Sunteți pe pagina 1din 21

- Lz1 cn1 rna m·.

S1TJDIUL CIRCUITULCJJ DE CURENT ALTERNA L l V


CU UVfPEDANTE LEGATE iN SERIE
1. Considcrapi teoretice

Se considera circuitul electric din figura 1 tn care, rezist0rul d~ rezistenta R, bobina ideal a de
R L c inductivitate L ~i condensacorul ideal de capacitate C, sunt coneccate
10 serie. I
ul!. 0
t uc Legea conduc~iei_eiectrice ap!icata circuitului analizat, conduce la
unnatoarea ec\!afie:
o----_u___ u=uR +ul +uc . (I)
Fig.I

A.Jimentand-circuitul cu o tensiune electrica sinusoidala u,


cele trei elememe ale circ uitului vor fi
parcurse de acel~i curenc care, considerarid faza inii.iala nula, are valoarea instantanee:
. i=l✓ 2sin(J)(, [A.]. (2)
In aceste conditii, va.Jori.Je instantanee ale ciiderilor de tensiune uR, UL ~i uc la b·ornele rezistoruJ u i,
bobinei 9 i condensatoru.Jui sunt: . .
uR = R i = RI.fi_ sin .wt,

UL= L di= Xl/✓2 sin(wi + 'TC) . (3)


. dt. . . 2

uc =::,c1 ·J·d '


l t .= AC Ir,:::.·
V ( 1C)
'V~ sm -~ t - i '

care, substitufre fn rela~a{l), condµc la ecuatia integro-diferenµali'i liniara cu coeficienfi conceotrati


de forma: · · '

-+ -l f:d·
o· · Ldi
,,1+ 1 t = u.. . ' ,. (4)
.
C · at
. Deoarece -~olu~ia acestei ecuaµi este dificil de obpnut in ya.Jori instamanee, se va ape1a la
metoda de repretentare analitica _ In complex simplificat. Aceasta mecoda1 presupuoe asocierea
biunivoca dintre -semnalul alternativ sinusoidal $.i -un numar complex· (denµmit i,,..agine compl-exa. · ·
simplificata), al carui modul este egal.cu va.Joarea efectiva, iar argumentul egaJ cu faza inifi-ala ~
semnalului alternativ sinusoidal:
m(f)'=M.fisin(wt_+<p)<=>M=A-feN . .' (5)
Imaginea complex? simplificata a curentului { are forma :
i <=> f_ = l ei0 .. (6) /
Considerand $i imaginile complexe si.J.nplific~te ale caderilor de ten:;iune uR;' LIL $i uc: care au
expresiile : ·
UR¢:",> UR =Rl,
· ,n/2
LIL ~ UL-= Ule1 = jeull, (7)
,nn 1
UC ~ Uc = Uce- 1 = -j-l,
·.r)C
ecua~ia integro-diferenfiala (4) a cfrcuitului, se transformit Tntr-o ecua0e algebrica scrisa Tn valori
efecti ve complexe: ··

U =UR +UL+ Uc = Rf_+ JwLL- i (JJ~ l. ·,; [ R + j( XL - Xc )]!. ±: -Z. l. (8)

in ecua{ia (8) s-a pus fn evidenta impedanta cornplexa a circuitului RLC serie:
Z =R + }(XL - X c) = R + JX = Ze jq,. Z :..: ✓R 2 + X 2 (9)
nominal! 41. (deci o mic$orare a turatiei s~b n.) este posibili!. oumai printr-o mll.rire exageratl 8 cureotul . d
excitatie (insofiU., ev1'dent, de ~~r~C11.1~rea
-•- 111 f .. tx~--•..:: d ·
uu~w."'u e e'ltc1tatie), . UI C

c) Reglajul vitez.ei prin ril$Pificarea tenstunti de alimentare U implicA existenta unor surse regJ b'
1
de c.c. (generatoare de c.c., redresoare comandate), rel~tiv costisitoare. Caracteristicile artificiale obi.tn~t:
prin acest procedeu sunt prezentate in fig.2.25, c, rcspecnv 2.30, a.
Metoda se utiliz.eaz! cfi.nd este necesarl1 rcglarca turaµei io Umite largi, in special in siste 1 de
acpooare a ~nilor unelte $i in metAlurgie, la acµonarea laminoarelor. me e
Tipic pentru acest procedeu este grupul generator · motor (Ward. Leonard) (fig.2.33).
Acest sistein cuprinde un_ ge~erator de c.c. cu excitape separat!, ?• antrenat de un motor asincroo,
MA, ~ un motor de c.c. cu exc1taµe separat~ M, care antreneazA ~ma de lucru, ML Infl$urarea de
excitaµe a generatorului G este alirnentatA pnn intennediul unui sistem dublu potenpomctric, R car
permite reglarea tensiunii U de alimentare a motorului M intre limitelc [O; ± u.] . ,c, e
Reglajul vitezei motorului M se rea.lizeaz! la flux de excita~e constant (I,,,, = coost.) • prin rcglar
. ,_ . d ali ea
tensiunii u, cu reostatul R,<; ~1 • us tensrnne e mentare constant! (U =canst.) . prin reglarea fluxutui sA
de excit~ie, cu reostatuf ~ . Se pot obpne variaµi de viteu in plaja 1 + 20. u
Gropul Ward-Leonard pemtlte o porn.ire f!ra $OCUri, eliminAnd totodatl reostatul de pomire. De
asemenea. acest grup permite inversarea sensului . de rotatie, prin ioversarea sensului curentu.luj de excitat·w
' ~
I,c; al generatorului G (cu sistemul dublu potenpometnc R,<;),
Pentru actionAri cu $~ride sarcina, in compone_nta gru?.ului i_ntri $i un vol::int V (grupul Ilgner).
Dezavantajele grupulw ~ner~t~r • motor_suot: mves~~u man, r~dament to~ mai redus (egal cu
produsul randamentelor celor tre1 m8$mt), putere instalat! ma.1 mare decAt in cazul ahmentlrii motorului M
direct de la reiea.

~ - - -- -+-------4- --+
':_Y- - -- ~ - - -- -....

Fig. 2.33

-z -
LU CRAR.EA NR.f'5
Realajul turapel motoarelor de c.c.
,I
Mod lfic arca turl\\1ci unu i mo1or ~e
c.c. prcsupunc treccrca pun ctulu1 de
cara cicrisnca mc:camcl natural& pc una function= de pc
aniflc1a1A. tstfel cl, la acela$i cuplu M
valom a rurapci. • M,, s!I corespundl tlltA
Din
U R R
n • - - - ~ ( • • -...;_;t_l • /(( )
K~, K ,~ • 0
, '
K4> ' (2.14l
rezullA c1. pcntru un anumit cuplu M •
M, = eonst.• se pol ob1inc tura1i1 n dife
.ntc prin urmltoa nle
proccdec: . tcn\ glabil R de
a) introduc crca de rens c re " .m .
e ,, rcguu:.. sen e cu meu11ul rotorulu1 (cu R ) ;
b) modifieareA flu~~lui in_duetor 41 0
• ~.; .
e) re !are a tensiunll de abmeni.arc ~ a mot
oru lui.
a) ~rim ul procedeu sc po ~ aphe
~ tuturor _moto~ clo r de c.~ .. earacteristic
b . te ntru difcntc valori ale rez1stco1 ilc meca.nice a.rtif'.cialc
0 c1 de reglaJ R, fond Ira.Sale IJ1 fig.2.2S.
µnJ~ ~ ntru eel scric. Metoda cste neec a - pcntru mo 1orul denva11c
$1 2• . C pe onomicl! da1orilA pierderilor de putere
• pnn ...... in reostarul R.,_ Un alt
al metodei constA in aceea c.., -·-,rea . e1rcu1tu
. Iu1 roto .
neai uns · rczmcn1 e1 . 1·1or
nc. pant.a ca.ractcnsuc
ere ~ (la motorul deriva\i e. regid · 1ta1
· ea ae~s · ade) A tl ~tod1
t~r~ ~c :. c~ 1· gl
~e ap 1el pc_ntru re area 1urn11c1 · · ·m
.
IH!UIC1C (l ••• O,S)n• • la motoarele de puren rruc 1 $1 medu, mat ales m t:racpunea
electncl urbanlL
0
II

M O\ M 0 M
IL b.
C.

