=it, &ceste cuinte cuprind o mare parte din cheia prolemei inelui =i răului/
a principiului fecundant =i a principiului distructi în *niers, -uteţi astfel recunoa=te că
efectul produs asupra noastră de realităţile =i de fiinţele lumii eHterioare nu este un
criteriu pentru a Budeca esenţa acestei lumi, upă maniera în care aordăm lumea
eHterioară/ aceea=i entitate a putea fi stimulatoare sau inhiitoare pentru organi!area
noastră spirituală ca un !eu sau ca un demon, ă rog ţineţi cont de acest fapt/ căci ne
om seri de el de mai multe ori în !ilele următoare,
eci am ă!ut în ce constă pregătirea pentru inestigaţia clară!ătoare cu priire la
corpul astral =i la 'u/ =i a treuit să suliniem că noi oamenii aem întrIun anumit sens

15
această =ansă că sutilul corp astral =i 'ul se separă cel puţin o dată în două!eci =i patru
de ore de corpul fi!ic =i de corpul eteric, ar chiar în timpul noptii/ corpul eteric nu se
separă de corpul fi!icQ el răm8ne unit cu el, umneaoastră =tiţi că numai în momentul
morţii corpul fi!ic răm8ne singur =i corpul eteric se retrage cu corpul astral =i 'ul, &stă!i
noi nu aem neoie să eHplicăm drumul pe care îl străat cele trei mădulare ale naturii
omene=ti între moarte =i o nouă na=tereQ treuie să ne fie clar că în momentul morţii fiinţa
omenească este elierată de corpul său fi!ic =i de tot ce este constituit în fiinţa sa fi!ică/
adică de organele de simţ =i de creier – instrument al raţiunii care acţionea!ă fi!ic, &tunci
se unesc în sf8r=it 'ul/ corpul astral =i corpul eteric/ =i pot colaora, #ată de ce omul –
chiar =i pentru scurt timp – este cu adeărat clară!ător în momentul morţii pentru tot ce
se referă la iaţa lui trecută, &cest lucru a fost adesea menţionat în conferinţele noastre,
-entru a astral
corpului oţine=iclarederea completă/
a corpului eteric/ care treuie deciînreali!ată
nu se face/ această
mod normal/ unire
dec8t a 'ului/ a
în momentul
morţiiQ corpul eteric treuie să fie elierat de dependenţa în care se află în iaţa curentăQ
el treuie/ de asemenea/ să fie în măsură să folosească propria sa elasticitate/ în mod
independent de cea a corpului fi!ic/ a=a cum o face corpul astral în timpul nopţii, -entru
aceasta este neoie de eHerciţii mai intense/ mai energice/ care cer un efort crescut, "e
om referi =i în !ilele următoare la toate acestea/ în conteHte corespun!ătoare, ar astă!i
rem să clarificăm necesitatea lor, "u este suficient ca omul să fi praticat aceste eHerciţii
pregătitoare care au apoi o postacţiune în corpul său astral pentru formarea ochilor =i
urechilor spirituale/ ci mai sunt necesare =i anumite eHerciţii pentru a conferi corpului
eteric autonomia =i liertatea sa în raport cu corpul fi!ic, Care este re!ultatul ce treuie să
decurgă din aceastaU >n fond/ dumneaoastră îl puteţi deBa deduce după ceea ce am spus
mai înainte,
"oi putem spune că în mod normal numai în momentul morţii corpul astral =i corpul
eteric pot acţiona în comun/ independent de corpul fi!ic, #nestigaţia clară!ătoare
reali!ea!ă deci o stare care nu poate fi comparată dec8t cu ceea ce omul nu cunoa=te de
oicei dec8t în momentul morţiiQ pentru a deeni un clară!ător con=tient/ omul treuie
deci să atingădeîncorpul
independent cursulfi!ic
ieţii salefolosirea
=i de un nielorganelor
de eoluţie în carea=a
acestuia/ el cum
este a
de fiasemenea
în momentul
morţii,
.ă ne punem întrearea :om răspunde astă!i la ea în mod astract/ dar om faceIo în
mod concret în !ilele următoare;+ -rin ce miBloace se poate aBunge la o asemenea
independenţă faţă de corpul fi!ic/ acea stare care ne permite o cunoa=tere analoagă cu cea
pe care o do8ndim în momentul morţii fi!iceU $mul nu se poate antrena pentru aceasta
dec8t culti8nd anumite sentimente/ anumite nuanţe de sentiment/ care impresionea!ă
sufletul în a=a fel înc8t numai prin forţa lor ele cuprind corpul eteric =iIl ridică în afara
corpului fi!ic, Treuie deci să acţione!e în suflet anumite impulsuri at8t de puternice ale
simţirii/ g8ndirii =i oinţei înc8t să eliere!e pentru c8tea momente corpul eteric de
corpul fi!ic, "u am putea atinge acest re!ultat în epoca noastră prin măsuri eHterioare/
fi!ice, Cel care ar crede că poate prooca asemenea lucruri prin miBloace fi!ice sIar
în=ela în mod profund, &ceasta ar însemna să rei să pătrun!i în lumile spirituale
răm8n8nd ata=at condiţiilor =i realităţilor lumii fi!ice/ cu alte cuinte/ să nu cre!i cu
adeărat în puterea lumii spirituale, "umai procese interioare ale ieţii suflete=ti
puternice/ intense/ pot prooca această stare S:, (ăm8n8nd încă în domeniul astract/
putem spune astă!i în mod proi!oriu că esenţialul/ pentru a aBunge la o asemenea stare/
constă întrIo transformare a omului/ o inersare a sferei intereselor lui, -entru iaţa sa
oi=nuită/ omul ascultă de anumite interese care sunt actie de dimineaţa p8nă seara, 'l
se interesea!ă de lucrurile care acţionea!ă asupra simţurilor sale/ asupra raţiunii sale/

16
asupra sensiilităţii sale fi!iceQ =i are în această priinţă perfectă dreptate/ căci el treuie
să trăiască în această lume – cea îl interesea!ă mai mult sau altcea mai puţin/ acordă
mai multă atenţie unui anumit lucru+ este firesc, >n această fluctuaţie continuă a
intereselor care îl înlănţuie prin anumite forţe de atractie de spectacolul lumii eHterioare
trăie=te omulQ în realitate/ marea maBoritate a oamenilor timpului nostru trăie=te în
singurătate,
Vără a diminua prospeţimea =i intensitatea acestor impresii ale lumii eHterioare/ este
totu=i posiil ca omul săI=i re!ere unele momente în care aceste interese eHterioare să
nu mai acţione!e asupra lui/ c8nd întreaga lume sensiilă eHterioară îi deine total
indiferentă/ =i in care el distruge în sine toate forţele interesului care îl leagă de diferite
aspecte ale lumii sensiile, &r fi o gre=eală dacă omul nu =iIar re!era această inhiare a
interesului pentru lumea eHterioară în unele clipe priilegiate ale ieţii =i ar eHtinde
această stare la întreaga iaţă, *n astfel de om ar deeni incapail de a participa acti la
iaţa lumii eHterioareQ dar noi suntem chemaţi să colaorăm în iaţa noastră la lumea
eHterioară =i la lucrurile ei, Treuie să ne păstrăm pentru clipe sărătore=ti momentele
c8nd lăsăm să moară în noi orice interes eHterior =i treuie să do8ndim întrIun anumit
sens facultatea de a participa acti =i cu prospeţime la tot ceea ce conţine lumea
eHterioară ca ucurii/ suferinţe/ plăceri sau amărăciune/ ca înflorire/ lăstărire =i ofilire a
ieţii/ adăug8nd acestora celelalte interese, "oi treuie să păstrăm un interes spontan
pentru lumea eHterioară =i să nu deenim ni=te străini pe -ăm8nt/ căci aceasta ar însemna
să acţionăm din egoism =i să priăm forţele noastre/ domeniul de muncă căruia ele
treuie să le fie consacrate în stadiul actual al eolutiei noastreQ dar treuie/ de asemenea/
cultiată =i cealată latură a fiintei noastre/ pentru a aBunge la lumile superioare, &ceasta
înseamnă a putea stinge în noi/ în anumite momente alese ale ieţii/ toate interesele
pentru lumea eHterioarăQ dacă aem rădarea =i perseerenţa/ energia =i forţa să ne
eHersăm pentru această stingere a intereselor eHterioare at8ta timp c8t @arma noastră o a
cere/ dacă ne eHersăm pentru aceasta suficient/ prin această stingere a oricărui interes
pentru lumea eHterioară se a eliera în noi o mare forţă interioară, Ceea ce omor8m
astfel în lumea
eHperienţa eHterioară
unei ieţi retrăie=te
cu totul încă
noi/ trăim acelmai acti în
moment în interiorul
care putemnostru,
spune+"oi
Ceeafacem
ce edem
=i au!im prin simţurile noastre fi!ice nu este dec8t o mică parte din ansamlul ieţii în
lumea spirituală, 'ste o îniere în lumea spirituală/ un pas făcut dincolo de iaţa
oi=nuită/ astfel înc8t din aceasta nu re!ultă moartea/ ci o iaţă superioară,
C8nd această forţă pur spirituală a deenit destul de puternică în sufletul nostru/
cunoa=tem încetul cu încetul momente în care deenim stăp8nii corpului nostru eteric/
c8nd acesta nu mai ia forma pe care iIo impun structurile organelor noastre fi!ice/ ci cea
pe care noi iIo putem oferi prin intermediul corpului astral, "oi îi dăm forma pe care am
putut să o impregnăm mai înainte corpului astral prin meditaţie/ concentrare etc,Q
imprimăm atunci corpului eteric forma plastică a corpului astral =i trecem de la -regătire
la #luminare/ care este a doua treaptă a inestigării clară!ătoare, -rima treaptă/ prin care
transformăm corpul nostru astral în a=a fel înc8t în el să apară organe/ este denumit
-urificare/ fiindcă acest corp astral este purificat de forţele lumii eHterioare =i ascultă pe
iitor de forţele interioareQ dar nielul la care aBunge corpul astral să imprime forma sa
corpului eteric este legat de momentul c8nd în Burul nostru totul deine clar din punct de
edere spiritual/ c8nd priirii noastre i se reelea!ă lumea spirituală/ c8nd se produce
#luminarea,
Ceea ce tocmai Iam descris corespunde anumitor eHperienţe tipice prin care trece omul/
care sunt acelea=i pentru toti/ =i pe care fiecare om care parcurge acest drum le află din

17
momentul c8nd sIa maturi!at =i c8nd acordă atenţia cerută anumitor lucruri =i anumitor
procese suprasensiile,
-rima dintre aceste eHperienţe/ care re!ultă din organi!area corpului astral/ este fructul
meditaţiei =i al concentrăriiQ sIar putea spune că este o trăire de ordinul sentimentului/ al
sensiilităţiiQ =i pentru a o descrie/ eHpresia care ar numiIo cel mai ine ar fi+ o sci!iune a
întregii personalităţi care se desfă=oară în deplină con=tienţă S;, >n momentul în care se
oseră acest fapt se poate spune+ #atăIte acum deenit o fiinţă compusă/ întrIun anunut
fel/ din două personalităţiQ tu te asemeni cu o saie aflată în teaca ei, Mai înainte/ te
puteai compara cu o saie care/ în loc să se afle în teaca sa/ nu făcea dec8t una cu eaQ te
simţeai ca întrIo unitate cu corpul tău fi!icQ dar acum este ca =i c8nd te afli în corpul tău
fi!ic ca o saie în teaca sa/ dar cu toate acestea e=ti ca o fiinţă care se simte independentă
de teaca corpului fi!ic în care se află, .imţim că locuim în corpul fi!ic/ fără să facem una
cu el, &cestă elierare interioară/ acest sentiment interior de a fi deenit o a doua
personalitate născută din cea eche este marea eHperienţă pe drumul cunoa=terii
clară!ătoare a *niersului, Treuie suliniat că această primă eHperienţă este de natura
sentimentului/ a sen!aţiei, Treuie să ne simţim locuind interior ca echea personalitate/
în schim simţinduIne acolo cu totul lieri în mi=cările noastre, Termenii saie =i teacă
nu sunt/ ineînţeles/ dec8t ni=te comparaţii/ căci saia se simte limitată din toate părţile
de teacă/ în timp ce omul care are această sen!aţie păstrea!ă un sentiment foarte puternic
de moilitate interioară/ ca =i c8nd el ar putea depă=i întrIun anumit fel limitele corpului
său fi!ic/ ar putea să treacă prin propria piele/ să întindă antene spirituale întrIo lume care
lui îi este încă oscură/ dar pe care o poate percepe =i aproape atinge în întuneric,
&ceasta este prima mare trăire pe care o are omul,
& doua eHperienţă constă în aceea că cea de a doua personalitate conţinută în prima
do8nde=te încetul cu încetul facultatea de a ie=i spiritual din prima, &ceastă eHperienţă
se manifestă prin faptul că omul :de=i uneori pentru scurt timp; are percepţia de a se
edea pe sine însu=i/ de a se găsi în faţa propriului său dulu, 5ineînţeles/ această a doua
eHperienţă
foarte greu este de o mult
de suportat, "umai mareuitat
treuie importanţă dec8t
că în iaţa prima/omul
normală căciseeaaflă
se leagă de cea
în corpul său
fi!icQ corpul astral =i 'ul care locuiesc în el se adaptea!ă forţelor corpului fi!ic =i preiau
forma saQ ele iau forma ficatului/ a inimii/ a creierului fi!ic etc, %a fel se înt8mplă =i cu
corpul eteric/ at8ta reme c8t acesta răm8ne în corpul fi!ic+ el ia forma creierului fi!ic/ a
inimii etc, .ă ne g8ndim ce se înţelege prin eHpresiile creier/ inimă etc,/ ce creaţii
minunate/ ce unelte =i organe perfecte în sine sunt, .ă ne întreăm ce înseamnă arta =i
munca omenească faţă de asemenea creaţii/ faţă de arta =i tehnica necesare pentru crearea
unor organe at8t de minunate ca inima/ creierul etc, %a nielul actual de eoluţie/ ce
poate deci face omul în materie de artă =i tehnică/ faţă de această artă a !eilor care au
elaorat corpul nostru fi!ic =i pe care îl proteBea!ă at8ta timp c8t noi răm8nem în elU >n
stare de eghe/ noi trăim/ a=adar/ în uniune cu creaţia diină/ care este corpul nostru fi!icQ
corpul nostru eteric =i corpul nostru astral îmracă forme pe care !eii în=i=i leIau creat,
acă ne elierăm =i suntem stăp8ni pe autonomia noastră lucrurile se schimă+ nu mai
depindem de unealta minunată a Creaţiei !eilor, &stfel noi nu părăsim corpul fi!ic ca pe
un lucru pe care lIam putea prii cu superioritate/ ca pe cea imperfect/ ci ca pe templul
pe care !eii lIau construit pentru noi/ =i unde trăim în starea de eghe, Ce deenim noi
atunciU
.ă presupunem că am putea părăsi în orice moment acest corp fi!ic/ fără o pregătire
specială, *n magician oarecare neIar aButa să părăsim corpul fi!ic în a=a fel înc8t el să
răm8nă singur/ în timp ce corpul eteric pleacă cu corpul astralQ am trece atunci printrIo

18
eHperienţă comparailă cu cea a morţii, .ă presupunem că acest lucru ar fi posiil fără
pregătirea de care am orit, >n ce stare neIam afla noi/ o dată ie=iţi din acest corp =i
confruntaţi cu noi în=ineU "e găsim asa cum am deenit din încarnare în încarnare în
cursul eoluţiei cosmice, &t8ta timp c8t răm8nem în corpul nostru fi!ic/ de dimineaţa
p8nă seara/ acest templu fi!ic creat de !ei coriBea!ă ceea ce noi am făcut din noi în=ine în
cursul =ederilor pe -ăm8nt, ar c8nd ie=im din el/ corpul nostru astral =i corpul nostru
eteric se regăsesc cu cuceririle ieţilor lor anterioare =i apar a=a cum sIau constituit ele
însele/ fără corecturi, acă ne părăsim corpul fi!ic fără o pregătire suficientă/ forma
fiinţei noastre spirituale nu este nici superioară/ nici mai noilă/ nici mai pură ca cea a
corpului fi!ic, &cesta se manifestă contrar tuturor imperfecţiunilor cu care el =iIa încărcat
@arma sa, &t8ta timp c8t templul corpului fi!ic sere=te drept suport corpului eteric/
corpului astral
momentul c8nd =i 'ului/ toate
elementele acesteaalerăm8n
superioare fiinţeiini!iileQ
noastre iesnoi
dinlecorpul
percepem
fi!ic, numai
acă în
deenim în acela=i timp clară!ători/ toate înclinaţiile =i pasiunile care ne răm8n din
ieţile noastre anterioare ne dein i!iile, .ă presupunem că treuie să trecem încă în
cursul eoluţiei iitoare a -ăm8ntului printrIun mare număr de încarnăriQ în acest ca!/ noi
om reali!a anumite lucruri, -entru unele lucruri pe care le om face sunt pre!ente deBa
tendinţele/ instinctele =i pasiunile corespun!ătoareQ ele sIau format ca re!ultat al
încarnărilor noastre anterioare, Tot ce este capail omul să reali!e!e întrIun domeniu
oarecare/ orice lucru de care sIa făcut inoat faţă de unii semeni ai săi/ tot ceea ce el a
aea de reparat în iitor/ toate acestea sunt deBa încorporate în corpurile astral =i eteric
c8nd el iese din corpul său fi!ic, acă în acest moment suntem =i clară!ători/ ne
percepem din punct de edere spiritualIsufletesc ca =i cum am fi goiQ aceasta înseamnă că
în faţa ochiului spiritual noi =tim acum în ce măsură am fi putut fi mai răi dacă am fi
atins perfecţiunea pe care au autIo !eii pentru a putea reali!a construcţia minunată a
corpului nostru fi!ic, $serăm c8t suntem de departe de această perfecţiuue/ care
treuie să fie scopul eoluţiei noastre iitoare, Otim atunci c8t de ad8nc am că!ut su
lumea perfecţiunii,

&ceasta
pragului,este
Ceeatrăirea
ce estelegată de #luminare/
adeărat nu deine este
mai ceea
mult ce
sausemai
numeste înt8lnireaprin
puţin adeărat cu faptul
-ă!itorul
căI
l edem sau nuIl edem, Vigura care ne apare în acest moment eHistă tot timpul/ ea este
mereu în noi/ dar noi nu o oserăm pentru că nu am ie=it încă niciodată din noi în=ine/
pentru că nu ne edem niciodată =i pentru că răm8nem închi=i în noi, >n iaţa oi=nuită/
ceea ce edem c8nd ie=im din noi în=ine prin claredere este -ă!itorul praguluiQ el ne
apără de acestă eHperienţă/ pe care treuie mai înt8i să înăţăm sIo suportăm, Treuie
mai înt8i să do8ndim forţa care ne a permite să spunem+ edem întin!8nduIse în faţa
noastră o lume a iitorului/ =i contemplăm fără spaimă sau oroare ceea ce am deenit/
căci =tim că suntem capaili să reechilirăm totul, -regătinduIne pentru inestigarea
clară!ătoare/ treuie să do8ndim facultatea de care aem neoie pentru a ieţui acest
moment fără ca el să ne striească, &ceastă pregătire constă – noi dăm astă!i/ repet/ o
formulare astractă/ dar mai răm8ne să intrăm în aspectele sale concrete – în fortificarea
calităţilelor actie/ po!itie ale sufletului nostru/ în intensificarea c8t mai mult posiil a
curaBului nostru/ a sentimentului nostru de liertate/ a iuirii noastre/ a energiei g8ndirii
noastre =i a lucidităţii intelectului nostru/ părăsim corpul nostru fi!ic ca o fiinţă puternică/
nu ca o fiinţă slaăQ dacă răm8ne în noi prea multă frică =i teamă/ nu putem suporta
acestă eHperienţă fără descuraBare,
edem/ a=adar/ că pentru a prii în lumile spirituale eHistă anumite condiţii/ care întrIun
anumit sens este scopul cel mai înalt care poate fi g8ndit pentru iaţa umană/ în eoluţia
actuală =i care face necesar în acela=i timp ca omul să reali!e!e/ pentru momentele de

19
eHcepţie ale ieţii sale/ o transformare =i o răsturnare a fiinţei sale, Cea mai mare
inefacere o a simţi cel care/ în epoca noastră/ a cere ca/ înainte de a aea el însu=i
această trăire/ să i se descrie ce au ă!ut cei care au trăit/ care au priit în lumile
superioare/ ce poate fi înţeles/ atunci c8nd este poestit/ fără a prii tu însuţi în aceste
lumi, &deărata inestigare nu se poate face dec8t c8nd prie=ti tu însuţi în aceste lumi,
ar prin strădania cresc8ndă de a înţelege pe cale raţională ceea ce spune cercetătorul
claă!ător aBungi din ce în ce mai mult să spui+ C8nd contemplu tot ceImi aduce iaţa/
sunt oligat să recunosc că re!ultatul cercetărilor suprasensiile este raţional, acă te
străduie=ti să do8nde=ti în felul acesta o edere de ansamlu/ căut8nd mai înt8i
înţelegerea =i după aceea clarederea/ acţione!i cum treuie/ ţin8nd seama de nielul
actual al omenirii, Treuie mai înt8i să cunoa=tem temeinic =tiinţa spirituluiQ marile idei/
stimulatoare
or =i reconfortante
conferi calităţi ale acestei
ale sentimentului/ =tiinţe=i nu
oinţei or aduce
g8ndirii/ astfelsufletului numai
înc8t el se teorii/
a căli, ci îi
$ dată
ce sufletul a trecut prin această pregătire/ înt8lnirea cu -ă!itorul pragului deine mai
u=oară+ frica =i spaima sunt depă=ite c8nd ai înţeles ce se poeste=te despre lumile
superioare/ dec8t dacă acest lucru nu sIar fi înt8mplat,
upă ce a aut această trăire a înt8lnirii cu -ă!itorul pragului/ pentru om lumea începe să
fie cu totul altaQ toate lucrurile capătă o înfăţi=are nouăQ =i este Bustificată constatarea+
-8nă în pre!ent eu =tiam ce este focul/ dar aceasta nu era dec8t o ilu!ie/ căci ceea ce am
numit p8nă în pre!ent foc este/ faţă de adeărul pe care îl cunosc acum/ ca =i cum am
considera urma roţilor unui ehicul pe stradă ca singura realitate eHistentă/ în loc să
spunem că treuie să fi trecut un ehicul în care se găsea un om, espre aceste urme
spun că ele sunt semnul/ eHpresia eHterioară pentru ehiculul care a trecut =i în care se
afla un om, upă trecerea sa/ eu nuIl mai pot edea/ dar/ datorită acestor urme/ =tiu că
cinea a trecut/ =i acesta este esenţialul, Cel care ar crede că urmele lăsate de roţi ar fi
cea închis în sine/ cea esenţial/ ar confunda efectul eHteri or cu lucrul în sine, &stfel/
focul luminos pe care noi îl edem în iaţa eHterioară este/ în raport cu realitatea/ cu
entitatea spirituală care se ascunde în spatele acestui fenomen/ ca urmele roţilor
ehiculului care ce
dincolo de ceea a trecut
ochii pe stradă,
nostri Vocul
percep ca nu
foc/este
pe dec8t
careIlosimţim
manifestare
drept eHterioarăQ
căldură/ se aia
află
adeărata esenţă spirituală/ căreia focul eHterior nuIi este dec8t eHpresia sensiilă,
incolo de ceea ce inspirăm ca aer/ dincolo de ceea ce pătrunde ca lumină în ochii no=tri/
ca sunet în urechile noastre se află entităţile diinIspirituale a căror înfăţi=are eHterioară
apare su formă de foc/ apă/ su forma a tot ceea ce ne înconBoară,
>n doctrina secretă sau înăţăm8ntul Misteriilor/ această eHperienţă se nume=te trecerea
prin lumile elementare, >n timp ce înainte credeam că edem în foc o realitate/ aflăm
acum că dincolo de foc se află entităţi iiQ se face/ ca să spunem a=a/ cuno=tinţă/ mai mult
sau mai puţin intimă/ cu un foc cu totul diferit dec8t se pre!intă el în lumea sensiilăQ se
face cuno=tinţă cu fiinţele focului/ cu ceea ce se află ca suflet dincolo de el, %a fel cum
sufletul nostru se află dincolo de corpul nostru/ dincolo de focul sensiil se află sufletul
si spiritul focului, C8nd ieţuim sufletul =i spiritul focului pătrundem întrIun regn
spiritual/ =i această trăire ne spune că focul eHterior nu este un adeăr/ ci o simplă ilu!ie/
un simplu e=m8ntQ eu sunt acum printre !eii focului tot a=a cum mai înainte eram printre
oameni în lumea fi!icăQ aceasta se nume=te în limaBul =tiinţei spiritului trăirea în
elementul focului, %a fel stau lucrurile =i cu ceea ce inspirăm+ din momentul în care ceea
ce inspirăm ca aer eHterior deine pentru noi e=m8ntul anumitor entităţi ii/ noi trăim în
elementul aer,

20
&stfel/ după ce lIa înt8lnit pe -ă!itorul pragului/ omul poate aea acces la ieţuirea
spiritelor elementelor+ al focului/ al aerului/ al apei/ al păm8ntului, &ceste patru spirite
care trăiesc în elemente eHistă/ =i cel care atinge treapta descrisă mai sus este în contact
direct cu eleQ el trăie=te în elemente =i participă la iaţa păm8ntului/ apei/ aerului =i
focului, Ceea ce se înţelege în mod oi=nuit prin acest nume nu este dec8t un e=m8nt/
semnul eHterior al entităţilor spirituale aflate dincolo de aspectul eHterior, &numite fiinţe
diinIspirituale trăiesc deci în ceea ce ne apare ca materie solidă sau păm8nt :în sensul în
care îl înţelege =tiinţa spiritului;/ ca materie lichidă sau apă/ ca materie eHpandailă sau
aer/ ca materie caldă care arde/ sau foc, ar aceste entităţii spirituale nu sunt cele mai
înalte, C8nd am trecut printrIo asemenea eHperienţă a lumii elementare/ aBungem la
entităţile creatoare ale spiritelor care trăiesc în elemente, .ă oserăm mediul fi!ic
înconBurătorQ
!ise, acă edemel estefiealcătuit
plante/din
fiepatru componente
animale sau pietresensiile
în planulalefi!ic/
lumiiseelementare
poate spunepropriuI
că ele
sunt constituite fie din sustanţe solide/ adică păm8ntoase/ în sensul =tiinţei spiritului/ fie
din apă/ din /componente ga!oase/ aer/ căldură sau foc, in acestea se compun toate
realităţile fi!ice înt8lnite în lumea pietrelor/ a mineralelor/ în cea a plantelor/ a animalelor
=i a omului, #ar dincolo de tot ce este fi!ic se află forţele creatoare/ fecundante/ care in
în cea mai mare parte de la .oare, .oarele este cel care face să t8=nească din păm8nt
iaţa proliferantă/ deci el este cel care trimite spre -ăm8nt/ în primul r8nd în sens fi!ic/
forţele care fac posiil să se perceapă acolo cu simţurile fi!ice ceea ce trăie=te în foc/ aer/
apă =i păm8nt, "oi edem .oarele în plan fi!ic pentru că răsp8nde=te lumină fi!icăQ
această lumină fi!ică este captată de materia fi!ică, $mul ede .oarele de la răsărit p8nă
la apus/ =i nuIl mai ede c8nd materia terestră îl acoperă/ adică de la apusul său p8nă la
răsarit, *n întuneric ca cel care domne=te în lumea fi!ică de la apusul .oarelui la
răsăritul lui nu eHistă în lumea spirituală, >n clipa în care clară!ătorul a do8ndit ceea ce
tocmai a fost descris/ în clipa în care percepe dincolo de foc spiritele focului/ dincolo de
aer spiritele aerului/ dincolo de apă spiritele apei =i dincolo de păm8nt spiritele
păm8ntului/ el ede dincolo de aceste entiţăti spirituale pe cele care le domină =i le
diriBea!ă cea comparail cu ceea ce se înt8mplă c8nd .oarele încăl!e=te/ luminea!ă =i
este o inefacere pentru iaţa fi!ică pe care el o face să apară =i să prolifere!e pe -ăm8nt,
Clară!ătorul aBunge astfel să treacă de la contemplarea entităţilor elementelor la cea a
entităţilor spirituale superioare/ ceea ce în lumea spirituală este comparail în mod
simolic cu ceea ce în plan fi!ic este relaţia dintre .oare =i -ăm8nt,
incolo de spiritele elementelor/ omul ede atunci atunci o lume spirituală eleată/ =i
anume, .oarele spiritual, C8nd pentru clară!ător ceea ce în mod oi=nuit este întuneric
deine lumină/ c8nd atinge #luminarea/ a=a cum ochiul fi!ic are acces la .oare/ el
pătrunde p8nă la .oarele spiritual/ adică la entităţile superioare, ar c8nd pătrunde el
p8nă la eleU C8nd pentru ceilalţi oameni întunericul spiritual este cel mai intens, >n timp
ce este lier în ceea ce prie=te corpul său astral =i 'ul său/ el trăie=te în oscuritate în
timpul somnului/ aceasta pentru că atunci nu ede lumea spirituală careIl înconBoară,
&cest întuneric cre=te în mod treptat/ p8nă la un punct culminant/ =i descre=te din nou
p8nă dimineaţa/ în momentul tre!irii, 'l trece printrIun maHimum, &cest maHimum de
întuneric spiritual poate fi comparat cu ceea ce în iaţa eHterioară numim mie!ul nopţiiQ
la fel cum în mod normal întunericul fi!ic eHterior este atunci cel mai intens/ tot a=a
aem pentru întunericul spiritual un moment de maHimum/ o oră a mie!ului nopţii, -e o
anumiă treaptă de claredere/ lucrurile stau astfel+ în timpul în care pentru omul lipsit de
cuno=tinţe spirituale întunericul spiritual cre=te/ el ede spiritele elementareQ la fel se
înt8mplă c8nd întunericul descre=te din nou, acă nu am atins dec8t o treaptă de
claredere inferioară/ la început se percep anumite spirite elementare/ dar după aceea/
c8nd rem să trăim momentul spiritual cel mai intens/ mie!ul nopţii/ apare o nouă

21
întunecare =i apoi din nou o iluminare, C8nd însă am atins un niel mai ridicat de
claredere/ ceea ce se cheamă ora mie!ului nopţii deine cu at8t mai luminoasăQ în acest
moment S< se pot contempla entităţile spirituale care sunt pentru spiritele elementelor
ceea este .oarele pentru păm8ntul fi!icQ sunt ieţuite entităţile creatoare superioare/
entităţile solare/ interine acel moment numit ederea .oarelui de la mie!ul nopţii,
&cestea sunt treptele pe care treuie să le ieţuiască succesi astă!i/ ca =i întotdeauna/ cel
care rea să urce la cercetarea clară!ătoare =i să adă dincolo de ălul pe care îl îmracă
în elementele terestre lumea adeărată, &ceste trepte care au fost descrise astă!i sunt
sentimentul de liertate în raport cu cea de a doua personalitate a sa – ca saia în teacă –/
sentimentul de a fi în afara corpului său fi!ic/ ca =i cum saia ar fi scoasă din teaca saQ
înt8lnirea cu -ă!itorul pragului ieţuirea spiritelor elementelor/ adică ieţuirea acelui
mare moment c8nd spiritele focului/ ale aerului/ ale apei =i ale păm8ntului dein ni=te
fiinţe printre care ne mi=căm/ cu care aem deIa face/ a=a cum în iaţa oi=nuită aem
deIa face cu oamenii =i apoi trăirea momentului in care ieţuim principiul srcinar al
acestor fiinţeIentităţi, &cestea sunt treptele care au fost străătute p8nă acum =i care se
pot parcurge =i astă!i+ ele conduc la lumea spirituală, 'le pot fi descrise în diferite feluri/
dar orice descriere a răm8ne totdeauna imperfectăP Treuia să le eocăm pentru a =ti ce
treuie să facă omul pentru a cunoa=te entităţile spiritualeQ =i a treui să mai aducem în
faţa sufletului ceea ce ieţuie=te omul în aceste lumi spirituale/ dar =i ceea ce treuie să
întreprindă concret pentru a înt8lni entităţile spirituale, upă ce om pre!enta modul în
care se oţine iniţierea occidentală/ om compara ce am oţinut în modul acesta din
lucrul însu=i cu ceea ce a oţinut tradiţia orientală =i înţelepciunea străeche umană, 'ste
ceea ce poate fi înţeles prin proiectarea %uminii lui ristos asupra înţelepciunii
timpurilor precre=tine,

"$T'
19 'u nu am pre!entat nicio!at# =tiinţa spiritului ca o deriată a concepţiilor transmise de istorie/ ci ca o cunoa=tere actuală de
cuceritde&n=tiinţa
deloc pre(ent , acă întreuinte!
spiritului/ uneori
nu are o astfel terminologia iar
de terminologie/ unor epociterminologie
echea trecute/ esteeste
pentru
maică epoca
u=or noastră/
înţeleasă care
dec8t unanuinentată
se preocupă
lier
acum,

69 Cum se ede/ cu8ntul Kclară!ătorL indică aici nu acea stare onirică =i patologică căreia i se dă de oicei acest nume/ ci/ cu
totul dimpotriă/ o cunoa=tere care se oţine în deplină con=tienţă/ în care sufletul se află întrIo stare care corespunde repe!entării
matematiceQ ea este opusul unei stări de isare patologică,

9 &ceste eHpresii sunt întreuinţate aici nu%ai în sensul care le este dat în cărţile mele, "u se poate deci face asupra lor o Budecată
– cum se înt8mplă at8t de des – dintrIun punct de edere care le asocia!ă repre!entări cu totul diferite/ ca de eHemplu cele ale unei
mistici curente,

:9 Treuie aut în edere faptul că aceste descrieri se r eferă numai la procese suflete=tiQ ele nu au o mai mare legătură cu domeniul
patologicIorganic dec8t o au formulările matematice/ care nu sunt totu=i de natură pur formală ca acestea din urmă/ ci corespund
unei realităţi spirituale, 'le sunt/ faţă de clarederea oi=nuită a ghicitorului/ ceea ce este po!itiul faţă de negati,

;9 Ceea ce se nume=te aici Ksci!iunea personalităţiiL treuie să fie riguros diferenţiată de ceea ce anumiţi autori/ descriind fapte
patologice sau onirice/ disting su acest nume sau su cel al 'ului KduluL, .ituaţia la care ne referim se reali!ea!ă numai în
deplină con=tienţă =i numai în suflet/ =i este percepută de suiect în mod at8t de clar înc8t 'ul oi=nuit răm8ne întotdeuna in mod
integral el însu=i/ nu pierde nimic din fermitatea sa interioară/ nici din coerenţa sa,

<9 -rin Kceasul mie!ului nopţiiL nu se înţelege un moment care ar coincide cu desfă=urarea timpului eHterior/ ci o stare interioară,

CON0ERINA a III+a

22
M3&c4e& 5 6; au'ust 1787
&m ă!ut unde aBunge cel care aplică el însu=i metodele care permit omului să se
de!olte =i să eHplore!e lumile suprasensiile, &m atras atenţia/ de asemenea/ asupra
faptului că eHistă o anumită treaptă de de!oltare spirituală pe care elementele pe care
omul le percepe în lumea eHterioară su formă de căldură/ de aer/ de apă etc, încep să
trăiască =i săI=i manifeste natura lor spirituală, &ceasta este ceea ce se poate numi Ka trăi
în lumea spiritelor elementelorL, >i rog pe cei care se interesea!ă de cea timp de =tiinţa
spiritului să c8ntărească ine sensul fiecărui cu8nt rostit =i să considere că fiecare din
ele nu are nimic aproHimati/ ci are un sens foarte precis, 'u nu am spus Kspirite
elementareL ci Kspirite ale elementelorL/ =i este ora doar de ceea ce corespunde
pasaBului în discuţie,
.arcina noastră/ astă!i/ a consta în a ne familiari!a cu c8tea particularităţi care se
pre!intă celui ce aordea!ă lumile superioare, >nainte de orice/ treuie să remarcăm că de
îndată ce urcăm în suprasensiil/ lumii noastre oi=nuite/ pe care o percepem cu organele
de simţ i se adaugă alte lumi, intre acestea noi om numi mai înt8i două/ aflate dincolo
de cele pe care le percepem cu simţurile =i le înţelegem cu minteaQ om indica unele
particularităţi caracteristice care ne pot arata diferenţa dintre lumea noastră oi=nuită =i
cele două lumi imediat superioare, -rima lume care se ascunde dincolo de lumea noastră
se cheamă – a=a cum dumneaoastră =tiţi cu toţii – lumea astrală/ iar pe cea care se
ascunde încă mai profund în spatele acesteia o numim lumea spirituală, &m putea/ de
asemenea/ numi lumea astrală lumea sau ţara sufletelor/ =i pe cealaltă lumea sau ţara
spiritelor, *na din principalele diferenţe care ne interesea!ă este următoarea+ una din
legile cele mai generale care stăp8nesc uniersul nostru fi!ic este cea a apariţiei =i
dispariţieiQ peste tot în uniersul nostru fi!ic apare alternanţa între na=tere =i moarte/
cre=tere =i declin/ orice fenomen oserăm/ caracteristica oricărei fiinţe/ p8nă la unităţile
cele mai eoluate ale lumii fi!ice/ este faptul că ele se nasc =i mor în lumea fi!ică, Cel
mult regnul mineral/ care aparţine regnurilor inferioare ale naturii/ oferă o aparenţă de
durată, ar
perioade aceasta
lungi nu este
de timp/ dec8t oafirm8nduIse
am edea ilu!ie, acă=isIar
aiciputea
legeaosera
apariţieilumea mineralelor pe
=i a dispariţiei,
Cercetătorului lumii astrale i se impune înainte de orice faptul că tot at8t de importantă ca
apariţia =i dispariţia în lumea fi!ică este/ în astral/ facultatea de transformare/
metamorfo!a, Ceea ce oi spune acum se leagă de o indicaţie dată ieri =i care ne a
preocupa în multe sensuri/ deenind din ce în ce mai concretă, >n lumea astrală/ aem deI
a face cu formaţiuni moile/ formaţiuni care se transformă continuu una în alta/ înc8t pot
fi la interale scurte c8nd una c8nd alta, Chiar =i corpul nostru astral/ care este partea
lumii astrale cea mai apropiată de noi/ =i care inconBoară corpul nostru fi!ic ca un fel de
nor/ ca un fel de aură unduitoare/ perceptiilă pentru clară!ător/ are particularitatea de a
se putea modifica continuuQ această aură astrală/ care înăluie =i impregnea!ă fiinţa
omenească ca un nor auricIastral/ este aproape în orice clipă alta/ este străătută de
pasiuni furtunoase/ mai sălatice sau mai lini=tite/ nutre=te anumite g8nduri, upă
calitatea impulsurilor sale de oinţă/ în această aură se manifestă formele =i inclu!iunile
cele mai dierse/ =i cum în iaţa sa sufletească omul face să apară =i să dispară continuu
dierse g8nduri/ aceasta îmracă în fiecare moment culori =i aspecte diferite/ chiar dacă
pentru fiecare fiinţă în aură se menţine o anumită calitate/ o anumită coloraţie
fundamentală/ care'ste
caracterului său, corespunde
ora/ unor trăsături
a=adar/ chiarmai
de mult sau astral
corpul mai puţin permanente
al omului/ carealese
metatnorfo!ea!ă continuu, #eri am arătat că acelea=i entităţi pe care le percepe omul
atunci c8nd începe să ieţuiească domeniul astral ca pe cea ce poate fi ă!ut/ iar apoi

23
după ce înaintea!ă/ prin #luminare/ recunoa=te =i astralitatea îi pot apărea ca une sau
rele/ în funcţie de propria lui pregătire, &t8t este de mare capacitatea de transformare a
ceea ce nu cooară pentru edere p8nă în planul fi!ic/ ci răm8ne în regiunile lumilor
superioare fără a coorî mai Bos de planul astral/ au o asemenea putere de metamorfo!ă
înc8t se pot transforma din ine în rău =i din lumină în întuneric, Ceea ce caracteri!ea!ă
deci această lume este metamorfo!a/ adică facultatea de a se transforma continuu,
>n lumea spirituală propriuI!isă înt8lnim durata – chiar dacă această durată nu este dec8t
relatiă, &ceastă entitate intimă a omului/ pentru a se putea menţine =i a putea dura de la
o încarnare la alta/ treuie să pătrundă în lumea spirituală/ căci numai această lume
pre!intă un caracter dacă nu etern/ cel puţin relati durail,

"a=terea =i moartea constituie astfel caracterul maBor al lumii fi!iceQ trecerea dintrIo
formă în altă formă constituie caracterul lumii astraleQ durata constituie caracterul lumii
spirituale, "oi treuie să înţelegem că materialele constitutie ale fiinţei umane sunt luate
din aceste trei lumi/ că fiinţa omenească este construită din elementele acestor trei lumi,
-rima care i se oferă omului este lumea fi!icăQ el pătrunde în celelalte prin iniţiere/ adică
prin do8ndirea =i de!oltarea necesare oţinerii ederii suprasensiile, "umai atunci
cunoa=te omul ceea ce în general îi scapă în lumea oi=nuită/ dar care eHistă la fel ca =i
aceasta,
&cum treuie să ne familiari!ăm cu alt aspect, &m spus/ de eHemplu/ că la un anumit
grad de de!oltare/ în elementul foc sau căldură ne înt8mpină cea iu/ cea care se
manifestă ca iaţă, &cela=i lucru se poate spune =i despre aer, &tunci c8nd/ în iaţa
oi=nuită/ o entitate oarecare îmracă un îneli= eHterioar/ capătă o eHprimare fi!ică/ ea
însă=i se retrage/ pentru om/ întrIo lume superioarăQ în lumea fi!ică/ omul descoperă
focul fi!ic/ dar pentru că îl cunoa=te în lumea fi!ică/ aceasta este eHpresia anumitor
entităţi spirituale care acţionea!ă aici/ iar el treuie să se ridice din lumea fi!ică în lumi
superioare pentru a cunoaste aceste entităţi, "iciodată nu se află întrIo anumită lume

acele entităţi
focului/ care suntpot
de eHemplu/ o8r=ia =i i!orul
fi găsite numaiunui
dacăfenomen
urcăm dindat,lumea
Cau!afi!ică
=i i!orul primordial
în lumea al
imediat
superioară/ fiindcă entităţile respectie se manifestă în planul inferior/ în timp ce esenţa
lor răm8ne în planul superior, &cest lucru nu este alail numai pentru fenomenele pe
care le înt8lnim în planul eHterior al lumii fi!ice, .piritele focului/ ale aerului/ ale apei =i
ale păm8ntului se ascund de ochii lumii fi!ice =i răm8n în lumile superioare/ de unde ele
se eHprimă în această lume, &cest lucru nu este alail numai pentru ceea ce percepem în
afară de noi/ ci/ de asemenea/ pentru tot ce trăie=te în noi în=ine/ în planul fi!ic, Ceea ce
trăie=te pentru noi în plan fi!ic nu sunt numai fenomenele lumii eHterioare/ numai
culorile =i sunetele/ mirosurile =i gusturile/ ci mai ales sentimentele/ sen!aţiile =i
g8ndurile noastre, Tot ceea ce constituie omul/ de orice natură ar fi/ trăie=te/ în cursul
încarnării sale/ în lumea fi!ică, Treuie să înţelegem acest lucru în mod clar, >n
consecinţă/ orice sentiment trăit între na=tere =i moarte/ fiecare g8nd pe care îl aem/
orice idee etc, sunt fenomene ale lumii fi!ice, Oi a=a cum dincolo de fenomenele
eHterioare/ de culori/ de sunete/ de mirosuri etc, – sau dincolo de ceea ce =tiinţa spiritului
nume=te foc/ aer/ apă etc, – se află entităţi diinIspirituale/ la fel eHistă fiinţe diinI
spirituale care trăiesc dincolo de sen!aţiile noastre/ de sentimentele noastre/ în spatele
întregii noastre ieţi suflete=ti, >ntreaga iaţă a sufletului nostru este manifestarea
entităţilor diinIspiritualeQ iar ceea ce noi trăim în mod oi=nuit ca fiind 'ul nostru în
lumea fi!ică nu este încă adeăratul nostru 'u/ nu este încă ceea ce putem numi 'ul
nostru superior, &cesta din urmă se află dincolo de sentimentele noastre =i de sen!aţiile
noastre/ întrIo lume suprasensiilă, in această cau!ă noi nu putem face eHperienţa 'ului

