Curentul Electric Clasa A X A PDF

, gfzrlldv'rlrlrela Inlnluarn) alapaJfl .
?)Irtcale ea.ratnd 13 zy8.raug o

aJIJIJOIa JolaJeol".reuaE 13 .rola.reolslzal ea.rudn.rg r
JJortrlrrlx InI alawaroel'urqo ;n1 apEal e
' )IJlJaIa Inluern) r
nnulluor lnlnlua-rnf
raJrz!llln
gt ealarnpoJd
Conductorul metalic dinfigura 2'1 este conectat in-
tre doud sfere metalice, incdrcate la potentiale electrice
diferite (Vn>Vr), Sub acliunea cdmpului electric, peste
migcarea iezoidonatd a sarcinilor electrice libere din
conductor (electroni), se suprapune o migcare ordonati,
pe direcfia cAmPului (figura 2.2)' ra 2.1. Conductoare
la poten;iale diferite
in timpul miqcdrii, electronii se ciocnesc cu ionii
din nodurile relelei cristaline' aceste interacfiuni fiind
echivalente unor forle rezistente pentru componenta
ordonatd a migc[rii.
p,x
Aplicarea c8mpului electric determini cre$terea
vitezei componentei ordonate a migcdrii electronilor;
aceasta provoacd cre$terea forlelor rezistente' ln cazul
in care camput electric este constant, se evolueazd rapid
spre o stare in care rezultanta forlelor care aclioneazd
uruptu electronilor este nu15, iar viteza componentei
ordonate a miscdrii este constanta.
90 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

r!4)ap ptuarnS'I'z
'IJaqII lluo{cele - eplatu ul qr
:rruor - eprqcrl ul .$
illuoJlcole rS uuor - eze? u1 +
:g lod'rnlnryetu uJn1eu op
Jlcolo Fluamr gzeerluoJ eJecSrru JoJpc B pcl4cele puroJes ap rrJolgund
(tadwo) v = (t) Q'z)
:olse prnsgw sp Iliplpn edencg
rs u! Pplue*nouT'*:':" u:l:n
:*'*- "'""#:.;iiffi rJ::i:.,:"J:,..
tv
I 0'z)
6=
gtretrodsuurl pcrJlcelo gulcJes op Inlrqoq 'rSelecu else 'rn1ruo1cnpuoc s pl€sJa^su?r1
eunrfces o-rluud'apEe durq op el€^Jelut u3 llelrodsueJl ruoJlcele ep N InJpurnu
'dtur1 ug glu?lsuoc elsa rolcnpuoc mun aleladzc orlurp leriuelod ap ufuaregrp pceq
',f
'atow lotu alolrsualut nc luoJnc un ep
snpord else (uirpuoc rSealace ug '11ncrrc ep ermrirod rSeeece ad) sua1ur tpu tceJe un
'(rnprolcnpuoc BJnlBu ep epurdap lcaJa rnlsoc? eerecnpord) cnurqc FlceJe +
:(€unseplolu! ecnpord es) cqeu8eur FtrcoJe e.
:(Bun€oplolul acnpord es) cuuel InlceJe ,.;l
:elceJe eleJ€olguun ecnpord eleod lnclc rm-r1urrd crJlcele rnlnluoJnc eeJeceJJ
l:;t ":i
'a1es eleledec
aJluJ runrsuol reun eiuelsrxe etrso Jolrnpuoc un-rluud crJlcele rnlnluaJnc ezleJ
Iruuo,no 'pzearnu.os oreJs Enop erec erlurp 1e{ue1od ep eiuereg* Jl1l'1|t:T;[
ep el€^Jelur ug {elrodsuerl ruoJlcele ep Irupumu rS g1epo1o1 as-npugroScur 'opecs ee1
-sacs eJlurp leduelod ep eiuaregrp'aregs gnop eleo allul JolruoJlcele eareseldop uu4
'() u,-01 'g\=a)Pretruotuola sulcres olso
"l
irolcnpuoc uud 7y druq op Fle^relu uI ceJl ec ruo4cele ep Inrpunu else N eJsJ uI
I
("1-
"l)aN-=7
:clusoeru Irucnl pzesnlceJe crJloele pdurgc 'rolcnpuoc urrd rolruorlcela e '1enre1ur
lseos ul 'eereseldep nJtued 'lmcs alJBoJ tV du4 op leruelur rm rugJeprsuoc gS
Indiferent de tipul purtdtorilor mobili de sarcin6,
curentul electric are sensul intensitilii cdmpului
electric, adicd sensul sc6derii potenlialului.
in functrie de dependen(a de timp a intensitdfii

V^ >Vt
curentului (figura 2.4), se folosesc urmdtoarele
denumiri: Figura 2.3. Sensul curentului
- sensul curentului rdmdne tot
timpul acelagi;
- sensul curentului se lnver-
seazi periodic.
Chiar dacd sensul unui curent nu se modifici,
intensitatea poate fi variabild.
Din rela{ia (2.1) rezultd ecuafia unitdtii de m6-
surd pentru sarcina electricd:
(2.3) (0) =(r)'\,) = t's=c (coutomb)
conductor, in
I C este sarcina electrici transportatd printr-o secfiune transversald a unui
c6rui intensitate este de I A.
ii^p Ai secund6, de un curent electric constant, a
"
in figura 2.5 este reprezentatd dependenfa de
timp a intensitSlii unui curent continuu constant'
intr-un interval de timp At prin conductor trece sar-
cina electricd:
Q=I'L't
Se poate observa din figurd cd aria haquratl repre-
zintd tocmai sarcina electrici P. Figura 2.5. Intensitate
infigura 2.6 este reprezentatd dependenfa
de timp a intensitalii unui curent continuu.
fuatd ca aria haquratd reprezintd sarcina
electricd transportat6 de curentul elec-
tric in intervalul A/;
Gdsegte expresia sarcinii transportate
pentru aceasta dependenfa a intensitalii.
+
t2
92 2. Producerea Si utilizareq curentului continuu

g6 )upaP lnlua"mc '['z
tarleuuedure
n-4ued
'eJ?w ArlBIsJ Ecluusl oli;eul plutzeJd drl lsace
Fnloqruls'g'7 ern81g
ep oJeluounrsul 'roluclpul InlnJE gslursu€a 1$ ptecgrldure
c[JJiai
t
I
olsa BeJ€lelIC '€Inlsece BJJelelIp 'Jtuuol 1ce3e uud 'ecnpord
',,,\ rSrolcnpuoc:g un-rluud aoar lelns?u ap InluemJ 'culcelo
rnlrlluemf, Ie clturel InlnlceJe ezeq ad ezueuoticung
rJuual lnrlaruroduY'7
clrouoD*orc""
'lemspu ap lruuomJ ep ee rS psrncred'rag ep
JE zeru Inun In-mf uI o:e.rnSq;u1
o ep llncop! else lueueuued 1nl
-eu8eyrl' c r-rlca rnprleuuodue € gltr€u€A o els g
leolau8e ur
c14ca1eo1au6.- cAou8uurore; lnrlaruradruY'g
[J 'tosatpal un 'n-rp?c-€ulqoq no elJes u1'tatlnc
ernspru eelnd
Jruouolu ul oJnpo1ul os 'All€tuollu lueJnc ul tS
cluoJlcolo ?msPtu e ruluod 'leuolsJol JU un ep nes elelerrds LmcJe op ualsls
op tuerun.4sq'1'7 urnS;g un op lellclexa (luelstzer nldnc) ecnsele ei-ro; ap nldnc tntm
e rS ectleu8euorcale :o1ei-ro.; rnlnldnc eeuntice u1td gzeez
-tleer es rnF-Ipec lruqlllqcE 'cl$cole InlruuernJ ealellsuolul
ap ericwg u1 'urind letu nes llnuJ IBts elSalor as elsece tupec
uud cr4cole lnlruuerno Berocorl B-1 ',n" ap gu.loJ u1 lauSeru
rnun rrlod orlul EU€ es '1o,rtd un algr aladec e1 leluotu
ore oc Inlnxe p8unl e-ap pupuedsns 'n-rp?3-?ulqoq O 'tnl
-ruerede Je ericnrlsuoc ep Jntdlcuud gzeere8ns elnlsece FIoq
-ruIS 'n{euuedure ap d1t lrpugdsp: Iew Iec olse 'luezald uI
rplraloolau8uru lnrlaurredury'3
'(aleSge e{Ic letul}ln e1t rdeuerr, p,r-resqo es)
lrncJlc utp InlnlueJnJ epienlcng tS ectpur e n:luad apqlsuas
op luorcgns luns ecluoJlcele elorleruradury 'lnlruuomc Insues
rS rriglrsuslur Bar€olel 'ue11nu:ts Ieolqo ep'Pclpul lnreredy
:rr"rnrp* ep nps Inlnlueuop lIAIrod luemc rm stz-nudord
rnlnluauulsul pupzllurg'lernspur 3p Inluernc EuuoJsu€ll
B op lnlor eJe oJBJ xalduroc Jluo.Dcele llncJlc tm epulJonJ
U Z *nS!)cluorlrala lnrlaruradury'1
.Jol'npuosIoJ€ncauasu!Pz?olceuoseslrulauuedure.rolcnpuocm-auHd
'1a uud ecaJl ec cl4cele InlnluoJnc uelells
JLrlcOIe rnlruuomc ealellsuolul elnspu ? rulued
-ualut gJeosgtu ElSorV
.nrleruradwe elseunu os JIllcOIe InlruueJnc lli?tlsualut llJ?msPu
lnlnluarnc selellsuslul
leurlsap lruuoun4sul 'oles slolceJe uud greospru os cl4cals
oJlarrrJsdurv I
t-{ I ?,udlaae tnofz,az' ' )
L-
-
-- in timp de un minut,
1. Ce intensitate are curentul electric stalionar care transporti
printr-o sec{iune a unui conductor' o sarcind electrici de l'2 C:!
2. ce sarcind electrica este transportata in Al =30s, printr-o sec{iune a unui conductor'

grafic intensttatea curen-
de un curent cu intensitatea constantS I =0,5 A? ReprezintS
timp verificd pe grafic valoarea obfinutd'
tului electric in func{ie de 9i
trece un curent electric a cdrui intensitate vatiazd' in timp
dupi
3. Printr-un conductor
legea: 1 = 0,2+ 0,01't (unitdfi SI)'
timp'
a) Reprezintd grafic intensitatea curentului electric in funclie de
transversald a conducto-
b) Calculeazd sarcina electricd transportatd printr-o secfiune
rului in intervalul de timp / € [ 80 '$ 1 80 s]'
de timp
c) calculeazd valoarea medie a intensitdlii curentului electric in intervalul
Precizat la Punctul b)'
varrazd in timp dupd
4. Printr-un conductor trece un curent electric a c6rui intensitate
legea: 1 =2-0,05' l (unitdfi SI)'
a) Reprezintd grafic intensitatea curentului electric in func{ie de timp
a conducto-
b) Calculeazi sarcina electrici transportatd printr-o secfiune transversald
rului, pdnd in momentul in care intensitatea devine nuld'
c) calculeazS valoarea medie a intensitSlii curentului electric
in intervalul de timp
precizat la Punctul b).
Un circuit elecffic este inchis atunci cdnd

Iiniile cdmpului electric, stabilit prin el, surt
inchise.
Circuitele electrice inchise sunt parcurse
de curent electric. Circuitul din figura 2'9
este inchis. Acest circuit cuprinde un gene-
rator, un bec qi un intrerupdtor, interconec-
tate orin conductori electrici.
Generatorul, becul, conductorii de legdturd sunt

Aceste ele-
mente de circuit au doud bome, fiind denumite

sau ' In
plin doud borne, se
general' orice po(iune de circuit, conectata la restul circuitului
numeqtedipol.Dacitporliunearespectivddecircuitconlinegeneratoareelectrice,se
numeste , iat in caz contrar,

cupap lntuarn)'['z
'nldrurs InlrncJrc rulued emtrlsuoc (y'7) erieleg
'rnlnlrncJrc s oJeouelut rrunrirod rolereueE ep gl€zlturg er8raue else ''rttl
irnlnlncrc B eJeorJelxo trunrirod rolereue8 ep gl"zluJrg srEreua alsa *^l aJ€o uI
il'rful toll
+ = "'31!l @'z)
:leJlsu gzeezlyedet as (""314)
rolereue8 er1pc ap InlqrncJrJ glezruJlg e€raug
ecrle8reua rrruoJ$ruI'71'7 urn8;g
r
'rlo Etlullqr -
f : '.lt F lurlqt --
:EttuJal - :qrlurrcl
: JulJJto
:?JIUUJJU -
1-
- rolsJJuiS a- :pJlusJoru -
oFroug i : : i e1fuaug
'(71'7o.m81fi ltncrrc mp8e4ul pErml u-ep
nlduns 1mcn3'1y'7 urnE;g
pcrr1celo purcJes ep Iroqll roluolpgnd Frpeuuelur
uud gzeazrleer es er8reua ep lrueJsrreJJ ! : i. i , .
r'l , urrd rnlnJol€runsuoc erEreua
pJoJSu€Jl lnroleraua8 'cr4ce1e lFcrlc tm-IuJ
alSaurnu es InlnJol
-ereue8 lruoualur uI plege llncJlc ep eatm{;o4
alSaumu es mpuoluJoue8 ereye
u! pl€nlrs llncrrc ep eeuntiro4 ' ep
€eJrumuep qns lncsormc else lrnsJrc ep IeJlsE un
'Jolerrmsuoc mEurs rm rS rolureue8 rn8urs rm-4urp
reop lerrrJoJ onA1fi crscelo lrncrc tm eld
fiy7
llmnc ep elusruela nlued rqoqurg '0I'Z BJnAl.{
rureLU{oAU n4eurrodurv'
--€-
+coluoc nc
-@-
eroolcnpuo3 (0
lco+uoc 9J9l
+
eroolcnpuo3 U
c!.4cele
+
reu te
': ,.
--a-
, 9lIUnU elSe ecgerE Imloquls Jolsscs eareztltln urrd
glnuriqo eeruluezerdeg '(91'7 otnS{) llncrc op luoluale eJ€ceg nqued olezlprepll€ls
ecgur8 rJnloqurs csasoloJ as'ecr4cs1o JolelrncJrc e glecgtldurts eareluozarder rulued
pe durata efectudrii
imp64ind telagia (2.4) la sarcina Q transportata prin
acestui transfer de energie, se obline:
W*"u Wu, , Wr,
(2.s) :=
000
Tensiunea la borne ({/)
energiafumizatd de generator
Tensiunea la borne (u) este egal6 cu rapgrt.ul dintre
oarecare fi sarcina (p) ce trece prin
circuitului exterior in_,1i"tt-r".-i"t"*.ii" timp
circuit in acel interval de timP:
W
(2.6) U =4o
Analog,giceilallidoitermenidin(2'5)Sunttottensiunigisemdsoariinvolfi'
Tensiunea interioari (r)
dintrl
Tensiunea interioard (u) este egald cu lagortul
(4,,,ji;;;i;;;;"i A;li*p 9ry1qi*Tl"X
our*.u." * E:::t::?i
e'i sarcina (Q) ce trece
prin
circuitului interior
circuit in acel interval de timP:
Tensiunea electromotoare (E)
Tensiunea electromotoare (t'e'm') este egal6

cu.raportul dinl: :n:^r91a fumizatd de
in-terval de timp oarecare qi sarcina (Q) ce trece
e*"ilii,r'r",i-"-e.,iJ;ir*r, ("J;t;-.,"
irin circuit in icel interval de-timp:
Pentru un circuit simplu, din relaliile

(2'5)-(2'8)' se obline:
(2.e) E=U+u
constructivd a fiecdrui generator'
Tensiunea electromotoare este o caracteristic[
(de exemplu' in cazul unui dinam' de
depinzdnd insd 9i de condiliile de funcfionare
viteza de rotatie a rotorului)'
Instrumentul destinat m[surdrii tensiunii se numeqte ' instrument
care
sale. Pentru a mdsura tensiunea electricd de
m6soar6 tensitrnea electricd dintre bornele
se conecteazi in paralel cu acesta'
la bornele unui dipol electric, voltmetrul
96 2, Producerea Si utilizarea curentului continuu

L6 wqo fil DaEaT'e'z
'!ryuopnpun p pJllslnlcoro? o Isep pulg 'luelsuoc
e$a lln InlJodeJ 'gluulsuoc Ernlerodrual e1 lnudueur 'c11u1eru Jolcnpuoc un ruluod
elznlcuoJ
'tunleredursl etieue,r el gcglpour es elseos aruc u1 pper8
lS 7772 mlnpoder eluolurr :e1llgllluuc elolcedse €l gJaJeI es eiuera;rp elernEurg 'tsueloce
U JoA elrJglplsuoc 's1ua;tp elglalu ulp llolcnpuoc
pulsoloJ InluelulJadxe BI3J as pc€C
'P1'7 otnS{
(p) 1 eluepue da O,' t l' Z u.rn61g
urp mlec euuoJ (,rqerutxorde) ere lnutiqo Incg€rD
t^ln O 'lU€lSUO3
crlcerd elso alullsuolul IS ounlsuol oJlulp pgoder
'pcgrpour as nu Inlruolcnpuoc emleradurel gceq
'Jolonpuoc uud snpord Inlnluemc Ealellsuelul
lS elSarc 'rnlnrolcnpuoc plucqde Eeunlsusl pulJPI tr
lrElBlsuoJ
'p1ecr1de EeunIsual ep clJtcale Inlntuornc Ilipllsuelq eiuapuadap cgerE plulzardeS
:€ulroJ ep leq?l un-JluJ elnuliqo elel€p
gzee4s8erul 'udnd epeog gcsee4pcuJ es ps InJol
-Jnpuoo lgoul'rrunrsuel eprop^ IoJls€ eEely 'leldert
o-purJpru'tnlruolcnpuoc glecqde eetmlsuel gcgIpoIAJ
'A IS V eleuoq eJlug InJolcnpuoJ Pz€elceuo3
'91'7 on8gf u1 tuluezerdar InlIncJIc gzeezrleey
€V nrrnl ep potrAi
'a.f
I ^rtetulxordu ep eoun8ml nc (leqcru tS ue8ueru'rudnc urp furp)
urue8ueru nes leqJlu-tuoJc ulp IJolcnpuoc 'nldruaxe ep itct4cele IJolsnpuoc IilIeJIp
:n4eullo^ un
lrularruedrue un
iculcale roleraue8 un
oJBsacau aI8|JOIBIAI
*ffi
, Dacd tensiunile aplicate determind trecerea prin conductor a unor curen{i
suficient de intengi pentru a-l incdlzi foarte mult, raportul UII cregte la
cre$terea temperaturu.
Concluzia experimentului prezentat mai sus conduce la formularea unui adevir
experimental, remarcat de Georg-Simon Ohm:
lui Ohm pentru o por{iune de circuit
Intensitatea curentului electric ce strdbate un conductor (menfinut la temperaturd
constantd) este direct ional6 cu tensiunea electricd aplicatd la capetele acestuia.
Pentru caracterizarea opoziliei manifestatd de o por{iune de circuit pasivd (dipol

pasiv) la trecerea curentului electric, se definegte mdrimea hzicd numitd
. notatd .R. Definirea rezistenlei se face pornind de la urmdtoarele observafii
dacd la capetele a doud conductoare se aplicd aceeaqi tensiune, iar intensitifile

curen(ilor electrici sunt diferite, se opune mai mult trecerii curentului electric
conductorul prin care intensitatea curentului electric este mai micd (deci intensitatea
trebuie sd fie la numitor);
dac6 pentru a produce trecerea prin doud conductoare diferite a doi curenli cu aceeaqi
intensitate este nevoie de tensiuni diferite, se opune mai mult trecerii curentului
electric conductorul la bomele cdruia tensiunea este mai mare (deci tensiunea trebuie
sd fie la numdritor).
Rezistenta electricd (R), ohmul
Rezistenfa electricd a unui dipol pasiv este egald cu raportul dinhe. tensiunea aplicati
acestuia'gi intensitatea produsd prin aplicarea tensiunii respective:
(2.10) R =+I
Ecualia unitdfii de mdsurd este:
r)
fu\V ={t (ohm)
Uf -
(2.I (R) = =
I fl pJriu au.a, la aplicarea unei tensiuni de I Z, prin dipol trece

este rezistenfa unui dipot
un curent cu intensitatea de I A.
Dispozitilul care, din punctul de vedere al comportirii intr-un circuit elecfic' are numai
rezistenJi electricd este numit . Rezistoarele pentru care este valabili legea lui
Ohm se numesc (sau ). Rezistoarele Pentnr care
dependenla 1(U) nu este o firncfie lineard se numesc (sau
).
2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

