MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Marinela Mocanu Magda Dache Loredana-lrena Sindulescu

EDI}CATTE
TEHNOLOGTCA
SIAPLICATII
t,
PRACTICE

MnNueT PENTRU
CLASAAVI-A

lp-'t-
^1.
EDrruRA oroncttcA gr pEDAGocrcA s.l.

TUil
 CUPRINS
tnstrucliuni de utilizare o monualului .,,,.............. ....... 5
Competenle generale gi specifice. Activitdli de invdlore ............. 6

UNITATEA 1- MEDIUL CONSTRUIT ,.,..,., 7

1. Evolulia agezirilor umane. Organizarea administrativ-teritorialS a RomSniei ............ 8
2. Clidiri: destinalii, funclii, tipuri. Alcdtuirea constructivd a clSdirilor ...........11
3. Materiale de construclii. Tradi[ional gi modern in construc!ii ................... ..........................14
4. Reguli de urbanism. A.mplasarea clSdirilor gi amenajarea
spa!iilor dintr-o localitate. Elemente de limbaj grafic specific. ................. ...........................17
5. Calitatea in construclii. Siguran!5 9i securitate ?n construclii.................... ...........................21
6. Solu!ii de protejare a mediului. Amenajarea gi intrelinerea spa!iilor ve12i............. ..........24
7. ActivitS!i, ocupa!ii, meserii, specifice in construclii,

8. Macheta: construclie la scar5, bugetulfinanciar, de timp,

disciplina bugetului necesar realizdrii unui produs .....................30

1. Releaua de api gi releaua de canalizare. Elemente de limbaj grafic specific.

ActivitSfi, ocupalii, meserii specifice .......................36
2. Refeaua de gaze 9i releaua termicd. Elemente de limbaj grafic specific.

3. Refeaua de energie electric5. Elemente de limbaj grafic specific.

4. Relele de telecomunicafii. Elemente de limbaj grafic specific.

5. Aplicarea unor solulii de protejare a mediului: economisirea resurselor

UNITATEA 3 - CAr 5r MIJ|-OACE DE TRANSPORT,,,,,,.,.,.,...., ..........,.57

1. Cii Si mijloace de transport terestre. Elemente de limbaj grafic specific.
ActivitSfi, ocupafii, meserii specifice .......................58
2. C5i Si mijloace de transport aeriene. Elemente de limbaj grafic specific.
 'rasell Inueld 'lasell eaJetotap rS ea.releuatly.i
€6 """""""' """"""""'lllooS lnue;6 'rrlocS earuocap rS eareleuautv
'a;euoricun; aulaqos rSrrioun; 'enrpn:1suoo aJtnlpsle ,aleseldute :eleots .t
06 '''''''' aJeotJalul ugleuaue ul arrlrads nJasaul ,ltiednro ,lipllnrlov
r
',,Flua3!lalu!" ese3'taiu rnco; uFJ03ap/r ue[euau e Jesa3au ;nia8ng
L8 i:l:i:::l::i::1lljil:l;H1:ilfH:H'J:'J:fffliili.:ffi::
,g """""""' raiurn:o; a;e aleuolicun; auaqos rS rri:un; ,undr1 :eiurncol .1
€8 """""""' rtvols'yiNtnfo] Nto uo]iivds
vtuvfvNlNV ls vluvrlltoud -, vllvllNn
8/ """"" "' """" """'aleiSod lolu3r^Jas artrtrrads uJasaul 'rriednco 'liplnrlcv
sL r:i:li:r;?j;:[':'j,:?j[fi:;:;fi:fr_,r,:,",:ffiff:;
ZL """""""" ""'].todsueJ] ap lolllt^Jas ealelrle3'r:nyodsueJl ut ale]un:as rS pfuelnflr5.g
69 """"""" """"" tlnuodsuet1 ut urapou 16
peuorirpe.rl 'a;ercads unyodsue.rl'7
':r1l:ads cr;el8 fequrl ap a]uauall 'pde ad yodsue:1 ap areo;frtu .E
lS l9l
 L3m&*m&mm K * tuXffiffiXffi e- ffiffiruSYffie**Y
1. Evolutia agezirilor umane. Organizarea administrativ-teritorialS a Rom6niei
2. Clddiri: destina!ii, funclii, tipuri. Alcituirea constructiv5 a clddirilor
,l 3. Materiale de construclii. Tradilional 9i modern in construclii
4. Reguli de urbanism. Amplasarea clSdirilor 9i amenajarea spaliilor dintr-o localitate. Elemente de
) limbajgraflc specific
5. Ca litatea in construc!ii. Siguran!5 gi securitate in construclii
6. Soluliide protejare a mediului, amenajarea giintrefinerea spaliilorverzi
7. ActivitSli, ocupalii, meseriispecificein construclii, amenajdriexterioare, peisagisticE
8. Macheta: construclie la scar5, bugetulfinanciar, de timp, disciplina bugetului necesar realizdrii unui
produs
Reca pituI a re /evo I ua re

