Universitatea din Piteti

Facultatea de Electronic Comunicaii i Calculatoare

Specializarea Sisteme de conversia a energiei

Anul universitar 2014-2015

PROIECT DE DIPLOM
Dimensionarea sistemelor solare pentru
piscine

Conductor de proiect:

Absolvent:

Oana MICA( ________ )

Cuprins
1. Memoriu tehnic...............................................................................................................................3
1.1. Descrierea rolului i funcionrii sistemelor de nclzire a piscinelor......................................3
1.1.1. Funcionarea sistemului de nclzire a piscinei..............................................................5
1.2. Importana folosirii surselor de energie regenerabile...............................................................6
1.3. Stabilirea amplasamentului, a dimensiunilor i a temperaturilor.............................................9
2. Memoriu justificativ de calcul.......................................................................................................10
2.1. Determinarea necesarului de cldur pentru nclzirea piscinei............................................10
2.2. Calculul pierderilor de cldur prin pereii bazinului.............................................................10
2.3. Calculul fluxului de cldur schimbat cu mediul ambiant......................................................11
2.3.1. Stabilirea regimului termic al sistemului.........................................................................12
2.4. Soluii tehnice de nclzire utiliznd surse de energie regenerabile........................................13
2.4.1. Instalaia de nclzire utiliznd energia solar.................................................................13
2.4.1.1 Posibiliti de utilizare a energiei solare...................................................................13
2.4.1.2. Instalaii solare pentru prepararea apei calde menajere.............................................19
2.4.1.3. nclzirea apei din piscine.........................................................................................20
2.4.1.4. Instalaii solare pentru nclzire.................................................................................21
3.

Calculul termic al captatorului solar..........................................................................................22

3.1. Pierderi de cldur, caracteristicile captatorului solar, randamentul captatorului..................23
solar................................................................................................................................................23
3.1.1. Pierderile termice.............................................................................................................26
3.2. Analiza tehnico economic a costurilor de exploatare.........................................................27
3.2.1. Instalaia de nclzire cu captatori solari..........................................................................28
3.2.2.Calculul instalaiei de nclzire.........................................................................................28
3.2.3. Calculul de alegere al captatorilor solari..........................................................................29
3.2.4. Calculul necesarului de cldur pentru preparare ap cald menajer pe timp...............29
de var........................................................................................................................................29

4. Automatizarea instalaiei de nclzire...........................................................................................30

4.1. Tema tehnologic....................................................................................................................32
5. Proiectare-simulare CitecSCADA.................................................................................................33
5.1. Realizarea aplicatiei CITECT.................................................................................................33
5.1.1. Crearea unui nou proict....................................................................................................33
5.3. Descrierea functionarii schemei electrice...............................................................................45
5.3.1. Vizualizarea si analiza Fig. 5.3. 1 START incalzire piscine la t=20oC............................51
5.3.2. Vizualizarea si analiza Fig. 5.3. 2 Regim de functionare incalzire piscine la t=20oC......51
5.3.2. Vizualizarea si analiza Fig. 5.3. 3 Regim de functionare la t=-1oC.................................52
5.4. Descrierea constructiei schemei.................................................................................................53
5.4.1. Crearea paginii de lucru.......................................................................................................53
2

5.4.2. Realizarea simbolurilor........................................................................................................54

5.4.3. Creare schema cadru............................................................................................................56
5.4.4. Desenare si dispunere butoane de comanda.......................................................................57
54.4.1. Exeplu de realizare grafica a unui buton de comanda...................................................57
5.4.4.2. Exemplu realizare grafica a indicatorilor optici de stare..............................................57
5.5. Implementarea limbajului de programare cicode..................................................................59
5.5.1. Implementarea operatiilor................................................................................................59
5.5.2. Taguri variabile................................................................................................................59
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii de nclzire.........................64
7. ANEXE..........................................................................................................................................66
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................75

1. Memoriu tehnic
1.1. Descrierea rolului i funcionrii sistemelor de nclzire a piscinelor
n epoca modern, piscina a devenit un echipament indispensabil att pentru colectiviile
mari (tranduri), ct i pentru utilitati private, hoteluri, campinguri, sport de performanta, turism
verde,etc.
n fond, atraciile piscinei nu sunt limitate astazi numai la practica sportiv, piscina fiind
un loc de activitate, de destindere, de meninere a formei fizice si de convieuire. Ea devine
indispensabila pentru cresterea calitatii vietii oamenilor si pentru cresterea gradului de
frecventare a hotelurilor i campingurilor. Pentru o familie, piscina poate crea atmosfera de
"vacana de familie" pe tot parcursul anului.
Pentru asigurarea calitii acestui mediu i pentru mbuntirea condiiilor de
desfurarea a activitiilor recreative ale utilizatorilor, apa din piscine se nclzete.
Un sistem complet de nclzire a apei din piscin are o serie de funcii:
0

menine apa din bazin la o temperatur confortabil corpului uman (24 29 C);

recircul ntregul volum de ap ntr-un interval de timp bine determinat n funcie de

condiiile de exploatare a piscinei;

filtreaz i igienizeaz apa.

Acest sistem are urmtoarele componente:

-

o instalaie de nclzire care produce cantitatea de cldur necesar nczirii apei;

un schimbtor de cldur n care se realizeaz transferul de cldur de la agentul

termic al instalaiei de nclzire ctre apa din bazin;

o instalaie de recirculare a apei format din:pompe de recirculare, sisteme de evi,

duze de aspiraie i de introducere a apei n bazin;

un sistem de filtrare i igienizare a apei;

un sistem de automatizare care are rolul de a regla i de a menine n limitele

prestabilite funcionarea ntregului sistem.

1.1.1. Funcionarea sistemului de nclzire a piscinei

nclzirea apei din bazin se produce n urma schimbului de transferului de cldur de la o
surs cald (un agent termic) spre o surs rece (apa din bazin).Sistemul funcioneaz astfel:
-

apa din bazin este recirculat, trecnd prin schimbtorul de cldur i prin aparatele
de filtrare;

n instalaia de nclzire agentul termic preia cldur de la sursa de cldur, fiind apoi
circulat prin schimbtorul de cldur;

n schimbtorul de cldur agentul termic cedeaz cldur apei din bazin,iar n urma
acestui proces, apa se nclzete.

Principiul de funcionare al sistemului de nclzire a apei din piscin este prezentat n

figura I.1.1.

Fig. I.1.1. Principiul de nclzire a apei din piscin

1.2. Importana folosirii surselor de energie regenerabile

Energiile regenerabile nu produc emisii poluante i prezint avantaje pentru mediul mondial
i pentru combaterea poluarii locale. Obiectivul principal al folosirii energiilor regenerabile l
reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca o resurs energetic semnificativ i
nepoluant este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, n
contextul dezvoltrii durabile, au ca scop creterea siguranei n alimentarea cu energie,
protejarea mediului nconjurator i dezvoltarea la scar comercial a tehnologiilor energetice
viabile.
De la adoptarea in 1997 a Protocolului de la Kyoto asupra Conveniei Cadru a Naiunilor
Unite despre schimbrile climatice (1992), industria surselor regenerabile de energie a fost
mpins ctre capitalizare pe o pia global a energiei regenerabile, int ce poate fi atins numai
prin coagularea ntr-un plan comun a imperativelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
ser. Prin acest protocol, rile dezvoltate au stabilit drept int reducerea pn n 2012 a gazelor
cu efect de ser cu 5,2 % fa de nivelul din 1990. Protocolul de la Kyoto a fost semnat n
Decembrie 1997 la Conferina din Japonia de ctre 84 de naiuni, ns ratificat doar de ctre 37,
majoritatea din acestea fiind ri n curs de dezvoltare. Acestui protocol i-au urmat multe astfel
de nelegeri i angajamente la nivel mondial i european n dorina unei dezvoltri durabile a
lumii, cum ar fi Agreementul de la Haga (noiembrie 2000) sau Bonn (iulie 2001).
La Summit-ul Mondial asupra Dezvoltrii Durabile (Sustainability Summit) de la
Johannesburg din Septembrie 2002, energia a fost unul dintre cele mai controversate domenii n
discuii, cu texte progresive blocate de protecionisti naionali, interese proprii sau vederi pe
termen scurt. Astfel, problema adoptrii unei inte comune n ceea ce privete energia
regenerabil a rmas una dintre cele mai controversate, ntrziind zile ntregi agreementul asupra
Planului comun de implementare a surselor regenerabile de energie. Nu a fost fixat nici o int,
ns toate rile au recunoscut necesitatea creterii de surse regenerabile n totalul energiei
furnizate. n final, pe 4 Septembrie 2002 a fost semnat Planul de Implementare, inclusiv de ctre
Romnia, care s-a pronunat n favoarea surselor regenerabile i politicilor UE i mondiale (in
special Protocolul de la Kyoto).
n anul 2000, ponderea surselor regenerabile n producia total de energie primar pe
plan mondial era de 13,8 %.Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei decenii se observ
c energia produs din surse regenerabile a nregistrat o cretere anual de 2 %. Este evident c
pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativ total la sursele
convenionale, dar este cert c, n msura potenialului local, datorit avantajelor pe care le au
(resurse locale abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri), acestea trebuie utilizate
6

n complementaritate cu combustibilii fosili i energia nuclear.