I
98 I
{,
*
Mqo fll Da3a7'e 'e
66
'3IJ1cOIe
rnlnlueJnc ?oJecaJl €l lolilzodo
IB OJepeA
Inlcund ep ulp Inlnl€IJelBIu
€JnlBU gzeeun\xer?c ec'euugur o 'tn1n1eua1ew EalPltr\llslzal
olse d
imlruolcnpuoc e elssJensuerl ttuntices elre olse S
alse V
imlruolcnPuoc eetut8unl 3JEC UJ
s, a Qrz)
7o=
:olse slnlsec€ olIcIlsIJelC€J?t ep uJoJIIg Jotrcnpuoc InIm
UIC
reiuelsrzer eiuopuodep elJcsep erec etieler 9x qtlt:rzet sns letu ep ellJplelsuoc
'(3 ulp) Iuolcnpuoc lplPcl€ else erec ulp Inlsueleru ep opurdep eiuelstzeA O
'(A mlnJolcnpuoc e 5 eetm{ces nc pleuo{rodord sre'rut else eiuelsze5 C
'tV "lp)
tbl mlruolcnpuoc e 7 eerut8unl nc gleuorj;odord lcelp else eiuelstzeU O
IrglulsuoJ
'Jolcnpuoc eJBcog u! elsllsuelul tSeeece
pqle gs 1{uemc lgcu! IaJls€ 'eged ug rolcnpuoc er€ceg 3l 'eetmtsuol
pzeepea y
.mpluomc €el€lrsuelut pJgosptu rs -rolcnpuoc lrugcog eurusuol tseoece ?clldY V
'al1"o!1palDua'DwulpJ€p.erut3un1t$eeecetSeunticeslSeeecBpugêIJolcnpuoJ'J
'Jolcnpuoc oJeceU uJ elellsuelul rfeeoce
pzee13e5 1z
gql€ ps 1iuemc lgcul loJls€ 'aged u1 rolcnpuoc eJecog Bl 'eountsuel
.rnln1uemc €elellsuelul gJ€osgtu tS rolcnpuoc IruEceU eunlsuol tseeoce pclldv V
'a11tafip runlcas np 'eut8unl lSeaece pugle '1eue1eu tSulece ulp IrotcnpuoJ 'g
'Jolcnpuoc oJ€ceg uJ olellsuelul rSeeecs
gql€ ps lliuemc rccuJ loJlse
,eged ug rolcnpuoc oJscog PI 'eermtsuel pzee13e6 y
.In|luuelncBols}Isualu?JeosPtutsrolcnpuoclrupceueunlsueltseeacepclldYv
.a\ualtp
1w13un7 rep ,eunlices rseeece pug,lu '1eue1eur tselece ulp Irotcnpuoc 'v
:1epse 'edzodsrp €l Ie II eJ€c ed trrolcnpuoc 'pugr od'g tS y eleuroq erlul pzselseuoC t
' gzeez\eed I
76 eur?ed q ep EI'Z nn8gf utp Inllncrlc
nl]nl ap poIN
'(e1peg1p el€Irel€u'a1pe;p runtsueunp) IilraJlp IJolcnpuoc a
Inrleurllorr tm a
inrlauuedrue un a
iculcele rolureue8 <) un
oJBselou oIBIJelBtrAtr
Ll_
urJol!lI sllelau Jo]cnpuoc !nun eiualslzaa'z'z'z
Relafia (2.12) este folositi pentru definirea rezistivitdgii:
(2.r3) p=R{
L
adicd rezistivitatea este numeric egal6 cu rezisten{a unui conductor cilindric avdnd
lungimea de I n qi aria secfiunii hansversale I m2. Ecuagia unitdlii de mdsurd:
/a\ )
(2.14) (p)=(n))?
,.r ,,(/) ={tm
m
={rm
Pentru caracteizarea naturii materialului conductor, din punctul de vedere al conducfiei
electrice, se utilizeazdgi inversul rezistivitilii q = !, mdrime numitd

p
Se constatd c5, pentru intervale nu prea mari de temperatur5, rezistivitatea variazd

aproximativ liniar cu temperatura:
(2.15) p=po(l+crl)
I
in care lp este rezistivitatea la temperatura t;

lpn este rezistivitatea la 0 oC;
I
la este coeficientul termic al rezistivitdlii (constanti de material).
__l
Se considerd doi conductori, unul din cupru (p, =1,75.10-8 O4 crr =3,9'10-3 grd-t) Si
unul din grafit (p, =6.10-5 {2n\ sz =-5.10-a grd-t), avdnd aceeagi secfiune. Care trebuie
sd fie raporful lungimilor celor doi conductori, pentru ca suma rezistenfelor electrice si fie
independentd de temperaturd?
Rezolvare:
!. !^
(t) Ro =P, +0,
, ,
R =o, (l +a,t)! +a,illZ
(2)
"s + o.0 ''.s
(3) R =Ro
Din (l), (2) 9i (3) rezult6:
Ir *-Pzaz -44g
!2 Pror

ruqO ryl oa8aT '7'7
amlruolcnpuoc glecrldu g eleod oc Plulx€u seunls
-uol oJ€ eJ?ol€A aJ 'Y Z= -'7
elso ' ,-w ,01'9 = {
aunricesTeurtErml Furoder ore er?c
u
'(tuo = q
nlulunl€ ulp Jolcnpuoc un ru1ued Pllqlsnupe ?tulxetu €elellsuolul '0I
"_01.8'Z
'errueredurel nc teiuelstzer etietru." qzeaft1?eu eS a% S'€
olse arurl ad euntsuel ep IIJopEc u gslll;pg Etulx?tu €oreole^ pcep 'pzIIIln rudnc utp
rnlruolcnpuoc ls ulultu lruletu€lp olse ere3 'roldocer epu Lgl= / €l p]?nlls '1072= t)
eounrsuel nc eeier o €l lelcouoc else 'y I'I - I Isulurou lruualnc puene 'roldece; un '6
LV SZ'O= I
eolslrsuolur no lueJnc un ep srncred else'717- /l llunlsusl earucrlde e1 'pcep 1a00V= 7
e1sa.arur8unl rrugc B (rO ntuturnle ulp rolcnpuoc un aIB eunlices eJ '8
r_01.8'Z=d)
ius = u elsa es eiuelstzergcep 9g'g= 5
elsa ounricas rnJpc ? (.o euIISun; e3
*_OI.gt,I-d; n:dnc ulp Iolcnpuoc un er?"wut
'u
'f Fuoder lzeet
I
-ncf€J 'lruolcnpuoc elrqllsuoc oc Inlrupul Vx ezet elso '/ eJBc u7'zt7 = ''t " VZ = 7 :0111i ,9
-BIer ?lsrxe l€rJelelu tsulecu ulp eJsolcnpuoc gnop qzve^$tcglec ec eleluotuale ellul
|
'3 puoanr gz?opcl?c ''sz = '.s 'z v7= v :ey1i
'Y'
-?feJ plsrxe l?ualeu rselace utp alsolcnpuoc Enop gzeezrJF.llgrec sc eleluotuelo aJlul 'c
'gmlereduel ep edcwg ul mlruopnpuoc
zy else rnprolcnpuoc uiuel
ropunrsueurp uiuepuedap gpqefifeu Preplsuoc oS [CI]-
ry 11
^siet''l ?rnlereduel eo v1 LAZ= alse J.002= ?rnletedruel 3l Bs eiualszer gcap
,(rww1- 5,,_p.t8 tp 1u7J ,v
e-01.g= r_0I=ro reg ury Jolcnpuoc lm eIB erutElml oc
i) a1$src errueradual
"001nc
pugc ,(,_ptB i_0 I .Z'0 = p) Eutler{oru urp rg rnun teiue}stzor e pÎl?lar eliuuun else eJeJ '€
aJo0 BI ep gctrlcele siuelslzer epg|eloTo gg nc elSerc
(r-PtB ,-01.5= n) leqcru ulp rolcnpuoc Inun ? Pcl$ce1a ufualsrzar grrUuraduel ec p'I L
'Jotronpuoc urp luernc ep ealelrsuep (q
iculcele Inlnluomc eeleltsuelut (u
:PzBelnclBJ 'rz0l'S'L = N
,
else ,uru7 = ry durl Op Fl€AJalW u1 rtuw s = s' elIB op Jolcnpuoc tnrm eeuntices
pzeesre^€Jl rs sues rsulece u! uuoJrun gzuaseldep es ec uaqll luorlcola ep lrupulnN 1
I ffirnrr7lttd
Pentru un circuit electric simplu, bilanlul
siunilor este dat de relalia (2.9):
(2.t6) E=U+u
Conform legii Ohm pentru o porliune de circuit,
tensiunea la borne se poate scrie sub forma:
(2.17) U =RI
(2.1 8) u=rI E,r

inlocuind (2.17) 9i (2.18) in (2.16), se obline:
g=(R+r)I Figura 2.15. Circuit simplu
de unde:
,= E
R+r
Aceastd relafie exprimd
Legea lui Ohm pentru intregul circuit

Intensitatea curentului printr-un circuit electric simplu este direct proporlionald cu
t.e.m. a generatorului din circuit gi invers proporlional6 cu rezistenJa totali a circuitului
(suma dintre rezistenfa interioard a generatorului gi rezistenfa circuitului exterior):
(2.re) I
Un circuit electric simplu este format dintr-un rezistor de rezistenfd R =l9O

qi un generator caraclerizat prin E =2V Si r = I C).
Calculeazd'.
intensitatea curentului electric din circuit;
tensiunea la bornele generatorului;
cdderea interioari de tensiune;
sarcina electricd ce trece prin generator in At =200s.
Verifi cd bilangul tensiunilor.

Mqo ryI naSa'l'z'z
' . Y1i.'''l:l!'{;l;*
".:i:
Intensitatea curentului electric dintr-un circuit electric simplu poate fi modificatd

prin varialia rezistenfei electrice a circuitului. Modificarea rezistenlei totale se reali-
zeazd, in practicd, prin inhoducerea in circuit a unui rezistor cu rezisten{fl
variabilfl,
numit . Reostatele Pot fi:
Reostat cu cursor
Contactul alunecdtor se Poa-
te deplasa pe o tij6 metalicd, de
rezistenfd neglijabil[, asigurdnd
contactul cu rezistorul MN'
Rezistenfa R" variazd astfel
continuu, putand obline orice
valoare de la 0 la R, datoritd
varia{iei lungimii rezistorului Flgura 2.17. Reostat cu cursor
cuprins intre M gi N (conform rela{iei R, = p;)'

Reostatul cu maneti
Reostatul cu manet6 are o construcJie asemdndtoa-
re, contactele nerealizdndu-se ins6 in mod continuu ca
la reostatul cu cursor. in acest fel, rezistenfa electricd
se modificd in trePte'
Simbolic, reostatele se reprezintd ca\nfigura 2'18'
Figura 2.18. Reostat (schemd)
Poten{iometrul
Are o construclie identicd cu a unui reostat, fiind
diferit modul de utilizare. in timp ce reostatul se conec-
teazdin serie intr-un circuit, potenfiometrul este folosit
pentru cuplarea intre ele a doui circuite (figura 2'19)'
Se observi c6, practic, una dintre borne este folositd de
doud ori. intre capetele (bomele) M 9i N se aplici ten-
siunea electricd U t. Prin deplasarea cursorului dinspre
M spre N, tensiunea de iegire U , =U cu variazd conti-
nuu de lazerolaU , =U rr'
Figura 2.19. Potentiomenu

llorlqc4Y m1 aPBa'J' E' 7
'pten grn5urs o Pou eresou
u1 (q
')HXDZJ oS):qcoelssnN rd ecarl es slerpc eere8rncred
gleuo8rlod olull o guluuelep oc Fru
'DZ{I.C lnl o-Jlulp El€uuoJ (
:>tscrtJccavr>i :HXOJH "p "utttrccns
:)HJDS) :Irnlqco ltms
'HXCJH :ErruEl else nN
:rotJelul u! Pou un tcru ePuudnc nu
lg,Lcst:Fru€l luns nN
Srnpou gnoP t1u1 gsuudnc else
'CZC :CAC :DXH :CJH
oJ€c llncrlc ep euntf,tod
:CS>t itCCgVU:uru?l luns
'lmcrlc ep oluoluolo re4 urind 1ec
f:q 5 ig iy :unpou luns nN -ocJolul luns or€c uJ lIncJIC Inun I?
'{ :D :H l;1 :unPou 1un5
olalueruelg
:luns oclJlcele tolefer ol? gJnlcnJls op
lecgltu€J {nc4 J', AZ', Z urnfl g
J
zou-!
Observa{ii
sunt conectate cel
cind conductorii de legdturS dintre punctele unei relele, in care
respective pot fi
pulin trei laturi, au ,""rirt"tt1t n"gii.lubit" (K 9i H)' puncteie
considerate ca un singur nod.
O catesorie deosebita de ochiuri o reprezintd
acestea sunt ochiurile care nu au diagonale. Circuitul
dinfigra 2.20 are patnt ochitri
tundamentale: I(LABCDFZGXHK; rscrur; HTGXH; GYFZG. Celeiaite ochitui nu
sunt ochiuri fundamentale.
in nodul de re{ea reprezentat infigura 2'21,

se intAlnesc 6 laturi. intr-un interval de timp
Al,
curen{ii din fiecare laturd transportd sarcinile
electrice: Q v Qr,..., Qu.
Deoarece sarcina electricd:

nu poate fi creatS,
nu poate sd disPard 9t
nu se acumuleaz[ in nod,
rezult6: sarcina totald care iese din nod trebuie 2.21. Nod de
sa fie egald cu sarcina totald care intrd
in nod'
adicS:
Q, +Q, +Q, =Qo +Qt +Qu
imp[4ind aceastd relafie la A/, rezu1t6:
(2.20) Ir+lr*lr=Io+],5+16
nod' in
primul membru al ecuafiei reprezintd suma intensitdlilor curenfilor ce ,,intr[" in
intensit[lilor clrrenlilor ce "ies"
timp ce al doilea membru ai relaliei reprezintd suma
dinnod.AcestrezultatSevaoblinepentruoricenoddereleaqiestecunoscutsub
denumirea de
Legea I a lui Kirchhoff (I)

Sumaintensitdlilorcurenlilorcareiesdintr-unnoddereleaesteegaldcusuma
intensitalilor cuienlilor catt:intrdinacelno
Observafii
Relatia (2.20) se poate scrie 9i sub forma:
Ir+Ir+13-14-15-16=0
106 2. Producerea Si utilizarea curentLtlui continuu

ry1 apBaT
'g'7
llorltlctly
t.rl- nl (zz'z)
s-tQ+u)=
g_ IJ IA Pcps
(S-) + p + IV = t/l-'A+'l-'t1+ tl-'l= 'r- 'tl
:OIJCS
eleod es 'lrncJlo ep ounrirod 9N€ace nqued
pnlsuat e4urp e$e1ea'97'7 urnS;g 'eunlsuel op gleepl ssJns nc elJes
ug pleseld g aleod umlsete s PJsolJolut eiualstzar
'roleraue8 ruluad euas Flapour pusolod 'euas u!
aleldnc rolslzoJ un tS rolereua8 un-4utp pl€tuJoJ
(97'7 otnS{) gV prnlul o Iupraplsuor 9S
'qco urp elrunrsuol a4urp epmlp8el putpq4s'eei
-aJ ep alrJnlqco €l pJeJsJ es pruaJoel plsBecv
goqqcrDl ;n1 e 1 ;;341 uerecldy'77'7 en71g
ne tiplrsuelut eJ
177'7 otnBgf uI el€clpw luns nu IJoIE^ JoJpc e1e ttiuemc
'eluepuedoput uience 1 - a
uriqo es eruoroel relsec€ eerecrlde uud'u alse eeier o-rlulP rJnpou ep lruplunu Ec€c
o='13 0z'z)
:glnu alse pou un-Jlul cseulglul es eJ€c roltiuamc rolliplrsuelur e pcuqe8le eurng
fif goqqrr;y gn1 u 1 ue8al
:BruroJ qns rS gteiunue rcop g orod;;oqqcrry1
rn1 e 1 ee3e1 'pou ulp sat ntlcedser'9l1ut eluc ropiuernc elfPllsuoltll 'asndo auutas
nc ,epuudnc ec pn.tqa41o Dwns o else I InJqueur urp erserdxe 'etieler glsBecB uJ
Considerdm ochiul de refea din Jigura 2.24. Alegem arbitrar cdte un sens pentru
eurentul din fiecare laturd gi aplicim laturii ralionamentul care a condus la relafia
(2.22). Se oblin astfel relagiile:
Flgura 2.24,Ochi de relea
Vn-Vu *-1,(\ +nr)+I'r

V, -V, = -I zrz * Ez
V" -Vo = */16l
Vo -Vu = I o(rc+ 15 +rR4) - Eo + Et
V, -Vn = -/sRo
Adrurdnd aceste relafii membru cu membru, dupd separarea termenilor de tip diferit,
obqinem:
(2.23) -E, - E, * Eo - Es = -I t(4 +R,) - Izrz + IrR' + I o(ro +r, + Ro) - I tRu
Analizdnd aceastd relafie, constatim cI cei doi membri contin sume algebrice referi-
toare la toate elementele de circuit de pe ochiul respectiv:
membrul I al relafiei (2.23) este suma algebrici a tensiunilor electromotoare ale
generatoarelor aflate in ochiul de refea considerat;
membrul II al relaliei (2.23) este suma algebricd a tensiunilor de pe fiecare consu-
mator (produsele dintre intensitatea gi rezistenfa totald a fiecdrei laturi)'
in ceea ce privegte semnele termenilor din aceste sume, se observd cd ele pot fi Corelate
cu un ser?s de referinld ales in ochiul respectiv (numit 9i sens de parcurgere):
intensitdlilor qi tensiunilor electromotoare ce au acelagi sens cu sensul de referin{5 le
corespunde in relafia (2.23) semnul ,,+", iar celorlalte le corespunde ,,-". Trebuie
remarcat faptul ci inversarea sensului de referinf[ nu schimbd ecua{ia care se obline
(aceasta va avea toate semnele inversate).