Evoluore sumativd

Pe parcursul unitilii de invdlare veli dobdndi competenle in:

realizareo de machetelhdrli ole locolitd;ii prin marcarea de clddiri, spolii verzi, spalii publice,
spolii de joocd, centre culturole sou comerciale;
onolizo criticd a unor mochete, imogini, proiecte din perspectiva respectdrii regulilor de urbonism;
* colculoreo bugetuluide timp necesor reolizdrii unei mochete, produs util;
* rezolvareo unor sorcini de lucru individuol giin echipd.

PRSIECTE
1..frAacheta unui ad$post prinqitiv
2. easa de vacan{fi
3. Macheta unei z**e a locelit5tii

.f{+5
 ptugwoA'otooirq66 1o^atpaw iotg'y'bg
'aUlsn pu I ul azs.tlnl
FS tltuaA
ra3 nJluad alurnsoltou ap eto^au puill ?lep'.,loualxa aJlel nrlual
urp rol eaje]lonzap rS atetgde ap.rolr.,lnprz eareLugipp ur.rd surlxa
ne-s a;aSe:6'aulsnput ut elunLU ap gftol ap lnlnJesalau rr:a1Salc
e aJerurn el ueqJn lntpaul a.tlpl lelnJ Intpau urp rarfe;ndod
etie.r8ru.r lnda:ug y 'liSauau.ro :o;l:pzaSe erfn;ona ur pdela pnou
o leuruiJalap e rue ap 002 t!noe esnpold g;et:lsnpur erfn;onag
'aluezodrur orJasrq nes aleJpalel Joun e'a;e:1uac afard
raun e hrlellsruruupe nJluaf rnun efuazald ur.rd alnfsounlaJ
nera tS .roprolrdollor enulodu.rJ aleltptJ 'alelpde ap tJnptz ap
alernfuorur nera alenatpaut aSelo a]lnu teu alaJ'(U'39)qutqls
or1o11 'ct1uo iotg 'g '611
ap aford ec'.ro1r;n8le] erlr:ede ur.rd '|:auor ap p1e8al sueJls alsa
:olaSero erluedy ';n!auuoc rri a;r"rn8nSa]Saur lellonzap ne-s rS
alttf ednro leriua:a;rp ne-s 'a1a1es ]!ilnurur ne-s ntpeI lnA] ul
rolrJolPlnpu03
ale a1e;ed rS acr;qnd afard 'aseorBr;at rrirnllsuoc rS a;dura1
a;auur.rd rede 'alrnuSrqo a;afurnrol p8ugg ad 'epun '(E '3rg) aSero
lruanap ne alezrue8lo autq teul alal alales '1e1dal1 'asnpo.rd
ap a]laJrp unqulrqls n: ;nf;au:oo rS r:n8nSalSaLu a;aur:d
lnrpde ne 'lecrrrrsraArp ne-s a;oruBe a;riplrnrlce 'durl u; '(unn13r)
gleeq8 ap rinlolq'e:1erd nes uual 'aJpos el ste lnl ap rzl.tleJpl
'(tn; rS ared) rordrrqc '(r;npor) aleutue ap rard '(7 '3r3) aled alDlnlou alDtlalpw ulp 4nrtsu@ lsodppy '7 'bt1
rS ;n1s :lo1e;n[uotuJ Intpau.r ap a]uaJo aletJa]eul utp o]tnJ]suol
r
tod e'(1'3r3 ) 1u guu pd u1 aled ps n ela alasel'a1r pp:8ug u n urfald ut I
raun InJorlalul ul asef, ap undnlS utp aleurroJ ales a;auiud
lnrpd e nV'lequutL{Js e-s Joltuaul eo eiern'rr:n11ncuBe ealeorlceld
nt plepO 'rade e rS rauerq ealelnps ul Inile ul lol un-Jlutp
neseldap as rS r:a1Sad nes a1o:B ui netnfol tuaLueo llulUd
au*tum rol!i eza6e elin!$A3
lugwpd ut alodps a1ot9 y 611
l:llNVmlOH V
Y"lvtHsltu $"-Atws"Lst N I'ff sv ytxvffi Nv$u&
SrsvHcn
usltHvxx$v vrln:sA3 "x
3$'"*Hj-SN*3 tfi $*Xffi * T ffiae&*!$fi
 #nitm**m $" * f--4mffiX*$- flffiruSY"$?U*T