Studiile oamenilor de tiin au devenit n ultimii ani din ce n ce mai unanime n a
aprecia c o cretere puternic a emisiilor mondiale de gaze cu efect de ser va conduce la o
o

nclzire global a atmosferei terestre de 2 - 6 C, pn la sfritul acestui secol, cu efecte

dezastroase asupra mediului nconjurtor.
Prin schimbul natural dintre atmosfer, biosfer i oceane pot fi absorbite circa 11
miliarde de tone de CO2 din atmosfer (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce
reprezint circa jumtate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o cretere
permanent a concentraiei de CO2 din atmosfer de la 280 de ppm nainte de dezvoltarea
industrial la 360 ppm n prezent.
Estimnd c la sfritul acestui secol populaia globului va atinge circa 10 miliarde de
locuitori, n condiiile unor drepturi de emisie uniforme pentru intreaga populaie, pentru a nu
depi concentraia de CO2 de 450 ppm n atmosfer, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor
s se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru rile dezvoltate reprezint o reducere de 10
ori a actualelor emisii de gaze cu efect de ser.
Prognoza consumului de energie primar realizat de Consiliul Mondial al Energiei
pentru anul 2050, n ipoteza unei creteri economice de 3% pe an, fr o modificare a tendinelor
actuale de descretere a intensitii energetice i de asimilare a resurselor energetice regenerabile,
evideniaz un consum de circa 25 Gtep, din care 15 Gtep din combustibili fosili. Pentru a se
pstra o concentraie de CO2 de 450 ppm, ceea ce reprezint circa 6 Gt carbon, cantitatea
maxim de combustibili fosili utilizabil nu trebuie sa depeasc 7 Gtep, rezultnd un deficit de
18 Gtep care ar trebui acoperit din surse nucleare i surse regenerabile. Rezult c pentru o
dezvoltare energetica durabil nu ar trebui s se depeasc la nivelul anlui 2050 un consum de
13 - 18 Gtep, acoperit din combustibili fosili 7 Gtep, din nuclear 2 - 3 Gtep i restul de 4 - 9 Gtep
din resurse regenerabile.
Pentru atingerea acestui obiectiv ambiios, propus de rile Uniunii Europene, de a reduce
de patru ori emisiile la orizontul anului 2050, se estimeaz o puternic decarbonizare a
sistemului energetic, prin apelare att la energia nuclear, dar mai ales la sursele regenerabile de
energie.
innd seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii i de nlocuire a
instalaiilor existente, este necesar s se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate
i a celor care presupun consumuri energetice reduse. n acelai timp este necesar o profund
evoluie a stilului de via i o orientare ctre o dezvoltare durabil.
n condiiile aderrii rii noastre la Uniunea Europeana la nceputul anului 2007, va
trebui s ne asumm obiectivelor strategice ale acesteia n domeniul resurselor regenerabile.
7

Sursele regenerabile de energie sunt energia solar, energia eolian, energia geotermal,
hidrotermal, biomasa, energia hidrogenului i altele.
Sursele fosile posed proprieti foarte folositoare care le-au fcut foarte populare n
ultimul secol. Din nefericire, sursele fosile nu sunt regenerabile. Mai mult dect att, acestea sunt
responsabile de emisiile de CO2 din atmosfer, care sunt dunatoare unui climat ecologic.
Utilizarea n continuare a surselor de energie fosile ar produce o cretere a emisiilor de CO2 .

1.3. Stabilirea amplasamentului, a dimensiunilor i a temperaturilor

Piscina pentru care se va
proiecta sistemul de nclzire este
o proprietate
particular,situat n curtea unei case.n figura I.3.1 este prezentat aspectul general al piscinei.

Fig.I.3.1 Prezentarea general a piscinei

2

Oglinda apei are o suprafa de A=60 m ,iar adncimea bazinului este de 2 m.Rezult
3

astfel un volum maxim de ap V=120 m .Bazinul este construit din beton turnat, cu o grosime a
pereilor =0.4 m. Etaneitatea sistemului este asigurat prin acoperirea cu PVC armat, aplicat pe
suprafaa interioar a structurii de beton.Acest strat de PVC, pe lng rolul funcional pe care l
are, ofer posibilitatea de a personaliza piscina, putnd fi gasit ntr-o gam variat de culori i
combinaii de modele grafice.
Pe fundul bazinului, sub stratul de PVC se aplic un strat de psl care reduce din
asperitile betonului, rezultnd, n final, o suprafa foarte neted. n calculele ce urmeaz a fii
efectuate se va ine cont doar de influena stratului de beton.Celelalte straturi de material se vor
neglija, caracteristicile lor termice avnd o influena foarte mic asupra calculului.

2. Memoriu justificativ de calcul

2.1. Determinarea necesarului de cldur pentru nclzirea piscinei
Pentru determinarea instalaie care va servi la nclzirea apei din piscin,trebuie s se
cunoasc necesarul de cldur al piscinei.Acest necesar are dou componente: piederile de
cldur prin pereii bazinului i fluxul termic shimbat cu mediul ambiant.
Nesarul de cldur se determin cu relaia:
Q

Q p Q

[W]

n care Q p - pierderile de cldur prin pereii bazinului, n W;

Q m - fluxul de cldur schimbat cu mediul ambiant, n W.
2.2. Calculul pierderilor de cldur prin pereii bazinului
n figura 3 este prezentat modul n care se pierde cldur prin pereii bazinului.

Fig. 1.1.1 Pierderea de cldur prin pereii bazinului

10

(1.1)

Determinarea temperaturii solului se face din figura 1.1.2.

Fig.1.1.2 Variaia anual de temperatur n sol

2.3. Calculul fluxului de cldur schimbat cu mediul ambiant

Fluxului de cldur schimbat cu mediul ambiant se determin cu relaia:
Q m apa 2 S 3 t 2 [W](1.2.1)

2.3.1. Stabilirea regimului termic al sistemului

Fig. 1.1.3 Regimul termic al sistemului

- twi temperatura apei la ieirea din piscin
- twe temperatura paei la intrarea n piscin
- tagi temperatura agentului termic la ieirea din instalaia de nclzire
- tage temperatura agentului termic la intrarea n instalaia de nclzire

2.4. Soluii tehnice de nclzire utiliznd surse de energie regenerabile

2.4.1. Instalaia de nclzire utiliznd energia solar

2.4.1.1 Posibiliti de utilizare a energiei solare
n condiiile actuale, n care problematica energetic castig n importan, iar protecia
mediului a devenit o cerin a societii, s-au intensificat i eforturile pentru dezvoltarea
tehnologiilor de valorificare a energiilor neconvenionale (solare, eoliene, geotermale etc.).
Dezvoltarea i perfecionarea tehnologiilor de captare i valorificare a radiaiei solare rmne un
subiect

de

actualitate,

datorit

avantajelor

pe

care

energia

solar

le

ofer:

- soarele este o surs de energie nepoluant i practic inepuizabil, - la scara omenirii estimndu-se o durat a existenei radiaiei sale de cel puin 4 bilioane de ani; Soarele emite n
spaiu o cantitate mare de energie, din care Pmntul primeste anual circa 2,8x1021 kJ; are un
potenial energetic uria, astfel nct dac s-ar acoperi a mia parte din suprafaa Pmntului cu
captatori avnd un randament de 5%, s-ar obine anual circa 60 miliarde de MWh
- energia solar poate fi transformat n alte forme de energie termic, electric, mecanic sau
chimic, cu ajutorul captatoarelor.Forma, tipul i marimea acestor instalaii de conversie a
energiei solare depinde de energia nou creat i pot fi executate n variante constructive simple
sau mai complexe, obinndu-se performane corespunzatoare tehnologiilor folosite
Pe plan mondial, preocuprile pentru valorificarea energiei solare sunt reprezentate de
obiective ca: staiile de pompare din Senegal, Mali, Volta Superioara sau Niger; farul din
Shanghai; desalinizarea apei n Sudan i Orientul Mijlociu; avioane solare, automobile autonome
care

utilizeaz

panouri

solare

chiar

centrale

solare

spatiale.

n Romania, preocuprile n domeniul energiei solare au culminat n anul 1979, prin

implementarea pe scar larg a diferitelor aplicaii de utilizare a energiei solare, ca de exemplu:
sisteme de preparare a apei calde de consum pentru cldiri de locuit
Romania dispune de un potenial important de energie solar datorit amplasamentului
geografic i condiiilor climatice favorabile. Zonele cu flux energetic solar important (1450
1600 kWh/m2 pe an), sunt: Dobrogea, Delta Dunrii i Litoralul Mrii Negre. Zonele ce dispun
de fluxuri energetice solare medii anuale cuprinse ntre 1350 - 1450 kWh/m2 pe an sunt: Cmpia
Romn, Cmpia de Vest, Banat i o parte din podiurile Transilvaniei i Moldovei.
Harta radiaiei solare n Romnia este redata n figura 2.1.1.

Fig.2.1.1 Harta radiaiei solare n Romnia

Constanta solar (sau radiaia direct) reprezint energia termic ce este primit pe o
suprafa normal (plasat perpendicular pe direcia razelor solare) situat la limita atmosferei
terestre. Valoarea constantei solare Cs este de 1,355 kW/m2 (2). Aceast valoare se modific
datorit variaiei periodice a distanei Pmnt Soare i datorit

fenomenelor

solare.

Fluxul integral de energie radiant care vine de la Soare spre Pamant este variabil, n funcie de
variaia distanei Pmnt Soare.Distana medie Pmnt - Soare este de aprox. 149 milioane km,
iar traiectoria Pamantului n jurul Soarelui este o uoara elips excentric; aceast distan se
modific periodic odat cu solstiiul de var, respectiv solstiiul de iarn.
Fluxul de energie radiat de Soare care ajunge la suprafaa Pmntului este mai mic dect
constanta solar, deoarece, n drumul ei, radiaia solar strbtnd masa atmosferic (peste 8 km)
este redus ca urmare a reinerilor sau a disiprii energiei. Sunt retinute astfel razele X, g, i o
parte din razele ultraviolete. Vaporii de ap i bioxidul de carbon existent n atmosfer contribuie
la reinerea radiatiei solare. Atmosfera modific intensitatea, distribuia spectral i distribuia
spaial a radiaiei solare prin dou mecanisme: absorbie i difuzie.Radiaia absorbit este n
general transformat n cldur, iar radiaia difuz este retrimis n toate direciile n atmosfer.
Prin aceste procese, atmosfera se ncalzete i produce o radiaie cu lungime de und mare,
denumit radiaie atmosferic. Prin reflecia datorat moleculelor de aer, radiaia este mpratiat
difuz (difuzie Rayleigh), formndu-se radiaia bolii cereti .
Radiatia global IG primit de la Soare, de o suprafaa orizontal la nivelul solului pentru
o zi senin, se compune din suma radiaiei directe i radiaia difuz.Radiaia solar direct

depinde de orientarea suprafeei receptoare.Radiaia difuz poate fi considerat aceeai,

indiferent de orientarea suprafeei receptoare, chiar dac n realitate exist mici diferente. Figura
2.1.2 reprezint proporia radiaiei difuze din radiaia global.

