ION TFIL'ICA

^G\li!.-TA,
(G(OIlfiP(OZ.l-rl Er t

/ t, r, rr (l*.,r,ino
 I

CARTEA APARE CU SPRIJINUL

MrNrsrERULUr CULTURI gr GULTELOR DtN ROMANTA

ISBN 973-8216-84-2

JlIljtttltttttilill|[ilruil
 ARGTIMENT

Acordind compozi{iei rolul principal in procesul de initiere a viitorilor artigti, am

incercat sd ordonez materialul pentru a avea claritate metodologicd in abordarea temei.
Stdpinirea de cdtre student a limbajului formelor plastice, a relaliilor care se nasc intre
ele, este hotdritoare pentru inlelegerea semnificaliei fiecdrei imagini.
Am renuntat la metodele gi procedurile traditionale de organizare compozilionald a
suprafelei, socotind cd, in anii superiori de studiu, tindrul poate pdtrunde gi adinci
geometria secretd a operelor de artd 9i pe o altd cale.
Acest manual didactic nu este decit o introducere in arta compoziliei, socotind cd
,,iscusinta nu poate exista fdrd artd, la fel cum arta rdmine ascunsd fdrd exercitiu".
(Drlrer)
 '(rlnOel toun tctu undns es
nu oreo 'nuolea1e 'ro1gldr-u11uJ rnluoc un nc) fufgll f y\UOl
'ft_vu]ltv fctut_f y\of c f y\uol
:pls,xap'crilpreEocrnf ;a*aa-?a?hu-#ffi3dffi,3*""","r,orpurz,reuv
'ratuol e oJepJoqe
ep potll nou un 'pctldo Plle o oJe 'etJlotuoe6 ed ;'r'izeq;euorirzodruoc ualsts un
leJnlcnJls
ne oJsJ rc ?clloJoel eeteo6u nrlued ro;rSelureul ppnel puJcnpe 'oJeJcnl eluozoJd
'gtlaloold ?lle etnltlsuoc rol eriecgtuues rS eqrnierluoc rS eqlnc
,o1,'r'j"'i"t"U .5
"o aLr"roJ seurlsoP nes tnlruqtltqca 'nunrsuel alel5eu pp 13 'eleuorirzodr.uoc
aloluauala ajlul aLJA.Jalu 8.,8! .,OlLflrq6un lnlsale eise eliuele pleol op uuec .g
'Plecruo^
rs p;eluozrro op pie; ro;ecrlqo ee.reurpul gdnp 'aunrsuol plle pqle ps eur6eur,
oce} 'Jolocllqo llJPutlcuJ eoJecgtpoL! il-rc glep o 'aur6eurr uJ luntsuel eeJeqrutqcs"rb""g .t "c
'peuleulse erirzodr-uoc op eJoqtl orrrol Jolle pJnlple
os oJec 'eoonJc 'ellseeJoJ 'epeod :luls pctJlours oJeztue6lo ep elue.rnC oloutof .olectyo4
ts e;eluozrJo eJlu] cseu as erec elrrielor urp pllnzor elerq'1iqce e;rrirzodtuo5 g
'rrurbeulr e elezrueOlo
op poru ]le un e| p6rlqo r5 eriecr;ruues ec sndo ;n10d plurzerder eleciyen olllull .z
'teielerdns e oJetutue op olelrlepour purlrd o olso pculorurse
nes pcrJlorurs rol
eoJerrJllJ Jel 'nlpnls uleltu.lod ep;nlcund plutzeldel oleluoztJo lutl nc erirzoduro3 j1,
'ctlstltls oJeltun rrirzodruoc el 3np oJes ,aruJoJ '*l
ep ;1|1tuej uJ olarrJJoJ etcose
rs edn.ro e op eolelrcedec u1 'eiurrls uJ plsuoc p;euorirzodro" prnljnrlr'"p P{
eolelrun
'roloctlqo ectueutp ep pieJ ppullq teuJ 'EltrJlec
teu pcil.Ileutp o;riuroeur tc
ecrureurp ?zeoztVal os oqJnc ep eleundeldns nes 6o1erp uu6 '6n1u1uec erlSp.rdrul
o e
nes leduluec erirzoduroc ?unpe eJec 'oloqjnceJluoc rS e;eq.rnc ne sues nc
'aleclUo^ rS eJeluozuo ollutl nc ce] lle Inlol
l-eJec ed ;nrqOun rS eelelueuo;erice.rrp AJ
Pdnp eriecr;ruues PctJtpotu 161 egecrlqo 'lnlle eleleluozuo 'suos un gur.rdxo'ololecryon
'enoc PcUlur!os leie;eldns eeleztueOlo el ornqtJluoc 't€
orec luoulolo eJecet] pc 1n[S t ;'-
purU 'cselnlPcle o SJdc joieu.rol eriect;ruuos oJeole^ u1 pund ps plnec t,ll
erirzoduro3
nes aunrsuo] eorc e nrlued 'pcrlse;d Errnlcnrls o eundu.rr e ,lnuriuoc ,.
oceJ os eut6eut uJ Jolol]lJo} elnlp6el 'ro; eriecrltuulos pulr?r.urn ,ourJoJ e4urp ",i::?;t;';f'JJ
ep e1e6el oclulotllol eiurl5ounc plrsecou 'nlieds un nrsa.rdxe bzrue6.ro e op eUV ",i"ge,
'

un olso erirzodruoc '1e1ene6 ep ecr;elO u1 lS rcop 'olenzt^ Joloileleluotuepun] ulluotuolo

Intueuop .

poou uaqraH
,,' lnlnldecuoc'eowbeutt tet'nunficetlsqe pzeapag
eje111 pisndutl pu11d1cs!p'o ,"it*tt e1,wrr" u1 ,e1cedset
e ap elieflpo ulp lncspu e-s rcfirzodutoc eUV',

r :t titzod ruoc viruvruod ru I

'l
 A. Relafia intre forme Poate fi:
- MONOLOGUL FORMEI - singurdtatea formei de imagine. Situarea formei Tntr-o
anumitd parte a imaginii ii de o semnificalie singulard, care se schimbd o datd cu
deplasarea ei in comPozilie.
DIALOG DE FORME asemdndtoare sau de forme contrastante in care este
impusd o anumitd formd.
- inrnrpArnuNorRlLE DE FoRME plastice.
B. Stabilirea centrului vizual al imaginii, urmare a focalizdrii liniilor de forld cdtre
un anumit loc din lucrare, care este centrul de interes al compozifiei. Centrul vizual este
diferit de la o lucrare la alta gi el atrage atenfia privitorului asupra figurii sau gestului, care
dd semnificafie imaginii.
O lucrare complexd poate sd aibd mai multe centre de interes vizual, plastic,
ierarhizate dupd semnificalia pe care o urmdregte creatorul.

C. Facturarea formelor
Structura plasticd condi[ioneazd efectul artistic prin diferenle de TEXTUnA ltiure
de lemn, structurd textild, de sfoard, frunze, site metalice etc.).
Structura formelor orienteazd, direclioneazd 9i sensibilizeazd receptarea artisticd
in sensul dorit de creator.

D. Orientarea formelor in imagine

Aceastd orientare condilioneazd semnificalia dupd pozifia pe care formele o au in
imagine, finind cont de agezarea lor in apropierea parlii din dreapta sau stinga imaginii,
de partea de sus sau de jos a compoziliei.

E. Proporlia formelor in imagine

lmportanla unei forme se impune-prin mdsura dimensiunilor, prin proporlia sa in
compozifie. Forma poate domina imaginea in raport de 9110 sau sd fie o formd
insignifiantd Tn spaliu in raportul de 1/10.

F. Densitatea formelor in imagine

O intrebare la care trebuie sd rdspundd fiecare creator atunci cind structureazd o
imagine se leagd de aglomerarea sau rarefierea formelor in imagine, de felul in care
dom]nd plinul s-au golul de sentimentul care trebuie declangat prin mullimea formelor,
sau prin singurdtatea 9i izolarea lor in spaliu.

G. Factura Plasticd a imaginii

Elementele constitutrve pot sd fie: mate, lucioase, transparente, tratate pointilist
sau riglate etc.

H. Presiunea exercitati de forma dominanti

Aceasta poate sd vind de sus. de jos, de la stinga sau de la dreapta, sau oblic din
colfurile imaginii.

l. Statica gi dinamica formelor

Caracterul elementelor care structureazd imaginea 9i felul in care sint orientate,
organizate, sugereazd dinamismul sau stabilitatea imaginii.
 tr

ul

]s

'J,

o.
o

'e'enztt o etioruo rS e1e1t;rqrsues

^errro]
'eleltntseldxo Pl.rJlxeu,l nc olttusueJl eo luelel nc pleztleeu .rnlnloleoJo uJErJlsezu1 eJnspu
Pp au orec 'Erseor6r;el 15 pcrlosolu 'Elctlseld ptnl;nc ap lce un olso erirzodruo3
'VlNnliCflufd 'utuenor ,upnlor ,lirlede.r uud e6uqe e nllued nnrutfruOC Pi
u
IUOJf un 15 pcunul uJ vcll-slluv vNlldlcslc 'touo] reriecr,ucads ole^cape tapolau e
ts cruqel rnlnopooord eerboele n.rlued y3ltsll-uv fuvoclu e.rec rerirzodruoc euv
'pcrlrceds piuerque
o undut rS plecone epeoued elds 1rur.r1 ou oJec ''clo olcorqo 'pcttueJoo 'otttnlsoc ,lerliqoui 'l!
'prnlsolrqle YSOdl fC fUVINfft|nCOC Plrsscou glrsner e1i;zodtuoc O u
'ericelle ep eilol csoJc
11 rS eliecrltutuos pzeonluecce t1 'trur6eur e pcrlse;d eoleltntsoJdxe cs5lpu ,eleiunue
leop
tcte 'oluoruolo olsece '1sn6 unq 16 piueorlelut nc 'sorcrpnI oltsolo] ]uJS puJc tcunlv
ilznlcNoc
'lolrnud ul leSue;cep o.
Inluotlllluos el roluPloq olnquluoc Plezrlrln Erleuol plueutuop nes aotleruoJc trpctltpoul
uud ruppgdep e| nes uerdo.rde e1 erec ed oloruJo] 'pllsoloJ pplec nes ocoJ eruec
clleuorc InlcoJS .l
'pclJloulouoxe entlcodsled rS eur6un;
t6eeece ul ollJoJlp tJgluetJo g 'V 't 'Z nc 'e;dr1;nul enrlcedsled nes (eq.rnc enrlcedsled' e.
llull op eaiel o ec) elSed op tqco ul enncedslad ,p6nJ ep elcund V nc ,(pieluozr.ro o:
nes pleclUen ed JolotuJol eelelo$ctttt nes eoruptu pulnluocce) p6n; ep elcund toJl nc o.
'
'POnl ep elcund Pnop nc'p6n; op leJluac lcund un nc enrlcedsled er; elSasoloJ aS'
clleueJp luoruolo ec taltlcodsled eoJtsoloJ .)
'elle el eur6eur o el ep JoloruJo; rerie;ncllc e oleltnurluoc
ep 'oleuorirzodtuoc eule;qo.rd e11e und lncrldrlod rS 1ncr1dr.r1 ,;ncrldrp ;eeueuese e6
'lurOeut uJ llnLu elSelsenod es epun ,exelduoc nr
'anllereu orljel nllued PllcUoJ elin;os else erlsrool loll nes pnop u1 erirzodrlo3 o
;1ul6eur1 e pxe;duoc eorezlue6.r9
.f
 II. ORIZONTALA,
ELEMENT FUNDAMENTAL AL STRUCTURILOR
GOMPOZITIONALE ECHI LIBRATE

,,Eu consider cd orizontul artei rdmine nemdrginit..."

Corneliu Baba

intinderea nesfTrgitd a cimpiei, lipsitd de forme accidentale, declangeazdin privitor

echilibrul sufletesc, linigtea gi pacea. Omul se simte ca o fdpturd singulard situatd intre
cer gi pdmint.
Ritmarea, prin micaorarea perspectivd a orizontalelor, accentueazd senzalia de
adincime a imaginii. Se stabilegte un prim dialog intre formele apropiate gi cele depdrtate
fafa de privitor. Proporlionarea iscusitd a acestor elemente accenlueazd senzafia de
spa{ialitate. Creatorul poate sd stabileascd 9i o ierarhizare, dupd importanla pe care o
acordd personajelor Tn imagine gi locul in care le situeazd. De multe ori acest efect este
accentuat prin prezenfa traverselor de la liniile ferate sau de la o scard - de sirmele
desfdgurate in rinduri echidistante, care devin, prin efect perspectiv, mai dese pe mdsurd
ce se apropie de liniile de orizont.
Acelagi sentiment de ordine gi rigoare ne este dat de treptele unei scdri
monumentale vdzutd frontal. Este de-ajuns sd amintim un exemplu clasic de scriere
cinematograficd in celebra ,,Scard din Odesa" a lui Eisenstein. Aceastd ,,riglare"
orizontald a treptelor dd imaginii stabilitate de monolit, permite cineastului sd desfdgoare
acliunea dramaticd, reprimarea singeroasd a unei demonstralii a marinarilor de cdtre
armata laristd, pe acest traseu de orizontale.
Formele statice, incremenite, de scdri sint animate de mullimea care cautd sd
scape, urmdritd de rindurile de soldali inarmali care coboard treptele ca un mecanism
ucigag implacabil.
Formele orizontale le regdsim in multe gravuri cu caracter sacru realizate de
Rembrandt. Ele ordoneazd imaginea gi ne conduc cdtre locul unde se desfdgoard
acliunea principald.
ln arhitecturd gi in pictura monumentald desfdgurdrile orizontale se numesc
registre. Aga intilnrm: compozilii in doud, trei, patru cinci etc. registre care etajeazd
naraliunea plasticd gi ne propune o citire pe orizontald a intimplarilor asemenea unei
istorisiri in imagini. Arta nrocemi a fdcut saltul de la compozilia narativd la compozifia
liberd de forme plastice nonfrguratve, care impresioneazd prin noile sale structuri gi noul
mod de organizare a imaginii.
Este interesant de constatat cd gi grafrca de gevalet contemporand ne propune
compozi{ii in mai multe registre, povestiri in genul benzilor desenate, lucrdri care ies din
tiparele clasice de organizare a suprafe[ei.
ln arhitecturd, compozitii cu forme orizontale intilnim la fafadele blocurilor cu
dominante orizontale. Maiestria arhitectului se leagd de felul inspirat in care realizeazd
alternanla sau repetilia registrelor orizontale, de modul in care reugegte sd integreze in
forma dominantd elemente secundare (ferestrele), dar mai ales in arta cu care plaseazd
 QZI
uJ
Qz\
nc

ulF
ou

lnc
ef
loL
9Zl
csi

PJT
ep

uls
ES

ol]
oJt
,,oJ
eJ(
lJel

QJI
ol€
als
o(
op
olE
op

oJl
JOI

'rolode e PlllSlulleu eoJunlPn edecul e ru1ued

lul ap oretp? o 'elecsru o sunle-ep e
pc tutpulO ou'gzeeJo6ns o elec ed euqrl rS eelSrur; 'llJpru e
'eutOeut u1 eundut luoztJo ep erurl pur1tJd
l-orec ed ;nrulec uud ppe u11-rlel rS piuelsqns pp ,eeuip.ro e6elrqe1s
e3 'rriplrue.red rs rarcrupor le uuos un elso er;luozuo,lli?llilual
1" ,,uir"J luorrrol3
'1e1ene5 ep ecrlero uJ sop reu
loc rrrspo 'e;eluozuo or.rJJoJ
nes llull csesoloJ oJec 'oJoqt; rrirzodLuoc nes oleluozuo nc octJlouJrse rrirzoduro3

plero!^uJ olso er .
eialerd ns e pseor n6, :,:::r?frt : :,:t#r,ff; :: ffJi ;ffil:lliffi
'-5
lnstle u1 ;S 1c 'oilBc ep ecr;el6 uJ ue urulJluJ o ocrrlours
oleluozr;o n"
",i,=odroj'-"-'
-'\'octleuloJc tJEro4tpotu nes ,ItJtpErlc epeiel ap ^eiBJ
6eJ1el os nes Erzeosue^e eJec r.rnueld pursoloJ'p;eluoz'io'eielelOns ed
eturol uUd etueJce
 rc(elu* (*=e1*ae
Er urrg161nc- .'-..r ,/^:J
L! 1,,\ AX OI-A}3DT$TAL-
C2 e.:zc'NTiAt€-

-. -f-=-*=:|Eil.:;;.*=

opi-<'6117*;a
CA AA
D€- Jln\€-fpr€-

COMPOZITII SIMETRICE PE ORIZONTALE

10
 II

'ulPtuudut o-l
ps u.llrop e.lec od eliscUluuas oouroap a.,rerenl ul qdnco .plep
l-erec ad lncol oO eieleldns
ad psnduroc plecrilen o pur.leasu1 eun8eur{ uJ alecr}.ren reun eiue="rd-,,fu1
'|n|o6 eJqlllqca eelnd e ru1ued aun{sLre} purxerrr pqle ley\l
o E}s ornqoJl elecrlerd
rq ';nl6eu pultuop lnqle loap '|nur1d pur.uop lnloO ereJ ul 'plecrilon nc "1"1L"1.r"1"
eiirzoOtuoc
op ;eur6lro uolsts un rs undo.rd eu oJec !JnouoruoleI e;elrunu_ese luis
'clo
Ll,'gll 'gl, 'vl, ap lnroda ,plecuo^
'plsluozuo pcr.u ernlel nc rqOunlde.rp un
uJ plueuruop
nc e;rrirzodrrroc luelsuoo poLu eile
u1 a15eso;o1 Elleluotro-ruoJxa ,pltn ps otnqoJl nN
?
.-'oles rriplr;euos.red lnuures,tnlnuo
e plueutulop eauntsuoulp purrl ee ,Elctlolsa 'pcllo lpleJou es eoleltlectuon e.rdsep ,,qron
pueosled o el ulJeJoJ eu puJc tcunle :crJolelolu rsuos un r$ oJe'plecruo4
erurl -,
'ostcep olectyoA
1u1s pde
op alelolsec 'ounlzlnolol op.ro;r.rn1sod elunuJnl 'olecrilon ec undur os uJnl oluncolg .oruJol
loun le lueuluop Inluol.,llole olso puJc eoleltlectilo^ pzeouorseldur eu ,lelJue6'u|
'olecluo^ ulp ollnlgcle rollnpre6 e;rcdr6 pzeeJoScrr-u
ei pc *'ius lunc e$e lot,pnllcedsled
u1 pletd es unc uliruls 11 rS e.repen ep gnlqOun urpqrrlrr.los pc oU 'leluoJl
urnud r1 pc
et; 'le;eso6 eeutDleut ed cttult.t rielrsul lldgs nep o oleltlectua^ op glnce e'i"iuei '" --
'pjnleu urp oloruro} erieJel ul pund ps er15 oJec b-
sounJl op oreoleerc
plnldpl eln6uts olse lo pc 1n1de1 ur.rd rS 11c 'e;e.rnlsod^ eles rJnlels eolelrlecruen
ur.rd
',,oJeo1lpu16 erlsell o" ]eJoplsuoc olso
lnuo rS eles rolnuri plirolep oleod .ecrlqo ur1ep olo
luJ op oJolpe Erclu leur eoc el pc 1nt16 pullJ '!o ee1e1r;t6e.r1 uud tS 11c rer-r.r.ro; eelelunO u'jO
lJle 'olelllecluo^ ep n;duexe.lolp6urnuoc leu loc otnltlsuoc elllsoJf 'twlitput p1Jl"
'ErlecluoA Jol elonlls utld 'elec 'tt5oledtqc tS nucsug os oruJo1 ep "rO.
'ez6og ooC el tctpleroq urrros ec ';e;nOurs turulllul p
elltuel ,Se"j"" ul
- ere-c ed rep ,nis"up1g ,n1
tS ncseutut3 rn; rbelp op llle'lo;tdo;d eolelrlecrilen eqrieuorserdur'uroluJs "1ii1",1,q
eJnleu purnud
'electils^ olse olenzt^ Joleue eltJnlcnJls uJ pJlut oJec
leluouepunJ lueuolo un

ezltuof oeloctN
,,'e4uaulpn4utds
- lnlsllJe 'eluaupyaleu eualeu alSauldp;s puezy{'

v]v3tJ.u3n'ilt
 Deci verticala situatd in centrul imaginii inspird o simetrie perfectd prin impdrlirea
imaginii in doud pdrli egale gi trebuie evitita in artele vizuale, cu exceplia lucrdrilor
cu
caracter sacru sau ceremonial.
Deplasind verticala spre stlnga, intrdm in zona imaginii unde intilnim semnifica[ii
feminine, degative, malefice.

