Ciocodan Maria

2302_ISE
N=3

T1: Redresorul 3f în punte cu diode

1.Definiție:
Redresorul este un convertor static de putere care realizează conversia unei tensiuni alternative
într-o tensiune continuă, sensul conversiei energiei fiind dinspre partea de curent alternativ spre
partea de curent continuu.

2.Simulare PSIM:

Fig.1. Schema electrică a redresorului trifazat în punte cu diode

Schema conține:
- 3 surse de curent alternativ sinusoidal defazate între ele cu 1200 la frecvența de 50 Hz;
- 6 diode dispuse în perechi de câte două pe fiecare fază: D1-D2; D3-D5; D4-D6;
- o sarcină rezistiv-inductivă RL: R=10Ω și L=10mH;
- un ampermetru;
- un voltmetru pe sarcina RL.

Fiecare fază din secundar conduce în intervalul unei perioade de două ori și este parcursă de
curent în ambele sensuri. Astfel, cele 6 diode vor fi dispuse câte 3, după cum urmează:
- D1, D3 si D4 polarizate direct pe alternanța pozitivă;
- D2, D5 si D6 polarizate direct pe alternanța negativă.

3. Relații de calcul:
Curenții prin diode:
𝐼𝑠1 = 𝐼𝑑1 + 𝐼𝑑2 [A]
𝐼𝑠2 = 𝐼𝑑3 + 𝐼𝑑5 [A]
𝐼𝑠3 = 𝐼𝑑4 + 𝐼𝑑6 [A]
Tensiune redresată se obține prin diferența de potențial între bornele P și Q:
ud = vP − vQ
4.Forme de undă:

Fig.2. Forme de undă ale curentului și tensiunii la bornele sarcinii RL

 Fig.3. Forma de undă a tensiunilor de la surse

Fig.4. Formele de undă ale curențiilor și tensiuniilor prin diodele D1, D3 si D5

5. Armonicile aferente simulărilor PSIM:

Fig.5. Armonicele curentului și tensiunii la bornele sarcinii RL

6.Concluzii și observații:
- se poate observa că tensiunea redresată este diferită de zero atunci când conduc două elemente
de redresare de pe laturi diferite ale punţii, în cazul în care două dispozitive de redresare de pe
aceeaşi latura conduc simultan, acestea îndeplinesc, în ansamblu, rolul diodei de nul şi astfel, atât
tensiunea pe sarcină, cât şi curentul prin sarcină, au valoarea zero;
- redresorul trifazat în puncte cu diode nu poate fi folosit decât in aplicații care nu sunt foarte
pretențioase și care nu au nevoie de reglaje ale tensiunii;
- acest tip de redresor este des utilizat in energetică, industrie, construcții, deoarece oferă din
punct de vedere economic un avantaj pentru că necesită un cost investițional redus.
 T2: Redresorul 3f cu punct median complet comandat

1.Definiție:
Redresoarele comandare se folosesc pentru alimentarea motoarelor de current continuu cu turație
variabilă, dar și în aplicații care necesită tensiuni continue reglabile.

2.Simulare PSIM:

Fig.1. Schema electrică a redresorului trifazat cu punct median complet comandat

Schema conține:
- 3 surse de current alternativ sinusoidal defazate între ele cu 1200 la frecvența de 50 Hz;
- 3 tiristoare de comandă;
- o sarcină rezistiv-inductivă RL: R=10Ω si L=10mH;
- un voltmetru pe sarcina RL.

3.Schema de comandă:

Fig.2. Schema de comandă

Schema conține:
- 6 blocuri comparatoare cuplate două câte două;
- 3 porți decizionale SI ce procesează semnalele a câtor două blocuri comparatoare;
- 3 controllere α pentru comanda tiristoarelor;
- un bloc cu sursă de tensiune de cutent continuu.

4.Relații de calcul:
Valoarea medie a tensiunii redresate se calculează cu relația:

unde U este valoarea efectivă a tensiunii de fază a rețelei, iar α este unghiul de comandă.

