Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1............................................................................................................................1
Convertorul BUCK.....................................................................................................................1
1.1 Introducere........................................................................................................................1
1.2 Convertorul Buck(cobortor) descrierea functionarii....................................................2
1.3 Controlul convertorului buck prin modularea impulsurilor in durata (MID = PWM)....5
1.4 Modelarea matematica a convertorului BUCK.................................................................7
1.5 Caracterizare energetic..................................................................................................13
1.6 Simularea functionarii convertorului Buck.....................................................................14
CAPITOLUL 2..........................................................................................................................19
Comanda PWM a convertoarelor..............................................................................................19
2.1. Introducere.....................................................................................................................19
2.2. Generarea semnalelor de comand PWM......................................................................20
2.3. Circuite pentru comanda PWM.....................................................................................24
2.3.1. Circuite PWM cu componente discrete..................................................................25
2.3.2. Circuite integrate PWM specializate......................................................................27
CAPITOLUL 3..........................................................................................................................33
Proiectarea generatorului de curent constant............................................................................33
3.1. Proiectarea convertorului Buck......................................................................................33
3.2. Proiectarea circuitului de control al sursei de curent.....................................................39
3.3. Simularea convertorului BUCK implementat hardware................................................44
3.4. Proiectarea hardware a circuitului de control utilizand PIC 16F877.............................48
3.5. Simularea controlului cu PIC implementat hardware....................................................54
3.6. Realizare practica cablaj cu PIC16F877........................................................................57
CAPITOLUL 4..........................................................................................................................60
Proiectare software....................................................................................................................60
4.1. Organigrama program....................................................................................................60
4.2. Listing soft realizat in PICC..........................................................................................61
4.3. Realizare practica...........................................................................................................63
Bibliografie...............................................................................................................................64
Anexe........................................................................................................................................65
CAPITOLUL 1
Convertorul BUCK
1.1 Introducere
Circuitele de conversie c.c. - c.c (eng. dc dc) au fost redenumite choppere odata cu
aparitia comutatoarelor pe siliciu (tiristoare, triace), n engleza SRC (Silicon Controlled
Rectifiers). n prezent, tiristoarele sunt rareori folosite n convertoarele c.c. c.c., dar se
folosesc pe scara larga tranzistoarele bipolare de putere, tranzistoarele MOSFET, si aceste
convertoare sunt numite surse de putere n comutatie. Sursele n comutatie pot fi de unul din
urmatoarele tipuri:
surse n comutatie de tip cobortor. Tensiunea nestabilizata de la intrare este
micsorata pentru a produce o tensiune continua stabilizata la iesire. Cunoscute cu numele
Buck Converter sau Step-Down SMPS.
chopper ridicator. Tensiunea nestabilizata de la intrare este crescuta pentru a produce
o tensiune continua stabilizata la iesire. Cunoscute cu numele de BOOST Converter sau StepUp SMPS
convertorul fly-back.
convertorul mixt. Tensiunea nestabilizata de la intrare este crescuta sau micsorata
pentru a produce o tensiune continua stabilizata la iesire.
convertoare rezonante.
Aplicatii tipice n care se folosesc surse de putere n comutatie, chopper-ele, sunt:
motoare n c.c.
ncarcatoare pentru baterie.
surse de putere Vcc.
La convertoarele c.c. c.c. n comutatie exista cteva particularitati pentru
inductantele utilizate, care vor conduce un curent mare la frecvente nalte. Vor fi utilizate fire
litate n locul celor rasucite la frecvente mai mari de 50 KHz, cu miezuri magnetice de calitate
pentru reducerea pierderilor n miez. De asemenea si condensatoarele sunt solicitate. Acestea
lucreaza la frecvente nalte, cu supracurenti periodici. Trebuie verificate limitele de curent ale
acestora nainte de a fi utilizate. Deci se va atrage o atentie mare asupra parametrilor de lucru
Fig. 1.1
Pentru circuitul de mai sus, tensiunea de iesire este egala cu cea de la intrare cnd
comutatorul este pe pozitia A si este zero cnd comutatorul este pe pozitia B. La varierea
duratei pentru care cheia este pe pozitia A sau B, se va modifica tensiunea medie pe
rezistenta. Dar tensiunea de iesire nu este chiar continua. Tensiunea de iesire este compusa
dintr-o tensiune continua si o forma de unda dreptunghiulara cu tensiunea medie nula, ca n
Fig. 1.2. Deci, printr-o filtrare adecvata, se va obtine o tensiune continua pe sarcina, cu un
riplu ct mai mic. La cresterea factorului de umplere, D, tensiunea medie (componenta
continua) va creste, si invers. Astfel, tensiunea continua de pe sarcina va putea fi reglata prin
setarea factorului de umplere corect.
tensiune, n timp ce inductorul netezete curentul prin el. Aciunea combinat a filtrului LC
reduce foarte mult riplul tensiunii pe sarcin.
Fig.1.4:Circuit cu filtru LC
Cnd comutatorul este pe poziia A, curentul circul prin inductor i scade cnd
comutatorul este pe poziia B. Se poate folosi ca i comutator nchis deschis pentru poziia
A un comutator semiconductor. Cnd comutatorul este pe poziia B, curentul prin inductor
circula liber prin acesta (fr o surs de curent sau tensiune), regim numit free wheeling n
engleza. Deci, pentru aceasta, se poate folosi o dioda cu rol de comutator liber (necomandat).
