Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
o discutie rationalS pe teme cu incircituri" afbctivi nu ..ceai, si. fii trecut de indati in tabara ateilor
este posibila (caci tocmai ele genereazi i-rationalr-rl), :ntativa de a pune in cauza formularile tradi
imi reamintesc aceste cuvinte ale lui Jung din volumul ,,: ..dreptei credinte" era taxata ca impie si de
Aruintiri:,,L)ar undeva 9i cindva trebuie sa fi existat : chiar asociati, ca stilistici. a gindirii, cu prop
oameni care, ca si rnine, sa fi ciutat adevlrul, care si .rLbatica de care arn avut parte in comunism.
i
fi gAndit in mod rational, care si nu fi vrut sa se insele in prirna incercare timida de a pune in dis.
pe sine ;i sa-i amageasci pe allii si nici sa nege realita- .n prieten citeva ,,adeviruri ale credingei" la ,.
Y
' t EsEoJJlllP
EaJE Jeua ui tenfu ? Irlo] 'zauode: Iru ES run:lcru ulrn6 l,,JIrUnl
nu aJef e1 ,,laiulparf el? unJ",tepe" ra,ale: ualarrd un -Etrleel a8au ts rcru t$ lrip ad tcsea8zrue r-es ti aut
n: adncslp ur aund E ap Eprrult arelJafr;r erur:d u1 a1aiu1 rs rs ]nrl g nu ps a.re: 'puolier poru ul tlput
'rlrsrunruof u1 aurd tn^? rue erer op Elrleqps ES JJEI '.lnJulepe lelnef $ ps 'aurur r$ e3 '3Jt: Iu:tr
epue8edo;d n: 'rurpuuS e $)rlsrins Er 'eterf,ose Jerr{f, Bq ]Elslxa g ES JInqeJl ?u\puef 16 e,tapun te71" :tttlttt
'greseldap ri ardrur Er EtExEl era ,,aiurpar: ratdarp" ap Frunlo^ urp SunI rnl ale Jturlns e]sa'Je fse]ultueal
apuorirper] ellrg1nruJ oJ pznE) ur aund E rp Elueruel '(lnpuorier-r Ez?eraue8 a1a reru:or r:gc) pllglsod
alrJo 'JolratE EJEqE] ul plEpul ep ]n3a.rl IU ps 'I?JJEJ nu E^nf,eJe gJntpfref,ui nr aurrl ad epuorirr atin:s
o ElEp 'EJa InlsFrue ap rrur Enop ep )rn3 ur atntpq gc ppug8 e1 eapfappuzap apur.rdnr Eru rro r]"r r
JolrJn-rfnl e ulpue8ar raun E 'llaropur raun rrreruudxa 'e;nd raiurpa"rc p t$ a]EJour rr8al p 'aletuar
e 'rreSoratur raun Ero Ju 'u1irus1p ?p?qtsay ps eloueu -:odruo: a^rletuelJo Jollepl plieds atse aJEf 'e1es tt:n
rolrue p8unl e-ep asriurs nu naur prnl u; ruarulN Intol nJrur }E^fepe nriuds IJfE uI 'urnf,e-ep EIqE 'iu
'EJEOrJelur E3ur EsJelZgzsP as-npuernd 'a:r8rnrtuap aps allli:un1 ap r$
^IrErII
EInf,nft rntnd g J? eJEl alJ]rrrlnf r$ rg: '1nfe;nl ]VtE ruruouatap Fior rp (ayrp ap'mJed:e3snes a:ds m p
arueJl o ru-npursdrl'ara:et ul Jrru ptu fs uaslurnipu ]EJagrTJ ]soj ? rlezJurung 'minl?Jourul ts]s.IVA ulP E
ELU JJpi ap srn:rcd mun IIJU pugtuJn 'nrzJg] asnfs?u EJlsEou Ealurur Elepo 'a: pdnp 'etztrurapour ulp ,,E.