H^ .m.m
O asemenea plasare a verticalei delimiteazd imaginea in doud zone" in stinga -
trecut 9i Tn dreapta - viitor, linind seama de sensul nostru de citire de la stinga la
dreapta.
Semnificalia verticalei se schimbd o datd cu deplasarea imaginii ei spre partea
dreaptd a imaginii. pe mdsurd ce verticala se ingroagd, ea devine din linie,
formd
verticald, iar dicd forma depiigegte raportul 211 atunci forma incepe sd se apropie de
-
pdtrat
- gi senzalia de verticalitate dispare.
'-
'. For*" iatrata este de fapt elementul de cumpdnd intre dreptunghiul orientat
vertical 9i cel orientat orizontal. '
Ea ne amintegte de celebrul ,,Pdtrat negru pe fond alb", al lui Kazimir Malevici,
autorul suprematismului in picturS'
pentru noi ea
Verticala constituie un element esenlial Tn limbajul artelor vizuale 9i
este o coloani a cerului sau o asociem cu Coloana fird sfirgit brdncugiand - semn al
continuei indlldri spre cerj

t2
 TI

3lvctlu3n nc tltzody\Ioc
I

ftvStrufn f c tEny{t_tu

ler
BO

'!c!,

op
Pul
eoi

el I

_E

l!]er

nc
eeJ
\q

I'ii. L .,!-
*
./
l' t',1"i(;1r"', '
. ,q. ^.L -2, , .^1.-I_. -l- /

Da c€Pt€ !-R- .!'i:

:-''__-,
gr {'i ilr
'i:}, l:i liii
fi-5 ii ; ilj;i

ffi
Eiiiliili,
Wd{r
RITMURI DE VERTICALE CU DIFERITE GROSIMI

l4
 SI

'nJces nps Inlor rS eriecr;ruulos opJotd t61tS plequllls

olso eocnJc 'eqlnc Uuonop ne ontlnlrlsuoc otlJoj pnop eloC 'eocnlc eunduroc oJec orlJoj
loJPcoll eriefllryues el osopulO es nu oJec 'rierirureu n.rlued elncpld utnlpcle snpe e 'ucnJc
ole oluouodtuoc ololuotuolo ezrcrlseld e ep ruerodueluoc tJoleeJc Joun eiutlo6
'pJces etle^ole
,

'Erleuolsuocse eolels plenluacoe olsa oJec ul'01i6 nes gLq e6unle eleod os'nJqtltqce
tS e15rur1 eltLusuetl ou a.leo ul 9r? nes ?/0 ep Inlanru el roleluozrJo eoJenlrs el oC .rolinud
uJ eJeis ?UulnLle o gzee6uepap auJo] pnop rolec |e rri.rodold ep podel oJecoll
'eleluoztJo nc telectilan e eJeuotiuodold
op liplllepou.r lou pullnpc 'eecnJc 1rpu10er ure olenlcole ecr;e.r6 e;rrircrexe ,l
solslrH ed gzeeztloqults I eacnJC 'rnlnro]rn]uy1 e;rurrled rS eelrnlu3ln 5ur6eur
PlsesJe uJ pulsuopuoc 'lcnJc Inloqurs sor6rpo.rd poru uJ 1rip6oqu1 e pur1$e.rc erirpell
'Jnlieds rS .;n1u1u.rgd
;ndrurl pcolseue os eo u;
tS ;n.rac csoulJlul es eo ul 'prnspur op lS pzalurs ep ericun; ore BoonJ3 elbluef-
Jolunloquls JoJnlnl ezeq \lu! teu olso eecnJc 'eleutpJec elcund n.rled eloc puJctpul "p
'eocnJc olse olectyen rS eleluozuo nc erirzodruoc g;durrs
.. -..* teu eoC

vfcnuc'z
'oJlseou ololtz uJ
puld plnlcelrq.,re ap rJ?lsolrueu oleruud e; ep ';eriuese olso roue erJolsr uJ rol
lnlou
'ocrJloutse rS eculeurrs rrilzodruoc
elds ecnp ao alectuon rS e;eluozrJo or.uJol lS llull nc rn;nrieds rS reie;e.rdns e e]ezrueolo
op lnpour ueoeleiul 'rouelue ele4trJue eleriuese roleuro} |n[eqr.u|| pursoloj -
'6unpe;1_sue;-1 eunds ',,oioJour1 uJ
]lntrl op Ue leuorsa.rdr.r.rine-ur erec elere6Jnl
el ap PulA ltu-Ps putOed o Pzoltn ul pzeosJoneJl olec totutl etsosqo ec eelnd Je-S;
'Ulgrl Joun
le noco un luJS olenlseb e;t;euzprpuJ retqC
'tnlnleal olunoca op tJnlple elSerpll
lnleur6eur
o]ec uJ clulel sJenlun nou un pulluonur 'plelnceut eieleldns ed plu1ne es piuezelnc oJetr.l
o nc tS ecrlse;d llunlztn olotuJol eJnluoc e e; elSeul6lpur teul os nu erur; !e1de.r1
(nuecoyl snll, ''pnrlcedsled ul etqe ]tnlut
tnln;tqtsod ericerrp ul retr.lc nes 'oturzun;ord op Inlrqrzt^ui erlpclluJjebe rS
luelsuoc Inltqrzr^
el op ocoJl os e op oJecJocuJ o olso eruJoJ tou Joun le ltuoluoceu secoJd isecy,,
'ltsoqoeu else 'rriecrltuuas rS unlnuriuoc tou ep eleolgpnd
'oJeolErzultdlns otllJoJ tou ctlse;d ezrloJcuoc rS eur6eu! e op Jolt;oleoJc
lnpoJf
.PUE
ep reledo le Inluorrjolo olso euloj 'plurzeld os oJec uI Inlel op luoJaltpul
^tlnltlsuoc ',,EtlesJontun eunpgu,dtut1
rSe;ece uJ '!S 'Plenp!Alput 'plBcol 'pJelnctued e1s3 'ilip1ru.re1e euri.rede rs rnlndr.url ilroceJl
eundns os ef ("') 'exegduoc rrie;eJ op trrolsrs rnun euri.rede 'dur1 rse;ece ul 'rs",1n1osqe
un e3 ']ol un ec PtuJtle os eo 'ctun ollErc p^rleluol o elso pue op ejodo,l :oJeolectltpe
olse uolltcoj rJUoH lnl erirurlep 'JolotuJol eotunl op erdolde ou e nlluod

vrirzoauuoc tS vuuuoJ 't

uo-I=ilAtuoJ vz1N39'nt
 Agteptam o reacfie vie, polemicd din partea teologilor ortodocgi, dar ea intizie.
Numai frumuselea proporliilor unei cruci, fduritd din verticald gi orizontald, ii
mdregte expresivitatea gi ?i accentueazd simbolismul.
ln dorinfa de a pune in valoare sensul sacru al crucii am experimentat in
numeroaseexercilii ,,crucea de lumind", o cruce cu verticala gi orizontala cu goluri egale,
dispuse ritmic, asemenea unor ferestre prin care lumina trece nestinjenitd.
Aceastd modalitate de expresie plasticd urmdregte sd sugereze sensul major al
cregtinismului, aspirafia spre lumind, spre cer gi spre divinitate.
Crucea actorului Silviu Stdnculescu este prima de acest fel pe care am proiectalo
gi realizat-o in lemn de stejar 9i este montatd in cimitirul ,,$erban Vodd" din Bucuregti.
Un imens disc de bronz traforat in formd de cruce, imaginat de regretatul artist
Paul Neagu, innobileazd Bulevardul Aviatorilor, semn cd un gind luminos nu este
singular. O altd modalitate de apropiere de cer prin treptele sacre de lumind este
imaginatd de autor in discul solar.
Acum, la inceput de mileniu, crucea de lumind devine un simbol clar, elevat,
sacru.

3. POARTA

,,A existat timp de pesfe un mileniu o civilizalie

romdneascd a lemnului manifestatd in toate
domeniile vielii".
C.l. Giurescu

,,A doLta intilnire a orizontalei cu verticala

este
poarta, locul de trecere dintre doud stdri, dintre
doud lumi, dintre cunoscut gi necunoscut, dintre
lumind giintuneric, dintre bogd,tie gi sdrdcie".

T. Bruckhardt

Aceastd formd de trecere ne invitd in lumea misterului, a tainicului, a

necunoscutului, iar sensul sdu simbolic este trecerea de la profan la sacru.
De la po(ile cele mai simple, realizate din doi stilpi verticali gi o birnd orizontald
din lemn, complexitatea compozifiei sporegte o datd cu numdrul de elbmente din care
este construitd, ajungind pind la porlile complexe, bogat ornamentate, din arta populard
gi culmineazd cu arcele de triumf.
Frumusetea unei porli consti Tn armonia propo(iilor, raportate mereu la om, ca
,,mdsurd a tuturor lucn,nlor". portile au fie o alcdtuire discreta gi neostentativ5, fie una
echilibratd prin perfecttunea prooortiilor, sau una monumentald, coplegitoare, ca in cazul
arcelor de triumf.
,,Poarta sdrutului" de C. Brdncugl este tot un arc de triumf, frumos echilibrat, care
te impresioneazd prin perfec[iunea proporliilor gi prin austeritatea decorativd.
Semnul sdrutului integrat in stilpii masivi atinge desdvirgirea, iar friza care se
desfdgoard pe lintoul orizontal este de mare discrelie.
De obicei, arcele de triumf, coplegitoare prin propo(ii, sint impovdrate cu
basoreliefuri decorative sau figurativ-narative care simbolizeazd sau ilustreazd un
eveniment istoric, amintind de o mare izbindd.
in artele vizuale poarta este o formd importantd, semnificativd, evocatoare.

l6
 LI
Jdctrl

:l}rvJv..lozrria Ii VaV) rj:ttl

un
nCi
ES€

oJec
A
t It l
Fze'
t
t I
-
'i" I
eun
ec 'l
l t
-,i
i
{
pJelr
i
I
i
I
oJec
I
plelr
I
I

I e'l
I

-+ lpJl

,l
i

orlu!
e4u!
orsa

ncl

eJeo
afiez

'len (

olse
also
}S!]JI

oJel

le JC

'e1ef
u! ]l
--
-\/=onet_>
-t

v1v>Par?n - -9-1l*-LNr:rzrF c;t ,P

!J
zly]-od'Wo -
>
 -l I
Jtahlr
lt
,Ja<tr+
i ?eAfaf,a. (sr -v

si \RJT/V\.

18
 6I

'ournl ul JolilJss op sJncJed rnlnurnJp le lecrlduoc Inosell puloons 'lutJtqel

rnun rnlnue;d eeurOeul ezeezlltln uels ouoc ;nuercr;el6 opun ',;equJoulog" 'tlsuoceg 'f
'V op elto1ppf ep ysetdutl nc olounlo^ el olezrleer e;riuedoc csolurue ps otnqarf
'plurJoJeJ
ap rJpJcnl ./oun eaJezpa uJ ruercget6 ep guees o letrdsur e tnlnluutqel euol
'noseJl leaaLlJp e ^tsa3e lru]Lrec a:ds ecnp oJec 'lnwnlp uedocsap ps elnqoJl
opun rJnl?cLrl a. ia ?t?l aalrn Jnuirup ep areSrcnJcul o ec lezuelJo olso lf
'tnlnlurlqel ;e lerirut ;nrieds leJoptsuoc olse
'lruneiof, sa{ s QOf,.! eJa epun '1ecl;duroc oileo] ueld un nc 'souty\ tnl le ueloJc In}eled
'lLr J oel ernlsruls else rn;nrieds e gct.rleurse oJeztueolo ep pxeJdtuoc
oleltlepouJ O

'InINtUtgv-t'z

'tn;nloltnud oepl o ele6ns e nrluad nesluoturlues un veJle ntlued'tcltt-t alec rS ueur

olorlJo] orlul unuodel enrseldxe reu rs eunq teul oloc rsg6 e uJ plsuoc pile eeJe[/\
'alirzodruoc ul Atlectltutuosou rS .rourtu oultupJ
oJec ']uol..llolo llelPlec nc yodeJ uJ oleluolne nc eundu.l es plueutulop eujJol
'lolrnud rulued lueco6 olso cl.u oJeul
- lueu6e.rd InlseJluoC
' ple;nOuelcoJ prnlcnJls

nc ocrJlorutse e;rrirzoduroc soccns nc e1Sasolol ourepou toye e eyed oreru

O
'lueutuop';oleur lueulolo
UN 'ErlecrUoA ed ar; 'pleluoztJo ed er; eundurr as eulol lJlouJtse olsece utJd
'piueyodur
urp eprerd rs1 ; eeuupru pc turiurs ('cle '/'g'g'7) e16elc elueutrrJop ec gJnspu od
'enec pcUtutrJas oJeJcnl oJeco4 uJ oJeo 'oJeul clut erie;el o
-
gzeezcetd'pleluozuo ed eleln6-elsop ''clo L-, 'g-l 'g-1 'V-, 't-, 'Z-, ep r-rnpodeg
'rn;nrieds e rS reiele.rdns e elezrueblo op
lip]llepou op
aleltuuut o e1 e.relseu Fp pleluozuo ad rs pJecrpen ed.ro;ewlo,r rurilpdtul eele1r;e6au;

f otul:tttttsv :t'tItitzodmoc 't

'oJeouelue oleuo]
u1 elru.rod ep ;nlcund puJ e ollnu 'oruJoJ ep olelotJen oJeul o lncspu e-s esy
'e^oc]le
ecel e ep 'uouec urp 'p;n6eJ utp epe^o e ep eiuuop JoleoJc eJecou uJ plstxo 'uetcuouoq
rS
ep esndtur nes olnJoc 'pcrlse;d erseldxe op octJlorurs elliplrgepou op olooutc
'psrJlorutse pjnlcnJls o nc oueJoJd ro;rrirzodruos euoz ul uugldelpul
ou 'nJces JalceJec nc Uo ollnu op 'octJloults .ro;rrirzodruoc Intpels purSqde6

SlVtiVdS ts SC|JVU9 f-lilUr3t'utsv'n

 Marcel Chirnoagd a realizat un ciclu de patru gravuri in acvaforte avind ca temd
,,Mitul labirintului". Original compuse, esenfializate, desenate expresionist, aceste gravuri
impresioneazd prin noutatea gi fo(a viziunii plastice.
Tema labirintului o gdsim insinuatd gi in alte gravuri de acelagi autor. Aga este
lucrarea inspiratd din ,,Divina comedie" de Dante Alighieri, in care oamenii agezali in
sarcofage se trezesc la viafd.
lnlelegem cd tema labirintului este una din obsesiile lui Marcel ChirnoagS.

Toate temele mitologice pot sd devind o sursd fertila de inspiralie pentru

desenatori cu condilia ca ei sa in[eleagd cd trdiesc in mileniul trei gi rostul gravurilor nu
este sd ilustreze un text, ci sd descopere in el ecouri contemporane.

20
 r7,

'pluopuocse eoc rs Pluopuocsop

ectlqo o o o.,iu! ce] l-aJec ed ;nrq6un op opurdop ounrsuel ep eoJels Jer 'ilieurqu,roc
aldlllnu" el alelSeu nep crlqo oleluorJo etunlon nes oioJeJdns 'rrur; nc elrrirzodruog
'eeunrice pcseeurod
gs r.up1de1Se arec urp oJepJoouJ o 'p;eriuelod erecSrtu prn6urs o-Jlul elrirurs oU ps oleuJol
ec oceJ ocrlqo orlpc ep rr.rpc6ru eerere6ng 'rrurbeur usrrueurp rS piern eop ps plnec puJc
rcunle ocrlqo olrJpluorJo piursncsr nc pcseosolo1 ?s nr16 uoleeJc rueyyeurOeur u! pcrlqo
oJelueuo nc roleluJo] rS.ro;rrur; lnwsrueurp ep p6eel os lueuodlur reu loc lnJcnl JeC
'puerpotu euoz uJ eunrice ap eJols e0u1.r1ser e1 rS eiueyodrur ;erj.red .reop pzeele6ns
ol erec 'e;euo6erp op earunuop qns rS ecrleroel olrJpJcnl uJ olrulllul luls olocrlo
'sn1d ug Uolo un plrsacou
;n6ec.rn pcep rerqc - eJrpplc o elds
ct;qo ue;d un 'pdurer o upcJn puJc rcunle rS p;euorsuocse eriezues r6eeece ulpJl
'soccns el 'orJolcrn elJeop ocnp oJec 'rnlncele
Inurrup luls oluapuecse alocrlqo 'lo;uolpbutnul e 'lo;lleleurel ealec else ;nSncll
'purl plued nc InrunJp el leuU ul e6unle e n.rlued 'aleulJou
uunrsuocse euoz u1 ne.r6 rn;nSncrn euoz urp ocaJl ecrlqo 'opecs oluopuocse lJpluotJo
eoJeurlcul oc pJnspur e6 'efieleulH ulp elunfl pcele orec 'uerouel ro;r15rurd;e pzeeselpe
es rS elecrpan nc cru.r ;q6un un ceJ oJec oluopuocse olocrlqo nc edecul ee 'rn;n$ncln
e oJeluouo ']rcrJol 11figs un orlp3 ocnpuoc ou eJec glsrulrldo oreluouo o pzeele6ns alf
'llioln 'rnlnlu! e 'rnlnsoccns olrurl 'oluopuocse olacrlqo pzeenlrs es sndo ln1od e1
'1o6o9 tS e4ey tnl tezo.td le nes egog llLul 16 er^oceg rn; rerzeod
lnsro^run
pzeere6ns eu pcrlseld erelueuo plseocv 'cse16rur; es rS csoJcsop olrunrsuol pleluozuo
ep erdo.rde os oc pJns?u ed rer 'pluolorn reu olso eurOeur u1 eiueze.rd 'pldntqe teu
olso eoJeurlcul 'plecrpon ap plerdorde retrl else oJelueuo nes orurl plseoce ]Jc nC
'rnlnlr6rgs lnrrrnrp ed eelelprn6urs 'oJoceJluJ o-lluJ
Insaconsul pdnp
eeJrutllr.rr 'ollplpq o pdnp ee.re6ul.r;ul csorprl e;efeuosred erec u1 'acrOell nes octleuleJp
otuol u! rsoloJ eleod os ef 'eeunrcpJplue 'eelSrurleu 'eeielsrJl pzeonluocce oreo 'pttlJn ap
pJpj eoc eolec e1s3 'rrj.roru rS rn;nseccnsur 'rnlnce6e e 'rupler erserdxe olso 'Erntle6eu e lo1
eriecrlruueg 'pldeerp eeyed urp sol ep lni1oc erds pldeerpul os rS rrurbeur e sns ep p6u11s
eeyed urp csourod rS eleluorJo luJS e;3 'eurOeurl uJ p.rofeu eriecr;ruues nc alueuola
'alezrleJluacsep olocr;qo erelSeu ner e6ugs e.rds gur;cul os electyon pulc tcunlv
nu.
nJlL

q6o9 uen luocurn

UJI
',,pJn rps 3ol u!
aplunw els(
uoqoo'surJs ruec ne-s edeotde eltunsed ec pdnp "'"
tJnA
fl=r3r-rso'n euli
B'.4.4?d6'-vl*{@i>,$.qirlFa;s4

UBr-ICA ?r<9Ltt \ >€NTA

j --- 3 <p-, pr
-
^-J

b - j,- i'F- v Er:ai c' AL€.

B-c;'Ral r -l?!-\cALE

22
 tz

. ?L {rtE}G-+=2Ib(T a }}qryl .

NNH
s'AY ?rn fd d-
.\-n-rt'l'-!
{1}rn1:a.t?l v-=:.1.*r4:,a:>

z9N\lao
n?qAxal.ylr .L€-Tou (:-a.n) Abq-J

"oi";:" Sil=?
v *n*=f:.E,33";i
"?te-oa!rra
\ '?Krovul
"=

l-:H
N

a{c-hf)_L
fN 2J

N
 .t<jTAA Lr r<-J a FLt C€. Aic-eJ{ D eN"rC
.56,^/,1! r:i cl:r-r e' . Succ€,sL{L
.r>€- r :
r l<-€UsJI-A
apljee I y\qt-(>r<1 A
r \/\Af/\'i /a

>€r\\ s
Fnz tr .

rcfl st uNc
,y.f t<c

T/€NgluNc
M,el?l€

t-ghl 5t(^N,e
/ylcA

J,i-s\l+a 0!Una=!q

]*-- ----I r--F,'

L

.l i
/,.
/",',
/ l,l
t,',.1
/,\
,4

tiil,
,/, /t)lr
r //t/i//t\
1|,,t/tlt/,|,
t,/.!"lhl\
i

__L \
l t +r.'-,.,-_1.*{
f(r -qr o , s-ia .iTE !"

24
 >C

11 yA \.l!= i3d-r -'?'6

?1V3rJil?A^ vnr'C - V
it
YI\^zt a l-r i Ha I
vrNt4X-:c4->q t211Aa
; .---*--**

.\

!
_, ."--..--*i

I
2")o-?t* o.rao ''I; aylh:Xg?
*r-<4 ,=.3foFffia\- ?lla a
+

/;2d\ 1t
.) $ix ic.
N n l:-
\tg*<zlq.:>\a
lf
€?€ry)

1d jrN
\ej.3tiazh f)
 VII. EFECTUL UNGHIURILOR

,,Accentua,ti cu vigoare orientarea pe care o dali

fiecdrei parli a corpului, capului, umerilor, bazinului,
picioarelor."
Auguste Rodin

Partea cea mai profundd a relaliilor verticalei cu orizontala gi oblicele, o constituie

aga-numitul efect al unghiurilor.
Atunci cind o verticald se intTlnegte cu o oblicd ascendentd sau descendentd, in
unghi ascufit, se nagte o stare de tensiune, de incordare, de forld, gata sd explodeze gi
sd declangeze o energie.
Aceastd stare dovedegte existenfa unei for{e capabile sd se declangeze in orice
moment.
incordarea pe care o exprimd formele care alcdtuiesc o compozifie da nagtere
unei stdri de nelinigte. Nu gtim ce urmeazd sd se intimple: echilibrul armistiliului sau
destinderea, care inseamnd pace.
Un exemplu edificator pentru acest gen de relafii este ,,Ginditorul" lui Rodin,
sculpturd statuard in care membrele personajului sint strinse in unghiuri ascufite,
asemenea unui arc incordat.
Etapa urmdtoare de relafii este datd de o verticald perpendiculard pe o orizontald
care nagte starea de echilibru, de stabilitate, de linigte.
Pentru a ilustra aceastd relalie, sd ne gindim la sculptura statuard din Egiptul
antic: portretele de faraoni, scribul etc., dar gi la sculptura statuard a lui Gheorghe
Anghel:,,Theodor Pallady",,,Cdrturarul",,,Maternitdlile" etc.
Volumele organizate dupa aceste relalii ne dau senzafia de stabilitate absolutd, de
echilibru perfect al formelor.
Ajungem la ultimul fel de relalii intre verticale gi o oblicd descendentd. Observdm
cd are loc o destindere, o linigtire totald a formelor. Bdtalia s-a terminat, urmeazd pacea,
inlelegerea, cooperarea.
Totul se duce pe ,,apa simbetei", deci pe aga sfirgitului, pe o cale fdrd oprire. Sd ne
gindim la ,,parabola orlcilo/'de Bruegel, unde cele cinci personaje, cu cinci grade de infirmitate
vizuald, alunecd pe drumul sfirgitului. Totul coboardfdrd putinfa de a fi oprit.
Toate aceste modalitdti de relalii plastice fac parte din limbajul plastic fundamental
atunci cind sint aplicate judicios, imprimd caracter gi semnificafie temelor abordate.