24
superior dec8t c8nd pătrundem în lumile superioareQ el se arată atunci întrIo formă cu
totul diferită de cea din lumea fi!ică,
&= rea să ă fac să înţelegeţi/ printrIun eHemplu mai special/ cum se raportea!ă cel care
trăie=te în lumea fi!ică la 'ul său superior/ =i aceasta în condiţiile actuale/ căci cine
percepe realităţile spirituale =tie că aceste raporturi se schimă în cursul timpului, Cinea
care a făcut cuia o nedreptate poate trăi în el însu=i ceea ce se cheamă remu=cări, &em
deIa face cu acele trăiri suflete=ti speciale reunite/ în general/ su termenul de con=tiinţă
morală, umneaoastră =tiţi cu toţii ce se înţelege în mod oi=nuit prin aceasta+ un fel de
oce interioară careIl m8nă pe om să repare nedreptatea pe care a comisIo, .e înt8mplă
foarte rar ca oamenii/ în cursul ieţii lor/ să reflecte!e asupra naturii acestei con=tiinţeQ
cei mai mulţi se or mulţumi săI=i spună că con=tiinţa este cea ce se simte, &i un
sentiment interior că treuie reparată nedreptatea pe care ai făcutIo/ =i acest sentiment
chinuie sufletul at8ta timp c8t nu a fost întreprins cea în acest sens, Con=tiinţa este
pentru om o trăirea sufletească interioară, ar dacă îl întreaţi pe cercetătorul spiritului
ce este ea/ acesta a treui să osere o persoană care are cea pe con=tiinţă la nielul
ieţii sale în lumea astralăQ cel care ieţuie=te interior remu=cări îi apare clară!ătorului
înconBurat de forme astrale stranii/ care sunt asente c8nd nici o remu=care nuIi tulură
sufletul, Tot ce frăm8ntă con=tiinţa/ sentiment pe care sufletul însu=i/ care trăie=te în plan
fi!ic/ nu face dec8t săIl simtă/ apare oseraţ iei spirituale ca forme care roiesc în Burul
omului/ populea!ă spaţiul din Burul său, acă ne întreăm acum cum percepe
clară!ătorul na=terea acestor forme/ iată ce constatăm+ să presupunem că un om ar fi
făcut rău cuiaQ g8ndurile care au dat na=tere acestei inBustiţii fac să se nască alte formeI
g8nduri/ care sunt metamorfo!ele primelor, Tot ceea ce g8nde=te sau simte omul trăie=te
întrIadeăr în aura sa astrală ca forme :formeIg8nduri/ formeIsen!aţii sau formeI
sentimente;, *n g8nd KclarL creea!ă în Burul omului o formă ine conturatăQ un g8nd
sălatic/ o pasiune or apărea în forme înc8lcite, Toate aceste forme înconBoară fiinţa
omenească, $r/ dacă cinea face o nedreptate altuia/ el g8nde=te =i simte anumite lucruriQ
aceste forme =i formeIsentimente ies atunci din el =i se fiHea!ă în amianţa lui, ar
important este că ele
care leIa !ămislit/ ci senualimentea!ă
răm8n simple dinformeIg8nduri/
anumite lumi, &=acă ele
cumnu 8ntul
răm8n se
separate de omul
prăăle=te întrI
o caitate care se află la îndem8na sa/ tot astfel anumite fiinţe/ enite din sfere despre
care om mai ori/ ocupă formeleIg8nduri pe care aceste mustrări de cuget :remu=cări;
leIau secretat/ =i formeleIg8nduri proprii fiinţei omene=ti se umplu de sustanţaIesenţă a
acestor lumi, -rin formeleIg8nduri ale sale/ omul a oferit prileBul ca în amianţa sa să
trăiască =i alte entităţi, >n realitate/ aceste entităţi dau caracterul chinuitor al remu=cărilor,
(emu=cările nu neIar tortura/ dacă ele nIar fi pre!ente, "umai în momentul în care
simţim în mod incon=tient aceste entităţi începem să fim hărţuiţi de remu=cările unei
con=tiinţe haine,
umneaoastră puteţi edea din acest eHemplu că realitatea care se oferă oseraţiei
spirituale este cu totul diferită de cea care se pre!intă i!iunii oi=nuite, -entru cea din
urmă/ con=tiinţa nu este dec8t o trăire interioarăQ pentru clară!ător con=tiinţa este o
sumă de entităţi care înconBoară fiinţa omenească/ ca o realitate spiritualIastrală, e ce
omul nu ede de oicei fiinţele care se înelesc astfel cu g8ndurile sale ca =i cu ni=te piei
sau păstăiU in acela=i moti pentru care el nu ede/ de eHemplu/ spiritele focului, $mul
ede focul fi!ic în lumea fi!ică/ dar în spatele focului fi!ic se ascunde elementul spiritual
al focului+ el treuie să adă dincolo de foc pentru a găsi în lumile superioare spiritul
focului, e asemenea/ el treuie să adă în mod spiritual dincolo de con=tiinţă/ pentru a
face cuno=tinţă cu entităţile care trăiesc în plan astral =i a căror srcine am descrisIo,

25
in faptele menţionate în dierse cicluri de conferinţe se poate trage o conclu!ie/ pe care
o oi formula în continuare, Otiţi că iaţa interioară a omului sIa schimat în cursul unor
perioade lungi de eoluţie, Otiţi că atunci c8nd noi descriem ceea ce se nume=te astă!i
con=tienţa omenească nu este ora de aceea=i con=tienţă pe care au autIo/ de eHemplu/
oamenii din #ndia antică/ în prima etapă a erei postatlanteene, umneaoastră =tiţi cu
toţii că con=tienţa omenească a cunoscut o eoluţie/ de la o claredere primordială/
confu!ă/ p8nă la o con=tienţa clară pe care o aem acum despre lumea fi!ică în stare de
eghe,
Cu c8t ne întoarcem în urmă mai mult în eoluţie/ aflăm că omenirea dispunea de o
anumită claredere srcinară/ primitiă, "u este necesar să ne întoarcem foarte departe în
timp :cel mult c8tea milenii; pentru a constata eHistenţa a numeroase populaţii care nu
numai că percepeau focul fi!ic/ dar erau capaile să discearnă dincolo de acesta spiritele
elementului foc, >n con=tienţa omenească sIa de!oltat încetul cu încetul sentimentul că
lumea superioară sIa restras din faţa oamenilor =i că ace=tia au deenit fiinţe limitate la
planul fi!ic, &ceasta este un adeăr nu numai pentru aparenţele eHterioare ale lumii
sensiile care ne înconBoară/ ci =i pentru eHprimarea în plan fi!ic a ieţii suflete=ti, e
aici puteţi trage conclu!ia că atunci c8nd oresc despre un fenomen cum este cel al
con=tiinţei/ =i pretind că inestigatorul ocult ieţuie=te astă!i ceea ce se nume=te
con=tiinţă ca pe ni=te forme spiritualIastrale care înconBoară fiinţa omenască reau să
spun că strămo=ii omului actual ar fi treuit să adă aceste forme, 'i erau întrIadeăr
clară!ătoriQ ei ar fi putut să adă imaginile pe care le percepe în !ilele noastre
inestigatorul spiritual,
$r/ a=a cum focul acoperă spiritele focului/ la fel con=tiinţa – această oce interioară/
cum o numim noi – acoperă mai înt8i lumea spiritelor care conduce =i frăm8ntă sufletul
omului, Venomenul pe care lIam pre!entat ar fi treuit să fie perceput de oamenii
trecutului/ ceea ce eu am descris ca un fenomen astral, ar aceasta presupune/ ca o
condiţie/ ca oamenii acelei epoci să nu fi aut încă con=tiinţa morală interioară
de!oltată/
sufletul =i ca ceeano=triQ
strămo=ilor ce noiînnumim
schim/astă!i ocea
ace=tia ar ficon=tiinţei să nucefi clară!ătorul
oserat ceea eHistat încă înde a!i
ede în îneli=ul astral/ în timp ce pentru omul actual/ întruc8t percepe ocea con=tiinţei/
aceasta acoperă spiritele eHterioare ale con=tiinţei,
&m introdus acest eHemplu în mod intenţionat/ căci el aduce confirmarea cea mai
eidentă a celor spuse, .e poate fiHa eHact/ în mod istoric/ momentul în care sIa produs
trecerea de la i!iunea eHterioară a spiritelor con=tiinţei la tre!irea ocii interioare a
con=tiinţei, 'ste suficient să ă g8ndiţi la )restia lui 'schil =i sIo comparati cu aceea=i
temă tratată de alt autor tragic grec/ 'uripide/ care a trăit puţin mai t8r!iuQ în c8tea
decenii a aut loc o tran!iţie care confirmă ceea ce Iam spus, (eedeţi tragedia lui
'schil =i repre!entaţiIă în esenţă ce se înt8mplă acolo+ &gamemnon reine pe
meleagurile natale după ră!oiul TroieiQ el este asasinat de soţia sa infidelă, $reste se
întoarce acasă =i ră!ună moartea tatălui său, 'l face aceasta fiindcă însă=i ocea unui
!eu enerat îl împinge la o asemenea acţiune/ iar actul său de ră!unare este în acord cu
sentimentul popular+ poporul spune că a procedat corect/ nu a făcut dec8t să
îndeplinească un act Bustiţar, ar el/ ca urmare a uciderii mamei sale/ se ede hărţuit de
'rinii/ !eiţele ră!unării, &ceste 'rinii din mitologie nu sunt altcea dec8t repre!entarea
a ceea ce Iam descris ca fapt al oserării spirituale,
>ncercaţi să edeţi dacă în această dramă antică apare cea ce aţi putea numi ocea
con=tiinţei, >n antichitate nu eHistă nici o eHpresie pentru ceea ce noi denumim astfel/ =i
nici o limă a antichităţii – cercetarea a doeditIo – nu are un cu8nt care sIo desemne!e,

26
C8tea decenii mai t8r!iu/ la 'uripide/ nu găsiţi nici o menţiune despre Vurii/ despre
'rinii, &ici eţi înt8lni deBa omul care percepe ocea interioară a con=tiinţei, 'ste eident
că în acest interal are loc de!oltarea con=tiinţei, >n epocile precedente ale eoluţiei/
oseraţia clară!ătoare era at8t de puternică înc8t ceea ce resimţeau oamenii după ce au
comis o faptă rea era foarte diferit de ceea ce acest sentiment a deenit cu timpul, Ce
simţea un om al timpului de demult/ după ce să8r=ea o faptă reaU -riirea sa
clară!ătoare era încă trea!ăQ el edea în Burul lui ceea ce am descris – în 6recia acestea
se numeau 'rinii, Ce sentiment nă=tea în el ederea continuă a feţei 'riniilorU *n
sentiment care corespundea caracterului lumii astraleQ el simţea că treuie să transforme/
să metamorfo!e!e aceste forme, >n lumea astrală domne=te facultatea de metamorfo!ă,
C8nd omul a reparat fapta rea pe care a să8r=itIo/ transform8ndIo întrIuna ună/ 'riniile
din mitologie
facultatea se transformă
de metamorfo!ăP în ineoitoarele
>n acest 'umenide,
conteHt omul spunea+ 'u am&eţi deIa
comis face reaQ
o faptă aiciîncu
lumea astrală dein i!iile lucruri îngro!itoareQ ele treuie să fie transformateQ treuie să
fac ceea ce este necesar pentru a reali!a metamorfo!a, 'Hista o corespondenţă între
acţiunea omului =i ceea ceIl înconBura, 'l nu aea încă nimic din ce repre!intă Kocea
interioară a con=tiinţeiL,
>n *niers totul eoluea!ă/ chiar =i iaţa sufletească a omului, Ceea ce noi numim
con=tiinţă a trecut de asemenea printrIo eoluţie, .Iar în=ela amarnic cel care sIar
întoarce în urmă cu milenii/ r8nd să găsească în antichitate ceea ce trăie=te a!i în suflete,
Chiar în acest domeniu lucrurile se transformă relati repede, 'oluţia spirituală este
comparailă cu cea a unei plante/ care de!oltă frun!ă după frun!ă/ apoi printrIun salt
produce o floare, &firmaţia stupidă conform căreia natura nu face salturi este un
neadeăr, "atura face continuu salturiQ în momentele decisie transformările ru=te se
produc fără întrerupere, &=a cum trecerea de la frun!ele er!i la floare repre!intă un salt/
la fel putem osera salturi =i în iaţa spirituală+ timp de sute/ de mii de ani lucrurile se
de!oltă lent =i treptatQ apoi mi=carea se accelerea!ă rusc/ cum sIa înt8mplat în acea
epocă din secolul  înainte de ristos/ c8nd un poet tragic a ignorat noţiunea de
con=tiinţă morală,
pentru prima dată upă c8ţiade!eci
=i dispune un de ani unpentru
termen alt poet ore=te
ceea ce noi de con=tiinţă
numim astfelmorală
în !ilele
noastre, $serarea clară!ătoare a spiritelor con=tiinţei/ a 'riniilor/ dispare pentru om,
Trăirea noastră interioară/ ocea con=tiinţei/ ne ascunde aceste entităţi spirituale/ la fel
cum manifestările eHterioare ale focului ne ascund spiritele focului,
&=adar/ se aBunge/ pe două directii diferite/ la o limită a trăirii în lumea fi!ică, *na din
aceste direcţii este următoarea+ c8nd oserăm aparenţele lumii sensiile din Burul nostru
=i fenomenele lumii formelor/ a culorilor/ din afara noastră/ aBungem la limita la care
putem spune că fiinţea!ă spiritele eHterioare, ar =i c8nd pătrundem în iaţa noastră
interioară =i priim manifestările con=tiinţei/ ale memoriei/ ale sentimenteului/ ale oinţei
=i ale g8ndirii/ noi percepem/ de asemenea/ un fenomen cu totul asemănător cu ceea ce se
înt8mplă c8nd contemplăm focul/ aerul/ apa =i păm8ntul+ aceste realităţi se interpun =i
maschea!ă elementul spiritual care este dincolo de ele, C8nd con=tiinţa a deenit un fel
de oce în sufletul uman/ ca o trăire interioară în lumea fi!ică/ ea sIa a=e!at în faţa lumii
'riniilor/ a Vuriilor/ ascun!8nduIle oserării umane, &cest lucru deine eHplicail aia
c8nd oserăm iaţa omenirii din acest punct de edere, $amenii nu or înţelege nimic
din eenimente dacă nu sunt în măsură să studie!e deenirea lor/ eoluţia lor/ în lumina
faptelor spirituale, 'Histă/ a=adar/ entităţi spirituale care trăiesc dincolo de culoare :ro=u
sau alastru;/ dincolo de sunete/ mirosuri etc,/ care populea!ă lumea din Burul nostru+ tot
ce edem/ au!im înţelegem cu aButorul ratiunii le ascund pentru oserarea umană,
'Histă însă =i entităţi care se află dincolo de ceea ce numim iaţa sufletului =i a firii,

27
'ste deci îndreptăţită întrearea+ >n ce relaţii se găsesc cele două regnuri ale lumii
spiritualeU
-entru a înţelege acest lucru/ treuie să readucem în memorie c8tea fapte pe care
dumneaoastră le cunoa=teţi deBa, Otiţi că natura omenească este constituită din patru
mădulare+ corpul fi!ic/ corpul eteric/ corpul astral si 'ul =i că această cadruplă natură se
eHplică prin srcinea sa =i prin eoluţia sa, Otim că omul priit ca întreg nu î=i are
începutul pe -ăm8nt/ că acesta a aut el însu=i încarnări anterioare, -riim la o încarnare
anterioară a -ăm8ntului/ pe care o numim echea %ună, "e întoarcem la o încarnare
anterioară acesteia pe care o numim echiul .oare/ apoi/ dincolo de aceasta/ la echiul
.aturn, &stfel/ înainte ca -ăm8ntul nostru să fi luat na=tere/ a eHistat în *niers o
formaţie planetară străeche pe care o numim echiul .aturn, >n acel stadiu sIa schiţat
prima formă a corpului nostru fi!ic actualQ pe echiul .oare i sIa adăugat corpul eteric/
pe echea %ună corpul astral, &ia pe -ăm8nt această natură umană tripartită =iIa
integrat 'ul/ astfel înc8t echiului .aturn îi datorăm germenele corpului nostru fi!ic/
echiului .oare germenele corpului nostru eteric/ echii %uni corpul nostru astral/ iar
-ăm8ntului 'ul nostru, Otim din alte conferinţe că această eoluţie nu sIa desfă=urat
simplu+ nu se poate spune pur =i simplu că mai înt8i a eHistat .aturn/ că .aturn sIar fi
transformat după aceea în .oare =i acesta în %ună/ =i că din aceasta din urmă a luat
na=tere -ăm8ntul/ ci =tim că o asemenea eoluţie a fost mult mai compleHă, acă
spunem că la început era .aturn/ că .aturn a deenit echiul .oare =i acesta echea
%ună/ dacă răm8nem la această descriere care este aproHimati eHactă pentru condiţiile
noastre/ nu putem spune acela=i lucru în ceea ce prie=te eoluţia %umii/ care a precedat
nemiBlocit -ăm8ntul nostru, i sIa atras atenţia că în timpul eoluţiei lunare sIa produs o
separare a -ăm8ntului de .oare :-ăm8ntul era atunci la stadiul de %ună;/ adică între
echea %ună =i .oare, >n timp ce orim de .aturn =i de echiul .oare ca despre corpuri
nedii!ate/ despre eoluţia lunară treuie să spunem că acest corp ceresc unic sIa separat
în două/ în a=a fel înc8t un timp au eHistat simultan echea %ună =i echiul .oare, &poi
aceste două corpuri sIau reunit/ au trecut printrIo stare intermediară =i au reapărut din
nou/ ca eoluţie a -ăm8ntului,
&poi/ în remea celei mai timpurii eolurii terestre/ sustanţele =i entităţile care în
pre!ent sunt pe .oare =i pe %ună au fost ele însele unite cu -ăm8ntulQ aia mai t8r!iu
ceea ce trăie=te în .oarele actual sIa separat de -ăm8nt, &cesta a rămas la început unit cu
%una actuală, *lterior/ %una sIa desprins de -ăm8nt =i -ăm8ntul a fost separat de cele
două astre, &ceste trei corpuri au fost/ a=adar/ altădată unul singurQ .oarele =i %una nu sI
au separat de -ăm8nt dec8t în decursul timpului,
.ă ne întreăm acum care este sensul acestei separări în iaţa spirituală, .ă facem
astracţie de prima separare/ cea din timpul echii %uni/ =i să luăm în considerare numai
pe cea care sIa produs în cursul eoluţiei păm8nte=ti propriuI!ise,
&numite entităţi î=i reali!ea!ă eoluţia pe -ăm8ntul nostru/ altele pe .oare sau prin
intermediul %unii, &ceste entităţi nu ar fi putut progresa pe -ăm8nt/ pentru că se aflau pe
altă treaptă de de!oltare dec8t omulQ ele sIau desprins de -ăm8nt/ cu .oarele/ pentru că
aeau neoie de o altă scenă/ în afara -ăm8ntului/ în a=a fel înc8t în momentul separării
.oarelui de -ăm8nt constatăm că omul este o fiinţă care are neoie de condiţiile
păm8nte=ti pentru
-ăm8nt/ =iIau luat propria sa de!oltare,
sustanţele >nsăneoie
de care aeau alte entităţi/
=i =iIaucare
creatnuastfel
puteau progresa
locuinţa lor pe
solară/ de unde au acţionat apoi asupra -ăm8ntului, Căci a=a cum ra!ele solare fi!ice cad
pe -ăm8nt/ îl luminea!ă =i îl încăl!esc/ tot a=a radia!ă =i faptele/ acţiunile spiritelor

28
.oarelui spre -ăm8ntul nostru, (a!ele solare fi!ice nu sunt dec8t manifestarea eHterioară/
corporală/ a entităţilor solare, &cesta a fost sensul acestei desprinderi a .oarelui,
Ce sens a aut deci separarea %uniiU acă .oarele ar fi rămas unit cu -ăm8ntul/ fiinţele
care au locuit pe .oare ar fi putut găsi miBlocul de a progresa/ dar omul nu, 'l ar fi fost
incapail să progrese!e în acela=i ritm ca entităţile solareQ dacă acestea nIar fi părăsit
-ărn8ntul =i nIar fi eHercitat din afară o influenţă atenuată/ omul ar fi fost oligat să
eolue!e mult mai rapid, -lecarea .oarelui a permis deci încetinirea ritmului eoluţiei
-ăm8ntului, upă această separare/ totu=i/ omul nu a găsit ritmul de eoluţie adecat, 'l
deenise prea lent =i sIar fi solidificat/ mumificat/ dacă %una/ care era atunci unită cu
-ăm8ntul/ ar fi rămas legată de el, $mul nIar fi putut niciodată deeni ceea ce este astă!i+
compus dintrIun corp fi!ic eHterior =i dintrIo iaţă spirituală interioarăQ el sIar fi
solidificat/ mumificat, atorită faptului că %una era unită cu -ăm8ntul/ eHista tendinţa ca
omul =i -ăm8ntul să se solidifice/ să se usuce/ să se lignifice, >ncetul cu încetul/ ea ar fi
făcut din -ăm8nt un corp ceresc populat de fiinţe omene=ti comparaile cu mumiile fără
iaţă, Treuia ca %una să fie separată de -ăm8nt, .Ia creat astfel posiilitatea de a păstra
ritmul normal al eoluţiei, Ce era prea lent putea fi accelerat/ =i omul a deenit ceea ce
corespunde naturii sale, -re!enţa .oarelui ar fi stimulat pe -ăm8nt o iaţă =i o actiitate
eHterioară pe care el nu leIar fi putut suportaQ unirea dintre %ună =i -ăm8nt nu lIar fi
stimulat deloc/ el sIar fi uscat =i ar fi pierdut facultatea de a primi iaţăQ impulsul pe care
omul lIa primit prin iaţa solară era unul eHteriorQ .oarele ar fi aut un efect stimulator
asupra întregii ieţi omene=ti/ dar întrIun tempo prea rapid, .oarele acţionea!ă ca
stimulator asupra ieţii florilorQ dacă el ar fi rămas unit cu -ăm8ntul ar fi proocat o
stimulare eHterioară at8t de rapidă a g8ndirii/ a sentimentelor =i a oinţei umane/ înc8t
omul sIar fi consumat în focul spiritual =i fi!ic al .oarelui, ar .oarele/ care stimula din
eHterior/ sIa îndepărtat =i acţiunea sa a fost slăită în efectele sale, >nsă ea a fost la
început prea slaă/ datorită tendinţelor de durificare purtate în sine de -ăm8nt, &stfel/ o
parte a acestor tendinţe a treuit să fie eliminate su forma %unii,

-rin aceastacare
itali!ator în eoluţia -ăm8ntului
acţiona în =i a omului
sens stimulator/ opus aacţiunii
pătruns.oareluiQ
un principiu nou/ceprincipiu
în timp stimularea
produsă de acesta enea din eHterior/ ceea ce apare acum î=i eHercită acţiunea sa
itali!atoare din interior, Tot ce este iaţă sufletească în lumea fi!ică/ a=a cum este trăită
pe -ăm8nt/ nu sIa putut de!olta dec8t datorită faptului că omul a fost salat de la
pietrificare/ de la mumificare/ prin eHpul!area %unii, Tot ce este iaţă interioară / tot ce
este moilitate sufletească/ tot ce poate fi descris ca sentimente/ sen!aţii/ manifestări ale
con=tiinţei =i g8ndirii/ toate aceste surse ale ieţii interioare sIau putut de!olt8 din
interior datorită plecării %unii, &ltfel/ ele sIar fi sleit în natura umană/ ar fi rămas
parali!ate în om,
acăIl întreaţi pe cel care străate cu priirea spirituală Cosmosul nostru de unde
proine facultatea de a percepe lucrurile e*terioare/ de a prii sau de a contempla un
oiect/ de a se simţi incitat la oseraţie/ răspunsul a fi+ ea proine de la ceea ce este
pre!ent fi!ic sau spiritual în .oare, ar dacă ă întreaţi de unde proine trăirea
interioar#/ a!ele g8ndirii/ a!ele simţirii sau cele ale con=tiinţei morale etc,/ treuie să
priiţi cu recuno=tinţă spre %ună =i spre fiinţele care =iIau retras din sustanţa -ăm8ntului
sustanţa lor, .ustanţele lunare aflate pe -ăm8nt au împiedicat moilitatea interioară a
ieţii suflete=ti,
Totu=i/ noi nu treuie să căutăm numai în om motiele eoluţiei lumii/ ci =i în entităţile
spirituale care aparţin lumilor superioare, .epararea .oarelui =i a %unii nu a aut efecte
po!itie numai pentru om/ ci =i pentru entităţile legate prin eoluţia lor de fiinţa

29
omenească, &numite entităţi spirituale sIau separat de -ăm8nt împreună cu .oarele =i au
făcut din acesta săla=ul lorQ a=a cum omul nu sIar fi putut de!olta dacă .oarele ar fi
rămas unit cu -ăm8ntul/ nici aceste entităţi nu sIar fi putut de!olta dacă nu sIar fi produs
o asemenea separaţie, &ceste entităti au putut eolua numai pentru că au luat cu ele în
.oare sustanţele care mai înainte făceau parte din -ăm8nt, 'le au putut astfel găsi
condiţii de eoluţie faoraile departe de sustanţele durificatoare ale -ăm8ntului,
.ă ne ridicăm deci priirea spre entităţile care se de!oltă pe .oare =i să spunem+ &colo/
sus/ locuiesc entităţile care pentru a se de!olta au aut neoie de .oare/ a=a cum noi
aem neoie de -ăm8nt, 'le ar fi pierit dacă ar fi rămas pe -ăm8nt, &=a însă/ după ce au
aut loc eenimentele descrise/ aceste entităţi spirituale au găsit posiilitatea de a trimite
Bos/ pe -ăm8nt/ influenţele lor inefăcătoare/ înc8t să aBute din eHterior fiinţele terestre,
.piritele solare nu ar fi fost de nici un aButor pentru -ăm8nt/ dacă ar fi rămas pe el, &ia
după separarea .oarelui de -ăm8nt entităţile solare au atins treptele de pe care au putut să
aBute -ăm8ntul, C8nd inestigatorul spiritual prie=te lumina =i lucrurile lumiii
eHterioare/ el î=i poate spune/ la un anumit niel al eoluţiei sale+ incolo de culorile sau
sunetele care îmi apar în mod fi!ic se află elementele pe care le putem considera entităţi
solare, &=a cum ne înt8mpină însă în pre!ent/ ele au deenit trepta t ceea ce sunt astă!i
pentru clară!ător, upă această deenire ele ne apar ca fiinţele spirituale pe care le
înt8lnim c8nd priirea noastră depă=e=te lumea sensiilă,
#ar acum să ne întreăm cine a determinat apariţia celeilalte posiilităţi de eoluţie/ care
a dat impulsul interior/ antren8nd concomitent =i eHpul!area forţelor de solidificare, &
fost necesar să interină ni=te entităţi pentru ca sustanţa %unii să fie eHtrasă la
momentul potriit din sustanţa -ăm8ntului,
-entru a întreuinţa o formulare mai nepretenţioasă/ a treuit să eHiste anumite entităţi
spirituale care au spus la un anumit moment+ "oi am asistat p8nă în pre!ent la eoluţia
-ăm8ntului ca o fiinţă eHistentă în spaţiu/ compusă iniţial din -ăm8nt/ din .oare =i din

%ună/ reunite
progresa întrIununite
răm8n8nd singur corp, &poiaueleă!ut
cu -ăm8ntul/ au ă!ut
cum că eHistă solare
spiritele fiinţe care nu mai.oarele/
au separat puteau
ie=ind din -ăm8nt =i continu8nduI=i eoluţia pe o sferă distinctă, &poi ele au constatat că
omul se a solidifica/ se a pietrifica/ că el nu ar putea deeni ceea ce treuia să fie, #ată
motiul pentru care =iIau spus+ "oi nu ne putem mulţumi cu ceea ce au reali!at spiritele
solare/ treuie să facem cea ca să proteBăm -ăm8ntul de în8rto=are, &tunci au
interenit =i au scos %una din sfera -ăm8ntului, & fost fapta unor entităţi care erau mai
eoluate dec8t spiritele solare/ deoarece acestea din urmă/ atunci c8nd .oarele mai era
unit cu -ăm8ntul/ au treuit să recunoască faptul că ele nu or mai aea condiţii de
eoluţie pe -ăm8nt =i că ar fi ine să dispună de o nouă sferă de acţiune, 'ntităţile lunare
puteau afirma/ dimpotriă/ că în ce le prie=te ele ar progresa =i pe -ăm8nt, 'le au lăsat
spiritele solare să plece cu .oarele =i au rămas unite cu -ăm8ntul, &cest lucru leIa
permis/ la un moment dat/ atunci c8nd au scos %una din corpul -8măntului/ să sale!e
eoluţia omenirii,
&cestea erau deci/ întrIun anumit fel/ entităţi superioare spiritelor solare, 'le î=i puteau
spune+ .ă lăsăm să treacă peste noi înărto=area -ăm8ntului/ să nu plecăm cu spiritele
solare/ să ne re!erăm pentru acţiunea pe care spiritele solare nu sunt în măsură sIo
efectue!e/ =i anume
desprinde de -ăm8ntscoaterea %unii
o sustanţă din -ăm8nt,
relati &u pe
inferioară/ eHistat/
c8nd a=adar/
spiriteleentităţi
solarecare au putut
au luat
sustanţa mai noilă, .tăp8nind însă un element mai grosier/ primele au făcut doada
unei mari puteri/ căci cel mai puternic nu este cel ce guernea!ă ceea ce este un/ ci/
dimpotriă/ cel care reu=e=te să transforme răul în ine,

30
upă separarea .oarelui/ în eoluţia -ăm8ntului interin entităţi spirituale cărora leIa
fost re!erată o acţiune importantă, &ceste entităţi le regăsim dincolo de fenomenele
ieţii noastre suflete=ti/ a=a cum dincolo de fenomenele pe care le oserăm în mod
eHterior găsim spiritele .oarelui, acă priiţi cu ochii dumneaoastră/ ascultaţi cu
urechile dumneaoastră/ înţelegeti cu mintea dumneaoastră oiectele eHterioare puteţi
spune+ incolo de tot ce ăd/ aud/ înţeleg cu mintea se află acele fiinţe care î=i au lăca=ul
în .oare/ care trăiesc în .oare/ care au părăsit -ăm8ntul c8nd .oarele sIa separat de
acesta, acă însă priim înapoi în propria noastră iaţă interioară/ dacă ne îndreptăm
atenţia asupra a ceea ce numim g8ndire/ sentiment/ oinţă/ sen!aţii/ con=tiinţă morală/
edem iaţa interioară pe care anumite entităţi spirituale au făcutIo posiilă prin aceea că
=iIau păstrat posiilitatea de a îndepărta %una din masa -ăm8ntului, .fera lor de acţiune
îngloea!ă tot spiritual
inestigatorul ce se aflăprie=te
dincolodincolo
de fenomenele
de focul ieţii suflete=ti,
fi!ic ede &=a un
în acesta cum atunci
spirit carec8nd
î=i are
pe .oare sfera sa proprie/ tot astfel/ c8nd prie=te dincolo de con=tiinţă/ el ede spiritele
con=tiinţei morale/ care au scos sustanţa lunară din -ăm8nt, e aici proin entităţile
spirituale ce pătrund în formeleIg8nduri care sunt legate de acţiuni nocie, $ricare ar fi
aloarea lor/ entităţile con=tiinţei care înconBoară fiinţa omenească in din domeniul
lunar =i aparţin unei sfere spirituale mai puternică =i mai înaltă/ întrIun anumit sens/ dec8t
cea a .oarelui,
in descrierea pe care Iam făcutIo astă!i puteţi aprecia că aceste fiinţe/ care sunt
dincolo de manifestările noastre suflete=ti/ aparţin efecti unui domeniu supradotat
spiritual/ domeniului care se află dincolo de %a+a eHterioarăQ noi aem deIa face cu o
dulă %a+aQ cea a lumii sensiile =i cea a ieţii sufletului, incolo de prima se află
entităţile care î=i au centrul lor în .oare/ dincolo de cea de a doua se află celelalte/ care
aparţin unei sfere mai puternice =i mai aste, Cel care superi!ea!ă în mod spiritual
aceste realităţi =tie că entităţile spirituale care se află dincolo de lumea sensiilă
eHterioară au o cu totul altă srcine dec8t cele care sunt dincolo de sentimente/ sen!aţii =i
con=tiinţă, &ceste entităţi care corespund/ de eHemplu/ con=tiinţei/ mitologia greacă le
nume=te
aude de la'rinii, Constataţi
!eii careIl c8t de
diriBea!ă adeăratăsaeste
că acţiunea esteaceastă mitologie
Bustă/ dar că alte c8nd $reste
entităţi/ spuneîl că
'riniile/
urmăresc, Mitologia conferă sentimentul că acestea sunt mai echi dec8t !eii din
împărăţia lui 4eusQ ele cer ră!unare/ chiar acolo unde !eii eHteriori ai lumii solare – ai
împărăţiei lui 4eus – autori!ea!ă =i aproă acţiunea sa, $mul înt8lne=te/ a=adar/ o
generaţie de spirite mai echi/ a căror acţiune interine ca un corecti/ în ceea ce el
întreprinde/ condus =i diriBat de entităţile care sIau separat o dată cu .oarele, &em aici
un eHemplu minunat priind modul în care mitologia =i înţelepciunile popoarelor echi
redau ceea ce oseraţia spirituală poate cunoa=te astă!i în alt mod,
Wineţi seama de tot ce Iam spus astă!i – om continua să orim despre acestea în
conferinţele iitoare – =i eţi afla tot felul de întreări care se leagă de acest suiect/ ca
adeărate proleme de con=tiinţă, *nele aspecte ă or fi rămas a!i nelămurite deoarece
Iam spus că fiinţele care au interenit la separarea %unii sunt mai puternice dec8t
entităţile solare, ă eţi lămuri încetul cu încetul/ căci eţi edea c8t sunt de relatie
lucrurile în lumile superioareQ dar un aspect ă rog săIl mai acceptaţi încă a!i/ ca o
întreare, &m ă!ut că dacă %una nu sIar fi separat de -ăm8nt acesta sIar fi solidificat/
lignificat =i că sufletul nostru =iIa păstrat italitatea sa interioară datorită faptului că
entităţi puternice au eHpul!at din -ăm8nt forţele lunare,
&semenea eenimente ale eoluţiei nu se petrec ruseQ ele se reali!ea!ă încetul cu
încetul, >nfluenţele inefăcătoare care emană din .oare nu sIau făcut simţite nici ele

31
ruscQ ele nu =iIau atins imediat plenitudinea =i nu =iIau manifestat efectele dec8t
progresi, eci luaţi ă rog în considerare faptul că la un anumit moment al eoluţiei
-ăm8ntului o fiinţă spirituală care era mai înainte unită cu .oarele =i pe care noi o
desemnăm că fiinţa ristos a coor8t din .oare în epoca în care trăia #isus din "a!areth
=i sIa unit cu -ăm8ntul, 'ntitatea ristos a pătruns în corpul lui #isus din "a!areth, 'ste
ora de un fenomen cu totul deoseit/ pe care noi nuIl putem trata în acela=i conteHt –
conferinţa următoare ne a arăta clar acest lucru – cu tot ce am orit astă!i, "oi am spus
că fără eHpul!area %unii -ăm8ntul sIar fi durificat după separarea .oarelui/ că oamenii sI
ar fi mumificatQ acest lucru este adeărat pentru o mare parte a ieţii de pe -ăm8nt/ dar
nu pentru întreaga iaţă a -ăm8ntului+ în ciuda separării de forţe lunare sau solare/ pe
-ăm8nt cea ar fi rămas supus morţii/ dacă nu ar fi surenit eenimentul ristos, acă
separarea a%unii
interioare enit adefăcut posiilă
această iaţa
dată din sufletească
.oare interioară/
prin coor8rea noul impuls
lui ristos, Ceea cedat ieţii
a adus
ristos pe -ăm8nt ar fi fost un produs sufletesc mort/ ar fi rămas ca o mumie spirituală/
dacă el nIar fi enit,
Ce constată deci inestigatorul spiritual c8nd prie=te spre epoca ce a precedat enirii lui
ristosU Cea eHtrem de important, C8nd ochiul spiritual prie=te spre timpuri de
demult/ atunci forma eHterioară a -ăm8ntului/ a=a cum se oferă ea simţurilor fi!ice/
dispare/ =i apare în locul ei cea ce sIar putea compara cu forma omului/ dar numai cu o
formă, -entru priirea spirituală/ -ăm8ntul – spun ine -ăm8ntul – se metamorfo!ea!ă =i
trece de la forma sa sensiilă eHterioară la cea a unei fiinţe omene=ti cu raţele întinse în
formă de cruce/ =i care apare în mod clar ca masculin =i feminin, Cercetătorul spiritual
ede -ăm8ntul din timpul care a precedat coor8rea lui ristos su înfăţi=area de om cu
raţele în formă de cruce, &ceasta aminteste de uimitoarea oră reţinută de -laton din
Misterii =i care spune că sufletul lumii este răstignit pe crucea corpului lumii, &ceste
cuinte nu sunt altcea dec8t redarea acelei imagini care se oferă priirii spirituale, C8nd
ristos moare pe cruce/ -ăm8ntul a trecut din simplă formă în realitate,

-entru timpul
-entru timpul de
dinainte de ristos/
după ristos/ -ăm8ntul
el apare apare
ca fiind ederii de
reitali!at spirituale ca simplă
principiul ristos,formă,
C8nd
acest principiu sIa unit cu -ăm8ntul sIa înt8mplat cea asemănător cu plecarea %unii+
iaţa a pătruns în ceea ce altfel ar fi rămas o simplă formă, Toate timpurile echi/ dacă
sunt cercetate în mod corect/ au făcut referire la ristos/ anunţ8nd 'enimentul hristic,
&=a cum omul modern se referă la ristos ca la o fiinţă care a interenit la un anumit
moment în eoluţia umană/ iniţiaţii timpurilor precre=tine au anunţat mereu că ristos a
eniQ ei indicau semnele careI% anunţau =i le permiteau să pre!ică enirea .a, ar nimic
nu a putut anunţa mai ine enirea lui ristos dec8t i!iunea măreaţă/ care se oferea în
anumite condiţii priirii spirituale potriit căreia -ăm8ntul dispărea su forma sa fi!ică =i
care contempla sufletul lumii crucificat pe corpul lumii, >nţelepţii din #ndia primitiă
poesteau că în momentul c8nd se deschidea priirea clară!ătoare ei descopereau/ su
munţii -ăm8ntului/ aproape de centrul -ăm8ntului/ o cruce pe care era întinsă o fiinţă
masculină =i feminină/ purt8nd graată pe partea sa dreaptă simolul .oarelui/ pe partea
sa st8ngă simolul %unii/ =i pe restul corpului continentele =i oceanele care forma!ă
-ăm8ntul, 'ste i!iunea clară!ătoare pe care echii înţelepţi ai #ndiei au autIo priind
această formă care a=tepta ca -ăm8ntul să fie itali!at de principiul ristos, echii
înţelepti ai #ndiei doedeau prin acest anunţ profetic al 'enimentului hristic că dacă
pătrundeau mai ad8nc prin claredere puteau spune că ristos a eni/ deoarece lucrurile
la care se refereau erau aici, in această cau!ă/ acolo unde atinge regiunile superioare/
înţelepciunea cea mai eche deine profeţieQ ea contemplă eenimentele din iitor, Tot
ce eHistă în iitor este efectul pre!entuluiQ =i realităţile spirituale ale iitorului certifică

32
deBa pentru ederea spirituală eHistenţa lor în pre!ent, 'enimentul hristic nu a fost
preă!ut în mod astract/ eHterior/ el sIa reelat spiritului clară!ător prin aceea că
pentru iaţa lui ristos/ care sIa unit la un anumit moment al istoriei cu iaţa -ăm8ntului/
se pre!enta forma sufletului lumii pe crucea corpului lumii,
>nţelepciunea tuturor timpurilor se află în consonanţă intimă c8nd se priesc lucrurile
p8nă în fundamentul lor, -lec8nd de la cele discutate a!i/ a treui să aordăm
înţelepciunile diferitelor epoci =i ne om strădui să le luminăm/ astfel ca ele să poată
apărea în adeărata lor formă,

CON0ERINA a I,+a
M3&c4e& 5 6< au'ust 1787
>n cele două conferinţe precedente am suliniat că priirea suprasensiilă poate edea
entităţile spirituale care se află dincolo de detaliile lumii eHterioare percepute de simţuri
=i că/ în consecinţă/ încep8nd cu un anumit grad de de!oltare spirituală de iniţiere/ ceea
ce se nume=te în mod oi=nuit foc/ aer/ apă etc, se metamorfo!ea!ă întrIo sustanţă ie/
însufleţită/ spirituală, &m menţionat în mod special că dincolo de manifestările =i
eenimentele ieţii noastre/ în măsura în care se desfă=oară în lumea fi!ică/ sunt de
asemenea ascunse entităţi spirituale, &tunci ne putem întrea+ acă con=tienţa
suprasensiilă percepe aceste fiinţe spirituale peste tot unde simţurile noastre oi=nuite
intră în contact cu fenomene de căldură/ de culoare etc,/ astfel înc8t am aea în faţa
noastră lumea su două forme+ pe de o parte lumea sensiilă eHterioară =i pe de altă parte
lumea spiritualăU #ar în priinţa ieţii sufletului+ -ercepem noi pe de o parte sen!aţii/
sentimente/ fapte de con=tiinţă/ idei/ =i pe de altă parte dincolo de acestea fiinţe
spiritualeU .au este adeărul un altul/ adică+ "u cuma lumea spirituală nu se acoperă în
întregime =iînaltfel+
întrearea manifestările sale deeHterioare
C8nd plecăm la ceea cecu
estelumea sensiilăU
manifestare &m în
eHterioară putea
lumeaformula
fi!ică/
găsim noi oare toate entităţile spirituale posiile sau mai eHistă alte entităţi care nuI=i
găsesc eHprimarea în lumea fi!icăU "oi punem această întreare =i iată cum răspunde la
ea con=tienţa suprasensiilă+ 'ste adeărat că dincolo de fiecare percepţie eHterioară se
află o fiinţă sau un fapt spiritual/ dar pentru con=tienţa spirituală eHistă fiinţe =i fapte ale
lumii spirituale care i se reelea!ă pe măsură ce ea se ridică în lumile superioare =i care
nu au eHpresie în planul fi!ic, 'Histă/ a=adar/ pentru iniţiat =i alte eHperienţe dec8t cele
care î=i aruncă umra/ care o proiectea!ă în lumea fi!ică, e asemenea/ eHistă fiinţe =i
fapte spirituale care nuI=i proiectea!ă imaginea în iaţa noastră interioară =i deci nu se
eHprimă în faptele cun=tiinţei =i ale g8ndirii/ în sentimente =i sen!aţii etc, &m putea
re!uma ceea ce am spus p8nă aici/ afirm8nd că lumea spirituală se reelea!ă con=tienţei
superioare ca fiind mult mai ogată dec8t ar presupuneIo înfăti=area sa eHterioară în
lumea fi!ică, &cesta nu este/ proail/ un lucru eHtraordinar pentru cea mai mare parte
dintre dumneaoastră/ dar el treuie adus o dată clar în con=tienţa noastră, Treuie să ne
înţelegem că nu eHistă numai fenomene =i entităţi spirituale mascate/ a=a cum/ de
eHemplu/ focul ascunde spiritele elementelor ale focului/ ci =i realităţi spirituale care ne
sunt total ascunse, 'ste necesar să facem deoseire între cele două categorii/ pentru a
continua studiul nostru =i pentru a ne repre!enta cu mai multă preci!ie unele aspecte
aordate ieri,

