R

E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
1
REDRESOARE CU DIODE
Clasificarea redresoarelor
Redresorul este un convertor static de putere care Iace conversia unei tensiuni alternative
ntr-o tensiune continua, sensul energiei Iiind de la reteaua de c.a. spre consumatorii de c.c.
Redresorul construit cu diode, datorita conductiei unidirectionale a acestora, Iurnizeaz curent
redresat cu o singura polaritate si, Iiind necomandat, o tensiune redresat Iix, de aceeasi
polaritate. Notatiile utilizate sunt U
d
pentru valoarea medie a tensiunii redresate si I
d
pentru
valoarea medie a curentului redresat al redresorului.
O schem de redresor contine, n general, un transIormator (poate lipsi cnd redresorul
se conecteaz direct la retea), Iiltre, diodele redresoare cu elemente de protectie ale acestora la
supratensiuni si scurtcircuit (elementele de protectie au Iost analizate n capitolul 2 si, pentru
simpliIicarea schemei, nu vor mai Ii reprezentate). Diodele conduc succesiv, dup o anumit
regul, nct n timpul unei perioade corespunztoare Irecventei retelei au loc un anumit numr
de comutatii ale curentului de sarcin, de la o diod care a condus la urmtoarea care intr n
conductie.
ClasiIicarea redresoarelor (schemelor de redresare) se poate Iace dup mai multe criterii:
1. Dup Ielul tensiunii alternative de alimentare:
a) redresoare monoIazate - sunt redresoarele alimentate de la o sursa monoIazata de
tensiune alternativa; din aceasta categorie Iac parte redresorul monoalternanta si redresorul
bialternanta (cu punct median sau n punte);
b) redresoare triIazate - sunt redresoarele alimentate de la o sursa triIazata de tensiune
alternativa; cele mai cunoscute conexiuni (nu neaprat si utilizate, dup cum se va vedea n
continuare) sunt: redresorul triIazat cu punct median, redresorul n stea hexaIazat cu punct
median, redresorul triIazat n punte, redresorul cu dubl stea si transIormator interIaz,
redresoare duodecaIazate (cu 12 pulsuri ale tensiunii redresate pe o perioada a tensiunii retelei);
2. Dup posibilitatea de reglaj a tensiunii de iesire:
a) redresoare necomandate - sunt redresoarele care Iurnizeaz o tensiune de valoare
medie U
d
constanta; ele sunt construite numai cu diode;
b) redresoare comandate - sunt redresoarele care Iurnizeaz o tensiune de valoare medie
U
d
, reglabil ca nivel; aceste redresoare sunt construite cu dispozitive semiconductoare
comandate (tiristoare sau tiristoare si diode, tranzistoare);
3. Dup modul de grupare a Iazelor tensiunilor alternative (nIsurrilor) care Iurnizeaz
tensiunea redresata:
a) redresoare de tip paralel (P
m
) la care cele Iaze alternative (nIsurri), Iiecare n
serie cu dioda sa, sunt grupate n stea si apar n paralel n raport cu bornele de iesire ale
redresorului; redresorul contine diode, valoarea instantanee a tensiunii redresate Iiind egal cu
valoarea instantanee a celei mai pozitive tensiuni din cele ; din aceasta categorie Iac parte
redresorul monoIazat bialternant cu punct median (P
2
), redresorul triIazat cu punct median (P
3
)
si redresorul n stea hexaIazat cu punct median (P
6
);
b) redresoare de tip dublu paralel (DP
m
) la care cele Iaze alternative (nIsurri) sunt
grupate tot n stea, ns se utilizeaz diode; valoarea tensiunii redresate n Iiecare moment
este egal cu diIerenta dintre cea mai pozitiv si cea mai negativ tensiune alternativ; exemple
sunt: redresorul monoIazat bialternant n punte (DP
2
), redresorul triIazat n punte avnd
transIormatorul cu secundarul n stea (DP
3
);
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
2
- Sarcin rezistiv-inductiv - conexiunea serie (R+eL)
Schema redresorului si Iormele de und sunt prezentate n Iigura 3.4, respectiv n Iigura 3.5.
Figura 3.4 Figura 3.5
n intervalul de conductie al diodei D putem scrie:
L R d s
u u u u + = =
sau

e
d
di
L
i
R sin U
d
unde:
t e
valoarea eIectiva a tensiunii redresate este:
t
u u
=
)
`

t
=
}
u
2
2 sin 2
2
U
d sin U
2
1
U
2 / 1
0
2 2
) RMS ( d
Valoarea medie a curentului redresat este:
2
cos - 1
R
U

R
U

I
d
d
u
t
Evident, avem si pentru curentul secundar I
s(AV)
I
d
.
- Sarcin rezistiv-capacitiv - conexiunea paralel (RC)
Schema redresorului si Iormele de und sunt date n Iigura 3.7, respectiv Iigura 3.8.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
3
Figura 3.7
Figura 3.8
n reprezentarea Iormelor de und din Iigura 3.8 s-a presupus c condensatorul are o
capacitate suIicient de mare astIel nct, n regim permanent, acesta nu se descarc complet
si, deci, ncrcarea rencepe de la o valoare pozitiv U
m
.
n intervalul de conductie 0 al diodei curentii sunt:
sin
R
U

iR
cos U C
d
u
d
C
dt
u
d
C
i
s d
C
e
|
e
unde u
s
este tensiunea din secundarul transIormatorului:
sin U
us

Valoarea medie a tensiunii redresate este:
(
(
]
1

|
|
.
|

\
|
o | | o
t
=
=
(
(
]
1

| +
t
=
(
]
1

+
t
=
o
| o + t

|
o
o + t
|
o
|

|
o
o + t
|
} } } }
1 e tg sin cos cos
2
U
d e sin d sin
2
U
d u d u
2
1
U
tg
2
2
tg
2
cd ci d
3.3.2. Redresorul monofazat bialternant
- cu punct median yi sarcin rezistiv R.
Schema redresorului monoIazat bialternant cu punct median (priza median a secundarului
transIormatorului monoIazat) Iunctionnd cu sarcin rezistiv este dat n Iigura 3.9, iar
Iormele de und semniIicative sunt date n Iigura 3.10.
Se observ c unghiul de conductie al unei diode este ut, iar numrul de pulsuri ale
tensiunii redresate ntr-o perioad este q2.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
4
Figura 3.9
Pentru ) (0, t e avem u
s1
~0~u
s2
, deci
dioda D
1
conduce si D
2
este blocat. Rezult:
sin U
u

u s1 d
sin I sin
R
U

i s1 d
sin U 2 -
u
-
u

u d s2 D2
Pentru ) ,2 ( t t e avem u
s2
~0~u
s1
,
deci dioda D
2
conduce si D
1
este blocat.
Rezult:
sin U -
u

u s2 d
sin I -
i

i s2 d
sin U 2
u
-
u

u d s1 D1
Figura 3.10
Valoarea medie a tensiunii redresate este:
t

t
}
t
U 2
sin U
1

U
0
d
iar valoarea eIectiv a tensiunii redresate este:
, )
2
U
d 2 cos
2
1
d
2
1
U d sin U
1
U
2
1
0 0
2
1
0
2
) RMS ( d
=
(
]
1

t

t
=
(
]
1

t
=
} } }
t t t
Tinnd cont c sarcina este rezistiv, valoarea medie a curentului redresat este:
t t
I 2

R
U 2

R
U

I
d
d
iar valoarea eIectiv este:
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
5
I
2 2

2
I

2 R
U

R
U

I d
d(RMS)
d(RMS)
t
Puterea de curent continuu debitat de redresor n sarcin este:
R
U
4

R
U 2 U 2

I U

P
2
2
d d d
t
t

t
Tinnd cont c am neglijat pierderile de putere din redresor, puterea Iurnizat de
transIormator redresorului este egal cu:
R 2
U

R
1
2
U

P
2
2
s
|
.
|

\
|
Rezult randamentul redresorului:
8 , 0
8

P
P

2
s
d
~
t
q
Valoarea medie a curentului prin diode (egal cu cel printr-o nIsurare secundar)
este:
2
I

I
d
s(AV) E(AV)
iar valoarea eIectiv a lui este:
I
4

2
I

I d
d(RMS)
s(RMS) E(RMS)
t
- cu punct median yi sarcin puternic-inductiv
Pe intervalul (0, t| dioda D1 conduce si dioda D2 este blocat, iar pe intervalul (t,
2t| conduce D2 si este blocata D1 (Iigura 3.11). Rezult, si n acest caz:

t t e =
t e =
=
| 2 , ( , sin U u
| , 0 ( , sin U u
u
2 s
1 s
d
dac se neglijeaz Ienomenul comutatiei (L
c
0)
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
6
Figura 3.11
Figura 3.12
Figura 3.13
Pentru curentul printr-o seminIsurare secundar avem:
2
I
I
d
) AV ( s
=
,
2
I
I
d
) RMS ( s
=
iar pentru curentul primar avem:
d
p
s
) RMS ( p ) AV ( p
I
n
n
I , 0 I = =
Tensiunea redresat avnd aceeasi Iorma ca cea din cazul Iunctionrii pe sarcin
rezistiv, rezult:
0 d 0 d
U
2
U
U 2
U
t
=
t
deci
0 d 0 d ) RMS (
U 11 , 1 U
2 2 2
U
U =
t
= =
- cu punct median yi sarcin rezistiv-capacitiv - conexiunea paralel (RC)
Cu originea de timp n 0 = ecuatiile curentilor din circuit (Iigura 3.15), pe intervalul
de ncrcare al condensatorului | , | | o sunt :
= sin
R
U
i
R
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
7
e =

= cos CU
d
du
C
i
C
|
.
|

\
|
e + = + = cos C sin
R
1
U
i
C
i
R
i
d
Cu notatiile din Iigura 3.16:
o unghiul la care dioda ncepe sa conduc ;
u unghiul de conductie al diodelor ;
| unghiul la care dioda se blocheaz ;
putem scrie:
(
]
1

t
t
e | e t = |
e = | = | e + | =
| =
,
2
, ) RC ( arctg
RC tg 0 cos C sin
R
1
0
i
d
Figura 3.15
Figura 3.16
Figura 3.17
Figura 3.18
Tensiunea redresat este data de relatia:
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
8
,
,

o + t | e |
| o e
= =
|
|
, , e sin U
, , sin U
i
R
R
U
d
tg
Rezult valoarea medie a tensiunii redresate:
=
t
+
t
=
t
=
|
|
o + t
|
|
o
o + t
o
} } }
d e sin U
1
sin U
1
d
u
d
1
U
d
tg
, ) =
|
|
.
|

\
|
|
t
|
+ | o
t
=
|
| t + o
1 e tg
sin U
cos cos
U
tg
, ) , ) | o |
t
+ | o
t
sin sin tg
U
cos cos
U
- n punte cu sarcin rezistiv R
Dac considerm tensiunea secundar, = sin U u
s
, Iormat din tensiunile (msurate
Iat de un punct secundar median Iictiv, Iigura 3.19):
= = sin U
2
1
u
2
1
u
s 1 s
si = = sin U
2
1
u
2
1
u
s 2 s 2 s 1 s s
u u u = ,
Iormele de und caracteristice (Iigura 3.20) au aceeasi alur cu cele de la redresorul
monoIazat bialternant cu punct median.
Figura 3.19
Pentru ) (0, t e avem u
s
~0, deci
diodele D
1
si D
4
conduc, D
2
si D
3
sunt
blocate. Rezult:
sin U
u

u s d
sin I sin
R
U

i s d
= sin U -
u

u u s 3 D D2
Pentru ) ,2 ( t t e avem u
s
0,
deci acum conduc diodele D
2
si D
3
, iar
D
1
si D
4
sunt blocate. Rezult:
sin U -
u

u s d
sin I -
i

i s d
Figura 3.20
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
9
= sin U
u

u
u
s D1 4 D
Relatiile de calcul stabilite la redresorul bialternant cu punct median rmn valabile
(cu observatia Icut privind amplitudinea secundar U), deci avem:
- valoarea medie a tensiunii redresate:
t

t
}
t
U 2
sin U
1

U
0
d
- valoarea eIectiv a tensiunii redresate:
, )
2
U
d sin U
1
U
2
1
0
2
) RMS ( d
=
(
]
1

t
=
}
t
- valoarea medie a curentului redresat:
t t
I 2

R
U 2

R
U

I
d
d
- valoarea eIectiv a curentului redresat:
I
2 2

2
I

2 R
U

R
U

I d
d(RMS)
d(RMS)
t
- randamentul redresorului:
8 , 0
8

P
P

2
s
d
~
t
q
- valoarea medie a curentului prin diode
2
I

I
d
E(AV)
- valoarea eIectiv a curentului prin diode:
I
4

2
I

I d
d(RMS)
E(RMS)
t
- n punte cu sarcin puternic inductiv
Dac considerm curentul redresat constant (Iigura 3.21), Iormele de und
caracteristice sunt prezentate n Iigura 3.22. Eunctionarea redresorului este analog cu cea
pentru sarcin rezistiv.
Curentul secundar si primar i
p
au Iorma din Iigura 3.22, valoarea lor medie Iiind nul.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
10
Valoarea eIectiv a curentului secundar (respectiv primar) este:
, ) d
p
s
) RMS ( p d
2
1
0
2
d
2
1
0
2
s RMS s
I
n
n
I I d I
1
d i
1
I ~ =
(
]
1

t
=
(
]
1

t
=
} }
t t
Figura 3.21
Tensiune redresat are aceeasi Iorm
ca n cazul sarcinii rezistive, deci
relatiile de calcul aIerente rmn
valabile.
Pentru dimensionarea diodelor
relatiile de calcul sunt:
- valoarea medie a curentului:
2
I

I
d
E(AV)
- valoarea eIectiv:
2
I

I
d
E(RMS)
- tensiunea invers maxim repetitiv:
U
URRM
Figura 3.22
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Lucrare de laborator
Circuite de comand n faz
1. Scopul lucrrii
Lucrarea si propune s prezinte circuitele de comand n Iaz, plecnd de la cele discrete
spre cele specializate. Un obiectiv important l reprezint nsusirea cunostintelor practice legate
de utilizarea circuitului integrat AA 145.
2. Introducere teoretic
2.1. Particularittile comenzii pe poart a tiristorului
De obicei producatorul de tiristoare indic valorile curentului de poart I
GT
si tensiunii de
poart U
GT
care asigur amorsarea la o temperatur de 25
o
C. AstIel,
pentru tiristoarele de mic putere T1N* produse de IPRS Bneasa,
aceste mrimi au valorile I
GT
10mA, U
GT
1V. Aceste date sunt
valabile pentru un regim de curent continuu, dar ele pot Ii Iolosite si
ntr-un regim de comand n impulsuri, dac impulsurile de
comand au Iorma rectangular cu o durat mai mare de 20-100 s
(n Iunctie de tipul tiristorului). n
cazul cnd durata impulsurilor de
comand este mai mic este necesar
s se mreasc n mod corespunztor
amplitudinea lor.
n cazul cnd tiristorul este
amorsat (vezi Iigura 5.1.a), curentul trece prin dispozitiv (si prin
sarcin) numai ct timp i
A
~ I
H
.
Se poate obtine
un redresor cu tensiune
continu reglabil, denumit si redresor comandat
(Iigura 5.1.b), dac comanda prin intermediul
curentului de gril (i
G
) se ntrzie, mai mult sau mai
putin, n raport cu nceputul alternantelor pozitive.
Functionarea acestui circuit este ilustrat de
diagramele din Iigura 5.2. n multe cazuri ntrzierea
la amorsare este exprimat prin unghiul
a
(denumit
unghi de comand), corespunzator timpului de
ntrziere t
a
.