Fig.2.25
n

01 M OI M 0 M
b. c.

b) Modificarea fluxului inductor ~ se


realizeau :u ajutorul rcostatelor de
in~$Urarca de ex.c iraµe la motoarele deri camp R, - inscria1 cu
vap c (fig.1.231. respectiv Rc1 - concct.a
excitaµ e la mo to~ le serie (ftg. 2.2S). Car t in para lel cu infl-$urarea de
aeteristicile mccamcc artiricialc corespu
ale fluxului ~ sunt trll.Utc in fig.2.25, b, nz!t oarc difcritelor valori
respcctiv 2.30, b Me loda se util ticazA
(panl! la de doul! ori valoarca oominaU numai pcntru mlrirea turatiei
2na) prin miq or,m:a fluxului ~ . dco
motorul func~ion ew cu circuitu l mag a.recc la mn11:ia nominal/1
netic pra ctic satu rat si o CiC$terc
a fluxului ~ peste valoarea
~ ' "f ( l f>1" '- \J. c_

t1.-
r :?..--.. u'- · ~. -= ~ .'l z ' ~l
1
)
l .' '
--
lt
S.\ ,
1" -fs .,
11 1 0
l

5 0 1'

( t, .!,,
I
l oI t,

7 ' r- A 1 o~ ol v
'x S 'f :ku ~ l'I.: 10,<r A
l,!,- 11 · 3 co V ,-1 5 o"·
1 rr
~ "1. • ?I -sf "
p. : µ, w-.: P~,
)' ~ l:-ir U,.r r :- 2.a{. V
(.{ 1 1t -:: 1 }O V

u. l o..,. : 2~ ) V
/<ii - s, 61
fl ~ :: >- 00 V A
l'F,~ -:--:11W
d t<-t ::- l~~ A
PJ ct ~ ).. o\.v
D
/Ft..
,, l
"'\.,"'-1 I r~ "- ,J l I

i :
T,,,C.,_) !.Yl.,-. C_ luL ><,,O l• 6'1 ~ ~ (

-h ~""I ~ .>c..
-
' L·- .

- o - - -o -
1
[!] e
'
e_,,.. 2)Po/ , 2 ov
_ _ __ { l JolJ
0 o-

,,, - ~ _ Pi
I Pr - - - -
f>1 f- f r
~ ( (?R••., )

0 -W
'-e -- - - , - ~ -o
~~ j tt,

C

( t ~ f) .:: ) L <o

a)

5( 0 : 11 ~ j ~
lt, : 23 ( V
l(lO : l'1, SV
a) Meroda direcul 1mplica concctarca in sccundarul u-ansf
ormat orulu1 a unc1 i mpedan1e de
s~ma rcglab1I!, d1fentele incercl!n cfectuandu-se plis1rfind cosq>,
=ct Sc alimenteaza 1ransforma1orul
cu t~iun ea U1 = Vi. = ct. $i se mAsoa.rll putereo absorbitA
P, $i cea fumizatli P1. dupll care se
dctenninll randamenrul cu rcla1io ( 17) ~i sc trnscazll carnctcristi
co Tl = ff.Pi) , Mctoda d irecra. pentru
detenninarca randamemulu i nu sc recomanda daton1A
dificultA!ilor legnte de punerea
transformatorulu.i in sarcini $1 a rcglArii acesrcia (tn specia
l lo transforma1oarele de puteri mari $i
1cnsiuni ridlcate). precum $i datori1A foprului ell metoda nu este
suficient de prccisll
b) Mtroda indire crtJ (a p1crdenlor sepnrate) folosc$1C rcla1ia
( 17) in care se introduce cxpres1a
(I 5):
n=-P2 = P2 = PSn cosq>2
( I 8)
Pi P2 +PF, + PJ PSn cos q> 2 +PF,n +P 2 P 1n
i j 11,PfWJ
- - --J. .-11 u,nde Pi •p= .!..L • !.J..
reprezintli factorul de
Pin l2n l in
incircarc. iar s.
= U1,ol1,, .[VA], estc puterea apare ntll
nomin ala a traosformatorului. Aplicarea acestci mecode,
implicll detenninarea separatA a pierderilor in fier prio
incercnrea de mcrs in go! (p,, = P10), $i a pierderilor in
Fig.2 in~u nlri. prin tncercarea de scurtctICUit a
transformacoruJui (p1• = P11 ,) . Metoda picrde rilor separate
es1e preci sl iar randamenrul transformacorului se detenninli cu
uo consum minim de eoergie electricll
fn figura 2 s-au rcprczentac caracteriscic ile randame:ntului, pierderile in fier
1Tansformatorului in funcrie de curencuJ de sarcinll (de factorul $1 i.o in~ rm1c
de incllrcan:).
4. Procedeul experimental ~i prelu crarea r ezultatelor
fn laborator sc detenninl! randarnencul $i variatia de tensiunc pentru an
cransformac or
s.
monofazat cu = 500 A $i k = 220/24 V, utilizand metoda indire
ct!, care implicl! realizarea•i ncerd rii
de mers in gol $i in scurtcircuit a cransfonnatorului.
a) lncer caua d~ mers fn go/ se realizeazA cu ajutorul montajuJui
din figura 6.
La funcponarea in gol a transformatorului, infl$urarea
primarll esce aHmentata la censiunea
nominaJA (U 1 = U1.) ~i frecven1a nominall! (f.). iar circuicul
.secundar este
deschis, curencul de sarci d /2 filnd nul (impcdanta de sarcinll
este consid erata infini~).
In aceste condi\ii. bilan{lll puterilor are expre sia:
P10 = P20 + P Ft + P jO· (19)
Deoarece puterea 111illl P:o este null (/111 = 0). inr curenrul de
mer., ia gol /1o este mull mai mic
decat curenrul nominal $i p = R l f "'0, indica1ia wartmetrulu
10 10 i (fig .3) in acest regim de funcµo nare,
rcprez:int.l de fapt pierderile in fier nominalc:

Pio = PF~n · (20)

Fig.3
Indlc atiilc apara1elor de mbu r! ,, rezultntele I I lor sc tree in tabelul I.
ca cu c
Tnbclul 1
I U1 l,o k
v1
Uio
V A
I J6 I S5
V

I · ·r.Un transformator funcp·


b ) Incuc arta la sc1mc1rcw
la bomeJe infl$urllrii sccundarc este null, iar impe
onca2.a,. ·an scu rtcircu
. 11 dacA tens iunu
r .
dan\a de &a.TCinll se cons1dera zero. S~ rea l~W
u,
montajul d in figura 4. 1nf11$Urarea primaril se alime

l
ntea.zA cu o tens1une rcdus! nurm IA tcnsiunc

1,.
Ii.