33
&m menţionat ieri că eHistă entităţi spirituale care corespund cu ceea ce numim
con=tiinţă, &=adar/ pentru toate realităţile interioare eHistă entităţi spirituale, Mai
oseram/ la sf8r=itul eHpunerii mele/ că mitul grecesc aea o înţelegere clară a faptului
că acele fiinţe spirituale care se reelea!ă astfel sunt pre!entate ca animatori =i
stimulatori ai ieţii noastre suflete=ti în forma 'riniilor =i că ele aparţin unei generaţii de
!ei =i de spirite mai echi dec8t cele care ne apar dincolo de fenomenele eHterioare, in
această cau!ă/ cei care oreau despre 'rinii spuneau că ele aparţineau unei rase diine
mai echi dec8t !eii populari ai grecilor/ care consideraseră Bustă ră!unarea lui $reste,
Trimiterea 'riniilor părea să fie fapta unei inteligenţe superioare menită a corecta ceea ce
!eii populari/ care nu erau altcea dec8t eHpresia mitică a entităţilor aflate dincolo de
lumea sensiilă/ hotăr8seră a fi drept, 'ste ora aici de una din faptele cele mai
importante ale întregii eoluţii =i noi o om anali!a astă!i mai îndeaproape,
(eamintiţiIă ce a precedat apariţia -ăm8ntului nostru, Otiţi că -ăm8ntul a trecut mai
înt8i prin stadiile echiul .aturn/ echiul .oare =i echea %ună, &cei dintre
dumneaoastră care au urmărit eHpunerile noastre asupra acestor suiecte cunosc că tot
ceea ce se înt8mplă în cursul eoluţiei -ăm8ntului în cele patru regnuri+ mineral/ egetal/
animal =i uman se datorea!ă unei eritail e legiuni de entităţi spirituale care se află pe
cele mai diferite trepte de eoluţie, Cele care ne trimit din .oare efectele lor
inefăcătoare se află la un anumit niel de eoluţie/ în timp ce în spatele eoluţiei
-ăm8ntului se ascund alte entităţi care au separat la momentul potriit %una, Toate aceste
fiinţe interin în structurarea eoluţiei noastre/ în structurarea diferitelor regnuri care fac
parte din această eoluţie/ astfel înc8t fenomenele care ne înconBoară sunt de fapt
eHpresia unei spiritualităţi ogat articulate, -uteţi u=or să ă repre!entaţi că au eHistat
regnuri spirituale tot at8t de compleHe în cursul eoluţiei echiului .aturn/ a echiului
.oare =i a echii %uni, "u treuie să încercăm să le înţelegem inent8nd denumiri care
ar fi permanent alaile pentru diferitele entităţi, "umele de care ne putem seri nu
desemnea!ă în general indiidualităţi/ ci desemnea!ă/ totodată/ =i demnităţi sau funcţiuni,
&stfel/ c8nd întreuinţăm un nume pentru a desemna o fiinţă care a acţionat pe echiul
.oare/ nuIlpe
mai t8r!iu mai putem căci
-ăm8nt/ folosi =i pentru
între timp eaa caracteri!a acţiunea
a aansat, edeţi pecă
deci care o eHercită
treuie să ne acea fiinţă
eHprimăm
foarte eHact/ dacă urmărim atingerea realităţii în domeniile spiritualului,
-ăm8ntul nostru actual nu a fost precedat numai de trei încarnări planetare/ ci =i de trei
uniersuri spirituale/ de trei mari regnuri cosmice/ puternice/ care se desoeesc între ele
în mod esenţial, C8nd se cercetea!ă fa!ele echiul ui .aturn/ ale echiului .oare =i ale
echii %uni/ se constată un element pe care nu lIam putea compara cu nimic din ceea ce
are un nume pe -ăm8nt, "u putem ori în acest ca! dec8t în mod comparati,
ă amintiţi/ desigur/ c8nd Iam spus că eoluţia echiului .aturn a fost/ în esenţă/ o
eoluţie a căldurii/ a focului, -e .oare/ această căldură sIa densificat în aer/ pe echea
%ună aerul sIa condensat în apă =i numai pe -ăm8ntul actual a apărut elementul solid
numit păm8nt, ar dacă aţi rea să legaţi eoluţia căldurii =i focului echiului .aturn de
noţiunea actuală de căldură nu Iaţi putea face despre .aturn o idee cu totul Bustă/ căci
acel foc era fundamental diferit de focul nostru păm8ntesc, "u puteţi compara focul lui
.aturn cu focul pe careIl oţineţi din arderea lemnului sau cu cel folosit la topirea
metalelorQ singurul lucru pe careIl putem compara în !ilele noastre cu focul echiului
.aturn este focul care străate su formă de căldură propriul dumneaoastră s8nge, >n
acest foc iu/ am putea spune/ în această căldură care este în acela=i timp ceea ce ă dă
iaţă/ eHistă o sustanţă comparailă cu sustanţa unică din care era constituit echiul
.aturn/ pe c8nd focul fi!ic actual este un deriat/ un produs tardi al focului echiului

34
.aturnQ această formă pe care o percepeţi cu ochii fi!ici în lumea eHterioară/ în fapt/ a
apărut aia pe -ăm8nt, "umai căldura s8ngelui nostru ne reaminte=te fi!ic ceea ce eHista
în timpul eoluţiei fi!ice pe echiul .aturn, edeţi deci că noi nu aem dec8t puţine
elemente de comparaţie pentru a înţelege/ plec8nd de la eHperienţa actuală/ stadiile
anterioare de eoluţie,
Treuie să ă fie clar că tot ceea ce eHista pe remea echiului .aturn/ a echiului .oare
=i a echii %uni reapare întrIun anumit mod în cursul eoluţiei -ăm8ntului/ însă
transformat, Ceea ce eHista pe echiul .aturn în stare de germene =i sIa de!oltat în
cursul fa!elor solară =i lunară se află =i în eoluţia noastră păm8nteascăQ edem tot ce sIa
de!oltat în cursul celor trei etape succesie/ în transformările pe care leIau suferit în
cursul eoluţiei -ăm8ntului/ dar putem spune din ce perioade eolutie anterioare proin,
echile încarnări planetare sunt întrIun anumit fel încifrate în -ăm8ntul nostru,
.ă eHaminăm mai îndeaproape modul în care sIau infiltrat aceste lucruri în eoluţia
-ăm8ntului/ lumea acestei misterioase comprimări, >ncerc8nd să ă repre!entaţi ce a fost
pus în discuţie în conferinţele precedente/ puteţi spune că -ăm8ntul/ .oarele =i %una
formau odinioară un singur corp, Toate fiinţele spirituale/ toate sustanţele fi!ice care au
fost pre!ente în timpul echiului .aturn/ al echiului .oare =i al echii %uni/ dar =i toate
entităţile spitiruale care au acţionat în aceste etape se aflau =i în acest corp, Toate aceste
realităţi coeHistau la începutul epocii păm8nte=ti/ astfel că noi putem caracteri!a acest
început astfel+ mai înt8i -ăm8ntul a preluat în sine re!ultatul celor trei perioade
precedente/ împreună cu toate fiinţele spirituale aflate pe diferite trepte de de!oltare,
Toate acestea trăiau atunci pe -ăm8nt, ar dacă ă repre!entaţi că aceste entităţi au
diferite trepte de eoluţie puteţi să spuneţi+ Cel care contemplă acest -ăm8nt treuie să
poată face deoseirea între cele trei categorii de fiinţe =i sustanţe, 'l treuie săI=i poată
spune/ referitor la începutul eoluţiei -ăm8ntului+ &ici este cea care nu putea lua
na=tere dec8t datorită faptului că a eHistat c8nda stadiul .aturn sau stadiul .oare sau
stadiul %una/ care au precedat condiţiile -ăm8ntului nostru, &=adar/ eoluiiei -ăm8ntului
iIau premers
eoluţiei trei stări anterioare/ care se regăsesc în corpul -ăm8ntului la începutul
terestre,
&cest fapt pe care eu îl eoc aici în faţa priirii dumneaostră spirituale a fost cunoscut
de oamenii pe care o eche con=tienţă instinctiă îi punea în contact direct cu secretele
lumii spirituale/ =i dacă cifra 3 este considerată ca o cifră caracteristică lumilor
superioare/ în ochii celor care aeau în edere realităţile concrete =i nu ni=te astracţiuni/
lucrurile înse=i =i nu concepte/ era eident că -ăm8ntul nostru conţinuse în sine
mo=tenirea echiului .aturn/ a echiului .oare =i a echii %uni, &ceasta este ceea ce se
nume=te Trinitatea superioară/ Trinitatea premergătoare -ăm8ntului, echii iniţiaţi
prieau spre timpurile echi în care tot ce este păm8ntesc mai era încă spiritual/ =i
spuneau+ Tot ce a deenit solid pe -ăm8nt a fost precedat de alte stări elementare, >nainte
de a se adăuga ca al patrulea element la cele trei stări anterioare/ -ăm8ntul a fost precedat
de aceste trei stăriQ este elementul srcinar căruia î=i datorea!ă eHistenţa tot ceea ce este
păm8ntesc, $ Trinitate pe care o desemnăm prin eHpresiile noastre oi=nuite – .aturn/
.oare =i %ună – a precedat -ăm8ntul nostru, ar ce se înt8mplă cu eoluţia păm8nteascăU
'i ine/ această Trinitate a continuat să eolue!e p8nă la stadiul nostru păm8ntesc, C8nd
se ore=te de a=aInumita Trinitate superioară/ această eHpresie desemnea!ă/ în mod
concret/ acele trei stări anterioare ale -ăm8ntuluiQ c8nd se eocă cifra N/ rem să orim
de aceste trei stări a=a cum ele sIau transformat treptat pentru a putea prelua =i -ăm8ntul
însu=i, #ată de ce toţi cei care erau în legătură/ printrIo con=tienţă instinctiă/ cu
eenimentele lumii spirituale resimţeau secretul deenirii -ăm8ntului în raportul trei la

35
patruQ ei =tiau că -ăm8ntul nostru/ fiind a patra încarnare planetară/ a preluat în el cele
trei încarnări precedente/ care au eoluat p8nă la starea lor finalăQ dar treuia ca trei din
aceste stări anterioare să se de!olte p8nă la nieluri din ce în ce mai înalte încă înaintea
-ăm8ntului, eci se priea cu sfială sacră la ceea ce deenise patru spre trei/ =i se
spunea+ Cele trei – .aturn/ .oare/ %ună – sunt temelia celor patru/ care eHprimă fa!a
noastră de eoluţieQ este eident că eHpresiile .aturn/ .oare/ %ună/ pe care le întreuinţe!
eu astă!i/ nu sunt cele de care sIa serit con=tienţa instinctiă,
acă urmărim cursul eoluţiei noastre păm8nte=ti/ ne putem întrea cum participă
diferitele entităţi spirituale la ea, &ceastă eoluţie constă în aceea că mai înt8i sIa separat
.oarele de -ăm8nt/ iar apoi %una, &numite entităţi separă .oarele de -ăm8nt/ altele
separă %una de -ăm8nt, >n amele procese sunt implicate entităţi spirituale care le
diriBea!ă, *nele scot .oarele din -ăm8nt/ iar altele scot %una din -ăm8nt, Cum se
implică diferitele entităţi spirituale/ cele ale echiului .aturn/ ale echilui .oare =i ale
echii %uni în aceste eenimenteU 'le se află pe trepte diferite de eoluţieQ participă deci
la eoluţie în mod diferit, "oi înt8lnim mai înt8i fiinţele spirituale care au reali!at o
eoluţie mai ales pe echiul .oare/ eoluţie care a fost tot at8t de importantă pentru ele
cum este pentru om etapa păm8nteascăQ eoluţia lor sIa reali!at astfel înc8t echiul .oare
a fost ales pentru a le seri drept cadru/ fiindcă ele erau adaptate echiului .oare =i
făceau parte integrantă din el, &cestea sunt acele entităţi care au eHtras .oarele din
-ăm8nt =i în cursul epocii păm8nte=ti/ pentru că ele erau încă din timpul echiului .oare
at8t de str8ns unite cu .oarele cum este unită fiinţa omenească actuală cu -ăm8ntul, 'le
aBunseseră at8t de departe/ înc8t aeau neoie de .oare pentru a continua să progrese!e,
$ dată cu separarea .oarelui =i spiritele .oarelui au părăsit -ăm8ntul/ pentru a eHercita
din afară influenţa lor asupra lui, upă plecarea lor/ au mai rămas pe -ăm8nt spiritele
saturniene =i cele lunare, -rintre acestea erau acum spiritele lui .aturn/ care aBunseseră
at8t de departe în eoluţia lor/ înc8t puteau să ghide!e =i să diriBe!e plecarea %unii din
corpul -ăm8ntului, Maturitatea acestor spirite se eHplică prin faptul că/ întrIo anumită
priinţă/ ele precedaseră spiritele solare =i înfăptuiseră încă pe echiul .aturn eoluţia
spiritelor
stimule!esolare pe .oare,
prin aceasta #ată de ceomului/
de!oltarea ele au fost capaile să
să itali!are dineHtragă
interior%una dinomenească/
fiinţa -ăm8nt =i să
care altfel sIar fi solidificat/ mumificat,
.e poate deci spune că plecarea .oarelui a fost opera spiritelor solare/ iar plecarea %unii
a fost fapta spiritelor saturniene, .oarele este simolul cosmic al acţiunii spiritelor solareQ
%una al acţiunii spiritelor saturniene, Cu -ăm8ntul răm8n spiritele echii %uni,
>n !ilele următoare/ a fi util să focali!ăm un moment ine definit al eoluţiei
-ăm8ntului, Mă refer la cel în care %una sIa desprins de -ăm8nt, -ăm8ntul a rămas
atunci singur/ deoarece .oarele se separase de el anterior, -ăm8ntul se afla întrIo anumită
stare/ diferită de cea în care este el astă!i, acă în timpul separării de %ună -ăm8ntul ar fi
fost ceea ce este astă!i/ acest episod nu ar fi fost necesarQ în comparaţie cu starea
pre!entă/ c8nd este acoperit cu regnurile mineral/ egetal/ animal =i fi!icIuman/ el ar fi
imperfect+ nimic din toate acestea nu eHistaQ continentele nu erau încă separate unele de
altele =i totul era haotic, Treuia ca eoluţia săI=i urme!e cursul, acă aţi cerceta
eoluţia cu priirea clară!ătoare/ aţi căuta în !adar în acel moment minerale sau un
coor egetal ca cel de astă!i/ forme animale =i umane a=a cum le cunoa=tem noi/ căci
apariţia acestora se datorea!ă faptului că .oarele =i %una î=i eHercită acţiunea din afară,
acă aceste corpuri cere=ti au părăsit -ăm8ntul/ este pentru a putea acţiona asupra lui din
afară, -ăm8ntul sIa acoperit ca prin minune de forme care puteau apărea datorită acţiunii
.oarelui =i %unii/ =i anume tot ceea ce noi edem astă!i în Burul nostru, C8nd orim de

36
momentul în care %una a părăsit -ăm8ntul/ treuie să ne repre!entăm un -ăm8nt
imperfect =i haotic, -rogresi/ -ăm8ntul sIa acoperit de formaţiuni pe care le percepem
astă!i în Burul nostru cu simţurile fi!ice+ plantele/ speciile animale =i neamul omenesc,
Toate acestea prosperă =i se de!oltă gratie influenţei entităţilor care acţionea!ă de pe
.oare =i %ună, Cele de pe .oare î=i eHercită influenţa asupra formelor eHterioare+
minerale/ plante/ animale =i oameni fi!iciQ cele de pe %ună stimulea!ă în mod deoseit
iaţa psihică a animalelor =i a omului, 'oluţia -ăm8ntului este deci stimulată din
eHterior de aceste entităţi, &cest talou schiţat în puţine cuinte caracteri!ea!ă eoluţia
-ăm8ntului în timpul a ceea ce se nume=te epoca lemuriană =i o parte din epoca
atlanteană, oar în cursul epocii atlanteene -ăm8ntul a început progresi să ia aspectul
pe care îl are astă!i, "oi treuie deci să distingem/ în eoluţia păm8ntească/ un -ăm8nt
haotic anterior
spirituale plecării sa,
din amianţa %unii =i un -ăm8nt organi!at care a primit influenţa fiinţelor

"u este neoie să recurgem la informaţiile transmise de istorie pentru a eHpune aceste
fapte, -resupuneţi că datorită unui eeniment oarecare sIar fi pierdut tot ce au creat
iniţiaţii enerailei #ndii echi/ cuno=tinţele magilor -ersiei/ cuno=tinţele caldeenilor/ ale
Misteriilor 6recieiQ admiteţi că sIar fi pierdut toate documentele egiptene/ p8nă în epoca
noastrăQ că nu neIar fi parenit nici o scriere care să ne comunice ce se spunea odinioară
în legătură cu a!ele spirituale ale euluţiei noastre păm8nte=tiP 'i ine/ cu toate acestea/
nu ar fi pierdută posiilitatea de a de!olta în !ilele noastre cunoa=terea suprasensiilă,
&stfel/ tot ce sIa spus p8nă acum ar putea fi regăsit prin inestigare spirituală/ fără nici
un document istoric, "e găsim în faţa unei cunoa=teri care poate fi oţinută în epoca
noastră plec8nd de la elementele srcinare/ în acela=i fel cum pot fi înăţate matematicile
din sursele srcinare,
&cum/ după ce am făcut un scurt re!umat al cuprin!ătoarei =tiinţe a spiritului/ ne om
referi la un eHemplu particular/ pentru a edea cum ceea ce putem afla a!i prin
inestigaţia suprasensiilă a eHistat în timpurile trecute, esigur/ sIar putea folosi =i o
altă metodă/adar
compararea ceeaceacepe care afla
putem noi am
fărăadoptatIo în acest cicluistorice
aButorul documentelor de conferinţe
cu ceeaconstă
ce ne în
transmite un document sau altul,
"e om întoarce la o personalitate istorică care a trăit întrIo epocă relati îndepărtată a
eoluţiei spirutuale grece=ti/ o personalitate despre care istoria nu ne transmite dec8t
puţine lucruri :nici nu se =tie cu certitudine la ce dată a trăit; =i care/ întrIun anumit sens/
iIa precedat pe toţi ceilalţi înţelepţi greci+ -here@Ades din .Aros, 'l a trăit în perioada de
de!oltare spirituală greacă/ numită epoca celor =apte >nţelepţi/ care a precedat tot ceea
ce istoria menţionea!ă în general despre filosofia greacă, #storia nu indică dec8t puţine
lucruri despre -here@Ades din .Aros, 'ste însă interesant să luăm în considerare ceea ce
se spune despre el, 'l este numit/ printre altele/ =i înăţător al lui -Athagoras, %ui i se pot
atriui o ună parte din doctrinele pe care le găsim mai t8r!iu la eraclit/ -laton =i la alţi
filosofi de mai t8r!iu, 'l a aparţinut perioadei arhaice a istoriei grece=ti/ de care se spune
că a aut =apte >nţelepţi/ a=a cum se preci!ea!ă despre indienii din echime că au aut
=apte (ishi, -here@Ades a trăit în epoca celor =apte >nţelepţi, .e poeste=te că acest
filosof spunea că la a!a întregii noastre eoluţii se află trei principii/ pe care el le numea
4eus/ Cronos =i Chthon, Ce corespunde acestor trei denumiriU acă ne străduim să
clarificăm ce înseamnă ele/ aflăm că/ eident/ Cronos nu este dec8t un alt nume pentru
echiul .aturnQ este unul =i acela=i lucru, -entru -here@Ades/ Cronos repre!intă suma
totală a entităţilor spirituale =i diine pe care noi le situăm în sfera lui .aturn, Tot ceea ce

37
face parte din sfera echiului .aturn/ toate fiinţele care au contriuit la eoluţia
-ăm8ntului/ care au fost capaile să separe %una le aflăm în CronosI.aturn,
4eus este un termen/ un nume a cărui utili!are este fluctuantă în timpurile străechi, -rin
el se desemnea!ă indiidualităţi spirituale aflate pe cele mai dierse trepte de eoluţie,
ar cei care au cunoscut iniţierea în 6recia antică au ă!ut întotdeauna în 4eus ghidul
spiritelor solare, 4eus este ceea ce trăie=te în acţiunile pe care .oarele le eHercită asupra
-ăm8ntului, -herie@Ades din .Aros desemnea!ă ca sferă a lui 4eus pe cea a spiritelor
solare/ treapta a doua, Chthon desemnea!ă starea în care se afla -ăm8ntul c8nd %una sIa
separat de el/ starea haotică în care nici o plantă/ nici o specie animală/ nici o rasă umană
nu popula încă -ăm8ntul, -here@Ades din .Aros spunea cea uimitor+ &ceste trei principii
– 4eus/ Cronos =i Chthon – se află la temelia eoluţiei noastre păm8nte=ti, Ceea ce a
deenit -ăm8ntul sIa reali!at prin acţiunea conBugată a acestor trei principii/ a acestei
Trinităţi srcinare/ sacre/ care proine din stările anterioare ale -ăm8ntului, echiul
înţelept grec cuno=tea deci această Trinitate =i pe ea o descria prin cele trei nume careIi
erau familiare, >nţeleptul ne !ugrăe=te apoi continuarea eoluţiei, >n acele timpuri
îndepărtate/ nu eHista oiceiul de a descrie aceste realităţi în termenii seci =i pro!aici pe
care îi cunoa=tem în pre!entQ se întreuinţau mai cur8nd repre!entări colorate pentru ceea
ce se contemplase =i percepuse în spirit, -here@Ades din .Aros ne spune deci+ Chthon a
deenit 6eea/ -ăm8ntul :ceea ce se nume=te astă!i -ăm8ntul;/ datorită ofrandei lui 4eus/
pe care lIa acoperit cu e=m8ntul său, $ eHpresie admirailă pentru acea eoluţie pe care
Iam re!umatIo acum în puţine cuinte, -8m8ntul era singurQ în afara lui erau .oarele =i
%una/ împărăţiile spirituale ale lui 4eus =i Cronos, &tunci .oarele/ care se separase
primul/ a început să acţione!e asupra -ăm8ntului, 'ra un fel de fecundare a -ăm8ntului
în starea sa haotică/ sau/ pentru a ori ca echii înţelepţi greci/ o fecundare a lui Chthon
prin 4eus, Căldura =i lumina solară au fost trimise în lumea fi!ică =i prin ele sIau putut
eHercita efectele enefice ale împărătiei lui 4eus/ care fecundea!ă totul, -ăm8ntul a
primit atunci ofranda regească, 'l sIa acoperit cu e=m8ntul său/ =i acest e=m8nt nu este
nimic altcea dec8t îneli=ul său de forme egetale/ animale =i omene=ti fi!ice care a
acoperit atunci
făcut 4eus =i cu -ăm8ntul, Chthon
care -ăm8ntul sIa transformat în 6eea/ datorită darului pe care i lIa
sIa îne=m8ntat,
>n aceste remarcaile eHprimări în imagini/ în această frumoasă limă/ edem ce poate
găsi con=tienţa suprasensiilă actuală în remea în care trăiau cei =apte >nţelepţi ai
6reciei/ c8nd actiona -here@Ades din .Aros/ despre care aia dacă sIa păstrat cea mai
mult dec8t datele eHterioare pe care i leIam pre!entat, >nsă cel care luminea!ă ceea ce a
spus acest înţelept cu ce ne poate oferi în pre!ent inestigaţia suprasensiilă a edea că
el nIar fi putut descrie faptele în mod at8t de pertinent înc8t cercetatrea suprasensiilă
actuală să le confirme/ dacă nIar fi aut el însu=i cuno=tinţă despre toate acestea, Otiinţa
lui -here@Ades din .Aros se datorea!ă faptului că el eneficiase de ceea ce se nume=te o
iniţiere feniciană,
'l a fost iniţiat în templele anticei Venicii/ de unde a adus în 6recia ceea ceIi era permis
să facă cunoscut, >n felul acesta au enit din $rient unele înăţături care acolo erau în
concordanţă cu restul înţelepciunii orientale,
-rin aceasta eu nu am rut dec8t să ă dau un eHemplu/ =i am mai putea da multe altele
despre
ceea cemodul în caresuprasensiilului
cercetătorii se poate regăsi lapot
echii înţelepţi
descoperi – dacă
astă!i fără=tim săIi citim
a recurge corect –
la tradiţiile
istorice, -rin acest eHemplu/ noi nu neIam întors foarte departe în istoria omenirii, Multe
eHemple arată că înăţăturile care pot fi descoperite astă!i ca fiind primordiale pot fi
regăsite su forme echialente în epoci îndepărtate/ cu condiţia să =tim cum să descifrăm

38
eHpresiile, Totu=i ar fi un lucru cu totul gre=it dacă/ lumin8nd înţelepciunea orientală cu
ceea ce poate fi oţinut a!i în lumea occidentală/ am epui!aIo pe prima =i am spune pur
=i simplu+ 6ăsim în $rient cutare părere despre eoluţia cosmică – la fel orim =i noi
astă!iQ în felul acesta aflăm că în remea lui =i -here@Ades din .Aros =i în epoca
egipteană/ pe timpul magilor caldeeni =i în remea #ndiei antice/ situaţia era aceea=i,
acă am considera că aceasta este singura posiilitate/ sIar putea afirma+ >nţelepciunea
pe care o cultiăm noi astă!i o regăsim su formele cele mai dierse peste tot unde au
trăit oameni care au nă!uit spre înţelepciuneQ este una =i aceea=i înţelepciune
pretutindeniP &cestui mod de afirmare/ întrIo formă astractă nu i se poate oiecta nimic/
căci totul este eHact, ar treuie spus că aceasta nu este dec8t o parte a adeărului, &=a
cum cre=terea plantei nu constă în a produce mereu acelea=i organe/ de la cea mai ad8ncă
din rădăcinile
staminele/ sale =ip8nă
pistilul a=a lamai
fructe/ ci apar
departe/ a=a mai
cumînt8i frun!ele
planta er!i/ apoi forma
metamorfo!ea!ă petaleleproduselor
colorate/
sale =i le conduce spre stadii din ce în cea mai înalte/ la fel stau lucrurile =i cu progresul
ieţii omene=ti pe -ăm8nt, $ric8t ar fi de adeărat că acelea=i comori de înţelepciune
apar su formele cele mai ariate/ eHistă totu=i o eoluţie a acestor înţelepciuniQ =i ar fi cu
totul fals să spunem că în epoca indiană eche ar fi fost pre!ente lucrurile pe care le
cunoa=tem astă!i, Tot at8t de puţin corect ar fi dacă am afirma că întrIo plantă se
înt8mplă acela=i lucru în floare ca =i în rădăcină, -utem spune că în ele acţionea!ă
aceea=i forţă/ dar aceasta nu poate fi recunoscută în realitatea sa dec8t dacă i se urmăre=te
de!oltarea/ astfel înc8t recunoa=tem un progres al tainelor care se află la a!a eoluţiei
omenirii, Categoric/ înăţăm8ntul care a fost dat odinioară/ în timpurile care au urmat
după marea catastrofă atlanteană/ poate fi dat =i astă!iQ cel pe care lIa dat -here@Ades din
.Aros mai poate fi/ de asemenea/ dat =i astă!i/ dar eoluţia -ăm8ntului =i a omului sIau
îmogăţit de atunci =i a căpătat nuanţe noi,
'ocam ieri momentul esential careIl repre!intă pentru omenire impulsul lui ristos/
introduc8nd în procesul eoluţiei păm8nte=ti un element care nu poate fi comparat cu
nimic asemănător/ care este asolut unic, >n legătură cu aceasta mi sIa făcut următoarea
oiectie+
ristos =i"u ar fioameni
at8ţia totu=i nedrept
să nu fi ca at8tea
putut mileniiînţelepciunea
cunoa=te să se fi scursdeplinăU
înainte Cum
de apariţia
a pututluisăIi
fie refu!ată omenirii precre=tine această înţelepciuneU "oi putem/ desigur/ recunoa=te ca
fiind echitail/ în comparaţie cu Bustiţia uniersală/ faptul că formele adeărului se
schimă – spun unii – dar nu se adaugă noi adeăruri/ deoarece atunci ar treui să
credem că o înţelepciune mai înaltă a fost re!erată oamenilor care erau destinaţi să
trăiască după ristos, 'u nu a= menţiona aici această oiecţiune/ dacă ea nIar fi fost
realmente eHprimată/ deoarece se poate înţelege că acest lucru se spune în multe locuri/
dar nu de cei care se ocupă de =tiinţa spirituluiQ este eident că oamenii care sIau încarnat
după ristos sunt aceia=i cu cei care au trăit înaintea %uiQ ei parcurg încarnări succesie/
=i ceea ce nIau putut înăţa înainte de enirea lui ristos pe -ăm8nt/ sunt chemaţi să
îneţe după ce a aut loc acest 'eniment, Cel care consideră că omul se încarnea!ă în
epoci diferite pentru a relua mereu acelea=i lucruri nu crede în mod serios/ cu sentimentul
=i cu toată iaţa sufletului/ în reîncarnareQ a crede în reîncarnare înseamnă aIi înţelege
scopul =i sensul =i faptul că nu este în !adar să reenim în ieţi succesieQ acest lucru este
necesar pentru a putea înăţa/ pe -ăm8nt/ mereu cea nou, acă a=a stau lucrurile/
treuie ca pe -ăm8nt să se reerse mereu o iaţă nouăQ treuie să descoperim realităţi noi
de fiecare dată c8nd reenim pe -ăm8nt, & spune că acelea=i adeăruri reapar în
diferitele concepţii despre lume este o astracţie, Ceea ce este concret/ adeărat/ este că
aceste comori de înţelepciune eoluea!ă =i iau forme din ce în ce mai înalte/ p8nă ce
apare pe -ăm8nt ceea ce este matur pentru a trece la o altă stare de eoluţie/ la fel cum

39
.aturn/ .oarele =i %una au trecut în stadiul -ăm8nt, "u este o simplă repetiţie/ ci un
adeărat progres/ acesta este aspectul cel mai important,
>n aceasta constă deoseirea dintre modul de g8ndire oriental =i cel occidental, -otriit
sarcinii =i misiunii occidentului/ cel din urmă este inseparail de o concepţie întrIadeăr
istorică/ concretă/ a eoluţiei terestre, #ar concepţie istorică este numai cea care ede
progresul =i nu repetarea aceluia=i lucru, "oţiunea de istorie a intrat în eoluţia omenirii
prin $ccident, &ici a înăţat omenirea mai înt8i să conceapă lucrurile în mod istoric =i nu
ca o simplă reenire e=nică, acă printre noi ar apărea cinea care să nu fie pătruns de
ideea progresului istoric =i ar adopta în mare măsură un mod de g8ndire oriental/ al cărui
adeăr nu este deloc pus su semnul îndoielii prin aceasta/ de=i spunem că treuie să i se
adauge concepţia istorică/ sIar putea ca el să piardă sensul istoriei =i ar apărea o
întrearea uimitoare+ >n fond/ la ce un această eternă repetiţie a acelora=i lucruriU
&ceasta este chestiunea pe care =iIa pusIo .chopenhauer/ căruia îi lipsea sensul profund
=i real al istoriei, >n cadrul ieţii spirituale moderne/ el a fost unul dintre cei care/ pentru
g8ndirea eHoterică/ au împrumutat multe din înăţăturile orientale, ar este stailit că un
adeăr superior nu infirmă cu nimic un adeăr de ordin inferiorQ =i noi acceptăm în
totalitate ceea ce se afirmă de pe po!iţia anistorică, Ceea ce facem noi este să ridicăm
acest adeăr mai puţin important spre un niel mai înalt/ iar în acest ca! luminăm
g8ndirea orientală cu aButorul luminii $ccidentului S1,
&= rea să ilustre! printrIun eHemplu ceea ce tocmai Iam redat in a$stracto, in cele
spuse aţi înţeles că putem regăsi su o altă formă/ în timpurile echi/ datele inestigaţiei
suprasensiile moderne, "oi putem proiecta o lumină asupra trecutului numai dacă o
luăm din pre!ent, "e om referi/ a=adar/ din nou la o personalitate/ o indiidualitate
spirituală, Mai t8r!iu om mai discuta diferite amănunte ale acestui domeniu/ dar astă!i
om scoate în eidenţă un singur aspect, acă ne întoarcem în timp/ c8nd în înăţăturile
care circulau era pre!entă ca ecou înalta =i sulima întelepciunie a (ishilor/ înt8lnim
printre numele de !ei =i pe cel al lui #ndra, Care este fiinţa numită #ndra în timpurile
ediceU Cel
spiritului mai un
modernă estemod
de adecaracteri!a
a răspundedinlanou/
această chestiune
acum/ modul îndincare
perspectia =tiinţei ne
în !ilele noastre
putem face/ prin cercetarea suprasensiilă/ o idee despre această fiinţă care eHistă întrI
adeăr,
"oi am suliniat că dincolo de tot ceea ce ne înconBoară în uniersul eHterior/ dincolo de
foc/ de aer/ de apă =i de păm8nt/ se află entităţi spirituale, C8nd lăsăm să acţione!e asupra
noastră/ în primul r8nd asupra simţurilor noastre/ focul sau aerul/ noi percepem
manifestarea eHterioară a acestor entităţi, -utem căuta/ ridic8nduIne din lumea fi!ică în
lumea astrală/ prin ederea suprasensiilă/ ceea ce se află dincolo de percepţiile noastre
fi!ice din iaţa curentă, >nt8lnim atunci numeroase entităţi pentru care aerul este
manifestarea eHterioară/ =i care lucrea!ă împreună în mediul nostru spiritual pentru a
produce în mod eHterior fenomeneie atmosferice fi!ice, acă ne întreăm cum se
pre!intă regnul spiritual de dincolo de aer/ c8nd îl priim în lumea sufletească/ înt8lnim
pe acest plan un mare număr de entităţi spirituale care nu cooară p8nă în planul fi!ic/
care se manifestă acolo su formă de aer/ care ne apar pe planul astral ea indiidualităţi,
$ anumită entitate este cea mai puternică, 'a mai eHistă încă în !ilele noastreQ este cea
care în #ndia antică a fost numită #ndra, >n acela=i timp ea este implicată în întreaga
organi!are a proceselor noastre respiratorii, acă noi putem respira astă!i/ o datorăm
actiităţii sale, -utem prii spre ea =i săIi spunem+ Wie/ o #ndra/ îţi datore! eu că posed
instrumentul respiraţiei a=a cum îl aem/ ca oameni, ar actiităţile unei asemenea fiinţe
nu se limitea!ă la acest singur aspectQ ele sunt ramificate/ astfel că fiinţa omenească îi

40
mai datorea!ă încă multe alte lucruri =i ea poate de asemenea săIi spună+ $/ !eule #ndra/
tu care miIai dat posiilitatea să respir/ ţie îţi datore! =i forţa care străate mu=chii mei
c8nd/ în ră!oi/ îl înfrunt pe inamicul meu, 'l poate cere acestui #ndra săIi dea forţa de a
îninge inamicul/ deoarece are loc un transfer al funcţiei aceleia=i !eităţi/ pe care noi nu
aem neoie sIo numim din moment ce =tim că ea este aiciQ tot prin ea fulgerul ră!dea!ă
norii/ tunetul uuie =i apar fenomenele inefăcătoare care însoţesc furtuna, Oi c8nd în
aceste împreBurări ne g8ndim să rugăm !eii/ rugăciunea noastră urcă spre această fiinţă,
edem/ astfel/ că în lumea sufletel or eHista în epoca edică o anumită entitate care era
denumită simplu #ndra, #ndra are tot at8ta realitate pentru noi ca =i pentru oamenii de
atunci,

Oi acum/ un alt aspect, &eţi în edere această entitate a=a cum o considera realmente
iniţiatul din #ndia antic8 atunci c8nd se întorcea spre lumea sufletelor/ =i puneţiIă
următoarea întreare+ #niţiatul timpului nostru ede oare această fiinţă eHact în acela=i
felU Treuie să răspundem+ 'l percepe tot ceea ce se putea edea în acel timp din acest
#ndra/ dar mai înţelege încă =i altcea, acă priiţi un om de patru!eci de ani puteţi
spune că acesta este acela=i pe care lIaţi cunoseu t acum trei!eci de ani/ c8nd aea !ece
aniQ el nu =iIa schimat numele/ dar intrIo anumită priinţă a deenit altcea, Oi eţi oferi
o imagine a acestui om de patru!eci de ani dacăIl descrieţi cum apărea la !ece ani, Ceea
ce spuneţi despre el este întru totul eHact/ dar în trei!eci de ani el a suferit o eoluţie =i
treuie să ţineţi cont de acest lucru pentru aIl descrie a=a cum este în pre!ent, Credeţi că
omul eoluea!ă în cursul diferitelor lui ieţi =i de la o încarnare la alta dar că fiinţele
spirituale au rămas astă!i la nielul la care erau c8nd/ în remea #ndiei antice/ con=tienţa
clară!ătoare se îndrepta spre eleU .ă nu fie !eii dec8t ceea ce au fost timp de milenii/
mereu aceia=iU >n mod sigur nu, -utem cu drept cu8nt spune că #ndra a e"oluat din
epoca c8nd clară!ătorii din #ndia prieau spre el, e ce natură este această eoluţie =i
cum ni se pre!intă ea nouăU

acă nemoment
anumit îndreptămal con=tienţa
eoluţiei clară!ătoare asupra
sale se înt8mplă figurii
cea lui #ndra/ remarcăm
eHtraordinar, că la un
(epet+ îndreptăm
con=tienţa clară!ătore în lumea sufletelor spre echiul !eu hindus #ndra =i urmărim
eoluţia sa prin milenii, 'l prime=te la un anumit moment ra!e de lumină de la o altă
fiinţă spiritualăQ prin aceasta/ #ndra este iluminat =i ridicat la o treaptă superioară a
eoluţiei sale, 'ste ca =i c8nd întrIun moment din iaţa dumneaoastră înăţaţi cea
important/ datorită căruia deeniţi un alt om, &ceasta este ceea ce sIa înt8mplat întrIo !i
cu #ndra+ el a primit lumina spirituală eman8nd de la o altă entitate diină, e atunci de
la #ndra radia!ă spre noi ceea ce eHista =i în echiul #ndra/ dar este îmogăţit cu lumina
spirituală care emană de la altă entitate, "oi putem da o indicaţie precisă asupra
momentului istoriei omenirii c8nd sIa produs ceea ce tocmai am descris, 4eul #ndra
eHista în lumea sufletelor pe remea c8nd ristos nu putea încă fi perceput în eoluţia
-ăm8ntului/ dar c8nd lumina care emana de la 'l începea deBa să lumine!e pe #ndra,
&ceastă lumină spirituală nuIi parine în mod plenar dec8t mai t8r!iu/ dar îi apare încă de
atunci celui care este capail săIl perceapă/ dar altfel dec8t c8nd nu reflecta încă lumina
lui ristos, $mul chemat să anunţe omenirii acest lucru a spune+ echiul #ndra pre!enta
pentru noi un mare interesQ dar acum ne interesea!ă ceea ce reflectă/ ceea ce radia!ă de la
#ndra spre noi, %umina pe care #ndra o proiectea!ă din acel moment în eoluţia spirituală
a -ăm8ntului nu este lumina sa proprie/ ci ea reflectă lumina lui ristos/ a=a cum %una
reflectă ra!ele .oarelui, %umina lui ristos nu cade direct pe -ăm8nt/ ci este reflectată de
#ndra =i nu permite încă să fie recunoscut în mod direct ristosQ a=a cum lumina
reflectată de %ună ne permite să recunoa=tem că este lumina .oarelui a fost =i lumina pe

41
care Moise a estitIo poporului săuQ el a numit lumina lui ristos care este ca lumina
solară reflectată de %ună/ #ahe sau #ehoa, 6ăsiţi aici/ de=i su o altă formă/ ceea ce am
suliniat în conferinţele mele asupra 'angheliei .f8ntului #oan+ ristos se anunţă cu
anticipaţie/ iar #ahe sau #ehoa este numele acestei lumini a lui ristos reflectată mai
înt8i de o eche diinitate/ este ristosul estit în mod profetic,
'ste ca =i cum/ în cursul eoluţiei -ăm8ntului/ echiul !eu #ndra ar fi primit lumina lui
ristos =i ar fi reflectatIo apoi spre -ăm8nt, -rin faptul că #ndra a fost atins de lumina lui
ristos/ el parcurge o eoluţie, esigur/ #ndra nu a deenit #ehoa, "u treuie să spuneţi+
#ndra este #ehoa, ar eţi putea înţelege că/ a=a cum #ndra se manifestă în fulger =i
tunet/ la fel se manifestă =i #ahe sau #ehoa în tunet =i fulger/ căci reflectarea se poate
face numai în legătură cu entitatea care reflectă , &eţi aici un eHemplu de felul în care
eoluţia spirituală se reali!ea!ă în propria sa lume/ a=a cum se reali!ea!ă eoluţia
oamenilor în lumea lor/ =i cum fiinţele spirituale nu pre!intă acela=i aspect c8nd le
contemplăm după milenii, %umea spirituală nu este inactiăQ ea are o istorie =i istoria
păm8ntească este eHpresia eHterioară a acestuia, >n adeăr/ toate eenimentele terestre î=i
au cau!a în eenimentele lumii spirituale =i noi treuie să înţelegem în detaliu ce
eenimente se află la a!a a ceea ce se înt8mplă pe -ăm8nt,
&m rut să ă lămuresc printrIun eHemplu ce înseamnă istoria ieţii spirituale, acă
reţineţi că eHistă înţelepciuni pe care le aflăm în pre!ent =i pe care le regăsim c8nd priim
înapoi/ dar cu nume/ cu forme =i cu eHpresii schimate/ că eHistă o eoluţie istorică/ un
progres în iaţa spirituală care se află la a!a lumii fi!ice/ atunci eţi fi în posesia celor
două principii Buste care treuie să stea la a!a oricărei =tiinţe a spiritului/ care rea să
influenţe!e asupra iitorului omenirii/ care rea să eolue!e,
om ori din nou/ m8ine/ despre reelaţia ieţii diine unice su diferitele sale forme/
despre cunoa=terea eoluţiei ieţii diine spre forme din ce în ce mai înalte/ =i despre
maturi!area progresiă a roadelor propriuI!ise ale eHistenţei cosmice,

"$T'
19 &ceastă eHpunere/ care pare a fi o digresiune/ se datorea!ă faptului că răspunde la afirmaţia/ at8t de frecentă în concepţiile
mistice despre lume/ după care diferitele religii care sIau succedat istorice=te nu sunt în fond dec8t diferite transformări ale unei
singure înţelepciuni primordiale,

CON0ERINA a ,+a

M3&c4e& 5 6= au'ust 1787


&m ă!ut în conferinţele precedente în ce măsură lumea eHterioară acţionea!ă ca o ilu!ie
care ascunde lumea spirituală aflată în spatele ei, C8nd con=tienţa clară!ătoare trece
dincolo de ălul ilu!iei/ ea pătrunde în lumea spirituală, Cel care face această eHperienţă
poate spune atunci că ălul eHterior al simţurilor a deenit transparent, &cesta este/ am
putea spune/ unul din drumurile de acces în lumea spiritului, ar noi am ă!ut/ de
asemenea/ cum/ din propria noastră iaţă sufletească interioară/ tot ce numim g8nduri/
sentimente/ sen!aţii/ precum =i fenomenele =i mai compleHe care se desfă=oară aici/
ocea con=tiinţei etc,/ formea!ă un fel de ăl care acoperă o lume spirituală, #ar c8nd
con=tienţa clară!ătoare trece =i prin acest ăl/ aBunge din nou întrIo lume spirituală,
&ceste două căi diferite de a pătrunde în lumea spirituală au fost cunsocute dintotdeauna,

42
Cei care căutau initierea =tiau că puteau aBunge la lumea spirituală dacă înlăturau/ pe de o
parte/ ălul eHterior =i/ pe de altă parte/ ălul interior, e aceea înt8lnim la toate
popoarele -ăm8ntului o diferenţiere între !eii de sus =i !eii de BosQ =i în Misteriile din
toate timpurile se spunea că se poate aBunge la ace=ti !ei dacă te afli pe o anumită treaptă
de iniţiere/ dar lumea !eilor inferiori =i lumea !eilor superiori erau tratate întotdeauna în
mod cu totul diferit, Consideraţiile care urmea!ă ne or permite să înţelegem prin ce se
Bustifică această idee+ la început omul nu poate acţiona asupra modului în care îi apare
lumea eHterioară/ asupra aspectelor multiple ale impresiilor de culoare/ de căldură etc,/
adică asupra coorului pestriţ al elementelor foc/ aer/ apă =i păm8nt, .oarele răsare
dimineaţa/ el trimite ra!ele sale luminoase asupra tuturor lucrurilor =i lumea eHterioară
apare simţurilor noastre în funcţie de diferitele raporturi care se stailesc aiciQ iar c8nd
suntem capaili
"ea8nd să trecem asupra
nici o influenţă dincololumii
de aceste raporturi
eHterioare el pătrunde
sensiile careIl în lumea spirituală,
înconBoară/ omul este
incapail să o altere!e prin propria sa fiinţă, 'a îi este dată de entităţile spirituale care se
manifestă prin fenomenele sensiile/ iar el nu o poate altera prin propria sa forţă, &stfel/
se poate pune prolema ca atunci c8nd omul deine iniţiat să treacă dincolo de ălul ţesut
de simţuri/ dar el treuie să lase acest ăl în starea în care a fost elaorat de entităţile
spirituale,
-o!iţia omului este cu totul alta cu priire la iaţa sa interioară, Modul său de a g8ndi/ de
a simţi/ de a oi/ de a asculta ocea con=tiinţei sale depinde de gradul său de perfecţiune/
de felul în care a lucrat asupra ieţii sale suflete=ti, $mul nu poate face ca &urora sau
egetaţia să aiă un ro=u sau un erde mai frumos sau mai ur8tQ dar este în puterea sa de
a se corupe interior/ fac8nd să se nască în el emoţii nesănătoase/ Budecăţi morale eronateQ
el poate răspunde mai mult sau mai puţin ocii con=tiinţei sale/ să cultie în ceea ce
prie=te repre!entările sale frumuseţea sau ur8ţenia =i să producă formeIg8nduri
adeărate sau mincinoase, &stfel/ ălul pe care sufletul nostru îl întinde în iaţa sa
interioară asupra lumii spirituale se schimă conform cu comportamentul nostru, Ceea ce
contemplăm în spatele ălului propriei noastre ieţi spirituale depinde de însă=i natura/
ună sau coruptă/
sau puţin de!oltata poate
acestuidaălQ astfel/laeste
na=tere u=or decaricaturi
adeărate înţeles că=iunsăsuflet corupt/
tre!ească imperfect
forţe =i
repre!entări false/ asurde sau contra naturii/ c8nd se ridică spre lumile superioa re sau
c8nd cooară spre entităţile inferioare,
eoarece în toate epocile sIa stailit o diferenţiere între cunoa=terea diinităţilor de sus =i
cea a diinităţilor de Bos =i întruc8t coor8rea era considerată în mod esenţial ca mai
periculoasă dec8t urcarea se impuneau discipolilor Misteriilor care se angaBau pe această
cale eHigenţe deoseit de mari,
Treuia să menţione! acest lucru/ căci aceste două căi spre lumea spirituală Boacă un
mare rol în eoluţia omenirii =i pentru că o comparaţie între $rient =i $ccident nu poate
fi ine înţeleasă =i relaţia dintre Kcopiii lui %uciferL =i Kfraţii lui ristosL nu poate fi
concepută corect dec8t a8nd în edere aceste două căi, >n lumea eHterioară/ care apare
at8t de des ochilor no=tri ca o de!ordine pestriţă de fapte dintre cele mai dierse/ nu
eHistă nimic care să nu fie condus cu înţelepciune =i unde să nu fie în Boc fiinţe/ forţe =i
fapte spiritualeQ eenimentele lumii fi!ice sunt înţelese numai c8nd ne dăm seama de
modul în care sIau grupat eenimentele în plan spiritual/ su conducerea -uterilor pe
care leIam descris deBa su unghiurile cele mai dierse, -entru a sesi!a de ce o anumită
formă de înţelepciune sIa de!oltat în $rient =i de ce iitorul cre=tinismului depinde pe
de altă parte de de!oltarea forţelor occidentale/ treuie să ne îndreptăm atenţia asupra
srcinii =i mersului istoric al acestor două lumi,

