ellnbv Brnilp3

IUOIYdSCN! nUINSd :lICSlOUd Or nC SVd nC SVd OtHe Nn

rrlp?l o
 g/ xopul
12 aiTqts ay au?oxa"tj
$ t{utg loltctuqe} e !S role}ueulnl}su! eoJeulquoC ffi-il
gg ai?rlts ap uow) plecol plnlcallqJv #
gg ptsad 7l ptuo7 auuoxal) e;f;zodtuog W
yg pan 7l
?tuo7 ulxa"tr ounqwS Ffeloloc pfelerdns o ed ;nuese6 #_
gV ?1aau"rat # airua4 !nlnuol eellsolol ffi
ZV aunq"tp ay aualxa.t) wpellc fes;e6 ffi
9t, latsud auuolan d aunqqS lelnlceilqle Inlleloc .tr
gg ptsad aryn/or auuzxat) lpolnc eoJeluozetd ffi
i( t{at7 ap iVg pnl6cedsled eeJe}uezold #
g,l u{yt7 ap uoxat) eldu;s "S
UlpplC
il]ellsuoruoc
0T PZeq ep lclur.lol
g oleualeu rS eleuq
t erocnporlul
sul)dno
 6.UNELTE $t t\4ATERIALE
Unelte gi materiale
t
e
:
Ii
I
Aceastd secliune descrie gi explicd materialele
folosite in demonstralii. Folosili-o drept ghid
atunci c6nd vd cumpdrali instrumentele. Din
fericire, majoritatea materialelor folosite la
desen sunt relativ ieftine gi se pot folosi la
multe desene inainte sd trebuiascd sd fie
inlocuite.
CREIOANELE Creionul de plumb este cunoscut
I
tuturor, totugi nu este gi nu a fost fdcut niciodatd
din plumb ci din grafit, un fel de carbon care
este amestecat cu argild gi prelucrat prin
ardere. Creioanele din grafit se intind de la 9H,
cel mai tare gi care traseazd o linie foarte pald,
gri, pand la H gi HB - un nivel unde creionul
este bun la orice. Gradele seintind apoi de la F
(fine) la B p6nd la 98, cel mai moale - acesta
traseazd cea maiintunecatd linie dintre toate.
Nu uitali cd fiecare grad al creionului va da un
ton potrivit de intunecat gi dacd veti apdsa mai
tare acest lucru nu va face linia maiintunecatd.
Dacd aveli nevoie de un ton maiintunecat,
atunci va trebui sd alegeli un
creion cu un grad mai
moale. Creioanele moi vd
vor da o varietate mai
mare de tonuri dec6t
* cele tari. Acesta este
motivul pentru care
majoritatea desenelor
sunt fdcute cu un
creion HB sau mai
moale.
CREIOANELE GRAFIT Creioanele grafit sunt o
alternativd obignuitd la creioanele tradilionale.
Sunt fdcute dintr-un grafit mai gros gi le lipsegte
partea de lemn de la creioanele tradifionale. Se
pot gdsiin variantele HB, 38, 68 Si 98; au multe
avantaje fald de creionul tradilional. Au formd
rotundd cu miezul acoperit de un strat sublire de
plastic care se indepdrteazd pe mdsurd ce se
folosegte creionul gi se ascute. Acesta are rol de
proteja degetele de murddrire. Forma unui
creion inseamnd cd pe mbsurd ce creionul este
asculit este expusd o parte mare din grafit. Acest
lucru face posibil crearea nu numai a unor linii
fine - care pot fi transformate in linii groase prin
schimbarea unghiului prin care creionul ia
contact cu foaia, dar de asemenea gi pd(i mari
de culoare de ton brut. Creioanele grafit sunt
disponibile giin variantele mai mici, mai groase,
hexagonale, cu aceleagi grade ca gi creioanele
mici, rectangulare. Ambele tipuri de creioane se
ascut cel mai bine cu o asculitoare sau prin
frecarea ugoard pe hdrtie gmirghel. Pudra care
rezultd poate fifolositd Ia desen pentru crearea
de nuanle prin frecarea ei de desen. Cantitdti
mai mari de pudrd pot fi cumpdrate de la
magazinele
de artd.