nominal!! de scuncircuit (U , c). Fig.4


1
Cele douil in~u rari runl pa.n:urse de curen1i
de scuncirt:uit egali cu curcnµi nominali ai
transformatorului.
Bilan\\]I putcrilcr la inccrcarca de scun i:ircu it are c,;prc
sia:
Pi,c = P2sc + P Fuc + P JSC •
(21)
Deoarecc putcrca utilll P.,,, este nul~ (U = 0) fi
2 picrdcrilc in ficr run1 ncglijab ilc (U.., S
l 7'7oU 1• $i inducµa magnctidl arc valon mic1)
, la inccrcarca de scuncircwt putcrea absorbitll
transformator (m!suratll de wanmctrul W) reprezintll de
practic pierderilc in in~u rlr1:
2
P1,c = P;sc = P;o = R1I10 l l ' ' 2 l
+ R2l2,: = Rilin + R1U 2) • Rscl t• · (22)
Prin inccrcorca de scunc1rcuit sc pot dctermina $i
paramctrii de scuncircuit {R,,. X" $i Z,,) ai
transformatorului.
Pemru rcalizarea incercArii de scuncircuit, curso
ru l autouansformatorului AT se fixc.uli pc
poiip a corespunzl!.toarc tensiunii minimc, dupll
care s~ aJ:r.-~nteaz.!I montajul (sc inchidc
imrerup3torul K 1) $i sc creste te!1siunea nplicatft
infllsura.ri i pn ..,are pilna c!nd arnpermctrul din
circuitul secundar indica curentul secundar nominal
l2r. = S,/Uw.
Datele obpnutc se centrolizeazll in tnbelul 2.
Tabc lul 2
U,rr 1,,, P," /2,, I Rsc
(V) [A]
X" z"
f\\'1 [Al [nJ (Q] [O
I
I 71,i . 7 ! ') "'J r, 1 , o. ~
Cu ajutoru\ rcla\iilor {18) se calculcm randament
ul $1 se complc1c: ua lllbelul 3.
Tabclul 3

I 0 I 0.2 DA o.6 I o,s l I 1 1,2


I B
D F,n - P,o
o, = D~P,,c
I 31 !4 58 T <S U T.s4 ~,
() l 3 I / , ?. I h ' ,l l~'<. J' I :)o roo,S
11. pe otru costD : - I C 0. }? <,,l 3 o,tt l o, P1, lo.P< C ',)
1"\, ocn trU cos(!): = 0.8 ()
OU' I ,: ,1 ·-
c r, 1 , "JI (' · '• · I<
I •

-- - - ,~ •
--·
, Lucrarea nr/ 4

TRANSFORMA TO RU L MO NO FAZ AT
1. Consideraµi teoretice
Tran sfomiatorul este un aparat elec tromagne
tic static. care modifica parametrii energie1
electric: (tensi~nea si curenrul) pen ~ siste
mele de curent altemati11, frecvcn1a _pA.s
constant!. Funcponarea transformatorulu1 are trandu -se
la bazA fenomenul de inductic electrornagneticA..
1¢ Transforrn111orul monofazat este
,--,-. ---._-/.-:_•_-_-_-__-. alclt uil
A dintr-un rniez. feromagnetic
a h (confecponat din tole) pe care sunt
Ulj
;

1 practicate doull io~urA.ri cu numere de
d2 UJ
7 spire diferite (fig. I). Alimcntand
I: ..
in~u rare a primarll AX (cu N spire ) cu
xo- ----rr.~t;...--:.r:'t"ci-:--<>x-..J 1
tensiunea alternativll. sinusoidal§ u,
(circuitu! secundar fund deschis), aceasta
Fig.I va fi parcursll de un cure nt i care
10
solcnaµe creeaz.ll si increµne in miezuJ transfon dete rmin! solenaµa N1i 10• Aceastll
natorulu i fluxul magnetic :
<t>(r) = <t>,,. sin lilt.
(I)
1n ipotez.a neglijarii cllderilor de tensiune pc rcactanta
de dispersie <l>d1) si pc rcz.istcnta inffsurarii de dispersie (corespunz.lltoarc nuxului
primare, t.c.m. e 1 indusli de fluxul util <l> in
primara cste practic egalli cu tensiunea u1llplic in~ rarea
atll. la bornele AX:
d<t> = N1oo<l>,,. sm
e 1 = -N1 ~ . ( ror- 7t) = £ 1m sm. (oor- 7t)• u •
2 21 (2)
Analog. in ~ra rca sccunclar:1 ax (cu N
2 spire) sc induce o t.e.m. e a clirci valoare
instantanee este: 1

e2 =-N2 ~~ =N2ro<l> m sin( ror -%


)= £ 2m sin( oor -%
)= u20 . (3)
Valorile cfectivc ale t.e.m. e, si e1sunt:

£1 = 4,44 j7\' l <l> m c UI• (4)


£2 :: 4,44 fo' 2 <l> m = U 20 .
(5)
T.c.m . indusc de fluxul <t> in in~ urar ca prim
arll ~i sccundara., au frccv cnia tcnsiunii de
alirncntarc ~j' valori (instantanee si efcctive) dcpe
ndente de numllrul de spire ale celor dou! in~
Raportul tensiunilor elcccromo toare indu se urm .
in cele douli infll~urari se nume~te raport
transfonnarc: de

k= -=N1- =-=
E1 U1
e1
= - -. (6)
e2 N2 £2 U~o
Transfonnatorul poate fi coborator sau ridi dtor
de tens1une, dupll cum U20 < U , respectiv Uw
Dae! transfonnatorul functioneaz! in sarc ina 1 > Vi.
(la bomele ax se cup lcw irnpedant,a Z), t.c.m
e2 creeaz.ll in circuitul secundar cu~cntul
i2, iar la bom ele receptorului Z cll.derea de
valoarea u1. tensiune va avca
Ecuaiiilc de func1ionarc ale transformatorului
Kirchhoff circuirului primar $i sccunclar. se stabilesc aplicand tcorerna a II-a a Jui
Ecua~i ilc de tcnsiuni pcntrU cele dou~ circ
complc1.e. sum: uite $i ecua\ia de solenaµi, scrise in mm
rni
(7)

cm in mil rinu rnportntc dc,,n.


