FREDERIC MARTTL

SODOMA
ANcnna iu lNlua ValcaNulul

Traducere din limba francezd

AURELIAULICI

tfr
-
686 FREDERIC MARTEL

maestrul Appoline Cagnats (Bourdon&Associ6s) in Fran{a; maes

trul Massimiliano Magistretti in Italia; avocatul Scott R. Willson,
Esq., in Statele Unite; maestrul Maya Abu-Deeb in Regatul Unit;
maestrul luan Garc6s in Spania; maestrul Juan Pablo Hermosilla
in Chile; maestrul Antonio Martinez in Mexic; cabinetul Teixeira,
Martins&Advogados in Brazilia; maestrul JiirgKoller in Elvelia;
doamna Katharina Winter qi maestrul Sergey Lagodinsky in
Germania, maestrul Jacek Oleszyk in Polonia. Val6rie Robe m-a
consiliat pentru edilia francezd.
Cupnrns
in fine, cartea se bazeazi pe un numdr foarte mare de surse scrise,
de note qi pe o bibliografie foarte bogati, care cuprinde peste o mie
de trimiteri la lucrdri gi articole. Formatul acestei cerli nu-mi per- Nota autotului ti a editorilor . .......5
mite si le citez aici, cercetetorii fi cititorii interesali vor putea gdsi Prefqld . ............... 7
gratuit, onJine, intr-un document de 400 de pagini, totalitatea aces- Prolog.... ............. !7
tor surse, precum gi trei capitole ,,bonus" inedite (cercetarea adevira- peer rq ilr At
tei Sodoma in Israel, Palestina gi Iordania; o parte despre Brazilia;9i
Francisc
un text despre arta gi cultura Vaticanului). Toate citatele originale Ei
referinlele figureazi, la rAndul lor, acolo, printre care gi douizeci gi
1. Domus Sanctre Marthe. . .. ,, .. . ..29
trei de fragmente din Operele complete ale lui Rimbaud, Poetul men-
2. Teoria genului. ................. 5r

3. Cine sunt eu sdiudec? . . .. . . .. . .. .93

tionat in aceaste carte.
Pentru a merge mai departe, vezi site; www.sodoma.fr; aducerile 4.BuenosAires. ........1r4
5. Sinodul. ........... r32
la zi vor fi publicate in hashtag #sodoma pe pagina de Facebook a
6. RomaTermini.. . . . . . . . . . . . . . . L76
autorului: @fredericmartel; precum gi pe contul de Instagram: @
martelfrederic s,i pe Twitter: @martelfl PARTEA A DOUA
Paul
7. Codul Maritain. . . . . . . . . . . . . . . . . 21 r
8. Iubirea din prietenie. . . . . . . . ....,........ . 22g

PARTEA A TREIA
Ioan Paul
9. Colegiul cardinalilor . . . . . . ............... . 255
ro. Legiunea lui Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3oo
rr. Cercul dezmdlului.. . .. . ... .. ,. ,, ,, , ., , ..324
rz. Girzile elveJiene . . . . . . . . . . . . . . . 34o
688

13. Cruciada impotriva homosexualilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348

14. Diplomalii papei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
15. O familie ciudate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . - . . . . . . .42o
r6.Rouco... .-...,$6
17. Fiicamaimare a Bisericii ..... .................... .. 455
18.CEI..... ......467
19. Seminarigtii. ......5o5
PARTEA A PATRA
Benedict
bianco
20. Passivo e ...... -.529
21.Vicepapa...... ........567
22. Disidenti.... ........599
4. Valileaks ........... ...'..'.623
24. Abdicarea ... ... ..640
Epilog.... .............. 659
Mu\umiri ............. 681
Gerhard tudwig MijLLER
Luis LADARIAFERRER
@ Din 2013

Domus Sancte Martha

suNr Fnexclsc, spune vocea, voiam si vi mulpmesc.

