'punw

'alDS

plllu

.to11uqiatc a71in q ad ocsoatoqoinc ps trldoc ti ntarua! rnpugspl ,o-41nfr{ to aJa^D trupr n 'conundg ia7o7 apnaq7 u1p wdpcs n atnc #

pryf atd

ualoq ap lt slcn rc pugr '!ot rps truA m atnc atd cotcuodg 'DlsaJD puun ,corJuodg Tuns ng 'rupuDxalv pmdsns 1ow rtiowlp"td. -

itlo

'rynpp8pl

'pt{ tt Hpt
p7n71doa

-n{ o $ ry1 pqa"4.tod lzptsn * apa,t as 1ndo"tBu3 a apun 'p ap puplz 'DurlDls Dar\souout D7 'la!^oplow oltols! m aBugs ap plnd o pspl atoc ,lnunau -indp7 rupuzxalv ry1 1n4i"rgls nt 1at wacV
'rps

rollppc

-u! unw

."!ry
-nu pJo( pugw r
-aJ U

wn-fi wnc 'rJnut nu o-upd wapat at ps a$a ulol aJ naaco # :ilDpp) tSoppo 'conundg na * 'o$acv asundsp"t'pro4s runs nfl icsalol ac aun pqa4u! !! 'bnpug)souncau $ Buryap p 'narcq prDttuJ pugJ .qDIS a\no{

guns

-u3 trtt"rd !!

.tDp 'tgilull 'sns u! oiotnc sa!ruJ D$ TnunauindpT 'DaJDJJnl acol #-n asndacq nu [,cu! D^oqO Aouloq ol p"tD4uJ luarcq lopagwY 'pugBugld p nr asnp as fi
DuwDop aez 1co{ps rcncgfpwac,a\mtpd 1qg _

pi

allugut uJ Inqnp aqap g3 '11ityls uJ 'saa) aqoqpwn{ ap ulqc un pdng 'ml pznrqo ad rm1sou a7i1u oc oaial 'a.moulsala.td rtj,tow n pls4t ,p4ojaqBuS arDopns o :prasoqpq as fin"o8ugs lps 11t7co 1i 'nnauig.rcs tJ ltiutp :punB q nacplawnds lnruo&n alawsods uJ oalo)Jg^z as uuop ptlJoJouaN 'fnpuqusnw ft plnwa{m aunrnq o nJ p nl as-npupqm'Tncinuau nnauli l!'rcpugutD fnp -uncndn rS 'Uouto o tnutnu p4i atnc n! ,unut D pinnug !ryiau"rd au ps Dl Dpugso atds apnc as ,Dg

p711odo4!u Ftrtp) ,!oN -

'nlaroq ptasundspt

# anq - ipdq i

io$nD

D !oA. 'pcsoa^ol

apat ac tnry

'|ua|oq pDslz ;rzal mM au nu ps la 'a:) 'aqa,ryd atds niol nc Du"tnlu-as l-ps n aJ oaln)as ft 7nn1cun,4

lryporouau ap 0tnpz DL aulc JD(I 'rauwoop anz 'wa&nw og 'ruat

7n711odo417rg

,*

'pcpd

un oc put8nut 'TnuoauindpT 'm1n-nqpd ppuntug n.o

gsaco

cnt ps Tncpt rio-w

rca.

pc

,pugmdsns asz

'nazauwne rnl DarulDu! puoas linp ps ro1

'atDol

-nplN " tiop "'ippoL ng pp&r, -owinp Di 'ra I lo^ n$o

atd'n1dz

:a1a.ryd ap as-np

iDJ Dtrpry 'aulq ap

-ugwazpr'1i pupq1o7 ri ppugnwa4 ftat opunxny at{i-pS "'naq ,Dr lJ,Dg -p8utc ury pn18un{ asoocs
'a!n!

rnlu ac D^a4o ry8 ad putny lJ li ltiutp ry1 ptrya, nc pqialcsap lJ 'p)o4 4p p11jnc pugiocs ,corcuodg nr !7t7u11cau nufi yti pcndo DtoUS nuryV il '11iu1p pugB -uoJls asE 'nal\ nu 'nu 'Dq :Dg _ In^nupq iaqiatocp.t ax #

-odo4tu pc lnmf -nqz 'lnt

pwazp"t

li

l.tps corcuodg apawatp

pc

a4iap,

-nsory?a
ip711oda

rps ar^ nu - urpq -Dd pp !! - p.mutaq Dawoop - ffipq ap arn - ppn^ rps nart pr arrz - nps p711[ ap pqDauuJ _ 'Drn as fi nin asodptc a1at -Dc 'roro4s a"rd corcuodg pqaqul 2acnl a3 'mp^Dupq D"Dutoc q ptasutdwS o uhrog .p u3 o^D4o pp0c ps ptspl .!.D!oq ap ilnM ruM pilrs # aqianloutqow'todo ti
'pdo ap urld TutBto ap nqEtd un Dry Dpuoxny
:o&n1s DaJnpD 1-a,mc

atd

nazaula ndpcs t

punauh
Dls ls pt 'affipo r

fapan icol ac 'O inaw p4agfns ap ppu liagf puwDoe 1to1fim8a1au,ilAp4o lin-w irlo 'pzDalJnl D^

Dag 'ntf,qo apryfo"rp soutpr no :DSou ad ap ruEto ap ptnqnd pugnl tozcuodg anz ,ptDI * inaq ps n,tac tw-(np "'pdo tut-tiDp 1t4o 1pqagfns apn luJ ,p31"4s 1lo 'rrslntuoc u! pwru)nqz as pry^p"qo 'nnaqiatc af,Drne 'auq Dt uolg lnun o rypBupd 1ac ala7 -ugs u! ry8unf Tncsa[a7u, ounds ni Mt-nN '!c!o4s a,tds as-npugutny -u! 'aslz lput-aqBun{4 prigls pw ac allranp ap pru-pdocs 1p71tu ftag[tpugt low gia ry,n1pw-at1t -un[4 iqo ianrnp ap dncs ps ,ptu-tjgtowo irlo i!o^ nr rcspl no-w itospl no-ut $ snp nD-S 'lou n) ryspl nn-ay fi snp nD-S ' lnam Tnpdoc yapun znuutDop

'p \rygft,
mun 1n
pursp8at pa, fioy

-D4O 'Uout ps

rD

'acaqugd ap aryu?tlt nJ as-npanJndo ,1nt

rcp) 'elSezoqols vrrrce lZ

p^ !o^

-Dapq p8lAs 'aprD pw pr tu4s col ac iqV

ndaca

'prqdap as uoloal lnso!^nr 'a$aco pugllz 'au4 atd fi auar 4 ps * aqtat yps nazauune 'u1caa.1ac atd ti :uwop n4sou Inou n) ptJtsaou oatapactnd n4uad csa4pB p,s Jnp pw 7o7 na JDJ 'pcsnmjp,tod al ps nazaautne lnuuoe :Daut n4g['nqsacn lnwo a$a Wdrunc $ pnt3 .tu!t -odo"4tw atds tto4pwgJlpl lr4Jo n) as-npuDutnt -u3 'ataual oupwJps asu earurq,d 'tnz a3 'n1g[a"4u3 ti Toypq a44 a&alo g ppol-pjlupta4i ml ountDop ap arulwD li-ppv .cotcuodg t&oppo '[,uaoop 'Ttnpug8 W lnts ?p awalt fnN -

ap) ap(

Dlcloun
soldat din cavaleria otomani denumire a statului tdtar qeat la sfdrqitul secolului al XIVlea (dupd numele conducdtorului militar Nogai) curtezen, s.m. - (in text) curtean, om de la curtea domneascd aprod, s.m. (arh.) - dregdtor al curlii domneqti postelnic, s.m. - mare boier, membru al sfafului domnesc, care avea grijd in camera de dormit a domnitorului gi organiza audienlele la acesta spdtar, s.m. - inalt dregdtor la curtea domneascd, ce purta la festivitdfi sabia qi buzduganul domnitorului a bdnui, vb. - (in text) a-gi face o idee greqit6, a se ingela obldduire, s.f. - stdpAnire, conducere hojma, adv. (reg.) - mereu de isnoavd, loc. adv. (pop.) - din nou, incd o datd negurd, s.f. - (in text, sens inv.) mullime a ciocoi, vb. - (in text) a se purta slugarnic, a linguqi logofit, s.m. - mare dregdtor in ierarhia boierilor rom6ni, membru al sfatului domnesc a dvort, vb. (inv.) - a servi, a sluji la curtea unui domnitor sau boier a mdntui, vb. - (in text) a se debarasa, a sc6pa de cineva sau de ceva nepldcut de istov,loc. adv. (inv.pop.) - complet, cu totul prost, adj. - (in text) simplu, de rdnd a zapcii, vb. (inv.) - a incasa cu forfa dlrile zapciu, s.m. (inv.) - imputernicit cu strAngerea dirilor a implini, vb. - (in text) a asupri, a impila ticdit, adj. * (in text, sens inv.) nenorocit, sirmano ndpistuit a seca, vb. (arh.) - (in text) a ucide

spahiu, s.m.

nogai, s.m.

iiffi I*a

cicat

Bijuterie a doamnei Neaga, solia lui Mihnea-Vodi

htm rnulu
DLIJIl

pilitar
g5se{ cedr

rela&
mare Aces'

epic. persr ment

penfi fieca zitior coml viumoti'

graf, s.m.

conte

prim rile s

lingoare, s.f. (pop.) - febrd tifoidd mo$tean, s.m. - moqtenitor arhiereu, s.m. - preot cu o pozilie inalte in ierarhia bisericeasci
monah, s.m.

mar

m-k
efect laten

cdlugSr

Inter

cetar

celui se ix

nalit
I,

aclio

cap, inim

;i

ac

part( ate
susp

sent
tranr

cape

antil vodi
Otrdvirea
t

lui Ldpugneanut (litografie de A. Asachi)

extrr

h-

'lnlnfequrl e 'ilcodo rdplrleluolu B tS JoltJn^eJoul e 'reJl op rnlnpou e -eJeluotrngop edeoJde'esJlnltlsuocsJ utJd'clJolst

-ns llms el oc elepr colq uI Eurdser nBs pldecce ellturilnru .erue4xe r$ eldurs oluerurlues lgcep pugcsormceN 'qJn uI prrrroJsu?4 es ppo^ ml lruolmlpJs else Fcrrrrol gc gzeezrces eJec gu4ilnu epedpue rer ledsrp elefuenu e1eo1 '1n1osqs rnlru?^epe eeJ?ol"A plgdex JoleleJ ezrrec V re coio141 gc eeunrcrdsns .ecoJeJ Fm uI prrrJoJsue4

rnlncsatolrd e'1euo[eu lnlncrlrcads eeJeruosqo uud crlueuol tnlnlualnc InJpm u! sndur e-s ee :pcuolst etierrdsur op lJn}eJoltl e p;edrculrd PleuopJooc - Plecol oreolnc

ecrJg 'luuorserdurr poru rm-Du1_ eiro; elSerpu rSg lueurrlues ecrJo plelueur eunrEeluoc 16 e4se8ns uFd lefuenu BI secc eJe nu eetudlnryelere8exe'e11e ep ed ler .eldurrs egeoJ ilms e1e.eged o ep ed :JelceJec nlqnp un nB gseru ep eleurudxe elelueruques
',,watl coio7rtg ry1pdn3" :o314s so73 Tsaco ri 'sn13 un p.mcptas a1unso13 apoJ 'p)r.tlcap anugDs o oc n!,apwrut apot u! gqa un pugspt tun^nr pu"m ulp $arv iuat,t coioyg m1 7ndn2 - iputDow ps cojoytg - :piuIIJ grnEurs o ec glpo-4urp gzeeuo{ce eeuripur rS prder gzeelnue es rnpprlrpur e g1us46uoc eellqeu
-osJed 'leseru e eJeluorJo enou elSepqels rS neueluelsur eundrur es gporr ed elSernlg;s p coiop,g qc eqse8ng 'csruq lncspu iulcsloc mlec eieg ug gzeeper (tqrgef eelrdo loilrgp e r.nuro; nc rrrgsecul ?er?tec 'cseuwop F$Wd gzeellese eeunilnur'eleouelu urumilnureu oluetel Jorm InpuoJ ed'(rnlnlscgru u16err. eerege) rouelxa Inwqs rnrm InlceJe

ss erledrlue ecrJo Jer 'pfuepvle o

]Brperur

eurlep

eunrcrdsns

-ug lo14pfgp eereroScrur) erecarJ ep leurlJdxe leuosred Insarelul

qns 'gle4slEeu slse lnlruolezord e{egsuouep .relerrnu Ie BefIII

9CSE

ppuexnu louulBop lPlBl 'Sareg nJlod Inpololon

'les8ru e 'rr4ce1oc rnlnleuosred erSoloqrsd .gge ereur 1e ynloildec uI nc 'elurze.rd zzn:Ee51 'puguor eJn1eJelll uI p1ep erurrd rulued 'gsnduroc eurq pcseru o qns slrJ -npug8 ?prmcss r6-gs e4S erec rnlnuJp Ind11 olsg .ertnuop es eruud urp ?Jolsem eereppn n-qued pcseeryld ?s eJ./\ :gleuosred eJelllow o eff JolrJeroq errurodurl s e{l 'eJqrrm lS rururn1 ugp lncp; ,nn feuosred un ec ornlr]suoc es 'p1e4uec emSrg .pueeuSndgl .exeldruoc elezqenpr^lpq eqq lms eleleuosJed 'relelnu e ?Jelrrm gleuofirz -oduroc eJnlcruls uJ es-npugJpecug eloydec ru1ed elec elurp eJceIJ
rS

'ppper8 euruseccns o ne urmrleJeu elelueuoy4l 'erelnd n-qued e1dn1 else 'slelqereue8 eJeru ep ?AlpedsJed o-qurp ,erec olulueru -epurg rm giueprle ug eund Tnunau9ndpT rupuoxalv lcrlJ:uoc 'ermdce etee4ug pzeeyt:g-fr ?rrupc pmfug leuosred

u^ec ep Jeloq nes

I3 uqrue{

rm ed luecce 'le4uecuoc lcrlJuoc un ,g11n4suoc som8u gAIIul o ,crde n; rn8urs rm :lereue8 ur 'relsmu relirur;ep pundseroc uq?sp4 epecv 'mlruus4eurerp piuelsqns pp eJec ourmrice IIJpruIeuI ermrcrorl eJeru o 'nfeclldruoo rreru pJgJ g8l4ul o ,mf ugp rruerueo nc eles roprfeler InpuoJ ed lerfueprne 'cru;e1nd JelceJc rm :1luocs FlcsJe rS nepec -ord e4ug'ecseerlg rsru sec lycqdu4 .rS plmcs rru eec eeluc elSesg8 Itr.rolne erec urrd'elerogele rorredns lcpqel reun I 1el1lzeJec .e1e1qd -ruls eJ"ru o ep nfcrulsuoc rerm lrqcedse grcgo vznt?eN lnl elelnu 'eqcern ero8ug ep la^onory ptpi piastdotaT urp grerdsul

;iglyrpsey
e$ecB e
3eA3 e.rgJ

:eldurexe lruelceJ"c rry1se grydgme4sgd r3g ereucs glseoc ,rnlnul -srluruoJ ?rpoz qns glncs?N .gcrJolsr erierrdsur ep e4seou nm1eJelll

e gredopodec o plurzerdel ,nueecrulpSo) IIqIn ep allcnpo4uJ c4eue.6ord 1nlocrue gdnp lelpeun .!a!^Dplon aryrruo,u ulp atyors! auacs ernplnlp qns (0?gI) p"tDraUI DlrDe relsrler Ie I .ru uI pleclq -nd1zzntfleN erlc"lsoC ep'TnunaulndpT ntpuoxa4fz eIeAnN

I Flnlo

ufdltu 30 3l3Nnd

cq sfituitorul, gi nu domnul, ar fi autorul celor intamplate, mor{ii lui Moloc exprim[ fidel modul in care inoiviout ^ scena allatin mullime cedeazdinfag instinctelor.
$i

gerate. Nenorocirea lui Mofoc consti tocmai in aceasti lipsd a nuanlelor pentru ci el este acum, in ochii muftimii, sfbtuitorul iomnului, ca

Jrl
I

Perdea (dveri) diruiti ministirii Slatina in 1561 de Alexandru Lipugneanu gi sofia sa, Ruxanda

i
!

proza romdneasc[.

absolvit de orice responsabilitate certitudinea impuntarii ;i ,-J" .rt, cu atdt mai puternicd qi mai consolidati, cu cdt murlimea este mai mare. Ceea ce de unul singur individul n_ar face, executi acum cu zel qi frenezie. De;i intoleranti, mullimea rdmdne, surprinzltor, o entitate conservatoare. oricdnd gata sd se ridice impotriva unei autoritili slabe, ea se inclini cel mai adesea in fa!a."lo, put"*ici. Excesele ei de revoltd, dqi violente, sunt efemere. setuu de dezordini, condusd de incongtient, mullimea se va dirija din instinct citre aservire, cdci intotdeauna exist[ o refinere pentru noutifile capabile s[ modifice condi{iile reale ale existenlii. Speriatd de brusca posibilitate a schimb[rii (schimbarea inseamnd riecunoscut), gloata care l-a ucis pe Moloc se declari pe dati murfumiti gi se aservegiedin nou tiranului, potrivit unui instinct conservator ireductibil, sa trdiascd Mdria Sa vodd! rdspunse gloata. mutydmindu_se cu $i astfel de jertJd, t" imprd;tii. Rigoarea clasicd a construcliei nuvelei (imbinarea armonioasd a acliunii celor patru capitole, esen{ializarea exprimdrii, simplitatea qi puterea sugestivd, caracterul aforistic ar unor replici: pio;ti, dar mulli etc.) se imbind cu elemente romantice. Din recuzita romantici s.e ngt identifica aspecte precum imaginea capetelor insdngerate lintuite pe zidurile curlii domne;ti, ospiqul transformat in riecel piramida ficutd din capetele celor 47 de boieri omordfi, otrdvirea lui Lipuqneanul qi moartea sa in chinuri groaznice,caracterul demonic al personajului principal qi izbucnirile lui temperr;";1;1., procedeul antitezei. Toate acestea, dar Ei limpezimea qi miiestria stilisticd, ele_ mentele arhaice qi regionale care fixeazd atmosfera epocii qi au., culoarea local6, arta descrierii gi a dialogului fac din nuu.lu loi costache Negruzzi una dintre primele opit" a. mare varoare Jin

El simte.epout. ri

t.

I I

]
!

^l

Persa

1. I f

2.C

n d

3.F
4.P 5.A

t(

EXPLORAREA TEXTULUI Realitate ;i ficliune

al

s-

l.

Act de la Alexandru Lipugneanu

(28 martie i555)

iqi ia multe libert5li, schimbdnd cursul evenimentelor isiorice qi adiugdnd anumite scene. stabilegte care sunt modificdrile aduse de autorprin care acesta, construind o oper6 de ficliune, se abate de la adevdrul istoric.

naje, replici etc.) care sunt inspirate din leiopiseful cronicarurui. Cu toatd intenlia vdditd,de a urma sursa docum entard,,Negruzzi

In nuvela sa autorul a preluat din Letopisefut Tdrii Moldovei de Grigore Ureche, faptele celei de_-a doua-domnii a lui Lipqneanu. urmdreqte fragmentele din manual, extrase din cronica lui Ureche (Studiul de caz 3, pag.29) gi, prin compa_ ralie cu nuvela, identificd acele informalii lintamphri, per'so_

fi

dr

tu

st

6.

Pr

c(

ci

ta

e)

si

"'pdot6u! e epun .p
op Prlplz'eultels ee4lseuout...

'eunric ellrpcl:
ecrJol

'rele^nu Ie serIIJ Ie Inlolrd"c uJ etelncspJ relsolS el? rrqps -p4 elsem elJe8ns luns wnc Inpour elseJprrufl 'Eerekagexe toleluerurlues lnursqdurrs .eelelgnperc,eelelrlrqrlse8ns .ee1e1 -IIIqllJI'eelelr,rrslndrur :rewru o1e ecr8oloqrsd epcrlsrre lcemc epuudrns lruolrrJcs 'lsqeue uli.Wlryruryr eeru{1ntu _ 6.Ar}celoc lnleuosred" erede pugruoJ Jn]BJelll uI gJeo eurrrd rulued .g

vzntBt 'Inlru
-osred -edur

el ep puruJod'1-pzeezrlolrleJeJ

'glelpdurnc s eqJol ug plnu{uoc erlse8ns .gc11der prn8uls

o-4uud

1ern1

urp reunu nu ?AJesqo eleod es zzruBeg rnl s egy ?crtsrp4:od 'eiruo; uegel$ nc grmerdrul eruolod u11er8nger e-s Iruolruruop ,lnueeuSndgl ep rJn1ple Irueroq'eqcern rnl ncruoJc lyrpod.r*ep

-unces nes eledrcuud eleleuosred elesrip;ur luns umc Inpow

.eJp -uoc lueu8erd else 'crposrde leuosred.uegoel Inl{odo4ll4l

urp es INI
.S

!aAopl

rnl
ulp 3
INI ?I nep I

glelnu uI ,.ls4spd e-{o rzzntfley e1iue1u1 nc eJec ed leuosred 'coioprq rnFcrrrJol ele. Jelcerec ep rmrysg4 eleledrcuud gWVeJd .V 'rnlruolruuop erios ed lse4uoc uttd,o-zeeztt1 -cEJe)'puexn11 prnuop eclleEue nc erirzodo uJ lemluoc alse ynueeu6ndgl rupuexelv pleuoued .ecrluetuoJ gle^nu o pulld .g 'lnueeu6n@1

-ele

''

'elelu
cluoul

p1 llitoul euecs ,epuexng reuueop lllp8erd .,gcl4 ep 1ncee1,. toyueroq eeJrJplec?ru ,erlodorlnu el ep InsJncsrp ,eSuro; rn1 eeged urp elruel rerTos eleseJpe elelurlnc rJ rc runc .lxel urp eiue,tces gcrJrrole1 irepurc ep olueurruop elrrqgsp4 pugJollor 'pueeufndpT rupuexelv crlusruoJ lnfeuosred ezvenrellervJ .Z
oerepunces

Inl

oeledrcurrd :nro8elec 'ecrposrde eleJsolgrum ur 'ermrieleu u1 lecnf FIoJ ep rS 1nco1 ep ericung uyel-gzeednt8 lS rzzru8e51 rnl elelnu urp elefeuosred gcg4uepl

.I

'1ecgu alereE

"e

pcpu

rDraql pfnuos,ta4
'awg.tpl rucpl nn1 p.tnodoy nc ,nr^

"mp'
16

eelt

Pso

psqp et epol
3Sru eIIgc eJlgc

n)

eel{nx le In3eo^ u! !o^oplol^l Buels

ap 'pllw oplu ap p"tptf,naio ry lnwuso.td n mipu/ptn psndsap .roltuo"tpj nugw atd ryp no-l ti Tocndo no1 nin $ .Tnsugp ol ap pzpat,rcdap ps ps slzp nD-! ac rcwnu # ns nafuB ap ac 'ry1na{1"t8 ap ollutuop D$ nu ,aC .ams a.td nato&u1s npugzppt 'p,po1-nryuoxalv ap adoo"tdo lol ora alarnc ,nap ps ,aXigog 4 a"rd nqn8rtls nD oloctt 19 .ognca! 1i nmpns pip ,o1pctrpq lyn natB a,td' auunop' au-pc[,, : n&t4g' !ffilplu ngn iap psa i napu.
',,

ps nu 'ruautoo ap utld n"ta Ucol tp4pg Dar1spuput ap adnotdn 'flnuwop] Dlluwop rnptryqzg Tnsai 4 nsunfn nD trcz(J :sol

'lrrlpJ
elese(

plueur8ery purJprrun'relemu p1xe113 e{erdsur ep Bsms e4urp

luu

ep

II9}IJ(

El"IIi
nc u IeIu

'v

else

IJ

E}

'qe,ren e$peg mlrueroq rrJgJoruo euecs erede eJec uI ,(eqcern rnl rrcruorc ur1so3 uorrtrAl ep pnop4o7,g Iruotsnurluoc) lgtpj p4dsul UbstdopTurp posrde unepwmfreN e-I elmiG lsoJ Inl -zep uurrilnur 1ecurus else coio141 IncrrrJol eJc uJ lnposrdg 'pcrrot$ tcrls gmleu ep erieru-rogul giulns gunq nc prou8r nes .,el6eyocooo 1ruo1ru .pnpugr ellruu reru ur oeJc n-r1ued prul -our glpolol pugclldxe ,e1e,rnu glwec? ug eunricrg rS e1e1r1eer

INPI^ ?3 tl

ulurp pl.roder

gzeez;rlelae,eluepecerd eleiuuec

el ep puruJod

'

-eiuer

1*r

Arta construcliei literare

1.

3.

4.

Spitar moldovean

Riguros construitd, nuvela Alexandru Ldpugneanul conduce, prin acumulare de evenimente, la un moment de maximi tensiune' Identificd in text principalele momente ale subiectului. Fiecare parte a nuvelei se deschide cu cdte un motto. Comenteazd semnificalia mottourilor in relafie cu textul. Analizand tehnica narativi a nuvelei, criticul Tudor vianu remarca in volumul Arta prozatorilor romdni: Negruzzi pune oamenii sd vorbeascd ;i sd se mi;te, poveste;te unele eveni_ mente, descrie cdteva tablouri ;iformuleazd din cdnd fn cdnd, dar in termeni succinli ;i cu multd rezervd, judecdli de valoare a,supra personagiilor sale ;i a situaliilor in care se gdsesc. prin exemple din text, aceasti afirma{ie a criicului. llustreazd' Scenele dramatice, dialogate, domini ansamblul nuvelei. Aici Negruzzi este un adevirat maestru, intrucit, utilizeazd pro_ cedee ale construcliei unui text dramatic: formularea concis[ a replicilor, prezentarcaintrerii ;i a ieqirii personajului din,,scend,', precizdri legate de ton, gestici, mimicd etc. Analize azd, din acest punct de vedere secventa memorabili in care este inf[figatd reac{ia gloatei rdsculate.

E{
6h6i

p@{

cont

fiuo
pos

er-oh

LrMeA gt coMUNtcARE

doilt
sotr

il m
prln
mai

rdlnldteyte norodul pentru slujba ce mi-ai fdcut, vdnzdndu-mi oastea lui Anton Sechele;i mai pe urmd ldsdndu-md;i trecdnd in partea Tom;ii.

Du-te de mori pentru binele mo;iei dumiiale, cum ziceai tnsuli, cdnd imi spuneai cd nu md vrea, nici md iubepte lara. Sunt bucuros cd_ti

presiile dau culoare qi relief faptelor prezentate. Urmdregte, in acest sens, fragmentul de maijos: - Pro;ti, dar mul1i, rdspunse Ldpu;neanul ca sdnge rece; sd omor o mullime de oameni pentru y o*, nu ar fi pdcat? Judecd dumneata singur

vechi al cronicilor romdneqti, iar cuvintele gi

in nuv elaA I ex an dru L dp u ; n e anu l,culoarea locali, trdsiturd a literaturii romantice, este pusd in eviden![, pe de o parte, prin reconstituirea documentard a epocii, iar pe de alt6 parte, prin limbajul folosit. Valoarea acestei opere literare este dati gi de limba in care a fost scris[. Vocabu_ larul utilizat de autor este alimentat din fondul
ex_

DEX-ul) sensul din text qi pe cel de astizi al cuvintelor: pro;ti, mo;ie, stujbd. 2. Scriitorul reu$e$te si-i creeze cititorului im_ presia de limbd veche, fhri si recurgi la arhaisme
larea numelui propriu: Ldpusneinul. Identifici in structura gramaticald a textului citat gi alte
elemente care contureazd acest aspect. numeroase qi stridente. Un exemplu este articu_

curent. Cuvintele se intdlnesc qi astizi in limbi, dar sensul lor este cu totul altul. Explicd (folosind

pnn OHr

tiga
dea

in co

dec offir

3. Atunci cdnd sunt folosite, arhaismele contu_ reazi atmosfera vremii, ca, de pild6, in descrierea gdtelii doamnei Ruxanda, din icest pasaj:
Peste zobonul de stoJd auritd, puna de

auts
najuJ

mdnice atdrnau dinapoi; era "u tncinsd cu un colan de au4 ce se inchia cu mari paftale de matostat,

felendre; albastru bldnit

in benisel io*ur; a cdruia

romi

elem

rom, vela

cipal

1. Costache Negruzzi a avut intenfia de a con_ tura culoarea epocii prin intermediul elementelor
I

lexicale. Autorul nu foloseqte arhaismele in exces, ci este preocupat, in principal, de utilizarea unor cuvinte cu sens diferit de cel intrebuinlat in mod

smaragde.

petre scumpe; iar pe grumazii ei atdrna o salbd de multe pirurt de mdrgiritar $licul de samur, pus cam tntr-o parte, eraimpodobit cu un surguci alb pi sprijinit cu o floare mare de
cu

tmpregiurate

titul:

nificafia lor.

Identific[ arhaismele din fragmentul selectat gi explic6, folosind diclionarul din manual, sem_

:lorJelue

-ures'
lelcele

ailpugqop oleiurlsounc'tou alxoluoc ul 'ecrlde e ep eelBltsedec . lpleuosred plou pleiunuold o nc oJops^ ep lcund lnun e gelueun6 -re ereurisns ap ealelnedec .
:aJeJeIl rrceds 'eure1 reun eldnse lunrz

'Jrtuoruot fnuosnd un * Tnuoau9ndgtT rupuoxalv teln]ll

ap a$n rc uq 7n4$
la nzD 'lDlsol
uDloJ
DtTLtptJ
l

piyaq
eJeLrt

-;1eu16po ru1ued

-rn ereduoc e ep eelelcedec. :elereolptuln g 1od (lernpn4seu) Jaqll nase tnun eoJel -3BpsJ u! ollJ9rujn ela^qcolqo 'c1e fr.relp uolne Joun ale nes tolne rSernlace ege lrieerc e1e rc Uepose ezleer e ap ealelllqlsod ru1ued 'a1e1 eg 'osnpe Joplueul

-u1 Jeqll nese un 'ede1e etrsece eleol smcJ?d re ec pdnp .sucg 'rzztu8e51 eqctsoC rnl elel -nu qp ]nueeu6ndgT rupuexelv mpleuosred ele rrrupspr1 eleledrc -uud 'usrcseuqpc FIprus ?l ereuoder urrd '?clJlluepl rS (crlueuror l3 crselc) leuosred ep dll eJcerJ ru]ued ecrlsrJelceJec elelueruele eJJcnl gls"ece urp e8e4xg '(.e1ulgeuuous6' ep lsqruop 'c4ueuroJ rnpleuosred e1e 13 '.,e1e111uuouo'urrd crreueE lIuIJep 'c1se1c ppfeu

-osred elrJn1gspr1 'grrrlercosrp gAJeA gllnu nc 'e$epqets Iruolne .Z Inrpqs q

oncseuqp3

'D ep conq ,utstuntaot

.utslcgso13

-nluoc
e11e
1S

PCIJIIU

'cle mpfeuosred e rJnurqc ut esueoru rS eernp4o 'pueeuSndgT InI eeqJp8nlpc 'elerrn;ug gytulilnul etloler'eledec ep tepturerrd e ?Jqceru eeurSeun Sopreroq BeJuglac?ru :e{ereprsuoc ug

-ncIue
elusIs[

-nfue eiuelssuoc 6 ee1e1;ec ruluad eU lenle^a g egeod g 'per6 IpuJ leu lec u1 rripygeo:o eoJelselrueru o1ru -rad (lelnpru1seu) raqrl ;nas3 'reual eaJepJoqe uud piueprae u1 asnd U e eJeseceu 'eluepodnr; rogepedse erdnse alSgploq eJeo leo alse (;nne1a) rnlnase lnJonv'plete4 alnqaJl oc Pue] o Pclpu! as elsJpc eiuuec u1 'grelocS eleunduroc o else

-tulFI
lE lz9
PuIsolr

(1ern1cru1seu) raql Ines3 'eolelrllqrzl'gurOed u3 rnlnyol e plceJoc eoleze6e . ierienlcund ap 15 agerOol -ro ep JoleuiJou ealelcedsel .
l(ppeuos

'gquql
*qr$.r:1

-led elelerdrelut ep g oJeole^ ep fpo -epn[ e;nuro; p sp eeleltltqe 'Jollept

Fffi

pcr6o; eeunlsoccns '1ueun6le

qS eapr e4urp erielel) eleleld:elur ep rs pz;eue ae eeteilc?::;oun"""

enl lod es rele^nu e ec4usruoJ reJeJsorul" esJemluoc n4ued . i(rcluerrl re rueurSnp 'erSour ep po11qn1) rcro4s-corcueds uerog ep 1n1dnc rS (Se1 tolr6nEull!ue8r4 -w'crureSnls tolgpp4) coio4 e4urp '(ereolpurel 'glrqrsues 'gpuglq) BprrexnU rS (c11oqurp e4urp uud 'cruerl'pruc) Fueu3n@t In$e4uoc ee.recg{durexe :crluruor nepecord ec lezetlprc . "emcrJ4uepl lunru nu e pugd epel r?ru JoA es gc 'pueeuSndgT tnl colcuedg ep pleseJpe eereiurueure urrd 'eep4ed 1e ed eprycsep II elre4 1e mr'pct.tt ap cnal an ales rerios ?p uA r-gc rnprrruop eermrsruord uud 'eegerl le ed gzeedtc4ue IJ eelop lolueroq
1e

Rleserpe

e;ac tS eledouUd alleg a4u1.rolgzund

ye ed girmue

o eJe euruice gc 'toleldurexe 1ruo1nfu nc 6eeJ?4suouep .

ilugurppouzep un
IS

ll purrrd

lnueeuindpl m1 esrefurueure urrd eelop :eyolrdec e4ug rmlp8el ugd'gcseerrg erinlole

elieuuupc o 'erieperE o pugpesod

-PJUI

urp

92 o..EueJ

-seroc podel lo;a1el6e.red e;icn.4s -uoc upd alerurlqns lapt 'eJeteqcu! gS supdnc 'oJacnpollut e4ul nJqlltqc -e 'lueJaoc 'gJep PJnlcnJls nc ye1) srJcs uJ Jolrepl eaJezlueblo . lereolpOunuoc aldtlexe 7e1uatun6:e
ep plliosuJ'9116o; eelepazeld .

lro;eiuuec eolelnllJol u1 eleuori

eJeceIJ lelemu Inlquresu? nc goder uJ orruouolns eJeceJeo o n o?erelueum8re . elolrdec n4ed elsc eleol 'erecr;rldurexe urrd Ec :rnlnese eJlcpeJ n-rluod rqse8ng 'rele^nu ?cquruoJ BJeJsou4 gzeemluoc

B 9SrCI

-uot! Joilepr JoJnlnl eaJelEJl . :nJeluc elaJeolgtuln pdnp aceJ es leJ

-nlcnJls nese tnun eaJenle^f
'elSerop urnc pdnp ezrue6;o e; e op esleuoqll pug^e Inase eucs oJes eun

-ord ICIV' 'Flncl

'csas

srec 'rnplcluuoc ele slue{uele 1s4 qind Iec e eeJcrJl}uepr. '.rczeyyrc mpepecord eeJrsoloJ . ielolrduc n4ed elec er1uJ rmlg8el elngns urrd 'nrmrice ? gcseeJrJ erinlo,te.
!nlqures

lec 'Fylrqelseld 'erroleBllqo

aloolt 'puqr
-!uaAa

olso nu rolaiuuec ruplbelug eeutpJg

aund
nUBIA

-u? rq pseoruouu ee.re.6e1ur rS lolrdec IruFceIJ erruouolnu . rel 'np4 rnlnese eeJepepeJ uI
:e.reder elemolgurm elcedser

'o$ou
.FIN
-ue} 'ecnpt

'aJelcepal u1 elelcedsal etnqeJl erec (rcurc-rerl) aiuuec op llqepe^ JErUnu un 'nPs Inpugl el 'eJe lBlau -sO redeJ lsecy'piuuec u! ?leclput 'gue] glr.lnue o pzeale4 eJec sieund o elsa leJnlcnJls lnos:l
-r.uoc

'perqns uud'gc4ueuror rS Jeuorilzoduroc eJepel sp pund utD pcrselc efeerc o else rzzruSeN egcelsoC ep TnuoauindpT upuoxalv greJel -g eredo gc rze4suouap ps eJ"c uFd lernpn4s nese rm elJcs .I

ilivct.rdv
YrNsUnS

luvntvns

urJd ocaJl '698f rnlnue euuJeol ul 'JopeJelqc 'ero^ou el 'F Fdoo loeu

-ns elsf f;ecse6 llpr.lll/{ lnl e '1ode reur 'rS a;erbereg n6.ro1 rnl ale n4eal

ltqcatn uJ pcDqwnq fi nTnB u-nXg8 ppunfu gJ 'ry)a^ IryDloq pugffiMaq araqcu-ri 7da1d ol SUtap * ar)ocos # aloocos tot tpdoc ptplfpc1oc un4ruJ 0g
'atooc u-psDor pumq rnl D-nJ 'p)sop pug4pq opc rDJ 'nqp,,toc rapt&au u-ptt"tDod Danow Jno lgc puqocos

'crlus -ueru

ap a;edru1 nc 'eruelunhl rS eruen;rs -ue.r1 ur.rd al5ecptp.l ;n1eod 'eu;nocng pursppd '698t tS /gBL e4u! 'ncseuru= uJ 'lcl^oulr.,lf urp eleur

'pclt t
'Pc$u!
TEI ,Y

'llqprpt offipugcs ad ap naury ayodu-n41n :{oqp,t ad puuosug al arootpcart awnu

nl

pnJ
V

ulp cp
eqcels

-nu Pqurqss r! 'umlnn jrsol 'relsr^ -ar lnJolcoJlq 'eaae $e-ag elzeod nc 'elsedepng el ep e1peJ elsr^eJ

u! pzPalnqap 'ue 1Se;ece 'epenJqoJ eunl ul '4Sezeuwb tolrccgjgaul apreorwplcpT ern6orq u1 glecglqnd 'puun4 uotyrnt ntuguJou e7 epo
purqcu!