Astfel, doar comutatorul pe poziia A trebuie sa fie comandat. Se obine circuitul din figura
1.5.
L12
Vin
Vref
IC
sarcinii. Tranzistoarele MOS sunt mai convenabile dect cele bipolare la puteri de iesire mai
mari de 50W. Acestea trebuie alese cu timpi de comutatie ct mai mici si sa reziste la pulsurile
de tensiune provocate de inductor. Inductorul este utilizat cu rol de filtru pentru a reduce
riplul de curent. Aceasta reducere este datorata faptului ca curentul prin inductor nu poate fi
schimbat instantaneu. Cnd curentul prin inductor tinde sa scada, inductorul tinde sa-l
mentina, avnd rolul de sursa de energie. Inductoarele utilizate n aceste convertoare sunt
nfasurate de obicei pe miezuri toroidale, din ferita sau fier aschiat cu pierderi reduse la
frecvente nalte. Capacitatea este utilizata cu rol de filtru pentru a reduce riplul de tensiune.
Aceasta trebuie aleasa cu pierderi minime. Pierderile din capacitate sunt datorate rezistentei
serie si inductantei proprii. Tipul capacitatii este ales dupa rezistenta serie efectiva (ESR).
Cele mai indicate capacitati sunt cele din tantal. Uneori, pentru cresterea performantei
regulatorului, se leaga in paralel cteva capacitati de valoare mai mica pentru a micsora
rezistenta serie efectiva. Dioda folosita este de circulatie libera (free-wheeling). Aceasta nu
are rol de redresor, ci are functia de a directiona corect calea de curent prin inductanta. Este
important ca dioda sa comute in starea de blocat foarte rapid, de aceea se vor folosi diode
rapide de recuperare sau diode schottky, care sunt cele mai indicate. Controlul convertorului
buck poate fi facut n doua moduri: 1. Functionarea la frecventa constanta, sau controlul prin
modularea impulsurilor n durata (PWM), (cazul lucrarii noastre de laborator); 2.
Functionarea la frecvente variabile, sau controlul prin modularea n frecventa. La prima
metoda, reglarea tensiunii de iesire este facuta prin modificarea intro directie sau alta, a
factorului de umplere a tensiunii de comanda a comutatorului, cu pastrarea constanta a
frecventei. Factorul de umplere se refera la raportul dintre durata ct comutatorul este nchis si
perioada semnalului de comanda. Acest mod de control este adeseori preferabil.
t on
T
Figura 1.6
Pe durata unei perioade, S este n stare de conducie un interval de timp egal cu t on ,
dup care comutatorul este blocat un interval de timp egal cu toff=T-ton.
Figura 1.7
Formele de und ale curenilor i tensiunilor din circuit, pe durata unei perioade T,
sunt reprezentate n figura 1.7.e.
Pentru evaluarea mrimilor specifice funcionrii n RN i R, se consider cunoscute
valorile tensiunii de intrare Ui, a componentelor L, C i R, precum i a parametrilor
semnalului de comand (frecvena f=1/T i
).
Ui L
di
di U U 0
U0 i
dt
dt
L
deci
(1.1)
2 I U i U 0
t on
L
(1.2)
Pe intervalul toff tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind preluat de diod,
deci putem scrie:
0L
U
di
di
Uo o
dt
dt
L
(1.3)
deci
2 I Uo
t o ff
L
(1.4)
U o on U i U i
t on
Uo
t on U o
T
Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea liniar a tensiunii de ieire
ntre limitele 0 i Ui.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului
Uo
Ui
(1.5)
Ui
1
1
2 I L
2 I L
U i U o U o U i 1
Ui Uo Uo
T t on t off 2 I L
UiT
1
2L
(1.6)
Riplul curentului i msurat fa de valoarea medie a sa, care este valoarea medie a
curentului prin sarcin Io, depinde direct proporional de perioada de comutare T i invers
proporional de valoarea inductanei L. De asemenea, din relaia 1.6, se remarc dependena
I Max
UiT
UT
0,5(1 0,5) i
2L
8L
(1.7)
UoT
(1 )
2L
(1.8)
UoT
2L
(1.9)
n regimul critic (Rcr), care delimiteaz cele dou regimuri de funcionare, putem scrie
relaia:
I o I o ( cr ) I cr
(1.10)
UiT
UT
1 L cr ( max) i , pentru I o dat
2I o
8I o
(1.11)
L cr
U oT
1 L cr ( max) U o T , pentru I o dat
2I o
2I o
(1.12)
- dac U o =constant
Deoarece
Ui Uo R Io
RT
1 I o
2L
2L 1
, pentru L dat.
