ra-oql?

I Brnllpfl
W t
gserprne )' unlo nrn tp
rJ a|ood
^".y{ry:f,
nu anl ^apv
1afi1n Pt ,iu'*oc
rulocSerd plugurpig^ug nrluad clpoloru pFIC
tNRtevd trNn lnrndl )Nr at
'Jn-evllc0l^l
cvfil{fofl YruYI^l
40
CUPRINS

4
1. CONSIDERATII GENERALE
4
2. MATERTALE $r I|{STRUMET{TE DE LUCRU

6
3. PROCEDEE DE LUCRU

7
4. TEHI{ICI DE LUCRU
Tehnica basoreliefului
4. 1 .
9
4.2. Tehnica formelor sPaliale

s.EXEMpLE DE LUCnAm CARE POT FI REALIZATE CU COPnI

9
PRE$COLARI
9
5.1. Lucrartrealizate cu ajutorul procedeelor de lucru
12
5 . 3 . Lucrir t r ealizate prin tehnica basoreiiefului
5.3. Lucrirtrealizate prin tehnica formelor spaliale I7

TEME 23
6. SUGESTII DE

7. STIMULAREA EXPRESIVITATII $I CREATIVITATIX COPULOR

PRII{ MODELAJ 25

?)
8. RECOMANDARI METODICE
8.1. Corelarea planificirii activitSlilor de modelaj cu particuiaritSlitre de
vArstd 32
't1
8.2. Desfbgurarea activitStiior de modelaj JJ

9. ACTTVTTATE OPTTONALA - *MICUL I\TODELATOR" 34

10. PROIECT DIDACTIC. "URSUL CARE DOAR}IE" 37

BIBLIOGRAFIE

Bddulescu, Rita, Educalie plasticd. Album metodic pentru elevii claselor I-IV, Editura
Humanitas Educalional, 2000.

Smigelschi, Anamaria, Cine poate sd devind sptecialist in plastilind?, Editura Ion

Creang6, Bucuregti, I99 6.

{<** Programa acivitd{ilor instructiv-educative in gradinila de copii, Editura V&I

Intregral, Bucureqti, 2000.
 1. CONSIDERATII GENERALE

Copiii au o inclinalie fireascd spre nisip gi ap[, ca fiind cele mai naturale materiale de joac[
din cOte exist6. Apa qi pdmdntul, ca elemente fundamentale ale existenlei noastre, ne oferd hran6,
energie, putere, dar gi relaxare gi bucurie. Uqor de abordat, simple gi cu beneficii in plan senzorial gi
afectiv, cele doud materiale fascineazl,atdtcopilul cdt gi adultul. De la ap[ gi nisip sau pdmdnt nu e
decdt un pas spre lut (argilS) gi apoi spre plastilin[, aluat gi alte materiale care se preteazl,la modelat.
In cadrul activit5trilor artistico-plastice, modelajul se prezintd ca o activitate prin care copilul
percepe gi transfigureazd, rcalitatea in mod tridimensional (sesizeaz[ volumul, proporfiile)
reahzdnddiferite produse, prin efort propriu.
Activitatea de modelaj contribuie la dezvoltarea musculaturii fine a mdinii (prin specificul
procedeelor gi tehnicilor de lucru), la formarea qi dezvoltarea deprinderilor creative qi la
dezvoltarea unei relalii armonioase intre gdndire-indem6nare gi afectivitate. in plus, modelajul
poate debloca qi facilita cu succes comunicarea verbal5 a copiluluilegatd,de experienfele gi trdirile
acestuia.
in acest sens, Programa activitdtrilor instructiv-educative tn grddinitra de copiiprevede, la
capitolul destinat Activitdtrilor artistico-plastice, pentru activitdtrilede modelaj desfdqurate cu
preqcolarii, un set de comportamente.
Astfel, se aqteaptd de la copii:
- sd preg[teascb materialul de modelat (plastilind,, altat,lut) prin frdmdntare, rupere etc. ;
- sd denumeascd gi s[ utiliz eze corectmateriale pi instrumente de lucru specifice
modelajului;
- sdmodeleze forme spa[iale de culori qi dimensiuni diferite (ucbrii, corpul omenesc, pdsdri,
animale), in pozilii statice sau in miqcare, folosind procedeele specifice modelajului
(miqcarea translatorie a palmelor faf[ de plangetd, miqcarea circular5, addncirea,
aplatizar ea, lipirea) ;
- sdreahzeze forme in relief folosind tehnici de lucru specifice modelajului;
- sd sesizeze caracteristicile gi transformdrile materialelorin timpul lucrului;
- sd folosescd in discu{iile cu cadrul didactic qi cu colegii un limbaj specific modelajului gi
activitdtilor plastice ;
- s[ coopereze cuceilatri colegi in cazulrcahzdirunor lucr[ri complexe din domeniul
modelajului;
- s[ aplice reguli dettlltzare corect[ a materialelor pi instrumentelor de lucru, astfelincdt sd
asigure protecfia sdndt[trii proprii pi a celorlaltri.