5.Forme de undă:
 Fig.3. Tensiunile de la intrare, curentul și tensiunea pe sarcină

6. Armonicile aferente simulărilor PSIM:

 Fig.4. Armonicele tensiunilor de la intrare, curentului si tensiunii pe sarcină

7.Concluzii și observații:
- am putea obține un redresor trifazat cu punct median necomandat dacă în locul tiristoarelor am
conecta diode;
- energia electrică se transmite de la rețeaua de ontinu alternativ la rețeaua de current continuu;
- redresorul convertește energia electrică provenită din current alternativ în energie electrică
provenită din current continuu;
- în comparație cu redresorul trifazat în ontin cu diode, acest redresor ne permite să comandăm
tiristoarele, dar acesta are un preț mai ridicat;
- dispozitivul de comandă introduce foarte multe armonici de frecvență joasă, deci este un
dispozitiv poluant.
T3: Chopperul de tensiune continuă coborâtor (cu un tranzistor serie)

1.Definiție:
Chopperul de tensiune ontinua (VTC) este un convertor continuu-continuu complet comandat, care
permite modificarea valorii medii a tensiunii de ieşire.

Variatorul de tensiune realizeză reglajul tensiunii de ieșire prin modificarea duratei relative de conducție
a tiristorului principal, folosind o frecvență fixă.

Fig.1.Schemă de principiu VTC coborâtor

Fig.2. Schema electrică a Chopperului

2.Simulare PSIM:

Fig.3. Simularea în PSIM

Schema conține:
-o sursă de tensiune continua;
-un transistor;
- o diodă;
- o sarcină rezistiv-inductivă RL: R=10Ω si L=10mH;
- blocul de comandă este format din: comparator COMP și o sursă de current continuu.

3.Relații de calcul:
Pentru chopperul coborâtor ce funcționează cu sarcina RL se utilizează ca întreruptoare tranzistorul
bipolar de putere și dioda de regim liber. În timpul conducției tranzistorului, dioda este blocată,
deoarece ea primește pe catod “pulsul” sursei:

dis
us = Ui = Ris + L
dt
Soluția 𝑖𝑠 (𝑡) conține un termen forțat 𝑖𝑓 și un termen liber 𝑖𝑙 :
𝑈𝑖 𝑡
𝑖𝑠 (𝑡) = 𝑖𝑓 (𝑡) + 𝑖𝑙 (𝑡) = + 𝑘𝑒 −τ
𝑅
 𝐿
unde k este constanta de integrare și τ=𝑅 este constanta de timp a sarcinii, iar k se calculează cu
relația:
𝑈𝑖 𝑈𝑖
𝑖𝑠 (0) = 𝐼𝑆𝑚𝑖𝑛 = + 𝑘 ⇨ 𝑘 = 𝐼𝑆𝑚𝑖𝑛 −
𝑅 𝑅
Când tranzistorul se blochează, dioda intra în conducție din cauza energiei magnetice acumulate în
inductanta L a circuitului și curentul 𝑖𝑆 = 𝑖𝐷 este obținută din ecuația:
𝑑𝑖𝑆
𝑢𝑆 = 0 = 𝑅𝑖𝑆 + 𝐿
𝑑𝑡

4.Forme de undă:
 Fig.4. Formele de undă pentru chopperul coborâtor de tensiune

5. Armonicile aferente simulărilor PSIM:

 Fig.5. Armonicile pentru chopperul coborâtor de tensiune

6.Concluzii și observații:
- dacă analizăm diagramele pentru cele două circuite se observă faptul că prin creșterea
factorului de umplere, crește și tensiunea de ieșire;
- când tranzistorul este blocat se constată că tensiunea prin sarcină este nulă, rezultând o tensiune
efectivă mai mica, de unde și numele de chopper de tensiune;
- în timpul conducției diodei, curentul prin aceasta scade exponential, iar tensiunea la bornele
sarcinii este 0;
- utilizarea chopperului este din ce în ce mai frecventă în acționările cu reglare automata,
permițând ajustarea automata a parametrilor ciruitului de comandă.
 T4: Invertorul 3f de tensiune cu 6 pulsuri (P_180º)

1.Definiție:
Invertorul este un convertor de current continuu-alternativ ce transferă o sursă de tensiune sau
curent continuă într-o sursă de tensiune sau curent alternativă, de amplitudine sau frecvență
reglabilă.