T 1
(1.13)
(1.14)
10
t 2 T t on t 1 , t 1 t 2 t off , 1
t1
,
T
t2
T
respectiv, I M pentru valoarea maxim a curentului prin inductan, relaiile 1.1 i 1.3 devin:
IM Ui Uo
t on L t on U o
t on U o
IM Uo t1 Ui Uo t1 t on Ui
t1 L
Rezult caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R:
Uo
U i 1
(1.15)
Io
t on t1 I M
2T
IM
1 U o t 1 1 U i T
41
2
L
2
8L
(1.16)
Io
4I Max
Uo
Ui
Io
4I Max
2
2
Io
4I Max
(1.17)
11
Figura 1.8
Dac U o =constant, utiliznd relaiei 1.9, putem scrie n Rcr:
I Max
UoT
I o ( cr ) M I 1 I o ( cr ) M
2L
Uo
Ui Uo
4I o ( cr ) M
Io
4I o ( cr ) M
Ui
Uo
1
Ui
1
Uo
(1.18)
Figura 1.9
U o u c
Q 1 1 T
T2
T2
1 U o
I
1 U i
C
C22
8CL
8CL
deci
U
U o
Uo
T2
8CL
Deoarece:
f
1
,
T
fo
12
1
2 LC
(1.19)
f
2
1 o
2
f
(1.20)
(1.21)
t *on t on
*
L
t on
2I U o VD rL I o
*
t off
t off
*
L
t off
(1.22)
Po
Uo Io
unde:
PdT PdT on PdT com
PdD PdD on PdD com
PdD
T
T
PdL rL I o2
t on t sB t f t r t sD
t*
VCE sat I o on
T
T
tf
PdT com U i I o
t r t sD
tr
2T
13
(1.23)
Pd comand bipolar U i I B
t on
I
P
o Uo o
T
unde:
I 2
I 2D ( RMS ) I o2
R DS on R DS on 25 C R DS
Pd comand MOS Q G VGS f
Puterea disipat pentru comanda trazistorului MOS este neglijabil, avnd valori de
ordinul sub un watt (de exemplu Pd comand MOS 100nC 10V 100kHz 0,1W ).
14
15
16
CAPITOLUL 2
Comanda PWM a convertoarelor
2.1. Introducere
Echipamentele electronice de putere includ dispozitive semiconductoare care lucreaza
n comutatie. Comutatia la nivelul dispozitivelor este un proces static prin care acestea sunt
basculate ntre doua stari stabile: starea de conductie totala si starea de blocare totala . n
scopul reducerii pierderilor, comutatiile din electronica de putere trebuie sa se desfasoare n
timpi ct mai scurti. Momentele n care trebuie sa fie declansate procesele de comutatie si
intervalele pe durata carora dispozitivele trebuie sa-si pastreze starea de conductie sau de
blocare sunt fixate prin semnale de comanda. O tendinta n electronica de putere moderna
este de a utiliza structuri de forta care includ dispozitive semiconductoare din categoria
tranzistoarelor de putere (BJT, MOSFET, IGBT etc.) cu ajutorul carora poate fi realizata o
comutatie fortata a curentilor ntre ramurile de circuit. n majoritatea cazurilor comanda
acestor structuri se bazeaza pe tehnica de modulare n latime a impulsurilor numita si
tehnica de comanda PWM (Pulse Width Modulation) descrisa n Referatul 4. Dintre
echipamentele electronice care utilizeaza comanda PWM amintim: redresoarele active (PFC,
PWM), convertoarele c.c. c.c., invertoarele PWM, filtrele active etc. Semnalele de comanda
aferente tranzistoarelor de putere din structura acestor echipamente se numesc semnale de
comanda PWM.
modulatoare PWM.
Modulatoarele pot fi implementate cu ajutorul unor componente de tip analogic sau de tip
numeric,
19
sau altor procese, includ blocuri proprii specializate pentru generarea semnalelor PWM
dedicate comenzii convertoarelor c.c. c.c., invertoarelor PWM etc. Oricare ar fi modulatorul
PWM, tehnicile care stau la baza generarii semnalelor logice modulate n latime sunt aceleasi,
fie ca sunt realizate cu circuite analogice, fie ca sunt realizate cu circuite numerice. n
continuare este prezentata una din cele mai utilizate modalitati de generarea a semnalelor
PWM.
Fig. 2.1 Generarea semnalelor logice de comand PWM utiliznd ca und purttoare
un semnal dinte de fierstru (udf).
Pentru a nelege mai bine funcionarea unui modulator PWM, n Fig.2.1 este
prezentat o structur de control prin care este reglat tensiunea de ieire a unui convertor c.c.
c.c. Structura include o bucl cu reacie negativ cu ajutorul creia valoarea real a tensiunii
20
de ieire Ue este comparat cu o valoare de referina Ue*, eroarea rezultat fiind aplicat unui
regulator de tensiune. Regulatorul furnizeaz la ieire o tensiune de control (ucontrol) prin
care este modificat durata relativ de conducie a unuia sau a mai multor elemente de
comutaie din structura de for a convertorului.
Unele din cele mai rspndite tehnici de generare a semnalelor logice PWM const n
compararea tensiunii de control (semnal modulator), considerat constant pe intervale mici,
cu un semnal periodic dinte de fierstru (udf) sau cu un semnal periodic triunghiular (utr) de
ctre un comparator (COMP.). Semnalul periodic mai poart denumirea i de und
purttoare, iar perioada acesteia Tc fixeaz frecvena semnalului PWM i implicit frecvena
de comutaie a convertorului: fc =1/Tc .
a) Generarea semnalelor PWM utiliznd ca und purttoare un semnal dinte de
fierstru.
Aa cum este prezentat n diagramele din Fig. 2.1, atunci cnd tensiunea ucontrol >
udf comparatorul furnizeaz la ieire un semnal logic ridicat (1 logic 1L). n momentul n
care rampa tensiunii udf egaleaz i depete tensiunea ucontrol comparatorul basculeaz i
furnizeaz un semnal logic cobort (zero logic 0L).