Fig.2.1.2 Proporia radiaiei difuze din radiaia global

Factorii meteorologici care au o influena important asupra radiaiei solare la suprafaa
Pmntului sunt: transparena atmosferei, nebulozitatea, felul i pozitia norilor.Relaia dintre
factorii meteorologici i radiaia solar este monitorizat de Institutul Naional de Hidrologie i
Meteorologie, lunar i pentru fiecare anotimp n diferite zone ale rii.n tabele/hri se
centralizeaz statistic datele despre: durat efectiv de strlucire a Soarelui; numrul mediu de
zile nsorite; distribuia densitii zilnice; intensitatea radiaiei solare i alte caracteristici ale
radiaiei solare.
Pentru problemele legate de utilizarea energiei solare, sunt necesare dou date
meteorologice importante: intensitatea de radiaie i durata de insolaie. Pe baza acestor valori i
a datelor referitoare la radiaia solar total i direct pe cer senin, precum i a radiaiei pe o
suprafaa normal la baza, se pot calcula intensitile radiaiei solare efective pe diferite
suprafee.
Durata de strlucire a Soarelui, indica perioada de timp din zi, lun i an n care acesta a
strlucit pe bolta cereasc. Reprezint elementul principal de caracterizare a gradului de nsorire
al unui punct sau zone de pe glob.
n tabelul 1 este redat variaia densitii puterii radiante solare globale. n tabelele 2 i 3
sunt centralizate durata medie orar, respectiv sumele medii orare de strlucire a Soarelui pentru
cteva localiti.

Tabelul 1 Densitile puterii radiante solare globale medii (W/m2) pe o suprafa orizontal n
Bucureti.

(A = cer acoperit, nebulozitate 810; S = cer senin; nebulozitate 03)

Tabelul 2 Durata medie orar d, de strlucire a soarelui la ora 12 ( 11,30 12,30 )

Tabelul 3 Sumele medii orare ale duratei de strlucire a Soarelui

Energia solara se poate utiliza in diferite forme, problema de baz constnd n gsirea
unor ci ct mai simple i eficiente pentru conversia acesteia n alte forme de energie :
- energia fototermic: utilizat n aplicaii industriale, nclzirea cldirilor, prepararea apei calde de
consum, uscarea materialelor, distilarea apei, etc.
- energia fotomecanic: prezint importan n energetica spaial, unde conversia bazat pe
presiunea

luminii

este

folosit

la

zborurile

navelor

cosmice;

- energia fotoelectric: cu aplicaii n energetica solar terestr i n energetica spaial.

O instalaie de conversie a energiei solare n energie termic, cu aplicaii n instalaiile

pentru constructii este prevzuta n general cu urmtorul echipament :
- captatorul solar;
- dispozitive de stocare a cldurii solare;
- reea de conducte pentru transportul i distribuia cldurii solare la consumator (circuit
solar);
- elementele de automatizare a ntregului proces de producere, stocare, transport i
distribuie a cldurii solare;
- aparatura i dispozitive de siguran i control.

Fig.2.1.3 Componentele instalaiei de conversie a energiei solare in energie termic

Captatorii solari reprezint instalaiile folosite pentru transformarea radiaiei solare n
energie termic. Forma, tipul sau marimea acestora depinde de energia nou creat; sunt executate
din diferite materiale i tehnologii specifice pentru domeniul temperaturilor joase (<100C), sau
pentru temperaturi nalte.
Captatorul solar, are rolul de a transforma radiaia solar n energie termic i de a o ceda
mediului de transport (agentului termic : ap, aer, sau altul) i trebuie amplasat astfel nct
eficiena captrii radiaiei solare s fie maxim.
Fiind elemente exterioare ale instalaiei solare, captatorii trebuie s ndeplineasc pe
lng condiiile de eficient a captrii radiaiei solare i condiiile de rezisten i stabilitate a
construciilor (vnt, ncarcare cu zapada etc.), dar i de estetic a constructiilor.
Se menioneaz dou tipuri de captatori:
- captatorul fr concentrarea radiaie solare: un dispozitiv simplu, care capteaz pe o suprafa
de obicei plan i fix - radiaiile solare directe si difuze, le absoarbe si le transform n cldur,

suprafaa

absorbant

fiind

egal

cu

suprafaa

care

intercepteaz

radiaiile

solare;

- captatorul cu concentrarea radiaiei solare: are o construcie mai complex, datorat faptului c
urmarete micarea aparent a Soarelui. Suprafaa de captare are forme diverse, bazate pe
reflexie i refracie pentru a mari ct mai mult densitatea fluxului de radiaie.
Dispozitivul de stocare a cldurii solare (acumulatorul): reprezint o parte important a
sistemului solar deoarece ntre aportul de radiaie solar i necesarul de cldur exist diferene,
ca de exemplu: variaia orar a consumului de apa cald menajera, sau variaia necesarului de
cldur pentru nclzire.
Acumulatorul are rolul de a compensa variaiile naturale ale radiaiei solare i drept
urmare variaiile de energie termic cedat de catre captatorul solar mediului de transport.
Acumulatorul stocheaz energia termic n momentul cnd nu exista consum sau consumul este
redus i o pune la dispoziia consumatorului cnd radiaia solar este redus sau minim. Pentru
sistemele solare care nclzesc ap de piscin, acumulatorul este de fapt bazinul cu apa (piscina),
la prepararea apei calde de menajere acumulatorul poate fi un boiler bine izolat termic, iar la
sistemele solare pentru nclzire acumulatorul poate fi realizat sub forma unui recipient deschis
izolat termic corespunztor.
Stocarea energiei termice ce s-a obinut din energia solar se poate face n diverse forme,
alegerea modului de stocare depinde de natura procesului care se urmrete n instalaia solar.
De exemplu, pentru stocarea cldurii se pot folosi fluide ca apa sau aerul.
Circuitul solar: are rolul de a transporta energia termic preluat de captatorul solar la
acumulatorul de energie termic sau la consumator. Transportul energiei termice n circuitul
solar se realizeaz prin intermediul unui agent termic (aer, ap sau alte lichide). n sistemul din
fig. 9 agentul termic preia cldura din captatorul solar i o cedeaz acumulatorului. Sistemele
solare care folosesc apa ca agent termic sunt alctuite din conducte, armturi, pompe de
circulaie, echipament de masur, sigurant i automatizare.
Sisteme de utilizare a instalaiilor solare:
- instalaii pentru prepararea apei calde menajere;
- instalaii pentru nclzire;
- instalaii pentru nclzirea apei din piscine;
- instalaii de rcire;
- instalaii solare de uscare;
- instalaii solare de desalinizare etc.

Ca i la alte echipamente tehnice i in cazul sistemelor solare, sunt mai puin amintite
dezavantajele acestora. Este simplu de nteles c, folosind sistemul solar se poate menine mai
uor temperatura apei din piscine la 25C n sezonul de var, dect prepararea apei calde de
consum n sezonul de iarn, la temperatura de 45C sau asigurarea necesarului de cldur pentru
nclzire. Din pacate, atunci cnd necesarul de cldur pentru nclzire sau prepararea apei calde
de consum este mai mare, iarna, radiaia solara este scazut i nu se poate obine calitatea
necesar a agentului termic (temperatura i debitul de agent termic necesar).Chiar dac aceste
sisteme solare constituie instalaii relativ simple, pentru a asigura o eficiena optim
dimensionarea acestor sisteme trebuie s in seama de variaia radiaiei solare i variaia
necesarului de energie termic.
n continuare vor fi prezentate sistemele de captare a energiei solare n cadrul instalaiilor
pentru construcii; cele mai importante aplicaii n domeniul utilizrii energiei solare sunt:
- prepararea apei calde menajere vara i prenclzirea apei reci pentru prepararea apei calde toamna - iarna - primavara;
- nclzirea apei din piscine vara;
- nclzirea incaperilor in anotimpul rece.
2.4.1.2. Instalaii solare pentru prepararea apei calde menajere
Aceste sisteme corespunzator dimensionate pot asigura ca Soluie unic alimentarea
clrilor de locuit cu ap calda menajer la temperatura de 45C n sezonul de var.n lunile
martie - aprilie i septembrie - octombrie sistemul poate prelua nsa doar o parte din sarcina
termic necesar producerii apei calde menajere.
Soluiile tehnice pentru acest sistem sunt reprezentate de instalaii cu circulatie natural si
instalaii cu circulaia forat (la acest tip fiind prevazut o pompa de circulatie pe circuitul
agentului termic). Pentru asigurarea nevoilor de consum instalaia solar este prevazut, de
obicei, cu boiler n care este preparat i acumulat apa cald menajer (vezi fig. 3).
Pentru a se putea prepara apa cald menajer la temperatura de 45C, considernd temperatura
apei reci7de 10C, temperatura apei trebuie ridicat cu 35C; pentru acesta, suprafaa absorbant
a captatorului solar trebuie sa ajung la temperatura de 50-70C spre a putea transfera cldur
agentului

termic

apoi

apei

calde

de

consum

cu

eficiena

acceptabil.

Aceste temperaturi ridicate n captatori i n conductele de transport ale agentului termic

presupun msuri de izolare termic corespunzatoare pentru reducerea pierderilor de cldur.

Captatorii solari pentru sistemele solare de preparare a apei calde menajere sunt de regul
captatori plani montai n cutii bine izolate termic n care suprafaa neagr absorbant se gasete
sub una sau dou rnduri de sticla, sau alt material transparent. Ca i component a sistemului
solar, acesti captatori sunt montai pe acoperiul cldirilor.
Sistemele de preparare a apei calde de consum rmn n funciune i n sezonul rece
pentru c pot asigura chiar i in zilele de iarna nsorite o cantitate de cldur pentru prepararea
apei calde de consum. La amplasarea sistemului n zone unde apare pericol de nghet, pentru
protejarea captatorului solar este necesar s se foloseasca agent termic n amestec cu glicol i
separarea obligatorie a circuitului de agent termic fa de ap cald de consum din rezervorul de
acumulare (serpentina montat n boiler).
Din practic se cunoate c pentru un consum de 50 l/om zi este necesar o suprafa a
2

captatorului de aproximativ 1,5 m i se poate acoperi n perioada de var necesarul de ap cald

menajer n proporie de 90-100%.n funcie de mrimea sistemului solar realizat pentru
prepararea apei calde menajere i de soluia constructiv adoptat, se pot obine 300500 kWh/m2
an.
2.4.1.3. nclzirea apei din piscine
ncalzirea apei din piscinele descoperite ridic cele mai mici probleme tehnice deoarece
sunt folosite doar in sezonul de var, iar temperatura apei din piscin poate fi uor adus i
meninut la temperatura de 24-29C.Dac scade radiaia solar (nori, ploaie), va scadea i
temperatura apei din piscin, dar i gradul de folosire al acesteia. Ridicarea temperaturii apei din
piscin cu 5-10C, se poate realiza cu captatori solari simpli orientai spre sud. Acetia sunt
prevazui cu serpentine realizate din furtun negru sau membrane din mase plastice sau cauciuc
prevazute cu canale pentru apa.Acumulatorul este, n aceast situatie, piscina (bazinul de ap).
Volumul mare de acumulare are drept rezultat scaderea mic a temperaturii apei pe perioada de
noapte sau in zilele nensorite. Prin acoperirea piscinei pe timp de noapte se pot reduce
semnificativ pierderile de cldur ale apei din piscin .Datorit folosirii sistemului de nclzire
doar in lunile de var nu exista pericol de nghe deci nu este necesar introducerea antigelului n
circuitul captatorului solar.

