COLEGIUL TEHNIC CONSTANTIN ISTRATII

CLASA A 12-A G

TEMA: REDRESOARE MONOFAZATE

COORDONATOR: FRANCU FLORIN

TUTORE: GHEORGHE CONSTANTIN FLORIN

BARBU ALEXANDRU CONSTANTIN

Anul 2012

REDRESOARE MONOFAZATE
Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt
necesare surse de energie de curent continuu. Aceste
surse pot fi surse chimice (baterii galvanice,
acumulatoare) sau redresoare.
Prin redresor se ntelege un circuit electronic capabil
sa transforme energia electrica de curent alternativ n
energie electrica de curent continuu. Alimentarea
redresoarelor se face de obicei de la reteaua de energie
electrica. Redresoarele de puteri mici (pna la 1 KW) se
alimenteaza n curent alternativ monofazat, iar cele de
puteri mari se alimenteaza n curent alternativ trifazat.

Dintre elementele componente ale redresorului, cele

electronice trebuie sa aiba proprietatea de a conduce
unilateral, respectiv sa prezinte o caracteristica pronuntat
neliniara si sa functioneze n regim neliniar. Se pot folosi
diode cu vid (kenotroane), diode semiconductoare,
tiratroane, tiristoare etc.
Schema bloc a unui redresor (fig.1) contine
urmatoarele
elemente (pornind de la sursa de energie alternativa-de
obicei reteaua electrica):

Tr - transformatorul de retea, cu ajutorul caruia se obtine

n secundar valoarea tensiunii alternative ce trebuie
redresata;
R - elementul redresor, cu propietatile de conductie
unilaterala, la iesirea caruia se obtine o tensiune (de un
singur sens) pulsatorie;
F - filtru de netezire, cu rolul de a micsora pulsatiile
tensiunii redresate, rednd o tensiune de forma ct mai
apropiata de cea continua;
S - rezistenta de sarcina, pe care se obtine tensiunea
continua.

CLASIFICAREA REDRESOARELOR
Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
dupa tipul tensiunii alternative redresate (numarul de
faze):
- redresoare monofazate;
- redresoare polifazate (de obicei trifazate);
dupa numarul de alternante ale curentului alternativ pe
care le redreseaza:
- redresoare monoalternanta;
- redresoare bialternanta;
dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate: - redresoare necomandate;
- redresoare comandate sau reglabile;

dupa natura sarcinii:- redresoare cu sarcina rezistiva (R);

- redresoare cu sarcina inductiva (RL);
- redresoare cu sarcina capacitiva (RC);
In cele ce urmeaza, se vor examina redresoarele
necomandate, cu sarcina rezistiva, avnd ca elemente
redresoare diode semiconductoare.

TIPURI DE REDRESOARE
- Redresoare monofazate
- Redresoare trifazate

Aceste redresoare se folosesc pentru puteri medii (sute

de wati). Ele pot fi atat monoalternanta, ct si bialternanta.
1. Redresorul monofazat monoalternanta
Schema electrica a acestui tip de redresor este redata
n
figura 2.a. Functionarea are loc astfel: la aplicarea unei
tensiuni alternative n primar, ia nastere n secundar tot o
tensiune alternativa, ce se aplica pe anodul diodei de
redresare.
Pe durata alternantelor pozitive dioda conduce, n
circuit apare un curent proportional cu tensiunea aplicata,
deci avnd aceeasi forma cu ea.
Curentul prin sarcina circula deci ntr-un singur sens,
sub forma unor alternante (curent pulsatoriu). U2

Tensiunea la bornele sarcinii (U2) reprezentata n figura

2.b, are expresia matematica: (1)us = Us sin_t

fig. 2 Redresor monofazat monoalternanta cu sarcina

rezistiva:
a) - schema electrica
b) - forma de unda a tensiunii redresate n intervalele n care
dioda conduce (0<t<T/2) si:
us = 0
n intervalele in care dioda conduce (T/2<t<T)

n cazul redresoarelor monoalternanta se obtine:

Comparnd relatiile (2) si (3) se observa ca valoarea

componentei continue la borna sarcinii este:
iar valoarea maxima a componentei alternative sinusoidale
fundamentale:

Pentru a aprecia ct de aproape este forma tensiunii

redresate de aceea a unei tensiuni continue, se introduce
un coeficient numit factor de ondulatie _, care este definit
astfel:

In cazul acestui tip de redresor,valoarea factorului de

ondulatie este:

In cazul unui redresor ideal, factorul de ondulatie

trebuie sa fie zero.

n cazul anterior descris se observa ca _>0 , deci forma

tensiunii redresare nu este multumitoare. Pentru a o
mbunatati se folosesc scheme de redresare dubla
alternanta.
Un alt circuit de apreciere a redresorului l
constitue randamentul sau (_) definit ca raportul dintre
puterea de c.c. Furnizata n sarcina si puterea consumata
absorbita de la retea:

n acest caz, valoarea puterii utile va fi:

iar puterea absorbita de la retea, n timpul alternantei

pozitive n care dioda functioneaza, va fi:

