CS-10 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA

CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

REDRESOARE CU FACTOR
DE PUTERE UNITAR
2019 prof. dr. ing . Popa Dan
dr. ing. Sorin, Sintea
REDRESOARE CU FACTOR DE PUTERE
UNITAR

Principiul de funcţionare al acestor redresoare este următorul:

pentru obţinerea unui factor de putere unitar în raport cu fundamentala
curentului şi pentru a putea regla valoarea medie a tensiunii redresate,
comanda elementelor semiconductoare ale redresorului se face
simetric faţă de punctele în care tensiunea care se redresează este
maximă.

În acest fel, intrarea în conducţie a acestora se produce cu o întârziere

reglabilă α faţă de trecerea prin zero a tensiunii care se redresează (ca la
redresoarele cu comutaţie naturală), iar blocarea se produce în avans cu
acelaşi unghi α faţă de următoarea trecere prin zero a tensiunii.
REDRESOARE CU FACTOR DE PUTERE
UNITAR

Redresorul monofazat în punte

Redresorul trifazat în punte

CS-10 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

REDRESOARE CU FACTOR DE PUTERE

UNITAR

REDRESORUL MONOFAZAT ÎN PUNTE

2019 dr. ing. Sorin, Sintea

 SCHEMA REDRESORULUI

Schema redresorului cu factor de putere unitar este aceeaşi cu a redresorului

comandat monofazat în punte, cu deosebirea că, în locul tiristoarelor sunt
folosite fie dispozitive complet comandate, fie tiristoare prevăzute cu circuite
de stingere. Astfel, se va putea realiza comanda lor cu o întârziere α faţă de
punctul de comutaţie naturală, la amorsare, respectiv cu un avans α faţă de
următorul punct de comutaţie naturală, la blocare (stingere). Aceste
redresoare necesită, de obicei, o diodă de nul pentru a asigura circulaţia
continuă a curentului prin sarcină. Folosind scheme de comandă mai
complicate, redresoarele cu factor de putere unitar pot funcţiona şi fără diodă
de nul .

Comanda perechilor de tranzistoare Q1, Q2 respectiv Q3, Q4 se face în

antifază, folosind impulsuri dreptunghiulare de tensiune având amplitudinea şi
durata adecvate tipului de elemente de comutaţie folosite şi defazajul faţă de
punctele de comutaţie naturală (care, în acest caz, sunt chiar trecerile prin
zero ale tensiunii de reţea), egal cu unghiul de comandă α.

Deoarece elementele de comutaţie din punte sunt dispozitive complet

comandate, rezultă că acestea se vor bloca cu un avans faţă de următorul
punct de comutaţie naturală egal tot cu unghiul α.
 SCHEMA REDRESORULUI

Tr = transformator

Q1, Q2, Q3, Q4 =
dispozitive complet
comandate (tranzistoare)

DN = diodă de nul

L = inductanță de filtrare

R = sarcină

Schema de principiu a unui redresor cu

factor de putere unitar

u1 = tensiune de alimentare (în primar)

ud = tensiunea pe sarcină

u2 = tensiune în secundar

id = curent prin sarcină

is = curent în secundar
 FORMELE DE UNDĂ

Formele de undă ale tensiunilor şi curenţilor în

cazul redresorului cu factor de putere unitar
 FORMELE DE UNDĂ

Formele de undă ale tensiunilor şi curenţilor din

secundarul transformatorului de alimentare
 FUNC IONARE

Dacă se examinează formele de undă (fig. 10.2), într-o perioadă a
tensiunii redresate se deosebesc următoarele secvenţe:
a) :

în conducţie se află Q1 şi Q2

tensiunea redresată este u2

curentul prin secundarul transformatorului is are valoarea Id
b) :

în conducţie se află Q3 şi Q4

tensiunea redresată este -u2

curentul prin secundarul transformatorului is are valoarea -Id
c) :

tensiunea redresată este nulă

curentul prin secundarul transformatorului is este nul

pentru menţinerea curentului de sarcină în acest interval este necesară o diodă
de nul sau menţinerea în conducţie a două elemente semiconductoare de pe
aceeaşi ramură (Q1 şi Q4 sau Q2 şi Q3)
 MĂRIMI CARACTERISTICE

