CAPITOLUL I.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Redresoarele au rolul de a transforma energia de c.a in energie de c.c.. Ele fac parte dintro gama mai larga de instalatii numite mutatoare. Mutatoarele transforma, prin elemente neliniare
unidirectionale, energia electromagnetica primita la intrare cu anumiti parametri, in energie
electromagnetica debitata la iesire cu alti parametri. Principalele circuite care intra in categoria
mutatoarelor sunt:
- redresoarele transforma c.a in c.c.
- invertoarele sau onduloarele au rolul de a obtine, pornind de la o sursa de tensiune continua, un
curent alternativ cu o forma suficient de apropiata de cea sinusoidala pentru a fi utilizat
industrial. Un ondulator poate fi autonom, atunci cand debiteaza intr-un circuit independent de
alte circuite de c.a. sau neautonom, atunci cand debiteaza intr-o retea cu frecventa constanta
(cum sunt retelele din sistemul energetic national). Un ondulator neautonom poate indeplini si
functia de redresor, dupa regimul de lucru care se impune circuitului .
- convertizoarele statice de frecventa transforma c.a. de o anumita frecventa, in c.a. de alta
frecventa. Daca se urmareste obtinerea unei tensiuni cu o frecventa variabila, pornind de la
reteaua industriala cu frecventa de 50 Hz, ceea ce corespunde celor mai frecvente aplicatii ale
acestor circuite, se utilizeaza o schema cu ondulator autonom .
- convertizoarele de curent continuu transforma tensiunea continua prin urmatoarele operatii:
tensiunea continua de intrare este transformata de un invertor in tensiune alternativa, care se
aplica la infasurarea primara a unui transformator, iar tensiunea secundara se aplica unui
redresor, obtinandu-se o tensiune continua diferita de cea de intrare .
Schema bloc a unui redresor contine urmatoarele elemente (pornind de la sursa de energie
alternativa-de obicei reteaua electrica):

Tr - transformatorul de retea, cu ajutorul caruia se obtine n secundar valoarea tensiunii

alternative ce trebuie redresata;
R - elementul redresor, cu propietatile de conductie unilaterala, la iesirea caruia se obtine o
tensiune (de un singur sens) pulsatorie;

F - filtru de netezire, cu rolul de a micsora pulsatiile tensiunii redresate, rednd o tensiune de

forma ct mai apropiata de cea continua;
S - rezistenta de sarcina, pe care se obtine tensiunea continua.
Redresoarele sunt cele mai raspandite circuite din categoria mutatoarelor. Ele pot
fi:necomandate, atunci cand tensiunea continua obtinuta la iesire nu poate fi reglata prin
elementele componente ale redresorului, sau comandate, cand redresorul este conceput cu
elemente si dupa scheme ce permit ajustarea tensiunii continue de iesire.
Dupa principiul de functionare, redresoarele se impart in doua categorii: redresoare mecanice si
redresoare electrice.
La redresoarele mecanice circuitul de utilizare este intrerupt sau comutat simultan cu schimbarea
polaritatii sursei de tensiune alternativa. Procesul de redresare este similar cu cel efectuat de
colectorul generatoarelor de c.c.
Aceste redresoare prezinta dezavantajul ca au piese in miscare, deci sunt supuse uzurii si prezinta
dificultati in comutarea curentilor mari. Datorita acestor dezavantaje, utilizarea redresoarelor
mecanice este din ce in ce mai redusa, fiind folosita numai la curenti foarte mici si tensiuni
ridicate, in instalatii cu durata de functionare redusa.
Redresoarele electrice sunt formate din doi electrozi: un anod si un catod, separati printr-un
mediu cu proprietati speciale (permite ca sarcinile negative sa circule numai de la catod la anod,
circulatia in sens invers fiind oprita, iar sarcinile pozitive pot circula numai de la anod la catod,
circulatia in sens invers fiind de asemenea oprita ).
Prin redresor curentul circula de la anod la catod, sens direct.
Redresoarele electrice se impart in mai multe grupe, in functie de caracteristicile fizice ale
mediului care separa cei doi electrozi.
Astfel se deosebesc:
- redresoare cu semiconductoare (redresoare uscate)
- redresoare electronice
- redresoare ionice.
Ca elemente redresoare se pot folosi: diode cu catod cald cu vid inaintat (kenotroane), diode cu
catod cald cu gaze (gazotroane), triode cu catod cald cu gaze (tiratroane), tuburi redresoare cu
arc de mercur, elemente redresoare semiconductoare (cu seleniu, cu oxid cupros, diode cu siliciu,
diode cu germaniu, tiristoare, etc.).