a
t
a
,
unde este pulsatia tensiunii retelei de alimentare.
ModiIicarea acestui unghi se obtine cu ajutorul
unor circuite electronice denumite circuite de comand
n Iaz (sau circuite de Iormare a tensiunii de comand
n Iaz).
Fig. 5.1.a
Fig. 5.1.b
Fig. 5.2
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
2
2.2. Circuite de comanda n faz a tiristoarelor cu componente discrete
Cele mai multe scheme de comand Iolosesc drept surs de energie pentru amorsarea
tiristorului chiar tensiunea de alimentare a dispozitivului, care poate Ii o tensiune alternativ (Iig.
5.3.a, b, c), sau o tensiune pulsatorie obtinut dup o redresare dubl-alternant (Iig. 5.3.d).
a)
b)
c)
d)
Fig. 5.3
n schema din Iig. 5.3.a tiristorul amorseaz cnd valoarea instantanee a tensiunii de
alimentare u satisIace egalitatea:
u I
GT
(R
C
R
S
) U
GT
J
D
unde J
D
este cderea de tensiune pe diod (~0,6 V), R
S
este rezistenta de sarcin, iar I
GT
respectiv
U
GT
sunt valorile curentului si tensiunii de poart
care asigur amorsarea sigur a tiristorului.
Schema din Iig. 5.3.a permite un reglaj al
unghiului de comand n Iaz (prin cresterea
rezistentei R
C
) pn la unghiul maxim
a(max)
90.
Aceleasi perIormante se obtin si cu schema din Iig.
5.3.b. Aici, unghiul de comand creste cu mrirea
constantei de timp R
C
C
C.
Schema din Iigura 5.3.c permite obtinerea unor valori
a
~90. Condensatorul C
C
se
ncarc prin dioda D1 pn la valoarea de vrI (-U
max
) n timpul alternantei negative (cnd
tiristorul este blocat). Atunci cnd tensiunea de alimentare ncepe s creasc, dioda D1 se
blocheaz si apare n circuitul de descrcare rezistenta R
C
. Constanta de timp la descrcare Iiind
mult mai mare dect la ncrcare (R
C
~~ R
S
), este posibil, prin ajustarea (n sensul cresterii)
rezistentei R
C
, ca la sIrsitul alternantei negative s avem nc o tensiune negativ pe
condensator. Pe alternanta pozitiv condensatorul se descarc complet, iar apoi se ncarc,
schimbnd polaritatea tensiunii, pn la tensiunea necesar pentru amorsarea tiristorului (vezi
Iigura 5.4 n care tensiunea redresat este precizat prin aria hasurat).
Constanta de timp se alege n acest caz cu relatia:
R
C
C
C
> 1,3
2
T
~

4
unde e 2tI 2t /T.
ReIeritor la schema din Iigura 5.3.d, ea Iunctioneaz la Iel ca si schema din Iigura 5.3.b,
cu deosebirea c tiristorul conduce curent n timpul ambelor alternante (Iigura 5.5).
Fig. 5.4
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
3
O schem de comand mai perIectionat care
permite reglajul ntrzierii la aprindere ntre o
a
0
si o
a
180 este prezentat n Iigura 5.6.
Tiristorul este comandat n timpul Iiecrei
alternante cu o tensiune n Iorm de impulsuri,
produs cu ajutorul unui tranzistor unijonctiune
(TUJ). TUJ-ul este conIigurat ntr-o schem de
oscilator de relaxare, circuitul de reglaj a
perioadei oscilatiilor (R
C
C
C
) Iiind alimentat,
ca si n schemele precedente, cu tensiunea de retea limitat la o valoare de aproximativ 1225 V
cu ajutorul unei diode Zener (D:). Functionarea circuitului de comand este redat de Iormele de
und reprezentate n Iigura 5.7, unde u
Z
este
tensiunea de alimentare limitat de dioda
Zener, iar u
C
tensiunea la bornele
condensatorului din circuitul de comand.
Cnd tensiunea u
C
ajunge la nivelul de
basculare J
T
al tranzistorului unijonctiune,
condensatorul se descarc prin circuitul de
emitor (emitor-baza l) si rezistenta R
Bl
. La
bornele rezistentei R
B1
apare un impuls care
amorseaz tiristorul. Dup descrcarea
condensatorului, TUJ-ul se blocheaz din nou,
iar Ienomenele se repet. Condensatorul se
ncarc si descarc, producndu-se si alte
impulsuri la bornele rezistorului R
Bl
, care ns
practic nu mai au nici o actiune asupra
tiristorului aIlat deja n conductie, dac primul impuls ndeplineste conditiile de amorsare.
Datorit alimentrii TUJ-lui cu o tensiune de Iorm aproximativ trapezoidal, sincron cu
reteaua, primul impuls de la oscilator (care amorseaz tiristorul n Iiecare alternant) apare
practic la acelasi moment dup trecerea prin zero a tensiunii retelei. ntr-adevr, la sIrsitul
Iiecrei alternante tensiunea u
Z
scade la zero, oblignd condensatorul C
C
s se descarce pn la
aceeasi tensiune, deci are loc resetarea sa. n acest mod condensatorul reia procesul de ncrcare
la nceputul Iiecrei alternante de la acelasi nivel de tensiune (~0 V), asigurndu-se astIel o
"sincronizare" a impulsurilor de comand cu tensiunea de alimentare a circuitului anodic al
tiristorului.
Fig. 5.7
n schema din Iigura 5.6. variatia unghiului de comand se obtine prin modiIicarea
constantei de timp a circuitului, tR
C
C
C
. Este posibil ns si o comand electronic a unghiului
o
a
cu ajutorul unei tensiuni continue care s alimenteze circuitul de ncrcare, mentinnd
Fig. 5.5
Fig. 5.6
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
4
valoarea t constant (astIel se eIectueaz un reglaj
automat al puterii disipate n sarcin sau reglarea
valorii medii a tensiunii redresate, prin modiIicarea
corespunztoare a unghiului de comand n Iaz n
bucla de reactie negativ).
O schem de comand a unghiului de
amorsare printr-o tensiunea continu u
com
este
prezentat n Iigura 5.8.
n acest caz tensiunea continu u
com
controleaz curentul de ncrcare a condensatorului
C
C
prin intermediul unui generator de curent
(realizat cu un tranzistor pnp). Neglijnd curentul
de baz al tranzistorului si notnd cu i
C
curentul de
colector, tensiunea la bornele condesatorului este
dat de expresia:
t
C R
u
U dt i
C
u
C C
com
t
C C
C
C
~
}
+ =
0
) 0 (
1
Dac tensiunea continu de alimentare a circuitului de comand are valoarea E,
tranzistorul unijonctiune intr n conductie n momentul tt
a
, cnd u
C
qE, unde q reprezint
raportul de divizare intrinsec al tranzistorului unijonctiune. Timpul de ntrziere
q =
com
C C a
u
E
C R t , poate Ii modiIicat usor prin variatia tensiunii continue de comand u
com
.
Pentru sincronizare, tensiunea de alimentare a circuitului de comand se obtine din
tensiunea retelei de alimentare cu ajutorul unei diode Zener.
2.3. Circuitul integrat AA 145
Fig. 5.8
Tiristoarele convertoarelor cu comutatie natural se comand cu impulsuri sincronizate cu
reteaua de alimentare monoIazat sau triIazat. Impulsurile de amorsare se genereaz cu ajutorul
unor scheme de comand logice si analogice.
Fig. 5.9
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
5
Cu ajutorul acestor scheme, momentul amorsrii tiristoarelor se regleaz n timp, pe
durata semiperioadei retelei de alimentare. Reglajul se poate eIectua n bucl nchis sau n bucl
deschis, n Iunctie de schema de principiu a convertorului de putere.
Schemele electronice de sincronizare cu reteaua Iolosesc componente electronice discrete
sau integrate. Circuitul integrat |AA 145 este un circuit monolitic dezvoltat special pentru
rezolvarea problemelor de sincronizare cu reteaua.
Fig. 5.10
Fig. 5.11
Tehnologia de realizare monolitic are toate avantajele cunoscute privind Iunctionarea
circuitelor integrate: precizie, stabilitate, dispersie mic a parametrilor, termostatare (temperatur
egal a tuturor componentelor), sigurant n Iunctionare, pret redus etc.
Schema bloc a circuitului |AA 145 este prezentat n Iigura 5.9 si ea cuprinde:
- etajul de sincronizare;
- etajul generator de tensiune liniar variabil (ramp descresctoare);
- comparatorul de tensiune;
- generatorul de impuls;
- etajul logic separator de canale;
- ampliIicatoarele de iesire.
- Etaful de sincroni:are este alimentat cu tensiune alternativ printr-un divizor rezistiv,
limitnd sinusoida retelei la o amplitudine egal aproximativ cu tensiunea baz-emitor (~0,8V).
Tensiunea retelei Iiind de 220V
eI
, rezult practic Ironturi verticale la Iiecare trecere prin zero a
acesteia. Unda dreptunghiular sincronizeaz un generator de impulsuri, care genereaz un
impuls scurt la Iiecare trecere prin zero. n cazul cnd tensiunea v
SINC
traverseaz nivelul 0V
(vezi Iigura 5.10), avnd valori n ambele domenii de tensiune (pozitiv si negativ), sunt generate
impulsuri la ambele iesiri ale circuitului |AA 145. Circuitul de sincronizare, odat declansat, nu
mai este inIluentat de variatia ulterioar a semnalului v
SINC
, atta vreme ct acesta nu trece din
nou prin zero.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
6
- Etaful generator de tensiune liniar variabil (ramp descresctoare) este declansat de
impulsurile ascutite si genereaz o ramp descresctoare cu amplitudinea de aproximativ 8V.
- Comparatorul de tensiune compar valoarea prescris (o tensiune ntre 0 si 8V) cu
rampa de tensiune. n momentul cnd prescrisa (tensiunea la pinul 8) devine mai mare dect
rampa, tensiunea de la iesirea comparatorului comut la valoarea negativ de alimentare (de la
15V la -8V; vezi Iigura 5.9).
- Generatorul de impuls este declansat de Ironturile descresctoare ale tensiunii de la
iesirea comparatorului, rezultnd un tren de impulsuri de 100Hz deIazat conIorm valorii
prescrise la intrarea inversoare a comparatorului.
Fig. 5.12
- Etaful logic separator de canale distribuie impulsurile generatorului pe dou canale de
iesire, corespunztoare alternantelor pozitive si negative. Impulsurile distribuite au Ironturi
corespunztoare si o durat reglabil ntre 0,1ms si 4ms (din P
2
e
).
- Amplificatoarele de ieire au rolul de a asigura impulsurilor de comand un nivel de
putere mai ridicat, suIicient pentru a amorsa un tiristor de 1A.
Figura 5.11 red diagrama Iormelor de und la pinii integratului, caracteristice Iiecrui
bloc Iunctional. CiIrele ncercuite pe Iigur
reprezint numrul pinului circuitului integrat
unde se poate oscilograIia Iorma de und
respectiv.
Figura 5.12 reprezint schema tipic de
utilizare a circuitului integrat. Grupul
(R
S
R
2
e
)C
S
serveste la Iixarea duratei rampei,
deci o limitare a domeniului de reglaj la valori
mai mici dect 180.
Grupul (R
T
R
3
e
)C
T
serveste la reglarea
ltimii impulsului de amorsare (t
p
).
Conectarea la pinul 6 a unei tensiuni de
15V blocheaz impulsurile de la pinii de iesire
(10 si 14), independent de valoarea prescris la
pinul 8 si valoarea instantanee a tensiunii de
sincronizare. DeIinitia unghiului de comand n
Iaz (amorsare si aprindere) si a unghiului de conductie rezult din Iigura 5.13.
Fig.5.13
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
7
ConIiguratia pinilor CI |AA145:
1 - Alimentare(V);
2 - Iesire monostabil;
3 - Mas;
6 - Blocare impuls;
7 - Ramp de tensiune;
8 - Comand Iaz;
9 - Intrare de sincronizare;
10 - Iesire;
11 - Comand durat;
13 - Alimentare(V-);
14 - Iesire;
15 - ReIerint de tensiune;
16 - Sincronizare paralel.
Fig. 5.14
Msurtori electrice yi electronice
a) msuratori cu voltmetrul de c.c. (cu Ri > 20kO/V).
Deoarece AA145 este un circuit de impulsuri se pot realiza putine msurtori care s ne
dea inIormatii corecte despre starea de Iunctionare a acestuia; Iat de mas avem potentialele la
pini:
- pinul 13: V
3-13
> 7V;
- pinul 9: V
9-3
> 0,6V;
- pinul 16: V
16-3
0,1V;
- pinul 7: 3,5V V
7-3
4,5V.
b) msuratori cu osciloscopul (I ~ 100kHz si dou spoturi).
Recomandabil este ca osciloscopul s Iie sincronizat pe un canal cu semnalul de pe pinul
9 si cu cellalt canal s se vizualizeze Iorma de und dorit. Baza de timp se regleaz
la 2 ms/div., iar sensibilitatea la 0,5V/div. pentru pinul 9 si la 5V/div. pentru pinii 10 si 14.
Formele de und din Iigura 5.11 se obtin pentru V8 ~ 5V.
Aplicatii ale circuitului AA145`
Vom Iolosi notatia AA145* pentru a indica Iaptul c acest circuit se consider ca n
montajul din Iigura 5.12. Schemele de aplicatii ce vor Ii prezentate n continuare vor contine
doar componentele externe suplimentare celor indicate n Iigura 5.12.
Aplicatia 1: Comanda monoalternant a unui tiristor de 1A
Curentul de poarta necesar pentru amorsarea tiristorului T1N4 (IPRS) este de 15 mA si
deci curentul de 22 mA
asigurat de AA145 este
suIicient pentru amorsare.
Dioda D
1
este necesar pentru
asigurarea blocrii tiristorului
pe intervalul cnd tensiunea la
pinul 14 de iesire este la
valoarea minim (tranzistorul
intern este saturat, curentul
Iiind Iixat de valoarea
rezistorului intern).
Fig.5.15
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
8
Aplicatia 2. Comanda bialternant a dou tiristoare conectate antiparalel
Observm c iesirea 14 comand direct Th1 pe alternanta pozitiv. Iesirea 10, prin
intermediul transIormatorului de impulsuri TrI, comand Th2 pe alternanta negativ (impulsul de
curent pozitiv este aplicat n poarta tiristorului). Dioda D1 evit aplicarea impulsurilor negative
(de exemplu, Irontul negativ al impulsului de comand se transmite n secundarul
transIormatorului sub Iorma unor tensiuni negative pe poart sau, accidental TrI poate Ii conectat
invers) pe poarta lui Th2.
Fig. 5.16
Aplicatia 3. Comanda bialternant a tiristorului de 1A aflat ntr-un montaj n punte
Puntea redresoare 1PM4 realizeaz redresarea tensiunii de c.a. pentru a permite
polarizarea corect a tiristorului T1N4 n vederea amorsrii, att n timpul alternantei negative
ct si n timpul celei pozitive. Impulsurile de comand bialternant se obtin cu circuitul sumator
realizat cu diodele D1 si D2.
Fig. 5.17
2.3. Circuitul integrat TDA1085
Circuitul integrat TDA 1085 este un procesor bipolar pentru controlul turatiei motoarelor
de c.a. prin comanda n Iaz a unui triac. Circuitul integrat TDA 1085 opereaz n conIiguratia
cu bucl de reactie nchis si poate realiza urmtoarele Iunctii:
- stabilizarea turatiei motorului;
- protectia la scurtcircuit;
- pornirea lent (soIt star) si intrarea treptat n regimul de turatie nominal a motorului;
- generarea a dou rampe controlabile de regim de turatie.
Schema-bloc a circuitului integrat TDA 1085 este prezentat n Iigura 5.18, iar aplicatia
tipic a circuitului este prezentat n Iigura 5.19.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
9
Fig. 5.18
Fig. 5.19
SemniIicatia pinilor este urmtoarea:
1 - Detector de nul pentru tensiunea de
sincronizare
2 - Detector de nul pentru curentul anodic
3 - Limitare curent anodic
4 - Turatie curent
5 Turatie prescris
6 - Programare ramp
7 - Durat ramp temporizat
8 Mas
9 - Alimentare stabilizat
10 - Rezistor de balast pentru regulatorul
paralel
11 - Programare conversie f/J
12 - Intrare convertor f/J
13 - Iesire impuls de comand a triacului
14 - Pant ramp sincronizat
15 - Curent ramp sincronizat
16 Stabilitate reactie.
Blocul de alimentare asigur o tensiune stabilizat de 17V obtinut direct de la reteaua
de 220VeI, printr-un grup de redresare monoalternant si Iiltrare cu divizare.
Detectorul de nul al tensiunii de sincronizare declanseaz rampa de sincronizare cu
reteaua.
Blocul care asigur repetitia impulsului de comand este speciIic circuitului TDA
1085. n cazul neamorsarii tiristorului se ntrerupe rampa de sincronizare si se genereaz un nou
impuls. Durata t
p
a impulsului si perioada T
r
de repetitie sunt date de catalog Iiind Iixate de
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
10
componente interne ale circuitului. n aplicatii curente Iolosirea circuitului n acest mod de lucru
nu se justiIic.
Semnalul cu inIormatia de turatie, continut
n Irecventa acestuia, este aplicat la pinul 6 al
montajului si este transIormat ntr-un tren de
impulsuri dreptunghiulare cu ajutorul circuitului de
Iormare R19, D3, C7. TransIormarea turatiei
motorului ntr-o tensiune continu este realizat de
convertorul frecvent-tensiune .
Pe intrarea neinversoare a amplificatorului
1 se aplic o tensiune v
R
produs de rampa de
temporizare ai crei parametri sunt determinati de
componentele externe conectate la terminalele 6 si 7
ale circuitului. Tensiunea v
R
are variatia tipic din
Iigura 5.20.
Rampa de temporizare (tensiunea la pinul 7 al circuitului integrat) prezint dou pante de
crestere, de valori diIerite n general (vezi Iigura 5.20)
si reprezint, la alt scar, chiar turatia motorului
prescris. Dependenta de componentele externe care
Iixeaz tensiunile la pinii 5 si 6 ai circuitului integrat
este dat de relatiile:
J
1
J
pin6
, J
2
2J
1
, J
3
J
pin5
Formele de und pentru tensiunea la pinul 2 al
circuitului integrat (u
2
), tensiunea de comand a
triacului (la pinul 13 - u
com
) si tensiunea la bornele
motorului (u
m
), n regim normal de Iunctionare si
sincronizate cu tensiunea retelei (u
retea
) sunt prezentate
n Iigura 5.21.
De asemenea, circuitul dispune de blocuri de
protectie la: supratensiune, subalimentare, scurtcircuit,
supraturatie, supracomand, etc., care, n cazul
depsirii valorilor limit prestabilite, actioneaz
asupra rampei de temporizare si a rampei de
sincronizare prin intermediul blocului de resetare a turatiei.
2.4. Alte circuite de comand n faz
- circuite analogice de comand n faz: circuitele TEA 1007, U 106 BS, U 111 B si U
217 B (AEG - TeleIunken), circuitele l 120 si l 121 (SGS - ATES), circuitul TCA 780 (Siemens)
etc.
- circuite digitale de comand n faz: sunt implementate, n general, cu
microcontroller RISC, simple si ieItine (exemplu: MICROCHIP 16C54). Tensiunea de
alimentare se obtine direct de la retea iar oscilatorul este, de regul, unul de tip RC. Circuitul
primeste pe o intrare digital semnalul de sincronizare cu reteaua (aplicat de la retea printr-un
simplu divizor rezistiv), unghiul de comand obtinndu-se cu ajutorul unui numrtor
programabil intern microcontroller-ului.
3. Echipamente necesare:
- montajul experimental
- osciloscop cu dou canale
- surs dubl de tensiune
- voltmetru numeric
Fig.5.20
Fig. 5.21
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
11
4. Desfyurarea lucrrii
Pentru eIectuarea lucrrii se Iolosesc mai multe machete de laborator. Ca rezistent de
sarcin se Iolosesc becuri electrice, reostate de putere sau motoare electrice. Alimentarea
circuitelor se Iace prin intermediul unui transIormator separator (cu raport de transIormare
adecvat calculat, astIel nct s avem raportul de tensiuni 220/1212), cu exceptia circuitului
integrat TDA 1085 care se alimenteaz direct de la reteaua de 220VeI.
4.1. Circuite discrete de comand n faz
1. Folosind macheta cu schema prezentat n Iig.5.22, se studiaz modul de Iunctionare a
circuitelor de comand din Iig.5.3.b si Iig. 5.3.c (impulsul de comand se preia cu clretul
corespunztor).
Fig. 5.22
Cu ajutorul osciloscopului se vor vizualiza si desena Iormele de und de la punctele de
msur 2, 6, 4 si G, n raport cu catodul tiristorului (punctul de msur 1). Operatia se va repeta
pentru diIeritele valori ale rezistentei R
C
. n acest scop rezistenta R
C
este constituit dintr-un
potentiometru a crui valoare se poate regla ntre 0 si 0.5 MO. Pentru a realiza conexiunile de
montaj corespunztoare schemei din Iig.5.3.c, bornele 6, 7 si 8 se leag mpreun. n lipsa acestei
legturi macheta corespunde schemei de comand din Iig,5.3.b.
2. Folosind aceeasi machet dar schimbnd comutatorul K pentru preluarea impulsului de
comand pe cealalt pozitie, se studiaz Iunctionarea schemei de comand cu tensiune continu
din Iig.5.8. n acest scop, la bornele 9 si 10 ale machetei se va conecta o surs de tensiune
continu stabilizat, a crei tensiune de iesire va Ii Iixat la o valoare de ~1V. Unghiul de
comand se va regla actionnd Iin asupra reglajului de tensiune al sursei. Se vor vizualiza cu
osciloscopul Iormele de und din punctele de msur 2, 3 si 4 (n raport cu borna de mas 1),
pentru diIerite valori reglate ale tensiunii continue.
4.2. Circuitul A145
Lucrarea se eIectueaz Iolosind unul din montajele care contin schema de utilizare de
baz a circuitului integrat AA 145 (Iig. 5.12). Partea de Iort este conIorm Iigurilor 5.15, 5.16,
5.17. Dup veriIicarea si alimentarea montajului se Iac urmtoarele reglaje:
- ajustarea din potentiometrul R
2
e
a rampelor descresctoare, vizualizate la pinul 7, astIel
nct panta unei rampe s se termine exact atunci cnd ncepe urmtoarea ramp (vezi Iig. 5.11);
- reglarea ltimii impulsului de comand (-1ms) vizualizat la pinul 10 (sau 14), din
semireglabilul R
3
e
.
1. Se vizualizeaz si se interpreteaz Iormele de und de la pinii circuitului, conIorm
Iigurii 5.11, pentru diIerite valori ale tensiunii de comand la pinul 8 al circuitului integrat; se
reprezent graIic oI(U
com
).
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
12
2. Se modiIic din potentiometrul R
2
e
panta rampelor (optim reglat anterior), n ambele
sensuri; de Iiecare dat se baleiaz tensiunea de comand observnd limitrile de reglaj ale
unghiului de comand care apar.
3. Se urmreste n secundarul transIormatorului de impulsuri eIectul unei ltimi mai mari
a impulsurilor de comand.
4.3. Circuitul integrat TDA1085
Atentie!!! Montajul experimental cu TDA 1085 (Iigura 5.19) nu este izolat Iat de
reteaua de 220VeI. De aceea, msurtorile se vor eIectua cu grij si numai sub ndrumarea
cadrului didactic.
1. Se vor vizualiza, corelat n timp, Iormele de und din Iigura 5.21. si rampa de
sincronizare de la pinul 14. Msurtorile se vor Iace dup ce motorul atinge regimul stationar de
turatie corespunztor tensiunii V3 din Iigura 5.20.
2. Se vizualizeaz rampa de temporizare din Iigura 5.20 si se studiaz eIectul pe care l
are evolutia acesteia asupra tensiunilor din Iigura 5.21.
3. Se studiaz eIectul variatiei tensiunilor la pinii 5 si 6 asupra rampei de temporizare.
Tensiunea la pinii 5 si 6 se regleaz cu ajutorul a dou potentiometre aIlate pe panoul Irontal al
machetei.
5. ntrebri
1. n ce domeniu poate Ii reglat unghiul de comand o pentru schemele de comand n
Iaz studiate? Ce elemente inIluenteaz plaja de reglare si stabilitatea n timp a lui o?
2. Care sunt avantajele tehnologiei monolitice?
3. Care sunt blocurile Iunctionale ale circuitului integrat AA145?
4. De ce este necesar cuplarea unor rezistente de la iesirile circuitului integrat AA145,
ctre plusul tensiunii de alimentare?
5. Care convertoare necesit impulsuri de comand sincronizate cu reteaua ?
6. DeIiniti unghiul de comand?
7. Care este principiul de reglare a turatiei motoarelor asincrone monoIazate cu circuitul
integrat TDA 1085?
8. Care este rolul blocului care asigur repetitia impulsului de aprindere?
9. Concepeti o schem bloc si una logic pentru un circuit digital de comand n Iaza.
6. Bibliografie.
1. M.Bodea s.a., Diode i tiristoare de putere, vol. 1, Ed. Tehnic, Bucuresti, 1990.
2. xxx, Diode i tiristoare, catalog IPRS 1995.
3. xxx Motorola Analog IC Device Data TDA 1085C
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Lucrarea de laborator numrul 3
Studiul convertoarelor monofazate cu control prin faz
1. Scopul lucrrii
Lucrarea si propune studiul detaliat al Iunctionrii convertorului monoIazat cu control
prin Iaz, de tip:
- convertor monoIazat monoalternant;
- convertor monoIazat bialternant:
- cu punct median;
- n punte integral comandat;
- n punte semicomandat;
n acest scop se vor oscilograIia Iormele de und al curentilor si tensiunilor n punctele
semniIicative ale redresorului, n special pe sarcin.
Sarcina convertorului va Ii de tip pasiv: rezistiv R, rezistiv-inductiv R-L, puternic
puternic inductiv L, respectiv de tip activ R-L-E (motor de curent continuu n serie cu o bobin
de Iiltrare). n consecint se va putea studia Iunctionarea convertorului att n regim de conductie
continu, ct si ntrerupt. Se va pune n evident Ienomenul suprapunerii curentilor anodici si se
va msura unghiului de suprapunere anodic. Se va evidentia rolul diodei de nul.
Cu ajutorul mrimilor msurate experimental se vor trasa graIic:
- caracteristica de reglaj: , );
0
o =
=
o
f
U
U
ct I
d
d
d
- caracteristicile externe: , );
0
d
ct
d
d
I f
U
U
=
= o
o
- caracteristicile de sarcin: , );
0
d
ct
d
d
I f
P
P
=
= o
o
Rezultatele obtinute experimental se vor compara cu cele obtinute prin simulare.
2. Introducere teoretic
Circuitul Iundamental pentru convertorul monoIazat monoalternant este prezentat n
Iigura 3.1, iar Iormele de und ale tensiunii si curentului pe sarcin R-L n Iigura 3.2.
Ecuatia curentului este:
, ) , )
(