.,,
(8)

(9) ,
~ I c-&1 • R1L1 ~ JX 1L1, ( 10)

E2 "'~ l +R1(1 + 1X1L1 , ( 11 )

L, - L:"Lio · ( I 2)
ln n:Ja1iile (7) ... (1 1) s-au notal c u R 1• R1 ~i X 1 = c.oLdi • X, = c.oL.n rez.isLente le , respecti v
rcactante le de dlspersie (sdp!lri) nle cel or d oull infll$ura n.
al
Prin operatia de raponare . ln11lsformntorul real este inl ocun cu un tran.;form ator de
c ~u1
(nurrut trnnsfon nator raponat) la care infll.$urnrca secund:ir a se cons1dera d arc ace!~.
riu mAr de sptrc
ca $i cen p rimruil Mlrimilc scc undnre mponate In pnmar sc dctcnnin 11 in funq
ie de ce le reale.
itnindu- se c-0nt de faprul c!I N~ = N1 ~• E • £ :
2 1
· · I, ·
£2 =k.£2, U1 =kU i, 12 =-=-
k
. 2
Ri =k R 2, 2
Xi =k X 2, (13)
lntruclt curcnrul d e mcrs in gol / rn rcprezim a ( 2 + 20)% din curcntul nominal I,•. acest
curent
poatc fi nc g lij iit. ~ CC\ll\\ttlc de tens,um ( I 0) s1 ( 11 ) pot fi sense inir-o smgurl\ rclape

U 1 =~~- CR1+ R~)L 1 + jC X 1-'-X ~)L =--{:~ +£ , L . (1 4 )


1 1 1

in c nrc. .
I sc =Rs, ,.. JXs, = -u,u
- reprcz.intA impedan1n e-0 mpled de scuncircu1t a
Lise
transfon natorulw . cu R., =R1 + R, $i X sc = X - X ~ rcziSten\a, respecti v reactania
1 d e scuncircu iL
2. Randam entul transfon nutorulu i
La fu nq 1onnrea transform ntorului in sarcioa. infa~urar ea primarll absoarbc de la retea
putc rca
acti vli P 1 = U,/ 1cosq>,. iar infl.$urarea secunciara debiteaza. receptoN lui Z. p
uterea acova P2 =
U2lieosq>i . D1fercn1a dintre acestc d oua puteri, reprez.intA piederile de putere in
transfon nator care
inglobeaz.l! pierderil e in fier (in circuitul magnetic:) p,, ~i pierd~rilc in in~rlr
i (in c ircuicc le
e lcctn ce ) Pr
Cu aceste prec1zari, bilan!lJI puterilor peruru t.ransform ator =
exprcsia :
(15)
Pierderil e de pute re in fte.r sunt determin ate ·de c uren~ii rurb1 onari mdu$i in
true: $i de
fenoroen nl de histerc1.l S, $i depmd de pl!.tratul inducµe1 magnetic e (implicit de p4tratul
tens1unii de
a h mcntarc, deoarece U, • £1 ), de frccven\~ si de narura ~i grcutnlea miezulu1 feromagn
etic.
Pie rderi le de putere in in~uran . apnr prin efecrul Joule al curen1ilor care c irculA
p:u, eek
dou! ci rcuite e lectncc ale transfonna1orulu1 :

( 16)
in care / 1 $1 / 1 sunt valo rile efecttve ale curcn\ilo r din in~urnre 11 pnmara. respectiv
sccundnra.
Randa men ru l transform atorului sc d efine~tc pnn raponul dmtre puterea utilA P: ~•
putcre a consumatA
P,:
Pi
11 = - ( 17)
P1
~i poatc fi determin at pri ntr-o met odAdirccltl sau indirect~
)(
/
C 11.11
T~
I
f> :u·T~I/ 1: ~ VA )
{.f ':. (j . J . s.. .... 'I
!I! .5=L<·1 .
UJ lf•° 'jl
WJL(' 0 ".;- v, u,,- ~
f ::: o, t, I/ J.~ -
Ill
[ -- o, r,~
J c, "= 016 J\ 1, . ,_ , 6/ J.
1
Jb -: ·, 0, I, A ] c -:. qcrfl Le ~q6 s-,1
le. ·. ~ A
c.n C/ ·, 01 ~
£4,lf ~ q',.f . JJ
J... :: &, $ l
-,- -. c-,.; A. jl/
0,t ,4.
] o '=-0,b ,(
~ C -:: D, l A o,} A
in care componenta activA /" a curentul u·1 pnn
. receptor estc·

1a =locos~=/cosa, .. !.. .,consL (9 )


u
Curentul capaciti v se calculeaza cu relaµa.
u
lc=x, =aeu . (10)

Cu aceste prcc1zAri, expres1a (8) poate fi scrisA sub forma:


p
ax:v = u (lgfPo -rgq,) (1 1)

,1 ---=-
-- --- - - I din care. rezultl! formula de caicul a capadtl!.U C
I -~ I necesara. pentn.1 amcliorar-..a factorului de putere de la
I
I• valoarea iniµall!. c-0s<po la valoarea dori~ cos<p:
11 21
I p
I C = - - (tgfPo -rg1). (1 2)
I 1
u R I afJ
I
I
I
I
Oz 1.2. Misurarea factorulul de putere se poare
I I
_ ___ _ __ _ I I face direct, cu ajutorul insrrumeorului de tip
electrodinamic logometric numir cosfinurru. 1n
conscrucpa acestui apara.i se reg!se$[C o bobim fi.xli,
Fig. 2 oumita bobiol! amper, care se inscriazl! cu rcccptorul
(bobioa A, figura 2). Bobina ampc:: se compune din do ua scmibobioe ideotice, care se leaga in
serie (paralel) dad cureotul prio receptor este mai mic (mare) decar cureoru.l nominal aJ
bobioei.
In ioteriorul bobioei amper se rote~te echipajul mobil campus din doua bobine 81$i B,
(bobioe volt) cuplate rigid intre ele sub un unghi de 90°, fi."1:ate pe acel8.$i 2.}( cu acul indicator
~i care se leagl! in ·deriva~ie cu receptorul monofazat. Bobina vole 8 1 se !e.aga fu sen e cu o
rczistcot! ad.iµ onall! R. iar in serie cu bobim B2 se incroduce o reactanrA ioducuvA.
DaroritA acµunilor electroma.,,anetice :::al.!.Zate de crecerea curen~ilor elecuici prin bobina
amper ~i ;,rin bobinele volt, echipa_1ul mobil va fi supus unui cuplu de rotaµe . Cand echipajul
mobil s~ aflA in echilibru , deviaµa indicatA cie acul instrumenrului este proporµ onalli cu
unghiuJ de defazaj intre tensiunea aplicatl! :ircuiruiui ~i curenrul / prio receptor. Dae!! scara
este etalonatl!. in u.o.it.a.p peorru cos~ insuumeotul se nume~te cosfimetru, iar pentru ctalonarea
in unit.l!µ a.le uoghiulu1 de defazaj. fazmetrU .
Cosfimetrele (fazmetrele) nu sunt prevuute cu arcuri spirale care sAdezvolte cupluri
rezistentc, motiv pentru care, cchip2jul mobil rmia.ne inrr-o poziµc oarecare dupl!
decooectarea apararului din circuiL

2. Procedeu! experimental ~i prelucrarea rezultatelor


Peoqu srudiul ameliormi factorului de !)utere intr-un circuit rnonofazat, se va realiz.a
montajul din figura 3, care contine ua re: eptor format dintr-un reostat R ~i o bobinA cu m.i.ez
de fier L. un cosfimetru electrodinam.ic (cose+i), m:i ampermetre electromagneuce (A. Ao ~i
Ac), o baterie de condensatoare cu c:ipacitatea reglabiiA (Ci, C,, C, etc.). un voltmetru
electromagnetic (V) $i un intrerupl!tor biµo!a: cu parghie K.
inchidnd intrerup~torul K $l men(in4nd contactcl
. . C
Ki, KJ, ... , K,, dcsch1se, se unpu nc o valoarc
conf enabil! a curenrului lo (aC\ionlnd curs on.iJ
R reostatului R) pcntru care. cosfimctrul indica un
V ......,._ factor de putere destul de sc!zut.
L IndicaµUc instrumentclor de m!su r~ pcnt ru
acest caz (C = 0) se tree in prima rubricA a tabci ului
l.
Fig.3
Tabel 1
Condcnsator MAr imi.;::~:
m~u rate
introdut
~ -...:.:.:.:= .:::.=,----+----:-----i~Mm
--:::mi calcu
----r ---::late
----r--:::t-;
/. le Io P S
{A A]
0