']rnusrqo ]rinc un putsoloJ.
ourq reu loc lncse os oueorolc op undt] oloqulv
']eroloc uodns ed csosoloJ as pugc aluatcua
op ]tqosoap ]uns :opldel oitr.lcs nlluod ts rep
'uosep rnun ole oleuu olunsnlal nlluod teunu
nu alcollod ]uns ts pctulelnd olso ealeolnc 'olo
nc losn ?zedc\ as 'alexu op olo^eu eo^e eA ts
oleroloc oloueotolc ap plncpl eoc t5 ec pltqelnp
op lo,t el olso nu eoreolnc 'uual op pseclec
o-llu! Plezuncos 'oJe] oleolnc op lal un-llurp
olncPJ ]uns 'oleloloc olec nc oleltuts tsop
'lolsed oloueotolc 'ee ed eoleolnc ozexu ps
rS nlcnl op eieleldns od utl ecounle ps Inuotelc
pugln[e ']ue4uqnl ec ezeeuoricun] e]socv
'gleac nc leuFerdur
else rS luetl un rS plrFre ep plnlnldun
nc lecolsoure elso InlueuFld '1r,terF oloueotelc
rS ec 1e1 el olnc?t luns oleroloc oloueotolC
tlrsvd ltlNVoEUc ts llvuotoc ltlNVoEUc
'elex4 ?lpl oltsolol r;1od rcep 'ereoc
ep lnuriuoc un ne 'plelc ap oltqosoop etds
'eleieq rS e;eueorat3 'lrnu5rqo ]rinc un nc outq
reur loc ]ncse os olo rlSrue nrlued oloueotolc
lr ltvtull_vl tS lttlNn
:if
d
rS ec 1e; el irelnrqFunldelp lrlord rS prlos
lueuB;d ne gilec eleiag 'erelnFuelcor ouuo]
u! rs?F lod retr os lep 1r;etF eleueotolc nc
pupttleos ro;rlSrye oloueotoiC 'nllstq rS glocerel
'gurnFues'erdos'q;e'n;Fau ep eleuorirpell
uolnc uJ'gllec eieq rS rlSrpe ntlued oueotolc
ep olelouen o csespF aS IINOC lllilg
rSJUUVc 'trstruv nurNld ttlNVot3uc
'leU?depul
olj ps elrna e ntlued ]ex4 tnqol] en rS nrcn;
ep eielerdns ed lecrlap eutelSe as ounqJpc op
InJerd 'gurl leqFrrurS erygq op earecorl urrd ell
'ee;eolrincse nc oU ]ncse os oueotolc elsocv
'o!]jgq op !o] op nc eluedoce er; 'uua; nc oU
ounqlpc op oueotorc ut eeuoulose ep al5espB
es ]esard olounqlpC 'ptertpd r5lgc gpunlor
?uuo1 ul]gle llspF lJ aleod rS es eelelrsuap
lS
eelelrrnp nc piueprocuoc uJlepelF
o ols3 'lelnleu olounqrpc ]gcep ]lsoloJ ep loSn
reu rS olel teu ]lnul also 'ueuaqts ounqlpc
op aloLunu qns rS lncsounc 'lesetd olounqlpC
',,rn;ntolcrd Inlocop utp olaunqlpC" op
olounu qns plncsounc 'pseolF o leoj elueuen
rS csespB teu oS 'eseorF rS rrpeut 'uriqns
rS 1gc 'ue1 rS rrpeu 'toLu ec eleperF luns aleieq
'(ern ep eirn nes Fel urp rS csespF os lep 'orc;es
urp rocrqo ep) sre uuol utp alnopl lllNnBUVC
 S"UNELTE 9t MATERTALE