26
 LL

421-a.$a

lelur

olell
ouE

'eac
UIPA

op'r

eL{6.
tntdl

Plelr
fa::\.,A/J'f?l
'ollir
'ulp(

nes
oJoll

ocrJ(

rS ez
uJ 'E

ornir:

'n1nt
iep
 eF€cIslt'
uButPtr
Selsi 4rY,'
Oz..- oL.

\/
--'a
. .F
€- : \ C.pNE&fr5NT
RerArt
,J€ pivG'€NT
SC.MNlFlCAtlq:
X . AIRAcf\e -+
r'r-€.r{/iun c.- Y'i<€sPlNc€R€-

. ?plrixae.ee.
' D€7€=r- _tOe, )

-&\
itr^fr\rL-,
lTl i
(4@

\ (
/

a-{ t' > L=<-'

-..=_=<
- Gl*u
la<qe o,A.tr_
UA A\
_F-lI E'
,. tui u c-* -l,.
( \ - Lt]t.' SCl]ittB AIR.€A OAn L\L
I rJ^;*s"-." \
t>- S Er' NIFICAT'IEI
ex I greNT6\ ai--
tN
a".*t7/ -,- { qJ
r<,1<_t
c,/ {
-LF r( Er{r--E .:rariu ui
l5lt: At Pe2Nl-RL

28
 6Z

'-'o^tseJdxo
ieun e}t5noJ nJ}uod letiuose In}uor.uolo o}so JolotuJoJ e pcltueutp nes pclle}s
t{iizocu1",'oo
e lizoduroS 'soeq tS eutplozop el ecnp eur6eur urp olotuJoJ oJlul ouolee;e erirzo6
'plnlosqe piuebele rS lueueurler nc oleserl ,oqJnceJluoc
tS oqJno ooseJl op uncof ut.td e]rnJ]suoc eleuosled op rS eruJoJ op sJontun tnun
e PleJoloc plnneloo;rx u! arezleor op ltcnlprls nJduraxe un olso oJerueln lnl euv
'olBlnpuo ooseJl olsose
ed plepnd olse ou eeltnud oJec uJ plunlpn arecsrtn o pul.,uJolop lJolelnpuo e;up.rnSpJsop
'ouroeur u1 .ro1r.,rnley1n elelseu pp 'pJelncJrc oteluouo nc 'eqlnc ep ;n6o;erp pcec
4
'oc[elcolst.re reiuelndo;e rS rriplrle6el ,nune
le loquts
1ruo1r16rur1eu tS nece;otn 'ltu.ion'lrulspqle 'zoJ op unuol ed plezeq 'Ernens 'flectlop 'p$e$ur6 else
ec[eurolC 'nfleds u1 l5 ue;d uJ JoloqJnoeJ]uoc rS roleqnc rupcsrru eiue6ela uud lezuelcejec \(
'(zeuern la3 sele reu.r) ococoJ Inl[s rS pzeenys os oruJoJ op sJoruun rSe;ece uJ ,/,
lo1
'ruolnc
e 15 renrlcedsled eeJtsoloJ ed gzeazeq os oJec 'runlcrd ;n.ro1nfe nc f4.
ti
plele6ns Prn]saltLfe op oturol ul cse6unlerd as pleor pinlcoltqJe op olotrloJ oJec uJ ,leJnlctd \t +1

lnlnuJsluolznll e tS coleq tnlnrrJstleure.rp e.re16eu lep e rrie;el Jolsece eountsuol 'v

'out6eut uJ JolatuJol e etecsttu e.reo1r16rur;eu o pzeoztleeJ es oJec utp 'aqJnceJluoc
-
rS aq.rnc rutl nc erirzodr-uoc ap n;duexo luoncolo reu lac olso rnlncoJeq eilv
'PJelncJtc
nes olJolelnpuo elecSttu o eut6eut uJ pcseu ps lod olo 'eouotuose oC .ele$urdser
op nes ericelle op luJS olo pc Luplelsuoc 'eqJnc aJluJ cseu os orec e;rrie;el pullpnls

r urllui rolsoce eau znrc elsesd ; :Jii[:tjil,:,il'*j- :Elffit";ffH:iJ

", "ilJ,5o,:lilj:j
elrincse untq6un ul roltJlulllul le sorpl lruolceJec ne nu e13 eur6eur! u! ErNSJnc ;pyl6'j';
lelr] 'PpuJlq leu pclueutp o undo.td eu plun;pn erec$rr.r.r o nc ollutl 'eleprosdr;e nes'eu
ecr;oqe.led
elueutoes nc ooseJl op nes JelncJpr.uos neseJl un nc oqJnc llull op eqJo^ also pc otJ
'lunlpn 'sotnpun 'nuolelnpuo JolceJec nc rur6eu-lr elds plrnur
ou ocllseld eu.r.ro1 Jolsoce InsJontun 'eur6eur ul Jollutl e elecsrur elue6ele ur.r4
J-$
.lA

lsulS xel\
,,"'p1ncofp g plncsy p;sn6
eJeC 'aleuofietetdns rS a1euo1je4 'a1euofiet 'aseoJn1u
€poJaw aJaO 'arcolpnfuoou! ttury Jopueuoual efinse
p4e4deryu1 ptelc emud o ar€C 'pieeqb op )ererc un
$ cog
ep ?wlu! o erac a^!l!nlu! elaiu4tounc ep earcrdotd{'

t8unSvurNoS ts sgunc ilNt] n3 Vtitzodt^tos 'iltn

 r?

,[*1
rLt
7

[fr
JU\

Md\
e'il

[,
't,
1 F'
lfi
\l\ [-l
r--
r; tl \ 4.r] tnParq 1€Jq$((ltrtL<593*

30
 Ig

+ t *:"i {-
I

'eldeeip ards nes e6u11s e.rds

eseldop os-npullnd aro6utle oJecor] el 'ltoeJJ nJqtltr.lco un lol e.re eiuuelulncJrC 'c

erjlr.od gqurFlcs rSr e;e8uqe
gcrru reru eec 3l opun
1y3e4 ruqqtqcE
eur8eur uTerirzod
equrqcs rS-gs eieod
eJeol.ralxe ei;o3;oun gleluozrro ed ern1e1 nc
eeunrice uud eprm leze$e rnlnrq8unul e
elelrlrq€lsul Rle]0l elellllqels

:eurOeul uJ uPnlts
alaJeolpr.uJn Ercseounc ps eleod egebe olunlel no prelntq6unr.rl pieleldns g 'Plrqelsut
nes plrqels oU ps eleod pLuJoJ rSeeece 'eur6eur uJ oJe o oJec ed erirzod pdnc 'q

pllEe{ ole}rlrqels elellllqsls plnlosqe eelelrlrqels

r-r
!1
t ',,
ll

t
I
II
t!
I
Ir
i till
I t

'Pruial
olso eolellllqels lJle nc orerll reur olse JoletuJoJ e Pleluozuo eJnlel ilc nc 'e

:tNt9vmt Nt uolsmuoJ VSIVTI]I8VIS'XI

 Trei schimbdri de pozifie in urma acliunii unei forle

Echilibru instabil Miqcare 1 Miqcare 2

rezultatd'. pendulare

ln concluzie toate triunghiurile cu virful in jos sugereazd instabilitatea formelor in

imagine.

:nt
\it I lnl tllt!t
.l
1 rl
'/t,i rt
\l I
1
I
| .V\! |
I ///>t
I /
I

i | ,/ / {,,
\r

"
1

'{l I ! ttz/
.1 I
I

{Gt
.J t---
l--f
Aceastd concluzie este valabild pentru toate formele cu un singur punct de sprijin
in imagine.

32
 tt

'lnlrSrUS pleuulosor puJldelse'luJr!pd

u! olSo^ud arEuel op plncsnurur plenlrs o rnlnrlsuour lnrqcunue6 p6u11 e1eo6
'rn;nusrxd rcd euoz u1 plelnlcrd eeur6eutr
6urdr.n1 'ocrloleue rJoleole alrJ?zrlrls 'ro;unlsa6 e 'run6rl rerseldxe eoJeqJocexf
'runlcrd erJolst utp rurOetut oseonJlsuot! teul oleo
urp eun aleod alsa . ,t S-noul.tonap urnleg" 'letiueuep usruorseldxa un-Jlul leleJf
'rn;nSeun
;e
ierdorde rn1n1r5,gs e pJep atlse6ns o elso rn;ndec e pluopuocsop eoJeluorJo JeoC
'gldnr11ug os I oc e1 plrqrseduit 'ErJlnou 'ptulec elso tnlnsolo3
lndrqg
'ruJls un ed rrupbulbloun
eeueulese 'pln6 u1 rS rqco uJ'seu ug pun.4pd rJ'rJErcs nc ern6rl ezeaper;cso t-eJec rielnruo
ep er.urilnru o op lellese '*1il-uJope lnsoloc" uJ LlltulJlul Jo^rllnc ue6 eunrzrn g
'rec ed lelcero.rd crlue6r6 pl^lpul
un ec elede eu lo 'erilodo.rd ep eJecs ]seJluoc uud ezexr; t-ps oJec un6rl e11e plpg
'plrqeJoruor.u'aleolrlStutlou giuezeld o olsf
'aunrice ecuo op ;rqedec e 'rridou nJlsuof!
;e le
'erecSlttt ul pund es ps pdtlc ecuo ug ele6 er6reue o oJe 'seu ulp zuqo urp 'e1eds urp
1e 16
eunri.rod o ed pun; op leutuln; ';r;o.td urp 'edeorde 1rnr.r6 'ezepo;dxe gs pdtp oouo uJ eleod
elec et6leue ut.td tS tuntsueurp ur.rd ErzeeuotsoJdlur e;ec plnldpl o elso InsoloC
',,lrr; r6-npuuonop ulnleg" l5
,,otuJeop eleS Insolo3" ',,;nsoloc" csont es elog tnl tnlnlouns e;e un6eu olsoce utc
(xnelley1 glpuv) ',,csouor.uo InsJonrun uJ InuJolur ocnpoJlut elog 'leuJolut nps lnsJonrun
u! lueueo ed esesnpoJlul tlsog pcec1 'JoloJqauol le ltqeztndeur ;nceluJc llcep 'slllsueJl
u e nJlued 1e u1 puleJn pllncse teu,l nu 'iolocos e1c pdnp 'EtJeo eurr.rd nJluod"
ur[r.rc

lvunrvtNtr r ts ctINV9lc 's

'eo nc ue;d r6e;ece u1 'eur6eut uJ oluolstxa

oleulue lo11e tS rolluoueo eorutJptu op piel pleuotsuaulrpe;dns oU ps ,,pllqn! pincrsrd"
o Pc me} es e6y 'eeutOeuut eze;ndod ps pzeeuiJn oJec e;efeuosled nc yodeJ ul pJecs op
Fleluotrltluos oJequJn.lcs o pur,u.telop oJec 'ErnrlcoJe entlcedsled rS glsrxa teul 'Ersul
'eurOetur uJ JoleuJo1
eeleuoti:lodold nllued piuueleJ ep Inluauolo 'rJnueld eluelrp uJ es eoJenlts ur.rd 'purrl
lnuto 'tn;nlieds e aJeutoq o-JluJ ptuJolsueJl es Jol eelezese 'lolaleuosled eeleunduroi
elsoce lnle1 ul 'nrieds u! csoculpe os oc pJnspuJ ed 'prnrlcedsled tol ealeJoscru ep eueos uJ Jc
puJuli 'pcrse|i eutldrcsrp pdnp tlluJ reu ocel es eurbelut uI Jolau Jo! eaJezl,JreJol

uo-r vriuodoud ts 313r,uuol 'v

uo'r vtivctj Nl,ltls ts I

sNtCVrut N_l UOl=il'ltUOJ VtIUOdOUd 'X

 'iAstfel intelegem cum contrastele de forme pot trece din zona decorativului pldcut,
ilustrativ, in zona tragicului tenebros. Arta lui Goya este un strdlucit exemplu. '

Dupd naufragiul vaporului care-l purta in cdldtorie, Gulliver se trezegte. ,,Cind md

degteptai, se fdcuse ziud, incercai sd md ridic, dar in zadar. Md culcasem pe spate $i m-
am trezit cu picioarele gi miinile prinse de pdmint de o parte gi de alta, gi cu pletele
capului, tot aga. Am simlit chiar mai multe legdturi, foarte subfiri, care imi inlanluiau
trupul. Nu md puteam uita decit in sus; soarele incepuse sd ardd cu putere gi lurnina lui
prea mare imi lua ochii. Am auzit un zgomot neinteles in jurul meu, dar in pozilia in care
md aflam, nu puteam sd vdd nimic altceva decit cerul. Curind am simtit ceva migcindu-se
pe piciorul meu sting, inaintindu-mi incet pe piept pind aproape de bdrbie. Mare-mi fu
mirarea cind am zdrit figura omeneascd a unei fdpturi, nu mai mare de-o gchioapd, finTnd
un arc Ai o sdgeatd in miini. in acelagi timp simt pe mine forfotind vreo alli patruzeci de
omulefi din acegtia".
Prin aceastd descriere, scriitorul ne pune in temd cu toate elementele povestirii:
cdldtoria, furtuna, naufragiul gi pdtrunderea in !inutul liliputanilor, al piticu!ilor, al
omulelilor care intrd in dialog cu uriagul Gulliver.
Atit in acest episod, cit gi in urmdtorul, scriitorul ne precizeazd locul acliunii gi face
o descriere amdnunfita a propo(iilor celor care participa la intimplarile din naraliune.
Comparaliile inspirate ne ajutd sd intelegem dimensiunea protagonigtilor acestor
istorisiri.
Jonathan Swift descrie amdnun[it intilnirea lui Gulliver cu uriagii. ,,incercam sd
gdsesc vreo spdrturd in gard, cind zdrii un bdgtinag, in lanul vecin, de aceeagi talie ca 9i
cel pe care-l descoperisem la ldrm urmdrind galupa noastrS. Mi se pdru de indl{imea unei
clopotnife obignuite, gi fdcea, dupd socoteala mea, nigte pagi de vreo cinci stinjeni
lungime. Cuprins de mare spaimd, am alergat inapoi gi m-am ascuns in griu, am avut
insd vreme sd-l zdresc pe uriag, care se apropiase de o spdrturd a gardului, prin care
privea incolo gi*ncoace, strigind totodatd cu o voce de tunet".
Compozilional problema se leagd de arta de a ritma gi organiza micile personaje
pe direclii oblice pentru a sugera nelinigtea care le stdpinegte.
Un efect contrar se obfine lasind oamenii ce elemente dominante Tn imagine gi
micgorind casele, natura, obiectele.
Spectacolul lui Silviu Purcdrete cu ,,O scrisoare pierdutd" de l.L. Caragiale, montat
la Teatrul Mic, constituie un strdlucit exemplu. Decorul oragului, imaginat de Maria Miu,
este tratat ca o machetd alcdtuita din cdsufe miniaturale, pe care eroii, stdpinii oragului,
le domind cu autoritate. Contrastul formelor creeazd o impresie elocventd despre
politicienii care controleazd viata electorald a unui ordgel de provincie.
'Diferenla de scard, de mdrime, om/ obiecte, devine pentru privitor o imagine
simbolicd de negters, ea stabilind relalia eroilor in societate.
Aceastd structurd scenograficd este evocatoare pentru orice grafician care igi
pune problema semnificaflei fonrnelor in inragine.
Un sentiment straniu, nelinigtitor, il trdiegti gi atunci cind privegti un film in care un
om cdldtoregte in corpul uman, in care venele, arterele gi celulele devin gigantice fa{a de
omuleful insignifiant, rdtdcitor.
Contrastul este o modalitate expresivd pentru a stabili propor{ia dimensiunii
elementelor care intrd in acliune.
lerarhizarea mdrimii personajelor ne ajutd sd intelegem relatiile care se stabilesc
Tn imagine.

34
 9t

csolrq

iluntsr

op -eil
un oJr

rS1 er

eurOe

erdsa
'rn;nSr
'nly\ r

leluoL

rS eur

eleuor

eJec r

ln^e I
rua[u11
roun E

tSeci
PS r.rjr

JOISOC

ecel ri

p 'to
:ilJ tlso

op tc€
puluti
nl !ur-
os-npt
OJEC L
rnl eur
nerniu
olololc
-tu rS i
pr! pu

'lrnuSrqoeu'ntueJls to
uud eundur o rs ese;e rouol rerirzoduroc olelrnrsordxe ep snlo uh pp lnJelceJe3
eiutt ,g1ecsry1
'
ee u 6eur r ?zeezlweutp t3 gzeazr elrn r o ruJ oJ nlseJlu
r
I lo I oc 'lncPlc
 XI. ORIENTAREA FORMELOR IN COMPOZITIE

1. CASETAREA IMAGINII

Reugita unei compozifii se leagd de felul in care agezdm, organizdm gi ordondm

formele in vederea transmiterii unui mesaj.
Analizind semnificalia fiecdrei zone principale in care amplasdm centrul de interes
al imaginii, constatdm cd fiecare sector din compozitie are o semnificalie precisd gi ajutd
la receptarea lucrdrii in direclia doritd de creator.
lmpa(im suprafala imaginii Tn 9 parli egale 9i cdutdm semnificalia fiecdrei zone in
parte.

1ler3
tr
r---t---
tl
1 r j r 6
t--
gt
T rBit
Zona 5 este plasatd in axul de simetrie al imaginii cu un echilibru perfect in
imagine, totugi simfim cd aceastd formd are tendinfa sd coboare, sd alunece spre partea
inferioardaimaginii. / !

Zona 2, situatd simetric centrat, la limita superioard a pdtratului, este o formd care
sugereazd o semnificalie sacrd, aeriand gi o posibild intrare recentd in imagine.
lntreaga compozi{ie este perfect echilibratd.
Pe acelagi ax vertical, Tn partea inferioard a imaginii, forma are stabilitate,
agezare, linigte, fixitate, sugerind pdmintul. j '

Pdtratul '1, situat in partea superioard a primului ax vertical al imaginii, sugereazd

o recentd intrare in imagine de sus (cddere), sau o posibila intrare din partea stingd a
imaginii.
Este o formd compozitionald la inceput de drum. folositd mai mult in filmul de
animalie gi de fictiune ca element de inceput al unei scene din film, cu posibilitafi de
deplasare pe orizontald (zbor). de cidere pe o direclie oblicd descendentd sau pe axul
vertical al imaginii.
ln aceasta situafie, capacitatea alegerii traiectoriei de cddere dd semnificafie
cdderii in cadru.
Pdtratul 4 este o zond echivocd, alcdtuitd de creatori. Ea poate fi utilizatd ca
element de dialog cu alte pdtrate apropiate (2 gi 8 sau 3 gi g) dinamizind imaginea mai
rapid in primul caz, sau mai lent in cel de-al doilea.
Pdtratul 7 este o formd la inceput de drum pe orizontald, sau la sfirgit de drum pe
verticald, dar ea poate si sugereze o posibild traiectorie ascendentd prin pdtratele 5 gi 3.