BuN,4. sp,qne,
Cu degetul mare qi cel mic duse la ureche, Francesco Lepore
mimeazi pentru mine o convorbire telefonici. Tocmai a deschis
srAiaE
tclefonul gi limbajul corporal pare acum la fel de important ca vor-
SECBETAR PENTRU R.LATTE cu
(,,MrNEIRU" oE EFERNE)
Giovan.iAngelo BlCClu PaUIGALLAGHER
bcle pe care misteriosul lui interlocutor Ie rosteqte in italiani, cu un
lccent puternic. Lepore iqi aminteqte pAni gi cele mai mici ami-
rrrr nte ale convorbirii:

- Era in 15 octombrie 2013, in jurul orei 16 45, imi amintesc

lirarte bine. Tata tocmai murise, cu cAteva zile inainte, 9i mA simleam
singur si abandonat. Atunci imi suni mobilul. Numdrul este necu
rrrrscut. Rispund oarecum automat, iqi aminteqte Lepore. ,,Pronta.
(Vocea continui:) Buona sera!" Sunt papa Francisc. Am primit scri-
soirrea dumneavoastri. Cardinalul mi-a trimis-o gi v-am sunat ca si
vii spun ce sunt foarte impresionat de curajul dumneavoastri $i c;r
rr au emolionat coerenla, sinceritatea scrisorii dumneavoastri.
- Sfinte pirinte, eu sunt impresionat de apelul dumneavoastre;
( ti ati avut grije sA mi suna{i. Nu era nevoie. Am simlit doar nevoia

rii vit scriu.