Dupa felul tensiunii alternative de intrare, redresoarele pot fi monofazate sau polifazate.
Redresoarele monofazate se construiesc de obicei la puteri mici. Redresoarele polifazate
(trifazate, hexafazate, etc.), de regula comandate, se construiesc la puteri medii si mari, care in
general sunt utilizate la alimentarea motoarelor de c.c..
Marimile ce caracterizeaza un redresor sunt:
- tensiunea redresata, in sarcina Uo;
- curentul redresat, in sarcina Io;
- tensiunea de strapungere, definita ca tensiunea limita in perioada de neconductie (deci
tensiunea inversa, care strapunge spatiul dintre anod si catod);
- curentul invers, definit drept curent limita admis in perioada de neconductie;
- randamentul, definit ca raportul dintre puterea data sarcinii si puterea primita de redresor in
perioada de conductie.
Principalele caracteristici ale unui redresor de uz general sunt:
- puterea nominala a redresorului - egala cu puterea pe care o poate debita in sarcina, in regim
nominal de functionare, fara a exista pericolul deteriorarii redresorului datorita depasirii
temperaturii de functionare sau a unor valori maxime admise pentru elementele schemei;
- tensiunea nominala a redresorului - egala cu tensiunea la bornele de iesire atunci cand
redresorul functioneaza la puterea nominala. Cunoscand puterea nominala si tensiunea nominala
rezulta curentul nominal al redresorului:
- caracteristica externa a redresorului reprezinta dependenta tensiunii redresate Uo, in functie
de curentul redresat Io, atunci cand curentul variaza intre zero si Ion . Modificand rezistenta de
sarcina Rs (fig.9.38) se obtine dependenta Uo(Io) a carei forma de variatie este reprezentata in
fig.9.39

CAPITOLUL II.REDRESOARE MONOFAZATE

Dupa modul de utilizare a celor doua semialternante, redresoarele monofazate pot fi:
monoalternanta si dubla alternanta.
Schema redresorului monoalternanta este data in fig.9.40. In timpul semialternantei
pozitive prin elementul redresor R curentul trece in sens direct, iar in timpul semialternantei
negative curentul va fi zero (in cazul unui element redresor ideal). Curbele de variatie a
tensiunilor u2(t) si u0(t) si a curentului i0(t) sunt date in fig.9.41.

Tensiunea U2 fiind de forma :

,
valoarea medie(componenta continua) a tensiunii redresate va fi:

0,45 U2
Transformatorul intermediar, montat in majoritatea schemelor de redresare, are rolul sa
schimbe valoarea tensiunii alternative a sursei de alimentare, astfel ca dupa redresare aceasta sa
aiba valoarea dorita.
Pentru redresarea ambelor alternante ale curentului se utilizeaza doua scheme
fundamentale:
- schema cu priza mediana la transformator (fig.9.42)
- schema in punte(fig.9.43).

Se observa ca cele doua tensiuni ale infasurarilor secundare, U0a si U0b se afla in opozitie
de faza. Pentru una din semiperioade cand tensiunea din infasurarea ab actioneaza in sens
pozitiv, borna b este pozitiva fata de punctul 0 si prin urmare, curentul trece prin elementul
redresor 1 (sageata figurata cu linie continua). In aceasta semiperioada borna a a infasurarii 0a
este negativa fata de priza mediana si prin urmare, elementul redresor 2 nu conduce. In perioada
urmatoare, cand tensiunile din infasurarea primara si cea secundara isi inverseaza sensul,
curentul va trece prin elementul redresor 2 (sageata figurata cu linie intrerupta), iar elementul
redresor 1 se blocheaza.
Variatia tensiunilor si a curentilor din circuitul reprezentat in fig.9.42 este dat in fig. 9.44.
Curentul care trece prin rezistenta de sarcina (Io) are o variatie dublu pulsativa in intervalul unei
perioade si constituie curentul redresat.

Valoarea medie a tensiunii redresate Uo se calculeaza in mod analog, ca in cazul

redresarii unei singure alternante si rezulta evident:

(9.11)
unde U2=U0b=U0a reprezinta valoarea efectiva a tensiunii de la bornele celor doua
portiuni ale infasurarii secundare a transformatorului.
In cazul schemei in punte exista patru elemente redresoare, care pot fi legate
direct la retea, fara intermediul transformatorului, cu conditia ca tensiunea inversa admisibila a
elementelor redresoare sa fie mai mare decat
retelei).

(U este valoarea efectiva a tensiunii

Elementele redresoare se conecteaza astfel incat intr-o semiperioada sa conduca

redresoarele 1 si 2 (sensul curentului este figurat cu sageata cu linie continua), iar in cealalta
semiperioada sa conduca redresoarele 3 si 4 (sensul curentului este figurat cu sageata cu linie
intrerupta). Curentul Io trece prin rezistenta de sarcina Rs tot timpul in acelasi sens, variatia fiind
dublu pulsativa (fig.9.44.b).
Valorile medii ale tensiunii redresate sunt aceleasi ca si in schema precedenta (U2=Uab).
6

Redresoarele dubla alternanta au urmatoarele avantaje fata de cele monoalternanta:

- tensiunea redresata Uo este de doua ori mai mare fata de tensiunea data de redresorul
monoalternanta;
- componenta alternativa din tensiunea redresata este mai mica si are frecventa dubla fata
de frecventa tensiunii redresate.

CAPITOLUL III. REDRESOARE POLIFAZATE

A.Redresoare trifazate in stea

Redresoarele trifazate se construiesc pentru puteri nominale mari. Cea mai simpla
schema de redresor trifazat (fig 9.52) utilizeaza un transformator trifazat, avand secundarul
conectat in stea. Functionarea schemei se poate urmari in diagrama din (fig 9.53). La un
moment
oarecare conduce
elementul
redresor care are
anodul la
potentialul cel mai
ridicat.

In aceasta schema numita de redresor in Y sau in stea conduce pe rnd cte o dioda,
in timp ce celelalte doua sunt blocate. Tensiunile celor trei infasurari ale transformatorului sunt
decalate ntre ele la 120.

Pe rnd, pe anodul cte uneia dintre diode se aplica o tensiune mai mare dect pe anozii
celorlalte doua si aceasta dioda se deschide mai mult. Dioda care conduce, avnd o rezistenta
neglijabila, transmite tot potentialul n punctul comun de legare al tuturor catozilor, blocnd
celelalte doua diode. Tensiunea de la bornele sarcinii urmareste vrfurile sinusoidelor (fig.b).
Redresorul are un factor de ondulatie de valoare mai mica dect a redresorului dubla alternanta,
iar frecventa componentei alternative aflate n tensiunea redresata este de trei ori mai mare dect
frecventa retelei, ceea ce usureaza eliminarea ei.
8

Curentul de sarcina este:

i0 = i1 + i2 + i3
si are, in cazul sarcinii rezistive, o forma pulsatorie.
Tensiunea redresata u0, de la bornele rezistorului Rs, este egala cu tensiunea pe faza in
care elementul redresor conduce si are forma curbei cu linie intarita (in intervalul unei perioade
exista trei pulsuri) din fig.9.53.In momentele t1, t2, t3se produce comutarea conductiei de pe o
faza pe alta.
Valoarea medie a tensiunii redresate U0, de la bornele rezistorului Rs, se obtine din
relatia:

Rezulta:
unde Uf este valoarea efectiva a tensiunii pe faza de la bornele secundarului
transformatorului.
In schema considerata, tensiunea inversa la bornele unui element redresor este
determinata de tensiunea intre fazele infasurarii secundare.
Valoarea maxima a tensiunii inverse este egala cu valoarea maxima a tensiunii intre faze:

Infasurarea primara a transformatorului trifazat se leaga fie in stea, fie in triunghi.

Fiecare din aceste conexiuni introduce anumite particularitati in functionarea schemei.

B.Redresoare trifazate in montaj de tip punte

Este o alta schema foarte des folosita in practica datorita performantelor superioare pe
care le prezinta, se poate observa schema de (fig.9.54). In aceasta schema, la un moment
oarecare conduc doua elemente redresoare: elementul redresor cu anodul supus la potential cel
mai ridicat si elementul redresor cu catodul supus la potentialul cel mai scazut. Astfel, in
9

intervalul t1-t2 conduc elementele redresoare 1 si 5 ; in intervalul t2-t3conduc redresoarele 1 si 6 ;

in intervalul t3-t4 conduc redresoarele 2 si 6 etc. Se remarca faptul ca frecventa comutarilor este
de doua ori mai mare decat in cazul redresorului trifazat obisnuit, deci perioada pulsatiilor
tensiunii
redresate este de
doua
ori mai mica.

In fig.9.55 sunt prezentate diagramele de variatie ale tensiunilor pe faza de la secundarul

transformatorului , ale curentilor i1 , i2 , i3 prin elementele redresoare , diagrama curentului
redresat si a tensiunii redresate.

10

Tensiunea redresata uo , de la bornele rezistentei de sarcina Rs corespunde diferentei

potentialelor intre acele borne ale infasurarii secundare la care sunt legate elementele
redresoare in conductie(uo corespunde segmentelor verticale cuprinse intre curbele trasate cu
linie intarita in fig.9.55 ).
Valoarea medie a tensiunii continue Uo este de doua ori mai mare
decat in cazul redresorului trifazat simplu:

2,34 Uf

CAPITOLUL IV APLICATII ALE REDRESOARELOR IN

INDUSTRIE
1. OBIECTUL APLICATIEI
Aplicatia are ca scop studiul redresoarelor monofazate, bifazate si trifazate necomandate,
semicomandate si comandate, cu sau fara filtru de netezire a tensiunii si/sau curentului redresat.
Simularea PSpice are ca scop vizualizarea formelor de unda si analiza comparativa a valorilor
medii ale tensiunilor redresate al redresoarelor similare necomandate, semicomandate si
comandate, precum si analiza redresorului trifazat necomandat.
2. INTRODUCERE TEORETICA
Redresoarele sunt convertoare energetice c.a.-c.c. care au rolul de a transforma o tensiune
alternative sinusoidala intr-o tensiune cu o componenta continua (valoare medie) semnificativa.
Prezentarea schemelor studiate
In figura 1 sunt prezentate diferite scheme de redresoare monofazate (alimentate de la o
singura sursa de tensiune alternativa sinusoidala), monoalternanta (redreseaza doar alternanta
11

pozitiva a tensiunii de alimentare sinusoidale), necomandate (realizate exclusive cu diode), cu

sarcina rezistiva R.
Filtrele de netezire sunt filtre de tip trece-jos, scopul lor fiind acela de a retine doar
componenta continua. Astfel, bobina L montata in serie cu sarcina filtreaza curentul redresat iR ,
iar condensatorul C montat in parallel cu sarcina filtreaza tensiunea redresata uR . Filtrele in si
sunt filter combinate LC, care filtreaza simultan marimile electrice uR si iR .
In figura 2 sunt prezentate diferite scheme de redresoare bifazate (alimentate de la doua
surse de tensiune alternative sinusoidala, in antifaza) necomandate, cu sarcina rezistiva R, cu sau
fara filtre L si/sau C.
In figura 3 sunt prezentate scheme de redresoare monofazate si bifazate, comandate
(realizate exclusive cu tiristoare) si semicomandate (realizate din diode si tiristoare, in numar
egal), cu sarcina rezistiva R si fara filtre.
In figura 4 sunt prezentate schemele redresoarelor trifazate alimentate cu 3 surse de
tensiune alternativ sinusoidale comandate si necomandate cu punct median, cu sarcina rezistiva
R, fara filtre. Mentionam ca varianta demonstrative Design Center Eval a programului de
simulare PSpice nu poate analiza redresorul trifazat comandat din figura 4.b) deoarece se
depaseste capacitatea de maxim 180 de componente electrice si electronice ale schemei modelate
echivalente, acceptata de aceasta varianta. In concluzie, schema acestui tip de redresor este
prezentata doar cu titlu informativ.
Figura 1. Scheme de redresoare monofazate necomandate cu sarcina rezistiva R
a) fara filtre de netezire b) cu filtru L c) cu filtru C d) cu filtru in e) cu filtru in

12

d)
13

c)

e)

a)
RC
100

VC
PULSE
5V

vR

vR
vR
3

2N1595

a)

b)

Figura 2

14

c)

1
vR

iR

RC
100
VC
PULSE
5V

c)

2N1595

15

Figura 3 Scheme de redresoare monofazate si bifazate

5

a) monofazat comandat b) bifazat comandat

c)bifazat semicomandat

16

T
b)

Figura 4 Scheme de redresoare Strifazate cu punct median

a) varianta necomandata b) varianta comandata

R = 1K

iR
u3
VR
u2

u1

vR
2

17
100

100

Marimi caracteristice redresoarelor

100

Aprecierea calitatii unui redresor si compararea din punct de vedere al performantelor a

doua sau mai multe redresoare se realizeaza folosind marimi caracteristice, din care amintim:
2.2.1. Marimi caracteristice tensiunii redresate uR (regimul de tensiune al
redresorului)

Valoarea medie a tensiunii redresate UR:

RC3

UR = (1/T) uR(t)dt
0

RC2

Obs. : redresorul ideal are valoarea medie UR egala cu amplitudinea tensiunii redresate uR

Dezvoltarea in serie Fourier a tensiunii redresate:

uR = UR + URn sin(nt + n )

uC3

n=
1

unde UR este valoarea medie a tensiunii redresate u R , URn este amplitudinea armonicii de rang n
si n este faza armonicii de rang n.

Valoarea efectiva a tensiunii redresate:

uC2

URef ={(1/T) uR2(t)dt]1/2

0

Obs. : redresorul ideal nu are armonici. Valoarea medie UR coincide cu valoarea efectiva URef
Factorul de forma al tensiunii redresate:
Kfu = URef / UR
Obs. : pentru redresorul ideal Kfu = 1
0

Factorul de ondulatie al tensiunii redresate:

Ku = [(Kfu )2 1]1/2
Obs. : pentru redresorul ideal Ku = 0
2.2.2. Marimi caracteristice curentului redresat iR (regimul de current al
redresorului)
R
1K

18

iR

Marimile caracteristice curentului redresat iR depend de tipul sarcinii. Daca sarcina este
rezistiva R (redresorul nu are filtre) atunci iR = uR / R si relatiile paragrafului 2.2.1. specifice
regimului de tensiune se repeat pentru regimul de current daca se inlocuiesc literele u cu
literele i si se impart formulele la R .
2.2.3. Marimi caracteristice puterii redresorului (regimul de putere al redresorului)

Puterea medie disipata pe sarcina:

Puterea medie furnizata de tensiunea sinusoidala de alimentare u(t):

Pd = URIR

PS = (1/T) u(t)iR (t) dt

0

Obs. : redresorul ideal nu are pierderi de putere, deci Pd = PS

Randamentul redresorului:
= (Pd /PS) 100 [%]
Obs. : redresorul ideal are randamentul = 100%
3. Analiza PSpice
Analiza redresorului monofazat necomandat cu sarcina rezistiva
Redresor monofazat monoalternanta necomandat cu sarcina rezistiva R
VS 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)
D 1 2 DINT
R 2 0 1K
.MODEL DINT D
PSpice

; dioda modelata DINT se gaseste in biblioteca

.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms

;analiza in timp in regim tranzitoriu

.FOUR 50Hz V(2) V(1)

V(2)

;dezvoltarea in serie Fourier a tensiunilor V(1) si

.PROBE
.END

19

V1
10V
50Hz

V2
10V
50Hz

Analiza redresorului monofazat necomandat cu sarcina rezistiva si filtru C

Redresor monofazat monoalternanta necomandat cu sarcina R si filtru C
VS 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)
D 1 2 DINT
R 2 0 1K
C 2 0 25uF
.MODEL DINT D
.TRAN 0.1ms 100ms 0ms 0.05ms
.FOUR 50Hz V(2)
.PROBE
.END

20

Analiza redresorului bifazat necomandat cu sarcina rezistiva

Redresor bifazat bialternan necomandat cu sarcina R

V1 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)
V2 0 3 SIN(0V 10V 50Hz)
D1 1 2 DINT
D2 3 2 DINT
R 2 0 1K
.MODEL DINT D
.FOUR 50Hz V(2)
.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms
.PROBE
21

.END

Analiza redresorului bifazat necomandat cu sarcina rezistiva si filtru C

Redresor bifazat bialternanta cu sarcina R i filtru C

V1 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)
V2 0 3 SIN(0V 10V 50Hz)
D1 1 2 DINT
D2 3 2 DINT
R 2 0 1K
C 2 0 25uF
.MODEL DINT D
.FOUR 50Hz V(2) I(R)
22

.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms

.PROBE
.END

Analiza redresorului monofazat comandat cu sarcina rezistiva

Redresor monofazat monoalternanta comandat cu sarcina R

.LIB DC3EVAL.LIB
VS 1 0 SIN(0V 20V 50HZ)
VC 4 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 10ms)
RC 3 4 100
X 1 3 2 2N1595
R 2 0 100
23

.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms

.FOUR 50Hz V(2)
.PROBE
.END

Analiza redresorului bifazat comandat cu sarcina rezistiva

Redresor bifazat bialternan comandat cu sarcina R
.LIB DC3EVAL.LIB
V1 1 0 SIN(0V 20V 50Hz)
V2 0 3 SIN(0V 20V 50Hz)
X1 1 4 2 2N1595
X2 3 5 2 2N1595
R 2 0 100
24

R1 4 6 100
R2 5 6 100
VC 6 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 10ms)
.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms
.FOUR 50Hz V(2)
.PROBE
.END

Analiza redresorului bifazat semicomandat cu sarcina rezistiva

Redresor bifazat bialternanta semicomandat cu sarcina R

.LIB DC3EVAL.LIB
V1 1 0 SIN(0V 20V 50Hz)
25

V2 0 3 SIN(0V 20V 50Hz)

X 1 4 2 2N1595
D 3 2 DINT
R 2 0 100
RC 4 5 100
VC 5 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 20ms)
.MODEL DINT D
.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms
.FOUR 50Hz V(2)
.PROBE
.END

Analiza redresorului trifazat necomandat cu sarcina rezistiva

26

Redresor trifazat necomandat cu punct median si sarcina R

V1 R 0 SIN(0V 10V 50Hz)
V2 S 0 SIN(0V 10V 50Hz 0s 0.0 120.0)
V3 T 0 SIN(0V 10V 50Hz 0s 0.0 -120.0)
D1 R 1 DINT
D2 S 1 DINT
D3 T 1 DINT
R 1 0 1K
.MODEL DINT D
.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms
.FOUR 50Hz V(1,0)
.PROBE
.END

27

CAPITOLUL V.SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

In marea majoritate, accidentele ce survin in exploatarea, intretinerea si repararea aparatelor

electrice se datoreaza neglijentei sau lipsei de atentie. Pentru a evita aceste accidente se impune
in mod deosebit o disciplina a personalului, de exploatare prin respectarea normelor de
exploatare a utilajelor si a echipamentului electric, a normelor de protectie a muncii si PSI,
precum si prin folosirea unor mijloace de protectie corespunzatoare operatiilor efectuate de catre
acest personal.
Atat timp cat echipamentul electric se afla in exploatare, cele mai frecvente accidente se
datoreaza electrocutarii. Actiunea curentului electric asupra organismului omenesc are ca efect
provocarea de traumatisme extreme ( arsuri, ruperea tesuturilor, orbirea) sau interne ( tulburari
ale sistemului nervos, ale functionarii sistemului cardiovascular si ale respiratiei).
Accidentarea unei persoane prin electrocutare se poate produce in urmatoarele conditii:
- cand persoana atinge concomitent doua elemente bune conducatoare de electricitate, intre care
exista diferenta de potentialul electric ( de exemplu atingerea a doua faze, atingerea unei faze si a
pamantului).
- atingerea cu picioarele a doua puncte de pe sol, aflate la potentialele electrice diferite, in
apropierea unei scurgeri de curent in pamant
- atingerea conductorului de nul, intr-o portiune neizolata, cand apar diferite de potential intre nul
si pamant.

28

- In scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor aflate

sub tensiune, in vecinatatea acestora se afiseaza inscriptii sau placate specifice; pentru fiecare fel
de tensiune si curent se vor utiliza notatiile prevazute in normative .
Pe parcursul efectuarii reparatiei masinilor electrice pot aparea noi cauze de accidente atat prin
electrocutare cat si de ordin neelectric.
- Lampile si sculele electrice portative pot provoca electrocutari prin folosirea unor conductoare
necorespunzatoare, prin lipsa legarii la centura de impamantare si prin existenta unor defectiuni
tehnice metoda cea mai sigura de protectie este utilizarea tensiunilor de 24 V si 36V. In cazul
sculelor electrice portative, care lucreaza cu tensiuni de 120 - 220V, securitatea muncii este
asigurata prin constructia si calitatea. De aceea, este necesara verificarea lor periodica, iar
utilizarea lor se face folosind o fisa de contact ce se racordeaza intre prize cu contact de legare la
pamant.
- Printre accidente de ordin neelectric ce pot interveni in procesul repararii aparatelor electrice,
se citeaza: lovituri, striviri, intrarea in ochi a corpurilor straine pe timpul suflarii cu aer
comprimat sau a canelarii sau strunjirii pieselor, arsuri provocate de metale topite din timpul
sudurii sau lipirii, intoxicarii cu substante de lacuire si vopsire; de ceea, se impune ca in
atelierele de reparat echipament electric personalul sa cunoasca masurile de protectie a muncii
specifice tuturor operatiilor locului de munca si sa le respecte cu strictete.
In instalatiile electrice regulile de tehnica securitatii trebuie respectata intocmai orice abatere
ducand la accidente grave uneori mortale.
Din punct de vedere al masurilor de securitate lucrarile care se executa se impart in doua
categorii: lucrari cu scoatere de sub tensiune si lucrari fara scoatere de sub tensiune.
Se considera lucrari cu scoatere de sub tensiune acele lucrari la care in functie de tehnologia
adaptata se scoate de sub tensiune intreaga instalatie sau doar acea parte a instalatiei la care
urmeaza a se lucra.
Pentru scoaterea lucrarilor de sub tensiune sunt necesare lucrarea unor masuri tehnice pentru
delimitarea zonelor protejate si zonelor de lucru. prin zona protejata se intelege zona care contine
instalatia la care se executa lucrari si in care s-au luat masuri menite sa impiedice aparitia
accidentata de tensiuni.
In vederea realizarii zonei protejate trebuie luate urmatoarele masuri:
1. Scoaterea de sub tensiune si scoaterea vizibila a instalatiei
2. Blocarea lipsei de tensiune
3. Legarea instalatiei la pamant si in scurt circuit executa lucrari la un moment dat in vederea
realizarii zonei de lucru trebuie sa se ia urmatoarele masuri
29

1. verificarea lipsei de tensiune

2. legarea instalatiei la pamant si in scurt circuit
3. delimitarea materiala a zonei de lucru
4. luarea unor masuri de asigurare impotriva accidentelor de (munca) natura neelectrica.
Accidentele pot fi de trei feluri:
1. electrocutari
2. arsuri
3. mecanice
Electrocutarile sunt accidente provocate de curentul electric.
Arsurile sunt accidente de umflare a pielii. Mecanice sunt loviturile.

30

ANEXE

Fig.1 Redresor comandat schema de principiu

31

Fig.2 Schema redresorului monofazat bialternanta in punte

Fig.3 Redresor cu dubla alternanta cu dioda

Fig.4 Redresor necomandat

32