Debitul de ap prin captatorul solar trebuie s fie constant i relativ mare, circulaia
acestuia fiind asigurat de o pompa de circulaie, astfel nct s se obin o cretere de
temperatur de maxim 8C n captatorul solar.n aceste condiii, captatorii solari pot capta anual
250-300 kWh/m2, adic pot folosi 25-30% din radiaia solara medie anual considerat de 1000
kWh/m2 pe an.
2.4.1.4. Instalaii solare pentru nclzire
Comparativ cu sistemele solare pentru prepararea apei calde menajere, nstalaiile solare
pentru nclzire sunt folosite mai puin n practic datorit faptului c cererea de energie termic
- mare pe timp de iarna - nu corespunde cu disponibilul de energie solar n aceast perioad.
Astfel, n perioada rece a anului, valoarea necesarului de caldur pentru nclzire crete odat cu
scderea temperaturii exterioare, n timp ce aporturile de cldur solar sunt mai mici i scad
odat cu scurtarea timpului de strlucire a Soarelui pe bolta cereasc. Aceasta nseamn c
necesarul de cldur corespunde minimului de energie solar disponibil i ca atare se impun
anumite condiii tehnice att cldirii ct i instalaiei. Astfel, se impune o anumit arhitectur a
cldirii, o izolare termic suplimentar a construciei, orientarea captatorilor spre sud, precum i
prevederea unor surse auxiliare de cldur. Aceste sisteme pot fi asociate cu alte forme de
energie - eolian sau geotermal - sau utilizeaz sisteme combinate cu pompe de cldur.
Se folosesc dou categorii de sisteme solare de nclzire: sistemul pasiv si sistemul activ. Aceste
sisteme au reprezentat si reprezint subiectul unor programe de cercetare aplicate n multe ri
(SUA, Franta, Danemarca, Germania, Romania etc). Datorit faptului c sursa de energie solar
are o durat diurn limitat, n timp ce cldirea trebuie nclzit permanent, ambele sisteme
(pasiv si activ) sunt prevzute cu o unitate de stocare a cldurii provenite din radiaia solar.

3.

Calculul termic al captatorului solar

n prezent, n tehnica instalaiilor solare de nclzire a cldirilor i prepararea apei calde

menajere, se folosesc o mare diversitate de captatori solari, productorii oferind datele tehnice
ale acestora. Funcionarea captatorului solar poate fi mai simplu explicat considernd un
captator plan -(figura 2.1.4.), unde:
- pe o suprafa vopsit n negru (suprafaa absorbant) cade radiaia solar direct i
difuz.Radiaia solar este transformat n cldur i suprafaa de absorbie se nclzete;
- pentru a putea transfera cldura obinut ctreconsumatorul de cldur, este folosit un agent
termic (ap, aer) care n contact cu suprafaa absorbant, preia cldura i o transport spre
consumatori. De regul, n sau pe suprafaa de absorbie sunt fixate conducte sau sunt realizate
canale prin care circul agentul termic;
- pentru a reduce pierderile de cldur nspre mediul ambiant suprafaa absorbant este amplasat
de regul, ntr-o carcas bine izolat din punct de vedere termic, fiind prevzut doar pe partea
frontal cu o suprafa transparent care s permit trecerea radiaiei solare (un geam).

Fig.2.1.4 Principiul funcional al captatorului plan

Inima oricrui sistem solar este suprafaa absorbant - de exemplu tabl din cupru
vopsit n negru. Suprafaa neagr de absorbie transformra diaia solar direct sau difuz n
cldur, n proporie de 85 98% - n funcie de construcia sistemului.Dac captatorul este
izolat termic corespunztor,cea mai mare parte din cldura preluat de suprafaa de absorbie este
transferat agentului termici astfel suprafaa de absorbie este rcit.
Ca ageni termici se folosesc de obicei lichide cu capaciti bune de nmagazinare i
transport a cldurii (cldur specific mare), cum sunt apa sau amestecuri ap antigel.
Spre exemplu, dac suprafaa de absorbie este o tabl din cupru (cuprul avnd
conductibilitate termic ridicat) se poate lipi pe aceast tabl o serpentin - realizat din eav
de cupru prin care este circulat (gravitaional sau forat) agentul termic care transport cldura
la consumator sau acumulator.
Ca toate procesele de transformare, transfer de cldur i transport al cldurii i n cazul
captatorilor solari apar pierderi de cldur. Acest lucru nseamn c nu toat cldura captat de
suprafaa de absorbie se poate transfera spre consumatori.
Pierderile de cldur care apar i de care trebuie s se in seama sunt:
- pierderile de cldur prin radiaie: toate corpurile, n acest caz - suprafeele de absorbie -care
au o temperatur mai ridicat dect cea a mediului n care sunt amplasate, cedeaz cldura prin
radiaie (n infrarou cu lungime de und mare) spre mediul nconjurtor;
- pierderile de cldur prin convecie: aerul de deasupra suprafeei de absorbie se nclzete, se
ridic transportnd o parte din cldura absorbit;
- pierderile de cldur prin conducie: prin izolaia termic a carcasei suprafeei absorbante, prin
conductele care leag captatorul se pierde o cantitate de cldur care este cedat mediului
nconjurtor.
Pentru a reduce pierderile de cldur, suprafaa absorbant a unui captator plan este
montat ntr-o carcas nchis pe toate laturile (pentru a mpiedica convecia), izolat termic pe
prile laterale i sub suprafaa de absorbie (pentru a reduce pierderile de cldur prin radiaie i
conducie).
Doar pe faa captatorului, care este orientat spre soare, carcasa este nchis cu un
material transparent (geam de sticl). Materialul transparent trebuie s permit trecerea radiaiei
solare i s rein ct mai mult din radiaia suprafeei de absorbie (efectul de ser).

3.1. Pierderi de cldur, caracteristicile captatorului solar, randamentul captatorului

solar

Pentru a putea a efectua calculele care urmeaz, se consider un captator solar plan care
are urmtoarele caracteristici:
- geam de sticl cu coninut sczut de fier, cu un coeficient de trensmisie = 0,85
- suprafaa de absorbie realizat din tabl de cupru;

- suprafaa de absorbie vopsit cu email negru, cu un coeficient de absorbie =0.90;

- intensitatea radiaiei solare este S=1000

W
m

- coeficientul global de transmisie a cldurii k=3

W
2

m K
0

- temperatura de intrare a agentului termic n captator tage=35 C

Fig.2.1.5 Reprezentarea schimatic a pierderilor de cldur ale captatorului plan

Pierderi optice
Datorit refleciei radiaiei solare pe suprafaa transparent, precum i datorit absorbiei
radiaiei solare n masa materialului transparent, o parte din radiaia solar nu ajunge la suprafaa
absorbant. Dac pierderile de cldur prin reflexia radiaiei solare sunt dependente de unghiul
sub care cade radiaia solar (la unghiuri mai mari de 45 pierderile de cldur cresc simitor)
pierderile de cldur prin absorbia n materialul transparent, se pot aprecia mai exact prin
factorul de transmisie .

Pentru un singur strat de sticl, 8595 % din radiaia solar traverseaz sticla i ajunge la
suprafaa de absorbie (n funcie de tipul de sticl) adic, = 0,85 0,95.n tabelul 4 este dat
valoarea coeficientului de transmisie pentru cteva materiale transparente care pot fi folosite n
construcia captatorilor solari.
Tabelul 4 Coeficieni n funcie de materialul transparent

Intensitatea radiaiei solare absorbit de suprafaa absorbant se poate determina conform

relaiei:
S a S A0

W
2
m

(2.1.2.1)

n care A0 factor optic (procentul din intensitarea radiaiei solare transformat n cldur)
A0

(2.1.2.2)

A0=0.765
W
Sa=765
2

m
Piederile optice ale captatorului reprezint diferena dintre intensitatea radiaiei solare i
intensitatea radiaiei solare absorbit de suprafaa absorbant:
opt S S a
W
opt=235
m

W
m2

(2.1.2.3)

3.1.1. Pierderile termice

Cantitatea de cldur captat de ctre suprafaa de absorbie are drept efect ridicarea
temperaturii acesteia la valoarea ta, temperatur mai mare dect temperatura mediului exterior
tm.Datorit acestei diferene de temperatur apar pierderile de cldur prin radiaie i conducie
termic.Se consider c, agentul termic vehiculat prin captatorul solar va avea aproximativ
temperatura suprafeei de absorbie, adic ta. n realitate, ns,cldura preluat de agentul termic
este mai mic de ct cea captat.Mrimea pierderilor de cldur (pierderi termice) este n strns
legtur cu caracteristicile constructive ale captatorului solar i diferena de temperatur t dintre
mediul exterior i cea a suprafeei absorbante.Cu ct este mai mare temperatura suprafeei de
absorbie i drept urmare mai mare diferena de temperatur, cu att mai mare este pierderea de
cldur, denumit n acest caz, pierdere termic.
Pierderea termic unitar t se poate aprecia cu relaia (2.1.2.4):
W
k(t t ) m 2

t
a m3
t
t
agi age 0
[ C]
2
t
a
t 37.5 0
a
C
52.5
t

(2.1.2.4)

(2.1.2.5)

W
m

Intensitatea util a radiaiei solare Su (efectiv absorbit de agentul termic) este cldura pe
care captatorul o transfer agentului termic vehiculat i reprezint de fapt, diferena dintre
cldura produs de ctre suprafaa absorbant i pierderile termice din captator, adic:
W
Su Sa t
2
m
W

Su=712.5
2

(2.1.2.6)

m
n relaiile de mai sus sunt neglijate cldura specific a captatorului, pierderile de cldur
prin transportul agentului termic i modificarea unghiu lui sub care cade radiaia solar.

Randamentul captatorului solar este definit ca fiind raportul dintre energia util
obinut i intensitatea radiaiei solare:
S

(2.1.2.7)
u
S =71.25 %

n practic, pentru a trasa caracteristica unui captator se folosete un grafic n care pe

ordonat este randamentul captatorului iar pe abscis diferena de temperatur dintre agentul
termic i mediul ambiant pentru o intensitate a radiaiei solare date. (vezi figura 3)
Cu ct crete diferena de temperatur t adic crete temperatura agentului termic cu att
cresc pierderile termice i scade randamentul colectorului.