Astfel, se obine la ieirea comparatorului un semnal logic PWM al crui factor de
umplere este proporional cu ucontrol n msura n care aceasta nu depete valoarea de vrf
df U a semnalului dinte de fierstru:
t
DRC on
Tc
ucontrol
ton ucontrol RC U df
Tc U df
2.1
modulrii sinusoidale utilizate pentru comanda invertoarelor PWM. ntr-o asemenea situaie
se folosete ca und purttoare un semnal periodic triunghiular, aa cum se prezint n Fig.
2.2. Acesta prezint variaii ntre o valoare de vrf pozitiv (+U tr ) i o valoare de vrf
negativ (U tr ) , astfel nct semnalul apare simetric fa de axa absciselor. n acest fel,
semnalul de control poate s prezinte variaii bipolare ntre cele dou limite sau, n anumite
cazuri, chiar poate s le i depeasc (supramodularea la invertoarele PWM).
Fig. 2.2 Generarea semnalelor logice de comand PWM utiliznd ca und purttoare
un semnal triunghiular (utr).
Logica de generarea a semnalului PWM este asemntoare cu cea descris pentru
cazul semnalului dinte de fierstru. Astfel, conform celor prezentate n diagramele din
Fig.2.2, atunci cnd tensiunea ucontrol > utr comparatorul genereaz la ieire un semnal logic
ridicat (1L), iar n momentul n care rampa semnalului utr depete tensiunea ucontrol
comparatorul basculeaz i furnizeaz la ieire un semnal logic cobort (0L).
Pentru a calcula legtura dintre valoarea semnalului ucontrol i mrimea duratei
relative de conducie trebuie cunoscute valoarea de vrf a semnalului triunghiular utr i
perioada (frecvena) acestuia Tc (= 1/fc). Considernd punctul zero n poziia reprezentat n
Fig. 2.2, poate fi scris ecuaia dreptei care trece prin origine i care se suprapune cu rampa
cresctoare a semnalului triunghiular:
22
u tr t
U tr
t unde 0<t<Tc/4 2.2
Tc / 4
Se observ din Fig. 2.2 c timpul de conducie ton este o sum de intervale conform
relaiei:
t on
Tc
2 t1
2
2.3
unde t1 poate fi calculat egalnd valoarea semnalului triunghiular, dat de relaia (2.2),
cu valoarea semnalului de control:
u tr (t1 ) u control
U tr
u
t1 u control t1 control Tc / 4
Tc / 4
U tr
2.4
t on Tc / 2 2 t1 1
u
1 control
Tc
Tc
2
U tr
2.5
Fig. 2.3 Formele de und a dou semnale PWM complementare cu timp mort (tm).
23
Semnalele PWM1 i PWM2 comand fiecare cte un tranzistor din cele dou
aparinnd unei structuri bra de punte. Timpul mort tm corespunde intervalului n care ambele
tranzistoare sunt comandate pentru blocare pentru a permite tranzistorului ce a condus s se
blocheze ferm nainte de a-l deschide pe cellalt. Se evit, n acest fel, situaia de a aparea o
suprapunere n conducia celor dou tranzistoare ceea ce ar fi echivalent cu un scurt circuit i
distrugerea lor. Valoarea timpului mort este n funcie de tipul tranzistoarelor utilizate, sau mai
exact, n funcie de rapiditatea acestora.
Astfel, dac sunt utilizate tranzistoare MOSFET timpul mort este n jur de 2sec., dac
se utilizeaz tranzistoare IGBT timpul mort este tm = (24)sec., dac se utilizeaz
tranzistoare bipolare timpul mort este tm = (46)sec. etc.
Cele dou semnale complementare cu timp mort sunt obinute, de obicei, pornind de la
un semnal PWM de baz (ex. PWM1) din care cu ajutorul unor scheme de inserare a timpului
mort sau cu ajutorul unor circuite specializate (ex. IXDP630, IXDP631) se genereaz i al
doilea semnal (ex. PWM2). Exist posibilitatea ca la aceste circuite s se ajusteze prin diferite
mijloace valoarea timpului mort. Sunt i circuite integrate specializate care genereaz
simultan la ieire cte dou semnale PWM complementare cu timp mort (ex. IXDP610). De
asemenea sunt microcontrolere sau procesoare de semnal DSP care pot genera mai multe
perechi de asemenea semnale, utilizate, de exemplu, pentru comanda invertoarelor PWM
trifazate.
24
Figura 2.4.a
Figura 2.4.b
Circuitele PWM cu componente discrete sunt practic nlocuite cu circuite integrate
PWM specializate care ndeplinesc toate funciile i cerinele specifice aplicaiei: precizia
reglajului, stabilitatea buclei de reacie, protecia la suprasarcini etc. n continuare se vor
prezenta cteva tipuri de circuite PWM.
25
triunghiular, unde R1(ech) reprezint rezistena echivalent din nodul B la mas. Etajului
format din tranzistoarele Q3 i Q4 are o impedan de ieire mic, pentru a influena ct mai
puin comutaia tranzistorului de putere Q5. Prin transformatorul Tr se transfer circuitului de
ieire un impuls cu o anumit durat i amplitudine, reglat n bucla de reacie.