lloqqc.rly m7 apBaT
eues 14 eludnf 'e,rtlcedse; aJ€oloruoJlcole JolIunISuel
oreolereuaD' 97' 7 e n81g
Insues ap luoc guri os ps pulnqeg 'pcuqa81o
".t,,,I ..... iJ,.Z tJ ,tg puns o olse eJPoloruorlcole Jollunlsuel €tuns
t,n PUaPaulcar)
".\ -_ ptt6lD^r4)a
i Gtz)
d I
'sZ= ,IJ
:riualezrrqce tulouBred Iuolpuun
nc rolureue8 rnEuts un nc pluol€Aqco else Jolersol
-BreueE B olJos eeredruS gc plpzoJ 'ltncltc 1n8e4u1
ru1ued ruqg rn1 eeEel nc erieler pls€ece pugreduo3
o'3*u-
,s7 _t'
:ef rolpugulos€ poru uI ecnpuoc (97'7 on81fi olres uI
oledru8 ereolereue8 ellnu l?tu euliuoc oc lscglluereu
llncJtc un el JJoqqcJI) Inl e s-11 e tr8el uarecrldy '7
!*v
g =I
:lrnclc ln8e4ug n4ued urqg tn1 ee8el 3l gclp€
(t+Y)J=g
:el ocnpuoc (97'7 otn81fi nldwts
lrncrrc un el JJoqqcJI) Inl B €-II e u8el eereclldy 'I
aiugcesuo3
'olrJnt€l anot vlp rolduernc
,(eleiuetsrzer rs areolourorlcsla ellunlsuel) lmctn mun
a1liplrsuelur op)pc 1od es
ornpn4s lalduoc elseounc es p3€p :JJoqqsrr) rnl roletuaroet Iruotnfe nc elscgllusJ
JolelrncJrc u geldwoc DztlDuD altwred (ta1ng m1 ouaroal ep oleunu qns glncsounc)
e1e1r1e3e ptseecv 'fi) releiar rollrnlel lruEumu nc eplculoc 'I + 0- t't) ';;oqqcn;
rnl JolaueJoel uarectlde uud uriqo 3s eJPc eluapuedepul yienco op InJPunN
'oluepuedepul llienca / ep rpurnu rntm eareuliqo elnured3So{+lcJI) Inl
,elelueruepung rrnrqco ,
3-II ? reuaroel eerecrldu ,f epurrdnc erec pueld eeier o ru1ue4
IIlu^rasqo
'Y't7='gZ
:eeier ep rqco lec€ ulp JoleJ€oluJeua8 e1u oJuololuoJlcele Jolllmlsuel e gcuqeEle uurns
nc pleEa i1i6 eeier ep iilco irn-rlul liuge tuolurunsuoc ed ep rollunlsuel s pcrrqeSle erunS
JJorlqcr[)J lnl s B-IJ E
ap eaJrlunuep qns lnJsounc slse rs ueier ap FIco ecuo rulued eutiqo es lEllnzeJ lsacv
Arezolvaorgteaelectricdpresupune'ingeneral,aaflaintensitililecurenlilordin
generatoarelor $l consuma-
fiecare latur[ atunci cdnd se cunosc toate caracteristicile
toarelor. Fie, pentru ilustrare, releaua electricS prezentatS
infigura 2.22. Etapele care
trebuie parcurse pentru analiza acestui sistem fizic sunt:
Se identificd nodurile Circuitul are 3 noduri: G, F 9i K (sau H, deoarece intre K 9i

circuitului. H nu existd nici un element activ sau pasiv de relea, astfel
incdt K Ei H se pot considera qryt"Cglggl
Se identificd larurile' Circuitul are 6 laturi:
Se noteazd curenlii; se
I' Rs..,Ez; 2, RiRBl,
aleg arbitrar sensuri
pentru ace$tia. 3. Ru; 4. Er."Rr;
5. R,; 6. Ro'
Se aleg cele n - lnoduri Se aleg nodurile in care se intdlnesc un numdr cAt mai mic
pentru care se aPlicd de curen{i:
legea I.
Pentru nodul K: I, = I, +I3+I 4
Pentru nodul F: ./, + 1. =./
Se identificd cele/ R, S N, R.'I

ochiuri simple gi se
stabilesc cele/ ochiuri
pentru legea II.
Se alege gi se noteazi
sensul de referinld in
lfrecane din ce\ef
Se aplicd legea a II-a in Pentru ochiul KHXGZFBK:

cele/ochiuri alese. +Et * E, * r, * R,+ R, )+ I o(r, + Rr)+16R4
= I r(r,
-E,
Pentru ochiul HTGXH: -Et = I tRe -10 (6 + R, )
PentruochiulKSGTHK: 0=Ir(Rt+R, )-I,Ru
Pentru ochiul GYFZG: 0=1,R, -/oRr
=1 Rezolvdnd sistemul format din cele !.=6 ecuafii,
(n-l)+ f se oblin
Cu cele
ecua{ii oblinute se for- intensit6!ile curen(ilor din fiecare latur6.
meazd un sistem de Sensurile curenlilor a cdror intensitate calculatd este
ecualii care are ca pozitivd coincid cu sensurile arbitrar alese la punctul 2'
necunoscute cele /
intensitd{i. Sensurile curen{ilor a cdror intensitate calculatd este
negativd sunt inverse fa15 de sensurile arbitrar alese la

{lot4t4ct1y m1 ay3a"7' g' 7
igllf.rzor'ecuotunu eluolB^ pulncopl
ztt,t
+ yzt + ytt ?
,---- . -- ='I (S)
u('s- "g)+ "1'g
zlt,t+yz.t+>Jtt
- '_ t_, (S\
=
u('g-tg)+"'g
uzt\
-+--l--
I'I'IU (r)
ffii=t
'g* \
:elinlos euriqo eg (g) ts (Z) '(1) elniunce ulp l€uiloJ Intuolsls g^lozal eS (u
tttl-'.tzJ=tg-'g (g)
vI+'t'I-tl Q)
:sluapuadeput
rJnrqco 7 = t epc qe-II 8 ?Lualoel pctlde es
t(97' 7 o.m8 1fi nlduts qco
ereceg n4ued piuue;ar ep suos un aEale es
'I+tI=/ (I)
:( y ppou uI I eluaroel pcl1de..as
= I - u)
:(8
IS y) Z - !r :Irnpou ap lruPtunu upclJlluopl
lg = 7 :(ropiueJnc lruPtunu nc PBe)
F$BI ep ltuplunu rulllqels ts (sz'z otnS{)
prruBl er€cog ed roltiuernc lnsues uraEap
eJBAlozoll
'(toE
ug eunrsuel) U mlruolslzar Incol u! 4ceu
-oc r€-s eruc l€opl tulelullol tnun etiectput (p
i(lmcrrcuncs) U Inlruolsuar
lnJol ul 1ese1d g J€ oJBc 'giuelstzer 9rg
rolcnpuoc un-rlupd Inlnluomc eel4lsuelut (r
ly rnlruolsrzar oleuoq €l ?eunlsuel (q
:?Jnurer areceg uud royiuernc selellsuolur (u
:pzeeFcl€c
'AE= zt IS U9 = ', :ttSt = Y irlgg= zg
i41g=tI:nup os 27'7 otnS{ ulp lnllncrlc uI
?rr4rt"d -t
__J
= -2 A'
urmirind varor'e ffi :.';; !,i;
"{:
) intensitdfile 1 gi 1, sunt pozitive, deci sensul curen{ilor pe laturile respective coincide
cu cel considerat;
a intensitatea 1, este negativd, deci sensul curentului pe latura FG este invers celui
considerat.
b) Deoarece U = /R, inlocuind l din relalia (4), rezulti:
L*E-
(7) (J=rrL
lll =12:
-+-+-
trtzR
inlocuind valorile numerice in (7), rezultd U =36V.
c) Scriind relalia (4) sub forma;
!" *!t
(4) t= r*
Rl :+: l+l
\4 rz )
Impundnd condifia de scurtcircuit (n = 0), se obfine:
(8) I""=EJ*E'
It tz
inlocuind valorile numerice, rezultE;

' I'"=20A
d) in relalia (7) impunem conditia funclionirii ln gol: R - - ruu {n -+ 0 Se obfine:
9L *!z
(9) u*,=#
\-\
inlocuind valorile numerice. rezultd:
(10) U *, =40V
Relafia (4') poate fi utilizatd pentru a demonstra ci gruparea celor doud

generatoare este echivalenti cu un generator. Determind parametrii
generatorului echivalent!
tt2 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

lbqqc4y m7 aPBaT'g'7
TII
IePrsd lqapot{'0€'z
8rnftd
'gr€ouelul es eiualstzer nc p1e3e eiuelsrzer nc rol
-srzeJ un rS lua.mc ap psrns o-Jlulp g]€lluoJ '1a1ered
eredru8 o nc llncolul else (g1ernSuq euoz) leer
lnrolureue8 eJeJ uI 'g2'7
otn7t{ap Iec €c llncJlc
un gzeere8ns erieler Pls€acu '(luernc ep Inlnroz
-r,rrp cgrceds) aiuelsrzer ep mlnpoder pllJolsc
.1+y." t+[
l=-= I \92'Z)
I'J'
.t-
!1
:glltzor nlduns lIncJIc Im nuued urqg m1 ea8el ulq
IelsrBd Inlapow' 7' 9' E'7
euos Flsponl'67'3 urnE;g
'9J€olrelul es eiuelsrzer nc pleEo eiuel
-srzer nc Jolslzer un tS aunrsual ap osJns o-JlulP
gleuuoJ 'eues erednr8 o nc lmcolul else (plernS
-eq uuoz) i€ar InrolerauaD '62'7, nm7gf wp 1nr.nc
-JrJ nc lusl€Îqce olse 9I'Z nm8gf ulp lnllncJlc
gc 'nBS InJoltunu utrd 'gzeera8ns etielar ElsPeJV
./+u
|
,c
-=ruluad urqo
:nldruts llnorlc un FI u8el u:o;uo3
alres Inlepontr'I'S'g'z
alsaunu es lopour lsocv 'Jol€runsuoc
,1ueJn3 tselecu Jollelxe mlruIncJls gzeezlurnJ erBc Jo1€roue8 un :etieruts
ep lueJeJlpul
elSaugep es eclJlsolo JolollncJlc Inprus rulued
llseec€ el JoluoJeJ IePou un rS
'lmcJlJlmcs op
EolElISueluI 'tottelxe FIrUIns4c
eel€lrsualq nc pp8a 'ctlcerd 'olsa lrncttc ulp InlnluoJnc
mrm ? 9J€ouelut uiuelstzer pceq
uiuolszar lgcep eJBlu r€ur llru.u 31se clJ]cala rolereueS
elporrerur eiuels'er o rs
ru.a.r elrunup o-rru'd ,"rr",rJl;1l;ffi [:il#ilrffi:
-eueSnr}uedIepowInungeJIuIJepEIIlnelsoeclJlceloJoIelIncJIcInIpnlSnlluad
'toIJelxo lnlnllnJJIJ eiualstzar
ep ptuepuedeput 'ctlcurd 'o1se tS !r = n euoq
€l ap €atmlsuel Itunls 'lottelxe mlnllncJlc
.nidruts lIncIIc un-Jlul .pJECI
niu"1,.,"., ep gi€J plrqe|r18eu olse gJuolJolut eiuelstzar
2.3.5.3. Gruparea generatoarelor
Folosind modelul serie gi modelul paralel pentru un generator electric, se poate
demonstra posibilitatea inlocuirii unei grupdri serie, respectiv a unei grupdri paralel de
generatoare, cu un singur generator.
Aplicdnd generator modelul serie gi reordondnd elementele de circuit, se

constatd cd:
lt =Zur
lr = lr*
Aplicdnd fiecdrui generator modelul paralel qi reordondnd elementele de circuit. se

constatd cd:
\-,/.-Eo
,--'o
lI* =Zt,",o
il_slo,r adicl tr
-ro
l;- l=yLroI
r
Intensitatea curentului ce strdbate un circuit simplu care cuprinde un rezistor cu rezis-

tentaR =9O gi o sursi cu rezisten,ta interioard r= 1Cl este I =l40mA. Calculeazi:
a) tensiunea la bomele circuitului;
b) tensiunea interioari;
c) t.e.m.
I La func{ionarea in gol a unei surse, tensiunea la borne este % =20Y, iar la func-
lionarea in scurtcircuit, curentul are intensitatea 1,, =49 tr. Calculeazd:
a) rezisten{a interioari a sursei;
b) tensiunea la bome, dacd se conecteazi la bomele sursei un rezistor R = 39,5O'
Un consumator de rezisten{i R = 65C) este conectat, prin intermediul a doi conductori

avdndrezistentaro=2C>fiecare, laosursdcut.e.m. E=140V girezistenfainterioari
r= 1C). Calculeazd:
a) tensiuneainterioari;
ff
b) rapornrl Y;
U bo^"
c) cdderea de tensiune pe conductorii de legituri.
tt4 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

SII lloqqc4y ml aYBaT'E'7
'9pqefr18eu
8 eleuerlu? op €zolll g Je oJBc (c
ournep Inlruolcnpuoc zeu:t8un1 gc€p 'Jolluorcelo
is a'
lwtu 97'1=
Jolluorlcole IB u clunlo^ Irugrunu (q
olso Jolluor1colo e eJ€uar1ue ap BzolIA gcep 'r'reqr1
lculcele Inlnluomc eeleltsuelur (u
3trZ= g)'w'e'r
:1zuep$PJ '(OI'0='
rolcnpuoc un '0I
ep psrns o 3l lelceuoc else (rww I = S IS u 96= V 1uU ,-01= d; reg ulp
'llncJlcuncs op InlnluoJnc eeleltsuelut (c
V=+lruroder elseounc es PceP 'lruol
.u.o.l rf i$t r reun € greoualur eiuelsrzel (q
_cnpuoc plcouoc olse arorpc sleuoq el !r
irnlnrolcnpuoc eleuoq e1
eeuntsuel (u
:?z€aIncleJ
ourl8unl aP'(ru u
's g'0= S eunlicos ISlrl 001 = / ar1l=
fww gg'g = t elsa ' zuu
0p 3z0ll^ '6
tuA ,-01.8'Z= d) ntuturnle urp Jolcnpuoc un-JluJ rolluo$calo ? eleueJluB.g.u.a.r
(e
lzYeiuelstzor (e
z7 eiuelstzer pug'ru
ryzea1rltq) 'V f0= eutr'ep Bel€llsuolul 'zy
aur'rep puuarnc '(J9= 'u
rolsrzeJ ll€ un nc 'y elsemcopi ;'ptg; wf 'v szg'o=17
srnc;ed llncrlc un-Ilul pugJ '8
piuslsper ep rolslzel un ecnpoJlul os U I = 1 Inluernc ep
' gc?p 'lruol
,ww gg'g= S olse ?s eauntices
-srzor trnlgcle etse erec u1p (uo 8-gl'sl'i -d) rudnc ulp Inlruolcnpuoc eeurEunl (r
iY rnlruolsrzer eiuelstzer (q
irnlnlue;nc eeteltsuelut (e
un 9zaslceuoc
:gzeeFcl?3 'U' = n fn lruode'r lgcul loJlss 'y rolstzer
es
.t,00I l00I = E 'tt 'o '1 pug^€ osJns leun oleuJoq e'I
'"7 ilncrrcuncs op InlueJnc Is
=
.66 n Jolslzol un ?zeelceuoc os 'u 00I = '"7 ltncttcuncs
= f }lWOder tgcul IAJ1SS 'U '9
1nl"u".rn"'puvle 'esJns ieu.t
eltu'oq el pugc Inlnluomc €elellsuolul gzuelncl€J
"p 'PJ€oueluleeunrsuel (c
Itos:ns elau-loq e1 eeunrsual (q
iltnc;lcuncs aP InluernJ (B
g piupr'e osms laun olouoq e1 te3el
:pzeelncl€J 'O S0'0 = '1 €r?ouelul eiuelstzer I! AE =
's
olsa zuwg'€=SISt//SL'8lI=/pug^€('Or-Ot'S'Z=d;nruturnleulprolcnpuocufl
'IJnz€c pnop elec ru1ued eruoq ?l rollunlsuol pilode'l (c
:unz€cPnopelecruluedzn/rneuntsuelepoj?ouelulrollrepgcpuroder(Q
:preouelul es eiuelstzer tS testns ? A
'ru'o'l (B
zu
:92€olncl?3'Vw sz=21 else rolstzer uud eeleltsuelul'os'6ll -
a, elouoq sl gcup rer.'YltlgS=11 olse llnc
rSetalace
IruolsrzeJ pz€olceuoc "rrrrc ,v
ry es esJns loun alouoq €l PoEO
-rrc utrd €el€llsuolul 'U 5'68 = 1ruo1stzeJ gzselceuoc
11. Pentru circuitul dinJigura 2.31 se cunosc:
R, =1C), Rz=4Cl,R: =1O,Ra =5O'
I r =2 A,I t =1,5 A'
Rezistenfa interioard 12 este neglijabild'
Calculeazd:
a) tensiunea Pe R;
b) intensitatea Prin R;
c) tensiunea dintre noduri;
d) t.e.m. E.
t2. Pentru circuitul dinfigura2'32 se cunosc:
E, = E, = 1,5V, E, = E o = 4,5V,
/,= rz = 13 = t =0,5O, & = 1O, Rz =2{1, Ro = 4{1,

Rs = 3C)'
Calculeaz6:
R, " Er, r, R, Ent',
a) intensitatea Prin circuit;
b) tensiunea Ur, '
13. Pentru circuitul dinfigura 2.33 se cunosc:

E r = 40V, E z = 20V, r, = r, = 4 {1,
R: = lO, Rq = 6O, Rs = 3C)'

Calculeazd:
a) intensitatea prin fiecare ramur6;
b) tensiunea la bomele circuitului exterior'
iden-
14. Cele doud surse din citcuit(figura 2'34) sunt
tice. Se cunosc: F." r,
U, =9,5ViUz=9V,Rr =lC) 9iR =60'
Figura 2.33. Problema 13
Calculeazd tensiunea electromotoare E qi rezistenla
interioard r a generatoarelor'
15. Un circuit are aceea$i structuri ca 9i cel reprezentat
inligura 2.27 . Se cunosc:
E, = 4,5Y, Ez =91/,rr = 0,5f), rz =l(l'

Calculeazd:
a) intensitatea .I prin consumatorn dacd tensiunea
la bomele surselor esteU =4Y;
b) tensiunea U dacd intensitatea prin consumator
at fr I' =9 A.