'{oc ap nw punpv p a1g[a1auaqln8 ad aq sz ',ry^apo auatt4 # awn1 ur offim pqy Zpd nps p pzaapnq $-ap ppu113o a-pffin lnun uo nua7 aE['rctu"ra1nd agf 1qn1s atg
1ryory&au

ep ellr
es-np
rS uou aEtnt

Boueou e1 'e1$e[p6u1es pcelollqlq !ruFe P ep 'lnuund uorv rnlnjos

-e;ord esec
Bl
u1

'(gggt er:enuer) etnlsace

elSerncol rS rinpu.re3

lttjtow Tntua8 ft

'1qo,r pulg[ pnl4odoap 1w17nd ap "ni tinlacn n7 ng nzo"r aqiaugdpqs r-p,tuqodoag

'999f

rnl euurBol

ul'eur^eu

'eluenllsuerf uud naurnl un-rlul ruope elSeiosul elel1po plseece u! :roegns ec pzeefebue es rS ringu

tri"tos pu,m alp Ui4 nn-al aqqaso ada,q fiae "'co,tp,s un-4a8nc DrqD augut ap Dac DnE DI pug) ')paA. un ad unuo1d u-nqo18 aliazugdu-ac aBa,t un-ad ua1 a,noqtpugE 'r"mpug7 ap auqd fiun"{aryJ

iuiau"d

a7

-rac el op ncseclp9n

[uue3 1adru1 ale nJleol ep e;r{e1uez -erder ep g;ds; e1s3 'lsrdoc 'eeece

'v -

lulplBl

lqia,ol u1"rd to-sun"4spd mI asDc ap lryt aryr aJ g SI i/p"m 1i-p"tn8uts afi cawntnW p-ap afiryqpqs ,liptac * a1o1od ac ,aqptogf4 unwqi aryJ lagolpm8ws rolypw oa.mo1pcina ad uiagryd pugS

-ard E ruII rs (rs

aP Pto

pdnp ler 'leunqlll e1 luecrlceld

ec queSolog e; a6rau ;ode 'p$e1odl Pl aoJeolul as 'arelocS reur;dos1p

'apqp4s ol oa.nugdpqs UryD^ ap qut atgc atsad ip"tuo^z! ap arpryp"qs p,tqun uJ puncsD-upoc rigc rg OI

eluo6lr pugpodnsep 'rcre ap csei

'otnonatry nulury qns pzoraxugcs un4md

nyry

arnp

-ueu
u1

Inrzeuur;O e1 a;:csu1
e-711

es gggL
e r$
e-;11

';ingura3 e; preuud

:lraunru! alaiultatns pinu. pugp .to11"t1pug8 19 Daunl pXpq Wtry o ad'n,tpw n-pugdpqs'ry punT

r0p'r
131i lWap
'Dt9LD'

e aloselc PzeawJn 8981 ulc

o-1S

'[Selodl e; ece4ed
15 egel

eppl1do3 '(lietCq aldeS

'awot ad sut u-oc rufiwts al psuJ a.mc ad 'Ualnp a(J awocs p8oa"4u-ana[ o turtutuo naqdoou utp Dfl 'amdpt o osooqdnlo,t a7oo7 a1sad ps,tnt DunT

apuDt
nac^nfs

aS,todt

nrled) ecazadsun rec ellurp lldoc eelelde6 le apf 'rpcnleu ;e;5 p;nou -;u3 eqfioeqe rnlrueurupc le nU ec eg 'rolezo.rd g leod
;ueSo1og e; a16eu
'(OAe L-OSS

l) n3seulruf leqlhl

alupo u! li '!Dp al pury at.tnd o-4u-a1a7ap,od tcpS 'aJoJFtc ry7ndw17 o-3un1 pzDawln InclulosDac JDoe a"mugury u-ng[ns orDS auua$o auaS rc pugc

[
uI

'tn

nrsoulrufl IBqlI tr 0p

IOUU -n1s 1

VTVYOSnTJS

oaa

-JN

II

UIP I

euolsl

.ry eJ

'g

eSv'
NU EJ

errel rulued eleiulc -osuoc IJ JB eJec ernleJeos eeJeSu4s uud eluouue cr4s olnd J-S JeIOS rulSOu Fruelsrs uJ pugc lueruoru un IueA eelnd igmeusam? II Fel ec lrurJur nlieds lsace erdsep le ldeu:o;u1 ec 'sre,r1un erdsep IpS

'z

Iqs
crJols

'rnlnsJe^

-run eerelSeu gtuel ec pugl gpueEel o ropEeloc e1$e1selo4

'I

ecgd:

'aiu)i

IIXEII Etr HIINNEIIIII

--.\

Et

xfn

Botogani

yre.

poezii (Venere 9i Madond, imediat in revista Convorbiri lite_

Epigonii, Mortua esf/), publicate
La Viena se imprietenegte cu loan Slavici; impreund cu or_

de la lagi, cdreia ii trimite cdteva

medicind, economie etc. Se apropie de cercul Societdlii literare Junimea

se inscrie ca ,,audient', la Universitate. Frecventeazd cursuri de filozofie, limbi romanice,

peregrindrile, trimi!6ndu_l la studii in Viena. Aici, fdrd actele necesare (diploma de bacalaureat) prin care sd dovedeascd terminarea liceului,

9i tatdl sdu

ii

intrerupe

llcdliv a\a cum este, gdrbovit;i de nimic, Universul Jdrd mqrgini e tn degetul lui mic, 35 Cdci sub frunte-i viitorul ;i triututl se incheagd, Noaptea-addnc-a veciniciei et fn siruri o deziiagd; Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umdr ASa el sprijind lumea pt vicii fntr_un numdr

40 Iltr-o clipdJ

m/

ganizeazd marea serbare "ceit" studen_ leascd de ta putna (1971). ln anul 1Bl2 revine in !ard. La 1 septembrie citegte in gedinla Junr'_

45

Dionis, care stdrnegte uimire printre cenacligti prin caracterul ei neobignuit. Titu Maiorescu afirmd cd est,e o capodoperd gi textul se publicri imediat in Convorbiri literatre. Tot Maiorescu il determind sa_gi con_ tinue studiile la Berlin, in vederea unei cariere universitare. Cu aju_ torul bdnesc acordat de Junimea, istorie, limba sanscritd gi mitologie. Nu igi incheie studiile gi nu igi dd doctoratul, aga cum intenlionaie. Reintors la lagi (1g74), este numit director al Bibliotecii Centrale Universitare, apoi revizor gcolar al judelelor Vaslui gi lagi. Acum il cu_ noagte pe lon Creangd, invdtdtor la
gcoala primard din Sdrdrie, 9i teaga

nuvela fantastici Sdrmanul

50

Dar

Pe cdnd luna strdluce;te peste_a tomurilor bracuri, poartd gdniut tnddrdt cu mii de veacuri, L_a-nceput, pe cdndfiinld nu era, nici ne/iinld, Pe cdnd totul era lipsd de viald ;i voinld, Cdnd nu s-ascundea nimica, aefi tot era ascuns... Cdnd pdtruns de sine insu;i odihnea cel nepdtruns. Fu prdpastie? Genune? Fu noian tnttins de apd? lume priceputd;i nici minte s_o priceapd, \-afost Cdci era un tntuneric ca o mare JiIr_o razd, Dar nici de vdzut nufuse nici ochi care s_o vazd. ;i Umbra celor nfficute nu_:ncepuse_a se desface,----' $i tn sine tmpdcatd stdpdnea^eterna pace!...
de_odat-un punct se

55

unde audiazd cursuri de filozofie,

std doi ani la Universitatea din Berlin,

60

Microscopice popoare, regi, o;teni

Ne succedem

$i tn roiuri luminoase imirdnd din inJinit, Sunt atrase tn viald de un dor nemdrginit. Iar tn lumea asta mare, noi copii ai l-umii mici, Facem pe pdmdntul nostru mi;unoaie

De-atunci negura se desfai tnJli;ii, -eternd De atunci rdsare htmea, lund, ioare;i stihii... D__e atunci pi pdnd astdzi colonii de lumi pierdute Wn din sure vdi de chaos pe cdrdri necunosct,te

Cum din chaos face mumd, iar el devine Tatdl... Punctu-acela ie miScare, mult mai slab ca boaba spumii, E_ s tdpdnul Jiird margini pes te margini le lumii...

mi;cd... cel'tntdi ;i singur latd_l

defurnfcf;

65

cu acesta o prietenie durabila. ln aceeagi perioadd poate fi plasat

poetului venise la Viena special sd-l
Micl.e, gea care

Mupti de-o zi pe-o lume micd de se mdsurd cu cotul, In acea nemdryinire ne_nvdrtim uitdnd cu totul Cum cd lumea asta_ntreagd e o clipd suspendatd,
Precum pulberea
C_d-nddrdtu-i ;i_nainte_i intuneric i e aratd.
se

generalii;iie credem minunali;

;f fuviyali

ll

romanul de dragoste cu Veronica in timpul studenfiei

2?rjnt?,Cdtin (Fite din poveste),

Sfngor7 etc.

gi Cezara. La Convorbiri literare vdd lumina tiparului poezii ca: MeIancolie, Crdiasa din povegti, Lacul,
in toamna anului 1gZ7 pleacd

tate poeticd, Mihai Eminescu devine redactor la Curierul de /agi, unde publicd in anul 1g76, pe l6nga articole, doud proze: La aniversird

cunoascd. paralel cu febrila activi_

70 Mii deJire viorie ce cu raza tnieteazd,

joacd tn imperiul unei raze,

Astfel intr-a veciniciei noapte pururea addncd, Ayem clipa, avem ra,za, care tot mai line tncd... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbrd_n tntuneric, Cdci e vis al nefiinlei universul cel himeric...

t:

75

in.prezent cugetdtorul nu-;i opre;te a sa minte, clipd gdndu-t duie mii ie v"acuri tnainte; ?-"r:o Soarele, ce azi e mdndru, el il vede trist rop
C11m-pl1nefii topi ingheayS;i s-amdrl rebeli in'spal

It

rului conservator Timpul, unde va 9gt-rl" ca redactor, redactor_gef

I
:

la.B.ucuregti gi intrd in redaciia zia_

Cum se-nchide ca o rand printre nori tniunecopi,

;i

80 Ei, dinfrdnete

tuminit

Iar catapeteasma lumii tn addnc

;i

o continud gi congtiincioasd

(1880) 9i chiar reporter parlameniar

activi_

Ca pi frunzele de toamnd toate stelele_au pierit; Timpul mort pi-ntinde trupul devine vecinicie, ;i

a'soarelui scdpali; s_au innegrit,

l:

(yeel) sdacugd IefiPe eUadoC

aulou lDM ap sapiu-D-s 'a\iaq"to't a: aug ap puqJ

uFtu apcay4so'rd

'pdoatp rcu fi p)uJ a$a paxoil'plsod "'lzaL ps Dg 'pdoa$n al n Pl ptoJ 'ptqun npi mPwnu D qns 977 p ad as-npulnusry "'aug ad a1-npu!^pls nN 'pltltw unti lqto| D^ Dlotnlnl n"dnsnap 'm7 "'a"molpspdau uytud nc 'anto'tt o D) - plpualdg 'atnlugw"touu-ap louuoc u! pMJn o7 o-ad am ps 'tg "'unpug)s wnd u'autq dncug ps.otlun Pl sut"tdnc nD-aC 0Zl ynpug7 * m1ns"o,ttun p.4dacs q'top no-afic PugW ppdol o avol a$ad
'aundap as pugtpi ap o

'a.mut ntcny uruL lsol !D'u pc arcJo-s oc'Dtu-o-s ato1 atfiqns n11[o"t&otq "m7pap opnn1dn ro^ 1g al ps pugtndaN Za4wpD al ps DaJL "to-c lzan'pBuntn

a"mcaEfa fin&p7a1

Upunpo atrun^Ds 4 aulctil"to ptliln at $ Dc tlnw ruut Tsot ro-u p3 "'tliugp ri runs Mn) wo tsotpl gg1

r! 'PSuPp

*reZ,w
'Piet^

a6ulls es pupo 'G881 alunr 9L /utp *e1

pugd 'tue eses ep autaJ^ 'etuo6e

pseolornp rS pbuiil'o.e1Serpr1 1nleod 'guer1 pOug; ep n;.ropudqun el Inlustu

tr6terl \

pdnp

'qerirred

'uerosauruta 1nln1ugb erirnlur

ltttqEsau

ln^e e orec lglulp lec 'npseloley\l

'aunds lD-aruo "'1upn{s o's tiod'p&na4u-awn1 ryrz fio4 'ppoorau pu8od o qns pillpzrtd p\ou ort uI 'trtpDoc ol at-npugzain 'umi pnop u-a&u7'r1s o-ay$ 9Il rrDlaq)o u1p 1o{ns o-7 fi-alruc ulp rmryu PqloJ 'UDtrugc ol pund yps o aIDt qqwil PwslctlY 'cDrq un'p * Tozaio aryncplq !.mwq a4uud 'cDa^ un aXsad '1nz"ort D) nqco nc Tuopad unatt apod ixsolo Mnr P)zunqpd o-s Tndoc tlilv pqq ti-ps O 0V '$ot ap ad rui o-u tn&urs pinld' n7 nudotd pugc 111 :a1rgq ap caqad un Uo 'a4pu93 ap ptqwn o arA 'a#g! o-autSout ap opJ ap '!)! ag 'ufind oa't4 nca'4 fi-a3 tllQ"rod' m tn&urc atgtc 'arulDu1p ad '!1znn tn-aury u-aryJ arulu ry !!i iauowns 'O 90I apu n lsodppn 'alunu naut 7o nc 'rcp8 "to-t1i ,. iua4cs UaUc Joun Truaq&un uJjuapu!fllatd'rtn"md n aq 'a1rcdap rDw acnp rc1fi pn? u-p.m3 ury llpcas ax.rcod yps o autnu naa ID - auls u-acu #3 - unw !o-ac[" 'p3oa1as l aapl o-ap zoq'n un-ap D'Dpal li DJ 0Ol 'p3oa4u-oiotd' pc ldatp a$g 'arlz o^ as 'aJpmMaN ilpcsnp 1nu!.4PQ 'p n4uad oatsaco ulp pqrD ps o-a1 "' rpc sooun)ar Dawnl pwol' !!to|!u?s l-p) soacua i

nII

lnlnolluc eielerd nc 15]e[p6 upd

"'2csapug? a) nos la

'csauawo a1sad acag UnIo^ u'n1ugl fi n3 pto4 tot n aqrDa lau.Dos asad rps o-a3

96

'Izeod ap unlol tnun e atilPa euud erede t1 't881 lnlnue 1n11fi9P e1 'slureu! l.rJnce op oucs leu ps elpe;d eA I eleoq Pc ru1ued 'tn1n1eod

-ul

le

eriearc

op ue Inullln elsf
eteJoJ

'euan ulp (Qunr etugwou>

-n1elcos $ruapecv fiPlapos lnl -nqeuewlv t88! ul eilrulr] o Ptllln ulp elseace ed'1rup1eacn7 tS
'arr.rosr,ros

06

'(cpue ru1aut ull

^esso19

?PO

- ptlqzau nwnds # nc pumy 4 ptard as fin11ia71 pryrauts Duru! nc fi ptqwn uJ puqls ttilo pugc a4 'alnod autc PtptJ as DJoJnln! otdnso aq 'alool u! a Evrwncard pltso 7o7'liox u! a Vtan "'rircotouau mw g[ to atnc waunds ps rxi o-tpg 'fnunu ilot ad Mapa^ 4 pw8rua rc1niam o ag 'gialpn apiun$n1,ugd u'tpcs PSns u! pums tt
uiauawo nwfl1nw o $psu3 od7o7
o7

l5eeace ed 'ele.Pelay 'ceq lnun eaurycpdng' a1e1yn0ulg' nnrPoc

Pzea^rlrurlap unce

:e;es elaredopodec e4u1P enalgc lol "'Pleolclln

pugdacuJ

"'acod outala-dacu3at p1ocpdru3 ams u! zcpC

eslsetod 'alalle allutld

'gctlqnd

rS eucs ppeoued Plseece

ul

'ale]

'not lryq'apoc ptot 11iu1{au na\dnou 'atxsnd oa"opulluJ uJ p1dwgluJ as nu nwru DpC

u|$

98

C-o ironicd grimasd sd te laude-n cuvinte.

135 Astfel tncdput pe mdna a oricdrui, te va drege,

mG
ffi 'ffi ][F

ltuh md

T{rft ehd! al*rff aad sd*t

lI v{fr&rilqdor&

rfihndr

ils|I8tr&.

dd"t piilE {tqi e # rd{rt d. Aorq l"* EBrll hsr plint ftd*itr d elccdm I d*.nTfla roisirii Eii dc doryi c. m sdrr T Afrfftill li.i dssr+ k d4iu a.a vb pe taer, l# D pro?tr{|.n lcEc a debidc pqrb ,r{rLt 9i ridid Gii & unhr dupl Uql'tmUfrn fij ryd*i d[cchrt eb hnis tr Edou{. $i cqi eddfiold lo !frb{f rrfurcdchHr{l loq dr" *i dG rdild drFfrirlr tr drltcq
(4m_

Rdle-or zice cd sunt toate cdte nu vor inyelige... Dar afard de acestea, vor cdta vietii tale Sd-i gdseascd pete multe, rdutdli gi *i"f scandale _ Astea toate te apropie de ddn;ii... Nu lumina 140 Ce tn lume-ai revdrsat-o, ci pdcatele ;i vina, Oboseala, sldbiciunea, toate relele ce sunt intr-un modfatal legate de o mdnd di pdmdnt; Tbate micele mizerii unui suflet chinuit Mult mai mult ti vor atrage decdt tot ce ai gdndit.
145 intre ziduri,

bci:i

td

arcfl
GEflr

printre arbori ce se scuturd defloare,

[im dry
h
ofod

Sld

pUrFp

F t6.$-T'1 $il1 lw rot dprd Fr.rit dqit, * rrcop{{rivr.t rHp{iflc m l. il gaDiuJ osllii

lo eitclr$d R|'i!o,

dngEserc,

Tqfrpr

Scrisoarea l, pagind din editia princeps (1S84) a poeziitor lui Mihai Eminescu

Cum revarsd luna plind lini;tita ei splendoare! '$i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoqte; Amorlitd li-i durerea, le simlim ca-n vis pe toate, Cdci tn propria-ne lume ea deschide poarta_ntrdrii 150 fSt ridicd mii de umbre dupd stinsul limdndrii... Mii pustiuri scdnteiazd sub lumina tafecioard, $i cdli codri-ascund in umbrd strdlucire de imoard! Peste cdte mii de valuri stdpilnirea ta strdbate, C_dnd pluteSti pe mi;cdtoarea mdrilor singurdtate, -__ 155 $i pe toli ce-n astd lume sunt supugi puterii sorlii Deopotrivd-i stdpdne;te raza ta;i giniul mortii!

ftfiu
cbA

ryt

ficri nsd

-- [r

soartr

n-fi
cim
Opn

PUNCTE DE REPER cele cinci scrisori ale lui Mihai Eminescu, crealii ale maturitdfii sale artistice, au ca model indepirtat Epistorele poetului latin Horafiu. Acestea sunt poeme consaciate unui prieten, unui apropiat sau unui protector, dar nu deprqesc sfera unei dedicalii amicate sau omagiale. Pomind de.la ,,tiparul', horalian, Eminescu nu_gi alege un destinatar identificabil, ci,la modul general, cel cdruia i ," "ud."seazi este chiar cititorul.
Toate,scruborile eminesciene au ca temd problematica geniului snlt construite pe principiur antitezei, procedeu tipic ro"mantic. 1i Fascinat inci din timpul studenfiei de cosmogonie, cunoscitor al imnului vedic al crealiei (prin haducere ge.maney, Eminescu a scris ulterior o poezie consideratd a fi un fel di profesiune de credintd, cu privire la soarta geniului in posteritat e: sirisoarear. i" *ru-urur sdu, textul este alcituit din gase pdr{i, care se ordoneazd circular, pdni la intoarcerea in punctul inilial. prima parte (vesurile r-6j, dominati de o atmosferi romantici, se creeazd, un cadru prielnic meditafiei, prin ieqirea

ciffi
biogrr

cra$

Hrtu

diabil

roiltil

tor al locul

naffii

Na+t

1.

oin timpur real, simbolizatd de bdtdile ceasornicului, singurul care .ooiine calea pe lung-a timpului cdrare. Partea a doua (versurile 7-3g) se deschide cu o invocafie citre .. lund, astrul care, din in6l{ime, este martor ar splendoritor lumii. ,,Ochiul" lunar, asemenea unei puteri suverane, prinde in raza sa codri, valuri, fdrmuri, cetdli, dar gi diversitatea tipurilor umane.

\i

2.

'e
e;es gerado B g1.tBd oreu

lecllqnd e ncsoulrrrl apun 'g5e; ulp aten il ulqn^uoc Els!^eu

Frd@-ffi!FiFrF dlrF *R'$WO@ ! wmS d.qq{SiFi*r lm H EFitE rFqF.q i f riuF **.FFrDFifi{irnffi!F pES.-F.r ph.FFF #! rF I s

leu eec

3S

'tI
e4

IFs-sE@dt. IFS-sE@

F F . ..

'rnlrup?c ?lelde4 eJeE -ug4seJ P^eleJ 16 elueuole elsece pclJlluepl 'rulp4 orsc uI nulnl eluopuelds glurrord es Iu erec uud cerrrJeJ ep Eulld ?Arlcedsred o epqcsep oe4ssou r4er^ e gtncgtr pJouelu'grm1 e4gc erfecorrul .z

9n
1nd

war^o&
I

bFq+q.FdrFE bFq+q.FdrFE w{ffi.ffiPdl {iffirFt!resi fldrDFt.M.tl taF!#q{ - #Er

*1.H,S;g"H,SEl

tsreormvruar

-u

'crlueruoJ InlnJp -ec BoJeriueprle urJd '7 lg.tosltcg el unsJel eseS eleruud gzeel -uewoC 'e1es rezeod ele eluelceq elrlotu lrms druq wp eeJr$ -er 'eeJesrl'lncrreurq lcrlueuror 1eod rm else ncseuflug leqlry

.I

re nc'
SIJ'

uuYu[tl1 I[I[U0AI{0C

trytry Da,o8urts

fi

oa,ta\in7\

InI(

ln'lnlx3l v3uvuo'Idx3

I8

'cp

InI
-e4 un
NBS

lel
ullE
-IJ

'il.tour e ri umleu eIeIWIIBEe luns 'glegcos ergrJer o-IuI eJBcerJ gdnco II oJBc ed 1ncol op ]ueJeJrpul ouuerueo 1io1 'e4seou rep?os 1e 16 ruml roil"os Iu Jol -reru rm elss ermT'rnFlndecuJ plep pcllder o-4uud'le1|1ut crlu?ruoJ Irupec l ourleJ es '(9SI-9tI elmsrol) ees?S s 'eged eur41n u1 'eu4dep qns 16 rc 'ulgtuelsod eap?d ulp epq?Ip Ilfuour I" "lec? qns -eruerl rrre8eleiugeu Inuues reunu nu nls Igcssp Inlnuglpq euolE t$ eferglN 'lrqJeulnl rJ eleod ourcrJo eprm oloce 'egerSorq el Incls uud r6rglgsep A os glerueE elunu o-4urp olgJolzr le1|oJc erlorueq 'ppoorau putSod o qns pfl.tpzud ptou or^ uJ glr.4;Ic
erg ps eSrmie

el

'nfgluelsod..eiur$ormceJ" uud 'lules ep es ered6

u3

'lnpugr -ep eloces Inulgp etr'gcrzrl edpudsp pdnp 'ngs elelunu gc Iznll ocJ rS1 erec 1ec 'lgcsep Inlnug4gq sgeos sucsep elrzc (p11-26 elunsrel) eecurc e eepd erds eerece4 gzeezlleer lesed lsecy 'ImlA elsed plugrr ec !ro11mtu elsed ore elsed ecul gqJo sg?os 'refuelsrxe I sues rnun BeJ4n?c ep riedncoerd luns iluorrruo ec dup

uI 'nrpnlrelur un plurzerder (96-49 epmsrezr) epd

o gpqrsod else psdllecody pdnp lcgc 'pn1er

e eeued '9zeusc enou

eleod

Belururp ep acod Durap esgl BA es oJec elsed'nllngfau naldnou uI eeppcoJ e^ rS eruouue ri eeurp.ro epreld e,r 16g psorusoC .olrqro ed ep r6er JoA eleleuld pugc ri eEwls ?A es lezrnds 'elereos pugc oa7u1ou3 !.mcDa^ ap Iw nc ecnp II 1npugE 'eJeuorzrl riglrcedec puglv

Inlrl3

'rrreceJ

rolrrl ur

1$

,,yrgd" eleod lpcsep Inlnug4pq e glelue8

?elurIAJ

'('c1e ncseuruf leqll/! tnl arr,rosr,rcs 'ncsaJpuexalv arcOug ap nau lnpq -nO'?ne9'nldurexe ap) cruolr'crluc ralceJec un n9 oreu3s sp lal acuo rul -ued 1sopl elsa gJyes InuatuJaf 'tn;n1eod ele giern rS eelelercos rS ;nprn

ap olunleopr

'gzeenledred es sorunl

-rpur alsa ac eoos ajlutp tezeltlue el -uellnzeJ eur^ep ef 'ollt9t^ ?zeoJnz

-uec ol nes lo;rueloduoluoc lnloo ul 'uns

-tptJ ezeaztuoJt lnJolne aJec

-Je^ u! ;ereueb ug 'glado ecuo olse e/Jes 'orsuelxe utJd '(uol[g 'o6ng rolcrn 'neeltog) pu:epou ecode ug plello^zep 15 glenleld gsol e enads '(leuennl 'n{elog) tueuoJ op sele teut ge^qnC 'cedoc ep giueocs ulp $Spru no uolce ep p1e1e.ldle1ul ela rS suep rS pcrznu 'unsJen ep oalsaue un el -uezarder eJdes 'olelrqcrluv ul

erec uud erie4dse e1errunceu '1n4 o ap oiulon -: ruerJneguedoqcs rueuuel uI - else emc ogtutS.rpaau Jop un ap gleytt uI os48 ,eleulud esopqeu urp puudsep es eleluewelg'(7p7ry A nrunw) ruerruel ,e1e1rueE 1op e4ug goder un elSepqels es 'suatota wnwud tnun e{erE -ouo ml elcegred ug rS lerprourFd lnsoeq u1 '(n1ue3 ep lnuro) Ipcsep ,(erEololecse) Inlnugr1gg B rmruoc urp elrier re{eurEeun e e{cerord o mlnsrairun oa"o8urqs rode r$ (eruoEoursoc) 11wn1 oa"ocot.pcrEol o-IuI 'gyurzetd (qg-Og egmsrel) Elene eped

-olue ererJcsep

'rnTnsJelltm rezeueE

er!les

Iruelsru e?epep 1n1nd e eJec eoc 'gleruet rnl Belufiu nc ls?4uoc uI etse epluecerd rrugc e 'lgcsep 1nlnugrgq um8ry gzeezqenptmpur otqonq8au uo nua8 agf'tuutaqnd agf'qo1s agf'tuevmo enul61

FFod

,t

Arthur Schopenhauer (i 788

-1860), filozof german, continuator al lui Kant. Opera sa fundamentald este

3.

l-umea ca voinld gi reprezentare. ln conceplia lui, la temelia universului se afld o voinld oarbd care se manifest6 in viafa fiecdrui individ uman, sub forma unui efort necontenit de conservare a persoanei; ea este un permanent izvor de suferin!d, de care omul nu se poate elibera dec6t prin contempla!ie artisticd, ascetism sau nirvana. in momentul aparifiei lui Arthur Schopenhauer, gAndirea germand era dominatd de
concluzia la care ajunsese idealismul:

in paragraful cuprins intre versurile 17 qi 28, ,,ochiul', lunar scruteazi, pestrita omenire. Descoperd antitezele exprimate in acest pasaj gi giseqte echivalen{e in tipuri umane pentru cel caxe iti bucleazd" p6ru1, cel care cautd adev[ru] qi cel care
trnparte lumea de pe scdndura tdrdbii. Realizeazd o caractertzaxe a befrenului dasc6l, accentuend antiteza dintre portretul fizic ai capacitateade cuprindere a minlii sale ieqite din comun. Atlas este un personaj mitologic pedepsit s6 {ini pe umeri bolta

10.

4.

11.

t.
6.

existenla este determinatd de congtiinld, cu alte cuvinte, ceva nu existd, dacd nu existd cineva care sd si-l

reprezinte.

7.

8.

J** ^;*r,
$J7:tdc a.I& 1, lji'a
ttata a aaet a<) alz!' to 1tu .aa*,14,,

t*."tit" fi ^ri fruI *l-4 , yn?u .l fir* f" w ^q*rh .igt-,t

,i*oi, ",*,-

dc4fn\&.U ; "F ln 4 ien'*. ;. *iLul azt*r *.I .4.e "lt..t de} e4;4 't^Lfik tL uloqilr*o , d*rp tZ** 4ueua ,.,tia. .trq
nfn,

{^.4.

9",-t*. e

9.

Scrisoare citre lacob Negruzzi a lui Mihai Eminescu (1SSZ)

yo{ul

cum se organizeazdelementele care sunt atrase in viald de dorul nemdrginit, expresia voinfei de a trii.

Era noianul apelor; era genune? Atunci moarte nu era, nici nemurire, Cdci nu deosebea noaptea adilncd de ziua luminoasd. CdciJdrd suflu trdia Unicul tn sine, $i-n afard de ddnsul era golul nepdtruns. Iar pretutindeni era fntuneric, o mare de intuneric, ^ $i tdinuit tntr-tnsul zdcea totulJiird viald... lnpasajul u-nde se prezintdfacerea lumii,un punct se miqci qi, prin dezechilibrul creat, pune in raport muma qi Tatdl, nebuloasa primard ordondndu-se qi devenind cosmos. Explici

mitor din Rig-Veda: AlunciJiinld nu era, nici neJiinld, nici marea vdzduhului, Nici bolta cerului albastru tn tndllimi nu e/a. Dar cin'le-nvdluia? $i unde tdinuit stdtea cel nepdtruns?

cerului pentru cI sprijinise revolta giganlilor. Explicd proce_ deul artistic folosit de autor in versurile 37-3g ale poeziei. Paragraful cuprins intre versurile 39 gi 50, ca gi iasajul care urmeazd pan6 in finalul cosmogoniei reprezinti una dintre cele mai frumoase pagini de poezie din intreaga literatur[ rom6ni. In mintea geniului se inchipuie facerea fumii. Swfiem purtafi ab initio (la tnceput), pe cand haosul era atotstipanitor. Oes_ crierea a ceea ce inseamni haosul primordial se face prin expresii de o rard plasticitate, iar definirea se rcarizeazd, mai ales prin negafie. prczintd,aceasti perfectd omogenitate a hao_ sului stdpdnit de eterna pace. In aceasti secvenfd, repetilia se rcalizeaz[ fie la niver morfologic prin reluarea unui cuvdnt av6nd forme gramaticale diferite (gen, num5r, caz, pentru parfile de vorbire care se declind, diatezd, mod, timp, p"rsouo6, pentru verb), fie la nivel lexical, prin aliturarea unor cuvinte din aceeagi familie lexicald' Identificd termenii qi comenteazd efectul paradoxului. Fascinat de ideea cosmogonici, Mihai Eminescu a luat contaci inci din wemea studenliei cu imnul creafiei din Rig_Veda. Rig-Veda este un ciclu de scrieri sacre, antice, apirute in mile_ niul II i.H. in India. Eminescu le-a cunoscut in traducere ger_ mali qi s-a inspirat din ele. Stabileqte asemdndri intre teitul indian qi poezia lui Eminescu, dupd ce ai parcurs pasajul ur_

IL
Ca

L
3"

1. f,.

6.

7.

8.

9.

llsolodl Bl op..ncsou!rr3 !eq!n,, Fleuoueut esEs ulp touolul

'crEoloJJour

Ie^ru l rcl eeJp.;zlleeJ gclldxe rs emJ orurJ Ael?c I Danos -trt5, u1p eEe4xg 'cto pcsop ll-p,csoounca.t ,n-s-na-nsuo1d 1osg1 'ppug? pnpugulwry :esenxe Aelgc uud eelelnou r-npugcryqdurexe'euercseurrue rerurJ seJ"olBA .e1e1p e4uud a4gpaod $ ntsaulut7 Irupnls uI .6 'e{er4ge'ezeltym'e{ecorrur .eded
'ecJeurer ncseroretr

l nq;-!ry

gi?I^ U pclldx 'lploJ ecin

'rS

-oJelur 'eleJoumue :un8q eleJolputm n4ued nldurexe rm elgc u{nd 1ec pcgdxe gS rye1 uI ?clJl}uepl .}orms ep l$ sricnls -uoc op ropmErg e1|ue1e eJru retu o ppJoce rS eseoreumu p1s ep epmEg e1 piunuer 1n1eod '(J oatoosucg 16 eurirede 11e1ergc) eles re{eerc e gdele eurlln uI 'pugruoJ ern1eJo}Il u} cr}uruor crleod 1n1nfequ41 lneSode gluzerder ncseuilug IsWIAtr rnl erzeod .g 'rnplndacug e

'ptS

isun4l
'!rym{

gcllder o rulued'ecr1qp1s rm3ruer rcnu nc .e1en1er ,gpo IS 1e1sed ep rJeprm-Bpd pugrreler'rerzeod InlBulJ Ez?elueuoJ .ecrJozolrJ repr rerm erdnse gcr41 elielrperu o nc oreqcul es J Da,taosllns ,L

-seur ericeeX

'prltss o else (y11-46 e11msre,r) rsrzeod Bocurc e ealnd gc pzeo4suoureq .lurirul Inllll pclJ -nsnf mplueles elalrreru ep piey p.iplrrelsod e glsnfur 1$ purqc Datnosr,ra5' ,ncseroru141

'I o,tltog plelnrllq

ere

nrlJ

ep elrftrEug 'euorcseunue ropzeod ele gilpe eletuud

-m In[E Flxel -ret e

.g

u1

-ellur

'rn1n1eod ?ruoJr

'opa6l
lcBluoc

'Inlnxol
ellrrrBJ
.S ,V

tsece uI ncsowrug

Flsuoc sc u! gzeezrcsJd 'ecrtmuloc 0s ps eJA os ec eeec e InrJ -"4uoc ep sqJol else gc eEelefug es e n4ued oslelnurrs eleqrue 'Fpnel o nes oJerceJde o girmue es gJBc uud .eruol olse lxol leqlry ep olrsoloJ ecrropr ellm8lJ e4urp Bun
'IISCISeUIIUe

Ie^ruE es eJec
elBclls
-oJJorrr

Flxel urp !ryrya4ryu Insmcsrp gmezqetcemc

'

(aurucpq"oiap a ppt zolruntcp;taiap oauntcpt.raiag .p1)

es sc uFd

pp.ry

solluot Dluwo p ruryoiluot sDtluql :rnFlssrselccg srJozolrJ up lenlerd'lercru.lgppz mlnlrlotu lxel W eiuezerd FcIJItuepI

.g

-oBq B

rcat Pz

2tsoto unr pzururyd o-s pdoc tttlD ppq $-ps O '$ot ap ad rui o-u .m&uts pjo1a. o7 ortdo.td pugc tg :elrmsJe^ urp pcrlsrJoJ eeJeols^ gzEelueruoJ .7 rolrr^ uJ nps mleumueJ ilos

uud

-se0'J( lieund
'Euguro elec

nc gmryEe1 uI eceJ o-16 pcsep Inug4gq erec sd e:zn1

gtulzerd .I

punwor oaunl u3.touadns mlnwo o1i1puo3

llselodl el op .,ncsou!u3 !eq!lll,,
PlBuouaut esec ulp Jouolul
". acod nu"ra1a-dac4a.r p4ocpd

erec

'IgF

-ecord

stloqIJl
11iu1ur

-ue pu

eJ"c I Iec nBr

-wJ aurs u! ug gleurrdxs .rrfplrcrrclc eeepr gcudxg .Zl lcpC InsJeA 'pjuggfau naldoou uI rrJoppcor e 16 elemg ruet -urls e Fcllspe eeurEeurr gzelueruoC .sduecode ep grrrpsds -red o-4urrd $unl In4SrgJs erndrqcug r*y1e ia1umry UncDaA ap !!w rtc (;nlnruet e erserdxe) Ipcsp Inug4pq ed guod II InpugC .II 'lnlnflulJul eo1elrlsel uI Iruuo eluezerder eleod ec seec erdsep puercseurue eunlzrl gclldxe ,1n7oc nc p"ms -pu as ap pclw awnl o-ad lz o-ap ginry InsJoA el ep puruod 'lnlnllulJul e.,lrlcedsrod urp plrrzpt else Borrml .erml4suoc pdnq .0I

uI

elsr
,.1

Junl

.n*n"-*,,":]mtFE*w

LesWmA

St

m$pbqUs{tSARF

f&--,$!5r1.

FIGURI DE STII.

$T PROCEDEE DE, trXPRESWITATE,

:ffig,mt
-t-!u

L-EhzI

Modurile verbului

Semnifica{ii ale moduritor timpurilor verb,ale $i Prezentul indicatiwrui gxprimd icfiuni simultane qu momentul vorbirii, darpoate avea qi alt6 valori. prezentur isloric sau narativ exprimi sensul de,perfect (trIihai wteiazur,intfid i" Afuai;:iq. Prezenful iterativ indicnacliuni carc;auTocpenodie (Mer eriiii, io muncd'). Prezentul gnomic sau etern aratr adevi;i&;;;;;; (Buturuga micd rdstoarnd carul mnre.) sau fenomen;;;q;n;-(;;; se rotegte tn jurul pdmdntului, iqr acesta in jurul,soaiiiillWrzentul paate avea valole d3 viitor (ltldine mirg,ln,*ru1",,y'i*'i, ' -' --,','"- imperativ {Spui ce mai ai de spus pteci!). , Fi Imperfectul aratd acliuqg d"sfequiuta,de_a lun ',uaei pe_ 9 rioade de timp trecute, simuitand eu altd acliune,hecut[;]de a{Jq imperfectul este timpulz araliunii. poate avea valoare Oijii"p;iirJ yrativ s1g desc'ptiv (p1 atunci privearn norii ore iu,itn),, iafii' iterativi (Se intilneau zilnic.)i, vfr.aare de condilioniiipe*6ii;I;;;; tdceai,fi Lozof rdmdneai.)saudeoplativ(Voian,:d{;;;;;;;;/;;;;. ca .. limp al poves-tirii, imperfectul este 6i indice re trec,etti- ie t realitate la iyagnar (In vis sifdcea:cd erai'frnpdrot.). , -- "" 'u In limba bterart, in :sci!s, perfectul siinptu exprimd rapi_ ditatea cu care s-a perrecut o u.tiuo. ?.pnr'.a **#iiriiriu, * imediat.inair_rtea prezenruly. De aleea perrectd ridl";e;i#;; in nara{iuni in care mirs:6rile/ acliunile'peisonaietor se produd ffi sau de la sine sau cflnd este introdusa o replica *iri'p.*"""i,tr, dialog (^A1 rofti o saratd din Grddina,iisurui " - zise tmpdratur.ron Poate exprima tuonia (Cd bm,i . mar,zisegr!) 9,i""lqdl. --'1 --Yvr"r.'*s'\wvr\: sau reprOiri (Venisj pi^tu,
iyt

itoWd

MEIJ'}.

Moduri predicative: indicativul

ftr ,run

:i

-rd mgtl."l

$JS,i

frfos
l-[eirr

;cndi
tr{Lr afect

orug Emir

mar trunr

Ger
plou
num

siun

sfiir;it!),

gional5.