36
 -*r
\l <- /
'e
edu

leur
ecE
ts

'pAiZolorr eun ep rs rqjo^ uelnd Pc

4
poJc
.rorulol
'P^lzoldxo
\

lnJluec uJ 'JorJolur uJ reroJeue e oriqJosqe ap

olse olelllepou plseoce Pcec
orle.

lnxe
op ti
opl
ege

\T,,
<-;., >
Qze<

'olel

'Jololals
/l\ Y
ro;eieueld ele ocuoJs olorrrJoJ el rurulJlul o erern6rluoc plseocv
rS
eJe!

eou
(rurequy lopnU) ',,eculuoc rerirzodluoc ;ndrlolord alse lellnzoJ le!pe, ul 11

crJloturs lnlopot 'pur.!nl sp psJns o-Jlurp elru.rod apzu ec ';e6e polu uJ 'rnferdurl-rnI ep
nJolco^ olnurrl rS1 ;e nrieds u1 er6reuo pcseopuldspr rS-ps reqr; elso ruolsrs un puJC"
'eurOeuur ap pie' Jolrunrsuol eoJeluer.ro
oJec rJolco^ lllnur nes lnun euriuoc olelrleoJ ulp pr.uJoJ oJecorl

uolcfn tTr]9vs 'z

'rJolco^ op olncspu
olrunrsuol op lS roruJo] InJolceJec ep leurudtur olso Inlol 'plrqerJen 'erJolee;e erie.rnOrluoc
o oJe 'lueururop JolceJec ere rS 'erirzodtuoc u! prlur oJec luotuele eJecorl 'elceped
oculotuoe6 ewro; ul uoorer llcop nucsuJ os nu prnl"y^u,I^1lt:93 ocoJeoac
-",t:,yj:l ur o
ps nes ocurpor.,, ps eleod re Inroloerec '",i".,n'1,?J:"'liffiJ']":.,''"1J'i1lril =":#:;
plnl
ocojeoep 'oopr op lo^ru el reunu oulruPJ sns reur letuJue [!e e3 eooc lol Jec]
sat(

urP(

'pluopuocsop porlqo erice.rrp o ed nes 'so[

ug eldeerp ug eerrSer 1u1s e.rec5lul op riplrgrqrsod elernOurs ocoJeoop 'ourOeu;r eultlln nes
lenzt lcund un olso 'rerirzodr.r.roc e sol ep pldee.rp eeyed uJ ]Bn]ts'1e.r1pd lnull]ln
'g ln1er1pd ur.rd cr;qo gredsrp ps nes '6 ;n1el1pd ur.rd ;ecrpen oJeoqoo ps e[ 'eldeerp
uud eeur6eur pcseesp.rpd ps r-np1de16e er1 'poonrr,lco arese;dure o nc 'rrur6eut e gldee.rp
puerporu eolelrruoJlxe ul lenlrs g ;nler1pd else cr;e.r6 15 ;enzrn luesorolut urind reyl
'/ lS g egelellpd ut.rd pulcal] gctlqo erice.rrp
o ed er; ocaunle ps pzeeuln rS erirzodtuoc u! puunc ep sun.rlpd e a)eJ luotuolo un ed ec
nes eur6eurr ulrd pleluozrro oJacoJl op pltsoqo pulJol o ed ec oU Lutltc I e In]eJ]pd
 Lucrurile igi cautd, igi definesc mereu forma.
Fiecare foima se eChilibreazdin imagine fie singular, fie in dialog cu altd imagine
sau in relafie cu mai multe.
Chiar monologul formei in imagine inseamnd prima modalitate compozilionald. De
felul in bare este fiiata forma Tn imagine, ea intrd in relafie tensionatd cu suprafala.
Modalitalile frecvent intilnite in compozilie ne arald cd fie forma domind imaginea, fie
este dominatd de spaliul inconjurdtor.
Creatorul igi propune sd elibereze compozilia realizind o lucrare expresivd, in care
tensiunile vectoriale se echilibreazd'
Dialogul formelor este modalitatea cea mai des folositd.
perminent trebuie sd existe o relalie in care o formd sd fie dominantd.
Existd 9i exemple strdlucite de egalitali expresive, dar cu o configura[ie diferitd a
formelor care au gi unele elemente care le diferenfiazd'
Modalitatea complexd de organizare a imaginii este compozilia cu ,mai multe
personaje sau forme, dispuse pe mii multe planuri, cu orientdri diferite, cu diferenle de
densitate a imaginii datoritd diferenfelor de facturare a formelor.
Orchestrarea unei asemenea lucrdri ^complexe este examenul de maturitate
artisticd pe care trebuie sd-l dea fiecare artist. in asemenea compozilii el poate sd spund
mai muli, intr-o modalitate mai complexd, 9i oblinind maximum de expresivitate, sd
emolioneze atit amatorii de artd cit 9i pe critici.

38
 6t

'toritzoduoc JolceJec rS gi.ro1 eap

gs eleod loJun;o6 e gntseldxo 'EtcttultJ 'pseorn6r.r earczrueoJo
Jer ,cl1ouoq ,JoleeJc luo1lrola
un u oleod autoeut uJ rollropttlcsop Incot uercilero un nrluod jlieculurues
ornqorl 1oo erecer; pc ure6e;eiu1 'oc'rn{c op oloiolg nr
ep ur;d ou ps
'pleleJ ornqoJl nu ee rs erecrunuroc
e ec,.tlelor! e.rnlcrd pur^rrd
op psues o glulzerdoJ eJoprqcsop
o
'rn;nlolrnud
op eop PS erec 'ltiecgtuutes loun e ourJo] uud rr.rp.re6ns llpulo
':r-'i-
le col un our^op
"'ilroJ,.iioj
Pnou PruroJ oreceu nc rs elrlarq?z ngs ecedo 'elueredsu":iili::Tt;luffg;ffiluruos
'eJcolpoLlj eiuelsrxe
loun eaunlse.rd rs eerespde pzeonluocce
nc nes 'rec erds 'lLllil?uJ erds g.rrdse ereJ elecrpen otuJoJeJec 'pleluozrJo Erlueuruop
nc eJlsoJo] r.uo^V
ap ezer erur]rn epurulpd erec uud ,ereosrqcul ep ecrnrlsoro] puld
glurzard ou eJec 'oreurrou rrirodojd nc e4seoJo] ,1r
er lnueld ,1
e; rs ernqerl i: t?
es oc lol ornrp^zop
ou oJec 'auJJoue alaJlsoJol er op ieu16eul u1 C;10qur1s "c"ried
un
'tn1n6oJe1p esue6 pslqcsop roJ ro] ne oloJlsoJor
- eSn :giueiedr o - psrqcsoperlug esn terecrunuroc
eltqtsodur pzealaons psrqcul esn r]lojlp suas ore rSn reun
'ee*rlilnur pleol oreq?ls eleod
erec uud "
un ",i,=oi";;;=i;;""*'"
rs pleu.rou
eroprqcsop o o]le 'nor6 nc ruerncerls ou erec ed p1sn6u1 ;o6 "1r" o"n""};e
"r"p,qrr"[
'rupurudxe ps lutJop"1r" "u1-1
ilJoltulJop luJS oltJoptqcsop ,puerrjn eJecs e1 elepodeg'roltJaptr.,lcsep oc eoec nllued
eri.rodo.r6
e uedocsep
ru1ued reiurpa.rc e *ElltuJ,ls eoc eueod" uud r.,epun.r1pd ps rou ti"ff li:ril
PS 'Olel
nrieds un olso eerrn'rd urplderpul eros n,i"o#lL:tf :";l:tJtfli;'":ffiiY::r"r: gunds p
Ernou o orlPc :1"1",
oJoplqcsop o olso gieleldns plseoce uj e1Senr yo'6 .eur6etur elelunle
u1 lereons rnlnrieds e oJeuerco op "s "r"" "r"""'3
luor.,uolo un e3 ruErJcnl le lop 1nueld ruproprsuoS
ep eiua.
ollnru tE

e Pluoltt
octJtr.lC ep or6lorg

oJec uJ'
erreorru!^ un eauaA apun ap ,'t';;:;;:f:t i:;i::l
es euJer ercc fiunw ap juel un eds ,eyedep guld
earcqp4s eenwd 'ptou etds ppnlls erryearal el ee,, otl 'eout
'eieletdr
oc 'Pleu
(rursEutJ,tsn,tovouv)
eurOeur
:lNlCvl,lll N! 31|U=|O|HCSIO 'ilX
 XIII. PRESIUNEA FORMELOR DOMINANTE

,,... tensiunea care este intre,tinutd de conflictul dintre

ideea urmdritd qi tabloul ce se afirmd. Cred cd tocmai
aceastd tensiune da viala tabloului."
Georges Braque

Mai pulin discutatd, mai pulin analizatd, presiunea formelor dominante asupra
formelor minore este demnd de interes. Forla opresive, pericolul nu mai este prezent prin
fapturi concrete sau alcdtuiri monstruoase, ci de o ,,cortind neagrd", care, fie cd se lasd
peste personajele din imagine, fie cd le preseazd din partea stingd a imaginii, fie din
dreapta compozifiei, ea devine un element strivitor in imagine.
Aceeagi formd poate si coboare gi oblic, ca o ghilotinii cu tdigul orientat
ascendent sau descendent.
Aceste elemente strivitoare, malefice devin un simbol al fo(elor intunericului, care
apasd realitatea asemenea destinului, fdra putin!5 de replica gi de impotrivire.
Alternanla formei abstracte, dominante, cu formele umane de micd dimensiune,
creeazd un contrast violent, care accentueazd tragismul situaliei.
Relalia acestor forme abstracte cu formele umane duce la o infruntare
nelinigtitoare, deoarece efectul lor este asemenea cu cel al asteroizilor care pdtrund in
atmosferd gi strivesc totul in cale.
Arta graficianului constd in gdsirea celei mai bune propor{ii, atit pentru elementul
agresiv, cit gi pentru oamenii care alcdtuiesc grupul din imagine.
Dupd dezastrul de la Hiroshima 9i Nagasaki, asemenea teme apocaliptice au
devenit tot mai frecvente in artele vizuale gi mai ales in graficd. Ele prezintd cogmarul pe
care-l trdiegte omenirea dupd dezastrul atomic.
Noile structuri compozilionale ale imaginii sugereazd uin drum al pierzaniei, al
cogmarului contemporan gi au devenit obsesive pentru creatori.

40
 w

ta€ :r] r €?.i'?..L

'--€<:z F
"*l rtlt\1ss d:P-r

le'l
edl
nei

lnlur

ulp
eJel

'our

oJe:

lelu

ulp
PSE
ur.rd
erdr

w.
,rffi;
E#I
L{n.;t.aa:
Iew(
e4u!

#!fF-',""*,
e!.-'..)t ".. ;'41
 XIV. DRAMATURGIA UMBREI
,,Umbra este puntea pe care lumina ne-o ddruiegte
sd trecem cindva pesfe ea in ultima noapte."

Lucian Blaga

Un element de contrast de maximd eficacitate dramaticd este umbra.

Fie ca este vorba de umbra proprie, pe care fiecare formd o evidenliazd atunci cind
este luminatd de o sursd de lumind, fie cd urmdrim umbra purtatd, adica aruncatd de o formd
pe altd formd, acest element plastic da for!5 gi expresivitate imaginii.
Grafica (mai ales linogravura gi xilogravura) folosegte umbra ca element de
contrast violent, care dd energie lucrdrilor.
Dupd locul unde e situatd sursa de lumind, forma poate sd aibd pe linga umbrd
proprie, umbrd purtatd, de mici dimensiuni, de dimensiuni normale sau o umbrd
giganticd.
Umbra accentueazd tragismul imaginii, dd compozifiei o notd nelinigtitoare.
Sistemul convenlional de luminare a imaginii (cu lumind de la o singurd sursd) a
primit o loviturd de la Giorgio de Chirico care, in picturile sale metafizice, utilizeazd doud,
trei surse de lumind, accentuind factura stranie a lucrurilor.
Suprarealismul a impins mai departe problemele umbrei, tratatd ca un element
aleatoriu, ea urmdrind mai mult gindul creatorului gi nu o raportare strictd la realitate.
Demne de luat in seamd sint lucrdrile cu umbra intreruptd, de diverse crdpdturi, cu
umbra frintd, dupd planurile oblice pe care le agazd, sau cu umbre intersectate, datorate
mai multor surse de iluminat,
Un exemplu impresionant de folosire a umbrei intilnim in filmul lui F.F. Copola
,,Portocala mecanicd, unde umbra giganticd pe care o aruncd personajele devine ea
insagi un element dramatic, functional, in acfiune.
Felul in care lumindm un portret, un chip uman, de jos, de sus, de la stinga sau de
la dreapta, ajutd la accentuarea caracterului cu ajutorul umbrei.
Expresionismul cinematografic a utilizat umbre oblice uriage, stranii, care
acce ntuea zd dr amatism u L
in desen, umbra este folositd in mod frecvent la Corneliu Baba pentru a sublinia
caracteru I personajelor.
ln gravurile lui H. Daumier ?ntilnim exemple strdlucite de integrare a umbrei in
compozilie.
Pentru fiecare grafician umbra face parte din arsenalul de modalitali de expresie
cu ajutorul cdreia se pot obline, prin studii gi numeroase incercdri, rezultate imprevizibile.

42
 E'

?:w c l-' /\ 12li,t u.l- fvw

9td=w V>\w.

->1
q\: sf, tl \

'oilq!
olseJ(
t'I
D

l::---]1--
I

uJ ro.l

e!u!lq

oJec
____l
-?-{?2}Z_ I, op nr
_:::-.*+-i,
- ,i,
,E
,( eoo
elodc
i- ------l
" -:ig+fi na -iDrcn?t-{ . rrrn$uc6ag t/etdo/Q ?N<,r ts-#J oleJo
nc'l.l

, :f-{ B:ie*::c,'';i;::,"1" :
. luor.u
tln-rrTefdrl l6Qmq
.- r
'pnol

ffiffi
e (Ps

PJqU
I VrneJ- PJqU
f
a
opl
--2;
pl,l'lJc

M
puJc

'F. .t*g*rr.1
+iJd
@
1"lq.1tt:Jt{ ?..{ynag .
el

lE Qla-Lslo:r'ral*I.t^ls*?JJ>G} .t
>J fi el,na<*L VaLaf.nl.nn2+ a ec ol
.\l€valjJpra4 )?
?q
@ ^.n ,"Inr ?rr a
 XV. NARATIUNEA ETAJATA

Compozilia imaginii in doud sau mai multe REGISTRE (benzi orizontale,

dreptunghiulare'de formd alungita) pune probleme noi in ordonarea imaginii'
ln acest caz, este vorba de realizarea unei naraliuni Tn imagini, in care sd se
inleleagd cu claritate despre ce este vorba 9i ce se intTmpld in suita de lucrdri.
' Avind experienla benzilor desenate, graficienii au trecut 9i la alcdtuirea acestui tip
de compozifie complexd, in care eroii trebuie sd-gi pdstreze identitatea de la o imagine la
alta, atit tipologic cit gi vestimentar.
Genul acesta de compozilie cere o srApiNlRE A FORMELOR FIGURATIVE'
ANATOMICE, pentru expresia realistd a eroilor. Dar nu numai atit, fiind vorba de acliuni,
este strict necesar sd se realizeze COMPOZITII DINAMICE, pline de viafd, foarte diferite
ca structurd de la o imagine la alta, pentru a menline mereu treazd atenlia privitorului.
Aceastd prezentJre CASETATA, SECVENTIALA a acliunii, in mai multe imagini,
obliga la o coniinuitate a unor linii dominante, care trec de la un desen la altul 9i care
leagd acliunea in mod fericit.
C6mpoziliile etajate, in registre, pot sd aibd continuitate f5rd sd mai fie
segmentate, asemenea unui decupaj regizoral pentru desenele animate.
Asemenea structuri plastice narative se adreseazdmai ales copiilor, dar, de multe
ori, ele pot sd comunice gi oamenilor maturi multe lucruri numai prin imagine'
Uneori intilnim in aceste compozilii orizontale 9i acliuni paralele care se suprapun,
putea fi
fiecare avind o anumitd valoare, deci iniensitate de gri sau de culoare, pentru a
urmdritd gi inleleasd.
Se iniimpla ca liniile orizontale care ordoneazd casetarea desenului sd
intrerupd gi, in unele locuri, sd se realizeze comunicarea 9i pe verticald intre registre.
Faimecul acestui gen de lucrdri constd in unitatea stilisticd a elementelor
componente, ajutate de textul explicativ.
parcurgind cu privirea o asemenea compozilie avem sentimentul cd descifrdm o
partitura muziiald, in care fiecare personaj are valoarea unei note muzicale'
gco ald a fanteziei gi manierismului, benzile desenate continud sd fie o atracfie
pentru cei mici. chiar acum in epoca jocurilor electronice.

44
 9V

!Nv N t\d3,: orlce.

-I N a? ?.-) J

o LUE

Jololr.

OSP
€
Van1p311 6l=1-.,, ( u ee]
'undt

ellnu

oll I
aJec
'tutbe
'l
olrral
'tunti{
'3nll
el our
d[ rnt

os Ps

'elelu
 XVI. CONTRASTUL - ESENTA COMPOZITIEI
,,in fond contrastele stau la baza operei mele.
lmpresionigtiiau epuizat melodicul... Eu am folosit
contrastul la maxi mum."
Fernand Leger

De o importan{a fard egal in domeniul artelor, compozilia este incercarea cea mai
grea pentru un artist. Prin bogalia de cunogtinle profesionale, tehnice, estetice gi
filosofice pe care le cere, ea este o problema dificila pentru fiecare creator.
Compozilia este ,,modalitatea specificd de structurare a elementelor unei opere de
artA, astfel incit sd formeze un ansamblu omogen, echilibrat, capabil sd transmitd
privitorului ideea gi emolia artistului". (Liviu Ldzdrescu) Pentru realizarea unei compozilii,
elementele din naturd sint selectate, prelucrate, transformate in semne plastice,
proporlionate gi puse in relafie unele cu altele. Se urmdregte crearea unei unitali
coerente, in care formele igi pdstreazd individualitatea, dar se formeazd un ansamblu
unitar, legat prin tensiunea intre elementele care-l alcdtuiesc.
Echilibrul este principalul ordonator care std la baza compozifiei. Suprafafa
desenului se organizeazd utilizind elementele esen[iale ale limbajului plastic: punctul,
linia, forma, valoarea, culoarea, ritmul.
Structura compozilionald aleasd trebuie sd pund in valoare tema gi ideea de bazd.
Folosirea compoziliei statice sau dinamice, dense sau rarefiate, pe un plan sau pe mai
multe planuri, depinde de op{iunea fiecdrui creator.
Prin contrast inlelegem ,,opozifia intre doud sau mai multe elemente plastice
asociate, care creeazd un ansamblu expresiv". (Liviu Ldzdrescu)
Contrastul cromatic evidenliazd ,,distanfarea, diferenlierea genereazd tensiuni mai
mult sau mai pulin active, Tn timp ce analogia, asimilarea, nivelarea le reduce".
De multe ori intilnim in artele vizuale ,,contraste de linii gi forme, de mdrimi gi
structuri, de texturd, de umbrd gi lumind, de valoare, de culoare, de cald gi rece, de
puritatea etc."
Legea fundamentald a crealiei artistice, contrastul de culoare are dupd Johannes
Itten gapte modalitali de existentd.
Pentru grafician forma cea mai importantd este contrastul de clar-obscur, dintre
deschis gi inchis. ceea ce corespunde luminii gi umbrei.
Este prezent ir orice imagine, coloratd sau nu, intrucit fiecdrei culori ii corespunde
o treaptd va or"ca s tuatd intre alb gi negru, polii definitorii ai contrastului. Expresivitatea
acestui contrast c'este c datd cu distanla valoricd a petelor care construiesc o imagine.
Existd un contrast 0e c,ar-ooscur de tip acromatic, prezent intr-un mare numdr de opere,
alcdtuite pe baza aiDur- iegruilu 9i griurilor intermediare (desene, tuguri, gravuri) gi altul
de tip cromatic (in cane cu oa"ea ocupd un loc secundar).
Pentru un grafician oontrastul de clar-obscur acromatic este esen{ial.
Cu cit un artist reugegte sd gdseasci un echivalent plastic pentru lumea reald gi
imaginard in raporturi alb-negru. cu atit in[elege mai in profunzime specificul acestei
profesiuni.

46
 LV

rolsoSr
rS plee

1n11e r€
'eredo
'eutbe
eolelr/
epund

oJlurp

SOUUE

op 'o(
lS Iutt.

teul tL

ocrlsE

tetrj a
'Qzeq

'lnlcu
eieler

nlqurr
tiPltur
'octls
'llilzo,
pllLus
op oJ

rS ec
IEI.U €

;es eJouec uJ JollPloq

olse ctletrtoJc rnlnlseJluoc eerecrlde rS ee.re6aleiul ,,uetct;erD Inctuocn" nJluad rebe
oJeolnc op oruJo]
unpodel u1 eleur6eur 'ossrleyl rnl elefeloc urp o]lnt! e; rS 'aluelorn a]seJluoc nc 'lerrdsur l!solo.
'el€w
e1rpu16 'nr6eu-q;e ul loaraseyl1 tnl olrJnner6 :e1ue^colo e;duexe pnop e1 cseldo py1
'(cqseld lueueuUer eJerl
ep unlcn;) nlOeu ed nr6eu 16 qte ed qle ep ln.r6eu ed r.16 tS ub ed nr6eu ep inr6eu ed qle tS
qle ed nr6eu op eleluotrrepun] elolseJluoc r.ueurier rou olunJonl ecrlr;drurs e nJlued
 xvil. GEoMETRTA $r CARACTERUL tMAGtNil

,frtistul are nu numai dreptul, dar gi obligalia de

folosi formele in maniera pe care o crede necesard".
Kandinsky

Fiecare imagine graficd are o construclie ascunsd, disimulatd sau evidentd, de

forme geometrice 9i de direcfii ordonatoare, care dau stabilitate compoziliei.
Dar o asemenea ordonare de forme, fdcutd cu rigoare gi seriozitate, poate fi
ineficientd artistic, dacd elementele care intrd in alcdtuirea ei nu au originalitate plasticd
pregnantd gi nu impun o viziune personald asupra temei abordate.
Pericolul manierismului gi al pastigdrii lucrdrilor altor creatori sau al autopastigarii ii
pindegte pe cei care nu au curajul, puterea, talentul gi tenacitatea sd-gi caute un drum
propriu-
ln artd reugegte sd se impund cei care prin muncd gi studiu sistematic descoperd
o potecd personald, adicd o modalitate proprie de expresie plastica, unicd in arta
desenului gi a gravurii.
Construirea unui drum personal se bazeazd pe studiul temeinic al inaintagilor, dar
gi pe o deschidere cdtre modalitalile contemporane de expresie plasticd.
Sinteza acestor elemente, filtrate prin personalitatea fiecdrui artist, ajutd la
nagterea unei forme originale de expresie graficd.
'Stilul este pecetea personalitalii creatorilor de exceplie, semnul heraldic de
neconfundat care-i singularize azd in arta contem porand.
,,Stilul e omul", adicd artistul cu toate calitSlile gi defectele sale, cu entuziasmul gi
tristelea, cu deciziile gi indoielile pe care le pune in fiecare lucrare.
Originalitatea desenului, deci a ductului, unicitatea formelor folosite, singularitatea
modalitalilor de organizare compozilionald a suprafefei, dublate de o culturd esteticd gi
filosoficd, toate la un loc impun un stil gi o personalitate Tn graficd.