rs ?3:treJ 'lernqln] E-tu EtsrfB ppugS 15 'rou uip aflg -3o: arll:gdpu" pl BaJEur gdnp nazauruncl Inl Ilrln
-l$nlsapau r$ a:rurel rJn;:nl a8ulte eJ?f ',,sor:rrrrlnfau" -udns e alimrldxa o nep Es rJaful 'snds 1a3r1y'Jolel:
urnfaJeo e,r.a: '.redseJ u{ e Of, tinror )eJ pJ tezlleeJ \JtE ri rolaznm p iuzl JIa.i?uI uI iES;eAIUn ;ote;ado u
'naut la snsl - grecqdrul ELUTuT nl * srJss rue puEJ -o)os 39 reru ES teteour e nezJurunll a: ednp ti ttnu
'rny pirS-lg3s ?l IuVd auVLUEr ta.t rn8uls e piurpar: qls"a:>e a: ap e8eayaiut us 'eeuaulase t
ateod r: rl-npurpue8 'run.rp e1;n8uls l:a1d es roin a n1q 'e-usEOU elrJnlugPB )llurP suvPe rctu ul IEUE ,.E.\
JJ3
EI eueruusnBnv ayun1safito3 gtua?lprul eruiul nr LL
'l-npugrunsr glzpoep rurl?lsur eu ere3 u1 @iueuosrp -
rS) earetern8urs ap mrr3 r5nror g J?-eu un: r$ Ef, '{lntp IiEp - nES Iou op ,,snsa.rd reru" ]ege ,,EAJ')" EI ezJlJC
)p ]nlpJ 'rtpurls ynun-rrul;d ru?urJguor I-ES Erolau 35 ES Ero,{eu }n,\ts nE rrusru?o 'erunl ui PUvlluI 'J
turiurrs '4d7ta lse8 un a;ede au re:grrsn[ ep ]"rrJO e8ealaiul ps ruop undord l$r rze:rurn a: apulSt4 i'r-r!
-nluarue].roduro: EaJEruaIJo nrluad iS rnlnruo u .,rp
?larydru1 t?rurut n) -rds earell:aJ" n:rued Elrlnrllsuof pulg 'nau fnslr:
rz ruyorcrrsof ioazaNr{flo'crsecNYs 1l
2.2 CE GANDESTE DUMNEZEU? JUSTTFI C.
celuilalt, care) ca argLlment final, mi-a trintit un ,,leni- Adevirul e ci ceea ce m-a ajutat sL reg6.nde
nistule!". ii rirot."r, intaritarea, tonul devetrise agresiv-. rile, incercind sI le reasez pe picioarele lor, a fi
PAni qi Noica declarase ci herrneneutica lui scormoni- ciul pe care mi l-au dat predicile serbede sfi
;i
toare, cu care se apropia de fiecare carte nlare a lumii, ricuti cu discursul viduvit de logici. al aprig
nu cutezase si interpreteze in cheie proprie Evanghe- dumnezeiti". Numai o legendi. care se ia tn s
Iiile: ,,Cartea lui Isus, nu cel clin Nazaret, cartea trui Isus litera ei si care are din pornire geniul mistifi
Cristos n-arn indraznit niciodatl s-o anexez cultural, si indeamni. si caugi ,,calea si adevi.rul". Nimic n
simt ca n-as arrea niciodati" dreprul sa fac din ea obiect rils si asupritor decit adeadrul pios: acela carc-:
iui Dumnezeu, printr-o fraudi" de cunoagtere, n
al hermeneuticii; nu-i pot da nutnele meu"2.
Ciudat era cI un gest care, in cazul mctt, t-rimitea decit poate duce prin natura lui manscend,enr
nimeni nu poare impune altuia un adevi.r pe
la revendicarea ,,iiberei gindiri", si nu la deposedarea
meni, niciodati, nuJ poate revendica pe tem
cuiva de dreptul si iiberratea de a crede, plltea fi asociat
:rectului penrru actul investigirii;i aI cunoaste
cu cea mai opresivi ideologie a lumii. Nr-r obligasem
pe nimeni la nimic, nll converteam si nu strigam la
rascruci ci descoperisern Adeviirul. imi urmlream, in
G,induri care te ajung din urmd
nevoia de a ie;i la un tirrr ferm, doar bijbiiala gin-
dului. Ml intrebam, mi, indoiam si ascultam, timid,
Au trecut doui.zeci de ani de cAnd am scris ri
glasul ratiunii din mine. Ce poate fi atunci mai nepl5.-
de mai jos in [f;a interzisa" Le redescopir acur
cut decat sl deschizi gr-rra pindit de spectrul mizeriei
uimeste si. vi.d ci ideea exisra deja gi cl a reap
ideologiilor la orizont? rrai multe r6"nduri, in Isus al meu:
Continui, aladar, sa cred ci tot ce am scris despre isus
si invititura lui nu are nirnic, dar absolut nimic in co- in Amintirile lui Jung sau in Memoriile lui Elia
mun nici cu cei carc, dupi,,A4area Revolutie", au trans- destule exemple de intruziun e, prin uis, a unei aft
a lucrurilor in viata noastrl Eu insumi m-am siml
forrnat bisericile in depozite de cartofi si nici cu cei care,
in ci.teva rAnduri de oameni care au jucat un rol ,
de-a iungul istoriei, pretinzlnd ci-l slujesc pe Dumne- in viaga mea: bunicr,rl meu, mama, Noica, petru
zelr, au atins cote rie fanatism, cruzime, prostie, superbie Horia Bernea... Nu gindul cltre posibilul altei h
si coruptie greu cte intilnit in istoria lurnii. Si asa se foce lipseste, ci disponibilitatea de a crede ci invizibilt
ci, intr-o buni zi, rn-afil intors catre Isus cu inima curata fi sistematizat, investigat, intr-un cuv6,nt cunoscut.