|
|

\
|

o
o =
tg Z
U
i exp sin sin
, (3.1)
unde:
, ) Q
R
L
tg L R Z =
e
= e + = ,
2 2
(3.2)
Conductia se prelungeste pn la unghiul de Iaz | = o , cnd
0 =
| =
i . Rezult ecuatia de deIinire a unghiului |:
, ) , )
|
|

\
|

| o
o = |
tg
exp sin sin
(3.3)
Fig. 3.1
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
2
Se observ c:
o + t > + t > | < o (3.4)
o + t = + t = | = o (3.5)
o + t < + t < | > o (3.6)
Tensiunea redresat medie este:
2
cos cos
sin
2
| o
t
=
}
o o
t
=
|
o
o
U
d
U
U
d
(3.7)
iar curentul mediu este:
R
U
I
d
d
o
o
= (3.8)
n cazul convertorului monoIazat
bialternant valorile medii sunt duble. Dac este
ndeplinit conditia (3.6), conductia curentului
prin sarcin este ntrerupt, deci:
R
U
I
U
U
d
d d
o
o o
=
| o
t
= ,
2
cos cos 2
(3.9)
Dac este ndeplinit conditia (3.4),
conductia curentului prin sarcin este
nentrerupt. Fiecare tiristor preia conductia de la
cel precedent si conduce jumtate de perioad,
deci:
R
U
I
U U
U
d
d d
o
o
t + o
o
o
=
t
=
}

t
= , cos
2
sin
(3.10)
Notnd, pentru o0, cu U
d0
, respectiv
I
d0
tensiunea redresat medie, respectiv curentul
redresat mediu, se deIineste caracteristica de reglaj:
0 0 d
d
d
d
I
I
U
U
R
o o
= = (3.11)
n cazul conductiei nentrerupte
(bialternant si os) avem:
o = cos R , (3.12)
iar pentru conductie ntrerupt (bialternant si o~
sau monoalternant) avem:
2
cos cos
R
| o
= (3.13)
Solutiile ecuatiei (3.3) sunt reprezentate n
Iigura 3.3 (dependenta unghiului de stingere |), iar
caracteristicile de reglaj n Iigura 3.4.
Curbele trasate cu linii pline corespund
convertorului bialternant (inclusiv granita
+ = dat de relatia 3.5), iar mpreun cu
prelungirile acestora (cu linii ntrerupte) corespund
convertorului monoalternant.
Fig. 3.2
Fig. 3.3
Fig. 3.4
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
3
Caracteristica extern a convertorului
monoIazat bialternant, n cazul cel mai raspndit n
practic, cnd impedanta generatorului are caracter
pur inductiv (L
C
) si sarcina este puternic inductiv,
este dat de relatia:

d c
0 d d
I X
cos U U = (3.14)
Prin normare se obtine caracteristica extern:
c
2
sc 2
sc
d
ct
0 d
d
X
U 2
I ,
I
I
cos
U
U
= =
=