Fig.2.1.6 Variaia randamentului cu diferena de temperatur

Dac intensitatea radiaiei solare scade, creterea de temperatur a agentului termic are un
efect i mai mare de scdere a randamentului captatorului.
Pentru a reduce pierderile de cldur i a crete randamentul captatorilor solari, sistemul
trebuie astfel dimensionat i construit nct agentul termic preparat s aib parametri redui, dar
n limita eficacitii energetice a sistemului.
3.2. Analiza tehnico economic a costurilor de exploatare
n vederea alegerii unei instalaii de nclzire dintre cele prezentate n acest proiect, se va
efectua un calcul tehno economic ntre aceste soluii.Calculul cuprinde determinarea costului
de exploatare pentru fiecare instalaie n parte i o analiz comparativ pe baza creia se va putea
alege varianta optim a instalaiei de nclzire.

3.2.1. Instalaia de nclzire cu captatori solari

Costul de exploatare al acestui tip de instalaie este nul, din cauz c sistemul nu consum
alt form de energie n afar de cea solar.n componena sistemului exist o pomp, care
consum energie electric, folosit pentru circularea agentului termic prin instalaie, dar se
consider c ea consum o cantitate de energie sczut i va fi exclus din calcul.La fel i n
cazul celorlalte instalaii, n care, deasemenea exist pompe de circulaie, consumul lor nu se va
lua n calcul.

n consecin, instalaia cu captatori solari va reprezenta soluia optim pentru nclzirea

apei din piscin.Pentru cazul n care acest instalaie nu poate funciona (radiaie solar
redus),se recurge la alegerea unui sistem de nclzire bivalent.Adic, instalaia cu captatori
solari va fi cuplat cu un alt sistem de nclzire dintre cele prezentate n acest proiect.
O alt ipotez de la care pornete acest calcul este c instalaiile funcioneaz la un regim
de lucru continuu.
3.2.2.Calculul instalaiei de nclzire
n urma efecturii calculelor necesare proiectrii instalaiei de nclzire a apei din piscin
s-a ajuns la concluzia c acest instalaie este un sistem bivalent care are n compone o
instalaie cu captatori solari i o pomp de cldur aer ap.Aceste instalaii vor fi conectate la
sistemul de recirculare al apei din piscin prin intermediul unei boiler n care se va produce
schimbul de cldur ntre agentul termic i apa din piscin.n figura 4.1 este prezentat principial
sistemul ales.

Fig.4.1 Sistemul de nclzire a apei din piscin

n continuare se va efectua un calcul de alegere al componentelor sistemului.

3.2.3. Calculul de alegere al captatorilor solari

Pentru instalaia cu captatori solari se pot utiliza captatorii plani produi de firma
Viessmann, modelul Vitosol 100 s 2.5 (figura 4.2).Aceti colectori sunt construii special pentru
2

montaj pe acoperiuri nclinate i au o suprafa de captare de 2.5 m .

Fig.4.2 Captatorul plan Vitosol 100 s2.5

Determinarea numrului de colectori se face cu relaia (4.1.1),care reprezint raportul
dintre suprafaa de captare calculat i suprafaa de captare a colectorului;
S
Z c
2.5

(4.1.1)

Z=3.2
Se aleg 4 colectori.
3.2.4. Calculul necesarului de cldur pentru preparare ap cald menajer pe timp
de var
Avnd n vedere c panourile solare vor funciona n mare parte doar primavara i
toamna, se trage concluzia c investiia facut nu se justific.Din acest motiv, pe timp de var,
ele vor prepara ap cald menajer.
Se obsev c puterea realizat de captatori este mult mai mare dect necesarul de cldur
pentru prepararea apei calde menajere.n concluzie, pe timp de var instalaia cu captatori solari
va putea fi utilizat pentru prepararea apei calde menajere.

4. Automatizarea instalaiei de nclzire

Sistemul de automatizare al instalaiei de nclzire are rolul de a menine temperatura
apei din piscin i a apei calde menajere la o valoare constant.
n cea mai mare parte a timpului, instalaia care va asigura necesarul de cldur,va
fi instalaia cu captatori solari.n mod normal, acest instalaie va funciona doar n cazul n
care exist radiaie solar suficient (cer senin).Pornirea i oprirea instalaiei va fi
comandat de o fotocelul care sesizeaz prezena sau lipsa radiaiei solare: dac exist
radiaie solar suficient, fotocelula va porni pompa de circulaie a instalaiei cu panouri
solare, iar n cazul apariiei norilor (radiaie solar redus), fotocelula va opri aceast pomp.
ntregul sistem de automatizare se va raporta la temperatura apei din boiler, care
0

trebuie s aib valoarea constant de 25 C.Aceast valoare precum i variaia ei va fi

sesizat de un termostat montat n boiler.Daca temperatura apei din boiler are valoarea de
0

24.5 C, instalaia funcioneaz,iar daca valoarea acestei temperaturi este de 25.5 C, instalaia
se va opri.
Funcionarea instalaiei cu captatori solari:
0

- cnd temperatura apei din boiler este de 25.5 C, termostatul comand pornirea pompei de
recirculare a apei din piscin i a pompei instalaiei cu captatori;
- cnd temperatura apei din boiler atinge valoarea de 26.5

C, termostatul comand

oprirea celor dou pompe.

Funcionarea pompei de cldur
Pompa de cldur poate porni doar n cazul n care radiaia solar este redus, adic
fotocelula deschide circuitul de alimentare cu curent electric al compresorului, al pompei de
circulare a agentului termic al pompei de cldur i al ventilatorului.
0

- cnd temperatura apei din boiler atinge valoarea de 26.5 C,termostatul comand
nchiderea ventilului electromagnetic.Compresorul aspir din vaporizatorul nealimentat cu lichid
i presostatul de joas presiune sesizeaz scderea presiunii de vaporizare i oprete
compresorul, pompa de circulaie i ventilatorul.Funcionarea pompei de cldur se ntrerupe.
0

- cnd temperatura apei din boiler scade pn la valoarea de 24.5 C, termostatul

comand deschiderea ventilului electromagnetic, vaporizatorul se alimenteaz cu lichid, iar
presiunea de vaporizare crete.Presostatul de joas presiune sesizez acest lucru i pornete
compresorul, pompa de circulaie i ventilatorul.
n figura 5.1 este prezentat schema sistemul de automatizare aferent sistemului de
nclzire.

Fig. 5.1 Schema de automatizare a sistemului de nclzire

VEM ventil electromagnetic; PJP presostat de joas presiune; Tc termostat;
PA pompa de recirculare a apei din piscin; PS pompa de circulaie a agentului termic din
instalaia cu capatatori solari; PP pompa de circulaie a agentului termic din pompa de cldur;
FC fotocelul; VENT ventilatorul pompei de cldur

4.1. Tema tehnologic

Tehnologia de fabricaie este realizat pentru dopul de golire al boilerului.Acest dop este
montat n partea inferioar a boilerului, n punctul cel mai de jos, pentru ca apa s poat fi
evacuat n totalitate.Asamblarea se realizare prin filetare.n figura 6.1 este prezentat acest dop.

Fig. 6.1 Dopul de golire

Itinerariul de fabricaie i fia tehnologic sunt prezentate n anexele proiectului.

5. Proiectare-simulare CitecSCADA
5.1. Realizarea aplicatiei CITECT
Realizarea unei aplicatii SCADA presupune o serie de pasi cum ar fi:

identificarea si setarea corespunzatoare a elementelor pentru achizitia de date precum si a

echipamenelor pentru comanda si controlul procesului monitorizat.

crearea unui nou proiect

definirea si setarea tag-urilor

realizarea paginilor grafice pentru mimarea procesului monitorizat

scrierea de functii si setarea corespunzatoare a elementelor grafice din paginile grafice

pentru realizarea mimarii procesului.

stabilirea utilizatorilor aplicatiei si setarea drepturilor acestora.

testarea si rularea aplicatiei

5.1.1. Crearea unui nou proict

Din Citect Explorer -> File -> New Project, deschidem un nou proiect intitulat PiscinaON

Fig. 5.1. 1 Crearea noului proiect

Fig. 5.1. 2 Denumirea proiectului

Din Citect Explorer -> Mica_Oana -> Communications -> Clusters , definesc un cluster de
comunicare numit "Mica_cluster".

Fig. 5.1. 3 Accesare comunicare pentru crearea clusterului

Fig. 5.1. 4 Accesare Cluster

Fig. 5.1. 5 Denumire cluster

Din Citect Project Editor -> Servers -> Network Address, definesc adresa .TCP/IP 127.0.0.1
numita: "Mica_adr". Adresa "Mica_adr" fiind adresa TCP/IT a sistemului de achizitie date care
echipeaza sitemul de alimentare, fiind inclus in schema electrica de alimentare.

Fig. 5.1. 6 Cale accesare Network Address

Fig. 5.1. 7 Denumire adresa

Vor fi configurate in continuare facilitatile de "Alarmare", "Trending" si "Report" astfel:
Din Citect Project Editor -> Servers -> Alarm Server

Fig. 5.1. 8 Cale accesare si denumire Alarm Server

Din Citect Project Editor -> Servers -> Report Server

Fig. 5.1. 9 Cale accesare si denumire Raport Servers

Din Citect Project Editor -> Servers -> Trend Server

Fig. 5.1. 10 Cale accesare si denumire Trend Servers

Din Citect Project Editor -> Servers -> I/O Server

Fig. 5.1. 11 Cale accesare si denumire I/O Servers

Din Citect Explorer -> Mica_Oana -> Communications -> Express I/O Device Setup -> Next
->Use an existing I/O-> Disk I/O Device->Citect generic Protocol->Automatic reefresh of tags ->
Finish