Perfectul sinrplu se mai inhebuinfea z6 in vorbtrea curgnta: re-

zub: me$
greL

de a pleca o ,oiri, p" toatd lumea.), viitor antenor (Pdnd se decide, t_am l.dmu1it.1,u:iiioi

, . P3fectul compus. e5{ma o ac{iune realizatd in trecut gi in_ cheiatd in momentur reratdrii ei, av6nd Je obicei varoare uuroruia (Am citit cartea.). poate fi utilizat qi ., uutour. relativ': ,ui _i,tl ca perfect (nainte
Poate

mai
urd;

,. ,t : cd _acliunea ---a. perfectul.arati, s_a desfigurat in,tre, cut qi s-a incheiat inainteaaltei aclirmi din rrecut. cealartd,acliuie trecutd poate fi leexqriy3td sau sugerati J" un g"*iu sarr de un
Viitorul indic5 o acfiune:?re se petrece dupd birii. Uneori viitorul poaie fi fofosit p", fect momentul vor\Dupd *fUO*r#) unirii, domnitorul "I
va incerca sd obyind ,i:,ruroor1"r"a pe ei cale di_

utirizat uneori cu,fo66 inversd (- Mai auzii;ar,dum_ neata, cumnatd, una cq alta [,..]l? Ion Creangi) sau cu i&rni{;;;^ unor forme nearticulare.ate pfnurnetii A-tig:_yi una din altfel.({ ginstea pe ruqine...! aozaai)oiijo,i cruneil

fi

1e"u

"nnriii*'ii"ri.i.

oralit'fii' . Sui p{t.ca

'

di;d,;;; Lea ;;*kina

1.

'#fr:::,#Ti':."#yJ;*::)ynia"'oti,iiilii;;;;;;;;ii;

(|fI

-l

':,?Joc

bai!rudp

'l31,Iso
U$j;p,,ptll

ffi;{a1a

0p

ilnsrelrun 3e4u1 pgdgls eleod erec uud'plerueE ?s etruru rS lgcsep mlnug4pq I? sorc?cprys JorJelxe plcedse elurp rnln1squoc eJeJerIoJ . :lmlcru]s mlnoso e eJenleleolne ep eredeg 'mrml rnlnlr3rgys eelndlqcuJ . lsoursoc uI rnl eeJr[roJsu4 rS rnlnsoeq eetezwaflto . ilerprourud rnlnsosrl e gcrleod eeur8eun . i(ezelryn) Ipcsep Inlnug4pq pte4.rod .

*,flis r
@,&in e

:e;eder eleJo]prrrm elcedser rerr eeJelcepeJ uI 'rnlnese 'mun1 eere8urls ri eerelSeu e1 ernud nc (nrue8 ep lnuro) lpcsei rnlnugJlgq eeunrzrl tiutzetd ?s oJc ul leJn1cruls nese un erJcs

.I

@,:;:una
FetFIstre
:-"1!!ryp.

nivcrrav
vrN3unS Suvn'lvn3
'Jolrelue asndxe runrice retm (gEueer)voI'pszl pw nu FryJn

l(tib"ia7dt

rt

tffiiIo{F [Sffi]le
:

: .: :.

H$Ig!qe

#$ t
,: !,t)t:!.,..,

;Cji:pfuar

, '

inqdns

ti ypsoco-ap rnp ptut tgrn ae) vinec tu rcv,s,'(lncpt ap atsa lora a3) lndocs g4urzerder urdns ep pleuudxa eeunfcu i('ncpt ap nat7 'snds ap ;r:.i7\ lruuezerd nJ lueleltqce uoeun puug 'eermricu elSeur -nuep lnuldng'(1,ndac1td rn1fipd 7o1) anlncrue qrd o^uuu1sqns
,

': .

pgdpp.rud ppunroE ln^pluuul

arrpurlpardau IJnpow

uhep elerm rer '('c1e ryiry11 '1rutnj1nw 'pUaA n11cs[pe eutrlep 'eunrs -JeAuoo urrd :lcerqo un ep pl$rglps n"s pegodns eermlice elSeqlnu -ep lnldrep.ru; '(erloceg e8roeg 'pugtag1d n4arcut pny ypugnoyd pno fidou nary1o-ag) JoleqJen e1e ur$rrsug pruudxe uniunue q launri -ce g]le o nJ uqlnuns 'eremsg;sep q emfce o gulrdxe lnpunJeg 'nrzuruo8 ep nss ,rperedun ep 'n4cunfuoc ep aJso[A BoAE aleod ruut

lnlqrugut lsecord eo'pnurluoc eunfce

*

o el$eumuep

InAp$UUl

lnapu.rodml

'piupop o 'urplo rm 'ppquzrlue; ermrice o grundxe

11icq4suoc,ur nes,srqndo*eerrq;o'
;,Q

Wqlw'.'puwd,dgtntua:t7,aro>/yuo^z!,*o6l;;;ai;ffi g
plrluradurl
ur.re*

r; g:ffiljffil,ilt:#
i'

t*

rt)-s alurDutp '1ipd n-ac puto t1i .to-ag) reiurrop rr-uurtdepug zripuoJ np b oc 1o -tr-o rugry : eul;a1sg1q ug fi o 1s1og 14no, i*b1u *n. n:jg1 aS) 1
1nape1do-.teuo;f,rpuoc

fiq$op o l*r

*iyywr","

u*ufr;ffi#..,.{iffi

lty-ffi

iir llsunfro]

u ps pro O) tncerl ug erilpuoc nes (ip.rDar nc pcld g1-ps ,pqto^ o iois .Qnaut { ,o-til eleropul 'ersejuoc pruudxe ,rpcunJuoc lnpayie4 ,(11n7s ps r4 lrunfs ipcsa pg) ,rpuredrur ap erole^ rS eonu eleod rup .tot'rsarunLu ps ng) drup ug slCerdul pleruls nes (.pundspt nu gts nos pundspt pg) ereolrrn eunricu o '(ncseururg 1eqlru -.'polut Daqury u! wups pg) eiur.rop 'eiuem8lseu gurudxe ,rglcunfuoc InluezoJd rlnaltirnzSrd ' nc "11ip111ero'e.1er,1gur'luns erupoula;'r(qhids "' 1ffiq}l, dtu1f {, 1ip : snds {, 2o1 s*O6od,, staqrroJ' lsp,,lcSe;ai1 r $, rrn alse iaruolln pnlice rellu eeluruur ri ulqrol 'rer;r lruueurour pdnp col pqre ps pzeeurm eruc eunrice o guudxe Jolraluu lnrotJl1
.

'nfelrlerc u guew o e$c'Jerqlllnfxstu1 rerlndod, lqntollrrr eerezrun '(,1u47n;.$1il:1t'1f.ps Eat pt'ps: wV) l.y1-cldq 1(.: 'oib'E[ b,u '1{ o,oiV) ,utunZo.rd {qtrug\dap4 otr, psnp,g[ o*, o14iaq) itputedrnr; lnprpom eer -*ol ,seA.a1eod 1oul pror176'(nps trnlpsat4 Drwslp urod":.Inttat !X!r liaa. at'pdng\i:, toltifuu ro1g4,6p ueole;r eoae,sleod ffis,,( pitr\owo1d

Biserica de lemn a familiei Eminovici (tpotegti, 1825)

2.

bazeazd,pe antitezd.

'prezentarea haosului primodial ca expresie a capacit[{ii imaginative a bdtrdnului dascil; relevarea unor imagini poetice bazate pe tehnica antonimicd (fiinrd nefiinrd,,i|"i" jirij qi pe definirea prin negalie; . relevarea modului cum a luat naqtere lumea, ca urmare a unui raport intre doud elemente (muma qi Tatdt); organizarea l,mii -haosilui pnn dezagregarea perfectei omogenitdli a primordial qi constituirea elementelor alcituito are (lund, ,oor", stthiil; na$terea lumii prin atragerca in viali de un dor nemdrginit (schopenhaueriana,,voinfi de a trii',); . prezentarea sfdrqifului lumii ca viziune a omului de geniu, ca_ re-qi inchipuie stingerea soarelui, inghelarea pton"yilor, ietd_ cirea lor haoticd prin spaliu (prin tulburarea llgilormecanicii cereqti), reciderea in noaptea nefiinlei, rev"rrirea la eterna pace iniliald' Epistola in versuri a fost introdusi la noi de Grigore Alexandrescu, poet cerebral qi interiorizat, lipsit ins6 d"e vocalia Je a colegilor sdi de genera{ie. Genur epistolar a culminat Fi!* in literatura noastr[ cu cere cinci ^sc'bori eminesciene. prin articularea lor majori, scrisorile sunt niqte satire; ele scot in relief invectiva gi antiteza. Demonstre azd, pentrufiecare dintre eleo ci este o satiri qi ci modul in care este construit textul se

l.

ln di m
pe

2.

gr

In

tri m

p,

ne

p,

dt

1'

EItrNggtrEt EItr TItrEII

cosmicul a constituit pentru Mihai Eminescu o tem[ predi-eL.tii lecti, pe care a in diferite perioade ale creafiei. tutlt-o romantici, mdnali de ambifia de a cuprinde intr-o viziune globali inceputul qi sfdrqitul unui fenomen , cu atAtmai mult nfrL_ rea gi pieirea lumii, au acordat un interes deosebit .orn'og;;i;i.
univer-

Romanticul era captivat de grandoarea temei qi de posibilitatea de-a-gi lisa imagina{ia sd cilitoreasci spre inceputurile
sului.

?cr9at nic a fost Ion Heliade-Ridulescu. 2natolida, corrceprrti"in douizeci de c6nturi, dq cgre nu a publicat decdt.iir.i, ,qi urmeazd indeaproape cele dou6 modele: paradisur pterait ie John Milton, poet englez din secolul al XV[_lea: qi i;;;".

Primul peot rom6n.?ur:

o epopee cu subiect cosmogo_

.
Lacul de la lpotegti

iar intunericul l_a numit a fost seard ;i a $i dimineald: ziua intdia. fost loapte. Citeqte intreg capitolul I din Cartea Facerii gi explici viziu_ nea biblici despre facerea lumii. Cosmogonia apare qi in alte poezii eminesciene. Identifici qi comenteazi pasajele cosmogonice din Ragdcianea unui dac, Demonism qi LuceaJiirut.

nezeu lumina de intuneric. 5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziud,

3. $i a zis Dumnezeu: ,,SdJie luminS!', $i-afost tumini.'4. $i a vdzut Dumnezeu cd e bund luminta, ;i a despdr,tit Dum_

;i pdmdntul. 2. $i pdmd.ntul era.netocmit got. intuneric era ;i deasupra addncului ;i Duhul lui Dymyez3u se purta pe deasupra opito, -'

1. La inceput afdcut Dumnezeu cerul

Cartea Facerii din Vechiul Testamentincepe astfei:

bnp
'cle

gnu,

;6 9cg11u

(g4seou
-ue n4a.a
p1u16

equn) rcr^saley! 'V'(ert q-pp1) ncsoulruf leLly\l

ipu-ppar arw autw ad'Utilull rtnw qod ps n3

lptsl"rl a,mspdau'ugs uJ "tDr ouL4

-ruzr^
qWnU

E
'

'Qugtuot ,rop6elso

gpo

'euqet
allsen

pceygg) upuescey

'aloc ulp uotprnqffil nqro ru-prDld

:apo srJes ne FuguroJ eJnleJell ul 'Pcll

D-

-uB Bounl u! Jolraz aleurqcul alenlu slecelugc urp le1o^zop e-s elcedg

-MnQ

1
'p

'clo aleuolzego'o3rloJo'ecqouled

'eoloro 'orces !] lod elepo '1nutiuoc

lto1adn o"tdnsnal

pdn6 'lueturuene un ep 'alelleuos

-red o ep'leepr un ap piet arupu:eerd ep 'erierrr.upe ep alaluou.rllues gr-u;rd

znuaoqd Datpsod Dc p urp sourunl nl\uar lou ps trod "'1.tpcp1[q csado7 put'3nr nudod naw p-a4 'qatoa. pw Uryslu 'sl,l' nudo,td nau p-a1 'ttrpw aladV apo, n) pd nu aBu1qs fD nau p)ol

'Dnqlg
ep

-xo ss alec u! 'uuielos JelceJec no ;nlnua6 e e;ceds - ppo

'c1.r11

:t-DulDq ap pulua^u! IncJaH Dc uO 'snssa7102 flnmq) nli ap pro clapf 'arDolp,mpuaN

11itow na1o7dn1o't mpq puntry-ug4 "'a"pp ap so"Drnp'n7'piuualng

tnp

rSI 'fcq: plnd.

-oSoursc

'nil-alDr u31i1"rpsp.t ry pwpoap pugC 'ttioqotn7ury

-JeAIm

selulllq
.IoIUOEO

(yggg) sdacu;.rd qi;pa u;p gu;6ed

'(c17ue ru1aut u1lgpg ...g\Bpo,JA

n3seu!u3 leqln Inl tolllzeod e

DnDa$ q Uotps!^ utnilpu pw llrpo ju-oluDw ul tD"tniptu! \ptugy urun4 :ptopot UnM D ipnu-ps waapalc nN

-olfuui
-o18 eu

Unw e lgau, gs ureopan nN"'

s*
'**e*lsrlrpr{ oN

nrsouFug !8q!I tr op
(c1run

nqau

u!\)

Ilieod' -perd

Yoo
ni f$f***

EtrE
es Fqx

'fH4{* {tt

$lrou l*rut&rp* 1t*q #trry u! .tX,I "-"r51*p ry sr*rnp .t*r #fliryqS

&ffi,'

ptl*}

^ 'lu"tlufitl ur rtrnfur4 .arnr eunalfp .Fltpo,$ pnln R h^s" !B uwpc*r nlfo

f{*+ tr$fl lrff

Brily !t potlBf urlgrr, po tlCr0-

glrp*Sqg

a4urp

uI locs urJd 'e

lsuIlqn
op Iie -uxew
DUJAQ'
IICIU?C

YSS

"""pc aunds opua&ay a)atnoap 'eIncJeH c8o1o11ru p[nuosnd ap p7n3a1 ato1dwgluS o-,t1ut,1d pqnifiplq gfa4ood (Tnsota) aumsnd-oatrqm'Dau o1u1do uy ""'pc aunds npuaSal acat -Doap '""' c8o1o71u p[ouostad ap pqo&al atnldwgtuS o-4u1td ploitiplfq g[a4ood (1nso.n) aumsnd-Da4qn! 'naw orutdo u7 :lllsur -JrJ eleJeolgrrlm e4urp eun ]"Acep elslduroc e ru1ued pllll4 -od usprsuoc o erec ed'gcsesce.6 gcl8ologtu ppue8el o gclpul 'IrnpugJ 0I-g ep leqq nese rm-4ug eere8 fi-gznettrlo4 '(lnsore) eunrsed-eerrqru ezlloqturs e n-4ued
-e1e

'g1gt't
-ec'n1u

otan

lvrulod rJeprsuoc IJ eJec ed 'rygwpd 'cot 'pdo 'eletptout -ud elelueurela er1urp prm eEely'lerproruud lueruele rm-4urp erelSeu lnl InsJeAIrm Fc eJeprsuoc es pcrluu erJozolrJ uI

EEIHE EB EENtrEINU

"

.I

yu8tpa
iQtt117s

Ilproro

iluml

Inun?
1* (ror ec4eod -eu4 r

PUNCTE DE REPER
Elegie - specie a liricii in care se exprimd un sentiment de tristele, de regret, de melancolie. Deseori cuprinde elemente filozofice, sociale, de iubire, de naturd, in funclie de aspectul de viald care determind sentimentul dominant. Cultivatd in Antichitate de Ovidiu, in secolul al XVI-lea de Ronsard gi Cam6es, cunoagte o dezvoltare aparte la poelii romantici Lamartine, Leopardi,
Klopstock, Schiller, Holderlin, Byron g.a. in literatura rom6nd, elegia este cultivatd incepAnd cu preromantismul gi romantismul, de Vasile CArlova,

Poezie a maturitdlii artistice depline, Odd (tn rnetru antic\ este publicatd in 1883, in edifia princeps realizatd, de Titu Maiorescu. La nivelul semnificafiilor, Odd (tn metru ontic) qi Glossd se afl6 intr-o relalie de complementaritate, ce lumineazi qi addnceqte sensurile

l.

Luceafdrului.
Oda a cunoscut, ca mai toate poeziile eminesciene, un proces indelungat de elaborare, aproximativ intre t873-I882, care cuprinde qapte variante, inaintea formei finale. Punctul de plecare afost Odd pentra Napoleon, avAnd inilial unsprezece strofe (apoi treisprezece), care, abandonatd in favoarea unei meditalii elegiace pe tema iubirii, devine ulterior, in urma unui proces de subiectivare ;i concentrare (Perpessicius), poemul de cinci catrene, cu elemente de

2.

Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, iar apoi, in

al XX-lea, de lon Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu g.a. Meditalie - specie a liricii filozofice, in care se exprimd cu mijloace artistice refleclii asupra existenlei" Apdrutd in Antichitate, cunoagte o maximd dezvoltare in romantism, cAnd lirismul filozofic atinge zonele contemplaliei, gi o noud strdlucire in perioada modernS. Temele meditaliei filozofice sunt absolutul, divinitasecolul
tea, viafa, moartea, timpul, iubirea, repetabilitatea istoriei g.a. Specia
este cultivatd de poelii romantici Lamartine, Victor Hugo, Leopardi, Novalis,

Heine, Keats, Byron 9.a., ulterior de R.M. Rilke, Val6ry, iar in literatura

romAnd de Vasile Cdrlova, Ion Heliade-Radulescu, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, Tudor

Arghezi, lon Pillat, Lucian Blaga

9.4.

elegie erotic[, meditatie ;i rugd de mdntuire. in succesiunea de variante se modific[ tema, tonalitateahricd, gi dimensiunea poemului: de la titanism la geniu, de la erou Ia poet;i apoi la om, de la imaginea vanitilii Cezarului la imaginea poetului suferind din iubire qi apoi la ruga de mAntuire a omului, de la adresarea direct[ (discurs liric la persoana a II-a) la monolog (confesiunea la persoana I), de la tonalitatea de odd la aceea elegiacd. Poemul pdstreazd insd titlul, metrul antic (tiparul formal) qi cAteva motive centrale: singuritatea, indiferenlao nemurirea, visul. Spre deosebire de poeziile de tinerele pe tema iubirii, acum construclia se abstractizeazd, textul devine hieratic; tonul pasional este abandonat. Ca gi in G/ossd, poetul toarni in forma perfecti a unei structuri clasice o suitd de cugetdri despre marile probleme ale existen{ei umane: iubirea, moartea, cunoaqterea, autocunoa;terea. Este prezentdvizinea romantic[ asupra raportului dintre omul superior gi lumea comund. Primul vers, Na credeam sd-nvdl a muri vrodatd, surprinzitor prin structurd qi semnifica{ie, sintetizeazd atitudinea fundamentalS din poem. Unele sintagme devin emblematice qi concentreazd ipostazele lirice'. pururi tdndr, ochii mei ndllam visdtori, steaua singurdtdlii, suferinld... dureros de dulce, nepdsare tristd, pe mine
mie redd-md.

3.

4.

t.

6.

numele zeilor Apollo gi Dionysos) categorii estetice formulate de filozoful german Nietzsche (1844-1900)

Apolinic Ai dionisiac (de

la

Urmirind dispunerea timpurilor verbale in cele cinci strofe, se constatd cdpoeziainfitiqeazd, un ciclu existenfial complet, in patru secvenle poetice: atitudinea contemplativb din trecut (strofa I), intAlnirea cu experien{a fundamentald, factor perturbator al vechii stdri de grafie (strofa a II-a), prezentul trdirii (strofele a III-a qi a IV-a), proieclia in viitor qi ruga (strofa a V-a). Antiteza intre nepdsare qi tulburare conferi tragismul stirii poetice. Poza romantic[ a geniului insingurat, insetat de cunoaqtere absoluti, detaqat de trdirile lumii terestre este repede inlocuitd cu imaginea omului suferind din iubire. intdlnirea cu iubirea este bruscd qi neagteptatd: Cdnd deodatd tu rdsdri;i in cale-mi. Pierderea singur6t6{ii inseamn[ pierderea de sine, de unde suferinfa exacerbatd qi arderea. Cunoaqterea de sine inseamni unificarea sinelui dupd trdirea mistuitoare a erosului. Ultimele versuri fac din poem o rugi de mdntuire, de intrare in moarte a fiinlei insetate de absolut, dup[ parcurgerea ultimei etape de iniliere in viaf6: cunoaqterea de sine.

7.

in lucrarea Nagferea tragediei din spiritul muzicii (1872), in legiiturd

cu arta greceascd, insd cele doud
atitudini pot

8.

fi aplicate gi la crealii

artistice din toate timpurile. Principiul apolinic reprezintd atitudinea contemplativd, g6ndirea senind, intemeiati pe echilibru, armonie gi m5surd, in opozilie cu principiul dionisiac, principiu dinamic ai de traire dezldnluita a fo(elor incongtiente, descdtugare a instinctului.

'eu

?dr

ep
-q4

$g

:)::

-Frni

FPt
-eull
-qE

eererurTqns ?l emqr4uo c el uiereduoc 1s 2 n u a o q 4"::::r: p urp sourutnl nrtuar lnu ps tod:gluoq.l elfe8orelur ,(...ae1np ap so,ornp ,n7 ,pj4talng:nldurexe ep) ecruorourlxo elurucn4s

'gcr4eru ep gsnpord eell{ectzruu :eJ?c ur Inpou g}ulzeJd

'eriucrpsrerr.
_ _

'8

-eu

igpo

ecql

l eJIJeJeJ ultd,gzeluemd urp urgzrcerd eerelrlour rerceds eulirede crlsod Ftnuduoc gmspru ec uI

erS
qqc
.L

'fio1 nc pwpds ep reop nea1ng '!ue!o4 el ruzpJpuJ ny luewtu atade fQS eyeow ep uepd n M ad p11sy /:pJe!l eeluJelnd ap yuo6 'ppnse_6 a1Sercz es r$ 7;n$sep u-oleqzpr

pry^e'retzeodln,xel nc elieler uJ .lnFIlIl

rS

-q'(
n4e
EF.3

oloce-E anpgd
15 e

u-a1Sa1n1

-nc psugp

-ace-ap :pwads pc1uSe.4s o-ep suud

o E /ee

"ri"rrrr"*"3X"lr?l#
'ecrlsrge eleceolnru

rcoq /a1n[e-q gs o!u)

gcrpod eeepr e4urp

'711i1u11

/aulw ad

1e$e1er eereriueplrre

qtd;1pw_pp",

unu \od ps DC eleutJ ellmsrs^ gzeeluevto)

)iA

'9

aulu
Dnoq

-ru aleod nu 'edeotde )enlc U o-ap 'ryq13 lpuilels e1 gieyr epa\etl rS 19oyga rfipc nc eusel pdnt nS Bjetlut lt qrec ap md B ueluuds

tnlnqleC /nqtnc u1
:rn;nlueleduoc

eleydaySeeu

'rerzeod nlqruesue ep reriecrJurues c ug (...puag "aJ"mluo Dr rro /'snssaN nc...) tlemdanoc .@yin Rnop Jolec Inlor RW,''

pzec
Plerrrl

nqau

ed euh puec nq ec e

rewcol
ott.t

ui ppq

.rnlruollllc

plrnusrqosu

tolgz
-ns
'?oJel

-r.rgut o-l1uud e6unsrp

nuns twt elallZ"' :rnseS ad 6un1

unou eJ ilue ne-Jn?oJl :xeluoc ulp psnpep nes lxal u! peltp pleuudxe

-onrls o 'pcyawoq rS plruunu ,crse;c dq ep efiercdwoo eJe o pltqosoop efengrs g 'ada,rs e1iru ec upn4

ss aJec ptnl

w ncseurug rS eceg eo eeec elsfl e Plsmllnc erieruroyur q?zealede ns uewoueJ rnrm e lro uienlls reun e gsurlxe eJerJcsep urp esepe gplzel JelceJec leJcuoc oueuuel rrupc .nmrfce pnop eepop cru:e1nd Ie eg Fllozrzep nes_eueosJed gnop ,eperqo gnop e4urp eJuptuese ep godur pldruls Jop gleleJ Ieru nu ,cueuloq drl ep .gcrselc eliereduro3

ele e

eE
IeuoF

r; eleod Erunuoo ernlpsp.rl

.rn;nl

ur rrreroqoc e pc4eod prD clutDf :Brqcn4s uI mlnqre^ ye 1slde

ri".^:::':'J;'1,jli'ff ryf*E;:#J
ppldp
1n1or

gclldxg

.,

Iunte
:eP.Bl

urtd_'"'aclnpapsora"mp,*,ntrr;lr?;::::lrTt":l"t#Hf;
reuEelurs ep{ecguures rielncsrq .eleldnlorr
ec-

9zee

-equltl elelt^tsaldxe ;e11se pupe;o r5 re eJlulp etnun eltctlstJalcelec giuep -rno u! aleocs e nlgued ,(leledtuoc rS lueleduoc) rueulel top a4u1 aJ -eupu.lose ep lnpodel puudxa elec (erDoleue e^p rolec euoEelec urp)
1ns ep prn6g o alsl .(eleuguase :orptedwoc'1e1) e;ie.reduo3

glriurrser else

-rad

plce -nl tr
BI EP -ruue

...eqw6te
a15e1t1

pycnle4s 'eqp

eunl

BeJemp :srl oN nes >lcell gcliueruoJ ey ec ,sues ep eJcrJrpou o ecnpord es ppo ul.QntploacnT) aclnp ap Upt*au $'yuluas mlmqco Dzu qns fies ipuL4 (,ry t!^ nu ar ae /,uutop apta gjdou l0-acpp p :nldruexe ep ec ,prrncege elelsuelur grurxeu ep lueru -oru rm gruudxe aclnp lryeltde,llJlqnl puurcseurue erzeod u1

'

ep

yn6ey11 iarc1

-upcs so p4e1d ep ttlJo ,pppo prnu -Jeu'eJouaA :eleolpzur.rdlns enrseld -xe eleelo nc 'rr.rrpug6 p eac ap pilJ

-or urnlsod errcose ecrlruelqrue roleruEelurs ? Folrmloqurs eliucr;rurues gcrrdx;

_ _

t*-#j,":;;ff ':#lfflffi:Til

" eP e -uoJ
SIUel

-ezet

ppox
epup
secord

'crJrl rnlne e gc?rsruorp ez4sody rS gcrurtode ezelsodr iego4s rcurc elec u1 gueosred ep JolrcJpru eeteundsrp

-a;lp llqurll e pcrbol o lo;lse ezeaero ag '1elnbtl suas u! seleiul otnqerl lnun urind leo oJec utp nuolctpeJl -uoc seleiul nc tueulJol top e esJeJn] -ple,u! plsuoo (erilzodo elec ep Joleo epo6elec u!p) l;1s ap qrn6g (cngu 'unqou.'ceuplso.rd s;oar lS 1ua6r1e1ur
'logpdeiug ;sz{xo ..16) uoloulxg

urp ercerJ uI ereqre^ roprndwrl n ,u ,orr*oo"*olJr:t#lr?lt: :rrJelrJc eleJeolpurm e4urp Inun eJepe^ uJ prrg^s

elms
o-4nJ

'cpq psmcslp uJ ec4eod roleiuezrces u"rnrq"n4s

elslirqilS .l

eT'nc

tnlnrxSr

vSHVUO'tdx3

else (

u:td=

*$n|F; "awMF---

-uqsqns
,'::pxo-ai!ipfi4p4nzatd.:pXErqryu1,';1771,,bfu3

"'a$a rulzald o-a, ps Jsalop a,mc ad oayo3 IlclpuelqoJd eereproqe lS lxe] uI eare4ul .I
gp4lezerd larm eerzlleer:ut fegra4:
ep,

ptopor^

.. .

:'(g1uq;e,terrd

16

gleqre4uoueiiieuod

$iut

ri rep 'r 'lldtcq

-rmpour
-uerredx
:eqJe^p

-uroc llgglceper 1np1s) ereluezerd ep slz-nrrdord Inpow ep r$ 1gc 'lep1ut $ecrpur rrsed ep e-1icury t4l lgl,e.'c$!$sns roglpluezerd, u.erunlana,'ri lresulc eiBJ q lugluezerd eereu{sns .p1ntxe1 eer .leluezerd -elcpeJ'(lp-rpc em1ce1)
"eJelueumcop ep eeretele :plunprirrpw selslrnrlce . IIiJrpJ i(rolppluezard e pcusHupuel"c ?e-tclJrrr

eleod pc
:ii rlirlr:i'

.l::,l:,iri.,
,iiir,ij::::':!:

-u1d'gpro nes pslJcs :ereluszerd ep lndp .1eco1e Indu4l) lugluszard mltupc eereuoriueru . ns* olercjsrd'rirgr

rr;',u*;r;

-;frffi

n*
rffi

:eleJuolprrrJn S lod el -JBc ep er4uezerd ep liglrnrlcu reun eledelg 'el?uollpe

Iisu-e,

iffffi
.rl.*;l."'

p ocllqrd

qlp

11ie1er

ap 1n1nruo,ryryutldp;inrpec

ff$ft
tiit;$;r;:,
r:rlltiii:iii:;

-!p

elugggosep' elsusosred,nes ugrelii, ryns 11rypir runc 'epzrnu euuosrsd ep else rS eluec WzIleeu :eJ,,rol |flr?de eareaoruord e,lop iezr-1 else areluezerd ep dll lsecu .leclqo eg .dum

n4ued

.,

lilil:,r:ir;ri.:r'.

,
'

else Serelrluou nus JeJelll JelcuJ?c pugle tunlol rnrm rlJqcel ?el4rseceu nes ee1e1p1n ,uiuegod -un ardsep erurdo gzeelueurn8re 161 preluuuris
eJBc

rSelece u1 'nrsensred r$ n4euuo;ur docs nc 1*"1 on

ur lxel un else euc ep uerelueier;

-ord lrleredwr el

ercls ?llJop totru,r u1 .1euo{ue1ur lelru BI gzee:oet:

eleqJel ,e-L e eJo4s uI .9 'e4ede eJoJls ereqcul eJec

ecrJopJ redeSorelur eliecryuures

ezeezwetd

.S

'pppoal^ Jou ps oc qod pc wDapaJJ nN :sJe eJeouelue eleluerJ"A e4urp ru1ed uJ eJBc sJeA rnpurud Insues 16 ereperr ur eel eleod eg .pJo4s or"cerJ ug epreEns rnTne olezlsodr erdsep 16 lnpq -rel ele niecrpuures elepqrsod erdsep fle1ncs1q reln8urs 1 eueosred e1,oa1nd o rnlnqJel u erzeod uJ rcdrrede ele elxeluoc elelrJeJrp lippru.rn .L
'FJo4s eruqln ul .elede aJec uI el?crxel elrJqcn4s u1 mplelrde efucrpuures ezeelueruoJ 'q

ti-gulrrdxg '(e4qn1 ep purreJns rolrmu lue8 -uquoc urp se4sqe nrue8) E\e el pzelsodl o el ep eeJece4 ezeeztleer gcqeod giuerrces enop V .n
.lM_AIDJ

'c4eod rnlne ezelsodr nc erieler ur ,enop e "Jo4s ug '27 pleumuord rrrpleder p1o.r erdsep eudo

u3 1i1,tpspt
srea.

eerecJer lolptg4 Inlpurnl ug elnprerd 4$epgns

'pJo4s eturl1n ug luln8urs eueosred ep 1 leuosred rnleunuord e grr.rssrdxe eeJ?olel pclldxg .e :ere8ele eT .rnleurs e rS rnlne tppl1un

dpt1un e ereceJer o ermdnserd eeueotrAtr .elSruq ep

'nldurs pe;red el InqJeA ,eleqrerrpe) ecr8olo;rou

ruoEelec Joun el errrserdxe elrJolel

lnuud

ug (eleururouord roleueosred

ry pppoap pagJ :v-II s reJo4s I" e{zodo

pclldxg

Volumul de corespondenfd inediti Mihai Eminescu - Veronica Micle, intitalat Dulcea mea Doamnd/Eminul meu iubit, a fost considerat la aparifie, in anul 2000, un eveniment cultural. Volumul s-a bucurat de aprecierile criticilor qi ale istoricilor literari, care au luat forma unor discursuri cu prilejul lansdrii sau a unor texte de
prezentare a cd{Eii, publicate in diverse reviste literare, dar qi pe coperta apatta a volumului. Citeqte urmdtoarele prezentiri de carte:

diografiazd complicatele relalii - tandre ;i ironice, tncrdncenate ;i ludice, amare pi zglobii, naive ;i tngdndurate, severe ;i generoase, imature pi grave - dintre doi tineri din veacul trecut
care se iubeau cu pasiune. O mand cereascd pentru istoricul

fu) Fa h_
scn

twx Ca

O tntdmplare incredibild: printr-un sir de

coincidenle ceformeazd, ele insele, subiectul unui

tdtorul literat; dar mai ales, o lecturd tmbucurdtoare pentru cititorul obi;nuit. O poveste mirfficd, plind de padumul unei lumi romantice, stdnd, ca tntr-un blestem, sub vraja erosului ;i a morlii. (Mircea Mihiieq, Ziarul de duminicd)
Viala cotidiand a gazetarului de la Timpul problemele lui sunt uimitor de actuale: se pare ;i cd lumea romdneascd nu s-a schimbat prea mult de un secol ;i ceva tncoace. Din scrisori seforrneazd spontan imaginea omului, cu tot omenescul sdu, precum si ,,aerul timpului", pe care poezia, fraza cdutatd le-ar fi destrdmat. Cores-

;i

cerce-

wi

Yea

l.
oon

posibil roman senzalional, o profesoard de la

Universitatea Indiana, Bloomington, d-na Christina Zarifupol-Illias, a intrat tn posesia unei veritabile comori: noudzeci;i trei de scrisori adresate

de Mihai Eminescu Veronicdi Micle, cincisprezece epistole ale Veronicdi cdtre Eminescu ;i doud cdtre sora acestuia, Harietta, precum ;i o notd a lui Maiorescu, scrisd pe-un ton ultimativ, adesatd marelui poet. Tbate, absolut toate, ine-

l.

dite! Pentru a ne da searna de importanla covdr;itoare a descoperirii, e suficient sd spun cd, pdnd in clipa de fayd se cunosc aproximativ optsprezece scrisori ale poetului cdtre iubita lui (aproximatiq pentru cd o parte din ele sunt in opinia speciali;tiloa falsuri) ;i patruzeci ;i opt adresate de Veronica lui Eminescu. Acesta e corpus-ul pe care s-a fundamentat legenda iubirii absolute a literaturii romdne. $i tot pe ea s-au bazat exagerdrile, interpretdrile tendenlioase, concluziile pripite, intrigile ieftine, meschindriile joase. 1...] Scrisorile lui Eminescu vor corecta, cLt s iguranld, aprecieril e rdutdcio as e, c onform c drora poetul era agasat de netncetatul asalt amoros al ndbdddioasei metrese din Copou, dupd cum scrisorile Veronicdi vor schimba radical imaginea nedreaptd a femeii superficiale, u;uratice, iresponsabile, rapace, necredincioase ;i cicdlitoare. Dar nu numai atdt: ele conlin o sumedenie de informalii de prim-ordin asupra relaliilor tensionate dintre Eminescu;i Caragiale, detalii despre famila Slavici ;i despre importanli oameni politici ai vremii (Maiorescu, Kogdlniceanu, Conta, Macedonski). $i mai ales despre crealia lui Eminescu, despre gdndirea lui politicd ;i sociald. A;adaa nu doar un mare eveniment cultural, ci ;i o extraordinard surprizd umand ce ra-

pondenla,,romanticului" Eminescu prezintd pandantul ,,realist" al crealiei sale. Ceea ce nu inseamnd cd scriitorul lipse;te cu totul din pagind, cd oricine scria asemenea scrisori tn veacul romantic. Un siml epistolar tnndscut se manifestd nu numai prin ceea ce nu conlin.
Ajunge o simpld comparalie tntre paginile celor doi corespondenli pentru a vedea diferenla: la el registrele diferite (tonul ludic sau grav, tonul de zile mari sau cel de toatd ziua) sunt stdpdnite perfect ;i nu stricd omogenitatea tntregului. Micile jocuri amoroase stau foarte bine ldngd durele adevdruri demdluite iubitei sau ldngd ;tirile nesemnificative, gelozia ldngd dragoste,

oboseala

;i

blazarea ldngd momentele de

3.

tncredere sau de lini;te sufleteascd. 1...f Pachetul Iui de scrisori e destul de actual la nivelul limbii care n-a imbdtrdnit prea mult de atunci (exicul ;i maniera de a formula o idee), tn schimb pe foile ei ridurile limbii sunt mai usor de observat. in scrisorile Veronicdi Micle tonul pare adesea cu o octavd mai sus, mai jos, prea poetic sau prea prozaic, dar asta nu le distruge atractivitatea 1...1. Istoria ;i critica literard au de profitat indeajuns din aceste scrisori: pe ldngd critica geneticd cdreia nu-i rdmdne decdt sd pund in paralel scrisorile ;i poemele anilor 1879-1883, existd cdteva plicuri care par destinate cercetdtorului operei eminesciene: scrisoarea din 2 mai 1882, despre importanla ,,remanierilor" si

FF

'PCUes elolls etaqcu! cluope Insjen 'neLloJl un ts ltlsep un :octJl

(pcgaod auryna,

1i

.,.ro11t
D

z ulp

-aJJA)

,'BBT-61

$ aapo4outsoc appory,ncse4e4 .urg ueoJ) 'lnprua$lxa In nuaoqd a.rysnd ap rcugsap ut,td p1n.tqalac 'piu1g[ ppg o ,4dot ap 'augtutp.t na ,piuryfau ug a.m4u! ap aunnpBn"t. o atnd fiap ,oaaJo ap a1ood ,ti .auown n$ -rpaoc n p,tnd nrcatdxa n ,m1nrua? o nns mlnola nfitpuoc nts

pund

0rrluc
soTgfotd
-rA!1)D41

-uJ el

-eu aJpotctd pnop ui alednr6 'oqelts r3ur3 urp ltnlgcle 'uncs sre^ 'gstlue eriecrltsJa^ ul '(xlueoqd tupspcl lntl 'estns oloun pdnp) olseusJ ts oJeoul eJeS Inaz 'stuopv tnl eaJeco^ut nJl -ued (nlduaxa ap 'oqddes el) lndec lsolo, ero Fc InldeJ utp eut^old
rnlnsla^ eaJtLunuop - cluopv un
rS

'(c;uope s;en) neuope ecrles tJnsla^ terl utp pletrllol

nDS )gAt DasapD

else pcuss erorls'PuJgpou erzeod uJ 'rotJelln 'rS rep 'urpeploH 'neuel

'uleld

'>1co1sdo1y

ap

ruer_urob rcrl

-ueuroJ r{eod ellurp 'nrierog 'necry leztltln lsoj

'lnlPc op oleltqstluv

-a.tdxa a row nu ppg 'p,tutuE[ap oluotlD^ m lafidacxa ap orluout -o,t uqsap nc piutgf o a ruut nu pJrpD .Upod roru 1wozal uoal -odo1tr rJru a tDut nu auntcp&nt-apo p )uq latsnv ruoJg 'auuow ut"td niuryf1ut&a4u3a"t n auntcp&nt o ti dutu ug 11.t1d1s -u. o a8ap o 'plupotol ,a aJD) apo Dlsacl plcalqo ,1q{1sn ,a1sa 'azanwata! o-s pwaq) a Ia aroc ad oawnl q ,pjua4srya p Tdot Tnldutts ut.td'X.tdtstt mlna D a,tputBtto Dtuowlo oatacolay

'lpMasqt

ad qryt1

uJ

puxal
llqwil
'
TN

B CUBS InSJAn 'tnlnltlcep eoluteul opeo eJnzeo :teLloll top rile nc grlcep

:gcrlrJc eurdo ee;eolgurm rS e.r -epel ur ele {o4 '93ru'gcgozopg elielrpeur ,er8e1e ogpo :ecur1 rrceds eye.reolpurm e4urp reun ele eluetuels ere lnrueod gc

lryaqsoa alat

ap

un 16 reqotl lop ulp ltnlpcle (aqelrs ;; ap sten) qeltsecopua 'rlSeca.rO ecrlue rerzaod le nrlef\t '('U't eet-tn rsoqse-'l pcseecel6

le lnlocos ul

InldJ 'c11eod 1nlxel urp rzelop ?nop ezeqed.gzeelueurn8;y 'rn1nlxsl eenzlleer uI ecrlsrue roleceolftur InFIoJ eeJsleleJ .