in secolul al XIX-lea, a inceput sd se mireasci considerabil

numlruloragelor industriale, dar dezvoltarea oragelor a avut loc
in secolul al XX-iea. Aceastd afirmalie este demonstratd de faptul
c5, in anul 1900, in orage locuia u 13% din populatia planetei, iar
spre sf6rpitul secolului, procentul era de 47%.
La momentul actua l, in oraSe locuiegte ma i mult de ju mState
din populalia planetei. La nivel mondial existi noi tipuri de
a5eziri urbane, precum metropola (Exemple: Buenos Aires, New
Fig. 5. New York, metropold
York - Fig. 5, Paris, Beijing, Londra, Madrid, Moscova, Seul) ;i
megalopolisul.
metropol5 = a$ezare urbani cu mai multe
*rg* * i;* ncx * d m i r: Istr*tiv-9* rlt* ri ;* ! * * **rrr * ct i* i milioane de locuitori, cu multiple activitSli
economice, cu poten{ial de dezvoltare conti-
nui in plan arhitectural gi urbanistic.
megalopolis (ora5 gigant) = reprezintS spatii
geografice foarte puternic urbanizate, pe mii
de kilometri. in cadrul acestora sunt cu-
tu prinse un numdr mare de ora5e cu populatie
:u
ut
ei
tffi
ROMAN'A
de mai multe milioane de locuitori, incon-
jurate de orage de mirime medie 5i mic5.