si mintea limpede. mine religiile sunt enorme metafore ale transcer
{
'raiuapue3sueJt ole aJojeleu eurJoue tuns elrr8rleJ eurur '':peciulll Erlur:
n.Iluad '#xJsoutfi luvlnl un-Jlur 'le8ltsaaut 'lrzDeruelsls y ElEJn3 Eurrur Tif snsl JJtEf sJotul ur?-ru 'Iz o-Jllr,
areod ppqpl ul pl epaJ, E ep EetetrTrqruodsrp rc 'al$asdq "unq
rrej es rie r( 'rulnl uI lu]ylul ap na"r8 arldn:c
rurI runl ratp Flrqlsod arrec ppug8 nN "'Eaurog EuoH "rrotsr
arq-radns 'erlsr::d'eluiznJf 'rusr]euej f,p alof sunp n? '
'eria,r3 nJlad 'elloN 'Etueru 'naru Inf,runq :eeru eier,r ug
-auurnq ad :safnls I-p3 pu?zuilard 'reirotsl {n8unr rr
]rqasoep 1o.r un tecnf nE erer ruaureo ap rJnpugJ E^atgr ul
trlrzra triurrs rue-ru nunsul nE 'rJtseou eierrr u1 JolrJnJ3nl E 'e.ref, re3 nf, rfru ri qor.rec ap elrzodJp ul alr3rJJsrq IELL
rurpJo etp reun e'strt uttd'eunrznJtur ap elduexa eptsap -suEJl nB ',,)rinlolag eale6l" ednp 'arm rJ3 nr rrru u
tuns aptrlg fiI alxx,towary ul nes 8un[ rn1 alLtxxutruV uI -oJ ul frluru lniosqe :ep ':lruru eJE nu rnl EJntEiE,\l.
snsl ardsap srJls ru? ef, ]ol ?) paJf ?s 'rrpeie 'rnunuo-;
:naru p snsl ur ,rJnpuVJ ellnru reur
uI 'tnJEdEe t E e) 13 e(ap Etsrxe eaepr E3 pE^ ps arsaurrn iluozlJo ei.ro1ir3o1o
rai"iezr{u p-rr:ads ap tryugiJ e.rnE rzrq:sap ES rgrsp
eru rS
runre Judmsapal ea'?sxz,tatu? pin q sof reru ap
-g1dau r?ur rlunle U aleod a3 'eurru urp rrunrie: 1ns
alrJnPrrEJ srJls ru? Pug3 3p ruB 3p rs3zEnop ln3eJl nv
'pltul] 'tuetln:se ri rurropul tstu 'rueqJJlul gN 'rn
-ug8 eieryclfgq reop 'ru.raj ur.iei un ey rSal E ep Ero-
qxurn wy Eunfa u a"tur Un?u(1t
ui 'rueJJptuln nutr '[nJE^JpV ruesr-rado:sep p] rlnl--
e1 rue8lrts nu r$ uealJeluof nu 'Jrurru ?i rua{uTlr
'rrratieoun: p l$ rrrg8rrsalur ruasr8rlqo nN 'rrrrtnl r ar8oloapl e,rrsaldo reru Ef,:,
In)38 rutuad rnprcad
-seJ Inr3ural ad efrpua,tar aleod i-nu '?teporfru ,ruJr.u ttr)os? g earncl 'apan a rp B3lerrrqlf 16 ptda.rp ap r r
-ru eJef ed :le,rapu un ?rnti" aundrui areod nu ruaurru rarrpasodap EI nu 16 ',,r"lrpug8 rereclif" ?JJE)rpuJ,\J.