C -z.so I
tu ajutorul datclor obµnute, sc vor construi la scar
~ diagramcle curenµlor (vez.i fig1Jra
lb) peotru C = 0, cosq, indu ctiv, la rcz.onan~ $i pent
ru cosq, capacitiv.

fc
a) Mctodt nawrale, care nu implica invcst11ii ~i constau In adoptarca u nor masur1
tchoico-orga.oiza1oricc: . .
- alegcrca corccia,t puterii reccptoarelor astfel incAt. coefic1cnrul lor de incarcarc s~ li e
cftt mai apropiat de unitatc; . . .
. rcducerca duratci de funct-ionMe in gal a receptoarelor pnn folos1rea unor d1spozl1 1ve
de lim.itarc n accstui regim;
- modificarea concxiuniJor infl~ur1\rilor statorice din triungbi in stca la motoarclc
asincrone trifazate subtnc1\rcate;
- efecruarea corectA a rcparat-iilor receptoarclor. evlta~du-se modificarea parametriJor
construccivi $i de funcµonare proiecta~.
b) Metode arrificiale, prin care se asigurll. reccptoarelor puterea reactivll. necesar~
- utilizarea bateriilor de condensatoarc;
- utilizarea compensatoarelor sincrone (ma~ini siocrone supraexcitaie care furnizeaz!
numai putere reactiv! retelei);
- sincronizarca motoarelor asincrone.
I.I. Ameliorarea factorului de putere folosind baterii de condensatoare
Se consider! on receptor rezistiv-inductiv alimentat de _Ia o sursA de tensiunc
mooofazata cor.stantA (fig.l a). Prin incermediul Tntrerupll.torului K.. fu paralel cu receptoruJ
mooofazat poate fi conectat coodensatorul C.
Curenrul lo absorbit de
k receFtcr de Ia retca inainre de
i io 1, introducerea . coodeosarorului
u (contacrul K deschis), este defazac
fi:

OR cu unghiul Qlo to urma tensiuaii ~
u
Kl l e.
are douA componenre: o

CI 'L
componenca activ! L. = La cosc;, 0 in
faza cu tensiunca ~i o componenra
a b reactiva (inductiva) LL = .losin ip0 in
cuadrarura cu rensiupea (fig. Ib).
Fig. ! La Tnchidcrca cootactulu.i K.
prin condensatorul C va apare un curent reactiv (capacitiv) Le defazat cu rr/2 inaintea
tensiunii U ; conform primei teoreme a Jui Kirchhoff. curcorul absorbir de Ia retea este:

L =lo+Le - (7)

in aceste coodiµi, aoaliza diugramei fazoriale din figura lb ne conduce la urtllltomle


concluzii:
• curerrrul I absorbit de la re1ea, este mai !Ilic deca.t curemul Io absorbit (de receptor) fu
lipsa coodensatorului;
• la conectarea condensatorului. intrucit unghiul de dcfazaj cp estc mai mic decat
unghiul de dcfazaj (po, rezultl! tmbunlit:i\irea facrorului de putere: cosq> > coscpo.
Pentru o anumita vaJoare a capacitaµi C, compon"enta inductiv! h poaie fi compensata
complet de curenruJ capacitiv le cand apare fenomenul de rezonanta a curentilor: tensiun1:a ~i
=
curenrul absorbit de la retea suot in faza (cp 0), iar factorul de putere este ma'tim (coscp l).=
Deoarece define~re regimul nominal de fun::\ionare al receptorului, cur:nnil lo se va
mentine constant indifcreot de valoarea capacicaµ i condensato:ului. .
Din diagrama fazoriala (fig. Ib), pentru curentul le rezulta expresia:
(8)
Lucrnrca nr.3

AMELIORAREA FACTORt;LUI OE PUTERE ,>

l. Conslderaµi 1eore1lce
Factorul de puterc al unu1 receptor se definc$tC prln raportul d1ntre putcrca acuva P
consumllll1 de receptor $i puterca aparentll Sa reccptorulu1 ·
p
le= - . (I!
s
1n reg1m sinusoidal, pcntru un receptor de c.a.. monofaza1 P = Ulcoscp. S = Ul ~1
fa.ccorul de puterc C:) rezullA egal cu cosinusul uoghlulu1 de defazaJ dU1tre teos1unea $:
curcarul r:ceptorulut:

k = -P UI -
cos-
S :: - Ul
a,
= cos""' JI
r~ 0•l . (2)
1o general, instala.µil e elecuicc funcµooeazA cu un fac:or de ?Utere subunitar deoarece.
in componco1a a.ce.sDra, se regllsesc receptoarc cu caracter putcmic inductiv (motom
as10crone, transiormatcare. cuptoare ele~rnce de mduq.ie etc.). Aceste receptoare, absorb de
Is reJea pc ldng! puterea activli P (transfonnat~ in putcrcn utiJA) $i o anumitll pute re reacriv~
Q, determiru.nd !DJ~orarea factoruJui de puterc al r: ;elci.
Un ~:;:o: :a:e func:ionea.:li la putcre $1 ~s:une de a'.toentare ~ens.ante. abscarbe
de la ret:a curen:ul
I = p (3)
U cos,;,
cue, la cosq, = I va ii
p
/. =-
' L'
_jar la coscp < I va ave.a valoare:i:
/ :-/1_ . 5)
COS Ill

Mfilirea dcfa2a1ulu[ ct intre tei:s:iuoe ~i cu:: n: !a pi:te:e activa corutama. d:terrru:i!


!DIC$Orarea factorului de puter: ~l cr~$;::ea curenrJ!ui absorbit :!in re1ea. 1cpu11dndu -se
supradimen sionarca umalaiiei. Ge:icraroare le cle :ne:i;ic elcctrid si: □c d:mc nsionate penrru o
anum.it~ putcre aparc:iti. $i u:: te:isna:ea cu:e:: r~ lu1 ::L ;:oa,e .:!ep~ : 2.!ll!!!ll:e !u:ut:
Dael! f:11' 1 = R Ii es:: puterea acu·:a p1e~cutJI pno efec: Joule-Lena in rc!S!entJ
: c:uvaie::11.a Ra mcuitu:l i ca.od ;osw = l , aruoci pcnt1-i.: coscp < I se obµne:
, , I I
ti!'= RJ- = Rli--. - = ~ - - .-. f6 t
. cos. <P • ccs. ~

Relaµa (6) ev1d:nµw fa?P.11 d p1erderij e de putere prin :feet Joule-Lenu, cresc
invers proporµ onal cu pALratul factorului de putcrc
· 6trUc!t funcJionarea re: eptoarelor la un factor de putere scazut determi na uncle
aspccte economic: oefavorai>1Je. se ur.pune luare2 u:ior misuri pentru Jducere3 :actorulu1 de
putere la valori apropia~ de urutate.
Metodelc de amcliorarc ale factoru!ui depute::. urmAresc r:ducerea puten: ::acti ve pc
care o iau rec cp1oarelc di~ rcica. $i se pot grupa in dou a catcgorii.
_cos 60(1 ,
bl :, b1 - b1 cos 60° -b3 ( I 7)

b) :: b2 cos 30° - b; cos 30° .


ise sub forma :
cJ1e. cu expresiile (16), pot fi scr 3 . I 0\
I -2 rt /3)J =- 8,. ~:n /11:, J,.,
c,)1 -~2 n / .1)-'-.~1n(w
l -. •· Jj', !-1 :1 ~>1- - R111
2
[:.1:11 2