Figura 2.5.a
26
Figura 2.5.b
Bucla de reglare conine amplificatorul operaional AO i optocuplorul OC. O
fraciune din tensiunea de ieire, culeas de pe divizorul rezistiv R 7 R8 este comparat cu
tensiunea de prescriere Up de la intrarea amplificatorului operaional. Orice schimbare
produs n tensiunea de ieire, datorat circuitului de sarcin sau tensiunii reelei, este preluat
de amplificatorul de eroare care comand optocuplorul. Curentul fototranzistorului modific
forma semnalului n baza lui Q1 (vezi liniile punctate din figura 2.5.b). n acest fel se obine o
modificare a duratei impulsului tensiunii din secundarul transformatorului T r, deci a valorii
medii a tensiunii de ieire Uo.
Acest circuit poate fi folosit i pentru comanda unei STCC n contratimp.
27
Fig. 2.6.a
Din diagramele figurii 2.6.b rezult c la ieirile A i B ale celor dou pori se obin
semnale modulate n durat cnd semnalul de eroare ue i modific amplitudinea (vezi
modificrile cu linie punctat). n consecin, blocurile funcionale ale unui circuit integrat
PWM sunt:
-
modulaie al tensiunii de ieire, este proporional cu tensiunea de ieire, controlul fiind prin
tensiune (de exemplu circuitele TL 494, SG 2524, MC 3420 etc). A doua categorie o formeaz
circuitele integrate la care controlul valorii medii a tensiunii de ieire se face prin curent (UC
1846 etc.).
n cele ce urmeaz se vor prezenta cele mai reprezentative circuite integrate folosite n
proiectarea surselor de comutaie, precum i cteva aplicaii ale acestor circuite.
Circuitul TL 494 este un circuit PWM cu frecvena de oscilaie fix, care nglobeaz
toate blocurile necesare pentru comanda i controlul prin tensiune a unei surse stabilizate n
comutaie. Figura 2.7.a red schema bloc a circuitului integrat, iar figura 2.7.b principalele
forme de und.
28
Figura 2.6.b
29
Figura 2.7.a
Generatorul de tensiune liniar variabil are frecvena de oscilaie fixat prin valorile
rezistenei RT i condensatorului CT (conectate la pinii 5 i 6) i este dat de relaia:
f0
1
R T CT
30
Figura 2.7.b
Pragul de 0,12V determin un impuls de durat minim 4% din durata unui ciclu (vezi
figura 2.8), care n general este mai mare dect timpii de comutaie ai tranzistoarelor. Se poate
controla durata timpului mort prin tensiunea de la pinul 4 i 13. Pinul de control 13 trebuie
conectat fie la sursa proprie de referin (pinul 14), dac circuitul este folosit pentru comanda
unui singur tranzistor de putere, fie la mas (pinul 7), dac se realizeaz o surs n contratimp.
Amplificatoarele de eroare se caracterizeaz printr-un ctig mare (70dB n bucl
deschis) i un timp de rspuns de 400ns. Dac se dorete un curent de ieire mai mare
tranzistoarele Q1 i Q2 pot fi puse n paralel, frecvena tensiunii de ieire fiind egal cu
frecvena oscilatorului n acest caz.
31
Figura 2.8
O schem de protecie la supratensiuni produse de circuitul de intrare al sursei
utiliznd pinul 4 este prezentat n figura 2.9.
Circuitul TL 431 este folosit ca element sesizor al acestor supratensiuni. Cnd
tensiunea Ui crete i produce la bornele rezistenei R 2 o tensiune mai mare de 2,5V, circuitul
TL431 intr n conducie, determinnd saturarea tranzistorul Q. La borna 4 apare +5V i se
blocheaz etajul de ieire al circuitului TL 494.
n figura 2.10 este prezentat o aplicaie a circuitului TL 494 pentru o STCC de mic
putere (28V/ 200mA).
Figura 2.9
32
Figura 2.10
Pentru a evita ca la punerea sub tensiune circuitul TL 494 s genereze impulsuri de
comand false, se recomand utilizarea unui circuit de ntrziere (soft-start), care s permit
generarea impulsurilor pentru comanda tranzistoarelor de putere dup un anumit interval de
timp (figura 2.11).
Figura 2.11
33
CAPITOLUL 3
Proiectarea generatorului de curent constant
3.1. Proiectarea convertorului Buck
Vom calcula inductana i capacitatea la ieire pentru un convertor Buck DC-DC.
Vom determina caracteristicile capacitii de intrare, diodei i tranzistorului.
Dup ce am determinat valorile componentelor i am facut selecia acestora, vom
calcula eficiena sistemului i vom compara modelul asincron cu convertorul Buck sincron.
Date initiale pentru proiectarea convertorului Buck
Vom presupune:
Vin = 8-17 V
VOUT = 5-14 V
ILOAD = 0,8 A
Fsw = 10 KHz
D = Vin / Vout = 5V /12V = 0.416
Definirea variaiei de curent:
Iripple = 0.1 ILOAD ( de regul 10%)
n cazul de fa se convertesc 12V n 5V. Frecvena de schimb va fi setat la 10KHz.
Variaia undei va fi limitat la 10% din valoarea maxim.
Schema de proiectare a convertorului Buck
Mai sus este prezentat schema convertorului Buck pentru care vom afla valorile
componentelor.
34
35
36
Calcularea capacitii:
C =T / ( (Vripple / Iripple) - ESR) = 13 uf
Consultarea catalogului:
Un condensator electrolitic 16V
450uF corespunde cerinelor.
n cazul cel mai defavorabil, valoarea variaiei de curent la intrarea unui convertor
Buck este aproximativ egal cu jumtate din valoarea curentului pe sarcin.