r3"J 'fluapuarsueJt rnl ErntEU ur,rd a:np areod rgcap EelIruI-Il 'neur InzEf ur 'eJ?f, ]sa8 un ?3 EJa ltrpnr
'z),Iroru alaunu ep rod r-nrr lrr:nnau3iuJJr
tinru rEur'ar;]ieoun: Jp ppneJj o-.uuud'nJzJUrunC ml
rrsrclo E3 urP IEJ ps inldsJP plEporsiu eane 6e-u e: r
Ppro:e I-ar?f elese :sord lnrlzta?p rg:ap rou.rdlsr l5 spj
reui ] nu )lulN ',,inJEAapE ri eale:" rine: es EuueepuJ li 'p"inr1n: zexeLtr o-s El?por3ru truze-rpu ur?-u sors
a] rrJgf,Urlsru piua8 a:ru;od urp aJE arr: ri 13 EJatrl snsl rnl EJlJrr ']arrzrlg urp [Jf nu 'sns1 ml ?JurJ" :
ul sor"ras ul Er Js a;m epua8al o reurrN ',,di;zaurunp -aq8ue.tE audord ;raqf, ul azalardralur es 3sezalnl
-ur" rop8ilde ie ml8ol ap rr^np9l InsJnJSrp nr Elnrel 'llrunl E a.rerr; 3]"r"f 3-r"i)!I ap erdorde as arr) nl 'al
?aru Epe+s r$ epeq-ras ap:rpa.rd lep r1"-l iru eJEr ad pl: -nroluJors rntr EfnnarraruJari pr JSEJEIJap mrog ri 9
-ugJq tsoj ? 'roi eTrJeorcrd ad zaiea; el ?s puerJrful ,alu ,tlsar8e asnrelep lnuol 'u;'ret?-iflul rueaiuirs IJ ',,ia1n
-ll.rf,nl:sepue8a; ps telnle E-ru Jf eJJf, E) J Inie^apv -iuJ1" un lrlu3Jl e-iru '1euq luamnS;e ?l 'e-TEl 'r1t1rr:
k ruyorcrrsnl ;nrrzsNi/[i]c 'cisaoNt-i f l
24 CE GANDES'IE DUMNEZEU? JUSTTFTCj
uriasi cantitate de elemente din lumea vizibiluiui este mo- in tine insuti! Sau si dai peste un gend c;rre te
biiizata ;i pregatiti pentru a 6 ,,transportata dirlcolo" (;ar:- si-l culegi din mers.
trtphdrein), in speranta ca in felui acesta ir-rvizibilul ar putea
fi intuit, aproximat i,mod stlngaci (;i disperat) se
"t..
incearcl cucerirert inviz-ibiluiui prin vizibil si I nectLnosctr-
Singurul aliat: Isus
tului prin cLlnoscut. De lapt, se inventeazi obiecte Pentrll
idei speculative de care, dintr-un motiv srlli :rltul, avem
nevoie. Toate religiiie au generat, lezXnd insisi natura tran-
Cind, foarte tirziu,la 78 de ani, am inccpur
scendentei, arte vizuale;i opere de elocinta si au constrXtrs -.1rrea despre Isus, n-am vrut sa caut predec
ceea ce trece ,,dincolo" si renunle 1a prestigiul vidului ;i . rti care ar fi putut si-rni serveasca drepr alibi
ticerii si sa accepte, clirr ratiuni electorale, ofbnsa piebeiana :r'-rtatea pe care mi-o luam spunand, in sfrrr
a irnaginii qi cuvAntr,rlui. ,,Povestea" si ,,imaginea" au pa- -. -d". Sa judec cu rninrea med insemna in ace r
truns abuziv in sp:rgiul inexprirnabilului ;i al f,ira-de-chi- .:i: fara,,toutxrtqi de drum". Voiam sa fiu lagn
pului, creind capodopere artistice care, trept:lt, au evadat .. de liber pe c6"t mi simteam, scriind, de cei c
din spaliul imaginat in ce1 r'eal. iousiseri pornirea de a rna indoi san intreba.