Ltt lloqqc4y yl ag8aT'g'g
IZ ewelqord'gg3 ernS;g
iltncrtc uud
Inluomc ep€cs nes e1Ser3 '07< '"7 pugzre rolureuo8
un gcul '1ruo1ereue8 nc erJos ug 'acnporlur es '01
IquoJnc ep srnc:ed 'nlduus crilcele lrncJrc un-Iul LC
'x lncsouncou rnlnrols"rzeJ eeleoleL gzeel
-ncleC uZ'0=r7 eur,rep lnlnJu e t7 rrunri.rod
eeurSunl puec orez gcrpur grnspru ep lnlerede
'1erqr1ec rnlnrrJ p8rml e-ep lruosmc pugseldeq
ut g'0= v rctqr.pc
rnlruolcnpuoc eeun8un; IS O00t= 0y uo1ele uiuel
-srzer alSeounc os 8€'Z otnBgf urp InlrncJrc ruluod 'tz
'rolsrzer ereceg uud eliglrsuelur (q
Irnplmcrrc olouoq e1 eaunrsual (u
:gzPelnclec' 199 = I,r:s
zu '(Jg= ru
ul =./ 'o9s = 'u 'oil = t[ '|Jrz=
:csounc es LE'Z on8gfurp In]lncrrc ruluod '02
iosJns a nc
lolered u1 lelcouoc leapr rutaullorr un gcrpur o3 (q
losrns op mlrupunu eorlfglgunful el
8l snnlqord'9g'g urnftg .l
:osJns op Inlu?unu €al€lqnp sl
:lrneJrc u! salqlsualu! Eoglporu as run3 (u
'sqtul llncJlo un ?z€aur
-rog 1$ plnu pfualslzar 6p lJolonpuoe Joun lnpatu
-ra1m upd aFos ul olaloauoo luns aopuapl osrns /.1 '6I
'slqoul olsa y 1ruolgdruarlul pugo rounle (q
:slrltsop atsa t lruolgdruagul pugo rcuqe (u
:JolsFaJ rruPosrJ olauoq €l ap ?omFuol 9z€aFcl€c
'UZ= eU'Ut= zU'Ut= lUtUg'0= ,t'lZI= g
9t ruelqord'S€'Z Brntld
:osouno as 9g'z otngyfurp Fllne4o ruluod '8t
zg t
'lJZ'y=', 'UI'0 = ,oAZ= 'lZ= g
:esouno aS'y Z'l= I
olsllsuatq ap FluaJnc ap s:norcd og gs lgcu! laJls?
'17'7 otn?{up ar mFuolslzar ulualszo.t pzBalnol€J ,LT
''y efualslzar ?zeotnoleJ'U€ zU'V,
= =' I
'v 9= I :csormc as St'Z o,mt1{urp lqrncJtc tquad '9I
:. ,
:,lillilj'!l:i
Orice porliune a unui circuit electric comunicd cu restul circuitului printr-un numdr
oarecare de borne. Cea mai simpld situa{ie este in cazul in care por,tiunea de circuit
este un dipot. Dacd dipolul este pasiv (nu confine generatoare), fiind format numai din
rezistori, atunci el poate fi inlocuit cu un singur rezistor, numit ,
astfel incdt restul circuitului sd nu ,,simtd" inlocuirea.

Un rezistor este echivalent unei grupdri de rezistoare (dipol pasiv) dacd, la aplicarea
aceleiaqi tensiuni la bornele rezistorului echivalent ca gi la bornele grup[rii, rezistorul
echivalent este parcurs de un curent cu aceeagi intensitate ca gi gruparea de rezistoare'
Un dipol pasiv poate cuprinde oricdte rezistoare interconectate. Cele mai simple mo-
duri de grupare a rezistoarelor sunt 9i
Doui sau mai multe rezistoare sunt conectate in I A R, Rr...".'R, B

serie dac[ aparlin aceleiagi laturi. Rezistoarele gru-
pate in serie sunt parcurse de acelaqi curent.
in figura 2.39 sunt reprezentate n rezistoare co-
nectate in serie qi rezistorul echivalent R..
Pentru circuitul serie, avem:
U =U r +U 2+....+a ,,
Exprimdnd tensiunile Ll k (k =13),teanha:
(2.27) U =IRr +1Rr+...+1R,
Rezistorul echivalent este parcurs de acelasi curent,
daci i se aplicd aceeasi tensiune. Pentru acesta avem:
(2.28) U = IR,
Din(2.27) 9i (2.28) rezult6:
(2.2e) R" =R, +R2+'.'+R,,
\2.5U) ^ = \-n
K, Lho k=l
Rezistenfa echivalentd R" este intotdeauna mai mare decdt oricare dintre rezis-
tenfele Ro.

toPt7olslzat Dandntg' r' e
6II
.'U+'Y n
'vT=Y
:etieler puISoloJ gluele^
_qce eiuelszeJ l€lncpc ap pouoc alse '1e1ered q el€lcouoc eJ€olslzoJ Enop rulued
u
rr - d {s8 7,)
tI
gcu6l
:lcunl€ '(y) ele8e alaiualslzeJ n€ Iel€JBd ul nes eues ul elelcouoc oleJuolslzoJ
lliu,uasqg
a1s3 g1ua1e'rtqce eiu
'";l?:11ffi
-srzer eJlulp er€cIJO lpcap pna lpw eurreep\olul 'y
oa
'uE tvt'z)
T+= I
"u '[ tY "Y
Gtz)
T*"'nT* r =T
:Eltnzal (OU'Z) tS (0C'Z) utA
ov
\zt'7,)
T=I
:rusl€ slseou rutrued 'auntsual $oaacp pcllde es t pcep
lspred eerudrug '69'3 ern3;g
tuatnc tsolaco ap srncred else luelsllqco IruolslzeU
,,u ,a 'y tlt'z)
n*"'*v*T= I
:ptlnzer '(y1= ,1r1 egigtlsuetur pugruudxg
" I+"'+" +'I = I
:l€4IuI InllncJIc
ury V Inpou ru1uad;;oqqc4) Inl e 1 ee8el rupcqdy
'oy luelentqca InJolslzeJ tS runcard '1e1ered u1 a1e1
-couot eJ€olslzeJ u alvluazetdal luns Ot'Z on3{u1
'oluoq
el ounlsuel tseoece ne lelered u3 elednr8 eloJ€olslze5
'rmpou gnop rSeelec€ eJlu1 el€lceuoc llms gcep Iel€J
-ed u1 elednr8 luns eruolslzeJ ellnu IBru n€s EnoC
I
?vinhrte aqalz4tt
*
Patru rezistoare au valorile rezistenfelor: R, = Rz = Ro = 120Q' R: 60o 9i
Ro = 399'
1.
Calculeazd valoarea minimd 9i valoarea maxim[ a rezistenfei echivalentc
obtinutd prin
corespunzetoare
conectarea celor patru rezistoare, indicand 9i modurile de coneetare
acestor valori,
Rezolvare:
gerie a rezistoarelorl
Valoarea maximd se ob{ine la eoneetarea in
R =Rr +Rz +rR, +Ro =330o
Valoarea minima se ob{ine la eonectarea in paralel a rezistoarelor:
! = l. **J- *I *l * R *15Q
nRrR2n3R4
repre-
2, Caleuleazl rezistenla eehivalentd intre bomele A $i B, pentru refeaua electricd
zentatd inJigura 2'41'
Se cunosc: R, = 15Q, Rz -20O,R: =30f,l,Rr =50O,Rs *39Q,Rc =70n,
fir = 30O, Re = 10Q, l?r =3O'Rro =12Q,Rrt =Rrz =6f,)'
Rezolvare
R gi R sunt conectate ln serie:
Rr, =R, +Rl = 50O'
Rr, $i Rr sunt conectate in Paralel:
R"o =25O;
Rr,o gi R, sunt conectate in serie:
Rrrro =Rrro+R,, deci R,rro =40O;
Ru qi R, sunt conectate in Paralel:
RuR'
R..
"' =Ru +R, =2lgr;
Ru, $i Rs sunt conectate in serie:
Rru, =R, +Rur =$QQ' Figura 2.41. Problema 2
R,, gi R,, sunt conectate in serie:
R,,,,, =ft,, +Rrr-12{l;
Re, Rr0 $i R,,.,, sunt conectate in paralel:
Rr,,0,,t,,, = 2ol
Rr.,0,,,,,, gi R, sunt conectate in serie:
Rr.n,,o,,',,, =12C2;
Rrrro, Rrur gi Rr,r,,s,r,,rz sunt conectate in paralel:
R=80.
t20 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

VI tolaloolslzar Dal0drug' h' z
quep fqce qa{uqqzer Fpdlst n:4usd'U?:U GrnEH
(r)
lTuIJuI BI
9nqluoc
eseneafel___
I
(€)
i+f+i+
TA__T
3gv
(r)
6 I
,l
s
,1"=th:lJ:J"
a| |
!-l
I lv
'tnv
( eYU.lrv 3sYA .i
sv
eC :
gnu '9
l,lpgul ?l epup JoIIJnFI llu?tunu ptep ' A ueê €A eJ€olel
lr1ugul ?l epup Joluru€l lrugrunu gcep'sry vete BA eJBolBA eJ lslf, 'S
i*a 't
.3sA.JYU.8YA .€
.ooY.)/V ssrA .Z
.oYU.)YA.srY .I
:pzsetum umc gdnp'e1€cretu elouoq aJlul gluepÎqca
eiuelsrzgr Ez?epcls3 'apEa luns e;aiuelsrzer epol '7p'7 omBgf ulp elellncrlc rulued
Aqa cum am vdzut la pagina ll8, o por{iune de circuit poate comunica cu restul
circuitului printr-un numdr oarecare de borne 9i am analizat gnrpdrile serie 9i paralel,
variantele cele mai simple de structurd a dipolilor pasivi'
Dacd o por{iune de circuit comunici cu restul cir-
cuitului prin trei borne, structurile cele mai simple
sunt $l
(/igura 2.43). Pentru o astfel de porliune de circuit'
nu existi un rezistor echivalent, dar, in anumite
condilii, o grupare in triunghi poate fi echivalentd cu
o grupare in stea.
Se poate demonstra cd cele doud grupiri sunt
echivalente, dacd 9i numai dacd ele sunt echivalente
in raport cu oricare doud dintre borne, a treia bornd
fiind neconectatd (in,,aer"). Sd impunem aceastd con-
dilie circuitelor din ./igrra 2.43. Pentru gruparea in
triunghi (figura 2.44), in raport cu bornele A 9i B
@oma C fiind neconectati), rezistenJa echivalenti
este:
na R,R, Figura 2.43. Circuite tripolare

K,o = -----=-, in care Rr, = R, + R,
R, +R*
adicd
na R,R, +R,R,
ltto
--
R, +R, +R,
Pentru gruparea in stea (figura 2.45), in raport cu
bornele A qi B (borna C fiind neconectati), rezis-
ten{a echivalentd este: Figura 2.44. GruPare in riunghi
R'Y' =R'' +R,'
lmpundnd condilia de echivalen{d a celor doud cir-
cuite, este necesar ca R!, = Ria, adic6
R,R, +R,R,
R,. +R.,
R, +R, +R,
Prin permutdri circulare se obqin 9i ecualiile pentru
celelalte doud perechi de borne, rezultdnd sistemul: Figura 2.45. Grupare in stea

EZI rolaloolsuil DaJDdntD' r' z
'elnwer etpceg urp rolriuernJ olli?llsuolur
grJu 'Aezr= n 'sv ereuoq erlur eunrs ffil
-uo1 o pcrlde as r Inlrurncrrc pc
t*u
pugroprsuol mm}
n'o"Y
O0€=
:gY eleuroq
orlul pluale^rqca eiuelsrzer '1eug u3 '1eg1se euriqo
fzru
oS 'orros ug eleldnc lrms rcy rS ,y alereolsueU .t
U0Z= .Y
:olso gluel?^rqce ro1 eiuelsrzet lgcul IoJlse
s€zy t"U eleruolsrzeli 'g
'1e1ered ug eleldnc luns IS
ttry lO0€= o,'y
O09=
:(gy'7 otnSyf tgcul loJlse 'egas uedru3 pzesur
-roJ tU rS tzy aqcedser ''y rS zry pc prr:asqo eS 'Z
ItU iC-lSt= tty iU9= t'U
O0I=
:puglprzsr '(yp'7 otn8gff ests trncrrc
nc tU"U'ry urp leuuo;;nrq8unul rurncolul .I
:er8alozou
'OS?= tUI$OtZ= oU
,O0S tU ,O0[ zV ,<J1Z=ry :csounc e5
= =
'9p'7 otnSgfuW rolaiar ep
flv olouroq erluJ gluele^rqce eiuelsrzeJ gzeolncleJ
'oa1s tt73un14 anwotsuotl
"rt"qryd
ap alllo1at elnunu luns uielar alsacv
-
ty+'y+'y ,. tU+ tU+'y
.. ,'V+'U+'y
j-E-= ''Y :. ta,? - !'Y :-- 'ru (Lt'z)
:e1se (yy'7) rnlnruolsrs erinlog 'erBInJJrc uplnuued uud auriqo 1od as alelpzeJ gnop
elleleleJ'Erer1 B epecs esrS uienca gnop eloruud punp€ es','yege e rulued'nlduraxo
eCI 'erarl € epscs es rS glegu ernqeJl ec €lncsounoau uriuoc arec rrience pnop alec punpg
es :leJlss ecBJ os r€U"rzy'zry aleiuelsrzar nc poder u1 rdence op rnlnwolsls eaJEAIozeU
@tz)
2.4.4.1. Aparate de misuri
Introducerea unui aparat de misurd intr-un circuit
electric perturbd funcfionarea circuitului. Ca urmare,
indicafia aparatului de mdsurd va fi diferitd de valoarea
mdrimii respective in absenla aparatului' Problema
care se pune in cazul mdsurdrilor este ca aceastd
diferenld sd fie cdt mai mic6.
in absenla aparatului de mdsurd:
F
(2.38) " R+r
ln=-
Prin introducerea {rmpennetrului, care se conecteazi in serie 9i care se

caracterizeazd
prin rezistenld proprie R' intensitatea mdsurati va fi:
(2.3e) ,E
I =-
R, +R +r
dacd Rn << R + r'
Compardnd (2.38) cu (2.39), se observd cd 1 este apropiat de 1o
Un ampermetru cu rezistentd interioard mai micd masoard o valoare a intensitafii
/
mai apropiat6 de valoarea intensitatii 1o din circuit in absenfa ampermetrului.
lntroducerea
in cazul in care masurim tensiuni, intervine, evident, aceeaqi problemd.
Pe o porliune de circuit, a
voltmetrului in circuit modificd funclionarea circuitului.
cdrei rezisten[d este R, prin care trece curentul 1, tensiunea electrici
este:
(2.40) uo=RI
pentru a mdsura tensiunea, se introduce intre cele dou6 puncte, deci in paralel cu R, un
r6m6ne
voltmetru a cdrui rezistenla interioard este Rn. ca urmare, dac6 intensitatea
constante. tensiunea mdsuratd devine:
RR, r
(2.4r) U =-l
R+R,
(2.42) g= R I=U^
3+t "+l
P
RV RV
t24 2, Producerea Si utilizarea curentului continuu

'
tolaloolsaal oalodnJg' f e
'pcnu purg leJnspu ep raiuolsrzeJ €eJeols^ el ep BeJelEqB '(gV'Z)
Iep€lor rrroJuoc raiuelsrzor FInclEc elnurad p,tr pfeluour 'o1w elualslzer ruluod
'('U nc adereduroc ug) pcnu else
/7 pugc rcunte ptlurldepu! atse (9y'7) etipuo3
lemsgru ap uiualszer tcop 'areur else
,I
(gv'z)
II ==u
edeler urp e1nclec aleod es eiuelstza.t
nv
Gv'z)
II
PC€(I
na
f
-_,
n'I _ _ _ \t (w'z)
nn
:aucs welnd'y reiuelstzer eaJeolel elncl€c E lulued
'I $ / I ropiuernc ropiplrsuelul Bruns Elulzalder erec
11 eelelsuelul gclpul prlau:edrry 'elseo? nc lelerud ug
lelceuoc pulg 'y rnlnJolslzeJ eleruoq el , lltmlsuel BaJ
-eole^ gcrpu lrulerullo^ '(gg'7 o"rnBgl) zuc lsoc€ uI
:IJnpow pnop uI e leet eleod as gJnsgw ap elerede gnop rolec u lIncJIc
uJ EeJelceuo3 'ruleturedure tm tS ru1eru11ol un trIncrlc uJ luecnpor1ul ps elnqerl 'Elspece
n4ued 'Jolsrzel urrd ecerl eJ Inlnluemc e 1 selqlsuolut tS mlruolslzeJ eletuoq el n eeu
-nrsuel rupJnsglu pcep 'tolstzer Inun s eclJlcola eiualstzar IOun Ealeols^ slnsplu tuolnd
f
;=y (w'z)
It
:else ecrJlcelo teiuelstzar e etitugep op e$e1eg
a
eclrlJale laluelslzer B erurnsFur ap apoletr l'z'v'v'T
'rnlrulourtrlo^ eiuesqe uI llncJlc utp 02 ttrmtsuel BeJ€oleA ep glerdorde
retu f) rrunrsuetr € eJ€olel o pJeosptu alstu I€tu gJ€oIJaluI giuelstzer nc nJlerulo^ un
'co
<- "u pugc
rcep
,naj
'0<- pcep 0p nc gleEe ,rtlewtxorde else IJ eounlsuel'(7y'7) te{e1er wJoJuoC
in indici valoarea tensiunii Un
acest caz, voltmetrul
care reprezintd suma tensiunilor U dela bomele rezis-
torului R gi U, de la bomele ampermetrului, fiind co-
nectat in paralel cu rezistorul R 9i ampermetrul l.
Ampermetrul indicd valoarea intensitdlii / care trece
prin rezistor. Pentru a calcula valoarea rezistenlei R,
putem scrie:
Figura 2.51. Montaj amonte
(2.47) n=!=u,
III _uu =!3-^^
DacS
(2.48) !r-22 Pn
I"
rezistenfa se poate calcula din relafia
(2.4s) R =+ f
Condilia (2.48) este indepliniti atunci cdnd l este mic, deci rezistenla de mdsurat
este mare (in comparalie cu Rr)'
pentru rezistenle mari, montajul amonte permrte calculul rezistenlei conform rela{iei
(2.4g), abaterea de la valoarea rezisten{ei de mdsurat fiind micd'
Circuitul dinfigura 2.52 se nume$te :
circuitul are $ase laturi, dintre care doud ,,diagonale":

diagonala activd AC, confine sursa de t.e'm. E;
diagonala pasivd BD pe care este intercalat, un
aparat de mdsurd foarte sensibil (galvanometru).
Puntea este echilibrard atunci c6nd diagonala pasivd
nu este parcursd de curent, deci diferenla de poten{ial
R.\T,I/R,
VB -VD =0.
Aplic6nd legea I a lui Kirchhoff:
innodulB:I',=lo
in nodul D: I, = I,
deoarece /so = 0, puntea fiind echilibrat5.
126 2. Producerea si utilizarea curentului continuu