=~ B,, cosw; . (1 9)
b~ = fj B,. [sin(oo1- '.21t/3) -sm(oot+2it/ 3)J 2
· 2
ale vec tor ulu i ind uq ie ma gne tic/I al dm pu lui rczult ant sunt
Componentele bs ~i b> parametricc ale
i vec tor pla n roli t
_or (rel aµi le (1 9) $i (20) reprezintl! ecua1i ile
componentele unu
unui cerc), Rl clirui modul este: 3
Wt =2Bnt .
/ 2 l 3 /. 2 2 (20)
=2 8,11 '\/SIO wr +co s
b= vb.r +b y
tic in
gne tic inv i11 itor este pus in evi dent /I prin plasarea unui ac magne
Cimpu l ma om:a ma,mm a
inelor. Acul magne tic um1Are$te vaJ
punctu l in care se interse cte
se
aza
suc
axe
ced e
lc
de
bob
la o bob inl! la alta , cu viteza corespunzJ!toare i, Jl3a(iei 0
induc1iei magnetice, care al acu lni magnetic coincide cu sensul de
rota1ie al
ent nrc . Sen sul de rota \ie
tensiunii de alim
. sen s car e poa te fi sch imb ar prin modificJT~a succesiunii fazelor
c5m pului magnetic tnv 811itor
luc ra rea rez ult atelor
2. P roc ede ul experimen!Jll ~I prc ine (Zr) cu n.,ele
6 ~i figura 7, in care celc trei bob
Se realizeazl! momajelc din figura decalate la 2Tt/3 radiani,
u,
alimentJte din secundarul unui
Vu , ~
z, ,-- --, ;, X nutotransform ator AT sunt
..--- - - - + -",I<l ~
AT
"'----t!- :t-.
;-- ~ -==:Y
Zr
conectate tn conexiunea stea.
respectiv trunghi.
, coJA\-11 A 1- --l--o z leglirurdSeintre ml!rirruie de liaie
verific a rel:l\iile de
:-- ~' -- -- '
T- ' - --C ID I~ si de faz:i pentru receptornl
triiazat 1n coaex iunea scea ~1
Fig.6 .
and ma i mu lte de, erm inA ri prin schimbnrea ten siunii de alimentarc
tnunghi. efectu
U
l',
0
1cfff=' X /rr
Kl

R- ~" -i l_ _,
~
v_-,_1. IQ I
~ -~
AT
~
2 ~j fil f
-r - ' - -a a-. .1 C

Fig.7
elul de mai jos:
Rezultn tele se centralizeazli ia tab
Tipul u, u, ,, , u,
I.!L'1
[A] [AJ U1
concxiunii [VJ M
stea
stea
stea I
I
triunciti
triunt!hi I
triunclii
\' -~ ---
~/
- - -~ rµ~a ...~.J-;;2~ ~s~1n~1~1>r-.- - - -- -- -- - - -- -- -- -- -- -- - -
1 1;MJ ..., I J IB '1 L.0.
( , flJC = -✓21 1 sin((OJ - 2nl
J • ( 10) 1
JDC ' > LfBC • I/ -
1
" /
1 tI II

1fC.• = I /Ci O LfC,\ " I I L - I It 13


fi.1 1 s1n((J.)f - ~1
- 3 . d: v.1Jo n inst.11H~11•1· ( JO , .un· r I I l
r, azom asoc•:i1 · ~1 ,·cl"'r ,,rc1 ru renp de r~:I
(Jt1n ie 1
ie ~1 ce1 de fa.z;'i se ot11111e ptri, .1;,1111.,1: e.1
. Rt!l:ipu_de kgl tu1.l inue .::u1cnp1 de hn
tcoieme a lu I Kirchho ff 1n nodu nlc A, B ~i
c.
!L11, = L/AB - Lie.~ ·

l
ilA = i _f.4.8 - i [CA, {l3l
'.'B =~13c-'.p,s, (12) l ,a =1/Bc -Lp.s•
1
,c - 1/CA - 113c , L,c =l p. - LJBc·
4 s-a reprezcn tat steau a simelric ~ a fazo
rilo r
!n figu ra
cureotului de linie
curcnfilo r de fad . care perm ite cons1ruirea
:
/J.1 (prim a ecua 1ie a sistemului (13)) al emu modul cstc
f t,,.=21 1 cos30 ° = ✓3f 1 . ( 14)
reccptorul
Deo arc:ce !11, = !is = ftc = / 1 rezultl! cl! pcn tru
cchilibrat concctat ia triunghi
1, = ✓31 / · ( l 5'
tn 1egim
Fig:A Rel.l~ile (9) ~i (15) caractcrizeazil func1ion2rea
in concxiune:i
siro ctric a rece ptoarelc,r elcc trice tnfazate
ttiunghi:
fazl!;
• rensiune a de linic cste cgal l! cu tensiune.a cc
e~te r!e Ji oii mai mare decdt valoarea
• valo area efec1ivll a curcntu!uj de linie
eiec tivi!. 11 cure1Jtu}ui de Faz.iii.
1.4. Cam puJ magneti c in, 5r ti1or
camp care se roce~re in juru l um11 ax fix.
Prin camp magnetic tn_va nitor se in\elcge un vectorul
!. Pcutru campul magnetic !fl\ ani1or.
perpendi cula r pc dirccµa liniilor sale de fori:
ro:itor
indu qiei magncti cc (B) r:s11: un veclor plan i atat pe cale
Caropul mag netic inv;i rtitor poate ii creJ
t:! J unu1 mJgnei
mecanicl! pnn romea cu \'1tela consta'.l
.I' rnai multc bob ine cu
pem1anenr, ell! ~i pe cale dec uid, cand
curcnµ .ib:tnativi
axelc decalatc in sp:i1iu sunt parc urse de
defaza1i in timp .
alter nan vi pot
Trei bob1ne (ftg.5) parc urse de curcnµ
:i.,~e le bobinc!◊r su11t
prod uce un cfun p magnetic invAnito r dad'\
cureniii care parcurg
decalate in spapu cu 2rr/3 ;-adiani, iar
.
bob iocle fom1eaz:! uo sistc m trifazat simctric
bobine ~um
ri g.5 Campu rile magneti ce produse de cele trci
le-au generat, ~i sum
proporµ onal e cu in1cnsi1a1ea am np!or care or,
ell.re in pun ctul de intersecµc al axe lor bobincl
caracteriz:ite de vec rorii inducµe i magneti cc,
sun t dcca la1i tn spaµu 101 cu 27t/3 radiani:
b1 = Bm sin rot,
( 16)
bi= Bm sin( wt - 2it/ 3),
b3 = B., sin(wr - 41t / 3).
orul induqie mr:ignecica al c iimpului
Pen t111 un siste m de axe rcctang ularc, vccr
:
rcw ll:im, sc descompune in dou i! cornponente
I - .· -

UIAB == U fA - 11 fB' !f_lAB = !l_ J), - !f_ fB'