Fig. 5.1. 12 Accesare Express I/O Servers

Fig. 5.1. 13 Pasul 1 instalare I/O Servers

Fig. 5.1. 14 Pasul 2 instalare I/O Servers

Fig. 5.1. 15 Pasul 3 instalare I/O Servers

Fig. 5.1. 16 Pasul 4 instalare I/O Servers

Fig. 5.1. 17 Pasul 5 instalare I/O Servers

Fig. 5.1. 18 Pasul 6 instalare I/O Servers

5.2. Prezentare pagina CitecSCADA
Crearea unei pagini, respectiv a unei aplicatii presupune urmatorii pasi:

Fig. 5.2. 1 Realizarea unei pagini in Citec SCADA

Citec Explorer>>Mica_Oana>>Graphics>>Pages>>Create a new page

Fig. 5.2. 2 Pagina CitecSCADA

Fig. 5.2. 3 Schema de principiu pentru incalzirea apei unei piscine

Proiectul prin aplicatia de fata isi propune automatizarea incalzirii apei dintr-o piscina utilizand
surse regenerabile. Acest aspect este realizabil cu ajutorul panourilor solare care pot capta energia
solara sub forma de energie termica ce poate fi distribuita si inmagazinata de un schimbator de
caldura hibrid (solar si electric).
Instalatia contine elemente de executie, comanda, vizulalizare si control care pot fi
automatizate(vezi schema de principiu a instalatiei de incalzirea unei piscine).
Un aspect important ce trebuie luat in calcul este existenta inevitabila a impuritatilor(in special
nisip) care pot provoca defecte si chiar distrugeri ale unei astfel de instalatii. Din acest punct de
vedere s-au folosit filtre speciale de tip skimmer si un filfru cu dublu rol. Filtrul de nisip ( Fig. 5.2.
2 Pagina CitecSCADA) are dublu rol si anume:
de filtrare a impuritatilor;
tanc suplimentar de presiune
Circulatia apei se realizeaza prin conducte racordate la elemnte de aspiratie si presiune(pompe,
compresor), prin elemente de comanda si distributie (electrovane, electroventile, distribuitoare)
Penrtu a obtine randamente bune se da importanta pozitionarii elementelor instalatiei, filtrul de
nisip fiind situat la o diferenta de nivel de aproximativ 1 m fata de luciul apei pentru a asigura
recircularea apei prin cadere (principiul vaselor comunicante). Cu cat diferenta de nivel intre luciul
apei si bazinul filtrului este mai mare cu atat recircularea este avantajata, dar trebuie tinut cont si de
pierderile de energie ce pot apare prin aspirare, lucru realizat cu ajutorul unei pompe, pentru care
energia consumata este direct proportionala cu inaltimea la care se face pomparea. Trebuie facuta o
corelare intre debitul necesar, presiunea de aspirare si recirculare, diametrele conductelor si
elementelor de legatura si diferenta de nivel.
Pomparea apei in panourile solare se realizeaza cu ajutorul unui compresor care realizeaza o
perna de aer sub presiune in incinta buteliei acestuia si care, dupa ce atinge o anumita valoare a
presiunii este descarcata in vasul filtrului de nisip care se va comporta ca un hidrofor. Nu se
recomanda pomparea apei directa cu ajutorul pompelor de lichide. Este stiut ca orice lichid este
incompresibil. Panourile solare au in constructie tuburi cu pereti subtitiri, din materiale
casante(sticla) care nu pot fi supuse la presiuni sau socuri de presiuni mari. Din aceste considerente
s-a optat ca solutie de pompare varianta pneumatica, prin crearea unei perne de presiune de aer
realizata de compresor, la presiuni care sa nu depaseasca greutatea lichidului pompat. Acest lucru
impune si o alta conditie si anume pozitionarea corecta din punct de vedere a inaltimii la care sunt
situate panourile solare.
Se prefera ca panourile solare sa aibe o diferenta de nivel negativa fata de nivelul filtrului de
nisip. Acest aspect ar fi benefic pentru a asigura o cadere a apei din filtru folosind energia

gravitationala coroborata cu principiul vaselor comunicante. Pozitia acestor panouri mai este
deteriminata si de nivelul apei din piscina.

Daca nivelul panourilor ar fi sub nivelul luciului apei din piscina atunci circulatia apei ar fi
dinspre piscina care panouri, ceea ce ar fi netehnologic. Pentru evitrea acestui aspect distribuitorul
pentru alimentre cu apa calda dinspre schimbatorul de caldura spre piscina a fost montat la un nivel
mai ridicat decat luciul apei.
Analizand posibilitatile descrise s-a ales ca pozitia panourilor se se faca:
orizontal (a)
la o inaltime situata intre luciul apei si cel al filtrului de nisip

Aceasta pozitie asigura urmatoarele avantaje:

apa poate fi pompata cu un consum de energie minim.
se diminueaza riscul crearii unor presiuni care sa puna in pericol tuburile celulelor solare
Singurul dezavantaj prin alegerea acestei solutii de pozitionare a panourilor solare ar fi cel al
ocuparii spatiului, pozitia verticala ocupand un spatiu mult mai mic.
Pentru diminuarea acestul dezavantaj se poate amenaja o constructie anexa, gen cabina de dus,
panourile solare folosind ca sarpanta, sau protectie solara(umbra).
Diminuarea consumului de energie se poate face si cu ajutorul unei surse de energii
neconventionale tip centrala eoliana daca in zona exista miscari ale maselor de aer (vant).
Pentru o functionare cat mai corecta si cu pierderi de energie minima s-a adoptat folisirea unui
filtru de nisip al carui sorb se afla la un nivel de aproximati 20% din inaltimea filtrului fata de baza
acestuia, iar alimentarea filtrului se face printr-o conducta ce patrunde in interiorul filtrului pana la
aproximativ 80% de nivelul superior.
Aceste amanunte, aparent simple pot creste randamentul instalatiei doarece:
pompa de alimentare nu mai trebuie sa invinga energia cinetica a intregului volum de lichid din
interiorul filtrului
nu mai exista pericolul blocarii caii de alimentare datorita nisipului depus la baza filtrului.
Vascazitatea apei este mult mai mica decat a amestecul de impuritati si apa.

5.3. Descrierea functionarii schemei electrice

Principalele elemente constructive ale schemei sunt:
1. Piscina:
2. Panourile solare;
3. Schimbatorul de caldura(Boiler);
4. Filtrul de nisip
5. Compresorul
6. Pompele de recirculare
7. Conducte si elemente de legatura si distributie a apei.
Pentru ca instalatia sa poata functiona si pentru reducerea consumului de energie in vederea
optimizarii aplicatiei de fata s-au introdus in schema si elementele:

centrala eoliana prevazuta cu sisteme de fazare si protectie

transformator trifazat

rezistente electrice incluse in interiorul schimbatorului de caldura

aspirator

filtre suplimentare skimmer

turbine pentru decolmatarea filtrelor skimmer

tablou de sigurante si distributie a energiei electrice

sistem de automatizare pentru circuitul apei in functie de teperatura mediului ambiant si

temperatura agentului termic din boiler precum si de nivelul apei din filtrul de nisip.

.
Functionarea schemei se bazeaza pe incalzirea apei cu ajutorul panourilor solare care capteaza
energia solara de la temperaturi de peste 10oC pana la temperaturi maxime ale mediului ambiant.
In cazul in care temperatura mediului scade sub 10 oC, cazul noptilor mai racoroase, apa poate
fi incalzita cu ajutorul unei rezistente electrice care doteaza boilerul.
Automatizarea instalatiei s-a facut tinand cont de variatia temperaturii mediului ambiant. Astfel
un automat programabil care sesizeaza diferente de temperaturi pozitive intre apa din interiorul
celulelor solare si apa din interiorul vasului schimbatorului de caldura poate actiona un contact care
sa cupleze motorul unui compresor.
Acesta poate crea o presiune asupra apei din interiorul vasului filtrului de nisip care determina
o circulatie a lichidului dinspre filtru spre chimbatorul de caldura. Cand diferenta de teperatura

dintre cele doua medii atinge o valoare stabilita(5-7 oC) automatul programabil poate cupla pompa
de recirculare.

Astfel apa din piscina este recirculata prin boiler si continuu se poate incalzi si filtra pana
ajunge al o valoare a temperaturii de aproximativ 26-28 oC. Nu se recomanda valori mari de
temperatura deoarece aceste conditii ar duce la dezvoltarea si inmultirea bacteriilor. Mai ales in
cazul piscinelor cu volum relativ mare, cand schimbul apei se face rar trebuie sa se cunoasca
neaparat valorile optime ale parametrilor apei si anume:
- pH : 7,2 7,4(maxim 7.8)
- Clor liber (CL f): 1.5-3 mg/l.(minim 1.5-maxim 10)
- Clor combinat: maxim 0.2-0.6mg/l
- Alcalinitate (TA)-80-120 mg/l CaCO3 ( maxim 180)
- Duritate : 5-10 d H
- Acid izocianuric (CYS)- ideal 30-50 ppm (maxim 100)
pH-ul sau potentialul de hidrogen, exprima concentratia in ioni hidrogen liberi.
pH neutru pH=7
pH acid pH < 7
pH bazic pH > 7
pH -ul ideal este cuprins intre 7,2 si 7,4.
Consecintele mentinerii unui ph scazut (sub 7.0):
-corodarea echipamentelor.
-arsuri la ochi si iritari ale pielii.
-clorul se disipa mai repede
-pot aparea pete pe suprafata bazinului
Consecintele mentinerii unui ph ridicat (peste 8.2)
-se formeaza depuneri de Ca si alte metale pe suprafetele bazinelor si pe echipamente.
-disconfort la ochi si piele.
-tulburarea apei.
-clorul este mai putin eficient ca sanitizant-se folosesc cantitati de 2.5 ori mai mari decat in
cazul ph-ului optim (7.0-7.6).
Cantitatea de clor necesara depinde de:
-volumul de apa din bazinele puse in functiune.
-nr. de ore de functionare a filtrelor,capacitatea acestora de a filtra de 4-8 ori/24 ore volumul
cantitatii totale de apa din bazinele de innot.

-nr. de persoane care utilizeaza bazinele de innot.

-nivelul ph-ului( la un nivel de ph ridicat:7.8-8.2, cantitatea de clor necesara va fi de 2.5 ori
mai mare decat la un nivel optim de ph: 7.0-7.4).