Lz,l rop.tootsqat DaJDdnJg' r' z
uaE rm pup nu
_,s'ns'", ep eiuels,'er :T::Jffi:',yo i::""#i ;,ff :"T :l;":iililffi
csesoloJ es 'elerrlsnpur rJolpJnspu nrlued '(rcnu eiualsrzer nrlued) lune r$ (ueu
eiuelsrzeJ ru1ued) eluotue elepoleru csesoloJ es 'lecrpu eard eg gs ornqoJl nu erzrcard
ep pper8 eJBc uI ecrlcale reiualsrzer ele uolgJnspru ruluod 'onz ap ppopw o
pullJ '(rlJ nc rriund upoleu) euolsl€ar1lfi rriund epolau elso psrcerd reu
eec 'sns reru elquezerd aculcale reiuelsrzal elu eruJnspu ep alopolaru oJlur(l
zaI
(e s'z)
; Y='Y
0
rg nc etmd'69'g urnS;g :erie1a.r
urp gzeelnclec es ty'uo1e1e piualsrzar elso 'y pce6
N?S
I e? i'?l olSaumu es 1nu{qo IeJl$ Inlrncl3 'pleperE plEu o ad
:----j--.--*) smlul elso '
Iqc lnrmu 'Jo193aunl3 lc8luoc rm
eseldap eleod es erec ed'1e1ozreu 'pluelsuoc eunlices
ep 'uaEotuo Jolcnpuoc Jg un nc 'U I$ tU aleJeolsrzoJ
cserncolul eS '€S'Z otn8gfu1ec gzeez.laet es ZS'Z otnS{
urp crJlcele rnlnlrncJrc Brueqcs :ecrJlJalo rajuelsrzer
€ arems€ru ep ppoleur o pzeere8ns (79'7) e{elea
'S .{
'? z)' 'v- /--,-\
7- = ---=- = -;-- |Ct L)
'a J,r
_U
'u
"v
:eunricas rSeaece
rS lerrelew rSelece urp oJsolcnpuoc urp eleuorfceguoc luns €y 1$ zy eloreolsvatgcee
"v,
(rs'z)
?'y='y
:JolsrzeJ mrm reiualsrzeJ ueJelncl€c olpued edeler plseecy
'e1und rnlnlrncrrc e ruqrlrqce ep eriryuoc glutzerdar (gg'7) epdeleg'o1eEe rcap
lrms aleJqrlqco rrirmd o1e osndo eleierq urp rolereolstzer roleiueluzal olosnpoJd
tu 'v
,U.y= .dr,y nps
,y = (0S.2)
k
:plpzer 'gieler pnop elec purirpdwl
0= ,1tU+
'IoU-:C(gJ Inrqco uI
0=rIrV -,/'U,VOSV Inrqco uI
:JJorllcrr) rnl E €-Il u eeEel pugcrldy
2.4.4.3. Adaptarea aparatelor de mlsuri
unui curent de
Prin construc{ie, un instrument de mdsurd permite mdsurarea
intensitate:
(2.62) I elD' I of
^^
in care 10 Se numegte curent nominal sau curent maxim mdsurabil' Pentru a putea mdri
domeniul de m6surare la [0;1] in care:
(2.55) I =nlo (n>l)
se conecteazl, in paralel cu instrumentul, un
rezistor t*l
tl
care si preia diferenfa de curent' Acest rezlstor se __-+__{&
| /'i\
+_
|
numegte . Rezistenla guntului depinde de n 9i de

rezistenfa instrumentului, Ro' AplicAnd legile lui
Kirchhofi rezultd: Figura 2.54. CuPlarea guntului
(I +t,,=I
(2.s6)
{*"r, =
ôro
Din (2.55) li (2.56) rezult5:
(2.57) R, =
jt
" n-l
ampermetrului astfel obfinut, rezultd Rr=4-9-' Se con-
lCalculdnd rezisten{a
stat6 astfel cd, pe ldngS cre$terea domeniului de
masurare, acest aparat perturbS
puyincircuitul in care ie introduce, decdt instrumentul inilial'
ini
de bard, dintr-un material care are coeficientul termic
$untul se realizeazdsub form6
ampermetrele moderne, guntul se g6segte in aceeaqi
cutie cu
al rezisten{ei neglijabil. La
cdnd se schimba scala de mdsurare'
aparatul de masura gi se conecteazd la acesta atunci
valorii nominale a curentului trnui instrument de m6sur6 ii corespunde

o tensiune
nominald',
(2.58) Uo=RoIo
aceasta Ia bornele instrumentului, cdreia ii corespunde indicafia
fiind tensiunea aplicatd
ca voltmetru pentru masurarea
maximi a instrumentului. Deci, instrumentul poate servi
unor tensiuni cuprinse in intervalul:
(2,59) U,o" e[0;Uo]
t28 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

tolatDolsEat oalDaru9' r' z
.UI,l6I= /y:euriqo eg
,', ,N
* =,
12 :e1sa
:else l€msEru ep sotmlsuol rE\'Y ru = Plsulluou €ounlsueJ (q
tN
'I
t-TT ,.- -"'r'N 'r
Ol'0='U*-y =UIST1:=I=u
',,'N =,
r
:€alellsuolul nc Inluemc epundseroc
,17 eeleilsuolur nc
runrzr^rp N BI rcunlE Inluemc aprmdsaroc IunIzIAIp '1g e1 pceq (u
:erBAlozel{
'gZ='N EeunIzIAIp eclpul 9s rnlnlerede lnce'119'6 = zr) eunts
-uol o €l ,€J leJlse lusunJlsul lseo€ €l Plelceuoc emqeJl pleuorirpe giuelstzor e3 (q
'02 = 'N ?eunrzr^lp 9JIpu mlnl
t
-erede lncu ,v z= I luemc rnun BeJeceJl e1 'elec ruluad luns eiualszal gzBelncl€c (u
fw 001= ' I ptu|1"r PSuIle else
.7J gJeouelur siuelstzor eI€ n[ewolls^p8 un
MnEAtp 0s = N ap Fulxetu e{eneq 6,v =u
t- ?rqrtud
'1etirut pluaurnJlsul lgcep'ecnpoJlul 3s oJBc uI Inl
-rnctc u'nd tow pqnpad lerede lssce 'elernspru ap rnlnrueuop ueretsarc p3u91
.oya /y else lnuriqo leJlss rnlrulerul1o,t eiuelstze5
ed ,gc lepse Elslsuoc es =
ou(I-a)='u (zs'z)
:plpzoI (OS'Z) ls (Sg'Z) ulA
gpuorirpe eiuelszed'SS'U e.rnfl g nyor ool'
=
Qs'z)
(oy+ 'u)01= nJ
:pl1nzoU'0y'lnlnluaulnrlsut eiuel
-srzsJ ep rS n ep epurdap pleuorirpe uiuelsuaA
' elSeurnu es JolslzeJ lsecv
'eunrsuol ep eiuaragrp elerd ps eJ?c rolstzor
un '1n1uewnr1sut nc alJas uJ 'gzaelcer:oc es
(1<u) opu= 2 @yz)
:arec ur tn:O] et eJuJnsgru ap 1nluatuop upur ealnd B ulued
l. Un voltmetru, avdnd rezistenfa interioard R, =lldl, are tensiunea nominald U =lV.
Calculeazi:
a) valoarea rezistenfei adi{ionale pentru care voltmetrul poate mdsura tensiunea
maximiU, = 10/;
b) valoarea tensiunii maxime, dacd se conecteazd o rezisten{d adi{ionald R, = 5lf).
7 Un ampermetrg avdnd rezisten{a interioard R,,, = 0,99C), are intensitatea nominald / =lmA,
Calculeaz6:
a) valoarea guntului pentru care ampermetrul poate misura ctrenli maximi 1, =10 mA.
b) valoarea intensitdlii maxime mdsurabile dacd se conecteazd un gunt R" = 0,01(-l.
3. Un ampermetru are N =400diviziuni pe scali, rezistenla interioardR,r =lO gi indicd

diviziunea 220, pentru un curent de 55 mA. Pentru a modifrca domeniul de mdsurare al
ampermetrului, dispunem de doud rezistoare R r = 0,3 C) ti Rz - Q6 O. Calculeazi:
a) intensitdfile maxime ce pot fi misurate cu acest amperrnetru, daci folosegti drept
funt, pe rdnd, fiecare combinafie posibild realizati cu rezistoarele R, gi Rr;
b) cdte diviziuni indicd acul ampermetrului, in fiecare caz, dacd valoarea intensitdlii
curentului ce trece prin ampermetru este I: 55 mA.
4. Un voltmetru are N= 280 diviziuni pe scal6, Rv =lldl gi indicd diviziunea 56, pentru
o tensiune de 2 V. Pentru a modifica domeniul de misurare al voltmetrului. dispunem
de doud rezistoare Rr = 3 &O, Rt = 6 lct2. Calculeazd:
a) tensiunile maxime ce pot fi mdsurate cu acest voltmetru, dacd folosegti drept
rezisten{i adilionald, pe r6nd, fiecare combina{ie posibil[ realizatd cu rezistoarele
pe care le ai la dispozi{ie;
b) c6te diviziuni indicd acul voltmetrului, in fiecare caz, dacd valoarea tensiunii la
bomele voltmetrului este U:5 V.
Un instrument are rezistenfa Ro =200Q, iar acul indicator suferi deviafia maximd
pentru un curent 1o = I 00 Fl. Deseneazd schema unui aparat construit cu acest instru-
ment gi care este capabil sd misoare:
a) curenfi in domeniile lQ l mAl ,lQ l0 mAl ,lQ 100 mAl;
b) tensiuni in.domeniile lA,l(l, [q 10I/], [q 100/] .
Rezistenfa totalL a unui potenliometru este R=180&O. Cursorul se afld la l/3 de

capdtul A al inflgurdrii potenfiometrului.
a) Ce tensiune se aplici intre bomele A qi B ale potenfiometrului, dacd un voltmetru
avind R" = 40 ldl, conectat intre boma A gi cursor, indici U, = 40V?
b) Ce tensiune indicd voltmetru conectat acum intre cursor 9i boma B?

Q)upap Danfid Is 013"taug'9'e
'(tnlnroleurnsuoc te tS tnlnrolereueS tulourered) InInlIncJIc e|B
a^lpnllsuo, 3le1€p
tot8reue ual€lncl€t eltu:ed (39'7) etitlea
csounc as gc€p 'JorJelul InlruInoJlc olBzIuJnJ
(rnv)
/Vil-------'= ''tt+l (sq'z)
,x ''
:euriqo os 'ltncltc P3ar1u3
etserdxo nc €el€llsuelul ulrlcolu1
j'S;d uI gce6l
nrluad tuqo Inl eo8el ap plep
v rS (19'7;
N+=u24 tV,rI..t="'!rLl
z
:plpzer 'n ar1 'J ag eriuler pls€ac€ uI pulnJolul
|V' I'n*O'n=""114 GyZ)
:pllnzeJ '(7'7) ateornlul llunlsuel terirugep IrrroJuo3
rolrelq IntlncrlJ'z' T' 9' 7
.(rnlnroleurnsuoc te tS tn1ruo1ereue8 tr4ewered) InInlIncIIc ale aû?nJlsuoc elel€p
tetfiraua €eJulncluc ellwled (99'7) etieleg
csounc os Ecsp 'Jollolxe InlnllncJlc slezlgry
-(, + u)
wtr.u = fl
.lS9'Z)
FI ee'el ep glep etserdxe
1n'a4u1 nrtued "' *'o"""t' -'t""';"'T;;"''";;Hi:
',,qo
u (VS'Z)
lY --== ' fu| I s 1V ' zI 'Y = '"rLl
z1I
:piuelirzer uud teumu lvz;'rellarac otrso Inrol€unsuoc 93ep rel
N' I' n=A' n--'"",+1 Gs'z)
:etsa'Jy dull ap Inls^Jalul uI 'InlnJ
efraug 'Jolglunsuoo erds etfireue ep mlrueJsu€Jl pllJolep nO nc
-ol€urnsuoc gslusugl
epecsppriuelodBtsreue.f,ectrlcalelulcJ?sIOun€Jolelunsuocun.JlulJdeeracarlel
'ptru?lsuoc else Inlnluernc
€el€lrsuelur rcunle'(drut1 u1) g1ue1suoc olsa
slllcela tnlndrugc eelsllsuolul gc€O'clJlJele
rolerauefi ep 1€3Ic clJlcole pdug3
lusJnc rnun € llnJJrc utld eatacerl PuruJelop
rolralxe Inllnrrf J'l' l's' 7
"t"S'tr
:'f i:.l:"*!;i t$t .tff{qjsgnei t& .$#!*tSJ8i"6S #g?i**'idXH
2.5.1.3. Circuitul intreg
Din definifia t.e.m. rezult6:
(2.6e) Wr*=E'Q=E.I'A,t
inlocuind fie E, fie l din legea lui Ohm pentru intregul circuit, rezultd:
(2.70) L/r", =(R + r).t' . tt
(2;r1) w*=fltt
Relafia (2.71) permite calcularea energiei furnizate intregului circuit, dacd se cunosc
datele constructive aIe circuitului (parametrii generatorului qi ai consumatorului).
impirtind fiecare dintre relaliile (2.63) - (2.71) la durata At a hansferului de energie,
se oblin puterile respective. Expresiile puterilor in funclie de datele constructive ale
circuitului sunt:
=, . L-
E2
(2.12)
R+r , -!-;
P,* Po, = P Pr,
(n + r)- (R + r)-
Rezultd astfel c6, pentru un circuit simplu, poate fi definitd m[rimea fizicd ,
asemdndtor modului in care se definegte $i pentru diferite mecanisme simple (raportul
dintre lucrul mecanic util gi lucrul mecanic consumat pentru a produce acel lucru
mecanic util).
Randamentul circuitului electric simplu (q)
Randamentul unui circuit electric simplu este o mdrime ttzicd egald cu raportul dintre
energia utild din circuit (energia furnizatd consumatorului) gi energia electricd totald din
circuit (energia datd de generator intregului circuit):
Randamentul natd cefracsiune din energia disponibili in sistem este utild. Randamentul
este o mdrime adimensionald.
Expresia randamentului circuitului electric simplu in funcfie de parametrii constructivi

ai acestuia se poate obtine inlocuind energiile. Rezultd:
(2.74) ,l' =
=4-
R+r
Relafia (2.74) confirmd faptul ci randamentul este o mdrime subunitard. Pentru un
generator dat, randamentul cre$te la creqterea rezisten{ei consumatorului. Pentru un
consumator dat, randamentul cregte la micgorarea rezistenfei interioare a generatorului.
132 2. Producerea qi utilizarea curentului continuu

grupap Dararud $ D8nug'9'z
',16='* * 6ollqlsltupB o{ulxeul rollunlsuel e gclLu I€tu eoc Boreole^
n= 29c1pe
gcseespdep ps ornqorl nu glecrlde ?ounrsuol'leJered u! elelceuoc puIU aleJBolslzou
'tlnZ= z-2,rt1cedser '16= t" n euriqo es opun op
a'tvz'lwd 7'l*
= O
:luns ereolstzer gnop olec ap ellqls[up? tulxsluellunlsual (q
*
tl L7,= I(V + 'U) = '/l
:?oJ€olel'tnlnltncltc glectlde ?ounlsugl ru1ued'1e31se eutiqo
es 'u € =t* I =* I gorpe 'eltqtstrupe oturx€tu rollipltsualut B Pclur Istu €0c eoreol?A
gcseesgdep gs omqel nu ole uud Fluornc 'eues u1 ol€lceuoc pulg eloreolslzeu
'V t' :euliqo es epun ep
, = " I,rtlcedsor 'Y E= I
,''u
ll
1l ="'
:luns ot?olslzor gnop eloc ep ollqlsnupe eullxeul el4ptlsuslul (u
:aJBAIOZeU
ilelered uI Ez€elceuoc es elereolsrzer (q
leues u1 Pzualcouoc os aloreolslzoJ (s
:PceP 'areolstzeJ gnoP Joloc
rrrpdruS ecrlde eleod es oJ?c gtulxetu sounlsuol else ors3
'Ag6="d 'ttlcedser'11 LZ=t'd
zy,rtlcedser'O€= tU eleiuelstzer nB al€olslzeJ 9no(l
OlrqrslrupB erurxp[u eygelnd IS U9=
r
l,zroooopor .' ',' ' ' l
''o';:;,'{:1!;;T,f Y,Li '009€
;ff ;le::##Tiil ,=wwl
"f s}I'gt=sAW Et=*n. '1 000 i1= qilL r
" ap q11ie1q
or"uuo;pur+ aP
p*o9u n4ued or"uuo$ur{t
qnurr p*o1u epdelag
, iuns 51
.
r ' r. ' '(pro+Fn€Eaur),,Wnf'
(fro-ltemgEevl),,Wnf' O
a
:,1;. :(pro-11ur*rop-$ )'
"t144lf:
gqp,un le"dlsoloJ pap ;uur';ac
,.p$q*iiffiT#n#I;nui"^ 1ldppy
'
',,e1no{" ep col q (ppunces-uem) ,,stI1u gmsglrl Bel€{un-lqemc
.sgtu ep Bel€ilun luema- poru !t1so1o3 else
pour uJ FIsoloJ
prp'q" Jrar"ii ''
relul reqe :,:t:^t'' arslnd
ar1tnd"$ued
rr-sued ep selellm ,'Pmur
Bmspur *
"a*a lmsnu'T-l;ji"t
r glmqt8e elsa ,,$EA\'t Bs."4umuop, lSsg
-
"*' =ia) :1"1.,oq
!:'(^l
ralnd nqcadsr opcttntol upraua 1S gcluecsw :i::.-
Br8reue n.
;:: :::
1rg
ffiffii;d#, Ji ripcal,e
'{e,nlw n;r""o.i1Jltnot qI purlrqp qs erEraug
rS efraug
gcpcalC eerelnd rs
TF1l3 ""t"ly
' "1 Erlrrsaln irilnd lS grgteale
lra1e elSreua n4uad llrnspru ap $prlun
"t rTr
*: . 5. ;l'T' a-e $ r*,t !-r: *n tr* n g $* ru I ut I rm nxi m r.lp f:ut*re
intr-un circuit electric simplu, puterea furnizatd exterior este datd de
relalia (2.72.2):
P =--l- g'
(R + r)'
Simplificdnd fraclia prin R, rezult6:
(2.1s) ,=--)-- .n'

f JR.+ l
\ a/R/
Se observd cd in paranteza dela numitor este o sumd
a doi termeni pozitivi, a cdror
sunt egali'
produs este constant. Aceastd sumd este minim6, cdnd termenii
Concluzii
.F puterea admite un maxim pentru o anumita valoare a rezistenfei
consumatorului;
il" maximul se obline pentru Jn = +,de underezult6:

a/R
(2.76) R =r
b,valoareamaximiaputeriitransferatecircuituluiexterioreste:
(2.71) 'mx=L
P^"
4r
Dependenfa puterii transferate cir-
cuitului exterior de rezistenta acestuia P"-i
este reprezen tatd in fi gur a 2,56'
Atunci cind un generator transferd E,
circuitului exterior puterea maximd,
6
randamentul circuitului este de 50 %.
Din grafic se observd ci existd doud
valori ale rezistenfei exterioare, R', res-
pectiv Rr, pentru care se obline aceeasi
putere pe circuitul exterior'
;'#tiT& Demonstreazd cd intre valorile
'H€F , respectiv R", existd relalia: Flgura 2.56. Puterea pe circuitul exterior
(2.78) R,R, = 7'2
Care dintre rezistenlele R,, respecttv R, este mai convenabild din Punct de
vedere energetic?
134 2. Producerea qi utilizarea curentului continuu