37
Curentul mediu prin diod este egal cu curentul prin sarcin nmulit cu timpul n care
dioda este deschis.
Timpul n care dioda este deschis este (1 duty cycle).
Tensiunea maxim invers prin diod este Vin = 12 V.
Poate fi utilizat o diod Schottky mic, deoarece curentul i tensiunile au valori mici.
Cderea de tensiune pentru dioda selectat este de 0.4 V la curentul de vrf de 2.0 A.
Disiparea de putere estimat pe diod este de 0.47 W.
Selecia tranzistorului pentru convertorul Buck
Se dau: 12V la intrare, 0,8 A pe sarcin, D = 0.416,
Trise = Tfall = 55 ns, Fsw = 10 KHz.
Se selecteaz un TRANZISTOR BIPOLAR -30V, -9.3 A pentru valori mici ale Rds (0.02
ohm)
38
39
multe
o
aplicaii,
tensiune
un
sau
convertor
un
curent
DC
de
DC
este
iesire
fix,
folosit
pentru
derivat
dintr-o
alimentare variabila, sau de la o baterie. Exemple de acest tip de aplicaii includ ncarcatoare
de baterii, semne de ieire de urgen, i sisteme distribuite de putere.
n
unele
dintre
aceste
cazuri
se
utilizeaza
un
circuit
integrat
dedicat
40
Dioda D1 ar trebui s fie o dioda Schottky, sau diod ultra-rapida, pentru a minimiza
pierderile de comutaie n convertor.
Tipul de condensator C1 este de asemenea foarte important, pentru a reduce riplul
tensiunii de la iesirea convertorului.
Un convertor DC / DC este n mod normal ales datorita eficientei sale ridicate in
transformarea puterii de intrare in putere de iesire. Spre deosebire de un regulator liniar,
eficiena unui convertor DC / DC, n general, este mai mare.
Eficiena unui convertor DC / DC este exprimat ca fiind raportul dintre puterea de
ieire i puterea de intrare. Urmtoarele ecuaii pot fi folosite pentru a determina eficiena.
Randament=(Pout/Pin)*100%
Circuitul de control
Convertorul DC / DC este doar un procesor de putere.
El transform tensiunea si curentul de intrare disponibile n tensiune si curent de
ieire, bazandu-se pe comanda unui circuit de control.
Circuitul de control se uit la ieirea convertorului, compar acesta ieire cu o valoare
setata, execut un algoritm de control i, n sfrit, se aplic acest algoritm la ieirea unui
modulator. Iesirea modulatorului este folosita pentru a comanda convertorul DC-DC.
Figura urmatoare prezint o schema bloc simplificat a unui sistem complet de
convertor DC-DC.
41
Modulatorul - PWM
Una dintre cele mai simple tehnici de modulaie utilizate pentru a controla un
convertor DC / DC este modulatia impulsurilor n frecventa.
Modulatorul genereaz un tren de impulsuri pentru a activa convertorul de putere.
Impulsuri au o durat a impulsului variabila si o perioada fixa (de 10KHz). In functie
de valoarea curentului de iesire modulatorul modifica factorul de umplere al impulsurilor de
comanda. Valoarea tensiunii pe sarcina va fi data de relatia:
Vout=Vin*d, unde d este factorul de umplere si poate lua valori de la 10% la 99% din
valoare frecventei impulsului de comanda.
Circuitul de FEEDBACK
Pentru o functionare corecta a circuitului de control este necesar sa introducem n
schema electronica un circuit de Feedback.
Circuit Feedback pentru curent constant
Cerina de feedback pentru acest circuit este o tensiune proporional cu curentul de
ieire.
Pentru circuitul de curent constant din figura urmatoare, feedback-ul const, pur i
simplu din rezistenta R6. Tensiunea de pe rezistenta R6 este apoi aplicata la pinul de intrare
AN1 a comparatorului C2 din structura interna a microcontrolerului.
42
Rezistor R7 se adaug pentru a oferi o protectie de curent pentru pinul AN1, deoarece
sarcina va fi conectata la R6 direct. Formul pentru a calcula R6 este:
R6=Vref/Iout
Iar puterea disipata de R6 este P=Vref*Iout
Pentru aplicatii n care curentul de iesire este foarte mare se alege o rezistenta R6
astefel ncat puterea disipata pe aceasta rezistenta sa fie cat mai mica. In acest caz poate
aparea necesitatea utilizarii unui amplificator operational pentru a aduce valoarea semnalului
de iesire la o valoare apropiata de valoarea lui Vref.
Setarea valorii de referinta si algoritmul de control
Microcontrolerul PIC are o referinta de tensiune si doua comparatoare ncorporate n
el. Modulul Vref este folosit pentru a obtine o valoare de referinta fata de care se face
comanda convertorului. In acest caz valoarea lui Vref va fi aleasa ca o fractie a tensiunii de
alimentare a microcontrolerului.
In cazul nostru comparatorul C2 este utilizat pentru a compara tensiunea de Feedback
cu valoarea lui Vref.