2.Schema elctrică:

Fig.1. Invertor de tensiune cu șase pulsuri

3.Simulare PSIM:

Fig.1. Schema electrica în PSIM a invertorului trifazat de tensiune cu șase pulsuri

Schema electrica contine:
- o sursa de tensiune continua;
- 6 porti de blocare dispuse in perechi de cate 2 pe fiecare faza (T1- T4; T3- T6; T5- T2);
- o sarcina rezistiv-inductive RL3 cu R=10Ω si L=10mH;
- 3 voltmetre, cate unu pe fiecare faza;

Schema de comanda contine:

- 3 surse de curent alternativ sinusoidal cu frecventa de 50Hz;
- 3 blocuri comparator;
- 6 controllere ON-OFF pentru comanda portilor.

4.Relații de calcul:
Forma de undă a tensiunii de pol este o tensiune dreptunghiulară de amplitudine Ud/2, expresia
dezvoltării în serie Fourier a acesteia va conţine armonici de ordin impar de forma:

Astfel tensiunea de pol 𝑢𝐴𝑂 are expresia:

Tensiunea 𝑢𝐵𝑂 fiind defazată cu 120𝑜 față de 𝑢𝐴𝑂 , rezultă:

Tensiunea de linie 𝑢𝐴𝑩 este obţinută ca o diferenţă între tensiunile 𝑢𝐴𝑂 , şi 𝑢𝑩𝑂 :

2
Valoarea efectivă a tensiunii de linie 𝑈𝐴𝐵 este √3 𝑈𝑑 sau 0,81 𝑈𝑑 , iar componenta fundamentală 𝑈𝐴𝐵1
are valoarea efectivă:
5. Formele de undă:

Fig.2. Formele de undă pentru curenții si tensiunile pe sarcini

Fig.3. Formele de undă ale curențiilor pe grupurile transistor-diodă

6.Armonicile aferente simulărilor PSIM:

Fig.4. Analiza armonicelor curențiilor pe grupurile transistor-diodă

Fig.5. Analiza armonicelor curențiilor si tensiunilor pe sarcini

7.Concluzii și observații:
- acest tip de invertor oferă o mai bună formă a undei de tensiune la ieșire;
- tensiunea de linie 𝑈𝐴𝐵 este obținută din difereța dintre 𝑈𝐴 și 𝑈𝐵 , aceasta nu conține armonice de
ordinal 3 sau multiplii acesteia, deoarece tensiunile de pol au aceeași fază;
- armonicele care rămân în forma de undă a tensiunii de linie sunt de ordinal h = 6n ± 1, unde n
este un întreg pozitiv;

- ca un dezavantaj putem spune că această metodă generează armonice de frecvență joasă și armonica
fundamentală nu poate fi reglabilă.
 T5: Invertorul 3f de tensiune – comanda SPWM (Sinusoïdal Pulse
Width Modulation)

1.Definiție:
Structura invertorului trifazat în punte comandat pe principiul MID este identică cu structura
invertorului trifazat cu 6 pulsuri. Controlul tensiunii la ieșire este realizat prin modularea în
lățime a formei de undă, fără a fi necesar să modificăm forma de undă a tensiunii de curent
continuu.
2. Schema PSIM:

Fig.1. Schema invertorului trifazat de tensiune – comanda SPWM

3. Relații de calcul:
Principalele mărimi caracteristice ale comenzii SPWM sinusoidale sunt următoarele:

• gradul de modulare:
𝑈𝑟𝑒𝑓
𝑚𝑎 =
𝑈𝑃

unde 𝑈𝑟𝑒𝑓 reprezintă valoarea de vârf a semnalului de referință sinusoidal, iar 𝑈𝑃 este amplitudinea
semnalului purtător care este păstrată constantă.