ASCUTITOARELE Ascutitoarele pentru creioane FIXATIVUL Desenele fdcute cu creioane moi,

pot fi folosite pentru belele de grafit, dar toate grafit, cdrbune sau alte materiale moi se vor
creioanele grafit gi creioanele colorate se ascut mdzgdli dacb se freacd suprafala. Pentru a
cel mai bine folosind un culit obignuit. Acelagi preveni acest lucru, pigmentul trebuie sd fie
lucru este valabil gi pentru cretele conte gi atagat de suprafald cu ajutorul fixativului. Nu
belele carr6. Se gdsesc bucdli de gmirghelfin uitali cd, odatd fixat, acesta nu mai poate fi
care este bun pentru asculirea belelor grafit. indepdrtat folosind radiera. Totugi, puteli lucra
peste el gi este o practicd des folositd sd se
RADIERE $l TOR$OANE Radiera abrazivd este fixeze periodic desenulin timp ce este fdcut.
moale gi maleabild. Poate fifolositd la curdtarea
de parliintinse qi pentru efect de iluminare. CERNEALA Cernelurile de desen sunt fie
Radierele abrazive se murddresc foarte tare rezistente la apd, fie ugor solubile. Cernelurile
cdnd sunt folosite cu cdrbune, grafit moale, crete care nu sunt rezistente la apd nu se gdsesc
gi creioane pastel. Rdspunsul ar fi sd tdiali atdt de ugor ca gi cele rezistente la apd.
radiera in bucSli, care odatd folosite se pot Ambele tipuri pot fi diluate cu apd curatd, dar
arunca. Radierele din plastic dur sau din vinilin cerneala rezistentd la apd, care este pebazd
relin mai pulin pigment gi rdmdn curate. Se de lac, nu este solubild in lichid odatd ce s-a
poate folosi marginea lor pentru a trasa linii uscat. Cernelurile rezistente la apd ii permit
precise intr-o zond cu tonuri mai inchise; se pot artistului sd indulceascd linia pe care o face gi
folosi alternativ collurile pentru a face desene gi chiar sd corecteze, ludnd cerneala cu o pensuld
structuri. Aveli grr.yd c6nd folosili radiera, pentru sau prosop de h6rtie. Cernelurile se gdsesc
a nu tdia sau distruge suprafala de lucru. intr-o varietate mare de culori, care se pot
Torgonul se folosegte pentru a lucra gi a combina combina.
pigmentul rdmas pe desen, prin apdsarea pe
suprafald gi consolidarea acestuia. C6nd locul PENSULE 9i TOCURI Pentru aplicarea cernelii
unde se doregte colorarea se murddregte, sau a culorilor de apb, pensulele de bund
curdlali-l cu o hdrtie gmirghel. calitate, inchise la culoare, sunt cea mai bund

ASCUTTTORT, RADTERE 9r CERNEALA,

1
GHEMoTocUL DE HARTIE PENSULE 9I
TOCURI
q

fl
f
H:r ,t,!:::::. '. .,:_a:rr .,::-+
:'{ ir:E
{ l: ''zra,. ..:;.-a : ,: ::.JIl
!l ::"it l:l:.{l
.a.
::r'f 't :l ?.

I , jY6'. :..lY :;:

:er::l

I w_,, .:-_."
::$

..
:,. il.

I :: +
i:.;
,:;:t-:.::.
' ,+ ...)taaa.t:.),:::
7,,:a,::,::::.::::t::::a.
I: :4a'
::+ at ::.::,..:.:t:1:::a,:i.