-temperatura apei ( la temperaturi ridicate ale apei-se consuma mai mult clor-peste 28 grade
C).
-tipul de chimicale utilizat-Exemplu:-clorul lichid are concentratia de clor activ in jur de 14% ,
dupa 2 saptamani de la fabricatie va avea concentratia de 12 % si apoi iar scade.
-clrul granulat are concentrati cuprinse intre 45-85% clor activ.
Clorul liber este cel care actioneaza ca dezinfectant, distrugand microorganismele si bacteriile
din apa.
Clorul combinat trebuie mentinut la valori cat mai mici .Cand este mai mare de 0.5 trebuie
superclorinata apa si reimprospatata pentru ca se formeaza cloraminele care dau un miros intepator
de clor si sunt sursa de infectie.
Clor combinat =Clor total-clor liber
Alcalinitate (mentine balanta intre reactiile chimice din apa)= 175mg/l Ideal ar fi intre 80 si
120mg/l. Maxima este 180 mg/l. Este recomandat sa utilizati ph minus granulat pentru a scade
alcalinitatea.
Acid cianuric (cel care stabilizeaza clorul dar care se acumuleaza in apa si este daunator
pentru piele si pentru ca consuma clorul liber)-. In cazul tratarii cu clor lichid nu se acumuleaza
acid izocianuric.
Duritatea apei este data de continutul de Calciu, magneziu, fier si alte minerale din apa. Daca
se mentine la peste 10 grade germane (D H) va cauza depuneri inestetice pe peretii bazinului, va
colmata filtrele si se vor consuma cantitati mari de dezinfectanti (clor) pentru apa.
Pentru a intelege functionarea schemei se analizeaza schemele de mai jos pentru diferite
temperaturi ale mediului ambiant.

Fig. 5.3. 1 START incalzire piscine la t=20oC

Fig. 5.3. 2 Regim de functionare incalzire piscine la t=20oC

Fig. 5.3. 3 Regim de functionare la t=-1oC

5.3.1. Vizualizarea si analiza Fig. 5.3. 1 START incalzire piscine la t=20oC.

Se pot observa elementele principale si secundare ale instalatiei precum si modul de legare
si interconectare intre acestea.
La indicatia termometrului t=20oC, deci la o temperatura pozitiva si mai mare de 10oC,
temperatura apei din inetriorul schimbatorului de caldura este de 38oC, deci panoul solar a captat o
anumita cantitate de energie calorica materializata in cresterea temperaturii agentului termic, in
cazul nostru apa din rezervorul schimbatorului de caldura. Aceasta cantitate de energie acululata
este numai de natura verde, generata de panourile solare fara aport de energie electrica din
sistemul national si nici de la centrala eoliana a instalatiei. Situatia corespunde cazurilor pentru care
separatoarele trifazate
SL-separator trifazat pentru conectarea si deconectarea liniilor de retea
S_EI-separator trifazat pentru conectarea si deconectarea intrarii centralei eoliene
S_EI-separator trifazat pentru conectarea si deconectarea iesirii centralei eoliene
Toate aceste trei separatoare sunt in starea 0, stare in care pentru aceasta situatie
transformatorul instalatiei nu este alimentat, deci nu pot fi conectati consumatorii si nici nu se
consuma energie electrica.
Actionarea butoanelor de comanda in acest caz nu-si face efectul deoarece instalatia nu este
conectata la o sursa de energie electrica. Actionarea butonului de alimentare al pompei
Alim_Pompa&Filtru in starea=1 nu poate conecta motorul pompei la sursa de curent, lucru indicat
prin indicarea turatiei ca fiind 0, chiar daca elementul de legatura intre acesta are contactii
inchisi.
Compresorul nu este pornit ceea ce faca ca electroventilele care sunt comandate odata cu
acesta sa fie in pozitia inchis.
Rezistenta boilerului nu este alimentata, contactul k1 fiind in starea=0.
Cu toate ca instalatia nu este conectata la o sursa de energie elecrica, recircularea apei se poate
realiza cu ajutorul a doua turbine eoliene montate pe filtrele schimmer, care au dublu rol:
de filtrare
de pompare
5.3.2. Vizualizarea si analiza Fig. 5.3. 2 Regim de functionare incalzire piscine la t=20oC
Aceasta situatie corespunde regimului dorit de functionare. Se observa urmatoarele pozitii
diferite ale elementelor instalatiei si anume:
S_EI-separator trifazat pentru conectarea si deconectarea intrarii centralei eoliene
S_EI-separator trifazat pentru conectarea si deconectarea iesirii centralei eoliene

Sunt in stare=1, deci centrala eoliana poate furniza energie instalatiei atat pentru aparatura
de comanda si control cat si pentru elementele de executie.
La apasarea butonului de start al pompei de alimentare se constata ca pompa intra in turatie,
turatia indicata de turometru fiind de 360 RPM, turatie de regim, suficienta pentru recircularea apei
din instalatie.
La trecerea butonului C_compresor in starea=1 se constata ca electroventilele Ve1, Ve2, Ve3
trec automat in starea=1 ceea ce fac posibila recircularea apei dinspre piscina spre filtru de nisip si
mai departe spre panourile solare, boiler si reintrarea in piscina la o temperatura mai mare decat
temperatura initiala.
Pentru crearea presinuu necesare circulatiei apei s-a folosit un compresor care realizeaza o
presiune suficienta, dar si controlata astfel incat sa nu puna in pericol elementele din zonele
periculoase ale instalatiei. Elementele panourilor solare nu rezista la socuri si presiuni mari de
presiune, fapt ce impune un control riguros al presiunii in astfel de instalatii. Pentru diminuarea
pericolului s-a folosit presiunea pneumatica deoarece permite o anumita elasticitate de presiune.
Datorita acestui tip de circulatia a lichidului, mai intai trebuie creata o presiune in butelia
compresorului care sa poata fi distribuita in incinta filtrului de nisip, iar prin crearea unei presiuni
in acesta sa se poata realiza pomparea apei in instalatie care panourile solare si mai departa pana la
evacuarea apei in piscina. Presiune nu se poate realiza instantaneu, acet lucru este vizibil in
simularea functionarii schemei prin timpul de intarziere al modificarii nivelului de apa din
rezervorul filtrumui. Odata trecuta inslalatia pe modul automat exista un timp de intarziere pana
cad se realizeaza nivelul minim de presiune care pune in miscare volumul de apa din instalatie. S-a
pozitionat in schema o atentionare in acest sens

5.3.2. Vizualizarea si analiza Fig. 5.3. 3 Regim de functionare la t=-1oC

Se considera situatia in care in mod accidental, pe timp de noapte se poate ajunge si la
temperaturi negative, fara ca instalatia sa fie golita. Cand nivel de iluminare naturala scade un
senzor actioneaza alimentarea lampilor de iluminare, sau pot fi actionate manual prin butonul
C_bec.
In aceasta situatie se observa ca tentionarea tenperaturii sub 10 oC este activata, culoarea
termometrului indicand vizibil si modificarile aparute, respectiv temperatura de sub 0 oC. Automat
contactul k1 trece in starea=1 ceea ce face posibila alimentarea cu energie electrica a rezistentei
boilerului, care va asigura un necesar minim de temperatura de 5oC pana cand instalatia va fi golita.

La atingerea accidentala a unor valori de presiuni neacceptate electroventilul Ae_Ev, pentru

aerisire si evacuare este reglat astfel incat sa se deschida la presiuni mai mari decat presiunea
maxima admisibila precum si la socuri de presiune sesizate de aparatura de vizualizare si control.
Actionarea aspiratorului se face manual prin butonul C_Aspirator. La fel si golirea instalatiei se
poate face prin actionarea butonului C_sorb.
5.4. Descrierea constructiei schemei
5.4.1. Crearea paginii de lucru
Crearea unei noi pagini se face parcurgand urmatorii pasi:
1. Citec explorer>>Mica_Oana>>Grafics>>Pages>>Create a new page

Fig. 5.4.1 1 Cale creare pagina noua

2. Create a new page>> Use Template>>Template normal>>xp_style>>OK

Fig. 5.4.1 2 Alegere stil pagina

Fig. 5.4.1 3 Salvare si denumire pagina

5.4.2. Realizarea simbolurilor.

Pentru a realiza Error: Reference source not found sunt necesare si alte simboluri decat cele
standard din biblioteca programului. Se pot folosi si simbolurile standard, dar pentru a atinge si
perfectiona cunostintele dobandite in cadrul cursului si laboratorului am considerat ca este necesat
sa creez cateva simboluri.
Crearea unui se realizeaza parcurgand urmatorii pasi:
Pasul 1: Symbol Set Properties>>Symbol Set>> Set...

Fig. 5.4.1 4 Cale creare nou simbol

Pasul 2. Select Symbol >> New

Fig. 5.4.1 5 Simbol nou

New>>Creare imagine symbol in orice program de editare grafica>>Copy>>Citec Graphics

Builder>>Paste>>Name Symbol>>Save

Fig. 5.4.1 6 Editare simbol

Astfel a fost creat un folder in Symbol Setr Properties>>leo: i care se pot accesa diferite
symboluri create care au fost incluse in biblioteca programului

Fig. 5.4.1 7 Simboluri create

5.4.3. Creare schema cadru

Fig. 5.4.1 8 Schema cadru

Realizarea schemei cadru presupune trasarea liniilor conductoare de legatura si comutatie

intre elementele principale ale instalatiei si pozitionarea acestora (Piscina, filtre, boiler, compresor,
panouri solare, pompa de aspiratie si recirculare). Pozitionarea s-a facut astfel incat sa se poata crea
spatiul necesar intercalarii elementelor auxiliare, asigurarii unui desingn placut prin simetrizarea
elementelor si dispunerea (ordinea) acestora in functie de rolul lor functional.
5.4.4. Desenare si dispunere butoane de comanda
Desenare si dispunere butoane de comanda si elemente optice de vizulizarea starilor acestor
butoane
Pentru ca un buton sa fie functional este necesar sa contina:
- Denumire
- Forma vizibila (dimensiune, culoare)
- Element auxiliar pentru vizualizarea starii
- Setarea parametrilor de comanda
- Rol functional definit (legatura cu elementele de executie)
54.4.1. Exeplu de realizare grafica a unui buton de comanda

Fig. 5.4.1 9 Inserare buton de comanda

5.4.4.2. Exemplu realizare grafica a indicatorilor optici de stare

Realizarea grafica a unui indicator optic pentru indicarea starii unui buton (actionat sau
neactionat) .
Se procedeaza initial identic ca la Pasul 1: Symbol Set Properties>>Symbol Set>> Set...(vezi Fig.
5.4.1 4 Cale creare nou simbol) Pasul 2. Select Symbol >> New (vezi Fig. 5.4.1 5 Simbol
nouFig. 5.4.1 5 Simbol nou).
Pasul 3: Select Symbol>>alegere tip simbol, pentru exemplul nostru
light>>light_1_read>>OK

Fig. 5.4.1 10 Alegere tip instrument optic de vizualizare

Astfel suprapunand butonul MANUAL HG si indicatorul optic peste un obiect

rectangular de forma dreptunghiulara pe fond gri obtinem un desingn placut si vizibil
Fig. 5.4.1 11 Buton actionare manuala a compresorului

5.5. Implementarea limbajului de programare cicode

5.5.1. Implementarea operatiilor.
Operatiile folosite pentru realizarea si functionarea schemei sunt:

Pentru aceste operatii trebuiec create tagurile necesare asociate.