Evic'lent, bietul ,,spirit intrtrpat" arliocllt in lume etc. tre-
-:a atei antici, fira luministi francezi, {ira Shel
br.ria sI se sprijine pe ,,ceva" penrrtl a face saltrJ citre ori- I :.ierbach,
ginile Proiectului Divin. Anatomia corpului, arborele,
fbri Marx, desigur, si cu atit mai n-r
aripa, puntea, pragul, sc2lra, crucea etc. au devenit sinrbo-
,rinistii care inchideau gura credinciosulr,ri
lr.rri, pecetluiri ale separagieri abolite (slrmbd.llein) dintre - ,,nr in ceafh. Orice aliturare de acestia o resi
vizibil 9i inviziLril. Numai ci ceea ce ir-ritial a fost un com- : -''exatiune. Firesc era si. nu-i accept nici pe c
promis de ,,traducere", ceea ce s-a niscut crl o convelltie -.rr fi lapidar penrru credinta mea, nici pe cei
metaforici bazatl pe neputinta de tbnd de a inhita tran- ;:cut-o pentru necredinta mea.
scendenrui a terminat prin a deveni aprig, revendicativ si De fapt, gestul meu de emancipare a\rea o ius
sigur de sine. Mina care pretinde cl, pur si simplu lun- ri degraba,provinciali" si culturala, avea rad
giriclu-se 1,r alri scara, poate aPuca ceea ce indeobste nu
r;rpte in mediul in care mi invirteam. Isroria
poate fi niciodata lir ,,indcrnini" vreir si nc convinga ca
. rorni.nesti era legata de o Biserica prar.osl
$ne in pumnul strAns vizduh din lumea zeilor. CAnd ci-
tesc tipi ca Rudolf Steiner sau Ren6 Gu6non, am impresia
,rem de sigirra de rnandatul ei, necruraroar.
ci diferenga dintre un mit si un manual de botanici a . -rlre ramuri ale crestinismului (,,catolicii si prc
dispirut.3 iLLnt oastea Satanei", imi explicase rin sfanr i
aturltsd luvjs un JsElridxa lrul (,,reu?les EalsEo luns rri ."tn:1clsr p
-uelsalord l$ rr:r1ole:") rnlnrusrult$a:: ep unu;El JrlEIel p eliuelo.r 3p
Itlrutrul un ri liru un J.rlurp r:iua;ajrp 1-.
-ar nf arcoleinr:au 're futsplrEur ep prn8rs Jp ureJlxa ersa:clult LUE 'uolrrnr) JuEU nes lJr{lJlS jJopng et rclit rsrr
'Ef,ruA?lsolerd e:r:asrg o ep pre8el t:a r}$auetuor rai
-ll Puv) '.roirrz EJrunl urp {lnpzerr sugJ:}s inurlrnd ur aurj
e: e8ur,ruor eu Es Ee-rA ,,Eupur;pui'r pl elEporlru g artocl
-urpar) Errolsl 'ruEJtJEAur Eur aJer ul Inrparu ul ardgul
nu at5goapur e3 paef mnde eleoc{ 'ere:s r:tp E{ e:--npuii
Jlrullpppr EJAe 'EIEJntln: li ,,epr::trr,r.oJd" eqer8ap mu
-un1 nlduls ri rnd 'er apurrard ),rer EugW 'aurs ap :n8rs
arergnsnf o ?eAE a.rcdr:lurura Jp n3ru inrsa8 'rde; aq rS ,trtecrpua,ta; '8rrde rue^rp e rir-lci rruruuor p
InruJprrrf s
'eau eiulpe;:au nrluad o-tn3q, g -ue:r tigqul E ep puoj ap eiunndau ad prezeq e)rroJ?r3ur
JE eJEr ra: ad rfru 'Earu riurpalo nrluad reprdel g J"-ru atiua,tuo--r o Ef lnlwu r-s al Eeaf ',,JtJlnpel]" ap struo:cl
eJEf Ie'J ad rclu tdacoe r-nu Es fs3.rr{ 'aunliexa,r. z: -ruor un rso3 e 1:rirur al ?aar E) rrurlrN 'ilqlzl^ur ii lrqrzr r
"Je
ureairursol o ell$e:e Jp eJeJntEIE arrJo 'eJe:o ug iuo13 rrrurp @taprtqu.tfs) e]rloqp raiie-rudes a1u r.rrnira:ad 'r:n1
un nl rnlnsorfurpar: ern8 ntseprqf,ur are: ri]$rurual -oqurs truelep l-lt 'rre Ra)nJl 'e-rms 'p8rrd 'ralund 'edr:r