'a7so3o4

p8uq
p8ug1
a

elnsur uJ erzaod ep pgeocS o snpuoc e e.rec oqddeg releod eleunu el ap

aurnold ea"rrutnuap)

-urrsere4urprecpd;eJi;iiff

:TilJ::ilffiT;fr LTiiil'Ji

'ry1n&a4
a71ugdp1

'plepeces esllsol "UeS 15 trip1rleuol Balellul.Ualos l3ole e3 are euncs

ie4qn1 e4pc rerieldse eererfuepvre . irnprue8 ecrlueruoJ rezelsodl eeteluezetd.

ap Inuol
7a o7

'ncseunug IqrN ep (c17uo

,r"*t';;';;;:;:ffi f#
'rrfecrgruures
a

:oit

aqelrs nc r6un; to;aqeps eiueulal;e elec u! rep 'ptutJ ep eysdr; tJnsJe^ lrulglul nJlaLu - ellue ruloull
uJ

tolaz al
'uriuoc as ln)ry uJ uos.L

pllnzeJ umc eSe 'e4qnl rS cqueuor Ine e4urp Filoder rclldxe ps aJc ug 'rurted ro4-Rnop ep leJqculs nese un pzelcepe1

:elueuele eleJeolgrrrJn el eJrJeJeJ urtd,(cE4uo n"qaat u0 ppo urp 6ere8ele e1 ,gclpod piue,rces o /pJo4s ogz*ez\euy .I

-ursoJJoru 'cpueures-oclxel ,crleuogr) cneod mlnlxel elrmloAru o ierirzodruoc ep elueruolo . !cu4 rnlne ezelsodr . lecrleod eluerupues ,1ulpn1lle olepl .

i(cr1sq4s 'c11ce1

ulp pt
nu a) D, plu!zaJ -saloc atnc a -awo K -rcfas qnw Da
a"tnd as

ilivctldv
vrNlunS 3uvnlvn3
'

pdurgl
urgluezerd elelueuoduroc @cpultt

aoJsolgEuhuoc rS glussoJolur lsoJ olu eemluez -eJd :seJeqe4ul ?l pugzrmdsgt e1-gzeenle^eolnv

'JolrEeloc eieg u1 opro o-eurisns rod ,luecer e1r1rc
rfugc reun

rS

eledele 'sns reru ep ololxel uI

,pclpluepl .I

n#m1n
'a)lluDu
alSa,tOd

B eJeluozeJd o srJcs uJ gzBezIIeU . 'ry7ndu17 p.on # wnca.td

-n)nEal
-a)JaJ

'"'mlnwo nau8owt unquods pzoarutot as u.osrJ)s ulp pc rrrylelsuoc seJeurisns ruluod ncseF rgd eueol ep ele lnn eloluournEJ ?crJuuepl .q
.lDffiilnc luaur.ua\a
aJDW

@"mta41 otugutoy,ncsep,r-re4 eueol) 'lnnrorarlT nJ rcroqopc o pt) n4uad tpctuo.tal prucp! a,m$nw octu ti ,n)saulutg ap asrlcs 1ndwE1 urp appct1n a.tdsap le Datnosrns

un else

lnra4
-Dutr'ar
'11qo132

Inrrmlo^ gc rod?ruJrJe eereurisns rulued Selpr{tnt uecJrIN ep elezrTrln olelueunEre ?crJ4uepl .3 .z :eJeSel

' rp )ruo.Dl prpaurarur urtd a"mtay1,tory4qniuo) asrutsuD4 '...panout .g putaod q alupcgftpout atdsap re Da.mosucs, (TntptnacnT),,ppua&ay, o1 yucn1 atdsap 7gg1 auudn 0I utp Darosr,tos ,pzo.td

lownu a!,tcs oA pc mln4aod orca.tdwr atdsap

-ott ti

ncseulu3 !eq!n lnl rcillzeod e (yggg) sdecupd elltpa ulp pu!6ed

'aFlR e"4ul

ipuu int !!A nu ac a(J 'uwop alaunidou p-ac1np ,o :puldsns nar? urp pugtto
'u.ruos tn

"snl 0 Rn3 {ugr orlur uelrog 'apo *1bo1 u, F:pqpu !*

{upgd

!s

p nc purqJot

zFwJ as rryail[ns rS Dwlut zS lnl prop ae 'a\dwgt D ap pu?tsL4

Dunzpl fi-awo) ad Da wnJ

fegrql -

'6s q rezs
egPrSq

Da "mI

q rrn ua (

'ppuud as ps pilfns aQ

'lFlrJ ?s?o$n{, rs.d 0 rr*orpjtd$l il?u abu orrl

frepo r-{;

$.J

'!l$o^od u, etr FWo

lsJ ,&

V'"lfP

sr[ uJ cugpo Durn o ppc 'ppuu8, u-D.mwaqlfl I! Dg

'sgJns un nc DavJd

'DtDl p8Drp apCIc lJ 'tugwptdps ap pu!^Ud lA ru :nqo8 ynjrytop pltsy 'rugu apa( IJ '80 apa| I

'Inufldv'i{3ft'r

'psrDotuS p DiDtad lilqcul pugryq 'lnut ltqco ad 'ps,tota,t as bndut ad

i14wn1ppury&o ulp tS

'acnp a,r&au ltqproJ trpqn alatno1pciuu a4 'aJnlp"tts # a,mspg ypw ad wnc aJDz u! DaltJd

:acpp

DuDaS

ap!,pu-J

'qdatd ad apug,M aBuuD-I 'ac\nc as ps olrdoS

tda"ry apaau-as rcd u! pugr lS

'pdaa$p p,tptoacnT iloc u-apun'n4sna,ol p3ug7 pxdoa"ry4 yri Tnsod ng $pq n1anulolo.tqwn utq
.aPts a4u! ounl

'amdp^ ap p[Da.ru O larugcs

!-aucil rc pugsaj

triryfs a4ug DrDolcai a umJ

'alDpo u-pcauryv la Dwrn ad sod nc sod

rl.

'alac alool u-ptpugw t! 1iu1.ryd q nun o"o

g
mFru

'pJDdD t-ps o na pugtC

Ia$Dc rryruaau D"tqun ards 'p,ns a,toctiuo uJ

ep16:
1* ps

apuudD-s n!^ ap ryc

'p4otpsnoun"{natd g giaqp.tpdq rrDM apru ule '[,topolalu oc Tsolv '4iatod u-nc p1npo TsolV

gc

lz

ncseulrufl lBttrlhtr op

TnvYdvflJnT
'erurdo ri-pzeorruo141 ia7o711o1ua3
.S

oncp

'u!'!
Inuaut

Inut 'p40rt

'v

pcgfo

ep eeepr nc rnFleod rnlerrmu eeJercose plrllrlod ered es lJ inluaB ep eerm{ou nc pmlgEol ug erincsrp uI e1enl rJ eelnd re gc verc eueum gfglprpcu ol? rueruop e3 intua7 ep ;1tmliou Fql4e erfdecce e3 '4iaugutot nrzaod ptprtoacn1 ,ncsautug ffiqrry ig:razl1:'rrsep ep 1g1e eurEelurs erdsep erepel ep p4cmd ri-gurudxg
'rerlceles elrrJelrJc ri-gzeerrrlo141

a$a

!t

't
L

-uedor

.(rcurc-n4ud) 6rrdo re-el oJuc BI euercsourue !1zaod ep l?lFull Jprrmu tm IEe1e gs Inqo4 J? ?c?C

.I

$eu

a0

EXEE Htr EENtrEINU

PlsBe. -UI IEJ

grrgd -eredt gced

TIE

*5

Cobori injos, luceafdr bldnd, Alunecdnd pe-o razd, Pdtrunde-n casd;i tn gdnd $i viala-mi lumineazd!

O, e;ti frumos, ct'ttn numa-n vis

Un tnger se aratd, Dard pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodatd; Strdin la vorbd ;i la port, Luce;ti fdrd de viald, Cdci eu sunt vie, tu e;ti mort, $i ochiul tdu md-ngheafd.
rF

El asculta tremurdtori
Se aprindea mai tare

$i s-arunca fulgerdtor
Se

Legenda Luceafdrului,

cffinda tn mare;

Biblioteca Academiei Romine' ms. rom. 2261,1.209

$i apa unde-au fost cdzut in cercuri se rote;te, $i din addnc necunoscut Un mdndru tdndr cre;te.

Trecu o zi, trecurd trei

$i iard;i, noaPtea, vine

LuceJdrul deasuPra ei Cu razele-i senine. Ea trebui de el tn somn Aminte sd-;i aducd $i dor de-al valurilor Domn De inim-o aPucd:

U;or el trece ca Pe Prag

Pe marginea ferestei $in mdnd line un toiag incununat cu trestii.

Pdrea un tdndr voevod Cu pdr de aur rnodle,

Un vdndt giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale.

Cobori inios, luceafdr bldnd' Alunecdnd pe-o razd, Pdtrunde-n casd;i tn gdnd $i viafa-mi lumineazd!
Cum eI din cer o auzi, Se stinse cu durere, Iar ceru-ncePe a roti

Iar

umbra

E albd ca de ceard Un mortfrumos cu ochii vii Ce scdnteie'n afard.

felei strdvezii

in locul

unde Piere;

- Din

sfera mea venii cu greu Ca sd-li urmez chemarea,

in aer rumene vdPdi

S e -ntind P

e lume a'ntre a gd,

Iar ceruI este tatdl meu

$i mumd-mea e rnarea.
Ca tn cdmara ta sd vin,
Sd te privesc de-aProaPe, Am cobordt cu'al meu senin $i m-am ndscut din aPe'

$i din a chaosului vdi

Un mdndru chip se-ncheagd;

Pe negre vilele-i de Pdt Coroana-i arde Pare,

Yenea

'

plutind in adevdr

Scdtdat tnfoc de soarese desfd;or

O vin'! odorul rneu nesPus, $i lumea ta o lasd; Eu sunt luceaJdrul de sus, Iar tu sd-mifii mireasd. Colo-n palate de mdrgean Te-oi duce veacuri multe, $i toatd lumea-n ocean De tine o s-asculte.

Din negru gtulgi

Marmoreele brale,

El vine trist ;i gdnditor $i palid e lafaYd; Dar ochii mari;i minunali

Lucesc addnc himeric, Ca doud patimifdrd sal $i pline de-ntuneric.

nc uuudnc

.a8alsap
,7o&a7

,. n3saulutf lnl lPclpap '(696t) q,baA rciliepunJ e|sl^eu ulp le!6euo InrPunN

3ug7s

put pS ^:lnio,q pintq apultut to-li iugC

Tuns

'piol alatpspd o7 ^ u-apau-n 8ug.tc totpugi wnC

,qocpd

la8a1p4n o pututltd

put ps lo^ lJ Drctw)al nJ

urp a1inu rct pw,DCI

:Dtp.tD

.ptoi14q nr zuts rJ ,D!ug,w at nu lDwnu rJ 'prouo qoq 4 qoq urcI io-ti ,tgt nu proe _
ap Jop un suudo_7tg

'a"nurps

:arq ap csaqm at Dauawaso Ui ps

ryc
ytJnl _

!o4 JoO

o_ad qwlqcs uJ

DawDaqJnwau,rolqc pc

auoow

.aulw
,Tugwpd

DJ JOUJqM

nl

'lJac rutqJ

.t?c ulp ptploacnl ap ,6 a1"ndap Bnt,acod tw_pq fiqnu Wi nu mu mg _

.Dun

ad ptDoqor at nJ 'auu ad csaBptpu_al pS

tugwpzaD n) !a"^

pDDp hDCI

tDwnu ,p"m8

ladaeud 4od al nu ng ,sa\ai4 adac4

,sa1o

tDls rDta nu ps DaJ

!0p lw-ps g aulq ruw rzg"t !,5 'Danappt pmpug? a4 iV 11ot a3 _

ad ulaqtot #ae ip wnc nui nrN

ad aqtot nnD nN _

'?Qoa4 ap Ea^ il-ap,rnp oI iullplpc !.tpw'!ar^ ar.DQ _

ia,mory"mw

gia

n7

'pqnt8ap nq&un un_4uI

ury asurrdnc o 4pcoa4

u-t!

Zol!.mwau luns na p) utnJ ,a,mo nl galaju_nu nV iroqoc purg,sDaA\D wrc nQ_

.apn pu Dl oall\lJd

'lncorou tctacuJ o3 li_ps ncD bncn ,uilptpc lE :pcot o-z.to ,ptpugut tg ncplas psoown"r!ac ng 'DunpryJ

zop pw p"t8 g rrcw nqco 'aptDoc naw mlnydad V .towD npt

t!
,

ppuz

ap rcp

pw

q pu!^ud

iptopoplu a8taw
,plDJD

rc_1J

"toq1pugd pzoaiyn!ag 'Dur^ !-ptDq ,Mautru aQ yo{nq lop Dc nlptqo n3

sltu-Dwnuwnc sown{uia ,g _
.ala

slqcsap !o-n Dalzr ad p"rcg as uowap un

'!!tlco nc iauzp"rpug toq 'sodltd ap g yo11tu1p 7n1pg

spd nc sod p;"tood ac {od u2

_,!!t!cot

ysa1p.tpdw_V

lDsp.t ps

'apls ap rununc uluo_s lDpq nH p.tpdry ,,Lr!t,O

'psoarru

tgcap prpugw ruw uuac aPar D_ad

'
'1

.psnu Dl Joruasaw utt nc aladnc a1dry a3 'psoc ap pdoc uoalcy 'ullplpc ?rlsD oaaar| uJ * 'alu ailnw Mw putlatd
'sns ap 'snp
'a11doc pun_n&o.tp

'sndsau naw

l{tw_ps ry tDI 'sns ap ptploacnl runs ng :psol o7 oawn\ o ry p,topo ,,u!A,O

,natu

!ry

prol

utp Tdnt o_g

:Dwnw aqsa 1w-oa1doou,tpJ

pl

D-S ...acnp

aq
as

7o7

ry

lPlq a ala,nos t! , 'ownco-i Uncsn_4 ps DJ nat8 nc nuat Daw orals utO _

$i ochii tdi nemi;cdtori Sub ochii mei rdmdie... De te inall de subsuori Te-nal1d din cdlcdie;
Cdndfaya mea
se

- Tu eSti copild, asta e...

Hai;-omfugi tn lume,
Doar ni s-or pierde urmele $i nu ne-or;ti de nume,
Cdci amdndoi vom cuminli, fi Vomfi voiogi pi teferi, Vei pierde dorul de pdrinyi $i visul de luceferi.

Re

5tr

In
Sd ne

pleacd_n jos,

sus

rdmdi cufaga,

privim nesd,tios

$i dulce toatd viala; $i ca sd-yifie pe deplin Iubirea cunoscutd, Cdnd s drutdndu-te md_nclin, Tu iard;i md sdrutd. Ea-l asculta pe copilap

Ii,
-h
.iVz

* Poryi luceaJiirul. Cre;teau In cer a lui aripe, $i cdi de mii de ani treceau in tot atdtea clipe.

Uimitd;i distrasd,
$i ru;inos ;i drdgdla;, Mai nu vrea, mai se lasd, $i-i zise-ncet: jncd de mic Tb cunogteam pe tine, $i guraliv;i de nimic, Tb-ai potrivi cu mine...

Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele _

Tut

Pdrea un fulger nentrerupt Rdtdcitor prin ele.

Dat l

Luceafdru I, Manuscrisele

Academiei Rom6ne, 2275"

...Sbura ca g6ndu1....... PAn' singur e cu totul. Unde nu-i centru, nici hotar Nici razd a cunoaste $i unde vremea in zidar incearcd a se nagfe.

$i din a chaosului vdi, Jur tmprejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea dentdi, Cum izvorau lumine;
Cum imordnd il tnconjor Ca ni;te rndri, de_a_natul... El zboard, gdnd purtat de dor Pdn' piere totul, totul;

Ein

l
CAn

Dar un luceafiiri rdsdrit Din lini;tea uitdrii, Dd orizon nemdryinit Singurdtdlii mdrii; $i tainic genele
le plec,

Eid

Noi,

Al nefiinleiaddpost
gi at uitdriioarbe Ce soarbe toate cdte-a fost

Cdci mi Ie tmple pldnsul Cdnd ale apei valuri trec Cdldtorind spre ddnsul; Luce;te cu-n atnor nespus, Durerea sd-mi alunge, Dar se inalyd tot mai sus,
Ca sd nu-l pot ajunge.

Cdci unde-ajunge nu_i hotari _ Nici ochi spre a cunoaste, $i vremea-ncearcd tn zadar

Din.

T,

Din goluri a se naste.

Nu e nimic ;i totupi e O sete care-l soarbe,

Uns

s
Pdrd
LACt
5st

$i fot ce esfe soarbe.

Fiori de moafte,l strdbat giaripite-gi $ren,qe $i esfe data cea de;nt6iu Cd elincepe-a pl6nge.

E un addnc asemene Uitdrii celei oarbe.

De greul negrei vecinicii, Pdrinte, md dezleagd ldudat pe veci sd/ii $i

Din umbra negrei vecinicii Pdrinte md dezleaqd Sd fiu iubit numai o $i ia-mi vecia,ntreagd.

zi

Pdtrunde trist cu raze reci Din lumea ce-l desparte... ^ veci In tl voi iubi ;i_n veci
Va rdmdnea departe...

Iar

ta

a
Cere-

Pe-a lumii scard-ntreagd;

O, cere-mi, Doamne, oriceprel,

^td

De-aceea zilele tmi sunt Pustii ca ni;te stepe, Dar nopyile-s de-unfarmec sJiint Ce nu-l mai pot pricepe.

Dar dd-mi o altd soarte, Cdci tu izvor e;ti de vieli $i ddtdtor de moarte;

Vrei s Sd se

Ca

tt

llcodo eUEJ6ls

uEloseulua Inilel u! ncsoJolehl lnt elluoruelu! nc,(rggl eftpe) pt?pecnl ulp Ful6Ed

ia"mw

u_a1a1nsut

r!

"'pio"q u! suud D_l Da rS snd 04 ad iotq un DlqV ryB D u_Danwln

:pwrcl

sns ap oapa^
'!!e! ep 6? roF u, S ?c rl$ rcued{H

uouadtH

ynppd nc 4iunw D! as pS alolugc ra D_dnp pC 'trtn8 olacn IDIB nnp ps la.ttl

u3r

rsJEOlU, u,rp qobut

lnl pcol

uI

3r'Fldte$b al er tlze^
ro_rFgtFr rul(qPd

l(r,

puntcdalalug nop i_ps -lgluap naw lryug^nc lu_aDJ ..'aundo w apunuo

*fd8ilPu, ct rol{ilEotul'}

Iss-ilds, t

'pwJn ury naa psh Is lgluap paw Darlqm g:ia lcpc 'ptalnc o-ap Daw DaJa.mO lgwpr Daw prdnso ap ts

rgupl ,uor"DdtH

,nl JoI

iFoa IE !a$ eup ulued t$r,

''!Flulp tea ruoJ ulp F63r, !$a nlrr buftd" IE rpsn uor! Itrnril {uouedfl{ lnt rqil
.a#u

'tuapd

.eunqru

'a4iou as o atds

lmpo^

ap Daw DatdDou ad DaA ap a$ull psro^av

nw $

'na-ar)qp4s aluryugg lcar llulwry Inraw"nln7

Unw D atds cspu as lior tcp7 'a\fod \-oaynow gtuJn ute 'Upspr o !ca^ ad pug"tp4

cs

unw e
'a:6e4

otds

tds

rmu

rgqsp e mia ad pultpgrr,

I, aluroa I[m utrfrr

:orr 1$rr

$or pg3r,

'ugs

:npp ap ilpraau K uruas mplqco Dzu qns aqn) as ps .oqqnJ adnau lndoc rw-psol ,O _

:arDos 1lpto1 ap4.tdo_g "DJ u-a8mls "tv-s ap a"rcos un 'a.tpotu ac !zt) atiaWJJ

uar mln4ulca^ Inugs ulQ 'auDou wa1loounc nu

,dwu

:un8ms fuDult lop nnapas !a, upugu ap 8ary p.4i qns 'un8ugrc urp alrrp"tpC Dlag)s ra ap_n) a4w

col p1u waup nu roN !c!u 'aupos ap yluoSud t$, colou nc aPls nD,mop tg

pdo qp pug"mwaq ts

tlrilutt

Dury

arDsBw

:pdaau-ps o DaiDou lS
lriug[sD u-DrDs atsa rcDJ

:!rnp^ pwrn W raspY 'tugtwrow un pIlD unlD^ pugC - pmlDap aUaiaCI lug,l u-pzoalnp "nop rDwnu lg
'r.uauoo

1fp"q aTlou

.to_g

'pslDAaJ o-!i DurwnT 'Ua! ap Da) Dnrz u-ri Dc ,tS uorladtH

asJoolu_as

!"Dc ulp ryuau !ry

{.

pcol

uJ

'1iog nc 4uawno p"rotrd nq iruauDsD at ps la nc 'tlocos al ps wo an DJA nJ

602 t,lgzz.utor .sru 'ouBuJoU loluopecv Bcelo!lqlg

'ptdDag, atr a) Ea^ tS ,toucptpr tugapd p)p_ads pl do a.rya -4, al -a cJD o luJ

"'UnD ls,ece seo nep ?s

lort

i!.tou ps D.tA anr n4u;d Is

:awnu $ dlqc nD-u a.mC rununa # auwas alac nN 'awn1p8oa4u-o-c tnspy

runua8

up

,uouadr(11_

'sooda,t ap atas a_!W

-',t;. o$*{** '# I :/" i . ' .-**J ,, Y*Y " ' +rrT*a ' J}
.

'3.ro7

"'awod as nu Dau,ou,tDcJ u-oa.mw # Bunyryugwp4 apqp4s D ards ygto '8toqnc p&uq Eto1oc nDp

t":',-ff'r*f
o

'o'*ti r-'l*d

-tl,
f

ti!

ltLtpdo uo-.auwnoe .sooql u!(J

'lncryu wo-u soodat up lS "'sonAe u-mnoru! io_w lS

".ar!qn! ap pro

dF* ,. t'l*4

*,","/

* .i*

Jru dqiryL

-Jyr

* ".et p

"

nl ,1o

'aiprpdry

pltfps

tipcnq uJ lryugwpd op io-1j eaupl $ alolda.rq

dP.to ps ptdotu-a1ood nq1

qulqcs uJ ntt-W apor n4uad ry 'anm,rd u1p Tncot$ qwM turrnuau

lu_DraY

rcobori in jos, l*ceafdr blitnd, *Alunecdnd pe reztr, rPcuunde 'n codru ti in g{nd,

Miro as e .fl or i I e - argintii Si cad, o dulce ploaie, Pe cre;tetele-a doi coPii Cu plete lungi, bdlaie.

El tremurd ca alte ddli in codri ;i pe dealuri, Cdlduzind singurdtdli De mi;cdtoare valuri; Dar nu mai cade ca.n trecut

Eminesc aceea e care arJ

al bucQ
cafe au

Por

rNmqfl

lumineez{}r

gl tffiturr d dte ddli

In mdd 9i pc dcduri,

Ea, tmbdtatd de amor Ridicd ochii. Vede Luc e aJiirul. $i-n c eti; or

in mdri din tot tnaltul:

fost

odt

Ciltrdnd $ingsrdt{li
De migc&oare v*luri ;

Dorinlele-i tncrede:
Cobori tnjos, luceafdr bldnd, Alunecdnd pe-o razd, Pdtrunde-n codru;i tn gdnd, Norocu-mi lumineazd!

Ce-{i pasd fie, chiP de lut, Dac-oifi eu sau altul?

populac

luceaft
era ufu
toate sublinia

Dar nu

roi ade e 'n

trecut

In rr{ri din tot inaltul: *Ce.ti pEsr ;ic, chiP de tut,

.Drc, oi 6 s! su altull

Trdind in cercul vostru strdmt Norocul vd petrece, Ci eu tn lumea mea md sitnt Nemuritor $ rece.

infiripe

*Td,ind in ercul vostru s$img INoffil Yg'Pstrtrc *

.G

eu in lum srea m simt +Ncmudtor Pi rccc.r

qa"-.
d-:\

PUNCTE DE REPER
Publicat intdi in Almanahul societdlii Academice social-Literare RornAnia Jund,in luna aprilie a anului 1883, Luceafdrul atela origine basmul Fata din grddina de aur, cules de c6letorul gennan niirard Kunisch in urma unui voiaj din 1861 prin !6ri1e romane. Revista Convorbiri literare,in numdrul din august 1883, reprpduce fdr[ nicio modificare cele 98 de strofe din Almanah. Maiorescu in schimb, in edilia sa, elimind paisprezece versuri (trei strofe 9i jumdtate) qi compune dou[ versuri, avind rolul de a completa lacuna. O varianti versificati a basmului, intitulatL Fata'n grddina de aut, dateazd din perioada 1873-1874. S-au mai pistrat patru versiuni autonome ale poemului, toate din anii 1880-1882. Pe o fil[ a unuia dintre manuscrise existi urmatoarea insemnare a poetului in leg[turi cu sufsa de inspiralie qi cu ideea Luceafdralui: in descrieia unui voiai in ldrile romdne, germanul K. poveste;te legenda luceafdrului. Aceasta e povestea, iar fnyelesul alegoric ce i'am dat-o este cd dacd geniul nu cunoa;te moarte ;i numellel lui scapd de noaptea uitdrii, pe de altd parte aici, pe pdmdnt, nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a pdrut cd soarta luceafdrului din poveste seamdnd mult cu soarta geniului pe pdmdnt ;i i-am dat acest inleles alegoric. Aceste cuvinte, deEi nu epuizeazd conlinutul addnc al poemului, oblig5 totuqi la o anume infelegere a textului. Ceea ce re,tine Eminescu din basmul popular, dupi numeroasele transformdri prin care trece poemul de la primul proiect pdn[ la forma definitivi, este ideea incompatibilititii iubirii intre fiin{e aparfindnd unor lumi diferite. De aceea textul va fi simplificat treptat, prin eliminarea episoadelor narative, tocmai pentru a nu abate atenlia de la substanla sa predominant liricd, intrucdt spune Tudor Vianu sub masca unor personagii strdine ;i a unor tntdmpldri ete' rogene palpitd inima poetului tn aventura sa intimd. Luceafirul /zi

in acesfi puritate poezia, iubirea ideali6 oglindl pabile t propriu

precum

sublinit

posibili
Tocmai

Ot

planul

limitek dati ct
Pentru

rece sir punct t

statirii

licd, a ori den

arde

cuvinft te pot 1 ometH

sub zor cu och

lui estr strdnt. ntazi t

lumina
atinger

minan dar qi mine-'

lui gi r

lrugpecnl

FJeo Buud nJuod lrupde e erpc ut elte3llqnd

!rylnr
-ap ugt Jopnl
el8qe

-da4 l efulg
e1

pugd

DJ /sns lDu tot pqau! as :rrJrurlduI rlplrrrqrsodulr efur4suoc ls rn1 -nsvr erElelsou elss pumlcou ?iuelslxo urp ssrugJ reru oc toJ-.aulut " uud rS rep nc utt4od lD-aJ plwtu ap # ,t11o.m8 rtri :unuoc unsep 'pulptpJ 13 ulptpJoeumu uud rs ptulullqns olse rop rolec eor?ugur -esv'rmwoc rnTruuo ? eece olse re serrml rcgc .rnpleepr 4.retur1u eelelrpqrsodtur ep umcB glue4suoc else ,euqglgc rnleJeos euluml ?l glruo^ep lergdurg ep Bl?d .rrunl gnop elec elurp eiuere;ry pzeru -llqns J?op rc (eruoJr ermdnserd nu m1nio1tdo, eeJerJcsoq .tug4s .e*o1;qr1 elre uac'gdr1c ?uureesul elentlrzp,pieyr ep urTd else ,r,1 1g -ruFJ?ecnl ? gl4se eere3rip;ug ep gieJ uiuerepq .fiauzptpuS rqco nc

-eoJorrn

otnlntue 'cuo&a4

'Uo{nq lop Dc p[ptqo nc.aDalcm e]sa ullgtpJ .lnlncorou erpoz qns

pupuDa

atp-u,n
n pqod ap pdo
o-trop t

cssr?4 0c Jolec e alerueJe rrunl I nolqel rm else nop e ?ousd 'auru Dc "tolunu lldr :cseueruo 1nuu1d uI eeJeuo1trec else ereEeleiu; ep elec emturg .adantd 1od a1 nu ng 1'saplu! ad uiaq,to* $ag:elqrsecc reru lrms r_nu ololurlnc

npua&al

-u)sap
uJ Inlnl 3 PIIJ O -JeA ru ap oal

'?rmcq
13 ego4

uI ncse
ecnpord
'eugruoJ

ueuuet
elen3

i
I

I
I I

Qn1

ellgaod 1* ncsaulutS
Qw eaw eewry u! ne

r-Duno"toC ap ya1afud, a8au a4) nop e op relec B .?cruourop Iro 1ryd '(a1oow rnD ap "ryd n3 /po^a!o^ ezoJJoru?leru reurrrd n lg"ll "qagD -oEue eere6rlgsul'1,rotu gia n7 ,a!A runs na ,1erydrny op IepJ llrglels -uoc elseu es rcr ec 'sues eJ? nu Inxopred leder ep 1ndu41 lcrmd mrm esdl uI 'elrurJ ufelrr. e eoc else g{uerredxe es emEurs ecsr -eoep 'pn4eEeu ermriou o else BoJlmrueu ogsug rmruoc n.4uod 1nruo 'psueS o pzee4spd reu eererdorde .cseueruo drqc glep lepsu JeoC eJecerJ ep er rSg Ie ezoJJoru?leru gnop elec uI rcpc ,rereolgsrl alelrtuq .ereilpug ptpolcru .cseueuro r$n1o1 eEeleiug e ered IugJBocn'I in*fd ep ererdorde 'a,M.toqoc neJeru ermdnserd oJBrueqc eeece op rrucor '"s eeuml ep epuudsep es e lgqedecul psul etse unuoc 1nruo .ppqrsod -Iur eNe ellrlsepr l eJepecce eJsc ep prgJ rrirpuoc rorm seJeruqqns ,.'.pua1ag

-ax!T1D!,

'ncsaroreyl nil1) ,,'ecet B JolunwaN

U3d3U

lwls
L

lace4ed

'lwg4s n4so^ lncJee q pulgJt

QA

pooJoN

lc

dpile nes ns U rc-cej 'try ap dltlo'efi gsed yq _,'

;1rS;-e;s

el ep elunslA n3 InJ^eleecn-l

/9/e

lutls

ag 'wzaod e E uple5nc eeury uJ 'p nc plrrtulod pu awnl o-t1u1 p16n1 -al elnpc 61 'pleuostedu elpcuel -ew nc 'p 6 'eeugwg aldoc 1o1

lwg4s

-u! eaqnt
u1

'easppd p nes erdoc eerco1p1dwgy

'ilqezlleaJeu d\o\otd

ilryl
'try ap
:1n41

uttd'pwo.to ap Upoc paq a(J pcoq vmcetd !ca4 Ingr 'eureod Joll els rmsJel rS pzerullqns ec Beec alsg .u4sep lnudord eerc r$-e n4ued rnlncorou eryoz qns ep psel ps .eipug es ps elrqea -ec eiun; ourind elecu cseftrgl erec srds sn ep euml else gpullEo ep opcurpormuroc ?erunl gge es gpugEo ep arDorure.lliplryepl euml uI o-pugJeJsuerl .elelqeliuelsqns ep puun ecrro sp aerlqnl gzeemda (gpu11Eo1ruec .ppurr8o-ede) epurfo prrsrcseurue eneod uI rc?c 'eteztleueleruep ep rorsordun eerecgfldue uud eelelrmd ?ruIqns B ep InloJ err-, nzull8o eiuezer4 .1ndecu3 ep rmsJel elsece ur rJo elFur leru ep pzsrullqns o pleod erec ed eepr ,srrr. uI gzeedrrrgul es eelsoEerq .1en1nds ueld ug eeunricegred ,ee1elrmd p*,og1qn, IJ eJec - apts aqu! oury * liulSs artuJ Droorcai a utnJ 7apc apot u-p.tpugu"' - giereduroc gnop elec urrd rS n ,guttpd o1'oun ota 'ppenp oli?ruJr.Je uud reop nu pl?lullqns etse rI ee}?lrcrun JpJeecnl ep srl ug lrlso8grpug e-s lergdurl ep glJ ptsoown{ oa.ra g :epaoa Inloporu elSesprgd F1xel 1eryerul rp ,..giatod u_oc p1npo
Tsoy

nun e plcayedu edoc pcep pyq -n! elewq uJ eepeA nu 1e ,e;sedsy ptedoel r$ eg 're eetw1tpw

tnca4
:lJn

u1 a4ilgnpsap nc eewj 6 ea4dec eelnd ynu pcsercweJ eleypnpt^lpu! olclN 'elellz apot ep eeunfidacce u1 noseurwl p1 eqlde pd es nu ycual -au E ycua1rcwe sp splu^nC

U'useq rrum Jolpugruese e5e plndscul .rupec rnrm InloJ nB eJ?c e;o.r1s eldu$ op etspecerd .ri.rgd n4ed u1! else lerurog Fruaod 'afiaduad u4uad nm rcnJapnur ,riprnq p Insararut "ap" gfn ine cury mlnzaru o1j1n7u1DI ap ofiuaxo otuauo !ryruot4tc 7n7nd apoonda JopiD Jotnlnl Da"n,mlpluJ pJDSa)au no DJa Daaco
ap

aqocsow rctJrl ratsacl pugutjtodo alioatc

rutol

'un
ti

o a$a

ncsamutg

Jfil* *p",
.r.

sd nu-l pot ajunge 1...1, i, veci tl voi iubi ;i-n veci/ Va rdmdnea
departe.

t -F ,r'i -i F *- tfu

+d
{*'

nf'-*,*I;:
'-"'ft
i-

Al

treilea tablou este legat tot de lumea visului. Luceafirul

h*t
'f

n-

porne$te intr-un zbor titanic spre inceputuri, intr-o incercare dramatici de a-qi schimba destinul care il leagd de greul negrei vecinicii. *:
'

.*;;-i-teoP

kt . -; - *
"'*

*;i.,

'T"tuiu#
f

ir IJ

- f r*-'.*uioo. i*-"""u'9i"" * aJ*r* *'

-&,* I's,rr{'k
't

::'"T'-rLfu;.**-H't-at'oL t {*.9-t r*L r*

tuT' ''

Este momentul cdnd, prin vocea Demiurgului, constatdm diferen{a dintre cele doud lumi care, pentru o clip6, p[ruseri a putea comunica. Oamenii nu-qi pot controla destinul, ei au doar stele cu noroc, sunt pieritori asemeni valurilor (Cdnd valuri afld un mormAfi,/ Rdsar tn urmd valuri), pe cand Noi nu avem nici timp, nici loc,/ $i nu cunoa;tem moarte. Acesta este punctul in care s-a produs intervenfia lui Titu Maiorescu. El a eliminat versurile care conlin ofertele Demiurgului qi, pentru a pistra forma de catren a strofei, a compus alte dou6 versuri, Iar tu, Hyperion rdmdi/ Oriunde ai apune.../ lTu e;ti din forma mea dintdi,/ E;ti ve;nicd minune.l, deoare-

tu4e l',
O wL^

' f4& '',* ,a

M

"t*

ct wJ

_* u l.*
*.L e

rr,n
i

,,.,

'

u*

i'Ln

;I

.u. . 6t;,tiJr# 'r*n;t;4tut'; ,tt-,

* fuGb .trno
i*

4' 6t

r*'

-f*'F/
_ tt.d,
* wu a'

ce superioritatea geniului nu se poate manifesta decdt in planul rarefiat al ideilor qi nu in cel al crea{iei, alfaptei care este finiti 9i deci pieritoare. Argumentul suprem ii va fi insi oferit chiar de ceea ce se intempld pe-acel pfundnt rdtdcitor, unde Hyperion crezuse a se putea implini, qi care compune substanta celui de al patrulea
tablou.

"f"'i TrSLtttt

-4'

'tt '0

. {, tr'4]j

'tt.1;6';''rx'*"t"

protector pentru fericirea celor doi tineri. Cuvintele lui m mai seamini insd cu vorbele indrdznele ale lui Cdtilin, din tabloul al doilea. Ele puteau fi rostite la fel de bine de luceafdrul indrlgostit, cici tocmai dragostea este cea care l-a metamorfozat. Acum intervine insd qi momentul tragic in care ea devine conqtientd de efemeritatea clipei de fericire. Singura qans[ este ca luceaf[ru] s[ le devind stea cu noroc qi acesta este gi sensul celei de atreia invocafii: Pdtrunde-n codru gi tn gdnd/ Norocu-mi lumineazd. Tot acum se produce insi qi despdrfirea definitivd a celor doui lumi: omul comrurn, chip de lut, triieqte it cercul strdmt al clipei, incapabil de a-qi controla norocul, destinul, in timp ce geniul iqi este suficient sieqi, nici 1...1 capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are moqrte, dar n-are nici noroc.

Imaginile de inceput sunt cele familiare, desprinse din lirica erotic6, sara, luna, apa-oglindd, teiul, qi au rolul de a crea un cadru

EXPLORAREA TEXTULUI
. t ,,"::t:..."".t.
.

3.