'1,
..fi
: lr:
;:.,a:::a:...::.4,4:a::
t..::,.t..: : ta::,\
' iq €r-:::1i1:':::.ri.r-.
:il.i a.t:.t::ia::::.;,:::.
i ,t
.ti
.:r:...4::),.;::.\::r:....

l E
ifi
'1:+:,:::a:*,?:.3a
':ti.a:.41;Fs+
...*.:,?;a:r.*:tt
: :,.. : a:.4.:r::,4. 4,::.::a.ra..._.. -
tliilii jii;i;#::.:.a,::7:,rra;.,..,
1"
| '.*#ta.*i)Y
 'eirqcs nlluad 'ro5n lnun nes eseu
nrlued leleneS un Ule lolpdecul un nrlued
punq ereFele O 'lolenoS un ep eroneu riene
ps eelnd re-g'rypc e^o]gc ep plrulfrrds
o-rirsolog .p1rnu1od eouueu el plelpl
'orpour aleltsuop ep crlseld leuoleu utp
pleSueld o rS else punq e^tleulo]le o rep
'gye ap e;eurzeFeu ul pugn as eolsecv
'uosop ep pleSueld o ep otonau eene
rien uasap op oteo+ o ed riercnl pceq
rllrv^rs rs Nlslc lc trlsN\fld
'lrqesuedsrpur U eA eirqcs op lnunqle 'tnlncol
eie,t el rerL,lc urpplc rieuesep ps uop rian pug3
'eirqcs op unqle uJ nes plecnq e; csaspF es
sns reu op !!Ugrl olsoce aleol'olorc r$ 1e1sed
oueorolc 'ounq;ec no ezeolcnl os oleloloc
qels olrugH 'oltsoloJ terr,t olac ]uns eleod rS
uasop el eurq teu lac BleLu dnrF tnlsace uli.rede
arec ollUgH '(plec e; elesard luns nN pc
pugutuosuJ',pu" pzal?ue u! ,,ION" nes ',,ocol
e; elesetd" ec olnosounc ]uns atpotu elnlxo] o
nc oluugH 'our,t oueotolc nc olouosop el rS pde
nc elouosop el 'eleoulec rS eiluad nc lnuosop
el outq teu loc csanulod as nUgrl alsocv
'leio ep 'liurqlel; e;o.r uud call
olecsn oltoJ olncpJ ]uns pugc tcunle ec lnlnlde;
pluolep '.,plec e; eleserd" put4 ec alncsounc
luns ppolou gieleldns o nc oluygH .aleou
1rlerF rS ;e1sed uolnc 'o1oJc 'ounqlec csosolol
os opun 'onlso.rdxo Joluplcnl ourq teu loc
elSenrrlod oS'plelnlxel pie,retdns nc,ripluedse
nc otygr.l o olso 'olou;nu rS
plete ulnc
eSe 'ptnp eoC 'totugr.l ale aielerdns ep undrl
rer] plsrxf nuCnt lO ltVtUlIVn tS IIUVH
'pde u! eoletnuut uud eiuenu
ounue roun eoleztleor pltqtsod pugcpl'pde u1
6.lrvturlvt rS LLtlNn
olrqnlos unlou;oc csosolol'rSnlo]'rJncol oloun
'eleSrcnlcul e.telnSeq nes olllqun 'e;e;nSeq
ap ouJloJ putsolo} tactqo op ocel as nlcnl lsecv
'plncpJ olso olec totuln eoleltsuap uud ;eteueF
ul euriqo os Inuo] rS ererur; eurn ;etaueF
ulcel eleirue6 'pceJ gs lod nu nes 1od oc eopa^
eelnd e nllued oleclocul alt ps tsoloJ al e op
olureuJ ec lueyodnr! I 'pxl] elsa cnpotd o orec
ed rerurl eourcuepe nes eoulupur pc yn1de1 uud
ezee )elcelec os eleol rS rrndrl elle op olns
?lsrxa re6 'uosop el oltsolo; 111od e1eo1 'ecruqal
oluncol rS eur; oltcouec 'pllq nc e;unxrd 'loF nc
e;unxrd 'ecrlsrpe oluncof lClNHlI lllUnCOt
!s tl9
nc lllunxtd 'fctIStIUV lluncol
'snqueq utp
lnco1 rS otlsoll utp Inco]'e;euorirpell eued luns
leio ep eirued el o^rleurallv'p^tles qurind u1
In;tgn putnuu! enlozo; aleod os nlcnl ]soce lep
'e;eou;ec urier nu etec eirued IlspB ps ee nd
re-g 'ergduunc e ap oluteuJ riecl;rren tcop 'unco]
olrunue nc teunu csenulod es eirued altunuv
'alpoJlp oruloJ rS rursorfi ep leio op un;t e^
ne alj 'l.ullpru olpe'!p u! tspF 1od es oluncol
'ounq
oueo] olellnzal ep ron 'p[tF nc osole ]uns pcep
'!S plrlcll op
oreu aleltluec o uriet e;1 'erinlos
20.CLADIRI SIMPLE