43
&ţi aflat în cursul diferitelor conferinţe pe care leIaţi urmărit că iaţa spirituală actuală a
luat na=tere pe continentul pe care îl numim echea &tlantidă/ că o foarte eche
ciili!aţie sIa de!oltat pe acest păm8nt situat la est/ între 'uropa =i &merica actuală/ =i
că ceea ce înt8lnim drept culturi asiatice/ africane =i americane sunt descendentele echii
culturi atlanteene, &colo treuie să căutăm fundamentul a tot ce este iaţă culturală
actuală, >naintea marii catastrofe care a răă=it faţa -ăm8ntului =i iIa dat configuraţia
actuală/ în echea &tlantidă trăiau oameni total diferiţi de noi/ care erau condu=i de înalţi
iniţiati, &colo sIa de!oltat o cultură aflată su influenta unui echi mod de claredere/
astfel înc8t oamenii acestei epoci aeau facultatea instinctiă de a edea nu numai
dincolo de ălul eHterior al lumii simţurilor/ în lumea spirituală/ superioară/ ci =i dincolo
de iaţa sufletească proprie/ spre !eii inferiori, >n acele remuri/ acest lucru era natural,
&=a cum
pentru pentruacelui
oamenii oamenii actuali
timp este normal
era normal să adă
nu numai cu ochii/
să adă să audă
culorile =i să cu urechile
audă etc,/dar/
sunetele
de asemenea/ să întreadă/ dincolo de culori =i sunete/ entităţi spirituale, Tot a=a/ era
natural să perceapă nu numai ocea con=tiinţei/ ci =i/ de eHemplu/ ceea ce grecii numeau
'rinii, 'i le percepeau ca entităţi spiritualeQ echii atlanţi cuno=teau astfel instincti o
lume spirituală,
'ste sensul eoluţiei omenesti ca oamenii să se fi ridicat încetul cu încetul de la această
con=tienţă eche instinctiă/ dar clară!ătoare/ p8nă la starea de con=tienţă care
caracteri!ea!ă epoca noastră, 'ra necesar ca omenirea să treacă prin această etapă a unei
eHistenţe în planul fi!ic, "u ar fi fost posiil ca lumea spirituală să diriBe!e întreaga
eoluţie a omenirii ca un curent pornit din &tlantida p8nă în #ndia/ trec8nd peste
ţinuturile 'uropei =i &fricii p8nă în &sia/ =i ca totul să se desfă=oare în linie dreaptă,
%ucrurile nu sunt niciodată at8t de simpleQ peste tot unde se conturea!ă germenele unei
eoluţii/ ea nu se produce după o linie dreaptăQ totdeauna interine cea în eoluţie/ iar
un eHemplu al ieţii curente ă a face să înţelegeţi acest lucru, $seraţi o plantă,
-uneţi o săm8nţă în păm8nt =i edeţi cum or germina organele planteiQ mai înt8i
frun!ele/ apoi caliciul/ staminele/ pistilul =i a=a mai departe, ar pentru a asigura iaţa
normală
progresulaînunei plante
linie =i eoluţia
dreaptă sa/ interine
al continuităţii, 'ste un alt element/
necesară care nu
fecundarea emană de
fructuluiQ la ca
treuie
sustanţa fecundatoare să treacă de la o floare la alta/ pentru ca floarea să dea na=tere
fructuluiQ fructul însu=i nu iese direct din floare/ ci un întreg curent de influenţe se
eHercită din afară pentru a permite eoluţia, &ceastă imagine a plantei ilustrea!ă iaţa
*niersului =i ne lămure=te asupra modului cum se petrec lucrurile în lumile spirituale,
'ste cu totul fals să cre!i că în iaţa spirituală poate apărea un curent cultural =i că din el
sIar na=te mereu cea nou, %ucrul poate dura un timp/ dar nu este suficient pentru ceea ce
urmea!ă să se producă/ după cum floarea nu este suficientă ca să apară fructul/ dacă nu
este fecundată, %a un moment determinat al eoluţiei/ treuie ca o influenţă enind dintrI
o altă direcţie să producă o a=aI!isă fecundare spirituală, acă un curent de ciili!aţie a
progresat un anumit timp în linie dreaptă/ treuie ca o influenţă de srcine diferită să
apară =i săIl fecunde!e, upă cum în iaţa plantei elementele masculin =i feminin se
de!oltă separat/ tot astfel/ în continuarea eoluţiei oamenilor după &tlantida/ nu putea să
eHiste un singur curent de eoluţie care să se îndrepte din $ccident spre $rient/ ci treuia
să apară două curente/ care să meargă spre est, 'le urmau să se de!olte separat un timp
=i să se regăsească mai t8r!iu/ în scopul de a se fecunda reciproc, -utem urmări aceste
două curente eolutie ale omenirii/ dacă eHaminăm în mod corespun!ător cele stailite
datorită clarederii, *nul din curente se formea!ă în urma faptului că anumite popoare au
emigrat din echiul continent atlantean p8nă în nordul 'uropei/ pentru a atinge regiunile
care îngloea!ă &nglia/ nordul Vranţei/ =i apoi .candinaia actuală/ (usia/ &sia/
coor8nd p8nă în #ndia, -opoare foarte dierse compun acest curent/ care pre!intă =i o

44
anumită iaţă spirituală, *n al doilea curent î=i urmea!ă cursul mai la sud/ în a=a fel înc8t
ar treui săIl căutăm încep8nd cu actualul $cean &tlantic/ prin sudul .paniei/ traers8nd
&frica p8nă în 'gipt/ apoi în &raia, &cestea sunt cele două curente/ cele două mari
migraţii de popoare care se îndreaptă din &tlantida spre $rientQ aceste curente î=i
urmea!ă mai înt8i drumul propriu/ p8nă c8nd se fecundea!ă reciproc,
Ce deosee=te cele două curenteU Curentul care urcă spre nord includea oameni mai
înclinaţi să se serească de simţurile =i de percepiiile lor eHterioare =i săI=i îndrepte
priirea asupra lumii înconBurătoare, &ce=ti oameni erau condu=i de iniţiaţi/ care le arătau
calea spre acele lumi spirituale care se numesc !ei superiori/ !ei care se află dincolo de
ălul eHterior al percepţiilor sensiile, intre aceste diinităţi fac parte !eii mitologiei
germanoInordice+ $din/ Thor etc,
$amenii celuilalt curent posedau alte calităţiQ ei erau predispu=i a se ad8nci în iaţa lor
sufletească/ în iaţa interioară, .Iar putea spune – dar fără nici o nuanţă de dispreţ – că
popoarele nordice erau mai apte să contemple *niersul/ pe c8nd popoarele din sud erau
mai înclinate să se ad8ncească în ele însele =i să caute lumea spirituală dincolo de ălul
sufletului lor, "u este deci de mirare că descendenţii acestor popoare aeau !ei care
aparţineau mai mult categoriei de !ei supăm8nteni/ care guernea!ă în special iaţa
sufletului, 'ste suficient să eocaţi/ de eHemplu/ pe !eul egiptean $siris, $mul îl
înt8lne=te după ce străate poarta morţii, 'ste !eul care nu poate trăi în lumea simţurilor
eHterioare, 'l nIa trăit aici dec8t în timpurile echi/ dar pe măsură ce se apropiau
timpurile noi el a fost înins de puterile lumii sensiile/ de răufăcătorul .ethQ de atunci el
ieţuie=te în lumea unde omul pătrunde după moarte/ o lume pe care o afli numai c8nd te
afun!i în ceea ce este nemuritor/ durail în om/ în ceea ce trece din încarnare în
încarnare/ în ceea ce este iaţa interioară a omului, in această cau!ă/ oamenii simţeau
această iaţă interioară ca fiind legată de $siris,
&ceasta este deoseirea dintre predispo!iţiile popoarelor din sud =i cele din nord, >n

primele timpuri
dispunea întrIunale epociisens
anumit caredeaamele
urmat după marea'lcatastrofă
facultăţi, a &tlantidei/
era predestinat doardula
să urme!e un popor
cale
care conduce lumea spirituală =i să găsească pe aceste două căi ceea ce era corespun!ător
=i fecund pentru acele timpuri, >n timp ce popoarele din nord prieau spre aparenţele
sensiile eHterioare/ iar cele din sud se ad8nceau în profun!imile ieţii lor interioare/
eHista un popor care aea at8t facultatea de a se ridica spre realităţile spirituale care se
găseau dincolo de lumea eHterioară c8t =i pe aceea de a se ad8nci în el însu=i/ în aisurile
contemplării mistice/ pentru a descoperi în spatele ălului sufletului său lumile spirituale,
&ceastă facultate era pre!entă la toţi atlanteenii/ cel puţin în primele timpuri, $ asemenea
capacitate este însă legată de o altă trăire/ cu totul particulară, Cine are facultatea de a
străate dincolo de ălul simţurilor/ înt8lne=te aici !eii superiori/ dar dacă aude că în altă
parte a -ăm8ntului eHistă alte !eităii/ el nu le percepe corect, acă sIar putea însă lega
cele două faculţăţi/ dacă sIar putea ridica at8t ălul fi!ic c8t =i cel care acoperă trăirile
sufletului/ sIar face o descoperire de o mare importanţă/ =i anume că ceea ce se află în
spatele sufletului este identic în esenţa sa cu ceea ce înt8lnim dincolo de lumea eHterioară
a simţurilor, .e reelea!ă o lume spirituală unitară/ o dată din afară =i o dată dinăuntru,
acă se aBunge la această lume/ pe cele două căi/ i se recunoa=te unitateaQ cine aBunge la
lumile spirituale pe calea contemplării interioare o descoperă/ în spatele ălului
sufletului/ =i dacă are =i capacitatea de a străate ălul lumii sensiile graţie de!oltării
forţelor suprasensiile =tie că ceea ce a descoperit în el însu=i nu este diferit de ceea ce a
ă!ut în afară, &ceasta este marea trăire a unităţii ieţii spirituale pe care echiul popor
al #ndiei aea capacitatea sIo reali!e!e, C8nd priirea sa suprasensiilă se îndrepta în

45
afară/ echiul indian înt8lnea entităţile spirituale eHterioare care guernea!ă =i stăp8nesc
fenomenologia *niersului/ iar c8nd el coora în fiinţa sa intimă/ pe cale mistică/ găsea
acolo rah%anul săuQ el =tia că fiinţele pe care le percepea în spatele ălului sufletului
erau asemănătoare cu cele care/ cu un puternic a8nt care străătea Cosmosul/ au creat =i
organi!at =i lumea eHterioară,
Măreţia =i forţa care acţionea!ă asupra noastră din acele timpuri trecute ine de la faptul
că ele au păstrat un element care a eHistat în epoca echii ciili!aţii atlanteene =i care a
lăsat urme în epoca următoare, Totu=i/ eoluţia nu aansea!ă prin transformarea sau
conserarea echiului/ ci prin na=terea de noi curente care se fecundea!ă după aceea
reciproc, acă urmărim curentul septentrional care pleacă de la echea &tlantidă spre
&sia/ trec8nd prin 'uropa/ edem în echiul popor indian astionul cel mai aansat al
ciiliaţiei care/ după ce sIa unit cu alte elemente/ a dat na=tere culturii #ndiei antice, #ar
dacă mergem puţin mai la nord/ în -ersia/ înt8lnim cultura protopersană/ care ulterior ne
apare ca fiind cea a lui 4oroastru, acă o eHaminăm prin miBloacele clarederii/ edem
că îi este specific faptul că oamenii prieau mai mult spre lumea eHterioară =i căutau să
străată ălul lumii sensiile/ pentru a aBunge astfel la lumea spirituală superioară,
&ceastă particularitate a caracterului persan ne permite să înţelegem că 4oroastru/ ghidul
acestei culturi protopersane/ acorda mai puţină aloare afundării mistice în iaţa
interioară/ că manifesta chiar o anumită opo!iţie faţă de aceasta/ dar =i că diriBa priirea
oamenilor spre lumea eHterioară/ =i în primul r8nd spre .oarele sensiil/ pentru a atrage
atenţia oamenilor asupra faptului că dincolo de acesta se află o entitatea spirituală a
.oarelui/ &hura Ma!da, &eţi eHprimată astfel calea urmată de iniţiaţii popoarelor din
nord, Tocmai în s8nul ciili!aţiei -ersiei antice/ su conducerea primului 4oroastru/ a
fost elaorată cea mai înaltă formă de percepţie a lumii spirituale prin intermediul lumii
eHterioare, &ceastă formă de i!iune eHterioară era cu at8t mai puţin desă8r=ită cu c8t/
în procesul de migraţie/ popoarele rămăseseră în urma echilor per=i S1/ înaint8nd numai
p8nă în regiunile $rientului aprapiat, Toate aceste popoare se caracteri!au însă prin
faptul că priirea lor era orientată spre eHterior, Toţi iniţiaţii acestor popoare au ales calea
de a atrage
lumii atenţia celor careIi conduceau asupra lumii spirituale aflate dincolo de ălul
sensiile,
>n cadrul 'uropei mai înt8lnim/ c8nd urmărim lucrurile cu aButorul inestigaţiei
suprasensiile/ minunata cultură care formea!ă a!a pe care sIau de!oltat celelalte
culturi europene – în cultura celtă –/ unde se regăsesc urmele a tot ce este născut din
colaorarea sufletului poporului =i din cunoa=terea initiaţilor, estigiile îi sunt aproape
total pierdute astă!i =i numai cunoa=terea metodelor de inestigare spirituală ne poate
permite să le descifrăm în lumea sensiilă, echiul element celt/ care ne apare ca solul
hrănitor al tuturor celorlalte culturi europene/ nu este dec8t un ecou al unor culturi încă
mai echi care/ întrIun anumit sens/ erau mai puţin aansate în acesată eoluţie dec8t
înalta/ marea ciili!aţie a lui 4oroastru/ dar care au urmat acela=i drum ca ea/ potriit
caracterului popoarelor lor, &ceste popoare fuseseră reparti!ate în a=a fel înc8t/ conform
întinderii lor eHterioare/ fiecare din ele putea urma drumul lumii spirituale întrIun mod
diferit, >n funcţie de tăr8mul pe care locuiau/ aceste popoare urmau această cale întrIun
mod mai mult sau mai puţin perfect,
Treuie să fie clar că relaţiile pe care le întreţine omul cu lumea eHterioară/ fie că este
spirituală sau fi!ică/ eHercită asupra lui o anumită influenţăQ trăirile sale nu sunt doar un
fel de oglindă a lumii/ care eHistă pentru ca omul să afle cea/ ci au ca scop să stimule!e
eoluţia sa întrIun sens ine determinat, Ce repre!intă/ de fapt/ omul unei anumite epociU
'l este scopul pentru care a fost organi!at de forţele cosmice care trăiesc în amianţa sa,

46
.untem re!ultatul a ceea ce forţele cosmice au făcut din noi/ ne de!oltăm după cum
pătrund în noi aceste forţe cosmice, "u numai cel care inspiră aer sănătos î=i modelea!ă
organele în mod corespun!ător/ ci =i cel care/ adopt8nd un anumit fel de iaţă spirituală/
î=i construie=te organismul spiritual/ =i întruc8t organismul corporal nu este dec8t efectul
celui spiritual/ =iIl formea!ă =i pe acesta, $mul este o fiinţă în eoluţie continuă,
>nţelegeţi deci că la toate popoarele acestui curent septentrional/ care primeau mai ales
forţele lumii eHterioare/ sIau de!oltat îndeosei calităţile corpului/ tot ceea ce poate
modela omul din eHterior, &ceste forţe eHterioare au de!oltat în om ceea ce se putea
edea în mod eHterior =i simţi ca acţion8nd în elQ din această cau!ă nu găsiţi de!oltate la
aceste popoare numai irtuţi ră!oinice/ ci =i un instrument din ce în ce mai perfect
pentru a pătrunde în lumea eHterioarăQ chiar creierul se perfecţionea!ă su efectul acestor
forţe, #ată de
eHterioare, ce laacest
"umai oamenii
curentacestor
putea popoare
produce sunt pre!enţi
în iaţa germenii
spirituală înţelegerii
calităţile care aulumii
condus
omul/ în final/ la dominarea forţelor naturii, .Iar putea spune că aceste populaţii au aut
griBă să perfecţione!e ceea ce se poate edea din om din eHterior/ nu numai în domeniul
fi!ic/ ci =i intelectual/ estetic/ moral, Corpul fi!ic era din ce în ce mai mult pătruns de
spirit/ iar sufletul indiidual/ care se reîncarna/ găsea în general la fiecare reîncarnare
condiţii corporale mai faoraile nu numai din punct de edere fi!ic ci =i moral, Tot ce
spirituali!a aparenţa eHterioară a fiinţei umane =i co!pul său fi!ic se putea deci de!olta
în asemenea condiţii,
acă ne întreăm ce treuia să se de!olte la popoarele care au urmat cealaltă cale/
putem spune că este ora de desă8r=irea ieţii interioare, %a ele/ de eHemplu/ se
înt8lne=te/ noţiunea de con=tiinţă/ pe care am căutaIo în !adar la popoarele al căror rol era
să spirituali!e!e aspectul eHterior al corpului, 'a apare la popoarele din sud/ care
cuno=teau eHperienţele sutile ale sufletului =i a căror iaţă interioară sIa îmogăţit cu
astfel de noţ iuni/ înc8t sIau putut de!olta p8nă la acea comoară/ uimitoare =i în pre!ent/
care este misterioasa =tiinţă ermetică a echilor egipteni, &ceastă înţelepciune at8t de
mult respectată de toţi cei care o cuno=teau nu sIa putut de!olta dec8t fiindcă iaţa
interioară
născute dina acest
omului a apărut
curent la acest >npopor,
al omenirii, cadrulToate artele
acestui =i toată
curent înţelepciunea
se acorda sunt
mai puţină
importanţă spirituali!ării corpului fi!ic dec8t spirituali!ării forţelor interioare ale
sufletului =i rafinării lor continue,
-riiţi sculptura greacăP -entru a repre!enta corpul fi!ic înnoilat/ spirituali!at/ artistul
î=i alegea modelele dintre oamenii popoarelor din nord, Toate statuile lui 4eus/ ale
&froditei/ ale -alas &tenei aparţin/ în configuraţia lor eHterioară/ tipului rasial
septentrional, #ar pentru a repre!enta eoluţia interioară a sufletului se simţea neoia să
se arate că în suflet se de!oltă forţe modelatoare/ în mod ini!iil/ =i pentru aceasta se
pre!enta o figură ca cea a lui ermes sau a lui Mercur, ermes este altfel alcătuit dec8t
ceilalţi !eiQ el repre!intă tipul africanQ cu totul altfel de urechi/ altfel de păr/ ochi, .e =tia
că acest tip de om este purtător al spiritului =tiinţific/ al înţelepciunii =i a tot ce acţionea!ă
asupra sufletului omului/ de unde legătura cu rolul de mesager pentru !eii inferiori pe
care îl aeau ermes sau Mercur,
.e poate spune deci+ curentul septentrional de populaţii reali!ea!ă un om care în
corporalitatea sa eHterioară repre!intă spiritul ca întrIo imagineQ celuilalt curent de
populaţii iIa reenit sarcina de a modela sufletul ini!iil/ care nu este perceptiil dec8t
atunci c8nd priirea se întoarce spre interior, -opoarele din nord au modelat un corp care
reproduce în mod eHterior imaginea diinităţii în om, -opoarele din sud au creat un suflet
care reproduce imaginea interioară a diinităţii în om/ care acţionea!ă în interior/

47
ini!iilă/ actiă =i eficace, &ceste două curente sIau de!oltat mai înt8i în mod separat/
ca sustanţa fecundată/ masculină =i feminină/ în plantăQ apoi/ după ce au atins un punct
culminant/ unul pe calea interiori!ării/ celălalt în căutarea unei eHpresii fi!ice a
spiritualului/ c8nd a enit timpul potriit cele două curente au treuit să se fecunde!e
reciproc, acă am urmări cele două curente =i în ce prie=te aspectul eHterior/ istoric/
om găsi confirmate cele spuse mai înainte,
&stfel/ !eii popoarelor din sud au rămas ni=te diinităţi mai mult sau mai puţin ini!iile/
cu care omul se unea în forul său interior/ în faţa cărora se resimţea o anumită frică/ dar
spre care se putea prii cu încredere, &m arătat deBa că aceste diinităţi ale lumii
interioare sunt percepute după cun suntem noi în=ine construiţi, acă omul poartă în sine
calităţi morale/ ace=ti !ei apar su forma lor adeărată =i rearsă în el esenţa lorQ fiinţa
omenească se simte iluminată =i transfigurată interior de ei, acă omului îi lipse=te
simţul moral/ dacă are numai repre!entări neadeărate/ ur8te/ imaginea acestor !ei este cu
totul deformată =i apare su forme înspăim8ntătoare/ demonice/ după cum =i cea mai
frumoasă figură poate apărea deformată =i caricaturală c8nd o contemplăm reflectată întrI
un glo de grădină, >nt8lnind !eii care apar în iaţa lor interioară/ oamenii puteau aea
sen!aţia că se află în pre!enţa unor uni amici/ toară=i spirituali intimi/ =i săIi
recunoască ca sursă interioară a ieţii lor suflete=ti/ a faptelor lorQ este cea care aparţine
!onei celei mai interioare a fiinţei lor, Viinţa omenească se putea simţi iluminată/ întărită
=i transformată de aceste entităţi diine, ar c8nd se edea deformat/ el putea să se
înspăim8nte în faţa spectacolului la care priea cu groa!ăQ aceste imagini îl puteau
chinui/ urmări/ împinge la cele mai mari eHcese/ căci omul se afla în faţa celor mai
Bosnice instincte ale sale, -uteţi aprecia deci de ce se aea griBă ca nici un om să nu
contemple ace=ti !ei fără o pregătire =i de ce centrele careIi deschideau omului accesul la
lumea spirituală cereau de la el o seeră purificare morală/ o perfecţionare de sine
riguroasă/ o pregătire deoseit de unăQ el era permanent aerti!at asupra pericolelor care
eHistau/ în ca!ul înfruntării acestor !ei/ dacă aea un suflet prea sla,

Ce este deci această


meridionaleU acă amlume
reaspirituală a cărei mărturie
săIi caracteri!ăm o găsim
natura după mai înt8i
stăp8nitorii săi/laam
popoarele
numiIo
lumea lui %ucifer/ lumea -urtătorului de lumină/ deoarece este ora de acea lume diină
a cărei strălucire iluminea!ă interior oamenii/ fără să poată deeni i!iilă eHterior =i pe
care sufletul treuie să =iIo cucerească prin propria sa perfecţionare, 'ste întrIadeăr
lumea lui %ucifer/ pe care curentul meridional a găsitIo pe această cale,
C8t prie=te celelalte popoare/ am ă!ut că ele căutau să facă din fiinţa eHterioară a
omului/ încarnată su o formă sensiilă între na=terea =i moartea sa/ o imagine care să fie
c8t mai fidelă posiil diinităţii, #dealul lor nu putea fi dec8t de a atinge/ în această
priinţă/ cea mai mare perfecţiune =i de aI=i consacra toate eforturile pentru a crea cel
puţin o dată pe -ăm8nt un corp fi!ic at8t de spirituali!at/ at8t de perfect înc8t să fie
capail nu numai să încarne!e o imagine a diinităţii/ dar să =i primească în sine această
diinitate, Cu alte cuinte/ idealul lor era cel al unei indiidualităţi omene=ti suficient de
perfecte/ spirituali!ate/ înnoilate/ care să facă în a=a fel înc8t corpul său fi!ic/ în cursul
eHistenţei păm8nte=ti/ să poată primi în el însu=i această diinitate, #ar celui care a arătat
în modul cel mai clar realitatea lumii spirituale care se află dincolo de ilu!iile simţurilor/
lui 4arathustra S6/ iIa enit pentru prima oară =i ideea+ treuie creată o corporalitate
eHterioară printrIo forţă morală/ intelectuală =i spirituală de a=a natură înc8t
corporalitatea re!ultată să fie spirituali!ată la maHimum posiil, in această cau!ă el =iIa
dat toată silinţa să se perfecţione!e din încarnare în încarnare/ înc8t de fiecare dată să se
afle întrIun corp mai înnoilat/ în!estrat cu cele mai înalte calităţi morale/ estetice =i

48
intelectuale, edem cum indiidualitatea care a apărut pentru prima dată în echea -ersie
su numele de 4arathustra a lucrat asupra sa pentru a rena=te întrIun corp fi!ic din ce în
ce mai perfecţionat/ înc8t să atingă un grad suprem de spirituali!areQ acest corp nu mai
este/ în acest ca!/ numai imaginea lumii diine/ ci noilul receptacul în care cooară
diinitatea/ perceput p8nă atunci numai dincolo de ălul lumii sensiile, Ceea ce
4arathustra numea lumea spiritelor solare/ plasate în spatele .oarelui fi!ic/ ceea ce el
numea &hura Ma!da/ spiritul ascuns al inelui/ se apropia din ce în ce mai mult de
-ăm8nt/ pentru a se încarna acolo întrIun corp desă8r=it/ spirituali!at, 4arathustra a
apărut/ cu oca!ia uneia din încarnările sale/ în corpul 1ui #isus din "a!areth/ iar acest
corp era at8t de spirituali!at =i înnoilat înc8t el a putut primi în sine spiritul care p8nă
atunci răm8nea ascuns dincolo de ălul lumii sensiile, >n acest corp sIa putut reărsa
această
nord eraînaltă spiritualitate
pregătit , Corpul uman/ care la popoarele aparţin8nd curentului din
prin aceeaScă direcţia priirii era îndreptată mereu spre lumea spirituală/
era apt să deină purtătorul acelui spirit care se ascunde dincolo de lumea simţurilor,
&stfel fusese pregătit marele/ grandiosul eeniment/ prin care lumea spirituală pe care o
ascunde ălul lumii sensiile =i pe care nu o poate contempla ochiul fi!ic/ ci numai
priirea spirituală/ sIa întrupat timp de trei ani în corpul lui #isus din "a!areth, &stfel/
principiul spiritual/ principiul hristic/ sIa de!oltat timp de trei ani în corpul pregătit al
lui #isus din "a!areth,
-opoarele din nord nu aeau deci numai i!iunea celor ce se ascund dincolo de lumea
eHterioară/ ci sIa pregătit =i posiilitatea ca această spiritualitate să poată să se reerse pe
-ăm8nt/ pentru ca ceea ce se edea mai înainte numai dincolo de .oare să poată umla
timp de trei ani printre oamenii -ăm8ntului, &=adar/ %ucifer a pătruns în omenire prin
curentul de popoare meridional/ iar ristos a pătruns prin curentul de popoare nordic/
conform caracterului acestor două categorii de popoare, #ar noi trăim acum epoca în care
aceste două curente treuie să se unească/ cum o fac cele două principii/ masculin =i
feminin/ ca să se producă fecundarea, "oi trăim în epoca în care entitatea oiectiă a lui
ristos/ care a pătruns din afară în corpul spirituali!at al lui #isus din "a!areth/ treuie să
fie înţeleasă
pentru ca fiind
a se uni forţaspirituală
cu lumea unui suflet carepoate
care cooară din ce
fi găsită în în ce maicareI=i
interior/ ad8nc are
în elsrcinea
însu=i/în
lumea lui %ucifer, Vecundarea acestor două curente se a face încetul cu încetul, 'a a
început în momentul la care se face referinţă c8nd ni se spune că s8ngele de Berfă al lui
ristos care curgea de pe cruce a fost str8ns în cupa sf8ntă a 6raalului/ cum această cupă
sf8ntă a fost adusă în $ccident/ enind dinspre $rientul unde oamenii se pregătiseră s#
&neleag# enirea lui ristos culti8nd întrIun anumit mod lumina lui %ucifer, Oi astfel
unirea acestor două curente care eHistă în omenire nu a înceta să progrese!e, $rice ar
rea să facă oamenii pre!entului se a împlini în iitor/ pentru m8ntuirea omenirii =i
unirea celor două curente în s8nul culturii+ Viinţa sulimă a lui ristos/ care conduce
eoluţia lumii =i a omenirii/ a fi înţeleasă graţie luminii pe care sufletul o prime=te din
interior/ din împărăţia lui %ucifer S:,
ristos a aduce sustanţa iar %ucifer forma/ =i prin unirea lor or apărea impulsurile
care treuie să reali!e!e eoluţia spirituală a omenirii =i care or aduce iitorul/ pentru
m8ntuirea =i inele oamenilor,

"$T'
19 &ici nu este ora de per=ii istorici/ ci de populaţiile care au trăit în cea mai eche antichitate/ înainte de perioada istorică/ pe
teritoriul care a deenit mai t8r!iu -ersia,

49
69 4arathustra de care orim aici nu este/ desigur/ personalitatea istoric ă pe care o cunoa=tem toţi :4oroast ru;/ ci un strămo=
preistoric al acestuia, (aţiunea de a fi a acestui fenomen este că urma=ii unei mari indiidualităţi continuau să poarte numele său
timp de mulţi ani, &cesta era cel puţin oiceiul în remurile îndepărtate,

9 .e ede aici ce asurdă denatunare este aceea de a acu!a pe autorul acestei conferinţe că lIar fi identificat pe ristos cu
4arathustra, 'l nu lIa identificat pe ristos cu 4arathustra/ a=a cum nu lIa identificat nici cu 5uddha,

:9 'Hperienţa acumulată arată că acest pasaB a fi interpretat eronat/ în sensul că eu a= considera că în sufletul uman ristos se
une=te cu %ucifer, acă/ în plus/ se a suînţelege ceea ceI=i repre!intă fiecare prin numele de %ucifer/ această Budecată gre=ită a
repre!enta un neadeăr, "umai dacă se a face referire la forţa %ucifer înţeleasă în sensul dat în aceste conferinţe se a înţelege în
mod corect ce am spus =i nu a fi prileB pentru suspiciuniQ om eita orice neînţelegere doar dacă om interpreta forţa lui %ucifer în
sensul eHact în care sIa orit în aceste conferinţe,

CON0ERINA a ,I+a

M3&c4e& 5 6> au'ust 1787


&m orit ieri despre două curente spirituale purtate de populaţii diferite care au migrat
din echea &tlantidă spre est =i despre cum sIau de!oltat acestea în sensuri diferite/
astfel înc8t sIau pregătit pentru a produce ceea ce treuia să se înt8mple în iitor, &m
arătat cum la popoarele care au migrat spre sud a aut loc ad8ncirea spre acea lume
spirituală care se află dincolo de lumea sufletului omenesc/ cum în ca!ul celuilalt curent
priirea a fost orientată spre mediul înconBurător al omului/ pentru a pătrunde dincolo de
aparenţele lumii sensiile/ p8nă la lumea spirituală pe care acestea o ascund, &m ă!ut
cum sIau format/ la populaţiile din sud/ acele calităţi care conduceau sufletul spre
entităţile spirituale care aparţin principiului luciferic/ iar pe de altă parte cum se apropia
din ce în ce mai mult de -ăm8nt entitatea regală/ spiritualIconducătoare care se afla
dincolo de lumea solară/ pentru ca/ în sf8r=it/ să apară încarnată întrIun corp fi!ic ca o
indiidulitatea care din încarnare în încarnare =iIa spirituali!at corpul fi!ic at8t de mult
înc8t diinitatea să nu aiă în acesta numai o imagine/ ci să se poată încarna ea însă=i,
&cesta a fost marele 'eniment pe care îl putem numi încarnarea lui ristos – a spiritului
solarnord,
din – în corpul lui #isus din "a!areth/ care sIa de!oltat în cadrul curentului popoarelor

&m mai atras atenţia asupra faptului că în timp ce aceste două curente aansau unul spre
altul în scopul ca întrIo !i să se poată fecunda reciproc a apărut în sudul &siei/ în primele
timpuri care au urmat după catastrofa &tlantidei/ poporul indian/ care/ întrIun anumit
sens/ repre!intă sufletul omenesc ce poate prii at8t spre lumea eHterioară sensiilă c8t =i
în sine însu=i/ pentru a găsi spiritualitatea/ care simţea a priori identitatea spiritului din
om =i din lume, acă dorim să ne repre!entăm întrIun mod =i mai precis raporturile care
eHistau at8t la nielul popoarelor c8t =i al iniţiaţilor între aceste concepţii =i impresii
diferite putem proceda după cum urmea!ă,
"e putem repre!enta cum contempla sufletul protoindian suprafaţa -ăm8ntului =i cum
osera munţii/ pădurile =i coorul egetal/ animalele =i lumea oamenilor etc, &cest
suflet/ care poseda la un niel înalt clarederea spirituală/ percepea dincolo de toate
aceste aparenţe o lume spirituală ale cărei entităţi îi apăreau ca ni=te forme eterice care nu
coorau p8nă la nielul de condensare al lumii fi!ice, 'l nu percepea în lumea eHterioară
numai aceste elemente densificate pe care le constituie munţii/ arorii/ stelele/ ci =i eterul
mai
treuisutil/
să ne=iimaginăm
toate aceste forme repre!entau
că sustanţa lumeanudiină
acestor spirite eHterioară,
se compunea 5ineînţeles/
dec8t din eterQ nu ar
la fel
cum fiinţa omenească posedă un corp fi!ic/ care poartă în el principiul eteric/ principiul
astral =i pe cel al 'ului/ corpul inferior cel mai dens pe care îl posedau aceste spirite nu
era corpul fi!ic/ ci corpul eteric/ purtător al altor principii/ de esenţă superioară, #ată

50
uniesul în care sufletul echiului indian î=i cufunda priirile, ar ce resimţea el atunciU
Cu ce eHperienţă a sufletului era asociată această percepţie clară!ătoareU echiul indian
g8ndea+ 'u mă găsesc pe -ăm8nt/ =i/ în calitate de om/ am eoluat în cursul a foarte lungi
perioade de timp/ de la primul germene omenesc de pe echiul .aturn p8nă la stadiul
terestru, & treuit să coor p8nă la nielul de materie fi!ică densă pentru a do8ndi
con=tienţa de mine însumi, C8nd spun aceasta/ oresc despre fiinţa mea ca despre un
'u, &m fost toară=ul fiinţelor spirituale pe care le percep în Burul meu prin contemplarea
lumii eterice =i a lumilor superioare, &m ie=it din ele =i am coor8t/ pentru a mă densifica
în mod corespun!ător, Tot ce este perfect în om se regăse=te în aceste sfere pe care eu le
contemplu/ =i nu este ora numai de perfecţiunile =i calităţile pe care omul le posedă
deBa/ dar =i de cele pe care treuie să le do8ndească, Totu=i/ eHistă cea pe care nici o
entitate nu oinfinit
perfecţiuni poate mai
do8ndi/
înaltedac8 nu cooară
dec8t cele a1ep8nă în planulomene=ti/
con=tienţei fi!ic, >n *niers eHistă de
alte moduri
con=tienţă, ar/ pentru a de!olta con=tienţa specială pe care o de!oltă omul pe -ăm8nt/
o fiinţă treuie să cooare pe acest -ăm8nt =i să se încorpore!e de un număr de ori în
materia densă,
$ricare ar fi deci perfecţiunile infinit mai înalte ale fiinţelor spirituale pe care eu le
contemplu/ este una pe care ele nu o pot afla în sfera lor/ căci dacă -ăm8ntul eHistă este
pentru ca să se poată na=te în fiinţa omenească acea facultate care este con=tienţa 'ului,
& putea să spui despre tine însuţi KeuL/ a=a cum o face omul/ nu am înt8lnit în lumile pe
care eu le contemplu, 'u însumi îmi am srcinea în eleQ tot ce trăie=te în ele trăie=te =i în
mine/ dar toate acestea sunt reunite în con=tienţa umană a 'ului, >n lumea spirituală nu sI
ar putea ori de o con=tienţă omenească a 'ului, Volosirea acestui cu8nt în sens uman
pentru ceea ce eHistă în aceste lumi nu are sens/ nu are conţinut, -entru tot ce se află în
mod spiritual în mediul amiental nu se poate folosi dec8t un cu8nt care eHclude 'ul/
astfel înc8t putem spune+ >n această lume eHistă tot ce eHistă în mine/ dar nuImi este
îngăduit să desemne! ceea ce eHistă în afară cu 'ul meuQ treuie să folosesc în acest sens
un cu8nt care eHclude 'ul,

$amenii #ndiei echi desemnau ceea ce percepeau în afara lor prin -at/ care înseamnă
KacelaL în opo!iţie cu KeuL, Oi pentru a eHprima faptul că omul este de aceea=i natură cu
-at/ ca KacelaL/ =i că el nu sIa putut de!olta ca 'u dec8t coor8nd pe -ăm8nt/ ei
spuneau+ 'u sunt acest -at – tu e=ti &cela, 'i re!umau în sensul cel mai înalt legătura lor
intimă cu mediul înconBurător spiritual/ cu această contemplare clară!ătoare a
*niersului/ prin cuintele+ &cesta eHistă/ dar acest uniers eHterior e=ti tu însuţi,
$r/ ei =tiau/ în acela=i timp/ că această calitate eHterioară pe care o desemnau prin -at
poate fi găsită/ de aseme!!ea/ coor8nd în ad8ncurile sufletului indiidual/ apăr8nd
a=adar c8nd din afară/ c8nd din interior, acă mă cufund în sufletul meu/ regăsesc acolo
aceea=i sustanţă spirituală srcinară ca cea pe care în afară eu o numesc -at, ar atunci/
pentru a intra întrIun raport corect cu spiritul care trăie=te astfel în mine/ ca fundament al
meu/ înăluit prin iaţa fi!ică a sufletului/ eu treuie să mă eHprim altfel =i în loc de a
spune+ &cesta e=ti tu însuţi/ oi afirma+ 'u sunt rah%an/ eu sunt Totul, &ceste două
eHpresii luate împreună/ Keu sunt &cestaL =i Keu sunt TotulL/ înseamnă în fond+ acă
contemplu lumea eHterioară/ -at/ eu găsesc o lume spiritualăQ dacă mă cufund în sufletul
meu/ găsesc o lume spirituală/ =i cele două sunt acela=i lucru, &ceasta a fost nuanţa
sentimentului fundamental în timpul primei epoci a culturii postatlanteene, Cele două
lumi spirituale au fost resimţite în mod unitar,

51
&cesta a fost unul din polii concepţiilor spirituale, Celălalt pol a fost de!oltat în alt loc,
>n #ndia antică sIa format sentimentul de unitate între iaţa eHterioară =i iaţa interioarăQ
se poate presupune că cealaltă eHtremă a consta în a întoarce priirea spre eHterior/ a nu
te ocupa dec8t de lumea spirituală care se arată dincolo de ălul aparenţelor sensiile,
&ceasta a fost întrIadeăr atitudinea unui alt popor/ care ede lumea spirituală eHterioară/
dar/ prin predispo!iţiile sale/ el nu poate înţelege a priori că această lume este aceea=i cu
cea interioară, "u este deci de mirare că la acest popor apar concepţii religioase =i
sisteme filosofice care se adresea!ă spiritelor =i !eilor aflaţi dincolo de lumea sensiilă/
că se dau pentru aceste entiţăţi diinIspirituale aflate dincolo de lumea sensiilă denumiri
mitice sau de alt fel/ că în centrele de Misterii corespun!ătoare discipolii sunt introdu=i în
acea lume spirituală aflată dincolo de lumea sensiilă, "u este de mirare că alături de
acesteiaţa
prin Misterii =i de ace=ti
sufletească !ei populari
interioară/ eHistă
pe calea careconcomitent Misterii careînsele
duce la fundamentele conduc
aleoamenii
acestei
ieti, 'Histă/ în adeăr/ în timpul erei postatlanteene/ un ţinut cultural în care cele două
tipuri de Misterii coeHistă efecti unul alături de altul/ unde se de!oltă/ pe de o parte/
a=aInumitele Misterii apolinice/ iar pe de altă parte cultul =i Misteriile dionAsiace,
&ceastă dualitate se găse=te în 6recia antică,
-rima cale era propoăduită at8t poporului c8t =i iniţiaţilor/ =i conducea la fiinţele lumii
spirituale care se află dincolo de simţuri/ întrIun cu8nt/ dincolo de .oare, >n măsura în
care grecul le cunoa=te/ el le desemnea!ă cu numele de fiinţe apolinice, &polo/ !eul
solar/ era repre!entantul fiinţelor spirituale diine care se ascundeau dincolo de
aparenţele eHterioare, *n altfel de Misteriu arată calea care trece prin iaţa interioară/ în
drumul spre fundamentele acestei ieţi spirituale despre care am spus ieri că fiinţa
omenească nu le putea atinge fără o pregătire riguroasă =i maturitatea necesară, Ca
urmare/ ele erau mai proteBate împotria lipsei de maturitate dec8t cele apolinice, &cestea
se ofereau unor cercuri populare largi/ în timp ce !eii care pot fi găsiţi pe calea interioară
erau re!eraţi pentru cei care puteau deeni maturi prin de!oltarea lor morală =i
intelectuală, &cest al doilea tip de Misterii era cunoscut su numele de Misterii
dionAsiace/ iar entitatea
ionAsos/ spiritul centralcentrală este
al acestui ionAsos,
grup "u este
de diinităţi/ deci
poate de mirare
fi găsită faptulapropiată
o entitate că în
de sufletul omenesc/ foarte asemănătoare unui om/ dar un om care nu urcă p8nă în planul
fi!ic =i care era găsit numai c8nd coora din lumea fi!ică la fundamentele ieţii suflete=ti,
&cesta este motiul profund al dii!iunii ieţii spirituale la greci în apolinică =i
dionAsiacă, >n ultimul timp sIa manifestat o intuire a faptului că în 6recia ar fi aut loc o
asemenea dii!iune a ieţii spirituale, >n anturaBul lui (ichard agner sIa ănuit că ar
eHista a=a cea/ de=i nu sIa reali!at o con=tienti!are a motielor spirituale ale dihotomiei,
Vriedrich "iet!sche =iIa fundamentat prima sa lucrare/ uimitoare/ genială/ .a/terea
trage!iei/ pe acestă distincţie dintre apolinic =i dionAsiac la greci, &cestea au fost
presentimente despre ceea ce poate fi cunoscut prin inestigarea spirituală, >n multe
locuri se înţelege astă!i că numai o asemenea aprofundare a putea da răspuns la astfel
de proleme, in toate părţile urcă acest presentiment că numai aici se află răspunsul pe
care îl a=teaptă oamenii,
.ă ne întoarcem priirile spre curentul de eoluţie, &m ă!ut deBa că numai grupul cel
mai aansat al curentului septentrional/ ciili!aţia -ersiei antice/ pe remea primului
4oroastru/ putea apărea ca fiind mediul ideal al creării unui corp în care să se poată
încarna fiinţa care se apropia din afară de -ăm8nt =i de omenire, 4oroastru însu=i =iIa
asumat această sarcină de a pregăti din încarnare în încarnare un corp at8t de spirituali!at
înc8t să poată primi mai t8r!iu sulimul spirit solar în plenitudinea sa/ su forma lui