(4)
u /BC == ll JB ~ II JC• (3 ) !L,sc = Y./B - 1!.tc•
{
!L1c,4 =!Ltc -!Lp,·
\ u /CA = U JC - ll JA •
in figura 2 s-n reprezentat steaua ~imetri_ca a fazo_rilor
tensiunilor de faza (2) dupa care, folosind pnma ec:ua\)e a
sisteroului (4) s-a construit fazorul !f._1, 8 al tensiuoii de linie
(tensiunea compusa). Din construc\ia prezeotata in figura 2 se poate
calcula modulul fazorului !Lua :
U !AB =2U f cos 30° = ✓3U f. . (5)
Deoarece· Ui.s U18c :. U1e,,. = = U, , rezulta ca pentn1
Fig.2 receptorul echilibrat conectadn stea
U 1 = ✓3U f. (6)
Dupa cum se observa ~i 1n figura l, i'ntre curen\ii de linie ~i cei de faza e:cista relatia:
. l 1 = I .f . , (7)
Rela1ii1e (6) ~i (7) caracterizeaza conexiunea stea a recepto~elor ·trifazate \'n regim
simetric:
• valoarea efectiva a tensiunii de linie este de .J'j- ori mai mare dedt v aloarea efectiva
a tensiunii de faza;
• curentUl de linie este egal cu eel de faza. . .
Intrucat sistemul curen\ilor de faza (~i de linie) este simetric, aplic5.nd tecirema I-a a
Jui Kirchhoff i'n ~odu\ O', pentrn curehtul din conciuctorul de nul se.b~ine' valoarea :
· LtA + Lf8 + LJC = lo = 0 • (8)
Relaiia (8) e viden\iaza faptul ca in regim sirnettic, conduc torul de riul poace lipsi.
1:3. Receptoare electrice trifaia!e in co·nexiunea triunghi (~) ·
Conectarea i'n uiunghi a receptonilui trifazat se realizeaza. legand boma de sffu'~it a

0 R s T
Lu , lA
111... .X

!ta
i ~.-
t ·1/1AB A l!BC
·y ·
n
~

Le
!.l1c,. .r
\line B
lfCA ie z
C

Fig.3
unyi impedanJe c u boma de inceput a impedan\ei urmatoare. . . . . ·.
1n cazul conexiunii triungbi (fig .3), conductorul de nul llps~te ~1 tensmnea.de faz~
este egal a cu tensiu nea de linie:
U u.B = U JA'
(9)
U /BC= U JB•
U ICA = U JC'
curenµj ~rin ce\e trei faze ale receptorului echilibrat formeazli un sistem trifazat

simetric:
Lucrnrrn 111 •.!

ClRCUITE ELECTRICE TRIFAZATE. C.OO UL MAGNETTC iNV/\RTTTOR

I. Consideraill teorcli ce
1.1. R <'gimul pcrmi:rnenl al rcccptoarelor elcctricc trifotol c
~•
Un circuit electric tnfazat conµnc un generator trlfozat. uni::i de ahmentare
daca
recepto rul trifaz:11. Un sistem trifazat de marimi (t.e.m . cureop, tcnsiuni) cste simetnc
eel~ lrci mllrinu nu acccl).$i ftccven;a $1nmplitudinc. $1 sunt defazate inlre clc cu 21t/J
radi:u11.
Receptoarelc trifa.zate sunt compusc din trci impcdan1e (d1poli). Un recepto r tnfa z.it
nt. Un
este siruetric dad cele Lrei impedan1e sunt idenlicc , avAod accl~i modul ~i argume
fntr-
receptor trifazat siroetric aHmemat cu uo sistem trifazat simetric de tensiuni func~oncazd
un rcgim cchilibrat.
l.2. Reccptoare electricc Lri f11z11te in conexi unen stea (Y)
lmpedan\ele receptorului trifoun simetric se conccte aza in srea {fig. I) legfind
sfmliru:ile lor X, Y, Z imr-un puoct coru'ln numit neutrul receptorulu1, iar inccput
unle A, B.
trifazat
C sunt alimentate prin intcrmediul conductoarclor linici de transport cu un sistem
simetric de lensiuni.
Tensiuoea de hnic (u,) rcprei.rnt! tensiunea d1mre doud conductom de linie sou.
l care
tensiunc:a dint.re doull borne de focepu t ale recepto rului. Curcntul de linie (/1) este curcnru

0 R S T
I !IA
I
I

.-, Fig. I
orJlni
pnrcurge conduc:oare'.e de Jirue (curemuJ care m:ra i'mr-o bomll de ince;,:.H a reccp1
trifaznt ).
a
Tensiunea de faza ( u1) reprez.in U! tensiunea <li.: la bomele unei 1111ped:m1e
rccep101 Jl ui, iar curentul de faz!I (&) cstc cu~en111I care parcurge o impedan1!i :i re.:cp10111lu1
Tensiunile de faz:I aplicate unui receptor echil1brar, fom1eaz ;:i en s1stem trif:uu.t
simetri c:
u /A = .JiuI sin (J)f .
2
II JA =
u f,\ :..: u I L O.
u JS = ✓ 2U I sin((J)! - 7t),
3
( 1) u 111 =
U ;"B = U IL - 'lrr.13, (2)
u JC = U /C = U I L- 4rc I 3.
u JC= .Jiu I sin(ror - 43n).
Tcnsiunilor de fazli (tn valori instantanee) definite in sistemul ( I). Ii se asociazl! c!\te
un fazor comple x de forma(2).
a
Relatia de legilturli intre tensiunea de linic $i cea de fazli se dete1mind aplicand teorem
:
a )]-a :i lui Kirch hoff, in valoti inslautanee, in ochiurile AXYBA, BYZCB $1 AXZCA
ca
3 efecte negacivc, cum .ir fi strapunger
,\pm ,ja .;i•p r;:itcnsiunilor µoa te detc rnun
i dintrc spircle bobtne1.
d!electricului 1,ondensato111lui sau a izola;ic :
prin circuit, la rezo nanij devi:ie egal cu ze:o
DefA7...1Jul dintre 1ens1 une~ u ~1 CUientul i
I
(J) oL ---
rooC = o cos 1p0 = l, (27)
<ro = arcrg R ,
(

vor fi :
iar puterile absorbite de circuitul rezonaot
=
P U/ coscp = Ul Pmtu S,= = (28)
(29 )
Q= U/s inq ,=0 .
iterii
rezo nan \4 este apiicar in tehn ica ml!surruilor elecrrice, 10 tehnica transm.
Fenomenul de
. la rustantll.' etc.
info rmatiei
2. Proced eul exp erimenta l ~i pre
lucr are a
rezu ltatelor:
realizar ea
Procedeul experimental imp lid
un 1ntterup!to r
L montajului din figura 5 care con!inc
{l R, o bobin~
bipolar cu pargb.ic K, un rcostat de rezi sten
V sten!a in1crna r8
ra regl abiM cu mie z feromagnetic av!nd rezi
condeosaro are de
$i inductivitate3. L variabil11, o baterie de
roetre V, VR,
cap acitate C, uo ampenneou A ~f patru volt
C tarul este foe at
V8 ~i Vc- La alim entarea .roontajului, reos
!=ig.5 ina are miezul de
pc poziµa de rezistcnfll. maxim!, iar bob
area maximll.).
fier complct int.rod us (i(lductivitatea are valo , se
lasa rea 6 a miezulu i fero mag oeti c care se cit~ te pe rigl eta de ?C carcasa bobinei
Prio dep
caracterul circuitului RLC scrie:
vor pun e fn evid en~ cele trei situa!ii care defiaesc (30)
Xi, >X c , Xl =X c' X i<X c.
relaµ ilor
za in tabelul 1 dup~ ca.re, pe baza
Rezultatele dete rrninll.rilor se vor centrali l.
determioa valorile mruimil or din aces t tabe
prezentate in prim a parte a lucrilrii, se vor de teosiuni . iar pe hartie
trasa diagraroe fazoriale
Peotru cele trei sin1aµ i p()sibiJ e (30), se vor
ele /, UR, UL, Uc = fi.o).
rnilime(ric~. iri ace l~i sistem ce axe , curb
Tab elul I
Marimi rnasurate I
I -