48
 6n

sJ"s+R> rt r rYr-r4/
ar,/\iS,32r€)V >lO-f > .r-L=.__
--lrv l)\l/IV ->a. -.?. -? *- _ lnffirds* {FWLEgd"

ts P:
eele

rS ;nr

op(
el P
Jep '

ryl\a[$tg-1o.U\
e vJv?
\+ AJ^ eue
ered

.;*>f uinJI
!l tup

PCI}S
!J oll

op 'l

i t\i\
'i\l \
il\T'.
li i:1t;
:1 ti
eep
| )'/ ,',{
 lPL(?P AqTA-qJAA

{
ffii ri,r
----*#rr*=*.a.

\-,)
fff,;!
{c.t'
\o,
'q- 't7
\.

{!i
i:
l!.6*:a..
Cw e,.t
Ee €;lr-rt -."J-
e,tt$ altor'jaa
v-1,-- 4ltlrtlArC
coPAg vtcL€NTAt
-o (J"1, *(*7) o +) nr -lo.n"*
J*. vr ! t e'Ltro+.i--'.,'. {ort-;-:-'
' o.
Farei€N<\!A€{GSA\-
1:cenge.Y-l=l.:

AG'R..e-(AR€ta,
Fonl'leLo r<

50
 IS

i D\':+u€:z '+ € {

\y a\i1rj€f Z \f

ryf.1uY{\
--gq>1€vt!?ll<==* €j-YI uf l!*zt+aV f
 xvllr. GIGANTIC 9l MINIATURAL

Pentru prima oard, dupa cite secole...! nu mar ascultd urcind in el pentru a fi
transmis decit cintecul inepuizabil al tenebrelor.
Dacd Bosch introdusese pe oameni in universul sdu infernal, Goya introduce
infernul in universul omenesc. (A. Malraux)
Din aceste neguri ale sufletului lui Goya se ivesc,,Colosul", ,,Colosul care doarme"
gi ,,Saturn devorindu-gi fiii".
Colosul este o fdpturd care impresioneazd prin dimensiuni 9i prin energia care
poate in orice clipd sd explodeze. Privit de aproape, din profil, luminat de lund pe o
po(iune din spate, din obraz gi din nas, el are o energie gata in orice clipd sd se pund in
migcare.
Monstru al nopfii, el e capabil de orice acfiune.
Este o prezenld nelinigtitoare, memorabild'
Fdrd alte figuri care s5-i fixeze scara de proporfie, el ne apare ca un individ
gigantic proiectat pe cer.
O viziune gen GULIVER intilnim in ,,Colosul adormit", asaltat de o mulfime de
omuleli care-i escaladeazdfigura cu scdri, ii pdtrund in nas, in ochi gi in gur5, asemenea
unor gingdnii pe un stirv.
-
Frgura Colosului este calmd, neutrd, impasibila la ce i se intimpld.
Doar orientarea descendentd a capului este o sugestie clard a sfTrgitului apropiat
al uriagului.
Tratat intr-un expresionism demential, ,,Saturn devorindu-gi fiii" este poate una din
cele mai monstruoase imagini din istoria picturii.
Exacerbarea expreiiei figurii, a gesturilor, stilizdrile aleatorii anatomice, imping
imaginea picturalS in zona paroxismului'
- poate lingd genunchiul monstrului o siluetd minusculd de femeie priveqte in
pdminl agteptind resemnatd sfTrqitul.
intelegem astfel cum contrastele de forme pot trece din zona decorativului pldcut,
ilustrativ. in zona tragiculur tenebros. Arta lui Goya este un strdlucit exemplu.

Dupd naufragiul vaporului care-l purla in cdldtorie, Guliver se trezeqte: ,,Cind md

degteptai, se fdcuse ziud, incercai si md rid c. dar in zadar. Md culcasem pe spate 9i m-
am trezit cu picioarele gi miinile prinse de pamint de o parte gi de alta, 9i cu pletele
capului tot aga, Am simtit chiar mai multe legdturi, foarte subliri, care imi inldnfuiau
trupul. Nu md putearn uita decit in sus: soarele incepea sd ardd cu putere gi lumina lui
prea mare imi lua ochii. Am auzit un zgomot neinleles in jurul meu, dar, in pozifia in care
md aflam, nu puteam sd vdd nimic altceva decit cerul.
Curind am simlit ceva migcindu-se pe piciorul meu sting, inaintindu-mi incet pe
piept, pind aproape de bdrbie.

52
 €s

ed 1ec

olec u
lnl eur
nerniu
ololelc
-lu rS <

Pr.u pu

'lncPlc

u1 e16

6utdru

urp eu

lerdorr

eouou
op ou
pl^lpu

uJ Pur
*'loun] ep oco^ o nc plepolol pulouls 'oceocu-t6.olo3uJ ee^trc oed
olec ulJd 'lnlnpJe6 e PJnUpds o op oserdoJde os oJec 'Seun ad csatpz l-ps otuoJn gsLll oJec r

lnAe ue 'nl.t6 u1 suncse ule-u 16 rodeul le6rele ure 'pulreds oleu ep sur.rdn3 'eur$un
ruefulls lculc ooJn ep rSed e15ru 'eou eleolocos pdnp 'eocp, rS 'elrnu6lqo eirulodop ,,oulJe
loun eoulilput ep n.rpd es tyupJlseou edn;eS purJptuJn urpi e| uuesuedocsap l-eJec ed ;ec
rS ec erle1 t5etece op 'utcon Inuel uJ '5eur15pq un lJpz pugc 'p.re6 u1 glnypds ooJn csesp6 ocnp0
PS rrjecJocul" 'lrsepn nc Ja^tlne lnl eoJtulllul lriunupure eucsop utl s ueL,lleuor
'tJ tstJols !Jen
Jolsace .lo;r16ruo6e1old eeuntsueurp uue6eleiul ps p1n[e eu elelrdsur eltrieledrl.ro3
'euntieleu urp e;llp;druJluj el pdrcrped erec Joloc ro;rri.rodord e plriunugue eloucsop
o
ecel rS rrunrice Incol pzeezcatd ou InJolilJcs'lnJolE|tu.rn u1 1611c'posrde lsoce uJUV
Uj4llnC lnSVlUn nc 6o;erp u! prlut eiec.rolrie;nuo
le 'loltinclltd le 'lo;tuelndt;r1 lnlnuri uJ eerepun.rlpd rS JnrOe.r;neu 'eunUnl 'etJolplpc
:tt.ttlsenod oleluotuolo oleol nc Purol u1 eund eu InJollJcs 'oJeucsop plseace utJd

*'erlSece ep rie;nuo ap tcoznJled riJe oeu

pu!]o!ot euru ed lurs durl r$elece ul 'tutu.lJ uJ gleaOps o rS cle un puluri 'pdeorqcs o-ep
oJetu teuJ nu 'un1dp; toun e pcseeuduro eln6r; w?z we puJc eoJeJlru nJ tu-oJeu\
a Kcu6a{s
ryl"6'&r***;;-
NoNfficuesffiL/ C
t,

PRgPc>RTII
I

s4
 ss

'pseorielO 'Psutlsep 'electznvt prnlceJ o nep 11 rS erirzodruoc uJ cseloguJ elllull _;

'oleltlo^ul e; e6unfe
eleod elec piueoele e.re 'eur6eur ul rJ?J?c JoJSoce le sorpolor.u 'lunlEr^ lnlcedsy
$ 'oqlnoeJluoc lS aqlnc rolrurl rlrpc$rru r:rzec u1
;ecrznur i
pu1lq outnop oleJnlceJ] 'elu!.r1 aosejJ oisaoe ul luelotA rS crleue.rp elso ec eeac
lof

u 0euu e 9L[rlec etzeod grnuSrqoau o 'eauor.ilJe 'ectLrlu uelSelc ur.rd 'puriqc

Ps et6a6nal axe allrlul teu ap giel ecpleurs soln6u 'a;erieds rS ecgel$ e;"r
ui 'e.lec 'nrcflAoclols nlnll el utullluJ acrlqo uull nc rrur6eur e pctJlotuoe$ ele1e.rl";ur,1r*iu
g

'oleco^o Joleluotutuo^o ctletueJp

le InJolceJec oltutsue;
oJec Ertulxeu ounlsuo] o nep t1 tS eeut6eut arSgs,elrincse unrqOun nc olooseJj
t,*'
'elincse ,nrq6un ur.rd leqr-urLrcs erso Inoser] orr"',?,1'n,""t;^::"]HliJi:THffil,:io
'aie;eldns 'e;due
atuJoJ ul^op olllull oJec ul lnluouloul uJ eeppcs e nllued 'elSelc Jol eoutso.ro ec pJns?L;
ed pzeriueprne es eerecsrtu 'e;roer1 luJS olrurl puJc rcunle pluopr^e urind rey11
'eur6eul u"
pluezeld olj PS edecul eelSrut;eu rS e16erc eounrsuol 'plrnuSrqoeu eleuoricerp o pc.""rgE
ps etlS lnaseii e16e;rqe1s etec lec pulc rcunlv 'eleolpzur.rdrns 'p.,eu'de,rl pc,uo1ce1,q.,,
PJnlcnJls nc 'Jelcerm lle un nc upc6ru-r reun elelseu pp nrieds uJ rol e elern$glse;
o 'lceped rnlnrqtlrqco elelseu pp pc urls lderp 1q0un uJ rolilurl eoJrullluJ pcec
'plruls es ps edecul eerecsrru rs cseiegnsul os 'orllrue es ps
decu.
eleluauolo 'Ercllels eaJels utp oseocA 'eritzodr-uoc ptutue oJec ppu!;q e.recsru o auriqi
rS piueloutuos ep rS e15rur; op epeorred urp eser eeuioe*1 'roli'url-'eoreluorJo eqr!rL]os
e op 1r1Stur1 rer.u loc Inopeco.rd else eznldo unrq6un uud reriJe.rip eeiecrlrpoyl
'ilutl ollnu teu nes
otutl o euJtue e ep r5 atuolouotu utp oleocs e ap oleltlepotrj o ou ps eleod elseacy
'oJeluotJo eoqcor
el eoJluoAeJ rS ericeilp op oJeqtutt,lcs pilncs o 'cr1el6 Inosell ed lnlueprcce also ectlqo nes
oleclue^ 'oleluoztJo 'eldelp ilutl toun euqll eculs e ep ,elueJop e op pol.u
'lnrrJslleueJp lnuitJd
Pzeonluocce lI 15 gzeezweutp o 'terirzodr.uoc eountsuol pc4lpoqJ oJeo [gnlo/
lnun e nes llull teun leticeJlp ealeqturqcs el6elpuJn p;dwrs terrl eoc eeleltlepoy\
'eul6eur uJ JoloruJo1 lJpluotJo eolequtLjcs
1s eped oceJ rerirzoduroc eornlpcle u! ?rlul eJeo ecgneds
L I-
orlulc
"1"c"ojr,, i'eutpnltls
o'oopl o'etioue o plltrJsueJl Ps eJeo;ocelceds un putlep ps oputl eur$eur oJecetl ,\

N! uo]3muoJ vcil,,|lvNto .XtX

=tNtcvrut
 Dar, comentariile de pind acum au vizal doar sugetarea bidimensionald prin
trasee egale, monotone , fdrd schimbdri de duct pe parcursul liniei.
Cu totut alt aspect are imaginea atunci cind igi propune sd sugereze 9i a treia
dimensiune, adicd sa spafializeze formele. Aici intervin elementele de perspectivd care se
adund, adicd fug'catre un punct, doud, trei sau mai multe puncte de fugd, dupd felul in care
este folositd aceastd modalitate de expresie clasicd.
Utilizatd in secolul XX mai ales de suprarealigti, perspectiva continud sd-gi
pdstreze nealteratd forla de expresie atunci cind este aplicatd cu artd formelor din
imagine.
Aga cum o intilnim in lucrdri de picturd gi graficd, micgorarea formelor din naturd
in spaliu este concretizald plastic prin drumuri cu plopi, stilpi de telegraf, prin volume
geomeirice identice, sau prrn construclii de arhitecturd. Ele devin repere spaliale,
Sorneaze spaliul gi ne sugereazd distanla la care este situatd fiecare formd in imagine.
Gravurile iui Durer au de multe ori in planul doi ample construclii cu arcade
orientate in acelagi fel, incit prin repetilia arcelor gi bollilor in adincimea imaginii
sugereazd propo(ia dimensiunilor construcliei in raport cu omul.
O altd formd de arhitecturd folositd cu succes de Mircia Dumitrescu este scara' ln
gravurile sale scdrile urcd gi coboard nelinigtitor pe trasee perspective frontale sau oblice,
i'n armonie cu cdpriorii podului, orientafi gi ei tot perspectiv. Spaliul imaginat de el devine
dramatic, rdscolitor, accentuat gi de silueta celui care atirnd de o grindd.
in ciclul de gravuri ,,Mitul Minotaurului", Marcel Chirnoagd sugereazd adincimea
spaliului cu ajutoruiformelor labirintului, care se perlungegte spre linia de orizont. Este o
modalitate inspiratd de a da amploare labirintului, sau lumii vdzute ca labirint.
Hokusai in xilogravurile sale folosegte cu succes elementele de arhitecturd,
utilizind o spafializare tu forme tratate axonometric, care elaleazd imaginea in spaliu
menlinind o piopo(ie egald a oamenilor gi a formelor de arhitecturd in primul plan al
imaginii. Adincimea'imaginii o ob[ine prin micaordri perspective 9i cromatice, armonioase,
sensibile care spafi alizeazd mag nea.
i i

Uneori int1nim in desene perspectiva in zbor de pasdre, o privire de sus in

jos a
realitdlii in care formele de arhitecturd se micaoreazd, se adund pe mdsurd ce se apropie
de pdmint.
Ca un ecou al acestei priviri a naturii, existd 9i aga numita perspectivd a broaqtei,
o privire a formelor de jos in sus, de la suprafata pdmintului. Acestea se micgoreazd pe
mdsurd ce se indepdrteazd de pdmint.

O alta modalitate de expr-esie este perspectiva in ochi de pegte, in care refeaua

perspectivd este alcatuita din linii curbe, care parcd urmdresc suprafala unui elipsoid 9i
se adund la capetele lui. Procedeul este utilizat mai ales in imaginea fotograficd 9i
cinematograficd, atunci cind se urmdresc deformdri grotegti ale personajelor.

O perspectivd uitatd este ,,perspectiva inversd", sacrd, intilnita in arta religioasd, in

icoana bizantinS, in care formele cresc, se amplificd pe mdsurd ce se depdrteazd de

50
 L9

'otieltpotu op Atloul un elsoce rS e1s3

'rrurOeulr
erieolruues I5 lelcelec 'elelrnrserdxe ep e ep {p1r1epou o}tnupqeu tS rou renrlcedsled
eUe uJ pcseespb ps 1od .to;tut6eutt eereut6eur uI csocruocn eJec tac 'ErletopuJ pJpl

'eiuepodur
elurs rJ lnlstile olec ul InloJ pdnp nes 'pletcos eJnlcnJls
uJ lednco lncop pdnp clqJeJot
oce1 os ro;eleuos.red eoJeuorsuotutp opun pntlcoJe enrlcedsled rS plrlurure atnqoJl

'loltnud ap le^cape gseeleiul e op

U llipllncilp pltrolep rS lrqeqold ltzprlse rer oueoJ
Pllsolo] else eo llllc op pllclilp ley! 'llipllurnrp p;ofeu piueyodul o ep e n.rlued ,rolrnud
 xx. SGRISUL 9l IMAGINEA

,,Pdgi-voi pe calea care duce Ia cef'

,,Du-te, afundd-te in pustie"
Text ritual babilonian

(Paul
,,<Scrisul gi imaginea>>, adicd a scrie gi a reprezenta, au aceeaqi rdddcind".
Klee)
Tocmai aceastd rdddcind face ca in amindoud sd intilnim aceeagi aspiralie spre
cursivitate, spre eleganld gi desdvirgire'
parte constitutivd a scrierii arabe, caligrama permite integrarea numelor profelilor
gi sultanilor Tn formd de pard, de copac sau de animal.
lmpresionant in scrierea arabd este echilibrul Tntre formele dominante care
definesc figuri principale gi scriitura minord din interiorul desenelor care definegte
semnificalia fiecdrei forme.
Klee a fost interesat de scrierea ideogramicd extrem-orientald, (...) el constatd
echivalarea picturii cu caligrafia in concepfia chinezd, ambele fiind considerate ca
indeletniciri spirituale, gi nu limple munci manuale, simple tehnici. (Yvonne Hasan). ,,in
concepliile chinere, esenla caligrafiei nu constd in calitatea de acuratele 9i de
uniformitate a scrierii, care ar putea duce la inchistare, ci in ceea ce trebuie exprimat in
realizarea cTt mai perfeclionatd posibil, cu o economie riguroasd a mijloacelor. (...) Cu cit
sintem mai indeminatici in scrisul de mind, cu atit mai sensibile sint semnele. (Paul Klee)
Expresivitatea caligrafiei chineze se bazeazd pe ductul cursiv cu o grosime
variabild, care permite fiecdrui caligraf sd interpreteze in mod personal fiecare semn.
ldeogramele - semne ale unor nofiuni - nu mai pdstreazd decit accidental vagi
referiri la obiectele inifial reprezentate. EIe continud sd exprime spiritul de sintezd care
s(e la baza alcdtuirii lor gi pe care caligraful trebuie sd gtie sd-l perpetueze. El obline
aceasta prin gestul rapid, perfect controlat, devenit spontan, pe baza unui exercifiu
indelungat de concentrare 9i disciplind riguroasd.
LL chinezi este impresionantd disciplina miinii, rod al unui exerciliu neintrerupt de
minuire a pensulei gi a tugului, care prin numeroase gi rSbdatoare incercdri 9i tatondri,
ajunge la maximum de expresivitate, adici la desdvirgire'
Fiecare semn este o aventurd a gestului pentru cei care il realizeazd. lnlduntrul
semnului nici o trdsdturd nu este ldentica cu cealaltd, iar ansamblul lui are o asimetrie
armonioasd.
prins de elanul migcdrii, caligraful alterneazd plinurile cu golurile, tugele groase cu
cele subtiri, trdsdturile energice cu ductul uniform, transformind pagina Tntr-o compozilie
plind de via{d imaginatd de un ritm propriu". (Yvonne Hasan)
Studiind cu atenlie caligrafia chinezd, inlelegem cd fiecare semn este in sine o
compozitie perfectd, care se armonizeazd cu celelalte semne alcdtuind un ansamblu
armonios.
Neini[iatul in caligrafia chinezd sesizeazd gi este incintat de splendoarea imaginii,
nu gi de con[inutul sdu, rdminind pe prima treaptd de inlelegere.
 6S

?orloquls tS plenztn piuelsqns Jol toile lep

ne ro 'ossrley! rJueH 0ssecrd olqed el l3a, 3Lr, 'orld uenl r5
15
1n"6 el luepr^f
"";y 10ce1ceds
'ouJepoLr el.e ?igj leqLr-ilqcs e oJec '€nz\
un pleluorJo
eJnllucs ulp lncP] ne tS tetle,0 e: ?alosnu.rnrl g6eeleiuJ ps rS 'ueuorzrn rlgrye
Joun
pltJolep 'gcseozoJ] os ?s tnc3: .t ^t2 ruodoJno illeluoptcco ,xx ,ntzJll
Inloces uJ
'Pctlstue
eelelllrqlsues rS e1ue0 'olt aD aleloiluoc lelol terieerc .rouedns
lou olso Inlellnzou
'rrurOeutr
eltnusooeu ?lu?lsqns S ceuutel pp oJec'luerlSuocqns op eeyed ur.rd purunl
15
lorluo3 qrs 3D 9c?3s iluliL! eut;dtcstp'e;enlse6 oJeoleoJc l.rrniup;zep Inluotuotu"1
ul "r"J
'eul6eurr
enise.rdxa u1
op ]lqasoep e;tqtzlneldtut oluoplcce neecnpo.td 'Jol InoseJ] uJ ocoJeoep ,e1ce;redurr
elelnsued nesoJolut ll pc pruJue eJec 'oJry\ uenf rn; eiielep"p glu"uorseldur
ols:l
l