ErR, llntu rrru tElE n: r$ ':n8lsap 'xretr,ng ?rql '.rlf?qJenaJ 'JJeJoqJt'rn1nd;or ErurolEuy'LrrArCJ rnint:arol4 :1rurS
-rlo eJlel Inlies elEJ r nluac{ ,,?AJ)" ad aurfrrds es !s Ernc
nes lallaqg prEJ'lze)uarj n5rururnl prq, 'l3ltu? rrle Erp{
-rJl 'rtr aurnl ur tef unre ,,tednrtur rurcls" Ftarg 'rurpl-\f
'rcpe5y'eqaJtul nes ropul Eur ep rarru.rod e-raslSnqeul '[Ear
" I]r rr1 ieur8trur pritds urp
Itu-eJEr IeJ ap 'purrr:s 'rueairurs Eru l9l ad raqrl ep 1aj
lepr^e rre 'ttlderl 'arEl e)nsnJe erac{opoder puga;: 'rr.rprd
EI re ap gie-q ng gs ruero1 ',,.utntp ap li?wnot" pql:gtns -lgr-rp-prql p r$ rnplrgturtldxeur prritcis uI Alznq€ slln,rl
-eru r$rea:e ur euuresur aaru Eeluy:rt no :apn[ ES ',,peJ3 -rd ne ,,eaur8erur" rS ,,eetsa,lo,1" 'inlntug,u-r: ri rrurBerur l
a:" ']r$Jrgs u1 'pugunds urenI o-rrr eJ?) ad earer.raqrl eueragald EsuaJo 'aleJotff,ir runrir: urp 'alda::e ts 16 ir:a:,pr
nrtuad Iglp rdarp e3sealJes ru-es lntnd y -le a;m lierp ri rnppr.t ynr8nse.lci e1 aiunuar ES ,olorurp" aral el Errl
rS rrosa:apard lnr: ES tnJA rur-u 'sns1 ardsap Eeuef sutrtsrrol ne i6 eiur:o1a ep a.rado rli epnzl,r et-tr 'r.rirrapu;r.
nrJos Es tnda:ui ru? 'rue ep gLEI 'nrzJg] etJ?oJ -rrert EJlllpu rirsul pugzal'le.rau:8 ne elrr8rler JIEoJ 'Jro.\f,ri
'puVJ
ur)^E '.[n]le IlEs Anour un-rturp 'aref ep a.nrteln:ads tapr
n:luad al)rrqo Eztrtualur as 'rde; JC-J 'tnrsounc ul:d rnln:
s?ts1 :ruqa 1run8ouq
-nlsounoeu e ri pqrzl,r ur.rcl rnprlrqlzr.{ur uJ.rurlnf EfrrarLrr
as (reradsrp l6i r:t8ugrs polu rrl 'rre rEurixo-rde 'lrnrur u
ealnd rr infgpl^Lrl tlsale inlal ul r: tiuerads v1'(ut;lgL1dt':
.sreur urp r8ap: 1-Es -aut) ,,oyoturp glrrrodsuur" y E nrrued prrip8a;d ri grezrlrc
plda$a u ete) pug8 un ersad rep ES nES ilinsur aun ur -oui else mfilrqlzl^ Eournl uIP Jturuiale eP :"rlttrlu|r uitrrr
arrpug8 rp ]Erle un 'rue arsad'n6esq8 d-gs a aurq aJ o :nrrdord sues ur [n]uVAIiJ net ',,arojt]eu" unds prir-1
Sz ruyorcrrsof insz:rNWrla aJ.ssGNY5 rl
26 cE GAr{DE$TE DUMNEzEU? JLSllFrc.
ia schitul Prodromu de la Athos) ;i incornpatibili cu :,ri aparitie un filozof din estul Europei a spu
,,reformele" si cu punerea in discutie a calitigii catehe- ,.esi1ri. ,,ca si. pLrrern percepe amploarea ti,
tice si morale a slujitorilor ei" Era o Biserici care-si -ll.1ne". Isus, asadar, singura unitate de masur
clidise puterea pe supusenia enoriasilor, iar pe umili- . :.:e l1e puteam regla vietile si care ne permiter
tatea acestora, soclul trufiei ei. ,qen credinta adevS.rati, de purtarea doar im;
Gestul meu de ,,emancipare" se nlstea clin nevoia . ea. Acestea erau motivele pentru care-l so<
de decantare, de desplrtire a apelor, de filtlare, de fapt , inrti aleasrtfinyaapiruta in specia noastra qi
din nevoia acut;" de a intelege cum a fost cu putinta ' ,iupase in mod exemplar
functia morali a cr
cea mai mare gindire in turmi din istoria omenirii. Pe .r:u separandu-l de rot ce i-a urmar, luindu-
care, in tara mea, o descopeream dupi r9B9 functio ---r reper, putearn avea certitudinea ci. ramin
nAnd cu fosti activisti atei de fnrnte indumnezeiti peste '.,1 bun.