(3.15)
n Iigura 3.5 sunt reprezentate
caracteristicile externe ale
convertoarelor bialternant cu
Iunctionare ntr-un cadran (vezi ecuatia
3.15).
Pentru
0
90 > o valoarea medie
a tensiunii devine negativ, determinnd
pe o sarcin pasiv (R-L), ncetarea
conductiei. Dac ns sarcina are un
caracter regenerativ (R-L-E) domeniul
de reglaj poate Ii extins la tot domeniul
, ) , o .
n Iigura 3.6 este reprezentat
Ienomenul de suprapunere anodic (n
Iigura 3.3.a este prezentat schema
electric de comutatie pentru
convertorul cu nul, iar n Iigura 3.3.b
tensiunea si curentul prin sarcin).
Pe durata suprapunerii
anodice, tensiunea redresat are
valoarea:
, )
2 1
2
1
s s d
u u U + = (3.16)
Deoarece
2 1
s s
u u u = = ,
pe durata comutatiei anodice
tensiunea redresat este deci
0 =
d
u .
Fig. 3.3.b)
Fig. 3.3.a)
Fig. 3.5
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
4
n Iigura 3.7 este reprezentat schema convertorului
monoIazat n punct median si dou pulsuri (dubl alternant) iar
Iormele de und ale tensiunii si curentului pe sarcin sunt date n
Iigura 3.8, n cazurile: a - sarcina R; b - sarcina L; c si d - sarcina R-L
n regim de conductie continu , ) s o , respectiv conductie
ntrerupt , ) > o ;
Pstrnd notatiile, Iormele
de und rmn aceleasi si pentru
convertorul monoIazat n punte
complet comandat (Iigura 3.9: a -
schema electric; b, c, d - Iaze de
Iunctionare).
Avantajul convertoarelor
comandate monoIazate n punte
este acela c puterea
transIormatorului de retea este cu
11 mai mare dect puterea util
0 0
P I U
dN d
= (relatia 3.21), n
timp ce la convertorul monoIazat
cu punct de nul este cu 34 mai
mare (relatia 3.20), din cauza
Iunctionrii unei singure jumtti,
din nIsurarea secundar, la un
moment dat.
Fig. 3.9
Fig. 3.7
Fig. 3.8
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
5
Puterea transIormatorului, considernd un raport de transIormare egal cu 1 (U
p
U
s
), se
determin cu relatia general:
, )
s p tr
P P P + =
2
1
(3.17)
Pentru convertorul monoIazat cu punct de nul puterile din primar, respectiv secundar,
sunt:
do do d efs d efp efp p
P U I U I U I P
2 2 2 2
t
=
t
= = = (3.18)
0
2 2 2 2
2 2
d do
d
efs efs s
P U
I
U I P
t
=
t
= = (3.19)
Obtinem:
0
34 . 1
2
1
1
4
d do tr
P P P = |

\
|
+
t
= (3.20)
Analog, obtinem pentru convertorul monoIazat n punte:
0 0 0
11 . 1
2 2
d d d
P P P =
t
= (3.21)
n aplicatiile n care este necesar doar o tensiune redresat, pozitiv, adic Iunctionarea
numai n regim de redresor, o parte din tiristoarele convertoarelor monoIazate n punte pot Ii
nlocuite cu diode. Se obtin astIel puntile semicomandate la care tensiunea redresat medie este:
2
cos 1 2 o +

t
=
o
s
d
U
U , (3.22)
unde U
s
U reprezint amplitudinea n secundar.
Valoarea maxim a tensiunii redresate este:
t
=
s
d
U
U
2
0
(3.23)
n Iigura 3.10 este prezentat puntea monoIazat semicomandat n dou variante de
amplasare a diodelolor (a simetric; b asimetric), iar n Iigura 3.11 sunt prezentate Iormele de
und ale tensiunii si curentului de alimentare, respectiv tensiunii si curentului redresat pentru
varianta simetric la un unghi de comand o45
0
.
Fig. 3.10
Functionarea acestui redresor n conditii reale este de asemenea nsotit de Ienomenul
suprapunerii anodice si al conductiei ntrerupte, Ienomene ce vor Ii puse n evident prin
oscilograIierea curentilor n montajul exprimental.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
6
n ceea ce priveste Iorma si mrimea
tensiunii redresate, redresoarele monoIazate n
punte semicomandat nu se deosebesc cu nimic de
redresoarele monoIazate bialternant cu nul sau n
punte integral comandat care au diod de nul. n
schimb apare avantajul unei echipri mai ieItine.
Functionarea convertoarelor analizate
pn acum n cazul unei sarcini de tip R-L-E
(motor de curent continuu) prezint anumite
particularitti datorit prezentei tensiunii
electromotoare E (vezi Iigura 3.12. n care este
prezentat schema echivalent a unui motor de
curent continuu cu excitatie independent, n
regim stationar).
AstIel, pentru un unghi de comand o dat,
Iunctionarea convertorului n regim de redresor
poate Ii n regim de conductie permanent sau n
regim de conductie ntrerupt n Iunctie de nivelul
tensiunii electromotoare, care la rndul ei depinde
de turatia motorului (modiIicndu-se n Iunctie de
sarcina la arborele motorului).
AstIel, turatia motorului de curent
continuu este dat de expresia:
c
d a d
C
I R U
n

= (3.24)
iar cuplul electromotor dezvoltat este:
d m em
I C M = (3.25)
unde:
N
N a N
c
n
I R U
C

= (3.26)
respectiv,
c
N
N a N
m
C
I R U
C
t
=
O

=
30
(3.27)
De asemenea, tensiunea electromotoare E la bornele motorului este:
n C E
e
= (3.28)
Schema echivalent din Iigura 3.12 este valabil n regim stabilizat I
d
ct.
Masinile de curent continuu au o rezistent relativ mic. Din aceasta cauz, pentru a
limita curentul care apare datorit diIerentei dintre tensiunea
redresat, variabil n timp, si tensiunea electromotoare E a
motorului, ntre redresor si motor se conecteaz o inductant auxiliar
(L
aux
).
n cazul cnd bobina
aux a d
L L L + = asigur o conductant
permanent (I
d
ct.) obtinem:
d d d
I R E U + =
o
, (3.29)
unde R
d
este rezultanta rezistentelor din circuitul de curent continuu.
Fig. 3.11
Fig. 3.12
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
7
Neglijnd aceste pierderi, R
d
0, obtinem:
E U U
d d
= o =
o
cos
0
(3.30)
Fiind n cazul conductiei permanente, din relatia 3.5 rezult c pentru un unghi de
comand mai mare dect
2
t
,
tensiunea electromotoare si
schimb semnul (E0).
Binenteles c sensul
curentului redresat nu poate s se
schimbe deoarece prin
elementele redresoare curentul
poate s treac numai ntr-un
singur sens. n acest regim,
masina de curent continuu
Iunctioneaz ca generator iar
convertorul n regim inversor.
Energia generatorului de curent
continuu ajunge prin circuitul
convertorului n reteaua de
curent alternativ.
n Iigura 3.13. este
prezentat convertorul monoIazat
bialternant cu punct median n
regim de redresor (a) si n regim
de invertor (b).
n cazul cnd L
d
scade,
poate s apar regimul de conductie ntrerupt. Din ecuatia diIerential:
o > =
o
, sin E U
dt
i d
L
s
d
d
(3.31)
se obtine ecuatia curentului redresat:
, )
(

o o +
e
=
o
s d
s
d
U
E
L
U
i cos cos (3.32)
Curentul redresat se anuleaz la unghiul dat de relatia:
, ) =
s
U
E
cos cos
(3.33)
n Iigura 3.14 este reprezentat regimul de conductie ntrerupt al convertorului monoIazat
bialternant (cu doua pulsuri): a - regim redresor; b - regim invertor (partea hasurat reprezint
tensiunea de pe bobina L
d
).
Functionarea convertorului n cele dou regimuri de conductie (continu si ntrerupt)
diIer Ioarte mult din punct de vedere a reglajului unghiului de comand. n cazul conductiei
permanente, o schimbare mic a unghiului de comand poate s determine modiIicarea puternic
a curentului motorului. n regiunea conductiei ntrerupte schimbarea curentului necesit
modiIicarea n mai mare masur a unghiului de comand.
Fig. 3.13
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
8
n Iigura 3.15 sunt prezentate:
a - Iunctionarea convertorului n
conductie permanent (la 2 t = o tensiunea
redresat este nul);
b - n conductie ntrerupt (curentul
redresat este nul si tensiunea la bornele
motorului este tensiunea electromotoare E;
c - caracteristicile externe de
conductie ntrerupt si permanent.
Fig. 3.15
3. Aparate yi echipamente utilizate
- osciloscop cu dou canale;
- voltmetru c.a/c.c si ampermetru c.c;
- reostat 033O/66W (sarcina R); bobina de Iiltrare (autotransIormator ATR 8) (sarcina L);
- baterie de acumulatori 12V (sarcina R-E);
- motor de c.c 12V (sarcina R-L-E);
- macheta laborator. Pe panoul Irontal al machetei de laborator se gsesc urmtoarele
elemente de conectare, comutare si reglaj:
- comutatorul K permite conIigurarea convertorului ntr-una din variantele:
- p.m. monoIazat bialternant cu punct median;
- c.c. monoIazat bialternant n punte complet comandat;
- s.s. monoIazat bialternant n punte semicomandat simetric;
- s.a. monoIazat bialternant n punte semicomandat asimetric;
- ntreruptorul K
0
pentru introducerea n circuit a diodei de nul;
- ntreruptorul K
1
pentru introducerea n circuit a inductantei auxiliare de Iiltrare;
- ntreruptorul K
2
permite introducerea inductantelor de comutatie n circuitul de
alimentare;
- potentiometrul P, pentru reglarea unghiului de comand o.
- borne care permit accesul pentru vizualizarea si msurarea curentilor si tensiunilor
din circuitul redresoarelor
Fig. 3.14
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
9
4. Desfyurarea lucrrii
4.1. Experiment
a. Studiul convertoarelor monoIazate (p.m.; c.c; s.s.; s.a.) cu reglaj de Iaz avnd sarcin
rezistiv.
1. Se conecteaz sarcina rezistiv (reostat) n serie cu ampermetrul (I
d
0,5A), suntnd
bobina auxiliar (L
aux
0) si inductanta de comutatie (L
c
0). Dioda de nul D
0
nu este conectat.
2. Se msoar tensiunea eIectiv aplicat la intrarea convertorului, determinndu-se
amplitudinea semnalului sinusoidal aplicat convertorului.
3. Avnd permanent n vedere semnul mrimilor vizualizate si alegerea corect a
punctulului comun de mas, se oscilograIiaz urmtoarele mrimi caracteristice redresorului:
- tensiunea si curentul prin sarcin;
- tensiunile si curentii prin tranzistoarele si diodele care intr n schema convertorului;
- tensiunea si curentii prin Iaze;
- tensiunea pe bobina de Iiltrare (cnd este cazul);
Toate oscilogramele se vor reprezenta graIic la scar, sincron, punndu-se n evident
tensiunea sinusoidal de la intrarea convertorului si impulsurile de comand ale tiristoarelor,
eventual, grupndu-se graIicele. Oscilogramele se vor Iace la un unghi de comand o0
0
, o30
0
,
o60
0
si un curent de sarcin I
do
0,5A.
4. Se conecteaz un volmetru de c.c. pentru a msura tensiunea medie redresat U
d
(la
bornele L si M).
5. Se msoar experimental si se reprezint graIic caracteristicile de Iunctionare ale
redresorului:
- carcteristica extern: , )
ct
d d
I f U
= o
o o
= , unde I
do
e |0,2|A, iar o0
0
, 30
0
si 60
0
;
- caracteristica de comand extern a redresorului
, ) ct f U
d
I
d
= o =
o
o
la A I
d
5 , 0 =

- caracteristica de sarcin , )
ct d
I
d
f P
= o
o =
o
la I
d
0,5A, considernd P
do
U
do
I
do
3. Se determin unghiul de suprapunere anodic (cnd apare Ienomenul), cu si Ir
inductantele suplimentare de comutatie, determinndu-se inductantele de comutatie proprii
circuitului (adic inductantele de scpri ale transIormatorului, inductantele Iirelor de legatur,
etc). Pentru I
do
0,5A se determin unghiul cu si Ir inductanta auxiliar L
c
, pentru o0
0
, 30
0
,
60
0
si 90
0
.
7. Se observ eIectul conectrii diodei de nul D
0
asupra Iunctionrii convertorului,
vizualiznd tensiunea si curentul de nul, precum si celelalte Iorme de und enumerate la punctul
3.
b. Studiul convertoarelor monoIazate cu reglaj de Iaz avnd sarcin puternic inductiv.
Se repet punctele 17.
c. Studiul convertoarelor monoIazate cu reglaj de Iaz avnd sarcin rezistiv-inductiv
|

\
|
e
=
R
L
tg L R ,
. Se repet punctele 17, suplimentar se va determina unghiul , urmrind
care este valoarea unghiului o la care se Iace trecerea de la regimul de conductie continu la
regimul de conductie ntrerupt.
d. Studiul convertoarelor monoIazate cu reglaj de Iaz avnd sarcina R-E (baterie de
acumulatori reostat). Se repet punctele 17.
e. Studiul convertoarelor monoIazate cu reglaj de Iaz avnd sarcina R-L-E (motor de
c.c. bobin de Iiltrare). Se repet punctele 17. Suplimentar se va determina pentru o0
0
, 30
0
,
60
0
si ~90
0
, curentii de mers n gol si inductanta bobinei de Iiltrare necesare pentru asigurarea (la
limit) a regimului de conductie continu.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
10
4.2. Simulare
1. Utiliznd programul SPICE se simuleaz Iunctionarea convertoarelor monoIazate
(monoalternant sau bialternant: p.m.; c.c.; s.s.; s.a.) pe diverse tipuri de sarcin.
- R;
- RL (o~o
lim
), RL (oo
lim
);
- RE;
- RLE (o~o
lim
), respectiv RLE (oo
lim
);
S-a notat cu o
lim
valoarea unghiului de comand la care se Iace trecerea de la regimul de
conductie ntrerupt la cel de conductie continu.
2. Se compar rezultatele obtinute prin simulare cu cele msurate experimental. Se
urmreste si comportarea n regim tranzitoriu, Ienomen care nu poate Ii observat experimental.
3. Se analizeaz Ienomenul comutatiei anodice pentru convertorul monoIazat bialternant
cu punct median avnd sarcina puternic inductiv (I
d
0,5A) la diIerite unghiuri de comand
(pentru o0
0
, 30
0
, 60
0
si ~90
0
). Se compar rezultatele obtinute prin simulare cu cele obtinute
experimental.
5. ntrebri; teme de cas
1. Ce se ntmpl n cazul sincronizrii incorecte a schemei electronice de comand cu
schema electronic de Iort?
2. Care este eIectul mririi bobinei de Iiltrare, L
aux
?
3. De cine depinde unghiul de suprapunere anodic ?
4. De ce este necesar s cunoastem unghiul de comand speciIic limitei dintre cele
dou regimuri de conductie (o
lim
)? Cu ce element de circuit puteti inIluenta aceast valoare
limit?
5. Ce se ntampl dac se monteaz o diod de nul la iesirea convertorului? Care va Ii
Iorma caracteristicii externe n acest caz?
6. De ce nu poate deveni negativ tensiunea redresat n cazul convertorului monoIazat
bialternant cu diod de nul, respectiv convertorului monoIazat bialternant n punte
semicomandat?
7. Ce diIerente exist n Iunctionarea convertoarelor de tip s.a., respectiv s.s.?
8. Ce relatie exist ntre turatia motorului de curent continuu n regim stabilizat si
unghiul de comand o al convertorului?
9. Cum operati cu motorul de curent continuu, aIlat pe post de sarcin variabil, legat
printr-un cuplaj elastic de motorul de curent continuu comandat de convertor, pentru a trece
convertorul n regim de invertor?
3. Bibliografie
1. Teodorescu, I., Electronic industrial, curs litograIiat, I. P. Bucuresti, 1990
2. Ponner, I., Electronic industrial, E.D.P., Bucuresti 1972
3. Kelemen, A., Imecs, M., Mutatoare, E.D.P., Bucuresti, 1978
4. Constantin. P., s.a., Electronic industrial, E.D.P., Bucuresti, 1972
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
1
Surse de tensiune continu stabilizate liniar
1. Scopul lucrrii
Studiul stabilizatoarelor de tensiune continu cu element regulator serie; msurarea
parametrilor statici si energetici ai acestora.
Se vor aborda stabilizatoarele realizate cu circuitul integrat specializat |A723.
2. Introducere teoretic
2.1. Principiul de functionare. Parametri
Stabilizatoarele de tensiune au rolul de a mentine constanta tensiunea aplicat unui
consumator de energie electric, atunci cnd au loc variatii ale tensiunii de alimentare si ale
sarcinii.
Principiul de Iunctionare al stabilizatorului de tensiune continu cu element regulator
serie este ilustrat n Iigura 1.1.
Fig. 1.1
Elementul regulator situat n serie cu sarcina, reprezentat n Iigura 1.1 de tranzistorul T,
se prezint din punct de vedere Iunctional ca o rezistent variabil comandat de catre variatiile
tensiunii de iesire U. Cresterea tensiunii de intrare E determin cresterea tensiunii de iesire U si,
n consecint, cresterea tensiunii:
REF REF S
J U
R R
R
J J
+
=
2 1
2
,
unde J
REF
este tensiunea de reIerint, stabilizat, de obicei, parametric.
Datorit ampliIicrii negative a buclei de reactie, cresterea diIerentei (J
S
-J
REF
) duce la
scderea curentului de baz al tranzistorului T si, deci, la cresterea rezistentei echivalente a
acestuia, deci si a tensiunii ntre emitorul si colectorul su. n consecint cresterea tensiunii de
intrare este preluat, n cea mai mare parte, de T, deci numai o mic parte apare la iesire.
Prin acelasi mecanism este compensat si variatia tensiunii de iesire datorat modiIicrii
curentului de sarcin I.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
2
Dac scriem tensiunea de iesire U ca Iunctie de tensiunea de intrare E si curentul de
sarcin:
UU(E,I),
prin diIerentierea acesteia obtinem:
I
dI
U
I
I
U
E
dE
U
E
E
U
U
dU
|
.
|