Proiectarea sursei de alimentare a microcontrolerului
Microcontrolerul ales necesita o tensiune de alimentare de 5V dc. Schema electrica a
acestei surse este urmatoarea:
43
VCC
1 0 0 u F /2 5 V
2
1
100N
C9
7 8 0 5 /T O 2 2 0
IN
C8
2 2 0 0 u F /1 0 V
+
C 10
100N
R2
470
D7
LED VER D E
C 5
OUT
GND
V A lim e n t a r e
J2
U 3
Caracteristici:
curent de ieire: peste 1A;
tensiune de ieire: 5V;
protecie la suprancrcare termic;
protecie la scurt circuit;
protecie cu tranzistor pe ieire.
Pentru a funciona corect sau pentru a avea o tensiune stabilizat la 5V la ieire (pinul
3), tensiunea de intrare pe pinul 1 la LM7805 ar trebui s fie ntre 7V i 35V. n funcie de
curentul consumat de montaj vom folosi tipul corespunztor de stabilizator de tensiune
LM7805. Sunt diferite versiuni de LM7805. Pentru consum de curent de pn la un 1A am
44
I
2 f
U
rezultnd:
Condensatorul C9 electrolitic cu urmtorii parametrii:
-
capacitate 22F
capacitate 100nF
capacitate 10F
45
46
47
48
49
50
Pentru a preveni ajungerea unui zero logic la pinul MCLR accidental (linia de
deasupra nseamn c resetul este activat de un zero logic), MCLR trebuie s fie conectat
printr-un rezistor la polul pozitiv al sursei de alimentare. Rezistorul trebuie s fie ntre 5 i
10k. Acest rezistor a crui funcie este de a menine o anumit linie la starea logic unu ca o
prevenire, se numete o scoatere-pull up.
Microcontrolerul PIC 16F877 are cteva surse de reset:
a) Reset la alimentare, POR (Power-On Reset)
b) Reset n timpul lucrului obinuit prin aducerea unui zero logic la pinul MCLR al
microcontrolerului.
c) Reset n timpul regimului SLEEP
d) Reset la depairea timer-ului watchdog (WDT)
e) Reset n timpul depirii WDT n timpul regimului SLEEP.
Cele mai importante resurse de reset sunt a) i b). Prima are loc de fiecare data cnd
este alimentat microcontrolerul i servete la aducerea toturor regitrilor la starea iniial a
poziiei de start. A doua este pentru a aduce un zero logic la pinul MCLR n timpul operaiei
normale a microcontrolerului. Este des folosit n dezvoltarea de programe.
n timpul unui reset, locaiile de memorie RAM nu sunt resetate. Ele sunt necunoscute
la alimentare i nu sunt schimbate la nici un reset. Spre deosebire de acestea, regitrii SFR
sunt resetai la o stare iniial a poziiei de start. Unul din cele mai importante efecte ale
resetului este setarea contorului de program (PC) la zero (0000h), ceea ce permite
programului s nceap executarea de la prima instruciune scris.
n cadrul proiectului am ales o rezistent cu valoarea de 1K/0,25W.
Datele transmise sunt achizitionate de calculator prin intermediul montajului urmator:
+5V
VC C
V+
1
2
3
4
5
6
7
8
+5V
11
12
10
9
C 11
100N
C 1+
C 1C 2+
V-
C 2-
T1 IN
T1O U T
R 1O U T
R 1 IN
T2 IN
T2O U T
R 2O U T
R 2 IN
1
3
4
5
14
13
7
8
15
+5V
G N D
C 10
100N
2
16
+5V
J1
R X -A u re l
U 3 M A X232
C 8
100N
C 9
100N
C O N N EC TO R D B9 M am a
1
6
2
7
3
8
4
9
5
P1
51
52
53
Inainte de a accesa DD RAM, dupa definirea unui caracter special, programul trebuie
sa seteze adresa in DD RAM. Orice scriere si citire a datelor din memoria LCD este realizata
de la ultima adresa care a fost setata, folosind instructiunea set-adress. Odata ce adresa DD
RAM este setata, un caracter nou va fi afisat in locul potrivit pe ecran. Pana acum am discutat
operatia de scriere si citire a memoriei unui LCD ca si cum ar fi o memorie obisnuita. Acest
lucru nu este adevarat. Controlerul LCD are nevoie de 40 pana la 120 microsecunde (us)
54
pentru scriere si citire. Alte operatii pot dura pana la 5 ms. In acest timp microcontrolerul nu
poate accesa LCDul, astfel un program trebuie sa stie cand un LCD este ocupat. Putem
rezolva aceasta in doua metode.
O metoda este verificarea bitului BUSY de pe linia de date D7. Aceasta nu este cea
mai buna metoda pentru ca LCDul se poate bloca si programul va sta intr-o bucla infinita
verificand bitul BUSY. O alta metoda este introducerea unei intarzieri in program. Intarzierea
trebuie sa fie destul de lunga pentru ca LCDul sa termine operatia in desfasurare.
Instructiunile pentru scriere si citire cu memoria LCDului sunt afisate mai sus. La inceput am
mentionat ca avem nevoie de 11 linii I/O pentru a comunica cu un LCD. Oricum, putem
comunica cu un LCD printr-un bus de 4 linii. Putem reduce numarul total de linii de
comunicatie la 7. Schema pentru conectarea printr-un bus de 4 biti este in imaginea de mai
jos.