oi $tia{icd...
, ilrgiri . Ecumenopolls este un termen propus de
5i
t'i'*' urbanigtii contemporani, care aduc in
:),
s,,.., "fJ;'. prim-plan extinderea teritoriului urba-
t5
.rt nizat pe spatii geografice tot mai mari,
le . :. ,.-
av6nd tendinta de uniformizare urbani a
it !r8ucufiE$Tt
a5ezdrilor umane, cu reducerea diferen-
l;iitr' r'ns
le
-
!elordintre urban gi rural.
le
. OroSele ocupd doar 2% din suprafala
Pdm6ntului, dar consumi 75% dln
resu rse.
le Teritoriul Rom6niei dste organizat in urmitoarele unitSli
)r administrativ teritoriale: judelul, municipiul, oragul 9i comuna. PORTOFOLIU:
e in prezent, teritoriul !irii noastre este impdrlit in 41 de judele. AlcStuiti un colaj cu desene gi imagini
:e Municipiul Bucuregti (Fig. 6) are un statut similar cu cel al unui reprezentind evolufia agezirilor umane
U jude! 9i este in mod oficial impdrlit in 6 subdiviziuni adminis- din timpurile preistorice pAni in prezent.
:i trative, nu mite sectoare.
Judelul este unitatea administrativ-teritorialS alc5tuitd din
o municipii, orage gi comune. Organizarea judelelor se face in
a
funclie de condiliile geografice, economice gi social-politice.
a
Municipiul este localitatea urband care are un numdr mai
u
mare de locuitori (peste 40 000), o insemnState deosebiti in
n
viala economicS, social-politicS gi cultural-5tiin!ifici a t5rii.
:i Municipiile in care igi au sediile autoritdtile publice ale judetelor
sunt municipii-regedinti. Fig. 6. Municipiul BucureSti
 I I Lr..t
'au eql n n es al el nJ I tiell elo al j r. ad s alu a u
I I od ol al alu a L! a a
I 'alelola;rrfrpe:1
rie3Utluapl cJ]seoA uiFltlerol e ?^rlerlsrutLupe eUeq !ielpnlS.Z
'acr4rcads altulouof a e;rfglrnrpe,eut;:
'{t}efsn azunl}'afnBuat:,p}e:sn gqter,ared,eur;rlsegd
';n1ar1a; 'leuorfeu lantu el paJeztle3ol
nes 1n;) eJnieu utp alellaleLu aslaAtp putsolo; ,(pqllor ,raproq
';nf apnI n3 1:od e.i uJ gcr;e.r8oat
'ploJ8) nrlruur.rd lsodepe lnun elaq3er,u rfezr;eau .palord .I etlrzod 'r.ro1rn301 ap InJpunu ,efe;eldns
'lliPlllecol 1ndr1 :pugzrrard 'rfrg;1 a:e:
uJ ealeltlelol rfeluaze.rd es aJeJ ut nasa
ilnos un rfaucs rode rS en-rfeluaunco6
:nt'loJotuod
'uJpung ella6 uJ /alunu ap rS apnw ap ouoz'ltdrsu 1o5 'g .bt1
;eap
ap alauoz ut tqasoapuJ pltulglul ,;nunlet alsa ,englerlstutupe
alelun o atnltlsuo3 nu ale3;ep ,eueu;n elezaSe potu teu ea3
'aleunpe !eu asel n3,tJeul
reu ]uns alales'aueluoueJlut alluntsaJdap uglel,(g .Btt,a11d1s1t
alosl a;a11e ep alaun a1efuelsrp ]lnu leJaua8 ur asec nc ,r.rolrnco;
ap Jpunu eJ tf,tru luns alales ,aseotrunu alrunr8a; ul .pJei
urp lrpugdspr reru lal les ap 1ndr1 elsa elsa3v .(a1o4{sy apos)
asec allur.rd pulluJ os aJe3 Joltzantl rs to;rrn gltJolep alelr;sp.r loSn
rJo JolununJp nes Joltpn ;n8un; e-ap alezaSe alasm ne elales
'1eap ap alrunrtar q
.(L .BlJ ,alounpo alosl peduoo
aledn;B
luns alaseo aJe3 ur 'ueul alales gurtuopald ardugc ep a;runr8al u1 toloq ti rryn1os orlo^ lounpD pS ./. .b!l
'auJoJ ap gletglsJanrp gueB o-JluJ plulzaJd es rgauetuoJ alales
'lezgue8lo ne-s rS leuloJ ne-s aleo ut aotJolst a;rrfrpuoc ap rS
;ep'a1eln1eu aprfrpuoc ap ,acr;el8oa8 a;rcrlsualf,eJeJ ap arfcun;
ug ale;n8r;u o1'allout nes fitotl luunu ,etn1;ncu8e ntluad llsoloJ
nflolua] un-Jlutp tC ,p1n7os ottt A pzeawJoJ aJeo ,afurpuedap
tS asec ap aJeJaruo;8e o-"r1utp ]tnlplle atsl .eJnllnru8e nc aped
eJelu reu eac ul pdnco es uJpltnf,ol aJe3 ut aJezaSe o alsa
;n1e5
'piulpaSar ap ]es alsa launuol
le lelol lntltsuoo
.ales allnu teu nes
Inrpas aie rSg aJe3 ut Inles Inun utp FtlnlFJle
pu!lJ 'llllpeJl 'aunur03 asaJalut uud pllun eleJnJ etfe;ndod
apu ud nc aJ el pl I
etJoltJal-AtleJlst u LU pe ealelt u n alsa eunuoJ
'(luatuarBe ap auoz rS a;ocu8e j,llt::*l ;l.lg*r;:pl.::; ll li *_:i r*.i:i
unuala] apuudno alef, ,ltnllsuocau j {,r i
;nuo1r.ra1) utrlluoqxe a}il ;} {-t} t': tJ * i..i.i it 3-i f t* * rr..; d,;it3 : r: r t :"r
r L.; r r r
puaat !S (llnlfuoc InuoltJa]) uo11no4u1 puerat :lroltrel ll i!:r't : i:1*r3 * tj;lt:il rj;o:l +p u r** r:
: i.'j.".1i:: J rJ
rJeru pnop u1 plezruetro alsa eueqJn aleltlelol o ,;ereuaB u1 t * j i-t r ;l I t p i': f r, t:: ;:_! p1. ]+ r I lij i *:.i,*:
j:.rri.:... ::-:"... ..
'aSelo ap OZt ]uns,elugruog .i; .,. i.jr ll,l-:i
u1 'luazald ul 'osaJppodso8 rS
leJnllnl-letsos
,cluouooa aJapan ii.Jf:r rr illflllt:i:;i r:ir;;r. L;r r'ltlrt ili!-tiillilajti_ji
ep pund utp plello^zap teu Fueqrn ealeltlef,ol alsa
;n6erg ;,*y"r;* 1,*ru;x:f5
"*,9ft H3$&*#3 :*i#xtu"ru *" y trffis*},ffi ffi
 **:;{;mt*x A * Mffi *gL}$- tr#f*$?ffit${Y