\
|
c
c
+
|
.
|

\
|
c
c
=
Mrimea:
U U
E E
F
U
/
/
c
c
=
se numeste Iactor de stabilizare (relativ) n raport cu tensiunea de intrare. Trecnd n relatia de
mai sus la cresteri Iinite se poate calcula acest parametru experimental cu relatia:
U U
E E
F
U
/
/
A
A
=
Se mai deIinesc coeIicientul de stabilizare (absolut) si rezistent intern a stabilizatorului:
ct E ct I
I
U
R
E
U
S
= =
c
c
=
c
c
=
0
0
;
1
Pentru un stabilizator este Ioarte important randamentul energetic al acestuia, deIinit ca
raportul dintre puterea util debitat n sarcin si puterea absorbit de la sursa de tensiune
nestabilizat. Neglijnd curentul de comand al tranzistorului serie si consumul propriu al
stabilizatorului, randamentul este:
E
U
I E
I U
P
P
absorbita
sarcina
=

~ =
Sursele stabilizate liniare sunt caracterizate printr-un randament scazut (7080), care
este cu att mai mic cu ct tensiunea de iesire este mai mic dect tensiunea de intrare.
Stabilizatoarele liniare se proiecteaz pentru valoarea minim a tensiunii de intrare, cresterea
acesteia ducnd la o scdere substantial a randamenului. DiIerenta dintre puterea absorbit si cea
util este disipat de elementul regulator serie care trebuie montat pe radiator datorit posibilittii
de a se nclzi excesiv. Din cauza prezentei transIormatorului de retea si a radiatorului pentru
elementul regulator (serie sau paralel) gabaritul surselor liniare este mare. n schimb, ele prezint
un raspuns tranzitoriu Ioarte bun si nu perturba EMS reteaua de alimentare, sistemele electronice
din apropiere si consumatorul (probleme speciIice surselor stabilizate n comutatie).
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
3
2.2. Scurt descriere a circuitul integrat A723
|A723 este un circuit integrat specializat utilizat n primul rnd la stabilizatoare de tip
serie, dar cu posibilitatea Iolosirii lui si la stabilizatoare paralel sau n comutatie. Curentul de
sarcin asigurat de integrat este de 150mA, Iiind posibil cresterea acestuia peste 10A prin
utilizarea unor tranzistoare externe.
Schema bloc intern a integratului este cea ncadrat cu linie ntrerupt n Iigura 1.2.
ConIiguratia si semniIicatia pinilor este urmtoarea:
1, 8, 14 - NC;
2, 3: CL, CS - intrri de protectie;
4: IN
-
- intrarea negativ n ampliIicatorul de eroare;
5: IN

- intrarea pozitiv n ampliIicatorul de eroare;

6: J
REF
- la acest pin se obtine tensiunea de reIerint de aproximativ 7,15V;
7: J
-
- pin la care se aplic potentialul negativ al tensiunii de alimentare;
9, 10, 11: J
Z
, J
O
, J
C
- iesiri (anodul diode Zenner interne de 6,4V, emitorul respectiv
colectorul tranzistorului Iinal intern), care se pot conecta n diverse conIiguratii pentru comand
elementul regulator serie;
12: J

- pin la care se conecteaz potentialul pozitiv al tensiunii de alimentare;

13: COMP: compensare;
Valori limit absolut:
- tensiunea de intrare de alimentare: 40V;
- tensiunea de intrare diIerential la ampliIicatorul de eroare: 5V;
- tensiunea pe Iiecare intrare a ampliIicatorului de eroare: 7,5V;
- curentul din J
o
: 150mA;
- curentul din J
Z
: 25mA;
- curentul din J
REF
: 15mA;
Circuitul este extrem de versatil, cu el putndu-se implement diverse structuri:
stabilizatoare de tensiune pozitiv cu tranzistor serie pnp sau npn, cu limitarea curentului sau cu
ntoarcerea caracteristicii de sarcin, stabilizatoare de tensiune negativ sau de tensiune Ilotant,
stabilizatoare n comutatie etc.
2.3. Stabilizator de tensiune reglabil cu doua surse flotante
Montajul studiat Iurnizeaz o tensiune continua reglabil ntre 0 si o tensiune apropiat de
tensiunea de alimentare E, la un curent de sarcin maxim dat de tranzistorul T
1
. Ca element
regulator serie se Ioloseste tranzistorul T
1
a crui baz este comandat de tranzistorul T
2
, ambele
Iormnd un etaj Darlington. Etajul regulator serie este comandat de curentul de colector al
tranzistorului T
4
. Intrarea neinversoare a ampliIicatorului diIerential este legat la mas, la Iel ca
si borna negativ a tensiunii de iesire U si pinul 6 al circuitului integrat. n Ielul acesta, tensiunea
ntre pinul 7 al CI si borna negativa a tensiunii este stabilizat la J
REF
. Potentialul pe intrarea
neinversoare a ampliIicatorului de eroare este nul, iar pe intrarea inversoare este dat relatia
|
|
.
|

\
|
+
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+
+

13 11 13 11
REF
10 1
1 1
R
1
R
1
/
R
U
R
J
R P
P
unde ] 1 , 0 [ e speciIica pozitia cursorului potentiometrului P
1
.
Potentiometrul P
1
permite reglarea tensiunii de iesire ntre zero si o valoare apropiat de
tensiunea de alimentare E, dup urmtoarea relatie:
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
4
| 1 , 0 |
1
10 1
1 1
11
13
e
+
=

R P
P
R
R
J U
REF
Protectia la suprasarcin este asigurat de tranzistorul integrat T
16
si tranzistorul T
3
. La
Iunctionare normal (II
MAX
), T
3
conduce si, datorit curentului su de emitor, tensiunea ce cade
pe rezistenta R
3
depseste tensiunea de pe baza lui T
16
, reglabil cu potentiometrul P
2
, T
16
Iiind
normal blocat. Atunci cnd curentul de iesire I depseste valoarea maxim admis I
MAX
,
potentialul bazei lui T
3
scade, curentul su de colector scade si T
16
se deschide, ceea ce duce la
micsorarea curentului injectat n baza lui T
15
. n Ielul acesta scade si curentul de baza al
tranzistorului T
2
. Prin reglajul potentialului bazei lui T
2
potentiometrul P
2
Iixeaz curentul de
iesire pentru care tranzistorul T
3
se blocheaz si implicit curentul de sarcin maxim. Expresia
curentului maxim de sarcin este:
1 9 2
9
1
R
J
R P
R
I
REF
MAX
|
|
.
|

\
|
+
+ =
Fig. 1.2
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
5
3. Aparate yi echipamente utilizate
- stabilizatoare liniare cu CI A723
- autotransIormator reglabil;
- voltmetru de tensiune alternativ 300V;
- reostat 440O, 1A;
- voltmetru numeric de tensiune continu 2V, 20V si 200V;
- osciloscop.
4. Desfyurarea lucrrii
4.1.Experiment
1. Se identiIic elementele schemei si punctele de msur din Iigura 1.2.
2. Se msoar tensiunea de iesire (E) a redresorului principal (ntre bornele 1 si 2) atunci cnd
U10V, pentru I0 si I1A.
3. Se vizualizeaz se msoar componentele alternative ale tensiunii E si U, n aceleasi conditii ca
la punctul 2.
4. Se conecteaz stabilizatorul la retea prin intermediul unui autotransIormator. Se msoar U si
se determin Iactorul F
U
pentru I1A si pentru doua valori reglate ale tensiunii de iesire (2V si
10V). Tensiunea la iesirea autotransIormatorului se va regla ntre 180 si 240V.
5. Se determin rezistent intern a stabilizatorului pentru aceleasi doua valori ale tensiunii U.
6. Se veriIica Iunctionarea circuitului de limitare a curentului I, ajustnd potentiometrul P
2
de
reglaj al protectiei la suprasarcin.
Fig. 1.3
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
6
7. Se studiaz schema de stabilizator din Iigura 1.3; se identiIic elementele de reglaj pentru
tensiunea de iesire si curentul limit; se determin caracteristica de stabilizare si de sarcin.
4.2.Simulare
Utiliznd programul SPICE se simuleaz diverse topologii de stabilizatoare liniare. Se vor
Iace evaluri ale:
- rejectiei componentei alternative;
- Iactorului F
U
si rezistentei interne a stabilizatorului;
- randamentului energetic;
- Iunctionarii circuitului de protectie.
5. ntrebri. Tem de cas
1. Explicati semniIicatia practic a Iactorului de stabilizare si a rezistentei de iesire
pentru un stabilizator.
2. Care este rolul Iunctional rezistoarelor din schemele din Iigurile 1.2 si 1.3?
3. Ce rol au condensatoarele C
4
si C
5
din Iigura 1.2?
4. Deduceti expresiile tensiunii stabilizate si curentului limit pentru schema din Iigura
1.3. Care este rolul diodei D
1
si al rezistorului R
11
.
5. Calculati puterea maxim n sarcina pe care o poate debita stabilizatorul din Iigura
1.3 si puterea disipat de elementul regulator n acest caz.
6. Studiati alte topologii de surse stabilizate liniare cu circuitul integrat |A723.
Deduceti expresiile tensiunii stabilizate si a curentului limit n situatia unei protectii cu
limitarea, respectiv ntoarcerea caracteristicii de sarcin.
Bibliografie
1. Rapeanu, R. s.a., Circuite integrate analogice, catalog, Editura Tehnic, Bucuresti, 1983
2. Constantin. P., s.a., Electronic industrial, E.D.P., Bucuresti, 1972
3. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.
4. M.Bodea s.a., Diode i tiristoare de putere, vol. 1, Ed. Tehnic, Bucuresti, 1990.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Surse de tensiune stabilizate n comutatie
1. Scopul lucrrii
Majoritatea sistemelor electronice (n special tehnica de calcul) necesit alimentarea
de la surse cu gabarit mic, randament energetic ridicat si tensiuni de iesire stabile. Sursele de
tensiune care practic rezolva aceste cerinte sunt cele care lucreaz n comutatie.
Aceast lucrare si propune, dup o succint introducere teoretic, o abordare prin
simulare si experiment a principalelor topologii de surse n comutatie, cu izolare si Ir
izolare galvanic.
2. Introducere teoretic
2.1. Surse de tensiune fr izolare. Convertorul Buck
n continuare, pentru analizarea Iunctionarii topologiilor de surse prezentate, se
consider c bobinele si transIormatoarele sunt ideale (cu rezistenta proprie nul, Ir
capacitti si inductante parazite, etc.). Se consider de asemenea ca timpii de comutatie ai
dispozitivelor sunt zero si cderile de tensiune pe dispozitivele semiconductoare n conductie
sunt neglijabile.
Fig. 2.1
Pe scurt, Iunctionarea schemei este descris n continuare.
Cnd tranzistorul T este comandat la saturatie, se nchide un curent prin T, L, si
sarcina, dioda D Iiind polarizat invers. Cderea de tensiune pe bobina L este pozitiv si egal
cu diIerenta dintre tensiunea de intrare si tensiunea de iesire, deci practic constanta. Din acest
motiv curentul ii
C
va Ii liniar cresctor. Rezult:
u
L
U
i
U
o
, i i
C
, u
D
-U
i
(2.1)
n momentul n care T este blocat, dioda D este polarizat direct si mentine conductia
prin sarcin. Tensiunea pe bobin si schimb polaritatea, Iiind egal n modul cu tensiunea de
iesire. Schimbarea polarittii tensiunii pe bobin determin schimbarea semnului pantei de
curent prin bobin. Rezult:
u
L
-U
o
, i i
D
, u
D
0 (2.2)
Formele de und asociate sursei de tensiune tip Buck sunt prezentate n Iigura 2.2.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Fig. 2.2
Pe baza relatiilor (2.1) si (2.2) se pot deduce expresiile tensiunii de iesire (U
0
) si
variatiei curentului prin bobin (I):
2II
max
-I
min
on
o i L
t
I
L
dt
di
L U U u


2
(2.3)
off
o L
t
I
L
dt
di
L U u


2
(2.4)
Prin mprtirea relatiei (2.3) la (2.4), notnd
T
t
on
, se obtine Iormula tensiunii
stabilizate de iesire:
i o
U U
Rezult imediat si Iormula variatiei curentului prin bobin:
Lf
U
I
i
) 1 (

