Sunteți pe pagina 1din 7

22

LUCRAREA CS 3

REDRESORUL TRIFAZAT N PUNTE


1. Obiectul lucrrii

n cadrul lucrrii se studiaz un redresor triIazat n punte necomandat, realizat cu
diode. Schema este una dintre cele mai utilizate scheme de redresare si este prezentat n
Iig. 1. Primarul transIormatorului poate Ii conectat n stea sau triunghi. Sarcina redresorului
este rezistiv-inductiv.

u
d
i
S3
u
30
c
D3
i
S1
u
10
a
D1
i
D1
i
S2
u
20
u
P2
i
P2
2
u
P1
i
P1
1
u
P3
i
P3
3
R L
-
n
1
n
1
n
1
D5
b
D2
D6
D4
N
n
i
D3
i
D5
i
D6
i
D2
i
D4
P Q
+
i
d
grupul P
grupul N
n
2
n
2
n
2
u
D1


Fig. 1. Partea de fort a redresorului trif:at in punte.

Diodele conduc dou cte dou, pe rnd, n Iunctie de variatia tensiunilor din
secundar. n orice moment, dintre diodele grupului de comutatie P ( D
1
, D
3
si D
5
) va conduce
dioda care are anodul cel mai pozitiv, iar dintre diodele grupului N ( D
2
, D
4
si D
6
) va
conduce dioda care are catodul cel mai negativ (v. Iig. 1 si 2). Tensiunea redresat u
d
este
egal cu diIerenta dintre potentialul anodului si respectiv potentialul catodului diodelor care
conduc, adic diIerenta dintre nIsurtoarele alternantelor pozitiv si respectiv negativ ale
23
sistemului triIazat de tensiuni din secundarul transIormatorului (u
10
, u
20
si u
30
). Fiecare
diod conduce un interval egal cu o treime dintr-o period a tensiunii retelei si este supus pe
durata blocrii la o tensiune invers maxim de
u U
Rmax

= 3
2
, (1)
unde

U
2
este valoarea de vrI a tensiunii secundare de Iaz. Tensiunea redresat are p6
pulsuri pe o perioad.

t
u
S
u
d
i
Dk
i
S1
t
t
t
t
D E F D
u
an
u
bn
u
cn
180 360
t
1
t
2

2
30 150 270 390
i
d
u
D1
t
I
d
i
D1
I
d
t
90 210 330 450

2
3
G H J
G
i
D5
i
D1
i
D3
i
D5
i
D1
i
D4
i
D6
i
D2
I
d
I
d

2
3

R
u
ab
u
ac
1.5
u
d
U
2
`
i
D6


Fig. 2. Formele de und caracteristice functionrii redresorului trifa:at in punte.

24
Valoarea medie a tensiunii redresate n gol se calculeaz cu relatia general
U U
p
p
d0
=

sin

, (2)
unde

U este valoarea de vrI a tensiunii redresate.


Avnd n vedere c

U U = 3
2
si c p6, se obtine:
U U U U
d0 2 2 2
3
6
6
3 3
1 65398 = = =

sin

,

(3)
Valoarea eIectiv a tensiunii redresate n gol este:
U U
d0 2
1 65544 = ,

(4)
Valorea eIectiv a armonicilor tensiunii redresate este:
U U U
d d ~
=
2 2
(5)
si pentru mersul n gol:
U U
~
= 0 0695
2
,

(6)
Factorul de ondulatie:
k
U
U
d

=
~
, (7)
unde U
d
este valoarea medie a tensiunii redresate, iar pentru mersul n gol:
k

= 0 042 , (8)
Caracteristicile redresorului pe partea de curent alternativ sunt caracteristicile
redresorului privit ca sarcin alimentat de la retea. Tensiunile de alimentare ale redresorului
sunt sinusoidale, ns curentii absorbiti de redresor de la retea sunt nesinusoidali. InIluenta
redresorului asupra retelei si caracterizarea regimului deIormant care apare se Iace prin
urmtorii parametri:
- puterea aparent absorbit de redresor
S U I P Q D S D = = + + = + 3
1 1
2 2 2
1
2 2
(9)
- puterea aparent a Iundamentalei
S U I P Q
1 1 11
2 2
3 = = + , (10)
cu P U I = 3
1 11 1
cos si Q U I = 3
1 11 1
sin
- Iactorul de putere al Iundamentalei (Iactorul de deplasare al redresorului)
cos
1
1 1 11
3
= =
P
S
P
U I
(11)
- Iactorul de putere al redresorului (Iactorul de putere global)
cos =
P
S
(12)
- puterea deIormant
D S S =
2
1
2
(13)
- valoarea eIectiv a Iundamentalei curentului de linie absorbit
I
S
U
11
1
1
3
= (14)
- componenta activ a curentului absorbit
I
P
U
a 1
1
3
= (15)
25
- componenta reactiv a curentului absorbit
I
Q
U
r 1
1
3
= (16)
- componenta deIormant a curentului absorbit
I
D
U
d 1
1
3
= (17)
- Iactorul de distorsiune al curentului absorbit
k
d
= 1
2
2
1
cos
cos