cea mai rnareati.,,minciuni alba" din istoria limbajului in vorbirea curenrl, atAt in francezi ;;i:
omenesc: ci vom muri spre a invia? rircs), c6.r si in engleza (tuhite /irs), ,,minciiir
,,Minciuna alba" (le menslnge blanc, the tahite lie), .nt mici subterfugii a ci.ror intentie nu este dt
sintagma rar5. sau deloc folositi in romi.ni, e conside- ': -rr-rt ,,minciun61e", mici minciuni net inoudte. I
rati o rninciuna benigni, caci il ajuta pe altul firi sa .:and un pas moral enorm, la scara intregii
fa,ca rau nimanui. Nu rezulti de niciieri ca adevlrul, c devin rnari minciuni nevinovate? Nurnir
fiind spus, face lntotdeauna bine. $i ci n-ar exista ca- '.rna nevinovati de o asemenea anvergura
poar
zuri in care o minciuni poate salva. intre adevi.r si -revi.r suprem al inimii, chiar daca in fapt el ,
minciuna nu exista a priori o pripastie care si le separe ..i.remi minciuni a mintii si, in concretul disp
asa cum o prapastie desparte Binele de Rau. Adevarul :ot ce ne desparte pe toti de toti
-, este un n
si minciuna se declini in spatiul rnoral, iar scrupulul .^Minciuna albi", asadar. Ce importanta ar a
de a nu minti dispare in faga nevoilor altuia, a suferin- '!r.s ar fi fost
pesemne convins ca simpla Iu
telor lui, a agteptarilor lui. Exista momente cAnd im- -ine, clt. cele ruai mari consecinye din istoria spet
portant nu este si spui adevirul ,,cu orice preg", daci :'. urlz in care ceilalti vor crede in alb, ar fi pu
pretul are un rezultat devastator asupra celuilalt. Daca, ctil, ca suprema minciuni albi., celui mai ;
de pilda, in goiiciunea lui, adevarul il arunci. in dispe- --er.ar: ci, atunci cAnd plecim ,,de aici" intr-r
rare? Minciuna alba este practicata cel mai adesea de ,lo" prezumat, Mmeni nu ne asteapta? Ce imp
cei din preajma noastri, care se gindesc si ne crute de ". ca, din mila pentru sfesieroarea noastra
sins
un adevir dureros. - .r.:.la, a
promis ceea ce nici el nu credea
Dar daci, prin absurd, ajungem si-i socotim ?e toli t :utut face: si ne ia cu el si si ne duci ca C
penrn
aamenii ca {hcind parte din preajma noastri? C.lci acest pe o pajiste plina de flori? A vrut si fie pe r
'e
,,absurd" este Isus. Acest lucru de negi"ndit l-a fhcut el ii. ajunsi in fata acelui momenr, garantul ca r-r
c6"nd i-a cerut fiecirui om si-l socoteasca seaman pe :ul'Iatilui absent din povestea lui, ca va fi r
oricare altul. CAnd a gindit omenirea dincolo de tot ce -'zelll nostru, cel care nu ne va lisa singLrri i
ne desparre si invrijbegte, dincolo de triburi, dincolo de -:'ibiia a mortii. Si nici dupa aceea. Si din iub
samariteni si evrei, dincolo de religii, dincolo de evla- -i noi, dar ftra si ne consffinga, si vrAnd doar
viosi si necredinciosi. Pe scurt, cAnd a gindit-o ca pe o noruncit: Credirc!Si de-atunci l-am consici,
uriasa multirne de serueni, privind-o doar slb unghiul a :,.ii mare prieten al nostru, l-am numit ..divin
ce ne uneste si ne face egali in umanitatea noastri. :clu-l ,,Dumnezeul care a venit linga noi".