IdentificS, in aceasti primd secvenfd, elemente specifice lumii basmului. Carc crezi ci este rolul lor, in text? Fata de impdrat este, in poem, o prezenll unic6. Selecteazi versurile care demonsfreazd acest fapt. Fecioara, Madona, frumoasa Jdrd corp, floarea albastrd rcprezinti in lirica eminesciani ipostaze ale idealitifii feminine. Extinde cercetarea asupla intregului poem, pentru a identifica versuri care conlin sugestii ale puritd{ii superlative a fetei de impdrat. Eventual, pofi ciuta exemple comparabile gi in alte poezii ale lui Mihai Eminescu.

eqe 14
ep IqeJ
BcrJrluep

'su1?l?C 15 u119rp3 ea -ulp legpl rrJogeru rJ ruol ttugurpd ed'o1so oauarl u3 ""a11doc nun-r8o"rp ap "'acnp pt as lruRl?ecq ec dun u! ruelqreus{rums purudxe erpc dur4 ep ocrpq rm elso otso Dawart rq smlcn4s
iii,.S':,'.r !):;i
i.;

'l
I

'eqqur,
-eJ pt4st

i.L,!

!., li

'1du; trsece gurpd

Qzeel5e[l

ilrml

-xe eJBc elrmsJe^ Rzolceles '9rmruoc eeuml uI eJBoqoc es Ps Ie sc eeJeJec rS tqsoEgJpul ed eurm I-? ap FztUoJ else efurcesuo3 'puerrm Bs smlu r3psug ep oleJnzuec epeder lrms 'urrflpug erds gldse erec 'prpdu4 op leleJ el? uele ep eleluetuout pc p^resqo

'0I
tn'lnJ.]

'ecluorolu

-rxo rrpmryle le6ec e e{err4our o e1$esgg 'ap"M

pu q Dannrd

'6

aJD-u I

orfels

r$-e ep

'8

-oc In
es tun
:ufecorr

/'rop pu ptt 1i Uou uq)o rg /ap,moc naw ry1nqda1d V I,towo npl ppnn ap rop pW :lqa,mp e{ezues ptercoss e}so II II4q -nr ep'(47un ngau u0 ppo u1 'uzeod eqe ug ti e3 'nldurexe p!"Dwlrl'cugpo:epErt. reun lppEngpe InzBc uI ecnpord ra-s sues ep eJsqu4qcs eC 'rnpuourep eernud eucsep e nrluad eliecrptnues pclldxg leod ep esele'c.r"owlq cugpp llm1cruls 'prgdug ap leleJ ellreJo 1tms
-uoc e rulued'nm^ Fppq

II erec 'Irlqnl ele elr1erue{B gnop oloc enurp efuera;rp epp luauu aq 4"o{nq lop pc pfutqo nc
'uIIglgC rn1 e 'ereolpnrm efuelces urp 'eoece nc es eere$.rfgyug predulo3 'aio"q apa"rcwow'a1oo8 alalawn:J?q?N ngs pped
-s ep
15 p1e1q1qns

EIPSIn ep Pluo umcY

.L
'1pso3p

else mlrupJecnl e gcluowep eeiesnumrg

I? FOI IIu n
rupec sc!41

Epre6 ep eulFed'(mgf) ilzaod

ugdSncni

sdacupd teftpe e

eergrgloq

'e4qnl ep 1nln3ueurpuos ?erepetE gzeezuouelxe oJec Inlnte4Jod ole oluoruelo oloce pclJlluepl '(ownw a$a Mt-Dal -doou,toJ /nau K4Dt a ala"mos) pcruolnld elso enop e'(natow a Daw-pulruil gi paw lppt a$a 1ruac) pcnmldeu olse gzoJroru -stetrr rrrud 'al!qn! ap pJo o n4uad er'cru6erl el eiunusr B ap Bs leJls? pu?cql 'utmrsed nfplrsuelur eere$erc
g11q1zne1d

?eln4s esnz
30ec e
IS

.ru - {roo" !m|lm

dacoc

HE

ruIlqns ep ne rnlruPJeecnl eI? ezoForus]eu ?nop elec FIoJ 'p1e1eder Inl eJrsoloJ ?zselrlory "'atnd aptn fnuDor -oc l"'pootot rpugt un oa,ryd :natpd, InqJoA ep grreum ss ezepodr rrJ rnlrupJ?ecn1 ppS{gug eeJerrcsep elSefosq lqood

puuld
-gJ?oq

-ndn

e'p;o
uduoc
snpor

'eteq:od gnop elec e4urp elefuer -eJIp IS elrrgugtuese e$epqqg '1nlrupugt p1e4:od'szo;rourul -eru gnop elec e4urp eJcerJ uglmduroc oJBc elelueruelo pcrpuJ 'rnlruPJecnl 3 gzoJJorusl

-oru nop s-op ?ec rode r$ eurud puudnc eJsc eIeJoIs gcrJlluopl 'cqrr?ruoJ rnlnmurEetn ecgrceds eluetu -ole elle rS greumug 'rgJeecnl IS pleJ e4q pmlptel eurFd gzeeu -ruesuoc e;roc amdpr ap p{natw nurEeurl e{ecgruuas ploleg

ls /'? /'truqu 'co,tol

-ntuoc

NCSSNINg TIYTII}II

'lxel ul lercuoc r.nl FIor pzeezrcetd iofusrrces lolsece Flnqep ug to1 -ceuoc eeuerues? rm pcrJrluepl 'rnlnlqurssus a}?lnm eJeJuoc ps
n4ed
oJ?c rJolceuoc Jorm eTuezetdpJ?secou lncg; B oc aeec 'efuerrces snduroc else ptptoacrT'nmrsueunp IJBur ep ureod

eluer

'lplul
-?ule

qp

.I

ItuPJB

IIS[Od

t!,

t.:t{:i },i:,:}

s'

!}{i i5

oau?l

[*

in ansamblu,
3.

partea a doua a poemului este o idil5. Identifici strofele care descriu dragostea in lumea omului comun. Substantivulnoroc este repetat de dou[ ori in insemnarea de pe

5.

lnS
ulna

joac

4.

marginea manuscrisului eminescian, ceea ce subliniazd importanta acordatd de poet. in poem insd, termenul apare prima oardabiain aceasti secvenfd. Ce semnificalie consideri ci are? Scrie doud-trei enunfuri in care noroc sdaib[ alte sensuri decdt acela din poem. Comenteazd sensul exclamaliei lui Citilin, arz-o focul, raportdndu-l la modul de exprimare al luceaf[rului. Identifici qi
alte exemple ale limbajului o,omenesc" alpajului. Care crezicd este motivul prezenlei lor in poem? Versurile care se refer[ la Cdtilin conlin frecvent diminutive

bile

cu,

6. 7. 8. 9.

citq
Osc
RoS

Cite

clrii
Aco

Legenda Luceafdrului, Biblioteca Academiei Rom6ne, ms. rom. 2261,i 198

6. 7. 8.

(copila;, obrdjei, bini;or). Exprimi-fi opinia despre rolul lor in conturarea portretului pajului. Identifici secvenla in care Citilina igi descrie visul nocturn qi aceea in care se privegte pe sine, cea din realitate, pentru a putea compara cele doud lumi intre care penduleazd fata. Consideri c6, in acest moment, Cdtilin este capabil sd in!eleagd frilmdntarea fetei? Argumenteazd-fi r[spunsul cu ajutorul textului. Motiveazi alegerea comparantului stepd in comparalia zilele imi sunt pustii ca niste stepe.

cir Mol

inn
Pre(

Exp

frel

dere

phr

10. Indi
cdm

ofer

11.

Porni luceaJdrul.

Indi poe

1.

2. 3.

4.

Enunful Porni luceafdrul crceazd" legitura cu finalul primei p[r{i, intre care s-a intercalat partea a doua: $i se tot duce... S-a tot dus. (I) + Porni luceafdrul. (III) =+ in vremea asta ... (lI) + ...este sara-n asJinlit. (IV) in fond, putem acum mai uqor constata ci poemul evolueaz[ pe doui planuri, cosmic (al visului) qi terestru (al realitdlii), care alterneazd,insi, pentru a oferi necesara varialie de tonalitate a oricirui text de mari dimensiuni, dar qi pentru a se putea infelege mai ugor diferenla imposibil a fi depiqiti dintre lumea aspira{iei qi cea materiald, singura in care omului ii este hdrdzit sd existe. Secvenfa descrierii zborului luceafdrului este o cosmogonie, Separ-o din ansamblul pirfii atreia. Ceea ce doregte luceafdrul de la Demiurg este sd se nascd Da, md voi naste din pdcat, promisese el fetei de impdrat la sfdrgitul primei p64i -, fiindci numai cine se nagte poate muri, a$a cum numai ce are un inceput are qi un sfdrgit. Este de remarcat cd in acest moment atitudinea luceafdrului este a unui titan, aqadar a unui revoltat impotriva condiliei sale care il condamnd la singuritate eterni pentru ci este altfel decdt ceilal{i. Identificd versurile care con{in aceastd atitudine. Atitudinea Demiurgului este a unui inlelept care argumenteazd, nemulgumitului eroarea comis6. Selecteazi versuri in care este descrisd fragilitatea fiinfei umane. Ce motive specific romantice pofi recunoaqte?

...este

1. 2.

Prin

ninr Cor
acel

mol

Exp

lut,

3. 4. 5.

Pen ra$r razt

Prq
fele

Mo
stet

Ulti
?n&

-v
se0

acg

Peq

tmPpocnl

Qlpp

-u8IU else e
gzeeTr
'll1e11c

Erupd iltlc p-s opun ,g;Selncng ulp'ncsaJoley1 lnl eseo

.gleulJ '1nln1xel uiuerrces Inlquresue e1 o-puggoder erdsep erurdo ri-pruudxg .FInJgJBeJn -I ot qum ag osnrclssedre4 puIJIJe urnc 'e1ege eueod ,pls1,4 a.mspdau ugs ul "tur ouL4 _ (cpan nqau uD ppo urp rnlqnsoEpryul e{erdse rS else rseeece
tS

es ericenp r3eeece

aca.t apol nl rgwpr nJ - pssolg urp Frrurepur 13 gldeerpq .acar else mlnueod 1e luganc 1nturln

uI

'JOJOU

n) 0a$
tr

-uoc I munt ep el tlmur

le.rgdug op lotoJ ruelep r-B ep rnlrupJeecnl FZnJer gzeolrlol

'n 'g

el

lp'r

- trDsi
'eruot

'gleq
efuere
IJEIU

-n8rnrureq elelurlnc

'erede eJec uI .ureod urp elei -ue^ces e4urp eJceuut )oJoa InFlug^nc eFmsues Ezeeztcetd 'I Da,mosptls utp'"'pma4acur ozDJ nc ac aLrclA a4{ap nW /azu,t nun u3 pcoof as ec ep eeurEetur nc e{er lntodwt ;erd InlrulJ -eduroc 16 pgtn IJ J?-Ii .rolunsrel e ere8eleiug reru rulued ,coJolt no ap$ "unq 'gJorJelu eiue,tces uI elnsoJ JDop nD la ,Vq u11y'eiueregrp elsec pclldxg
rS ereperl

.eged eur;d urp 'ele elurp eleiuereglp selece IIIqls e ru1ued nc mlnureod e gleur; eiuerrces ulp leleJ e{ecorrur predruo3
erJPrruoJsu4 relsec?

"

rulu
C

I?)
D-5

ro6n

In^rtou else pc rJeprsuoc em) .alopq ,fiury a7a7d nc ndoc rodu puru -elep re ouaLn7 lop e eec else ropirpo8grpul e eur8eurr BrurJd .I "' Ttjugfso u-D"tDS a$a...
'mlnureod

0D"
"
IEIUIJ

apuz
IruOt(

e e1eq e eapd gllru]suoc else eJBc ed lezelrlue r11od pcrpul .II 'afiM u-aplnsut tg p.mppd nc njunu m pS as /anrug) p o-dnp o3 7yn? tapcD soll nop ps !a,U ornln8mnueq UoJo equl llrqets eleod es ec umlp8efpcpul .0I
1i

nepg

rn1 epue8el

'rcu 1em1d

-eiul

-eA uI

ep reuuoJ e rB ,a\uutpd lnrrglelede e ?AperrJoll eeJrsoloJ oJep pugle 'Srnrureq rS uoued,{g e4ulp lqrode J gzeeznerd .6
JpJecnl rS Emnueq e4

eru
1$

-urp 1n3o1erp uI rysoloJ ,uoped,(11 mleumu e{ecrpuures

pc{dxg

.g

u:

uI rol eAIli .L
Rc tz

ecnpord es e'o ercterterurou ep eier Jlt#ffjff-X'j:T,ffi 'arroow ap nryryp ap gia rotz! ry ppJ :gl1e es erec * /iaf uI Iqxeluoc ep ?rueos puguli ,lepgqns In1uglnc zeenlueccv
LTryC

Is gcl

7a 1in7o1ti

-nmruoc Fsues ep ns grurJ ep plurruJelep else Jol eeJrlsou 'aqno lapc lulqnJ /auauaso Jugpo un g /aqnos rat2? aps o ctwlu a nN ,;lmsJel
eleJolgrrrm eJl ecol nc e13e1r3 erze o d eEee.4ug elSellc
.

.EJ

OI

'9

lgcep
Lerey
EIUIJ

'erecguelc punq rtu o rulued 'eurEeurr E4seece t* co"tou nc ap$ roop no :a'rny:.3;n1rue( elieurge e4uJ grqpEel o elSepq

-q!
ed ep

.eueum -BlS 'relels eufiunl uI plJe es 1gc dur4 lg] ..gtrsrxe,o 1g IeiullJ eepllp8erg eruqqns e nrlued atpr raui Tnuadwt rs pcoo{ ,J as ec getd ep InlrulJ eeurEeurr erJcsep Inleod natoosycg a1

's

9CIJI

iffi

. ,

i-:

"'.:': )-',

DENOTATTE gr C0NoTATTE
Sens denotativ - sau comun, propriu, nonsubiectiv qi unic al unui cuvdnt, din diclionar. De

exempluo substantiwl odor, conform DEX, L Obiect lucrat dintr-un metal prelios (tmpodobit cu pietre scumpe); giuvaer 2. Ve;minte scumpe ;i alte obiecte preTioasefolosite la serviciile religioase, iar substantivul lut inseamnd rocd sedimentarii, galbend sau cafenie, fotositd tn oldrie, tn constntclii ;i tn sculpturd; argild. Sensuri conotative - sau sensuri suplimentare, figurate qi multiple, adeseori subiective pi variabilen rezultate din context, ale unui cuvint, gi care se adaugi denotafiei. in sens conotativ, in poezia eminesciani, odor (O vin'! odorul meu
inseamnd

nespus...) desemneaz[ fiinfa iubitfl, prefuitd, iar Iut lnseamrfi, cadavru,structura chip de lut avdnd, rolul de acaractefizacondilia umand - fiinfd muritoare, pieritoare. Unele sensuri conotative sunt cunoscute qi utilizate ca atwe de to{i vorbitorii, in timp ce altele sunt creafii individuale rezultate ale invenfiei creatoare a scriitorilor. De exemplu" sensurile unor substantive precum leu, iepure, vulpe, dac6 fac referire la o persoan[, capdtd in mod general conotalia de nobil, mdrel,respectiv, Jricos qiviclean. La fel, in expresia razd de speranpdprobabil cd niciun vorbitor nu va opta pentru sensul denotativ al substantiwl razd - linie dreaptd dupd care se propagd lumina -, ci va percepe sensul conotativ, cel de speranldvagd.

Dup[ modelul razd de speranld" indicfl alte trei-patru cuvinte/ structuri care s-au fixat in limba romind cu sens figurat.

1.

4.

2. Scrie cdte un enun{ in care cuvintele/ structurile a se aprinde, a tremura, cale, stele cu noroc) cerc strdmt, sd fie intrebuintate cu sens conotativ.

Selecteazi din poezia Luceafdrul o compara{ie gi o metafor[. Explicd-i sensul, in c6te un text de 8-10 r6nduri, finind seami de contextul in care a fost plasat[.

Identific[ doui-trei figuri de stil, altele decit compara{ia gi o metafori. Explici, ln fiecare caz, semnificafia qi rolul lor, in context.
Selecteaz[ strofa care [i s-a pirut a fi cea mai des[vdrgit realizatd din punct de vedere artistic; motiveazd-fi alegerea, intr-un text de 10-15 r6nduri.

5.

Explici sensul urmitoarelor sf:uct:sri: ochii mari, bdtdnd tnchipi; Din sdnul vecinicului ieril Trdie;te azi ce moare; noaptea mea de patimi; tmbdtatd de amor.

3.

6.

FIGURI DE STIL $I PROCEDEE DE EXPRESIVITATE

Expresivitatea este o consecinfi a funcfiei gmotivl a limbajului qi se realizeazd prin mijloace diverse: fonetice, morfologice, sintacticl, lexicale etc.. Ea se poate manifesta ca fenomen inten{ional, fiind o caracteristic[ centrali a stilului beletristic, dar qi in comunicarca curent6, uneorio ca in cazul onomatopeelor, efechrl expre_ siv nefiind dependent de context. Se poate vorbi
de expresivitate involuntard, c6nd efectul stilistic al unui enunf se manifestd spontan, acesta 7!

nefiind formulat inifial in scopul oblinerii unei valori expresive. Este cazul mai ales al textelor aparfindnd perioadei vechi a literaturii romdne, secolul al XV[-lea qi al XVIII-lea (cronici, scrieri religioase), dar qi al comunicdrii orale in
general.

ldnc mp flq,s nv-t ropugwD nqco,puryfnutpcu3

ti

uI eler
'gcluore

a#of, D^orqwne 6 laasopg q alioy D^Drqwne :D^oplow ap pcsDaslp?D lDw as nu os Dc ,a4uau -od uluad hptqwnp Tncpl no ap ,ppulq7 wupw -as nD ap 'giugp nr lDrD # no ap ,Bryd 4 $a1 ad snd no tgc 'pcsnaiaT onj 4 ycptno nqor ailnw $ 'Ui4 n) amoqzp,t tnuo nD rro aqnw ap ppol uopSog nps p11[nc # ung pc ppol uotag.a @7y lnaoau9ndpT ppo^ n"ryuoqty rnl Da4ooru aq'eqcetg eroEug)
'ptlplz psugp ap a$D!
ac 'DuuDIS 'os natqspupw 4 ryodo"t84 nv-l a$mc 'iltnw no # qttp.4o nD-l ,11j7n n4gcap npt .g

'ndn"4 7og Tu&au no # 1ogfiun nD-s tryoq nD ar aqz 0I pcry 'UznD wD olocn piotap Tsolnn ac rac DI ap wncatd'pctuzoot? fi oat aqtnout nc Jor ,mlncotp snp nD-s ti Todp.tc nD \olluprllgl ri to1njoq dnc # u"ryj .ro11un!cptc!.us 1o ti .to1uptnqtn1 pto1pdacug 'p.mprps pqtDg pc ilO aqsadnp aqsa,t

lruat nD 'y,uati Jotsa)o pco1[tw urld

.v

.S

'Flnlnu

'euguto Jolelxsi

Ioun II BISaC?' -ps In}

nc

ti

-rfuoc erdns qie^resqo rfeceg rilepe3 rolrEeloc ufeg ug elrrorJcsep rfrgc orol ulurp n4ed-rar1 .V 'sns r?ru ep eleldurexe rS ereperl ur rV.guguroJ

mut pind nu ps Ds-puwDop ps-npugwat...

QxSauguny

y.tpj

rolluutop arurcrsJ'ncsedo4 np"U)

'a,t8au 11171doc nc rqp uow tru,ou. Tsot nV 'ruzpl nn ap piutpatc n4uad 'nttJart snpl no-al nD N oautp

emlBJeII lS equll el eJBnle^e ep $et mun elets{nz -er lrurud 1|e ruurcol eJc W smc ep eleJo er1rlrp Brm gdnp ep ezned urp eJeJsourle ,rmpugr ecez-1do uJ 'rrrserdxe retu trgc poru rm-4uJ oepcseq .t 'rericeles

ap 'D^otDrJ Dl ap ln no

!!n!oq slww

Iltlnoru'eged ug zec enece[ n4ued,pc11dxg ,Z rmlelru

'sns r?ur eleJorrmue ufp4nrserdxe ele
u

-ugr sI
lcrlsq:e
I?IU 333

Tsol

-urynqatd yznD nD-s aunutul a,nc ,oJ!.DSaq ru1dwn nD-s a.tooqnd 'a,tout ti u1p 1w"ta1a,71ia1 tq,c Tugwow 'aryz ln)a4 nD Trtnw no ac pdnp .mt

elesJslrp e4snll e rulusd elvrr4od eldurexe ,e-1y ewlc uI elrpnts ereJelll elxel uI 6pclJlluepl .t

ozEa er

l9c0p e

(e1erEem3

Quploaan7 'ncseunug I?qlnfl "'lugttt apa^E ,7zo apaty:e{uedar. QnaoT ncseuFrrfl w\I[N' i,"wi! U, ilaqnz uatn71 /n4snqll roltrpoc :ec1do1 . In?D1 :cllcEluls Ia^lN

uI Inlxs un elec
-eduroc

.1'1) luouaSo7 Upw \os"tvl a.myg iQcpau pdnO 'nqJug uo1\ "'auolp1d tzoc puncipa!"' :elrlerc -erdep ns esF-rurdord ele.rrrplueu6ne (q (oa1naq ny'elerte:rzC .T.D illqclnl FIaUIw

Q11oatooqtcg 'ncsernulg Ier{II [) 'atootcrd 4 lryot pqoe 'aur| 'au! 'au!^... :acuyocrds ns eABEJ?u elsiuerrces qJ luezerd rnlndunl BeJrsoloJ o

'p*ot

(lntplnaonTtncseulqglla4r1lN),,ptotpsotg".{
oatd

eAn.
alun -uedqr
-ads a

o"'

:nlosqg mlnlnelJedns els errrJoJ .

'au! ap aruluo JnpD lu-nu ps ,D4nu p?t i-nu ps 'giaryd a7 $ pqoa.4 o7 und ax ps wn-a $iwts l(1up1[wcn7 lrcsermrg Fr{${)' . topda ad oqncsn fvg :elqro4nes esz-npdord alsrulnurqp ( :JOIelUrAnc SoJerruoJ ur . eqcelso3)
Qnaaau$ndpT ntpuoffiIv,rzzn
r8e111

"'lnunausnQr7 p&ws lp1tlocosau

...ap)

aqnn

i(1a nmos

(a y o ua 1n talfia 7ry\' a ta4uj tr-1w' a.ln3,'V, a c a z a1ouo1,tJ $ 11tow ua\iaw pnoN :c:4e In^lt?p .

:cpo1o;rour
(1
.

1e,,rgp

'rrt1ce

nanoqtc g'ncseuurg FqIIAI) tjodpc s rnlarno s

rncseqrnlg, pqlpq)

uI Plp
'alndal
'n1due

-aog'ncsermug pq1ltD Wop ug dndry rpg ,auwoop iadaj ,n1 gt nu 1'n ad DuDw puound oc utnJ : qe eleurelsslq'epdecerdrm oelgleco,rur .
.9lepr ed eruosqcug

to ri nutwnl a1aug,tt ulp ,tg yiods 4 qaqar Ug^ -zo-s 1i pJnaq&q 9o|1/au;n1d:- :aylferolJl r:
$ mptaa aa 7

e$\nzr
'11rotlqt

1eutupuoc

ipiau,leraosrqcr4

}Ims 0l
-nur Ein

USa

"'plptD as uowap un F!^ u-Dutnu wnc sown$ 'O :(r1tuBrycs gluolep) elgicefre1u1 .
Qqnpaldatnosryb
"' ilButJuwpz b4a :NS
..

anuapo)D'alngs"nttun iele6ug e - pnlap ol lqrc^ o'a1xa7 aEpq o ottptzqoc o,tfu,ttt r :lnoEre . :IErlxel lo^lN .11)
@nptatrd atoos!"trs

oeler8ure3'1fi

O',

pug^?
J?I .PI

g ,e1qEeru3

:ocaalpz-D)

''alawop'ap pc"", :"tD! lg ...,1rUnawocop,aJDp -wt pcuufind p'ayqnwEg* :,tD! clz ssdrlo .

wup

-uarpzruo"topoq-laofipoU,g1ysod rtutrj' ttzrlq nc tnps !-a7ia1ndy4cru; :eleedopruouo .

ad

:t$OuoJ IO^IN

Ulfry,qsardxe ap !.InIaAIN

la Cotnari ;i Dumbrava Ro;ie mai gios de Roman. $i le;ii tncd nu tdgdduiesc, cd scrie pi tn cronica tn letopisdlul lor $i apa vorbesc oamenii, ed, pe cdnd au fost ardnd cu ddn;ii, cu leSii, i-au fost irnpungdnd cu strdmutdrile, ca pre boi, sd tragd, iar ei sd ruga sd nu-i tmpungd, ce sd-i batd cu biciu;cele, iar cdnd ti bdtea cu biciu;cele, ei sd ruga sd-i tmpungd. (Ion Neculce, O samii de cuvinte) a. Citeqte, aldturi de colegul de banc5, cele frei texte reproduse mai suso exfase din lucririle unor elevi. Discutafi gi indicafi tema fiecdruia. Identifica,ti procedeele de expresivitate, grupdndu-le pe

fdrd nicio mild, Jiird minim de confort. Omul omoard ma;ina omului. Hai sd spunem cd existd un soi de incon;tienfii a nenorocililor de ;pdgari de prin primdrii care nu se uitd ce mama-mqrnilor lor de asfalt toarnd prietenii lor. Hai sd spunem! Adicd, e unfel de hazard de necontrolat, unde stratul subpire ;i prost de cldtitd, nurnit asfalt, e furat de sus tn jos, de la primari pdnd la ultimul muncitori sezonier angajat ca sd asfalteze ;i drumul lui de acasd, de la casd pdnd la toaleta din fundul curtji. Sd punem, deci, problema astfel, intr-o ecualie tdmpitd. $i sd
construim altceva: groapaJiicutd de om. A ornului de la gaze, apd, canalizare care dd cu asculitul ;i

de om sunt groaznice

niveluri.

b. Alege{i-I, fiecare, pe cel care vi s-a pdrut a fi cel mai interesant gi motivali-vi op{iunea, in
5-10 r6nduri.

c. Schimbafi caietele qi faceti, eventual, observa{ii despre textul colegului. A. in Biilltilre[u, Ion Ghica poveste;te curn, la tnceputul sec. al XIX-lea, boierilor le lipseau

6.

banii cash. B. Fald de cdldura din pustiul Atakama, tn se prefacd muncitori pdnd la capdt? E greu de inSahara e aproqpe o pldcere sd te plinbi. E aer leles. Bine, nu intru tn eterna poveste a lucrului condilionat. Jdcut prost. Eu vorbesc de ma;ina mea care a luat C. ,tria din Star Tteck numai prin gduri de gropile astea in bot, tn mdruntaie, in tobd, tn vierme circulau. Ce v-ar trebui ca sd lefaceli concauciucuri. $i mai potvorbi despre un tip de gropi, curenld? Ni;tefleacuri: un mijloc de locomolie ;i cu urd ;i cu rdzbunare! Groapa neputincioasd sd gdsili gaura. iscatd din cazna asfaltului de a fi la nivelul D. Baltagul este un rornan poliyist fdrd pocanalului. Cdtd putere se irose;te tn a aduce, a lili$ti. potrivi ratarea tngemdndrii gurii de canal cu E. incd de pe vremea lui Alecsandri, tot roasfaltul. Pdi, cdte cuvinte sterile pentru neputinla mdnul ; tia pulind francezd : mdcar un furculision, romdnului de a-;iface un bine lui tnsugi. Sd vezi ce un culision ceva. mai rdd muncitorii cdnd dai de fundul gropii cu a. Citeqte, alituri de colegul de banc[, toba ta proaspdt schimbatd. Ce haio;i suntem cd tn textele reproduse mai sus. Discutafi qi identificafi procedeele de expresivitate, grupindu-le pe niJiecare an uitdm ;i o ludm de la capdt! Groapa e veluri. uitare ;i;oferii, cum se mai bucurd ei cd au scdpat, pentru cd ti a;teaptd altd groapd! b. Alege{i-I, fiecare, pe cel mai expresiv qi motivali-vi opfiunea, in 5-10 rdnduri. (Claudiu Istodor, Gropile de toate chefurite) c. Schimbali caietele qi faceli, eventual, oba. Indicd tema textului. servatii despre textul colegului. b. Transcrie cdte un exemplu potrivit pentru d. Realiza{i qi voi o asemenea,,culegere". a ilustra, la alegere, doui dintre urmitoarele nive7. Scrie rispunsul la fiecare dintre urmdtoarele luri ale expresiviti,tii: fonetic, morfologic, sincerinfe, cu privire la textul de mai jos: tactic, lexical. Niciodatd nu am crezut a scrie vreodatd c. Explicd modalitilile de manifestare a exdespre gropi, dar nu despre gropile din pavaj presivitdfii, in cazul fieciruia dintre cele dou[ Jdcute de ma;ini, ci despre gropile fdcute de om. exemple. GropileJiicute de ma;ini sunt calme, rotunjite bine, d. Exprimd-{i, in cinci-opt rdnduri, punctul de din pricina faptului cd existd sirnlire in rolile ce vedere despre textul lui Claudiu Istodor, utilizand, sapd tn tdmpenia de asfolt, pe cdnd gropile ficute la rdndul tiu, resursele expresive ale limbajului.

lasd craterul tn mijlocul ;oselei, crater dua Jdrd rnild, nefdcut dupd chipul ;i asemdnarea cauciucului, tn rotunjirnile fire;ti ale /irii lui de cauciuc. Groapa Jiicutd de om cu asculitul e o sminteald unde tli rupi toate osiile, t;i bulepti toba. De ce idiolii de la apd, canalizare etcetera nu-s tn stare sd-;i acopere crima asupra carosabilului, 6upra trotuarului? De ce? De ce nu-s tn stare sd

'mF
?uBzTI
ep

Fp
e

figgp);;zeod op nps tnuntol

ed elc;11 lpcluoJan e;iec;peg

elsobe4

?nop
-xe 3

psreel5au ap e4qny?u o ec ntseulw1 pWW naur nndwncg

3't)tH \rJtNou^
3C

zulqlslwsun4 o_pugcpt,ojuauadxa azanpalqo ti-ps ntoa.au iutrs rD Taod Ttuaop i"toc ,uouad,Q1 ap psltcs oamd "rr EssoIC .1tnta! ruw 1ac p&qc og

,)n"r",

-qs 'c
-a^r-u e

n4uedl
.L

a ?.i# M.v-*4* 4,,7a1a-- ,,2

Eatt e---rz t*z I 7""-n '-nrtur/l2

)ISE

(awn?
1odpnst

---% pW *

"ora1ri, -a1dwoc" as ,pnmcuntpzau pcllsltJr arwouolno n" ri"p "*rod tnrg;uecn1 l,f psso1g _.(, "md .to1pc sounc parqns, c1do1n Tain nc Tocgfuuapt) mlmaa7 ntdnsp pcryunutor ,rjduruo" tio)acp alp atg,.totzJ 'ctutouB aqiaqso.t RssoIC ac Daac euo&aln pru1"td -xa lnre1eolnl:yiauguot ppaod ogtorsJ ulp.1e1recg BecJrtr l py e efeuug Bereotgrrun udsep erepel sp Iqcund ri*uluOxg 'TntptoacnT mpueod e sler1 e eelndurp eJ?lrurs epurEeulr ;S J oafiosws rnp cruoEorusoc Inolqq e4r{ eriuredruoc o gzeozllseu
rg

;-J,,,,%1

a otloat1 acuuowor a^uow # awallFrpq ."r" *Ti?J;::i"i:A"{rii.rS"-*iot

eelnd re-ri erec ,unprl ru1ud-rer1 ep euer8ouqlq o -uezetd.ncseururs r?rrrhtr m1 reredo
u! ptc utl

.r'#ffi::*f:lJi#
else

polpul 'euercseurrue rerieerc e gzelurs o lrlocos

yntploacn7

Hl

nc 11do,t. at lzat oj41ntu

.?

rc

salajug tsacn pp wo-r ti sugwpd ad tryntual Dr.toos -ploas arsatod urp ry1ruplnacn1 Duuos pc Tntpd o_s 1116 ,rn1n1, -od edururrJe,rutBed pnop-eun ep nese un_4uJ ,p*"lieuttiry

"""t;:ffi d;:fT

o 'acnpt pp^lu
ps0out4

IDrm

'g

|dot8
D

a7,

ep rorrrnsra^ Inlxeluoc
pzeelt:rtour rS rnlnlequrrl
I

u! cotoumro,ug^nc

u!
Insues

'pqo,

wnl

.1eod e;1gc ep rol eeJrsoloJ el]II?Jo ep etuetuele FcrJDuepJ .p

!rynrcnl
-u! ap ? ps an4s
'!rynllqDA

i
;

so dud ap

yo sr ulp ryn

r"#::,fi::ffifi3ilfi3iF,:H1:

n-rluede*4xeorsecselsesolo;t,',#nf

:#;#Z',#::Ytr:r:
RzeezutolN.e

ut s-nu
'nqoy11ia

nc'fiauzptpu! lql,o nc,uoalcu. purrJ Bc .rr"r"p etse uqptgC .q 'elellc elrmsJel ug urdo.rd Joletunu esJrsoloJ roe

oaptry
AP lNT

-n0c

o-ar,

FncD'urrptpcrgTipco!o-z.t",ur'r::;;"#ti*t;:;;:l#:: //
'ruau,tru 'DullptpC Dl pu!^Ud /toq1pugd pznaiyn!ag

.mq ap g yogfu1p /sod1"rd gsaryqdw_y tDlpg yioi f?qro.t sod pl"mod ac {od u2 "" //?szu DI ,toquasary a7adnc a7du3

aq 4.to[nq lop Dc olptqo nC /7gqco

,c

Touf fpruq
iauzptpiS

p"tpl lnp

ti

radnet

aJ

/amnr

lqnwo ps ls ' 'lcap'ua

psDc Dl a tofo&uo

(;15e1od1)

ncsoulutf ;n1 ;epgl;doc eseg

/'psor ap pdoc uDapL4 DtsD oawar| u1 /,uttplp) :4wjr,c JolenorcrrrJn epundspr e ru1ued eImsJeA efuele nc el3ellC .uieEnserrur lerm Bruq ruelep eleod gfuue, g6n."! roproqe1,. erdsep spn uieruroJur leJlse
'uercseurrue,,clleod
1n

erydg? eelnd ren 'elurJ 1erruoJ ure8une-ln1ueruoru ug pugd ptptnacnT trnce4 orec urrd elrseccns elelu?rJel .elelduroc " "rqatadg e smcrssedred Ielilpe Ie oile.q F Imrmlo^ 14,egerpuun

.I

ol ap 'so ap Tsotd prozal a -audpu.a

nu ail)J !

ilivct-tdv
YrNsUnC SUVn]vn3

piuaui

ps

lDH'!

wlulu p.

oersurm

'ncsgu

(eOSl) o11ody et pcseotq et eO lolB^B-l e-'f

eugupr'1
rS

ptusm

-oqcs

FI
esE

upqs

-elcBJBc

preder 1 a$elrqer
pugdruA

rrJerJcsep oleJc?suoc rufed eleseoJerrmu uud lderq 'pm1ps -pll Etseec c4se1d Iru Iec pqeqo.rd gurudxe aqiamco1 o arDr pl -Dutluo a$a aulc unds riti Dulnz!^ lw-aUJSaO'cez1egln1 e1ieurgy 'p1,r1pq rS elsece e4ul glcerrp grqgEel o puryqls re 'rnlnrpeur rrJerJcsep r$4eer rrJolrrJos lepJoce ne plrqesoep elfuele O 'elsryeJ rm ep eluepuedepur repeSe epmdq rS odurrl rS nrieds 'p6eueur lrunue -o-ruele rmlgsgr1 pugluezerder 'ocrselc e11mdp er+urp rS "errqesoep ldey ep etse Blseecv'liplqenpytlpur ep urind 1eu 13 ilruerl Itipptcos ecrlsrrelc?rec erruum ropmdp Inlpqs op erep?cerd nc dedncoerd lsoJ n3 IIlsIr?eJ 3eec3 eo 'pll\lc oa"ffils azalncaoc ps'cezlegeeunds umcerd 'erec gpuusore,r etm{clJ o ezeeJc ?s }soJ u ro1 ufuuop rep 'prr11c1; '1uepr,re 'e1se 46qeer IIJoIIIJcs ep gsucsep eum-I

'1!^!c

-uI l ep urrdgte,
-lUta DEi

-n8 PJsprl

etsg 'lnF
;eur 13 9 INI InIPTU
eJecorJ

!rynpoC I Iec op edeorde IBIU lgc IJ Berop 1g'nydurexe ep'1eqpue1g erec ed'ruqos rS leuosredun FIIts uI sole Itu e$epp,,r es els{eJ eArJJeu rerr4cedsrod eplrlllcelqo'elelleusJodureluoc u1 erepgcerd nc Flelngc glercos crl"uelqord nlued erudncoerd '- fizp^ ptup -orJtu JDp'ruapu4n7atd Ttiwts agfps :aipatc rutuad nazauun1J atsa a) Daa? ps o,tado n4uad ag[ ps amqau lrysluo gc ?utrrJe ueqneld - rnl -ruolJu B pluercsruuo euilzrl'elelrcrprrerr r$ elrlereu te,rqcedsred eelelrlrlcergo uud ezeeztrellarac es uslpa,t JJelU Fluemo

-ruu PcB

IrnlFsP.{I.

'96I uI gze1'nc
reue el?

'eruo8o
erdnse p -nuexa Bqu4l uI

-ozop;
9lernlcnE FIstusrus

'luezerd ul gugd ecgrceds errrroJ uI ollolzep ?A eJ?c rep 'ee1-y1y I" rnlnloces e eplpumf eurud es gs "nu4uoc u11rugde rDralll pualnc BI pJeJeJ es eJc 'gsug4ser leur'ln1nueuue1 e eridecce enop e psul eJopo^ ul gln s rJ BA eJnuquoc u1 'epmduq e1ol urp ecr$rue rop{eerc 1ec11de IJ pugnd 'ec1ro1s1 epeoued elrrunu? reun srJcsumcJlc s]se nu lruusrleol oercperr ep ]crmd ]sece utg 'retzeilrJ rS rrrgzlleepr sndo purg'ecrpuel'eleriuese re ele1ep u; 11ip111eer eerepegeJ gzeq ep nrdrcuud uc pug^e gJJol{ slroe} nes erieerc uI eqpnlp o el$eurnuep le11rgcg :g ueuueE lruolrrJcs e4pc ep 86rI InuB uI preo eurud llsoloJ 'tus11oa"t Inueuuel

'loces 1nlsece rrJolrrJcs e4urp eged grrnq o eiuengul eA eJeJ ouelueuo ocrpl

rou reun efitlrode q snpuoc e lruusrlrlrzod '1nws11oat -se ueld u1 'lleD rS ;e1erle1 umcerd 'pe 1lncsounc urind l?ru rJosmc rep ouvrueq ml e Elsruolinlo,re ?rJoel ep

-erd roun eillpn1s ep

orrmluu

13

!ry Dap
-04uIoun lnlryu?u4

aletl equl le4snll rolefur4S I? rqesoepul'1eiug1S Is lrqesoep 'rruml ? eleztle;cueE ecrleJoq nrpluezerder Itt1ugAB tsoJ e "eJrruil eiug ug leluerupedxe e1ecrJlrol ro1e1de3 InlsurlJd eeu{sns erec crJ -ozolrJ luomc'rusrlrlrzod op 1euruop lsoJ Bol-XIX I? FIoceS

II n,t '!
ur
Ttsp8

rlJols! fxefuoJ r

qns

Dar

aTiauauo

InIocrilB

oncseutu';

Charles Darwin (1809-1882),

naturalist gi biolog englez, autor al celebrei cdrli Despre originea spe-

cflor(1859). Doctrina sa, denumitd

ulterior danrvinism, explicd diversita-

tea lumii vii prin evolu[ia speciilor

condilionatd de seleclia naturald.