52
ristos, 4oroastru reine în lume ca #isus din "a!areth/ oţin8nd în cursul încarnărilor
sale succesie maturitatea necesară pentru a fi timp de trei ani purtător al spiritului solar,
&=adar/ ce raport eHistă între &polo =i ristosU &ceasta este o chestiune care ă preocupă
fără îndoială, C8nd echii greci pronunţau numele lui &polo/ ei înţelegeau că se ore=te
întrIadeăr de această sferă spirituală care se află dincolo de .oare, -oţi face o anumită
diferenţiere în modul de a concepe o entitate sau lucru/ dacă ai această capacitate, Cel
care =iIa de!oltat o iaţă interioară mai ogată este capail să adă mai ine lucrurile
dec8t alţii/ a=a că treuie să spunem că atunci c8nd un grec pronunţa numele lui &polo el
se referea la entitatea care aea să se manifeste mai t8r!iu ca ristos/ dar nu o resimţea
dec8t în mod oalat ca &polo, &polo este ca un e=m8nt a lui ristos/ iar forma sa
eHterioară se aseamănă cu o fiinţă care este acoperită cu acesta c8nd spunem &polo =i
ristos, &u treuit să cadă unul după altul ălurile de pe cel care era perceput ca &polo/
pentru ca ristos să deină i!iil =i inteligiil pentru oameni, &polo este/ a=adar/ o
alu!ie la ristos/ dar nu este ristos,
Care este oare particularitatea lui ristos pentru ciclul nostru de eoluţieU acă neIam
repre!enta toate aceste fiinţe diinIspirituale/ entităţi ale spiritului pe care echile
popoare leIau considerat ca fiind !eii de sus/ care se află dincolo de lumea sensiilă/ pe
care oamenii îi prieau ca fiind stăp8nii care conduc *niersul/ ar treui să spunem că
particularitatea lor este aceea că ei nu cooară p8nă în lumea fi!icăQ îi poate contempla
numai con=tienţa clară!ătoare care se ridică deasupra planului fi!ic/ la ederea
etericului, &stfel au deenit i!iili 4eus/ &polo/ Marte/ otan/ $din/ Thor etc,/ care
sunt realităţi, ar am mai putea spune =i că aceste entităţi spirituale nu aeau capacitatea
să cooare p8nă în planul fi!ic/ ele puteau cel mult să se manifeste temporar su o formă
fi!ică/ a=a cum relatea!ă miturile care oresc despre apariţii de scurtă durată ale lui
4eus/ sau ale altor !ei/ care coorau din $limp su o formă omenească sau su o altă
formă pentru a reali!a o acţiune printre oameni, "u putem ori de o încarnare fi!ică
durailă a acestor entităţi care se află dincolo de lumea sensiilă, .e poate deci spune că
&polo este o fiinţă care nu poate să se încarne!e întrIun corp fi!ic,
-entru aceasta era neoie de mai multă forţă dec8t aea &poloQ era necesară forţa lui
ristos, ristos are proprietăţile tuturor celorlalte entităţi din lumea eHterioară/ toate
proprietăţile perceptiile pentru con=tienţa clară!ătoare/ dar 'l are/ de asemenea/
proprietatea de a străate frontiera care separă lumea diină de cea a oamenilor =i poate
să se încarne!e întrIun corp omenesc / pregătit în acest scop pe -ăm8nt, "umai ristos
posedă acest dar în lumea diinIspirituală, &=adar/ o singur# fiin#/ spun ine/ o singur#
fiin# dintre entităţile lumii spirituale a putut coorî p8nă la acel punct la care săI=i
stailească lăca=ul întrIun corp uman în cadrul lumii sensiile =i să trăiască ca om printre
ceilalţi oameni, &cesta este marele/ imensul 'eniment al încarnării lui ristosQ în
această lumină treuie săIl înţelegem, "umai o con=tienţă clară!ătoare poate descoperi
!eii =i spiritele deasupra lumii fi!iceQ ristos este găsit în cadrul lumii fi!ice/ de=i este de
aceea=i natură/ aceea=i esenţă ca aceste fiinţe diine, >n lumea eHterioară nu se pot afla
dec8t ceilalţi !ei, 'l este singurul care trăie=te în interiorul fiinţei umane/ care părăse=te
lumile spirituale eHterioare pentru a pătrunde în sufletul omenesc, 'ste ora de un
eeniment de o eHtremă importanţă pentru eoluţia lumii =i a omenirii, >nainte/ pentru a
căuta un !eu interior/ treuia coor8t p8nă la !eii suterani ascun=i dincolo de ălul
sufletului, ristos este un !eu care poate fi găsit în eHterior =i în interior, &cesta este
elementul esenţial care a apărut în epoca a patra postatlanteană/ după cea a #ndiei/ a
-ersiei =i a 'giptului, Ceea ce a fost g8ndit în echea #ndie mai mult în astract/ unitatea
lumii spiritualIdiine/ unitatea lui -at =i a lui rah%an/ care se răsp8nde=te din două

53
laturi ale sufletului/ a deenit o realitate ie prin 'enimentul hristic, Mai înainte se
putea spune că diinul care se găse=te pe calea care duce în eHterior =i cel care se găse=te
pe calea care duce în interior nu sunt unul =i acela=i lucru, &cum/ se putea spune+ $mul
treuie doar să cooare în el însu=i, acă participi la întruparea lui ristos/ găse=ti în tine
o entitate care este în acela=i timp &polo =i ionAsos întrIo singur# fiinţă,
&tunci apare o altă întreare, &m ă!ut că pentru om fiinţele spirituale ale lumii
eHterioare sunt repre!entate de ristos/ cea mai puternică entitate care/ ca fiinţă
eHterioară/ deine totodată a fiinţă interioară, Cum stau lucrurile cu celelalte entităţi pe
care leIam numit fiinţe lucifericeU .Iar putea oare spune că una din aceste fiinţe
luciferice/ un oarecare ionAsos/ entitate luciferică/ sIa încarnat întrIo fiinţă omeneascăU
"u/ un asemenea lucru nu se poate spune, &ceasta este eHperienţa eoluţiei spirituale/
faptul că nu se poate spune acela=i lucru despre această lume, "oi atingem acum un
punct crucial al întregii eoluţii a omului =i *niersului, acă neIam întoarce în epoci
foarte echi ale eoluţei omului =i a Cosmosului/ am afla că sufletul prie=te spre
eHterior =i ede lumea diinIspirituală în uniersul eHterior/ că el prie=te spre interior =i
descoperă acolo lumea spirituală/ sau/ pentru a folosi eHpresiile grecilor/ că descoperă în
afară uniersul apolinic =i în el însu=i uniersul dionAsiac, ar treptat/ o dată cu
desfă=urarea eoluţiei/ lucrurile se schimă+ în timpurile echi/ c8nd cea mai mare parte a
omenirii era clară!ătoare/ lucrurile se pre!entau a=a cum i leIam descris, .e percepeau
în mod eHterior diinităţile de sus =i în mod interior diinităţile de Bos/ =i aceste două căi
se deschideau spre lumea spirituală, acă orim despre epoci mai t8r!ii/ descoperim o
omenire ale cărei facultăţi clară!ătoare au slăit/ care a pierdut din ce în ce mai mult
echea claredere primitiă/ oscură/ crepusculară, ar să ne referim la un timp în care
numai un mic număr de oameni aea o claredere naturală, &ce=ti oameni – nu este
neoie să ne întoarcem în urmă foarte departe/ îi găsim =i în epoca caldeanoIegipteană –
edeau încă !eii de sus/ c8nd traersau ălul aparenţelor eHterioare/ sau !eii de Bos/ c8nd
coorau în ad8ncurile sufletului lor, Cei care erau la un niel mai înalt de iniţiere aeau
impresii mai clare =i mai puternice, &u eHistat mereu iniţiaţi care percepeau în mod
plenar unitatea celor două uniersuri/ dar ace=tia erau cei mai aansaţi dintre oameni,
'Histau/ a=adar/ pe -ăm8nt – cu mai multe secole înaintea încarnării lui ristos – anumiţi
oameni care conseraseră echea claredere =i iniţiaţi care aeau acces la una sau la
cealaltă cale de inestigare spirituală, & enit insă o epocă în care ceea ce putem numi
lumea diinităţilor inferioare sIa retras din ce în ce mai mult din iaţa oamenilor/ =i c8nd
chiar iniţiaţii mai aansaţi aeau greutăti în a le atingeQ dar diinităţile superioare de
dincolo de lumea sensiilă eHterioară erau relati u=or accesiile la un niel redus de
iniţiere, #niţiaţii ciili!aţiei iudeoIeraice puteau/ chiar dacă nu se aflau la un niel
deoseit de ridicat de iniţiere/ să facă eHperienţa de a prii în lume unde/ în ciuda
clarederii lor limitate/ edeau uniersul lui #ahe/ care nu era numai o idee/ o
repre!entare/ ci o realitate eterică pentru priirea clară!ătoare/ care le orea ca o fiinţă
omenească, >n timp ce pentru popor #ahe era doar o fiinţă despre care se spunea că
eHistă/ pentru iniţiaţi el corespundea unei realităţi, impotriă/ unui iniţiat al echiului
popor ereu iIar fi fost mai greu să se cufunde în el însu=i pentru a găsi acolo domeniul
diinităţilor inferioare, 'l ar fi treuit să recunoască că nu pătrunde p8nă la a!ă/ că
găse=te acolo doar iaţa sufletului său/ că nu poate trece prin crusta densă a ieţii sale
suflete=ti pentru a aBunge la nielul diinităţilor de BosQ acestea se retrăseseră întrIun
întuneric necunoscut, 'ra pe remea coor8rii lui ristos pe -ăm8nt/ iar spiritele
luciferice se retrăseseră în mare măsură în umră, #ar în omenirea eHterioară nu puteai
au!i dec8t că eHistă centre de Misterii =i că numai cei care erau iniţiaţi în acestea puteau
do8ndi facultatea de a moili!a forţele ieţii lor suflete=ti pentru a aBunge la lumea

54
dionAsiacă, .e presimţea în mod ag ceea ce puteau cerceta oamenii în ad8ncile enigme
ale Misteriilor, ar acesta era un lucru despre care nu se orea dec8t alu!i =i despre
care numai foarte puţini aeau o repre!entare clară în epoca în care ristos era a=teptat,
Mult mai precise erau repre!entările despre diinităţile eHterioare, Mulţi oameni mai
aeau încă trăirea ie a !eilor eHteriori,
$menirea =iIa continuat eoluţia, Care este re!ultatul acestei eoluţiiU a eHista o istorie
a omenirii eHterioare/ căreia în iitor îi a fi integrată =i o istorie a Misteriilor, $menirea
eHterioară a transforma iaţa sa spirituală/ ristos a pătrunde din ce în ce mai mult în
ea, ar =i în Misterii a fi recunoscută natura =i esenţa lui ristos/ pe care aia am
început a o con=tienti!a, .ufletul omenesc a înţelege din ce în ce mai intim !eul pe care
priirea îl putea cuprinde în epoca lui 4oroastru/ c8nd el se întorcea spre .oare =i
deenea clară!ător, &cest !eu care coora spre -ăm8nt/ care era regentul lumii
eHterioare/ a deeni din ce în ce mai interior, ristos pă=e=te astfel prin lume/ =i/ după
ce a fost un !eu cosmic coor8t pe -ăm8nt/ deine din ce în ce mai mult un !eu mistic pe
care omul îl a putea ieţui întrIo !i în interiorul sufletului său, #ată de ce/ în epoca
coor8rii lui ristos/ se putea reali!a ceea ce au descris mai t8r!iu discipolii săi !ic8nd+
"oi în=ine am pus m8inile noastre pe rănile .ale/ noi în=ine am au!it ocea .a pe munte,
'i se puteau referi la un fapt eHteriorQ elementul esenţial era pre!enţa eHterioară a lui
ristos, &tunci 'l nu ar fi putut fi ieţuit în mod mistic/ interiorQ nu ar fi putut fi sesi!ată
natura sa dionAsiacă, 'l treuia să fie perceput mai înt8i ca ristos eHterior,
ar progresul în con=tienti!area lui ristos de către oameni constă în aceea că el cooară
din ce în ce mai ad8nc în suflet/ că ei îl or putea edea din ce în ce mai interior/ căI=i
or putea ieţui trăirile suflete=ti proprii în mod interior/ mistic/ =i că or cunoa=te din ce
în ce mai mult ristosul eHterior/ ristosul din interior al propriului suflet/ ristosul
mistic, edeţi cum/ în a=aInumitul misticism care apare în primele secole ale erei
cre=tine la ionisie &reopagitul care a fost prieten =i discipol al .f8ntului -ael/ ristos
este recunoscut mai înt8i prin facultăţi oculte eHterioare, Toate descrierile acestei prime
=coli oculte pe
caracteristici sunt
caredele a=a natură/înînc8t
desfă=oară lumileristos este=ipre!entat
eHterioare care pot fimai
aflateales
prinprin acele
claredere
instinctiă diriBată spre eHterior, .ă înaintăm c8tea secole =i să edem ce sIa înt8mplat în
trăirile interioare ad8nci ale unui Maister 'c@art/ ale unui Dohannes Tauler =i ale celor
care iIau urmat/ p8nă la misticii moderni, .unt oameni care priesc spre iaţa lor
interioară, &=a cum în timpurile echi se priea spre interior pentru a edea dincolo de el
=i pentru a aBunge la ionAsos/ misticii moderni pătrund în sufletul lor =i pot spune/ ca
Maister 'c@art+ ristosul istoric este/ desigur/ un fapt/ iaţa .a se înscrie în istorieQ dar
eHistă posiilitatea să coori în tine însuţi =i săIl găse=ti acolo pe ristosul mistic, &stfel/
în eoluţia sa/ sufletul omenesc aBunge să găsească pe ristos nu numai în lumea
eHterioară/ ci să afle natura dionAsiacă a lui ristos/ ristosul mistic, Mai înt8i a eHistat
ristosul istoric/ apoi prin actiunea acestuia sIau produs astfel de efecte asupra sufletului
omenese înc8t a deenit posiilă eHistenţa unui ristos mistic, &stfel putem ori =i în
epoca modernă de o eHperienţă interioară/ mistică a lui ristosQ dar prolema treuie
înţeleasă în sensul că înaintea intrării .ale în lumea păm8ntească 'l a fost mai înt8i un
ristos cosmic, acă odinioară coorai în profun!imile ieţii suflete=ti/ nu găseai acolo
pe ristos/ ci pe ionAsos, &stă!i/ dacă teIai de!oltat în mod corespun!ător/ găse=ti o
entitate – ristos, ristos/ din diinitate eHterioară a sufletului a deenit o diinitate
interioară a sufletului/ care a pune stăp8nire pe sufletul omenesc/ pe măsură ce se a
apropia din ce în ce mai mult de 'l prin trăirile sale suflete=ti,

55
&cesta este un eHemplu despre felul cum se răstoarnă acţiunea priucipiilor care
eoluea!ă în lume, C8nd omul actual spune că eHistă un ristos mistic în interiorul său
nu ar treui să uite că în lume totul a eoluat/ =i că con=tienţa mistică nu este aceea=i în
toate timpurile/ ci este re!ultatul unei eoluţii, C8nd echii (ishi ai #ndiei î=i ridicau
priirea spre lumile spirituale =i oreau de ishaIarman ei se refereau la aceea=i
fiinţă cosmică pe care 4oroastru o a numi &hura Ma!da, &ceasta era entitatea ristos/
cel care/ în !ilele noastre/ poate fi găsit în sufletul omenesc, &cesta este re!ultatul
acţiunii lui ristos însu=i pe -ăm8ntQ ristosul cosmic/ astronomic/ deine ristosul
misticQ diinitatea eHterioară sIa interiori!at/ încetul cu încetul,
ar/ pentru că tot ce se int8mplă în lumea fi!ică eHterioară este un efect al spiritualităţii/
această hristificare a sufletului î=i manifestă/ de asemenea/ efectele sale asupra altui
aspect al ieţii, &cest efect se a arăta/ la început/ doar în Misterii =i el sIa reali!at deBa în
parte de la întemeierea Ocolilor occidentale ale (osacrucii, C8nd sufletul urma calea
echilor Misterii =i coora în el însu=i pentru a găsi !eii inferiori/ el îl înt8lnea acolo pe
ionAsos/ care nu este dec8t un alt nume pentru asta lume a diinităţilor luciferice, ar
în epoca în care ristos sIa apropiat de -ăm8nt în gloria sa/ chiar con=tienţa
clară!ătoare/ dacă nu a atins cele mai înalte grade/ a dispărut în întuneric, & dispărut
fiinţa luciferică, "umai iniţiaţii cei mai aansaţi aeau acces la lumea luciferică/
celorlalţi oameni treuia să li se spună+ acă eţi cooră fără purificare =i nepregătiţi/
aceste fiinţe luciferice ă or apărea su aspectul deformat de demoni/ care Iar antrena
spre toate relele, e aici in descrierile înspăim8ntătoare ale acestor lumi suterane =i
frica pe care o inspira întrIo anumită epocă chiar numele lui %ucifer, Oi întruc8t oamenii
care nu progresea!ă o dată cu eoluţia resimt în mod puternic mo=tenirea trecutului/
această frică faţă de numele lui %ucifer trăie=te încă în suflete, >n realitate/ lumea lui
%ucifer reîncepe a se manifestaQ ea apare mai înt8i oamenilor clară!ători/ după ce
principiul hristic a hristificat un anumit timp forţele sufletului, C8nd ristos a acţionat
suficient în suflet/ sustanţa sa pătrunde în acesta =i îi conferă/ prin hristificarea sa/
maturitatea necesară pentru a aea din nou acces la împărăţia entităţilor luciferice, -rimii
oameni
înţeleagăcare au făcut
=i săIl aceastăpeeHperienţă
contemple au fostpătrun!8nd
ristos/ acesta iniţiaţii rosicrucieni/
în sufletul care
lor însIau străduit
calitate de să
ristos mistic/ =i săIl simtă trăind în eiQ iaţa lor interioară se întăre=te prin eHistenţa lui
ristos în interiorul lor/ care deine o forţă =i o armă împotria tuturor ispitirilor,
.ustanţa lui ristos deine în ei o lumină nouă/ o lumină astrală interioară, Trăirea
istorică a lui ristos străluminea!ă trăirile sufletului nostru/ în a=a fel înc8t ne permite să
regăsim accesul la împărăria lui %ucifer, %a început/ iniţiaţii rosicrucieni erau singurii
capaili de aceasta/ dar încetul cu încetul ei or răsp8ndi în lume ceea ce pot percepe din
principiul luciferic/ anunţ8nd marea unire spirituală care constă în aIl înţelege pe ristos/
a cărui sustanţă sIa reărsat în sufletul omenesc/ cu aButorul acelor facultăţi spirituale
care se de!oltă în spiritul fiecărui om prin infiltrarea întrIun mod cu totul nou a
principiului luciferic,
Munca de pregătire spirituală a unui iniţiat rosicrucian consta în aI=i concentra toate
sentimentele/ sen!aţiile =i g8ndurile sale asupra figurii centrale a lui ristos/ această
figură grandioasă pe care neIo !ugrăe=te .f8ntul #oan în 'anghelia sa/ =i astfel să se
înnoile!e =i să se purifice, Căci întrIadeăr totul se schimă în sufletul care prie=te cu
eneraţie la această figură descrisă de 'anghelia lui #oan, C8nd preluăm în noi ceea ce
radia!ă din ea/ sufletul ni se impregnea!ă cu ristos/ =i ristos mistic prinde iaţă în noi,
acă însufleţim =i mai mult aceste forţe prin studiul altor documente cre=tine/ sufletul
nostru este din ce în ce mai pătruns de sustanţa spirituală a lui ristos/ el se purifică =i
se ridică încetul cu încetul spre lumile superioare, -rin aceasta este clarificată =i

56
purificată mai ales dispo!itia noastră sufletească, >năţăm săIl resimţim pe ristos/ fie în
maniera uniersală a unui Maister 'c@art =i Tauler/ fie în mod delicat/ ca .uso =i alţiiQ te
simţi unit cu ceea ce sIa reărsat din marile lumi cere=ti prin încarnarea lui ristos pe
-ăm8nt, &stfel iniţiatul rosicrucian se pregăte=te să pătrundă prin claredere în acele
lumi pe care echile timpuri leIau numit dionAsiace/ iar epoca modernă luciferice,
Ce efect au aceste pătrunderi în lumile luciferice asupra unui iniţiat rosicrucian actualU
acă sufletul se încăl!e=te =i se umple de entu!iasm pentru diin atunci c8nd este
hristificat/ celelalte facultăţi spirituale ale noastre/ cele prin care sesi!ăm =i înţelegem
lumea/ sunt luminate/ străătute =i întărite de acţiunea principiului luciferic, >n acest fel
se ridică iniţiatul rosicrucian spre acest principiu =i/ făc8nd aceasta/ iniţierea îi ascute =i
desă8r=e=te facultătile spiritualeQ astfel/ el nu numai căIl simte pe ristos în mod mistic
în el/ ci îl poate =i descrie/ poate relata cum este 'l/ îl poate cuprinde în imaginiIg8nduri/
în imagini spiritualeQ el nuIl simte =i trăie=te în mod oscur/ ci îl ede în mod concret/
su o formă comparailă cu cele din lumea eHterioară sensiilă, &Il ieţui pe ristos ca
sustanţă sufletească este posiil prin aceea că omul î=i îndreaptă priirea spre figura sa
a=a cum ne apare din 'anghelii, ar aIl descrie/ aIl înţelege în aceea=i manieră în care
se înţeleg fenomenele =i percepţiile lumii sensiile/ =i aIi sesi!a măreţia =i importanţa
uniersală/ aIl percepe ca o cau!ă pentru tot ce se înt8mplă în lume este posiil numai
c8nd iniţiatul cre=tinImistic aBunge la cunoa=terea domeniului luciferic, &=adar/ în
rosicrucianism/ %ucifer ne conferă facultatea de aIl descrie =i înţelege pe ristos S1,
Timp de secole nu sIa făcut altcea dec8t să se răsp8ndească 'angheliile/ să se
reproducă Cu8ntul care emană din ele/ să se lase inimile să se încăl!ească la înăţătura
'angheliilor =i să se înflăcăre!e sufletele cu căldura =i entu!iasmul pe care le emană
'angheliile, ar astă!i ne aflăm înaintea unei eoluţii în care nu mai poate fi suficientă
oţinerea tradiţională a înăţăturilor 'angheliilorQ oamenii or KaltceaL, Cei care nu
doresc acest altcea or purta @arma opunerii la introducerea principiului luciferic în
interpretarea 'angheliilor, Multe spirite ar putea spune+ Ca uni cre=tini/ este suficient
să acceptăm
forma pe care'angheliileQ
leIa datIo înprin ele secolelor
cursul ore=te ristos/ chiar dacă neIau
religia tradiţională, &stfelfost transmise
de oameni potsu
crede că sunt uni cre=tini dacă or repeta fără încetare+ (ăm8neţi departe de noi/ oi/ cu
cunoa=terea oastră spirituală/ noi îl aem pe ristos din 'anghelii =i nu rem să =tim
nimic altcea, egeaa or repeta aceasta/ imagin8nduI=i că sunt uni cre=tiniQ în
realitate ei sunt inamicii lui ristos/ căci/ din egosim/ se declară satisfăcuţi de tot ce le
oferă interpretarea tradiţională a 'angheliilor =i or să suprime ceea ce a aduce în
iitor cre=tinismul, Cei care se cred astă!i uni cre=tini sunt adesea cei mai mari
eHterminatori ai adeăratului cre=tinism, &stă!i înţeleg eoluţia cre=tinismului numai cei
care g8ndese =i se eHprimă de o cu totul altă manieră+ "u rem să fim egoi=ti =i să
spunem că 'angheliile ne sunt suficiente/ că nu rem să aflăm nimic din consideraţiile
oastre astracte/ căci ceea ce ne aduce =tiinţa spiritului nu este un lucru astract,
&deăratii cre=tini sunt cei care =tiu că omenirea actuală are neoie de cu totul altcea
dec8t cre=tinismul egoi=tilor =i care sunt con=tienţi că lumea nu mai poate trăi din echea
tradiţie a 'angheliilorQ dar este necesar ca lumina lui %ucifer să se proiecte!e asupra
acestor 'anghelii, $amenii percep înăţăturile care ră!esc din centrele de iniţiere ale
rosicrucienilor/ unde facultăţile spirituale au fost ascuţite/ prin pricipiul luciferic/ pentru a
pătrunde din ce în ce mai ad8nc în mesaBul eanghelic, &ce=ti iniţiaţi au înţeles că
'angheliile au o profu!ime infinită/ astfel înc8t nimeni nu poate crede că le epui!ea!ă
conţinutul, &stă!i a sosit timpul c8nd rosicrucienii treuie să lase ca înăţătura lor să se
răsp8ndească în lume/ unde Misteriile sunt chemate să aplice 'angheliilor forţa lor

57
spirituală oţinută din lumea luciferică, &ceasta este cunoa=terea occidentală a spiritului/
care constă în a cultia înăţătura care poate fi scoasă din această lume pentru a lumina
'angheliile, Otiinta spiritului treuie să deină un instrument pentru interpretarea
'angheliilor/ cărora li se reelea!ă grandoarea =i puterea, #ntroducerea în mesaBele de
ucurie ale esenţei cre=tine care parcurge *niersul/ iniţierea în aceasta/ ca =i proiectarea
asupra 'angheliilor a luminii pe care rosicrucianismul a oţinutIo din împărăţia lui
%ucifer ţine de lucrarea =tiinţei spiritului,
&stfel/ ristos/ care din diinitate eHterioară a deenit ristos mistic/ a reintrodus
sufletul omenesc/ prin înnoilarea pe care iIo datorăm/ în acel domeniu care a treuit să
răm8nă închis pentru un timp =i care întrIo etapă eche a fost numit dionAsiac, $menirea
o a cuceri din nou în cursul timpurilor care se deschid înaintea ei, >nţelegerea lui ristos
prin facultăţile spirituale de!oltate =i iluminate de forţele lui %ucifer/ acesta este mie!ul/
esenţa curentului spiritual care treuie să se infiltre!e în $ccident, Oi aceasta este/ cu
priire la iitor/ misiunea rosicrucianismului,
Ce se înt8mplă/ de fapt/ în eoluţia noastrăU ristos =i %ucifer/ unul ca dumne!eu
cosmic/ celălalt ca diinitate interioară a omului/ au mers alături în timpuri echi/ primul
putea fi găsit în regiunile superioare/ celălalt în regiunile inferioare, &poi lumea a
progresat =i un timp sIa =tiut că departe de -ăm8nt eHistă ionAsos =i %uciferQ în schim/
sIa aut trăirea că ristosul cosmic pătrunde tot mai mult în -ăm8nt/ tot mai mult în
suflet/ că acum %ucifer deine din nou i!iil/ recognosciil, &stfel se pot re!uma căile
urmate de aceste două entităţi diine, 'le se apropie am8ndouă de -ăm8nt/ din două părţi
diferiteQ %ucifer deine ini!iil c8nd calea lui se încrucisea!ă cu cea a lui ristos/ căci
lumina sa este eclipsată de lumina lui ristos, %a început/ ristos era considerat fiinţă
cosmică/ iar %ucifer fiinţă intraumană, 'i î=i încruci=ea!ă drumurile, &poi ristos intră în
sufletul omenesc/ se transpune în spirit planetar al -ăm8ntului/ iar pentru oameni deine
tot mai mult ristosul misticQ trăirile interioare îl ad8ncesc =i îl fac cunoscut, .ufletul
deine astfel din ce în ce mai apt să adă din nou cealaltă entitate care a făcut drumul
iners de =i
interioară la pur
fiinţa interioară
terestră spre lumea
o diinitate eHterioară,
cosmică, %ucifermai
'l a străluci deine dintrIo
puternic diinitate
în lumea pe care
o edem dincolo de aparenţele sensiile, Cunoa=terea omenească suferă o răsturnare,
acă omenirea lIa perceput altădată pe %ucifer dincolo de ălul lumîi interioare =i pe
ristos a=a cum îl edea 4oroastru/ dincolo de lumea sensiilă eHterioară/ ea îl a
cunoa=te în iitor pe ristos prin afundarea =i interiori!area în fiinta proprie/ iar %ucifer
a fi aflat priind în afară/ în regiunile cosmice,
.Ia produs deci o răsturnare totală în condiţiile de acces la cunoa=tere în cursul eoluţiei
omene=ti+ dintrIun !eu cosmic/ ristos a deenit un dumne!eu terestru/ care în iitor a
fi sufletul -ăm8ntuluiQ dintrIun !eu terestru/ %ucifer a deenit un !eu cosmic/ =i dacă
omul a dori în iitor să urce din nou în lumea spirituală eHterioară ascunsă în spatele
ălului lumii sensiile/ dacă el nu rea să răm8nă la aparenţele grosiere ale materiei/
treuie să atingă realităţile spirituale prin eHpresia lor sensiilă/ să se lase purtat spre
lumină de -urtătorul de lumină, #ar facultatea careIi este necesară pentru a aBunge acolo
nu poate înflori dec8t dacă =iIo făure=te din forţele care se rearsă din domeniul lui
%ucifer, $menirea sIar cufunda în materialism/ necre!8nd dec8t în eHistenta lumii
materiale eHterioare/ dacă nu sIar ridica la inspiraţie graţie principiului luciferic, >n timp
ce principiul hristic are ca ocaţie să fortifice fiinţa noastră interioară/ principiul luciferic
are ca ocaţie de!oltarea facultăţilor noastre de cunoa=tere/ pentru a pătrunde *niersul
în plenitudinea sa, %ucifer consolidea!ă în noi puterea de a înţelege =i a cunoa=te lumeaQ
ristos ne face din ce în ce mai puternici în interior,

58
"$T'
19 oar reauaIcredinţă sau neînţelegerea pot denatura cele pre!entate datorită sensului curent dat termenului %ucifer :-urtător de
lumină;, $ricine înţelege ce rem să spunem aici prin %ucifer,

CON0ERINA a ,II+a

M3&c4e& 5 67 au'ust 1787


in ultimele două conferinţe eţi fi înţeles că în eoluţia omenirii eHistă anumite
eenimente care nu sunt luate în seamă în iata eHterioară/ iar prin aceasta multe lucruri
din ce se înt8mplă în fundamentele spirituale ale acestei eoluţii sunt gre=it înţelese,
Conclu!iile conferinţei de ieri Iau permis să edeţi că ieţuirea mistică a lui ristos/
ieţuire pe care omul o poate reali!a c8nd cooară în trăirile sufletului său cu ceea ce am
numit sustanţa lui ristos nIa eHistat întotdeauna/ ea sIa de!oltat în timpQ faptul istoric
al încarnării lui ristos a fost o premisă necesară pentru pre!enţa ristosului mistic în
suflet/ astfel înc8t nu se poate spune că trăirea ristosului mistic ar fi fost posiilă
oric8nd pentru sufletele omene=ti/ chiar =i în perioada precre=tină, *n Meister 'c@art sau
alte personalităţi comparaile/ cu trăirile lor interioare/ nu sunt posiile dec8t în era
cre=tină/ nu mai înainte, $ g8ndire astractă nu a recunoa=te acest lucruQ este ceea ce a
apărea în ca!ul unei g8ndiri concrete/ realistIspirituale, Chiar =i lucrurile pe care leIam
spus despre denumirile entitătilor luciferice =i despre fiinţa lui ristos sunt de înţeles
numai dacă se admite că în întreaga organi!are omenească a aut loc/ în cursul mileniilor
care au precedat =i a secolelor care au urmat după încarnarea lui ristos/ o transformare
imperceptiilă pentru simţuri =i raţiunea eHterioară/ dar nu mai puţin radicală, $amenii sI
au transformat în mod esenţial după marea catastrofă atlanteană, $r/ dacă în trăirile din
ciclul actual al omenirii eHperienţa de iaţă eHterioară este legată de faptul că omul/
atunci c8nd
dispo!iţie intră trei
în cele întrIo încarnare/
îneli=uri percepe
ale sale lumeafi!ic/
:corpurile prineteric
instrumentele
=i astral;/ careIi
modul stau
de a la
înţelege lumea în diferite epoci succesie depinde de schimările pe care le suferă
organi!area acestor îneli=uri, "u eHistă un mod de a edea care să fie asolut acela=i
pentru toate epocile, $amenii nu pot edea *niersul dec8t conform cu propria lor
organi!are,
.ă ne repre!entăm acum cea mai radicală transformare care a aut loc în natura
omenească încep8nd de la catastrofa atlanteană/ deIa lungul marilor culturi ale #ndiei
antice/ ale -ersiei antice/ ale Caldeei =i 'giptului/ ale 6reciei =i (omei/ p8nă în epoca
noastră, >naintea catastrofei atlanteene/ relaţiile dintre diferitele mădulare ale fiinţei
umane erau diferite faţă de epocile ulterioare+ coacţionarea corpului fi!ic cu cel eteric sIa
modificat, e eHemplu/ corpul eteric al capului era mai de!oltat dec8t capul fi!ic =i aea
legături mai puţin str8nse cu capul, 'oluţia se eHprimă în faptul că legăturile dintre
acestea dein mai intense =i că cele două corpuri sunt din ce în ce mai asemănătoare, $r/
toate forţele care organi!ea!ă corpul fi!ic/ care îl compun =i îi armoni!ea!ă părţile/ se
află în corpul eteric, .e poate deci spune că/ în ceea ce prie=te omenirea atlanteană/
forţele care construiau corpul fi!ic acţionau asupra lui din eHterior/ deoarece corpul eteric
era în afara
integrat corpului/
corpului fi!ic/mai alesîl animă
=i ele în ceea=icestimulea!ă
prie=te capul,
acum Mai t8r!iu/
mai ales dinaceste forţe
interior, arsIau
toate
acestea au treuit să fie pregătite printrIo lentă glisare a corpului eteric în corpul fi!ic,
acă rem să înţelegem echea cultură indiană/ treuie să ne fie clar că lucrurile se
pre!entau acolo cu totul altfel dec8t mai t8r!iu/ chiar în timpurile caldeanoIegiptene, >n

59
ca!ul oamenilor epocii grecoIlatine se atinsese deBa o pătrundere completă a corpului
fi!ic de către corpul eteric/ astfel înc8t pentru con=tienţa clară!ătoare organi!area
corpului eteric al omului nu depă=ea limitele corpului fi!ic,
"u aceasta era situaţia în ca!ul oamenilor #ndiei antice, >n acel timp/ con=tienţa
clară!ătoare ar fi arătat cum corpul eteric – mai ales la nielul capului – depă=ea corpul
fi!ic, in această cau!ă echiul popor indian edea lumea în cu totul alt mod dec8t
poporul egiptean, $mul grecoIlatin aea în esenţă acela=i mod de a edea ca =i noi/
percepea lumea/ prin aparenţele sensiile/ su formă de culori/ sunete/ forme etc, ar
pentru spiritul #ndiei antice toată această lume era saturată de un fel de aur eteric care se
ridica din toate lucrurile/ ca =i c8nd ele ar fi ars =i ni=te apori sutili sIar fi degaBat din
orice formă, .e edea un element eteric care acoperea orice lucru/ ca o rouă sutilă sau
ca o u=oară promoroacă, >n timp ce atunci acest lucru se edea în mod natural/ în !ilele
noastre sufletul omenesc nu ar putea oţine o astfel de edere dec8t prin eHerciţiile
recomandate de =tiinţa spiritului,
Ceea ce caracteri!ea!ă sensul eoluţiei deIa lungul diferitor epoci culturale este faptul că
corpul eteric pătrunde din ce în ce mai profund în corpul fi!ic, &stfel sIa transformat
percepţia omenească/ deoarece aceasta depinde de organi!area corpului eteric, Oi acest
aspect/ la r8ndul său/ este legat de eoluţia entităţilor luciferice/ care se manifestă mai
înt8i din interiorul -ăm8ntului =i al sufletului/ pentru a urca la trepte de eHistenţă
cosmică/ =i de faptul că fiinţa lui ristos/ după ce a fost o diinitate cosmică/ cooară
p8nă la a se încarna întrIun corp omenesc =i se manifestă de această dată în interiorul
-ăm8ntului =i al sufletului, &ceastă întrepătrundere dintre principiul apolinic =i principiul
dionAsiac/ această pă=ire în sens iners/ am putea spune/ a fiinţei %ucifer =i a fiinţei
ristos nu a fost posiilă dec8t fiindcă organi!area omenească sIa modificat în sensul
descris, ar ea nu a făcut aceasta numai pentru Budecarea trecutului/ ci =i pentru
pregătirea iitorului, "oi trăim a!i întrIo epocă în care întrepătrunderea cea mai intimă a
corpurilor eteric =i fi!ic a fost deBa împlinită, Trăim acum mi=carea inersă/ prin care
corpul eteric
părăsirea iese lent adincorpului
progresiă corpul fi!ic,
fi!ic&ceasta
de cătreestecorpul
eoluţia normală
etericQ or aeni
omenirii în iitor/
timpuri c8nd
constituţia omului se a pre!enta su acela=i aspect ca în timpurile antice/ c8nd noi ne
om simţi corpul eteric depă=ind în toate direcţiile corpul nostru fi!ic, %a ora actuală ne
aflăm la miBlocul acestei tranformări/ =i dacă am =ti acest lucru am înţelege c8te cea din
manifestările moride ale pre!entului, Toate acestea corespund unor mari legi cosmice,
$mul nu ar putea atinge scopul eoluţiei sale dacă el ar trece printrIo Kîncruci=areL a
mădularelor organismului său, Totu=i/ tot ce este în noi este pătruns de ceea ce ne
înconBoară+ de entităţile diine care sunt în lumea spirituală =i care trimit în noi curenţii
lor/ tot a=a cum elementele fi!ice ale -ăm8ntului î=i trimit curenţii lor în organismul
nostru fi!ic, >n timpurile antice/ c8nd corpul eteric era eHterior corpului fi!ic/ anumiţi
curenti îl străăteau continuu/ iar omul îi percepea în mod con=tient =i îi resimţea ca
reelaţii cosmice, $mul simţea acest lucru ca pe cea care se reela interiorităţii sale,
Curenţii se reărsau din lumea spirituală în corpul său etericQ era ceea ce lucra la
de!oltarea corpului său fi!ic,
-entru a caracteri!a acum din eHterior ce am spus în cursul acestor ultime !ile/ se poate
spune+ Ceea ce se deersase în corpul eteric al omului/ ceea ce acesta resimţea ca
elementul cel mai interior al său erau influenţele lumii luciferice preatlanteene, $mul
păstrase o mo=tenire adusă din influenţele luciferice care se reărsaseră în corpul său
eteric, Vaptul că aceste influenţe se întunecau din ce în ce mai mult/ că omul nu mai
percepea nimic din ele în epoca încarnării lui ristos/ cu eHcepţia ca!ului în care era

60
ora de un înalt grad de iniţiere/ se eHplică prin faptul că corpul eteric intra din ce în ce
mai mult în corpul fi!ic/ se unea cu el =i omul înăţa să se serească de organele fi!ice,
in această cau!ă/ fiinţa diină care treuia să apară pe -ăm8nt su o formă fi!ică
perceptiilă sIa încarnat ca celelalte entităţi fi!ice, $menirea de atunci nu putea aea
înţelegere dec8t pentru un !eu încarnat/ fiindcă se oi=nuise să nu perceapă ca adeărat
dec8t ceea ce îi reelau instrumentele corpului său fi!ic, Treuia ca lucrurile să se
desfă=oare astfel pentru ca cei care îl înconBurau pe ristos să poată spune/ pentru a întări
cele înt8mplate+ "oi am pus m8inile noastre pe rănile .ale =i degetele noastre în urmele
cuielor, Treuia ca această mărturie a simţurilor să poată trăi în om ca un sentiment care
atunci c8nd eHistă contriuie la confirmarea unui lucru, >n #ndia/ în timpurile echi/
acestei mărturii nu i sIar fi acordat nici o aloareQ sIar fi spus+ -ercepţia sensiilă a
spiritualului
ridici p8nă lanu
unare pentru
anumit mine
grad mare aloareQ
de cunoa=tere dacă rei să&=adar/
clară!ătoare, percepiînţelegerea
spiritul/ treuie să te
lui ristos
a treuit mai înt8i să se de!olte ca tot ce eHistă în lume,
Totu=i/ fiinţa omenească pierdea încetul cu încetul/ epui!a în mod progresi impusul
luciferic pe care îl ausese în corpul său eteric/ cel pe care îl mo=tenise din epocile
îndepărtate/ c8nd corpul său eteric nu trăia încă în întregime în corpul fi!ic/ fiind încă în
eHteriorul acestuia =i primind în părţile sale eHterioare influenţa lui %uciferQ coor8rea
corpului eteric în corpul fi!ic a făcut încetul cu încetul ca omul săI=i piardă facultatea de
a percepe lumile superioare cu organele sale eterice, .e poate deci spune/ despre un
anumit timp/ că strămo=ii omului putuseră contempla lumile superioare =i că ceea ce ei
au ă!ut sIa păstrat în scrierile lor, >n acest sens se poate ori de o înţelepciune antică,
Mai t8r!iu însă aceasta nu a mai putut fi înţeleasă nemiBlocit/ căci/ în măsura în care
corpul eteric pătrunde în corpul fi!ic/ fiinţa omenească nu se mai poate folosi dec8t de
simţurile sale =i de raţiunea sa fi!ică/ iar forţele sale clară!ătoare parali!ea!ă,
-osiilitatea de a contempla lumile spirituale nuIi mai este dată dec8t iniţiatului/ care
urcă la lumile suprasensiile printrIun antrenament sistematic,

>n pre!ent
eteric se derulea!ă
se elierea!ă procesul
din nou iners+
de corpul omenirea
fi!ic/ dar nu atreuie
aBuns cre!ut
la un stadiu în care
că acest corp corpul
eteric a
oţine de la sine tot ce a adus ca mo=tenire din trecut, acă nIar face dec8t să se
desprindă de corpul fi!ic/ nu ar păstra în el nimic din forţele pe care leIa aut altădată, >n
iitor/ el treuie să renască din corpul fi!ic al omuluiQ dar dacă acesta nuIi oferă nimic/ el
răm8ne fără conţinutQ este sensul eoluţiei umanităţii ca oamenii să eliere!e corpul
eteric din corporalitatea fi!ică =i săIl poată eentual lăsa să plece gol, Ce importanţă ar
aea aceastaU Corpul eteric este purtătorul tuturor forţelor =i cel care impulsionea!ă ce se
înt8mplă în corpul fi!ic, 'l nu treuie să furni!e!e forţe corpului fi!ic numai c8nd se află
în întregime în el/ ci permanent/ chiar =i c8nd se a afla din nou parţial în afara acestuia,
acă îl lăsăm id/ dacă nuIi dăm nimic/ el nu a putea acţiona asupra corpului fi!ic/ căci
nu a aea forţa de retroacţiune, upă ce a trecut prin corpul fi!ic/ corpul eteric treuie
săI=i oţină forţele din corpul fi!ic, e aici treuie săIi fie ele date/ pentru ca atunci c8nd
a fi afară să poată aea retroacţiuni asupra corpului fi!ic, 'ste sarcina omenirii pre!ente
de a prelua în ea numai ceea ce este posiil în cadrul acţionării în corpul fi!ic, Ceea ce se
prelucrea!ă în interiorul corpului fi!ic se a putea integra eoluţiei/ =i c8nd omul a trăi –
în încarnările sale ulterioare – întrIun organism fi!ic din care corpul eteric se a fi
desprins p8nă la un anumit punet/ a răm8ne în con=tienţa sa graţie acestui corp eteric
parţial elierat,
Ce dă/ a=adar/ corpului fi!ic capacitatea de a transmite mo=tenirea sa corpului etericU Ce
permite omului să reerse în corpul său eteric forţele careIl or pune întrIo !i în situaţia

61
să poarte un corp capail săIi trimită din nou anumite forţe din eHteriorU acă trei milenii
înainte de ristos =i trei milenii după ristos omul nIar fi cunoscut nimic altcea dec8t
ceea ce omenirea a primit în afară de 'enimentul lui ristos/ el nIar fi trăit în corpul său
fi!ic nimic care să poată însoti ca forţă corpul eteric c8nd acesta se desprinde de corpul
fi!ic, $mul poate transmite ceea ce do8nde=te el prin trăirea lui ristos în cadrul lumii
fi!ice, $rice legătură cu principiul hristic/ cu trăirile legate de 'enimentul ristos
cooară în a=a fel în trăirile sufletului în cadrul lumii fi!ice/ înc8t acest suflet =i/ o dată cu
el/ orice aparţine de corporal este astfel pregătit înc8t poate reărsa în corpul eteric ceea
ce îi a fi necesar în iitor, &stfel a treuit să aiă loc trăirea lui ristos/ a=a a treuit ea
să pătrundă sufletul uman pentru ca oamenii să poată înţelege în iitor sensul eoluţiei
lor, Ceea ce se înt8mplă acum în corpul fi!ic comunică forţele sale corpului eteric/ =i
dacă acesta
forţele este pentru
necesare hrănit cu ceea din
a radia ce corpul fi!ic ieţuie=te
nou lumină în forţele
=i a poseda legătură
decuiaţă
ristos/ el asusţine
care or primi
corpul fi!ic în iitor, &=adar/ ceea ce au ieţuit oamenii legat de ristos prin acea
inersiune a principiilor de care am orit î=i are sensul său pentru iitorul eoluţiei,
Totu=i/ doar acest fapt nu ar fi suficient, 68nditiIă că prin faptul că resimţiţi trăirea lui
ristos în sufletul dumneaoastră/ prin aceea căI% cunoa=teţi din ce în ce mai ine/ că 'l
se une=te din ce în ce mai mult cu trăirile sufletului dumneaoastră eHercitaţi o influenţă
asupra corpului eteric/ reărsaţi în el curenţi de forţă, ar dacă acest corp eteric/
retrăg8nduIse/ pătrunde întrIun element de falsitate/ dacă nu înt8lne=te în eHterior forţele
capaile să întreţină =i să anime iaţa principului hristic depusă în el/ atunci a căpăta
această forţă a lui ristos c8nd a fi parţial lier/ dar a intra întrIun element în care nu
a putea trăi =i forţele eHterioare îl or nimici, atorită hristificării lui/ a înainta întrIun
element care nuIi este potriit =i acţiunea sa se a face simţită întrIun mod distructi
asupra corpului fi!ic, Care este deci al doilea factor indispensailU Corpul eteric treuie
să se adapte!e/ pentru a primi din nou lumina împărăţiei lui %ucifer, Viinţa omenească
edea altădată pe %ucifer apăr8nd din interiorQ prin ălul ieţii sale interioare treuie să
se pregătească aIl recunoa=te ca o entitate cosmică în lumea înconBurătoare =i săI=i
în!estre!e
stimulator/corpul eteric cu astfel
=i nu distrugător, $mulde forţe înc8t
treuie %uciferprin
să treacă să poată
trăireafi lui
un ristos/
element dar
fecundant
astfel =i
înc8t să deină recepti/ să adă temeiurile spirituale ale acestei lumi/ a!ele
eenimentelor spirituale din care a luat na=tere aceasta, Oi din acest punct de edere este
Bust să spui/ după natura eoluţiei/ că antrenamentul =tiinţei spiritului pregăte=te oamenii
să înţeleagă din nou lumina împărăţiei lui %ucifer/ întruc8t corpul eteric al omului nu
poate primi dec8t în acest fel forţele itale corespun!ătoare, Viinţa omenească a primit
deBa influenţa lui ristos înainte de enirea sa pe -ăm8nt, C8nd 4oroastru îi înăţa pe
oameni despre eHistenţa lui &hura Ma!da forţa lui ristos radia spre -ăm8nt =i/ pe de
altă parte/ pătrundea forţa lui %ucifer, %ucrurile se inersea!ăQ în iitor forţa lui %ucifer
a radia din afară/ în interior a trăi ristos, $rganismul omenesc treuie să primească
din nou influenţa din două directii deodată, echiul locuitor al #ndiei echi intuia/ pe de
o parte/ K&cesta e=ti tuL =i/ pe de altă parte/ K'u sunt TotulL/ identific8nd astfel ceea ce se
edea în eHterior =i ceea ce se percepea interior, &cest lucru era resimtit în #ndia eche ca
un adeăr astract, $menirea îl a trăi suflete=te în mod concret pe -ăm8nt c8nd
timpurile or fi împlinite pentru aceasta =i c8nd a rena=te întrIo formă nouă datorită
pregătirilor corespun!ătoare/ ceea ce sIa manifestat ca o estire în #ndia antică, &cesta
este drumul eoluţiei omenirii în perioada postatlanteană,
(e!ultă din aceasta că eoluţia omenirii nu este liniară/ că ea se desfă=oară ca orice lucru
în natură, Iam dat eHemplul plantei care cre=te/ dar care nu ar putea aea fructe dacă
de!oltarea sa nu ar primi un impuls nou, #maginea arată că alte influenţe treuie să se