- Nu, realmente, am fost impresionat de sinceritatea dumnea-
volstri, de curajul dumneavoastri. Nu gtiu ce pot face ca si vA ajut
' Cele pattu ateani.)nne din aceana e e au lost sinpiifi.ate: unii tituldti de .rcrrrn, dar mi-ar pldcea si vi fiu de folos.
postuti, dhumite tiiuti si unele date ou lot rcduse sou anite ca sa li hai uto'
de.jtn. a a tuja tecliune,.ea de secteta, de stat a fan cteatn in )0 t ? (lu vocea tremurdndi, Francesco Lepore, stupefiat de un apel
,rtit de neagteptat, eziti. Dupi un moment de ticere, papa reia:
30 TREDERIC MARTEL
- Ag putea si vi cer o favoare?
- Ce favoare?
- Vreli sA vA rugati Pentru mine?
Francesco Lepore remane tecut.
- Pini la urmi, i-am rispuns cd eu am incetat si mi rog' Dar
daci papa voia, el putea se s€ roage pentru mine, imi spune el'
Francisc ii explicl faptul ci,,se roagi deja" pentru el, apoi il
intreabd:
- Ag putea si vd binecuvantez?
- La aceasti intrebare a papei Francisc, am rispuns pozitiv,
binein{eles.
A urmat o oarecare ticere, mi-a mullumit inci o dati qi a;a s a
incheiat conversalia.
Dupi un moment, Francesco Lepore imi spune:
- qtifi, nu sunt un mare sustinetor al acestui papl. Nu-l apir
foarie mult pe Francisc, dar chiar m-a impresionat gestul lui. N-am
vorbit niciodatd d€spre asta, am linut-o pentru mine, ca pe un secret
personal gi un lucru bun. Este prima oari cind o povestesc'
(Cardinalul Farina, pe care I am intervievat in doui rinduri in
apartamentul lui din Vatican, mi-a confirmat cl i-a dat papei scri-
soarea de la Lepore, cum imi confirmi qi autenticitatea apelului
telefonic din partea lui Francisc.)
C,A.No rnrurqrr ACEL APEL, Francesco Lepore este certat cu
Biserica. Tocmai a demisionat qi a fost, dupi expresia cunoscute,
,,redus la starea de laic". Preotul-intelectual, care era mAndria cardi-
nalilor Vaticanului, a abandonat sutana. Tocmai i-a trimis o scri-
soare papei Francisc, o sticli aruncati in mare din cauza suferinlei,
o epistoli in care igi spune povestea de preot homosexual devenit
traducitorul din latini al papei. Ca sd puni capit. Ca si-qi regi'
seasci logica qi si iasd din ipocrizie. Prin gestul lui, Lepore ia o deci-
zie de la care nu mai poate da inapoi.
Cu toate astea, sfintul apel il trimite inexorabil la un trecut pe
care a vrut se-l uite, o pagini pe care a vrut s-o intoarci: dragostea
soDoMA 3i
lui pentru latini gi pentru demnitatea de preot; chemarea lui pentru
religie; hirotonisirea ca preot; viala lui in casa Sfintei Marta; Priete-
niile particulare cu atefia episcopi gi cardinali; disculiile nesfdLrqite
despre Hristos ;i homosexualitate, sub sutani gi, uneori, in latini.
Iluzii pierdute? Da, bineinleles. Ascensiunea lui a fost rapidi: un
preot taner numit pe lAngi cei mai prestigiogi cardinali ;i curdnd in
serviciul direct a trei papi. Aveau ambilii pentru el. I-au promis o
carieri in palatul apostolic, poate chiar episcopatul sau, cine gtie,
mantia purpurie qi piliria roqie!
Era inainte de alegere. Francesco a trebuit sd aleagi intre Vatican
9i homosexualitate - Ei, spre deosebire de numerogi preo{i
qi cardi-
nali, care preferi si duci o viald dubli, el a ales armonia gi liberta-
tea. Papa Francisc n-a abordat frontal problema gay in conversalia
lui, cici e limpede ce cinstea preotului este cea care l-a determinat
si-i telefoneze personal lui Francesco Lepore.
- Mi s-a pirut impresionat de povestea mea, dar gi de faptul ci
i-am dezviluit unele practici ale Vaticanului, felul in care superiorii
mei m-au tratat fhri omenie: existi mulli protectori 9i dreptul pri-
nrei nopli la Vatican. $i cum mi abandonaseri imediat dupi ce am
incetat si mai fiu preot.
Mai important, papa Francisc ii mullumegte explicit lui
Francesco Lepore ci a preferat ,,discrefia' in privinla homosexuali-
trilii sale, o formi de ,,smerenie" gi de ,,secret" mai degrabi decAt un
coming out p:ublic risunitor (implicit, acest papd abil ii propune si-i
gaseascd un loc de munca Pentru a-i cumpira intr-un fel ticerea).
Dupi un oarecare timp, Mons. Krzysztof Charamsa, un prelat
care se invArtea in jurul cardinalului Ratzinger, va fi mai vocal, 9i al
siu coming out, foarte mediatizat, va starni o reaclie violentd Ia
Vatican. Papa nu-l va suna!
inlelegem de aici regula nescrisi a Sodomei: e mai bine, pentru
integrarea in cadrul Vaticanului, si se adere la un ,,cod al secretului",
crre consti in tolerarea homosexualitilii preo{ilor qi a episcopilor,
sir se bucure de asta daci e cazul, dar si pistreze secretul in orice
situatie. Toleranta merge mini in mAne cu discrelia. qi, ca AI Pacino
 SODOMA 33
32 FRXDERIC MARTEL