de x" eLADtmh ils$T!NATIl, FuNCTItr, TXp{-$Kil

in ALCATU RE& C#TX$?M{JCYIVE A CL4ff I RI L#R
E

afl
rul
.lri

Ce
rd
Fig. 9. Complex de locuinle
iul
Clidiri : destinatii, functii, tipuri
re ClSdirile sunt constructii care delimiteazd un spatiu ?nchis 5i
9i au funclia principalS de a addposti oameni sau alte vieluitoare,
iu bunuri materiale impotriva unor acliuni defavorabile ale
in medi u I u i inconj u ritor.
ar
Din punct devedere functional 5i al destinatiei, clddirile au:
rt,
e - caracter civil: clddiri de locuit (Fig. 9) gi clSdiri social-
Fig. 10. $coold
rt culturale;
11,
-caracter industrial (hale, magazii, depozite etc.);
ri - caracter agrozootehnic (ad5posturi de animale 5i pdsiri,
depozite pentru produse agricole, sere, ateliere de intrelinere 5i
;e
adSpost al utilajelor agricole etc.).
n
Clddirile sociol-culturale sunt grupate in urmitoarele
e
'e
categorii: clSdiri de inv515m6nt (grddinite, gcoli - Fig. 1-0, licee,
universititi etc.); clddiri de ocrotire a sdnit5lii (dispensare,
ri
policlinici, spitale - Fig. t7, sanatorii, farmacii, statii de salvare
etc.); clSdiri administrative (birouri, tribunale, sedii pentru
Fig. 1-L. Spitol
e diverse institu!ii etc.); clidiri de culturE (muzee, biblioteci,
e teatre, cinematografe, filarmonici, sili de expozitii etc.); clSdiri
comerciale (binci, magazine, piele etc.); clSdiri 5i amenajdri
sportive (stli de sport, stadioane, patinoare, bazine de inot etc.);
clidiri de servicii turistice (hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni,
sate de vacantd etc.); clSdiri pentru transporturi (giri - Fig. t2,
autogdri, aeroporturi, clSdiri portuare etc.); clddiri cu destinalii
speciale (militare, clSdiri de cult etc.).
Dupi tipu! constructiei existd :
- construcli i etajate - blocu ri de locui nte, spita le, hotel u ri; Fig. 12. Gard

- constructii tip halS-parter - hale industriale, sdli pentru

) PORTOFOLIU:
spectacole, expoziti i;
- constructii speciale pentru depozitarea materialelor gi a Alc;tuiti un colaj cu fotografii care
apei; ilustreazd clSdiri social-culturale din
localitatea ta, grupate dupd destinatia lor.
- construclii tip turn.