62
adauge primelor, "ici o eoluţie nu este posiilă în linie dreaptă, #ată de ce treuia ca
principiile lui ristos =i %ucifer să se întrepătrundă, Cel care ede eoluţia numai în linie
dreaptă nu a putea înţelege niciodată adeărata de!oltare a lumilorQ numai cel care
sesi!ea!ă cum curenţi separaţi se fecundea!ă reciproc poate înţelege cu adeărat ce este
de!oltarea, i!iunea eHterioară era diferită în timpul culturii #ndiei antice/ c8nd oamenii
aeau o constituţie diferită, "u ne putem face astă!i o idee precisă despre ce era această
i!iune dec8t prin metodele de inestigaţie ale =tiinţei spiritului adaptate la epoca
noastră, Ceea ce a fost odinioară o facultate naturală nu poate fi da8ndit astă!i dec8t în
mod artificial, Chiar unui cunoscător ine pregătit al =tiinţei spiritului îi este greu să
înţeleagă în ce fel trăirile sufletului erau diferite în epoca #ndiei antice faţă de cele din
epocile ulterioare/ =i nu se pot găsi dec8t cuinte aproHimatie pentru a încerca să le
eHprimi,
C8nd omul contemplă astă!i lumea/ el o percepe prin diferitele sale simţuri, "oi nu
putem aorda acum în detaliu tot ceea ce =tiinţa modernă spune despre sen!aţiile
diferitelor simţuri, &stă!i nici nu treuie să ne interese!e acest lucru, -utem răm8ne la
repre!entările curente+ omul percepe lumea eHterioară prin diferitele sale simţuri =i
une=te aceste dierse impresii între ele prin capacitatea spirituală care este legată de
creierul fi!ic, (eflect8nd la acestea/ eţi putea să ă daţi seama că eHistă totu=i o
diferenţă considerailă între perceptiile sensiile/ din punct de edere al naturii lor
profunde, Comparaţi/ de eHemplu/ au!ul/ sen!aţia auditiă/ cu sen!aţia i!ualăQ este
destul de eident că/ atunci c8nd noi au!im/ eHistă în lumea eHterioară o anumită mi=care
a materiei/ o mi=care regulată a aerului, &ceasta este ceea ce găsim în eHterior+ c8nd
diriBăm instrumentul au!ului spre acest aer animat de o mi=care regulată/ trăim ceea ce
numim o sen!aţie auditiă, Oi totu=i trăirea interioară a au!ului =i aerul eHterior în
mi=care sunt două lucruri total diferite, >n ceea ce prie=te simţul ă!ului/ lucrurile nu
sunt at8t de simple ca în ca!ul au!ului, Vi!ica modernă are despre ă! o idee simplificată/
presupun8nd prin analogie ipote!a unei materii mai sutile însufleţită de asemenea de
iraţii comparaile cu cele ale aerului, ar/ pentru un g8nditor realist/ se menţine o
mare diferenţă,
unei realităţi >n ceea ce
eHterioare în prie=te
iraţie/ urechea/ ne putem
=i recunoa=tem coninge
întrIun foarte
fenomen u=ordeplasarea
sonor de eHistenţa
efectiă a unei sustanţe eHterioareQ este suficient/ de eHemplu/ să punem mici ucăţi de
h8rtie pe o coardă de ioară pe care o frecăm cu un arcu=, ar nimeni nu poate controla
eHistenţa iraţiilor eteruluiQ aceasta este o ipote!ă care nu eHistă dec8t pentru teoria
fi!icăQ pentru o g8ndire realistă/ ea nu eHistă, .en!aţia i!uală este în mod esenţial
diferită de sen!aţia auditiă, C8nd orim de sen!aţia de lumină/ ceea ce percepem
pre!intă un caracter de oiectiitate mult mai mare dec8t ceea ce percepem cu aButorul
au!ului, "oi percepem lumina ca culoare/ o percepem eHtinsă în spaţiu/ dar nu putem ie=i
=i căuta în acela=i fel în lumea eHterioară procese oiectie/ ca în ca!ul sunetului, $mul
modem trece u=or peste astfel de diferenţe, Cu con=tienţa sa mult mai fină faţă de lumea
eHterioară/ omul #ndiei antice nu ar fi negliBat asemenea lucruri/ căci el con=tienti!a
aceste diferenţe eHterioare,
'u am rut doar să arătat că între diersele domenii ale simţurilor eHistă diferenţe
caracteristice/ potriit esenţei lor, acă studiaţi lima germană/ eţi fi frapaţi că se
desemnea!ă prin acela=i termen o trăire sufletească interioară a simţurilor =i/ cu unele
impeci!ii/ este adeărat/ o impresie care ne ine/ întrIun anumit fel/ din eHterior, &cesta
este termenul efühl :sentiment/ simtire;, umneaostră =tiţi că cele cinci simţtui ale
omului sunt ederea/ au!ul/ mirosul/ gustul =i pipăitul : !as efühl;, .e dă în mod curent
numele de efühl/ sentiment/ impresiilor eHerioare transmise de aceste simţuri, $r/ acest
termen/ printrIo analogie de o putere de înţelegere infinit mai mare dec8t se crede de

63
oicei/ desemnea!ă/ de asemenea/ o trăire interioară a sufletului, C8nd resimţiţi ucurie/
suferinţă numiţi acestea un sentiment, .entimentul de care orim este o trăire
sufletească intimă/ în timp ce cealaltă trăire/ cea a pipăitului/ este caracteri!ată de
pre!enţa unui oiect eHterior care o prileBuie=te, Cealaltă simţire se poate lega de un
oiect eHterior/ dar aceasta nu este singura sa cau!ă/ pentru că sentimentul corespun!ător
se poate manifesta în mod diferit la un om sau la altul, 6eniul limii acţionea!ă aici întrI
un mod cu adeărat deoseit/ stailind un raport între două trăiri/ una legată de simţul
eHterior =i alta de fiinţa interioară, -entru înţelegerea actuală/ aceste lucruri sunt foarte
îndepărtate, $r/ în această priinţă nu a fost mereu a=a, &Bungem aici la altă concepţie
despre ceea ce am caracteri!at mai înainte în mod eHterior, &m descris pătrunderea
corpului eteric în corpul fi!ic/ apoi retragerea sa, &cest lucru este legat de faptul că =i în
iaţa interioară
interior =i trăireaa simţirii
omului :care
se înt8mplă
în limacea, >n !ilele
germană noastre/prin
se eHprimă trăirea sentimentului
acela=i în /
cu8nt/ efühl
n,tr,;/ prileBuită de un oiect cu aButorul simţului pipăitului/ sunt separate, ar cu c8t ne
întoarcem mai mult în urmă în eoluţie/ cu c8t corpul eteric este mai eHterior corpului
fi!ic/ aceste două trăiri se apropie, &cum ele sunt foarte îndepărtate una de alta, >n epoca
#ndiei antice această distincţie nu se făcea simţită ca astă!i, -ipăitul intern =i pipăitul
eHtern erau mai apropiate, >n ce felU
acă înt8lniţi pe cinea care nutre=te faţă de dumneaoastră g8nduri rele – să spunem că
îi sunteţi antipatic – riscaţi să nu =tiţi nimic despre sentimentele sale dacă nu ă seriţi
dec8t de simţurile dumneaoastră eHterioare/ de creierul fi!ic, "umai dacă Iar agresa aţi
osera acest lucru/ simţul pipăitului dumneaoastră ar percepe situaţiaP >n #ndia eche/
organi!area fiinţei umane permitea nu numai ca omul să înţeleagă ceea ce acţionea!ă
asupra simţului grosier al pipăitului actual/ dar =i să resimtă ceea ce acum sIa retras în
interiorul fiintei umane/ anume sentimentele interioare pe care alţii le au faţă de ei,
.impatia care trăia în altul făcea să se nască în sufletul său un sentiment comparail cu
cel pe care niIl prooacă acum simţul pipăitului, 'l simţea ce se înt8mplă în mod fi!ic =i
psihic, Viinţa omenească nu aea încă toate ogăţiile ieţii noastre afectieQ ea era încă
legată de durerile
priinţe/ lumea eHterioară/ nuomului
=i ucuriile era încăcorespundeau
at8t de interiori!ată
mult maica la omul
mult modern, >n multe
eenimentelor lumii
eHterioare dec8t în !ilele noastreQ fiinţa omenească era incapailă să se retragă în ea
însă=i cum o facem noi astă!i, iaţa noastră interioară modernă sIa elierat mult mai
mult de condiţiile mediului amiant, $mul modern poate chiar aBunge să trăiască în cele
mai une condiţii eHterioare =i să se simtă inadat de o durere interioară care ine din
modul său de a edea lumea/ fără a fi motiat de împreBurări eHterioare, &cest lucru ar fi
fost imposiil pe remea #ndiei antice, -e atunci procesele interioare dădeau o imagine
mai fidelă a ceea ce se desfă=ura în mediul eHterior, .entimentele omului erau mult mai
mult în legătură cu ceea ce îl înconBura, &ceasta se datora faptului că omul aea/ prin
organi!area sa în acea epocă/ cu totul alte relaţii cu lumina/ de eHemplu, %umina în care
noi ne scăldăm nu are numai o parte eHterioară/ fi!icăQ tot ceea ce este fi!ic conţine =i o
parte spirituală =i una sufletească în sine, >n cursul eoluţiei/ această parte sufletească =i
spirituală unită cu lumea eHterioară a scăpat percepţiei omene=ti/ =i elementul fi!ic a
deenit din ce în ce mai mult singurul perceptiil, $mul aBunge să nu mai perceapă
lumina dec8t prin acţiunea sa asupra ochiului, >n timpurile echi/ el o percepea
pătrun!8nd ca un fluid în întregul său organism/ iar în lumina careIl străătea î=i simţea
sufletul, >n !ilele noastre/ acest suflet al luminii se opre=te la nielul pielii omului,
&ltădată/ în #ndia organismul era total scăldat de lumină/ =i omul percepea sufletul
luminii, 'a era purtătoarea simpatiei =i antipatiei care se percepeau în alte fiinţe/ =i este
ceea ce se retrăgea din om o dată cu sufletul luminii,

64
e aceste fapte se leagă alte trăiri, umneaoastră inspiraţi =i eHpiraţi aerulQ ă percepeţi
respiraţia mai ales prin efectele sale mecanice, C8nd răsuflarea acţionea!ă astfel înc8t se
răce=te/ condensarea ei ă permite sIo edeţi, &cesta este un miBloc mecanic de percepere
a respiraţiei, $ric8t de necre!ut poate părea astă!i/ este totu=i adeărat că cea mai mare
parte a oamenilor echii #ndii percepeau respiraţia cu totul altfel, #nestigaţia spirituală o
poate confirma, .ufletul luminii nu se retrăsese încă din ceea ce se înt8mpla în amianţa
oamenilor =i ei percepeau aerul inhalat =i eHpirat în nuanţe de diferite culori/ mai închise
sau mai deschise/ din care cau!ă ei nu ar fi spus simplu aer/ ci aer de focQ edeau aerul
intr8nd în ei =i ie=ind din ei ca ni=te ra!e de foc, &eţi/ a=adar/ posiilitatea de a înţelege
că întreaga amianţă aeriană era altcea pentru echiul indian dec8t pentru omul actual,
$mul actual percepe aerul ca fiind transparent/ nu ede conţinutul aerului amiant, C8nd
trece un
$mul a curent
pierdutde aer =i
p8nă el ultimul
îl con=tienti!ea!ă datorită re!istenţei
rest de claredere instinctiă,peC8nd
care acesta o opune,
un curent de aer
traersea!ă o cameră/ noi nuIl percepem dec8t prin re!istenţa pe care el neIo opuneQ omul
#ndiei antice edea mase de foc parcurg8nd spaţiul,
#ată un eHemplu care ne demonstrea!ă cum se eidenţia!ă chiar =i în trăirile eHterioare
metamorfo!a suferită de fiinţa omenească în cursul eoluţiei sale, -rocesele eoluţiei se
petrec discret/ =i noi nu om putea niciodată înţelege ceea ce spun edele dacă nu =tim în
ce sens sunt utili!ate cuintele, acă nu =tim că ceea ce citim eHprimă ce edeau atunci
oamenii/ cuintele î=i pierd sensul =i noi interpretăm totul gre=it, 'ste imposiil să
aordăm documentele echi fără a ţine cont de realităţi,
Ceea ce trăie=te în sufletul omenesc se transformă în cursul timpuluiQ acum ă a fi clar
un fapt pe care/ dacă nu ai aceste premise/ care sunt cu totul independente de doe!ile pe
care le poate găsi cercetarea fi!ică/ nuIl poţi înţelege numai pe a!a acestor doe!i,
-riiţi cum sunt enumerate elementele în teHtele orientale+ păm8nt/ apă/ foc/ aer/ eter,
&ia încep8nd cu epoca greacă înt8lnim enumerarea care ne este familiară astă!i/ =i pe
care se întemeia!ă concepţiile noastre asupra lucruilor, e ce se înt8mplă a=aU $mul
echii
este #ndii edea
elementul realităţile
păm8nt/ prin eHterioare tot ca omul
fluid el percepea ceeamodernQ prinspiritual/
ce/ în sens solid el înţelegea ceeaCe
numim apă, ce
noi numim astă!i aer era pentru el foc/ căci percepea focul deBa în aer =i numea KfocL
ceea ce edea astfel, "oi nuIl mai edem/ îl simţim drept căldură, $amenii echii #ndii
percepeau un element pe care noi îl numim astă!i KaerL/ căci totul sIa metamorfo!at
încep8nd cu cea de a patra epocă postatlanteanăQ pentru noi aerul este pătruns de lumină/
nu reelea!ă lumina, Concepţia despre aer =i despre foc sIa inersat,
Tot ce am spus despre ristos =i despre %ucifer/ despre încruci=area drumurilor lor/
despre transformarea lui ristos dintrIo entitate cosmică întrIo entitate interioară a
omului/ =i despre %ucifer/ care a deenit din entitate interioară o entitate cosmică/ sIa
împlinit în egală măsură în toate domeniile eHistenţeiQ astfel/ ceea ce în prima epocă
postatlanteană era încă cea ce noi numim foc este perceput acum ca aer =i ceea ce noi
percepem ca foc era atunci perceput ca aer, Ce se află la a!a eoluţiei se reelea!ă nu
numai în lucrurile mari/ ci =i în cele mici/ =i nu treuie atriuite înt8mpl8rii, edeţi p8nă
la ce ad8ncimi se poate coorî în detaliile eoluţiei c8nd contemplăm lucrurile dintrIun
punct de edere pur realist/ cel al =tiinţei spiritului, $ con=tienţă ca cea a echiului indian
mai resimţea încă unitatea între ceea ce se înt8mplă în interiorul sufletului =i ceea ce se
derula în afara acestuiaQ iată de ce fiinţa omenească trăia atunci mai mult în mediul său
înconBurător, "oi mai găsim ultimele ecouri ale acestor stări de claredere instinctiă în
clarederea rudimentară a oamenilor în!estrati cu ceea ce se cheamă darul celei de a
doua ederi, acă mergeţi pe stradă =i ă g8ndiţi la cinea pe care nuIl puteţi edea în

65
mod fi!ic în acel moment iar puţin timp după aceea îl înt8lniţi ă întreaţi cum se face că
Ia enit ideea să ă g8ndiţi la el, &cest lucru se înt8mplă deoarece imaginea sa a pătruns
în iaţa dumneaoastră sucon=tientă =i a urcat în con=tienţa dumneaoastră su formă
de g8nd/ înainte de aIl fi ă!ut, >n !ilele noastre/ omul nu mai posedă dec8t rudimentele
unei facultăţi care altădată a fost importantăQ atunci eHistau relaţii mult mai str8nse între
pipăitul eHterior =i Kpipăitul interiorL sau sentiment, 'u nu fac dec8t să de!olt ceea ce i
sIa spus adesea+ $menirea a eoluat de la echea claredere confu!ă la con=tienţa actuală
a lumii sensiile =i a treui să aBungă la o claredere deplin con=tientă, &ceastă stare a
fi trăită de către om în mod con=tient/ astfel înc8t el a =ti că corpul său eteric iese din
corpul său fi!ic =i se a putea seri de organele sale eterice ca de cele ale corpului său
fi!ic,
>n epocile anterioare/ mai spirituali!ate/ oamenii erau mai înţelepţi dec8t =tiinţa modernă/
astractă =i materialistă/ =i aeau con=tienţa că o eche claredere a străătut *niersul/
că sIa ie=it din această claredere =i că sIa intrat în starea actuală, $amenii nu eHprimau
ceea ce =tiau în formule =i în teorii astracte/ ci în imagini puternice =i colorateQ miturile
nu sunt lucruri g8ndite/ elaorate în toate detaliile/ nici imagini fantastice/ cum susţin
unele saantl8curi fanta!iste de a!iQ ele sunt eHpresia unei înţelepciuni originare/
profunde/ do8ndite prin claredere spirituală, 'Histă con=tienţa că în timpurile de
demult omul percepea lumea întrIun mod mai cuprin!ător, .imţirea echilor indieni era o
ultimă rămă=iţă a unei clarederi primordiale înceţo=ate, &cest lucru se =tia odinioară/
dar se =tia/ de asemenea/ că această claredere :o numim aici în mod gloal; regresa/
lăs8nd loc progresi unei ieţi pur eHterioare =i limitate la lumea sensiilă, Oi acest fapt
sIa eHprimat în miturile fundamentale, .e =tia/ de eHemplu/ că eHistau Misterii al căror
drum ducea la cunoa=terea spiritelor suterane de care noi am orit/ =i altele al căror
drum conducea la spiritele cosmice, .e făcea o distincţie netă între cele două/ =i cel care
nu era iniţiat nu =tia nimic despre aceasta/ tot a=a cum cel care în pre!ent nu caută căile
corespun!ătoare de perfecţionare nu ănuie=te nimic de eHistenţa unei înţelepciuni a
Misteriilor, ar despre aceasta se afla mereu c8te cea, espre Misterii treuie spus că
strălucirea lor ne apare
Misteriile grece=ti cu cele
nu sunt at8t mai
mai strălucitoare,
mare cu c8t neOiîntoarcem mai multcunoa=te
esenţa Misteriilor în trecut, eBa
o anumită
decadenţă, Cu toate acestea/ oamenii =tiau că ceea ce emana din aceste locuri în care
acţiona încă con=tienţa clară!ătoare era în raport cu sustanţa spirituală care străate
lumea =i o face să trăiascăQ ei =tiau/ de asemenea/ că acolo unde domnea con=tienţa
clară!ătoare se mai putea afla cea despre legităţile unui *niers despre care altfel nu
se cunoa=te nimic, e=i în decadenţă/ $racolele erau centre unde se cultia con=tienţa
clară!ătoare =i în care se spunea oamenilor ceea ce nu se poate afla nici prin percepţia
sensiilă oi=nuită/ nici prin g8ndirea legată de simţuri, ar aici se =tia =i că omul
eoluea!ă =i că ceea ce sIa putut do8ndi prin echea claredere nu este alail =i
utili!ail dec8t pentru epocile echi/ nu =i pentru timpurile noi,
6recii erau deci con=tienţi de faptul că ceea ce ine de la $racole stimulea!ă curio!itatea
oamenilor =i dorinta de a cunoaste cea din legile misterioase ale *niersului/ dar =i
faptul că nu mai erau adaptaţi la folosirea corectă a unor astfel de re!ultate ale
clarederii/ că acum relaţiile cu *niersul erau altele =i că/ răm8n8nd la re!ultatele echii
clarederi nu se mai poate face nimic în mod corect, Ceea ce se potriea oamenilor din
trecut nu se mai potrie=te oamenilor de a!i, &cest lucru se oia să se spună/ =i se
spunea/ în imagini sulime ca cele din mitul lui $edip, -rintrIun $racol/ adică de la un
centru unde se percep prin intermediul clarederii legăturile tainice care scapă priirii
oamenilor/ i se reelea!ă tatălui lui $edip că/ dacă a aea un fiu/ acesta a aduce
nenorociri/ î=i a asasina tatăl =i se a căsători cu mama sa, &cest fiu i se na=te, 'l

66
încearcă să împiedice să se împlinescă pre!icerile $racolului =i copilul este eHilat departe
de patria sa, Viul află de $racol/ altfel spus/ el află ceea ce nu se poate reela sufletului
dec8t prin i!iunea clară!ătoare, Con=tienţa greacă oia să spună prin aceasta că/ în
ca!ul în care această cunoa=tere proine dintrIun trecut îndepărtat/ organismul omenesc a
eoluat deBa în a=a măsură înc8t nu se mai poate adapta la acest fel de claredere/ nu mai
are din aceasta un profit, $edip/ ca efect al unei con=tienţe eoluate/ interpretea!ă
reelaţiile $racolului în a=a fel înc8t/ în loc săIi preînt8mpine pre!icerile/ grăe=te
împlinirea lor/ cu alte cuinte/ omul nu mai ţine în m8ini fr8iele con=tienţei
clară!ătoareQ echea claredere nuIi mai este de nici un folos, ar sIa =tiut =i că aceste
legături se or inersa/ că reelaţiile clară!ătoare or deeni întrIo !i o realitate pentru
omenire, &ceasta numai pentru un timp/ c8nd un anumit strat al ieţuirii treuia săI=i
arunce ălul=i asupra
con=tienţă/ a ceea forţele
lIau eHprimat ce proine din aceste
creatoare lumi,
de mituri aleOieoluţiei
despre acest lucru eHista o
umane,
&m ă!ut că 'enimentul hristic a fost punctul decisi al eoluţiei/ în care cele două
forţe/ principiul lui %ucifer =i cel al lui ristos/ sIau încruci=at, &cesta a fost/ a=adar/
punctul crucial în care/ enind din altă parte/ din Cosmos/ ceea ce proine din i!oarele
spirituale treuia să se reerse ca un ferment în eoluţia umanitătii, &cest ferment care
fusese pierdut treuia să se reerse din nou în omenire, Ceea ce deenise ătămător
pentru oameni/ ceea ce chiar deenise pentru ei răul/ treuia să fie amestecat ca un
ferment =i transformat în ine, (ăul treuie să fie îngloat în forţa spirituală aducătoare
de fertilitate a eoluţiei umanităţii =i să colaore!e pentru reali!area inelui, Oi acest
lucru este eHprimat în mitologie,
'Histă o altă legendă care spune că un $racol a pre!is unor părinţi că or aea un fiu care
a aduce nenorocire întregului său popor, 'l îl a ucide pe tatăl său =i se a căsători cu
mama sa, Mama a născut, in cau!a acestei pre!iceri/ ea =iIa eHilat fiul pe insula Cariot/
unde a fost găsit de regina insulei, Oi cum ea =i soţul său nu aeau copii lIau adoptat, ar
puţin mai t8r!iu ei au aut un fiu, &tunci/ fiul adopti sIa cre!ut negliBat =i lIa omor8t,
&cest fapt
sluBa lIa oligat&ici
de intendent, să fugă,
el sIa'lcertat
a aBuns
cu laecinul
curteasăuQ
lui -ilat/ în -alestina/
în cursul certei/ lIaunde a primit
omor8t =i mai
t8r!iu sIa însurat cu ădua lui, &tunci a aflat că cel pe careIl omor8se era adeăratul său
tată/ =i că se căsătorise cu mama sa, %egenda ne spune că cel care a făptuit at8tea
nelegiuni nu a aut soarta lui $edip/ ci/ asaltat de remu=cări/ a mers la ristos/ care lIa
luat cu 'lQ acesta era #uda/ din insula Cariot :#scarioteanul;, Ceea ce trăia în #uda/ acest
rău/ este ca un ferment care sIa infiltrat în mersul întregii eoluţii omene=ti, Căci
eenimentul din -alestina este legat de trădarea lui #udaQ #uda face parte din ansamlul
Celor doispre!ece/ nu putem aea o idee completă despre ei fără el, e acestă dată
pre!icerile $racolului sIau împlinit =i sIau încorporat eoluţiei omului/ ca =i răul/ care
este transformat =i acţionea!ă pentru reali!area inelui, &ceastă legendă/ care conţine
mai multă înţelepciune dec8t =tiinţa eHterioară/ ne demonstrea!ă că în cursul timpului are
loc o transformare în natura omenescă/ astfel că acela=i fapt treuie înţeles cu totul altfel
în epoci diferite, Velul în care se reali!ea!ă pre!icerile unui $racol în remea lui ristos
nu se poate relata ca atunci c8nd se ore=te de remea lui $edip, &cela=i fapt ne este
pre!entat o dată ca legenda lui $edip =i altă dată ca legenda lui #uda/ dar numai
cunosc8nd faptele spirituale care stau la a!a oricărei deeniri a lumii =i omenirii se
înţelege ceea ce apare ochiului eHterior =i concepţiei istorice eHterioare ca o consecinţă a
acestora, (ealităţile lumii sensiile/ impresiile sen!oriale sau manifestările sufletului
omenesc dein inteligiile de îndată ce cunoa=tem temeliile spirituale pe care ele se
a!ea!ă, escoperirile pe care le face inestigatorul lumii spirituale sunt oferite de
unăoie celor care le primesc =i care cercetea!ă faptele eHterioare care le confirmă, 'u

67
am suliniat adesea ce legătură treuie să eHiste între inestigaţia spirituală =i cercetarea
faptelor materiale, acă ceea ce se descoperă în lumea spirituală este adeărat/ se a
confirma în lumea fi!ică, $rice inestigator adeărat al ieţii spiritului ă a spune că el
oferă ceea ce =tie despre lumile superioare =i inită să se cercete!e faptele eHterioare în
lumina aserţiunilor sale, Comparaţi/ de eHemplu/ ceea ce Iam spus despre reîncarnarea
lui 4oroastru cu ceea ce spune istoria eHerioară, eţi edea că tot ce am afirmat despre
aceste eenimente poate fi supus erificărilor/ dacă se anali!ea!ă faptele istoriei
eHterioare, -artea eHterioară a lucrurilor nu poate fi înţeleasă dec8t dacă se cunoa=te
partea lor interioară/ cea spirituală,

CON0ERINA a ,III+a
M3&c4e& 5 8 au'ust 1787
orind p8nă acum de entităţi care aparţin de împărătia lui ristos sau de cea a lui
%ucifer/ am acordat atenţie mai ales modului în care forţele propriului său suflet îi permit
omului să atingă =i să ieţuiască în cursul eoluţiei sale aceste entităţi, &m făcut deci să
reiasă/ de eHemplu/ cum drumul cunoa=terii care conducea omul spre entităţile cosmice/
în remurile precre=tine/ în centrul cărora se afla ristos/ se ridica de la om spre Cosmos/
în timp ce în celălalt sens drumul care ducea în împărătia lui %ucifer pătrundea în suflet/
pentru a străate ălul care îl masca, Oi noi am suliniat că apariţia lui ristos pe -ăm8nt
a adus o astfel de transformare/ înc8t cele două împărăţii au aBuns să se suprapunăQ în
pre!ent/ omenirea se îndreaptă spre o epocă în care pe ristos a treui săIl căutăm în
interior/ iar pe %ucifer în eHterior, &cum treuie să reenim în c8tea cuinte asupra
esenţei principiului luciferic/ cu scopul a pune în concordanţă aceste cuno=tinţe cu cele
care Iau fost oferite anterior în legătură cu entităţile luciferice, >n lume lucrurile sunt
complicate/ =i orice poate fi luat în considerare din punctele de edere cele mai dierse,
&=a se face
în altul, 'le că uneori
sunt totu=iele
în par să se contra!ică/
consonanţă, &=a cumfiindcă
un omledescrie
aordăm c8nd întrIun
o frun!ă/ o dată mod/ c8nd
în funcţie
de suprafaţa superioară/ apoi de cea inferioară/ de=i este ora de aceea=i frun!ă/ =i cel
care descrie principiul luciferic în mod corect urmăre=te/ a=a cum am făcut noi în
ultimele conferinţe/ drumul pe care sufletul treuie să apuce pentru a aBunge la acest
principiu, ar/ ineînţeles/ se poate eHamina =i dintrIun alt punct de edere/ ca să !icem
a=a eHtrapăm8ntesc/ eoluţia -ăm8ntului =i *niersului/ pentru ca să caracteri!ăm altfel
dec8t înainte locul pe care îl ocupă entităţile luciferice în deenirea lumii, &ceasta este
ceea ce om face în c8tea cuinte,
(eamintiţiIă că -ăm8ntul nostru constituia iniţial o fiinţă comună cu .oarele =i %una/ că
.oarele sIa separat de -ăm8nt pentru a deeni re=edinţa unor entităţi mai eoluate/ a
căror acţiune treuia să se eHercite din afară asupra -ăm8ntului/ =i că entităţi încă mai
eleate au rămas unite cu -ăm8ntul după separarea .oarelui/ pentru a retrage la r8ndul lor
sustanţa %unii din -ăm8nt, acă ă g8ndiţi că acestea sunt acelea=i entităţi care au
separat %una de -ăm8nt/ care au proocat/ din interior/ în om na=terea unei noi ieţi a
sufletului =i lIau ferit de mumificare/ ă daţi seama de concordania care eHistă între ceea
ce mIaţi au!it spun8nd în alte conferinţe =i ceea ce Iam eHplicat în aceste ultime !ile,
>n ceea ce prie=te entităţile care sIau despărţit de -ăm8nt o dată cu .oarele/ este natural
că omul treuia să le înt8lnească =i în eolutia sa ulterioară/ prin aceea că î=i îndrepta
priirea în direcţia .oarelui pe care ele lIau însoţit, $mul treuia să caute fiinţele solare

68
în actiitatea =i împărăţia lor/ cu toate suentităţile lor/ în drumul său de la sine spre
eHterior/ dincolo de ălul lumii sensiile, ar acele entităţi care mai erau încă întrIo
anumită măsură ni=te mari inefăcători ai omenirii/ care prin separarea %unii au stimulat
iaţa sa interioară/ pe acestea le a fi aut de căutat în timp ce coora în propria sa
interioritate/ în timp ce se ad8ncea întrIo regiune sufletească suterană/ pentru a găsi
acolo ceea ce se ascunsese priirii eHterioare/ !eii suterani care separaseră %una, acă
luăm în considerare numai aceste două categorii/ adică !eii solari =i !eii lunari/ putem
face o primă distincţie care se poate caracteri!a după cum urmea!ă+ !ei care se află în
cerurile eHterioare =i !ei care se află mai Bos de sufletQ drumul spre lumea eHterioară îl
numim drum solar =i drumul spre lumea interioară a sufletului îl numim drum luciferic
:îndeosei pentru a dispune de un termen;,
'ntităţile luciferice sunt cele care nu au participat la separarea .oarelui de -ăm8ntQ eHistă
=i alte entităţi/ neaparţin8nd nici uneia din aceste regnuri/ care sunt mari inefăcători ai
omenirii/ dar care au treuit să răm8nă ascunse la început =i care nu au luat parte la
separarea .oarelui, 'rau acele entităţi care rămăseseră în urmă pe echea %ună =i nu
atinseseră gradul pe care treuiau săIl aiă în calitate de entităţi de o natură spirituală
mult superioară celei a oamenilor de pe echea %ună, Ce au ratat ele atunciU &u ratat să
participe la separarea .oarelui în timpul eoluţiei următoare a -ăm8ntului, >ntrIun anumit
sens/ ele ar fi aut chemarea să părăsească -ăm8ntul/ ca =i spiritele solare/ =i să acţione!e
asupra lui de pe .oareQ or/ aceasta ele nu au putut sIo facă, >ntrIo anumită măsură/ au
încercat să se separe de -ăm8nt o dată cu .oarele/ dar nu au putut suporta condiţiile de
eoluţie solare =i au recă!ut pe -ăm8nt, &ceste entităţi nu erau dintre cele care au rămas
de la început cu -ăm8ntul/ c8nd .oarele sIa desprins de el/ dar ele nu =iIau putut continua
eoluţia pe .oare =i au rămas în cele din urmă legate de eoluţia -ăm8ntului, Ce au făcut
aceste entităţi mai departe/ în cursul eoluţiei păm8nte=tiU .ituaţia lor era cu totul
particulară =i ele au încercat săI=i urme!e propria eoluţie pe -ăm8nt cu aButorul eoluţiei
omene=ti, 'le nu puteau acţiona asupra 'ului uman/ întruc8t nu oţinuseră pentru aceasta
o forţă suficientă pe echea %ună, $ puteau aea numai cele care emigraseră de pe
-ăm8nt
'ntităţileo recă!ute
dată cu din
.oarele
.oare=i/sIau
de adresat
asemenea/ cele
atunci care separaseră
sufletului omenesc/%una de -ăm8nt,
pe c8nd acesta nu era
încă matur pentru a primi reelaţia spiritelor inefăcătoare care separaseră %una de
-ăm8nt, &stfel/ aceste entităţi au acţionat prea cur8nd asupra sufletului omenesc, acă
omul ar fi a=teptat ca acţiunea inefăcătoare a entităţilor care acţionau de pe %ună să aiă
loc în interiorul sufletului/ această transformare nu sIar fi produs prematur, 'a ar fi aut
loc mai t8r!iu, 4eii lunari ar fi pregătit lent sufletul omenesc pentru timpurile c8nd ar fi
fost posiilă o eoluţie corespun!ătoare a 'ului, &=a însă/ entităţile rămase în urmă au
pătruns în om =i =iIau reărsat acţiunea lor în corpul astral =i nu în 'u, 'le au acţionat în
interiorul corpului astral eHact cum o fac !eii lunari/ astfel înc8t au căutat în interiorul
sufletului drumul pe care au mers mai t8r!iu adeăraţii !ei lunari, &ceste entităţi sIau
asociat astfel în împărăţia lui %ucifer, 'le sunt cele pe care 5ilia leIa simoli!at prin
=arpe, 'le au intrat prea cur8nd în corpul astral uman =i sIau manifestat întru totul ca
celelalte entităţi care acţionea!ă din interior, acă numim entităţi luciferice diinităţile
care acţionea!ă din interior/ treuie să desemnăm cu acela=i nume =i aceste fiinţe rămase
în urmă, Totu=i/ asemenea fiinţe care au supus omul influenţelor lor înainte de timp au
deenit întrIun anumit sens ispititorii săi/ iar pe de altă parte/ ele iIau adus liertatea/
posiilitatea de a deeni independent în corpul său astral faţă de diinităţile care iIar fi
luat indiidualitatea su protecţie/ deers8nd dintrIo dată în 'u elementul diin pe care
ea este chemată săIl primească, &stfel/ aceste entităţi luciferice au acţionat asupra
corpului astral al omului/ lIau umplut cu tot ceea ceIl poate stimula pentru atingerea
sferelor superioare/ spiritualeQ ele au influenţat sufletul omenesc =i/ fiind superioare

69
omului/ lIau sedus/ întrIun anumit sensQ noi treuie să numim acest fel de fiinţe luciferice
ispititorii omului, Ceea ce a primit fiinţa omenească în cursul eoluţiei -ăm8ntului/ ceea
ce iIa adus/ pe de o parte/ liertatea =i/ pe de altă parte/ posiilitatea răului a enit din
interiorul omului/ din împărătia lui %ucifer, &ceste entităii nu se puteau manifesta din
eHteriorQ ele treuiau să se strecoare în interiorul sufletului, &supra omului poate acţiona/
enind din afară/ ceea ce atinge 'ul său =i nu numai corpul său astral, &stfel/ edeţi că în
asta împărăţie a -urtătorilor de lumină/ a entităţilor luciferice eHistă surase care au
deenit ispititorii omului =i că tocmai din cau!a lor au fost luate măsuri seere în centrele
în care oamenii puteau fi iniţiaţi în domeniile aflate dincolo de ălul lumii suflete=ti,
$amenii care se angaBau pe acest drum nu înt8lneau acolo numai entităti luciferice
inefăcătoare/ care luminau din interior sufletul omului/ ci/ înainte de ele/ pe cele care
eHercitau ispite asupra lor/ stimul8nd în suflet mai ales orgoliul/ amiţia =i anitatea,
'ste clar că nu treuie să încercăm niciodată să cuprindem în toată compleHitatea lor
lumile care se află dincolo de lumea sensiilă =i de lumea sufletului/ cu aButorul
notiunilor elaorate de cultura noastră actuală,
-entru a ori de entităţile luciferice ar treui să cunoastem despre această lume
întinderea ei/ toate genurile/ speciile =i arietăţile ei, &m edea că atunci c8nd se
ore=te de periculo!itatea unui anumit tip de fiinţe luciferice nu întotdeuna este
con=tienti!ată întreaga dimensiune a regnului respectiQ poate fi corect să orim/ ca în
cutare sau cutare document/ despre anumite specii de fiinţe luciferice/ dar nu treuie uitat
că realitatea este mai astă/ infinit mai astă dec8t =tie omul în mod oi=nuit, >ntrIun timp
în care priirea spre eHterior =i spre interior era încă foarte pătrun!ătoare/ la apariţia unei
anumite epoci culturale/ omul simţea/ c8nd urma calea spre eHterior+ K&cesta e=ti tuL/ =i
c8nd urma calea spre interior+ K'u sunt TotulL =i înţelegea cum calea spre eHterior =i
calea spre interior conduc am8ndouă la acela=i =i unitar 'u, >n această primă epocă
postatlanteană sIa putut simţi =i g8ndi cu totul altfel despre ceea ce se află la a!a
regnurilor spirituale dec8t mai t8r!iu, in această cau!ă este eHtrem de greu pentru
con=tienţacu
identifice oi=nuită
un sufletsăcare
se plase!e
trăia în în această
acea epocăprimă epocă culturală postatlanteană =i să se
minunată,
&m ă!ut ieri cum sentimentul de atunci era de o altă natură/ cum oamenii simţeau că
sufletul lumii năălea din toate părţile =i le străătea pieleaQ ei au putut astfel acumula din
mediul înconBurător o eHperienţă la care acum fiinta omenească nu mai are acces,
ar de acestea se mai leagă încă =i altcea, umneaoastră aţi aflat din =tiinţa ocultă că
se pot distinge mai multe epoci culturale în cursul eoluţiei postatlanteene, Cultura
protoindiană/ cultura caldeanoIegipteană/ cultura grecoIlatină :epoca în care a aut loc
enirea lui ristos;Q în sf8r=it/ propria noastră cultură, Treuie să mai urme!e alte două
perioade/ înainte ca -ăm8ntul să sufere o transformare analoagă celei din timpul
catastrofei &tlantidei, &em deci =apte epoci culturaleQ epoca grecoIlatină/ o dată cu
enirea lui ristos/ constituie miBlocul =i punctul de cotitură al acestor =apte perioade,
Celelalte epoci culturale se află întrIo anumită relaţie+ epoca culturală caldeanoIegipteană
se repetă în anumite fenomene din epoca a cincea/ adică a noastră/ deci anumite
fenomene/ anumite fapte/ anumite concepţii care au eHistat în echea cultură caldeanoI
egipteană treuie să reapară în epoca noastră, 'le rein însă su o altă formă =i sunt
impregnate de aportul
ceea ce se repetă astfelimpulsului
se cufundăhristic, "u este pe
în elementul decicare
ora de o simplă
ristos repetiţie/
lIa introdus căci tot
pe -ăm8nt,
%ucrurile se repetă/ =i în acela=i timp nu se repetăP Cei care au do8ndit o cunoa=tere mai
profundă în cursul eoluţiei umanităţii =i au participat la ea cu sufletul au simţit
întotdeauna aceasta, 'i au aut/ chiar fără să aiă uneori multe cuno=tinţe oculte/ un fel

70
de amintire a echilor trăiri egiptene, Ceea ce înţelepţii egipteni au îngloat/ din
cunoa=terea fenomenelor cere=ti/ în =tiinţa lor ermetică reînie în epoca noastră/ a cincea/
su o formă mai materialistă, &u simţit reînierea acestor fenomene mai ales cei care
participaseră la aceasta, .ă dăm un singur eHemplu, >n epoca a cincea a apărut din nou pe
-ăm8nt o indiidualitate care/ odinioară/ în templele din 'gipt/ î=i îndreptase priirea sa
interioară spre astre =i sonda secretele spaţiului su conducerea înţelepţilor 'giptului,
&cesta a fost epler, #ar ceea ce eHistase su o anumită formă în sufletul egiptean a
reapărut su o formă nouă/ cea a marilor legi ale lui epler/ care sunt o componentă
importantă a astrofi!icii noastre moderne, >n sufletul acestei indiidualităţi sIa născut un
sentiment care sIa eHprimat prin următoarele cuinte :pe care le puteti regăsi în scrierile
lui epler;+ 'u am mers =i am adus asele sacre din sfintele locuri ale 'giptuluiQ leIam
a=e!at
în în pre!ent/
perioadele pentru
iitoare, &mcaputea
oamenii să număr
da un poată astă!i înţelege
mare de ceadedin
eHemple ceea
acest fel/cecare
a acţiona
Iar
putea face să sesi!aţi modul în care retrăiesc/ su o formă nouă/ impulsurile ciili!aţiei
caldeanoIegiptene,
"e aflăm în cea de a cincea epocă postatlanteană, &ceasta a fi înlocuită mai t8r!iu de
epoca a =asea/ care a fi de o mare importanţă/ căci ea a repeta pe o treaptă superioară
echea epocă protopersană a lui 4oroastru, 4oroastru a contemplat .oarele pentru a
edea în spatele luminii sale fi!ice spiritul lui ristos :pe care el lIa numit &hura Ma!da;
=i aIl anunţa oamenilor, >ntre timp/ ristos a coor8t pe -ăm8nt, 'l treuie să pătrundă în
sufletele care se or pregăti pentru aceasta în cursul epocii a =asea/ în a=a fel înc8t un
anumit număr dintre acestea să fie capaile să regăsească în ele însele sentimentul
puternic pe care 4oroastru putea săIl tre!ească atunci c8nd orea de &hura Ma!da, Căci/
în epoca a =asea/ ceea ce sIa manifestat în -ersia antică a treui să se reele!e din nou/
prin contemplarea =i recunoa=terea înţelepciunii solare/ la un mare număr de oameni/ su
o formă mult mai interiori!ată =i spirituali!ată, Iam semnalat deBa că grecii au orit în
felul lor =i după gradul lor de înţelegere despre acest &hura Ma!da =i că lIau desemnat cu
numele de &polo, >n Misteriile lor grecii de!oltau esenţa profundă a acestuia, Mai
presus de orice/ eipe
ci/ de asemenea/ edeau în elconduce
cel care spiritul care diriBea!ă
forţele solare nu numai forţele
spirituale fi!ice ale
spre -ăm8nt, #ar.oarelui/
c8nd
maie=trii Misteriilor apolinice oiau să orească discipolilor lor de influenţele de ordin
spiritual =i moral eHercitate de &polo/ ei spuneau că o dată cu &polo întreg -ăm8ntul a
răsunat de sf8nta mu!ică a sferelor/ !eul trimiţi8nd spre -ăm8nt ra!ele lumii spiritualeQ ei
îl edeau însoţit =i asistat de Mu!e, $ înţelepciune profundă se ascunde în această
imagine a lui &polo înconBurat de nouă Mu!e, acă ă amintiţi că omul este constituit
dintrIun corp fi!ic/ dintrIun corp eteric =i dintrIun corp astral/ dintrIun suflet al sen!aţiei/
dintrIun suflet al înţelegerii/ dintrIun suflet al raţiunii/ dintrIun suflet al co=tienţei etc,
puteţi spune+ $mul/ cu 'ul său/ este un centru care reune=te în Burul lui =apte sau nouă
părţi constitutie, acă urcăm de la fiinţa omenească la o fiinţă diină/ treuie să ne
repre!entăm că 'ul corespunde acestei entităţi =i că diferitele părţi constitutie sunt
pentru entitatea diină indiidualităţi i!olate, &=a cum corpurile fi!ic/ eteric =i astral etc,
compun fiinţa omenească/ grup8nduIse în Burul 'ului său/ tot astfel Mu!ele se grupea!ă
în Burul lui &polo, Oi tot ce era reelat în legătură cu aceasta adepţilor Misteriilor
apolinice capătă o semnificaţie profundă, %or li se încredinţa un secret referitor la
eoluţie/ anume că !eul careIi orise odinioară lui 4oroastru în cursul epocii a doua de
cultură treuia să le orească din nou oamenilor în epoca a =asea, Oi pentru aIi face să
înţeleagă/ se spunea despre c8ntecul lui &polo că =iIar atinge scopul pe -ăm8nt în cursul
epocii a =asea, &ceastă înăţătură cu care se familiari!au adepiii Misteriilor apolinice
preci!a că a doua epocă de eoluţie postatlanteeană sIar repeta întrIa =asea/ pe o treaptă
superioară,