2. MATERIALE $I INSTRUMENTE DE LUCRU

Plastilina este cel mai utilizat matenal in activit5trile de modelaj cu copiii. Ea ofer[ o
plasticitate mare in conditrii de cildur[ (la rece este rigid[) qi o gamd diversd de culori. Din acest
motl frdmdntarea plastilinei este prima operafie pe care copilul o descoper[ gi exers eazd,pdnd ce
va deveni deprindere a etapei de pregdtire pentru lucru.
O re{etd de plastilind, care poate fi
preparatd in grddinild sau acasd de cltre un copil
impreund cu un adult se obline din urmdtoarele ingrediente: 3 cdni de fdind albd, o cand de sare
fture; o cand apd, o candulei de gdtit sau detergent dizolvattntr-o cand de apd. Se amestech,frina
alb[ cu sarea qi apa. Se fr[mdntd bine gi se adaugb uleiul sau detergentul continudnd frdmdntarea
pand se obline o compozi{ie omogend qi fin5 care nu se lipegte de vas gi palme. Se adaugd un
colorant (alimentar, vopsea de oud, acuarelS) pentru a obline o singurd culoare. Produsul obfinut se
puneinpungd qi se p[streazd,infrtgider. Se procedeazd la fel pentru a obtrine gi alte culori.
 'eJo e^eJec ep dturl
lruee nc ]celuoc uJPcnsn es eceJeoep 'eceJ€oc
Flrseceu nu etseov 'Inlenle eurq plugrup4 eS '@rcowro{ q ap) purtau1S
nJ ouor o fi atos n) ouo) o 'pu!p{ nr ouor o :e runlo ap ptalay
'cserncgl es elelmrqo 'e1uo1nc e8;e1S es nu u rulued 'eleJenJe nc
Rzeelclo) es 'erroe.r EdnC 'snrsleJ eper8 0gI ep ernlu;edure] o ul 'elnuru
0g urec roldnc u1 und es erec 'elcerqo ollreJlp pzueleporu eS 'uor1seJ
ep elSedrlzep es Rugd uJoJ Elugrug4 eg 'pdo puind p?nopo as 'todo tf
atos tf pury{ap ap?a !"tpdurp Urcnf) p"todatd as :J rcnf) ap ptalay
'reprEr.r; ug (euucroq nes rSund u1) 1n1en1e gzeeyzodep es rS lrcgr el psel es 'sel urp urfrzoduoc
eJeoJS eS 'elnuru V-E L\Ernrxorde nereru pultrg^uJ 'luulsuoc JoJ BI coJseruu lseJe eqrelJ llnpe
un 'eleluerpe.r8ur Iruoxrru nc pcelsorue es uo4sec un-.r1ul 'tutlrolo) gS pdn ap lupr Z 't!tp7 ap laru
un7ury Z 'nrurry ap praarr air"tn7uq , 'pury! ap lupr Z 'aax-ap puor o :(uag[) g lonf) ap ptalay
'eUZELelVc uJ InJeu nc louluoc uI pcnsn es 'ereJeoc
ptrseceu nu lenle tsocv 'telepoul ep.roSn 'Ecrlsele EJoc o euriqo es rS col un el eluol ptugurp4 eg '4tp?
ap laru nc un?ury Z tf pdrc nr ouo) o 'aroLu aros n) ouor o 'putplnJ rupJ Z :V rcnf) ap ptalay
'eluorurle nrlued elec nBS prnlcrd
rulued eluolnc pursoloJ VzearcIo) es 'roue11n 'rS (11npe rnun 1nurft.rds nc rS vluezetd u1) roldnc