pentru ci nu-qi asumau propria naturd,. ,,Dulapul" este locul celei

in The G odfather, nu trebuie niciodatd si ne criticim sau sl ne piri-
mai incredibile cruzimi. $i Vaticanul este un imens ,,dulap'.
sim ,,familia': ,,Do n't eter take sides against the family"'
Francesco Lepore a vrut sl iasi din el. Mi-a spus imediat adevir-
Aga cum aveam si descopir in timpul acestei lungi anchete, a fi
ratul lui nume, acceptAnd ca disculiile noastre si fie inregistrate gi
gay in acel mediu clerical consta in a respecta un anume fel de
ftcute publice.
normd. Singura linie galbeni peste care nu trebuie si treci este medi-
atizarea sau prozelitismul. A fi homosexual la Vatican este simplu,
in timpul primei noastre intilniri, organizarb, de un prieten
comun, Pasquale Quaranta, ziarist la I a Repubblica,Lepore a ajuns
banal gi chiar incurajat; dar cuvAntul, vizibilitatea sunt interzise' A fi
pu{in mai tArziu, din cauza celei a nu gtiu cata greYe a transporturj-
homosexual discret inseamni ',si faci parte din parohie"; a fi cel din
lor, la etajul doi al restaurantului Eataly, Piazza della Repubblica, la
cauza ciruia incepe scandalul inseamni si fii exclus din familie'
Roma, unde ne diduserim intdlnire. Am ales Eataly, care plutegte pe
in privinla acestui ,,cod', telefonul pe care papa Francisc i l-a dat
valul ,,slow food", mincare buni qi nalionalism ,,made in ltaly",
lui Francesco Lepore capiti imediat sens.
pentru ce este un restaurant relatiY discret, departe de Vatican, unde
puteam avea o disculie liberi. Meniul propune zece feluri - mai
L-,q.u iNrAlNrr pr LEPoRE PENTRU Pnlue l-q.r.i. Ia inceputul acestei
degrabi dezamigitoare - qi gaizeci gi trei de feluri de pizza, pulin
anchete. La citeva luni dupd scrisoarea lui 9i telefonul papei Acest
compatibile cu regimul meu ,,low carb". Eu gi Lepore ne-am intAlnit
birbat, cu o profesie tlcuti, traducitor discret al sfintului pirinte, a
ircolo des, pentru lungi disculii, aproape in fiecare luni, in faJa unor
acceptat se-mi vorbeasci deschis. Tocmai incepusem aceaste carte
spaghetti allhmatriciana - preferatele mele. $i, de fiecare dati, fostul
qi aveam puline legituri in sinul Vaticanului: Francesco a fost unul
preot se insuflelea pe neagteptate qi se ageza la masi.
dintre primii mei preoli gay, inaintea altor citorva zeci Nu m-aq fi
gandit niciodati ci, dupi el, printre prelalii sfantului scaun vor fi
iN porocnar,r-L rul DE pE vREMURI, pulin ingilbenitd, pe care mi-o
atdt de mulli care si mi se confeseze.
De ce vorbesc? Toati lumea se confeseazi la Roma, preo{ii, gir- arati, gulerul roman este strilucitor, de un alb cum e creta, pe
sutana neagrd: Francesco Lepore tocmai a fost hirotonisit preot. Are
zile elveliene, episcopii, nenumiralii monseniori 9i' chiar mai mult
pirul scurt, bine pieptenat, 9i fafa berbieriti de curind; spre deose-
decat allii, cardinalii. Adevira{i palavragii! Toate aceste eminente 9i
bire de prezent, cind are o barbi generoasi qi craniul perfect neted.
aceste excelenle sunt nigte vorbireli, daci Etii cum si i iei' uneori la
lr.ste acelagi birbat? Preotul refulat gi homosexualul asumat sunt
limita logoreei, gi, in orice caz, a imprudenlei. Fiecare are motivele
cele doui fefe ale uneia gi aceleias,i realitili.
lui: pentru unii, este din convingere, ca sd ia parte la bitllia ideolo-
- M-am niscut la Benevento, un ora$ din Campania, ceva mai la
gicd feroce care se di acum in sAnul Vaticanului intre tradilionaligti qi