(18)
n relatiile (9)(18) notatiile au urmtoarea semniIicatie:
- U
1
- tensiunea primar pe Iaz, valoare eIectiv;
- I
1
- curentul primar pe Iaz, valoare eIectiv;
- P - puterea activ;
- Q - puterea reactiv;
- D - puterea deIormant;
-
1
- deIazajul Iundamentalei curentului de Iaz Iat de tensiunea de Iaz;
- I
11
- valoarea eIectiv a Iundamentalei curentului de Iaz;
Calitatea tensiunii redresate se apreciaz prin Iactorul de ondulatie al tensiunii
redresate k

(v. relatia 7).



2. Descrierea montajului

Se va executa montajul din Iig. 3.
Montajul se va realiza completnd conexiunile existente n dulapul redresor cu
legturile externe necesare.
n cadrul montajului s-au Icut notatiile:
W, W
1
, W
3
- wattmetre electrodinamice; r
1
, r
2
, r
3
, S - sunturi; L
1
- bobin Ir miez; Tr -
transIormatorul de alimentare al redresorului (Y/Y); CPS - celule de protectie (la
supratensiuni) cu seleniu; RC- - grupuri de protectie la supratensiuni; D
1
D
6
diodele
redresorului studiat; J
1
, J
2
, J
4
, J
5
voltmetre Ieromagnetice; J
3
- voltmetru magnetoelectic;
A
1
, A
2
- ampermetre Ieromagnetice; mJ - milivoltmetru magnetoelectric; R - sarcina rezistiv
a redresorului; L - sarcina inductiv a redresorului (cu miez reglabil).

3. Chestiuni de studiat

Se vor studia:
3.1. Functionarea n gol a redresorului triIazat.
3.2. Functionarea n sarcin a redresorului triIazat:
3.2.1. cu sarcin R (cu L
1
scurtcircuitat);
3.2.2. cu sarcin RL (cu L
1
scurtcircuitat);
3.2.3. cu sarcin R (cu L
1
n circuit);
3.2.4. cu sarcin RL (cu L
1
n circuit).
3.3. Caracteristicile redresorului pe partea de curent alternativ si regimul deIormant.
Datele obtinute din msurtori se vor trece n tabelul 1, iar rezultatele calculate se vor trece n
tabelele 2 si 3.
2
6


V
5
~
V
4
V
=
m
V
V
2
V
1
W
1
A
1
W
3
1 2 3
W
0
3
x
3
8
0
V
5 6
7
9
1
0
1
1
*
*
*
*
*
*
r
1
8
L
1
L
1
L
1
1
2
1
3
1
4
T
r
5
1

2


F

R
C
2
5
1
5
A
2
1
8
1
7
1
6
2
0
1
9
2
1
D
5
D
3
D
1
D
6
D
4
D
2
2
2
2
3
2
4
2
7
2
6
R
K
R
K
R
K
R
K
R
K
R
K
3
1
S
7
5
A
,

6
0
m
V
L
3
~
C
1
2


F

A
2
9
3
0
2
8
+
_
r
3


F
i
g
.

3
.

S
c
h
e
m
a

d
e

m
o
n
t
a
f

p
e
n
t
r
u

s
t
u
d
i
u
l

r
e
d
r
e
s
o
r
u
l
u
i

t
r
i
f
a
:
a
t

i
n

p
u
n
t
e

n
e
c
o
m
a
n
d
a
t

.

27
Tabelul 1
Nr.
crt.
A
1
J
1
W
1
W
3

W
A
2
J
2
J
3
J
4
J
5

mJ
cu sunt

I
1
U
1
P
W1
P
W3
P
W
I
2
U
2

U
d

U
d
U
~

I
d

A V W W W A V V V V A


Tabelul 2
Nr.
crt.