71
>n ceea ce prie=te prima epocă/ ea a reapărea/ întrIo formă superioară/ în cursul epocii
a =aptea,
Cunoa=terea primei epoci postatlanteene/ ridicată la un niel superior prin hristificare/
constituie un ideal înalt pentru omul modern+ să regăsescă su o formă nouă modul de
simţire/ modul de percepţie care a eHistat/ la un niel inferior/ în prima epocă
postatlanteană, >n cele din urmă/ omul treuie să recunoască/ la capătul erei
postatlanteene/ că cele două căi pe care le poate urma/ pe de o parte în afară/ spre lumea
sensiilă/ pe de altă parte spre înăuntru/ îl conduc la o unitate, #ată de ce este ine să ne
transpunem în modul de simţire =i în g8ndurile echilor indieni at8t de diferite de cele ale
epocii noastre intermediare, Chiar dacă nu decelăm dec8t c8tea trăsături ale acestora/
putem osera cea din modul de a simţi =i g8ndi at8t de diferit/ din atitudinea diferit
fundamentată faţă de înţelepciune =i iaţă pre!ente în fiinţa umană care nu aea încă o
con=tienţă trea!ă a 'ului, Ceea ce este consemnat în ede este înăţătura primilor mari
Mae=tri ai #ndiei antice+ sfinţii (ishi, Treuie să menţionăm că (ishii =iIau primit
inspiraţia de la înalta indiidualitate care ghidase popoarele &tlantidei la traersarea
'uropei/ în drumul lor spre &sia, >ntrIun anumit sens/ sfinţii (ishi erau discipolii acestei
înalte indiidualităţi/ ai lui Manu, Ce iIa înăţat elU 'l leIa arătat modul în care au aBuns
la înţelepciunea postatlanteană, & aBunge la cunoa=tere prin oserarea naturii eHterioare
=i coor8rea în străfundurile sufletului nostru/ cum a deenit posiil aia în !ilele noastre/
nIar fi aut nici un sens la acea epocă,
>n prima epocă culturală postatlanteană/ corpul eteric era încă în mai mare parte dec8t a!i
eHterior corpului fi!ic, Viinţa omenească se putea seri de corpul =i de organele sale
eterice c8nd se angaBa integral în iaţa corpului fi!ic/ c8nd uita/ ca să spunem a=a/ că se
află în corpul său fi!ic =i se dăruia în întregime corpului său eteric, 'l se simţea atunci ca
=i c8nd ar fi fost scos afară din el însu=i/ ca o saie trasă din teacă, &ceastă sen!aţie era
însoţită/ de asemenea/ de percepţii care pot fi descrise în felul următor+ "u e!i cu ochii/
nu au!i cu urechile/ nu g8nde=ti cu organul fi!ic al înţelegerii/ te sere=ti numai de
organele
erau corpului ale
ideiIg8nduri tău oamenilor/
eteric, Oi atunci
ci ideisedupă
manifesta înţelepciunea
care !eii ie, &cestea
au format lumea nu mai
eHterioară, Ceea
ce noi numim astă!i idei/ ceea ce noi producem cu instrumentul creierului/ omul #ndiei
echi/ care trăia întrIadeăr în lumea spirituală/ nu =tiaQ el nu elucura/ nu născocea
sisteme raţionale =i logice/ ci/ ridic8nduIse deasupra corpului fi!ic =i trăind în corpul său
eteric/ se edea înconBurat de întregul ocean al g8ndurilor diine a căror acţiune cosmică
a lăstărit *niersul, $rganele sale de simţ eterice percepeau modul în care !eii au g8ndit
prin imaginileImodel srcinare/ arhetipurile tuturor lucrurilor, 'l nu aea neoie să
g8ndească logic, e ce este necesară astă!i acestă logicăU -entru că prin g8ndirea logică
noi treuie să aflăm mai înt8i adeărul =i pentru că ne putem în=ela în ceea ce prie=te
legăturile pe care le stailim între idei, acă am fi organi!aţi în a=a fel înc8t un g8nd
corect să se asocie!e instincti cu un alt g8nd corect/ nu am aea neoie de logică, $mul
#ndiei echi nu aea neoie de logică/ el contempla g8ndurile diine/ care erau de la sine
corecte, 'l aea în Burul lui o plasă etericIcosmică ţesută din g8ndurile !eilor, >n această
ţesătură de g8nduri/ care îi apărea ca o lumină sufletească ce traersea!ă lumea/ el edea
totodată înţelepciunea primordială e=nică, &=a/ în stare de maHimă perfecţiune/ cum am
descrisIo aici/ nu o puteau reali!a dec8t sfinţii (ishi/ care puteau propoădui datorită
acestei clarederi marile entităţi cosmice, Ce resimţeau ei/ a=adarU 'i resimţeau că prin
această reţea cosmică de înţelepciune/ în care totul era înscris în talouri profetice ii/
pătrunse de sufletul luminii/ se rearsă în ei adeărul/ cunoa=terea, &=a cum omul de mai
t8r!iu a aea sentimentul că atunci c8nd respiră în el pătrunde cea/ =i ace=ti oameni din
#ndia antică aeau impresia că !eii le transmiteau înţelepciunea/ că ei o aspirau a=a cum

72
noi aspirăm aerul care ne este trimis, .flnţii (ishi aspirau lumina sufletului spirituali!ată
de înţelepciune =iIi puteau înăţa pe discipolii lor ceea ce primiseră în felul acesta, 'i le
spuneau că ceea ce ei înăţau era suflul eHpirat de 5rahman, &ceasta este eHpresia
corectă+ KeHpirat de 5rahman =i aspirat de oameniLQ era po!iţia (ishilor faţă de
înţelepciunea cosmică pe care o propoăduiau oamenilor =i pe care o găsim în imagini
palide în ceea ce neIau transmis edele, Căci edele nu sunt dec8t o imagine slaă a
înţelepciunii srcinare a (ishilor, C8nd le citesc/ oamenii ar treui să fie con=tienţi că
acestea sunt imagini palide ale înţelepciunii primordiale a (ishilor, Totu=i/ treuie să
edem în ede altcea dec8t ne spun cclelalte teHte sacre cunoscute, 'Histă o foarte mare
diersitate de documente în lume/ =i noi ne putem apropia mai mult de unul sau altulQ
'anghelia .f8ntului #oan/ de eHemplu/ este plină de o iaţă interioară/ de o iaţă a
sufletului pătrunsă
'angheliei deea
lui #oan/ forţele lui ristos,
este mai arde
îndepărtată dacă aem însău
conţinutul edere
dec8teHpresia
ceea ceeHterioară
se spune îna
ede faţă de fondul lor, Vorma =i fondul acestora din urmă sunt mult mai intim legate/
fiindcă înţelepciunea aspirată a fost preluată =i redată direct în cuintele teHtului edic/
pe c8nd autorul 'angheliei/ .f8ntul #oan a primit reelaţii profunde =i nu leIa consemnat
dec8t cu timpul/ su o formă mai putin apropiată de conţinutul lor,
Treuie ca aceste lucruri să ne fie foarte clare/ dacă rem să înţelegem cu adeărat
eoluţia, in această cau!ă/ este necesar să simţim că este un sentiment natural c8nd un
cre=tin spune că preţuie=te 'anghelia .f8ntului #oan mai presus de scriere/ dar/ de
asemenea/ c8nd simte =i necesitatea de a nu răm8ne la cu8ntul acestei 'anghelii/ ci de
a pătrunde p8nă la spiritul său/ a=a cum face =tiinţa spiritului/ atunci spune+ &ceastă
'anghelie deine pentru mine ceea ce treuie să fie numai c8nd pătrund dincolo de ce
ne este dat în eHpresia sa eHterioară, impotriă/ cel care rea să se situe!e pe o po!iţie
corectă în raport cu edele treuie săI=i spună/ ca omul din #ndia eche/ că ceea ce se
află în ede nu este o simplă transcriere omenească a înţelepciunii diine reelate mai
t8r!iu/ ci reproducerea imediată a ceea ce este înţelepciune aspirată, #ată de ce teHtul
edic =i diferitele sale pării/ mai ales (ig eda/ nu sunt numai documente ale sacrului/ ci
au cea sacru
enerate în ele însele
în timpurile echipentru cei care
cu aceea=i leIau simţit
feroare srcineaQ
ca o fiintă iată de
diină, ce edele
Treuie au fost
să înţelegem
acest lucru din trăirea sufletească a echiului indian, "oi ne îndreptăm spre un ideal/
acela de a ne regăsi la un niel superior/ adică de a reîntemeia pe o treaptă superioară
prima epocă culturală, Treuie să înăţăm cea din ceea ce se spune cu priire la
cu8ntul edelor/ =i anume că 5araatcha a studiat edele timp de trei secole, $mul
actual crede că la capătul a trei secole de studiu el =tie enorm de multe lucruri/ că dacă el
însu=i ar studia edele/ chiar un timp scurt/ ar cunoa=te multe, %egenda poeste=te că
întrIo !i #ndra iIa apărut lui 5araatcha =i iIa spus+ Tu ai studiat edele timp de trei
secole/ dar uităIte la ace=ti munţi foarte înalţi din faţa ta+ unul repre!intă prima parte a
edelor – (ig eda –/ celălalt a doua parte a edelor – .ama eda –/ iar al treilea a treia
parte/ Xagur eda, &tunci #ndra a luat din cei trei munţi trei mici ulgări de păm8nt c8t
poţi ţine întrIo m8nă =i iIa spus+ *ităIte la ace=ti ulgări de păm8ntP Tu =tii acum despre
ede cam c8t repre!intă ace=ti ulgări raportaţi la ace=ti munţi înalţi =i masii, acă aţi
transforma cele spuse în această poestire întrIun sentiment/ aţi putea spune+ acă ă
apropiaţi de cea mai înaltă înţelepciune/ su orice formă ar fi ea =i su forma în care ne
apare în !ilele noastre/ c8nd aem chemarea a o căuta din nou prin mesaBul
rosicrucienilor/ nu din cărţi/ ci din ceea ce eHistă în lume/ =i dacă adăugaţi acest
sentiment datelor =tiinţei spiritului =i ă plasaţi întrIun raport Bust cu priire la ele/ aia
dacă aţi putea spune despre dumneaoastră că aţi aflat despre cunoa=terea spiritului c8t a
înţeles 5araatcha din ede, &r treuie ca fiecare să cunoască această paraolăQ atunci
omul ar găsi în mod afecti relaţia corectă cu înţelepciunea cuprin!ătoare a *niersului,

73
&cest sentiment ar treui să ne facă să resimtim cea infinit din care nu putem aea dec8t
un mic ulgăre, -rin aceasta primim =i aspiraţia de a progresa în sensul corect =i cu
rădare p8nă se a mai adăuga un nou ulgăra=, -resimţirea este unul din sentimentele
cele mai inefăcătoare ale sufletului, Multe pot fi înăţate de la înţelepciunea primordială
a $rientului, -rintre lucrurile cele mai aloroase ce pot fi reţinute din această înăţătură
sunt cele care se referă la sentiment =i la simţirea noastră, #ndicaţia pe care !eul #ndra a
datIo lui 5araatcha de a se situa pe o po!iţie corectă faţă de ede este una din aceste
înăţături, &cestea sunt sentimentele de frică sacră =i de eneraţie pe care treuie să le
regăsim/ dacă rem să înt8mpinăm o epocă în care ne a fi permis să edem în ce constă
reelaţia Misteriilor moderne/ să edem din nou ur!eala unei lumi de înţelepciune ţesută
de g8ndurile diine =i nu de g8ndurile omene=ti, &cesta este =i cel mai un lucru pe careIl
putem înăţa
sentimente în în materie
starea de sentiment,
de con=tienţă ar nuci treuie
oi=nuită/ să credem
să înţelegem că posedăm
că drumul deBa aceste
către sentimentele
cele mai înalte trece prin cunoa=tere, Oi dacă rem să renunţăm/ din comoditate/ la a
căuta astfel sentimentele prin înălţimea eterică a g8ndurile/ om răm8ne la triialitatea
sentimentelor oi=nuite/ confund8nduIle cu afundarea interioară a sufletului în diinitate,
&ceste sentimente care animau oamenii în #ndia antică au constituit o trăsătură
fundamentală a întregii înţelepciuni a primei epoci postadanteene/ permiţ8nd astfel să se
stailească un raport corect cu *niersul/ pentru a simţi unitatea lumilor spirituale c8nd
se căuta calea spre eHterior =i spre interior,
Toate ciili!aţiile ulterioare se caracteri!ea!ă printrIun sentiment diferit, -e c8nd în #ndia
eche cele două căi/ a reelaţiei interioare =i a reelaţiei eHterioare/ conerg întrIo
unitate/ în epocile următoare/ dimpotriă/ ele dein diergenteQ pe de o parte/ noi aem
reelaţia din afară/ =i pe de alta/ reelatia dinăuntru, &=a stau lucrurile în epoca a doua
postatlanteană/ c8nd le găsim separate/ at8t în popor/ c8t =i în s8nul Misteriilor/ fie că
acestea sunt eHterioare/ diriBate spre &hura Ma!da/ fie pur interioare, *nitatea ascunsă a
celor două lumi spirituale/ care se mai percepeau în mod iu în #ndia antică/ a dispărut
pentru omul epocii a doua postatlanteene =i făcea parte încă de atunci din fundamentul
impenetrail
trăi în suflet, al eHistenţei/
$mul desprespunea+
#ndiei antice care maiMerg
eHistaînun presentiment/
afară de mine saudar
în care nuaBung
mine/ mai putea
la
unitateQ persanul urma calea spre eHterior =i/ dacă era adept al lui 4oroastru/ spunea+ 'u
merg spre $rmu!d – iar dacă urma calea spre interior+ 'u coor spre entitatea MithraP
ar aceste două drumuri nu se mai înt8lneau, >n el se păstra numai presentimentul că ele
treuiau să se regăsească undea, #ată de ce orea despr e acea fiinţă ca despre
necunoscutul întuneric pe care nu îl putem dec8t presimţi/ despre !eul primordial
necunoscut, &cesta era o fiinţă spirituală primordială despre care se =tia că eHistă/ dar
care nu putea fi găsită, 4aruana a@arana/ acesta era numele acestei diinităţi persane
ascunsă în întuneric/ la care însă nu se mai putea aBunge pe nici una din căi, Ceea ce se
putea atinge era ceea ce se afla în spatele ălului lumii sensiile/ fiinţa despre eHistenţa
căreia orea 4oroastru/ cu alte cuinte/ un !eu care era o emanatie a lui 4aruana
a@arana, &cesta era &hura Ma!da/ .tăp8nul lumii spiritelor solare de la care eneau
efectele inefăcătoare pe care/ spre deoseire de acţiunile .oarelui fi!ic/ treuie să le
numim spirituale/ =i de la care echiul persan primea regulile morale =i legile eHistente/
ceea ce cel care se ridica prin iniţiere la regulile =i legile morale aducea ca legi morale ale
comportării =i acţiunii oamenilor, >n Burul acestui spirit solar se percepeau seritorii săi
&mshaspan!ii/ dispu=i în Burul tronului său ca ni=te mesageri, 'l diriBa ansamlul
împărăţiei sale/ ei conduceau diersele sale părţi, .u ordinele lor se aflau entităţile
imediat inferioare/ care se numesc de oicei #!eţi sau #!araţi, echiul persan priea
dincolo de împărăţia ascunsă în spatele ălului lumii sensiile =i edea acolo o entitate
spirituală supremă/ &hura Ma!da/ =i su ea o întreagă cohortă de &mshaspan!iQ apoi/

74
entităţi suordonate/ #!eţi sau #!araţiQ în sf8r=it/ entităţi care în lumea spirituală sunt ceea
ce sunt în suflet g8ndurile oamenilor, >n suflet/ aceste g8nduri nu sunt dec8t ni=te
imagini/ umre ale adeărurilorQ afară/ în lumea spirituală/ g8ndurile noastre corespund
unor entităţi spirituale, -ersanul numea aceste fiinţe VraashiQ ele se găseau imediat
deasupra omului, >n spatele ălului lumii sensiile se repre!enta deci/ în cadrul eoluţiei
culturii persane/ o întreagă ierarhie de fiinţe spirituale ridic8nduIse p8nă la $rmu!d, ar/
în momentul în care nu se mai oseră acordul perfect care eHistă între împărăţia
spirituală care se atinge pe cale eHterioară =i împărăţia spirituală care poate fi găsită prin
calea interioară/ modul în care se percepe împărăţia interioară depinde deBa în mare parte
de om, >n această epocă/ întreaga natură a omului deenise alta dec8t natura echiului
indian, Corpul eteric uman coor8se mult în corpul fi!ic, in această cau!ă echiul
persan nudesecare
$rganele putea seri de
se folosea organele
echiul corpului
persan erau celeeteric/ cum încorporate
care erau o făcea echiul indian,
primordial
omului în ceea ce astă!i numim corpul astral sau corpul sensiilităţii, umneaoastră
=titi că în fiinţa omenească distingem corpul fi!ic/ corpul eteric/ corpul sensiilităţii sau
astral/ sufletul sensiilitătii/ sufletul înţelegerii sau al raţiunii =i sufletul con=tienţei/ apoi
ceea ce se nume=te .inea spirituală/ spiritul ieţii =i în sf8r=it $mulIspirit propriuI!is,
$mulIspirit
.piritul ieţii
.inea spirituală,

.ufletul con=tienţei
.ufletul înţelgerii sau raţiunii
.ufletul sensiilităţi sau al sen!aţiei

Corpul sensiilităţii sau al sen!aţiei


Corpul eteric
Corpul fi!ic,
C8nd se ridica p8nă la cuno=tinţele cele mai înalte/ echiul indian se serea de corpul său
eteric/ în modul pre!entat, -ersanul nu mai putea face acest lucru/ dar el se putea sei de
corpul sen!aţieiQ prin el omul se ridica la cele mai înalte cuno=tinţe, -entru că nu mai
putea edea cu corpul eteric/ unitatea supremă sIa ascuns priirii saleQ cu corpul
sensiilităţii el mai putea prii în afară/ =i/ întrIo anumită măsură/ se ucura de o i!iune
astrală, Mulţi oameni ai epocii persane au putut percepe astfel în mod astral pe &hura
Ma!da =i pe sluBitorii săi, $r/ dumneaoastră =titi din lucrarea mea Teosofia+ corpul
sensiilităţii este str8ns legat cu sufletul sensiilităţii, Ca urmare/ atunci c8nd persanul se
serea de corpul sensiilităţii sufletul sensiilităţii era/ ca să spunem a=a/ acoloQ dar el nu
era încă în situaţia de a se folosi de el/ căci nu fusese încă de!oltatQ acesta treuia mai
înt8i să fie de!oltat, in această cau!ă/ echiul persan era deci întrIo situaţie foarte
specială+ el se serea de corpul astral sau al sensiilităţii/ de ceea ce punea în Boc sufletul
sensiilităţii în starea în care se afla atunci =i simţea că atunci c8nd corpul său astral/
de!oltat deBa la această epocă/ se ridica p8nă la &hura Ma!da sufletul sensiilităţii îl
urma =i se afla eHpus pericolului de a imprima în corpul astral sentimentele saleQ el nu
putea încă eHteriori!a ceea ce se păstra în el din echile tentaţii lucifericc/ căci nu era
încă capail sIo facă/ dar transmitea efectele acestora corpului astral,
>n -ersia antică sIau con=tienti!at astfel efectele sufletului sensiilităţii asupra corpului
astral/ care repre!entau parcă o reflectare a imaginii trimise de lumea eHterioară a ceea ce
acţiona din remuri îndepărtate în sufletul sensiilităţii, ă!ută din interior/ aceasta este

75
ceea ce se nume=te influenţa lui &hriman/ influenţa lui Mefistofel, in această cau!ă
eHistă sen!aţia a două puteri, acă se percepea ceea ce omul poate atinge c8nd prie=te
spre eHterior se contemplau Misteriile lui &hura Ma!daQ dacă se îndrepta priirea spre
interior/ se afla/ cu aButorul corpului astral/ prin intermediul a ceea ce acţionase %ucifer în
faţa adersarului lui &hura Ma!da/ a lui &hriman, *n singur lucru proteBa de atacurile lui
&hriman+ treuia să fie accelerată prin iniţiere eoluţia omului/ prin formarea sufletului
sensiilităţii, e!olt8nduIl =i purific8nduIl/ anticip8nd cursul eoluţiei/ se urma drumul
interior/ drum care nu mai conducea spre &hura Ma!da/ ci spre împărăţia luminoasă a lui
%ucifer, Oi ceea ce pătrundea sufletul omenesc pe această cale interioară a fost ceea ce sI
a numit mai t8r!iu !eul Mithra, #ată de ce Misteriile persane care cultiau iaţa interioară
sunt Misteriile lui Mithra/ pe c8nd cele care cultiau calea eHterioară erau cele ale lui
&hura Ma!da,
.ă pă=im acum în epoca postatlanteană următoare/ epoca caldeanoIegipteană, &flăm
acolo un fenomen surprin!ător, "u în !adar îl desemnăm cu două nume/ căci pe de o
parte este ora de un popor din &sia care aparţine de curentul septentrional :ace=tia sunt
caldeenii; =i/ pe de altă parte/ un popor care face parte din curentul meridional :acesta
este poporul egiptean;, eci este ora de o epocă în care două curente de popoare
tocmai se înt8lnesc, acă ă amintiţi că în curentul septentrional se de!olta de
preferinţă i!iunea eHterioară/ căutarea entităţilor ascunse în spatele ălului lumii
sensiile/ =i că poporul egiptean căuta spiritele accesiile pe calea interioară/ eţi înţelege
cum au coacţionat aici două curente, &=adar/ se ciocnesc calea eHterioară a caldeenilor =i
calea interioară a egiptenilor, 'ste ceea ce au intuit cu multă Busteţe grecii/ c8nd au
comparat !eii caldeeni cu împărăţia lor apolinică, Ceea ce le enea de la caldeeni/ ei
căutau în Misteriile lui &polo/ iar c8nd oreau de $siris =i de tot ceea ce se referă la el/
ei îi căutau forma corespun!ătoare în Misteriile lui ionAsos, .e presimţeau intuiti
raporturile spirituale care eHistau în mod efecti,
$menirea eoluea!ă în timp/ =i pe măsură ce progresea!ă de!oltă noi organe, >n
perioada #ndiei
protopersană era echi
folositaucorpul
fost sensiilităţii/
de!oltate corpul
care seeteric =i organeleînsaleQ
perfecţionea!ăQ epocaîn caldeanoI
perioada
egipteană a fost de!oltat sufletul sensiilităţii/ un mădular predominant interior, -e c8nd
corpul sensiilităţii este încă orientat în afară/ sufletul sensiilităţii este orientat spre
interior, .e îndepărtea!ă deci încă mai mult ca înainte de lumile diinIspirituale, iaţa
sufletului se desfă=oară în interior =i/ pentru tot ce nu este în om treuie să se limite!e la
ceea ce percep simţurile, -e de o parte/ lumea sensiilă este deci tot mai pre!entă =i/ pe
de altă parte/ iaţa sufletului deine din ce în ce mai autonomă, Cultura epocii a treia este
cea a sufletului sensiilităţii, ar ceea ce de!oltă aceasta nu mai sunt înţelepciuni
ă!ute/ citite parcă din peisaBul lumii înconBurătoare, &ceasta seamănă deBa cu ceea ce
g8nde=te omul modern/ de=i/ pentru că omul actual a progresat p8nă la sufletul
con=tienţei/ era pe atunci un proces mult mai iu, 68ndurile sunt/ ca să spunem a=a/ mult
mai suculenteQ ele sunt at8t de ii cum este pentru noi sen!aţia de Kro=uL, >n !ilele
noastre/ omul nuI=i mai resimte g8ndurile cu aceea=i intensitate cu care simte un gust sau
un miros, >n epoca în care egiptenii î=i de!oltau în mod special sufletul sensiilităţii/
g8ndurile pe care ei le nutreau trăiau în suflet în mod tot at8t de iu ca =i sen!aţia produsă
de culoarea ro=ie/ de un miros sau de un gust, &stă!i/ g8ndurile noastre au deenit pale/
astracte/ în timp ce odinioară erau concrete, 'le erau mai mult g8nduri ă!uteQ chiar
dacă nu se percepeau răsp8ndite în eHterior/ în lumea fi!ică/ eHista sentimentul că ele nu
erau născocite de om ci că urcau în suflet ca ni=te inspiraţii =i se reărsau acoloQ nu se
mai spunea că se aspiră înţelepciunea în sine/ ci că erai pătruns de g8nduri în mod iu/ că
ele lăstăreau în suflet/ că ţ8=neau în suflet su presiunea lumii spirituale, &=a se schimă

76
totul în cursul timpului, in această cau!ă omul epocii caldeanoIegiptene nu mai
percepea în con=tienţa sa întelepciunea lumii ca un uniers luminos pe care îl aspira în elQ
era con=tient că are g8nduri care urcau în el su formă de inspiraţii, #ar conţinutul acestei
=tiinţe care urca în el era astroteologia caldeenilor =i înţelepciunea ermetică a egiptenilorQ
în felul acesta au luat ele na=tere, Ceea ce trăia în stele =i le punea în mi=care/ în lucruri/
omul nu mai putea citi în natură/ dar se reela în interiorul său su forma anticei
înţelepciuni a perioadei caldeanoIegiptene, >n acela=i timp/ caldeenii aeau con=tienţa că
ce =tiau nu era numai fiinţa lor intimă/ ci reflectarea în ei ceea ce se înt8mpla în afară, %a
egipteni se simţea că ceea ce apărea astfel era o reflectare a !eilor ascun=i/ pe care omul
nuIi înt8lne=te între na=tere =i moarte/ ci între moarte =i o nouă na=tere, &stfel caldeenii =i
egiptenii se deoseeau prin aceea că primii percepeau în înţelepciunea lor ce este în
spatele lumii
egipteni în care
le reela ceeatrăim
ce seîntre na=tere
înt8mplă între=i moarte
moarte/=iîno nouă
timp na=tere,
ce înţelepciunea
upă cuminspirată de
edeţi din
întregul sens al întregii eoluţii/ aceste inspiraţii interioare/ aceste aluri de g8nduri
inspirate care urcă din afundul fiinţei erau în mod necesar foarte îndepărtate de
diinitatea primordială în unitatea sa, "u se mai pătrundea tot at8t de departe cum sIa
putut face/ cu aButorul corpului astral/ în -ersia antică, Totul deenise mai palid/ lumea
eHterioară nu mai era tot at8t de pre!entăQ ea se retrăsese deBa mai mult, .e trăise/ a=adar/
o înţelepciune a lumii eHterioare în sine însu=i/ nu înţelepciunea în însă=i lumea
eHterioară, Totu=i/ cei care cuno=teau cu sentimente corespun!ătoare înţelepciunile
perioadei persane aeau faţă de ele cel mai mare respect, acă rem să eHprimăm în mod
lapidar înţelepciunile paradigmatice ale caldeenilor priind lumea ascunsă în spatele
aparenţelor sensiile/ se poate spune că acestea sunt sentinţele/ aforismele caldeene care
traduceau i!iunile suprasesiile, Colecţia de proere caldeene constituie o comoară de
înţelepciune foarte apreciată în timpurile de demultQ în ele se găsesc secretele importante
ale *niersului, 'le erau la fel de apreciate ca ci reelaţiile trăite între moarte =i o nouă
na=tereQ sursele acestor înţelepciuni erau de srcine egipteană,
Totu=i/ fiinţa a cărei pre!enţă o mai percepea indianul antic în deplină con=tienţă =i a
cărei entitatea
înceţo=ată, profundă
&ceastă fiinţăsesupremă
retrăseseunică
din faţa priirii
apare oamenilor
în epoca deenise =i mai
caldeanoIegipteană oscură
întrIo =i
lumină
=i mai neuloasă ca 4aruana a@arana, Caldeenii o numeau &nu/ desemn8nd prin aceasta
unitatea celor două lumi/ dar care se află mult dincolo de ceea ce se poate cunoa=te în
*niers, Caldeenii nu mai îndră!nesc săI=i înalţe priirile în regiunile în care încă mai
priea omul 4oroastruQ ei priesc în sus/ la acele regiuni care se aflau foarte aproape de
g8ndurile omene=ti, &ici/ spuneau ei/ se află totul/ căci ceea ce este cel mai înalt se
regăse=te în ceea ce este cel mai Bos, Oi ei găseau acolo o fiinţă pe care o considerau o
umră a fiinţei supreme =i pe care o numeau &pason, 'i mai percepeau cea care le
apărea ca o umră a ceea ce noi neIam repre!enta astă!i că se află ca sustanţă a
spiritului ietii/ elementul din care neIam g8ndi că este format $mulIspirit/ pe care noi îl
putem reproduce pronunţ8nd cu8ntul Tauthe, &poi aeau o fiinţă/ pe care o numeau
MoAmis/ care era aproHimati ceea ce cunoa=terea spiritului nume=te a!i un spirit al
lumii/ al cărui element constitutiti inferior este .inea spirituală, &stfel/ caldeenii edeau
deasupra lor o trinitate/ a8nd con=tienţa de a nuIi mai percepe adeărata figură dec8t
prin elementele sale inferioare =i nu mai găseau/ în părţile sale superioare/ dec8t ni=te
reflectări estompate ale unei realităţi spirituale deenită inaccesiilă, 5el însu=i :5aai;/
enerat de asemenea în calitate de creator al lumii =i !eu al poporului/ treuie să fie
considerat/ în raport cu !eul MoAmis/ descendentul său în regiunea 'ului sau a esenţei
focului,

77
&stfel/ noi edem cum =i în numele !eilor se eHprimă ceea ce sIa format în întreaga fiinţă
a poporului, C8nd un caldean se angaBa pe calea interioară/ el aea impresia că trece prin
ălul ieţii suflete=ti întrIo lume a !eilor suumani/ supăm8nteni, &donis este/ astfel/ un
nume t8r!iu pentru a desemna entităţile pe care leIau găsit pe calea spre interior, &cest
drum era legat de pericole at8t de mari pentru profani înc8t el putea fi parcurs numai de
initiaţi, ar c8nd parcurgeau acest drum =i intrau în lumea situată în spatele ălului ieţii
sufletului ei cuno=teau cea care se poate compara cu iniţierea modernă, "oi percepem
trăsăturile distinctie/ care dein din ce în ce mai mult cele ale epocii noastre,
Cel care primea iniţierea caldeană parcurgea două feluri de eHperienţe =i se eghea ca el
să le facă pe c8t posiil concomitent/ ca el să urme!e drumul dinăuntru spre lumea
spirituală =i drumul din afară spre lumea spirituală/ pentru ca să oţină cel puţin
sentimentul unei actiităti =i al unei ieţi comune a spiritului în afară =i înăuntru, 'l
înt8lnea atunci pe de o parte – pe calea interioară – acea fiinţă spirituală care în Caldeea
se numea #shtar =i care se =tia că aparpne diinitătilor lunare inefăcătoare, &ceasta se
afla pe pragul care separă de oicei fiinţa omenească de spiritualitatea situată dincolo de
iaţa sufletului, e partea cealaltă/ acolo unde se găse=te poarta spre lumea spirituală
aflată dincolo de lumea simţurilor/ era celălalt pă!itor+ Merodach sau Mardu@/ pe care îl
putem compara cu -ă!itorul pragului/ cu Mihail, Merodach era perechea
:corespondentul; lui #shtar/ =i aceste două fiinţe făceau interiorul sufletului clară!ător =i
introduceau fiinţa omenească pe cele două căi în lumea spirituală, in această cau!ă
omul trăia/ prin aceeastă înt8lnire/ ceea ce se simte =i astă!i în mod simolic astfel+
omului îi este întinsă o cupă luminoasă, &ceasta însemna că omul înaţă taton8nd să
utili!e!e pentru prima dată florile sale de lotus/ cea@rele sale, &poi el progresea!ă,
edeti/ a=adar/ cum în aceea epocă era necesară trecerea unui anumit prag, e=i eHistă
unele diferenţe/ lucrurile sunt asemănătoare =i în 'gipt,
&stfel omenirea a pă=it mai departe pe calea eoluţiei/ înspre timpul nostru, &poi a sosit
momentul în care treuia să pregătească coor8rea spiritului cosmic solar pe -ăm8nt, 'l/
carecum
a=a fusese p8nă acum
înainte eHterior/
putuseră a coorî
fi găsiti în sufletul
!eii luciferici/ omenesc/
apoi $siris, pentru a putea
Cele două căi fierau
găsitnet
aici/
diferite la caldeeni =i la egipteni/ ele treuiau să se fecunde!e în mod reciproc, Cum se
putea reali!a aceastaU & fost creat un intermediar =i/ cum spune în mod corect 5ilia
referitor la poporul ereu/ acest intermediar a ie=i din *r în Caldeea, &cest popor
prime=te reelaţia din afară/ apoi pleacă în 'gipt/ unde preia ceea ce ine dinăuntru, 'l
reune=te cele două căi/ astfel înc8t apare pentru prima dată #ahe/ o entitate care îl anunţă
pe ristos, $mului îi este acum anunţat din două direcţii ce au repre!entat !eii epocilor
anterioare, upă cum/ mai t8r!iu/ ristos a fi luminat din interior/ !ei care apăreau mai
înainte în întuneric acum or fi lu%inai din eHterior, edem că în #ahe sau #ehoa
apare o diinitate care se află înăuntrul sufletului/ dar care treuie să fie luminată de o
lumină eHterioară/ căci nu este încă i!iilă prin ea însă=i, #ehoa este întrIadeăr lumina
reflectată a lui ristos, &stfel/ cele două direcţii care neIau preocupat se alătură/ se
fecundea!ă reciproc, -rin aceasta în eoluţia umanităţii apare însă cea cu totul nou,
(ealităţile interioare =i eHterioare încep să se fecunde!eQ interiorul începe să deină
eHterior/ ceea ce p8nă atunci nu a trăit dec8t în mod interior/ în timp/ ţ8=ne=te/ pentru a
eHista concomitent alături în spaţiu, 'HaminaţiIă iaţa interioară =i eţi edea că aceasta
nu se răsp8nde=te în spaţiu/ ci se scurge în timpQ g8ndurile =i sen!aţiile dumneaoastră se
pre!intă succesi/ pe c8nd ceea ce este răsp8ndit în eHterior/ în spaţiu/ se află alăturat,
in această cau!ă treuie să se producă acum ceea ce se poate descrie ca fiind scurgerea
în afară a cea ce a trăit p8nă acum în timp/ deenind o manifestare BuHtapusă în spaţiu,

78
Ceea ce nu trăise dec8t în timp trăie=te de acum înainte prin BuHtapunere în spaţiu, -rin
aceasta se înt8mplă cea important/ care se eHprimă întrIun mod deoseit de profund,
Tot ceea ce mai înainte a fost eoluţie spirituală a omului/ tot ce depă=ea dimensiunile
spaţiului eHterior conducea spre eHterior =i în timp, $r/ tot ce este supus timpului este
ordonat după măsura =i natura numărului , >ntreaga deenire a lumii deine inteligiilă/
dacă considerăm că are la a!ă numărul , "oi spunem+ .aturn/ .oare/ %ună/ -ăm8ntI
Marte/ MercurIDupiter/ enus =i ulcan/ disting8nd astfel =apte perioade, >n tot ce este
supus timpului ne putem orienta dacă folosim numărul , in această cau!ă/ oriunde
rem să pătrundem în timp/ om fi condu=i la numărul , Toate colegiile =i toate loBile
care duc din spaţiu în temporal/ c8nd conduc în lumea transcendenţei/ sunt supuse
numărului , .finţii (ishi sunt suordonaţi numărului / la fel =i alţi înăţători sfinţi ai
popoarelor/ p8nă la cei =apte înţelepţi ai grecilor, "umărul fundamental al spaţiului este
12, -rin scurgerea timpului în spaţiu/ el deine reelaţie prin 12, in această cau!ă
numărul 12 domină acolo unde timpul se scurge în spaţiu, &em douăspe!ece triuri ale
lui #srael =i doispre!ece apostoli/ în momentul în care ristos/ care sIa arătat mai înt8i în
timp/ se scurge în spaţiu, Ceea ce este în timp se pre!intă ca succesiune, in această
cau!ă/ ceea ce conduce din spaţiu în timp la !eii împărăţiei luciferice ne duce la numărul
, acă rem să caracteri!ăm cea în dimensiunea temporală prin esenţa sa în această
împărăţie/ găsim entitatea căutată dacă raportăm ceea ce cercetăm la originea sa
parentală, (ecunoa=tem ce se de!oltă în timp c8nd urcăm de la fapte secundare la
faptele prime/ ca de la copil la tată, Oi în timp ce pătrundem în această lume a timpului/
care este dominată de cifra / orim de copii =i de srcinea lor/ de copiii fiinţelor
spirituale/ de copiii lui %ucifer, C8nd transformăm timpul în spaţiu/ orim de fiinţele
care au o eHistenţă simultană/ BuHtapusă/ =i ca urmare =i de circulaţia impulsurilor
suflete=ti prin spaţiu, C8nd tran!iţia de la timp la spaţiu face să se treacă de la  la 12/
noţiunea de copil î=i pierde semnificaţia suprasensiilă/ dar atunci apare noţiunea de
fraternitateQ cei care trăiesc cot la cot sunt fraţi, C8nd transformăm noţiunea de fii ai
!eilor în noţiunea de fraţi/ urcăm în eoluţia umanităţii, Vraţii =i surorile trăiese unul
alături de altul/
aici/ întrIun pe c8nd
moment realităţile
important/ care proin
tran!iţia unele
de la fiii saudin altele
copiii trăiesc succesi
imperiului luciferic, la
edem
fraţii
lui ristos/ tran!iţie despre care om continua să orim m8ine,

CON0ERINA a I-+a

M3&c4e& 5 1 au'ust 1787


-rolema cu care am încheiat ieri eHpunerea noastră putea să răm8nă oarecum de
neînţeles pentru cel care se înt8lne=te pentru prima oară cu ea, 'a aparţine tainelor
numărului =i acestea sunt taine la care este cel mai greu de aBuns,
&m spus că între numerele  =i 12 eHistă un anumit raport =i că acest raport este legat de
timp =i spaţiu, -oate a eni timpul c8nd taina de care am orit a fi înţelesă de toţi
oamenii/ dar/ în sensul singurei cunoa=teri recunoscute în pre!ent/ aceasta este o pură
afirmaţie, Treuie deci mai înt8i să o eHplicăm,
&m mai menţionat că ne găsim în angrenaBul *niersului/ c8nd facem deoseire între
relaţiile care sunt predominant spaţiale =i cele care sunt predominant temporale, "oi
înţelegem lumea a=a cum ne înconBoară/ în termeni de spaţiu =i de timp, ar dacă nu ne
limităm să orim în mod astract de spaţiu =i de timp/ dacă rem să înţelegem cum se

79
succed eenimentele în timp =i cum realităţile particulare se grupea!ă în spaţiu/ atunci
eHistă un fir care ne conduce pe de o parte prin relaţiile temporale =i pe de altă parte prin
relaţiile spaţiale, om eHamina mai înt8i din punct de edere al =tiinţei spiritului
deenirea fenomenelor *niersului, -riim înapoi la încarnări mai echi ale omului/ ale
raselor/ ale culturilor =i ale -ăm8ntului însu=i, om aea un presentiment a ceea ce
treuia să se înt8mple în iitor/ deci temporal, ar ne om simţi întotdeauna confortail
dacă om Budeca eoluţia te%poral# plec8nd de la un schelet construit pe a!a cifrei ,
"u este permis să construim sau să speculăm făc8nd tot felul de interpretări cu aButorul
cifrei / ci treuie mai înt8i să urmărim faptele din punctul de edere al cifrei ,
.ă luăm ca eHemplu un om al cărui ochi spiritual este suficient de deschis pentru a putea
cerceta faptele Cronicii &@ashaQ cifra  îl a putea ghida/ în sensul că el î=i a spune că
ceea ce se desfă=oară în timp se organi!ea!ă după scheletul numărului Q ceea ce se
repetă su forme diferite poate fi eHaminat doar pe a!a cifrei / căut8nd apoi
modalităţile corespun!ătoare de manifestare, Ca urmare/ este corect să spui că/ deoarece
-ăm8ntul trece prin mai multe încarnări/ treuie săIi căutăm cele =apte reîncarnări+
.aturn/ .oare, %ună/ -ăm8nt/ Dupiter/ enus =i ulcanQ întruc8t culturile omenirii
parcurg =apte încarnări/ găsim legătura dintre ele pun8nd din nou la a!ă numărul ,
-rima cultură a erei postatlanteene este cultura protoindiană/ cea de a doua este cea
protopersană/ a treia epoca caldeanoIegipteană/ a patra cea grecoIlatină/ iar a cincea este
a noastrăQ mai a=teptăm următoarele două epoci – a =asea =i a =aptea – / care or urma
epocii noastre, &m utili!at o dată în plus numărul / pe care lIam pus la a!a încarnărilor
succesie ale culturii, %a fel/ om putea înţelege mai ine @arma unui om dacă încercăm
să priim în urmă spre ultimele sale trei încarnăriQ dacă/ plec8nd din pre!ent/ contemplăm
cele trei încarcănări precedente ale sale/ este posiil să tragem anumite conclu!ii pentru
următoarele trei încarnări/ care însumate dau din nou =apte, &stfel/ numărul  este un fir
conducător pentru tot ce se manifestă în timp,
impotriă/ numărul 12 este firul conducător pentru tot ce eHistă în mod simultan &n
spaiu, &cest lucru lIa simţit întotdeuna o =tiinţă care era în acela=i timp înţelepciuneQ din
această cau!ă/ in legătură cu fenomenele cosmice care aparţin -ăm8ntului nostru/ ea
spunea că/ pentru a înţelege relaţiile spaţiale ale eenimentelor de pe -ăm8nt/ treuie să
te referi la douăspre!ece puncte fiHe reparti!ate în spaţiu, &cestea sunt marcate în spaţiul
cosmic prin cele douăspre!ece semne ale 4odiacului, .unt douăspre!ece puncte
fundamentale la care ar treui să se raporte!e întregul spaţiu, &ceasta nu ţine pur =i
simplu de o deci!ie aritrară a g8ndirii omene=ti/ ci de ceea ce această g8ndire a înăţat
în contact cu realitatea/ de!olt8nd în mod orientati principiul că te descurci cel mai
ine în spaţiu dacă te raporte!i la o dii!iune în douăspre!ece părţi, C8nd este ora de
transformări/ adică de aspecte temporale/ o =tiinţă mai eche leIa pus la a!ă cele =apte
planete/ =i cifra  iIa deenit astfel firul conducător,
.ă ne întreăm acum cum se regăsesc aceste raporturi în iaţa omenească =i eoluţia sa,
"oi am ă!ut că p8nă în momentul din eoluţia umanităţii marcat prin pătrunderea
principiului ristos omul/ c8nd priea în interiorul său pentru a căuta în spatele ălului
ieţii sale interioare accesul la lumea diină/ intra în lumea luciferică, &cesta era/ în
acele timpuri echi/ drumul pe care pornea omul pentru a aBunge la înţelepciune/ la o
cunoa=tere superioară a lumii, $mul a căutat diinul coor8nd în lumea sa interioarăQ din
această lume treuiau să urce noi intuiţii =i inspiraţii pentru iaţa sa morală =i etică/ la fel
cum urcaseră intuiţiile con=tienţei saleQ ineînţeles/ toate celelalte intuiţii =i inspiraţii care
se raportea!ă la ce este moral/ ce este sufletesc i!orau din iaţa sa interioară, in acest
moti înaltele indiidualităţi care au fost ghi!ii omenirii în acele timpuri echi se adresau