nord de Napoli, imi povestegte Lepore. Perintii mei erau catolici,
Iiberali; pentru al1li, este din sete de influenli 9i, si zicem, din vanitate'
li'rri a fi practicanli. Foarte devreme am simlit o profundi atraclie
Unii voibesc pentru ci sunt homosexuali gi vor si povesteasci totul
leligioasi. imi pliceau bisericile.
despre al1ii, in loc sl vorbeasci despre ei. in fine, exista cei care i9i
Numeroqi preoli homosexuali intervievali mi-au descris aceaste
dau f.a,. lib". din agresivitate, de dragul birfei 9i al cancanurilor'
,,atraclie". O ciutare misterioasi a harului. Fascinalia pentru tainele
Cardinalii betrani nu triiesc decdt din bArfe 9i denigrare Md' fac si
bisericeqti, splendoarea tabernacolului, perdeaua lui dubli, ciboriul qi
mi gAndesc la cluburile de homosexuali qi interlopi ale anilor'50' in
ostensoriul. Magia confesionalelor, cabine aberante prin promisiunile
care iqi biteau joc de toatl lumea cu crtzime' snobi 9i veninoqi'
34 FREDERIC NIARTEL
legate de ele. Procesiunile, adunirile, praporii. $i hainele strlluci-
toare, robele, sutana, alba, etola Dorinla de a pdtrunde secretul tai-
nelor. $i apoi muzica: cintecele vecerniilor, vocea birbalilor;i
sonoritatea orgilor. Ca si nu mai vorbim de rugiciuni!
MulU mi-au spus ci au considerat Biserica ,,un fel de a doua
mam6": qi se s,tie cAt de important este, pentru aceasti confrerie,
cultul mereu irational 9i preferat al Sfintei Fecioare.
Mama! Numeroqi scriitori homosexuali, de la Marcel Proust la
Pasolini, incluzindu-i pe ]ulien Green sau pe Roland Barthes ;i
chiar pe Jacques Maritain, au cAntat iubirea pentru mama lor, efuzi-
une a inimii, care a fost nu numai esenliali, dar adesea este una din-
tre cheile de autocenzuri (au fost mul1i, Printre care scriitori si
preofi, care nu 9i-au acceptat homosexualitatea decit dupi moartea
mamei lor). Mama, care ii rimAne mereu fideli biiefelului ei, ofe-
rindu-i iubirea qi veghind asupra bitrinului ei fiu ca gi cum ar fi
propriul trup, a inleles de altfel totul.
in ceea ce il privegte, Francesco Lepore vrea si urmeze calea
tatilui siu:
- Tata era profesor de latinl qi am vrut sd invi], ca si mi apropii
de acea lume, a continuat Lepore. SA invi{ latina la perfeclie. $i, de la
virsta de zece sau unsprezece ani, am vrut si intru la seminar.
Ceea ce qi face, impotriva dorinlei pirinfilor: la cincisprezece
ani, igi doreqte deja, a9a cum se spune, ,,si imbriligeze" cariera
ecleziastici.
Drumul clasic al tinerilor preoli, in general seminarul intr-un liceu
catolic, apoi cinci ani de studii superioare in filosofie qi teologie, urmate
de ,,sarcini preoleqti', inci numite in Italia ,'ordine minore", alituri de
cantori ajutoarele lor laice, inainte de diaconie 9i hirotonisire.
gi
- Am devenit preot la douizeci 9i patru de ani, pe 13 mai 2000,
in momentul Jubileului World Gay Pride, rezumi Francesco Lepore
surprinzitor de laconic.
Tdndrul birbat a in{eles repede ci intre misiunea de preot 9i
homosexualitate nu era nicio contradic{ie, nici micar una acciden-
tali, aga cum crezuse la inceput.
soDoMA 3s
- intotdeauna am $tiut ce sunt homosexual. in acelaEi timp,
aveam un fel de atracjie amestecate cu repulsia fali de acest gen de
dorinfi. Evoluam intr un mediu care considera homosexualitatea
ca pe un riu intrinsec: citeam cirli de teologie care o defineau ca pe
un p;cat. Multe vreme am trAit-o ca pe o vinovilie. Calea pe care
am ales-o ca si scap de ea a fost si neg aceasti atraclie sexuali,
transferind-o asupra atracliei religioase: am ficut alegerea intre