'pJeotutpo op zoutr.lc rn;n;el6r;ec

eeuouose ee ul eledsrp rs eeuroerur
nc elsedoluoc os le Pc lzorc Ers leluel nsi rtcut 'rrE)rcnl rerpcou L'in"""" ul grurxer11
orprl o e6ur1e uropor.u;n;er6r1ec pulc,raile |e lo'leonr'|n,pb1. ep eqro^ olsf
'rr.rod riol ur.rd
pltdse.r ts eledsueil eluJLl oJeo uJ ouoz no nes 'e]le e1 n.r6eu
op olelrsuolur o el op elrlqns
lJocaJl nc Joloul'rJos e oleseJl ellqtsues ur.rd 'ltqetJeA lnlnlcnp e ple.rrdsur
eeiesnu'n4
ulld elec eleluolrou/ollxo tS elelueuo.ro;rr;er6r;ec ,j nc
;nlurds ^.1 XX rnlnlocos
eue lripOoqrug ne p;en1se6 er;e.r6r1ec blerpnepe"sunle- "ln"pl 'rpr"n1
. e1,,iprnu,y11'
'

"i." (eey lned) .,,relels

Inuosop esei es unc ese 'p;eo6 elygq ed ?peouul os olorolcerec rs Lr
ep rode 'eou11s e; eldeerp el op 'sns u1 sol Jp rode;so[ u1 sns op purlld"io"Jrp "r]olg,
'pctlstpe prurol".u1 "1n.r"6,,
cllelOr;ec uuros
ore3ou pr.urolsueJl csoJrJ 15 p.rn110nurzop nc plncpJ erplq ed relnsued erielncri3
'PUe out^op
rs pzee;rqouuJ es InsrJCS pc uriurs 'eiesnuruJ ournop utrtes eJeceu pulc
'ttuntice;.led e plueueuled eoJelnpc rcunlv
uJ'cllslue rn;npu16 e pierrdsur err6unlerd'o u,p
oceJ e rs re;nsued oloulel epun.rlpd e nrlued rolppqgr'rSle6unlepug ""
'loJrecpipnul ttletirut nrjlciexo un ernqorf
lnunrp ed e;ocelsqo ur^ep ige)brlec rorpcer] esndur e;r.ro6rg
'noq ep dec 'ecereos ep ppeoc 'edsorn op losroc .u"rJr='n".l
;3;rTjr5t:8,ff::?:
" elec e;r;eSer6"e1
pulJoc 'pntlse6ns gtuJoJ Flseoce u1 lede elelrno ernqoJl
olrJrJolou
"',;ernsg1u1 uooerp 'roson arnlnu 'e1se1n;d
erec gppqaj nJ o'pjc;uo6e.rp
op ppeoc nc 6r;.r1c '1rinc 'eeprl.uo op ezunJ!,opec eJec,enoJ ,puJuJJ]e Ce ...,,
:e;ernlcrd
ouues e15tu eJ oJlJeJel 1de} ep ?oel ps ered ezeurqc rer;eror1"r
utp Qzeq ap Jololuauola e pcuoJelou eoJrtunuop ,e1e1r;erceds"g"u*". ?zeowJo1os oJec
ap rirgc olrqce^ ul
 XXI. PUTEREA GOLULUI
lN CALtcRAFtA $t PICTURA CHTNEZA

,,Omul (chinez) trdiegte intr-o veritabild simbiozd cu

plan-tele, cu arborii mari gi cu mun,tii, care se apropie de
el. in acelagi timp, caligraful, in concordanld cu dorinla
de abstractizare, este stdpinit de o forld de o intensitate
extraordinard, pentru cd artistul este impregnat de ritmut
gi de pulsalia naturii."

,,Parte integrantd a picturii, in sensul larg al cuvintului, caligrafia este prin

similitudinea metodelor situatd pe un loc notabil pe care-l au textele integrate in tablouri:
noi utilizdm acest ultim cuvint, degi confine un adevdr relativ, pentru cd nimic nu
seamdnd mai putin cu o fild de papirus sau cu o bucatd de mdtase. (...) Arta a pensulei,
caligrafia este in sfrrgit gi peste tot, prin analogie cu obiectele reproduse, traseu de
simboluri gi de semne, de idei 9i de imagini reduse la citeva linii, care preced tendinla de
a rezuma motivele picturale: bambugi, orhidee, verdeafa arborilor, frunze gi !epi". (Pierre
Jaquillard gi Ung Nolee)

in abordarea compozitiei, atitudinea fald de plinuri gi goluri diferen{iazd net

atitudinea occidentald care cautd conexiunea formelor, de cea orientalS in care se pun in
evidentd intervalele dintre ele.
Artigtii chinezi ne invald cd spatierea care nu se limiteazd la copierea
intimplatoare gi accidentald a intervalelor din realitate, spiritul nu ar putea fi receptat, iar
dacd spafierea ar fi prea regulat orinduitd, structura compozitiei s-ar matematiza gi ar
muri.
Prin izolare ei inteleg cd raportul dintre forme trebuie realizat mai curind mental
decit v zual. in nrod normal. nici o perspectivd orizontald nu stabilegte o relalie fizicd intre
formele vtzuale. trnrtu te ir s gu'ante pe pdmint de fo(a gravitafiei, s-ar putea spune cd
mai curind nigte forme lnnaterale oa'eau si pluteascd pe un fundal viu.

,,ldeograma este singura artd abstractd in care forma gi confinutul se unesc Ai se

completeazd reciproc; fiecare ideogramd are o semnificalie bine definit5, o sonoritate
unicd, o expresie independentd de frumusetea lor simbolicd, aceste semne confin un
adevdr ezoteric. iniliatic, la care rigoarea nu este mai prejos decit in algebrd 9i in
geometrie". (F. Maraini)
Relafia dintre ritmurile conturului gi migcarea gi tensiunea intervalelor este
problema cea mai descumpdnitoare din compozitie, pentru cd ea combind abstractia
ritmicd gi ritmul de relatie, Fiecare contur are o funcfie dubld definegte motivul, pe de o
-
 T9

'lcllsll'u op PtlPJl ea3 nc a.reo]?upu.lose piuolstxo o 'lesJentun

InJolsrrl nc ountunujoc
ul oJlut ps lsrile ad le5 iloo e-l 'tapt Jolaltunuou erseldxe ep e ep eiurpuel

'e1e1;;;q16ue1ur rS rolsl.rr
op Inluotutluos neoJc ,l,r-4O !nl
e 9^ Iel ec Parelr"azetdat pulU eltJnlo6 '11]e ]lcop ]lnu teu 'rS ;elnlcld
;nue;d u1
,ericJlpe
ul lole,\:o'LlJ P alepodel ap lrqrOrlelur nrJolrJc un tltqels neelnd un;o$ ur.rd ler ,er"ypdep
tS ala co,0E a.JluJ Plco!ed etuotu.re o euriueur neelnd rzourLlo
,,Sn1 iS pr;nsued*'uUd
'rn;nur1d eoJocelsrles nrlued pl^
op prrJJouo oleltluec o pJesoceu
U e^ lJcuJ oJBr! op ]Jle PJnsPul o-JluJ ']!u!Jul el llulJ el op eftzue4 eleons en ,etporu
piuels;p o el Pleue Pculls nes lultupd ep pqr.utt grndu's o 'prlos
ep onro un ,cr.u
droc un lJcuJ rollse 'plepoaJ^ oJnze^ e eournr erec ed ,o;rrn,ne;",roqie
e'eriepe.r6 grriq;r'-rl;
eec ur.rd lueau u1 eplerd os InloJcuoc ,,gNns" epeoued ,,p pl"r,buo prnlcrd o:jiui
',,Jnluolstxo
elsernlsp;ps orec ul luolsrxouou loce 'lnlncln lnulrslyN nes
]ezrlenlurds',,inc,u'u*
runu oleod es ec eoac olse elseoce 'oleor nes e;eo6;u prpl ejeriqns"nes ,]r"pin*
*
nes ellloLuPuul eU 9s Pr?J e1eSoi6u1 [ ]od e;e le.reredsrp nes eleriqns ep eliezues
eep
ps ?J?] oluoujolo e^olJc .leop eeAe 1od nes 'eleleutoJ6e ot1 ps
EIJpJ unJcnl oleJptunuou
guriuoc ps 1od unlcrd op leJlse" pc eeunds enH qll rl rr1con .ro;r.rn1crd
erdnseei
'rn;nlurds
|e roleoedord un rc 'E)Jojsotule op ounrlsoqc o plepororu lsoJ e nu orec
;o6 un
,rnrhioc
vfl_vl_llv3 urid rc 'unr1d ep eeruri;nu uud plepoJ eJo teu nu tunleu eoJeolen
eoloeg) '*olellntsordxa ep loJ ecrJo eprerd r$1 lno;qe1 'pie;e.rdns e6ea.ryu1 prnlnro$i'Tr".:
PceC 'pltqeelOe g e^nilued 'olerolel ollirpd ug pseorieds rS sol'rS sns rS pleob oU
ernlcrd :rrols! .ro; rroe.r1u1 1n6un| e-op lecreu e-l erec ,luolvcljhayrrv ?s otnqerl
ec ro1un1o6
1dej-"'i"-Jgiuili'J'"0'pi.="q,rnlnprn
eolellleuofcunl llnlut ne ttzoutqC" ("')
.',,'!nlnluolsrxouo,
e pstun elelseounc o op ro Inpuu e1 pleiuenuut eJo 106 ep ezeu,qc Jolouoz eJnleN*
'lrqeJnsuetuocur reul rs zeutL{c
lnrieds eocpJ rrrJrsulpe rojl Joloc
eoJISoloJ tunc l5 eunue nrieds op dll un elueze.rde.r eyed u1
lo6 oJecor] unc lnzEl1 ue
aulculpe uJ erilzodtuoc ul 'p;euorirzodruoc es eoreole^ gunurolep ernleN
^

'n1nJo6
ripuec eereourle ep epedep t; e^ nu ro 'rn;n;eued e rs rn;nsn1 eiuesqe
;r:rlfitli:##:
unc eSe 'llqedec else e^outc PceC 'erolsoce reiuesqe elunpulo nblpep rS1 rrcrlue
ac durl uI 'tn;n6n1 e rS rn;n;eued erdnse reunu pzeoJluecuoc os ruJepou 1Jolcrd,,
(oeq) '*etitzodtttoc ulp lirpd elueyodru! leu eloc eruroJ
1od unlo6 elsice rsep
'eptn ttieds luJS JollJnJoc eeleltlofeut rS ro;riunr-r-r urlede pzourr-,lc elnlcro
ul 1JoN,,
'tnlnltulJut
Insues uJ sullxo lnun nu tS ,;n;dun nrieds un eJe ;nJec" ?leluoptcco eauntztn nJluod
',,rnlnprn;nJo1sil.!"
ezereons Els alruor.rl 1u1s r.rn;o6 olso3e oJlurp
ollnu '1de1 ep llez9ue ep Jrqrsodurl olJ ps lJcut lrurlopou op ue r1 eleod 1o6 u1
'ezouil..lc rerirzoduroc elouolqo.rd
erlurp oJecrJo ilcap llnu
teu pctlolso eoleltltqtsuos orecrocu! e; eund en ou r.rn1o6 rs unur;d eJ1u1
'orielel lnpodru
ep llepl eoJecutsuolut n.tlued reucol oJeourl olunulu olo oJluJ
- elalor^ runrice
rs roun 'p1,nr' ezeozwowJe
le
nrlducsep Jnlcedse pl'u6 nb
'aJeouolut luntsuol eoJeoneJ uJ plec[uoes
,"i1q"
lnlsluv
'aleruolul elsoce e]sa gleaJouelxa eeunricy
?zeolltullop oJec JoltJnJnluoc e eledecled grulxeu o nc outquoc as ps
olnqoJl Jololeruolut e eledecled putxeu
O 'ours u1 gleuorirzodruoc oJeole1 e.re rS ,eped
 Majoritatea ideilor iau nagtere printr-o concentrare care creeazd o stare de
vid 9i
de linigte.
folosirea penelului este necesar ca fiecare pensulalie sd conlind atit realitatea
picturaid cit gi vidul, deoarece, vid fiind, ideea se insuflelegte spiritual, insuflelirea
spirituald inlalurri nigt. bariere, lipsa obstruc{iilor permite implinirea spirituald,
care la
nivelul ei conduce la treafia divind. (...) Misterul siildgluiegte in forme 9i in ceva deasupra
acestora". (George RowleY)
Artistul incepe cu realitatea picturald, sugerind apoi prin vid realitatea spiritului
de
dincolo de formd, cu o cursivitate gi o dezinvolturd ce duce la indescriptibila
unitate a
creafiei spirituale.
picturile chineze sugereazd fluxul 9i relativitatea intre vdzulgi nevdzut, simbolizind
oarecum modul in care opereazd spiritul dao'

62
 €9

'olo uJ rerunu nu rs rnlnluorJo raile olaure] ul rierirurou el op il601o

noraul pulldol$e 'oJttrlnilnuolne tS olelrlercr;.rodns ep noreul Iilputd ',,tnlnluorJO air!od
el" rrIElJl oJes tou n.rlued glnlpipnul op ls erielrpew op Atloul un elsecB 16 e1s3
'lnlnlosqe e6urle e nllued ple.rrdsur rS eceuel
ecunu ozolqnp PS otnqoJl aJec eoJepqpJ nJluod eleolrnp;rd else es eountsoJuo3
',,lutnnc ep euri
lo^ Pl.u Pcep Ppe^ PS outtll ltc ]lnu ap Ule rpJl Jo^ arec tac ed 6ol lJ 'nrn eA 'otutl o nes
U
1c_und un tS letqc 'oceJ ton oc lol lue 0 r, eale ron pulc Jet 'leunurru nrpets un el ln6rsep
ebunfe lon lue op 001 el'JolunJcnl eure] epurulgd ro^ rue ep 06 elJet iesel6o.rd
PcuJ ocel leu lon lue op 08 op elsJl^ e1 'ereurn uud '.rolalcosut e tS lo;r1Sed e tolr.rgspd "jeune
'.to;tcedoc e 'JolunqJet e 'Jololeu.ltue e rJnleu teleJpnope eJnlcnJls uJncoJeo seleiuj r"
op e/ el elqv Pueos uJ lenl o|} PS PltJoul etqe 'rue ap 0/ e| puld leeJc ule ec 'Jep :euosop 'ue
allnur ep lluUul Llosecllqnd tue op 0g oJlgC 'rolrJrucnl etuJo; euosop e ep eelru;od
lnAe uie tue eseS ap elsJl el oCI" :eertsrlnpsep e6ul1e e ru1ued pleqpJls ol ps Erzeo[r1Jn
erec ed rs srncred e-el oiec ed eledelo arnlp^zep eu {esn)oH ,iie;n
;;b"r1uj
ed pleoSplsop os aJec 'eJeuorice;red ep seco.rd lueluocou un eo eue purnrJd "1"rnp
'
n n ui lq ns e;e1de.r1 es eiuelsrx a u!
I
I
I
ezeeztlolu s I

oJec - {esnlog - zeuodel Joleuosop rS ronet6 tnlnltnuoseeu csosolol

;n;duexo
'pJeotJolut rS pleouelxo eJnleu nc tnlnlstpe
1n6o;erp pcseesrlnpsop ps eleod rerurl e 'erernOr;suerl el puld ,psuolur earpJl-
'ulplctd l-oJec ed
;nlesred uJ'tunleu eoJrpJ] ulrd 'r-urdo] ou ps 'zaurqJ rnlnloprd
eeuouose 'pul.rrdse 'ln]le au ?s otnqeJl ErJnleu ep ueldo.rde eu tou eJes uJ
lnloj
eur6eulr uJ pltJotu
l-erec ed ;nco; tn;n;o6 uPpJoce ps lS eieleldns r-r-rrpu16el ps 'rruedoJno ,tou nrlued else
lueyodurt op lJc ua6eleiul 'ozoutt,lc tunlcrd elrrdrcur.rd pultunzoJ 'ErlstnoJ uI pulcoJl
'ttstue
rreru reu roc el rS riugs 'rie;o.rd el llcop elsespo os nu pseeleiul
leJ]se eeunticel-re6
';n;rqrzrneldur
e-eper ps lS euts ul eiuelsrxe ppur.rd.rns ps csesnel r3 'oep nc eountunuoc 'Etctlsil"u
rS pcrlsrye erieerc erlug erielar ereOns 1od e.rec ruolciJ 6ur1e o BJnllonutzae 'V
'leluezeldeJ n lnntloul
I

Inrp^ope ep ericunl uJ nps ;nleued urp 6lnc olunJcnl 'logse ,rS ,1u1lupd ed ep lS lec
urp JoltJnJcnl ioJnlnl eJnleu eerrpulO nc opunJlpd elec ,leunuty\ .t
1n.ro1crd o ut^tp
'oleltctptJon ep elrsdr; ,epede ,uueJls
luls oceJ
ol eJec ed e;tlnlcn; l1e1ueze.rdel tnlnnrlot! InJpnape nc ppJocuoc nu oJec r6lel pninluoc
pzeelctd lnlsFv 'eleltzoniltn elds lenpr^rput ln1sn6 uud
lezllelceJeo '1rnuSrqoe51 :7
e
preorJelxo eeresriplul epoJ eleod rs ereultuepul plpdec ,]uolodruo3 .lunleu
1n.ro1crd pulc
'tnlnutlqns eele6utle n.rlued e1der1 nlled osoltqels lzoutLlC

rur-rEns Suds 3-tvrN:iluo 3-l3rd3ul .ilxx

 XXIII. UNITATEA STILISTICA A COMPOZITIEI

Chiar dacd pe Picasso nu l-a interesat continuitatea stilisticd, observdm cd in

timpul fiecdrei perioade de crea{ie, lucrdrile lui au aceeagi facturd, acelagi univers de
forme, orientat coerent in direclia structurald propusd.
Dar cind vorbim in mod curent de unitate stilisticd, ne gindim la cele doud
elemente componente: universul de forme gi lumea ideilor pe care le exprimd.
Atunci cind o lucrare are un stil realist, iar artistul intervine cu elemente
expresioniste sau cubiste, unitatea lucrdrii se stricd, expresivitatea ei scade gi o datd cu
ea interesul privitorului. O asemenea lucrare o numim eclecticd, deci lipsita de stil,
Existd la mulfi artigti pasiunea colajului, dorinfa de a stringe in aceeagi suprafa{d
sau in acelagi spaliu, forme disparate, cdutind sd gocheze, sd atragd atenfia cu tot
dinadinsul , fdrd sd le integreze in imagine.
Pecetea stilisticd o imprimd mai ales unitatea, universului de forme, felul in care
este organizatd compozilional suprafafa sau sugerat spalial.
ln gravurile lui DUrer impresioneazd complexitatea compoziliei desfdguratd pe mai
multe planuri, cu perspective renascentiste, firesc integrate in imagine, cu personaje fie
nude, cu o anatomie perfect stapinita sau cu o vestimentafie care le fixeazd in
spectacolul epocii.
Majoritatea gravurilor cu o mare densitate de forme, puse in relafie cu oamenii,
animalele gi vegetalia, arhitectura gi peisajul formeazd un tot armonios, frumos
propor!ionat.
Chiar dacd nu toate personajele au expresivitatea cerutd de momentul dramatic
pe care-l trdiesc, ele rdmin doar prezenle corecte, neutre in imagine.
in dorinla sa de a adinci expresivitatea imaginii, DUrer simte nevoia sd inventeze
un alfabet al sdu, sd stabileascd un canon de propo(ii pentru formele anatomice, care ne
ajutd, aldturi de stilul desenului, sd recunoagtem, fdrd ezitdri, o lucrare realizatd de el.
DUrer imagineazd ornamente grafice de o inventitate gi o rigoare care vizeazd
perfecliu nea, absolutul.
Toate aceste elemente adunate alcdtuiesc ceea ce noi numim stilul DUrer.
Tot un stil inconfundabil are arta graficd a lui Goya.
Indiferent cd este vorba de desene sau de gravuri, intilnim o noud modalitate de a
organiza su prafata pri n contraste gocante, evocatoa re, neobignu ite.
La Goya, fiecare individ are un caracter precis conturat, care ne dezvdluie
intreaga biografie a personajului.
Existd in opera sa elemente expresioniste care dau forla gi accentueazd sensul
imaginii, in care tragicul gi grotescul trdiesc in dialog.
Artistul simte realitatea, evenimentele istorice gi le gdsegte echivalent metaforic.
lmaginile sale devin obsedante gi te urmdresc mereu dupd ce le-ai privit.
Majoritatea compoziliilor lui Goya se bazeazd pe un dialog de forme violent
contrastante.
Realitatea transformatd patrunde in imagine gi se impune cu autoritate.
Goya trdiegte evenimentele gi se spovedegte artistic.