pn4)ap Dilaffid Is or&nug's'z
pcIJIroA
'(13'7) e{u1er pulsoloJ '111 eur8ed BI ep ep^lozer taruelqord elelelrrzor W
'et8reue eun€oPlol Puturud
IrueIIueJ 'llnoJls ulp eleJ€olslzoJ
rrJolEtunsuoc 'r,rrltzod Btmeeplolul ltms oums Islsec€
ed gledrsrp eerelnd omlllsuoc 11 InJqrueu
qp eums '(mplmcrtc FlseJ €l ep el8reua
tS (mplmclc et8reue AIlcoJo qzeez\LmJ
elsaruud lruolereue8) J€4uoc zec u1 rntle8eu
rselecu ne rolereueS uud pluemc ts 'ulo'l gcep nqtzod ltms €Iolsoce
1ruo1ereue3) suas
rruerruel iaruolereus3 ep pl€znurg eeralnd elnlllsuoc I IruqueIIJ urp gcrrqe81e eumg
(rs'z)
ifaZ='lnZ
Pl€clpul ppololu
:retielar €eJ€cIJIJaA pctpe'rc1ua|nd ptunpq olse
,eculcolo eleiar leun IIJPAIozeI €ruJn ul alnuliqo eletretluel €oIJIJoA 8 rulued
ratu €ec
rotuolnd lniuellg't'g'z
.(t-)v Dv xau,
Y *d g,Pn 'j:=
=
' v-=:oPd
13P olso re$cury Intu1xBI l
l=[
:@1.7)pteqnzereur|qoes.1tnclcF8e.4uln.+uedruqgmleeSelncl€ilvellsocepu-eredulo3
(os'z)
:gclp€
:ru1ued tulxelu rm elrurPe uli
-cu(u '(/-) ,rtle8eu pqu il lnper8 ep tnlnueuuel
'11 pper8 ep giuepuedep o gcrpe
1nrut1"g"o3
Ig+ ztt-=d Gt'z)
,d :9llnzeu
xout Ir - n = narax ul IO= d
d :else JolJelxe InlIncJIc ed pledtstp seralnd
:orBAlozau
d
G!-rrer uud mpluarnc eel?llsuelu ep e{curg u! rolralxe
ezezr.leul os pS 'PIIqBIJ€A else Piuolslzer Irupc
lnlFcrlc u3 eledtsrP rtrelnd uiuepuedepg1o.1ttr"t rS g 'ure'1 nc rolereue8 mtm oleluoq e'I
e JolslzeJ un Pzeeldnc es 't pJsoualul
R = 8O o
l. DouE surse identice, conectate in serie, fumizeazdunui rezistor cu rezistenfa
aceluiagi rezis.
putere P, = 10,125 W, Cdndsunt conectate in paralel, sursele fumizeazd
ior puteiea Pr=|rI'. Care este puterea maximd pe care o pot furniza unui circuit
exteiior ales cbrespunzitor cele doud surse conectate in serie?
) cum trebuie cuplate dou6 surse cu tensiunile electromotoare Et =4V, respectiv
putere pe
Ez=2V gi rezistenfele interne rt =rz=0,4(>, pentru a disipa cea mai mare
un rezistor cu rezistenfa R = lO? CAt este valoarea acestei
puteri?
3. Doui rezistoare, conectate in serie la o relea cu tensiunea U=12V, consumi puterea

puterea
P, =14,4W. Conectate in paralel la aceeagi tensiune, rezistoarele consumd
F, = 60 ll . Calculeazd valorile rezisten{elor R , $i R z '
Pz = 500W'
4. Doi consumatori au parametrii nominali Pr = 1000 W qiU, =110V' respectiv
unui rezistor care, conectat in
gi u, = I I 0 I/. calcule azd valoile posibile ale rezistenfei
funclionarea normali a ambilor consumatori alimentafi la tensiunea
.ir.iir, permite
electricdUo =220V, bare dintre montaje consum6 o putere mai mic[?
Conectate in serie gi alimentate la tensiunea U, doud rezistoare
disipd o cdlduri Q in
f,.
intervalul de timp tr=lh4\min' Conectate in paralel 9i alimentate la tensiunea U'
cele doud rezistoare'disipd aceeagi caldurd Q in timpul tz=2lmin, \n ce intervale de
R, numai R, la
ii.p li 9i ti se va disipa aceeagi cdlduri Q,Tacdconectdm numai sau
aceeagi tensiune U?
aceeagi tensiune nominald 9i puterile nominale Pr = 40 I'/,
respectiv
6. Doud becuri au
pz =60W. in ce raport se vor afla puterile consumate la conectarea celor doui becuri
in serie?
transferului de
7. Dac[ se conecteazd un rezistor la un generator cu t.e.m. E, randamentul
putere este I r = 0,75. Conectand acelagi rezistor la un generator cu t.e.m. E, randa-
mentul transierului de putere este n2 = 0'6 Care va fi randamentul' dacd se conecteaze
cele doul surse in serie cu acelagi rezistor?
puterea
8. Un generator electric avdnd E =lZV $i r=1C)' fumizeazd circuitului exterior
P =20W. Calculeazd:
a) tensiunea la bomele sursei;
b) rezisten[a circuitului exterior corespunzatoare acestei tensiuni'
este aceeagi in cazul
9. Puterea furnizatS de un generator electric circuitului exterior
conectlrii in serie sau in p-aralel a doud rezistoare R, = lCl 9i R, = 3c)' Calculeaza:
a) t.e.m. a sursei, daci aceasta fumizeazd puterea Pz =0'75W rezistorului R' conectat
singur la bomele sursei;
b) curentul de scurtcircuit al sursei;
de la generator
c) valoarea rezistenfei circuitului exterior (R') pentru care s-ar obline
putereamaximdpecircuitulexterior,precumqivaloareaacesteiputeri;
d) relaliileintre randamentele circuitului in cele trei cazuri'

alapatg'9' 7
1!oc17dV')upap mlnluarnc
'tlrllelo plnluarnc as
|g tlruJel 1ra3a alSaumu
ep sarufetep ul ptsuoc 3t InuaruoueJ
cl4cole luemc ap srncrud rolcnpuoc rm-Ilul EJnplpt 4
JlrlJele lnFlualnr IG tllrJel |nlceJg
.Jolsnpuos uud ecarl ersc rnlnluemc €olgllsuelul ep apurdop ptefeSap ?mPI9t
sleJ€olcnpuoc
iprnplgc pfeEap slrlcola truomc ep asmcred
!!znltuoJ
pctlulaur
'alulu I?III al€llsuelul ep lueJnc (m op gsJncJ€d alse
ury tade tunlersdutel eerelSerc
elelds pczp epedor ryu gzeeotluer os rulerulJol€c
pogt alsarc nrteuuolec utp tade erruuredtuel
iruemc ecarl prlleteru BIBri;;u'ia "o*e lrElBlsuoc
'eretu Ietu aunlsuel o BI gclluleu e1e4ds puptuerulp'pluerugadxa 91edar
drup op olu^Jelul €l9r€os9tu
:ruletuuol€c up pd? einleredual eleEe
lcplcele lruoleraue8 €l gcll€letu elelds Ez?elceum :
:nJlotulJolec ury tede ernleredual EJPosPu
u1 pde npo4u1
iectlelatu lalertds Bertradoce 3l Pugd n4eluuolst
nJtnl ep potr/ltr
'Ed€
irutauourel
igctlelau gPlds nc nr1ewlJolec
iPrnlPEel eP ereolcnpuoc
iculcele rolereue8
a.Icsoteu olBlJolBtrAtr
pcruqol
'olceJa olsece undns es eroJpc a1Ba1 edqzeezvqos
lsoJ ne JlJlcale InlnlueJnc
uI rol EoJezIIIln Jsl ''1'7u'*"ui'" alcc ed altrodocsepclqcap
un-'t-uud Datacari Pl Prua-rnc ap asnpotd
e1a1fe3e e\eol'ropnpuo, 1,'1:'''"ro*
alatcalaedgzeezeqesacl$'eleroleleredelom]n]eereuoticung.elerede€euouas€ell€
,"ono,r1"i'oluozt,re1a1 'otper ap eleredB 'ecl4ca1o uncaq atiuodstp
rS acrrlcale oJeolotu '
eleod teur as nN
€l rue^€ nu gs eJ?c uI olunl o tzplse edacuoc tS umcerd
ap puldep luuosrad n''sou I$JoJuoc
ep luuuorsardurr JErunu **'n"rnrunn
,e1e1r,rr1ce Jolligll^llc? eoltltrofeN
ep Inrueuop ep lueJeJlput 'octullz "tltnou
: :,
La nivel microscopic, efectul termic al curentului electric este rezultatul
interacliunii sarcinilor electrice aflate in miScare cu particulele care
formeazd materialul conductor.
in cazul unui consumator caracterizat numai prin rezistenfd, energia transmisd de la
generator consumatorului intr-un interval de timp Ar este datd de telalia (2.64). Pentru
acest tip de consumator, energia transmisd de la generator se transformi integral in
caldurd. in consecinlS, cdldura degajatd intr-un interval de timp Ar de un consumator
cu rezisten{a electricd R, parcurs de un curent de intensitate -/, este:
(2.82) Q = RI2 L,t (legea lui Joule)
Folosind legea lui Ohm pentru o porliune de circuit, cdldura degajata se poate scrie
qi in funclie de tensiunea U aplicatd consumatorului:
(2.83) o= u'
R
L,
Pornind de la Experimentul I descris in paragraful anterior 9i uttlizAnd

cunogtinlele dobdndite la studiul calorimetriei qi respectiv al circuitelor electrice,
proiecteazi Sirealizeazdun experimentpebaza cdruia sd verifici legea lui Joule.
Efectul termic al curentului electric este
utilizat in practicd in funcfionarea multor aparate
electrocasnice: becul cu incandescenfi, cuptoare,
plite, radiatoare, suflante de aer cald, aparate penffu
uscare etc.
Printre aparatele electrocasnice cu o rdspdn-
dire larg6, funcjiondnd pe baza efectului termic
al curentului electric, se num5r6 9i uscitorul de
pdr (figura 2.58). in uscdtorul de pdr, un venti-
lator pus in miqcare de un motor electric sufl6
aer printr-o o spirala metalicd parcursd de curent
(figura 2.59). Datoritd efectului termic, spirala Figura 2.58; Uscitsr d€ pir
metalicd se incdlzegte, iar o parte din cdldura
produsd este absorbitd de aerul aflat in miqcare,
determinAnd astfel cregterea temperaturii acestuia.
Yiteza curentului de aer este controlati prin
turatia motorului electric. La unele modele, este
posibila reglarea temperaturii aerului suflat prin
controlul rezisten{ei totale utilizate pentru efectul
termic. Spirala de incdlzire se realizeazd dintr-un
aliaj de crom-nichel (prezentdnd avantajul unei
rezistivitdli ridicate gi stabilitate la oxidare la Figura 2.59. Spirala uscdtorului
temperaturi inalte).

e
6€r limnd7' )Iocala mpruilnr apPaJg'9'
oll?lroleo erdnse euntice
;gpueprq8 ulp lrnceq
eU€ aJ'"e t"lt'coq tlty::
els€ec€ ere eiurcesuoc ap
"]'-Y:i:":::^t:,*:"t"t:T:ir:'1t'f;Xl '€
*ba un-rurp
:iilffi;illTffi; ff;"il;;un1"p,3 "p 'rnceq "o*]1':1:l
qns Jol €oJ€lceuoc €l lualceg leru acnpord
;rueuoricunJ lndurrl uJ lgcep 'ounlsuel ectldxa es umcumC '7
6^ r^!r'h^^n prrtnrn
n" ,oi,rnr"q sc tnrdel pcrldxa
€orepl€ pc 1nrde,
--i- ') ^'
,. 1,n1t*iilin;;""il"r)1i;."r.pun"ut .,,^'J . ta
eelezuode'\ ocnpord es dup 19c uI 06 = - 'e
ipdu ap Iiptpuec rt8erlul
oon\'L?oorr=a) gde ep 3009=xd cnporlul os clul?oc
ernle;edural et( Trrrr= r
n
ut voue.p ru"#dun, * * u*:i1jii:y.lT1:"?^::n:;:,:":I:A"j,IXTt;
culcalo clul?ec un
.r
prolnfe nc ede e1Saz19cu1
UOn = Ut*lslzeJ ep rolslzor tnun
"
upuL= ,v = 1r;{56=,v
:9llnz3U
PnA
(,g-rg)(cw+ J) = w\esqoT=
,rorral*" erds gmplpc ep elraprerd pug[13a51
:acrJrorurJol?c rerience uuoJuoc
('e-.eXcrr+J)="'A
z Bu€c ts ede ocnpe e n4ued 9J€se3eu €Jnpl9c
:else ,o00I = 6 urnleradurel €l
U
lv-='' o
plepac €JnplEC
:else rv drult ep IB^JaluI un-rlul JolgqJag ep
:eIuAIozall
erds
'guec ulp ede pqrrg 9s edecul durp tgc gdnp pzuepclec'rotralxe
eiuelstzar
grnplgc ep eluepretd pugfq8eSl n Eetmlsuel el leluarull? 'O002= ur
e1
"'1072=
rotEqrarJ,";;;";li$" es rode Berlzlprul nrluod'Jo8I=r6ernlereduel
nc crrlcola
t4 oozv= r) ap 3 002 = trl 9lI€ os 'l o"= t €cgol€' aleltceduc ep pu€c o-rul
I 'de
'ocIIEleIuIq
ep Inlqlnc{c uereldncap pullrualep
aletu€l leun €eJeqmc urrd mlnlerede e eJBlualuIIB
'mlnlerede IruoIJeluI ury aclJlcale
prnleradual gllurnu€ o elsad InlnJeB serlzlgcul e rulued lg]e
e"ldot n'n' n rulued td 19' '1-o1n'lllln €leloJd
ro'rie1oz1 € nES les€cre"
ep ualsls rm lnzp'rord ne rgd ep aloJeol?csn
- elrseoxe llJlzlgcul e,u4odur1 ericalord
l .,rra*r3S:st1,
2.6.2.1. Cimpul magnetic

I
tryzzzttt ct I
Materiale necesare
un magnet in formd de bard;
o folie transparenti sau o foaie de hdrtie;
pilihrrd de fier;
un ac magnetic mic.
Mod de lucru
agazdpe magnet folia transparentd gi presard pe aceasta piliturd de fier;
plaseazd acul magnetic in diferite pozilii in apropierea magnetului.
Constatiri
'. pilitura de fier
se orienteazd preferential pe folie (/igura2.60);
orientarea preferenfiald este mai accentuatd in apropierea polilor magnetului;
direcfia acului magnetic corespunde cu direcfia particulelor de piliturd de fier,
"t*i,i,r.:i
Concluzii
in apropierea magnetului, spaliut are proprietd{i speciale: existd direclii privi-
legiate, existenfa acestora fiind demonstratd de orientarea piliturii de fier gi a acului
magnetic.
Orientarea acului magnetic sugereazd cd direcfiilor privilegiate li se poate asocia un
anumit sens.
Manifestarea acestor proprietdli speciale este mai intensd in apropierea polilor.
Experimente de acest tip sugereazd cd in apropierea unui magnet existii un cdmp fuic
specific ce determind efectele observate. Acest cdmp a fost numit ','.i'r1i" rii:;::!1.:ll,'. La
inceputul secolului al XIX-lea, studii efectuate asupra interacfiunilor magnetice au
evidenliat existenla interacliunii dintre cdmpul magnetic Si curentul electric, precum qi
generarea cdmpului magnetic de cdtre curenlii electrici (1820, H.C. Oersted).

7!n47dy'cr4rala mlnuarnc a1aqcatg'9' 7
'ctlsu8eu durgc
'seuoruese aP 'cnPord PIA uJ orecstur ul eleg? eclJlselo ellurcJus 'rulnctged G
uI 'Balsec? PcStur es eJec uI FrpeIrI ep luepuadeput ecnpord as tS acu1ca1" S"t X
royutcres ttrpcStur lruellnzoJ alse clJlcelo InlnluaJnc 1e ctleuEeur InlceJg |sj-J
'rolcnpuoc urp tn1.1u"rnffifrtsue*1 poldep ec IcIlsIJelcBJ€c oJ€ leJaue3 cpau3eur
"p luomc ep smcred rolcnpuot lrugclJo InJn[ul
pO"tni :ttf".ihn"i 0."g" un plslxo clrlcole
JlJlcela lnlnlueJnc pi r;lau8utu FlteJg
'crlou8uur durgc glsxe cl4cele luamc op ssJncJ?d JolalIncJIJ 1runf u1
olznlJuoJ
$uemc ep elureueB ecrleuEetu ropmdrugc
elarpadg '79'7 rrnS;g
'lrncJro uud tnlnluarnc Fsues op epurdep ctleuEeur Inlncu eeJ€lueuo
:ieg ep urnlqgd lS ec t{certp rseelect ad pzeeluetro es ctlsu8eur lnce
i(79'7 otn311[1
ep ernlrltd
rolelrnJJrc eererdorde ulp prieds u1 flicoJlp elnunuE ed gzeeluatro es JoIJ
IrElslsuoJ
'ellncJlc uud tnlnluernc Insues Pqurlqcs
iroleltncrtc earetdorde u1 rlirzod ellJeJlp u1 cqeu8eur pce gzeSe
ilncrrc Inrgoeg 1e ueld plrodns ed
reg ep pm1111d greserd
:lIncJIc Irupceg BeJeluewll€'pugr ad'qze?zrleet
nJrnl ep potr l
'ctur crlau8eru ce
euubj nc ellncrl3 '19'3 urnS;g
ireg eP grnlqtd
igmlp8al eP lJolcnPuoc
iculcale roleroue8
:(19'7 em8g) rolectld
-qlnlu rup?c 'JBIUII Jolcnpuoc
'aleiuelstp ertds nc gutqoq o :a1u
-eJIp auuoJ nc oclJlcele ollncJlc
eJBsecou alBIJalBtr tr
Pentru reprezentarea intuitiva a cimpului mag-
netic, la fel ca gi in cazul cdmpului electric, se pot
folosi /irii de cdmp.
Spre deosebire de liniile cdmpului elechic, liniile

cdmpului magnetic sunt curbe tnchise. Prin conven-
astfel:
{ie, sensul liniilor de cdmp se stabileqte
* pentru cAmpul creat de un magnet' in exteriorul
Fisura 2.63. Linii de cdmP ale
acestuia, linia de cdmp magnetic iese din polul
unui magnet in formd de bari
nord gi intrdinpolul sud (figura2.63);
& pentru cdmpul creat de un curent electric, sensul
liniei de cdmp este dat de regula burghiului
drept (/igura 2.64).
Regula burghiului (drePt)
Pentru conductor liniar: se agazd burghiul pe

direclia conductorului qi se roteqte astfel incdt sensul
de inaintare sd coincidd cu sensul curentului; sensul
de rotire reprezinti sensul liniei de cimp.
i-l
\" >
Pentru un conductor circular: se aqazi burghiul
oemendicular pe planul conductonrlui 9i se roteqte in J
sensul curentuluil sensul de inaintare al burghiului
reprezintd sensul liniilor de cdmp prin suprafala deli- Figitra 2,64. Regtrla burClti"l"i
mitatd de conductor.
2.6.2.2. Forta electromagnetici

"t. l'.:.p*rimente tunda rntnt*le
Udlizand dispozitiwl dnfgura 2.65, se poate studia
ac{iunea cdmpului magnetic asupra curenhllui electric
ce trece printr-un circuit'
-T*l
rlr:il Trebuie utilizat un conductor ce nu con,tlne
tw.f . fr substanfe feromagnetice!
Constatiri
* Cdnd circuitul electric este inchis' porfiunea de
conductor aflatd in cAmpul magnetic se miqcd pe
o direcfie perpendiculari pe liniile de cdmp.
# Conductorul nu se miqc6, dacd porliunea de con-
ductor este paraleld cu liniile cimpului magnetic'
& Modificdnd sensul curenfului prin conductor, se
modificd qi sensul forlei ce deplaseazd conductorul'
s Modificdnd sensul cdmpului magnetic, se modificd 9i sensul forfei.