M
u I
[Al
U;i
[VJ
UR
[VJ I I Uc
[VJ r~ i I
· MArim.i c2lcuJate
p Q_
I z R
[.Q] [Q] [Q]
ZB rs UL XL L Xe C / coscp
[QJ [VJ [Q I [HJ [QJ J;.,. F)
[\VJ I [Var]
l
I
I
u L·-~
_ lu2B- Va
, r)2 Cz, ., -· ra
-= '.J l'§ l"
"li " r;.--.. ,- .,
" = lvl 'fJ -lb;: ,t [. 1 '
( 151·
5
Cu rela\ia (15) se poate deterrruna valoarea inducLiv1tati1l., in cazu l bobinei a ca rei rezi c.e n1.~
1a are va.loarea rs: ·
( 1. 6)
L=~ ✓z1- rl,
(l)

: Zs = U; ,
este impedan\a bobinei.
• I , •

Pentro circuitul electric din figura 3a, se mai pot calcula ~i urm!toarele manrru:
7
,ctorul de putere al circuitulu1: cos qi = R+ ' 8 (l )
.. z
care Z = ✓r(-R+_r_-)2_+__(_X_L__- X~c-)-2 . ~te impedan~a circuitului;
puteri.le
8 activa, reactiva ~1 aparenta
ale circuitului:

= (R+ rB)I 2 =Ulcosq>, [W1,


~ = ( XL - X c) I 2 =X1 2 =UI sin ((), · [V Ar]. (18)

1.1. Rezonanta tensiunilor (serie)


C§.nd reactani~le Xi ~i Xe t~deplinesc condi(ia:
XLO = Xco, (19)
'.In circuitul RLC serie se produce feoornenul de rezonan\a e!ectrica a tensiunilor (serie). Conditia
(19) poate ft impusa fie prin ·mogificarea, valotjlor parametrilor L, C sau a puisapei 0-0 = 27r/o de
care, depind cele dol.la°reactante: ··
. l. . . · . 1 · 1. (20)
L
(i)o ·= rooc· . coo = ,-;-;:; ·, · · f O =2rr,./
· -LC ·
,...;.LC

Diagrama fazoriaU a circuitului rezonant este pf~: entata mfigura 4.


'(]LllJc , ·. La' rezooan1a, impedania circllitului de vine minima, egala cu
retist_enta tot~a a circuirului: ·
U . l
_IJ;u · z0 = ·✓cR + r 8 ) 2 -i- ex LO -·x co) 2
=-· R+rB = R,,
(21)

Fig.4
iar valoarea .
. efectiv~ a intensitatii curentului orin circuit devine maxima:
'

u = -u.
Io== -
Zo R,
(22)
Valori1e efective ale caderilor de tensiune pe bobina ~i condensator dev[n egale
ULO=Uco, XLolo = Xcolo, (23)
iar valorile lor instantanee I£L ~i uc sunt ! Ll op_ozi1ie de faza.
_ . T~nsiun~a _aplicata circ~itului RLC serie Ja .rezon.an~a se reglise~te pe rezisten\a totala a
c1rcmtulm (al can.11caracter devine activ): . ·
. u =Zola= Rrlo ·= (R +;B )IO= Rlo + rslo =uRD + ralo- (24)
_ . Re~apa (~4) perm1te determinarea rezisten\ei ra a bobinei deoarece, procedcul experimental
HT,pllca masurarea teos1unilor U, URo ~i a curentului J0 ,
I . La re~onan1~, c~te p~sibil ca t~nsiunile la borne\e bobinei ~i condensawrului sa deollseasca
tens1unea aphcac~ circunuhn, d~ca este tndeplinita conditia: · ·

' XLO = X CO > R, . . (25)


cti v;a,,
. .. I I tald a circuitulu1 (cu XL~i Xe reactan;a indu
. • A re:ic tan\ a to
und:: .\ = .\t . \ c u.iL • - - reore.:10I
~-- . I XL - X C iul impedan1ei complexe.
g R argu men
respeetiv capa cjti v1n, z rnodulul, 1n.r q> = ,.rcr (6) ~i (9) devine:
(8) cu rela{:11e
1
comple d !l. ZL
Lcgca conduc\ic1 elcctrice scrisA 1n fo rrnft
==
( 10)
. U=z!l<P[ejO = Ueilfl,
.
li tn valori efective. 1
unde U = Zl reprezintli legea Jui Ohai scris circuitului. · se ob!ine di:1 relal,Ja ( lO) cu r~gu a:
Val oarca instanta nee n tensiµnii aplicata 1+ 9) . ( II)
=U .Jfs 1n (.i 1+1 l>)= ZJ.J fsln (r,:,
II . 1,. {.Ji", 1 "' CL}~ 1m {~, J••u . 1t}c

XL ~i Xe , circuitele RLC serie pot


avea caracte r
In funqje de valorile reactan\elor
prcponderent:
• inductiv daca XL> Xe ( q, > 0 );
- capacitiv dacli XL < Xe ( q> J O). oduc
rinaod coot de defazaje le pe care le intr
Considerand cure ntul originb de faza ~i otul !li,
l,
le circ uitului (cad erea de tebs iune Ib. la bornele rez.istorului esce io fazli cu cure
eiemente
defazatl!. cu 1fl2 i'o urma cure ntului D, s·au
reprezentar
defazatli m a vans cu rr/2 falli de£ , iaJ Jl.e este
v capaciti v
uirul cu caracter induct:iv (fig.2a), respecri .
riiagramele fazo riaJe de tensiuni pel tru circ
- .. . .
(fig .2b).
+j

+; . l1cj pr.
lJ

I.le
b

Fig.2
calcula cu
inei ~i capacitatea condensatorului, se var
Rt!zisrenia rezi storului, inductivitatca bob
/ . .
rela!iile:
. UR UL · i
C =- .[F ]. (12)
R= -.[ Q] , L = - . [HJ, wU c
1 , wl
1 se va
te fi aeg lijatli, schema e!ecrrica diil fi&UJ"a
Da d rezistenia imeroa a bobinei nu poa com pleta cu rezistenta rs m serie
N cu indtictivitatea L a bobiaei
(fig.3a). ·
Uc ~ •jXcI
I Din diagrama fazorialii a
+I tensiunilor rcprezentat:i tn fi
gura
1 __~ 3b pentru circ uitu l cu caractcr
O !«::._ .!.:.__ ::;;.L- '-...i .:.,c _;;:,
1.11'.•IU 1.1,,~ral .inductiv (XL > Xe) ~i condensato r
Uiu• CR+rslI ideal, rezulta reJaµilc:
b
n

Fig.3 I
( 13)
U Rr =U R +U =R£+ rsl = (R+ rs) L=R r1
- - -ra •
(14J
U 8 =U,8 +U L= rf £+JX LL=l:.sL,
entei r .::ir:-tt 1e a
din triunghi ul drep tunghic M.-\J"!, se pome calcula valo area efectiva a co.mpon
iar
dd erii de tensi':ne pe bobi n1!: I

S-ar putea să vă placă și