80
mai înt8i ieţii interioare pentru a eHplica oamenilor realităţile supreme, ieţii sufletului/
fiinţei interioare a omului treuiau să se adrese!e sfinţii (ishii =i marii instructori ai
tuturor culturilor echi, #nteriorul uman nu este cea spaţial/ ci temporalQ iaţa sufletului
se desfă=oară în timp, Tot ce ne înconBoară eHterior se grupea!ă în spatiuQ tot ceea ce se
desfă=oară interior se organi!ea!ă în timp, in această cau!ă/ tot ceea ce se adresea!ă
interiorităţii omului se erifică cu aButorul firului conducător al numărului , Cum poate
fi înţeleasă cel mai ine o fiinţă care rea să se adrese!e interiorităţii umaneU Cum am
putea înţelege cel mai ine în particularităţile lor fundamentale acele fiinţe pe care le
numim/ de eHemplu/ sfinţii (ishiU #Iam putea înţelege dacă iIam prii raport8nduIne la
iaţa temporală a sufletului, in această cau!ă/ principala întreare care sIa născut în
epoca îndepărtată în care trăiau ace=ti mari înţelepţi ai antichităţii era de unde in ei, 'ste
ca =i întrearea
srcinea cineunui
lor, >n faţa sunt înţelept/
tatăl =i mama unuimai
se punea copil, 'i întrearea
înt8i treuie situaţi în timp/
de unde ineîn el,
raport
Ce cu
entitate a fost mai înainte aiciU Ce srcine are elU &1 cui fiu esteU C8nd se ore=te de
lumea luciferică/ la a!a sa treuie pus numărul  =i treuie să ne întreăm al cui fiu este
cel care se adresea!ă sufletului, >n acest sens orim de copiii lui %ucifer c8nd ne referim
la cei care în timpurile echi au propoăduit lumea spirituală care se ascunde în spatele
ălului ieţii suflete=ti ascunsă dincolo de temporal,
>n ceea ceIl prie=te pe ristos/ chestiunea se pune diferit, Căci ristos nu a coor8t pe
cale temporală pe -ăm8ntQ apăr8nd în timp/ el intră totodată în lumea păm8ntească
enind din spaţiu/ din eHterior, 4oroastru lIa ă!ut îndrept8nduI=i priirea spre .oare =i sI
a referit la 'l su numele de &hura Ma!da, &hura Ma!da sIa apropiat în spaţiu din ce în
ce mai mult de -ăm8nt/ p8nă c8nd a coor8t =i sIa făcut om, &ici nu ne interesea!ă numai
succesiunea în timp/ ci =i dimensiunea spaţială, imensiunea spaţială/ această sosire a lui
ristos din infinitul spaţiului pe -ăm8ntul nostru/ are o aloare de eternitate/ nu numai o
aloare temporală, e acest lucru se leagă faptul că ristos nu acţionea!ă pe -ăm8nt
numai în conformitate cu raporturile de succesiune temporalăQ ceea ce aduce el pe
-ăm8nt nu corespunde raporturilor unui tată sau ale unei mame cu copilul său/ care se
desfă=oară în trăiesc
copii/ nepoţi timp/ cisuccesi
ine cu înuntimp/
element care se reali!ea!ă
iar relaţiile dintre ei seîneHprimă
simultaneitate, -ărinţi/
prin dimensiunea
temporală/ ristos însă/ în calitate de spirit al spaţiului/ introduce =i în cultura
-ăm8ntului un element spaţial, Ceea ce aduce 'l este BuHtapunerea oamenilor în spaţiu =i
relaţia care treuie să lege un suflet de altul în coeHistenţă/ independent de modul cum se
organi!ea!ă relaţia temporală, -ăm8ntul este planeta care are ca misiune să introducă
sistemul nostru cosmic în lumea iuirii, >n timpurile echi/ sarcina -ăm8ntufui era aceea
de a introduce iuirea prin miBlocirea timpului, >n timp ce prin relaţiile de descendenţă
s8ngele se transmitea din generaţie în generaţie/ de la tată la fiu =i de la fiu la nepot/ ceea
ce era înrudit în timp era =i elementul purtător de iuire, Coe!iunea familială/ legătura de
s8nge/ transmiterea s8ngelui prin generaţii succesie era temeiul iuirii în timpurile mai
echi, Oi chiar c8nd iuirea lua un caracter moral/ ea se întemeia de asemenea pe o
legătură temporală+ se iueau strămo=ii/ cei care precedaseră în timp,
ristos a introdus iuirea care se comunică de la suflet la suflet/ astfel înc8t între fiinţele
coeHistente în timp să se stailească o relaţie prefigurată mai înt8i în iuirea frăţească pe
care oamenii treuie sIo nutrească unii faţă de alţii, &cum începe să capete o semnificaiie
deoseită coeHistenţa spaţială,
in această cau!ă/ în timpurile echi/ prolemele mari ale omenirii erau de regulă reunite
prin numărul + =apte (ishi/ =apte înţelepţi, in acela=i moti/ ristos este înconBurat de
doispre!ece apostoli/ ca prefigurări ale oamenilor ce trăiesc împreună în acela=i spaţiu,

81
&ceastă iuire care a lega tot ce eHistă alăturat în spaţiu/ independent de succesiunea în
timp/ treuie să pătrundă prin principiul lui ristos în iaţa socială a -8m8ntului, 'ste
discipol al lui ristos cel care iue=te frăţe=te tot ce îl înconBoară, acă orim de copiii
lui %ucifer/ principiul hristic ne a da prileBul de a spune că ristos este primul născut
dintre mulţi fraţi, .entimentul de atracţie nu ca faţă de un tată ci ca faţă de un frate/
primul din fraţii no=tri/ pe care îl iuim/ aceasta este relaţia de a!ă care ne une=te cu
ristos,
.unt elemente orientatie/ nu doe!i/ dar ele argumentea!ă =i lămuresc relaţia dintre
numerele  =i 12Q cu c8t radia!ă mai mult în lume relaţia cu ristos/ cu at8t se ore=te
mai mult de grupări ca cea a celor douăspre!ece triuri ale lui #srael/ a celor doispre!ece
apostoli etc,,, "umărul 12 capătă astfel o semnificaţie mistică/ esoterică pentru eoluţia
-ăm8ntului,
Cu aceasta am atins aspectul eHterior al marii transformări care sIa înfăptuit în eoluţia
-ăm8ntului prin principiul ristos, &m putea ori mult timp despre relaţia dintre
numerele  =i 12/ fără a putea eHplica în întregime unele aspecte ale profundului mister al
eHistenţei noastre cosmice, acă acceptaţi ceea ce am spus ca o clarificare a ceea ce
repre!intă numerele  =i 12 pentru relaţiile temporale =i spaţiale/ eţi putea pătrunde mai
ad8nc în misterele *niersului, -entru noi această relaţie treuie să ne indice/ adăugat la
toate celelalte/ ce sens profund a aut pentru *niers eenimentul hristic =i cum/ pentnt
aIl înţelege/ treuie să căutăm un alt fir conducător numeric,
ar între spaţiu =i timp eHistă =i o relaţie interioarăQ eu nu ă pot oferi dec8t o imagine
generală despre aceasta/ =i o oi face după o metodă curent utili!ată în Misterii pentru a
pre!enta iaţa Cosmosului în relaţia I12, .Ia spus+ acă spaţiul uniersal nu este priit
ca cea astract/ ci în a=a fel înc8t condiţiile terestre se raportea!ă la acest spaţiu/ ele
treuie raportate =i la cele douăspre!ece dii!iuni fundamentale ale 4odiacului+ 5erec/
Taur/ 6emeni/ (ac/ %eu/ Vecioară/ 5alanţă/ .corpion/ .ăgetător/ Capricorn/ ărsător/

-e=ti, &ceste
adeărate douăspre!ece
simoluri cosmicepuncte fundamentale
ale entităţilor ale 4odiacului
diine primordiale prinsunt
careînsIaacela=i timp în
repre!entat
mod corespun!ător realitatea, Vorţele care proin din aceste douăspre!ece direcţii
acţionau deBa din timpul primei încarnări planetare a -ăm8ntului nostru/ echiul .aturn,
'le acţionau în timpul echiului .oare/ în timpul echii %uni =i or continua să
acţione!e =i mai t8r!iu, 'le constituie deci un element permanent/ mult mai eleat dec8t
ceea ce se na=te =i moare în timpul deenirii noastre păm8nte=tiQ cele douăspre!ece
semne ale 4odiacului simoli!ea!ă un element care a supraieţuit celor ce sIau transmis
de la echiul .aturn la echiul .oare/ de la acesta la echea %ună etc, >n timp ce ceea se
înt8mplă aici se na=te =i trece/ lucrurile condiţionate de 4odiac supraieţuiesc
eenimentelor planetare/ supraieţuiesc condiţiilor specifice echiului .aturn/ echiului
.oare/ echii %uni, Ceea ce simoli!ea!ă !onele fundamentale ale 4odiacului este/ de
asemenea/ deasupra eenimentelor care se desfă=oară pe -ăm8ntul nostru ca opo!iţie
între 5ine =i (ău,
&mintiţiIă că încă de la primele eHpuneri ale acestui ciclu Iam atras atenţia asupra
faptului că atunci c8nd pătrun!i în domeniul astral descoperi o lume a transformărilor =i
că ceea ce poate acţiona dintrIo anumită perspectiă ca ine poate apărea ca rău dintrIo
altă perspectiă,
pentru &ceste deoseiri
aceasta numărul este un între ine =i răuorientati,
fir conducător au importanţa
4eii lor
careînsimoli!ea!ă
cadrul deeniriiQ
cele
douăspre!ece puncte ale spaţiului/ douăspre!ece puncte permanente/ se plasea!ă
deasupra inelui =i răului, in această cau!ă/ în 4odiac aem deIa face cu o realitate de
ordin superior inelui =i răuluiQ în acest spaţiu eHterior treuie să căutăm simolurile

82
acelor entităţi spiritualIdiine care/ dacă sunt contemplate în sine/ fără ca ele să interină
în sfera păm8ntească/ sunt deasupra opo!iţiei dintre ine =i rău,
%a un moment dat/ începe să se întreadă ce a deeni -ăm8ntul nostru, &cest lucru se
înt8mplă datorită faptului că surine o dii!are în s8nul acestor diinităţi permanente/ =i
tot ce se înt8mplă intră întrIo anumită relaţie cu aceste diinităţiQ ele se separă în două =i
or repre!enta sfera inelui =i sfera răului, "ici una din cele două nu este în sine un ine
sau un rău/ dar prin faptul că acţionea!ă asupra -ăm8ntului în deenire sunt percepute o
dată ca ine/ altă dată ca rău, Totu=i/ eHistă repre!entarea care ne spune că un element
care face parte/ chiar în mică măsură/ din sfera inelui treuie să fie considerat un, C8nd
un element permanent situat în lumea spirituală/ în afară de timp/ intră în acţiune în timp/
el se integrea!ă simultan ca un ine =i ca un rău, in douăspre!ece puncte permanente
ale 4odiacului cinci se află în întregime în sfera inelui =i alte două la graniţă/ deci =apte,
#ată de ce se ore=te că răm8n =apte din douăspre!ece, C8nd căutăm în timp ceea ce este
un/ ceea ce este perfect/ ceea ce conduce/ om ori deci de =apte înţelepţi/ de =apte
(ishiQ aceasta corespunde întru totul realităţii, e aici ine =i repre!entarea că lumii
luminoase/ lumii superioare îi aparţin =apte semne !odiacale pe c8nd cele cinci
inferioare/ încep8nd cu .corpionul/ aparţin lumii întunericului,
&cesta nu este dec8t o edere de ansamlu/ care ne arată că atunci c8nd spaţiul părăse=te
sfera sa de eternitate =i prime=te în el creaţii care se desfă=oară în timp el se diide în
ine =i în rău =i că/ dacă se elimină inele/  deine cifra care repre!intă tot ce este un în
dimensiunea timpului, acă rem să căutăm adeărul aflat în timp/ numărul  treuie
considerat fir conducătorQ numărul G neIar induce în eroare, &ceasta este semnificaţia
interioară a acestei proleme,
.ă nu spuneţi că toate acestea sunt greu de înţeles/ ci că/ lumea fiind profundă/ eHistă în
mod necesar lucruri greu de înţeles,
ristos a enit însă în lume pentru a sta =i în toără=ia păcăto=ilor =i a cămătarilor, 'l a
enit pentru a prelua =i ceea ce ar treui să fie eliminat din mersul *niesului, in $edip
a treuit să fie eliminat ceea ce a fost preluat în iaţa lui ristos ca fermentQ acest lucru
ă este confirmat de legenda lui #uda, %a fel cum/ pentru a dospi/ p8inea nouă treuie să
preia puţin din cea eche/ la fel lumea nouă nu poate prospera =i deeni întrIadeăr ună
dec8t asimil8nduI=i un ferment care este preluat din rău, in această cau!ă #uda/ care era
respins peste tot =i fusese alungat =i de la curtea lui -ilat/ a fost primit acolo unde acţiona
ristos/ enit pentru a indeca lumea/ în a=a fel ca  să poată fi transformat în 12/ pentru
ca ceea ce era cuprins în  să poată fi cuprins de acum încolo în simolul numărului 12,
-rima repre!entare a numărului 12 ne este dată prin cei doispre!ece fraţi ai lui ristos/
prin cei doispre!ece apostoli,
&=a cum am spus/ toate acestea nu constituie dec8t un indiciu al profundei transformări
care a început pentru întreaga deenire a planetei noastre, -utem clarifica din multe
puncte de edere importanţa principiului hristic =i a interenţiei sale în deenirea
-ăm8ntuluiQ cel pe care lIam adoptat acum este unul dintre acestea,
.ă ne repre!entăm încă o dată consecinţele ce au decurs din toate acestea pentru noi, Că
enirea lui ristos a însemnat cea cu totul deoseit pentru eoluţia -ăm8ntului/ este un
lucru simţit =i recunoscut în toate locurile unde =tiinţa spiritului este cu adeărat
cultiată, >n asemenea locuri se =tie că eHistă o fiinţă care traersea!ă toate culturile
postatlanteene/ care a trecut deBa prin cultura protoindiană =i cea protoiraniană/ prin cele
ale Caldeei =i 'giptului/ =i a=a mai departe/ =i care a trece =i prin culturile care le or

83
succeda/ p8nă la proHima mare catastrofă =i chiar dincolo de aceasta, -entru a afla unde
putem găsi ceea ce parcurge întreaga eoluţie a umanităţii prin simţurile sau prin raţiunea
noastră omenească treuie să ne adresăm =tiinţei spiritului cu următoarea întreare+ Cum
se nume=te fiinţa ce poate fi descoperită în lumea spirituală =i care trece ca un curent al
spiritului prin toate cele =apte culturiU Chiar în înţelepciunea orientală sIa =lefuit un
cu8nt pentru ceea ce trece prin toate aceste culturi, acăIl luăm în considerare în
adeărul său/ acesta nu este un lucru astract/ ci un fapt concret+ o fiinţă, acă se dore=te
conturarea mai eHactă a acestei fiinţe pentru care celelalte fiinţe – fie cei =apte sfinţi
(ishi/ fie entităţi chiar mai înalte care nu cooară p8nă la încarnare fi!ică – nuIi sunt
dec8t mesageri/ o putem desemna cu un nume pe care $rientul lIa =lefuit în mod corect,
$rice reelaţie/ orice înţelepciune din *niers conduce la această sursă unică/ la sursa
înţelepciunii postatlanteene
ciil!iatiilor primordiale/ care
=i seare o esenţă/
manifestă în ofiecare
fiinţă epocă
ce eoluea!ă deIa lungul
su o anumită formă/tuturor
dar care
răm8ne întotdeuna un purtător de a!ă al înţelepciunii/ apăr8nd su cele mai diferite
forme, C8nd Iam descris ieri cum sfinţii (ishi cuprindeau în mod concret această
înţelepciune/ parcă inspir8ndIo/ care era în afară/ ca un suflet al luminii/ =i pe care ei o
aspirau ca inţelepciune a luminii/ era ea însă=i emanaţia acestei entităţi sulime de care
orim, Ceea ce am putut descrie ieri cu priire la înţelepciunea epocilor ulterioare :de
eHemplu/ concepţia cu totul diferită care sIa eHprimat în epoca protopersană; radia/ de
asemenea/ de la această entitate unică care este marele #nstructor al tuturor culturilor,
&ceastă entitate a fost #nstructorul sfinţilor (ishii/ al lui 4oroastru =i al lui ermes/
marele #nstructor care sIa manifestat în toate epocile su formele cele mai dierse/ care a
fost mai înt8i inaccesiil priirii eHterioare, $rientul a formulat pentru aIl desemna
eHpresia totalitatea o!hisat"ilor, Concepţia cre=tină lIar numi .f8ntul .pirit, &stfel/
c8nd se oreste de 5odhisata este desemnată o entitate care domină toate culturile care
se reelea!ă =i se manifestă în diferite feluriQ acesta este spiritul 5odhisatilor, #ndiferent
cum au resimţit =i denumit entitatea respectiă/ sfinţii (ishi/ 4oroastru/ ermes/ Moise/
cu toţii au priit spre 5odhisatiQ i se poate da numele colecti de mare #nstructor/ căci
pe el îlacestei
cursul contemplă
ere/ toţi
el a cei care or
îmrăcat de =imai
potmulte
să primească
ori formeînăţăturile
omene=ti/ erei postatlanteene,
=i una dintre ele ne >n
interesea!ă înainte de orice, *n 5odhisata – indiferent de modul în care sIa manifestat –
a îmrăcat forma deoseit de luminoasă a acelei entităţi care se desemnea!ă cu numele
de 6authama 5uddha, & constituit un real progres pentru 5odhisata c8nd nIa mai fost
oligat să răm8nă numai în regiunile superioare ale spiritului =i eoluţia sa în lumile
spirituale iIa permis să stăp8nească în suficientă măsură corporalitatea fi!ică pentru a
deeni om/ încorporat în 5uddha, "oi edem deci în 5uddha un 5odhisata care sIa
făcut om/ una din manifestările Komene=tiL ale fiinţelor de întelepciune cele mai
cuprin!ătoare pe care se întemeia!ă deenirea -ăm8ntuluiQ el este întrIun anumit fel
încarnarea acelui mare #nstructor pe care îl numim esenţa însă=i a înţelepciunii, >l
considerăm pe 5uddha ca forma păm8ntescă a lui 5odhisata, "u treuie să credem că
un 5odhisata sIa încorporat numai în 5uddhaQ el sIa încarnat de asemenea/ în parte sau
în totalitate/ =i în alte personalităţi omene=ti, ar aceste încorporări nu se fac toate întrIun
singur =i în acela=i felQ un 5odhisata poate trăi foarte ine în îneli=urile unei fiinţe
omene=ti/ cum a trăit unul din ei în corpul eteric a lui 6authama 5uddha, Oi fiindcă
entitatea lui 5odhisata care mo=tenise corpul astral al lui 4oroastru a pătruns în
îneli=urile altor indiidualităţi – de eHemplu/ ale lui ermes –/ se poate :dar numai dacă
am înţelege astfel chestiunea; spune despre anumite indiidualităţi care sunt ele însele
mari #nstructori că sunt încarnările unui 5odhisata, .e poate ori de o reîncarnare
continuă a lui 5odhisata/ dar treuie =tiut că dincolo de toţi oamenii în care se

84
încorpore!ă 5odhisata sIa aflat ca parte a entităţii care este ea însă=i personificarea
atoateînţelepciunii *niersului nostru,
C8nd priim la elementul de înţelepciune care în timpuri mai echi a fost comunicat
omenirii din sferele luciferice/ noi îl edem pe 5odhisata, 'Histă însă o entitate care ia
parte la eoluţia postatlanteană =i care este cu totul diferită/ este în mod esenţial altcea
dec8t un 5odhisata/ =i pe care nu aem dreptul să o confundăm cu acesta/ cu at8t mai
mult cu c8t această entitate sIa încarnat întrIo indiidualitate posed8nd deBa infiltraţiile
lui 5odhisata/ în 5uddha, & eHistat o fiinţă omenească în care sIa încarnat ristos =i în
care în acela=i timp au pătruns ra!ele lui 5odhisataQ aceasta este #isus din "a!areth,
-rincipiul lui ristos este cel care domină în #isus din "a!areth/ mai cu seamă în timpul
ultimilor trei ani ai ietii sale păm8nte=ti/ principiu cu totul diferit de cel al lui
5odhisata, Cum putem caracteri!a ceea ce diferenţia!ă principiul ristos de principiul
5odhisataU 'ste eHtrem de important să se =tie de ce ristos/ care a fost încarnat întrIun
corp omenesc numai o dată/ nu se mai poate încarna în alt corp omenesc, e atunci
aceasta nu sIa mai înt8mplat dec8t în interiorul sufletului umanQ mai mult/ 'l a putut fi
atins c8nd priirea era îndreptată spre lume/ a=a cum făcuse 4oroastru, -rin ce se
deosee=te ristos/ căruia noi treuie să îi atriuim o po!iţie centrală/ de un 5odhisataU
iferenţa fundamentală este că 5odhisata este un mare #nstructor/ încarnarea
înţelepciunii care traersea!ă toate culturile =i se întrupea!ă su formele cele mai dierse/
în timp de ristos nu este numai #nstructor, ristos nu doar înaţă oamenii/ 'l este o
entitate pe care noi o înţelegem cel mai ine c8nd >l căutăm în înălţimile spiritului/ ca un
o$iect al iniţierii/ =i unde >l putem compara cu alte entităţi spirituale,

>l putem caracteri!a cel mai ine spun8nd că eHistă !one ale ieţii spiritului unde/ ca să
spunem a=a/ se scutură tot praful păm8ntesc/ unde se poate găsi înalta entitate a lui
5odhisata în particularitatea sa spirituală =i undeIl putem afla pe ristos elierat de tot
ce 'l a deenit pe -ăm8nt =i în apropierea acestuia, &colo se găse=te a!a omenirii/ sursa
spirituală primordială din care a apărut iaţa, "u eHistă un singur 5odhisata/ ci un =ir de
5odhisata, &=amai
postatlanteene/ cumeHistă
am orit de acel 5odhisata
un 5odhisata carelasea!a
care se află aflaciili!atiilor
la a!a celoratlanteene/
=apte culturi
=i
a=a mai departe, 6ăsiţi în înălţimile spirituale o serie de 5odhisata care/ pentru
timpurile lor/ sunt mari #nstructori/ nu numai ai oamenilor/ ci =i ai entităţilor care nu
cooară p8nă în sfera ieţii fi!ice, 'i eHistă aici ca mari #nstructoriQ ei culeg ceea ce
treuie să propoăduiască/ iar în miBlocul lor se află o fiinţă a cărei importanţă nu constă
numai în faptul că proăduie=te+ aceasta este ristos, 'l nu repre!intă cea numai prin
faptul că proăduie=te/ ci se află în miBlocul 5adhisatilor ca o entitate =i acţionea!ă
asupra acestora datorită faptului că îl au în faţa lor, 'l este contemplat de 5odhisati/
cărora le reelea!ă splendoarea sa, acă ceilalţi sunt ceea ce sunt prin faptul că sunt mari
>năţători/ ristos este ceea ce este pentru lume prin ce este el &nsu/i / prin fiinţa sa
proprie, 'ste suficient săIl priim, (eelaţia fiinţei sale treuie să se reflecte în amianţa
saQ din aceasta ia na=tere înăţătura sa, 'l nu este numai Maestru/ 'l este iaţa/ o iaţă
care se rearsă în celelalte entităţi/ care dein apoi >năţători, &stfel/ 5odhisatii sunt
entităţi care î=i oţin înăţătura din eatitudinea cu care ei îl contemplă pe ristos în
înălţimile spirituale, C8nd înt8lnim în cursul eoluţiei noastre încarnări ale 5odhisatilor
noi le numim mari >năţători ai omenirii/ pentru că în ele important este 5odhisata,
ristos nu reali!ea!ă numai propoăduireaQ noi înăţăm despre ristos pentru a înţelege/
pentru a cunoa=te ceea ce ce este în 'l, ristos este mai mult oiect dec8t suiect de
studiu, in această cau!ă/ 'l este o fiinţă fundamental diferită de 5odhisatii care trec
prin lume, &ceasta este deoseirea dintre ristos =i 5odhisati/ că 'l este ce este pentru

85
lume prin aceea că lumea se ucură de ederea sa, 5odhisatii sunt ceea ce sunt pentru
lume prin calitatea lor de mari >năţători,
acă rem să percepem această entitate ie/ această sursă a întregii ieţi de pe -ăm8nt/
treuie să priim spre acea încarnare în care nu sIa întrupat numai un 5odhisata/ ci la
cel care nu aea neoie să lase în urma sa o carte sau o doctrină personală/ în Burul căruia
sIau adunat cei care au răsp8ndit în lume mesaBul .ău =i înăţătura .a, 'ste esenţial
faptul că nu eHistă nici o scriere a lui ristos, >năţătorii oresc despre el/ astfel înc8t el
este oiectul înăţăturii =i nu suiectul acesteia, &cesta se eHprimă prin faptul singular că
nimic nu neIa rămas de la 'l/ ci că ceilalţi iIau descris entitatea, in această cau!ă să nu
ne mirăm c8nd se spune că tot ceea ce cunoa=tem despre &n"##tura lui ristos se
regăse=te în alte religii, ristos nu este numai un >năţător ci o entitate care treuie să fie
înţeleasă ca entitate/ pentru că 'l nu rea numai să depună în noi cea prin înăţătura sa/
ci prin iaţa sa, in acest moti/ chiar dacă am putea reuni toate doctrinele -ăm8ntului
care neIar fi accesiile/ noi tot nu am aea toate elementele pentru aIl înţelege pe ristos,
>n măsura în care omenirea actuală nu se poate adresa direct 5odhisatilor pentru aIl
contempla pe ristos prin ochii lor spirituali/ ea treuie efecti să se reîntoarcă la =coala
lor pentru a înăţa acolo ceea ceIl poate face în sf8r=it înţeles, eci/ dacă rem nu numai
să participăm la ristos ci =i săIl înţelegem/ să nu priim pasii la ceea ce a făcut ristos
pentru noi/ ci să mergem la =coala tuturor înăţătorilor din $rient =i din $ccident/ treuie
să fie pentru noi o sarcină sacră aceea de a ne apropria mai înt8i înăţăt urile întregului
cerc al priitorilor =i de a utili!a aceste înăţături înalte pentru aIl putea înţelege pe
ristos,
>n Misterii oamenii sunt pregătiţi în mod corespun!ător pentru sarcina pe care treuie sIo
îndeplinească, Viecare epocă î=i are sarcina saQ îi reine fiecărei epoci să primească
adeărul su forma su care treuie sIo preia epoca respectiă, echiului indian sau
echiului persan nu li sIar fi putut da adeărul su forma su care este redat el în !ilele
noastreQ el treuia săIi fie adus omenirii su o formă corespun!ătoare facultăţilor =i
sensiilităţilor de atunci,
in această cau!ă/ în perioada care/ prin caracterul său/ putea săIl primească pe ristos
pe -ăm8nt/ epoca a patra/ epoca grecoIromană/ treuia să aducă adeărul despre ristos
=i despre lumea sa su forma accesiilă omenirii acelui timp, &r însemna să ignorăm cu
totul progresul neamului omenesc dacă am crede că tot adeărul despre ristos era
pre!ent încă din primele secole care au urmat reelaţieiQ aceasta înseamnă a nu =ti nimic
despre progresul omenirii, Cel care rea să păstre!e numai înăţăturile primului secol
cre=tin =i consideră doctrină cre=tină autentică numai ceea ce a fost scris =i păstrat în
această epocă/ acela nu =tie nimic despre progresul uman/ el nu =tie că cel mai mare
>năţător al primelor secole cre=tine nu ar fi putut spune oamenilor despre ristos mai
mult dec8t erau ei capaili să primească, >nsă pentru că oamenii primelor secole cre=tine
erau cei care coor8seră cel mai ad8nc în lumea fi!ică/ ei nu puteau asimila dec8t o mică
parte din înăţăturile înalte priind pe ristos, >n fapt/ marea masă a cre=tinilor
înţelegeau relati puţine lucruri cu priire la entitatea lui ristos,
"oi am ă!ut că în #ndia eche eHista o mare capaciate de claredere prin relaţia de
atunci a corpului eteric cu celelalte mădulare ale fiinţei umane/ însă nu enise încă timpul
de a edea
lumea în ristos
simţurilor/ altcea
de aIl dec8tcaunisha
înţelege spirit eHistent
arman,în"umai
regiuniînîndepărtate/ dincolo dea
epoca protopersană
apărut posiilitatea de aIl presimţi pe ristos în spatele .oarelui fi!ic, -entru Moise a
deenit posiil săIl adă pe ristos ca #ehoa în fulger =i tunet/ adică foarte aproape de
-ăm8nt, >n sf8r=it/ în #isus din "a!areth/ ristos a fost ă!ut încarnat întrIun corp

86
omenesc, $menirea a eoluat în a=a fel înc8t în epoca #ndiei antice înţelepciunea era încă
preluată prin corpul eteric/ în epoca protopersană prin corpul astral/ în epoca caldeanoI
egipteană prin sufletul sen!aţiei/ în epoca grecoIlatină prin sufletul raţiunii, &cest suflet
al raţiunii este deBa legat cu funcţiile intelectuale de lumea sensiilă/ de aceea el pierde
i!iunea a ceea ce este dincolo de ce percepe prin simţuri, in această cau!ă/ în primele
secole ale erei cre=tine aia se mai percepea altcea dec8t ceea ce eHistă între na=tere =i
moarte =i domeniul spiritului care ine imediat după aceea, "u se mai =tia nimic în
legătură cu ceea ce trece prin ieţile succesieQ aceasta ţine de capacitatea de înţelegere
umană, "u putea să fie înţeleasă dec8t iaţa păm8ntească =i partea de iaţă spirituală
careIi este aferentăQ este ceea ce era propoăduit maselor largi, ar treuia asigurată
eoluţia/ =i treuia egheat ca înţelepciunea cuprin!ătoare pe care omenirea o ausese în
timpurile
pentru lui ermes/
a permite Moise/să4oroastru
oamenilor =i la
aiă acces a sfinţilor (ishidin
o înţelegere să ce
se poată
în ce reaprinde
mai ad8ncătreptat/
a lui
ristos,
ristos enise deci pe -ăm8nt/ dar miBloacele de aIl înţelege erau/ chiar în acel timp/
limitateQ treuia aut griBă de ce se a înt8mpla în timpurile iitoare =i era necesar să se
retrăiască echile înţelepciuni/ pentru ca ele să poată fi puse încetul cu încetul în sericiul
înţelegerii lui ristos, $amenii care trecuseră din &tlantida în 'uropa/ =i mai departe/
aduseseră cu ei mari comori de înţelepciuneQ în echea &tlantidă/ cei mai mulţi oameni
fuseseră în mod instincti clară!ători =i puteau prii în lumile spirituale, &ceastă
claredere nu putea eolua/ ea a treuit să se restr8ngă la c8tea personalităţi ale
$ccidentului/ unde a fost diriBată de o fiinţă care a trăit ascunsă un timp/ retrăg8nduIse în
spatele celor care trăiau deBa retra=i =i regrupaţi în Burul unui mare iniţiat rămas oarecum
în urmă/ pentru a păstra pentru timpuri iitoare ceea ce putuse fi adus din echea
&tlantidă, -e acest mare iniţiat/ pă!itorul anticei înţelepciuni atlanteene/ care aea acces
chiar la tainele corpului fi!ic/ îl putem numi .cAthianos/ cum i se spunea în eul mediu
timpuriu, Cel care cunoa=te Misteriile europene prie=te la unul din cei mai mari iniţiaţi
ai -ăm8ntului c8nd pronunţă numele .@Athianos,
>n aceea=i epocă a trăit/ de asemenea/ mult timp entitatea care/ considerată su aspectul
său spiritual/ poate fi numit 5odhisata, &cest 5odhisata era aceea=i entitatea care/ după
ceI=i împlinise misiunea în $ccident/ sIa încarnat cu circa =ase sute de ani înaintea erei
noastre în 6authama 5uddha, &ceastă fiinţă care a mers să propoăduiască în $rient se
situa deBa la un niel superior, 'ra un alt mare >năţător/ un al doilea mare păstrăto r al
secretului înţelepciunii umane =i a deenit 6authama 5uddha,
& mai eHistat =i o a treia indiidualitate/ care era destinată pentru o mare misiune S1 =i pe
care o cunoa=tem din cele spuse p8nă acum, 'ste ora de >năţătorul -ersiei antice/
marele 4oroastru, C8nd spunem 4oroastru/ 6authama 5uddha =i .cAthianos ne referim/
a=adar/ la trei entităţi/ trei indiidualităţi spirituale importante+ acestea sunt reîncarnări
ale 5odhisatilor, Ceea ce trăia în ei nu era ristos,
& treuit să fie lăsat omenirii un anumit timp pentru a trăi sosirea lui ristos/ care se
anunţase deBa lui Moise pe .inai/ căci #ahe este aceea=i entitate ca ristos/ dar su o altă
formă, & treuit să se lase timp omenirii pentru aIl primi pe ristos, 'enimentul a aut
loc în momentul în care sensul acestor realităţi deenise aproape imperceptiil, & treuit
însă autînsu=i
ristos griBăa ca inteligenţa
egheat =i înţelepciunea
la aceasta pe -ăm8nt, să deină din ce în ce mai puternice =i
#storia menţionea!ă =i o a patra indiidualitate/ în spatele căreia/ pentru mulţi/ se ascunde
o fiinţă mai înaltă/ mai puternică dec8t cele trei entităţi pe care leIam pomenit su

87
numele de .cAthianos/ 6authama 5uddha =i 4oroastru, &ceastă entitate este Manes/ care
este considerat un înalt mesager a lui ristos de cei care ăd în maniheism mai mult
dec8t se ede de oicei, Mulţi spun că Manes/ care la puţine secole după ce ristos a trăit
pe -ăm8nt/ a adunat în Burul lui/ la una din cele mai importante adunări care a aut
reodată loc în lumea spirituală/ trei mari personalităţi ale secolului al patrulea al
-ăm8ntului, >n această i!iune imaginatiă treuia să fie eHprimat un fapt cultural
spiritual important, Manes a reunit aceste personalităţi cu scopul de a se sfătui asupra
modului în care sIar putea reînsufleţi încetul cu încetul acea înţelepciunea care a
supraieţuit tran!iţiei spre epocile postatlanteene =i pentru aIi da în iitor o strălucire din
ce în ce mai mare =i din ce în ce mai glorioasă, Care sunt personalităţile pe care Manes
leIa adunat pentru această memorailă întreedere/ pe care numai i!iunea spirituală o
poate
din atingeU
timpul lui -rima
ManesQa afost
douacea în care
a fost trăia în fi!ică
o reflectare acel moment reîncarnarea
a lui 5uddha reapărutluiatunci
.cAthianos
=i a
treia a fost 4oroastru/ reîncarnat la acea epocă, &em/ a=adar/ deIa face cu un colegiu
a8nduIl pe Manes în centru, >n acest colegiu sIa hotăr8t planul după care toată
înţelepciunea 5odhisatilor din remurile postatlanteene treuia să se răsp8ndescă în
iitor, -lanul pe care ei lIau stailit pentru eoluţia iitoare a -ăm8ntului a fost păstrat =i
transmis apoi acelor Misterii europene care sunt Misteriile rosicruciene, >n aceste
Misterii cele trei indiidualităti au apărut mereuQ ele au fost >năţătorii =colilor
rosicruciene/ >năţători care au trimis înţelepciunea lor -ăm8ntului ca un dar/ pentru că
prin această înţelepciune ristos treuia să fie înţeles în entitatea sa, in această cau!ă/
în întreaga =coală spirituală a rosicrucienilor se prie=te cu cea mai profundă eneraţie
spre echii iniţiaţi care au păstrat străechea înţelepciune a &tlantidei+ .cAthianos
reîncarnat/ în care era ă!ut marele =i enerailul 5odhisata al $ccidentuluiQ reflectarea
lui 5uddha încarnat/ în care se enera/ de asemenea/ unul din 5odhisati =i/ în sf8r=it/
4arathas/ 4oroastru reîncarnat, .e priea spre ei ca spre marii >năţători ai iniţiaţilor
europeni, &stfel de pre!entări nu treuie considerate descrieri istorice eHteriorare/ de=i
ele caracteri!ea!ă mersul faptelor istorice întrIun mod mai pertinent dec8t ar puteaIo face
o descriere eHterioară,
-entru a nu cita dec8t un eHemplu/ menţionăm că în eul mediu aia dacă aţi putea afla
un ţinut în care să nu fie cunoscută o anumită legendă foarte răsp8ndită, >ntrIun timp în
care nimeni în 'uropa nu =tia nimic despre 6authama 5uddha/ c8nd tradiţia lui dispăruse
cu totul se poesteau multe lucruri care se găsesc în numeroase scrieriQ este una din
poestirile cele mai răsp8ndite ale acestei perioade, C8nda/ în #ndia/ unui rege i sIa
născut un fiu cu numele Dosafat, %a na=terea sa sIau pre!is eenimente mari/ fapt pentru
care era ocrotit în mod cu totul deoseit de tatăl săuQ el treuia să afle doar lucrurile cele
mai deoseite/ să trăiască întrIo fericire perfectă/ să nu cunoască suferinţa =i durerea =i
nici nefericirile ieţii, Dosafat a crescut la adăpost de toate acestea, ar întrIo !i a ie=it
din palat =i a înt8nit un olna/ apoi un lepros/ un ătr8n =i un cadaru, 'l sIa întors în
palatul regelui pradă unei tulurări profunde =i sIa înt8mplat ca un om/ arlaam/ care era
pătruns p8nă în străfundul inimii de tainele cre=tinismului/ să îl c8=tige pe Dosafat pentru
cau!a sa, upă această trăire pe care a autIo Dosafat sIa făcut cre=tin, &ceast a este
legenda din eul mediu/ =i nu aeţi neoie să recurgeţi nici măcar la Cronica &@asha/ ci
numai la filologia curentă pentru a înţelege ce semnifică cu8ntul Doasaph, 'l ine de la
echiul nume Doafat/ care proine de la DodasafQ Dodasaf ine de la Xudasaf/ care este
identic cu 5udasaf/ aceste ultime două forme sunt arae/ iar 5udaraf este acela=i nume ca
5odhisata, &stfel/ =tiinţa ocultă europeană nu numai că a cunoscut pe 5odhisata dar ea
=tie =i că atunci c8nd poate descifra numele de Dosafat poate descifra =i conceptul acestui
nume, &ceastă de!oltare su formă de legendă a =tiinţei oculte în $ccident ne de!ăluie

88
că a fost un moment în care aceea=i entitate care a trăit în 6authama 5uddha a deenit
cre=tină, Vie că =tim fie că nu/ acesta este adeărul,
&=a cum tradiţiile pot răm8ne în urma timpului/ cum oamenii pot crede astă!i ceea ce sIa
spus cu mii de ani în urmă/ transmiţ8nduIse prin tradiţii/ se poate crede =i că este
conform legilor lumilor superioare ca 5uddha să fi rămas eHact ceea ce era cu =ase sute
de ani înaintea erei noastre, ar nu este a=a, 'l sIa înălţat/ a eoluat, Oi adeăratele
înăţături ale rosicrucienilor păstrea!ă aceste adeăruri/ care nu au fost eHprimate dec8t
su formă de legende ca cea pe care tocmai Iam poestitIo, Treuie numai să nu
confundăm cu aceste înăţături adeărate ale rosicrucienilor neuniile pe care le
răsp8nde=te o literatură duioasă,

>n felul acesta noi regăsim în cadrul ieţii spirituale a 'uropei pe cel care a fost
purtătorul lui ristos/ 4arathas sau "a!aratos/ 4oroastru/ =i care reapare din timp în timpQ
noi îl regăsim pe .cAthianos =i/ de asemenea/ pe cel de al treilea mare discipol al lui
Manes/ pe 5uddha/ a=a cum era el după ce trecuse prin secolele care au urmat enirii
sale,
&stfel/ cunoscătorul european al iniţierii contempla răscrucea de remuri =i percepea
adeărata înfăti=are a marilor >năţători, 'l aflase despre 4arathas/ 5uddha =i .cAthianos/
=i =tia că prin ei se rearsă în cultura iitorului înţelepciunea enită de la 5odhisatiQ
înţelepciune care treuia să fie folosită pentru a înţelege oiectul cel mai demn de toată
înţelegerea/ pe ristos, ristos este o fiinţă fundamental diferită de 5odhisati/ dar el nu
poate fi înţeles dec8t dacă se reune=te toată înţelepciunea acestora, -entru acest moti în
=colile oculte europene se face un re!umat sintetic al tuturor doctrinelor care au fost date
lumii de cei trei mari discipoli ai lui Manes =i de Manes însu=i, Chiar dacă Manes nu a
fost înţeles/ a eni un timp c8nd în cultura europeană numele lui .cAthianos/ al lui
5uddha =i al lui 4oroastru or aea din nou un sens, 'i or aduce oamenilor cuno=tinţele
de care ace=tia au neoie pentru aIl înţelege pe ristosQ prin ei oamenii or afla din ce în

ce mai .@Athianos/
pentru profund pe ristos,
5uddha =i'ul mediu adupă
4oroastru/ început cu o uimitoare
ce numele adoraţie
lor au fost =i eneraţie
cunoscuteQ începutul
a fost făcut prin aceea că cel ce dorea să se facă recunoscut drept cre=tin în anumite
comunităţi religioase cre=tine treuia să rostească formula+ K>l lestem pe .@Athianos/ pe
5uddha =i pe 4arathasL, 'ra o formulă răsp8ndită în multe ţinuturi ale erei cre=tine/ prin
care se mărturisea calitatea de cre=tin adeărat, ar ceea ce se credea că treuia să fie
anatemi!at la acea epocă a deeni Colegiul >năţătorilor/ care a oferi omenirii
înţelegerea cea mai adecată a lui ristosQ omenirea îi a aprecia întrIo !i ca marii
5odhisati/ prin care îl a putea înţelege pe ristos,
&stă!i/ omenirea aia poate eni în înt8mpinarea acestor mari >năţători ai
rosicrucianismului/ ca un aport minim/ în două feluri/ care nu repre!intă dec8t un început
a ceea ce a treui să eHiste în iitor, &cesta nu poate fi încă înalta înţelegere a
cre=tinismului, &cest lucru a fi făcut cu aButorul =tiinţei spiritului de astă!i/ care treuie
să redea lumii înăţăturile lui .cAthianos/ ale lui 4oroastru =i ale lui 5uddha/ nu su
forma lor eche/ ci su o formă nouă/ care poate fi oţinută din ea însă=i/ prin cercetare,
om începe prin a încorpora culturii mai înt8i lucrurile elementare pe care le putem
înăţa de la ace=tia, Cre=tinismul a reţine de la 5uddha înătătura reîncarnării =i a
@armei/ întrIo
cre=tinism manieră despre
înăţăturile cu totulreîncarnare
nouă/ adaptată timpului
=i @armaU nostru,
-entru e ce pot
că iniţiatii se preiau
începea!i
să în
le
înţeleagă în spiritul epocii noastre/ la fel cum 5uddha/ Marele >năţător al reîncarnării/
leIa înţeles în felul său,

89
a putea fi asimilat =i .cAthianos/ care nu ne înaţă doar ce este reîncarnarea fiinţei
omene=ti/ ci =i ceea ce supraieţuie=te =i stăp8ne=te din eternitate în eternitate, >n felul
acesta/ or fi înţelese din ce în ce mai ine esenţa lumii/ fiinţa care constituie centrul
uniersului nostru păm8ntesc/ ristos, >n felul acesta se rearsă tot mai mult în omenire
înătăturile iniţiatilor, &stă!i cel ce aordea!ă studiul =tiinţei spiritului nu poate primi
dec8t a!ele a ceea ce or constitui cele două elemente esenţiale ale de!oltării spirituale
iitoare a omenirii, iaţa lui ristos/ care se afundă în fiinţa interioară/ a fi primul
elementQ al doilea element a fi ceea ce aduce ca cosmologie spirituală la înţelegerea lui
ristos, Trăirea lui ristos în inimă/ cunoa=terea lumii care conduce la înţelegerea sa or
fi cele două elemente, -rimul lucru pe care îl aem de făcut la începutul acestei eoluţii
este de a decela atitudinea interioară corectă, "oi ne adunăm pentru a cultia sentimente
Buste faţă
treptat de lumea
forţele spirituală/
spiritului nostru/deastfel
tot ceIa
înc8tie=it din ea =icapaile
să deină de om,săIl
>n acest
preiascop ne adaptăm
pe ristos în
interiorul sufletului, Căci cu c8t spiritul nostru se înnoilea!ă =i se ridică/ cu at8t mai
multă noleţe a putea desfă=ura ristos în noi, Vacem începutul în acest sens prin
eHpunerea împreBurărilor elementare ale eoluţiei noastre păm8nte=ti/ prin căutarea a
ceea ce ne ine de la .cAthianos/ 4oroastru =i 5uddha/ pre!ent8nd aceste lucruri su o
formă corespun!ătoare timpului nostru/ a=a cum neIo transmit =i ace=ti >năţători prin
eoluţia pe care ei au urmatIo p8nă în epoca noastră, &m aBuns la punctul de a putea
începe să răsp8ndim înăţăturile elementare ale iniţierii,

"$T'
19 "oi orim aici depre aceste fiinţe în spiritul concepţiilor despre lume ale antichităţiiQ =i este Bustificat – întrIun anumit sens – să
le concepem =i astă!i la fel din punctul de edere al =tiinţei spiritului,

http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA113/GA113_ine!.ht"l

90