64
 s9

'PUe ul
PleuosJod Pcolod o nes otnJPJ?c o 'r.!nJp un elnpc r6-e nllued 'epedel leu1 11c
olln o-s olnqaJl elec ed lstpe tnlPceg BaJlsoz urnop alez1reue ecrOololue e;rur$eurl
'Ptutxe[rJ
eleltntseldxa e; e6unle auutol op InsJenrun Jer 'Erseole euel pdnp leuorirzoduroc rS crls';'1s
Pzeouopro os rolsturoj eau.tnl pc ueoa;eiul retur; eorunl ul otJolplpc plseoce uto
'reurbeur lnoznu
csaipOoqurl eu oJec tut6euut 'euneoplol nllued 'ErutloJ ed pzeextl eu ossectd
'ro eoJotJcsap nu
tS erec5tul u1 riglrleal teun eoreJe6ns pulueosu1 pue plseoce ec e6e;eiu1
'aut6eut uJ clleqlPs erniuplzep os eruJol rS erurl 'rusrnrlducsop lnrolr4trd
op olelosJoculeN
crleuleJp Oolelp ]sace 'utuenoJ p.rg1 ,Jeued op unlpspJ]
e^olJc ulp PzeoxtJ lo ttuUul ole olelulne ugcSrru uud 'etJnJ no plunJ1uJ os orec alouJo;
pdrp o rcru nuosop nu oles olouosop 'e;nsued nc n.r6eu snl ut ;pirol n" e1"r.n]
'toptJoc e eleoeleiuJ ep
ltcnlpJls n;duexe un olso ,,soJoJol { oJol,,cuelo nps lnlcrc
'ossestd olqed Inctuecln^
'lnnrzo;dxe 'lncrOreue pue os 'oleulop riplr;rqrsues rolsoce
le sndo gnjoo e1
'plenod
o ut^ap rri;e n.rlued orec 'octLuopece elrricel oltn ps plnfe I p^teu eue el InsJncau

roun etunulu ut 'il.rrculpe pzeereons otrrnuol ,eue;d eia;e.rdns

'plerlsor-,lcro rS p1rpu16 Ounlepul'pleuryeJ also "o ";f:'iiJ5;t*t"""'
ectleuorc oaly el
'PJeOUOIUt eS ealeltleoJ
lrqrsues;edrq pulilrusue.rl eriecr;ruues op lecrpsul else crrte.r6 lnoseJl ,oeu q.eounl pleo]
ep Plnzp^e.l rs plnzp^ oleltleoJ o ops^ nu 'pzeojlsnlt nu ,e16e1senod
nu 1e el etutl
'lnsues
ezele6ns l-PS lc 'Palellleal eapal ps ornqorl nu Inuosop pc lndecud tue rS erieuel seleiul
ule 'uo e^olJc op pleurlcul.rosn ,PleluoztJo" alull o nc uesop un lnzp^ ruB oc pdnc
'rrurOeur tnlnsuos e rS rriplrnrseldxe
e prenod e6ee.r1u1 eunse ;Sg ge e1 erurl 'ouJJoJ op sJentun nou un pundur ps lrSne.r
e soy Ined 'pluoJooc oJtpul6 o nc rS unuroc urp plr6er oleltltqtsuos o nc terunN

PUeJOlqns nes
pluept^o elolelou pu1tr16eu rS pcrlopceue rS usrntleJlsnll u1 puin5e eeleluoler-u'tnlnotlstpe
euoz u1 eledo eileu1 rS-ps lr6ne.r ne tnl sloruJn ed sleu ne orec toc oJlutp
lulind
 xxrv. LAUDA mltul

,,Cu gind luminat, cdutdm mereu in formd frumuse{ea

sufletului nostru."

Oricit de indrdznete, de inspirate, de vizionare sint ideile unui creator, ele devin
operd de artd numai datoritd mdiestriei miinilor sale minunate.
EDUCAREA MilNll. Este un proces de perfeclionare farii sfTrgit, care ascunde un
efort continuu de sensibilizare a miinii pentru a o face capabilS sd concrelizeze in chip
desdvirgit tot ceea ce artistul igi imagineazd.
Prima treaptd este exerciliul zilnic timp de mai multe ore, fdcut consecvent fard
intrerupere.
Dacd pentru un violonist sau un pianist exerci{iile de digitalie sint obligatorii, ca
formd de incdlzire, gi pentru un adevdrat plastician incdlzirea inainte de lucru este
beneficd.
Traian Brddean este unul dintre marii artigti care obignuiegte s5-9i incdlzeascd
mina inainte de a incepe o lucrare. Timp de o jumdtate de ord el lasd mina sd zburde Tn
voie pe hirtie, fdrd o intenlie precisd, fdrd sd caute sd transforme traseele grafice,
rezultate din plimbarea penilei pe hirtie, in lucrdri propriu-zise de desen.
Acest joc, aparent gratuit, il ajutd pe artist sa-gi intre in mind, adicd sd atingd
nivelul normalitdtii sale artistice.
incdlzitd, mina devine ascultdtoare, supusd gi rdspunde foarte bine la toate
comenzile primite.

O viziune originald asupra miinii intilnim la Paul Val6ry. ,,Cum sd gdsegti o formuld
pentru acest aparat care, rind pe rind, lovegte gi binecuvinteazd, primegte 9i ddruiegte,
depune jurdmint, bate mdsura, citegte in cazul celui orb, vorbegte in cazul celui mut, se
intinde cdtre prieten, se impotrivegte adversarului, gi se face ciocan, clegte, alfabet... in
mod succesiv instrumentald 9i simbolicd, oratoricd, calculatoare, agent universal..."
Munca trudnicd, indirjitd, inspiratd, lasd urme in podul palmei, care sint amintirile
anilor nogtri scurgi, care au modelat mina gi in care putem citi truda dupd asprimea gi
bdtdturile din miinile sculptorilor, in permanent dialog cu lemnul gi cu piatra.
"Miinile au inscrise aptitudinile in conturul lor gi in desenul din palme: miini
delicate, experte in domeniul analizei, degetele lungite gi mobile ale celor depringi sd
gindeascd, miini profetice parcurse de fluizi, miini spirituale a cdror pasivitate in sine are
gra{ie gi stil, miini tandre. (...) Mina inseamnd acliune, ea APUCA, ea CREEAZA, iar
uneori s-ar spune ca GiNOE$TE", mdrturisegte Henri Focillon.
Profesorul meu - eminentul pictor-pedagog Catul Bogdan - imi spunea cd mina
are MEMORIE.
Toate exercitirle noastre dupd nud duc la memorizarea formelor anatomice dar gi
observafiile noastre zilnice se stocheazdin memoria vizuald, gi mai departe prin schife,
in memoria mTinii.
Artistul devine purtdtorul unei averi secrete singulare, 9i nimeni nu bdnuiegte asta.

66
 L9

'roleoJc InJPcoU e
Prelod eneols oll PS ornqorl ountice1.rod elds erielrdse r5.ro; epn.r] ,pileul
es oJec e| puld eloc op luaJoltput lep 'ee;rSJJ psop 6urle elec oltutlru eurind
iugg

',,oseotd rS enrlce tuqtrt neJo

leq6uy tnl oltuty.u
Frtltn ul '.loll-,lnJcn; eiuese nc sotuotr.rJe logse eloqeloc e rS eiieerc enutluoc e eztpue
n4ued
'eouinl rruos e nllued neJo lnl ollulJy\l 'uJeztr''al eriplpdrul uJ neouL,ltpo os puJc tcunle
]Jcop 'neesn0ur; os nu rs arnlels pnou o el euneoploluJ nesrn teq6uV rnl olrurJy\
'pzauoc pcil.u o ,soLUSoc nou un ,Erlep oJeceu op ,Elset
Ers
eo^e oJec ulp noJoull.u un 'Erulunl ep e.rp6lnq un neeuti gcred 'olo uJ
lulrupd ep elp6lnq
un neeuri puJc oJec lullll\.oletceds tutgu-r neJo Jep 'olrruos olru4r.u op plru4ut eteygdep
el 'or.uouolne rurJru nele '1urds ul otJncnq ep rs pcseelpqlpq piuuo;ns op rur1u neJo
leqouy_1n1 allulJl/! 'oloce a[ ps e;drugug os pcep 'uolrnud iiurino is
i.re16eru'ei rs
1ryn|
"o (..'; .eleuruese.r ,duri
15 neln6r;sueJl oJec 'pfeln ep r.rpspd neJe ole 'olrn]els neJcnl pulc rel
r$e;ece u1 'rS el.rploLl 'Plepolol oJocurs rS ecrurel 'eiieluelso prg; 'rS'ereolr[n;s ,"1"1on"p
,S
olsepou 'oseolcullnnc tS elelcstp 'ectuSed tS eseoueler.rd nele ;eqOuV tnl oltutlyl,, .;eq6uy
eqoroeqg rn;n.ro1d;ncs Jolruru.u e erelerd.relur pseouruJ o ooeJ pllcupg elrsen

'eeunriceped
eourle eleod 'eruepprls gser-rn o op lelqnp 'lerrdsur Inluelel reunu pc elsepenop
orec tnlnlslue e otrolct^ o elso plnlosqe ploc plseoce a6ur1e oJec prnler! euJy\
'glleul tetu eac Bloc el 'gzeaw5euit octJo pcel ps eleod
elec olnrruep
un ec oltlls os 'eleUeqll put;dep uJ PlsoJtuerrr es 1e 'rrcp6ulls ap rS ecruqel ue6uylsuoc
ep ledgcs 'JoleoJc un nllued otJncnq oJeuj o olse elleeun nc eleledooc uud glnuriqo
PpuJqz! aJecolJ 'PleJllcsop ne.r6 pse; os oJec es eurel oJe plnsuod ap eur.rpru oJecotJ
'ounlsuaulp pllulnue o ep
Plnsued o r15eu1dg1s ps r6unle rrirclexe elr$.rgseu ur.r6
'tnlnlstile a1unpu16
1rcr.re1 drqc
uJ cseul;depul rs oreolpllncse ut^op 'csoctlsoujop os ololleun ppnJl op tue pdnc '
'ilJnleu eiel u1 erie.rqln es eoeellul olil.usueJl ,oles ilutlu
tJ etoJpc e
elt6un;eld o ptlep ulp nes plnsued utp 'uoreJc urp ocel rnlnlsrue e plerrdsur ecuny\
(uo;1rco1 ';1) 'neleu pc4tpoul o rS ern es ernplpc
ollelleloc Elclunuoc eu61 'ectuSen ttueleud toun olozeq und es p1;eJun rS gulru
el1u1
 XXV. FERESTRELE CERULUI

,,Artistul, poetul gi creatorul de frumusete sint

destina,ti aceleeali fatalitali eroice, acliunea in libertate.
Aceastd libertate indrdgitd, aceastd zi de glorie, cu
riscuri neincetate, zilnice. in picioare gi in stare de
rdzboi a$a au fost <concepute gifdcute operele lor>t."
Fernand Leger

l.APRIVI _AVEDEA
O tulburatoare lucrare iniliaticd a scris doamna profesoard Adina Nanu intitulatd
,,Yezi?" Cartea este o caldtorie prin lumea artelor vizuale, prezentind modalitalile de
apropiere gi de inlelegere a artei grafice, a picturii gi a sculpturii, a artelor decorative, a
teatrului, filmului gi televiziunii.
Foarte mulli dintre cei care se apropie de artd gi o iubesc rdmin in stadiul de simpli
privitori, de contemplatori ai operei de artd.
Cultura vizuald ii ajutd pe acegti iubitori de frumos sd vadd, ,,le deschide mintile", ii
initiaza in tainele artei.
in aceeagi direclie se indreaptd gi efortul meu de a limpezi modul in :are se
realizeaza o compozilie plasticd expresivS.
Analizind principiile care stau la baza organizdrii suprafetei gi spatiului. aceastd
lucrare cautd sd lSrgeascd sfera de inlelegere, trecind din zona artelor plastice
decorative gi arhitecturii in zona artelor dinamice, a spectacolului.
Cautind sd limpezeascd sensul compoziliei, ca modalitatea esen{iala in structura
artelor vizuale, lucrarea prezintd o serie de imagini-exemplificdri, care prin expresivitatea
lor devin argumente in suslinerea tezei cd arta, dincolo de talent, cere gi o temeinicd
pregdtire profesionald, o cunoagtere intimd a limbajului artelor vizuale.

2. GAUTARILE
O neobositd stradanie. o sfTntd nemullumire il indeamnd pe adevdratul creator la
numeroase cdutdri gi incercdri oentru a ajunge la imaginea visatd, care sd exprime cit
mai convingdtor gindul sau
De cele mai multe ori inceputul e nesigur, ezitant.
Artistul cautd in mai multe direclii, e nehotdrit. Dintre numeroasele incercdri, din
tatondrile de zi cu zi, se ivegte pe neagteptate forma visatd.
Dar aceastd imagine este in stare de eboga, doar schitatd, fdrd consistenld gi
rea: culata plastic.
:,'-r aceasti idee clard, artistul se opregte asupra unei solulii.

3. ALEGEREA
Momentul alege' este deosebit de important pentru un creator. Acum are o bazd,
un suport pe care incepe sa construiascd, adicd sd compun5 0pera.

68
 69

ieoleltleor e6eleiug e op pctpe ,eapen e op

eeleltcedec ep 1e1n[e piuelenes.red rS Uo]e nc 'ppnr] nc eceJ es ee.ruedbii"p r"g
'stlstue ectltJole^ al e
ep 15 e1ncpl ele6 lirzoduloc olelrleer u1 uedocsop e op eye rS rep 'nrieds un nes pieleldns
o ntseldxe eztueblo e ep eelelrcedec reunu nu Erutueosul eunduroc e op
"lV
'olosnulnJJ
op locelceds ea;top le un outs uJ putnltlsuoc 'pcoJeq 'pleluorueuJo 'Erlectldruoc nes
g;durrs eU ps eleod erec Erujer rS npedsed nc erl ,peiloc rS picns nc ,uue; bp eleqOeq
oU
ap reop elruro.rpuu 'oleruErruJou erl plutzeld es pcr;el6 rs plnlcrd ',bp el,iplcn1
'sndxe ap ele6 olso eo 'Ell-teJ e1 puld ,plesocou gzned
o arnltlsuoc oJec pJlnou pweleld o 'npedsed un ep oJeole^ u1 psnd ,pletrJpJul
'ounl u1 eerrser n.rluad rrprcnl eerrlpoerd puureosul pdele
euriltri
v]uvtuvuNt '9

';ocelceds u! ocil.leutp ,o^tloe otuJoJ ,e;efeuosled

e.reo;en u1
eund e n.rlued piue6lle1ul nc ltsolo; ernqorl Inroceq 'eleleuosred nc rrirzoduroc oseororunu
el poltqo 'rolelceds erds ro eoJoprqcsop Pclpe ,*reueos eprii6o,, nJleol ul
eur6eur ap lnJolerodo ep nes uetctlseld ep plnzpn-ernqell
oJec Jep 'gleztue1to 1ce;.red eJnleu ,,pnel ed ound'
ElJnleu eueu uo ollnu oc
'ountlce utp oluotuoul allnu reu ppuudnc
gs eleod eritzodtuoc tcte 'sunfe op olso eulOeurr plnOurs o plnlcrd ,1 prg"l6 u1
'lelede ep ee.recStu.t
'S pul.uJol es
opun 'pleu!] erilzoduroc rS 'eeunrice el$eu.rod opun op Jocop utp euoz polpe ,eJnleJpecuJ
'lnJpec csoltqels ;nloleledo rS ;nlozr6e.r 'pllllqels pullJ er;elOouecs ,rullJ ul
VSUVUOVC'9

'ecrlse;d iluntztn ee1e1r1eur6r.ro ur.rd 'pulol rseeece

nc eledo elleleloc
ep pzeriueroJlp es e3 'e1e111eu161ro op glou o oJe eoJercnl ,]uole reu pll^ud
'lnlnlslUe
1npu16 ep erdo.rde os gs rS piuelsrsuoc Fqte ps edecug eeJeJcnl
';euorirzodruoc
Inlolsqss 'plernlcnJls eueqcs e1sesp6 0s plllnqzl leu eoc elueueA nrluad
v3uvlozt '?

'olo eJlutp etoun eldnse pcsee.rdo os ps

otnqaJl
InJOleoJc 15 runrier.ren op 'olueue^ ap ouos o e| erelseu nep rJplnpc elsoce rs reg '
 V

u o''rcvd 03 v:tlvil lVC tIU 3A

r

stsruvHS'tooty| Nto ildold

vHS0goH
 UTAMARO
VE RTI CALITATEA PARAVAN U LU I,
PERSONAJULUT $t SCR|SULUt
 EL

yzrut N! yrvunSYgs:o
Itttcvtrul irl EnndvrtgvN o

xnt^Vg Nto vtuSstdvr

iruseurueLE croplrroRrLoR iru ptnrnA Ar Epocn GorcE:
1, 2 CATEDRALA DIN STRASBOURG
3 BISERICA DIN FREIBURG . BRISGAU
4 CATEDRALA DIN ULM
5 PODUL LUI CAROL DIN PRAGA
5 BISERICA SF. BARBARA DIN BOEMIA

coMPozrTil RTGUROASE DE ORTZONTALE,

VERTICALE, OBLTCE 9t CURBE

EXpRESIvTTATEA puaslcA A sEMNELoR

74
 ct

3Lv!tvtrvds 30 ltrsScns n9
lctrao 'StvolLu3n 'f ''lvrNoztuo
Nto rvr-lnzfu
c[,rtltu 'ntlvi{nz3u N3s30 Nn
33'ry ''rnvd

\\
(\;
-\---'- \
--W
{'ffi-
 tl ,.

PAUL KLEE

UN DESEN RIGUROS REALIZAT CU OBLICE ASCENDENTE,

DESCENDENTE, ORIZONTALE 9l CURBE.
SU GEREAZA VAIU NI REA APEI

76
 LL

YCllilvNla vrNrc N333l0 :luvrNSluo o vbllludblll rNVNlt loo lnlHsNn

vrvu I t''l I H o3 yoturstttlst =lilzodtntoe
'1d=HC lH C N n Nl Y''lVSlrH:ln o n3 3]vrNozluo lsNn vlulNlllN!

NVIUCNOTII
ION TRUICA SEMN VERTICAL I

78
 6L

ll ]vStlufn NU\t3s vSrnul Not

ION TRUICA SEMN VERTICAL

80
 I8

I :lUVSVd vilnur Not

ION TRUICA PASARE II
 €8

3tur3Wtsv NtitSs YCrnur Nor

f,Flryl Fl'' ll*l llll ll lll!

ION TRUICA
SEMN ORIZONTAL I
SEMN ORIZONTAL II

84
 s8

r Y]VINOZHO titzod lto3 YCrnur Nol

=t
ION TRUICA COMPOZITIE
t
ORIZONTALA II
 L8

uorYtnstv3 ld ilitcu3x3
33HVU9 33S\rUt 3d 3rN30t33V - ySItNn INSonIS

-5 -

-
-
ION TRUICA PIRAMIDA V

88
 68

lnx tvStrESA NtriSS YSrnur Not

ION TRUICA SEMN SIMETRIC

90
 T6

XlVClI,IVUId vcrnul Not

ION TRUICA POARTA

92
 E6

YZf NOONO'r stilzodt{03 - NVtuoNol,u uftd

5*gJ Lg
NUMELE LUI MUHAMMAD

NUMELE LUIALAH iru SCNICNC XUTICA

 s6

3lHr.3lit039 cHny

Htzv^ qnl,{Hvtu tnl tl3wnN

LIVIU STOICOVICIU - PENTAGONALA
 L6

''lnNo9vxSH - ntctnoctols nt^t''t

DURER NOD I

98
 66

il ooN usuno

a*
DURER NOD lll
TOI
DURER

102
€0I
 -:l:*
r r r

tlt
+-.

t
h*

trt*
lr*

It;,

ION TRUICA

ZBOR I
PULVERIZAREA FORMELOR
I
GRAFICE

104
 s0I

lt uogz
vctnul Not

!t

il

I
lll
!ff
;l;
n
Qxa

dar t
 F'F

Ft*

IF F

tI l!
;;

I-:
lrl

lll
;;
rI
r

ION TRUICA

zBoR lll
 LAI

nt uogz

vctnur Not

lllr
n:

*lI

r*

ltril {,

II

nFr
 F Jf
J T
F
r ,-
IF J
llt rp
Irp
r-F
lr

T
rts

t I
IF ll:
r: I
I

ION TRUICA

ZBOR V

108
 60I

,,vruvuooJ.stuHc" 6ogoa Nvt'ltsvn

 FS'
:1t,
li.'r:"

pectruA iru scrueRE KUFIcA

110
 III

Y3llso VHnl3nUlS YsrnHr NOt

I
 ;rxgg&*
1r3i NS.,
\

REMBRANDT

,DAV|D iru nUCACIUNE"

OBLICELE DESCENDENTE SINT ECHILIBRATE
DE LINII CURBE
*
ATMOSFERA SACRA, ELEVATA

tl2
 gII

olsH3y{ MltS 3
YUgtIn N!'lOO'lnN\nd Nl "':|UVOU8UO
vNtr,rnt 3uv3 rsnir tn't vunctj 3d
rnuv3oj=rsiruua
fuv yrNsoN3OSV VSUVTNStUO
JSnVJ]nuol300"
IONVU8I,ISU
 UTAMARO

TRASEE DE CURBE 9I CONTRAGURBE AMPLE

o INSPIRATA COUPUNERE A PETELOR DE NEGRU
tl4
 9II

sUtsnsYud
':tuvc:tN n''lv '3u30 Ntrs30
uo'iluntHcNn''l nlcSJ3 nulN=td n]dnfxf
(uorreuo vroevuva)
,,llguo"
'r:t9f nug

I
 I r rt. ,//:, ,-'/ / ,)r', , .