I
 '(nrpuacur nJduaxa ap)
loor.rad ap ze3 ut JolaueosJad e g.rn8rs rS 'etnlsaSe tatuJo,
pprdet eaJenf ela rS erf
e;nclrc pln8tse lep ,glualsrzal ap lrn]lnJls eaJeztleal altuulad rS Suadore tnun ea.teoltlanut
aulisns alef,']eLuJe uotraq utp nes lelau
lnlquesue tr: Fjueilodrur urfnd rer.u arfnqulu03 o no aluauala
urp 'uulal urp asard urp leurJoJ ]alaqts pluedJes
luns oltJpls'(Sf '3t:) axaldu.roo aleln]tnlls aluaulala ezeaulol rS =
'lla
ala aJlut FulqLuJ as ealsaoe ,lrnuSrqo poru uJ,esur ,eluapuadepur unprz 'aaiue;d '5r:adoce el ap altuaAoJd agr.rnlpc
aluauala ry lod ayzuub $ apcpld ,11d1gtS .lla altrpls ,a;a1ued -;erur rS eudo"rd eelelna.rB rerfepun; ]trusuell t_t6
nerard aler giualsrzel ap ria.rad rluepod lla.rad
-;eS 'rfuepod rrfatad ,agrzuuB ,trdlgls ,a;rcg;d ,a;rrfepunl :1uns =
lulppll e gluatrs;zal ap etnpn;1s eln8rse aJe3 alaluauall
'al eolgzu ndsar oc .ro; r rf eds !tJcntpuoc taun alo
eaJezrfeal uJ JolgJploq put4 Jol plot ,alotnpnJlsau aluauala axaldutoc alunpruls alaruawalj .gL .bll
alrunu luns 'gfualstzal ap rJn]f,nJls eaJeztleal el atnquluol
nu aJef, 'afalf e '.a1otnprup aluauala nes plualstzal ap aluauap
3saunu as rS rr.rrpg;c e ef ualsrzal ap eJn]lnJls osarnleole
ealsaoe allutp alaun .arfcnllsuoc ap aluaualo ulp aletuJoJ
luns tJtppl3 teun elnlf,nllseldns tS 1gc ,eln1:nJlseJJut lglv
'utuezau rS raped atsad ]enlrs
Inlentu purr; Iele ;nur.rd
'([A nc 1e1ou) utuezau alSaunu es aJeJ ;erf.red fela un apanald
es'eseuleJ eaunrf.rod ad ,rcunle rS rnln.raped e aunrf.rod pllulnue
o ed reulnu pllolzap as rrleds alsaf,e ,rrfenlrs alJnu u; .(1n1oq
n;duaxa ap)lualnc tnlnlantu ale lgoep tJeu teu !urlllpul glrsacau
aJef,'ueul rrfeds layed e; pena.rd as alefela UlpplJ alaun el
'a[e1a ap
Inrpunu rS (;anru
;nuir.rd) ;n.raped 'lnlosqns pueuuasap u !S d ,S a;rrfelou ,;osqns trlcnt6uoc raun
tunpru6otdns oaJDztloaA .rT .A!1
nl JoJrJtppll Inzeo uJ'u+6+5 nrpadsal ,;osqns pJpJ JoltJtpplJ
lnzel
u1 'u+6 :laJlse sns ut sof ap aleJ es JoltJnlaltu eaJeloJaunN
'(tf '8ti) ;nSuadoce ntsnJlut ,1eln1eu tnlnuaJal
rnlnlantu eldnseap alenlts (a;eluozr.ro rS a;ecrpan) antpnJlsuof,
a;aluauodruoc ateol apulrdnc !U!pplo ernpnrlseldnS
'losqns
FrPJrolutpP13
Inzeo ut a;rrfepun; teunu nrlcadsar ,losqns alsad ;naSue;d rS rn;n;
-osqns ale antt3nJlsuol alaluau.la;a ,allrfepun; apulrdnr ,(gt .tg)
lPJnleu tnlnuaJel Inla^tu qns plenlts ,!u!pPll eJnltnr$eJJut
'ernpnJlseldns gS eJnllnr$erlu! :Jolu!pF;t a;e eled;cu;.rd itJcntpuoc taun u)nylntJsot{ur oatoztloaA .€L .6!J
1fugd gnop gzegfuap;ne as'nlpn;15uot oJapa1 ap pund ugg
rollr!ppl3 e pAlllnil$uo3 Bar!nlgslw
3,$ffi #j_$ruffi3 3ffi $ffiXk\$ * X ffi#&*&$ejs1
 Unit*tem 3 * M*ffi 8&,$$- effi &$STR{-**Y

Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul

adecvat in spaliile construite. in funclie de rolul funclional,
a cestea pot fi :

l. elemente de comportimentare gi inchidere (Fig. 16),

care separd incdperile clSdirii intre ele gi interiorul clSdirii de
mediul exterior (pere!i, ugi, ferestre, plangee, acoperiguri);
l. elemente de izolore gi etongore, care asigurS protectia
clidirii impotriva transferului de cdldurS, a transmiterii zgomo-
rIi tului, impotriva umidit5tii (precipitalii sau apa subterand din
teren), a pdtrunderii aerului rece; Fig. 16. Construireq unei clddiri, etapo
'al * elemente de finisaj (tencuieli, zugrdveli, vopsitorii, ta' de comportimentore 5i inchidere
oete, pardoseli, plocoje, lombriuri etc.), care creeazi aspectul
o-
fi nal al intregii clSdiri;
$tiati cd...
:ul o Turnul Londrei este cel maivechi obiectiv
* elemente de instolofii, care sunt necesare in toate tipu- turistic din lume.
r-ile de clSdiri civile (de a p5, cana liza re, energie electricS, incd lzire
le . Teatrul din Oravila este cel mai vechi
sr telecomunica!ii), precum gi instala!ii specifice (de ventilare-
ui teatru din Romdnia. Clidirea a fost con-
climatizare a aerului, de protectie contra incendiilor, de evacu-
struitS in anul 1817 gi este o copie la o scard
area sau arderea gunoaielor etc.).
mai micd a teatruluivienez Burgtheatre.
: .: t-'_ -:- . Pe 4 ianuarie 20L0, a fost inaugurat
:u
oficial Burj Khalifa, cea mai inalti clSdire
ul :::: a-:
t::: :

din lume, cu aproape 830 de metri; este de

Proiect: Casa de vacan[i asemenea gi cea mai inaltd structurl
re a) Pe un carton 43 mdsurali gitrasalitiparul casei prezentat mai construitd vreodatd de om.
-os
iu respect5nd dimensiunile date (in milimetri) gi grosimea liniilor.
o b) Desenaliferestrele gi uga pe locurile indicate pe tipar. "{fufxri#sfJs;
ie c) Decupali dupd contur, apoiindoili dup5 liniile subtriri. * i-*n:p*ri,]ti-vir liv!ii:;i i* r:l!i* tiii*ir*
), d) Fixatiprin lipire casa astfeiob!inutd pe un suport. v-,:1i i*ii* |

Respectali Normele de securitate 9i sindtate in munci ! * NLI ailtfi*li 1i *,,t C*1*t'ir.ti3ii i::*riurrl*irle ll
i:1t...{c,r,: ;,': "" ' ;, : r ".,-i. ;.-'
rt
ra

;c
U

e
a

ii

e
e
t
;l
d