1. Tensiunea medie redresată la mersul în gol :
Din formele de undă se observă că tensiunea redresată este periodică şi
are perioada π. Valoarea ei medie este:

adică valoare identică cu cea de la ieşirea unui redresor cu comutaţie

naturală, la care însă .
Valoarea ei maximă se obţine pentru α = 0:

2. Puterea activă (medie) absorbită de sarcină

Puterea instantanee este:

iar valoarea medie:

 MĂRIMI CARACTERISTICE

3. Puterea aparentă din secundarul transformatorului:

4. Puterea aparentă pe fundamentală:

5. Factorul de putere pe fundamentală:

 CONCLUZII

Redresoarele cu factor de putere unitar, comandate în fază, prezintă câteva

caracteristici comune:

1. Curentul din secundarul transformatorului de alimentare este
dreptunghiular, alternativ şi simetric şi în fază cu tensiunea. Din această
cauză, acest tip de redresoare nu consumă putere reactivă de la reţea.

2. Datorită conţinutului mare de armonici superioare al curentului absorbit

de redresor de la reţea (în special a celor de ordin 5 şi 7), factorul de
putere global rămâne subunitar.

3. Folosind o schemă de comandă adecvată, redresoarele cu factor de

putere unitar pot funcţiona şi în regim de invertor. Pentru aceasta, se
inversează comanda dispozitivelor de comutaţie, adică Q1 şi Q2 sunt în
conducţie pe semialternanţa negativă a tensiunii, iar Q3 şi Q4 pe
semialternanţa pozitivă.
CS-10 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

REDRESOARE CU FACTOR DE PUTERE

UNITAR

REDRESORUL TRIFAZAT ÎN PUNTE

2019 dr. ing. Sorin, Sintea

 SCHEMA REDRESORULUI

Este identică cu cea a unui redresor cu factor de putere capacitiv

destinate alimentării motoarelor de c.c., cu deosebirea că se va folosi o
metodă de comandă adecvată acestui redresor.

Trebuie manţionat că această schemă conţine numai elemente

semiconductoare complet comandate.
 SCHEMA REDRESORULUI

Tr = transformator

Q1, Q2, Q3, Q4, Q5, Q6 =
dispozitive complet
comandate (tranzistoare)

L = inductanță de filtrare

S = sarcină

Schema de principiu a unui redresor trifazat în

punte, cu factor de putere unitar

uRS, uST, uTR = tensiuni de alimentare de linie

(în primar)
ud = tensiunea pe sarcină

ua, ub, uc = tensiuni de fază în secundarul Tr

id = curent prin sarcină

ia, ib, ic = curenți în secundarul Tr
 FORMELE DE UNDĂ

Formele de undă pentru redresorul trifazat cu

factor de putere unitar, în cazul
 FORMELE DE UNDĂ

Formele de undă pentru redresorul trifazat cu

factor de putere unitar, în cazul
 FUNC IONARE
Dacă se consideră ca origine a timpului trecerea prin zero a tensiunii fazei
a, se disting trei situaţii particulare:

a. , unde π/6 este întârzierea punctului de comutaţie naturală a
lui Q1 faţă de trecerea prin zero a tensiunii fazei a. În acest caz, fiecare
element este comandat în avans faţă de punctul de comutaţie naturală,
dar nu va intra în conducţie decât în punctul de comutaţie naturală, deci
redresorul se va comporta ca un redresor necomandat. Valoarea medie a
tensiunii redresate nu se poate regla.

b. , când există intervale de timp în care sunt blocate toate

elementele semiconductoare. În acest caz, pentru a permite existenţa
curentului de sarcină este necesar să se prevadă o diodă de nul sau să se
adopte o comandă adecvată, astfel încât să fie în conducţie fiecare
element atunci când conduce elementul de pe aceeaşi fază cu el, iar
elementele de pe aceeaşi parte cu el sunt blocate.

c. - în acest caz elementele de pe faze şi părţi diferite nu sunt

comandate simultan, iar ud este nulă.
 CONCLUZII

Curentul de fază, în secundarul transformatorului, conţine în fiecare

semialternanţă cel puţin un puls simetric faţă de maximumul tensiunii fazei
respective (2 pulsuri pentru cazul αε[π/6, π/3]).

Curentul circulă prin sarcină în permanenţă.

Automatizări UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

Întrebări !

C.S.

2019