S U I = 3
1 1


P P P
W W
= +
1 3


Q P
W
= 3

S P Q
1
2 2
= +

cos
1
1
=
P
S

cos =
P
S

VA W Var VA - -


Tabelul 3
Nr.
crt.
D S S =
2
1
2

k
d
= 1
2
2
1
cos
cos


I
S
U
11
1
1
3
=

I
P
U
a 1
1
3
=

I
Q
U
r 1
1
3
=

I
D
U
d 1
1
3
=

k
U
U
d

=
~

VAd - A A A A -


4. Modul de experimentare

4.1. Pentru obtinerea regimului de Iunctionare n gol al redresorului, se deconecteaz
sarcina prin deschiderea ntreruptoarelor K (Iig. 3) si se ntrerupe legtura n punctul A ntre
condensatorul C
1
si J
5
. AltIel acest condensator lucreaz ca Iiltru prin intermediul lui J
5
.
Dup eIectuarea acestor operatii se alimenteaz montajul. Se citesc aparatele si se
vizualizeaz cu ajutorul osciloscopului (prin intermediul unui divizor de tensiune) conectat cu
intrarea la bornele 28-29, Iorma tensiunii redresate n gol. Se vor vizualiza si componentele
continu si alternativ ale tensiunii redresate. Se va desena pe hrtie milimetric Iorma
tensiunii redresate pentru o perioad a tensiunii retelei. Se va calcula amplitudinea tensiunii
redresate si durata unui puls. Cu datele citite la voltmetrele J
2
, J
3
, J
4
se vor veriIica relatiile
(3), (4) si (6).
4.2. Dup ntreruperea alimentrii montajului, se va reIace legtura n punctul A ntre
condensatorul C
1
si voltmetrul J
5
. Functionarea n sarcin a redresorului se caracterizeaz
prin intermediul caracteristicii externe ( )
d d
I f U = . Caracteristica extern se ridic prin
puncte variind sarcina redresorului, astIel nct curentul de sarcin I
d
s ia valori cresctoare
n intervalul (3A..14A). Caracteristica extern se ridic n conditiile speciIicate la punctul 3.2.
Pentru Iiecare caz n parte, se Iac minimum 5 determinri. Caracteristicile pentru sarcin
rezistiv se vor ridica scurtcircuitnd inductivitatea de sarcin L. Datele se trec n tabelul 1,
iar caracteristicile externe se reprezint pe hrtie milimetric.
n Iiecare caz, pentru 2 valori ale sarcinii (una mic si una mare) se vor vizualiza prin
intermediul osciloscopului conectat la iesirea divizorului de tensiune si se vor reprezenta
graIic calitativ mrimile:
- tensiunea redresat (bornele 28-29);
- curentul n primar (sunt r
1
bornele 8-9);
28
- curentul n secundar (sunt r
2
bornele 15-25);
- curentul printr-o diod (sunt r
3
bornele 26-27);
- curentul redresat (la bornele lui R bornele 30-31);
- tensiunea pe o diod (bornele 21-27).
4.3. Cu datele experimentale obtinute la ridicarea caracteristicilor externe, utiliznd
relatiile (9)(18), se obtin caracteristicile redresorului pe partea de curent alternativ.
Rezultatele calculate se trec n tabelele 2 si 3. Se vor trage concluzii asupra modiIicrii
valorilor parametrilor n Iunctie de sarcina redresorului si de existenta sau inexistenta n
circuit a inductivittii L
1
.

5. ntrebri recapitulative

5.1. Explicati principiul de Iunctionare al redresorului triIazat n punte. Care sunt
avantajele si dezavantajele acestei scheme de redresare n comparatie cu alte scheme ?
5.2. Care este expresia tensiunii redresate, n valoare medie si eIectiv?
5.3. De ce rezult o caracteristic extern mai cztoare cnd se introduce o
inductivitate n primar?
5.4. Care este rolul inductivittii n circuitul de c.c. si n ce msura inIluenteaz ea
caracteristica extern a redresorului?
5.5. Ce cderi de tensiune apar n sarcin, comparativ cu Iunctionarea n gol si care
este ponderea lor?
5.6. Cum se explic Iaptul c redresorul necomandat absoarbe energie reactiv de la
retea?
5.7. Dac se leag la bornele de iesire o diod de regim liber, este aIectat tensiunea
redresat (Iorma, valoarea)?
5.8. Ce elemente de protectie contra supratensiunilor si scurtcircuitelor recunoasteti n
montajul din Iig. 3?
5.9. Dac se strpunge dioda D
1
pierzndu-si capacitatea de blocare, Iunctionarea
cror diode din montaj este periclitat?
5.10. Cunoscnd datele transIormatorului 3x380V/3x128V, 5kVA si admitnd n
sarcin o cdere de tensiune de 4 s se calculeze tensiunea redresat medie si curentul
redresat si s se Iac alegerea diodelor. Se presupune inductivitatea retelei nul, iar cea de
sarcin inIinit.