GOYA
CAPRICII:
DRAMATISMUL IMAGINII PRIN CONTRASTUL
FORMELOR iN ALB $l NEGRU

116
 LU

,,uo-iluo-IJ v3u:tgtSnNts" vtuSs- 'lyn€vx vtltvuo 30 yNf cs o-urNl

oungvstHOty oHSoy tS totHo vr.oor - ouvntvrn

-/A
lrt ! t--I \.
| I::^ .''
s
J

-<,

I
J.
-#-
-6 s
E} c!\
t-/
-i'lri'L
i 9-
I
)

(t? \8"
'o l/,

+ dB
.3?
t
rrY
.1,
 liL
l/fL
l-
vt
r4>
-+P
\5*ry'
g
ir
rit
'(a )vl
+ I

ir\
--4';.{4.)
.=:' ?t# ..... ..

UTAMARO ,,DOUA FEMEI I.iI,ICA APA"

118
 6IT

snswvs ts SlotHUo HfISH ON3H3

ad & &.ai
g :.' *
'* + x ,l g jit
..,,8, ,i
Y, ts:rr: i*[ ",.
rpla:]€ ft il; f"gi ii
?r=E #r};- {r1F\j:{
:,.S{er Er Eb.:i:
-*qnqn S,,t €i xf _s,:r

ilrvuotlvc zr ts tINV'rd zt - t3M nsH

-/'.*,/
- S*Atr oRHTDEE 9t BAMBUS

tza
 tzt

,,lntnuvd v:t'tvn" cNil,\t-9Nnt nHc

-:-=''r:f
-
*:t -_-:1
-1-e
Ga\r

k !| \ 7l +r"$t
€
cx+ g1
:--?
K
T
fit/ *1 qi
Eryt

Y [^*

ffi ("._8
t;

t
ut \d q
\
,\

v 3a
6 at
>

q#
\v
*

&t,
"((

{
a7 r( i.
?tIt >a &l 7 4\ ?t , (
\ 3

ffi;
L,

# 7ir e{ {%t
+N, f l'r.c
rs?
'i'

{',^t yyw
-r
tb
t.1.;i,.';.i,,

"
.l :{l$
-lbZ^ -,/r
,i -Tf;,.t*.l$;;*
 i,
4 "H
fi{b {

rd
frt F rrt A
W
,{**

w_ K
/t{ d
atii:ijr
,/ >

&,, ry
{
'Fl
i1

W 5(^ /
)Y{, ',;'i 1irfri

wEN CHENG-MrNG - POEME $t COLOFONTU

pENTRU .,RETRAGEREA vERn iru cnixcul DE Esr"

t22
 ETt

,,uo-l3fcilHUo'lnNontAVd Ntc vSutNnulNt"

v''l vivltud nulNsd
SIVNROV f NL^I=S ]C IHC]U]d - IHS.OVHS OH

rA.,
,.-'
- t t
/ -.-,1
t, -VJ
t-J
t./

'- /.
;.
,J

'l

,.o i
. \_./ {

t.

:r

"l
'i--'"{
A f li'-'-l
 iet}:qi.1-v":tw{ }::1 ilj F::i
tt:,
'.. ;:,
;\
3',1
--l
al
ol
:li
::l

!'Lq
$ ls
t-5

fr ffi
I

':4&
M iKl';+ I

I I r:fil
I

&t
g----l h&\i\&"ftn
_-J__] '- v - '
- - ' -_

4 lrl,{l EfR€
n1 r"a,h r?rif,#!fi
trF f\l __t
,)I I

HI
_*l

SCRIERE RUNNING STANDARD

124
 97,t

''uN:rd tc yunry,sWr o-urNto rilucs

rnhln'lo^ v'r StrvursnT - tvsnyoH
 HOKUSAI - ILUSTRATIE LAVOLUMUL
scHrTE DINTR€ rnnsArunA oe pENEL

126
 LZt

r:rNf d r0 YUnrYsYHl O-HINtO SIIHCS

rnLrdntc^ vt 3t.I\rHISn'l - lvsnyoH

--
*""..- "E- \
\.
--'-..>.
AURELIA MATEI ,,CUIBURI''

128
 6Zr

,,trnl tn'I=ttNnn ltv tufoSn 3q 00t,,

lnlltn]on \n ilivursn]t - tvsnxoH
HOKUSAI
TLUSTRATil
LA VOLUMUL
,,MICA MANGWA''

130
 IgI

,,trnj tn'l:tlNnlil 3'lv lu3oln lo 001,,

rnfln'lo^ \n stivursn'lt - tvsnyoH
 ''.v
^c

il$:, .' : 'r ;.

*L&F.l 'j rr; ",

:,::':::,|}Y m
\L
\

HOKUSAI _ VALUL - DIN CELE 36 DE VEDERIALE MUNTELUI FUJI

132
 ggI

YNnrunJ N! trnl 3'rSrNnhl rvsnyoH

t^
v.
r4
Lf
1t
 )

-- ->--

-5
_<i;-

HOKUSAI - COCORI, DIN CELE 36 DE VEDERI ALE MUNTELUI FUJI

134
 9gr

lnlu oNlcfur vsuvs rvsnyoH

I
I

ll l,r I
I l'i,"
t!
ii
'l
,-!]
lt *'
ii +"
ti .:
il!J
Lg.1
HOKUSAT - MLA$T|NA- DtN CELE 36 DE VEDERTALE MUNTELUT FUJ|

136
 LEI

coJ tnNn 'lnHnt N! srvNOSU3d - tvsnyoH

ffi
/1; I
a

fi-*1
 :

+sl
,+$-l

;,r
ii-'7,
4 '/:t' I i
LFr1*,

HOKUSAI - CADEREA DE APA BAKU.FU, DIN CADERI DE APA CELEBRE

138
 6gI

'Inood oNJcsur tNf WVO rvsnyoH

tf 1x
ri$tl
IE
14H
l fi'
lq,,
I
lsgJ
 ---;ft1

hl'ih,'

poDUL PE RIUL Ko"IU. din PRTVELT$TT DE PE PODURI CELEBRE

140
 TVT

vNnrunl N!:tuvtu fd t3uv8 vnoo - tvsnxoH

lE /p{/ra

t
$
v
<r'
!-
 \ ,'\)

HoKUSAI - coLIBA PC STINCA - DIN CELE 36 DE VEDERIALE MUNTELUI FUJI

 E?I

,,3u93-r3c lsvoHnuJ 3svS" vluf s

o10wr!'tot Nto vNtHoAoI - OUVHVIn

I
 I -^b..
/i,*
J ..
{).x
& T

&H -l,
ut

&" li
/3

UTAMARO KARA.UTA DIN CASA TYOJI-YA

 9f,T

VNVZsIUNC OUVlflVIN

1,4
a l\
\

&
b
I

#M
 ttr -d 6t

€! d;r
,.
t* \Jf,,.Y
'*i*s 1&.

t{ !.

--.4
#
'i

*{

SCRI ERE AN DALUZA MAGHRIBI

t46
 LVt

tsvts! nc f rgvuoc o yzv:tu39ns yctJVUc v3HVrN]Z3Ud3U

,,tutnsN! 3Ntat NJ n3zlNWnO :tIS3 VIS3CV,,
. :t3ts3udx:t v luoslucs v 3tJ3 N! V3UVIf d3U

I
VARIATIUNI iN SCRIERE KUFICA

148
 6Vt

YCTVHUV YCHny fu3tucs

I
-t

-\.
,l
----.1:.I

t ,/\
\ l_\-J- \
i'L--// \-
I-. ----.-\,-i
\Yl

1'.
\
-\( LI

J\ r
\ \

7a/i
fr
,,F-
\,^

ltt't I
)'.
l:// \"
#

'4F\ 1".,
' k--v+\

uh !j*
 SCRIERE CHIKESTE
REPETITIA RlrMlcA n uHut sEMN
 ISI

IUYSYd IsNN VHUOJ N! SIUSSN! HV.IVI,IISIS

i
 7
BISMALAH REGASIT INTR-O SCRIERE
AFGANA DIN SEC. XVIII

ts2
 gsr

runsvstN onNHVn HVs 30 ol'lvr N! slucs n]'I

,\ -J.

TAUS

ts4
ssr

s nvl
 l

b'r.
a.{\
,o)\
.7:6
1^.'

SCRiERE DIWANI - CALIGRAFIE DE MUHAMMAD'IZZAT KARKUK

156
 L9t

1v1/u3y 13 UAtg
SIVHUV CIJNY

Q
$ I ;l tt'F q (7

r ct f rr=

:7 Cn:-l qE
I

rl r:? Dr
r.l rrE?t= !r F
 itttr.;tU uip't,-tfLa} itt:t

f,.1hrprgc,"+zUi,f*

r!t--:---s?r&-'

coMPozrTrE iN scRrERE NASKT

158
 6Sr

VIVId V""I u3thlnvc

\-.

fli,'.p )

;'"a'
 t
(r)
\
\

PAUL KLEE DESEN

160
 I9I

l loo :t"rfuvtAt 3='1y -rnvd

-l*ri'..
..ri.-l,i'1..
.
, '
t' ' 'ltt'; 't
. 4...
' tr- t
.
l

I
!

l
i-;r:i
I

;l
I

l
r
PAUL KLEE - DESENE

162
 t9r

,,'lnIsf c" UVZVy 3'IISVN

 %e

GOYA PENTRU CA ERA LIBERALA

164
 s9I

ncNvrs vtuvHvz - ,,itncsfo" v-l

=tivursnl irvrs Nol
DURER - irtAlTnREA
, LA cER A sF. MAcDALENA

t66
 L9t

Vl'tO3 NV]3lf'l USUNO

 W^
lsF
lfrv
Ib
1,3
I vr.
\ W
4- \
4l
i
ry
*
4
tl
"O.;\-
itrcJ

/A\
rhrh

UTAMARO - FLORILE DIN CASA MATSUBA (fragment)

168
 69r

ilivursn''il - vcNoto nuilt/rtnc

TI..,IG[.{RA _ SEMNATURA SULTANULUI OTOMAN
MAHMUD KHAN II

t70
 vt

I tllrlu vf iSsnw nul

=ilJVUCl'lVC V YCI
NlUd YNUSOOIIII VIUV nO UOIYttVtttf SV - lgnONVO'-lV 30 SIUCSNVUI IXSI

l<r-

\)

-Srt

0
SEMNATURA iN SCRIERE SUMBULI
A LUI ARIF HIKMAT

172
ctjny tun€vstN Nt vzvul
DURER _ APOSTOLUL FILIP

174
 9LT

ll NVt ll=''lnS In]nNVl''lnS VTTJVUCONOhI

 GOYA

..souNUL RAT|UNil NA$TE MON$TR|"

PERSONAJUL STTUAT PE b DIRECTiE OBLICi DESCENDENTA
ATMosFERA N ELIN tgrrrbnne olronlrA
FoRMEt pAsAnlloR DtN pLANUL Dot

176
 LLI

f ct']so il133uto uoNn ilutNluNl lnrvfinzfu

HOllUntH0Nn 'lnI3:Hf
Irt{ SIIVIfiIVUO'f N n lstl'SUVCSInt

,, I nt n to8efu 3t3ulsvz30 "

VAOO
 a :."r"*s;
ffi

. . .;,

2'. w;:'r- ,,1,,';:,

GOYA - ,.COLOSUL CARE DOARME''

GTGANT|C 9r MTNTATURAL

178
 6Lt

:
a

VHIU NVSSVH IVH 30 HIN]NHI N! ]OIISI'IIIS IIIICUSX3

 F ---=--r
( / _J
Ir - ./-.-
Vl-.
'-;-'lv'-

MARCEL CHIRNOAGA
POVESTEA DE DRAGOSTE 9I MOARTE A STEGARULUI CHRISTOPH RILKE
de RAINER MARIA RILKE
 I8I

INUdVfOVSUVOUO_VAOC
 '
,i:
t'
.r',

'\'
,''.}*f !4?/.-f.
tia* L_!
, "i, .t|;1r.!3A ( f .

t
1.",
,i. 1, ;il
h

\"=
k\\--'r-{
^
\\
t
NN
il

*..^.:.: e*."\\S.;'L

MARCEL CHIRNOAGA ciclul,,MlTU L LABIRINTULUI"

182
 €8I

,,1n-InINlulEV-l -lnlll l" lnlctc

vovoNurHS l3CUVt\t

lt 1

'/, '//
it
GOYA COLOSUL

184
 98I

ilH rs-naNluonso Nunrvs - v o0

 l;1.-' ,: ,,'

l;.Y..

/i-:\j
., .:h$

MARCEL CHIRNOAGA ,,OPTIMISM''

186
 L8I

:rrvlrunSsgo NI l3ilt=tJ - VAOC

 riiji.
..*i:''o:r..
ll',..1 ':.

MARCEL CHIRNOAGA ,,INFERNUL'" DANTE ALIGHIERI

188
 68r

INf I,IIIIN]S INNN VlWOIVNV ncsvurvd sogvuo

190
 T6I

" lVl'tVCO'tlJ - nCS:tUIttltnO V|CUI/I

/f --ry,'-Tf v"'t'.cy 3 l'*oz't ,r-7-ay, L,/ e€, -p22,ry-,/ /'2

HIRCIA DUMITRESCU - FILOCALIA II

192
 €6r

NJ rNJUunNottrl VAOC
=ricnursNoc
DURER - SF. IOACHIM REFUZAT DE MARII PREOTI
PERSPECTTVA ARCELOR gt BOLTTLOR '

194
 s6r

runNV-rd Ynoo :td ftJzodtltoc

u3c v] NVO| 3S VfUVCUn - U3UnO
DURER - IMNUL CELOR CHEMATI TN CER

196
 L6I

cs3u3c'ctl/usoc'nulsitu:il
_ :3UIS|93U tSUr Nl3titzodl,ltoC
, rircaa vEsvS v-sc tr-rrc iJurotHcsf o - uluna
 'l
l
+.

"j_ z^ffi,
ffi,I{ry=
oUReR - ,,vtATA FEctoAREt". 1NALTAREA
*
compozllte tv
iru oouA REctsrRe, sltvtEtrucA
ASCENSIONALA, SACRA, ECHILIBRATA

198
 66I

rn'rnsvuo v:truvc Nto vNtcvd - 3:t-lx tnvd

r'

, ri:
,t-,
:. t.
tt
l+
,{ 'it
,lS
. ta. t,t
,ft
ft .i
'r,
lw
"' .r$'1,,;
'
i
i
,i:",,.,
rl
/t:' il ,tO
.,.
. rl .'''\
.:ol
i, 'i
H
""-, . :-l li
'
- PAGTNA tN TA'LrQ DE gAH MAHMUD N|SABUR|
- BISMALAH iN SCRIERE TA'LIQ

200
 r0z

ZIJVH le NVUIIHIn lo
:lllvu0tlvc

I 'fur
r(

rn
A
t
I
r'
rrtr1
1 ^\)

i,J
t a
a
tl
 , /
I
A

'(
.
rl
'\ )v
;
d
v
a
$
)
,

TEXT iN TRCI SCRIERI: THULUTH, TA'LIQ $I CHIKESTE

202
r EOz

Yl,UOUCllOd lglUH9vl/ll 3U=llUCS ,

fn@tie
fnd"Wil q
-e

w'
tpq
HfiH'r
'Fr+ gt
Yr w{fi
# .-4./l-
,4
laffr--lr-/.

/t
fre:ffii,ilfi
i
:('.8-
dtr*w
Wfrr-fi$C
fr6rwAw,1#',W
Wf
'o/l ,-, (l:

@qi $

(E^
:,*,&
fl
7
Gr
7/
scRrERE NAsKr $r rALte cu MonvE DEcoRATtvE DE incent
r 902

rgluHevw Su3tucs fo ntdt,ltSxt Nn

TQ;ruffi
Ai-'rt-ffi{.J/F

rei o
aa

7./, ':Fo
;ru
,

{f,' T-
t or

GN
DAUHTER - iru caleRn DE TABLoURI

206
 LOT,

NH.NVI ONVM INl 'INJVIId=I

 €N

SECVENTE CALIGRAFICE
DIN FILMUL
REALIZATORULUI TURC
DE ANIMATIE
AMENTU eeulst
 607

stv'lf gvu l - ,,tSnucvlNvd ts vnINVcuVC',

ncssNVc ICtCf N]s
 Fljl

.WH
ts;*5ri

-]N
FORMULE LITURGICE COMPUSE FORME CILINDRICE

210
 TT7,

vznlvoNV 3uf tucs

Ip#il*#, H$
:6;ft-ffi
;N,€ft,1dffiffi{Jyry
lffifd;Gi

tffi effi*€tStor'*+{r;
ryxffirHffi,
froffr}Gr:lWq'r-.fr#{q#
.A

.=if: t'thfi=nlfil f#l

i=fi tll
3 W dR €,#r.ff''
ffittfanlnf#ii' '#if ?

Uqri
fifr *l rrXr;C; 1(,*t {.'
n s,
if';h;#
Tj$tt"
; - i1r Z,',
l0f-fl
-o t,
r lsT-lo',W',Y
t!-'l T' W r t,ffi1
Nid ,fi
$ir; ;p,rt,T
+frW gyffiy=c;W:qE%(
/-71 r

i1'd;,;X,5+y,ffia#W,[ff+
SCRIERE DE ORIGINE PERSANA

212
 Etz

(lueuEe;;)
lNVHgl'lVI OIfVU\l ln0gv lO Ol'l,VI =lUllUCS

(
t

)l'tI
ilI
) jll,
*. .l
t.:

,[
II
 t
i
\,t
1
1\
t\ )
t

t+H tr}Jt r*jJ

T;\ ?\a'r,41ff
ffi
*r:i\ .'
J .

u
ut
\l -#t \
") \)/

: 'lJ
\ I, ll
*"-F I
-+-\\ I /:
II

coMPozrte t
iru TA'Lte

214
 sr7

f NlCUVl,\l fd IXSI 30 fU:lNndVIXnl

uvl,[ot'ltrs N! 3tJvu9tlvc

rtfl
sr? rf;tg"f.g a,,t6rvr.@ qgq p

oo**rffi
Jfr'd,g,tl,q' t

W,ft'#rqrft

J-
B*..q.. tffiifc
€.€:':

?*%',4,t
lf}r:
osa /.
6m ffi
r. o/
tt't6l 'ry;eli ,t!-iiur-'at
{,,p.y.J?n,:
9,, st 'z

!
Z o! t,i,
AH':4t;14 ?"1! ,
{,ZfU3; jll

t#ryi11fr17 'lti .,efui

,HtSzWt 4"|t+,fS",a
<rkt&*ffnt<Eej
. \ ,7,2, ./
t/ L .-z/-/lrz ---7/,r, 'r(.

lt ,,./rr:, -zol,
JJiLVh;,F

SCRIERE DIN ARABIA DE NORD

216
 LtT,

!
ot JvH s ovr,I utvH n t,[ ] nlvuc t'tvc lo n tit cu :tx3
 {,

I
\
\\
tt
t'
I

\l

\
L-
_,^. \\
4

MIHAI PAMFIL ,,PERSONAJE''

218
 6rz

sNfSfC - 331y fnvd

DAUMTER - DON QUTJOTE gt SANCHO
PE DRUMUL NEOBOSITELOR CAUTARI

220
 IL I VXqNY

89 / INTNdEJ E'ISUJSITUEd 'AXX

99 / rrNrlr r vcnvT 'Arxx
v9 VEJVJTNn 'IIXX
I rgJrrzodwoJ v YJIISI-IIJS
T9 / I^UTTINS iruds E'IYJNIII}{O AJdi[UI 'ilXX
09 I yzENrHJ WnJJrd Is VrdWCrTVS NI rn'rn'ro0 YErrgrnd 'rXX
8S / VENICVru IS ]NSruJS 'XX
99 / ENrDVr rr NJ }{OTEI^I}IOJ VJTWVNIC 'XrX
Z9 I -IYHNJVINIW IS JIJNVCIC 'IIIAX
8' / IINICVhU'INUSJS\'UYJ IS VruIEWOEC 'IIAX
gv r rswtzodwoc vixEsE -'roJStruJNoJ 'rAX
vv r yrYrvJil vErunrivuvtt 'AX
ZV I TEtrANN VIDUNJVI^I\ilUO 'AIX
O' / EJNYNIWO( UOTEI^I}IOJ YENNISIUd 'IIIX
6t / sNrcvwl NJ E-IRIIOIHJSEC 'IIX
gE I strrzodr loS NJ uo'rgl IuoJ vTuvJNEIuo 'IX
t€ / -r{or vriv:rsrNr\lgs rS uorsr^{uog vliuodoud 'x
I E / ENICVWI NJ UO'IEI IUOJ VETVTITIS\/IS
'XI
6z / EflunJvuJNof rS ssunr rrN-I nr uitzodl^roJ 'IIrn
9Z / UO-IIUNIHCNN TNJJEdE 'IIA
IT, I 1-IqJITTIO 'IA
6r I E-ryrivas rS alrgvuc E-riruJgrursv 'A
9I / UO]ENftIOd VZENEC 'AI
II i V-IYJIJUEA 'III
8 ,' VTVINOZIUO 'il
s I rltrrzodwoJ vittvtuoanu 'r

I IZOdIAIOJ VJ,UY

VJINUI NOI