uJ eceoJ os nBS rurnl ep BIus uI ]ucsn u1 drult un RSul es lnurfqo Insnpord 'ereleporu ep ollcluqel
uuduzee.rcnlerd 1g rrrdoc 'fetedetd Elupo 'rrdoc ep luer8e elruoJ Ierreleru un else InlBnlV
1n1n1rS In1enlu luns leleporu nr]ued etlsoloJ elerreleur ellv
(Al t ) gprder erecsn nc erzruersc pur1rtsuld - 6 :(34 1 ) gprdur erecsn nr Rqle
gu11r1su1d - 8 :(3 99 'uolnr g1) npne rcrdlcs nc rS erecsn nc Rurlrls€Id - y:@ 9S 'rrolnc 91) nSor rcrdl1cs nc rS erecsn
ncpu{rtseld-9:(3002'uolnogl)erecsnprRJgur1r}seld-g:(300L'rrolnrg)erucsnprg;gugqsuld-VlG00Z'uolnc
g1) erecsn grRJ guIIBSeld - g :(3 002 'uolnr g1) erecsn prRJ purlrlsuld - 7:(3 002 'rrolnr 91 ) e.rucsn prpy puqrlsuld -1
,6 '8
'L
:eJenulluoS
u1 eleuoriueu luns leleporu ep ee1elr^\ce eI IsoloJ 1od es er€c gurlrlseld ep rrndrl elolgC
I
6
Lutul (argila) este un material natural, cu multiple posibilit[fi de
utrhzarc. El poate fiutrlizatin grddinild sau inafaraacesteia, in mediul natural
in care se g[septe. Dac[ se pdstreazd, cu gr:rjil, se poate utihzatimp indelungat.
De aceea, se pdstreazdintr-un sac de plastic sau intr-un vas, de preferin{[ o oal6
de pdmdnt, gi se recomandd fie addugarcaunei cantitdli mici de apd in vas, fie
acoperirea vasului cu o cdrpd umedd inainte de a-l inchide. Lutul (alb, maro qi
gri) se poate achizitriona din diverse magazine. El este sub formd de pastd, cu
uscare la aer.
Un alt material care se preteazdla modelaj se numeqte papier mache (hArtie tocatd) gi este o
past[ din hdrtie. Ea se obtrine din hdrtie (de zial creponat[ etc.) inmuiatd cu aracet, amestecatd cu
ghips sau caolin qi se foloseqte pentru confecfionareaunor obiecte decorative sau pentru imitalii de
sculpturi. Acest material, cu mult timp in urmd, se folosea pentru fabncarea pdpuqiloa care apoi
erau pictate manual

Instrumentele folosite in tehnica modelajului sunt eboSoarele (spatule de lemn, metal,

plastic sau os) cu care se taie, se scobeqte, se netezegte materialul, planSeta de lemn pe care se
lucreazd, gi un rulou cu care se intinde materialul.

qrl
.

Eboqoar de plastic
Eboqoare de metal cu mdner de lemn

De asemenea, in activitdtile de modelaj se mai folosesc: materiale din naturd qi materiale

ajutdtoare (befigoare, scobitori, pene, cochilii de melc, scoici etc.). Dacd copiii nu au ebogoare, pot
folosi ca instrumente de lucru o rigld, o bucatd de lemn, cufit de plastic, un creion colorat etc.