5.5.2. Taguri variabile.

Nr.
crt

Variabile Tag
Name

1.

C_da_apa_calda

2.

C_da_Filtru

3.

C_da_Sorb

4.

C_Aspirator

9.

C_Boyler

10.

C_compresor

11.

cmd_p1

12.

mod_I

13.

cmd_m

14.

nivel

15.

Bec

16.

C_E

17.

Aerisire_Evacuar
e
C_I

18.

Variabile Tags [Tema}

Cluster
Addres
I/O
Name
s
Devive
Name
Mica_cluste D2
IODev
r
Mica_cluste D1
IODev
r
Mica_cluste D3
IODev
r
Mica_cluste D4
IODev
r
Mica_cluste D5
IODev
r
Mica_cluste D6
IODev
r
Mica_cluste D8
IODev
r
Mica_cluste D11
IODev
r
Mica_cluste D12
IODev
r
Mica_cluste I12
IODev
r
Mica_cluste D13
IODev
r
Mica_cluste D17
IODev
r
Mica_cluste D16
IODev
r
Mica_cluste D15
IODev
r

Data
Type

Engl.
Units

Raw
Full
Scale

Eng
Full
Scale

DIGITAL
DIGITAL
DIGITAL
DIGITAL
DIGITAL
DIGITAL
INT

kW

1200

100

DIGITAL
DIGITAL
INT
DIGITAL
DIGITAL
DIGITAL
DIGITAL

1200

5.5.2. 0 Taguri variabile de la 1-4

5.5.2. 0 Taguri variabile de la 5-6-8-12

5.5.2. 0
Taguri variabile 13-15-16-17

5.5.2. 0 Taguri variabile 18-20

Se observa ca tagurile nu au o ordine continua a numerotarii. Acest aspect se datoreaza crearii de taguri care in urma proiectarii au fost sterse.

5.5.3. Taguri locale.

5.5.2. 0 Taguri locale

5.5.2. 0 Trend taguri

5.6. Implementarea functiilor.

Sunt situatii in care simplele condtii realizare prin IF-uri nu asigura necesarul de
functionalitate impus de Error: Reference source not found.
5.6.1. Crearea functiilor
5.6.1.1. Utilizarea instructiunilor decizionale
Instructiunea if se foloseste pentru a selecta executia unei instructiuni (sau a unui grup de
instructiuni) functie de valoarea logica a unei expresii relationale
Formatul instructiunii:
Instructiunea if are urmatoarele formate:
If expresie relationala THEN
instructiune(instructiuni);
END
sau
If expresie relationala THEN
instructiune(instructiuni);
ELSE
instructiune(instructiuni);
END
5.6.1.2. Utilizarea functiilor
Formatul pentru definirea unei functii fara parametri si fara returnare de valori:
Pentru definirea unei astfel de functii se foloseste urmatorul format:
FUNCTION nume_functie()
declaratii;
.
.
declaratii;
END
Formatul pentru definirea unei functii cu parametri si fara returnare de valori:
Pentru definirea unei astfel de functii se foloseste urmatorul format:
FUNCTION nume_functie(Argumente)
declaratii;
.
.
declaratii;
END

Formatul pentru definirea unei functii cu parametri si cu returnare de valori:

Pentru definirea unei astfel de functii se foloseste urmatorul format:
Tip valoare returnata FUNCTION nume_functie(Argumente)
declaratii;
.
.
declaratii;
RETURN valoare
END
5.6.1.3. Utilizarea instructiunilor repetitive
Instructiunea for Se foloseste pentru a executa repetitiv o instructiune sau o secventa de
instructiuni. De obicei implementeaza structura ciclica cu numar cunoscut de pasi.
Formatul instructiunii:
Instructiunea for are urmatorul format:
FOR Variabila=expresie1 TO expresie2 DO
instructiune(instructiuni;)
END
Unde expresie1 este valoarea de start a variabilei iar expresie2 este valoarea de stop a
variabilei.
5.6.2. Adaugare functie noua
Pentru a adauga o functie noua se procedeaza astfel

Fig. 5.6. 1 Cale creare noua functie

Au fost create si definite urmatoarele functii:

5.6.2.1. Functii create

Au fost create functiile:
t(), salvata in fisierul aB

tb() salvata in fisierul tempB

ecran_01() salvata in fisierul ab2

INT FUNCTION t()

IF ToC<10 THEN
C_Boylar=1;
ELSE
C_Boylar=0;
END
RETURN C_Boylar;
END
FUNCTION ecran_01()
WHILE mod_I=0 DO
IF stare=0 THEN
cmd_p1=1;
v_pl=360;
nivel=nivel+0.01;
IF nivel>80 THEN
stare=1;
END
ELSE
cmd_p1=0
v_pl=0;
nivel=nivel-0.1

IF nivel<20 THEN
stare=0;
END
END
END
v_pl=0;

REAL FUNCTION tb()

IF ToC>1 THEN
T_boiler=ToC+0.9*ToC;
ELSE
T_boiler=5;
END
RETURN T_boiler;
END

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii de nclzire

Pentru executarea lucrrilor efectuate n vederea realizrii instalaiei termice aferente
locuinei unifamiliale considerate este necesar respectarea normelor specifice de securitate a
muncii pentru lucrri de instalaii de nclzire, care sunt obligatorii pentru toate activitile cu
acest profil. Aceste norme specifice sunt prevzute de Legea nr. 5 din 1965 i au fost modificate
prin Decretul nr. 48 din 1969. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 448 din 1994 privind
organizarea i funcionarea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale a primit Avizul Consiliului
tehnico-economic nr. 214 din 28 noiembrie 1995.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementri cu aplicabilitate naional,
care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfurarea principalelor activiti din
economia naional n condiii de securitate a muncii. Respectarea coninutului acestor
reglementri nu absolv agenii economici de rspundere pentru prevederea, stabilirea i
aplicarea oricror alte msuri de securitate a muncii, adecvate condiiilor concrete de desfurare a
activitilor respective.
Reglementarea msurilor de securitate a muncii n cadrul normelor specifice de securitate a
muncii, viznd global desfurarea uneia sau mai multor activiti n condiii de securitate, se
realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecrui element al
sistemului.
Prevederile sistemului naional de reglementri normative pentru realizarea securitii
muncii constituie alturi de celelalte reglementri juridice referitoare la sntatea i securitatea n
munc, baza pentru activitatea de concepie i proiectare a echipamentelor de munc i
tehnologiilor, autorizarea funcionrii unitilor, instruirea salariaiilor cu privire la securitatea
muncii, cercetarea accidentelor de munc i stabilirea cauzelor i responsabilitilor, controlul i
autocontrolul de protecie a muncii precum i fundamentarea programului de protecie a muncii.
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrri de de instalaii nclzire se aplic
cumulativ cu Normele generale de protecie a muncii. Prezentele norme specifice se vor revizui
periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar, ca urmare a schimbrilor de natur
legislativ survenite la nivel naional, a introducerii de tehnologii noi sau ori de cte ori este
cazul.
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii de
nclzire se refer la modul n care se desffoar angajarea i repartizarea lucrtorilor, dotarea
cu echipamente individuale de protecie, protecia npotriva incendiilor i

exploziilor,

organizarea locurilor de munc, iluminat, ventilaie, accesul n spaii foarte periculoase,

manipularea, transportul i depozitarea materialelor, efectuarea spturilor i a lucrrilor la
nlime.

Prevederile de proiectare privind lucrrile de instalaii de nclzire se refer la

realizarea armturilor i la modul de utilizare a aparatelor de msur i control.
Acest proiect a fost realizat n conformitate cu prevederile de proiectare privind lucrrile de
instalaii de nclzire, iar n aceast ordine de idei s-a avut n vedere asigurarea condiiilor de
securitate a muncii, iar soluia tehnic adoptat asigur pe deplin aceste condiii.

7. ANEXE

Fig 7.1 Amplasamentul piscinei

Fig 7.2 Piscina

Fig 7.3 Spaiul tehnic n care este amplasat sistemul de nclzire

Fig 7.4 Captatorii solari montai pe acoperi

Fig 7.5 Instalaia cu captatori solari

Fig 7.6 Detaliu al instalaiei cu captatori solari

Fig 7.7 Instalaia cu captatori solari conectat cu boilerul

Fig 7.27 Boilerul instalaiei

Fig 7.28 Intrarea i ieirea agentului termic, respectiv a apei n boiler

Fig 7.29 Circuitul de recirculare a apei din piscin

Fig 7.30 Intrarea i ieirea apei din boiler

Fig 7.31 Pompa de recirculare a apei din piscin

Fig 7.32 Diuz de introducere a apei n piscin

Fig 7.33 Fotocelula

Fig 7.34

Fig 7.35 Vedere general asupra instalaiei de nclzire

BIBLIOGRAFIE
[1]

Arru, D., .a.; Manualul Inginerului Termotehcician, Vol: I, II, III, Ed.
Tehnic, Bucureti, 1986;

[2]

Dnescu, A. .a. Termotehnic i Maini Termice, Ed. Didactic i Pedagogic,

Bucureti, 1985;

[3]

Ghiran I. Generatoare de Abur, Ed. U.T.PRES, Cluj-Napoca,2001; [4]

Hulpe, Gh. Desen Industrial, Lito I.P.C.N., 1980;

[5]

Mdran, T. Bazele Termotehnicii, Ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1998; [6]

Mdran, T. Curs General de Maini, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999;

[7]

Mdran, T., Blan, M. Termodinamic Tehnic, Ed. Sincron, ClujNapoca, 1999;

[8]

Mihai, I. C. Maini i Instalaii Termice, Ed. Universitii, Suceava, 2004;

[9]

Popa, B., .a.; Termotehnic i Maini Termice, Ed. Didactic i Pedagogic,

Bucureti, 1977;

[10]

Reff, R. Termotehnic i Echipament Termic, Ed. Universitii, Sibiu, 1991;

[11]

tefnescu, D. .a. Transfer de Cldur i Mas. Teorie i Aplicaii, Ed.

Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983;

[12]

Teberean, I., Mdran, T. Ageni Termodinamici i Maini Termice, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 1999;

[13]

***, Wiessman,Fia Tehnic Vitosol 100 s 2.5

[14]

***, Wiessman,Fia Tehnic Vitocal 300 AW 108

[15]

***, Wiessman,Fia Tehnic Vitocell B 100

[16]

www.viessmann.com

[17]

www.termo.utcluj.ro