R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
S-a notat:
T
f
1
: Irecventa de comutatie;
T
t
on
: Iactorul de umplere al semnalului de comand
Observatii:
- Tensiunea stabilizat este proportional cu Iactorul de umplere al semnalului de comand;
- Variatia curentului prin bobin este invers proportional cu inductanta L si Irecventa de
comutatie si este maxim la un Iactor de umplere de 1/2.
2.2. Surse de tensiune cu izolare. Principii de functionare
Sursele cu izolare prezint urmtoarele avantaje:
- izolarea galvanic a intrrii Iat de iesire;
- posibilitatea obtinerii mai multor tensiuni de curent continuu, ntr-un domeniu larg de
valori, prin Iolosirea unor nIsurri secundare multiple.
n majoritatea aplicatiilor practice se Iolosesc surse de tensiune n comutatie cu
izolare. Se va studia n continuare schema bloc a unei astIel de surse (Iigura 2.3).
Fig. 2.3
Tensiunea de alimentare de curent alternativ este redresat si Iiltrat obtinndu-se
tensiunea nestabilizat U
i
. Comutatorul electronic este comandata cu o tensiune u
com
avnd
Irecventa Iix (uzual n gama 20200KHz), si Iactorul de umplere variabil.
Se obtine la iesirea comutatorului electronic trenul de impulsuri dreptunghiulare u
i
cu
Iactor de umplere variabil, care se aplic transIormatorului de putere si nalt Irecvent.
n cazul proiectrii corecte a transIormatorului, cu ct Irecventa este mai mare cu att
eIicienta de utilizare a lui creste, iar gabaritul su scade. Nu se poate creste ns Ioarte mult
Irecventa de lucru deoarece creste proportional cu aceasta si puterea disipat n comutatie de
dispozitivele semiconductoare. AstIel, de la o anumit Irecventa, randamentul sursei scade cu
cresterea Irecventei.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Tensiunea u
s
din secundarul transIormatorului este redresat si Iiltrat, obtinndu-se
tensiunea de iesire U
o
.
Pentru ca tensiunea de iesire s rmn constanta la variatia curentului de sarcin si la
variatia tensiunii retelei, o Iractiune k din tensiunea de iesire este preluat si aplicat unui
ampliIicator diIerential. Aceast tensiune se scade dintr-o tensiune prescris, de reIerinta
notat U
ref(U)
. Tensiunea de eroare u
e
obtinut este aplicat unui circuit de modulare n durat
specializat ce ajusteaz Iactorul de umplere al semnalului de comand al comutatorului
electronic pentru stabilizarea tensiunii de iesire.
n schema bloc se poate observa protectia la supracurent, a crei Iunctionare este
urmtoarea: comutatorul electronic este prevzut cu un circuit senzor de curent, care
Iurnizeaz o tensiune U
sen:
proportional cu curentul de sarcin. Aceast tensiune este
comparat cu o tensiune prescris U
ref(I)
, care Iixeaz limita de curent. Cnd tensiunea de la
senzorul de curent este mai mare dect tensiunea prescris, comparatorul da un semnal la
iesire care blocheaz circuitul de comand a comutatorului electronic, limitnd astIel curentul
de sarcin.
Izolarea galvanic (prin optocuploare) pe traseul de reactie se realizeaz uzual la
nivelul ampliIicatorului diIerential.
2.3. Analiza sursei n contratimp (Push-pull)
n Iigura 2.4 se prezint topologia sursei iar n Iigura 2.5 Iormele de und asociate.
Fig. 2.4
Diodele D
1
si D
2
redreseaz tensiunea din secundare, Iurniznd mpreun curentul
prin inductivitatea de Iiltraj L. n intervalul de timp n care tranzistoarele sunt blocate,
secundarul transIormatorului este scurtcircuitat de ctre cele doua diode aIlate simultan n
conductie (ndeplinind rolul de dioda de nul), ele Iiind parcurse de curentul generat de energia
nmagazinat n inductivitatea L. Cnd unul din tranzistoare conduce la saturatie, tensiunea
v
CE
pe celalalt este aproximativ 2U
i
, iar cnd ambele tranzistoare sunt blocate, tensiunea din
primarul transIormatorului este nul (secundarul Iiind scurtcircuitat de diode), deci tensiunea
v
CE
este egal cu U
i
.
Pentru o anumit valoare medie a curentului de sarcin, curentul mediu printr-un
tranzistor este jumtate din curentul prin tranzistor corespunztor unei surse Iorward (vezi
tabelul 2.1), Iapt ce determin o solicitare termic a acestora mult mai mic.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Tensiunea de la iesire este dat de relatia :
i o
U n 2 U ,
unde:
T
t
on
este Iactorul de umplere al semnalului de comand;
p
s
n
n
n este raportul de transIormare al transIormatorului de impulsuri.
Factorul t trebuie s Iie mai mic de 0,5 pentru a mpiedica aparitia scurtcircuitului n
primarul transIormatorului datorit conductiei simultane a celor doua tranzistoare.
Fig. 2.5
Se observ c tensiunea maxim pe un tranzistor este :
u
CEmax
2U
i
Dac notm cu:
I - valoarea medie a curentului de sarcin;
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
P - puterea disipat de consumator;
q - randamentul sursei,
valoarea medie a curentului de colector printr-un tranzistor este:

i
c
U
P
I n I
Stabilizatorul n contratimp oIer avantajul cresterii puterii debitate pe circuitul de
sarcin, ns prezint si urmtoarele dezavantaje :
-- datorit inductantelor de dispersie ale transIormatorului, tensiunea colector emitor a
tranzistoarelor poate depsi dublul tensiunii de alimentare. AstIel, n cazul Iolosirii unei
tensiuni U
i
de 200V, tensiunea v
CE
maxim poate depsi chiar 800V.
-- saturarea miezului Ieromagnetic. Stabilizatoarele n comutatie Iolosesc ca material
Ieromagnetic Ieritele, care snt larg utilizate datorit pierderilor de putere reduse atunci cnd
Irecventa de lucru depseste 20kHz. Din pcate, Ieritele snt susceptibile la saturri rapide
datorit densittii relativ reduse a Iluxului magnetic admis (aproximativ 3000 Gauss). Din
acest motiv o polarizare n curent continuu a miezului magnetic conduce la saturarea rapid a
acestuia. Dac caracteristicile tranzistoarelor nu sunt asemntoare, la intrarea si iesirea din
conductie a acestora apare o componenta continua a curentului, care poate duce miezul n
saturatie. Saturarea miezului produce aparitia unor vrIuri de curent de colector de valoare
mare. Cresterea de curent produce disipatii de putere suplimentare pe tranzistoare, care pot
duce la ambalarea termic a acestora si, n Iinal, la distrugerea lor.
Fenomenele nedorite prezentate mai sus pot Ii nlturate dac se recurge la:
- crearea unui ntreIier n circuitul magnetic. Acest procedeu conduce ns la mrirea
inductantelor de dispersie, Iapt ce necesit conectarea unor elemente de circuit care s
limiteze supratensiunile ce pot apare ntre colector si emitor.
- Iolosirea unor circuite suplimentare pentru simetrizarea celor doua sectiuni ale
transIormatorului. Aceast solutie mreste ns complexitatea si costul sursei.
2. 4. Principalele topologii de surse n comutatie. Caracteristici semnificative
n tabelul 2.1. sunt prezentate succint principalele tipuri de surse n comutatie (Buck,
Boost, Buck-Boost, Flyback, Forward, Push-pull) si caracteristicile lor cele mai importante.
Avantajele si dezavantajele Iiecrei topologii de surs n comutatie sunt puse n evident de
asemenea.
3. Aparate yi echipamente utilizate
- autotransIormator reglabil;
- voltmetru de tensiune alternativ 300V;
- reostat 440, 1A;
- voltmetru numeric de tensiune continu 2V, 20V si 200V;
- osciloscop;
- machete de laborator (convertoare buck, boost, buck-boost, surs stabilizat buck
cu A723, surs stabilizat n contratimp cu CI specializat SG3524).
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Tip
surs
Schema electric de principiu Caracteristici
Buck - U
o
t
i
U ,
- t1, deci U
o
U
i
- variatii mici ale curentului prin bobina L, de unde
rezult o capacitate C de Iiltrare de valoare mic
Boost
-
i 0
U
1
1
U

,
- t1, deci U
o
~U
i
- curentul i
D
este discontinuu, de unde rezult o
capacitate C de Iiltrare de valoare mare
Buck-
Boost
-
i 0
U
1
U

- t1; U
o
~
i
U pentru t0,5 si U
o
~U
i
pentru t~0,5
- curentul i
D
este discontinuu, de unde rezult o
capacitate C de Iiltrare de valoare mare
Flyback
- -
i 0
U
1
n U

, n regim de curent nentrerupt

- - t0,45
- - v
CEmax
2
i
U
- - se realizeaz practic pentru puteri de iesire n
gama 20200W
- - curentul i
D
este discontinuu, de unde rezult o
capacitate C de Iiltrare de valoare mare
Forward - - U
o
nt
i
U
- - t0,45
- - v
Cemax
2
i
U
- - se realizeaz practic pentru puteri de iesire n
gama 50400W
- - variatii mici ale curentului prin bobina L, de unde
rezult o capacitate C de Iiltrare de valoare mic
Push-pull - - U
o
2nt
i
U
- - t0,45
- - v
Cemax
2
i
U
- - se realizeaz practic pentru puteri de iesire n
gama 100500W
- - variatii mici ale curentului prin bobina L, de unde
rezult o capacitate C de Iiltrare de valoare mic

R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
4. Desfyurarea lucrrii
4.1. Experiment
a. Surse de tensiune fr izolare
Utiliznd circuitul din Iigura 2.6 se vor studia principalele surse de tensiune n
comutatie Ir izolare. Acesta permite modiIicarea Irecventei tensiunii de comand (din K
1
), a
Iactorului de umplere (din potentiometrul P) si setarea tipului de convertor ce se doreste a Ii
studiat (cu ajutorul comutatorului K
2
). Pentru principalele topologii de surse n comutatie Ir
izolare (Buck, Boost, Buck-boost) se vor vizualiza Iormele de und ale tensiunilor si
curentilor prin dispozitive, bobin si sarcin pentru diverse valori ale Iactorului de umplere,
ale Irecventei tensiunii de comand si ale curentului de sarcin. Se vor trasa caracteristicile
variatiei curentului prin bobina (AI) si variatiei tensiunii de sarcin (AU
0
) n Iunctie de
Iactorul de umplere al semnalului de comand.
Figura 2.6
b. Surs stabilizat Buck cu CI A723
Schema din Iigura 2.7 reprezint o surs stabilizat Buck utiliznd circuitul integrat
specializat A723 (pentru semniIicatia pinilor vezi lucrarea de laborator nr. 1). Din
potentiometrul P
2
se regleaz tensiunea stabilizat, iar din P
1
se regleaz Irecventa oscilatiilor.
Se va studia principiul de amorsare a oscilatiilor si de stabilizare a tensiunii de iesire. Se vor
determina caracteristica de stabilizare si caracteristica de sarcin pentru trei valori ale
tensiunii de iesire.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Figura 2.7
c. Surs stabilizat n contratimp cu CI SG3524
Circuitul integrat SG3524 este un circuit specializat pentru comanda surselor de
tensiune n contratimp. Circuitul (vezi Iigura 2.8) cuprinde urmtoarele blocuri:
- regulatorul de reIerinta care Iurnizeaz la iesire o tensiune stabilizat de 5V.
- oscilatorul Iurnizeaz la iesire semnal dreptunghiular cu Irecventa de pn la
200KHz, n Iunctie de componentele externe plasate la pinii R
T
si C
T
. Semnalul,
rampa liniar obtinut la intrarea C
T
este aplicat la intrarea comparatorului si
Iolosit pentru generarea semnalului modulat n durat.
- logica de obtinere a semnalelor PWM speciIice unei surse n contratimp, pentru
comanda n contratimp a celor doua tranzistoare Iinale ale circuitului integrat.
Aceasta logic cuprinde un bistabil si doua porti SAU-NU.
- ampliIicatorul de eroare primeste pe intrri Iractiuni din tensiunea de iesire si de
reIerinta si Iurnizeaz la iesire un semnal de eroare care constituie a doua intrare n
comparator.
- blocul de protectie la supracurent primeste la intrare o tensiune provenit de la un
senzor de curent (ntre intrrile IN si IN-). n momentul n care aceasta tensiune
depseste valoarea prescris, se blocheaz comenzile tranzistoarelor Iinale.
- Circuitul integrat mai dispune de o logic de SHUT-DOWN care, prin aplicarea
unei tensiuni la intrarea respectiv, permite blocarea tranzistoarelor Iinale.
Schema tipic de aplicatie cu circuitul integrat SG3524 este prezentat n Iigura 2.9.
Se remarc izolarea galvanic att pe partea de Iorta (prin transIormatorul de putere),
cat si pe partea de reactie prin optocuplor. n schemele practice izolarea cu optocuplor se Iace
utiliznd o schema care realizeaz liniarizarea caracteristicii acestuia. Din R
6
se modiIic
Irecventa de oscilatie, iar din R
4
tensiunea stabilizat.
Pentru aceast schema se vor msura potentialele la pinii IN, IN-, REF OUT si se vor
vizualiza potentialele la pinii: CURR LIM (care, prin senzorul de curent R
8
, urmreste
variatia curentul din primarul transIormatorului), EMIT1 si EMIT2 (comenzile pentru
tranzistoarele de putere externe). Se vor vizualiza, de asemenea, Iormele de und ale
tensiunilor pe dispozitivele electronice si pe elementele inductive din schema.
n Iinal se va trasa caracteristica de sarcin si de stabilizare a sursei.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Figura 2.8
Figura 2.9
4.2. Simulare
Utiliznd programul SPICE se simuleaz Iunctionarea diverselor topologii de
stabilizatoare n comutatie, cu izolare galvanic si Ir. Se urmreste:
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
- vizualizarea Iormele de und ale tensiunilor si curentilor prin dispozitive, sarcina
si bobine, pentru diIerite tipuri de dispozitive si regimuri de curent;
- simularea unei bucle de stabilizare si determinarea caracteristicii de stabilizare si
de sarcin;
- determinare randamentului energetic;
- Iunctionarea circuitelor de protectie.
5. ntrebri. Tema de cas
1. Explicati de ce sursele stabilizate n comutatie au, n general, un randament
superior celor liniare.
2. Ce avantaje prezint sursele stabilizate n comutatie cu izolare comparativ cu cele
Ir izolare?
3. Deduceti expresia tensiunii de iesire n Iunctie de tensiunea de intrare si Iactorul
de umplere pentru toate schemele din tabelul 2.1. Se va considera regimul de
normal de Iunctionare.
4. Pentru schema din Iigura 2.7 deduceti expresia Irecventei de oscilatie si a tensiunii
de iesire.
5. Explicati Iunctionarea modulatorului n durat si a logicii de generare a
comenzilor pentru o surs n contratimp la circuitul SG3542.
Bibliografie
1. V. Popescu, Surse stabili:ate in comutatie, Editura de vest, Timisoara, 1995
2. Rapeanu, R. s.a., Circuite integrate analogice, catalog, Editura Tehnic, Bucuresti, 1983
3. Constantin. P., s.a., Electronic industrial, E.D.P., Bucuresti, 1972
4. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Comanda PWM a motoarelor de curent continuu
1. Scopul lucrrii
Lucrarea de Iat si propune analiza teoretic (prin modelare si simulare) si
experimental a Iunctionrii chopper-elor pentru comanda cu impulsuri modulate n durat
(Pulse Width Modullation PWM) a motoarelor de cc (cc - curent continuu).
Se vor evidentia aspectele caracteristice acestui tip de comand comparativ cu alte
metode de variatie a turatiei motoarelor de cc.
2. Introducere teoretic
2.1. Modelarea motorului de cc
Cuplul electromagnetic al masinii de cc este dat de interactiunea dintre un Ilux
magnetic numit Ilux de excitatie si curentul prin nIsurarea rotorului. Fluxul de excitatie se
poate obtine:
- cu ajutorul unui magnet permanent sau printr-o nIsurare statoric alimentat separat de la o
surs de cc, caz n care motorul de cc se numeste cu excitatie separat;
- printr-o nIsurare statoric legat n serie sau n paralel cu nIsurarea rotoric
(excitatie serie sau paralel).
n continuare se va Iace reIerire la motoare de cc cu
excitatie separat. Pentru acestea, schema echivalent este
cea din Iigura 3.1. SemniIicatia mrimilor din Iigura este
urmtoarea:
u
A
- tensiunea de alimentare (la bornele nIsurrii rotorice a
motorului de cc);
i
A
- curentul prin nIsurarea motorului de cc;
L
m
- inductanta nIsurrii;
R
m
- rezistenta nIsurrii;
e
m
- tensiunea electromotoare indus in nIsurarea
motorului de cc.
Relatia: Fig. 3.1
m
A
m A m A
e
dt
di
L i R u (3.1)
n valori medii relatie devine:
m A m A
E I R U (3.2)
Tensiunea electromotoare E
m
indus n nIsurarea rotorului este proportional cu
turatia n a motorului, Iactorul de proportionalitate Iiind constanta electrica k
E
:
n k E
E m

n regim stationar, cuplul electromagnetic al motorului de cc, egal cu cuplul rezistent
la arbore, este proportional cu valoarea medie a curentului prin nIsurarea motorului, Iactorul
de proportionalitate Iiind constanta mecanic k
M
:
A M e
I k M
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Din analiza relatiilor de mai sus rezult posibilitatea reglrii liniare a turatiei motorului
de cc prin reglarea tensiunii la bornele motorului, n domeniul de Iunctionare n regim de
curent nentrerupt prin sarcin.
Avantajele comenzii PWM de reglare a turatiei motoarelor de cc (de exemplu:
comanda simpl, perIormante de regim tranzitoriu bune, randament energetic ridicat etc.),
permit ca aceasta s Iie Iolosit la sistemele pentru controlul turatiei si al pozitiei acestora
(servomecanismele).
2.2. Functionarea ntr-un singur cadran a chopper-elor
Pentru comanda unui motor de cc ntr-un singur sens se poate Iolosi un chopper cu
schema de Iort reprezentat n Iigura 3.2.
Fig. 3.2
Functionarea schemei are loc n doua etape:
Cnd tranzistorul T este comandat (starea ON), tensiunea de alimentare (de cc.), U
i
, se
aplic la bornele motorului de cc. Dioda D este polarizat invers si ntreg curentul de sarcin
este preluat de T. Neglijnd rezistent nIsurrii rotorului si cderea de tensiune pe T, putem
scrie n regim stationar (e
M
E
M
), nentrerupt sau ntrerupt de curent, relatia:
m
A
m i
E
dt
di
L U
de unde rezult:
m
m i A
L
E U
dt
di
(3.3)
Cresterea curentului Iiind aproximativ liniar, putem trece la variatii Iinite n relatia
(3.3). Dac notm cu AI variatiile curentului de sarcin Iat de valoarea medie (I
A
) si cu t
on
timpul de conductie al tranzistorului (Iigura 3.3), obtinem:
m
m i
on
L
E U
t
I