1!oc11dV' clqcala mlnruarn) ala1calg'9' 7
'/ nc pl€uoliJodord lcertp else aclleu8eruoJlcele toiro; eoreolen *
teiro; eereolen #
7 nr gleuorirodord lcerrp else octleuEuruoJlcole
lrElElsuoJ
.drugc ul gtegB rolcnpuoc ep lrunrirod e 7 uarurSunl pugcgtpour'pluourrredxa pladog r
'Inlnlualnc B / selsllsuelul pugcglpotu 'lnlueruuadxe g1edag gn
''tn1-pn" erdnse gzeauofice ac gcqeuturuorlcals uiro;
gzeelncllc 'arerqrpqceer nrluad slezllqn Esetu ep Joleusolelo ?eJeol?A
pugJsoun3 E
'clJlcele IruFcJIc epqcq
'ol€JJ€tu Psuru 3p euuolule pugzese 'elueleqpzeatqlllllseeg n
'olJlcole Inlnluernt eiuesqz u1 eiueleq gz€erqlllqcg ffi
ocrleu8eurorlcole 'ctleu8eur mlndurgc aprutl ed
reirog prpnr5 '19'7 u'rn31g I grnlnrpuedrad ag ps pllqour eml€l lgcul IeJlse
'lnJp€c pzeeseld 'llqou Irup€c uud tnlnluornc
€oJecoJl elnutad ec clrlcole InlIncJIc gzaozrlee16 f
nrrnl ap potr l
'(rotcnPuoc
1rupuc leip8u olse oJBc ep
piueleq o'nldruexe ap)
ocrleu8eruorlcala teiro; e erzmspru ap uelsls un t&
lrolcnPuoc *
HH:,:l
op tuetcgns ctleu8eru drugc un gcnpord pt t'"t
(leu8euorlcale nes),,n" ep puuoJ u1 leu8eur un *
eJBsaJeu elBlralstrAtr
ut (1ere1e1 *ry1) ereru PlaBaP
ieruled ,,edeiul" 9s crlau'Eeru rnlndur-ec oulurl IEI Ylf--1lf:]1ii[*:t:
irlpq p. u"arl rure-o otii "o1"lBI91-
1gcug'1epse €ugts trutgur eruled pzese o5
il;!;"ti';;;rip
.1Au;rualg ;n; uln8a'r) ;3u91s ;;u;gru uln8ag
(3urue1g rn1 eln8ar)
iaugs iruigur i1n8a11 '99'7 urnE;g '99'7 ntnS{ ul l€rlsnll etse qnSor tal
-set€ € erectlde ep Inpohl 'IeiJoJ uJplualJo ueJ€U?
aluuod arec gleraue8 pln8er o plpedocsep 1so3
s 'tuomc ep rS dugc op rdem8guoc ollroJlp uI oop
-eu8eurorlcele reiroS soJulualJo es-npugzlluuv
'FttJ*8r-orlJala pfrol elSerunu ss 'dtugc Iec€ uI l"UB
.culcelo luaJnc ep smcred rol"frpoo" mtm erdnse cllouEeu durgc rm ep plelrcrexe ei:og
6w1du1 uiro;) po;lau8uruorlre;a rirog
Concluzie
Rezultatele experimentului conduc la rela{ia:
(2.84) F-Il.adicd
Dac6 acest experiment se realizeazd utilizind magnefi diferili (surse diferite pentru
cdmpul magneticj, se constatd cd, pentru o aceeaqi intensitate ,I 9i aceeaEi lungime
Ia
porfiunii de-conductor aflatd in cdmp magnetic, forfa electromagneticd are valori diferite'
Rezultd astfel cd qi raPortul:
(2.8s) n =1"
il.
fiind o caracteristicd pentru cdmpul magnetic '
are valori diferite,
Evident, rela{ia (2.85) este valabild in condiliile experimentului realizat, in care
B
conductorul este perpendicular pe liniile c6mpului magnetic uniform. Mdrimea fizicd
este numitd ' . in cazul in care conductorul nu este perpendicular pe
liniile cdmpului magnetic, for,ta electromagneticd se

datoreazd doar componentei inducfiei magnetipe
perpendiculare pe conductor (figura 2'68). Deoarece:
(2.86) F = BI!.
$i 8.l =,8 sin cr, rezult6:
(2.87) F = Bl(sincr
Deoarece:
forta electromagneticX este perpendiculard pe Figura 2.68. ComPonentele
planul determinat de conductor 9i de direcfia
liniilor cdmpului magnetic;
in expresia forfei estJprezent sinusul unghiului dintre conductor 9i liniile de
cdmp;
.
empiric a fost gdsitd regula mdinii stdngi (regula lui Fleming);
rezultd cd expresia forlei electromagnetice se poate scrie vectorial astfel:

(2.88) F=IlxB
Aceast[ relalie exprimd forfa electromagneticd. in acelaqi timp, rela{ia constituie 9i
relatie de definilie pentru induclia magneticd.
tnduc{ia magnetici (B)
Inductia masneticd este mdrimea fizica vectoriald, tangentd la linia {e c.dmp magnetic,
pe llnllle oe
avdnd sensuT acesteia. Pentru un conductor (corp de probl) perpendlcular
'Ecua{ia unitdlii de mdsurd pentru

inducfia magneticd este:
(2.e0) (a)=*
\/Am =r (testa)

ItiwUdY' )14cap mlntuatnc aPpalg' 9' Z
€- I sleurolqor d,' 0 L' z srn;ld
(el
a@64
ssels
n
e%-6te
+8668
s++++
*l
Fl I
'l€clpul Iec eg 9s octleuSeulorlcele tei:o; Insuos lgcuJ I0J1s€
,cg2.7 o,m*1/up rnlruolcnpuo, nidnti pzeeuorice ec ctleuSeru rnlndurgc psues elSeltqelS
't
eruc ul Insuas e1Sa1tqels U
'qg1'7 on*1[wp rolcnpuoc 1n"ryec elSelor os
'eg2'7 otn8g[
.I
ulpJoleJ€olcnpuocerdnsegzeeuotlrceerecectleuSeruol}colereiro;lnsuesOlsellqsls
l
fulntrr4led
.gtl\=
e.. :911nze: ''
N =',N orel€o3q
t- f 7y
6 ut t=v'vg"alsagFlcund
Ber?rqlllqce ru1ued preseceu y
ep pieg (erielor ep) ruqrpqce ep erirpuoc 'tn1ruo1cnpuoc
glsuuou eeunticeer
rN nc pugloN '(cunrirod Plssot€ ed 91tnqu1s1p
Inlcund u1 grelueurrldns
uuoJlun purg) erelsece ealelEurnl e1 eriecrlde ep
tS g t= I else durgc uI l€Ue Inlru
lnlcund are i
-olcnpuoc rrunrirbd erdnse gzeeuorice arec eiJo{
:aJBAlOzau
I luoJnc rm eP smcred elso IruolJnP
-uoc pugc'mplmclc eeroprqcu! u1 'e8ugs qp FFI
-rodns erdnse eresqde ep gre1ueur11dns ziro; ege es
a 'le1uozuo
?S 'rnlnuosop pueld ed ;elncrpuefued
'g ruro3.tun crleu8eur dugc un-4u1 9U€ es edugls
urp es eoletPurnIret 'leluoztro elsa '/ aur8unl ap
'gv lruolcnpuoJ'69'ZnnBgfutp InuIe]sIS 9p oS
:^"""u."-r"a-rr rtiffi, t
Jolcnpuoc tnun erdnse uoUwau 1 ep
op €slellsuelul nc lueJnc un ep sJncJ€d ntutllcer
olsal I
crlouSuw drugc tnrm e pctlauSeru ericnpul else
?iroJ o glrcJexe oJBc rruoJrun
Un conductor rectiliniu, parcurs de un curent cu intensitatea 1 = 10 l, este plasat
intr-un cAmp magnetic omogen cu inducfia magneticd B : 1,5 T. Calculeazd fo4a ce
aclioneazd, asupra unitdlii de lungime a conductorului, dacd:
a) conductorul este perpendicular pe liniile de cAmp;
b) conductorul face un unghi de 30o cu liniile de cdmp.
Sistemul de conductoare radiale,
fiecare avdnd lungimea l, se poate
roti in jurul unui ax ce trece prin O
(figura 2.71). Sistemul este plasat
in aer, iar cdmpul magretic aplicat
este uniform. Explicd fenomenele
care se produc.
Un conductor rectiliniu este par-
curs de curentul cu intensitatea
I =1A. Acesta se poate migca
intr-o fantd practicatd perpendicular pe axul unei bobine cu lungimea / : 40 cm, sec-
liunea transversald circulari cu raza r : 2 cm, format6 din N : 1000 spire gi
parcursi de un curent I =10 A. Calculeazd'.
a) fo4a electromagneticd maximi exercitatd asupra conductorului rectiliniu;
b) lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa conductorul rectiliniu paralel cu el insugi,
pe toatd lungimea fantei, in sens invers fo4ei exercitate de cAmpul magnetic.
Se considerd fanta suficient de ingust6, iar bobina plasatd in aer.
7, Un cadru multiplicator de formd dreptunghiulard, avdnd dimensiunile a: l0 cm gi
b : 5 cm, cuprinzdnd N: 500 spire, se poate roti in jurul unui ax longitudinal intr-un
cdmp magnetic de induc{ie magneticd B =47, perpendicular pe ax. Spirele cadrului
sunt parcurse de un curent I : 2 A, iar normala la suprafa{a acestuia face unghiul
a: 30o cu B. Calculeazd momentul cuplului de forfe ce acfioneazd asupra cadrului.
2.6.2.3. For{a electrodinamicl
Aqa cum s-a observat in experimentele prezentate in paragraful 2.6.2.1., in jurul
oricSrui circuit parcurs de curent electric apare un cdmp magnetic. Spectrul cdmpului
magnetic produs depinde de forma circuitului.
in mod evident, induclia magnetici intr-un punct al unui cdmp magnetic generat de
un curent electric ar trebui sd depindd de:
$ intensitatea curentului respectiv;
e forma circuirului;
* pozilia punctului fafd de circuit;
* mediul in care se afl6 sistemul.
Un numdr mare de experimente efectuate in prima jumitate a secolului al XIX-lea
i-a condus pe fizicienii francezi Jean-Baptiste Biot 9i F6lix Savart la descoperirea legii
146 2. Producerea ;i utilizarea curentului continuu

apqatg'9' Z
UiD4tdV'clqcala mlnruatnc
LVI
tgx?zl=t.I
:eiro; nc zJ KllruolcnPuoc erd
rg pcrlouEeur elicnp
-nse pzeauotice tS
-ul er€ Elsese 3p learc lndurgo "J ap
p eiuelsp B'I 'llel?loc ep leerc lndugc
uI pg? es IJolcnpuos eJlulp encolJ
'suas t$e1ece ne tiuornc
rop rec gc urarmdnsard,'(zL'Z on?tl[)
I€tu
2 gunluoc ro1 eeur€tm1 lgcep Pctru
o €l elege
tlnur Inlle op 1nun p piuelslp
,(rI IS 'I) fpeJtp liuernc op asrncred
(rJ IS 'J) elalerud erBolcnPuoc ?nop
EJOpISuoc ruo'r 'tunticBJelul ep IeJlsB
raun Inlnlpnls eerectstldurls nJluod
'ellnJJlC
rolellncrlc
rolundrupc FIpeuFluI utrd ectrlcele
erurp er€33g ep elereua3 ecrlau8eur
eJlgc ap crleu8eru rnlndrugc €er€Joueo
ueunricerelul ppqrsod ec€J slrlcala Iruuamc
'#V oi alse etruelsuoc
=
u t-ot'?rts
i 1
rir llitc * rt!* Bltqqwilu' i'l :]l-Y:
retsoce ?eJuol€^'pt,t nrlued 1''l uI
etse plu€lsuoc 91s€ecB :prolcnpuoc iq*--t-:^:j:"
Flpetu clloub€ru li
ac 1n""1n* tp ptonltoo"
o ttt"
eJapel ep lcund orp p'i'""'"1ierec
ep alse "t
gieJ uiuelsp
lg erfcnpul gzxelntleces eJ€c €l Jolcnpuoc
olse aJec uI
irolcnpuoc ulp InlruueJnc eol€llsuelul
ILL .
= {l fie'z)
I
-r1
:alse gctleuEeu edcnPut
'es eeurt8unl lgcep Icllu I€lu llnru
aiwlstp e1 'rerutl Jolsnpuoo un n-r1uad '1epsV
'lnuolsls pue os OJEC
ap srncred InlnllnoJlc€uuo; ep gluapuodap*
uI rnlnrpou€J$eu ep rs crrlcele luemc
e1 ep eiuelsrp nc gluuorirodold
ste'r'ut t
iluerno ep smcred Iruolcnpuoc e1 ]crmd
pleuori'rodord lcortp .*..
iculcele rninluemc eal€llsuolul nc
crlauSeur drugc tnun 1u lcund
:olse cl4cele lueJnc Im ep lereueB
Im-JluJpctlauSeruericnpul.tSeltelsaceIruoJuoJ.ue^€S.lolgea8elepoleumuqnsIz9lSB
efuepuedap gurudxe arec
€lncsounc e8el 'rfereurnuoIIrolc€J ep g ectlauEeur lericnpul
Din definilia produsului vectorial rezultd c[ aceastd forfd este in planul determinat
de cele dou6 conductoare, este perpendiculari pe acestea 9i are sensul spre
c,
(figura 2.72). Modulul acestei for{e este:
(2.92) Fr,=Irl.B,
Din (2.9 1), avind in vedere cd d << /, se poate aproxima:
I'
(2.e3)
' =v 2nd
B,
lnlocuind (2.93) in (2.92), se obline:
F^, = )tl 'I '(

2nd
in mod analog se deduce cd asupra conductorului C, aclioneazd o fo\6 orientatd spre
c' 9i care are modulul:
F,. =rtr ,I ,(
21rd
Se constati urmdtoarele:
se atrag;
cele dou6 conductoare paralele, parcurse de curenfi av6nd acelagi sens,
cele doud forle F,, 9i F, au aceeagi direclie, sensuri opuse 9i module
egale; acest
rezultat este in concordanfd cu principiul acliunilor reciproce'

opuse,
Dacd cele dou6 conductoare paralele sunt parcurse de curenfi av6nd sensuri
in mod analog, se demonstreazd cd ele se resping'
in concluzie, douS conductoare paralele aflate la o distanfa d mult mai mici dec6t
lungimea lor comund ( parcurse de curen{ii 1,, respectiv /r, interacfioneazd,
fo4ele
avdnd modulul:
(2.s4) , =u':"!,
' 2nd
parcurse de curenli
Forla electromagnetic6 de interacfiune dintre doui circuite electrice
electrici se numegte forfi electrodinamici'
pentru inten-
Rela{ia (2.94) este utilizatd in SI pentru definirea unitefi de misurd
sitatea curentului electric, amperul,
I I este intensitatea unui curent electric constant care, menlinut

prin doui conductoare
circuiar6^ neglijabild, plasate la
;;;"1;i;; ;;.tilinii, cu Gg1m; infinita ei.secfiune
"aiJ"iii'4" i7 *rie" ;ifiiin vid, ur ptbdu"e'o
fo(d de 2'10 Npe fiecare metru de

rrim!MV' il&raP Inlttruarn) aPPaJg'9' Z
2.6.3" Efectul chirnic al curentului electric
2.6.3.1. Disocierea electroliticl
Lichidele pure nu conduc curentul electric, deoarece nu au purtdtori de sarcind elec-
tricd liberi. Substanlele ale cdror solulii in apd sau in alte lichide conduc curentul elec-
tric se numesc electroli{i. Electrolilii potfr acizi, baze, sdruri etc. (solufii sau topituri).
in solulie, fiecare moleculd a electrolitului (solvatului) este inconjuratd de un grup
de molecule ale solventului. Moleculele solventului tind s5,,frpff'moleculele electroli-
tului in doud pirfi cu sarcini electrice diferite. Ca urmare, moleculele solvatului se
desfac in contact cu solventul, in ioni pozitivi numili crtioni gi in ioni negativi numili
anioni. Este posibil ca qi moleculele solventului sd se desfacd in ioni.
Procesul de desfacere a moleculelor, electrolitului in ioni de sernn opus, in contact cu

solventul, se numegte disociere elecholitici.
Al5hrri de procesul de disociere electrolitici, in prezenfa ionilor de semn contrar,

are loc Ai procesul invers de recombinare a ionilor, ce produce formarea de molecule.
Procesul de recombinare este frdnat de moleculele de solvent care inconjoari fiecare
ion. La temperaturd constantd, se ajunge la echilibru: numdrul de molecule care se
disociazd in unitatea de timp este egal cu cel al moleculelor rezultate din procese de
recombindri.
La cregterea temperaturii, cre;te rata proceselor de disociere, ceea ce determind
creqterea numdrului de ioni din solu{ie. Dacd ionii devin mai deSi, cregte probabilitatea
de intdlnire a acestora gi astfel creSte Si rata proceselor de recombinare.in consecin{d,
la cregterea temperaturii, dupd un anumit interval de timp (foarte scurt) se restabilegte
echilibrul intre cele doud procese, dar la o valoare mai mare a numdrului de ioni din
solu!ie.
Ludnd in considerare toate aceste dependenle, se constatd cd o cregte la cregterea
concentrafiei solu[iei gi la cregterea temperaturii.
2.6.3.2. Electroliza
Aplicdnd nn cdmp electric intre elecffozii unui voltametru (/igura 2.73), apare o
componentd ordonatd a miqcdrii ionilor. in solulie, ionii igi pdstreazd individualitatea,
dar, ajungi la electrozi - unde are loc trecerea de la conducfia ionici la cea electronicS,
au loc diferite procese fizice:
t anionii (ionii negativi) cedeazd anodului electronii in surplus (oxidrre) care trec in
circuitul exterior;
+ cationii (ionii pozitivi) primesc electroni din circuitul exterior (reduccre).
1s0 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