castitate gi seminar. A deveni preot era pentru mine un fel de solu
1ie ca si ispigesc o greqeall pe care n-o comisesem. in timpul acestor
ani de formare la Universitatea Opus Dei, la Roma, m-am consacrat
intens rugdciunii, triiam in ascezi, mergAnd pAni Ia pedeapsa cor-
pora16, incercind chiar sd devin franciscan, pentru a-mi trdi religia
iii mai intens gi am reugit si rimin cast timp de cinci ani, fhri ca
nicar si mi masturbez.
Traseul lui Francesco Lepore, intre picat privaliune, cu acea
Ei
ncvoie sfAqietoare de a scd,pa de dorin{e cu pre}ul celor mai aprige
incerciri, era aproape ceva obiqnuit in ltalia secolului XX. Cariera
t'cleziastici a fost mult timp solufia ideali pentru mulli homosexu-
irli care i;i asumau cu greu orientarea intimi. Zeci de mii de preoli
ilalieni au crezut sincer ce vocalia religioasi era ,,unica" solulie a
,,problemei" lor. Asta este prima reguld a Sodomei: Preo{ia a fost
ntult timp calea ideald de evadare pentru tinerii homosexuali.
I lomosexualitatea este unq dintre cheile vocaliei lor.
S.i NE opRrM o ctlp-L esupne AcEsruI MoDEL. Pentru a inlelege
I raseul majoritdlii cardinalilor ;i al nenumiralilor preoli pe care ii
vorn intilni in aceaste carte trebuie si pornim de la acest proces de
scleclie aproape darwinian, care are o explicatie sociologic6. in
llalia, asta a fost multi vreme o reguli. Acei birbali tineri, efemi-
nlti, care erau ingrijorali de dorinlele lor, acei biieli care simleau o
irrclinalie pentru cel mai bun prieten qi de care rddeam din cauza
( xprimerii lor afectate, acei homosexuali care se cdutau pe sine ftri
sii vrea si. se declare, acei seminarigti care nu erau pe ligaqul cel bun
nu aveau multe opliuni in Italia anilor'30,'40 sau'50. Unii au
36 FREDER]C MARTEL
inleles de timpuriu, aproape din atavism, cum se faci din homose-
xualitate o forli Ei din slibiciune un atu: devenind preot. Ceea ce le
permitea si-gi recapete Puterea asupra propriei vieii, crezind ci ris-
pund unei duble chemiri, a lui Hristos gi a dorinlelor lor.
Aveau, oare, alte optiuni? intr-un ore$el italian din Lombardia
sau intr-un sat din Piemont, de unde mulli cardinali au provenit,
homosexualitatea era considerate inci, Ia acea epoci, drept Riul
suprem. Cu greu inlelegem aceasti ,,nenorocire ascunsi"; ne temem
de ,,promisiunea unei iubiri multiple Ei complicate"; ne temem de
aceastl ,,fericire de nespus, insuPortabili chiar". Dacd ne dedicim
pasiunii, chiar rimAnAnd discret, ar insemna si alegem o viall de
minciuni sau de proscris; a deveni preot, in schimb, pare o formi de
scipare. Intrind in cler, totul devine mult mai simplu pentru homo-
sexualul care nu-qi asumi opfiunea: incepe si triiasci intre beie{i ;i
si poarte rochii; inceteazi sd mai fie intrebat despre iubite; colegii
de gcoali, care deja fac glume proaste, sunt impresionali; el, care a
fost batjocorit, ajunge la onoruri; se aliturd unui grup de elit6, el,
care aparlinea unui grup blestemaU qi mama, repet, care a inleles
fhri s-o spuni, ii incurajeazi aceaste vocalie miraculoasi. $i, mai
ales, castitatea fafi de femei gi promisiunea celibatului nu-lmai spe-
rie pe viitorul preot, ba dimpotrivi; accepte aceaste constringere cu
bucurie! in ltalia anilor'30, pini in'60, faptul ci un tAnir homose-
xual alege preolia, acest fel de ,jurdmAnt al celibatului intre birbali'
se incadra in ordinea, daci nu in forla lucrurilor.
Un cilugir benedictin itaLian, care a fost unul dintre conducdtorii