2
(3.4)
Cnd T este blocat (starea OFF), tensiunea autoindus n bobina L
m
determin
polarizarea direct a diodei D, care mentine conductia curentului prin sarcin.
Energia nmagazinat n bobina L
m
i timpul conductiei tranzistorului T ntretine
curentul de sarcin prin intermediul diodei de nul, astIel:
- pe toata durata blocrii tranzistorului, caz n care avem Iunctionare n regim de
curent nentrerupt (vezi Iigura 3.3.a)
- un interval de timp mai mic dect t
off
, caz n care avem Iunctionare n regim de
curent ntrerupt (vezi Iigura 3.3.b).
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Fig. 3.3.a Fig. 3.3.b
n regimul de conductie nentrerupt (regimul normal de Iunctionare) este valabil
relatia:
m
A
m
E
dt
di
L 0
deci:
m
m A
L
E
dt
di
(3.5)
Prin trecere la variatii Iinite obtinem:
m
m
off
L
E
t
I

(3.6)
Din relatiile (3.4) si (3.6) rezult:

i m
U E (3.7)
unde cu t s-a notat Iactorul de umplere al semnalului de comand:
T
t
on
,
T
f
1

Analiznd relatia (3.7) rezult posibilitatea reglrii liniare a turatiei motorului de cc

prin modiIicarea Iactorului de umplere al semnalului de comand n domeniul speciIic
regimului de conductie nentrerupt.
Expresia variatiei curentului de sarcin este:
f L
U
I
f L
U
I
m
i
m
i
8 2
) 1 (
max

R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Variatia maxim a curentului de sarcin se obtine la un Iactor de umplere t0.5 si se
observ c este invers proportional cu Irecventa. n consecint, la cresterea Irecventei
semnalului de comand scad si armonicele din spectrul de Irecvent al curentului prin motor,
deci se reduc pierderile energetice n motor. Pe de alta parte, odat cu cresterea Irecventei
semnalului de comand creste si puterea disipat n comutatie de dispozitivelor
semiconductoare. Rezult de aici un compromis n alegerea Irecventei semnalului de
comand, de obicei n gama 220 kHz. Utiliznd tranzistoare MOS pentru partea de Iort a
chopper-ului se poate creste Irecventa de comand peste 20kHz.
De asemenea, se observ c variatia de curent este invers proportional cu inductanta
nIsurrii rotorului. Deci, prin introducerea unei inductante suplimentare de Iiltraj a
curentului motorullui de cc se poate reduce AI.
Observatie. La un sistem de comand a unui motor de cc cu chopper armonica
fundamental a curentului are frecventa egal cu frecventa de comand, deci este mult mai
mare decat la un redresor comandat care ar alimenta acest motor, unde armonica
fundamental a curentului este de 50 H: (redresor monoalternanta) sau 100 H: (redresor
bialternanta). Re:ulta un randament mult mai mic in ca:ul utili:rii unui redresor comandat
pentru variatia turatiei unui motor de cc.
Dac Irecventa de comand a chopper-ului nu este suIicient de mare sau inductanta
nIsurrii motorului are o valoare mic, regimul de curent prin motor devine ntrerupt. Pe
durata blocrii tranzistorului, energia nmagazinata n L
m
ntretine curentul prin motor doar n
intervalul de timp t
1
t
off
. n aIara acestui interval de timp tensiunea la bornele motorului este
E
m
(Iigura 3.3.b).
2.3. Chopper pentru comand n doua cadrane a mayinii electrice de cc
(regim de motor sau generator)
Schema circuitului este prezentat n Iigura 3.4. Pentru Iunctionarea n regim de motor
se comand PWM tranzistorul T
1
. Cnd acesta este blocat curentul de sarcin este condus de
dioda D
2
, T
2
Iiind blocat n acest regim de Iunctionare.
n regim de generator, chopper-ul permite controlul regimului de Irnare al masinii de
cc prin variatia curentului pe care acesta l injecteaz n sursa U
i
.
Acest lucru se realizeaz prin comanda PWM a tranzistorului T
2
. n acest regim de
Iunctionare D
1
conduce n contratimp cu T
2
, iar T
1
este blocat. Functionarea schemei pentru
regimul de generator al masinii de cc este descris de Iormele de und din Iigura 3.5.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Fig. 3.4
Fig. 3.5
2.4. Chopper pentru comanda n patru cadrane a mayinii de cc
(motor sau generator pentru ambele sensuri de rotatie ale mayinii de cc)
Pentru comanda n patru cadrane se Ioloseste un chopper Iormat dintr-o punte de patru
tranzistoare (Iigura 3.6.).
Fig. 3.6
ReIeritor la polaritatea tensiunii de la bornele masinii de cc, pentru acest chopper
exist dou moduri de comand:
1. Comanda bipolar: n acest caz comanda este PWM pentru toate tranzistoarele. Se
comand simultan tranzistoarele T
1
si T
4
, T
2
si T
3
Iiind blocate, iar cnd T
1
si T
4
sunt
blocate se comand tranzistoarele T
2
si T
3
. Este necesar un singur semnal de comanda u
com
cu care se comand T
1
si T
4
, iar cu semnalul u
com
inversat se comand T
2
si T
3
. Notnd cu
t Iactorul de umplere al semnalului u
com
si tinnd cont c tensiunea u
A
este un tren de
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
impulsuri dreptunghiulare de valori U
1
, se poate arta c:
- pentru t ~0.5 conduc T
1
, T
4
, iar cnd acestea se blocheaz conduc D
3
, D
2
.
- pentru t 0.5 conduc T
3
, T
2
n contratimp cu D
1
, D
4
; motorul si schimb sensul de rotatie
Iat de situatia anterioar.
Pe durata blocrii tranzistoarelor motorul de cc ncarc sursa J
DC
., sensul puterii Iiind
de la sarcin spre surs. De asemenea, se mai poate remarca c la un Iactor de umplere 0.5
motorul are turatia zero, el Iiind alimentat doar n curent alternativ. Pentru ca pierderile n
motor sa nu creasc, se impune n acest caz s crestem Irecventa semnalului de comand
sau s se monteze n serie cu motorul de cc o inductanta de Iiltrare.
Expresia tensiunii electromotoare este data de relatia:
) 1 2 (
i m
U E
2. Comanda unipolar:
- Pentru Iunctionare n regim de motor: T
4
saturat, T
2
, T
3
blocate, T
1
se comand PWM.
Pentru Iunctionare n regim de motor n sens de rotatie inversat: T
2
saturat, T
1
, T
4
blocate,
T
3
se comanda PWM
- Pentru Iunctionare n regim de generator: T
4
saturat, T
1
, T
3
blocate, T
2
se comanda PWM.
Pentru cellalt sens de rotatie: T
2
saturat, T
1
si T
3
blocate, T
4
se comand PWM.
2.5. Schema bloc a unui sistem de reglare PWM a turatiei unui motor de cc
Sistemele de reglare PWM a turatiei motoarelor se preteaz Ioarte bine la interIatarea
cu sisteme de calcul cu microcontroller sau microprocesor.
Fig. 3.7
Sistemul de calcul primeste la intrare inIormatia privind turatia si curentul prin motor,
realiznd soItware Iunctia de regulare numeric a turatiei. Semnalul de la traductorul de
turatie poate Ii de tip digital (tren de impulsuri de Irecventa variabila) sau analogic (provenit
de la un tahogenerator). Semnalul cu inIormatia de curent (v
S
) este analogic si el se obtine cu
ajutorul unui senzor de curent. Sistemul de calcul realizeaz si rolul de interIata cu utilizatorul
precum si modulatia n durat pentru comanda chopper-ului.
Comanda cu izolare galvanic a tranzistoarelor din chopper este necesar deoarece
acestea au emitoarele (sau sursele n cazul tranzistoarelor MOS) aIlate la potentiale diIerite,
deci necesit o comand cu masa Ilotanta. n plus se protejeaz sistemul de calcul la
perturbatiile generate de chopper si motor de cc. Pentru izolarea galvanica, att a semnalelor
analogice ct si a celor digitale, se Iolosesc uzual optocuploare.
3. Aparate yi echipamente utilizate
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
- voltmetru numeric de tensiune continua 2V, 20V si 200V; ampermetru 1A, 5A;
- reostat 30O/10A;
- osciloscop;
- machete de laborator (chopper-e in unu si patru cadrane, sistem de control PWM al
turatiei cu microcontroller);
- ansamblu motor de cc, generator de cc, traductor de turatie.
4. Desfyurarea lucrrii
a. Chopper pentru comanda ntr-un singur cadran
1. Se identiIica elementele componente de pe macheta de laborator (Iigura 3.8). Cu
ajutorul catalogului se studiaz circuitul E555 si Iunctionarea acestuia in
conIiguratia de circuit astabil.
2. Se vizualizeaz Iormele de unda pentru tensiuni si curenti prin dispozitive si
sarcina, in urmtoarele situatii:
- regim de curent ntrerupt prin sarcina (obtinut la Irecventa de comanda mica);
- regim de curent nentrerupt prin sarcina (Irecventa de comanda mare).
ModiIicarea Irecventei de comanda se realizeaz cu ajutorul comutatorului K
1
,
prin introducerea in circuit a unei capacitati de valoare corespunztoare;
- pentru ambele cazuri se urmareste eIectul introducerii inductantei de Iiltraj L
1
(cu ajutorul comutatorului K
2
) n circuitul sarcinii.
Fig. 3.8
3. Pentru regim de curent ntrerupt si nentrerupt se urmareste dependent turatiei (n)
de Iactorul de umplere (variabil din potentiometrul P), la o sarcin constant a
motorului de cc. Determinarea turatiei se Iace msurnd cu osciloscopul perioada
(T
n
) semnalului Iurnizat de traductorul de turatie (tahogenerator de curent
alternativ), tinnd cont de numrul de poli p ai acestuia:
n60/(pT
n
)
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Simultan, se urmareste si dependenta variatei curentului de sarcin (2AI) de
Iactorul de umplere.
4. n ambele regimuri de curent, pentru o anumit valoare a Iactorului de umplere, se
determin caracteristic de sarcin a motorului (turatia n Iunctie de curentul de
sarcina I
A
). Variatia curentului prin nIsurarea motorului se realizeaz prin
Irnarea acestuia introducnd un reostat n circuitul generatorului;
b. Chopper pentru comanda n patru cadrane
Se utilizeaz un chopper n patru cadrane cu tranzistoare MOS comandate de ctre un
sistem cu microcontroller. n Iigura 3.9.a este prezentat partea de Iorta a sistemului iar n
Iigura 3.9.b circuitele de alimentare si interIata cu sistemul cu microcontroller.
Datorit Irecventei de comutatie mari (20KHz), izolarea comenzilor se Iace cu
optocuploare de mare vitez de tip TLP250. Aceste dispozitive au intrare compatibil TTL si
sunt specializate pentru comanda tranzistoarelor MOS. Circuitul de comand permite
ncarcarea/descarcarea rapida a capacitatilor parazite poart-surs si poart-dren.
Tranzistoarele MOS de putere sunt de tip BUK455. n componenta circuitului de Iort
se observ protectia la supracurentul care poate s apar la comutatia direct a tranzistoarelor.
Fig. 3.9.a
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Fig. 3.9.b
Motorul de curent continuu este cuplat mecanic cu un generator de curent continuu si
cu un traductor de turatie, n aceleasi conditii ca la punctul anterior. Semnalul de la
traductorul de turatie (care are inIormatia de turatie cuprins att n Irecventa ct si n
amplitudinea acestuia), este izolat galvanic cu optocuplor (cu iesirea la un nivel compatibil
TTL) si aplicat la o intrare de numrare a microcontroller-ului.
Sistemul de dezvoltare cu microcontroller, care este complet izolat galvanic de partea
de Iorta, genereaz comanda PWM pentru motorul de cc, dar are si rolul de reglare a turatie
motorului (regulator numeric implementat soItware).
Pentru selectarea modului de comand (bipolar sau unipolar) si a cadranului n care
lucreaz motorul, cele patru iesiri ale microcontroller-ului (DO
1
DO
4
) pot Ii conIigurate ca:
'0 (zero logic); '1 (unu logic); PWM (semnal PWM cu un anumit Iactor de umplere);
PWM (semnalul PWM negat).
Pentru buna ntelegere a Iunctionrii chopper-ului n patru cadrane se vor studia Iilele
de catalog ale dispozitivele utilizate si Iunctionarea sistemului cu microcontroller.
Folosind acest sistem de reglare se vor eIectua urmtoarele determinri:
1. Se vor identiIica elementele componente ale machetei.
2. Se va selecta un program pentru comanda bipolar, veriIicndu-se Iunctionarea n
ambele sensuri de rotatie. Se vor vizualiza Iormele de unda ale tensiunilor prin
dispozitive si sarcina. De asemenea, pentru o turatie data se va veriIica
Iunctionarea regulatorului prin modiIicarea cuplului rezistent la arborele motorului
de cc.
3. Se va selecta un program pentru comanda unipolara si se va veriIica Iunctionarea
motorului n cele patru cadrane si se vor vizualiza Iormele de unda aIerente. Pentru
regimurile de generator, se va alimenta cu energie electrica masina de cc cuplat la
arborele massnii de cc comandat PWM si se va testa Irnarea acesteia la o turatie
dat.
4.2. Simulare
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Utiliznd programul SPICE se simuleaz toate tipologiile de chopper-e studiate la curs
si laborator. Se urmresc:
- Iormele de und ale tensiunilor si curentilor prin dispozitive si sarcina;
- aspectele caracteristice ale comenzii cu izolare a dispozitivelor de putere
- simularea unei bucle de stabilizare;
- Iunctionarea circuitelor de protectie la supratensiune si supracurent;
5. ntrebri. Tem de cas
1. Precizati avantajele si dezavantajele reglrii turatiei motoarelor de cc utiliznd
redresoare comandate, respectiv chopper-e.
2. Explicati Iunctionarea generatorului de semnal PWM din Iigura 3.8.
3. Pe baza Iilelor de catalog ale dispozitivelor, calculati randamentul chopper-ului n
patru cadrane din Iigura 3.9.a.
4. Explicati Iunctionarea circuitului de protectie la supracurent din Iigura 3.9.a.
Bibliografie
1. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.
2. Rapeanu, R. s.a., Circuite integrate analogice, catalog, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983
3. Constantin. P., s.a., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti, 1972
4. Arpad Kelemen, Actionari electrice, E.D.P. Bucuresti, 1979
5. xxx, Toshiba, Technical Data Ior TLP250
6. xxx, Philips, Technical Data Ior BUK455
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Invertoare monofazate
1. Scopul lucrrii
ntelegerea si punerea n evident a tuturor Ienomenelor ce apar n Iunctionarea
invertoarelor monoIazate cu tranzistoare. Msurarea parametrilor si esentiali si analiza
dependentei lor de tensiunea de alimentare, de rezistenta sarcinii etc.
2. Introducere teoretic
Invertoarele sunt circuite alimentate cu tensiune continua, destinate sa genereze o
tensiune alternativa cu un randament energetic cat mai mare. Pentru aceasta dispozitivele
electronice care intra in alcatuirea lor trebuie sa lucreze intr-un regim de comutatie adecvat.
Tensiunea generata la iesire este de obicei de Iorma dreptunghiulara sau in trepte.
2.1. Invertor cu tranzistoare in contratimp si reactie in baza
Fig. 4.1
Functionarea schemei din Iigura 4.1 este urmatoarea: la conectarea sursei de
alimentare, tranzistoarele incep sa conduca. Datorita asimetriei montajului (tranzistoarele nu
sunt identice), curentul de colector al unuia din tranzistoare creste mai rapid decat al celuilalt
si determina sensul cresterii Iluxului in miezul transIormatorului. Tensiunea indusa in
inIasurarea de reactie (inIasurare avand 2n
3
spire) polarizeaza bazele tranzistoarelor in asa Iel
incat tranzistorul al carui curent de colector este mai mare este Iortat in saturatie, iar celalalt
tranzistor este blocat (reactia este pozitiva).
Tensiunea pe tranzistorul saturat este neglijabila Iata de tensiunea de alimentare E,
deci se poate considera ca in primarul transIormatorului (pe inIasurarea cu n
1
spire) apare
aproximativ tensiunea E. In inIasurarea de reactie pozitiva se induce tensiunea:
u
3
(2n
3
/n
1
)E
(4.1)
La invertorul cu condensator de temporizare (comutatorul K in pozitia 3),
condensatorul C se incarca sub tensiunea in impulsuri u
3
prin circuitul serie Iormat dintr-una
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
din rezistentele R in paralel cu rezistenta jonctiunii baza-emitor a tranzistorului blocat si cu
grupul Iormat din cealalta rezistenta R in paralel cu rezistenta jonctiunii baza-emitor a
tranzistorului saturat. In intervalul de timp cat conduce un tranzistor, tensiunea u
3
este practic
constanta (cu valoarea data de relatia 4.1). Pe masura ce condensatorul se incarca, tensiunea in
baza tranzistorului in conductie scade exponential, deci implicit si curentul de baza al
acestuia. Curentul de colector al tranzistorului saturat creste aproximativ liniar, deoarece
avem:
CEsat
C
J E
dt
di
L =
1
,
unde L
1
este valoarea inductantei semiinIasurarii primare.
In Iigura 4.2 este prezentata schema echivalenta a transIormatorului, unde cu L
o
s-a
notat inductanta de scapari intre primar (n
1
) si secundar (n
2
), iar cu L