Valoarea randamentului
devine:

Tensiunea inversa maxima este: Uinv max =

Uim

Redresorul monofazat dubla alternanta cu

transformator cu priza mediana.
n figura 3.a este redata schema electrica a unui redresor
dubla alternanta, la care tensiunea de alimentare se aplica
printr-un transformator avnd un secundar cu priza mediana
legata la masa. Se observa ca schema contine doua
redresoare monoalternanta, formate din:
- nfasurarea L'2, D1, RS;
- nfasurarea L"2, D2, RS;
Datorita modului n care sunt conectate nfasurarile
secundare, tensiunile la bornele celor doua sectiuni variaza
n antifaza.

La aparitia alternantei pozitive la nfasurarea L'2 dioda

D1 este polarizata direct, conduce si determina aparitia
curentului i'A, care strabate rezistenta de sarcina Rs n
sensul indicat pe figura.

fig.3 Redresor monofazat dubla alternanta folosind transformator cu

priza si sarcina rezistiva:
a) - schema electrica
b) - forma de unda a tensiunii redresate

n acest interval, n nfasurarea L"2 fiind aplicata

alternanta negativa, dioda D2 este polarizata invers si
curentul prin circuitul ei este nul.
Cnd se aplica alternanta negativa pe L'2, dioda D1 se
blocheaza si, respectiv, aparnd alternanta pozitiva
pe, L"2 dioda D2 conduce. n circuitul ei apare
curentul i"A ce stabate Rs n sensul din figura, sens care
coincide cu cel al curentului i"A.
Se observa avantajele redresorului dubla alternanta,
constnd ntr-o forma de unda mai apropiata de cea
continua si un randament de valoare dubla, dar si
dezavantajele sale, constnd ntr-o schema mai complicata
si mai costisitoare (secundar cu priza mediana, doua diode
redresoare), ca si n conditiile mai severe impuse diodelor
redresoare n privinta tensiunii inverse maxim admise.

2. Redresorul monofazat dubla alternanta, n montaj de

tip punte.
Schema sa ofera avantajele redresorului anterior, evitnd
dezavantajele lui, este cea a unui redresor monofazat dubla
alternanta in punte (fig. 4).

fig.4 Redresor monofazat dubla alternanta, in punte - avnd

sarcina rezistiv_:
a) - schema electric_
b) - forma de unda a tensiunii redresate

Cele patru diode redresoare folosite formeaza bratele

unei punti, la care alimentarea n curent alternativ se face
printr-o diagonala, de la secundarul unui transformator, iar
tensionarea redresata se culege la bornele unei rezistente
plasate n cea de-a doua diagonala.
Functionarea redresorului este urmatoarea: n timpul
aplicarii alternantei pozitive la o extremitate a secundarului
transformatorului, conduc diodele D1 si D3, care sunt
polarizate direct, determinnd un curent i'A n rezistenta Rs,
iar diodele D2 si D4 fiind invers polarizate, sunt blocate.
La aparitia celei de-a doua alternante, D1 si D1 sunt
blocate, pe cnd D1 si D1 conduc, determinnd aparitia
curentului i ce strabate n acelasi sens rezistenta de sarcina
Rs.

Se observa ca forma tensiunii redresate este aceeasi ca si

n cazul redresorului folosind un transformator cu priza
mediana, tensiunea inversa maxima pentru fiecare dioda fiind
nsa Uim, ca si n cazul redresorului monoalternanta.
Dezavantajele acestui montaj constau n numarul marit de
diode folosite (patru) si necesitatea unei bune izolari fara de
restul elementelor a capatului nelegat la masa al rezistentei
de sarcina.
3. Redresoare monofazate cu dublare tensiunii redresate.
n anumite aplicatii practice, este necesara obtinerea
unei tensiuni redresate mai mari dect tensiunea alternativa
aplicata. n acest caz se folosesc scheme cu multiplicarea
tensiunii.

Un multiplicator de tensiune contine cel putin doua redresoare de

vrf care produc o tensiune continua egala cu multiplul tensiunii de vrf
de intrare (2Vp, 3Vp etc.). Aceste circuite sunt utilizate n aplicatii n care
este necesara o valoare ridicata a tensiunii si un curent slab (de
exemplu: alimentarea tuburilor cinescop). n schema din figura 5 se
reprezinta redresoare cu dublare de tensiune n doua variante: n montaj
n punte (a) si folosind un punct comun ntre sursa de curent alternativ
si sarcina (b).

fig.5 Redresoare monofazate cu dublare de tensiune:

a) - varianta in punte
b) - varianta cu punct comun intre sursa de curent si
sarcina