3. PROCEDEE DE LUCRU

Procedeele de lucru folosite, de regul[, in activitatea de modelaj sunt:

- migcareatranslatorie (ruIarea) cu palma/cu degetele pe un suport sau cu palmele falXin
fa!d;
- migcarea circulard (rotirea) a palmelor/ degetelor pe un suport sau cu ambele palme fafd in
fat6;
- aplatizarea (apdsarea) cu palma sau cu degetele pe un suport;
- adAncirea cudegetul mare;
-tmbinareapd4ilor modelate prin lipirea cu ajutorul degetelor;
- presarea cu palma a unor elemente de plastilinl (aluat, lut) pe un suport;

- sfiAngerea unei suprafele de plastilind cu mdinile la diferite distanfe;

- scobirea unei suprafele de plastilind cu un instrument de lucru;
- netezirea unei suprafefe de plastilin5/ lut cu m6na uscatS/udd.
 'eudord eiurncol rS pdru8 ep eles erocep rol nes ferp Jolec Irnopec IJeJo rol 'rrlrzodxe
ezxte?to eelnd JoA eJec nc elueseJelq rS eleuurr ruru lgo elrleJocep esel eutiqo JoA Ie 'leJlsv
'cle 66alJolnc elle rS eurqrul llod,, ',.1epoul tle IS RcJ?ecuL, ',,LleJlIe 13 lceg gs $o4,, :1nueE ep rrfncsrp
qrd $grllrJeeJc eeJulruurls erepeA uJ BoAB el 'rrrdoc ic gzuennl erec BeJeol€cnpeflnqnpv
'ole ereoln)RlIvep e1e1d eruJoJ nus eJcund lct-,u g8nupe es erec elsed'ereolnc
grn8urs o-4ul lecprqrul r; eleod se.r, p8e.4ug l('c1e eluolncuou lerunu puISoIoJ 'rcer 'ep1uc) uolnc
erlreJlp ep (plecrueA nBS Rlewoztto ed elezese) eseor8 r8unp nc InInseA rrlered.let 'eleolnc prn8urs
o nc ]erocep r; eleod rnlnseA e sofep ue]red :rqseEns Blelgc R'$I'RcvJo gs rfuurupuJ luns unc pdnp
rS rudoc cseJop 13 1ul1s urnc pdnp
6IJnleJ eterrel rS e11nu 'erurEerlug
Ieru lgc uJ eterocep IJ tod elesu1
u1 gredocu p pugd 'e"rrfqns le4s uJ 'lnuriqo Iepsu rnInsBA u preolrelur uetred ed rrolnc eUJeJIp
ep pu{nse1d pultul rrrdoc rer 'IcFu reru nus rJeru rutu e4eluelp nc 'epuncs IBru nes o}IBUJ Ieru esBA
puguflqo 'pulilpul ellreJlp ele;g;te^ el l1npe un '(un1ed) erolocur cqseld ep eIOIts urp uriqo es er€c
cqsuld ep elese^ luns Fugruepul eI reru eIeJ 'esel etlreJlp erocep lod es ppoteru PtweJe ulrd
'(g uxeue vert) elecqdruoJ Ieru elepolu Jounverezrlvet
eI ecer1 es rucnl ep poru ]seecu tlSnsul ne-1S rrrdoc ec pdnp rer '(c1e eueoluq tgu 'e8urur) eldurs
eleporrr nc Ezeet)nl es '1ndecu1 e1 'etued u1 lueuoduoc Juoruole IruRceIJ eeJeJoloc eI gEunfe es
ps lgcul le; eSe ug 'erfuelu nc eurqruJ es RS ernqel ellrolnc 'leporu Inun eoreurfqo ru1ued uolnc ellruu