universiti{ii Sant'Anselmo din Roma, mi-a explicat logica demersului:
- Alegerea misiunii de preot a fost la inceput, pentru mine,
rezultatul unei credinle profunde qi vitale. Dar, privind in urmi, o
analizez gi ca pe un mod de a-mi line sub control sexualitatea. Am
$tiut intotdeauna ci eram gap dar nurnai mult mai tdrziu, dupi ce
am trecut de patruzeci de ani, am acceptat acest asPect fundamental
al identitilii mele.
Sigur, toate traseele sunt unice. Numerogi preoli italieni mi-au
spus ci nu gi-au descoperit homosexualitatea decat dupe hirotonisire
soDoMA 37
sau atunci cAnd au fost trimigi si lucreze la Vatican. Sunt chiar mulli
care n-au frcut pasul dec6t foarte tirziu, dincolo de patruzeci de ani,
sau in timpul anilor '70.
Acestei seleclii sociologice a preolilor i se adaugi cea episcopald,
care amplifici gi mai mult fenomenul. Cardinalii homosexuali ii
preferi pe prelalii care au inclinalii gi care, la rXndul lor, aleg preoli
gay. Nunfii, acei ambasadori ai papei insircinali cu selectarea epis-
copilor, printre care procentul de homosexuali atinge recordul, fac
qi ei, la rindul lor, o seleclie ,,naturali". Conform tuturor mirturiilor
pe care le-am adunat, preolii care au inclinalii ar fi privilegia{i cind
le este descoperiti homosexualitatea. Mai prozaic, nu rareori un
nunliu sau un episcop promoveaze un preot care face parte ,,din
parohie" pentru ci aqteapti unele favoruri.
Asta este a doua reguli a Sodomei: llomosexualitatea se extinde
pe mdsurd ce ne aproPiem de sfhntul sfinlilor: existd din ce tn ce mai
mulli homosexuali pe mdsurd ce urci in ierarhia catolicd. in conclavul
cardinalilor;i la Vatican, procesul preferenlial atinge, se pare, culmea:
homosexualitatea devine regula, heterosexualitatea, exceplia.
Au iNcrpur cu eorvinet ecs,{sr;. c,rntr iN ,l.pntttr zor5. Intr-o
seari, editorul meu italian, Carlo Feltrinelli, m-a invitat si iau cina
la restaurantul Rovelli, pe Via Tivoli, la Milano. Ne cunogteam deja,
pentru ci publicase trei dintre cirlile mele, gi dorisem si-i vorbesc
despre Sodoma. De mai bine de un an ficeam cercetiri legate de
problema homosexualtelii in Biserica Catolici, avind tot mai multe
intilniri, la Roma gi in ceteva leri, citind numeroase lucriri, dar
proiectul meu riminea inci unul ipotetic. Aveam subiectul, dar nu
5i modalitatea de aJ scrie.
Se pare chiar ci in conferinlele publice de la Napoli qi Roma, in
tnul acela, lansasem, vorbind despre catolicii gay, ideea ci: ,Va trebui
intr o zi si povestim istoria Vaticanului'. Un tdnir scriitor napolitan
mi-a amintit mai tirziu afirmalia ficuti, gi ziaristul de la la
llepubblica,Pasqtale Quaranta, un prieten care mi-a fost aldturi inci
cle la pregd.tirea acestei cir{i, mi-a amintit gi el acea frazi.
38 FREDERIC MARTEL
Dar subiectul meu a ramas neconcretizat.
inainte de aceasti cind, imi imaginasem ci Feltrinelli va refuza
un asemenea proi ecr: cazin care ag fi renunfat la el Si Sodoma n-at
mai fi vizut lumina zilei. Dar lucrurile au stat taman invers. Editorul
lui Boris Pasternak, al lui Giinter Grass gi, mai recent, al lui Roberto
Saviano m-a bombardat cu intrebiri, a vrut limuriri despre ideile
mele, inainte ca, pentru a mi incuraja si lucrez, sA strecoare,
pundndu-mi totugi in gardi:
- Cartea asta va trebui publicati in Italia 9i, in acelaqi timp, in
Franta gi in Statele Unite, pentru a-i da mai multi greutate. O sA
avefi fotografii? in acelagi timp, va rebui s6-mi aritali ce qtili in plus
pe lAngd ceea ce spuneli.
$i-a mai turnat vin dintr-un an bun qi a continuat si gan-
deasci, rostind vorbele cu voce tare. $i, brusc, a adiugat, insistAnd o
clipi pe ,,s":
- Dar vor incerca si vi asssssasssssineze!
Tocmai ci.pitam undiverde. M-am lansat in aYenturi 9i am ince-
put si locuiesc Ia Roma in fiecare luni. Dar inci nu gtiam ci, pentru
ancheta mea, aveam merg in peste treizeci de liri $i ce aceasta avea
se dureze patru ani. Sodoma eralansati. Fie ce-o fil
LA NUM.{RUL 178 Ds ps VII OstrBNsE, iN sulul Rouer, Al Biondo
Tevere este o trattoria populari. Tibrul curge acolo la marginea
terasei - de unde 9i numele restaurantului. E una oarecare, nu e cen-
trali, e pulin frecventate, iar in acea luni de ianuarie era cumplit de
frig. De ce dracu' Francesco Gnerre mi-o fi dat intAlnire in taverna
aia atAt de departe?
Profesor de literaturi pensionar, Gnerre gi-a consacrat o parte
importanti a cercetirilor sale literaturii gay italiene. De asemenea, a
semnat, timp de mai bine de patruzeci de ani, sute de cronici de
carte in diferite reviste homosexuale.
- Mii de gay aqa ca mine gi-au alcetuit biblioteca citind articolele
lui Francesco Gnerre in Babilonia 9i Pride, imi explici ziaristul
Pasquale Quaranta, care a organizat cina.
SODOMA 39
Gnerre a ales locul potrivit. La Al Biondo Tevere, cineastul italian
Pier Paolo Pasolini s-a dus in noaptea de 1 noiembrie 1975, impreund
cu Pelosi, tindrul prostituat care avea si-l asasineze cAteva ore mai tir-
ziu, pe o plaji din Ostia. Acest ultim ,,supeu", chiar inainte de una din-
tre crimele cele mai groaznice qi mai bine cunoscute din istoria
italianA, face obiectul unei ciudate comemoriri pe perelii restaurantu-
lui. Tiieturi din ziare, fotografii de la filmiri, imagini din filme, intre-
gul univers al lui Pasolini reinvie pe perelii licuili ai restaurantului'
- Cea mai mare adunare de gay din Italia este la Vatican, lasd si-i
scape, pe post de aperitiv, Francesco Gnerre.
$i criticul literar se lanseazd intr-o lunge poveste, cea a istoriei
relatiilor lesute intre preolii italieni qi homosexualitate. Ca pe nigte
adevdrate puncte de contact, imi dezviluie homosexualitatea mai
rnultor romancieri catolici. imi vorbegte despre Dante:
- Dante nu era impotriva homosexualilor, explici Gnerre. Existi
patru trimiteri la homosexualitale in Divina Comedie, in pdrlile
numite Infernul gi Purgatoriul, chiar daci nu existi niciuna in
ParadisullLfiDante ii e simpatic personajul siu gay, Brunetto Latini,
care este gi fostul lui profesor de retoricd. $i chiar daci il plaseazd pe
il treia treapti a celui de al qaptelea cerc al infernului, ii respecti con-
dilia de homosexual.
LuAnd-o pe drumul literelor, al latinei gi al culturii pentru a
incerca s6-qi rezolve propria dilemd, preotul Francesco Lepore a
petrecut qi el ani intregi incercXnd sd dezlege ascunzigurile literaturii
sau ale filmului - poemele lui Pasolini, Leopardi, Carlo Coccioli,
Memoriile lui Adrian, scrise de Marguerite Yourcenar, filmele lui
Visconti, fhri si uite figurile homos extale din Divina Comedie alui
t)ante. Ca pentru mul! preoli gi homosexuali italieni care nu se sim-
lcau bine in pielea 1or, literatura a jucat un rol important in viala lui:
,,cel mai sigur adipost", si zicem.
- Prin literaturi am inleles multe lucruri, adaugi Lepore. Eram
in ciutare de coduri, de parole.
Pentru a incerca descifrarea acestor coduri, ne putem interesa de
o alti figuri-cheie, despre care vorbim cu universitarul Francesco