• indicele de modulare:
𝑓𝑃
𝑚𝑓 =
𝑓𝑆

Pentru un braț de punte comanda întreruptoarelor se bazează pe compararea dintre 𝑢𝑟𝑒𝑓 şi 𝑢𝑃 , iar
tensiunile de pol obținute sunt independente de sensul curentului:

• 𝑢𝑟𝑒𝑓 > 𝑢𝑃 , k1 este comandat ON;

• 𝑢𝑟𝑒𝑓 < 𝑢𝑃 , k2 este comandat ON.

4. Formele de undă:
 Fig.2. Formele de undă ale curențiilor și tensiunilor

5.Armonicile aferente simulărilor PSIM:

 Fig.3. Analiza armonicelor de curent și tensiune

6.Concluzii și observații:
- la frecvențe mari de funcționare, limitarea pierderilor în invertor necesită utilizarea unui indice
de modulare mic, iar la o frecvență mai mare decât frecvența de bază, funcționarea este posibilă
la o tensiune constantă, tensiunea la ieșire fiind cea cu șase pulsuri;
- dacă 𝑚𝑎 = 0, tensiunile de pol sunt de forma unor unde dreptunghiulare nemodulate simetric,
iar tensiunea de linie esre egală cu zero;
- dacă 𝑚𝑎 = 1, pulsurile individuale fuzionează și forma de undă a tensiunii la ieșire este identică
cu cea obținută în cazul invetorului cu șase pulsuri;
- pe măsură ce crește ordinal benzii laterale, se micșoreză amplitudinea armonicelor.
 T6: Variatorul 1f de tensiune alternativă

1.Definiție:
Variatorul de tensiune alternativa (VTA) este un convertor alternativ-alternativ complet comandat, care
permite modificarea valorii efective a tensiunii de ieșire. Frecvența tensiunii de ieșire este egală cu
frecvența tensiunii alternative de alimentare. Prin reglarea valorii efective de ieșire, de exemplu, se
poate regla intensitatea luminoasă a unei lampi.

2. Simulare PSIM:

Fig.1. Schema variatorului monofazat de tensiune alternativă

Schema este formată din:
- o sursă de curent alternativ;
- două tiristoare legate în antiparalel;
- o sarcină rezistiv-inductivă RL: R=10Ω și L=10mH.

3.Relații de calcul:
• Puterea aparentă totală: S = U * I;
• Puterea activă totală: P = U * I * cosα;
• Puterea reactivă totală: Q = U * I * sinα.

Din aceste expresii se obține relația dintre S, P și Q:

S = √𝑃2 + 𝑄 2

• Puterea aparentă a fundamentalei: 𝑆1 = U * 𝐼1 ;

• Puterea activă a fundamentalei: 𝑃1 = 𝑆1* I * cos𝛼1 ;
• Puterea reactivă a fundamentalei: 𝑄1= 𝑆1* I * sin𝛼1 .
• Puterea deformată: 𝑄𝑑 = 𝑈 ∗ √∑∞ 2 2
ℎ=2 I = √𝑄 − 𝑄 1

Din aceste expresii se obține puterea aparentă totală: S = √𝑃2 + 𝑄1 2 + 𝑄𝑑 2

4.Forme de undă:
 Fig.2. Forme de undă ale curentului și tensiuniilor

5. Armonicile aferente simulărilor PSIM:

Fig.3. Analiza armonicelor curentului și tensiunilor

6.Concluzii și observații:
- în cazul formei de undă a sarcinii, curentul suferă o variație bruscă în momentul în care
tiristoarele sunt comandate;
- funcționarea reală a variatorului de tensiune alternativă este legată de natura sarcinii pe care o
alimentează;
- putem observa că odată cu creșterea frecvenței, armonicele scad, deoarece semnalul tinde să
devină sinusoidal.