J.-G. Lavater (1741-1801),

teolog gi poet elvelian, autor al unei enciclopedii in zece volume intitula16 Fragmente fiziognomice, avAndu-l drept colaborator pe Goethe, in care demonstreazd legdtura dintre trisiturile felei gi caracterul uman. F.-J. Gall (1758-1828), doctor

minufioase a oragelor, cartierelor, caselor, interioarelor, vestimenta{iei, scrierile realiste cap[td qi o valoare documentard. Realigtii au cultivat mai cu seam[ speciile narative, un loc central ocupandu-l romanul (adesea compus sub forma unor cicluri, cea mai potrivitd structuri pentru a ad[posti multitudinea de aspecte pe care scriitorii ambigioneazi sd le cuprind[ in cirfile lor), urmat de schi{[ qi nuvel[, cu precidere cea psihologic[, gi de speciile dramatice, comedia qi drama.

f. 2.

in1
pen crei

. Reprezentanfi

voa

in Fran{a: Stendhal (1783-1842), autor al romanelor

Negru qi Mdndstirea din Parma; Honor6 de Balzac (1799-1g50),

Ropu Si

3.

ina gin

Cor mfl

francez, continuator al studiilor lui

Lavater, creatorul unei gtiinle numite frenologie, al cdrui sistem constd in a recunoagte aptitudinile oame-

nilor gi animalelor in configuralia craniului, dupd forma creierului.

Cercetdrile celor doi l-au influentat in mod deosebit pe Balzac, care va urmdri cu insisten{d in paginile c5(ilor sale semnele exterioare ale
caracterelor 9i pasiunilor personajelor. Legdtura dintre fizionomie gi trdsdtura dominantd a personajului va

creatorul Comediei un ane cuprinzdnd un mare num6r de romane qi nuvele intre care MoS Goriot, Gobseck, Euginie Grandet, Iluzii pierdute, Medicul de lard; Gustave Flaubert (1821-1880) a cnrui capodoperi este Doamna Bovary. in Anglia: Charles Dickens (1812-1870), autor al romanelor Aventurile lai Oliver Twist, David Copperfteld, Marile speranle etc. in Rusia: Nikolai Vasilievici Gogol-(1809-1852), autor al romanului saflete rnoarte qi al comediei Revizorul; Fiodor Mihailovici Dostoevski (1821-1881), autor al romanelor Fragii Karamazov, Idiotul, Crimd Si pedeapsd etc.; Lev Nicolaevici Tolstoi (lS2gSi pace, Anna Karenina etc.) qi dramaturg (Puterea tntunericului, Cadavrul uiz); Anton Pavlovici cehov (1860-1904), prozator (Doamna cu ciiletul) qi dramaturg (Pescdrusul, unchiul vania, Livada de visini, Trei surori). In Romdnia: Nicolae Filimon, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Cilinescu, Marin

sq

1910), prozator (autor al romanelor Rdzboi

scriitorii realigti romdni, de

Nicolae Filimon la G. Cdlinescu.

deveni una dintre caracteristicile balzacianismului, prezentd gi la

la

in,

cdliva u cruzi, h

Preda etc.

cai; apa Pq
lntdmplt

ceta;ii t

bt...

smulgea

decdt si Pe

-( -l

strigdte
n

incrett

i"

Dt

-l

vrache, varga, i chea, h

rdufrd
uie;te
Strig,A!,

In
grdmaa

zervi;ti
Leul gi calul cu ochi de orn,

dupi edifia Lavater

(1S20)

ceasuri trebuie

el ep

atusJ^ 'itljeeN tS e^ea3ns loloiapnt le relocs rozrnoJ olsa'pdwu p)eE Bero6etlor pdnc 'nselncng
p1e1

urp ;euorieS tnlnJleol euecs ed

-uazsrder

ry

O 'lnqop ap

eA' Qseounyng a4deou rn; eserd 6/9t ul 'elilpeuJ

lDw Dar ntrjo4s ol ojoautwrp aoa4 arn) .totllw pua4 acndo_s amqa4 lpcsoautod as ps Jo pntz atdsap lnpc d pcsDauqtpo ps ,rJo uninac la4-pnop csasodo4 'ryqzp.t q - arpune p"\pc Btaw atnc Uhanz -at iua?ns rcp fi "ojgfo un ap #npuoc;unsp4 D^atgr ug ppnwp.rB
aqsad aru1c 'Uaug Uotunlo| ap Darynop oat| luns 2popo uJ 'pzlqcsap ps a8taw ft oduq aput.rdo ,,,irycaptuwn71; .p
.11jdou

-oc tllc en rS1 rS eiurpaS el aleltnp -rse ng gdrcryed tcte :nosoJotey\ nllf
rn; ;e lslLurunl lncJeo uJ snpotlut alse ur.rd 1o1 .rue nlled eugtu

:pip*14g

nosouttrf

-p.r BA

epun 'pdwt1 tnlnJetz efcepel

ul neseutuf lBtlly\ ap leuaqs olsf 'puodep octlsuouln tolstnal elurOed

uJ

reuJ

sale !plrl Jep 'olBlaqtl eretz e]lnul el etctuacn acej .nps tnlntuelel

zun Urltl8 D aqcar^Dts 1i Tnzaii o1 aasaqc-i" o'in-a1iary -\qc nu $ apgt nu :ptrucp mw fi Ds\orras rDw qnw a uo\pcgtlnpt ap pQac o :DIasaA aunl o nc acot o arD po a&a1ajq pgunq ,naqc -arn nr autq pug8ptl .a11p,tp.td u-aca4 $ oloc tgc a&uldt4 p ,o4nt DJ pJnlua4 atnc ,rydod alajulup4s ap ailncsn rnw p.tpS,aqcnn, !)s -ols 'cI 'p.mlo qnu ruawoo _ rsasapa_as luns arrryrnqnq rDQ 'n4atuo qns ap ntlotil un pugjocs ndod aclz iaprucsap:N _
'rylAawa,tJaJ

ecrdold elnruJoj rS lep ,piern u! ujnJp un reutnu nu plneo rS1 rue enrig3 'e1edw1qg Fctlles elst^ol el pzeol -nqep lS preraltl ealelt^tloe adecul

uqupr_lopuguy 'nl\prtptd apuoolqo

u3

anuta|nd Wpq $

aTpEuTs

'Touto8z ptoto pno-s plopoap ,aqcD"tADlS .p DaqrcA pugr ad ialasDo xaza4nd fi3 nuco ppunl uJ iau!, ad nugw amd pi Tgcap ...iutnC _ aurq ma lcau-at ps intd ps ifintps iaprycoroaaN ,rycpt{ap iaq?Dr^ots pnau fal _

'pw-pdocs

ss g9Bt urq

lSt 0/gt ul 'eqoelsoC 'nps tnlntr.lo -un ale erieuepep rS pclr.ulur ep elrrnslnc 'JolerussuoS el ,Fzeelua^ -corJ opun '46alncng e; el$e;rqels e; ;nrzeuu.rr6
'r15ero;4

rS erei.ur.rd eleselo pzeauln

'cseu?utoJ tnlnJleel eoJel

-lo^zop Bl psnpe elinquluoc n.rlued

1io7

ri3 2nwa.4nc ap wcndn ,odod t! 'p ad r!,i1*"{ri;Ti!"::':t:, ro "'gog punds DS nD D ...arzDc o7 pund ...tiuttd fps "tO Ttuns-nio1ac niota1od nuoru nDauni rrr1ulwo ,uro1i*ytug

"mq

"p

ad

mre1A1

'e1eer

'Qtotns
-erp
IS

oart'allz

pcode u1 rincsounc luns 'e;el6e.r -eO el{celsoC rS n6to; ,rn;p1e1 lietg 'lurlsPUPul le relolsos ap ;n1sod euoJ^ o euriep 'ecn1 ,nps lplel epun'(enoqet6) rueur6lpyl rurlsgu -qu eelaldotde uJ ,oleueulteH lnles u1 e1$eu eg '6lnleue;p tS lolezold

ut,td mwnu g.tnppd p4pdoc o1 psultul Dsrnc wp asodpcs odo4 " l" ] .uruowo putn ad :auzDc nJ pnop ,a.mq[)r o toclo :toc ap a/oq nc ptasndacuJ lgrul .ampq ,qu u! nwnds !a4 f)"roZpq aq"mol $ gauzp"tpu-a1too!,ryco ad aunqtpc nc tjtods ,r"rurii n4jpc .psut"rd asnz[,r poqlry ap Dwac ,11i.tg{s uJ
ap laD

rcq

uoluv
oulua4 -828r)
'iozotgt -olrBgtl
-oJ IE

'ercreSe)

e1e16e.re3 .1"q

I
elufuru3 .T.I
(eluew8urg)
op

pilws

ro{zYv fla swsvl

LU

'cl'

tl

Joleueu

rruPc e

llzryI'
rS

rs eqralordrorsec' grmruoc eepr plequezre o rirnqels;-1'ffi sllelelec urp ropSeloc ele nc

eue

eJlsBo^ e111ierruogu1

lieredruo3

'g
.7,

'(os8tr

rueq erdsep erurxeru rs eqrerrord

qn-rp.a;TffiLH1"#lfiT;i

nlogl

."r'i?:;19':H:.1i,'fff"::
.I
-ery 0 leurm'1
epedse

eprieurosur {16euedur1 .eure4s roun pugulirede ,1nueq lqesoep poru uI cseqru eruc eleuosred ep sldurexe 1iep tS rietrncsrp olEeloc ru1ed_ye4 etrgc ep edn.l8 u1

UXHTT EIEI HENtrUNU

'lmlclc. col rm
-}USIIIr

in

rere, este transferat in Argeg 9i Vdlcea. in prezen{a reginei, fn anut

'1884 se

care o cunoagte pe Veronica Micle, prietena lui Fnrinescu. l-a cejoacd, av&nd mare succes,

comedia O scrsoare pierdwtd,

a dramaturgiei rom6negti. Un an mai tdrziu, degi premiatd de un juriu competent compus din Alecsandri, Maiorescu, Hasdeu
capodoperii 9.a., comedia D-ale carnavalului
este primitd cu fluierdturi, prilej pentru Maiorescu sd intervind cu articolul Comediile d-lui Caragiale. in 1890 are loc premiera dramei Ndpasta, care apdruse gi in volumul Teatru, publicat cu un an mai
inainte. Dupd 1892 relaliile cu Junimea se rdcesc, iar Caragiale, orientat cdtre prozd, tiparegte doud volume. Editeazd impreund cu Anton Bacalbaga revista umorislice Moftut romdn gi din colaborarea cu schite la ziarul lJniversulva alcdtui ulterior

volumul Momente, apdrut in 1901 . Tot in acest volum vor fi incluse gi colabordriie la Gazeta sdteanului, unde au apdrut pentru prima oard nuvele ca Doud taturi, fn vreme de rdzboi, Cdnwld, om sucit, La hanul lui Mdnjaald, La conac. Proza este rezultanta unei directii

mai vechi a scrisului sdu, ajunsd

sf6rgegte prin condarnnarea

lomniatorului Caion.

acum la maxima lnflorire. in 1g02, procesul in legiitura cu presupusul plagiat al dramei SJdpasfa, pledat stralucit de Barbu Delavrancea, se
Ga-

- cale de vreo patruzeci de kilometri. sunt mu;terii buni, bdieli cu dare de mdnd, ;i cdntd ;i rdd Si fac fet de fel d'e nebunii. D' stavracheface tot ce poate ca sd-ndatoreze pe bravii tineri. Dupd ce au bdut bini;oa se a\tern unul ldngd altul, ticsili tn cele doud oddi mai rnari ale hanului. Foarte obosili, tinerii fdrd grije dorm bu;tean. Hangiul, posomordt, std cdteva minute la gdiduri addnci; dar deodatd i se lumineazd: tnduntrul frunlii a scilnteiat o mare inspirayie. Onul trece repede tn odaia unde-l a;teaptd cu atd_ ta nerdbdare cainicul. Ce Si-au vorbit cei doifrapi nu se poate spune, atdt de-ncet ;i de discret ;i-au Soptit. E destul a ardta numai ce au fdcut. preotul Iancu s-a a;ezat pe scaun tn mijlocul oddilii. D. Stavrache a luat o pereche defoarfece Si a inceput sd-i reteze pletele; apoi tot mai scurt ;i mai scurt, unde mai bine, unde mai cu scdri, l-a tuns la piele, muscdle;te. Apoi i-a tuns scurt barba, i-a sdpunit-o bine ;i la urmd i-a ras-o cu perdaf, Toate asteafoarte degrabd. La patru despre ziud, voluntarii s-au de;teptat, s-au pus la rdnd ;i s-au numdrat. D, Stavrache le-a fdcut socoteala, a tncasat suma de doudzeci;i cinci de lei;i, mulyumindu-le, le-a zis: - Uile ce e... este aici un tdndr care ar wea sd meargd ;i el volintir cu dv... it primiyi? - E vdrstnic?... - Da. - Are pdrinli? ori copii? - N-are nimic. - Are formele gata? a intrebat oJiyerul. - Forme n-are; dar.. sd lefaceli dv. - Asta nu se poate; trebuie sd se prezinte Ia divizie. - Da nu se poate sdJ luali cu dv. Si sd-;i focd formele acolo
apropiatd
unde vd duceliT

zada,

de-a netyt
despt

maic

;i, fa hafti lini;t loan

rdnd,

Seh
numi

ieru

,,14n

curfr

arfn^

Stow

depn ome, in s4
cesul

analt

bine

- 8a... s-ar putea.

- Atunci... $i d. Stavrache aduse in fala camarazilor pe domnul lancu
un tdndrfoartevoinic,frumos ;i curat, ras proaspdt o tffili;are demnd ;i severd. Camarazii l-au salutat r, ,,uro', "r dupd puternic de s-a cutrernurat hanul, pi d. Iancu Georgescu, ce
Georgescu

trei z PIevt ungh

in anul

1904,

in

urrna unui

lunta
toatz

concurs de favorabile imprejurdri succesorale, se stabilegte cu iarnilia la

capitala Germaniel perspectiva

Berlin, in exil voluntar. il atrdgeau in

mail

in literatuni, fie in viala politicd. De la Berlin va colabora regulat la

reviste gi ziare din tand.

unei vieti confortabile, posibilitatea de a-gi oferi pldceri artistice (era un pasionat meloman), poate gi o necesard tihnd pentru viitoare proiecte literare. Pastreazd fn permanentd legatura cu tara, iar corespondenia sa bedinezd il aratd atent la tot ceea ce se petrece in Rom6nia, fie

s-a sdrutat de multe ori cu neica stawache, a pornit cu vesela bandd, fdrd sd se mai uite-napoi.
rF

;i

dl

mutu

ln 1912, cAnd implinegte 60 de ani, Societatea Scriitorilor RomAni organizeazd sdrbdtorirea sa, la care
nu participd decAt pe cale epistolard. Moare subit la Berlin, unde
este inmorm6ntat provizoriu. l.Jiterior,

tepta oamenii cdt lumea; nu putea rdmdnea sat de cre;tini fdrd Iiturghie. cdnd d' stawache se-ntorcea de la parastasul de noud zile al mdicd-sii, pe la-nceputul lui dechemvrie - (bdtr6na, dupd ce zdcuse

Se-necase? Il rdpusese cineva? Nici urmd nu ldiase, parcd intrase-n pdmdnt. In locul lui se orhnduise alt preot; nu-l pituserd a;-

De mult nu se mai pomenea acum fn sat de preotul lancu...

vorh

caw tori!
Atun ba!

de inimd rea weo cdteva sdptdmdni, murise dimineala ta 2g noiemwie) - se-ntdlni cu factorul rural... o scrisoare cu timbru de la Turnu-Mdgurele Si data din ajunul morlii bdftAnii. Neica
Stavrache a cunoscut slova. Repede, omul, deprins a nu mai a;tepta

tului

orice

corpul sdu va fi adus la Bucuregti.

plete

; ,, ;i

l1l

"'a7a1d

ap adDandD $aq .og[nsp,t p\ood ps prrDotu-as ps Mnc Dut olti tow nu ap ,inwftun 4ugd,1i pcupztu 'ppodpz 'apo1d :pyuawodau ppolz o o"tfl

1i pq"mq

7n1"md D

as-a1drugqu3'ruaup Tnugdp4s a

pppo pc io1dwg1u-o-s a)uo

Dtdat)

NI
l"'l'p7n13
-uoq
D

-uafuas plDaunqau o

pio aut,t fprDp roCI...

pc atnds ps ry1n7
n

Dr!aA

ap ?

8e t
asn"

'odod !ac,mo1u3 a1ood as lnquailtas roO

"'

,rO... '

a4ugdpqs octutcod pcsoalilqlau ps Tn4datp

Ip afl

"r ep)JDoluS tDw as ps pcsoauzp"tpu_ps o .tpcl.'.

earr.

ou-a,

$ t,u"p,ptJ!"Y:[' ffo:.?""''
ilrol

ptpt -io p -u! p

oaro odod "nlFlu1g 'ago4datp asasn^D lryDcoAV .nps p7a7o{ Tnuwos arnqrnt ps aury ?flo ad ap pu?c u! pugc up Daua^ aJDc ,luquqol ncuo7 ndod rycap o"tolo 'aq)DrADtS 'p ad To"qdns o-u Zpa,apo

u! 'ntaunu. # rcqzpt ap luo tculJ flJa4 nV

-pcapn{ pu ac inapv .rolryDqlgt npml # pdoc adsap 'ndod atdsap p4ocapn! o1 tso! o-u pqro^ ntu'm1n8uoq ppug7 tdtlc,pctzpso^arD7,,

"'n)

'pcunw

ap ary.mcq o1 ljnzalo # nnta wnco .m&rsap asdapad aqualtp o1 rltpugso ptasasnf pnq1g1

Drasaa

lp.rotpwltd-p4sp tiur.rd tt"tutlpt nc rycpl gf ruw o-s ac 'aqJDrADtS 'p sD&stp pqaltu! ....tDQ _ 11i"tgts n-s lmoqryr pcpul{,ynu1wpc DI ad aano1
-u-as D atds oausaco a\a\tz

ac p ,,Dln" - lPdst

-oftpc'lDp{o roAn wp

ionqll
,o17i

agfps no lryDtunl

n)uor

7og

tDu FJDuud

.rupj alumltl&un olo)D

,lnp l,'.1 toqrua4iou tlD a.m-u aluc -"o1d unq a4ntt mun 4ra^D oa"nugdpts u3 w1rgat Diaun p"4u1 awot a) n) ,qD)ouo ad aqa"4ug ps fug n7 apada,t Toca1d o t* pciuq q !!Dr snd o lnryco ad sown{ 1n1pds o-s :DalDostus aulq suryls y 'ararnp ap olo 4lla1doc asDI as pts alnqaq nu ipu pcot 1i-ps alnqa,q p%pq un rDO .a:,sal Dg14
-1u1

ap qqorpz 'qnw ,71nw sugld n aqcoruots

.CI

,,'nasado4 afuoag,tof
:

-ow-Tua&tas ! rcsatqo1 t tptpry'Jolqns

'1tri,tgts o-s

anflps

ti

pcsoa,rnm ps

yd

atnot ul1o1cg[o asruo^z as D$o - ppq Dn DuMId "'Du/n)D .tDQ 'Du ald DaJDnl ap arylpu_lDu aryz ra4 nc pqtnpadxa DJa pa.moslns ,"ryiapo u! :Dlop affiq trud mw ac pdnp Dgrgq gnfiuop llototou 'p1n|1dodspt D prn orq ap !rynsa) -cns atdsap "rc14iat DaJuD nl ouncnq nc Bo1ouo

)lmu

Da?a4ad as nu

a.nu lnw ry1a1otlp1ag[ns

ug

pt aulq pugdautd a.tn"tlw uJ snwpr rttn ,4iauawo ap"mdlqc utp msalajry azatttcsap ps suudap tao un Tsol gf.to Dpcn tr c pugundnsatd ,aqcnt,to1g ocau rnl o"tr811[nzptg[.m am3 iu)ry so4n7
'atDllD

plipE
lDsD)t4
o1 snd
D-r

toplDuJo

pug1pdpc 'a,tootto ap Tndwge ad TuaB"os Tuanu asasnl'itrqo.ryz adoo"rdp nn,o u4iou m apun atorat

oa.nlnd ploot nr pprDtD ag[ps ota Du^ald pugrn) 'pcsDasru afiotocap o $ ,,p"to717!w pawl"tL4,,

aI

truJ

-nw'ala, uncs lDrt

o tDnl D

p1nini pfioc

ap Tncaqad ad alauwas

-p)u! o-4uJ 'ctutDnt o1 ap 3na7s un asunl :lJnpugJ laq u! JoJou qnw nc $ fo"mc arDw nr asrypq aS 'Du^ald paryloulp ota pto8ng .mptoqq,J aluncol urp mlnwn cnqz p panry.t ap plun,Tns p717i1u11 W pcnpo ps D) ,a4.mdap ap oin Usos ,aur2ttl

pwn

,qoiotnpry

ayoo!,ri

Inpard ti Tacu-a,
-qlD nJ
^

nc yqco asta4i #g aqco.tto1g

o tDlaxr a1n71wnp

-acu-D pwffi ad'ry1n\agfns ohtg ap ToTrEat a|nod g-ps 'tqiounc o a"m, ad ,nug"4pq ,ns-pctow mds l-ps ti 'aSugrs q w4pds D-s putn)o pcpul{ ,1j,n1 yps 71la.8au watns !-ps To&nt o-au $ a1o71wnp ns -aJW pp n-au pdo p4uawod yl oJlanat :sown$ a4"ruol a4iadod .trSut s tptugc o -ti pmqwgz : Daunl7 7o7 'a&ugs ap a,op"o1d # atatnp nryp ap IqpF a1not $ap !a7o71lo1 totprp p nu tuauou un ipp -ps nat^ oio 41ppdp.td o-s pc Tocpd a"myJ .ttt1co slrlcul o pugd pug&ug@ flt 1nry4pdpc q pts wv 'acaqugd q a1nantd anwrul ajuoo1? p4 ap arDouo ap pdwgc ad 1low ,antodutoc ap dw17 ug po.r8 4 po"t8 ulp tDlulnuJ "tDrunlol ,nasaZtoag n"uDJ pruauapsolqns 'po"towDc ADtq lnun oa4wwpS -nt wru11dapu! ps urua^,np ,wagioounr pA ps aJ -DOUO WaAO-u' aq)oJ\Drs apuwop,anDlnlDs,, ...i!ryncorp nrcnT ilg "'ipu!p4s p^og ..'putp&s p^oF a psu! ptvp ptsD ap - a7a"n8p7,y-nurnJ DI ap ,o1a :atDos -ycs pqD pWcD! ,aza7odt ap artppp !-Dtuosarary sns ap

ng

oto pctpt.t

ti ::i::S: :rF:::;I

DpcJaJ o csasdry nu lgtu! tow ,pcau aryqnl,,

o .aptpups .^p ,d*;;r't'::X#

:pct1d soatau

ynpug8

afui pt
a1ac

'aPulq D-ap
apuny y1i aryr It lnto.tnco"td tJun4v rup .D(J.'.

ncptsap

ti

'uaug !!
'lunq !!r

4f

'llunoat/

Tnp"nrd oapatc

pitppo W aslqcu! as .oapurq D-ap fatpc ad olaco o1 ap giat JrurDpDz

ndmiez, in tot satul era astdmpdr desdvdr;it ca-n puterea noplii; ba nici glas de cdne nu se mai auzea - cine;tie tn ce iddposturiii odihneau paznicii curlilor! Drumul parcd era pustiu: care om cuminte sd-nfrunte a;a tdrie de vreme? pe la toacd, i-a hotdrdt vdntul sd batd numai dintr-o parte; ploaia a contenit, a-nceput ninsoare mdrunlicd ;i deasd, ;i s-a pornit crivdlul s-o vdrtejeasci. A;a weme line trei zile ;i trei nopli: halal de cine n-are nici pentru vatrd, nici pen'tru cdldare!

Batalionul ,,3 V6nitori',, la plevna

Deschide...

sobii, iacdtd, pe-nierate, cd bate ciniva la u;d. - Care-i acolo? tntrebd hangiul. - Eu, domn' Stavrache, rdspunde un glas slab de copil...

obronur prdvitiet. singur Ia tarabd, ce sdfacd omul? Mai bea un rachiu, mai mofte;te un"covrig uscat ;i se gdnde;te mai la una, mai la alta. Dar e frig in prdvdlie. Mai tnleleg sd se canoneascd negustorul cdnd ;tti pintru ce; dar a;a, degeaba! Pe a;a vreme e de prisos sd mai a;tepte mu;terii. D. stavrache incuie cicmigeaua, pe urmd prdvdlia';i irece-n' odaie la cdldurd: cdldtorii n-or sd mai treacd gi toatd lumea din sat i"stie sd --'" -'' intre pe portild-n curte ;i sd batd Ia u;a din doli. - In adevdr dupd ce se dezmorteste bine d. Stavrache la gura

D. stavrache n-a mai ridicat

desc
spdt,

a;a

astdi

du-s

Hangiul trage veriga. Vdntul de-afard duhne;te pe u;d aruncdnd tnduntru o fetild foarte rebegitd. Copila d-abia poate vo,rbi; fdtcite i sunt tnlepenite defrig, de;i, pe potrivd de copil sdrac, e destui de bine imbrdcatd: are peste cdmd;uld minteanul lii tatd-sdu; pe picioarele goale ni;te cizmuliye vechi ale md-sii, pe cap un testemeL ;i - Ce vrei? - M-a trimis maica, sd-i dai de un ban gaz, ;i taica, de doi bani fuicd. $i fata scoate de sub mintean cu bdgare de seamd'doud
clondire.

lini;
urec

;im

du-s
aces

Edifie l.L. Caragiate din perioada interbelici

ai dracului! Fata a ldsat covrigul ;i a pus mdna lafdlcula_ncdlzitd. Apoi, a luat cuminte sticlele, le-a ascins sub mintean a pornit afunddw ;i du-se tn negura noplii viscoloase. Hangiul a incuiat u$a, a mai aruncat o rdgdlie tn sobd, a mai bdut un pdhdrul, a mai cotrobdit pdn odaie... 52fi rccut a;,a ca la vreun ceas, cdnd, prin urletul viforului, i se pare c_aude gtasuri de oameni afard...Ascultd cu dinadinsul - urechea nu l-a imd.git. De astd datd se aud ;i bdtdi ra u;a de ra drum a prdvdriei. Muiterii...

Da... zice sd nu mai pui gaz tn a de luicd ;i luicd_n a de gaz, ca alaltdieri, cd iar md bate... ;i... sd mdsori bine... - Da bani ai adus? - Ba!... zice cd sd scrii. - Iar sd scriu? $i d. Stavrache, urmat de fetild, trece-n prdvdlie bolborosind: - Scrie-v-ar popa sd vd scrie, de pdrlilil In prdvdlie d-abia se mai vede. Fetiya, apropiindu_se de d. stavrache, care-i toarnd luicd, rdmdne cu'ochii pi un covrig stinEler uitat pe tarabd. Hangiul s-apleacd sub tarabd sd ridiie tinicu gaz; fn clipa aceea, fetiya tntinde m6na, ia covrigul ;i dd "1"!"1 sd-l vdre iute sub mintean; dar d. stavrache se ridicd. o tros cu fi coada ochiuli ori ;tia cdfusese un cowig pe tarabd ;i aci pierise? - cd, Jdrd vorbd, lip! o palmd peste Jiilciyi_nghelatd: . - - Lald covrigul jos, hoalo!.... De mici vd_ivdfafi tafurat, fire_ali

s-ad

tea-t cot,

trup
cldn
utna uso(

Ji-m'

estel

publ
cun(

volu

Zafi
nuv(
QVet

Zni

cdrc

r,*L,Wfiliiriiiiiiiiil,

".1rJ2

aCI'1, aP

lsoJ B loqzry ap

.nlzxgl reru oI ap augutot llnton lI rr sAIigJ ,ara^D _oltorsJ u! arow ap purct"td o n4uad_,pyl@ap Dailunqaaa! o7 puga'iiunrcrgc Inun alo a7o7da4.rolawmds # rcyfi,t8 lopr)ncnq Dln$lelsa role^nu sruel pc pugzrqcuoc .g1eqe1ep e;rzluezetd eurrrd rS ecuy rg lodogueT Ined loJ iloluolBlc e rS rrc4lrc elfuele 14 ecnpe, e,r, o 1oAoi1re7 oatad6 ep InBd ep g1uli1ul llilpo reletueumuou p (OgOt) 1 p*n1oo uI. es seJepnlcul slqv .ncselnclecl .3.c ep gsnpuoc ,ze plncsounc ulind'1erpg ncrutugU urp plsrler o,mlnuoa1ps DpzDg ug g1ec11gnd

ol or lDu
-ugpt D'to
qio-at

lr

ep gpiuengur rS luercsruuio mlruolereu erruceds.ildurp psucg'-

awati r{

RclEoloqrsd elerrnu ,plqtempu

nrii"lr" '

u3d3u 30 sICNnd
'Drlo-4u7 pugc a4nd o-4uJ

iasuz

pugr ,mpcarug)

ppti
Ins 1i

712 SD

-nw ad lndoc

qacry $-npugup&a1 ,a1qou_Dugr anD)

cot

qtio.t tqBunt un rqrutu7u

u3 1o1ug1dta_g[

-!ug
-ti17s

'so{ 71n74i otdnso BunT nud 1od a'd pcu3 # 1n1ac pzain as pwo ,ynpugl ap g p4dry ap Uqoqz .a1aqn.ttasundsp.t
ico"tou wD-N _

'p ap
:puls

JD-t utnJ ti oc un ,ata&uryo p,tooin ipucp.t DacD D7 's!A ac aqi amc ap mprilo ptp,wn Unalllc ouou nc asuuo qnd ap aldotdo as apwq $ 'tlutp ary pqupjuplc 'a,ol mru $ ato7 lout tot DJnua4 Uw"topo pdn4 ac dwr7 u! .rug,po mp a4awa7 ap a7dnta44 ,1oc -op un nc p4u.tod as afpryDrot1 1i ,1.ryqa4u_oay -gtD

'pmot? nc Tnipnnoy aslz 4ncp!ap faC _ 'agadod arugc ps ndacq aqcDruDls ,tqco u_ou -lwry aQp U unJ 'asuudn o-i tsp8 g .sotad aud ,aunocl -!sU ary"m"un1a4u1td oataugwry aflor trs ap Dppun pry ,tpd ut tns is 1nip,rod,o1

lrpo urp pund ri-ps pncndn_u ng

'zp8 a

.arDopns ap as_npugB"ta1i ,yaq -nd ap s47s a1a1o"tt aslz inarDug,rury pfiDJ _

apadat ap oiv ,,*::'{:f '! ,)r:ff"," '

'Tmwaq? 'pwoaB ps $ atny arp)roq ps ndac4 DgaJD DI pugc 1ryp ol pun pup) as_np

onoD

:;:::^f,?'r:;:::{,,f;:;

pwo

'Pfii

I I

aPtoox
aulq a

al !

-ugiln 'fitw"topau noapls rr"rgfosnu pugc ad 'arco) $_npug&ug4s ,aqcaln - 4uEt4 asqdnqcunua8 o ad 4od u! lns as ndo lnup1pu ri DHc Dtatgc ncpl lauooct o1 ia.ry asnp as :47i1u11
aq)DJAotS

-sp"t

! ailqp
pugcun

nc napel tt ndtncs r -D^ot n) sugqs p,rcBa1a7 t $ Ingrq m1ndoc pqnp mp pnopugwo ad pnunatdq a1p,lls arpw nc ndo ,co1 u_pncnsp"r 'sop ad a1aga&ap aynpug&ug{ .so{ pt1uB17 'pugu o atga a.mcag[ ptasu1.td 1J as ps pug4

U'to) un4lul1ryBuoq anpu

a\toot atootcld uJ p?lpu as

"'pdot
ntn8

["'] prinw put ps oa"n pg? rAugai pA "p '\ugwpdo| pd11c o-4;u3 :7gB ap_71o1p7ac col u-asrpolu-as 'fllug4 pc ad rcptpd qsaco
ip"tDowo
o1

ol ap aq)Dr^n$ ad acndo-s ton pip"rod,ol

pa pc ,lps -

'ug4pq mryuDq alunprz prsoausoq ps ndac4 p1&uo11 ps oac l"'l'pzg.t ^ ql_lagnqau Dawlnc DI sury{D "'pwn\B o lso{o-pu.m o1p ou p.to{o plotsy -oos4rs 1ly .,1oio 1-no ;yo* riup"" p4,y _ .rq*g, prfuuog aa-piptlu-tl -..tzai pu :awds

pc ,a$a"\J[,Ulta a1 _ .pilrcsD plZiog

-pu as 6 n\tnpnaz pucpr qD app 'uerupd

lnqop ,, ::#;T ::,1,;l:;'::f .UDnJ rDut tVtc

-usnio

.!,snw DI as_np

'ttti#,llf'l{,iiiriiiJiiT!r;-r,,,
-

ps agi ol a!D4

'(t'lua

,top :a)
'aUpAptt

ap ri nlauuoc! DIapuD" -Dwpr olopo 'rroi', as pugzpc

aw"lpLt atulgu nc pdtlc o asDwpt aq)Dr Dts ,p'ff:;'{,:J:rff"X tl DarDagwn7

lod as noiro" ,o7oc ojo! 4 !,ts ,rrpoqorqwS nio tot TnuD pugc ad ;p4ur 1i,rrr) pznla o nc' ,sL1pds 1i qous wo ap arywow o as, iautatt puns
aqcDr^Drs ,cr .prDID

Sttd.oc

o1

n8

piodop nc alu*S'aplq)sap

ia.mnprr allz !a4

Prtianrp
Pwq Ps alu!wn:) -qryo as

irunq rualaDo puscp!'nawninpapsue4o,orrr*u:;f:y::ly, iolnD !-arPJ as puryn! o ic :pioitot punds ap pila nna nc ;a,n,ii1cuo1lqs* rc .lo,Ist^ pr[a i".iortzo.t, o1a11prtp.rdu-""::i;T:::rtr"y;':r:::rfffi::; puo i,rsD Dawarl ad plqwn lou nrorp auD ..,Jot,lpc

-q pdy,e nc

'a,morctd u! gtctprr as uuuopp

oq:fido

Naturalism * doctrind esteticd aflatd in strdns;i i"elatie cu realismul, care, av6nd drepi lintd fidelitatea fala de realitate, se concentreazd
cu predileclie asupra aspectelor dure, brutale, ale acesteia, a cazurilor pa-

tologice, reducdnd adeseori fiin!a urnand la datele sale strict biologice.

Pentru scriitorul naturalist, importante sunt mai ales starile fizice ale individului, manifestdrile instinctuale datorate cel mai adesea unor

origini pdnd tn prezent, G. Cilinescu va scrie: ...ldcomia lui este ara de mare;i ideea de a tnapoia averea atdt de chinuitoare, tncdt se produce tn el o dramd nea;teptatd. Ajuns la capdtul ultim al tncorddrii, tnnebune;te. Motiva{ia transform[rii iste depistat[ atadar de ambii exegeti, ca de mai tofi comentatorii ulteri6ri, nu foarte lumerogi totu$i, in teama hangiului de a nu pierde averea ramasd de la fratele tOlhar. Dar dac6 patima pentru bani a personajului este in afara oricirei discufii, oare cavza transformdrii sale psihice nu ar putea avea qi o alt6 explicafie? citind cu atenfie textul qi ciutdnd solufii la exercifiile propuse, poate vei reugi s6 giseqti qi
o

2.P

sl

,st

3.S
4.7

alti explica{ie pentru

deregldri organice de naturd nrervoasd, ereditatea gi mediul social

fiind principaleie cauze care influenleaza comportamentul uman. Cel mai cunoscut scriitor naturalist a fost francezul Emile Zola. in literatura romdnd, influenle natura-

transformarea hangiului.

it fl

EXPLORAREA TEXTULUI

in sfar;it, ceata de tdlhari

cdzuse

prinsd...

liste se intAlnesc In crealiile luri l.L. Caragiale, Barbu Deiavrancea gi

Liviu Rebreanu.

1.

eseist gi critic literar, ini!iatorul

primei edilii critice de Opere

Fau! ZarifopaE {1874-1%g

Caragiale,,,Edi{ia Zarifopol",
trei volume.

Ll-.
din

care apar, intre 1930 9i 1931, doar

$erban Cioculescu (gA2lV-Vll (1938-1942). intre 19S9 9i 1965, ahituri de At. Rosetti gi Liviu Ciilin, ingrijegte o noud edilie critici
1988) - istoric literar gi critic , continud ,,Edi!ia Zarifopol" cu volunnele

de Opere, in trei volume.

Incipitul este brusc (ex abrupto), p[r6nd a oferi totuqi cititorului un minim de informalii necesare pentru in{elegea textului. Unghiul din care sunt percepute intdmplirile este al unui narator martor, care descoperi aldturi de cititor ceea ce se int6mpl6. Este insi doar o aparente, clci naratorul qtie mai mult. pentn cititor, sutprrze\e sxrt abia \a incepuf,.. Ce t\p de cont\ict pars a anunla incipitul? 2. in acest moment, protagonistul nuvelei s-ar pirea a fi popa Iancu din Podeni. Enumeri toate informaliile despre preot, identrficate in acest inceput de text. 3. ca structuri, nuvela este alcdtuitd dinh-un numdr de secvenle narative care inregistreazd, vom vedea, doar momentele cu adevdrat importante pentru evolu,tia personajului. Acesta este gi motiwl pentru care scriitorul igi subintituleazdtextul, schiyd; termenul nu se referi la specie, ci subliniazd faptul cd nuvela iqi propune doar si schiyeze comportamentul peisonajului, se_ lectOnd acele momente pe care le consider[ semnificaiive pentru destinul siu. Tocmai de aceea, firul narativ este discontinuu, uneori zibovindu-se indelung asupra unor int6mpl6ri care se deruleazd de-a lungul a doar cAteva ore gi trecdndu-se rapid peste intervale de luni qi chiar de ani, dac[ in acel timp nu s-a intdmplat nimic important pentru a motiva comportamentul protagonistului. Agadar, sr nu ne grdbim inc6 sd trug"concluzii din cele aflate pdn6 acum despre personaje!
de

5.C
D?

it c

t,;,

L lii ;
-l

s(

ci

dr

ir

I
\

Ce-i

fdcut, neicd Stavrache?