17ioc11dy')upap mlnruatnc alanatg'9' 7
:{!.rp!:ii,,,r1,' il,r {Nt.!$run!r nc (g6'z) loriuler I? IruqluauI gcgttdure
[
es ,(31 ez_0l Inulpro ep else uor rnun esBru eceJsoep) ppowoc rsur ereutudxe o nJlued
'a (so'z)
u,7=*
:pttnz?r (te'Z) lS (Se'Z)'G6d alttieler utq
oaa
'uot tnun eselu elso eruc u1
ottt1l (tS'Z)
=tu
eJolsSc€ €seuI r3I
b
A/ @e'z)
-=
arr
:a1se tieztp4nau IuoI op lruPrunu'llncrc uud
rurcr€s rorm eeJeceJl E-I 'uol ap riepac nus dnuud IuoJlcale ep InJPIImU also a eJec ul
au = b (sO'z)
:putcJss
op JeJSuBrl un Jol sJ€ por1cole tS elsece erlug 'uot IrupcoIJ €eJezllur1neu rulued
Iezllorlrola ou8eT'v' E'g'z
'pluelsuoc cllcerd
pugugrugJ arinlos urp m1rudnc etierluacuoc 'po1ec ed rudnc ep tFemdep €eJ€nulluoc
6 elmued 1de; lsecy 'rudnc ep ruot d1e pun4pd alinlos uI 19cul 1eJlse 'poue utp rudnc
op rruole ,,ucE!E" -!OS Iluo1un tcunle 'nrdnc vrp \ez\eet else 1npouu gsul gJe6l
'lelderl epecs elinlos utp rudnc ep Joltuol
eriurluecuoc 'ueundep Ielsece llpo1uq '+znC lolluollec eerotmdep col sJB pol€c e1 'gde
u1 rudnc ap leJlns ap erinlos 'nldurexe ap - plew Inun 3 er€s o else Fullo4cala PceC
uqnlos pouB nJ u4lorlcalfl't'E'g'z
'llEllnlec sunep uI'Izo4Jale egulp FIrn
ruleruello1 '€l'? urnfltd
BI ruorcele ep er€lillmJe o lulder1 ecnpord re-s
'ru4uoc zec u7 ielefla ltms eJocnpal ep tS arepuo ap
elesecord z1 pdrcrged oJBc luo4cele ep olaJeumN
'9zlloJlcela
alSeunu es 'oct1qor1ce1e epinlos uud nnuluoc
JrJlsOIe rnlnlueJnc ?eJesoJl ep l€uluJelep
'pcl1r1o4ce1e eJalcoslp qp ri4pzar ropSnpord
€ aJEJoqIIs nes erormdep ap tS (arecnpor nes
erepxo uud) oreztle4neu'ereseldap ep lnsacoJd
(2'gg) Nne n n
^=-J-ôNn
Deoarece N, sunt constante universale, produsul lor eSte, de asemenea, o constantd
gi e
universald. Aceastd constante este numitd ' Valoarea sa este:
(2.100) F=N.e=9,65'rc^+
mol
Produsul moN n este egal cu a substantei care suferd neutralizarea:
(2.101) *= N tmo
inlocuind (2.100) 9i (2.101) in(2.99), rezulti:
(2.102) *=+LQ
rn
Q=It, relalia (2.98)
Dac6 intensitatea curentului din circuit este constantE, atunci
devenind:
(2.103) *=4Ln
Fn
posibilitatea calculErii
Aceast6 relalie constituie legea generall a electrolizei. Ea oferi
masei de substanfd cafe se neutralizeazd la oricare dintre electrozi'
2.6.3,5. Aplicafii practice ale electrolizei

Ramurd a indusniei chimice, s-a dezvoltat datoritd aplicaf iilor Prac-
tice ale electrolizei. Ea are doud subramuri: 9i
electrometalur'
Obfinerea unor metale neferoase prin electroliz6 constituie obiectul
giei. Atuminiul se obfine, in esenf6, pe cale electroliticd. Purificarea unor metale se
iaceprin (de exemplu, cuprul utilizat in electrotehnicd)'
Galvanotehnica are doud ramuri:
electrolitici a unor sfiaturi anticorozive pe suprafafa unor
: depunerea
lor
corpuri, pentru protejarea lor impotriva corodirii sau pentru infrumusefarea
(zincar e, nichelare, aurire, argintare etc.) ;
: arta de a modela unele metale, de a reproduce dup6 tipar un

obiect,
De exemplu, pentru realizarca unei statui din bronz, un
prin metode electrolitice.
'mulaj cu un strat fin de cirbune, este catodul
realizat identic cu statuia dorit6, acoperit
unui Llectrolizor cu anod solubil. Se obline astfel negativul metalic al
statuii, adicd o
matritrd in care se toarnd ulterior bronzul'
O aplicalie interesantd a electrolizei o constituie utilizatd in tratamen-
tul anumitor boli. Pacientul este introdus cu mdinile gi picioarele in vase din porfelan,
,.-ptut. cu anumite solufii. Trecerea curentului prin corp 9i prin acele solu{ii transportd
in organism ionii sirurilor dizolvate.

'ereolsrzor op g1ep eredru8 o e1 y eiuet
zp+tp -sFoJ nc JolslzeJ lnun Bej€lceuoc ulrd 's
, (P ,-3-1, :Burueplolu! oP€cs (P
"tc+']3
'--"n'nz
l
:€uruePlolul elSerc (c
€, ("
:=-: , G :,"n+'nz 2lA<, PceP'ePucs (q
"pz+'n
:g €A lusls^lqce tnlruolslzel llA>r PceP'elSarc (r
1e
sn prnleredutel ep InlualctJeoC
:Jolrelxe FllncJlc ed PedrstP
'elres uJ lrolslzor Iop Iec pEeel.eg 'L 't
earelnd 'g eurelqord u1 ep ay{puoc u1
'gculcela 4ual
'elSerc tu'7'elSerc 7'ePecs 2 (P
-srzstgzvoiusngul nu serel€llp r€t 'lcttu
zn tp toy
pc elSeotmc eg :epecs
tul'opecsl'a1Serc2 (r
luns I$ "oUZ =
'lligtlirltslzer te grnluradural ep rriuatc iepecs t"'.2,'e1Sa.tc 7 'ePecs 2 (q
-gaoc r$ zoy ,rllcedser 'r'y alefualstzer
n€ JoO ?l eJsc oJ€olslzeJ Pnop n?p es ielSerc t"k'eP?cs/'elSarc;1 (u
:lolse ?cglpotu es '"l''rouolut plmanc ed
8-L BpccsBJ
pledtsrp earelnd rS topreua8 q:d mpl
I
'uncJIc
-usJnc Ealellsuglul'2 'euroq el €eunlsuol
uI JorJolus luelslxe InlruueJnc ?el€lls 'oJeolsrzeJ erlulp Blnun SeJelcguocep
-uolur nc pye8e alse leBnPPe mlruol uud 'er?ceg U eiuslstzer nc or€olslzer 4
-eraue8 I? llncJlcuncs ep InpqueJnc urp gl?rluoJ '1a1erud eredru8 o gge es
solelrsuetrul pcep'rseeece eugurpr (p zl pJ?orJelul gluolslzor tS g ereoloruorlcela "t
lgluelsuoc EugurEJ Ps eluod nu (c seunlsuel nc roleraueE Inun gleluoq ?'I 't
:€uneePlolu! aPecs (q 'lrulerlltrlo^ nc elJes u!
,rucedssr '1ru1ewredure nc lalered ug (p
ieuneePlolul elSerc (g
iPrleu4lon nc lePred
:Jlncrrc uud m1nl
u1 zrtlcedsar'lru1oureduu nc ar-res u1 (c
-uoJnc gelellsuglul lcunF 'loleteue8 un
pcug pEngpu I€tu ss lBcIJIluEJou llncrlc lorecag nc lalered u1 (q
un-$u! lu3Jnc ?z?ellqop orEc ecucela laruceg nc eues u1 (r
ereolereueS ap aues oJ?dnj8 o ?l gce( 't :JolslzeJ un elgc gEnepe es gcBp
'ayetirut g:pdru8 e plueprrqce eiuel upur eleod ss n4euJedulB Inun l3 nEs tul
-srzeJ lgCop ?CIlu IsIu n?s eJglu l?ru -eurllo^ mun p 3J?rns9lu eP Inluotuoc 'z
else y tunc PdnP ePecs nes elSerc (P 'uo ruled eP aPecs (P
iglup eeredruE nc lelered ipluulsuoc euguPr (r
u! gzueluotu es lruolslzer pcep epecs (r :uo PnoP eP alSerc (q
:eunseplolul aPecs (q luo eP ePecs (u
PnoP
:?uneoPlolul elSerc (e (uo
:€s siuelslzal lctml€ ?noP
:lsrluoJ ap elSerc letelsouuel Jolcnpuoc un a13q
-?$s eJ€c lnl$ueJnc eelellsuelul gc?(l
IeJlse FlnllncJlc 3 pluelB^lqce eiuelslzer
8. Se leagd cei doi rezistori in paralel. c) gase grupdri in paralel de cite
Coeficientul de temperaturd a" al rezis- cincizeci de surse legate in serie;
torului echivalent va fi: d) cinzeci de grupiri serie a cdte gase
. cr., +2q..
a)-l b)-l 2s", +s.. surse legate in paralel.
'aa'
JJ Cascada 12-13
. cr.,' +cr"
c) ': --
dl 2a,a"
' O sursl de parametri -E 9i r degaji pe
z zctt +q'2 un rezistor R, legat la bomele sale, o
putere egal6 cu puterea maximd pe care
9. Fie un circuit neramificat, av6nd rezisten(a
o poate ea debita in exterior. inlocuim
2R. Tensiunea de la bomele rezistonrlui R,
rezistorul R cu altul de rezisten{i elec-
ce face parte din circuit, este U. Legdm
tricd hipl6. Ca urmare:
la bomele acestui rezistor un voltmetru
a cdrui rezistenld internd este R/ =R. 12. Puterea disipatd pe rezistor, comparativ
Voltmetrul va indica, comparativ cu U, cu valoarea anterioari:
o tensiune: a) scade cu25o/o;
a) cu33Yo mai mare; b) scade de trei ori;
b) de 1,5 ori mai micd; c) cregte de trei ori;
c) cu66,66oh mai micd; d) scade cn33,33%o.
d) de doud ori mai micd. 13. Randamentul de utilizare a energiei sursei:
10. Doud generatoare au aceea$i tensirure elec- a) scade, pentru cd puterea exterioari
tromotoarc. Pukrile maxime pe care le pot scade;
fumiza cele doui generatoare unor circuite b) rdmdne acelagi;
exterioare alese corespunzdtor sunt P,,
respectiv Q. Gruparea serie a celor doud
c) cregte cu50%o;
generatoare va putea fumiza unui circuit d) scade cu 50%,

exterior convenabil ales o putere maxim6: Cascada 14-15
pp T'P,
a)' '''t: bI' :
Doui consumatoare au rezistentele elec-
P tP' Pr+Pr' tice R, =R, respectiv Rz = 3R qi puterile
nominale P, = P, respectiv Pz =3P12
.
c)'
4P,P,
"l d) P')P'. 14. Se leagi consumatoarele in serie. Puterea
Pr+P,
maximi disipati pe cele doui consuma-
11. Dispunem de N = 300 de surse identice, toare in acest caz, fa16 de puterea totald
avdnd fiecare rezistenta interioarn r= 0,3C). nominald, va reprezenta:
Pentru ca sursele sd debiteze pe un a) 60%; b) 75%;
rezistor exterior de rezistenfi R = l0C) o
putere maximd, ele trebuie grupate in c) 80%; d) r00%.
felul urmdtor: 15. Se leagd consunatoarele in paralel. Puterea
maximd disipatd pe cele doui consuma-
a) trei gfupdri paralel de cdte o sutd de
toare in acestcaz, fafi de puterea totali
surse in serie;
nominald, va reprezenta:
b) zece grup6ri serie de cAte treizeci
de surse legate in paralel;
a) 80o/o; b) 60%;
c) peste 50%; d) peste 60%.

'AZggeleod (P
l-u y :eereole^ pugê (p :Ogt U eleod (r
-=d i6691nc gle8e nes gclru reru else (q
(t -,) ou = ur :€er?olel Pug'ne (e
i671nc gle8e nes or€w Istu else (u
ilnlerede nc euos uI (q
:nFIIIDJIC B
iPuorirPe lnunu (e
pcr4celo eiualszeg 'lmcrc tm-'qt{ slslcou
:Jolslzar tm Ezeotuotu es '0y pueoueln -oc luns 6 77 ,rrlcedser 'u0? 'o09 ecFl
piuelsrzer op ruleuuedrue Iilm IB eJel -ce1e aleiuelstzeJ pugle 'eteolstzet te:1 's
-ns$u op Fr-ueuop Fo u 0p tI9Iu ? 1l4u0d '0I
'?wlxeu olse
Belullsuelul (P
pcgrpour as (p
ig= 2 (t
lgluelsuoc eugtugr (c
.U
iuo PnoP aP e1$erc (q :-= 1 (e
irro PnoP eP aPecs (u lgrururur else eelsltsuelut (e
:es eiuelstzer tcurge 'uo gnoP 't
:(nldrurs llncnc) llncJlclmcs ep ut8ar u1
ep elSerc lel€lsouuol Jolcnpuoc un elsq
,6 'plurede nc lelered ug (p
-gJlS ejec rnFlueJnc ?ol8trIsuelul pc€cl
t/ ilnlerede nc eues u1 (c
'ouos uI erelcauoc ru1ued zl + (p
lesrns nc lelered u1 (q
ilelered u! orelcouoc n4ued +
tl (c
'l :€sJns nc euesu1 (u
zrtl
:Jolsrzer un g8eel es 'n4eu:edrue rnun
llelured u! alelrauor ruyuad (Q
7 _; 't
IB er8Jnsgtu ep Inlueuop u?lu B rulued
"1,1 'rouolxe lnlnl
:eues ul erelcauoJ rutued (B -rncrrc ololuoq e1 lepred uI JolslzsJ
* 1 lnun eore8el €l '€uneoplolug epecs (p
:e1se 'sreo1tz19cul eloqtu€ Pz€elseuoc es
gcep 'pde ep {plquec tseelece Ie eroqleu lrouelxe Inplrncrrc eleruoq e1 lepred
ep pdtutl 'JolslzoJ eellop I€ Ielunu n€s uJ JolslzoJ tnun eere8el e; 'e1Serc (c
lnurrrd reumu eeier e1 gzeelcsuoc es umc :effoloruor1celo ?armlsuol ep eputdep (q
pdnp 'zl ,rtlcedser "/ olse Jollzlgcul ulp :ouroq ?l eeunlsuel eP ePurdeP (u
pde ep Iliptlluec s oraqrog ep lndwt1 pctrlcelo eiualstzs1
:EJeotJOlxe c
'oreolslzer gnop 3Je cl4cela roll4Pcul un '8
'rolereueE uud ct4cala luemc ecerl (p
)r t+a
.-=
'i= u to tr (c iglnu else eruoq el eeuntsuel (r
lereolouorlcelo saunls
to :9=u G -uel nc gp8a else aruoq el eeuntsuel (q
'n=u s
:g lplnu else preouelxe eiuelstzer (o
eleod culcele l1nctrc rnun 1nluour€pue1 '9 :srqcsop lFcllc uI 'I
11. Pentru a mdri de n ori domeniul de 13. Dac6 q , qi q, sunt randamentele circui-
mSsurare al unui voltmetru de rezis- tului atunci cdnd sunt conectate, pe rdnd,
tenlI interioard Ro, se monteazd un rezutor: rezistoarele R, , respectiv R, intre aceste
a) numit rezistor gunt; randamente existd relatia:
b) in paralel cu aParatul; a) q,'n2 =l b) n' =nri

c) avdndvaloarea: R =Ro(n-1) c) r1 , +qr =l; d) q, +qr <l
R^ Cascada 14-15
d) avdnd valoarea: R = -*.
Dou6 generatoare de curent continuu au
Cascada 12-13 intensitAtile curenfilor de scurtcircuit 1,,
respectiv I, iar rezistenlele interioare
La acelagi generator electric, se conec-
satisfac relalia r, = 2Yr.
teazd, pe rAnd, doud rezistoare, cu rezis-
ten{eleR,, respectivR2 (Rr >Rr). Valo- 14. Conect6nd generatoarele in serie, gene-
rile rezisten{elor sunt astfel alese, incAt ratorul echivalent va avea curentul de
rezistenfa interioard a sursei este egali scurtcircuit:
cu media geometrici a rezistenfelor
R, qi R' a) I, + Ir; u)T; f t)f
12. intre puterile disipate pe cele doud rezis- 1l L| 27

I
.
cl'a
41
-i d) I,+21,
toare, existd relagiile:
a) P, > Pr; 15. Conectdnd generatoarele in paralel, gene-
b) 4 <Pz; ratorul echivalent va avea un curent de
scurtcircuit:
c) P, = Pr; ff
. I,I,
a):-7; b)'
t,t
'';-
P tP , r
l1+12 ^t 1t12
zl
d)'2+=Po, in care ft este Puterea
51 ,1^
maximi ce poate fi transmisd circui- c)' ''; d) Ir+1,
tului exterior de acest generator' Ir+1,
156 2. Producerea si utilizarea curentului continuu

Curentul Electric Clasa A X A PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curentul Electric Clasa A X A PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

, gfzrlldv'rlrlrela Inlnluarn) alapaJfl .

?)Irtcale ea.ratnd 13 zy8.raug o

90 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

in functrie de dependen(a de timp a intensitdfii

92 2. Producerea Si utilizareq curentului continuu

2. ce sarcind electrica este transportata in Al =30s, printr-o sec{iune a unui conductor'

Un circuit elecffic este inchis atunci cdnd

Generatorul, becul, conductorii de legdturd sunt

mente de circuit au doud bome, fiind denumite

94 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Tensiunea electromotoare (E)

Tensiunea electromotoare (t'e'm') este egal6

Pentru un circuit simplu, din relaliile

96 2, Producerea Si utilizarea curentului continuu

Pentru caracterizarea opoziliei manifestatd de o por{iune de circuit pasivd (dipol

dacd la capetele a doud conductoare se aplicd aceeaqi tensiune, iar intensitifile

I fl pJriu au.a, la aplicarea unei tensiuni de I Z, prin dipol trece

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Pentru caracteizarea naturii materialului conductor, din punctul de vedere al conducfiei

electrice, se utilizeazdgi inversul rezistivitilii q = !, mdrime numitd

Se constatd c5, pentru intervale nu prea mari de temperatur5, rezistivitatea variazd

in care lp este rezistivitatea la temperatura t;

la este coeficientul termic al rezistivitdlii (constanti de material).

100 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

(2.1 8) u=rI E,r

Legea lui Ohm pentru intregul circuit

Un circuit electric simplu este format dintr-un rezistor de rezistenfd R =l9O

102 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Intensitatea curentului electric dintr-un circuit electric simplu poate fi modificatd

cuprins intre M gi N (conform rela{iei R, = p;)'

104 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

in nodul de re{ea reprezentat infigura 2'21,

Deoarece sarcina electricd:

Legea I a lui Kirchhoff (I)

106 2. Producerea Si utilizarea curentLtlui continuu

Flgura 2.24,Ochi de relea

Vn-Vu *-1,(\ +nr)+I'r

108 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Se identificd nodurile Circuitul are 3 noduri: G, F 9i K (sau H, deoarece intre K 9i

Pentru nodul F: ./, + 1. =./

Se identificd cele/ R, S N, R.'I

Se aplicd legea a II-a in Pentru ochiul KHXGZFBK:

110 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

inlocuind valorile numerice, rezultE;

Relafia (4') poate fi utilizatd pentru a demonstra ci gruparea celor doud

tt2 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

Aplicdnd generator modelul serie gi reordondnd elementele de circuit, se

Aplicdnd fiecdrui generator modelul paralel qi reordondnd elementele de circuit. se

Intensitatea curentului ce strdbate un circuit simplu care cuprinde un rezistor cu rezis-

Un consumator de rezisten{i R = 65C) este conectat, prin intermediul a doi conductori

c) cdderea de tensiune pe conductorii de legituri.

tt4 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

/,= rz = 13 = t =0,5O, & = 1O, Rz =2{1, Ro = 4{1,

13. Pentru circuitul dinfigura 2.33 se cunosc:

R: = lO, Rq = 6O, Rs = 3C)'

E, = 4,5Y, Ez =91/,rr = 0,5f), rz =l(l'

116 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

astfel incdt restul circuitului sd nu ,,simtd" inlocuirea.

Doui sau mai multe rezistoare sunt conectate in I A R, Rr...".'R, B

118 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

t20 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu

na R,R, Figura 2.43. Circuite tripolare

122 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu