Sunteți pe pagina 1din 5

Laborator: Electronică Industrială Electronica de Putere

Lucrarea nr: 1

Redresor trifazat cu punct median comandat

1. Introducere

Redresoarele comandate sunt frecvent folosite în alimentarea motoarelor de curent continuu cu turaţie variabilă precum şi în alte aplicaţii care necesită tensiuni continue reglabile. La puteri de peste 10 KVA se folosesc aproape exclusiv redresoarele comandate polifazate deoarece furnizează o tensiune redresată mai netedă, asigură încărcarea simetrică a

ă mai neted ă , asigur ă înc ă rcarea simetric ă a re ţ elei
ă mai neted ă , asigur ă înc ă rcarea simetric ă a re ţ elei
ă mai neted ă , asigur ă înc ă rcarea simetric ă a re ţ elei

reţelei trifazate industriale, cu un factor de utilizare a transformatorului este mai redus. În laborator se va studia un redresor trifazat cu punct median comandat, alimentat la reţeaua trifazată industrială, de joasă tensiune. (U linie-linie = 380V)

ă tensiune. (U l i n i e - l i n i e = 380V)

2. Circuitul de forţă al redresorului

În figura 1 este reprezentat circuitul de forţă al redresorului trifazat cu punct median, în care R S T sunt fazele sistemului trifazat industrial, iar N este nulul reţelei. În figura 2 sunt reprezentate formele de undă ale unora dintre mărimile care intervin în funcţionarea redresorului.

π π 3 3 u d u u u 2 3 1 T1 R i
π
π
3
3
u
d
u
u
u
2
3
1
T1
R
i T1
U T1
2U
a)
0
ωt
α
π
1
=
α lim
6
T2
i
S
i T2
U T2
d
+
u
d
T3
2U
T
i T3
U T3
0
~U2
Ls
b)
ωt
α
α
2
2
U
d
π
π
~U3
3 3
i T1
i T3
i T2
c)
I
Rs
d
ωt
u T 1
u T 2
u T 3
d)
-
ωt
Fig.2
Fig. 1

~U1

Dacă în locul tiristoarelor s-ar conecta diode, s-ar obţine un redresor trifazat cu punct median necomandat. La un moment dat ar conduce o singură diodă şi anume aceea care are potenţialul anodic cel mai pozitiv, întrucât odată intrată în conducţie, celelalte diode ar fi polarizate invers. În cazul redresoarelor comandate intrarea în conducţie a unui tiristor se produce în momentul aplicării unui impuls de comandă pozitiv între poartă şi catod, dacă potenţialul anodului este mai pozitiv decât cel al catodului. Se numeşte unghi de comandă, unghiul electric măsurat din momentul în care un tiristor ar intra în conducţie dacă ar fi diodă şi până în momentul în care i se aplică impulsul de comandă.

1

Laborator: Electronică Industrială Electronica de Putere

Lucrarea nr: 1

Dacă unghiul de comandă

 

π

, forma de undă a tensiunii redresate u d este

α < α =

lim

 

6

cea din figura 2.a. indiferent dacă sarcina este pur rezistivă ( L S =0) sau inductivă.

Valoarea medie a acesteia se calculează cu relaţia:

π

+ α 3 3 3 2 ⋅ U ⎡ ⎛ π ⎞ ⎛ π ⎞
+
α
3
3
3
2
⋅ U ⎡
π
π
U
=
2
U
cos
ω ω
td t
=
sin
+ ⎟−
α
sin
+
α
=
d
2
π
2
π
3
3
π
(1)
− +
α
3
3
π
3
6
2
U
sin
cos
α
=
U
cos
α
π
3
2
π
în care U este valoarea efectivă a tensiunii de fază a reţelei.
Maximul acestei tensiuni, în cazul reţelei trifazate industriale (U=220 V), α = 0 , va fi:
3
6
U
=
220
=
257
V
d
max
2
π
Dacă unghiul de comandă α > α lim forma de undă a tensiunii redresate depinde
Dacă unghiul de comandă α > α lim forma de undă a tensiunii redresate depinde de natura
sarcinii. În figura 2.b. cu linie plină este reprezentată tensiunea u d pentru cazul unei sarcini
pur rezistive. Valoarea medie a acesteia este:
π
2
3
3
π
(2)
U
=
2
U
cos
ω ω
td t
=
2 ⋅ U ⋅ ⎡
1
sin ⎜
α
d
2
π
2
π
3
π
+
α
3
Dacă sarcina este puternic inductivă, forma de undă a tensiunii ud este cea din figura 2.b.,
reprezentată punctat, în care apar pulsurile de tensiune negativă. Deşi în momentul t 2
tensiunea u 1 se anulează, tiristorul T 1 continuă să fie străbătut de curent în continuare datorită
inductanţei L S care menţine circulaţia curentului i d . În acest caz valoarea medie a tensiunii
redresate este dată tot de relaţia (1).
În figura 2.c. sunt date formele de undă ale curenţilor ce străbat tiristoarele în cazul
unei sarcini puternic inductive, la care se poate considera i d = Id = const. În figura 2.d. sunt
date impulsurile de comandă ale tiristoarelor.
3. Descrierea circuitului de comandă a unui tiristor
3. Descrierea circuitului de comandă a unui tiristor Circuitul de comand ă a unui tiristor se

Circuitul de comandă a unui tiristor se întâlneşte în literatura de specialitate sub denumirea de „dispozitiv de comandă pe grilăşi se notează cu D.C.G. În orice variantă, D.C.G. cu tranzistoare bipolare se realizează după schema bloc din

În orice variant ă , D.C.G. cu tranzistoare bipolare se realizeaz ă dup ă schema bloc

figura 3 în care:

În orice variant ă , D.C.G. cu tranzistoare bipolare se realizeaz ă dup ă schema bloc

2

Laborator: Electronică Industrială Electronica de Putere

Lucrarea nr: 1

u 1 π π 6 6 U C1
u
1
π
π
6
6
U C1

D.C.G

Usincr Upk G.T.L.V. B.C. B.F.I.
Usincr
Upk
G.T.L.V.
B.C.
B.F.I.
π 6 6 U C1 D.C.G Usincr Upk G.T.L.V. B.C. B.F.I. ω t Ucd U cd

ωt

Ucd U cd Fig. 3 ωt α α U C6 ωt U B7 ωt α
Ucd
U
cd
Fig. 3
ωt
α
α
U C6
ωt
U B7
ωt
α
α
Fig. 5
ωt
-Ec
Tr2
p
.
R18
Ut2
R5
D3
Up1
R11
T2
R14
R17
R19
k
C2
T4
R2
R6
R9
T5
R12
T6
D2
C3
Uc6
T8
Uc1.
R1
T7
T1
-
C1
Ub7
+
D1
R7
R8
T3
R10
R13
R15
R16
~U1
. 0
R3
+Ucd
+Eb
Fig. 4
R8 T3 R10 R13 R15 R16 ~U1 . 0 R3 +Ucd +Eb Fig. 4 R Tr1
R8 T3 R10 R13 R15 R16 ~U1 . 0 R3 +Ucd +Eb Fig. 4 R Tr1

R Tr1

~U1
~U1

N

G.T.L.V – este generator de tensiune liniar variabilă; Usincr - reprezintă tensiunea de sincronizare a G.T.L.V.; B.C.- este blocul de comparare; Ucd - reprezintă tensiunea de comandă prin intermediul căreia se modifică unghiul de comandă α ; B.F.I.- este blocul de formare a impulsurilor care realizează durata şi nivelul de tensiune necesar. În figura 4 este reprezentată schema electronică a D.C.G. care va utilizat în laborator, iar în figura 5 sunt date formele de undă ale unora dintre tensiunile care intervin în funcţionarea dispozitivului. Tranzistoarele T 2 , T 3 , formează un G.T.L.V. care este sincronizat cu tensiunea reţelei U 1 prin intermediul transformatorului de sincronizare Tr1. Tranzistorul T 4 se găseşte într-un montaj repetor pe emitor şi formează blocul de comparare, iar tranzistoarele T 5 , T 6 formează un lanţ de amplificare. Elementele R15 C 2 constituie un grup de diferenţiere, iar T 7 şi T 8 echipează un circuit basculant monostabil (C.B.M.), T 7 având ca sarcină primarul transformatorului de impuls

Tr2.

ă un circuit basculant monostabil (C.B.M.), T 7 având ca sarcin ă primarul transformatorului de impuls

3

Laborator: Electronică Industrială Electronica de Putere

Lucrarea nr: 1

este blocat, tensiunea

U cl creşte liniar în timp. În momentul în care U cl U cd , T 4 şi T 5 încep să conducă iar T 6 se va bloca. Ca urmare C.B.M. va bascula în starea cvasistabilă ( T 7 saturat şi T 8 blocat) asigurându-se astfel impulsul de comandă pentru un tiristor. Durata stării cvasistabile a C.B.M. se alege egală cu lăţimea necesară pentru impulsul de comandă. Se constată că dacă se modifică tensiunea de comandă Ucd , se modifică unghiul de comandă α al tiristorului corespunzător.

În timpul semialternanţei pozitive a tensiunii U 1 , când T 1

4. Desfăşurarea lucrării în laborator

În laborator se găsesc 3 D.C.G., realizate după schema din figura 4 şi 3 tiristoarele

A R T1 T2 S LS V T3 T RS N Fig. 6 D.C.G1 D.C.G2
A
R
T1
T2
S
LS
V
T3
T
RS
N
Fig. 6
D.C.G1
D.C.G2
D.C.G3
R.
N
220/24V
~220V
50Hz
Tr
Y1
Y2
D.C.G

care trebuie conectate ca în figura 6.

D.C.G1 D.C.G2 D.C.G3 R. N 220/24V ~220V 50Hz Tr Y1 Y2 D.C.G care trebuie conectat e

Fig. 7

4

Laborator: Electronică Industrială Electronica de Putere

Lucrarea nr: 1

Încercările experimentale vor decurge în următoarea succesiune:

a) Se determină, cu ajutorul unui voltmetru de c.a. sau cu un încercător de

tensiune cu bec de neon, care este nulul la priza monofazată cea mai apropiată de

priza trifazată lângă care se găseşte lucrarea de laborator;

b) Se realizează montajul redresorului trifazat cu punct median şi se foloseşte

drept impedanţă de sarcină un reostat în serie cu un autotransformator ATR-8;

c) Pentru sarcină pur rezistivă se trasează caracteristica Ud (α ) , unghiul α

determinându-se cu un osciloscop cu două canale conform montajului din figura 7. Se va oscilografia tensiunea u d ; d) Se va ridica aceeaşi caracteristică pentru sarcina inductivă. Se vor observa modificările produse în formă de undă a tensiunii u d .

ă rile produse în form ă de und ă a tensiunii u d . În partea

În partea a doua a lucrării de laborator, pe baza înţelegerii funcţionării montajului, se va răspunde la următoarele probleme teoretice:

Care este rolul diodelor D1 , D 2 , D 3 din figura 4 şi cum se aleg acestea la

, D 2 , D 3 din figura 4 ş i cum se aleg acestea la

proiectare?

Ce condiţii trebuie să îndeplinească constanta de timp R 2 *C 1 ?

Care este tensiunea de bază - emitor a tranzistorului T 4 în funcţie de tensiunea U cl şi Ucd şi rezistoarele din montaj, înainte ca T 4 să înceapă să conducă?

înainte ca T 4 s ă înceap ă s ă conduc ă ? • Ce tip

Ce tip de G.T.L.V. formează T 2 şi T 3 şi care este rampa tensiunii U cl în funcţie de elementele montajului?

Care este valoarea efectivă a tensiunii redresate în cazul unei sarcini rezistive sau puternic inductive, pentru un anume unghi de comandă?

Care este tensiunea inversă maximă ce se aplică unui tiristor?

invers ă maxim ă ce se aplic ă unui tiristor? Care este valoarea medie ş i

Care este valoarea medie şi efectivă a curentului ce străbate un tiristor dacă

sarcina redresorului este pur activă? Referatul va conţine schemele montajelor încercate în laborator, tabelele cu date şi curbele corespunzătoare, formele de undă vizualizate şi interpretarea acestora precum şi răspunsul la problemele teoretice.

acestora precum ş i r ă spunsul la problemele teoretice. Important pentru protec ţ ia muncii

Important pentru protecţia muncii

problemele teoretice. Important pentru protec ţ ia muncii Nu se va conectat lucrarea la re ţ

Nu se va conectat lucrarea la reţea până nu va fi verificat montajul de cadrul didactic

îndrumător. După conectarea la reţea nu se vor atinge părţile metalice întrucât apar tensiuni de

atinge p ă r ţ ile metalice întrucât apar tensiuni de 380V. Nu se va efectua

380V.

Nu se va efectua nici o legătură şi nici o modificare a montajului după ce acesta a fost pus sub tensiune.

5