inductanta de
magnetizare (L

L
1
-L
o
~L
1
).
Fig. 4.2 Fig. 4.3
Tranzistorul ramane in conductie atata timp cat i
B
~i
C
/
si
, unde
si
este Iactorul de
ampliIicare in curent la saturatie incipienta.
Prin cresterea lui i
C
si scaderea lui i
B
, la un moment dat se ajunge la situatia i
C

si
i
B
(I
CMax

si
I
BMin
), cand tranzistorul iese din saturatie trecand in zona activa. Curentul de
colector Iiind acum dat de relatia i
C
i
B
, tinde sa scada, determinand o variatie negativa a
Iluxului magnetic prin miezul transIormatorului (d /dt0). In consecinta se schimba semnul
tensiunii u
3
induse in inIasurarea de reactie. Tranzistoarele comuta. Incepe sa creasca curentul
de colector al celuilalt tranzistor si condensatorul incepe sa se incarce cu tensiune de polaritate
opusa. Procesul se repeta cu perioada T, curentul i prin condensatorul C avand Iorma din
Iigura 4.3.
Fig. 4.4
Aproximand caracteristica de intrare a tranzistoarelor liniar (Iigura 4.4), rezulta ca in
serie cu condensatorul apare rezistenta R(r
BE
//R)RR r
BE
/(R r
BE
) si o sursa de tensiune de
valoare U
BE(on)
R/(R r
BE
).
Obtinem:
R U i r i i
on BE B BE B
/ ) (
) (
+ + =
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
La inceputul unei semiperioade tensiunea pe condensator este maxima (U
CMax
) si are
acelasi semn cu u
3
, deci valoarea maxima a curentului de incarcare a condensatorului este data
de relatia:
) r R /( r R R
) r R /( R U U u
I
BE BE
BE ) on ( BE CMax 3
M
+ +
+ +
=
La sIarsitul semiperioadei, tensiunea pe condensator este -U
CMax
, deci curentul minim
prin condensator este :
) r R /( r R R
) r R /( R U U u
I
BE BE
BE ) on ( BE CMax 3
m
+ +
+
=
Se poate scrie :
m
BE BE
BE ) on ( BE 3
M
I
) r R /( r R R
) r R /( R U u
2 I
+ +
+
= (4.2)
Pe de alta parte avem:
R
U I ) r R (
R
U I r
I I
) on ( BE BMin BE ) on ( BE BMin BE
BMin m
+ +
=
+
+ =

M s
2
1 2 M Rs
CMax
BMin
I R / E ) n / n ( I i
I
I
+
=
+
= =
Deci:

+
(
(
]
1

+
|
|
.
|

\
|

+
=
) on ( BE M
S
2
1
2 BE
m
U I
R
E
n
n
R
r R
R
1
I

(4.3)
Curentul de magnetizare al miezului transIormatorului (curentul prin inductanta
primarului transIormatorului L
1
) are valoare maxima:
1
M
fL 4
E
I =

unde I1/T este Irecventa de comutatie.

Curentul prin condensator scade exponential conIorm relatiei:
) / t exp( I i
M
=
unde:
|
|
.
|

\
|
+
+ =
BE
BE
r R
Rr
R C
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Punand conditia:
2 / T t
m
i I
=
=
obtinem:
(
(
(
(
(
]
1

|
|
.
|

\
|
+
+
=
BE
BE
M m
r R
Rr
R C
T
I I
2 /
exp (4.4)
deci:
m
M
BE
BE
I
I
ln
r R
r R
R C 2
1
f
|
|
.
|

\
|
+

+
= (4.5)
In semiperioada in care un tranzistor este saturat, pe semiinIasurarea primara conectata
la colectorul lui apare tensiunea E iar pe cealalta semiinIasurare primara se induce tensiunea
E. Aceasta tensiune se insumeaza cu tensiunea de alimentare, astIel incat pe tranzistorul blocat
se aplica tensiunea 2E.
In absenta condensatorului C (K pe pozitia 1 sau 2), curentul de baza se mentine
constant in timpul unei semiperioade. Cand i
C
/ atinge valoarea i
B
, tranzistorul trece din
saturatie in zona activa. Curentul de colector tinde sa ramana constant, deci d]/dt~0 si u
3
~0.
In consecinta i
B
scade, i
C
de asemenea, rezultand d]/dt0, care schimba semnul tensiunii u
3
si determinand comutatia tranzistoarelor.
Introducerea condensatorului C in circuit determina accelerarea comutatiei
tranzistoarelor si implicit cresterea Irecventei de lucru a invertorului. Rezistentele R` asigura o
polarizare initiala a bazelor tranzistoarelor, deci un mic curent de colector care usureaza
amorsarea comutatiilor.
2.2. Invertor monofazat cu comanda PWM sinusoidala
Aceste invertoare sunt Iolosite in special in surse de tensiune neintreruptibila (UPS),
Iiind alimentate de la baterii electrice si generand la iesire o tensiune alternativa cu parametrii
(Irecventa si valoarea eIectiva) cat mai apropiati de cei ai retelei.
Invertoarele PWM monoIazate sunt din punct de vedere constructiv asemanatoare
celor cu semnal de iesire dreptunghiular, diIerind modul de comanda al tranzistoarelor de
putere. Datorita Irecventei de lucru mult mai mari, ele au in componenta lor dispozitive de
putere si circuite de comanda mai perIormante. Avantajul invertoarelor PWM consta intr-un
randament energetic superior si o tensiune de iesire mult mai apropiata de cea a retelei (avand
un spectru de armonice superioare mult mai redus).
In lucrarea de Iata se prezinta o schema de invertor PWM cu tranzistoare MOS (Iigura
4.5) comandate cu optocuploare rapide tip TLP250 (vezi lucrarea 3). Pentru generarea de
semnal PWM se utilizeaza placa de dezvoltare prezentata in lucrarea 3.
Principiul comenzii PWM sinusoidala pentru invertoare monoIazate consta in
modularea in durata a unei purtatoare de inalta Irecventa u
P
(t) (de Irecventa I
P
- tipic 20kHz) cu
o tensiune u
M
(t) de Irecventa joasa (egala cu Irecventa retelei in cazul UPS). Se obtine astIel
semnalul modulat in durata u
PWM
(t) (vezi Iigura 4.6).
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Fig. 4.5
Modularea in durata este realizata digital, prin incarcarea unui timer cu esantioane ale
unui semnal sinusoidal. Semnalul modulat in durata u
PWM
este Iolosit pentru comanda
tranzistorului T
1
, iar semnalul u
PWM
negat pentru comanda lui T
2
. Se obtine astIel pentru
tensiunea pe sarcina Iorma de unda din Iigura 4.6.
Se observa Iiltrarea realizata de transIormatorul Iormat din L
1
L
3
speciIica unei
sarcini inductive. Raportul de transIormare al transIormatorului va Ii astIel ales incat la iesire
sa se obtina o tensiune avand amplitudinea egala cu cea a tensiunii de la reteaua de 220V~.
3. Aparate si echipamente utilizate
- sursa stabilizata 0 - 25 V / 3 A;
- reostat 6 kO / 1A ;
- Irecventmetru;
- osciloscop cu doua spoturi;
- voltmetru de tensiune alternativa 300V;
- ampermetru de curent continuu 1A;
- invertor cu tranzistoare in contratimp (Iigura 4.1);
- invertor cu tranzistoare MOS comandat PWM (Iigura 4.5).
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
Figura 4.6
4. Desfasurarea lucrarii
4.1. Invertor cu tranzistoare in contratimp si reactie in baza
1. Se identiIica elementele montajului. Se conecteaza sursa de alimentare reglabila si
reostatul ca rezistenta de sarcina. Pentru E 15V si R
S
2,5kO se vizualizeaza urmatoarele
Iorme de unda: u
BE
, i - curentul prin condensatorul C, tensiunea pe condensator, curentul
de colector, tensiunea colector-emitor, tensiunea u
3
si u
2
.
2. La bornele 1` - 2`, se conecteaza un Irecventmetru, iar in paralel cu sarcina se conecteaza
un voltmetru electronic.
Observatie: la o tensiune alternativa dreptunghiulara cu Iactor de umplere 0,5, valoarea
eIectiva a tensiunii este egala cu valoarea de palier.
3. Se traseaza caracteristicile u
2
(E) si I(E) pentru R
S
2,5 kO.
Observatie: nu se va depasi E25V pentru a evita strapungerea tranzistoarelor.
4. Pentru E15V, se traseaza caracteristicile u
2
(R
S
) si I(R
S
). Pentru Iiecare valoare a
rezistentei de sarcina se masoara curentul I
A
absorbit de la sursa de alimentare si se
calculeaza:
- puterea absorbita de la sursa de alimentare: P
A
EI
A
;
- puterea utila disipata consumata de sarcina: P
S
U
2
2
/R
S
;
- randamentul invertorului: qP
S
/P
A
.
R
E
S
T
R
I
C
T
I
O
N
A
T
5. Pentru E15V si R
S
2,5 kO se calculeaza analitic Irecventa oscilatiilor Iolosind relatiile
4.14.5. Se compara rezultatele calcului cu valorile determinate experimental.
6. Se comuta K pe pozitiile 1 si 2. Se masoara Irecventa la E15V si R
S
2,5 KO si se
vizualizeaza curentul de colector in aceste situatii.
4.2. Invertor monofazat PWM
1. Se identiIica elementele montajului; se cupleaza modulul de comanda PWM;
2. Se vizualizeaza Iormele de unda pentru tensiunile de comanda, pentru tensiunile si
curentii prin dispozitive si sarcina;
3. Se urmareste variatia tensiunii de iesire la variatiile sarcinii si ale tensiunii de alimentare a
invertorului.
5. Intrebari. Tema de casa
1. Deduceti relatia Irecventei pentru invertorul Iara condensator (pozitia 1 si 2 a
comutatorului K) si comparati cu valorile experimentale obtinute la E15V, R
S
2,5kO. Se
va Iolosi schema echivalenta a transIormatorului din Iigura 4.2. Prin compararea valorilor
calculate si experimentale, deduceti daca pe pozitia 1 miezul transIormatorului se
satureaza sau nu.
2. De ce este posibila trecerea curentului invers prin tranzistoare? Daca conductia inversa nu
este posibila, cum trebuie modiIicat circuitul din Iigura 4.1 pentru a Iunctiona?
3. Explicati aparitia impulsului de curent consumat de la sursa de alimentare in momentul
comutarii directe a tranzistoarelor.
4. Care sunt cauzele aparitiei oscilatiilor parazite in timpul comutatiilor ?
5. Ce modiIicari apar in Iunctionarea invertorului autooscilant atunci cand cele doua
tranzistoare au mult diIeriti?
6. Propuneti o organigrama de comanda PWM sinusoidala.
7. Completati schema din Iigura 4.5 cu elemente de protectie la supratensiune si supracurent.
8. Comparati, din punct de vedere energetic, distorsiuni ale tensiunii pe sarcina etc.,
invertoarelor PWM cu cele cu tensiune de iesire dreptunghiulara.
9. Completati schema din Iigura 4.5 cu un circuit de stabilizare a tensiunii de iesire la
variatiile sarcinii si ale tensiunii de alimentare.
6. Bibliografie
1. Teodorescu, I., Electronica industriala, curs litograIiat, I. P. Bucuresti, 1990.
2. Ponner, I., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti 1972.
3. Kelemen, A., Imecs, M., Mutatoare, E.D.P., Bucuresti, 1978.
4. Constantin. P., s.a., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti, 1972.
5. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.