2.8
mifr

1.

surpriza descoperirii fe{ei ascunse a preotului este mare atflt

aceastb secventb cu stilul indirect liber, care, ca formul[ de vorbire, permite o,vocii" naratorului s6 interfereze cu

J'

1ss\s\ls$s..s\\\1ssr\ss\\sl\\\S,\rrss\dNsrissrs\5s
interioari a personajului. Este momentul rn care se

l.L. Caragiate (dreapta) la Singeorz-Bdi, in 1909

(Din arhiva Muzsului Narional al Literaturii Romano)

constata limpede trecerea de la perspectiva naratorului mah la cea a naratorului omniscient, care se va pistra p6n5 sfArqitul nuvelei. Delimiteazd, secvenfele in care predomid stilul dfuect de cele in carc predominE stilul indirect liber

vE p*

I
t !

.i

lr

so-'

reru

'reqll l
Eu.ruo

BI pugd Jousrrr

apod
E'COA IT

-ogow:yn1nl6wr4 ep unpugE

es nu pc eurs ed pEurluoc gs Fulzetu os eeJA eJeru reru .puog ,e1so slels{l erelueumEre ep eJecJecr4 o ug rJosrJcs enop s ep reloc ll4sos ?e1neuJ r$nsul euls nc p8oprq lnlrueumrcJgc "'pumcD JDe .DuAald Dannl ap aulDu_lDw afz ra4 nc p4mpadxa Dra parDosrrcs ,pdapv ul :DtDp amq wtd mw ac pdnp Dg"t7tl lot rmrsaE elerBolpurm gzeeuaruoJ
16

1ueuepod -uoc mtsece u erfeclldxe o elSosgg .gmcnq ynu p1n4dodsp"t lp p,m^otq ap psanns atdsap ep16e,r loy.1nc11d soatau ncplf -sap $ pllppo u! asrycu! as .ynsucs esncsormcer iSep :glrnuSrqo
-eu e6e lJoslJcs reurrrd rrJrsos edl1c u; eqmJ ?lS m1 erfceeg 'ereolpuun ololuetuow uI pppueq plusruugodruoc e8elefug
e n4ued o1e{uese luns gfeuuogut e$oce gc pugJnc eplsuoc re4

Elxrur p q qmat lrc els

rue3B4 -elrodur
durn 1a

'elSaltp

urqJoA

pAtleurelcxe nes

pnr1e6

ropfpllplso
?oJeregcuJ

-orelur erieuolut pruosuoc os lep

Ieu eld ereppc

roiuapuedepur

0s-npr

eereurqcord
:elruec aprlerruoJur

'elcolp lltqJo^ ecrlrcads arienlcund ep oleuuas 'eouaulosp ep ,csesdrl

'erBuopJoqns
-erp1

ap sluorilal

tsolol

;5 aliele;cep ep eq.lan uud

nc Ieq?l Iruolgrrun gzeeleldtuoc oopolsr ep Inlenuerrr pursolod

-edxe rep leuquracep
iorJqruerou LZ ep enl.z ug repeSe .reulel4 erdnse rr.rsrc

F91&ngr -uocslp -ued e,r -es 'rn1n

DPAnUP

-nsard

ecnpollut el B pJp] loleJeu oJlps op rnlnJoltqton lo;esnds ea.repar eund

, rol :rrosrli:"H:tJ;"#t&:t;Xffi'l

loqll lcoJ!pul lnllls

lep

'(e;enrlelodrur rS e;anllecon) al3aJtp lr^esarpe alauuas rsdl; .ron '(nrtre;el eunuo:d nes qronpe

-ep mlncele BaluluuJ # oug4pq flfuow punfo ag glepedxe es -esry ee np i(Js-pctaw Io afiz pnou ap InsDrsnrnd q ap DaaroruJ

:pi1t1cs\ elso e$

nc eleilt eiusi,cx

teJeoleuoploqns

aricunluoc)

e.reu

-opJoqns op lueuola un ap leurn

pu!!J

ap rnlnqJan eiuezetd 'zec lsace ul

-Pc ap tnlnJoltqro^ Jololut^nc eoreu

lo 'euo1e0r;qo else elie;e;cep

edod

loord g

'rarieuolur eereruosuoc pipl .repeSti 'ernlsece ,,eecon,, ptFJ ,JoleJBU eJl

as aq)Dr^t lS 'p pugc) orJqruecep 4 :rJosrJcs reurud uoJlsos ielrqtuerou gZ :lerrreru ?opeow _ loqzp"t ol - arpune a,4pc neldetpuyes erqe epsec? rc?c .r?ru Uml Flndecul el IIryqoJd ,ere^pu4rd :Jolrreilmlo^ BeJrsos _ :roprp;dugr4 eolouorc ?l duote urlJ gS

.I

e ered 1c

"'nJuol

-ndsuerl .reop eundnserd

-u! eorlqro^ /lcoJlput Inltls

qlco;rp

ru|oa,td ap rcs uJ Mn)D oaualuod tnra as nu ?nx,a aG

nJluod
'91dug1u
-eJ?U m

'(elaLurJrq6,elcund pnop

ep utuos

'6o1erp ep elu;;) cryceds erienlcund

.puutop 'orfeclldxe o elsespC Fluglnc pzru[qns lruo1eJeu Je1rmlol rnlnou eercluezerduJ gc g Jssqo

'mlnlxet
-ruol4rc

ug 'rS ('c1e udoS

un-l1ur.rd ,stJes lnlxel

e'efrup e'\sot

esumlnr8ueqFusrderrcseo;Hf

'aunds e 'ecz e) arie.relcap op qJa^ un-llur.ld 'tectqo ep ,esnpoJlul luns eol -sece lerieuolut plepolol pugruosuoc
'alrlsoJ lsoJ ne sJec uJ Inle, uJ lcexa rnlnJoltqJoA elelutAnc ecnpolde.r _ PlcoJ!p ealqJo^ /lcerlp

ec erdseq 'aunin,ndsut arDta o ,Dlaug)s o 11iunt! t*tinoi, :pzoaulury as 1 ojot rcpc .ue1d nou rnrm yryz11eer r?seceu
pze31*r rnlnrEueq proJo uuqSnur el*eares !I
idU

:f"t';JrH:#o\:tr;
""i"
ug

tntn
rS rlSesp6

1ndurl

lnills

q etreur 16 oloc ryc a,udwsr, "u:LT;rtr"#:1;".ruU* Mnrgp) lSeC '$url er1ulp roprngoder e{n1ole ug luegodrur lueuoru wud rm slse .eldeou pu11d ug lopelunlorr ?oJrsos
esnuecurrorrrr'qeruerqold.urr".nu;1";Ir",Tq:iiT*TJ#:
prclpd
B

'

plxel e el?s rlrE

-osred e
eJe^e

relprrsJ

t$ NoJ eeffouo csaza4nd iapsno 1fu'lruco Inp -unlul pmy ad ougru amd ps Tgrcap aulq Dw nau_at ps 1p1a iQntps:FJecurs grrlzoldxe else eqcerlels 16 s ellceer eu4i4 tnl .efuerrces e6ec? ug ormlrls Fnop elec er1urp BrrugcerJ els acrylceds $g1;repcllred pcrgnuepl

[,

nu'po1*
glepldep ID wlun 193u!'aJ a$a !ry

poate intoarce qi deci nu-Si mai poate revendica averea iespectdnd structura 9i conlindnd elemente adecvate unui asemenea tiP de text. a. Carevasdzicd, clipi gdndul hangiului, nici vorbd n-a gazda tdlharilor' fost lajudecatd despre popa, despre capul;i 'Aoleu! au fost Judec6torii ce mai judecdtori! (+ premisS: incapabili s6-l descopere pe vinovatul principal') b. ..Dar o sd indrdzneascd sd se mai intoarcd? (+ insd trebare: in ciuda ineficienleijustifiei, fratele vaaveacurajul ce-i Atunci revin6?); ...Dar dacd tndrdzne;te ;i se tntoarceT"' de facut? (+ ipoteza 1.: Ce-i de fdcut dac6' in ciuda pericolului, va indrdzni totuqi si revinS?) (-+ c. ...Da! dar sergentul se poate intoarce; popa' ba! solulie1.:Chiardacdvaveni,nu-qipoatedezvdluiidentitatea' deci nu-gi poate revendica nici averea') sd spuie d. ..Dar dacd-i vine a;a o nebuneald sergentului cd s-o'ntdmpla! orice cd el e stdpdnul averii, tntdmple-se fdcut de Ce-i 2': od.atd a pu)tm barbd ;i plete" (-+ ipoteza la libertate?) dac6 totuii fratele va line mai mult la avere dec6t e. ..'.Da, dar atunci procurorul tl rade ;i-l tunde de-a binele. (-+ solulie 2.:Yafi condamnat pentru tdlhdrie') t. ...O veni?... n-o veni?"' (+ concluzia: Niciuna dintre cele dou6 solulii nu este sigur6') Explicd motivul pentru care, in final, Stawache exclam[: Aoleu! Ce mai iudecdtori!

g@, a
mente

2.

Urmi
este

vorba cu

cowil

fir

pentn
anteri
Ei

inc

cale

Omu fine
ineel

luiad

E o sani

1.

Secr

vis. I lo, it

puff
tncq
frate

men

tot

5.Slovastrdindaceleide-adouascrisoriiismulgeonouSexclamafie: Ei! lucru dracului!... Explici-i semnificalia' 6.Remarciqisuccesiunearapiddafaptelorsaleulterioare:c pldns mullt, mult -+ a strdns bine scrisoarea (pe cealalt[ o popii mototolise, dar aceasta era, in fond, ,,actul de deces'o al

2.

Fins
cre{l tean

mez

Posi

avocat Iancu, aqadar foarte valoroas6!) + a plecat repede la un unui averii sfipAnirea tn frate cineva sd afle cum poate intra

asa pfo'
scri
ab's

alt bun pierdut (nu mort, ci pierdut, dispdrut!)' care n-are moment' acest mo;lenitor. Motiveazi comportamentul siu, in

cre{

Au trecut cinci ani...

inr
lui,
riiz uci pie
cu
a$a

1.

Lucrurile paruserd a se fi liniqtit, odatd ce Stavrache clpitase certitudineamo4iipopiilancu'$itotuEi...CiteEtedescrierea celor doul coqmaruri ale hangiului' Vei observa cd au un elementcomun-fratelemaimareincearcds6-lucid6pemezin qi nu reuqeqte - Ei o replic[-laitmotiv - Gdndeai c-am murit'
neicd?

int

2. 3.

in cele douS coqmaruri, popa Iancu apare mai int6i in chip de ocnaq, iar apoi de cdpitan. Explicd semnificafia celor dou6

tp9tyt'
Ai

fra

Carc crezica ar putea fi cauzacoqmarurilor carciumarului? in vedere qi exclamalia Aoleu! Ce mai judecdtori!

spt

c,o]

c0l

Era o zloatd nemaiqomenitd: "'

LL. Garagiale la Berlin
(Din arhiva Muzeului National al Literaturii Romane)

cg

l.Numeqtedou6trSsdturialehangiuluicarepotfidedusedincuvintele fetifei: ...sd nu mai pui gaz tn a de luicd

;i

luicd-n a de

ap D u-p -nc urp e

rv6mF-n
'ezupodl
-co ep d

'4lnu u urzeur ad
un nB ?
seJeucssl eselgdpc

'ratuuc eliuolut pl lecpul !.to pullc Bl ocnp srec 'uelplec sp Piej [e4

PJoJSJ

oJlurp etnun e Efsuncse etupusnp el es 'pzleuBqtsd ep elelelerl u! srJcsop

'tnlnu -r.!ocl InlelolaJd alse p3 sut^uoc putl] 'etpt^ut I ejec ad ,nps elelB.r] ,laqv
nU

ulBc lnl InxeldutoS

'lustuorII

ilD an-u aqntt m

leco^e r rrdod re .. 1

rnl Inseotcn 'la^3 le tS ulepv tnl le lnluud 'ctlqtq feuosled - ulsC

o PllslBs

:eJBoI.x

nes gleeJ purrJ ec Inlete4 efirmde .olueru Froprsuoc Ie pc rzoJC

.ulDJ !ry Tnxaldwoc runu eelnd ru ec seec 'purepou ep rue4xe gJeruetu o-4u7,pugjtq) s ele Lnu,eiunl$uoc eurcgru verec .grnztJec rS eprcn u ep eiurrop e4ug ericrye4uoc Itrrcol lcep IJ eelnd plntzutnlrrgD a1o a1oxda4 n1awrcds ti "to1t[t.r8 ezne1 .ericegsrles r$ ecnpe eleod r-nu (rn1"1nry eeileotrr) refurrop u srl uJ eemztl*er pc lqde; urp'repeSe gunord ps eelnd re erlcet^Els rnl elrJru?urSoCr .rfin"nq ," ,Dapurq &o1ouo crunu tnl gceo,rord u1 flu n_ap 1nlogns nptatd DaparJ farcc ad pc BI ep rJosrJcs reurud eo.rnuud .gplcn re1 I-gs Bc rc 'gsdeeped ep edecs Bc nu osesrurr1 rcqzpr fgs l[ ul lce.'peJlp nu .rnErseq .elele4 gprcn lS_ps poru uI leleder esecJecuJ Iruuo gc ru?lln nu ep repese .m1 ?S i,,prulJc6( l?^our^ -nurzeru eusoru ep lAourl Beiurrs es gc p4deg ep rc ,pien ug Je reru nu rrJol? lrueleudord gc erlS ec truetuotu urp 6ppmsqe 'eete/te ezerodul ps Inge4 eL gc eu;rael op rcru li .riosrrcs enop ? ep relec rururrrd In1uetuow urp .gleropuJ gJgJ .epeJc Ie eJec ug '1n1e1er; eeileotu puvrud eurpqrpecur ep elecozro;d ,puoJ uI lsoJ nu gs neelnd eqceJ els rnl ol? IJ ,.e1er e1espr,. ees u11dep edge o eJec ed ererre o eprerd nu n .p L*n.1 "Jeprsuoc lgcop Bll" l3 rg eelnd nu rnlnr8ueq rerunqeu eznec erao.ellqrsod leEe rS eldplnw uglerd.relul e1nrued oJeol?A op ecqsrile gieerc rerm eereldeceJ J"C .1e elSeouncet,1co,tou wo_N :tnlna:zeut eeJrnueseJ rS m1nueg emngeu pzeernuosuoc relelnu Inpuld .z 'erudo ri-pzeelueurntry 6.reulSoc un lol

-rcxe E

:pruslcxe

e4ulp fi
(' D-ap

.csernupld

ec

-otu etrsece uJ eqc?JAlS ml elSergrrun.oleleq 1ntuerueuodruoc gppn 1S-gs pcrecul prEueq .o1oce rS ec pi nau"i3 trol tS.pig, p18uoq,rqwgz ptaunq,pilrcsD pl&uoq :errrjerd rrc Irn 1"*ri

'pexa csepugb ec ,ce1 ac 'efeuos -ted elec rS csesgD ss epun leau4e Eelace u1 eunds fi1 p 'feuosted un peseeqJo^ eund ec dw4 u1 .nu
1j-Bs

,o1 IruoleJu rer 'prder rS leperE el$erods rnlnrEueq eereprocur -oce rS e3 'p1e1de13eeu alse mp)Mruc eirtmde.olornis n3:rri urp eolec nc eJeolguprues elso 1nlelq ? el?oJ rrJrsos efuelceg

.I

(6e1e!aql

lncgJ ep

Mawose ap eweJ^ u1 eercyi2dep t?:srxo nu ,unSuedoce

'p,tvto

elejuelqp

piodolr n)

aruDS o

pc

1o1d

apds ps
oee1e14ue

p1

ptpl ted a/osee 'Fnotd pcJery etedo g ptn1cru;s enoN u!

ncsaJled lttle3 eullue ,Joleleu eeu -sruose un nJlued .ncsoutl?c .0 sp

<-) iDq'
spnrc

pygg eu6p3 ul nes rou g gcea llocolc'uou,llu oeloctN tnl lnueuoJ u.! m 'e-lll e eueosled el ErzeeJeu
eldsep erec eldsap 'elrriile1ur rS e;r.rnpug6 rS rerqc elSeounc 11 ,nps ;nfeuosled anS ,'tpJppulp,, euntzt^
;n1o1

q i

!-ac lcut4 ps lnfern:

-uI <-)

prnrgEel prpJ tue.rede .rnpposrde

'alow aJaAD o n4ued ecrJo ep lnErssp ,11qedec else opuni luDq pp ap ti zo7 uDq un ap ereosgarps ernqe4 pugc ele3ug 13 ps FcJ"ecuI elec ,Suzroc ep elecsn Iipcnq rstm rS qnrloror-r.rri erec oelerceds eluetuow elem uI rS reqc .prcnl ep lg1 Intuo 'ewda eriecgluures o grydec,1n1e1e4 ,,llJeplcn,. p*1d ,pc e1 esesnd pugc Iqueruou uI rwcol gelunlorr e1 ep plesecul rs etztcetd nc gtrelnclc ,!al ap putc ti Darynop ap Dwns lorrelue ilmugrue un ,lueuroru uI .oqceJ els ml e rueq ru1ued lsem ptulled euuoue e4suoruep e ep else Jedrcuud-.,rr1n*ul*g .r, FIor gc lueprle elsg .p8rirroc

lsoJ n itollrDrll!
D-u pqro
.7,

o ere - luslJsluruo lruoleJeN 'n;duexe ep 'nueoJqau nt^tl ep ,uo, lnuEtrl -oJ u! ec 'Jolsluautuene e pcr6o; -ouolc EeutpJo u! es-npuglnJop eeu

-n{eleu ';nfeuosled lgcep urind reu.r arlS 'rrLunl eldnse ,,?ele ulp,,ountztl

ewnl eJec lnlldoc elSerr_o1 ipldecce,Ftugul grrms o ep qJoA else l6ep tep .euolep ed gpugl gs ernqo4 pc lgmipul.u :n?s "tr" ep gieJ ..Fluollc" 1n1n1Eueq Fluerusuoduroc e1sergu.r11 .ele e4urp eJBcerJ n4ued eeunrido ti_gzeeluew.
-nEm i"'aurq uospul ps

o aJe - rouEut lnJoleJEN

...!i .'.apq

mrm el

ptut.tD!

p) .lnlpilDlp nc ,zo|

eeJe^?

iflIlFrr--#ffi-"._

,-tibftrt
LrrusA $t coMt"iNNcARH
:' :..',,,:

,F*d
D
IXXIw

:,I1,$TRIiCTURI IIISCURSIVE diferd'inifrnctie de' .gi, conforrr Di$bnarului

(ARGUMENTIt'IM)
de aseme.nea;,aslfel,

.,,

,obiqsim*L:e
",

1,,;,,,,,.:Rofg$lg,,,ar

iiii

'dga,,e-a, atare,' :de, altfeil;,

de',qtitnle Ne,,,'lfill&#i:, srmt : asentiweittif '..(con'rfir0i$1;.la6etimg4, justiliearea;,'' aoibitatea,

'

'i!.

|l!@a,.,,.,co* mrea {dezacordul}' crittea (au.tatio,:..lwt'Og111'qi. ionifuzfu (tfrzr,).'iih,r xpresjilo,:,ii,,,:sUVifntflb,,cu rol argumentatiVr freevente
: .

"ce; 1. Completeazi tabelul urm[tor, grupdnd expresile qi cuvintele de mai sus in func{ie de rolul lor infr-o argumentare. Addug5 qi alte cuvinte/ expresii potrivite acestor roluri.
Asentiment (confirmare, adeziune)
Justificare Corectare Obiec{ie Contestare (dezacorQ

;sg$i,rpenm' idr"

6*n

talugi,

ap

da}l'

deci,

weme;ce,qtii bine,cd,;probabil cd. qtii {.eqti & aeod), webuie,s d,recunogti ed, nu se pod.te s d ru gtii:' (sd.nu'.f, affiit,,.sd,. nu,fi, afiat etc,.) cd, pine seama''{Eant),cd,.ai ln iedere cd,:al dreptate, ba :bine ed''nu, sunt de acod.cd; desigur bd, da... 'dar,, fdrd' fndoiald. cd....,dar, dimpotrivdi contrar ielor spue' de,, tine etc..

pbIE SwA wei& bme

Genru

hmind qtraot
care

lustru

lustntt

Criticd (acralie, repro Concluzie (tezi)

q)

Imagineaz[-ti urm[toarea situa{ie: lJn ziar local informeazd in legituri cu proiectul autoritililor de a conskui un paxc de distrac{ii in vecindtatea unei rezervafii nafurale protejate, qi indeamn[ cititorii sd iqi exprime punctul de vedere sub forma unor scrisori adresate prefecturii. Redacteazi, sub forma unei scrisori de 10-15 r6nduri adresate prefectului, un text al cdrui rol si fie, la alegere, exprimarea asentimentului, dezacordului sau a criticii fafi de acest proiect.
Deqi sunte{i abia in clasa a XI-a qi pdni la absolvire mai este incd destul timp, discuta{i, in grupe de cdte tei-patru colegi, despre planurile voastne dupd terminarea liceului. Stabilifi, fiecareo cdte o listi cu doui-trei dintre posibilele direcfii in care gdndifi ci v-afi putea proiecta viitorul gi justificafi-vi opfiunile. Colegii vi vor asculta qi-qi vor exprima eventualele obieclii qi observafii, igi vor exprima acordul sau daacordul. Scopul acestei aplicatii este de a exersa utilizarea diferitelor sfructuri argumentative in comunicarea cotidiani. Completeazd tabelul urmdtor, identificdnd scopul argumentdrii in fiecare dintre textele A., B., C. qi D.:

2.

A. Elaborat pe baza diclionarelor de diferite categorii ;i specialitdyi, Micul diclionar de neologisnte $i propune sd oglindeascd bogata terminologie a multiplelor domenii ale ptiinlei ;i tehnicii, precum pi a literaturii ;i artei. Fiind vorba de un diclionar de propor,tii reduse, el nu putea sd lie decdt selectiv tnregistrdnd ca atare doar partea cea mai reprezentativd a inventarului lexical neologic al limbii romdne contemporane. (Florin Marcu, Prefoldla Mic diclionar de neologisme) B. Prin urrnare, paronimia nu este un fenomen semantic, ci un simplu accident;i, ca uflnare, nu intereseazd din punctul de vedere al organizdrii vocabularului. In literatura de specialitate, paronimele mai sunt numite cvasiomonime. Se admite tn general cd paronimele diferd ca formd printr-unul sau cel mult doud sunete, de
ex., a enerva pi a inerva.. Alteori ele potfiformate din exact aceleasi sunete, a cdror ordine este

tinerii turcia

nufr
necest

de da funda

ele nit

5.
8-10

se. Sc

(obior

lor.

ctnen

nu

e5

Acesl sondt
:g

3.

schimbatd, de ex., antonimie pi antinomie. Din cele de mai sus rezultd cd tn deJinirea paronimiei trebuie luate tn considerare atdt criteriul cvasiidentitdlii formale, cdt ;i criteriul funclional.

'"{ i.t,ld

;"d

Sado

rneri

(Narcisarrrtr;;::;;i;#;:;#:il;;B

trand

4.

C. Dorul imitaliei s-au Jiicut la noi o manie prtmejdioasd, pentru cd omoard in noi duhul nalional. Aceastd manie este, mai ales, covdrgitoare tn literaturd. Mai tn toate zilele ies de sub teasc cdr;i tn limba romdneascd. Dar ce folos! cd sunt numai traduclii din alte limbi, ;i tncd;i acelea de arJi bune. Traducpiile nufac tnsd o literaturd. Noi

c^lipir

Impn

Sias
Frali
cahn

vom prigoni cdt vom putea aceastd manie

colo

atuDw

loN'p"tl
ap Dalal

UwIDA
a1o

lgulp ap) o7 'pznod pqt ca4 1i prnBeu op oloc -u1p ep ercf mp aqoqpwn[ Dwpln csaitgtg * 'apJnqJry JDt'Autloc nc 'ptrsDttt pdn o Dc luns 1.rep1 ro1$urg ruEodap naza4doi a1ns atdoi apc ,prtsy

luns pc
?sDal
q

atoo4l.t
-DU

(stolug puoaqco'ncse4ed np?U) "' pqoprytol'pqocadwt 7r8a.4u3 4 a.ni.rydpsap nc csadoy as D4saco "top ,(1uo pmou wnJD plou wo wnc) pslolp1ou o atrEtc "MA .pUwU p.tpt4cadsa.t un nr rotlrycs aprDw nuuad 3a7n pw qwlqcs ug 'unq"rcdour DaUD) alol arcc ,,!tnso1l,, onop apc nc ',,zocau ap IuaqpBW alatpos,, nc codu3 pM nu pJ 'nuDarqav !ry p uiol ol ur^ar...
,r

!ryarunw oaracpt ap puitgtoc nta oau1"m[atdwg 'adruncs a.4a1d ap go,rpwnuau ulco urp putfi1b
'oaqiatc mlncol

Fq

p.ny

.ncpl ap$oJo4g,, :nog

.-n

aruora

(pugwa
"lSIAoJ '1nuofic

lo

a4no

,tjuogfu3

1,,

aygfopun4

a"uryd

icns aC pzo{ a3 '!q)unu -aB 4 giaq1c lJ \otrl.tcs atoy4J .ctuotuts ,Uqqslzar! 'apada"r nnp 4 ti sns ad o1 a7 ptni un ,p71oq ad pdnp 'pugc 1i oc a lppur{o"rd oato1amuap
o

lnyalu:
-nd oa.t

'pcrutaqnd a oilozuag

lofncuy nuBH

u1p giaa,od

alunqD o ap Dapunqpd ry alatoos rtau pcu! nDJa Mu allza^il uI,, :nuoa\opDs llJqspugu ap pzo{p4soaco cgfnfi aucs oa1nd "rv-s wnJ

-n'urcn*

Qunq ar

q - o1oocf 'nueeEmrg EelS)

alsa a awwJoJ
aP'a@l
nc

'oloocf TouopuoqD nD rupuDxal7

pta!
'e

'apqlD!
-ryn&to
'alput"tf

puDq"tn atSolotcog ap F4uaC ap wzllDar fnpuos man arylznlcuoc ulp ayod o rt)op ,uns Da$acv '!a a4ulp aqo4pwn{ n apjq.nlatd a.4u1"td a$a nu D"tryc7 'sn1d uy 'tup4 nns p,odo ,to.tSo1owaurc ol copp 8,ow nu Mgtwol acaz ulp pnoN.y

# 1gc unuoy4l tgty ,,iinrpuoxalv nalau ptndat o-d, atoc ad pqgtpuD DlD DqDO nc tot 'na ryqi pn pugc ap 'plooci q /1uaa, p4saouDauwnp pcop ,(quataDo nJ iDnlpa,t walune) nc p$D Dgsarlc amt wnc 3a1ai -u! nu na" :gn{nd o UDUaW '.pnJoal ruo un liwrs
a7 ns acntaX n1nocl lwot '.lclut runs allyDlDs "tp,op -o-quJ" D) Wnds ps patacu! p a"nc ,yods ap tomland uwop lnun ofiuauaqur oT '.,!al lop ap uolns pqtD ps sunfp np qnw aynot\ojp,tu3 no # csounc g atoc ad

-ouat
ap

(ausf nu

lDcffal
-"md "m
g,s

Dan(

pqrol
-qat li
'IWJAI
t

piuagqrcad "p"tpc
nc snpotd no aJDc

xol Fqnuduoc ep pieJ (eerelseluoc lec:4rtc /elrricerqo) .unDugJ 1nluarupuase rurrrdxe ri-ps erec uI 0I-g ep lxel un elgc 'e1e e4urp oJcerJ n4ued ,eucg .es -rolrp rrfeuuo;ug urfuoc effolpurm eloss4xg .S @aguol onnnc a! !2o ap g4Jca4p oguor a3r'ncserore141 n1ll) 'otslxa 7n7nd gf,n na pru ap p"tp{$ awotalaco apilsacau
D

'nury

Mw acuols, alaquawopur{
o7

ptnryAaau! nu

fip

'tncaq

a1aw"rclmwnu pJnryA 'aznoc

ttuautpo rtog" :nc f)ft)Jn4uoc o,n ,ptsrycnp nfca1 nquad $ug4s toluosalatd 7o Tnls acyo ..irot!!A un uto ps - Wqaqu! D - o1ooci amw ad pqnfo pu ac n3" 'p1oocl ap asq as gts o p pc Toitmun o mlnrDla?p,u uoludoc alo rollll ap aps! atdnp 1mg pslqcsap a1in1 o trao D ,J lnlulsaraz,s Inqirgts DI lnuv'npr cnp o nu,ol tttdoc rc11g .a4q pB11 lopuguyzrypclw o ato # rolacpu

-ioc

t1lu1.tpd

np

'nuniozl1tuc a1o otdnsoap ap pugd p.nsun4pd nu

'aqcala ap mwnu plasun4pd as

,auJapow ram4

4raa ap atuartp

a$a amrDw !ry H1DJ 'actMas ap mJaw un atn $ otnD cMDcau a$a nrpuoxalv lq IppJ .0-JII/4 o-4u3 1 ala rcpuguo 'uouotry ti tuwDnly.rma4lnuo ap 'uopuDqv nlqnp ap zoc un ap a|faq"ro^lwJ 'p1o4do3 urp plooci o n7 ozalSua ppatd ouwo6q .g

-pc alv ajatpw a1auawoua! ap itrum ,ulfou lryaull Tuns $ nDra tanr iup&atdau np3 p.totutp In4snl lDanu'ail)olouau me'aurpqs "toltip4atcos fulsn1 mp ayod o alaqll pruguoy salv mw r)p D arDc ti pugcsan pl
sJaM D Eptsl pugtd atoc ,DrunwJag

la
Jp4UO

@qouo8ay $ puoqt1 agt -oplcos ap p,uual 7o godny).pcapcsrp DI nt)s ua)uoc ap plDS o-4uJ nu ,ptsDco Jop ,pclznu pl
-Incso rug,wot a4u1p uals un adnandV'11i1zodxa
o7

tl oiuo"rg utrp piu111i alaug4ugt atds proutpron4)ca atp"tBtwa oaco asuuda4u! p4sDou oamrunf,purutn1

"'op

sp

oQ'attt auli -'p

nu ps
a1

ap

11ta

Staut nu ptu 1i aaznut pznafzn nu ru?taot a4alp %tl.tot'pxa,odo nos p.tado ,n4na7 ap a1oco1cads

ap pso4y'pdotng a1o ac{ot&oa7 alipywa4xa o7 puBd tntpqp4s no azacuo{nuryiryooy aflap! afi) uud psoolSnquoc oa.ruci1w ap Dunw olqo-ap aqnod pwcndo 'o o13n1a1mp Ea4 as o ndacuS ,g7g1 ol ad 'pugwor Dapplcos ,plDrua4o Dr.mqroq aJ DafXD{ ID !ryryocas fqndacm o1 pugd pXopuntn) .A.
@.n.o711 D1IDCJ el a$c np o4u 1'nueecrqgEo)
to

ap,1a!tt

IIsrlIy{)

DI plapoplu 8.ow nu pc udsns (ouo4saqc nc aqu?p oh6g 'uD ad yo pnop ap nns ptDp o pwaun DI taryq un p"rydunc la a4ulp o46 .w1g[un Duolztt n n4uadtoBoqawaulc ap afllps p,otatd nu rugM -or a4ulp %lg'rup[Dpuos trtt4od .plouo8ay #

oa

o a,tt

in s us, rr rrr rf:'il::::r#

:: :;:;i:"

jMff.:dlii;W

of
Alexand
europeal

Silr

romines In1
literar,
de maxi

cr

disparili Eu
aparifia

revistei, deAl. N articole

Macedo
(1

892),

secolult'

planul
experim Maiores

EVALUARE CURENTA APLTCATII

1.

jurul rer
,rdecade

in grupe de trei-patru, comparali ipotezele propuse mai sus, in legdturl cu motivalia comport[rii lui Stavrache; exprimali-vd opinia despre deznoddm6ntul nuvelei. Discutati punctele voastre de vedere.

de pdni

promo\
popomr

Ett

2.

3. 4. 3.

Scrie o compunere de una-doud pagini, in care sd prezinli construcfia subiectului qi a discursului narativ in nuvela In vreme de rdzboi, integrdnd qi urmitoarele concepte operafionale: acliune, secvenld narativd, episod, intrigd, conflict, alternan! d, incipit, pauz d de s criptiv d. Argumenteazd, intr-un eseu liber de circa o pagini, cd ln vreme de rdzboi este o nuveli psihologici. Descrie, intr-o lucrare de una-doud pagini, evolulia relaliei dintre cei doi frali. Rescrie, sub forma unei telegrame, scrisoarea prin care carnarazii arlr\6 domnului Stavrache moartea sublocotenentului
Iancu Georgescu.

putul se Literatr la o alti (1905-l

ski, autr

de inll
variantt

de auter

Dimitri
(volum

(volum-

in

scer

l.L. Garagiale (dreaPta) 9i

George Cogbuc

($tefan bolism Bacol-i prima

cheazd devenir rdmas

EItrNEIGItrq

trtr EtrETT

izvordt

Cunoscut indeobqte ca scriitor de facturd comicl, I.L. Caragiale este gi autorul unor nuvele naturaliste extrem de interesante pentru profunzimea gi subtilitatea sonddrii subconqtientului personajelor, precum O fdclie de Pagte qi Pdcat. Citeqte una dintre cele doud nuvele gi noteazS-li impresiile intr-un jurnal de lectur6. De asemenea, stabileqte-i tema qi identifici dovezi cu ajutorul clrora si poli argumenta existenla unor influente naturaliste prezente in text.

pini

s1

"loeo IzeA
1eurnl

rm

mlnl
e$rB

'errolsl uI efep ew4ur ueedome ,016I erds pugd Inruslloqlurs pugc 'uo1ne 1un q lpur eerd elSe8rmlerd es .prunsuoceu lerired s?rupJ 'nes 'erzeod uJ eJeolelou rJpluerJo elye n-qued Iepury puruelop 'punces ueld u1 ecer1 cseuuor lruusuoqwls ,9I6I_gI6t pdnC 'otuoporu lrcu11 p$e8g ed 4Seugwor rerzeod erer1ul gzeqc -reru Ioces ep rnlqndecul Flsrloqrurs eiueuedxg 'pde1e ewud

epu

E
mlrq
-eule{

IAfE ?&r 'pflf

-era&

urp els[oqurs eleluerurJedxe ep eprnEr;erd purrJ etol ,(euroceg eEroeg 1nI el rrzeod eleun ug) JolrJncugpe 1e 'resue4 I? ursrloq -trrls un '(leq8uv e14gu1q) FInsreA e ptvete emlezlr o-rlulp Wro^zr 'euerseu;ed exegeJ nc 'leluerueruo Frus{oqurs '(gcr1e4 ueyel$) Icrzruu rS 1er;e.6rrco lruustloqturs :eleriuese ele1nurtoJ guecs r{ ler1rn ne 'eplpwnlrS nruecep un rerrrnu uI '(916I 'qwnld ynrunlorr) er^ocg eErosg nes (9961 'nutgt put i4uad aluotuoy lnurnlorr) ncselnull{ uol '(506I 'pugpp"rt ,r1 Furnlo^) yeq8uy elr11urlg '(206t'qp u! a,noliaf pumlon) gclted ueJel$ :ereol?A gclluelm ep ec4eod rfglrleuosred e11e 13 gruJIJe es 'eleur8uo elsroqrurs eluerJsl

reun eJsrrrJoJ ?lsete r$ uiereurl els ecrlueruoJ elrunlxelJul op

eerepuudsep gzeeqcrewec'(T,16I) anDs r,tol[ Intunlol 1e rolne ,u1s -uopocW 'lV g8ugl ed 'nuersnsueq pl^O ep gsnpuoc '(SZO1-SOO1) pnou oinay'mlnursrToqurs punqr4 o eurlep ec 'glqrrar Flle o e1 ep luegodrur urftrds un cseurud nps pmf urp eeredruS fi 1ntoqn"np7 umcv'(qtOt /S16I-006I) rcWr el pugd'eol-Xx 1e rnlnloces lqnd -eoul sl greoSgsep es mln1uornc e errcnlp4s pruxeru ep edelg

duza
-SBOA

rye

rs ursrolpugrues) plsrleuorirperl e{cerrp

F^-FE

q'st

";(T|j13,l,::$ "rru" elrrpluerro rS 'gmsgur ppSe ug '1u1mr;ug ep lnl e 006I el pugd ep cseusruoJ Iruusqoqwrs 'repe pdurgc urp o-pugznlcxe ,.,e1uep?cep..

[iv
YT

IImFJelll e,rrrlodurl lqztleoc ns-s eJBc '1nun,todwa\uo3 relsvrer lnml urp rrJolrrrcs ep ns (ncsergureT nll1n6l ,a1wBe:ra1.1.1 oncserorey4l tg17) llwlun1 tfiseluezetder ep enedque nc IArJd .mplueuuedxa

laq6uv e!4lur!o

Inuues qns pqer8ep leur ugrugJ e1tgz\eu ,rerieerc pueld uI'- (669I) nnrn ruator poN:gcqeduegel$ nus (6691) lnlnloias 1n8otd u1'(SOg t ) aEzeod 4 apmiryg,(SOS t ) apaod atdsaO, e1g;il !rynnt!!^ Dlzaod '(Oggt) nftaod ocltoq atdsaq :r4suopecel I 'lv - J?JelII lueJnc rnlsec ele eJeolcaJrp elw[ cseurJep ec olocrue
rede 'cr1eroe1ue1d ul gcec 'gleocS ep geS truelep ,r4suopece141 '1y ep esnpuoc'(uedrue4ug nc olues 1do u1'6 1 6 1 -0g g I ) Iruowran.I lelsllor e rS mlnlceuec eellrlrlce uud rS ecrleurerEord eloc4re roun e{uedu uttd gleztlolcerec loprguolel e erm olse Jolrmlndecul edelg '(OtOt e4gc) rerelrl lnlesred urp es erfuedsrp elgryd 'ser8er ep BllB o IS (916I /S16I-006I) orrrolJul grurxeru ep un '(006I-0ggI) e4pugdspr ep l3 erirrede ep gzeJ o el3eormc le;e1q luemc lle rrupcrJo rueruese ocseuurol lruusrToqrms .nrdrcurrd u1 'zerrrerl r"JelII lnrleds rulued llSerigruor rriplqenlcelelul e f-rgd rerm Inserelul urrd pqecrldxe ldeg ,ueedome Iec nc cruorcurs else 'rgs rllodrcsrp uud r$ plsuopecel l rupuexelv uud'erec puguroJ mleJelrT ulp luemc lnrurrd else InursrToqrms

clJolq lxeluoJ .