reru csesolo; urdoc pugJ 'releur rS nrcolftru ':ot4tgre e1e1e3ep puISoIoJ 'leporu un gdnp 'tutogrrun
'errfqns ruru tgc 'feceld ep rigcnq ed euqqseld pu4u1 IldoJ 3u11psu1d nJ soJBroIoJ
:rJEJcnI rolereolpruJn ruplnoexe eelelqrqrsodroprdoc ue;o eluodgcruqelplwecv
IClN.{gIAflUOSVfl VJINHSJ' I'7
:oprdoc Ie roleerc pprfuelod rS lnserelur ppecs ps eceJ BA elqurrue elcruqel erlulp Bleun
B rerunu eensoloJ 'ec4su1d erruoJ reun EeJeeJJ uJ 'gc uolelepo{u ilcrru n) ezvel;nl eJuc .lopilnpe
rurJurrue 'sues lsece u1 'cordrcer Rzeelrlldruoc es r$ purulgderlul es rucnl ep eepeJord tS tcruqel
oJSecE gc pldey ep tuo'c lnugi ernqe4 'El?potol 'eleluezetd 1so; n€ ereJ ecr;rceds rucnl ep elcruqel
rS eleepecord eurq ecseugdpts ps rS Bcseounc gs ruptnfe rJps eroleu else 'eeelre eC 'ruonl ep Rreluulu
El[urnue o ep gluiuenlJur ernqel nu rS p1e8oq eueoJ else roprdoc B Ecr]su1d eererupdxg
'Rluuorsuetulpl4 etSerunu es rS (erurilpuJ IS eru1|pl 'erurEunl ) runrsueurlp Ie4 ercgpl4eds pruroJ
6 'e1ue1d 'eleurrue 'elcerqo guqqseld vrp Rzealoporu es - a1mlnds n1autot nJluqat urrd *
'eluuorsuerulplq cserunu es rS (erurigl rS erurEunl) runrsuerurp Rnop nB eruroJ elsecv 'Jerler uJ eurroJ
('c1e leceld 'guqrlsutd ulp) podns-gce1d o edgzeelepou es - ry\nta1\atosnq mluqat upd -
:IJnleJ
pnop ug uliqo es erruoJ etseJv 'Jerler uI eruroJ gzaezrlea.r es eJBc uud ucruqet etse lnlelepoyn
'eruroJ pcserpr1 RS ceJ etrsoloJ eleepeooJd erec uI Breruuru nus Inpou else eoruqel
' n n n
I a p a f r ruq a 1 glurze tde t r o I a a p a c o "t d e elelllelol
TIUJNT gO IJINHflI'?
'ruJnl ep Inlsueleur
ulp r.irpd reun eereleoos nss eeru8ngpe el e8rncer es e gJpJ 'glvcnqetn8urs
o-Iulp elJ ps elelncexe eruJoJ elerurrd ec RpueuoceJ es 'eeuetuese
eC'pluele ereq8elurdns o qns ('c1e ercr.82 'erelgl'e.repur1u1:eeJsece nc
rucnl ep rrieredo Joun uereJueruuedxe 13 1ruls runc gdnp 'pnpour ellreJlp
uJ rol eere.roldxe) rucn1 ep eleluerurulsq nc rS pceJ es RS RpueluooeJ
es ruonl r3elecy '('cte Rsuru ep RcsBeAoI II ps 'pcseeloSotsor II ps 'pleq
p gs 'eseorr-ul IJ gs 'ergdrd IJ RS) pcseounr p gs lieferncuJ IJ.rol rS (ten1e
1nl 'pullpseld) rucnl ep 1nluueleru ulp eJeru Elecnq o rurrrd rorr rrrdoc
'sns ruur eleuorlueru Joleepecord eerepJoqe ul ece;1 B ep etuleul
 ',,Inllqoluoln€ rs elelnlqPr^,,
erecsru ep Incol urnSRJSep JoA IIIdoc 'lodv 'eIrPOn[-eIerRSPd lugrq
u rulued eleigcnq e1etgc ecnpe 11doc erecelJ ll.igllrqce seJeleqcuJ e-I'Wp