#M'Materiale
Creionulgraf't 28

Foaie de hhrtie alb,i de'bloc

(de desen) 594 x 420 rnrn

Mdrimea qiforma pa(ii din fald a clddirii Pozilia gi propo(ia altor elemente legate
se face folosind creionul pentru a mdsura de casi se vorfacein legdlurd cu aceste
distanla de la podea p6nd la gindrila prime linii. Dacd veli mdsura addncimea
acoperigului. Desenali o linie care corespunde inclindrii, veli vedea cd este aproape la fel ca 9i
acestei unitd.ti de mdsurd pentru a reprezenta distanla dintre acoperigul de la burlan p6nd la
un capdt al clddirii. Folosili aceeaqi unitate de qarpantd. Acoperigul este chiarin centru mijloc,
mdsurd pentru a mdsura ldlimea clSdirii, care imediat deasupra uqii. in final, judecali pozilia
este mai mult de doud ori unitatea de mdsurd. relativd gi mdrimea ferestrelor 9i desenali-le ea
Desenali o linie in acest loc pentru celdlalt pe nigte dreptunghiuri simPle.
capdt al clddirii. Desenali o linie sus gijos
pentru a uni aceste liniigi a avea un dreptunghi
gi mdsura corectd a clddirii. Acoperigul se
alSturd clddirii aproape jumdtate din partea de
sus. Apreciali un$hiul acoperiguf ui cu creionul
gi desena!i-|. Judecali linia sub care cade
acoperigul gi desena!i-l vertical pentru a
termina partea din fald a clddirii.
 'eleuoriJodold ]coloc olJ RS ueoF ep oluntLlco
]gcuJ lagse ]coroc rieuorirzod e; gs rieclecul
'eseorcnl elfu pd op eleurn lolet1sere1 rrulFleu
e rouelur urp eelred rieuesep lglut le6 '.ro1 lnrnf
urp rS erlsere; ad ep 'rSn ed ep ellllelop n
el eriuele urgldelpul ou ps unce lndur1 j }J
'psec op leredas
'rolrnud aldsuloutn pc pred ps ocej l-e ep rS lnu
-e;d-rurrd elontu e op lnlcela ne rS pnrlcedsted
ap !!ull ec leop olnzp^ luns piel urp eSn e;
pugd purlu!os unc eSe rrele e eued elecer; ed
ep nr^ rn;npleB elrrnrqFuq '?iel utp eSn e1 ecnp
oc eeele el Insecce alrured e ntlued col un
nc urpplc eiel urrd ecall utuol ep 'n;diurs'crru
pteF un 'eldearp ul rS e8ugls u! rcedoc fie .F?
pugBngpe'rrl$nqre rS rrcedoc tiefetduro3 |/
'arlseloj ep sof teu 'nltpplc ezeq el
rlSnqre op tcl.u oloJnl rieuesep uncv'o;tpplc op
piel eleds uJ teul utind rSndslp ]uns eldeerp urp
rrcedo3 'lplpplc eiel elsed pec unc rientasqo
leFugls urp rrcedoc rieueseq 'nps Intparu dFrI
u! eajrpplc rieuorirzod gs rielnd r'rnrV L
r
lz . l t d ll t s t u t c v t c
:,:a