Inus!loqu!s

Despre un model univoc qi chiar unitar al simbolismului nu se poate vorbi, situafia poeziei romdnegti nefiind foarte diferit[ de cea a poeziei europene. in perioadele de manifestare a simbolismului rominesc, sunt mai multe modalitifi de raportare la aceastd migcare.

lon Minulescu

Pe de o parte, apar teoreticieni valoroqi qi qefi de grupare, ca Al. Macedonski sau Ovid Densusianu, experimentatori, precum acelaqi Macedonski, in poezia cdruia se combini simbolismul cu romantismul qi parnasianismul, dar qi poefi care rdmdn definitiv reprezentan[i ai simbolismului, precum $tefan Petici gi Ion Minulescu, sau poeli minori gi mimetici. Pe de alti parte, sunt poefi care au gravitat in cercul lui Macedonski sau care au trecut inilial printr-o etapi simbolist[, dar caxe au evoluat spre un modernism de sintezi (Tudor Arghezi), spre tradi{ionalism (Ion Pillat), spre expresionism (Adrian Maniu) sau spre migcarea de avangard[ (Ion Vinea, B. Fundoianu). Statutul lui Bacovia este aparte, chiar dacd debutul qi afinitd{ile il apropie de simboliqti. Opera lui este receptati, in
timp, at6t ca expresie a simbolismului autentic (tofi simboli5tii noqtri minori se regdsesc in poezia lui ca teme, motive qi atmosferd), cdt gi ca depdqire a modelului, spre zona expresionismului gi a avangardei.

1.

Poel

prin lui,

astfr imal

crin

de lr obie

dep
(bra pdsi (ro$

2.

cuct
deot

CIT

. Trisituri
Cum s-a remarcat adeseori, h6s[turile simbolismului romdnesc nu diferd esenfial de cele ale simbolismului european, insd o analizd atenti poate constata o deplasare de accent cdtre una sau alta dinhe acestea. $i in creafia poelilor simboligti romdni se int6lneqte tentafia pentru investigarea unor zone tematice noi (oraqul tentacular, newozele, melancoliile aufumnale, nostalgia depdrtirii, singuritatea, evadarea, drama omului modern apisat de spleen, obsedat de ideea mor{ii/ a bolii), preferinfa pentru imagini vagi, fdrd contur, pentru clarobscur, obsesia culorilor (albul, violetul, negrul) gi a instrumentelor ale cdror sunete sugereazi stiri sufleteqti (clavirul, pianul, vioara), ciutarea valen{elor muzicale ale cuvdntului (caden{a, aliterafia qi asonanla, ritmul liuntric, repeti{ia, laitmotiwl qi refrenul, cici, scria Paul Verlaineo De la musique avant toute chose - Muzica inainte de toate), preocupaxea pentru coresponden{e, descituqarea fanteziei poetice in utilizarea simbolului sau a sinesteziei, dorin{a de a experimenta noi tipare in prozodie. in schimb, ei refuz[ contemplarea pur sentimental[ a naturii gi, de asemenea, logicul, explicitul, ralionalul in favoarea sugestiei.

vod
ldto ima
siml

tiv

cinr

cat

deq

. Reprezentanfi

in afara poe{ilor enumera{i mai sus, gi care formeazi nucleul cu adevdrat valoros al autorilor simboliqti, mai meritd amintite qi alte cdteva nume, precum cel al lui Iuliu C. Sdvescu (1866-1903), al Elenei Farago (1878-1954), al lui Al.T. Stamatiad (1885-1956), al lui Horia Furtunn (1886-1952)o cunoscut mai ales pentru poemul intitulat Balada lunii, ori al lui B. Fundoianu (1898-1944), simbolist doar in anii debutului din care a pdstrat cdteva poezii pe care le-a retipdrit mai tdrziu in volumul Privelisti.

'Ulaio

ruco nc agau4d l-Dunl lS

sarffi ..t :sa,l e,.s;?, gistujald i{ p ed is n "'Ztg, .rEaod) qlqe) r[ at.r'JC O ep gjn3nq eS OJPC p ti]nio^ eeliop ie Pstlqnd ,iLes
-S/*ua4uj

-..ilpuout

' r,

qlo un nidou omSau u_g ".8/alo-n1qco nc a4la4td younl r!

, arlgrts o*".?.

fnarf!4sp"t,pto{

pc11oq1pg

0I

tl3E 4loq {FIC

F'(986 F{Eo6

-euolou ocnpe

:#fr: ",r:;: ;;I :;'i;n

W aarulqcs o1c1u

So

no 1do u1 '[;6p llBgli glstujlun[l]ue are]uotJo ap P-aPen qst^eJ pzeoiutuu! :pcseu *r!oJ pJersltl euocs ad Antu!]op aund -ut as tlsuopecey\ ,0ggt Pdno 'eteLuolo itiB3tlqnd oluajtp el lsrretz op eolelt^tlcB pnutluoc .Belel ac easc ,ilejoqtl ap
tJ tS

pleluele 'Fctlqnd ar8]se]tuEtu o

.truropo_nnlco
...truilopD

|nelf,ru

1i
g

]eilWe slso oreo ul saoord un ,(SZS L) eeJelsoJe pzeauln -$n119 prcz wp aloloolpe rS peur 6tg erzaod) actlseu -rptiue lualot^ JoltJr-i3ele Bt.ras optqc

adootdn_a a,mw rntuaB

toJ

-sep 'gLgi Inue no pugdecul '(eurulel o E plp] ,rl6otncng

+13
erftsF
-uodsa

urp

eroltl ep eolellncs:j ei ailrsul

'ruleJn esa;d

es)

'..t!wrop0_n!qco u! alarulqrs olcla nJ ,pt.toos ,unwlD .lryaod aP pts tluspq _ .,quucs a3u4s p4Dl as qns pcolr! ,,, pqp # ausn{

"'puoout DraMD) a

1qI'alp

ecrperods ereouadns ]uns alt,pnls rinoaa ueui ea.,d

ul

Hsuopq/Bl,{ nJpusxalv ep

"tno, ln^qor!
InInlUB

-ns llplFugs ezneo utp

ArH'(f,LgD eqJa^ eu.ttJd - unsre^ ep unlo^ ;nuud gcrlqnd tS OZgl u1 erzood no ezeelnqaq .er1e1; rS etlo^lf 'eulsnv u1 015aro1g;eo tolfipnls rJpnutluoc eiuuop urp 16 rep ,apa.rq
,eia;au11

gIVllWEJgA EA ygIdyON
'pJedo

u1 rS piuecselope ul .neril op oselc enaigc 16 p;eu.l.rd "egeocri pAlosqe

$ (fr' sql lf

lrutaq
'uaa4ds

pesealul.rpd

erec uJ Selo ,enore;5 p6ug; ep er*ou e1 ocellod o_16

-aO

elpcedser uI plepegeJ o5e B$eec? erec uI Fporu erdsep erurdo $-npugu4rdx e, n1to7p1p c .lrcldun nes lrclldxe .?ruel e;

'r.ugrry

piero
srSeqg s{B n o Esq -puor

,1i6e"rnrng Inun elltuel u1 e; ai$eu -7gg ; )

euplrdo3 "BZnO .l.lV inl InuJe^n0 uJ roqzpJ ep nJlstuil-u putus^ep ,lelau Joir^ 'nps lqlpl ,erauec ap jaiuo

eg '6rnleue.ip t6 rolezord ,1aod ,(g76j qsuopoce4 ruprjexclv

ne erec 'elesre,utm r$ r1*euguor .$leerc e{? ep eldurexe rcurc pC 'p'trr'e'S (cseugulor.relndod ulseq ,aynout ap pq! plny $ abuWryq pqtehnql) cpsslreg ,(reuro11 ep naspo)cloquns f(?ryn selnl ep lrynlugutpdFttum atdi ayoryTpc g) mqEeu4 '(seEog te4stl?c ep glunw ui) _ Irotgi lnrylwoaN w;;ueldul -Pc ?_op ligllpporu ep .p4e1ru41e.r ra"nrd';"1n,.rJe^ o ep lqJo^ eleod eg 'epleoldxe suelw .qnFlodo.p terelrl Anoru IS gurel 'puruerep numl BJn1?Jetll uJ ,em?;plolu1p eJ
teqcs

e euoryIgJ

'repre8r
I$ rcc'( p$oug

lncelusc)er'rueprcceel.lue',rll:::n?ilJjl,Tj;*"'*X1;
I

w ?r
In$qep

'eeutn
IusIuo

Pz0lqs

o-luud

u1.rd

ellrolnc'(erm1,elereos) rr.rrSe,(pqroc .eereoleq8nird; eppspi '(efnurreur '1ne1 ,prEeeu ucrsrd; e1r1n*run .(1nrefe1s ,fiipnrq) rrJoq&'(p1eco1qE .1rur;epue4) elrJog :elueuruelo rcs elcorqo elereolpuun edlqcn4u1 1od loqurrs ec pzeeznstd.umce qugd ep rolunrcel e pie4 op epl refueuedxe Is ezeqed.,r"p, pulrrrod 4ajuacout ppqwls "1r.inl, "o oocryo ag[ps'")ooa ry?ap rouili" olDaqy "'UaH Io1 ptoXnto n"' ,uruXioo op o a.tds tu1horu1 owltdxa,as o ap !rynpou apwnu a$a ,uuas s1z 1artso ,pwslpquls 'uoloqwts

ru

EJBS

'ncsepl
-erder -oJ nc umcerd

allacat7 u! :tuevt:rtl rrJolprrrJn u!,!nl olzaod Inloclue u! olnto1ota4t7 etsrler u; ,greo ru1ued oursrloqurrs erdsap srJcs e r4ruop"rn141 rupu?xeMqeod

*iri

tIEIEtr Htr HIINIIEINU

ec

'gJ

'erecSp mlruusr eec ep

esnu

*'*

}.liF+pq*-

timp, dedangazi gi polemici violente, in urma cdrora igi capdtd dugmani

Ndmelii de umbrd

tn

juru-i s-adund...

?nverguna[i, pAnd la sfArgitul vielii. Fundamental orgolios, Macedonski polemizeazd cu Alecsandri, atacd furibund Junimea, publicd o epigramd impotriva lui Eminescu, dupd declangarea bolii acestuia (1883),

l5

Fdptura de humd de mult a pierit Darfruntea, tot mdndrd, rdmdne tn lund Chiar alba odaie tn noapte-a murit... Fdptura de humd de mult
a

55

pierit.

ceea ce

il

supune oprobriului gi ii

aduce o dizgralie indelungatd, care ii va marca gi destinul literar, sprijind acuza[ia de plagiat impotriva lui
Caragiale, in celebrul proces Caragiale

20

- Caion (1901-1902). Dornic sd scape de atmosfera ostild care se crease, pleacd la Paris (1884), unde igi va face numeroase legdturi literare 9i va scrie poezii in limba francezd, intorc6ndu-se sporadic in lard gi constatdnd cd nimic nu se schimbase in ceea ce i1 privea. in ciuda unei existenfe materiale precare, este deosebit de activ ca literat gi publicist. ln 1892 apare in Literatorul articolul programatic Poezia viitorului, adevirat manifest simbolist, urmat de alte articole in care se reiau gi se nuanleazd
ideile exprimate: Despre poezie
(1895), Simlurile in poezie (1895) g.a. Volumele Excelsior (1895) gi Bronzes (1897, in limba francezd) il aratd ca pe unul dintre importanlii

E mo,artd odaia, ;i mort e poetul... in zare, lupi groaznici s-aud, rdgu;it, Cum latrd, cum urld, cutn urcd, cu-ncetul, Un tremol sinistru de vdnt-ndbu;it... Iar crivdlul !ipd...- dar el ce-a gre;it?
Un haos, urgia seface cu-ncetul.

60

65

25

Urgia e mare;i-n gdndu-i, ;-afard, $i luna e rece tn el gi pe cer...

$i bezna lungeSte o stra;nicd gheard. $i lumile umbrei chiarfruntea i-o cen..

70

$i luna e rece in el ;i pe cer. Dar scrumul sub vatrd, deodatd, clipe;te... Pe ziduri, aleargd albastre ndluci... O flacdrd vie pe co; izbucne;te, Se urcd, palpitd, trosne;te, vorbe;te...
,,Arhanghel de aur cu tine ce-aduciT
$i flacdra spune: ,*4duc inspirarea... 80

30

poefiaivremii.
Dupd 1900, activitatea literard

se manifestd deopotrivd in prozd in '1902 apare culegerea de schile gi de nuvele Cartea de aur, in 1906,
la Paris, publicd La calvaire de feu, prozi poeticd, rescrisd mai tdrziu, in versiune romdneascd, sub titlul Thalassa (1915) -, in teatru: Moartea lui Dante Alighieri (1916) sau in poezie, in 1912 apdrdnd volumul Flori sacre, iarin 1916, primul ciclu

"

35

din Poema rondelurilor. Teoretician al simbolismului, gef de gcoalS literard, conduce un cenaclu literar, pe care il vor frecventa gi viitorii mari poeli Tudor Arghezi, George Bacovia ori lon Pillat. PlSnuiegte sd realizeze o,,edilie definitiva" a scrierilor sale, pe care insd nu o mai poate realiza. Personalitate contradictorie gi controversatd, Macedonski are meritul esenlial de a fi deschis calea poeziei romAnegti citre modernitatea vremii, el insugi scriind inilial sub influenla romantismului, dar apropiindu-se de estetica parnasianismului 9i, mai ales, a simbolismului, in final intorcAndu-se cdtre clasicismul rafinat.

Ascultd, ;i cdntd, ;i tdndr reJii... In slava-nvierei tneacd oftarea... Avut ;i putemic emir, voi sdfii." $i flacdra spune: ,Aduc inspirarea" $i-n alba odaie aleargd vibrarea.

40

45

Rdstri;tea zdpezei de-afard dispare... Deasuprd-i e aur, ;i aur e-n zare, $i iatd-l emirul ora;ului rar... Palatele sale sunt albefantasme, S-ascund printrefrunze cu poame din basme, Privindu-s e-n luciul pdrdului clan

85

50

Bagdadul! Bagdadul! ;i el e emirul.. Prin aer, petale de roze plutesc... Mdtas ea-nfl oritd mdritd cu firul Nuanle, ce-n umbrd, incet veStejesc... Havuzele cdntd... - voci limpezi $optesc... Bagdadul! Bagdadul! ;i el e emirul.

90

95

$i el e emirul,

;i

are-n tezaur,

lffi

'araos ap ?ry)ptJfqns pzDatmuu iot tS 'ryln-ti - niot tac 'ntdnsoap fi ,&sap

)stp mlalDos lp 'rJnpap qns ad.pagc ad 'pnd pruucny o alDut nps plqJo ute "'cnd a1ap.o,t ad ,pd17c o ,a4iatdo-g

96

"'atoolptzro-aps ap ryr8tow p"tplmqc u2 t!3 4 - a&ugs ap pcrypu o upo "'atDos ap ypcpgfqns pzoa1umu 7a 1'g

q
\

ggl

"'Wp!
'cnd

Dzor uJ pioto fi-npuuu.t4

"'aJDoAzt tctu 'tutod tcta ,unq.Dr ap p)w.m

lnry

a1ap.oa,

ad

,pd17c

o ,a;iatdo-g

'csluoto-niot ad putunl ap n!^ JDf

'pllwpc pqlo o-ad aqun$u-a ac 0r

'Btnc alapz t,p - pn)arulo, 7" [- Stnuo u-ti'rtoz q Lao ul a cot$ '8tnc alapz np - pldoatp 7o7 - p\doatp g - pldoatp a Dapc # - pma4mnu p * ,n14snd "'pqdoaqio fpcDa4 ps \-n&.q ug
'!DJ !ryrynp,tatd 1nn,t

ry

'pnu nr g p1w nc pu4sndpu lnd atdg 'pzDarilJn yoaw$1nw -'Touo8z nc a;iauto4 'pzDrarunps Uoz u! - pttiu-as lruo^uoJ 'ttosputo-1rt&au $ ,aqiaqp8 afury)

lg)ap suUS rDW

97,1

"'pzDaurD-1i pqot pugr Dnrz

* p4m ng
nr npo

s8

'n4sDqlD-nsntol ulp Dulury

uJ

"'p)Da4 o-s rn8tq q pldoaqiol nusnd ,p rDI pcnald oauaxaasD-ap'1rulwa

'atawata Uo{ap pzor tgcap s,ogi totry 'atard # 'ppnpBng anz u-alnlsru aS fi ailup) p"u*u-as rnlotd utt4

'rcc

tn[atdw3 t{fls ap auto!a1aq1o n) 'n4sD un D" puguo4 pulury a!^ uI

znzo-ap # Tm&n-ap a,rcoryrnl fioq qiS 'n4sDqDp-ap lps uJ oiou, a ac1np $
08

ipn

9L

'ilnu low tol - tpu ruw aqialoco-nwntp r! 'qnwry psal un-ap aldwn as Fnznv 0zr 'aqlataf 1-atnos ap .prqun pqury O 'aqiamdni tuod qns pca4od ouut,rcq 'ilnu rcw pl 'ilnu mw a4ialoco-nruup ry "'aqiptg7 as DtqD 'ppq,mas # don1ci ,xtco4 urup un-ad pjautn"ry pcoald r! 9II
"'aqiaqoc

'pnpSog pzor ul niolt a npp * aJDoAZ tctu'twodtctu,uasnd ap caTury tJtN 'atoos ap psuudo aJDu o-a D!$nd nu igc nusnd ppn.td luauuo 'aq.ndsap a4snd o oa ae fpsuau! aTtodap - ypcp{ap DarDz u-a rDe

ryaIN

'naraw

'oiqgfa.oc !!

DaJA

yn\agfns

'oi4g[ atac 4 ,patiwts atac iJ

'Da u! f,uDarlc
73

e$an u-pugd tQpT utq 7o7 - najasnun{oattt, tJ

p4ugtsoatd oary1a)

punspt ioTaw D7 io4aw D7 _ :prcpnrJ oaco,t 1i -'..(,D[aW n7 io4aw 07 'na $ afuau o wo-1oca1d,oryary DT :pQpnlc Da)oA n) apundsp,r t-o4saco-! 'pppoap'\rulwa pqoa4uJ l-awnu aQ 'piDlDI ppqnas

'oiulort

OII

ojutpatc a4iadp,t yo4ayg atdg

,a4,t1.td

ol uoalrl4

an 4 a1no71i

,In4wa a rDJ Ia

'4nfid urup
'piotq

ap

-,aqnqap crupt4o11
.ppn!

'7rcod ri 'sojua.tpz Dc a nls lDW "piolsp,t as tao un ,truqwn roc8ow qng ppqrDas ,np - ,a17i o unc pt g

99

s0r

- a,todsrp - a$a ac - pjul.rop ojn!u-$ 'nataut IryugB nJ a)np as o4aytg atdg "'aJDS4A o-ap Tonl aqwts as crufz tD7 'naz a 'pus!,tt a ,cawota \pugt g "'alo al aXnoq $ ,1nnwa a p

'pqtd1od ac nc $ - aprDurw - ltntn{e rarrr $ azot ap ouolod,ppop&og

'aqi o unc 7o7 a ,oug4ugt,p&oa4u-1g - na uJ oajapuo4q auuo ti-lrs ,ltdoC nauat atpc a.tds odo a #oaacy "' aw spqlo-p"tqun ptoo o-c iptu-o-tu ouun) ,pw,m uJ "'Daq ps 'plDp o 'a,nc lntu a4i o atnc ad pug1uglndo u1q
'pc1d $ a4iacnl ,p"ro1c ,nwunl r!

00r

- prlno-alDz ti ,atnod,zt ap ggtV 'turppt8 ap !D"t ti ,askt ap fl1tn-ap 'pqtd1nd ac zo"t fi uaq1o? nc lppop&og
'1to11[1,to

py

09

9S

"'pDrptr as p)ut tnD-ap ynlto18 uJ

'pznds uo - rntntatdu3 ryco ry 'aq1doc q cotnc gada,t mc ,rtnp[o.t8 uJ - a1qdunc ynlaio ,p)ol tot u-ato8uoil :yos ap utpcpgfnc a4a1d ap yruo{$ ap ti qur&.n-ap aqnu! aflory
'.mD

$i tot fdrd margini pustia se-ntinde, t40 $i tot nu s-aratd orapul preasJknt Nimic n-o sJkr;e;te in zori cdnd s-oprinde, Si n-o-nvioreazd suflare de vdnt Luce;te, vibreazd, ;i-ntruna se-ntinde. Abia ici r45

185

In pdntec, tn sdnge, in nervii-nddrjili... Bat tdmplele... - ochii sunt demoni cumpliyi.

I
tinuan

Abia pd;e;te cdmila ce-l poartd...

Speranla, chiar ddnsa, e-n sufletu-imoartd,.

scrie r

150

;i colo, gdsesc, cdteodatd, Verdeald de oazd cu dor a;teptatd... Sdgeatd, aleargd cal alb;i cal murg, Cdmilele-aleargd sdgeatd ;i ele, La cdntecul apei sefac u;urele... Imor sau citernd tn clipd le scurg Dar chinul retncepe - ;i zilele curg.
$i tot nu s-aratd ndluca sublimd... $i apa, tnfoale, descre;te mereu... Cdnd calul, cdnd omul, s-abate victimd, Iar mersul seface din greu, ;i mai greu... Cu trei ;i cu patru, mor toli plini de zile, Dragi tineri, cai ageri, ;i mdndre cdmile.

190

Dar iatd... - pdrere sdfie, sau ea?... in zarea defldcdri, in zarea de sdnge, Luce;te... - Emirul, puterea;i-o strdnge...Chiar porlile albe le poate vedea... E Meka! E Meka! ;-aleargd spre ea.
Spre albele ziduri, aleargd - aleargd, $i albele ziduri, lucesc - strdlucesc, Dar Meka tncepe ;i ddnsa sd meargd Cu pasuri, ce-nfundul de zdri o rdpesc, $i albele ziduri, lucesc - strdlucesc! Ca gdndul aleargd spre alba ndlucd,
Spre poamele de-aur din visu-i ceresc...

Fofta

I
compl
conte)

de de

epocii

I
searh

195

simbo

purd,

contex

credir

15s

I
gustrii

200

$i tot nu s-aratd cetatea de vise... Merindele, zilnic, tn trdi;ti se sJdrgesc... Prddalnice zboruri de paseri sosesc...
160

Cdmila, cdt poate, grdbe;te sd-l ducd... Dar visu-i nu este un vis omenesc $i poamele de-aur lucesc - strdlucesc Iar alba cetate rdmdne ndlucd.
Rdmdne ndlucd, dar tot o zdre;te Cu porli de topaze, cu turnuri de-argint, $i tot cdtre ele s-ajungd zore$te, Cu toate cd;tie prea bine cd-l mint $i porli de topaze, ;i turnuri de-argint. Rdrndne ndlucd tn zarea pustiei Regina trufa;d, regina magiei,

cea r0

teme,

omul matul

S-aruncd pe le;uri cu ciocuri deschise, Cdmile, cai, oameni cad, pier, se rdresc... Doar negrele paseri mereu se-nmullesc $i tot nu s-aratd cetatea din vise. Cetatea din vise departe e incd, $i vine;i ziua cumplitd, cdnd el, Rdmas din toli singar, sub cer de otel, Pe minte tsi simte o noapte addncd... Cdnd setea, cdnd foamea -, grozave la fel. Pe piept, ori pe pdntec, ti pun cdte-o stdncd Prin aeru-nfldcdri, sub cerul de-olel.

pem

etc.), zicale

versu tuozil

r65

decla

210

care i:

170

2ts
Pierduli sunt toli robii, cu cai, cu cdmile... Sub aeru-nfldcdri, zac ro;ii rnovile. Nainte - in laturi - napoi - peste tot, Oribil palpitd aceea;i culoare... E-aprins chiar pdmdntu hrdnit cu dogoare, Iar ochii se uitd zadarnic, cdt pot Tot ro;u de sdnge zdresc peste tot Sub aeru-n fldcdri al lungilor zile.
$i foamea se face mai mare - mai mare, 180

- tot visul lintit, pe-o iazmd cd-i trece sub poartd... $i Pe cdnd;ovdie;te cdrnila ce-l poartd... $i-n Meka strdbate drumelul pocit, Plecat ;chiop ;i searbdd pe drumul cotit Pe cdnd;ovdie;te cdmila ce-l poartd...
Frumoasa lui Meka
vede

una d
te de

Mefu
nicior
manr.

cd dir

t75

$i, zilnic, tot cerul s-aprinde mai tare... - ochii sunt demoni cump@,. Cutremur e seteq, ;-afoamei simlire E ;arpe, ducdndu-;i a ei zvdrcolire
Bat tdrnplele...

$i moare emirul sub jarul pustiei $i focu-n odaie se stinge ;i el, Iar lupii tot urld pe-ntinsul cdmpiei, 220 $ifrigul seface un brici de olel... Dar luna cea rece, ;-acea du;mdnie De lupi care urld - g-acea sdrdcie Ce-alunecd zilnic spre ultima treaptd, Sunt toate pustia din calea cea dreaptd, 225 $-acea izolare, $-acea dezolare, Sunt Meka cereascd, sunt Meka cea mere...

hotiiri int6ln
cerqd umbn

convt

ran{

impli emin pdnh

parab

tului

Murit-a emirul

sub

jarul pustiei.

dezttt

llsuopocen rupuexelv leJ6onv

'Pdn

'nt

?eretnd glelueul"punJ eepr ur pug.BsEd ri m\nttwa eulel pugllo^zep 'apnuacap ap na4dooSJ.eps eleureod e4up soJolel reru Iec uJ Inlnl -cerqns erdnse rueler BA plsuopoc?I .0ggl g4usenodjr uI eloqered tr epuncs" o eJsc ed rmloguns ep r$ rmsues ep erip8oq pur"rng 'ryant $ o\ary el?roru r141salod "p ,pcsoa1igwpd eprm ep FItIl 16 mpry q eEmle ueIcod ter ogiatac tWaW p6erd eca4 Ilr4ruo eelerec e1 eEtmle uercod ec durn q Jnqr IuIIdurI -I"l|Y it"9Js ouelnd lpug, ls.px,rpJ 'e{ey{ ep edeorde ,1e rs ereotu ep llels:ltv*l ed pugr rour elelltugc rS rrueureo .nusnd uud p*rp u1':p*oiq*n prtloco oapc ed e1ey41 erds pugEreur ,gzryu,inrrjoj :r.oiuo,

ti

.g1uri

1nson1seg gcseefosug ps 1ellluJ rseeece 1e rS are erec=.ro1e$rec ep ereS$gr4 nc 'ipcsep qleq m.uelqqs4 ueq-ustrcod ed el*eqgug p 'reuolglgc pdurn e4 .1derp 1numrp ed reumu g8re-ur Fs tgrglog 'lrolrrues rS eFtupc ep roluoc un ep ldosq ,qere lnnsnd urrj p.;m g,

'e>IeI

"'pt

1!jo3I,,

'bAZt-VetD

ues.red

-ee1d 1g tr urugJs eetelec e1 feuueled uI eceld gs emqe4l1y ueru lnsnu sorcr4perc eclro ?C .p7doatp Dac nalDr el ep giepr 14 Rlspororu efqe 0: nu e ep IqJs 'eu?our ep lnpd ed else erec .ngs 1g1n1ni e1 -Seurud u?1seH ueq-perueqory-ueq-IMurs

leod '(urg-1e y.lreqcnyl) gpeeg

Inllp_qns 'fpqngnf |ng&uon1.lpees InI eI ol?roru eleppde4um-etm

"p pr8og [i1a $'orlar[

"'pt "'pl.too
?

.leJlsV .1n1oq*1, gzotd14 4se.rroder err * euoaqe'gr11O*, Irueoq Jol Inclp? nc ,elerour e1ep11d n4ued InseJelur DtsuopecgtrAl ug esuelcep

"*,
'ru
11

'1utfu

3SA

."DJN

"* ,r
iJ
'csadg

BA gl"luerro eermlcdeyeiug nc .prryr pun11n r4 nN In1ce1uoc '(roleuru e1elrJeJ 16 eligEoq .?lueles e{cn-4suoc .reu[oJ eeleuzory -4rr teuger prusr8eun) mlnusrrrsrseued e1e nes (:c1a urrg"rlnrr"n ""1n"r, rS lnrrpou4rel .ezelseus lopropc Brsesqo .plnlugrrnc Lp -nut eleiuelel 'ploquns ,ense8ns) rnFwslloqurs e1e rS rep (.c1e pfelur 'p1n1ieds e rS rqndrurl n"*r"rErue4 .rmueld eydnyntu ed ezeryre rs erfrzodo'cuq rnlnsmcsrp FrusrJoler tolelustutiu"r toln.u -pd'eegeour ,1nsvr. .lnleuurep erirpuoc :orredns lnulo 'ede4dsur 'errolppc) ecrlu?uroJ'nlruoleerc rrc4else ,1n e"Sg" rS errnour .Lurel csesp8er es aryutacap ap oa4dootrgq.lztua4o In)uoxan4ued Fqsnf I{suopac?l i rnl epqcsep 1g.p1q1oqtir1s rS puerseured.pcrlueuror eec nc rqesoepq,gzecrm4eplodnc sugls ,eu?dp{e ep s4 In1celuoc 'e;>IoI{ el eEtmfe el .pldeerp ?epc pugtum ,gc plntlwan piirp"r, e1Brnlceu urp BAec nB epJcesuoc JolrJol?A eere8eu 16 eerelseiuoc 'm1ruo11pr eW u! BeJepeJcur .urdordrrJol?A eluttlhuoc ,p"md atzaod ep elunuos e4pc eriendse ia ,*ppir*, ?u?plsuopec?ru 1i dolqci 'ltcod,, pjautrup pldnc uI .cFoEele :"fioq*p . ,1*i ueld ug 'eiuepuodseJoc glJ? rSg rmruoc ruo _ tsrpe eEeplene ele

pEt

-,J
'p

rulued Hsuopooe11; nJpuexalv

1n;e e;ieclpeg

pelleu4s 1.ry gnpod

:
-"'a8ug
'a8

anos q (g661 roderS ltolf, lrurmlo^ .*non r 9) plotow oitog u1srler ug p1|p1 lecgqnd egse arrnura""j ap oagdoiiTy.ln*.o4 -uoc o rs pcllder o DrsuopecetrAl .1essntr41 ep

ec4elso-.r'relrT roleq'cop I" rs roprEoyoepl p Brq ** r*j:ilj: ur Beec? pdnp erqe r$ rSnsug arrolcrp?4uoc rS gxeldtuoc FIruolrc " ug .pugr ptulrd ug .eplnpc apqe4 alhurajap ap "epliluuosred nlflooSJ uJ eluelsxe rollepl rS rote,r4our .ro1eruel elurcgp?U '(UAD

"'

n"*nu.llli:ff";[::XH#iil-Ti"trl,::
pegly zeil;r-q
rnptreod

- "'wDol/
'tit1dwrn

p ioprlupy

u3d:tu 3q SICNnd

- "'itt

-nBrnruel
?lBuPruasE

reue-u
e1

etunle

'I

-deued rr rr4cedser',

errol?lE3'

p|ugupd

uJ crlselueJ

Jolsece eriec*ruo,es gzeelu*t,roJ ,'a)Du/ Dac a4a* ru"':;::J::: mpry runS /'alDlozap oaco-i ,alnloz! DaJo rer ,p4doa"ry Dac DalD) mp nrysnd luns a)il DaJ DunI rS nnp.tps.plnleod Beunrzrl uI .rntsece ;1de; plsece rep sliecgdxe eC Inl"urJ uJ ri lnlnueod Intldlcur ul ?U? es llury e t; p1"m ac .topdn1 e ,a&u4s as ec m1ncoleltdr8erul 'eclloqurrs eiuelen elecrcru nc J"p Jeer yec urp aJrueleJ o pzeere8ns 1ZZ-LIT, alrmsJe1

puqd

'zl

oeged o ap

-eJuJ

apunqrmu rnlruruo Frqco gme4sr? erec ed rurEeurr erurlln re$ece ep riod erelerd-re1ur

glepolclu Frrrues q

.II

'lnffiJPs-ln
'1es1,t ynl

Daz nalDt
a1rc11drm

e3 '4ielugulgd lp{snt epfuod ed g4u1 erec ,guglugg el rrrue ep llulgtul rnlnuueled eeurSetur emde ,g17-zlz elrmsre^ uI 'crleod Fqxel urp elueuele nc pugcryrtdruexe terelq Arloru mlsec? e{ecryuures erdsep eurdo ri-gruudxg .lnlrureSep cr;lceds crzr; ueuoueJ rnun IB Iec lgcep rolgzuudnc rsur llnur sues tm eJe etec'm1nfonu ureod u1 erede ,gg1 InsJeA nc pugdecul Frlpotu 'erue4xe lli"n1ls uJ eu?um rerirpuoj

'0I

ec'eptzo
a1atBau' 'ltpcpg[ a
p.rycn1f o e pxeldut

p c13e4 ep eeepr glere8ns else erec uud -ro1np1ep eriecr;u -ues piueprrre u1 pugund ,nolq?l lsem gzeelueruo3 'nrysnd
'6 '8

IIJUZIruEJ

1e Taio-ap lruac qrrs olrlceloc gi-roul 1e rS reiuuegns IB nolqel rrlseEns rm erede 'gLI-LgI elrmsrel urp elrn1pcle eleJo4s uI 'plecneuerS-ocxel Jol ?Jnlcn4s pzeez:rletdrS eypcrguuepl .ecri

'alelcelec

-r?u

ee.IEl

.L

13 'ptdna InlBepr a. 9ul^Ip elu! edryuoc)

pp4s

-e.B ermd er

'aqsatod eJepe^ rrr

!Isuoperen nipuexolv
op Fsnpuoc'{/n,rcre/.il1 elsneu

'ueropog

-oJeleru rJrrunuep elIJeJIp qns erede ,prugtsnatd nappr.e>IeW 'cseiosug o eJec rolrJnloq -rurs e ri ropriereduroc eriecguutes gzeelueuo3 .plnpep8eg e eur8eur erurlln erede erec uI oImsJeA ureod ug gclJr.tuepl xeluoc ug tol e{ecgtutues e.rdsep erurdo ri-grurrdxe rS uopc eqe c4eod 1nlxel uJ pclJlluepl .uruuoc 1nlruuo efrpuoc urp gser gs elSerop ec mlec lelJrul e erre:ur o '1i1e11ec-ne rolgielar 1e 3re1 ruur 1nue1d ug telqc eq ,eseolnqe; nfip8oq 1e_ gS lnpSuer Ie uruesul un rS rep ,rrrry rrijlqbu .giglpnd .tx[ u!.zututp pqp un rS else 1e Ie loqurs ruqlD o-ed 'e1e141 erds euolglgc r-e8unl ur ,ereypc e1-Seurod 1rutulg 'mpleod e pleurJ eec rS plerirur eeu18eur1 e1 eregoder urrd ,1e1rde-e.rrrluelsqns ru1ed Jolec e{ecguures erdsep erurdo li-grurrdxg .naz a ,puso4 a ,cawn!

'9

e1e ezrqced

a ,pugt a 'erlse8ns ep erelnd eJsru nc sJeA rm_4ur pl4uec -uoc else 1n1eod 1zoJJoruepru s-s eJBc uJ rnlrutrue esut8eurl
u{

uI quilq3s lnlrSrg;s l etryc pqd 'alost( o-a,

'mppep8e'

e4ulp gtrop pzeeruswoc .rn*rustoqurs ecrlelse

-epuoderd

ec elueurele .mlnpep8eg ee;elrcsep uJ pcrJrtuepl

,ffTl

'v

-0t

eFmsJ

zv4rn't
ecnpe'a1

rieod lop rolec ele eunrzrl ep eleiuereyrp pzefiueprtrg 'auiancap ap oajdooTl urp nc eull

't
L

I" Crlu?Iuo ICIIU IEUI

eeur8eun 0lelrJBlue

"eecepreduo3 ep plplc eveod o-4urp rnml eeur8erul ?u"rcseulue '4in8pt,pnD- s rctuznot? 1dn1 'atoz rg InsJeA urp ecrlsrue lrur8etur u{ecguures gclldxg 'lxel uI efgcrJnuepl .cpueruoJ cqeod rnp-reul8eurr ele eluetu -ele ?Aelsc eulfuoc (gg-1 epmsrerr.) rerzeod e eiuelces erurJd

.I

g 1od'Pm1
JoJPCTJo

tn'tnlx3t vSuvuo'ldx3

3p

,ff

EVALUARE CURENTA APLTCATI

1.

3.

4.

Poemul contine mai multe tablouri descriptive. Alege unul dintre acestea qi scrie un text de circa o pagin6, in care si pui in eviden!6 modalitdlile prin care se rcalizeazi descrierea (subliniind unitatea dintre ideile poetice exprimate qi mijloacele artistice folosite pentru exprimarea acestora). in poemul Noaptea de decemvrie este evidenti relafia poet-emir-pelerin. Exemplifici atributele (particularitifile gi trdsiturile comune) ale fieclreia dintre cele ffei ipostaze ale omului superior, intr-un eseu de una-doui pagini. Scrie un scurt eseu in care si argumenteziideea c[ poemul macedonskian este o sintez[ originali de romantism qi simbolism, avdnd in vedere trdsiturile definitorii ale esteticii respectivelor
curente literare. Scrie un eseu argumentativ de doui-trei pagini, de tipul pa-

Des

literar5 f cum cele fiind ma nesciene

5.

asupra a Migcate gheald.." o galban dome, sl

Coroane
se

ralelei, in care s[ compari condilia emirului, din poemul lui Al. Macedonski, cu aceea a Luceaf6rului, din poemul omonim al lui Mihai Eminescu.

plimh

vuirea, st largi, prit

trUNqqtrEI trtr EtrXE

Stigmatizat de cdhe contemporani pentru o nefericiti epigram[ scris[ in anul 1883 la adresa lui Mihai Eminescu, tocmai cdnd acesta avusese primul atac al bolii, Al. Macedonski a trecut in vers atitudinea sa fafd de lumea literari a momentului. Studiazi biografia poetului qi explicl trecerea de la sentimentul exprimat inpoeziaUrd spre cel prezent in ultima fazd a existen{ei, cuprins in Rondelul

$i spirifrt

,rteu:

La Polul

in

tung

Et

arui
Dacd-a; fi trdsnet v-a; trdsni, Dacd-a; fi ;treang v-aS spdnzura, V-a; tneca dacd-a;Ji apd, Dacd-a;fi spaddv-ay strdpunge, v-a; sdpa mormdntu-addnc V-aq urmdri dac-a; fi glonl, $i

Cdmpii d Cu munfr
Cdnd din

Dac-a;fi

sapd.

Vdrsdndl
Se vdd

$i v-a; ajunge.

i4

Dar eu, de;i rdrndn ce sun4 O voce-addncd imi murmurd

Cd sunt mai multe decdt orice, Cdci eu, sunt urd.

Cdnd din

RONDELUL MEA
Cdnd amfost urd amfost Sunt mare, cdci md simt Sunt mare, cdci rnd simt

$i dorm a Iar din p $i ur;ii al

Se-ntind 7
sus de

Dar astdzi, cu desdvdr;ire

mare,

Epti mare c6nd n-ai tndurare,

iubire, uitare.

Dar te ridici mai

fire intahitet tici, deoa

Cdnd pie-este inima iubire, Cdnd 1i-este sufletul iertare.

Slzgr

$tiu: toate sunt o-ndurerare, Prin viald trecem in ne;tire, Dar rndngdierea e-n iubire, De-ar fi restri;tea cdt de mare, $i tndllarea e-n iertare.

specifice i

apdsare, d tic6, ames

tiseali pro