Uodns un;d EZeSreJoA eI erec ed'etuuqtu rSgeece AIlBruIxoJde ep eleipcnq
dru re 'Elnullqo BIIuoJ uIC 'eIuIBd elegue er1ul RuIIIlseId ep elmnq eunpe
ES rlerrruepuJ tuns urdoc 'e.renurJuoc
uI 'Elle1eec uJ 13 gugul o-4uJ PuITBSeId
ep ulecnq gs roprdo c gzi,erc1ns €A 'erern11;ul ep eetglrluc
purrfuepu.e "1og-piy
'Eugru uI srelsece eercSryr]S rrrdoc nc RuneJdruJ PzeesJexe
rS (Epluc er€olnc ep) euq4suld roprdoc glutzetd uereolecnpg
p
an dn.t fi p a'ruyuovltp{' lJnlIruIJIf,
nuJnr flo uofflgosJoud fnuornfY nJ glYzlaYflu IuYuJnTrs
IUYAOJSgUA IIIdOJ NJ
If,LYZI-IVflU I.{ JOd flUYJ IUYUJna go fladl lgxfl's
' (,.erue1ue zlrJ,,' xe) elerieds
eruJoJ Iou gzeercuefl roleledec seJoIId 'ele]uelugluo oIIIJoJ
gzeeserd
IeJlsu es-npugerc 'VZeq ep Inlelreluur ep elSedq es rS
es eunderdns es ervJ vew4 'pfuelsrp plFunue o u1 rs eurpro
plr,trrnu€ o-IuJ oIIIS9J underdns es rode 'llSgJ uI elu] es erec 'wrryd
runlol un eI ep elSeurod eg 'tDtp, !ryryn.uatDw nanlld
'(,.1nrertu1e4,,
'xe) plefeds guro; o eurfqo es 'IeJlsV 'eued ug e1S91 erucerJ
Rzeaqrn)'lorre11n 'rS (ecrlqo 'eleluozrto) elucrgen rrfcerrp ed
'(r,urlcugpe) ptitpul etlreJlp el Inl?uelsru eI4lnpdoc 'PI8lr o nes
crlsuld ep lrlnc un 'leoSoqe un n3 'glurirul EuIroJ o el ep elSeurod
eS 'anndsap uyd 1nrtgu! unlot, tnan nanuntsuul
'(,.eprulg,,
'xe) elerieds eruro; ellreJlp pugufqo 'un8uts re cselqels eI
rS erec ed eluelsrp 13 eirog Joun ezeqedgzeeztlver es rucnl lsecv
're ueJerrrJoJep eJec es 'g1Err o nc ueJelsq nes teuq4seld eeJBIru
'(erep8uu4S)
S teerc ne-1S rrrdoc ec pdnq
ayd pltlut unlo^ lnun natnutofsunu
.::' | :..r. :a:ta:. :.,,::;::. :.'. a
:1ndr1 ep rrEJcnI ezeztleetgs lnpdoc elnfe eleod elerieds JoIeIIIJoJ eolul{eJ
flfvlivds uoaflI luo.{ vJINHgr'7'V
PIPoP (ezr'rlern8g)
erruoJ euriqo es pugd Inleuelsru gzeelrydepuy es 'lodv '(Z
exeue lzet) uolqeS un es-npulsoloJ'Inlepou reoSoqe un nc Rzeesen
es Rpuruor gculd o ed 'nlduexe eC 'e'u1ern3l3:uou nes e.nrlern8rS
eluerrrele nc elllerocep .ropcgld eervzrleau rulued Ppuetuocer
es Rcruqel P]S?oJV 'lezrrrordurl luelurulsur IIB un nc nes 9]Iopul
Rurrgs nc lnzpnard tnln-reoSoqe lruolnlu nc eceJ es rnlnleueleru
eerernlplul 'gtpop erlrroJ gl1dr.c ec pugd Inleueleru gzeelrydepuT
es rS ('ae"rqEunlderp 1e4pd) pdoc erPc ep Rleztlr,er nBS 9l3p IJ
eluod eruc glerfrIIl uuuoJ eI ep elseurod eS 'lez{eer ep ner8 IeIU e}so
Ecruqel ptsuocv
'ptltut InMnIo^ urp DatDatulla uyd pptd