55
56
57
R 1
200
L1
V _out
90uH
C 5
1uF
D 1
1N 5822
C 9
10uF
R 8
4
I_ P V
R 2
20
D 2
1N 4007
R 9
0 .1 /3 W
R 7
Q 3
B C 549
470
V_cm d
R 3
470
+5V
U 2
2
1
1
C 1
1 0 0 u F /2 5 V
J6
IC S P
C 4
+
C 3
2 2 0 0 u F /1 0 V
100N
+5V
V _out
I_ P V
V in
Y 1
20 M H z
C 6
22p
C 7
22p
V _cm d
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
M
R
R
R
R
R
R
R
R
R
V
V
O
O
R
R
R
R
R
R
0
P IC 1 6 F 8 7 7
C L R /V P P
R B 7 /P G D
A 0 /A N 0
R B 6 /P G C
A 1 /A N 1
R B 5
A 2 /A N 2 /V re f R B 4
A 3 /A N 3 /V re f +
R B 3 /P G M
A 4 /TO C K I
R B 2
A 5 /A N 4 S S
R B 1
E 0 /R D /A N 5
R B 0 /IN T
E 1 /W R /A N 6
V D D
E 2 /C S /A N 7
V S S
D D
R D 7 /P S P 7
S S
R D 6 /P S P 6
S C 2 /C L K I
R D 5 /P S P 5
S C 2 /C L K O
R D 4 /P S P 4
C O /T 1 O S O /T 1 C K 1 R C 7 /R X /D T
C 1 /T 1 O S I/C C P 2
R C 6 /T X/C K
C 2 /C C P 1
R C 5 /S D O
C 3 /S C K /S C L
R C 4 /S D I/S D A
D 0 /P S P 0
R D 3 /P S P 3
D 1 /P S P 1
R D 2 /P S P 2
4
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
2
2
2
2
2
2
2
2
2
0
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
1
1
1
1
C
+5V
4
3
2
1
0
9
8
7
6
5
4
3
2
1
+5V
+5V
C 10
100N
2
C
+5V
6
R 10
0
J7
PO T
12
10
9
C 11
100N
V +
C 1+
C 1C 2+
V C 2-
11
16
R 12
50k
U 1
V C C
+5V
R 4
10k
T 1 IN
T1O U T
R 1O U T
R 1 IN
T 2 IN
T2O U T
R 2O U T
G N D
V in
R 2 IN
1
3
4
5
14
13
7
8
15
R 11
100k
100N
O U T
1
2
3
4
5
V a lim
IN
C 2
Sursa +5V
pentru PIC
7 8 0 5 /T O 2 2 0
G N D
J5
L C D a lf a n u m e ric
B D 140
U 3 M A X232
C 12
100N
C 13
100N
C O N N E C TO R D B 9 M am a
1
6
2
7
3
8
4
9
5
P 1
Cablaj general
Fata BOTTOM
Amplasare componente
CAPITOLUL 4
Proiectare software
4.1. Organigrama program
v=v*5/1022;
if (v<1.5) value1=value1+1;
if (value1>125) value1=125;
if (v>1.7) value1=value1-1;
if (value1<10) value1=10;
set_pwm1_duty(value1);
i=v/2;
lcd_gotoxy(1,1);printf(lcd_putc,"Vo=%3.1f-Io=%3.1f",v,i);
lcd_gotoxy(1,2);printf(lcd_putc,"F=10KHz - D=%d", value1);
printf("\rV=%4.2f ",v);
printf("\rI=%4.2f mA",i);
printf("\rDuty=%d",value1);
printf("\rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx");
delay_ms(1000);
}
}
Bibliografie
1. A. Kelemen, M. Imecs, Electronic de putere, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1983.
2. A. Silard, Tiristoare cu blocare pe poart, Editura Tehnic, 1990.
3. C. Rdoi, A. T. Murgan, V. Lzrescu, .a., Circuite i Echipamente Electronice
Industriale, Editura Tehnic, Bucureti, 1986.
4. C. Rdoi, s.a., SPICE Simularea i analiza circuitelor electronice, Ed. Amco Press,
Bucureti, 1994.
5. F. Ionescu, s.a., Convertoare statice de putere, Editura Tehnica, Bucureti, 1995.
6. I. Li, N. Bizon Electronica, ndrumar de laborator, Editura Universitii din Piteti,
Piteti, 1992.
7. I. Strinescu, M. Condruc, Tiristorul Caracteristici, comand, protecie, utilizri,
Editura Tehnica, Bucureti, 1988.
8. M. Bodea, I. Teodorescu, a., Diode i tiristoare de putere Aplicaii, Editura Tehnica,
Bucureti, 1990.
9. M. Bodea, I. Teodorescu, a., Diode i tiristoare de putere Performane, Editura
Tehnica, Bucureti, 1990.
10. N. Bizon, Electronic Industrial, Note de curs, Editura Universitii din Piteti, Piteti,
2001.
11. N. Bizon, Electronic Industrial I, ndrumar de laborator, Editura Universitii din
Piteti, Piteti, 1999.
12. N. Bizon, Dispozitive i circuite electronice de putere, Culegere de probleme, Editura
Universitii din Piteti, Piteti, 1999.
13. P. A. Dan, D. M. Luca, .a., Diode cu siliciu Catalog, Editura Tehnica, Bucureti,
1986.
14. ***, Tranzistoare, Catalog IPRS Bneasa, 1998.
***, Diode i Tiristoare, Catalog IPRS Bneasa, 1998.
Anexe